Sunteți pe pagina 1din 15

CAPITOLUL 8. DEŞEURI.

SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE


PERICULOASE

În vederea realizării obiectivelor strategice privind gestionarea deşeurilor, măsurile


şi acţiunile întreprinse trebuiesc corelate cu cerinţele gestionării deşeurilor în conformitate
cu cerinţele Uniunii Europene.
Pentru asigurarea unei bune protecţii a factorilor de mediu precum si a sănătăţii
populaţiei este necesar ca deşeurile să fie colectate frecvent şi eliminate într-un mod care
să nu prezinte pericol. În acest scop se stabilesc măsuri pentru:
* eliminarea în condiţii sigure şi fără producerea de noxe la neutralizare
* reducerea cantităţii de deşeu, aplicând soluţia optimă: reducere-reutilizare-
reciclare
* identificarea zonelor contaminate
* evaluarea riscurilor pentru sănătatea populaţiei.

8.1. Deşeuri municipale asimilabile

Sistemul de gestionare a deşeurilor municipale si asimilabile este influenţat de o


serie de factori generali si specifici . Dintre aceştia cei mai importanţi sunt: aria de
acoperire cu servicii de salubritate, cantitatea si compoziţia deşeurilor colectate care sunt
in stricta dependenta cu mărimea si caracterul localităţii, condiţiile climatice si dezvoltarea
economică.
Activitatea de transport şi colectare a deşeurilor municipale la locurile de depozitare
se realizează la nivelul regiunii de 83 de agenţi de salubritate. Agenţii de salubritate sunt
dotaţi cu 345 de vehicule transportoare precum: autogunoiere compactoare-106;
autotransportatoare de containere-98; tractoare cu remorci-72; autocamioane basculante-
40; altele-29.
Deşeurile stradale sunt colectate si transportate tot de către firmele de salubritate.
Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este colectată manual cu mijloace rudimentare.
O problemă a salubrizări străzilor în mediul urban este numărul insuficient de
recipienţi si coşuri de gunoi stradal.
Pentru colectarea deşeurilor menajere şi asimilabile agenţii de salubritate sunt
dotaţi cu peste 95000 de recipienţi de diferite capacităţi: pubele, containere,
eurocontainere.
Cantităţile de deşeuri municipale şi asimilabile colectate este redată în tabelul
următor:
Tabel: 8.1.1
Cantitate
Tipuri principale de deşeuri colectată
(to)
Deşeuri menajere si asimilabile – Total din care : 625758
-Deşeuri menajere colectate neselectiv de la
368182
populaţie
-Deşeuri menajere de la agenţi economici (ag.
231018
industrie, comerţ, turism, instituţii, etc)
-Deşeuri menajere colectate separat, total 26558
1.2.Deseuri din servicii municipale - total 82846
Deşeuri stradale 65398
Deşeuri din pieţe 8904
Deşeuri din parcuri si grădini 8544
1.3. Deşeuri de materiale din construcţii şi demolări 67832
1.4.Alte deşeuri 9453
TOTAL 785889

Populaţia deservită de serviciile de salubritate din Regiunea 7 Centru este de 58%,


din care 86% în mediul urban şi 14% in mediul rural.

Compoziţia deşeurilor la nivel de regiune este prezentată în tabelul următor:

Tabel:8.1.2.
Hârtie, Materiale
Compoziţia Sticla Metale Plastice Lemn Altele
carton organice
deşeurilor % % % % %
% %
Mediu urban 11 6 3 8 3 53 16
Mediu rural 7 4 2 8 4 67 8
Media pe
9,3 5,2 2,6 8,0 3,4 58,8 12,7
regiune
Datele privind compoziţia deşeurilor sunt estimate pe baza datelor primite de la agenţii de
salubritate.

8.1.1.Valorificarea deşeurilor municipale

Recuperarea şi valorificarea
deşeurilor reprezintă o prioritate aflată
înaintea eliminării prin depozitare atât în
reglementările din România cât şi în cele
din U.E.
Deşeurile de ambalaje se
regăsesc în procent mare în cantitatea
de deşeuri municipale şi asimilabile
generate şi depozitate.
În Regiunea 7 Centru s-a pus un
accent deosebit în anul 2004 pe
recuperarea deşeurilor de ambalaje
reciclabile în special a ambalajelor de
hârtie şi carton şi a ambalajelor din PET,
prin colectarea selectivă a acestora la
Containere pentru colectare selectiva sursă prin amplasarea de containere
speciale în zonele aglomerate cât şi prin
sortarea pe depozite.
Se constată o creştere a cantităţilor de deşeuri reciclabile colectate şi valorificate în
anul 2004 faţă de anul 2003. Această creştere este prezentată în tabelul următor:
Tabel:8.1.1.1.
Tip deşeu hârtie si carton PET
colectat valorificat colectat valorificat
Anul 2003 32386,0 31974,7 296,5 199.1
Anul 2004 38900,5 37864,1 1058,0 1060,5

Majoritatea cantităţilor de ambalaje din PET au fost valorificate la SC GREENTECH


SRL Buzău. Deşeurile de hârtie şi carton colectate au fost reciclate în cea mai mare parte
prin cele două unităţi de reciclare existente în regiune:
• SC PEHART SA Petreşti – jud. Alba;
• SC ECOPAPER SA Zărneşti – jud. Braşov.

