FRIEDRICH NIETZSCHE, filozof al culturii, filolog, scriitor,

una dintre personalitãþile ilustre ale gîndirimoderne din secolul

al XlX-lea, s-a nãscut la 15 octombrie 1844 la Rocken/Lutzen in Germania,
intr-o familie de pastori luterani. Dupã studiile liceale la colegiul din
Pforta urmeazã cursurile Universitãþilor din Bonn ºi Leipzig, mai întîi la
Facultatea de teologie, apoi la cea de filologie clasicã, avîndu-l ca profesor
pe cunoscutul Ritschl. Distta-gîndu-se, încã din timpul studiilor, ca un strãlucit
cercetãtor, Nietzsche este propus de Ritschl pentru catedra de filologie clasicã
la Universitatea din Ba-sd, pe post de profesor, post pe care-l ocupã în1869.
Din acea perioadã dateazã prietenia lui liietz-sche el însuºi muzician ºi
compozitor cu Ri-chard Wagner, ale cãrui personalitate ºi operã au avut asupra
gîndirii nietzscheene o influenþã substanþialã. Decisiv a fost insã pentru aceastã
gîndi-re contactul cu filozofia lui Schopenhauer. în 1872 apare Naºterea tragediei
din spoitul muzicii, studiu de un deosebit ecou, între 1873-l876, Consideraþii
intempestive o culegere de studii ºi reflecp filo- zofice, începînd din 1876,
starea sãnãtãþii sale se tot înrãutãþeºte, astfel încît în 1879 renunþã la postul
de profesor, stabilindu-se alternativ în Elveþia, ia Sils-Maria pe valea Innului,
în Italia ºi în sudul Franþei, ºi consacrîndu-se doar scrisului. Din 1878 dateazã
Omenesc, prea omenesc, în 1881 apareAurora. Glnduri asupra prejudecãþilor morale,
în 1882 ªtiinþa uofoctsã, în 1883-l884, Aºa grãit-a
Zarathu-stra, în 1886, Dincolo de bine ºi de rãu, în 1887, Despre genealogia moralei,
precum ºi noi
ediþii ale lucrãrilor anterioare. în 1889 apare Amurgul idolilor,
în acelaºi an, Nietzsche, grav bolnav psihic, este internat în diferite
clinici. Dupã cîteva intervale de remisiune, în care se mai ocupã de reeditãri,
traduceri din operele sale ºi îºi continuã corespondenþa, se stinge din viaþã în 1900
la Weiniar.