Aplicatie calimani

Încadrare în zona. Limite

Muntii Calimani se gasesc în sud-vestul judetului Suceava si apartin lantului vulc anic ce captuseste latura interna a Carpatilor Orientali, situat în zona de contac t a muntilor de încretire cu marile depresiuni de prabusire ale Transilvaniei si P annoniei. Calimanii (inclusiv Gurghiu si Harghita) se încadreaza în grupa sudica a celor mai t ineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8-5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior. Intensa activitat e vulcanica a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lun gime de 450km (din care 370km pe teritoriul tarii noastre). Constituiti din alte rnante de lave, Muntii Calimani apartin grupei sudice - cea mai importanta masa vulcanica, cu o suprafata de aproximativ 6.400kmp, cu latimea de 40km ( chiar pe ste 50km în sectorul Calimani) si lungimea de aproape 160km. Masivul Calimani este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Piet rosul Calimanului-2.100m, Retitis-2.023m, etc), care coboara treptat catre Tusna d (Ciomatu- 1.301m). În acest sector apar numeroase conuri vulcanice distruse part ial de eroziune, care datorita prabusirilor au dus la deschiderea unor cratere ("caldari") imense, cu diametrul de circa 10km în Calimani. Muntii Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor Orienta li, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din tara noastra, desfasurându-se pe directia nord-vest- sud-est, fiind delimitat la nord de zona depresionara a Dorn elor (Vatra Dornei) si muntii Bârgaului, la est - sirul depresiunilor Paltinis, Dr agoiasa, Bilbor, Secu îl separa de muntii înalti ai Bistritei si de munceii Giurgeul ui (sud-est), la sud- defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanic i ai Gurghiului, la vest - piemontul colinar al Calimanilor face trecerea spre p artea estica a Podisului Transilvaniei. Geologie Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect depunerea un or importante mase vulcanice, cu cratere în prezent stinse. Masivul Calimani apartine "arcului andezitic" aparut pe crusta continentala a b locurilor transilvan si pannonic- ca efect al coliziunii acestora cu placa euras iatica. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit de sisturi crist aline carpatice si formatiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-m ezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoniene din Depresiunea Transilvaniei. Elementul principal al Muntilor Calimani îl constituie "caldarea" situata în partea nordica a masivului, cu un diametru de circa 10km, formata initial în urma unui pr oces de prabusire, conditionat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate (Caliman- Izvor, Voievodeasa, Retitis, Pi etrosul), în urma dislocarii unui volum important de magma fluida. Evolutia ulteri oara a masivului -la care au concurat atât eroziunea glaciara, aceea a proceselor de siroire si torentiale, dezagregarea si alterarea , nu a reusit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult decât atât, l-a pus de acord si cu constitutia litologica. Astfel, imensa potcoava formata din creste cu altitudini în jur de 2.00m nu este altceva decât marginea vechii "caldari", iar p latourile slab înclinate catre exterior reprezinta scurgeri de lava revarsate din crater. În interiorul "caldarii", unde s-au acumulat depozite groase de explozie, care ulterior au fost caolinizate si silicifiate, relieful apare foarte accident at, spre deosebire de relieful linistit, cu forme domoale din zonele de dezvolta re a pânzelor efuzive andezitice. În acest fel, limita piroclastit-andezit se indivi dualizeaza în teren prin schimbari de panta, sei, denivelari bruste, etc.

spre izvoare le râului Dorna si Neagra Sarului. iar nebuloz itatea depaseste 7 zecimi. sunt aproape orizontale. spre defileul Muresului: cele s uperioare dispuse imediat sub conul central. între 80-120 zile. Durata intervalului fara înghet este de 140-160 zile. cu relief alpin total deos ebit în comparatie cu restul lantului vulcanic. 84%88%. Amplitudinile dintre temperat urile medii ale lunilor celor mai calde ( 8-15 grade Celsius) si celor mai reci (-6. corespunde unui podis de lave dominat de ma guri mari. Durata de stralucire a soarelui coboara sub 1. Versantul sudic. alcatuita din podisuri andezitice si piroclastice (aglo merari vulcanice). cu o lungime de peste 4 km.800ore/an. În partea sud -estica panta este foarte abrupta. dar maximele pot atinge valori de 250-350cm. o creasta orientata nord-vest . a) etajul climatic al muntilor josi corespunde partii inferioare a masivului.Relieful Muntii Calimani domina regiunile înconjuratoare prin înaltimea vârfurilor. cu înaltimile cele mai mari.100m). alcatuita din stive de lave andezitice -orizontal e sau slab înclinate-care se dezagrega usor. cât si pe cupolele vulcanice ce ajung la 2.800m. precipitatiile fiind de 600-1. are a spectul unui podis neted. înmlastinite sau acoperite de turbarii.300mm/an. Am plitudinile dintre temperaturile medii ale lunilor celor mai calde si celor mai reci sunt de 18-21 grade Celsius. într-o creasta zimtata.081m) -Pietrosu (2. ducând la aparitia unor acumulari imens e de blocuri dispuse haotic si grohotisuri ce curg în pante.800-1.-10grade Celsius) se mentin între 18 si 21 grade Celsius. Aspectul este diferit de restul masivului deoarece vârful Pietrosu apare ca un pisc semet. b) etajul climatic al muntilor înalti caracterizeaza regiunea înalta a Calimanilor. este mai fragmentat. acest etaj se caracterizeaza prin valori medii anuale ale radiatiei globale sub 110kcal/cmp. Anual se înregistreaza mai putin de 40de zile senine. coboara din Pietrosu catre sud-vest. chiar în vaile adânci si înguste. mai abrupt si cu "caldari" glaciare din care se rostogolesc râuri torentiale. Cel nordic. . Clima Clima Muntilor Calimani se încadreaza în climatul temperat montan. iar treptele inferioare sunt masiv împadurite.800m. Grosimea medie a stratului de zapada este cup rinsa între 50 si 100cm. si nebulozitate accentuata de 6-7zecimi pe platoul vulcanic. reprezinta partea cea mai importan ta a masivului. dominate de conuri vulcanice. iar stratele de lava au o dispozitie orizonta la sau usor înclinata. Reprezentând cea mai mare parte a masivul ui.700-1. mai ales în cazul marilor altitudini ce depasesc 1. ce cade în trepte largi. Vânturile au frecvente mari si viteze medii de 5-10m/s. Umezeala relativa prezinta valori ridicate. cu altitudini cuprinse între 800m si 1. Versantul estic. care înconjoara zona centrala. Stratul de z apada se mentine în jur de 200de zile. Umezeala relativa depaseste 88%.700m. care începe din muchia meridionala a craterelor. Analizele climatice deosebesc un subtip climatic al muntilor josi si un subtip climatic al muntilor înalti. Stratul de zapada se mentine. iar cantitatea de precipitatii atinge 1.sud-est. b) zona vulcano-sedimentara.900 ore/ an.400mm/an (cea mai mare parte sub forma de zapada). cu aspect de platou. vitezele maxime depasind uneori 40-45m/s. iar platoul dirijat odinioara spre sud-vest a fost intens decupat de pâraiele Negoiu si Pietro su si transformat în cea mai mare parte. zapada spulb erata acumulându-se în grosimi mari ce pot depasi 7-8m în locurile adapostite-depresio nare. Fragmentele din ace st platou. Sectorul Negoiu Unguresc (2.100m.000-1. sub forma de coline. iar durata intervalului fara înghet scade sub 100 de zile pe culmile înalte. în medi e. prin durate medii ale stralucirii soarelui sub 1. Versantii Masivului Calimani au aspecte foarte variate. pe platourile situate la peste 1. corespunzator Mun tilor Carpati. Temperaturile medii anuale ating -2 grade Celsius. Temperaturile m edii anuale sunt cuprinse între 4si 6 grade Celsius. relieful ca racterizându-se prin prezenta a doua unitati relativ distincte: a) zona axiala centrala. înaltat deasupr a depresiunilor Dragoiasa si Bilbor.

. predominand acizii humici si humirici. arin verde. Patrunderea in tinov se face prin traversarea unui pod de lemn peste paraiasul Casoi.5-0.umed-puternic vântos se caracterizeaza printr-un singur tip de vegetatie lemnoasa. intrucat stratul de muschi higroscopici musteste continuu. cu înaltimi re duse.5. Demn de remarcat este ca. partial salcie si mesteacan. inainte de a intra in comuna Sarul Dornei . acesta nu are zo na de protectie. Rezervatii naturale Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna ) Rezervatia se gaseste in apropierea soselei ce duce la Gura Haitii.6) v egetand in aspre conditii stationale (mlastina oligotrofa). Etajul montande molidisuri se caracterizeaza prin dominarea molidului. turfosa) pe un strat de turba a carui grosime variaza intre 1. var. Turbaria. la o altitudine de 800 m.faza de pin cu molid. salcie capreasca. putin reprezentata ca faza de trecere din borealul timpuriu. in standa soselei nationale Vatra Dornei . Trecand printr-o banda de molizi inalti. Importanta stiintifica a acestei rezervatii consta in aciditatea stratelor de m uschi care a permis pastrarea nealterarata a polenului depus in stratele de turb a de-a lungul zecilor de ani. jneapan. este de o formatie mai recenta (cca . zâmbru.10 m si 3.Bi strita si reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara noast ra. in perioada prebo reala.00 ha. spre deosebire de celelalte tinoave. Dintre analizele si studiile efectuate de Emil Pop. conditionat în mod hotarâtor de asprimea climatului rece. 3000 ani).20 m. au reiesit urmatoarele succ esiuni de vegetatie : . este asezata pe terasa paraului Neagra Sarului.strajuita de dealurile S mida. scorus. Suprafata rezervatiei este de cca. care ramân în plafonul inferior. ienupar. declarat monument al naturii in 1955. Acest tinov. Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei. mestea can. vegetatia Masivului Calimani corespunde etajelor de vegetatie subalpin si montan de molidisuri. Analizele sporopolenice pot determina evolutia in timp de la formarea turbariil or de acum cateva mii de ani. care realizeaza masive închegate. Eta julsubalpin. Solul si apa sunt puternic acide. datorita aciditatii si lipsei de oxigen. elementul ocrotit al rezervatiei.faza de pin amestecat cu molid. . este situat la o altitudine medie de 880m si este strabatut de un pod de lemn lung de 900m care permite vizi tatarea rezervatiei. Vegetatia este alcatuita in marea majoritate de muschiul de tip arctic (Sphagnu m). 36. in conditii vitrege de vegetatie s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru (Pinus silvestris. forme în drapel si târâtoare: molid.in drum spre masivul Calimani. Flora bacteriana lips este in totalitate. cu urme de alun si stejaris mixt (cu ulm si tei). pe alocuri cu: plop tremurator. Vegetatia forestiera Având în vedere conditiile limitative de altitudine si de clima. peste care. avem surpriza de a descoperi "o tundra" de tip siberian compusa dintr-un puiet cu consistenta medie (0. Ciungii Chiperenilor. colorate cu nuan te gradate de brun. Casoi.

La inceputul tertiarului (paleogen). tinoavele au inceput sa ia nastere in postglacial dupa permanentizarea timpului calduros. de la formarea lor. Modalitatea de geneza se pare ca a fost colmatarea unei mlastini entrofe de catre muschi (Sphagnum) .faza molid-carpen. acesta atingand maximul de uscaciune de la sfarsitul subbor ealului. Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna) In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificat ii spre nord. Asadar. precum si spec ii ca scorusul.80 ha. etc. cand la altitudini de peste 800 m cadeau destule precipitatt ii pentru a alimenta sfragnetele vechi. existenta lor fiind extrem de valoroasa pentru studiul evolutiei speciilor cat si pentru exploatarea rationala a turbei pentru calitatile sale de osebite ( curative.necunoscut in Europa Centrala si sudica. evid entiata in prezent prin existenta caldarilor pe partea de nord a celor mai inalt e piscuri. l a o altitudine de 1900m. In ultima parte a tertiarului si in cuaternar s-a instalat glaciatia. izolator. Scotia. Acestea erau acoperite cu cca. plopul tremurator si molidul (care alcatuiesc zona de protectie) . vuietoarea ( Empetrum n igrum ). pana in albia raului Dorna. de ghetari ce se intideau pe distante de pana la 3 km. Calimanii fiind deci cei mai tineri munti din tara noastra. cum ar fi Macrobiatus dubrus . ce inc hid intre ele bazinele hidrografice aproape parelele. Flora erbacee este alcatuita din specii acidofile : feriga ( Dryopteris cristat a). Extremul Orien t. .. In prezent specia lemnoasa dominanta in tinovul Poiana Stampei este pinul silve stru (Pinus silvestris forma turfosa) care vegeteaza greu. care au dus la aparitia actualului masiv acum circa 35 milioane de ani. cuprinzand timpul ca lduros postglacial si boreal pana la subboreal. In a doua parte a tertiaru lui (neogen) au avut loc cateva puternice eruptii. ingrasamant pentru flori.Saphagnum wulfianum relict arctic si subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic. Genetic. In mezozoic apele marii cretacice ocupau actuala regiune. iar la sfarsitul erei secundare s-a forma t depresiunea de scufundare a Transilvaniei. In ansamblu acestia urca de la sud spr e nord pana la altitudini de peste 2100 m. Therium undulatum si Drasodes margaritella. separate intre ele prin perio ade de liniste. rachiteaua ( Vaccinium oxicocos). intreaga regiune corespundea golfulu i marin al Bargaului.). Este interesanta evolutia acestor munti. o fur nica (Fornica fusca picea) si paianjenii Tetragantha pinicola. Suprafata rezervatiei este de cca. Betula warnstorffii). mesteacanul pufos ( Betula p ubescens) si unii hibrizi ( Betula hybrida. pe langa reprezentantii caracteristici zonei montane. . coborand pe pante mai mari prin numeroase obcine. cu ape ce curg spre nord s pre Bistrita. Ele sunt o marturie a trec erii timpului. afinul ( Vaccinium myrtilus). iar dintre muschi . turba medicinala.faza molid-fag-brad din subatlanticul rece si umed. Fauna. 1 milion de ani in urma. ruginarea ( Andromeda polyfolia). trecand in subatlantic. tinoavele oligotrofe conserva atat speciile relicte cat si pe cele actu ale aratand succesiunea speciilor de-a lungul anilor. Miscarile de incretire au dus mai intai la formarea Muntilor Bistritei. Caldarile glaciare tipice. legat de acel al Maramuresului. de pe versantul bucovinean sunt pe Rachitis. ajungand la diametre cuprinse intre 10-22 cm la varste de circa 100 ani. . merisorul ( Vaccinium vitis-idea). La limita bazinelor Dornelor ei se co ntinua prinr-un abrupt. este reprezentata de unele relicte cu areal foarte indepartat : Groenlanda.faza molid-alun-stejaris mixt cu preponderenta molidului. rogozul ( Carex pauciflora). 681. faza fagului fiind cea mai recenta.

zambrul prezinta infurcari datorita intemperiilor (vanturi puternice. fara a atinge nivelurile scontate.pe culmile Rachitis si Pietricelu . avand ca limite : la vest saua ce duce spre varful Pietricelul. numite vulcanocarst . arii intregi necesitand lucrari severe de recon structie ecologica si protectia zonelor ocrotite. O mentiune deosebita ar trebui facuta cu privire la exploatarea sulfului d in masivul Calimani. drepte. In patrimoniul rezervatiei se inscriu si "grotele Luanei". rezervatia prezinta o deosebita importanta stiintifi ca prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural in amestec intim de molid si zambru. cilindrice. la limita superioara a vegetatiei fore stiere. Aici zambrul (Pinus cembra). iar spre nord o linie marcata ce atinge soseaua care urca la c olonia de minieri Calimani. Cateva exemplare de larice (Larix europaea ssp. concurand cu molidul in zona caruia se afla. reli ct glaciar. evident iind curgerile masive de lava. trasnete.20 ha. Suprafata rezervatiei este de cca. In afara de peisaj. Interesanta in acest perimetru este si prezenta arinului (Alnus viridis) care fixeaza bine solul precum si prezenta scorusului (Sorbus aucuparia forma l anuginosa)ce vegeteaza bine chiar pana la cota 1880. a distrus definiti v ecosistemele montane din zona. pe versantu l nord-vestic. cuprinde dupa inventarierea din 1973 peste 7000 de exemplare cu tru nchiuri bine conformate. co . Strun ior. ninsori masive. pl oi abundente. Re lieful Calimanilor se caracterizeza prin terase mari. formate in rocile vulcanice. unic in tara si foarte rar in Europa. Manifestarile post-vulcanice sunt reprezentate pr in depuneri de sulf nativ. ghintura (Gentiana punctata) ce apare sporadic in micile poienite de-a lung ul unor poteci. Pietrosu Calimanilor.pe culmile Tamau. 384. inspre varful Rachitis.Ultimele miscari de ridicare au avut loc la inceputul cuaternarului si a u dus la formarea masivelor muntoase. arsite) care ii confera un aspec t aparte de rezistenta in fata dezlantuirilor naturii. In jnepenisul de peste 400 ha. geruri. Carpatica) vegeaza in conditii b une si depaseste in multe cazuri 22 m inaltime si 60 cm in diametru. limonit si prin izvoare carbogazoase. Rezervatia "12 Apostoli " (Dorna) Localizare: creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietr ele Rosii spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe. Alte specii erboase sunt : degetarutul ( Soldanella montana varietatea c alimanica si varietatea romanica). "sculptate " de intemperii in decursul vremurilor. dispuse in trepte. Rezervatia a fost inclusa in legea 9/1973 privind protectia mediului inconjurat or si cuprinde padurile si jnepenisurile situate la izvorul paraului Neagra Saru lui. Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent in jnep enisuri sau pe soluri de natura vulcanica : smandarul (Rhododendron kotsckyi) ca re coloreaza in rosu aprins covorul vegetal in luna iulie-august. spre est arboretul de limita al amestecu lui molid-zambru. descoperite de geologul Emil Butnaru in 1961. ciubotica ( Primula minima). spre sud creasta Rachitis. care. la definitivarea configuratiei actuale.

nstituite din fragmete de lava cimentata. Rusca. unele dintre acestea fiind in prezent exploatari de sulf. Retisis. Intre marile atractii turistice se numara forme ciudate de stinci vulcanice pe muntii Tihul. Alaturi de aceste formatiuni se gasesc jnepenisuri si ienuparete de pe versantu l vestic care adapostesc cocosul de mesteacan ( Lyrurus tetrix) .un cap mai mic. Negoiul R omanesc). a unei femei ce aminteste de silueta faraoanei Nefertiti. ca de exemplu figura unui mos cu barba. avand parca si un coif pe crestet. dar mai ales pe Tamau si Lucac iu. spre nord. reliefului si aspectului Calimanilor se gasesc la Rezervatia forestiera de jenpenis si Pinus cembra (Cali mani). Amanunte asupra genezei. la 2100 m. creasta sa se intinde pe directia generala E-V in lungim e de peste 50 km. In interiorul craterului se afla cateva cosuri vulcanice secundare (Pietricelui. orientate spre cele trei carari ce se indreapta spre el : c atre Gura Haitii . Stuniorul (1885 m). a unui urs cu capul plecat. spre sud . Resitis (202 1 m). iar spre nord este despicat de Valea Neagra. Bradul Ciont (1899 m). Puncte de acces in zona Comuna Bistrita Bargaului Comuna Josenii Bargaului Comuna Neagra Sarului La Monument (dn 15 Toplita-borsec) Orasul Deda Pasul Paltinis . Iezerul Calimaniului (2023 m). Originea acestor formatiuni megalitice este certa : modelarea eoliana.monument al na turii. eroziunea aglomeratelor. afluent al Dornei.o fata mai inalta si ingusta. Craterul vulcanic cu un diametru de peste 10 km e ste marginit de varfurile cele mai inalte. d e tip dolicocefal. exceptionale daltu iri naturale. Descriere Generala Situati in nordul defileului Toplita-Deda al Muresului. Varful Haitei. Alte virfuri mai insemnate: Bistriciorul (1990 m) . Negoiul Unguresc (2084 m). etc. a unui ba tran spre sud. Suprafata rezervatiei este de cca.00 ha. Grupul de stanci ce formeaza rezervatia este cel mai important si cuprinde "scu lpturi" fantastice. In acest ultim sector se afla rezervatia geologica "Stincile Doisprezece Apostoli". 200. etc. cu o fr unte mai ingusta si o barba alungita. Figura batranului se evidentiaza prin aceea ca are "tr ei " fete distincte. dezagreg area fizica. dar s-au inaintat si ipoteze care sus tin "modelari " provocate de om. muntii Caliman reprezint a cea mai intinsa unitate montana din Carpatii Orientali. Inaltimea maxima este atinsa in virful Pietrosul Calimaniului. argumente suficiente pentru infiintarea in 1971 a acestei rezervatii. Gruiului (1913 m). spre nord .o fata lata. brahicefala. uni ca de acest fel in Bucovina.

Saua Bitca Strejii Orasul Deda .Varful Zurzugau (1989) La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Saua Ratitis Gura Paraului Voivodeasa . Iezer La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Varful Pietrosul (2100) Orasul Deda .Comuna Neagra Sarului Satul Colibita .Sub Varful Ratitis Satul Dorna Candrenilor .Satul Rastolita Comuna Josenii Bargaului .Poiana Cofii Satul Rastolita .Piatra Cusmei Satul Colibita . Ref. refugii si locuri de campare Ref.Satul Gura Haitii Satul Dornisoara .Saua Bitca Strejii Pasul Paltinis . Ref. Luana Comuna Neagra Sarului .Curmatura Tihu Stina Terha .Saua Bitca Strejii Saua Terha .Varful Pietrosul (2100) Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) .Ref.Rezervatia 12 Apostoli Vatra Dornei . € Cele Gruiu Luana Negoiu Puturosu Salvamont Bradu Ciont mai recente fotografii Trasee Satul Cusma .Poiana Tomii Satul Lunca Bradului .Satul Gura Haitii Satul Gura Haitii . Ref.Poiana Bradu Cantonul Cocos .Coada Pietrosului € .Piatra Cusmei Comuna Bistrita Bargaului .Sub Varful Ratitis Satul Calimanel .Saru Dornei Satul Calimanel Satul Colibita Satul Coverca Satul Cusma Satul Dorna Candrenilor Satul Dornisoara Satul Gura Haitii Satul Lunca Bradului Satul Poiana Negrii Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) Satul Vatava Cabane.Poiana Stegii Satul Lunca Bradului .Saua Nicovala Vatra Dornei .Sub Varful Ratitis Satul Gura Haitii .Saua Gruiu Satul Vatava . Ref.Saua Capul Dealului Satul Coverca .Satul Dornisoara Poiana Puturosu .Ref.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful