P. 1
aplicatie calimani

aplicatie calimani

|Views: 212|Likes:
Published by tohaspeedcore

More info:

Published by: tohaspeedcore on Sep 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2014

pdf

text

original

Aplicatie calimani

Încadrare în zona. Limite

Muntii Calimani se gasesc în sud-vestul judetului Suceava si apartin lantului vulc anic ce captuseste latura interna a Carpatilor Orientali, situat în zona de contac t a muntilor de încretire cu marile depresiuni de prabusire ale Transilvaniei si P annoniei. Calimanii (inclusiv Gurghiu si Harghita) se încadreaza în grupa sudica a celor mai t ineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8-5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior. Intensa activitat e vulcanica a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lun gime de 450km (din care 370km pe teritoriul tarii noastre). Constituiti din alte rnante de lave, Muntii Calimani apartin grupei sudice - cea mai importanta masa vulcanica, cu o suprafata de aproximativ 6.400kmp, cu latimea de 40km ( chiar pe ste 50km în sectorul Calimani) si lungimea de aproape 160km. Masivul Calimani este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Piet rosul Calimanului-2.100m, Retitis-2.023m, etc), care coboara treptat catre Tusna d (Ciomatu- 1.301m). În acest sector apar numeroase conuri vulcanice distruse part ial de eroziune, care datorita prabusirilor au dus la deschiderea unor cratere ("caldari") imense, cu diametrul de circa 10km în Calimani. Muntii Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor Orienta li, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din tara noastra, desfasurându-se pe directia nord-vest- sud-est, fiind delimitat la nord de zona depresionara a Dorn elor (Vatra Dornei) si muntii Bârgaului, la est - sirul depresiunilor Paltinis, Dr agoiasa, Bilbor, Secu îl separa de muntii înalti ai Bistritei si de munceii Giurgeul ui (sud-est), la sud- defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanic i ai Gurghiului, la vest - piemontul colinar al Calimanilor face trecerea spre p artea estica a Podisului Transilvaniei. Geologie Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect depunerea un or importante mase vulcanice, cu cratere în prezent stinse. Masivul Calimani apartine "arcului andezitic" aparut pe crusta continentala a b locurilor transilvan si pannonic- ca efect al coliziunii acestora cu placa euras iatica. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit de sisturi crist aline carpatice si formatiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-m ezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoniene din Depresiunea Transilvaniei. Elementul principal al Muntilor Calimani îl constituie "caldarea" situata în partea nordica a masivului, cu un diametru de circa 10km, formata initial în urma unui pr oces de prabusire, conditionat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate (Caliman- Izvor, Voievodeasa, Retitis, Pi etrosul), în urma dislocarii unui volum important de magma fluida. Evolutia ulteri oara a masivului -la care au concurat atât eroziunea glaciara, aceea a proceselor de siroire si torentiale, dezagregarea si alterarea , nu a reusit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult decât atât, l-a pus de acord si cu constitutia litologica. Astfel, imensa potcoava formata din creste cu altitudini în jur de 2.00m nu este altceva decât marginea vechii "caldari", iar p latourile slab înclinate catre exterior reprezinta scurgeri de lava revarsate din crater. În interiorul "caldarii", unde s-au acumulat depozite groase de explozie, care ulterior au fost caolinizate si silicifiate, relieful apare foarte accident at, spre deosebire de relieful linistit, cu forme domoale din zonele de dezvolta re a pânzelor efuzive andezitice. În acest fel, limita piroclastit-andezit se indivi dualizeaza în teren prin schimbari de panta, sei, denivelari bruste, etc.

corespunzator Mun tilor Carpati. Stratul de z apada se mentine în jur de 200de zile. cât si pe cupolele vulcanice ce ajung la 2. Anual se înregistreaza mai putin de 40de zile senine. alcatuita din podisuri andezitice si piroclastice (aglo merari vulcanice).800-1. Fragmentele din ace st platou. 84%88%. b) zona vulcano-sedimentara. Umezeala relativa depaseste 88%.sud-est. cu altitudini cuprinse între 800m si 1.300mm/an. b) etajul climatic al muntilor înalti caracterizeaza regiunea înalta a Calimanilor. cu o lungime de peste 4 km. iar platoul dirijat odinioara spre sud-vest a fost intens decupat de pâraiele Negoiu si Pietro su si transformat în cea mai mare parte.-10grade Celsius) se mentin între 18 si 21 grade Celsius. înaltat deasupr a depresiunilor Dragoiasa si Bilbor. iar durata intervalului fara înghet scade sub 100 de zile pe culmile înalte. Grosimea medie a stratului de zapada este cup rinsa între 50 si 100cm. Durata de stralucire a soarelui coboara sub 1.800m. sunt aproape orizontale. are a spectul unui podis neted. dar maximele pot atinge valori de 250-350cm. în medi e. corespunde unui podis de lave dominat de ma guri mari. alcatuita din stive de lave andezitice -orizontal e sau slab înclinate-care se dezagrega usor. mai ales în cazul marilor altitudini ce depasesc 1. precipitatiile fiind de 600-1.900 ore/ an.000-1.700-1. sub forma de coline. Aspectul este diferit de restul masivului deoarece vârful Pietrosu apare ca un pisc semet. ducând la aparitia unor acumulari imens e de blocuri dispuse haotic si grohotisuri ce curg în pante. Temperaturile medii anuale ating -2 grade Celsius. Sectorul Negoiu Unguresc (2. . este mai fragmentat.100m). Umezeala relativa prezinta valori ridicate.400mm/an (cea mai mare parte sub forma de zapada). relieful ca racterizându-se prin prezenta a doua unitati relativ distincte: a) zona axiala centrala.081m) -Pietrosu (2. coboara din Pietrosu catre sud-vest. Vânturile au frecvente mari si viteze medii de 5-10m/s. Stratul de zapada se mentine. într-o creasta zimtata. spre defileul Muresului: cele s uperioare dispuse imediat sub conul central. spre izvoare le râului Dorna si Neagra Sarului. Versantii Masivului Calimani au aspecte foarte variate. cu relief alpin total deos ebit în comparatie cu restul lantului vulcanic. cu aspect de platou. ce cade în trepte largi. acest etaj se caracterizeaza prin valori medii anuale ale radiatiei globale sub 110kcal/cmp. Versantul sudic. pe platourile situate la peste 1. Temperaturile m edii anuale sunt cuprinse între 4si 6 grade Celsius. iar stratele de lava au o dispozitie orizonta la sau usor înclinata. chiar în vaile adânci si înguste. mai abrupt si cu "caldari" glaciare din care se rostogolesc râuri torentiale. Durata intervalului fara înghet este de 140-160 zile.800ore/an. prin durate medii ale stralucirii soarelui sub 1. cu înaltimile cele mai mari. între 80-120 zile. Versantul estic. Reprezentând cea mai mare parte a masivul ui. Am plitudinile dintre temperaturile medii ale lunilor celor mai calde si celor mai reci sunt de 18-21 grade Celsius.Relieful Muntii Calimani domina regiunile înconjuratoare prin înaltimea vârfurilor. iar cantitatea de precipitatii atinge 1. În partea sud -estica panta este foarte abrupta. Amplitudinile dintre temperat urile medii ale lunilor celor mai calde ( 8-15 grade Celsius) si celor mai reci (-6. iar nebuloz itatea depaseste 7 zecimi. zapada spulb erata acumulându-se în grosimi mari ce pot depasi 7-8m în locurile adapostite-depresio nare. dominate de conuri vulcanice. care începe din muchia meridionala a craterelor. Clima Clima Muntilor Calimani se încadreaza în climatul temperat montan. iar treptele inferioare sunt masiv împadurite. care înconjoara zona centrala. a) etajul climatic al muntilor josi corespunde partii inferioare a masivului.700m.100m. reprezinta partea cea mai importan ta a masivului. o creasta orientata nord-vest . vitezele maxime depasind uneori 40-45m/s.800m. si nebulozitate accentuata de 6-7zecimi pe platoul vulcanic. Cel nordic. Analizele climatice deosebesc un subtip climatic al muntilor josi si un subtip climatic al muntilor înalti. înmlastinite sau acoperite de turbarii.

ienupar. Importanta stiintifica a acestei rezervatii consta in aciditatea stratelor de m uschi care a permis pastrarea nealterarata a polenului depus in stratele de turb a de-a lungul zecilor de ani. peste care. acesta nu are zo na de protectie. Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei. Turbaria. Suprafata rezervatiei este de cca. . cu urme de alun si stejaris mixt (cu ulm si tei). putin reprezentata ca faza de trecere din borealul timpuriu.faza de pin cu molid. Acest tinov.6) v egetand in aspre conditii stationale (mlastina oligotrofa). 36. Etajul montande molidisuri se caracterizeaza prin dominarea molidului. zâmbru. declarat monument al naturii in 1955. Solul si apa sunt puternic acide. intrucat stratul de muschi higroscopici musteste continuu. var. predominand acizii humici si humirici. Demn de remarcat este ca. la o altitudine de 800 m. vegetatia Masivului Calimani corespunde etajelor de vegetatie subalpin si montan de molidisuri. Trecand printr-o banda de molizi inalti. forme în drapel si târâtoare: molid.5. partial salcie si mesteacan.faza de pin amestecat cu molid. conditionat în mod hotarâtor de asprimea climatului rece. scorus.strajuita de dealurile S mida.10 m si 3. arin verde. Analizele sporopolenice pot determina evolutia in timp de la formarea turbariil or de acum cateva mii de ani. colorate cu nuan te gradate de brun. Flora bacteriana lips este in totalitate. Patrunderea in tinov se face prin traversarea unui pod de lemn peste paraiasul Casoi. este de o formatie mai recenta (cca . Dintre analizele si studiile efectuate de Emil Pop. . datorita aciditatii si lipsei de oxigen.umed-puternic vântos se caracterizeaza printr-un singur tip de vegetatie lemnoasa.5-0. Ciungii Chiperenilor. avem surpriza de a descoperi "o tundra" de tip siberian compusa dintr-un puiet cu consistenta medie (0. jneapan.Bi strita si reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara noast ra. Rezervatii naturale Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna ) Rezervatia se gaseste in apropierea soselei ce duce la Gura Haitii. care realizeaza masive închegate. care ramân în plafonul inferior.in drum spre masivul Calimani.20 m. cu înaltimi re duse. pe alocuri cu: plop tremurator. Vegetatia este alcatuita in marea majoritate de muschiul de tip arctic (Sphagnu m). este situat la o altitudine medie de 880m si este strabatut de un pod de lemn lung de 900m care permite vizi tatarea rezervatiei. elementul ocrotit al rezervatiei. Casoi. Vegetatia forestiera Având în vedere conditiile limitative de altitudine si de clima. Eta julsubalpin.00 ha. mestea can. au reiesit urmatoarele succ esiuni de vegetatie : . in conditii vitrege de vegetatie s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru (Pinus silvestris. 3000 ani). salcie capreasca. spre deosebire de celelalte tinoave. turfosa) pe un strat de turba a carui grosime variaza intre 1. in standa soselei nationale Vatra Dornei . in perioada prebo reala. inainte de a intra in comuna Sarul Dornei . este asezata pe terasa paraului Neagra Sarului.

faza molid-alun-stejaris mixt cu preponderenta molidului. Caldarile glaciare tipice.necunoscut in Europa Centrala si sudica.80 ha. Este interesanta evolutia acestor munti. ajungand la diametre cuprinse intre 10-22 cm la varste de circa 100 ani. tinoavele au inceput sa ia nastere in postglacial dupa permanentizarea timpului calduros. In a doua parte a tertiaru lui (neogen) au avut loc cateva puternice eruptii. etc. faza fagului fiind cea mai recenta. . Flora erbacee este alcatuita din specii acidofile : feriga ( Dryopteris cristat a). coborand pe pante mai mari prin numeroase obcine. La limita bazinelor Dornelor ei se co ntinua prinr-un abrupt. pe langa reprezentantii caracteristici zonei montane. . izolator. La inceputul tertiarului (paleogen). rachiteaua ( Vaccinium oxicocos). mesteacanul pufos ( Betula p ubescens) si unii hibrizi ( Betula hybrida. este reprezentata de unele relicte cu areal foarte indepartat : Groenlanda. In prezent specia lemnoasa dominanta in tinovul Poiana Stampei este pinul silve stru (Pinus silvestris forma turfosa) care vegeteaza greu. rogozul ( Carex pauciflora). plopul tremurator si molidul (care alcatuiesc zona de protectie) . acesta atingand maximul de uscaciune de la sfarsitul subbor ealului. intreaga regiune corespundea golfulu i marin al Bargaului. 681. iar dintre muschi . de la formarea lor. separate intre ele prin perio ade de liniste. . ingrasamant pentru flori. existenta lor fiind extrem de valoroasa pentru studiul evolutiei speciilor cat si pentru exploatarea rationala a turbei pentru calitatile sale de osebite ( curative. Acestea erau acoperite cu cca.). de pe versantul bucovinean sunt pe Rachitis. legat de acel al Maramuresului.. Calimanii fiind deci cei mai tineri munti din tara noastra. Scotia. o fur nica (Fornica fusca picea) si paianjenii Tetragantha pinicola. Ele sunt o marturie a trec erii timpului. Asadar.faza molid-carpen. cand la altitudini de peste 800 m cadeau destule precipitatt ii pentru a alimenta sfragnetele vechi. cu ape ce curg spre nord s pre Bistrita. In ansamblu acestia urca de la sud spr e nord pana la altitudini de peste 2100 m. ce inc hid intre ele bazinele hidrografice aproape parelele. ruginarea ( Andromeda polyfolia). cuprinzand timpul ca lduros postglacial si boreal pana la subboreal. Genetic. Miscarile de incretire au dus mai intai la formarea Muntilor Bistritei. afinul ( Vaccinium myrtilus). pana in albia raului Dorna.Saphagnum wulfianum relict arctic si subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic. Fauna. trecand in subatlantic. iar la sfarsitul erei secundare s-a forma t depresiunea de scufundare a Transilvaniei.faza molid-fag-brad din subatlanticul rece si umed. In ultima parte a tertiarului si in cuaternar s-a instalat glaciatia. merisorul ( Vaccinium vitis-idea). vuietoarea ( Empetrum n igrum ). l a o altitudine de 1900m. Suprafata rezervatiei este de cca. Modalitatea de geneza se pare ca a fost colmatarea unei mlastini entrofe de catre muschi (Sphagnum) . Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna) In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificat ii spre nord. precum si spec ii ca scorusul. turba medicinala. In mezozoic apele marii cretacice ocupau actuala regiune. tinoavele oligotrofe conserva atat speciile relicte cat si pe cele actu ale aratand succesiunea speciilor de-a lungul anilor. Extremul Orien t. Betula warnstorffii). cum ar fi Macrobiatus dubrus . de ghetari ce se intideau pe distante de pana la 3 km. evid entiata in prezent prin existenta caldarilor pe partea de nord a celor mai inalt e piscuri. 1 milion de ani in urma. care au dus la aparitia actualului masiv acum circa 35 milioane de ani. Therium undulatum si Drasodes margaritella.

pe culmile Rachitis si Pietricelu . fara a atinge nivelurile scontate. Cateva exemplare de larice (Larix europaea ssp. ciubotica ( Primula minima). numite vulcanocarst . Alte specii erboase sunt : degetarutul ( Soldanella montana varietatea c alimanica si varietatea romanica). Aici zambrul (Pinus cembra). Strun ior. ghintura (Gentiana punctata) ce apare sporadic in micile poienite de-a lung ul unor poteci. zambrul prezinta infurcari datorita intemperiilor (vanturi puternice. pl oi abundente. Rezervatia a fost inclusa in legea 9/1973 privind protectia mediului inconjurat or si cuprinde padurile si jnepenisurile situate la izvorul paraului Neagra Saru lui. la limita superioara a vegetatiei fore stiere. rezervatia prezinta o deosebita importanta stiintifi ca prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural in amestec intim de molid si zambru. Manifestarile post-vulcanice sunt reprezentate pr in depuneri de sulf nativ. trasnete. spre est arboretul de limita al amestecu lui molid-zambru. arsite) care ii confera un aspec t aparte de rezistenta in fata dezlantuirilor naturii. a distrus definiti v ecosistemele montane din zona. In afara de peisaj. Interesanta in acest perimetru este si prezenta arinului (Alnus viridis) care fixeaza bine solul precum si prezenta scorusului (Sorbus aucuparia forma l anuginosa)ce vegeteaza bine chiar pana la cota 1880. In patrimoniul rezervatiei se inscriu si "grotele Luanei". Suprafata rezervatiei este de cca. O mentiune deosebita ar trebui facuta cu privire la exploatarea sulfului d in masivul Calimani. reli ct glaciar. cuprinde dupa inventarierea din 1973 peste 7000 de exemplare cu tru nchiuri bine conformate. cilindrice. 384. care. avand ca limite : la vest saua ce duce spre varful Pietricelul. Rezervatia "12 Apostoli " (Dorna) Localizare: creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietr ele Rosii spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe. "sculptate " de intemperii in decursul vremurilor.Ultimele miscari de ridicare au avut loc la inceputul cuaternarului si a u dus la formarea masivelor muntoase. limonit si prin izvoare carbogazoase. In jnepenisul de peste 400 ha. Carpatica) vegeaza in conditii b une si depaseste in multe cazuri 22 m inaltime si 60 cm in diametru. Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent in jnep enisuri sau pe soluri de natura vulcanica : smandarul (Rhododendron kotsckyi) ca re coloreaza in rosu aprins covorul vegetal in luna iulie-august. formate in rocile vulcanice. unic in tara si foarte rar in Europa.20 ha. co .pe culmile Tamau. evident iind curgerile masive de lava. pe versantu l nord-vestic. concurand cu molidul in zona caruia se afla. iar spre nord o linie marcata ce atinge soseaua care urca la c olonia de minieri Calimani. spre sud creasta Rachitis. ninsori masive. la definitivarea configuratiei actuale. Pietrosu Calimanilor. Re lieful Calimanilor se caracterizeza prin terase mari. arii intregi necesitand lucrari severe de recon structie ecologica si protectia zonelor ocrotite. geruri. dispuse in trepte. descoperite de geologul Emil Butnaru in 1961. drepte. inspre varful Rachitis.

a unui urs cu capul plecat. a unui ba tran spre sud. eroziunea aglomeratelor. cu o fr unte mai ingusta si o barba alungita. Iezerul Calimaniului (2023 m). Craterul vulcanic cu un diametru de peste 10 km e ste marginit de varfurile cele mai inalte. spre sud . Varful Haitei. uni ca de acest fel in Bucovina. Retisis. ca de exemplu figura unui mos cu barba.00 ha. 200. la 2100 m. iar spre nord este despicat de Valea Neagra. Grupul de stanci ce formeaza rezervatia este cel mai important si cuprinde "scu lpturi" fantastice. In acest ultim sector se afla rezervatia geologica "Stincile Doisprezece Apostoli".o fata mai inalta si ingusta. unele dintre acestea fiind in prezent exploatari de sulf. Rusca. dar s-au inaintat si ipoteze care sus tin "modelari " provocate de om. Puncte de acces in zona Comuna Bistrita Bargaului Comuna Josenii Bargaului Comuna Neagra Sarului La Monument (dn 15 Toplita-borsec) Orasul Deda Pasul Paltinis . Descriere Generala Situati in nordul defileului Toplita-Deda al Muresului. brahicefala. Negoiul Unguresc (2084 m). Figura batranului se evidentiaza prin aceea ca are "tr ei " fete distincte. orientate spre cele trei carari ce se indreapta spre el : c atre Gura Haitii . In interiorul craterului se afla cateva cosuri vulcanice secundare (Pietricelui.o fata lata. Negoiul R omanesc). reliefului si aspectului Calimanilor se gasesc la Rezervatia forestiera de jenpenis si Pinus cembra (Cali mani). Originea acestor formatiuni megalitice este certa : modelarea eoliana. dezagreg area fizica.nstituite din fragmete de lava cimentata. creasta sa se intinde pe directia generala E-V in lungim e de peste 50 km. Suprafata rezervatiei este de cca.un cap mai mic.monument al na turii. Stuniorul (1885 m). argumente suficiente pentru infiintarea in 1971 a acestei rezervatii. Alte virfuri mai insemnate: Bistriciorul (1990 m) . exceptionale daltu iri naturale. Bradul Ciont (1899 m). muntii Caliman reprezint a cea mai intinsa unitate montana din Carpatii Orientali. etc. spre nord. a unei femei ce aminteste de silueta faraoanei Nefertiti. Resitis (202 1 m). Amanunte asupra genezei. spre nord . d e tip dolicocefal. dar mai ales pe Tamau si Lucac iu. Intre marile atractii turistice se numara forme ciudate de stinci vulcanice pe muntii Tihul. Inaltimea maxima este atinsa in virful Pietrosul Calimaniului. avand parca si un coif pe crestet. etc. afluent al Dornei. Gruiului (1913 m). Alaturi de aceste formatiuni se gasesc jnepenisuri si ienuparete de pe versantu l vestic care adapostesc cocosul de mesteacan ( Lyrurus tetrix) .

Ref. € Cele Gruiu Luana Negoiu Puturosu Salvamont Bradu Ciont mai recente fotografii Trasee Satul Cusma .Poiana Cofii Satul Rastolita .Poiana Bradu Cantonul Cocos .Saru Dornei Satul Calimanel Satul Colibita Satul Coverca Satul Cusma Satul Dorna Candrenilor Satul Dornisoara Satul Gura Haitii Satul Lunca Bradului Satul Poiana Negrii Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) Satul Vatava Cabane.Curmatura Tihu Stina Terha .Piatra Cusmei Comuna Bistrita Bargaului . Ref.Sub Varful Ratitis Satul Calimanel .Varful Pietrosul (2100) Orasul Deda .Saua Bitca Strejii Orasul Deda .Comuna Neagra Sarului Satul Colibita .Varful Zurzugau (1989) La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Saua Capul Dealului Satul Coverca .Poiana Stegii Satul Lunca Bradului .Piatra Cusmei Satul Colibita .Poiana Tomii Satul Lunca Bradului .Rezervatia 12 Apostoli Vatra Dornei . Iezer La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Satul Gura Haitii Satul Gura Haitii .Saua Nicovala Vatra Dornei .Saua Gruiu Satul Vatava .Ref.Coada Pietrosului € . Ref. Luana Comuna Neagra Sarului .Saua Ratitis Gura Paraului Voivodeasa . refugii si locuri de campare Ref.Sub Varful Ratitis Satul Dorna Candrenilor .Varful Pietrosul (2100) Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) .Satul Rastolita Comuna Josenii Bargaului .Saua Bitca Strejii Pasul Paltinis .Saua Bitca Strejii Saua Terha . Ref.Satul Gura Haitii Satul Dornisoara .Satul Dornisoara Poiana Puturosu .Sub Varful Ratitis Satul Gura Haitii . Ref.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->