Proiect la Fizica

O mica ipoteza!
 Conservarea Energiei Mecanice
• Conservarea energiei mecanice are loc numai
pentru corpurile aflate in campuri cosnervative de
forte (gravitational, elastic). Conservarea energiei
mecanice este valabila numai pentru corpurile
izolate mecanic de exterior (care nu
interactioneaza cu corpurile din jurul sau). Lege
Energia mecanica a unui corp izolat de exterior si
aflat in camp conservativ de forte se conserva,
adica ramane constanta. Ef = Ei, unde Ei este
energia initiala si Ef este energia finala
E = Ec + Ep = ct
 Tabelase!
Fizica - Legi ale fizicii, Teoreme,
Principii si postulate - definitii si
explicatii
Capitolul I
Definitii&Marimi fizice&Unitati de
masura
N Marime fizica Definitie Formula/ 4 Energia cinetica Energia cinetica este <Ec>SI=J
r Unita semiprodusul dintre masa
te de corpului si patratul vitezei
c masu Este o marime de stare si o
r ra masura a miscarii
t -este relativa
1 Acceleratia Acp este rezultatul <a>si=m/s 5 Energia potentiala Se defineste numai in campuri <Ep>SI=J
centrip modificarii 2
gravitationale si arata
eta orientarii prin valoarea sa pozitia
vectorului V relativa a partilor
tangentiala sub componente ale
actiunea unor sistemului
forte -este relativa; este o marime
2 Acceleratia Este un vector G=mgh de stare
gravitat orientat in jos, -prin conventie se considera
ionala spre centrul Ep=o
pamantului. 6 Forta centrifuga Fcf exista doar in SRN si Fcf=-Fcp
-depinde de inaltime si
impreuna cu Fcp ofera <Fcf>si=N
de latitudine
-este imprimata de echilibru punctului
forta de atractie material
7 Forta centripeta Forta care mentine mobilul pe  
3 Acceleratia Este o marime fizica
traiectoria circulara
punctul vectoriala egala
ui cu variatia
materia vectorului viteza
l in unitatea de
timp
 11 Forta Daca unui fir inextensibil  
8 Forta Forta de interactiune   tensiun legat de 2 corpuri I se
Coulo dintre 2 corpuri e apica o forta la unul
mb incarcate cu sarcina din capete, aceasta se
electronica este distribuie uniform in
direct proportionala tot firul.Aceata forta
cu modulul se numeste tensiune.
produsului  
sarcinilor corpului.
9 Forta Este reactiunea fortei de F=-K 12 Frecventa Este o marime fizica
elasti deformare <K>si= scalara, derivata egala
ca Este de doua tipuri:-de cu numarul de rotatii
accelerare complete efectuate de
-de mobil in unitatea de
deformare(plastica/ timp
elastica) 13 Greutatea Forta cu care un corp este
10 Forta de Sunt fortele de contact Ff=μN atras de Pamant
frecar ce apar ca raspuns -poate fi definita ca fiind
e al fortelor cu care rezultanta fortelor
corpurile gragitationale
actioneaza pe plan exercitate asupra
-sunt situate in planul de corpului
contact dintre
corpuri si se opun
16 Lucrul mecanic Este o marime fizica scalara <L>SI=N*m=J
miscarii relative a
egala cu produsul scalar
unui corp fata de
dintre forta si deplasare
celalat
17 Momentul J/s
cinetic

18 Momentul Este o marime fizica <MF(o)>=Nm

fortei vectoriala egala cu ≠J
produsul vectorial
dintre vectorul de
pozitie al fortei fata
de punct si forta
19 Puterea Lucrul mecanic efectuat in unitatea <P>SI==w(wat)
de timp
20 Randamentul Este o marime fizica marime
adimensionala, egala cu adimension
raportul dintre lucrul util si ala
lucrul consumat
Se exprima in procente
21 Viteza punctului Este un vector si anume raportul
material dintre vectorul deplasare si
timpul total in care a avut loc
aceasta deplasare
22 Viteza unghiulara Marime fizica vectoriala egala in
modul cu unghiul descris de
raza vectoare in unitatea de
timp
 Capitolul II
Legi ale fizicii
1. Modulele componentelor unui vector pe axe
perpendiculare sunt mai mici decat modulul fortie
descompuse
 
2. Un corp (mobil) se afla in miscare daca isi schimba pozitia
fata de alte corpuri considerate fixe
 
3. Un corp se afla in repaus daca nu isi schimba pozitia fata
de alte corpuri considerate fixe

4. Legea lui Newton

Orice particula din univers artage alta particula, considerate
puncte materiale, cu o forta care este direct
proportionala cu produsul maselor particulelor si invers
proportionala cu patratul distantei dintre ele.
vectorial:
K-constanta universala gravitationala
 
5. Principiul relativitatii in mecanica clasica
Legile fizicii sunt invariabile pentru orice sistem de
referinta inerial.

6. Legile frecarii
1.fortele de frecare la alunecare nu depind de aria suprafetei de contact dintre corpuri
2.Fortele de frecare la alunecare sunt proportionale cu normala
Ff=μN-nu se poate scrie vectorial
3.Suprafata reala de contact este mult mai mica decat cea aprenta, deoarece se face la nivel atomo-molecular
7. Legea lui Hook
Forta elastica este reactiunea fortei deformatoare.

8. Legea miscarii
1.x= x0 +vΔt
2.x= x0+ v0Δt+ ½ aΔt2

9. Legea vitezei
v= vo+ aΔt
 10. Legea de conservare a energiei totale
Energia mecanica totala a unui sistem izolat aflat in camp conservativ se conserva.
Et1=Et2

11. Legea conservarii impulsului punctului material

Impulsul punctului material se conserva

12. Legea conservarii impulsului unui sistem format din doua puncte materiale
Variatia impulsului unui sistem de 2 puncte materiale izolat este 0

13. Legea de conservare a energiei la ciocniri

Ec1+Ec2=Ec’+Q

14. Legea de conservare a impulsului la ciocniri

15. Legea de conservare a momentului cinetic

Momentul cinetic al unui punct izolat se conserva.

Capitolul III
Teoreme
 
1.Teorema de variatie a energiei cinetice
Variatia energiei cinetice a unui mobil care se misca fata de un Sri este egala cu lucrul mecanic al rezultantei fortelor ce
actioneaza asupra lui in timpul acestei variatii

2.Teorema
2.Teorema de variatie a energiei potentiale
Variatia energiei potentiale a unui sistem izolat in care actioneaza forte conservative este egala cu lucrul mecanic efectuat de
fortele campului luate cu semn contrar

3. Teorema de variatie a energiei mecanice totale

;
Variatia energiei mecanice totale a unui sistem izolat aflat in camp sonservativ este 0
4. Teorema de variatie a impulsului
Variatia impulsului unui sistem de 2 puncte matriale este egala cu impulsul fortelor exterioare ce actioneaza asupra sistemului in timpul
acestei variatii.

5. Teorema de variatie a momentului cinetic

Momentul fortiei fata de un punct este egal cu variatia momentului cinetic in unitatea de timp fata de acelasi punct.

Capitolul IV
Principii si postulate
 
Principiul inertiei
Un corp isi pastreaza starea se MRU sau de repaus relativ atata timp cat asupra sa nu actioneaza alte corpuri care sa-I modifice starea

Principiul interactiunii(fundamental)
O forta ce actioneaza asupra unui corp ii imprima acestuia o acceleratie invers proportionala cu masa sa.

Principiul actiunii si reactiunii

Daca un corp actioneaza asupra altui corp cu o forta numita actiune, cel de-al doilea reactioneaza cu o forta egala in modul, dar de sens
contrar numita reactiune.

Postulatul lui Bohr(I)

Starile energice ale atomului sunt stari stationare. Intr-o stare energica atomul nu absorbe si emite energie

Postulatul lui Bohr(II)

La trecerea dintr-o stare energica inalta atomul absorbe si cedeaza energie.
 Hai sa ne distram
citind,privind si gandind!
 Lectia 1: Teorii si Terminologia de baza

Energia cinetica

In pagina de definire a lucrului mecanic L = F*d am gasit realatia:

F*d = m*v2/2. 
m*v2/2.  Nu ne-am ocupat de membrul doi al ecuatiei L = mv2/2 spre ai stabili o semnificatie. Pe distanta d din formula am
luat in calcul o viteza medie vmed a obiectului care porneste din repaos. Ca si in cazul momentului aceasta marime ne propune o
evaluare instantanee de miscare, care priveste de data asta diferenta de lucru mecanic efectuat pe distante diferite si nu diferente
de impuls al fortei FΔt. Sa consideram df = Δd +di un spatiu in care avem initial deja efectuat lucru mecanic. ΔL = FΔd = F*df - F*di =
Lf - Li = mv2/2 forta fiind aceeasi. Deci aceasta marime la viteza constanta evalueaza diferentele de lucru mecanic efectuate pe
distante diferite. Se poate binenteles presupune si aici ca viteza v este media pe distanta (d - di) si nu pe d ca in prima simplificare a
formulei. Dar daca forta se schimba?
Ce se intimpla cind viteza este variabila? Pentru Lf = mvf2/2 si Li = mvi2/2 putem scrie mvf2/2 - mvi2/2 = mv2</2 deci avem o
diferenta cantitativa in miscare dependenta de patratul vitezei fata de diferenta de moment dependenta direct proportional de viteza.
Ei si ? La ce ne mai trebuie? Diferenta de moment era mvf - mvi = F*t = mv dar in acelasi timp avem si diferenta de marime   mvf2/2 -
mvi2/2 = F*d = mv2/2. Se poate spune prin analogie cu impulsul fortei ca lucrul mecanic este este schimbarea acestei marimi,
transformarea ei. Prin definitie spuneam despre lucru mecanic ca este efectul fortei pe o distanta. Acum putem spune ca este
efectul transformarii marimii dependenta de patratul vitezei pe care o denumim "Energie cinetica", cinetica, adica in miscare. Notam
energia cinetica cu Ec = mv2/2 si are aceleasi unitati de masura ca si lucrul mecanic denumiti jouli.

In practica marimea a fost introdu-sa prin experimentarea transformarii energiei cinetice in caldura,
caldura, Astfel s-a observat in miscarea
obiectelor cresterea temperaturii lor odata cu pierderea cantitatii de miscare, relatia de echivalenta implicind energia cinetica Ec si
nu momentul p.

unde m = masa obiectului

v = viteza obiectului
 In concluzie Energia cinetica este marimea fizica care caracterizeaza un obiect in miscare prin
capacitatea de a se transforma in lucru mecanic direct proportional cu masa si patratul vitezei
obiectului. Si in acest caz ecuatia este un ghid de gindire si apreciere a fenomenului miscarii
corpurilor si a cauzelor diferentelor din miscarea acestora.
Energia cinetica este o marime scalara fara orientare, complet descrisa prin modul. Se mai spune
ca este o energie de miscare. Unitatea de masura este aceeasi ca si pentru Lucru mecanic.

Verificati-va cunostintele  

Foloseste definitia energiei cinetice sa rezolvi problemele urmatoare. 1. Determina energia cinetica
a unui carucior de montagne-russe de 1000 kg care se misca cu viteza de 20.0 m/s.
2. Daca viteza caruciorului din problema anterioara creste de doua ori cum creste energia sa
cinetica?
3. Acrobatul de circ plonjeaza in apa cu energia cinetica de 15 000 J avind masa de 50 kg. Care
este viteza de intrare in apa?
4. Un automobil de 750 kg se misca cu 100 km/ora si are energia cinetica ~290 000 Joul. Care este
energia lui la 50 km/ora?
 Energia potentiala

In multe cazuri un obiect pare sa se miste din repaos fara nici un motiv, adica fara sa fie actionat de o
forta. Cazul cel mai des este cel al caderii corpurilor cind eliberat un obiect, desenul din dreapta, asa cum
am aratat la definitia Lucrului mecanic in exercitiile prezentate, efectueaza lucrul mecanic datorat fortei
gravitationale
L = Fgrav*d unde d = h este de fapt inaltimea de cadere.
De asemenea stim ca Fgrav = G = mg, notatii consacrate pentru forta gravitationala, si a = g pentru acceleratia datorata
gravitatiei. Inlocuind cu aceste notatii avem L = mgh. Dar Fd = mv 2/2 = mgh. Concluzionam ca si marimea "mgh" poate
determina un lucru mecanic, si mai simplu se poate spune ca are capacitatea de a se transforma in lucru mecanic si o numim
tot energie cu adjectivul "potentiala" cu semnificatia "energia care are potentialul sa...". Notam aceasta energie potentiala cu
U = mgh si
mgh si trebuie sa-i adaugam si adjectivul "gravitationala" Ugrav = mgh datorita prezentei fortei gravitationale.

Un alt caz de aparitie neasteptata a miscarii a miscarii unui obiect este cel datorat fortei elastice sau de arc. Acest arc poate fi o
coarda intinsa ca in desenul din dreapta dar si un resort comprimat sau destins conform desenului din pagina cu tipuri de forte.

Daca avem in vedere ca forta care actioneaza are valoarea F = ±kx si forta medie,
este Fmed = 0.5*kx cea care efectueaza lucru mecanic avem expresia L = Fmed*d unde d = x este extensia arcului. Inlocuind avem
L = Uarc = 0.5kx2 expresia energiei potentiale elastice. Exista multe alte forme de energie potentiala datorate fortelor magnetice,
electrice,
electrice, etc.   
Cele doua forme de energie potentiala prezentate anterior sint forme de energie potentiala mecanica, pentru ca au capacitatea de a
efectua lucrul mecanic. Inseamna ca avea energia necesara pentru aceasta o energie potentiala este o energie stocata odata cu
pozitia obiectului.
Exemple de energie potentiala gravitationala in aplicatii:
Pendulul este un exemplu, vezi si desenul alaturat, cu folosire la ceasuri si alte aparate de masurat. Pentru a determina mai usor
energia potentiala gravitationala trebuie sa stabilim un punct unde aceasta are valoarea zero "0". Acesta este de obicei la suprafata
pamintului, inaltimea zero. Arbitrar acesta poate fi suprafata mesei in laborator sau podeaua dupa cum avem interesul sa calculam
posibilitatea transformarii acesteea in lucru mecanic. Desi exista o energie potentiala, chiar foarte mare, fata de centrul pamintului
nu ma intereseaza din moment ce nu pot ajunge acolo, adica nu o pot folosi. Daca taiem firul pendulului de mai sus in pozitia 1, bila
efectueaza lucrul mecanic L 1-0 = U1 = mgh1, dar daca ne referim la lucrul mecanic efectuat de pendul la coborirea din pozitia 2 in
pozitia 1 putem avea L2-1 = U2 - U1 = mg(h2-h1) = mgΔh unde putem sa consideram si U 1 = 0 luind ca referinta cea mai de jos pozitie
a pendulului, pozitia 1, h 1 = 0.

In acest cas energia lucrul mecanic L2-1 este acelasi pentru ca se refera tot la
segmentul de deplasare Δh. Pozitia 2 cind lasi obiectul sa cada este pozitie
initiala si 1 pozitie finala, dar daca am arunca obiectul in sus am avea invers 1
initiala si 2 finala. In functie de sistemul de referinta ales se schimba semnul
matematic al lucrului mecanic "±", si avem ±L = Uf - Ui. Pentru Uarc este
acelasi lucru in functie de pozitia capatului arcului sau mijlocului corzii fata de
pozitia "0", x = 0.

Hidrocentrala: este un exemplu de utilizare a energiei potentiale a acumularii de ape:

Apa vine de la inaltimea h a unui lac de acumulare si caderea ei provoaca generarea energiei electrice prin turbine si generator.
Energia potentiala gravitationala totala ce poate fi transformata se calculeaza cu formula U = m apa*g*h, unde mapa este masa de apa
din lacul de acumulare. Transformarea are loc treptat, prin debitul de apa care este permis prin conducata de aductiune la turbina.
In acest caz avem m = ρV cu V = S*v volumul in m 3/secunda, S aria conductei in m2 si v viteza de curgere a apei in m/s. Energia
devine U = ρSvgh. Transformarea energiei potentiale U in energie cinetica Ec ne va da solutia privind valoarea ce se tranforma pe
secunda din energia potentiala totala. 
  
Verificati-va cunostintele

Foloseste definitia energiei potentiale sa rezolvi problemele urmatoare.!.

1. O lada 3 kg de este trasa cu viteza constanta pe un plan inclinat in virf la inaltimea de 0.45 metri.
Care este energia potentiala a lazii?

2. Daca o forta de 15.0 N este folosita sa traga lada din problema anterioara pe un plan inclinat pe distanta de 0.90
metri, care este lucrul mecanic efectuat?

Comentarii:
1. Observati ca lucrul mecanic este acelasi la ridicarea pe verticala sau pe plan inclinat indiferent de unghi cum am
mai intilnit la problema 3 si egal cu energia potentiala din virful planului.
2. Am comentat deja transformarea energiei potentiale in lucru mecanic chiar prin definiti
 Energia mecanica
In partea anterioara a Lectiei 1 , s-a definit Lucrul mecanic efectuat de o forta ca deplasarea unui obiect sub actiunea ei pe o
distanta. Am definit doua forme de energie, cinetica si potentiala, echivalente cu un lucru mecanic. Putem trage concluzia ca in
general orice marime care se poate transforma si echivala cu un lucru mecanic, in final este o energie. Din acest punct de vedere
pentru om si nevoile lui energia este foarte importanta pentru ca asigura miscarea materiei in general si nu numai efectuarea unui
lucru mecanic sau deplasarea unui obiect. Din practica stim ca frecarea obiectului in mediu provoaca incalzire dar si ca incalzirea
cea mai simpla a unui vas plin cu apa provoaca vibratii ale capacului si in final daca este mai mare caderea capacului   vasului.
Incalzirea prin frecare, in timpul efectuarii unui lucru mecanic, provoaca o energie pe care o numim termica care se acumuleaza in
obiect despre care spunem ca este cald. Invers energia termica a apei calde, chiar fierbinti, se transforma in lucrul mecanic perin
deplasarea capacului. Dar pentru ca apa sa acumuleze energie termica o alta energie se transforma, cea rezultata din arderea unui
combustibil: gaz, carbune, lemn, etc. Spunem despre aceste substanta care ard ca au energie chimica.  

Energia chimica de ardere se transforma in energie termica. Spunem "de

ardere" pentru ca exista si substante care la simplul contact cu alta
elibereaza energia chimica in energie termica si multi stim asta despre
var cu apa. Stiinta care se ocupa cu aceste transformari de energie
proprii substantelor se numeste Chimie.  
Energia chimica a acestor substante este acumulata intr-o perioada
foarte mare de timp din energia solara transmisa pamintului si in prezent
sub forma de energie luminoasa sau de radiatie cum este cunoscuta in
Fizica. Se pare ca oamenii risipesc cu destula usurinta ceea ce natura a
acumulat in milioane si milioane de ani.

 Am prezentat aceste citeva referinte despre alte forme de

energie pentru a arata ca cele definite de noi sint energii
de miscare si/sau pozitie formind ceea ce noi denumim
energie mecanica. Un automobil care se misca are energie
cinetica iar daca se afla pe un drum care poate sa coboare
are si energie potentiala. La o coborire cu o panta foarte
mare automobilul poate capata o viteza asa de mare
datorita energiei potentiale avute, mai mare decit energia
cinetica pe care o poseda, astfel incit sa fie nevoie de
frinare prin frecare.
O minge de fotbal aruncata are si energie cinetica de miscare cit si energie potentiala in functie de inaltimea la care se afla, in
punctul cel mai inalt al traiectoriei sale avind numai energie potentiala pentru un timp foarte scurt, iar in momentul atingerii
pamintului avind numai energie cinetica. Energia potentiala in prezenta gravitatiei este o energie potentiala mecanica.

Energiile mecanice se transforma direct una in alta prin intermediul lucrului mecanic cu forte
mecanice de arc sau gravitationale , spre deosebire de celelalte forme de energie care o fac cu alte
tipuri de forte. Un obiect care poseda energie mecanica este capabil sa faca Lucru mecanic pentru
ca exista forta care sa provoace deplasarea.
Exemple practice de energii mecanice:
1. Berbecul pentru piloni este un obiect de masa foarte mare in care se acumuleaza energie
potentiala prin ridicarea la inaltimea de care avem nevoie pentru a creea un lucru mecanic de
deplasare a pilonului in pamint. Avantajul dispozitivului este ca se poate folosi o forta mica, chiar a
omului, sa ridice berbecul cu un mecanism cu scripeti, dar intr-un timp mare, pentru a obtine U max.
Eliberind firul aceasta se transforma in Ec max in momentul atingerii capului pilonului prin L1 si apoi
Ec max se transforma in L2. Acum este evident ca prin impulsul fortei F*t sau al momentului nu am fi
putut aprecia forta si energia necesara deplasarii pentru L1 si L2 si au fost necesare introducerea
notiunilor de lucru mecanic si energie. 

2. Un ciocan este un
berbec in miniatura.
Energia cinetica acumulata
in rotirea bratului cu

ciocanul
ciocanul a unui om  este transformata in lucrul mecanic de deplasare a cuiului in lemn.
3. O bila de popice are o masa apreciabila si cind este aruncata acumuleaza energie cinetica care determina lucrul mecanic al
popicelor deplasate dupa lovire. .

4. Vintul care este un curent de aer  ce se deplaseaza pe orizontala datorita unei diferente de
presiune intre doua regiuni are energie cinetica pe care o transmite paletelor centralelor eoliene
de produs curent electric.
Din cele prezentate am vazut ca energia mecanica pe care o are un obiect se regaseste
simultan sub ambele ambele forme,energia cinetica datorita miscarii si energia potentiala
datorita pozitiei.
Notam energia mecanica Emec si consideram un obiect care are toate formele de enrgie descrise pina acum. Emec va fi o
suma a tuturor acestor energii:
Emec = Ec + U
Dar U = Ugrav + Uarc deci avem in final:
Emec = Ec + Ugrav + Uarc
Diagrama urmatoare arata energia mecanica suma a energiilor cinetica si potentiala in diferite faze ale unei miscari a
schiorului pe o pirtie care permite si o saritura pe verticala.

Energia mecanica totala a schiorului este suma energiilor cinetica si potentiala pentru oricare faza a miscarii. Despre egalitatea
dintre energia schiorului la start si la sosire vom vorbi in Lectia 2 - Teorema conservarii energiei mecanice.
O ilustrare a insumarii energiilor cinetice si potentiale se poate regasi si in urmatorul parcurs al unui carucior de montagne ruse.

La fel ca si schiorul
caruciorul are suma
energiilor egala cu
energia mecanica
totala.
 Lectia 2: Teorema conversiei Energie-Lucru mecanic
Analiza fenomenelor de conservare a energiei mecanice

Mai inainte s-a aratat relatia intre lucrul mecanic si schimbarea energiei mecanice. Fortele externe schimba
energia mecanica totala 
totala  a obiectului. Daca actioneaza numai forte interne nu exista nici-o schimbare a valorii energiei
mecanice totale si se spune ca energia este conservata sau constanta. Despre acest caz particular ne vom ocupa in
continuareare.
Expresia matematica generala a teoremei conversiei este:
Eci + Ui ± Lextern = Ecf +Uf
Daca actioneaza numai forte interne atunci lucrul mecanic datorat fortelor externe este nul: ± Lextern = 0. In acest caz
ecuatia teoremei devine:
Eci + Ui  = Ecf +Uf

Intr-un sistem izolat energia mecanica se

conserva. Energiile cinatica si potentiala se
schimba intre ele dar suma lor energia
mecanica ramine constanta. 
Tendinta
de conservare a energiei mecanice este obser
vata cind nu apar forte externe sa efectueze lu
cru mecanic
. Influenta aerului si a frecarii sint neglijate iar
alte forte externe nu efectueaza lucru mecanic
in cazul pendulului, vezi figura alaturata in
dreapta.
Pendulul de mai sus se misca pe inaltime intre pozitiile A si B teorema comservarii fiind mv2/2 = mgh. Viteza v este in punctul B
maxima si 0 in A. Variatiile energiei sint date in
calculatorul urmator cu care putem opri pendulul simplu in orice pozitie. Acelesi lucru se poate face si cu
calculatorul pendulului elastic vertical unde formula de calcul este m v2/2 = kx2/2. O justificare a reprezentarii
sinusoidale a variatiilor de energie si a celorlalte marimi caracteristice pendulului o da si animatia altaurata.
Un carucior in parcul de distractii pe montagne-russe functioneaza pe acelasi principiu al transformarii
energiei mecanice. Lucrul mecanic este initial efectuat sa urce in punctul de plecare. Aici are o mare
cantitate energie potentiala si practic energie cinetica zero. Daca se presupune ca pe traseul de cadere cu
urcusuri mai mici nici-o forta externa nu efectueaza lucru mecanic (de exemplu frecarea) pina la punctul
unde se aplica forta de ridicare in virf, atunci  energia mecanica totala   se conserva. Cind coboara si apoi
cind urca energia potentiala se transforma in energie cinetica si enrgia cinetica in potentiala. Iata cum in
absenta fortelor externe care efectueaza lucrul mecanic energia totala se conserva.

Intr-o miscare mai complicata a aceluiasi carucior se conserva energia

mecanica la valoarea initiala asa cum se arata si in urmatoarea animatie. 
Desigur sa nu trebuie uitam de presupunerea facuta ca nu exista forte sa
efectueze lucrul mecanic in exemplele prezentata. Presupunerea a fost
necesara numai pentru a pune in evidenta conservarea energiei
mecanice. In realitate exista forte de frecare, de rezistenta a aerului care
incetinesc miscarea si de aceea trebuie intervenit cu forte externe aplicate
care sa le compenseze, sa efectueze un lucru mecanic compensatoriu de
anulare a lucrului mecanic negativ efectuat de fortele de frecare. Cind se
calculeaza fortele necesare de aplicat se tine cont numai de fortele
necesare compensarii nefiind necesare alte forte suplimentare datorita
conservarii energiei mecanice existente in sistem. Acesta este de fapt
este rolul tratarii separate a fenomenelor fizice pentru a usura calculele si
a face predictii corecte privind evolutia unui fenomen fozic. Daca evolutia
fenomenului fizic, in cazul de fata miscarea unor obiecte, nu este cea
asteptata inseamna ca fie teoria cunoscuta nu este buna fie sau facut
greseli in evaluarea marimilor componente. In acest fel sau perfectionat
aplicarea unor teorii si sau descoperit teorii noi care de regula trebuie sa
includa ca un caz particular teoriile vechi.
 Exercitii din practica

Daca este efectuat un lucru mecanic de o forta externa asupra unui obiect atunci energia mecanica totala a obiectului
se schimba, iar daca lucrul mecanic este efectuat de forte interne atunci energia mecanica totala a obiectului
ramine neschimbata. Relatia cantitativa este:
Eci + Ui ± Lextern = Ecf +Uf

Iata citeva aplicatii:

Verificati-va cunostintele

Foloseste teorema energiei mecanice sa rezolvi urmatoarele exercitii. Afla raspunsul din meniul saritor.
1. Sa luam doua caderi  fara frecare ale mingiei ca in diagramele A si B de mai jos. Indica in fie care caz ce tip de forta efectueaza
lucru mecanic. Arata conservarea energiei si explica de ce. Determina energia cinetica si viteza exact in momentul atingerii solului
cind masa mingiei este de 2 kg. 
 2. Daca in problema de la punctul 1 ar fi actionat forta de frecare si forta de rezistenta a aerului cum ar fi fost valorile energiei
cinetice in momentul atingerii pamintului fata de cele calculate in absenta acestor forte?

3. Succesiunea de desene de mai jos reprezinta introducerea unui par in pamint cu un berbec, procedeu utilizat in constructii pentru
cfrajele de fundatie. Presupunem ca nu exista frecarea si rezistenta aerului. Completeaza spatiile goale cu valorile calculate pentru
berbec pe baza teoremei lucrului mecanic-energie .

4. Un muncitor urca in absenta frecarii un cilindru de 50 kg cu

viteza constanta pe o rampa inalta de 3 m. Reprezentarea
inclusiv in diagrama corpului liber este aratata mai jos. 
 Care forte efectueaza lucru mecanic?

Este energia conservata?

Calculati lucrul mecanic efectuat de muncitor.

Neglijeaza efectul frecarii si rezistentei aerului .

5. Intre punctele A si D energia mecanica totala ca suma de energie cinetica si potentiala gravitationala:
a. numai descreste?
b. descreste si apoi creste? Viteza automobil Distanta de frinare
c. creste si apoi descreste? [km/ora]/[m/s] [m]
d. ramine constanta?
6. Obiectul are energia potentiala minima in punctul: 100 / 27.7 72
a. A.
b. B. 90 / 25 A
c. C. 80 / 22.2 B
d. D.
e. E. 70 / 19.4 C
7. Energia cinetica in punctul C este mai mica: 60 / 16.6 D
a. numai decit in A?
b. A, D, si E?
c. numai decit in B?
d. numai decit in D si E?
8. Multe carti de scolarizare pentru soferi ar trebui sa ofere si distanta de frinare in siguranta a automobiluilui in diferite conditii ale
drumului (de care depinde coeficientul de frecare) ca cel de mai jos dar care are si spatii necompletate pe care trebuie sa le
completezi. Folositi aici o formula din teorema conversiei lucru mecanic-energie?

9. Foloseste Teorema conservarii energiei in absenta

frecarii sa completezi valorile pe desenul traiectoriei
unui carucior de 1000 kg pe un traseu de montagne-
russe.
10. Daca unghiul de cadere initiala al caruciorului din problema anterioara este 60° ar fi viteza diferita la inaltimea 0? Explicati!
11. Determina viteza schiorului de m=50 kg in B, C, D si E.

12. Un obiect cu greutatea de 10 N este lasat sa cada din

repaos de la inaltimea de 4 metri. Are energia mecanica
totala una din urmatoarele valori?
a. 2.5 J
b. 10 J
c. 30 J
d. 40 J

Reprezentarea grafica
Pentru o intelegere usoara a rezolvarii problemelor cu
ajutorul teoremei conversiei lucru-energie , si a vedea dintr-o
privire marimile ce caracterizeaza miscarea intr-un punct de
pe traiectorie se utilizeaza reprezentarea grafica cu bare a
energiei mecanice totale a obiectului. Reamintim ecuatia
13. Intr-un anumit interval de timp un obiect cu greutatea de
generala:
20 N cade liber 10 metri. Care din valorile de mai jos este
Eci + Ui ± Lextern = Ecf +Uf  
cistigul de enrgie cinetica la sfirsit?
Ecuatia anterioara se detaliaza pentru
a. 10
formele energiei mecanice potentiale - Uarc energia de arc si
b. 20
Ug energia gravitationala:
c. 200
Eci + Uiarc + Uig  ± Lextern = Ecf +Ufarc + Ufg  
d. 2000
Indicii "i" si "f" sint pentru energiile initiala si finala. 
Procedura generala de a rezolva problema miscarii obiectului
cind intervine o schimbare este si cea de construire a
graficului din ecuatia cea mai generala de mai sus. Pentru o
schimbare complexa este nevoie de un tabel in care se
completeaza cu marimile cunoscute si necunoscute conform
pasilor:
 ->analiza prezentei sau absentei formelor
de energie in starea initiala si finala

->analiza
fortelor externe care efectueaza lucrul meca
nic
si
semnul lucrului mecanic pozitiv sa "+" sau n
egativ "-"
.

->scrierea ecuatiei

->reprezentarea marimilor din tabel in

graficul cu bare unde lucrul mecanic negativ
apare sub axa orizontala la fel ca si valorile
energiei potentiale gravitationale daca sint
valori sub axa de referinta aleasa pentru
 Un exemplu, cazul conservarii energiei mecanice si reprezentarea instantanee in grafic cu bare
pentru Lmec = o in absenta fortelor externe (Notatii: K = Ec, Ue = Uarc)

↑ Deplaseaza punctul violet!

Sa consideram un obiect de masa m, retinut de un resort

de constanta k,  care urca distanta d pe o rampa actionat
de forta F care face unghiul θ cu panta rampei in prezenta
fortei de frecare f = μN. Viteza initiala este v 0 si dupa
parcurgerea distantei d viteza finala este v f. Nu vom avea
in vedere si rezistenta aerului pentru ca aceasta este
foarte mica in astfel de cazuri. Pentru energia potentiala
luam referinta "0" sau inaltimea h = 0 baza rampei, astfel
incit avem o inaltime initiala h i si o inaltime finala h f. Pentru
a completa tabelul incepem cu pasul:
 1. Energiile regasite in fazele initiala si finala. Avem Eci =
mv02/2 energie cinetica initiala pentru ca avem v 0, avem
energie initiala potentiala gravitationala Uig = mgh i, si
energia initiala de arc Uiarc = k*x i2/2.  In faza finala se
ajunge prin efectuarea a doua lucruri mecanice unul
pozitiv "+ L = F*d*cosθ", in sensul miscarii de catre
componenta F*cosθ, iar altul negativ in sens opus miscarii
de catre forta de frecare "-L = μ*N*d". Pentru faza finala
avem la fel: Ecf = mvf2/2 si Ufg = mghf si Ufarc = kxf2/2. 
  3. Ecuatia este: mv02/2 + k*xi2/2 + mghi - mvf2/2 - k*xf2/2 - mghf + F*d*cosθ - μ*N*d = 0
 4. Reprezentarea grafica este foarte usor de realizat cu urmatorul calculator:

Graficul cu bare rezultat:

In concluzie graficul cu bare este util la descrierea influentei fortelor externe cind sunt
prezente si ajuta la o intelegere mai usoara a teoremei conversiei energie lucru mecanic.
 Energia nucleara

“O descoperire in sine nu este niciodata buna sau rea…

Bun sau rau este numai modul in care oamenii o folosesc.”

Karl Winnacker

Societatea moderna industrializata utilizeaza cantitati mari de energie. In zilele noastre

exista o preocupare privind rezervele viitorului si a masurilor care sunt necesare pentru
conservarea resurselor.
In unele tari, printe care Canada, Statele Unite ale Americii, Japonia si cele vest
europene traiesc aproximativ 12,5% din populatia globului. Cu toate acestea aceste tari
consuma nu mai putin de 60% din totalul rezervelor energetice mondiale.
Tarile mai sarace, unde traiesc 87,5% din populatia lumii, consuma doar 40% din
rezervele energetice. Aceste tari nu isi permit sa consume suficenta energie pentru a isi
hranii, imbraca, educa si adaposti corespunzator populatia. Marea parte a energiei
mondiale provine din combustibili conventionali- carbune, petrol, gaze naturale.
Combustibilii conventionali s-au format din ramasitele fosilizate ale plantelor si
animalelor preistorice. Rezervele de combustibili se consuma cu o viteza alarmanta.
Tarile mai sarace se bazeaza mai mult pe resursele energetice inpuizabile, ca lemnul sau
balegarul. Acestea nu sunt suficente pentru a asigura intreg necesarul energetic
populatiei aflate in continua crestere, cu aproximativ 9 mil. de oameni pe an.
Mai exista multe alte surse de energie, in cantitati aproape nelimitate. Marea
incercare este de a gasi si utiliza aceste resurse inaite ca resursele fosile sa fie
complet utilizate.
 Carbunele

Carbunele asigura aproximativ 35% din necesarul mondial de energie.

Este primul combustibil fosil utilizat pe scara larga. Cea mai mare
parte s-a format in perioada carbonifera in urma cu 286-360 de mil.
de ani. Padurile tropicale, ferigile uriase si alte plante au putrezit si
au fost acoperite de pamant. In timp ce plantele putrezeau,
substantele organice se transformau in turba- se mai formeaza si
acum in anumite zone- si apoi, treptat, se intarea, devenind lignit
(carbune maro) pentru ca in final sa devina huila.
Elementul constituent principal al carbunelui este carbonul.
Carbunele cel mai vechi si cel mai dur este antracitul care are 98%
carbon. Lignitul, carbunele mai « tanar », avand aproximativ 1mil.de
ani, contine doar 30% de carbon.
Rezervele mondiale de carbune sunt uriase. Ultimele estimari arata
cam 901 mild.de tone care pot fi exploatate eficent. Daca se iau in
considerare si rezervele ale caror costuri de minerit sunt mult mai
mari, cantitatea totala ar fi cam de 1800 de mild.de tone. La rata
actuala de consum ele ar dura peste 200 de ani.
Aproximativ 25% din rezervele de carbune sunt detinute de China,
Rusia si S.U.A. S.U.A.detine 35-36% din totalul de resurse.
 Rezervele de petrol

Petrolul asigura cam 40% din energia mondiala. El s-a format in

urma cu mil.de ani prin degradarea plnctonului. Petrolul si gazele
naturale sunt numai hidrocarburi.
La ora actuala titeiul este combustibilul cel mai important. Sub
forma de benzina si motorina, usor de transportat, se utilizeaza la
functionarea masinilor, avioanelor si trenurilor. Boilarele cu petrol
sunt un mijloc obijnuit pentru incalzirea caselor.
Aproximativ 65% din rezerve se gasesc in Orientul Mijlociu.
Restul Asiei detine aproximativ 4% din totalul mondial, America
Latina 13%, Statele Unite 4%, Africa 6%, Europa 9%.

Gazele naturale
Gazele naturale asigura cam 20% din energia mondiala.Ele au ca principal
constituent gazul metan. Rezervele mondiale de gaze naturale au cam
aceleasi dimensiuni ca si rezervele de petrol, desi se masoara in unitati
diferite. Cel mai mare producator mondial de gaz metan este Rusia (657
mild. metrii cubi anual), urmata de SUA (487 mild. metrii cubi anual),
Canada (96 mild. metrii cubi anual), Olanda (80 mild. metrii cubi anual),
Marea Britanie (45 mild. metrii cubi anual).
In zonele in care resursele de gaze naturale sunt insuficiente oameniin
recurg la gaze produse pe cale industriala. Materia prima pentru
producerea acestora este carbunele.
 Energia nucleara
Inca din 1945, anul construirii bombei atomice, omenirea si-a pus mari sperante in utilizarea
energiei nucleare pentru a acoperii o parte a necesarului energetic. In 1990 existau 435 de
centrale nucleare operationale acoperind 1% din necesarul energetic mondial.
Intr-un reactor nuclear se obtine caldura prin dezintegrarea atomilor radioactivi de uraniu
235. Aceasta este folosita pentru a produce abur, care pune in miscare rotorul turbinelor,
generand electricitate.
Uraniul 235 este un izotop relativ rar al uraniului, reprezentand doar 0.7% din cantiatea
toatala de uraniu disponibila. Restul este uraniu 238.Un izotop este o forma a unui element
identic chimic cu alt izotop dar cu masa atomica diferita.
La fel ca si combustibilii conventionali U235 nu va dura o vesnicie. Exista un anumit tip de
reactor , numit reactor de crestere care transforma U238 intr-un alt element radioactiv
plutoniu 239 (Pu239). Pu 239 poate utilizat doar pentru a genera caldura. Pana acum doar 6
tari au construit astfel de centrale experimentale. Dintre acestea reactorul nuclear francez
Phenix are cel ami mare succes. Daca acest tip de reactor nuclear ar devenii usual rezervele
mondiale de uranium ar ajunge mii de ani.

Pro sau contra energiei nucleare

Energia nucleara prezinta numeroase avantaje. Este economica : o tona de U235 produce mau
multa energie decat 12 milioane de barili de petrol (1 baril = 159 litri). Este curata in timpul
utilizarii si nu polueaza atmosfera.
Din pacate exista si cateva dezavantaje. Centralele nucleare sunt foarte scumpe. Produc
deseuri radioactive care trebuie depozitate sute de ani inainte de a devenii inofensive. Un
accident nuclear , ca cel din 1986 produ la Cernobal in Ucraina, poate polua zone intinse si
produce imbolnavirea si chiar moartea a sute de persoane. In urma dezastrului de la Cernobal
cateva tari au hotarat sa renunte la utilizarea centralelor nucleare.
Cercetarile se indreapta spre descoperirea unor noi surse alternative de energie inepuizabile.
Multe tari sunt astfel interesate nu numai de cescoperirea unor noi surse de energie ci si de
beneficiile pe care le-ar aduce consefrvarea celor existente. Lista posibilitatilor de
economisire este lunga : izolarea termica a locuintelor, utilizarea unor masini mai mici si
rentabilizarea industriilor prin eficientizarea si reciclarea deseurilor matalice si eliminarea
consumurilor inutile
Acesti pasi vor duce ar duce in viitor la o folosire mai judicioasa a resurselor tot mai rare si
implicit mai scumpe, dar totodata ar adduce si beneficii mediului inconjurator.
 Sursa
>
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_mecanic%C4%83

->http://www.referatele.com/referate/fizica/online4/
Fizica---Legi-ale-fizicii- Teoreme-principii-si-
postulate---definitii-si-explicatii-referatele-com.php

>http://images.google.ro/imgres?
imgurl=http://www.geocities.com/stanalicu/Class/ener
gy/u5l1b3.jpg&imgrefurl=http://www.geocities.com/st
analicu/Class/energy/U5L1b.html&usg=__fEl38aqQ9Y
z1ZWlQSLXIHXRqUGg=&h=288&w=485&sz=23&hl=ro
&start=11&um=1&tbnid=R54M4NNVFOGNyM:&tbnh=7
7&tbnw=129&prev=/images%3Fq%3DFizica%2Benergia
%2Bmecanica%26hl%3Dro%26rlz%3D1R2GPEA_en
%26sa%3DG%26um%3D1

->http://images.google.ro