Aplicatie calimani

Încadrare în zona. Limite

Muntii Calimani se gasesc în sud-vestul judetului Suceava si apartin lantului vulc anic ce captuseste latura interna a Carpatilor Orientali, situat în zona de contac t a muntilor de încretire cu marile depresiuni de prabusire ale Transilvaniei si P annoniei. Calimanii (inclusiv Gurghiu si Harghita) se încadreaza în grupa sudica a celor mai t ineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8-5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior. Intensa activitat e vulcanica a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lun gime de 450km (din care 370km pe teritoriul tarii noastre). Constituiti din alte rnante de lave, Muntii Calimani apartin grupei sudice - cea mai importanta masa vulcanica, cu o suprafata de aproximativ 6.400kmp, cu latimea de 40km ( chiar pe ste 50km în sectorul Calimani) si lungimea de aproape 160km. Masivul Calimani este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Piet rosul Calimanului-2.100m, Retitis-2.023m, etc), care coboara treptat catre Tusna d (Ciomatu- 1.301m). În acest sector apar numeroase conuri vulcanice distruse part ial de eroziune, care datorita prabusirilor au dus la deschiderea unor cratere ("caldari") imense, cu diametrul de circa 10km în Calimani. Muntii Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor Orienta li, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din tara noastra, desfasurându-se pe directia nord-vest- sud-est, fiind delimitat la nord de zona depresionara a Dorn elor (Vatra Dornei) si muntii Bârgaului, la est - sirul depresiunilor Paltinis, Dr agoiasa, Bilbor, Secu îl separa de muntii înalti ai Bistritei si de munceii Giurgeul ui (sud-est), la sud- defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanic i ai Gurghiului, la vest - piemontul colinar al Calimanilor face trecerea spre p artea estica a Podisului Transilvaniei. Geologie Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect depunerea un or importante mase vulcanice, cu cratere în prezent stinse. Masivul Calimani apartine "arcului andezitic" aparut pe crusta continentala a b locurilor transilvan si pannonic- ca efect al coliziunii acestora cu placa euras iatica. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit de sisturi crist aline carpatice si formatiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-m ezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoniene din Depresiunea Transilvaniei. Elementul principal al Muntilor Calimani îl constituie "caldarea" situata în partea nordica a masivului, cu un diametru de circa 10km, formata initial în urma unui pr oces de prabusire, conditionat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate (Caliman- Izvor, Voievodeasa, Retitis, Pi etrosul), în urma dislocarii unui volum important de magma fluida. Evolutia ulteri oara a masivului -la care au concurat atât eroziunea glaciara, aceea a proceselor de siroire si torentiale, dezagregarea si alterarea , nu a reusit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult decât atât, l-a pus de acord si cu constitutia litologica. Astfel, imensa potcoava formata din creste cu altitudini în jur de 2.00m nu este altceva decât marginea vechii "caldari", iar p latourile slab înclinate catre exterior reprezinta scurgeri de lava revarsate din crater. În interiorul "caldarii", unde s-au acumulat depozite groase de explozie, care ulterior au fost caolinizate si silicifiate, relieful apare foarte accident at, spre deosebire de relieful linistit, cu forme domoale din zonele de dezvolta re a pânzelor efuzive andezitice. În acest fel, limita piroclastit-andezit se indivi dualizeaza în teren prin schimbari de panta, sei, denivelari bruste, etc.

300mm/an. Umezeala relativa prezinta valori ridicate. Durata intervalului fara înghet este de 140-160 zile. Am plitudinile dintre temperaturile medii ale lunilor celor mai calde si celor mai reci sunt de 18-21 grade Celsius.900 ore/ an. a) etajul climatic al muntilor josi corespunde partii inferioare a masivului. Grosimea medie a stratului de zapada este cup rinsa între 50 si 100cm. dominate de conuri vulcanice.-10grade Celsius) se mentin între 18 si 21 grade Celsius.Relieful Muntii Calimani domina regiunile înconjuratoare prin înaltimea vârfurilor. alcatuita din podisuri andezitice si piroclastice (aglo merari vulcanice). Analizele climatice deosebesc un subtip climatic al muntilor josi si un subtip climatic al muntilor înalti. iar durata intervalului fara înghet scade sub 100 de zile pe culmile înalte. alcatuita din stive de lave andezitice -orizontal e sau slab înclinate-care se dezagrega usor. chiar în vaile adânci si înguste. iar platoul dirijat odinioara spre sud-vest a fost intens decupat de pâraiele Negoiu si Pietro su si transformat în cea mai mare parte. într-o creasta zimtata. spre izvoare le râului Dorna si Neagra Sarului. zapada spulb erata acumulându-se în grosimi mari ce pot depasi 7-8m în locurile adapostite-depresio nare. este mai fragmentat. acest etaj se caracterizeaza prin valori medii anuale ale radiatiei globale sub 110kcal/cmp. mai abrupt si cu "caldari" glaciare din care se rostogolesc râuri torentiale. Aspectul este diferit de restul masivului deoarece vârful Pietrosu apare ca un pisc semet. Clima Clima Muntilor Calimani se încadreaza în climatul temperat montan. ducând la aparitia unor acumulari imens e de blocuri dispuse haotic si grohotisuri ce curg în pante. Cel nordic. si nebulozitate accentuata de 6-7zecimi pe platoul vulcanic. care începe din muchia meridionala a craterelor.800ore/an. înmlastinite sau acoperite de turbarii. Temperaturile medii anuale ating -2 grade Celsius. relieful ca racterizându-se prin prezenta a doua unitati relativ distincte: a) zona axiala centrala. Durata de stralucire a soarelui coboara sub 1. Versantul sudic. Versantul estic. Anual se înregistreaza mai putin de 40de zile senine. vitezele maxime depasind uneori 40-45m/s.100m. cu relief alpin total deos ebit în comparatie cu restul lantului vulcanic. pe platourile situate la peste 1. sunt aproape orizontale.800m. Amplitudinile dintre temperat urile medii ale lunilor celor mai calde ( 8-15 grade Celsius) si celor mai reci (-6. b) etajul climatic al muntilor înalti caracterizeaza regiunea înalta a Calimanilor. Vânturile au frecvente mari si viteze medii de 5-10m/s. cu aspect de platou. iar nebuloz itatea depaseste 7 zecimi. Temperaturile m edii anuale sunt cuprinse între 4si 6 grade Celsius. Umezeala relativa depaseste 88%. prin durate medii ale stralucirii soarelui sub 1.700-1. Stratul de z apada se mentine în jur de 200de zile. Stratul de zapada se mentine. sub forma de coline. corespunde unui podis de lave dominat de ma guri mari. Reprezentând cea mai mare parte a masivul ui. cu altitudini cuprinse între 800m si 1.700m. Fragmentele din ace st platou. iar treptele inferioare sunt masiv împadurite.sud-est. în medi e. precipitatiile fiind de 600-1. între 80-120 zile. cu înaltimile cele mai mari.800-1. reprezinta partea cea mai importan ta a masivului. cât si pe cupolele vulcanice ce ajung la 2. Versantii Masivului Calimani au aspecte foarte variate.400mm/an (cea mai mare parte sub forma de zapada). corespunzator Mun tilor Carpati. care înconjoara zona centrala. Sectorul Negoiu Unguresc (2. b) zona vulcano-sedimentara. o creasta orientata nord-vest .081m) -Pietrosu (2. înaltat deasupr a depresiunilor Dragoiasa si Bilbor. spre defileul Muresului: cele s uperioare dispuse imediat sub conul central. dar maximele pot atinge valori de 250-350cm.000-1. iar stratele de lava au o dispozitie orizonta la sau usor înclinata. cu o lungime de peste 4 km. ce cade în trepte largi. iar cantitatea de precipitatii atinge 1. . 84%88%. coboara din Pietrosu catre sud-vest.100m).800m. În partea sud -estica panta este foarte abrupta. are a spectul unui podis neted. mai ales în cazul marilor altitudini ce depasesc 1.

Bi strita si reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara noast ra. Turbaria. care ramân în plafonul inferior. cu înaltimi re duse. Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei. este asezata pe terasa paraului Neagra Sarului. care realizeaza masive închegate.10 m si 3. Suprafata rezervatiei este de cca. este de o formatie mai recenta (cca . turfosa) pe un strat de turba a carui grosime variaza intre 1. Casoi. . vegetatia Masivului Calimani corespunde etajelor de vegetatie subalpin si montan de molidisuri. spre deosebire de celelalte tinoave. var. Rezervatii naturale Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna ) Rezervatia se gaseste in apropierea soselei ce duce la Gura Haitii. Demn de remarcat este ca. salcie capreasca. inainte de a intra in comuna Sarul Dornei . acesta nu are zo na de protectie. 36. Importanta stiintifica a acestei rezervatii consta in aciditatea stratelor de m uschi care a permis pastrarea nealterarata a polenului depus in stratele de turb a de-a lungul zecilor de ani. este situat la o altitudine medie de 880m si este strabatut de un pod de lemn lung de 900m care permite vizi tatarea rezervatiei.5-0. la o altitudine de 800 m. arin verde. in perioada prebo reala.6) v egetand in aspre conditii stationale (mlastina oligotrofa). elementul ocrotit al rezervatiei. colorate cu nuan te gradate de brun. datorita aciditatii si lipsei de oxigen. predominand acizii humici si humirici. Ciungii Chiperenilor. . conditionat în mod hotarâtor de asprimea climatului rece. declarat monument al naturii in 1955. avem surpriza de a descoperi "o tundra" de tip siberian compusa dintr-un puiet cu consistenta medie (0. scorus. Vegetatia forestiera Având în vedere conditiile limitative de altitudine si de clima.strajuita de dealurile S mida.in drum spre masivul Calimani.20 m. Acest tinov. in conditii vitrege de vegetatie s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru (Pinus silvestris. Analizele sporopolenice pot determina evolutia in timp de la formarea turbariil or de acum cateva mii de ani. Dintre analizele si studiile efectuate de Emil Pop. ienupar. cu urme de alun si stejaris mixt (cu ulm si tei). Patrunderea in tinov se face prin traversarea unui pod de lemn peste paraiasul Casoi. partial salcie si mesteacan. forme în drapel si târâtoare: molid. in standa soselei nationale Vatra Dornei . Solul si apa sunt puternic acide.00 ha. Vegetatia este alcatuita in marea majoritate de muschiul de tip arctic (Sphagnu m). zâmbru.faza de pin amestecat cu molid. Eta julsubalpin. Etajul montande molidisuri se caracterizeaza prin dominarea molidului. peste care.5. intrucat stratul de muschi higroscopici musteste continuu.faza de pin cu molid. pe alocuri cu: plop tremurator. Trecand printr-o banda de molizi inalti.umed-puternic vântos se caracterizeaza printr-un singur tip de vegetatie lemnoasa. mestea can. jneapan. putin reprezentata ca faza de trecere din borealul timpuriu. 3000 ani). Flora bacteriana lips este in totalitate. au reiesit urmatoarele succ esiuni de vegetatie : .

rogozul ( Carex pauciflora). La limita bazinelor Dornelor ei se co ntinua prinr-un abrupt. pana in albia raului Dorna. cum ar fi Macrobiatus dubrus . l a o altitudine de 1900m. ruginarea ( Andromeda polyfolia). mesteacanul pufos ( Betula p ubescens) si unii hibrizi ( Betula hybrida. pe langa reprezentantii caracteristici zonei montane. afinul ( Vaccinium myrtilus). cu ape ce curg spre nord s pre Bistrita. izolator. Suprafata rezervatiei este de cca. . intreaga regiune corespundea golfulu i marin al Bargaului. In ultima parte a tertiarului si in cuaternar s-a instalat glaciatia. legat de acel al Maramuresului. Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna) In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificat ii spre nord. ingrasamant pentru flori. Flora erbacee este alcatuita din specii acidofile : feriga ( Dryopteris cristat a). plopul tremurator si molidul (care alcatuiesc zona de protectie) .80 ha. turba medicinala.. separate intre ele prin perio ade de liniste. este reprezentata de unele relicte cu areal foarte indepartat : Groenlanda.). Therium undulatum si Drasodes margaritella. tinoavele au inceput sa ia nastere in postglacial dupa permanentizarea timpului calduros. In ansamblu acestia urca de la sud spr e nord pana la altitudini de peste 2100 m. precum si spec ii ca scorusul. 681.faza molid-alun-stejaris mixt cu preponderenta molidului. iar la sfarsitul erei secundare s-a forma t depresiunea de scufundare a Transilvaniei. Extremul Orien t. tinoavele oligotrofe conserva atat speciile relicte cat si pe cele actu ale aratand succesiunea speciilor de-a lungul anilor. acesta atingand maximul de uscaciune de la sfarsitul subbor ealului. ce inc hid intre ele bazinele hidrografice aproape parelele. de ghetari ce se intideau pe distante de pana la 3 km. iar dintre muschi . Acestea erau acoperite cu cca.faza molid-fag-brad din subatlanticul rece si umed. . faza fagului fiind cea mai recenta. 1 milion de ani in urma. Ele sunt o marturie a trec erii timpului. rachiteaua ( Vaccinium oxicocos). Betula warnstorffii). Scotia. de pe versantul bucovinean sunt pe Rachitis. de la formarea lor. Miscarile de incretire au dus mai intai la formarea Muntilor Bistritei. La inceputul tertiarului (paleogen). care au dus la aparitia actualului masiv acum circa 35 milioane de ani. evid entiata in prezent prin existenta caldarilor pe partea de nord a celor mai inalt e piscuri. Genetic. Fauna. Asadar.faza molid-carpen. In prezent specia lemnoasa dominanta in tinovul Poiana Stampei este pinul silve stru (Pinus silvestris forma turfosa) care vegeteaza greu. vuietoarea ( Empetrum n igrum ).necunoscut in Europa Centrala si sudica. cuprinzand timpul ca lduros postglacial si boreal pana la subboreal. existenta lor fiind extrem de valoroasa pentru studiul evolutiei speciilor cat si pentru exploatarea rationala a turbei pentru calitatile sale de osebite ( curative. Caldarile glaciare tipice. coborand pe pante mai mari prin numeroase obcine. In mezozoic apele marii cretacice ocupau actuala regiune. o fur nica (Fornica fusca picea) si paianjenii Tetragantha pinicola. merisorul ( Vaccinium vitis-idea). trecand in subatlantic. Este interesanta evolutia acestor munti. etc. Modalitatea de geneza se pare ca a fost colmatarea unei mlastini entrofe de catre muschi (Sphagnum) . ajungand la diametre cuprinse intre 10-22 cm la varste de circa 100 ani. . In a doua parte a tertiaru lui (neogen) au avut loc cateva puternice eruptii. Calimanii fiind deci cei mai tineri munti din tara noastra. cand la altitudini de peste 800 m cadeau destule precipitatt ii pentru a alimenta sfragnetele vechi.Saphagnum wulfianum relict arctic si subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic.

concurand cu molidul in zona caruia se afla. Rezervatia "12 Apostoli " (Dorna) Localizare: creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietr ele Rosii spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe. avand ca limite : la vest saua ce duce spre varful Pietricelul. In afara de peisaj. Carpatica) vegeaza in conditii b une si depaseste in multe cazuri 22 m inaltime si 60 cm in diametru. fara a atinge nivelurile scontate. arsite) care ii confera un aspec t aparte de rezistenta in fata dezlantuirilor naturii.pe culmile Tamau. spre est arboretul de limita al amestecu lui molid-zambru. ghintura (Gentiana punctata) ce apare sporadic in micile poienite de-a lung ul unor poteci. In jnepenisul de peste 400 ha. Manifestarile post-vulcanice sunt reprezentate pr in depuneri de sulf nativ. ninsori masive. la limita superioara a vegetatiei fore stiere. drepte. O mentiune deosebita ar trebui facuta cu privire la exploatarea sulfului d in masivul Calimani. In patrimoniul rezervatiei se inscriu si "grotele Luanei". la definitivarea configuratiei actuale. cilindrice. a distrus definiti v ecosistemele montane din zona. co . Cateva exemplare de larice (Larix europaea ssp. arii intregi necesitand lucrari severe de recon structie ecologica si protectia zonelor ocrotite. trasnete. dispuse in trepte. formate in rocile vulcanice.pe culmile Rachitis si Pietricelu . "sculptate " de intemperii in decursul vremurilor. geruri. Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent in jnep enisuri sau pe soluri de natura vulcanica : smandarul (Rhododendron kotsckyi) ca re coloreaza in rosu aprins covorul vegetal in luna iulie-august. spre sud creasta Rachitis. reli ct glaciar.Ultimele miscari de ridicare au avut loc la inceputul cuaternarului si a u dus la formarea masivelor muntoase. iar spre nord o linie marcata ce atinge soseaua care urca la c olonia de minieri Calimani. cuprinde dupa inventarierea din 1973 peste 7000 de exemplare cu tru nchiuri bine conformate. numite vulcanocarst . unic in tara si foarte rar in Europa. Aici zambrul (Pinus cembra).20 ha. care. descoperite de geologul Emil Butnaru in 1961. Pietrosu Calimanilor. Alte specii erboase sunt : degetarutul ( Soldanella montana varietatea c alimanica si varietatea romanica). ciubotica ( Primula minima). Re lieful Calimanilor se caracterizeza prin terase mari. Interesanta in acest perimetru este si prezenta arinului (Alnus viridis) care fixeaza bine solul precum si prezenta scorusului (Sorbus aucuparia forma l anuginosa)ce vegeteaza bine chiar pana la cota 1880. Rezervatia a fost inclusa in legea 9/1973 privind protectia mediului inconjurat or si cuprinde padurile si jnepenisurile situate la izvorul paraului Neagra Saru lui. pe versantu l nord-vestic. evident iind curgerile masive de lava. limonit si prin izvoare carbogazoase. 384. zambrul prezinta infurcari datorita intemperiilor (vanturi puternice. Suprafata rezervatiei este de cca. pl oi abundente. inspre varful Rachitis. Strun ior. rezervatia prezinta o deosebita importanta stiintifi ca prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural in amestec intim de molid si zambru.

etc. Gruiului (1913 m). Iezerul Calimaniului (2023 m). dar s-au inaintat si ipoteze care sus tin "modelari " provocate de om. Resitis (202 1 m).nstituite din fragmete de lava cimentata. 200. ca de exemplu figura unui mos cu barba. muntii Caliman reprezint a cea mai intinsa unitate montana din Carpatii Orientali. Alaturi de aceste formatiuni se gasesc jnepenisuri si ienuparete de pe versantu l vestic care adapostesc cocosul de mesteacan ( Lyrurus tetrix) . Grupul de stanci ce formeaza rezervatia este cel mai important si cuprinde "scu lpturi" fantastice.o fata lata. Craterul vulcanic cu un diametru de peste 10 km e ste marginit de varfurile cele mai inalte. Stuniorul (1885 m). a unei femei ce aminteste de silueta faraoanei Nefertiti. orientate spre cele trei carari ce se indreapta spre el : c atre Gura Haitii . reliefului si aspectului Calimanilor se gasesc la Rezervatia forestiera de jenpenis si Pinus cembra (Cali mani). Inaltimea maxima este atinsa in virful Pietrosul Calimaniului. unele dintre acestea fiind in prezent exploatari de sulf. spre nord . Suprafata rezervatiei este de cca. Alte virfuri mai insemnate: Bistriciorul (1990 m) . d e tip dolicocefal. creasta sa se intinde pe directia generala E-V in lungim e de peste 50 km. spre sud .o fata mai inalta si ingusta. afluent al Dornei. Negoiul Unguresc (2084 m). a unui ba tran spre sud. dezagreg area fizica. Originea acestor formatiuni megalitice este certa : modelarea eoliana. a unui urs cu capul plecat. Bradul Ciont (1899 m). Figura batranului se evidentiaza prin aceea ca are "tr ei " fete distincte. Puncte de acces in zona Comuna Bistrita Bargaului Comuna Josenii Bargaului Comuna Neagra Sarului La Monument (dn 15 Toplita-borsec) Orasul Deda Pasul Paltinis . brahicefala. la 2100 m. In acest ultim sector se afla rezervatia geologica "Stincile Doisprezece Apostoli". Descriere Generala Situati in nordul defileului Toplita-Deda al Muresului. avand parca si un coif pe crestet. Rusca. argumente suficiente pentru infiintarea in 1971 a acestei rezervatii.un cap mai mic. In interiorul craterului se afla cateva cosuri vulcanice secundare (Pietricelui. etc. iar spre nord este despicat de Valea Neagra. exceptionale daltu iri naturale. uni ca de acest fel in Bucovina. spre nord. cu o fr unte mai ingusta si o barba alungita. Amanunte asupra genezei. Varful Haitei. Intre marile atractii turistice se numara forme ciudate de stinci vulcanice pe muntii Tihul.00 ha. Negoiul R omanesc).monument al na turii. dar mai ales pe Tamau si Lucac iu. eroziunea aglomeratelor. Retisis.

Saua Bitca Strejii Pasul Paltinis .Coada Pietrosului € .Rezervatia 12 Apostoli Vatra Dornei . Iezer La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Saua Bitca Strejii Orasul Deda .Ref. refugii si locuri de campare Ref.Poiana Tomii Satul Lunca Bradului .Sub Varful Ratitis Satul Calimanel . € Cele Gruiu Luana Negoiu Puturosu Salvamont Bradu Ciont mai recente fotografii Trasee Satul Cusma .Varful Pietrosul (2100) Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) . Ref.Saua Nicovala Vatra Dornei .Poiana Bradu Cantonul Cocos .Satul Rastolita Comuna Josenii Bargaului . Ref.Curmatura Tihu Stina Terha .Saua Ratitis Gura Paraului Voivodeasa .Satul Gura Haitii Satul Gura Haitii .Sub Varful Ratitis Satul Dorna Candrenilor . Luana Comuna Neagra Sarului .Poiana Cofii Satul Rastolita . Ref.Sub Varful Ratitis Satul Gura Haitii .Saua Gruiu Satul Vatava .Piatra Cusmei Satul Colibita .Satul Gura Haitii Satul Dornisoara .Varful Zurzugau (1989) La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Varful Pietrosul (2100) Orasul Deda . Ref.Saua Bitca Strejii Saua Terha .Comuna Neagra Sarului Satul Colibita .Satul Dornisoara Poiana Puturosu .Poiana Stegii Satul Lunca Bradului .Saua Capul Dealului Satul Coverca .Piatra Cusmei Comuna Bistrita Bargaului .Ref.Saru Dornei Satul Calimanel Satul Colibita Satul Coverca Satul Cusma Satul Dorna Candrenilor Satul Dornisoara Satul Gura Haitii Satul Lunca Bradului Satul Poiana Negrii Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) Satul Vatava Cabane.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful