P. 1
Valorificarea Resurselor Naturale in Scopul Amenajarii Turistice a Unei Statiuni Montane Inter Nation Ale

Valorificarea Resurselor Naturale in Scopul Amenajarii Turistice a Unei Statiuni Montane Inter Nation Ale

|Views: 912|Likes:
Published by Irene Zanfirache

More info:

Published by: Irene Zanfirache on Sep 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/25/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI” FACULTATE DE GEOGRAFIE

VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE IN SCOPUL AMENAJARII TURISTICE A UNEI STATIUNI MONTANE INTERNATIONALE
STUDIU DE CAZ : LOCALITATEA CUMPANA

1. DESCRIREA ZONELOR ADIACENTE LOCALITATII CUMPANA
Muntii Fagaras, patrimoniu turistic de o mare valoare, constituie o atractie permanenta pentru cei ce indragesc frumusetea privelistilor, vazute de sus de la peste 2000 m, pentru cei ce gasesc in linistea inegalabila a muntelui odihna adevarata. Sunt mai prapastiosi, mai semeti decat alte masive, este adevarat, dar pana si dificultatile traseelor constituie o ispita. Intregul versant sudic al Fagarasului de pe care isi aduna apele Argesul este o incantatoare zona muntoasa cu peisaje demne de admiratie, cu poteci care conduc spre creasta inalta, spre cel mai frumoase obiective de interes turisic din acest masiv. Majoritatea drumurilor au ca punct de plecare Cumpana, situata la coada lacului de acumulare Vidraru. Poteca ce pleaca de la Cumpana a fost inlocuita recent cu drumul foretier ce urmeaza valea raului Capra, intra in padure si urca pana la cantonul Braia langa care se afla si barajul si urmele fostului lac de acumulare Braia, a carui apa se folosea pentru transportul bustenilor.De aici, urmand poteca de pe stanga paraului Capra, pe versantul vestic al Muntelui Lipitorile se poate ajunge la cantonul de vanatoare Piscul Negru, la barajul si fostul lac de acumulare cu acelasi nume. Poiana de la Piscul Negru, larga, neteda si placuta imbie la odihna ; bine adapostita intre munti, ea ofera din plin posibilitatea admirarii peisajului din jur. Frumusetea peisajului din regiunile obarsiei Argesului rar isi gasesc pereche. Inaltimile masive ce imbraca si adapostesc caldarea si Lacul Caprei, fac din acestea o oaza atractiva, verde, insorita, relativ calda, ferita de vanturile reci ale nordului. Pe malulLacului Capra, in imparatia linistii si a caprelor negre, acolo unde de milenii vegheaza stancile nemiscate, peisajul tinde sa se schimbe. Ideea dezvoltarii turismuilui in Muntii Fagaras nu este noua ; ea ii anima de multa vreme pe cunascatorii si pe iubitorii de munte din tara noastra. Versantul sudic al Muntilor Fagaras este vitregit sub aspectul amenajarilor in scopuri turistice, ceea ce impune luarea unor masuri de dezvoltare, o data cu schimbarea peisajului natural din zona cheilor Argesului si amonte de acestea, zona in care s-ar putea construi statiuni complexe- baza a turismului de pe versantul sudic al acestor munti. 2

Proiectul de investitii In localizarea statiunilor de muntese manifesta o tendinta de migratie catre altitudine. cat si in sezonul de vara . -eficienta ridicata a investitiilor . cum sunt: -posibilitatea de a asigura un caracter polivalent al statiunii si o exploatare continua atat in sezonul de iarna.PRERZENTAREA PROIECTULUI DE AMENAJARE TURISTICA A LOCALITATII CUMPANA a. in amenajarea statiunilor se urmareste asigurarea unor modalitati diferite de sejur turistic. cu principalul sau fond de cazare. Cumpana – Moldoveanu. 2. In acelasi timp. Cumpana – Podragu. ale caror dimensiuni urmeaza sa se stabileasca in functie de posibilitatile de alimentare cu apa. de suprafata posibila a fi ocupata cu constructii 3 .) si organiza mai placut petrecerea timpului. Cumpana – Capra. Studiile efectuate cu privire la valorificarea potentialului turistic al unei zone de munte evidentiaza faptul ca statiunea poate fi conceputa ca o unitate centrala care ae multe subunitati in sfera sa de actiune. poate fi dispusa la poalele masivului. masa si agreement. drept baza de plecare ar putea fi folosita localitate Cumpana. de pilda. Statiunea propriu-zisa. chiar in perioadele cand in masivul muntos conditiile climaterice sunt nefavorabile . -turistii pot stabilii legaturi permanente cu alte zone si orase (excursii. Asezarea in acest fel prezinta o serie de avantaje. datorita in special posibilitatii de ascensiune a turistilor cu ajutorul transporturilor pe cablu.De exemplu. alimentatie publica si agreement. -construirea unor sateliti ai statiunii. vizite etc. Pentru acest motiv se realizeaza in statiuni o gama variata de mijloace de cazare. la o altitudine de 600 – 700 de metri. acestea oferind conditiile cele mai bune pentru stabilirea unor trasee turistice transversale pe directiile : Cumpana – Negoiu. O alta premisa a dezvoltarii turismului in aceasta zona ar fi si bogata retea de drumuri foresiere si de stravechi drumuri pastorale de pe versantul sudic al masivului in vederea transformarii lor trasee turistice de mare circulatie.

Acest fapt conduce la posibilitatea pastrarii stratului de zapada in conditii bune.4 zile si in luna decembrie pentru luna rece – 12. depasesc temperatura de 13°C. numarul mediu de zile cu ceata si cu viscol fiind reduse. adica orientarea. inclinarea versantilor. insotita de o micsorare constanta a precipitatiilor. in primul rand se vor analiza conditiile topografice.si fara a afectamediul inconjurator. Temperatura medie ridicata in septembrie si in octombrie. ca urmare. Media anuala a precipitatiilor este de 700 – 900 de mm. Acest masiv este format in totalitate din sisturi cristaline. Precipitatiile atmosferice. Temperatura aerului. In afara de elementele generale mentionate privind clima. 4 . Durata intervalului cu strat de zapada este de aproximativ 140 de zile. zona montana medie – cuprinzand ecartul de altitudine dintre cota de 1000 de metri si 1700 de metri . iar lunie noiembrie si aprilie sunt mai reci si mai umede. Grosimea stratului de zapada inregistrata in ultima perioada a fost de 52 cm. Rolul acestor sateliti este de a intensifica circulatia turistica. zona montana superioara – cuprinzand ecartul de altitudine dintre cota de 1700 si 2500 de metri. care se prezinta ca un lant prlung. trebuie de asemenea avut in vedere schimbarile generale de altitudine. geologice si geomorfologice. oceanice si continentale. In vederea expunerii conditiilor climaterice in acest teritoriu. In aceasta zona trei luni de iarna au temperatura medie lunara negativa. forma de vale sau culme care conduce la schimbari climatologice insemnate pe spatii restranse. Statiunea va fi situata la poalele masivului si. vom imparti zona in functie de altitudine: zona montana inferioara – cuprinzand ecartul de altitudine dintre 600 si 1000 de metri . Este supusa conditiilor climatice ale masivului. iar lunile de vara. confera zonei posibilitati bune pentru continuarea sezonului estival. cu influente alternante. Lunile mai si octombrie au temperaturi mai ridicate. iunie – septembrie. statiunea va fi amplasata pe un masiv muntos. El este caracterizat printr-o clima temperata. care ii atribuie un mare grad de variabilitate. fapt care confirma o dominanta a timpului uscat. cu orientare est-vest. Astfel. Cel mai mare numar de zile cu precipitatii se inregistreaza in luna iunie pentru perioada calda – 16. Teritoriul propus a fi luat in considerare pentru organizarea unei baze turistice se va intinde pe o suprafata mare sic u esentiale diferente de altitudine. Zona este ferita de excese. In vedera amenajarii unei statiuni montane. de a asigura cazarea si servirea mesei turistilor care se vor afla in zona si a turistilor aflati in statiunea de baza.9 zile. numarul mediu al zilelor cu precipitatii este de cca 150.

Vantul. Muntii Fagarasului sunt printre cei mai inalti munti din tara noastra si se impun atat prin structura lor grandioasa. sezonul de iarna poate incepe de la 15 decembrie. cat si prin bogatia si varietatea peisajului. Complexitatea formelor de teren. uneori. datorita acumularilor de aer racit de pe treptele inferioare la cele superioare . Vitezele medii maxime ale vanturilor inregistrate in zona se situeaza in perioada februarie – mai. Maretia si frumusetea Muntilor Fagarasului este completata prin bogatia florei si a faunei masivului.Nebulozitatea si durata de stralucire a soarelui. iar cele minime se concentreaza in perioada calda de vara in iunie – septembrie. molidul. Aceasta situaie este determinata si de intensificarea activitatii ciclonice care se produce deasupra Mediteranei. inversiunile termice formeaza nori stratiformi si ceturi. Regimul eolian. cat si pentru sezonul cald al anului. prezinta mare insemnatate. salbaticia versantilor abrupti. Odata cu cresterea stratului de zapda din vaile superioare. unde partiile sunt mai ferite de excesele altitudinii. In conditiile climatologice aratate. zimbrul. jneapanul si. si al reliefului. Nebulozitatea totala maxima este de 7. Vegetatia forestiera este foarte bogata si cupride fagul. situate in zona de padure. avand nevoie de un strat subtire de zapada. Valorile turistice ale cadrului natural. Posibilitatea oferita de conditiile climatice pentru practicarea unor activitativarite si a unor sporturi difereite ii da statiunii un caracter polivalent. bradul. Conditiile bune pentru schi se gasesc in zona inferioara. Zona este strabatuta de curnti de creasta si curenti de vale cunoscuti sub denumirea de brize de munte. treptat. seile inguste sunt elemente caracteristice peisajului fagarasan.8 in decembrie si restul lunilor de iarna. Acest fenomen se termina dupa 15 februarie. el imprimand mare parte din caracterul vegetatiei. se stabilesc conditii ideale pentru schi si peste cota de 1500. cand se stabilizeaza conditiile meteorologice. Din caracterizarea prezentata privind regimul climatic al zonei propusa pentru amenajarea statiunii de munte ca clima are calitati favorabile atat pentru sezonul rece. ca element meteorologic. 5 . Se poate trage concluzia ca este ferita de vanturi excesiva si din acest punct de vedere ofera conditii favorabile pentru activitatile in aer liber. Cascadele formate prin revarsarea apelor alcatuiesc un punct de atractie pentru turisti. La acestea se adauga numeroase circuri glaciare pe fundul carora se gasesc razletite de-a lungul intregului masiv numeroase lacuri. mai rar pinul si zada. avand lungi perioade de calm.

Fauna masivului Fagaras este indeosebi variata in ce priveste mamiferele. capra neagra. caile feroviare. Mai rar sunt cerbii. 6 . bisericile fortificate. In afara de valorile naturale ale zonei de munte. reprezentand dovez ale dezvoltarii vietii materiale si culturale pe teritoriul patriei noastre. pun in valoare. vestigiile unui trecut bogat in evenimente constituie puncte de deosebit inters turistic. Din aceasta cauza. Lungimea si calitatea partiilor de schi. este necesar sa se ajunga la concluzia ca zona dispune de o suprafata corespunzatoare pentru practicarea schiului. cu o deosebita pregnanta. iar in zona alpina. care va avea o pondere principala in statiune. caile aeriene – o statiune trebuie sa se gaseasca la o departare. sau ale desfasurarii unor evenimente importante adin trecutul sau. regiunea in cre urmeaza sa fie amplasata statiunea trebuie sa aiba si esuse spirituale. zona turistica. Pentru amenajarea unei statiuni montane este necesare sa existe urmatoarele posibilitati de acces: a. amplasata pe versantii masivului.km . mistretul. In aceasi imp. c. Valorile culturale ale zonei. o serie de trenuri internationale . Cu ocazia evaluari potentialului turistic al zonei. istorice. Vechile sate romanesti. arhitectura populara specifica acestor asezari. cu o bogata traditie culturala. sport practicat de majoritatea vizitatorilor din statiunile montane. de cel mult 4 ore de mers cu autocarul. cuprinzand caldarile glaciare si vaile lor. Elementele reprezentativeale acestora sunt : ursul. existenta unui numar mare e monumente istorice mareste gradul de atractvitate a zonei monumentele culturale a o importnta artistica. care leaga capitala tarii cu tarile situate in partea de vest sau de est a Romaniei. b. cae mai importanta problema care trebuie examinata o constituie existenta si caracteristicile partiilor de schi. vor circula printr-o gara apropiata de zona turistica . caprioara. Conditiile de relif si climatice ale zonei propuse pentru amenajarea statiunii favorizeaza activitatea turistica din sezonul de iarna. Posibilitatile de acces. Monumentele de arhitectura si arheologie. ceea ce de asemenea contribuie in mod deosebit la reliefarea valorii turistice a zonei este seria unor manifestari cu caracter folcloric. caile rutiere – drumul national care va asigura o legatura a zoei cu regiunile tarii si cu exteriorul . la cca 650 m. ca monumente ale arhitecturii medievale constituie. isoria sau arheolgica.zona trebuie sa fie accesibila cailor ferate. fata de accesul de mijloacele de transport aeriene. Domeniul schiabil se intinde de la cota 2315 m pana la poalele masivului. Desigur. care sa se gaseasca cel mult la o departare de cca 10 – 15. care sa-si confere o forta de atractie deosebit.

baza materiala prezinta o insemnatate de prim ordin. * In situarea capacitatilor de cazare in apropierea partiilor de schi ( ex. Piscu Negru. Capra ) trebuie sa se ia in considerare o serie de factori.In orice statiune turistica. care nu pot fi realizate fara o echipare corespunzatoare a statiunii. Aceste hoteluri de capacitati reduse sa se creeze o atmosfera de apropiere intre turisti si sa se realizeze conditi de odihna. alaturi de factorii naturali si culturali. in special in perioada sezonului de vara. In dimensionarea capacitatilor de cazare este deci justificat sa se porneasca de la capacitatea partiilor de schi pe care le ofera domeniul schiabil al zonei. care constituie un element de atractie dintre cele mai valoroase ale masivului. Dealtfel. deci. Mijloacele de cazare sunt elementul primordial al bazei materiale si trebuie sa asigure cazarea vizitatorilor in conditii de confort si de igiena. In acelasi timp. pentru a se oferi un climat de liniste turistilor. construirea unei unitati centrale care sa fie situata la poalele masivului si care sa aiba legaturi cu bazele turistice satelit. cat si cu centrele econimice si administrative ale tarii. Schiul detine ponderea cea mai mare intre activitatile desfasurate in statiunile montane. Amenajarea unui complex turistic polinuclear presupune. In legatura cu realizarea consructiilor hoteliere trebuie sa se acorde o atentie deosebita rezolvarii urmatoarelor probleme : capacitatea hotelurilor nu trebuie sa fie prea mare. constructiile realizate sa afecteze in cat mai mica masura elementele cadrului natural si ale peisajului. dintre care mentionam : asigurarea alimentarii cu apa la punctele care se preteaza pentru constructii la altitudine si care se realizeaza in mod anevoios . in construirea capacitatilor de cazare trebuie sa se evite fenomenul de manifestare. contribuie la crearea conditiilor necesare asigurari unui produs turistic de calitate. Rolul bazei materiale in statiunile de munte este determinat de influentele reliefului si ale factorilor climatici. Promotorii activitatilor turistice trebuie sa manifeste o 7 . posibilitatile practicarii schiului pe durata unei lungi perioade din decursul unui an au constituit una dintre conditiile de baza care au contribuit la alegerea unei zone pentru amenajarea statiunii. care sa poate raspunde cerintelor in continua crestere ale turistilor. In statiunile de munte este necesar ca baza de cazare sa ofere iarna conditii bune de incalzire si sa fie situata cat mai aproape de locurile unde urmeaza sa se desfasoare sporturile de iarna. elementele cadrului natural si de relief care determina anumite restrictii privind amplasamentul pe care se poate construi la altitudine. deoarece. dar si influentele pe care le ar asupra eficientei activitatii de constructii si a activitatii de exploatare a viitoarelor obiective .

la altitudine. saltele si perne moi. Grija aceasta trebuie sa se refere si la sistemul de constructie si in amenajarea interioarelor. cele mai mari cerinte sunt pentru hotelurile de categoria I si unitatile de tip cabana(care au un prêt accesibil pentru o clientela mai larga). stirbind din farmecul si pitorescul ei. inalte. In ceea ce priveste amplasarea unitatilor de alimentatie. economisind timpul turistului destinat acestui scop . Organizarea sectorului de alimentatie publica reprezinta o deosebita importanta in amenajarea unei statiuni. Din practica se stie ca asigurarea unei bucatarii originale si servirea exemplara constituie un factoe de atractie pentru vizitarea unei zone. Aceasta ar aduce urbanizarea in insasi inima statiunii. In ceea ce priveste categoriile de confort pentru unitatile de cazare. Dintre cerintele carora trebuie sa le raspunda sectorul de alimentatie publica mentionam : asigurarea unor meniuri cat mai diversificate. care vine in statiune tocmai in ideea de a scapa in mod vremelnic de conditiile citadine apasatoare. Aceste unitati trebie s fie echipate cu grupuri sanitare la fiecare camera. statiunea va reusi sa satisfaca cerintele unei clientele externe si inerne foarte largi si sa contribuie la asigurarea unui produs turistic de calitate. De asemenea. in mod justificat. in general. unitatile de alimentatie publica sa fie suficient de dezvltate si sa fie amplasate pe langa fiecare hotel. sa se incadreze in mod fericit in peisajul zonei. tinand seama de capacitatea statiunii (cca 5000 de locuri de cazare ) si de afluenta turistilor fara cazare in zilele de varf. ceea ce. Sa se realizeze conditii bune pentru odihna prin dotari cu paturi confortabile. in care se construiesc. dupa sistemul blocurilor de locuinte din marile centre urbane. trebuie avut in vedere ca fluxul turistic din zilele de varf se va conncentra. chiar 8 . promovarea unor meniuri din bucataria nationala solicitate de catre turisti . utilizarea de materiale fonoabsorbante. Realzand o baza de cazare conforma exigentelor mentionate mai sus.preocupare deosebita. accentuand chiar unele elemente de mare atractie. In acest context se inscrie si asigurarea unor meniuri dieteticespecifice recomandarilor facute de specialisti pentru turistii bolnavi . in deplina concordanta cu gusturile fiecarui turist. precum si in locuri de mare afluenta a turistilor in anumite perioade. pentru ca hotelurile sa infatiseze o arhitectura specifica tinuturilor montane. ar determina indepartarea clientelei. rulouri sau obloane pentru a asigura intunericul in camera. Reteaua de alimentatie publica este necesar sa dispuna de cca 5800 de locuri. servirea mesei intr-un inerval cat mai scurt. functiile lor caracteristice. Este total nefiresc ca intr-o statiune montana sa se construiasca hoteluri mari. la un nivel calitativ corespunzator. In unitatile de cazare trebuie sa se asigure.

pentru a evita perturbarea linistii in timpul aglomeratiilor de turisti. retele intinse de poteci marcate. sarituri. Capacitatea de transport a instalatiilor. descoperite sau inchise . magazine pentru articole de sport si turism.300 metri de partii. formatii de ghizi alpini bine instruiti. unitati cu profil sanitar . ca magazine de amintiri. florarii . patinaj de toate genurile. in special acoperite sau incalzite . piscine. schi nordic si de promenada . ambarcatiuni variate . Unitatile de alimentatie publica cu circuit deschis trebuie amplasate cat mai departe de hoteluri. bob-saniute . cum sunt : partii de schi si instalatii de urcat mecanice . piste pentru sanii . restaurante. terenuri de fotbal . baruri. miniatur golf . unitati de informare a turistilor . popicarii . In cazul statiunii de munte se au in vedere doua categorii de mijloaca mecanice de urcat : 9 .si o parte din turistii cazati in statiunea de la poalele masivului prefera sa ramana la pranz in apropierea artiilor de schi sau a itinerarelor pentru turism. alpinis . Instalatiile mecanice de urcat constituie un complement indispensabil al partiilpor de schi. Pentru a realiza in conditii bune functiunile ppentru care sunt create statiunile montane cuprind o multitudine de dotari. bine intretinute. schi nautic in statiunile amplasate pe malul unor lacuri cum este cazul localitatii Cumpana ce este amplasata in apropiere de lacul Capra. manejuri pentru calarie . urmarindu-se ca termenul de asteptare al turistilor sa nu depaseasca 10. snack-baruri. jocuri pe gheata (hochei. sali de jocuri mecanice dintre cele mai diverse . cabarete. servicii medicale . pentru plimbari pe jos. posturi de prim-ajutor. unitati cmerciale si de deservire. terenuri de tenis. de golf. cinematografe . se stabileste in functie de numarul de vizitatori din zilele de varf la sfarsitul saptamanii. s-a vazut ca zona Fagarasului permite amenajarea a 30. De aceea este indicat ca in statiunea principala sa se amplaseze 3400 de locuri de alimentatie publica (fata de 4000 de locuri de cazare) iar la altitudine un numar de 2400 de locuri de alimentatie publica (fata de 1000 de locuri de cazare ). cazinouri. care pot conduce alpinistii pe trase de escalade . Statiunile montane de renume pe plan mondial sunt concepute si realizate ca centre complexe de odihna. patinoare naturale si artificiale. organizatii de salvamont. bazaruri.15 minute. schi-bob . sport si distractie. Zona ofera urmatoarele posibilitati de practicare a sporturilor de iarna : schi alpin de toate genurile . dupa cum arata experienta statiunilor de renume. curling) . uneori chiar asfaltate . cofetarii. schi-joering sau motoschi . In ceea ce privaste schiul. unitati pentru inchirierea de echipament sportiv.

fotbal . In consecinta. tirul cu arma calibru redus si cu arcul . se are in vedere realizarea urmatoarelor dotari : o sala de sport. banchete. Masivul Fagarasului poseda suficiente resurse turistice pentru a oferi posibilitati diverse pentru sporturile de vara. o a doua categorie o constituie instalatiile usoare (telescaune. Patinajul ocupa locul doi in ordinea de preferinta a practicarii sporturilor din sezonul de iarna. schiul nautic si canotajul de competitie . b. b. cu cabine mari. tenis . In acest fel se va putea practica hocheiul pe gheata. care au menirea sa asigure transportul turistilor si legatura intre statiunea principala si celelalte unitati. spectacole) si deservita de anexele necesare. Luand in considerare experienta statiunilor din tara si dotarile existente in statiunile montane de renume din strainatate se va tine seama de urmatoarele dotari de agrement : a. natatia . discoteca. Zona ofera posibilitatea de amenajare de terenuri de patinaj naturale pe gheata lacului Capra. golful . precum si distribuirea turistilor pe suprafata domeniului schiabil . jocuri mecanice). De asemenea se are in vedere amenajarea unui patinoar artificial in statiune pe care se va putea practica patinajul de agrement si patinajul artistic. In statiune se vor mai amenaja : o partie de bob. Intr-o statiune de sporturi de iarna in care se practica schiul este necesara si organizarea unei scoli de schi. Constructia complexului va fi amplasata in statiunea principala . handbal . bobul. c. o prima categorie o reprezinta instalatiile grele. Pentru ca statiunea sa corespunda cerintelor clientelei externe si interne sunt necesare o serie de dotari. sariturile si alpinismul pe traseele de iarna.bazele turistice de la altitudine vor fi asigurate cu puncte de agrement 10 .a. calaria . un complex cu functiuni culturale si cu activitati care sa cuprinda o sala de spectacole. volei. baschet . sala de jocuri mecanice. care va cuprinde o sala mare cu functiuni diverse (dans. opiscina acoperita. minigolful . vanatoarea si pescuitul sportiv . Zona va oferi urmatoarele posibilitati in domeniul sporturilor de vara : alpinism (trasee de vara ) . pe care se va putea practica patinajul de agrement. teleschiuri ). turism sportiv si de promenada . care are rolul de a organiza si desfasura o larga activitate sportiva. o sauna. patinajul artistic si patinajul de viteza. sali de bowling. un grup de sali de jocuri ( bowling. o biblioteca. precum si un bar de noapte . care sunt destinate sa deserveasca partiile de schi. canotajul de agrement . partii pentru saniute si trambuline pentru sarituri.cazinou cu bar in statiunea principala.

Pentru a aprecia reusita unei amenajari turistice. Lungimea si calitatea partiilor de schi este variabila marketingului turistic cea mai importanta intr-o statiune montana internationala. deoarece majoritatea turistilor care 11 . competitiva atat pe piata internationala. nivelul si frecventa ploilor. trebuie conceputi o serie de factori de marketing pecifici unei statiuni montane internationale. care contribuie in mod hotarator la marirea fortei de atractie a unei zone turistice. Factorii de marketing al produsului turistic specifici unei statiuni montane internationale Studiul prezentat ne conduce la concluzia ca invederea amenajarii unei statiuni turistice sa se aiba in vedere anumite elemente ce determina oportunitatea acestora aceste elemente sunt. umed sau uscat. diferite ifrastructuri. conditiile politice( stabilitatea politica ca preludiu al dezvoltarii turistice). Totodata. cat si pe plan intern. luand in consideratie tendintele si caracteristicile cererii turistice internationale. care sa determine o calitate superioara a ofertei statiunii. Pot fi luati in considerare urmatorii factori de marketing : 1. b. accesibilitatea(asezare geografica ). luminozitatea soarelui. patrimoniul cultural si istoric. in genere. conditiile meteorologice( climat cald sau rece.Desigur ca acest lucru presupune o evaluare a elementului produsului turistic gandita in functie de ofertele turistice semnificative ale altor tari. contribuind la satisfacere cat mai deplina a cerintelor acestora. Dotarile comerciale si de servire au o mare insemnatate in amenajarea unei zone prin serviciile pe care le asigura turistilor. oferta turistica " derivata" intr-o statiune montana internationala are un rol deosebit de important in asigurarea unui evantai larg de servicii turistice. urmatoarele : configuratia geografica. etc). ele aduc un aport substantial la cresterea incasarilor valutare si in lei.Din cele de mai sus rezulta ca elementele cadrului natural ofera conditiile necesare pentru ca in zona sa se poiata asigura o mare diversitate de dotari sportive si agrement. In concluzie.

In modelul propus am selectat – tinand seama de experienta unor statiuni montane de renume mondial si de studiile facute in acest domeniu-urmatorii factori de marketing: a. O aglomerare excesiva de schiori pe partie va ingreuna posibilitatea de practicarea schiului. care se realizeaza prin imbinarea fericita a elementelor naturale cu amenajarile aratate. 2. Structura si diversitatea amenajarilor pentru practicarea sporturilor de vara trebuie sa ofere turistilor posibilitatea de a face turism de creasta si alpinism. calarie. deoarece creeaza posibilitati comode si rapide de deplasare a schiorilor si turistilor pe inaltimi si la diferite unitati turistice. 3. precum si alte discipline sportive ca : tenis. Prima problema importanta va fi aceea a selectarii factorilor care detemina atractia turistica intr-o zona montana. minigolf. deoarece majoritatea oamenilor care o viziteaza. pentru ca permite atat servirea marilor artere de circulatie din cadrul complexului. in nivelul si callitatea amenajarilor si dotarilor realizate intr-o statiune.o viziteaza (80%) practica schiul. originalitatea ofertei turistice si calitaea serviciilor oferite care se pot concretiza in frumusetea cadrului naural. tir cu arma si cu arcul. cat si a partiilor de schi. bowling. handbal. gradul de atractie al statiunii creste daca turistilor le sunt oferite servicii corespunzatoare cu un evantai larg de surprize. Numarul si calitatea tehnica a mijloacelor mecanice de transport au un rol important in asigurarea serviciilor turistice intr-o statiune de munte. practica schiul. Ea determina profilul acesteia de statiune pentru sporturile de iarna. potrivit rezultatelor anchetelor intreprinse. Indicatorul privind raportul intre metri-instalatii de transport si numarul locurilor de cazare reprezinta usurinta de utilizare a telefericelor de catre turisti. Volumul capacitatii de cazare ne indica imporatanta statiunii. Structura si diversitatea amenajarilor pentru practcarea sporturilor de iarna reprezinta un element important al ofertei turistice. Lungimea instalatiilor mecanice de transport prezinta un deosebit interes. Indicatorul metri partie pe loc de cazare reprezinta factoul care determina conditiile de facilitate ale accesului schiorilor pe partia de schi. nivelul serviciilor oferite. Lungimea partiilor de schi este cea mai importanta variabila de marketing turistic intr-o statiune montana internationala. iar gradul de confort. De asemenea determina profilul zonei. natatie. Asigura afluenta turistilor. volumul si gradul de confort al capacitatii de cazare. 12 . De asemenea. golf.

care contribuie la valorificarea potentialului turistic al zonei si la atragera unui numar mai mare de turisti. 3. Numarul mijloacelor mecanice de transport creeaza conditii comode si rapide de deplasare a schiorilor si turistilor spre inaltimi si la diferite unitati turistice. Originalitatea ofertei reprezinta de asemenea un factor de importanta decisiva. d. Posibilitatea de practicare a schiului va fi mult ingreunata de o aglomerare excesiva a schiorilor pe partii. daca turistii sunt atrasi mai mult de originalitatea ofertei unei statiuni. Tinerii reprezinta principalii consumatori ai produsului turistic deoarece ei sunt principalii beneficiari ai 13 . f. Capacitatea de cazare reprezinta numarul locurilor de cazare in functie de care se poate aprecia importanta unei statiuni. h. Diversitatea amenajarilor pentru sporturile de vara este o variabila de marketing care influenteaza circulatia turistica si mareste in mod considerabil volumul incasarilor valutare. c. cu atat mai mult aceasta isi a spori forta de atractie asupra turistilor potentiali. cu claritate ca unii dintre ei sunt mai iportanti decat altii. Daca facem o analiza sumara a acestor factori rezult. Metri partie pe loc de cazare reprezinta factorul care determina conditiile de facilitate ale accesului schiorilor pe partia de schi. O alta problema esentiala va fi aceea a stabilirii importantei lor relative. b. care mareste atractia turistica a unei statiuni. primul factor va fi relativ mai important decat al doilea in ceea ce priveste atractia turistica. Gradul de confort al cazarii. decat de conditiile de confort ale capacitatii de cazare. posibilitatea de a fi vizitata de un numar mai important de turisti si de a desfasura o activitate rentabila. asigura conditii de sejur corespunzatoare turistilor cu venituri mai ridicate. Astfel.de statiune pentru sporturile de iarna. Cu cat mai multe genuri de sporturi de iarna se vor practica intr-o statiune. Diversitatea amenajarilor pentru sporturile de iarna reprezinta un element imporant al ofertei turistice. g. PIATA Segmentele de piata carora li se adreseaza aceste servicii ale statiunii montane vizeaza in principal tinerii dar si grupele de varsta intre 40-60 ani. e. concretizat in numarul camerelor si apartamentelor cu confort ridicat. atractia principala a turistilor fiind practicarea acestora.

mijloacelor de agrement. 68% au cerut terenuri de sport pentru vara (tenis. patinajul. partiile de fond si biatlon din Polistoaca. sarituri. 73% au solicitat amenajarea si marcarea traseelor turistice. Pentru sezonul de iarna un loc distinct in oferta de agrement a statiunii revine domeniului schiabil. In ceea ce priveste dotarea cu mijloace mecanice. trambulina de la Cioplea. Azadar. In Predeal exista 8 partii de schi iar transportul pe cablu este bine dezvoltat. Tunurile de zapada artificiala functioneaza pe partia Clabucet Sosire si Clabucet Varianta. este de asemenea modesta. Prahova) intre statiunea 14 . etc. el fiind un sport practicat in marea majoritate de catre grupa de varsta tanara. Poiana Secuilor. Schiul. Rasnoava. minigolf. jocurile pe gheata. un loc unde poti petrece o vacanta de neuitat. dotarea acestora cu locuri de popas. ca si in cazul capacitatilor de cazare. 65% au mentionat lipsa unitatilor de divertisment. distractie. 60% au evidentiat lipsa unei piscine cu apa incalzita.Exista de asemenea cateva scoli de schi. Schiul detine ponderea cea mai mare intre activitatile desfasurate in statiunile montane. foarte aproape de oras se afla cabanele Trei Brazi. de aceea pentru a prelungi sezonul de schi cu pana la 50 de zile (in conditiile unei temperaturi si umiditate scazute) din Decembrie 2002 partiile din Predeal au fost dotate cu tunuri de zapada. Statiunea montana este conceputa si realizata ca un centru complex de sport. situatia in statiunile montane din tara noastra este susceptibila de dezvoltari continue. o priveliste pitoreasca. cinematograful. cu nivelul de dotari cel mai ridicat. In legatura cu dotarile privind mijloacele sportive si de agrement. trambulina etc. situatia existenta in zonele noastre montane. Marele sau avantaj ramane existenta multiplelor posibilitati de practicare a schiului in localitate: partiile din Clabucet. 49% au cerutamenajari si pentru alte sporturi de iarna ca bob. serviciile acestei statiuni nu se adreseaza numai unei anumite grupe de varsta ci tuturor celor care vor sa evadeze in natura. Zona unde urmeaza sa fie amplasata statiunea este un loc fascinant. Paraul Rece in jurul carora s-au creat nenumarate terenuri pentru schi. cum sunt cazinourile.). terenurile si partia de schi de pe Cioplea. . reprezinta activitatile ce ii atrag dar totodata si motivul principal pentru care au optat sa aleaga aceasta statiune. in acesta statiune 81% din cei anchetati au propus extinderea si amenajarea partiilor. Predealul s-a dovedit foarte potrivit pentru practicarea acestui sport. Orasul-statiune Azuga este situat pe Valea Prahovei (jud.47% au solicitat imbunatatirea activitatii comerciale. dar si odihna. la o ancheta efectuata de Institutul Proiect Brasov. Trei Brazi. Astfel. Garbova. Chiar si Poiana Brasov. de transport. are din acest punct de vedere anumite neajunsuri. Susai. alpinismul. golf etc.

06 m/loc. teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi.200 de metri.10 m/ loc. situand-o alaturi de statiuni ca: Le Corbier (Franta) cu 26. Noua partie se numeste Cazacu si are instalatie pe cablu si masini de intretinere a zapezii. De asemenea asigura o exploatare pe o perioada mai indelungata si o sporita eficienta economica. In partea de sud-est a orasului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica. Aici va puteti bucura de cele doua partii de schi (partia de schi alpin . Azuga se poate mandri cu alta partie cu teleferic pe langa partia olimpica de la Sorica. localitatea fiind situata pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei. In statiunea propusa.si partia de schi-fond) dotate cu telescaun. Sinaia 12 km. Clabucetul Azugii 1586 m ) iar in sud si est pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating altitudini de peste 1700 m ( Vf. altitudinea 1.Transylavanian Alps). teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii scunzi ai Clabucetului Predealului (alt. 15 . Vf. Stevia 1901m). La Busteni se va da in folosinta partia Boncu .Exemple in acest sens pot fi date statiunile: Kitzbuhel (Austria). sub aspectul altitudinii.000 metri. In cazul statiunii propuse in Muntii Fagarasului.Sunt 38 km pana la Poiana-Brasov si 147 km pana la Bucuresti. Saint-Gervais (Franta) sau Brunica (Italia). Este o asezare tipic de munte. Badgastein (Austria) cu 30. Fata de localitatile invecinate distantele sunt reduse : Predeal 6 km. Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga. Valea Prahovei. partia de schi insumeaza 30.4 locuri cu cabina inchisa si cu scaune incalzite.110 m.internationalã Sinaia (la 12 km) si statiunea de ski Predeal (aflatã la 6km). Busteni 4 km. depasind statiuni ca Zakopane din Polonia sau alte statiuni din tarile Europene. Va exista o instalatie pe cablu ”TELE-GONDOLE” .05 m/loc. indicatorul ar putea atinge 6. ofera garantii in ceea ce priveste posibilitatea de a schia in anii cu mai putina zapada. Se gaseste situata la un nivel superior fata de multe statiuni din Europa Centrala si de Est dar si din Europa de Vest cum ar fi statiunea Zell am See din Austria unde partia masoara 19800 de metri.coborare. in Badgastein (Austria) cu 6. Azuga este la piciorul muntilor Bucegi (Carpati . a fost amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil.Poiana Calinderului in ianuarie 2004. Amenajarea statiuni pe o suprafata mai mare. respectiv pe DN1/E60 si magistrala feroviara dubla electrificata Bucuresti Brasov la circa 135 km de aeroportul Otopeni si 36 km de Brasov.00 m/loc. Cazacu 1753 m. Indicatorul metri-partie pe loc de cazare se prezint in statiunea Davos (Elvetia) cu 6.800 de metri.max. sau Le Corbier (Franta) cu 6.

CLABUCET SOSIRE Cabana ***. internet. trambulina.) Trebuie de asemenea luat in considerare volumul si gradul de confort al capacitatii de cazare.000m. PARAUL URSULUI Pensiune ** . Spre exemplu. parcare. ELISA Pensiune ** . FULG DE NEA Cabana ***. cafenea. TV sat. TREI BRAZI Cabana ***. Instalatiile pe cablu se afla cca. In ceea ce priveste structura si diversitatea amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna.300 m. Dispun de restaurant . Si Azuga se poate mandri cu o diversitate de spatii de cazare. iar camerele au un grad ridicat de confort.sub 12 ani • 30% . Reduceri copii: • 100% . salon TV. Spre exemplu. EDEN Hotel ***. statiunea propusa are 22. Davos (Elvetia) cu 24. Pista de ski se afla cca. CAPRIOARA .In aceasta statiune exista peste 70 de spatii de cazare. Fata de statiuni de renume ca Chamrousse (Franta). In statiunile europene capacitatea insumeaza un numar ridicat de locuri de cazare. schi nordic. in statiunea Sautens. radio. Roua Vila **** . rustice situate in centrul statiunii Sautens. TV sat. Zell am See) amenajarile permit practicarea a cel putin opt genuri de sporturi de iarna (partii.intre 13 si 15 ani • 15% .Lungimea instalatiilor mecanice de transport prezinta un deosebit interes. Toate camerele sunt dotate cu dus / WC. Este asigurat transfer cu microbuzul hotelului de / pana la gara( cu rezervare). bowling. lift. sauna. in statiunea Predeal. patinaj etc. MILENIUM Motel *** . solariu. hotelurile de renume din Europa dispun de restaurant. Oana Vila ** . Toate camerele sunt dotate cu baie. schi-bob. Este asigurat transfer de/ pana la gara ( cu rezervare). trei si patru stele. masaj. parcare. cu instalatii in lungime de 19. bar. Predeal Holidays Vila ***. tennis de masa. dintre care enumeram cateva cum ar fi :PENSIUNEA DRAGULUI Pensiune ***. PREDEAL Hotel ** .850m. piscina acoperita. Unele camere au balcon. 600 m. statia de skibus este in fata hotelului. SPERANTA Vila *** . 50 m.Corbu Vila ** . majoritatea spatiilor de cazare sunt reprezentate de vile si pensiuni de doua. aici predominand in 16 . EDEN Hotel ***. aici predomina in special hotelurile si vilele de doua sau trei stele la acestea adaugandu-se numeroase pensiuni. mentionam doar ca in statiunile de renume (Davos.peste 16 ani In general. uscator de par. statia de skibus se afla la cca. In ceea ce priveste spatiile de cazare din Romania. telefon. etc. pensiunile sun linistite. SELECT Vila *** . saniute. In Austria au aparut foare milte spatii de cazare sub forma pensiunilor dar avand un grad ridicat de confort. 2 km. Le Corbier (Franta) cu 9500 m sau Zell am See (Austria) cu 9200 m.

spatiile de cazare sunt reprezentate in special de vile si hoteluri de trei sau patru stele. negociabil VILA ANDREI ** 8-12 loc/ 4 cam camere duble.strategia de pret Pentru a fundamenta politica preturilor este necesara. 2 bucatarii. PENSIUNEA ANDREI***. grup sanitar propriu si TV. a. HOTEL SPORT **** .CONACUL" 8-12 loc/ 4 cam camere duble. triple. STRATEGIA DE MARKETING In adoptarea strategiei de piata. Strategia de pret este modalitatea in care acest obiectiv poate fi atins. bar.special vilele si pensiunile. VILA ZORILE **. Pretul fiind variabila comerciala principala a mixului de marketing care serveste rentabilizarii intregii activitati.curte. asigurarea recuperarii costurilor si realizarea de profit. Acestea pot fi definite plecand de la elementele de baza ale vectorului de crestere. terasa. restaurant la parter. 900 000lei/cam/zi In ceea ce priveste Poiana Brasov. CASA VINGA***.salon mare (peste 10 persoane) 700 000lei/cam/zi PENSIUNEA CASABIANCA *** 14-17 loc/ 7 cam camere duble. HOTEL BRADUL***. VILA PETUNIA***.curte. VILA PAJURA**** . posibilitati inchiriere la cheie modular. grup sanitar propriu 900 000lei/cam/zi VILA SERANA** 22-24 loc/ 11 cam camere duble. 3 500 000lei/vila/zi PENSIUNEA BRAD ** 14-16 loc/ 7 cam camere duble.echipament de schi. VILA MOLIDUL *** . VILA CLARIS*** . stabilirea cu exactitate a strategiei de pret a intrprinderii. VILA . 1 camera de 4 locuri. 17 . CENTRUL DE CALARIE HOTEL TIROL*** . living. sauna. Obiectivul fundamental al strategiei de pret a interprinderii este obtinerea rentabilitatii. PENSIUNEA VICTORY***. HOTEL MIRUNA ****.. PENSIUNEA . cu grup sanitar propriu si TV color. modalitatile de atingere a acestui obiectiv se concretizeaza. mai intai. de 4 locuri. in primul rand.VIO" HOTEL EUROHOTEL****. living. 4. in fixarea strategiei de pret si apoi in determinarea politicilor si tacticilor de pret. bucatarie. doua living-uri. VILA MESTEACANUL*** . intrepriderea are de ales intre diferite alternative de dezvoltare. VILA PADINA *** ..

Aceasta strategie este menita sa valorifice existenta unor categorii de consumatori care sunt dispusi sa plateasca preturi mai ridicate decat alti cumparatori pt servicii de calitate si care ii intereseaza in mod deosebit. profit. respectiv veniturile consumatorilor si puterea lor de cumparare. Aceasta strategie poate conduce la segmentarea pietei in functie de criterii strict economice si controlabile. cu conditia ca acestia sa suporte o parte din cheltuielile de promovare a serviciilor. Segmentul cel mai important este cel al consumatorilor care sunt insensibili la pret si cu reactie pozitiva fata de caracterul distinctiv al serviciilor. care suntreducerile practicate de producatori in favoarea distribuitorilor. comparativ cu practicarea unor preturi mai scazute. acorda reduceri sub forma procentuala calculata la pretul de baza. in faza introducerii pe piata a serviciului. In cazul investitiei luate in calculse pot aplica rabaturi oferite intermediarilor. deoarece a pornit de la un pret ridicat. Producatorii in astfel de situatie. respectivpentru realizarea serviciilor in procesulu schimbului. si implicit. mai multe venituri. nu este recomandata sub nici o forma. indiferent de pozitia lor geografica fata de producator. obtinerea de profit. O componenta practica importanta a politicii preturilor oreprezinta rabaturile. Strategia pretului inalt prezinta avantage certe deoarece valorifica unicitatea unor servicii a caror atractivitate pentru consumatori face ca cererea sa fie putin elastica iar pretul perceput ca avand o mica insemnatate. intrucat s-a dovedit ca este mult mai dificil de marit un pret initial. Preturile mai ridicate inca de la inceputul prezentei pe piata a unui serviciu genereaza. deoarece nu numai ca acestea nu pot furniza avantaje. eventual.In cazul nostru consider ca analiza strategiilor de preturi este bine pusa in evidenta de strategia pretului inalt. Alte tipuri de rabaturi ce pot fi utilizate in industria turismului sunt rabaturile oferite pentru acivitatile promotinale. adica serviciile firmei le sunt adresate tuturor cumparatorilor. daca reactia pietei este favorabila. recurgand la scaderea pretului initial. Practicarea unor strategii de pret intermediare. care s-a dovedit prea mic pentru acoperirea costurilor si. devine posibila si atragerea segmentelor de piata care sunt sensibile la pret. O alta componenta a acestei arii problematice o constituie aspectele concrete ale politicii preturilor in functie de pozitia geografica a clientilor. Preturile initiale ridicate pot fi folosite pentru echilibrarea cu eforturile de investitii ale intreprinderii in capacitati de productie. Acest avantaj este notoriu. Politica preturilor include si practicarea unor preturiin functie de gama de servicii 18 . Firma poate sa reduca pretul initial cu mai multa usurinta. care se concretizeaza in reduceri calculatela preturile de baza. mai exact. Ulterior. agentiilor de turism care se acorda acestorapentru distributie si vanzare. dar ar induce toate dezavantajele ambelor strategii fundamentale de pret.

prin intermediul carora. In pozitia 19 . iar consumatorul intra in posesia bunurilor necesare. Pe ansamblu. producatorii ofera o gama sortimentala diversificata. intermediarii (agentiile distribuitoare de servicii turistice). vanzarile fizice vor spori. un canal de marketing cuprinde producatorul sau consumatorul. iar preturile diferentiate urmaresc sublinierea acestei complementaritati. mai inai. Prin pozitia pe care o ocupa in ansamblul preoceselor economice. impreuna cu un profit pentru activitatea desfasurata.ca activitate de intermediere intre producator si consumator. are loc schimbarea proprietatii asupra lor. In cazul nostru se poate aplica alinierea la preturile firmelor concurenteceea ce presupune practicarea nor niveluri de pret aproape identice. care are menirea de a alinia strategia de pret a firmei la realitatea concurentiala existenta pe piata. alcatuiesc ceea ce in terminologia marketingului se numeste "canal de distributie". respectivtransferarea succesiva a dreptului de proprietate de la producator la consumator. iar masa profitului va fi mai mare. Politica preturilor pune uneori un accent deosebit pe reducera temporara a preturilor unor servicii. Productia si consumul nu mai sunt practic posibile fara prezenta distributiei. strategia de distributie Conceptul de distributie se refera. In cazul statiunii propuse. Una dintre functiile esntiale ale distributiei o constituie realizarea actelor de vanzarecumparare. pentru servicii asemanatoare. Prin intermediul distributiei. precum si un procent ridicat de fidelitate a acestora. Este vorba de un itinerar in circuitul economic al marfurilor. denumit canal de distributie.ale unui canal de distributie. si consumatorul. Exista si canale fara intermediari.oferite. Cei doi formeaza punctele extreme – de intrare si de iesire. Se recurge la o astfel de politica de pret deoarece serviciile oferite sunt bine diferentiate fata de servicii similare aleconcurentei. pana ajung la consumatori. ei fiind interesati sa fie stimulata vanzarea tuturor componantelor gamei. In toate cazurile. la "traseul" pe care il parcurg marfurile pe piata. si proprietati ale produselor. b. Exista diferente evidente de stil. cu scopul de a atrage mai multi consumatoricare sa cumpere incusiv servicii cu preturi care nu au fost reduse. producatorul. Preturile orientate dupa competitie reprezinta o alta componenta a politicii preturilor. se finalizeaza activitatea economica a intreprinderilor si se incheie ciclul economic al produselor. conceptie.distributia indeplineste un rol economic important. Intrepriderea producatoare redobandeste in forma baneasca resursele investite in producera serviciilor. care sa fie percepute ca atare de consumatori.

Este adresat inspecial turistilor care doresc sa petreaca o vacanta de cateva zile in statiunea respectiva. tipurile de canale vor fi in buna masura diferite in functie nu numai de categoriile de servicii existente. In primul caz. Distributia internationala. ci si de piata. sunt cele mai utilizatepe piata externa. Agentiile de turism sunt principalii intermediari intre turistii straini si producatorul serviciilor turistice. Este adresat in special turistilor care vin sa viziteze statiunea pentru o perioada scurta de timp. ca de exemplu vizitarea unor muzee sau a unui parc de distractii din statiunea respectiva sau utilizarea partiei de schi pentru o perioada limitata de timp. actul de vanzare cumparare realizandu-se adesea concomitent cu producerea si consumarea lor. adica de la producator. distributiei serviciilor. Dstributia pe piata interna. Se considera ca in primul deceniu al secolului XXI.acesta din urma nefiind nevoit sa se prezinte la producator pentru a cumpara anumite servicii. Distributia pe Internet. putine sunt cazurile in care se vor distribui servici turistice pe piata internationala fara intermediari. in cazul nostru agentii de turism. Acest tip de canal este specific. consumatorul poate cumpara servicii direct de la sursa. Cel de-al doilea tip de canal de distributie este denumit si canal scurt deoarece are un singur intermediar. de regula. A. B. in primul rand. adica cu un singur intermediar. Rolul intermediarului este de a facilita munca clientului.consumator. Cea mai recenta formula de distributie utilizata astazi pe plan mondial este distributia realizata prin intermediul Intenetului (Inernational Network).interne sau externa. cel mult o zi. Canalele scurte.acestor verigi intermediare se afla firme. Si pe piata externa se pot distribui servicii turistice prin cele doua canale de distributie. acesta fiind reprezentat in cazul nostru. Deci. ei isi vor putea planifica vacantele mult visate fara prea mult efort. ci va putea face acest lucru direct de la agentia intermediara situata chiar in localitatea sa. Prin intermediul acestora. acestia nefiind nevoiti sa apeleze la distrbuitor pentru cumpararea anumitor servicii. respectiv al World Wide Web. un turist strain nu va veni sa viziteze statiunea doar pentru o singura zi. numarul celor care vor utiliza Internetul pentru distributia de bunuri si servicii va cunoaste o crestere 20 . In mod firesc. de o agentie de turism. de regula. specializate in activitati de distribuire a srviciilor turistice. Serviciile turistice se pot distribui pe piata interna prin doua tipuri de canale de distributie : producator-consumator si producatorintermediar. Canalele fara intermediari sunt mai putin utilizate deoarece.unde se realizeaza distributia acestora.

Publicitatea cuprindetoate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta –orala sau vizuala-a unui mesaj in legatura cu un produs sau serviciu. Cu o frecventa mai mare sunt retinute. ci unui intreg grup. de persoane. Pe segmente de varsta. publicitatea poate contribui efectiv la stimularea cererii de marfuri si de servicii. ea urmareste stimularea cererii de consum pentru srviciile turistice. drept criterii esentiale de delimitare. care urmareste stimularea cererii potentiale prin informarea publicului in legatura cu aparitia si prezenta pe piata a serviciilor turistice ale statiunii ce urmeaza a fi amenajata. In cazul de fata se va folosi publicitatea serviciilor. Publicitatea. strategia de promovare Activitatea promotionala cunoaste. de catre orice sustinator. radio. activitatile promotionale se pot structura astfel: a) publicitatea.notabila. c . O 21 . Segmentul de utilizatori de Internet in varsta de 30-39 de ani se caracterizeaza prin cea mai mare pondere a cumparaturilor online. se pot folosi doua forme particulare ale publicitatii de serviciu si anume: publicitatea de informare. Romania se afla printre tarile cu cele mai mici ponderi in cumparaturile online. Factorii principali care determina aceasta tendinta sunt avantajele pe care la ofera clientilor potentiali : comoditatea efectuarii actelor de cumparare a servicilor . cu produsele si serviciile sale. Aceasta reprezinta forma cea mai familiara si cea mai frecvent utilizata in practica publicitara. natura si rolul lor in sistemul comunicational al intreprinderii. rolului. reprezinta unul dintre mijloacele cele mai utilizate in activitatile de piata. o mare varietate sub raportul continutului. posibilitatea obtinerii intr-un timp real a unui volum important de informatii despre serviciile dorite a fi cumparate. sa-l convinga si sa-l determine in efectuarea actului de cumparare. formei de realizare etc. Pentru promovarea serviciilor turistice. in functie de aceste criterii. mai mult sau mai putin numeros. in esenta. Mesajele publicitatii nu sunt transmise unui singur individ. si uneori cu un pret mai accesibil etc. De asemenea. prin actiunile publicitare intreprindera urmareste sa asigure o cuprinzatoare informare a publicului in legatura cu activitatea desfasurata. c) relatiile publice. raporturile intre emitatorul mesajului si destinatarii acestui mesaj nu sunt directe. exista deosebiri in privinta cumpararii online. televiziune etc. Cu alte cuvinte.). variabila importanta a politicii promotionale a intreprinderii moderne. ci se stabilesc prin intermediulunui canal de comunicatie de masa (presa. b)promovarea vanzarilor. d) manifestarile promotionale. in perioada actuala. respectiv 19%.

Mesajul publicitar va fi transmis la nivel national si chiar international. iar atunci cand este corect folosita are un randament excelent.a doua forma particulara ce se poate folosi pentru promovare estepublicitatea comparativa. agende si calendare). Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ. publicitatea exterioara si cea directa. infunctie de tipul serviciului.la ea se recurge. datorita avantajelor pe care le ofera si anume : flexibilitatea. in mod subtil. Publicitatea nationala urmareste sa creeze o cerere pentru serviciile proprii fara a da importanta locului de unde sunt ele achizitionate. ascultatorii facandu-si doar o imagine partiala si numai de moment asupra obiectului mesajului. punandu-se accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale servicilor. prestigiul de care se bucura un anumit cotidian. in unele tari. costurile moderate. radioul. prospecte. la randul ei. pliante. ca urmare a utilizarii lui in masa. Aceasta forma este relativ recenta si se poate utiliza pentru compararea directa cu celelalte servcii oferite de statiunile concurente. Presa periodica ofera. numeroase si variate posibilitati de vehiculare a mesajelor publicitare datorita diversitatii sale. in ordine. publicitatea va fi una de natura factuala. aria vasta de difuzare. care permit o mai buna scoatere in relief a mesajelor. se pot mentiona: selectivitatea (diferentiera pe categorii de ascultatori. Intrucat se adreseaza unor segmente bine determinate de cititori. in functie de ora transmiterii si de programul difuzat). brosuri. Presa –atat cea cotidiana cat si cea periodica. Intre avantajele oferite. Presa cotidiana ramane cel mai folosit ″ media″ de publicitate in majoritatea tarilor lumii. La acestea se adauga o calitate de regula superioara a reproducerilor si utilizarea culorilor. utilizarea radioului ca ″ media″ de publicitateprezinta insa dezavantajul ca mesajul nu poate fi prezentat decat sonor. aceasta forma de publicitate este interzisa prin lege. presa. flexibilitate si mobilitate.reprezinta in prezent ″ media″ principal de transmitere a mesajelor publicitare. la care se adauga cea efectuata prin tiparituri (cataloage. De asemenea. constituie un alt ″ media″ de publicitate care acopera in mod rapid si cu regularitate cea mai mare parte a publicului. Publicitatea internationala va fi folosita pentru promovarea serviciilor turistice si in afara granitelor. ea asigura selectivitatea socio-profesionala a mesajului transmis si o receptivitate in general sporita a destinatarului vizat. posibilitatea de a stapani si dirija expunerea anunturilor. 22 . Mesajul publicitar care urmeaza a fi difuzat se exprima in forme extrem de variate. de psihologia celor carora se adreseaza etc. televiziunea. cinematograful.*** Radioul.

cu o durata de pana la 5 minute. in cazul de fata. folosit ca instrument de prezentare a activitatii statiuni turisice. cu un continut special sau general. la care se adauga spoturile publicitare cu o durata de cateva secunde. se numara printre avantajele efectuate prin televiziune. a carui durata este pana la 30 de minute. in ansamblul mijloacelor publicitare. Aceste suporturi au avantajul de a comunica idei simple si concise menite sa stimuleze vanzarea de servicii. sa-l incite in efectuarea actului de cumparare. dar modest. Ea asigura o combinatie unica a sunetului. Catalogul constituie un suport publicitar. transmitera la sediul ori la domiciliul clientului potential a unor brosuri sau prospecte. au. dar prin elemente specifice anuntului publicitarilustratie. utilizand ca suport de comunicare expedierea unei scrisori personale. Costurile de realizare sunt relativ ridicate. de dimensiuni variabile. Aceste suporturi. ca mijloace publicitare. prospectul si brosura reprezinta alte suporturi publicitare incluse in sfera publicitatii realizate prin tiparituri si utilizate pe o scara larga in activitatile promotionale ale intreprinderii moderne. imaginii si miscarii-combinatie ce nu poate fi realizata de alta suporturi. fiind si unul dintre cele mai recente ″ media″ de publicitate. Agendele si calendarele. Publicitatea gratuita se concretizeaza in orice forma de noutate cu semnificatie comerciala in legatura cu un produs sau serviciu dar neplatita de agentul respectiv. prin distribuirea de pliante in locurile de vanzare etc. Cinematograful ocupa un loc aparte. modalitatile de executie ale acestor suporturi sunt extrem de variate iar oferirea lor este legata de anumite evenimente. posibilitatea unei difuzari repetate la ore de maxima audienta. panourilor publicitare si insemnelor luminoase. Impresia de contact cu destinatarul mesajului. Publicitatea directa implica actiunea de comunicatie avand ca obiectiv informarea si atragerea clientului potential spre un loc de vanzare. sa mentina interesul publicului si sunt considerate eficiente in aglomerarile urbane cu intensa circulatie pietonala sau auto. in majoritatea cazurilor. prin stabilirea unui contact telefonic. Publicitatea exterioara include utilizarea in scopuri publicitare a afiselor. nu numai ca largesc continutul informationalpromotional al mesajului publicitar transmis. Pliantul. si filmul publicitar propriu-zis.Televiziunea reprezinta suport publicitar care a cunoscut expansinea cea mairapida in zilele noastre. Mesajele publicitare sunt transmise prin intermediul a doua categorii de filme: filmul de documentare comerciala. semnificatia de cadou publicitar. flexibilitatea satisfacatoare. 23 . text si slogan.urmaresc sa stimuleze interesul cititorului la o parcurgere integrala.

Ea poate fi avuta in vedere in situatii diferite : ca mijloc e eliminare a retinerilor de la cumpararea anumitor categorii de consumatori. oferite la un pret inferior celui la care acestea pot fi obtinute apelandu-se la fiecare serviciu in parte. concursurile promotionale vizeaza participarea unor specialisti. Concursurile promotionale constituie o modalitate ofensiva de popularizare a ofertei unor firme comerciale. tehnica ofertarii unor pachete de servicii se poate corela cu actunile de reduceri de preturi si tarife. in timp ce consumatorului. primul isi vinde. tinand seama de obiectivele comerciale ale intreprinderii si cu scopul de a castiga un avantaj temporar fata de concurenta. Aceasta modalitate ofera o serie de avantaje atat producatorului. Decizia de reducere a preturilor si trifelor are. care ii ofera posibilitatea sa manevreze cu suplete politica sa in domeniul preturilor. fiind considerata ca un act de bunavointa din partea ofertantului si ca o dovada ca detine o pozitie solida in cadrul pietei. in cazul turismului. Exista o gama larga a tehnicilor de promovare utilizate in practica. In unele cazuri. reducerea tarifelor pentru serviciile turistice in extrasezon). in cele mai multe cazuri. ia forma unor pachete complete de servicii. Reducerea preturilor (tarifelor) are un efect promotional incontestabil. Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici promotionale ce vizeaza vanzarea simultana sau succesiva a doua sau mai multe produse la un pret global inferior celui rezultatprin insumarea preturilor individuale. In multe cazuri. cat si consumatorului. mentinera vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se constata un reflux al cererii (de pilda. al pretului si al distributiei. 24 . contraatacarea actiunilor concurentei. prin crearea in jurul lor a unor atmosfere de interes in randul publicului. pentru care pretul este considerat prea ridicat. care sa favorizeze procesul de vanzare. Aceasta posibilitate de manevra trebuie insa folosita cu iscusinta pentru a nu afecta sau chiar compromite imagine si prestigiul intreprinderii in randul clientelei prin posibile asocieri cu situatii de faliment. folosirea oportunitatilor oferite de anumite conjuncturi ale pietei. un efect psihologic cert. Tehnicile de promovare pot servi si scopului de a completa si actiunile publicitare. o asemenea oferta ii permite realizarea unor economii banesti. in cadrul unei game de servicii. Dupa continutul si modul de organizare a lor. si pe acelea care sunt mai putin solicitate. Dintre acestea se detaseaza numai cateva in cazu promovarii serviciilor turistice. pe o perioada limitata de rimp.PROMOVAREA VANZARILOR Promovarea vanzarilor corespunde unui ansamblu de tehnici prin care se urmareste ″ imbogatirea″ ofertei prin adaugarea unei valori suplimentare la nivelul serviciului. contribuind astfel la la intregirea si intarirea imaginii si prestigiului in cadrul pietei.

atenuarea sezonalitatii vanzarilor. se pot organiza concursuri promotionale la care vor participa clientii care cumpara un anumit tip de pachet turistic. acestea avand datoria de a informa populatia despre anumite oferte turistice chiar la locul vanzarii.De notat ca aparitia si extinderea merchandisignului se explica prin intervenite in metodele de vanzare si in structura aparatului de distributie. Utilizand o serie de tehnici distincte.concursurile pot avea ca obiective: cresterea consumului. sa pastreze fidelitatea consumatorilor. Publicitatea la locul vanzarii (PLV) cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare. depistarea de noi adrese pentru publicitatea directa. de asemenea. ele pot fi oferite in perioade precis determinate (cu ocazia unor sarbatori). Acestea din urma vor expune in interiorul lor imagini fermecatoare. ca de exemplu la radio. stimularea distribuitorilor. O alta modalitate de a realiza acest tip de publicitate. este impartirea de fluturasi. existand astfel mult mai multi participanti si facandu-se totodata publicitate firmei. Astfel de concursuri se pot organiza si prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa. In majoritatea cazurilor. descoperirea de argumente specifice ce pot fi utilizate in actiunile de promovare.sa realizeze aceste puncte de contact ale ofertantului ci consumatorul potential.. incitand in acest fel oamenii sa afle cat mai multe informatii despre acest lucru fara prea mult efort. In cazul turismului. orienta si dirija iteresul clientelei catre un anumit produs sau oferta. care se refera la prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a serviciilor oferite pietei. continand ofertele promotinale.Diferentiate dupa modalitatile de distributiesi donatie. privelisti pitoresti cu statiunea respectiva cu motivatia de a atrage cat mai mult ochiul potentialilor clienti.in cadrul unor concursuri. Merchandisignul cuprinde un manunchi de de tehnici utilizate in procesul comercializarii. oferind srviciicuprinse in pretul de vanzare al unui produs sub forma unei sume modice. la televizor. utilizand mijloace auditive pentru a anunta o oferta promotionala. in turism. in fata agentiei. 25 . prin intermediul agentiilor intermediare de turism.In cazul nostru. unde vor putea castiga excursii gratuite in diferite locatii. Cadourile promotionale folosite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate. prin intermediul presei etc. privesc facilitatile pe care comerciantul intelege sa le acorde cumparatorului. De exemplu. publicitatea cu ajutorul merchandisignului se poate realiza in turism. actiunile de publicitate la locul vanzarii urmaresc sa transforme motivatia de cumparare in act de cumparare efectiv. contraatacarea actiunii promotionale a concurentilor care organizeaza concursuri. acest lucru este posibil prin intermediul agentiilor de turism. pentru a atrage. ele urmaresc sa atraga atentia asupra unui produs sau serviciu si sa obtina simpatia si adeziunea publicului.

extinderea fortei publicitatii si a variatelor forme de promovare. completarea mesajelor publicitare.de genul congreselor clocviilor. relatiile publice se inscriu intre instrumentele cele mai moderne ale politicii de comunicatie in societatea comntemporana. acordarea de interviuri si publicarea de articole. Obiectivul principal al activitatii de relatii publice este de a instaura. seminariilor-. expozitii si saloane. completarea si intarirea campaniilor de promovare a vanzarilor. Alte mijloace publicitare pot fi considerate si manifestarile promotionale ce se concretizeaza in manifestari cu caracter expozitional si sponsorizari.In cadrul turismului. punerea la dispozitia publicului a unor linii telefonice directe pentru a oferi noutati si informatii despre evenimentele importante ce voer avea loc. crestrea prestigiului intreprinderii si a ofertei sale prin atragerea de sponsori in activitatile de natura promotionala. organizarea de manifestari. crearea sau mentinerea interesului consumatorilor pentru o categorie de servicii. In acelasi timp prin actiunile de relatii publice adresate publicului conducerea poate cunoaste opiniile si sugestiile propriilor clienti. activitatea derelatii publice contribuie la realizarea a numeroase obiective cum ar fi : sporirea increderii consumatorilor.RELATIILE PUBLICE Ca domeniu distinct de activitate al agentilor economici. crearea si difuzarea de filme documentare. 26 . un climat de incredere in firma respectiva. participarea la diverselor actiuni sociale si de interes public. initierea ai sustinerea diferitelor opere filantropice si de caritate. influentarea si atragera liderilor de opinie.organizarea unor conferinte de presa intalniri cu reprezentanti ai mass media. in andul unei cat mai mari parti a publicului. Manifestarile cu caracter expozitional se realizeaza prin organizarea de targuri. revitalizarea repozitionarea si relansarea serviciilor pe piata. informarea consumatorilor in legatura cu largirea posibilitatilor de utilizare a serviciilor. In concluzie. intrunind totodata si veritabile atribute promotionale. Mijloacele utilizate in activitatea de relatii publice sunt foarte variate: editarea de brosuri sijurnale de intreprinderi. au fost organizate targuri unde s-au prezentat diferite oferte turistice ale unor anumite locatii. informarea. in capacitatea ei de a satisface trebuintele si exigentele diferitelor categorii de consumatori si utilizatori.

000€ Cheltuieli privind construirea bazelor de cazare si alimentatie publica-20.000€ Cheltuieli privind amenajarea mijloacelor mecanice de urcat-800.000.000.5.000€ Cheltuieli privind amenajarea altor baze de agrement-1.000.500.000.000€ 27 .000€ Cheltuieli privind amenajarea bazelor sportive pentru sezonul de iarna-1.000€ Cheltuieli privind amenajarea bazelor sportive pentru sezonul estival-1.000€ Cheltuieli privind amenajarea partiilor de schi-5.000€ Cheltuieli privind serviciile de distributie-2.000€ Cheltuieli privind serviciile de promovare-3.500.500.000€ Alte cheltuieli-5.500.000. VALOAREA TOTALA A INVESTITIEI Cheltuieli privind amenajarea cailor de acces-3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->