Limba romana patria mea

si alte articole de Aurora Petan cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, din Capitalã, specialist în filologie clasicã; Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi Straine, sectia Latina-Greaca Veche, are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. In anul 2001, a castigat Premiul Academiei "B.P. Hasdeu" pentru lingvistica, la 27 de ani

Suntem romani pentru ca vorbim romaneste. Nimic altceva nu ne defineste atat de fundamental: nici credintele, nici obiceiurile, nici granitele. In momentul in care vom inceta sa mai vorbim aceasta limba, nu vom mai avea identitate. Dar multi dintre noi am inceput deja sa o facem, fara sa stim ca suntem victimele unui adevarat razboi impotriva limbii romane

Ce (sau cine) este limba romana? Lingvistii isi imagineaza limba romana, din punct de vedere etimologic, ca pe un sandvis: chifla este elementul latin, care cuprinde o felie consistenta de sunca (influenta slava), cateva foi de salata (influenta maghiara, turceasca, greceasca, rusa, franceza si altele), si putina maioneza, dar foarte putina, pe post de resturi din substratul stravechi dacic. Desigur, stiinta poate defini limba romana cum considera ea ca e mai potrivit. Dar lingvistica singura, cu

limitele ei, nu ne ajuta deloc sa intelegem cu adevarat ce (sau cine) este limba romana si care este rostul ei. Limba romana nu este latina plus slava, plus substrat, plus maghiara plus, plus, plus... Limba romana este acea forma speciala sub care spatiul acesta geografic si spiritual dintre Carpati, mare, Dunare si dincolo de ele a capatat o identitate. Limba romana nu este o simpla structura logico-lingvistica cu ratiuni de comunicare, rasarita intamplator la un moment dat dintr-o alta limba ori dintr-un amestec de limbi, ci un dat de la Dumnezeu, asa cum sunt toate limbile, cu un trup si un

spirit, cu o istorie, un destin si un rost. Ea detine un nucleu, o esenta, care este una si aceeasi de mii de ani, cu mult inainte ca aceasta limba sa se fi numit "romana". Pe acest trup s-au asezat diferite haine, dupa imprejurari si moda: haina slava, cea turceasca, haina maghiara sau greceasca, jobenul frantuzesc sau jeansii americani. Chiar si latina nu a fost decat o alta haina, mai groasa, mai rezistenta si mai de cale lunga, imbracata, intr-un anumit moment al istoriei, de acest nucleu stravechi. Si pentru ca aceasta haina a convenit din punct de vedere politic

mai marilor vremii, dar nu era, totusi, decat o simpla imbracaminte, lingvistii au inceput sa nascoceasca cum ca de fapt latina este si trupul, si spiritul limbii romane. Au inventat peste o mie de cuvinte latinesti care stau, chipurile, la baza unor cuvinte romanesti, dar care in latina nu au existat niciodata. S-au dat peste cap ca sa demonstreze ca dacii si-au abandonat limba in favoarea latinei, chiar si acei daci - foarte numerosi - care n-au intrat niciodata in contact cu romanii. Au sucit pe toate partile limba romana pentru a o face sa intre in tiparul latin. S-au straduit sa ne

convinga ca limba romana are o istorie recenta, ca ea s-a "format" la un moment dat, cam pe vremea cand slavii dadeau tarcoale la Dunare. Si au reusit sa ne pacaleasca. Evident, din perspectiva strict stiintifica, respectand criteriile lingvisticii, ceea ce se vorbeste acum se poate socoti alta limba decat ceea ce se vorbea acum cateva mii de ani. In realitate este o iluzie, bine ascunsa ochilor nostri: esenta si spiritul limbii sunt aceleasi, doar "hainele" puse pe deasupra ne iau ochii, mereu altele, mereu mai colorate si mai inselatoare... Si numele, desigur: astazi ii spunem "limba

romana", dar ea este aceeasi limba carpatina a noastra de mii de ani, indiferent cum s-a numit in stravechime. Spiritul limbii romane La o simpla rasfoire a Dictionarului Explicativ (DEX), constatam ca toate cuvintele limbii romane vin de undeva: latina, bulgara, sarba, maghiara, turca, greaca, rusa, franceza, germana, engleza, italiana, tiganeasca si altele. Nu exista nici un cuvant atribuit vreunui strat mai vechi decat latina, in schimb, exista mii de

cuvinte cu etimologie necunoscuta. Ar rezulta ca romana este un soi de amestec, care a luat tot ce a putut de la toate limbile cu care a intrat in contact, fara ca limbile cu pricina sa fi luat ceva de la noi. Stranie poveste! Cine poate explica misterul aparitiei limbii romane dintr-o limba latina care a inghitit pe nerasuflate, ca un balaur, intreaga limba daca, si in care s-au amestecat, apoi, ca intr-un Babel absurd, aproape toate limbile Europei? Nu e nici un mister, caci adevarul este altul: multe din cuvintele considerate slave sunt, de fapt, dacice, iar slavii le-au luat de aici; multe

cuvinte pe care noi spunem ca le-am luat de la maghiari, in maghiara au sensuri foarte restranse si maghiarii insisi nu stiu de unde leau luat. Si foarte multe cuvinte si chiar structuri considerate latinesti, in latina nu au existat niciodata, ci sunt stravechi, carpatice... Aceste lucruri au fost spuse de lingvisti straini, care nu au nici un motiv sa masluiasca istoria limbii romane. Din pricina faptului ca noi credem in continuare in teoriile proclamate de savantii nostri, nu s-a gasit inca nimeni care sa incerce sa defineasca limba romana din singura

perspectiva justa, aceea de dat sacru. Constantin Noica a aratat, citandu-l pe Eminescu, ca cuvintele cu cea mai mare incarcatura de semnificatii sau cu intelesuri netraductibile sunt intotdeauna cuvintele vechi, de la mosi-stramosi, nu cuvintele de ieri si de azi. Insa savantii nostri, tocmai pe acestea le ignora sau le falsifica originea. Unde altundeva poti cauta spiritul limbii, daca nu in ceea ce a dainuit de secole, neatins? Spiritul limbii se gaseste in felul in care sunetele se combina intre ele si sunt accentuate, dand nastere unei melodii aparte a limbii, in

gramatica, in cuvinte si expresii care adesea nu pot fi traduse in alte limbi, in sensuri si imagini, in felul in care se imbina si se ordoneaza cuvintele, si in cuvintele insele, milenare, mii de cuvinte cu origine necunoscuta, despre care lingvistii nu vor sa pomeneasca niciodata sau le atribuie influentei altor limbi. Cand e vorba de elementul stravechi al limbii, ni se recita, batjocoritor: barza, viezure, mazare, de parca asta e tot ce ne-a ramas dupa tavalugul latin...

Ganditorul de la Hamangia. Produsul unei spiritualitati avansate Oare de ce bucuria este numita cu un cuvant dacic, pe cand tristetea, mahnirea, necazul, supararea, obida, jalea sunt luate de la vecini? Poate pentru ca bucuria este sentimentul fundamental al fiintei umane, emotia care iti

arata ca esti pe calea cea buna, ca esti in acord cu Dumnezeu. Gandul, cel care leaga lucrurile si le gaseste sensul, este desemnat tot printrun cuvant dacic (unii lingvisti mai sustin si astazi ca ar veni din... maghiara!). Doina este un alt cuvant milenar, care transpune esenta sufletului romanesc, starea de dor. A mosteni nu putea fi decat un cuvant cu o viata de mii de ani, la fel ca mos si mosie, din aceeasi familie. Vatra este un cuvant dacic sau chiar dinaintea dacilor, la fel si codrul. Cuvantul a ingropa (si groapa) are si el o varsta de cateva mii de ani, iar exemplele sunt multe, multe, multe...

In dictionare nu se foloseste niciodata termenul de "dacic" sau "substrat". DEX-ul, dictionarul nostru de capatai, prefera sa spuna ca un cuvant este de origine necunoscuta decat sa admita ca este dacic. Lucrarile de istoria limbii romane incep intotdeauna cu latina: ce-a fost inainte, nu conteaza, e considerat doar o "influenta" minora, marginala... Ceea ce sperie cu adevarat pe dusmanii identitatii noastre de neam si limba este continuitatea incredibila, de mii de ani, caci valurile istoriei si straturile ce s-au asezat pe deasupra nu au reusit sa modifice acest

sambure puternic. Razboiul impotriva limbii romane De aici porneste totul: de la presimtirea sau intelegerea rostului pe care il are limba romana. Caci daca limba romana este cea care da identitate unui spatiu spiritual care sta la temelia Europei, este limpede ca cei ce doresc uniformizarea, stergerea diferentelor, globalizarea, au un dusman de temut in aceasta limba cu radacini milenare. Si nu este de-ajuns sa fie falsificate tratatele de istorie si

de lingvistica. cei potrivnici actioneaza asupra vorbitorilor. trebuie sa ii distrugi . Deci pentru a-i lua unui om sau unui neam identitatea. pastrandu-si radacinile adanc infipte in pamant. caci exista un razboi impotriva identitatii noastre. Exista un razboi impotriva limbii romane. deoarece limba isi vede mai departe de menirea ei. Iar singurul mod prin care ni se pot taia radacinile este indepartarea de limba noastra. Constantin Noica spunea ca vorbirea omului este fiinta lui. Pentru ca limba romana sa-si piarda rostul. ca intr-un veritabil razboi.

fata de civilizatia dacilor si fata de tot ce inseamna componenta straveche a limbii romane: cetati dacice lasate pe mana jefuitorilor.limba: atat istoria limbii. implicit. savantii. cat si spiritul ei. devenita un adevarat razboi. Caile pe care se desfasoara lupta impotriva limbii romane si. fie ignoranti. biete marionete oportuniste. a identitatii noastre. depun eforturi in a ne falsifica radacinile. sunt numeroase. fie vanduti cu totul si potrivnici intereselor neamului. La nivel academic. triste figuri de academicieni care se extaziaza in fata ideii cuceririi Daciei si a . De aici aversiunea fatisa.

definitiv si in masa la limba lor. mai ales in randul tinerilor. devenita imediat un "primitor universal". Mass-media este un alt canal prin care se duce acest razboi. dictionare si tratate ridicole.masacrarii dacilor care si-au aparat pamantul. Este adevarat ca limba . care cauta sa demonstreze ca dacii au renuntat brusc. iar limba romana este continuarea limbii latine. o "limba ospitaliera" care a renuntat de buna voie la tot ce a avut specific si a luat de la altii tot ce are acum. Presa si internetul promoveaza cu mare insistenta saracirea limbii.

Suntem "cool" ori "trendy". Lucrurile devin cenusii. ori "naspa". "brokeri" ori "dealeri". "grozav" ori "minunat". nimic nu mai este "frumos". de limba pe care o vorbim. dar este la fel de adevarat ca si noi suntem modelati. foarte subtil si eficient. Daca folosim zi de zi un vocabular sarac. ajungem sa ne fie rusine sa mai folosim . suntem invatati sa pretuim mai mult alte limbi decat a noastra. engleza ne sufoca.oglindeste realitatea din jurul nostru. avem "joburi" de "manageri". totul este ori "misto". vom deveni repede la fel de saraci in spirit. "merchandiseri".

limba materna este un lucru la fel de firesc ca si aerul pe care il . caci pentru noi. taranii". Rezultatul e sigur: in cateva generatii vom uita mai mult de jumatate din limba. vom face dictionare chiar si pentru romana ultimelor decenii si nu vom mai sti ca "Limba noastra-i limba sfanta./ care-o plang si care-o canta/ pe la vatra lor./ limba vechilor cazanii.cuvinte romanesti curate. Europa romaneasca Putini sunt cei care inteleg ce se intampla cu adevarat.

Albania. care cuprind cu radacinile lor aproape jumatate din Europa: din Rusia. in comunitatile istorice de romani. Grecia si chiar Turcia. Ucraina. Bulgaria. Insa adevarata fata a acestui razboi s-a vazut si continua sa se vada in afara granitelor tarii. iar . Basarabia. din Serbia. si nu suntem constienti de schimbarile subtile care se produc in vorbirea noastra. pana in Ungaria si Croatia. Istoria acestor romani este incarcata de suferinta. Doar cei plecati departe stiu ce inseamna sa visezi romaneste si sa tresari la auzul unei vorbe de acasa. pana in Macedonia.respiram.

Se intindea pe aproape intreaga Europa de azi Istoricii din antichitate sustineau ca tracii erau cel mai numeros popor din lume. Ei ocupau cea mai mare parte a Balcanilor. ramura nordica a tracilor. Dacii. Dacia pe timpul lui Burebista. locuiau pe ambele maluri ale .astazi. desi traim in vremuri democratice. in cele mai multe dintre aceste teritorii limba romana e vorbita doar in soapta. Asia Mica si toata Europa de Sud-Est. dupa inzi.

. dincolo de Nistru. iar despre traci si daci nu s-a mai auzit mare lucru. Cartile de . in Balcani au navalit slavii. un imperiu de sorginte tracica: majoritatea imparatilor Romei si ai Bizantului. in apus pana la Tisa si Morava. intre sec. ajungand in nord pana la Carpatii Padurosi. Vreme de patru secole. proveneau din randul tracilor si al dacilor nord-dunareni. Dupa ce granita de pe Dunare s-a prabusit. iar in sud se intindeau pana la Muntii Balcani. practic. Imperiul Roman a fost.Hr.Dunarii. pana la gurile Bugului. avarii si alte neamuri. III si VII d. in rasarit. ca si multi generali.

In realitate. Incepand de la ciobanii din Istria. cei mai multi au ramas pe vetrele lor. In 1878. gasim pas cu pas fragmentele . de la morlacii din Bosnia si Hertegovina. in aceleasi teritorii.istorie nu-i mai pomenesc. de multe secole. Mihai Eminescu publica in ziarul "Timpul" urmatoarele cuvinte: "Nu exista un stat in Europa Orientala. Nici o alta limba europeana nu a avut un astfel de destin. nu exista o tara de la Adriatica la Marea Neagra. care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra. iar urmasii lor sunt toti cei ce vorbesc astazi romaneste. de parca ar fi intrat in pamant.

Nicolae Iorga spunea ca Romania reintregita de dupa primul razboi mondial se invecina tot cu romani.000 in Bulgaria. foarte mare. pana aproape de Odessa si de Kiev".acestei mari unitati etnice in muntii Albaniei. in Bulgaria. in Serbia. in toata regiunea Daciei Traiane. aproximativ .000 si un milion in Ucraina. apoi. Mai tarziu. Numarul romanilor din jurul granitelor era. aproape de trei milioane: intre 800. pana dincolo de Nistru. aproximativ 200. in Pind ca si in Balcani. pana sub zidurile Atenei. intradevar. in Macedonia si Tessalia. de dincolo de Tisa incepand. in Grecia.

000 in vestul Banatului. si aproximativ 100-160. La acestia se adaugau cei aproximativ 300.000 de aromani din Albania.300.000 de aromani din Grecia.000 in Ungaria.000 in Serbia. primii in nordul Greciei.000 si 65. intre 100.000 si 400. sudul Serbiei si sud-vestul Bulgariei. intre 12.000 in Rutenia Subcarpatica.000450. . Numarul lor a scazut foarte mult. in regiunea Timoc. ceilalti in Croatia. si cei 500600. intre 1919-1939. unele comunitati sunt chiar amenintate cu disparitia. aflata in componenta Cehoslovaciei. Macedonia. si inca vreo cateva zeci de mii de meglenoromani si istroromani.

dupa cel de-al doilea razboi mondial. Procesiune dacica la Drobeta Peste tot. nu au avut scoli si biserici.Astazi mai trebuie sa-i mai adaugam pe romanii din Republica Moldova (cca trei milioane). Au fost deportati si imprastiati. nu li s-a dat voie sa se roage sau . nu le-au fost recunoscute drepturile. li s-au schimbat numele romanesti cu altele straine. in toate aceste teritorii. romanii au suferit amarnic timp de un mileniu. ramasi dincolo de granite.

romana este oficiala doar in Serbia. la schiturile Prodromu si Lacu. si acolo doar in cazul romanilor din Voivodina. In Basarabia. nici aromanii din Grecia. nici cei din Bulgaria. in Transnistria. in Republica Moldova. Insa romanii din Timocul sarbesc nu sunt recunoscuti nici acum ca minoritate romaneasca. in afara tarii. pentru a i se sterge identitatea. Albania ori Bulgaria. limba romana a fost numita "moldoveneasca". nici meglenoromanii. si pe Muntele Athos. La fel s-a intamplat si cu romanii din Ardeal. in timpul maghiarizarii fortate. cimitirul . Astazi.sa planga in limba lor.

in ultimii ani. iar biserica romaneasca a fost gazata in timpul slujbei de Inviere. icoanele stropite cu motorina.. Toate s-au intamplat acum.soldatilor romani a fost arat si crucile aruncate la gunoi. Europa s-a nascut in Carpati . in Ucraina a fost batut un preot roman si enoriasii sai. iar lupta pentru deznationalizarea romanilor din afara granitelor este in plina desfasurare.. In Timocul sarbesc s-a dat ordin de demolare pentru singura biserica romaneasca.

ci plamada etnolingvistica din Carpati si de pe Dunarea de Mijloc pana la mare. sau si al altora? Fiecare limba de pe lumea asta isi are istoria ei si propriul ei rost. Noi il stim pe al nostru si pe al limbii noastre. .Dar ce se intampla cu celelalte limbi ale Europei? Sunt la fel de napastuite? Acest razboi este doar al nostru. Multi savanti straini au demonstrat ca leaganul Europei nu il constituie civilizatia greco-romana. cu cateva mii de ani inainte ca grecii si romanii sa fi iesit in lume.

cand limba si civilizatia dacilor ar fi disparut. in urma razboaielor cu romanii si a . care au invadat Europa in epoca bronzului.De aici au plecat oameni. varianta oficiala a istoriei noastre sustine ca nu exista continuitate din acele timpuri pana astazi. si fara acest nucleu dunareancarpatic nu ar fi existat nimic din ceea ce astazi numim "Europa Clasica". cuvinte. Din acest cataclism ar fi rasarit dacii. ci au existat cel putin doua rupturi majore. pentru totdeauna. idei. Prima. cand splendida cultura a neoliticului a fost spulberata de razboinicii indo-europeni. A doua. catre intreaga Europa. Desigur.

In aceste tablite. Si mai exista si o dovada scrisa. Iar din acest cataclism am fi rezultat noi. insusi procesul de romanizare. Dar exista destui invatati. romanii. teribil de periculoasa pentru cei care vor sa ne vada dezradacinati: tablitele de la Sinaia. in special straini. distrugerea civilizatiei cucutenienilor. prin care am fost invatati ca noi. pe care toata comunitatea stiintifica se zbate zadarnic sa le .politicii de romanizare. altii. iar altii. chiar venirea indo-europenilor. ne-am ivit aici de putina vreme. unii. care contesta. ca popor si ca limba. Aceasta este politica de taiere a radacinilor.

Cu alte cuvinte. limba romana este.declare falsuri. in plus. dovada ca romanizarea este. in esenta ei. in ciuda nenumaratelor straturi depuse pe deasupra. o iluzie. cel putin in parte. si nici cea de-a doua ruptura nu a existat. contine multe cuvinte si structuri pe care noi le-am socotit pana acum ca venind in romana din latina. Iar aceasta limba nu este indo-europeana. aceeasi de mii de ani. este consemnata limba dacilor. dovada a faptului ca prima ruptura nu a existat si. Lingvistica romaneasca nu are inca forta de a iesi din jocul tulbure pe care il face de un .

secol. caci nici o alta limba a Europei nu a avut un asemenea destin. Sunt cei . care a dat identitate unei mari parti a Europei. ce necesita mult curaj. nu e in stare sa caute in miezul lucrurilor si sa vada continuitatea de esenta a acestei limbi. Este un proces dificil. Razboinici daci Dar cine sunt cei care au pornit si intretin acest razboi? E greu sa le gasim un nume.

Unii considera ca acesta e un lucru bun. Poate este asa. fiecare neam este o fiinta in sine. La fel. dar nu aceasta e calea cea buna. sa topeasca natiunile si identitatile intr-o singura mare comunitate. trebuie sa respectam diversitatea. ca trebuie sa tindem spre unitate. Daca Dumnezeu a creat lumea atat de diversificata. unica si . Fiecare limba oglindeste universul in felul ei si fiecare limba contine un ceva specific numai ei si nici unei alte limbi de pe lumea aceasta.ce cauta sa uniformizeze lumea.

Si apoi. definita prin limba sa. ci au fost lasate de Dumnezeu. nu sunt niste simple chestiuni politico-sociale. Mai mult. atat ale noastre cat si ale altora. care sa poata fi manipulate. care sa sustina ca tot ce se intampla este absolut firesc si ca nimeni nu are nimic cu noi si cu limba noastra. nu putini. ori nationalisti macinati de .irepetabila. Se vor gasi si unii. limba si neamul. ca cei care sustin astfel de teorii sunt ori paranoici. Nu putem participa la universal decat prin particularul care ne-a fost dat.

A exprimat-o cel mai simplu si firesc Nichita Stanescu: "A vorbi despre limba romana este . pe scena istoriei: noi suntem insasi aceasta scena. E problema lor! Pentru cine are ochi sa vada. intr-adevar. Insa pentru a castiga acest razboi. si dupa el si altii.frustrarea ca nu am fost capabili sa ocupam un loc mai in fata pe scena istoriei. minte sa inteleaga si suflet sa cuprinda. noi nu am fost. Eminescu a intuit acest lucru. trebuie sa fim constienti de valoarea nemarginita a limbii romane.

iarba iarba se spune. pentru mine. ===================== Aurora Petan despre tãblitele de plumb de la Sinaia. de aceea.ca o duminica. Limba romana este patria mea. pentru mine. o misterioasã arhivã regalã dacicã . viata se traieste". de aceea. pentru mine. izvorul izvoraste. pentru mine. de aceea. muntele munte se numeste. De aceea.

De mai bine de un an. cercetãtori avizati sau amatori. ziaristi. fundatii culturale sunt angajati într-o adevãratã cursã contra cronometru. Peste 30 de plãci acoperite cu imagini si înscrisuri într-o limbã necunoscutã stau neinventariate în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din Bucuresti. pasionati de istorie. pentru a dezlega un mare mister al istoriei noastre vechi: Tãblitele de plumb de la Sinaia. de mai bine de un secol. sub pretextul cã sunt niste .

temple. monograme si însemne heraldice. paradoxal. cetãti. eternizate în plumb. puternicã si de realã.falsuri neinteresante. În legãturã cu acest fascinant subiect. cu un simt artistic aproape desãvârsit. palate. regi si zei. în exclusivitate pentru . am realizat un interviu. O lume înviatã parcã dupã un cataclism dar. Ele contin o scriere într-o limbã necunoscutã si reprezentãri iconografice cu luptãtori înarmati cu suliti si lãnci. misterios si incitant. cu rãbdare si migalã.

Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi . specialist în filologie clasicã. cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. fiind convinsã cã plãcutele de plumb de la Sinaia reprezintã o parte a unei importante arhive regale dacice. cu doamna profesoarã Aurora Petan. Domnia sa a prezentat o comunicare pe aceastã temã la Academia Românã. din Capitalã. Rosetti”.“Observatorul de Toronto”.

Straine. la 27 de ani. R: Stimatã doamnã Petan. ce se stie despre aceste plãcute ? A. sectia Latina-Greaca Veche. din anii .P. are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. Hasdeu" pentru lingvistica.P: Se stie de la primarii din Sinaia. In anul 2001. a castigat Premiul Academiei "B.

Existã însã o traditie oralã. însã nu a scris nimeni pe tema asta. Aceste plãci au fost copiate în plumb. din ordinul Regelui Carol I. nu au fost descoperite dovezi certe în acest sens. Pânã în prezent. când s-a turnat fundatia Castelului Peles. Plãcile de plumb au fost depozitate la . s-a descoperit un mare tezaur. în preajma anului 1875. din piese de aur – plãci scrise în relief. destul de serioasã. la Fabrica de cuie din Sinaia.’20-’30. cã. Multã lume stie despre acest lucru.

În legãturã cu plãcile de aur. fie au . cã cel putin o parte din ele ar fi supravietuit. Nu stim ce s-a întâmplat cu ele: fie au ajuns.Mãnãstirea Sinaia si. a doua. dupã unele speculatii. cã ar fi fost topite de Regele Carol I si folosite în vremea Rãzboiului de Independentã si. în Tezaurul de la Moscova. imediat dupã înfiintarea Muzeului National de Antichitãti. la sfârsitul secolului al XIX-lea. au fost aduse la Bucuresti. pe vremea lui Grigore Tocilescu. existã douã ipoteze: una.

fost valorificate. de la Academia Românã. Mã vãzuse pe TVRinternational si spunea cã vine cu o delegatie . într-un fel sau altul. care m-a contactat imediat dupã conferinta mea din 3 iunie 2004. ce informatii detineti despre plãcutele originale. Ele provin de la o persoanã din Republica Moldova. din aur? A.P: Informatiile pe care le detin eu sunt foarte ciudate. R: Dumnevoastrã.

si. cã sunt foarte asemãnãtoare cu cele de la Sinaia. din informatiile pe care le detine. parafatã. cel putin 40 de piese din aur ar mai exista în Banca Nationalã a României. o delegatie. . prin care era împuternicit sã se ocupe de culegerea de informatii despre aceste obiecte. Persoana respectivã sustinea cã astfel de plãci existã pe teritoriul Rusiei. întradevãr. cã.din partea Academiei Ruse. semnatã. Mi-a arãtat.

ce v-a spus acest misterios personaj despre plãcutele din aur ? A. ar fi . ca multe alte asezãminte crestine. apoi. de-a lungul secolelor. a fost ridicatã pe o capiste. Ele s-ar fi aflat în posesia Mãnãstirii Sinaia care. pe locul unui altar pãgân. Deci. aceste plãci s-ar fi pãstrat.R: Concret.P: Ipoteza domniei sale era urmãtoarea: plãcile din aur nu ar fi fost descoperite când sa sãpat fundatia Castelului Peles. în grija initialã a preotilor precrestini si.

Textele erau scrise de Marele Preot si aveau caracter sacru. El . mai spune cã fiecare mare trib geto-dacic avea o astfel de arhivã de texte. Personajul de care vã spuneam. erau foarte. împreunã cu arhivele lor. câteva ramuri ale neamului daco-get s-au desprins si au luato spre Rãsãrit. În preajma rãzboaielor cu Traian. care se reînnoia periodic. al cãrui nume nu vi-l pot face cunoscut. foarte bine pãstrate.fost transmise. ca atare. erau închinate zeilor si. magic.

un altul undeva în Muntii Bucegi si unul chiar lângã Sarmizegetuza.sustinea cã aceste arhive ar fi ajuns pe teritoriul actual al Rusiei. odatã cu aceastã migratie dacicã. doar cel de la Sinaia ar fi fost scos la luminã. tot de . Conform informatiilor lui. ar mai exista vreo trei depozite: unul la Mãnãstirea Tismana. Foarte plauzibil. pentru cã stim. Deocamdatã. la noi în tarã. Tot el sustine cã au existat la Sinaia 240 de piese si cã mai multe copii se aflã în diferite institutii.

R: Dar. fie au fost topite. pânã acum. vreo 40 ar exista încã în Banca Nationalã. piesele de aur. Nicolãescu Plopsor.la oameni din Sinaia. s-a ocupat cineva de ele ? . altele la Dimitrie Pippidi. cã unele copii în plumb au ajuns la prof. Nu avem informatii sigure despre nici una dintre variante. de pe vremea comunistilor. iar altele la Institutul de Studii Politice. Deci. fie s-au salvat si au ajuns în Tezaurul de la Moscova.

Primul director al Muzeului. actualul director al Muzeului de Arheologie “Vasile Pârvan”. Toatã lumea . al cãrui tatã. timp de mai bine de un secol. a fost elevul lui Pârvan. Asta sustine Alexandru Vulpe. Existã informatii absolut sigure cã si Pârvan le cunostea. Grigore Tocilescu stia despre ele.P: Este un mare mister de ce. Radu Vulpe. la fel ca multi altii.Le-a studiat vreun cercetãtor? A. nimeni nu s-a ocupat de aceste piese.

Poate doar dacã ei stiau cã a existat un tezaur din piese de aur care a fost distrus si scoaterea la luminã a copiilor ar fi dus la un scandal. care au dispãrut. Cred cã a fost dositã povestea pieselor de plumb. Nu vãd nici o explicatie de ce. pentru a nu se afla povestea celor de aur. Asta ar fi o explicatie.stia de existenta lor. Pentru cã erau acolo tone de aur. . imaginati-vã. Dacã au fost cel putin 200 de piese. însã nimeni nu a vrut sã se ocupe de ele.

într-adevãr.P: Probabil. cu bunã stiintã.R: Credeti cã istoricii au evitat. Faptul cã un Pârvan. acceptând atât de multe informatii noi care ar fi dus. sã le cerceteze ? A. un Tocilescu sau un Radu Vulpe au spus cã sunt . Istoricii si arheologii consacrati nu s-ar fi bucurat sã renunte la tot ce scriseserã pânã atunci. pentru cã sunt lucruri care privesc istoria întregii Europe. si nu numai a noastrã. la rescrierea istoriei noastre vechi.

care a investigat 20 de . R: Ce ne mai puteti spune. în legãturã cu aceste plãci de plumb ? A. Inginerul Dan Romano. Nimeni nu a încercat sã vadã dacã nu cumva este altfel. Pânã de curând. a constituit o etichetã definitivã.P: Istoria acestor plãcute este foarte zbuciumatã.falsuri. nu se stia cã existã o legãturã între Sinaia si aceste piese.

publicându-si rezultatele cercetãrii în volumul “Cronicã apocrifã pe plãci de plumb ?”.ani aceastã poveste. Eu am dat peste o carte a lui Iordache Moldoveanu – “Dacii vorbesc” –. . pe nume Ionescu. nu stia nimic despre Sinaia. Domnul Moldoveanu a vorbit cu un inginer din Sinaia. care cunostea cele douã piese de la Sinaia. El cunostea doar cele douã piese care existã în depozitul muzeului de la mãnãstire. Acesta a fost foarte pasionat de istoria acestor plãcute. care astãzi nu mai trãieste.

istoricul Augustin Deac a tinut o comunicare în 2003. pe care noi nu le cunoastem. În acelasi timp.El i-a spus cã ar fi existat zeci de piese si cã provin de la Regele Carol I. Din pãcate. Stiu doar cã detine fotografii inedite dupã plãci. le-am vãzut numai proiectate. despre plãcile de aur de la Sinaia. Însã nu a avut ecou. Vorbind cu cei de la Institutul de . Deac a murit si nu am ajuns la documente si la arhiva pe care o detinea. la Congresul International de Dacologie.

mai erau o sutã si ceva.iar în anii ’70. dar ele nu au fost niciodatã inventariate. Cele 35 de piese. nu se stie de unde. 2003. am aflat cã ei stiu. Ce s-a întâmplat cu restul. aflate . În 2002. cã toate aceste plãci provin de la Mãnãstirea Sinaia. când Romalo le-a fotografiat. Romalo a cãutat si în inventare. nu stim. cu sigurantã. În anii ’40. au dispãrut toate. au reapãrut 35 de piese.Arheologie. Nu existã absolut nici o informatie cã ele ar fi existat vreodatã.

R:Am aflat cã.astãzi în Muzeul Institutului de Arheologie nu sunt nici acum inventariate. Am extras mostre din cele 35 de piese. S-au fãcut comparatii cu medalii de plumb din vremea lui Cuza si . A.P: Da. fãrã nici un dubiu: plumb de secolul al XIX-lea. le-am dus la Institutul de Fizicã Nuclearã si rezultatele sunt. totusi. aceste piese din plumb au fost analizate.

care confirmã teoria copiilor. sigur. care este datatã. împreunã cu o scoabã de plumb din zidul de la Sarmizegetuza. secolul I d.compozitia este identicã. .Hr. Este sigur plumb modern. Analizele au arãtat cã piesa contine cam aceleasi impuritãti ca si scoaba de plumb dacicã si cã autenticitatea acestei piese depinde de siguranta contextului în care a fost gãsitã scoaba. oferitã de profesorul Ion Glodariu. În anul 2002 a fost trimisã la Oxford una dintre piese. Dacã scoaba este autenticã.

în care s-au imprimat scrisul si imaginile cu poansonul. ca al tãrii noastre? Domnul Romalo a presupus cã s-au fãcut matrite din folie de aur. considerând cã plumbul este dacic.000 de ani. iar când piesele au fost . s-a ridicat urmãtoarea întrebare: cum e posibil sã arate atât de bine niste piese de plumb peste care au trecut 2. Pornind de la aceste rezultate. apoi s-a turnat plumb. într-un sol cu umiditate ridicatã.este posibil ca si piesa sã fie autenticã.

s-a extras folia de aur si abia atunci plumbul ar fi intrat în contact cu aerul Cei de la Monetãrie spun însã cã aceastã ipotezã este neplauzibilã. trebuie sã fie foarte subtire. impuritãti. o folie de aur. Astfel de matrite nu ar mai fi suportat o greutate atât de mare de plumb. Analizele repetate de trei ori la Institutul de Fizicã Nuclearã pe piesa analizatã la Oxford au demonstrat cã existã. ca sã poatã fi imprimatã. pentru cã multe piese au dimensiuni mari si.descoperite. . într-adevãr.

argint si alte metale. nu si interiorul. deci. în cantitãti foarte mici. Asta este formula tipicã pentru plumbul de tipografie.dar numai la suprafata pieselor: cupru. care pot proveni fie din contaminarea cu matritele. Nu existã nici un dubiu cã plumbul din interior este 98% pur. . ca cei de la Oxford sã fi mãsurat numai exteriorul piesei. Însã. în interiorul pieselor este plumb pur. fie din contaminarea cu obiectele împreunã cu care au fost depozitate. Este. posibil. cu adaos de staniu.

P: Dupã opinia mea. Regele Carol a vrut. Cu sigurantã. în mod sigur despre niste copii din secolul al XIX-lea. în legãturã cu autenticitatea acestor plãci ? A. în ceea ce priveste continutul lor. în ceea ce priveste suportul este vorba. chiar dacã cele de aur .R: Care este opinia Dumneavoastrã. sã lase spre cercetare. când si-a dat seama de importanta istoricã a acestor piese. plãcile sunt autentice. însã.

nu au fost distruse. Unii spun cã el ar mai fi fãcut niste falsuri. e vorba despre niste documente medievale. Nu de aici pleacã însã ipoteza falsului.P: Se presupune cã Hasdeu. R: Dacã sunt falsuri. Mi se pare logic sã fi fãcut niste dubluri dupã aceste piese. chiar dacã ele existã. . cine ar fi putut sã le facã ? A. Pentru cã ar fi fost dificil sã se fi dat la studiat tone de aur. copii dupã ele.

Alexandru Vulpe a renuntat la ideea scrisorii. contin o limbã. aceste plãci. nu si la ideea falsului atribuit lui Hasdeu. De ce? Pentru cã.Alexandru Vulpe sustine cã un nepot de-al lui Hasdeu ar fi lãsat o scrisoare în care ar fi spus ceva în legãturã cu aceste piese. la vremea respectivã. Ori. nimeni nu avea cunostinte atât de temeinice încât sã inventeze o limbã atribuitã dacilor. pe lângã foarte multe ilustratii. . Nu se stie nimic despre scrisoare. dacã existã sau nu. Între timp. în afarã de Hasdeu.

a studiat temeinic ce s-a putut studia. . Se stie cã doar Hasdeu detinea la vremea aceea cunostintele necesare creãrii unei limbi si a unei arhive atribuite dacilor. din substratul dacic. Este sigur cã cel care a creat plãcile. mai ales cã el era foarte pasionat de substrat.Hasdeu a fost un personaj absolut genial. pe vremea respectivã. dacã admitem cã a existat un falsificator. El este cel care. scotând în evidentã exagerãrile scolii latiniste. trebuie sã fi fost chiar mai genial decât Hasdeu.

în Ardeal. si cã el trebuie sã fie continuarea alfabetului dacilor. descoperit într-un document de secol XIII. Hasdeu atribuie dacilor un alfabet folosit de secui. trebuie sã-l fi gãsit acolo. R: Si nu este asa ? A.Însã. Acestea sunt.P: Alfabetul secuilor nu are nici o legãturã cu alfabetele de pe plãci. . Hasdeu presupunea cã dacã secuii aveau un alfabet în secolul al XIII-lea.

el fiind convins cã acel alfabet al secuilor este dacic. Înainte de a descoperi alfabetul secuilor. grecesti. . A doua ar fi legatã de limbã. Hasdeu presupunea cã Deceneu. Dacã Hasdeu ar fi fãcut plãcile astea. Asta ar fi prima neconcordantã. Alfabetul secuiesc este foarte straniu. Si este mult mai gravã. nu ar fi folosit alfabetul grec. ar fi stat o vreme în Egipt. conform lui Iordanes. Deci. a avut o ipotezã anterioarã alfabetului secuiesc.predominant. ar fi adus de acolo o scriere. care.

care studiase substratul (este primul nostru lingvist care studiase substratul) n-ar fi ratat ocazia sã introducã niste elemente. Nu existã cuvinte din substratul limbii române. Hasdeu. clar de substrat. Ori. R: Atunci. în ce limbã au fost scrise plãcile ? . nu existã fenomene atribuite substratului limbii române. în aceste plãci.Limba din plãci nu seamãnã cu substratul limbii române.

A.P: Dupã mine, limba din plãci nu este o limbã indo-europeanã. Acesta este lucrul senzational pe care îl pot spune. Este o limbã care nu are desinente, care nu face distinctie de gen, de persoanã, de numãr, de caz. Nu stim când avem plural, când avem singular, când avem feminin. Aproape toate cuvintele se terminã în “o”, nu în “a “, asa cum le stim noi din izvoarele grecesti si latinesti (de exemplu Boerobiseto, Vezino), chiar si femininele se terminã în “o”: Napoco, Genuclo. Existã

elemente care se regãsesc si în limba românã, dar care, paradoxal, în românã nu sunt atribuite substratului, ci limbii latine. Este limba dacã, fãrã îndoialã, însã, fie este o limbã preindo-europeanã, deci mult mai veche – ceva de genul limbii basce care a supravietuit asimilãrii indo-europene, fie, adoua variantã (la care m-am gândit, dar la care nu tin foarte mult) este o limbã sacrã, folositã numai de preoti, în vreme ce poporul folosea o limbã comunã, diferitã.

Plãcutele ar putea fi, deci, scrise într-o limbã sacrã, care sã se fi conservat în casta preotilor.

R: De unde ar putea sã provinã aceste plãci scrise, si ce povestesc ele ? A.P: În mod sigur, plãcutele provin din mai multe zone si din mai multe epoci. Ele au fost strânse laolaltã, într-un anumit moment. Însã, existã o unitate de stil si de redactare, ceea ce

înseamnã cã exista o traditie puternicã. Plãcile consemneazã, cu sigurantã, evenimente importante de la curtea regilor daci, precum aliante, rãzboaie câstigate, diferite evenimente. Lipsesc multe piese din aceastã arhivã. Noi avem foarte putine. Se vede usor cã existã o unitate de stil pentru plãcile din vremea lui Burebista, pentru cele din vremea lui Decebal, pentru cele din Dobrogea si asa mai departe. Mai mult, tipurile de scriere se grupeazã pe epoci si pe zone. Lucru foarte important,

pentru cã e greu de crezut cã cineva în secolul al XIX-lea cunostea scrierile grecesti locale. Mai exact, plãcile din Dobrogea sunt scrise în alfabet grecesc ionian, care folosea omega si eta. Este vorba de plãcile care par sã provinã de la cetatea Genucla, spre exemplu. În functie de informatiile de pe plãci, le-am putut grupa: asdar sunt plãci de la Sarmizegetuza, de la cetãtile din Dobrogea, plãcile lui Cotizo, care sunt din zona Banatului. Cele care par sã provinã din Dobrogea

folosesc un alfabet de influentã clar ionianã, lucru firesc, pentru cã acolo erau cetãtile grecesti milesiene. În schimb, plãcile din vremea lui Decebal folosesc un alfabet grecesc occidental, care trebuie sã fi provenit de undeva din sudul Italiei, acelasi care stã la baza alfabetului latin, prin intermediar etrusc. Ori asa ceva nu stiu dacã se putea cunoaste la vremea respectivã (secolul XIX n.n.) pentru cã alfabetele locale si dialectologia greacã s-au constituit ca stiinte doar la mijlocul secolului al

XX-lea. Multe sunt plãci de la Cetatea Helis. Ele vorbesc nu numai despre Dromichete, el fiind unul dintre nenumãratii regi de la Helis. Avem chiar o genealogie de la Helis (mai existã încã una de la Sarmizegetuza), care se încheie cu Oroles, care trebuie sã fie acelasi cu Rholes, din Dio Cassius, si care, cum pare sã rezulte din texte, este autorul complotului care l-a detronat pe Burebista.

R: Porf. dr. Vasile Boroneant mi-a arãtat niste semne asemãnãtoare, descopertie de dânsul pe niste mandibule de cal, la Chitila... A.P: Am vãzut si eu semnele de pe oasele de la Chitila. Textele din plãci sunt scrise 90% în alfabet grecesc, cu diferite variante. Este adevãrat cã existã si câteva scrieri total necunoscute în aceste plãci. Cea mai stranie apare pe frontonul templelor reprezentate pe plãci. Aceastã scriere seamãnã, într-adevãr, cu

scrierea de pe oasele de la Chitila. R: Asemenea semne se aflã si în Biblia lui Wulfila... A.P: Biblia lui Wulfila se stie cã a fost scrisã în nordul Dunãrii în sec. IV d.Hr Wulfila a trãit câtiva ani aici. El a fost cel care i-a crestinat pe goti si primul care a tradus în goticã Biblia. Alfabetul gotic a fost inventat de el, si se spune cã are la bazã alfabetul grecesc. Însã alfabetul

gotic primitiv, publicat de Vulcanius Bonaventura, contine cel putin un semn, care a fost folosit si de daci în aceste tãblite. Pentru cã, chiar dacã spunem cã dacii au folosit în tãblite alfabetul grecesc, nu este totusi alfabetul grecesc pur, ci unul care contine niste semne speciale, pentru sunete speciale, care nu existã în limba greacã. Acel semn din alfabetul gotic, care în alfabetul dacic noteazã sunetul “ce”, nu are valoare în alfabetul gotic, pentru cã nu existã sunetul. De aceea nu se

explicã existenta lui, decât printr-o preluare de la daci. R: Au mai fost descoperite piese asemãnãtoare undeva ? A.P: În afarã de plãcile de plumb, mai existã o serie de piese de altã provenientã, din colectii particulare, din muzee, descoperite de arheologi în sãpãturi, care contin semne si imagini asemãnãtoare celor de pe plãci,

necunoscute în perioada lui Hasdeu. De pildã, medalionul care se aflã în posesia domnului Dan Romalo, care provine de la familia Murnu, are pe avers portretul lui Burebista, care se regãseste de mai multe ori pe plãcile de plumb, probabil fãcut cu aceeasi stantã, pentru cã are aceleasi dimensiuni. Pe revers are imprimatã emblema cap de bovideu si sarpe, care reprezintã probabil emblema statului unitar al lui Burebista, si un text în aceeasi limbã cu aceea de pe plãcute.

Medalionul a fost analizat de cãtre Bogdan Constantinescu, doctor în fizicã, de la Institutul de Fizicã Nuclearã, care garanteazã cã este autentic, pentru cã are o combinatie de metale care se regãseste numai undeva din zona din sudul Urarilor, un aliaj tipic metalurgiei scitice. Domnia sa sustine cã este imposibil ca cineva sã fi falsificat acest medalion. Mai existã câteva piese în colectia unui anume domn Pulopol. Domnul Romalo l-a cunoscut acum vreo 10 ani si a reusit sã le fotografieze.

Ele contin imagini asemãnãtoare cu cele de pe plãcute. Mai stiu de existenta altor trei piese, descoperite de arheologul Victor Bobi, aflate la Muzeul din Focsani. Este vorba despre un medalion, cu portretul si numele regelui Duras, care pe revers are un templu identic cu cele de pe plãcute, si niste monede de argint, dintre care una contine o scriere rombicã, identicã cu scrierile lui Dromichete de pe plãci. Este chiar monograma acestui rege. O asemenea monedã

a fost inventariatã si de marele numismat Octavian Iliescu. Aceste piese se pot constitui în dovezi ale autenticitãtii plãcilor, pentru cã sunt descoperite recent. R: Despre reprezentãrile arhitectonice de plãci ce ne puteti spune ? A.P: În ceea ce priveste reprezentãrile arhitectonice din plãci – temple, cetãti (avem

de armate etc. dacã ar fi existat un falsificator. Pe de altã parte. de trofee. de divinitãti. care nu s-au pãstrat pânã astãzi.. . Multe structuri par sã fie structuri de lemn. de portrete.chiar un plan al cetãtii Sarmizegetuza) – se pare cã sunt conforme cu ce stim noi despre arhitectura din antichitate. însã. acesta ar fi trebuit sã cunoascã foarte bine arhitectura anticã. cele câteva mii de reprezentãri. grupate pe epoci si pe zone de provenientã sunt reprezentate foarte coerent.

Dacã ar fi existat un falsificator. acesta si-ar fi coordonat extraordinar de bine munca. A grupat toate aceste imagini si le-a introdus într-o bazã de date. cum apreciati limba în care au . pe nici una dintre plãci. R: Ca specialist. Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzãtor: nu existã nici o inconsecventã. timp de câteva luni. pentru cã nici o imagine nu se bate “cap în cap”.Arheologul Silviu Teodor de la Muzeul National a fãcut un studiu de imagine.

aceasta are toate caracteristicile unei limbi naturale. e scris în vreo 15 feluri.fost scrie textele de pe misterioasele plãcute ? A. Existã foarte multã variatie foneticã.P: În ceea ce priveste limba din tãblite. Numele lui Burebista spre exemplu. Nu pare deloc sã fie o limbã creatã. Tãblitele . Existã chiar indicii de variatie dialectale. Are extrem de multã varietate. Toate cuvintele au variante. ceea ce este greu de imaginat pentru un falsificator.

Existã cuvinte care apar în anumite contexte. Existã structuri fonetice conditionate. aceste lucruri nu puteau fi imaginate de cineva care nu avea la îndemânã instrumentele actuale. . e imposibil. care sã aparã numai în anumite contexte. Limba din tãblite nu are nici un atribut al unei limbi artificiale.dacilor si cele ale getilor prezintã diferente clare dialectale. Sã generezi o limbã care sã aibã cuvinte. E vorba de mii de cuvinte. Ori.

R: Doamnã Aurora Petan. vã multmim foarte mult pentru informatii. Invitam istoricii romani din diaspora sa ne scrie parerile domniilor lor despre Placile de la Sinaia pe adresa observro@idirect. Nota redactiei .ca Punctele Dvs de vedere sunt foarte importante. Ele vor fi comunicate celor din tara interesati in .

elucidarea adevarurilor istorice ale neamului nostru. Carti despre limba dacilor Dac pe Arcul lui Constantin Iubitorii trecutului romanesc au noi motive de bucurie. Volume de mare interes la Editura .

La noi insa. acest strat."Dacica" Istoria unei limbi trebuie sa inceapa. cu stratul sau cel mai vechi. a fost cel mai putin favorizat in cercetarea lingvistica. ca orice istorie. Cauzele au fost multe. considerat de fapt "substrat". Radacinile acestei atitudini se gasesc insa si in . dar cel mai adesea s-a invocat faptul ca. nu putem afla nimic despre ea si deci nu are rost sa speculam. atata vreme cat limba dacilor a disparut.

cel dintai care a abordat cercetarea substratului. Cateva nume au punctat totusi drumul spinos al cercetarilor in acest domeniu: marele scriitor si invatat Bogdan Petriceicu Hasdeu. Limba dacilor a ramas de-a lungul timpului un mister si un domeniu tabu in acelasi timp. din "gintea latina". Ion Iosif Russu .savant clujean care. revendicand o descendenta pura.vremea Scolii Ardelene. care a incercat sa-i scoata pe "barbarii" de daci din istorie. la o suta de . infruntand curentul epocii.

si Grigore Brancus. cu privire la limba dacilor. Cartile lor (dar si ale altor cercetatori) au inceput sa fie (re)editate de catre Editura "Dacica". Bogdan Petriceicu Hasdeu. in efortul de a repune in circulatie date si informatii fundamentale.ani dupa Hasdeu. genialul . dadea un impuls urias prin lucrarile sale. cel mai mare specialist al zilelor noastre. stiintifice. in chestiuni de substrat.

nu au fost nimiciti toti dacii. si a luptat pentru echilibrarea balantei: nu ne tragem doar de la Ram. cum insusi spune. Hasdeu si-a asumat "curajul erorii". iar limba noastra nu . nu a fost abandonata Dacia dupa retragerea aureliana.Intr-o vreme in care latinitatea noastra era litera de lege in cultura romaneasca si tot ce era "barbar" era rusinos si trebuia eliminat.

Prima sa lucrare de . toti acei ce voiau sa inteleaga inceputurile nationalitatii romane. de care se izbeau. pe rand. regret de a fi cel dentai care am intreprins limpezirea elementului dacic al limbei romane. Am fost impins la aceasta nu de ambitiunea de a deschide o cale noua. ci a pastrat multe elemente de la vechii daci. "Departe de a ma fali. pe care marele Grimm o numeste curajul erorii". a trebuit sa ma armez cu acea deciziune de a nu ma teme chiar sa ratacesc. ci de necesitatea de a imple o veche lacuna.este o limba pur latineasca. Aruncanduma pe o cale atat de nestrabatuta.

Maior. Laurian. sunt . ierit-au dacii?". puind intre alte temeiuri fara temei si acela cum ca toti dacii ar fi pierit pana la cel din urma sub armele lui Traian. Apoi da! Pentru popoare. Acest titlu a ramas in istorie. precum si pentru insi. "Pogorandu-se de preste plaiuri impreuna cu cartile sau chiar cu persoanele lui Clain. emblematic ca atitudine si argumentare. este un pamflet savuros impotriva invatatilor Scolii Ardelene. si intrebarea inca este valabila. un vartej de indaratnicie a fost buimacit mintile noastre intru a ne socoti de romani curati.seama. Papiu si ale atator alti doctori ardeleni.

intru orice priveste istoria veche.. diplome si mai lungi si vorbe afara din cale de ..timpuri de innebuneala. am o neinvinsa plecare de a ma increde. ci si ne-doctor. in cat despre mine. apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai afla in sanul sau. inchid din data cei sanatosi. carii sunt mai multi. care sunt nu numai ne-ardelean. ca pe un ins lepsit. cu acea numai deosebire. nu in mantii lungi. iar de innebuneste un popor intreg. creaza catu-i va placea barfirilor ex cathedra. numai lucrurilor de necrezut. Cine are neclintita bunavointa de a da crezare si de acum inainte.

Firea lui Hasdeu il impingea sa se revolte si sa riste. cele mai importante articole ale lui Hasdeu despre limba si istoria dacilor. In volum sunt reunite. Acest inegalabil pamflet deschide volumul cu acelasi nume ingrijit si prefatat de profesorul Grigore Brancus. dacii au iesit din umbra istoriei si s-a creat drum pentru cercetarea istoriei si limbii lor. Datorita acestui curaj. pentru prima oara. sa emita idei la limita compromiterii.lungi. ci in marturisirile scriitorilor contimpureni cucerirei Daciei". pana . aparut recent la Editura "Dacica".

dacii si latinii intr-o scoica". cu asupra de masura. "Fragmente pentru istoria limbii romane .acum imprastiate in lucrari mai greu accesibile: "Originile pastoriei la romani". intuitiv si cu conexiuni . "Cine sunt albanezii". "Strat si substrat" si "Basaraba". Originea poeziei poporane la romani". "Studii gramaticale asupra limbii dacilor". "Bour.elemente dacice". spirit enciclopedic. de geniul lui Hasdeu. "Doina. melc si culbec . "Zimbrul in Dacia". aceste studii dau seama. Puse laolalta. Foarte bine pregatit. manifestat in cercetarea limbii si civilizatiei dacilor.

. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. atat in vremea sa cat si astazi. I. criticul Poate nu este o intamplare faptul ca la ClujNapoca s-a format. cea mai puternica scoala de arheologi si lingvisti in domeniul dacologiei. Russu. Hasdeu ramane totusi cel dintai si cel mai sclipitor cercetator al limbii dacilor. Hasdeu a fost mereu o figura controversata. Desi contestat de multi.spectaculoase in idei. I. din pricina exagerarilor si a firii sale exaltate.

Era intr-o vreme cand proliferau studii exaltate. a fost cel care a abordat cu profesionalism problema limbii traco-dacilor.Profesorul Ion Iosif Russu. Russu a dus o munca uriasa de culegere de informatii. lingvist si epigrafist. fara baza stiintifica. de analiza si interpretare. in mai multe lucrari. de . comandate de regim.

I. dar nivelul si cantitatea muncii sale au ramas unice. Lucrarile lui reprezinta o piatra de temelie in cercetarile lingvistice asupra limbii dacilor si. Russu a avut o personalitate puternica. se simte la tot pasul in lucrarile sale. Practic. la cuvintele din limba romana considerate ca provenind din substratul dacic. polemic. Spiritul sau critic. probabil. timp de multa vreme. inscriptii. nu vor putea fi egalate. A polemizat cu marii lingvisti ai .selectare si clasare.de la nume traco-dacice de locuri si de persoane. nu a ramas nimic necercetat . Completari ulterioare s-au mai facut. glose. I.

facand apel la reconstructia indo-europeana. atat romani cat si straini. Prima reprezinta singura sinteza . pentru ca a avut curajul sa extinda cercetarea din acest domeniu. si a fost privit adesea cu rezerve de catre colegii sai.vremii sale.a asigurat o temeinicie remarcabila lucrarilor sale.de istoric si lingvist . Doua dintre lucrarile fundamentale au fost reeditate de curand la Editura "Dacica": "Limba traco-dacilor" si "Elemente autohtone in limba romana". pe tema substratului. Insa dubla sa pregatire . considerata riscanta de cei mai multi.

Cea de-a doua vine ca o completare. inventariind si analizand etimologic cuvintele de substrat din limba romana. Grigore Brancus. Cadrul cercetarilor avea sa se extinda in lucrarile viitoare.anume cele comune cu albaneza.stiintifica in domeniu aparuta la noi. bazata pe strangerea si interpretarea tuturor resturilor limbii traco-dacilor. singuraticul . pornind de la cele mai sigure .

psiholingvistica. foarte putin se vorbeste despre straturile cele mai adanci ale limbii.In mediul academic actual. . sunt privilegiate directiile de avangarda . Astazi. in toata lumea. Iar in cadrul lingvisticii istorice. sociolingvistica si prea putin lingvistica istorica.lingvistica computationala. cercetarile legate de substrat sunt insotite de un "iz de epoca". pentru ca. neurolingvistica.

cu atat sunt mai problematice. bazate in special pe comparatia istorica cu albaneza. Grigore Brancus este. intr-un fel. "ultimul mohican" al cercetarii academice a limbii dacilor. . in aceeasi colectie cu cele doua volume ale lui I. dar cu o minte stralucitoare.cu cat sunt mai adanci. Modest si retras. Lucrarile sale. sunt accesibile doar specialistilor. Asa este si academicianul Grigore Brancus. Asa incat. profesor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti. un specialist in substratul limbii romane astazi nu poate fi decat un singuratic. Editura "Dacica" a lansat insa recent.

cu largi incursiuni in onomastica. . sintaxa. postpunerea articolului definit si pasionante probleme de vocabular. Din pacate. generatia de cercetatori ce va veni dupa Grigore Brancus nu promite o revigorare a acestui domeniu. lexic . originea structurii numeralului. volumul "Cercetari asupra fondului traco-dac al limbii romane". morfologie.colectie numita simplu si sugestiv "Substrat". Volumul reuneste mai multe studii ce acopera toate compartimentele limbii fonetica.Russu .incluzand aspecte fonetice precum rotacismul. semnat de Grigore Brancus. Nici Academia Romana.

Consecintele acestui fapt se reflecta in interesul tot mai ridicat al publicului larg si incercarile diletante ale nespecialistilor de a gasi raspunsuri cu privire la limba dacilor. le vor da acestia .nici catedrele de istoria limbii romane din cadrul universitatilor nu privilegiaza cercetarea substratului. Iar daca aceste raspunsuri nu le dau forurile academice.cu riscurile de rigoare. .

orice incercare de "restaurare" a statutului legitim de ramura serioasa a dacologiei este catalogata drept tendinta "dacomana". datorita ideilor exagerate care au napadit acest domeniu. toata osteneala mea intru descoperirea adevaratului punt de purcedere al . "Dupre chibzuinta lor. "Ma folosesc de a putea raspunde aci la oarecari invinovatiri din partea unor limbuti" .Urmarea este ca.isi incheie Hasdeu pamfletul. Aceste ilogice acuzatii de dacomanie au astazi exact acelasi resort profund pe care il aveau odinioara acuzatiile latinistilor.

prin intrebarea: Pierit- . Alta data vom vorbi mai mult. pentru asta intaie data. niste planuri cari de as sti ca vor putea vreodata a se furisa in gandul meu. pana atunci sa sfarsesc paragraful de fata. din cari nici unul n-a fost predomnitor. precum si cele trecute. pentru ca urata cugetare sa ramana stearpa. Raspunsul meu. mi-as taia limba si manele. Ei se vanzolesc pana si a presupune in mine planuri diabolice.istoriei romane ar fi o fapta antinationala. va fi scurt. fara putere de a iesi afara prin scriere sau grai. Voi sa dovedesc ca nationalitatea noastra s-a format din cateva eleminte.

dacica.au dacii?" Cartile Editurii "Dacica" pot fi comandate la tel.47.11 sau la www.ro. 021/312. 0749/11.13.42. Aurora Petan ====================================== Potopul lui Noe a avut loc in Marea Neagra .

Putini stiu ca Marea Neagra este o mare foarte tanara. S-a iscat un exod urias. in locul ei era un lac cu apa dulce. Intre aceste povesti se afla si cea a unui mare potop. cu o intindere mult mai mica. Pe vremuri. raspandindusi limbile. traditiile si povestile in Europa si Asia. ramasa in Biblie sub numele de "Potopul lui Noe" . inundand foarte repede sute de kilometri de asezari. Mediterana a rupt istmul care o separa de acest lac si apele ei au navalit cu o forta nemaipomenita. Intr-o buna zi. oamenii au fugit departe de mare.

a mortii si a intregului univers. spre rasarit. in Moldova. Dunarea insasi serpuia departe. Pe atunci. incifrand in ele taina vietii. care in vremea aceea se varsau in Dunare. stramosii nostri inca mai strabateau campia presarata de dune ce lega Dobrogea de Crimea. catre sudul Rusiei . prin luncile Nistrului.Urgia A fost odata ca niciodata. preafrumoasele de la Cucuteni zugraveau spirale ametitoare alb-rosii. in vremea cand. ale Bugului si ale Niprului. pe oalele de lut. mai spre miazazi.

Vremea se incalzise mult si devenise umeda. Pamanturile acestea erau fertile si au fost populate intens. iar nivelul oceanului planetar se ridica pe nesimtite. Inainte fusese o perioada foarte aspra de glaciatiune.actuale. iar Insula Serpilor era un deal. ia r oamenii acestor locuri au ajuns la un nivel ridicat de civilizatie. mai cu seama in aceasta gradina a Raiului. probabil pe malul Nistrului. Mediterana inghitea si ea apele . Ghetarii se topeau. dar acum viata inflorea din nou. vegetatia si toate resursele vietii erau din belsug.

ceva cumplit. Mai intai s-a auzit un muget din departari. Intr-o buna zi. limba de pamant care despartea Mediterana de lacul pontic a cedat. iar pamantul se scutura din tatanile sale. ce nu mai pomenise nimeni.stramosul Marii Negre. iar apele au navalit cu o forta de neimaginat.ghetarilor. Zgomotul devenea atat de puternic. intr-un ritm mult mai rapid decat acest lac . . incat parea ca vuieste intreg cerul. niciodata. Diferenta de nivel dintre cele doua ajunsese deja la 150 de metri. care se apropia cu repeziciune. Vuietul se auzea de la 200 de kilometri departare.

Apoi au venit apele. Cei care erau in preajma nu au apucat sa se dumireasca.din mosi-stramosi. Nu putea fi. dupa ce au sapat in acea limba de pamant. spulberand-o si transformand-o in stramtoare. Marea Neagra in sec. decat pedeapsa zeilor. prabusindu-se in lac cu puterea a 200 de cascade Niagara. 16 . in conceptia acelor oameni.

si poate apucand sa si primeasca vesti de la vreun mesager ingrozit. in sus. inghitind pamanturi. fie cu luntrile. care reusise sa scape de urgie.Au disparut sub ape mii. Potopul a inaintat repede. poate zeci de mii de oameni. fie pe uscat. pe cursurile raurilor. Segmente intregi de rauri si fluvii au disparut pe fundul viitoarei mari. Cei ce se aflau mai departe. paduri. au apucat sa impacheteze repede cate ceva din putinul lor si sa fuga cat mai departe de mare. asezari. Apele cresteau cu 15 cm pe zi. auzind vuietul ingrozitor. asa incat exodul a fost aproape . cursuri de apa.

Vestea s-a raspandit departe. Asia si ajungand. Generatia potopului si urmatoarele generatii au trait cu trauma acestei cumplite pedepse divine. Bosfor si Dardanele. iar in final au fost inghitite de ape o suta de mii de km patrati de pamanturi. tot mai departe. .spontan. pana in Africa. Au plecat sate intregi. Revarsarea a durat aproape doi ani. poate. popoare intregi. populand Europa. iar cei la care apele nu ajunsesera inca isi faceau si ei bagajele. nimeni nu s-a incumetat sa treaca dintr-o parte in alta prin stramtorile nou aparute. asa cum a fost interpretat cataclismul. Multa vreme.

"neprimitoare". care au impanzit tarmurile Marii Negre cu colonii. intrand in nouformatul Bosfor Cimerian si Marea de Azov.Va trece mult timp pana ce grecii vor avea curajul sa patrunda in aceasta mare intunecata. care tocmai luase nastere. dupa ce acoperise cu totul apele Donului. Argonautii vor fi cei dintai. Iar de aici inainte pasim in istorie. pe un pamant statornic. pe care zeii . plina de mister si de povesti fantastice. porniti in cautarea bogatiilor fabuloase ale Colchidei. Dupa ei au venit negustorii. Acestia se vor aventura si mai departe.

dar puzzle-ul era prea complicat. Cercetarile lor au inceput in anii '60. Doi americani in Marea Neagra Teoria revarsarii bruste a Mediteranei in Marea Neagra a fost lansata de doi cercetatori americani oceanologi. si abia prin 1990 incepuse sa se dezlege cu adevarat. Echipa lor a cules mostre de sedimente de pe . William Ryan si Walter Pitman.nu il vor mai rascoli cu asemenea cumplite catastrofe.

Zonele care au fost inundate au oferit sedimente care apartineau evident unui tinut uscat. fara nici o tranzitie. milenii la rand. S-au gasit apoi sedimente specifice apelor dulci. care incifrasera in ele o istorie plina de surprize. nu se scursesera treptat. care au fost acoperite brusc de un strat de sedimente aduse de ape sarate. inundat brusc de o apa sarata.fundul Marii Negre. . Marea fusese inainte un lac de apa dulce si era clar ca acele ape venisera dintr-o data.

lipsita de oxigen. materiile organice nu se descompun. alimentate de numeroasele rauri care se varsa in mare. pana la adancimea de cca 200 m. Asa incat fundul marii este un . ducand la crearea "zonei moarte". se conserva tot ce se gaseste pe fundul marii. in acelasi timp. Marea Neagra este asadar o mare vie. iar mai jos de atat. s-a lasat la fund.Walter Pitman si William Ryan Apa sarata. caci in absenta oxigenului. La suprafata au ramas apele dulci. absenta oxigenului impiedica viata sa se manifeste. fiind mai grea. Dar.

pe care il regasim in Biblie ca "Potopul lui Noe".Hr. Martorii acestui teribil potop au pastrat in amintirea lor evenimentul. tot cam atunci. iar dupa incetarea lui se nastea. potopul are insa loc mai tarziu.adevarat muzeu de asezari si epave foarte bine conservate. intr-adevar. in vreme ce datarile celor doi cercetatori plaseaza catastrofa acum cca 7600-7500 de ani. deci pe la 5500 i. mai precis in anul 5508! Prapadul a avut dimensiuni apocaliptice. o . de traditie. Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Facerea Lumii e plasata. In Vechiul Testament.

Ballard a gasit unelte si resturile unei asezari umane. Intre cei care i-au sustinut pe cei doi. insa analizele nu au fost suficient de . care in anul 2000 a plecat in cautarea asezarilor neolitice aflate pe fundul marii. iar teoria lor a fost preluata si dezbatuta de lumea stiintifica. "Potopul lui Noe". la Editura Dacica. descoperitorul Titanicului. aparuta recent si in limba romana. in traducerea Patriciei Serbac. se numara si Robert Ballard. In 1998. BBC a facut un documentar pe baza acestei carti.lume noua. la 95 m adancime. William Ryan si Walter Pitman au scris impreuna o carte pasionanta.

la 150 m adancime. Cercetatorii romani: pro si contra E general acceptat de catre toti cercetatorii faptul ca Marea Neagra si-a extins mult suprafata in perioada post-glaciara. S-au detectat apoi constructii rectangulare de piatra. care s-au dovedit a fi de apa dulce. iar cercetarile continua. s-au analizat moluste extrase din aceste asezari.concludente pentru a clasa aceste vestigii drept antediluviene. cu siguranta facute de mana omului. Ceea ce .

biologul Sergiu Haimovici a subscris teoriei lui Ryan si Pitman. sau brusc. de-a lungul mileniilor. Potopul intr-o reprezentare romantica La noi.insa nu e acceptat de toti este daca inundarea marii s-a produse treptat. in urma unei catastrofe. aratand ca aparitia speciilor acvatice mediteraneene Spondilus Gaederopus si Sparus Aurata pe litoralul romanesc al Marii Negre nu se poate explica .

Cel care a contestat-o insa puternic. daca a avut loc un asemenea eveniment. acesta a fost de proportii mult mai mici. Panin si-a manifestat retinerea in fata teoriei lui Ryan si Pitman. Geologul N. El a facut cercetari in Delta Dunarii si a ajuns la concluzia ca. nivelul Marii Negre ridicandu-se cu doar 10 metri. a fost geologul Liviu Giosan.decat prin acest eveniment al revarsarii bruste a Mediteranei. de la "Woods Hole Oceanographic Institution" din Massachusetts. Din pacate. cu ecouri in cercurile stiintifice straine. fara insa a o contesta. istoricii si arheologii nu au luat in seama .

Inundarea Marii Negre nu este o descoperire recenta. Recenta este doar teoria revarsarii catastrofice. marina tarista ce sonda fundul Marii Negre in NV a descoperit in adanc o vale scufundata. La inceputul secolului XX. desi efectele unei astfel de catastrofe.dezbaterile cu privire la modificarea conturului Marii Negre. spre Crimea. ce porneste din dreptul actualului brat Sf. . Gheorghe si se intinde spre est. sunt fundamentale pentru a intelege deplasarea de populatii. aparitia unor culturi noi si disparitia brusca a altora. de proportii mai mici sau mai mari.

prin care fluviul se varsa in mare.Aceasta era vechea albie a Dunarii. La noi. inca de la inceputul secolului XX. se stia ca Marea Neagra fusese un lac cu suprafata mult mai mica si ca raurile care se varsa acum in mare isi aveau gurile de varsare mult mai in interior. deci erau afluenti ai Dunarii. mult mai departe decat astazi. A. si ele. Nipru si Bug aveau. Ihtiologul A. acum scufundate. Poruciuc arata ca grindurile submarine nu . care se indreptau spre SE. iar Insula Serpilor este un rest din vechiul mal al Dunarii. la inceputul secolului trecut. In 1924. T. Brauner arata. vaile lor. ca raurile Nistru.

C. Insula Serpilor era un deal pe malul Dunarii si pe coasta dreapta a Nistrului. iar malurile locuite au disparut sub ape. la un moment dat. iar acum. Cu alte cuvinte.sunt altceva decat malurile fostelor albii ale raurilor inundate. profesor la . marea se afla cu mai mult de 50 de metri mai sus decat fostul lac. marea a fost inundata. pe distante de multi kilometri. Bratescu a aratat in 1927 ca fenomenul trebuie sa fie general pe toata coasta de vest si de nord a Marii Negre. Pe baza sondajelor facute de marina britanica in 1919. In 1936. Nastase. Gh. nivelul ei crescand enorm.

Nistrului si Niprului. acum ceva vreme. Alti cercetatori sustineau ca e vorba de o diferenta de nivel de cel putin 100 m. a alcatuit o lucrare pe baza sondajelor facute de rusi. in care descria vaile submerse ale Dunarii. aratand ca fostul lac era mai jos decat marea actuala cu cel putin 50 m. A fost insa nevoie de tehnologia si fondurile americane ca sa se poata face . Cogalnicului. Deci. cercetatorii nostri stiau foarte bine ca Marea Neagra arata cu totul altfel. iar vechiul lac avea malurile cu cca 100 km mai la est decat actuala mare.Facultatea de Geografie din Iasi si fost cadet in armata tarista.

De la legenda la istorie Povestea unui mare potop este mult mai veche decat Biblia si exista in traditia a numeroase populatii.sondaje. scanari. analize si a se ajunge la concluziile la care au ajuns Ryan si Pitman. .

foarte asemanatoare cu cea a lui Noe din Vechiul Testament. anterioare Bibliei. insa inregistrata cu 3-4000 mii de ani inainte de Hristos si transmisa ulterior in documente.Cercetatorii s-au intrebat daca a existat candva un potop universal sau e vorba de catastrofe locale. Se pare ca cea de-a doua ipoteza este mai vrednica de crezare. la populatii care au trait nu foarte departe de locul catastrofei. Mesopotamienii au o asemenea poveste. in diferite parti ale lumii. Revarsarea Mediteranei in Marea Neagra a lasat marturii in texte vechi. E posibil ca evreii sa fi luat .

povestea potopului dintr-o sursa comuna cu mesopotamienii. care au aratat ca din pricina topirii ghetarilor. Acesta vorbeste de un potop produs de revarsarea apelor Marii Negre in Mediterana. Grecii aveau si ei mai multe legende legate de potop. Ipoteza a fost sustinuta stiintific de unii geologi. ajungand acum . sau sa o fi luat direct de la acestia. peste Bosfor si Dardanele. in perioada post-glaciara. nivelul Marii Negre a crescut treptat. dintre care cea mai interesanta e consemnata de Diodor din Sicilia. in insula Samos. fapt ce a dus si la inundarea partiala a Samosului.

12000 de ani mai sus decat cel al Mediteranei. nu treptat. Asta s-ar fi intamplat acum 7500 de ani. Insa cei doi cercetatori americani pomeniti mai sus au demonstrat ca apa sarata a intrat brusc in Marea Neagra. alimentand-o. Marea Neagra primind apa sarata din Mediterana. . Apoi a inceput schimbul de apa si in sens invers. Interesant este faptul ca egiptenii nu au nici o legenda care sa pomeneasca despre un potop. Un curent puternic de apa dulce a trecut din Marea Neagra peste Bosfor in Mediterana. pana cand nivelele celor doua mari s-au egalizat.

Stramosii nostri. caci potopul a fost perceput in toate culturile ca o pedeapsa. care traiau din inundatiile periodice ale Nilului: pentru ei inundatia insemna belsug si viata. nu pedeapsa.Dar acest lucru este explicabil. la margine de potop . dar sunt de sorginte biblica. ceea ce nu putea fi valabil pentru egipteni. In folclorul nostru exista referiri la potop. E posibil sa existe insa si la noi povesti precrestine care sa fi inregistrat teribilul eveniment. pe care specialistii in folclor le-ar putea identifica.

Niprul si Bugul se varsau in Dunare care. Donul se varsa direct in lac. locuiau populatii cu un nivel de civilizatie avansat. Sudul Dobrogei era unit cu Crimea. la . caci Marea de Azov nu exista si nici stramtoarea Kerci (vechea delta a Donului a fost descoperita pe fundul marii). Nistrul.Povestile marilor sunt fara sfarsit Inainte de inundare. pe tarmurile lacului si ale raurilor care se varsau in el.

dar arheologii si istoricii nu au luat pana acum in considerare aceasta uriasa descoperire din domeniul geologiei. ce locuiau pe tarmurile fostului lac.randul ei. Lucru straniu. Oamenii ce locuiau in acele locuri au fugit ingroziti din fata prapadului. care ar fi . ducand cu ei limbile. in Ucraina si sudul Rusiei actuale. se varsa in lac la mare distanta de actualul tarm. daca nu cumva acelasi neam. Intre cei ce au fugit de urgia apelor s-au aflat si stramosii nostri. culturile si povestile lor stramosesti. Ei erau probabil strans inruditi. cu cei ce locuiau in nord-vestul si in nordul lacului.

raspandita in restul Romaniei. fie impreuna cu ea. din neoliticul terminal. dar si in nordul Bulgariei. Ea si-a pus problema daca in Dobrogea nu a existat un fel de potop. Serbiei si Ungariei. se intreba de ce in Dobrogea lipseste cu totul cultura Cris. si a altor . la un moment dat. In 1978. specialista in arheozoologie. la inceputul neoliticului. neoliticul incepe doar cu cultura Hamangia. efectele ei trebuie sa fie vizibile in arheologie. iar in Dobrogea. Cum catastrofa s-a petrecut destul de recent. Alexandra Bolomey. fie revarsarii Dunarii.trebuit sa influenteze major cercetarile istorice. datorat.

O a patra a plecat pe Nipru . spre nordul si apusul Europei. doar o catastrofa de proportii putea produce asa ceva. Insa o astfel de revarsare nu avea cum sa duca la un hiatus de civilizatie. punand bazele culturii ceramicii lineare. Incotro au fugit acesti stramosi ai nostri? Spre Europa si Asia.ape curgatoare din regiune. O alta ramura a format cultura Hamangia. Probabil pe cursul Dunarii in amonte. spre centrul Europei. Istoricii insa nu au fost receptivi la aceste intrebari. Ryan si Pitman. in mod logic. ducand la nasterea culturii Vincea. Apoi. presupun.

fugarii au ajuns in Levant. o alta ramura a proto-indoeuropenilor s-a intins spre nord-est. pe o suprafata foarte mare. din vestul Chinei. intemeind poate una din ramurile proto-indoeuropene. Toharii se vor fi desprins din aceeasi ramura. inaintand pana spre actualul desert Takla Makan. Ubaizii si semitii ar putea fi ramuri ale aceluiasi exod post-diluvian.in amonte. Spre sud-est. Egipt si Mesopotamia. . pe langa Marea Caspica. pana in Urali. la fel si egiptenii predinastici. Unitatea exceptionala a culturii Vincea. Apoi spre Asia.

Vincea si cea a ceramicii liniare. in opinia celor doi specialisti americani.precum si cea a ceramicii lineare. in sensul ca nu reusesc sa tina pasul . arata ca e vorba de o raspandire aproape instantanee. Asa s-ar explica. Istoricii nostri au o relatie mai speciala cu timpul. aparitia aproape simultana a culturilor Hamangia.

Daca ipotezele lansate dincolo de ocean nu au ajuns pana la urechile lor si nici luarile de pozitie ale biologilor si geologilor romani.cu el.trebuie readusi in istorie. pana in Levant si Egipt. Istoria noastra se poate rescrie in urma acestor descoperiri. speram ca aparitia cartii in limba romana o sa determine o reactie din partea lor. la fel ca istoria intregii Europe. iar cei ce au trait candva pe malurile fostui lac .in mare masura stramosi ai nostri . Ca sa nu gandim mai departe. Misterioasa explozie a indo-europenilor ce s-au imprastiat in Europa si Asia ar putea capata un sens. cu toate .

de William Ryan si Walter Pitman.dacica. poate fi comandata la Editura Dacica (www.13. inca din vremea dacilor - .42). Cartea "Potopul lui Noe".consecintele care decurg dintr-o astfel de luminare a trecutului. 021-312. • Aurora Petan Pastorii din Carpati au cucerit Europa cu turmele. tel.ro.

Stefan Puscasu este doctorand la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti si are ca principala preocupare oaia romaneasca. L-am invitat la o discutie despre originile pastoritului la romani si expansiunea acestuia in Europa Oaia dacica . lingvistica.Cat de in urma ne putem intoarce in timp ca . A studiat. sociologie si altele. folclor. pe langa lucrari de specialitate. ajungand inevitabil la zona dacica. si lucrari de istorie.

Se considera ca din aceasta oaie straveche s-a format oaia scito-dacica.sa vorbim despre oi si pastorit pe teritoriul tarii noastre? . in anii . stramoasa tuturor raselor de oi din Europa.Pana la oaia straveche. numita de specialisti ovis vigne i arkar.

in anii 5000-4000 inainte de Hristos si nu un descendent al oii arkar. in zona Carpatilor avem.Este bine stiut ca inca din neolitic Peninsula Balcanica constituia un loc foarte propice .500-400 inainte de Hristos. . cel mai important centru de formare a pastoritului din Europa.Deci. in spatiul carpato-pontic. practic. Insa eu nu exclud posibilitatea ca oaia scito-dacica sa fi fost de fapt o subpopulatie balcanica a oii arkar. adica o rasa ce s-a format in neolitic. Cum de tocmai aici? .

Acestea trei sunt elementele fundamentale pentru o turma. Asa a luat nastere pastoritul.dezvoltarii agriculturii si cresterii animalelor. acesta a trebuit sa urmeze turmele in cautare de zone unde se gasea iarba din abundenta. . considerat printre cele mai vechi ramuri ale agriculturii. porci si cai. alaturi de capre. vite. Zonele agricole europene se aflau in bazinele mijlociu si inferior al Dunarii. Oile au fost printre primele animale domesticite aici. apa si umbra. Cum oile si caprele domesticite aveau nevoie de hrana diferita de cea a omului.

Ce rase de oi avem astazi ca urmase ale acesteia? Stefan Puscasu .Din oaia arkar a rezultat oaia scito-dacica. Concret.. din . pana in Georgia.Sa ne intoarcem la oaia dacica. din Balcani si din jurul Marii Negre. din care provin cam toate grupele de rase de oi din Europa Centrala si de Est.

tigaia si valaha cu coarne in tirbuson sau ratca. care nu e altceva decat turcana. Turcana este oaia din interiorul Carpatilor.oaia scito-dacica au rezultat patru grupe: grupa valaha (Zackel). . din care provin rasele de oi din tarile nordice si occidentale. Tot din oaia straveche scito-dacica s-a desprins si oaia veche.Deci. Hasdeu spune ca turcana este . turcana este oaia cea mai veche de pe teritoriul Romaniei. . spaniola.Exact. grupa ruda si carnabat. mostenita direct de la daci.

ce insemna "oaie.In unele zone ale tarii exista traditia numita "turca". In alte zone se numeste "turca". dar asta este o modificare tarzie.Turcana este o oaie rustica ce are si astazi. capra".cuvant vechi dacic. masca de capra cu care se colinda de Craciun. . Oricum. lingvistii nu au reusit sa gaseasca o origine pentru aceste cuvinte. dupa cateva mii de ani de evolutie. semn ca sunt extrem de vechi. . Turca desemneaza. prin contaminare cu "turc". aceeasi . si caciula de oaie. de altfel.

care nu se imbiba de apa atunci cand ploua.conformatie. ea este prezenta. deci ea exista in Dobrogea acum doua mii de ani. cu lana aspra. iar tigaia e subcarpatica si are lana semi-fina. care nu pot proveni decat de la turcana. Dar si oaia tigaie este veche. aceeasi rezistenta la boli. In schimb. imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian prezinta ciucuri lungi. . de pilda. cat si aceeasi grosime si lungime a firului de lana. pe monumentul de la Adamclisi. Turcana este oaia de munte.

In plus. ea nu rezista la deplasari lungi sau la pendularea sezoniera si din acest motiv este mai putin cunoscuta. . . . insa aria ei de raspandire este restransa.Recunosc ca nici de ruda nu prea am auzit.Rasa Ratca .Si ratca este veche.Ratca e o rasa mai putin cunoscuta. doar in Muntii Banatului.

ori "tigaia romaneasca cu cap negru".. aruda inseamna "lana fina". Denumirea oficiala este "oaia cu cap negru de Teleorman (carabasa)". deci ruda este tot o tigaie. . Unii o considera o rasa aparte. altii nu.Exista scenele de pe Columna lui Traian si . Este numita ori "ruda romaneasca cu cap negru".In aromana.Exista dovezi directe in legatura cu cresterea oilor la daci? .

unde apar oi in repetate randuri.Monumentul de la Adamclisi. Asta se facea in special primavara. Si astazi. dar se poate vedea in unele scene si imbracaminte facuta din lana oilor . unii ciobani. nu exista nici o indoiala ca oaia ocupa un loc foarte important in viata . In concluzie.un soi de paturi cu ciucurasi. descoperit in cetatea dacica de la Capalna. cum e foarfecele pentru tuns oile. apoi oasele de oi descoperite intre ofrandele aduse de daci zeilor. purtate de daci ca mantii. Exista si dovezi arheologice. isi pun pe umeri o simpla patura aspra. cand incepea anul agricol. cand se duc cu oile.

Baza alimentatiei o constituiau laptele. pentru ca in trecut carnea se consuma in cantitati mult mai mici decat acum. branza. cerealele. La fel si capra. legumele si fructele. oferea probabil si baza alimentatiei. impreuna cu capra si vaca. cu anumite ocazii. Carne se consuma mai rar. si cel mai adesea avea rol ritualic. la sarbatori. .Da. Oaia era oricum mai usor de crescut decat vaca si era foarte productiva. caci animalul era .dacilor.Oaia. .

printr-un consum excesiv de carne. "Am cucerit teritoriu cu oile" .Nicolae Iorga spunea ca "am cucerit teritoriu cu oile". astazi ne-am indepartat de modul de alimentatie sanatos al stramosilor nostri.Cum s-a raspandit oaia dacica in restul Europei si pana unde a ajuns? . Din pacate.sacrificat pentru zei. Cele mai vechi modalitati de crestere .

pe cand in cazul transhumantei. si asa au inceput deplasarile cu turmele. Distantele mari nu erau o problema. ciobanii din Carpati bateau cu .a oilor sunt nomadismul si transhumanta. pastorii se intorceau iarna sau in anul urmator la asezarile lor. dupa vreo doua saptamani de mers. In cazul nomadismului. Unele variante din Miorita spun ca ciobanii au ajuns la mare. era mereu nevoie de pasuni noi. Cum oile se inmulteau repede. nucleul de plecare constituindu-l Muntii Carpati. neavand o asezare stabila. pastorii si oile pribegeau toata viata in cautare de pasuni.

rasa polska owca gorska. iar ei au colonizat Dalmatia. Dar sa o luam pe directii de deplasare. Unul din locurile preferate pentru pasunat ale urmasilor pastorilor daci a fost Peninsula Crimeea. O parte dintre pastori au pornit spre nord. unde au ramas pana la inceputul Primului Razboi . unde au gasit campiile intinse din regiunea actualei Ucraine. eu cred ca marea din balade este de fapt Marea Adriatica. iar Marea Neagra era aproape pentru ei.piciorul peninsula Balcanica in sus si-n jos. Altii au plecat spre nordest si est. unde s-a format ulterior. catre Pocutia. prin secolul al XIV-lea. De aceea.

Nu mai este un secret nici faptul ca unele rase de oi din Rusia provin din cele un milion de ovine confiscate de la oierii romani acum un secol. ucrainenii si rusii datoreaza mult oilor noastre. cum este cazul rasei tigaia de Azov. polonezii. Oi turcane .Mondial.Deci. .

E vorba de tusca. Cronologic vorbind. cred ca pastorii nostri au ajuns mai intai in Europa Centrala. pe care ei o considerau cea mai buna pentru carne si o luau initial ca tribut. cum e numita tigaia in centrul Moldovei.Asta s-a intamplat mai tarziu.. . asa cum atesta Dimitrie Cantemir in "Descriptio Moldaviae".Nu numai ei. Turcii se dadeau in vant dupa oaia moldoveneasca. Au numit-o kivirgic si acum este considerata rasa de oi turceasca. Notarul Anonimus al . apoi o importau.

dar mai ales in perioada in care Transilvania a fost . .In Pannonia sunt campii manoase si multi pastori plecati din Carpati s-au stabilit aici. Pe parcursul veacurilor. in momentul venirii ungurilor. . pe acesti "pastores romanorum".Deci Pannonia a fost o "tinta" timpurie.Cu siguranta. Iernile erau mai blande si exista iarba si in sezonul rece. .regelui Bela al III-lea al Ungariei ii atesta in Pannonia.

inclusa in polul de putere al Imperiului Habsburgic. unii dintre pastori au mers si mai departe. Tigaia a devenit cigaja sau olah jun. Din Pannonia.Exact. catre . . racka este considerata in Ungaria drept rasa autohtona. au avut loc mai multe "invazii" ale turcanei in Pannonia. fara insa a i se preciza originea. .Adica turcana ungureasca. De asemenea. ocazie cu care s-a format rasa autohtona ungureasca pe care specialistii o numesc hungarian zackel. mult spre vest.

pe urma pastorilor romani ancestrali . in zona friulilor. obiecte. in actuala Elvetie. . "Formula AS". unde au lasat vestigii ale trecerii lor chiar si in limba. chiar si in peisaj.Inseamna ca asa se explica asemanarile extraordinare cu zona noastra si in limba. si in traditii. obiceiuri.Raetia. pe care le-a constatat "Formula As" in peregrinarile sale pe urma friulilor din zona Alpilor italieni.

asemenea lui Abraham din Biblie. Pastorul era un fel de "patriarh". plus ajutoarele sale. acolo prindeau radacini cel mai repede. ci intreaga sa familie. nevasta.Da. e vorba de mici comunitati care se deplasau si . sef peste comunitate. Trebuie sa retinem ca nu doar pastorul era cel care pleca impreuna cu turma. Deci. care impartea dreptate.. hotara nuntile si inmormantarile si asa mai departe. copii. pentru ca unde gaseau un tinut asemanator cu cel de acasa. adica o mica comunitate care ajungea sa aiba si alte indeletniciri.

care. inclusiv lingvistic. influentau locul respectiv. Imbracaminte dacica cu ciucuri pe Columna lui Traian . pentru ca asemanarile .Asa au ajuns ciobanii romani in Alpi! E o explicatie plauzibila. odata ajunse intr-un loc.

exact ca in romana.lingvistice cu aria reto-romana nu se datoreaza doar elementului latin. De pilda. ci merg mult mai in adancime. In friulana. la substratul prelatin. iar al nostru "ciuta" e recunoscut ca fiind cuvant dacic. care inseamna acelasi lucru. Spre nord pana unde au ajuns? . in dialectul sursilvan din Alpi la miel se spune "tschutta".Pastorii care s-au indreptat mai departe de . unde "sterp" e cuvant dacic. la oaia care nu fata i se spune "sterpe". Dar sa reluam traseul "expansiunii" oilor dacice. inrudit cu albanezul "shterpe".

.Maramuresul de Nord au dus la formarea rasei locale slovace valaska. Istro-romanii mai erau numiti de ceilalti si choban. Slovacii sunt cinstiti si recunosc ca oile lor sunt la origine oile pacurarilor din Maramures. care s-au stabilit in Peninsula Istria."Formula AS" a fost in vizita si la istro-romani si am constatat ca toata traditia lor era legata . la poalele Muntelui Mare. Ei au adus cu ei capra care se numeste acum istranska. Era firesc sa caute tot zona de munte. Spre vest. au fost impinsi mai tarziu istro-romanii. singurul munte din zona.

Dar am sa mai revin asupra acestui lucru. Acum sa continuam traseele ciobanilor nostri.Astazi. . Astfel. desi se numeste valaska. de la "vlah". valaska vitoroga. Este bine stiut ca majoritatea clasei nobiliare din . rasele au devenit in fosta Iugoslavie pramenka. racka. adica "romaneasca". pastoritul nu mai ocupa locul pe care ar trebui sa-l ocupe. intemeind acolo asezari. cigaja.de pastorit. care acum a disparut cu totul. in randul urmasilor dacilor. Multi pastori au ales sa plece catre sudvest. cea din urma considerata rasa sarbeasca.

Intocmai.Banuiesc ca aromanii sunt cei care au dus oaia "valaha" in intreaga peninsula Balcanica. stavoplaninski tigai. Oile romanesti si politica din Balcani . . Alt exemplu este turcana transhumanta a oierilor transilvaneni.Serbia era formata din descendenti ai bogatilor pacurari aromani. pe care pana la . Vlahii care au ajuns in muntii Bulgariei au dus la formarea oii de munte bulgaresti.

Exista specialisti care considera ca majoritatea oilor existente in Bulgaria isi trag originea din oile romanesti. .Ajungem si la Grecia. Cand a survenit problema cu Cadrilaterul. insa. carabasa se numeste in Bulgaria oaia de Plevna cu cap negru. specialistii bulgari i-au schimbat numele in oaia de Svistov. Serbia este singura care recunoaste carabasa ca fiind originara din Romania. . Acum.sfarsitul Primului Razboi Mondial bulgarii au numit-o simplu tsurcana si atat.

. rasa de oi a karagunizilor. din pura intuitie. sarakatsaniko.Triburile aromanilor care au ajuns in Macedonia greceasca si in Thesalia au adus cu ei rasele vlahiko. au urmat. care este karakachan-ul saracacenilor si cutovlahilor din sudul Rodopilor. in cautare de urme vechi romanesti. .O mare surpriza! Drumurile europene ale "Formulei AS". iar in restul Thesaliei. precum si rasele din grupa ruda (carnabat). intocmai . karagouniko. thaki (un fel de kivirgic).

pe de alta parte. Pe de o parte. dar extrem de interesanta. Ne puteti spune despre oaia spaniola sau despre basci. provenind amandoua din stravechea oaie scitica. turcana transhumanta de Sibiu . unde "Formula AS" a gasit de asemenea asemanari tulburatoare cu spatiul pastoral romanesc? . specialistii sustin ca oaia veche spaniola este sora buna cu oaia dacica sau valaha. despre care am vorbit la inceput.Povestea oii spaniole este incurcata. Dar.drumurile stravechilor pastori daci si ale urmasilor lor.

Singura explicatie gasita a fost aceea ca. Lacha si Chura. au fost adusi pastori . dupa cucerirea Daciei.este considerata ca provenind din oile vechi spaniole.Cum e posibil acest lucru? Cum puteau sa ajunga oile spaniole tocmai la Sibiu? Turme scoase la pasunat . .

. inrudita strans cu oaia spaniola. nu avea sens sa vina colonistii cu turmele lor.Greu de crezut! Aici erau oi din belsug. avem oaia spaniola.transhumanti din Spania. nu in ultimul rand. Nici de . nici nu era foarte mare numarul colonistilor veniti din Spania. Si. Oamenii au fost adusi aici in primul rand pentru a lucra pamanturile si pentru a exploata minele. nu cred ca Dacia a fost colonizata cu pastori transhumanti. Apoi. pentru a coloniza noua provincie. cu turmele lor cu tot. sora cu oaia dacica si turcana de Sibiu. Deci.

Nu e un lucru nou. care este o ocupatie straveche romaneasca. chiar si in pastorit. E revoltator! . Mereu s-a considerat ca noi am luat totul de la toti. Pana si ciobanescul nostru carpatin. . e considerat de unii ca luat din alte parti. Cum se explica acest lucru? .data aceasta nu se recunoaste originea inrudirii. din pacate. dulaul de turma.Aromanii au pastrat traditia oieritului cu mult mai multa darzenie decat romanii de la nordul Dunarii.

de pilda. are sculptat in capat stindardul dacic. Si-au protejat si perpetuat cu multa grija traditiile. din tata in fiu.Aromanii erau inconjurati din toate partile de straini si de aceea si-au dezvoltat un puternic spirit de casta. ramas din vremea dacilor. . E un lucru extraordinar. Iata. care este toiagul pastorului la aromani.Ce fel de oi sunt in Italia? Au ajuns si acolo pastorii nostri? .. conservator. Carlibana era un fel de sceptru al sefului familiei. carlibana.

iar o parte din oile dacice au ajuns si in Peninsula . oaia salbatica. comertul dintre Dacia si celelalte provincii a crescut mult. din care provin o parte din rasele lor.Tigaie pe Adamclisi . Dar dupa infrangerea Daciei lui Decebal si includerea ei in cadrul Imperiului Roman.Italienii inca mai au muflonul.

si la imbunatatirea genetica a raselor romane.Italica. Ceea ce inseamna ca e posibil ca inainte de venirea triburilor italice in zona sa fi existat legaturi stranse cu Dacia si cu Balcanii.In unele dialecte italiene exista cuvinte foarte asemanatoare cu cele din "stocul" dacic. De pilda. la tap se spune "tzappu". contribuind. printre altele. am putea spune ca in Carpati este nucleul pastoritului european sau cel putin unul dintre nuclee. in graiurile din Valle d'Aniene. . Daca ar fi sa incercam o recapitulare. la est de Roma. caci n-am vorbit .

acoperea Germania si mare parte din Polonia. In schimb.Sa recapitulam teritoriul pe care l-au "cucerit" . au fost conditii foarte bune pentru aparitia pastoritului.de ce se intampla in tarile nordice si in vestul Europei. in Carpati.Trebuie sa tinem cont ca. asa cum am spus la inceput. ca sa nu vorbesc de tarile nordice. calota glaciara cobora pana in Nordul Italiei. la noi au fost conditiile climatice cele mai propice pentru domesticirea oii. Nordul era inca sub gheturi. . .

Din acest nucleu carpatin. stramosii nostri sau extins spre rasarit. in Turcia. In sud-est. . Spre nord. in Ungaria. Elvetia. pana la Marea de Azov. adica pana unde le-a permis clima si relieful. Istria. Italia. dar poate si cu alte zone. in Bulgaria. si ramane deschisa discutia cu oaia spaniola. in Serbia. Grecia si spre sud-est. pana in Slovacia si Polonia.stramosii nostri cu oile. . Spre vest. Albania. apoi in sud. cu aria reto-romana.pe tot tarmul nordic al Marii Negre. pana in teritoriile actualelor tari Rusia si Ucraina .

O turma normala avea de la o mie de oi in sus. Unii sibieni foarte bogati ajungeau sa stapaneasca turme uriase.Un adevarat imperiu "cucerit" de pastorii romani! Cate oi erau intr-o turma? . de pilda. Este atestat. un cioban sibian care avea 40 000 de oi! . Dimitrie Cantemir vorbeste in "Descriptio Moldaviae" de vreo trei mii de turme..Prin aceasta "colonizare" se explica multimea de toponime romanesti din toate zonele .

precum si urmele de traditii autentic romanesti. mai ales in munti. Si asa peste tot pe unde au ajuns. iar cand au venit slavii peste ei. aceste toponime nu s-au mai pastrat. s-au refugiat in munti. In zonele mai deschise. caci s-au perindat mai multe neamuri. In cele mai greu accesibile.Iata un exemplu: in Bosnia-Hertegovina. au dat nume locurilor. pastorii nostri au gasit locuri bune de pastorit.mentionate. . Asa se explica asemanarile lingvistice greu de explicat altfel. avem acolo muntele numit Durmitor. ai surpriza sa . Si asa.

gasesti in toate aceste tinuturi nume stravechi romanesti. se vede si din balada populara Miorita. care nu este atestata decat la romani si aromani. dar . caci mai toate neamurile din partea asta a Europei de la daci au invatat pastoritul.Nu numai ca nu este atestata in alta parte. Pastoritul romanesc pe cale de stingere . .Vechimea pastoritului la romani si. am putea spune. primordialitatea lui la romani.

pentru a avea oi mai mandre si mai "ortomane".Originea conflictului din Miorita pare sa oglindeasca tot aceasta expansiune a pastoritului? . Toti erau in cautare de pasuni bune. Cred ca si jocul arhaic "Capra" este la fel de vechi. . Miorita contine.la noi au fost numarate 930 de variante! Theodor Sperantia afirma in 1914 ca Miorita este un rest din cultul dacic al cabirilor.Este stiut ca intre pastori se iscau frecvent conflicte din pricina pasunilor. Da. .

sa ne intoarcem putin in prezent. Marginimea Sibiului. raiul ciobanilor transilvaneni .La final. Ce se intampla azi cu pastoritul in Romania? . si amintirea sau dovada acestui proces de extindere a pastoritului dinspre Carpati spre teritoriile invecinate.pe langa alte multiple semnificatii.

In 2009. pentru ca din ce in ce mai putini romani aleg sa se ocupe de cresterea lor.Numarul oilor scade foarte repede. Unii specialisti estimeaza ca in 3-4 ani vom mai citi doar in carti ca in Romania s-au crescut candva oi si capre. Oaia a reusit. iar pastoritul este atat de adanc inscris . din pacate. in decursul timpului. efectivele au scazut cu o cincime fata de anul anterior..Da. .O prognoza extrem de pesimista! . sa scape de foamete atatia si atatia oameni.

va "pieri" si Romania. Fara pastorit. de ce? . Putem spune intr-un fel ca daca piere pastoria. nu mai suntem noi insine. • Aurora Petan ====================================== ================== Perit-au dacii? Si daca da. incat putem spune ca este insusi sufletul poporului roman.in existenta si traditiile noastre.

pe atat de mare este zona de . Pe cat se feresc "oficialii" istoriei sa-i acorde atentie si sa faca lumina in culisele lui.Foto: Florin Andreescu (2) Cum se explica obtuzitatea si reaua vointa a istoricilor oficiali fata de epoca dacica? Domeniul arheologiei este inconjurat de un bizar paradox.

Pentru a face un pas inainte i . care ii spune ca ceva nu e in regula cu istoria noastra. ca i s-a spus doar o jumatate de adevar si asteapta sa i se spuna si cealalta jumatate. in argument istoric. dar indraznesc sa anticipez ca ceea ce spun si simt oamenii din popor cu privire la radacina noastra dacica si la problema romanizarii se va constitui. Poate parea hazardat.interes manifestata de opinia publica. intr-o buna zi. Romanul are un bun simt ancestral.

fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti . am dialogat pe aceasta tema cu cativa specialisti.n aceasta zona de clar-obscur. VASILE BORONEANT. incercand sa delimitam cauzele care blocheaza accesul la acea jumatate nerostita de adevar. arheolog.

"Peste tot. Cluj si Iasi. oamenii din popor spun ca se trag din daci" . .Problema este destul de delicata. Ati perceput acest domeniu ca fiind unul ignorat sau chiar antipatizat? .V-ati ocupat multa vreme de perioada veche a istoriei noastre. la Bucuresti. care a avut reprezentanti in universitati. din cauza ca la noi s-a impus scoala latinista. si de la ei a pornit totul.

. deoarece romanizarea este in primul rand un proces lingvistic.Tocmai. istoricii au plecat de la lingvistica si nu se putea imagina alt curs..Asta s-a intamplat si in lingvistica. Toti sunt urmasii lui Parvan si toti cei care au ajuns pe la catedre nu au spus decat o singura poveste. .

. Peste tot pe unde te duceai la sat.Este previzibila o contrareactie la acest . romanizarea. opinia maselor era cu totul alta.Da.Romanizarea? . Peste tot oamenii din popor spuneau ca se trag din daci. . Dar era doar o opinie la varf. Pentru ca nu aveau posibilitatea sa citeasca operele scrise ale corifeilor latinisti si spuneau ce stiau din traditie. taranii spuneau ca cutare movila sau val de pamant sau cetate e de pe vremea dacilor. caci traditia.

Numai daca dintre acesti studenti ramane la catedra vreunul cu alte idei si sa arunce alta lumina asupra problemei. .curent latinist? . pentru ca in universitati sunt aceiasi oameni care propaga aceleasi idei. iar studentii lor sunt formati in acelasi fel. daca nu urmeaza linia inaintasilor. dar e destul de putin probabil sa poata sa ramana.Nu prea.Ce ziceti de manualele de istorie de astazi? Dumneavoastra ati invatat dupa manualele din .

pe cand celelalte epoci sunt mai "simpatizate". pentru ca este mai dificila.In general. epoca dacica e mai putin studiata la toate nivelele. .Cele de astazi sunt imbacsite cu ideologie comunista. elevi ai aceleiasi scoli. . epoca dacica este expediata in scoala in cateva randuri.Totusi. . Autorii manualelor de istorie de astazi sunt formati in epoca comunista. nu .perioada interbelica.

Da. . inseamna ca si copiii sunt de mici indepartati de domeniul acesta si cresc fara o constiinta a radacinilor lor. . Toata lumea se duce la epoca contemporana. Iar acum se mai adauga si valul acesta . doar daca nu au norocul sa aiba bunici sau parinti care sa le povesteasca si despre daci.prea exista izvoare.Dar daca manualele sunt atat de zgarcite cu epoca dacica. pentru ca te poti documenta din presa vremii si se poate face mai usor o lucrare de licenta sau o cercetare.

Deci. care vine de la societatea americana. in conditii mai grele. sa ramana si sa faca ceva aici. . Nimeni nu mai vrea astazi sa se sacrifice pentru niste valori.Sa revenim la curentul latinist. ca e bine sa plece si sa caute sa obtina cat mai usor o slujba in alta parte.cumplit de cosmopolitism. Toata lumea fuge de greu. se paraseste ideea sacrificiului. De ce este atat de puternic acest curent? Ne face mai europeni? Mai nobili? Mai moderni? . Tinerii invata ca in alta parte e mai bine ca aici.

.S-a impus aceasta directie si ea se mentine si se intareste prin ea insasi. . Daca s-ar fi impus orientarea lui Bratescu-Voinesti sau daca am fi avut guverne nationaliste.Are legatura cine e la guvernare cu ce se preda in universitati? . s-ar fi inradacinat un alt punct de vedere.

Pentru ca exista teama de a nu se preda in Universitati adevarul gol-golut. care a gandit-o pentru . Iar daca dacii au fost infranti.Asta inseamna ca pentru a se schimba felul in care se preda istoria in universitati. Se preda un adevar doar pe jumatate. Ideea mentinerii puterii este aceeasi la toate guvernele: cel infrant este intotdeauna cel vinovat. li s-a asociat o vina.Ideologia democratica de astazi nu este cea pe care a lasat-o Pericle..Are. ar trebui sa se schimbe ceva si in modul de guvernare? . .

.Pentru noi. lumea l-a uitat pe Pericle si principiile lui. trebuie sa fie una crestina. pentru ca numai spiritul crestin propovaduit de Biserica ar putea sa aduca adevarul in scoli. Cand ideea democratica s-a difuzat.o cetate cum era Atena. traim permanent aceasta lupta a raului care se perpetueaza si a . pentru romani.Ce fel de guvernare ar trebui sa avem ca sa putem spera ca se va preda in universitati adevarul gol-golut? . Vedeti.

impreuna cu sotul . cercetatoare. VICTORELA NEAGOE.Al.binelui care izbucneste numai din cand in cand. Intotdeauna am crezut ca strainul este mai grozav" . Rosetti" "In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan .V-ati ocupat de editarea "Daciei Preistorice" a lui Nicolae Densusianu.

Am avut parte de cateva. Ni s-a spus ca ne compromitem. de istoria unei stiinte. chiar daca interpretarile lui Densusianu sunt in mare masura fanteziste. Si apoi. Nu ati avut reactii negative? . E vorba de o carte controversata. totusi. materialul strans de el este urias si valoros.De ce credeti ca nu se mai formeaza astazi enciclopedisti de acest fel? Nu mai exista . . caci este vorba.dumneavoastra. istoricul Manole Neagoe. Nu vad de ce ne-am compromite.

care acumulau enorm de multa informatie si aveau si capacitatea de a o sintetiza.pasiune? Sau seriozitate? Ori timp? . nu stiu bibliografie. Totul este sters. totul incepe cu ei si inaintea lor nu mai este nimic.A trecut epoca marilor enciclopedisti.De ce nu se mai apropie nimeni de domeniul . de pilda. . altceva nu mai folosesc. ar trebui sa fie un exemplu pentru tinerii cercetatori. in afara de studiile publicate in occident in ultimii cinci ani. care. Hasdeu.

Asta e de neinteles. slava veche. . apoi sa citesti tot ce s-a scris in acest domeniu. caci e un domeniu pasionant. istoria limbii.Pentru ca trebuie sa stii foarte multe: indoeuropeana.substratului dacic al limbii romane? . o multime de lucruri. Astazi tinerii se orienteaza spre domenii mai usoare. latina. Si nici nui atrage. nu-i intereseaza. .

De ce credeti ca suntem atat de "ospitalieri" in toate domeniile. iar istoria limbii se studiaza foarte putin. . si preferam sa spunem ca am luat sau imprumutat tot de la toata lumea. in loc sa ne afirmam individualitatea? . inclusiv in cel al limbii. Dialectologia s-a scos cu totul ca materie de studiu.In facultate nu se mai studiaza asa ceva.Basilica Forensis din vechea asezare dacoromana Adamclisi .

. Intotdeauna am crezut ca cel de langa noi. De pilda. Intotdeauna ne-am subestimat. Vinovati sunt oamenii nostri de stiinta. desi cel oltenesc este mult mai bogat. mai boieresc. am citit undeva despre covorul oltenesc ca a fost considerat influentat de cel sarbesc. strainul. mai rafinat decat cel sarbesc. este mai grozav. si troianul. si cocosul. E lipsit de logica sa afirmam ca am luat totul de la altii. si colindele si cate si mai cate cuvinte ce sunt considerate ca .In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism.

imprumutate de la slavi. desi obiectele sau realitatile pe care le desemneaza existau aici cu mult inainte de venirea slavilor. din oportunism sau lasitate" . cotidianul "Gardianul" "Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. jurnalist de investigatii.In decursul investigatiilor gazetaresti ati avut . iar multe dintre acestea nici nu le erau cunoscute slavilor. ci le-au aflat aici. DUMITRU MANOLACHE.

tangenta. Am scris o carte despre un foarte controversat subiect: placile de plumb de la Sinaia. despre care nu prea se doreste sa se vorbeasca? .Sa va expun o situatie concreta. cu epoca dacica. copii ale unui . poate mai mult decat orice alt ziarist de la noi. V-ati miscat cu lejeritate in acest domeniu ori l-ati resimtit ca pe unul "tabu".

surpriza! . repetand.specialistii nu le-au cercetat si refuza sa le cerceteze. de vreme ce nu au cercetat respectivele artefacte. despre care exista informatii ca ar fi fost descoperit cu prilejul saparii fundatiei Castelului Peles.. fara argumente. dar fara nici o . de plumb in jurul subiectului! De ce nu se ia in serios si nu se cerceteaza subiectul? Pe cine deranjeaza si de ce? Problema a fost ridicata si in Parlamentul Romaniei.tezaur dacic din aur. de catre domnul Gheorghe Funar. ca sunt falsuri! Exista o tacere. Dar .. sperand ca lamuririle esentiale sa le obtin de la specialisti.

Exista. in cele din urma. un scop clar si bine controlat de anumite structuri care vizeaza reducerea treptata a interesului dedicat epocii vechi a istoriei noastre si.rezolvare practica. adevarate. In . cea care exista dincolo de sticla televizorului. dupa parerea mea. anularea elementelor identitare esentiale ale neamului.Si totusi. pe cine credeti ca deranjeaza? Aveti o idee? . . distrugerea Romaniei profunde. stergerea din memoria colectiva.

crestinismul ortodox.aceasta "schema" distructiva sunt cuprinse istoria. . sa ne "topim". scoala etc. va trebui ca si noi. Mai devreme sau mai tarziu. traditiile. incapabili sa ne mai definim. sa mai putem iubi sau crede in mantuire prin Hristos. tacuti daca se poate.Cu asemenea afirmatii riscati sa fiti catalogat . Buni doar de a executa. comenzile "pastorului" mondial. romanii. "liberi si democrati". cu precadere perioada dacica. familia. in marea masa amorfa a globalismului. sa mai avem reactii. limba. morala.

Bineinteles. Iar cei care au curajul sa o faca sunt discreditati. . calificative stigmatizante intr-o lume ratacita. doar asta e una din armele lor. Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. din oportunism sau lasitate. dacoman. risti imediat sa fii etichetat drept protocronist. Cand afirmi asemenea lucruri. izolati. fara repere. "afurisiti" la comanda.drept "conspirationist" si "dacoman". adept al teoriei conspiratiei. astfel incat orice ar spune sa nu mai fie crezuti. .

Dictionarul limbii romane. fara trecut.Epoca dacica deranjeaza cel mai mult pentru ca de acolo ne revendicam originea si dreptul identitar. Paradoxal sau nu. vizitati muzeele. dar noi romanii. . Cititi manualul de istorie a Romaniei. Nu trebuie sa faci eforturi ca sa intelegi acest lucru.. cetatile dacice si veti intelege ce putin le-a mai ramas romanilor din radacina lor principala. Peste cateva generatii vom uita acest adevar. nu putem gandi viitorul.De ce deranjeaza tocmai epoca dacica? De ce nu alta epoca? .

VALENTINA CETEAN. mai cu seama cand vine vorba de cetatile dacice care. Cum va explicati neglijenta de care dau dovada autoritatile. mai ales a celui de epoca veche si straveche.Va preocupa de mai multa vreme starea patrimoniului arheologic romanesc. inginer geolog. desi sunt incluse in . director executiv Asociatia "Greenet" "O stare generala de indiferenta" .

nu beneficiaza de nici o forma de protectie si conservare.Neglijarea constanta a vestigiilor construite din perioada dacica se datoreaza partial pozitiei lor geografice. dar la aceasta se adauga o stare generala de indiferenta. asa incat e imposibil sa ajungi la ele? . .patrimoniul mondial. ba mai mult. caci se afla in general in zone montane mai greu accesibile. putin sau deloc populate. unele nici nu sunt marcate.

pentru ca astfel de ..Vine.De unde vine indiferenta aceasta? . ci si de anume temeri.Dar poate ca nu e vorba doar de indiferenta. cu privire la respectul fata de extraordinarul patrimoniu istoric. in primul rand. cultural si natural al teritoriului pe care locuim. . din educatia deficitara din scoli.

caci aceasta ar micsora sansa intrarii unor valori de patrimoniu material mobil in colectii personale. .actiuni ar putea duce la schimbarea unor opinii sau directii de cercetare sau. care nu doresc ca aceste amplasamente sa aiba vizibilitate internationala normala. . ar putea deranja pe unii din motive care sunt prea ascunse pentru noi. mai grav.Raspunderea acestor actiuni trebuie asumata. chiar daca aceasta ar determina schimbarea unor opinii sau opozitia fata de acele grupuri aparent "invizibile".

personalul administrativ din domeniul turistic este slab pregatit si este orientat mai ales catre investitii si surse de castig pe termen scurt si mediu.Poate ca turismul ar putea salva putin istoria. daca s-ar investi mai mult in turism cultural. . .. . regional si national.Din pacate.E un tablou cam pesimist. Nu se iau decizii pe termen lung la nivel administrativ local.

autorul cartii "Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?" "Subiectul supara" . DAN ROMALO. . Daca nu ne implicam in prezentul si viitorul nostru. consecintele le vom suporta fiecare dintre noi..Aceasta este realitatea.Ati fost multa vreme aproape de domeniul dacologiei prin preocuparile dumneavoastra.

fara sa se admita o cantarire a elementelor logice care pledau pro si contra? . care au sanse sa fie un element de noutate pentru istorici.Haideti sa va raspund tot printr-o intrebare: De ce oare. ele au fost refuzate ca neoriginale. stagnant? . atunci cand au aparut placile de plumb.Ati perceput acest domeniu ca fiind inchis.

si pana astazi. cautari de antecedente si ramuri comune. Cum va explicati aceasta lipsa de implicare a oficialitatilor? .Ai elemente noi. pe care poti sa faci comparatii.Cartea pe care ati dedicat-o ansamblului placilor de plumb de la Sinaia. nu s-au facut eforturi la nivel oficial pentru a se demara o cercetare care sa limpezeasca apele. din 2003. cand a aparut prima editie. analize. De ce? . Totusi. astazi bine cunoscute opiniei publice. a deranjat multa lume. si le refuzi.

care sa fie capabil sa analizeze argumentele. Nu trebuie sa fie neaparat istoric.Vedeti totusi o explicatie pentru tacerea din jurul acestui subiect? .. Ar trebui sa existe un arbitru care sa cantareasca argumentele de ambele parti.Oficialitatile le considera falsuri. un arbitru desemnat de o institutie de cultura. ci sa fie un bun logician.Singura ipoteza pe care pot sa o emit este . . dar nu am auzit inca argumente valide care sa sustina aceasta pozitie.

din doua motive posibile. Poate sa contrarieze o tendinta mondiala de a dizolva ideea de istorie nationala. . Sau. Fie subiectul supara. Iar asta poate sa contrarieze pe multi. ci pe baza de documente istorice. pentru ca ar duce la o intarire a spiritului national. al doilea motiv. care a impus tacere pentru o vreme. nu doar pe vecini.aceea ca exista o vointa foarte puternic sustinuta de a nu se ridica problema asta. dar nu pe baza de entuziasm nationalist. iar aceasta tacere a avut consecinte. poate a fost o manevra la un moment dat.

adica aurul. poate s-a considerat ca aurul din aceste placi era foarte necesar pentru dotarea armatei in preajma Razboiului de Independenta si s-a sacrificat elementul material. e posibil ca . dar s-a pastrat informatia din placi. Daca s-a pastrat tacere asupra acestui gest. pe un teren care apartinea regelui.Placuta din tezaurul de la Sinaia Daca tezaurul despre care vorbim s-a descoperit la Sinaia.

