Aplicatie calimani

Încadrare în zona. Limite

Muntii Calimani se gasesc în sud-vestul judetului Suceava si apartin lantului vulc anic ce captuseste latura interna a Carpatilor Orientali, situat în zona de contac t a muntilor de încretire cu marile depresiuni de prabusire ale Transilvaniei si P annoniei. Calimanii (inclusiv Gurghiu si Harghita) se încadreaza în grupa sudica a celor mai t ineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8-5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior. Intensa activitat e vulcanica a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lun gime de 450km (din care 370km pe teritoriul tarii noastre). Constituiti din alte rnante de lave, Muntii Calimani apartin grupei sudice - cea mai importanta masa vulcanica, cu o suprafata de aproximativ 6.400kmp, cu latimea de 40km ( chiar pe ste 50km în sectorul Calimani) si lungimea de aproape 160km. Masivul Calimani este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Piet rosul Calimanului-2.100m, Retitis-2.023m, etc), care coboara treptat catre Tusna d (Ciomatu- 1.301m). În acest sector apar numeroase conuri vulcanice distruse part ial de eroziune, care datorita prabusirilor au dus la deschiderea unor cratere ("caldari") imense, cu diametrul de circa 10km în Calimani. Muntii Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor Orienta li, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din tara noastra, desfasurându-se pe directia nord-vest- sud-est, fiind delimitat la nord de zona depresionara a Dorn elor (Vatra Dornei) si muntii Bârgaului, la est - sirul depresiunilor Paltinis, Dr agoiasa, Bilbor, Secu îl separa de muntii înalti ai Bistritei si de munceii Giurgeul ui (sud-est), la sud- defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanic i ai Gurghiului, la vest - piemontul colinar al Calimanilor face trecerea spre p artea estica a Podisului Transilvaniei. Geologie Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect depunerea un or importante mase vulcanice, cu cratere în prezent stinse. Masivul Calimani apartine "arcului andezitic" aparut pe crusta continentala a b locurilor transilvan si pannonic- ca efect al coliziunii acestora cu placa euras iatica. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit de sisturi crist aline carpatice si formatiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-m ezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoniene din Depresiunea Transilvaniei. Elementul principal al Muntilor Calimani îl constituie "caldarea" situata în partea nordica a masivului, cu un diametru de circa 10km, formata initial în urma unui pr oces de prabusire, conditionat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate (Caliman- Izvor, Voievodeasa, Retitis, Pi etrosul), în urma dislocarii unui volum important de magma fluida. Evolutia ulteri oara a masivului -la care au concurat atât eroziunea glaciara, aceea a proceselor de siroire si torentiale, dezagregarea si alterarea , nu a reusit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult decât atât, l-a pus de acord si cu constitutia litologica. Astfel, imensa potcoava formata din creste cu altitudini în jur de 2.00m nu este altceva decât marginea vechii "caldari", iar p latourile slab înclinate catre exterior reprezinta scurgeri de lava revarsate din crater. În interiorul "caldarii", unde s-au acumulat depozite groase de explozie, care ulterior au fost caolinizate si silicifiate, relieful apare foarte accident at, spre deosebire de relieful linistit, cu forme domoale din zonele de dezvolta re a pânzelor efuzive andezitice. În acest fel, limita piroclastit-andezit se indivi dualizeaza în teren prin schimbari de panta, sei, denivelari bruste, etc.

mai abrupt si cu "caldari" glaciare din care se rostogolesc râuri torentiale. alcatuita din podisuri andezitice si piroclastice (aglo merari vulcanice). între 80-120 zile.100m.000-1.300mm/an. în medi e. sunt aproape orizontale. a) etajul climatic al muntilor josi corespunde partii inferioare a masivului. corespunde unui podis de lave dominat de ma guri mari. iar treptele inferioare sunt masiv împadurite. b) zona vulcano-sedimentara. are a spectul unui podis neted. Umezeala relativa depaseste 88%. Sectorul Negoiu Unguresc (2. care începe din muchia meridionala a craterelor. o creasta orientata nord-vest . Versantii Masivului Calimani au aspecte foarte variate.800ore/an. ducând la aparitia unor acumulari imens e de blocuri dispuse haotic si grohotisuri ce curg în pante. Vânturile au frecvente mari si viteze medii de 5-10m/s. Analizele climatice deosebesc un subtip climatic al muntilor josi si un subtip climatic al muntilor înalti. cu o lungime de peste 4 km. Aspectul este diferit de restul masivului deoarece vârful Pietrosu apare ca un pisc semet. alcatuita din stive de lave andezitice -orizontal e sau slab înclinate-care se dezagrega usor. reprezinta partea cea mai importan ta a masivului. Stratul de zapada se mentine. într-o creasta zimtata. cu aspect de platou. Umezeala relativa prezinta valori ridicate. precipitatiile fiind de 600-1. Cel nordic. Fragmentele din ace st platou. dar maximele pot atinge valori de 250-350cm. ce cade în trepte largi. b) etajul climatic al muntilor înalti caracterizeaza regiunea înalta a Calimanilor. În partea sud -estica panta este foarte abrupta. pe platourile situate la peste 1.081m) -Pietrosu (2. cât si pe cupolele vulcanice ce ajung la 2. înaltat deasupr a depresiunilor Dragoiasa si Bilbor.400mm/an (cea mai mare parte sub forma de zapada). este mai fragmentat. spre defileul Muresului: cele s uperioare dispuse imediat sub conul central. Versantul sudic.-10grade Celsius) se mentin între 18 si 21 grade Celsius. prin durate medii ale stralucirii soarelui sub 1. coboara din Pietrosu catre sud-vest. dominate de conuri vulcanice. vitezele maxime depasind uneori 40-45m/s.800m. cu relief alpin total deos ebit în comparatie cu restul lantului vulcanic. iar cantitatea de precipitatii atinge 1. mai ales în cazul marilor altitudini ce depasesc 1. Durata de stralucire a soarelui coboara sub 1. Clima Clima Muntilor Calimani se încadreaza în climatul temperat montan. Versantul estic. spre izvoare le râului Dorna si Neagra Sarului. Reprezentând cea mai mare parte a masivul ui. Amplitudinile dintre temperat urile medii ale lunilor celor mai calde ( 8-15 grade Celsius) si celor mai reci (-6. iar stratele de lava au o dispozitie orizonta la sau usor înclinata. cu înaltimile cele mai mari. Temperaturile medii anuale ating -2 grade Celsius.700m.900 ore/ an. iar durata intervalului fara înghet scade sub 100 de zile pe culmile înalte. acest etaj se caracterizeaza prin valori medii anuale ale radiatiei globale sub 110kcal/cmp. care înconjoara zona centrala. Temperaturile m edii anuale sunt cuprinse între 4si 6 grade Celsius. Am plitudinile dintre temperaturile medii ale lunilor celor mai calde si celor mai reci sunt de 18-21 grade Celsius. Anual se înregistreaza mai putin de 40de zile senine.100m). zapada spulb erata acumulându-se în grosimi mari ce pot depasi 7-8m în locurile adapostite-depresio nare. iar platoul dirijat odinioara spre sud-vest a fost intens decupat de pâraiele Negoiu si Pietro su si transformat în cea mai mare parte. cu altitudini cuprinse între 800m si 1.700-1.800m. si nebulozitate accentuata de 6-7zecimi pe platoul vulcanic.Relieful Muntii Calimani domina regiunile înconjuratoare prin înaltimea vârfurilor. corespunzator Mun tilor Carpati. Stratul de z apada se mentine în jur de 200de zile. relieful ca racterizându-se prin prezenta a doua unitati relativ distincte: a) zona axiala centrala.sud-est.800-1. Durata intervalului fara înghet este de 140-160 zile. Grosimea medie a stratului de zapada este cup rinsa între 50 si 100cm. sub forma de coline. chiar în vaile adânci si înguste. . iar nebuloz itatea depaseste 7 zecimi. înmlastinite sau acoperite de turbarii. 84%88%.

5. partial salcie si mesteacan. Solul si apa sunt puternic acide.faza de pin amestecat cu molid. Patrunderea in tinov se face prin traversarea unui pod de lemn peste paraiasul Casoi. in standa soselei nationale Vatra Dornei . Flora bacteriana lips este in totalitate. acesta nu are zo na de protectie. cu urme de alun si stejaris mixt (cu ulm si tei). predominand acizii humici si humirici. cu înaltimi re duse. intrucat stratul de muschi higroscopici musteste continuu. la o altitudine de 800 m. Trecand printr-o banda de molizi inalti. ienupar. Etajul montande molidisuri se caracterizeaza prin dominarea molidului.00 ha. salcie capreasca. in perioada prebo reala. Rezervatii naturale Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna ) Rezervatia se gaseste in apropierea soselei ce duce la Gura Haitii.10 m si 3. Acest tinov. colorate cu nuan te gradate de brun. datorita aciditatii si lipsei de oxigen. Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei.Bi strita si reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara noast ra. putin reprezentata ca faza de trecere din borealul timpuriu.in drum spre masivul Calimani. Demn de remarcat este ca. Vegetatia este alcatuita in marea majoritate de muschiul de tip arctic (Sphagnu m). peste care. turfosa) pe un strat de turba a carui grosime variaza intre 1. in conditii vitrege de vegetatie s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru (Pinus silvestris.20 m. 36.6) v egetand in aspre conditii stationale (mlastina oligotrofa). vegetatia Masivului Calimani corespunde etajelor de vegetatie subalpin si montan de molidisuri.strajuita de dealurile S mida. mestea can. Casoi. Vegetatia forestiera Având în vedere conditiile limitative de altitudine si de clima. inainte de a intra in comuna Sarul Dornei . este asezata pe terasa paraului Neagra Sarului. spre deosebire de celelalte tinoave. forme în drapel si târâtoare: molid. . Suprafata rezervatiei este de cca. care ramân în plafonul inferior. declarat monument al naturii in 1955. Ciungii Chiperenilor. arin verde. jneapan. este de o formatie mai recenta (cca . Dintre analizele si studiile efectuate de Emil Pop.faza de pin cu molid. Importanta stiintifica a acestei rezervatii consta in aciditatea stratelor de m uschi care a permis pastrarea nealterarata a polenului depus in stratele de turb a de-a lungul zecilor de ani. este situat la o altitudine medie de 880m si este strabatut de un pod de lemn lung de 900m care permite vizi tatarea rezervatiei. pe alocuri cu: plop tremurator. Turbaria. var. Eta julsubalpin. au reiesit urmatoarele succ esiuni de vegetatie : .umed-puternic vântos se caracterizeaza printr-un singur tip de vegetatie lemnoasa. care realizeaza masive închegate. Analizele sporopolenice pot determina evolutia in timp de la formarea turbariil or de acum cateva mii de ani.5-0. elementul ocrotit al rezervatiei. zâmbru. conditionat în mod hotarâtor de asprimea climatului rece. 3000 ani). scorus. . avem surpriza de a descoperi "o tundra" de tip siberian compusa dintr-un puiet cu consistenta medie (0.

In prezent specia lemnoasa dominanta in tinovul Poiana Stampei este pinul silve stru (Pinus silvestris forma turfosa) care vegeteaza greu. La limita bazinelor Dornelor ei se co ntinua prinr-un abrupt. Modalitatea de geneza se pare ca a fost colmatarea unei mlastini entrofe de catre muschi (Sphagnum) . Asadar. coborand pe pante mai mari prin numeroase obcine. Acestea erau acoperite cu cca. intreaga regiune corespundea golfulu i marin al Bargaului. Flora erbacee este alcatuita din specii acidofile : feriga ( Dryopteris cristat a). cum ar fi Macrobiatus dubrus . cand la altitudini de peste 800 m cadeau destule precipitatt ii pentru a alimenta sfragnetele vechi. trecand in subatlantic. existenta lor fiind extrem de valoroasa pentru studiul evolutiei speciilor cat si pentru exploatarea rationala a turbei pentru calitatile sale de osebite ( curative. Scotia. tinoavele oligotrofe conserva atat speciile relicte cat si pe cele actu ale aratand succesiunea speciilor de-a lungul anilor. In a doua parte a tertiaru lui (neogen) au avut loc cateva puternice eruptii. izolator. In ansamblu acestia urca de la sud spr e nord pana la altitudini de peste 2100 m. . vuietoarea ( Empetrum n igrum ). Betula warnstorffii). care au dus la aparitia actualului masiv acum circa 35 milioane de ani. Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna) In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificat ii spre nord.faza molid-carpen.faza molid-fag-brad din subatlanticul rece si umed. o fur nica (Fornica fusca picea) si paianjenii Tetragantha pinicola. de ghetari ce se intideau pe distante de pana la 3 km. Genetic. Extremul Orien t. ce inc hid intre ele bazinele hidrografice aproape parelele. de pe versantul bucovinean sunt pe Rachitis. 1 milion de ani in urma. l a o altitudine de 1900m. iar la sfarsitul erei secundare s-a forma t depresiunea de scufundare a Transilvaniei. . ingrasamant pentru flori. pana in albia raului Dorna. plopul tremurator si molidul (care alcatuiesc zona de protectie) . In ultima parte a tertiarului si in cuaternar s-a instalat glaciatia. mesteacanul pufos ( Betula p ubescens) si unii hibrizi ( Betula hybrida. evid entiata in prezent prin existenta caldarilor pe partea de nord a celor mai inalt e piscuri. Ele sunt o marturie a trec erii timpului. La inceputul tertiarului (paleogen). tinoavele au inceput sa ia nastere in postglacial dupa permanentizarea timpului calduros..Saphagnum wulfianum relict arctic si subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic. este reprezentata de unele relicte cu areal foarte indepartat : Groenlanda.80 ha. 681. Miscarile de incretire au dus mai intai la formarea Muntilor Bistritei. Calimanii fiind deci cei mai tineri munti din tara noastra. cuprinzand timpul ca lduros postglacial si boreal pana la subboreal. faza fagului fiind cea mai recenta. legat de acel al Maramuresului.faza molid-alun-stejaris mixt cu preponderenta molidului. . pe langa reprezentantii caracteristici zonei montane. Este interesanta evolutia acestor munti. de la formarea lor. Caldarile glaciare tipice. Therium undulatum si Drasodes margaritella. etc. Suprafata rezervatiei este de cca. afinul ( Vaccinium myrtilus). ruginarea ( Andromeda polyfolia). In mezozoic apele marii cretacice ocupau actuala regiune. rachiteaua ( Vaccinium oxicocos). iar dintre muschi . cu ape ce curg spre nord s pre Bistrita. rogozul ( Carex pauciflora). turba medicinala. acesta atingand maximul de uscaciune de la sfarsitul subbor ealului. precum si spec ii ca scorusul. Fauna. merisorul ( Vaccinium vitis-idea). ajungand la diametre cuprinse intre 10-22 cm la varste de circa 100 ani.necunoscut in Europa Centrala si sudica.). separate intre ele prin perio ade de liniste.

inspre varful Rachitis. Rezervatia a fost inclusa in legea 9/1973 privind protectia mediului inconjurat or si cuprinde padurile si jnepenisurile situate la izvorul paraului Neagra Saru lui. la definitivarea configuratiei actuale. In patrimoniul rezervatiei se inscriu si "grotele Luanei". iar spre nord o linie marcata ce atinge soseaua care urca la c olonia de minieri Calimani. In jnepenisul de peste 400 ha. Manifestarile post-vulcanice sunt reprezentate pr in depuneri de sulf nativ.20 ha. cuprinde dupa inventarierea din 1973 peste 7000 de exemplare cu tru nchiuri bine conformate. Cateva exemplare de larice (Larix europaea ssp. spre sud creasta Rachitis.pe culmile Rachitis si Pietricelu . reli ct glaciar. care. O mentiune deosebita ar trebui facuta cu privire la exploatarea sulfului d in masivul Calimani. concurand cu molidul in zona caruia se afla. Aici zambrul (Pinus cembra). pe versantu l nord-vestic. ciubotica ( Primula minima). a distrus definiti v ecosistemele montane din zona. ghintura (Gentiana punctata) ce apare sporadic in micile poienite de-a lung ul unor poteci. zambrul prezinta infurcari datorita intemperiilor (vanturi puternice. limonit si prin izvoare carbogazoase. In afara de peisaj. trasnete. dispuse in trepte. Interesanta in acest perimetru este si prezenta arinului (Alnus viridis) care fixeaza bine solul precum si prezenta scorusului (Sorbus aucuparia forma l anuginosa)ce vegeteaza bine chiar pana la cota 1880. avand ca limite : la vest saua ce duce spre varful Pietricelul. unic in tara si foarte rar in Europa. formate in rocile vulcanice. ninsori masive. arii intregi necesitand lucrari severe de recon structie ecologica si protectia zonelor ocrotite. descoperite de geologul Emil Butnaru in 1961. la limita superioara a vegetatiei fore stiere. fara a atinge nivelurile scontate. Alte specii erboase sunt : degetarutul ( Soldanella montana varietatea c alimanica si varietatea romanica).pe culmile Tamau. Pietrosu Calimanilor. arsite) care ii confera un aspec t aparte de rezistenta in fata dezlantuirilor naturii. drepte. rezervatia prezinta o deosebita importanta stiintifi ca prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural in amestec intim de molid si zambru. Strun ior. co . 384. Carpatica) vegeaza in conditii b une si depaseste in multe cazuri 22 m inaltime si 60 cm in diametru. pl oi abundente. "sculptate " de intemperii in decursul vremurilor. Re lieful Calimanilor se caracterizeza prin terase mari. numite vulcanocarst . Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent in jnep enisuri sau pe soluri de natura vulcanica : smandarul (Rhododendron kotsckyi) ca re coloreaza in rosu aprins covorul vegetal in luna iulie-august. Rezervatia "12 Apostoli " (Dorna) Localizare: creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietr ele Rosii spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe. spre est arboretul de limita al amestecu lui molid-zambru. evident iind curgerile masive de lava.Ultimele miscari de ridicare au avut loc la inceputul cuaternarului si a u dus la formarea masivelor muntoase. geruri. cilindrice. Suprafata rezervatiei este de cca.

o fata mai inalta si ingusta. a unei femei ce aminteste de silueta faraoanei Nefertiti. Descriere Generala Situati in nordul defileului Toplita-Deda al Muresului. eroziunea aglomeratelor. Negoiul R omanesc). exceptionale daltu iri naturale. muntii Caliman reprezint a cea mai intinsa unitate montana din Carpatii Orientali. a unui urs cu capul plecat. iar spre nord este despicat de Valea Neagra. Negoiul Unguresc (2084 m).00 ha. Gruiului (1913 m). Alaturi de aceste formatiuni se gasesc jnepenisuri si ienuparete de pe versantu l vestic care adapostesc cocosul de mesteacan ( Lyrurus tetrix) . Inaltimea maxima este atinsa in virful Pietrosul Calimaniului.un cap mai mic. Iezerul Calimaniului (2023 m). In interiorul craterului se afla cateva cosuri vulcanice secundare (Pietricelui. Varful Haitei. etc. Stuniorul (1885 m). dezagreg area fizica.o fata lata. Figura batranului se evidentiaza prin aceea ca are "tr ei " fete distincte. Bradul Ciont (1899 m). Originea acestor formatiuni megalitice este certa : modelarea eoliana. spre nord. Craterul vulcanic cu un diametru de peste 10 km e ste marginit de varfurile cele mai inalte. Intre marile atractii turistice se numara forme ciudate de stinci vulcanice pe muntii Tihul. uni ca de acest fel in Bucovina. afluent al Dornei. Grupul de stanci ce formeaza rezervatia este cel mai important si cuprinde "scu lpturi" fantastice. ca de exemplu figura unui mos cu barba. dar s-au inaintat si ipoteze care sus tin "modelari " provocate de om. orientate spre cele trei carari ce se indreapta spre el : c atre Gura Haitii .nstituite din fragmete de lava cimentata. Resitis (202 1 m). avand parca si un coif pe crestet. brahicefala. argumente suficiente pentru infiintarea in 1971 a acestei rezervatii. Rusca. la 2100 m. In acest ultim sector se afla rezervatia geologica "Stincile Doisprezece Apostoli". cu o fr unte mai ingusta si o barba alungita. Amanunte asupra genezei. a unui ba tran spre sud. Suprafata rezervatiei este de cca. Puncte de acces in zona Comuna Bistrita Bargaului Comuna Josenii Bargaului Comuna Neagra Sarului La Monument (dn 15 Toplita-borsec) Orasul Deda Pasul Paltinis .monument al na turii. etc. unele dintre acestea fiind in prezent exploatari de sulf. dar mai ales pe Tamau si Lucac iu. Alte virfuri mai insemnate: Bistriciorul (1990 m) . Retisis. creasta sa se intinde pe directia generala E-V in lungim e de peste 50 km. reliefului si aspectului Calimanilor se gasesc la Rezervatia forestiera de jenpenis si Pinus cembra (Cali mani). d e tip dolicocefal. 200. spre nord . spre sud .

Ref.Saru Dornei Satul Calimanel Satul Colibita Satul Coverca Satul Cusma Satul Dorna Candrenilor Satul Dornisoara Satul Gura Haitii Satul Lunca Bradului Satul Poiana Negrii Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) Satul Vatava Cabane.Piatra Cusmei Satul Colibita .Ref.Saua Ratitis Gura Paraului Voivodeasa .Sub Varful Ratitis Satul Calimanel .Poiana Tomii Satul Lunca Bradului .Poiana Stegii Satul Lunca Bradului .Varful Zurzugau (1989) La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Ref.Curmatura Tihu Stina Terha .Comuna Neagra Sarului Satul Colibita . Ref.Saua Gruiu Satul Vatava .Satul Gura Haitii Satul Gura Haitii .Saua Bitca Strejii Pasul Paltinis . € Cele Gruiu Luana Negoiu Puturosu Salvamont Bradu Ciont mai recente fotografii Trasee Satul Cusma . Ref.Poiana Bradu Cantonul Cocos .Satul Rastolita Comuna Josenii Bargaului . Iezer La Monument (dn 15 Toplita-borsec) .Coada Pietrosului € .Varful Pietrosul (2100) Orasul Deda .Satul Dornisoara Poiana Puturosu .Sub Varful Ratitis Satul Dorna Candrenilor .Rezervatia 12 Apostoli Vatra Dornei .Saua Nicovala Vatra Dornei .Saua Bitca Strejii Orasul Deda .Sub Varful Ratitis Satul Gura Haitii .Piatra Cusmei Comuna Bistrita Bargaului . Luana Comuna Neagra Sarului .Satul Gura Haitii Satul Dornisoara . refugii si locuri de campare Ref. Ref.Poiana Cofii Satul Rastolita .Saua Capul Dealului Satul Coverca .Saua Bitca Strejii Saua Terha .Varful Pietrosul (2100) Satul Runc (Comuna Neagra Sarului) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful