Aplicatie calimani

Încadrare în zona. Limite

Muntii Calimani se gasesc în sud-vestul judetului Suceava si apartin lantului vulc anic ce captuseste latura interna a Carpatilor Orientali, situat în zona de contac t a muntilor de încretire cu marile depresiuni de prabusire ale Transilvaniei si P annoniei. Calimanii (inclusiv Gurghiu si Harghita) se încadreaza în grupa sudica a celor mai t ineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8-5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior. Intensa activitat e vulcanica a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lun gime de 450km (din care 370km pe teritoriul tarii noastre). Constituiti din alte rnante de lave, Muntii Calimani apartin grupei sudice - cea mai importanta masa vulcanica, cu o suprafata de aproximativ 6.400kmp, cu latimea de 40km ( chiar pe ste 50km în sectorul Calimani) si lungimea de aproape 160km. Masivul Calimani este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Piet rosul Calimanului-2.100m, Retitis-2.023m, etc), care coboara treptat catre Tusna d (Ciomatu- 1.301m). În acest sector apar numeroase conuri vulcanice distruse part ial de eroziune, care datorita prabusirilor au dus la deschiderea unor cratere ("caldari") imense, cu diametrul de circa 10km în Calimani. Muntii Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor Orienta li, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din tara noastra, desfasurându-se pe directia nord-vest- sud-est, fiind delimitat la nord de zona depresionara a Dorn elor (Vatra Dornei) si muntii Bârgaului, la est - sirul depresiunilor Paltinis, Dr agoiasa, Bilbor, Secu îl separa de muntii înalti ai Bistritei si de munceii Giurgeul ui (sud-est), la sud- defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanic i ai Gurghiului, la vest - piemontul colinar al Calimanilor face trecerea spre p artea estica a Podisului Transilvaniei. Geologie Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect depunerea un or importante mase vulcanice, cu cratere în prezent stinse. Masivul Calimani apartine "arcului andezitic" aparut pe crusta continentala a b locurilor transilvan si pannonic- ca efect al coliziunii acestora cu placa euras iatica. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit de sisturi crist aline carpatice si formatiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-m ezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoniene din Depresiunea Transilvaniei. Elementul principal al Muntilor Calimani îl constituie "caldarea" situata în partea nordica a masivului, cu un diametru de circa 10km, formata initial în urma unui pr oces de prabusire, conditionat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate (Caliman- Izvor, Voievodeasa, Retitis, Pi etrosul), în urma dislocarii unui volum important de magma fluida. Evolutia ulteri oara a masivului -la care au concurat atât eroziunea glaciara, aceea a proceselor de siroire si torentiale, dezagregarea si alterarea , nu a reusit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult decât atât, l-a pus de acord si cu constitutia litologica. Astfel, imensa potcoava formata din creste cu altitudini în jur de 2.00m nu este altceva decât marginea vechii "caldari", iar p latourile slab înclinate catre exterior reprezinta scurgeri de lava revarsate din crater. În interiorul "caldarii", unde s-au acumulat depozite groase de explozie, care ulterior au fost caolinizate si silicifiate, relieful apare foarte accident at, spre deosebire de relieful linistit, cu forme domoale din zonele de dezvolta re a pânzelor efuzive andezitice. În acest fel, limita piroclastit-andezit se indivi dualizeaza în teren prin schimbari de panta, sei, denivelari bruste, etc.

Relieful Muntii Calimani domina regiunile înconjuratoare prin înaltimea vârfurilor.-10grade Celsius) se mentin între 18 si 21 grade Celsius. reprezinta partea cea mai importan ta a masivului. dominate de conuri vulcanice. cu relief alpin total deos ebit în comparatie cu restul lantului vulcanic. Durata de stralucire a soarelui coboara sub 1. Versantii Masivului Calimani au aspecte foarte variate. o creasta orientata nord-vest .081m) -Pietrosu (2. Umezeala relativa prezinta valori ridicate. mai ales în cazul marilor altitudini ce depasesc 1. prin durate medii ale stralucirii soarelui sub 1. în medi e. Vânturile au frecvente mari si viteze medii de 5-10m/s. are a spectul unui podis neted. alcatuita din podisuri andezitice si piroclastice (aglo merari vulcanice). Fragmentele din ace st platou. mai abrupt si cu "caldari" glaciare din care se rostogolesc râuri torentiale.400mm/an (cea mai mare parte sub forma de zapada). Versantul estic. Versantul sudic. cu înaltimile cele mai mari. corespunzator Mun tilor Carpati. care începe din muchia meridionala a craterelor. pe platourile situate la peste 1. sunt aproape orizontale. înaltat deasupr a depresiunilor Dragoiasa si Bilbor.000-1. alcatuita din stive de lave andezitice -orizontal e sau slab înclinate-care se dezagrega usor. precipitatiile fiind de 600-1. iar treptele inferioare sunt masiv împadurite. sub forma de coline. Cel nordic. vitezele maxime depasind uneori 40-45m/s. Grosimea medie a stratului de zapada este cup rinsa între 50 si 100cm. acest etaj se caracterizeaza prin valori medii anuale ale radiatiei globale sub 110kcal/cmp. Temperaturile medii anuale ating -2 grade Celsius. Aspectul este diferit de restul masivului deoarece vârful Pietrosu apare ca un pisc semet.800m. înmlastinite sau acoperite de turbarii. spre defileul Muresului: cele s uperioare dispuse imediat sub conul central.900 ore/ an.700-1. b) etajul climatic al muntilor înalti caracterizeaza regiunea înalta a Calimanilor. Am plitudinile dintre temperaturile medii ale lunilor celor mai calde si celor mai reci sunt de 18-21 grade Celsius. într-o creasta zimtata.100m). Umezeala relativa depaseste 88%. cu aspect de platou. Durata intervalului fara înghet este de 140-160 zile.800ore/an. corespunde unui podis de lave dominat de ma guri mari. Analizele climatice deosebesc un subtip climatic al muntilor josi si un subtip climatic al muntilor înalti. Reprezentând cea mai mare parte a masivul ui. iar durata intervalului fara înghet scade sub 100 de zile pe culmile înalte.800m. În partea sud -estica panta este foarte abrupta. b) zona vulcano-sedimentara. între 80-120 zile.700m. relieful ca racterizându-se prin prezenta a doua unitati relativ distincte: a) zona axiala centrala. iar nebuloz itatea depaseste 7 zecimi. dar maximele pot atinge valori de 250-350cm. Amplitudinile dintre temperat urile medii ale lunilor celor mai calde ( 8-15 grade Celsius) si celor mai reci (-6.100m. Stratul de zapada se mentine. 84%88%.800-1. coboara din Pietrosu catre sud-vest. ce cade în trepte largi. spre izvoare le râului Dorna si Neagra Sarului. a) etajul climatic al muntilor josi corespunde partii inferioare a masivului. iar stratele de lava au o dispozitie orizonta la sau usor înclinata. iar platoul dirijat odinioara spre sud-vest a fost intens decupat de pâraiele Negoiu si Pietro su si transformat în cea mai mare parte. zapada spulb erata acumulându-se în grosimi mari ce pot depasi 7-8m în locurile adapostite-depresio nare. chiar în vaile adânci si înguste.300mm/an. cu altitudini cuprinse între 800m si 1. Temperaturile m edii anuale sunt cuprinse între 4si 6 grade Celsius.sud-est. iar cantitatea de precipitatii atinge 1. . este mai fragmentat. care înconjoara zona centrala. Stratul de z apada se mentine în jur de 200de zile. Sectorul Negoiu Unguresc (2. si nebulozitate accentuata de 6-7zecimi pe platoul vulcanic. Clima Clima Muntilor Calimani se încadreaza în climatul temperat montan. Anual se înregistreaza mai putin de 40de zile senine. ducând la aparitia unor acumulari imens e de blocuri dispuse haotic si grohotisuri ce curg în pante. cât si pe cupolele vulcanice ce ajung la 2. cu o lungime de peste 4 km.

colorate cu nuan te gradate de brun.5-0.6) v egetand in aspre conditii stationale (mlastina oligotrofa). Ciungii Chiperenilor.faza de pin amestecat cu molid. datorita aciditatii si lipsei de oxigen. Etajul montande molidisuri se caracterizeaza prin dominarea molidului. arin verde. declarat monument al naturii in 1955. forme în drapel si târâtoare: molid. partial salcie si mesteacan. care ramân în plafonul inferior. intrucat stratul de muschi higroscopici musteste continuu. Eta julsubalpin. conditionat în mod hotarâtor de asprimea climatului rece. scorus.10 m si 3. Vegetatia forestiera Având în vedere conditiile limitative de altitudine si de clima. la o altitudine de 800 m. Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei. Patrunderea in tinov se face prin traversarea unui pod de lemn peste paraiasul Casoi. Suprafata rezervatiei este de cca. vegetatia Masivului Calimani corespunde etajelor de vegetatie subalpin si montan de molidisuri. in perioada prebo reala. Casoi.Bi strita si reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara noast ra. inainte de a intra in comuna Sarul Dornei .20 m. salcie capreasca.5. Flora bacteriana lips este in totalitate. care realizeaza masive închegate. cu urme de alun si stejaris mixt (cu ulm si tei). putin reprezentata ca faza de trecere din borealul timpuriu. este situat la o altitudine medie de 880m si este strabatut de un pod de lemn lung de 900m care permite vizi tatarea rezervatiei. Rezervatii naturale Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna ) Rezervatia se gaseste in apropierea soselei ce duce la Gura Haitii. ienupar.strajuita de dealurile S mida. in standa soselei nationale Vatra Dornei . in conditii vitrege de vegetatie s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru (Pinus silvestris. este asezata pe terasa paraului Neagra Sarului.umed-puternic vântos se caracterizeaza printr-un singur tip de vegetatie lemnoasa. zâmbru. au reiesit urmatoarele succ esiuni de vegetatie : . Demn de remarcat este ca. turfosa) pe un strat de turba a carui grosime variaza intre 1. var. mestea can. . avem surpriza de a descoperi "o tundra" de tip siberian compusa dintr-un puiet cu consistenta medie (0. Vegetatia este alcatuita in marea majoritate de muschiul de tip arctic (Sphagnu m). Analizele sporopolenice pot determina evolutia in timp de la formarea turbariil or de acum cateva mii de ani. jneapan. pe alocuri cu: plop tremurator. Turbaria. acesta nu are zo na de protectie.faza de pin cu molid. cu înaltimi re duse. Solul si apa sunt puternic acide.in drum spre masivul Calimani.00 ha. predominand acizii humici si humirici. peste care. Acest tinov. este de o formatie mai recenta (cca . 36. Dintre analizele si studiile efectuate de Emil Pop. spre deosebire de celelalte tinoave. elementul ocrotit al rezervatiei. 3000 ani). Trecand printr-o banda de molizi inalti. . Importanta stiintifica a acestei rezervatii consta in aciditatea stratelor de m uschi care a permis pastrarea nealterarata a polenului depus in stratele de turb a de-a lungul zecilor de ani.

trecand in subatlantic. coborand pe pante mai mari prin numeroase obcine. iar la sfarsitul erei secundare s-a forma t depresiunea de scufundare a Transilvaniei. Flora erbacee este alcatuita din specii acidofile : feriga ( Dryopteris cristat a). Acestea erau acoperite cu cca. care au dus la aparitia actualului masiv acum circa 35 milioane de ani. iar dintre muschi . legat de acel al Maramuresului.faza molid-fag-brad din subatlanticul rece si umed.faza molid-alun-stejaris mixt cu preponderenta molidului. precum si spec ii ca scorusul. Calimanii fiind deci cei mai tineri munti din tara noastra. ajungand la diametre cuprinse intre 10-22 cm la varste de circa 100 ani. acesta atingand maximul de uscaciune de la sfarsitul subbor ealului. merisorul ( Vaccinium vitis-idea). . Genetic.80 ha. ingrasamant pentru flori. Miscarile de incretire au dus mai intai la formarea Muntilor Bistritei.. cu ape ce curg spre nord s pre Bistrita. Ele sunt o marturie a trec erii timpului.). Fauna. tinoavele oligotrofe conserva atat speciile relicte cat si pe cele actu ale aratand succesiunea speciilor de-a lungul anilor. faza fagului fiind cea mai recenta. Modalitatea de geneza se pare ca a fost colmatarea unei mlastini entrofe de catre muschi (Sphagnum) . La limita bazinelor Dornelor ei se co ntinua prinr-un abrupt. Therium undulatum si Drasodes margaritella. Suprafata rezervatiei este de cca. Asadar. de la formarea lor. existenta lor fiind extrem de valoroasa pentru studiul evolutiei speciilor cat si pentru exploatarea rationala a turbei pentru calitatile sale de osebite ( curative. pana in albia raului Dorna. Caldarile glaciare tipice.faza molid-carpen. plopul tremurator si molidul (care alcatuiesc zona de protectie) . este reprezentata de unele relicte cu areal foarte indepartat : Groenlanda. separate intre ele prin perio ade de liniste. Betula warnstorffii).necunoscut in Europa Centrala si sudica. intreaga regiune corespundea golfulu i marin al Bargaului. rogozul ( Carex pauciflora). Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna) In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificat ii spre nord.Saphagnum wulfianum relict arctic si subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic. mesteacanul pufos ( Betula p ubescens) si unii hibrizi ( Betula hybrida. afinul ( Vaccinium myrtilus). ce inc hid intre ele bazinele hidrografice aproape parelele. ruginarea ( Andromeda polyfolia). l a o altitudine de 1900m. Extremul Orien t. de pe versantul bucovinean sunt pe Rachitis. vuietoarea ( Empetrum n igrum ). In ultima parte a tertiarului si in cuaternar s-a instalat glaciatia. o fur nica (Fornica fusca picea) si paianjenii Tetragantha pinicola. cuprinzand timpul ca lduros postglacial si boreal pana la subboreal. izolator. turba medicinala. In ansamblu acestia urca de la sud spr e nord pana la altitudini de peste 2100 m. In a doua parte a tertiaru lui (neogen) au avut loc cateva puternice eruptii. evid entiata in prezent prin existenta caldarilor pe partea de nord a celor mai inalt e piscuri. In mezozoic apele marii cretacice ocupau actuala regiune. . pe langa reprezentantii caracteristici zonei montane. rachiteaua ( Vaccinium oxicocos). 1 milion de ani in urma. tinoavele au inceput sa ia nastere in postglacial dupa permanentizarea timpului calduros. La inceputul tertiarului (paleogen). In prezent specia lemnoasa dominanta in tinovul Poiana Stampei este pinul silve stru (Pinus silvestris forma turfosa) care vegeteaza greu. 681. Este interesanta evolutia acestor munti. cum ar fi Macrobiatus dubrus . cand la altitudini de peste 800 m cadeau destule precipitatt ii pentru a alimenta sfragnetele vechi. etc. Scotia. . de ghetari ce se intideau pe distante de pana la 3 km.

Pietrosu Calimanilor. 384. numite vulcanocarst . O mentiune deosebita ar trebui facuta cu privire la exploatarea sulfului d in masivul Calimani. inspre varful Rachitis. a distrus definiti v ecosistemele montane din zona. pe versantu l nord-vestic. zambrul prezinta infurcari datorita intemperiilor (vanturi puternice. co . Cateva exemplare de larice (Larix europaea ssp. spre sud creasta Rachitis. Aici zambrul (Pinus cembra). la definitivarea configuratiei actuale.pe culmile Rachitis si Pietricelu . pl oi abundente. drepte. spre est arboretul de limita al amestecu lui molid-zambru.20 ha. evident iind curgerile masive de lava. Rezervatia a fost inclusa in legea 9/1973 privind protectia mediului inconjurat or si cuprinde padurile si jnepenisurile situate la izvorul paraului Neagra Saru lui. Re lieful Calimanilor se caracterizeza prin terase mari. avand ca limite : la vest saua ce duce spre varful Pietricelul. limonit si prin izvoare carbogazoase. rezervatia prezinta o deosebita importanta stiintifi ca prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural in amestec intim de molid si zambru. care. Rezervatia "12 Apostoli " (Dorna) Localizare: creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietr ele Rosii spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe. unic in tara si foarte rar in Europa. iar spre nord o linie marcata ce atinge soseaua care urca la c olonia de minieri Calimani. reli ct glaciar. Manifestarile post-vulcanice sunt reprezentate pr in depuneri de sulf nativ. cuprinde dupa inventarierea din 1973 peste 7000 de exemplare cu tru nchiuri bine conformate. formate in rocile vulcanice. arsite) care ii confera un aspec t aparte de rezistenta in fata dezlantuirilor naturii. fara a atinge nivelurile scontate. Alte specii erboase sunt : degetarutul ( Soldanella montana varietatea c alimanica si varietatea romanica). "sculptate " de intemperii in decursul vremurilor. ghintura (Gentiana punctata) ce apare sporadic in micile poienite de-a lung ul unor poteci.Ultimele miscari de ridicare au avut loc la inceputul cuaternarului si a u dus la formarea masivelor muntoase. concurand cu molidul in zona caruia se afla. In afara de peisaj.pe culmile Tamau. cilindrice. Suprafata rezervatiei este de cca. geruri. dispuse in trepte. ciubotica ( Primula minima). In patrimoniul rezervatiei se inscriu si "grotele Luanei". trasnete. ninsori masive. la limita superioara a vegetatiei fore stiere. Interesanta in acest perimetru este si prezenta arinului (Alnus viridis) care fixeaza bine solul precum si prezenta scorusului (Sorbus aucuparia forma l anuginosa)ce vegeteaza bine chiar pana la cota 1880. Carpatica) vegeaza in conditii b une si depaseste in multe cazuri 22 m inaltime si 60 cm in diametru. Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent in jnep enisuri sau pe soluri de natura vulcanica : smandarul (Rhododendron kotsckyi) ca re coloreaza in rosu aprins covorul vegetal in luna iulie-august. arii intregi necesitand lucrari severe de recon structie ecologica si protectia zonelor ocrotite. descoperite de geologul Emil Butnaru in 1961. Strun ior. In jnepenisul de peste 400 ha.

a unei femei ce aminteste de silueta faraoanei Nefertiti. Stuniorul (1885 m). etc. dar s-au inaintat si ipoteze care sus tin "modelari " provocate de om. Negoiul Unguresc (2084 m). reliefului si aspectului Calimanilor se gasesc la Rezervatia forestiera de jenpenis si Pinus cembra (Cali mani). creasta sa se intinde pe directia generala E-V in lungim e de peste 50 km. exceptionale daltu iri naturale. a unui urs cu capul plecat.un cap mai mic. Amanunte asupra genezei. Inaltimea maxima este atinsa in virful Pietrosul Calimaniului. Bradul Ciont (1899 m). Intre marile atractii turistice se numara forme ciudate de stinci vulcanice pe muntii Tihul. 200. Negoiul R omanesc). Descriere Generala Situati in nordul defileului Toplita-Deda al Muresului. spre nord.o fata lata. unele dintre acestea fiind in prezent exploatari de sulf. Craterul vulcanic cu un diametru de peste 10 km e ste marginit de varfurile cele mai inalte. Suprafata rezervatiei este de cca. Puncte de acces in zona Comuna Bistrita Bargaului Comuna Josenii Bargaului Comuna Neagra Sarului La Monument (dn 15 Toplita-borsec) Orasul Deda Pasul Paltinis . dezagreg area fizica. etc. cu o fr unte mai ingusta si o barba alungita. In interiorul craterului se afla cateva cosuri vulcanice secundare (Pietricelui. avand parca si un coif pe crestet. Iezerul Calimaniului (2023 m). a unui ba tran spre sud. Resitis (202 1 m). la 2100 m. spre sud . Grupul de stanci ce formeaza rezervatia este cel mai important si cuprinde "scu lpturi" fantastice. In acest ultim sector se afla rezervatia geologica "Stincile Doisprezece Apostoli". Gruiului (1913 m). afluent al Dornei. spre nord . uni ca de acest fel in Bucovina. Figura batranului se evidentiaza prin aceea ca are "tr ei " fete distincte. orientate spre cele trei carari ce se indreapta spre el : c atre Gura Haitii . eroziunea aglomeratelor.nstituite din fragmete de lava cimentata. brahicefala. argumente suficiente pentru infiintarea in 1971 a acestei rezervatii. Rusca.monument al na turii. dar mai ales pe Tamau si Lucac iu. ca de exemplu figura unui mos cu barba. iar spre nord este despicat de Valea Neagra. Originea acestor formatiuni megalitice este certa : modelarea eoliana. Alaturi de aceste formatiuni se gasesc jnepenisuri si ienuparete de pe versantu l vestic care adapostesc cocosul de mesteacan ( Lyrurus tetrix) . Retisis.00 ha. Varful Haitei. d e tip dolicocefal. muntii Caliman reprezint a cea mai intinsa unitate montana din Carpatii Orientali.o fata mai inalta si ingusta. Alte virfuri mai insemnate: Bistriciorul (1990 m) .

Rezervatia 12 Apostoli Vatra Dornei .Saua Bitca Strejii Pasul Paltinis .Sub Varful Ratitis Satul Gura Haitii .Piatra Cusmei Satul Colibita .Saua Ratitis Gura Paraului Voivodeasa .Poiana Cofii Satul Rastolita . Ref.Coada Pietrosului € . Ref. refugii si locuri de campare Ref.Varful Zurzugau (1989) La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Poiana Bradu Cantonul Cocos .Saru Dornei Satul Calimanel Satul Colibita Satul Coverca Satul Cusma Satul Dorna Candrenilor Satul Dornisoara Satul Gura Haitii Satul Lunca Bradului Satul Poiana Negrii Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) Satul Vatava Cabane. Luana Comuna Neagra Sarului .Saua Bitca Strejii Orasul Deda . € Cele Gruiu Luana Negoiu Puturosu Salvamont Bradu Ciont mai recente fotografii Trasee Satul Cusma .Sub Varful Ratitis Satul Calimanel . Ref.Saua Gruiu Satul Vatava .Sub Varful Ratitis Satul Dorna Candrenilor .Comuna Neagra Sarului Satul Colibita .Satul Gura Haitii Satul Dornisoara .Poiana Stegii Satul Lunca Bradului . Ref.Piatra Cusmei Comuna Bistrita Bargaului .Ref.Saua Nicovala Vatra Dornei .Varful Pietrosul (2100) Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) . Iezer La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Satul Dornisoara Poiana Puturosu .Curmatura Tihu Stina Terha .Satul Rastolita Comuna Josenii Bargaului .Saua Capul Dealului Satul Coverca .Poiana Tomii Satul Lunca Bradului .Varful Pietrosul (2100) Orasul Deda .Saua Bitca Strejii Saua Terha .Satul Gura Haitii Satul Gura Haitii .Ref.