P. 1
Bazele Si Conditiile de Calcul Ale Instalatiilor de Ventilare Si Climatizare

Bazele Si Conditiile de Calcul Ale Instalatiilor de Ventilare Si Climatizare

|Views: 763|Likes:
Published by rodicabar

More info:

Published by: rodicabar on Sep 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/01/2013

pdf

text

original

Bazele si conditiile de calcul ale instalatiilor de ventilare si climatizare

A. Generalitati. Istoricul instalatiilor de ventilare si climatizare. Clasificarea instalatiilor de ventilare si climatizare. 1. Generalitati Calitatea mediului in care oamenii isi desfasoara activitatea are o influenta complexa asupra lor, atat sub aspect igienico-sanitar cat si sub aspectul productivitatii muncii. Calitatea mediului ambiant se apreciaza prin valoarea parametrilor confortului termic, prin compozitie chimica si puritatea aerului, precum si prin alti factori ca: nivelul de iluminare, nivelul de zgomot, gradul de ionizare a aerului, elemente de estetica etc. Daca instalatiile de incalzire asigura pentru o categorie relativ restransa de incinte in anotimpul rece, mentinerea temperaturii aerului interior la o anumita valoare, datorita unor masuri suplimentare in general constructive sau de conceptie se pot mentine si ceilalti parametrii ai confortului termic ca umiditate relativa, temperatura medie de radiatie, in limite acceptabile. Printr-o ventilare naturala, de regula intermitenta (deschiderea usilor sau ferestrelor) se poate asigura si o primenire a aerului interior. Dar pentru marea majoritate a incintelor, ca de exemplu incaperi aglomerate, incaperi de productie, laboratoare, hale pentru cresterea industriala a animalelor etc., nu se mai pot asigura cerintele de mai sus numai cu o instalatie de incalzire. Pentru indepartarea mirosurilor si degajarilor nocive sau chiar toxice, apare necesitatea introducerii “controlate” a unui debit de aer, un prim argument care solicita prezenta instalatiei de ventilare. Natura si cantitatea de degajari nocive, modul lor de propagare, sistemul constructiv al incintelor, valoarea la care sunt prescrisi parametrii aerului interior pe considerente de confort sau tehnologice, limitele admisibile la care trebuie reduse concentratiile diverselor substante nocive degajate, la care se adauga de multe ori cu o pondere importanta consideratii economice, au condus la folosirea unei game foarte variate de instalatii de ventilare si climatizare. Daca in cazul unei incinte industriale cu pereti exteriori, la care au loc numai degajari de caldura, este suficient pentru indepartarea acestora a se prevede o ventilare naturala-organizata, adica sa se practice la partea superioara orificii de evacuare iar la partea inferioara orificii pentru patrunderea aerului exterior, in cazul incaperilor aglomerate datorita degajarilor mari de caldura si umiditate cat si a valorilor la care trebuie mentinuti parametrii de confort, este necesara racirea aerului introdus pentru a mari capacitatea de preluare a caldurii, iar pentru a asigura si limite mai stranse ale umiditatii relative, deci preluarea
1

surplusului de umiditate este necesara si uscarea aerului. Prin aceste masuri se realizeaza una din formele sub care se intalnesc instalatiile de climatizare. Unele procese tehnologice (industria textila, optica, prelucrari de mare precizie, laboratoare metrologice etc.) impun uneori cerinte si mai stricte in privinta unuia sau mai multora dintre parametrii microclimatului interior, ceea ce influenteaza nu numai complexitatea agregatului de climatizare, ci insusi sistemul constructiv al incintei respective. Preocuparea pentru asigurarea conditiilor de microclimat corespunzatoare specificului muncii desfasurate de oameni sau naturii procesului tehnologic, reprezinta o cerinta primordiala in dezvoltarea tehnicii ventilarii si climatizarii pe plan mondial. In tara noastra grija pentru om, pentru conditiile lui de munca si viata, pentru ridicarea nivelului de trai se reflecta si in prevederile Normelor Republicane de Protectie a Muncii (N.R.P.M) sau a altor norme departamentale, in programele prioritare adoptate in domeniul ventilatiilor ca si in cel al luptei impotriva poluarii mediului inconjurator. 2. Clasificarea instalatiilor de ventilare si climatizare In orice sistem de ventilare este necesar sa se introduca in incaperi aer (aerul refulat, aer introdus) care preia nocivitatile in exces (caldura, umiditate, gaze, vapori, praf) dupa care trebuie sa fie indepartat din incapere (aer viciat, aer evacuat). Instalatiile de ventilare pot fi diferentiate dupa modul de vehiculare a aerului, dupa spatiul ventilat si dupa modul de complexitate a tratarii aerului in functie de cerintele tehnologice sau de confort ale incaperii respective. In functie de aceste criterii este posibil sa se stabileasca o clasificare a instalatiilor de tipul indicat in continuare. a. dupa modul de vehiculare a aerului, 1. ventilare naturala: - neorganizata - organizata La ventilarea naturala schimbul de aer al unei incaperi se datoreaza actiunii combinate a celor 2 factori naturali (presiunea cauzata de viteza vantului si diferenta de presiune cauzata de greutatile specifice diferite ale aerului interior si exterior ca urmare a temperaturilor inegale din interior si exterior). Cand patrunderea aerului curat are loc prin neetanseitatile constructiei (usi, ferestre), ventilarea mecanica se numeste neorganizata. Daca in constructie sunt practicate deschideri speciale cu dimensiuni determinate, amplasate la anumite inaltimi si care pot fi inchise si deschise dupa necesitati se obtine ventilarea naturala organizata a incaperii. 2. ventilare mecanica: - simpla (introducere sau evacuare)
2

- combinata (cu incalzire, racire, uscare sau umidificare) In cazul ventilarii mecanice vehicularea aerului se face cu ajutorul unui ventilator sau a doua ventilatoare (unul de introducere si unul de evacuare). In general prin vehicularea mecanica a unui debit de aer se urmareste mentinerea unei temperaturi aproximativ constante in perioada de iarna si limitarea cresterii temperaturii interioare peste o anumita valoare in perioada de vara. Aceasta presupune intercalarea in circuitul aerului a unui ventilator si a unei baterii de incalzire (intotdeauna inaintea bateriilor de incalzire se monteaza un filtru de praf). Sunt si alate cazuri de ventilare mecanica combinata, la care in circuitul aerului se introduc alte aparate cu ajutorul carora se pot obtine unele procese simple, ca de exemplu racirea, uscarea sau umidificarea aerului. 3. climatizare: - instalatii pentru confort - instalatii tehnologice Instalatiile de climatizare (conditionare aerului sunt instalatii de ventilare mecanica care printr-o tratare complexa a aerului (incalzire, racire, uscare si umidificare) trebuie sa asigure in incapere, in tot timpul anului, o anumita microclima (temperatura, umiditate relativa, viteza). Dupa criteriile care stabilesc valoarea si limitele de variatie a parametrilor aerului interior, aceste instalatii pot fi destinate confortului sau unor scopuri tehnologice. Dificultati mai mari prin instalatiile de climatizare tehnologice, deoarece valorile parametrilor aerului interior prescrise ca optime pentru procesul tehnologic, trebuie in acelasi timp sa constituie limite acceptabile din punct de vedere al confortului termic, pentru a nu creea deci senzatii neplacute oamenilor antrenati in procesul tehnologic respectiv. 4. ventilare mixta: - introducerea naturala si evacuarea mecanica - introducerea mecanica si evacuarea mecanica. Ventilarea mixta sub cele doua forme apare fie ca o posibilitate de exploatare a instalatiilor de ventilare intr-o anumita perioada a anului (de obicei vara) fie chiar ca solutie de proiectare, avantajului ei constand in special in economicitatea exploatarii. b. dupa extinderea zonei ventilate 1. ventilare generala 2. ventilare locala - prin refulare - prin aspiratie - prin refulare si aspiratie. 3. ventilare combinata ( ventilare generala + locala) Ventilarea generala are drept scop schimbarea aerului in intreaga
3

In aceasta categorie intra carcasele. Ventilarea aerului apare ca necesara cand avem surse concentrate de nocivitati sau cand acestea sunt dispuse in anumite zone ale incintelor. De asemenea. pentru a impiedica patrunderea aerului rece in incaperi la deschiderea frecventa a usilor spre exterior se folosesc cu destul succes perdelele de aer. in general de tip perdea de aer a unui sistem de absorbtie pentru fiecare utilaj in parte. In aceasta situatie pentru a ajuta organismul sa elimine surplusul de caldura. nocivitatile sunt evacuate chiar la locul de degajare prin asa numitele absorbtii locale. debitul in exces evacuandu-se pe cale naturala. Exemplul. se poate actiona eficace prin folosirea simultana a unui sistem de refulare. La ventilarea in subpresiune lucrurile se intampla invers. Sunt si cazuri pentru impiedicarea raspandirii nocivitatilor in toata incaparea. Se ajunge astfel la sistemul de ventilare combinata. De exemplu. Ventilarea generala sau de schimb este caracteristica incaperilor socialculturale sau a celor industriale fara degajari importante de nocivitati. nisele. ventilare echilibrata 2. ventilare in suprapresiune 3. Existenta unui sistem de ventilare locala nu exclude prezenta unei instalatii de ventilare de schimb general. la cabine de vopsire. pentru fiecare muncitor in parte. ventilare in subpresiune Ventilare echilibrata se obtine cand debitele de aer de introducere si evacuare sunt egale. careia ii revine rolul de a dilua nocivitatile scapate de la dispozitivele de absorbtie locala la valori sub limitele admisibile si a asigura aerul de compensatie. dupa diferenta de presiune dintre interiorul si exteriorul incintei ventilate : 1. Pentru a nu se raspandi in intregul spatiu. pentru locurile de munca din apropierea unor suprafete foarte calde oricat s-ar mari debitul de aer nu pot fi asigurate conditii pentru mentinerea bilantului termic al omului din cauza cantitatii mari de caldura primita prin radiatie de la aceste suprafete. se poate interveni prin crearea locala a unor jeturi de aer. in special in cazul unor degajari toxice. c. care sunt denumite dusuri de aer rece. de uscare. etc. hotele si aspiratiile marginale. debitul de aer introdus este mai mare decat cel evacuat astfel ca in interior apare o suprapresiune. de electroliza. 4 .incinta asupra ventilarii spre deosebire de ventilarea locala la care evacuarea aerului (sau introducerea) se refera la anumite puncte din incapere unde este concentrata producerea nocivitatilor. La ventilarea in suprapresiune. In unele cazuri ventilarea de schimb general fiind ineficace este necesara prevederea unor instalatii de refulare locala a aerului. In aceste cazuri ventilarea de schimb general este neeconomica si chiar ineficienta aparand necesitatea captarii nocivitatilor chiar la locul unde ele se produc.

precum si un ritm sezonier. In cladirile cu mai multe incaperi ventilate se recomanda ca pe ansamblu suma debitelor evacuate sa fie egala cu a celor introduse pentru a impiedica subracirea anumitor incinte.Aceste sisteme se folosesc pentru a impune un anumit sens al trecerii aerului dintr-o incapere in alta. presiune barometrica dedusa din observatii repetate pe lungi perioade de timp si cuprinde nu numai o analiza a valorilor medii. variatia parametrilor reali: frecventa de manifestare luata in consideratie este dictata de gradul de confort al incaperii sau obiectivului pentru care este proiectata instalatia. realizand subpresiune intr-o incapere cu degajari importante de nocivitati si suprapresiune in incaperea vecina „curata”. Pentru instalatiile de ventilare si climatizare intereseaza temperatura stratului de aer din apropierea suprafetei terestre. vant. ci si abaterile de la aceste medii precum si posibilitatile de repetare a anumitor serii de valori. prin sensul de circulatie a aerului obtinut intre cele doua incaperi se impiedica raspandirea nocivitatilor in intreg spatiul. fie in situatii mai fericite relatii matematice care sa redea aproximativ. pentru majoritatea calculelor din domeniul ventilarii sunt suficienti fie asa denumitii parametrii de calcul. 5 . Variatia principalilor factori meteorologici 1º Temperatura aerului exterior. respectiv totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatura. Factorii meteorologici si influenta lor asupra instalatiilor de ventilare si climatizare Unul din scopurile pentru care sunt realizate instalatiile de ventilare si climatizare este si acela de a asigura in incaperi anumite conditii de microclima independente de variatia factorilor meteorologici. Clima resprezinta starea caracteristica a atmosferei locului considerat. schimbarile temperaturii aerului pe masura departarii de oceane sau mari spre ariile continentale. Corespunzator ciclului diurn si anual al radiatiei solare apare si in cazul aerului un ritm diurn de crestere si scadere a temperaturii. B. Astfel. a. Pentru o localitate data intereseaza din punct de vedere al instalatiilor de ventilare si climatizare variatiile diurna si anuala a temperaturii aerului exterior atat in perioada friguroasa cat mai ales in perioada calduroasa a anului. Alaturi de aceste cicluri diurne si anuale trebuie amintite schimbarile temperaturii aerului cu altitudinea. Cu toate ca acesti factori meteorologici sunt foarte variabili. Parametrii climatici exteriori de calcul 1. Dimensionarea si functionarea corecta insa a unei instalatii este strans legata de clima localitatii sau locului unde se amenajeaza. precum si schimabrile sistematice ale temperaturii aerului de la ecuator spre poli. umiditate.

Fig.In fig. Schimbarile de umiditate relativa ale aerului se pot produce fie prin evaporare de pe o suprafata libera de apa (proces lent in care vaporii difuzeaza ascendent in aer) fie prin schimbarea temperaturii aerului exterior (fara a adauga alti vapori. iar in figura IB – 4 variatia diurna a umiditatii relative a aerului exterior.00 si in luna cea mai calduroasa in jurul orei 5. IB-2 se desprinde faptul ca valorile minime ale temperaturii aerului exterior se intalnesc in luna cea mai friguroasa in jurul orei 7.00.00 iar in luna cea mai calduroasa intre orele 14. Din graficul indicat in fig. intalnim si in cazul umiditatii relative o variatie diurna precum si o variatie anuala. IB – 2 se poate vedea de asemenea in mod calitativ variatia diurna a temperaturii aerului exterior pentru lunile iulie si ianuarie. 6 . Variatia diurna a temperaturii aerului exterior In practica curenta de proiectare a instalatiilor de ventilare si climatizare se folosesc temperaturile medii lunare (pentru luna cea mai friguroasa si cea mai calduroasa) asociate cu variatiile diurne ale temperaturii aerului exterior ale localitatii considerate. scaderea temperaturii duce automat la cresterea umiditatii relative si invers). Valorile maxime se intalnesc in luna cea mai friguroasa in jurul orei 15.00.00 si 15. In figura IB – 3 este aratata variatia calitativa anuala a umiditatii relative a aerului exterior. IB – 2. 2º Umiditatea relativa a aerului exterior Asemanator variatiilor de temperatura ale aerului exterior dar in raport invers.

in emisfera nordica. Cei doi factori conduc la o variatie diurna si sezoniera a intensitatii radiatiei solare. La acestea trebuie sa asociem latitudinea geografica. Variatia radiatiei solare cu latitudinea geografica pentru o suprafata orizontala 7 . Fig. IB – 3. In figura IB – 5 a fost indicata variatia radiatiei solare cu latitudinea geografica pentru o suprafata orizontala. altitudinea. Pamantul primeste circa doua miliardimi din energia totala emisa de doare. Variatia diurna a umiditatii relative a aerului exterior O atentie mai mare trebuia acordata alegerii umiditatii relative a aerului exterior in conditii de vara caz in care abateri ale acetora de ordinul a 10% atrage dupa sine abateri importante ale entalpiei. Inclinatia Pamantului da nastere unor diferente sezoniere in ceea ce priveste intensitatea radiatiei solare. 3º Radiatia solara Cantitatea de energie radianta primita de o suprafata de control de pe glob depinde de unghiul sub care cad pe pamant razele soarelui si de durata de expunere. la limita exterioara a atmosferei terestre. lucru care se repercuteaza asupra capacitatii bateriilor de racire ale instalatiilor de climatizare. Variatia anuala a umiditatii relative a aerului exterior Fig. gradul de nebulozitate al atmosferei precum si orientarea suprafetei la care ne referim. rotatia Pamantului in jurul axei proprii. IB-5.Fig. Radiatia solara primita de suprafata pamantului difera de cea care ajunge la limita exterioara a atmosferei. Spectrul radiatiei solare se compune din radiatii de unda scurta si radiatii de unda lunga asa cum se poate vedea in tabelul alaturat. IB – 4. Paralel cu schimbarea unghiului de cadere a razelor solare actioneaza si un alt factor.

0.2. presiune barometrica etc.033% ca volum pe cand pierderea de energie in vapori de apa este foarte variabila (continutul de vapori variaza de la 0. Ca urmare a difuziunii undelor scurte.8% in regiunile ecuatoriale umede).4 0. – pot influenta prin 8 .. Influenta factorilor climatici Conditiile exterioare – temperatura. Pe masura apropierii de suprafata terestra difuziunea este intensificata de prezenta prafului in atmosfera. Procesul de difuzie este un fenomen de reflexie si nu de schimbare a lungimii de unda. Aceasta are ca urmare o anumita incalzire directa a atmosferei inferioare. b. de mai mica importanta. O pierdere suplimentara.3000 Energia totala (%) 9 41 50 Unde lungi Radiatia solara patrunsa in atmosfera pamantului sufera o serie de modificari.1/100 0. procesul primind numele de reflexie difuza. razele gamma. In continuare moleculele de gaz ale straturilor mai dense ale atmosferei provoaca reflexia radiatiilor luminoase vizibile in toate directiile. fenomen ce a primit denumirea de difuziunea Reyleigh. grad de nebulozitate al atmosferei. radiatie solara.7.Spectrul radiatiei solare Unde scurte Raze x Raze gamma Raze ultraviolete Raze luminoase vizibile Raze infrarosii Lungimea de unda (microni) 1/2000. Alta forma de pierdere a energiei se produce prin absorbtia directa de catre bioxidul de carbon si vaporii de apa din atmosfera a unei parti din razele infrarosii. Se apreciaza ca pierderile totale de energie sub formele amintite variaza intre 10% si 30%.. o parte din energia solara se in spatiu in timp ce restul de energie de unda se indreapta spre pamant sub numele de radiatie difuza.. Pierderea energiei in bioxidul de carbon este constanta (aceasta avand o proportie constanta de 0.. Radiatiile infrarosii sunt afectate intr-o mica masura de procesul de difuziune astfel ca isi continua drumul spre sol in cea mai mare parte. vant.7 0. si o parte din razele ultraviolete.0. o constituie stratul de ozon. la circa 88 km deasupra solului sunt retinute razele X.025% in conditii de desert pana la 1.. unde moleculele de oxigen sunt descompuse in atomi si recompuse in molecule de ozon. umiditate. Astfel.4.. fapt pentru care ferestrele din sticla obisnuita sunt transparente la radiatia difuza la fel ca si la radiatia directa. Straturile de aer astfel incalzite radiaza spre pamant o anumita cantitate de energie sub forma de unde lungi la care ferestrele sunt opace...

presiunea barometrica.temperatura aerului exterior si umiditate a sa relativa influenteaza capacitatea racitorului in perioada de vara si a bateriei de preincalzire in perioada de iarna. Strahler – Geografia fizica. bioxid de carbon si praf ridica temperatura aerului exterior datorita radiatiei difuze.variatiile lor in perioade scurte de timp (caz in care conditiile exterioare sunt definite ca situatie atmosferica momentana) atat dimensionarea si alegerea unor elemente componente in sensul asigurarii unei inertii reduse. asa cum intervin ei in metodologia de calcul a instalatiilor de ventilare si climatizare. Fara a se epuiza aspectele legate de influenta elementelor climatice. mai ales cea caracterizata printr-o altenanta de perioade reci si perioade blande. sub aspectul fiziologic si a celui tehnologic. rezulta totusi importanta deosebita pe care o reprezinta cunoasterea lor in tehnica ventilarii si climatizarii. de indicele inertiei termice si de orientarea elementelor delimitatoare exterioare ale incaperilor. Ar fi indicat de asemenea. influenteaza direct marimea sarcinii de racire in perioada de vara si marimea debitului de aer. Din punct de vedere fiziologic clima are o deosebita influenta. Influenta elementelor climatice este foarte complexa si poate fi discutata din punct de vedere al instalatiilor de ventilare si cliamtizare. “Se considera ca vremea rece. cu grade variabile de nebulozitate.temperatura aerului exterior si variatia solara in stransa dependenta de gradul de vitrare. este un stimulent pentru activitatea fizica si intelectuala a omului” (A. De asemenea. In cele ce urmeaza se cauta sa se defineasca parametrii climatici exteriori. 9 . Din punct de vedere tehnologic trebuie avute in vedere cel putin urmatoarele aspecte: . de altfel sensibile. ca la proiectarea unor astfel de instalatii pentru localitatile situate la altitudine sa se tina cont de marimea presiunii barometrice si la alegerea ventilatoarelor. . Bucuresti 1973). Aceeasi atmosfera incarcata cu vapori de apa. iar noaptea se opune tendintei de cedare a caldurii prin radiatie de catre sol si obiectele inconjuratoare. cat si indeosebi asupra alegerii sistemului de reglare si automatizare. chiar fara a se lua in seama variatiile ei anuale. deci practic asupra tipului de instalatie ce trebuie adoptat. de gradul de izolare termica. variatia lor pe perioade mai indelungate (cand sunt denumite elemente climatice) isi pune amprenta asupra stabilirii sarcinii termice de calcul. precipitatii si vanturi. a schemei generale de tratare a aerului. intervine prin valoarea sa medie ca marime de referinta pentru parametrii termodinamici ai aerului umed. in cazul celor doua regimuri distincte de vara si iarna. .

si anume: . Chiar de la inceputul aplicarii sale si apoi pe parcurs a aparut necesitatea precizarii si interpretarii juste a unor notiuni si date insuficient de lamurite in noul standard. Parametrii de calcul vara In tara noastra problema alegerii parametrilor climatici exteriori pentru dimensionarea instalatiilor de ventilare si climatizare este reglementata prin STAS 6648/2-70. Valoarea orara a temperaturii exterioare de calcul intro anumita luna se determina cu fomula: 10 . Acest mod de definire a uneia din problemele cheie ale dimensionarii instalatiile de ventilare si climatizare este cu totul insuficienta.cazul instalatiilor de ventilare mecanica simpla si de ventilare naturala organizata. Temperatura aerului exterior In STAS 6648/2-70 se arata ca “dimensionarea instalatiilor de ventilare si conditionare pentru funcionarea in regim de vara se face pentru luna si orarul de ocupare a incaperilor pentru care actiunea parametrilor climatici exteriori.amplitudinea oscilatiilor de temperatura τ – ora pentru care este calculata temperatura τ M – ora la care se realizeaza temperatura maxima.cazul instalatiilor de climatizare care au rolul sa asigure conditiile de confort in interior chiar pentru parametrii climatici exteriori de mica frecventa. parametru fizic real. insumata cu degajarile interioare de caldura au valoarea maxima” cu exceptia incaperilor ocupate in mod sezonier sau ocupate cu intermitenta (scoli. care inlocuieste vechiul STAS 4836-55 aplicat de 15 ani.15 Prin STAS 6648/2-70 teritoriul tarii noastre este impartit in 9 zone de temperaturi exterioare diferentiate prin temperaturi medii zilnice si prin oscilatii (“abateri orare”) diferite. Inainte de a se defini diversele temperaturi care intervin in calculul instalatiilor de ventilare si climatizare este util sa se analizeze modul de exprimare teoretica si reala a temperaturilor exterioare. Temperatura exterioara t e . o variatie de tipul: 2π t e = t em + A t cos (τ − τ M ) (IB – 1) 24 unde t em – temperatura medie zilnica A t . care influenteaza marimea raporturilor de caldura patrunde in interior. are cu o suficienta aproximatie. teatre) la care perioadele de nefolosire se vor exclude. In tehnica ventilarii si climatizarii se deosebesc cel putin doua situatii specifice.2. care au rolul sa limiteze maximal temperatura aerului interior pentru o frecventa de manifestare a parametrilor climatici exteriori. la noi circa 14. Ca urmare acest STAS este in curs de revizuire in vederea imbunatatirii lui in continuare. a. mai mare decat in primul caz.. si ..

t z . care apare ca o “temperatura de referinta” in functie de localitate si luna.t e luna iulie 11 .1.1. dar prin introducerea valorii t z . din acesta din urma fiind preluata relatia (IB-2). Fig. variatia diurna a temperaturii aerului exterior pentru Bucuresti pentru lunile iulie si august.2. ——.3) din care reiese ca temperatura medie zilnica este: t em = t z + Δt m (IB – 3) De altfel aceasta problema poate fi lamurita in mod clar daca se tine seama de expresiile: 2π t e = t em + A t cos (τ − τ M ) = t z + Δt = (t z + Δt m ) + (Δt − Δt m ) 24 din care rezulta: t em = t z + Δt m (IB – 4) 2π si A t cos (τ − τ M ) = Δt − Δt m (IB – 5) 24 Din relatia IB – 3 apare clar ca nu t z este temperatura medie zilnica asa cum se spune in STAS si t z +Δt m . in ºC. Inexactitatea acestei definiri a lui t z se poate observa usor chiar din STAS 6648/1-70 (par. au fost diferentiate temperaturile medii ale aerului exterior chiar in cadrul aceleiasi zone climatice.t e = t z + Δt (IB – 2) in care: t z – temperatura de referinta pentru luna considerata in ºC Δt – abaterea orara a temperaturii exterioare la calcul fata de temperatura t z . pe baza valorilor indicate in STAS 6648/2-70. t em . Este de observat ca in STAS 6648/1-70 si 6648/2-70. adica in zonele climatice de temperatura au fost incluse localitatile pentru care oscilatiile orare ale temperaturii aerului exterior (Δt-Δt m ) fata de valoarea medie (t em =t z +Δt m ) sunt aproximativ aceleasi. Variatia diurna a temperaturii aerului exterior pentru Bucuresti —·—. In sprijinul interpretarii de mai sus se reproduce in fig. IB – 5. — —. IB – 6. definirea lui t z este: “temperatura medie zilnica a aerului exterior pentru luna considerata”.

si anume: max . punctul de stare al aerului vara considerandu-se la intersectia acestei temperaturi cu curba 12 . bateria de racire) se stabileste astfel: . IB – 7.. din noul standard) sa fie indicate valorile Δt – Δt m si t em . ar fi fost util (ca in tabelul 2. t e care influenteaza aporturile de caldura patrunse in incaperi: t e = t z + Δt (IB – 6) unde: t z .. conform STAS 6648/2-70. pentru Bucuresti – oras corespunde zona a IX –a de umiditate.Din relatia IB – 5 rezulta ca pentru a pastra sensul fizic al lui t e . iar curba corelata temperatura – umiditate este retranspusa in diagrama i-x. Δt . a se citi temperatura de referinta. spre exemplu. t e = t z + Δt pentru localitatea respectiva este mai mare decat t M . t em t em = t z + Δt m (IB – 7) unde: Δt m – abaterea medie a oscilatiilor de temperaturi fata de temperatura de referinta . pentru diverse localitati incadrate in aceeasi zona de umiditate. . atunci se va lua t ev = t M max . ca in fig.. caracteristica unei anumite zone climatice din care face parte localitatea respectiva si ale carei valori sunt indicate in STAS 6648/2-70..daca t e calculeaza ca mai sus este mai mica decat t M atunci t ev se ia egala max cu t e . i = i max . adica abaterea fata de temperatura exterioara medie t em si nu fata de temperatura de referinta t z . are intr-un punct M.daca. in functie de care se poate stabili starea aerului exterior.temperatura exterioara de calcul vara.se va reprezenta in diagrama i-x curba temperatura exterioara _ umiditate relativa. Curba C. care serveste la reprezentarea punctului de stare a aerului exterior si care influenteaza dimensionarea unor elemente componente ale agregatului de climatizare (camera de pulverizare... abaterea orara a temperaturii aerului exterior.temperatura exterioara. in funcite de localitatea si luna pentru care se calculeaza valoarea lui t e . t ev . Cu observatiile de mai sus si cu valorile din STAS 6648/2-70 se pot defini urmatoarele temperaturi care intervin in calculul instalatiilor de ventilare si climatizare: .temperatura medie a aerului exterior.

de orientarea elementului de constructie luat in consideratie si de ora zilei.85. Dupa cum se poate vedea si din fig. Radiatia solara Depinde de latitudinea geografica. este de retinut cu privire la faptul ca marea aglomeratie de locuinte din centru oraselor. Umiditate relativa a aerului exterior Fiecare localitate este incadrata dupa noul STAS intr-o zona de umiditate (in total 16 zone de umiditate relativa). IB – 7. Observatie importanta. temperatura aerului exterior se va considera egala cu temperatura aerului exterior corespunzatoare lunii iulie pentru ora 14. face ca temperatura aerului exterior vara sa fie cu circa 2 grade mai ridicata decat temperatura aerului indicata de observatoarele meteorologice care se gasesc de regula mai la periferie sau in zone degajate.Fig. inertia termica ridicata a acestora. de altitudine. 13 . Stabilirea punctului de stare a aerului exterior vara pentru instalatiile de climatizare Pentru instalatiile de ventilare mecanica si ventilare naturala organizata. gradul de nebulozitate al atmosferei de deasupra localitatii respective joaca un rol important in reducerea intensitatii radiatiei solare. Reducerea vitezei vantului in localitati cu pana la 30% impiedica racirea normala din timpul noptii astfel ca minimele temperaturii aerului exterior sunt cu circa 5 grade superioare celor de calcul. b. de gradul de nebulozitate al atmosferei. IB – 8. c. inmultita cu coeficientul 0. In cazul instalatiilor de climatizare ea intervine si in stabilirea punctului care reprezinta starea aerului exterior vara si care rezulta confrom procedeului indicat mai sus.

IB – 8. Radiatia solara totala (directa+difuza) pentru diferite orientari.a. b. Fig. in luna iulie la 50o latitudine nordica 14 .

. b...1 Aachen.. 3......1 Florenta.. pentru care exista masuratori sistematice. se indica in continuare factorul de nebulozitate...9 Varsovia... 4.. 4... Viteza vantului In situatia de vara viteza vantului nu prezinta importanta deosebita deoarece zilele cu insolatie puternica.......5 Potsdam..7 Viena........ Totusi. in ipoteza ca este necesara aspiratia aerului exterior tot timpul anului....... se poate folosi pentru factorul de nebulozitate valoarea T = 4 (cu exceptia centrului localitatii unde valoarea este mult depasita) iar pentru restul localitatilor valoarea 3 (fig.. T: Gdansk . aceasta temperatura se va lua egala cu cea din STAS 1907 – 68.. T = 3. 5.1 Londra.. pentru localitatea respectiva.... In conformitate cu STAS 6648/2-70.. 1..2... cunoasterea directiei predominante de bataie a vantului este bine a fi cunoscuta pentru a se putea amplasa judicios priza de aer si gura de evacuare a aerului viciat din interior. Pe aceleasi considerente. c. care hotarasc sarcina termica de vantilare sunt linistite din punct de vedere al miscarii aerului exterior. Parametrii de calcul iarna a....0 Paris... 4. φ e = 80% pentru toate localitatile tarii.. 3. tine cont de aceasta la adaosul pentru pierderile de caldura. deasupra carora exista un smog permanent.. nediferentiate dupa gradul de nebulozitate..3. IB – 8 a...... aratate in cazul verii. Temperatura aerului exterior iarna Aceasta marime intervine atat in intocmirea bilantului termic cat si la stabilirea puctului de stare a aerului exterior. pct... 4.1)... 15 . d... (pct.. Umiditatea relativa a aerului exterior iarna Conform STAS 6648/2-70. temperatura aerului exterior in centrul localitatilor este mai ridicata cu circa 1 grad fata de cea de calcul.3 Prin STAS 6648/2-70 sunt adoptate aceleasi valori pentru toate localitatile tarii.. In cazul catorva localitati. Radiatia solara iarna Nu prezinta importanta pentru instalatiile de ventilare decat in masura in care STAS 1907 – 68.1....2. 4....Pentru marile orase sau centre puternic industrializate.... respectiv b)....

ca instalatia de ventilare in perioada de iarna sa functioneze in suprapresiune. gaze. vapori si praf. IB – 9 variatia vitezei vantului cu inaltimea. vaporilor si prafului in aerul atmosferic este foarte variabila in timp si spatiu fiind dependenta de departarea de sursele de impurificare. praf etc. de functionare a acestora. Concentratia gazelor. in raport cu viteza vantului la o inaltime de 10 m fata de sol.d. Pentru a contracara acest ultim efect se recomanda pe langa alte mijloace constructive adoptate. vapori (de plumb. 16 . Viteza vantului iarna In afara de influenta asupra calculului pierderilor de caldura si asupra pozitiei relative priza la aer – cos de evacuare a aerului viciat in exterior. ploaie). Variatia vitezei vantului pe verticala 4. bioxid de carbon. corespunzatoare locului de unde se aspira aerul proaspat. vaporilor si prafului in aerul exterior Concentratia gazelor. de starea vremii (vant. Pentru intocmirea corecta a bilantului termic de iarna (sarcina de incalzire). de ora zilei. etc. Fig. Graficul a fost intocmit pe baza relatiei: ⎛H⎞ v H = v10 ⎜ ⎟ ⎝ 10 ⎠ 0. bioxid de sulf. respectiv pentru a putea determina in mod corespunzator infiltratia de aer in cazul cladirilor inalte.13 [m/s] (IB – 8) in care: v 10 – viteza vantului la o inaltime de 10 m de sol v H – viteza vantului la inaltimea H fata de sol H – inaltimea incaperii fata de sol pentru care urmeaza sa se determine infiltratia de aer. Chiar si in cazul in care priza de aer proaspat se ia dintr-o zona verde. de exemplu). Odata cu aerul de ventilare se introduce in incaperi si o anumita cantitate de gaze. IB – 9. viteza vantului poate inrautati senzatia de confort interior prin marirea infiltratiei de aer rece. se indica in fig. se introduc in incaperi cu aerul de ventilare.

mediu rural 500 0. exprimate in l/m3 sau mg/m3 sunt indicate in tabelul IB – 1. Microorganisme.parcuri 750 .05 .50 2. uzinelor si mai ales marilor combinate. aerul exterior este puternic impurificat cu diverse noxe (specifice proceselor de productie si care se pot determina prin masuratori la fata locului).5.mare.zona de locuit 0. Bioxid de sulf 0.mediu rural (ploaie) 0. vapori si praf din aerul atmosferic. Bioxid de carbon . Tabelul IB – 1 Concentratia nocivitatilor in aerul exterior Nocivitatea din aerul Concentratia nocivitatilor. microbi.oras mic 600 0. astfel ca este necesar uneori sa se aduca aerul de la distanta mare.orase mari: . In orase si mediu rural 1. 17 . bacterii .zona industriala 0. Praf 50 In incintele fabricilor.40 .mediu rural (seceta) 0. In incintele zootehnice 1. Praf . de la inaltime mare.15 . Vapori de plumb 0.75 5.oras mare 750 0. sau sa fie epurat inainte de a-l introduce in incaperi. Hidrogen sulfurat 0 3.0 3..10 4. munte 0 .1.33 .Concentratiile nominale de gaze..strazi 4000 B. Amoniac 0 4. Bioxid de sulf 0. in atmosferic l/m3 buc/m3 mg/m3 A.50 2.40 .

felul activitatii. dar care variaza si cu varsta. Starea de confort este influentata de asemenea de imbracaminte. elementele estetice ale incaperii. umiditatea relativa corespunzatoare. Parametrii de calcul ai aerului exterior 1. corpul omenesc prin metabolismul sau produce o cantitate de caldura care depinde in special de felul activitatii desfasurate si de temperatura mediului inconjurator. consitutie asigurarea confortului interior. In procesul arderilor interne. preocuparea pentru asigurarea conditiilor optime de climat interior corespunzator specificului muncii desfasurate de oameni reprezinta o trasatura esentiala in dezvoltarea tehnicii ventilarii si climatizarii pe plan mondial. sexul. sex. cum ar fi puritatea aerului. anotimp si altele. Totalitatea conditiilor interioare care conduc la alcatuirea unei ambiante in care omul sa se simta bine in timpul activitatii sau odihnei sale. se reproduce in tabelul IC – 1. cifre valabile pentru oamenii maturi. iar pe de alta parte de factori derivati. viteza de miscare a aerului si temperatura medie de radiatie a elementelor delimitatoare ale incaperii. 18 .C. mediul cel mai potrivit traiului sau muncii cu randament cat mai ridicat. la care se adauga factorii derivati amintiti mai sus. etc. Asigurarea parametrilor mentionati mai sus la anumite valori corespunzatoare activitatii desfasurate de oameni. metabolismul la diferite feluri de activitati. varsta. luminozitatea incaperii. astfel ca apare ca necesara crearea unor conditii care sa ofere din punct de vedere igienic. gradul de ionizare a aerului. nivelul de zgomot. Din punct de vedere senzorial confort termic inseamna in primul rand lipsa senzatiei neplacute de frig sau cald iar din punct de vedere biologic confort inseamna asigurarea evacuarii caldurii interne a omului fara suprasolicitarea sistemului termoregulator. Senzatia de confort este asigurata pe de o parte de anumiti factori legati de schimbul normal de caldura dintre om si mediul ambiant si care constituie “confortul termic”. Pentru a se putea forma o imagine asupra ordinului de marime a caldurii produse de om. definesc asa-numitul “confort”. care asigura omului senzatia de confort termic optim cum ar fi: temperatura aerului interior. Rezultatele numeroaselor cercetari medicale au aratat ca rolul principal in cadrul conditiilor de microclima il au un comlex de parametrii. Confortul termic al incaperilor Cea mai mare parte a timpului omul isi desfasoara acitivitatea sau se odihneste in interiorul incaperilor. etc. De aceea.

asezat.munca usoara in picioare la masina sau banc in special miscari ale bratelor . cu deplasari scurte . radiatie 2 (Q r ) si conductie 3 (Q cd ) si sub forma de caldura latenta (Q l ) datorita Convecţie . 3 Conducţie . miscari moderate ale bratelor si picioarelor (ex. sub forma cea mai generala. emisiune a unui fascicul de particule. in medie circa 80% din energia produsa de corp se evacueaza catre mediul inconjurator sub forma de caldura. 63 100 114 – 138 138 – 164 138 .fenomenul trecerii cãldurii sau electricitãţii prin corpuri conducătoare 1 19 . tragere. Munca usoara Munca moderata Munca grea Se apreciaza ca. poate fi scris tinand seama ca pentru mentinerea temperaturii corpului omenesc la o valoare constanta este necesar ca pierderile de caldura catre mediul ambiant sa fie echivalente cu caldura interna produsa (Q M ).Transfer de căldură sau de curent electric care are loc într-un mediu lichid sau gazos. electromagnetice etc. prin deplasarea substanţei respective 2 Radiaţie . Aceste pierderi de caldura se produc sub forma de caldura perceptibila (sensibila) – prin convectie 1 (Q vc ). impingere .asezat.munca grea de ridicare.emisiune şi propagare în toate direcţiile a energiei sub formă de unde acustice. atunci bilantul sau termic.164 164 – 204 164 – 189 189 – 252 252 .intermitenta .605 kcal/h.deplasari de la un loc la altul cu ridicari sau impingeri scurte . insotite de deplasari scurte .Tabelul IC – 1 Metabolismul la diferite feluri de activitate Felul muncii Activitatea Somn linistit Asezat linistit . Conducerea autovehiculelor) . scris la masina .asezat. calorice.. Daca se are in vedere ca omul mai poate primi caldura si de la mediul inconjurator.munca moderata la masina sau banc. miscari puternice ale bratelor si picioarelor . miscari moderate a bratelor si trunchiului.munca usoara la masina sau banc. lucru la birou.munca grea continua Metabolism pers.352 374 – 504 504 .

evaporarii transpiratiei si in buna parte datorita procesului de respiratie. Relatia de bilant care asigura confortul termic se poate scrie sub forma: [kcal/h] (IC – 1) Q M = Q cv + Q r + Q cd + Q l = const Trebuie sa se tina seama ca pentru aceeasi persoana. viteza de 20 . Se subliniaza ca. umiditate. adica incercand sa produca o cantitate de caldura suplimentara. daca se considera ca Q l = const. De asemeni. reducand in felul acesta diferenta dintre temperatura pielii si cea a mediului inconjurator. in raport cu celelalte marimi. caldura pierduta prin conductie este foarte mica si deci poate fi neglijata. caldura interna produsa este sensibil constanta si ca. Daca factorii de mediu supun corpul omenesc la un schimb mai mare de caldura. cunoscuta sub numele de tremurat. ceea ce produce tulburari fiziologice inclusiv moartea. Daca nici acest procedeu nu reuseste sa refaca echilibrul termic. Astfel senzatia de “prea cald” apare cand Q pierderi < Q M iar senzatia de “prea rece” cand Q pierderi >Q M . Peste aceasta limita. ecuatia de bilant termic devine: [kcal/h] (IC – 2) Q M – Q l = Q cv + Q r = const Rezulta deci ca in principal schimbul de caldura prin convectie si radiatie determina senzatia de confort termic. odata cu evaporarea apei de pe suprafata pielii. noua diferenta de temperatura corpul este obligat sa cedeze mai multa caldura decat ii este necesar fiziologic. ca in realitate senzatia de confort depinde in afara factorilor mentionati – temperatura. a suprafetei de schimb. care reactioneaza impotriva supraincalzirii interne sa cedeze mediului caldura acumulata. si reactioneaza pentru perioade relativ scurte de timp prin intensificarea activitatii musculare. atunci organismul uman este supus pericolului supraincalzirii care atrage dupa sine tulburari fiziologice la fel de grave ca si in cazul subracirii organismului. pentru a nu fi afectata caldura sa interna. corpul reactioneaza mai intai prin sistemul sau termoregulator. temperatura interna a organismului incepe sa scada. contractand pielea sau chiar prin diminuarea circulatiei sanguine care face sa scada temperatura pielii. Nu trebuie sa se uite faptul ca omul dispune de un sistem propriu de autoreglare a echilibrului termic care la diferente relativ reduse intre Q M si Q pierderi intervine rapid. Daca in acest fel echilibrul termic nu este refacut. inchizand porii. tabloul infatisat mai sus privind reactia organismului uman in cazul cand nu sunt create conditiile normale pentru asigurarea echilibrului sau termic este deosebit de simplist. atunci organismul reactioneaza la inceput prin dilatarea porilor si marirea deci. Daca si pentru aceasta. Este de mentionat ca senzatiile de inconfort apar cand pierderile de caldura nu echivaleaza caldura interna produsa de organism. intra in functiune glandele sudoripare. daca temperatura mediului inconjurator creste si impiedica corpul uman sa-si realizeze schimbul necesar de caldura cu mediul. Invers. la o anumita intensitate a activitatii fizice.

gradientul de temperatura pe verticala. pardoseala. in afara de temperatura θ mr . M Din aceasta relatie se desprinde dependenta lui Q r de marimea temperaturii medii de radiatie a incaperii θ mr .) iar θ mr fiind temperatura fiecareia din aceste suprafete. care constituie doi din factorii principali ai confortului termic. care poate fi determinata cu formula: S e θ mr = ∑ n n [ºC] (IC – 5) ∑ Sn in care S n se refera la aria fircarei suprafete a elementelor de constructie ce delimiteaza incaperea (ferestre. pereti exteriori. etc. plafon. intrucat se face ipoteza ca schimbul de caldura prin radiatie se poate produce intre om si elementele de constructie ale incaperii care il inconjoara complet. diagramele complexe care stabilesc domeniul de variatie in ansamblu a parametrilor confortului termic au inca o valoare mai mult teoretica. felul imbracamintii. varsta.suprafata corpului omenesc pentru schimbul radiant. pereti interiori. α cv . se poate scrie sub forma: [kcal/h] (IC – 3) C cv = α cv S M (t M – t i ) Asupra valorii coeficientului de schimb superficial prin convectie. Schimbul de caldura prin radiatie intre corpul omenesc si suprafetele ce delimiteaza incaperea se poate scrie sub forma uzuala: [kcal/h] (IC – 4) Q r = α r φ S* (t M – Q mr ) M α r – coeficientul de schimb superficial prin radiatie φ – coeficient de iradiere S* . rezulta ca pierderea de caldura prin convectie este dependenta de t i si v i . sexul. cu aerul inconjurator de temperatura t i . este determinanta viteza de miscare a aerului v i . suprafete incalzitoare. de coeficientii de radiatie C care pot fi considerati constanti in cazul de fata ( pentru elementele de constructie si corpul omenesc). Intrucat pentru acelasi individ S M = const (S M – suprafata corpului omenesc) si t M = const. felul nutritiei si activitatea musculara depusa. constitutia fizica generala. De asemenea in aceeasi relatie (IC – 4) coeficientul de iradiere poate fi considerat φ = 1. Schimbul de caldura prin convectie al corpului omenesc de temperatura t M . Datorita numarului mare de factori care influenteaza starea de confort si mai ales datorita sensibilitatii diferite a oamenilor de conditiile de mediu. volumul construit ce revine unui ocupant. In relatia (IC -4) coeficientul de schimb superficial prin radiatia α r este influentata. Pentru 21 .miscare a aerului interior si de temperatura medie de radiatie a suprafetelor inconjuratoare – si de o serie de alti factori cum ar fi temperatura si natura pardoselilor. prospetimea aerului. capacitatea de aclimatizare etc.

t i Este factorul principal asupra caruia putem actiona direct o instalatie de incalzire. pentru ceilalti aplicandu-se limite mai largi de variatie.mentinerea senzatiei de confort este necesara variatia corelata a factorilor principali. simultana a acestor doua temperaturi. Variatii relativ reduse ale temperaturii aerului interior sunt sesizate imediat in organismul uman. motiv pentru care in functie de destinatia incaperii si specificul activitatii desfasurate de oameni se indica in literatura de specialitate valori prescrise pentru unul sau doi dintre acesti factori. mult mai mare in acest caz. a. t R Hotaratoare asupra confortului sunt atat temperatura aerului interior cat si temperatura medie de radiatie. Foarte importanta este insa si uniformitatea temperaturii aerului in incaperi. Temperatura medie de radiatie. Temperatura aerului interior. astfel ca la scaderea unui parametru trebuie sa creasca in mod corespunzator un altul in asa fel incat Q r + Q cv = const. pardoseala) studiata si a temperaturii superficiale a corpurilor de incalzire (vezi. 22 . Pe acest motiv in cele ce urmeaza se va prezenta influenta fiecarui factor asupra senzatiei de confort. scaderea temperaturii aerului interior cu 1-2ºC aduce o senzatie de prospetime si vioiciune asupra ocupantilor. astfel ca a fost necesara introducerea unei notiuni noi – temperatura rezultanta sau temperatura resimtita. Corpul omenesc sesizeaza insa influenta combinata. Sunt cunoscute de exemplu din literatura de specialitate ca la incaperile puternic vitrate imbunatatirea senzatiei de confort se obtine prin ridicarea temperaturii aerului interior cu 2-3ºC fata de temperatura prevazuta in STAS 1907-68 sau invers in cazul incintelor incalzite prin radiatie. Temperatura rezultanta (resimtita). c. ca si actiunea corelata a cate doi si trei din acesti factori. relatia IC – 5). Valoarea temperaturii medii de radiatie determina marimea schimbului de caldura radiant al omului cu mediul ambiant. temperatura aerului interior trebuie sa fie mai ridicata cand omul este in stare de repaos si mai lejer imbracat si cu atat mai coborata cu cat omul depune un efort fizic mai insemnat tocmai pentru a permite organismului cedarea caldurii interne produse. θ mr Se defineste ca medie ponderata a temperaturilor superficiale interioare a elementelor care delimiteaza incaperea (pereti. dar si de ventilare si climatizare. Practic asigurarea tuturor acestor parametrii la valorile prescrise reprezinta un lucru destul de costisitor. Cresterea temperaturii medii de radiatie trebuie sa fie insotita de scaderea temperaturii aerului interior si invers. care trebuie sa faca fata rapid noilor modificari pentru a mentine constanta schimbul de caldura cu mediul ambiant. Calitativ. plafon. b. Temperatura medie de radiatie trebuie intotdeauna corelata cu temperatura aerului interior.

La temperaturi ale aerului interior mai ridicate.35%..10. Relatii intre parametrii confortului termic Legaturi intre doi sau mai multi parametrii ai confortului termic se pot exprima atat analitic cat si grafic. condensari ce favorizeaza de asemenea aparitia unor mirosuri neplacute.15 m/s. din motive de simplitate... rasa. La umiditati relative mici formarea si circulatia prafului este mutl usurata.. se recomanda pentru a impiedica condensarea vaporilor de apa din aerul incaperii la atingerea suprafetelor mai reci. Se prefera. sex. Limita superioara. In mod normal un om cu greu poate deosebi umiditati relative cuprinse in domeniul 30.. evaporare care depinde de diferenta tensiunilor vaporilor de apa corespunzatoare temperaturii medii a corpului imbracat (circa +26.+27ºC) si temperaturii aerului interior (circa +20. de 70%.0..22ºC). Sensibilitatea la curent este foarte diferita la oameni si dependenta in principal de varsta. reprezentarea grafica a diverselor legaturi.. 2. cresterea umiditatii relative incepe sa joace direct un rol negativ asupra organismului deoarece pe langa reducerea cedarii de caldura pe cale uscata.In cazul celor mai ridicate exigente de confort termic se recomanda ca viteza de miscare a aerului sa fie de 0. Lipsa de miscare a aerului poate fi insa la fel de suparatoare ca si o viteza prea mare a acestuia. e. corespunzator destinatiei incaperii si felului activitatii depuse. Acesta la stingerea corpurilor de incalzire se calcineaza producand amoniac si alte gaze care sunt sesizate de om. imbracaminte. starea sanatatii...70%. La temperaturi obisnuite ale incaperilor (+20. etc. Din acest motiv si umiditatea relativa a aerului joaca un rol redus. Limita inferioara a umiditatii relative a aerului interior se recomanda sa fie 30.Viteza de miscare a aerului trebuie aleasa diferentiat. Umiditatea relativa a aerului interior Schimbul de caldura al omului cu mediul ambiant se face si prin evaporarea apei la suprafata pielii.22ºC) cedarea de caldura prin evaporare este redusa. De obicei deranjeaza miscarea aerului cu temperatura mai mica decat a incaperii si cand jetul este indreptat spre anumite parti ale corpului.De obicei pentru medii linistite si cu umiditate relativ normala se calculeaza ca medie aritmetica a temperaturilor aerului interior si medie de radiatie: t + θ mr [ºC] tR = i 2 d. Apare in aceste cazuri senzatia de curent. 23 .. Viteza de miscare a aerului din incaperi. fapt pentru care limitele admisibile in incaperi sau adoptat chiar acestea. este franata si cea de-a doua posibilitate de evacuare a caldurii interne a organismului.. cea pe cale umeda. v i In interiorul incaperilor este de dorit sa nu exite o miscare accentuata a aerului.

i i . t i si viteza de miscare a aerului din incapere in zona de sedere. Fig. Dependenta dintre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului c.. senzatia de curent aparand la unele persoane la viteze foarte miciale acestuia. Zona din dreapta verticalei x = 12 g/kg. Trebuie avuta insa in vedere sensibilitatea diferita a oamenilor fata de miscarea aerului. Dependenta dintre temperatura aerului interior t i si umiditatea relativa φ i . Confortul termic dupa cum se vede este indicat sub forma unei zone cu limite largi pentru a satisface un numar cat mai mare de persoane. v i este aratata in fig. ca domeniu in care apare 24 . de deasupra curbei. IC – 2. t i . θ mr . t i . Se va cauta deci sa se evite ridicarea temperaturii aerului interior cand umiditatea relativa este necesara din anumite considerente sa fie mare. se recomanda ca viteza aerului sa nu depaseasca 0. In fig. evaporarea la suprafata pielii este franata si apare zaduful. Datorita faptului ca diversele parti ale corpului au sensibilitate diferita. x i si in care pe baza masuratorilor experimentale sunt puse in evidenta doua zone. IC – 3.+25oC. IC-4. Dependenta dintre temperatura aerului interior. Se poate observa ca odata cu cresterea temperaturii aerului se mareste caldura eliminata de corpul uman prin transpiratie. este reprezentata in diagrama i-x dependenta dintre φ i .. Senzatia de curent este resimtita in general in situatiile v i . in afara cazurilor in care se depune o activitate fizica. Pe masura ce umiditatea relativa creste. este indicata in figura IC -1 dupa Lancaster-Castens (modificata de Ruge). Temeraturea medie a aerului se recomanda sa nu iasa in afara limitelor +15. este indicata dupa Nielsen si Petersen in fig. IC – 1. Dependenta dintre temperatura aerului interior t i si temperatura medie de radiatie.a.30 m/s. Figura IC – 2. Dependenta dintre temperatura aerului si umiditatea relativa corespunzatoare b.

Studiul efectelor pe care le au conditiile de microclimat asupra omului si a rezultatelor muncii sale. θ mr – temperatura medie de radiatie a suprafetelor inconjuratoare.25 kcal/kg. IC – 4. ca domeniu in care activitatea nu mai este posibila. operativa sau 25 . Cu observatia ca in loc de umiditate relativa se poate folosi temperatura dupa termometrul uscat si dupa termometrul umed. c 3 – constante de echivalenta c 4 – constanta (exponent) de echivalenta si omogenizare a termenului w – viteza de miscare a aerului interior. a aparut ideea ca factorii de mediu pot fi exprimati printr-o temperatura echivalenta. Dependenta dintre temperatura si viteza de miscare a aerului Fig. au abordat in general doua directii si anume: Stabilirea unor indici tehnici care sa exprime cat mai cuprinzator senzatia de confort. Dependenta dintre temperatura umiditate relativa si entalpie 3. c 1 . t i ’ – temperatura aerului dupa termometrul uscat. Fig. cercetarile au avut in vedere exprimarea starii de confort prin formule sau diagrame complexe care sa tina cont de 2.zapuseala si zona de deasupra entalpiei i = 24. respectiv umed. efectiva corectata. echivalenta. sub forma: (IC-6) t echiv = c 1 t i + c 2 t i ’ + c 3 θ mr ± c 4 wn unde: t i . In functie de numarul de factori de care au tinut seama si de modul conceput pentru masurarea lor au aparut o serie de temperaturi “de echivalenta” cum ar fi: rezultanta efectiva. 3 sau chiar toti cei 4 parametrii importanti... IC – 3. In privinta primei probleme enuntate. Criterii de apreciere a confortului termic Numeroase cercetari efectuate in ultimii ani asupra acestei probleme. c 2 .

factorii care conditioneaza realizarea bilantului termic al omului trebuie asigurati la anumite valori sau sa fie mentinuti intre anumite limite in functie de importanta lor.temperatura a termometrului sferic. valori necesare la stabilirea conditiilor de microclimat in incintele ventilate sau climatizate. diferenta de temperatura admisibila pentru aerul interior. Apreciindu-se ca cercetarile destul de vaste asupra primei probleme au inca o valoare mai mult teoretica.5 m de la pardoseala. pentru situatia de vara se adopta una din urmatoarele temperaturi: . Parametrii de calcul vara Asa cum s-a mentionat la paragraful anterior pentru realizarea starii de confort termic corespunzatoare unui anumit specific de activitate. Pentru fiecare caz in parte s-au intocmit si diagrame cu ajutorul carora se poate aprecia starea de confort. a.pentru incaperi cu degajari mari de caldura (peste 20kcal/m3h) Δt = 5ºC. Se atrage de asemenea atentia ca acesti parametrii constituie date de baza in proiectarea instalatiilor de ventilare si climatizare. ceea ce face ca la alegerea lor sau la strictetea de mentinere a lor sa intervina si considerente economice. limiteaza defectarea masinilor provocate de lipsa de atentie. se vor indica in paragraful urmator anumite criterii si valori pentru principalii parametri care contribuie la realizarea starii de echilibru termic a corpului omenesc. dar t i nu va depasi valoarea de 33ºC.pentru incaperi ventilate mecanic sau natural.pentru incaperi cu degajari relativ mici de caldura (sub 20kcal/m3h) se va considera Δt = 3ºC. t i Prin aceasta se intelege temperatura aerului masurata in centrul incaperii la inaltimea de 1. . ducand in general la cresterea productivitatii muncii. In tehnica ventilarii. separat pentru situatie de vara si iarna. Se indica mai jos modul de stabilire a acestor valori – denumite parametrii de calcul – si prescriptiile normelor noastre cu privire la ele. In privinta celui de-al doilea aspect al problemei rezultatele par mai spectaculoase si cu aplicabilitate imediata in sensul ca unele cercetari au aratat ca asigurarea conditiilor optime de microclimat la locul de munca in afara de efectele fiziologice pozitive pe care le are asupra ocupantului. dar t i nu va depasi valoarea de 31ºC. 26 . si anume: . 4. conform STAS 6648-70. Temperatura interioara de calcul.temperatura medie a aerului. contribuie si la reducerea numarului de rebuturi. Δt = 3-5ºC. ca nu a fost fixata o metodologie privind aprecierea confortului cu aplicare universala. fara cerinte tehnologice speciale: (IC – 7) t i = t em + Δt unde: t em .

alimentara. cum ar fi spre exemplu in cazul urmatoarelor procese tehnologice: t[ºC] φ[%] .etalonarea si controlul aparaturii si instrumentelor de precizie 20 45 – 50 27 .fabricarea si ajustarea instrumentelor de precizie 20 – 24 45 – 50 . se adopta temperatura cea mai apropiata de cea necesara asigurarii confortului termic al mincitorilor.pentru incaperi social-culturale climatice. Umiditatea relativa a aerului interior. constructoare de masini – prelucrari de mare precizie. Pentru incaperi de productie in care procesele tehnologice cer anumite conditii de microclima. In general nu este indicat sa se adopte temperaturi interioare mai scazute decat cele rezultate din relatia IC-8 deoarece. unele laboratoare) umiditatea relativa a aerului interior este prescrisa la anumite valori. in perioada de vara omul este sensibil la trecerea de la cald (din exterior) la mai rece (in interior). In cazul in care acestia indica intervale mai largi de temperatura.60%.. De obicei la incaperile climatizate diferenta de temperatura dintre exterior si interior nu trebuie sa depaseasca 6. Dintre toti factorii care conditioneaza confortul interior. realizate pentru asigurarea confortului termic: 20 + t ev ti = (IC-8) 2 unde: t ev – temperatura exterioara de calcul vara.prelucrarea pieselor de precizie 24 45 – 50 . Pentru calculul instalatiilor de climatizare se adopta pentru φ i valori de ordinul 50.. justificate din punct de vedere tehnologic. stabilita conform paragrafului IB-2.7ºC. temperatura prezinta importanta cea mai mare. in vederea evitarii senzatiei de zapuseala: 22 23 25 26 (ºC) ti φi 70 67 60 56 (%) Se mentioneaza ca in cazul unor incaperi de productie climatizate (industria usoara. in afara implicatiilor de ordin economic.. b.. Cercetarile fiziologice si tehnologice tind insa din ce in ce mai mult sa indice valori pentru perechi de factori de confort. se adopta temperatura interioara dupa indicatiile tehnologilor.. φ i In cazul instalatiilor de confort umiditatea relativa a aerului din incaperi poate fi cuprinsa intre 30% si 70%. motiv pentru care si prescriptiile cele mai amanuntite sunt date pentru acest parametru. Valoarea maxima a umiditatii relative este limitata in functie de temperatura aerului interior.

vestibuluri 3. viteza aerului in zona de lucru (de sedere) este cuprinsa intre 0.15 – 0. Temperatura de calcul a aerului interior..C....5 grd. sali de desen Ateliere - .20 18. fiind dependenta de temperatura interioara adoptata. ceea ce poate avea implicatii serioase asupra modului de distribuire a aerului. Institutii publice si administrative Birouri Sali de conferinte si festivitati Sali de lectura Depozite de carti Arhive Garderoba..20 20 18 28 2 1.. dusuri W.. tenis de masa Garderobe.22 18. biliard.. conferinte.20 16.30 m/s. Tabelul IC-2 Temperatura aerului interior in incaperile cladirilor civile. holuri. –uri 2. Viteza de miscare a aerului Dupa cum s-a aratat.20 20 15.20 15. Scoli..18 18..20 16.. vestibuluri Vestiare... concerte Expozitii Muzee Sali de sah. Parametrii de calcul iarna a. sau este prescrisa la alte valori considerente tehnologice.asamblarea aparatelor de masura si control 20 45 – 50 Unele cercetari ridica problema limitarii diferentei de temperatura intre cap si picioare la maxim 2..20 18... Institutii culturale Sali de adunare.20 18. sali de conferinte Camere de lectura. in ºC Nr.....20 18. t i Este indicata corespunzator destinatia incaperii in tabelul IC-2. crt 1 Denumirea incaperii Temperatura 3 20. holuri..18 22 15.. facultati Sali de clasa Laboratoare Amfiteatre. c....18 18...20 15. 5..

. vestibuluri.18 16. teatru Garderobe.. gradinite Camere de joc in crese. gradinite Dormitoare. cinematografe Sali de cinematograf.... Spitale.. biliard. garderobe Bai si dusuri Birouri Sali de lectura. camine Camere Holuri. sali de mese Bai si dusuri Cabinete medicale Camere pentru rufe curate Camere pentru rufe murdare Bucatarii 5. saloane pentru bolnavi Rezerve. clinici.. maternitati Rezerve. tenis de masa Restaurante.... sah. sali de asteptare Sali de operatie si nastere Sali pentru masaje Electroterapie..20 22 22. Crese. frizerii Magazii.. dusuri.24 24 22.18 8.........15 18 15.. vestibuluri Depozite de decoruri.12 18 10 29 .- Sali de gimnastica 15. depozite Ateliere Spalatorii. Holuri.20 20 24 24 16. saloane pentru sugari Camere. vestiare 7.20 10. Roentgen Hidroterapie Bai.10 4. cofetarii.22 20 18..22 18 22 20.. Teatre. saloane pentru lauze Cabinete medicale. costume Cabinete de proiectie Camera de acumulatori - 20.18 22.. saloane pentru chirurgie Camere. calcatorii 6.24 22 25 22 22 24 24 20 18 18. foaiere...

10 18 10. Bai publice Bai. c. restaurante..18 22... sali de masaje Depozit de rufe curate Depozit de rufe murdare 9.Garaje pentru parcare si reparatii 22 40 50 60 22 22.. spalat vase 10...22 15 18 15 16. odihna dupa baie Hale de inot Cabinete medicale.... Se mentioneaza insa ca in cazul instalatiilor de ventilare mecanica la temperaturi ale aerului refulat sub 25ºC pot aparea senzatii de curent.18 15..22 20... Umiditate relativa Se alege tot in functie de temperatura interioara sau in functie de procesul tehnologic.20 5. dusuri Bai de abur Bai de aer cald Bai de aer fierbinte Camere de dezbracare ..24 5 15 b...18 8.8...10 18 20... fapt care a 30 .imbracare. zarzavaturi Sali pentru taiat carne.Garaje pentru parcare .22 15.. Spalatorii mecanice de rufe Sali cu masini de spalat Sali cu masini de calcat Sali pentru dezinfectare Camere pentru reparat rufe Depozit de rufe murdare Depozit de rufe curate Uscatorii 11. Viteza de miscare a aerului Pastreaza aceleasi domenii ca si vara in functie de specificul instalatiei de ventilare. cantine Magazine diverse Magazine pentru alimente Sali de mese Depozite Garderobe Bucatarii Sali pentru prepararea carnii. Magazine.15 18..Garaje .24 22 16....18 20... paine.

senzatii ce pot fi amplificata de natura materialului din care este facuta pardoseala.impus ca solutie in multe cazuri micsorarea debitului ventilat in perioada de iarna care atrage dupa sine nu numai micsorarea vitezei de miscare a aerului dar si cresterea temperaturii de refulare. de prezenta surselor si agentilor care produc si raspandesc in atmosfera libera aceste impuritati. Este vorba de senzatia de inconfort pe care o pot provoca pardoselile reci. In afara de aerul umed. de durata de expunere (sedere) si mai ales de viteza curentilor de aer la nivelul pardoselii. In afara valorii globale a temperaturii medii de radiatie este necesar sa se sublinieze doua aspecte legate de aceasta problema. se poate afirma ca ea este dictata in general de gradul de confort pe care ni-l propunem sa-l asiguram cu instalatia de ventilare sau climatizare. Compozitia aerului uscat este practic 79% si 23% ca participatii volumetrice. pentru obiective mai pretentioase. sa se urmareasca ridicarea temperaturii superficiale pe suprafata interioara a elementelor de delimitare spre exterior mai reci. care trebuie sa aleaga sisteme de distributie a aerului prin care sa se evite formarea curentilor de aer la nivelul pardoselii sau prin amplasarea corpurilor de incalzire sau a dispozitivelor de introducere a aerului. Printre substantele chimice in stare gazoasa se pot intalni: 31 . in functie de temperatura sa aerul umed poate fi nesaturat. d. problema legata strict de izolare termica a elementelor delimitatoare si uneori de sistemul de incalzire adoptat. Senzatii neplacute – asa zisa “radiatie rece” – poate fi provocata de asemeni de ferestre mai ales cand locurile de sedere sau de munca se gasesc in imediata apropiere a acestora. aerul atmosferic poate sa contina impuritati sub forma unor substante in stare gazoasa sau sub forma de praf. care pot provoca senzatii fiziologice neplacute. Dupa continutul de vapori de apa din amestec. Iata de ce. Aceste efecte neplacute pot fi combatute partial prin mijloace constructive – izolare mai buna a pardoselilor si ecranarea ferestrelor la exterior sau interior – dar si prin grija inginerului de instalatii. temperatura medie de radiatie. Temperatura medie de radiatie – θ mr In ceea ce priveste temperatura medie de radiatie a suprafetelor inconjuratoare. saturat sau suprasaturat. adica dintr-un amestec de gaze (“aer uscat”) si vapori de apa. Concentratia in aer a acestora substante care polueaza atmosfera este dependenta de conditiile locale. respectiv 77% si 23% ca participatii gravimetrice. Compozitia aerului atmosferic Aerul atmosferic pur este format din “aer umed”. D. devine parametru de calcul efectiv al bilantului termic. Aerul umed 1.

care provine din descompunerea substantelor organice. este privit in toata complexitatea lui. Dimpotriva.. care este un rezultat al arderilor incomplete si provine de la instalatiile de incalzire. ca mediu ambiant. Bioxidul de sulf. Acizi (sulfuric. in problemele legate de filtrarea aerului. etc. gazelor si vaporilor de apa din amestecul care formeaza aerul umed li se pot aplica legile gazelor perfecte. Pentru gaze acesta este posibil din cauza temperaturii lor foarte ridicate in raport cu cea de lichefiere pentru vaporii de apa deoarece presiunea partiala a acestora este foarte mica in raport cu presiunea totala a amestecului. Parametrii de stare ai aerului umed In limitele de temperatura si presiune care se intalnesc in tehnica ventilarii si climatizarii. Amoniacul. etc. in problemele de poluare a zonelor industriale si a centrelor urbane. constituientul sau principal si anume aerul umed. 2. odata cu gazele esapate de autovehicule. clorhidric. intalnit mai frecvent in regiunile industriale in care se ard carbuni inferiori. concentratia sa in aerul atmosferic fiind functie de marimea particulelor. in problemele urbane. Praful. ploaie) si de distanta fata de sursa de producere.) sau alte substante chimice.oxidul de carbon. diverse procese industriale. temperatura. caldura specifica si entalpia. Acesta usureaza calculele privitoare la parametrii aerului umed si a diverselor procese de tratare ale acestuia. vegetala sau animala. de diluarea noxelor. azotic. umiditatea. poate fi de natura minerala. unele portiuni fiind in suprapresiune iar altele in subpresiune fata de 32 . densitatea. Dat fiind participatiile reduse ale substantelor chimice in stare gazoasa si ale prafului in aerul atmosferic pentru multe probleme din tehnica ventilarii si climatizarii se alege drept suport fizico-matematic al acestuia. in problemele legate de puritatea aerului. presiunea totala rezulta din insumarea presiunii aerului uscat (p a ) si a vaporilor de apa (p v ) (IF – 1) p = pa + pv In instalatiile de ventilare si climatizare presiunea aerului nu este uniforma. Aerul umed este caracterizat prin urmatorii parametrii: presiunea. Dar nu in toate problemele aferente ventilarii si climatizarii este posibila aceasta simplificare. aerul atmosferic. etc. de factorii climatici (vant. Presiunea aerului Conform legii lui Dalton presiunea totala (p) a amestecului rezulta din insumarea presiunilor partiale ale componentilor acestuia: in cazul aerului umed deci. - a. a caror concentratie in aerul atmosferic depinde in special de distanta fata de sursele de viciere.

Temperatura aerului Deosebim urmatoarele temperaturi ale aerului: temperatura dupa termometrul uscat. protejat impotriva radiatiilor. al carui bulb este infasurat intr-un tifon imbibat cu apa. se considera in intreaga instalatie aceeasi presiune egala cu presiunea barometrica B. t. Umiditatea aerului Marimile care exprima umiditatea aerului sunt: continutul de umiditate. Temperatura punctului de roua. Totusi pentru calculele practice in majoritatea cazurilor. este temperatura masurata cu un termometru de o anumita clasa de precizie. este temperatura pentru care presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul umed de o anumita temperatura si continut de umiditate. Tabelul IF – 1 Variatia presiunii barometrice (B) cu altitudinea (h) h 0 200 400 600 800 1000 1500 2000 2500 3000 (m) B 760 74214 72463 70745 69060 67408 63417 59620 56010 52577 (mm Hg) b. Presiunea atmosferica descreste cu altitudinea asa cum se observa si din datele cuprinse in tabelul IF – 1. Temperatura dupa termometrul umed. t’. iar pentru aer saturat t = t’ = t τ . devine egala cu presiunea lor de saturatie sau reprezinta temperatura la care incepe condensarea vaporilor de apa la racirea izobara a aerului umed. umiditatea specifica. de o anumita clasa de precizie. Continutul de umiditate (x) este masa vaporilor de apa continuti intr-un kilogram de aer uscat: ⎡ kg vapori ⎤ G x= v ⎢ (IF – 2) G a ⎣ kg aer uscat ⎥ ⎦ sau G ⎡g⎤ d = 1000 v ⎢ ⎥ G a ⎣ kg ⎦ 33 . Mai este definita ca fiind temperatura de saturatie adiabatica a aerului umed. este temperatura indicata de un termometru obisnuit. umiditatea absoluta si umiditatea relativa. racit izobar. Pentru aer nesaturat t > t’ > t τ . c. eroarea fiind in general sub 1%. t τ .presiunea atmosferica.

la aceeasi temperatura si presiune barometrica. in timp ce masa aerului uscat ramane constanta. Aceasta inseamna ca umiditatea relativa se exprima prin raportul dintre umiditatea absoluta si cea corespunzatoare saturatiei: γ φ= v (IF – 7) γS Tinand seama de ecuatia de stare 34 . nu la kilogramul de amestec. Umiditatea specifica (ξ) a aerului umed exprima continutul de vapori de apa dintr-un kilogram de amestec: Gv x ξ= = (IF – 5) Ga + G v 1 + x Umiditatea absoluta (a) reprezinta greutatea vaporilor de apa continuti intr-un metru cub de aer umed.622 B − pv Umiditatea specifica a aerului umed. Aceasta usureaza calculele deoarece majoritatea transformarilor de stare ale aerului sunt insotite de variatii ale umiditatii.622 v (IF – 3) pa Tinand seama de presiunea barometrica B = p a +p v relatia (IF – 3) devine: pv (IF – 4) x = 0. deci se masoara prin greutatea specifica (γ) a vaporilor de apa din amestec: p (IF – 6) a = γv = v R vT R R Umiditatea relativa (φ) este raportul dintre cantitatea de vapori de apa continuti intr-un metru cub de aer umed si cantitatea de vapori de apa corespunzatoare saturatiei. respectiv in M K f S) R a = 287 [J/kg K] sau R a = 29. astfel incat masa amestecului se schimba.27 [kg m/kg grd] si pentru vaporii de apa R v = 462 [J/kg K] sau R v = 47. Continutul de umiditate x nu este o marime specifica a amestecului intrucat raportarea se face la kilogramul de aer uscat. Aplicand ecuatia de stare rezulta: G p V R T R p x= v = v = a = a v G a R vT pa V R v pa in care luand pentru constanta caracteristica a aerului uscat (in S.06 [kgf m/kg grd] rezulta p x = 0.Se observa ca masa vaporilor de apa este raportata la kilogramul de aer uscat si nu de aer umed.I.

0129 v Rv de unde rezulta ca greutatea specifica a aerului umed γ este mai mica decat cea a aerului uscat.φ= exprimand procentual p v R vT p v ⋅ = R v T pS pS (IF – 8) pv (%) (IF – 9) pS Cu aceasta. Pentru temperatura de 0ºC si presiunea barometrica B = 760 mm Hg.81 = 12. Greutatea specifica a aerului umed (γ) Tinand seama ca G + Gv γ= S = γa + γ v (IF – 11) V se ajunge la expresia greutatii specifice a aerului umed sub forma p p 1 ⎛ B − pv pv ⎞ ⎟ γ= v + v = ⎜ + R a T R vT T ⎜ R a Rv ⎟ ⎠ ⎝ de unde: B p ⎛ 1 1 ⎞ ⎟ γ= (IF – 12) − v⎜ − R aT T ⎜ R a R v ⎟ ⎠ ⎝ Folosind valorile si relatiile de mai sus: p (IF – 13) γ = γ a – 0. corespunzatoare domeniului de variatie al temperaturii la presiune constanta: t ⎡ kcal ⎤ ⎡ kJ ⎤ 1 2 c pm = c p ⋅ dt ⎢ sau ⎢ (IF – 14) ∫ ⎥ ⎥ t 2 − t1 t ⎣ kg grd ⎦ ⎣ kg K ⎦ 1 Pentru domeniul temperaturilor obisnuite intre -20 si +80ºC se pot lua urmatoarele valori medii: 35 . In tehnica ventilarii si climatizarii aerului procesele se considera izobare datorita faptului ca variatiile de presiune fata de presiunea atmosferica sunt neinsemnate. De obicei se lucreaza cu valori medii ale caldurii specifice. pentru aceeasi presiune barometrica si temperatura. Caldura specifica a aerului umed.293 kgf/m3 sau γ a = 1.622 (IF – 10) B − ϕ pS d.293 · 9. (c p ) Caldura specifica variaza cu temperatura si presiunea. greutatea specifica a aerului uscat este γ a = 1.68 N/m3 φ = 100 e. expresia (IF – 4) a continutului de umiditate devine: ϕ pS x = 0.

uscare.84t + 2501) x [kcal/kg] (IF – 22) Se mentioneaza ca in lucrare se foloseste tot simbolul „i” si pentru entalpia nespecifica „I”.24 kcal/kgf grd ≅ 1 kJ/kg K pentru vapori de apa c pv = 0. umidificare.24 t [kcal/kg] iar cea a vaporilor de apa: i v = c p v t + r 0 = 0.44t + 597. Diagrame pentru aerul umed a. racire. entalpia aerului umed se obisnuieste sa se raporteze la kilogramul de aer uscat astfel incat se foloseste relatia: I = c pa t + (c pv t + r 0 ) x (IF – 20) sau cu valorile aratate anterior: I = 0.1868 [0.30) x]= = t + (1. I) Pentru domeniile de temperatura intalnite in tehnica ventilarii si climatizarii.- pentru aer uscat: c pa = 0.015 kg/kg) se poate considera cu aproximatie acceptabila pentru calculele practice ca valoric I≈i.24 + 0. Entalpia specifica a aerului umed va fi: c p t + c p v t + r0 x i +i i= a v = a (IF – 19) 1+ x 1+ x Ca si in cazul continutului de umiditate x. deoarece x<<1 kg/kg (in mod curent x<0. ( ) 3.44t + 597.30 [kcal/kg] (IF – 18) in care r 0 este caldura latenta de vaporizare a apei (la 0ºC).24t + (0.44 x (IF – 16) f.24t + (0. entalpia aerului umed este: I = 4.44 t + 597. Generalitati In proiectarea instalatiilor de ventilare si climatizare.84 kJ/kg K Caldura specifica a aerului umed va fi: 1 ⋅ c p + x ⋅ c pv (IF – 15) cp = 1+ x si deoarece x<<1 se lucreaza cu caldura specifica raportata la kg aer uscat. Entalpia aerului umed (i. De altfel.30) x [kcal/kg] (IF – 21) Exprimata in sistemul international de unitati (SI).44 [kcal/kg grd] ≅ 1. rezolvarea problemelor de schimbare a starii aerului in incaperi in procesele de tratare a acestuia (incalzire. entalpia specifica a aerului uscat este: (IF – 17) i a = c p a ·t = 0. etc) se face folosind diagramele 36 . adica: c p = c pa + x·c pv = o.

entalpiile (i sau I). IF – 1) perpendiculara pe axa ordonatelor. 24). In presiuni barometrice (760 mmHg etc).622 S (IF – 25) B − pS iar celelalte curbe de umiditate relativa avand φ<1. i E = 0. Pentru reducerea dimensiunilor diagramei axa reala a absciselor nu se figureaza. Acestea contribuie la scurtarea timpului de proiectare fara ca erorile care sunt unei metode grafice sa depaseasca pe cele admisibile in thenica. Dintre diagramele pentru aer umed care au o circulatie mai larga pot fi amintite: diagrama i-x (Mollier) sau i-d (Ramzin).46t + 595) x (IF – 23) in timp ce Ramzin a folosit relatia: I = 0. pe baza relatiei (IF – 10) din care rezulta: B⋅ x ϕ= (IF – 26) pS (0.24 t A conform relatiilor (IF – 23.pentru aer umed. formand un fascicol divergent. Pe axa absciselor sunt trecute valorile continutului de umiditate (x in diagrama Mollier si d in diagrama Ramzin).24t + (0. Aceasta izoterma intalneste ordonata in punctul E avand x E = 0 si deci. Curba de saturatie φ = 1 se traseaza pe baza relatiei: p x S = 0. cu observatia ca la constructia diagramei Mollier a adoptat alte valori pentru c pv si r 0 . diagrama i-t (Muller sau Holm) si diagrama x-t (Carrier).46t + 595) 10-3d (IF – 24) Modul de trasare a izotermei i A ce trece printr-un punct A de stare a aerului poate fi urmarit in figura IF – 1. scara pentru continutul de umiditate x fiind trecuta pe o dreapta auxiliara ON’ (fig. iar pe axa ordonatelor. b. se reaminteste ca pentru trasarea izotermelor se foloseste relatia (IF – 20) sau (IF – 22).24t + (0. se face astfel incat sa apara cat mai clar anumite zone ale diagramei corespunzatoare domeniului lor de folosinta. dupa sistemul de unitati de masura folosit. folosind efectiv relatia: I = 0.46t + 595 ∂x arata ca acesta variaza cu temperatura aerului si deci izotermele nu sunt paralele intre ele. Fara sa se intre in amanunte legate de constructia diagramei. Analiza coeficientului unghiular al izotermelor: ∂x = 0. Este construita in coordonate oblice cu un inghi intre acestea de obicei de 135º.Diagrama i-x (si i-d) Aceasta diagrama este cel mai des folosita in tara noastra. pentru ventilare si climatizare este interesant intervalul de temperaturi intre -20ºC si +70ºC. rectangulare sau oblice.622 + x) 37 . Alegerea axelor de coordonare.

x. In zona de ceata a diagramei i-x izotermele isi schimba directia fata de cea din zona de nesaturatie. Constructia diagramei i-x Curba de saturatie φ = 1 imparte diagrama in doua zone si anume zona de aer umed nesaturat cu φ<1 si zona de suprasaturatie (sub curba φ = 1) denumita si „zona de ceata” din cauza fenomenului de condensare a vaporilor de apa sub forma de picaturi. asa cum se va arata mai departe. Diagramele i-x (fig. φ) o anumita stare a aerului umed daca se cunosc doi din acesti parametrii si bineinteles presiunea barometrica B. care apare in acest domeniu.622 + x dedusa din (IF – 10) Folosind diagrama i-x se poate defini complet prin toti parametrii sai (i. t. Astfel spre exemplu starea aerului dintr-o incapere cu t A si φ A date este complet definita daca dupa ce se figureaza in diagrama 38 . ele frangandu-se la φ = 1 si urmand o directie foarte apropiata de i = const.Figura IF – 1.. IF – 2 si 3) cuprind si nomograme pentru determinarea presiunilor partialeale vaporilor de apa cpnstruite pe baza relatiei: Bx (IF – 27) pv = 0.

i 1 ) = L Δi ΔG v = L (x 2 – x 1 ) = L Δx rezulta Δi ΔQ t ε= = (IF – 28) Δx ΔG v In diagrama i-x. iar cu aproximatie temperatura aerului dupa termometrul umed t 'A .punctul de stare A. IF – 4. obtinandu-se. Fig. kg/h. Aceste directii (raze) ale proceselor sunt capetele extreme ale unor drepte ce converg in punctul 0 (cu i=0. temperatura punctului de roua t τ A . 39 . Aceasta reiese BD + DC Δi din figura IF–5 din care: tgα1 + tgα 2 = = =ε Δx AD Pe scara marginala a diagramei i-x sunt trasate. Reprezentarea unei stari A in diagrama i-x Scara unghiulara a diagramei i-x. se citesc direct ceilalti parametrii i A . tinand seama ca: ΔQ t = L (i 2 . IF – 5). Astfel trecerea aerului de la starea initiala A (fig. pentru un kilogram de aer uscat variatiile: Δi = i 2 – i 1 Δx = x 2 – x 1 Caracterul procesului de schimbare a starii aerului in acest caz poate fi exprimat prin raportul de termoumiditate Δi ⎡ kcal ⎤ ε= Δx ⎢ kg ⎥ ⎣ ⎦ sau daca debitul de aer este L. x=o. raportul de umiditate ε este exprimat prin coeficientul unghiular al dreptei AB care reprezinta schimbarea starii aerului. este insotita de cresterea entalpiei de la i 1 la i 2 si de creserea continutului de umiditate de la x 1 la x 2 . pentru o gama larga de valori ε. directiile proceselor de schimbare a starii aerului corespunzatoare acestora. x A (fig. t=o) al diagramei. Pe aceeasi diagrama se pot citi si presiunea partiala a vaporilor de apa p vA . IF – 4). exprima directia proceselor de schimbare a starii aerului ca urmare a preluarii (sau cedarii) caldurii si umiditatii. la starea finala B.

rezulta ε = +∞.Fig. Zonele diagramei i-x (fig. IF – 5.pentru procese dupa i = const: 40 . Valorile ε pentru unele procese particulare se stabilesc dupa cum urmeaza si sunt reprezentate in diagrama i-x din fig. Astfel: .procesele din zona III au ε>0 deoarece Δi<0 si Δx<0 . IF – 6. in diagrama i-x a schimbarii de stare a aerului dupa directia ε.procesele din zona I au ε>0 deoarece Δi>0 si Δx>0. . Fiecare din cele patru zone astfel stabilite se caracterizeaza prin valori pozitive sau negative ale raportului corespunzator proceselor ce se pot trasa din punctul A in campul fiecarei zone.∞. procesul respectiv poate fi usor de trasat pe diagrama printr-o dreapta paralele cu directia ε din scara marginala. . dreapta ce trece prin unul din punctele de stare ale aerului (starea initiala sau finala).pentru procese dupa x = const Δi Δi ε= = =±∞ Δx 0 cu mentiunea ca pentru cele avand Δi<0 (racire) rezulta ε = .procesele din zona II au ε<0 deoarece Δi>0 si Δx<0 Fig. IF – 7: . IF – 6) sunt delimitate de dreptele x = const si i = const. Reprezentarea. Daca se cunoaste valoarea ε = ΔQ t /ΔG v = Δi/Δx. Zonele diagramei i-x . iar pentru Δi>0 incalzire.procesele din zona IV au ε<0 deoarece Δi<0 si Δx>0.

pentru procese izoterme din zona de nesaturatie (φ<1).44t + 597. 41 . se separa Δx kg/kg de aer uscat sub forma de picaturi de apa.pentru izotermele din zona de ceata. Este construita pentru o anumita presiune barometrica folosind aceleasi relatii de baza ca si pentru diagrama i-x. IF – 9 este reprezentata diagrama i-t.3 . astfel incat practic poate fi considerata paralela cu i = const. Atunci Δi t1Δx ε= = = t1 Δx Δx este directia izotermei de ceata. Diagrama i-t Aceasta diagrama este trasata in coordonate rectangulare.44t + 597.44t + 597. Dreptele de entalpie constanta sunt paralele cu axa absciselor.3) Δx se obtine: Δi (0. Deoarece se lucreaza cu temperaturi relativ mici. avand in ordonata entalpiile i iar in abscisa temperaturile t ale aerului umed. iar izotermele sunt paralele cu axa ordonatelor. In aceasta situatie variatia entalpiei va fi data de entalpia apei separate. adica: Δi = c a t 1 Δx unde caldura specifica a apei c a = 1. c.3)Δ9 ε= = = 0. cele doua stari A si A’ avand aceeasi temperatura t 1 . atunci izoterma de ceata este foarte apropiata de dreapta de entalpie constanta cu ε = 0.3)x 1 ]= = (0.ε= Δi 0 = =0 Δx Δx . tinand seama de valoarea variatiei entalpiei: i = i 2 = i 1 = [0.24t + (o.3 Δx Δx iar in cazul particular t = 0. Dreptele de continut de umiditate constant sunt inclinate fata de axa absciselor si pot fi considerata ca paralele pentru domeniul de folosire al diagramei.24t + (0. Dreapta φ = 0 se suprapune peste dreapta x = 0. starea aerului suprasaturat (punctul A din diagrama din fig IF – 8) fiind instabila.44t + 597. astfel incat aerul saturat poate fi reprezentat prin punctul A’ de pe curba φ = 1. In fig.44t + 597. → ε = 597.3)x 2 ] = = [0.

In campul diagramei.) in zona de suprasaturatie. Grosimea acestei pelicule se micsoreaza pe masura departarii de ajutaj pentru ca apoi. in diagrama i-t.. IF – 10. 42 . Diagrama i-t fig. la ajutajul de iesire. izotermele. Pulverizarea apei Pulverizatoarele centrifugale folosite la pulverizarea apei in camerele de tratare a aerului sunt prevazute cu un canal tangential de intrare a apei in camera de rotire (numita si camera de turbionare) si cu un orificiu de iesire a apei. Diagrama x-t Aceasta diagrama (fig. Dreptele de temperatura dupa termometrul umed t’ = const. se frang in dreptul curbei de saturatie φ = 1 si devin aproape orizontale (dupa t’ = const. paralel cu axa absciselor respectiv cu axa ordonatelor. E. IF – 10) a fost conceputa initial de Carrier (1911). formandu-se picaturi. Ca si in cazul diagramei i-x. se traseaza in coordonate rectangulare avand in abscisa temperaturile t iar in ordonata continutul de umiditate x al aerului umed. Dupa miscarea de rotatie din camera de rotire. pelicula sa se destrame. ulterior a fost modificata si imbunatatita astfel incat in prezent exista o serie de variante ale acesteia. Fig. in zona de nesaturatie sunt trasate de asemenea curbele de umiditate relativa constanta. fortele de tensiune superficiala fiind invinse. si t = const. se pot trasa dreptele x = const. Tratarea aerului cu apa a.Diagrama mai cuprinde curbele φ = 1 si φ<1. Procese simple de tratare a aerului de ventilare 1. sau variantele sale mai recente. pe baza relatiilor folosite si la intocmirea diagramelor i-x si i-t. sunt acceptate ca paralele cu dreptele de entalpie i= constant. dreptele γ = constant (sau ρ = constant) precum si dreptele t’=constant putin inclinate fata de dreptele i = constant. din cauza lipsei fortelor centripete. Diagrama x-t d. Diagrama lui Carrier. care sunt mult mai inclinate fata de axele de coordonate. curba φ = 0 suprapunanduse cu axa absciselor. lichidul se disperseaza in mediul exterior mai intai sub forma unei pelicule tronconice. IF – 10. In acest mod. care sunt verticale in zona de nesaturatie.

∞. Din relatia (IG – 1) se observa ca in dreptul orificiului de iesire. Aceasta nu este insa posibil deoarece prin ajutajul de iesire se face legatura cu exteriorul. pentru lichidul ideal. se pastreaza constant. pentru r = r i . astfel ca presiunea minima nu poate fi sub cea atmosferica.Teoria pulverizatorului centrifugal.ra2 ) = φ π r0 in care φ este coeficientul sectiunii active a ajutajului: ra2 ϕ =1− 2 (IG – 4) r0 Caracteristicile principale ale pulverizatoarelor centrifugale sunt: debitul de apa g. tinand seama de relatia care exprima caracteristica geometrica a pulverizatorului: r r (1 − ϕ ) 2 Ai = i o = (IG – 5) R i2 ϕ3 ( ) ( ) 43 . a fost elaborata de G. Pentru lichidul ideal au fost stabilite pe baze teoretice. IG – 5.) de alti cercetatori. De asemenea importanta pentru stabilirea distantelor de amplasare a pulverizatoarelor este si lungimea activa a jetului (distanta pana la care picaturile isi pastreaza sensibil directia (initiala). N. distributia lichidului injet si finetea pulverizarii. IG – 5. w r si w a sunt componentele: tangentiala. 2 2 F a = π ( r0 . ecuatia lui Bernoulli se scrie sub forma: ρ 2 ρ pi + w1 = p + w 2 = p t (IG – 2) 2 2 Fig. pentru lichidul real. etc. Pe de alta parte. Ca urmare. unghiul initial al jetului α. indicele „i” afecteaza marimile corespunzatoare. Abramovici si apoi dezvoltata pentru lichide reale (apa. Schema principala a pulverizatorului centrifugal ρ ρ 2 2 sau: (IG – 3) pi + w 2i + w 2i + w ai = p + w 2 + w 2 + w a = p t t r t r 2 2 in care w t . lichidul iese din ajutaj printr-o sectiune inelara. adica cele de la intrarea apei in camera de rotire. pentru r→0 rezulta w t → +∞. intrucat momentul cantitatii de miscare. neglijand diferenta de inaltime geodezica. radiala respectiv axiala ale vitezei w a apei corespunzatoare razei curente r. combustibili lichizi. fata de axa ajutajului. se poate scrie egalitatea: (IG – 1) w ti r i = w t r = const. astfel ca tinand seama si de relatia (IG – 3) ar insemna ca p→ . Neglijand fortele de frecare cu notatiile din fig.

In acelasi timp. fig. pentru pulverizatoarele metalice repartitia apei in jet. In fig. exprimata prin densitatea fluxului de lichid g m [g/cm2h] in ordonata. Repartitia spatiala a lichidului in jet variaza cu distante de orificiul de iesire al pulverizatorului si este dependenta de diametrul acestui orificiu d 0 si de presiunea apei p a .= f(A i ) ca in fig. IG – 7. iar unghiul jetului scade. pentru fluidul real se ajunge la concluzia ca in conditiile calculelor practice deci cu eroare acceptabila. relatia (IG – 7) a coeficientului de debit si relatia (IG – 8) a unghiului jetului raman valabile. Din studiul densitatii fluxului de lichid pulverizat rezulta urmatoarele aspecte principale: ( ) 44 . μ.IG – 6) daca in loc de A i se ia A e . este aratata. μ r .unghiul initial al jetului: (1 − ϕ ) 8 α w tg 1 = t = (IG – 9) 2 wa 1 + 1 − ϕ ϕ Relatiile (IG – 5) si (IG – 7) permit exprimarea dependentelor φ. coeficientul de debit creste. relatiile dintre φ r . α. insa caracteristica geometrica A i este inlocuita cu o caracteristica echivalenta: Ai (IG – 10) Ae ≅ ⎞ λ ⎛ ri2 1 + ⎜ 2 − Ai ⎟ ⎟ 2 ⎜ Ri ⎝ ⎠ in care λ este coeficientul de rezistenta. α r si A e se pastreaza la fel ca la fluidul ideal (vezi.debitul specific al unui pulverizator 2 2 g = μ1 π r0 pt (IG – 6) ρ in care expresia coeficientului de debit este 1 (IG – 7) μ1 = 2 1 A ex + ϕ2 1−ϕ . in abscisa trecandu-se distanta r i de la axul jetului. IG – 6. In cazul fluidelor reale in camera de rotire apar forte de frecare care se opun miscarii si ca urmare momentul cantitatii de miscare descreste de la intrare catre orificiul de iesire.urmatoarele relatii de calcul: . Tinand seama de aceste aspecte. raza turbionului de aer se reduce.

evidentiind existenta turbionului de la tronconic din spatiul central al jetului. curbele se aplatizeaza: Fig. iar pe masura ce grosimea scade.pentru diametre d 0 relativ mari (d 0 >2mm) curbele de densitati au doua maxime. IG – 7 (a si b) a – variatia g m = f(l) pentru d 0 = 4 mm si p a = 3 at 45 ..

Din cercetarile facute.b – idem.in toate situatiile curbele de densitate se aplatizeaza pe masura ce sectiunile transversale cercetate sunt mai departate de pulverizator. pentru d 0 = 1. nu se evidentiaza conul central de aer. iar curbele se aplatizeaza .5 mm si p a = 2at 2 fig. curbele au un singur maximum (axial). la presiuni reduse. distributia lichidului in jetul pulverizatoarelor centrifugale in conditii normale de functionare (curbe cu densitati avand doua maxime) nu urmeaza legea normala de repartitie (Gauss) ci asculta de legea de repartitie exprimata prin: y = 1 − e−a r x (IG – 11) in care: y este densitatea medie relativa insumata a fluxului de lihid xi ∞ ⎛ ⎞ ⎜ y = ∑ gi / ∑ gi ⎟ ⎜ ⎟ 0 0 ⎝ ⎠ 46 .pentru diametre relativ mici (d ≤ 2mm). . incep sa apara cele doua maxime. pe masura ce presiunea creste. pulverizatorul lucrand ca injectoarele fara camera de rotire.

a = 0. pentru generalizarea datelor obtinute apelandu-se la teoria similitudinii. volum. Finetea de pulverizare se studiaza ca si distribuita lichidului in jet prin metode statistice. Intrucat jetul este format din picaturi avand dimensiuni diferite. greutate. care este similara celei aratate anterior referitoare la distributia lichidului in jet. O rezolvare completa pe cale analitica. R i .coordonata adimensionala exprimata prin raportul dintre raza rm curenta si raza medie pentru care 50% din debit trece in interior si 50% in exterior. x = constanta de distributie. w i . iar n i – numarul de picaturi din aceasta clasa. in cazul finetii de pulverizare. pentru coeficientul de debit in cazul fluidului real. r0 .693 – exponent constant. η. avandu-se la baza studierea la microscop a unui numar limitat de picaturi captate pe un strat uleios aplicat pe un suport de sticla. etc. Diametrul mediu Sauter se poate deci defini ca diametrul unei picaturi ipotetice al carui raport dintre volum si suprafata este egal cu raportul dintre volumul si suprafata (insumate) tuturor piaturilor din jetul real. Din aceste cauze cercetarea pulverizarii se face de obicei pe cale experimentala.S = ∑ i i2 (IG – 12) n idi ∑ in care d i este diametrul mediu al unei clase de picaturi. ρ ) μi se ajunge la ecuatia criteriala de forma: r= ⎛ r ⎞ μr =k⎜ i ⎟ ⎜R ⎟ μi ⎝ i⎠ m ⎛ r0 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜R ⎟ ⎝ i⎠ n ⎛ wi Ri ρ ⎞ ⎜ ⎜ η ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ p ⎛ σ Ri ρ ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ η2 ⎟ ⎝ ⎠ s (IG – 14) in care se evidentiaza criteriile: wi Ri ρ = R e i (criteriul Reynolds raportat la raza R i a canalului de η intare) 47 . Prin numaratoarea picaturilor si impartirea lor pe clase de dimensiuni se studiaza legea de reapartitie a picaturilor dupa dimensiuni. datorita interactiunii intre picaturi si a influentei caracteristicilor mediului in care se face pulverizarea.ri . se obisnuieste sa se ia in consideratie „diametrul mediu” si picaturilor dupa numar. admitand dependentele functionale: μr (IG – 13) = f (ri . a problemelor proceselor de pulverizare a lichidelor (apei) prezinta dificultati importante din cauza complexitatii fenomenelor si mai ales. Astfel spre exemplu. Dintre acestea potrivit pentru studiul functiei de pulverizare la camerele de tratare a aerului este diametrul mediu Sauter: n d3 d m. σ. suprafata.

ecuatia criteriala (IG – 14) va lua forma: ⎛ r ⎞ ⎛ r ⎞ p' μr = k' ⎜ i ⎟ ⎜ 0 ⎟ R e (IG – 15) ⎜R ⎟ ⎜R ⎟ i μi ⎝ i⎠ ⎝ i⎠ Notatiile folosite in ecuatiile criteriale au urmatoarele semnificatii: w i – viteza apei in canalul de intrare.σ Ri ρ = criteriul vascozitatii (raportul dintre fortele tensiunii η2 superficiale si fortele vascoase) iar in simplexurile r i /R i si r 0 /R i sunt cuprinse principalele dimensiuni ale pulverizatorului. sunt valabile pentru orice lichide avand diferite vascozitati si tensiuni superficiale. In acest caz. care intra de altfel in expresia caracteristicei geometrice A i a acestuia. Diametrul mediu (sau maxim) al picaturilor formate se poate obtine de asemenea apelandu-se la legile simplitudinii. aceasta analogie avand anumite limite. Pentru unghiul jetului α r . Schimbul de caldura si de substanta intrea aer si apa Dupa cum se stie transferul de substanta este un fenomen analog cu transferul de caldura. in kg/m3. In cazurile intalnite in instalatiile de climatizare unde se pulverizeaza apa (fara variatii mari e temperatura) in aer la presiunea atmosferica criteriul vascozitatii este constant deoarece σ si η nu variaza. admitand aceleasi dependente functionale se obtine o ecuatie criteriala care cuprinde aceleasi criterii si simplexuri. in m/s. η – vascozitatea dinamica a apei. Criteriile ce intervin in procesele de pulverizare aratate anterior. in N·s/m2. in afara marimilor fizice ale lichidului. in N/m. σ – coeficient de tensiune superficiala. se ajunge la o ecuatie criteriala in care intervine si criteriul Weber: ρ w 2d 0 We = σ care exprima raportul dintre fortele de inertie ale lichidului si fortele de tensiune superficiala. 48 .viteza echivalenta a apei in ajutajul de iesire in ipoteza ca 2 π r0 debitul de apa s-ar scurge prin intreaga sectiune a acestuia. in cazul fluidului real. ρ – densitatea apei. in m/s. introducandu-se si marimile fizice ale aerului care influenteaza modul de destramare a peliculei de picaturi. In acest caz. m' n' b. g w ech = .

Intrucat exista identitate intre concentratia (c) si greutatea specifica (γ).a = c . Dupa cum se stie aceasta duce la necesitatea aplicarii corectiei lui Stephan. D p. legea lui Fick se poate scrie si sub forma: ∂p g = −Dp = −D p grad p (IG – 18) ∂n cu: D Dp = c (IG – 19) RT intrucat: 1 ∂p ∂c ∂γ = = ∂n ∂n R T ∂n Coeficientul de difuzie moleculara pentru aerl (D p·a ) si respectiv pentru valori de apa (D p·v ) pot fi exprimati deci prin relatiile: D D (IG – 20) D p. v = c Ra T Rv T pentru procesele de difuzie in amestecurile de vapori de apa si aer. suprafata acesteia constituind un perete impermeabil pentru aer.Dupa cum pentru transferul de caldura prin conductie se aplice ecuatia lui ∂Q ∂t Fourrier: q = = −λ = −λ grad t [kcal/m2 h] (IG – 16) ∂F ∂n (IG – 16) in mod analog pentru schimbul de substanta se aplica legea lui Fick: ∂c ∂c (IG – 17) g= = − Dc = − Dc grad c [kg/m 2 . astfel incat expresia fluxului de vapori difuzati este data de relatia: D p dp (IG – 22) g=− c R v T p − p v dn Separand variabilele: 49 0.8 . insa pentru cazul schimbului aer-apa difuzia se produce multilateral in sensul ca vaporii de apa difuzeaza in aer in timp ce aerul nu difuzeaza in apa. Legea lui Fick se poate aplica in cazul difuziei vaporilor de apa in aer sau a aerului in abur. h] ∂p ∂n care exprima procesul de difuzie moleculara.0627 ⎛ T ⎞ (IG – 21) Dp = ⎟ ⎜ p ⎝ 273 ⎠ in care p este presiunea totala a aerului umed si T temperatura absoluta a acestuia. coeficientul de difuzie D p poate fi calculat cu formula: 0.

schimbul convectiv este determinat pentru transferul de caldura si vapori de apa. presiune partiala a vaporilor p v fiind foarte mica in raport cu presiunea totala p amestecului. pentru care respectiv p = p s si p = p v se obtine: p − pv g Rv T ln =− s p − ps Dc p de unde: D p p − pv (IG – 29) g=− c ln s R v T p − ps Comparand relatiile (IG – 28) se observa analogia dintre conductia caldurii si difuzia moleculara in cazul contactului dintre aer si o suprafata de apa (perete impermeabil pentru aer) nu este perfecta.h ⎦ sau notand obisnuit β x = σ 50 .h ⎦ iar pentru schimbul de masa relatia analoaga (Dalton): ⎡ kg ⎤ dG = β p (pa − p v ) (IG – 31) g= ⎢ 2 ⎥ dF ⎣m . In aceste aparate. In ceea ce priveste termodifuzia care apare in cazul existentei unor diferente de temperatura intre moleculele apropiate. In afara relatiei (IG – 31). pentru fluxul unitar de vapori de apa se mai folosesc si expresiile: ⎡ kg ⎤ g = β c (cs − c) (IG – 32) ⎢ 2 ⎥ ⎣m . aceasta poate fi neglijata in cazul proceselor din instalatiile de climatizare. Analogia celor 2 fenomene se obtine cad p/(p-p v ) = 1 adica atunci cand p v →0. se poate neglija corectia lui Stephan si deci se accepta folosirea relatiei (IG – 23) similara cu relatia (IG – 22).dp g Rv T =− dn p − pv Dc p si integrand intre limitele n=0 si n=s. circulatia aerului fiind fortata. Legea lui Fick (relatia IG – 23) este valabila pentru procese izotermice. Pentru schimbul convectiv de caldura se foloseste relatia lui Newton: ⎡ kcal ⎤ dQ (IG – 30) q= α (t − t s ) ⎢ 2 ⎥ dF ⎣m .h ⎦ Pentru simplificare se considera coeficientul de schimb superficial de caldura α precum si coeficientul de schimb de substanta ρ p ca sunt constante pe suprafata de schimb. In cazul regimurilor de lucru din camerele de tratare a aerului cu apa.

Pr D ) = 0 51 . functia de criterii este: F(Nu. D p .⎡ kg ⎤ g = σ (x s – x) ⎢ 2 ⎥ (IG – 33) m . Astfel din egalitatea: q = β p (p s – p v ) = β c (c s – c) p R tinand seama ca: c s = γ s = s si c = γ v = v R vT R vT se obtine: β βp = c (IG – 34) R vT De asemenea din egalitatea: q = β p (p s – p v ) = σ (x s – x) intrucat R ps R pv xs = a si x= a R v B − ps R v B − pv se obtine R B βp = σ a (IG – 35) R v (B − ps )(B − p v ) In sfarsit din: Q = σ (x – x s ) = β c (c s – c) Se obtine (B − ps )(B − p v ) σ = βc (IG – 36. λ. β p ) le corespund marimi analoge pentru schimbul de caldura (respectiv t. Se tine seama ca marimile ce intervin in schimbul de substanta (p v . a. in care se neglijeaza forta ascensionala. pentru schimbul de substanta se foloseste teoria similitudinii. Pr) = 0 in timp ce pentru transferul de substanta in curent fortat se gaseste o functie similara f’(Nu D . α). b) Tinand seama de complexitatea fenomenelor. situatie intalnita in agregate de climatizare. D c . stabilindu-se dependente criteriale care sunt similare celor pentru transferul de caldura. Re.h ⎦ ⎣ Relatiile dintre coeficientii e schimb de substanta se decuc usor din egalitatea fluxurilor unitare expreimatesub cele trei forme. Re. Astfel pentru convectie termica fortata. a) B R aT sau deoarece B − ps B − pv =γ si ≈1 R aT B avem σ ≅ βc γ (IG – 36.

Considerand ecuatiile criteriale pentru miscare fortata sub formele: m Nu = C R e Prn Nu = m' Nu D = C’ R e Prn' si tinand seama ca pentru satisfacerea conditiilor de analogie C = C’.027 respectiv C’ = 0. m = m’ si n = n’ (de ex. se poate scrie: Nu ⎛ Pr ⎞ ⎟ =⎜ Nu D ⎜ PrD ⎟ ⎠ ⎝ n αl ⎛ν⎞ λfe ⎜ a ⎟ = ⎝ ⎠n sau βl ⎛ ν ⎞ D ⎜D⎟ ⎝ ⎠ de unde n λ f e ⎛ D ⎞n −1 α λfe ⎛ D ⎞ = ⋅⎜ ⎟ = ⎜ ⎟ β D ⎝a⎠ a ⎝a⎠ n Tinand seama ca λ fe = a c'p γ si L e = α = c p γ Le (1− n ) β care pentru L e = 1.000. deci C ≅ C’).025. Guhman a folosit criteriul: T − T' Gu = T in care T si T’ sunt temperaturile absolute ale aerului dupa termometrul uscat. respectiv dupa cel umed. m ≅ m’ = 0. pentru Re ≥ 22. devine: a se ajunge la expresia D 52 .in care: βl αl (Nusselt) Nu D = (Nusselt – difuzie) λ fe D w ⋅l Re = (Reynolds) ν ν ν PrD = Se = (Prandtl) (Schmidt) Pr= a D Pentru schimbul de substanta s-a introdus si criteriul Lewis a S Le = c = Pr D De asemenea pentru procesele de evaporare.90 si c = 0.

In stratul limita de grosime „s” transferul de caldura producandu-se prin schimbul de caldura se poate scrie: λ q = fl (t − t a ) = α (t − t a ) (IG – 37) a de unde α = λ fl /s iar pentru schimbul de vapori de apa (considerand suprafata apei ca perete impermeabil pentru aer si deci aplicand corectia Stephan): D p p − pv g= c ln (IG – 38) = β p (ps − p v ) s R v T p − ps sau deoarece R p βp = σ a R v (p − ps )(p − p v ) se ajunge la forma D p p − pv R p g= c =σ a ln s R v T p − ps R v (p − ps )(p − p v ) Dezvoltand in serie logaritmul natural si luand in considerare numai primul termen.44x ) Le (IG – 40) σ 53 .α = cp γ β La o concluzie asemanatoare se ajunge pe cale analitica daca se considera cazul obisnuit al miscarii turbulente a aerului in contact cu suprafata apei. adica ⎛ p −p ⎞ p −p p − pv v v⎟≅ s ln = ln⎜1 + s ⎜ ⎟ p−p p − ps ⎠ p − pa a ⎝ dupa transformari se ajunge la: Dc R T σ =σ a = s p − p v γa D sau σ = c γ a (IG – 39) s Impartind (IG – 37) la (IG – 39) α λ s λ = ⋅ = σ s Dc γ a Dc γ a sau α a cp γ a cp x a = = = (0.44x ) β Dc γ a Dc Dc deci α = (0.24 + 0.24 + 0.

Aceasta expresie este importanta deoarece permite calcularea lui σ avand valoarea lui α cunoscuta. Pentru L e = 1 rezulta: α = c p = 0,24 + 0,44x σ sau α =1 σ cp si in aceasta stituatie criteriile pentru schimbul de caldura Nu si Pr pot fi interpretate drept criterii pentru schimbul de substanta (la acelasi Re). Din cercetarile facute pe camerele de tratare a aerului cu apa din instalatiile de climatizare au rezultat urmatoarele concluzii in ceea ce priveste valoarea raportului α/σ c p , respectiv abaterile de la L e = 1: - pentru peocese de umidificare adiabatica α/σ = c p (in conditiile t apa = t’ aer ); - pentru procese de racire si uscare a aerului α/σ≥ c p si anume α/σ ≅ 0,24... 0,30; - pentru procese de umidificare cu scaderea entalpiei α/σ ≥ c p si anume α/σ = 0,3...0,55; - pentru procese de umidificare si racire cu cresterea entalpiei α/σ ≤ c p , cu valori α/σ = 0,24...0,48; - pentru procese izotermice si procese de umidificare si incalzire a aerului α/σ ≤ c p si anume α/σ = 0,24...0,05. Cauzele abaterii de la L e = 1 sunt legate de faptul ca in anumite conditii functionale, pentru unele procese de schimbare a starii aerului in contact cu apa campurile de viteze, de temperaturi si de concentratii (presiuni partiale) inceteaza de a fi reciproc asemenea, iar conditiile la limita pentru schimbul de caldura respectiv de substanta nu mai sunt identice. Acceptand ipoteza lui Lewis referitoare la constanta raportului α/σ, Merkel situand procesele din turnurile de racire (t a >t’) a ajuns la o forma simpla a ecuatiei schimbului de caldura intre aer si apa. Astfel scriind ecuatia fluxului de caldura elementar schimbului intre aer si apa ca suma a fluxurilor partiale de caldura perceptibila ∂Q p si de caldura ∂Qe dQ = ∂Q p + ∂Qe si neglijand caldura perceptibila a vaporilor de apa, se ajunge la forma: dQ = [α (t a - t) + σ r (x s – x)] dS (IG – 41) sau ⎡α ⎤ dQ = σ ⎢ (t a − t ) + r (x s − x )⎥ dS ⎣σ ⎦
54

acceptandu-se ca stratul de aer saturat de la suprafata apei are temperatura acesteia (t s – t a ). Considerand dupa cum s-a mai spus ca valabila ipoteza lui Lewis α = c p = c pa + c pv x = 0,24 + 0,44x σ si tinand seama de caldura latenta de vaporizare r = 597,3 +c pv t a - c a t a care cu c a = 1 si c pv = 0,44 devine

r=597,3 – 0,56 t a se ajunge la forma: dQ = σ [(c pa +c pv x) (t a – t) + (x s – x) (597,3 + c pv t a – t a )]dS Grupand favorabil termenii: dQ = σ{[0,24t a + (597,3 + 0,44t a )x s ] − [0,24t + (597,3 + 0,44 )x ] − 0,56(x s − x )t a }dS si neglijand entalpia apei, Merkel a ajuns la ecuatia: dQ = σ (i s – i) dS care pentru camerele de tratare a aerului din instalatiile de climatizare este valabila numai pentru unele procese de schimbare a starii aerului (L e = 1). c. Procese posibile de schimbare a starii aerului tratat cu apa Analiza proceselor posibile de schimbare a starii aerului in contact cu apa se poate face pornind de la ecuatia schimbului elementar de caldura intre aer si apa sau pe cale grafica, folosind diagrama i-x. In primul caz se analizeaza termenii ecuatiei caldurii schimbate intre aer si apa: dQ = ∂Q p + ∂Ql = α (t − t a ) dS + σ r (x − x a ) dS Din termenul ce exprima schimbul elementar de caldura perceptibila (sensibila): ∂Q p = α (t − t a ) dS se pot delimita urmatoarele procese: - racirea aerului, daca t>t a atunci ∂Q p >0 (aerul cedand apei caldura perceptibila); - proces izotermic, daca t = t a atunci ∂Q p =0 (aerul isi pastreaza aceeasi temperatura neexistand schimb de caldura perceptibila);
55

- incalzirea aerului, daca t < t a atunci ∂Q p <0 (apa cedand caldura perceptibila aerului). In mod similar, din termenul ce exprima schimbul elementar de caldura latenta ∂Ql = σ r(x − x a ) dS , apar datorita acestuia urmatoarele procese posibile: - uscarea aerului, daca x>x a , ceea ce inseamna ca t a <t τ , atunci ∂Ql >0 (aerul cedand apei caldura latenta odata cu vaporii ce se condenseaza); - proces dupa x = const, daca x = x a , adica t a = t τ , atunci ∂Ql =0 (neexistand nici condensare nici evaporare schimbul de caldura latenta este nul); - umidificarea aerului, daca x<x a , adica t a >t τ , atunci ∂Ql <0 (aerul primind de la apa caldura latenta odata cu apa evaporata). Daca se continua cu analiza simultana a ambilor termeni vor rezulta si celelalte procese posibile de schimbare a starii aerului in contact cu apa (de ex. racirea cu uscarea aerului, racirea cu umidificarea aerului, etc.). Trecand la analiza proceselor posibile cu folosirea diagramei i–x si a scarii sale marginale, se tine seama ca in cazul amestecului dintre aer si apa, procesele rezultate sunt caracterizate prin raportul de termoumiditate ε. Astfel din ecuatiile: dQ = L di = σ (i – i s ) dS dQ = L dx = σ (x – x s ) dS rezulta: di i − is = =ε dx x − x s Dupa cum se vede si in acest caz ε reprezinta coficientul unghiular al dreptei dupa care se desfasoara procesul de schimbare a starii aerului reprezentat in diagrama i-x. Reprezentarea printr-o dreapta a acestor procese este in general admisa in tehnica ventilarii si climatizarii desi aceasta, in mod corect, are valabilitatea numai in cazul in care temperatura apei ar ramane constanta. Aceasta se intampla de fapt numai in cazul umidificarii adiabatice unde temperatura apei (recirculata) este constant egala cu temperatura aerului dupa termometrul umed. In cazul celorlalte procese (politropice) temperatura apei variaza in anumite limite, deci procesul trasat corect ar apare cu starile intermediare pe o curba. Posibilitatile de tratare a aerului cu apa sunt dependente de temperatura (t s ) in stratul limita de la suprafata apei, adica de temperatura apei (t a ) asa cum s-a admis anterior pentru cazul picaturilor de apa. Reprezentand in diagrama i-x starea aerului saturat din stratul limita la intersectia curbei de saturatie cu izoterma t a , se observa (fig. IG – 8) ca, daca punctul 0 reprezinta starea initiala a aerului, posibilitatile de tratare cu apa a acestuia sunt limitate.
56

temperatura t’ dupa termometrul umed si temperatura punctului de roua t τ . Posibilitatile de tratare a aerului cu apa Analiza proceselor posibile trebuie facuta pentru sectoarele a. ε = 0. Fig. in care se arata si caracterul fiecarui proces. ε = ± ∞. Rezulta deci ca apa de tratare poate avea temperaturi corespunzatoare punctelor de la D la B de pe curba de saturatie. c si d determinate din dreptele t = constant. ca in timpul contactului dintre aer si apa temperatura apei ramane constanta. In cazul cand temperatura corespunzatoare a punctului A este sub 0ºC. i = constant si x = constant ale caror directii sunt respectiv ε = i v . in care t a = t’ si care se obtine prin recircularea apei. b. sau ºC procesului dx di dt (pentru aer) dupa ε a t a >t ε>i v >0 >0 >0 Umidificare cu incalzire t = const t a = t ε=i v >0 >0 =0 Umidificare izotermica B t>t a >t’ 0<ε<i v >0 >0 <0 Umidificare cu racire si cresterea entalpiei t’ =const t a = t’ ε= t a >0 =0 <0 Umidificare adiabatica (ε≈0) c t’>t a >t -∞<ε<0 >0 <0 <0 Umidificare cu racirea si scaderea entalpiei 57 . Rezultatele ce se obtin di aceasta analiza a proceselor posibile de schimbare a starii aerului in cintact cu apa sunt sintetizate in tabelul IG – 1. IG – 8. temperatura starii B fiind de minimum 0ºC (apa in stare lichida). Tabelul IG – 1 Procese posibile de schimbare a starii aerului in contact cu apa Proces in ta Directia Caracterul procesului zona. cu exceptia procesului de umidificare adiabatica. Se admite de asemenea. Se observa ca in general procesele de schimbare a starii aerului sunt politropice si se obtin prin pulverizarea apei in circuit deschis. Temperaturile apei vor fi luate in raport cu temperatura t a aerului dupa termometrul uscat.Astfel procesele de schimbare a starii aerului de schimbare a starii aerului in contact cu apa nu se pot desfasura decat intre tangentele OA si OB la curba de saturatie. limitele proceselor posibile se restrang intre OD si OB . asa cum s-a aratat anterior.

Fig. IG – 10). cu ε = 0. d. odata cu vaporii formati. procesele adiabatice ( realizate prin pulverizarea apei recirculate din bazinul camerei de pulverizare) si procesele politropice de racire cu uscare (realizate prin pulverizare de apa in circuit deschis). obtinut cand t a = t’ aerul cedeaza apei caldura perceptibila pentru vaporarea apei si o primeste inapoi de la apa. cu ε = t a = t’. ceea ce permite ca in tehnica ventilarii si climatizarii procesele de umidificare adiabatica sa se considere ca decurg paralele cu dreptele i = const. Astfel in diagrama i-x (fig.x = const t a = t τ d tτ ε = -∞ ε>0 =0 <0 <0 Racire la x = const <0 <0 <0 Racire cu uscare Dintre procesele descrise mai sus retine ca frecvent utilitate in practica si realizate in camerele de pulverizare. IG – 9. chiar in perioada de vara. nu este necesara o incalzire sau o racire prealabila a acesteia pentru a ajunge sa aiba temperatura t a = t’. ce va tinde intr-un timp relativ scurt de functionare. IG – 9). t ai1 < t' sau t ai 2 > t' (fig. reprezentarea corecta a procesului de umidificare adiabatica este dupa 1-2. Recirculand apa.c a t a (x – x s )]dS = 0 sau (i – i s ) – t a (x – x s ) = 0 de unde rezulta directia procesului i − is ε= = t a = t' x − xs Din cauza temperaturilor relativ mici ale apei de tratare. Indiferent de temperatura pe care o are apa recirculata la pornirea instalatiei. catre o temperatura de 58 . iar reprezentarea conventionala dupa 1-2’. directia ε = t a face un unghi foarte mic cu directia ε = 0. Umidificarea adiabatica Avantajul principal al acestui mod de tratare este acela ca se obtine pulverizand apa recirculata. astfel ca: dQ = ∂Q p + ∂Ql = 0 adica dQ = σ[(i – i s ) . Umidificarea adiabatica a aerului este curent folosita in instalatiile de climatizare indeosebi perioada de iarna si de tranzitie precum si in unele cazuri. preluata din bazinul camerei de tratare. Umidificarea adiabatica In procesul de umidificare adiabatica. sub forma de caldura latenta.

cand t> t ai >t’ aerul cedeaza apei doar o parte din caldura necesara evaporarii astfel incat apa se raceste. initiala si finala a apei. aerul cedeaza apei mai multa caldura decat cea necesara evaporarii astfel incat apa se incalzeste. caldura pentru evaporare o da apa care deci se raceste. In procesele reale. (vezi. pana la temperatura t’ a apei recirculate se explica prin modul in care se produce schimbul de caldura si de substanta intre aer si apa: Fig. Se poate scrie deci urmatoarele ecuatii de bilant de caldura: Q = L (i i – i f ) = G a c a (t af – t ai ) [kcal/h] In care: i i si i f . . deci cu cat. denumita limita de racire (incalzire) a apei. cu φ<1.sunt entalpiile. Prin coeficient de stropire se intelege raportul dintre debitul de apa pulverizata G a si debitul de aer tratat L: G (IG – 43) μ= a L e. Incalzirea de la t ai1 . starea finala a aerului ajunge doar intr-un punct 2’’. iar caldura specifica a apei fiind c a = 1. relatia de mai sus se poate scrie sub forma: Δi G a = =μ (IG – 44) Δt a L Din aceasta expresie rezulta ca variatia entalpiei aerului Δi este proportionala cu coeficientul de stropire μ si ca urmare starea finala a unui 59 . Procese politropice In cazul proceselor politropice de schimbare a starii aerului in contact cu apa.cand t ai >t. Notand Δi = i i – i f si t a = t af – t ai . IG – 10. coeficientul de stropire μ˝ va fi mai mare. . respectiv racire de la t ai 2 . IG – 9) cand starea finala a aerului ajunge la temperatura egala cu cea a apei este un proces ideal. Procesul de umidificare adiabatica 1-2. pe langa variatia starii aerului se produce si variatia temperaturii apei. fig.echilibru t a = t’. Punctul 2’’ va fi cu atat mai aproape de punctul 2 cu cat suprafata de schimb dintre aer si apa va fi mai mare (in conditiile aceluiasi timp de contact) si a acelorasi dimensiuni ale picaturilor de apa. dupa care sa ramana constanta. Acest fenomen sta de altfel la baza functionarii termometrului umed al oricarui psihrometru. Limita de racire (incalzire) a apei recirculate .cand t ai <t’.

adica Fig. asa cum este aratat in figura IG – 12. si pentru uscarea aerului cu apa. de la D la E. pe diagrama i-x din aproape in aproape curba de variatie a starii aerului la trecerea lui printr-o camera de pulverizare a apei. respectiv in contracurent. spre exemplu de racire si uscare a aerului (fig. IG – 11) realizat in conditiile pulverizarii in echicurent. IG – 11. temperatura apei creste de la t ai la t af (de la D la C). Se mentioneaza ca marimea lui μ este limitata din punct de vedere economic (al consumului de apa). ajungand in final. a.proces politropic real este mai apropiata de starea finala a procesului ideal cu cat μ este mai mare. asa cum se va vedea in continuare. cele duoa puncte gasindu-se pe linia de entalpie constanta i t . Pentru procesele politropice ideala se poate trasa grafic. Se observa deci. Starea B’ este starea finala a aerului si t af temperatura finala a apei. 60 . (umidificare adiabatica). adica: t at = t 'D Daca se continua sa se mareasca μ. pentru pulverizarea in echicurent.. iar la procesele de uscare a aerului si din punctul de vedere al obtinerii uscarii maxime. Aceasta este situatia in care se obtine maximum de uscare a aerului intrucat apa a ajuns la limita de racire. Pe masura ce starea aerului se deplaseaza de la A spre B. Marind coeficientul de stropire. aerul de stare initiala A intra in contact cu apa cu temperatura initiala t ai (punctul B). pentru procesul real corespunzator unui anumit coeficient de stropire μ. b. este defavorabila cresterea peste o anumita limita a coeficientului de stropire. starea finala a aerului poate ajunge in D iar cea a apei in E. Considerand un proces politropic. procesul va urma dupa directia i t = const. prin marirea in continuare a debitului de apa ca starea finala a aerului E sa aiba temperatura finala a apei adica se va ajunge la un proces ideal (A – D – E). Analiza unui temperatura ei t at a egalat temperatura dupa proces politropic termometrul umed t 'D a aerului de stare finala D. intrucat dupa uscare poate urma un proces nedorit de umidificare a aerului.

se poate scrie: i 2 = i 1 + i va Δx [kcal/kg] deci 61 . procesele politropice se reprezinta printr-o dreapta care uneste starea initiala a aerului cu punctul de pe curba de saturatie corespunzator tenperaturii finale a aepi (dreapta AR in fig. b – pulverizare in contracurent In realitate. Fig. Daca starea finala a aerului este figurata prin punctul 2. fie in centrala de ventilare sau chiar in canalele de aer. din cercetarile experimentale facute rezulta ca. IG – 13. cresterea continutului sau de vapori fiind Δx. iar cresterea entalpiei Δi. Aerul avand in diagrama I-x stare initiala in punctul 1 primeste de la abur umiditate si caldura. Tratarea aerului cu abur saturat uscat In practica curenta este adesea necesara umidificarea aerului fie in incaperea de lucru. b. Ca urmare. Este deci necesar ca aburul sa fie furnizat de generatoare speciale. IG – 12. IG – 12. Pentru acest lucru se injecteaza abur din (abur saturat direct) direct in locul unde este necesar. a si respectiv dreapta AB in fig. Directia procesului de schimbare a starii aerului amestecat cu abur saturat este aratata in fig. 5. desfasurarea procesului de schimbare a starii aerului este mai apropiata de cea corespuzatoare echicurentului. Constructia grafica a procesului politropic ideal a – pulverizare in echicurent. el nu poate fi amestecat cu aerul ce urmeaza a fi introdus in incaperi. Unele precautii sunt necesare pentru ca aburul sa fie lipsit de miros si sa fie saturat uscat pentru a nu produce picaturi care cazand pe partile metalice sa duca la oxidarea acestora. IG – 12b). Intrucat aburul produs in cazanele centralelor termice este impur si are un miros specific. practic. deoarece in aparatele de climatizare nu se poate obtine o pulverizare a apei strict echicurent sau contracurent.a.

pe curba de saturatie si poate continua pana la starea 4. Umidificarea izotermica a aerului cu abur saturat uscat in care entalpia aburului de temperatura t ab este i va = 0.Δi = i 2 – i 1 = i va Δx Directia procesului va fi: ε= Δi = i va Δx Fig. Primele doua procedee au fost tratate la alte capitole iar in continuare se dau unele indicatii generale privind folosirea solutiilor si substantelor solide denumite „desicante”. Tratarea aerului cu substante desicante Micsorarea continutului de umiditate (uscarea) a aerului se poate obtine pe mai multe cai si anume cu baterii de racire (cu t BR <t τ ).3 Comparand cu entalpia vaporilor de apa la temperatura t a aerului i v = 0. cu solutii. potentialul pe baza caruia se realizeaza transferul de vapori de apa (condensare) intre aer si apa este mai mare in cazul folosirii solutiilor absorbante – cu concentratie si temperatura favorabile – toate in cazul folosirii apei: (p v – p sol )>(p v – p a ) Presiunea partiala a vaporilor de apa de la suprafata solutiei este dependenta de natura substantei dizolvate.44 t + 597. de-a lungul curbei de saturatie. a. Tratarea cu solutii absorbante Folosirea pentru uscarea aerului a solutiilor de saruri dizolvate in apa se bazeaza pe faptul ca la suprafata acestora presiunea partiala a vaporilor de apa este mai mica decat cea de la suprafata apei pure. curbele de saturatie in 62 . 6.44 t ab + 597. Daca debitul de abur este mare procesul de umidificare izotermica ajunge de la starea initiala 1 la starea finala 3. lichide absorbante.44 (t ab – t) este foarte mica astfel incat se poate admite ca directia procesului decurge dupa ε = iv adica izoterma t care are acest coeficient ungiular. cu substante solide absorbante. Aceste dependente se observa in mod clar din fig IG 14 in care sunt trasate in diagrame i-x pentru aer umed. cu apa rece pulverizata (cu t a <t τ ). la aceeasi temperatura (p sol <p apa ).3 se constata ca diferenta: i va – i v = 0. de concentratia substantei din solutie si de temperatura acesteia. Ca urmare. IG – 13.

o parte din vaporii de apa din aer se condenseaza (Δx 1 ) fiind preluata de solutie a carei concentratie va scadea la K 2 . 3 figuri KM = Admitand ca si in cazul ca procesul de schimbare a starii aerului se desfasoara dupa o dreapta (in realitate dupa o curba). Existand conditia p v1 >p sol 1 . 63 . IG – 15 si IG – 16. In procesele de uscare a aerului. Concentratia se poate exprima prin raportul dintre greutatea substantei dizolvate (G a ) si greutatea solutiei: Gs Ks = ⋅ 100 [%] G apa + G s sau prin concentratia molara: 10 K s M (1 + 0.01 K s ) in care M este masa moleculara a substantei dizolvate. ambele putand fi izotermice sau cu cresterea respectiv scaderea temperaturii. tinand seama de coeficientul de eficacitate a camerei de tratare. procesul de uscare a aerului cu cresterea temperaturii va fi AB pe directia A-S 1 . IG – 19b. datorita condensarii vaporilor de apa din aer concentratia substantei din solutie scade in timp ce in procesele de umidificare. de clorura de calciu si clorura de litiu avand diferite concentratii. se dau diagramele temperatura – presiune – concentratie pentru solutiile de aceleasi substante. Din punctul de vedere al caldurii schimbate aceste procese sunt insotite de castig sau consum de caldura avand valori importante. atunci. deci punctul S 1 din diagrama. In aceste aparate. poate fi urmarit procesul de uscare a aerului avand starea initiala reprezentata prin punctul A 1 tratat cu o solutie cu concentratia K 1 si temperatura t sol1 . adica punctul S 3 ). in functie de starea initiala a aerului si de concentratia si temperatura solutiei se pot obtine procese de transformare a starii aerului foarte variate atat de uscare cat si de umidificare. Pe aceeasi diagrama s-au mai trasat: procesul de uscare izotermica AC (in cazul t sol2 = t A adica in punctul S 2 ) si procesul de uscare cu scaderea temperaturii AD (in cazul t sol 3 <t A . Tratarea aerului cu solutii de saruri se face folosind camera de pulverizare similare celor in care se pulverizeaza apa. In fig. In diagrama i-x din fig. Concentratia solutiei se va modifica de la ' S 1 la S1 . concentratia creste datorita evaporarii partiale a apei din soltutie.cazul solutiilor mai des folosite.

prin evaporarea apei excendentare din solutie (egala cu cea provenita din condensarea vaporilor de apa din aer) sau prin racirea solutiei si indepartarea cristalelor de gheata formate. Pentru 64 . Procedeul de reconcentrare cel mai folosit este cel in care surplusul de apa este indepartat prin evaporare. Aceasta operatie se poate face prin adaugarea continua in solutie a unei cantitati de saruri. Fig. fiind aratata in fig IG – 18. Procese de uscare a aerului folosind solutii absorbante (reprezentarea in diagrama ix) Pentru procesele de umidificare folosind aceleasi solutii de saruri trebuie creata conditia p v <p sol . IG – 17. Reprezentarea in diagrama i-x a proceselor de umidificare a aerului folosind solutii de saruri Solutiile de clorura de calciu. reprezentarea in diagrama i-x. Dupa cum s-a aratat odata cu acest proces se produce si o scadere a concetratiei solutiei fiind necesara „reconcentrarea” ei. IG – 18.Fig. Procedeul de reconcentrare prin adaugarea de saruri are dezavantaje importante legate mai ales de necesitatea indepartarii solutiei excendentare si de problemele ce apar la evacuarea acesteia in sistemul de canalizare. clorura de litiu (sistem Kathabar) sau de alte saruri se folosesc de regula pentru uscarea aerului.

cu temperatura considerabil aleasa. trasate in diagrama i-x. IG – 19b.aerul (A) tratat cu o solutie care are in stratul de la suprafata picaturilor starea S 1 . cu concentratia K 1 este uscat pana la starea ceruta A 1 si poate fi folosit. 65 . astfel incat prin pulverizarea ei in camera de regenerare sa piarda prin evaporare cantitatea de apa necesara reversarii in concentratia initiala K 1 ' (procesul de la S'2 la S1 ). IG – 19. se arata (calitativ) procesele de uscare a aerului si de regenerare a solutiei. In fig. b-reprezentarea proceselor in diagrama i-x b. Fig.exemplificare in fig.concentratia solutiei scade de la K 1 la K 2 (de la S 1 la S 2 ). in care evaporarea apei suplimentare se realizeaza folosind o camera de pulverizare a solutiei. a. Instalatii de uscare a aerului cu regenerare simultana a solutiei: a – schema de principiu a instalatiei. IG – 19a. . Pe scurt procesele din instalatie sunt urmatoarele: . se arata o schema de principiu pentru reconcentrarea (regenerarea) solutiei de clorura de litiu. si pentru regenerare este incalzita pana la S'2 .

000 m2.0.000 m2. insa deoarece t 2 este mult sub 100°C. adica este un proces de uscare adiabatica. Aceasta se explica prin faptul ca prin condensarea vaporilor de apa din aer in adsorbant se degaja caldura latenta de vaporizare care este preluata de aer. Cantitatea maxima de umiditate retinuta la saturatia adsorbantului este a = 0.aerul folosit pentru preluarea vaporilor de apa din camera de regenerare (in exemplu s-a luat tot aer de stare A) se umidifica pana la starea A 2 si este evacuat sau poate fi folosit. De obicei se flosesc granule de SiO 2 sau Al 2 O 3 cu dimensiuni de 1-3 mm. Astfel un kilogram de silicagel are o suprafata interioara de aproximativ 400.in continuare solutia este racita intr-un schimbator de caldura (racitor) ' cuapa rece ajungand la starrea initiala necesara uscarii aerului (de la S1 la S 1 )...04. Uscarea aerului cu substante solide adsorbante Substantele adsorbante.. atat aerul cat si materialul adsorbant se incalzesc. la aceeasi temperatura si in consecinta procesul de condensare este mult mai puternic.08.10 la SiO 2 si a = 0. iar temperatura materialului adsorbant nu trebuie sa depaseasca 35°C la SiO 2 si respectiv 25°C la Al 2 O 3 . In realitate se demonstreaza. presiunea partiala a vaporilor de apa de la suprafata lichidului din capilare este mai mica decat cea de la o suprafata plana de apa.10 la Al 2 O 3 socotite din greutatea materialului uscat. Dupa cum rezulta din acest grafic capacitatea de adsorbtie scade cu cresterea temperaturii. au o structura deosebit de poroasa. b. Cum fenomenul de adsorbtie este insotit de degajare importanta de cladura (circa 600 kcal/kg). prin trecerea aerului se produce o condensare (capilara) a vaporilor de apa.. in calculele 66 . iar alumogelul de aproximativ 250. ca ε = t 2 (t 2 – temperatura finala a aerului). Procesul de schimbare a starii aerului tratat cu substante solide adsorbante se poate considera ca se produce aproximativ in conditiile mentinerii constante a entalpiei aerului (ε ≅ 0) cu cresterea temperaturii. Pentru exemplificare se da fig. Din cauza concavitatii. iar din interiorul substantei se gaseste totdeauna o cantitate de apa.. IG – 20 graficul variatiei teoretice a continutului de umiditate x al aerului. dintre cele mai folosite sunt silicagelul (SiO 2 ) si alumogelul (Al 2 O 3 ).0. analizand mai atent fenomenul. .

ceea ce se realizeaza prin trecerea unui curent de aer cald sau 67 . directia procesului de uscare cu adsorbanti solizi in care: L – este debitul de aer tratat. la saturatia adsorbantului.. In aceste conditii grosimea stratului necesar de granule va fi: V 3600 Δx γ z v δ= [m] F a γa Pierderea de sarcina la trecerea aerului printr-un strat de granule de adsorbant se determina cu relatia: P = (3.15 si 0. iar capacitatea de adsorbtie scade.. se accepta directia ε ≅ 0 (similar procesului de umidificare adiabatica). z – timpul de adsorbtie.grafice folosind diagrama i-x. Suprafata frontala a stratului de granule de adsorbant este data de relatia: L [m2] P= 3600 γ v Fig. in kgf/m3. γ – greutatea specifica a aerului. v – viteza aerului raportata la suprafata frontala a stratului care se ia intre 0. Daca umiditatea extrasa din aer este L Δx. in kgf apa/kgf adsorbant. Este necesar deci ca stratul adsotbant sa fie „reactivat”.50 m/s. in ore. in kgf/h.. γ a – greutatea specifica a adsorbantului in kgf/m3. dupa un timp de functionare care poate fi destul de mic (de exemplu 10 minute – 8 ore.5. IG – 21.4.0) δ v2 [kgf/m2] Dupa cum s-a aratat. umiditatea adsorbantului creste peste limita propusa. IG – 21 se arata reprezentarea directiei reale (procesul 1-2) si conventionale (procesul 1-2’) a procesului de uscare adiabatica. In fig. volumul stratului de adsorbant va fi: L Δx V= z [m3] a γa in care: a – este cantitatea limita de vapori de apa adsorbiti.

110°C este necesar ca inainte de refolosire sa fie racit prin trecerea unui curent de aer rece. Deoarece in procesul reactivarii stratul adsorbant se incalzeste pana la 100 . filtrate. sub actiunea caruia apa acumulata in capilare se evapora. 68 . camere de pulverizare). Pentru asigurarea continuitatii procesului de uscare a aerului se prevad de obicei doua agragate din care unul lucreaza ca adsorbant in timp ce celalalt este supus procesului de reactivare. Pentru a obtine in final parametrii ceruti.240°C. Timpul necesar reactivarii se poate lua egal cu cel de adsorbtie.de gaze arse. dupa uscarea aerului cu adsorbanti lichizi sau adsorbanti solizi este necesar de cele mai multe ori ca aerul sa fie racit si unudificat prin metodele curent folosite (baterii de racire. avand o temperatura de 180° .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->