Limba romana patria mea

si alte articole de Aurora Petan cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, din Capitalã, specialist în filologie clasicã; Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi Straine, sectia Latina-Greaca Veche, are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. In anul 2001, a castigat Premiul Academiei "B.P. Hasdeu" pentru lingvistica, la 27 de ani

Suntem romani pentru ca vorbim romaneste. Nimic altceva nu ne defineste atat de fundamental: nici credintele, nici obiceiurile, nici granitele. In momentul in care vom inceta sa mai vorbim aceasta limba, nu vom mai avea identitate. Dar multi dintre noi am inceput deja sa o facem, fara sa stim ca suntem victimele unui adevarat razboi impotriva limbii romane

Ce (sau cine) este limba romana? Lingvistii isi imagineaza limba romana, din punct de vedere etimologic, ca pe un sandvis: chifla este elementul latin, care cuprinde o felie consistenta de sunca (influenta slava), cateva foi de salata (influenta maghiara, turceasca, greceasca, rusa, franceza si altele), si putina maioneza, dar foarte putina, pe post de resturi din substratul stravechi dacic. Desigur, stiinta poate defini limba romana cum considera ea ca e mai potrivit. Dar lingvistica singura, cu

limitele ei, nu ne ajuta deloc sa intelegem cu adevarat ce (sau cine) este limba romana si care este rostul ei. Limba romana nu este latina plus slava, plus substrat, plus maghiara plus, plus, plus... Limba romana este acea forma speciala sub care spatiul acesta geografic si spiritual dintre Carpati, mare, Dunare si dincolo de ele a capatat o identitate. Limba romana nu este o simpla structura logico-lingvistica cu ratiuni de comunicare, rasarita intamplator la un moment dat dintr-o alta limba ori dintr-un amestec de limbi, ci un dat de la Dumnezeu, asa cum sunt toate limbile, cu un trup si un

spirit, cu o istorie, un destin si un rost. Ea detine un nucleu, o esenta, care este una si aceeasi de mii de ani, cu mult inainte ca aceasta limba sa se fi numit "romana". Pe acest trup s-au asezat diferite haine, dupa imprejurari si moda: haina slava, cea turceasca, haina maghiara sau greceasca, jobenul frantuzesc sau jeansii americani. Chiar si latina nu a fost decat o alta haina, mai groasa, mai rezistenta si mai de cale lunga, imbracata, intr-un anumit moment al istoriei, de acest nucleu stravechi. Si pentru ca aceasta haina a convenit din punct de vedere politic

mai marilor vremii, dar nu era, totusi, decat o simpla imbracaminte, lingvistii au inceput sa nascoceasca cum ca de fapt latina este si trupul, si spiritul limbii romane. Au inventat peste o mie de cuvinte latinesti care stau, chipurile, la baza unor cuvinte romanesti, dar care in latina nu au existat niciodata. S-au dat peste cap ca sa demonstreze ca dacii si-au abandonat limba in favoarea latinei, chiar si acei daci - foarte numerosi - care n-au intrat niciodata in contact cu romanii. Au sucit pe toate partile limba romana pentru a o face sa intre in tiparul latin. S-au straduit sa ne

convinga ca limba romana are o istorie recenta, ca ea s-a "format" la un moment dat, cam pe vremea cand slavii dadeau tarcoale la Dunare. Si au reusit sa ne pacaleasca. Evident, din perspectiva strict stiintifica, respectand criteriile lingvisticii, ceea ce se vorbeste acum se poate socoti alta limba decat ceea ce se vorbea acum cateva mii de ani. In realitate este o iluzie, bine ascunsa ochilor nostri: esenta si spiritul limbii sunt aceleasi, doar "hainele" puse pe deasupra ne iau ochii, mereu altele, mereu mai colorate si mai inselatoare... Si numele, desigur: astazi ii spunem "limba

romana", dar ea este aceeasi limba carpatina a noastra de mii de ani, indiferent cum s-a numit in stravechime. Spiritul limbii romane La o simpla rasfoire a Dictionarului Explicativ (DEX), constatam ca toate cuvintele limbii romane vin de undeva: latina, bulgara, sarba, maghiara, turca, greaca, rusa, franceza, germana, engleza, italiana, tiganeasca si altele. Nu exista nici un cuvant atribuit vreunui strat mai vechi decat latina, in schimb, exista mii de

cuvinte cu etimologie necunoscuta. Ar rezulta ca romana este un soi de amestec, care a luat tot ce a putut de la toate limbile cu care a intrat in contact, fara ca limbile cu pricina sa fi luat ceva de la noi. Stranie poveste! Cine poate explica misterul aparitiei limbii romane dintr-o limba latina care a inghitit pe nerasuflate, ca un balaur, intreaga limba daca, si in care s-au amestecat, apoi, ca intr-un Babel absurd, aproape toate limbile Europei? Nu e nici un mister, caci adevarul este altul: multe din cuvintele considerate slave sunt, de fapt, dacice, iar slavii le-au luat de aici; multe

cuvinte pe care noi spunem ca le-am luat de la maghiari, in maghiara au sensuri foarte restranse si maghiarii insisi nu stiu de unde leau luat. Si foarte multe cuvinte si chiar structuri considerate latinesti, in latina nu au existat niciodata, ci sunt stravechi, carpatice... Aceste lucruri au fost spuse de lingvisti straini, care nu au nici un motiv sa masluiasca istoria limbii romane. Din pricina faptului ca noi credem in continuare in teoriile proclamate de savantii nostri, nu s-a gasit inca nimeni care sa incerce sa defineasca limba romana din singura

perspectiva justa, aceea de dat sacru. Constantin Noica a aratat, citandu-l pe Eminescu, ca cuvintele cu cea mai mare incarcatura de semnificatii sau cu intelesuri netraductibile sunt intotdeauna cuvintele vechi, de la mosi-stramosi, nu cuvintele de ieri si de azi. Insa savantii nostri, tocmai pe acestea le ignora sau le falsifica originea. Unde altundeva poti cauta spiritul limbii, daca nu in ceea ce a dainuit de secole, neatins? Spiritul limbii se gaseste in felul in care sunetele se combina intre ele si sunt accentuate, dand nastere unei melodii aparte a limbii, in

gramatica, in cuvinte si expresii care adesea nu pot fi traduse in alte limbi, in sensuri si imagini, in felul in care se imbina si se ordoneaza cuvintele, si in cuvintele insele, milenare, mii de cuvinte cu origine necunoscuta, despre care lingvistii nu vor sa pomeneasca niciodata sau le atribuie influentei altor limbi. Cand e vorba de elementul stravechi al limbii, ni se recita, batjocoritor: barza, viezure, mazare, de parca asta e tot ce ne-a ramas dupa tavalugul latin...

Ganditorul de la Hamangia. Produsul unei spiritualitati avansate Oare de ce bucuria este numita cu un cuvant dacic, pe cand tristetea, mahnirea, necazul, supararea, obida, jalea sunt luate de la vecini? Poate pentru ca bucuria este sentimentul fundamental al fiintei umane, emotia care iti

arata ca esti pe calea cea buna, ca esti in acord cu Dumnezeu. Gandul, cel care leaga lucrurile si le gaseste sensul, este desemnat tot printrun cuvant dacic (unii lingvisti mai sustin si astazi ca ar veni din... maghiara!). Doina este un alt cuvant milenar, care transpune esenta sufletului romanesc, starea de dor. A mosteni nu putea fi decat un cuvant cu o viata de mii de ani, la fel ca mos si mosie, din aceeasi familie. Vatra este un cuvant dacic sau chiar dinaintea dacilor, la fel si codrul. Cuvantul a ingropa (si groapa) are si el o varsta de cateva mii de ani, iar exemplele sunt multe, multe, multe...

In dictionare nu se foloseste niciodata termenul de "dacic" sau "substrat". DEX-ul, dictionarul nostru de capatai, prefera sa spuna ca un cuvant este de origine necunoscuta decat sa admita ca este dacic. Lucrarile de istoria limbii romane incep intotdeauna cu latina: ce-a fost inainte, nu conteaza, e considerat doar o "influenta" minora, marginala... Ceea ce sperie cu adevarat pe dusmanii identitatii noastre de neam si limba este continuitatea incredibila, de mii de ani, caci valurile istoriei si straturile ce s-au asezat pe deasupra nu au reusit sa modifice acest

sambure puternic. Razboiul impotriva limbii romane De aici porneste totul: de la presimtirea sau intelegerea rostului pe care il are limba romana. Caci daca limba romana este cea care da identitate unui spatiu spiritual care sta la temelia Europei, este limpede ca cei ce doresc uniformizarea, stergerea diferentelor, globalizarea, au un dusman de temut in aceasta limba cu radacini milenare. Si nu este de-ajuns sa fie falsificate tratatele de istorie si

pastrandu-si radacinile adanc infipte in pamant. Constantin Noica spunea ca vorbirea omului este fiinta lui. Deci pentru a-i lua unui om sau unui neam identitatea. deoarece limba isi vede mai departe de menirea ei. Iar singurul mod prin care ni se pot taia radacinile este indepartarea de limba noastra. cei potrivnici actioneaza asupra vorbitorilor. Exista un razboi impotriva limbii romane. caci exista un razboi impotriva identitatii noastre. ca intr-un veritabil razboi. trebuie sa ii distrugi .de lingvistica. Pentru ca limba romana sa-si piarda rostul.

savantii. De aici aversiunea fatisa. La nivel academic. cat si spiritul ei.limba: atat istoria limbii. Caile pe care se desfasoara lupta impotriva limbii romane si. implicit. devenita un adevarat razboi. fata de civilizatia dacilor si fata de tot ce inseamna componenta straveche a limbii romane: cetati dacice lasate pe mana jefuitorilor. fie vanduti cu totul si potrivnici intereselor neamului. biete marionete oportuniste. depun eforturi in a ne falsifica radacinile. a identitatii noastre. sunt numeroase. fie ignoranti. triste figuri de academicieni care se extaziaza in fata ideii cuceririi Daciei si a .

mai ales in randul tinerilor.masacrarii dacilor care si-au aparat pamantul. definitiv si in masa la limba lor. iar limba romana este continuarea limbii latine. devenita imediat un "primitor universal". Mass-media este un alt canal prin care se duce acest razboi. Este adevarat ca limba . dictionare si tratate ridicole. Presa si internetul promoveaza cu mare insistenta saracirea limbii. care cauta sa demonstreze ca dacii au renuntat brusc. o "limba ospitaliera" care a renuntat de buna voie la tot ce a avut specific si a luat de la altii tot ce are acum.

suntem invatati sa pretuim mai mult alte limbi decat a noastra. dar este la fel de adevarat ca si noi suntem modelati. ori "naspa". vom deveni repede la fel de saraci in spirit. "merchandiseri". de limba pe care o vorbim. engleza ne sufoca. totul este ori "misto". nimic nu mai este "frumos".oglindeste realitatea din jurul nostru. Suntem "cool" ori "trendy". foarte subtil si eficient. avem "joburi" de "manageri". "brokeri" ori "dealeri". Daca folosim zi de zi un vocabular sarac. "grozav" ori "minunat". ajungem sa ne fie rusine sa mai folosim . Lucrurile devin cenusii.

Europa romaneasca Putini sunt cei care inteleg ce se intampla cu adevarat./ limba vechilor cazanii. Rezultatul e sigur: in cateva generatii vom uita mai mult de jumatate din limba. limba materna este un lucru la fel de firesc ca si aerul pe care il . caci pentru noi./ care-o plang si care-o canta/ pe la vatra lor.cuvinte romanesti curate. taranii". vom face dictionare chiar si pentru romana ultimelor decenii si nu vom mai sti ca "Limba noastra-i limba sfanta.

respiram. in comunitatile istorice de romani. care cuprind cu radacinile lor aproape jumatate din Europa: din Rusia. si nu suntem constienti de schimbarile subtile care se produc in vorbirea noastra. Doar cei plecati departe stiu ce inseamna sa visezi romaneste si sa tresari la auzul unei vorbe de acasa. din Serbia. Grecia si chiar Turcia. Insa adevarata fata a acestui razboi s-a vazut si continua sa se vada in afara granitelor tarii. Ucraina. pana in Ungaria si Croatia. pana in Macedonia. Bulgaria. iar . Basarabia. Istoria acestor romani este incarcata de suferinta. Albania.

locuiau pe ambele maluri ale . ramura nordica a tracilor. Dacii. desi traim in vremuri democratice. in cele mai multe dintre aceste teritorii limba romana e vorbita doar in soapta. Se intindea pe aproape intreaga Europa de azi Istoricii din antichitate sustineau ca tracii erau cel mai numeros popor din lume. Ei ocupau cea mai mare parte a Balcanilor.astazi. dupa inzi. Dacia pe timpul lui Burebista. Asia Mica si toata Europa de Sud-Est.

ajungand in nord pana la Carpatii Padurosi. in apus pana la Tisa si Morava. Cartile de . practic. intre sec. in rasarit. III si VII d. un imperiu de sorginte tracica: majoritatea imparatilor Romei si ai Bizantului. Imperiul Roman a fost. Vreme de patru secole..Dunarii. in Balcani au navalit slavii. iar despre traci si daci nu s-a mai auzit mare lucru.Hr. Dupa ce granita de pe Dunare s-a prabusit. pana la gurile Bugului. dincolo de Nistru. proveneau din randul tracilor si al dacilor nord-dunareni. ca si multi generali. avarii si alte neamuri. iar in sud se intindeau pana la Muntii Balcani.

de multe secole. cei mai multi au ramas pe vetrele lor. iar urmasii lor sunt toti cei ce vorbesc astazi romaneste. Nici o alta limba europeana nu a avut un astfel de destin. care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra. de la morlacii din Bosnia si Hertegovina.istorie nu-i mai pomenesc. nu exista o tara de la Adriatica la Marea Neagra. In 1878. Mihai Eminescu publica in ziarul "Timpul" urmatoarele cuvinte: "Nu exista un stat in Europa Orientala. In realitate. in aceleasi teritorii. gasim pas cu pas fragmentele . de parca ar fi intrat in pamant. Incepand de la ciobanii din Istria.

foarte mare. apoi. pana sub zidurile Atenei. in Pind ca si in Balcani. Numarul romanilor din jurul granitelor era. aproape de trei milioane: intre 800. Nicolae Iorga spunea ca Romania reintregita de dupa primul razboi mondial se invecina tot cu romani. pana aproape de Odessa si de Kiev". pana dincolo de Nistru. in Macedonia si Tessalia. in Serbia. in toata regiunea Daciei Traiane. in Grecia. Mai tarziu. aproximativ .000 in Bulgaria. intradevar. de dincolo de Tisa incepand. aproximativ 200.000 si un milion in Ucraina.acestei mari unitati etnice in muntii Albaniei. in Bulgaria.

000 in Rutenia Subcarpatica.300. in regiunea Timoc. intre 12.000 de aromani din Grecia. sudul Serbiei si sud-vestul Bulgariei. primii in nordul Greciei.000 si 400. si inca vreo cateva zeci de mii de meglenoromani si istroromani.000450.000 in Ungaria.000 de aromani din Albania. intre 1919-1939. Numarul lor a scazut foarte mult. La acestia se adaugau cei aproximativ 300. . si cei 500600. aflata in componenta Cehoslovaciei.000 in vestul Banatului. Macedonia. ceilalti in Croatia. intre 100. unele comunitati sunt chiar amenintate cu disparitia.000 in Serbia. si aproximativ 100-160.000 si 65.

nu li s-a dat voie sa se roage sau .Astazi mai trebuie sa-i mai adaugam pe romanii din Republica Moldova (cca trei milioane). nu au avut scoli si biserici. nu le-au fost recunoscute drepturile. romanii au suferit amarnic timp de un mileniu. li s-au schimbat numele romanesti cu altele straine. Procesiune dacica la Drobeta Peste tot. Au fost deportati si imprastiati. ramasi dincolo de granite. in toate aceste teritorii. dupa cel de-al doilea razboi mondial.

in Transnistria.sa planga in limba lor. pentru a i se sterge identitatea. nici aromanii din Grecia. cimitirul . si pe Muntele Athos. limba romana a fost numita "moldoveneasca". Albania ori Bulgaria. in Republica Moldova. Astazi. in timpul maghiarizarii fortate. in afara tarii. si acolo doar in cazul romanilor din Voivodina. In Basarabia. la schiturile Prodromu si Lacu. nici cei din Bulgaria. nici meglenoromanii. romana este oficiala doar in Serbia. Insa romanii din Timocul sarbesc nu sunt recunoscuti nici acum ca minoritate romaneasca. La fel s-a intamplat si cu romanii din Ardeal.

In Timocul sarbesc s-a dat ordin de demolare pentru singura biserica romaneasca. iar lupta pentru deznationalizarea romanilor din afara granitelor este in plina desfasurare.soldatilor romani a fost arat si crucile aruncate la gunoi... in ultimii ani. Toate s-au intamplat acum. icoanele stropite cu motorina. in Ucraina a fost batut un preot roman si enoriasii sai. iar biserica romaneasca a fost gazata in timpul slujbei de Inviere. Europa s-a nascut in Carpati .

ci plamada etnolingvistica din Carpati si de pe Dunarea de Mijloc pana la mare. Noi il stim pe al nostru si pe al limbii noastre. . sau si al altora? Fiecare limba de pe lumea asta isi are istoria ei si propriul ei rost. cu cateva mii de ani inainte ca grecii si romanii sa fi iesit in lume.Dar ce se intampla cu celelalte limbi ale Europei? Sunt la fel de napastuite? Acest razboi este doar al nostru. Multi savanti straini au demonstrat ca leaganul Europei nu il constituie civilizatia greco-romana.

idei. pentru totdeauna. cuvinte. varianta oficiala a istoriei noastre sustine ca nu exista continuitate din acele timpuri pana astazi. cand limba si civilizatia dacilor ar fi disparut. Desigur. cand splendida cultura a neoliticului a fost spulberata de razboinicii indo-europeni.De aici au plecat oameni. si fara acest nucleu dunareancarpatic nu ar fi existat nimic din ceea ce astazi numim "Europa Clasica". in urma razboaielor cu romanii si a . A doua. catre intreaga Europa. Din acest cataclism ar fi rasarit dacii. Prima. care au invadat Europa in epoca bronzului. ci au existat cel putin doua rupturi majore.

ca popor si ca limba. Dar exista destui invatati.politicii de romanizare. In aceste tablite. care contesta. teribil de periculoasa pentru cei care vor sa ne vada dezradacinati: tablitele de la Sinaia. ne-am ivit aici de putina vreme. Aceasta este politica de taiere a radacinilor. distrugerea civilizatiei cucutenienilor. chiar venirea indo-europenilor. prin care am fost invatati ca noi. in special straini. insusi procesul de romanizare. pe care toata comunitatea stiintifica se zbate zadarnic sa le . Si mai exista si o dovada scrisa. iar altii. altii. romanii. unii. Iar din acest cataclism am fi rezultat noi.

si nici cea de-a doua ruptura nu a existat. este consemnata limba dacilor. Iar aceasta limba nu este indo-europeana. dovada ca romanizarea este. Cu alte cuvinte. Lingvistica romaneasca nu are inca forta de a iesi din jocul tulbure pe care il face de un . in esenta ei. cel putin in parte. in plus. limba romana este. dovada a faptului ca prima ruptura nu a existat si.declare falsuri. o iluzie. in ciuda nenumaratelor straturi depuse pe deasupra. aceeasi de mii de ani. contine multe cuvinte si structuri pe care noi le-am socotit pana acum ca venind in romana din latina.

Este un proces dificil. caci nici o alta limba a Europei nu a avut un asemenea destin.secol. Razboinici daci Dar cine sunt cei care au pornit si intretin acest razboi? E greu sa le gasim un nume. care a dat identitate unei mari parti a Europei. ce necesita mult curaj. Sunt cei . nu e in stare sa caute in miezul lucrurilor si sa vada continuitatea de esenta a acestei limbi.

dar nu aceasta e calea cea buna. Poate este asa. La fel. sa topeasca natiunile si identitatile intr-o singura mare comunitate. Fiecare limba oglindeste universul in felul ei si fiecare limba contine un ceva specific numai ei si nici unei alte limbi de pe lumea aceasta. Unii considera ca acesta e un lucru bun. ca trebuie sa tindem spre unitate.ce cauta sa uniformizeze lumea. unica si . Daca Dumnezeu a creat lumea atat de diversificata. trebuie sa respectam diversitatea. fiecare neam este o fiinta in sine.

Se vor gasi si unii. ori nationalisti macinati de . ca cei care sustin astfel de teorii sunt ori paranoici. care sa sustina ca tot ce se intampla este absolut firesc si ca nimeni nu are nimic cu noi si cu limba noastra.irepetabila. Si apoi. nu sunt niste simple chestiuni politico-sociale. Mai mult. nu putini. atat ale noastre cat si ale altora. Nu putem participa la universal decat prin particularul care ne-a fost dat. care sa poata fi manipulate. ci au fost lasate de Dumnezeu. limba si neamul. definita prin limba sa.

frustrarea ca nu am fost capabili sa ocupam un loc mai in fata pe scena istoriei. A exprimat-o cel mai simplu si firesc Nichita Stanescu: "A vorbi despre limba romana este . pe scena istoriei: noi suntem insasi aceasta scena. Insa pentru a castiga acest razboi. noi nu am fost. si dupa el si altii. E problema lor! Pentru cine are ochi sa vada. intr-adevar. Eminescu a intuit acest lucru. trebuie sa fim constienti de valoarea nemarginita a limbii romane. minte sa inteleaga si suflet sa cuprinda.

de aceea. pentru mine. iarba iarba se spune. viata se traieste". Limba romana este patria mea. de aceea. pentru mine. o misterioasã arhivã regalã dacicã . pentru mine. muntele munte se numeste. pentru mine. de aceea. izvorul izvoraste.ca o duminica. De aceea. ===================== Aurora Petan despre tãblitele de plumb de la Sinaia.

De mai bine de un an. de mai bine de un secol. Peste 30 de plãci acoperite cu imagini si înscrisuri într-o limbã necunoscutã stau neinventariate în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din Bucuresti. fundatii culturale sunt angajati într-o adevãratã cursã contra cronometru. sub pretextul cã sunt niste . pentru a dezlega un mare mister al istoriei noastre vechi: Tãblitele de plumb de la Sinaia. pasionati de istorie. ziaristi. cercetãtori avizati sau amatori.

temple. regi si zei. am realizat un interviu. în exclusivitate pentru .falsuri neinteresante. În legãturã cu acest fascinant subiect. puternicã si de realã. cu rãbdare si migalã. palate. cu un simt artistic aproape desãvârsit. cetãti. monograme si însemne heraldice. misterios si incitant. eternizate în plumb. O lume înviatã parcã dupã un cataclism dar. paradoxal. Ele contin o scriere într-o limbã necunoscutã si reprezentãri iconografice cu luptãtori înarmati cu suliti si lãnci.

Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi . cu doamna profesoarã Aurora Petan. din Capitalã. fiind convinsã cã plãcutele de plumb de la Sinaia reprezintã o parte a unei importante arhive regale dacice.“Observatorul de Toronto”. specialist în filologie clasicã. Domnia sa a prezentat o comunicare pe aceastã temã la Academia Românã. cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”.

sectia Latina-Greaca Veche.Straine. la 27 de ani.P. ce se stie despre aceste plãcute ? A. are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. In anul 2001. Hasdeu" pentru lingvistica.P: Se stie de la primarii din Sinaia. a castigat Premiul Academiei "B. R: Stimatã doamnã Petan. din anii .

s-a descoperit un mare tezaur.’20-’30. în preajma anului 1875. Existã însã o traditie oralã. când s-a turnat fundatia Castelului Peles. nu au fost descoperite dovezi certe în acest sens. Multã lume stie despre acest lucru. Aceste plãci au fost copiate în plumb. la Fabrica de cuie din Sinaia. din ordinul Regelui Carol I. însã nu a scris nimeni pe tema asta. destul de serioasã. Plãcile de plumb au fost depozitate la . Pânã în prezent. din piese de aur – plãci scrise în relief. cã.

cã cel putin o parte din ele ar fi supravietuit. existã douã ipoteze: una. În legãturã cu plãcile de aur. a doua. pe vremea lui Grigore Tocilescu. în Tezaurul de la Moscova. imediat dupã înfiintarea Muzeului National de Antichitãti. la sfârsitul secolului al XIX-lea. dupã unele speculatii. fie au .Mãnãstirea Sinaia si. au fost aduse la Bucuresti. Nu stim ce s-a întâmplat cu ele: fie au ajuns. cã ar fi fost topite de Regele Carol I si folosite în vremea Rãzboiului de Independentã si.

ce informatii detineti despre plãcutele originale. R: Dumnevoastrã. într-un fel sau altul.fost valorificate. Ele provin de la o persoanã din Republica Moldova. care m-a contactat imediat dupã conferinta mea din 3 iunie 2004. din aur? A. de la Academia Românã. Mã vãzuse pe TVRinternational si spunea cã vine cu o delegatie .P: Informatiile pe care le detin eu sunt foarte ciudate.

cel putin 40 de piese din aur ar mai exista în Banca Nationalã a României. din informatiile pe care le detine. Persoana respectivã sustinea cã astfel de plãci existã pe teritoriul Rusiei. cã sunt foarte asemãnãtoare cu cele de la Sinaia. Mi-a arãtat. semnatã. cã. si. .din partea Academiei Ruse. prin care era împuternicit sã se ocupe de culegerea de informatii despre aceste obiecte. parafatã. o delegatie. întradevãr.

de-a lungul secolelor. pe locul unui altar pãgân. apoi. în grija initialã a preotilor precrestini si. Deci. Ele s-ar fi aflat în posesia Mãnãstirii Sinaia care. ce v-a spus acest misterios personaj despre plãcutele din aur ? A. aceste plãci s-ar fi pãstrat.P: Ipoteza domniei sale era urmãtoarea: plãcile din aur nu ar fi fost descoperite când sa sãpat fundatia Castelului Peles. ar fi . ca multe alte asezãminte crestine.R: Concret. a fost ridicatã pe o capiste.

mai spune cã fiecare mare trib geto-dacic avea o astfel de arhivã de texte. care se reînnoia periodic. ca atare. câteva ramuri ale neamului daco-get s-au desprins si au luato spre Rãsãrit. erau foarte. erau închinate zeilor si. magic. al cãrui nume nu vi-l pot face cunoscut. În preajma rãzboaielor cu Traian. Textele erau scrise de Marele Preot si aveau caracter sacru.fost transmise. El . Personajul de care vã spuneam. foarte bine pãstrate. împreunã cu arhivele lor.

Deocamdatã. tot de . un altul undeva în Muntii Bucegi si unul chiar lângã Sarmizegetuza. Conform informatiilor lui. odatã cu aceastã migratie dacicã. Foarte plauzibil. Tot el sustine cã au existat la Sinaia 240 de piese si cã mai multe copii se aflã în diferite institutii. pentru cã stim.sustinea cã aceste arhive ar fi ajuns pe teritoriul actual al Rusiei. la noi în tarã. ar mai exista vreo trei depozite: unul la Mãnãstirea Tismana. doar cel de la Sinaia ar fi fost scos la luminã.

R: Dar. iar altele la Institutul de Studii Politice. vreo 40 ar exista încã în Banca Nationalã. fie s-au salvat si au ajuns în Tezaurul de la Moscova. fie au fost topite. cã unele copii în plumb au ajuns la prof. s-a ocupat cineva de ele ? . altele la Dimitrie Pippidi. Nicolãescu Plopsor. piesele de aur. Nu avem informatii sigure despre nici una dintre variante. pânã acum.la oameni din Sinaia. de pe vremea comunistilor. Deci.

actualul director al Muzeului de Arheologie “Vasile Pârvan”. Existã informatii absolut sigure cã si Pârvan le cunostea. Asta sustine Alexandru Vulpe. al cãrui tatã. Primul director al Muzeului.P: Este un mare mister de ce.Le-a studiat vreun cercetãtor? A. Radu Vulpe. timp de mai bine de un secol. nimeni nu s-a ocupat de aceste piese. la fel ca multi altii. Toatã lumea . Grigore Tocilescu stia despre ele. a fost elevul lui Pârvan.

. care au dispãrut. Pentru cã erau acolo tone de aur. pentru a nu se afla povestea celor de aur. Nu vãd nici o explicatie de ce. Poate doar dacã ei stiau cã a existat un tezaur din piese de aur care a fost distrus si scoaterea la luminã a copiilor ar fi dus la un scandal. însã nimeni nu a vrut sã se ocupe de ele. Cred cã a fost dositã povestea pieselor de plumb. Dacã au fost cel putin 200 de piese. Asta ar fi o explicatie.stia de existenta lor. imaginati-vã.

pentru cã sunt lucruri care privesc istoria întregii Europe. Istoricii si arheologii consacrati nu s-ar fi bucurat sã renunte la tot ce scriseserã pânã atunci.R: Credeti cã istoricii au evitat. acceptând atât de multe informatii noi care ar fi dus. la rescrierea istoriei noastre vechi. sã le cerceteze ? A. cu bunã stiintã. si nu numai a noastrã.P: Probabil. într-adevãr. un Tocilescu sau un Radu Vulpe au spus cã sunt . Faptul cã un Pârvan.

falsuri. a constituit o etichetã definitivã. care a investigat 20 de . Inginerul Dan Romano.P: Istoria acestor plãcute este foarte zbuciumatã. R: Ce ne mai puteti spune. Nimeni nu a încercat sã vadã dacã nu cumva este altfel. nu se stia cã existã o legãturã între Sinaia si aceste piese. Pânã de curând. în legãturã cu aceste plãci de plumb ? A.

publicându-si rezultatele cercetãrii în volumul “Cronicã apocrifã pe plãci de plumb ?”. nu stia nimic despre Sinaia.ani aceastã poveste. Acesta a fost foarte pasionat de istoria acestor plãcute. . Eu am dat peste o carte a lui Iordache Moldoveanu – “Dacii vorbesc” –. El cunostea doar cele douã piese care existã în depozitul muzeului de la mãnãstire. care cunostea cele douã piese de la Sinaia. pe nume Ionescu. care astãzi nu mai trãieste. Domnul Moldoveanu a vorbit cu un inginer din Sinaia.

la Congresul International de Dacologie.El i-a spus cã ar fi existat zeci de piese si cã provin de la Regele Carol I. Deac a murit si nu am ajuns la documente si la arhiva pe care o detinea. istoricul Augustin Deac a tinut o comunicare în 2003. Din pãcate. pe care noi nu le cunoastem. În acelasi timp. le-am vãzut numai proiectate. Însã nu a avut ecou. despre plãcile de aur de la Sinaia. Vorbind cu cei de la Institutul de . Stiu doar cã detine fotografii inedite dupã plãci.

am aflat cã ei stiu. au reapãrut 35 de piese. mai erau o sutã si ceva. dar ele nu au fost niciodatã inventariate. Romalo a cãutat si în inventare. cu sigurantã.iar în anii ’70. Ce s-a întâmplat cu restul. 2003. Nu existã absolut nici o informatie cã ele ar fi existat vreodatã. În anii ’40. În 2002. cã toate aceste plãci provin de la Mãnãstirea Sinaia. nu se stie de unde. când Romalo le-a fotografiat. aflate . nu stim.Arheologie. au dispãrut toate. Cele 35 de piese.

le-am dus la Institutul de Fizicã Nuclearã si rezultatele sunt.astãzi în Muzeul Institutului de Arheologie nu sunt nici acum inventariate.P: Da. S-au fãcut comparatii cu medalii de plumb din vremea lui Cuza si . totusi. R:Am aflat cã. aceste piese din plumb au fost analizate. A. Am extras mostre din cele 35 de piese. fãrã nici un dubiu: plumb de secolul al XIX-lea.

care confirmã teoria copiilor. oferitã de profesorul Ion Glodariu. Dacã scoaba este autenticã. secolul I d. Este sigur plumb modern. În anul 2002 a fost trimisã la Oxford una dintre piese.Hr. Analizele au arãtat cã piesa contine cam aceleasi impuritãti ca si scoaba de plumb dacicã si cã autenticitatea acestei piese depinde de siguranta contextului în care a fost gãsitã scoaba. . sigur.compozitia este identicã. care este datatã. împreunã cu o scoabã de plumb din zidul de la Sarmizegetuza.

000 de ani.este posibil ca si piesa sã fie autenticã. s-a ridicat urmãtoarea întrebare: cum e posibil sã arate atât de bine niste piese de plumb peste care au trecut 2. considerând cã plumbul este dacic. ca al tãrii noastre? Domnul Romalo a presupus cã s-au fãcut matrite din folie de aur. apoi s-a turnat plumb. Pornind de la aceste rezultate. iar când piesele au fost . în care s-au imprimat scrisul si imaginile cu poansonul. într-un sol cu umiditate ridicatã.

o folie de aur. trebuie sã fie foarte subtire. Astfel de matrite nu ar mai fi suportat o greutate atât de mare de plumb. impuritãti. într-adevãr. .descoperite. ca sã poatã fi imprimatã. s-a extras folia de aur si abia atunci plumbul ar fi intrat în contact cu aerul Cei de la Monetãrie spun însã cã aceastã ipotezã este neplauzibilã. Analizele repetate de trei ori la Institutul de Fizicã Nuclearã pe piesa analizatã la Oxford au demonstrat cã existã. pentru cã multe piese au dimensiuni mari si.

fie din contaminarea cu obiectele împreunã cu care au fost depozitate. nu si interiorul.dar numai la suprafata pieselor: cupru. . argint si alte metale. în cantitãti foarte mici. Însã. ca cei de la Oxford sã fi mãsurat numai exteriorul piesei. cu adaos de staniu. posibil. care pot proveni fie din contaminarea cu matritele. Nu existã nici un dubiu cã plumbul din interior este 98% pur. Asta este formula tipicã pentru plumbul de tipografie. Este. în interiorul pieselor este plumb pur. deci.

când si-a dat seama de importanta istoricã a acestor piese. în ceea ce priveste continutul lor. plãcile sunt autentice. chiar dacã cele de aur .R: Care este opinia Dumneavoastrã. Cu sigurantã. în mod sigur despre niste copii din secolul al XIX-lea. Regele Carol a vrut. în legãturã cu autenticitatea acestor plãci ? A.P: Dupã opinia mea. însã. sã lase spre cercetare. în ceea ce priveste suportul este vorba.

copii dupã ele. Nu de aici pleacã însã ipoteza falsului. e vorba despre niste documente medievale. Mi se pare logic sã fi fãcut niste dubluri dupã aceste piese. R: Dacã sunt falsuri.nu au fost distruse. Pentru cã ar fi fost dificil sã se fi dat la studiat tone de aur. . chiar dacã ele existã. cine ar fi putut sã le facã ? A.P: Se presupune cã Hasdeu. Unii spun cã el ar mai fi fãcut niste falsuri.

pe lângã foarte multe ilustratii. De ce? Pentru cã. aceste plãci. contin o limbã. în afarã de Hasdeu.Alexandru Vulpe sustine cã un nepot de-al lui Hasdeu ar fi lãsat o scrisoare în care ar fi spus ceva în legãturã cu aceste piese. dacã existã sau nu. Nu se stie nimic despre scrisoare. . Ori. nu si la ideea falsului atribuit lui Hasdeu. Între timp. nimeni nu avea cunostinte atât de temeinice încât sã inventeze o limbã atribuitã dacilor. Alexandru Vulpe a renuntat la ideea scrisorii. la vremea respectivã.

dacã admitem cã a existat un falsificator. . El este cel care. pe vremea respectivã. din substratul dacic. Se stie cã doar Hasdeu detinea la vremea aceea cunostintele necesare creãrii unei limbi si a unei arhive atribuite dacilor. Este sigur cã cel care a creat plãcile. scotând în evidentã exagerãrile scolii latiniste. mai ales cã el era foarte pasionat de substrat. trebuie sã fi fost chiar mai genial decât Hasdeu. a studiat temeinic ce s-a putut studia.Hasdeu a fost un personaj absolut genial.

descoperit într-un document de secol XIII.Însã. . Hasdeu atribuie dacilor un alfabet folosit de secui. în Ardeal. Hasdeu presupunea cã dacã secuii aveau un alfabet în secolul al XIII-lea. si cã el trebuie sã fie continuarea alfabetului dacilor. Acestea sunt. trebuie sã-l fi gãsit acolo.P: Alfabetul secuilor nu are nici o legãturã cu alfabetele de pe plãci. R: Si nu este asa ? A.

grecesti. el fiind convins cã acel alfabet al secuilor este dacic. ar fi stat o vreme în Egipt. Înainte de a descoperi alfabetul secuilor. conform lui Iordanes. . A doua ar fi legatã de limbã. care. nu ar fi folosit alfabetul grec. Dacã Hasdeu ar fi fãcut plãcile astea. Hasdeu presupunea cã Deceneu. Asta ar fi prima neconcordantã. Alfabetul secuiesc este foarte straniu. Si este mult mai gravã. ar fi adus de acolo o scriere. Deci.predominant. a avut o ipotezã anterioarã alfabetului secuiesc.

care studiase substratul (este primul nostru lingvist care studiase substratul) n-ar fi ratat ocazia sã introducã niste elemente. clar de substrat. Ori. în aceste plãci. Nu existã cuvinte din substratul limbii române. R: Atunci.Limba din plãci nu seamãnã cu substratul limbii române. Hasdeu. în ce limbã au fost scrise plãcile ? . nu existã fenomene atribuite substratului limbii române.

A.P: Dupã mine, limba din plãci nu este o limbã indo-europeanã. Acesta este lucrul senzational pe care îl pot spune. Este o limbã care nu are desinente, care nu face distinctie de gen, de persoanã, de numãr, de caz. Nu stim când avem plural, când avem singular, când avem feminin. Aproape toate cuvintele se terminã în “o”, nu în “a “, asa cum le stim noi din izvoarele grecesti si latinesti (de exemplu Boerobiseto, Vezino), chiar si femininele se terminã în “o”: Napoco, Genuclo. Existã

elemente care se regãsesc si în limba românã, dar care, paradoxal, în românã nu sunt atribuite substratului, ci limbii latine. Este limba dacã, fãrã îndoialã, însã, fie este o limbã preindo-europeanã, deci mult mai veche – ceva de genul limbii basce care a supravietuit asimilãrii indo-europene, fie, adoua variantã (la care m-am gândit, dar la care nu tin foarte mult) este o limbã sacrã, folositã numai de preoti, în vreme ce poporul folosea o limbã comunã, diferitã.

Plãcutele ar putea fi, deci, scrise într-o limbã sacrã, care sã se fi conservat în casta preotilor.

R: De unde ar putea sã provinã aceste plãci scrise, si ce povestesc ele ? A.P: În mod sigur, plãcutele provin din mai multe zone si din mai multe epoci. Ele au fost strânse laolaltã, într-un anumit moment. Însã, existã o unitate de stil si de redactare, ceea ce

înseamnã cã exista o traditie puternicã. Plãcile consemneazã, cu sigurantã, evenimente importante de la curtea regilor daci, precum aliante, rãzboaie câstigate, diferite evenimente. Lipsesc multe piese din aceastã arhivã. Noi avem foarte putine. Se vede usor cã existã o unitate de stil pentru plãcile din vremea lui Burebista, pentru cele din vremea lui Decebal, pentru cele din Dobrogea si asa mai departe. Mai mult, tipurile de scriere se grupeazã pe epoci si pe zone. Lucru foarte important,

pentru cã e greu de crezut cã cineva în secolul al XIX-lea cunostea scrierile grecesti locale. Mai exact, plãcile din Dobrogea sunt scrise în alfabet grecesc ionian, care folosea omega si eta. Este vorba de plãcile care par sã provinã de la cetatea Genucla, spre exemplu. În functie de informatiile de pe plãci, le-am putut grupa: asdar sunt plãci de la Sarmizegetuza, de la cetãtile din Dobrogea, plãcile lui Cotizo, care sunt din zona Banatului. Cele care par sã provinã din Dobrogea

folosesc un alfabet de influentã clar ionianã, lucru firesc, pentru cã acolo erau cetãtile grecesti milesiene. În schimb, plãcile din vremea lui Decebal folosesc un alfabet grecesc occidental, care trebuie sã fi provenit de undeva din sudul Italiei, acelasi care stã la baza alfabetului latin, prin intermediar etrusc. Ori asa ceva nu stiu dacã se putea cunoaste la vremea respectivã (secolul XIX n.n.) pentru cã alfabetele locale si dialectologia greacã s-au constituit ca stiinte doar la mijlocul secolului al

XX-lea. Multe sunt plãci de la Cetatea Helis. Ele vorbesc nu numai despre Dromichete, el fiind unul dintre nenumãratii regi de la Helis. Avem chiar o genealogie de la Helis (mai existã încã una de la Sarmizegetuza), care se încheie cu Oroles, care trebuie sã fie acelasi cu Rholes, din Dio Cassius, si care, cum pare sã rezulte din texte, este autorul complotului care l-a detronat pe Burebista.

R: Porf. dr. Vasile Boroneant mi-a arãtat niste semne asemãnãtoare, descopertie de dânsul pe niste mandibule de cal, la Chitila... A.P: Am vãzut si eu semnele de pe oasele de la Chitila. Textele din plãci sunt scrise 90% în alfabet grecesc, cu diferite variante. Este adevãrat cã existã si câteva scrieri total necunoscute în aceste plãci. Cea mai stranie apare pe frontonul templelor reprezentate pe plãci. Aceastã scriere seamãnã, într-adevãr, cu

scrierea de pe oasele de la Chitila. R: Asemenea semne se aflã si în Biblia lui Wulfila... A.P: Biblia lui Wulfila se stie cã a fost scrisã în nordul Dunãrii în sec. IV d.Hr Wulfila a trãit câtiva ani aici. El a fost cel care i-a crestinat pe goti si primul care a tradus în goticã Biblia. Alfabetul gotic a fost inventat de el, si se spune cã are la bazã alfabetul grecesc. Însã alfabetul

gotic primitiv, publicat de Vulcanius Bonaventura, contine cel putin un semn, care a fost folosit si de daci în aceste tãblite. Pentru cã, chiar dacã spunem cã dacii au folosit în tãblite alfabetul grecesc, nu este totusi alfabetul grecesc pur, ci unul care contine niste semne speciale, pentru sunete speciale, care nu existã în limba greacã. Acel semn din alfabetul gotic, care în alfabetul dacic noteazã sunetul “ce”, nu are valoare în alfabetul gotic, pentru cã nu existã sunetul. De aceea nu se

explicã existenta lui, decât printr-o preluare de la daci. R: Au mai fost descoperite piese asemãnãtoare undeva ? A.P: În afarã de plãcile de plumb, mai existã o serie de piese de altã provenientã, din colectii particulare, din muzee, descoperite de arheologi în sãpãturi, care contin semne si imagini asemãnãtoare celor de pe plãci,

necunoscute în perioada lui Hasdeu. De pildã, medalionul care se aflã în posesia domnului Dan Romalo, care provine de la familia Murnu, are pe avers portretul lui Burebista, care se regãseste de mai multe ori pe plãcile de plumb, probabil fãcut cu aceeasi stantã, pentru cã are aceleasi dimensiuni. Pe revers are imprimatã emblema cap de bovideu si sarpe, care reprezintã probabil emblema statului unitar al lui Burebista, si un text în aceeasi limbã cu aceea de pe plãcute.

Medalionul a fost analizat de cãtre Bogdan Constantinescu, doctor în fizicã, de la Institutul de Fizicã Nuclearã, care garanteazã cã este autentic, pentru cã are o combinatie de metale care se regãseste numai undeva din zona din sudul Urarilor, un aliaj tipic metalurgiei scitice. Domnia sa sustine cã este imposibil ca cineva sã fi falsificat acest medalion. Mai existã câteva piese în colectia unui anume domn Pulopol. Domnul Romalo l-a cunoscut acum vreo 10 ani si a reusit sã le fotografieze.

Ele contin imagini asemãnãtoare cu cele de pe plãcute. Mai stiu de existenta altor trei piese, descoperite de arheologul Victor Bobi, aflate la Muzeul din Focsani. Este vorba despre un medalion, cu portretul si numele regelui Duras, care pe revers are un templu identic cu cele de pe plãcute, si niste monede de argint, dintre care una contine o scriere rombicã, identicã cu scrierile lui Dromichete de pe plãci. Este chiar monograma acestui rege. O asemenea monedã

a fost inventariatã si de marele numismat Octavian Iliescu. Aceste piese se pot constitui în dovezi ale autenticitãtii plãcilor, pentru cã sunt descoperite recent. R: Despre reprezentãrile arhitectonice de plãci ce ne puteti spune ? A.P: În ceea ce priveste reprezentãrile arhitectonice din plãci – temple, cetãti (avem

acesta ar fi trebuit sã cunoascã foarte bine arhitectura anticã. de trofee. Multe structuri par sã fie structuri de lemn.chiar un plan al cetãtii Sarmizegetuza) – se pare cã sunt conforme cu ce stim noi despre arhitectura din antichitate.. dacã ar fi existat un falsificator. . de portrete. cele câteva mii de reprezentãri. care nu s-au pãstrat pânã astãzi. de armate etc. Pe de altã parte. grupate pe epoci si pe zone de provenientã sunt reprezentate foarte coerent. însã. de divinitãti.

cum apreciati limba în care au . Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzãtor: nu existã nici o inconsecventã. acesta si-ar fi coordonat extraordinar de bine munca. R: Ca specialist. timp de câteva luni. pe nici una dintre plãci. pentru cã nici o imagine nu se bate “cap în cap”. A grupat toate aceste imagini si le-a introdus într-o bazã de date.Arheologul Silviu Teodor de la Muzeul National a fãcut un studiu de imagine. Dacã ar fi existat un falsificator.

fost scrie textele de pe misterioasele plãcute ? A. Existã chiar indicii de variatie dialectale. aceasta are toate caracteristicile unei limbi naturale. Tãblitele . Toate cuvintele au variante. Nu pare deloc sã fie o limbã creatã. e scris în vreo 15 feluri. Existã foarte multã variatie foneticã. Are extrem de multã varietate.P: În ceea ce priveste limba din tãblite. ceea ce este greu de imaginat pentru un falsificator. Numele lui Burebista spre exemplu.

care sã aparã numai în anumite contexte. Existã cuvinte care apar în anumite contexte. e imposibil. E vorba de mii de cuvinte. Existã structuri fonetice conditionate.dacilor si cele ale getilor prezintã diferente clare dialectale. Ori. Sã generezi o limbã care sã aibã cuvinte. Limba din tãblite nu are nici un atribut al unei limbi artificiale. . aceste lucruri nu puteau fi imaginate de cineva care nu avea la îndemânã instrumentele actuale.

Nota redactiei .ca Punctele Dvs de vedere sunt foarte importante.R: Doamnã Aurora Petan. Invitam istoricii romani din diaspora sa ne scrie parerile domniilor lor despre Placile de la Sinaia pe adresa observro@idirect. Ele vor fi comunicate celor din tara interesati in . vã multmim foarte mult pentru informatii.

Carti despre limba dacilor Dac pe Arcul lui Constantin Iubitorii trecutului romanesc au noi motive de bucurie. Volume de mare interes la Editura .elucidarea adevarurilor istorice ale neamului nostru.

Cauzele au fost multe. nu putem afla nimic despre ea si deci nu are rost sa speculam. ca orice istorie. La noi insa. considerat de fapt "substrat". cu stratul sau cel mai vechi. dar cel mai adesea s-a invocat faptul ca."Dacica" Istoria unei limbi trebuie sa inceapa. a fost cel mai putin favorizat in cercetarea lingvistica. acest strat. Radacinile acestei atitudini se gasesc insa si in . atata vreme cat limba dacilor a disparut.

Ion Iosif Russu . Limba dacilor a ramas de-a lungul timpului un mister si un domeniu tabu in acelasi timp. cel dintai care a abordat cercetarea substratului. care a incercat sa-i scoata pe "barbarii" de daci din istorie.vremea Scolii Ardelene. infruntand curentul epocii.savant clujean care. revendicand o descendenta pura. din "gintea latina". la o suta de . Cateva nume au punctat totusi drumul spinos al cercetarilor in acest domeniu: marele scriitor si invatat Bogdan Petriceicu Hasdeu.

stiintifice. cel mai mare specialist al zilelor noastre. in chestiuni de substrat. Bogdan Petriceicu Hasdeu.ani dupa Hasdeu. cu privire la limba dacilor. in efortul de a repune in circulatie date si informatii fundamentale. Cartile lor (dar si ale altor cercetatori) au inceput sa fie (re)editate de catre Editura "Dacica". si Grigore Brancus. dadea un impuls urias prin lucrarile sale. genialul .

nu a fost abandonata Dacia dupa retragerea aureliana. cum insusi spune. nu au fost nimiciti toti dacii. Hasdeu si-a asumat "curajul erorii".Intr-o vreme in care latinitatea noastra era litera de lege in cultura romaneasca si tot ce era "barbar" era rusinos si trebuia eliminat. si a luptat pentru echilibrarea balantei: nu ne tragem doar de la Ram. iar limba noastra nu .

de care se izbeau. toti acei ce voiau sa inteleaga inceputurile nationalitatii romane. pe care marele Grimm o numeste curajul erorii". ci de necesitatea de a imple o veche lacuna. Aruncanduma pe o cale atat de nestrabatuta. pe rand. Am fost impins la aceasta nu de ambitiunea de a deschide o cale noua. a trebuit sa ma armez cu acea deciziune de a nu ma teme chiar sa ratacesc. Prima sa lucrare de .este o limba pur latineasca. ci a pastrat multe elemente de la vechii daci. regret de a fi cel dentai care am intreprins limpezirea elementului dacic al limbei romane. "Departe de a ma fali.

Maior. ierit-au dacii?". emblematic ca atitudine si argumentare. este un pamflet savuros impotriva invatatilor Scolii Ardelene. precum si pentru insi. Acest titlu a ramas in istorie. "Pogorandu-se de preste plaiuri impreuna cu cartile sau chiar cu persoanele lui Clain.seama. Apoi da! Pentru popoare. puind intre alte temeiuri fara temei si acela cum ca toti dacii ar fi pierit pana la cel din urma sub armele lui Traian. Laurian. un vartej de indaratnicie a fost buimacit mintile noastre intru a ne socoti de romani curati. Papiu si ale atator alti doctori ardeleni. sunt . si intrebarea inca este valabila.

inchid din data cei sanatosi. creaza catu-i va placea barfirilor ex cathedra. care sunt nu numai ne-ardelean. diplome si mai lungi si vorbe afara din cale de . in cat despre mine. nu in mantii lungi. numai lucrurilor de necrezut. apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai afla in sanul sau. iar de innebuneste un popor intreg. ca pe un ins lepsit.. Cine are neclintita bunavointa de a da crezare si de acum inainte. ci si ne-doctor. am o neinvinsa plecare de a ma increde. carii sunt mai multi.timpuri de innebuneala. cu acea numai deosebire.. intru orice priveste istoria veche.

Acest inegalabil pamflet deschide volumul cu acelasi nume ingrijit si prefatat de profesorul Grigore Brancus. aparut recent la Editura "Dacica". pana .lungi. Firea lui Hasdeu il impingea sa se revolte si sa riste. pentru prima oara. sa emita idei la limita compromiterii. dacii au iesit din umbra istoriei si s-a creat drum pentru cercetarea istoriei si limbii lor. ci in marturisirile scriitorilor contimpureni cucerirei Daciei". In volum sunt reunite. Datorita acestui curaj. cele mai importante articole ale lui Hasdeu despre limba si istoria dacilor.

cu asupra de masura. manifestat in cercetarea limbii si civilizatiei dacilor. "Studii gramaticale asupra limbii dacilor". de geniul lui Hasdeu. Originea poeziei poporane la romani". melc si culbec . Foarte bine pregatit. "Bour. "Doina. Puse laolalta. "Fragmente pentru istoria limbii romane . spirit enciclopedic.dacii si latinii intr-o scoica". intuitiv si cu conexiuni . "Strat si substrat" si "Basaraba". "Cine sunt albanezii".acum imprastiate in lucrari mai greu accesibile: "Originile pastoriei la romani". aceste studii dau seama. "Zimbrul in Dacia".elemente dacice".

criticul Poate nu este o intamplare faptul ca la ClujNapoca s-a format. . Russu. din pricina exagerarilor si a firii sale exaltate. Desi contestat de multi. Hasdeu a fost mereu o figura controversata.spectaculoase in idei. I. cea mai puternica scoala de arheologi si lingvisti in domeniul dacologiei. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. I. atat in vremea sa cat si astazi. Hasdeu ramane totusi cel dintai si cel mai sclipitor cercetator al limbii dacilor.

fara baza stiintifica. Era intr-o vreme cand proliferau studii exaltate. Russu a dus o munca uriasa de culegere de informatii. lingvist si epigrafist. a fost cel care a abordat cu profesionalism problema limbii traco-dacilor. de analiza si interpretare. de . in mai multe lucrari. comandate de regim.Profesorul Ion Iosif Russu.

dar nivelul si cantitatea muncii sale au ramas unice. probabil. Completari ulterioare s-au mai facut. se simte la tot pasul in lucrarile sale. glose. A polemizat cu marii lingvisti ai . polemic. nu vor putea fi egalate. inscriptii.selectare si clasare.de la nume traco-dacice de locuri si de persoane. nu a ramas nimic necercetat . I. I. Lucrarile lui reprezinta o piatra de temelie in cercetarile lingvistice asupra limbii dacilor si. Spiritul sau critic. la cuvintele din limba romana considerate ca provenind din substratul dacic. timp de multa vreme. Practic. Russu a avut o personalitate puternica.

facand apel la reconstructia indo-europeana. Doua dintre lucrarile fundamentale au fost reeditate de curand la Editura "Dacica": "Limba traco-dacilor" si "Elemente autohtone in limba romana". atat romani cat si straini. pe tema substratului.de istoric si lingvist . considerata riscanta de cei mai multi. pentru ca a avut curajul sa extinda cercetarea din acest domeniu. si a fost privit adesea cu rezerve de catre colegii sai.vremii sale. Insa dubla sa pregatire . Prima reprezinta singura sinteza .a asigurat o temeinicie remarcabila lucrarilor sale.

Cadrul cercetarilor avea sa se extinda in lucrarile viitoare. singuraticul .anume cele comune cu albaneza.stiintifica in domeniu aparuta la noi. inventariind si analizand etimologic cuvintele de substrat din limba romana. pornind de la cele mai sigure . Cea de-a doua vine ca o completare. Grigore Brancus. bazata pe strangerea si interpretarea tuturor resturilor limbii traco-dacilor.

sociolingvistica si prea putin lingvistica istorica. psiholingvistica. Iar in cadrul lingvisticii istorice. pentru ca. . foarte putin se vorbeste despre straturile cele mai adanci ale limbii. in toata lumea.In mediul academic actual. sunt privilegiate directiile de avangarda . neurolingvistica. Astazi.lingvistica computationala. cercetarile legate de substrat sunt insotite de un "iz de epoca".

sunt accesibile doar specialistilor. Asa incat. in aceeasi colectie cu cele doua volume ale lui I. bazate in special pe comparatia istorica cu albaneza. Asa este si academicianul Grigore Brancus. "ultimul mohican" al cercetarii academice a limbii dacilor.cu cat sunt mai adanci. intr-un fel. Grigore Brancus este. profesor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti. Editura "Dacica" a lansat insa recent. Modest si retras. . un specialist in substratul limbii romane astazi nu poate fi decat un singuratic. dar cu o minte stralucitoare. cu atat sunt mai problematice. Lucrarile sale.

lexic .colectie numita simplu si sugestiv "Substrat". morfologie. cu largi incursiuni in onomastica. Volumul reuneste mai multe studii ce acopera toate compartimentele limbii fonetica.incluzand aspecte fonetice precum rotacismul. Din pacate. Nici Academia Romana. sintaxa. originea structurii numeralului. volumul "Cercetari asupra fondului traco-dac al limbii romane". postpunerea articolului definit si pasionante probleme de vocabular. semnat de Grigore Brancus. generatia de cercetatori ce va veni dupa Grigore Brancus nu promite o revigorare a acestui domeniu.Russu . .

nici catedrele de istoria limbii romane din cadrul universitatilor nu privilegiaza cercetarea substratului. Iar daca aceste raspunsuri nu le dau forurile academice. Consecintele acestui fapt se reflecta in interesul tot mai ridicat al publicului larg si incercarile diletante ale nespecialistilor de a gasi raspunsuri cu privire la limba dacilor. le vor da acestia . .cu riscurile de rigoare.

"Dupre chibzuinta lor. toata osteneala mea intru descoperirea adevaratului punt de purcedere al .Urmarea este ca. orice incercare de "restaurare" a statutului legitim de ramura serioasa a dacologiei este catalogata drept tendinta "dacomana". "Ma folosesc de a putea raspunde aci la oarecari invinovatiri din partea unor limbuti" . Aceste ilogice acuzatii de dacomanie au astazi exact acelasi resort profund pe care il aveau odinioara acuzatiile latinistilor.isi incheie Hasdeu pamfletul. datorita ideilor exagerate care au napadit acest domeniu.

pentru ca urata cugetare sa ramana stearpa. fara putere de a iesi afara prin scriere sau grai. mi-as taia limba si manele. Voi sa dovedesc ca nationalitatea noastra s-a format din cateva eleminte. niste planuri cari de as sti ca vor putea vreodata a se furisa in gandul meu.istoriei romane ar fi o fapta antinationala. Alta data vom vorbi mai mult. Raspunsul meu. din cari nici unul n-a fost predomnitor. pentru asta intaie data. Ei se vanzolesc pana si a presupune in mine planuri diabolice. precum si cele trecute. va fi scurt. prin intrebarea: Pierit- . pana atunci sa sfarsesc paragraful de fata.

dacica. Aurora Petan ====================================== Potopul lui Noe a avut loc in Marea Neagra . 0749/11.au dacii?" Cartile Editurii "Dacica" pot fi comandate la tel.42.47.ro.11 sau la www. 021/312.13.

Pe vremuri. raspandindusi limbile. Mediterana a rupt istmul care o separa de acest lac si apele ei au navalit cu o forta nemaipomenita. ramasa in Biblie sub numele de "Potopul lui Noe" . Intr-o buna zi. Intre aceste povesti se afla si cea a unui mare potop. in locul ei era un lac cu apa dulce. cu o intindere mult mai mica. oamenii au fugit departe de mare.Putini stiu ca Marea Neagra este o mare foarte tanara. traditiile si povestile in Europa si Asia. inundand foarte repede sute de kilometri de asezari. S-a iscat un exod urias.

in Moldova. Dunarea insasi serpuia departe. pe oalele de lut. preafrumoasele de la Cucuteni zugraveau spirale ametitoare alb-rosii. catre sudul Rusiei . prin luncile Nistrului. in vremea cand. mai spre miazazi. ale Bugului si ale Niprului. care in vremea aceea se varsau in Dunare. Pe atunci. incifrand in ele taina vietii.Urgia A fost odata ca niciodata. stramosii nostri inca mai strabateau campia presarata de dune ce lega Dobrogea de Crimea. a mortii si a intregului univers. spre rasarit.

iar nivelul oceanului planetar se ridica pe nesimtite. probabil pe malul Nistrului. ia r oamenii acestor locuri au ajuns la un nivel ridicat de civilizatie. iar Insula Serpilor era un deal. Pamanturile acestea erau fertile si au fost populate intens. vegetatia si toate resursele vietii erau din belsug. mai cu seama in aceasta gradina a Raiului. Ghetarii se topeau. Vremea se incalzise mult si devenise umeda.actuale. Inainte fusese o perioada foarte aspra de glaciatiune. Mediterana inghitea si ea apele . dar acum viata inflorea din nou.

Intr-o buna zi. niciodata. Mai intai s-a auzit un muget din departari. intr-un ritm mult mai rapid decat acest lac . incat parea ca vuieste intreg cerul. Vuietul se auzea de la 200 de kilometri departare. . iar apele au navalit cu o forta de neimaginat. Zgomotul devenea atat de puternic.ghetarilor. limba de pamant care despartea Mediterana de lacul pontic a cedat. iar pamantul se scutura din tatanile sale. Diferenta de nivel dintre cele doua ajunsese deja la 150 de metri. ceva cumplit. care se apropia cu repeziciune. ce nu mai pomenise nimeni.stramosul Marii Negre.

din mosi-stramosi. Nu putea fi. decat pedeapsa zeilor. Marea Neagra in sec. spulberand-o si transformand-o in stramtoare. Cei care erau in preajma nu au apucat sa se dumireasca. 16 . Apoi au venit apele. dupa ce au sapat in acea limba de pamant. in conceptia acelor oameni. prabusindu-se in lac cu puterea a 200 de cascade Niagara.

Au disparut sub ape mii. cursuri de apa. asa incat exodul a fost aproape . pe cursurile raurilor. poate zeci de mii de oameni. si poate apucand sa si primeasca vesti de la vreun mesager ingrozit. care reusise sa scape de urgie. in sus. inghitind pamanturi. au apucat sa impacheteze repede cate ceva din putinul lor si sa fuga cat mai departe de mare. fie pe uscat. Segmente intregi de rauri si fluvii au disparut pe fundul viitoarei mari. asezari. fie cu luntrile. Apele cresteau cu 15 cm pe zi. Potopul a inaintat repede. Cei ce se aflau mai departe. auzind vuietul ingrozitor. paduri.

Au plecat sate intregi. Generatia potopului si urmatoarele generatii au trait cu trauma acestei cumplite pedepse divine. pana in Africa. popoare intregi. Bosfor si Dardanele. Multa vreme. nimeni nu s-a incumetat sa treaca dintr-o parte in alta prin stramtorile nou aparute. Vestea s-a raspandit departe. iar in final au fost inghitite de ape o suta de mii de km patrati de pamanturi. Revarsarea a durat aproape doi ani. Asia si ajungand. asa cum a fost interpretat cataclismul. populand Europa. poate. tot mai departe.spontan. iar cei la care apele nu ajunsesera inca isi faceau si ei bagajele. .

"neprimitoare". Acestia se vor aventura si mai departe. care au impanzit tarmurile Marii Negre cu colonii.Va trece mult timp pana ce grecii vor avea curajul sa patrunda in aceasta mare intunecata. Iar de aici inainte pasim in istorie. plina de mister si de povesti fantastice. Argonautii vor fi cei dintai. dupa ce acoperise cu totul apele Donului. porniti in cautarea bogatiilor fabuloase ale Colchidei. Dupa ei au venit negustorii. care tocmai luase nastere. pe un pamant statornic. pe care zeii . intrand in nouformatul Bosfor Cimerian si Marea de Azov.

si abia prin 1990 incepuse sa se dezlege cu adevarat. Echipa lor a cules mostre de sedimente de pe . dar puzzle-ul era prea complicat. Doi americani in Marea Neagra Teoria revarsarii bruste a Mediteranei in Marea Neagra a fost lansata de doi cercetatori americani oceanologi. William Ryan si Walter Pitman. Cercetarile lor au inceput in anii '60.nu il vor mai rascoli cu asemenea cumplite catastrofe.

fundul Marii Negre. care incifrasera in ele o istorie plina de surprize. . nu se scursesera treptat. Zonele care au fost inundate au oferit sedimente care apartineau evident unui tinut uscat. milenii la rand. fara nici o tranzitie. care au fost acoperite brusc de un strat de sedimente aduse de ape sarate. Marea fusese inainte un lac de apa dulce si era clar ca acele ape venisera dintr-o data. S-au gasit apoi sedimente specifice apelor dulci. inundat brusc de o apa sarata.

iar mai jos de atat. se conserva tot ce se gaseste pe fundul marii. s-a lasat la fund. pana la adancimea de cca 200 m. in acelasi timp.Walter Pitman si William Ryan Apa sarata. alimentate de numeroasele rauri care se varsa in mare. materiile organice nu se descompun. Marea Neagra este asadar o mare vie. caci in absenta oxigenului. absenta oxigenului impiedica viata sa se manifeste. lipsita de oxigen. fiind mai grea. Asa incat fundul marii este un . La suprafata au ramas apele dulci. ducand la crearea "zonei moarte". Dar.

tot cam atunci. Martorii acestui teribil potop au pastrat in amintirea lor evenimentul. deci pe la 5500 i. Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Facerea Lumii e plasata. in vreme ce datarile celor doi cercetatori plaseaza catastrofa acum cca 7600-7500 de ani. intr-adevar.Hr. pe care il regasim in Biblie ca "Potopul lui Noe". mai precis in anul 5508! Prapadul a avut dimensiuni apocaliptice. de traditie. potopul are insa loc mai tarziu.adevarat muzeu de asezari si epave foarte bine conservate. iar dupa incetarea lui se nastea. In Vechiul Testament. o .

In 1998. descoperitorul Titanicului. "Potopul lui Noe". la 95 m adancime. Intre cei care i-au sustinut pe cei doi. se numara si Robert Ballard. BBC a facut un documentar pe baza acestei carti.lume noua. in traducerea Patriciei Serbac. iar teoria lor a fost preluata si dezbatuta de lumea stiintifica. la Editura Dacica. aparuta recent si in limba romana. Ballard a gasit unelte si resturile unei asezari umane. care in anul 2000 a plecat in cautarea asezarilor neolitice aflate pe fundul marii. insa analizele nu au fost suficient de . William Ryan si Walter Pitman au scris impreuna o carte pasionanta.

cu siguranta facute de mana omului. la 150 m adancime. S-au detectat apoi constructii rectangulare de piatra. Cercetatorii romani: pro si contra E general acceptat de catre toti cercetatorii faptul ca Marea Neagra si-a extins mult suprafata in perioada post-glaciara. care s-au dovedit a fi de apa dulce. s-au analizat moluste extrase din aceste asezari. iar cercetarile continua. Ceea ce .concludente pentru a clasa aceste vestigii drept antediluviene.

aratand ca aparitia speciilor acvatice mediteraneene Spondilus Gaederopus si Sparus Aurata pe litoralul romanesc al Marii Negre nu se poate explica . sau brusc. de-a lungul mileniilor. biologul Sergiu Haimovici a subscris teoriei lui Ryan si Pitman. in urma unei catastrofe.insa nu e acceptat de toti este daca inundarea marii s-a produse treptat. Potopul intr-o reprezentare romantica La noi.

nivelul Marii Negre ridicandu-se cu doar 10 metri. acesta a fost de proportii mult mai mici.decat prin acest eveniment al revarsarii bruste a Mediteranei. Geologul N. de la "Woods Hole Oceanographic Institution" din Massachusetts. El a facut cercetari in Delta Dunarii si a ajuns la concluzia ca. Cel care a contestat-o insa puternic. fara insa a o contesta. cu ecouri in cercurile stiintifice straine. istoricii si arheologii nu au luat in seama . a fost geologul Liviu Giosan. Panin si-a manifestat retinerea in fata teoriei lui Ryan si Pitman. daca a avut loc un asemenea eveniment. Din pacate.

sunt fundamentale pentru a intelege deplasarea de populatii. ce porneste din dreptul actualului brat Sf. Recenta este doar teoria revarsarii catastrofice. aparitia unor culturi noi si disparitia brusca a altora. de proportii mai mici sau mai mari.dezbaterile cu privire la modificarea conturului Marii Negre. Gheorghe si se intinde spre est. desi efectele unei astfel de catastrofe. La inceputul secolului XX. Inundarea Marii Negre nu este o descoperire recenta. . marina tarista ce sonda fundul Marii Negre in NV a descoperit in adanc o vale scufundata. spre Crimea.

inca de la inceputul secolului XX.Aceasta era vechea albie a Dunarii. vaile lor. Poruciuc arata ca grindurile submarine nu . care se indreptau spre SE. Brauner arata. ca raurile Nistru. acum scufundate. la inceputul secolului trecut. In 1924. Ihtiologul A. si ele. iar Insula Serpilor este un rest din vechiul mal al Dunarii. deci erau afluenti ai Dunarii. T. prin care fluviul se varsa in mare. La noi. A. se stia ca Marea Neagra fusese un lac cu suprafata mult mai mica si ca raurile care se varsa acum in mare isi aveau gurile de varsare mult mai in interior. Nipru si Bug aveau. mult mai departe decat astazi.

Insula Serpilor era un deal pe malul Dunarii si pe coasta dreapta a Nistrului. marea se afla cu mai mult de 50 de metri mai sus decat fostul lac. Nastase. pe distante de multi kilometri. C. Bratescu a aratat in 1927 ca fenomenul trebuie sa fie general pe toata coasta de vest si de nord a Marii Negre. la un moment dat. iar acum. In 1936. Gh. profesor la . iar malurile locuite au disparut sub ape. nivelul ei crescand enorm. Pe baza sondajelor facute de marina britanica in 1919.sunt altceva decat malurile fostelor albii ale raurilor inundate. Cu alte cuvinte. marea a fost inundata.

a alcatuit o lucrare pe baza sondajelor facute de rusi. A fost insa nevoie de tehnologia si fondurile americane ca sa se poata face . aratand ca fostul lac era mai jos decat marea actuala cu cel putin 50 m.Facultatea de Geografie din Iasi si fost cadet in armata tarista. Nistrului si Niprului. Cogalnicului. iar vechiul lac avea malurile cu cca 100 km mai la est decat actuala mare. Deci. acum ceva vreme. in care descria vaile submerse ale Dunarii. Alti cercetatori sustineau ca e vorba de o diferenta de nivel de cel putin 100 m. cercetatorii nostri stiau foarte bine ca Marea Neagra arata cu totul altfel.

sondaje. De la legenda la istorie Povestea unui mare potop este mult mai veche decat Biblia si exista in traditia a numeroase populatii. analize si a se ajunge la concluziile la care au ajuns Ryan si Pitman. scanari. .

in diferite parti ale lumii. la populatii care au trait nu foarte departe de locul catastrofei. Mesopotamienii au o asemenea poveste. E posibil ca evreii sa fi luat .Cercetatorii s-au intrebat daca a existat candva un potop universal sau e vorba de catastrofe locale. foarte asemanatoare cu cea a lui Noe din Vechiul Testament. anterioare Bibliei. insa inregistrata cu 3-4000 mii de ani inainte de Hristos si transmisa ulterior in documente. Revarsarea Mediteranei in Marea Neagra a lasat marturii in texte vechi. Se pare ca cea de-a doua ipoteza este mai vrednica de crezare.

in insula Samos. care au aratat ca din pricina topirii ghetarilor. Acesta vorbeste de un potop produs de revarsarea apelor Marii Negre in Mediterana. Ipoteza a fost sustinuta stiintific de unii geologi. nivelul Marii Negre a crescut treptat. dintre care cea mai interesanta e consemnata de Diodor din Sicilia. fapt ce a dus si la inundarea partiala a Samosului. sau sa o fi luat direct de la acestia. Grecii aveau si ei mai multe legende legate de potop. ajungand acum . peste Bosfor si Dardanele.povestea potopului dintr-o sursa comuna cu mesopotamienii. in perioada post-glaciara.

.12000 de ani mai sus decat cel al Mediteranei. Insa cei doi cercetatori americani pomeniti mai sus au demonstrat ca apa sarata a intrat brusc in Marea Neagra. Interesant este faptul ca egiptenii nu au nici o legenda care sa pomeneasca despre un potop. Apoi a inceput schimbul de apa si in sens invers. alimentand-o. Asta s-ar fi intamplat acum 7500 de ani. nu treptat. Marea Neagra primind apa sarata din Mediterana. pana cand nivelele celor doua mari s-au egalizat. Un curent puternic de apa dulce a trecut din Marea Neagra peste Bosfor in Mediterana.

In folclorul nostru exista referiri la potop. nu pedeapsa. la margine de potop . Stramosii nostri. ceea ce nu putea fi valabil pentru egipteni. E posibil sa existe insa si la noi povesti precrestine care sa fi inregistrat teribilul eveniment. dar sunt de sorginte biblica. pe care specialistii in folclor le-ar putea identifica. care traiau din inundatiile periodice ale Nilului: pentru ei inundatia insemna belsug si viata.Dar acest lucru este explicabil. caci potopul a fost perceput in toate culturile ca o pedeapsa.

Povestile marilor sunt fara sfarsit Inainte de inundare. pe tarmurile lacului si ale raurilor care se varsau in el. Nistrul. Sudul Dobrogei era unit cu Crimea. la . Niprul si Bugul se varsau in Dunare care. Donul se varsa direct in lac. caci Marea de Azov nu exista si nici stramtoarea Kerci (vechea delta a Donului a fost descoperita pe fundul marii). locuiau populatii cu un nivel de civilizatie avansat.

Lucru straniu. Intre cei ce au fugit de urgia apelor s-au aflat si stramosii nostri. care ar fi . Ei erau probabil strans inruditi. culturile si povestile lor stramosesti. ce locuiau pe tarmurile fostului lac. daca nu cumva acelasi neam. in Ucraina si sudul Rusiei actuale. Oamenii ce locuiau in acele locuri au fugit ingroziti din fata prapadului. se varsa in lac la mare distanta de actualul tarm.randul ei. dar arheologii si istoricii nu au luat pana acum in considerare aceasta uriasa descoperire din domeniul geologiei. cu cei ce locuiau in nord-vestul si in nordul lacului. ducand cu ei limbile.

Serbiei si Ungariei. datorat. Alexandra Bolomey. In 1978. Cum catastrofa s-a petrecut destul de recent. Ea si-a pus problema daca in Dobrogea nu a existat un fel de potop. la un moment dat. efectele ei trebuie sa fie vizibile in arheologie. la inceputul neoliticului. din neoliticul terminal. fie impreuna cu ea. dar si in nordul Bulgariei. fie revarsarii Dunarii. neoliticul incepe doar cu cultura Hamangia. iar in Dobrogea. si a altor . raspandita in restul Romaniei. specialista in arheozoologie. se intreba de ce in Dobrogea lipseste cu totul cultura Cris.trebuit sa influenteze major cercetarile istorice.

Incotro au fugit acesti stramosi ai nostri? Spre Europa si Asia. Ryan si Pitman. spre nordul si apusul Europei. doar o catastrofa de proportii putea produce asa ceva. Istoricii insa nu au fost receptivi la aceste intrebari.ape curgatoare din regiune. Apoi. in mod logic. Insa o astfel de revarsare nu avea cum sa duca la un hiatus de civilizatie. O a patra a plecat pe Nipru . ducand la nasterea culturii Vincea. punand bazele culturii ceramicii lineare. O alta ramura a format cultura Hamangia. Probabil pe cursul Dunarii in amonte. spre centrul Europei. presupun.

Spre sud-est. pana in Urali. la fel si egiptenii predinastici. din vestul Chinei. Unitatea exceptionala a culturii Vincea. Ubaizii si semitii ar putea fi ramuri ale aceluiasi exod post-diluvian. o alta ramura a proto-indoeuropenilor s-a intins spre nord-est. pe o suprafata foarte mare. Egipt si Mesopotamia.in amonte. intemeind poate una din ramurile proto-indoeuropene. . pe langa Marea Caspica. Apoi spre Asia. Toharii se vor fi desprins din aceeasi ramura. inaintand pana spre actualul desert Takla Makan. fugarii au ajuns in Levant.

aparitia aproape simultana a culturilor Hamangia. Vincea si cea a ceramicii liniare. in sensul ca nu reusesc sa tina pasul . Istoricii nostri au o relatie mai speciala cu timpul.precum si cea a ceramicii lineare. Asa s-ar explica. arata ca e vorba de o raspandire aproape instantanee. in opinia celor doi specialisti americani.

in mare masura stramosi ai nostri . Misterioasa explozie a indo-europenilor ce s-au imprastiat in Europa si Asia ar putea capata un sens. iar cei ce au trait candva pe malurile fostui lac . speram ca aparitia cartii in limba romana o sa determine o reactie din partea lor. Daca ipotezele lansate dincolo de ocean nu au ajuns pana la urechile lor si nici luarile de pozitie ale biologilor si geologilor romani. cu toate . la fel ca istoria intregii Europe.trebuie readusi in istorie. Istoria noastra se poate rescrie in urma acestor descoperiri.cu el. pana in Levant si Egipt. Ca sa nu gandim mai departe.

dacica. 021-312. de William Ryan si Walter Pitman.42). poate fi comandata la Editura Dacica (www. Cartea "Potopul lui Noe".consecintele care decurg dintr-o astfel de luminare a trecutului.ro. tel.13. • Aurora Petan Pastorii din Carpati au cucerit Europa cu turmele. inca din vremea dacilor - .

L-am invitat la o discutie despre originile pastoritului la romani si expansiunea acestuia in Europa Oaia dacica . folclor. si lucrari de istorie. pe langa lucrari de specialitate.Cat de in urma ne putem intoarce in timp ca . sociologie si altele. ajungand inevitabil la zona dacica. lingvistica.Stefan Puscasu este doctorand la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti si are ca principala preocupare oaia romaneasca. A studiat.

stramoasa tuturor raselor de oi din Europa. numita de specialisti ovis vigne i arkar. Se considera ca din aceasta oaie straveche s-a format oaia scito-dacica.sa vorbim despre oi si pastorit pe teritoriul tarii noastre? .Pana la oaia straveche. in anii .

practic. . cel mai important centru de formare a pastoritului din Europa. in anii 5000-4000 inainte de Hristos si nu un descendent al oii arkar. in zona Carpatilor avem.500-400 inainte de Hristos. in spatiul carpato-pontic. adica o rasa ce s-a format in neolitic. Cum de tocmai aici? . Insa eu nu exclud posibilitatea ca oaia scito-dacica sa fi fost de fapt o subpopulatie balcanica a oii arkar.Este bine stiut ca inca din neolitic Peninsula Balcanica constituia un loc foarte propice .Deci.

apa si umbra. considerat printre cele mai vechi ramuri ale agriculturii. . Oile au fost printre primele animale domesticite aici. Acestea trei sunt elementele fundamentale pentru o turma. Zonele agricole europene se aflau in bazinele mijlociu si inferior al Dunarii.dezvoltarii agriculturii si cresterii animalelor. porci si cai. alaturi de capre. vite. acesta a trebuit sa urmeze turmele in cautare de zone unde se gasea iarba din abundenta. Asa a luat nastere pastoritul. Cum oile si caprele domesticite aveau nevoie de hrana diferita de cea a omului.

Concret. pana in Georgia..Din oaia arkar a rezultat oaia scito-dacica.Sa ne intoarcem la oaia dacica. din . din care provin cam toate grupele de rase de oi din Europa Centrala si de Est. Ce rase de oi avem astazi ca urmase ale acesteia? Stefan Puscasu . din Balcani si din jurul Marii Negre.

tigaia si valaha cu coarne in tirbuson sau ratca. Turcana este oaia din interiorul Carpatilor. . din care provin rasele de oi din tarile nordice si occidentale. Tot din oaia straveche scito-dacica s-a desprins si oaia veche. . grupa ruda si carnabat.Exact.oaia scito-dacica au rezultat patru grupe: grupa valaha (Zackel). Hasdeu spune ca turcana este .Deci. mostenita direct de la daci. spaniola. care nu e altceva decat turcana. turcana este oaia cea mai veche de pe teritoriul Romaniei.

cuvant vechi dacic. masca de capra cu care se colinda de Craciun. dar asta este o modificare tarzie. capra". . prin contaminare cu "turc". semn ca sunt extrem de vechi. aceeasi . . Turca desemneaza.Turcana este o oaie rustica ce are si astazi.In unele zone ale tarii exista traditia numita "turca". Oricum. si caciula de oaie. In alte zone se numeste "turca". de altfel. lingvistii nu au reusit sa gaseasca o origine pentru aceste cuvinte. ce insemna "oaie. dupa cateva mii de ani de evolutie.

care nu se imbiba de apa atunci cand ploua. Dar si oaia tigaie este veche. care nu pot proveni decat de la turcana. In schimb. iar tigaia e subcarpatica si are lana semi-fina. cu lana aspra. pe monumentul de la Adamclisi. . Turcana este oaia de munte. aceeasi rezistenta la boli. cat si aceeasi grosime si lungime a firului de lana. deci ea exista in Dobrogea acum doua mii de ani. imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian prezinta ciucuri lungi. ea este prezenta. de pilda.conformatie.

Ratca e o rasa mai putin cunoscuta. . doar in Muntii Banatului. ea nu rezista la deplasari lungi sau la pendularea sezoniera si din acest motiv este mai putin cunoscuta.Recunosc ca nici de ruda nu prea am auzit.Rasa Ratca . .Si ratca este veche. In plus. . insa aria ei de raspandire este restransa.

. Unii o considera o rasa aparte. aruda inseamna "lana fina". altii nu.Exista dovezi directe in legatura cu cresterea oilor la daci? .In aromana. ori "tigaia romaneasca cu cap negru"..Exista scenele de pe Columna lui Traian si . deci ruda este tot o tigaie. Denumirea oficiala este "oaia cu cap negru de Teleorman (carabasa)". Este numita ori "ruda romaneasca cu cap negru".

In concluzie. descoperit in cetatea dacica de la Capalna.Monumentul de la Adamclisi. purtate de daci ca mantii. unde apar oi in repetate randuri. Asta se facea in special primavara. apoi oasele de oi descoperite intre ofrandele aduse de daci zeilor. nu exista nici o indoiala ca oaia ocupa un loc foarte important in viata . unii ciobani. Si astazi. dar se poate vedea in unele scene si imbracaminte facuta din lana oilor . cum e foarfecele pentru tuns oile. cand se duc cu oile.un soi de paturi cu ciucurasi. Exista si dovezi arheologice. isi pun pe umeri o simpla patura aspra. cand incepea anul agricol.

branza. pentru ca in trecut carnea se consuma in cantitati mult mai mici decat acum. cerealele. .dacilor.Da. cu anumite ocazii. la sarbatori. si cel mai adesea avea rol ritualic. La fel si capra. impreuna cu capra si vaca. Baza alimentatiei o constituiau laptele. oferea probabil si baza alimentatiei. Oaia era oricum mai usor de crescut decat vaca si era foarte productiva. Carne se consuma mai rar. legumele si fructele.Oaia. . caci animalul era .

sacrificat pentru zei. astazi ne-am indepartat de modul de alimentatie sanatos al stramosilor nostri. Cele mai vechi modalitati de crestere . Din pacate.Nicolae Iorga spunea ca "am cucerit teritoriu cu oile". "Am cucerit teritoriu cu oile" . printr-un consum excesiv de carne.Cum s-a raspandit oaia dacica in restul Europei si pana unde a ajuns? .

Cum oile se inmulteau repede. Unele variante din Miorita spun ca ciobanii au ajuns la mare. neavand o asezare stabila. Distantele mari nu erau o problema.a oilor sunt nomadismul si transhumanta. dupa vreo doua saptamani de mers. In cazul nomadismului. era mereu nevoie de pasuni noi. pe cand in cazul transhumantei. si asa au inceput deplasarile cu turmele. ciobanii din Carpati bateau cu . nucleul de plecare constituindu-l Muntii Carpati. pastorii si oile pribegeau toata viata in cautare de pasuni. pastorii se intorceau iarna sau in anul urmator la asezarile lor.

catre Pocutia. eu cred ca marea din balade este de fapt Marea Adriatica. Unul din locurile preferate pentru pasunat ale urmasilor pastorilor daci a fost Peninsula Crimeea. O parte dintre pastori au pornit spre nord. prin secolul al XIV-lea. Altii au plecat spre nordest si est. unde au gasit campiile intinse din regiunea actualei Ucraine. unde s-a format ulterior. iar Marea Neagra era aproape pentru ei.piciorul peninsula Balcanica in sus si-n jos. unde au ramas pana la inceputul Primului Razboi . De aceea. iar ei au colonizat Dalmatia. Dar sa o luam pe directii de deplasare. rasa polska owca gorska.

cum este cazul rasei tigaia de Azov. Nu mai este un secret nici faptul ca unele rase de oi din Rusia provin din cele un milion de ovine confiscate de la oierii romani acum un secol. polonezii. Oi turcane . .Deci. ucrainenii si rusii datoreaza mult oilor noastre.Mondial.

Au numit-o kivirgic si acum este considerata rasa de oi turceasca. E vorba de tusca.Asta s-a intamplat mai tarziu. Turcii se dadeau in vant dupa oaia moldoveneasca. cred ca pastorii nostri au ajuns mai intai in Europa Centrala. apoi o importau.Nu numai ei.. cum e numita tigaia in centrul Moldovei. asa cum atesta Dimitrie Cantemir in "Descriptio Moldaviae". pe care ei o considerau cea mai buna pentru carne si o luau initial ca tribut. Cronologic vorbind. Notarul Anonimus al . .

Cu siguranta. dar mai ales in perioada in care Transilvania a fost .Deci Pannonia a fost o "tinta" timpurie. pe acesti "pastores romanorum". . Iernile erau mai blande si exista iarba si in sezonul rece. .regelui Bela al III-lea al Ungariei ii atesta in Pannonia.In Pannonia sunt campii manoase si multi pastori plecati din Carpati s-au stabilit aici. . in momentul venirii ungurilor. Pe parcursul veacurilor.

inclusa in polul de putere al Imperiului Habsburgic. . Tigaia a devenit cigaja sau olah jun. De asemenea. . au avut loc mai multe "invazii" ale turcanei in Pannonia. Din Pannonia. mult spre vest. fara insa a i se preciza originea.Exact. catre . ocazie cu care s-a format rasa autohtona ungureasca pe care specialistii o numesc hungarian zackel. unii dintre pastori au mers si mai departe.Adica turcana ungureasca. racka este considerata in Ungaria drept rasa autohtona.

in actuala Elvetie. obiecte.Raetia. in zona friulilor. si in traditii. . "Formula AS". pe care le-a constatat "Formula As" in peregrinarile sale pe urma friulilor din zona Alpilor italieni. obiceiuri. chiar si in peisaj.Inseamna ca asa se explica asemanarile extraordinare cu zona noastra si in limba. unde au lasat vestigii ale trecerii lor chiar si in limba. pe urma pastorilor romani ancestrali .

Pastorul era un fel de "patriarh". Deci. nevasta. e vorba de mici comunitati care se deplasau si . pentru ca unde gaseau un tinut asemanator cu cel de acasa. plus ajutoarele sale. Trebuie sa retinem ca nu doar pastorul era cel care pleca impreuna cu turma. asemenea lui Abraham din Biblie. ci intreaga sa familie. adica o mica comunitate care ajungea sa aiba si alte indeletniciri. hotara nuntile si inmormantarile si asa mai departe. care impartea dreptate. copii..Da. sef peste comunitate. acolo prindeau radacini cel mai repede.

Imbracaminte dacica cu ciucuri pe Columna lui Traian .care.Asa au ajuns ciobanii romani in Alpi! E o explicatie plauzibila. odata ajunse intr-un loc. inclusiv lingvistic. influentau locul respectiv. pentru ca asemanarile .

inrudit cu albanezul "shterpe".Pastorii care s-au indreptat mai departe de . iar al nostru "ciuta" e recunoscut ca fiind cuvant dacic. unde "sterp" e cuvant dacic. la substratul prelatin. exact ca in romana. care inseamna acelasi lucru. In friulana. la oaia care nu fata i se spune "sterpe". Dar sa reluam traseul "expansiunii" oilor dacice.lingvistice cu aria reto-romana nu se datoreaza doar elementului latin. Spre nord pana unde au ajuns? . ci merg mult mai in adancime. De pilda. in dialectul sursilvan din Alpi la miel se spune "tschutta".

care s-au stabilit in Peninsula Istria. Spre vest. au fost impinsi mai tarziu istro-romanii. Slovacii sunt cinstiti si recunosc ca oile lor sunt la origine oile pacurarilor din Maramures. Ei au adus cu ei capra care se numeste acum istranska. la poalele Muntelui Mare.Maramuresul de Nord au dus la formarea rasei locale slovace valaska. singurul munte din zona. Era firesc sa caute tot zona de munte. . Istro-romanii mai erau numiti de ceilalti si choban."Formula AS" a fost in vizita si la istro-romani si am constatat ca toata traditia lor era legata .

rasele au devenit in fosta Iugoslavie pramenka. care acum a disparut cu totul. Dar am sa mai revin asupra acestui lucru. de la "vlah". adica "romaneasca". cea din urma considerata rasa sarbeasca.de pastorit. . in randul urmasilor dacilor.Astazi. Astfel. Este bine stiut ca majoritatea clasei nobiliare din . Acum sa continuam traseele ciobanilor nostri. intemeind acolo asezari. racka. desi se numeste valaska. valaska vitoroga. Multi pastori au ales sa plece catre sudvest. pastoritul nu mai ocupa locul pe care ar trebui sa-l ocupe. cigaja.

stavoplaninski tigai.Banuiesc ca aromanii sunt cei care au dus oaia "valaha" in intreaga peninsula Balcanica. .Serbia era formata din descendenti ai bogatilor pacurari aromani. Alt exemplu este turcana transhumanta a oierilor transilvaneni. pe care pana la . Oile romanesti si politica din Balcani . Vlahii care au ajuns in muntii Bulgariei au dus la formarea oii de munte bulgaresti.Intocmai.

Serbia este singura care recunoaste carabasa ca fiind originara din Romania.sfarsitul Primului Razboi Mondial bulgarii au numit-o simplu tsurcana si atat. . Exista specialisti care considera ca majoritatea oilor existente in Bulgaria isi trag originea din oile romanesti. Cand a survenit problema cu Cadrilaterul. insa. . carabasa se numeste in Bulgaria oaia de Plevna cu cap negru. Acum.Ajungem si la Grecia. specialistii bulgari i-au schimbat numele in oaia de Svistov.

karagouniko. au urmat. sarakatsaniko.. iar in restul Thesaliei. . care este karakachan-ul saracacenilor si cutovlahilor din sudul Rodopilor. rasa de oi a karagunizilor.O mare surpriza! Drumurile europene ale "Formulei AS". thaki (un fel de kivirgic). precum si rasele din grupa ruda (carnabat).Triburile aromanilor care au ajuns in Macedonia greceasca si in Thesalia au adus cu ei rasele vlahiko. in cautare de urme vechi romanesti. din pura intuitie. intocmai .

specialistii sustin ca oaia veche spaniola este sora buna cu oaia dacica sau valaha. dar extrem de interesanta.drumurile stravechilor pastori daci si ale urmasilor lor. pe de alta parte. despre care am vorbit la inceput. Pe de o parte. provenind amandoua din stravechea oaie scitica. Dar. unde "Formula AS" a gasit de asemenea asemanari tulburatoare cu spatiul pastoral romanesc? .Povestea oii spaniole este incurcata. turcana transhumanta de Sibiu . Ne puteti spune despre oaia spaniola sau despre basci.

dupa cucerirea Daciei. Lacha si Chura. au fost adusi pastori .Singura explicatie gasita a fost aceea ca.este considerata ca provenind din oile vechi spaniole.Cum e posibil acest lucru? Cum puteau sa ajunga oile spaniole tocmai la Sibiu? Turme scoase la pasunat . .

nici nu era foarte mare numarul colonistilor veniti din Spania. nu avea sens sa vina colonistii cu turmele lor. inrudita strans cu oaia spaniola. Si. Apoi. Oamenii au fost adusi aici in primul rand pentru a lucra pamanturile si pentru a exploata minele. nu in ultimul rand. avem oaia spaniola. nu cred ca Dacia a fost colonizata cu pastori transhumanti.transhumanti din Spania. cu turmele lor cu tot. Nici de . . sora cu oaia dacica si turcana de Sibiu.Greu de crezut! Aici erau oi din belsug. pentru a coloniza noua provincie. Deci.

Aromanii au pastrat traditia oieritului cu mult mai multa darzenie decat romanii de la nordul Dunarii. care este o ocupatie straveche romaneasca. Cum se explica acest lucru? .Nu e un lucru nou. chiar si in pastorit. e considerat de unii ca luat din alte parti. Pana si ciobanescul nostru carpatin. Mereu s-a considerat ca noi am luat totul de la toti.data aceasta nu se recunoaste originea inrudirii. E revoltator! . din pacate. dulaul de turma. .

.Aromanii erau inconjurati din toate partile de straini si de aceea si-au dezvoltat un puternic spirit de casta. Si-au protejat si perpetuat cu multa grija traditiile. carlibana. care este toiagul pastorului la aromani. Carlibana era un fel de sceptru al sefului familiei. conservator. are sculptat in capat stindardul dacic. de pilda.. ramas din vremea dacilor.Ce fel de oi sunt in Italia? Au ajuns si acolo pastorii nostri? . E un lucru extraordinar. Iata. din tata in fiu.

oaia salbatica. Dar dupa infrangerea Daciei lui Decebal si includerea ei in cadrul Imperiului Roman.Italienii inca mai au muflonul. comertul dintre Dacia si celelalte provincii a crescut mult. iar o parte din oile dacice au ajuns si in Peninsula .Tigaie pe Adamclisi . din care provin o parte din rasele lor.

In unele dialecte italiene exista cuvinte foarte asemanatoare cu cele din "stocul" dacic. la tap se spune "tzappu". contribuind. printre altele. si la imbunatatirea genetica a raselor romane. am putea spune ca in Carpati este nucleul pastoritului european sau cel putin unul dintre nuclee. in graiurile din Valle d'Aniene. Daca ar fi sa incercam o recapitulare. caci n-am vorbit . De pilda. la est de Roma. Ceea ce inseamna ca e posibil ca inainte de venirea triburilor italice in zona sa fi existat legaturi stranse cu Dacia si cu Balcanii. .Italica.

au fost conditii foarte bune pentru aparitia pastoritului. In schimb. asa cum am spus la inceput.Trebuie sa tinem cont ca. ca sa nu vorbesc de tarile nordice. calota glaciara cobora pana in Nordul Italiei. la noi au fost conditiile climatice cele mai propice pentru domesticirea oii. .Sa recapitulam teritoriul pe care l-au "cucerit" . in Carpati. .de ce se intampla in tarile nordice si in vestul Europei. Nordul era inca sub gheturi. acoperea Germania si mare parte din Polonia.

Din acest nucleu carpatin. Albania. pana in Slovacia si Polonia. apoi in sud. Istria. In sud-est. Spre vest. si ramane deschisa discutia cu oaia spaniola. in Serbia. pana in teritoriile actualelor tari Rusia si Ucraina .stramosii nostri cu oile.pe tot tarmul nordic al Marii Negre. Elvetia. . Spre nord. in Bulgaria. Italia. adica pana unde le-a permis clima si relieful. Grecia si spre sud-est. stramosii nostri sau extins spre rasarit. in Turcia. cu aria reto-romana. . in Ungaria. dar poate si cu alte zone. pana la Marea de Azov.

. Unii sibieni foarte bogati ajungeau sa stapaneasca turme uriase. Este atestat.O turma normala avea de la o mie de oi in sus. de pilda.Un adevarat imperiu "cucerit" de pastorii romani! Cate oi erau intr-o turma? . un cioban sibian care avea 40 000 de oi! . Dimitrie Cantemir vorbeste in "Descriptio Moldaviae" de vreo trei mii de turme.Prin aceasta "colonizare" se explica multimea de toponime romanesti din toate zonele .

pastorii nostri au gasit locuri bune de pastorit. s-au refugiat in munti. iar cand au venit slavii peste ei. au dat nume locurilor.mentionate. caci s-au perindat mai multe neamuri. precum si urmele de traditii autentic romanesti. In zonele mai deschise. avem acolo muntele numit Durmitor. Si asa peste tot pe unde au ajuns. ai surpriza sa . mai ales in munti. Asa se explica asemanarile lingvistice greu de explicat altfel.Iata un exemplu: in Bosnia-Hertegovina. aceste toponime nu s-au mai pastrat. In cele mai greu accesibile. Si asa. .

dar . primordialitatea lui la romani.Vechimea pastoritului la romani si.gasesti in toate aceste tinuturi nume stravechi romanesti. caci mai toate neamurile din partea asta a Europei de la daci au invatat pastoritul. am putea spune.Nu numai ca nu este atestata in alta parte. . se vede si din balada populara Miorita. care nu este atestata decat la romani si aromani. Pastoritul romanesc pe cale de stingere .

Originea conflictului din Miorita pare sa oglindeasca tot aceasta expansiune a pastoritului? . pentru a avea oi mai mandre si mai "ortomane". Cred ca si jocul arhaic "Capra" este la fel de vechi.Este stiut ca intre pastori se iscau frecvent conflicte din pricina pasunilor. Miorita contine. Toti erau in cautare de pasuni bune. .la noi au fost numarate 930 de variante! Theodor Sperantia afirma in 1914 ca Miorita este un rest din cultul dacic al cabirilor. . Da.

pe langa alte multiple semnificatii. raiul ciobanilor transilvaneni . si amintirea sau dovada acestui proces de extindere a pastoritului dinspre Carpati spre teritoriile invecinate. Ce se intampla azi cu pastoritul in Romania? . Marginimea Sibiului.La final. sa ne intoarcem putin in prezent.

Da. in decursul timpului. .. iar pastoritul este atat de adanc inscris . sa scape de foamete atatia si atatia oameni. pentru ca din ce in ce mai putini romani aleg sa se ocupe de cresterea lor. din pacate. In 2009. Oaia a reusit.Numarul oilor scade foarte repede.O prognoza extrem de pesimista! . efectivele au scazut cu o cincime fata de anul anterior. Unii specialisti estimeaza ca in 3-4 ani vom mai citi doar in carti ca in Romania s-au crescut candva oi si capre.

de ce? . Fara pastorit. • Aurora Petan ====================================== ================== Perit-au dacii? Si daca da. Putem spune intr-un fel ca daca piere pastoria. va "pieri" si Romania. incat putem spune ca este insusi sufletul poporului roman. nu mai suntem noi insine.in existenta si traditiile noastre.

Pe cat se feresc "oficialii" istoriei sa-i acorde atentie si sa faca lumina in culisele lui. pe atat de mare este zona de .Foto: Florin Andreescu (2) Cum se explica obtuzitatea si reaua vointa a istoricilor oficiali fata de epoca dacica? Domeniul arheologiei este inconjurat de un bizar paradox.

Pentru a face un pas inainte i . intr-o buna zi. Romanul are un bun simt ancestral. Poate parea hazardat. ca i s-a spus doar o jumatate de adevar si asteapta sa i se spuna si cealalta jumatate. in argument istoric. dar indraznesc sa anticipez ca ceea ce spun si simt oamenii din popor cu privire la radacina noastra dacica si la problema romanizarii se va constitui. care ii spune ca ceva nu e in regula cu istoria noastra.interes manifestata de opinia publica.

n aceasta zona de clar-obscur. fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti . am dialogat pe aceasta tema cu cativa specialisti. incercand sa delimitam cauzele care blocheaza accesul la acea jumatate nerostita de adevar. VASILE BORONEANT. arheolog.

"Peste tot. .V-ati ocupat multa vreme de perioada veche a istoriei noastre. Ati perceput acest domeniu ca fiind unul ignorat sau chiar antipatizat? . la Bucuresti. care a avut reprezentanti in universitati. oamenii din popor spun ca se trag din daci" . si de la ei a pornit totul.Problema este destul de delicata. din cauza ca la noi s-a impus scoala latinista. Cluj si Iasi.

. . . istoricii au plecat de la lingvistica si nu se putea imagina alt curs.Asta s-a intamplat si in lingvistica. deoarece romanizarea este in primul rand un proces lingvistic. Toti sunt urmasii lui Parvan si toti cei care au ajuns pe la catedre nu au spus decat o singura poveste.Tocmai.

Peste tot oamenii din popor spuneau ca se trag din daci. Dar era doar o opinie la varf. Peste tot pe unde te duceai la sat. romanizarea.Da. caci traditia.Este previzibila o contrareactie la acest . opinia maselor era cu totul alta. Pentru ca nu aveau posibilitatea sa citeasca operele scrise ale corifeilor latinisti si spuneau ce stiau din traditie.Romanizarea? .. taranii spuneau ca cutare movila sau val de pamant sau cetate e de pe vremea dacilor. .

Numai daca dintre acesti studenti ramane la catedra vreunul cu alte idei si sa arunce alta lumina asupra problemei. iar studentii lor sunt formati in acelasi fel. dar e destul de putin probabil sa poata sa ramana. daca nu urmeaza linia inaintasilor. pentru ca in universitati sunt aceiasi oameni care propaga aceleasi idei.Nu prea.curent latinist? . .Ce ziceti de manualele de istorie de astazi? Dumneavoastra ati invatat dupa manualele din .

pentru ca este mai dificila. . pe cand celelalte epoci sunt mai "simpatizate". elevi ai aceleiasi scoli. epoca dacica e mai putin studiata la toate nivelele. epoca dacica este expediata in scoala in cateva randuri.perioada interbelica.Totusi. Autorii manualelor de istorie de astazi sunt formati in epoca comunista.In general.Cele de astazi sunt imbacsite cu ideologie comunista. nu . . .

doar daca nu au norocul sa aiba bunici sau parinti care sa le povesteasca si despre daci. pentru ca te poti documenta din presa vremii si se poate face mai usor o lucrare de licenta sau o cercetare. . Iar acum se mai adauga si valul acesta .Da. .Dar daca manualele sunt atat de zgarcite cu epoca dacica.prea exista izvoare. inseamna ca si copiii sunt de mici indepartati de domeniul acesta si cresc fara o constiinta a radacinilor lor. Toata lumea se duce la epoca contemporana.

Sa revenim la curentul latinist. ca e bine sa plece si sa caute sa obtina cat mai usor o slujba in alta parte. in conditii mai grele. Deci. De ce este atat de puternic acest curent? Ne face mai europeni? Mai nobili? Mai moderni? . Nimeni nu mai vrea astazi sa se sacrifice pentru niste valori.cumplit de cosmopolitism. Tinerii invata ca in alta parte e mai bine ca aici. . Toata lumea fuge de greu. se paraseste ideea sacrificiului. care vine de la societatea americana. sa ramana si sa faca ceva aici.

. Daca s-ar fi impus orientarea lui Bratescu-Voinesti sau daca am fi avut guverne nationaliste. s-ar fi inradacinat un alt punct de vedere. .Are legatura cine e la guvernare cu ce se preda in universitati? .S-a impus aceasta directie si ea se mentine si se intareste prin ea insasi.

Iar daca dacii au fost infranti. li s-a asociat o vina. care a gandit-o pentru . Se preda un adevar doar pe jumatate. Ideea mentinerii puterii este aceeasi la toate guvernele: cel infrant este intotdeauna cel vinovat. .Are.. Pentru ca exista teama de a nu se preda in Universitati adevarul gol-golut.Asta inseamna ca pentru a se schimba felul in care se preda istoria in universitati. ar trebui sa se schimbe ceva si in modul de guvernare? .Ideologia democratica de astazi nu este cea pe care a lasat-o Pericle.

pentru romani. pentru ca numai spiritul crestin propovaduit de Biserica ar putea sa aduca adevarul in scoli. trebuie sa fie una crestina. Vedeti.Pentru noi. Cand ideea democratica s-a difuzat. .o cetate cum era Atena.Ce fel de guvernare ar trebui sa avem ca sa putem spera ca se va preda in universitati adevarul gol-golut? . lumea l-a uitat pe Pericle si principiile lui. traim permanent aceasta lupta a raului care se perpetueaza si a .

Al. Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan . cercetatoare. Intotdeauna am crezut ca strainul este mai grozav" . impreuna cu sotul .V-ati ocupat de editarea "Daciei Preistorice" a lui Nicolae Densusianu.binelui care izbucneste numai din cand in cand. Rosetti" "In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. VICTORELA NEAGOE.

totusi. Si apoi. Ni s-a spus ca ne compromitem. .dumneavoastra. chiar daca interpretarile lui Densusianu sunt in mare masura fanteziste. E vorba de o carte controversata. materialul strans de el este urias si valoros. caci este vorba.Am avut parte de cateva. istoricul Manole Neagoe.De ce credeti ca nu se mai formeaza astazi enciclopedisti de acest fel? Nu mai exista . Nu ati avut reactii negative? . Nu vad de ce ne-am compromite. de istoria unei stiinte.

in afara de studiile publicate in occident in ultimii cinci ani. nu stiu bibliografie. care.De ce nu se mai apropie nimeni de domeniul . Totul este sters.A trecut epoca marilor enciclopedisti. altceva nu mai folosesc. . de pilda. totul incepe cu ei si inaintea lor nu mai este nimic. ar trebui sa fie un exemplu pentru tinerii cercetatori. Hasdeu.pasiune? Sau seriozitate? Ori timp? . care acumulau enorm de multa informatie si aveau si capacitatea de a o sintetiza.

substratului dacic al limbii romane? . Astazi tinerii se orienteaza spre domenii mai usoare. o multime de lucruri. apoi sa citesti tot ce s-a scris in acest domeniu. . caci e un domeniu pasionant.Pentru ca trebuie sa stii foarte multe: indoeuropeana. . istoria limbii. Si nici nui atrage. nu-i intereseaza. slava veche.Asta e de neinteles. latina.

si preferam sa spunem ca am luat sau imprumutat tot de la toata lumea.In facultate nu se mai studiaza asa ceva. in loc sa ne afirmam individualitatea? .De ce credeti ca suntem atat de "ospitalieri" in toate domeniile. Dialectologia s-a scos cu totul ca materie de studiu.Basilica Forensis din vechea asezare dacoromana Adamclisi . iar istoria limbii se studiaza foarte putin. . inclusiv in cel al limbii.

strainul. si colindele si cate si mai cate cuvinte ce sunt considerate ca . mai boieresc. si cocosul. De pilda. am citit undeva despre covorul oltenesc ca a fost considerat influentat de cel sarbesc. Intotdeauna ne-am subestimat. Vinovati sunt oamenii nostri de stiinta. este mai grozav.In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism.. Intotdeauna am crezut ca cel de langa noi. E lipsit de logica sa afirmam ca am luat totul de la altii. desi cel oltenesc este mult mai bogat. mai rafinat decat cel sarbesc. si troianul.

cotidianul "Gardianul" "Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. desi obiectele sau realitatile pe care le desemneaza existau aici cu mult inainte de venirea slavilor.In decursul investigatiilor gazetaresti ati avut . din oportunism sau lasitate" . jurnalist de investigatii. iar multe dintre acestea nici nu le erau cunoscute slavilor. DUMITRU MANOLACHE.imprumutate de la slavi. ci le-au aflat aici.

V-ati miscat cu lejeritate in acest domeniu ori l-ati resimtit ca pe unul "tabu". poate mai mult decat orice alt ziarist de la noi. Am scris o carte despre un foarte controversat subiect: placile de plumb de la Sinaia. cu epoca dacica. copii ale unui . despre care nu prea se doreste sa se vorbeasca? .tangenta.Sa va expun o situatie concreta.

fara argumente.surpriza! . de catre domnul Gheorghe Funar. despre care exista informatii ca ar fi fost descoperit cu prilejul saparii fundatiei Castelului Peles.. ca sunt falsuri! Exista o tacere.. sperand ca lamuririle esentiale sa le obtin de la specialisti. repetand. de plumb in jurul subiectului! De ce nu se ia in serios si nu se cerceteaza subiectul? Pe cine deranjeaza si de ce? Problema a fost ridicata si in Parlamentul Romaniei.specialistii nu le-au cercetat si refuza sa le cerceteze. dar fara nici o .tezaur dacic din aur. de vreme ce nu au cercetat respectivele artefacte. Dar .

in cele din urma.Exista. stergerea din memoria colectiva.rezolvare practica.Si totusi. adevarate. . dupa parerea mea. pe cine credeti ca deranjeaza? Aveti o idee? . In . un scop clar si bine controlat de anumite structuri care vizeaza reducerea treptata a interesului dedicat epocii vechi a istoriei noastre si. anularea elementelor identitare esentiale ale neamului. distrugerea Romaniei profunde. cea care exista dincolo de sticla televizorului.

sa mai avem reactii. scoala etc. incapabili sa ne mai definim. morala. . Mai devreme sau mai tarziu. limba. Buni doar de a executa. crestinismul ortodox. traditiile. "liberi si democrati". romanii. in marea masa amorfa a globalismului. sa ne "topim".Cu asemenea afirmatii riscati sa fiti catalogat . va trebui ca si noi. comenzile "pastorului" mondial. familia. sa mai putem iubi sau crede in mantuire prin Hristos. tacuti daca se poate. cu precadere perioada dacica.aceasta "schema" distructiva sunt cuprinse istoria.

adept al teoriei conspiratiei.Bineinteles. din oportunism sau lasitate. Cand afirmi asemenea lucruri. Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. "afurisiti" la comanda. calificative stigmatizante intr-o lume ratacita.drept "conspirationist" si "dacoman". izolati. risti imediat sa fii etichetat drept protocronist. Iar cei care au curajul sa o faca sunt discreditati. astfel incat orice ar spune sa nu mai fie crezuti. doar asta e una din armele lor. . fara repere. dacoman. .

Paradoxal sau nu. Nu trebuie sa faci eforturi ca sa intelegi acest lucru.De ce deranjeaza tocmai epoca dacica? De ce nu alta epoca? . vizitati muzeele.Epoca dacica deranjeaza cel mai mult pentru ca de acolo ne revendicam originea si dreptul identitar. Dictionarul limbii romane. Peste cateva generatii vom uita acest adevar. fara trecut. Cititi manualul de istorie a Romaniei. dar noi romanii. nu putem gandi viitorul. . cetatile dacice si veti intelege ce putin le-a mai ramas romanilor din radacina lor principala..

mai ales a celui de epoca veche si straveche. mai cu seama cand vine vorba de cetatile dacice care.Va preocupa de mai multa vreme starea patrimoniului arheologic romanesc.VALENTINA CETEAN. director executiv Asociatia "Greenet" "O stare generala de indiferenta" . inginer geolog. desi sunt incluse in . Cum va explicati neglijenta de care dau dovada autoritatile.

unele nici nu sunt marcate.patrimoniul mondial. dar la aceasta se adauga o stare generala de indiferenta. asa incat e imposibil sa ajungi la ele? . nu beneficiaza de nici o forma de protectie si conservare. putin sau deloc populate.Neglijarea constanta a vestigiilor construite din perioada dacica se datoreaza partial pozitiei lor geografice. caci se afla in general in zone montane mai greu accesibile. ba mai mult. .

.Vine. . in primul rand. ci si de anume temeri. cu privire la respectul fata de extraordinarul patrimoniu istoric.Dar poate ca nu e vorba doar de indiferenta. din educatia deficitara din scoli. pentru ca astfel de . cultural si natural al teritoriului pe care locuim.De unde vine indiferenta aceasta? .

care nu doresc ca aceste amplasamente sa aiba vizibilitate internationala normala. . caci aceasta ar micsora sansa intrarii unor valori de patrimoniu material mobil in colectii personale. ar putea deranja pe unii din motive care sunt prea ascunse pentru noi. mai grav. .Raspunderea acestor actiuni trebuie asumata.actiuni ar putea duce la schimbarea unor opinii sau directii de cercetare sau. chiar daca aceasta ar determina schimbarea unor opinii sau opozitia fata de acele grupuri aparent "invizibile".

. personalul administrativ din domeniul turistic este slab pregatit si este orientat mai ales catre investitii si surse de castig pe termen scurt si mediu. . regional si national.Poate ca turismul ar putea salva putin istoria. daca s-ar investi mai mult in turism cultural. Nu se iau decizii pe termen lung la nivel administrativ local.Din pacate.. .E un tablou cam pesimist.

DAN ROMALO. . autorul cartii "Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?" "Subiectul supara" .Aceasta este realitatea. Daca nu ne implicam in prezentul si viitorul nostru.Ati fost multa vreme aproape de domeniul dacologiei prin preocuparile dumneavoastra. consecintele le vom suporta fiecare dintre noi..

fara sa se admita o cantarire a elementelor logice care pledau pro si contra? . stagnant? . care au sanse sa fie un element de noutate pentru istorici.Ati perceput acest domeniu ca fiind inchis.Haideti sa va raspund tot printr-o intrebare: De ce oare. ele au fost refuzate ca neoriginale. atunci cand au aparut placile de plumb.

Cum va explicati aceasta lipsa de implicare a oficialitatilor? . si pana astazi. De ce? .Cartea pe care ati dedicat-o ansamblului placilor de plumb de la Sinaia. din 2003. si le refuzi. nu s-au facut eforturi la nivel oficial pentru a se demara o cercetare care sa limpezeasca apele. astazi bine cunoscute opiniei publice. cautari de antecedente si ramuri comune. a deranjat multa lume. analize. Totusi. pe care poti sa faci comparatii.Ai elemente noi. cand a aparut prima editie.

. Ar trebui sa existe un arbitru care sa cantareasca argumentele de ambele parti. un arbitru desemnat de o institutie de cultura. care sa fie capabil sa analizeze argumentele. dar nu am auzit inca argumente valide care sa sustina aceasta pozitie.Vedeti totusi o explicatie pentru tacerea din jurul acestui subiect? . ci sa fie un bun logician.Singura ipoteza pe care pot sa o emit este . Nu trebuie sa fie neaparat istoric. .Oficialitatile le considera falsuri.

Fie subiectul supara.aceea ca exista o vointa foarte puternic sustinuta de a nu se ridica problema asta. care a impus tacere pentru o vreme. poate a fost o manevra la un moment dat. . pentru ca ar duce la o intarire a spiritului national. al doilea motiv. Iar asta poate sa contrarieze pe multi. Poate sa contrarieze o tendinta mondiala de a dizolva ideea de istorie nationala. dar nu pe baza de entuziasm nationalist. nu doar pe vecini. Sau. din doua motive posibile. ci pe baza de documente istorice. iar aceasta tacere a avut consecinte.

poate s-a considerat ca aurul din aceste placi era foarte necesar pentru dotarea armatei in preajma Razboiului de Independenta si s-a sacrificat elementul material.Placuta din tezaurul de la Sinaia Daca tezaurul despre care vorbim s-a descoperit la Sinaia. adica aurul. Daca s-a pastrat tacere asupra acestui gest. dar s-a pastrat informatia din placi. pe un teren care apartinea regelui. e posibil ca .

facute de Nicolae Densusianu ca sa-si sustina teoriile din "Dacia Preistorica". Domnul academician nu e prea sigur pe afirmatiile sale.Zilele astea am citit intr-un cotidian un interviu cu directorul Institutului de Arheologie.mai tarziu sa nu se mai fi stiut nimic in legatura cu provenienta placilor de plumb. La inceput. sustinea ca sunt falsurile lui Hasdeu. . . care sustinea ca placile sunt niste falsuri ordinare. Si vorbind despre "dacomanii" care sustin aceste "falsuri". academicianul Alexandru Vulpe. iscate dintr-o disputa cu Tocilescu.

ION GHINOIU.si aici vreau sa citez exact: "Dar traim intr-o tara libera si nu le putem face nimic". Eu inteleg ca domnul academician regreta ca ne aflam intr-o tara libera. cercetator. Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" . si ca nu ni se poate inchide gura cu forta.domnia sa spunea in interviu . in care exista libertate de exprimare.Nu am ce sa comentez. Cum comentati? .

V-ati ocupat o viata intreaga de cultura noastra populara si ati ajuns la concluzia ca traditiile romanesti se continua inapoi."Avem un complex identitar absolut devastator!" . pana in vremea dacilor. in timp. Este aceasta o concluzie ce incomodeaza pe unii? .

care toti si-au pastrat numele antic. de indian.Ce sa va spun? Avem un complex identitar absolut devastator! Eu credeam ca dupa Revolutie. de egiptean. dar vad ca in continuare avem complexe identitare.Oare de ce iau "nemurit" romanii pe dacii atat de dispretuiti de istoricii nostri? . spre deosebire de grec. de evreu. noi ne-am schimbat numele. noi . gata. am scapat. Ce complex identitar poate sa aiba grecul sau egipteanul? Spre deosebire de toti acestia. De ce? Pentru ca.

e ceva in neregula. nu are nimic a face cu cea . spre deosebire de egipteni si greco-romani. Noi avem o civilizatie genetic legata de continent. E ceva nefiresc cu romanizarea asta facuta in mare graba si pe un teritoriu restrans. de uscat. de spatiul continental si de apele curgatoare. Cultura noastra populara nu are legatura cu Roma. Lucrurile sunt foarte clare: toata cultura populara romaneasca este legata genetic de uscat. Aici este un fals. care au civilizatii maritime.ne-am gasit sa renuntam la numele radacinii noastre autohtone de dac si Dacia si sa ne luam numele de la Roma.

Deci.O vina mare o au intelectualii. din lasitate. iar daca spui ceva ce nu se incadreaza in . perpetuam niste greseli.Da. Eu am tot respectul pentru marii nostri savanti. . . care n-au curajul sa recunoasca daca s-a gresit ceva.greco-romana. dar adevarul trebuie spus. .Cine e de vina ca s-a perpetuat falsul de care vorbiti? .

poate chiar mai mare decat pentru lingvistica si istorie. .linia stabilita. . Si inca se pastreaza acestea in traditie in ziua de azi. de pilda jalea de a te naste si bucuria de a scapa de viata aceasta.Exista un dezinteres evident fata de studiul traditiilor. imediat esti catalogat drept "dacoman". Acolo sa vedeti cat de vii sunt lucrurile pe care le pomenesc anticii cand vorbesc de daci. Eu acum lucrez la o carte romaneasca a mortilor. "tracoman".

sa faca o lansare.. noi publicam acum al patrulea volum din Atlasul Etnologic Roman.Chestia asta ca totul vine din Roma si Grecia Antica este un fals.. . pentru ca genetic suntem civilizatii deosebite. asa cum am mai spus. Nu intereseaza pe nimeni. Nici o televiziune.Pomeneati undeva de "sindromul antichitatii greco-romane". Va rog sa detaliati putin. traditiile noastre romanesti. totusi. nici o emisiune sa pomeneasca ceva. . Noi . Sunt..Asa e. uitati.

Crestinismul ne vine din Palestina. nemti sau alte natii. Europeni si atat. N-o sa se mai puna problema ca suntem romani. Si-o sa fim intrebati de africani. O sa vina vremea cand o sa fim intrebati: "Binebine. ei de mare. de . O sa avem in curand o criza identitara si continentala.suntem legati de Dunare. de irakieni. Uitati: numele de Europa ne vine din Asia. dar care e leaganul vostru de civilizatie?".

Grecia si Roma au ajuns la o stralucire de necontestat. la randul lor. Evident. evident.Si-atunci. ce ar trebui sa raspundem? . . antichitatea greco-romana. inainte de antichitatea . care concentreaza marile civilizatii preistorice de pe Terra. de indieni: prin ce esti tu european? Care e leaganul tau de civilizatie? Si-o sa raspundem: pai.evrei. dar ele. exista un triunghi al celor trei delte.Vedeti. Si or sa rada de noi. sunt tarzii si reprezinta o sinteza a civilizatiilor care au fost inaintea lor.

si TigruEufrat si delta. va dati seama mai bine: Nilul cu delta lui si civilizatia egipteana. cu mesopotamienii. spun "carpatodunareni".greco-romana. Dupa atatia ani de cercetari simt nevoia sa-i numesc asa. va rog sa ma credeti. Aici este leaganul. . cu civilizatia carpato-dunareana. Daca va uitati pe un planiglob. Uitati-va care este pozitia carpato-dunarenilor.Ce se poate face ca sa se indrepte acest fals? . Dunarea inferioara si delta ei. Eu evit sa mai spun "romani".

poate intelectualitatea asta tanara care se ridica sa ia taurul de coarne si sa faca lumina. dar acum e o rusine.. mai ales in chestiunea cu Transilvania. Pentru ca vad ca tot mai multi tineri isi pun intrebari. Cine mai crede ca "de la Ram ne tragem" si toate povestile astea? Nu stiu ce se poate face.Acest fals ne-a provocat extraordinar de multe necazuri. A fost un timp cand a fost de folos. • Aurora Petan . tot mai multi simt ca ceva nu e in regula cu istoria noastra.

ascunde vestigii tulburatoare.• ======================= Pietrele scrise din Muntii Buzaului Pe Turtudui Un tinut cu nume bizar. necercetate de arheologi: . "Tara Luanei".

in doua ore si jumatate sunt la hotarul acestei "tari" stravechi. urme stravechi de scrieri necunoscute. Mai am doar cativa kilometri. Un caine slab . Din Bucuresti. de alta pamant neted. incrustate in stanci Visam de mult sa ajung in Tara Luanei. De o parte pereti abrupti si prafosi. Acum a sosit clipa. numit dealul Burdusoaia. aflat in Muntii Buzaului. un tinut vrajit.locuinte si schituri rupestre. Intre Patarlagele si Colti e un tinut pustiu. unde fiecare varf de munte e insemnat cu misterioase inscriptii nedescifrate. cu balti murdare.

calc cu iuteala drumul zdrobit si in cinci minute ma aflu in plin mister. Apas pe acceleratie. Sunt singura. Inima dintre frunze . Ma napadesc presimtiri si imi spun ca e ceva tare straniu cu zona asta: ori ca privelistea iti da fiori. ori ceva nevazut bantuie in colb.rataceste in pustietate.

pietre cu inscriptii. cu siguranta. locuri pline de istorie si povesti. Ma insoteste pe culmea Broscarului. cand jocurile il purtau prin paduri si pe varfuri de dealuri. Cunoaste toate vestigiile din zona: schituri rupestre. cu peretii acoperiti de desene si semne bizare. ca sa imi arate o piatra plina de semne.Dumitru Nica a fost profesor de istorie in satul Colti. O relicva istorica ce ascunde. un . care a fost descoperita recent. O materie pe care a indragit-o inca din anii copilariei. Dar astazi are o misiune aparte. pline de pesteri ciudate.

Au venit si de la muzeul din Buzau... intr-un noiembrie rece. abrupt. Profesorul era la vanatoare de . Coltii de Jos si Calugaritele. Imi povesteste precipitat despre piatra pe care urmeaza sa o vad. De aici incepe urcusul pe munte. pe o scurtatura printre paduri. Urcam pieptis. Era prin 1997. dar nimeni n-a dezlegat enigma. au venit si de la Iasi. E amiaza si soarele de toamna loveste in pietre. acoperita de zeci de semne. cu pamant. I s-a spus ca ar fi mai bine sa acopere piatra la loc. Drum greu.mister.. Trecem prin Fijeresti. dar profesorul parca zboara.. E mare. A descoperit-o chiar el.

pe dealul Broscarului.mistreti. in fata mea. de pini. Frigul ii intepenea picioarele. M-am gandit eu ca nu . doua linii lungi. pe culme. ca sa ma incalzesc". Statea chiar sus. un loc cu padure nu prea deasa. povesteste profesorul. Piatra scrisa de pe culmea Broscaru "Si cand colo. vad pe o piatra. "Ce sa va spun? Am inceput sa imi frec talpile de pamant. paralele.

cand ma uit mai bine. dar nu i-am dat inca de "radacini".puteau fi facute de natura. E plina de semne pe toate fetele. De atunci am fost de zeci de ori la piatra asta. Am sapat in jurul ei si am dezvelit o suprafata cam de doi metri pe un metru." De la o vreme. imi arata profesorul. sub talpile mele era o alta piatra. acoperita cu muschi si pamant. I-am anuntat si pe cei de la muzeu. "Acolo jos e scaldatoarea lor. Apoi. Scurmaturile astea le fac . pe cararile facute de mistreti. "Aci e un culcus de scroafa cu purcei". urcam prin padure. dar pe care se vedeau sapate niste stele.

Broscarul nu e o culme ascutita. Acolo e piatra. intinde mana si imi spune soptit. aratandu-mi luminisul care se iveste printre copaci: "Uite-o!". O bucata de stanca masiva. care de departe pare un organ urias al pamantului. o inima ciuntita. nu paduri". Nu-mi pot desprinde privirile de pe piatra. "Vedeti. parca anume netezit de mana omului.cand cauta radacini si oua de carabus". cum sunt toate varfurile care il inconjoara. imi spune profesorul. ingropata intre frunze uscate. ca sa privesc . mai la vale se mai zareste cate un prun". Apoi profesorul se opreste. "Aci erau livezi. ci un platou.

De departe. Curata piatra de frunze si pamant. sufla prin santurile lasate de semne. incercand sa-mi aliniez respiratia la suflul acelui loc. nici serpuita. ca sa le faca vizibile. Scriere sau harta stelara? . si pamantul. Nici o ordine: nici verticala. inima ei cenusie parca pulseaza. nici orizontala. Ma apropii incet. numai semne aruncate peste tot. nici circulara. Profesorul mi-o ia inainte.imprejur. Semnele de pe piatra sunt haotice. Si padurea pare sa respire odata cu ea.

. Doar stele alcatuite din linii intretaiate.Nu vad nici o litera cunoscuta. cruci marginite de patrate si dreptunghiuri. Dar sunt atat de multe si . linii care se intretaie si se frang. semne de tipul rabojului. Unele imi par vag familiare. parca le mai vazusem pe diverse obiecte. altele parca seamana cu runele. spice sau braduti. multe simboluri solare. intre semnele scrierilor din Vechea Europa si intre semnele de pe tablitele de la Sinaia. din nici un alfabet care sa fi fost folosit pe teritoriul tarii noastre sau pe la vecini.. jumatati de stele.

incat in prima clipa nu pot lega in minte nimic. Ca si cum mai multi copii s-ar fi asezat in jurul pietrei si ar fi inceput sa scrijeleasca fiecare pe unde a apucat. pamantul a acoperit piatra mai mult de un metru. In multe sute de ani se depune atata pamant". imi spune domnul Nica. sunt semne mai mici. se vede dupa albeata ei. pana ce piatra s-a umplut de semne. Sa fie doar o joaca? Greu de crezut. pe partea sudica. altele izolate. caci piatra e in pamant de multa vreme. citindu-mi parca gandul. scrijelite mai .de diverse. "Vedeti. Unele semne sunt grupate cate doua-trei.

Lipsesc liniile curbe. fapt de inteles. cel putin la prima vedere. Prima. unele sunt incadrate in patrate sau dreptunghiuri. caci pe piatra e destul de greu sa trasezi cercuri. ma intreaba nerabdator profesorul. ce ziceti?". "Ei. ca un asemenea haos aparent ar putea reda o harta. Imi trec prin minte doua idei. poate o harta a cerului.delicat. Doar intr-o astfel de harta semnele sunt imprastiate fara noima pentru cel ce nu le cunoaste rostul. altele mai mari si mai adancite. .

vreun nume sau lucru important. la anumite ocazii. se insemna ceva pe piatra: o invocatie.Policiorii A doua idee este aceea ca semnele nu au fost facute toate odata. de vracii sau preotii care intermediau in procesiunile de vindecare. in numele celui . o ruga de multumire catre Dumnezeu. mai bine zis. Poate era un loc cu puteri tamaduitoare. ci pe rand. Poate ca acolo era un loc de intalnire si procesiune periodica. si de fiecare data. iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei sau.

Sa fie niste semne. si nimeni nu stie nimic. Sau. lasate de oameni care aveau un cod al lor si-si transmiteau informatii in felul . un loc sacru. Un fel de "icoana" pagana facatoare de minuni. simbolice. Aici a fost in ultimele generatii pasune si livada si atat. Cand se putea intampla asta? Domnul Nica i-a intrebat pe batranii din sat daca au auzit de la batranii batranilor despre piatra asta. nu tocmai de demult. unde initiatii veneau periodic si lasau insemnari pentru cei ce vor veni dupa ei. cine stie. unde la anumite date se strangeau oameni cu nevoi si boli. ca sai indrume sau sa le transmita ceva.bolnav.

astfel de "documente" pretioase ies tot mai des la suprafata si cum am norocul sa aflu de ele. Sigur este ca semnele nu sunt facute in joaca.acesta? Poate niste ciobani ce treceau pe acolo cu turmele? Un soi de raboj.. chiar eu. Ma gandesc ca e uimitor cum. cu siguranta. sute de ani. dinainte de inventarea alfabetelor? Greu de dat un raspuns. Iar acum se afla in fata mea! . E toamna. Sunt deja trei luni de cand imi doresc sa vad aceasta piatra.. piatra a stat sub pamant. in ultima vreme. cum era cel al plutasilor de pe Bistrita? Sau sa fie semne teribil de vechi.

un dor de duca neclar. Dintr-o data. in zadar stau acasa. la capat de iulie. pentru ca aveam mult de lucru si trebuia sa recuperez. Incotro sa o apuc? Era deja aproape pranzul.Chemarea Era intr-o dimineata de sambata. Stiam ca daca nu plec undeva. Abia asteptasem sfarsitul de saptamana. iar eu eram stapanita de o stare de agitatie. ca nu voi putea lucra. Dupa cateva ore de nehotarare. Dar in Bucuresti era canicula. m-am urcat in masina si am plecat. mi-am adus .

am vizitat muzeul. uneori. ca lucruri stranii se petrec acolo.. Am ajuns dupa-amiaza. iar a doua zi dimineata. inspre paduri. ca locurile sunt pline de legende. si ca la curbura Carpatilor. am pornit peste dealul Martirei. . in judetul Buzau. m-am cazat la o pensiune in sat.aminte ca de multa vreme doream sa vad muzeul chihlimbarului de la Colti.. istoria insasi e scrisa cu un condei parca mai apasat decat in alte parti. Stiam ca in zona aceea sunt multe vestigii rupestre. pana in poiana Cozanei (ce nume de poveste!).

Insemne in piatra la Policiori Locul mi s-a parut fabulos. dar fericita. dincolo de imaginatie. incredibil de inalte. . A doua zi dimineata. printre care inotam ca printre valuri. Era chiar ca in basme. Pe dealul Martirei erau pajisti cu flori de camp. aproape cat un stat de om. M-am intors la Colti obosita. Nu mai vazusem in viata mea asa minunatie.

Am inteles repede ca e pasionata de istorie. In acea clipa. pentru ca incerc sa dau de o persoana care scrie in ultimul timp la revista. la fel ca sotul ei. Am vrea . doamna Viorica Nica. Din vorba in vorba. un fel de zana buna a locului. dar mi s-a spus ca e plecata din tara si sa-i trimit un e-mail. ii spun ca sunt de la "Formula AS". se lumineaza brusc si-mi spune: "Dumnezeu mi v-a scos in cale! De cateva zile tot sun la redactie. care a fost multa vreme profesor in sat.inainte de a pleca spre Bucuresti. Am sunat incontinuu. o femeie frumoasa si blanda. am schimbat cateva cuvinte cu gazda mea.

. cu glas din ce in ce mai stins: "V-am chemat. ii raspund cu respiratia taiata. Cum o cheama. Nu-mi vine sa cred ca ati venit. cu gandul.. "Eu sunt". V-am chemat in fiecare zi.".".. Trec cateva secunde ce ne apasa greu pe amandoua. Doamna Nica se albeste brusc la fata si mainile incep sa-i tremure. trebuie sa o vedeti. Imi spune..sa vina sa scrie si despre locurile de-aici. doamna. Si cu inima. Nu ma puteam dezmetici. e plina de semne. ma simteam ca intr-o . despre Corbii de Piatra din Arges. Sotul meu a descoperit in padure o piatra scrisa. Doamne? A scris acum. de curand.

caci in unele locuri. Incepeam sa-nteleg de ce traisem starea aceea de agitatie sambata dimineata. pe aci se intampla des lucruri de-astea . dar protejate de energii puternice. stari de rau si se intorc din drum. "Stiti. Altii nu mai percep timpul cum trebuie.poveste fantastica. Zona e plina de vestigii stravechi. dar sa stiti ca nu oricine ajunge aci reuseste sa vada lucrurile de care va spun. Aci e curbura Carpatilor. pline de semne ciudate. dureri de cap. timpul . Unii au ameteli.incearca doamna Nica sa ma linisteasca. In locurile astea oamenii mai comunica si cu puterea gandului.

mai spune doamna Nica. se ivea ceva. Athosul romanesc . si de fiecare data cand imi propuneam sa revin la Colti.se dilata sau se strange. i-am raspuns. si sunt dezorientati." Am plecat cu totul descumpanita. Am ajuns dupa trei luni. In octombrie. cu promisiunea ca ma voi intoarce cat de curand. Dar saptamanile au trecut ca stolurile de randunele. "Cel mai frumos e aci in octombrie". in drum spre poarta. probabil dupa doua saptamani. "O sa vin mult mai repede".

Fundul Pesterii. avem o multime de schituri si biserici rupestre: Alunis. pe o suprafata de doar cativa kilometri patrati. Si multe nu mai exista. Agatonul Ve chi si Agatonul Nou. "In zona Alunis-Nucu-Bozioru. . grota lui Dionisie Torcatorul. Bucataria. Pestera lui Iosif. Schitul Piatra Ingaurita. multe. Schitul Fundatura..."Dati-mi voie sa afirm ca aci este un adevarat Athos romanesc". imi spune solemn domnul Nica.

Se spune ca a fost inghitita cu totul de pamant. la Gavanele a existat o manastire mare de maici.. care a disparut la un cutremur. a existat o manastire. dar nu mai e.Profesorul Nica La Calugarite.. Iar . apoi intre Muscelul Caramanesti si Ulmet a existat o biserica cu hramul Sfantul Dumitru.

"Cum de tocmai aici a luat nastere acest Athos? Ce are special acest loc?". Apoi.in unele zile din an. mai tarziu. in perioada invaziilor. il intreb pe profesor. oamenii . gerurilor. desi imi dau seama ca nu e nevoie de explicatii: se simte ca locul este foarte special si nu ar mai fi nimic de adaugat sau de lamurit. au existat conditii geografice prielnice pentru a se dezvolta o viata timpurie". E un fel de microclimat ce nu cunoaste asprimea iernii. "Aci. "Zona nu este expusa intemperiilor. vanturilor. anumiti sateni aud dangat de clopot venind din adancuri". imi raspunde. la curbura.

care datorita acestei curatenii sufletesti au putut transmite din generatie in generatie lucruri foarte interesante. curati la suflet. tarani adevarati. Multe nu sunt cunoscute nici chiar de . dar arheologii nu au venit niciodata sa faca cercetari. "Legende vechi de mii de ani. Aci exista o continuitate de locuire de milenii. tresar eu si ciulesc urechile. Au existat in fiecare generatie batrani. buni povestitori. Locurile sunt lasate in voia sortii. Era o zona foarte buna pentru refugiu." "Ce fel de lucruri?". Si mai e ceva.se ascundeau in muntii acestia si nu puteau fi gasiti de tatari si de alti invadatori.

La Matara mai sunt vreo zece locuitori. Paltinu. fara drumuri. la Pietroasele. tinerii au plecat. dar aci. Asa s-au pustiit Calugaritele. E o zona saraca. Au disparut sate intregi.. nu vin niciodata. Arheologii sapa in alte parti. Comarnici. batranii au murit si au ramas in urma . unele sate nu au avut nici curent electric. dar locurile acestea continua sa se salbaticeasca si sa se pustiasca. Carlomanesti si Gheraseni.. Lupoaia. Monteoru. Coltii de Sus. Si nu doar ca sunt putin cunoscute. Linguresti. Au fost parasite. doar fiarele padurii ajung la ele. Magadani. in zona de munte.localnici.

incremenit in timp. E trist ca locurile astea se salbaticesc. Tinutul stravechi. al curburii Carpatilor se afla . caci in felul acesta vestigiile sunt mai protejate.. ascultandu-i fascinata povestile.lor doar casele naruite si povestile." Schitul Agatonul Nou Pasesc alaturi de profesorul Nica. dar poate e si un noroc..

atat de multe cruci la margine de drum. mult inaintea crestinismului. Nu cred ca am mai vazut undeva. S-au asternut straturi peste straturi de istorie si credinta. Muntii Buzaului sunt de o frumusete pe masura salbaticiei lor. sute. in tara asta sau in alta tara. iar crucile au luat locul stalpilor dacici ai nemuririi. Zeci. si chiar inaintea dacilor.in fata mea. Satele si oamenii poarta in ei o samanta de stravechime ce se intoarce in timp. cruci de piatra. calugarii crestini au preluat de la pustnicii daci lacasurile sfinte. povarnite . la fiecare kilometru sau chiar mai des. cruci de lemn.

cu simple scrijelituri sau frumos impodobite. prin Braesti. Drumul de la Colti la Ruginoasa.sau drepte. trecatorii se inchinau la fiecare. sate arhaice. umbre sfinte. ce pazesc drumul si ii apara pe calatori de rele. stravechi. Buduie. este un drum al crucilor. ma intreb ce poate fi o . Scaieni. Pe atunci. Vavalucile. Trecem prin Muscelul Caramanesti. numarul lor era si mai mare. "Buzau" stiu ca e nume dacic. dar multe cruci de lemn au putrezit si nu au mai fost inlocuite. In trecut. pe langa Bozioru. sub lumina rasaritului. Fisici. "scai" si "muscel" la fel. cu nume de legenda.

pline de semne ciudate. care ma ajuta sa patrund in lumea straveche a celor de demult. intre stanci. Aici. sunt "Policiorii". Semne stravechi la Ruginoasa Policiorii sunt doua terase de piatra cocotate sus. cuvant coborat din basme cu zane si taramuri cetoase. Rasaritul soarelui printre crucile de la Vavaluci imi curata sufletul."vavaluca". iar drumul prin cimitirul de la Ruginoasa e o adevarata initiere. care au folosit candva ca . salasuri ascunse. la Ruginoasa.

Pe o suprafata de cativa metri patrati. fragile. cu cine stie ce semnificatii sfinte. Trebuie sa calc pe ele ca sa pot inainta. si simt un nod in gat pasind peste figuri ciudate. Nu e usor sa te cateri acolo. o localnica pasionata de istoria fabuloasa alaturi . Athosul romanesc Astazi.adapost. "podeaua" de gresie e plina de semne. calauza mea e Diana Gavrila.

acum sta asezata in genunchi. braduti sau spice. Inalta si zvelta. totul abstractizat si geometric. turnuri stranii cu 12 "trepte". "fulgi de zapada" cu ramificatii asimetrice. "Sori". care au mereu 12 sau 7 linii. ceva ce seamana cu un pom sau o ciuperca. posibile figuri umane foarte stilizate. aici semnele par . un dreptunghi in locul capului si doua dreptunghiuri in locul picioarelor. Spre deosebire de piatra de la Broscaru. alcatuite dintr-un patrat.de care a copilarit. la care m-a dus profesorul Nica. migalind pe o foaie de hartie semnele pe care le vede pe piatra. compozitii bizare.

la momente diferite. probabil. Si aici au fost facute. dar impresia generala este tot aceea de lipsa de coordonare. care pare sa umple un dreptunghi. Anca. "O tablita sumeriana". imi spune Diana. una "semnata" la 1914. Intr-un colt se afla un desen complex. distrugandu-le. caci zarim reprezentate cateva biserici cu trei turle. Dana. Si pe nelipsitii Marius. Sanda. care si-au scris numele peste inscriptiile stravechi. unele semne sunt vag figurative. O privesc cu circumspectie: "Ce sa caute o tablita . Sunt si desene mai noi. In plus. Gigel.a fi mai grupate si contin si linii curbe. Fanel.

cu un firesc care ma descumpaneste: ei i se pare normal sa gaseasca semne "sumeriene" printre stancile Ruginoasei. Desi pentru mine nu prea are sens. toate sunt elemente care se gasesc in tablitele sumeriene.sumeriana aici?" "Uitati-va mai bine: spicul din partea stanga. Turnam apa peste desen." Ma lasa fara grai si nu am cum sa o contrazic. Diana copiaza desenul. grupate in cadrane. asemanarea este intr-adevar izbitoare. semnele din interior. ca sa mai adancim contrastul. cam . adanciturile din partea de sus. "La noi sunt semne stravechi. zig-zagul care delimiteaza desenul.

. nepublicate. Unele sunt cu totul necunoscute. Nici una nu beneficiaza de o minima protectie: ploile continua sa le macine. dar sunt considerate "de interes local" de catre autoritati. Unele au fost cercetate de un inginer. turistii care reusesc sa le descopere le distrug.pe fiecare varf de munte. Paul Lazar Tonciulescu. Diana Gavrila Altele sunt inventariate.

autentice? Obisnuita ca la orice noua descoperire care nu se incadreaza in linia "oficiala". le-am comparat cu ce mai vazusem in alte parti si leam facut zeci de fotografii. am stat si am privit indelung semnele." Imi pun aceeasi intrebare ca si la Broscaru: oare nu e o gluma? Chiar sunt semne stravechi. Multe se regasesc pe piatra de la Broscaru.fara nici o mustrare de constiinta. sa sara pe mine acuzatorii de fals. care a stat in pamant sute de ani. E o legatura clara intre cele doua categorii de scrieri si probabil apartin aceleiasi epoci. Imi trece brusc prin minte ca filmele .

Si mai are ceva. . fiica Luanei Diana are ceva din taramul pe care il stapaneste: o intelepciune uimitoare. precum si documentarele gen "Discovery" sau "National Geographic" despre vechi civilizatii ar putea pali in fata a ceea ce am vazut eu in doar doua zile. gratie exterioara si forta interioara.americane de aventuri. Diana. cu descoperitori de scrieri si artefacte stravechi. Si asta este doar inceputul: in Tara Luanei ma mai asteapta aventuri incredibile.

e prima data cand urca pe aceasta creasta. unde stim ca exista alta piatra scrisa. Diana are la . ma lamureste. "Pe aici. Semne stravechi (dupa Paul Lazar Tonciulescu) Si pentru ea. Ne asteapta un urcus aspru pe varful Turtudui. toate varfurile ascutite se cheama Turtudui".un aer de basm. in jurul careia te astepti sa vezi roind pitici si spiridusi de padure. de zana buna dar severa.

scoate din el sunete ascutite. caci felul in care povesteste are ceva magic. Imi spune despre schiturile rupestre. despre comori si cautatori de aur. Imi tine o lectie de istorie. despre disparitiile din muntii Buzaului si despre o misterioasa ceata albastra. Fac eforturi sa nu pierd nici o vorba. printre crengile copacilor prabusiti. Nu stiu cum poate vorbi in timp ce urca pieptis. Apoi vorbeste. pe stancile afundate in frunze uscate. despre calugari si haiduci. despre azurul cerului la Crucea Spatarului. in timp ce urcam.gat un fluier cu care alunga mistretii si ursii. Din cand in cand. despre chihlimbar si .

Caucaz. ape tamaduitoare. Figura mitica si spirit protector al acestor locuri. despre Prometeu.. apoi o aud citand in latineste din Ovidiu.. Colchida.Valva Baii. scrieri stravechi. menhiri... imi spun. in roseata fetei. In rastimpuri. Tara Luanei . E ciudata fata asta. "O faptura din alta lume". cu ochii ei taiati ferm. cu glasul sfatos si usor poruncitor. mai sufla in fluierisca ei. apoi povestindu-mi despre zeii sumerieni. despre pasarea Phoenix si despre argonauti.

" "Un barbat?" intreb mirata. imi spune Diana dupa ce mai sufla o data in fluierul argintiu. o fiinta atotputernica. "Batranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran. Asadar. regele Luana pazea portile unei . Exista si o varianta in care Luana era o fata frumoasa."Suntem in Tara Luanei". o sa v-o spun si pe aceea. un barbat. Tara Luanei "Da. un mare intelept.

" Felul in care povesteste Diana arata limpede ca e vorba de o repetare fidela a unei povesti stravechi. drepti si netematori. "Pamantul s-a cutremurat din incheieturi". continua ea oarecum mecanic. Aceasta cetate era luminata zi si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului zilei. Atunci cand erau raniti in razboaie. Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte din Valea Izvoarelor. cu ziduri pana la cer. Multi ani fericiti au trait ei. Mare prapad s-a intamplat atunci pe pamant. . pana au venit vrajmasi in care de foc si au doborat soarele Luanei. Cei din cetate erau puternici.cetati puternice.

si asa se explica si multimea de simboluri solare de pe pietre stele. nici de picior de om. nici de picior de animal salbatic. Iar doborarea soarelui ar ." Brusc. Diana pare ca se trezeste din poveste si trece la alt ton: "Eu cred ca apele tamaduitoare sunt cele de la Fisici. "iar locul cetatii a fost ars pana la jumatate de metru adancime si nu a mai fost calcat multa vreme. cruci.ca si cum ar vorbi in transa. foarte vechi. nici pasarile cerului nu au mai zburat pe deasupra. sori. Povestea regelui Luana este evident legata de un cult al soarelui. unde pe vremea comunistilor erau bai curative.

putea simboliza trecerea de la o credinta la alta. deoarece . I-a invatat pe oameni scrisul. cititul. medicina. si le vindeca bolile cu apa vie si apa moarta. S-a indragostit de un locuitor de aici si a ramas in locurile astea. Dar fostul ei iubit a descoperit unde se afla si a pornit razboi impotriva localnicilor. Luana i-a invatat sa se ascunda in stanca. de la religia solara la crestinism. venita din cer intr-un car de foc. Luana era o fata foarte frumoasa. In cealalta varianta.

..." Platoul Martirei! Locul fabulos in care inotasem prin flori de camp. Iar stancile in care s-au ascuns oamenii ca sa scape de trambele de foc sunt stancile din poiana Cozanei! Acolo. varfuri de sageata si de lance .. E vorba de platoul Martirei. in calatoria facuta in vara. la Fundul Pesterii. vazusem pe pereti desenate multime de pumnale. cum sa nu." "Se stie in ce zona s-au intamplat toate astea?" "Da. Asa se explica multimea de asezari rupestre in zona Carpatilor de curbura.numai acolo vor scapa de trambele de foc aruncate de dusmani. in special la Colti-Bozioru.

"Tablita" de la Policiori . Imaginea este impresionanta. si parca ilustreaza. un atac. Profesorul Vasile Boroneant spune ca sunt pumnale de tip akinakes. intre care erau figurate zeci de linii. tipice perioadei sec. un razboi. intr-adevar.orientate cu varful in sus. poate chiar trambe de foc. VI-IV inainte de Hristos.

niste fiinte venite poate din alte lumi. candva. Fundul Pesterii este incadrat in Lista Monumentelor cu datarea in sec. dar nicaieri nu sau facut sapaturi arheologice. De altfel. XVI-XIX! In plus. si ar putea sugera existenta unei surse de energie care presupunea o tehnologie foarte avansata pentru vremea aceea. posesoare ale unor tehnologii inaintate? Stratul de arsura a fost confirmat de unii cercetatori. se vorbeste ca . Ce sa inteleg din aceste legende? Ca in aceasta regiune cu energii ciudate s-au stabilit.Povestea soarelui este cu adevarat stranie.

deci regiunea e radioactiva..in zona sunt zacaminte de uraniu. el apare doar in legenda". scrierile . care au fost exploatate in secret pe vremea comunistilor. "Cand intre ei se nastea un alt zeu. ma lamureste fata. "Sumerienii aveau 12 zei-regi". prediluvian. a fost unul dintre regii Sumerului. cel mai batran trebuia sa plece. Am patruns dintr-o data intr-o lume fantastica. De altfel.. dar pentru mine e parca prea mult. nimeni nu il poarta. O las sa continue. Iar Luana e atestat. al treilea la numar. dar care e pe jumatate aievea: "tablita" sumeriana de la Policiori. numele acesta e strain de noi.

"Ma gandesc la disparitiile acelea din poiana . Este atat de ciudata atmosfera. Diana povesteste. Si nu doar pentru o clipa. florile uriase de pe dealul Martirei.. povesteste. carele si trambele de foc. se opreste brusc. povestea regelui Luana.ciudate de pe Broscaru.. sar isca cine stie ce grozavie din senin. Privelistea iti taie respiratia. Inscriptia de pe Turtudui Linistea de pe Turtudui e tot mai stranie. incat ma tem ca daca as respira. iar cand ajungem sus.

de la Tiharia. pur si simplu. "Nu-i de gluma!" . si nu au mai aparut niciodata! Te apuca racorile. spune fara urma de zambet pe chip. Doi frati. imi spune Diana dupa cateva clipe de pauza. acolo au disparut in anii '80 doi baieti. deasupra Fundului Pesterii. Daca disparem si noi? Eu ca eu. Au disparut.Cozanei. unde pe vremuri domnea Luana si a avut loc atacul acela". da numa dumneavoastra sa nu dispareti. "Stiti. ca nu stiu cum mai dau eu fata cu domnul Nica!".

Trec minute lungi si nu o mai aud. ma duc in directia in care a mers . O caut printre pietre. vorbind tare. zic unii. care.Diana transcrie semne Ne apucam sa cautam inscriptia. tace brusc. Sunt zeci de colti stancosi. si pe oricare dintre ei s-ar putea gasi scrierea cautata. La un moment dat. O aud departandu-se. ca si cum s-ar teme de ceturile albastre sau de intensitatea azurului. in timp ce Diana isi reia firul vorbirii. poate favoriza teleportarea. O luam in directii diferite.

"E o scriere . "A disparut Diana". imi zic. langa o piatra inalta. o strig pe nume. Rasuflu usurata. raspunde ea calma si absorbita. iar faptul ca nu o aud pe fata vorbind ma nelinisteste. frumos fasonata. Arunc o privire pe scriere si decretez scurt: "sunt chirilice". Pentru o clipa.si ea. doar eternitate. pe jumatate ingrijorata. doborata la pamant. Reiau cautarile si o gasesc asezata pe jos. E o liniste absoluta. "Nu sunt chirilice". Sta si copiaza intr-un caiet inscriptia. pe jumatate amuzata. De jur-imprejur. Nu primesc nici un raspuns. am sentimentul ca am pasit in alt taram.

pe litere: "e-s-th-a-i-r-a-t-u d-o-g-a-v-b-u-i-l-i. Ce o fi insemnand?" O zana in tara piticilor .autohtona. autohton. pe primul rand. citeste repede. Par a fi chirilice. De fapt. alfabetul chirilic deriva dintr-un alfabet de-al nostru. dar sunt si semne care nu exista in alfabetul chirilic." "Pi Pascul". Apoi. sacadat.

altele le-a vazut la fata locului si a inteles singura legaturile dintre lucruri. pazeste vacile si trudeste pamantul. . fiindca stie absolut tot ce s-a scris vreodata despre toate schiturile. asezarile si intamplarile din Tara Luanei. multe le-a citit in carti. bisericile.In padurea de iarba de pe Dealul Martirei Ma uit uimita la fata asta care are doi copii. ar putea in orice moment sa-si dea un doctorat in "luanologie". fara posibilitati. Fara computer. desi are doar studii medii. fara internet. Multe le-a invatat de la sotii Nica. dar citeaza in latineste din Ovidiu si.

cum a putut. Cand ma uitam pe fereastra. a basmului. Mama spunea ca alea sunt casele piticilor. care se impleteste cu istoria. Ea era tare mare iubitoare de istorie si citea mereu. crescute din pamant. Niciodata nu ma saturam. si ca acolo este taramul . Mama a facut ca lumea in care am crescut sa mi se para de basm.. se vedeau saivanele. O intreb cum a patruns in lumea asta.. Seara imi spunea povesti. la marginea padurii. "Am ramas orfana de tata de mica. o puneam sa mi le repete iar si iar. si mama s-a chinuit sa ma creasca singura. ca niste casute mici.Doar din pasiune.

dar am ramas de la ea cu pasiunea pentru istorie si cu bucuria povestilor.lor. cu povesti. Asa am crescut. ma punea sa stau ascunsa sub frunze. Mama a murit. Cand mergea dupa lemne in padure. ca sa nu-i trezesc pe pitici." Epilog Rasarit de soare la Vavalucile . nu mi-a fost usor sa ma infrunt cu realitatea. iar cand am ajuns mare.

la fiecare cotitura. Cainele costeliv e tot acolo. intre bezna si lumina. Norii se zvarcolesc deasupra pamantului sarac. Nu mai stiu pe ce lume sunt. Privelistea pare ca se repeta la nesfarsit. pe . drumul spart se curbeaza pe langa stanci. colbul lui imi invaluie masina. lipsit de vegetatie. Trec minute lungi. in baltile murdare. Ies din sat si intru pe drumul pustiu de pe dealul Burdusoaia. se incovoaie. Luna e inca sus. se intoarce. Sunt singura. Imi pare ca trece o vesnicie.Plec de la Colti inainte de rasarit. la hotarul dintre Tara Luanei si lume.

Trec podul si cotesc la stanga. si vavalucile.lumea mea. (Fotografiile autoarei) • Aurora Petan . primele case. aplecati deasupra pietrelor pe care migalesc scrieri ciudate. sau in lumea patriarhului Luana.. Se zaresc. Dintr-o data. si aud dangat de clopote venind din adancuri. spre Cislau. in sfarsit. Imi trec prin fata ochilor chipuri de pustnici daci garbovi. imi dau seama ca e lumina: a rasarit soarele. poate fiinte de abur ce canta suierat prin vai..

arheologii intorc istoria inapoi doar pana in . la vama dintre iarna si primavara Cetatile transilvanene de la Orlat si Sibiel adapostesc in tainitele lor comori din vremea dacilor si povesti cu uriasi. Chiar daca aici. la Sibiel Sibiel.============================ In Tara Dacilor.

. satenii stiu. unde oamenii cei maruntei si harnici se impacau bine cu neamul uriesesc. Erau vremuri de liniste si bunastare in Marginimea Sibiului.cine poate sti din ce pricina? -. Si nu numai acolo. Apoi uriasii au disparut . stirpea cea omeneasca traia impreuna cu cea a uriasilor. in vremea cand norii atipeau pe fruntile uriasilor. ci pe tot cuprinsul tarii. au stiut dintotdeauna ca aceste locuri sunt ale dacilor Vremea uriasilor Era demult.Evul Mediu.

Asa spun legendele.dar amintirea lor a ramas in basme si in legende. La fel ca in Apuseni. la Popesti-Novaci. novaci sau tatari. insa stiinta oficiala se fereste sa pomeneasca despre astfel de lucruri. si in Marginime. oamenii si uriasii au vietuit impreuna in vremuri de demult. la Cetatenii Argesului si in multe alte parti. legendele chiar au fost confirmate de descoperiri de schelete gigantice. Batranii batranilor povesteau odinioara ca la . In unele locuri. Traditia vorbeste despre aceste fiinte cu un firesc nemarginit si le numeste urisei. in Muntii Buzaului.

iar la Sibiel. cu ziduri groase si inalte pana la cer. Dar stelele erau asa de fierbinti. fiecare pe dealul ei. o alta. Intr-o buna zi. Si-au distrus casele si au aruncat unii in . Cele doua familii se intreceau in a-si construi case mari de piatra. unul din copiii uriasilor a vrut sa stranga cu sita stelele de pe cer. Cele doua familii au inceput sa se certe si sa se incaiere din pricina sitei. pe care o foloseau cand unii. demult tare. o familie de uriasi. pe dealul La Zid. Si ambele familii nu aveau impreuna decat o singura sita pentru cernut faina. ca sita s-a ars. cand ceilalti. traia. pe dealul Zidul.Orlat.

. . Caci astazi satenii nu mai stiu vechile povesti cu uriasi. Apoi au plecat peste munti. unde s-au impacat si si-au facut alte case. Doar bunicii lor mai stiau. batranii povestesc acelasi lucru: cetatile sunt ale dacilor. Sibiel. dealurile sunt tot ale lor. cel care a cules legendele locului de la cei foarte batrani. la Fantanele.. Orlat. Insa cu totii stiu ca cetatile sunt ale dacilor si ca acolo sunt ascunse comori. toate locurile astea sunt ale lor. Si acum se vad steiurile ascutite aruncate ici si colo. Asa povesteste Ioan Parean.altii cu ziduri si stanci. In toate satele dimprejur.

l-o batut Traian pe Decebal. La Orlat. . Mihail Righieru. Foarte putini sunt cei care isi mai aduc aminte vechile povesti. trecutul si traditia nu mai ajung din urma prezentul. "Aci. la Orlat. ei sunt cei care le-au pazit comorile in vremea lui Decebal. ci raman in uitare. asa cum si uriasii din Apuseni au pazit comori dacice. Intre ei. Ba mai mult.Comoara lui Decebal Legendele spun ca uriasii s-au impacat bine cu dacii. care imi explica cu toata convingerea ca cetatea este a dacilor.

simultan. Parca totul se intampla aici si acum. si daci. se da peste cap si se intoarce. Erau copii si mergeau prin frunze si cautau cartuse. si boieri. pe sub . o istorie ce traieste fara timp si fara reper in oameni. ca era granita." Timpul aluneca. si acolo la cetate erau transee si depozite de munitie. si nemti.Elisabeta Nistor S-o tinut razboi mare.

care stia de la bunicii ei. a dacilor. Asa spune Elisabeta Nistor. dar acum totul e acoperit de ierburi mari. iar in jurul cetatii erau santuri. si era si o fantana.. nana Vetuta. imi spune cu . oamenii povestesc ca cetatea lor a fost construita pe o cetate mai veche. care stiau de la mosii si stramosii lor.cetate serpuiau pesteri si tuneluri ce nu duceau niciunde. care stie de la bunica ei. "Cetatea de la Sibiel este a dacilor". nu se mai vede si nu se mai stie nimic. santuri mari si ziduri. In Sibiel. Ei isi pastreaza mai bine decat orlatenii traditia. nimeni nu mai stie sa faca azi asa ziduri bune..

In timp. Nana Vetuta povesteste cu insufletire. care pleaca pe Varful Zidului si se spune ca duce pana la rau. "facut de daci. daca bunica le stie de la strabunica si tot asa.. curge povestea. iar in fundul odaii. dintr-un aparat vechi de radio rasuna muzica populara.. nu sunt povesti. "Exista un canal pe sub pamant". caci nu s-a putut cobori mai mult . Dar nimeni nu stie cu adevarat unde duce. ci lucruri care s-au intamplat aievea. in Valea Cetatii.aceeasi nestramutata hotarare ca si orlateanul cu care vorbisem inainte. fara nici o indoiala. de pe coltul mesei abureste deja un blid cu tocana de cartofi. Nu.

Dar nimeni nu indrazneste sa sape. caci se stie ca dacii au pus comorile cu blesteme grele.de cativa metri in acest tunel. iar Sibielul pare desprins dintr-un ev stravechi. La fiecare cativa ani se vad palpaind flacari galbene deasupra locurilor cu comori. Stiu de la bunica mea ca un popa catolic din Orlat o adus multe slugi si au sapat ani de zile in cetate. poate ultima zapada din acest inceput friguros de primavara. care merge putin orizontal. ramas asijderea ." "Comorile. apoi coboara dintr-o data pe verticala. pana si-a ruinat averea. exista cu adevarat?" "Comorile exista." Afara ninge.

de doua mii de ani. ci chiar este: un sat dacic. Nu pare. in care batranii spun ca ar fi ingropate comori . locul unei pres upuse cetati dacice. cu case marunte si blajine. Scrisoarea dezertorului Varful Zidului. doar putin schimbat.

in tihna unui ceai servit in apartamentul sau din Sibiu.caci Traian cu siguranta . tot acolo. si totusi aievea. in Marginime. comoara cea mare . Nimeni nu stie unde s-au petrecut aceste lucruri. pastratori ai memoriei veacurilor? Si de ce nu s-ar afla. mi se deruleaza in fata ochilor filmul fantastic. asa cum sustin taranii. In timp ce imi povesteste despre istoria Orlatului. fuga marelui rege infrant si sinuciderea sa. De ce nu s-ar fi petrecut acolo.Ioan Parean cunoaste cel mai bine locurile si traditia orala. al ultimei batalii intre Traian si Decebal.

ca povestea comorii a inceput odata cu gasirea in arhivele regale din Targu Mures a unei scrisori ce a apartinut unui soldat . zice ca in beciurile cetatii de pe dealul Zidul. si toti cei care au cautat sa o scoata la lumina au murit de moarte naprasnica. se afla ascunsa comoara lui Decebal. Istoricul Aurel Decei sustinea. Multi au incercat sa dea de urma ei. numit si Dealul Uriasilor. pe la mijlocul veacului trecut.nu a gasit si nu a luat decat o parte din tezaurul regal? O veche legenda din Orlat. culeasa de domnul Parean. dar comoara e pecetluita cu greu blestem.

Ioan Parean . dezertorul s-a adapostit in padurile din Muntii Cindrelului. umbland prin paduri. omul a descoperit gura unui tunel din care furtuna smulsese un stejar si un bolovan. In tunel se vedeau urmele unor ziduri stravechi. Intr-o buna zi. dezvelind-o.dezertor. Fugind din armata imparatului. scrisa de acesta cu cateva ceasuri inainte de a fi executat in inchisoare.

Intre ei era Decebal pe un tron. in care era o masa in jurul careia sedeau mai multe figuri omenesti din aur. astupa intrarea in tunel si fugi. apoi o closca cu puii de aur si foarte mult aur. apoi alta incapere. Inainte de a muri in . argint si pietre pretioase. iesi afara. Intr-o parte a camerei. iar ceilalti erau sfetnicii sai. plina toata cu oseminte omenesti. care pazeau o incapere.Dezertorul a descoperit mai intai doi ogari de argint. se afla sotia lui Decebal. si o a treia sala. Dezertorul isi umplu buzunarele cu aur si argint. Ezis. cu insotitoarele sale.

in "Gazeta Transilvaniei". a marturisit in scris despre descoperirea sa. Legenda aceasta este aproape identica cu aceea a unui oarecare Pavel Varga din Cluj. insotit de 12 "regi". care in 1716 si-a scris testamentul in care dezvaluia locul in care el descoperise comorile lui Decebal. In plus. Testamentul a fost publicat la inceputul secolului al XIX-lea. iar comoara era alcatuita tot din doi ogari de argint. si multe buti cu aur si argint. o masa la care statea un om de aur cu un sceptru.inchisoare. toti din aur. fata de varianta dezertorului din Muntii .

Cindrelului. Varga adauga ca a gasit in grota si niste scrieri pe care nu le-a priceput. Memoria veacurilor In vreme ce batranii povestesc despre uriasi si despre daci. Multi au fost cei care au mers pe urmele testamentului lui Varga. prin secolul al XIV-lea. Nu au gasit nimic. si la fel de multi cei care au scotocit in cetatea de la Orlat. si ca nu exista urme ale unor ziduri mai . arheologii spun ca cele doua cetati au fost construite tarziu. distrugand zidurile si bortind pamantul.

Si totusi. nu poti sa nu te intrebi cum au luat nastere aceste legende? De ce se vorbeste in ele cu atata insistenta de daci? De ce in toate satele dimprejur circula aceleasi legende. Sibielul e neschimbat de sute de ani .vechi. cu aceleasi personaje si intamplari? Zapada mieilor. Ca basmele sunt basme si legendele sunt legende.

nici nu s-a cercetat prea mult. desi nu exista urme de daci la cele doua cetati? "Ba exista astfel de urme". ca inainte de vremea evului de mijloc. sa fi existat pe cele doua dealuri cetati dacice. din Orlat si Sibiel: cum isi explica faptul ca toate legendele se intorc la vremea dacilor." E posibil.Il intreb insistent pe domnul Parean despre cele doua cetati surori. dar nu cetati cu ziduri de piatra. Si e drept. "Mai firave. intr-adevar. spune. doar putina ceramica dacica. cum sunt cele din Muntii . dar exista semne ca zona a fost locuita de daci.

in continuare. in timp ce gazda imi povestea despre grote misterioase. . caci cetati dacice atestate exista in preajma. Intr-adevar. "Traian nu i-o putut birui pe daci" .. cum este cea de la Tilisca. ca trezit dintr-un somn moale.Orastiei.isi incepe mosul vorbirea. ci cetati de pamant. haiduci si comori blestemate. locurile astea au fost ale dacilor. Acasa la nana Vetuta. Aude si vorbeste greu. ruine de cetati.. dintr-un colt al odaii barbatul ei intervine in poveste. i-o chemat pe bavarezi. dar are ceva important de zis. Si nici nu e de mirare sa fi fost asa. Si sunt. "Si atunci.

Si Decebal i-o chemat pe polonezi.Numa' asa l-o biruit pe Decebal. Din nou. invelita pe un graunte luminos . veacurile si povestile se amesteca si istoria se intampla simultan." Case vechi. foarte putin diferite de cele ale stramosilor daci Ma uit mirata la el. E foarte convins de ce spune. in afara timpului. da' bavarezii o fost mai multi.

pentru ca . Priveste pe geam. De zece ori mai viteji decat italienii. Afara sunt zilele Babelor si zidurile celor doua cetati sunt inca imprastiate pe sub zapezi. parca lipsit de ganduri. desi e sfarsit de februarie. care se trag din Traian. Glasul mosului se imbina cadentat cu trosniturile lemnului din soba. ca noi tot din daci ne tragem". legand o lectie neasteptata de istorie: "Pai vedeti.de adevar. Asta inseamna ca noi ne tragem din daci. continua el la fel de nestramutat. noi. romanii. Noi si sarbii si grecii. Il intreb de ce crede asta. "Da' nu-i bai ca i-o batut. am fost mereu ai mai viteji din Europa.

Asa simt io". Fotografii de ANDREI CHERAN • Aurora Petan ========================== Documentele identitatii noastre . Nu ne putem trage din romani.si ei erau ai mai viteji din Europa si nu se temeau de nimica.

021-2237106). album color. Paula Popoiu.Prea putin bagate in seama de cronicari.Doina Isfanoni. "Costumul romanesc de patrimoniu" (Editura "Alcor Edimpex" (tel. doua carti aparute recent aduc dovezi impresionante despre trecutul si continuitatea romanilor . . editie bilingva engleza-romana). 2007.

multe dintre cele 14. Comori de vechime si frumusete apartinand Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti".641 de costume sunt scoase la lumina pentru prima data. Muntenia. Oltenia. la Editura "Alcor". Prezentarea lor s-a facut. fiecare regi ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> . de curand. cum era de asteptat. Dobrogea si Baragan. un minunat album dedicat costumului romanesc de patrimoniu. dupa criteriul geografic: Moldova. Banat si Transilvania.A aparut.

si ele. la descrieri detaliate pentru fiecare zona. Dar importanta albumului nu rezida doar in imagini. pornind de la caracterizarea generala a fiecarei regiuni in parte. Esenta costumului romanesc este redata de autoare intr-o singura fraza: . Textele din album constituie.une fiind reprezentata de mai multe zone. o veritabila enciclopedie a costumului popular romanesc.

"Sobrietatea croiurilor si simplitatea austera a materialelor de in. in portul popular romanesc. ceea ce confera fiecarui ansamblu vestimentar valoare de giuvaer indelung slefuit de priceputele maini ale femeilor". de rafinamentul broderiilor si exuberanta lor cromatica. canepa sau lana este compensata. .

fara de care lucrarea ar fi ramas inaccesibila strainilor. ci se ocupa si de . pe care sunt reprezentate costumele specifice fiecarei zone. si albumul ar putea fi considerat o lucrare exceptionala. Daca ar fi fost doar atat.Idol feminin de la Garla Mare (aprox. 3500 ani vechime) Albumul cuprinde si un glosar de termeni etnografici si o harta a tarii noastre. Dar autoarele nu se limiteaza doar la a prezenta aceste obiecte de patrimoniu. Textul romanesc este dublat de o varianta in engleza.

Este cu adevarat tulburator faptul ca . Garla Mare si in alte parti. din perioada neolitica si epoca bronzului: Venus de la Craiova. ca fiind posibile ornamente de pe vesmintele din acele vremuri. pe idoli de lut.istoria costumului. figurine descoperite la Carna. Primele reprezentari de piese de imbracaminte si de ornamente de vesminte au fost identificate sub forma unor desene geometrice. Iar aceasta istorie este mult mai lunga decat ne-am fi putut imagina. si scoate la lumina o continuitate incredibila. Reputati specialisti au interpretat demult aceste desene de pe figurinele de lut.

podoabele de pe imbracamintea femeilor care traiau acum sase mii de ani pe acest teritoriu sunt foarte asemanatoare. cureaua. gluga. din vremurile recente. fara maneci. Monumentul de la Adamclisi si Columna lui Traian ne-au lasat marturii importante cu privire la felul cum se imbracau dacii. hainele groase din panura. cu cele ale romancelor de la tara. In perioada antichitatii. in . unele chiar identice. opincile legate cu curele si caciula tuguiata sunt piese de imbracaminte pe care le regasim si la mijlocul secolului XX. Camasile lor lungi pana la genunchi. purtate peste pantalonii stransi pe picior.

La fel si camasa incretita la gat si fota femeilor dace se regasesc in portul moldovenesc si muntenesc.zonele montane ale tarii. Costum din Marginimea Sibiului (inceputul secolului XX) .

Incepand cu secolul al XIV-lea. de la recoltarea inului sau a canepii. carturari. traditiile au inceput sa se piarda. La fel de pretioase sunt si informatiile cu privire la procesul in urma caruia ia nastere un costum. cronici pictate. diverse documente. iar pierderea este cu atat . artisti. descriu cu admiratie sau infatiseaza in desene. pana la clacile si sezatorile satului. Din pacate. jurnale de calatorie ale unor calatori straini. acuarele sau gravuri. costume purtate de romani. clerici. unde generatiile tinere invatau de la femeile in varsta secretele acestei arte.

"fiecare piesa este o carte de intelepciune si experiente umane". dupa atatea mii de ani de continuitate miraculoasa.mai mare cu cat. de unde vine. decorul. incet-incet. Aceste "carti de intelepciune" sunt tot mai rare. unde numai . cu greu mai putem "decodifica" mesajele ascunse in croiul. Costumul popular transmite informatii despre purtatorul sau: cine este. iar Muzeul Satului se transforma. Astazi. intr-o biblioteca impresionanta. motivele si culorile costumului popular. etnie si statut civil are si pentru ce eveniment s-a imbracat astfel. ce varsta. spun autoarele.

0749/114711. "Scrieri vechi pierdute atingatoare de Dacia" (Editura "Dacica" www.dacica.cercetatorii mai stiu sa citeasca limbajul pierdut al intelepciunii noastre populare. 2007) . Papadopol-Calimah. Al.ro. tel.

neglijenta. papirus. care a permis multiplicarea cu usurinta a textelor. fie distruse de-a lungul timpului de uscaciunea ori de umezeala locurilor in care au fost pastrate.. lut. multe lucrari de mare valoare au pierit. iar pe istorici i-au saracit de valoroase surse . Pana la aparitia tiparului. pergament. fie in foc. fie in apa.. Intamplarea. ignoranta sau cenzura au sters din istoria literaturii capodopere.Soarta scrierilor a fost mereu legata de cea a materialelor pe care acestea au fost transpuse: lemn.

si tot ei si-au facut fitile din manuscrisele grecesti de la Athos. Crestinii au ars carti pagane.documentare. Cea mai mare parte din stiinta antichitatii a pierit in incendieri de biblioteci. arabii au ars-o apoi din nou. Turcii au incendiat-o pe cea de la Cairo si au distrus bibliotecile persilor. fondata de Matei Corvin. Unii suverani si-au ars . Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria si Cartagina. Francii au ars cele trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din Tripoli. apoi au ars valoroasa biblioteca de la Buda. musulmanii cartii crestine.

fragmentare. O inventariere a lor . pentru ca istoria sa inceapa cu ei. Izvoarele ramase care vorbesc despre daci si geti sunt putine. Nu e de mirare. dupa atatea dezastre. despre cele disparute ..se pomeneste putin in literatura de specialitate.mult mai numeroase si de mare importanta . Desi aceste izvoare au fost mult cercetate.propriile biblioteci. ca ne-a ramas atat de putin din productiile literare ale Antichitatii.. cele mai multe transmise la a doua sau a treia mana. Intre toate aceste pierderi numeroase s-au aflat si scrieri de mare importanta pentru istoria noastra.

era necesara. A trudit in stilul carturarilor secolului al XIX-lea. nu ar fi usor de dus la indeplinire. culegeri de texte. Alexandru PapadopolCalimah a facut acest lucru. pentru a obtine o imagine pe cat posibil completa asupra a ceea ce s-a scris in Antichitate despre daci. editii critice. monografii. cu ajutorul mijloacelor de informare moderne. fie in capitole sau lucrari intregi. Probabil autorul insusi nu banuia cat . s-a folosit de enciclopedii. A consultat texte antice in original. A strans laolalta 282 de nume de autori care s-au referit la Dacia si la daci. realizand o sinteza care nici astazi. fie in treacat.

P.de vasta va ajunge sa fie intreprinderea sa. exista un numar foarte mare de scrieri disparute "atingatoare de Dacia". Probabil nu s-a scris despre nici un alt neam al Europei (din afara lumii greco-romane) atata cat s-a scris despre daci. si a continuat timp de patru ani. In primul rand. munca de multi ani a lui Papadopol-Calimah. Hasdeu. Dupa o lectura a acestei carti. realizand 19 articole. in . A inceput sa-si publice textul in anul 1872 in revista "Columna lui Traian". Dar. initiata si condusa de B. Cartea de fata pune laolalta. pentru prima oara. cateva lucruri devin clare.

remarcam o anume "consecventa" in disparitia textelor pentru unele perioade. procentul pierderilor depaseste 90%. cea a . Statuia lui Papadopol-Calimah din Tecuci In al doilea rand.comparatie cu ce ne-a ramas din aceste scrieri. in special pentru epoca cea mai interesanta pentru istoricii antici.

la un moment dat. Desigur. o incercare de inlaturare a documentelor referitoare la daci? In lipsa dovezilor. la fel ca Hortensia Papadat-Bengescu si Calistrat Hogas. S-a scris mult despre cucerirea Daciei si transformarea ei in provincie romana. din motive greu de intuit. cu exceptia catorva palide rezumate tarzii. Tecucean de origine. dar s-a pierdut tot. Al.razboaielor daco-romane. se pune intrebarea: de ce au disparut aceste scrieri? Este vorba doar de coincidente? Este numai mana sortii? Sau a existat. . raspunsul este greu de dat.

S-a stins din viata in anul 1898 si a fost repede uitat de lumea . In anul 1876. ca o incununare a intregii sale activitati stiintifice.Papadopol-Calimah s-a nascut in anul 1833. fiind inrudit pe linie materna cu familia domnitorului moldovean Scarlat Callimachi. Prietenia lui cu Vasile Alecsandri era celebra in epoca. A fost prefect al Tecucilor. a fost primit in randul membrilor Academiei Romane. ministru de externe in vremea lui Cuza si ministru al Cultelor si Instructiunii Publice in vremea lui Carol I. pentru ca in 1890 sa fie ales vicepresedintele Sectiunii Istorice din cadrul acesteia.

ca sa afle Dacia. ca s-a nascut Mesia" . la fel si lucrarile sale. • Aurora Petan ====================== Apostolul Andrei si regii dacilor "Trece-ma si Dunarea. Prin aceasta carte i s-a facut dreptate.stiintifica.

timp de doua mii de ani. din generatie in generatie Dregatorul Dura si printul Cutusone "cel Viteaz" .Intr-una din legendele dobrogene despre Sfantul Andrei sunt pomeniti regii daci. sub conducerea carora s-a petrecut marele eveniment al venirii Apostolului in Dacia. de o importanta uriasa: le-a fost greu sa creada ca omul de rand a putut memora si transmite faptele. Nici un istoric nu a luat vreodata in serios aceste informatii.

In anii '20. in apropierea caruia se afla pestera in care se ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> . in satul Ion Corvin. un avocat pe nume Ion (Jean) Dinu strangea legende despre Sfantul Andrei.

Multimea de trudnici si de daci si geti si alani si greci si romani.unde este acum satul Ion Corvin si padurea cu pestera sfintitoare.spune ca a poposit apostolul. care a fost schit de odihna sfantului calator si loc de inchinare pentru el si pentru sfintii cari au fost cu el.spune povestea . Una dintre aceste legende este cu totul uluitoare. caci ofera informatii istorice de cea mai mare importanta. in calatorie de propoveduire. Apostolul Lupilor": "Ci s-a oprit maritu Andreiu in plaiul dregatorilor Cutusone si Dura . "Andrei. Am aflat-o citind cartea lui Dumitru Manolache. de pe tot .

oglindind sfintitul schit si dand tamaduire si alinare celor bolnavi si sanatosilor". Dura si Cutusone. pe langa schitul sau sfant. si care erau "plaiurile" lor? Stim din mai multe surse stravechi ca Apostolul Andrei primise spre evanghelizare. ba mai precis. "Gotia" si regiunile de . Cine erau acesti "dregatori". care izvoare se mai vad si pana acum.plaiul au alergat la Sfantul Apostol. Scitia. Tracia si regiunile care se intind pana la Dunare. iar Andreiu ii invata si ii boteza in apele celor noua izvoare sfintitoare si tamaduitoare. prin tragere la sorti.

spun cercetatorii. Trecuse un veac de la vremurile de glorie ale marelui rege Burebista si incepea sa se simta amenintarea teribila a Imperiului Roman. Deci ajunsese. Nu cu multi. Aici existau numeroase nuclee de preoti ai vechiului cult zamolxian. in tinuturile dacilor. religie care avea multe in comun cu noua credinta crestina. Dar nici un autor antic. vremea in care acesta a ajuns pe pamantul dacic trebuie sa fi fost cu cativa ani mai inainte. Cum Apostolul Andrei a murit in anul 60.rasarit ale Daciei Carpatice. pana dincolo de Nistru. fara indoiala. nici un izvor cunoscut nu ne spune cine era pe .

mai tarziu. in preajma anului 87. foarte batran. ca daca izvoarele istorice . devreme ce tot el era rege si in vremea apostolatului Sfantului Andrei. Stim numai de la un istoric grec ca. Desigur.tronul Sarmisegetuzei in acel moment. intradevar. mult mai energic si mai priceput in fata amenintarii romane. Este oare vorba despre acelasi Dura. multi vor zice ca nu trebuie sa dam crezare unei simple legende. pomenit de legenda dobrogeana? Fara nici o indoiala. Dar atunci trebuie sa admitem ca Duras era. batranul rege Duras ii va ceda tronul tanarului Decebal. adica cu 27 de ani mai inainte.

ci putea sa urce pe tron la batranete. Oricum. nu inseamna ca a si domnit mult.spun ca regele Duras era foarte batran. Vor mai spune unii ca nu e posibil ca numele unui rege dac sa fi fost pastrat. timp de doua mii de ani. de la mare pana la munte. in memoria colectiva si transmis prin traditie. Deci. . evenimentul venirii Apostolului Andrei trebuie sa fi avut ecouri de puternica amploare in constiinta dacilor din toate tinuturile. adica Dobrogea. Tinutul cel mai accesibil si direct vizat era cel al Daciei Mici. Ba e posibil! Nu stim daca Andrei a ajuns pana la Sarmisegetuza.

o informatie ignorata de istoricii "oficiali" vine sa confirme ca Duras a putut fi contemporan cu Sfantul Andrei. Si totusi. in care numele . Ar trebui sa ne resemnam cu gandul ca nu avem nici o alta informatie despre acest intelept rege Duras.n-ar trebui sa ne mire ca numele regelui Duras a ramas in traditia populara ca fiind "dregatorul" in vremea caruia Apostolul Andrei a ajuns in Dacia. in mod fericit. in vremea caruia dacii au primit Vestea cea Buna. Este vorba de textul uneia dintre tablitele de plumb de la Sinaia. cu o domnie atat de lunga.

regelui Duras apare alaturi de cel al lui Fonteius Agrippa. Autorul latin care ne povesteste aceasta intamplare nu ne spune ce capetenie a fost in fruntea dacilor. ca a murit in anul 69. la cativa ani dupa moartea apostolului Andrei. nume de familie existent inca astazi) era "dregator" in anul 69. Asadar. despre care stim sigur. dar textul placii de plumb ne spune clar: regele Dura. in timpul unui atac al dacilor in sudul Dunarii. dintr-un document latinesc. Dura (poate pronuntat Dura. Acesta era un guvernator roman al provinciei Moesia. la fel de . Asta inseamna ca putea sa fi fost rege.

la prima vedere. Cutusone poate parea un nume ciudat. i-au pomenit pe amandoi: Dura si Cutusone. pe nume Dura. De aceea. Cu siguranta in Dobrogea exista.bine. un "dregator" cu acest nume. dar dacii din acele locuri stiau ca in munti mai exista un rege mai mare. Dar nu este asa. Un Cotizo a domnit si in Banat. E admirabil faptul ca traditia populara a retinut numele . spun scrierile latinesti. si in vremea lui Andrei. In Dacia Mica au existat multe generatii de capetenii din stirpea Cotizo. la vremea aceea. mai puternic. alti printi cu numele Cotizo intalnim in Tracia.

caci "a cuteza" este un cuvant stravechi romanesc. iar nu Cotizo. despre a carui origine lingvistii nu ne pot spune mare lucru. asa cum probabil il pronuntau dacii.Cutusone. Si in cazul acesta. Decebal si Traian la pestera Sfantului Andrei . una din placile de la Sinaia ne aduce o confirmare: intr-una din cetatile dacice dobrogene domnea un print pe nume Cutezonio! Era printul "cel viteaz". cum il pronuntau grecii si romanii.

se apropia pentru daci infruntarea cu .Apostolul a gasit. Dar nu i-au pedepsit. o comunitate de preoti daci. s-au mirat cand au aflat ca preotii daci au cazut in genunchi in fata apostolului. Duras a cedat tronul tanarului Decebal. in pestera care astazi ii poarta numele. Legendele spun ca era o pestera sfintita. Dura si Cutusone. Era firesc ca Andrei sa apeleze la preoti locali care. Vremea a trecut. la randul lor. Legenda spune mai departe ca cei doi regi. iar preotii daci sunt numiti "sfinti". sa raspandeasca invatatura cea noua in randul oamenilor. ci i-au lasat "sa invete si sa boteze".

/ si nu senchina. ar fi venit la pestera Sfantului Andrei: "La schitul din tei./ Calare pe-un cal.romanii si sfarsitul istoriei si al lumii lor./ Si descaleca?/ Venea Decebal./ Si calea-si lua./ Dar nu se-nchina/ Nici cruce-si facea./ Sfintii ca-mi gasea./ A Trofeului..."./ La slujba sedea./ Traian ca venea. O balada dobrogeana spune ca insusi Decebal./ Slujba asculta. urmasul lui Duras./ La cetatea lui./ Cine ca-mi venea. / Si ingenunchea../ Cu ei ca-mi vorbea. / La schitul din tei../ Pe murg calarea./ Crucea lui Andrei. / Crucea lui Andrei. Decebal era foarte bine informat cu privire la venirea apostolului .

Memoria populara a retinut imaginea unui rege distant fata de noua religie. asa incat este chiar de crezut ca s-a dus sa viziteze acel loc. iar regele tinea inca la vechile traditii. era aproape de renumita pestera. Cat despre Traian. Au fost vremuri si oameni care au pus la . pomenita si in versuri. trecusera doar putini ani de cand apostolul ajunsese pe tarmul marii. cum cetatea sa Tropaeum Traiani. deci nu ar trebui sa ne indoim de spusele baladei.si la lucrarea lui in Dacia Mica si poate si in alte parti ale Daciei. Atitudinea lui Decebal este fireasca.

l-au povestit cu sfintenie si l-au cantat cu credinta. in schimb traditia populara este formidabil de puternica. pana astazi. in loc sa ne resemnam cu faptul ca s-au pierdut . Ce ne invata aceste legende? Ca in loc sa cautam informatii despre istoria noastra in cartile citite si rascitite din biblioteci. Dar daca documentele istorice sunt sarace in privinta acestui eveniment. din generatie in generatie. Mai sunt si astazi destui sceptici.indoiala prezenta Apostolului Andrei pe pamantul nostru. Oamenii au imortalizat acest eveniment crucial in cantecele si povestile lor. timp de doua mii de ani.

am face mai bine sa intrebam omul de la sat: el stie. Istoria este vie. este teribil de puternica. ar fi aflat. trebuie doar sa o lasam sa vorbeasca. traieste prin noi. mai bine decat orice savant. uneori. dar pe care nimeni nu se mai osteneste astazi sa o citeasca. Cat despre . Nu au reusit sa afle nici cei mai vajnici cercetatori cine era rege al dacilor cand a venit Apostolul Andrei la noi. Ea este o carte uriasa. ca si memoria unui neam intreg. Daca i-ar fi intrebat pe satenii din satul Ion Corvin. Memoria locala.mai toate documentele despre epocile acelea indepartate. plina de informatii cruciale.

prezenta apostolului nostru. din aceasta "carte" minunata a traditiei populare. spun asa: "Trece-ma si Dunarea. Trei versuri de colinda despre Sfantul Andrei. • Aurora Petan =========================== In Tara Dacilor vine iarna ./ Ca sa nascut Mesia". nu avem nevoie de alte documente./ Ca sa afle Dacia. al romanilor.

si-au luat pruncii pe umeri si coboara.Cetatea Piatra Rosie in paragina. din muntii lor In cautarea zidului ascuns In Muntii Orastiei. si-au umplut desagile. deasupra satului Cioclovina. a reusit societatea de azi. nu departe de cetatea Piatra Rosie. Ultimii urmasi ai dacilor si-au parasit pentru totdeauna casele. porneste . invinsi. Aici a fost cuibul de vulturi al dacilor Daca imparatul Traian nu a putut sa-i dezlipeasca pe daci de munti.

iar cerc . sub covor de frunze de fagi. Putini localnici stiu de existenta lui. Perpendicular pe acest zid se mai afla alte peste 30 de ziduri si cateva bastioane. lung de 2. Cartile spun ca localnicii il numesc Troianul.5 kilometri. construit de dacii lui Decebal pe creasta unui munte. pentru a inchide accesul dusmanilor spre capitala lor. Nu e inclus in nici un traseu turistic. zidul e doborat si zace ascuns in padure. formand un pieptene gigantic. Astazi.un zid urias. Inaltimea zidului era de cativa metri.

etatorii nu pomenesc aproape niciodata de el. intr-o zi de toamna tarzie. Drumul pe Valea Luncanilor . * E ora sapte dimineata. Am pornit in cautarea lui si a cetatii de la Piatra Rosie.

Trei copii cu caciulite colorate merg veseli pe drum: mai e mult pana la scoala. Sateanul sta cu picioarele incrucisate si manile in buzunare si tine langa el o nuia si o . Pana la Bosorod e asfalt.Drumul spre Luncani se desface din Calan. apoi mergi numai pe spinarea colbuita a pamantului. Banca se sprijina intr-o parte pe un picior de lemn. Primul satean pe care il intalnesc sta pe o banca de lemn. pe marginea apei. Valea Luncanilor unduieste printre palcuri de brazi intunecati care strapung ruginiul fagilor. in cealalta pe trunchiul unui copac.

"De Cioclovina". coteste brusc spre dreapta si urca cu iuteala. pazite de o haita de caini. N-a auzit. "Dar Troianul . Dupa cale lunga de mers. Nori grosi se strang in preajma lui. N-a auzit de nici un zid.secure. Nici tipenie de om. Drumul se misca inainte. O intreb de ce sat tin casele astea. spune femeia. Aerul diminetii e limpede si taios. Il intreb de Troian. soarele de toamna e palid. De trunchiul copacului e agatata o cana galbena de metal. ca o vietate obosita ce-si taraste trupul prin praf. O femeie tanara si slaba imi iese in intampinare. La cotitura isi fac veacul patrucinci case marunte.

Norii se ingroasa tot mai tare. Urc panta abrupta ce duce la pestera Cioclovina. Nu stie de nici un zid mare care sa treaca pe deasupra satului si a pesterii. In luminisul marunt . Soarele mi-a intors spatele. "Dar batranii din sat?" Nu crede sa stie cineva de Troian. Cainii hamaie agitati. de nici o cetate dacica. dau de un cioban tanar ce pazeste o turma de oi. numai una neagra.pe unde vine?" Nu a auzit. nu stie de nici un zid. Incepe sa ploua. Nu. In drum. cu coada pe jumatate alba. ca ar fi auzit si ea. nu a auzit de Troian. toate albe. Sta sprijinit in toiag si are pe umar o desaga din lana colorata.

deci ar trebui sa urmez cararea lata care iese din luminis si urca spre stanga.din preajma pesterii sta lungita o masa de lemn cu banci si cu acoperis. fapt ciudat. Dar ploua incet. Ma gandesc ca poate e un semn ca trebuie sa ma intorc. nimeni nu stie unde e Troianul. Stiu din carti ca zidul incepe undeva deasupra satului si deasupra pesterii. Dar daca e o incercare? Daca Zamolxe din inalturi imi pune la incercare credinta si vointa? Poate ca in astfel de locuri ferite si anevoioase nu ajung . Ma adapostesc de ploaie. Poate nu a venit vremea. muntii sunt imbracati in ceturi si. prin padure.

eterna. dar ploaia e moale si marunta. cu . e o lumina de dupa-amiaza. Ploua cu ceata.decat cei care vor cu adevarat. Desi e dimineata. Tin cararea prin padure. Mai mult o aud si imi pare ca din inalturi. Imi pun pelerina si pornesc neabatuta la drum. nu bate vantul. din afara timpului. mai mult lacrimare decat burnita. Nu e frig. prea mult dans de culori tomnatice. un zeu plange infundat. pana ajung intr-o poiana intinsa. mai mult mangaiere decat sfichiuiala. nu simt ploaia.. E prea multa frumusete.. sus. Codrii aburiti de ploi imbratiseaza din toate partile poiana. tot mai sus.

inchipuiesc un dans nebunesc in ploaie.capul in palme si nu-i inteleg tristetea si tanguiala. cu scoarta innegrita si ramurile strambe. Cararea se pierde in iarba jilava si nu mai stiu incotro sa o apuc. Vremea cand radea pamantul Strabat zaristea sub ploaia marunta. . Cativa meri scuturati. Trei cai cu spinarile ude pasc slobozi intre pomi.

Poiana La capatul poienii se zareste o pata intunecata intre ceturi: o casa. Ma indrept intr-acolo. In gradina casei, doi barbati scot cartofi din pamant, cu mainile pline de noroi. Cel mai in varsta lasa din palma doi cartofi naclaiti si vine la gard. Il cheama Roman Miclaus. E localnic. Casa e-a lui. Si pamantul. Mult pamant, pamantul mosilor si stramosilor lui, dar el n-a

mai putut sta acolo, in munti. A coborat in vale. Casa e parasita acum. Doar pentru pamant mai vine, cand e nevoie, sa-l munceasca. E necaz mare, ca nu mai castigi mare lucru, nici pe vite, nici pe roade. Vocea barbatului se inmoaie. Timpurile-s rele pentru taranii din satele de la munte. Si-a lasat casa, pamantul nu mai rodeste ca altadata, statul nu-i ajuta cu nimic. Au ajuns de n-au din ce trai. Ba si mai rau, de cand s-a facut rezervatie naturala in munte, nu mai poate lua nici un vreasc din padurea care a fost intotdeauna a lor si pe care au ingrijit-o ca pe ochii din cap. Pe ei nu i-a intrebat nimeni

cand s-a facut rezervatia. Nu i-a despagubit nimeni cu nimic. Vorbeste cu naduf si gesticuleaza cu palmele murdare si muncite. Are peste 70 de ani, dar arata mult mai tanar. Ploua fara incetare, iar eu il intreb de daci si de zidul Troian. Nici el nu a auzit de Troian, dar imi arata cu mana spre cel mai inalt varf de munte, inspre apus: Varful lui Traian. Acolo sau batut dacii cu romanii. Acolo si-au facut dacii un zid mare, din pietre albe. Erau viteji tare dacii. Si destepti. Imi spune sa ma intorc din drum, in poiana, sa tin cararea, sa urc pe

coama muntelui din fata, apoi imi arata cu mana saua dintre doua culmi.

Roman Miclaus Acolo e alta poiana. Dupa ce o strabat, o sa dau de un drum care duce la Varful lui Traian. Si acolo o sa vad ziduri vechi, de piatra. Nu stie daca ala e Troianul, dar acolo sigur s-au batut

dacii cu romanii. Ii multumesc si plec. Fac drumul inapoi, spre capatul poienii, cautand cararea ce duce in munte. O femeie trece alene prin ploaie, tinand de capastru doi cai, unul alb, unul negru, incarcati cu desagi. Imi raspunde la salut, schimbam cateva vorbe de parca ne-am cunoaste de cand lumea, apoi imi zice, ca trezita dintr-un vis: "E saracie mare, mama, nu mai e ca pe vremuri, cand era atata rod, ca radea pamantul". Si pleaca mai departe, ca si cum si-ar fi spus replica pe scena si rolul ei s-a incheiat. Ma mir din nou cat de frumos si simplu vorbesc taranii. Fara inflorituri. Au un

firesc in vorbire pe care noi, ceilalti, l-am pierdut, asa cum un copil isi pierde inocenta. Ceea ce pentru noi este figura de stil pentru un om al pamantului este lucru curat, firesc: cand e recolta buna, pamantul rade. Rade deadevaratelea. Iar acum... Cararea mea tot nu se vede in iarba. Ma uit spre munte si zaresc, intre sirurile de brazi, un fagas. Pe acolo trebuie sa fie suisul. Incep sa urc. Cerul plange, pamantul plange. Locul unde timpul curge inapoi

Nu ma bate gandul nici o clipa sa ma intorc. Nu mi-e frig, nu mi-e cald, nu simt oboseala. Ma afund in noroi pana la glezne, intr-un urcus din ce in ce mai abrupt, printre brazii napaditi de licheni. Ma agat de pietre si de radacini. Ma agat de stropii de ploaie, care parca ma iau pe aripile lor si ma urca in poiana. De s us, din luminis, lumea se vede altfel. Agitatia de zi cu zi, ambitiile, fricile marunte si grijile devin ridicole. Stancile indepartate ale Cioclovinei sunt invaluite in ceata. Aici totul e desavarsit: e liniste, e rai. De pe saua muntelui,

restul lumii pare o prapastie uriasa, din care tocmai am scapat.

Drum dacic in cetatea Piatra Rosie Strabat poiana cautand, din nou, cararea. O gasesc repede si merg inainte. Tufe nesfarsite de merisor... Bob cu bob, picurii de ploaie curg pe fructele lor purpurii. Inaintez prin saua

muntelui, lasand crestele in stanga si in dreapta. Tin drumeagul inainte, in cautarea zidului ascuns. Nu stiu cat e ceasul. Lumina e aceeasi ca si de dimineata, cerul e acelasi, ploaia e aceeasi. Un asemenea loc nu poate sta sub vremi, nu poate exista decat in afara timpului. Cararea ma fura tot mai mult, merg vreme multa, fara sa dau de Troian si imi pare, de la un timp, ca nu e drumul cel bun. Dar nu am pe cine intreba. Deodata, mi se pare ca aud un tipat, ca un fel de chemare. Grabesc pasul si in fata mea se deschide o vale adanca, ireala, neteda ca un

fund de iaz. O apa strabate valea si se scurge, rupand pamanturile, intr-o pestera. E Ponoriciul. Trei gospodarii dorm in ploaie, ca niste casute de jucarie, inconjurate de gradini si fanete. Stau in fata unui tablou neclintit, parca agatat pe peretele nesfarsit al cerului de toamna. Se aude din nou tipatul. Ma uit in directia din care vine si vad, desprinzandu-se din ceturi, o umbra galbuie. E o femeie ce pazeste cativa porci. Ma intreaba strigand, de la mare departare, unde am pornit pe vremea asta? Ma duc spre ea si o intreb de Troian. N-a auzit. Nici de varful lui Traian. Nici de daci. Nici

de ziduri. Ea pazeste porcii. Ponoriciul e parasit. Oamenii si-au lasat casele, gospodariile, si au coborat la vale, in satul Pui. Aici nu se mai poate trai, e prea greu. Cativa porci rozalii cu pete negre forfotesc in preajma ei. Porcareasa e o femeie intre doua varste.

Marioara de la Ponorici

Peste imbracamintea neagra poarta doua pelerine, una galbena si una transparenta. Sta acolo, in pustietatea aceea dumnezeiasca si pazeste porcii, in ploaie. Ma intreaba daca stiu cat e ceasul. "Ciudata intrebare", imi spun. Ma uit la ceasul de pe telefonul mobil: e unu si jumatate. Femeia scoate cu incetineala, dintrun buzunar, de sub pelerine, o punga invechita, mototolita, iar din punga scoate un ceasornic vechi, de masa, din metal si plastic rosiatic, decolorat. Cu gesturi alene, muta limbile ceasului si invarte cheia, intrebandu-ma absenta: "Cat ai zis? Jumate la doi?". Apoi

ceasornicul dispare inapoi in punga sifonata si in buzunarul hainei, sub cele doua pelerine. Aici timpul, cand nu sta pe loc, curge inapoi. De la ora doua spre ora unu. De la clipa de fata spre inceputuri, spre izvoare. Inapoi, la vremurile in care cerul si pamantul si oamenii radeau. Ne luam ramas bun. O vad disparand, umbra galbuie, spre padure, vorbind cu porcii ei. Dupa ce ma indepartez, mi-aduc aminte ca am uitat sa o intreb cum o cheama. O strig de departe, prin panza subtire de apa ce leaga aerul: "Cum va zice?" "Marioara!" "Marioara si mai cum?", strig eu fara sa-mi aud ecoul.

"Marioara de la Ponorici...", mai aud, inainte ca femeia sa dispara cu totul in trupul de ceata al vaii. Promisiunea lui Zamolxe Dau ocol vaii, cautand un reper, ceva care sami spuna incotro sa o iau. Zidul ascuns trebuie sa fie pe o creasta de munte, iar eu sunt intre creste. Prin dreapta vaii se face un drum taiat in stanca, unde candva a fost cale ferata industriala. Taranul cu cartofii mi-a povestit de drumul acesta care duce peste munte, in satul

Pui. O iau pe acolo si mai zaresc cateva adaposturi sezoniere paraginite.

Zidul ascuns Cateva oi pasc nestingherite, in ploaie. Mai sus, in padure, se aud talangi. Urc intr-acolo, ca sa vorbesc cu ciobanul. Il gasesc stand neabatut in ploaie, cu mioarele lui. Intr-o mana

dusmanoasa. un nume scris pe singura harta pe care vazusem indicat Troianul. in cealalta o umbrela. Nu a auzit de Troian. Dar Troian? Ploaia se inteteste. Imi aduc aminte de Albii. nu e frig. Cerul e intunecat. Soarele s-a retras in alta .are un toiag. Nici de ziduri dacice. am venit pe Albii! Trebuia sa intreb de la inceput de Albii. Nici de Varful lui Traian. Pai daca am venit dinspre Cioclovina. dar linistit. nu fulgera. Ma gandesc ca poate e chiar o alta denumire a Troianului. Nu tuna. Ciobanul se lumineaza. toata lumea stie de ele. Albii figura in apropiere de Troian. nu bate vantul.

disparand sub covorul de frunze de fag. Suna destul de ciudat. sau niste batrani cu pletele ninse. "Albii". O fi de la "albie de rau". Ma intreb ce-o fi cu numele asta. dar nu voisem sa-i dau ascultare. poate in lumea cealalta. sa incalzeasca sufletele dacilor plecati. Sunt din nou fara carare si nu stiu incotro . sau de la "cei albi"? Or fi niste zei albi. urca grabit prin padure.lume. Ma intorc pe drumul pe care am venit si ajung la drumeagul ce se desprindea spre stanga si care urca paralel cu Albii. pe care timpul i-a preschimbat in stane de piatra? Drumeagul care ma chemase de la bun inceput.

semn ca acolo e creasta. asta e ultima incercare. apoi trebuie sa cobor in vale. Ma opintesc prin covorul gros de frunze si noroi si urc pana pe creasta. care m-a adus pana aici. printre fagi. ca sa nu ma prinda noaptea in munti. E deja tarziu si ar trebui sa ma indrept spre vale. Ma uit imprejur: numai fagi. ultima ispita. In fata mea.sa o apuc. Ii cer un semn lui Zamolxe. se vede cerul. copacii urca pieptis o panta abrupta. Au trecut deja opt ore de cand am pornit la drum. . Urc tot mai repede. aproape gonind. Dar iata ca ploaia se rareste pe nesimtite. In varf. cu pasi mari si sufletul strans.

intre pomi. La stanga si la dreapta o carare lata porneste brusc. printre copaci. aerul se curata si privelistea se limpezeste. In cateva clipe. Ajung intr-o mica surpatura. Ceata se rostogoleste in valatuci desenati limpede: rotocoale albe. Piatra Rosie .Am ajuns pe creasta. pamantul alearga la vale abrupt. Si de o parte si de alta. ca scapate din mana cofetarului ce tese vata de zahar. Pentru prima data de cand am pornit la drum. ploaia s-a oprit. cu fagi cu tot.

paralele. Sunt pe un drumeag suspendat pe creasta. Nu mai ploua. cu senzatia ca ceva nu se potriveste la acest peisaj.De o parte si de alta a cararii. Sunt pe capatul lui de deasupra satului Cioclovina. Merg mai departe. tocita. Am ajuns pe Troianul. din piatra alba. Pe masura ce . ma luminez: sunt pe zidul ascuns al dacilor. Calupuri mari. Ce fel de carare e asta? Si. innegrite. dintr-o data. drepte. par o armata de tineri voinici gata pentru ultima batalie. Zidul e acoperit de frunze. dar uneori se vede piatra. trunchiurile ude ale fagilor.

Vremea dacilor . Dar cerul nu mai plange. Ma gandesc ca asta e un semn. si primavara. Zamolxe mi-a implinit dorinta. Vine seara. dorinta mi-a fost implinita si am ajuns unde-am vrut. sa vad cum au legat crestele intre ele. La zid.inaintez. dar timpul nu ma lasa. o promisiune din partea marelui zeu. In tara dacilor e toamna tarzie. intr-o buna zi. As vrea sa strabat cei doi kilometri si jumatate mergand pe zid. ca va veni. zidul creste in inaltime. sa vad cum dacii au zidit muntii. Totusi. ajungand la doi metri.

de parca as fi trait acolo nu o viata. Unii spun ca de la oxizii de fier care coloreaza pamantul si pietrele in tot tinutul. spre cetatea Piatra Rosie. aflata la mica distanta de zidul ascuns. ca e sangele pamantului: atat de mult au suferit dacii cand romanii le-au luat tara. Piatra Rosie se inalta singuratica. ci mai multe. E o stanca semeata si este. intr-adevar. Altii. rosie. O sageata rosie si un . Valea Luncanilor mi se pare atat de familiara. O iau din nou la drum. in stanga drumului. Acum.E dimineata. Soarele s-a intors din lumea de dincolo.

Mi-e dor sa vad cetatea de la Piatra Rosie. Ma gandesc ca trebuie sa fie tare ciudat ca drumul spre cetate sa treaca prin curtea ta. Inainte de poarta cetatii. Poate am vazut-o in vreun vis. spre piatra insangerata. Nici un indicator spre stanga. Nici un semn catre un monument intrat in patrimoniul mondial sub egida UNESCO. Cusca cainelui e goala. Casa e parasita. desi nu am vazut-o niciodata pana acum. cu neliniste. treci prin curtea unei case. O iau la stanga si urc pe pietrele alunecoase in graba. pe vale. . Poate mi-am inchipuit-o prea mult.triunghi rosu te trimit inselator inainte.

Pietre verzi. Zidurile au disparut demult. care se mai vede si acum. se vede o fantana. sub haina groasa a ierburilor. In livada. imbracate in muschi des. Acolo sunt stapani doar mistretii si uitarea. buruieni de tot neamul. Urcusul este dureros. apa baltind ici si colo si pamant scurmat de fiarele . Scaieti. intri in cetate. In departare se zareste o alta fata a Varfului lui Traian. Marele drum pavat. impanzesc padurea de fagi crescuta peste obrazul cetatii. sub un par. gardul prabusit in cateva locuri. urca pieptis pana pe platou. Cum iesi din curtea parasita.gradina e napadita de buruieni.

O cetate mandra. asta e tot ce se mai poate vedea la Piatra Rosie. Iar cand a venit jalea si prapadul. Femeia cu caii Acolo. in vremea cand pamanturile dansau in hora cu cerurile. a fost cuibul de vulturi al dacilor. candva demult.padurii. inconjurata din toate partile de prapastii. nu a mai ramas piatra peste piatra in . zidita pe varf de munte.

s-au transformat in veacuri.calea furiei romanilor. Clipele au trecut repede. nadajduind sa se intoarca intr-o zi. Altii au ramas cu radacinile adanc infipte in pamantul lor rosu. si-au luat pruncii pe umeri si au plecat. Unii si-au umplut desagile. iar cei ce locuiesc in Valea Luncanilor se stiu acolo dintotdeauna. Au ramas sa-si creasca animalele. de prin alte . Oamenii locului au inrosit si cerul si pamantul cu sangele lor. Acolo au vietuit mosii si stramosii lor si nu-si amintesc sa fi venit de undeva. sa-si ingrijeasca padurile. sasi cultive pamanturile. daca vremurile vor fi mai bune.

impreuna cu nevasta. Omul a stat la Piatra Rosie pana i-au crescut pruncii si nu a avut unde sa-i dea la scoala. Intr-un fel. In Luncani este scoala doar pentru clasele I-IV. Toti cei din neamul lui s-au nascut si au crescut cu cetatea in curte. . cetatea este chiar la ei in curte. Ultimul locuitor al casei de pe Piatra Rosie a plecat la munca in Spania. Pe cei doi copii i-a lasat in grija unei batrane. Pamanturile alea sunt ale lor.parti. intr-un sat departe de Luncani. Bunicii si strabunicii lui au trait dintotdeauna la Piatra Rosie. Cetatea este tot pe pamanturile lor.

fara sa primeasca despagubiri. "multi oameni si-au lasat gospodariile si-au coborat in vale. "Da. laptele si roadele se vand la pret de nimic. Cand au crescut cei mici. da". Statul nu-i ajuta. ori in . Mai urca la casa de la cetate doar din cand in cand. fara sa-i intrebe nimeni. Acolo viata e prea grea. la ce sa mai ai fanete? S-a mai facut si rezervatie peste pamanturile lor. au plecat cu totii la vale. spun ei. Daca nu mai tii vite. despre casele parasite din munti. vitele nu mai au valoare. Vorbesc cu satenii din Luncani. Tinerii pleaca mai toti. ori la oras.Dar si pana acolo e destul de departe.

Ploua iar. printre oameni uitati de lume. Ii inteleg tristetea si tanguiala. Stropii de ploaie mi se preling pe fata si nu stiu ale cui . de parca Zamolxe plange infundat. la munca.strainatate. A trecut vremea lor. Plec din Valea Luncanilor cu sentimentul ca-mi parasesc casa. Sunt la capatul unui drum printre case parasite. cu capul in palme. Tinutul se pustieste. printre pamanturi pustiite." * In tara dacilor e toamna tarzie si se pregateste sa vina iarna. A trecut vremea cand dacii zideau coamele muntilor si le inlantuiau crestele. trecutul si istoria.

ploaia se preschimba in ninsoare. Ne mai ramane doar speranta ca. Fotografii de Marian Coman • • Aurora Petan ==================== Gauri negre ale istoriei .. In drum spre casa.. intr-o buna zi.lacrimi sunt: ale cerului. ne asteapta uitarea. Ne asteapta o iarna lunga si grea. De n-ar veni prea tarziu. va veni si aici primavara. ale zeului sau ale mele.Pestera de la Limanu .

Intr-un colt de tara. Labirintul pesterii trece si pe sub el. cu sute de galerii care serpuiesc pe sub sat si pe sub . isi doarme somnul de milenii o lume straveche si plina de mister: Pestera de la Limanu. acolo unde se innoada pamantul romanesc cu cel al bulgarilor si cu apele Marii Negre. ascunsa in pantecele unui deal. Intortocheata ca un labirint.Lacul de la Limanu.

In ultimele decenii. in sfarsit. dar aceasta poarta catre lumi ciudate a avut si un noroc intarziat: a primit. care au cautat insingurarea sau un loc de rugaciune. apoi crestinii primelor veacuri. cu plajele lor insorite si intinse.lacul din apropiere. in ea si-au gasit adapost mai intai dacii urgisiti de romani. un lacat si o calauza Celebra mai ales pentru statiunile ei de pe litoral. o usa. putini dintre turistii ce se indreapta vara catre Mangalia sau Vama Veche stiu ca dincolo de . oamenii au devastat pestera.

lipoveni..liziera de asfalt a soselei. la rafinata lume greceasca din coloniile de pe malul Marii Negre. tatari.. la sciti. Dobrogea este si u . fiecare cu durerile si frumusetile sale. De la vremea de aur a ganditorului de la Hamangia. Aici s-au intalnit mai multe lumi. fiecare cu culoarea si parfumul ei. la romanii mereu insetati de cuceriri. la timpurile glorioase ale dacilor. campia Dobrogei este un pamant ce geme de istorie din toate veacurile. sarmati. turci.

pentru care americanii de la NASA au venit cu sufletul la gura. pesterile din Cheile Dobrogei.n taram fabulos al pesterilor. sa vada primul loc de pe planeta noastra unde s-a descoperit viata . Aici se afla minunata pestera a Sfantului Andrei. Aici sunt uimitoarele grote de la Basarabi. aici este pestera Sfantului Cassian. Si tot in Dobrogea se afla si pestera La Movile.

pline cu stalactite si stalagmite. Mai putin spectaculoase ca pesterile de munte.in mediu fara oxigen. Iar la cativa kilometri de Movile. acelasi mediu ca pe Marte. . cea mai incalcita pestera din Romania. pesterile dobrogene sunt mai putin grandioase. Un loc de pierzanie Toamna dobrogeana e ca o miere veche. dar mai calde si mai favorabile vietuirii. se afla pestera Limanu. Asa s-a intamplat si la Limanu. si au strans in ele mai multa istorie.

. peste noapte. E duminica. satele adormite. dar inca se mai simte putin din caldura lui august. cu aur. litoralul e pustiu. amestecata cu miros sarat de alge si scoici. Vasilica si Nicolae) Pamanturile si pietrele galbene isi impletesc culoarea cu cea a nucilor ruginiti si a plopilor poleiti. aerul e mai greoi. Sateni din Limanu (Stana. e liniste.parfumata si densa. Nu mai are limpezimea si voiosia verii.

cu garduri din piatra galbuie. dar nu exista nici un indicator. . Dincolo de apa.Drumul de la Mangalia spre 2 Mai lasa pe stanga statiunile aflate acum in "concediu de odihna". Ici case noi. cu multe case. Dupa pod. de pe pod se vede un sat alungit pe coama unui deal. Este Limanu. colorate. Inainte de a ajunge la destinatie treci peste lacul Mangalia. colo case mai marunte si turme de animale imprastiate pe pajiste. Sat mare. Satul doarme. Vreau sa ajung la pestera Limanu. Un magar si cateva rate motate par sa fie singurii lui locuitori. se desprinde un drum la dreapta. Intru pe una din ulite.

un batic alb si ochelari cu . In sat e nunta. cu cerdac. poarta un halat de casa albastru. Vad oameni pe la porti.aceeasi pe care o vazusem in burtile dealurilor. in stil dobrogean. umbrita de bolti de vita de vie. Doua femei si un barbat stau sprijiniti de un gard metalic. ce sa stie. decorat cu flori albe si inimi verzi. Tacuti. Una din ele pare mai in putere. dar nu stiu nimic despre ea". cele doua femei n-au fost niciodata in pestera. Chiar nimic? Nu. asteapta ceva. pestera e aproape. curiosi. Ma duc la prima poarta si intreb de pestera. "Da. In spate se vede o casa albastra.

Toata-i la fel.lentile galbene. de-aia lumea din sat nu se duce acolo. ori din curiozitate. ajungi in acelasi loc. Cealalta femeie. "Pe oriunde mergi." In pestera de la Limanu au pierit oameni. "Pestera asta e ramificata ca vinele pomului". O cheama Stana. nu stii unde esti. nu au stiut sa mai iasa si . mai in varsta. ca nu mai e nimeni in sat care sa stie ce e cu pestera. E un loc de pierzanie. te invarti dintr-un loc in celalalt si nu-i mai gasesti gura. Imi spune ca batranii care mai stiau cate ceva au murit. unde ai ajuns. e mai dornica de vorba si are in glas o adiere de mister. Au intrat ori sa se ascunda. zice.

trebuie sa fie ghiolul. pentru ca in unele locuri picura apa din pereti si acolo. . Ei. E ca un loc blestemat. satenii. unul din sateni a sapat o fantana si cand a ajuns mai adanc cu sapatul. au iesit din pamant lilieci. deasupra. Vasilica o dezaproba discret: "Nu se stie exact. Sigur este ca pestera se intinde pe sub sat si pe sub ghiol. se feresc sa intre in ea. Odata. In timp ce Stana vorbeste. astea-s doar basme".acolo le-au putrezit oasele.

Il cheama Nicolae si are pe cap o sapca galbena pe care scrie "I love . Si-a intins coridoarele chiar si in beciurile unor sateni. care pana acum a tacut. Cine stie cat se intinde. aproba si intra si el in discutie.Fantana din care au iesit lilieci Asta inseamna ca fantana dadea cumva in pestera. Barbatul.

cunostea pestera cel mai bine. ratacind prin cotloanele pesterii. la un moment dat. cunostea toate cotloanele. Au intrat in pestera si nu s-au mai intors trei zile.Radu". Barbatul ei. El a fost in pestera de mai multe ori. "mosu". batand "cloapetele": se aflau sub biserica! Altadata. El ii scotea pe cei rataciti. era . Si-au ars copiii si hainele de pe ei ca sa faca lumina. Tatal lui. deasupra. Dar nu mai traieste. Mosul i-a adus acasa. Odata s-au ratacit trei copii. dar n-au mai gasit drumul inapoi. sa-i scoata. au auzit. iar copiii au povestit ca. o femeie statea si plangea in fata pesterii. S-a dus mosu dupa ei. Virgil.

ce-o mai fi la stanga.in pestera de mai multe ceasuri si nu mai iesea. Omul zicea ca pestera il vrajise. si tot asa. unde se vede o ferestruica in piatra. Acesta s-a afundat in pestera pipaind cu degetele tavanul. dupa cotitura. a mai aprins unul si inca unul. Asa l-a scos afara. Stia pe unde trebuie sa o ia dupa forma pietrei. a facut cativa pasi. Il striga pe nume pe Virgil si se indrepta spre locul de unde venea raspunsul. Au trimis satenii dupa "mosu". dupa pietrele din fata. a aprins un bat. pana a terminat chibriturile si nu a mai gasit . Voia sa vada ce urmeaza mai incolo. A intrat cu o cutie de chibrituri.

ca sa nu se rataceasca. eram niste draci de copii.drumul de intoarcere. noi luam capatul sforii si-l duceam de la intrare intr-un cotlon. Gesticuleaza des si povesteste cu mandrie despre "mosul" lui. altfel acolo ii ramaneau oasele. dar a umblat si el prin multe cotloane. pe care il desfasura pe unde trecea. Cand intra in pestera cineva." Rade. "Cand eram mici. . El nu stie pestera cum o stia taica-sau. noroc ca nevasta-sa venise cu el si a cerut ajutor. ca sa nu mai gaseasca drumul. Nicolae se aprinde tot mai tare. marcandu-si drumul cu un ghem de sfoara. A ramas prins in mrejele pesterii.

asa de veche era. In galeria cea neumblata a gasit o sfoara. de o scena din cartea "Calatorie spre centrul pamantului" si ma infior. se porneste muzica. dar apoi devine dintr-o data serios. Brusc. Se apropie alaiul de nunta si . "Cand am pus mana pe firul de sfoara s-a facut praf. sub talpa piciorului suna a gol. fara sa vreau. Din loc in loc. cine stie cand." Mi-aduc aminte.amintindu-si de nazdravaniile din copilarie. Imi povesteste cum a ajuns odata intr-o galerie gatuita tare si cum a trecut in alta camera. unde nu mai intrase nimeni de multa vreme. ramasa de la cineva care ajunsese acolo.

E drept. "Sat Limanu". ca nu mai traieste "mosu". "Strada?" "Pai fara strada". intreb eu mai departe. In sat toti se stiu dupa nume.ulita se anima. "57". rapunde serioasa Vasilica. Nu stie la ce numar sta. Ar vrea sa le trimit fotografiile. "Numarul?". intervine cu seriozitate stapana casei. imi raspunde barbatul. zice Nicolae amuzat. Stana si Nicolae regreta ca nu imi pot spune mai multe. indepartandu- . "Traian Vuia". "Nu stiu". nu vad nici un numar pe nici o poarta. care pana atunci tacuse. Le multumesc celor trei. Vasilica da in continuare din cap. neincrezatoare. Le cer adresa.

O iau spre o padurice de pini. Pentru ei e simplu: tii cararea pe deal. pe marginea unei valcele adanci. De cealalta. . De o parte este lacul linistit. O iau in directia indicata de sateni. cu malurile invelite in vegetatie de balta. acoperita doar de ierburi sarace.se de noi. aproape de copacii care se vad in departare. pana vezi niste pietre mai mari. Pamantul scrasneste sub talpi si nu pricep de ce. Acolo e pestera. valceaua.

cochiliile se amesteca cu conuri de pin cazute. formand. Versantul vaii e . Cioburi de scoici. impreuna cu ierburile. un covor ciudat si incomod. decorata cu grafitti Ma uit mai bine: ierburile sunt impestritate cu mii de cochilii marunte si albe. Pe masura ce ma apropii de padurea de pini.Intrarea in pestera.

sapate candva de ape. m-am plimbat tot . Ma invart. ma intorc. care a zgariat peretele cu unghiile. unde terenul pare mai stancos.strabatut de doua manunchiuri de dare. pestera nicaieri. dar nu le vad. De departe. Mi se dau aceleasi repere. de fapt. Ma uit dupa pietrele date ca reper de sateni. incercand sa iasa din prapastia in care a aruncat-o Fat-Frumos. par a fi urmele lasate de o vrajitoare rea. Ma intorc inapoi in sat si mai intreb o data. Ma indrept spre lac. Peisajul e uniform. iar eu caut in zadar intrarea in lumea de sub pamant. dar abia acum inteleg ca. Cararea a disparut de mult.

Mai sus. cineva a scris cu alb: "A iubi este cel mai frumos lucru". In diagonala. tintuita intr-un zid de beton. Alaturi. se vede o poarta mica. Intre pietrele galbui. in valcea. pe perete. Pe poarta e pictat cu vopsea rosie un craniu si doua oase incrucisate. un numar de telefon mobil. Mazgalelile de pe zid si de pe poarta prevesteau ce aveam sa vad in pestera. scris tot cu rosu: "Pestera Muierii". .timpul pe spinarea pesterii si ca intrarea este in panta. care ies din deal ca niste oase de mamut. metalica. pentru cei care vor sa viziteze pestera.

sub indrumarea profesorului de geografie din sat. La initiativa .Calatorie sub pamant Catalin Vilau are 18 ani si de doi ani este calauza la pestera Limanu. Ghidul Catalin Vilau zis Nae Acum doi ani a lucrat ca voluntar la curatarea pesterii si la inchiderea ei.

Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice. au scos zeci de saci cu gunoaie din pestera. zis Nae. au pus poarta si un panou. imi raspunde. Mai intai curata incet treptele si intrarea. il fura pentru foc. Catalin. Atunci profesorul i-a incredintat cheia. "Daca punem panou de lemn. au turnat beton. "L-au furat satenii si l-au dus la fier vechi". apoi descuie poarta si imi ofera o lanterna. E atent. e un tanar linistit si placut la infatisare. Il intreb unde e panoul cu informatii despre pestera. tacticos." Stiu ca pestera are o lungime de aproape . au curatat. constient de importanta misiunii sale.

Galeriile reprezentate in plan par stradute intortocheate. unde poti sta in . Din intrarea spatioasa. organizat in trei cartiere. intortocheate. la care se mai adauga alti kilometri de galerii ramificate. asa ca ii cer sa ma duca doar in locurile pe care le considera mai interesante. comunicand unele cu altele sau infundandu-se brusc in cate un colt de harta. Sunt cele trei sectiuni ale pesterii.patru kilometri. Baiatul imi arata o harta a pesterii care seamana la prima vedere cu planul unui oras imens. Iti trebuie cateva zile bune ca sa parcurgi toata pestera. intretaiate.

ba pe vine. in afara unor sageti rosii. aproape nu vad colt de piatra fara scrijelituri. Duti. Mihai. Am sentimentul ca am coborat intr-o lume a umbrelor. Mariana.picioare. Peretii sunt plini de funingine si mazgaleli. care nu stiu incotro trimit. din loc in loc. apoi nu mai stii unde esti. ba la stanga. iar piatra galbuie e la fel peste tot. se intra intr-o sala larga. Nu gasesc nici un reper. latindu-se slute pe pereti: Doru. . Raquel. Grasu.. Rodica. Imi amintesc de vorbele Stanei. care ma urmaresc la fiecare pas.. Ici si colo cate un chip hidos ranjeste catre mine de pe pereti. Mergi ba cocosat. ba la dreapta.

de parca ar fi pe ulitele satului. mai intrau animale salbatice in pestera. La patura. Inainte de a se pune poarta. Nu se aude decat zgomotul pasilor nostri. posibile altare dacice . pestera parca e din ce in ce mai aglomerata de umbrele celor ce si-au lasat numele acolo.Nicu. dar in lumina palida a lanternelor. fara sa stea deloc pe ganduri. E intuneric de smoala. Cunoaste pestera ca pe buzunarul lui. Nae aproape alearga...

bolovani uriasi par sa intrupeze fiinte din alta lume. Nu e mai frig decat afara. de guano. . ce da intr-o incapere retrasa. miroase a milioane de ani. Intr-un perete se vede o firida. Intr-un loc se vede cate o fereastra. Ajungem "la lilieci". ei si jivinele marunte. parca sapata de mana omului.O vulpe isi facuse cuibul aici intr-un an. In altul. Ne strecuram alert pe strazile inguste ale orasului subpamantean. Pe jos e un covor moale. liliecii sunt singurii stapani. Miroase a piatra veche. in care fumega candva un opait. Dar acum e pustiu.

imi spune Nae. regulati. iar zburatoarele ies afara prin spatii special lasate pentru ei. Apoi mergem "la paturi". prin care am mers aproape in genunchi. Aici se vede clar mana omului. cu peretii drepti. asemenea unor . Iesim din galeriile stramte. S-a inserat deja. patrulatere. se vad si urmele lasate de uneltele cu care s-a sapat in calcarul moale. "Sunt specii protejate". Din sala cea mare se adancesc doua incaperi mai mici. alungite.Cuiburile liliecilor sunt goale. si patrundem in niste sali largi. Daca te uiti mai atent. in fundul carora se vede ceea ce Nae numea "paturi": niste pietre fasonate.

Nae nu stie cine le-a aranjat asa. nu are "etaje". sapate de mana omului. ca intr-un relicvariu. se latesc pe pereti Valy. Bita.. Ajungem intr-o galerie plina de oase maronii.banchete. Imaginea e lugubra. Apoi mergem "la oase". Ramona. Pindaru. Umbrele continua sa ma urmareasca de pe pereti: Radu... nu coboara. de animale. Nu gasesti perete care sa nu contina un nume. te trec fiori.. Orasul de sub pamant e aglomerat. "Pana unde . in care sunt asezate oase. In urma mea. Nu urca. Alin. Ilie. Pestera este aproape perfect orizontala. In pereti se zaresc mai multe firide dreptunghiulare.

nedeslusita. In sat se zice ca unii au reusit sa ajunga in Bulgaria. cu o oarece ezitare. Nu e mult pana in Bulgaria. dupa cateva zile de mers prin pestera. Nu mai traiesc batranii care au trecut la bulgari. Ies la lumina cu sentimentul ca am facut o calatorie in lumea de dincolo. "Dar unii zic ca ajunge in Bulgaria. dupa un drum ametitor prin maruntaiele pamantului." Ne intoarcem spre iesire. O lume tulbure.ajunge pestera?" "Pana la marginea satului". populata de nume si umbre. . dar ca iesirea de acolo este astupata. imi raspunde tanarul. Nu stiu daca e asa.

ultimul refugiu Profesorul Vasile Boroneant se ocupa.Keiris. de multi ani. "Cei de la Muzeul din Constanta radeau de mine cand le spuneam ca vreau sa ma duc la Limanu." A gasit ceramica. cavaleri. animale. Unele figuri . de arheologia pesterilor. figuri de oameni. unde sapa acum. A gasit desene rupestre. tot din vremea dacilor. dar cea mai multa este dacica si seamana mult cu c ea de la Chitila. si greceasca si romana. In anii '70 a facut cercetari si la Limanu.

scrise cu caractere chirilice. poate daci crestinati de timpuriu. cel putin in primul din cele trei sectoare ale ei. Dar. aproape identice.le-a regasit. Cateva inscriptii in slavona. din pacate. trimit spre secolele 9-11 dupa Hristos. Pestera ar trebui electrificata.din perioada primilor crestini. reprezentate pe piese de la Chitila. e posibil sa fie prea tarziu ca sa se mai faca ceva. nu poti face arheologie cu lanterna. Inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani nu . Oricum.simple si rasturnate . Dar a gasit desenate si cruci la Limanu . poate crestini refugiati in vremea persecutiilor.

se lumineaza profesorul dintr-o data . cand am facut eu cercetari se vedeau clar trasaturile . pestera se numeste "La Icoane" sau "Pestera de la balta". "Aaa . "imagine". intreb nedumerita. In traditia locala. au fost acoperite de mazgalituri moderne.mai exista. acoperita de sute de graffiti ale vizitatorilor inconstienti. "Ce icoane erau acolo?".icoana inseamna in limba veche "chip". Acolo erau niste chipuri din piatra. Bolovanii de la intrare au fost sculptati. chiar la intrare. Nu e vorba de icoane in sensul crestin. Intreaga pestera este vandalizata.

" . ochii. nasul. Figurile astea au fost facute probabil demult. "Ce paturi?". Deci erau niste capete de piatra care vegheau la intrarea in pestera. De aceea satenii au numit pestera "La Icoane". folosite mai apoi si de crestinii primelor veacuri. poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant. in vremea dacilor. ori cine stie din ce alte motive. gura. sunt altare. Acum sunt rasturnati. ma intreaba razand.umane. "Acelea nu sunt paturi. nu cred ca se mai vede ceva." Il intreb de "paturi". Altare dacice.

dupa ce Burebista a fost inlaturat de la domnie. Si imi spune o poveste trista. In Dobrogea . conduse de printisori. ajunsa pana la noi datorita istoricului grec Dio Cassius.Osuar Il intreb ce cautau dacii in pestera de la Limanu. adevarata. regatul marelui rege s-a impartit in mai multe tinuturi mai mici. Acum mai mult de doua mii de ani.

numita Keiris. Oamenii au luat cu ei si vitele si alte lucruri de pret. Rholes. Populatia s-a refugiat intr-o pestera mare. Fortareata in care se refugiase printul dac a cazut prin tradare. din apropiere. a pornit cu razboi impotriva vecinului sau Dapyx. mai ales ca Rholes le daduse si el o mana de ajutor cand au avut nevoie. si a adus in ajutorul sau si pe romani. Romanii nu au ezitat sa vina. Dar romanii au cautat toate intrarile . punandu-le la adapost sub pamant. Unul dintre ei. care nu traiau tocmai in buna pace.existau trei astfel de printisori. Dapyx a fost ucis iar fratele lui a fost luat prizonier.

le-au astupat si i-au infrant pe cei din pestera prin infometare.cum le numeste istoricul grec -. la un moment dat. desi s-a gandit."intortocheate si greu de gasit" . ca ar putea fi vorba de Limanu. Oase incastrate in peretii pesterii . Vasile Parvan a incercat sa dea de urma acestei pesteri. dar a cautat-o mai mult pe la Gura Dobrogei.

unele sapate dinspre interior spre exterior. cand s-au adapostit in pestera. Unele galerii au fost prelucrate de oameni si folosite pentru adapost. dar romanii au gasit toate iesirile. Sunt toate semnele ca pestera a folosit ca . Dacii au stiut. ca pot iesi pe alta parte. Peretii au fost intariti cu ziduri sau coloane de piatra.Profesorul Boroneant este convins ca pestera de la Limanu este pestera Keiris. Acum toate sunt blocate si peste ele a crescut vegetatie. ori chiar ca altare sau morminte. caci prea multe se potrivesc. Pestera avea mai multe intrari. Exista si incaperi care au fost zidite.

.adapost in vremea dacilor. teribil de intortocheata. iar peste orasul subteran de la Keiris se intind astazi apele ghiolului si casele din sat. Vremurile au trecut. si nici o alta pestera din Dobrogea nu s-ar potrivi la fel de bine cu stravechea Keiris. nu se pot face cercetari mai amanuntite. in lipsa celor mai elementare conditii de lucru. In plus. Din pacate. Keiris doarme. asa cum spune istoricul grec. ca o imensa radacina de copac adanc infipta in pamant. intr-adevar. ultima speranta. pestera este. Pestera de la Limanu a fost pentru dacii din zona ultimul refugiu.

umbrele dacilor tradati inca aluneca incet. "A iubi este cel mai frumos lucru. pe peretii pangariti ai pesterii de la Limanu." Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan . In carnea ei. fara odihna. Pentru cei ce au ochi sa vada. prezentul isi scrijeleste cu cruzime lipsa de respect fata de trecut. printre sutele de nume ale celor ce le-au tulburat linistea.imbratisand din strafunduri dealul. lacul si satul.

Se intampla in urma cu peste o mie de ani.• ======================== Misterul din dealul de creta: Bisericile rupestre de la Basarabi Nu stie nimeni cine a fost primul crestin care a simtit nevoia sa sape o chilie intr-un munte de creta. pe vremea cand istoria mirosea inca a . lui Cristos. in liniste. pentru a i se inchina.

Dupa podul de peste apa. la Basarabi. un drumeag prafuit se desprinde spre stanga. candva. In apropierea lor era. Important e faptul ca s-a petrecut in Dobrogea. * Orasul Basarabi se afla pe malul canalului Dunare-Marea Neagra. si ca Romania se afla printre tarile cu cele mai pretioase vestigii crestine din Europa. strajuit de o parte de dealuri joase.ceata. pe drumul ce duce de la Constanta la Cernavoda. o cariera de creta. In vara anului 1957. ca urmare a detonarilor .

efectuate pentru extinderea exploatarii. sase bi . unele cu rol de biserici. au fost descoperite mai multe astfel de incaperi sapate in dealul de creta. In total. Au inceput imediat cercetarile arheologice si. altele folosite ca locuinte sau incaperi funerare. s-a descoperit intrarea intr-o chilie rupestra. in anii urmatori.

. glagolitice. de numarul mare de inscriptii si desene de pe pereti: cruci. si intre toate acestea. o data: anul 6500 de la facerea lumii. S-au facut si lucrari de restaurare. zeci de inscriptii scrise cu caractere grecesti. chirilice. animale. unele nici astazi descifrate. oameni. Valoarea intregului complex era data.serici si multe alte galerii si chilii. ceea ce inseamna 992 dupa Hristos. in primul rand. caci unii pereti erau prabusiti. figuri geometrice. cu rune. multime de simboluri stranii.

Vestea descoperii ansamblului de biserici vechi de peste un mileniu a atras. Din suprafata de aproape trei hectare. doar o treime a fost acoperita printr-o . multi turisti. care nu au stiut sa pretuiasca aceasta comoara. chiar daca arheologii s-au grabit sa protejeze proaspata descoperire. la vremea aceea. Masurile au fost insuficiente. Intemperiile au lucrat si ele la degradarea complexului.

Creta. Lipsa fondurilor. ridicata in anii '70. zeci de desene si inscriptii au disparut. dar poate si lipsa interesului din partea oficialitatilor comuniste pentru un monument crestin au contribuit la distrugerea treptata a bisericilor de la Basarabi. cu aspect vag de catedrala si cu acoperisul in trepte. Peretii s-au exfoliat.constructie de beton armat. Anii de dupa Revolutie nu au adus vesti bune pentru . fiind un material foarte moale. acoperit cu carton asfaltat. Pentru restul suprafetei s-a facut un fel de sopron din lemn si stuf. care nu a putut sta cu folos in calea ploilor. sa degradat rapid.

aceasta minune a crestinatatii de pe teritoriul Romaniei. Aceasta era situatia la sfarsitul primaverii acestui an. a trebuit sa aman vizita pentru mai tarziu. cand am incercat sa vizitez complexul. se produsese minunea din cel de-al doisprezecelea ceas. Dar cum astazi. Iar cand am revenit. Ploile au continuat sa roada peretii incarcati de istorie. din fericire. . nu se poate patrunde in spatiul sacru milenar de la Basarabi fara acordul Muzeului de Arheologie din Constanta. in plina toamna dobrogeana.

. a fost inlocuit. Dincolo de un gard oarecare se zareste o constructie stranie. Vechiul invelis de carton. cu pereti si acoperisuri din fibra de sticla.Dealul sfant Nimic din aspectul exterior al complexului de la Basarabi nu-ti spune ca ar fi vorba de o "minune". prin care se scurgeau apele ploilor si prin care treceau viscolele iernii. ce pare sa tasneasca direct din dealurile de creta acoperite cu vegetatie rara. structurata pe trei nivele. Remarc repede: acoperisul care asta vara lipsea acum exista.

al carei pret nu se poate tocmi. cel mai important. operatiune ce necesita milioane de euro. Dar e de-ajuns sa vezi doar cateva dintre incaperile ce le-au folosit drept biserici primilor crestini din Dobrogea. subreziti de vreme si. ca sa intelegi ca ansamblul de la Basarabi este cu adevarat o minune. . trebuie sa se gaseasca bani pentru conservarea incintei rupestre.Mai trebuie inlocuiti cativa stalpi de lemn.

pastrata pana astazi. siluete umane. Dimensiunile sale sunt de 7 x 3. iar intrarea in altar se face prin trei arcade frumos ornamentate cu vopsea rosie. chiar de la intrare. un porumbel urias. E suficient luminata pentru a zari. alte cruci malteze uriase. sapate in relief. Pe celelalte fete ale stalpului. inscriptii in rune misterioase. dragoni impletiti. sapat pe unul dintre cei trei stalpi ai pronaosului. Tavanul naosului se sprijina pe alte cinci coloane. cruci malteze. numita de cercetatori "B4". iar alaturi de porumbel.Ghidul ne conduce in cea mai mare biserica. Intr-un colt al .5 m.

probabil in atitudine de ruga. alb-galbuie. iar in jurul sau sunt multime de alte cruci si de rune. Are o imbracaminte larga. Lumina slaba. aflata deasupra. in care se intra din naos. da . pe care se vede desenata o cruce.naosului e desenata o figura umana cu bratele larg deschise. naos si altar. Iar deasupra aceleia se afla inca o biserica! Fiecare bisericuta are pronaos. dar si alte incaperi alaturate si galerii prin care incaperile comunica unele cu altele: un adevarat labirint. Exista si un cavou. iar in tavanul naosului se zareste o deschizatura prin care se comunica cu o alta biserica.

de mormant.un contur cald desenelor. Pe un perete al incaperii centrale se zareste un cap de taur. pe peretele din dreapta intrarii altarului o pasare. creta alterneaza cu cimentul folosit la consolidare.. intr-o alta un mormant. ce reuneste viata cu moartea . Bisericuta de deasupra este mai mica. cruci si inscriptii runice. "Ideea a fost proasta". Un univers intreg. In incaperi e o tacere absoluta. intr-o incapere laterala se vad banci sapate in creta. "deoarece cimentul atrage umiditatea si grabeste deteriorarea cretei". Din loc in loc.. iar peretii au aspectul unui mozaic. explica ghidul.

dar nu sunt singulare: asemenea asezari exista si in alte locuri apropiate de noi. Se crede ca modelul acestor manastiri rupestre ar fi fost adus din .si somnul cu rugaciunea. Primii crestini Bisericile de la Basarabi sunt unicat prin dimensiuni si complexitate. un labirint in care sufletul se curata si mintea se limpezeste. in Bulgaria si in Basarabia. unde lumina se dilueaza si zgomotul se stinge.

de curand. despre ale carui reprezentari sustinuse. Ne primeste in biserica Sf. foarte preocupat de complexul de la Basarabi. unde exista cu sutele. o comunicare stiintifica. vorbeste repede. Dar cine si cand a sapat chiliile de la Basarabi? Cat timp au fost locuite si de catre cine? De ce apar simboluri atat de diverse? Am solicitat cateva raspunsuri de la parintele Ionut Holubeanu. foarte bine documentat. Tanar. Spiridon din .Cappadocia. cu caldura si har. cadru didactic la Facultatea de Teologie a Universitatii Ovidius din Constanta. inteligent.

Totusi. si pe baza arhitecturii bisericilor. pe baza ceramicii gasite acolo. care apartine evului mediu timpuriu. este posibil sa fi existat o prima etapa de locuire mult mai devreme. iluminata sarbatoreste pentru a celebra o cununie religioasa. care contin si ani. pe baza inscriptiilor de pe pereti. in .Constanta. "Complexul de la Basarabi a fost datat in secolele 9-10 dupa Hristos.

Si acolo. unde exista doua bisericute. dar argumentul arhitecturii este puternic. exact ca cel de la Basarabi. E vorba de o biserica in forma unei corabii. Este doar o ipoteza. datate initial in secolele 9-10. una dintre bisericute are arhitectura specifica secolelor 4-6. iar un indiciu in acest sens ar fi una dintre bisericute. cu absida si contraabsida (absida este peretele incovoiat al altarului). care are o arhitectura specifica lumii crestine primare.secolele 4-6. cioplit in stanca. la fel ca . Mai avem un caz asemanator la Dumbraveni. Acolo s-a descoperit un ansamblu monahal rupestru.

Mai existau in zona astfel de manastiri rupestre? ." . Aceeasi este situatia si la Basarabi. si cu toate acestea a fost datata mai tarziu. Apoi s-a descoperit un mormant. iar cel care le datase initial a fost obligat sa admita ca a existat o prima etapa de locuire mai veche cu cateva secole si a coborat datarea acelei bisericute in secolul 4. in care s-a gasit o moneda din secolul al 4-lea.la Basarabi. doar ca aici nu s-au gasit dovezi suplimentare.

Basarabi nu este un caz unic. In sudul Dobrogei . dar si in Cadrilater. De fapt. refolosite apoi in secolele 9-10 si pana in secolul 11. la fel ca la Basarabi. exista o intreaga arie monahala. unele sunt din secolele 9-10. acestea sunt etapele in care viata monahala a . Si bulgarii au gasit vestigii monahale rupestre.atat in Dobrogea romaneasca. din secolele 4-6.. dar unele dintre ele sunt mai timpurii.

fost infloritoare in aceasta zona. Pana au venit slavo-avarii. Sfantul fara nume . cand conditiile erau din nou prielnice vietii crestine. cand au venit si multi misionari bizantini si au dat probabil si ei un impuls pentru revigorarea vietii monahale din zona. si reapare dupa crestinarea bulgarilor. si ea dispare brusc. care au inabusit-o.Cele mai interesante reprezentari de la Basarabi sunt cele umane. in secolul 6 si inceputul secolului 7. Multe dintre figuri .

sunt in pozitie de rugaciune. Cine sunt aceste personaje? . cu bratele ridicate. unele au chiar o aura in jurul capului. uneori tinand o cruce intr-una din maini. Semn distinctiv este aura specifica sfintilor si .In cea mai mare dintre bisericutele din grupul celor notate cu B este reprezentat un sfant in pozitie de rugaciune. cu mainile ridicate.

o tunica. din aceeasi bisericuta. Reprezentarea este insotita de un text in caractere runice. In schimb. care n-a fost descifrat. a fost identificata.vesmintele bisericesti. nu se mai vede. din care rezulta ca este vorba de Sfantul Teodor. probabil de blana. deoarece de o parte si de alta a figurii se afla o inscriptie in limba greaca. iar in mana stanga un scut ca o litera "O" alungita. Este evident vorba de un sfant. Pornind . dar pe care nu il putem identifica deocamdata. Chipul sfantului e distrus. dar atributele principale sunt clare: un vesmant lung. in mana dreapta o sulita. o alta reprezentare.

o reprezentare a sfantului Teodor. cu exact aceleasi elemente: sfantul e reprezentat pedestru.de la aceasta imagine. iar ca vesmant o tunica lunga cu dungulite. fie . am cautat sa gasesc reprezentari apropiate in iconografia traditionala bizantina din aceeasi epoca si am gasit intr-un manuscris. are in mana dreapta o sulita. o evanghelie din secolul al 12-lea. ca si cel de la Basarabi. in cea stanga un scut. Acest lucru ma face sa cred despre crestinii de la Basarabi ca au avut niste modele. Reprezentarea de la Basarabi seamana izbitor de mult cu cea din manuscris.

Pe langa Sfantul Teodor. fie reprezentarile de sfinti de pe manuscrisele din epoca.Sunt numeroase aceste reprezentari de sfinti in bisericile de la Basarabi? . incat interpretarea ei a ridicat probleme. . .icoanele vremii. Intr-o alta bisericuta mai exista o reprezentare interesanta. a nasterii Mantuitorului. dar este atat de schematic reprezentata.Nu sunt foarte numeroase. foarte frumoasa. in aceeasi bisericuta mai sunt doi sfinti.

o cladire cu o cruce deasupra. mai sus este o iesle in care se afla un copil in fasa si deasupra o stea. din care coboara trei raze catre pruncul din iesle. eu consider ca este o reproducere dupa o icoana a vremii. Si in acest caz. am gasit o icoana de la Muntele Sinai. interpretata ca fiind Betleemul. de la sfarsitul .Este figurat un drum curbat. Cautand modele posibile.

dar literatura de specialitate l-a descris drept "barbat cu nimb".secolului 12 si inceputul secolului 13. adica ieslea. asa cum sau priceput. pruncul culcat si steaua cu razele. De ce cred ca este un . despre care eu personal cred ca este un arhanghel. Si asta m-a facut sa cred ca au avut modele pe care au incercat sa le reproduca schematic. care contine exact aceleasi elemente de baza ca in reprezentarea de la Basarabi. Nu apare Maica Domnului. Mai exista intr-una din bisericute un sfant. asa ca in icoanele din vremea noastra. Are o aura clara si frumoasa. nici magii care se inchina.

In Bulgaria.Exista astfel de icoane rudimentare si in alte parti? . la fel de rudimentar incizata. . ridicati.arhanghel? Deoarece are umerii foarte proeminenti. exista un complex monahal unde s-au descoperit multe reprezentari de tip graffiti asemanatoare cu cele de la Basarabi. la fel ca in reprezentarile de arhangheli. . dincolo de limita de sud a Cadrilaterului. la Ravna. Acolo apare figura Sfantului Vasile.

De ce sunt atat de schematice aceste icoane? . Oamenii simteau nevoia sa aiba astfel de icoane langa ei. extrem de rudimentara. Pelerini la altarele albe .. De pilda. la Capidava s-a gasit un ciob de ceramica dintrun vas romano-bizantin spart. pe care mai tarziu cineva a scrijelit figura Sfantului Gheorghe. dar a obtinut astfel un fel de iconita.Aceste reprezentari exprima saracia crestinilor din acele vremuri. sa se simta mai protejati.

vechi de mai mult de o mie de ani. cizme. cruci. altele mai vechi. in toate directiile. cai. mai mici. oameni. barci. sau doar simple linii subtiri. unele mai noi. pasari. peste altele mai putin adanci. unele mai adanci.Ce poate fi mai straniu decat un perete de biserica. scrijelit peste tot in sus si-n jos. cu figuri si semne care se intretaie si se suprapun. naive sau pline de arta. serpi. al carui sens ii scapa celui ce ar incerca sa afle . alfabete cunoscute si necunoscute? Un mozaic ametitor ce se intinde pe cei mai multi pereti ai labirintului. in diagonala si pe orizontala. mai mari. in relief.

pe langa icoanele cu sfinti. specialistii au reusit sa inteleaga ce s-a petrecut in acele grote. De fapt. Cercetatorii bulgari care au studiat complexul monahal de la Ravna au lansat ideea ca unele dintre reprezentari au fost facute de pelerinii care au trecut pe acolo. cizma pare simbolul cel mai misterios. care sunt foarte putine. Si totusi.. Dintre toate. .care este rostul acestei babilonii. Aceeasi ar putea fi situatia si la Basarabi.. exista un numar foarte mare de simboluri.

Exista mai multe ipoteze.E greu sa interpretezi un simbol din acea epoca. Dar cea mai plauzibila .De ce apar atat de multe cizme. ce anume simbolizeaza incaltamintea desenata pe peretii bisericilor de la Basarabi? . iar cercetatorii nu au ajuns la un acord..

ca acesta este loc sfant". pentru a marca faptul ca a trecut pe acolo. Si atunci incaltarea a ramas un simbol al locului sfant. chiar in altarul uneia .Apare arcul cu sageata. Acolo. opinci . Dumnezeu i-a spus lui Moise: "Descalta-te. Apar cizme. dupa modelul Sinaiului. sandale. fiecare pelerin desena semnul sau distinctiv.dintre ele spune ca acesta este un mod de a marca locul sfant pe care pelerinii l-au vizitat.Ce alte simboluri sunt frecvente? .la Ravna apare sandaua -. .

probabil pecenegii. dragoni. iepuri. interpretarea lor ridica mari probleme si nu am ajuns inca in faza in care sa ne putem pronunta sigur asupra semnificatiei acestora.s-a spus chiar despre o corabie ca seamana cu o corabie de vikingi.dintre bisericutele de la Basarabi. iar acest lucru este legat de prezenta unei populatii nomade in zona. Putem . corabii . In simbolistica crestina acesta semnifica alungarea lui Adam din Rai. Exista chiar un chip cu trasaturi mongoloide. sunt multi cai. Apoi sunt reprezentati porumbei. Simbolurile sunt foarte numeroase. Mai apar caii.

la vremea respectiva. deci secolelor 10-11. Cele mai multe apartin epocii evului mediu timpuriu. S-au descoperit si schelete ale unor nordici.Este greu de stiut. .insa presupune ca apartineau pelerinilor de diverse neamuri care ajungeau in zona. complexul de la Basarabi oglindea mozaicul etnic al regiunii. Unii spun ca au fost si populatii nordice. Ce putem spune este ca.De ce neam erau cei ce au locuit si cei ce au trecut pe la Basarabi? . probabil erau .

caci pe aici. adica de la vikingi la bizantini. trecea drumul cunoscut "de la varegi la greci". pe malul vestic al Marii Negre. De ce spun asta? Pentru ca unele dintre locuintele de la Basarabi au fost refolosite mai tarziu drept cavouri. E posibil ca unii vikingi sa fi murit in zona sau chiar sa fi ramas sa vietuiasca la Basarabi. dar mai probabil este ca au venit aici dupa abandonarea complexului. De pilda.vikingi. exista doua incaperi folosite probabil .

iar intrarea a fost zidita cu calupuri de creta. Altii spun ca au fost si populatii nomade. Insa mai tarziu. caci au fost identificate . acolo au fost asezate trupurile unor oameni. pentru ca au vatra. iar incaperea avea o usa de lemn prinsa in peretele de creta cu carlige de fier. semn ca aceste galerii au capatat destinatie funerara numai dupa ce complexul monahal nu a mai fost locuit. in care au fost gasite oseminte umane.drept chilii de unii monahi. scaunele sapate in creta. Altii spun ca au fost si slavo-bulgari. pecenegi. chiar si de femei. La fel s-a intamplat si cu unele galerii.

cea mai sigura ipoteza este ca Basarabi fost un loc de pelerinaj pentru crestinii din regiune. Deci. protoromani. pentru ca inscriptiile acestea in limba greaca au greseli de ortografie si e clar ca au fost scrise de cineva care nu stapanea foarte bine alfabetul grecesc.inscriptii in limba slavona. Iar altii spun ca au fost si autohtoni. deci stramosii nostri. caci avem si inscriptii in greaca. . "Doamne ajuta pe robul tau" . Altii spun ca au fost si bizantini.Peretii bisericilor rupestre de la Basarabi au.

si extrem de multe inscriptii. Amin.pe langa desene. merg pe drum (in sensul de "calatoresc"). pun lumanari pentru pacatele mele. Dimian. Aian (sau Dimian)." Deci. este vorba . cu caractere chirilice: "Eu. Luna mai. in biserica. preotul. in luna august in 31. in aceasta biserica. Le-a descifrat cineva? .Iata una dintre inscriptiile de la Basarabi. tot in slavona: "In numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant s-a inchinat nedestoinicul rob Simion. Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. prima data. omule. scrisa in limba slavona." Si o alta.

de data aceasta in limba greaca. se inchinau si isi marcau trecerea pe acolo. grec exista si multe inscriptii inca nedescifrate.Pe langa alfabetele cunoscute .de oameni care veneau. spune: "Doamne ajuta pe robul tau Iosif preotul". In ce limba si cu ce alfabet sunt scrise? .chirilic. . O alta inscriptie.

dupa care alfabetul a fost uitat. sunt numite alfabete runice.. nu a mai fost folosit. care amesteca rune nordice cu rune protobulgare. Deci. Poate fi o scriere locala. dar cu precizarea de rune protobulgare sau rune nordice. doar ca sunt incadrate ca aspect in categoria "rune". dar e vorba de alfabete diferite.Da. La Basarabi apare un alfabet considerat de unii original. Cateva . folosita in aceasta zona intr-o anumita etapa istorica. originala. este vorba de alfabetul numit "runic" ce a fost folosit de scandinavi si de protobulgari.

Maine e duminica. se vor inchina la icoane si vor lua parte la Sfanta Liturghie. Dar la intrarea in biserica se face zarva. dar nu pe pereti.tot un fel de inscriptii. vor lasa acatiste . Vor veni credinciosii. Pentru aceste inscriptii runice inca nu s-au dat solutii sigure de descifrare. * Discutia cu parintele Holubeanu este din ce in ce mai animata. poate pelerini moderni.caractere runice apar si la Dumbraveni. ci pe hartie -. se apropie alaiul multicolor de nuntasi. Iar ca semn al . dar acolo peretii sunt de stanca si cu greu puteau fi scrijeliti.

O mie de ani inseamna o zi in fata lui Dumnezeu. strangand la piept un ciob. aceasta zi parca nici nu a trecut. in loc de o inscriptie pe un perete. La Basarabi. Daca privesti cu ochiul limpede. ce urca incet cararea.trecerii lor pe acolo. Fotografii de Marian Coman . puterea unei rugaciuni. pasii pelerinilor de mai ieri. pe drumeagul de la poalele dealului de creta se intrevad in praf urme de sandale si de opinci. o iconita cu un sfant grabnic-ajutator. vor lasa.

• Aurora Petan • • ========================== Femeia din gradina dacilor De 12 ani. Ingenuncheata. ea . Lucretia Rambetea face 18 km pe zi. de dimineata si pana seara. ca sa ajunga la Cetatile din Muntii Orastiei.

revoltata de gesturile sale ciudate si agresive. Numele si . practicand ritualuri pagane la altarele dacice din Muntii Orastiei. Cat pe ce sa ma iau de ea.curata buruienile de pe pietrele albe si de pe istoria dacilor.. rascaind cu atentie piatra altarului dacic. cu ochii negri si un obraz ars de soare. Statea chircita pe Soarele de Andezit. Mai fac doi pasi si ii vad chipul: o femeie la vreo 50 de ani. Nu pare a fi dintre indivizii care de la o vreme aprind lumanari.. Zambeste. Nici dintre cei care isi sapa numele in piatra.

care straluceste de curatenie. Zana cea buna a sanctuarului dacic. Lucretia trudeste . o femeie modesta. Sfarsitul verii a umplut cu flori incinta sacra. dar cu raspunderi mari: o cheama Lucretia Rambetea si e ste ingrijitoarea Cetatii. Femeia din fata mea e de-a locului.anul nefericitei lor vizite in cetatea dacica de la Sarmisegetuza.

Fie cat de frumoase. . e atata frunza de fag. padurile de fagi au inceput sa-si schimbe culoarea si sa-si scuture frunzele. Si de-acuma incep sa cada si frunzele. Ierburile astea salbatice strica piatra. ca ingroapa cetatea sub ea.de dimineata. sa biruie toate ierburile care au crescut intre pietrele altarului dacic. Noaptea. iar femeia o ia de la capat a doua zi. Uneori. vantul scutura iar fagii. nu trebuie lasate sa creasca pe monumente asa de valoroase. Lucretia aduna jirul si frunzele din incinta sacra cu patura si le duce in padure. baga radacini peste tot. n-au ce sa cauten sanctuarele dacice.

ca sa curete cetatea. De fapt. care nu "nimeresc" cosurile special amplasate acolo. Lucretia se scoala la ora patru dimineata. De 12 ani. Strange si gunoaiele turistilor.Atunci vine cu grebla. de luni pana vineri. face curat. in fiecare zi. iar duminica fuge repede sa vada daca e curat. noaptea viseaza cetatea ingropata-n gunoaie. Lucretia curata chiar istoria dacilor. . iar daca sambata nu se duce. strabate pe jos 18 kilometri de acasa pana la Sarmisegetuza si inapoi. si se intoarce acasa seara. iar dupa doua-trei zile o ia de la capat.

de ilustrate si de pliante despre Cetatile Dacice. dintr-o sacosa de plastic. prin . isi sterge fruntea de sudoare si scoate repede. Le poarta cu ea pentru turisti. Femeia se opreste din plivit. un teanc de carti. zi de zi. icoane si lumanari Ma asez langa ea pe marginea Soarelui de Andezit.Daci.

padure. dar la pliante si carti are "norma" si se straduieste sa le vanda. caci barbatul i s-a pensionat. apoi pe Valea Alba. se ocupa de lucrurile mai grele. Nu exista nici un chiosc. Dupa 31 de ani de . Bilete la intrare nu poate vinde. Gradistea de Munte. la soare. cu salariu minim pe economie. Barbatul ei a lucrat si el 18 ani in cetate: cosea iarba din incinta sacra. sus in cetate. Lucretia e angajata a Muzeului din Deva. din satul ei. Apoi s-a angajat ea. Cumpar sase ilustrate. nici un punct de vanzare. Le intinde pe iarba. curata buruienile. ca nu exista o intrare amenajata si cetatea nu e ingradita.

cetatea era napadita de buruieni. "doamne feri". are o pensie de 220 lei. In drum spre masa de sub brad. mai culege cate o pietricica din iarba si o arunca din drum. Pentru odihna turistilor. Rachitile erau uite-asa de mari (imi arata pana la brau). Vorbeste cu voiosie. Inainte sa vina ei ca ingrijitori. Ne indreptam spre masa de lemn de langa templul mare. acum 18 ani. cand a venit prima data la lucru in cetate. N-ar lasa. de calcar. se apleaca. Se .munca. sanctuarele singure. I-e drag de ce face. doua saptamani a taiat barbatul ei la rachiti si tufe de soc. A facut-o barbatul ei.

Mai ales cand ii vede pe vizitatori incremeniti de uimire. Lucretia se trage mai catre padure. ori poate vreo boala de minte.simte de parca i le-ar fi dat in grija chiar Dumnezeu. da ea se face ca nu ii vede. Cand vin. se-apuca rabdatoare sa . Cine stie ce necazuri or fi avand. si numai dupa ce pleaca. simte ca are si ea un pic de merit in bucuria lor. ca lumea ii plina de suferinte si incercari. Mai vin si din aia de se inchina la pietre si aprind lumanari.

racaie ceara scursa si strange lumanarile. Unii lasa si iconite printre pietre, cu Maica Domnului sau cu Iisus Hristos, dar pe alea le lasa acolo, sa fie sanctuarele in paza Celui de Sus. Cand ploua, Lucretia are grija sa dreneze apele ca sa nu balteasca. Iar cand vantul smulge crengi si le azvarle pe sanctuare, Lucretia le strange repede, sa nu putrezeasca peste pietre. Are grija si de izvorul dacilor, care curge chiar in cetate. Iarna, daca e zapada mare, urca in munte cu calul, desi turistii sunt mai rari. Dar vara vine lume, parca din ce in ce mai multa de la un timp. "Doar suntem nime',

fara istorie", spune cumva rusinata. Numai ieri a numarat 24 de masini. Cand au fost serbari in vale, la Costesti, au urcat la cetate vreo 200 de persoane. S-a bucurat ca de o victorie personala, dar cat a muncit dupa aceea ca sa curete dupa turisti... Din pacate, Lucretia se ocupa doar de incinta sacra. Restul cetatii este neingrijit. Cine sa se ocupe daca nu sunt bani? Arheologii sapa foarte putin, anul asta au stat doar doua saptamani, din care patru zile a plouat. Si anul trecut au stat tot numai doua saptamani. Pe vremuri, sapau si cate doua luni. Acum nu mai sunt fonduri.

Fetele Albe Abia acum arunc o privire atenta asupra luminisului ce adaposteste sanctuarele. Iarba e moale, de un verde linistitor. Intre pietrele dacilor sunt covoare gingase din mii de flori albe, galbene si liliachii. Nici o frunza uscata, nici o buruiana nu strica armonia desavarsita a privelistii: o poiana a zeilor, imbracata in zumzet continuu, de greieri si albine.

Plecam impreuna spre Fetele Albe, o asezare dacica foarte putin cunoscuta, care este in drumul spre casa al Lucretiei. Acelasi gest, al neincetatei griji pentru ca cetatea ei sa fie curata, il face si cand iesim dintre ziduri: o hartiuta cat de mica este cel mai mare dusman, o creanga ce blocheaza drumul turistilor este imediat inlaturata. Ochii ei vioi urmaresc fara

incetare perfectiunea... Gunoaiele nu pateaza doar piatra, ci si obrazul istoriei. Urcam dinspre Valea Alba spre Fetele Albe prin padure, pe o carare abrupta. Si cararea a facuto tot ea cu barbatul ei, de atatia ani de cand tot au venit la lucru in cetate. Acum este marcata pentru turisti. Fagetul crud, foarte tanar, se sfarseste brusc, in fata unei paduri de brad, aproape in intregime uscata. Inaintam printr-un peisaj halucinant, de brazi roscati-vinetii, printre crengile carora se filtreaza o lumina cu nuante de culoarea vinului vechi. Pe jos e pat de cetina de aceeasi culoare. "Sunt prea desi",

imi explica Lucretia. "S-au uscat ca n-au destula lumina. Mor fara soare. Numai la varf mai sunt verzi." Pasul ei ager si puternic ma lasa in urma. A facut de mii de ori acest drum. Nu se teme de ursi, nu a intalnit nici unul in viata ei. Doar o capra neagra i-a taiat intr-o zi poteca. Trecem de paraul Alboanei si ne apropiem de asezarea dacica de la Fetele Albe. "Alboana" vine de la Albu Ioana, o femeie care statea la o casa din munte si le aducea apa celor ce lucrau la cetate. De-asta i-au zis asa. Dar "Fetele Albe"? Nu stie. Asa a apucat, asa le zice de cand se stie.

La Fetele Albe a existat in vremea dacilor o intinsa asezare civila, randuita pe vreo 30 de terase facute de mana omului. Calcarul alb al cladirilor trebuie sa se fi vazut impresionant din vale. Asezarea a fost distrusa de romani, dar ruinele albe probabil au uimit multe secole pe cei ce treceau pe acolo. Asa s-o fi nascut numele acelui loc, poate chiar si numele paraului sa vina tot de aici. O intreb pe Lucretia cand s-au facut sapaturi la Fetele Albe. In 1951. Si inca putin in 1953. Arheologii au cercetat foarte putin. Si de atunci? De atunci totul e in paragina. Ajungem. Privelistea este obositoare.

Natura salbatica a facut parca tot posibilul sa ascunda vederii putinul care putea fi vazut. Rugi de mure, urzici, buruieni inalte, lastaris incalcit, fagi cu radacini strambe, covoare de muschi, toate au acoperit vestigiile dacice. Se ghicesc pietrele, sute, mii de pietre, aruncate de-a valma in toate partile, de parca un zeu suparat s-a aplecat din inalturile lui si le-a amestecat pe toate intre ele, ca nimeni sa nu mai stie vreodata care a fost rostul fiecareia: piatra de zid, piatra de cladire ori de templu, piatra dintr-o scara sau dintr-o fantana dacica. Se mai vad urmele unui sanctuar circular

napadit de brusturi. Au trecut mai mult de 50 de ani de cand salbaticia a pus stapanire pe acest loc. Fara truda Lucretiei, asa ar arata si cetatile... De altfel, locul e aproape de casa femeii, la doar zece minute, si Lucretiei i-ar placea sa se ocupe de Fetele Albe, "daca s-ar scoate un post". Dar muzeul nu are bani. Inca doi-trei ani, si nu o sa se mai vada mai nimic din asezarea aceasta a dacilor. Si, cine stie daca o sa se mai incumete vreodata cineva sa se ia la tranta cu furia ierbii.

Abia acum inteleg cat de mare e rodul muncii acestei femei, care zi de zi strabate padurile ca sa vina la Sarmisegetuza, sa pliveasca frunzulitele dintre pietrele altarelor dacice. Abia acum imi dau seama ce ar fi fost sanctuarele dacice fara aceasta femeie, care viseaza noaptea ca cetatea ei e ingropata-n gunoaie si fuge a doua zi, 18 kilometri distanta, ca sa o curete, pentru un salariu minim pe economie... Iar viata Lucretiei nu e deloc usoara. Sora ei a murit de tanara, iar ea i-a crescut pe toti cei patru copii orfani, plus inca un copil al ei. Are

toate necazurile omului sarman de la tara si poate inca altele in plus. Dar are o responsabilitate de care e mandra, si pentru nimic in lume nu va ingadui ca cetatea ei sa fie altfel decat o gradina ingrijita, chiar daca turistii nu vor sti niciodata al cui este meritul. La plecare, vrea sa-mi dea o sacosa de mere bune, de munte, si ma invita la ea acasa. Dar e tarziu si trebuie sa cobor in vale. Lucretia dispare ca o naluca printre copaci. Nici frunzele de sub talpile ei nu fosnesc, nici pamantul batatorit al cararii nu-i boncane sub toiag. Doar crengile aplecate ale copacilor se

dau usor la o parte din calea ei, ca intr-o plecaciune in fata unui stapan iubit. (Fotografiile autoarei)

Aurora Petan ======================

Muntii misterelor - Bucegii

Marele Sfinx din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean Cuprinsi intre Valea Prahovei, Valea Ialomitei, Depresiunea Brasovului si Subcarpatii Curburii, Bucegii nu sunt doar inima de piatra a Romaniei, ci si un minunat sanctuar: un munte sfant, de pe creasta caruia se vede toata tara, pana la Dunare, poate cea mai curata apa din

lume, si un zeu de piatra cu chip de dac, ce vegheaza neincetat asupra Romaniei. Taina Marelui Sfinx Chipul de om sapat in stanca priveste cu ochii larg deschisi peste tara dacilor. Are infatisare mandra, cu caciula moale pe crestet, cu varful indreptat inainte. Fata ii este potrivita, proportionata, buzele ferme si barbia hotarata. Marele Sfinx din Bucegi este simbolul Romaniei, asa cum turnul Eiffel este pecetea Frantei ori piramidele de la Gizeh emblema

Egiptului. Il asezam cu mandrie pe carti postale ilustrate si in ghidurile turistice pentru straini, dar am uitat de mult care e rostul lui, ce cauta acolo, in Bucegi, si de ce ne vegheaza tainic de atatea milenii. Sfinxul nostru are exa

ct aceeasi inaltime cu cea a sfinxului egiptean de la Gizeh. Oare e o coincidenta? Privirea sa

pe care il stia de pe o carte postala. iar conturul cel mai clar il dobandeste la 21 noiembrie. cand vin pe aici si se minuneaza de frumusetea si vraja plaiurilor noastre. despre al nostru specialistii romani se tem sa spuna asa ceva. Daca sfinxul din Egipt stim ca a fost facut de mana omului. Si a constatat ca Sfinxul . Asa a fost cercetatorul peruan Daniel Ruzo. Doar strainii. care a venit in Bucegi in 1968. cand apune soarele. anume ca sa vada Sfinxul nostru. mereu strainii. au curajul sa gandeasca mai departe.este indreptata spre locul in care echinoxurile se deseneaza pe cer.

pana pe malurile Nilului.sunt doar opera naturii si nu creatia unor indepartati stramosi.. ducand cu ei zestrea spirituala pelasga. Controversatul istoric Nicolae Densusianu spunea ca egiptenii au plecat din Carpati. trecand prin Grecia.stranii fapturi de piatra ce stau la taifas in apropierea Sfinxului . inseamna ca natura si-a depasit ..seamana cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat intr-o stanca de pe podisul Marcahuasi din Peru. in opinia sa! Si chiar daca am admite ca Sfinxul nostru. Asia Mica si Liban. impreuna cu Babele . Iata deci originea sfinxului egiptean.

o creatie a omului sau a naturii? Cum priveau dacii Sfinxul. Nu stim daca asa au fost dintotdeauna. dandu-le infatisarea de azi. acest Om de Piatra .limitele si s-a intrecut pe sine. Sunt. Babele . ori o mana de om a intervenit asupra lor. Babele. niste altare ciclopice? Caci singura actiunea naturii pare sa nu le explice suficient forma. oare.

cum facem noi astazi. Si mai spun unii ca numele de "Sfinx" nu este potrivit. Dar Sfinxul din Bucegi nu este singurul de la noi din tara.din varful muntilor? Cu siguranta. Probabil ca la poalele lui se practicau ritualuri. era intrebata vointa zeilor ori se faceau initieri si sacrificii. pe valea raului Teleajen.. undeva. pe un mal al raului Cerna. Poate ca aici. nemurirea era la ea acasa. nu ca pe o simpla stanca erodata de ploi si vant. apoi un Sfinx al Bratocei. mai mult ca in orice loc. in Muntii Ciucas.. E un . "de la Toplet". un altul in zona Carpatilor de Curbura. Mai exista si un Sfinx banatean.

nume ce nu are a face cu lumea noastra dacica. vesnic veghetor asupra noastra? Muntele cu nume de om "Un munte care se numeste Omul! Este oare muntele atat de mic sau fost-au omul atat de mare. menit sa-i atraga pe turisti. din mitologia greaca si egipteana. Oare cum numeau stramosii nostri acest chip impietrit.nume carturaresc. straveche. de s-a numit muntele dupa dansul? Ce a .

la asfintit de noiembrie. . Profilul stancii deseneaza o imagine umana. de care se cutremurau imparatiile?" Asa isi incepea Carmen Sylva. una din stancile din apropierea varfului isi lasa umbra pe platou. care s-a batut in batalie? Fost-a el un pustnic. legenda despre Muntele Omu. regina indragostita de Bucegi. care traia in locuri salbatice? Fost-a el un hot mare al carui nume nimeni nu indraznea sa-l pronunte? Fost-a el un imparat. un nume abstract si tulburator. Unii spun ca o data pe an.fost oare omul acela? Fost-a el un erou mare. Un nume ciudat. pentru cel mai inalt varf din Bucegi.

Sau ca sunt coloanele cerului. Ca pe Varful Omu a existat. Unii numesc stanca cea mai inalta de pe Varful Omu "Tronul lui Zamolxe". zeul timpului. tocmai in varful varfului. Altii spun ca e mai mult de atat. Ori ca pietrele enigmatice semanate parca de uriasi. un altar inchinat unui mare zeu. asemenea celor din apusul Europei. poate lui Saturn. cunoscut la noi sub numele de Zamolxe. sunt megaliti. mai indrazneti. sunt altare ciclopice.care i-a dat numele "Omul". Iar altii. in vremea dacilor. zic ca nici macar nu e vorba in numele Omu de cuvantul pe care noi l-am luat din latina. pentru a .

erau lacasurile marilor preoti. un Monte Omu exista si in insula Sardinia. Alpii Dolomitici au si ei un varf Omo. Acel Om care a dat numele celui mai inalt virf din Bucegi nu putea fi decat un zeu. . ci de un cuvant mult mai vechi. ci erau consacrate zeilor umblatori prin nori. E adevarat. Si nu putem jura ca este vorba de cuvantul latinesc pentru om. erau sacre. iar cei Ligurici un Monte Omo a carui creasta depaseste altitudinea de 2600 m.desemna fiinta umana. care il desemna pe zeul primordial. caci stim ca varfurile cele mai inalte nu erau ale oamenilor. de cand lumea.

intrun fel. chiar fiind cel mai inalt varf din Bucegi. izvoraste Ialomita. in el se intalnesc si se innoada toate crestele. care curge prin Valea Obarsiei. ci doar din anumite puncte: este. el nu poate fi vazut tot timpul de pe traseu. un munte tainic. . de la poalele Varfului Omu. un munte ascuns. Din acest centru. iar la apus Muntele Batrana si Muntele Doamnele. lasand la rasarit Sfinxul si Babele. Si cu toate acestea.Despre Varful Omu (2507 m) se spune ca este centrul unei stele alcatuite din mai multi munti convergenti. El este chiar centrul intregului arc de culmi care alcatuiesc Bucegii.

Babele. Batrana si Doamnele: ce duhuri. ce zane prefacute in pietre salasluiau aici in vremuri de mult apuse? Se spune ca Bucegii sunt munti vrajiti care emana o energie puternica Cei incercati. care au urcat pe varful Omu de . ce vantoase.

cu o energie foarte puternica. toata Transilvania. ca exista o poarta de intrare intr-o retea subterana aflata sub . Numai cerul e deasupra ta. se vad Bucurestiul. S-a afirmat. poti sa vezi aproape toata tara. spun ca de aici. Unii sustin ca Omu e un munte vrajit. Esti pe acoperisul tarii dacilor. Se vede pana si Dunarea. Buzaul. Carpatii Orientali. din inima Bucegilor. in maruntaiele caruia sunt stranse comori. pe baza masuratorilor radiestezice. Tara Barsei.nenumarate ori si au scrutat zarile in diminetile limpezi. daca te uiti in toate directiile.

Aceasta poarta ar fi undeva pe Valea Obarsiei Ialomitei." ca "muntele Om este traversat de o grota imensa. fiind explorata doar pe vreo 20 de kilometri". Nume vrajite La fel de magice ca si locurile sunt numele .Omu. care este una dintre cele mai mari din lume. in "Dacia Hiperboreana. intr-un loc dominat de o stanca numita "Biserica Trasnita". Vasile Lovinescu sustine si el. in sensul ca nu i s-a dat de capat.

acestora. strunga toate sunt cuvinte stravechi. Cele mai multe sunt franturi dintr-o limba straveche. altele cu origine necunoscuta. curmatura. venite mai tarziu. cuvintele au taria si mireasma unor vremuri in care oamenii vorbeau cu zeii si erau una cu natura. De la nume de forme de relief marunte. au putut patrunde aici. pe care am uitat-o. plaiul. Putine influente straine. braul sau brana. desi ea inca salasluieste in vorbirea noastra de zi cu zi. muchia. unele socotite dacice.Piscul. la numele proprii ale fiecarui coltisor din Bucegi. deci probabil tot din vremea dacilor sau chiar mai .

Zgarbura. atatea cuvinte milenare incarcate de poveste. animale cu nume dacic. cel negru si iute de picior.demult. Galme. Valea si Poiana Tapului. care a dat numele Coltii Tapului. La fel si tapul. Zanoage. cum ne marturiseste Valea Cerbului. Gavane. Bucegii erau cutreierati si de cerbi. dar de buna seama tapul salbatic. Clai. Zimbrii. Clabucete. Spintecaturi. salasluiau odinioara pe Creasta cu Zimbri sau in Valcelul cu Zimbri. denumit tot cu un cuvant dacic. Vanturisul si Vantoasele. Candva. Bolboci. ce astazi nu mai exista in vorbirea noastra cea chinuita de neologisme ale noului .

. piata de capital. sau chiar pamantul pustiu. incalzire globala. precum inflatie. motiuni de cenzura. ori covorul de muschi verde si moale. ca sa nu mai vorbim de Bugeacul istoric din Basarabia. dar acelasi suflet legat de pamantul romanesc.. Ialomita si Teleorman.. doar cu buruieni si ierbarie. Localitati cu numele Bugeac sau Buceag exista in judetele Constanta. O alta lume. un alt taram. pensii private..mileniu. lipsit de paduri. Chiar numele Bucegilor se lasa greu de descifrat: ce este un buceag? Lingvistii spun ca huceagul sau buceagul este un paduris des si jos. .

tot asa cum si Buceci. Iar Bucur. Bugeci. isi are numele derivat de la Buc. unul din bratele stelei de munti ce se intalnesc in varful Omu. Lingvistul Sextil Puscariu sustine chiar ca Bucsoiul. numite si buceag. se deriva de la Buc cu acelasi sufix ca in Maneciu sau Moeciu. este un nume autentic dacic. au dat numele Bucegilor. Cat despre originea numelui. Bucur. in zadar o cautam in limbile vecine: este la fel de vechi precum numele Carpatilor.teritoriu apartinand regatului dacic al lui Burebista. ne-o arata si . Ca locurile acestea erau vrajite. Poate ca tufele joase de jepi. stim.

Iar aceasta pestera. ascunse la ananghie de preoti si regi. in Sinaia. ci e inconjurat de alte chipuri umane. Iar povestile locului spun ca nu departe. precum si de capul unui caine.alte nume. Sfinxul nu reprezinta doar un singur chip. mai adauga cercetatorul. doua astfel de tezaure chiar au fost descoperite in vremea regelui Carol. de fapt. care are rolul de pazitor al unei comori ascunse intr-o Pestera a Tezaurului. . Valea Comorilor ne povesteste de uriasele tezaure dacice. Ce stiau batranii locului de i-au spus acelei vai "a comorilor"? Daniel Ruzo spunea ca. din rase diferite.

trebuie sa fie undeva in apropierea Sfinxului. acest magnific monument al Omului. Ce fel de tezaur ar putea fi ascuns in maruntaiele muntelui? Unul omenesc. alcatuit din cupe scumpe de aur si argint.. in privinta spiritualitatii. care strange laolalta cunoasterea si intelepciunea unui trecut ce poate a fost. sau unul divin. Dar poiana Sfarsitul Lumii? Poate e vorba de o lume ce incepe in ochiul Sfinxului si se sfarseste in norii de sub talpile zeilor daci.. cu mult deasupra prezentului? Si atatea alte nume de poveste. Dar Podul cu . incrustate cu nestemate.

un altar ciclopic. unui izvor si unui varf printr-o numire atat de stravechi inmiresmata? Caci nu este Varful Dorului. stand pe un varf. uitat. ci e Varful cu Dor. asa cum e Valea cu Brazi ori Dealul cu Melci. Un dor mai tare decat moartea. .Florile sau Piatra Arsa? Dar Varful cu Dor? Ce dor atat de fierbinte a dat numele unei vai. Iata dorul. Poate sufletul strabunilor care geme. incremenit in piatra. un dor vesnic. unde pietre ciudate formeaza. poate dorul de vremurile cand zeii umblau cu talpile goale pe pajistile Bucegilor. zice Nicolae Densusianu.

vorbe atat de insemnate. Pana si "stanca" si "stana".Au venit apoi valurile tarzii de neamuri straine. rostite pe aceste meleaguri cu mult inainte ca romanii sa ajunga cu armatele lor la Dunare. dar samburele dacic a ramas. Un urias sanctuar stravechi . tatarii (Cheile Tatarului) si chiar tiganii. si pastrate in limba noastra pana astazi. care si-au lasat numele in Bucegi: turcii (Mecetul Turcesc). au obarsie necunoscuta: de buna seama sunt cuvinte stravechi.

ce au fost facute de romani una cu pamantul. preotii alungati .Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita. Stalpii templelor au fost facuti bucati. Armatele imparatilor romani Domitian si Traian nu au ajuns in locurile sacre ale dacilor. A fost cucerita Sarmizegetusa. cu complexul ei de sanctuare minunate.

dupa el. Scriitorii greci din vechime spun ca dacii aveau un munte sfant. Dar Muntele Sfant al dacilor nu a fost niciodata profanat. preotii daci care tineau .ori ucisi. incinta sacra a fost vandalizata. cuvant care insemna chiar acest lucru "Cel Sfant". ingroapa in gunoaie aceste monumente si le manjesc cu spray-uri colorate. iar pe langa acesta curgea apa lor sfanta. in care s-a retras Zamolxe si. pe care il numeau Kogaionon. cand hoardele de turisti ii rapesc linistea. Tot in apropiere se afla si o pestera sacra. Poate pana astazi. care se numea la fel.

ori Gradistea. Si despre Bucegi s-a spus. cel indeaproape veghetor asupra Sarmizegetusei. iar Varful Omu pare sa fie cel mai de crezut pentru aceasta demnitate. unii Muntele Gaina ori varful Gugu. altii au ales Ceahlaul. din Muntii Tarcului. Altii au vazut in Retezat acest munte sfant. iar apa sfanta ar fi ori Streiul. ca ar putea adaposti muntele sfant. Si nu doar . Ba mai mult. ci mai multi munti. cu indreptatire. unii sustin ca Kogaionon nu a fost unul singur. Multi si-au batut capul sa afle unde se afla acest munte.cumpana vremilor. Unii au spus ca Godeanul este muntele sfant.

pe care unii o numesc Pestera lui Decebal.loc curat de rugaciune. Si nu doar pentru ca de la poalele lui izvoraste Ialomita. atat in trecut cat si astazi. Si nu doar pentru ca este presarat cu stanci ciudate. cu un parcurs initiatic ce incepe de la Pestera Ialomitei. Babe si naucitoarea pestera cu acelasi nume .pentru ca este cel mai inalt din Bucegi si de pe fruntea lui se poate vedea braul Dunarii. care curge pe langa Sfinx. Ci pentru ca intreaga zona pare sa fie un urias sanctuar preistoric. locuita in trecut de preoti ... socotite de unii altare megalitice. Si nu doar pentru ca se numeste Omu.

daci. aceasta este Pestera lui Zamolxe. Nu puteau fi preotii daci atat de necugetati incat sa-si lase muntele sacru. toata sfintenia si tot temeiul neamului lor. pe varfurile cele mai inaccesibile. iar astazi de calugari crestini. Ce aveau ei mai sfant nu se afla la Sarmizegetusa. Acesta este Muntele Sfant. pana pe varful Omu. unde era de prevazut ca romanii vor putea ajunge. in mainile dusmanului. apoi se indreapta spre obarsia Ialomitei. urca la platoul Babelor. aceasta este Apa Sfanta. in nori. ci in creierii muntilor. unde se face inchinare Sfinxului si sfatuitoarelor lui. .

Aici este polul energetic al intregii Romanii. cum a fost in 1993. Oamenii care ajung in aceste locuri cu sufletul curat se incarca de energie.Locul unde se intalnesc lumile Locuitorii din satele de munte ale Bucegilor. Uneori. cand . dar si cercetatorii zonelor obscure ale existentei spun ca aici se petrec lucruri stranii. Legendele spun ca Bucegii sunt strabatuti de nesfarsite tuneluri subterane. Unii chiar se vindeca. Aici se intalnesc lumile. Omu se cutremura din senin.

uneori si cate zece pe zi.timp de o luna au fost sute de cutremure mici. dar n-au putut explica de ce s-au petrecut la ore fixe. iar multi oameni din asezarile din apropiere sunt chinuiti de insomnii in timpul acestor fenomene..00 si la 3. care sunt roci stabile. ca si cum ceva s-ar prabusi.. Specialistii au afirmat ca e vorba de fracturi ale scoartei. caci muntele e alcatuit din calcare si conglomerate. Alteori se aud bubuituri de sub pamant. Se zice ca intre 1994 si 1998. in zona Bucegilor s-au inregistrat mici zguduituri subterane zilnice.00 noaptea. Lucru ciudat. . produse fix la orele 20.

depasind pragul de latenta in 1986. cu o activitate energetica masurabila. Concluzia cercetarilor neconventionale a fost ca acolo se afla un fel de poarta de iesire din universul terestru. aflat aproape de Varful Omu. iar aceasta energie era din ce in ce mai puternica. are caracteristici speciale. Acest centru energetic ar fi fost cunoscut si dacilor. e un adevarat Stalp al Cerului. Fenomene stranii se petrec si in aer. in aceste locuri: curcubee .Cercetari efectuate inainte de 1989 pe mostre de roca au demonstrat ca Varful Ocolit (Bucura). care l-au numit Kogaionon.

fara sa fi plouat inainte. Dar. Ialomita aproape de obarsie . Bucegii sunt un loc aparte. fulgere. caci multi le-au simtit energia extraordinara. in mod sigur.stralucitoare in plin soare. lumini ciudate. nu stim. Cate din acestea sunt reale si cate provin din imaginatia turistilor. uneori chiar saptamani intregi. scantei lungi de un metru in jurul Sfinxului si multe altele.

la Carsium.In ce priveste Apa Sfanta. care dupa 400 de km se varsa in Dunare. Poate ca Ialomita. chiar si cercetarile stiintifice moderne par sa i se supuna. dar real. intalnit in Valea Ialomitei. unul din punctele strategice de pe fluviu. intre Lacul Bolboci si . Sau poate este vorba de Apa Vie. pe Valea Ialomitei. a fost intr-adevar apa sfanta. numita in scrierile vechi Naparis si Helibakia. un fenomen straniu. aflata pe versantul estic al Bucegilor. Este vorba de zona numita "Sapte Izvoare".

cercetata in laborator inca din 1927. au fost reluate cercetarile. Testele recente au aratat ca. iar testele aratau ca toti indicatorii calitativi ai apei de la Sapte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume! De pilda: numarul de bacterii e zero . au venit si strainii si au facut cercetari. Ce are special aceasta apa? Se pare ca este una dintre cele mai curate din lume! Studiile au continuat.poluarea cu azotati si azotiti e zero. limita minima acceptata . In anii 80. iar zona a fost inchisa. unde exista o sursa de apa misterioasa.fata de 5.Scropoasa. intr- .

este vorba de o apa speciala. intr-adevar. unele dintre cele mai curate surse naturale de apa plata din lume. fapt care o face sa-si recapete structura ordonata ideala (iar cercetarile magnetometrice au detectat puternice anomalii in zona). aceste izvoare sunt. S-au gasit si explicatii stiintifice pentru aceasta minune: fie apa aceasta trece printr-un camp magnetic. care izvoraste dintr-o grota unde se afla un imens lac subteran.adevar. fie izvoarele trec pe langa un zacamant de argint. . Aceasta este "apa vie". Din punct de vedere chimic. iar argintul impiedica dezvoltarea bacteriilor.

oricat de banala si cenusie ar fi perspectiva asupra Bucegilor din birourile oficiale ale institutelor de cercetare. care a sapat in pietre forme curioase. nu . Oricat de greu sunt de crezut pentru unii legendele. care erau si mari vindecatori. Chiar daca ni se spune ca e vorba doar de capriciile naturii. Dar numai cei care ajung acolo cu gand curat stiu asta.cunoscuta de preotii daci. povestile impatimitilor de munte sau cercetarile neconventionale. un lucru e sigur: Bucegii sunt un loc cu totul special. a croit pesteri si a limpezit izvoare pana la puritatea absoluta.

Mii de ani. Iar Sfinxul. Babele si Omu nu sunt deloc banale: este de netagaduit ca dacii. si chiar stramosii lor indepartati. devine sfant. Locuitorii din zona spun ca in Bucegi se petrec lucruri stranii . Trebuie sa fii orb la suflet si intunecat la privire ca sa nu accepti ca Bucegii. daca generatii la rand e socotit sfant. oricat de banal. preotii au vorbit cu zeii la poalele Sfinxului si s-au initiat band apa vie. le-au considerat sacre.trebuie sa uitam ca un lucru.

datorita stramosilor nostri. in mod sigur au devenit la un moment dat. asa cum avem noi: trebuie doar sa vedem. sa intelegem si sa ocrotim ceea ce ni s-a dat. Foto: Mediafax • Aurora Petan . Si nu multe neamuri au parte de astfel de minunatii. produse de atingerea zeilor. un mare si puternic sanctuar.daca nu au fost dintotdeauna.

• =================== Imparatii daci ai Romei Daci pe sarcofagul imparatesei Elena. mama lui Constantin .

Imparatii romani de origine dacica sunt un subiect foarte putin cunoscut. dar cu privire la originea lor dacica s-a pastrat tacere. le-au contestat originea. istoria Daciei. a Europei si chiar a intregii crestinatati . fara acesti daci ajunsi la carma Imperiului. in ciuda documentelor care ne garanteaza obarsia lor dacica. Totusi. Poate numele lor le sunt familiare multora. Enigme Istorice De-a lungul timpului. cei mai multi istorici romani. dar si unii straini.

Regalian.ar fi fost alta. Daca ar fi sa dam crezare manualelor. in . Istoria oficiala le contesta dacismul si astazi. ei s-au romanizat rapid si fara cale de intoarcere. stranepotul lui Decebal Nu stim ce s-a intamplat cu dacii dupa cucerirea Daciei de catre romani. din motive greu de inteles.

Totusi. Dupa constitutia lui Caracalla din 212. ajunse pe cele mai inalte trepte ale ierarhiei militare sau politice a Imperiului roman. iar numele de "dac" este purtat cu mandrie de mai multe personaje istorice. prin care toti cetatenii imperiului nascuti liberi deveneau . amintirea lui Decebal a ramas vie in secolele urmatoare.decursul a doar un secol si jumatate.

orice dac devenit cetatean roman putea urca in ierarhiile vremii. In anul 260. Si sustineau ca este un urmas al lui Decebal. . Poate fi intru totul adevarat. un stranepot al marelui rege martir.cetateni romani cu drepturi depline. sau poate fi doar o genealogie imaginara. Ceea ce insa nu se poate pune la indoiala este originea dacica a lui Regalian.Cr. Regalian este cel dintai dac care a urcat in aceasta ierarhie. in vreme ce pe tronul Romei se afla Gallienus. dacul Regalian. Documentele epocii spun ca dacul cel ambitios a intrat in istorie in preajma anului 260 d.

Regalian este ucis intr-un complot de propriii sai partizani. Sulpicia Dryantilla. Dupa preluarea puterii. . se afla in fruntea trupelor din zona Dunarii. aliati cu roxolanii. el pune la cale o rebeliune. din Pannonia si Moesia. Nu mult dupa anul 260.general cu talent de strateg. in urma careia este proclamat imparat de catre trupele sale. Monedele emise de el si de sotia (sau mama) sa. s-au limitat la zona dunareana. Conform surselor scrise. o femeie cu nume dacic. dar Gallienus vine de la Roma impotriva lui si il invinge. duce lupte impotriva sarmatilor.

in vremea lui Gallienus. iar Aurelian nu a facut . deoarece coincide cu un moment-cheie: abandonarea provinciei de catre Gallienus. izvoarele istorice si arheologice ne confirma faptul ca provi ncia Dacia a fost abandonata mai devreme. Desi Aurelian este considerat autorul retragerii trupelor si administratiei romane din Dacia.abandonata sau eliberata? Figura lui Regalian este deosebit de importanta in istoria provinciei Dacia.Dacia . totusi.

Scrierile vechi ne informeaza ca "Dacia a fost pierduta" in vremea adversarului lui Regalian. . iar arheologia ne arata ca tot in vremea acestui imparat au incetat inscriptiile romane din Dacia. Acest moment coincide si cu o serie de atacuri dure ale carpilor (daci liberi) asupra provinciei. precum si baterea de monede.decat sa consemneze in acte un fapt deja consumat si pe care oficialitatile multa vreme nu au avut curajul sa-l recunoasca.

istoricii insista ca prin "carpi" trebuie sa intelegem "goti"). prin rebeliunea dacului Regalian si atacurile dacilor liberi. care pun retragerea romanilor doar pe seama atacurilor pricinuite de barbari si de goti (chiar daca izvoarele subliniaza ca este vorba de carpi.Maximinus Daia (Daza) Contextul acesta este rareori invocat de istoricii nostri. din contra. ne poate sugera ca retragerea armatei si a administratiei romane din provincie nu reprezinta un abandon al Daciei ci. Uzurparea puterii lui Gallienus in zona. .

sa fie provincie romana. pentru a pastra aparenta unei Dacii romane. Ce s-ar fi intamplat daca Regalian nu l-ar fi uzurpat pe Gallienus sau daca dacii liberi nu ar fi venit in ajutorul fratilor lor din tinutul ocupat de romani? Poate ca Dacia ar fi continuat.o eliberare. . efectiv. In acest fel. ca Dacia este greu de aparat. Aurelian a creat in sudul Dunarii o alta Dacie. numita "Dacia Aureliana" si mai apoi "Dacia Ripensis". pentru cine stie cata vreme. Ulterior. din pricina atacurilor barbare. alungati din provincie de catre daci si au sustinut apoi. ca justificare. Deci. romanii au fost.

Dacia a fost prima provincie a imperiului din care romanii au fost nevoiti sa se retraga. Istoricul bizantin Zonaras spune despre el: "Aureolus era din tara getica. Aureolus. numita mai tarziu Dacia. si de neam obscur. fiind mai intai pastor. Intrat ca soldat de rand in armata romana. dac dintr-o familie de ciobani.". el insusi pastor in tinerete. a castigat simpatia imparatului Valerianus si a ajuns .. ciobanul din Carpati Tot in vremea lui Gallienus a trait si Marcus Acilius Aureolus..

A fost proclamat suveran la Mediolanum de catre armatele sale. celebra criza a secolului al Iii-lea. in anul 268. Gallienus a pornit impotriva celui de-al doilea . Totul se petrecea in plina criza politica a imperiului. dar Aureolus s-a aliat cu acesta impotriva imparatului de la Roma. cand s-au succedat la tronul Romei o multime de imparati. mai adesea sprijiniti de armata. Postumus.ingrijitor al cavaleriei. mai toti provinciali. Dupa ce a castigat si increderea lui Gallienus (succesorul lui Valerian la tron). a fost trimis de imparat in anul 265 sa lupte impotriva unui uzurpator din Galia.

Imparatul Galeriu. Acesta insa l-a refuzat. iar Aureolus a reusit sa-si pastreze titlul. cel care a murit in asediul de la Mediolanum a fost Gallienus. de propriii lui soldati. pana in vremea lui Aurelian. dar a fost tradat si ucis. care i-a cerut ajutor lui Postumus. tradand prietenia care ii lega. Aureolus.dac autoproclamat imparat. "olteanul" care i-a razbunat pe daci Galerius Maximianus (292-311) i-a urmat la . ca si Regalian. Totusi.

mama sa ar fi venit de undeva din Oltenia. dupa numele sau romanizat. din Dacia Malvensis. jud. Lactantiu.Se crede ca. In primul rand. dintr-o mama daca. Romula. a vrut sa supuna la obligatia platii . ne mai da cateva informatii uluitoare despre acest dac ajuns imparat. venita din nordul Dunarii. din Dacia Traiana.domnie lui Diocletian. poate chiar din orasul Romula (astazi Resca. scriitorul crestin care ne confirma originea dacica a imparatului Galeriu. Sa nascut intr-un sat din apropiere de Serdica (Sofia). al carui protejat a fost. Olt).

In al doilea rand. care lea impus tribut dacilor. Inainte de a muri. imparatul s-a . drept razbunare Arcul lui Galeriu din Salonic pentru umilirea dacilor de catre Traian. a vrut sa schimbe numele Imperiului roman in Imperiul dacic.impozitelor Roma si intreaga Italie.

care a fost numit Romulianum. Specialistii inca nu s-au dumirit ce cauta acesti daci pe arcul lui Galeriu. dupa numele mamei sale. Galeriu a ramas in istorie pentru persecutiile sale impotriva crestinilor.retras in satul sau natal. dar unii dintre ei au presupus ca este vorba de soldati daci din . Totusi. atat in vremea lui Diocletian. inainte de a muri. a dat primul edict de toleranta din istoria crestinilor. Pe arcul sau de triumf de la Salonic apar figuri de daci cu steagul lor national in forma de sarpe cu cap de lup. reeditat apoi de Constantin cel Mare. cat si dupa urcarea sa pe tron.

declarata deschis de imparat. sa fi fost cenzurate sau distruse in vremea lui Galeriu sau a altor imparati de mai tarziu. care au incercat sa apere astfel memoria dacilor. Dacismul lui Galerius este incontestabil.regiunea natala a imparatului. la fel si adversitatea sa fata de romani si de numele de "roman". Nu ar fi exclus ca seria lunga de documente ce relatau cucerirea Daciei. toate disparute astazi. Daia si Licinius Maximinus Daia (sau Daza) era nepotul .

avand-o ca mama pe sora imparatului.imparatului Galeriu. a tinut sa-si pastreze numele dacic. izvoarele spun ca se tragea dintr-o familie de tarani daci din Moesia Superior. S-a nascut in anul 265 si a ajuns prieten foarte bun cu Galeriu. . si Constantin (si acesta de origine moeso-dacica) au fost numiti "fiii augustilor". despre Licinius. In schimb. S-a nascut in Dacia Aureliana. la sud de Dunare. Imparatul Galeriu i-a conferit lui Licinius titlul de "Augustus" in vestul imperiului. in timp ce Daia. nepotul imparatului. A ajuns sa fie adoptat de unchiul sau. dar chiar si dupa adoptie. in anul 308.

Daia s-a aliat cu uzurpatorul .In felul acesta. De cealalta parte. Licinius si-a impartit imperiul frateste cu Daia. erau de origine dacica. Dupa moartea lui Galeriu. in 311. Constantin si Licinius se reunisera la Milano pentru un eveniment extrem de important: promulgarea edictului prin care religia crestina devenea egala in drepturi cu celelalte religii ale imperiului. casatorindu-se cu sora lui vitrega. dar in 313. doi de rang superior si doi de rang mai mic). la Mediolanum (Milano). toti cei patru suverani care formau tetrarhia (forma de conducere cu patru imparati. s-a aliat cu Constantin.

Daia a Degetul lui Constantin fost infrant si. cumnatul lui Licinius. spun unele surse.Maxentiu. Locul sau a fost luat de Constantin. Licinius si Constantin au intrat . a preferat sa se sinucida. Dar tradarea a fost platita. Conflictul dintre Licinius si Daia era previzibil.

primul imparat crestin din istorie. Enigma dacilor de pe Arcul lui Constantin Dar cel mai mare imparat roman de origine dacica este Constantin. ce au condus imperiul simultan. Constantin si Elena. in urma caruia cel din urma a iesit invingator si a devenit unic imparat al imperiului. la . a inceput o noua epoca in istoria Imperiului roman.intr-un conflict. Cu acesti patru imparati de origine dacica. S-a nascut la sud de Dunare.

Tatal sau. Marea friza de . Desi nu stim in ce fel dacismul sau i-a influentat actiunile. pe atunci provincia Moesia Superior. atat inainte de cucerirea Daciei cat si dupa aceea. imparatul Constantius Chlorus. In anul 325. in vremea conciliului de la Niceea. spoliaza monumentele din splendidul for al lui Traian. Deci. un moeso-dac. era tot din Naissus. Prezenta dacilor la sudul Dunarii. la doar doua secole dupa cucerirea Daciei.Naissus. este incontestabila. la Naissus este atestat un episcop care isi spune "Dacus". in Serbia de astazi. Constantin era. mai exact. stim sigur un lucru: el este cel care.

Mai mult. daca nu . sunt scoase de la locul lor si urcate pe Arcul imparatului Constantin. opt din grandioasele statui de daci. Patru bucati sunt incastrate in arcul sau de triumf de la Roma. este sparta in bucati de Constantin. Ce logica sa aiba dislocarea unor statui colosale de daci si plasarea lor pe un monument al unui imparat roman.piatra a lui Traian. inalte de trei metri. dupa ce figura lui Traian este stearsa din reprezentarile reliefurilor. masurand peste 30 de metri (dupa altii mult mai mult) si fiind a treia ca marime din intreaga antichitate. care impodobeau forul lui Traian.

Documentele ne spun chiar ca ar fi incercat sa aduca Dacia sub stapanirea sa si a refacut podul de peste Dunare.faptul ca acesta era nascut tot in tara dacilor? Cu siguranta. in acelasi timp. nu mai existau artisti talentati ca in vremurile anterioare. cum de a fost posibila aceasta "profanare" a forului lui Traian? Specialistii spun ca era nevoie de material de constructie si ca. pe Arcul lui Constantin exista si reliefuri atribuite . Constantin avea o mare pretuire pentru stramosii sai. E adevarat. pe langa piesele luate din forul lui Traian. arta romana aflandu-se intr-un declin evident. Totusi.

Deci. Constantin ar fi luat ce i-a placut de pe monumentele predecesorilor sai.de specialisti epocilor lui Hadrian si Marc Aureliu. Dar nu este suficienta aceasta explicatie. Iulian Apostatul ne povesteste ca. daca acesta era pretuit. nici un imparat nu ar fi indraznit sa distruga monumentele unui predecesor. spunand ca el nu va avea niciodata un for atat de grandios. dupa ce a vazut pentru prima data forul lui Traian. memoria sa era onorata si facea parte din galeria sacra a . Oricat de mare ar fi fost lipsa de materiale si de artisti talentati. Constantin a fost abatut timp de mai multe zile.

Daca Galerius nu a contribuit la . ca si celelalte scrieri ce relateaza acest eveniment dramatic din istoria dacilor. mandra si iubitoare de libertate. nu ar fi deloc absurd sa ne gandim ca scrierea de capatai a lui Traian despre cucerirea Daciei a disparut.parintilor Romei. Gestul atat de neobisnuit si de socant al plasarii celor opt statui de daci pe Arcul de triumf al lui Constantin isi gaseste in acest fel o explicatie. din ordinul lui Constantin. Din aceasta perspectiva. Statuile de pe arc simbolizeaza obarsia dacica. a imparatului.

El a pus statuile dacilor pe Arcul sau de la Roma Constantin cel Mare este cel care a mutat capitala imperiului la Byzantion.disparitia acestor scrieri. Imparatul Constantin. numit dupa . se poate sa o fi facut Constantin.

semn al dainuirii spiritului dac peste timp. in orient straluceau luminile Bizantului crestin. se . mama lui Constantin. iar dupa cucerirea de catre turci. Elena. Istanbul. Cat de mult a contribuit dacismul lui Constantin la aceasta transferare a gloriei romane in orient este foarte greu de spus. Orientul a devenit astfel izvorul spiritual si cultural al intregii Europe. in sec. Xv. In vreme ce occidentul bajbaia in intunericul in care barbarii migratori l-au aruncat. Noua Roma. era nascuta.moartea sa Constantinopol. Dar dacii de pe Arcul lui Constantin vegheaza vechea Roma si astazi.

Calatorind la Ierusalim. pe care le-a adus la Roma. Ea a primit titlul de Augusta. intr-o familie foarte modesta. De aceea. se spune ca a descoperit resturile crucii lui Isus.pare. viitorul imparat. si l-a nascut pe Constantin in teritoriul dacic de la sudul Dunarii. Sfanta Elena este patroana arheologilor. astazi. Descoperirea s-a facut in urma unor sapaturi pe care ea insasi le-a comandat si coordonat. in Asia Mica. Scrierile vechi spun ca Elena a contribuit foarte mult la intarirea crestinismului ca religie a imperiului. Sarcofagul sau din . A avut o legatura neoficiala cu Constantius Chlorus.

Intre soldatii reprezentati se disting cu claritate figuri de daci. cu scene de lupta. Este ornamentat. in mod destul de bizar. cu inconfundabilele lor caciuli. praznuiti de Biserica Ortodoxa la 21 mai.porfir rosu egiptean se afla la Muzeul Vatican. Sfintii imparati Constantin si Elena. in sala numita "Crucea greceasca". Falsificarea istoriei Se impune o intrebare: de ce manualele de istorie nu pomenesc nimic despre rolul dacilor . au schimbat definitiv cursul istoriei.

au facut tot posibilul pentru a "demonta" originea dacica a unor personaje ajunse pe tronul imparatiei romane. ba ilira. ba. ba roxolana. desi sursele ne spun raspicat ca era daca de la nordul Dunarii.in istoria imperiului roman? A existat si continua sa existe o adevarata conspiratie in jurul acestui subiect. in special maghiari. Despre mama lui Galeriu s-a spus ca era o barbara. Istoricii nostri. dar si unii straini. chiar daca avea nume latin. daca romanizata. . in cazul cel mai bun. Despre informatiile pe care ni le da Lactantiu cu privire la Galeriu s-a spus ca nu merita sa fie luate de bune.

in frunte cu A. in Dacia nu a mai ramas nici un dac si ca nu a existat nici un fel de continuitate de-a lungul mileniului "intunecat". dupa abandonarea provinciei. au vrut sa demonstreze ca. De ce toate acestea? Din doua motive diferite. ca ar fi vorba de niste nascociri. de obarsie dacica. le incurca socotelile. Unii istorici maghiari. la fel. si au recurs la contestarea surselor . care ne atesta originea dacica a lui Regalian. dar cu un unic scop.Despre cele din "Historia Augusta". Aparitia unor personaje istorice importante. pana la venirea maghiarilor in Transilvania. Alfldi (1940).

dupa abandonarea Daciei. si imparatii de origine dacica trebuiau sa fie tot romani. La acea vreme. au cautat sa demonstreze ca. in schimb. eventual proveniti din stramosi daci romanizati.documentare. Prin urmare. toata populatia ramasa in provincie era deja complet romanizata. pentru a demonstra ca nu este vorba de daci autentici. "nu trebuiau" sa mai existe decat romani. Dar faptul ca scrierile la care ne-am referit insista asupra originii dacice a acestor imparati ne arata cu claritate ca ei nu erau daci integral si definitiv romanizati. ci originea lor etnica era foarte . Istoricii romani.

fara sa mai poarte vreo mostenire dacica.importanta. limba latina. Probabil din acest motiv. erau integrati in societatea romana Arcul lui Constantin cu cele 8 statui de daci provinciala. li s-ar fi spus romani. pur si simplu. Cunosteau. desigur. istorici precum Constantin . dar obarsia lor era dacica. Daca ar fi fost daci complet romanizati. fara prea multa insistenta pe originea etnica.

Radu Vulpe si altii au contestat dacismul lui Regalian ori al lui Galerius (despre Constantin nici nu se discuta. nu era daca. Romula. Dimitrie Cantemir nu se sfia sa-l numeasca pe Aureolus "hatmanul calarimii Avreulus Dacul". Romula "devenea" o daca romanizata. atat pe istoricii . Dupa trei decenii. Deci. In schimb. Radu Vulpe chiar a insistat asupra faptului ca mama lui Galeriu. dat fiind ca s-a nascut la sudul Dunarii). desi nici un document nu sugera asa ceva. intr-o alta lucrare a aceluiasi istoric.Daicoviciu. ci provenea dintr-o familie de colonisti iliri stabiliti in Dacia.

iar istoria oficiala nu recunoaste originea dacica a acestor imparati. Istoricii nostri desavarsesc opera celor ce au ars scrierile despre daci si i-au lasat intr-un intuneric ce pare sa nu se mai sfarseasca. ii deranja existenta unor daci dupa retragerea romanilor din Dacia. Aceasta falsificare persista pana astazi. . s-a dorit inlaturarea dacilor din istorie. Si intr-un caz. Stergerea dacilor din istorie pare sa fie urmarea unui blestem ce s-a nascut demult. dar continua si astazi. si in celalalt. prin incalcarea adevarului stiintific furnizat de izvoarele scrise. cat si pe cei romani.maghiari.

cea mai veche dovada a crestinismului din Campia Romana .• Aurora Petan ==================== • O descoperire senzationala: Scrierea dacica de la Chitila Sceptrul din bronz de la Chitila.

Pentru a putea sa refaci un univers din cateva cioburi. sa te poti intoarce in . trebuie sa fii. un initiat. magician. intrun fel tainic. iar arheologii. Fiecare lume apusa.Un initiat. din lumea si din fiinta noastra. face parte. intr-un fel. nu reusesc intotdeauna sa le recompuna. Sa rezonezi cu lumea pe care o gasesti in pamant. cei ce trudesc sa le scoata la lumina. Din pacate. stim foarte putin despre ele. care a fiintat in urma cu mii de ani pe aceste meleaguri.

profesorul Boroneant mai . ca orice initiat care cunoaste lumi pe care noi nu su ntem in stare sa le vedem. este foarte modest si intelept. Dupa o tinerete petrecuta dupa gratii de puscarie politica si dupa o viata dedicata arheologiei. sa poti vedea intr-o frantura de vas ca intr-un glob de cristal.timp. Un astfel de personaj este profesorul Vasile Boroneant si.

din paleolitic pana in epoca moderna. ingropat in materiale arheologice prelucrate sau care asteptau sa fie clasificate. cele mai multe provenind de la Chitila. unde sapa de cativa ani incoace. S-au mai facut sapaturi si in anii `80. L-am gasit in biroul sau intunecos. se ocupau cu torsul si . "In perioada dacica. Vestigiile scoase la iveala sunt tulburatoare.viseaza si astazi la lumile care-au fost. locuitorii acestei zone erau pastori si agricultori. La Chitila exista urme de locuire din cele mai vechi timpuri. dar santierul a fost redeschis in anul 2001.

spune profesorul Boroneant.. cu cioplitul lemnului si cu pescuitul". fertil. De altfel. cursul Dimbovitei era navigabil la vremea aceea. dar si cu bazinul dunarean. .." Deci o asezare in toata regula. din preajma raului Dambovita si a mlastinilor formate de el. "Agricultura inflorea si ea. capabila sa produca surprize. favoriza legaturile de schimb cu regiunile de deal si munte. datorita pamantului umed. in plina dezvoltare. Locuitorii din asezarea de la Chitila aveau o organizare militara si aliante cu alte populatii.impletitul.

S-au dezvelit mai multe locuinte. iar asezarea este datata in perioada sec. in interiorul carora s-au gasit fragmente ceramice lucrate cu mana si cu .Vasile Boroneant "In ultimii ani. Ii-V d. Aici locuiau daci liberi sau carpo-daci. la est de calea ferata Bucuresti-Ploiesti.Cr. pe un ostrov colmatat al Colentinei. sapaturile s-au axat intr-un punct din partea de nord a sitului arheologic.

roata olarului. unelte agricole si de pastorit. argint sau sticla. deocamdata nedezlegata: niste oase de animale. caci comunitatea de la Chitila folosea moneda romana in relatiile de schimb. dar si monede romane." Dar marea surpriza descoperita in sapaturile arheologice reprezinta o enigma. Mesaje pe oase de animale In incaperea de la parterul Observatorului . podoabe de bronz. acoperite cu o scriere necunoscuta.

In 2003. bagheta vrajita a arheologului imi deschide ochii. am crezut ca e vorba de o simpla ornamentatie. La prima ochire. care serveste drept birou profesorului Boroneant. se afla o masa invechita. parca esuate acolo dintr-un cinematograf de cartier. arheologul manuieste cu multa grija niste oase. "In 2001. La cea de-a doua insa.Astronomic din Bucuresti. am . iar in fata ei un rand de scaune invelite intr-un plus ponosit. De partea cealalta a mesei. cand am descoperit primele oase de acest fel. cand am scos la suprafata mai multe oase cu incizii. nu zaresc pe ele decat niste zgarieturi.

ele au fost descoperite in interiorul locuintelor. De altfel. se aplicau . cu o tesatura sau cu o bucata de lemn de esenta moale. alaturi de obiecte de uz casnic si podoabe. Dupa aceea. dar si de la alte animale domestice sau vanate. apoi se lustruia cu o bucata de piele. care ofereau spatiu pentru scriere. Era evident ca nu putea fi vorba de simple zgarieturi rezultate din curatarea carnii de pe oase. Predomina oasele cu suprafete mari. in special mandibule de cal.ajuns la concluzia ca este vorba de o scriere. Suprafata era intai pregatita: se netezea prin slefuire cu o bucata de gresie.

se observa doua straturi de scriere: o scriere mai veche. de la stanga la dreapta. dupa ce osul a fost din .Oase inscriptionate impunsaturi succesive cu un obiect metalic ascutit. iar aceste impunsaturi formau semnul. osul este scris pe doua fete sau chiar pe trei. caci se vede dupa inclinatia semnelor. probabil. Adesea. care s-a tocit sau a fost stearsa. In mai multe cazuri. aplicata deasupra celei vechi. si o scriere mai noua. Se scria.

caci am gasit fragmente de scriere in acest alfabet pe o bucata de ceramica autohtona. ele nu par sa fie nici grecesti. Dar scrierea de pe oase este cu totul aparte. cum e de pilda chipul din profil al unui barbat. Astfel de mesaje au fost probabil insemnate si pe . sau monograme. apropiinduse de insemnarile numite raboaje. nici rune gotice. nici romane. asemanator cu unele reprezentari de pe monede. Dacii liberi de la Chitila cunosteau si alfabetul latin. Se combina intr-o maniera deosebita.nou lustruit. Apar chiar si imagini. Semnele apartin unei scrieri necunoscute.

Bucatile de oase . facute cu mare grija. alteori marunte." In fata unei descoperiri atat de socante. Linii. ovaluri.obiecte de lemn. nu simple zgirieturi accidentale. Nu exista nici o indoiala ca aceste insemnari sunt intentionate.. semnele se leaga unele de altele intr-un mod tainic. care nu au supravietuit timpului. alteori mai departate. nu poti decat sa izbucnesti intr-o avalansa de intrebari: Cine a scris acele texte pe oase? In ce limba? Ce a vrut sa transmita? Privesc cu mare atentie inciziile: impunsaturile succesive sunt extrem de regulate. uneori mai stranse.. uneori mai inalte. carlige.

in acest stadiu al cercetarilor. Oricum. Au trecut pe aici si sarmatii. ori poate se scriau diverse mesaje. Este posibil sa fie vorba de o scriere dacica. Poate aveau caracter magic. dar e putin probabil sa le apartina lor aceasta scriere. si gotii. Asezarea de la Chitila era una de daci liberi. sau poate doar unul profan. Nu putem sti inca. Dar ce folosire? Erau trecute din mana in mana? Care era rolul acestor inscriptii? "Poate e vorba de rememorarea unor evenimente ale comunitatii. neromanizati. locala. folosita doar de initiati. nu e .au capatat luciu de la folosirea indelungata. de simplu raboj.

exista mai multe tipuri de scriere. Totusi. Da." Intr-adevar. intre acestea se afla si o scriere misterioasa. oricat de socanta pare aceasta afirmatie. Iar aceasta scriere de pe oase aduce mult cu unul din tipurile de scriere de pe tablitele de plumb de la Sinaia. pe tablitele de plumb de la Sinaia (considerate falsuri. de catre cei mai multi cercetatori romani). se pare ca dacii scriau si aveau si o scriere proprie. cea mai frecventa fiind scrierea bazata pe alfabetul grecesc. Este o scriere autohtona.vorba de rune. prezenta doar pe frontoanele templelor si care pare sa fie cea .

mai veche forma de scriere din aceste placi. dar arheologii. nu stau sa vada ce e pe suprafata lor. Unde putem gasi cheia descifrarii acestor mesaje? Mai exista astfel de scrieri in alte parti? "Da. dar deocamdata nu putem sti care este mesajul transmis de aceste texte. In ce priveste osul ca suport de ornamentatie. caci scrierea aceasta ne este total necunoscuta. Semnele acestei scrieri se aseamana cu semnele de pe oasele de la Chitila. nu acorda mare importanta oaselor. semne pe oase s-au mai gasit si in Basarabia si e posibil sa existe si in alte locuri. m-am . de regula.

scrierea de la Chitila pare sa aiba radacini stravechi. care ne-a furnizat multe piese ornamentate. cu semne care insotesc unele reprezentari rupestre din arealul geografic al traco-getilor si cu alte materiale arheologice ce provin din sudul Dunarii." Sceptrul crestin . Totusi. si in epoci mult mai indepartate.gandit in primul rand la cultura Schela Cladovei. caci poate fi comparata cu semnele scrierilor neolitice europene. dar intr-o alta tehnica decat cea a impunsaturilor.

Povestea s-ar putea incheia aici. Cr. Iii-V d. Dar mai e ceva de spus. datat in sec.. se numara si un sceptru de bronz ornamentat cu motive in bradut. . Intre obiectele descoperite de profesorul Boroneant in campania de sapaturi din 2001.. in asteptarea unui alt vrajitor care sa descante semnele si sa descifreze mesajele pe care inteleptii de acum doua mii de ani din Chitila au vrut sa le transmita pana la noi.

piesa seamana izbitor cu sceptrele reprezentate pe unele monede de epoca si chiar cu o reprezentare a lui Constantin cel Mare. Portile de Fier si Peretu.care constituie cea mai veche dovada a crestinismului in Campia Romana. deasupra o cruce. in care se infigeau. iar dedesubt un baston. Avand forma de glob. "Motivul in bradut este stravechi si se regaseste si pe coifurile dacice de la Poiana Cotofenesti. fiind atestat . poate un preot cu rang inalt. Cui putea sa apartina acest insemn crestin? Cu siguranta unei capetenii locale. care tine in mana un astfel de sceptru. Agighiol.

in secolele Ii-V si urmatoarele. descoperiri senzationale precum cele facute de profesorul ." Deci.in continuare. unul din autorii misterioaselor texte de pe oase. in sceptrele din piatra si lut din epoca pietrei si bronzului. foarte probabil. Din motive greu de inteles. un sceptru cu radacini dacice. in special cele din cultura Tei. Forma de glob a sceptrului face parte din traditia dacica a arealului si este atestata si prin sceptrul descoperit in mormantul dacic de secol Iii de la Peretu. avand chiar "stramosi" mai indepartati. apartinand unei capetenii crestine! Iar acest ierarh este.

Istoria va cerne lucrurile si timpul va aseza la locul cuvenit fiecare descoperire. Ostrovul de la Chitila . Dar nu conteaza ce cred ei acum. asemenea profanilor care nu vad si nu cred in alta realitate decat cea pe care au invatat-o la scoala. Colegii il privesc cu suspiciune (la fel se intampla si cu tablitele de la Tartaria).Boroneant sunt trecute sub tacere in lumea stiintifica romaneasca.

In 2006. cei care au cumparat in preajma terenuri au transportat pamant din sit. Si. meri si pruni . iar zona sitului arheologic a fost impanzita cu oasele de la acest abator. In apropiere. au ingropat si . odata cu pamantul. pentru a-si umple fundatiile vilelor.care apartineau gospodariei de stat. Inainte de `89.ciresi. Dupa `89.Astazi. ei au improvizat un abator pentru traficul ilegal de carne. terenul a fost vandalizat de romi. punctul arheologic de la Chitila-Ferma are o soarta trista. aici existau livezi cu pomi fructiferi . care atrageau multime de caini vagabonzi si infestau zona. caisi.

se afla. Insa dincolo si in paralel cu aceasta lume in descompunere. pentru cei care au ochi sa vada si suflet sa cuprinda. lumea dacilor liberi. • Aurora Petan ====================== • Tezaurul dacic de la Sinaia . cu mesajele lor misterioase si sacre. cu viata lor aproape de Dumnezeu. lipsita de repere si de credinta.vestigii nepretuite.

abordat pe larg si in revista "Formula As": tablitele de aur de la Sinaia. Dumitru Manolache reia un subiect de senzatie. dispretuit si .Una din placile posibilei arhive a regilor daci Gaurile negre ale istoriei. Titlul acesta incitant este purtat de o carte scrisa de-un jurnalist. Apeland la mijloacele anchetei de presa. un posibil tezaur dacic.

la prima ochire. Intre atatea "coduri" si "mis . ori in cea a rapoartelor stiintifice gen "doua cuie. trei cioburi". somnolent si saturat.abandonat de istorici si arheologi In peisajul editorial actual. ori in categoria "conspiratii intergalactice". cartile care se refera la daci sunt incadrate.

Exista. istoria nu mai foloseste decat ca decor si pretext pentru best-seller-uri. Despre daci nu se mai vorbeste demult sine ira et studio.tere". pe daci ii gasim anevoie. In manuale. o jena a "intelighentiei" noastre in a-si aminti de acesti "barbari". Cautatorii de comori dezgroapa aurul dacilor si-l vand peste hotare. din numeroase motive. Cetatile dacice au ajuns gropi de gunoaie. cu care "nu dam bine" in Europa. in mod evident. Stiinta dacologiei e inexistenta. In acest neprielnic context. ingramaditi pe cel mult doua pagini. o carte care . Istoricii si arheologii diminueaza rolul dacilor in istorie.

mai mult decat un document scris. exista un martor . Insa. descoperit in a doua jumatate a sec. despre care circula multe informatii orale.clameaza din titlu existenta unui tezaur dacic la Sinaia isca neincredere. dar nu exista nici un document scris. o adevarata increngatura de legende. Xix la Sinaia. Insa cei care vor avea curiozitatea si rabdarea de a o citi vor fi cu siguranta bulversati de enigmatica si complicea tacere a oamenilor de stiinta. In cazul de fata: un imens tezaur de piese de aur inscriptionate intr-o limba necunoscuta si cu imagini care fac referire la civilizatia dacilor.

iar existenta originalelor de aur. in mediile academice: acele piese de plumb sunt considerate cu indarjire falsuri. Sunt suficiente acest martor si multimea de marturii orale pentru a demonstra existenta acelui tezaur? Poate ca nu. Dar este suficient pentru a demonstra ca exista o problema care a deranjat multa vreme si mai deranjeaza si astazi. informatiile reunite in aceasta carte de catre . Cu siguranta. astazi disparute. este ridiculizata.mut ce tipa de 150 de ani si nimeni nu vrea sa-l auda: copiile in plumb ale acelor originale de aur. studierea lor este considerata o pierdere de vreme.

Toate firele acestei povesti duc la castelul Peles. am adresat cateva intrebari autorului acestei curajoase investigatii. In preajma aparitiei cartii. .autor. alerta. incomoda. in urma unei intense investigatii de aproape doi ani. nu vor putea fi ignorate. O carte exceptionala. care desteleneste calea acestei complicate afaceri si da cercetatorilor o mana de ajutor generoasa in evaluarea corecta a subiectului. constituindu-se intr-o adevarata odisee despre care nu se doreste sa se stie nimic: arhiva regilor daci.

Dumitru Manolache "In cartea mea sunt surprize mari. va asigur" Un jurnalist investiugheaza istoria .

o pasiune ceva mai veche. Interesul . preocuparile mele fiind axate la vremea respectiva pe problematica inceputului crestinismului romane sc..Pentru prima data am aflat despre misterioasele placi de plumb de la Sinaia de la un coleg ziarist. Cum ati luat hotararea de a va apuca de ea? . nu le-am acordat prea mare importanta.Ati scris o carte incomoda. careia ii dedicasem cativa ani de investigatii. care va starni multe reactii. dupa ce se desfasurase un congres de dacologie la Bucuresti. prin anul 2004. La inceput.

in diverse publicatii. Aparusera in perioada respectiva cateva articole si interviuri pe aceasta tema. Se vorbea despre un misterios tezaur din placi de aur descoperit la Sinaia si despre . prezentata la congresul amintit.meu pentru tablitele de la Sinaia a fost declansat de o anumita "iritare profesionala". daca o pot numi asa. specifica gazetarilor care ani de zile s-au ocupat de investigatii. cele mai multe avand ca punct de pornire comunicarea profesorului Augustin Deac. si cartea domnului Dan Romalo "Cronica apocrifa pe placi de plumb?". pe care nici macar nu o vazusem.

Am citit tot ceea ce se scrisese despre ele. Am vazut apoi fotografiile placilor pe un Cd. Atunci am inceput sa ma interesez despre aceste extraordinare artefacte. Incepuse deja sa se discute in contradictoriu despre ele. dupa ce originalele fusesera copiate in plumb. Imaginile lor m-au tulburat profund.legenda posibilei topiri a artefactelor de catre regele Carol I. care m-a pus pe ganduri. suficient pentru un gazetar ca sa inteleaga ca poate fi vorba despre "un subiect gras". trezindu-mi instinctul . Cu exceptia unui reportaj-ancheta publicat de Horia Turcanu in revista "Formula As".

Dupa cateva luni de munca. Atunci m-am hotarat sa investighez si eu acest subiect. Abia dupa aceea mi-am dat seama cat de departe sunt de "miezul" subiectului. Cand miam dat seama ca volumul informatiilor acumulate nu poate fi publicat in alte cateva articole de ziar. pe tema placilor de la Sinaia. pe care l-am publicat in cotidianul "Gardianul".despre care vorbeam. am realizat un serial de cinci episoade. ceea ce m-a iritat si ambitionat sa continui investigatia. m-am gandit sa le valorific intr- . aproape toate articolele se refereau la opinii pro sau contra autenticitatii placilor.

e scrisa si se afla in pragul lansarii in librarii. Eu insumi . Era prin primavara anului 2005.Acum. Ce concluzie ati tras? Este tezaurul dacic de la Sinaia o simpla legenda sau un teribil adevar ocultat? . Am sperat ca nu voi ajunge la aceasta concluzie. cartea dvs. cu toata responsabilitatea. stiind ce furtuni se vor abate asupra mea. Nu l-am dorit. Dupa aproape doi ani de investigatii. pot afirma acest lucru.Va raspund fara nici un fel de ezitare: este vorba despre un adevar ocultat. Va spun insa ca mia fost teama de acest rezultat.o carte. . publicand o asemenea ipoteza.

incat poate ca ar trebui sa-l eviti. primul ministru Catargiu. astazi.Care credeti ca ar fi cauzele ocultarii? . desi uneori acestea erau atat de evidente. . pasul de la respect la dispret si discreditare profesionala este atat de mic.m-am ferit sa dau crezare unor teorii ale conspiratiei in anchetele mele de pana acum. "conspiratia sau legea tacerii". Ce te faci insa daca adevarul te sufoca? . ele au legatura cu personajele implicate in aceasta tenebroasa afacere regele Carol I.Fara indoiala. "Ocultare". cine mai crede astazi in asa ceva? Vorbind despre ele.

autoritatile locale din Sinaia etc. in sensul juridic al cuvantului. . In cartea mea sunt surprize mari. asa cum sustin unii astazi. Lipsa unor probe.si cu factorii socio-politici interni si externi. care actionau in societatea romaneasca in momentul in care s-a consumat aceasta afacere. va asigur. prezint pe larg acest aspect al problemei. explozivi. nu inseamna ca povestea placilor nu a existat cu adevarat. In volumul care va aparea in curand la Editura "Dacica". .

Ne puteti divulga cateva? . cateva puncte forte ale cartii. voi . in avanpremiera! Din respect pentru cititorii revistei "Formula As".Imi cereti sa divulg secretele acestei investigatii."Regina Maria stia ca placile de aur au fost topite" .Exista. cu siguranta.

disparitia misterioasa a unor documente de la manastirea Sinaia. chiar si in perioada in care propaganda comunista sustinea si promova in forta ideea dacismului. probabil. cunostea faptul ca placile originale din aur au fost topite. Nu in ultimul rand. se mentiona ceva despre acest subiect. spre exemplu. in primul rand. Dar poate cea mai tulburatoare dezvaluire se . Am in vedere. in care. care dovedesc ca regina Maria.enumera cateva dintre acestea. Apoi. cateva declaratii explozive. actiunile unor forte care au "lucrat" tot timpul in vederea ascunderii adevarului acestui subiect.

a fost depozitata. deoarece ele "vorbesc" despre niste originale din aur. chiar la castelul Peles! Pentru ce vor fi fost pastrate aceste "falsuri" tocmai acolo. Va mai spun. dupa parerea mea. de dincolo de Prut. incercati dumneavoastra sa raspundeti. ca dupa anul 2000. Ne-au vizitat si siturile arheologice de la Sarmizegetusa. s-au indragostit subit de subiectul placilor de plumb de la Sinaia.refera la faptul ca. de vreo 50 de . pana dupa ultimul razboi mondial. doar. niste personaje dubioase. despre care se crede ca nu ar fi fost chiar toate topite. cel putin o parte din artefactele din plumb.

Cum credeti ca va influenta cercetarea tablitelor aceasta carte? .ori. de fiecare data plecand cu "amintiri" de acolo. Investigatia mea a avut ca scop aflarea cat mai multor informatii despre acest subiect . evident. din inalte sentimente patriotice! Restul cititi in carte. Ea nu se poate substitui unei cercetari de specialitate" . "Investigatia mea este jurnalistica.Mi-este greu sa fac o asemenea evaluare.

realizata de specialisti. In masura in care datele. posibilitatea aceasta nu face decat sa ma onoreze si sa ma multumeasca.fascinant. in nici un caz. Deci. ea nu se poate substitui . despre care istoria refuza sa vorbeasca si care. infierbanta din ce in ce mai multe minti. astazi. Vreau sa fiu foarte clar: ceea ce am realizat eu este doar o investigatie jurnalistica. iata. informatiile si ipotezele prezentate in acest volum pot constitui o baza de pornire intr-o cercetare viitoare. deoarece acest fapt ar insemna ca munca mea si-a atins scopul.

.Sustinand veridicitatea legendei placilor de la Sinaia. daca nu ar da nastere la discutii si opinii contradictorii? Ele sunt bine venite. Dar ce carte ar mai fi aceea.unei cercetari de specialitate. repet. nu credeti ca va veti atrage critica dura a celor care o contrazic? Va asteptati la reactii dure? . pentru ca interesul meu este. da.In mod cert. chiar daca vor fi dure. . pentru care pledez cu toata convingerea.

care detin documente sau au opinii legate strict de istoria lor. am rugat pe cei care cunosc povestea placilor. sa vorbeasca. pentru ca investigarea subiectului nu o consider incheiata. sa mi le comunice prin intermediul editurii. odata cu aparitia acestei carti. deocamdata.acela de a se afla adevarul despre tulburatorul corpus de artefacte. De altfel. in incheierea volumului. Spun lucrul acesta pentru ca stiu sigur ca exista persoane care cunosc mult mai multe despre placile de plumb de la Sinaia. Am simtit chiar o oarecare retinere in atitudinea . Unele dintre ele au refuzat.

Carol a consultat mai multi istorici ai vremii. de vreme ce cateva notabilitati au pus stampila cu inscrisul "falsuri" pe aceste artefacte. cu privire la valoarea arheologica a tezaurului. cum a fost argumentat. cum s-ar fi cuvenit. Sunt convins ca exista specialisti care ar dori sa se ocupe de placi.lor.Este vinovat regele Carol I de distrugerea tezaurului? . . intr-un cadru oficial. fara a le fi cercetat suficient. si veti vedea cui ii revine vina . dar carora le este teama sa nu se compromita. care a fost verdictul istoricilor. Veti afla din carte pe cine a consultat.

Nimeni. Credeti ca informatiile din carte vor afecta in vreun fel imaginea regelui? . Nu a existat nici cea mai mica intentie din partea mea de a influenta in vreun fel manifestarile dedicate acestei personalitati a istoriei moderne a Romaniei.Este doar o intamplare faptul ca acest volum apare chiar in Anul Carol. . chiar decizia de copiere a pieselor demonstreaza ca regele a inteles valoarea lor. cred.instrainarii sau distrugerii tezaurului.Suntem in Anul Carol. nu poate nega realizarile regelui Carol I. De fapt. Eu sunt de parere ca istoria trebuie .

cu tot ce are ea.asumata. in mod critic. dar si de lucruri mai putin placute. domnia lui Carol I a avut parte de infaptuiri marete. Imaginea lui este insa aceea pe care i-au conferit-o faptele si istoria. Si dupa cum stim. • Aurora Petan ============================ O enigma istorica: romanizarea . Cu bune si cu rele.

de pilda. simbolul Daciei libere O enigma istorica: romanizarea. Istoria noastra este plina de intrebari si umbre.Decebal. este un exemplu foarte . Romanizarea. carora cercetatorii refuza sa le dea contur.

limba si poporul roman -. renuntand . Ce este romanizarea? Indiferent cat de mult au construit. despre fenomenul de romanizare nu putem vorbi decat atunci cand populatia cucerita si-a insusit limba latina.incomod: se vorbeste cu convingere numai despre rezultatele sale . ne prabusim in cea mai adanca gaura neagra a istoriei noastre. dar daca vrem sa cercetam felul in care dacii au fost romanizati. investit si civilizat romanii intr-un teritoriu ocupat.

Or. deci romanizarea nu a avut nicaieri un caracter intentionat. Nu exista nici un document care sa dovedeasca asa ceva.definitiv la limba proprie. romanii nu si-au propus niciodata sa romanizeze pe nimeni.Cr. a atins extinderea maxima). organizat. programatic. Imperiul Roman era foarte intins la vremea apogeului sau (in anul 117 d. dar in cea mai mare parte .

. tot restul Peninsulei Balcanice. Cyrenaica. Numidia. Noricum si alte teritorii. Siria. Macedonia si cele doua Moesii. Palestina etc. cu Tracia. teritoriile din Africa de Nord . Illyricum. limba latina nu a putut inlatura limbile locale.Mauretania. cu Asia Mica. Nicaieri limba latina nu a persistat: fie nu s-a impus . Germania. apoi Pannonia. nu au fost romanizate niciodata. in ciuda faptului ca stapanirea romana a durat multe sute de ani: in primul rand Grecia si Egiptul.a teritoriului ocupat. Britannia. care aveau o cultura superioara celei romane. apoi tot restul Orientului elenistic.

italiana. portugheza. Gallia. iar in altele (cele mai multe) nu? Hazardul? Cine poate raspunde? . catalana. dand nastere celor zece limbi romanice: spaniola. Se considera ca. sarda. dalmata (azi disparuta) si romana. Italia. Cum de in unele teritorii romanizarea limbii a reusit. Dalmatia si Dacia.niciodata. micul teritoriu al Raetiei. franceza. de exemplu). retoromana. din acest imens teritoriu. disparand sub presiunea altor limbi (a celor slave. provensala. au ramas romanice doar Hispania. fie s-a impus pentru un timp limitat.

Romanizarea Daciei Dacia a fost ultima cucerita si prima abandonata de romani. romanii stapaneau Banatul. Maramures. durata sederii lor efective fiind de mai putin de 150 de ani. Dobrogea fusese incorporata de timpuriu in Moesia Inferior. Sudul Moldovei si . Oltenia si teritoriul intracarpatic (Ardealul propriu-zis). restul teritoriilor (Crisana. Dupa victoria din anul 106.inclusiv cea dintre Prut si Nistru -. Moldova . Muntenia) ramanand in libertate.

izvoarele sustin ca Dacia a fost pierduta sub Gallienus. care i-a urmat la domnie lui Traian. intentiona deja sa abandoneze Dacia. in anul 271. dar granita a fost repede mutata pe Olt si Dunare. la o data care coincide cu un puternic atac al carpilor . Hadrian. iar dupa acest moment inceteaza circulatia monedelor romane si nu mai exista inscriptii. .Muntenia au fost si ele ocupate pentru scurt timp. in anul 256. Chiar daca se considera ca parasirea Daciei s-a facut in vremea lui Aurelian.dacii liberi din Moldova -.

Insa in mod cert. retragerea la sudul Dunarii a vizat intreaga armata si .Este greu de apreciat care a fost numarul total al romanilor E greu de admis ca dacii si-ar fi insusit limba dusmanilor stabiliti in Dacia.

in primul rand din sudul Dunarii. nici chiar din Italia. pe . dar si un numar mare de familii bogate de coloni. dar numarul acestora nu il depasea pe cel al autohtonilor. din Tracia. apoi din Asia Mica. care nu doreau sa ramana in calea migratorilor. ci din provincii apropiate. care nu aveau unde pleca. atasati de pamant. cu aceste efective de romani s-a intemeiat in sudul Dunarii o noua "Dacie". lipsite de protectia imperiului. De altfel.administratia. In nord au ramas colonistii mai saraci. Acesti colonisti vorbeau o latina precara. De unde veneau acesti colonisti? In nici un caz din Roma.

nu au nici o dovada. numarul mare de militari adusi in Dacia. Parghiile acestei romanizari au fost: colonizarea masiva. cum s-a produs romanizarea? Cercetatorii au incercat sa explice in fel si chip cum a fost posibil acest lucru. Ca a fost intensa. Este foarte posibil ca cei veniti din sudul Dunarii sa fi fost din acelasi neam cu dacii si sa fi vorbit o limba asemanatoare cu a lor. si au ajuns la concluzia ca a avut loc o romanizare intensa si organizata. Atunci. nici atat. Ca a fost organizata. .care o foloseau pentru a comunica intre ei. dar nu isi abandonasera limba materna.

raspandirea cultelor religioase din imperiu in defavoarea celor autohtone. dezvoltarea unei retele dense de comunicatii. Luate la rand. acordarea de drepturi politice si chiar a cetateniei romane. Colonizari masive.deoarece era o provincie de granita. raspandirea latinei prin intermediul crestinismului popular. drumuri si scoli s-au facut si in alte provincii. implementarea sistemului de invatamant roman. si nici puse toate laolalta. in masura mult mai mare si pe . relatiile economice stranse dintre autohtoni si noii veniti. nici una din aceste "parghii" nu convinge.

Iar crestinismul nu a putut juca un rol capital in raspandirea latinei. si anume . Problema consta in abordarea modalitatii in care dacii au fost romanizati. caci nu avea cum sa patrunda in sec. . fara ca aceasta sa influenteze sortii romanizarii. E cu totul absurd sa ne imaginam ca au fost substituite cultele autohtone de cele din imperiu. Comercianti au fost peste tot.se considera ca toti dacii au intrat in contact cu structurile romane. Ii-Iii in Dacia. ele au circulat mai mult intre colonistii romani care leau adus.perioade mult mai lungi. drepturi politice s-au acordat mai multe in alte parti decat in Dacia.

la povestile si ghicitorile lor stramosesti. Cum se paraseste o limba Lingvistii (si.cand firesc este sa presupunem ca oamenii simpli au ramas la gospodariile si stanile lor. Dar cum s-a ajuns . Romanii erau grupati in orasele nou construite. ca au renuntat la doinele si vorbele lor de alint. vorbind in continuare in limba lor. inaintea lor. putini au fost cei care s-au integrat in lumea rurala. unii nespecialisti) neau invatat ca dacii si-au parasit limba repede. in favoarea limbii cuceritorilor.

aici? Cum a fost posibil ca dacii sa-si paraseasca limba atat de repede. iar dupa retragerea romanilor. sa continue sa foloseasca limba dusmanului. in loc sa revina la limba lor materna? Pentru cei mai multi specialisti. fie chiar purtatori ai titlului de academician. important este doar rezultatul. nu mai conteaza procesul. Si totusi. nu putini au fost aceia care au intuit dificultatile demonstrarii romanizarii. Ideea ca dacii .

singura formula decenta este cea a lui Gh. desi nu au fost constransi sa o faca.Columna Traiana. Procesul nu este imposibil. Bratianu. preluata de la istoricul francez Ferdinand Lot: o enigma si un miracol istoric. inainte de razboaiele cu romanii. . Pentru a explica romanizarea atat de rapida. ci doar nedemonstrabil. Iorga si Parvan admiteau ca a existat o faza pregatitoare. istoria infrangerii dacilor au renuntat la limba lor intr-un interval foarte scurt. In aceste conditii. pluteste in apele tulburi ale lipsei de logica.

in care dacii au luat contact masiv cu civilizatia romanilor si cu limba latina. exceptie facand eventualele casatorii mixte. meseriasi si alte categorii de vorbitori de latina. Cateva cuvinte latinesti vor fi invatat si autohtonii. care au ajuns in Dacia inaintea lui Traian. Si totusi. Este vorba de comercianti. pentru a o invata pe a strainului. Dar pana la a presupune ca o mana de mestesugari si negustori au pregatit . pentru a se intelege cu acesti oaspeti. oricat de multi latinofoni s-ar fi perindat pe plaiurile Daciei. este absurd sa ne imaginam ca vreunui dac i-a venit ideea sa-si lase limba.

autohtonii ajung sa vorbeasca bine cea de-a doua limba. fara sa o stapaneasca la perfectie. e cale lunga si intunecata. autohtonii continua sa vorbeasca in limba lor. care cunoaste cel putin trei faze.romanizarea. Cum se paraseste o limba in favoarea alteia? Printr-un proces complex si de lunga durata. In cea de-a doua faza. iar uneori introduc cuvinte si tipare din limba materna in cea straina. Intr-o prima faza. dar sunt capabili sa converseze si in cea de-a doua limba. necesare unui minimum de comunicare. Dar oricat de bine s-ar fi . Este vorba de cuvinte si expresii putine.

mai ales in mediul femeilor. se ajunge la renuntarea definitiva la limba materna in favoarea limbii straine. care isi cresteau si educau copiii in limba stramoseasca. in faza a treia. desi nu . ar trebui sa admitem ca dupa circa un secol si jumatate. dacii au renuntat la limba lor. romanizarea a fost ireversibila. iar femeile dace si-au crescut pruncii in limba ocupantului. barbatii find cei care intrau in contact mai frecvent cu vorbitorii celeilalte limbi. In sfarsit.ajuns la stapanirea limbii straine. tot limba materna predomina. Aplicand principiul la societatea dacica.

cu toate fazele sale peste care nu se poate sari. este foarte dificil de imaginat. Au fost interesati dacii din armata. Talmaciul dacilor La toate dificultatile enuntate mai sus. cei care intrau in contact cu . Dar. aceea a numarului dacilor "interesati" in a-si abandona limba si a o inlocui cu cea a cuceritorilor. incat procesul.putem sti cate femei au fost bucuroase sa se marite cu ucigasii sotilor lor. timpul a fost atat de scurt. cu toate acestea. se mai adauga una.

administratia si chiar obtineau posturi in structurile noii provincii. din contra. ci. cu siguranta inversunati impotriva romanizarii. de munte. N-au Sarmizegetusa romana. aflati mai departe de orase si castre. cei ce locuiau in preajma oraselor si a castrelor si le deserveau. Ruinele fost interesati. oamenii simpli din diverse . taranii din satele mai retrase. femeile din familiile mixte.

prin intermediul caruia . nu cu mult inainte de abandonarea Daciei. desigur. care nu urmareau beneficii de pe urma romanilor. de latina vulgara. dupa o suta si ceva de ani. Iii. Putem presupune ca. in momentul retragerii romanilor.categorii. Insa cel mai mare procent din populatia dacica de rand din provincie nu renuntase definitiv la limba sa. O inscriptie de la inceputul sec. din vremea lui Caracalla. adica "translator al dacilor". o anumita parte a populatiei din Dacia vorbea perfect latineste (e vorba. pomeneste de existenta in armata romana a unui interpres dacorum. nu de cea literara).

Oricum. pentru ca le incurca planurile. nu a facut decat sa o adanceasca. A vorbi latineste dupa ce . Evident. retragerea romanilor.romanii comunicau cu dacii. Retragerea romanilor si urmarile ei Ca si cum lucrurile nu ar fi fost suficient de complicate. romanii aveau nevoie de traducatori ca sa-i inteleaga pe daci. ramane ideea ca macar uneori. sau sustin ca e vorba de negocierile cu dacii liberi. care ar fi trebuit sa rezolve enigma. istoricii si lingvistii nostri o ignora.

odata cu echilibrarea provinciei. Sau. limba materna ar fi trebuit sa recastige terenul pierdut.provincia a fost abandonata de romani nu mai reprezenta un avantaj. Cum cei mai multi daci ajunsesera pana cel mult in faza a doua. chiar daca era un avantaj. Dar nu! Conform istoricilor. fara a-si fi abandonat limba stramoseasca. cea in care vorbeau ambele limbi. abandonul limbii materne nu avea logica. logica ne indeamna sa presupunem ca. dupa retragerea aureliana. limba . iar dacii sa renunte treptat la bilingvismul daco-roman si sa vorbeasca doar in limba lor.

in fosta provincie. iar procesul romanizarii a continuat vertiginos. sa persiste si sa se intareasca. teoretic. un reviriment spectaculos: ceramica dacica. pastrarea romanitatii lingvistice dupa redobandirea libertatii este un mister si mai tulburator. Arheologii nu se inteleg la acest capitol cu lingvistii: in vreme ce romanitatea limbii pare.latina s-a "consolidat" in mod misterios. riturile dacice de incinerare . daca procesul romanizarii este o mare enigma. in secolele V-Vi. cultura materiala dacica cunoaste. manat de un mecanism necunoscut. In concluzie.

Cine alimenta aceasta cultura materiala? Au fost romanizati dacii liberi? Si pentru ca cele infatisate mai sus nu reprezinta decat o mica parte dintr-o mare enigma. .iau locul culturii provinciale romane. acum in regres evident. pe care astazi nici un istoric sau lingvist nu ar vrea sa o auda: ce s-a intamplat cu dacii liberi? Stim ca provincia romana Dacia cuprindea doar un sfert din teritoriul locuit de daci. sa formulam intrebarea cea mai grea.

.Celelalte trei sferturi au ramas in libertate. s-au stabilit in mai multe valuri in fosta provincie. atacandu-i foarte frecvent. de carpi si costoboci. dupa redobandirea libertatii Daciei. dar si imperiului. iar in Moldova. Ei sunt dacii liberi. romanizare! Cel putin asa . in limba lor. iar dacii care le locuiau au continuat sa vorbeasca. Ei sunt cei care au dat teribil de furca romanilor din provincia proaspat cucerita. care a ajuns sa plateasca sume mari carpilor pentru a-i linisti. cunoscuti in nordul tarii sub numele de daci mari. Tot ei sunt cei care.. cum era firesc. contribuind la.

Cum? Au intrat. si a caror limba nu au invatat-o niciodata. treptat-treptat.sustin unii istorici: dacii liberii. limba latina! Toata istoriografia romaneasca. s-a straduit sa argumenteze felul in care dacii liberi s-au romanizat: caci nu incape indoiala. in teritoriile carora romanii nu au pus piciorul niciodata. cat si de dupa revolutie. atat dinaintea. Si desi romanii n-au ajuns pana la ei.. ca acestia au fost romanizati. spun specialistii. i-au ajutat pe dacii proaspat eliberati sa-si consolideze cunostintele de. in raza de influenta a romanilor.. decat printr-o mana de .

si desi nu existau mijloace de comunicare in masa. puternic impresionati de maretia imperiului roman. dacii liberi. si-au parasit cu totii limba si au inlocuit-o cu limba latina. printr-un misterios proces de telepatie in masa.negustori de oale. Unitatea incredibila a limbii romane Capidava .

in Italia. se vorbesc de asemenea dialecte diferentiate. atat sunt de diferite intre ele dialectele italienesti. ba unele dialecte reclama. Germania. E de ajuns sa amintim ca. Un sicilian si un lombard vorbesc practic doua limbi diferite. vorbitorii din nordul peninsulei nu se inteleg cu cei din sud decat prin intermediul limbii literare. Are subdialecte sau graiuri. In Franta. in . dar nu dialecte.O alta problema care ii nelinisteste pe cei ce vor sa cerceteze cu buna credinta istoria noastra o constituie unitatea incredibila a limbii romane. chiar si Spania. Limba romana nu are dialecte.

trebuie sa se fi dezvoltat o cu totul alta limba decat in teritoriul dacilor liberi. Cu alte cuvinte. Daca. or realitatea este . unde istoricii spun ca a avut loc o romanizare intensa. statutul de limba independenta. unde limba latina nu a avut cum sa se impuna si unde limba daca a continuat sa existe. cum este cazul asturienei. Ceea ce nu e cazul cu limba romana. iar limba dacilor ar fi disparut. galicienei sau corsicanei. dacii romanizati nu s-ar fi putut intelege cu dacii liberi. orizontul se incetoseaza: in provincia Dacia. insa.ultimul timp. Moldova si Maramures. privim in urma.

11. In fapt. Insa nimeni nu se intreaba cum de aceasta protoromana a fost atat de unitara in toate regiunile tarii. atunci cand vorbesc de aparitia graiurilor. nu se intorc in timp inainte de sec. sa se vorbeasca aceeasi limba ca in Ardeal. pe care au numit-o si protoromana. lingvistii.complet diferita. Pentru ei a existat o romana comuna unitara. unde a . unde Imperiul Roman nu a ajuns cu armata sa si unde dacii au trait in libertate. Cum e posibil ca in Moldova. in conditiile in care teritoriile romanizate trebuiau sa evolueze lingvistic cu totul altfel decat cele neromanizate.

insistenta cu care continuam sa clamam originea latina a limbii romane. Totusi. nici un lingvist serios de la noi din tara nu se indoieste de faptul ca limba romana e limba romanica. intr-o epoca in care stiinta limbii s-a mutat in laboratoare de neuro. ci doar o serie de regionalisme si unele particularitati de pronuntie? Scoala Ardeleana si baroana Nicholson Astazi.si .avut loc o intensa romanizare? Cum de nu exista nici macar o diferentiere dialectala.

o teama. dincolo de orice dubiu. denota o nesiguranta. Daca lucrurile ar fi clare. secuii si sasii isi justificau privilegiile prin originea lor nobila. cand in Ardeal romanii erau o natiune "tolerata". era . in vreme ce maghiarii. Dar lucrurile nu sunt clare. iar lingvistii nostri poarta barbile lungi si diplomele si mai lungi (ca sa-l citam pe Hasdeu) ale "doctorilor ardeleni" care i-au expulzat pe daci din istorie. In sec. am incheia acest capitol si ne-am apuca de lingvistica computationala. Xviii.psiholingvistica. iar istoria limbii ar trebui sa fie un capitol incheiat inca din secolul Xix.

la fel ca acum trei secole. Un fel de absurda frustrare a intelectualului roman. Totul de dragul de a .necesara gasirea unei origini nobile si pentru ardeleni. nu s-a stins. duce. in plin secol Xxi. formarea limbii romane si a poporului roman sunt pecetluite de dogme. la un extremism care nu are legatura cu stiinta: dacii sunt alungati din manuale. Astfel s-a creat mitul fondator al lui Traian si celebra incheiere "noi de la Ram ne tragem". parte a unei natiuni "tolerate" in Europa. Acest purism extrem a avut ecouri lungi si. cucerirea Daciei este aniversata cu fast. care se simte. din pacate.

Istorie si politica Imparatul Traian Romanitatea serveste astazi ca stindard al integrarii.fi mai europeni decat celebra baroneasa Nicholson. Istoricii ne invata ca suntem mai .

organizat in aceasta toamna de Muzeul National de Istorie a Romaniei. ne-au coborat din copac si ne-au adus in Europa. in parteneriat cu Ministerul Culturii si cu Rosia Montana . asadar.Gold Corporation: "Aceasta incorporare a Daciei in hotarele Imperiului Roman marcheaza prima incadrare a teritoriului de azi al Romaniei in spatiul unei civilizatii cu valente universale. Cam asa rezulta din programul manifestarii Dacia Provincia Augusti. Anul 106 reprezinta. un moment .europeni daca ii proslavim pe cuceritorii romani si exageram mostenirea romana: ei neau civilizat.

au venit migratorii. In urma lor. au cucerit. iar in urma migratorilor . poduri si orase. Dand Cezarului ce este al Cezarului. au exploatat aurul de la Alburnus Maior si au plecat. au construit drumuri. este aproape nula. prin sinuciderea sa. Dar mostenirea lor in Dacia. o prima "integrare" in Europa.important pentru istoria noastra. recunoastem ca romanii au construit o civilizatie stralucitoare si au contribuit enorm la istoria omenirii." Cu alte cuvinte. primul pas spre Europa l-a facut Decebal. desi nimeni nu are curajul sa o spuna. Romanii au venit.

A urmat apoi mai mult de un mileniu in care nimeni nu si-a mai amintit ca pe aici au trecut vreodata romanii. care este.nu a mai ramas. mostenirea romana? Nu putem spune ca romanii ne-au civilizat. caci urmarile scurtei perioade de aculturatie au disparut foarte repede. Deci. piatra peste piatra din ce construisera romanii. Daca Scoala Ardeleana nu ar fi facut un instrument politic din aceasta romanizare. Faptul ca vorbim o limba romanica nu ne face cu nimic mai europeni. Astazi. reclamarea . astazi. cine stie cand am fi descoperit ca am baut laptele lupoaicei. dupa 2-3 secole.

cu daci cu tot. medicina.originii romane are infatisarea unui penibil mit fondator. ca si cum nu am putea intra in Uniunea Europeana cu fruntea sus. credeau in nemurire si erau temuti si admirati de vecinii lor cei mai puternici. ca si cum dacii ar fi ruda de la tara cu care ne rusinam sa stam la masa Europei. la sarbatori. Oficialii de azi se jeneaza la auzul cuvantului "dac". cu toata istoria noastra. cu portul pe care il au . care astazi inca se mai imbraca. Uitam ca dacii cunosteau astronomie. Asta inseamna ca ne e rusine cu toti taranii nostri. care sa ne justifice europenitatea.

Cat am fost sub ocupatie rusa.dacii de pe columna lui Traian. cu toata traditia noastra ancestrala! Mecanismul este vechi. sa nu ne raportam la . Cand ne-am distantat politic de Rusia. Cand politica regimului a trambitat independenta si neamestecul in treburile interne. am rescris istoria si i-am impins pe slavi ceva mai la sud. numindu-i "cotropitori" si "dusmani". istoricii ne-au populat istoria cu slavi. i-am pus la index pe romanii lui Traian. incepand cu cultura Dridu. ne rusinam cu doinele si obiceiurile lor. Cand Ceausescu a vrut apoi sa fim originali.

daca vrem in Uniunea Europeana. pe care au ridicat-o-n slavi. inca acum 1900 de ani. Iar acum.nimeni si sa nu ne subordonam nimanui. Asta nu este stiinta! Tacerea specialistilor Arme dacice . romanii devin parintii nostri dragi si intelepti. istoricii au apelat la individualitatea culturii dacice. care neau luat de mana si ne-au adus in Europa.

"Ma indoiesc. nu-si pun intrebari. Raspunsurile la intrebarile formulate mai sus nu pot veni decat in urma unui studiu extrem de serios al mai multor echipe. teama de a nu-si vedea opera de o . din ratiuni care pentru ei sunt mai inalte decat sfantul adevar: obedienta in fata unor interese politice. Cercetatorii nostri nu se indoiesc. deci ei nu exista in stiinta adevarata. De ce tac specialistii? De ce refuza sa-si puna intrebari? Probabil. deci exist". ci doar in dimensiunea dogmelor. deci cuget. cuget.

disperata. nevoia irationala. de a avea dreptate. • Aurora Petan ====================== Pierit-Au Dacii? .viata rasturnata.

pana la noi nu a ajuns mai mult de 10%! Stranie si tragica soarta a unor documente distruse din voia destinului sau cu buna stiinta. in beciurile vreunor manastiri sau biblioteci! Drama izvoarelor scrise . ori care poate zac inca nestiute. Din tot ce s-a scris despre daci in antichitate.Bust de nobil dac (tarabostes) Gauri Negre Ale Istoriei. Scrieri pierdute cu privire la daci.

din pricina fanatismului care a dus la incendieri .Pana la aparitia tiparului in sec. 16. scrierile antice au supravietuit cu destula dificultate. Totusi. prin intermediul copistilor. din noianul greu de evaluat de scrieri ale eruditei antichitati. fie cu reavointa. fie din pura intamplare. s-a pierdut enorm de mult.

probabil. fie din neglijenta. aceasta soarta: nu au reusit sa traverseze veacurile. lasandu-ne impresia ca acest neam a fost fie ignorat de marile puteri vecine. nici 10% din ce s-a scris despre acesti nestiuti locuitori ai pamanturilor de la nordul Dunarii. pe Strabon si pe Dio Cassius. cu putinele lor fragmente in care se vorbeste despre geti si daci. fie pur si simplu prea "barbar" ca sa . ignoranta sau dezinteres.de biblioteci. Istoricii nostri ii citeaza adesea pe Herodot. Ceea ce a ajuns pana la noi nu reprezinta. Scrierile care marturiseau despre geti si daci au avut. aproape toate.

cat si prin relatiile pe care le-au avut cu cei din jur si prin razboaiele pe care leau dus. un istoric uitat din veacul al Xix-lea. decat ni s-a spus in cartile de istorie. Cu exceptia lui Al. atat prin modul lor de viata si prin religia si credintele lor. dar care s-au pierdut. pe care . Insa cata vreme aceste marturii exista. Papadopol-Calimah.prezinte interes. Totusi. exista numeroase marturii antice despre scrieri care vorbeau de stramosii nostri. trebuie sa tinem cont de ele si sa admitem ca s-a scris mult mai mult despre geti si daci. ca acestia au starnit interesul vecinilor lor intr-o masura mare.

nimeni nu il citeaza si a carui opera a fost in totalitate ignorata pana in prezent, nimeni nu a incercat pana acum sa faca o evaluare completa a ceea ce s-a pierdut din documentele despre daci. Conform acestuia, numarul autorilor care au scris sau doar au pomenit in treacat despre stramosii nostri este de... aproape trei sute. Nu stim daca pentru alte neamuri s-au facut astfel de evaluari. Nu stim daca soarta izvoarelor privitoare la daci a fost mai vitrega decat a altora. Marele invatat Posidoniu calatorise la gali si scrisese o carte despre

acestia, astazi pierduta. Imparatul Claudiu scrisese si el o istorie a etruscilor in 20 de volume, din care nimic nu a ajuns pana la noi. Totusi, despre gali stim multe lucruri din alte izvoare, de la etrusci avem monumente si inscriptii, doar dacii s-au dovedit mult prea "tacuti", ori poate noi nu am cautat indeajuns, caci suntem prea putin interesati de soarta lor... Unde "s-au ascuns" getii si dacii?

Pentru antici, in vremurile cele mai indepartate, teritoriile de la nordul Dunarii reprezentau un loc enigmatic, populat de fiinte mitice. Cu timpul, pe masura ce relatiile comerciale s-au dezvoltat si sfera de influenta a lumii grecoromane s-a extins, getii si dacii au inceput sa fie mai bine cunoscuti si pomeniti in scrierile grecilor si ale romanilor. Totusi, putini au fost aceia care au scris ceea ce au vazut cu ochii lor, caci putini au calatorit pana pe aceste pamanturi. Astfel ca majoritatea informatiilor pe care ni le transmit aceste izvoare sunt informatii de a doua sau a treia mana,

aproximative, deformate, transmise din gura in gura printr-un fel de "telefon fara fir". Au existat si lucrari ale unor martori oculari care au fost in Dacia si au descris cu mare exactitate geografia, istoria, organizarea politica si sociala, traditiile, poate si limba dacilor, dar toate aceste scrieri s-au pierdut. Vom reveni mai jos asupra lor.

Columna lui Traian Prin urmare, informatiile pe care le mai avem sunt adesea confuze. Ba mai mult, anticii nu faceau intotdeauna distinctie clara intre sciti si geti sau intre traci si geti, iar mai tarziu, ii confunda pe geti chiar cu gotii (cu sau fara intentie) sau cu alte neamuri. Astfel ca, nu de putine ori, sub referintele la sciti, traci, goti etc. se pot ascunde informatii pretioase despre daci si geti. Ce fel de evenimente consemneaza scrierile vremii? In primul rand, inregistreaza numai evenimente politice si militare

importante - razboaie, victorii, aliante, tradari, asasinate, succesiuni la tron, iar o perioada de pace si liniste este aproape intotdeauna absenta din documente. Asadar, cei ce traiau in pace traiau intr-un fel "in afara" istoriei. In al doilea rand, istoria scrisa este aproape intotdeauna istoria invingatorilor. De aceea, izvoarele latine nu vor pomeni prea mult despre autohtoni, ci in primul rand despre romanii colonizatori, si tot de aceea, mai tarziu, numele dacilor sedentari si pasnici dispare din scrieri, in primul plan fiind gotii, gepizii, hunii si alti migratori cu o istorie "activa".

Primele informatii Putem presupune ca primele informatii despre geti au fost consemnate de popoarele orientale cu care acestia au intrat in contact, in primul rand pe calea comertului. Dar din cronicile orientale nu ni s-a pastrat nici o informatie cu privire la geti. Comertul i-a pus in contact cu scitii de pe tarmurile nordice ale Marii Negre, cu persii, cu fenicienii, cu neamurile din Asia Mica si chiar cu egiptenii. Documentele acelora ii vor fi pomenit si pe

stramosii nostri, cel putin cei dobrogeni. Cel mai vechi eveniment in care sunt antrenati getii este cel pomenit de Herodot cu referire la campania lui Darius (sec. Vi i.Cr.), regele persilor, impotriva scitilor, care, inainte de a ajunge la Istru, ii biruie si pe geti. Cea de-a doua informatie ne trimite in timp doua secole mai tarziu si se refera la expeditia impotriva tribalilor a lui Alexandru cel Mare (sec. Iv i.Cr.) care, ajuns la Dunare, infrunta opozitia getilor. Numarul mare al geografiilor pierdute, in care foarte probabil erau descrise si teritoriile getice, face ca misterul sa fie si mai adanc.

Insusi marele geograf Strabon a scris o carte despre Tracia si Dacia, astazi cu desavarsire pierduta. Marele geograf Marin din Tyr descrisese in amanuntime teritoriile locuite de geti si daci, dar lucrarea sa nu a ajuns pana la noi, decat intr-o palida masura, prin intermediul unei prescurtari facute de Ptolemeu. Una dintre geografiile pierdute apartinea lui Demetrios din Callatis (actuala Mangalia), iar datele prezentate de el cu privire la teritoriile getilor trebuie sa fi fost foarte exacte. Nici hartile, nu putine, care infatisau lumea cunoscuta in vremea dacilor nu au ajuns

pana la noi: de la cea mai veche harta a lumii despre care avem stiinta, cea a lui Anaximandru (sec. Vi i.Cr., invatat care a calatorit pana la sciti), si pana la cucerirea romana, nu s-a pastrat absolut nici o harta care sa infatiseze Dacia veche. Cele mai vechi harti reprezinta Dacia de dupa cucerire. Un interes aparte au starnit, cu siguranta, religia si credintele getilor, mult diferite de ale altor neamuri din Europa, dar si in acest aspect documentele pierdute spuneau de buna seama mult mai mult decat cele pastrate.

Un get celebru: regele Dromihete Grecii aveau o admiratie fata de "barbari" (cuvant care inseamna in greceste "balbait, persoana care vorbeste o limba de neinteles", caci asa le pareau grecilor cei care vorbeau alta limba decat a lor), pe care si-i reprezentau ca virtuosi, curajosi si generosi. Un celebru model il constituie regele get Dromihete (sec. Iii i.Cr.), care l-a invins pe Lisimah, unul dintre urmasii lui Alexandru cel Mare. Acesta venise cu oastea macedoneana impotriva getilor, dar a fost infrant si luat prizonier, impreuna cu fiul

sau, Agatocle. Dromihete i-a dus pe prizonieri la cetatea Helis, resedinta sa, i-a ospatat regeste la o masa scumpa, cu pocaluri si vase de aur si argint, in vreme ce el si getii sai stateau la o masa de lemn, modesta. Apoi i-a eliberat, spunandu-le ca, daca au acasa atatea bogatii, sa nu mai ravneasca la avutul modest al altora. Campania lui Lisimah si patania de la curtea generosului rege get au fost mult preluate si citate in scrierile vechi, dar tocmai acele scrieri care le prezentau in amanunt s-au pierdut - in primul rand cartea 21 din "Biblioteca Istorica" a lui Diodor din Sicilia,

apoi istoria universala a lui Polibiu si altele. Tot ce stim despre aceasta victorie a getilor provine din prescurtari si marturii marunte. Epoca lui Burebista

Statuie de nobil dac de pe arcul lui Constantin

De la Dromihete la Burebista se intinde o perioada de mai mult de doua secole de mare pustietate documentara. Fie ca dacii traiau in pace si nu au atras atentia grecilor si romanilor, fie ca scrierile care se refereau la acea epoca s-au pierdut, noi nu stim mai nimic despre acele vremuri. De la Strabon avem cateva informatii pretioase despre epoca lui Burebista, cu care vestitul geograf era contemporan. Dar Strabon la randul sau a folosit lucrarile lui Posidoniu, cel mai invatat om al acelei epoci. Din pacate, nici o scriere a lui Posidoniu nu s-a pastrat pana astazi. Dio

Cassius scria si el, in cartile sale pierdute, despre aceasta epoca. Augustus insusi, contemporan cu Burebista, a scris despre propria sa viata, lucrare si ea pierduta, unde fara indoiala ca pomenea si de relatiile cu Dacia. Momentul cuceririi Daciei: o imensa gaura neagra De la Burebista la Decebal avem din nou o mare lacuna documentara. Cateva nume de regi daci ne sunt pomenite de catre Iordanes,

Istoricul Titus Livius includea aceasta perioada in opera sa uriasa. s-au pierdut. care a decretat crima de stat citirea acestei lucrari. Informatiile despre daci reapar in preajma conflictului cu imparatul Domitian. Evenimentele premergatoare cuceririi . si papei Grigore cel Mare. care a dispus arderea sa. dar cartile 124 si 125. Distrugerea operei marelui istoric se datoreaza imparatului Domitian.dar mai mult nu stim. cand batranul rege Duras ii cedeaza tronul lui Decebal. dedicate Daciei. inainte de epoca crestina. din pricina ca in paginile sale se vorbea despre minuni.

sa fie mult mai mare decat pentru epoci mai indepartate si mai nesigure. colonizarea si organizarea provinciei. Si totusi. exilat in Dacia din pricina . O bizara coincidenta a facut sa se piarda cam tot ce s-a scris despre daci si razboaiele lor cu romanii. Ne-am fi asteptat ca numarul izvoarelor scrise din acea epoca. campaniile lui Domitian si ale lui Traian. ajunse pana la noi.. prazile imense luate de la daci . infrangerea dacilor si intemeierea provinciei Dacia..sunt evenimente care au avut parte de numeroase si detaliate consemnari in scrierile vremii. Dio Chrysostomos.Daciei de catre romani.

pierduta astazi cu totul. istoria si obiceiurile dacilor. precum si societatea dacica.urii lui Domitian. rechemat de Nerva si apoi foarte pretuit de Traian. Aceasta nepretuita lucrare prezenta. a scris o istorie a Daciei intitulata Getica. Din aceasta scriere avem doar cateva foarte mici . campaniile lui Traian si furniza valoroase informatii cu privire la daci. pregatindu-se pentru razboaiele cu imparatul Domitian. O alta Getica a fost scrisa de Criton. Probabil scrierea sa infatisa cu mare precizie geografia. cu siguranta. medicul personal al lui Traian si martor ocular al evenimentelor din Dacia.

citate de un autor tarziu. Nici acest edict nu a ajuns pana la noi. Traian a publicat un edict prin care dadea seama de toate operatiunile sale in Dacia si expunea bugetul cheltuielilor de razboi. citate de un gramatic). Dupa intoarcerea triumfala la Roma. Al treilea martor ocular care a scris despre daci a fost insusi imparatul Traian. Dar Traian a .fragmente. Si acesta este pierdut in intregime (au ramas doar cinci cuvinte. in care a consemnat cu grija toate etapele si aspectele campaniilor sale. El a compus un jurnal de razboi intitulat De bello dacico ("Despre razboiul cu dacii").

dar ale caror scrieri astazi sunt pierdute cu desavarsire. a scris si el pe larg. a scris o biografie a imparatului. Tacit insusi. dar care nu a ajuns pana la noi. deci si despre cucerirea si colonizarea Daciei. Pliniu cel Tanar. pastrate doar in parte. prieten apropiat al lui Traian. intr-o .avut biografii sai. Pe langa acestia. infatisand expeditia lui Traian. in Istoriile sale. marele istoric roman contemporan cu Traian. Cunoastem numele a cel putin patru istorici biografi. Tacit a scris mult despre daci. insa tocmai capitolele acelea s-au pierdut. care au scris despre viata si faptele sale. Mai mult.

Dar si aceasta istorie a pierit in negura vremii. Hadrian si Antoninus Pius. un bun prieten al lui Pliniu. a scris in versuri istoria expeditiei lui Traian. din care ne-a ramas numai jumatate. Cartea 22. Appian. despre cucerirea Daciei si intemeierea provinciei. E posibil chiar sa-l fi insotit pe ilustrul sau prieten in Dacia si sa fi fost martor la evenimente. poem astazi pierdut.istorie a epocii sale. Caninius. se afla tocmai intre cartile . care continea o istorie a Daciei. a scris in douazeci si patru de carti Istoria Romanilor. un mare istoric care a trait in vremea imparatilor Traian.

Dar si lucrarea sa de capatai. care cuprindea expeditiile lui Traian in Dacia. Marele istoric Dio Cassius a scris si el o istorie a domniei lui Traian. la care a muncit 22 de ani. nimicita cu totul de timpul necrutator. a ajuns la noi doar fragmentar. Intre cartile pierdute se afla si intreaga carte 67. monumentala Istorie romana. caderea dacilor . care cuprindea expeditia si razboaiele lui Domitian contra dacilor si relatari ample etnografice. mare parte a ei fiindu-ne cunoscuta doar din unele rezumate tarzii.pierdute. Tot pierduta este si cartea 68. istorice si geografice despre Dacia.

Ammianus Marcellinus a scris o istorie de la Nerva pana la Valens.sub dominatia romanilor si colonizarea Daciei. In sfarsit. care a avut aceeasi stranie soarta: pierduta cu desavarsire. ca si din multe altele. dar aceasta importanta scriere ne-a parvenit cu totul ciuntita. Din 31 de carti care o alcatuiau. Din acestea nu avem. a scris o biografie a lui Traian.Cr. Plutarh. Apollodor din . cele dintai 13 au pierit si tocmai acelea in care se trata si despre Dacia si in care se scria istoria de la anii 96 pana la 350 d. plina si aceasta de lipsuri. celebrul istoric grec. decat o foarte modesta prescurtare tarzie.

Dacia dupa Traian si disparitia dacilor din izvoare Portretul regelui Decebal de pe Columna lui Traian .Damasc a scris o carte in care descria detaliat constructia podului lui Traian. Nici aceasta nu a putut strabate veacurile...

despre colonistii adusi aici. despre viata in coloniile intemeiate. "Cartile getice". cu marea masa a dacilor de rand. 2 d. ale caror temple fusesera facute una cu pamantul de catre romani. Dar nici un document nu ne spune ce s-a intamplat cu nobilimea si preotimea daca. au fost inghitite de . care continua sa fie o enigma: aflam doar despre organizarea administrativa si militara a noii provincii Dacia. cu zeii lor. scrise de Polyainos in sec.Informatiile istoriografice din perioada urmatoare nu se refera aproape deloc la dacii autohtoni..Cr.

desi prezenta lor pe vechile teritorii nu poate fi pusa la indoiala.Cr. asa cum ne demonstreaza izvoarele arheologice. tacere absoluta.monstrii intunecati ai timpului. In Dacia se perinda nenumarate neamuri migratoare. traditiile. .dacii. dar nu mai aflam absolut nimic despre oamenii pamantului . Dupa aceea. pe care izvoarele vremii le consemneaza cu constiinciozitate si curiozitate. tacerea este si mai adanca. cand carpii din Moldova dau de furca romanilor. Avem cateva mentiuni ale dacilor liberi. Iv d. Dupa abandonarea provinciei sub Aurelian. ultimele din sec.

needitate si chiar in primejdie de distrugere. Cum au disparut scrierile vechi O scurta insiruire. a distrus in anul 747 i. foarte multe manuscrise au ramas necercetate. ametitoare. .folclorul si chiar lingvistica. de crime culturale ne poate deslusi tragica soarta a scrierilor din antichitate pana la aparitia tiparului. toate scrierile care cuprindeau istoria si faptele regilor predecesori ai sai.Cr. Dar chiar si dupa Guttenberg. Nabonassar. regele Babilonului.

intre altele pe Titus Livius.Renumita biblioteca din Alexandria. toate cartile si bibliotecile din Armenia. grecilor. in anul 604. Luptele intre crestini si pagani au fost fatale.Cr. Sfantul Papa Grigore cel Mare arde. mezilor. mii de carti pagane. . si ele. persilor. toata literatura armeana. cartilor. care era o comoara pentru istoria asirienilor. In zilele Sfantului Apostol Pavel. care numara la un moment dat 700. Sfantul Grigorie "Luminatorul Armeniei" arde in 277 d.000 de volume. a pierit cu totul intr-un incendiu cand Cezar a cucerit Alexandria. efesienii si-au ars in piata toate bibliotecile.

600. Biblioteca din Cairo. . mai multe biblioteci au cazut in mainile lor si au fost distruse. In 640.000 de volume de teologie.000 de volume.getilor si a tuturor neamurilor cu care armenii au avut a face in curs de secole. arabii invadeaza Alexandria si ii ard biblioteca. Dar in anul 1073 turcii au pradat si distrus aceasta imensa biblioteca.000. a califilor Egiptului. mai vestita decat cea a califilor. Cand musulmanii au cucerit provinciile persane. la randul lor. Navalirile barbarilor au distrus. nenumarate biblioteci. avea peste 1. Biblioteca de la Tripoli (Siria). cuprindea 3.

stiinte. Matei Corvin fundase la Buda o mare si pretioasa biblioteca. dupa caderea Imperiului Bizantin. Acest depozit de eruditie cuprindea o multime de scrieri antice. In 1526. adunand carti cu cheltuieli enorme. Tripoli a cazut sub stapanirea francilor comandati de Raimond Iv si nepretuita biblioteca a fost prefacuta in cenusa. Manastirile de la muntele Athos au fost un . cand sultanul Soliman a cucerit Buda. istorie. traditii. geografie! Dar in 1105. dupa batalia de la Mohacz. cu totul pierdute astazi. din Italia si din Grecia. a dat foc si a devastat aceasta biblioteca.

bibliotecile de pe Sfantul Munte au fost silite sa furnizeze turcilor manuscrise pentru fitilele tunurilor! Astfel au pierit mii de lucrari de mare pret. zac inca zeci de mii de . la inceputul razboiului de independenta a Greciei. In marile biblioteci de manuscrise din lume.. In 1820. Si totusi. Suntem indreptatiti sa speram ca nu toate scrierile care au pierdut lupta cu timpul sunt disparute definitiv. dar bibliotecile de la acest munte au suferit multe devastari.mare depozit de scrieri manuscrise vechi. cum sunt Biblioteca Vaticanului si cea a manastirii Sfanta Ecaterina de pe muntele Sinai..

Papadopol-Calimah: un nume de strada in Tecuci Portretul regelui Burebista pe un medalion de bronz . Timpul poate sa ne mai rezerve mari surprize! Al.manuscrise necercetate.

Papadopol-Calimah. al Xix-lea: Al. incepand cu 1872.P. nestiutul savant a publicat in revista "Columna lui Traian". timp de 6 ani. disponibile la acea vreme. Hasdeu. Pe parcursul mai multor ani. intr-o vreme . o serie de 19 articole.Multe dintre informatiile prezentate mai sus provin dintr-o ampla lucrare a unui istoric uitat din sec.chiar vicepresedinte al Academiei Romane. despre scrierile . Calimah a strans cu migala si precizie filologica toate informatiile despre scrierile pierdute cu privire la daci. Foarte bun cunoscator al limbilor latina si greaca veche. colaborator apropiat al lui B.

iar timpul trece in defavoarea sa. pe care le-a strans laolalta. putem sa ne facem o imagine reala despre cat si cum erau receptati dacii in antichitate.pierdute "atingatoare de Dacia". formeaza un tablou impresionant. Cele peste trei sute de nume de autori antici marturisitori despre daci. nu a fost editat. Nu e niciodata citat. neasteptat. Abia citind cele 150 de pagini de text din lucrarea lui Papadopol-Calimah. Soarta lor a fost asemanatoare cu cea a cartilor despre care a scris cu atata pasiune: desi a trecut doar un secol. nimeni nu-si mai aminteste de lucrarea sa. .

cei mai multi convinsi de putinatatea si chiar de lipsa de importanta a informatiilor istoriografice. orasul sau natal. Istoricii. Strabon si Dio Cassius despre geti si daci.Papadopol-Calimah este astazi doar un nume de strada in Tecuci. specialistii in izvoare antice nu au auzit de el si continua sa recite pe dinafara cele cateva fragmente din Herodot. Speram ca apropiata aparitie editoriala a operei lui Calimah in volum va determina o regandire a importantei surselor documentare despre daci si a imaginii acestora in ochii grecilor si romanilor. clasicistii. .

invitat sa viziteze Transilvania la inceputul sec. dar si in vremurile mai recente. putinele lucrari despre daci sunt urmarite de acelasi ghinion ca si vechile documente. al Xvii-lea de catre principele .Scrierile despre daci au aceeasi soarta si in epocile mai noi Pare de necrezut. Marele carturar si poet german Martin Opitz.

Despre o mitologie a dacilor. se documenteaza intens si lucreaza timp de 12 de ani la o lucrare monumentala: Dacia Antiqua. Dar manuscrisul a disparut fara urma dupa moartea sa.Gabriel Bethlen. . se indragosteste de aceste locuri. cerceteaza istoria si traditiile romanilor.

drumul tacut al documentelor despre . Sturdza: nici de soarta acestui manuscris nu se mai stie nimic. dar de soarta caruia nu se mai stie nimic. Xv si niciodata publicata (desi manuscrisul se afla la Vatican). stim doar ca a ramas in manuscris. De la misteriosul manuscris despre daci. aflat candva la Centrul National de Manuscrise din Ulan Bator. a scris o istorie a dacilor.S. pana la istoria getilor a carturarului italian Niccolo di Modrusa. Tatal sau. care a ajuns in arhiva din Petersburg a lui A. scrisa in sec. Hasdeu. Hasdeu.lucrare scrisa in limba rusa de savantul B. Al.P.

unde confuziile geti-goti si daci-dani.daci este acelasi: catre neant. Scrieri medievale precum Zamolxis. aflate la indemana cercetatorului. sunt inca ignorate la noi. erau frecvente. voite sau nu. Geografia lui Philippe Briet. Xvii si continand informatii inedite despre . nu merita soarta pe care o au. Dar daca documentele antichitatii au avut de traversat doua milenii de zbuciumata istorie. cele mai recente. primul legiuitor al getilor a lui Carolus Lundius si cea despre alfabetul getilor. a lui Vulcanius Bonaventura. sub pretextul provenientei lor din mediul carturaresc nordic. scrisa in sec.

Controversatele placi de plumb de la Sinaia. despre care s-a vorbit acum doi ani intr-un numar al revistei "Formula As". ingropam in uitare cele mai importante documente cu privire la daci care s-au scris . Daca acestea nu sunt falsuri. cu propriile noastre maini. care par sa reprezinte arhivele regilor daci. continua sa fie ignorate de catre specialisti.. inseamna ca noi. este cu totul necunoscuta cercetatorilor romani.daci.. facand hartia sa roseasca. ci documente autentice (si exista multe argumente in favoarea acestei din urma ipoteze). Si lista poate continua.

ca au disparut aproape toate scrierile despre daci? Ce nestiut blestem bantuie memoria acestor enigmatici si bravi stramosi ai nostri si ce magie poate rupe acest blestem? Este tot o intamplare faptul ca specialistii au decretat drept "falsuri" niste documente pe care nu leau cercetat niciodata. Dacii . refuzand sa creada ca dacii si-ar fi putut scrie propria istorie pe placi .un subiect incomod Este oare o simpla coincidenta.vreodata. o intamplare.

de aur sau de plumb? Al cui somn este deranjat de acesti intelepti si curajosi daci. Acum. care nu fac decat sa-si ceara dreptul la istorie? Este oare tot o intamplare ca singurul care s-a ocupat vreodata de dramatica poveste a disparitiei manuscriselor despre daci a fost in totalitate ignorat? Soarta lui PapadopolCalimah este una emblematica. atat de proslaviti in anii comunismului. a nu vorbi despre daci reprezinta un absurd si inutil semn de . Despre daci se vorbeste in mediile academice putin: ei sunt "barbarii" Europei. cand autohtonismul era ideologizat.

dizidenta. noi am fi fost probabil francezi. decat de Sarmizegetusa. Suntem romani tocmai pentru ca stramosii nostri au fost daci: daca ar fi fost celti. A ignora sau a contesta importanta componentei dacice a . iar daca ar fi fost iberi. trebuie sa ne uitam trecutul si traditiile. astazi am fi fost spanioli. daca vrem cu Occidentul. Nimic mai gresit! Nu putem fi universali decat prin ceea ce avem particular. e de preferat sa vorbim mai mult de Roma. de manifestare anti-comunista si de simpatie pro-europeana: daca vrem in Europa.

• Aurora Petan ============ • Povestile Ceahlaului Varful Panaghia .istoriei noastre inseamna a nega propriul nostru specific romanesc.

sufletul omului se transforma in piatra. lasand in urma lor nume precum Ghedeonul. Dimitrie Cantemir spunea despre el ca ar fi fost la fel de celebru precum Olimpul sau Pindul. Sihastrii si-au facut veacul pe Ceahlau din cele mai vechi timpuri.Fara povesti. Turnul . Isi pierde zborul. Se rataceste de Dumnezeu Nu exista la noi in tara munte mai cantat de poeti si mai intesat de povesti decat Ceahlaul. daca ar fi intrat in basmele vechilor greci. Batca Popii.

Sihastrilor sau La Chilii. Urcau si sateni i din satele dimprejur. pentru praznic si hore. pe 6 august. pentru a face rugaciuni. imbracati de sarbatoare. In aceasta zi. Ceahlaul este singurul munte de la noi care avea hram si sarbatoare. de cu noapte. Considerat al doilea munte sfant al ortodoxiei dupa Athos. preotii urcau sus pe poienile dintre stanci. . Schimbarea la Fata.

Asachi. Unii carturari spun ca aici ar fi fost Kogaionul. Stanca Dochiei si alte locuri ce au zamislit legende. Hogas. Cosbuc. Vulturul lui Traian. Goga. Sadoveanu si atatia alti scriitori. muntele sfant al dacilor. Atata frumusete. istorie si spiritualitate la un loc e . Alecu Russo. Masa Dacica. oprinduse la cate o stana sa mangaie mioarele.Intr-atat de sfant a fost dintotdeauna Ceahlaul pentru oamenii locului! Si chiar din vremea dacilor si dinaintea lor. L-au cantat Alecsandri. aici se afla Jiltul Zeilor. Dumnezeu cobora pe Ceahlau si umbla descultprin poieni. Pavilionul dacic.

chipuri de zane adormite sau zei pagani care au nascut sute de povesti. sperand sa pot culege ceva din sfintenia de altadata a Ceahlaului. Am plecat in cautarea acestor povesti prin satele de pe malul lacului Izvorul Muntelui. Stancile sale. Dochia. pe care batranii le istoriseau in serile de iarna. au in schimb forme ciudate.greu de gasit in alta parte. printesa dacilor Mitica Letsta sprijinit de gard. langa o gramada . la gura sobei. nu foarte inalte.

Dochia ii zacea. "Si cu Dochia ce . stie ce inseamna lupta. dar tot Traian a fost mai tare. in clipele in care se lasa prins de lumea povestilor.de lemne. ai mai frumoasa. Si dacii s-au batut vitejeste sa-si apere pamantul. cu chip de bunic blajin. fata lui Decebal o fujit si s-o ascuns in muntii astia. Are 91 de ani si este veteranul satului Ceahlau. A fost si el in razboi. priveste in zare spre munti. ca Traian o pus ohii pe ea.. Ochii ii rad din cand in cand. Era frumoasa tare." Lumina domoala a dupa-amiezii ii scalda chipul uscativ. depanand povesti. "Cand s-o batut Decebal cu Traian.. Slab si drept.

Lacul Izvorul Muntelui Dochia a venit de la Sarmizegetusa. Cu Dochia e poveste mare. de la cei ce inca o mai povesteau. Unii zic ca era sora. altii ca era fata lui .s-a-ntamplat?". dar el nu stie decat franturi din ea. il iscodesc. Batranii batranilor stiau mai multe si unii carturari au consemnat aceasta poveste. chiar pe Ceahlau.

in siruri cat vezi cu ochii. in vremurile acelea. era doar cheful imparatului de a o avea roaba pe fata lui . cu putinul lor avut. ca sa scape de urgia romana. aprins de iubire pentru preafrumoasa printesa daca. i-o fi zis Decebal Dochiei. Unii zic ca nu era iubire adevarata. Familii intregi de daci. Si Dochia s-a dus. gonind calare peste munti. unde sandaua soldatului roman nu avea sa ajunga. se retrageau incet spre nordul Moldovei.Decebal. Imparatul Traian a urmarit-o. "Du-te. "Du-te si izbaveste-te de robie". Multa lume fugise spre miazanoapte. copila mea". la fratii lor liberi.

pana in Tara Moldovei. unde sa o faca imparateasa. fata nu si-ar fi parasit tara. A intins catre ea bratul sau regesc. in capitala lumii. ferita de ochii oamenilor. de ciobanita. si-a lepadat vesmintele regale si podoabele si si-a pus pe spinare un cojoc greu. Atunci Traian facu un semn scurt si . Asa umbla prin munti. Dar pentru nimic in lume.Decebal. Copila s-a ascuns prin vagaunile Ceahlaului. Cale lunga a facut Traian. Si a gasit-o pe Dochia. indrumat de iscoadele lui. cu o turma de oi. chemand-o sa vina cu el la Roma. urmandu-l pe dusmanul tatalui ei. vorbind doar cu jivinele padurii.

in pietre. Piatra rece o cuprinse cu totul. In cateva clipe se lasa frigul peste trupul feciorelnic al Dochiei. Acum era o stana.garzile sale o inconjurara din toate partile. Lacrimile ii curgeau siroaie pe obraji si pe haine. la picioarele ei. parintele vietii. in jurul caruia zaceau rasfirate mioarele. inlacrimati. un stei. Dochia isi ridica privirea spre inalt si sopti in gand o rugaciune fierbinte. iar ochii sai clipira pentru ultima oara. catre Zamolxe. impletindu-se la poale cu ierburile inmiresmate. cel ce are in grija toate cate sunt in cer si pe pamant. prefacute. Acolo. a luat . si ele.

Cobal si vulturul lui Traian .. aici veneau si se adaposteau "vergurele" (fecioarele) din satele din preajma. cum nu s-a mai pomenit. a mangaiat neputincios chipul de piatra al fetei si s-a intors la Roma.. ca sa scape de capcauni. Dochia a ramas pentru vesnicie in Ceahlau.nastere Izvorul Alb. cu o apa limpede si dulce. iar in vremurile grele. Traian si-a spalat obrajii in el.

ce adesea se pierdea in apa raului. . spre Jgheabul cu Hotar. Strajuita de flori multicolore si macris salbatic. mau insotit plutind in fata mea in aerul cald. pe o carare salbatica. colorati. pana la Stanca Dochiei. Fluturi mari.Stanca Dochiei Urcasem de dimineata pe valea Izvorul Alb.

dar nu seamana deloc cu o fata!". Dar am trecut pe langa Stanca Dochiei fara sa o bag in seama. cu o privire intrebatoare. Era o piatra mare. Ma asteptam sa dau de o piatra impunatoare. rotunjita. "O semanat mai demult. apoi m-am intors din drum sa o caut. Da' o .padurea lasa din cand in cand sa se vada crestele maiestuoase ale Ocolasului Mare si ale Toacai. cu un chip de fata. Dar nimic care sa aduca. "Am vazut stanca. oricat de nelamurit. cu verdeata pe crestet si un izvor limpede la poale: obarsia Izvorului Alb. ce sa aduca oarecum cu un chip de fata. ii spun batranului.

pravalind la vale zapada. intr-o zi de sarbatoare. ferit de lume. stanci si lemne. Atunci s-a daramat partea de sus a Stancii Dochiei.vinit de sus din munte prapad mare. Acolo sihastrea. cand o avalansa cumplita s-a pornit din munte. Radu. Documentele spun ca era in primavara anului 1704.. asemenea lui . un tanar care.. In aceeasi noapte cumplita a pierit si schitul de pe Izvorul Alb. din temelia caruia apa continua sa izvorasca. si o rupt tat". chiar in noaptea de Inviere. in care vremurile sapasera chipul fecioarei. un trup ciuntit de piatra. cu calugari cu tot. Iar Dochia a ramas pana azi fara chip.

Mitica Let Mitica Let atata stie.. Dar de ce atata patima? Pai . Dar asta e alta poveste. patimise din dragoste pentru o preafrumoasa fata din Ceahlau.Traian. alegand mai degraba sa se prefaca in piatra. ca fata de imparat nu s-a lasat prinsa..

. Intelegand ca . fara sa stie ca e dusmanul poporului sau. dar aceasta l-a refuzat. Zeii l-au preschimbat si pe el in stanca. gasind-o impietrita. cum altfel?. Cobal e numele flacaului ce prinse drag de Dochia in vremea cand copila era inca in Dacia. un tanar dac viteaz si chipes. l-a cuprins deznadejdea si s-a aruncat de pe Toaca. acasa la ea. nu departe de stanca Dochiei. O legenda spune ca scapand din inchisoare a venit sa o caute si. Cobal a cerut-o in casatorie pe Dochia.iubea un june dac. ce cazuse prizonier la Roma.. Insa o alta legenda spune ca Dochia lar fi iubit pe Traian.

Cobal a scapat si el si a fugit spre nord. in Ceahlau. pentru a nu fi luati robi la Roma. Inima ei s-a sfasiat de durere. Cobal incearca sa il omoare pe imparat. dar nu reuseste si e luat prizonier. Cei doi n-au scapat de urmarirea lui Traian. unde atatia daci au plecat in bejenie. a cuprinso o jale fara margini. Cand fata a inteles cine era cu adevarat cel de care se indragostise. dar si-a inabusit iubirea si a fugit in munti. gasind-o pe Dochia. dar primesc de la Zamolxe trup de piatra. imparatul isi lasa vulturul regal . unde s-a facut ciobanita. Deznadajduit.fata e indragostita de Traian.

Degeaba sia lasat vulturii sa o pazeasca. de catre Zamolxe. in vremea razboaielor daco-romane.. Dacia nu si-a inmuiat inima in fata Romei.sa-i pazeasca si pleaca in tara lui. Dar si vulturul este prefacut in piatra. pe care Traian nu a putut-o supune. Iar unii spun ca Dochia este chiar Dacia. asa cum a vrut el. ce tradeaza amintirea unor vremuri in care Ceahlaul a fost adapost pentru dacii fugiti din Ardeal.. Preafrumoasa Panaghia si Soarele de pe cer . Teribila poveste.

Batranul zambeste sugubat. il intreb pe batranul Let. Ce nu stie el stie Hogas. ca tot Ceahlaul e plin de povesti de dragoste. Nu stie p ovestea Panaghiei. "Panaghia era tot o fata". Stie doar ca tot de iubire e vorba. el . In scrierile lui. care aflase de la batranii locului povestile Ceahlaului. pasionatul cronicar al Muntilor Neamtului. privind in zare catre cea mai mandra si mai inalta stanca din varful Ceahlaului. "Cum tot o fata? Pai e plin Ceahlaul de fete frumoase prefacute in piatra!"."Dar Panaghia? Ce poveste are stanca asta?".

una dintre zane a luat intuneric din intunericul cel mai nepatruns al unei nopti fara luna. incat ursitoarele au adapostit-o in munti de mica. duiosie si blandete din ochii ingerilor ce stau la dreapta lui Dumnezeu si le-a pus pe toate in privirile ei. La nastere.spune ca Panaghia era o fata nespus de frumoasa. adanc din adancul marilor fara de fund. . pentru a o feri de invidia muritorilor. foc si lumina din lumina si focul luceferilor celor mai stralucitori. atat de frumoasa.

Asa s-a zamislit preafrumoasa Panaghia. chiar din inima lui Dumnezeu! Si pentru ca sa nu fie . daruindui-o Panaghiei ca suflet si inima. A treia a tors din caierul de neguri fire subtiri de umbra neprihanita si i le-a pus pe cap. ca podoaba de par negru si bogat. Dar lucrul cel mai minunat a fost cand insusi atotputernicul Dumnezeu a rupt din inima si sufletul sau particica cea mai aleasa."Kogaionul" dacilor Alta a rupt din fragezimea si albeata crinilor si din rumeneala trandafirilor si le-a pus pe fata ei.

Si Panaghia a crescut mare si s-a facut fata frumoasa.pangarita de priviri muritoare. Dar si fata se uita la Soare. care o privea cu nesatin fiecare zi. cum numai povestile isi pot inchipui. ca cineva tot avea sa o vada: Soarele. iar noptile senine au scaldat-o in roua de flori mirositoare. ursitoarele au dus-o pe inaltimile cele mai de sus ale Ceahlaului. din inaltimile cerului. Albinele din Sihastrii au hranit-o cu mierea lor. dincolo de imparatia norilor. Dar degeaba au ascuns-o ursitoarele in munti. si au asezat-o in pestera pustnicului Ghedeon. cu acelasi dor in suflet. Si amandoi s- .

Si pana intr-atata s-a marit ziua. Atunci noaptea. s-a plans lui Dumnezeu si Dumnezeu s-a maniat si l-a pedepsit pe Soare. in vreme ce noaptea s-a micsorat. ca sa nu mai ispiteasca sufletele slabe ale muritorilor.au indragostit. decat invesmantat de neguri. ca ajunse amurgul aproape sa-si dea mana cu zorile. Ceasuri intregi se oprea Soarele din calea lui ca s-o priveasca. infasurand-o in razele sale. suparata. sa nu mai rasara de acum inainte. Si s-a implinit porunca lui Dumnezeu. Jalea i-a cuprins sufletul si a plans neincetat zile si . iar Panaghia nu l-a mai vazut pe Soare.

fara sa mai inchida un ochi.nopti la rand. . ca sa-i usuce copilei lacrimile. Dar Panaghia nu mai putea trai fara Soare si jalea ei era atat de mare. incat se ruga lui Dumnezeu sa o prefaca in stana de piatra si sa dea din nou drumul zeului zilei si al luminii sa straluceasca pe cer. spre culmile inalte ale Ceahlaului. Dar de la o vreme i s-a facut lui Dumnezeu mila de ea si a trimis porunca rasaritului si apusului sa trimita in graba cele mai usoare si mai dulci dintre vanturile lor.

Se zice. ca si acum se bucura de razele soarelui. de stralucirea florilor si de vanturile dulci si mangaietoare ale rasaritului si apusului. ca inima ei nu s-a impietrit. O alta varianta a legendei Panaghiei. insa. Panaghia se prefacuse in stanca de piatra. mai .Batrana Varvara Dumnezeu ii implini voia si fata simti cum picioarele ei prinsera radacina in pamant si nu se mai putu urni. pleoapele ii cazura grele si un intuneric nemarginit o cuprinse. Si cand voi sa indrepte iarasi ochii spre ceruri.

Dar tanarul pleca la lupta si multa vreme avea sa nu o mai vada pe draga lui. Povestea spune ca pe vremea lui Vasile Lupu. numit Radu Valcu. gelozie si razbunare. o indragi pe frumoasa Panaghia. sufletul i se umplu pe loc de o ura nemarginita. Panaghia facu nunta cu hatmanul Bahrin. poarta . el se arunca in lupta. Se arunca asupra lui ca un vultur. dintr-o data. si zarindu-l in invalmaseala pe Bahrin. vestea cazand ca un fulger peste Radu. cu gandul sa-l ucida.ancorata in istorie. In acest timp. Dar. vorbeste de iubire. un tanar de seama. fata parcalabului de Suceava. Zdrobit de durere.

Ca o fiara ranita de moarte se napusti fata parcalabului asupra lui Radu. hatmanul cazu intr-o balta de sange. acum cand isi implinise dorul de razbunare. Cu pieptul despicat. dar un ostean sari sa-l apere si Panaghia se prabusi sub palosul greu. Poate ca el s-ar fi lasat ucis de mana ei. rapunandu-l.cetatii se deschise si se ivi Panaghia. Radu rupse cu o lovitura sabia Panaghiei si se intoarse catre Bahrin. hotarata sa-si ajute sotul. ultimele batai ale inimii sale daruindu-le Panaghiei. il puse in sa in . in straie ostasesti. Radu ridica trupul iubit al Panaghiei. cu sabia in mana.

in amintirea iubirii lui. in ceasurile inserarii. El parasi nestiut curtea domneasca si pleca in pribegie. Dar viata isi pierduse orice rost pentru Radu.fata lui si pleca spre manastirea Putna. unde-l cobori in lacasul de veci. Ultimele povesti . unde trai in pestera de la obarsia acestui izvor. Ajunse la sihastria de pe Izvorul Alb. el poposea adesea pe culmea Ceahlaului. privind indelung o stanca mandra si zvelta pe care a numit-o Panaghia. Ratacind singuratic prin coclauri.

intrebandu-i pe batrani de povesti. Dar Ceahlaul e animat.. O bunicuta frumoasa. acum mai multi sunt turisti decat sateni. dar s-au dus toti. . Intru.Strabat satul Ceahlau. si casele lui vechi trebuie ca mai adapostesc istorie si legende. totusi. Batrana Varvara Ciobanu sta in fata casei sale. Batranii mai stiau ceva. cu speranta sa mai gasesc un fir de poveste tesut in jurul acestor munti...". in doua curti.. cu o maturica in mana.. Intreb in stanga si-n dreapta de povestile muntelui si oamenii ma privesc cu mirare cumva: "Ce povesti? Astea-s copilarii. In Durau au ramas putini oameni..

una in spinarea celeilalte. Casa e albastra. ce au vietuit nu departe de Ceahlau. din vremurile cand frumoasele Cucutenilor. Ma invita inauntru sa-i vad covoarele colorate. In casa miroase . Curtea e cosita proaspat. urmele lasate pe iarba stau verzi si proaspete. cu cerdac din lemn vopsit in verde. isi impodobeau imbracamintea. exact ca in amintirile copilariei mele. casa si obiectele cu aceleasi forme si figuri. daca n-ar fi avut ochelari. Scunda. cu naframa si sortin carouri. as fi zis ca a coborat direct din cartea cu povesti.cu o casa frumoasa. tesute in motive vechi de mii de ani.

"Astazi. Povesti despre muntii astia nu stie. Era mai greu. lea uitat. . fetele nu mai torc si nu mai tes. traiul la munca in aer liber erau mai bune pentru om. alimentele naturale. Casele din lemn.curat si luminos. dar mai sanatos. O intreb daca era mai bine inainte. sa vada care ce-o mai facut". pe vremuri. din canepa si din lana. imbracamintea curata. Stiau batranii. Stau toata ziua la televizor. a lemn si a lana. stia si ea in tinerete. dar daca Al de Sus i-a dat ani multi.

dar oierul iese din spate. unul dintre ultimii ciobani din Ceahlau. Ma uit la casa noua. dintr-o casuta alba. Satenii zic ca daca Leon nu cunoaste muntii astia. cu termopane si gard frumos. atunci nimeni nu-i cunoaste. de lemn. cu ferestre .Leon Marcoci Intru si in curte la Leon Marcoci.

. adunand in memorie imagini si ganduri ce alcatuiesc o viata: Viezuri. "Toate. Piatra Lata. direct." Si incepe sa mi le enumere. ciobanul pare sa aiba in jur de 60 de ani. I-au fost dragi muntii si stie fiece stanca si fiecare vaioaga. Uscativ. cu dangatele turmelor cu tot. Duruitoarea. Il intreb ce loc ii e cel mai drag.verzi si muscate. drept. concentrat. cu ochi ca jarul si sprancene stufoase. ca doar le-a batut cu piciorul o viata. In ochii mei. Casa cea noua e a fetii. "71". prin vorbele caruia curge toata linistea muntilor. imi spune scurt. Leon e un om tare frumos: felul acela de om deschis.

cui ii mai trebuie lana si branza? Peste o tona de lana a strans Leon in doi ani. Lutul Rosu. La Stanile.Scaiusul. Ocolasul. Stanca Dochiei. a avut ani de zile stana. La Scaune. Detunatele. avea multe oi. Panaghia. Toaca. de la o . Arinisul.. Si apoi. Curmatura Stanilelor. tot Ceahlaul era plin de viata. cei care au mai ramas s-au retras dincoace de rezervatie. la civilizatie. Claile lui Miron. Tinerii nu mai sunt interesati de trecut si de pastorit. Nici nu mai merg la oi: e rusine pentru un tanar din ziua de azi sa se faca cioban. Acum nu mai e nici o stana pe acolo. toti vor la oras..

si nimeni nu i-o cumpara. Lacul Izvorul Muntelui sclipeste tot mai stins. . se pierd. ofteaza baciul cu obida. "Dar povesti? Mai stiti povesti despre muntii astia?".. cand vreau sa-i platesc. Gust dintr-o bucata de urda neasemuit de gustoasa si plec cu un pachet mare de bunataturi sub brat: "Pentru sanatatea oilor". Iar daca nu mai ai cui sa le povestesti. Povestile sunt facute ca sa fie povestite. Fetele nu mai torc si nu mai tes. insista Leon Marcoci. La fel si pieile. a venit cineva si i-a oferit doar un leu pe bucata.suta de oi.. intreb. "Cui ii mai trebuie azi povesti?".

si povestile lor. Ca si cum apele uriasului lac de acumulare ar fi inghitit. batranii au uitat povestile. Totusi. in vreme ce tinerii nu au apucat sa le mai afle. O lume fara viata. Lumea fara povesti e o lume prea departe de Dumnezeu. La poalele Ceahlaului.pe masura ce ma indepartez. Fara iubire. ca Dochia. . o lume fara povesti e o lume in care sufletul omului se transforma in piatra. odata cu vechile sate. fara simtire si fara zborul gandului si al inchipuirii. La ce ne mai trebuie povesti? Nu stiu. Panaghia e imbratisata de lumina moale a asfintitului.

Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan • • • • .

• • ==================== Valea regilor traci Preistoria Bulgariei este reprezentata cu stralucire. Morminte tracice. la poalele Balcanilor .

Cercetatorii considera ca la venirea slavilor. cu cat ne indepartam mai mult in timp. E usor de spus: tracii au fost romanizati. o tara orientata spre fluviu si continent. Asa incat slavii s-ar fi asezat probabil pe un substrat romanic. Asa cum de o parte si de alta a Muresului sau pe un mal si altul al Oltului traieste acelasi popor. Negurile istoriei sunt cu atat mai dense. Bulgarii vorbesc doar despre acei traci. Au intrat apoi in istorie daco-getii. iar peisajul de azi al campiilor bulgare nu mai evoca cu nimic vremurile de altadata. care s-a petrecut in secolul al VI-lea dupa Hristos. pamanturi roditoare si clima temperata. dar apoi au venit slavii care i-au asimilat si nu au mai ramas urme ale romanizarii. Tracii. Homer insusi ii aminteste ca fiind aliati ai troienilor. inruditi cu dacii. sa le conserve si sa le arate intregii lumi. Cel mai numeros neam dupa inzi. Dar romanii si-au intins stapanirea si peste Tracia. Dunarea a fost o singura casa pentru cei de pe ambele sale maluri: aceeasi cultura. nu am stiut sa facem cu dacii nostri. cum spune Herodot despre traci. pe care bulgarii au stiut sa le scoata la lumina. tracii au avut perioade de mare glorie. aceleasi traditii si stil de viata. dincolo de muntii Balcani. ca acum. traia acelasi neam si se vorbea aceeasi limba. malurile. Dar nu e argumentabil stiintific. cel al odrisilor. Sunt pentru prima oara in Bulgaria. numiti odinioara Haemus (Balcani). in secolul I i. insisi troienii se pare ca erau de neam tracic. pana la sirul de munti Stara Planina. Si care era o adevarata coloana vertebrala a Europei. Si totusi. Dar ce s-a intamplat? Unde a disparut bucata aceasta de istorie comuna? Din vremurile indepartate ale neoliticului. Neam razboinic si mandru. de o parte si de alta a apei. spre spatii inchise. pe fasia ce se intinde de la tarmul Dunarii. romanii. se aflau insa tracii. In campia sudica marelui fluviu. Apogeul acestuia a fost atins in timpul dinastiei Cotizonilor si a regelui Sitalces. in absenta probelor e greu de sustinut acest proces. Mai mult. aceleasi manifestari artistice. in razboiul impotriva grecilor. si nu despartea. catre spatii deschise si clima calda. iar pescarii de pe ambele ta rmuri se intalneau in mijlocul apei la povesti despre stime si balauri cu sapte capete. peste o Dunare-granita care in trecut lega. mediteraneana. Pentru mine e o tara straina. nu s-au sters cu totul urmele substratului dacic al limbii bulgare. In sud. tracii isi pierdusera deja identitatea si fusesera romanizati sau grecizati. sunt socotite de unii lingvisti "coincidente". Ceea ce noi. De fapt. in secolul al IV-lea inainte de Hristos. Cat despre romanizarea moeso-dacilor sau a tracilor. dar puternic influentati de lumea grecilor: o lume orientata catre mare. ca urmare. au lasat in urma lor constructii si tezaure fabuloase. formand un mare regat.Hr. Pe ei ii considera stramosii lor si se mandresc cu mostenirea lor tracica. transformand-o in provincie. In schimb. acum doua mii de ani. locuiau acesti moesi sau mysi. numiti asa la nordul Danubiului si numiti "moesi" la sud. Totusi. cu o limba straina. Oamenii se strigau de pe un mal pe celalalt al Dunarii in acelasi grai. care traiau divizati in multe triburi. ceva nu e clar in aceasta poveste: exista asemanari mari de structura intre bulgara si romana.Tara de dincolo de Dunare De la Giurgiu la Russe e o aruncatura de bat. au reusit in secolul al VI-lea inainte de Hristos sa se adune sub coroana regelui Teres. de la numele carora teritoriul acesta se va numi Moesia. Un pod ce separa doua tari. care nu au nimic a face cu latina si. trebuie facuta o distinctie intre daco-moesiana vorbita intre Dunare si Balcani si traca vorbita dincolo de Balcani. Flacaii mergeau la petit cu barcile. Aceasta este tara dacilor de la sud de Dunare. ce strabat Bulgaria de la vest la est. Iar bulgarii nu se .

Cercetati sunt cateva zeci. Un traseu initiatic. incat nu se mai vede nici marcajul pe sosea. dar nu se facusera investigatii sistematice la scara mai larga. intr-unul din tumuli. iluminare. pentru ca originalul sa fie cat mai putin expus. In 1992. Cele mai multe dintre mormintele regale ale tracilor se afla la mica departare de Kazanlak. A ales prima varianta. dupa 1990. dar a obtinut bani putini. (Dar nu si pe cea a dacilor!) Bulgarii au dezvoltat un infloritor turism cultural. Nu e o intamplare ca regii traci si-au construit mormintele. A sapat in tumulul Malkata. Si a avut de ales: sa sape la intamplare. frig si intuneric. A obtinut fonduri si a condus expeditia timp de sapte ani. spulberand tabara arheologilor. doar pentru o saptamana de lucru. Gorna. Mormantul regelui Seuthes . Ploi teribile si vanturi puternice s-au starnit dintr-o data. Un drum prin pacla. dar si capitala. Mormantul de la Kazanlak are chiar o replica la scara. incercand sa obtina fonduri mai mari in viitor. arheologul bulgar Georgi Kitov a planuit o campanie de sapaturi cu vise mari. care dupa o ora de infern coboara triumfator in lumina.straduiesc sa studieze acest aspect. conditii de conservare. acesti munti trebuie sa fi fost o pavaza teribila in fata dusmanilor. Ca si acum. existau sute de tumuli funerari despre care se banuia ca adaposteau morminte si tainuiau comori. Dryanovo.acesta e traseul care duce de la Dunare in renumita Vale a Regilor Traci. Autocarele cu turisti se revarsa ritmic. mai putin influentata de civilizatia grecilor si mai aproape de cea a Carpatilor. Vorbesc mereu de traci. Valea Regilor Traci Am pornit in cautarea dacilor si a tracilor de la sud de Dunare. Byala. prin paduri nesfarsite si sate marunte ce par pustii. iar blitzurile aparatelor de fotografiat clipesc in mainile japonezilor veniti de peste mari si tari sa viziteze lumea tracilor. picturi murale impresionante. Veliko Tarnovo. ce urca brusc dupa Gabrovo. Asa a iesit la lumina Valea Regilor Traci. se mandresc cu ei. din campie in inima muntelui. pe care o pot vizita turistii. constructii funerare incredibile. sau sa renunte pe moment. in vreme ce la nord de Balcani e posibil ca neamul daco-moesilor sa-si fi creat o lume oarecum diferita. simboluri si taine de nedescifrat. ventilare. Mormantul lui Seuthes Ca si la noi. la poalele acestor munti. bajbaind la limita. Fusesera descoperite vestigii tracice imediat dupa al doilea razboi mondial. mormintele sunt incluse in patrimoniul mondial UNESCO si sunt extrem de bine conservate. nici in Bulgaria nu au existat. Intr-un cuvant. Russe. Gabrovo. Dar si pacea celui adormit fusese tulburata. In acei ani a descoperit comori fabuloase. in valea vestitilor trandafiri de Damasc si a mormintelor regale. o granita de piatra. bazat pe mostenirea tracica. Apoi a inceput sa apara aurul: mormantul fusese dezvelit. Kitov a mers inainte. unde temperatura scade instantaneu cu 20 de grade. Exista drumuri de acces in stare perfecta pana la aceste morminte. pasul Shipka. motivul tracic a devenit un fel de amprenta a civilizatiei de azi a bulgarilor. o lume intreaga ce parea sa fi fost pierduta pentru totdeauna. prea multi bani pentru sapaturi arheologice. Kazanlak . Tumuli exista in Bulgaria cca 1500. exista indicatoare si ghizi. Iar faptul ca s-au asezat la sud arata ca dominatia lor se intindea spre Grecia. in antichitate. sperand ca ceea ce gaseste acolo sa convinga autoritatile sa-i dea mai multi bani. strabatand Bulgaria de la Russe spre inima tarii. iar serpentinele ametitoare sunt strajuite de paduri neguroase. pictate cu cai si printese. intr-o zi de vara. ceturile sunt atat de dense. Astazi. unde primele trei zile au fost dezamagitoare.

cu coridoare si incaperi boltite. a carui capitala. . Acest mormant chiar are forma si neregularitatile unui uter si multe alte indicii trimit spre aceasta interpretare. probabil sotia decedatului. si doua incaperi boltite. Strajuita de ciresi incarcati de rod si de pajisti cu flori multicolore. dar nu a auzit nici de daci. prefigurand arta Europei de mult mai tarziu. iar cel decedat se intorcea inapoi de unde venise. splendide vase de aur si argint.Hr. mormantul acesta nu mi se pare cu mult mai impresionant decat cel din movila Documaci. Spre deosebire de traci. se afla in plin camp. La Helvetsia. Intru in pantecele cocoasei de pamant. regele Seuthes pare sa scruteze viitorul cumva asemenea dacilor de pe arcul lui Constantin. urmeaza o a treia. Cele doua se aseamana foarte mult ca arhitectura si chiar si nuantele de vopsea conservate pe pereti par a fi identice. Sunt lumi in sine la scara mai mica. Totusi. asemenea unei biserici pagane. Aici arta tracilor este prezenta in plin apogeul sau. cu siguranta. amfore. movila rasare domol din campie. la hotarul dintre viata si moarte. II i. Alaturi. chiar la fata locului. delicata si impunatoare in acelasi timp. o opera de arta fara egal. Acum incep sa inteleg rostul acestor morminte-temple. in care se petrec lucruri tainice. Cel mai incredibil obiect din muzeu il constituie. caci originalele se afla la Sofia. nici importanta. coroana regelui Seuthes al III-lea. Alaturi se afla bustul de bronz al regelui Seuthes. lumea dacilor nu cunoaste astfel de "pregatiri" pentru lumea de dincolo. uterul. mormantul reprezenta matricea. lucruri care pentru universul profan in care traim nu mai au nici inteles. Exceptand influentele tracice din Dobrogea. dar patrunzatoare. cu scene diverse. cum le spun bulgarii acestor morminte. distinsa. intre care chipul indurerat al unei nobile. cu parul roscat. se afla astazi sub apele lacului de acumulare Koprinka. barba bogata. Dupa mormantul lui Seuthes. Cu parul suvite. prin tainele si riturile care se practicau asupra lui. care imi spune cate in luna si in stele despre traci si Seuthes. Asfaltul negru duce pana la intrarea in "grobnita". cu usi de marmura strajuite de capete de zei si cu sisteme de inchidere a usilor care si astazi functioneaza.I d. ce a fost transformata in incapere-sarcofag. descoperita in mormantul acestuia din movila Golyama Kosmatka: o cununa din ramuri. unde ma asteapta lumea celor plecati dincolo. s-au conservat cateva picturi splendide. Dar e minunat sa poti vedea laolalta.). ci trupurile celor decedati erau incinerate. si privirea usor incruntata. un fel de paradis in ocru si albastru. Cenusa era depusa intr-o urna. Cupola ametitoare e acoperita de cercuri concentrice. chiar daca unele sunt replici. Sunt constructii impresionante. o femeie frumoasa. ca un animal garbov. Probabil cenusa era imprastiata in patru vanturi sau pe ape. coroiat. arme. ce converge spre personajul regal ce-si tine soata de mana cu tandrete. La intrare vorbesc cu ghidul.Hr. sapata toata intr-un singur bloc de piatra. nici urnele nu mai sunt de gasit. aflat la 15 minute distanta de Kazanlak. . Mormintele tracilor nu par simple morminte. Dar cele mai uluitoare picturi murale se gasesc in mormantul de la Kazanlak. Aici a fost inmormantat marele rege Seuthes al III-lea. nasul puternic. frunze de stejar si ghinde din aur. nici de Decebal. obiectele care alcatuiau lumea tracilor. femei gratioase si mese imbelsugate. Seuthopolis.Muzeul din Kazanlak adaposteste multe dintre minunatiile descoperite in Valea Regilor. La Ostrushka. iar in epoca de varf a regalitatii (sec. si toate cele trebuitoare sa-l insoteasca pe cel plecat. cu cai frumosi. Intrarea in mormant Mormantul regelui. Epoca pe care o acopera este cea a secolelor VI-II inainte de Hristos. Dupa un coridor de piatra lung de 13 metri. Culorile si formele pastrate aievea evoca o lume serena. de langa Mangalia. dacii aveau o alta viziune asupra lumii de dincolo. mai vizitez movilele Helvetsia si Ostrushka. iar spiritul era eliberat de povara trupului.

poate dacii o ramura a tracilor. Imi vin in minte unele similitudini. iar aceasta din urma este extrem de asemanatoare cu mormintele tracice pe care le-am vizitat. In vremea lui Augustus au avut loc transbordari uriase de populatie getica. Si nu pot sa nu ma gandesc la dacii nostri. Aceste sute de mii de daci adusi in sud au consolidat nucleul de dacism din Moesia.sunt tracice. La gunoaiele din cetatile dacice. dar mai putin elaborata.de la Callatis si de la Documaci . Multe cetati infloritoare au incetat brusc sa fiinteze. In acest fel romanii incercau sa tina sub control granita de pe Dunare. de la nord la sud. Ceva. Nu neaparat autostrazi. cand. dupa anul 271. Nu e deloc intamplator faptul ca Aurelian creeaza in sudul Dunarii o noua provincie. O a doua deplasare majora de daci. frati de sange cu ei. scitice. asemanator cu cel descoperit de bulgari in movila Sineva. impartita . muzeele. dintre daci si traci. pentru noi. Un drum curat. depopulate cu ordin de la Roma. Nu stim prea bine nici astazi care erau raporturile dintre daci si moesi. pentru a fi protejate de invaziile migratorilor.ro/magazine/attachments/881/1605_1250601786-large. tracice mai putin.formula-as. un inel de aur cu broasca testoasa. pe oamenii locului. de la nord de Dunare la sud. Sa vina bulgarii sa ne lamureasca. are loc in perioada retragerii aureliene. la drumurile. la furturile din situri. poate doua ramuri surori. pentru autocarele cu japonezi. trec in sud si multe familii care doresc sa ramana in imperiu. fara sa le pot lega intr-un fir prea solid. chiar daca trece printre morminte. romanii. la nepasarea ucigatoare a celor ce ar fi in drept sa faca ceva. Drumul prin Valea Regilor este un drum luminos. din lipsa de alte informatii: o coroana asemanatoare cu cea a lui Seuthes. pe langa armata si administratie. fireste. cat de putin. Dacia Aureliana. in schimb moesii au fost mereu in contact cu locuitorii de la nordul Dunarii. Acolo ii gasesc. Insa la noi nu se accepta ca cele doua morminte . Dacii din sudul Dunarii Poate ca nu in cautarea tracilor ar fi trebuit sa pornesc. la dezinteresul oficialitatilor. indicatoarele noastre. ce respecta trecutul. s-a gasit in mormantul cu papirus de la Mangalia. s-a descoperit in movila de la Documaci.jpg" rel="lightbox[articol]" title="Valea regilor traci"> Bolta pictata in mormant Dar daca tracii sunt mai departe de lumea noastra. "Nu se stie". orice. href="http://www. la infinitele gropi facute de cautatori. Probabil ca astfel de treceri de o parte si de alta a apei nu au fost putine de-a lungul timpului.O usa de mii de ani Cat de mult din lumea aceasta a tracilor ne apartine? Nu stim prea bine. Stim ca erau inruditi. mi s-a spus: pot fi grecesti. ci in cautarea dacilor de pana la Muntii Balcani.

iar dacii sunt divizati. Regele Seuthes Iar aceste lucruri nu se imprumuta. ulterior. fara prea mult temei.administrativ. Acesta este inceputul sfarsitului in istorie. Dunarea devine granita a imperiului. putem incerca sa aflam altfel. precum postpunerea articolului hotarat. scheletul lor fundamental. care va duce si la raspandirea alfabetului chirilic. Noi am luat tot de la toata lumea si nimeni nu a imprumutat nimic de la noi . totusi. iar cei romani nici atat. in comun. bulgara si albaneza formeaza nucleul a ceea ce lingvistii numesc "uniunea lingvistica balcanica". ce curge dincolo de istoria scrisa de invingatori. in Balcani. Aici. Unii lingvisti au sustinut. va fi purtatoarea unei intregi culturi ecleziastice. precum Giuliano Bonfante sau Mario Enrietti. o parte in imperiu. au. este asemanator. Iar daca e vorba de slava. evitarea infinitivului si altele. Aurelian nu l-ar fi numit "Dacia". Asa cum probabil n-as intelege mai nimic nici din limba albaneza. Bulgara si romana .surori nestiute Nu inteleg mare lucru din limba bulgara. in Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. Imperiul vlaho-bulgar . poate sa-i zicem sora vitrega. Dar vorbind strict de bulgara. Ce s-a intamplat cu acesti daci? Cu limba lor? Cu zestrea lor culturala si genetica? Odata cu retragerea aureliana. iar romana e considerata romanica).pare sa fie postulatul preferat al oamenilor de stiinta din domeniul lingvistic. Insa doar in istorie. ca trasaturile acestea au aparut independent. care sustin ca slava a devenit slava numai in urma contactului cu protoromana. daca din manuale nu putem afla mare lucru despre ce s-a intamplat cu acesti daci si cum de-am ajuns dupa atata timp sa fim doua tari straine pe doua maluri straine. caci cele doua surori au un parinte diferit si nu mai seamana la chip. in spiritul limbii pe care lingvistii bulgari nu-l cerceteaza. ci se mostenesc. in fiecare limba. romana. care este mult mai stabil decat cuvintele care adesea vin si pleaca. Insa bulgarii in nici un caz nu-si vor pune problema de unde au luat Chiril si Metodiu unele semne care nu exista in alfabetul grec si pentru care specialistii nu au gasit o origine. Si totusi. totusi. cu atat mai mult. creat pe teritoriul dacic? El are. Desi nu intelegem mare lucru din aceste limbi. alfabetul grec. Aceasta limba slava sudica. care nu se regasesc decat aici. Dar cine sa se mai intrebe care este originea reala a alfabetului chirilic. totusi. la baza. caci viata maselor. Asadar. La aceasta "uniune" mai participa partial si greaca. cercetatori straini. ce difera de celelalte grupe de limbi slave. o parte in afara lui. pentru ca difera vocabularul. se ascund dacii din sudul Dunarii. cu limba lor cu tot. putem spune ca aceasta este un fel de sora cu romana. Cei mai multi insa sunt de acord ca ele provin dintr-un substrat balcanic comun. albaneza traco-ilira. impreuna cu slavona bisericeasca. formarea viitorului si a perfectului. cand si-a conturat principalele caracteristici. abandonati de istorie. desigur. si-a urmat cursul neclintita. Exista. desi apartin unor familii diferite (bulgara e slava. trasaturi foarte importante. Adica aceste limbi. structura. in aceste trasaturi de limba. Daca teritoriul acesta nu ar fi fost locuit de daci. Asta inseamna ca bulgara s-a format pe un substrat asemanator cu romana.

urmasii acestora. Toate sursele medievale sustin ca cei trei frati erau de neam vlah.Au venit apoi vremuri tulburi. Ei sunt cei care. Ei sunt oierii ce au impanzit Europa cu turmele lor. care au dat atatea nume romanesti muntilor si catunelor prin care si-au gasit adapost. Intemeietorii acestui tarat au fost trei frati de origine vlaha. au scris pagini din istoria Bulgariei. Cand slavii au impanzit Peninsula Balcanica. Chiar daca dacii dispar din istorie. ce au gasit slavii in actuala Bulgarie? Intre Dunare si Balcani. cand urgia romana s-a abatut asupra tarii lor. dupa secolul al VI-lea. ori o protoromana. nu a mai ramas nimic din neamul lor. in care nu stim ce s-a intamplat cu urmasii dacilor de la sud de Dunare. impreuna cu bulgarii. in mai multe state feudale. care fusesera expuse romanizarii. al caror nume poate sa fi insemnat chiar "lupii". ci de mase mari ce impanzeau peninsula Balcanica si o parte a Europei Centrale. Coroana lui Seuthes Dar ce s-a intamplat mai departe? Cand s-a pierdut. cunoscut in istoriografia moderna sub numele de Al II-lea Tarat Bulgar. refuzand sa accepte ca aceasta perioada de maxima glorie. Capitala taratului a fost la Veliko Tarnovo. plecati spre apus. Si nu este vorba doar de comunitatile compacte de vlasi sau vlahi (aromani. in numeroase randuri. s-au rasculat. luptand impotriva bizantinilor. istoricii bulgari nu accepta originea lor vlaha si sustin ca erau bulgari. dreptul la istorie. Dinastia Asanestilor a stralucit timp de un secol si si-a impus dominatia in Balcani. splendid oras medieval. o populatie de sorginte dacica. apar vlahii. firi aprige si neinfricate. ai dacilor bejeniti. Ei insisi s-au autointitulat "imparati ai vlahilor si bulgarilor". destramandu-se spre sfarsitul secolului al XIV-lea. S-a stins dupa marea invazie tatara din 1241. incat vlahii. Acesti vlahi. Asan si Ionita Caloian. dar imperiul a mai dainuit o vreme. vor scrie istoria Balcanilor. Ei sunt urmasii dacilor. Si tot ei sunt cei carora li se va refuza. ce si astazi pastreaza parfumul vremurilor trecute. meglenoromani sau istroromani). In iarna anilor 1185-1186. Asa incat actuala etnie a bulgarilor trebuie sa aiba o componenta genetica foarte asemanatoare cu cea de la nordul Dunarii. a ungurilor si a cruciatilor. sursele medievale intelegeau "bulgari". Bulgarii si-au sters din istorie numele de "vlah". pana astazi. Cu toate acestea. cucerite apoi de otomani. bulgara este o limba slava cu substrat traco-dacic sau chiar stravechi romanesc. birurile Imperiului Bizantin devenisera atat de grele. A luat nastere Imperiul romano-bulgar sau Taratul vlaho-bulgar. dar si spre rasarit. legatura dintre nordul si sudul Dunarii? Probabil ca niciodata. din dinastia Asanestilor: Petru. daca romanizarea nu apucase sa se produca. au asimiliat ce a mai ramas din urmele tracice. ai dacilor din provinciile nord si sud-dunarene. libertate si stralucire ni s-a datorat in mare masura noua. Cu alte cuvinte. romanilor. ce vorbea ori vechea limba a dacilor. cel putin in memoria colectiva. ai dacilor liberi. De fapt. Cu populatia s-a intamplat la fel: slavii nu au exterminat populatia locala. despre care nimeni nu vorbeste. O istorie pierduta . Daca ar fi sa dam crezare manualelor. afirmand ca prin "vlahi".

in care regimul trecut nu a vrut sa se amestece.Femeia de la Thrace Ostrusha Cat de mult este a noastra lumea tracilor? Poate cea a tracilor de dincolo de Balcani nu este a noastra decat in parte. involburata de un spirit slav potrivnic. nu. ce refuza sa-si recunoasca substratul dacic sau romanesc. fara de care Bulgaria nu ar fi avut istoria pe care o are. Ei o fac. cu oamenii sai. cu istoria sa. Bulgaria ramane tara de dincolo de Dunare. Dar cea a dacilor dintre Dunare si Balcani este a noastra intru totul. Dunarea a devenit granita prin chiar mijlocul sufletului dac. precum si stralucirea geniului vlah. Noi. Foto: Iulian Ignat • Aurora Petan Comori romanesti la Viena Catedrala Sfantul Stefan . Vremurile ne-au inlaturat-o din istorie si cine stie daca o va mai revendica cineva in manuale sau in constiinta urmasilor nostri. Ce avem totusi de invatat de la bulgari: sa pretuim ceea ce avem. pentru a pastra buna vecinatate.

nu doar in roade. insa. si apoi al celui AustroUngar. In mintea mea. unde se afla cateva tezaure fabuloase. Viena inseamna istorie: drumurile grele. Pe scurt. pe care le-ar ravni orice muzeu din lume. am pornit. Tezaurul de la Sannicolau Mare . descoperite in Transilvania. Asa se face ca in colectiile imperiale ale Vienei au ajuns tezaure de o inestimabila valoare. dincolo de acestea. Iar pamantul romanesc a fost intotdeauna printre cele mai bogate. Cu atatea obstacole in fata. pline de ploi si praf ale ardelenilor plecati pe jos. informatiile lipsesc. au auzit foarte putini romani. in timpul Imperiului Habsburgic. Viena inseamna cladiri impunatoare.Multe comori romanesti sunt risipite in lume. Acesta este motivul pentru care ma aflu la Viena la acest inceput de martie. ci si in comori. sub sclipirile feerice ale unui patinoar ce serpuieste pe aleile parcului. Viena si figura aproape mitica a Imparatului si a curtii sale au dainuit in imaginatia ardelenilor timp de doua secole. cu "jalba". Si acolo au ramas! Despre aceste incredibile tezaure romanesti. catedrale ce strapung cerul. iar fotografiile sunt greu de obtinut. Avram Iancu si durerile pamantului lor. noi nici macar nu stim pe unde ni s-au risipit tezaurele. afirmand ca ele sunt proprietatea pamantului din care provin. spe rantele iobagilor intr-o justitie augusta care sa le usureze jugul pus de nobilimea maghiara. despre care nu stim aproape nimic. Horea. echilibru si arta la tot pasul. E inceput de primavara. la "Imparatul". palate somptuoase. maretia si eleganta somptuoasa a unei capitale imperiale. nu avem nici macar reproduceri dupa aceste valori. si Viena si-a cladit splendorile pe sudoarea si bogatiile celor asupriti. descoperite in acea perioada in Transilvania. in cautarea acestor vestigii. iar primul popas l-am facut la Viena. la Viena miroase a frezii. Inseamna muzica. ce au apartinut unor capetenii dace si unor printi barbari de mai tarziu. In mintea oricarui turist. In vreme ce egiptenii isi revendica cu vehementa valorile imprastiate in marile muzee ale strainatatii. in timpul Imperiului Habsburgic si apoi Austro-Ungar Martie la Viena In martie. iar in fata palatului primariei rasuna un vals de Strauss. Badea Cartan. ca orice capitala imperiala. Dar. totusi.

s-au transformat adesea in blesteme. Au trecut ani. care ii dadea putere celui care il detinea. sub privirile din ce in ce mai ingrijorate ale custozilor salii. in doua cladiri gemene. odata iesite la lumina. de multe ori. desi sunt pentru prima oara aici. Mai multi par sa fie vizavi. epocile vechi. . iar sapa ori plugul vreunui taran a ajuns sa dezgroape din uitare cate o comoara. Tezaurul era un fel de "banca nationala". Rubens. De la fabuloasele comori ale lui Mithridate si Decebal. unde se afla o valoroasa pinacoteca. iar productiile de lux ale Antichitatii si Evului Mediu sunt incluse in colectiile de la Muzeul de Istoria Artei. singura. aman traditionalul "pelerinaj" turistic de la biserica Sfantul Stefan la Prater si de la Hoffburg la Schonbrunn si alerg. La parter se afla colectia greco-romana si etrusca. Si aici am sa raman vreme lunga. Comorile printilor barbari Multa istorie si multe destine de neamuri intregi s-au ridicat ori s-au prabusit sub lucirile aurului. Breugel. Gloria si puterea erau garantate de aceste comori de aur care. care probabil nu au mai avut de mult un vizitator atat de fascinat. poate de cele mai multe ori . uneori milenii. la Muzeul de Istorie Naturala. Un tezaur mare conferea putere mare. Dupa ce intram. in stralucirea aurului vechi de secole. capturate de romani. chiar. destul de modesta. Aici ma opresc.Si. Numai ca Viena nu are asa ceva. Pentru austrieci. sunt puse laolalta cu dinozaurii. in cautarea muzeului de istorie. cea egipteana. Dar in vremurile de demult. ceva mai spectaculoasa. Cu toate ca e sambata dimineata si un soare incantator pe cer. Deci. la stiintele naturii. secole. impreuna cu sperantele celor ce le-au ingropat in pamant. din prima zi. la ora deschiderii. Metalul galben era un metal al zeilor. Insa istoria are caile ei nestiute si. aurul nu era doar o ispita materiala. si multi altii. in fata la Kunsthistorisches Museum nu sunt nici zece oameni. si sala tezaurelor.aceste tezaure au ramas ingropate. cu lucrari de Rafael. un soi de depozit obligatoriu. de la paleolitic pana la celti. Cele doua muzee se afla fata in fata. la pierdutul tezaur al lui Montezuma ori la aurul nibelungilor scufundat in Rin. ca avarii au pierit pentru ca si-au pierdut tezaurul. aproape toti turistii se reped la etaj. puterea unei capetenii si a neamului sau a pierit odata cu tezaurul. intr-acolo ma indrept. puteau asigura renasterea unei comunitati dupa ce trecea primejdia. Sperantele ingropate impreuna cu ea. Biograful lui Carol cel Mare spunea. iar tezaurele nu si-au gasit linistea decat in vitrinele cate unui muzeu. ingropate la vreme de restriste.

apoi exaltare. probabil mai multe decat in orice parte a Europei. filigrane fantastice. la noi. la fel ca epocile din care provin. nu prea am auzit pana acum. descoperite in pamant romanesc. cu decoruri milimetrice. descoperit in pamant romanesc. emotie. sau numai unui negustor grec ori armean.. cel mai. Multe dintre ele sunt perechi si e posibil ca toate sa fi avut o pereche. . stupefactie. mai cunoscut fiind cel de la Apahida. capabili sa creeze si sa pretuiasca frumosul la cote din cele mai inalte? Tot din vremea migratiilor dateaza alte doua tezaure. sustinuta si de lumina palida din vitrine. La un moment dat. Ceea ce a scos apoi din pamant avea sa fie cel mai mare tezaur apartinand Evului Mediu timpuriu. dar nu au mai ajuns pana la noi.. s-au ascuns multe tezaure. nu e o reactie. iti da o senzatie de sufocare. Tezaurul cantareste 10 kg si este din aur pur Ingramadita. ci o inmarmurire. In capatul salii se afla piesele cele mai valoroase. Este atribuit vizigotilor din secolul al IV-lea. Cel mai fabulos tezaur. descoperite la noi in tara. cu vitrine pe langa pereti si cu panouri in mijloc. si nu are egal in Europa. potire. De fapt. Cat de barbari erau. mirare. Tezaurul de la Sannicolau Mare Sala-tezaur a muzeului din Viena are cam un sfert din marimea salii tezaurului de la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. De o frumusete si un rafinament fara seaman sunt si tezaurele gepidice.In vremea migratiilor. transformat in incredibile opere de arta: 23 de cupe. cate piese faceau parte din tezaur. cu o lucratura dusa la perfectiune. cand taranul Nera Vuin. intr-o zi de iulie. De 2022 karate. cel mai valoros. cani. Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toata mai multor negustori. si probabil nu se va sti niciodata. cel mai frumos. sapa pe langa un zid ca sa planteze vie. care au luat calea Vienei. Era in vara anului 1799. care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare. separat. unele nedescifrate pana astazi. Prima reactie pe care o am cand le vad este aceea de naucire. Explicatiile din muzeele austriece sunt scrise doar in germana. de fapt. perla colectiei de la Kunsthistoriches Museum. dupa nenumarate peripetii. acesti barbari. Tezaurul de la Pietroasa. pe un perete. la Pesta. sapa i s-a lovit de ceva metalic. este romanesc! "Goldschatz von Nagyszentmikls" scrie mare. romanii. Insa comorile printilor barbari sunt mai putin cunoscute decat cele ale egiptenilor sau ale scitilor: ele au ramas in umbra.. in Carpati. decoruri ametitoare si ciudate inscriptii cu litere grecesti sau runiforme. in curtea casei lui din satul Sannicolau Mare. dar despre care noi.. In fata mea se afla tezaurul de la Sannicolau Mare. apoi iar uimire. descoperit in Muntenia si ajuns la Bucuresti. ulcioare. Nu se stie nici acum. figuri de oameni si animale. dupa alta varianta. Un tezaur fara egal. astazi cea mai vestica localitate a Romaniei. sarb de origine. este cel mai faimos tezaur ce provine din acele vremuri. Tezaurul cantareste aproape 10 kg si este din aur pur. nici urma de text in engleza sau vreo alta limba de circulatie.

in semne cu aspect de rune. Sperand ca poate. ornamentate cu figuri florale. Tezaurul de la Sannicolau Mare a fost expus si la Budapesta. Au existat cereri din partea Muzeului Banatului. doua mici. cat si proprietarului pamantului. unde se afla si astazi. un bol cu o lucratura extrem de sofisticata. . atunci cand taranul a incercat sa le vanda. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet. dar cu alfabet grecesc. Ce s-o fi intamplat cu perechile lipsa? Foarte probabil. ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa. doua cani si un corn in forma de palnie. Au existat doua serii de copii efectuate prin galvanoplastie. considerate de unii cercetatori nume romanesti. trei pocale.doua farfurii mai mari. O alta varianta spune ca. pe motiv ca se pot deteriora originalele. li s-au rupt tortile sau unele parti ornamentale. dar era denuntat. Deci. cu aparatura performanta. au fost gasite impreuna cu celelalte piese. in anul 1919. de doua ori. valoarea sa fiind estimata la trei milioane de florini. cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns intr-un final de la Pesta la Viena. Nu s-a gasit nimic. caci legea oferea o compensatie atat descoperitorului (daca declara imediat comoara). a investigat zona. Unele dintre piese fusesera deteriorate. inca nedescifrate satisfacator. 21 apar "jupanii" (scris zoapan) Boila (Boila sau Buila) si Butaul. Sotia lui Nera Vuin a declarat ulterior ca a pastrat si ea cateva piese mici. dintre care doua cu un cap de taur rasucit. apoi in 2002. doua potire. mitologice si geometrice. una la Muzeul Banatului si una la Szeged. Era in interesul lui. Tezaurul este alcatuit din sapte ulcioare. Nacu ar fi primit ambele parti ale rasplatii. Despre soarta taranului care a facut colosala descoperire nu mai stim mare lucru: doar ca nevasta sa a batut de doua ori pe jos drumul pana la Viena. au fost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului. Cea de la Szeged exista si azi. Cea de la noi a fost rechizitionata de o comisie militara sarba. de asemenea nedescifrate satisfacator. iar un al treilea. totusi. prima data in 1884. un anume Nacu. si nu se mai stie nimic de ea. sapte vase joase . Majoritatea au inscriptii: in greaca. doua patere si un platou oval -. Cautatorii de comori au rascolit si ei in zadar si continua sa rascoleasca si astazi in preajma locului unde acum 211 ani a iesit la iveala comoara. iar daca descoperitorul nu declara. In inscriptia de pe vasul nr. Despre o restituire a tezaurului nici nu poate fi vorba. in limbi locale. in forma de scoica (nautilus). o echipa mixta de arheologi romano-maghiara. Nu a primit nimic.Aici piesele au atras imediat atentia si au fost confiscate si inventariate de catre magistratul municipal Ioan de Boraros. pe care le-a topit. a aflat si a alertat autoritatile. insa muzeul din Viena a refuzat. privind inapoi si sprijinite pe trei picioare. la aniversarea a doua sute de ani de la fondarea Muzeului National al Ungariei. in 2006. proprietarul terenului. dar li s-a pierdut urma. In Romania nu a fost expus niciodata. condusa de Florin Drasovean. Locul in care s-a descoperit tezaurul se afla astazi pe strada Comorii. pentru realizarea unor copii. Indiferent cum s-a intamplat. partea acestuia ii revenea denuntatorului.

la fel ca pasarea ce apare pe doua dintre vasele de la Sannicolau Mare. Fabuloasa pasare din mitologia romaneasca este paznica lumii de dincolo si a aurului aflat acolo. impingand datarea pana in secolul X. Kunsthistorisches Museum din Viena Reprezentarile figurative sunt destul de stranii. altii ca au fost lucrate la Bizant. care si ei pazeau aurul din taramul lor. marind detaliile de 4000 de ori. Dimensiunile . Ea este strans inrudita (nu doar etimologic) cu grifonii din tinuturile hiperboree. o lucratura aproape de perfectiune. prin care se cumparau linistea si securitatea in zona. cercetatorii nostri spun ca a fost al ducelui Ahtum. care tine intr-o mana un vas cu apa indreptat spre ciocul pasarii. ungurii ca e hunic. Acest motiv a fost pus in legatura cu pasari mitice din traditia central-asiatica. au aratat ca exista ornamente de doar un milimetru. Ceea ce confera o mare valoare tezaurului este insa lucratura mesterilor aurari care le-au faurit. Insa mult mai aproape de noi este fantastica pasare a basmelor romanesti. iar specialistii au reusit sa faca prea putine paralele cu piese gasite in alte parti. care au efectuat o scanare microscopica asupra pieselor. Unii considera ca piesele au fost executate de mesteri aurari din Crimea. un descendent al voievodului Glad. O alta scena infatiseaza un arcas la vanatoare. iar in alta o ramura. Unele vase au inscriptii grecesti cu mesaj crestin. ori. Ele au fost la un moment dat stranse laolalta si ascunse. pentru care s-a lucrat cu trei instrumente diferite.Descoperirea este unica. iar altele sunt greco-romane. Studiile facute de catre cercetatorii austrieci. Iar o alta ne prezinta un grifon ucigand un cerb. sau chiar timpuriu maghiar. Desi tezaurul este cercetat cu asiduitate de aproape doua sute de ani. Un amestec ametitor. care insa nu stirbeste cu nimic din frumusetea intregului. Siberia sau chiar China. doua ramuri. Zgripturoaica trebuie sa bea apa si sa fie hranita in timpul zborului de catre cel pe care il transporta. apartinand poate lui Attila. Bulgarii spun ca a apartinut unui print bulgar. purtand in gheare o femeie. doborand o pantera. Pe unul din vase vedem un luptator calare. piesele sunt de proveniente diferite si chiar din epoci diferite. Intr-o alta scena este infatisata o pasare uriasa. pe pamant. inapoi. cu trasaturi mongoloide. zgripturoaica. Datarea s-a facut intre secolele al VI-lea si al IX-lea dupa Hristos. si nu au fost uitati nici pecenegii. tarand un prizonier si avand atarnat la saua calului capul decapitat al vreunui dusman invins. Desi la prima vedere ansamblul pare unitar. altele trimit spre zona central-asiatica. din India. altele au reprezentari de inspiratie persa-sasanida. cea care ii aduce pe muritori de pe Taramul de Dincolo. intr-o alta reprezentare. E posibil sa fi fost vorba de un tribut platit de Bizant vreunui print barbar de la Dunare. Nu s-a ajuns nici astazi la un acord asupra provenientei tezaurului. calare pe un straniu mamifer inaripat si cu cap de om. inca mai este cale lunga de strabatut pana la dezlegarea misterului care il inconjoara. Cele mai multe fire trimit insa spre o origine avara a tezaurului.

puritatea aurului. un fragment de bratara. Dar obiectul cel mai fantastic il reprezinta o salba cu 52 de pandantive-amulete. ce au ajuns si au ramas de atunci la Viena. Apoi. protejandu-l pe purtator. se aflau 10 perechi de fibule din aur si pietre semipretioase. asezati fata in fata. in 1889. Tezaurul de la Simleul Silvaniei . cu un diametru prea mare pentru a putea fi purtate pe deget. Valentinian. cele doua muzee au organizat o expozitie comuna. In anul 1999. Cel ce a recurs la aceasta masura disperata a impartit tezaurul in doua parti.mai mult de inspiratie romana. o fibula din onix si un inel de logodna. cu doua inele. care cadea pe mijlocul pieptului.sale. de o parte si de alta. ce culegeau prune. un alt print. frumusetea formelor. probabil gepid. un inel (de data aceasta de purtat pe deget). un pandantiv in forma umana si un altul rotund. Se crede ca acest minunat lant petrecut peste corp avea rol de amuleta. Din primul tezaur fac parte 24 de inele de aur. 17 medalioane de aur. cu figuri de imparati romani din secolul al IV-lea (Maximinianus I Hercules. Dupa aproape o suta de ani. iar cele dintr-al . ingropandu-le la o distanta de cativa pasi una de cealalta. de cristal fumuriu. caracterul de unicat. peste piept si peste spate. strajuita de doi lei de aur. toate acestea au facut ca tezaurul de la Sannicolau Mare sa fie plasat intre primele 10 cele mai spectaculoase tezaure de aur descoperite vreodata. cantarind cam opt kilograme. In total. Inca nu se stie ce intrebuintare aveau. In cel de-al doilea tezaur. s-au impiedicat de piesele din primul tezaur. prinsa pe mijloc. Constantin II. separate la anumite intervale de frunze de aur. ascundea un alt tezaur impresionant. niste zilieri care lucrau la scos cartofi au descoperit cea de-a doua jumatate. Tezaurul de la Simleul Silvaniei Mergand inapoi in timp. ajunsa apoi la Budapesta. maiestria lucraturii. consta dintr-o margea mare. Celelalte 50 de pandantive infatiseaza unelte si arme miniaturale. Podoaba principala. doi copii ciobani. incrustat cu pietre semipretioase. Constantin I. Piesele sunt de factura germanica si romana: cele din primul tezaur . Valens. incrustate cu pietre scumpe. ciudatenia imaginilor si a inscrisurilor. ce se purta peste tot trunchiul. s-a emis ipoteza ca era purtat de o femeie. undeva in secolele IV-V. 73 de piese de aur si argint. aflat chiar langa margeaua de cristal. alaturi de cel de la Pietroasele si in compania aleasa a tezaurului lui Tutankamon sau a celui tracic de la Panaghiuriste (Bulgaria). In ultima vreme. dintre care trei sunt pierdute.Medalii In anul 1797. Gratian). intr-un loc aflat astazi in Simleul Silvaniei. Cel mai important pandantiv e reprezentat de un barbat intr-o barca. aflat acum la Budapesta. in care a fost expus intregul tezaur. trei vase deosebit de frumoase.

trebuie sa fie izbitor faptul ca cele mai impresionante exponate provin din pamantul romanesc. Cehia. din cel mai pur aur. batute cu pietre scumpe si lucrate cu cea mai mestesugita arta. In primul tezaur se gaseste cel mai mare medalion din cate s-au pastrat din Antichitate. descoperite la Seica Mica si in alte locuri neidentificate din Ardeal. Celelalte sunt din Ucraina. foarte bogat reprezentata in mica sala a tezaurelor. In vitrinele de langa cele doua mari tezaure se mai pot vedea superbe fibule digitate din argint aurit. Croatia. Dupa un tur al incaperii. pe care le puteai intalni doar imaginate in basme. Pentru turistul atent. Tezaurul dacic Coborand si mai mult in timp. de aceeasi provenienta. Serbia. iar tezaurul. precum si catarame maiestrit lucrate. datate in a doua jumatate a secolului al V-lea. reprezinta unul dintre cele mai valoroase din epoca. in intregul lui. ajungem si la epoca dacilor. Podoaba In fata acestui delir al comorilor romanesti. caci o vitrina lunga. ornamentate cu spirale. ce nu poate fi cuprinsa dintr-o singura privire. dar nici pe departe de valoarea celor descoperite in Romania. straluceste de odoare ce au apartinut stramosilor nostri. . Slovacia. restul exponatelor palesc.doilea . Lucratura pieselor este de cea mai inalta clasa. Vitrinele de la Kunsthistorisches Museum care adapostesc piesele din tezaurul de la Simleu sunt chiar langa cele sub care se afla comoara de la Sannicolau Mare. Singurele piese remarcabile ce provin din Austria sunt cele din tezaurul de la Untersibenbrunn. Fibulele au o lucratura magnifica.mai mult germanice. e usor de constatat ca jumatate din sala tezaurelor din acest muzeu este ocupata de piese de la noi. Specialistii spun ca piesele din tezaurul de la Simleul Silvaniei trebuie sa fi fost stranse de-a lungul a 150 de ani si ingropate sub amenintarea unei primejdii teribile. Dar calatoria printre tezaurele romanesti nu e nici pe departe incheiata. iar brosa cu onix este unicat pentru vremea respectiva.

. . alte doua. se afla 31 de piese din acest tezaur. gata de plecare. de care atarna noua piese ascutite de argint. apartine tot de Saliste. descoperita la Orastie. In cea de-a doua jumatate a vitrinei. In mijlocul vitrinei celei lungi troneaza o bratara dacica din argint aurit. Ciudatele capete de lupi-serpi ce au fost infatisate de mana mesterului vegheaza in tacere vitrina cu podoabe dacice. Adica podoabe dacice de argint (si argint aurit). toate situate intre secolul al II-lea inainte de Hristos si secolul I dupa. Astazi. cand i-a fost schimbat numele. de la Moroda (Arad). dincolo de acest gardian somptuos.Placuta de la Cioara E asezata chiar la intrarea in incapere si eticheta din capatul ei spune: "Dakischer Silberschmuck". cu sapte spire. Bratara de la Viena poarta patina celor doua milenii petrecute in pamant. cunoscut si sub numele de "Tezaurul de la Cioara". aidoma celor de aur recuperate recent. Era prin 1820. cu un pandativ rotund. iar tezaurul a ajuns la Viena. Fibule descoperite in Transilvania Acesta este primul obiect care iti atrage privirile. este tezaurul de la Saliste (judetul Alba). in momentul in care intri in sala tezaurelor. Dar ce bogat in istorie este pamantul Salistei! Caci satul Tartaria. luciul sau este inegal. care a dat la iveala cea mai veche scriere din lume. caci asa se numea localitatea la vremea descoperirii si pana tarziu. par a fi desprinse din inventarul vreunei familii de neam ales. un lant din inele duble. in vremea unitarianismului si a generalului Bukow. cand taranul Matei al lui Stefan Molodet a descoperit intamplator un tezaur format din 64 de piese de argint. umbrit din loc in loc de pete si zgarieturi. descoperit la Somesu Cald (Cluj). in vitrina cea lunga. descoperite la Marca (Salaj).. iar cuviosul Sofronie de la Cioara s-a aflat in fruntea luptei ardelenilor pentru pastrarea legii stramosesti. numerotate si insotite de explicatii cuminti in germana. mai mari. Ele provin insa din mai multe localitati: un colan frumos rasucit. in anul 1965. Obiectele insirate de la stanga la dreapta. Descoperirea a fost raportata autoritatilor.

Vitrina se opreste brusc in fata usii. in vreme ce arheologii de astazi sustin. S-a presupus ca ar putea fi toarta unui vas. din fire rasucite de argint si cu inchizatoare. in . imbracamintea nu are mai nimic in comun cu cea a dacilor de pe Columna lui Traian sau Monumentul de la Adamclisi. elementul cel mai valoros. din contra. Cele doua personaje infatisate au fost considerate de unii ca fiind preoti. care probabil impodobea o centura de piele. element dintr-un coif sau chiar un tub de scurgere. alungita. ca este cea mai tipica manifestare a artei dacice. fata lor este imberba si ovala. nici valsul de la Rathaus nu ma mai pot seduce dupa ce ies de la muzeu. Strania lume a comorilor noastre de acum multe secole imi devenise. doua colane subtiri. un fragment dintr-un colan mestesugit impletit din patru sarme de argint. Vasile Parvan considera ca reprezentarea aceasta apartine unui tip strain de cel dacic. prevazuta cu patru nituri. placuta de la Cioara. curmandu-mi intrebarile: ce printesa daca si-o fi strans laolalta brosele. bratarile si colierele. Urmeaza apoi trei inele spiralate. inelele. Cu toate aceste controverse. As vrea sa pot spune ca experimentul trait in mica sala a tezaurelor a fost unul al rigorii stiintifice. din bara de argint. o placuta de argint aurit cu niste figuri executate prin batere. mai multe pandantive de la un colier pierdut si. Nu a fost asa decat in mica parte. nici incaltamintea. Personajele nu au caracteristici dacice. de altii drept razboinici. a carei utilizare ne este cu totul necunoscuta. al documentarii severe si minutioase. fara nici o alta paralela in alta parte. patru bratari simple. mai mult de jumatate? Basmul de aur Catarama Nici mirosul de frezii. o pereche de fibule cu scut romboidal. apartine unui tezaur cu siguranta dacic din secolul I inainte sau dupa Hristos. in relief (au repuse). si le-a ascuns la vreme de restriste? Si cine o fi purtat bratara cea de sapte ori rasucita? Unde or fi disparut celelalte piese din tezaur.In alcatuirea tezaurului de la Cioara intra o ciudata piesa-unicat in forma de corn.

Bagajele mele de la Viena sunt insa pline de amintirile unui basm romanesc de aur. Coloane dacice Toate acele tezaure erau aidoma comorilor imparatesti din povesti. cu imparati si printi. sa vada la ce ma uit de minute in sir. iar aparatul de fotografiat imi atarna neputincios la gat: ma trezisem transportata in afara timpului. stralucitoare si batute cu nestemate. scapata de zmeu. ce o aducea de pe Taramul de Dincolo. in lumea basmelor copilariei. mi-am dat seama ca tineam inutil in mana carnetelul de notite cu foile albe. apoi dispareau in salile urmatoare. la intoarcere. pe langa mine trecea in graba cate o profesoara cu glas ragusit. Animale nemaivazute populau lumea de basm din acea incapere. A doua zi. cani si brelocuri cu imaginea printesei Sissi. La o masa statea Imparatul Verde. La un moment dat. Copiii priveau uimiti pocalele de aur. Undeva. In aeroport. cu atata insistenta. Din cand in cand. cu atat de mult aur si atata filigran. Apoi reveneam in basmul meu. brusc familiara. Ori vreun turist japonez se mai apropia de vitrine curios. dar am ramas cu gandul in lumea de poveste de la muzeu. band vin din pocale de aur si mancand bucate alese din farfurii de aur incrustate cu pietre rare. Fotografiile autoarei . prizonier la Kunsthistoriches Museum.timp ce o priveam. ciocolata cu chipul lui Mozart. poate pe un ulcior pierdut. am revenit la traseul turistului obisnuit. iar personajele principale erau negresit de fata: un Fat-Frumos calare pe un cal inaripat cu cap de om. Mongolul nu poate fi decat Spanul cel crud si viclean din poveste. cu vrajitoare si jivine fermecate. care cu siguranta vorbea pe limba oamenilor si zbura ca vantul si ca gandul. si o Ileana Cosanzeana purtata in zbor de o zgripturoaica. turistii au sacose pline de cumparaturi cu pret redus de la Pandorf. explicand elevilor ei in aspra limba germana cate ceva despre tezaurele de acolo. cu mustata lui rasucita. cei doi s-au intalnit si au trait fericiti pana la adanci batraneti.

• Aurora Petan .