Preistoria omenirii reflectata in

descoperirile arheologice din

Transilvania

Proiect realizat in parteneriat cu Muzeul de istorie

“Casa Altemberger”
    
Arheologia Preisto
ţ a c e d e s c o p e ră , ria
este şti in
studiază şi este cea
perioad mai lunga
te a z ă c u m e t o d e şi
interpre ii
tehnic i s p e c i a l e, p r o p r a din is
A incep torie.
sau împrumutate fabrica ut odata cu
ale
resturile materiale unelte s
rea prim
ţii u m a n e d i n e
i se term or l
act iv i t ă
odata c i
trecut, care devin u apari na
iz v o a re i m p o r t an te scrisulu tia
p e n t ru c u n o a ş t e re a i.
istoriei
Axa cronologica a preistoriei
 Oamenii traiau in
comunitatii mici si se
adaposteau in pesteri.
Hrana era procurata
prin cules si vanatoare.
Cu pieile animalelor
vanate acestia isi acopereau
corpul.

PRIMA LOCUINTA: PESTERA

Acestia au descoperit si focul pe care il foloseau atat
pentru pregatirea hranei cat si pentru a se incalzi sau
pentru a alunga animalele salbatice.
 Credinta oamenilor din pesteri era
legata de vanatoare.
Oameni pesterilor considerau
animalele de dimensiuni mari (mamuti,
bizoni, cerbi) inzestrate cu puteri magice,
deacea acestia se inchinau lor si
reprezentarilor lor sculptate sau pictate pe
peretii pesterilor.
Principala preocupare a acestora este vanatoarea dar
oamenii taie din silex vârfuri de săgeată, fabrică suliţe şi
harpoane pentru a vana desi la inceput se foloseau doar
de coarnele animalelor, femeile confecţionează
îmbrăcăminte din piei de animale.
Important de retinut este ca acestai erau migratori plecau
mereu in cautarea hranei.
 O forma de montare a uneltelor si
armelor era prin legarea pietrei de un
maner din lemn.

Acestia au reusit sa-si usureze munca si anume confectionarea

uneltelor de vanatoare cu un dispozitiv care foloseste corn de cerb.
Acestea spargeau pietrii moi care puteau fi rupte in mai multe
lamele cu margini si varfuri ascutite. Acestea au devenit varfuri de
sulita.
 Treptat oamenii au
incetat sa mai
locuiasca in pesteri si
au invatat sa
construiasca locuinte.

Nasterea agriculturii
La inceput, acestea erau doar BORDEIE, avand podeaua
adancita in pamant, o singura incapere, iar peretii ridicati
din pari, care aveau intre ei o impletitura din nuiele si lut.
 După J.Leclerc şi J.Tarrete, Dicţionar preistoric:
“ Revoluţia neolitică desemnează cea mai importantă
transformare
pe care a cunoscut-o modul de viaţă al oamenilor de la
apariţia lor
pe pământ. Omul încetează de a mai fi un prădător
nomad care
trăieşte din vânătoare şi cules. El începe să-şi producă
hrana sa, el
devine agricultor şi crescător de animale. Această
revoluţie începe
în jurul anului 8 000 Î.Chr., în Orientul mijlociu, în
Semiluna fertilă.
Acolo, populaţiile, au pus în favoarea lor, timp de câteva
secole,
condiţii foarte favorabile , pentru a domestici specii
locale : grâu,
orz, oi capre. »
 Tot in acesta perioada
oamenii au inceput sa
cultive plante, sa cresca
animale, au descoperit
razboiul de tesut si au
invatat sa confectioneze
oale din lut, pe care le
foloseau pentru
pregatirea hranei, sau
pentru depozitarea ei.
Omul devine sedentar!
 Realizatori:
1.Popa Maria
2.Dobos Mihaela
3.Dugulan Gabriel
4.Rabagel Bogdan
5.Martin Adrian
6.Furdui Vlad
7.Dorca Ovidiu

Muzeograf: Raluca Teodorescu

Diriginte: Silea Camelia