P. 1
Porti Logice. Legile Lui de Morgan

Porti Logice. Legile Lui de Morgan

|Views: 2,984|Likes:
Published by djmaster_tgv

More info:

Published by: djmaster_tgv on Sep 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2013

pdf

text

original

Lucrarea Nr. 1 – Porţi logice.

PORŢI LOGICE

1. Scopul lucrării Lucrarea îşi propune o prezentare a problemelor legate de analiza şi sinteza unui circuit logic combinaţional simplu şi implementarea unei funcţii cu ajutorul porţilor logice. 2. Aspecte teoretice 2.1. Generalităţi Circuitele logice combinaţionale (C.L.C) sunt circuite fără memorie, caracterizate prin faptul că valorile logice ale funcţiilor de ieşire depind numai de valorile logice ale variabilelor de intrare, fiind independente de stările anterioare ale circuitului. Schema bloc a unui C.L.C este dată în fig. 1.1, funcţiile de ieşire putând fi scrise sub forma: Yk = Yk (x1, x2, ... , xn), cu k = 1, 2, ... , m. (2.1)

x1 x2
. . . . . .

C. L. C.
. . . . . .

Y1 Y2 Ym

xn

Fig. 1.1. Schema bloc a unui C.L.C 2.2. Porţi logice: Poarta NOT – Inversorul Funcţia NU este cea mai simplă operaţie logică elementara ce operează cu o singura variabilă de intrare. Operaţia elementară NU (NOT in limba engleză) aplicată variabilei binare A se notează:
y=A

Poarta logică care indeplineste funcţia NU (negare) se numeşte inversor. Cerculeţul din figură este asociat inversării, triunghiul fiind consacrat amplificării neinversoare a
15

amplificare evident în putere în acest caz. semnalului. de negare. O poarta AND are iesirea 1 daca si numai daca toate intrarile sale sunt 1.3 Poarta ŞI cu 2 intrări şi tabelul de adevăr. Fig. Adică 1 + 1 = 1 (aici semnul + indică operaţia logică SAU).Lucrarea Nr. Poarta SAU – OR în engleză Operaţia elementară SAU între variabilele binare A şi B se notează y=A+B şi se citeşte „y este egal cu A SAU B „. Punctul din expresia logica ŞI nu trebuie confundat cu semnul înmulţirii – operaţia aritmetică şi operaţia logică ŞI sunt chestiuni diferite. Confuzia poate fi sporită de tabelul de adevăr al operaţiei ŞI. Tabelul de adevăr al operaţiei SAU nu mai este identic cu cel al adunării. ieşirea circuitului fiind 1 atunci când toate intrările sunt 1 logic. Circuitul are o singură intrare şi o singură ieşire şi se numeşte cicuit inversor. pe când 1 + 1 = 2 in aritmetică. Semnul + din expresia logică SAU nu trebuie confundat cu semnul adunării – operaţia aritmetică adunare şi operaţia logică Sau sunt chestiuni diferite. deoarece in algebra booleană nu se poate depăşi valoarea 1.Acest lucru este valabil pentru 16 .2 Simbolul porţii NOT şi tabelul de adevar al funcţiei NU Poarta ŞI sau AND Operaţia elementară ŞI îintre variabilele binare A şi B se notează y=A·B şi se citeşte „ y este (egal cu) A ŞI B „ . care este identic cu cel al operaţiei de înmulţire. Poarta ŞI este un circuit cu cel puţin 2 intrari şi o singură ieşire. 1 – Porţi logice. 1.1. sau de complementare. O poarta NOT produce la iesire valoarea opusa valorii de la intrare Fig.

17 . 1. .Lucrarea Nr.NU.c.3. Poarta Sau este cu cel puţin 2 intrări şi o singură ieşire.c porneşte de la schema logică cunoscută a circuitului şi urmăreşte stabilirea modului de funcţionare a acestuia fie prin construirea tabelului de funcţionare. Poarta SAU-EXCLUSIV . operaţia Sau între mai multe variabile.4 Poarta SAU cu 2 intrări si tabelul de adevăr.l. de exemplu 1 + 1 + 1 = 1. 1.5 Poarta SAU-EXCLUSIV şi tabelul de adevăr 2.l.SAU. O poarta OR are iesirea 1 daca si numai daca cel putin una dintre intrarile sale este 1. 1 – Porţi logice. fie prin scrierea formei analitice a funcţiei de ieşire. Analiza c. Funcţia SAU-EXCLUSIV (Exclusiv OR sau XOR în limba engleză) este o funcţie compusă care poate fi implementată cu ajutorul porţilor ŞI.Fig . Analiza c. Funcţia SAU-EXCLUSIV între variabilele binare A şi B este Y = A ⊕ B = AB + AB A B Y = A ⊕ B = AB + AB A 0 0 1 1 B 0 1 0 1 Y = A⊕ B 0 1 1 0 Fig. .

”ŞI”.4. „+”. 1 – Porţi logice.L. c) cu circuite SAU-NU (NOR).) Metoda de minimizare analitică Pentru studiul circuitelor numerice (digitale) se foloseşte ca suport matematic algebra booleană . Transformarea şi minimizarea funcţiilor logice se sprijină pe urmatoarele legi logice. Etapele sintezei sunt: definirea funcţiei (funcţiilor) de ieşire. „NU”. Acest lucru poate fi facut prin două metode: a. în final.l.În aceasta mulţime binară se definesc trei legi de compoziţie: complemntarea (negare. implementarea se poate face: a) cu circuite SAU (OR).l. Sinteza c.”OR”) şi conjuncţia (produs logic.C cu porti logice care sa fie capabil sa realizeze funcţia de mai sus.L. inversare logică). 1}}. Rezolvare Pentru a se folosi un minim de porţi logice in realizarea C.legea identitaţii: . minimizarea şi. 2. exprimate mai jos sub formă de echivalenţeŞ . După modul în care a fost scrisă funcţia. „*”. Exemplu: Se dă funcţia : F = ABC D + A BC D + A BC D + ABC D + ABC D + A BC D + A BC D + A BC D Ne propunem sa sintetizăm C.C capabil sa indeplinească funcţia de mai sus este necesar sa se minimizeze funcţia.c. NU (NOT). ŞI (AND).legea contradicţiei: .”AND”).Lucrarea Nr. b) cu circuite ŞI-NU (NAND). disjuncţia (suma logică . desenarea schemei circuitului. „SAU”. „NOT”. Algebra booleană operează pe o mulţime B = {X/X {0.c.legea terţului exclus: A= A A* A = AA = 0 A+ A =1 18 . porneşte de la funcţia pe care trebuie să o îndeplinească circuitul şi îşi propune obţinerea unei variante (minimale) a structurii acestuia. Sinteza c.

) Metoda de minimizare Karnaugh O diagramă Karnaugh este o reprezentare grafică a tabelului de adevăr a unei funcţii logice. 1 – Porţi logice.Lucrarea Nr.legile semiabsorbţiei: A + AB = A + B şi A( A + B ) = AB .6 diagramele Karnaugh pentru funcţiile de 2. 1. in sensul că prin inlocuirea într-o expresie a simbolurilor AND cu OR şi invers.legile comutativităţii: . rezultă expresia duală cu proprietatea că dacă două expresii sunt echivalente.legea dublei negaţii: . cate una pentru fiecare minitermen posibil.legile idempotenţei: . şi dualele lor sunt echivalente.legile dualitaţii: aceasta enunţa faptul că operaţiile AND si OR sunt duale. În figura 1. b.legile posibilităţii: .legile excluderii: . Fig.legile asociativităţii: .3 şi 4 variabile Liniile si coloanele unei diagrame Karnaugh sunt etichetate astfel încât combinatia de intrare a oricarei celule să poată fi aflată cu usurinţă din denumirile liniei si coloanei 19 .legile distributivităţii: A= A A + A = A şi A *1 = A şi AB = BA AA = A A * 0 = 0 şi A + 1 = 1 şi A + 0 = A şi A+ B = B + A ( A + B) + C = A + ( B + C ) ( AB)C = A( BC ) şi A( B + C ) = ( AB) + ( AC ) = AB + AC şi A + BC = ( A + B )( A + C ) . .3 şi 4 variabile.legile lui De Morgan: A( A + B) = A şi A + ( AB) = A AB + AB = A şi ( A + B )( A + B) = A ∑x =∏x i i sau i x + y = x* y ∏x =∑x i sau x* y = x + y .6 sunt prezentate diagramele Karnaugh aferente unor funcţii logice de 2.legile absorbţiei: . Diagrama unei funcţii logice cu n intrări este un tablou cu 2 n celule.

eliminându-se astfel variabila care diferă. Pentru a reprezenta o funcţie logică printr-o diagramă Karnaugh. un grup pe 2 m celule vecine ocupate de "1" permite eliminarea a m variabile. obtinându-se un grup de opt celule vecine etc. Tabelul de adevăr al funcţiei F este urmatorul: F = ABC D + A BC D + A BC D + ABC D + ABC D + A BC D + A BC D + A BC D NR 0 1 2 3 4 5 A 0 0 0 0 0 0 B 0 0 0 0 1 1 20 C 0 0 1 1 0 0 D 0 1 0 1 0 1 F 1 1 1 0 1 0 . Minimizarea începe prin gruparea celulelor vecine câte două. acestea se pot contopi într-un singur grup de patru celule vecine. corespunzatoare acelei celule. cu observatia ca rolul lui "1" este jucat de "0". fiecare grup continând un număr maxim de "1". valorile indiferente care nu sunt prinse în grupări devin "0" pentru forma disjunctivă si "1" pentru forma conjunctivă. În cazul funcţiilor incomplet definite. Procedura expusă este similară pentru determinarea formei minime conjunctive. dar poate fi inclusă în mai multe grupări. Fiecare celulă a diagramei conţine data ce se gaseşte pe rândul din tabelul de adevăr al funcţiei ce poartă acelasi număr ca şi celula. 1 – Porţi logice. ceea ce va permite eliminarea a două variabile. si anume: 0 dacă funcţia are valoarea 0 pentru acea combinaţie de intrare şi 1 în caz contrar. Cel mai avansat grad de simplificare se obtine dacă valorile "1" dintr-o diagramă Karnaugh sunt grupate într-un număr minim de grupuri. se obtine forma minimă disjunctivă a funcţiei logice. Prin realizarea de grupări ce conţin valoarea 1. Dacă este posibil. Dacă un grup de două celule vecine este vecin la rândul său cu un alt grup de două celule vecine (cele două grupuri diferă prin valoarea unei singure variabile). În general. procedura descrisă se repetă. Fiecare celulă ocupată de "1" trebuie sa facă parte din cel puţin o grupare. se copiaza cifrele 1 si 0 din tabelul de adevăr în celulele corespunzatoare ale diagramei.Lucrarea Nr. valorile indiferente ale funcţiei se consideră "1" pentru forma disjunctivă si "0" pentru forma conjunctivă dacă aceste valori participă la minimizare.

Schema de conexiune a porţilor este dată în figura 1. 1 – Porţi logice. 1.7 Tabelul de adevăr al funcţiei F AB\CD 00 01 11 10 00 1 1 0 1 01 1 0 0 1 11 0 0 0 0 10 1 1 0 1 Fig. iar acestea sunt negate. Având in vedere că in forma minimizată a funcţiei sunt prezente toate cele 4 variabile.8 Diagrama Karnaugh a funcţiei F Prin gruparea celulelor invecinate care au valoarea „1” se obtine forma minimizată a funcţiei F: F = B D + BC + A D 3.9 21 . pentru implementarea cu porţi logice este nevoie de 4 porţi inversoare NU sau NOT . 1.Lucrarea Nr. 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 Fig. Desfăşurarea lucrării. De asemenea mai sunt necesare 3 porţi SI-AND cu cate 2 intrări şi o poartă SAU-OR cu 3 intrări şi o ieşire.

Desfăşurarea lucrării: Se uitlizează modulul numărul 1 cu porţi logice. Se montează modulul în placa principală.10.10. 22 . A 2 NOT 1 A 2 3 AND2 1 A D B 2 NOT 1 B AND2 2 1 B C OR2 2 1 3 2 3 OR2 F 1 C 2 NOT 1 C 3 AND2 D 2 NOT 1 D 2 1 3 B D Figura 1. 1 – Porţi logice. Fig.Lucrarea Nr. 1. NOT A 2 1 AND2 2 1 3 NOT B 2 1 OR3 AND2 2 1 3 NOT 2 3 4 1 F C 2 1 AND2 2 1 3 NOT D 2 1 . AND2 şi OR2.9 Implementarea F cu porţi NOT. AND şi OR Pentru că modulul cu porţi logice pentru standul experimental DIGIAC3000 nu conţine decât porţi ŞI (OR) cu 2 intrări schema pentru implementarea funcţiei F va deveni cea din figura 1. Implementarea F cu porţi NOT.

Se verifică tabelul de adevăr 1.Lucrarea Nr. C.. D se folosesc sursele logice I0.7. B. 1 – Porţi logice. Pentru a aplica valorile logice necesare pentru variabilele A. 23 . - Se realizează schema din figura 1.10 utilizând firele cu conectori de 2mm. Se verifică corectitudinea montajului după care se alimentează.I3 (comutatoarele) aflate in dotarea platformei virtuale VIP. se utilizează unul din monitoarele logice cu LED. F .. Pentru a putea vizualiza valoarea logică a ieşirii montajului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->