8.1.2. Tratarea deşeurilor municipale

Cu excepţia compactării realizate în utilaje moderne de transport, deşeurile


municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin
depozitare.
Agenţii economici tip Remat care realizează o colectare a deşeurilor în vederea
reciclării execută şi o prelucrare primară a acestora înainte de transportul acestora la
societăţile de reciclare. Prelucrarea acestora constă în dezmembrare, tăiere, mărunţire,
balotare.

8.1.3. Incinerarea deşeurilor municipale

In prezent in Regiunea 7 Centru nu exista instalaţii de incinerare a deşeurilor


municipale şi asimilabile. Puterea calorică a acestor deşeuri este încă scăzută făcând
ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie.

8.2. Deşeuri de producţie

Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an, datorită variaţiei


activităţilor generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a
minimiza cantitatea de deşeuri generată.

Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de


către agenţii economici, pe baza chestionarelor de anchetă statistică. Aceste date care
sunt analizate şi prelucrate de către Institutul Naţional de Statistică, împreună cu Institutul
Naţional de Cercetare –Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor.
În anul 2004 în România s-au pus în funcţiune mai multe instalaţii de co-incinerare
în cadrul fabricilor de ciment pentru eliminarea în condiţii de protecţie a mediului şi a
populaţiei a deşeurilor periculoase ( uleiuri uzate, şlamuri galvanice, şlamuri de rectificare,
emulsii uzate, lacuri si vopsele, etc) şi a deşeuri de anvelope uzate.

Cantitatea de anvelope uzate eliminată în anul 2004 de agenţii economici prin co-
incinerare în aceste instalaţii a crescut faţă de anul 2003. Acest fapt se poate observa prin
analiza datelor din tabelul următor:
Tabel: 8.2.1. tone
Anvelope uzate Cantitatea colectată Cantitatea valorificată
Anul 2003 669 538,2
Anul 2004 813,7 835,2

8.2.1. Deşeuri periculoase

Principalele activităţi generatoare de deşeuri periculoase din regiune sunt: industria


chimică anorganică, activitatea de transport (deşeuri de ulei uzat, baterii/acumulatori
uzaţi), activităţile agricole (pesticide expirate, ambalaje de pesticide, ulei uzat,
baterii/acumulatori uzaţi etc.), prelucrarea lemnului (lacuri, vopsele) precum şi acoperirile
metalice - galvanizări (nămoluri cu metale grele).
Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare, incinerare sau
au fost stocate în unităţile care le-au generat. Depozitarea este principala metodă de
eliminare (cca. 57%), această categorie incluzând deşeurile depozitate şi stocate în
vederea eliminării.
Deşeurile periculoase sunt depozitate în depozite special gestionate de
întreprinderi.
Cantitatea de deşeuri de ulei uzat şi baterii/acumulatoare uzate valorificate la nivelul
regiunii în anul 2004 este redată în tabelul următor:

Tabel:8.2.1.1. tone
Cantitatea Cantitatea Cantitatea existenta
Tip deşeu
colectată valorificată in stoc la 31.12.
Ulei uzat 784,4 1053,6 287,6
Baterii/acumulatori uzaţi 2890,8 2921,6 122,5

In anul 2004 a fost reactualizat inventarul echipamentelor care conţin compuşi


desemnaţi. Conform acestui inventar s-a constatat existenta în regiune a :
 4458 bucăţi de condensatori scoşi din funcţiune care conţin aproximativ 32969 i ulei
contaminat cu PCB;
 9413 bucăţi de condensatori in funcţiune si a 3 transformatori de putere care conţin
aproximativ 99096 l ulei contaminat cu PCB si care vor fi înlocuiţi până în anul
2010.
Eliminarea acestor compuşi desemnaţi se va face în instalaţii autorizate (SC Pro Air
Clean SA Timişoara sau SC Setcar SRL Brăila)

8.2.2. Deşeuri nepericuloase

Principalele probleme pe care le ridică gestionarea deşeurilor industriale sunt legate


de:
-diversitatea mare de tipuri de deşeuri produse;
-cantitatea semnificativă produsă anual;
-depozitarea, în multe situaţii, în special în industria uşoară şi alimentară, în comun cu
deşeurile menajere şi stradale, pe depozite municipale, orăşeneşti sau comunale a căror
amenajare nu asigură protecţia factorilor de mediu.
Lipsa unor tehnologii performante de reciclare a deşeurilor de producţie, precum si
lipsa unor tehnici de colectare selectiva, conduc la un management defectuos in ceea ce
priveşte reciclarea acestor categorii de deşeuri.
Deşeurile industriale provin in principal din industria de exploatare si prelucrarea a
lemnului, extracţii miniere, cariere de suprafaţa si zootehnie.
In regiune au fost generate cca 8046826 tone de deşeuri.
S-a constatat o scădere a cantităţi de deşeuri produsă în anul 2004 faţă de anii
precedenţi datorită reducerii în principal a activităţii economice în special în sectorul
minier.
Deşeurile de lemn generate au fost valorificate fie prin utilizarea acestora ca
materie primă fie prin ardere cu recuperare de energie în centralele termice.
În judeţul Alba societatea comerciala KRONOSPAN -SEPAL SA SEBES prelucrează
panouri stratificate (PAL) folosind ca materie primă rumeguşul şi alte deşeuri rezultate de
la prelucrarea primara a lemnului, de la fabricarea mobilei etc. din judeţul ALBA şi alte
judeţe (Hunedoara, Sibiu, Cluj, Mureş, Dolj, Caraş). Astfel în anul 2004 societatea a
colectat o cantitate de 250 000 tone de deşeuri lemnoase pe care le-a utilizat ca materie
primă în procesul de producţie. În acest sens a organizat o reţea de colectare a
rumeguşului şi deşeurilor lemnoase din judeţul Alba prin amplasarea a 45 de containere
(40-50 mc/container), în zonele de producere a deşeurilor lemnoase.

8.3. Deşeuri generate din activităţi medicale

Deşeurile de la spitale se caracterizează printr-o mare diversitate. Multe din deşeuri


sunt similare cu deşeurile solide municipale, din gospodării, o mare parte însă sunt deşeuri
speciale, care necesită o gestionare atentă.
Deşeurile spitaliceşti obişnuite pot fi colectate şi eliminate împreună cu deşeurile solide
municipale, deşeurile speciale fiind periculoase se gestionează separat atât în faza de
colectare cât şi în faza de tratare/ eliminare.

8.3.1. Deşeuri medicale periculoase

În anul 2004 a fost generată o cantitate de 2162,4 tone deşeuri medicale


periculoase care au fost incinerate in cele 41 de crematorii existente in regiune
In planul de implementare a Directivei 200/78/Ce privind incinerarea deşeurilor a
fost planificata închiderea etapizata in perioada 2004-2008 a tuturor crematoriilor existente
in regiune.
Alternativa pentru închiderea crematoriilor este promovarea etapizată a procesului
de sterilizare termică concomitent cu utilizarea capacităţilor de incinerare existente
autorizate si incinerarea deşeurilor medicale împreună cu deşeurile periculoase industriale
în capacităţi noi, care se vor realiza până la 31.12.2008.

8.4. Nămoluri

Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităţilor de deşeuri


biodegradabile eliminate prin depozitare. Astfel nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor
de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri periculoase. Aceste nămoluri rezultate
de la epurarea apelor uzate vor fi folosite in agricultură (având în vedere compoziţia sa
preponderent organică), dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole
rezultate.
8.4.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate

Nămolurile rezultate în staţiile de epurare orăşeneşti, nu se pretează pentru


utilizarea în agricultură, datorită conţinutului de metale grele, compuşi ai azotului, etc. care
le fac improprii unor asemenea utilizări. Aceasta se datorează faptului ca aceste staţii de
epurare procesează şi ape uzate industriale provenind din activitatea unor întreprinderi.
La nivelul regiunii în anul 2004 au fost generate cca. 92508 tone de nămoluri de la
epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate, de la staţiile de epurare ale
localităţilor sunt tratate prin procese fizice de uscare pe paturile existente din cadrul
fiecărei staţii.

8.4.2. Nămoluri reziduale generate în industrie

Cantităţile de nămoluri generate de la staţiile de epurare industriale au fost de


44563 tone.
Principalele activităţi de la care au rezultat nămoluri sunt din:
• industria alimentară;
• industria textilă şi pielărie;
• metalurgie neferoasă;
• agricultură.

O cantitate de 6671 tone de nămoluri industriale, provenite din procesele


tehnologice de pe platforma S.C. Sometra S.A. Copşa Mică, sunt reintroduse în procese,
fiind valorificate intern sau exportate.

8.5. Depozite de deşeuri

8.5.1. Depozite de deşeuri municipale

În regiunea „Centru” sunt in funcţiune 3 depozite ecologice de deşeuri municipale si


asimilabile, in judeţele Braşov, Mureş şi Sibiu, care au o suprafaţă proiectată de 56 ha şi o
capacitate totală proiectată de 33762.000 mc.
Pe lângă cele 3 depozite ecologice în regiune mai există încă 64 depozite de
deşeuri de tip B-nepericuloase din care 49 în mediu urban şi 15 în mediu rural care ocupă
o suprafaţă de 158 ha. În general aceste depozite sunt epuizate, au amplasamente
impropii şi sunt neautorizate. Aceste depozite vor fi închise etapizat conform planificării din
planul de implementare a Directivei 1999/31/CE, privind depozitarea deşeurilor.
În mediu rural mai există 967 locuri de depozitare, care sunt în general terenuri
neamenajate, administrate de primarii. Depozitele de deşeuri din zona rurală vor fi închise
gradual si ecologizate pana la 16.07.2009.
Depozitul ecologic de deşeuri Cristian

Depozitul ecologic de deşeuri Cristian Cântar - Depozitul ecologic de deşeuri Cristian

8.5.2. Depozite de deşeuri industriale

În regiunea „Centru” exista 37 depozite industriale care ocupă o suprafaţă de


peste 680 ha de teren.
Cele mai mari suprafeţe sunt ocupate de haldele de steril minier, iazurile de
decantare din minerit şi batalurile de leşii industriale:
• halde de steril minier – 367 ha;
• halde de zgura si cenuşi din metalurgie –26,7 ha;
• iazuri de decantare – 146,2 ha;
• bataluri de leşii – 92,1 ha.
În judeţul Alba, agenţii economici din industria minieră, din Zlatna , Baia de Arieş ,
Abrud , Roşia Montană (halde de steril şi iazuri de decantare) şi din industria chimică- SC
BEGA UPSOM SA Ocna Mureş (bataluri), au în gestiune depozite de deşeuri în
conservare (închise), care necesită lucrări de reconstucţie ecologică şi urmărire post
închidere.
S.N.G.N. ROMGAZ –Sucursala Târgu Mureş a construit şi pus în funcţiune în anul
2000 un depozit regional de deşeuri cu o suprafaţă de 2,5 ha pentru depozitarea
deşeurilor specifice de la industria gazeiferă.

8.5.3. Depozite de deşeuri periculoase

Situaţia depozitelor periculoase se prezintă astfel:


În judeţul Alba există un singur depozit de deşeuri periculoase - Iazul de decantare situat
pe Valea Sartăşului care ocupă o suprafaţă de 3.5 ha şi a fost proiectat cu o capacitate de
2 692 000 mc. Iazul aparţine Filialei Arieşmin Baia de Arieş şi depozitează deşeurile de la
spălarea şi flotaţia minereurilor cu conţinut de cianuri. În anul 2003 a depozitat o cantitate
de 95703 to. Unitatea este oprită fiind în dezafectare.
În judeţul Covasna depozitul de ulei uzat a SNP PETROM sucursala Covasna – Tg.
Secuiesc este planificat spre închidere până la sfârşitul anului 2007
În fiecare judeţ există cel puţin un depozit de deşeuri de pesticide. Cantitatea de
pesticide degradate, din regiune, depozitate în aceste depozite expirate este de 245755
tone, acestea urmând a fi eliminate în perioada 01.03-01.09.2005 cadrul Proiectului Phare
RO2002/000-587.04.07 „Reambalarea, colectarea si eliminarea deşeurilor de pesticide de
pe teritoriul României”.
Deşeurile periculoase rezultate din gospodăriile populaţiei nu sunt colectate separat
(vopsele, lacuri, leşii, substanţe fitosanitare expirate, tuburi fluorescente, etc.), aceste
deşeuri eliminându-se împreună cu deşeul menajer.

8.5.4. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi municipale asupra mediului

Atât depozitele de deşeuri orăşeneşti şi comunale cât şi cele industriale, au impact


substanţial negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, a
pânzei freatice, a solului, degradarea calităţii aerului ambiental şi disconfort pentru
populaţia limitrofă.
Factorii de mediu afectaţi direct datorită lipsei unui sistem integrat de gestiune a
deşeurilor sunt: aerul, apa, solul, vegetaţia si fauna prin, depozitarea necontrolată a unor
deşeuri industriale şi menajere pe sol, depunerea agenţilor poluanţi evacuaţi în atmosferă,
apele meteorice contaminate cu poluanţii din aer, transportul pulberilor de către vânt,
pătrunderea în sol şi pânza freatică a apelor contaminate.

Populaţia suportă impactul


deşeurilor prin intermediul factorilor de
mediu, fiind şi sursǎ generatoare şi
receptor final. Efectele asupra omului,
sunt directe în cazul depozitării
deşeurilor menajere, datorită conţinutului
mare de microorganisme printre care şi
agenţi patogeni care prin intermediul
apei, aerului şi solului ajung în
organismul uman.
Gazele nocive rezultate în urma descompunerii substanţelor organice sau
autoaprinderii deşeurilor, constituie de asemenea, o sursă de afectare majoră pentru
sănătatea omului.
Riscurile majore rezultate din depozitarea necontrolată a deşeurilor, neaplicarea
măsurilor de neutralizare înainte de eliminare sau de reducere a volumului acestora apar
mai evident în situaţii cu precipitaţii abundente, viituri, care antrenează cantităţi de deşeuri
de toate categoriile, producând poluarea apelor de suprafaţă, blocarea căilor de acces, a
podurilor, etc.

8.5.5. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

La nivel naţional se urmăreşte extinderea colectării deşeurilor municipale în mediul


urban şi mai ales în mediul rural, prin stimularea societăţilor şi serviciilor de salubritate
existente de a realiza acest program şi de atragere a noilor investitori în domeniul
gestionării deşeurilor.
Principalele activităţi care trebuie realizate şi care contribuie în acelaşi timp la
implementarea prevederilor Directivei 1999/31/CE, sunt:
realizarea unei reţele de colectare/colectare selectivă, transport şi transfer, reciclare şi
valorificare; reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate;
 închiderea depozitelor de deşeuri municipale şi rurale necomforme;
 închiderea depozitelor rurale; ecologizarea amplasamentelor;
 extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării
deşeurilor municipale);
 campanii de informare şi conştientizare/educare.
Astfel, se vor urmări şi se va avea în vedere implementarea colectării selective la
sursă a deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) precum şi
asigurarea volumului şi numărului suficient de containere pe tipuri de deşeuri în funcţie de
tipul clădirilor şi a numărului de locuitori. De asemenea, se vor crea condiţii ca întreaga
cantitate de deşeuri menajere să poată fi colectată şi să nu se practice moduri de
eliminare ilegale. Consiliile locale vor fi responsabile de realizarea acestor programe.
Pentru minimizarea costurilor şi a impactului ecologic, în special asupra populaţiei
va fi necesară optimizarea activităţilor de transport cât mai mult posibil. Principalele măsuri
prevăzute pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor vor fi:
-utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule de colectare cu emisii
reduse de noxe (zgomot şi gaze de eşapament);
-adaptarea autovehiculelor de colectare şi transport în funcţie de condiţiile de drum,
structura localităţilor şi structura arhitecturală a diferitelor clădiri;
-optimizarea distanţelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacităţii
autovehiculelor de transport;
-minimizarea distanţelor de transport prin utilizarea staţiilor de transfer.

8.6. Tendinţe privind generarea deşeurilor

În perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, cunoaşterea cerinţelor şi


aşteptărilor tuturor părţilor interesate, referitoare la mediu şi la protecţia acestuia, procesul
de analiză şi stabilire a obiectivelor şi ţintelor de mediu, asigurarea mijloacelor şi
resurselor, implementarea activităţilor şi metodelor necesare, evaluarea rezultatelor
obţinute, analiza problemelor şi a disfuncţionalităţilor, stabilirea acţiunilor cu caracter
corectiv şi chiar preventiv care se impun, procesul continuu de ameliorare, reprezintă un
ansamblu de activităţi complexe de a căror organizare, reglementare şi eficienţă depinde
însăşi reuşita demersului de obţinere a unui mediu înconjurător durabil şi mai puţin poluat.

8.6.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

In anul 2004 a fost elaborat in cadrul Proiectului EU Phare RO/2001/IB/EN/01 cu


Germania, Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor. Acest plan are un rol determinant in
dezvoltarea gestiuni durabile a deşeurilor menajere si asimilabile. Sunt prezentate fluxurile
de deşeuri, opţiunile de tratarea acestora, respectiv cadrul de planificare pentru
următoarele aspecte:
conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse;
stabilirea caracteristicilor pentru gestiunea deşeurilor şi a capacităţilor necesare pentru
îndeplinirea obiectivelor;
controlul masurilor tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de
deşeuri;
prezentarea cerinţelor economice şi de investiţii.
Pe baza situaţiei existente în regiune şi a obiectivelor şi ţintelor naţionale au fost
stabilite obiective şi ţinte regionale în ceea ce priveşte recuperarea şi reciclarea deşeurilor
de ambalaje, reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate.
Cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, etc. este
influenţată nu numai de evoluţia populaţiei, dar şi de dezvoltarea economică veniturile
populaţiei.
Având în vedere factori relevanţi (populaţie, aria de acoperire cu servicii de
salubritate, creşterea economica si veniturile populaţiei), s-a făcut o prognoză privind
cantităţile de deşeuri municipale şi asimilabile colectate în vederea tratării şi/sau eliminării
în regiune. Această prognoză este prezentată în tabelul următor:

Tabel:8.6.1.1.
Deseuri colectate in amestec Deseuri colectate separat
(tone) (tone)
Deseuri Deseuri
Dese
menajer comerci Deseuri Deseur Namolu Deseuri
uri Deseu
An e ale din i ri de la colectat TOTAL
din ri din
colectat colectat construc stradal st. e
gradi piete
e in e in tii e Epurare separat
ni (tone)
amestec amestec (tone) (tone) (tone) (tone)
(tone)
(tone) (tone)
2002 21.33
528.743 218.175 100.103 6 19.429 45.596 53.437 53.995 1.040.814
Total 964.504 221.710
2003 101.10 21.54
548.744 220.357 4 9 19.623 46.052 55.174 56.695 1.069.298
Total 870.205 199.093
2004 102.11 21.76
568.869 222.560 5 5 19.820 46.512 56.901 59.529 1.098.071
Total 893544 204.527
2005 103.13 21.98
589.118 224.786 6 3 20.018 46.978 58.620 62.506 1.127.145
Total 917.040 210.105
2006 104.16 22.20
609.492 227.034 8 2 20.218 47.447 60.330 65.631 1.156.522
Total 940.694 215.828
2007 105.20 22.42
629.991 229.304 9 4 20.420 47.922 62.031 68.913
Total 964.504 221.710 1.186.214
2008 106.26 22.64
650.617 231.597 1 9 20.624 48.401 63.723 72.358 1.216.230
Total 988.475 227.755
2009 107.32 22.87
671.370 233.913 4 5 20.831 48.885 65.406 75.976 1.246.580
Total 1.012.607 233.973
2010 108.39 23.10
692.250 236.252 7 4 21.039 49.374 67.080 79.775 1.277.271
Total 1.036.899 240.372
2011 109.48 23.33
713.258 238.615 1 5 21.249 49.868 68.746 83.764 1.308.316
Total 1.062.354 246.962
2012 110.57 23.56
734.394 241.001 6 8 21.462 50.366 70.402 87.952 1.339.721
Total 1.085.971 253.750

Se prognozează, o reducere cu un procent de 25% a deşeurilor biodegradabile


depozitate până în anul 2010 şi recuperarea a 50% din deşeurile de ambalaje.
Pentru realizarea ţintelor regionale privind recuperarea şi reciclarea deşeurilor de
ambalaje este prevăzută colectarea selectivă şi valorificarea acestora la unităţile de
reciclare din regiune, iar pentru reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile sunt
prevăzute staţii de compostare si tratare mecano-biologică.
Eliminarea deşeurilor se va realiza pe depozitele ecologice existente şi pe cele
planificate a se realiza în perioada următoare odată cu închiderea depozitelor existente
neconforme.

8.6.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie


Având în vedere că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şi
performanţe economice, nu se poate realiza o estimare a cantităţilor de deşeuri de
producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi de numărul de angajaţi. Ţinând cont
de acestea şi de condiţiile specifice ale situaţiei economiei actuale a judeţului, nu se poate
realiza o prognoză a cantităţilor de deşeuri de producţie generate pentru anii următori.

8.7. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor inclusă atât în reglementările Uniunii


Europene cât şi în cele naţionale, recuperarea/reciclarea/valorificarea, reprezintă o
prioritate aflată înaintea eliminării prin depozitare.
Responsabilitatea organizării activităţii de gestionare a deşeurilor de producţie este
obligaţia producătorului în conformitate cu principiul – poluatorul plăteşte. Unităţile
economice realizează aceste activităţi cu mijloace proprii sau contactează serviciile unor
firme specializate , acestea din urmă fiind restrânse de obicei pentru deşeurile menajere
sau asimilabile celor menajere. Opţiunile impuse producătorilor ;
o Prevenirea apariţiei şi reducerea cantităţilor generate prin aplicarea
tehnologiilor curate şi a celor mai bune practici , pentru noile investiţii;
o Valorificarea prin refolosire ,reciclare materială şi energetică;
o Reducerea impactului activităţilor industriale şi de exploatare minieră asupra
solului prin folosirea tehnologiilor adecvate ;
o Identificarea şi reabilitarea solurilor poluate, reconstrucţia ecologică a
perimetrelor închise sau în conservare ;
o Minimizarea impactului exploatărilor miniere asupra solurilor, reducerea
gradului de contaminare a depozitelor de deşeuri cu metale grele prin
schimbarea tehnologiei şi recuperarea conţinutului de substanţă utilă din
deşeuri ;
o Implementarea legislaţiei UE privind fluxurile speciale : ambalaje , baterii şi
acumulatori , cauciucuri, uleiuri uzate , vehicule casate.

Implementarea Directivelor UE în ceea ce priveşte sistemul de gestionare a deşeurilor


menajere, au fost transpuse în Planul Regional de gestiune integrată a deşeurilor pentru
Regiunea 7 Centru prin :
 Realizarea unui sistem integrat pentru managementul deşeurilor la nivelul
regiunii ;
 Elaborarea unei strategii pentru deşeurile solide ;
 Reducerea cantităţilor de deşeuri menajere cu 10 % până în anul 2010 ;
 Introducerea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor menajere ;
 Crearea de depozite ecologice pentru depozitarea deşeurilor menajere ;
 Închiderea şi reconstrucţia depozitelor menajere vechi, epuizate;

8.8. Substanţe şi preparate chimice periculoase

Îmbunătăţirea şi implementarea legislaţiei în domeniul chimicalelor este o problemă


extrem de complexă datorită diversităţii foarte mari a substanţelor şi preparatelor chimice
existente pe piaţă .
 Principiile, fondul şi scopul gestionării chimicalelor au la bază Directivele Consiliului
European 67/548/EEC -clasificarea substanţelor chimice- şi 99/45/EC privind
clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor chimice periculoase.
 Legislaţia în vigoare care transpune aceste Directive stabileşte clar obligaţiile şi
condiţiile de plasare pe piaţă a chimicalelor, elementul cheie în activitatea de
gestionare a chimicalelor fiind responsabilitatea producătorului/importatorului. În acest
sens producătorii/importatorii care plasează pe piaţă substanţe/produse chimice sunt
obligaţi să clasifice, să ambaleze şi să eticheteze aceste substanţe/preparate conform
cerinţelor UE.

8.8.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal ODS

Echilibrul stratului de ozon este extrem de fragil şi protecţia lui nu poate continua
decât prin sprijinul şi cooperarea tuturor celor implicaţi direct sau indirect, prin implicarea
publicului larg, consumator de produse care conţin sau doar sunt fabricate cu ajutorul
ODS-urilor.
Protecţia stratului de ozon se poate realiza prin măsuri concrete luate de
legislativele ţărilor membre, faţă de industriile producătoare de substanţe şi echipamente
care conţin substanţe care epuizează stratul de ozon. Prin creşterea responsabilităţii faţă
de problematica de mediu, printr-o politică adecvată, se poate duce la descurajarea
comercializării acelor produse care direct sau indirect, conduc la efecte nocive asupra
stratului protector de ozon al planetei.
Substanţele care distrug stratul de ozon şi care fac obiectul protocolului de la
Motreal sunt : clorofluorocarburile, parţial şi complet halogenate, halonii şi tetraclorura de
carbon, 1,1,1-tricloretanul, bromura de metil, precum şi hidrobromofluorocarburi şi
hidroclorfluorocarburi (HCFC). Pentru eliminarea lor treptată a fost elaborat în anul 1995,
Programul Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, cu
asistentă COWI Consult, a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială
(ONUDI) şi a Institutului ICPIAF Cluj Napoca, în stransă colaborare cu Ministerul
Agriculturii, Ministerul Mediului şi Gospodaririi Apelor , Ministerul Economiei si Comerţului
şi cu întreprinderile producătoare şi consumatoare de substanţe care epuizează stratul de
ozon.

8.8.1.1. Situaţia consumului, recuperării şi reciclării ODS-urilor, agenţi


frigorifici, spume, aerosoli, solvenţi utilizaţi la degresări, agenţi de fumigare,
etc.

Prevederile Protocolului privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat


la Montreal în 1987 şi reglementările ulteriore, au impus reducerea consumului de ODS –
uri, dar şi recuperarea şi reciclarea lor, în toate sectoarele de activitate în care acestea îşi
găseau aplicabilitate: refrigerare, spume, aerosoli, stingerea incendiilor, solvenţi şi
fumiganţi.
Principalele activităţi industriale în care sunt utlizate ODS-urile sunt:
 întreţinerea şi alimentarea echipamentelor de refrigerare şi de aer
condiţionat , sub forma agenţilor de răcire (CFC-uri)
 curăţirea şi degresarea suprafeţelor metalice sau a componentelor
electronice, ca solvenţi (CCl4 sau halonii)
 dezinfecţia solurilor şi a depozitelor de cereale , cu bromură de metil
 producţia de spume, inclusiv cele de poliuretan în spray sau rigide (HCFC)
 producţia agenţilor de stingerea incendiilor (HCFC)
Strategia privind substanţele utilizate în instalaţiile frigorifice de uz casnic,
comerciale şi industriale este de eliminare totală a echipamentelor frigorifice care folosesc
CFC –uri (CFC12, CFC11, etc.) şi înlocuirea acestora cu HCFC-uri sau alţi agenţi non-
ODS (HCFC 134a, HC 600a, amoniac etc.)
8.8.1.2. Situaţia echipamentelor specifice utilizate la recuperarea agentului
frigorific

Programul Naţional de eliminare a ODS-urilor din 1995 prevede ca, până în 2007
ţinta de reducere a consumului de CFC-ului să fie de 85% .
În acest sens este necesară îmbunătăţirea sistemului de reglementare a importului şi
utilizării agenţilor frigorifici în sectorul service (prin reducerea treptată a importurilor, cu
20% anual, până la atingerea nivelului 0), dar cea mai importanta soluţie este încurajarea
utilizării facilităţilor de recuperare şi reciclare a agenţilor frigorifici.
În România, firma ICPIAF Cluj autorizează agenţii economici care desfăşoară activităţi de
service la echipamentele frigotehnice şi de aer condiţionat, pentru recuperarea şi
reciclarea agenţilor frigorifici.
Echipamentele specifice utilizate la recuperarea agentului frigorific sunt de tip
ICPIAF, si cuprind pompe de vid, recipienţi de recuperare, trusa de manometre, detectori
de freoni, etc.

8.8.1.3. Situaţia utilizării importului si exportului de ODS-uri în stare pură sau


în amestec în care se depăşeşte 1% (masa)

La nivelul regiunii 7 Centru, nu există probleme deosebite legate de asigurarea


protecţiei stratului de ozon. Prin activitatea de colaborare cu organele vamale, importul de
echipamente frigorifice este controlat de către reprezentanţii agenţiilor de protecţie a
mediului, în vederea respectării prevederilor reglementărilor în vigoare.
8.8.2. Situaţia biocidelor (utilizare, import, export)
.
Având in vedere faptul ca nu a fost transpusa Directiva privind biocidele în
legislaţia naţională, nu s-a efectuat o situaţie statistică şi de monitorizare a acestora la
nivelul regiunii.

8.8.3. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii


umane si a mediului

Substanţele chimice şi periculoase pot să prezinte riscuri majore pentru mediu şi


pentru fiinţele umane prin însuşi caracterul lor dăunător vieţii: inflamabile, radioactive,
corozive, explozive, infecţioase, iritante, mutagene, cancerigene, etc.
Problematică de maximă actualitate de a găsi soluţii acceptabile pentru înlocuirea
tehnologiilor vechi, poluatoare, care utilizează substanţe cu efecte nocive asupra sănătăţii
populaţiei şi a mediului, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în deplină siguranţă
pentru sănătatea omului şi a mediului incită la acţiune. În acest sens se acţionează cu
efort comun al tuturor factorilor implicaţi, într-o transparenţă totală şi în deplină cooperare.

8.8.3.1. Unităţi potenţial poluatoare (pe factori de mediu)

La nivelul regiunii, s-au considerat unităţi potenţial poluatoare cele care deţin
cantităţi semnificative de:
amoniac, în instalaţiile frigotehnice, din industria cărnii şi fabricile de bere;
Clor, utilizat în instalaţiile de clorinare de la staţiile de tratare a apei
metanol şi formaldehida, din procesul de obţinere al formaldehidei de SC Kronospan
Sebeş SA;
substanţe explozive, cum ar fi:
pulberile de aluminiu (30 tone) de la SC Alba Aluminiu SRL Zlatna
Dinamita,astralita, nitramoniu, exploziv tip Gel Rovex, etc, de la exploatările miniere ;
o substanţe inflamabile (motorina, benzina) de la toate depozitele şi
staţilie de distribuţie carburanţi ;
o depozite de substanţe periculoase toate iazurile de la exploatările
miniere.

8.8.3.2. Unităţi potenţial poluatoare incluse în Programul de monitorizare a


riscurilor substanţelor chimice periculoase pentru sănătate

În vederea realizării unui Program de monitorizare a riscurilor substanţelor chimice


periculoase pentru sănătate şi mediu, se realizează o inventarierea a cantităţilor de
substanţe chimice produse sau deţinute/utilizate de agenţii economici, evaluarea riscurilor
asupra sănătăţii umane şi asupra mediului funcţie de cantităţile şi substanţele chimice
periculoase produse sau utilizate în procesul de producţie.