. iscate dintr-o disputa cu Tocilescu.Zilele astea am citit intr-un cotidian un interviu cu directorul Institutului de Arheologie. academicianul Alexandru Vulpe. La inceput. Domnul academician nu e prea sigur pe afirmatiile sale. facute de Nicolae Densusianu ca sa-si sustina teoriile din "Dacia Preistorica". care sustinea ca placile sunt niste falsuri ordinare. Si vorbind despre "dacomanii" care sustin aceste "falsuri". .mai tarziu sa nu se mai fi stiut nimic in legatura cu provenienta placilor de plumb. sustinea ca sunt falsurile lui Hasdeu.

Cum comentati? . Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" . in care exista libertate de exprimare. si ca nu ni se poate inchide gura cu forta.si aici vreau sa citez exact: "Dar traim intr-o tara libera si nu le putem face nimic".Nu am ce sa comentez. cercetator. ION GHINOIU. Eu inteleg ca domnul academician regreta ca ne aflam intr-o tara libera.domnia sa spunea in interviu .

"Avem un complex identitar absolut devastator!" .V-ati ocupat o viata intreaga de cultura noastra populara si ati ajuns la concluzia ca traditiile romanesti se continua inapoi. in timp. pana in vremea dacilor. Este aceasta o concluzie ce incomodeaza pe unii? .

am scapat. De ce? Pentru ca.Oare de ce iau "nemurit" romanii pe dacii atat de dispretuiti de istoricii nostri? . noi ne-am schimbat numele. Ce complex identitar poate sa aiba grecul sau egipteanul? Spre deosebire de toti acestia. de evreu. gata. care toti si-au pastrat numele antic. de egiptean. spre deosebire de grec.Ce sa va spun? Avem un complex identitar absolut devastator! Eu credeam ca dupa Revolutie. noi . dar vad ca in continuare avem complexe identitare. de indian.

E ceva nefiresc cu romanizarea asta facuta in mare graba si pe un teritoriu restrans. de spatiul continental si de apele curgatoare. Lucrurile sunt foarte clare: toata cultura populara romaneasca este legata genetic de uscat. Noi avem o civilizatie genetic legata de continent. nu are nimic a face cu cea . care au civilizatii maritime. e ceva in neregula.ne-am gasit sa renuntam la numele radacinii noastre autohtone de dac si Dacia si sa ne luam numele de la Roma. spre deosebire de egipteni si greco-romani. de uscat. Cultura noastra populara nu are legatura cu Roma. Aici este un fals.

Da. din lasitate. care n-au curajul sa recunoasca daca s-a gresit ceva. dar adevarul trebuie spus.greco-romana. iar daca spui ceva ce nu se incadreaza in . perpetuam niste greseli.O vina mare o au intelectualii. . Eu am tot respectul pentru marii nostri savanti.Cine e de vina ca s-a perpetuat falsul de care vorbiti? . . .Deci.

Si inca se pastreaza acestea in traditie in ziua de azi. poate chiar mai mare decat pentru lingvistica si istorie. "tracoman".linia stabilita.Exista un dezinteres evident fata de studiul traditiilor. imediat esti catalogat drept "dacoman". Acolo sa vedeti cat de vii sunt lucrurile pe care le pomenesc anticii cand vorbesc de daci. . . de pilda jalea de a te naste si bucuria de a scapa de viata aceasta. Eu acum lucrez la o carte romaneasca a mortilor.

nici o emisiune sa pomeneasca ceva. Nu intereseaza pe nimeni. uitati.Asa e. sa faca o lansare.. noi publicam acum al patrulea volum din Atlasul Etnologic Roman.Chestia asta ca totul vine din Roma si Grecia Antica este un fals.Pomeneati undeva de "sindromul antichitatii greco-romane". Noi . pentru ca genetic suntem civilizatii deosebite.. Va rog sa detaliati putin. . Nici o televiziune. . traditiile noastre romanesti. asa cum am mai spus. totusi. Sunt..

O sa vina vremea cand o sa fim intrebati: "Binebine. dar care e leaganul vostru de civilizatie?". Crestinismul ne vine din Palestina. ei de mare. de . Si-o sa fim intrebati de africani.suntem legati de Dunare. nemti sau alte natii. N-o sa se mai puna problema ca suntem romani. O sa avem in curand o criza identitara si continentala. Europeni si atat. de irakieni. Uitati: numele de Europa ne vine din Asia.

evrei. care concentreaza marile civilizatii preistorice de pe Terra. dar ele. Evident. la randul lor. evident. exista un triunghi al celor trei delte. inainte de antichitatea . Grecia si Roma au ajuns la o stralucire de necontestat. de indieni: prin ce esti tu european? Care e leaganul tau de civilizatie? Si-o sa raspundem: pai.Vedeti. . antichitatea greco-romana. sunt tarzii si reprezinta o sinteza a civilizatiilor care au fost inaintea lor. Si or sa rada de noi. ce ar trebui sa raspundem? .Si-atunci.

Daca va uitati pe un planiglob. va dati seama mai bine: Nilul cu delta lui si civilizatia egipteana. Dupa atatia ani de cercetari simt nevoia sa-i numesc asa.greco-romana. Uitati-va care este pozitia carpato-dunarenilor. spun "carpatodunareni". va rog sa ma credeti. cu civilizatia carpato-dunareana. Dunarea inferioara si delta ei.Ce se poate face ca sa se indrepte acest fals? . Aici este leaganul. Eu evit sa mai spun "romani". . si TigruEufrat si delta. cu mesopotamienii.

Cine mai crede ca "de la Ram ne tragem" si toate povestile astea? Nu stiu ce se poate face. poate intelectualitatea asta tanara care se ridica sa ia taurul de coarne si sa faca lumina.. Pentru ca vad ca tot mai multi tineri isi pun intrebari.Acest fals ne-a provocat extraordinar de multe necazuri. dar acum e o rusine. • Aurora Petan . mai ales in chestiunea cu Transilvania. A fost un timp cand a fost de folos. tot mai multi simt ca ceva nu e in regula cu istoria noastra.

ascunde vestigii tulburatoare.• ======================= Pietrele scrise din Muntii Buzaului Pe Turtudui Un tinut cu nume bizar. necercetate de arheologi: . "Tara Luanei".

locuinte si schituri rupestre. De o parte pereti abrupti si prafosi. de alta pamant neted. in doua ore si jumatate sunt la hotarul acestei "tari" stravechi. urme stravechi de scrieri necunoscute. numit dealul Burdusoaia. Un caine slab . cu balti murdare. aflat in Muntii Buzaului. incrustate in stanci Visam de mult sa ajung in Tara Luanei. Intre Patarlagele si Colti e un tinut pustiu. unde fiecare varf de munte e insemnat cu misterioase inscriptii nedescifrate. Din Bucuresti. Acum a sosit clipa. Mai am doar cativa kilometri. un tinut vrajit.

Sunt singura. Inima dintre frunze . ori ceva nevazut bantuie in colb. Apas pe acceleratie.rataceste in pustietate. calc cu iuteala drumul zdrobit si in cinci minute ma aflu in plin mister. Ma napadesc presimtiri si imi spun ca e ceva tare straniu cu zona asta: ori ca privelistea iti da fiori.

Dumitru Nica a fost profesor de istorie in satul Colti. O relicva istorica ce ascunde. care a fost descoperita recent. cu peretii acoperiti de desene si semne bizare. pietre cu inscriptii. un . Ma insoteste pe culmea Broscarului. ca sa imi arate o piatra plina de semne. locuri pline de istorie si povesti. O materie pe care a indragit-o inca din anii copilariei. pline de pesteri ciudate. cand jocurile il purtau prin paduri si pe varfuri de dealuri. Dar astazi are o misiune aparte. Cunoaste toate vestigiile din zona: schituri rupestre. cu siguranta.

Profesorul era la vanatoare de . Imi povesteste precipitat despre piatra pe care urmeaza sa o vad. E mare. intr-un noiembrie rece. I s-a spus ca ar fi mai bine sa acopere piatra la loc. Drum greu..mister. dar profesorul parca zboara. Trecem prin Fijeresti. dar nimeni n-a dezlegat enigma. Era prin 1997. De aici incepe urcusul pe munte. E amiaza si soarele de toamna loveste in pietre. au venit si de la Iasi. Urcam pieptis. pe o scurtatura printre paduri. Au venit si de la muzeul din Buzau... A descoperit-o chiar el. abrupt.. Coltii de Jos si Calugaritele. cu pamant. acoperita de zeci de semne.

Piatra scrisa de pe culmea Broscaru "Si cand colo. de pini. un loc cu padure nu prea deasa. povesteste profesorul. Statea chiar sus. M-am gandit eu ca nu .mistreti. pe dealul Broscarului. Frigul ii intepenea picioarele. in fata mea. "Ce sa va spun? Am inceput sa imi frec talpile de pamant. vad pe o piatra. pe culme. ca sa ma incalzesc". paralele. doua linii lungi.

Scurmaturile astea le fac . dar nu i-am dat inca de "radacini". Apoi. urcam prin padure. E plina de semne pe toate fetele. "Acolo jos e scaldatoarea lor. sub talpile mele era o alta piatra. I-am anuntat si pe cei de la muzeu. acoperita cu muschi si pamant. "Aci e un culcus de scroafa cu purcei". dar pe care se vedeau sapate niste stele.puteau fi facute de natura. cand ma uit mai bine." De la o vreme. De atunci am fost de zeci de ori la piatra asta. imi arata profesorul. pe cararile facute de mistreti. Am sapat in jurul ei si am dezvelit o suprafata cam de doi metri pe un metru.

mai la vale se mai zareste cate un prun". ingropata intre frunze uscate. "Vedeti. intinde mana si imi spune soptit.cand cauta radacini si oua de carabus". parca anume netezit de mana omului. aratandu-mi luminisul care se iveste printre copaci: "Uite-o!". "Aci erau livezi. care de departe pare un organ urias al pamantului. imi spune profesorul. ci un platou. O bucata de stanca masiva. Acolo e piatra. ca sa privesc . cum sunt toate varfurile care il inconjoara. nu paduri". o inima ciuntita. Apoi profesorul se opreste. Nu-mi pot desprinde privirile de pe piatra. Broscarul nu e o culme ascutita.

numai semne aruncate peste tot. Nici o ordine: nici verticala.imprejur. inima ei cenusie parca pulseaza. Ma apropii incet. sufla prin santurile lasate de semne. Curata piatra de frunze si pamant. De departe. Semnele de pe piatra sunt haotice. incercand sa-mi aliniez respiratia la suflul acelui loc. nici circulara. si pamantul. nici serpuita. Scriere sau harta stelara? . nici orizontala. ca sa le faca vizibile. Si padurea pare sa respire odata cu ea. Profesorul mi-o ia inainte.

altele parca seamana cu runele. din nici un alfabet care sa fi fost folosit pe teritoriul tarii noastre sau pe la vecini. linii care se intretaie si se frang. semne de tipul rabojului. intre semnele scrierilor din Vechea Europa si intre semnele de pe tablitele de la Sinaia. spice sau braduti. Unele imi par vag familiare. Doar stele alcatuite din linii intretaiate.Nu vad nici o litera cunoscuta. multe simboluri solare.. parca le mai vazusem pe diverse obiecte. jumatati de stele. cruci marginite de patrate si dreptunghiuri. Dar sunt atat de multe si ..

de diverse. In multe sute de ani se depune atata pamant". pana ce piatra s-a umplut de semne. scrijelite mai . caci piatra e in pamant de multa vreme. imi spune domnul Nica. "Vedeti. altele izolate. sunt semne mai mici. se vede dupa albeata ei. incat in prima clipa nu pot lega in minte nimic. pe partea sudica. pamantul a acoperit piatra mai mult de un metru. citindu-mi parca gandul. Sa fie doar o joaca? Greu de crezut. Unele semne sunt grupate cate doua-trei. Ca si cum mai multi copii s-ar fi asezat in jurul pietrei si ar fi inceput sa scrijeleasca fiecare pe unde a apucat.

Imi trec prin minte doua idei. ce ziceti?". poate o harta a cerului. altele mai mari si mai adancite. unele sunt incadrate in patrate sau dreptunghiuri. ca un asemenea haos aparent ar putea reda o harta. ma intreaba nerabdator profesorul.delicat. . cel putin la prima vedere. "Ei. caci pe piatra e destul de greu sa trasezi cercuri. Lipsesc liniile curbe. Prima. fapt de inteles. Doar intr-o astfel de harta semnele sunt imprastiate fara noima pentru cel ce nu le cunoaste rostul.

ci pe rand. de vracii sau preotii care intermediau in procesiunile de vindecare. in numele celui . mai bine zis. iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei sau. se insemna ceva pe piatra: o invocatie. vreun nume sau lucru important.Policiorii A doua idee este aceea ca semnele nu au fost facute toate odata. o ruga de multumire catre Dumnezeu. Poate era un loc cu puteri tamaduitoare. Poate ca acolo era un loc de intalnire si procesiune periodica. la anumite ocazii. si de fiecare data.

bolnav. Un fel de "icoana" pagana facatoare de minuni. Sa fie niste semne. simbolice. unde initiatii veneau periodic si lasau insemnari pentru cei ce vor veni dupa ei. Sau. ca sai indrume sau sa le transmita ceva. unde la anumite date se strangeau oameni cu nevoi si boli. un loc sacru. si nimeni nu stie nimic. nu tocmai de demult. Aici a fost in ultimele generatii pasune si livada si atat. cine stie. Cand se putea intampla asta? Domnul Nica i-a intrebat pe batranii din sat daca au auzit de la batranii batranilor despre piatra asta. lasate de oameni care aveau un cod al lor si-si transmiteau informatii in felul .

cu siguranta.acesta? Poate niste ciobani ce treceau pe acolo cu turmele? Un soi de raboj.. cum era cel al plutasilor de pe Bistrita? Sau sa fie semne teribil de vechi. in ultima vreme.. dinainte de inventarea alfabetelor? Greu de dat un raspuns. chiar eu. astfel de "documente" pretioase ies tot mai des la suprafata si cum am norocul sa aflu de ele. Sigur este ca semnele nu sunt facute in joaca. Sunt deja trei luni de cand imi doresc sa vad aceasta piatra. piatra a stat sub pamant. E toamna. Ma gandesc ca e uimitor cum. sute de ani. Iar acum se afla in fata mea! .

la capat de iulie. m-am urcat in masina si am plecat.Chemarea Era intr-o dimineata de sambata. in zadar stau acasa. mi-am adus . Stiam ca daca nu plec undeva. ca nu voi putea lucra. Incotro sa o apuc? Era deja aproape pranzul. pentru ca aveam mult de lucru si trebuia sa recuperez. Dupa cateva ore de nehotarare. Dintr-o data. un dor de duca neclar. Dar in Bucuresti era canicula. iar eu eram stapanita de o stare de agitatie. Abia asteptasem sfarsitul de saptamana.

m-am cazat la o pensiune in sat. . inspre paduri.. in judetul Buzau. pana in poiana Cozanei (ce nume de poveste!).. am pornit peste dealul Martirei. Am ajuns dupa-amiaza. Stiam ca in zona aceea sunt multe vestigii rupestre. am vizitat muzeul. ca lucruri stranii se petrec acolo. iar a doua zi dimineata.aminte ca de multa vreme doream sa vad muzeul chihlimbarului de la Colti. istoria insasi e scrisa cu un condei parca mai apasat decat in alte parti. ca locurile sunt pline de legende. si ca la curbura Carpatilor. uneori.

Pe dealul Martirei erau pajisti cu flori de camp. dar fericita. Nu mai vazusem in viata mea asa minunatie. A doua zi dimineata. .Insemne in piatra la Policiori Locul mi s-a parut fabulos. dincolo de imaginatie. incredibil de inalte. M-am intors la Colti obosita. Era chiar ca in basme. aproape cat un stat de om. printre care inotam ca printre valuri.

Am inteles repede ca e pasionata de istorie. am schimbat cateva cuvinte cu gazda mea. In acea clipa. pentru ca incerc sa dau de o persoana care scrie in ultimul timp la revista. Din vorba in vorba. doamna Viorica Nica. se lumineaza brusc si-mi spune: "Dumnezeu mi v-a scos in cale! De cateva zile tot sun la redactie. dar mi s-a spus ca e plecata din tara si sa-i trimit un e-mail. o femeie frumoasa si blanda. ii spun ca sunt de la "Formula AS". Am sunat incontinuu.inainte de a pleca spre Bucuresti. Am vrea . un fel de zana buna a locului. care a fost multa vreme profesor in sat. la fel ca sotul ei.

.sa vina sa scrie si despre locurile de-aici. Doamne? A scris acum. cu glas din ce in ce mai stins: "V-am chemat. Imi spune. Trec cateva secunde ce ne apasa greu pe amandoua.. Sotul meu a descoperit in padure o piatra scrisa. ma simteam ca intr-o . "Eu sunt". Doamna Nica se albeste brusc la fata si mainile incep sa-i tremure. doamna. de curand. Si cu inima. cu gandul. e plina de semne. despre Corbii de Piatra din Arges.. ii raspund cu respiratia taiata.. Nu-mi vine sa cred ca ati venit.".". trebuie sa o vedeti. Cum o cheama. V-am chemat in fiecare zi. Nu ma puteam dezmetici.

Aci e curbura Carpatilor. pe aci se intampla des lucruri de-astea . Incepeam sa-nteleg de ce traisem starea aceea de agitatie sambata dimineata. In locurile astea oamenii mai comunica si cu puterea gandului. dar sa stiti ca nu oricine ajunge aci reuseste sa vada lucrurile de care va spun.poveste fantastica. "Stiti.incearca doamna Nica sa ma linisteasca. dureri de cap. Zona e plina de vestigii stravechi. pline de semne ciudate. stari de rau si se intorc din drum. dar protejate de energii puternice. caci in unele locuri. timpul . Altii nu mai percep timpul cum trebuie. Unii au ameteli.

"Cel mai frumos e aci in octombrie".se dilata sau se strange. si sunt dezorientati. Dar saptamanile au trecut ca stolurile de randunele. se ivea ceva. Athosul romanesc ." Am plecat cu totul descumpanita. Am ajuns dupa trei luni. mai spune doamna Nica. "O sa vin mult mai repede". in drum spre poarta. cu promisiunea ca ma voi intoarce cat de curand. In octombrie. i-am raspuns. probabil dupa doua saptamani. si de fiecare data cand imi propuneam sa revin la Colti.

. multe. Agatonul Ve chi si Agatonul Nou. . pe o suprafata de doar cativa kilometri patrati. imi spune solemn domnul Nica. avem o multime de schituri si biserici rupestre: Alunis. grota lui Dionisie Torcatorul. Pestera lui Iosif. Schitul Fundatura."Dati-mi voie sa afirm ca aci este un adevarat Athos romanesc". Bucataria.. Fundul Pesterii. Schitul Piatra Ingaurita. Si multe nu mai exista. "In zona Alunis-Nucu-Bozioru.

apoi intre Muscelul Caramanesti si Ulmet a existat o biserica cu hramul Sfantul Dumitru. Iar . dar nu mai e. care a disparut la un cutremur.. Se spune ca a fost inghitita cu totul de pamant.. a existat o manastire.Profesorul Nica La Calugarite. la Gavanele a existat o manastire mare de maici.

in perioada invaziilor. "Aci. vanturilor. imi raspunde. gerurilor. il intreb pe profesor. desi imi dau seama ca nu e nevoie de explicatii: se simte ca locul este foarte special si nu ar mai fi nimic de adaugat sau de lamurit. "Zona nu este expusa intemperiilor. Apoi. mai tarziu. anumiti sateni aud dangat de clopot venind din adancuri". la curbura. oamenii . E un fel de microclimat ce nu cunoaste asprimea iernii. "Cum de tocmai aici a luat nastere acest Athos? Ce are special acest loc?". au existat conditii geografice prielnice pentru a se dezvolta o viata timpurie".in unele zile din an.

Aci exista o continuitate de locuire de milenii. Multe nu sunt cunoscute nici chiar de . Locurile sunt lasate in voia sortii. "Legende vechi de mii de ani. buni povestitori. care datorita acestei curatenii sufletesti au putut transmite din generatie in generatie lucruri foarte interesante. Era o zona foarte buna pentru refugiu. tarani adevarati. Au existat in fiecare generatie batrani. Si mai e ceva.se ascundeau in muntii acestia si nu puteau fi gasiti de tatari si de alti invadatori. curati la suflet. dar arheologii nu au venit niciodata sa faca cercetari. tresar eu si ciulesc urechile." "Ce fel de lucruri?".

localnici. la Pietroasele. Coltii de Sus. Comarnici. Arheologii sapa in alte parti. Au disparut sate intregi. Asa s-au pustiit Calugaritele. doar fiarele padurii ajung la ele. Magadani.. Si nu doar ca sunt putin cunoscute. dar aci. Paltinu.. in zona de munte. batranii au murit si au ramas in urma . dar locurile acestea continua sa se salbaticeasca si sa se pustiasca. unele sate nu au avut nici curent electric. E o zona saraca. fara drumuri. Lupoaia. tinerii au plecat. Linguresti. Carlomanesti si Gheraseni. nu vin niciodata. Au fost parasite. La Matara mai sunt vreo zece locuitori. Monteoru.

. Tinutul stravechi. al curburii Carpatilor se afla . dar poate e si un noroc. incremenit in timp. caci in felul acesta vestigiile sunt mai protejate. ascultandu-i fascinata povestile.lor doar casele naruite si povestile. E trist ca locurile astea se salbaticesc.." Schitul Agatonul Nou Pasesc alaturi de profesorul Nica.

iar crucile au luat locul stalpilor dacici ai nemuririi. povarnite . Satele si oamenii poarta in ei o samanta de stravechime ce se intoarce in timp. S-au asternut straturi peste straturi de istorie si credinta. Muntii Buzaului sunt de o frumusete pe masura salbaticiei lor. atat de multe cruci la margine de drum. cruci de piatra. cruci de lemn. sute.in fata mea. la fiecare kilometru sau chiar mai des. si chiar inaintea dacilor. in tara asta sau in alta tara. Nu cred ca am mai vazut undeva. Zeci. calugarii crestini au preluat de la pustnicii daci lacasurile sfinte. mult inaintea crestinismului.

ce pazesc drumul si ii apara pe calatori de rele. "Buzau" stiu ca e nume dacic. stravechi.sau drepte. Drumul de la Colti la Ruginoasa. numarul lor era si mai mare. cu simple scrijelituri sau frumos impodobite. Fisici. Buduie. pe langa Bozioru. sate arhaice. umbre sfinte. sub lumina rasaritului. este un drum al crucilor. dar multe cruci de lemn au putrezit si nu au mai fost inlocuite. Pe atunci. cu nume de legenda. prin Braesti. Scaieni. "scai" si "muscel" la fel. trecatorii se inchinau la fiecare. In trecut. ma intreb ce poate fi o . Vavalucile. Trecem prin Muscelul Caramanesti.

Aici. pline de semne ciudate. la Ruginoasa. intre stanci. salasuri ascunse. sunt "Policiorii". care ma ajuta sa patrund in lumea straveche a celor de demult. Rasaritul soarelui printre crucile de la Vavaluci imi curata sufletul. cuvant coborat din basme cu zane si taramuri cetoase. Semne stravechi la Ruginoasa Policiorii sunt doua terase de piatra cocotate sus. care au folosit candva ca ."vavaluca". iar drumul prin cimitirul de la Ruginoasa e o adevarata initiere.

cu cine stie ce semnificatii sfinte. Nu e usor sa te cateri acolo.adapost. "podeaua" de gresie e plina de semne. Athosul romanesc Astazi. Trebuie sa calc pe ele ca sa pot inainta. fragile. si simt un nod in gat pasind peste figuri ciudate. calauza mea e Diana Gavrila. Pe o suprafata de cativa metri patrati. o localnica pasionata de istoria fabuloasa alaturi .

"Sori". Spre deosebire de piatra de la Broscaru. migalind pe o foaie de hartie semnele pe care le vede pe piatra. "fulgi de zapada" cu ramificatii asimetrice. Inalta si zvelta. aici semnele par . un dreptunghi in locul capului si doua dreptunghiuri in locul picioarelor. care au mereu 12 sau 7 linii. posibile figuri umane foarte stilizate. turnuri stranii cu 12 "trepte". acum sta asezata in genunchi. braduti sau spice. ceva ce seamana cu un pom sau o ciuperca. totul abstractizat si geometric. la care m-a dus profesorul Nica. compozitii bizare.de care a copilarit. alcatuite dintr-un patrat.

Si pe nelipsitii Marius. unele semne sunt vag figurative. Si aici au fost facute. una "semnata" la 1914. Sunt si desene mai noi. dar impresia generala este tot aceea de lipsa de coordonare. "O tablita sumeriana". Sanda. Gigel. In plus. care si-au scris numele peste inscriptiile stravechi. Fanel. Anca. O privesc cu circumspectie: "Ce sa caute o tablita . caci zarim reprezentate cateva biserici cu trei turle. imi spune Diana. probabil. la momente diferite. Intr-un colt se afla un desen complex.a fi mai grupate si contin si linii curbe. distrugandu-le. care pare sa umple un dreptunghi. Dana.

asemanarea este intr-adevar izbitoare. adanciturile din partea de sus. cam . zig-zagul care delimiteaza desenul. Desi pentru mine nu prea are sens. semnele din interior.sumeriana aici?" "Uitati-va mai bine: spicul din partea stanga. ca sa mai adancim contrastul. toate sunt elemente care se gasesc in tablitele sumeriene. "La noi sunt semne stravechi." Ma lasa fara grai si nu am cum sa o contrazic. grupate in cadrane. Turnam apa peste desen. Diana copiaza desenul. cu un firesc care ma descumpaneste: ei i se pare normal sa gaseasca semne "sumeriene" printre stancile Ruginoasei.

nepublicate. Paul Lazar Tonciulescu. . Nici una nu beneficiaza de o minima protectie: ploile continua sa le macine. dar sunt considerate "de interes local" de catre autoritati. Diana Gavrila Altele sunt inventariate. Unele au fost cercetate de un inginer.pe fiecare varf de munte. turistii care reusesc sa le descopere le distrug. Unele sunt cu totul necunoscute.

Multe se regasesc pe piatra de la Broscaru.fara nici o mustrare de constiinta." Imi pun aceeasi intrebare ca si la Broscaru: oare nu e o gluma? Chiar sunt semne stravechi. care a stat in pamant sute de ani. le-am comparat cu ce mai vazusem in alte parti si leam facut zeci de fotografii. am stat si am privit indelung semnele. Imi trece brusc prin minte ca filmele . autentice? Obisnuita ca la orice noua descoperire care nu se incadreaza in linia "oficiala". E o legatura clara intre cele doua categorii de scrieri si probabil apartin aceleiasi epoci. sa sara pe mine acuzatorii de fals.

Diana. fiica Luanei Diana are ceva din taramul pe care il stapaneste: o intelepciune uimitoare. Si mai are ceva.americane de aventuri. gratie exterioara si forta interioara. cu descoperitori de scrieri si artefacte stravechi. . Si asta este doar inceputul: in Tara Luanei ma mai asteapta aventuri incredibile. precum si documentarele gen "Discovery" sau "National Geographic" despre vechi civilizatii ar putea pali in fata a ceea ce am vazut eu in doar doua zile.

toate varfurile ascutite se cheama Turtudui". Semne stravechi (dupa Paul Lazar Tonciulescu) Si pentru ea. ma lamureste. "Pe aici. Diana are la . unde stim ca exista alta piatra scrisa. e prima data cand urca pe aceasta creasta. Ne asteapta un urcus aspru pe varful Turtudui. de zana buna dar severa.un aer de basm. in jurul careia te astepti sa vezi roind pitici si spiridusi de padure.

despre azurul cerului la Crucea Spatarului. Fac eforturi sa nu pierd nici o vorba. despre disparitiile din muntii Buzaului si despre o misterioasa ceata albastra. Nu stiu cum poate vorbi in timp ce urca pieptis. despre chihlimbar si . pe stancile afundate in frunze uscate. despre comori si cautatori de aur. Imi tine o lectie de istorie. Imi spune despre schiturile rupestre. in timp ce urcam. caci felul in care povesteste are ceva magic. scoate din el sunete ascutite. printre crengile copacilor prabusiti.gat un fluier cu care alunga mistretii si ursii. despre calugari si haiduci. Apoi vorbeste. Din cand in cand.

in roseata fetei. mai sufla in fluierisca ei. Tara Luanei . cu glasul sfatos si usor poruncitor.. ape tamaduitoare. menhiri. "O faptura din alta lume". scrieri stravechi. E ciudata fata asta.Valva Baii. apoi povestindu-mi despre zeii sumerieni. In rastimpuri. Figura mitica si spirit protector al acestor locuri. Caucaz. Colchida. apoi o aud citand in latineste din Ovidiu.. despre pasarea Phoenix si despre argonauti. cu ochii ei taiati ferm. despre Prometeu. imi spun...

Exista si o varianta in care Luana era o fata frumoasa. Tara Luanei "Da. o sa v-o spun si pe aceea. un mare intelept. "Batranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran. Asadar. o fiinta atotputernica." "Un barbat?" intreb mirata. regele Luana pazea portile unei ."Suntem in Tara Luanei". un barbat. imi spune Diana dupa ce mai sufla o data in fluierul argintiu.

. "Pamantul s-a cutremurat din incheieturi". cu ziduri pana la cer." Felul in care povesteste Diana arata limpede ca e vorba de o repetare fidela a unei povesti stravechi. Mare prapad s-a intamplat atunci pe pamant. Multi ani fericiti au trait ei. Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte din Valea Izvoarelor. Cei din cetate erau puternici. Aceasta cetate era luminata zi si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului zilei. Atunci cand erau raniti in razboaie. continua ea oarecum mecanic. drepti si netematori.cetati puternice. pana au venit vrajmasi in care de foc si au doborat soarele Luanei.

Povestea regelui Luana este evident legata de un cult al soarelui. cruci. nici de picior de animal salbatic. unde pe vremea comunistilor erau bai curative. sori. nici de picior de om. Iar doborarea soarelui ar . Diana pare ca se trezeste din poveste si trece la alt ton: "Eu cred ca apele tamaduitoare sunt cele de la Fisici.ca si cum ar vorbi in transa." Brusc. "iar locul cetatii a fost ars pana la jumatate de metru adancime si nu a mai fost calcat multa vreme. nici pasarile cerului nu au mai zburat pe deasupra. si asa se explica si multimea de simboluri solare de pe pietre stele. foarte vechi.

I-a invatat pe oameni scrisul. Dar fostul ei iubit a descoperit unde se afla si a pornit razboi impotriva localnicilor. Luana i-a invatat sa se ascunda in stanca.putea simboliza trecerea de la o credinta la alta. S-a indragostit de un locuitor de aici si a ramas in locurile astea. de la religia solara la crestinism. medicina. Luana era o fata foarte frumoasa. deoarece . si le vindeca bolile cu apa vie si apa moarta. cititul. In cealalta varianta. venita din cer intr-un car de foc.

E vorba de platoul Martirei." Platoul Martirei! Locul fabulos in care inotasem prin flori de camp.. in calatoria facuta in vara. Iar stancile in care s-au ascuns oamenii ca sa scape de trambele de foc sunt stancile din poiana Cozanei! Acolo." "Se stie in ce zona s-au intamplat toate astea?" "Da. cum sa nu. varfuri de sageata si de lance .. in special la Colti-Bozioru.. Asa se explica multimea de asezari rupestre in zona Carpatilor de curbura..numai acolo vor scapa de trambele de foc aruncate de dusmani. vazusem pe pereti desenate multime de pumnale. la Fundul Pesterii.

poate chiar trambe de foc. intr-adevar. un atac. "Tablita" de la Policiori . VI-IV inainte de Hristos. un razboi. Imaginea este impresionanta. si parca ilustreaza. tipice perioadei sec. intre care erau figurate zeci de linii.orientate cu varful in sus. Profesorul Vasile Boroneant spune ca sunt pumnale de tip akinakes.

dar nicaieri nu sau facut sapaturi arheologice. De altfel. candva.Povestea soarelui este cu adevarat stranie. posesoare ale unor tehnologii inaintate? Stratul de arsura a fost confirmat de unii cercetatori. se vorbeste ca . Ce sa inteleg din aceste legende? Ca in aceasta regiune cu energii ciudate s-au stabilit. niste fiinte venite poate din alte lumi. XVI-XIX! In plus. si ar putea sugera existenta unei surse de energie care presupunea o tehnologie foarte avansata pentru vremea aceea. Fundul Pesterii este incadrat in Lista Monumentelor cu datarea in sec.

O las sa continue. el apare doar in legenda".. "Sumerienii aveau 12 zei-regi".in zona sunt zacaminte de uraniu. deci regiunea e radioactiva. ma lamureste fata.. dar care e pe jumatate aievea: "tablita" sumeriana de la Policiori. a fost unul dintre regii Sumerului. "Cand intre ei se nastea un alt zeu. scrierile . prediluvian. care au fost exploatate in secret pe vremea comunistilor. dar pentru mine e parca prea mult. nimeni nu il poarta. al treilea la numar. De altfel. Iar Luana e atestat. numele acesta e strain de noi. cel mai batran trebuia sa plece. Am patruns dintr-o data intr-o lume fantastica.

carele si trambele de foc. se opreste brusc. povestea regelui Luana. Inscriptia de pe Turtudui Linistea de pe Turtudui e tot mai stranie.. sar isca cine stie ce grozavie din senin. "Ma gandesc la disparitiile acelea din poiana . povesteste. Si nu doar pentru o clipa..ciudate de pe Broscaru. incat ma tem ca daca as respira. florile uriase de pe dealul Martirei. Diana povesteste. Privelistea iti taie respiratia. iar cand ajungem sus. Este atat de ciudata atmosfera.

deasupra Fundului Pesterii. acolo au disparut in anii '80 doi baieti. "Stiti. unde pe vremuri domnea Luana si a avut loc atacul acela". imi spune Diana dupa cateva clipe de pauza. pur si simplu. spune fara urma de zambet pe chip. Doi frati. "Nu-i de gluma!" . si nu au mai aparut niciodata! Te apuca racorile. ca nu stiu cum mai dau eu fata cu domnul Nica!". de la Tiharia. Au disparut. Daca disparem si noi? Eu ca eu.Cozanei. da numa dumneavoastra sa nu dispareti.

ma duc in directia in care a mers . zic unii. Sunt zeci de colti stancosi.Diana transcrie semne Ne apucam sa cautam inscriptia. si pe oricare dintre ei s-ar putea gasi scrierea cautata. La un moment dat. ca si cum s-ar teme de ceturile albastre sau de intensitatea azurului. tace brusc. O caut printre pietre. O luam in directii diferite. poate favoriza teleportarea. O aud departandu-se. care. in timp ce Diana isi reia firul vorbirii. Trec minute lungi si nu o mai aud. vorbind tare.

De jur-imprejur. Reiau cautarile si o gasesc asezata pe jos. "E o scriere . pe jumatate ingrijorata. doborata la pamant. E o liniste absoluta. Sta si copiaza intr-un caiet inscriptia. langa o piatra inalta. Arunc o privire pe scriere si decretez scurt: "sunt chirilice".si ea. o strig pe nume. frumos fasonata. Nu primesc nici un raspuns. Pentru o clipa. iar faptul ca nu o aud pe fata vorbind ma nelinisteste. Rasuflu usurata. doar eternitate. imi zic. "Nu sunt chirilice". pe jumatate amuzata. "A disparut Diana". am sentimentul ca am pasit in alt taram. raspunde ea calma si absorbita.

pe litere: "e-s-th-a-i-r-a-t-u d-o-g-a-v-b-u-i-l-i. dar sunt si semne care nu exista in alfabetul chirilic.autohtona. Apoi. Par a fi chirilice. pe primul rand. citeste repede. De fapt. alfabetul chirilic deriva dintr-un alfabet de-al nostru. sacadat." "Pi Pascul". Ce o fi insemnand?" O zana in tara piticilor . autohton.

bisericile. Multe le-a invatat de la sotii Nica. Fara computer. fara internet. altele le-a vazut la fata locului si a inteles singura legaturile dintre lucruri. multe le-a citit in carti. fiindca stie absolut tot ce s-a scris vreodata despre toate schiturile. asezarile si intamplarile din Tara Luanei. desi are doar studii medii. .In padurea de iarba de pe Dealul Martirei Ma uit uimita la fata asta care are doi copii. dar citeaza in latineste din Ovidiu si. pazeste vacile si trudeste pamantul. fara posibilitati. ar putea in orice moment sa-si dea un doctorat in "luanologie".

se vedeau saivanele. Niciodata nu ma saturam. a basmului. care se impleteste cu istoria. la marginea padurii.Doar din pasiune. Mama a facut ca lumea in care am crescut sa mi se para de basm. Mama spunea ca alea sunt casele piticilor... O intreb cum a patruns in lumea asta. si ca acolo este taramul . Seara imi spunea povesti. si mama s-a chinuit sa ma creasca singura. "Am ramas orfana de tata de mica. Cand ma uitam pe fereastra. ca niste casute mici. cum a putut. crescute din pamant. Ea era tare mare iubitoare de istorie si citea mereu. o puneam sa mi le repete iar si iar.

ma punea sa stau ascunsa sub frunze. iar cand am ajuns mare. nu mi-a fost usor sa ma infrunt cu realitatea. ca sa nu-i trezesc pe pitici.lor." Epilog Rasarit de soare la Vavalucile . Asa am crescut. dar am ramas de la ea cu pasiunea pentru istorie si cu bucuria povestilor. Mama a murit. cu povesti. Cand mergea dupa lemne in padure.

Plec de la Colti inainte de rasarit. colbul lui imi invaluie masina. Luna e inca sus. la hotarul dintre Tara Luanei si lume. Nu mai stiu pe ce lume sunt. Norii se zvarcolesc deasupra pamantului sarac. Cainele costeliv e tot acolo. se incovoaie. drumul spart se curbeaza pe langa stanci. pe . se intoarce. Trec minute lungi. Sunt singura. Privelistea pare ca se repeta la nesfarsit. la fiecare cotitura. Imi pare ca trece o vesnicie. in baltile murdare. lipsit de vegetatie. intre bezna si lumina. Ies din sat si intru pe drumul pustiu de pe dealul Burdusoaia.

.lumea mea. spre Cislau. poate fiinte de abur ce canta suierat prin vai.. Se zaresc. Trec podul si cotesc la stanga. sau in lumea patriarhului Luana. in sfarsit. imi dau seama ca e lumina: a rasarit soarele. si aud dangat de clopote venind din adancuri. Dintr-o data. primele case. aplecati deasupra pietrelor pe care migalesc scrieri ciudate. si vavalucile. (Fotografiile autoarei) • Aurora Petan . Imi trec prin fata ochilor chipuri de pustnici daci garbovi.

============================ In Tara Dacilor. arheologii intorc istoria inapoi doar pana in . Chiar daca aici. la vama dintre iarna si primavara Cetatile transilvanene de la Orlat si Sibiel adapostesc in tainitele lor comori din vremea dacilor si povesti cu uriasi. la Sibiel Sibiel.

unde oamenii cei maruntei si harnici se impacau bine cu neamul uriesesc. Apoi uriasii au disparut . Erau vremuri de liniste si bunastare in Marginimea Sibiului. in vremea cand norii atipeau pe fruntile uriasilor. satenii stiu.cine poate sti din ce pricina? -. Si nu numai acolo. stirpea cea omeneasca traia impreuna cu cea a uriasilor.Evul Mediu. au stiut dintotdeauna ca aceste locuri sunt ale dacilor Vremea uriasilor Era demult. . ci pe tot cuprinsul tarii.

In unele locuri.dar amintirea lor a ramas in basme si in legende. Asa spun legendele. la Popesti-Novaci. legendele chiar au fost confirmate de descoperiri de schelete gigantice. oamenii si uriasii au vietuit impreuna in vremuri de demult. la Cetatenii Argesului si in multe alte parti. insa stiinta oficiala se fereste sa pomeneasca despre astfel de lucruri. novaci sau tatari. si in Marginime. Batranii batranilor povesteau odinioara ca la . in Muntii Buzaului. Traditia vorbeste despre aceste fiinte cu un firesc nemarginit si le numeste urisei. La fel ca in Apuseni.

Si ambele familii nu aveau impreuna decat o singura sita pentru cernut faina. unul din copiii uriasilor a vrut sa stranga cu sita stelele de pe cer. Si-au distrus casele si au aruncat unii in .Orlat. ca sita s-a ars. o familie de uriasi. cand ceilalti. Dar stelele erau asa de fierbinti. traia. fiecare pe dealul ei. o alta. demult tare. Intr-o buna zi. pe dealul La Zid. pe care o foloseau cand unii. Cele doua familii se intreceau in a-si construi case mari de piatra. cu ziduri groase si inalte pana la cer. iar la Sibiel. Cele doua familii au inceput sa se certe si sa se incaiere din pricina sitei. pe dealul Zidul.

altii cu ziduri si stanci. unde s-au impacat si si-au facut alte case. Orlat.. Caci astazi satenii nu mai stiu vechile povesti cu uriasi. Apoi au plecat peste munti. Doar bunicii lor mai stiau. In toate satele dimprejur. Asa povesteste Ioan Parean. .. dealurile sunt tot ale lor. la Fantanele. Insa cu totii stiu ca cetatile sunt ale dacilor si ca acolo sunt ascunse comori. Sibiel. toate locurile astea sunt ale lor. batranii povestesc acelasi lucru: cetatile sunt ale dacilor. cel care a cules legendele locului de la cei foarte batrani. Si acum se vad steiurile ascutite aruncate ici si colo.

la Orlat. l-o batut Traian pe Decebal. Foarte putini sunt cei care isi mai aduc aminte vechile povesti. Ba mai mult. La Orlat. Intre ei. asa cum si uriasii din Apuseni au pazit comori dacice.Comoara lui Decebal Legendele spun ca uriasii s-au impacat bine cu dacii. Mihail Righieru. ci raman in uitare. trecutul si traditia nu mai ajung din urma prezentul. care imi explica cu toata convingerea ca cetatea este a dacilor. . "Aci. ei sunt cei care le-au pazit comorile in vremea lui Decebal.

si acolo la cetate erau transee si depozite de munitie. ca era granita. o istorie ce traieste fara timp si fara reper in oameni. Parca totul se intampla aici si acum.Elisabeta Nistor S-o tinut razboi mare. se da peste cap si se intoarce." Timpul aluneca. Erau copii si mergeau prin frunze si cautau cartuse. si daci. pe sub . si nemti. si boieri. simultan.

In Sibiel.cetate serpuiau pesteri si tuneluri ce nu duceau niciunde. care stie de la bunica ei. santuri mari si ziduri. iar in jurul cetatii erau santuri. Ei isi pastreaza mai bine decat orlatenii traditia... "Cetatea de la Sibiel este a dacilor". nana Vetuta. dar acum totul e acoperit de ierburi mari. nimeni nu mai stie sa faca azi asa ziduri bune. oamenii povestesc ca cetatea lor a fost construita pe o cetate mai veche. care stiau de la mosii si stramosii lor. si era si o fantana. imi spune cu . care stia de la bunicii ei. a dacilor. Asa spune Elisabeta Nistor. nu se mai vede si nu se mai stie nimic.

Nu. Nana Vetuta povesteste cu insufletire. daca bunica le stie de la strabunica si tot asa.aceeasi nestramutata hotarare ca si orlateanul cu care vorbisem inainte. care pleaca pe Varful Zidului si se spune ca duce pana la rau. iar in fundul odaii.. curge povestea. de pe coltul mesei abureste deja un blid cu tocana de cartofi. In timp.. caci nu s-a putut cobori mai mult . ci lucruri care s-au intamplat aievea. in Valea Cetatii. "facut de daci. dintr-un aparat vechi de radio rasuna muzica populara. Dar nimeni nu stie cu adevarat unde duce. fara nici o indoiala. nu sunt povesti. "Exista un canal pe sub pamant".

" "Comorile. ramas asijderea . pana si-a ruinat averea. Dar nimeni nu indrazneste sa sape." Afara ninge. Stiu de la bunica mea ca un popa catolic din Orlat o adus multe slugi si au sapat ani de zile in cetate. caci se stie ca dacii au pus comorile cu blesteme grele. poate ultima zapada din acest inceput friguros de primavara. apoi coboara dintr-o data pe verticala. exista cu adevarat?" "Comorile exista. La fiecare cativa ani se vad palpaind flacari galbene deasupra locurilor cu comori.de cativa metri in acest tunel. iar Sibielul pare desprins dintr-un ev stravechi. care merge putin orizontal.

in care batranii spun ca ar fi ingropate comori . Scrisoarea dezertorului Varful Zidului. Nu pare. ci chiar este: un sat dacic.de doua mii de ani. cu case marunte si blajine. locul unei pres upuse cetati dacice. doar putin schimbat.

De ce nu s-ar fi petrecut acolo. al ultimei batalii intre Traian si Decebal. comoara cea mare . in Marginime. mi se deruleaza in fata ochilor filmul fantastic.caci Traian cu siguranta . in tihna unui ceai servit in apartamentul sau din Sibiu. fuga marelui rege infrant si sinuciderea sa.Ioan Parean cunoaste cel mai bine locurile si traditia orala. asa cum sustin taranii. pastratori ai memoriei veacurilor? Si de ce nu s-ar afla. tot acolo. Nimeni nu stie unde s-au petrecut aceste lucruri. In timp ce imi povesteste despre istoria Orlatului. si totusi aievea.

pe la mijlocul veacului trecut. ca povestea comorii a inceput odata cu gasirea in arhivele regale din Targu Mures a unei scrisori ce a apartinut unui soldat . Multi au incercat sa dea de urma ei. numit si Dealul Uriasilor. se afla ascunsa comoara lui Decebal. zice ca in beciurile cetatii de pe dealul Zidul. dar comoara e pecetluita cu greu blestem. Istoricul Aurel Decei sustinea.nu a gasit si nu a luat decat o parte din tezaurul regal? O veche legenda din Orlat. culeasa de domnul Parean. si toti cei care au cautat sa o scoata la lumina au murit de moarte naprasnica.

In tunel se vedeau urmele unor ziduri stravechi. dezvelind-o. umbland prin paduri. dezertorul s-a adapostit in padurile din Muntii Cindrelului. Intr-o buna zi.dezertor. Fugind din armata imparatului. scrisa de acesta cu cateva ceasuri inainte de a fi executat in inchisoare. Ioan Parean . omul a descoperit gura unui tunel din care furtuna smulsese un stejar si un bolovan.

care pazeau o incapere. se afla sotia lui Decebal. apoi alta incapere. Ezis. iar ceilalti erau sfetnicii sai. plina toata cu oseminte omenesti. iesi afara. si o a treia sala. Intre ei era Decebal pe un tron.Dezertorul a descoperit mai intai doi ogari de argint. in care era o masa in jurul careia sedeau mai multe figuri omenesti din aur. Dezertorul isi umplu buzunarele cu aur si argint. apoi o closca cu puii de aur si foarte mult aur. astupa intrarea in tunel si fugi. argint si pietre pretioase. cu insotitoarele sale. Intr-o parte a camerei. Inainte de a muri in .

In plus. si multe buti cu aur si argint. insotit de 12 "regi". o masa la care statea un om de aur cu un sceptru. Legenda aceasta este aproape identica cu aceea a unui oarecare Pavel Varga din Cluj. Testamentul a fost publicat la inceputul secolului al XIX-lea. iar comoara era alcatuita tot din doi ogari de argint. fata de varianta dezertorului din Muntii . toti din aur.inchisoare. a marturisit in scris despre descoperirea sa. in "Gazeta Transilvaniei". care in 1716 si-a scris testamentul in care dezvaluia locul in care el descoperise comorile lui Decebal.

Multi au fost cei care au mers pe urmele testamentului lui Varga. si la fel de multi cei care au scotocit in cetatea de la Orlat.Cindrelului. si ca nu exista urme ale unor ziduri mai . Memoria veacurilor In vreme ce batranii povestesc despre uriasi si despre daci. Nu au gasit nimic. prin secolul al XIV-lea. distrugand zidurile si bortind pamantul. arheologii spun ca cele doua cetati au fost construite tarziu. Varga adauga ca a gasit in grota si niste scrieri pe care nu le-a priceput.

cu aceleasi personaje si intamplari? Zapada mieilor. Sibielul e neschimbat de sute de ani . Ca basmele sunt basme si legendele sunt legende. Si totusi.vechi. nu poti sa nu te intrebi cum au luat nastere aceste legende? De ce se vorbeste in ele cu atata insistenta de daci? De ce in toate satele dimprejur circula aceleasi legende.

cum sunt cele din Muntii . din Orlat si Sibiel: cum isi explica faptul ca toate legendele se intorc la vremea dacilor. dar exista semne ca zona a fost locuita de daci. dar nu cetati cu ziduri de piatra.Il intreb insistent pe domnul Parean despre cele doua cetati surori. desi nu exista urme de daci la cele doua cetati? "Ba exista astfel de urme". "Mai firave. nici nu s-a cercetat prea mult. intr-adevar." E posibil. spune. sa fi existat pe cele doua dealuri cetati dacice. ca inainte de vremea evului de mijloc. Si e drept. doar putina ceramica dacica.

. cum este cea de la Tilisca. in continuare. locurile astea au fost ale dacilor. Si sunt. caci cetati dacice atestate exista in preajma. dintr-un colt al odaii barbatul ei intervine in poveste. i-o chemat pe bavarezi. "Traian nu i-o putut birui pe daci" . ca trezit dintr-un somn moale. Intr-adevar... haiduci si comori blestemate. "Si atunci.Orastiei. Si nici nu e de mirare sa fi fost asa. ci cetati de pamant. dar are ceva important de zis. ruine de cetati. Acasa la nana Vetuta. Aude si vorbeste greu. in timp ce gazda imi povestea despre grote misterioase.isi incepe mosul vorbirea.

" Case vechi. E foarte convins de ce spune. in afara timpului.Numa' asa l-o biruit pe Decebal. Din nou. foarte putin diferite de cele ale stramosilor daci Ma uit mirata la el. Si Decebal i-o chemat pe polonezi. veacurile si povestile se amesteca si istoria se intampla simultan. da' bavarezii o fost mai multi. invelita pe un graunte luminos .

noi. "Da' nu-i bai ca i-o batut. ca noi tot din daci ne tragem". care se trag din Traian.de adevar. pentru ca . Priveste pe geam. Afara sunt zilele Babelor si zidurile celor doua cetati sunt inca imprastiate pe sub zapezi. parca lipsit de ganduri. am fost mereu ai mai viteji din Europa. Glasul mosului se imbina cadentat cu trosniturile lemnului din soba. Noi si sarbii si grecii. romanii. Asta inseamna ca noi ne tragem din daci. legand o lectie neasteptata de istorie: "Pai vedeti. Il intreb de ce crede asta. De zece ori mai viteji decat italienii. desi e sfarsit de februarie. continua el la fel de nestramutat.

Nu ne putem trage din romani. Fotografii de ANDREI CHERAN • Aurora Petan ========================== Documentele identitatii noastre . Asa simt io".si ei erau ai mai viteji din Europa si nu se temeau de nimica.

album color. . editie bilingva engleza-romana). 2007. 021-2237106).Prea putin bagate in seama de cronicari.Doina Isfanoni. "Costumul romanesc de patrimoniu" (Editura "Alcor Edimpex" (tel. Paula Popoiu. doua carti aparute recent aduc dovezi impresionante despre trecutul si continuitatea romanilor .

Prezentarea lor s-a facut. Muntenia. Oltenia. dupa criteriul geografic: Moldova. de curand. la Editura "Alcor".A aparut. multe dintre cele 14. fiecare regi ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> . Banat si Transilvania. cum era de asteptat. un minunat album dedicat costumului romanesc de patrimoniu. Dobrogea si Baragan. Comori de vechime si frumusete apartinand Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti".641 de costume sunt scoase la lumina pentru prima data.

Esenta costumului romanesc este redata de autoare intr-o singura fraza: . o veritabila enciclopedie a costumului popular romanesc. si ele. Dar importanta albumului nu rezida doar in imagini. pornind de la caracterizarea generala a fiecarei regiuni in parte. Textele din album constituie.une fiind reprezentata de mai multe zone. la descrieri detaliate pentru fiecare zona.

ceea ce confera fiecarui ansamblu vestimentar valoare de giuvaer indelung slefuit de priceputele maini ale femeilor"."Sobrietatea croiurilor si simplitatea austera a materialelor de in. de rafinamentul broderiilor si exuberanta lor cromatica. . canepa sau lana este compensata. in portul popular romanesc.

pe care sunt reprezentate costumele specifice fiecarei zone. fara de care lucrarea ar fi ramas inaccesibila strainilor. Textul romanesc este dublat de o varianta in engleza. 3500 ani vechime) Albumul cuprinde si un glosar de termeni etnografici si o harta a tarii noastre. ci se ocupa si de . Daca ar fi fost doar atat. si albumul ar putea fi considerat o lucrare exceptionala. Dar autoarele nu se limiteaza doar la a prezenta aceste obiecte de patrimoniu.Idol feminin de la Garla Mare (aprox.

figurine descoperite la Carna.istoria costumului. Primele reprezentari de piese de imbracaminte si de ornamente de vesminte au fost identificate sub forma unor desene geometrice. Este cu adevarat tulburator faptul ca . din perioada neolitica si epoca bronzului: Venus de la Craiova. Reputati specialisti au interpretat demult aceste desene de pe figurinele de lut. pe idoli de lut. Iar aceasta istorie este mult mai lunga decat ne-am fi putut imagina. ca fiind posibile ornamente de pe vesmintele din acele vremuri. si scoate la lumina o continuitate incredibila. Garla Mare si in alte parti.

fara maneci. opincile legate cu curele si caciula tuguiata sunt piese de imbracaminte pe care le regasim si la mijlocul secolului XX. In perioada antichitatii. gluga.podoabele de pe imbracamintea femeilor care traiau acum sase mii de ani pe acest teritoriu sunt foarte asemanatoare. purtate peste pantalonii stransi pe picior. in . cureaua. Camasile lor lungi pana la genunchi. Monumentul de la Adamclisi si Columna lui Traian ne-au lasat marturii importante cu privire la felul cum se imbracau dacii. cu cele ale romancelor de la tara. unele chiar identice. din vremurile recente. hainele groase din panura.

zonele montane ale tarii. La fel si camasa incretita la gat si fota femeilor dace se regasesc in portul moldovenesc si muntenesc. Costum din Marginimea Sibiului (inceputul secolului XX) .

carturari. descriu cu admiratie sau infatiseaza in desene. traditiile au inceput sa se piarda.Incepand cu secolul al XIV-lea. artisti. diverse documente. iar pierderea este cu atat . cronici pictate. de la recoltarea inului sau a canepii. Din pacate. costume purtate de romani. unde generatiile tinere invatau de la femeile in varsta secretele acestei arte. La fel de pretioase sunt si informatiile cu privire la procesul in urma caruia ia nastere un costum. clerici. pana la clacile si sezatorile satului. jurnale de calatorie ale unor calatori straini. acuarele sau gravuri.

ce varsta. iar Muzeul Satului se transforma. intr-o biblioteca impresionanta.mai mare cu cat. etnie si statut civil are si pentru ce eveniment s-a imbracat astfel. Astazi. unde numai . Aceste "carti de intelepciune" sunt tot mai rare. cu greu mai putem "decodifica" mesajele ascunse in croiul. "fiecare piesa este o carte de intelepciune si experiente umane". Costumul popular transmite informatii despre purtatorul sau: cine este. decorul. spun autoarele. de unde vine. motivele si culorile costumului popular. dupa atatea mii de ani de continuitate miraculoasa. incet-incet.

dacica. 0749/114711. Al. Papadopol-Calimah. 2007) .ro. "Scrieri vechi pierdute atingatoare de Dacia" (Editura "Dacica" www. tel.cercetatorii mai stiu sa citeasca limbajul pierdut al intelepciunii noastre populare.

. fie in foc. Pana la aparitia tiparului. Intamplarea.. lut. care a permis multiplicarea cu usurinta a textelor. papirus. fie in apa.Soarta scrierilor a fost mereu legata de cea a materialelor pe care acestea au fost transpuse: lemn. ignoranta sau cenzura au sters din istoria literaturii capodopere. fie distruse de-a lungul timpului de uscaciunea ori de umezeala locurilor in care au fost pastrate. iar pe istorici i-au saracit de valoroase surse . neglijenta. pergament. multe lucrari de mare valoare au pierit.

Turcii au incendiat-o pe cea de la Cairo si au distrus bibliotecile persilor. arabii au ars-o apoi din nou. Cea mai mare parte din stiinta antichitatii a pierit in incendieri de biblioteci. fondata de Matei Corvin. Francii au ars cele trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din Tripoli. Crestinii au ars carti pagane. Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria si Cartagina. musulmanii cartii crestine. apoi au ars valoroasa biblioteca de la Buda. si tot ei si-au facut fitile din manuscrisele grecesti de la Athos. Unii suverani si-au ars .documentare.

mult mai numeroase si de mare importanta . fragmentare. dupa atatea dezastre. Desi aceste izvoare au fost mult cercetate. Izvoarele ramase care vorbesc despre daci si geti sunt putine. pentru ca istoria sa inceapa cu ei. O inventariere a lor . Intre toate aceste pierderi numeroase s-au aflat si scrieri de mare importanta pentru istoria noastra.. ca ne-a ramas atat de putin din productiile literare ale Antichitatii. despre cele disparute .propriile biblioteci.. cele mai multe transmise la a doua sau a treia mana.se pomeneste putin in literatura de specialitate. Nu e de mirare.

A strans laolalta 282 de nume de autori care s-au referit la Dacia si la daci.era necesara. realizand o sinteza care nici astazi. fie in treacat. fie in capitole sau lucrari intregi. pentru a obtine o imagine pe cat posibil completa asupra a ceea ce s-a scris in Antichitate despre daci. Probabil autorul insusi nu banuia cat . editii critice. s-a folosit de enciclopedii. A consultat texte antice in original. culegeri de texte. Alexandru PapadopolCalimah a facut acest lucru. nu ar fi usor de dus la indeplinire. monografii. cu ajutorul mijloacelor de informare moderne. A trudit in stilul carturarilor secolului al XIX-lea.

pentru prima oara. initiata si condusa de B. munca de multi ani a lui Papadopol-Calimah. cateva lucruri devin clare. Dar. Dupa o lectura a acestei carti.P. in . realizand 19 articole. A inceput sa-si publice textul in anul 1872 in revista "Columna lui Traian". Hasdeu. exista un numar foarte mare de scrieri disparute "atingatoare de Dacia". si a continuat timp de patru ani. Cartea de fata pune laolalta. In primul rand. Probabil nu s-a scris despre nici un alt neam al Europei (din afara lumii greco-romane) atata cat s-a scris despre daci.de vasta va ajunge sa fie intreprinderea sa.

Statuia lui Papadopol-Calimah din Tecuci In al doilea rand. procentul pierderilor depaseste 90%. remarcam o anume "consecventa" in disparitia textelor pentru unele perioade. cea a .comparatie cu ce ne-a ramas din aceste scrieri. in special pentru epoca cea mai interesanta pentru istoricii antici.

S-a scris mult despre cucerirea Daciei si transformarea ei in provincie romana. dar s-a pierdut tot. se pune intrebarea: de ce au disparut aceste scrieri? Este vorba doar de coincidente? Este numai mana sortii? Sau a existat. cu exceptia catorva palide rezumate tarzii. din motive greu de intuit. o incercare de inlaturare a documentelor referitoare la daci? In lipsa dovezilor. Desigur. raspunsul este greu de dat.razboaielor daco-romane. . la un moment dat. Tecucean de origine. Al. la fel ca Hortensia Papadat-Bengescu si Calistrat Hogas.

ministru de externe in vremea lui Cuza si ministru al Cultelor si Instructiunii Publice in vremea lui Carol I. pentru ca in 1890 sa fie ales vicepresedintele Sectiunii Istorice din cadrul acesteia.Papadopol-Calimah s-a nascut in anul 1833. Prietenia lui cu Vasile Alecsandri era celebra in epoca. a fost primit in randul membrilor Academiei Romane. A fost prefect al Tecucilor. S-a stins din viata in anul 1898 si a fost repede uitat de lumea . fiind inrudit pe linie materna cu familia domnitorului moldovean Scarlat Callimachi. In anul 1876. ca o incununare a intregii sale activitati stiintifice.

ca s-a nascut Mesia" . la fel si lucrarile sale. • Aurora Petan ====================== Apostolul Andrei si regii dacilor "Trece-ma si Dunarea. ca sa afle Dacia.stiintifica. Prin aceasta carte i s-a facut dreptate.

Nici un istoric nu a luat vreodata in serios aceste informatii. din generatie in generatie Dregatorul Dura si printul Cutusone "cel Viteaz" . timp de doua mii de ani. de o importanta uriasa: le-a fost greu sa creada ca omul de rand a putut memora si transmite faptele. sub conducerea carora s-a petrecut marele eveniment al venirii Apostolului in Dacia.Intr-una din legendele dobrogene despre Sfantul Andrei sunt pomeniti regii daci.

in apropierea caruia se afla pestera in care se ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> . in satul Ion Corvin.In anii '20. un avocat pe nume Ion (Jean) Dinu strangea legende despre Sfantul Andrei.

spune povestea . "Andrei.spune ca a poposit apostolul. caci ofera informatii istorice de cea mai mare importanta. Multimea de trudnici si de daci si geti si alani si greci si romani. care a fost schit de odihna sfantului calator si loc de inchinare pentru el si pentru sfintii cari au fost cu el. Una dintre aceste legende este cu totul uluitoare. Am aflat-o citind cartea lui Dumitru Manolache. Apostolul Lupilor": "Ci s-a oprit maritu Andreiu in plaiul dregatorilor Cutusone si Dura . de pe tot . in calatorie de propoveduire.unde este acum satul Ion Corvin si padurea cu pestera sfintitoare.

pe langa schitul sau sfant. "Gotia" si regiunile de . Scitia. Dura si Cutusone. ba mai precis. prin tragere la sorti. Cine erau acesti "dregatori". care izvoare se mai vad si pana acum. iar Andreiu ii invata si ii boteza in apele celor noua izvoare sfintitoare si tamaduitoare.plaiul au alergat la Sfantul Apostol. si care erau "plaiurile" lor? Stim din mai multe surse stravechi ca Apostolul Andrei primise spre evanghelizare. oglindind sfintitul schit si dand tamaduire si alinare celor bolnavi si sanatosilor". Tracia si regiunile care se intind pana la Dunare.

Aici existau numeroase nuclee de preoti ai vechiului cult zamolxian.rasarit ale Daciei Carpatice. nici un izvor cunoscut nu ne spune cine era pe . fara indoiala. Deci ajunsese. vremea in care acesta a ajuns pe pamantul dacic trebuie sa fi fost cu cativa ani mai inainte. spun cercetatorii. Dar nici un autor antic. Cum Apostolul Andrei a murit in anul 60. pana dincolo de Nistru. in tinuturile dacilor. religie care avea multe in comun cu noua credinta crestina. Trecuse un veac de la vremurile de glorie ale marelui rege Burebista si incepea sa se simta amenintarea teribila a Imperiului Roman. Nu cu multi.

pomenit de legenda dobrogeana? Fara nici o indoiala. mult mai energic si mai priceput in fata amenintarii romane. batranul rege Duras ii va ceda tronul tanarului Decebal. Desigur. ca daca izvoarele istorice . Stim numai de la un istoric grec ca. Este oare vorba despre acelasi Dura. in preajma anului 87. intradevar. mai tarziu.tronul Sarmisegetuzei in acel moment. multi vor zice ca nu trebuie sa dam crezare unei simple legende. adica cu 27 de ani mai inainte. Dar atunci trebuie sa admitem ca Duras era. devreme ce tot el era rege si in vremea apostolatului Sfantului Andrei. foarte batran.

Ba e posibil! Nu stim daca Andrei a ajuns pana la Sarmisegetuza.spun ca regele Duras era foarte batran. evenimentul venirii Apostolului Andrei trebuie sa fi avut ecouri de puternica amploare in constiinta dacilor din toate tinuturile. ci putea sa urce pe tron la batranete. Deci. Vor mai spune unii ca nu e posibil ca numele unui rege dac sa fi fost pastrat. Oricum. timp de doua mii de ani. . de la mare pana la munte. in memoria colectiva si transmis prin traditie. nu inseamna ca a si domnit mult. adica Dobrogea. Tinutul cel mai accesibil si direct vizat era cel al Daciei Mici.

n-ar trebui sa ne mire ca numele regelui Duras a ramas in traditia populara ca fiind "dregatorul" in vremea caruia Apostolul Andrei a ajuns in Dacia. Ar trebui sa ne resemnam cu gandul ca nu avem nici o alta informatie despre acest intelept rege Duras. in care numele . Este vorba de textul uneia dintre tablitele de plumb de la Sinaia. in vremea caruia dacii au primit Vestea cea Buna. cu o domnie atat de lunga. in mod fericit. Si totusi. o informatie ignorata de istoricii "oficiali" vine sa confirme ca Duras a putut fi contemporan cu Sfantul Andrei.

nume de familie existent inca astazi) era "dregator" in anul 69. la cativa ani dupa moartea apostolului Andrei. despre care stim sigur. Acesta era un guvernator roman al provinciei Moesia. la fel de . Autorul latin care ne povesteste aceasta intamplare nu ne spune ce capetenie a fost in fruntea dacilor. in timpul unui atac al dacilor in sudul Dunarii. Asadar. ca a murit in anul 69. dintr-un document latinesc. Dura (poate pronuntat Dura.regelui Duras apare alaturi de cel al lui Fonteius Agrippa. dar textul placii de plumb ne spune clar: regele Dura. Asta inseamna ca putea sa fi fost rege.

Cutusone poate parea un nume ciudat.bine. De aceea. la vremea aceea. pe nume Dura. E admirabil faptul ca traditia populara a retinut numele . la prima vedere. i-au pomenit pe amandoi: Dura si Cutusone. Dar nu este asa. un "dregator" cu acest nume. mai puternic. Un Cotizo a domnit si in Banat. si in vremea lui Andrei. Cu siguranta in Dobrogea exista. In Dacia Mica au existat multe generatii de capetenii din stirpea Cotizo. dar dacii din acele locuri stiau ca in munti mai exista un rege mai mare. spun scrierile latinesti. alti printi cu numele Cotizo intalnim in Tracia.

caci "a cuteza" este un cuvant stravechi romanesc. Decebal si Traian la pestera Sfantului Andrei . iar nu Cotizo. asa cum probabil il pronuntau dacii. una din placile de la Sinaia ne aduce o confirmare: intr-una din cetatile dacice dobrogene domnea un print pe nume Cutezonio! Era printul "cel viteaz". Si in cazul acesta. cum il pronuntau grecii si romanii.Cutusone. despre a carui origine lingvistii nu ne pot spune mare lucru.

Legendele spun ca era o pestera sfintita. iar preotii daci sunt numiti "sfinti". s-au mirat cand au aflat ca preotii daci au cazut in genunchi in fata apostolului. Dura si Cutusone. Vremea a trecut. Era firesc ca Andrei sa apeleze la preoti locali care. la randul lor. sa raspandeasca invatatura cea noua in randul oamenilor.Apostolul a gasit. Dar nu i-au pedepsit. Legenda spune mai departe ca cei doi regi. o comunitate de preoti daci. se apropia pentru daci infruntarea cu . in pestera care astazi ii poarta numele. ci i-au lasat "sa invete si sa boteze". Duras a cedat tronul tanarului Decebal.

/ Cu ei ca-mi vorbea./ La cetatea lui./ Pe murg calarea. ar fi venit la pestera Sfantului Andrei: "La schitul din tei./ Calare pe-un cal./ Si calea-si lua./ Cine ca-mi venea. Decebal era foarte bine informat cu privire la venirea apostolului ../ Si descaleca?/ Venea Decebal../ Dar nu se-nchina/ Nici cruce-si facea./ si nu senchina./ Traian ca venea. / Si ingenunchea. O balada dobrogeana spune ca insusi Decebal..romanii si sfarsitul istoriei si al lumii lor./ Sfintii ca-mi gasea."../ A Trofeului./ Crucea lui Andrei./ La slujba sedea. urmasul lui Duras./ Slujba asculta. / Crucea lui Andrei. / La schitul din tei.

si la lucrarea lui in Dacia Mica si poate si in alte parti ale Daciei. pomenita si in versuri. cum cetatea sa Tropaeum Traiani. deci nu ar trebui sa ne indoim de spusele baladei. Atitudinea lui Decebal este fireasca. Memoria populara a retinut imaginea unui rege distant fata de noua religie. trecusera doar putini ani de cand apostolul ajunsese pe tarmul marii. asa incat este chiar de crezut ca s-a dus sa viziteze acel loc. Au fost vremuri si oameni care au pus la . era aproape de renumita pestera. iar regele tinea inca la vechile traditii. Cat despre Traian.

in loc sa ne resemnam cu faptul ca s-au pierdut . pana astazi. in schimb traditia populara este formidabil de puternica. l-au povestit cu sfintenie si l-au cantat cu credinta. Dar daca documentele istorice sunt sarace in privinta acestui eveniment. Oamenii au imortalizat acest eveniment crucial in cantecele si povestile lor. din generatie in generatie. Ce ne invata aceste legende? Ca in loc sa cautam informatii despre istoria noastra in cartile citite si rascitite din biblioteci. timp de doua mii de ani.indoiala prezenta Apostolului Andrei pe pamantul nostru. Mai sunt si astazi destui sceptici.

Ea este o carte uriasa. am face mai bine sa intrebam omul de la sat: el stie. ar fi aflat. ca si memoria unui neam intreg. Istoria este vie. Daca i-ar fi intrebat pe satenii din satul Ion Corvin. trebuie doar sa o lasam sa vorbeasca. mai bine decat orice savant.mai toate documentele despre epocile acelea indepartate. Cat despre . Memoria locala. traieste prin noi. dar pe care nimeni nu se mai osteneste astazi sa o citeasca. plina de informatii cruciale. este teribil de puternica. uneori. Nu au reusit sa afle nici cei mai vajnici cercetatori cine era rege al dacilor cand a venit Apostolul Andrei la noi.

/ Ca sa afle Dacia. din aceasta "carte" minunata a traditiei populare./ Ca sa nascut Mesia". al romanilor. spun asa: "Trece-ma si Dunarea. • Aurora Petan =========================== In Tara Dacilor vine iarna . Trei versuri de colinda despre Sfantul Andrei. nu avem nevoie de alte documente.prezenta apostolului nostru.

Cetatea Piatra Rosie in paragina. deasupra satului Cioclovina. si-au umplut desagile. porneste . Aici a fost cuibul de vulturi al dacilor Daca imparatul Traian nu a putut sa-i dezlipeasca pe daci de munti. nu departe de cetatea Piatra Rosie. din muntii lor In cautarea zidului ascuns In Muntii Orastiei. Ultimii urmasi ai dacilor si-au parasit pentru totdeauna casele. invinsi. a reusit societatea de azi. si-au luat pruncii pe umeri si coboara.

un zid urias. Perpendicular pe acest zid se mai afla alte peste 30 de ziduri si cateva bastioane. sub covor de frunze de fagi. Astazi.5 kilometri. formand un pieptene gigantic. Cartile spun ca localnicii il numesc Troianul. Nu e inclus in nici un traseu turistic. construit de dacii lui Decebal pe creasta unui munte. zidul e doborat si zace ascuns in padure. Putini localnici stiu de existenta lui. lung de 2. Inaltimea zidului era de cativa metri. pentru a inchide accesul dusmanilor spre capitala lor. iar cerc .

etatorii nu pomenesc aproape niciodata de el. Drumul pe Valea Luncanilor . intr-o zi de toamna tarzie. * E ora sapte dimineata. Am pornit in cautarea lui si a cetatii de la Piatra Rosie.

Primul satean pe care il intalnesc sta pe o banca de lemn. Sateanul sta cu picioarele incrucisate si manile in buzunare si tine langa el o nuia si o . in cealalta pe trunchiul unui copac. Banca se sprijina intr-o parte pe un picior de lemn.Drumul spre Luncani se desface din Calan. pe marginea apei. Trei copii cu caciulite colorate merg veseli pe drum: mai e mult pana la scoala. Valea Luncanilor unduieste printre palcuri de brazi intunecati care strapung ruginiul fagilor. apoi mergi numai pe spinarea colbuita a pamantului. Pana la Bosorod e asfalt.

Il intreb de Troian. Aerul diminetii e limpede si taios. O femeie tanara si slaba imi iese in intampinare. "De Cioclovina". Dupa cale lunga de mers. La cotitura isi fac veacul patrucinci case marunte. Drumul se misca inainte. spune femeia.secure. De trunchiul copacului e agatata o cana galbena de metal. N-a auzit de nici un zid. ca o vietate obosita ce-si taraste trupul prin praf. Nici tipenie de om. pazite de o haita de caini. N-a auzit. O intreb de ce sat tin casele astea. soarele de toamna e palid. Nori grosi se strang in preajma lui. coteste brusc spre dreapta si urca cu iuteala. "Dar Troianul .

ca ar fi auzit si ea. Nu stie de nici un zid mare care sa treaca pe deasupra satului si a pesterii. In drum. Soarele mi-a intors spatele. Norii se ingroasa tot mai tare. Cainii hamaie agitati. nu a auzit de Troian. Urc panta abrupta ce duce la pestera Cioclovina. Incepe sa ploua. Nu. "Dar batranii din sat?" Nu crede sa stie cineva de Troian.pe unde vine?" Nu a auzit. dau de un cioban tanar ce pazeste o turma de oi. toate albe. Sta sprijinit in toiag si are pe umar o desaga din lana colorata. In luminisul marunt . nu stie de nici un zid. de nici o cetate dacica. numai una neagra. cu coada pe jumatate alba.

din preajma pesterii sta lungita o masa de lemn cu banci si cu acoperis. fapt ciudat. Dar ploua incet. muntii sunt imbracati in ceturi si. Stiu din carti ca zidul incepe undeva deasupra satului si deasupra pesterii. nimeni nu stie unde e Troianul. prin padure. Poate nu a venit vremea. deci ar trebui sa urmez cararea lata care iese din luminis si urca spre stanga. Ma adapostesc de ploaie. Dar daca e o incercare? Daca Zamolxe din inalturi imi pune la incercare credinta si vointa? Poate ca in astfel de locuri ferite si anevoioase nu ajung . Ma gandesc ca poate e un semn ca trebuie sa ma intorc.

decat cei care vor cu adevarat. prea mult dans de culori tomnatice. Mai mult o aud si imi pare ca din inalturi. dar ploaia e moale si marunta. cu . Desi e dimineata. din afara timpului. nu simt ploaia. Imi pun pelerina si pornesc neabatuta la drum. nu bate vantul. un zeu plange infundat. Ploua cu ceata. e o lumina de dupa-amiaza. tot mai sus. Nu e frig. eterna. pana ajung intr-o poiana intinsa. Codrii aburiti de ploi imbratiseaza din toate partile poiana. mai mult lacrimare decat burnita. E prea multa frumusete.. sus. Tin cararea prin padure.. mai mult mangaiere decat sfichiuiala.

Cativa meri scuturati. inchipuiesc un dans nebunesc in ploaie. Trei cai cu spinarile ude pasc slobozi intre pomi.capul in palme si nu-i inteleg tristetea si tanguiala. cu scoarta innegrita si ramurile strambe. . Cararea se pierde in iarba jilava si nu mai stiu incotro sa o apuc. Vremea cand radea pamantul Strabat zaristea sub ploaia marunta.

Poiana La capatul poienii se zareste o pata intunecata intre ceturi: o casa. Ma indrept intr-acolo. In gradina casei, doi barbati scot cartofi din pamant, cu mainile pline de noroi. Cel mai in varsta lasa din palma doi cartofi naclaiti si vine la gard. Il cheama Roman Miclaus. E localnic. Casa e-a lui. Si pamantul. Mult pamant, pamantul mosilor si stramosilor lui, dar el n-a

mai putut sta acolo, in munti. A coborat in vale. Casa e parasita acum. Doar pentru pamant mai vine, cand e nevoie, sa-l munceasca. E necaz mare, ca nu mai castigi mare lucru, nici pe vite, nici pe roade. Vocea barbatului se inmoaie. Timpurile-s rele pentru taranii din satele de la munte. Si-a lasat casa, pamantul nu mai rodeste ca altadata, statul nu-i ajuta cu nimic. Au ajuns de n-au din ce trai. Ba si mai rau, de cand s-a facut rezervatie naturala in munte, nu mai poate lua nici un vreasc din padurea care a fost intotdeauna a lor si pe care au ingrijit-o ca pe ochii din cap. Pe ei nu i-a intrebat nimeni

cand s-a facut rezervatia. Nu i-a despagubit nimeni cu nimic. Vorbeste cu naduf si gesticuleaza cu palmele murdare si muncite. Are peste 70 de ani, dar arata mult mai tanar. Ploua fara incetare, iar eu il intreb de daci si de zidul Troian. Nici el nu a auzit de Troian, dar imi arata cu mana spre cel mai inalt varf de munte, inspre apus: Varful lui Traian. Acolo sau batut dacii cu romanii. Acolo si-au facut dacii un zid mare, din pietre albe. Erau viteji tare dacii. Si destepti. Imi spune sa ma intorc din drum, in poiana, sa tin cararea, sa urc pe

coama muntelui din fata, apoi imi arata cu mana saua dintre doua culmi.

Roman Miclaus Acolo e alta poiana. Dupa ce o strabat, o sa dau de un drum care duce la Varful lui Traian. Si acolo o sa vad ziduri vechi, de piatra. Nu stie daca ala e Troianul, dar acolo sigur s-au batut

dacii cu romanii. Ii multumesc si plec. Fac drumul inapoi, spre capatul poienii, cautand cararea ce duce in munte. O femeie trece alene prin ploaie, tinand de capastru doi cai, unul alb, unul negru, incarcati cu desagi. Imi raspunde la salut, schimbam cateva vorbe de parca ne-am cunoaste de cand lumea, apoi imi zice, ca trezita dintr-un vis: "E saracie mare, mama, nu mai e ca pe vremuri, cand era atata rod, ca radea pamantul". Si pleaca mai departe, ca si cum si-ar fi spus replica pe scena si rolul ei s-a incheiat. Ma mir din nou cat de frumos si simplu vorbesc taranii. Fara inflorituri. Au un

firesc in vorbire pe care noi, ceilalti, l-am pierdut, asa cum un copil isi pierde inocenta. Ceea ce pentru noi este figura de stil pentru un om al pamantului este lucru curat, firesc: cand e recolta buna, pamantul rade. Rade deadevaratelea. Iar acum... Cararea mea tot nu se vede in iarba. Ma uit spre munte si zaresc, intre sirurile de brazi, un fagas. Pe acolo trebuie sa fie suisul. Incep sa urc. Cerul plange, pamantul plange. Locul unde timpul curge inapoi

Nu ma bate gandul nici o clipa sa ma intorc. Nu mi-e frig, nu mi-e cald, nu simt oboseala. Ma afund in noroi pana la glezne, intr-un urcus din ce in ce mai abrupt, printre brazii napaditi de licheni. Ma agat de pietre si de radacini. Ma agat de stropii de ploaie, care parca ma iau pe aripile lor si ma urca in poiana. De s us, din luminis, lumea se vede altfel. Agitatia de zi cu zi, ambitiile, fricile marunte si grijile devin ridicole. Stancile indepartate ale Cioclovinei sunt invaluite in ceata. Aici totul e desavarsit: e liniste, e rai. De pe saua muntelui,

restul lumii pare o prapastie uriasa, din care tocmai am scapat.

Drum dacic in cetatea Piatra Rosie Strabat poiana cautand, din nou, cararea. O gasesc repede si merg inainte. Tufe nesfarsite de merisor... Bob cu bob, picurii de ploaie curg pe fructele lor purpurii. Inaintez prin saua

muntelui, lasand crestele in stanga si in dreapta. Tin drumeagul inainte, in cautarea zidului ascuns. Nu stiu cat e ceasul. Lumina e aceeasi ca si de dimineata, cerul e acelasi, ploaia e aceeasi. Un asemenea loc nu poate sta sub vremi, nu poate exista decat in afara timpului. Cararea ma fura tot mai mult, merg vreme multa, fara sa dau de Troian si imi pare, de la un timp, ca nu e drumul cel bun. Dar nu am pe cine intreba. Deodata, mi se pare ca aud un tipat, ca un fel de chemare. Grabesc pasul si in fata mea se deschide o vale adanca, ireala, neteda ca un

fund de iaz. O apa strabate valea si se scurge, rupand pamanturile, intr-o pestera. E Ponoriciul. Trei gospodarii dorm in ploaie, ca niste casute de jucarie, inconjurate de gradini si fanete. Stau in fata unui tablou neclintit, parca agatat pe peretele nesfarsit al cerului de toamna. Se aude din nou tipatul. Ma uit in directia din care vine si vad, desprinzandu-se din ceturi, o umbra galbuie. E o femeie ce pazeste cativa porci. Ma intreaba strigand, de la mare departare, unde am pornit pe vremea asta? Ma duc spre ea si o intreb de Troian. N-a auzit. Nici de varful lui Traian. Nici de daci. Nici

de ziduri. Ea pazeste porcii. Ponoriciul e parasit. Oamenii si-au lasat casele, gospodariile, si au coborat la vale, in satul Pui. Aici nu se mai poate trai, e prea greu. Cativa porci rozalii cu pete negre forfotesc in preajma ei. Porcareasa e o femeie intre doua varste.

Marioara de la Ponorici

Peste imbracamintea neagra poarta doua pelerine, una galbena si una transparenta. Sta acolo, in pustietatea aceea dumnezeiasca si pazeste porcii, in ploaie. Ma intreaba daca stiu cat e ceasul. "Ciudata intrebare", imi spun. Ma uit la ceasul de pe telefonul mobil: e unu si jumatate. Femeia scoate cu incetineala, dintrun buzunar, de sub pelerine, o punga invechita, mototolita, iar din punga scoate un ceasornic vechi, de masa, din metal si plastic rosiatic, decolorat. Cu gesturi alene, muta limbile ceasului si invarte cheia, intrebandu-ma absenta: "Cat ai zis? Jumate la doi?". Apoi

ceasornicul dispare inapoi in punga sifonata si in buzunarul hainei, sub cele doua pelerine. Aici timpul, cand nu sta pe loc, curge inapoi. De la ora doua spre ora unu. De la clipa de fata spre inceputuri, spre izvoare. Inapoi, la vremurile in care cerul si pamantul si oamenii radeau. Ne luam ramas bun. O vad disparand, umbra galbuie, spre padure, vorbind cu porcii ei. Dupa ce ma indepartez, mi-aduc aminte ca am uitat sa o intreb cum o cheama. O strig de departe, prin panza subtire de apa ce leaga aerul: "Cum va zice?" "Marioara!" "Marioara si mai cum?", strig eu fara sa-mi aud ecoul.

"Marioara de la Ponorici...", mai aud, inainte ca femeia sa dispara cu totul in trupul de ceata al vaii. Promisiunea lui Zamolxe Dau ocol vaii, cautand un reper, ceva care sami spuna incotro sa o iau. Zidul ascuns trebuie sa fie pe o creasta de munte, iar eu sunt intre creste. Prin dreapta vaii se face un drum taiat in stanca, unde candva a fost cale ferata industriala. Taranul cu cartofii mi-a povestit de drumul acesta care duce peste munte, in satul

Pui. O iau pe acolo si mai zaresc cateva adaposturi sezoniere paraginite.

Zidul ascuns Cateva oi pasc nestingherite, in ploaie. Mai sus, in padure, se aud talangi. Urc intr-acolo, ca sa vorbesc cu ciobanul. Il gasesc stand neabatut in ploaie, cu mioarele lui. Intr-o mana

Nu tuna. Cerul e intunecat. Soarele s-a retras in alta . nu fulgera. Ciobanul se lumineaza. Pai daca am venit dinspre Cioclovina. Nici de ziduri dacice. Dar Troian? Ploaia se inteteste. am venit pe Albii! Trebuia sa intreb de la inceput de Albii. Ma gandesc ca poate e chiar o alta denumire a Troianului. nu bate vantul. Nici de Varful lui Traian. dar linistit. Imi aduc aminte de Albii. un nume scris pe singura harta pe care vazusem indicat Troianul. toata lumea stie de ele. Nu a auzit de Troian. nu e frig.are un toiag. in cealalta o umbrela. Albii figura in apropiere de Troian. dusmanoasa.

poate in lumea cealalta. urca grabit prin padure. Ma intorc pe drumul pe care am venit si ajung la drumeagul ce se desprindea spre stanga si care urca paralel cu Albii. O fi de la "albie de rau". sau niste batrani cu pletele ninse. pe care timpul i-a preschimbat in stane de piatra? Drumeagul care ma chemase de la bun inceput. Sunt din nou fara carare si nu stiu incotro .lume. sa incalzeasca sufletele dacilor plecati. sau de la "cei albi"? Or fi niste zei albi. disparand sub covorul de frunze de fag. Ma intreb ce-o fi cu numele asta. "Albii". dar nu voisem sa-i dau ascultare. Suna destul de ciudat.

se vede cerul. care m-a adus pana aici. In fata mea.sa o apuc. aproape gonind. Ma uit imprejur: numai fagi. copacii urca pieptis o panta abrupta. E deja tarziu si ar trebui sa ma indrept spre vale. apoi trebuie sa cobor in vale. Au trecut deja opt ore de cand am pornit la drum. printre fagi. semn ca acolo e creasta. cu pasi mari si sufletul strans. Urc tot mai repede. ca sa nu ma prinda noaptea in munti. Ii cer un semn lui Zamolxe. In varf. asta e ultima incercare. Dar iata ca ploaia se rareste pe nesimtite. ultima ispita. . Ma opintesc prin covorul gros de frunze si noroi si urc pana pe creasta.

pamantul alearga la vale abrupt. intre pomi. aerul se curata si privelistea se limpezeste. Si de o parte si de alta. printre copaci. Ajung intr-o mica surpatura. cu fagi cu tot. ca scapate din mana cofetarului ce tese vata de zahar. In cateva clipe. Ceata se rostogoleste in valatuci desenati limpede: rotocoale albe. ploaia s-a oprit.Am ajuns pe creasta. Pentru prima data de cand am pornit la drum. Piatra Rosie . La stanga si la dreapta o carare lata porneste brusc.

Calupuri mari. trunchiurile ude ale fagilor.De o parte si de alta a cararii. paralele. dintr-o data. Sunt pe un drumeag suspendat pe creasta. Nu mai ploua. ma luminez: sunt pe zidul ascuns al dacilor. Zidul e acoperit de frunze. Merg mai departe. Pe masura ce . Sunt pe capatul lui de deasupra satului Cioclovina. cu senzatia ca ceva nu se potriveste la acest peisaj. dar uneori se vede piatra. Ce fel de carare e asta? Si. drepte. Am ajuns pe Troianul. din piatra alba. par o armata de tineri voinici gata pentru ultima batalie. tocita. innegrite.

o promisiune din partea marelui zeu. As vrea sa strabat cei doi kilometri si jumatate mergand pe zid. si primavara. sa vad cum dacii au zidit muntii. Ma gandesc ca asta e un semn. sa vad cum au legat crestele intre ele. ajungand la doi metri. Dar cerul nu mai plange. In tara dacilor e toamna tarzie. La zid. Zamolxe mi-a implinit dorinta.inaintez. ca va veni. intr-o buna zi. dorinta mi-a fost implinita si am ajuns unde-am vrut. Totusi. Vremea dacilor . Vine seara. zidul creste in inaltime. dar timpul nu ma lasa.

ca e sangele pamantului: atat de mult au suferit dacii cand romanii le-au luat tara. spre cetatea Piatra Rosie. O iau din nou la drum. Valea Luncanilor mi se pare atat de familiara. rosie. O sageata rosie si un .E dimineata. aflata la mica distanta de zidul ascuns. intr-adevar. Piatra Rosie se inalta singuratica. Altii. in stanga drumului. Unii spun ca de la oxizii de fier care coloreaza pamantul si pietrele in tot tinutul. de parca as fi trait acolo nu o viata. E o stanca semeata si este. Acum. ci mai multe. Soarele s-a intors din lumea de dincolo.

pe vale. cu neliniste. treci prin curtea unei case. Nici un indicator spre stanga.triunghi rosu te trimit inselator inainte. O iau la stanga si urc pe pietrele alunecoase in graba. spre piatra insangerata. Nici un semn catre un monument intrat in patrimoniul mondial sub egida UNESCO. Poate am vazut-o in vreun vis. Ma gandesc ca trebuie sa fie tare ciudat ca drumul spre cetate sa treaca prin curtea ta. Poate mi-am inchipuit-o prea mult. Mi-e dor sa vad cetatea de la Piatra Rosie. . Inainte de poarta cetatii. desi nu am vazut-o niciodata pana acum. Casa e parasita. Cusca cainelui e goala.

Pietre verzi. Marele drum pavat. buruieni de tot neamul. apa baltind ici si colo si pamant scurmat de fiarele . Urcusul este dureros. care se mai vede si acum. Cum iesi din curtea parasita. In departare se zareste o alta fata a Varfului lui Traian. In livada. sub haina groasa a ierburilor. Zidurile au disparut demult. impanzesc padurea de fagi crescuta peste obrazul cetatii. imbracate in muschi des. se vede o fantana. Scaieti. Acolo sunt stapani doar mistretii si uitarea. urca pieptis pana pe platou.gradina e napadita de buruieni. intri in cetate. gardul prabusit in cateva locuri. sub un par.

a fost cuibul de vulturi al dacilor. nu a mai ramas piatra peste piatra in . in vremea cand pamanturile dansau in hora cu cerurile. inconjurata din toate partile de prapastii. Femeia cu caii Acolo. O cetate mandra. Iar cand a venit jalea si prapadul. candva demult.padurii. zidita pe varf de munte. asta e tot ce se mai poate vedea la Piatra Rosie.

daca vremurile vor fi mai bune. sa-si ingrijeasca padurile. sasi cultive pamanturile. Clipele au trecut repede.calea furiei romanilor. Au ramas sa-si creasca animalele. Acolo au vietuit mosii si stramosii lor si nu-si amintesc sa fi venit de undeva. de prin alte . s-au transformat in veacuri. si-au luat pruncii pe umeri si au plecat. Unii si-au umplut desagile. nadajduind sa se intoarca intr-o zi. Oamenii locului au inrosit si cerul si pamantul cu sangele lor. Altii au ramas cu radacinile adanc infipte in pamantul lor rosu. iar cei ce locuiesc in Valea Luncanilor se stiu acolo dintotdeauna.

impreuna cu nevasta. . Toti cei din neamul lui s-au nascut si au crescut cu cetatea in curte. Ultimul locuitor al casei de pe Piatra Rosie a plecat la munca in Spania.parti. Bunicii si strabunicii lui au trait dintotdeauna la Piatra Rosie. Pe cei doi copii i-a lasat in grija unei batrane. Intr-un fel. In Luncani este scoala doar pentru clasele I-IV. cetatea este chiar la ei in curte. Omul a stat la Piatra Rosie pana i-au crescut pruncii si nu a avut unde sa-i dea la scoala. intr-un sat departe de Luncani. Pamanturile alea sunt ale lor. Cetatea este tot pe pamanturile lor.

Mai urca la casa de la cetate doar din cand in cand. Tinerii pleaca mai toti. laptele si roadele se vand la pret de nimic. Acolo viata e prea grea. Cand au crescut cei mici. despre casele parasite din munti. spun ei. vitele nu mai au valoare. Vorbesc cu satenii din Luncani. "multi oameni si-au lasat gospodariile si-au coborat in vale. fara sa-i intrebe nimeni. Statul nu-i ajuta. Daca nu mai tii vite. ori la oras. da". "Da.Dar si pana acolo e destul de departe. ori in . la ce sa mai ai fanete? S-a mai facut si rezervatie peste pamanturile lor. au plecat cu totii la vale. fara sa primeasca despagubiri.

la munca. Stropii de ploaie mi se preling pe fata si nu stiu ale cui . Ploua iar. Sunt la capatul unui drum printre case parasite." * In tara dacilor e toamna tarzie si se pregateste sa vina iarna. Ii inteleg tristetea si tanguiala. A trecut vremea cand dacii zideau coamele muntilor si le inlantuiau crestele. Plec din Valea Luncanilor cu sentimentul ca-mi parasesc casa. printre pamanturi pustiite.strainatate. cu capul in palme. A trecut vremea lor. Tinutul se pustieste. printre oameni uitati de lume. de parca Zamolxe plange infundat. trecutul si istoria.

va veni si aici primavara.. In drum spre casa. ne asteapta uitarea.lacrimi sunt: ale cerului. ploaia se preschimba in ninsoare.Pestera de la Limanu .. Ne asteapta o iarna lunga si grea. De n-ar veni prea tarziu. Ne mai ramane doar speranta ca. intr-o buna zi. Fotografii de Marian Coman • • Aurora Petan ==================== Gauri negre ale istoriei . ale zeului sau ale mele.

ascunsa in pantecele unui deal.Lacul de la Limanu. cu sute de galerii care serpuiesc pe sub sat si pe sub . isi doarme somnul de milenii o lume straveche si plina de mister: Pestera de la Limanu. Labirintul pesterii trece si pe sub el. Intr-un colt de tara. acolo unde se innoada pamantul romanesc cu cel al bulgarilor si cu apele Marii Negre. Intortocheata ca un labirint.

In ultimele decenii. dar aceasta poarta catre lumi ciudate a avut si un noroc intarziat: a primit.lacul din apropiere. in ea si-au gasit adapost mai intai dacii urgisiti de romani. putini dintre turistii ce se indreapta vara catre Mangalia sau Vama Veche stiu ca dincolo de . un lacat si o calauza Celebra mai ales pentru statiunile ei de pe litoral. o usa. in sfarsit. oamenii au devastat pestera. care au cautat insingurarea sau un loc de rugaciune. apoi crestinii primelor veacuri. cu plajele lor insorite si intinse.

campia Dobrogei este un pamant ce geme de istorie din toate veacurile.liziera de asfalt a soselei. la sciti. Dobrogea este si u . lipoveni. tatari. fiecare cu culoarea si parfumul ei.. turci. la timpurile glorioase ale dacilor. fiecare cu durerile si frumusetile sale. De la vremea de aur a ganditorului de la Hamangia.. la rafinata lume greceasca din coloniile de pe malul Marii Negre. sarmati. Aici s-au intalnit mai multe lumi. la romanii mereu insetati de cuceriri.

Aici sunt uimitoarele grote de la Basarabi. Si tot in Dobrogea se afla si pestera La Movile. sa vada primul loc de pe planeta noastra unde s-a descoperit viata . pentru care americanii de la NASA au venit cu sufletul la gura. Aici se afla minunata pestera a Sfantului Andrei. pesterile din Cheile Dobrogei. aici este pestera Sfantului Cassian.n taram fabulos al pesterilor.

cea mai incalcita pestera din Romania. se afla pestera Limanu.in mediu fara oxigen. pesterile dobrogene sunt mai putin grandioase. Mai putin spectaculoase ca pesterile de munte. acelasi mediu ca pe Marte. dar mai calde si mai favorabile vietuirii. . Iar la cativa kilometri de Movile. Asa s-a intamplat si la Limanu. pline cu stalactite si stalagmite. si au strans in ele mai multa istorie. Un loc de pierzanie Toamna dobrogeana e ca o miere veche.

satele adormite. litoralul e pustiu.parfumata si densa. e liniste. peste noapte. dar inca se mai simte putin din caldura lui august. aerul e mai greoi. Sateni din Limanu (Stana. E duminica. cu aur. . Vasilica si Nicolae) Pamanturile si pietrele galbene isi impletesc culoarea cu cea a nucilor ruginiti si a plopilor poleiti. Nu mai are limpezimea si voiosia verii. amestecata cu miros sarat de alge si scoici.

Inainte de a ajunge la destinatie treci peste lacul Mangalia. Dupa pod. colo case mai marunte si turme de animale imprastiate pe pajiste. Un magar si cateva rate motate par sa fie singurii lui locuitori. cu garduri din piatra galbuie. Sat mare. Vreau sa ajung la pestera Limanu. colorate. de pe pod se vede un sat alungit pe coama unui deal. Este Limanu.Drumul de la Mangalia spre 2 Mai lasa pe stanga statiunile aflate acum in "concediu de odihna". Dincolo de apa. se desprinde un drum la dreapta. Ici case noi. Intru pe una din ulite. dar nu exista nici un indicator. cu multe case. Satul doarme. .

cele doua femei n-au fost niciodata in pestera. In sat e nunta. decorat cu flori albe si inimi verzi. cu cerdac. In spate se vede o casa albastra. Una din ele pare mai in putere. un batic alb si ochelari cu . curiosi. Doua femei si un barbat stau sprijiniti de un gard metalic. Chiar nimic? Nu. pestera e aproape. dar nu stiu nimic despre ea". asteapta ceva. in stil dobrogean.aceeasi pe care o vazusem in burtile dealurilor. Tacuti. Vad oameni pe la porti. poarta un halat de casa albastru. Ma duc la prima poarta si intreb de pestera. ce sa stie. umbrita de bolti de vita de vie. "Da.

de-aia lumea din sat nu se duce acolo. ajungi in acelasi loc.lentile galbene. e mai dornica de vorba si are in glas o adiere de mister. unde ai ajuns. mai in varsta. Imi spune ca batranii care mai stiau cate ceva au murit." In pestera de la Limanu au pierit oameni. zice. Toata-i la fel. "Pe oriunde mergi. Cealalta femeie. nu stii unde esti. te invarti dintr-un loc in celalalt si nu-i mai gasesti gura. nu au stiut sa mai iasa si . Au intrat ori sa se ascunda. ca nu mai e nimeni in sat care sa stie ce e cu pestera. "Pestera asta e ramificata ca vinele pomului". E un loc de pierzanie. ori din curiozitate. O cheama Stana.

In timp ce Stana vorbeste. pentru ca in unele locuri picura apa din pereti si acolo. unul din sateni a sapat o fantana si cand a ajuns mai adanc cu sapatul. au iesit din pamant lilieci. . astea-s doar basme". satenii.acolo le-au putrezit oasele. trebuie sa fie ghiolul. Odata. Sigur este ca pestera se intinde pe sub sat si pe sub ghiol. Vasilica o dezaproba discret: "Nu se stie exact. deasupra. se feresc sa intre in ea. Ei. E ca un loc blestemat.

Barbatul. Il cheama Nicolae si are pe cap o sapca galbena pe care scrie "I love . aproba si intra si el in discutie. Si-a intins coridoarele chiar si in beciurile unor sateni.Fantana din care au iesit lilieci Asta inseamna ca fantana dadea cumva in pestera. Cine stie cat se intinde. care pana acum a tacut.

Radu". cunostea toate cotloanele. El ii scotea pe cei rataciti. o femeie statea si plangea in fata pesterii. Mosul i-a adus acasa. deasupra. iar copiii au povestit ca. era . S-a dus mosu dupa ei. au auzit. Tatal lui. Si-au ars copiii si hainele de pe ei ca sa faca lumina. Odata s-au ratacit trei copii. dar n-au mai gasit drumul inapoi. "mosu". Au intrat in pestera si nu s-au mai intors trei zile. la un moment dat. sa-i scoata. El a fost in pestera de mai multe ori. Barbatul ei. Virgil. Dar nu mai traieste. batand "cloapetele": se aflau sub biserica! Altadata. ratacind prin cotloanele pesterii. cunostea pestera cel mai bine.

ce-o mai fi la stanga. a facut cativa pasi. unde se vede o ferestruica in piatra. a mai aprins unul si inca unul. Omul zicea ca pestera il vrajise. Asa l-a scos afara. Au trimis satenii dupa "mosu". si tot asa. a aprins un bat. Stia pe unde trebuie sa o ia dupa forma pietrei. dupa pietrele din fata. Il striga pe nume pe Virgil si se indrepta spre locul de unde venea raspunsul. pana a terminat chibriturile si nu a mai gasit .in pestera de mai multe ceasuri si nu mai iesea. dupa cotitura. Voia sa vada ce urmeaza mai incolo. Acesta s-a afundat in pestera pipaind cu degetele tavanul. A intrat cu o cutie de chibrituri.

eram niste draci de copii. Nicolae se aprinde tot mai tare. noi luam capatul sforii si-l duceam de la intrare intr-un cotlon. altfel acolo ii ramaneau oasele. Gesticuleaza des si povesteste cu mandrie despre "mosul" lui. ca sa nu se rataceasca. A ramas prins in mrejele pesterii. pe care il desfasura pe unde trecea. Cand intra in pestera cineva. .drumul de intoarcere. "Cand eram mici. El nu stie pestera cum o stia taica-sau." Rade. marcandu-si drumul cu un ghem de sfoara. noroc ca nevasta-sa venise cu el si a cerut ajutor. dar a umblat si el prin multe cotloane. ca sa nu mai gaseasca drumul.

asa de veche era. Brusc. se porneste muzica.amintindu-si de nazdravaniile din copilarie. In galeria cea neumblata a gasit o sfoara. sub talpa piciorului suna a gol. Din loc in loc. Imi povesteste cum a ajuns odata intr-o galerie gatuita tare si cum a trecut in alta camera. ramasa de la cineva care ajunsese acolo. de o scena din cartea "Calatorie spre centrul pamantului" si ma infior. Se apropie alaiul de nunta si . unde nu mai intrase nimeni de multa vreme. dar apoi devine dintr-o data serios. "Cand am pus mana pe firul de sfoara s-a facut praf. fara sa vreau." Mi-aduc aminte. cine stie cand.

nu vad nici un numar pe nici o poarta. Le multumesc celor trei. Vasilica da in continuare din cap.ulita se anima. care pana atunci tacuse. Ar vrea sa le trimit fotografiile. zice Nicolae amuzat. "Numarul?". rapunde serioasa Vasilica. intervine cu seriozitate stapana casei. "Traian Vuia". ca nu mai traieste "mosu". "57". Nu stie la ce numar sta. indepartandu- . "Strada?" "Pai fara strada". E drept. Stana si Nicolae regreta ca nu imi pot spune mai multe. In sat toti se stiu dupa nume. Le cer adresa. intreb eu mai departe. "Nu stiu". "Sat Limanu". neincrezatoare. imi raspunde barbatul.

Acolo e pestera. valceaua. pana vezi niste pietre mai mari. Pamantul scrasneste sub talpi si nu pricep de ce.se de noi. cu malurile invelite in vegetatie de balta. Pentru ei e simplu: tii cararea pe deal. pe marginea unei valcele adanci. . acoperita doar de ierburi sarace. O iau in directia indicata de sateni. De o parte este lacul linistit. O iau spre o padurice de pini. aproape de copacii care se vad in departare. De cealalta.

un covor ciudat si incomod. cochiliile se amesteca cu conuri de pin cazute.Intrarea in pestera. Pe masura ce ma apropii de padurea de pini. Versantul vaii e . impreuna cu ierburile. Cioburi de scoici. decorata cu grafitti Ma uit mai bine: ierburile sunt impestritate cu mii de cochilii marunte si albe. formand.

Ma indrept spre lac. unde terenul pare mai stancos. m-am plimbat tot . Peisajul e uniform. Ma uit dupa pietrele date ca reper de sateni. de fapt. par a fi urmele lasate de o vrajitoare rea. Ma invart. Mi se dau aceleasi repere. iar eu caut in zadar intrarea in lumea de sub pamant. pestera nicaieri. sapate candva de ape. De departe. care a zgariat peretele cu unghiile. dar abia acum inteleg ca. Cararea a disparut de mult.strabatut de doua manunchiuri de dare. ma intorc. dar nu le vad. incercand sa iasa din prapastia in care a aruncat-o Fat-Frumos. Ma intorc inapoi in sat si mai intreb o data.

care ies din deal ca niste oase de mamut. Mai sus. . pe perete. metalica. Alaturi. tintuita intr-un zid de beton. in valcea. pentru cei care vor sa viziteze pestera. un numar de telefon mobil. Mazgalelile de pe zid si de pe poarta prevesteau ce aveam sa vad in pestera. scris tot cu rosu: "Pestera Muierii". Intre pietrele galbui.timpul pe spinarea pesterii si ca intrarea este in panta. cineva a scris cu alb: "A iubi este cel mai frumos lucru". Pe poarta e pictat cu vopsea rosie un craniu si doua oase incrucisate. se vede o poarta mica. In diagonala.

Calatorie sub pamant Catalin Vilau are 18 ani si de doi ani este calauza la pestera Limanu. sub indrumarea profesorului de geografie din sat. Ghidul Catalin Vilau zis Nae Acum doi ani a lucrat ca voluntar la curatarea pesterii si la inchiderea ei. La initiativa .

E atent. tacticos. Il intreb unde e panoul cu informatii despre pestera. e un tanar linistit si placut la infatisare." Stiu ca pestera are o lungime de aproape . au scos zeci de saci cu gunoaie din pestera. apoi descuie poarta si imi ofera o lanterna. au pus poarta si un panou. au turnat beton. Mai intai curata incet treptele si intrarea. il fura pentru foc.Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice. "L-au furat satenii si l-au dus la fier vechi". zis Nae. imi raspunde. Atunci profesorul i-a incredintat cheia. constient de importanta misiunii sale. au curatat. Catalin. "Daca punem panou de lemn.

intretaiate. Baiatul imi arata o harta a pesterii care seamana la prima vedere cu planul unui oras imens. organizat in trei cartiere. la care se mai adauga alti kilometri de galerii ramificate. Iti trebuie cateva zile bune ca sa parcurgi toata pestera. asa ca ii cer sa ma duca doar in locurile pe care le considera mai interesante. unde poti sta in . intortocheate. Galeriile reprezentate in plan par stradute intortocheate.patru kilometri. Sunt cele trei sectiuni ale pesterii. Din intrarea spatioasa. comunicand unele cu altele sau infundandu-se brusc in cate un colt de harta.

din loc in loc. ba pe vine. in afara unor sageti rosii. apoi nu mai stii unde esti. Mergi ba cocosat. Rodica. latindu-se slute pe pereti: Doru. Mihai. Raquel. ba la dreapta. Am sentimentul ca am coborat intr-o lume a umbrelor. care nu stiu incotro trimit. aproape nu vad colt de piatra fara scrijelituri. Duti.picioare.. . Ici si colo cate un chip hidos ranjeste catre mine de pe pereti.. Grasu. ba la stanga. iar piatra galbuie e la fel peste tot. se intra intr-o sala larga. Mariana. Peretii sunt plini de funingine si mazgaleli. Nu gasesc nici un reper. Imi amintesc de vorbele Stanei. care ma urmaresc la fiecare pas.

. E intuneric de smoala. Nu se aude decat zgomotul pasilor nostri.Nicu. de parca ar fi pe ulitele satului. Cunoaste pestera ca pe buzunarul lui. dar in lumina palida a lanternelor. posibile altare dacice . Nae aproape alearga. fara sa stea deloc pe ganduri. Inainte de a se pune poarta. La patura. mai intrau animale salbatice in pestera. pestera parca e din ce in ce mai aglomerata de umbrele celor ce si-au lasat numele acolo..

de guano. liliecii sunt singurii stapani. Dar acum e pustiu. Intr-un perete se vede o firida. Nu e mai frig decat afara. in care fumega candva un opait.O vulpe isi facuse cuibul aici intr-un an. bolovani uriasi par sa intrupeze fiinte din alta lume. In altul. miroase a milioane de ani. . ce da intr-o incapere retrasa. Pe jos e un covor moale. Ne strecuram alert pe strazile inguste ale orasului subpamantean. ei si jivinele marunte. Miroase a piatra veche. Ajungem "la lilieci". parca sapata de mana omului. Intr-un loc se vede cate o fereastra.

se vad si urmele lasate de uneltele cu care s-a sapat in calcarul moale. "Sunt specii protejate". regulati. patrulatere. imi spune Nae. si patrundem in niste sali largi. Apoi mergem "la paturi".Cuiburile liliecilor sunt goale. in fundul carora se vede ceea ce Nae numea "paturi": niste pietre fasonate. Din sala cea mare se adancesc doua incaperi mai mici. Iesim din galeriile stramte. cu peretii drepti. alungite. Daca te uiti mai atent. prin care am mers aproape in genunchi. iar zburatoarele ies afara prin spatii special lasate pentru ei. Aici se vede clar mana omului. asemenea unor . S-a inserat deja.

te trec fiori. Apoi mergem "la oase". Ajungem intr-o galerie plina de oase maronii. "Pana unde . Pestera este aproape perfect orizontala.. de animale.. Umbrele continua sa ma urmareasca de pe pereti: Radu. nu are "etaje". Bita. Nu gasesti perete care sa nu contina un nume. in care sunt asezate oase. se latesc pe pereti Valy.banchete. ca intr-un relicvariu. sapate de mana omului. Nae nu stie cine le-a aranjat asa. Imaginea e lugubra.. nu coboara. Pindaru. Ramona. Alin. In urma mea. Nu urca. In pereti se zaresc mai multe firide dreptunghiulare. Ilie.. Orasul de sub pamant e aglomerat.

Nu e mult pana in Bulgaria. . dar ca iesirea de acolo este astupata. dupa cateva zile de mers prin pestera.ajunge pestera?" "Pana la marginea satului". O lume tulbure. Ies la lumina cu sentimentul ca am facut o calatorie in lumea de dincolo. nedeslusita. imi raspunde tanarul." Ne intoarcem spre iesire. populata de nume si umbre. Nu stiu daca e asa. "Dar unii zic ca ajunge in Bulgaria. dupa un drum ametitor prin maruntaiele pamantului. Nu mai traiesc batranii care au trecut la bulgari. cu o oarece ezitare. In sat se zice ca unii au reusit sa ajunga in Bulgaria.

unde sapa acum. A gasit desene rupestre. "Cei de la Muzeul din Constanta radeau de mine cand le spuneam ca vreau sa ma duc la Limanu.Keiris." A gasit ceramica. ultimul refugiu Profesorul Vasile Boroneant se ocupa. de multi ani. figuri de oameni. Unele figuri . dar cea mai multa este dacica si seamana mult cu c ea de la Chitila. de arheologia pesterilor. cavaleri. tot din vremea dacilor. si greceasca si romana. animale. In anii '70 a facut cercetari si la Limanu.

Inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani nu .din perioada primilor crestini. din pacate. Dar. Cateva inscriptii in slavona. cel putin in primul din cele trei sectoare ale ei. e posibil sa fie prea tarziu ca sa se mai faca ceva. nu poti face arheologie cu lanterna.simple si rasturnate . aproape identice. poate daci crestinati de timpuriu. Oricum. scrise cu caractere chirilice. poate crestini refugiati in vremea persecutiilor. Dar a gasit desenate si cruci la Limanu . reprezentate pe piese de la Chitila. Pestera ar trebui electrificata.le-a regasit. trimit spre secolele 9-11 dupa Hristos.

In traditia locala. Bolovanii de la intrare au fost sculptati. "Aaa . Acolo erau niste chipuri din piatra. cand am facut eu cercetari se vedeau clar trasaturile .se lumineaza profesorul dintr-o data . au fost acoperite de mazgalituri moderne. chiar la intrare. "imagine".mai exista. Nu e vorba de icoane in sensul crestin. intreb nedumerita.icoana inseamna in limba veche "chip". acoperita de sute de graffiti ale vizitatorilor inconstienti. Intreaga pestera este vandalizata. pestera se numeste "La Icoane" sau "Pestera de la balta". "Ce icoane erau acolo?".

Figurile astea au fost facute probabil demult. "Acelea nu sunt paturi. De aceea satenii au numit pestera "La Icoane". Altare dacice. folosite mai apoi si de crestinii primelor veacuri. nasul. ma intreaba razand. "Ce paturi?". Acum sunt rasturnati. nu cred ca se mai vede ceva. ori cine stie din ce alte motive." Il intreb de "paturi". in vremea dacilor. gura." . poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant. Deci erau niste capete de piatra care vegheau la intrarea in pestera. sunt altare.umane. ochii.

In Dobrogea .Osuar Il intreb ce cautau dacii in pestera de la Limanu. dupa ce Burebista a fost inlaturat de la domnie. regatul marelui rege s-a impartit in mai multe tinuturi mai mici. Acum mai mult de doua mii de ani. ajunsa pana la noi datorita istoricului grec Dio Cassius. Si imi spune o poveste trista. conduse de printisori. adevarata.

punandu-le la adapost sub pamant. Unul dintre ei. Dar romanii au cautat toate intrarile . numita Keiris. Dapyx a fost ucis iar fratele lui a fost luat prizonier. Romanii nu au ezitat sa vina. Populatia s-a refugiat intr-o pestera mare.existau trei astfel de printisori. Fortareata in care se refugiase printul dac a cazut prin tradare. si a adus in ajutorul sau si pe romani. mai ales ca Rholes le daduse si el o mana de ajutor cand au avut nevoie. Rholes. a pornit cu razboi impotriva vecinului sau Dapyx. care nu traiau tocmai in buna pace. din apropiere. Oamenii au luat cu ei si vitele si alte lucruri de pret.

cum le numeste istoricul grec -. la un moment dat. ca ar putea fi vorba de Limanu. Vasile Parvan a incercat sa dea de urma acestei pesteri. le-au astupat si i-au infrant pe cei din pestera prin infometare. desi s-a gandit. dar a cautat-o mai mult pe la Gura Dobrogei. Oase incastrate in peretii pesterii ."intortocheate si greu de gasit" .

Sunt toate semnele ca pestera a folosit ca . ca pot iesi pe alta parte. unele sapate dinspre interior spre exterior. Peretii au fost intariti cu ziduri sau coloane de piatra. Dacii au stiut. dar romanii au gasit toate iesirile. cand s-au adapostit in pestera. Exista si incaperi care au fost zidite. Acum toate sunt blocate si peste ele a crescut vegetatie. Pestera avea mai multe intrari. Unele galerii au fost prelucrate de oameni si folosite pentru adapost. ori chiar ca altare sau morminte.Profesorul Boroneant este convins ca pestera de la Limanu este pestera Keiris. caci prea multe se potrivesc.

Keiris doarme. nu se pot face cercetari mai amanuntite. ca o imensa radacina de copac adanc infipta in pamant. asa cum spune istoricul grec. pestera este. Din pacate. in lipsa celor mai elementare conditii de lucru. ultima speranta. . teribil de intortocheata. Pestera de la Limanu a fost pentru dacii din zona ultimul refugiu. In plus. si nici o alta pestera din Dobrogea nu s-ar potrivi la fel de bine cu stravechea Keiris.adapost in vremea dacilor. intr-adevar. Vremurile au trecut. iar peste orasul subteran de la Keiris se intind astazi apele ghiolului si casele din sat.

printre sutele de nume ale celor ce le-au tulburat linistea. prezentul isi scrijeleste cu cruzime lipsa de respect fata de trecut.imbratisand din strafunduri dealul. In carnea ei. Pentru cei ce au ochi sa vada. pe peretii pangariti ai pesterii de la Limanu. fara odihna. "A iubi este cel mai frumos lucru. umbrele dacilor tradati inca aluneca incet. lacul si satul." Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan .

lui Cristos. in liniste. Se intampla in urma cu peste o mie de ani.• ======================== Misterul din dealul de creta: Bisericile rupestre de la Basarabi Nu stie nimeni cine a fost primul crestin care a simtit nevoia sa sape o chilie intr-un munte de creta. pentru a i se inchina. pe vremea cand istoria mirosea inca a .

ca urmare a detonarilor . strajuit de o parte de dealuri joase. candva. o cariera de creta. un drumeag prafuit se desprinde spre stanga.ceata. * Orasul Basarabi se afla pe malul canalului Dunare-Marea Neagra. si ca Romania se afla printre tarile cu cele mai pretioase vestigii crestine din Europa. la Basarabi. In apropierea lor era. Dupa podul de peste apa. pe drumul ce duce de la Constanta la Cernavoda. Important e faptul ca s-a petrecut in Dobrogea. In vara anului 1957.

in anii urmatori. au fost descoperite mai multe astfel de incaperi sapate in dealul de creta. altele folosite ca locuinte sau incaperi funerare. Au inceput imediat cercetarile arheologice si. In total. s-a descoperit intrarea intr-o chilie rupestra. sase bi . unele cu rol de biserici.efectuate pentru extinderea exploatarii.

multime de simboluri stranii. o data: anul 6500 de la facerea lumii. animale. caci unii pereti erau prabusiti. de numarul mare de inscriptii si desene de pe pereti: cruci. ceea ce inseamna 992 dupa Hristos. zeci de inscriptii scrise cu caractere grecesti. . glagolitice. Valoarea intregului complex era data. cu rune. chirilice. oameni. figuri geometrice.serici si multe alte galerii si chilii. in primul rand. si intre toate acestea. unele nici astazi descifrate. S-au facut si lucrari de restaurare.

Vestea descoperii ansamblului de biserici vechi de peste un mileniu a atras. chiar daca arheologii s-au grabit sa protejeze proaspata descoperire. Masurile au fost insuficiente. care nu au stiut sa pretuiasca aceasta comoara. Din suprafata de aproape trei hectare. multi turisti. Intemperiile au lucrat si ele la degradarea complexului. doar o treime a fost acoperita printr-o . la vremea aceea.

zeci de desene si inscriptii au disparut.constructie de beton armat. Anii de dupa Revolutie nu au adus vesti bune pentru . Lipsa fondurilor. Pentru restul suprafetei s-a facut un fel de sopron din lemn si stuf. fiind un material foarte moale. Peretii s-au exfoliat. acoperit cu carton asfaltat. cu aspect vag de catedrala si cu acoperisul in trepte. sa degradat rapid. dar poate si lipsa interesului din partea oficialitatilor comuniste pentru un monument crestin au contribuit la distrugerea treptata a bisericilor de la Basarabi. ridicata in anii '70. care nu a putut sta cu folos in calea ploilor. Creta.

nu se poate patrunde in spatiul sacru milenar de la Basarabi fara acordul Muzeului de Arheologie din Constanta. Aceasta era situatia la sfarsitul primaverii acestui an. . Dar cum astazi. a trebuit sa aman vizita pentru mai tarziu. cand am incercat sa vizitez complexul. in plina toamna dobrogeana. Iar cand am revenit. din fericire. Ploile au continuat sa roada peretii incarcati de istorie.aceasta minune a crestinatatii de pe teritoriul Romaniei. se produsese minunea din cel de-al doisprezecelea ceas.

Vechiul invelis de carton. structurata pe trei nivele. a fost inlocuit. . prin care se scurgeau apele ploilor si prin care treceau viscolele iernii. Dincolo de un gard oarecare se zareste o constructie stranie.Dealul sfant Nimic din aspectul exterior al complexului de la Basarabi nu-ti spune ca ar fi vorba de o "minune". cu pereti si acoperisuri din fibra de sticla. Remarc repede: acoperisul care asta vara lipsea acum exista. ce pare sa tasneasca direct din dealurile de creta acoperite cu vegetatie rara.

ca sa intelegi ca ansamblul de la Basarabi este cu adevarat o minune. cel mai important.Mai trebuie inlocuiti cativa stalpi de lemn. al carei pret nu se poate tocmi. . operatiune ce necesita milioane de euro. Dar e de-ajuns sa vezi doar cateva dintre incaperile ce le-au folosit drept biserici primilor crestini din Dobrogea. subreziti de vreme si. trebuie sa se gaseasca bani pentru conservarea incintei rupestre.

Ghidul ne conduce in cea mai mare biserica. sapate in relief. cruci malteze. Intr-un colt al . E suficient luminata pentru a zari.5 m. sapat pe unul dintre cei trei stalpi ai pronaosului. Tavanul naosului se sprijina pe alte cinci coloane. iar alaturi de porumbel. Pe celelalte fete ale stalpului. un porumbel urias. numita de cercetatori "B4". iar intrarea in altar se face prin trei arcade frumos ornamentate cu vopsea rosie. siluete umane. alte cruci malteze uriase. inscriptii in rune misterioase. Dimensiunile sale sunt de 7 x 3. pastrata pana astazi. chiar de la intrare. dragoni impletiti.

dar si alte incaperi alaturate si galerii prin care incaperile comunica unele cu altele: un adevarat labirint. Lumina slaba. Are o imbracaminte larga. Exista si un cavou. probabil in atitudine de ruga. aflata deasupra. da . pe care se vede desenata o cruce. iar in tavanul naosului se zareste o deschizatura prin care se comunica cu o alta biserica. in care se intra din naos. iar in jurul sau sunt multime de alte cruci si de rune. alb-galbuie. naos si altar.naosului e desenata o figura umana cu bratele larg deschise. Iar deasupra aceleia se afla inca o biserica! Fiecare bisericuta are pronaos.

creta alterneaza cu cimentul folosit la consolidare. intr-o alta un mormant. de mormant. cruci si inscriptii runice. intr-o incapere laterala se vad banci sapate in creta. iar peretii au aspectul unui mozaic. pe peretele din dreapta intrarii altarului o pasare. Un univers intreg. Pe un perete al incaperii centrale se zareste un cap de taur.. In incaperi e o tacere absoluta. Bisericuta de deasupra este mai mica. "Ideea a fost proasta". "deoarece cimentul atrage umiditatea si grabeste deteriorarea cretei".un contur cald desenelor. explica ghidul. Din loc in loc. ce reuneste viata cu moartea ..

in Bulgaria si in Basarabia. unde lumina se dilueaza si zgomotul se stinge.si somnul cu rugaciunea. un labirint in care sufletul se curata si mintea se limpezeste. Primii crestini Bisericile de la Basarabi sunt unicat prin dimensiuni si complexitate. dar nu sunt singulare: asemenea asezari exista si in alte locuri apropiate de noi. Se crede ca modelul acestor manastiri rupestre ar fi fost adus din .

Tanar. foarte preocupat de complexul de la Basarabi. Ne primeste in biserica Sf. inteligent. vorbeste repede. de curand. unde exista cu sutele. cu caldura si har. Dar cine si cand a sapat chiliile de la Basarabi? Cat timp au fost locuite si de catre cine? De ce apar simboluri atat de diverse? Am solicitat cateva raspunsuri de la parintele Ionut Holubeanu.Cappadocia. cadru didactic la Facultatea de Teologie a Universitatii Ovidius din Constanta. o comunicare stiintifica. despre ale carui reprezentari sustinuse. foarte bine documentat. Spiridon din .

"Complexul de la Basarabi a fost datat in secolele 9-10 dupa Hristos. pe baza ceramicii gasite acolo. care contin si ani. este posibil sa fi existat o prima etapa de locuire mult mai devreme. iluminata sarbatoreste pentru a celebra o cununie religioasa.Constanta. Totusi. care apartine evului mediu timpuriu. si pe baza arhitecturii bisericilor. pe baza inscriptiilor de pe pereti. in .

Mai avem un caz asemanator la Dumbraveni. exact ca cel de la Basarabi. la fel ca .secolele 4-6. Acolo s-a descoperit un ansamblu monahal rupestru. E vorba de o biserica in forma unei corabii. iar un indiciu in acest sens ar fi una dintre bisericute. unde exista doua bisericute. care are o arhitectura specifica lumii crestine primare. datate initial in secolele 9-10. dar argumentul arhitecturii este puternic. cu absida si contraabsida (absida este peretele incovoiat al altarului). cioplit in stanca. Si acolo. Este doar o ipoteza. una dintre bisericute are arhitectura specifica secolelor 4-6.

la Basarabi. in care s-a gasit o moneda din secolul al 4-lea. si cu toate acestea a fost datata mai tarziu. Aceeasi este situatia si la Basarabi. Apoi s-a descoperit un mormant." .Mai existau in zona astfel de manastiri rupestre? . doar ca aici nu s-au gasit dovezi suplimentare. iar cel care le datase initial a fost obligat sa admita ca a existat o prima etapa de locuire mai veche cu cateva secole si a coborat datarea acelei bisericute in secolul 4.

din secolele 4-6.atat in Dobrogea romaneasca. Si bulgarii au gasit vestigii monahale rupestre. acestea sunt etapele in care viata monahala a . exista o intreaga arie monahala. dar si in Cadrilater. De fapt. dar unele dintre ele sunt mai timpurii..Basarabi nu este un caz unic. unele sunt din secolele 9-10. refolosite apoi in secolele 9-10 si pana in secolul 11. In sudul Dobrogei . la fel ca la Basarabi.

si ea dispare brusc. in secolul 6 si inceputul secolului 7. si reapare dupa crestinarea bulgarilor.Cele mai interesante reprezentari de la Basarabi sunt cele umane.fost infloritoare in aceasta zona. Sfantul fara nume . cand conditiile erau din nou prielnice vietii crestine. cand au venit si multi misionari bizantini si au dat probabil si ei un impuls pentru revigorarea vietii monahale din zona. Multe dintre figuri . Pana au venit slavo-avarii. care au inabusit-o.

unele au chiar o aura in jurul capului. uneori tinand o cruce intr-una din maini. Semn distinctiv este aura specifica sfintilor si . Cine sunt aceste personaje? .sunt in pozitie de rugaciune. cu mainile ridicate. cu bratele ridicate.In cea mai mare dintre bisericutele din grupul celor notate cu B este reprezentat un sfant in pozitie de rugaciune.

Este evident vorba de un sfant. care n-a fost descifrat. dar pe care nu il putem identifica deocamdata. In schimb. Chipul sfantului e distrus. o tunica. o alta reprezentare. din care rezulta ca este vorba de Sfantul Teodor.vesmintele bisericesti. dar atributele principale sunt clare: un vesmant lung. iar in mana stanga un scut ca o litera "O" alungita. deoarece de o parte si de alta a figurii se afla o inscriptie in limba greaca. in mana dreapta o sulita. Pornind . din aceeasi bisericuta. nu se mai vede. a fost identificata. probabil de blana. Reprezentarea este insotita de un text in caractere runice.

iar ca vesmant o tunica lunga cu dungulite. Acest lucru ma face sa cred despre crestinii de la Basarabi ca au avut niste modele. in cea stanga un scut.de la aceasta imagine. o reprezentare a sfantului Teodor. are in mana dreapta o sulita. Reprezentarea de la Basarabi seamana izbitor de mult cu cea din manuscris. o evanghelie din secolul al 12-lea. ca si cel de la Basarabi. fie . cu exact aceleasi elemente: sfantul e reprezentat pedestru. am cautat sa gasesc reprezentari apropiate in iconografia traditionala bizantina din aceeasi epoca si am gasit intr-un manuscris.

Intr-o alta bisericuta mai exista o reprezentare interesanta.Nu sunt foarte numeroase. Pe langa Sfantul Teodor.icoanele vremii. incat interpretarea ei a ridicat probleme. a nasterii Mantuitorului.Sunt numeroase aceste reprezentari de sfinti in bisericile de la Basarabi? . . foarte frumoasa. dar este atat de schematic reprezentata. in aceeasi bisericuta mai sunt doi sfinti. fie reprezentarile de sfinti de pe manuscrisele din epoca. .

din care coboara trei raze catre pruncul din iesle. am gasit o icoana de la Muntele Sinai. mai sus este o iesle in care se afla un copil in fasa si deasupra o stea. Cautand modele posibile. Si in acest caz. o cladire cu o cruce deasupra. de la sfarsitul . interpretata ca fiind Betleemul. eu consider ca este o reproducere dupa o icoana a vremii.Este figurat un drum curbat.

despre care eu personal cred ca este un arhanghel. nici magii care se inchina. Mai exista intr-una din bisericute un sfant. asa ca in icoanele din vremea noastra. De ce cred ca este un . Nu apare Maica Domnului. asa cum sau priceput.secolului 12 si inceputul secolului 13. care contine exact aceleasi elemente de baza ca in reprezentarea de la Basarabi. adica ieslea. dar literatura de specialitate l-a descris drept "barbat cu nimb". pruncul culcat si steaua cu razele. Si asta m-a facut sa cred ca au avut modele pe care au incercat sa le reproduca schematic. Are o aura clara si frumoasa.

exista un complex monahal unde s-au descoperit multe reprezentari de tip graffiti asemanatoare cu cele de la Basarabi.Exista astfel de icoane rudimentare si in alte parti? .In Bulgaria. ridicati.arhanghel? Deoarece are umerii foarte proeminenti. . la fel ca in reprezentarile de arhangheli. la Ravna. Acolo apare figura Sfantului Vasile. . la fel de rudimentar incizata. dincolo de limita de sud a Cadrilaterului.

Oamenii simteau nevoia sa aiba astfel de icoane langa ei. extrem de rudimentara.De ce sunt atat de schematice aceste icoane? .Aceste reprezentari exprima saracia crestinilor din acele vremuri. pe care mai tarziu cineva a scrijelit figura Sfantului Gheorghe. De pilda.. dar a obtinut astfel un fel de iconita. sa se simta mai protejati. la Capidava s-a gasit un ciob de ceramica dintrun vas romano-bizantin spart. Pelerini la altarele albe .

oameni. sau doar simple linii subtiri. unele mai noi. cruci. cai.Ce poate fi mai straniu decat un perete de biserica. altele mai vechi. in toate directiile. peste altele mai putin adanci. serpi. mai mari. cu figuri si semne care se intretaie si se suprapun. vechi de mai mult de o mie de ani. cizme. unele mai adanci. pasari. in diagonala si pe orizontala. alfabete cunoscute si necunoscute? Un mozaic ametitor ce se intinde pe cei mai multi pereti ai labirintului. mai mici. barci. naive sau pline de arta. in relief. scrijelit peste tot in sus si-n jos. al carui sens ii scapa celui ce ar incerca sa afle .

De fapt.. care sunt foarte putine. Si totusi. specialistii au reusit sa inteleaga ce s-a petrecut in acele grote. Aceeasi ar putea fi situatia si la Basarabi. pe langa icoanele cu sfinti. exista un numar foarte mare de simboluri.. Cercetatorii bulgari care au studiat complexul monahal de la Ravna au lansat ideea ca unele dintre reprezentari au fost facute de pelerinii care au trecut pe acolo. cizma pare simbolul cel mai misterios. Dintre toate.care este rostul acestei babilonii. .

De ce apar atat de multe cizme.E greu sa interpretezi un simbol din acea epoca. iar cercetatorii nu au ajuns la un acord. ce anume simbolizeaza incaltamintea desenata pe peretii bisericilor de la Basarabi? .. Exista mai multe ipoteze. Dar cea mai plauzibila .

chiar in altarul uneia .dintre ele spune ca acesta este un mod de a marca locul sfant pe care pelerinii l-au vizitat. Si atunci incaltarea a ramas un simbol al locului sfant. opinci . dupa modelul Sinaiului. . Acolo.Apare arcul cu sageata. Dumnezeu i-a spus lui Moise: "Descalta-te. pentru a marca faptul ca a trecut pe acolo. Apar cizme.Ce alte simboluri sunt frecvente? . sandale. fiecare pelerin desena semnul sau distinctiv.la Ravna apare sandaua -. ca acesta este loc sfant".

In simbolistica crestina acesta semnifica alungarea lui Adam din Rai. interpretarea lor ridica mari probleme si nu am ajuns inca in faza in care sa ne putem pronunta sigur asupra semnificatiei acestora. corabii . Simbolurile sunt foarte numeroase. iepuri. probabil pecenegii. sunt multi cai. Putem . Exista chiar un chip cu trasaturi mongoloide.dintre bisericutele de la Basarabi. dragoni.s-a spus chiar despre o corabie ca seamana cu o corabie de vikingi. Apoi sunt reprezentati porumbei. iar acest lucru este legat de prezenta unei populatii nomade in zona. Mai apar caii.

. complexul de la Basarabi oglindea mozaicul etnic al regiunii. la vremea respectiva. deci secolelor 10-11. Ce putem spune este ca. S-au descoperit si schelete ale unor nordici. Unii spun ca au fost si populatii nordice.insa presupune ca apartineau pelerinilor de diverse neamuri care ajungeau in zona.De ce neam erau cei ce au locuit si cei ce au trecut pe la Basarabi? . Cele mai multe apartin epocii evului mediu timpuriu.Este greu de stiut. probabil erau .

exista doua incaperi folosite probabil . pe malul vestic al Marii Negre. caci pe aici. De ce spun asta? Pentru ca unele dintre locuintele de la Basarabi au fost refolosite mai tarziu drept cavouri. De pilda. adica de la vikingi la bizantini. trecea drumul cunoscut "de la varegi la greci". E posibil ca unii vikingi sa fi murit in zona sau chiar sa fi ramas sa vietuiasca la Basarabi.vikingi. dar mai probabil este ca au venit aici dupa abandonarea complexului.

caci au fost identificate . Altii spun ca au fost si slavo-bulgari. Insa mai tarziu. pecenegi. Altii spun ca au fost si populatii nomade.drept chilii de unii monahi. iar intrarea a fost zidita cu calupuri de creta. in care au fost gasite oseminte umane. scaunele sapate in creta. pentru ca au vatra. iar incaperea avea o usa de lemn prinsa in peretele de creta cu carlige de fier. chiar si de femei. La fel s-a intamplat si cu unele galerii. acolo au fost asezate trupurile unor oameni. semn ca aceste galerii au capatat destinatie funerara numai dupa ce complexul monahal nu a mai fost locuit.

Peretii bisericilor rupestre de la Basarabi au. pentru ca inscriptiile acestea in limba greaca au greseli de ortografie si e clar ca au fost scrise de cineva care nu stapanea foarte bine alfabetul grecesc.inscriptii in limba slavona. "Doamne ajuta pe robul tau" . protoromani. cea mai sigura ipoteza este ca Basarabi fost un loc de pelerinaj pentru crestinii din regiune. . deci stramosii nostri. Deci. Altii spun ca au fost si bizantini. Iar altii spun ca au fost si autohtoni. caci avem si inscriptii in greaca.

pun lumanari pentru pacatele mele. prima data. Luna mai. si extrem de multe inscriptii. preotul. Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. Dimian. Aian (sau Dimian). omule. cu caractere chirilice: "Eu. tot in slavona: "In numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant s-a inchinat nedestoinicul rob Simion. merg pe drum (in sensul de "calatoresc")." Si o alta. este vorba .Iata una dintre inscriptiile de la Basarabi. scrisa in limba slavona.pe langa desene. in luna august in 31." Deci. Le-a descifrat cineva? . in aceasta biserica. in biserica. Amin.

In ce limba si cu ce alfabet sunt scrise? .Pe langa alfabetele cunoscute . de data aceasta in limba greaca.de oameni care veneau. grec exista si multe inscriptii inca nedescifrate. O alta inscriptie. spune: "Doamne ajuta pe robul tau Iosif preotul".chirilic. se inchinau si isi marcau trecerea pe acolo. .

folosita in aceasta zona intr-o anumita etapa istorica. dupa care alfabetul a fost uitat. dar cu precizarea de rune protobulgare sau rune nordice. La Basarabi apare un alfabet considerat de unii original. originala..Da. dar e vorba de alfabete diferite. care amesteca rune nordice cu rune protobulgare. nu a mai fost folosit. doar ca sunt incadrate ca aspect in categoria "rune". Deci. Cateva . este vorba de alfabetul numit "runic" ce a fost folosit de scandinavi si de protobulgari. sunt numite alfabete runice. Poate fi o scriere locala.

Pentru aceste inscriptii runice inca nu s-au dat solutii sigure de descifrare. Iar ca semn al . Dar la intrarea in biserica se face zarva. dar acolo peretii sunt de stanca si cu greu puteau fi scrijeliti. vor lasa acatiste . poate pelerini moderni. dar nu pe pereti. * Discutia cu parintele Holubeanu este din ce in ce mai animata. se vor inchina la icoane si vor lua parte la Sfanta Liturghie.caractere runice apar si la Dumbraveni.tot un fel de inscriptii. se apropie alaiul multicolor de nuntasi. Vor veni credinciosii. Maine e duminica. ci pe hartie -.

pe drumeagul de la poalele dealului de creta se intrevad in praf urme de sandale si de opinci. strangand la piept un ciob. aceasta zi parca nici nu a trecut. in loc de o inscriptie pe un perete. La Basarabi. vor lasa. ce urca incet cararea. o iconita cu un sfant grabnic-ajutator. Daca privesti cu ochiul limpede.trecerii lor pe acolo. Fotografii de Marian Coman . puterea unei rugaciuni. pasii pelerinilor de mai ieri. O mie de ani inseamna o zi in fata lui Dumnezeu.

Lucretia Rambetea face 18 km pe zi. de dimineata si pana seara.• Aurora Petan • • ========================== Femeia din gradina dacilor De 12 ani. ca sa ajunga la Cetatile din Muntii Orastiei. ea . Ingenuncheata.

Zambeste. Statea chircita pe Soarele de Andezit. rascaind cu atentie piatra altarului dacic..curata buruienile de pe pietrele albe si de pe istoria dacilor. Numele si . Nu pare a fi dintre indivizii care de la o vreme aprind lumanari.. Cat pe ce sa ma iau de ea. Mai fac doi pasi si ii vad chipul: o femeie la vreo 50 de ani. revoltata de gesturile sale ciudate si agresive. Nici dintre cei care isi sapa numele in piatra. practicand ritualuri pagane la altarele dacice din Muntii Orastiei. cu ochii negri si un obraz ars de soare.

Sfarsitul verii a umplut cu flori incinta sacra. Femeia din fata mea e de-a locului. dar cu raspunderi mari: o cheama Lucretia Rambetea si e ste ingrijitoarea Cetatii. o femeie modesta. Zana cea buna a sanctuarului dacic.anul nefericitei lor vizite in cetatea dacica de la Sarmisegetuza. Lucretia trudeste . care straluceste de curatenie.

sa biruie toate ierburile care au crescut intre pietrele altarului dacic. nu trebuie lasate sa creasca pe monumente asa de valoroase. Fie cat de frumoase. e atata frunza de fag. Uneori. Noaptea. iar femeia o ia de la capat a doua zi. baga radacini peste tot. Lucretia aduna jirul si frunzele din incinta sacra cu patura si le duce in padure.de dimineata. padurile de fagi au inceput sa-si schimbe culoarea si sa-si scuture frunzele. Si de-acuma incep sa cada si frunzele. vantul scutura iar fagii. n-au ce sa cauten sanctuarele dacice. Ierburile astea salbatice strica piatra. ca ingroapa cetatea sub ea. .

Lucretia curata chiar istoria dacilor. Strange si gunoaiele turistilor. si se intoarce acasa seara. de luni pana vineri. strabate pe jos 18 kilometri de acasa pana la Sarmisegetuza si inapoi. De 12 ani. care nu "nimeresc" cosurile special amplasate acolo. iar dupa doua-trei zile o ia de la capat.Atunci vine cu grebla. noaptea viseaza cetatea ingropata-n gunoaie. Lucretia se scoala la ora patru dimineata. De fapt. iar daca sambata nu se duce. in fiecare zi. iar duminica fuge repede sa vada daca e curat. face curat. ca sa curete cetatea. .

de ilustrate si de pliante despre Cetatile Dacice.Daci. un teanc de carti. dintr-o sacosa de plastic. zi de zi. icoane si lumanari Ma asez langa ea pe marginea Soarelui de Andezit. prin . Femeia se opreste din plivit. isi sterge fruntea de sudoare si scoate repede. Le poarta cu ea pentru turisti.

din satul ei. curata buruienile. la soare. apoi pe Valea Alba. se ocupa de lucrurile mai grele. Apoi s-a angajat ea.padure. Dupa 31 de ani de . caci barbatul i s-a pensionat. Bilete la intrare nu poate vinde. Le intinde pe iarba. sus in cetate. cu salariu minim pe economie. Gradistea de Munte. Cumpar sase ilustrate. Nu exista nici un chiosc. Lucretia e angajata a Muzeului din Deva. ca nu exista o intrare amenajata si cetatea nu e ingradita. Barbatul ei a lucrat si el 18 ani in cetate: cosea iarba din incinta sacra. nici un punct de vanzare. dar la pliante si carti are "norma" si se straduieste sa le vanda.

de calcar. "doamne feri". are o pensie de 220 lei. I-e drag de ce face. N-ar lasa. acum 18 ani. mai culege cate o pietricica din iarba si o arunca din drum. Inainte sa vina ei ca ingrijitori. Vorbeste cu voiosie.munca. se apleaca. Pentru odihna turistilor. cand a venit prima data la lucru in cetate. A facut-o barbatul ei. doua saptamani a taiat barbatul ei la rachiti si tufe de soc. Se . Rachitile erau uite-asa de mari (imi arata pana la brau). cetatea era napadita de buruieni. sanctuarele singure. In drum spre masa de sub brad. Ne indreptam spre masa de lemn de langa templul mare.

Lucretia se trage mai catre padure. Mai vin si din aia de se inchina la pietre si aprind lumanari. Cand vin. ca lumea ii plina de suferinte si incercari. si numai dupa ce pleaca. se-apuca rabdatoare sa . Cine stie ce necazuri or fi avand.simte de parca i le-ar fi dat in grija chiar Dumnezeu. da ea se face ca nu ii vede. Mai ales cand ii vede pe vizitatori incremeniti de uimire. ori poate vreo boala de minte. simte ca are si ea un pic de merit in bucuria lor.

racaie ceara scursa si strange lumanarile. Unii lasa si iconite printre pietre, cu Maica Domnului sau cu Iisus Hristos, dar pe alea le lasa acolo, sa fie sanctuarele in paza Celui de Sus. Cand ploua, Lucretia are grija sa dreneze apele ca sa nu balteasca. Iar cand vantul smulge crengi si le azvarle pe sanctuare, Lucretia le strange repede, sa nu putrezeasca peste pietre. Are grija si de izvorul dacilor, care curge chiar in cetate. Iarna, daca e zapada mare, urca in munte cu calul, desi turistii sunt mai rari. Dar vara vine lume, parca din ce in ce mai multa de la un timp. "Doar suntem nime',

fara istorie", spune cumva rusinata. Numai ieri a numarat 24 de masini. Cand au fost serbari in vale, la Costesti, au urcat la cetate vreo 200 de persoane. S-a bucurat ca de o victorie personala, dar cat a muncit dupa aceea ca sa curete dupa turisti... Din pacate, Lucretia se ocupa doar de incinta sacra. Restul cetatii este neingrijit. Cine sa se ocupe daca nu sunt bani? Arheologii sapa foarte putin, anul asta au stat doar doua saptamani, din care patru zile a plouat. Si anul trecut au stat tot numai doua saptamani. Pe vremuri, sapau si cate doua luni. Acum nu mai sunt fonduri.

Fetele Albe Abia acum arunc o privire atenta asupra luminisului ce adaposteste sanctuarele. Iarba e moale, de un verde linistitor. Intre pietrele dacilor sunt covoare gingase din mii de flori albe, galbene si liliachii. Nici o frunza uscata, nici o buruiana nu strica armonia desavarsita a privelistii: o poiana a zeilor, imbracata in zumzet continuu, de greieri si albine.

Plecam impreuna spre Fetele Albe, o asezare dacica foarte putin cunoscuta, care este in drumul spre casa al Lucretiei. Acelasi gest, al neincetatei griji pentru ca cetatea ei sa fie curata, il face si cand iesim dintre ziduri: o hartiuta cat de mica este cel mai mare dusman, o creanga ce blocheaza drumul turistilor este imediat inlaturata. Ochii ei vioi urmaresc fara

incetare perfectiunea... Gunoaiele nu pateaza doar piatra, ci si obrazul istoriei. Urcam dinspre Valea Alba spre Fetele Albe prin padure, pe o carare abrupta. Si cararea a facuto tot ea cu barbatul ei, de atatia ani de cand tot au venit la lucru in cetate. Acum este marcata pentru turisti. Fagetul crud, foarte tanar, se sfarseste brusc, in fata unei paduri de brad, aproape in intregime uscata. Inaintam printr-un peisaj halucinant, de brazi roscati-vinetii, printre crengile carora se filtreaza o lumina cu nuante de culoarea vinului vechi. Pe jos e pat de cetina de aceeasi culoare. "Sunt prea desi",

imi explica Lucretia. "S-au uscat ca n-au destula lumina. Mor fara soare. Numai la varf mai sunt verzi." Pasul ei ager si puternic ma lasa in urma. A facut de mii de ori acest drum. Nu se teme de ursi, nu a intalnit nici unul in viata ei. Doar o capra neagra i-a taiat intr-o zi poteca. Trecem de paraul Alboanei si ne apropiem de asezarea dacica de la Fetele Albe. "Alboana" vine de la Albu Ioana, o femeie care statea la o casa din munte si le aducea apa celor ce lucrau la cetate. De-asta i-au zis asa. Dar "Fetele Albe"? Nu stie. Asa a apucat, asa le zice de cand se stie.

La Fetele Albe a existat in vremea dacilor o intinsa asezare civila, randuita pe vreo 30 de terase facute de mana omului. Calcarul alb al cladirilor trebuie sa se fi vazut impresionant din vale. Asezarea a fost distrusa de romani, dar ruinele albe probabil au uimit multe secole pe cei ce treceau pe acolo. Asa s-o fi nascut numele acelui loc, poate chiar si numele paraului sa vina tot de aici. O intreb pe Lucretia cand s-au facut sapaturi la Fetele Albe. In 1951. Si inca putin in 1953. Arheologii au cercetat foarte putin. Si de atunci? De atunci totul e in paragina. Ajungem. Privelistea este obositoare.

Natura salbatica a facut parca tot posibilul sa ascunda vederii putinul care putea fi vazut. Rugi de mure, urzici, buruieni inalte, lastaris incalcit, fagi cu radacini strambe, covoare de muschi, toate au acoperit vestigiile dacice. Se ghicesc pietrele, sute, mii de pietre, aruncate de-a valma in toate partile, de parca un zeu suparat s-a aplecat din inalturile lui si le-a amestecat pe toate intre ele, ca nimeni sa nu mai stie vreodata care a fost rostul fiecareia: piatra de zid, piatra de cladire ori de templu, piatra dintr-o scara sau dintr-o fantana dacica. Se mai vad urmele unui sanctuar circular

napadit de brusturi. Au trecut mai mult de 50 de ani de cand salbaticia a pus stapanire pe acest loc. Fara truda Lucretiei, asa ar arata si cetatile... De altfel, locul e aproape de casa femeii, la doar zece minute, si Lucretiei i-ar placea sa se ocupe de Fetele Albe, "daca s-ar scoate un post". Dar muzeul nu are bani. Inca doi-trei ani, si nu o sa se mai vada mai nimic din asezarea aceasta a dacilor. Si, cine stie daca o sa se mai incumete vreodata cineva sa se ia la tranta cu furia ierbii.

Abia acum inteleg cat de mare e rodul muncii acestei femei, care zi de zi strabate padurile ca sa vina la Sarmisegetuza, sa pliveasca frunzulitele dintre pietrele altarelor dacice. Abia acum imi dau seama ce ar fi fost sanctuarele dacice fara aceasta femeie, care viseaza noaptea ca cetatea ei e ingropata-n gunoaie si fuge a doua zi, 18 kilometri distanta, ca sa o curete, pentru un salariu minim pe economie... Iar viata Lucretiei nu e deloc usoara. Sora ei a murit de tanara, iar ea i-a crescut pe toti cei patru copii orfani, plus inca un copil al ei. Are

toate necazurile omului sarman de la tara si poate inca altele in plus. Dar are o responsabilitate de care e mandra, si pentru nimic in lume nu va ingadui ca cetatea ei sa fie altfel decat o gradina ingrijita, chiar daca turistii nu vor sti niciodata al cui este meritul. La plecare, vrea sa-mi dea o sacosa de mere bune, de munte, si ma invita la ea acasa. Dar e tarziu si trebuie sa cobor in vale. Lucretia dispare ca o naluca printre copaci. Nici frunzele de sub talpile ei nu fosnesc, nici pamantul batatorit al cararii nu-i boncane sub toiag. Doar crengile aplecate ale copacilor se

dau usor la o parte din calea ei, ca intr-o plecaciune in fata unui stapan iubit. (Fotografiile autoarei)

Aurora Petan ======================

Muntii misterelor - Bucegii

Marele Sfinx din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean Cuprinsi intre Valea Prahovei, Valea Ialomitei, Depresiunea Brasovului si Subcarpatii Curburii, Bucegii nu sunt doar inima de piatra a Romaniei, ci si un minunat sanctuar: un munte sfant, de pe creasta caruia se vede toata tara, pana la Dunare, poate cea mai curata apa din

lume, si un zeu de piatra cu chip de dac, ce vegheaza neincetat asupra Romaniei. Taina Marelui Sfinx Chipul de om sapat in stanca priveste cu ochii larg deschisi peste tara dacilor. Are infatisare mandra, cu caciula moale pe crestet, cu varful indreptat inainte. Fata ii este potrivita, proportionata, buzele ferme si barbia hotarata. Marele Sfinx din Bucegi este simbolul Romaniei, asa cum turnul Eiffel este pecetea Frantei ori piramidele de la Gizeh emblema

Egiptului. Il asezam cu mandrie pe carti postale ilustrate si in ghidurile turistice pentru straini, dar am uitat de mult care e rostul lui, ce cauta acolo, in Bucegi, si de ce ne vegheaza tainic de atatea milenii. Sfinxul nostru are exa

ct aceeasi inaltime cu cea a sfinxului egiptean de la Gizeh. Oare e o coincidenta? Privirea sa

Si a constatat ca Sfinxul . mereu strainii. care a venit in Bucegi in 1968. despre al nostru specialistii romani se tem sa spuna asa ceva. cand vin pe aici si se minuneaza de frumusetea si vraja plaiurilor noastre. anume ca sa vada Sfinxul nostru.este indreptata spre locul in care echinoxurile se deseneaza pe cer. iar conturul cel mai clar il dobandeste la 21 noiembrie. cand apune soarele. Doar strainii. pe care il stia de pe o carte postala. au curajul sa gandeasca mai departe. Asa a fost cercetatorul peruan Daniel Ruzo. Daca sfinxul din Egipt stim ca a fost facut de mana omului.

trecand prin Grecia. Asia Mica si Liban. Iata deci originea sfinxului egiptean. pana pe malurile Nilului.. Controversatul istoric Nicolae Densusianu spunea ca egiptenii au plecat din Carpati. in opinia sa! Si chiar daca am admite ca Sfinxul nostru. impreuna cu Babele . inseamna ca natura si-a depasit . ducand cu ei zestrea spirituala pelasga.seamana cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat intr-o stanca de pe podisul Marcahuasi din Peru.stranii fapturi de piatra ce stau la taifas in apropierea Sfinxului .sunt doar opera naturii si nu creatia unor indepartati stramosi..

dandu-le infatisarea de azi. Babele. oare. niste altare ciclopice? Caci singura actiunea naturii pare sa nu le explice suficient forma. Babele .limitele si s-a intrecut pe sine. ori o mana de om a intervenit asupra lor. Sunt.o creatie a omului sau a naturii? Cum priveau dacii Sfinxul. acest Om de Piatra . Nu stim daca asa au fost dintotdeauna.

undeva. nu ca pe o simpla stanca erodata de ploi si vant. pe valea raului Teleajen.. era intrebata vointa zeilor ori se faceau initieri si sacrificii. Poate ca aici. cum facem noi astazi. mai mult ca in orice loc. Dar Sfinxul din Bucegi nu este singurul de la noi din tara..din varful muntilor? Cu siguranta. apoi un Sfinx al Bratocei. in Muntii Ciucas. Mai exista si un Sfinx banatean. Probabil ca la poalele lui se practicau ritualuri. nemurirea era la ea acasa. E un . Si mai spun unii ca numele de "Sfinx" nu este potrivit. "de la Toplet". pe un mal al raului Cerna. un altul in zona Carpatilor de Curbura.

nume carturaresc. nume ce nu are a face cu lumea noastra dacica. vesnic veghetor asupra noastra? Muntele cu nume de om "Un munte care se numeste Omul! Este oare muntele atat de mic sau fost-au omul atat de mare. din mitologia greaca si egipteana. de s-a numit muntele dupa dansul? Ce a . straveche. Oare cum numeau stramosii nostri acest chip impietrit. menit sa-i atraga pe turisti.

Profilul stancii deseneaza o imagine umana. . la asfintit de noiembrie. Unii spun ca o data pe an. care s-a batut in batalie? Fost-a el un pustnic. un nume abstract si tulburator. Un nume ciudat. legenda despre Muntele Omu. de care se cutremurau imparatiile?" Asa isi incepea Carmen Sylva.fost oare omul acela? Fost-a el un erou mare. una din stancile din apropierea varfului isi lasa umbra pe platou. regina indragostita de Bucegi. care traia in locuri salbatice? Fost-a el un hot mare al carui nume nimeni nu indraznea sa-l pronunte? Fost-a el un imparat. pentru cel mai inalt varf din Bucegi.

Ori ca pietrele enigmatice semanate parca de uriasi. asemenea celor din apusul Europei. sunt megaliti. un altar inchinat unui mare zeu. in vremea dacilor. Ca pe Varful Omu a existat. cunoscut la noi sub numele de Zamolxe. mai indrazneti. sunt altare ciclopice. Altii spun ca e mai mult de atat. pentru a . zeul timpului. Sau ca sunt coloanele cerului.care i-a dat numele "Omul". Unii numesc stanca cea mai inalta de pe Varful Omu "Tronul lui Zamolxe". poate lui Saturn. Iar altii. tocmai in varful varfului. zic ca nici macar nu e vorba in numele Omu de cuvantul pe care noi l-am luat din latina.

. iar cei Ligurici un Monte Omo a carui creasta depaseste altitudinea de 2600 m. erau lacasurile marilor preoti. care il desemna pe zeul primordial. Si nu putem jura ca este vorba de cuvantul latinesc pentru om. E adevarat. caci stim ca varfurile cele mai inalte nu erau ale oamenilor.desemna fiinta umana. de cand lumea. erau sacre. Acel Om care a dat numele celui mai inalt virf din Bucegi nu putea fi decat un zeu. ci erau consacrate zeilor umblatori prin nori. Alpii Dolomitici au si ei un varf Omo. ci de un cuvant mult mai vechi. un Monte Omu exista si in insula Sardinia.

chiar fiind cel mai inalt varf din Bucegi. El este chiar centrul intregului arc de culmi care alcatuiesc Bucegii. ci doar din anumite puncte: este. lasand la rasarit Sfinxul si Babele. de la poalele Varfului Omu. el nu poate fi vazut tot timpul de pe traseu. un munte ascuns. in el se intalnesc si se innoada toate crestele. Din acest centru. un munte tainic. . Si cu toate acestea.Despre Varful Omu (2507 m) se spune ca este centrul unei stele alcatuite din mai multi munti convergenti. izvoraste Ialomita. iar la apus Muntele Batrana si Muntele Doamnele. care curge prin Valea Obarsiei. intrun fel.

ce vantoase. ce zane prefacute in pietre salasluiau aici in vremuri de mult apuse? Se spune ca Bucegii sunt munti vrajiti care emana o energie puternica Cei incercati. Batrana si Doamnele: ce duhuri. care au urcat pe varful Omu de .Babele.

pe baza masuratorilor radiestezice. din inima Bucegilor. S-a afirmat. poti sa vezi aproape toata tara. Numai cerul e deasupra ta. daca te uiti in toate directiile. cu o energie foarte puternica. toata Transilvania. Tara Barsei. Unii sustin ca Omu e un munte vrajit. Esti pe acoperisul tarii dacilor. Buzaul. ca exista o poarta de intrare intr-o retea subterana aflata sub . se vad Bucurestiul. spun ca de aici. Carpatii Orientali. Se vede pana si Dunarea. in maruntaiele caruia sunt stranse comori.nenumarate ori si au scrutat zarile in diminetile limpezi.

Aceasta poarta ar fi undeva pe Valea Obarsiei Ialomitei." ca "muntele Om este traversat de o grota imensa. care este una dintre cele mai mari din lume. in sensul ca nu i s-a dat de capat.Omu. Nume vrajite La fel de magice ca si locurile sunt numele . in "Dacia Hiperboreana. intr-un loc dominat de o stanca numita "Biserica Trasnita". Vasile Lovinescu sustine si el. fiind explorata doar pe vreo 20 de kilometri".

strunga toate sunt cuvinte stravechi. desi ea inca salasluieste in vorbirea noastra de zi cu zi. venite mai tarziu. unele socotite dacice. braul sau brana. Putine influente straine. altele cu origine necunoscuta. cuvintele au taria si mireasma unor vremuri in care oamenii vorbeau cu zeii si erau una cu natura. plaiul. curmatura. Cele mai multe sunt franturi dintr-o limba straveche. au putut patrunde aici.Piscul. pe care am uitat-o. la numele proprii ale fiecarui coltisor din Bucegi. muchia. De la nume de forme de relief marunte.acestora. deci probabil tot din vremea dacilor sau chiar mai .

cum ne marturiseste Valea Cerbului. ce astazi nu mai exista in vorbirea noastra cea chinuita de neologisme ale noului . La fel si tapul. Vanturisul si Vantoasele. animale cu nume dacic. Gavane. care a dat numele Coltii Tapului. Spintecaturi. salasluiau odinioara pe Creasta cu Zimbri sau in Valcelul cu Zimbri. dar de buna seama tapul salbatic. Zanoage. Valea si Poiana Tapului. Zimbrii. cel negru si iute de picior. Clabucete. Galme. Bucegii erau cutreierati si de cerbi. denumit tot cu un cuvant dacic. Candva. Bolboci. Zgarbura.demult. atatea cuvinte milenare incarcate de poveste. Clai.

ca sa nu mai vorbim de Bugeacul istoric din Basarabia. O alta lume. Localitati cu numele Bugeac sau Buceag exista in judetele Constanta.. ori covorul de muschi verde si moale. lipsit de paduri...mileniu. precum inflatie.. motiuni de cenzura. un alt taram. dar acelasi suflet legat de pamantul romanesc. Ialomita si Teleorman. sau chiar pamantul pustiu. piata de capital. incalzire globala. doar cu buruieni si ierbarie. pensii private. Chiar numele Bucegilor se lasa greu de descifrat: ce este un buceag? Lingvistii spun ca huceagul sau buceagul este un paduris des si jos. .

tot asa cum si Buceci. Cat despre originea numelui. Bucur. Iar Bucur. Ca locurile acestea erau vrajite. isi are numele derivat de la Buc. se deriva de la Buc cu acelasi sufix ca in Maneciu sau Moeciu. unul din bratele stelei de munti ce se intalnesc in varful Omu. numite si buceag. stim. au dat numele Bucegilor. Bugeci. Lingvistul Sextil Puscariu sustine chiar ca Bucsoiul. este un nume autentic dacic. ne-o arata si . Poate ca tufele joase de jepi.teritoriu apartinand regatului dacic al lui Burebista. in zadar o cautam in limbile vecine: este la fel de vechi precum numele Carpatilor.

doua astfel de tezaure chiar au fost descoperite in vremea regelui Carol. Iar povestile locului spun ca nu departe. Ce stiau batranii locului de i-au spus acelei vai "a comorilor"? Daniel Ruzo spunea ca. in Sinaia. care are rolul de pazitor al unei comori ascunse intr-o Pestera a Tezaurului.alte nume. precum si de capul unui caine. . Iar aceasta pestera. mai adauga cercetatorul. ci e inconjurat de alte chipuri umane. din rase diferite. Sfinxul nu reprezinta doar un singur chip. ascunse la ananghie de preoti si regi. de fapt. Valea Comorilor ne povesteste de uriasele tezaure dacice.

incrustate cu nestemate. Ce fel de tezaur ar putea fi ascuns in maruntaiele muntelui? Unul omenesc. sau unul divin. alcatuit din cupe scumpe de aur si argint. cu mult deasupra prezentului? Si atatea alte nume de poveste.trebuie sa fie undeva in apropierea Sfinxului. care strange laolalta cunoasterea si intelepciunea unui trecut ce poate a fost.. acest magnific monument al Omului. Dar Podul cu . Dar poiana Sfarsitul Lumii? Poate e vorba de o lume ce incepe in ochiul Sfinxului si se sfarseste in norii de sub talpile zeilor daci.. in privinta spiritualitatii.

incremenit in piatra.Florile sau Piatra Arsa? Dar Varful cu Dor? Ce dor atat de fierbinte a dat numele unei vai. unui izvor si unui varf printr-o numire atat de stravechi inmiresmata? Caci nu este Varful Dorului. . un dor vesnic. zice Nicolae Densusianu. stand pe un varf. un altar ciclopic. asa cum e Valea cu Brazi ori Dealul cu Melci. Iata dorul. Un dor mai tare decat moartea. unde pietre ciudate formeaza. poate dorul de vremurile cand zeii umblau cu talpile goale pe pajistile Bucegilor. ci e Varful cu Dor. uitat. Poate sufletul strabunilor care geme.

tatarii (Cheile Tatarului) si chiar tiganii.Au venit apoi valurile tarzii de neamuri straine. dar samburele dacic a ramas. Pana si "stanca" si "stana". au obarsie necunoscuta: de buna seama sunt cuvinte stravechi. Un urias sanctuar stravechi . vorbe atat de insemnate. si pastrate in limba noastra pana astazi. care si-au lasat numele in Bucegi: turcii (Mecetul Turcesc). rostite pe aceste meleaguri cu mult inainte ca romanii sa ajunga cu armatele lor la Dunare.

cu complexul ei de sanctuare minunate. preotii alungati . A fost cucerita Sarmizegetusa. Stalpii templelor au fost facuti bucati.Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita. ce au fost facute de romani una cu pamantul. Armatele imparatilor romani Domitian si Traian nu au ajuns in locurile sacre ale dacilor.

Tot in apropiere se afla si o pestera sacra. cand hoardele de turisti ii rapesc linistea. ingroapa in gunoaie aceste monumente si le manjesc cu spray-uri colorate. Scriitorii greci din vechime spun ca dacii aveau un munte sfant. pe care il numeau Kogaionon. cuvant care insemna chiar acest lucru "Cel Sfant". iar pe langa acesta curgea apa lor sfanta. Dar Muntele Sfant al dacilor nu a fost niciodata profanat. preotii daci care tineau . Poate pana astazi. care se numea la fel. in care s-a retras Zamolxe si. dupa el. incinta sacra a fost vandalizata.ori ucisi.

cumpana vremilor. Unii au spus ca Godeanul este muntele sfant. ci mai multi munti. altii au ales Ceahlaul. cel indeaproape veghetor asupra Sarmizegetusei. ca ar putea adaposti muntele sfant. unii Muntele Gaina ori varful Gugu. unii sustin ca Kogaionon nu a fost unul singur. din Muntii Tarcului. ori Gradistea. Altii au vazut in Retezat acest munte sfant. cu indreptatire. Multi si-au batut capul sa afle unde se afla acest munte. Si despre Bucegi s-a spus. Ba mai mult. Si nu doar . iar Varful Omu pare sa fie cel mai de crezut pentru aceasta demnitate. iar apa sfanta ar fi ori Streiul.

pe care unii o numesc Pestera lui Decebal.. Si nu doar pentru ca se numeste Omu. care curge pe langa Sfinx..loc curat de rugaciune. Ci pentru ca intreaga zona pare sa fie un urias sanctuar preistoric. atat in trecut cat si astazi. Si nu doar pentru ca de la poalele lui izvoraste Ialomita. socotite de unii altare megalitice. locuita in trecut de preoti . cu un parcurs initiatic ce incepe de la Pestera Ialomitei. Babe si naucitoarea pestera cu acelasi nume .pentru ca este cel mai inalt din Bucegi si de pe fruntea lui se poate vedea braul Dunarii. Si nu doar pentru ca este presarat cu stanci ciudate.

ci in creierii muntilor. in mainile dusmanului. apoi se indreapta spre obarsia Ialomitei. in nori. pana pe varful Omu. Acesta este Muntele Sfant. . pe varfurile cele mai inaccesibile. toata sfintenia si tot temeiul neamului lor. Ce aveau ei mai sfant nu se afla la Sarmizegetusa.daci. urca la platoul Babelor. aceasta este Pestera lui Zamolxe. aceasta este Apa Sfanta. unde era de prevazut ca romanii vor putea ajunge. iar astazi de calugari crestini. Nu puteau fi preotii daci atat de necugetati incat sa-si lase muntele sacru. unde se face inchinare Sfinxului si sfatuitoarelor lui.

Locul unde se intalnesc lumile Locuitorii din satele de munte ale Bucegilor. Uneori. Omu se cutremura din senin. Oamenii care ajung in aceste locuri cu sufletul curat se incarca de energie. dar si cercetatorii zonelor obscure ale existentei spun ca aici se petrec lucruri stranii. cand . cum a fost in 1993. Legendele spun ca Bucegii sunt strabatuti de nesfarsite tuneluri subterane. Unii chiar se vindeca. Aici se intalnesc lumile. Aici este polul energetic al intregii Romanii.

uneori si cate zece pe zi. ca si cum ceva s-ar prabusi. in zona Bucegilor s-au inregistrat mici zguduituri subterane zilnice. Se zice ca intre 1994 si 1998.00 noaptea. dar n-au putut explica de ce s-au petrecut la ore fixe. caci muntele e alcatuit din calcare si conglomerate..timp de o luna au fost sute de cutremure mici. produse fix la orele 20. Lucru ciudat. Alteori se aud bubuituri de sub pamant. Specialistii au afirmat ca e vorba de fracturi ale scoartei. . iar multi oameni din asezarile din apropiere sunt chinuiti de insomnii in timpul acestor fenomene.. care sunt roci stabile.00 si la 3.

Fenomene stranii se petrec si in aer. cu o activitate energetica masurabila. aflat aproape de Varful Omu. depasind pragul de latenta in 1986. e un adevarat Stalp al Cerului. Concluzia cercetarilor neconventionale a fost ca acolo se afla un fel de poarta de iesire din universul terestru. in aceste locuri: curcubee . are caracteristici speciale. care l-au numit Kogaionon.Cercetari efectuate inainte de 1989 pe mostre de roca au demonstrat ca Varful Ocolit (Bucura). Acest centru energetic ar fi fost cunoscut si dacilor. iar aceasta energie era din ce in ce mai puternica.

Bucegii sunt un loc aparte. lumini ciudate. Cate din acestea sunt reale si cate provin din imaginatia turistilor. caci multi le-au simtit energia extraordinara. uneori chiar saptamani intregi. fara sa fi plouat inainte. nu stim. in mod sigur.stralucitoare in plin soare. Ialomita aproape de obarsie . fulgere. scantei lungi de un metru in jurul Sfinxului si multe altele. Dar.

care dupa 400 de km se varsa in Dunare. dar real. Este vorba de zona numita "Sapte Izvoare". un fenomen straniu.In ce priveste Apa Sfanta. intalnit in Valea Ialomitei. numita in scrierile vechi Naparis si Helibakia. chiar si cercetarile stiintifice moderne par sa i se supuna. Poate ca Ialomita. a fost intr-adevar apa sfanta. pe Valea Ialomitei. unul din punctele strategice de pe fluviu. la Carsium. aflata pe versantul estic al Bucegilor. Sau poate este vorba de Apa Vie. intre Lacul Bolboci si .

Testele recente au aratat ca.Scropoasa. au venit si strainii si au facut cercetari.fata de 5. unde exista o sursa de apa misterioasa.poluarea cu azotati si azotiti e zero. Ce are special aceasta apa? Se pare ca este una dintre cele mai curate din lume! Studiile au continuat. limita minima acceptata . intr- . iar zona a fost inchisa. iar testele aratau ca toti indicatorii calitativi ai apei de la Sapte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume! De pilda: numarul de bacterii e zero . In anii 80. au fost reluate cercetarile. cercetata in laborator inca din 1927.

iar argintul impiedica dezvoltarea bacteriilor. fie izvoarele trec pe langa un zacamant de argint. fapt care o face sa-si recapete structura ordonata ideala (iar cercetarile magnetometrice au detectat puternice anomalii in zona). intr-adevar. Aceasta este "apa vie". Din punct de vedere chimic. S-au gasit si explicatii stiintifice pentru aceasta minune: fie apa aceasta trece printr-un camp magnetic. aceste izvoare sunt. care izvoraste dintr-o grota unde se afla un imens lac subteran. este vorba de o apa speciala.adevar. unele dintre cele mai curate surse naturale de apa plata din lume. .

nu . care a sapat in pietre forme curioase. Dar numai cei care ajung acolo cu gand curat stiu asta. povestile impatimitilor de munte sau cercetarile neconventionale. care erau si mari vindecatori. a croit pesteri si a limpezit izvoare pana la puritatea absoluta. Chiar daca ni se spune ca e vorba doar de capriciile naturii.cunoscuta de preotii daci. un lucru e sigur: Bucegii sunt un loc cu totul special. Oricat de greu sunt de crezut pentru unii legendele. oricat de banala si cenusie ar fi perspectiva asupra Bucegilor din birourile oficiale ale institutelor de cercetare.

le-au considerat sacre. devine sfant. Trebuie sa fii orb la suflet si intunecat la privire ca sa nu accepti ca Bucegii. Locuitorii din zona spun ca in Bucegi se petrec lucruri stranii .trebuie sa uitam ca un lucru. si chiar stramosii lor indepartati. Iar Sfinxul. preotii au vorbit cu zeii la poalele Sfinxului si s-au initiat band apa vie. Mii de ani. Babele si Omu nu sunt deloc banale: este de netagaduit ca dacii. daca generatii la rand e socotit sfant. oricat de banal.

datorita stramosilor nostri.daca nu au fost dintotdeauna. in mod sigur au devenit la un moment dat. sa intelegem si sa ocrotim ceea ce ni s-a dat. Si nu multe neamuri au parte de astfel de minunatii. asa cum avem noi: trebuie doar sa vedem. produse de atingerea zeilor. un mare si puternic sanctuar. Foto: Mediafax • Aurora Petan .

mama lui Constantin .• =================== Imparatii daci ai Romei Daci pe sarcofagul imparatesei Elena.

Imparatii romani de origine dacica sunt un subiect foarte putin cunoscut. le-au contestat originea. a Europei si chiar a intregii crestinatati . fara acesti daci ajunsi la carma Imperiului. dar si unii straini. in ciuda documentelor care ne garanteaza obarsia lor dacica. dar cu privire la originea lor dacica s-a pastrat tacere. Poate numele lor le sunt familiare multora. cei mai multi istorici romani. Enigme Istorice De-a lungul timpului. istoria Daciei. Totusi.

Istoria oficiala le contesta dacismul si astazi. din motive greu de inteles.ar fi fost alta. Regalian. Daca ar fi sa dam crezare manualelor. stranepotul lui Decebal Nu stim ce s-a intamplat cu dacii dupa cucerirea Daciei de catre romani. in . ei s-au romanizat rapid si fara cale de intoarcere.

Totusi. Dupa constitutia lui Caracalla din 212. prin care toti cetatenii imperiului nascuti liberi deveneau . iar numele de "dac" este purtat cu mandrie de mai multe personaje istorice.decursul a doar un secol si jumatate. ajunse pe cele mai inalte trepte ale ierarhiei militare sau politice a Imperiului roman. amintirea lui Decebal a ramas vie in secolele urmatoare.

Ceea ce insa nu se poate pune la indoiala este originea dacica a lui Regalian. orice dac devenit cetatean roman putea urca in ierarhiile vremii. Documentele epocii spun ca dacul cel ambitios a intrat in istorie in preajma anului 260 d. sau poate fi doar o genealogie imaginara. Poate fi intru totul adevarat. in vreme ce pe tronul Romei se afla Gallienus. . Si sustineau ca este un urmas al lui Decebal. dacul Regalian.Cr.cetateni romani cu drepturi depline. un stranepot al marelui rege martir. Regalian este cel dintai dac care a urcat in aceasta ierarhie. In anul 260.

Monedele emise de el si de sotia (sau mama) sa. Regalian este ucis intr-un complot de propriii sai partizani.general cu talent de strateg. s-au limitat la zona dunareana. el pune la cale o rebeliune. in urma careia este proclamat imparat de catre trupele sale. Nu mult dupa anul 260. aliati cu roxolanii. Sulpicia Dryantilla. din Pannonia si Moesia. . o femeie cu nume dacic. duce lupte impotriva sarmatilor. Conform surselor scrise. Dupa preluarea puterii. dar Gallienus vine de la Roma impotriva lui si il invinge. se afla in fruntea trupelor din zona Dunarii.

iar Aurelian nu a facut .abandonata sau eliberata? Figura lui Regalian este deosebit de importanta in istoria provinciei Dacia. deoarece coincide cu un moment-cheie: abandonarea provinciei de catre Gallienus. totusi.Dacia . izvoarele istorice si arheologice ne confirma faptul ca provi ncia Dacia a fost abandonata mai devreme. Desi Aurelian este considerat autorul retragerii trupelor si administratiei romane din Dacia. in vremea lui Gallienus.

.Scrierile vechi ne informeaza ca "Dacia a fost pierduta" in vremea adversarului lui Regalian. precum si baterea de monede. iar arheologia ne arata ca tot in vremea acestui imparat au incetat inscriptiile romane din Dacia. Acest moment coincide si cu o serie de atacuri dure ale carpilor (daci liberi) asupra provinciei.decat sa consemneze in acte un fapt deja consumat si pe care oficialitatile multa vreme nu au avut curajul sa-l recunoasca.

prin rebeliunea dacului Regalian si atacurile dacilor liberi. care pun retragerea romanilor doar pe seama atacurilor pricinuite de barbari si de goti (chiar daca izvoarele subliniaza ca este vorba de carpi. istoricii insista ca prin "carpi" trebuie sa intelegem "goti"). din contra. . Uzurparea puterii lui Gallienus in zona. ne poate sugera ca retragerea armatei si a administratiei romane din provincie nu reprezinta un abandon al Daciei ci.Maximinus Daia (Daza) Contextul acesta este rareori invocat de istoricii nostri.

In acest fel. numita "Dacia Aureliana" si mai apoi "Dacia Ripensis". romanii au fost. ca Dacia este greu de aparat. Ce s-ar fi intamplat daca Regalian nu l-ar fi uzurpat pe Gallienus sau daca dacii liberi nu ar fi venit in ajutorul fratilor lor din tinutul ocupat de romani? Poate ca Dacia ar fi continuat. ca justificare. Deci. alungati din provincie de catre daci si au sustinut apoi. Ulterior. din pricina atacurilor barbare. efectiv. . pentru cine stie cata vreme. pentru a pastra aparenta unei Dacii romane.o eliberare. Aurelian a creat in sudul Dunarii o alta Dacie. sa fie provincie romana.

si de neam obscur. Intrat ca soldat de rand in armata romana.Dacia a fost prima provincie a imperiului din care romanii au fost nevoiti sa se retraga. numita mai tarziu Dacia. Aureolus. a castigat simpatia imparatului Valerianus si a ajuns .. Istoricul bizantin Zonaras spune despre el: "Aureolus era din tara getica. fiind mai intai pastor. dac dintr-o familie de ciobani. ciobanul din Carpati Tot in vremea lui Gallienus a trait si Marcus Acilius Aureolus.. el insusi pastor in tinerete.".

Gallienus a pornit impotriva celui de-al doilea . dar Aureolus s-a aliat cu acesta impotriva imparatului de la Roma. Totul se petrecea in plina criza politica a imperiului. a fost trimis de imparat in anul 265 sa lupte impotriva unui uzurpator din Galia. mai toti provinciali. in anul 268. Dupa ce a castigat si increderea lui Gallienus (succesorul lui Valerian la tron). celebra criza a secolului al Iii-lea. Postumus. cand s-au succedat la tronul Romei o multime de imparati. A fost proclamat suveran la Mediolanum de catre armatele sale. mai adesea sprijiniti de armata.ingrijitor al cavaleriei.

care i-a cerut ajutor lui Postumus. Totusi. iar Aureolus a reusit sa-si pastreze titlul. ca si Regalian. Aureolus. cel care a murit in asediul de la Mediolanum a fost Gallienus. de propriii lui soldati. dar a fost tradat si ucis. tradand prietenia care ii lega. pana in vremea lui Aurelian. Acesta insa l-a refuzat. Imparatul Galeriu.dac autoproclamat imparat. "olteanul" care i-a razbunat pe daci Galerius Maximianus (292-311) i-a urmat la .

mama sa ar fi venit de undeva din Oltenia. ne mai da cateva informatii uluitoare despre acest dac ajuns imparat. dintr-o mama daca. Olt). din Dacia Malvensis. In primul rand.Se crede ca. a vrut sa supuna la obligatia platii . poate chiar din orasul Romula (astazi Resca. venita din nordul Dunarii. scriitorul crestin care ne confirma originea dacica a imparatului Galeriu. din Dacia Traiana.domnie lui Diocletian. jud. Romula. Lactantiu. dupa numele sau romanizat. al carui protejat a fost. Sa nascut intr-un sat din apropiere de Serdica (Sofia).

imparatul s-a .impozitelor Roma si intreaga Italie. care lea impus tribut dacilor. Inainte de a muri. In al doilea rand. a vrut sa schimbe numele Imperiului roman in Imperiul dacic. drept razbunare Arcul lui Galeriu din Salonic pentru umilirea dacilor de catre Traian.

atat in vremea lui Diocletian. Totusi. a dat primul edict de toleranta din istoria crestinilor. care a fost numit Romulianum. inainte de a muri. reeditat apoi de Constantin cel Mare. dupa numele mamei sale. Galeriu a ramas in istorie pentru persecutiile sale impotriva crestinilor. cat si dupa urcarea sa pe tron.retras in satul sau natal. dar unii dintre ei au presupus ca este vorba de soldati daci din . Specialistii inca nu s-au dumirit ce cauta acesti daci pe arcul lui Galeriu. Pe arcul sau de triumf de la Salonic apar figuri de daci cu steagul lor national in forma de sarpe cu cap de lup.

care au incercat sa apere astfel memoria dacilor.regiunea natala a imparatului. sa fi fost cenzurate sau distruse in vremea lui Galeriu sau a altor imparati de mai tarziu. Dacismul lui Galerius este incontestabil. Daia si Licinius Maximinus Daia (sau Daza) era nepotul . toate disparute astazi. Nu ar fi exclus ca seria lunga de documente ce relatau cucerirea Daciei. declarata deschis de imparat. la fel si adversitatea sa fata de romani si de numele de "roman".

. in timp ce Daia. si Constantin (si acesta de origine moeso-dacica) au fost numiti "fiii augustilor". nepotul imparatului. despre Licinius. dar chiar si dupa adoptie. la sud de Dunare. a tinut sa-si pastreze numele dacic. S-a nascut in Dacia Aureliana. Imparatul Galeriu i-a conferit lui Licinius titlul de "Augustus" in vestul imperiului. S-a nascut in anul 265 si a ajuns prieten foarte bun cu Galeriu. in anul 308. In schimb.imparatului Galeriu. A ajuns sa fie adoptat de unchiul sau. avand-o ca mama pe sora imparatului. izvoarele spun ca se tragea dintr-o familie de tarani daci din Moesia Superior.

s-a aliat cu Constantin. Licinius si-a impartit imperiul frateste cu Daia. Daia s-a aliat cu uzurpatorul . casatorindu-se cu sora lui vitrega. dar in 313. erau de origine dacica. toti cei patru suverani care formau tetrarhia (forma de conducere cu patru imparati. la Mediolanum (Milano). De cealalta parte. in 311. Constantin si Licinius se reunisera la Milano pentru un eveniment extrem de important: promulgarea edictului prin care religia crestina devenea egala in drepturi cu celelalte religii ale imperiului. doi de rang superior si doi de rang mai mic).In felul acesta. Dupa moartea lui Galeriu.

Conflictul dintre Licinius si Daia era previzibil. Licinius si Constantin au intrat .Maxentiu. cumnatul lui Licinius. Dar tradarea a fost platita. Locul sau a fost luat de Constantin. Daia a Degetul lui Constantin fost infrant si. spun unele surse. a preferat sa se sinucida.

ce au condus imperiul simultan. Enigma dacilor de pe Arcul lui Constantin Dar cel mai mare imparat roman de origine dacica este Constantin. in urma caruia cel din urma a iesit invingator si a devenit unic imparat al imperiului. Cu acesti patru imparati de origine dacica. S-a nascut la sud de Dunare. a inceput o noua epoca in istoria Imperiului roman.intr-un conflict. primul imparat crestin din istorie. Constantin si Elena. la .

era tot din Naissus. Desi nu stim in ce fel dacismul sau i-a influentat actiunile. Marea friza de . Deci. stim sigur un lucru: el este cel care. atat inainte de cucerirea Daciei cat si dupa aceea. spoliaza monumentele din splendidul for al lui Traian. un moeso-dac. pe atunci provincia Moesia Superior. este incontestabila. la Naissus este atestat un episcop care isi spune "Dacus". Prezenta dacilor la sudul Dunarii. in vremea conciliului de la Niceea. imparatul Constantius Chlorus. Tatal sau. in Serbia de astazi. mai exact.Naissus. Constantin era. la doar doua secole dupa cucerirea Daciei. In anul 325.

care impodobeau forul lui Traian. Patru bucati sunt incastrate in arcul sau de triumf de la Roma. este sparta in bucati de Constantin. Mai mult. opt din grandioasele statui de daci. dupa ce figura lui Traian este stearsa din reprezentarile reliefurilor.piatra a lui Traian. inalte de trei metri. sunt scoase de la locul lor si urcate pe Arcul imparatului Constantin. masurand peste 30 de metri (dupa altii mult mai mult) si fiind a treia ca marime din intreaga antichitate. daca nu . Ce logica sa aiba dislocarea unor statui colosale de daci si plasarea lor pe un monument al unui imparat roman.

faptul ca acesta era nascut tot in tara dacilor? Cu siguranta. Constantin avea o mare pretuire pentru stramosii sai. Totusi. nu mai existau artisti talentati ca in vremurile anterioare. arta romana aflandu-se intr-un declin evident. Documentele ne spun chiar ca ar fi incercat sa aduca Dacia sub stapanirea sa si a refacut podul de peste Dunare. E adevarat. cum de a fost posibila aceasta "profanare" a forului lui Traian? Specialistii spun ca era nevoie de material de constructie si ca. in acelasi timp. pe Arcul lui Constantin exista si reliefuri atribuite . pe langa piesele luate din forul lui Traian.

Constantin ar fi luat ce i-a placut de pe monumentele predecesorilor sai. Iulian Apostatul ne povesteste ca. spunand ca el nu va avea niciodata un for atat de grandios. daca acesta era pretuit. Constantin a fost abatut timp de mai multe zile. memoria sa era onorata si facea parte din galeria sacra a . nici un imparat nu ar fi indraznit sa distruga monumentele unui predecesor.de specialisti epocilor lui Hadrian si Marc Aureliu. Oricat de mare ar fi fost lipsa de materiale si de artisti talentati. Deci. Dar nu este suficienta aceasta explicatie. dupa ce a vazut pentru prima data forul lui Traian.

Gestul atat de neobisnuit si de socant al plasarii celor opt statui de daci pe Arcul de triumf al lui Constantin isi gaseste in acest fel o explicatie. Din aceasta perspectiva. ca si celelalte scrieri ce relateaza acest eveniment dramatic din istoria dacilor. nu ar fi deloc absurd sa ne gandim ca scrierea de capatai a lui Traian despre cucerirea Daciei a disparut.parintilor Romei. a imparatului. din ordinul lui Constantin. Statuile de pe arc simbolizeaza obarsia dacica. mandra si iubitoare de libertate. Daca Galerius nu a contribuit la .

se poate sa o fi facut Constantin. El a pus statuile dacilor pe Arcul sau de la Roma Constantin cel Mare este cel care a mutat capitala imperiului la Byzantion. numit dupa .disparitia acestor scrieri. Imparatul Constantin.

Elena. semn al dainuirii spiritului dac peste timp. Dar dacii de pe Arcul lui Constantin vegheaza vechea Roma si astazi. se . iar dupa cucerirea de catre turci. era nascuta.moartea sa Constantinopol. In vreme ce occidentul bajbaia in intunericul in care barbarii migratori l-au aruncat. Orientul a devenit astfel izvorul spiritual si cultural al intregii Europe. mama lui Constantin. in sec. Istanbul. Noua Roma. in orient straluceau luminile Bizantului crestin. Cat de mult a contribuit dacismul lui Constantin la aceasta transferare a gloriei romane in orient este foarte greu de spus. Xv.

De aceea. si l-a nascut pe Constantin in teritoriul dacic de la sudul Dunarii. in Asia Mica. viitorul imparat. astazi.pare. Scrierile vechi spun ca Elena a contribuit foarte mult la intarirea crestinismului ca religie a imperiului. se spune ca a descoperit resturile crucii lui Isus. intr-o familie foarte modesta. pe care le-a adus la Roma. Descoperirea s-a facut in urma unor sapaturi pe care ea insasi le-a comandat si coordonat. A avut o legatura neoficiala cu Constantius Chlorus. Ea a primit titlul de Augusta. Calatorind la Ierusalim. Sfanta Elena este patroana arheologilor. Sarcofagul sau din .

in mod destul de bizar. praznuiti de Biserica Ortodoxa la 21 mai. Este ornamentat. Intre soldatii reprezentati se disting cu claritate figuri de daci. cu scene de lupta. Sfintii imparati Constantin si Elena. Falsificarea istoriei Se impune o intrebare: de ce manualele de istorie nu pomenesc nimic despre rolul dacilor .porfir rosu egiptean se afla la Muzeul Vatican. au schimbat definitiv cursul istoriei. in sala numita "Crucea greceasca". cu inconfundabilele lor caciuli.

. chiar daca avea nume latin. ba roxolana. Despre informatiile pe care ni le da Lactantiu cu privire la Galeriu s-a spus ca nu merita sa fie luate de bune. Despre mama lui Galeriu s-a spus ca era o barbara. au facut tot posibilul pentru a "demonta" originea dacica a unor personaje ajunse pe tronul imparatiei romane. daca romanizata. ba. dar si unii straini.in istoria imperiului roman? A existat si continua sa existe o adevarata conspiratie in jurul acestui subiect. desi sursele ne spun raspicat ca era daca de la nordul Dunarii. in special maghiari. Istoricii nostri. ba ilira. in cazul cel mai bun.

le incurca socotelile. la fel. Unii istorici maghiari. au vrut sa demonstreze ca. De ce toate acestea? Din doua motive diferite. dar cu un unic scop. dupa abandonarea provinciei.Despre cele din "Historia Augusta". si au recurs la contestarea surselor . pana la venirea maghiarilor in Transilvania. de obarsie dacica. Aparitia unor personaje istorice importante. care ne atesta originea dacica a lui Regalian. Alfldi (1940). in frunte cu A. ca ar fi vorba de niste nascociri. in Dacia nu a mai ramas nici un dac si ca nu a existat nici un fel de continuitate de-a lungul mileniului "intunecat".

ci originea lor etnica era foarte . dupa abandonarea Daciei. Prin urmare.documentare. si imparatii de origine dacica trebuiau sa fie tot romani. pentru a demonstra ca nu este vorba de daci autentici. eventual proveniti din stramosi daci romanizati. au cautat sa demonstreze ca. Istoricii romani. in schimb. La acea vreme. Dar faptul ca scrierile la care ne-am referit insista asupra originii dacice a acestor imparati ne arata cu claritate ca ei nu erau daci integral si definitiv romanizati. "nu trebuiau" sa mai existe decat romani. toata populatia ramasa in provincie era deja complet romanizata.

fara sa mai poarte vreo mostenire dacica. limba latina. erau integrati in societatea romana Arcul lui Constantin cu cele 8 statui de daci provinciala. istorici precum Constantin . Cunosteau. Probabil din acest motiv. fara prea multa insistenta pe originea etnica. li s-ar fi spus romani. desigur. Daca ar fi fost daci complet romanizati. dar obarsia lor era dacica.importanta. pur si simplu.

In schimb. Romula. intr-o alta lucrare a aceluiasi istoric. ci provenea dintr-o familie de colonisti iliri stabiliti in Dacia. nu era daca. Radu Vulpe chiar a insistat asupra faptului ca mama lui Galeriu.Daicoviciu. atat pe istoricii . Dimitrie Cantemir nu se sfia sa-l numeasca pe Aureolus "hatmanul calarimii Avreulus Dacul". Radu Vulpe si altii au contestat dacismul lui Regalian ori al lui Galerius (despre Constantin nici nu se discuta. Romula "devenea" o daca romanizata. Dupa trei decenii. desi nici un document nu sugera asa ceva. Deci. dat fiind ca s-a nascut la sudul Dunarii).

Si intr-un caz.maghiari. Stergerea dacilor din istorie pare sa fie urmarea unui blestem ce s-a nascut demult. iar istoria oficiala nu recunoaste originea dacica a acestor imparati. . dar continua si astazi. Aceasta falsificare persista pana astazi. prin incalcarea adevarului stiintific furnizat de izvoarele scrise. si in celalalt. s-a dorit inlaturarea dacilor din istorie. Istoricii nostri desavarsesc opera celor ce au ars scrierile despre daci si i-au lasat intr-un intuneric ce pare sa nu se mai sfarseasca. ii deranja existenta unor daci dupa retragerea romanilor din Dacia. cat si pe cei romani.

• Aurora Petan ==================== • O descoperire senzationala: Scrierea dacica de la Chitila Sceptrul din bronz de la Chitila. cea mai veche dovada a crestinismului din Campia Romana .

stim foarte putin despre ele. intrun fel tainic. iar arheologii. face parte. care a fiintat in urma cu mii de ani pe aceste meleaguri. Din pacate. intr-un fel. nu reusesc intotdeauna sa le recompuna. Pentru a putea sa refaci un univers din cateva cioburi. un initiat. Fiecare lume apusa. trebuie sa fii. sa te poti intoarce in . din lumea si din fiinta noastra. magician.Un initiat. cei ce trudesc sa le scoata la lumina. Sa rezonezi cu lumea pe care o gasesti in pamant.

Un astfel de personaj este profesorul Vasile Boroneant si. sa poti vedea intr-o frantura de vas ca intr-un glob de cristal. este foarte modest si intelept. ca orice initiat care cunoaste lumi pe care noi nu su ntem in stare sa le vedem.timp. profesorul Boroneant mai . Dupa o tinerete petrecuta dupa gratii de puscarie politica si dupa o viata dedicata arheologiei.

La Chitila exista urme de locuire din cele mai vechi timpuri. cele mai multe provenind de la Chitila. ingropat in materiale arheologice prelucrate sau care asteptau sa fie clasificate. locuitorii acestei zone erau pastori si agricultori. unde sapa de cativa ani incoace. Vestigiile scoase la iveala sunt tulburatoare.viseaza si astazi la lumile care-au fost. "In perioada dacica. din paleolitic pana in epoca moderna. se ocupau cu torsul si . dar santierul a fost redeschis in anul 2001. S-au mai facut sapaturi si in anii `80. L-am gasit in biroul sau intunecos.

fertil. cu cioplitul lemnului si cu pescuitul". cursul Dimbovitei era navigabil la vremea aceea." Deci o asezare in toata regula.impletitul.. "Agricultura inflorea si ea.. favoriza legaturile de schimb cu regiunile de deal si munte. in plina dezvoltare. dar si cu bazinul dunarean. Locuitorii din asezarea de la Chitila aveau o organizare militara si aliante cu alte populatii. spune profesorul Boroneant. . din preajma raului Dambovita si a mlastinilor formate de el. datorita pamantului umed. De altfel. capabila sa produca surprize.

la est de calea ferata Bucuresti-Ploiesti. Ii-V d. in interiorul carora s-au gasit fragmente ceramice lucrate cu mana si cu .Cr. S-au dezvelit mai multe locuinte. pe un ostrov colmatat al Colentinei. iar asezarea este datata in perioada sec.Vasile Boroneant "In ultimii ani. Aici locuiau daci liberi sau carpo-daci. sapaturile s-au axat intr-un punct din partea de nord a sitului arheologic.

unelte agricole si de pastorit. caci comunitatea de la Chitila folosea moneda romana in relatiile de schimb." Dar marea surpriza descoperita in sapaturile arheologice reprezinta o enigma. podoabe de bronz. deocamdata nedezlegata: niste oase de animale. Mesaje pe oase de animale In incaperea de la parterul Observatorului . acoperite cu o scriere necunoscuta. dar si monede romane.roata olarului. argint sau sticla.

care serveste drept birou profesorului Boroneant. La cea de-a doua insa. am . cand am descoperit primele oase de acest fel. nu zaresc pe ele decat niste zgarieturi. La prima ochire. "In 2001. In 2003. arheologul manuieste cu multa grija niste oase. cand am scos la suprafata mai multe oase cu incizii. bagheta vrajita a arheologului imi deschide ochii. am crezut ca e vorba de o simpla ornamentatie. iar in fata ei un rand de scaune invelite intr-un plus ponosit. parca esuate acolo dintr-un cinematograf de cartier. se afla o masa invechita. De partea cealalta a mesei.Astronomic din Bucuresti.

in special mandibule de cal. Predomina oasele cu suprafete mari. Dupa aceea. apoi se lustruia cu o bucata de piele. De altfel. Era evident ca nu putea fi vorba de simple zgarieturi rezultate din curatarea carnii de pe oase. dar si de la alte animale domestice sau vanate. ele au fost descoperite in interiorul locuintelor.ajuns la concluzia ca este vorba de o scriere. alaturi de obiecte de uz casnic si podoabe. care ofereau spatiu pentru scriere. Suprafata era intai pregatita: se netezea prin slefuire cu o bucata de gresie. cu o tesatura sau cu o bucata de lemn de esenta moale. se aplicau .

probabil. de la stanga la dreapta. dupa ce osul a fost din . Se scria. se observa doua straturi de scriere: o scriere mai veche. In mai multe cazuri. care s-a tocit sau a fost stearsa. osul este scris pe doua fete sau chiar pe trei.Oase inscriptionate impunsaturi succesive cu un obiect metalic ascutit. Adesea. aplicata deasupra celei vechi. caci se vede dupa inclinatia semnelor. si o scriere mai noua. iar aceste impunsaturi formau semnul.

Semnele apartin unei scrieri necunoscute. apropiinduse de insemnarile numite raboaje. nici rune gotice. cum e de pilda chipul din profil al unui barbat. sau monograme.nou lustruit. ele nu par sa fie nici grecesti. caci am gasit fragmente de scriere in acest alfabet pe o bucata de ceramica autohtona. nici romane. asemanator cu unele reprezentari de pe monede. Se combina intr-o maniera deosebita. Astfel de mesaje au fost probabil insemnate si pe . Dar scrierea de pe oase este cu totul aparte. Apar chiar si imagini. Dacii liberi de la Chitila cunosteau si alfabetul latin.

Bucatile de oase .. uneori mai inalte. nu simple zgirieturi accidentale. uneori mai stranse. semnele se leaga unele de altele intr-un mod tainic. Nu exista nici o indoiala ca aceste insemnari sunt intentionate. Linii. ovaluri. facute cu mare grija. alteori marunte. nu poti decat sa izbucnesti intr-o avalansa de intrebari: Cine a scris acele texte pe oase? In ce limba? Ce a vrut sa transmita? Privesc cu mare atentie inciziile: impunsaturile succesive sunt extrem de regulate. carlige.. alteori mai departate. care nu au supravietuit timpului." In fata unei descoperiri atat de socante.obiecte de lemn.

locala. Poate aveau caracter magic. folosita doar de initiati. Oricum. Dar ce folosire? Erau trecute din mana in mana? Care era rolul acestor inscriptii? "Poate e vorba de rememorarea unor evenimente ale comunitatii.au capatat luciu de la folosirea indelungata. ori poate se scriau diverse mesaje. de simplu raboj. Este posibil sa fie vorba de o scriere dacica. in acest stadiu al cercetarilor. Asezarea de la Chitila era una de daci liberi. neromanizati. dar e putin probabil sa le apartina lor aceasta scriere. nu e . sau poate doar unul profan. si gotii. Au trecut pe aici si sarmatii. Nu putem sti inca.

cea mai frecventa fiind scrierea bazata pe alfabetul grecesc. se pare ca dacii scriau si aveau si o scriere proprie. Este o scriere autohtona. Totusi. prezenta doar pe frontoanele templelor si care pare sa fie cea . Da. pe tablitele de plumb de la Sinaia (considerate falsuri." Intr-adevar. de catre cei mai multi cercetatori romani). exista mai multe tipuri de scriere. intre acestea se afla si o scriere misterioasa. Iar aceasta scriere de pe oase aduce mult cu unul din tipurile de scriere de pe tablitele de plumb de la Sinaia.vorba de rune. oricat de socanta pare aceasta afirmatie.

Unde putem gasi cheia descifrarii acestor mesaje? Mai exista astfel de scrieri in alte parti? "Da. semne pe oase s-au mai gasit si in Basarabia si e posibil sa existe si in alte locuri. dar deocamdata nu putem sti care este mesajul transmis de aceste texte. m-am . nu acorda mare importanta oaselor. de regula. caci scrierea aceasta ne este total necunoscuta. Semnele acestei scrieri se aseamana cu semnele de pe oasele de la Chitila. dar arheologii. nu stau sa vada ce e pe suprafata lor.mai veche forma de scriere din aceste placi. In ce priveste osul ca suport de ornamentatie.

" Sceptrul crestin .gandit in primul rand la cultura Schela Cladovei. Totusi. caci poate fi comparata cu semnele scrierilor neolitice europene. dar intr-o alta tehnica decat cea a impunsaturilor. scrierea de la Chitila pare sa aiba radacini stravechi. cu semne care insotesc unele reprezentari rupestre din arealul geografic al traco-getilor si cu alte materiale arheologice ce provin din sudul Dunarii. care ne-a furnizat multe piese ornamentate. si in epoci mult mai indepartate.

.Povestea s-ar putea incheia aici. Dar mai e ceva de spus.. se numara si un sceptru de bronz ornamentat cu motive in bradut. datat in sec. . Cr. in asteptarea unui alt vrajitor care sa descante semnele si sa descifreze mesajele pe care inteleptii de acum doua mii de ani din Chitila au vrut sa le transmita pana la noi. Intre obiectele descoperite de profesorul Boroneant in campania de sapaturi din 2001. Iii-V d.

Avand forma de glob.care constituie cea mai veche dovada a crestinismului in Campia Romana. care tine in mana un astfel de sceptru. Agighiol. Portile de Fier si Peretu. Cui putea sa apartina acest insemn crestin? Cu siguranta unei capetenii locale. piesa seamana izbitor cu sceptrele reprezentate pe unele monede de epoca si chiar cu o reprezentare a lui Constantin cel Mare. fiind atestat . poate un preot cu rang inalt. iar dedesubt un baston. in care se infigeau. deasupra o cruce. "Motivul in bradut este stravechi si se regaseste si pe coifurile dacice de la Poiana Cotofenesti.

foarte probabil. in secolele Ii-V si urmatoarele. Din motive greu de inteles. un sceptru cu radacini dacice." Deci. avand chiar "stramosi" mai indepartati. in special cele din cultura Tei. unul din autorii misterioaselor texte de pe oase. Forma de glob a sceptrului face parte din traditia dacica a arealului si este atestata si prin sceptrul descoperit in mormantul dacic de secol Iii de la Peretu. descoperiri senzationale precum cele facute de profesorul .in continuare. in sceptrele din piatra si lut din epoca pietrei si bronzului. apartinand unei capetenii crestine! Iar acest ierarh este.

Boroneant sunt trecute sub tacere in lumea stiintifica romaneasca. asemenea profanilor care nu vad si nu cred in alta realitate decat cea pe care au invatat-o la scoala. Dar nu conteaza ce cred ei acum. Colegii il privesc cu suspiciune (la fel se intampla si cu tablitele de la Tartaria). Istoria va cerne lucrurile si timpul va aseza la locul cuvenit fiecare descoperire. Ostrovul de la Chitila .

punctul arheologic de la Chitila-Ferma are o soarta trista.care apartineau gospodariei de stat. iar zona sitului arheologic a fost impanzita cu oasele de la acest abator.Astazi. meri si pruni . aici existau livezi cu pomi fructiferi . au ingropat si . care atrageau multime de caini vagabonzi si infestau zona. Si. In apropiere.ciresi. pentru a-si umple fundatiile vilelor. terenul a fost vandalizat de romi. cei care au cumparat in preajma terenuri au transportat pamant din sit. odata cu pamantul. ei au improvizat un abator pentru traficul ilegal de carne. In 2006. caisi. Inainte de `89. Dupa `89.

Insa dincolo si in paralel cu aceasta lume in descompunere. pentru cei care au ochi sa vada si suflet sa cuprinda. lipsita de repere si de credinta. lumea dacilor liberi. cu mesajele lor misterioase si sacre. cu viata lor aproape de Dumnezeu. • Aurora Petan ====================== • Tezaurul dacic de la Sinaia .vestigii nepretuite. se afla.

un posibil tezaur dacic.Una din placile posibilei arhive a regilor daci Gaurile negre ale istoriei. abordat pe larg si in revista "Formula As": tablitele de aur de la Sinaia. dispretuit si . Apeland la mijloacele anchetei de presa. Dumitru Manolache reia un subiect de senzatie. Titlul acesta incitant este purtat de o carte scrisa de-un jurnalist.

cartile care se refera la daci sunt incadrate. ori in categoria "conspiratii intergalactice". la prima ochire. Intre atatea "coduri" si "mis .abandonat de istorici si arheologi In peisajul editorial actual. somnolent si saturat. ori in cea a rapoartelor stiintifice gen "doua cuie. trei cioburi".

Despre daci nu se mai vorbeste demult sine ira et studio. in mod evident. Stiinta dacologiei e inexistenta. In acest neprielnic context. Istoricii si arheologii diminueaza rolul dacilor in istorie. din numeroase motive. o jena a "intelighentiei" noastre in a-si aminti de acesti "barbari". In manuale. ingramaditi pe cel mult doua pagini. pe daci ii gasim anevoie. istoria nu mai foloseste decat ca decor si pretext pentru best-seller-uri. Cautatorii de comori dezgroapa aurul dacilor si-l vand peste hotare. Exista.tere". Cetatile dacice au ajuns gropi de gunoaie. o carte care . cu care "nu dam bine" in Europa.

Insa. descoperit in a doua jumatate a sec.clameaza din titlu existenta unui tezaur dacic la Sinaia isca neincredere. dar nu exista nici un document scris. mai mult decat un document scris. Insa cei care vor avea curiozitatea si rabdarea de a o citi vor fi cu siguranta bulversati de enigmatica si complicea tacere a oamenilor de stiinta. o adevarata increngatura de legende. despre care circula multe informatii orale. exista un martor . Xix la Sinaia. In cazul de fata: un imens tezaur de piese de aur inscriptionate intr-o limba necunoscuta si cu imagini care fac referire la civilizatia dacilor.

informatiile reunite in aceasta carte de catre . este ridiculizata.mut ce tipa de 150 de ani si nimeni nu vrea sa-l auda: copiile in plumb ale acelor originale de aur. astazi disparute. Sunt suficiente acest martor si multimea de marturii orale pentru a demonstra existenta acelui tezaur? Poate ca nu. Dar este suficient pentru a demonstra ca exista o problema care a deranjat multa vreme si mai deranjeaza si astazi. iar existenta originalelor de aur. Cu siguranta. studierea lor este considerata o pierdere de vreme. in mediile academice: acele piese de plumb sunt considerate cu indarjire falsuri.

incomoda. constituindu-se intr-o adevarata odisee despre care nu se doreste sa se stie nimic: arhiva regilor daci. Toate firele acestei povesti duc la castelul Peles. . am adresat cateva intrebari autorului acestei curajoase investigatii. in urma unei intense investigatii de aproape doi ani. care desteleneste calea acestei complicate afaceri si da cercetatorilor o mana de ajutor generoasa in evaluarea corecta a subiectului. In preajma aparitiei cartii. O carte exceptionala. nu vor putea fi ignorate. alerta.autor.

Dumitru Manolache "In cartea mea sunt surprize mari. va asigur" Un jurnalist investiugheaza istoria .

Pentru prima data am aflat despre misterioasele placi de plumb de la Sinaia de la un coleg ziarist.Ati scris o carte incomoda. Cum ati luat hotararea de a va apuca de ea? . La inceput. Interesul . o pasiune ceva mai veche. preocuparile mele fiind axate la vremea respectiva pe problematica inceputului crestinismului romane sc. nu le-am acordat prea mare importanta. careia ii dedicasem cativa ani de investigatii. care va starni multe reactii.. prin anul 2004. dupa ce se desfasurase un congres de dacologie la Bucuresti.

prezentata la congresul amintit. si cartea domnului Dan Romalo "Cronica apocrifa pe placi de plumb?". in diverse publicatii. Se vorbea despre un misterios tezaur din placi de aur descoperit la Sinaia si despre . Aparusera in perioada respectiva cateva articole si interviuri pe aceasta tema. specifica gazetarilor care ani de zile s-au ocupat de investigatii. pe care nici macar nu o vazusem. cele mai multe avand ca punct de pornire comunicarea profesorului Augustin Deac.meu pentru tablitele de la Sinaia a fost declansat de o anumita "iritare profesionala". daca o pot numi asa.

legenda posibilei topiri a artefactelor de catre regele Carol I. Atunci am inceput sa ma interesez despre aceste extraordinare artefacte. Am citit tot ceea ce se scrisese despre ele. Cu exceptia unui reportaj-ancheta publicat de Horia Turcanu in revista "Formula As". suficient pentru un gazetar ca sa inteleaga ca poate fi vorba despre "un subiect gras". Imaginile lor m-au tulburat profund. dupa ce originalele fusesera copiate in plumb. Incepuse deja sa se discute in contradictoriu despre ele. Am vazut apoi fotografiile placilor pe un Cd. care m-a pus pe ganduri. trezindu-mi instinctul .

Dupa cateva luni de munca. pe tema placilor de la Sinaia. Abia dupa aceea mi-am dat seama cat de departe sunt de "miezul" subiectului. am realizat un serial de cinci episoade. m-am gandit sa le valorific intr- . pe care l-am publicat in cotidianul "Gardianul". Atunci m-am hotarat sa investighez si eu acest subiect. Cand miam dat seama ca volumul informatiilor acumulate nu poate fi publicat in alte cateva articole de ziar. aproape toate articolele se refereau la opinii pro sau contra autenticitatii placilor. ceea ce m-a iritat si ambitionat sa continui investigatia.despre care vorbeam.

. stiind ce furtuni se vor abate asupra mea. cartea dvs. publicand o asemenea ipoteza. Eu insumi . Era prin primavara anului 2005. Dupa aproape doi ani de investigatii. Am sperat ca nu voi ajunge la aceasta concluzie.Va raspund fara nici un fel de ezitare: este vorba despre un adevar ocultat. Ce concluzie ati tras? Este tezaurul dacic de la Sinaia o simpla legenda sau un teribil adevar ocultat? .Acum. pot afirma acest lucru. Va spun insa ca mia fost teama de acest rezultat. Nu l-am dorit. e scrisa si se afla in pragul lansarii in librarii. cu toata responsabilitatea.o carte.

. "Ocultare". desi uneori acestea erau atat de evidente.Fara indoiala. primul ministru Catargiu.m-am ferit sa dau crezare unor teorii ale conspiratiei in anchetele mele de pana acum. ele au legatura cu personajele implicate in aceasta tenebroasa afacere regele Carol I. cine mai crede astazi in asa ceva? Vorbind despre ele. incat poate ca ar trebui sa-l eviti. pasul de la respect la dispret si discreditare profesionala este atat de mic. astazi.Care credeti ca ar fi cauzele ocultarii? . "conspiratia sau legea tacerii". Ce te faci insa daca adevarul te sufoca? .

. care actionau in societatea romaneasca in momentul in care s-a consumat aceasta afacere. prezint pe larg acest aspect al problemei.si cu factorii socio-politici interni si externi.autoritatile locale din Sinaia etc. In volumul care va aparea in curand la Editura "Dacica". . va asigur. In cartea mea sunt surprize mari. nu inseamna ca povestea placilor nu a existat cu adevarat. explozivi. Lipsa unor probe. in sensul juridic al cuvantului. asa cum sustin unii astazi.

Exista. cateva puncte forte ale cartii.Imi cereti sa divulg secretele acestei investigatii. Ne puteti divulga cateva? . in avanpremiera! Din respect pentru cititorii revistei "Formula As"."Regina Maria stia ca placile de aur au fost topite" . voi . cu siguranta.

cunostea faptul ca placile originale din aur au fost topite. in primul rand.enumera cateva dintre acestea. Am in vedere. in care. chiar si in perioada in care propaganda comunista sustinea si promova in forta ideea dacismului. disparitia misterioasa a unor documente de la manastirea Sinaia. spre exemplu. probabil. care dovedesc ca regina Maria. Dar poate cea mai tulburatoare dezvaluire se . cateva declaratii explozive. Nu in ultimul rand. se mentiona ceva despre acest subiect. Apoi. actiunile unor forte care au "lucrat" tot timpul in vederea ascunderii adevarului acestui subiect.

Ne-au vizitat si siturile arheologice de la Sarmizegetusa. cel putin o parte din artefactele din plumb. ca dupa anul 2000. incercati dumneavoastra sa raspundeti. despre care se crede ca nu ar fi fost chiar toate topite. pana dupa ultimul razboi mondial. de dincolo de Prut. niste personaje dubioase.refera la faptul ca. dupa parerea mea. de vreo 50 de . chiar la castelul Peles! Pentru ce vor fi fost pastrate aceste "falsuri" tocmai acolo. a fost depozitata. s-au indragostit subit de subiectul placilor de plumb de la Sinaia. Va mai spun. doar. deoarece ele "vorbesc" despre niste originale din aur.

Mi-este greu sa fac o asemenea evaluare. de fiecare data plecand cu "amintiri" de acolo.ori. Ea nu se poate substitui unei cercetari de specialitate" . "Investigatia mea este jurnalistica. Investigatia mea a avut ca scop aflarea cat mai multor informatii despre acest subiect .Cum credeti ca va influenta cercetarea tablitelor aceasta carte? . evident. din inalte sentimente patriotice! Restul cititi in carte.

Vreau sa fiu foarte clar: ceea ce am realizat eu este doar o investigatie jurnalistica. iata. despre care istoria refuza sa vorbeasca si care. Deci. infierbanta din ce in ce mai multe minti. in nici un caz. In masura in care datele. realizata de specialisti. ea nu se poate substitui . informatiile si ipotezele prezentate in acest volum pot constitui o baza de pornire intr-o cercetare viitoare. posibilitatea aceasta nu face decat sa ma onoreze si sa ma multumeasca. astazi.fascinant. deoarece acest fapt ar insemna ca munca mea si-a atins scopul.

unei cercetari de specialitate.Sustinand veridicitatea legendei placilor de la Sinaia. nu credeti ca va veti atrage critica dura a celor care o contrazic? Va asteptati la reactii dure? . . repet.In mod cert. daca nu ar da nastere la discutii si opinii contradictorii? Ele sunt bine venite. chiar daca vor fi dure. da. pentru ca interesul meu este. . pentru care pledez cu toata convingerea. Dar ce carte ar mai fi aceea.

in incheierea volumului. Spun lucrul acesta pentru ca stiu sigur ca exista persoane care cunosc mult mai multe despre placile de plumb de la Sinaia.acela de a se afla adevarul despre tulburatorul corpus de artefacte. De altfel. sa vorbeasca. sa mi le comunice prin intermediul editurii. pentru ca investigarea subiectului nu o consider incheiata. am rugat pe cei care cunosc povestea placilor. Am simtit chiar o oarecare retinere in atitudinea . care detin documente sau au opinii legate strict de istoria lor. odata cu aparitia acestei carti. deocamdata. Unele dintre ele au refuzat.

fara a le fi cercetat suficient. Sunt convins ca exista specialisti care ar dori sa se ocupe de placi.lor. cum a fost argumentat. dar carora le este teama sa nu se compromita. . si veti vedea cui ii revine vina . Veti afla din carte pe cine a consultat. de vreme ce cateva notabilitati au pus stampila cu inscrisul "falsuri" pe aceste artefacte.Este vinovat regele Carol I de distrugerea tezaurului? . cum s-ar fi cuvenit.Carol a consultat mai multi istorici ai vremii. care a fost verdictul istoricilor. intr-un cadru oficial. cu privire la valoarea arheologica a tezaurului.

Credeti ca informatiile din carte vor afecta in vreun fel imaginea regelui? . Nu a existat nici cea mai mica intentie din partea mea de a influenta in vreun fel manifestarile dedicate acestei personalitati a istoriei moderne a Romaniei. Eu sunt de parere ca istoria trebuie . chiar decizia de copiere a pieselor demonstreaza ca regele a inteles valoarea lor. nu poate nega realizarile regelui Carol I.Este doar o intamplare faptul ca acest volum apare chiar in Anul Carol. Nimeni. cred. De fapt.instrainarii sau distrugerii tezaurului. .Suntem in Anul Carol.

Imaginea lui este insa aceea pe care i-au conferit-o faptele si istoria. cu tot ce are ea.asumata. Si dupa cum stim. in mod critic. Cu bune si cu rele. • Aurora Petan ============================ O enigma istorica: romanizarea . dar si de lucruri mai putin placute. domnia lui Carol I a avut parte de infaptuiri marete.

de pilda.Decebal. carora cercetatorii refuza sa le dea contur. este un exemplu foarte . Romanizarea. Istoria noastra este plina de intrebari si umbre. simbolul Daciei libere O enigma istorica: romanizarea.

investit si civilizat romanii intr-un teritoriu ocupat. dar daca vrem sa cercetam felul in care dacii au fost romanizati. despre fenomenul de romanizare nu putem vorbi decat atunci cand populatia cucerita si-a insusit limba latina. Ce este romanizarea? Indiferent cat de mult au construit.limba si poporul roman -.incomod: se vorbeste cu convingere numai despre rezultatele sale . renuntand . ne prabusim in cea mai adanca gaura neagra a istoriei noastre.

organizat.Cr.definitiv la limba proprie. Or. romanii nu si-au propus niciodata sa romanizeze pe nimeni. dar in cea mai mare parte . Nu exista nici un document care sa dovedeasca asa ceva. a atins extinderea maxima). Imperiul Roman era foarte intins la vremea apogeului sau (in anul 117 d. programatic. deci romanizarea nu a avut nicaieri un caracter intentionat.

apoi Pannonia. cu Asia Mica.Mauretania. care aveau o cultura superioara celei romane. Germania. Cyrenaica. limba latina nu a putut inlatura limbile locale. Noricum si alte teritorii. Britannia. Illyricum..a teritoriului ocupat. Numidia. nu au fost romanizate niciodata. Nicaieri limba latina nu a persistat: fie nu s-a impus . Palestina etc. teritoriile din Africa de Nord . apoi tot restul Orientului elenistic. tot restul Peninsulei Balcanice. Macedonia si cele doua Moesii. Siria. in ciuda faptului ca stapanirea romana a durat multe sute de ani: in primul rand Grecia si Egiptul. cu Tracia.

franceza. de exemplu). portugheza. iar in altele (cele mai multe) nu? Hazardul? Cine poate raspunde? . dalmata (azi disparuta) si romana. dand nastere celor zece limbi romanice: spaniola. Se considera ca. provensala. italiana. fie s-a impus pentru un timp limitat. catalana. sarda. au ramas romanice doar Hispania. Italia. din acest imens teritoriu.niciodata. retoromana. disparand sub presiunea altor limbi (a celor slave. Gallia. Dalmatia si Dacia. Cum de in unele teritorii romanizarea limbii a reusit. micul teritoriu al Raetiei.

Oltenia si teritoriul intracarpatic (Ardealul propriu-zis). Sudul Moldovei si . durata sederii lor efective fiind de mai putin de 150 de ani.inclusiv cea dintre Prut si Nistru -. Maramures. Dobrogea fusese incorporata de timpuriu in Moesia Inferior. Muntenia) ramanand in libertate. Moldova .Romanizarea Daciei Dacia a fost ultima cucerita si prima abandonata de romani. romanii stapaneau Banatul. Dupa victoria din anul 106. restul teritoriilor (Crisana.

intentiona deja sa abandoneze Dacia. Chiar daca se considera ca parasirea Daciei s-a facut in vremea lui Aurelian.dacii liberi din Moldova -.Muntenia au fost si ele ocupate pentru scurt timp. dar granita a fost repede mutata pe Olt si Dunare. in anul 271. in anul 256. la o data care coincide cu un puternic atac al carpilor . care i-a urmat la domnie lui Traian. Hadrian. . iar dupa acest moment inceteaza circulatia monedelor romane si nu mai exista inscriptii. izvoarele sustin ca Dacia a fost pierduta sub Gallienus.

Insa in mod cert.Este greu de apreciat care a fost numarul total al romanilor E greu de admis ca dacii si-ar fi insusit limba dusmanilor stabiliti in Dacia. retragerea la sudul Dunarii a vizat intreaga armata si .

apoi din Asia Mica. in primul rand din sudul Dunarii. cu aceste efective de romani s-a intemeiat in sudul Dunarii o noua "Dacie". ci din provincii apropiate. De altfel. pe . nici chiar din Italia. care nu aveau unde pleca. De unde veneau acesti colonisti? In nici un caz din Roma. dar si un numar mare de familii bogate de coloni. din Tracia. care nu doreau sa ramana in calea migratorilor. In nord au ramas colonistii mai saraci. Acesti colonisti vorbeau o latina precara. dar numarul acestora nu il depasea pe cel al autohtonilor.administratia. atasati de pamant. lipsite de protectia imperiului.

si au ajuns la concluzia ca a avut loc o romanizare intensa si organizata.care o foloseau pentru a comunica intre ei. Atunci. Parghiile acestei romanizari au fost: colonizarea masiva. Ca a fost organizata. Este foarte posibil ca cei veniti din sudul Dunarii sa fi fost din acelasi neam cu dacii si sa fi vorbit o limba asemanatoare cu a lor. nici atat. nu au nici o dovada. Ca a fost intensa. cum s-a produs romanizarea? Cercetatorii au incercat sa explice in fel si chip cum a fost posibil acest lucru. dar nu isi abandonasera limba materna. . numarul mare de militari adusi in Dacia.

Colonizari masive. in masura mult mai mare si pe . dezvoltarea unei retele dense de comunicatii.deoarece era o provincie de granita. nici una din aceste "parghii" nu convinge. implementarea sistemului de invatamant roman. drumuri si scoli s-au facut si in alte provincii. Luate la rand. raspandirea cultelor religioase din imperiu in defavoarea celor autohtone. si nici puse toate laolalta. relatiile economice stranse dintre autohtoni si noii veniti. acordarea de drepturi politice si chiar a cetateniei romane. raspandirea latinei prin intermediul crestinismului popular.

ele au circulat mai mult intre colonistii romani care leau adus. Problema consta in abordarea modalitatii in care dacii au fost romanizati. drepturi politice s-au acordat mai multe in alte parti decat in Dacia. Ii-Iii in Dacia. Iar crestinismul nu a putut juca un rol capital in raspandirea latinei. E cu totul absurd sa ne imaginam ca au fost substituite cultele autohtone de cele din imperiu. . fara ca aceasta sa influenteze sortii romanizarii.se considera ca toti dacii au intrat in contact cu structurile romane.perioade mult mai lungi. Comercianti au fost peste tot. caci nu avea cum sa patrunda in sec. si anume .

putini au fost cei care s-au integrat in lumea rurala. inaintea lor. Cum se paraseste o limba Lingvistii (si. unii nespecialisti) neau invatat ca dacii si-au parasit limba repede. vorbind in continuare in limba lor. Dar cum s-a ajuns .cand firesc este sa presupunem ca oamenii simpli au ramas la gospodariile si stanile lor. ca au renuntat la doinele si vorbele lor de alint. Romanii erau grupati in orasele nou construite. in favoarea limbii cuceritorilor. la povestile si ghicitorile lor stramosesti.

important este doar rezultatul. Si totusi. in loc sa revina la limba lor materna? Pentru cei mai multi specialisti.aici? Cum a fost posibil ca dacii sa-si paraseasca limba atat de repede. Ideea ca dacii . nu putini au fost aceia care au intuit dificultatile demonstrarii romanizarii. sa continue sa foloseasca limba dusmanului. fie chiar purtatori ai titlului de academician. iar dupa retragerea romanilor. nu mai conteaza procesul.

istoria infrangerii dacilor au renuntat la limba lor intr-un interval foarte scurt. In aceste conditii. Bratianu. pluteste in apele tulburi ale lipsei de logica. singura formula decenta este cea a lui Gh. inainte de razboaiele cu romanii. ci doar nedemonstrabil. Iorga si Parvan admiteau ca a existat o faza pregatitoare. preluata de la istoricul francez Ferdinand Lot: o enigma si un miracol istoric. .Columna Traiana. desi nu au fost constransi sa o faca. Procesul nu este imposibil. Pentru a explica romanizarea atat de rapida.

oricat de multi latinofoni s-ar fi perindat pe plaiurile Daciei. Cateva cuvinte latinesti vor fi invatat si autohtonii. care au ajuns in Dacia inaintea lui Traian. pentru a o invata pe a strainului. exceptie facand eventualele casatorii mixte. pentru a se intelege cu acesti oaspeti. Dar pana la a presupune ca o mana de mestesugari si negustori au pregatit . Si totusi. meseriasi si alte categorii de vorbitori de latina. este absurd sa ne imaginam ca vreunui dac i-a venit ideea sa-si lase limba.in care dacii au luat contact masiv cu civilizatia romanilor si cu limba latina. Este vorba de comercianti.

e cale lunga si intunecata. Cum se paraseste o limba in favoarea alteia? Printr-un proces complex si de lunga durata. necesare unui minimum de comunicare. Este vorba de cuvinte si expresii putine. In cea de-a doua faza. Dar oricat de bine s-ar fi . autohtonii continua sa vorbeasca in limba lor. iar uneori introduc cuvinte si tipare din limba materna in cea straina.romanizarea. care cunoaste cel putin trei faze. dar sunt capabili sa converseze si in cea de-a doua limba. Intr-o prima faza. autohtonii ajung sa vorbeasca bine cea de-a doua limba. fara sa o stapaneasca la perfectie.

tot limba materna predomina. mai ales in mediul femeilor. iar femeile dace si-au crescut pruncii in limba ocupantului. In sfarsit. desi nu . ar trebui sa admitem ca dupa circa un secol si jumatate. Aplicand principiul la societatea dacica. se ajunge la renuntarea definitiva la limba materna in favoarea limbii straine. romanizarea a fost ireversibila. in faza a treia. care isi cresteau si educau copiii in limba stramoseasca.ajuns la stapanirea limbii straine. dacii au renuntat la limba lor. barbatii find cei care intrau in contact mai frecvent cu vorbitorii celeilalte limbi.

cu toate fazele sale peste care nu se poate sari. este foarte dificil de imaginat. timpul a fost atat de scurt. incat procesul. Dar. se mai adauga una. cei care intrau in contact cu . cu toate acestea. Au fost interesati dacii din armata. aceea a numarului dacilor "interesati" in a-si abandona limba si a o inlocui cu cea a cuceritorilor.putem sti cate femei au fost bucuroase sa se marite cu ucigasii sotilor lor. Talmaciul dacilor La toate dificultatile enuntate mai sus.

femeile din familiile mixte. ci. N-au Sarmizegetusa romana. oamenii simpli din diverse . cei ce locuiau in preajma oraselor si a castrelor si le deserveau. aflati mai departe de orase si castre. de munte. cu siguranta inversunati impotriva romanizarii.administratia si chiar obtineau posturi in structurile noii provincii. taranii din satele mai retrase. din contra. Ruinele fost interesati.

nu cu mult inainte de abandonarea Daciei. prin intermediul caruia . o anumita parte a populatiei din Dacia vorbea perfect latineste (e vorba. care nu urmareau beneficii de pe urma romanilor. O inscriptie de la inceputul sec. desigur.categorii. nu de cea literara). dupa o suta si ceva de ani. Putem presupune ca. adica "translator al dacilor". pomeneste de existenta in armata romana a unui interpres dacorum. din vremea lui Caracalla. Iii. de latina vulgara. Insa cel mai mare procent din populatia dacica de rand din provincie nu renuntase definitiv la limba sa. in momentul retragerii romanilor.

romanii comunicau cu dacii. A vorbi latineste dupa ce . sau sustin ca e vorba de negocierile cu dacii liberi. nu a facut decat sa o adanceasca. retragerea romanilor. romanii aveau nevoie de traducatori ca sa-i inteleaga pe daci. Evident. care ar fi trebuit sa rezolve enigma. ramane ideea ca macar uneori. pentru ca le incurca planurile. istoricii si lingvistii nostri o ignora. Retragerea romanilor si urmarile ei Ca si cum lucrurile nu ar fi fost suficient de complicate. Oricum.

odata cu echilibrarea provinciei.provincia a fost abandonata de romani nu mai reprezenta un avantaj. fara a-si fi abandonat limba stramoseasca. chiar daca era un avantaj. Cum cei mai multi daci ajunsesera pana cel mult in faza a doua. Sau. iar dacii sa renunte treptat la bilingvismul daco-roman si sa vorbeasca doar in limba lor. logica ne indeamna sa presupunem ca. abandonul limbii materne nu avea logica. cea in care vorbeau ambele limbi. limba . limba materna ar fi trebuit sa recastige terenul pierdut. dupa retragerea aureliana. Dar nu! Conform istoricilor.

sa persiste si sa se intareasca. in secolele V-Vi. manat de un mecanism necunoscut.latina s-a "consolidat" in mod misterios. pastrarea romanitatii lingvistice dupa redobandirea libertatii este un mister si mai tulburator. un reviriment spectaculos: ceramica dacica. Arheologii nu se inteleg la acest capitol cu lingvistii: in vreme ce romanitatea limbii pare. in fosta provincie. daca procesul romanizarii este o mare enigma. In concluzie. riturile dacice de incinerare . teoretic. iar procesul romanizarii a continuat vertiginos. cultura materiala dacica cunoaste.

acum in regres evident.iau locul culturii provinciale romane. sa formulam intrebarea cea mai grea. pe care astazi nici un istoric sau lingvist nu ar vrea sa o auda: ce s-a intamplat cu dacii liberi? Stim ca provincia romana Dacia cuprindea doar un sfert din teritoriul locuit de daci. Cine alimenta aceasta cultura materiala? Au fost romanizati dacii liberi? Si pentru ca cele infatisate mai sus nu reprezinta decat o mica parte dintr-o mare enigma. .

Tot ei sunt cei care. cunoscuti in nordul tarii sub numele de daci mari. Ei sunt dacii liberi. romanizare! Cel putin asa . atacandu-i foarte frecvent. iar in Moldova. de carpi si costoboci. Ei sunt cei care au dat teribil de furca romanilor din provincia proaspat cucerita. contribuind la. iar dacii care le locuiau au continuat sa vorbeasca.. in limba lor. cum era firesc. dar si imperiului. care a ajuns sa plateasca sume mari carpilor pentru a-i linisti..Celelalte trei sferturi au ramas in libertate. dupa redobandirea libertatii Daciei. s-au stabilit in mai multe valuri in fosta provincie.

Si desi romanii n-au ajuns pana la ei. decat printr-o mana de . limba latina! Toata istoriografia romaneasca. spun specialistii. treptat-treptat.. ca acestia au fost romanizati. s-a straduit sa argumenteze felul in care dacii liberi s-au romanizat: caci nu incape indoiala. in raza de influenta a romanilor. Cum? Au intrat. cat si de dupa revolutie. atat dinaintea. in teritoriile carora romanii nu au pus piciorul niciodata.sustin unii istorici: dacii liberii. si a caror limba nu au invatat-o niciodata.. i-au ajutat pe dacii proaspat eliberati sa-si consolideze cunostintele de.

si desi nu existau mijloace de comunicare in masa.negustori de oale. puternic impresionati de maretia imperiului roman. printr-un misterios proces de telepatie in masa. dacii liberi. Unitatea incredibila a limbii romane Capidava . si-au parasit cu totii limba si au inlocuit-o cu limba latina.

Limba romana nu are dialecte. E de ajuns sa amintim ca.O alta problema care ii nelinisteste pe cei ce vor sa cerceteze cu buna credinta istoria noastra o constituie unitatea incredibila a limbii romane. in . se vorbesc de asemenea dialecte diferentiate. In Franta. vorbitorii din nordul peninsulei nu se inteleg cu cei din sud decat prin intermediul limbii literare. Un sicilian si un lombard vorbesc practic doua limbi diferite. Germania. Are subdialecte sau graiuri. chiar si Spania. ba unele dialecte reclama. in Italia. dar nu dialecte. atat sunt de diferite intre ele dialectele italienesti.

dacii romanizati nu s-ar fi putut intelege cu dacii liberi. privim in urma.ultimul timp. Daca. Moldova si Maramures. Cu alte cuvinte. insa. or realitatea este . Ceea ce nu e cazul cu limba romana. orizontul se incetoseaza: in provincia Dacia. statutul de limba independenta. unde limba latina nu a avut cum sa se impuna si unde limba daca a continuat sa existe. galicienei sau corsicanei. trebuie sa se fi dezvoltat o cu totul alta limba decat in teritoriul dacilor liberi. iar limba dacilor ar fi disparut. unde istoricii spun ca a avut loc o romanizare intensa. cum este cazul asturienei.

In fapt. sa se vorbeasca aceeasi limba ca in Ardeal. 11. pe care au numit-o si protoromana. Cum e posibil ca in Moldova. in conditiile in care teritoriile romanizate trebuiau sa evolueze lingvistic cu totul altfel decat cele neromanizate. atunci cand vorbesc de aparitia graiurilor. Insa nimeni nu se intreaba cum de aceasta protoromana a fost atat de unitara in toate regiunile tarii. nu se intorc in timp inainte de sec. unde a .complet diferita. lingvistii. unde Imperiul Roman nu a ajuns cu armata sa si unde dacii au trait in libertate. Pentru ei a existat o romana comuna unitara.

si . Totusi. insistenta cu care continuam sa clamam originea latina a limbii romane.avut loc o intensa romanizare? Cum de nu exista nici macar o diferentiere dialectala. intr-o epoca in care stiinta limbii s-a mutat in laboratoare de neuro. ci doar o serie de regionalisme si unele particularitati de pronuntie? Scoala Ardeleana si baroana Nicholson Astazi. nici un lingvist serios de la noi din tara nu se indoieste de faptul ca limba romana e limba romanica.

o teama. In sec. iar istoria limbii ar trebui sa fie un capitol incheiat inca din secolul Xix. cand in Ardeal romanii erau o natiune "tolerata". Daca lucrurile ar fi clare. am incheia acest capitol si ne-am apuca de lingvistica computationala. dincolo de orice dubiu. in vreme ce maghiarii. denota o nesiguranta. era . secuii si sasii isi justificau privilegiile prin originea lor nobila.psiholingvistica. iar lingvistii nostri poarta barbile lungi si diplomele si mai lungi (ca sa-l citam pe Hasdeu) ale "doctorilor ardeleni" care i-au expulzat pe daci din istorie. Dar lucrurile nu sunt clare. Xviii.

parte a unei natiuni "tolerate" in Europa. duce. din pacate. in plin secol Xxi. Totul de dragul de a . nu s-a stins.necesara gasirea unei origini nobile si pentru ardeleni. Un fel de absurda frustrare a intelectualului roman. la fel ca acum trei secole. care se simte. la un extremism care nu are legatura cu stiinta: dacii sunt alungati din manuale. cucerirea Daciei este aniversata cu fast. Astfel s-a creat mitul fondator al lui Traian si celebra incheiere "noi de la Ram ne tragem". Acest purism extrem a avut ecouri lungi si. formarea limbii romane si a poporului roman sunt pecetluite de dogme.

Istorie si politica Imparatul Traian Romanitatea serveste astazi ca stindard al integrarii.fi mai europeni decat celebra baroneasa Nicholson. Istoricii ne invata ca suntem mai .

Gold Corporation: "Aceasta incorporare a Daciei in hotarele Imperiului Roman marcheaza prima incadrare a teritoriului de azi al Romaniei in spatiul unei civilizatii cu valente universale. Cam asa rezulta din programul manifestarii Dacia Provincia Augusti. in parteneriat cu Ministerul Culturii si cu Rosia Montana . asadar. un moment .europeni daca ii proslavim pe cuceritorii romani si exageram mostenirea romana: ei neau civilizat. Anul 106 reprezinta. organizat in aceasta toamna de Muzeul National de Istorie a Romaniei. ne-au coborat din copac si ne-au adus in Europa.

In urma lor.important pentru istoria noastra. Dand Cezarului ce este al Cezarului. au exploatat aurul de la Alburnus Maior si au plecat. au construit drumuri. primul pas spre Europa l-a facut Decebal. recunoastem ca romanii au construit o civilizatie stralucitoare si au contribuit enorm la istoria omenirii. este aproape nula. iar in urma migratorilor . prin sinuciderea sa. o prima "integrare" in Europa. poduri si orase. Romanii au venit." Cu alte cuvinte. Dar mostenirea lor in Dacia. desi nimeni nu are curajul sa o spuna. au venit migratorii. au cucerit.

Daca Scoala Ardeleana nu ar fi facut un instrument politic din aceasta romanizare. astazi. piatra peste piatra din ce construisera romanii. reclamarea . caci urmarile scurtei perioade de aculturatie au disparut foarte repede. Deci. cine stie cand am fi descoperit ca am baut laptele lupoaicei. A urmat apoi mai mult de un mileniu in care nimeni nu si-a mai amintit ca pe aici au trecut vreodata romanii. mostenirea romana? Nu putem spune ca romanii ne-au civilizat. dupa 2-3 secole. care este. Faptul ca vorbim o limba romanica nu ne face cu nimic mai europeni.nu a mai ramas. Astazi.

originii romane are infatisarea unui penibil mit fondator. cu toata istoria noastra. cu portul pe care il au . la sarbatori. care sa ne justifice europenitatea. Asta inseamna ca ne e rusine cu toti taranii nostri. Oficialii de azi se jeneaza la auzul cuvantului "dac". ca si cum nu am putea intra in Uniunea Europeana cu fruntea sus. medicina. Uitam ca dacii cunosteau astronomie. credeau in nemurire si erau temuti si admirati de vecinii lor cei mai puternici. cu daci cu tot. ca si cum dacii ar fi ruda de la tara cu care ne rusinam sa stam la masa Europei. care astazi inca se mai imbraca.

Cand ne-am distantat politic de Rusia. sa nu ne raportam la . istoricii ne-au populat istoria cu slavi. am rescris istoria si i-am impins pe slavi ceva mai la sud. ne rusinam cu doinele si obiceiurile lor. Cand Ceausescu a vrut apoi sa fim originali. Cand politica regimului a trambitat independenta si neamestecul in treburile interne. cu toata traditia noastra ancestrala! Mecanismul este vechi. Cat am fost sub ocupatie rusa. i-am pus la index pe romanii lui Traian. numindu-i "cotropitori" si "dusmani".dacii de pe columna lui Traian. incepand cu cultura Dridu.

inca acum 1900 de ani.nimeni si sa nu ne subordonam nimanui. Asta nu este stiinta! Tacerea specialistilor Arme dacice . romanii devin parintii nostri dragi si intelepti. daca vrem in Uniunea Europeana. Iar acum. pe care au ridicat-o-n slavi. istoricii au apelat la individualitatea culturii dacice. care neau luat de mana si ne-au adus in Europa.

Raspunsurile la intrebarile formulate mai sus nu pot veni decat in urma unui studiu extrem de serios al mai multor echipe. deci cuget."Ma indoiesc. Cercetatorii nostri nu se indoiesc. deci ei nu exista in stiinta adevarata. din ratiuni care pentru ei sunt mai inalte decat sfantul adevar: obedienta in fata unor interese politice. cuget. nu-si pun intrebari. De ce tac specialistii? De ce refuza sa-si puna intrebari? Probabil. ci doar in dimensiunea dogmelor. teama de a nu-si vedea opera de o . deci exist".

• Aurora Petan ====================== Pierit-Au Dacii? . nevoia irationala.viata rasturnata. de a avea dreptate. disperata.

pana la noi nu a ajuns mai mult de 10%! Stranie si tragica soarta a unor documente distruse din voia destinului sau cu buna stiinta.Bust de nobil dac (tarabostes) Gauri Negre Ale Istoriei. Scrieri pierdute cu privire la daci. in beciurile vreunor manastiri sau biblioteci! Drama izvoarelor scrise . ori care poate zac inca nestiute. Din tot ce s-a scris despre daci in antichitate.

prin intermediul copistilor. 16.Pana la aparitia tiparului in sec. fie cu reavointa. fie din pura intamplare. scrierile antice au supravietuit cu destula dificultate. din noianul greu de evaluat de scrieri ale eruditei antichitati. s-a pierdut enorm de mult. Totusi. din pricina fanatismului care a dus la incendieri .

aceasta soarta: nu au reusit sa traverseze veacurile. Ceea ce a ajuns pana la noi nu reprezinta. pe Strabon si pe Dio Cassius. fie pur si simplu prea "barbar" ca sa . cu putinele lor fragmente in care se vorbeste despre geti si daci. ignoranta sau dezinteres. lasandu-ne impresia ca acest neam a fost fie ignorat de marile puteri vecine. aproape toate. fie din neglijenta. nici 10% din ce s-a scris despre acesti nestiuti locuitori ai pamanturilor de la nordul Dunarii. Scrierile care marturiseau despre geti si daci au avut. probabil. Istoricii nostri ii citeaza adesea pe Herodot.de biblioteci.

Totusi. ca acestia au starnit interesul vecinilor lor intr-o masura mare. Insa cata vreme aceste marturii exista. cat si prin relatiile pe care le-au avut cu cei din jur si prin razboaiele pe care leau dus. pe care .prezinte interes. Papadopol-Calimah. Cu exceptia lui Al. dar care s-au pierdut. atat prin modul lor de viata si prin religia si credintele lor. trebuie sa tinem cont de ele si sa admitem ca s-a scris mult mai mult despre geti si daci. exista numeroase marturii antice despre scrieri care vorbeau de stramosii nostri. un istoric uitat din veacul al Xix-lea. decat ni s-a spus in cartile de istorie.

nimeni nu il citeaza si a carui opera a fost in totalitate ignorata pana in prezent, nimeni nu a incercat pana acum sa faca o evaluare completa a ceea ce s-a pierdut din documentele despre daci. Conform acestuia, numarul autorilor care au scris sau doar au pomenit in treacat despre stramosii nostri este de... aproape trei sute. Nu stim daca pentru alte neamuri s-au facut astfel de evaluari. Nu stim daca soarta izvoarelor privitoare la daci a fost mai vitrega decat a altora. Marele invatat Posidoniu calatorise la gali si scrisese o carte despre

acestia, astazi pierduta. Imparatul Claudiu scrisese si el o istorie a etruscilor in 20 de volume, din care nimic nu a ajuns pana la noi. Totusi, despre gali stim multe lucruri din alte izvoare, de la etrusci avem monumente si inscriptii, doar dacii s-au dovedit mult prea "tacuti", ori poate noi nu am cautat indeajuns, caci suntem prea putin interesati de soarta lor... Unde "s-au ascuns" getii si dacii?

Pentru antici, in vremurile cele mai indepartate, teritoriile de la nordul Dunarii reprezentau un loc enigmatic, populat de fiinte mitice. Cu timpul, pe masura ce relatiile comerciale s-au dezvoltat si sfera de influenta a lumii grecoromane s-a extins, getii si dacii au inceput sa fie mai bine cunoscuti si pomeniti in scrierile grecilor si ale romanilor. Totusi, putini au fost aceia care au scris ceea ce au vazut cu ochii lor, caci putini au calatorit pana pe aceste pamanturi. Astfel ca majoritatea informatiilor pe care ni le transmit aceste izvoare sunt informatii de a doua sau a treia mana,

aproximative, deformate, transmise din gura in gura printr-un fel de "telefon fara fir". Au existat si lucrari ale unor martori oculari care au fost in Dacia si au descris cu mare exactitate geografia, istoria, organizarea politica si sociala, traditiile, poate si limba dacilor, dar toate aceste scrieri s-au pierdut. Vom reveni mai jos asupra lor.

Columna lui Traian Prin urmare, informatiile pe care le mai avem sunt adesea confuze. Ba mai mult, anticii nu faceau intotdeauna distinctie clara intre sciti si geti sau intre traci si geti, iar mai tarziu, ii confunda pe geti chiar cu gotii (cu sau fara intentie) sau cu alte neamuri. Astfel ca, nu de putine ori, sub referintele la sciti, traci, goti etc. se pot ascunde informatii pretioase despre daci si geti. Ce fel de evenimente consemneaza scrierile vremii? In primul rand, inregistreaza numai evenimente politice si militare

importante - razboaie, victorii, aliante, tradari, asasinate, succesiuni la tron, iar o perioada de pace si liniste este aproape intotdeauna absenta din documente. Asadar, cei ce traiau in pace traiau intr-un fel "in afara" istoriei. In al doilea rand, istoria scrisa este aproape intotdeauna istoria invingatorilor. De aceea, izvoarele latine nu vor pomeni prea mult despre autohtoni, ci in primul rand despre romanii colonizatori, si tot de aceea, mai tarziu, numele dacilor sedentari si pasnici dispare din scrieri, in primul plan fiind gotii, gepizii, hunii si alti migratori cu o istorie "activa".

Primele informatii Putem presupune ca primele informatii despre geti au fost consemnate de popoarele orientale cu care acestia au intrat in contact, in primul rand pe calea comertului. Dar din cronicile orientale nu ni s-a pastrat nici o informatie cu privire la geti. Comertul i-a pus in contact cu scitii de pe tarmurile nordice ale Marii Negre, cu persii, cu fenicienii, cu neamurile din Asia Mica si chiar cu egiptenii. Documentele acelora ii vor fi pomenit si pe

stramosii nostri, cel putin cei dobrogeni. Cel mai vechi eveniment in care sunt antrenati getii este cel pomenit de Herodot cu referire la campania lui Darius (sec. Vi i.Cr.), regele persilor, impotriva scitilor, care, inainte de a ajunge la Istru, ii biruie si pe geti. Cea de-a doua informatie ne trimite in timp doua secole mai tarziu si se refera la expeditia impotriva tribalilor a lui Alexandru cel Mare (sec. Iv i.Cr.) care, ajuns la Dunare, infrunta opozitia getilor. Numarul mare al geografiilor pierdute, in care foarte probabil erau descrise si teritoriile getice, face ca misterul sa fie si mai adanc.

Insusi marele geograf Strabon a scris o carte despre Tracia si Dacia, astazi cu desavarsire pierduta. Marele geograf Marin din Tyr descrisese in amanuntime teritoriile locuite de geti si daci, dar lucrarea sa nu a ajuns pana la noi, decat intr-o palida masura, prin intermediul unei prescurtari facute de Ptolemeu. Una dintre geografiile pierdute apartinea lui Demetrios din Callatis (actuala Mangalia), iar datele prezentate de el cu privire la teritoriile getilor trebuie sa fi fost foarte exacte. Nici hartile, nu putine, care infatisau lumea cunoscuta in vremea dacilor nu au ajuns

pana la noi: de la cea mai veche harta a lumii despre care avem stiinta, cea a lui Anaximandru (sec. Vi i.Cr., invatat care a calatorit pana la sciti), si pana la cucerirea romana, nu s-a pastrat absolut nici o harta care sa infatiseze Dacia veche. Cele mai vechi harti reprezinta Dacia de dupa cucerire. Un interes aparte au starnit, cu siguranta, religia si credintele getilor, mult diferite de ale altor neamuri din Europa, dar si in acest aspect documentele pierdute spuneau de buna seama mult mai mult decat cele pastrate.

Un get celebru: regele Dromihete Grecii aveau o admiratie fata de "barbari" (cuvant care inseamna in greceste "balbait, persoana care vorbeste o limba de neinteles", caci asa le pareau grecilor cei care vorbeau alta limba decat a lor), pe care si-i reprezentau ca virtuosi, curajosi si generosi. Un celebru model il constituie regele get Dromihete (sec. Iii i.Cr.), care l-a invins pe Lisimah, unul dintre urmasii lui Alexandru cel Mare. Acesta venise cu oastea macedoneana impotriva getilor, dar a fost infrant si luat prizonier, impreuna cu fiul

sau, Agatocle. Dromihete i-a dus pe prizonieri la cetatea Helis, resedinta sa, i-a ospatat regeste la o masa scumpa, cu pocaluri si vase de aur si argint, in vreme ce el si getii sai stateau la o masa de lemn, modesta. Apoi i-a eliberat, spunandu-le ca, daca au acasa atatea bogatii, sa nu mai ravneasca la avutul modest al altora. Campania lui Lisimah si patania de la curtea generosului rege get au fost mult preluate si citate in scrierile vechi, dar tocmai acele scrieri care le prezentau in amanunt s-au pierdut - in primul rand cartea 21 din "Biblioteca Istorica" a lui Diodor din Sicilia,

apoi istoria universala a lui Polibiu si altele. Tot ce stim despre aceasta victorie a getilor provine din prescurtari si marturii marunte. Epoca lui Burebista

Statuie de nobil dac de pe arcul lui Constantin

De la Dromihete la Burebista se intinde o perioada de mai mult de doua secole de mare pustietate documentara. Fie ca dacii traiau in pace si nu au atras atentia grecilor si romanilor, fie ca scrierile care se refereau la acea epoca s-au pierdut, noi nu stim mai nimic despre acele vremuri. De la Strabon avem cateva informatii pretioase despre epoca lui Burebista, cu care vestitul geograf era contemporan. Dar Strabon la randul sau a folosit lucrarile lui Posidoniu, cel mai invatat om al acelei epoci. Din pacate, nici o scriere a lui Posidoniu nu s-a pastrat pana astazi. Dio

Cassius scria si el, in cartile sale pierdute, despre aceasta epoca. Augustus insusi, contemporan cu Burebista, a scris despre propria sa viata, lucrare si ea pierduta, unde fara indoiala ca pomenea si de relatiile cu Dacia. Momentul cuceririi Daciei: o imensa gaura neagra De la Burebista la Decebal avem din nou o mare lacuna documentara. Cateva nume de regi daci ne sunt pomenite de catre Iordanes,

dedicate Daciei. care a dispus arderea sa. Informatiile despre daci reapar in preajma conflictului cu imparatul Domitian. din pricina ca in paginile sale se vorbea despre minuni. si papei Grigore cel Mare. Evenimentele premergatoare cuceririi . s-au pierdut. care a decretat crima de stat citirea acestei lucrari. dar cartile 124 si 125. Distrugerea operei marelui istoric se datoreaza imparatului Domitian.dar mai mult nu stim. inainte de epoca crestina. Istoricul Titus Livius includea aceasta perioada in opera sa uriasa. cand batranul rege Duras ii cedeaza tronul lui Decebal.

Daciei de catre romani.. prazile imense luate de la daci . exilat in Dacia din pricina . Dio Chrysostomos. ajunse pana la noi. Ne-am fi asteptat ca numarul izvoarelor scrise din acea epoca. colonizarea si organizarea provinciei.sunt evenimente care au avut parte de numeroase si detaliate consemnari in scrierile vremii. sa fie mult mai mare decat pentru epoci mai indepartate si mai nesigure. campaniile lui Domitian si ale lui Traian. Si totusi. O bizara coincidenta a facut sa se piarda cam tot ce s-a scris despre daci si razboaiele lor cu romanii.. infrangerea dacilor si intemeierea provinciei Dacia.

Probabil scrierea sa infatisa cu mare precizie geografia. pregatindu-se pentru razboaiele cu imparatul Domitian. a scris o istorie a Daciei intitulata Getica. cu siguranta.urii lui Domitian. rechemat de Nerva si apoi foarte pretuit de Traian. O alta Getica a fost scrisa de Criton. medicul personal al lui Traian si martor ocular al evenimentelor din Dacia. precum si societatea dacica. pierduta astazi cu totul. Din aceasta scriere avem doar cateva foarte mici . Aceasta nepretuita lucrare prezenta. campaniile lui Traian si furniza valoroase informatii cu privire la daci. istoria si obiceiurile dacilor.

Al treilea martor ocular care a scris despre daci a fost insusi imparatul Traian. Traian a publicat un edict prin care dadea seama de toate operatiunile sale in Dacia si expunea bugetul cheltuielilor de razboi. Dar Traian a . Dupa intoarcerea triumfala la Roma. citate de un autor tarziu. Nici acest edict nu a ajuns pana la noi. citate de un gramatic). Si acesta este pierdut in intregime (au ramas doar cinci cuvinte.fragmente. in care a consemnat cu grija toate etapele si aspectele campaniilor sale. El a compus un jurnal de razboi intitulat De bello dacico ("Despre razboiul cu dacii").

Tacit a scris mult despre daci. deci si despre cucerirea si colonizarea Daciei. Pe langa acestia. insa tocmai capitolele acelea s-au pierdut. care au scris despre viata si faptele sale. Tacit insusi. Mai mult. dar care nu a ajuns pana la noi. intr-o .avut biografii sai. infatisand expeditia lui Traian. Pliniu cel Tanar. a scris si el pe larg. marele istoric roman contemporan cu Traian. pastrate doar in parte. prieten apropiat al lui Traian. dar ale caror scrieri astazi sunt pierdute cu desavarsire. in Istoriile sale. Cunoastem numele a cel putin patru istorici biografi. a scris o biografie a imparatului.

E posibil chiar sa-l fi insotit pe ilustrul sau prieten in Dacia si sa fi fost martor la evenimente. un mare istoric care a trait in vremea imparatilor Traian. Caninius. a scris in versuri istoria expeditiei lui Traian. se afla tocmai intre cartile . Appian. a scris in douazeci si patru de carti Istoria Romanilor. poem astazi pierdut. care continea o istorie a Daciei. Hadrian si Antoninus Pius. despre cucerirea Daciei si intemeierea provinciei. un bun prieten al lui Pliniu. Cartea 22. din care ne-a ramas numai jumatate.istorie a epocii sale. Dar si aceasta istorie a pierit in negura vremii.

Marele istoric Dio Cassius a scris si el o istorie a domniei lui Traian. istorice si geografice despre Dacia. Intre cartile pierdute se afla si intreaga carte 67. caderea dacilor . Tot pierduta este si cartea 68. mare parte a ei fiindu-ne cunoscuta doar din unele rezumate tarzii. Dar si lucrarea sa de capatai. a ajuns la noi doar fragmentar. nimicita cu totul de timpul necrutator. la care a muncit 22 de ani. monumentala Istorie romana.pierdute. care cuprindea expeditia si razboaiele lui Domitian contra dacilor si relatari ample etnografice. care cuprindea expeditiile lui Traian in Dacia.

In sfarsit. a scris o biografie a lui Traian. plina si aceasta de lipsuri. decat o foarte modesta prescurtare tarzie. Plutarh. cele dintai 13 au pierit si tocmai acelea in care se trata si despre Dacia si in care se scria istoria de la anii 96 pana la 350 d. ca si din multe altele.Cr. Apollodor din . Din 31 de carti care o alcatuiau.sub dominatia romanilor si colonizarea Daciei. care a avut aceeasi stranie soarta: pierduta cu desavarsire. celebrul istoric grec. Ammianus Marcellinus a scris o istorie de la Nerva pana la Valens. dar aceasta importanta scriere ne-a parvenit cu totul ciuntita. Din acestea nu avem.

. Nici aceasta nu a putut strabate veacurile.Damasc a scris o carte in care descria detaliat constructia podului lui Traian. Dacia dupa Traian si disparitia dacilor din izvoare Portretul regelui Decebal de pe Columna lui Traian ..

Dar nici un document nu ne spune ce s-a intamplat cu nobilimea si preotimea daca.Cr. despre colonistii adusi aici. cu zeii lor. ale caror temple fusesera facute una cu pamantul de catre romani. 2 d. care continua sa fie o enigma: aflam doar despre organizarea administrativa si militara a noii provincii Dacia. "Cartile getice". despre viata in coloniile intemeiate. cu marea masa a dacilor de rand..Informatiile istoriografice din perioada urmatoare nu se refera aproape deloc la dacii autohtoni. au fost inghitite de . scrise de Polyainos in sec.

pe care izvoarele vremii le consemneaza cu constiinciozitate si curiozitate. desi prezenta lor pe vechile teritorii nu poate fi pusa la indoiala. Avem cateva mentiuni ale dacilor liberi. dar nu mai aflam absolut nimic despre oamenii pamantului . Dupa abandonarea provinciei sub Aurelian.dacii. In Dacia se perinda nenumarate neamuri migratoare. . Iv d. Dupa aceea. cand carpii din Moldova dau de furca romanilor.monstrii intunecati ai timpului. ultimele din sec. asa cum ne demonstreaza izvoarele arheologice. tacerea este si mai adanca.Cr. tacere absoluta. traditiile.

de crime culturale ne poate deslusi tragica soarta a scrierilor din antichitate pana la aparitia tiparului.Cr. Dar chiar si dupa Guttenberg. regele Babilonului. . a distrus in anul 747 i. ametitoare.folclorul si chiar lingvistica. foarte multe manuscrise au ramas necercetate. Nabonassar. toate scrierile care cuprindeau istoria si faptele regilor predecesori ai sai. Cum au disparut scrierile vechi O scurta insiruire. needitate si chiar in primejdie de distrugere.

care numara la un moment dat 700. persilor. a pierit cu totul intr-un incendiu cand Cezar a cucerit Alexandria. intre altele pe Titus Livius. Sfantul Grigorie "Luminatorul Armeniei" arde in 277 d. toata literatura armeana. mezilor. Luptele intre crestini si pagani au fost fatale. si ele. mii de carti pagane.Renumita biblioteca din Alexandria. efesienii si-au ars in piata toate bibliotecile. cartilor. In zilele Sfantului Apostol Pavel.Cr. in anul 604. care era o comoara pentru istoria asirienilor. toate cartile si bibliotecile din Armenia.000 de volume. Sfantul Papa Grigore cel Mare arde. . grecilor.

Biblioteca de la Tripoli (Siria). arabii invadeaza Alexandria si ii ard biblioteca. Cand musulmanii au cucerit provinciile persane. mai vestita decat cea a califilor.000. Navalirile barbarilor au distrus.getilor si a tuturor neamurilor cu care armenii au avut a face in curs de secole. In 640. avea peste 1. Biblioteca din Cairo. nenumarate biblioteci.000 de volume. mai multe biblioteci au cazut in mainile lor si au fost distruse. a califilor Egiptului. Dar in anul 1073 turcii au pradat si distrus aceasta imensa biblioteca. cuprindea 3.600. la randul lor. .000 de volume de teologie.

Acest depozit de eruditie cuprindea o multime de scrieri antice. Matei Corvin fundase la Buda o mare si pretioasa biblioteca. istorie. adunand carti cu cheltuieli enorme. a dat foc si a devastat aceasta biblioteca. dupa caderea Imperiului Bizantin. traditii. dupa batalia de la Mohacz. din Italia si din Grecia. cu totul pierdute astazi. Tripoli a cazut sub stapanirea francilor comandati de Raimond Iv si nepretuita biblioteca a fost prefacuta in cenusa. cand sultanul Soliman a cucerit Buda. In 1526. geografie! Dar in 1105. Manastirile de la muntele Athos au fost un .stiinte.

la inceputul razboiului de independenta a Greciei. dar bibliotecile de la acest munte au suferit multe devastari.. In marile biblioteci de manuscrise din lume.mare depozit de scrieri manuscrise vechi. bibliotecile de pe Sfantul Munte au fost silite sa furnizeze turcilor manuscrise pentru fitilele tunurilor! Astfel au pierit mii de lucrari de mare pret. cum sunt Biblioteca Vaticanului si cea a manastirii Sfanta Ecaterina de pe muntele Sinai. In 1820. zac inca zeci de mii de . Si totusi.. Suntem indreptatiti sa speram ca nu toate scrierile care au pierdut lupta cu timpul sunt disparute definitiv.

manuscrise necercetate. Papadopol-Calimah: un nume de strada in Tecuci Portretul regelui Burebista pe un medalion de bronz . Timpul poate sa ne mai rezerve mari surprize! Al.

intr-o vreme . nestiutul savant a publicat in revista "Columna lui Traian". al Xix-lea: Al. Hasdeu. despre scrierile . incepand cu 1872.chiar vicepresedinte al Academiei Romane. colaborator apropiat al lui B. Pe parcursul mai multor ani. Foarte bun cunoscator al limbilor latina si greaca veche. Calimah a strans cu migala si precizie filologica toate informatiile despre scrierile pierdute cu privire la daci. disponibile la acea vreme.P.Multe dintre informatiile prezentate mai sus provin dintr-o ampla lucrare a unui istoric uitat din sec. Papadopol-Calimah. o serie de 19 articole. timp de 6 ani.

neasteptat. Cele peste trei sute de nume de autori antici marturisitori despre daci. formeaza un tablou impresionant. pe care le-a strans laolalta. . nu a fost editat. Nu e niciodata citat. putem sa ne facem o imagine reala despre cat si cum erau receptati dacii in antichitate.pierdute "atingatoare de Dacia". iar timpul trece in defavoarea sa. nimeni nu-si mai aminteste de lucrarea sa. Soarta lor a fost asemanatoare cu cea a cartilor despre care a scris cu atata pasiune: desi a trecut doar un secol. Abia citind cele 150 de pagini de text din lucrarea lui Papadopol-Calimah.

Speram ca apropiata aparitie editoriala a operei lui Calimah in volum va determina o regandire a importantei surselor documentare despre daci si a imaginii acestora in ochii grecilor si romanilor. orasul sau natal. Istoricii.Papadopol-Calimah este astazi doar un nume de strada in Tecuci. cei mai multi convinsi de putinatatea si chiar de lipsa de importanta a informatiilor istoriografice. . specialistii in izvoare antice nu au auzit de el si continua sa recite pe dinafara cele cateva fragmente din Herodot. Strabon si Dio Cassius despre geti si daci. clasicistii.

Scrierile despre daci au aceeasi soarta si in epocile mai noi Pare de necrezut. dar si in vremurile mai recente. invitat sa viziteze Transilvania la inceputul sec. Marele carturar si poet german Martin Opitz. putinele lucrari despre daci sunt urmarite de acelasi ghinion ca si vechile documente. al Xvii-lea de catre principele .

Despre o mitologie a dacilor. se indragosteste de aceste locuri. Dar manuscrisul a disparut fara urma dupa moartea sa. . cerceteaza istoria si traditiile romanilor.Gabriel Bethlen. se documenteaza intens si lucreaza timp de 12 de ani la o lucrare monumentala: Dacia Antiqua.

De la misteriosul manuscris despre daci. a scris o istorie a dacilor. Tatal sau. Al. Xv si niciodata publicata (desi manuscrisul se afla la Vatican). Hasdeu. aflat candva la Centrul National de Manuscrise din Ulan Bator. pana la istoria getilor a carturarului italian Niccolo di Modrusa. stim doar ca a ramas in manuscris.S.lucrare scrisa in limba rusa de savantul B. scrisa in sec. dar de soarta caruia nu se mai stie nimic. drumul tacut al documentelor despre . Sturdza: nici de soarta acestui manuscris nu se mai stie nimic.P. Hasdeu. care a ajuns in arhiva din Petersburg a lui A.

a lui Vulcanius Bonaventura. Xvii si continand informatii inedite despre . cele mai recente.daci este acelasi: catre neant. sunt inca ignorate la noi. erau frecvente. nu merita soarta pe care o au. scrisa in sec. Scrieri medievale precum Zamolxis. aflate la indemana cercetatorului. sub pretextul provenientei lor din mediul carturaresc nordic. Geografia lui Philippe Briet. voite sau nu. primul legiuitor al getilor a lui Carolus Lundius si cea despre alfabetul getilor. Dar daca documentele antichitatii au avut de traversat doua milenii de zbuciumata istorie. unde confuziile geti-goti si daci-dani.

continua sa fie ignorate de catre specialisti. Daca acestea nu sunt falsuri...daci. care par sa reprezinte arhivele regilor daci. este cu totul necunoscuta cercetatorilor romani. Si lista poate continua. ingropam in uitare cele mai importante documente cu privire la daci care s-au scris . despre care s-a vorbit acum doi ani intr-un numar al revistei "Formula As". Controversatele placi de plumb de la Sinaia. facand hartia sa roseasca. cu propriile noastre maini. inseamna ca noi. ci documente autentice (si exista multe argumente in favoarea acestei din urma ipoteze).

un subiect incomod Este oare o simpla coincidenta. ca au disparut aproape toate scrierile despre daci? Ce nestiut blestem bantuie memoria acestor enigmatici si bravi stramosi ai nostri si ce magie poate rupe acest blestem? Este tot o intamplare faptul ca specialistii au decretat drept "falsuri" niste documente pe care nu leau cercetat niciodata. o intamplare. refuzand sa creada ca dacii si-ar fi putut scrie propria istorie pe placi . Dacii .vreodata.

Despre daci se vorbeste in mediile academice putin: ei sunt "barbarii" Europei. atat de proslaviti in anii comunismului. a nu vorbi despre daci reprezinta un absurd si inutil semn de . cand autohtonismul era ideologizat. Acum. care nu fac decat sa-si ceara dreptul la istorie? Este oare tot o intamplare ca singurul care s-a ocupat vreodata de dramatica poveste a disparitiei manuscriselor despre daci a fost in totalitate ignorat? Soarta lui PapadopolCalimah este una emblematica.de aur sau de plumb? Al cui somn este deranjat de acesti intelepti si curajosi daci.

iar daca ar fi fost iberi. noi am fi fost probabil francezi. astazi am fi fost spanioli.dizidenta. e de preferat sa vorbim mai mult de Roma. Nimic mai gresit! Nu putem fi universali decat prin ceea ce avem particular. daca vrem cu Occidentul. decat de Sarmizegetusa. Suntem romani tocmai pentru ca stramosii nostri au fost daci: daca ar fi fost celti. A ignora sau a contesta importanta componentei dacice a . trebuie sa ne uitam trecutul si traditiile. de manifestare anti-comunista si de simpatie pro-europeana: daca vrem in Europa.

• Aurora Petan ============ • Povestile Ceahlaului Varful Panaghia .istoriei noastre inseamna a nega propriul nostru specific romanesc.

Turnul . lasand in urma lor nume precum Ghedeonul. sufletul omului se transforma in piatra. Isi pierde zborul. Sihastrii si-au facut veacul pe Ceahlau din cele mai vechi timpuri. Dimitrie Cantemir spunea despre el ca ar fi fost la fel de celebru precum Olimpul sau Pindul. Se rataceste de Dumnezeu Nu exista la noi in tara munte mai cantat de poeti si mai intesat de povesti decat Ceahlaul.Fara povesti. daca ar fi intrat in basmele vechilor greci. Batca Popii.

imbracati de sarbatoare. Ceahlaul este singurul munte de la noi care avea hram si sarbatoare. pentru a face rugaciuni. . pe 6 august. In aceasta zi.Sihastrilor sau La Chilii. pentru praznic si hore. de cu noapte. Considerat al doilea munte sfant al ortodoxiei dupa Athos. preotii urcau sus pe poienile dintre stanci. Urcau si sateni i din satele dimprejur. Schimbarea la Fata.

aici se afla Jiltul Zeilor. muntele sfant al dacilor. Unii carturari spun ca aici ar fi fost Kogaionul. Pavilionul dacic. Cosbuc. Goga. oprinduse la cate o stana sa mangaie mioarele. istorie si spiritualitate la un loc e . Asachi. Vulturul lui Traian. Hogas. L-au cantat Alecsandri. Stanca Dochiei si alte locuri ce au zamislit legende. Dumnezeu cobora pe Ceahlau si umbla descultprin poieni.Intr-atat de sfant a fost dintotdeauna Ceahlaul pentru oamenii locului! Si chiar din vremea dacilor si dinaintea lor. Atata frumusete. Masa Dacica. Sadoveanu si atatia alti scriitori. Alecu Russo.

printesa dacilor Mitica Letsta sprijinit de gard. nu foarte inalte.greu de gasit in alta parte. pe care batranii le istoriseau in serile de iarna. la gura sobei. Dochia. chipuri de zane adormite sau zei pagani care au nascut sute de povesti. sperand sa pot culege ceva din sfintenia de altadata a Ceahlaului. langa o gramada . Stancile sale. au in schimb forme ciudate. Am plecat in cautarea acestor povesti prin satele de pe malul lacului Izvorul Muntelui.

Era frumoasa tare." Lumina domoala a dupa-amiezii ii scalda chipul uscativ. in clipele in care se lasa prins de lumea povestilor. "Cand s-o batut Decebal cu Traian. Slab si drept. priveste in zare spre munti. cu chip de bunic blajin. dar tot Traian a fost mai tare. Si dacii s-au batut vitejeste sa-si apere pamantul.de lemne.. Dochia ii zacea. ai mai frumoasa. Ochii ii rad din cand in cand. A fost si el in razboi. depanand povesti. fata lui Decebal o fujit si s-o ascuns in muntii astia.. stie ce inseamna lupta. ca Traian o pus ohii pe ea. "Si cu Dochia ce . Are 91 de ani si este veteranul satului Ceahlau.

Cu Dochia e poveste mare. Lacul Izvorul Muntelui Dochia a venit de la Sarmizegetusa. de la cei ce inca o mai povesteau. Batranii batranilor stiau mai multe si unii carturari au consemnat aceasta poveste.s-a-ntamplat?". dar el nu stie decat franturi din ea. altii ca era fata lui . il iscodesc. Unii zic ca era sora. chiar pe Ceahlau.

ca sa scape de urgia romana. Familii intregi de daci. Multa lume fugise spre miazanoapte. copila mea". unde sandaua soldatului roman nu avea sa ajunga. "Du-te. in vremurile acelea. se retrageau incet spre nordul Moldovei. Unii zic ca nu era iubire adevarata. in siruri cat vezi cu ochii. cu putinul lor avut. aprins de iubire pentru preafrumoasa printesa daca. la fratii lor liberi. "Du-te si izbaveste-te de robie".Decebal. Si Dochia s-a dus. era doar cheful imparatului de a o avea roaba pe fata lui . Imparatul Traian a urmarit-o. i-o fi zis Decebal Dochiei. gonind calare peste munti.

pana in Tara Moldovei. in capitala lumii. Asa umbla prin munti.Decebal. Dar pentru nimic in lume. chemand-o sa vina cu el la Roma. unde sa o faca imparateasa. de ciobanita. Si a gasit-o pe Dochia. cu o turma de oi. Copila s-a ascuns prin vagaunile Ceahlaului. ferita de ochii oamenilor. urmandu-l pe dusmanul tatalui ei. indrumat de iscoadele lui. Cale lunga a facut Traian. Atunci Traian facu un semn scurt si . A intins catre ea bratul sau regesc. si-a lepadat vesmintele regale si podoabele si si-a pus pe spinare un cojoc greu. fata nu si-ar fi parasit tara. vorbind doar cu jivinele padurii.

si ele. Lacrimile ii curgeau siroaie pe obraji si pe haine. Acolo. Dochia isi ridica privirea spre inalt si sopti in gand o rugaciune fierbinte. a luat .garzile sale o inconjurara din toate partile. iar ochii sai clipira pentru ultima oara. Piatra rece o cuprinse cu totul. prefacute. catre Zamolxe. Acum era o stana. in pietre. cel ce are in grija toate cate sunt in cer si pe pamant. In cateva clipe se lasa frigul peste trupul feciorelnic al Dochiei. parintele vietii. in jurul caruia zaceau rasfirate mioarele. inlacrimati. un stei. impletindu-se la poale cu ierburile inmiresmate. la picioarele ei.

Cobal si vulturul lui Traian ..nastere Izvorul Alb.. Traian si-a spalat obrajii in el. a mangaiat neputincios chipul de piatra al fetei si s-a intors la Roma. Dochia a ramas pentru vesnicie in Ceahlau. iar in vremurile grele. cu o apa limpede si dulce. ca sa scape de capcauni. cum nu s-a mai pomenit. aici veneau si se adaposteau "vergurele" (fecioarele) din satele din preajma.

Strajuita de flori multicolore si macris salbatic. pana la Stanca Dochiei. Fluturi mari. . colorati. spre Jgheabul cu Hotar. mau insotit plutind in fata mea in aerul cald. ce adesea se pierdea in apa raului. pe o carare salbatica.Stanca Dochiei Urcasem de dimineata pe valea Izvorul Alb.

apoi m-am intors din drum sa o caut. cu verdeata pe crestet si un izvor limpede la poale: obarsia Izvorului Alb. ii spun batranului. "Am vazut stanca.padurea lasa din cand in cand sa se vada crestele maiestuoase ale Ocolasului Mare si ale Toacai. rotunjita. cu un chip de fata. Dar am trecut pe langa Stanca Dochiei fara sa o bag in seama. oricat de nelamurit. Da' o . Era o piatra mare. cu o privire intrebatoare. ce sa aduca oarecum cu un chip de fata. Dar nimic care sa aduca. Ma asteptam sa dau de o piatra impunatoare. dar nu seamana deloc cu o fata!". "O semanat mai demult.

un tanar care. In aceeasi noapte cumplita a pierit si schitul de pe Izvorul Alb. Documentele spun ca era in primavara anului 1704. Radu. din temelia caruia apa continua sa izvorasca. cand o avalansa cumplita s-a pornit din munte.vinit de sus din munte prapad mare.. un trup ciuntit de piatra. intr-o zi de sarbatoare.. Atunci s-a daramat partea de sus a Stancii Dochiei. cu calugari cu tot. si o rupt tat". stanci si lemne. Acolo sihastrea. Iar Dochia a ramas pana azi fara chip. asemenea lui . chiar in noaptea de Inviere. pravalind la vale zapada. in care vremurile sapasera chipul fecioarei. ferit de lume.

patimise din dragoste pentru o preafrumoasa fata din Ceahlau. Mitica Let Mitica Let atata stie. alegand mai degraba sa se prefaca in piatra.Traian. ca fata de imparat nu s-a lasat prinsa.. Dar asta e alta poveste. Dar de ce atata patima? Pai ..

dar aceasta l-a refuzat. Intelegand ca . nu departe de stanca Dochiei. gasind-o impietrita. cum altfel?. fara sa stie ca e dusmanul poporului sau. un tanar dac viteaz si chipes.. l-a cuprins deznadejdea si s-a aruncat de pe Toaca. acasa la ea.iubea un june dac.. ce cazuse prizonier la Roma. Zeii l-au preschimbat si pe el in stanca. Cobal a cerut-o in casatorie pe Dochia. Insa o alta legenda spune ca Dochia lar fi iubit pe Traian. Cobal e numele flacaului ce prinse drag de Dochia in vremea cand copila era inca in Dacia. O legenda spune ca scapand din inchisoare a venit sa o caute si.

Deznadajduit. imparatul isi lasa vulturul regal . Cobal incearca sa il omoare pe imparat. unde atatia daci au plecat in bejenie. Inima ei s-a sfasiat de durere. dar primesc de la Zamolxe trup de piatra. Cei doi n-au scapat de urmarirea lui Traian. gasind-o pe Dochia. dar nu reuseste si e luat prizonier. Cand fata a inteles cine era cu adevarat cel de care se indragostise. pentru a nu fi luati robi la Roma. dar si-a inabusit iubirea si a fugit in munti. a cuprinso o jale fara margini. unde s-a facut ciobanita. in Ceahlau. Cobal a scapat si el si a fugit spre nord.fata e indragostita de Traian.

sa-i pazeasca si pleaca in tara lui. de catre Zamolxe. Teribila poveste. Iar unii spun ca Dochia este chiar Dacia. asa cum a vrut el. in vremea razboaielor daco-romane.. pe care Traian nu a putut-o supune. Dacia nu si-a inmuiat inima in fata Romei. Dar si vulturul este prefacut in piatra. Preafrumoasa Panaghia si Soarele de pe cer . Degeaba sia lasat vulturii sa o pazeasca.. ce tradeaza amintirea unor vremuri in care Ceahlaul a fost adapost pentru dacii fugiti din Ardeal.

pasionatul cronicar al Muntilor Neamtului. care aflase de la batranii locului povestile Ceahlaului. In scrierile lui. ca tot Ceahlaul e plin de povesti de dragoste. Ce nu stie el stie Hogas. privind in zare catre cea mai mandra si mai inalta stanca din varful Ceahlaului. el . Nu stie p ovestea Panaghiei. "Cum tot o fata? Pai e plin Ceahlaul de fete frumoase prefacute in piatra!". Stie doar ca tot de iubire e vorba. "Panaghia era tot o fata"."Dar Panaghia? Ce poveste are stanca asta?". il intreb pe batranul Let. Batranul zambeste sugubat.

una dintre zane a luat intuneric din intunericul cel mai nepatruns al unei nopti fara luna. . adanc din adancul marilor fara de fund. La nastere. duiosie si blandete din ochii ingerilor ce stau la dreapta lui Dumnezeu si le-a pus pe toate in privirile ei. incat ursitoarele au adapostit-o in munti de mica. atat de frumoasa. foc si lumina din lumina si focul luceferilor celor mai stralucitori. pentru a o feri de invidia muritorilor.spune ca Panaghia era o fata nespus de frumoasa.

chiar din inima lui Dumnezeu! Si pentru ca sa nu fie . ca podoaba de par negru si bogat."Kogaionul" dacilor Alta a rupt din fragezimea si albeata crinilor si din rumeneala trandafirilor si le-a pus pe fata ei. Dar lucrul cel mai minunat a fost cand insusi atotputernicul Dumnezeu a rupt din inima si sufletul sau particica cea mai aleasa. daruindui-o Panaghiei ca suflet si inima. A treia a tors din caierul de neguri fire subtiri de umbra neprihanita si i le-a pus pe cap. Asa s-a zamislit preafrumoasa Panaghia.

dincolo de imparatia norilor. din inaltimile cerului. cum numai povestile isi pot inchipui. cu acelasi dor in suflet. Si amandoi s- . ca cineva tot avea sa o vada: Soarele. care o privea cu nesatin fiecare zi. ursitoarele au dus-o pe inaltimile cele mai de sus ale Ceahlaului. Dar degeaba au ascuns-o ursitoarele in munti. Si Panaghia a crescut mare si s-a facut fata frumoasa. Albinele din Sihastrii au hranit-o cu mierea lor. iar noptile senine au scaldat-o in roua de flori mirositoare. Dar si fata se uita la Soare. si au asezat-o in pestera pustnicului Ghedeon.pangarita de priviri muritoare.

decat invesmantat de neguri. iar Panaghia nu l-a mai vazut pe Soare. ca ajunse amurgul aproape sa-si dea mana cu zorile. sa nu mai rasara de acum inainte. Jalea i-a cuprins sufletul si a plans neincetat zile si . ca sa nu mai ispiteasca sufletele slabe ale muritorilor. s-a plans lui Dumnezeu si Dumnezeu s-a maniat si l-a pedepsit pe Soare. in vreme ce noaptea s-a micsorat. suparata. Si pana intr-atata s-a marit ziua. Ceasuri intregi se oprea Soarele din calea lui ca s-o priveasca. infasurand-o in razele sale. Atunci noaptea. Si s-a implinit porunca lui Dumnezeu.au indragostit.

Dar Panaghia nu mai putea trai fara Soare si jalea ei era atat de mare. spre culmile inalte ale Ceahlaului. incat se ruga lui Dumnezeu sa o prefaca in stana de piatra si sa dea din nou drumul zeului zilei si al luminii sa straluceasca pe cer. ca sa-i usuce copilei lacrimile. Dar de la o vreme i s-a facut lui Dumnezeu mila de ea si a trimis porunca rasaritului si apusului sa trimita in graba cele mai usoare si mai dulci dintre vanturile lor. fara sa mai inchida un ochi. .nopti la rand.

de stralucirea florilor si de vanturile dulci si mangaietoare ale rasaritului si apusului. O alta varianta a legendei Panaghiei. insa. ca inima ei nu s-a impietrit. pleoapele ii cazura grele si un intuneric nemarginit o cuprinse. mai . Panaghia se prefacuse in stanca de piatra.Batrana Varvara Dumnezeu ii implini voia si fata simti cum picioarele ei prinsera radacina in pamant si nu se mai putu urni. ca si acum se bucura de razele soarelui. Si cand voi sa indrepte iarasi ochii spre ceruri. Se zice.

Dar. sufletul i se umplu pe loc de o ura nemarginita. poarta . gelozie si razbunare. cu gandul sa-l ucida. un tanar de seama. fata parcalabului de Suceava. Dar tanarul pleca la lupta si multa vreme avea sa nu o mai vada pe draga lui. Panaghia facu nunta cu hatmanul Bahrin.ancorata in istorie. Zdrobit de durere. vorbeste de iubire. numit Radu Valcu. dintr-o data. In acest timp. vestea cazand ca un fulger peste Radu. Se arunca asupra lui ca un vultur. el se arunca in lupta. si zarindu-l in invalmaseala pe Bahrin. o indragi pe frumoasa Panaghia. Povestea spune ca pe vremea lui Vasile Lupu.

dar un ostean sari sa-l apere si Panaghia se prabusi sub palosul greu. il puse in sa in . in straie ostasesti. Radu ridica trupul iubit al Panaghiei. Poate ca el s-ar fi lasat ucis de mana ei. Cu pieptul despicat. hotarata sa-si ajute sotul. acum cand isi implinise dorul de razbunare.cetatii se deschise si se ivi Panaghia. hatmanul cazu intr-o balta de sange. Radu rupse cu o lovitura sabia Panaghiei si se intoarse catre Bahrin. cu sabia in mana. rapunandu-l. ultimele batai ale inimii sale daruindu-le Panaghiei. Ca o fiara ranita de moarte se napusti fata parcalabului asupra lui Radu.

in amintirea iubirii lui. in ceasurile inserarii. Dar viata isi pierduse orice rost pentru Radu. unde-l cobori in lacasul de veci.fata lui si pleca spre manastirea Putna. Ratacind singuratic prin coclauri. el poposea adesea pe culmea Ceahlaului. Ultimele povesti . privind indelung o stanca mandra si zvelta pe care a numit-o Panaghia. El parasi nestiut curtea domneasca si pleca in pribegie. Ajunse la sihastria de pe Izvorul Alb. unde trai in pestera de la obarsia acestui izvor.

acum mai multi sunt turisti decat sateni. Intru. Intreb in stanga si-n dreapta de povestile muntelui si oamenii ma privesc cu mirare cumva: "Ce povesti? Astea-s copilarii.. cu o maturica in mana. si casele lui vechi trebuie ca mai adapostesc istorie si legende.Strabat satul Ceahlau.". intrebandu-i pe batrani de povesti. In Durau au ramas putini oameni. .. dar s-au dus toti. in doua curti. totusi. Dar Ceahlaul e animat.. cu speranta sa mai gasesc un fir de poveste tesut in jurul acestor munti. Batranii mai stiau ceva.. O bunicuta frumoasa.. Batrana Varvara Ciobanu sta in fata casei sale..

casa si obiectele cu aceleasi forme si figuri. Curtea e cosita proaspat. as fi zis ca a coborat direct din cartea cu povesti. daca n-ar fi avut ochelari. ce au vietuit nu departe de Ceahlau. isi impodobeau imbracamintea. cu cerdac din lemn vopsit in verde. Casa e albastra. din vremurile cand frumoasele Cucutenilor. exact ca in amintirile copilariei mele. tesute in motive vechi de mii de ani. cu naframa si sortin carouri. una in spinarea celeilalte. In casa miroase . urmele lasate pe iarba stau verzi si proaspete. Ma invita inauntru sa-i vad covoarele colorate.cu o casa frumoasa. Scunda.

"Astazi. O intreb daca era mai bine inainte. dar daca Al de Sus i-a dat ani multi. Casele din lemn. Era mai greu. Stiau batranii. dar mai sanatos. Stau toata ziua la televizor. imbracamintea curata. pe vremuri. lea uitat. Povesti despre muntii astia nu stie. traiul la munca in aer liber erau mai bune pentru om. alimentele naturale. . fetele nu mai torc si nu mai tes. a lemn si a lana.curat si luminos. din canepa si din lana. stia si ea in tinerete. sa vada care ce-o mai facut".

unul dintre ultimii ciobani din Ceahlau. Ma uit la casa noua. Satenii zic ca daca Leon nu cunoaste muntii astia. cu termopane si gard frumos. dintr-o casuta alba.Leon Marcoci Intru si in curte la Leon Marcoci. dar oierul iese din spate. atunci nimeni nu-i cunoaste. cu ferestre . de lemn.

cu dangatele turmelor cu tot. In ochii mei. concentrat." Si incepe sa mi le enumere. drept. . Duruitoarea. Il intreb ce loc ii e cel mai drag. ciobanul pare sa aiba in jur de 60 de ani. I-au fost dragi muntii si stie fiece stanca si fiecare vaioaga. ca doar le-a batut cu piciorul o viata. imi spune scurt.verzi si muscate. "Toate. prin vorbele caruia curge toata linistea muntilor. cu ochi ca jarul si sprancene stufoase. Casa cea noua e a fetii. direct. Piatra Lata. Uscativ. adunand in memorie imagini si ganduri ce alcatuiesc o viata: Viezuri. Leon e un om tare frumos: felul acela de om deschis. "71".

Toaca. Lutul Rosu.. Acum nu mai e nici o stana pe acolo. cui ii mai trebuie lana si branza? Peste o tona de lana a strans Leon in doi ani. La Stanile. Arinisul. Nici nu mai merg la oi: e rusine pentru un tanar din ziua de azi sa se faca cioban. la civilizatie. de la o . Ocolasul. Tinerii nu mai sunt interesati de trecut si de pastorit. Claile lui Miron.. tot Ceahlaul era plin de viata. Detunatele. Curmatura Stanilelor.Scaiusul. a avut ani de zile stana. avea multe oi. Panaghia. Stanca Dochiei. La Scaune. Si apoi. cei care au mai ramas s-au retras dincoace de rezervatie. toti vor la oras.

cand vreau sa-i platesc. se pierd. Povestile sunt facute ca sa fie povestite.. "Cui ii mai trebuie azi povesti?". ofteaza baciul cu obida.. Gust dintr-o bucata de urda neasemuit de gustoasa si plec cu un pachet mare de bunataturi sub brat: "Pentru sanatatea oilor". intreb. Iar daca nu mai ai cui sa le povestesti. a venit cineva si i-a oferit doar un leu pe bucata. "Dar povesti? Mai stiti povesti despre muntii astia?". Lacul Izvorul Muntelui sclipeste tot mai stins. Fetele nu mai torc si nu mai tes.suta de oi. La fel si pieile. insista Leon Marcoci. si nimeni nu i-o cumpara. .

si povestile lor. La poalele Ceahlaului. Totusi. Ca si cum apele uriasului lac de acumulare ar fi inghitit. fara simtire si fara zborul gandului si al inchipuirii. La ce ne mai trebuie povesti? Nu stiu. O lume fara viata. batranii au uitat povestile. Lumea fara povesti e o lume prea departe de Dumnezeu. o lume fara povesti e o lume in care sufletul omului se transforma in piatra. ca Dochia. odata cu vechile sate. Fara iubire.pe masura ce ma indepartez. in vreme ce tinerii nu au apucat sa le mai afle. . Panaghia e imbratisata de lumina moale a asfintitului.

Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan • • • • .

Morminte tracice.• • ==================== Valea regilor traci Preistoria Bulgariei este reprezentata cu stralucire. la poalele Balcanilor .

Oamenii se strigau de pe un mal pe celalalt al Dunarii in acelasi grai. In sud. Bulgarii vorbesc doar despre acei traci. se aflau insa tracii. In schimb. numiti odinioara Haemus (Balcani). cum spune Herodot despre traci. sa le conserve si sa le arate intregii lumi. malurile.Hr. mediteraneana. o tara orientata spre fluviu si continent. in razboiul impotriva grecilor. si nu despartea. insisi troienii se pare ca erau de neam tracic. Si totusi. Cat despre romanizarea moeso-dacilor sau a tracilor. peste o Dunare-granita care in trecut lega. dar apoi au venit slavii care i-au asimilat si nu au mai ramas urme ale romanizarii. Homer insusi ii aminteste ca fiind aliati ai troienilor. numiti asa la nordul Danubiului si numiti "moesi" la sud. cel al odrisilor. Asa incat slavii s-ar fi asezat probabil pe un substrat romanic. Au intrat apoi in istorie daco-getii. de o parte si de alta a apei. ce strabat Bulgaria de la vest la est. au lasat in urma lor constructii si tezaure fabuloase. Dar romanii si-au intins stapanirea si peste Tracia. E usor de spus: tracii au fost romanizati. au reusit in secolul al VI-lea inainte de Hristos sa se adune sub coroana regelui Teres. transformand-o in provincie. aceleasi manifestari artistice. de la numele carora teritoriul acesta se va numi Moesia. catre spatii deschise si clima calda. De fapt. in secolul I i. in secolul al IV-lea inainte de Hristos. Ceea ce noi. Totusi. Pe ei ii considera stramosii lor si se mandresc cu mostenirea lor tracica. Cel mai numeros neam dupa inzi. care nu au nimic a face cu latina si. ca urmare. romanii. pana la sirul de munti Stara Planina. dincolo de muntii Balcani. inruditi cu dacii. Flacaii mergeau la petit cu barcile. sunt socotite de unii lingvisti "coincidente". trebuie facuta o distinctie intre daco-moesiana vorbita intre Dunare si Balcani si traca vorbita dincolo de Balcani. dar puternic influentati de lumea grecilor: o lume orientata catre mare. Un pod ce separa doua tari. iar peisajul de azi al campiilor bulgare nu mai evoca cu nimic vremurile de altadata. spre spatii inchise. ceva nu e clar in aceasta poveste: exista asemanari mari de structura intre bulgara si romana. in absenta probelor e greu de sustinut acest proces. Cercetatorii considera ca la venirea slavilor. Dar nu e argumentabil stiintific. ca acum. iar pescarii de pe ambele ta rmuri se intalneau in mijlocul apei la povesti despre stime si balauri cu sapte capete. In campia sudica marelui fluviu. tracii isi pierdusera deja identitatea si fusesera romanizati sau grecizati. Aceasta este tara dacilor de la sud de Dunare. locuiau acesti moesi sau mysi. care s-a petrecut in secolul al VI-lea dupa Hristos. Pentru mine e o tara straina. Sunt pentru prima oara in Bulgaria. Si care era o adevarata coloana vertebrala a Europei. nu am stiut sa facem cu dacii nostri. Mai mult. tracii au avut perioade de mare glorie. Dar ce s-a intamplat? Unde a disparut bucata aceasta de istorie comuna? Din vremurile indepartate ale neoliticului. care traiau divizati in multe triburi. acum doua mii de ani. Neam razboinic si mandru. Tracii. cu o limba straina. Apogeul acestuia a fost atins in timpul dinastiei Cotizonilor si a regelui Sitalces. pe care bulgarii au stiut sa le scoata la lumina. nu s-au sters cu totul urmele substratului dacic al limbii bulgare. cu cat ne indepartam mai mult in timp. pamanturi roditoare si clima temperata.Tara de dincolo de Dunare De la Giurgiu la Russe e o aruncatura de bat. Negurile istoriei sunt cu atat mai dense. formand un mare regat. pe fasia ce se intinde de la tarmul Dunarii. Asa cum de o parte si de alta a Muresului sau pe un mal si altul al Oltului traieste acelasi popor. Iar bulgarii nu se . traia acelasi neam si se vorbea aceeasi limba. Dunarea a fost o singura casa pentru cei de pe ambele sale maluri: aceeasi cultura. aceleasi traditii si stil de viata.

Byala. In 1992.acesta e traseul care duce de la Dunare in renumita Vale a Regilor Traci. ce urca brusc dupa Gabrovo. prea multi bani pentru sapaturi arheologice. Un traseu initiatic. Valea Regilor Traci Am pornit in cautarea dacilor si a tracilor de la sud de Dunare. Cercetati sunt cateva zeci. Cele mai multe dintre mormintele regale ale tracilor se afla la mica departare de Kazanlak. Kitov a mers inainte. bajbaind la limita. Fusesera descoperite vestigii tracice imediat dupa al doilea razboi mondial. o granita de piatra. acesti munti trebuie sa fi fost o pavaza teribila in fata dusmanilor. mormintele sunt incluse in patrimoniul mondial UNESCO si sunt extrem de bine conservate. Mormantul de la Kazanlak are chiar o replica la scara. in valea vestitilor trandafiri de Damasc si a mormintelor regale. spulberand tabara arheologilor. pasul Shipka. simboluri si taine de nedescifrat. bazat pe mostenirea tracica. conditii de conservare. unde temperatura scade instantaneu cu 20 de grade. care dupa o ora de infern coboara triumfator in lumina. Gabrovo. strabatand Bulgaria de la Russe spre inima tarii. ceturile sunt atat de dense. mai putin influentata de civilizatia grecilor si mai aproape de cea a Carpatilor. dar nu se facusera investigatii sistematice la scara mai larga. incercand sa obtina fonduri mai mari in viitor. unde primele trei zile au fost dezamagitoare. Nu e o intamplare ca regii traci si-au construit mormintele. frig si intuneric. existau sute de tumuli funerari despre care se banuia ca adaposteau morminte si tainuiau comori. Ca si acum. Astazi. o lume intreaga ce parea sa fi fost pierduta pentru totdeauna. A obtinut fonduri si a condus expeditia timp de sapte ani. pe care o pot vizita turistii. intr-o zi de vara. nici in Bulgaria nu au existat. Autocarele cu turisti se revarsa ritmic. iar serpentinele ametitoare sunt strajuite de paduri neguroase. Vorbesc mereu de traci. Kazanlak . Ploi teribile si vanturi puternice s-au starnit dintr-o data. pictate cu cai si printese. A ales prima varianta. motivul tracic a devenit un fel de amprenta a civilizatiei de azi a bulgarilor. intr-unul din tumuli. exista indicatoare si ghizi. prin paduri nesfarsite si sate marunte ce par pustii. (Dar nu si pe cea a dacilor!) Bulgarii au dezvoltat un infloritor turism cultural. se mandresc cu ei. Veliko Tarnovo. Russe. Gorna. Dar si pacea celui adormit fusese tulburata. ventilare. iluminare. sperand ca ceea ce gaseste acolo sa convinga autoritatile sa-i dea mai multi bani. picturi murale impresionante. dar a obtinut bani putini. Mormantul lui Seuthes Ca si la noi. Intr-un cuvant. Iar faptul ca s-au asezat la sud arata ca dominatia lor se intindea spre Grecia. sau sa renunte pe moment. Un drum prin pacla.straduiesc sa studieze acest aspect. Si a avut de ales: sa sape la intamplare. in antichitate. dar si capitala. incat nu se mai vede nici marcajul pe sosea. Asa a iesit la lumina Valea Regilor Traci. din campie in inima muntelui. Mormantul regelui Seuthes . Exista drumuri de acces in stare perfecta pana la aceste morminte. arheologul bulgar Georgi Kitov a planuit o campanie de sapaturi cu vise mari. Dryanovo. dupa 1990. pentru ca originalul sa fie cat mai putin expus. la poalele acestor munti. In acei ani a descoperit comori fabuloase. A sapat in tumulul Malkata. in vreme ce la nord de Balcani e posibil ca neamul daco-moesilor sa-si fi creat o lume oarecum diferita. iar blitzurile aparatelor de fotografiat clipesc in mainile japonezilor veniti de peste mari si tari sa viziteze lumea tracilor. Apoi a inceput sa apara aurul: mormantul fusese dezvelit. doar pentru o saptamana de lucru. constructii funerare incredibile. Tumuli exista in Bulgaria cca 1500.

arme. prin tainele si riturile care se practicau asupra lui. regele Seuthes pare sa scruteze viitorul cumva asemenea dacilor de pe arcul lui Constantin. dar nu a auzit nici de daci. aflat la 15 minute distanta de Kazanlak. Totusi. Acum incep sa inteleg rostul acestor morminte-temple. Mormintele tracilor nu par simple morminte. Intrarea in mormant Mormantul regelui. ce a fost transformata in incapere-sarcofag. mormantul reprezenta matricea. cu usi de marmura strajuite de capete de zei si cu sisteme de inchidere a usilor care si astazi functioneaza. ci trupurile celor decedati erau incinerate. movila rasare domol din campie. nici de Decebal. Cele doua se aseamana foarte mult ca arhitectura si chiar si nuantele de vopsea conservate pe pereti par a fi identice. si toate cele trebuitoare sa-l insoteasca pe cel plecat. Spre deosebire de traci.Muzeul din Kazanlak adaposteste multe dintre minunatiile descoperite in Valea Regilor. s-au conservat cateva picturi splendide. Probabil cenusa era imprastiata in patru vanturi sau pe ape. chiar la fata locului. coroiat. dacii aveau o alta viziune asupra lumii de dincolo. sapata toata intr-un singur bloc de piatra. care imi spune cate in luna si in stele despre traci si Seuthes. lucruri care pentru universul profan in care traim nu mai au nici inteles.Hr. Culorile si formele pastrate aievea evoca o lume serena. La Ostrushka. caci originalele se afla la Sofia. un fel de paradis in ocru si albastru. II i. mai vizitez movilele Helvetsia si Ostrushka. Intru in pantecele cocoasei de pamant.I d. Acest mormant chiar are forma si neregularitatile unui uter si multe alte indicii trimit spre aceasta interpretare. barba bogata. iar in epoca de varf a regalitatii (sec. prefigurand arta Europei de mult mai tarziu. Asfaltul negru duce pana la intrarea in "grobnita". si doua incaperi boltite. Dupa mormantul lui Seuthes. unde ma asteapta lumea celor plecati dincolo. Alaturi se afla bustul de bronz al regelui Seuthes. Alaturi. Dar cele mai uluitoare picturi murale se gasesc in mormantul de la Kazanlak. nici importanta.). cu parul roscat. . mormantul acesta nu mi se pare cu mult mai impresionant decat cel din movila Documaci. de langa Mangalia. frunze de stejar si ghinde din aur. se afla in plin camp. femei gratioase si mese imbelsugate. in care se petrec lucruri tainice. Cenusa era depusa intr-o urna. a carui capitala. Cupola ametitoare e acoperita de cercuri concentrice. Cel mai incredibil obiect din muzeu il constituie. La Helvetsia. distinsa. Seuthopolis. delicata si impunatoare in acelasi timp. descoperita in mormantul acestuia din movila Golyama Kosmatka: o cununa din ramuri. uterul. ce converge spre personajul regal ce-si tine soata de mana cu tandrete. obiectele care alcatuiau lumea tracilor. Sunt lumi in sine la scara mai mica. Cu parul suvite. urmeaza o a treia. splendide vase de aur si argint. ca un animal garbov. si privirea usor incruntata.Hr. . intre care chipul indurerat al unei nobile. Aici arta tracilor este prezenta in plin apogeul sau. Aici a fost inmormantat marele rege Seuthes al III-lea. Strajuita de ciresi incarcati de rod si de pajisti cu flori multicolore. iar cel decedat se intorcea inapoi de unde venise. Dupa un coridor de piatra lung de 13 metri. cu scene diverse. asemenea unei biserici pagane. dar patrunzatoare. iar spiritul era eliberat de povara trupului. o femeie frumoasa. probabil sotia decedatului. Exceptand influentele tracice din Dobrogea. cu coridoare si incaperi boltite. nici urnele nu mai sunt de gasit. o opera de arta fara egal. amfore. se afla astazi sub apele lacului de acumulare Koprinka. Sunt constructii impresionante. lumea dacilor nu cunoaste astfel de "pregatiri" pentru lumea de dincolo. nasul puternic. cu cai frumosi. la hotarul dintre viata si moarte. coroana regelui Seuthes al III-lea. cu siguranta. Dar e minunat sa poti vedea laolalta. cum le spun bulgarii acestor morminte. chiar daca unele sunt replici. Epoca pe care o acopera este cea a secolelor VI-II inainte de Hristos. La intrare vorbesc cu ghidul.

asemanator cu cel descoperit de bulgari in movila Sineva. mi s-a spus: pot fi grecesti.formula-as. Si nu pot sa nu ma gandesc la dacii nostri. fireste. pentru noi. trec in sud si multe familii care doresc sa ramana in imperiu. La gunoaiele din cetatile dacice. ce respecta trecutul. poate dacii o ramura a tracilor. Probabil ca astfel de treceri de o parte si de alta a apei nu au fost putine de-a lungul timpului.ro/magazine/attachments/881/1605_1250601786-large. Acolo ii gasesc. Nu neaparat autostrazi. poate doua ramuri surori. in schimb moesii au fost mereu in contact cu locuitorii de la nordul Dunarii. are loc in perioada retragerii aureliene.sunt tracice. cat de putin. Sa vina bulgarii sa ne lamureasca. Aceste sute de mii de daci adusi in sud au consolidat nucleul de dacism din Moesia. ci in cautarea dacilor de pana la Muntii Balcani. Dacia Aureliana. O a doua deplasare majora de daci. scitice.O usa de mii de ani Cat de mult din lumea aceasta a tracilor ne apartine? Nu stim prea bine. depopulate cu ordin de la Roma. Un drum curat. s-a descoperit in movila de la Documaci. dintre daci si traci. Ceva. chiar daca trece printre morminte. s-a gasit in mormantul cu papirus de la Mangalia. "Nu se stie". Drumul prin Valea Regilor este un drum luminos. un inel de aur cu broasca testoasa. de la nord de Dunare la sud. din lipsa de alte informatii: o coroana asemanatoare cu cea a lui Seuthes. iar aceasta din urma este extrem de asemanatoare cu mormintele tracice pe care le-am vizitat. In vremea lui Augustus au avut loc transbordari uriase de populatie getica. pentru autocarele cu japonezi. pentru a fi protejate de invaziile migratorilor. Insa la noi nu se accepta ca cele doua morminte . muzeele. pe oamenii locului. orice. pe langa armata si administratie. indicatoarele noastre. tracice mai putin. frati de sange cu ei. la infinitele gropi facute de cautatori. Nu stim prea bine nici astazi care erau raporturile dintre daci si moesi. la nepasarea ucigatoare a celor ce ar fi in drept sa faca ceva. romanii. dupa anul 271. In acest fel romanii incercau sa tina sub control granita de pe Dunare.de la Callatis si de la Documaci . Multe cetati infloritoare au incetat brusc sa fiinteze. la furturile din situri. dar mai putin elaborata. la drumurile. Stim ca erau inruditi.jpg" rel="lightbox[articol]" title="Valea regilor traci"> Bolta pictata in mormant Dar daca tracii sunt mai departe de lumea noastra. la dezinteresul oficialitatilor. cand. Imi vin in minte unele similitudini. href="http://www. impartita . Nu e deloc intamplator faptul ca Aurelian creeaza in sudul Dunarii o noua provincie. Dacii din sudul Dunarii Poate ca nu in cautarea tracilor ar fi trebuit sa pornesc. fara sa le pot lega intr-un fir prea solid. de la nord la sud.

o parte in afara lui. Aici. scheletul lor fundamental. formarea viitorului si a perfectului. Si totusi. Aurelian nu l-ar fi numit "Dacia". in Balcani. au. ce curge dincolo de istoria scrisa de invingatori. Regele Seuthes Iar aceste lucruri nu se imprumuta. care nu se regasesc decat aici. Exista. Dar vorbind strict de bulgara. Dar cine sa se mai intrebe care este originea reala a alfabetului chirilic. impreuna cu slavona bisericeasca. la baza. se ascund dacii din sudul Dunarii. precum Giuliano Bonfante sau Mario Enrietti. precum postpunerea articolului hotarat. Bulgara si romana . cand si-a conturat principalele caracteristici. ci se mostenesc. Aceasta limba slava sudica. care este mult mai stabil decat cuvintele care adesea vin si pleaca. este asemanator. fara prea mult temei. in fiecare limba. in comun. romana. ce difera de celelalte grupe de limbi slave. caci cele doua surori au un parinte diferit si nu mai seamana la chip. cu limba lor cu tot. ulterior. Insa bulgarii in nici un caz nu-si vor pune problema de unde au luat Chiril si Metodiu unele semne care nu exista in alfabetul grec si pentru care specialistii nu au gasit o origine. totusi.pare sa fie postulatul preferat al oamenilor de stiinta din domeniul lingvistic. totusi. ca trasaturile acestea au aparut independent. structura. Unii lingvisti au sustinut. Imperiul vlaho-bulgar . abandonati de istorie. Dunarea devine granita a imperiului. desi apartin unor familii diferite (bulgara e slava. o parte in imperiu. iar romana e considerata romanica). Cei mai multi insa sunt de acord ca ele provin dintr-un substrat balcanic comun. cercetatori straini. Asa cum probabil n-as intelege mai nimic nici din limba albaneza. Iar daca e vorba de slava. caci viata maselor. in aceste trasaturi de limba. in spiritul limbii pe care lingvistii bulgari nu-l cerceteaza. Adica aceste limbi. Daca teritoriul acesta nu ar fi fost locuit de daci. totusi. care sustin ca slava a devenit slava numai in urma contactului cu protoromana. creat pe teritoriul dacic? El are. bulgara si albaneza formeaza nucleul a ceea ce lingvistii numesc "uniunea lingvistica balcanica". iar dacii sunt divizati. trasaturi foarte importante. Ce s-a intamplat cu acesti daci? Cu limba lor? Cu zestrea lor culturala si genetica? Odata cu retragerea aureliana. alfabetul grec. Acesta este inceputul sfarsitului in istorie. va fi purtatoarea unei intregi culturi ecleziastice. si-a urmat cursul neclintita. putem spune ca aceasta este un fel de sora cu romana. Asta inseamna ca bulgara s-a format pe un substrat asemanator cu romana. albaneza traco-ilira. Insa doar in istorie. poate sa-i zicem sora vitrega. care va duce si la raspandirea alfabetului chirilic. Desi nu intelegem mare lucru din aceste limbi.administrativ. putem incerca sa aflam altfel. Asadar. in Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. pentru ca difera vocabularul. desigur. Noi am luat tot de la toata lumea si nimeni nu a imprumutat nimic de la noi . iar cei romani nici atat. La aceasta "uniune" mai participa partial si greaca. evitarea infinitivului si altele.surori nestiute Nu inteleg mare lucru din limba bulgara. cu atat mai mult. daca din manuale nu putem afla mare lucru despre ce s-a intamplat cu acesti daci si cum de-am ajuns dupa atata timp sa fim doua tari straine pe doua maluri straine.

ce vorbea ori vechea limba a dacilor. sursele medievale intelegeau "bulgari". Daca ar fi sa dam crezare manualelor. Cu alte cuvinte. cand urgia romana s-a abatut asupra tarii lor. ce si astazi pastreaza parfumul vremurilor trecute. Chiar daca dacii dispar din istorie. Dinastia Asanestilor a stralucit timp de un secol si si-a impus dominatia in Balcani. ai dacilor din provinciile nord si sud-dunarene. Ei sunt urmasii dacilor. Acesti vlahi. despre care nimeni nu vorbeste. in care nu stim ce s-a intamplat cu urmasii dacilor de la sud de Dunare. dar imperiul a mai dainuit o vreme. al caror nume poate sa fi insemnat chiar "lupii". splendid oras medieval. nu a mai ramas nimic din neamul lor. care au dat atatea nume romanesti muntilor si catunelor prin care si-au gasit adapost. plecati spre apus. s-au rasculat. luptand impotriva bizantinilor. ai dacilor liberi. dar si spre rasarit. Ei sunt cei care. din dinastia Asanestilor: Petru. destramandu-se spre sfarsitul secolului al XIV-lea. S-a stins dupa marea invazie tatara din 1241. O istorie pierduta . Bulgarii si-au sters din istorie numele de "vlah". au scris pagini din istoria Bulgariei. Si nu este vorba doar de comunitatile compacte de vlasi sau vlahi (aromani. bulgara este o limba slava cu substrat traco-dacic sau chiar stravechi romanesc. in numeroase randuri. Asa incat actuala etnie a bulgarilor trebuie sa aiba o componenta genetica foarte asemanatoare cu cea de la nordul Dunarii. ori o protoromana. apar vlahii. ai dacilor bejeniti. Asan si Ionita Caloian. cel putin in memoria colectiva. Capitala taratului a fost la Veliko Tarnovo. dreptul la istorie. cunoscut in istoriografia moderna sub numele de Al II-lea Tarat Bulgar. impreuna cu bulgarii. firi aprige si neinfricate. Cand slavii au impanzit Peninsula Balcanica. Cu populatia s-a intamplat la fel: slavii nu au exterminat populatia locala. vor scrie istoria Balcanilor. birurile Imperiului Bizantin devenisera atat de grele. Cu toate acestea. Intemeietorii acestui tarat au fost trei frati de origine vlaha. A luat nastere Imperiul romano-bulgar sau Taratul vlaho-bulgar. Ei insisi s-au autointitulat "imparati ai vlahilor si bulgarilor". meglenoromani sau istroromani). ce au gasit slavii in actuala Bulgarie? Intre Dunare si Balcani. Coroana lui Seuthes Dar ce s-a intamplat mai departe? Cand s-a pierdut. pana astazi. Si tot ei sunt cei carora li se va refuza. legatura dintre nordul si sudul Dunarii? Probabil ca niciodata. istoricii bulgari nu accepta originea lor vlaha si sustin ca erau bulgari. ci de mase mari ce impanzeau peninsula Balcanica si o parte a Europei Centrale. refuzand sa accepte ca aceasta perioada de maxima glorie. cucerite apoi de otomani. afirmand ca prin "vlahi". romanilor. incat vlahii. in mai multe state feudale. urmasii acestora. a ungurilor si a cruciatilor. Ei sunt oierii ce au impanzit Europa cu turmele lor. dupa secolul al VI-lea. care fusesera expuse romanizarii. daca romanizarea nu apucase sa se produca. o populatie de sorginte dacica. au asimiliat ce a mai ramas din urmele tracice. De fapt.Au venit apoi vremuri tulburi. Toate sursele medievale sustin ca cei trei frati erau de neam vlah. libertate si stralucire ni s-a datorat in mare masura noua. In iarna anilor 1185-1186.

ce refuza sa-si recunoasca substratul dacic sau romanesc. Ei o fac. in care regimul trecut nu a vrut sa se amestece. Ce avem totusi de invatat de la bulgari: sa pretuim ceea ce avem.Femeia de la Thrace Ostrusha Cat de mult este a noastra lumea tracilor? Poate cea a tracilor de dincolo de Balcani nu este a noastra decat in parte. Foto: Iulian Ignat • Aurora Petan Comori romanesti la Viena Catedrala Sfantul Stefan . Vremurile ne-au inlaturat-o din istorie si cine stie daca o va mai revendica cineva in manuale sau in constiinta urmasilor nostri. cu istoria sa. Dunarea a devenit granita prin chiar mijlocul sufletului dac. nu. precum si stralucirea geniului vlah. involburata de un spirit slav potrivnic. cu oamenii sai. pentru a pastra buna vecinatate. Dar cea a dacilor dintre Dunare si Balcani este a noastra intru totul. fara de care Bulgaria nu ar fi avut istoria pe care o are. Noi. Bulgaria ramane tara de dincolo de Dunare.

am pornit. iar fotografiile sunt greu de obtinut. Dar. In mintea mea. informatiile lipsesc.Multe comori romanesti sunt risipite in lume. in cautarea acestor vestigii. unde se afla cateva tezaure fabuloase. iar primul popas l-am facut la Viena. Pe scurt. Avram Iancu si durerile pamantului lor. noi nici macar nu stim pe unde ni s-au risipit tezaurele. nu doar in roade. descoperite in acea perioada in Transilvania. Inseamna muzica. pe care le-ar ravni orice muzeu din lume. cu "jalba". iar in fata palatului primariei rasuna un vals de Strauss. Viena inseamna cladiri impunatoare. In mintea oricarui turist. In vreme ce egiptenii isi revendica cu vehementa valorile imprastiate in marile muzee ale strainatatii. la Viena miroase a frezii. in timpul Imperiului Habsburgic. despre care nu stim aproape nimic. Tezaurul de la Sannicolau Mare . echilibru si arta la tot pasul. nu avem nici macar reproduceri dupa aceste valori. sub sclipirile feerice ale unui patinoar ce serpuieste pe aleile parcului. E inceput de primavara. Iar pamantul romanesc a fost intotdeauna printre cele mai bogate. insa. Cu atatea obstacole in fata. si apoi al celui AustroUngar. Viena inseamna istorie: drumurile grele. descoperite in Transilvania. Si acolo au ramas! Despre aceste incredibile tezaure romanesti. Viena si figura aproape mitica a Imparatului si a curtii sale au dainuit in imaginatia ardelenilor timp de doua secole. au auzit foarte putini romani. ce au apartinut unor capetenii dace si unor printi barbari de mai tarziu. totusi. ci si in comori. in timpul Imperiului Habsburgic si apoi Austro-Ungar Martie la Viena In martie. si Viena si-a cladit splendorile pe sudoarea si bogatiile celor asupriti. afirmand ca ele sunt proprietatea pamantului din care provin. ca orice capitala imperiala. Asa se face ca in colectiile imperiale ale Vienei au ajuns tezaure de o inestimabila valoare. palate somptuoase. la "Imparatul". Badea Cartan. catedrale ce strapung cerul. pline de ploi si praf ale ardelenilor plecati pe jos. maretia si eleganta somptuoasa a unei capitale imperiale. Acesta este motivul pentru care ma aflu la Viena la acest inceput de martie. dincolo de acestea. spe rantele iobagilor intr-o justitie augusta care sa le usureze jugul pus de nobilimea maghiara. Horea.

Tezaurul era un fel de "banca nationala". si sala tezaurelor. singura.Si. Au trecut ani. aurul nu era doar o ispita materiala. poate de cele mai multe ori . Aici ma opresc. cea egipteana. Metalul galben era un metal al zeilor. in cautarea muzeului de istorie. Breugel. De la fabuloasele comori ale lui Mithridate si Decebal. Dupa ce intram. Biograful lui Carol cel Mare spunea. s-au transformat adesea in blesteme. iar sapa ori plugul vreunui taran a ajuns sa dezgroape din uitare cate o comoara. un soi de depozit obligatoriu. puteau asigura renasterea unei comunitati dupa ce trecea primejdia. Mai multi par sa fie vizavi. in stralucirea aurului vechi de secole. intr-acolo ma indrept. ca avarii au pierit pentru ca si-au pierdut tezaurul. Cele doua muzee se afla fata in fata. Gloria si puterea erau garantate de aceste comori de aur care. Deci. Sperantele ingropate impreuna cu ea. la Muzeul de Istorie Naturala. la pierdutul tezaur al lui Montezuma ori la aurul nibelungilor scufundat in Rin. epocile vechi. odata iesite la lumina. care probabil nu au mai avut de mult un vizitator atat de fascinat. si multi altii. in doua cladiri gemene. din prima zi. capturate de romani. in fata la Kunsthistorisches Museum nu sunt nici zece oameni. aproape toti turistii se reped la etaj. uneori milenii. sub privirile din ce in ce mai ingrijorate ale custozilor salii. Comorile printilor barbari Multa istorie si multe destine de neamuri intregi s-au ridicat ori s-au prabusit sub lucirile aurului. sunt puse laolalta cu dinozaurii.aceste tezaure au ramas ingropate. Insa istoria are caile ei nestiute si. de multe ori. care ii dadea putere celui care il detinea. iar productiile de lux ale Antichitatii si Evului Mediu sunt incluse in colectiile de la Muzeul de Istoria Artei. ceva mai spectaculoasa. La parter se afla colectia greco-romana si etrusca. cu lucrari de Rafael. Si aici am sa raman vreme lunga. unde se afla o valoroasa pinacoteca. desi sunt pentru prima oara aici. secole. impreuna cu sperantele celor ce le-au ingropat in pamant. Pentru austrieci. Numai ca Viena nu are asa ceva. destul de modesta. aman traditionalul "pelerinaj" turistic de la biserica Sfantul Stefan la Prater si de la Hoffburg la Schonbrunn si alerg. . chiar. la stiintele naturii. Rubens. Dar in vremurile de demult. la ora deschiderii. ingropate la vreme de restriste. Un tezaur mare conferea putere mare. puterea unei capetenii si a neamului sau a pierit odata cu tezaurul. iar tezaurele nu si-au gasit linistea decat in vitrinele cate unui muzeu. Cu toate ca e sambata dimineata si un soare incantator pe cer. de la paleolitic pana la celti.

capabili sa creeze si sa pretuiasca frumosul la cote din cele mai inalte? Tot din vremea migratiilor dateaza alte doua tezaure. sau numai unui negustor grec ori armean. cu vitrine pe langa pereti si cu panouri in mijloc. cate piese faceau parte din tezaur. cel mai valoros. cel mai frumos. Este atribuit vizigotilor din secolul al IV-lea. Cat de barbari erau. nici urma de text in engleza sau vreo alta limba de circulatie. Tezaurul cantareste aproape 10 kg si este din aur pur. Era in vara anului 1799. cu decoruri milimetrice.In vremea migratiilor. astazi cea mai vestica localitate a Romaniei. dupa nenumarate peripetii. Multe dintre ele sunt perechi si e posibil ca toate sa fi avut o pereche. dupa alta varianta. transformat in incredibile opere de arta: 23 de cupe. perla colectiei de la Kunsthistoriches Museum.. apoi exaltare. pe un perete. iti da o senzatie de sufocare. descoperit in Muntenia si ajuns la Bucuresti. dar nu au mai ajuns pana la noi. este cel mai faimos tezaur ce provine din acele vremuri. In fata mea se afla tezaurul de la Sannicolau Mare. De fapt. descoperit in pamant romanesc. care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare. Tezaurul de la Sannicolau Mare Sala-tezaur a muzeului din Viena are cam un sfert din marimea salii tezaurului de la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. la noi. emotie. nu prea am auzit pana acum. figuri de oameni si animale. unele nedescifrate pana astazi. la Pesta. sustinuta si de lumina palida din vitrine. sapa i s-a lovit de ceva metalic. Nu se stie nici acum... descoperite in pamant romanesc. In capatul salii se afla piesele cele mai valoroase. Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toata mai multor negustori. mai cunoscut fiind cel de la Apahida. de fapt. acesti barbari. care au luat calea Vienei. stupefactie. De o frumusete si un rafinament fara seaman sunt si tezaurele gepidice. este romanesc! "Goldschatz von Nagyszentmikls" scrie mare. probabil mai multe decat in orice parte a Europei. ci o inmarmurire. cand taranul Nera Vuin. sapa pe langa un zid ca sa planteze vie. decoruri ametitoare si ciudate inscriptii cu litere grecesti sau runiforme. Un tezaur fara egal. Ceea ce a scos apoi din pamant avea sa fie cel mai mare tezaur apartinand Evului Mediu timpuriu. Cel mai fabulos tezaur. . s-au ascuns multe tezaure. Tezaurul cantareste 10 kg si este din aur pur Ingramadita. cel mai. apoi iar uimire. in curtea casei lui din satul Sannicolau Mare. romanii. descoperite la noi in tara. separat. De 2022 karate. Insa comorile printilor barbari sunt mai putin cunoscute decat cele ale egiptenilor sau ale scitilor: ele au ramas in umbra. si nu are egal in Europa. Prima reactie pe care o am cand le vad este aceea de naucire. cu o lucratura dusa la perfectiune. Tezaurul de la Pietroasa. dar despre care noi. nu e o reactie. si probabil nu se va sti niciodata. in Carpati. intr-o zi de iulie.. potire. cani. filigrane fantastice. la fel ca epocile din care provin. Explicatiile din muzeele austriece sunt scrise doar in germana. mirare. sarb de origine. La un moment dat. ulcioare.

considerate de unii cercetatori nume romanesti. Indiferent cum s-a intamplat. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet. Cea de la Szeged exista si azi. insa muzeul din Viena a refuzat. in semne cu aspect de rune. doua cani si un corn in forma de palnie. Nu s-a gasit nimic. Era in interesul lui. dar li s-a pierdut urma. proprietarul terenului. una la Muzeul Banatului si una la Szeged. Sotia lui Nera Vuin a declarat ulterior ca a pastrat si ea cateva piese mici. totusi. Majoritatea au inscriptii: in greaca. unde se afla si astazi. de doua ori. Sperand ca poate. in limbi locale. o echipa mixta de arheologi romano-maghiara. partea acestuia ii revenea denuntatorului. cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns intr-un final de la Pesta la Viena. Locul in care s-a descoperit tezaurul se afla astazi pe strada Comorii. iar un al treilea. au fost gasite impreuna cu celelalte piese. condusa de Florin Drasovean. Cautatorii de comori au rascolit si ei in zadar si continua sa rascoleasca si astazi in preajma locului unde acum 211 ani a iesit la iveala comoara. pe motiv ca se pot deteriora originalele. cu aparatura performanta. 21 apar "jupanii" (scris zoapan) Boila (Boila sau Buila) si Butaul. Despre soarta taranului care a facut colosala descoperire nu mai stim mare lucru: doar ca nevasta sa a batut de doua ori pe jos drumul pana la Viena. dintre care doua cu un cap de taur rasucit. in anul 1919. Deci. un bol cu o lucratura extrem de sofisticata. Au existat doua serii de copii efectuate prin galvanoplastie. Unele dintre piese fusesera deteriorate. Nu a primit nimic. In Romania nu a fost expus niciodata. Ce s-o fi intamplat cu perechile lipsa? Foarte probabil. doua potire. iar daca descoperitorul nu declara. un anume Nacu.doua farfurii mai mari. cat si proprietarului pamantului. doua patere si un platou oval -. Tezaurul este alcatuit din sapte ulcioare. atunci cand taranul a incercat sa le vanda. trei pocale. In inscriptia de pe vasul nr.Aici piesele au atras imediat atentia si au fost confiscate si inventariate de catre magistratul municipal Ioan de Boraros. a aflat si a alertat autoritatile. li s-au rupt tortile sau unele parti ornamentale. O alta varianta spune ca. in 2006. caci legea oferea o compensatie atat descoperitorului (daca declara imediat comoara). mitologice si geometrice. la aniversarea a doua sute de ani de la fondarea Muzeului National al Ungariei. de asemenea nedescifrate satisfacator. ornamentate cu figuri florale. prima data in 1884. doua mici. inca nedescifrate satisfacator. Nacu ar fi primit ambele parti ale rasplatii. Cea de la noi a fost rechizitionata de o comisie militara sarba. valoarea sa fiind estimata la trei milioane de florini. apoi in 2002. in forma de scoica (nautilus). dar era denuntat. privind inapoi si sprijinite pe trei picioare. Tezaurul de la Sannicolau Mare a fost expus si la Budapesta. sapte vase joase . dar cu alfabet grecesc. . Despre o restituire a tezaurului nici nu poate fi vorba. pe care le-a topit. si nu se mai stie nimic de ea. ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa. a investigat zona. pentru realizarea unor copii. Au existat cereri din partea Muzeului Banatului. au fost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului.

cea care ii aduce pe muritori de pe Taramul de Dincolo. purtand in gheare o femeie. la fel ca pasarea ce apare pe doua dintre vasele de la Sannicolau Mare. Ceea ce confera o mare valoare tezaurului este insa lucratura mesterilor aurari care le-au faurit. Nu s-a ajuns nici astazi la un acord asupra provenientei tezaurului. Desi tezaurul este cercetat cu asiduitate de aproape doua sute de ani. si nu au fost uitati nici pecenegii. Ele au fost la un moment dat stranse laolalta si ascunse. E posibil sa fi fost vorba de un tribut platit de Bizant vreunui print barbar de la Dunare. Iar o alta ne prezinta un grifon ucigand un cerb. cercetatorii nostri spun ca a fost al ducelui Ahtum. doborand o pantera. Dimensiunile . Studiile facute de catre cercetatorii austrieci. Zgripturoaica trebuie sa bea apa si sa fie hranita in timpul zborului de catre cel pe care il transporta. un descendent al voievodului Glad. Cele mai multe fire trimit insa spre o origine avara a tezaurului. Intr-o alta scena este infatisata o pasare uriasa. sau chiar timpuriu maghiar. ori.Descoperirea este unica. au aratat ca exista ornamente de doar un milimetru. altele trimit spre zona central-asiatica. care insa nu stirbeste cu nimic din frumusetea intregului. zgripturoaica. care tine intr-o mana un vas cu apa indreptat spre ciocul pasarii. iar altele sunt greco-romane. Datarea s-a facut intre secolele al VI-lea si al IX-lea dupa Hristos. Bulgarii spun ca a apartinut unui print bulgar. Siberia sau chiar China. Pe unul din vase vedem un luptator calare. pe pamant. altele au reprezentari de inspiratie persa-sasanida. Desi la prima vedere ansamblul pare unitar. Ea este strans inrudita (nu doar etimologic) cu grifonii din tinuturile hiperboree. Un amestec ametitor. o lucratura aproape de perfectiune. Unii considera ca piesele au fost executate de mesteri aurari din Crimea. piesele sunt de proveniente diferite si chiar din epoci diferite. Unele vase au inscriptii grecesti cu mesaj crestin. tarand un prizonier si avand atarnat la saua calului capul decapitat al vreunui dusman invins. marind detaliile de 4000 de ori. intr-o alta reprezentare. inca mai este cale lunga de strabatut pana la dezlegarea misterului care il inconjoara. din India. pentru care s-a lucrat cu trei instrumente diferite. cu trasaturi mongoloide. care au efectuat o scanare microscopica asupra pieselor. care si ei pazeau aurul din taramul lor. calare pe un straniu mamifer inaripat si cu cap de om. impingand datarea pana in secolul X. iar specialistii au reusit sa faca prea putine paralele cu piese gasite in alte parti. Acest motiv a fost pus in legatura cu pasari mitice din traditia central-asiatica. O alta scena infatiseaza un arcas la vanatoare. Kunsthistorisches Museum din Viena Reprezentarile figurative sunt destul de stranii. doua ramuri. inapoi. iar in alta o ramura. Fabuloasa pasare din mitologia romaneasca este paznica lumii de dincolo si a aurului aflat acolo. ungurii ca e hunic. Insa mult mai aproape de noi este fantastica pasare a basmelor romanesti. prin care se cumparau linistea si securitatea in zona. altii ca au fost lucrate la Bizant. apartinand poate lui Attila.

ascundea un alt tezaur impresionant. Tezaurul de la Simleul Silvaniei . doi copii ciobani. peste piept si peste spate. incrustat cu pietre semipretioase. Cel ce a recurs la aceasta masura disperata a impartit tezaurul in doua parti. alaturi de cel de la Pietroasele si in compania aleasa a tezaurului lui Tutankamon sau a celui tracic de la Panaghiuriste (Bulgaria). caracterul de unicat. Piesele sunt de factura germanica si romana: cele din primul tezaur . toate acestea au facut ca tezaurul de la Sannicolau Mare sa fie plasat intre primele 10 cele mai spectaculoase tezaure de aur descoperite vreodata. asezati fata in fata. Cel mai important pandantiv e reprezentat de un barbat intr-o barca. niste zilieri care lucrau la scos cartofi au descoperit cea de-a doua jumatate. strajuita de doi lei de aur. Se crede ca acest minunat lant petrecut peste corp avea rol de amuleta. Gratian). ce se purta peste tot trunchiul. incrustate cu pietre scumpe.sale. Tezaurul de la Simleul Silvaniei Mergand inapoi in timp. cu doua inele. Dar obiectul cel mai fantastic il reprezinta o salba cu 52 de pandantive-amulete.mai mult de inspiratie romana. in care a fost expus intregul tezaur. un alt print. ingropandu-le la o distanta de cativa pasi una de cealalta. probabil gepid. se aflau 10 perechi de fibule din aur si pietre semipretioase. Podoaba principala. de cristal fumuriu. de o parte si de alta. prinsa pe mijloc. un fragment de bratara. s-au impiedicat de piesele din primul tezaur. Inca nu se stie ce intrebuintare aveau. In total. un pandantiv in forma umana si un altul rotund. Celelalte 50 de pandantive infatiseaza unelte si arme miniaturale. aflat acum la Budapesta. ajunsa apoi la Budapesta. Valens. ciudatenia imaginilor si a inscrisurilor. In anul 1999. protejandu-l pe purtator. 73 de piese de aur si argint. s-a emis ipoteza ca era purtat de o femeie. In ultima vreme. care cadea pe mijlocul pieptului. puritatea aurului. cu figuri de imparati romani din secolul al IV-lea (Maximinianus I Hercules. undeva in secolele IV-V. Valentinian. cu un diametru prea mare pentru a putea fi purtate pe deget. in 1889. aflat chiar langa margeaua de cristal. maiestria lucraturii. Dupa aproape o suta de ani. Constantin I. ce culegeau prune. Din primul tezaur fac parte 24 de inele de aur. iar cele dintr-al . o fibula din onix si un inel de logodna. cele doua muzee au organizat o expozitie comuna. un inel (de data aceasta de purtat pe deget). Constantin II. frumusetea formelor. intr-un loc aflat astazi in Simleul Silvaniei. separate la anumite intervale de frunze de aur. cantarind cam opt kilograme. consta dintr-o margea mare. 17 medalioane de aur. dintre care trei sunt pierdute. Apoi. ce au ajuns si au ramas de atunci la Viena.Medalii In anul 1797. In cel de-al doilea tezaur. trei vase deosebit de frumoase.

Lucratura pieselor este de cea mai inalta clasa. restul exponatelor palesc. iar tezaurul.doilea . Dupa un tur al incaperii. reprezinta unul dintre cele mai valoroase din epoca.mai mult germanice. Podoaba In fata acestui delir al comorilor romanesti. descoperite la Seica Mica si in alte locuri neidentificate din Ardeal. straluceste de odoare ce au apartinut stramosilor nostri. Croatia. ce nu poate fi cuprinsa dintr-o singura privire. iar brosa cu onix este unicat pentru vremea respectiva. Slovacia. batute cu pietre scumpe si lucrate cu cea mai mestesugita arta. trebuie sa fie izbitor faptul ca cele mai impresionante exponate provin din pamantul romanesc. precum si catarame maiestrit lucrate. de aceeasi provenienta. Cehia. Pentru turistul atent. Vitrinele de la Kunsthistorisches Museum care adapostesc piesele din tezaurul de la Simleu sunt chiar langa cele sub care se afla comoara de la Sannicolau Mare. ornamentate cu spirale. foarte bogat reprezentata in mica sala a tezaurelor. Serbia. In primul tezaur se gaseste cel mai mare medalion din cate s-au pastrat din Antichitate. in intregul lui. ajungem si la epoca dacilor. Dar calatoria printre tezaurele romanesti nu e nici pe departe incheiata. In vitrinele de langa cele doua mari tezaure se mai pot vedea superbe fibule digitate din argint aurit. Singurele piese remarcabile ce provin din Austria sunt cele din tezaurul de la Untersibenbrunn. datate in a doua jumatate a secolului al V-lea. e usor de constatat ca jumatate din sala tezaurelor din acest muzeu este ocupata de piese de la noi. Celelalte sunt din Ucraina. Tezaurul dacic Coborand si mai mult in timp. din cel mai pur aur. pe care le puteai intalni doar imaginate in basme. Specialistii spun ca piesele din tezaurul de la Simleul Silvaniei trebuie sa fi fost stranse de-a lungul a 150 de ani si ingropate sub amenintarea unei primejdii teribile. caci o vitrina lunga. . Fibulele au o lucratura magnifica. dar nici pe departe de valoarea celor descoperite in Romania.

. descoperita la Orastie. de la Moroda (Arad). apartine tot de Saliste. Ele provin insa din mai multe localitati: un colan frumos rasucit. Obiectele insirate de la stanga la dreapta.. in vitrina cea lunga. Adica podoabe dacice de argint (si argint aurit). luciul sau este inegal. dincolo de acest gardian somptuos. mai mari. alte doua. Ciudatele capete de lupi-serpi ce au fost infatisate de mana mesterului vegheaza in tacere vitrina cu podoabe dacice. umbrit din loc in loc de pete si zgarieturi. descoperite la Marca (Salaj). Era prin 1820. cu un pandativ rotund. este tezaurul de la Saliste (judetul Alba). cand taranul Matei al lui Stefan Molodet a descoperit intamplator un tezaur format din 64 de piese de argint. Descoperirea a fost raportata autoritatilor. In mijlocul vitrinei celei lungi troneaza o bratara dacica din argint aurit. In cea de-a doua jumatate a vitrinei. caci asa se numea localitatea la vremea descoperirii si pana tarziu. cunoscut si sub numele de "Tezaurul de la Cioara". Bratara de la Viena poarta patina celor doua milenii petrecute in pamant. par a fi desprinse din inventarul vreunei familii de neam ales. iar cuviosul Sofronie de la Cioara s-a aflat in fruntea luptei ardelenilor pentru pastrarea legii stramosesti. aidoma celor de aur recuperate recent. cand i-a fost schimbat numele. in momentul in care intri in sala tezaurelor. gata de plecare. cu sapte spire. un lant din inele duble.. Dar ce bogat in istorie este pamantul Salistei! Caci satul Tartaria. de care atarna noua piese ascutite de argint. care a dat la iveala cea mai veche scriere din lume.Placuta de la Cioara E asezata chiar la intrarea in incapere si eticheta din capatul ei spune: "Dakischer Silberschmuck". Fibule descoperite in Transilvania Acesta este primul obiect care iti atrage privirile. Astazi. numerotate si insotite de explicatii cuminti in germana. se afla 31 de piese din acest tezaur. in anul 1965. in vremea unitarianismului si a generalului Bukow. iar tezaurul a ajuns la Viena. toate situate intre secolul al II-lea inainte de Hristos si secolul I dupa. descoperit la Somesu Cald (Cluj).

Urmeaza apoi trei inele spiralate. fata lor este imberba si ovala. din bara de argint. din contra. care probabil impodobea o centura de piele. al documentarii severe si minutioase. inelele. o pereche de fibule cu scut romboidal. mai mult de jumatate? Basmul de aur Catarama Nici mirosul de frezii. nici valsul de la Rathaus nu ma mai pot seduce dupa ce ies de la muzeu. de altii drept razboinici. Cu toate aceste controverse. Nu a fost asa decat in mica parte. curmandu-mi intrebarile: ce printesa daca si-o fi strans laolalta brosele. fara nici o alta paralela in alta parte. apartine unui tezaur cu siguranta dacic din secolul I inainte sau dupa Hristos. elementul cel mai valoros. Cele doua personaje infatisate au fost considerate de unii ca fiind preoti. o placuta de argint aurit cu niste figuri executate prin batere. alungita. Personajele nu au caracteristici dacice. Vasile Parvan considera ca reprezentarea aceasta apartine unui tip strain de cel dacic. ca este cea mai tipica manifestare a artei dacice. placuta de la Cioara. din fire rasucite de argint si cu inchizatoare. in vreme ce arheologii de astazi sustin. element dintr-un coif sau chiar un tub de scurgere. prevazuta cu patru nituri. bratarile si colierele. nici incaltamintea. Strania lume a comorilor noastre de acum multe secole imi devenise. doua colane subtiri. un fragment dintr-un colan mestesugit impletit din patru sarme de argint. patru bratari simple. Vitrina se opreste brusc in fata usii. imbracamintea nu are mai nimic in comun cu cea a dacilor de pe Columna lui Traian sau Monumentul de la Adamclisi. mai multe pandantive de la un colier pierdut si. in relief (au repuse). As vrea sa pot spune ca experimentul trait in mica sala a tezaurelor a fost unul al rigorii stiintifice. a carei utilizare ne este cu totul necunoscuta.In alcatuirea tezaurului de la Cioara intra o ciudata piesa-unicat in forma de corn. S-a presupus ca ar putea fi toarta unui vas. in . si le-a ascuns la vreme de restriste? Si cine o fi purtat bratara cea de sapte ori rasucita? Unde or fi disparut celelalte piese din tezaur.

Fotografiile autoarei . Apoi reveneam in basmul meu. cu atata insistenta. apoi dispareau in salile urmatoare. Animale nemaivazute populau lumea de basm din acea incapere. cu imparati si printi. explicand elevilor ei in aspra limba germana cate ceva despre tezaurele de acolo. mi-am dat seama ca tineam inutil in mana carnetelul de notite cu foile albe. stralucitoare si batute cu nestemate. La un moment dat. scapata de zmeu. la intoarcere. cu mustata lui rasucita. care cu siguranta vorbea pe limba oamenilor si zbura ca vantul si ca gandul. Copiii priveau uimiti pocalele de aur. Mongolul nu poate fi decat Spanul cel crud si viclean din poveste. cei doi s-au intalnit si au trait fericiti pana la adanci batraneti. A doua zi. Coloane dacice Toate acele tezaure erau aidoma comorilor imparatesti din povesti. poate pe un ulcior pierdut. Undeva. sa vada la ce ma uit de minute in sir. La o masa statea Imparatul Verde. cu vrajitoare si jivine fermecate. pe langa mine trecea in graba cate o profesoara cu glas ragusit. band vin din pocale de aur si mancand bucate alese din farfurii de aur incrustate cu pietre rare. brusc familiara. cani si brelocuri cu imaginea printesei Sissi. ce o aducea de pe Taramul de Dincolo. iar personajele principale erau negresit de fata: un Fat-Frumos calare pe un cal inaripat cu cap de om. Din cand in cand. si o Ileana Cosanzeana purtata in zbor de o zgripturoaica. Bagajele mele de la Viena sunt insa pline de amintirile unui basm romanesc de aur. Ori vreun turist japonez se mai apropia de vitrine curios. dar am ramas cu gandul in lumea de poveste de la muzeu. prizonier la Kunsthistoriches Museum. in lumea basmelor copilariei. am revenit la traseul turistului obisnuit. iar aparatul de fotografiat imi atarna neputincios la gat: ma trezisem transportata in afara timpului.timp ce o priveam. In aeroport. ciocolata cu chipul lui Mozart. cu atat de mult aur si atata filigran. turistii au sacose pline de cumparaturi cu pret redus de la Pandorf.

• Aurora Petan .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful