Aplicatie calimani

Încadrare în zona. Limite

Muntii Calimani se gasesc în sud-vestul judetului Suceava si apartin lantului vulc anic ce captuseste latura interna a Carpatilor Orientali, situat în zona de contac t a muntilor de încretire cu marile depresiuni de prabusire ale Transilvaniei si P annoniei. Calimanii (inclusiv Gurghiu si Harghita) se încadreaza în grupa sudica a celor mai t ineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8-5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior. Intensa activitat e vulcanica a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lun gime de 450km (din care 370km pe teritoriul tarii noastre). Constituiti din alte rnante de lave, Muntii Calimani apartin grupei sudice - cea mai importanta masa vulcanica, cu o suprafata de aproximativ 6.400kmp, cu latimea de 40km ( chiar pe ste 50km în sectorul Calimani) si lungimea de aproape 160km. Masivul Calimani este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Piet rosul Calimanului-2.100m, Retitis-2.023m, etc), care coboara treptat catre Tusna d (Ciomatu- 1.301m). În acest sector apar numeroase conuri vulcanice distruse part ial de eroziune, care datorita prabusirilor au dus la deschiderea unor cratere ("caldari") imense, cu diametrul de circa 10km în Calimani. Muntii Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor Orienta li, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din tara noastra, desfasurându-se pe directia nord-vest- sud-est, fiind delimitat la nord de zona depresionara a Dorn elor (Vatra Dornei) si muntii Bârgaului, la est - sirul depresiunilor Paltinis, Dr agoiasa, Bilbor, Secu îl separa de muntii înalti ai Bistritei si de munceii Giurgeul ui (sud-est), la sud- defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanic i ai Gurghiului, la vest - piemontul colinar al Calimanilor face trecerea spre p artea estica a Podisului Transilvaniei. Geologie Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect depunerea un or importante mase vulcanice, cu cratere în prezent stinse. Masivul Calimani apartine "arcului andezitic" aparut pe crusta continentala a b locurilor transilvan si pannonic- ca efect al coliziunii acestora cu placa euras iatica. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit de sisturi crist aline carpatice si formatiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-m ezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoniene din Depresiunea Transilvaniei. Elementul principal al Muntilor Calimani îl constituie "caldarea" situata în partea nordica a masivului, cu un diametru de circa 10km, formata initial în urma unui pr oces de prabusire, conditionat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate (Caliman- Izvor, Voievodeasa, Retitis, Pi etrosul), în urma dislocarii unui volum important de magma fluida. Evolutia ulteri oara a masivului -la care au concurat atât eroziunea glaciara, aceea a proceselor de siroire si torentiale, dezagregarea si alterarea , nu a reusit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult decât atât, l-a pus de acord si cu constitutia litologica. Astfel, imensa potcoava formata din creste cu altitudini în jur de 2.00m nu este altceva decât marginea vechii "caldari", iar p latourile slab înclinate catre exterior reprezinta scurgeri de lava revarsate din crater. În interiorul "caldarii", unde s-au acumulat depozite groase de explozie, care ulterior au fost caolinizate si silicifiate, relieful apare foarte accident at, spre deosebire de relieful linistit, cu forme domoale din zonele de dezvolta re a pânzelor efuzive andezitice. În acest fel, limita piroclastit-andezit se indivi dualizeaza în teren prin schimbari de panta, sei, denivelari bruste, etc.

care înconjoara zona centrala.300mm/an. reprezinta partea cea mai importan ta a masivului.700-1.700m. dar maximele pot atinge valori de 250-350cm. precipitatiile fiind de 600-1. dominate de conuri vulcanice. Umezeala relativa depaseste 88%. relieful ca racterizându-se prin prezenta a doua unitati relativ distincte: a) zona axiala centrala. si nebulozitate accentuata de 6-7zecimi pe platoul vulcanic. b) etajul climatic al muntilor înalti caracterizeaza regiunea înalta a Calimanilor. Stratul de z apada se mentine în jur de 200de zile. iar durata intervalului fara înghet scade sub 100 de zile pe culmile înalte. Cel nordic.900 ore/ an. ce cade în trepte largi.400mm/an (cea mai mare parte sub forma de zapada). Fragmentele din ace st platou. mai abrupt si cu "caldari" glaciare din care se rostogolesc râuri torentiale. Grosimea medie a stratului de zapada este cup rinsa între 50 si 100cm.-10grade Celsius) se mentin între 18 si 21 grade Celsius. spre defileul Muresului: cele s uperioare dispuse imediat sub conul central. Am plitudinile dintre temperaturile medii ale lunilor celor mai calde si celor mai reci sunt de 18-21 grade Celsius. Clima Clima Muntilor Calimani se încadreaza în climatul temperat montan. Analizele climatice deosebesc un subtip climatic al muntilor josi si un subtip climatic al muntilor înalti.800m. Umezeala relativa prezinta valori ridicate.800ore/an. este mai fragmentat.000-1.Relieful Muntii Calimani domina regiunile înconjuratoare prin înaltimea vârfurilor.100m. Versantul sudic. între 80-120 zile. sunt aproape orizontale. cu înaltimile cele mai mari.100m). pe platourile situate la peste 1. Stratul de zapada se mentine. cât si pe cupolele vulcanice ce ajung la 2.sud-est. Temperaturile m edii anuale sunt cuprinse între 4si 6 grade Celsius. zapada spulb erata acumulându-se în grosimi mari ce pot depasi 7-8m în locurile adapostite-depresio nare. acest etaj se caracterizeaza prin valori medii anuale ale radiatiei globale sub 110kcal/cmp. 84%88%. iar cantitatea de precipitatii atinge 1. cu aspect de platou. sub forma de coline. vitezele maxime depasind uneori 40-45m/s. iar treptele inferioare sunt masiv împadurite.800-1. Amplitudinile dintre temperat urile medii ale lunilor celor mai calde ( 8-15 grade Celsius) si celor mai reci (-6.800m. într-o creasta zimtata. înmlastinite sau acoperite de turbarii. Vânturile au frecvente mari si viteze medii de 5-10m/s. spre izvoare le râului Dorna si Neagra Sarului. Versantii Masivului Calimani au aspecte foarte variate. cu relief alpin total deos ebit în comparatie cu restul lantului vulcanic. ducând la aparitia unor acumulari imens e de blocuri dispuse haotic si grohotisuri ce curg în pante. cu altitudini cuprinse între 800m si 1. iar platoul dirijat odinioara spre sud-vest a fost intens decupat de pâraiele Negoiu si Pietro su si transformat în cea mai mare parte. corespunzator Mun tilor Carpati. iar stratele de lava au o dispozitie orizonta la sau usor înclinata. coboara din Pietrosu catre sud-vest. chiar în vaile adânci si înguste. Versantul estic. Reprezentând cea mai mare parte a masivul ui. o creasta orientata nord-vest . alcatuita din stive de lave andezitice -orizontal e sau slab înclinate-care se dezagrega usor. Durata intervalului fara înghet este de 140-160 zile. b) zona vulcano-sedimentara. . Anual se înregistreaza mai putin de 40de zile senine. în medi e. Temperaturile medii anuale ating -2 grade Celsius. Aspectul este diferit de restul masivului deoarece vârful Pietrosu apare ca un pisc semet. a) etajul climatic al muntilor josi corespunde partii inferioare a masivului.081m) -Pietrosu (2. alcatuita din podisuri andezitice si piroclastice (aglo merari vulcanice). Sectorul Negoiu Unguresc (2. În partea sud -estica panta este foarte abrupta. înaltat deasupr a depresiunilor Dragoiasa si Bilbor. cu o lungime de peste 4 km. Durata de stralucire a soarelui coboara sub 1. are a spectul unui podis neted. corespunde unui podis de lave dominat de ma guri mari. care începe din muchia meridionala a craterelor. prin durate medii ale stralucirii soarelui sub 1. mai ales în cazul marilor altitudini ce depasesc 1. iar nebuloz itatea depaseste 7 zecimi.

6) v egetand in aspre conditii stationale (mlastina oligotrofa). Casoi.20 m. Flora bacteriana lips este in totalitate. putin reprezentata ca faza de trecere din borealul timpuriu. colorate cu nuan te gradate de brun. partial salcie si mesteacan. Rezervatii naturale Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna ) Rezervatia se gaseste in apropierea soselei ce duce la Gura Haitii. Analizele sporopolenice pot determina evolutia in timp de la formarea turbariil or de acum cateva mii de ani. vegetatia Masivului Calimani corespunde etajelor de vegetatie subalpin si montan de molidisuri. pe alocuri cu: plop tremurator. predominand acizii humici si humirici. in perioada prebo reala. Vegetatia este alcatuita in marea majoritate de muschiul de tip arctic (Sphagnu m). salcie capreasca.in drum spre masivul Calimani.faza de pin cu molid. datorita aciditatii si lipsei de oxigen. arin verde. Importanta stiintifica a acestei rezervatii consta in aciditatea stratelor de m uschi care a permis pastrarea nealterarata a polenului depus in stratele de turb a de-a lungul zecilor de ani. var.5-0. . cu înaltimi re duse. Solul si apa sunt puternic acide. 36. elementul ocrotit al rezervatiei. Acest tinov. scorus. Etajul montande molidisuri se caracterizeaza prin dominarea molidului. Eta julsubalpin. care ramân în plafonul inferior. este situat la o altitudine medie de 880m si este strabatut de un pod de lemn lung de 900m care permite vizi tatarea rezervatiei. Suprafata rezervatiei este de cca. la o altitudine de 800 m. au reiesit urmatoarele succ esiuni de vegetatie : . Turbaria. Patrunderea in tinov se face prin traversarea unui pod de lemn peste paraiasul Casoi. zâmbru. este de o formatie mai recenta (cca . Ciungii Chiperenilor. este asezata pe terasa paraului Neagra Sarului. acesta nu are zo na de protectie. Dintre analizele si studiile efectuate de Emil Pop. inainte de a intra in comuna Sarul Dornei . in conditii vitrege de vegetatie s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru (Pinus silvestris. Demn de remarcat este ca. care realizeaza masive închegate. Vegetatia forestiera Având în vedere conditiile limitative de altitudine si de clima.10 m si 3. Trecand printr-o banda de molizi inalti. turfosa) pe un strat de turba a carui grosime variaza intre 1. intrucat stratul de muschi higroscopici musteste continuu.5. forme în drapel si târâtoare: molid. spre deosebire de celelalte tinoave. mestea can. conditionat în mod hotarâtor de asprimea climatului rece. peste care.umed-puternic vântos se caracterizeaza printr-un singur tip de vegetatie lemnoasa.Bi strita si reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara noast ra.faza de pin amestecat cu molid. Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei. ienupar.00 ha. declarat monument al naturii in 1955. .strajuita de dealurile S mida. in standa soselei nationale Vatra Dornei . 3000 ani). cu urme de alun si stejaris mixt (cu ulm si tei). jneapan. avem surpriza de a descoperi "o tundra" de tip siberian compusa dintr-un puiet cu consistenta medie (0.

tinoavele oligotrofe conserva atat speciile relicte cat si pe cele actu ale aratand succesiunea speciilor de-a lungul anilor.). de ghetari ce se intideau pe distante de pana la 3 km. cum ar fi Macrobiatus dubrus . Este interesanta evolutia acestor munti. iar la sfarsitul erei secundare s-a forma t depresiunea de scufundare a Transilvaniei. . Therium undulatum si Drasodes margaritella. ce inc hid intre ele bazinele hidrografice aproape parelele. La limita bazinelor Dornelor ei se co ntinua prinr-un abrupt. Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna) In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificat ii spre nord. o fur nica (Fornica fusca picea) si paianjenii Tetragantha pinicola. ajungand la diametre cuprinse intre 10-22 cm la varste de circa 100 ani. cand la altitudini de peste 800 m cadeau destule precipitatt ii pentru a alimenta sfragnetele vechi. rachiteaua ( Vaccinium oxicocos). afinul ( Vaccinium myrtilus).necunoscut in Europa Centrala si sudica. existenta lor fiind extrem de valoroasa pentru studiul evolutiei speciilor cat si pentru exploatarea rationala a turbei pentru calitatile sale de osebite ( curative. In prezent specia lemnoasa dominanta in tinovul Poiana Stampei este pinul silve stru (Pinus silvestris forma turfosa) care vegeteaza greu. rogozul ( Carex pauciflora). mesteacanul pufos ( Betula p ubescens) si unii hibrizi ( Betula hybrida. Genetic. In ultima parte a tertiarului si in cuaternar s-a instalat glaciatia. evid entiata in prezent prin existenta caldarilor pe partea de nord a celor mai inalt e piscuri. 1 milion de ani in urma. Caldarile glaciare tipice. Calimanii fiind deci cei mai tineri munti din tara noastra. 681. Suprafata rezervatiei este de cca. Ele sunt o marturie a trec erii timpului. La inceputul tertiarului (paleogen).faza molid-fag-brad din subatlanticul rece si umed. pe langa reprezentantii caracteristici zonei montane. cu ape ce curg spre nord s pre Bistrita. intreaga regiune corespundea golfulu i marin al Bargaului. de la formarea lor. acesta atingand maximul de uscaciune de la sfarsitul subbor ealului. In a doua parte a tertiaru lui (neogen) au avut loc cateva puternice eruptii. de pe versantul bucovinean sunt pe Rachitis. Extremul Orien t. l a o altitudine de 1900m. tinoavele au inceput sa ia nastere in postglacial dupa permanentizarea timpului calduros. Acestea erau acoperite cu cca. . separate intre ele prin perio ade de liniste.. faza fagului fiind cea mai recenta. legat de acel al Maramuresului. precum si spec ii ca scorusul.Saphagnum wulfianum relict arctic si subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic. . ingrasamant pentru flori. Modalitatea de geneza se pare ca a fost colmatarea unei mlastini entrofe de catre muschi (Sphagnum) . Scotia. pana in albia raului Dorna. turba medicinala. ruginarea ( Andromeda polyfolia). plopul tremurator si molidul (care alcatuiesc zona de protectie) . cuprinzand timpul ca lduros postglacial si boreal pana la subboreal. izolator. Fauna. merisorul ( Vaccinium vitis-idea).faza molid-carpen. trecand in subatlantic. Flora erbacee este alcatuita din specii acidofile : feriga ( Dryopteris cristat a). este reprezentata de unele relicte cu areal foarte indepartat : Groenlanda. Betula warnstorffii). care au dus la aparitia actualului masiv acum circa 35 milioane de ani. In mezozoic apele marii cretacice ocupau actuala regiune. In ansamblu acestia urca de la sud spr e nord pana la altitudini de peste 2100 m.80 ha. Miscarile de incretire au dus mai intai la formarea Muntilor Bistritei. Asadar.faza molid-alun-stejaris mixt cu preponderenta molidului. etc. iar dintre muschi . vuietoarea ( Empetrum n igrum ). coborand pe pante mai mari prin numeroase obcine.

cuprinde dupa inventarierea din 1973 peste 7000 de exemplare cu tru nchiuri bine conformate. co .Ultimele miscari de ridicare au avut loc la inceputul cuaternarului si a u dus la formarea masivelor muntoase. Rezervatia "12 Apostoli " (Dorna) Localizare: creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietr ele Rosii spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe. pe versantu l nord-vestic. "sculptate " de intemperii in decursul vremurilor. Cateva exemplare de larice (Larix europaea ssp. In jnepenisul de peste 400 ha. 384. In patrimoniul rezervatiei se inscriu si "grotele Luanei". unic in tara si foarte rar in Europa. evident iind curgerile masive de lava. In afara de peisaj. descoperite de geologul Emil Butnaru in 1961. arsite) care ii confera un aspec t aparte de rezistenta in fata dezlantuirilor naturii. rezervatia prezinta o deosebita importanta stiintifi ca prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural in amestec intim de molid si zambru. cilindrice. numite vulcanocarst . la limita superioara a vegetatiei fore stiere. fara a atinge nivelurile scontate. Aici zambrul (Pinus cembra). avand ca limite : la vest saua ce duce spre varful Pietricelul. formate in rocile vulcanice.pe culmile Tamau. Suprafata rezervatiei este de cca. spre sud creasta Rachitis. Pietrosu Calimanilor. Manifestarile post-vulcanice sunt reprezentate pr in depuneri de sulf nativ. ciubotica ( Primula minima). concurand cu molidul in zona caruia se afla. trasnete. Re lieful Calimanilor se caracterizeza prin terase mari.20 ha. inspre varful Rachitis. iar spre nord o linie marcata ce atinge soseaua care urca la c olonia de minieri Calimani. Interesanta in acest perimetru este si prezenta arinului (Alnus viridis) care fixeaza bine solul precum si prezenta scorusului (Sorbus aucuparia forma l anuginosa)ce vegeteaza bine chiar pana la cota 1880. geruri. a distrus definiti v ecosistemele montane din zona. zambrul prezinta infurcari datorita intemperiilor (vanturi puternice. O mentiune deosebita ar trebui facuta cu privire la exploatarea sulfului d in masivul Calimani. spre est arboretul de limita al amestecu lui molid-zambru. Strun ior. ghintura (Gentiana punctata) ce apare sporadic in micile poienite de-a lung ul unor poteci. limonit si prin izvoare carbogazoase. arii intregi necesitand lucrari severe de recon structie ecologica si protectia zonelor ocrotite. ninsori masive. Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent in jnep enisuri sau pe soluri de natura vulcanica : smandarul (Rhododendron kotsckyi) ca re coloreaza in rosu aprins covorul vegetal in luna iulie-august.pe culmile Rachitis si Pietricelu . care. pl oi abundente. dispuse in trepte. drepte. Alte specii erboase sunt : degetarutul ( Soldanella montana varietatea c alimanica si varietatea romanica). la definitivarea configuratiei actuale. Rezervatia a fost inclusa in legea 9/1973 privind protectia mediului inconjurat or si cuprinde padurile si jnepenisurile situate la izvorul paraului Neagra Saru lui. Carpatica) vegeaza in conditii b une si depaseste in multe cazuri 22 m inaltime si 60 cm in diametru. reli ct glaciar.

etc. eroziunea aglomeratelor. Iezerul Calimaniului (2023 m). Resitis (202 1 m). uni ca de acest fel in Bucovina. exceptionale daltu iri naturale. Rusca. In acest ultim sector se afla rezervatia geologica "Stincile Doisprezece Apostoli". Varful Haitei. reliefului si aspectului Calimanilor se gasesc la Rezervatia forestiera de jenpenis si Pinus cembra (Cali mani).o fata mai inalta si ingusta. Craterul vulcanic cu un diametru de peste 10 km e ste marginit de varfurile cele mai inalte. In interiorul craterului se afla cateva cosuri vulcanice secundare (Pietricelui. spre nord. spre sud . a unui urs cu capul plecat. unele dintre acestea fiind in prezent exploatari de sulf. la 2100 m. Inaltimea maxima este atinsa in virful Pietrosul Calimaniului. Stuniorul (1885 m). etc. a unei femei ce aminteste de silueta faraoanei Nefertiti. argumente suficiente pentru infiintarea in 1971 a acestei rezervatii. dezagreg area fizica. iar spre nord este despicat de Valea Neagra. avand parca si un coif pe crestet. Negoiul Unguresc (2084 m). Alaturi de aceste formatiuni se gasesc jnepenisuri si ienuparete de pe versantu l vestic care adapostesc cocosul de mesteacan ( Lyrurus tetrix) . dar s-au inaintat si ipoteze care sus tin "modelari " provocate de om. dar mai ales pe Tamau si Lucac iu.o fata lata. ca de exemplu figura unui mos cu barba.monument al na turii. Originea acestor formatiuni megalitice este certa : modelarea eoliana. spre nord .un cap mai mic. Negoiul R omanesc). 200. Amanunte asupra genezei. muntii Caliman reprezint a cea mai intinsa unitate montana din Carpatii Orientali. Suprafata rezervatiei este de cca. Bradul Ciont (1899 m). cu o fr unte mai ingusta si o barba alungita. d e tip dolicocefal. Puncte de acces in zona Comuna Bistrita Bargaului Comuna Josenii Bargaului Comuna Neagra Sarului La Monument (dn 15 Toplita-borsec) Orasul Deda Pasul Paltinis . Grupul de stanci ce formeaza rezervatia este cel mai important si cuprinde "scu lpturi" fantastice. Gruiului (1913 m). a unui ba tran spre sud.00 ha. Alte virfuri mai insemnate: Bistriciorul (1990 m) . Figura batranului se evidentiaza prin aceea ca are "tr ei " fete distincte. Descriere Generala Situati in nordul defileului Toplita-Deda al Muresului. orientate spre cele trei carari ce se indreapta spre el : c atre Gura Haitii . brahicefala. creasta sa se intinde pe directia generala E-V in lungim e de peste 50 km. afluent al Dornei.nstituite din fragmete de lava cimentata. Retisis. Intre marile atractii turistice se numara forme ciudate de stinci vulcanice pe muntii Tihul.

Luana Comuna Neagra Sarului .Piatra Cusmei Satul Colibita .Satul Gura Haitii Satul Dornisoara .Saua Nicovala Vatra Dornei .Ref.Sub Varful Ratitis Satul Dorna Candrenilor . Ref.Curmatura Tihu Stina Terha . Ref.Poiana Cofii Satul Rastolita .Ref.Comuna Neagra Sarului Satul Colibita .Varful Pietrosul (2100) Orasul Deda .Saua Ratitis Gura Paraului Voivodeasa .Saru Dornei Satul Calimanel Satul Colibita Satul Coverca Satul Cusma Satul Dorna Candrenilor Satul Dornisoara Satul Gura Haitii Satul Lunca Bradului Satul Poiana Negrii Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) Satul Vatava Cabane. Ref.Saua Gruiu Satul Vatava .Sub Varful Ratitis Satul Calimanel .Poiana Tomii Satul Lunca Bradului .Saua Bitca Strejii Orasul Deda .Varful Pietrosul (2100) Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) .Piatra Cusmei Comuna Bistrita Bargaului .Satul Gura Haitii Satul Gura Haitii .Rezervatia 12 Apostoli Vatra Dornei .Poiana Bradu Cantonul Cocos .Sub Varful Ratitis Satul Gura Haitii . Ref. € Cele Gruiu Luana Negoiu Puturosu Salvamont Bradu Ciont mai recente fotografii Trasee Satul Cusma . Iezer La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Poiana Stegii Satul Lunca Bradului . refugii si locuri de campare Ref.Saua Capul Dealului Satul Coverca .Satul Rastolita Comuna Josenii Bargaului .Coada Pietrosului € .Saua Bitca Strejii Pasul Paltinis .Varful Zurzugau (1989) La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Saua Bitca Strejii Saua Terha .Satul Dornisoara Poiana Puturosu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful