Limba romana patria mea

si alte articole de Aurora Petan cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, din Capitalã, specialist în filologie clasicã; Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi Straine, sectia Latina-Greaca Veche, are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. In anul 2001, a castigat Premiul Academiei "B.P. Hasdeu" pentru lingvistica, la 27 de ani

Suntem romani pentru ca vorbim romaneste. Nimic altceva nu ne defineste atat de fundamental: nici credintele, nici obiceiurile, nici granitele. In momentul in care vom inceta sa mai vorbim aceasta limba, nu vom mai avea identitate. Dar multi dintre noi am inceput deja sa o facem, fara sa stim ca suntem victimele unui adevarat razboi impotriva limbii romane

Ce (sau cine) este limba romana? Lingvistii isi imagineaza limba romana, din punct de vedere etimologic, ca pe un sandvis: chifla este elementul latin, care cuprinde o felie consistenta de sunca (influenta slava), cateva foi de salata (influenta maghiara, turceasca, greceasca, rusa, franceza si altele), si putina maioneza, dar foarte putina, pe post de resturi din substratul stravechi dacic. Desigur, stiinta poate defini limba romana cum considera ea ca e mai potrivit. Dar lingvistica singura, cu

limitele ei, nu ne ajuta deloc sa intelegem cu adevarat ce (sau cine) este limba romana si care este rostul ei. Limba romana nu este latina plus slava, plus substrat, plus maghiara plus, plus, plus... Limba romana este acea forma speciala sub care spatiul acesta geografic si spiritual dintre Carpati, mare, Dunare si dincolo de ele a capatat o identitate. Limba romana nu este o simpla structura logico-lingvistica cu ratiuni de comunicare, rasarita intamplator la un moment dat dintr-o alta limba ori dintr-un amestec de limbi, ci un dat de la Dumnezeu, asa cum sunt toate limbile, cu un trup si un

spirit, cu o istorie, un destin si un rost. Ea detine un nucleu, o esenta, care este una si aceeasi de mii de ani, cu mult inainte ca aceasta limba sa se fi numit "romana". Pe acest trup s-au asezat diferite haine, dupa imprejurari si moda: haina slava, cea turceasca, haina maghiara sau greceasca, jobenul frantuzesc sau jeansii americani. Chiar si latina nu a fost decat o alta haina, mai groasa, mai rezistenta si mai de cale lunga, imbracata, intr-un anumit moment al istoriei, de acest nucleu stravechi. Si pentru ca aceasta haina a convenit din punct de vedere politic

mai marilor vremii, dar nu era, totusi, decat o simpla imbracaminte, lingvistii au inceput sa nascoceasca cum ca de fapt latina este si trupul, si spiritul limbii romane. Au inventat peste o mie de cuvinte latinesti care stau, chipurile, la baza unor cuvinte romanesti, dar care in latina nu au existat niciodata. S-au dat peste cap ca sa demonstreze ca dacii si-au abandonat limba in favoarea latinei, chiar si acei daci - foarte numerosi - care n-au intrat niciodata in contact cu romanii. Au sucit pe toate partile limba romana pentru a o face sa intre in tiparul latin. S-au straduit sa ne

convinga ca limba romana are o istorie recenta, ca ea s-a "format" la un moment dat, cam pe vremea cand slavii dadeau tarcoale la Dunare. Si au reusit sa ne pacaleasca. Evident, din perspectiva strict stiintifica, respectand criteriile lingvisticii, ceea ce se vorbeste acum se poate socoti alta limba decat ceea ce se vorbea acum cateva mii de ani. In realitate este o iluzie, bine ascunsa ochilor nostri: esenta si spiritul limbii sunt aceleasi, doar "hainele" puse pe deasupra ne iau ochii, mereu altele, mereu mai colorate si mai inselatoare... Si numele, desigur: astazi ii spunem "limba

romana", dar ea este aceeasi limba carpatina a noastra de mii de ani, indiferent cum s-a numit in stravechime. Spiritul limbii romane La o simpla rasfoire a Dictionarului Explicativ (DEX), constatam ca toate cuvintele limbii romane vin de undeva: latina, bulgara, sarba, maghiara, turca, greaca, rusa, franceza, germana, engleza, italiana, tiganeasca si altele. Nu exista nici un cuvant atribuit vreunui strat mai vechi decat latina, in schimb, exista mii de

cuvinte cu etimologie necunoscuta. Ar rezulta ca romana este un soi de amestec, care a luat tot ce a putut de la toate limbile cu care a intrat in contact, fara ca limbile cu pricina sa fi luat ceva de la noi. Stranie poveste! Cine poate explica misterul aparitiei limbii romane dintr-o limba latina care a inghitit pe nerasuflate, ca un balaur, intreaga limba daca, si in care s-au amestecat, apoi, ca intr-un Babel absurd, aproape toate limbile Europei? Nu e nici un mister, caci adevarul este altul: multe din cuvintele considerate slave sunt, de fapt, dacice, iar slavii le-au luat de aici; multe

cuvinte pe care noi spunem ca le-am luat de la maghiari, in maghiara au sensuri foarte restranse si maghiarii insisi nu stiu de unde leau luat. Si foarte multe cuvinte si chiar structuri considerate latinesti, in latina nu au existat niciodata, ci sunt stravechi, carpatice... Aceste lucruri au fost spuse de lingvisti straini, care nu au nici un motiv sa masluiasca istoria limbii romane. Din pricina faptului ca noi credem in continuare in teoriile proclamate de savantii nostri, nu s-a gasit inca nimeni care sa incerce sa defineasca limba romana din singura

perspectiva justa, aceea de dat sacru. Constantin Noica a aratat, citandu-l pe Eminescu, ca cuvintele cu cea mai mare incarcatura de semnificatii sau cu intelesuri netraductibile sunt intotdeauna cuvintele vechi, de la mosi-stramosi, nu cuvintele de ieri si de azi. Insa savantii nostri, tocmai pe acestea le ignora sau le falsifica originea. Unde altundeva poti cauta spiritul limbii, daca nu in ceea ce a dainuit de secole, neatins? Spiritul limbii se gaseste in felul in care sunetele se combina intre ele si sunt accentuate, dand nastere unei melodii aparte a limbii, in

gramatica, in cuvinte si expresii care adesea nu pot fi traduse in alte limbi, in sensuri si imagini, in felul in care se imbina si se ordoneaza cuvintele, si in cuvintele insele, milenare, mii de cuvinte cu origine necunoscuta, despre care lingvistii nu vor sa pomeneasca niciodata sau le atribuie influentei altor limbi. Cand e vorba de elementul stravechi al limbii, ni se recita, batjocoritor: barza, viezure, mazare, de parca asta e tot ce ne-a ramas dupa tavalugul latin...

Ganditorul de la Hamangia. Produsul unei spiritualitati avansate Oare de ce bucuria este numita cu un cuvant dacic, pe cand tristetea, mahnirea, necazul, supararea, obida, jalea sunt luate de la vecini? Poate pentru ca bucuria este sentimentul fundamental al fiintei umane, emotia care iti

arata ca esti pe calea cea buna, ca esti in acord cu Dumnezeu. Gandul, cel care leaga lucrurile si le gaseste sensul, este desemnat tot printrun cuvant dacic (unii lingvisti mai sustin si astazi ca ar veni din... maghiara!). Doina este un alt cuvant milenar, care transpune esenta sufletului romanesc, starea de dor. A mosteni nu putea fi decat un cuvant cu o viata de mii de ani, la fel ca mos si mosie, din aceeasi familie. Vatra este un cuvant dacic sau chiar dinaintea dacilor, la fel si codrul. Cuvantul a ingropa (si groapa) are si el o varsta de cateva mii de ani, iar exemplele sunt multe, multe, multe...

In dictionare nu se foloseste niciodata termenul de "dacic" sau "substrat". DEX-ul, dictionarul nostru de capatai, prefera sa spuna ca un cuvant este de origine necunoscuta decat sa admita ca este dacic. Lucrarile de istoria limbii romane incep intotdeauna cu latina: ce-a fost inainte, nu conteaza, e considerat doar o "influenta" minora, marginala... Ceea ce sperie cu adevarat pe dusmanii identitatii noastre de neam si limba este continuitatea incredibila, de mii de ani, caci valurile istoriei si straturile ce s-au asezat pe deasupra nu au reusit sa modifice acest

sambure puternic. Razboiul impotriva limbii romane De aici porneste totul: de la presimtirea sau intelegerea rostului pe care il are limba romana. Caci daca limba romana este cea care da identitate unui spatiu spiritual care sta la temelia Europei, este limpede ca cei ce doresc uniformizarea, stergerea diferentelor, globalizarea, au un dusman de temut in aceasta limba cu radacini milenare. Si nu este de-ajuns sa fie falsificate tratatele de istorie si

Exista un razboi impotriva limbii romane. deoarece limba isi vede mai departe de menirea ei. ca intr-un veritabil razboi. Constantin Noica spunea ca vorbirea omului este fiinta lui. Deci pentru a-i lua unui om sau unui neam identitatea. Pentru ca limba romana sa-si piarda rostul. cei potrivnici actioneaza asupra vorbitorilor. trebuie sa ii distrugi .de lingvistica. pastrandu-si radacinile adanc infipte in pamant. Iar singurul mod prin care ni se pot taia radacinile este indepartarea de limba noastra. caci exista un razboi impotriva identitatii noastre.

cat si spiritul ei. sunt numeroase.limba: atat istoria limbii. Caile pe care se desfasoara lupta impotriva limbii romane si. La nivel academic. De aici aversiunea fatisa. implicit. devenita un adevarat razboi. fie vanduti cu totul si potrivnici intereselor neamului. triste figuri de academicieni care se extaziaza in fata ideii cuceririi Daciei si a . savantii. biete marionete oportuniste. depun eforturi in a ne falsifica radacinile. fata de civilizatia dacilor si fata de tot ce inseamna componenta straveche a limbii romane: cetati dacice lasate pe mana jefuitorilor. fie ignoranti. a identitatii noastre.

Este adevarat ca limba . iar limba romana este continuarea limbii latine. Mass-media este un alt canal prin care se duce acest razboi. care cauta sa demonstreze ca dacii au renuntat brusc. mai ales in randul tinerilor. dictionare si tratate ridicole. definitiv si in masa la limba lor. o "limba ospitaliera" care a renuntat de buna voie la tot ce a avut specific si a luat de la altii tot ce are acum.masacrarii dacilor care si-au aparat pamantul. devenita imediat un "primitor universal". Presa si internetul promoveaza cu mare insistenta saracirea limbii.

Lucrurile devin cenusii. totul este ori "misto". nimic nu mai este "frumos". "grozav" ori "minunat". "merchandiseri". Suntem "cool" ori "trendy". ori "naspa".oglindeste realitatea din jurul nostru. suntem invatati sa pretuim mai mult alte limbi decat a noastra. "brokeri" ori "dealeri". ajungem sa ne fie rusine sa mai folosim . foarte subtil si eficient. dar este la fel de adevarat ca si noi suntem modelati. avem "joburi" de "manageri". engleza ne sufoca. vom deveni repede la fel de saraci in spirit. de limba pe care o vorbim. Daca folosim zi de zi un vocabular sarac.

Rezultatul e sigur: in cateva generatii vom uita mai mult de jumatate din limba. caci pentru noi. taranii". Europa romaneasca Putini sunt cei care inteleg ce se intampla cu adevarat./ care-o plang si care-o canta/ pe la vatra lor.cuvinte romanesti curate./ limba vechilor cazanii. limba materna este un lucru la fel de firesc ca si aerul pe care il . vom face dictionare chiar si pentru romana ultimelor decenii si nu vom mai sti ca "Limba noastra-i limba sfanta.

care cuprind cu radacinile lor aproape jumatate din Europa: din Rusia. si nu suntem constienti de schimbarile subtile care se produc in vorbirea noastra. Bulgaria. din Serbia. Ucraina. pana in Ungaria si Croatia. in comunitatile istorice de romani.respiram. pana in Macedonia. iar . Basarabia. Istoria acestor romani este incarcata de suferinta. Grecia si chiar Turcia. Insa adevarata fata a acestui razboi s-a vazut si continua sa se vada in afara granitelor tarii. Doar cei plecati departe stiu ce inseamna sa visezi romaneste si sa tresari la auzul unei vorbe de acasa. Albania.

in cele mai multe dintre aceste teritorii limba romana e vorbita doar in soapta.astazi. locuiau pe ambele maluri ale . desi traim in vremuri democratice. Ei ocupau cea mai mare parte a Balcanilor. Se intindea pe aproape intreaga Europa de azi Istoricii din antichitate sustineau ca tracii erau cel mai numeros popor din lume. dupa inzi. Dacii. ramura nordica a tracilor. Dacia pe timpul lui Burebista. Asia Mica si toata Europa de Sud-Est.

Dunarii. dincolo de Nistru. pana la gurile Bugului. Dupa ce granita de pe Dunare s-a prabusit. avarii si alte neamuri. intre sec. ca si multi generali. Imperiul Roman a fost.Hr. un imperiu de sorginte tracica: majoritatea imparatilor Romei si ai Bizantului. iar despre traci si daci nu s-a mai auzit mare lucru. in rasarit.. in Balcani au navalit slavii. Vreme de patru secole. iar in sud se intindeau pana la Muntii Balcani. in apus pana la Tisa si Morava. III si VII d. Cartile de . proveneau din randul tracilor si al dacilor nord-dunareni. ajungand in nord pana la Carpatii Padurosi. practic.

in aceleasi teritorii. iar urmasii lor sunt toti cei ce vorbesc astazi romaneste. cei mai multi au ramas pe vetrele lor. care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra. nu exista o tara de la Adriatica la Marea Neagra. Incepand de la ciobanii din Istria. de multe secole. Mihai Eminescu publica in ziarul "Timpul" urmatoarele cuvinte: "Nu exista un stat in Europa Orientala. de parca ar fi intrat in pamant. de la morlacii din Bosnia si Hertegovina. In realitate.istorie nu-i mai pomenesc. In 1878. gasim pas cu pas fragmentele . Nici o alta limba europeana nu a avut un astfel de destin.

000 in Bulgaria. in Grecia. Nicolae Iorga spunea ca Romania reintregita de dupa primul razboi mondial se invecina tot cu romani. aproximativ . apoi. pana dincolo de Nistru. in Bulgaria. Mai tarziu.acestei mari unitati etnice in muntii Albaniei. Numarul romanilor din jurul granitelor era. in Macedonia si Tessalia. intradevar. aproximativ 200. foarte mare. pana sub zidurile Atenei.000 si un milion in Ucraina. in toata regiunea Daciei Traiane. de dincolo de Tisa incepand. pana aproape de Odessa si de Kiev". in Pind ca si in Balcani. in Serbia. aproape de trei milioane: intre 800.

000 de aromani din Grecia. Numarul lor a scazut foarte mult. ceilalti in Croatia. si cei 500600. La acestia se adaugau cei aproximativ 300. .000 in Serbia. intre 12.000 in Rutenia Subcarpatica.000 de aromani din Albania. si aproximativ 100-160.000450.000 in Ungaria. primii in nordul Greciei. intre 100. si inca vreo cateva zeci de mii de meglenoromani si istroromani. in regiunea Timoc. unele comunitati sunt chiar amenintate cu disparitia. intre 1919-1939. sudul Serbiei si sud-vestul Bulgariei.300. aflata in componenta Cehoslovaciei.000 in vestul Banatului.000 si 65.000 si 400. Macedonia.

Procesiune dacica la Drobeta Peste tot. nu le-au fost recunoscute drepturile. nu li s-a dat voie sa se roage sau . Au fost deportati si imprastiati. dupa cel de-al doilea razboi mondial. romanii au suferit amarnic timp de un mileniu. ramasi dincolo de granite. in toate aceste teritorii. nu au avut scoli si biserici.Astazi mai trebuie sa-i mai adaugam pe romanii din Republica Moldova (cca trei milioane). li s-au schimbat numele romanesti cu altele straine.

si acolo doar in cazul romanilor din Voivodina. Astazi. in afara tarii. in Transnistria.sa planga in limba lor. Insa romanii din Timocul sarbesc nu sunt recunoscuti nici acum ca minoritate romaneasca. in Republica Moldova. nici meglenoromanii. limba romana a fost numita "moldoveneasca". cimitirul . pentru a i se sterge identitatea. Albania ori Bulgaria. la schiturile Prodromu si Lacu. in timpul maghiarizarii fortate. nici cei din Bulgaria. In Basarabia. romana este oficiala doar in Serbia. nici aromanii din Grecia. La fel s-a intamplat si cu romanii din Ardeal. si pe Muntele Athos.

In Timocul sarbesc s-a dat ordin de demolare pentru singura biserica romaneasca..soldatilor romani a fost arat si crucile aruncate la gunoi. in Ucraina a fost batut un preot roman si enoriasii sai. Europa s-a nascut in Carpati . icoanele stropite cu motorina. iar biserica romaneasca a fost gazata in timpul slujbei de Inviere. iar lupta pentru deznationalizarea romanilor din afara granitelor este in plina desfasurare.. in ultimii ani. Toate s-au intamplat acum.

ci plamada etnolingvistica din Carpati si de pe Dunarea de Mijloc pana la mare.Dar ce se intampla cu celelalte limbi ale Europei? Sunt la fel de napastuite? Acest razboi este doar al nostru. sau si al altora? Fiecare limba de pe lumea asta isi are istoria ei si propriul ei rost. Multi savanti straini au demonstrat ca leaganul Europei nu il constituie civilizatia greco-romana. cu cateva mii de ani inainte ca grecii si romanii sa fi iesit in lume. . Noi il stim pe al nostru si pe al limbii noastre.

idei. cuvinte. Desigur. ci au existat cel putin doua rupturi majore. catre intreaga Europa. A doua. Din acest cataclism ar fi rasarit dacii. care au invadat Europa in epoca bronzului. pentru totdeauna. varianta oficiala a istoriei noastre sustine ca nu exista continuitate din acele timpuri pana astazi. in urma razboaielor cu romanii si a . Prima. cand limba si civilizatia dacilor ar fi disparut.De aici au plecat oameni. si fara acest nucleu dunareancarpatic nu ar fi existat nimic din ceea ce astazi numim "Europa Clasica". cand splendida cultura a neoliticului a fost spulberata de razboinicii indo-europeni.

teribil de periculoasa pentru cei care vor sa ne vada dezradacinati: tablitele de la Sinaia. Aceasta este politica de taiere a radacinilor. romanii. ca popor si ca limba. Dar exista destui invatati. ne-am ivit aici de putina vreme. Si mai exista si o dovada scrisa. in special straini. unii. care contesta.politicii de romanizare. Iar din acest cataclism am fi rezultat noi. pe care toata comunitatea stiintifica se zbate zadarnic sa le . iar altii. prin care am fost invatati ca noi. insusi procesul de romanizare. chiar venirea indo-europenilor. In aceste tablite. altii. distrugerea civilizatiei cucutenienilor.

Lingvistica romaneasca nu are inca forta de a iesi din jocul tulbure pe care il face de un . in ciuda nenumaratelor straturi depuse pe deasupra. limba romana este. Iar aceasta limba nu este indo-europeana. si nici cea de-a doua ruptura nu a existat. contine multe cuvinte si structuri pe care noi le-am socotit pana acum ca venind in romana din latina. Cu alte cuvinte. cel putin in parte.declare falsuri. in plus. dovada a faptului ca prima ruptura nu a existat si. o iluzie. in esenta ei. dovada ca romanizarea este. aceeasi de mii de ani. este consemnata limba dacilor.

Razboinici daci Dar cine sunt cei care au pornit si intretin acest razboi? E greu sa le gasim un nume. nu e in stare sa caute in miezul lucrurilor si sa vada continuitatea de esenta a acestei limbi. ce necesita mult curaj. care a dat identitate unei mari parti a Europei.secol. caci nici o alta limba a Europei nu a avut un asemenea destin. Sunt cei . Este un proces dificil.

Unii considera ca acesta e un lucru bun. La fel. trebuie sa respectam diversitatea. sa topeasca natiunile si identitatile intr-o singura mare comunitate. dar nu aceasta e calea cea buna. ca trebuie sa tindem spre unitate. fiecare neam este o fiinta in sine. unica si . Fiecare limba oglindeste universul in felul ei si fiecare limba contine un ceva specific numai ei si nici unei alte limbi de pe lumea aceasta. Poate este asa.ce cauta sa uniformizeze lumea. Daca Dumnezeu a creat lumea atat de diversificata.

Mai mult. nu putini. atat ale noastre cat si ale altora. Se vor gasi si unii. Si apoi. definita prin limba sa.irepetabila. nu sunt niste simple chestiuni politico-sociale. care sa sustina ca tot ce se intampla este absolut firesc si ca nimeni nu are nimic cu noi si cu limba noastra. care sa poata fi manipulate. ca cei care sustin astfel de teorii sunt ori paranoici. ori nationalisti macinati de . Nu putem participa la universal decat prin particularul care ne-a fost dat. limba si neamul. ci au fost lasate de Dumnezeu.

minte sa inteleaga si suflet sa cuprinda. trebuie sa fim constienti de valoarea nemarginita a limbii romane. noi nu am fost. si dupa el si altii. A exprimat-o cel mai simplu si firesc Nichita Stanescu: "A vorbi despre limba romana este . E problema lor! Pentru cine are ochi sa vada. Eminescu a intuit acest lucru. Insa pentru a castiga acest razboi. pe scena istoriei: noi suntem insasi aceasta scena.frustrarea ca nu am fost capabili sa ocupam un loc mai in fata pe scena istoriei. intr-adevar.

muntele munte se numeste. viata se traieste". ===================== Aurora Petan despre tãblitele de plumb de la Sinaia. iarba iarba se spune. pentru mine. o misterioasã arhivã regalã dacicã . pentru mine. izvorul izvoraste. pentru mine. De aceea. de aceea. Limba romana este patria mea. de aceea.ca o duminica. de aceea. pentru mine.

Peste 30 de plãci acoperite cu imagini si înscrisuri într-o limbã necunoscutã stau neinventariate în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din Bucuresti. ziaristi. pasionati de istorie. fundatii culturale sunt angajati într-o adevãratã cursã contra cronometru. sub pretextul cã sunt niste . de mai bine de un secol.De mai bine de un an. pentru a dezlega un mare mister al istoriei noastre vechi: Tãblitele de plumb de la Sinaia. cercetãtori avizati sau amatori.

palate. În legãturã cu acest fascinant subiect. temple. monograme si însemne heraldice. cu rãbdare si migalã. cetãti. puternicã si de realã. în exclusivitate pentru . regi si zei.falsuri neinteresante. cu un simt artistic aproape desãvârsit. paradoxal. O lume înviatã parcã dupã un cataclism dar. misterios si incitant. Ele contin o scriere într-o limbã necunoscutã si reprezentãri iconografice cu luptãtori înarmati cu suliti si lãnci. eternizate în plumb. am realizat un interviu.

specialist în filologie clasicã. cu doamna profesoarã Aurora Petan. Domnia sa a prezentat o comunicare pe aceastã temã la Academia Românã. din Capitalã. Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi . cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. fiind convinsã cã plãcutele de plumb de la Sinaia reprezintã o parte a unei importante arhive regale dacice.“Observatorul de Toronto”. Rosetti”.

din anii . sectia Latina-Greaca Veche. a castigat Premiul Academiei "B.P. Hasdeu" pentru lingvistica. la 27 de ani. R: Stimatã doamnã Petan. ce se stie despre aceste plãcute ? A. In anul 2001.Straine. are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica.P: Se stie de la primarii din Sinaia.

Existã însã o traditie oralã. Multã lume stie despre acest lucru. din piese de aur – plãci scrise în relief. s-a descoperit un mare tezaur. Aceste plãci au fost copiate în plumb. destul de serioasã. din ordinul Regelui Carol I. în preajma anului 1875. Plãcile de plumb au fost depozitate la . când s-a turnat fundatia Castelului Peles. nu au fost descoperite dovezi certe în acest sens. cã. la Fabrica de cuie din Sinaia.’20-’30. însã nu a scris nimeni pe tema asta. Pânã în prezent.

Nu stim ce s-a întâmplat cu ele: fie au ajuns. fie au . cã cel putin o parte din ele ar fi supravietuit. pe vremea lui Grigore Tocilescu. în Tezaurul de la Moscova. existã douã ipoteze: una. au fost aduse la Bucuresti. la sfârsitul secolului al XIX-lea.Mãnãstirea Sinaia si. cã ar fi fost topite de Regele Carol I si folosite în vremea Rãzboiului de Independentã si. dupã unele speculatii. imediat dupã înfiintarea Muzeului National de Antichitãti. a doua. În legãturã cu plãcile de aur.

într-un fel sau altul. R: Dumnevoastrã.P: Informatiile pe care le detin eu sunt foarte ciudate. din aur? A. de la Academia Românã. ce informatii detineti despre plãcutele originale. care m-a contactat imediat dupã conferinta mea din 3 iunie 2004. Mã vãzuse pe TVRinternational si spunea cã vine cu o delegatie . Ele provin de la o persoanã din Republica Moldova.fost valorificate.

prin care era împuternicit sã se ocupe de culegerea de informatii despre aceste obiecte.din partea Academiei Ruse. parafatã. o delegatie. semnatã. . cel putin 40 de piese din aur ar mai exista în Banca Nationalã a României. din informatiile pe care le detine. cã. si. întradevãr. Mi-a arãtat. Persoana respectivã sustinea cã astfel de plãci existã pe teritoriul Rusiei. cã sunt foarte asemãnãtoare cu cele de la Sinaia.

Ele s-ar fi aflat în posesia Mãnãstirii Sinaia care. ar fi . aceste plãci s-ar fi pãstrat. Deci. în grija initialã a preotilor precrestini si. de-a lungul secolelor. ca multe alte asezãminte crestine. apoi.R: Concret. a fost ridicatã pe o capiste. pe locul unui altar pãgân.P: Ipoteza domniei sale era urmãtoarea: plãcile din aur nu ar fi fost descoperite când sa sãpat fundatia Castelului Peles. ce v-a spus acest misterios personaj despre plãcutele din aur ? A.

împreunã cu arhivele lor. mai spune cã fiecare mare trib geto-dacic avea o astfel de arhivã de texte. al cãrui nume nu vi-l pot face cunoscut. foarte bine pãstrate. magic. Textele erau scrise de Marele Preot si aveau caracter sacru.fost transmise. În preajma rãzboaielor cu Traian. erau foarte. Personajul de care vã spuneam. care se reînnoia periodic. ca atare. câteva ramuri ale neamului daco-get s-au desprins si au luato spre Rãsãrit. erau închinate zeilor si. El .

Tot el sustine cã au existat la Sinaia 240 de piese si cã mai multe copii se aflã în diferite institutii. Deocamdatã. Foarte plauzibil. tot de . doar cel de la Sinaia ar fi fost scos la luminã. Conform informatiilor lui. pentru cã stim.sustinea cã aceste arhive ar fi ajuns pe teritoriul actual al Rusiei. un altul undeva în Muntii Bucegi si unul chiar lângã Sarmizegetuza. la noi în tarã. odatã cu aceastã migratie dacicã. ar mai exista vreo trei depozite: unul la Mãnãstirea Tismana.

s-a ocupat cineva de ele ? . Nicolãescu Plopsor. fie s-au salvat si au ajuns în Tezaurul de la Moscova.la oameni din Sinaia. piesele de aur. fie au fost topite. R: Dar. pânã acum. iar altele la Institutul de Studii Politice. Deci. Nu avem informatii sigure despre nici una dintre variante. vreo 40 ar exista încã în Banca Nationalã. de pe vremea comunistilor. altele la Dimitrie Pippidi. cã unele copii în plumb au ajuns la prof.

al cãrui tatã. Existã informatii absolut sigure cã si Pârvan le cunostea. actualul director al Muzeului de Arheologie “Vasile Pârvan”. a fost elevul lui Pârvan. Primul director al Muzeului. Grigore Tocilescu stia despre ele. la fel ca multi altii. nimeni nu s-a ocupat de aceste piese. Asta sustine Alexandru Vulpe. Toatã lumea . timp de mai bine de un secol.P: Este un mare mister de ce. Radu Vulpe.Le-a studiat vreun cercetãtor? A.

Poate doar dacã ei stiau cã a existat un tezaur din piese de aur care a fost distrus si scoaterea la luminã a copiilor ar fi dus la un scandal. Dacã au fost cel putin 200 de piese. imaginati-vã. care au dispãrut. . Asta ar fi o explicatie. însã nimeni nu a vrut sã se ocupe de ele. Pentru cã erau acolo tone de aur.stia de existenta lor. pentru a nu se afla povestea celor de aur. Cred cã a fost dositã povestea pieselor de plumb. Nu vãd nici o explicatie de ce.

sã le cerceteze ? A. pentru cã sunt lucruri care privesc istoria întregii Europe. cu bunã stiintã. Istoricii si arheologii consacrati nu s-ar fi bucurat sã renunte la tot ce scriseserã pânã atunci. si nu numai a noastrã. la rescrierea istoriei noastre vechi.P: Probabil. acceptând atât de multe informatii noi care ar fi dus. Faptul cã un Pârvan. într-adevãr. un Tocilescu sau un Radu Vulpe au spus cã sunt .R: Credeti cã istoricii au evitat.

P: Istoria acestor plãcute este foarte zbuciumatã. Nimeni nu a încercat sã vadã dacã nu cumva este altfel. a constituit o etichetã definitivã. care a investigat 20 de . nu se stia cã existã o legãturã între Sinaia si aceste piese. Pânã de curând. R: Ce ne mai puteti spune. în legãturã cu aceste plãci de plumb ? A. Inginerul Dan Romano.falsuri.

publicându-si rezultatele cercetãrii în volumul “Cronicã apocrifã pe plãci de plumb ?”. care astãzi nu mai trãieste. care cunostea cele douã piese de la Sinaia.ani aceastã poveste. El cunostea doar cele douã piese care existã în depozitul muzeului de la mãnãstire. nu stia nimic despre Sinaia. . Domnul Moldoveanu a vorbit cu un inginer din Sinaia. Acesta a fost foarte pasionat de istoria acestor plãcute. Eu am dat peste o carte a lui Iordache Moldoveanu – “Dacii vorbesc” –. pe nume Ionescu.

istoricul Augustin Deac a tinut o comunicare în 2003.El i-a spus cã ar fi existat zeci de piese si cã provin de la Regele Carol I. Din pãcate. Vorbind cu cei de la Institutul de . Stiu doar cã detine fotografii inedite dupã plãci. Însã nu a avut ecou. le-am vãzut numai proiectate. despre plãcile de aur de la Sinaia. În acelasi timp. pe care noi nu le cunoastem. la Congresul International de Dacologie. Deac a murit si nu am ajuns la documente si la arhiva pe care o detinea.

cu sigurantã. Romalo a cãutat si în inventare. când Romalo le-a fotografiat. nu stim. au reapãrut 35 de piese. În anii ’40. au dispãrut toate. aflate . cã toate aceste plãci provin de la Mãnãstirea Sinaia. nu se stie de unde. 2003. am aflat cã ei stiu.iar în anii ’70. În 2002.Arheologie. Ce s-a întâmplat cu restul. Nu existã absolut nici o informatie cã ele ar fi existat vreodatã. Cele 35 de piese. dar ele nu au fost niciodatã inventariate. mai erau o sutã si ceva.

totusi. A. fãrã nici un dubiu: plumb de secolul al XIX-lea. aceste piese din plumb au fost analizate.P: Da. R:Am aflat cã. le-am dus la Institutul de Fizicã Nuclearã si rezultatele sunt. S-au fãcut comparatii cu medalii de plumb din vremea lui Cuza si .astãzi în Muzeul Institutului de Arheologie nu sunt nici acum inventariate. Am extras mostre din cele 35 de piese.

Este sigur plumb modern. împreunã cu o scoabã de plumb din zidul de la Sarmizegetuza. Analizele au arãtat cã piesa contine cam aceleasi impuritãti ca si scoaba de plumb dacicã si cã autenticitatea acestei piese depinde de siguranta contextului în care a fost gãsitã scoaba. Dacã scoaba este autenticã. care este datatã.compozitia este identicã. oferitã de profesorul Ion Glodariu. sigur. În anul 2002 a fost trimisã la Oxford una dintre piese. . secolul I d. care confirmã teoria copiilor.Hr.

într-un sol cu umiditate ridicatã. apoi s-a turnat plumb. iar când piesele au fost . Pornind de la aceste rezultate. considerând cã plumbul este dacic.000 de ani. în care s-au imprimat scrisul si imaginile cu poansonul. s-a ridicat urmãtoarea întrebare: cum e posibil sã arate atât de bine niste piese de plumb peste care au trecut 2. ca al tãrii noastre? Domnul Romalo a presupus cã s-au fãcut matrite din folie de aur.este posibil ca si piesa sã fie autenticã.

pentru cã multe piese au dimensiuni mari si. Analizele repetate de trei ori la Institutul de Fizicã Nuclearã pe piesa analizatã la Oxford au demonstrat cã existã.descoperite. într-adevãr. impuritãti. s-a extras folia de aur si abia atunci plumbul ar fi intrat în contact cu aerul Cei de la Monetãrie spun însã cã aceastã ipotezã este neplauzibilã. o folie de aur. trebuie sã fie foarte subtire. Astfel de matrite nu ar mai fi suportat o greutate atât de mare de plumb. ca sã poatã fi imprimatã. .

cu adaos de staniu.dar numai la suprafata pieselor: cupru. Este. în interiorul pieselor este plumb pur. Nu existã nici un dubiu cã plumbul din interior este 98% pur. Asta este formula tipicã pentru plumbul de tipografie. ca cei de la Oxford sã fi mãsurat numai exteriorul piesei. . care pot proveni fie din contaminarea cu matritele. Însã. posibil. nu si interiorul. în cantitãti foarte mici. fie din contaminarea cu obiectele împreunã cu care au fost depozitate. argint si alte metale. deci.

Regele Carol a vrut. în legãturã cu autenticitatea acestor plãci ? A. plãcile sunt autentice. când si-a dat seama de importanta istoricã a acestor piese. în ceea ce priveste suportul este vorba. în ceea ce priveste continutul lor. însã. în mod sigur despre niste copii din secolul al XIX-lea. Cu sigurantã.R: Care este opinia Dumneavoastrã. sã lase spre cercetare.P: Dupã opinia mea. chiar dacã cele de aur .

e vorba despre niste documente medievale. R: Dacã sunt falsuri. Pentru cã ar fi fost dificil sã se fi dat la studiat tone de aur.nu au fost distruse. .P: Se presupune cã Hasdeu. Nu de aici pleacã însã ipoteza falsului. Mi se pare logic sã fi fãcut niste dubluri dupã aceste piese. cine ar fi putut sã le facã ? A. chiar dacã ele existã. copii dupã ele. Unii spun cã el ar mai fi fãcut niste falsuri.

Ori. Alexandru Vulpe a renuntat la ideea scrisorii. nimeni nu avea cunostinte atât de temeinice încât sã inventeze o limbã atribuitã dacilor. Nu se stie nimic despre scrisoare. nu si la ideea falsului atribuit lui Hasdeu. pe lângã foarte multe ilustratii. . în afarã de Hasdeu. contin o limbã. dacã existã sau nu. De ce? Pentru cã. la vremea respectivã.Alexandru Vulpe sustine cã un nepot de-al lui Hasdeu ar fi lãsat o scrisoare în care ar fi spus ceva în legãturã cu aceste piese. Între timp. aceste plãci.

.Hasdeu a fost un personaj absolut genial. El este cel care. mai ales cã el era foarte pasionat de substrat. Este sigur cã cel care a creat plãcile. Se stie cã doar Hasdeu detinea la vremea aceea cunostintele necesare creãrii unei limbi si a unei arhive atribuite dacilor. dacã admitem cã a existat un falsificator. din substratul dacic. scotând în evidentã exagerãrile scolii latiniste. trebuie sã fi fost chiar mai genial decât Hasdeu. a studiat temeinic ce s-a putut studia. pe vremea respectivã.

trebuie sã-l fi gãsit acolo. Hasdeu presupunea cã dacã secuii aveau un alfabet în secolul al XIII-lea.P: Alfabetul secuilor nu are nici o legãturã cu alfabetele de pe plãci. descoperit într-un document de secol XIII. în Ardeal. Acestea sunt. si cã el trebuie sã fie continuarea alfabetului dacilor. . R: Si nu este asa ? A. Hasdeu atribuie dacilor un alfabet folosit de secui.Însã.

care. A doua ar fi legatã de limbã. Alfabetul secuiesc este foarte straniu. . ar fi stat o vreme în Egipt. el fiind convins cã acel alfabet al secuilor este dacic. Asta ar fi prima neconcordantã.predominant. Hasdeu presupunea cã Deceneu. nu ar fi folosit alfabetul grec. Deci. Dacã Hasdeu ar fi fãcut plãcile astea. Înainte de a descoperi alfabetul secuilor. grecesti. a avut o ipotezã anterioarã alfabetului secuiesc. conform lui Iordanes. Si este mult mai gravã. ar fi adus de acolo o scriere.

în ce limbã au fost scrise plãcile ? . R: Atunci. Nu existã cuvinte din substratul limbii române. în aceste plãci. clar de substrat. Ori. nu existã fenomene atribuite substratului limbii române. Hasdeu.Limba din plãci nu seamãnã cu substratul limbii române. care studiase substratul (este primul nostru lingvist care studiase substratul) n-ar fi ratat ocazia sã introducã niste elemente.

A.P: Dupã mine, limba din plãci nu este o limbã indo-europeanã. Acesta este lucrul senzational pe care îl pot spune. Este o limbã care nu are desinente, care nu face distinctie de gen, de persoanã, de numãr, de caz. Nu stim când avem plural, când avem singular, când avem feminin. Aproape toate cuvintele se terminã în “o”, nu în “a “, asa cum le stim noi din izvoarele grecesti si latinesti (de exemplu Boerobiseto, Vezino), chiar si femininele se terminã în “o”: Napoco, Genuclo. Existã

elemente care se regãsesc si în limba românã, dar care, paradoxal, în românã nu sunt atribuite substratului, ci limbii latine. Este limba dacã, fãrã îndoialã, însã, fie este o limbã preindo-europeanã, deci mult mai veche – ceva de genul limbii basce care a supravietuit asimilãrii indo-europene, fie, adoua variantã (la care m-am gândit, dar la care nu tin foarte mult) este o limbã sacrã, folositã numai de preoti, în vreme ce poporul folosea o limbã comunã, diferitã.

Plãcutele ar putea fi, deci, scrise într-o limbã sacrã, care sã se fi conservat în casta preotilor.

R: De unde ar putea sã provinã aceste plãci scrise, si ce povestesc ele ? A.P: În mod sigur, plãcutele provin din mai multe zone si din mai multe epoci. Ele au fost strânse laolaltã, într-un anumit moment. Însã, existã o unitate de stil si de redactare, ceea ce

înseamnã cã exista o traditie puternicã. Plãcile consemneazã, cu sigurantã, evenimente importante de la curtea regilor daci, precum aliante, rãzboaie câstigate, diferite evenimente. Lipsesc multe piese din aceastã arhivã. Noi avem foarte putine. Se vede usor cã existã o unitate de stil pentru plãcile din vremea lui Burebista, pentru cele din vremea lui Decebal, pentru cele din Dobrogea si asa mai departe. Mai mult, tipurile de scriere se grupeazã pe epoci si pe zone. Lucru foarte important,

pentru cã e greu de crezut cã cineva în secolul al XIX-lea cunostea scrierile grecesti locale. Mai exact, plãcile din Dobrogea sunt scrise în alfabet grecesc ionian, care folosea omega si eta. Este vorba de plãcile care par sã provinã de la cetatea Genucla, spre exemplu. În functie de informatiile de pe plãci, le-am putut grupa: asdar sunt plãci de la Sarmizegetuza, de la cetãtile din Dobrogea, plãcile lui Cotizo, care sunt din zona Banatului. Cele care par sã provinã din Dobrogea

folosesc un alfabet de influentã clar ionianã, lucru firesc, pentru cã acolo erau cetãtile grecesti milesiene. În schimb, plãcile din vremea lui Decebal folosesc un alfabet grecesc occidental, care trebuie sã fi provenit de undeva din sudul Italiei, acelasi care stã la baza alfabetului latin, prin intermediar etrusc. Ori asa ceva nu stiu dacã se putea cunoaste la vremea respectivã (secolul XIX n.n.) pentru cã alfabetele locale si dialectologia greacã s-au constituit ca stiinte doar la mijlocul secolului al

XX-lea. Multe sunt plãci de la Cetatea Helis. Ele vorbesc nu numai despre Dromichete, el fiind unul dintre nenumãratii regi de la Helis. Avem chiar o genealogie de la Helis (mai existã încã una de la Sarmizegetuza), care se încheie cu Oroles, care trebuie sã fie acelasi cu Rholes, din Dio Cassius, si care, cum pare sã rezulte din texte, este autorul complotului care l-a detronat pe Burebista.

R: Porf. dr. Vasile Boroneant mi-a arãtat niste semne asemãnãtoare, descopertie de dânsul pe niste mandibule de cal, la Chitila... A.P: Am vãzut si eu semnele de pe oasele de la Chitila. Textele din plãci sunt scrise 90% în alfabet grecesc, cu diferite variante. Este adevãrat cã existã si câteva scrieri total necunoscute în aceste plãci. Cea mai stranie apare pe frontonul templelor reprezentate pe plãci. Aceastã scriere seamãnã, într-adevãr, cu

scrierea de pe oasele de la Chitila. R: Asemenea semne se aflã si în Biblia lui Wulfila... A.P: Biblia lui Wulfila se stie cã a fost scrisã în nordul Dunãrii în sec. IV d.Hr Wulfila a trãit câtiva ani aici. El a fost cel care i-a crestinat pe goti si primul care a tradus în goticã Biblia. Alfabetul gotic a fost inventat de el, si se spune cã are la bazã alfabetul grecesc. Însã alfabetul

gotic primitiv, publicat de Vulcanius Bonaventura, contine cel putin un semn, care a fost folosit si de daci în aceste tãblite. Pentru cã, chiar dacã spunem cã dacii au folosit în tãblite alfabetul grecesc, nu este totusi alfabetul grecesc pur, ci unul care contine niste semne speciale, pentru sunete speciale, care nu existã în limba greacã. Acel semn din alfabetul gotic, care în alfabetul dacic noteazã sunetul “ce”, nu are valoare în alfabetul gotic, pentru cã nu existã sunetul. De aceea nu se

explicã existenta lui, decât printr-o preluare de la daci. R: Au mai fost descoperite piese asemãnãtoare undeva ? A.P: În afarã de plãcile de plumb, mai existã o serie de piese de altã provenientã, din colectii particulare, din muzee, descoperite de arheologi în sãpãturi, care contin semne si imagini asemãnãtoare celor de pe plãci,

necunoscute în perioada lui Hasdeu. De pildã, medalionul care se aflã în posesia domnului Dan Romalo, care provine de la familia Murnu, are pe avers portretul lui Burebista, care se regãseste de mai multe ori pe plãcile de plumb, probabil fãcut cu aceeasi stantã, pentru cã are aceleasi dimensiuni. Pe revers are imprimatã emblema cap de bovideu si sarpe, care reprezintã probabil emblema statului unitar al lui Burebista, si un text în aceeasi limbã cu aceea de pe plãcute.

Medalionul a fost analizat de cãtre Bogdan Constantinescu, doctor în fizicã, de la Institutul de Fizicã Nuclearã, care garanteazã cã este autentic, pentru cã are o combinatie de metale care se regãseste numai undeva din zona din sudul Urarilor, un aliaj tipic metalurgiei scitice. Domnia sa sustine cã este imposibil ca cineva sã fi falsificat acest medalion. Mai existã câteva piese în colectia unui anume domn Pulopol. Domnul Romalo l-a cunoscut acum vreo 10 ani si a reusit sã le fotografieze.

Ele contin imagini asemãnãtoare cu cele de pe plãcute. Mai stiu de existenta altor trei piese, descoperite de arheologul Victor Bobi, aflate la Muzeul din Focsani. Este vorba despre un medalion, cu portretul si numele regelui Duras, care pe revers are un templu identic cu cele de pe plãcute, si niste monede de argint, dintre care una contine o scriere rombicã, identicã cu scrierile lui Dromichete de pe plãci. Este chiar monograma acestui rege. O asemenea monedã

a fost inventariatã si de marele numismat Octavian Iliescu. Aceste piese se pot constitui în dovezi ale autenticitãtii plãcilor, pentru cã sunt descoperite recent. R: Despre reprezentãrile arhitectonice de plãci ce ne puteti spune ? A.P: În ceea ce priveste reprezentãrile arhitectonice din plãci – temple, cetãti (avem

de trofee.. care nu s-au pãstrat pânã astãzi.chiar un plan al cetãtii Sarmizegetuza) – se pare cã sunt conforme cu ce stim noi despre arhitectura din antichitate. grupate pe epoci si pe zone de provenientã sunt reprezentate foarte coerent. de armate etc. însã. dacã ar fi existat un falsificator. acesta ar fi trebuit sã cunoascã foarte bine arhitectura anticã. de portrete. Multe structuri par sã fie structuri de lemn. cele câteva mii de reprezentãri. de divinitãti. Pe de altã parte. .

R: Ca specialist. cum apreciati limba în care au . timp de câteva luni. Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzãtor: nu existã nici o inconsecventã. A grupat toate aceste imagini si le-a introdus într-o bazã de date. pentru cã nici o imagine nu se bate “cap în cap”.Arheologul Silviu Teodor de la Muzeul National a fãcut un studiu de imagine. acesta si-ar fi coordonat extraordinar de bine munca. Dacã ar fi existat un falsificator. pe nici una dintre plãci.

e scris în vreo 15 feluri. Toate cuvintele au variante. Tãblitele . Existã chiar indicii de variatie dialectale. aceasta are toate caracteristicile unei limbi naturale. Numele lui Burebista spre exemplu.fost scrie textele de pe misterioasele plãcute ? A.P: În ceea ce priveste limba din tãblite. Are extrem de multã varietate. Existã foarte multã variatie foneticã. ceea ce este greu de imaginat pentru un falsificator. Nu pare deloc sã fie o limbã creatã.

E vorba de mii de cuvinte. Limba din tãblite nu are nici un atribut al unei limbi artificiale. Existã structuri fonetice conditionate. Existã cuvinte care apar în anumite contexte. Ori. aceste lucruri nu puteau fi imaginate de cineva care nu avea la îndemânã instrumentele actuale. Sã generezi o limbã care sã aibã cuvinte. care sã aparã numai în anumite contexte. .dacilor si cele ale getilor prezintã diferente clare dialectale. e imposibil.

R: Doamnã Aurora Petan. Ele vor fi comunicate celor din tara interesati in . vã multmim foarte mult pentru informatii. Nota redactiei . Invitam istoricii romani din diaspora sa ne scrie parerile domniilor lor despre Placile de la Sinaia pe adresa observro@idirect.ca Punctele Dvs de vedere sunt foarte importante.

elucidarea adevarurilor istorice ale neamului nostru. Volume de mare interes la Editura . Carti despre limba dacilor Dac pe Arcul lui Constantin Iubitorii trecutului romanesc au noi motive de bucurie.

ca orice istorie. considerat de fapt "substrat". nu putem afla nimic despre ea si deci nu are rost sa speculam. cu stratul sau cel mai vechi. Cauzele au fost multe. atata vreme cat limba dacilor a disparut. a fost cel mai putin favorizat in cercetarea lingvistica. La noi insa."Dacica" Istoria unei limbi trebuie sa inceapa. acest strat. dar cel mai adesea s-a invocat faptul ca. Radacinile acestei atitudini se gasesc insa si in .

Ion Iosif Russu . infruntand curentul epocii.vremea Scolii Ardelene. din "gintea latina". la o suta de . Cateva nume au punctat totusi drumul spinos al cercetarilor in acest domeniu: marele scriitor si invatat Bogdan Petriceicu Hasdeu. cel dintai care a abordat cercetarea substratului. care a incercat sa-i scoata pe "barbarii" de daci din istorie. Limba dacilor a ramas de-a lungul timpului un mister si un domeniu tabu in acelasi timp. revendicand o descendenta pura.savant clujean care.

Bogdan Petriceicu Hasdeu. dadea un impuls urias prin lucrarile sale. si Grigore Brancus. in efortul de a repune in circulatie date si informatii fundamentale. in chestiuni de substrat. genialul .ani dupa Hasdeu. stiintifice. cu privire la limba dacilor. Cartile lor (dar si ale altor cercetatori) au inceput sa fie (re)editate de catre Editura "Dacica". cel mai mare specialist al zilelor noastre.

si a luptat pentru echilibrarea balantei: nu ne tragem doar de la Ram. cum insusi spune. Hasdeu si-a asumat "curajul erorii".Intr-o vreme in care latinitatea noastra era litera de lege in cultura romaneasca si tot ce era "barbar" era rusinos si trebuia eliminat. iar limba noastra nu . nu a fost abandonata Dacia dupa retragerea aureliana. nu au fost nimiciti toti dacii.

a trebuit sa ma armez cu acea deciziune de a nu ma teme chiar sa ratacesc. Am fost impins la aceasta nu de ambitiunea de a deschide o cale noua. ci de necesitatea de a imple o veche lacuna. Prima sa lucrare de . pe rand.este o limba pur latineasca. Aruncanduma pe o cale atat de nestrabatuta. "Departe de a ma fali. regret de a fi cel dentai care am intreprins limpezirea elementului dacic al limbei romane. pe care marele Grimm o numeste curajul erorii". ci a pastrat multe elemente de la vechii daci. toti acei ce voiau sa inteleaga inceputurile nationalitatii romane. de care se izbeau.

puind intre alte temeiuri fara temei si acela cum ca toti dacii ar fi pierit pana la cel din urma sub armele lui Traian. Apoi da! Pentru popoare. Laurian. "Pogorandu-se de preste plaiuri impreuna cu cartile sau chiar cu persoanele lui Clain. ierit-au dacii?".seama. este un pamflet savuros impotriva invatatilor Scolii Ardelene. un vartej de indaratnicie a fost buimacit mintile noastre intru a ne socoti de romani curati. emblematic ca atitudine si argumentare. si intrebarea inca este valabila. sunt . Maior. precum si pentru insi. Acest titlu a ramas in istorie. Papiu si ale atator alti doctori ardeleni.

iar de innebuneste un popor intreg.timpuri de innebuneala. care sunt nu numai ne-ardelean. am o neinvinsa plecare de a ma increde. ci si ne-doctor. diplome si mai lungi si vorbe afara din cale de . carii sunt mai multi. intru orice priveste istoria veche. in cat despre mine. numai lucrurilor de necrezut.. creaza catu-i va placea barfirilor ex cathedra. inchid din data cei sanatosi. apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai afla in sanul sau. Cine are neclintita bunavointa de a da crezare si de acum inainte. ca pe un ins lepsit. cu acea numai deosebire. nu in mantii lungi..

pentru prima oara. Acest inegalabil pamflet deschide volumul cu acelasi nume ingrijit si prefatat de profesorul Grigore Brancus. ci in marturisirile scriitorilor contimpureni cucerirei Daciei". In volum sunt reunite. dacii au iesit din umbra istoriei si s-a creat drum pentru cercetarea istoriei si limbii lor. Firea lui Hasdeu il impingea sa se revolte si sa riste. cele mai importante articole ale lui Hasdeu despre limba si istoria dacilor. sa emita idei la limita compromiterii. Datorita acestui curaj. aparut recent la Editura "Dacica".lungi. pana .

Foarte bine pregatit. manifestat in cercetarea limbii si civilizatiei dacilor. "Zimbrul in Dacia". aceste studii dau seama. Originea poeziei poporane la romani". cu asupra de masura. intuitiv si cu conexiuni . "Strat si substrat" si "Basaraba".dacii si latinii intr-o scoica". "Fragmente pentru istoria limbii romane . "Studii gramaticale asupra limbii dacilor". "Bour.acum imprastiate in lucrari mai greu accesibile: "Originile pastoriei la romani". Puse laolalta. melc si culbec .elemente dacice". de geniul lui Hasdeu. spirit enciclopedic. "Doina. "Cine sunt albanezii".

. criticul Poate nu este o intamplare faptul ca la ClujNapoca s-a format. Desi contestat de multi.spectaculoase in idei. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. din pricina exagerarilor si a firii sale exaltate. Hasdeu a fost mereu o figura controversata. I. cea mai puternica scoala de arheologi si lingvisti in domeniul dacologiei. atat in vremea sa cat si astazi. Russu. Hasdeu ramane totusi cel dintai si cel mai sclipitor cercetator al limbii dacilor. I.

Era intr-o vreme cand proliferau studii exaltate.Profesorul Ion Iosif Russu. de . fara baza stiintifica. Russu a dus o munca uriasa de culegere de informatii. in mai multe lucrari. comandate de regim. a fost cel care a abordat cu profesionalism problema limbii traco-dacilor. lingvist si epigrafist. de analiza si interpretare.

Spiritul sau critic. nu a ramas nimic necercetat . Russu a avut o personalitate puternica.selectare si clasare. I. probabil. Lucrarile lui reprezinta o piatra de temelie in cercetarile lingvistice asupra limbii dacilor si. timp de multa vreme. se simte la tot pasul in lucrarile sale. dar nivelul si cantitatea muncii sale au ramas unice. A polemizat cu marii lingvisti ai . polemic. Practic. Completari ulterioare s-au mai facut. glose. nu vor putea fi egalate.de la nume traco-dacice de locuri si de persoane. inscriptii. la cuvintele din limba romana considerate ca provenind din substratul dacic. I.

de istoric si lingvist . atat romani cat si straini. pe tema substratului. pentru ca a avut curajul sa extinda cercetarea din acest domeniu.a asigurat o temeinicie remarcabila lucrarilor sale.vremii sale. Doua dintre lucrarile fundamentale au fost reeditate de curand la Editura "Dacica": "Limba traco-dacilor" si "Elemente autohtone in limba romana". si a fost privit adesea cu rezerve de catre colegii sai. considerata riscanta de cei mai multi. facand apel la reconstructia indo-europeana. Insa dubla sa pregatire . Prima reprezinta singura sinteza .

stiintifica in domeniu aparuta la noi. singuraticul . pornind de la cele mai sigure . Grigore Brancus.anume cele comune cu albaneza. bazata pe strangerea si interpretarea tuturor resturilor limbii traco-dacilor. inventariind si analizand etimologic cuvintele de substrat din limba romana. Cadrul cercetarilor avea sa se extinda in lucrarile viitoare. Cea de-a doua vine ca o completare.

Astazi. sunt privilegiate directiile de avangarda .lingvistica computationala. Iar in cadrul lingvisticii istorice. psiholingvistica. . foarte putin se vorbeste despre straturile cele mai adanci ale limbii. cercetarile legate de substrat sunt insotite de un "iz de epoca". sociolingvistica si prea putin lingvistica istorica. neurolingvistica.In mediul academic actual. in toata lumea. pentru ca.

cu cat sunt mai adanci. . Editura "Dacica" a lansat insa recent. dar cu o minte stralucitoare. profesor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti. Grigore Brancus este. Asa incat. bazate in special pe comparatia istorica cu albaneza. cu atat sunt mai problematice. un specialist in substratul limbii romane astazi nu poate fi decat un singuratic. Modest si retras. intr-un fel. in aceeasi colectie cu cele doua volume ale lui I. sunt accesibile doar specialistilor. Lucrarile sale. Asa este si academicianul Grigore Brancus. "ultimul mohican" al cercetarii academice a limbii dacilor.

volumul "Cercetari asupra fondului traco-dac al limbii romane". semnat de Grigore Brancus. morfologie. generatia de cercetatori ce va veni dupa Grigore Brancus nu promite o revigorare a acestui domeniu.incluzand aspecte fonetice precum rotacismul. . sintaxa. Volumul reuneste mai multe studii ce acopera toate compartimentele limbii fonetica.Russu . originea structurii numeralului. Din pacate. postpunerea articolului definit si pasionante probleme de vocabular. cu largi incursiuni in onomastica.colectie numita simplu si sugestiv "Substrat". Nici Academia Romana. lexic .

Consecintele acestui fapt se reflecta in interesul tot mai ridicat al publicului larg si incercarile diletante ale nespecialistilor de a gasi raspunsuri cu privire la limba dacilor.nici catedrele de istoria limbii romane din cadrul universitatilor nu privilegiaza cercetarea substratului. . Iar daca aceste raspunsuri nu le dau forurile academice. le vor da acestia .cu riscurile de rigoare.

orice incercare de "restaurare" a statutului legitim de ramura serioasa a dacologiei este catalogata drept tendinta "dacomana". "Dupre chibzuinta lor. "Ma folosesc de a putea raspunde aci la oarecari invinovatiri din partea unor limbuti" . datorita ideilor exagerate care au napadit acest domeniu.isi incheie Hasdeu pamfletul. Aceste ilogice acuzatii de dacomanie au astazi exact acelasi resort profund pe care il aveau odinioara acuzatiile latinistilor.Urmarea este ca. toata osteneala mea intru descoperirea adevaratului punt de purcedere al .

din cari nici unul n-a fost predomnitor. fara putere de a iesi afara prin scriere sau grai. va fi scurt. niste planuri cari de as sti ca vor putea vreodata a se furisa in gandul meu.istoriei romane ar fi o fapta antinationala. prin intrebarea: Pierit- . precum si cele trecute. Alta data vom vorbi mai mult. mi-as taia limba si manele. pana atunci sa sfarsesc paragraful de fata. Ei se vanzolesc pana si a presupune in mine planuri diabolice. Raspunsul meu. pentru asta intaie data. pentru ca urata cugetare sa ramana stearpa. Voi sa dovedesc ca nationalitatea noastra s-a format din cateva eleminte.

47.42.au dacii?" Cartile Editurii "Dacica" pot fi comandate la tel.11 sau la www.13. 021/312. 0749/11.dacica.ro. Aurora Petan ====================================== Potopul lui Noe a avut loc in Marea Neagra .

raspandindusi limbile. in locul ei era un lac cu apa dulce.Putini stiu ca Marea Neagra este o mare foarte tanara. oamenii au fugit departe de mare. traditiile si povestile in Europa si Asia. inundand foarte repede sute de kilometri de asezari. Intre aceste povesti se afla si cea a unui mare potop. cu o intindere mult mai mica. ramasa in Biblie sub numele de "Potopul lui Noe" . Intr-o buna zi. Mediterana a rupt istmul care o separa de acest lac si apele ei au navalit cu o forta nemaipomenita. Pe vremuri. S-a iscat un exod urias.

pe oalele de lut. preafrumoasele de la Cucuteni zugraveau spirale ametitoare alb-rosii. in vremea cand. care in vremea aceea se varsau in Dunare. mai spre miazazi. prin luncile Nistrului.Urgia A fost odata ca niciodata. Dunarea insasi serpuia departe. spre rasarit. in Moldova. catre sudul Rusiei . ale Bugului si ale Niprului. stramosii nostri inca mai strabateau campia presarata de dune ce lega Dobrogea de Crimea. incifrand in ele taina vietii. a mortii si a intregului univers. Pe atunci.

Pamanturile acestea erau fertile si au fost populate intens. Vremea se incalzise mult si devenise umeda. ia r oamenii acestor locuri au ajuns la un nivel ridicat de civilizatie. Mediterana inghitea si ea apele . Inainte fusese o perioada foarte aspra de glaciatiune. mai cu seama in aceasta gradina a Raiului. Ghetarii se topeau. probabil pe malul Nistrului. dar acum viata inflorea din nou. iar Insula Serpilor era un deal.actuale. vegetatia si toate resursele vietii erau din belsug. iar nivelul oceanului planetar se ridica pe nesimtite.

. Diferenta de nivel dintre cele doua ajunsese deja la 150 de metri. Intr-o buna zi. care se apropia cu repeziciune. Zgomotul devenea atat de puternic. Mai intai s-a auzit un muget din departari. incat parea ca vuieste intreg cerul. Vuietul se auzea de la 200 de kilometri departare. ceva cumplit. ce nu mai pomenise nimeni. intr-un ritm mult mai rapid decat acest lac .ghetarilor. niciodata. limba de pamant care despartea Mediterana de lacul pontic a cedat. iar apele au navalit cu o forta de neimaginat.stramosul Marii Negre. iar pamantul se scutura din tatanile sale.

in conceptia acelor oameni. 16 . Apoi au venit apele. decat pedeapsa zeilor. Marea Neagra in sec. prabusindu-se in lac cu puterea a 200 de cascade Niagara. dupa ce au sapat in acea limba de pamant. Cei care erau in preajma nu au apucat sa se dumireasca.din mosi-stramosi. Nu putea fi. spulberand-o si transformand-o in stramtoare.

Apele cresteau cu 15 cm pe zi. auzind vuietul ingrozitor. fie cu luntrile. Cei ce se aflau mai departe. Potopul a inaintat repede. care reusise sa scape de urgie. in sus. pe cursurile raurilor. au apucat sa impacheteze repede cate ceva din putinul lor si sa fuga cat mai departe de mare. paduri. si poate apucand sa si primeasca vesti de la vreun mesager ingrozit. Segmente intregi de rauri si fluvii au disparut pe fundul viitoarei mari.Au disparut sub ape mii. asa incat exodul a fost aproape . inghitind pamanturi. cursuri de apa. fie pe uscat. asezari. poate zeci de mii de oameni.

iar cei la care apele nu ajunsesera inca isi faceau si ei bagajele. iar in final au fost inghitite de ape o suta de mii de km patrati de pamanturi. pana in Africa. asa cum a fost interpretat cataclismul. tot mai departe. Asia si ajungand. Multa vreme. Vestea s-a raspandit departe. Au plecat sate intregi. Generatia potopului si urmatoarele generatii au trait cu trauma acestei cumplite pedepse divine. Bosfor si Dardanele.spontan. poate. populand Europa. Revarsarea a durat aproape doi ani. . nimeni nu s-a incumetat sa treaca dintr-o parte in alta prin stramtorile nou aparute. popoare intregi.

Iar de aici inainte pasim in istorie. Acestia se vor aventura si mai departe. Argonautii vor fi cei dintai. pe care zeii .Va trece mult timp pana ce grecii vor avea curajul sa patrunda in aceasta mare intunecata. plina de mister si de povesti fantastice. care tocmai luase nastere. porniti in cautarea bogatiilor fabuloase ale Colchidei. "neprimitoare". pe un pamant statornic. care au impanzit tarmurile Marii Negre cu colonii. intrand in nouformatul Bosfor Cimerian si Marea de Azov. Dupa ei au venit negustorii. dupa ce acoperise cu totul apele Donului.

nu il vor mai rascoli cu asemenea cumplite catastrofe. Doi americani in Marea Neagra Teoria revarsarii bruste a Mediteranei in Marea Neagra a fost lansata de doi cercetatori americani oceanologi. Cercetarile lor au inceput in anii '60. dar puzzle-ul era prea complicat. Echipa lor a cules mostre de sedimente de pe . si abia prin 1990 incepuse sa se dezlege cu adevarat. William Ryan si Walter Pitman.

milenii la rand.fundul Marii Negre. care incifrasera in ele o istorie plina de surprize. . inundat brusc de o apa sarata. S-au gasit apoi sedimente specifice apelor dulci. nu se scursesera treptat. Marea fusese inainte un lac de apa dulce si era clar ca acele ape venisera dintr-o data. Zonele care au fost inundate au oferit sedimente care apartineau evident unui tinut uscat. care au fost acoperite brusc de un strat de sedimente aduse de ape sarate. fara nici o tranzitie.

iar mai jos de atat. in acelasi timp. alimentate de numeroasele rauri care se varsa in mare. materiile organice nu se descompun. lipsita de oxigen. fiind mai grea.Walter Pitman si William Ryan Apa sarata. s-a lasat la fund. Dar. caci in absenta oxigenului. ducand la crearea "zonei moarte". pana la adancimea de cca 200 m. absenta oxigenului impiedica viata sa se manifeste. La suprafata au ramas apele dulci. se conserva tot ce se gaseste pe fundul marii. Marea Neagra este asadar o mare vie. Asa incat fundul marii este un .

deci pe la 5500 i. iar dupa incetarea lui se nastea. pe care il regasim in Biblie ca "Potopul lui Noe". tot cam atunci. de traditie. In Vechiul Testament. intr-adevar.adevarat muzeu de asezari si epave foarte bine conservate. mai precis in anul 5508! Prapadul a avut dimensiuni apocaliptice. Martorii acestui teribil potop au pastrat in amintirea lor evenimentul. potopul are insa loc mai tarziu.Hr. Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Facerea Lumii e plasata. in vreme ce datarile celor doi cercetatori plaseaza catastrofa acum cca 7600-7500 de ani. o .

"Potopul lui Noe". In 1998. care in anul 2000 a plecat in cautarea asezarilor neolitice aflate pe fundul marii. descoperitorul Titanicului. insa analizele nu au fost suficient de . se numara si Robert Ballard. William Ryan si Walter Pitman au scris impreuna o carte pasionanta. iar teoria lor a fost preluata si dezbatuta de lumea stiintifica. BBC a facut un documentar pe baza acestei carti. in traducerea Patriciei Serbac. Ballard a gasit unelte si resturile unei asezari umane. Intre cei care i-au sustinut pe cei doi.lume noua. aparuta recent si in limba romana. la Editura Dacica. la 95 m adancime.

Ceea ce .concludente pentru a clasa aceste vestigii drept antediluviene. iar cercetarile continua. la 150 m adancime. care s-au dovedit a fi de apa dulce. Cercetatorii romani: pro si contra E general acceptat de catre toti cercetatorii faptul ca Marea Neagra si-a extins mult suprafata in perioada post-glaciara. cu siguranta facute de mana omului. s-au analizat moluste extrase din aceste asezari. S-au detectat apoi constructii rectangulare de piatra.

insa nu e acceptat de toti este daca inundarea marii s-a produse treptat. biologul Sergiu Haimovici a subscris teoriei lui Ryan si Pitman. de-a lungul mileniilor. sau brusc. aratand ca aparitia speciilor acvatice mediteraneene Spondilus Gaederopus si Sparus Aurata pe litoralul romanesc al Marii Negre nu se poate explica . Potopul intr-o reprezentare romantica La noi. in urma unei catastrofe.

a fost geologul Liviu Giosan. daca a avut loc un asemenea eveniment. istoricii si arheologii nu au luat in seama . Cel care a contestat-o insa puternic. El a facut cercetari in Delta Dunarii si a ajuns la concluzia ca. nivelul Marii Negre ridicandu-se cu doar 10 metri. Panin si-a manifestat retinerea in fata teoriei lui Ryan si Pitman. acesta a fost de proportii mult mai mici. de la "Woods Hole Oceanographic Institution" din Massachusetts. cu ecouri in cercurile stiintifice straine.decat prin acest eveniment al revarsarii bruste a Mediteranei. Din pacate. fara insa a o contesta. Geologul N.

aparitia unor culturi noi si disparitia brusca a altora. ce porneste din dreptul actualului brat Sf. La inceputul secolului XX. Gheorghe si se intinde spre est. desi efectele unei astfel de catastrofe. spre Crimea. de proportii mai mici sau mai mari.dezbaterile cu privire la modificarea conturului Marii Negre. Inundarea Marii Negre nu este o descoperire recenta. sunt fundamentale pentru a intelege deplasarea de populatii. marina tarista ce sonda fundul Marii Negre in NV a descoperit in adanc o vale scufundata. . Recenta este doar teoria revarsarii catastrofice.

prin care fluviul se varsa in mare. La noi. In 1924. mult mai departe decat astazi. Poruciuc arata ca grindurile submarine nu . vaile lor. la inceputul secolului trecut. ca raurile Nistru. Ihtiologul A. acum scufundate. T. care se indreptau spre SE. Nipru si Bug aveau. Brauner arata. A. inca de la inceputul secolului XX. se stia ca Marea Neagra fusese un lac cu suprafata mult mai mica si ca raurile care se varsa acum in mare isi aveau gurile de varsare mult mai in interior. si ele.Aceasta era vechea albie a Dunarii. deci erau afluenti ai Dunarii. iar Insula Serpilor este un rest din vechiul mal al Dunarii.

iar acum.sunt altceva decat malurile fostelor albii ale raurilor inundate. Nastase. nivelul ei crescand enorm. marea a fost inundata. Bratescu a aratat in 1927 ca fenomenul trebuie sa fie general pe toata coasta de vest si de nord a Marii Negre. profesor la . Cu alte cuvinte. C. Pe baza sondajelor facute de marina britanica in 1919. iar malurile locuite au disparut sub ape. pe distante de multi kilometri. marea se afla cu mai mult de 50 de metri mai sus decat fostul lac. In 1936. Insula Serpilor era un deal pe malul Dunarii si pe coasta dreapta a Nistrului. Gh. la un moment dat.

aratand ca fostul lac era mai jos decat marea actuala cu cel putin 50 m. Cogalnicului. acum ceva vreme. Alti cercetatori sustineau ca e vorba de o diferenta de nivel de cel putin 100 m. iar vechiul lac avea malurile cu cca 100 km mai la est decat actuala mare. cercetatorii nostri stiau foarte bine ca Marea Neagra arata cu totul altfel.Facultatea de Geografie din Iasi si fost cadet in armata tarista. Deci. in care descria vaile submerse ale Dunarii. A fost insa nevoie de tehnologia si fondurile americane ca sa se poata face . Nistrului si Niprului. a alcatuit o lucrare pe baza sondajelor facute de rusi.

sondaje. De la legenda la istorie Povestea unui mare potop este mult mai veche decat Biblia si exista in traditia a numeroase populatii. scanari. analize si a se ajunge la concluziile la care au ajuns Ryan si Pitman. .

foarte asemanatoare cu cea a lui Noe din Vechiul Testament. anterioare Bibliei. E posibil ca evreii sa fi luat . insa inregistrata cu 3-4000 mii de ani inainte de Hristos si transmisa ulterior in documente. Revarsarea Mediteranei in Marea Neagra a lasat marturii in texte vechi. in diferite parti ale lumii. la populatii care au trait nu foarte departe de locul catastrofei. Mesopotamienii au o asemenea poveste. Se pare ca cea de-a doua ipoteza este mai vrednica de crezare.Cercetatorii s-au intrebat daca a existat candva un potop universal sau e vorba de catastrofe locale.

peste Bosfor si Dardanele. in insula Samos. Acesta vorbeste de un potop produs de revarsarea apelor Marii Negre in Mediterana. Ipoteza a fost sustinuta stiintific de unii geologi. Grecii aveau si ei mai multe legende legate de potop. sau sa o fi luat direct de la acestia. in perioada post-glaciara. fapt ce a dus si la inundarea partiala a Samosului. care au aratat ca din pricina topirii ghetarilor.povestea potopului dintr-o sursa comuna cu mesopotamienii. ajungand acum . dintre care cea mai interesanta e consemnata de Diodor din Sicilia. nivelul Marii Negre a crescut treptat.

Asta s-ar fi intamplat acum 7500 de ani. alimentand-o. Un curent puternic de apa dulce a trecut din Marea Neagra peste Bosfor in Mediterana. .12000 de ani mai sus decat cel al Mediteranei. Interesant este faptul ca egiptenii nu au nici o legenda care sa pomeneasca despre un potop. pana cand nivelele celor doua mari s-au egalizat. Insa cei doi cercetatori americani pomeniti mai sus au demonstrat ca apa sarata a intrat brusc in Marea Neagra. Apoi a inceput schimbul de apa si in sens invers. nu treptat. Marea Neagra primind apa sarata din Mediterana.

pe care specialistii in folclor le-ar putea identifica. ceea ce nu putea fi valabil pentru egipteni. care traiau din inundatiile periodice ale Nilului: pentru ei inundatia insemna belsug si viata. nu pedeapsa. caci potopul a fost perceput in toate culturile ca o pedeapsa. Stramosii nostri.Dar acest lucru este explicabil. la margine de potop . dar sunt de sorginte biblica. E posibil sa existe insa si la noi povesti precrestine care sa fi inregistrat teribilul eveniment. In folclorul nostru exista referiri la potop.

pe tarmurile lacului si ale raurilor care se varsau in el. caci Marea de Azov nu exista si nici stramtoarea Kerci (vechea delta a Donului a fost descoperita pe fundul marii). Sudul Dobrogei era unit cu Crimea. Donul se varsa direct in lac. locuiau populatii cu un nivel de civilizatie avansat. la . Niprul si Bugul se varsau in Dunare care. Nistrul.Povestile marilor sunt fara sfarsit Inainte de inundare.

Ei erau probabil strans inruditi. ce locuiau pe tarmurile fostului lac. dar arheologii si istoricii nu au luat pana acum in considerare aceasta uriasa descoperire din domeniul geologiei. daca nu cumva acelasi neam. care ar fi . cu cei ce locuiau in nord-vestul si in nordul lacului. ducand cu ei limbile. culturile si povestile lor stramosesti. Lucru straniu. Oamenii ce locuiau in acele locuri au fugit ingroziti din fata prapadului.randul ei. in Ucraina si sudul Rusiei actuale. se varsa in lac la mare distanta de actualul tarm. Intre cei ce au fugit de urgia apelor s-au aflat si stramosii nostri.

la un moment dat. Ea si-a pus problema daca in Dobrogea nu a existat un fel de potop. dar si in nordul Bulgariei. se intreba de ce in Dobrogea lipseste cu totul cultura Cris. fie impreuna cu ea. si a altor . Cum catastrofa s-a petrecut destul de recent. la inceputul neoliticului. raspandita in restul Romaniei. fie revarsarii Dunarii. Alexandra Bolomey. In 1978. Serbiei si Ungariei. datorat. iar in Dobrogea.trebuit sa influenteze major cercetarile istorice. efectele ei trebuie sa fie vizibile in arheologie. specialista in arheozoologie. neoliticul incepe doar cu cultura Hamangia. din neoliticul terminal.

ducand la nasterea culturii Vincea. spre nordul si apusul Europei. Incotro au fugit acesti stramosi ai nostri? Spre Europa si Asia. presupun.ape curgatoare din regiune. Insa o astfel de revarsare nu avea cum sa duca la un hiatus de civilizatie. in mod logic. spre centrul Europei. doar o catastrofa de proportii putea produce asa ceva. O alta ramura a format cultura Hamangia. Istoricii insa nu au fost receptivi la aceste intrebari. punand bazele culturii ceramicii lineare. Ryan si Pitman. O a patra a plecat pe Nipru . Apoi. Probabil pe cursul Dunarii in amonte.

la fel si egiptenii predinastici. pe langa Marea Caspica. din vestul Chinei.in amonte. Toharii se vor fi desprins din aceeasi ramura. Apoi spre Asia. Spre sud-est. Egipt si Mesopotamia. Unitatea exceptionala a culturii Vincea. intemeind poate una din ramurile proto-indoeuropene. pana in Urali. inaintand pana spre actualul desert Takla Makan. o alta ramura a proto-indoeuropenilor s-a intins spre nord-est. Ubaizii si semitii ar putea fi ramuri ale aceluiasi exod post-diluvian. fugarii au ajuns in Levant. . pe o suprafata foarte mare.

in sensul ca nu reusesc sa tina pasul . Vincea si cea a ceramicii liniare. Istoricii nostri au o relatie mai speciala cu timpul. Asa s-ar explica.precum si cea a ceramicii lineare. aparitia aproape simultana a culturilor Hamangia. in opinia celor doi specialisti americani. arata ca e vorba de o raspandire aproape instantanee.

speram ca aparitia cartii in limba romana o sa determine o reactie din partea lor.in mare masura stramosi ai nostri .trebuie readusi in istorie. Ca sa nu gandim mai departe.cu el. Daca ipotezele lansate dincolo de ocean nu au ajuns pana la urechile lor si nici luarile de pozitie ale biologilor si geologilor romani. Misterioasa explozie a indo-europenilor ce s-au imprastiat in Europa si Asia ar putea capata un sens. Istoria noastra se poate rescrie in urma acestor descoperiri. la fel ca istoria intregii Europe. cu toate . pana in Levant si Egipt. iar cei ce au trait candva pe malurile fostui lac .

• Aurora Petan Pastorii din Carpati au cucerit Europa cu turmele.dacica. 021-312. inca din vremea dacilor - . Cartea "Potopul lui Noe".13. de William Ryan si Walter Pitman. poate fi comandata la Editura Dacica (www.consecintele care decurg dintr-o astfel de luminare a trecutului.ro.42). tel.

folclor. si lucrari de istorie. A studiat. sociologie si altele. ajungand inevitabil la zona dacica. pe langa lucrari de specialitate. L-am invitat la o discutie despre originile pastoritului la romani si expansiunea acestuia in Europa Oaia dacica . lingvistica.Stefan Puscasu este doctorand la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti si are ca principala preocupare oaia romaneasca.Cat de in urma ne putem intoarce in timp ca .

Pana la oaia straveche. Se considera ca din aceasta oaie straveche s-a format oaia scito-dacica. stramoasa tuturor raselor de oi din Europa.sa vorbim despre oi si pastorit pe teritoriul tarii noastre? . in anii . numita de specialisti ovis vigne i arkar.

Insa eu nu exclud posibilitatea ca oaia scito-dacica sa fi fost de fapt o subpopulatie balcanica a oii arkar. practic. Cum de tocmai aici? . adica o rasa ce s-a format in neolitic. in zona Carpatilor avem.Este bine stiut ca inca din neolitic Peninsula Balcanica constituia un loc foarte propice . in spatiul carpato-pontic. . in anii 5000-4000 inainte de Hristos si nu un descendent al oii arkar.500-400 inainte de Hristos. cel mai important centru de formare a pastoritului din Europa.Deci.

porci si cai. alaturi de capre. Cum oile si caprele domesticite aveau nevoie de hrana diferita de cea a omului. apa si umbra.dezvoltarii agriculturii si cresterii animalelor. vite. Oile au fost printre primele animale domesticite aici. Asa a luat nastere pastoritul. . Zonele agricole europene se aflau in bazinele mijlociu si inferior al Dunarii. Acestea trei sunt elementele fundamentale pentru o turma. considerat printre cele mai vechi ramuri ale agriculturii. acesta a trebuit sa urmeze turmele in cautare de zone unde se gasea iarba din abundenta.

din care provin cam toate grupele de rase de oi din Europa Centrala si de Est. Ce rase de oi avem astazi ca urmase ale acesteia? Stefan Puscasu .Sa ne intoarcem la oaia dacica.. din . Concret. din Balcani si din jurul Marii Negre. pana in Georgia.Din oaia arkar a rezultat oaia scito-dacica.

Exact. tigaia si valaha cu coarne in tirbuson sau ratca. mostenita direct de la daci. grupa ruda si carnabat. . spaniola. din care provin rasele de oi din tarile nordice si occidentale.oaia scito-dacica au rezultat patru grupe: grupa valaha (Zackel).Deci. Turcana este oaia din interiorul Carpatilor. care nu e altceva decat turcana. Hasdeu spune ca turcana este . . Tot din oaia straveche scito-dacica s-a desprins si oaia veche. turcana este oaia cea mai veche de pe teritoriul Romaniei.

cuvant vechi dacic. .In unele zone ale tarii exista traditia numita "turca". dar asta este o modificare tarzie. prin contaminare cu "turc". ce insemna "oaie. dupa cateva mii de ani de evolutie. lingvistii nu au reusit sa gaseasca o origine pentru aceste cuvinte. de altfel. .Turcana este o oaie rustica ce are si astazi. In alte zone se numeste "turca". si caciula de oaie. aceeasi . Turca desemneaza. Oricum. masca de capra cu care se colinda de Craciun. capra". semn ca sunt extrem de vechi.

care nu se imbiba de apa atunci cand ploua. cat si aceeasi grosime si lungime a firului de lana. care nu pot proveni decat de la turcana. Dar si oaia tigaie este veche. In schimb. pe monumentul de la Adamclisi. imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian prezinta ciucuri lungi. deci ea exista in Dobrogea acum doua mii de ani. cu lana aspra. ea este prezenta. . iar tigaia e subcarpatica si are lana semi-fina. aceeasi rezistenta la boli. de pilda.conformatie. Turcana este oaia de munte.

Ratca e o rasa mai putin cunoscuta. . . In plus. insa aria ei de raspandire este restransa.Rasa Ratca . . ea nu rezista la deplasari lungi sau la pendularea sezoniera si din acest motiv este mai putin cunoscuta.Recunosc ca nici de ruda nu prea am auzit.Si ratca este veche. doar in Muntii Banatului.

Unii o considera o rasa aparte.. Denumirea oficiala este "oaia cu cap negru de Teleorman (carabasa)". altii nu. aruda inseamna "lana fina". ori "tigaia romaneasca cu cap negru".Exista scenele de pe Columna lui Traian si . Este numita ori "ruda romaneasca cu cap negru". .Exista dovezi directe in legatura cu cresterea oilor la daci? .In aromana. deci ruda este tot o tigaie.

Asta se facea in special primavara. purtate de daci ca mantii. cum e foarfecele pentru tuns oile. Si astazi. unde apar oi in repetate randuri. apoi oasele de oi descoperite intre ofrandele aduse de daci zeilor. unii ciobani. In concluzie. cand incepea anul agricol. dar se poate vedea in unele scene si imbracaminte facuta din lana oilor . isi pun pe umeri o simpla patura aspra. nu exista nici o indoiala ca oaia ocupa un loc foarte important in viata .un soi de paturi cu ciucurasi. cand se duc cu oile. Exista si dovezi arheologice. descoperit in cetatea dacica de la Capalna.Monumentul de la Adamclisi.

Oaia era oricum mai usor de crescut decat vaca si era foarte productiva. cu anumite ocazii. . La fel si capra. Carne se consuma mai rar. la sarbatori.dacilor. caci animalul era . . pentru ca in trecut carnea se consuma in cantitati mult mai mici decat acum. impreuna cu capra si vaca. cerealele. si cel mai adesea avea rol ritualic.Oaia. branza.Da. oferea probabil si baza alimentatiei. legumele si fructele. Baza alimentatiei o constituiau laptele.

"Am cucerit teritoriu cu oile" . Cele mai vechi modalitati de crestere . astazi ne-am indepartat de modul de alimentatie sanatos al stramosilor nostri. printr-un consum excesiv de carne. Din pacate.Nicolae Iorga spunea ca "am cucerit teritoriu cu oile".sacrificat pentru zei.Cum s-a raspandit oaia dacica in restul Europei si pana unde a ajuns? .

si asa au inceput deplasarile cu turmele. Distantele mari nu erau o problema. pastorii se intorceau iarna sau in anul urmator la asezarile lor. ciobanii din Carpati bateau cu .a oilor sunt nomadismul si transhumanta. pe cand in cazul transhumantei. era mereu nevoie de pasuni noi. Cum oile se inmulteau repede. neavand o asezare stabila. Unele variante din Miorita spun ca ciobanii au ajuns la mare. nucleul de plecare constituindu-l Muntii Carpati. In cazul nomadismului. pastorii si oile pribegeau toata viata in cautare de pasuni. dupa vreo doua saptamani de mers.

iar ei au colonizat Dalmatia. eu cred ca marea din balade este de fapt Marea Adriatica. O parte dintre pastori au pornit spre nord. Unul din locurile preferate pentru pasunat ale urmasilor pastorilor daci a fost Peninsula Crimeea.piciorul peninsula Balcanica in sus si-n jos. unde au ramas pana la inceputul Primului Razboi . unde s-a format ulterior. catre Pocutia. prin secolul al XIV-lea. rasa polska owca gorska. De aceea. iar Marea Neagra era aproape pentru ei. Dar sa o luam pe directii de deplasare. Altii au plecat spre nordest si est. unde au gasit campiile intinse din regiunea actualei Ucraine.

cum este cazul rasei tigaia de Azov. Nu mai este un secret nici faptul ca unele rase de oi din Rusia provin din cele un milion de ovine confiscate de la oierii romani acum un secol.Mondial. ucrainenii si rusii datoreaza mult oilor noastre. polonezii. .Deci. Oi turcane .

E vorba de tusca. cred ca pastorii nostri au ajuns mai intai in Europa Centrala. cum e numita tigaia in centrul Moldovei. Turcii se dadeau in vant dupa oaia moldoveneasca. asa cum atesta Dimitrie Cantemir in "Descriptio Moldaviae". pe care ei o considerau cea mai buna pentru carne si o luau initial ca tribut.Nu numai ei. Au numit-o kivirgic si acum este considerata rasa de oi turceasca. Notarul Anonimus al . Cronologic vorbind.. apoi o importau. .Asta s-a intamplat mai tarziu.

Pe parcursul veacurilor. in momentul venirii ungurilor.regelui Bela al III-lea al Ungariei ii atesta in Pannonia.Deci Pannonia a fost o "tinta" timpurie. .In Pannonia sunt campii manoase si multi pastori plecati din Carpati s-au stabilit aici. dar mai ales in perioada in care Transilvania a fost . Iernile erau mai blande si exista iarba si in sezonul rece. .Cu siguranta. . pe acesti "pastores romanorum".

Tigaia a devenit cigaja sau olah jun. racka este considerata in Ungaria drept rasa autohtona. De asemenea. ocazie cu care s-a format rasa autohtona ungureasca pe care specialistii o numesc hungarian zackel. fara insa a i se preciza originea.Adica turcana ungureasca.inclusa in polul de putere al Imperiului Habsburgic. catre . . unii dintre pastori au mers si mai departe. au avut loc mai multe "invazii" ale turcanei in Pannonia.Exact. Din Pannonia. mult spre vest. .

"Formula AS".Raetia. chiar si in peisaj. pe care le-a constatat "Formula As" in peregrinarile sale pe urma friulilor din zona Alpilor italieni. si in traditii. pe urma pastorilor romani ancestrali . in actuala Elvetie. obiceiuri. .Inseamna ca asa se explica asemanarile extraordinare cu zona noastra si in limba. in zona friulilor. unde au lasat vestigii ale trecerii lor chiar si in limba. obiecte.

Pastorul era un fel de "patriarh". e vorba de mici comunitati care se deplasau si . plus ajutoarele sale. copii. hotara nuntile si inmormantarile si asa mai departe. asemenea lui Abraham din Biblie. adica o mica comunitate care ajungea sa aiba si alte indeletniciri. care impartea dreptate.. sef peste comunitate. Deci. nevasta. pentru ca unde gaseau un tinut asemanator cu cel de acasa. ci intreaga sa familie.Da. Trebuie sa retinem ca nu doar pastorul era cel care pleca impreuna cu turma. acolo prindeau radacini cel mai repede.

odata ajunse intr-un loc.care. inclusiv lingvistic. pentru ca asemanarile . influentau locul respectiv.Asa au ajuns ciobanii romani in Alpi! E o explicatie plauzibila. Imbracaminte dacica cu ciucuri pe Columna lui Traian .

lingvistice cu aria reto-romana nu se datoreaza doar elementului latin. la oaia care nu fata i se spune "sterpe". In friulana. exact ca in romana. Dar sa reluam traseul "expansiunii" oilor dacice. ci merg mult mai in adancime. inrudit cu albanezul "shterpe". unde "sterp" e cuvant dacic. Spre nord pana unde au ajuns? . iar al nostru "ciuta" e recunoscut ca fiind cuvant dacic. care inseamna acelasi lucru. De pilda. in dialectul sursilvan din Alpi la miel se spune "tschutta".Pastorii care s-au indreptat mai departe de . la substratul prelatin.

Spre vest. . la poalele Muntelui Mare. Era firesc sa caute tot zona de munte. au fost impinsi mai tarziu istro-romanii. Slovacii sunt cinstiti si recunosc ca oile lor sunt la origine oile pacurarilor din Maramures. singurul munte din zona. Istro-romanii mai erau numiti de ceilalti si choban. Ei au adus cu ei capra care se numeste acum istranska. care s-au stabilit in Peninsula Istria."Formula AS" a fost in vizita si la istro-romani si am constatat ca toata traditia lor era legata .Maramuresul de Nord au dus la formarea rasei locale slovace valaska.

desi se numeste valaska. pastoritul nu mai ocupa locul pe care ar trebui sa-l ocupe. Acum sa continuam traseele ciobanilor nostri.de pastorit. in randul urmasilor dacilor. racka. Dar am sa mai revin asupra acestui lucru. cigaja. cea din urma considerata rasa sarbeasca. de la "vlah". Este bine stiut ca majoritatea clasei nobiliare din . adica "romaneasca". Astfel. . valaska vitoroga. care acum a disparut cu totul. rasele au devenit in fosta Iugoslavie pramenka.Astazi. Multi pastori au ales sa plece catre sudvest. intemeind acolo asezari.

Serbia era formata din descendenti ai bogatilor pacurari aromani. stavoplaninski tigai. Vlahii care au ajuns in muntii Bulgariei au dus la formarea oii de munte bulgaresti.Banuiesc ca aromanii sunt cei care au dus oaia "valaha" in intreaga peninsula Balcanica.Intocmai. Oile romanesti si politica din Balcani . Alt exemplu este turcana transhumanta a oierilor transilvaneni. . pe care pana la .

. Cand a survenit problema cu Cadrilaterul. carabasa se numeste in Bulgaria oaia de Plevna cu cap negru. Acum.Ajungem si la Grecia. . specialistii bulgari i-au schimbat numele in oaia de Svistov. Exista specialisti care considera ca majoritatea oilor existente in Bulgaria isi trag originea din oile romanesti. insa.sfarsitul Primului Razboi Mondial bulgarii au numit-o simplu tsurcana si atat. Serbia este singura care recunoaste carabasa ca fiind originara din Romania.

Triburile aromanilor care au ajuns in Macedonia greceasca si in Thesalia au adus cu ei rasele vlahiko. intocmai . in cautare de urme vechi romanesti. thaki (un fel de kivirgic).O mare surpriza! Drumurile europene ale "Formulei AS". iar in restul Thesaliei. au urmat.. karagouniko. precum si rasele din grupa ruda (carnabat). . care este karakachan-ul saracacenilor si cutovlahilor din sudul Rodopilor. din pura intuitie. sarakatsaniko. rasa de oi a karagunizilor.

turcana transhumanta de Sibiu . specialistii sustin ca oaia veche spaniola este sora buna cu oaia dacica sau valaha. pe de alta parte. Ne puteti spune despre oaia spaniola sau despre basci. unde "Formula AS" a gasit de asemenea asemanari tulburatoare cu spatiul pastoral romanesc? . provenind amandoua din stravechea oaie scitica. despre care am vorbit la inceput.drumurile stravechilor pastori daci si ale urmasilor lor. Dar. Pe de o parte. dar extrem de interesanta.Povestea oii spaniole este incurcata.

. Lacha si Chura. dupa cucerirea Daciei.este considerata ca provenind din oile vechi spaniole.Singura explicatie gasita a fost aceea ca. au fost adusi pastori .Cum e posibil acest lucru? Cum puteau sa ajunga oile spaniole tocmai la Sibiu? Turme scoase la pasunat .

Deci. . Apoi. nici nu era foarte mare numarul colonistilor veniti din Spania. Nici de . Si. nu cred ca Dacia a fost colonizata cu pastori transhumanti. nu in ultimul rand. Oamenii au fost adusi aici in primul rand pentru a lucra pamanturile si pentru a exploata minele. nu avea sens sa vina colonistii cu turmele lor. sora cu oaia dacica si turcana de Sibiu.transhumanti din Spania. inrudita strans cu oaia spaniola. avem oaia spaniola. cu turmele lor cu tot.Greu de crezut! Aici erau oi din belsug. pentru a coloniza noua provincie.

din pacate.data aceasta nu se recunoaste originea inrudirii. e considerat de unii ca luat din alte parti. Pana si ciobanescul nostru carpatin. Cum se explica acest lucru? . care este o ocupatie straveche romaneasca. Mereu s-a considerat ca noi am luat totul de la toti. chiar si in pastorit. E revoltator! .Aromanii au pastrat traditia oieritului cu mult mai multa darzenie decat romanii de la nordul Dunarii. . dulaul de turma.Nu e un lucru nou.

de pilda. conservator. Carlibana era un fel de sceptru al sefului familiei. Si-au protejat si perpetuat cu multa grija traditiile. ramas din vremea dacilor. Iata. din tata in fiu. carlibana.Aromanii erau inconjurati din toate partile de straini si de aceea si-au dezvoltat un puternic spirit de casta.Ce fel de oi sunt in Italia? Au ajuns si acolo pastorii nostri? . care este toiagul pastorului la aromani. are sculptat in capat stindardul dacic.. E un lucru extraordinar. .

iar o parte din oile dacice au ajuns si in Peninsula . Dar dupa infrangerea Daciei lui Decebal si includerea ei in cadrul Imperiului Roman.Tigaie pe Adamclisi . comertul dintre Dacia si celelalte provincii a crescut mult. oaia salbatica.Italienii inca mai au muflonul. din care provin o parte din rasele lor.

. contribuind.In unele dialecte italiene exista cuvinte foarte asemanatoare cu cele din "stocul" dacic. si la imbunatatirea genetica a raselor romane. Daca ar fi sa incercam o recapitulare. la est de Roma. printre altele. la tap se spune "tzappu". in graiurile din Valle d'Aniene. am putea spune ca in Carpati este nucleul pastoritului european sau cel putin unul dintre nuclee. De pilda. caci n-am vorbit . Ceea ce inseamna ca e posibil ca inainte de venirea triburilor italice in zona sa fi existat legaturi stranse cu Dacia si cu Balcanii.Italica.

. In schimb. au fost conditii foarte bune pentru aparitia pastoritului. Nordul era inca sub gheturi.Trebuie sa tinem cont ca. ca sa nu vorbesc de tarile nordice. in Carpati. acoperea Germania si mare parte din Polonia. calota glaciara cobora pana in Nordul Italiei. la noi au fost conditiile climatice cele mai propice pentru domesticirea oii. . asa cum am spus la inceput.de ce se intampla in tarile nordice si in vestul Europei.Sa recapitulam teritoriul pe care l-au "cucerit" .

stramosii nostri cu oile. Elvetia.pe tot tarmul nordic al Marii Negre. In sud-est. Italia. cu aria reto-romana. Spre vest. in Ungaria. Spre nord. in Serbia. pana in teritoriile actualelor tari Rusia si Ucraina . Istria. adica pana unde le-a permis clima si relieful. pana in Slovacia si Polonia. dar poate si cu alte zone. apoi in sud. stramosii nostri sau extins spre rasarit. in Bulgaria. in Turcia. Grecia si spre sud-est. Albania. pana la Marea de Azov. . . si ramane deschisa discutia cu oaia spaniola.Din acest nucleu carpatin.

Unii sibieni foarte bogati ajungeau sa stapaneasca turme uriase. Dimitrie Cantemir vorbeste in "Descriptio Moldaviae" de vreo trei mii de turme. un cioban sibian care avea 40 000 de oi! . Este atestat..Un adevarat imperiu "cucerit" de pastorii romani! Cate oi erau intr-o turma? . de pilda.Prin aceasta "colonizare" se explica multimea de toponime romanesti din toate zonele .O turma normala avea de la o mie de oi in sus.

aceste toponime nu s-au mai pastrat. caci s-au perindat mai multe neamuri.Iata un exemplu: in Bosnia-Hertegovina. Si asa peste tot pe unde au ajuns. au dat nume locurilor. ai surpriza sa . Asa se explica asemanarile lingvistice greu de explicat altfel. mai ales in munti. iar cand au venit slavii peste ei. pastorii nostri au gasit locuri bune de pastorit.mentionate. In cele mai greu accesibile. In zonele mai deschise. s-au refugiat in munti. avem acolo muntele numit Durmitor. Si asa. precum si urmele de traditii autentic romanesti. .

caci mai toate neamurile din partea asta a Europei de la daci au invatat pastoritul. care nu este atestata decat la romani si aromani. Pastoritul romanesc pe cale de stingere .gasesti in toate aceste tinuturi nume stravechi romanesti. . primordialitatea lui la romani. am putea spune. dar .Nu numai ca nu este atestata in alta parte. se vede si din balada populara Miorita.Vechimea pastoritului la romani si.

la noi au fost numarate 930 de variante! Theodor Sperantia afirma in 1914 ca Miorita este un rest din cultul dacic al cabirilor. . Da. pentru a avea oi mai mandre si mai "ortomane". . Miorita contine. Cred ca si jocul arhaic "Capra" este la fel de vechi.Este stiut ca intre pastori se iscau frecvent conflicte din pricina pasunilor. Toti erau in cautare de pasuni bune.Originea conflictului din Miorita pare sa oglindeasca tot aceasta expansiune a pastoritului? .

La final. Ce se intampla azi cu pastoritul in Romania? . sa ne intoarcem putin in prezent. Marginimea Sibiului. raiul ciobanilor transilvaneni . si amintirea sau dovada acestui proces de extindere a pastoritului dinspre Carpati spre teritoriile invecinate.pe langa alte multiple semnificatii.

iar pastoritul este atat de adanc inscris . Oaia a reusit.Da. in decursul timpului.O prognoza extrem de pesimista! . . efectivele au scazut cu o cincime fata de anul anterior. din pacate.. pentru ca din ce in ce mai putini romani aleg sa se ocupe de cresterea lor. In 2009. sa scape de foamete atatia si atatia oameni.Numarul oilor scade foarte repede. Unii specialisti estimeaza ca in 3-4 ani vom mai citi doar in carti ca in Romania s-au crescut candva oi si capre.

nu mai suntem noi insine. incat putem spune ca este insusi sufletul poporului roman. • Aurora Petan ====================================== ================== Perit-au dacii? Si daca da.in existenta si traditiile noastre. va "pieri" si Romania. Fara pastorit. Putem spune intr-un fel ca daca piere pastoria. de ce? .

Foto: Florin Andreescu (2) Cum se explica obtuzitatea si reaua vointa a istoricilor oficiali fata de epoca dacica? Domeniul arheologiei este inconjurat de un bizar paradox. Pe cat se feresc "oficialii" istoriei sa-i acorde atentie si sa faca lumina in culisele lui. pe atat de mare este zona de .

dar indraznesc sa anticipez ca ceea ce spun si simt oamenii din popor cu privire la radacina noastra dacica si la problema romanizarii se va constitui. care ii spune ca ceva nu e in regula cu istoria noastra. in argument istoric.interes manifestata de opinia publica. Pentru a face un pas inainte i . ca i s-a spus doar o jumatate de adevar si asteapta sa i se spuna si cealalta jumatate. intr-o buna zi. Poate parea hazardat. Romanul are un bun simt ancestral.

fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti .n aceasta zona de clar-obscur. am dialogat pe aceasta tema cu cativa specialisti. VASILE BORONEANT. incercand sa delimitam cauzele care blocheaza accesul la acea jumatate nerostita de adevar. arheolog.

la Bucuresti. din cauza ca la noi s-a impus scoala latinista. . care a avut reprezentanti in universitati.Problema este destul de delicata. Ati perceput acest domeniu ca fiind unul ignorat sau chiar antipatizat? . si de la ei a pornit totul. oamenii din popor spun ca se trag din daci" .V-ati ocupat multa vreme de perioada veche a istoriei noastre."Peste tot. Cluj si Iasi.

Tocmai. .Asta s-a intamplat si in lingvistica. . deoarece romanizarea este in primul rand un proces lingvistic. Toti sunt urmasii lui Parvan si toti cei care au ajuns pe la catedre nu au spus decat o singura poveste.. istoricii au plecat de la lingvistica si nu se putea imagina alt curs.

Dar era doar o opinie la varf. romanizarea.Romanizarea? .Da. Pentru ca nu aveau posibilitatea sa citeasca operele scrise ale corifeilor latinisti si spuneau ce stiau din traditie. . caci traditia. opinia maselor era cu totul alta. taranii spuneau ca cutare movila sau val de pamant sau cetate e de pe vremea dacilor.. Peste tot oamenii din popor spuneau ca se trag din daci.Este previzibila o contrareactie la acest . Peste tot pe unde te duceai la sat.

iar studentii lor sunt formati in acelasi fel. daca nu urmeaza linia inaintasilor. . pentru ca in universitati sunt aceiasi oameni care propaga aceleasi idei.Ce ziceti de manualele de istorie de astazi? Dumneavoastra ati invatat dupa manualele din .curent latinist? . Numai daca dintre acesti studenti ramane la catedra vreunul cu alte idei si sa arunce alta lumina asupra problemei.Nu prea. dar e destul de putin probabil sa poata sa ramana.

nu . Autorii manualelor de istorie de astazi sunt formati in epoca comunista. . pe cand celelalte epoci sunt mai "simpatizate". epoca dacica este expediata in scoala in cateva randuri. .perioada interbelica. pentru ca este mai dificila.In general. elevi ai aceleiasi scoli.Cele de astazi sunt imbacsite cu ideologie comunista. epoca dacica e mai putin studiata la toate nivelele. .Totusi.

prea exista izvoare. pentru ca te poti documenta din presa vremii si se poate face mai usor o lucrare de licenta sau o cercetare.Da. inseamna ca si copiii sunt de mici indepartati de domeniul acesta si cresc fara o constiinta a radacinilor lor. . .Dar daca manualele sunt atat de zgarcite cu epoca dacica. Toata lumea se duce la epoca contemporana. doar daca nu au norocul sa aiba bunici sau parinti care sa le povesteasca si despre daci. Iar acum se mai adauga si valul acesta .

Nimeni nu mai vrea astazi sa se sacrifice pentru niste valori. se paraseste ideea sacrificiului. Toata lumea fuge de greu. Tinerii invata ca in alta parte e mai bine ca aici. care vine de la societatea americana. Deci.Sa revenim la curentul latinist.cumplit de cosmopolitism. in conditii mai grele. sa ramana si sa faca ceva aici. De ce este atat de puternic acest curent? Ne face mai europeni? Mai nobili? Mai moderni? . . ca e bine sa plece si sa caute sa obtina cat mai usor o slujba in alta parte.

S-a impus aceasta directie si ea se mentine si se intareste prin ea insasi.Are legatura cine e la guvernare cu ce se preda in universitati? .. s-ar fi inradacinat un alt punct de vedere. . Daca s-ar fi impus orientarea lui Bratescu-Voinesti sau daca am fi avut guverne nationaliste.

Asta inseamna ca pentru a se schimba felul in care se preda istoria in universitati.. Se preda un adevar doar pe jumatate.Are. care a gandit-o pentru .Ideologia democratica de astazi nu este cea pe care a lasat-o Pericle. Iar daca dacii au fost infranti. ar trebui sa se schimbe ceva si in modul de guvernare? . Pentru ca exista teama de a nu se preda in Universitati adevarul gol-golut. li s-a asociat o vina. . Ideea mentinerii puterii este aceeasi la toate guvernele: cel infrant este intotdeauna cel vinovat.

Ce fel de guvernare ar trebui sa avem ca sa putem spera ca se va preda in universitati adevarul gol-golut? .Pentru noi.o cetate cum era Atena. Cand ideea democratica s-a difuzat. trebuie sa fie una crestina. pentru romani. traim permanent aceasta lupta a raului care se perpetueaza si a . pentru ca numai spiritul crestin propovaduit de Biserica ar putea sa aduca adevarul in scoli. . lumea l-a uitat pe Pericle si principiile lui. Vedeti.

impreuna cu sotul .binelui care izbucneste numai din cand in cand. Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan . Intotdeauna am crezut ca strainul este mai grozav" . Rosetti" "In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. cercetatoare. VICTORELA NEAGOE.Al.V-ati ocupat de editarea "Daciei Preistorice" a lui Nicolae Densusianu.

caci este vorba.dumneavoastra. E vorba de o carte controversata. Nu ati avut reactii negative? .Am avut parte de cateva. de istoria unei stiinte. totusi. istoricul Manole Neagoe. materialul strans de el este urias si valoros. .De ce credeti ca nu se mai formeaza astazi enciclopedisti de acest fel? Nu mai exista . Si apoi. Nu vad de ce ne-am compromite. Ni s-a spus ca ne compromitem. chiar daca interpretarile lui Densusianu sunt in mare masura fanteziste.

pasiune? Sau seriozitate? Ori timp? .A trecut epoca marilor enciclopedisti. in afara de studiile publicate in occident in ultimii cinci ani. altceva nu mai folosesc. de pilda. nu stiu bibliografie. Totul este sters. ar trebui sa fie un exemplu pentru tinerii cercetatori. Hasdeu. . totul incepe cu ei si inaintea lor nu mai este nimic.De ce nu se mai apropie nimeni de domeniul . care acumulau enorm de multa informatie si aveau si capacitatea de a o sintetiza. care.

Pentru ca trebuie sa stii foarte multe: indoeuropeana. slava veche.substratului dacic al limbii romane? .Asta e de neinteles. Astazi tinerii se orienteaza spre domenii mai usoare. nu-i intereseaza. latina. . Si nici nui atrage. apoi sa citesti tot ce s-a scris in acest domeniu. istoria limbii. . o multime de lucruri. caci e un domeniu pasionant.

De ce credeti ca suntem atat de "ospitalieri" in toate domeniile. in loc sa ne afirmam individualitatea? . .In facultate nu se mai studiaza asa ceva. inclusiv in cel al limbii. iar istoria limbii se studiaza foarte putin. Dialectologia s-a scos cu totul ca materie de studiu. si preferam sa spunem ca am luat sau imprumutat tot de la toata lumea.Basilica Forensis din vechea asezare dacoromana Adamclisi .

este mai grozav. Intotdeauna ne-am subestimat.In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. De pilda. am citit undeva despre covorul oltenesc ca a fost considerat influentat de cel sarbesc. strainul.. si cocosul. mai rafinat decat cel sarbesc. desi cel oltenesc este mult mai bogat. Vinovati sunt oamenii nostri de stiinta. Intotdeauna am crezut ca cel de langa noi. si troianul. si colindele si cate si mai cate cuvinte ce sunt considerate ca . E lipsit de logica sa afirmam ca am luat totul de la altii. mai boieresc.

DUMITRU MANOLACHE. jurnalist de investigatii. ci le-au aflat aici.In decursul investigatiilor gazetaresti ati avut .imprumutate de la slavi. din oportunism sau lasitate" . iar multe dintre acestea nici nu le erau cunoscute slavilor. cotidianul "Gardianul" "Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. desi obiectele sau realitatile pe care le desemneaza existau aici cu mult inainte de venirea slavilor.

Sa va expun o situatie concreta. cu epoca dacica.tangenta. despre care nu prea se doreste sa se vorbeasca? . poate mai mult decat orice alt ziarist de la noi. Am scris o carte despre un foarte controversat subiect: placile de plumb de la Sinaia. copii ale unui . V-ati miscat cu lejeritate in acest domeniu ori l-ati resimtit ca pe unul "tabu".

repetand.specialistii nu le-au cercetat si refuza sa le cerceteze.surpriza! . de plumb in jurul subiectului! De ce nu se ia in serios si nu se cerceteaza subiectul? Pe cine deranjeaza si de ce? Problema a fost ridicata si in Parlamentul Romaniei. despre care exista informatii ca ar fi fost descoperit cu prilejul saparii fundatiei Castelului Peles. sperand ca lamuririle esentiale sa le obtin de la specialisti. ca sunt falsuri! Exista o tacere. dar fara nici o . fara argumente. de catre domnul Gheorghe Funar. de vreme ce nu au cercetat respectivele artefacte... Dar .tezaur dacic din aur.

cea care exista dincolo de sticla televizorului. distrugerea Romaniei profunde.Si totusi. un scop clar si bine controlat de anumite structuri care vizeaza reducerea treptata a interesului dedicat epocii vechi a istoriei noastre si. in cele din urma. stergerea din memoria colectiva. adevarate.Exista. anularea elementelor identitare esentiale ale neamului. . pe cine credeti ca deranjeaza? Aveti o idee? .rezolvare practica. dupa parerea mea. In .

sa ne "topim". tacuti daca se poate. comenzile "pastorului" mondial. va trebui ca si noi. Mai devreme sau mai tarziu. . "liberi si democrati". sa mai putem iubi sau crede in mantuire prin Hristos. cu precadere perioada dacica.Cu asemenea afirmatii riscati sa fiti catalogat . limba. familia. Buni doar de a executa. incapabili sa ne mai definim. morala. sa mai avem reactii. scoala etc.aceasta "schema" distructiva sunt cuprinse istoria. romanii. in marea masa amorfa a globalismului. crestinismul ortodox. traditiile.

risti imediat sa fii etichetat drept protocronist. "afurisiti" la comanda.Bineinteles. din oportunism sau lasitate. doar asta e una din armele lor. Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. calificative stigmatizante intr-o lume ratacita. Iar cei care au curajul sa o faca sunt discreditati. astfel incat orice ar spune sa nu mai fie crezuti.drept "conspirationist" si "dacoman". . Cand afirmi asemenea lucruri. dacoman. izolati. fara repere. . adept al teoriei conspiratiei.

Nu trebuie sa faci eforturi ca sa intelegi acest lucru.Epoca dacica deranjeaza cel mai mult pentru ca de acolo ne revendicam originea si dreptul identitar. Cititi manualul de istorie a Romaniei. fara trecut.De ce deranjeaza tocmai epoca dacica? De ce nu alta epoca? . dar noi romanii. . Paradoxal sau nu. cetatile dacice si veti intelege ce putin le-a mai ramas romanilor din radacina lor principala. nu putem gandi viitorul.. Dictionarul limbii romane. Peste cateva generatii vom uita acest adevar. vizitati muzeele.

Va preocupa de mai multa vreme starea patrimoniului arheologic romanesc. director executiv Asociatia "Greenet" "O stare generala de indiferenta" . desi sunt incluse in . mai ales a celui de epoca veche si straveche.VALENTINA CETEAN. Cum va explicati neglijenta de care dau dovada autoritatile. inginer geolog. mai cu seama cand vine vorba de cetatile dacice care.

asa incat e imposibil sa ajungi la ele? . ba mai mult.Neglijarea constanta a vestigiilor construite din perioada dacica se datoreaza partial pozitiei lor geografice. putin sau deloc populate. caci se afla in general in zone montane mai greu accesibile. . unele nici nu sunt marcate.patrimoniul mondial. nu beneficiaza de nici o forma de protectie si conservare. dar la aceasta se adauga o stare generala de indiferenta.

. in primul rand. cu privire la respectul fata de extraordinarul patrimoniu istoric. ci si de anume temeri. pentru ca astfel de . din educatia deficitara din scoli.Vine. .Dar poate ca nu e vorba doar de indiferenta.De unde vine indiferenta aceasta? . cultural si natural al teritoriului pe care locuim.

. mai grav. chiar daca aceasta ar determina schimbarea unor opinii sau opozitia fata de acele grupuri aparent "invizibile".Raspunderea acestor actiuni trebuie asumata. care nu doresc ca aceste amplasamente sa aiba vizibilitate internationala normala. . caci aceasta ar micsora sansa intrarii unor valori de patrimoniu material mobil in colectii personale. ar putea deranja pe unii din motive care sunt prea ascunse pentru noi.actiuni ar putea duce la schimbarea unor opinii sau directii de cercetare sau.

.E un tablou cam pesimist. daca s-ar investi mai mult in turism cultural. . personalul administrativ din domeniul turistic este slab pregatit si este orientat mai ales catre investitii si surse de castig pe termen scurt si mediu. Nu se iau decizii pe termen lung la nivel administrativ local.. .Din pacate. regional si national.Poate ca turismul ar putea salva putin istoria.

Aceasta este realitatea. Daca nu ne implicam in prezentul si viitorul nostru. DAN ROMALO. autorul cartii "Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?" "Subiectul supara" .. consecintele le vom suporta fiecare dintre noi. .Ati fost multa vreme aproape de domeniul dacologiei prin preocuparile dumneavoastra.

Ati perceput acest domeniu ca fiind inchis. fara sa se admita o cantarire a elementelor logice care pledau pro si contra? . stagnant? . ele au fost refuzate ca neoriginale. care au sanse sa fie un element de noutate pentru istorici. atunci cand au aparut placile de plumb.Haideti sa va raspund tot printr-o intrebare: De ce oare.

Cum va explicati aceasta lipsa de implicare a oficialitatilor? . De ce? . si le refuzi. cand a aparut prima editie. cautari de antecedente si ramuri comune. Totusi. si pana astazi. a deranjat multa lume.Ai elemente noi. nu s-au facut eforturi la nivel oficial pentru a se demara o cercetare care sa limpezeasca apele.Cartea pe care ati dedicat-o ansamblului placilor de plumb de la Sinaia. astazi bine cunoscute opiniei publice. analize. pe care poti sa faci comparatii. din 2003.

un arbitru desemnat de o institutie de cultura. ci sa fie un bun logician..Oficialitatile le considera falsuri. care sa fie capabil sa analizeze argumentele.Vedeti totusi o explicatie pentru tacerea din jurul acestui subiect? . Ar trebui sa existe un arbitru care sa cantareasca argumentele de ambele parti. . Nu trebuie sa fie neaparat istoric. dar nu am auzit inca argumente valide care sa sustina aceasta pozitie.Singura ipoteza pe care pot sa o emit este .

iar aceasta tacere a avut consecinte. pentru ca ar duce la o intarire a spiritului national. Sau. poate a fost o manevra la un moment dat. dar nu pe baza de entuziasm nationalist. Poate sa contrarieze o tendinta mondiala de a dizolva ideea de istorie nationala. nu doar pe vecini. care a impus tacere pentru o vreme.aceea ca exista o vointa foarte puternic sustinuta de a nu se ridica problema asta. Fie subiectul supara. . al doilea motiv. din doua motive posibile. ci pe baza de documente istorice. Iar asta poate sa contrarieze pe multi.

e posibil ca . dar s-a pastrat informatia din placi. adica aurul. pe un teren care apartinea regelui. poate s-a considerat ca aurul din aceste placi era foarte necesar pentru dotarea armatei in preajma Razboiului de Independenta si s-a sacrificat elementul material. Daca s-a pastrat tacere asupra acestui gest.Placuta din tezaurul de la Sinaia Daca tezaurul despre care vorbim s-a descoperit la Sinaia.

academicianul Alexandru Vulpe.Zilele astea am citit intr-un cotidian un interviu cu directorul Institutului de Arheologie. . care sustinea ca placile sunt niste falsuri ordinare. sustinea ca sunt falsurile lui Hasdeu. iscate dintr-o disputa cu Tocilescu. La inceput. .mai tarziu sa nu se mai fi stiut nimic in legatura cu provenienta placilor de plumb. Si vorbind despre "dacomanii" care sustin aceste "falsuri". Domnul academician nu e prea sigur pe afirmatiile sale. facute de Nicolae Densusianu ca sa-si sustina teoriile din "Dacia Preistorica".

domnia sa spunea in interviu .Nu am ce sa comentez. in care exista libertate de exprimare. Cum comentati? . Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" . si ca nu ni se poate inchide gura cu forta. ION GHINOIU. cercetator. Eu inteleg ca domnul academician regreta ca ne aflam intr-o tara libera.si aici vreau sa citez exact: "Dar traim intr-o tara libera si nu le putem face nimic".

pana in vremea dacilor.V-ati ocupat o viata intreaga de cultura noastra populara si ati ajuns la concluzia ca traditiile romanesti se continua inapoi. Este aceasta o concluzie ce incomodeaza pe unii? . in timp."Avem un complex identitar absolut devastator!" .

noi ne-am schimbat numele. noi .Oare de ce iau "nemurit" romanii pe dacii atat de dispretuiti de istoricii nostri? . dar vad ca in continuare avem complexe identitare.Ce sa va spun? Avem un complex identitar absolut devastator! Eu credeam ca dupa Revolutie. de indian. spre deosebire de grec. gata. Ce complex identitar poate sa aiba grecul sau egipteanul? Spre deosebire de toti acestia. am scapat. De ce? Pentru ca. care toti si-au pastrat numele antic. de evreu. de egiptean.

de uscat. de spatiul continental si de apele curgatoare. Noi avem o civilizatie genetic legata de continent. Cultura noastra populara nu are legatura cu Roma. care au civilizatii maritime.ne-am gasit sa renuntam la numele radacinii noastre autohtone de dac si Dacia si sa ne luam numele de la Roma. e ceva in neregula. spre deosebire de egipteni si greco-romani. Lucrurile sunt foarte clare: toata cultura populara romaneasca este legata genetic de uscat. E ceva nefiresc cu romanizarea asta facuta in mare graba si pe un teritoriu restrans. Aici este un fals. nu are nimic a face cu cea .

Da. . care n-au curajul sa recunoasca daca s-a gresit ceva. Eu am tot respectul pentru marii nostri savanti.O vina mare o au intelectualii. din lasitate.Cine e de vina ca s-a perpetuat falsul de care vorbiti? . . iar daca spui ceva ce nu se incadreaza in . .Deci.greco-romana. perpetuam niste greseli. dar adevarul trebuie spus.

Eu acum lucrez la o carte romaneasca a mortilor. "tracoman". Acolo sa vedeti cat de vii sunt lucrurile pe care le pomenesc anticii cand vorbesc de daci. imediat esti catalogat drept "dacoman". Si inca se pastreaza acestea in traditie in ziua de azi. de pilda jalea de a te naste si bucuria de a scapa de viata aceasta.Exista un dezinteres evident fata de studiul traditiilor. poate chiar mai mare decat pentru lingvistica si istorie.linia stabilita. . .

Va rog sa detaliati putin. Noi . Nu intereseaza pe nimeni.. sa faca o lansare. Nici o televiziune. Sunt. nici o emisiune sa pomeneasca ceva. uitati. . noi publicam acum al patrulea volum din Atlasul Etnologic Roman. . traditiile noastre romanesti.Asa e.Chestia asta ca totul vine din Roma si Grecia Antica este un fals.Pomeneati undeva de "sindromul antichitatii greco-romane".. pentru ca genetic suntem civilizatii deosebite. asa cum am mai spus.. totusi.

de irakieni. O sa avem in curand o criza identitara si continentala. N-o sa se mai puna problema ca suntem romani.suntem legati de Dunare. ei de mare. dar care e leaganul vostru de civilizatie?". Crestinismul ne vine din Palestina. de . nemti sau alte natii. O sa vina vremea cand o sa fim intrebati: "Binebine. Europeni si atat. Si-o sa fim intrebati de africani. Uitati: numele de Europa ne vine din Asia.

Si or sa rada de noi. evident. sunt tarzii si reprezinta o sinteza a civilizatiilor care au fost inaintea lor.evrei. care concentreaza marile civilizatii preistorice de pe Terra. ce ar trebui sa raspundem? . inainte de antichitatea . exista un triunghi al celor trei delte. Grecia si Roma au ajuns la o stralucire de necontestat.Si-atunci. dar ele. antichitatea greco-romana. .Vedeti. de indieni: prin ce esti tu european? Care e leaganul tau de civilizatie? Si-o sa raspundem: pai. Evident. la randul lor.

va dati seama mai bine: Nilul cu delta lui si civilizatia egipteana. Uitati-va care este pozitia carpato-dunarenilor. va rog sa ma credeti.Ce se poate face ca sa se indrepte acest fals? . cu civilizatia carpato-dunareana.greco-romana. Aici este leaganul. cu mesopotamienii. Dupa atatia ani de cercetari simt nevoia sa-i numesc asa. Daca va uitati pe un planiglob. Dunarea inferioara si delta ei. Eu evit sa mai spun "romani". spun "carpatodunareni". si TigruEufrat si delta. .

Acest fals ne-a provocat extraordinar de multe necazuri. poate intelectualitatea asta tanara care se ridica sa ia taurul de coarne si sa faca lumina. Cine mai crede ca "de la Ram ne tragem" si toate povestile astea? Nu stiu ce se poate face. dar acum e o rusine. Pentru ca vad ca tot mai multi tineri isi pun intrebari. tot mai multi simt ca ceva nu e in regula cu istoria noastra. mai ales in chestiunea cu Transilvania. • Aurora Petan .. A fost un timp cand a fost de folos.

"Tara Luanei".• ======================= Pietrele scrise din Muntii Buzaului Pe Turtudui Un tinut cu nume bizar. necercetate de arheologi: . ascunde vestigii tulburatoare.

locuinte si schituri rupestre. cu balti murdare. un tinut vrajit. Acum a sosit clipa. numit dealul Burdusoaia. Din Bucuresti. de alta pamant neted. Un caine slab . urme stravechi de scrieri necunoscute. Mai am doar cativa kilometri. aflat in Muntii Buzaului. in doua ore si jumatate sunt la hotarul acestei "tari" stravechi. De o parte pereti abrupti si prafosi. unde fiecare varf de munte e insemnat cu misterioase inscriptii nedescifrate. incrustate in stanci Visam de mult sa ajung in Tara Luanei. Intre Patarlagele si Colti e un tinut pustiu.

Sunt singura. Ma napadesc presimtiri si imi spun ca e ceva tare straniu cu zona asta: ori ca privelistea iti da fiori.rataceste in pustietate. ori ceva nevazut bantuie in colb. Inima dintre frunze . Apas pe acceleratie. calc cu iuteala drumul zdrobit si in cinci minute ma aflu in plin mister.

cu peretii acoperiti de desene si semne bizare. pline de pesteri ciudate. pietre cu inscriptii. locuri pline de istorie si povesti. O relicva istorica ce ascunde. cu siguranta. un . O materie pe care a indragit-o inca din anii copilariei. ca sa imi arate o piatra plina de semne. Ma insoteste pe culmea Broscarului.Dumitru Nica a fost profesor de istorie in satul Colti. care a fost descoperita recent. Dar astazi are o misiune aparte. cand jocurile il purtau prin paduri si pe varfuri de dealuri. Cunoaste toate vestigiile din zona: schituri rupestre.

Trecem prin Fijeresti. cu pamant. I s-a spus ca ar fi mai bine sa acopere piatra la loc. Coltii de Jos si Calugaritele. Profesorul era la vanatoare de .mister. E amiaza si soarele de toamna loveste in pietre.. E mare. dar profesorul parca zboara. Au venit si de la muzeul din Buzau. Imi povesteste precipitat despre piatra pe care urmeaza sa o vad. Era prin 1997. acoperita de zeci de semne.. au venit si de la Iasi. Urcam pieptis. pe o scurtatura printre paduri. Drum greu. intr-un noiembrie rece. dar nimeni n-a dezlegat enigma. abrupt. A descoperit-o chiar el. De aici incepe urcusul pe munte...

Piatra scrisa de pe culmea Broscaru "Si cand colo. M-am gandit eu ca nu . pe culme. doua linii lungi. de pini. un loc cu padure nu prea deasa. "Ce sa va spun? Am inceput sa imi frec talpile de pamant. Statea chiar sus. pe dealul Broscarului. povesteste profesorul. in fata mea. ca sa ma incalzesc". vad pe o piatra.mistreti. paralele. Frigul ii intepenea picioarele.

dar nu i-am dat inca de "radacini". Apoi. Scurmaturile astea le fac . "Acolo jos e scaldatoarea lor.puteau fi facute de natura. "Aci e un culcus de scroafa cu purcei". imi arata profesorul." De la o vreme. dar pe care se vedeau sapate niste stele. Am sapat in jurul ei si am dezvelit o suprafata cam de doi metri pe un metru. I-am anuntat si pe cei de la muzeu. acoperita cu muschi si pamant. E plina de semne pe toate fetele. urcam prin padure. cand ma uit mai bine. pe cararile facute de mistreti. De atunci am fost de zeci de ori la piatra asta. sub talpile mele era o alta piatra.

intinde mana si imi spune soptit. "Vedeti. care de departe pare un organ urias al pamantului. Nu-mi pot desprinde privirile de pe piatra. ca sa privesc . cum sunt toate varfurile care il inconjoara. Broscarul nu e o culme ascutita. Acolo e piatra. o inima ciuntita. ingropata intre frunze uscate. nu paduri". imi spune profesorul. mai la vale se mai zareste cate un prun". aratandu-mi luminisul care se iveste printre copaci: "Uite-o!". Apoi profesorul se opreste. ci un platou. O bucata de stanca masiva. parca anume netezit de mana omului.cand cauta radacini si oua de carabus". "Aci erau livezi.

sufla prin santurile lasate de semne. Nici o ordine: nici verticala. Ma apropii incet. Semnele de pe piatra sunt haotice. Profesorul mi-o ia inainte. numai semne aruncate peste tot. nici orizontala. Si padurea pare sa respire odata cu ea. nici circulara. Curata piatra de frunze si pamant. nici serpuita.imprejur. inima ei cenusie parca pulseaza. De departe. si pamantul. Scriere sau harta stelara? . incercand sa-mi aliniez respiratia la suflul acelui loc. ca sa le faca vizibile.

spice sau braduti. parca le mai vazusem pe diverse obiecte.Nu vad nici o litera cunoscuta. Doar stele alcatuite din linii intretaiate. altele parca seamana cu runele.. Dar sunt atat de multe si . semne de tipul rabojului. din nici un alfabet care sa fi fost folosit pe teritoriul tarii noastre sau pe la vecini. Unele imi par vag familiare.. cruci marginite de patrate si dreptunghiuri. intre semnele scrierilor din Vechea Europa si intre semnele de pe tablitele de la Sinaia. jumatati de stele. multe simboluri solare. linii care se intretaie si se frang.

citindu-mi parca gandul. incat in prima clipa nu pot lega in minte nimic. Unele semne sunt grupate cate doua-trei. altele izolate. In multe sute de ani se depune atata pamant". Ca si cum mai multi copii s-ar fi asezat in jurul pietrei si ar fi inceput sa scrijeleasca fiecare pe unde a apucat. se vede dupa albeata ei. caci piatra e in pamant de multa vreme. pana ce piatra s-a umplut de semne. Sa fie doar o joaca? Greu de crezut. scrijelite mai .de diverse. sunt semne mai mici. "Vedeti. imi spune domnul Nica. pe partea sudica. pamantul a acoperit piatra mai mult de un metru.

Imi trec prin minte doua idei. cel putin la prima vedere. . ce ziceti?". Doar intr-o astfel de harta semnele sunt imprastiate fara noima pentru cel ce nu le cunoaste rostul. ma intreaba nerabdator profesorul. poate o harta a cerului. Prima. fapt de inteles. unele sunt incadrate in patrate sau dreptunghiuri. ca un asemenea haos aparent ar putea reda o harta. caci pe piatra e destul de greu sa trasezi cercuri.delicat. "Ei. altele mai mari si mai adancite. Lipsesc liniile curbe.

ci pe rand. la anumite ocazii. se insemna ceva pe piatra: o invocatie. vreun nume sau lucru important. in numele celui . iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei sau. de vracii sau preotii care intermediau in procesiunile de vindecare. mai bine zis. si de fiecare data. Poate era un loc cu puteri tamaduitoare. o ruga de multumire catre Dumnezeu.Policiorii A doua idee este aceea ca semnele nu au fost facute toate odata. Poate ca acolo era un loc de intalnire si procesiune periodica.

unde la anumite date se strangeau oameni cu nevoi si boli. Cand se putea intampla asta? Domnul Nica i-a intrebat pe batranii din sat daca au auzit de la batranii batranilor despre piatra asta. Sa fie niste semne. ca sai indrume sau sa le transmita ceva. lasate de oameni care aveau un cod al lor si-si transmiteau informatii in felul . si nimeni nu stie nimic. simbolice. unde initiatii veneau periodic si lasau insemnari pentru cei ce vor veni dupa ei. Sau. Aici a fost in ultimele generatii pasune si livada si atat. nu tocmai de demult. un loc sacru. cine stie. Un fel de "icoana" pagana facatoare de minuni.bolnav.

astfel de "documente" pretioase ies tot mai des la suprafata si cum am norocul sa aflu de ele. dinainte de inventarea alfabetelor? Greu de dat un raspuns. chiar eu. cum era cel al plutasilor de pe Bistrita? Sau sa fie semne teribil de vechi. E toamna. Sigur este ca semnele nu sunt facute in joaca. Ma gandesc ca e uimitor cum. Iar acum se afla in fata mea! . cu siguranta.acesta? Poate niste ciobani ce treceau pe acolo cu turmele? Un soi de raboj. sute de ani.. in ultima vreme.. piatra a stat sub pamant. Sunt deja trei luni de cand imi doresc sa vad aceasta piatra.

in zadar stau acasa. pentru ca aveam mult de lucru si trebuia sa recuperez.Chemarea Era intr-o dimineata de sambata. Incotro sa o apuc? Era deja aproape pranzul. Stiam ca daca nu plec undeva. un dor de duca neclar. Abia asteptasem sfarsitul de saptamana. m-am urcat in masina si am plecat. iar eu eram stapanita de o stare de agitatie. la capat de iulie. Dar in Bucuresti era canicula. Dintr-o data. Dupa cateva ore de nehotarare. mi-am adus . ca nu voi putea lucra.

am vizitat muzeul. ca locurile sunt pline de legende. si ca la curbura Carpatilor.. m-am cazat la o pensiune in sat. inspre paduri. ca lucruri stranii se petrec acolo. . Stiam ca in zona aceea sunt multe vestigii rupestre. iar a doua zi dimineata. in judetul Buzau. istoria insasi e scrisa cu un condei parca mai apasat decat in alte parti.aminte ca de multa vreme doream sa vad muzeul chihlimbarului de la Colti. pana in poiana Cozanei (ce nume de poveste!). uneori. Am ajuns dupa-amiaza.. am pornit peste dealul Martirei.

A doua zi dimineata. dar fericita. Pe dealul Martirei erau pajisti cu flori de camp. aproape cat un stat de om. Nu mai vazusem in viata mea asa minunatie. M-am intors la Colti obosita. dincolo de imaginatie.Insemne in piatra la Policiori Locul mi s-a parut fabulos. incredibil de inalte. . Era chiar ca in basme. printre care inotam ca printre valuri.

dar mi s-a spus ca e plecata din tara si sa-i trimit un e-mail.inainte de a pleca spre Bucuresti. am schimbat cateva cuvinte cu gazda mea. un fel de zana buna a locului. pentru ca incerc sa dau de o persoana care scrie in ultimul timp la revista. Am vrea . la fel ca sotul ei. care a fost multa vreme profesor in sat. se lumineaza brusc si-mi spune: "Dumnezeu mi v-a scos in cale! De cateva zile tot sun la redactie. Am inteles repede ca e pasionata de istorie. Am sunat incontinuu. In acea clipa. Din vorba in vorba. ii spun ca sunt de la "Formula AS". o femeie frumoasa si blanda. doamna Viorica Nica.

e plina de semne. Cum o cheama... Doamna Nica se albeste brusc la fata si mainile incep sa-i tremure.. cu gandul. doamna. Nu ma puteam dezmetici. Trec cateva secunde ce ne apasa greu pe amandoua. Imi spune.". despre Corbii de Piatra din Arges. V-am chemat in fiecare zi. trebuie sa o vedeti.. ma simteam ca intr-o .".sa vina sa scrie si despre locurile de-aici. cu glas din ce in ce mai stins: "V-am chemat. "Eu sunt". Doamne? A scris acum. Nu-mi vine sa cred ca ati venit. Sotul meu a descoperit in padure o piatra scrisa. de curand. ii raspund cu respiratia taiata. Si cu inima.

dar protejate de energii puternice.incearca doamna Nica sa ma linisteasca. pline de semne ciudate. "Stiti. Unii au ameteli. pe aci se intampla des lucruri de-astea .poveste fantastica. Aci e curbura Carpatilor. Zona e plina de vestigii stravechi. timpul . stari de rau si se intorc din drum. dureri de cap. In locurile astea oamenii mai comunica si cu puterea gandului. Altii nu mai percep timpul cum trebuie. caci in unele locuri. dar sa stiti ca nu oricine ajunge aci reuseste sa vada lucrurile de care va spun. Incepeam sa-nteleg de ce traisem starea aceea de agitatie sambata dimineata.

cu promisiunea ca ma voi intoarce cat de curand. si sunt dezorientati. Dar saptamanile au trecut ca stolurile de randunele. Am ajuns dupa trei luni. In octombrie. Athosul romanesc . "Cel mai frumos e aci in octombrie"." Am plecat cu totul descumpanita. in drum spre poarta. si de fiecare data cand imi propuneam sa revin la Colti. se ivea ceva. mai spune doamna Nica. "O sa vin mult mai repede". i-am raspuns.se dilata sau se strange. probabil dupa doua saptamani.

grota lui Dionisie Torcatorul. Si multe nu mai exista. pe o suprafata de doar cativa kilometri patrati. Bucataria. Fundul Pesterii. avem o multime de schituri si biserici rupestre: Alunis."Dati-mi voie sa afirm ca aci este un adevarat Athos romanesc". Pestera lui Iosif. . "In zona Alunis-Nucu-Bozioru. multe. Schitul Fundatura. imi spune solemn domnul Nica. Agatonul Ve chi si Agatonul Nou. Schitul Piatra Ingaurita...

. apoi intre Muscelul Caramanesti si Ulmet a existat o biserica cu hramul Sfantul Dumitru. la Gavanele a existat o manastire mare de maici. a existat o manastire.. Iar . care a disparut la un cutremur. dar nu mai e. Se spune ca a fost inghitita cu totul de pamant.Profesorul Nica La Calugarite.

gerurilor. desi imi dau seama ca nu e nevoie de explicatii: se simte ca locul este foarte special si nu ar mai fi nimic de adaugat sau de lamurit. la curbura.in unele zile din an. au existat conditii geografice prielnice pentru a se dezvolta o viata timpurie". il intreb pe profesor. imi raspunde. "Cum de tocmai aici a luat nastere acest Athos? Ce are special acest loc?". mai tarziu. "Zona nu este expusa intemperiilor. vanturilor. "Aci. in perioada invaziilor. oamenii . E un fel de microclimat ce nu cunoaste asprimea iernii. anumiti sateni aud dangat de clopot venind din adancuri". Apoi.

"Legende vechi de mii de ani. buni povestitori. Multe nu sunt cunoscute nici chiar de . curati la suflet. Locurile sunt lasate in voia sortii. tresar eu si ciulesc urechile. dar arheologii nu au venit niciodata sa faca cercetari. Si mai e ceva." "Ce fel de lucruri?".se ascundeau in muntii acestia si nu puteau fi gasiti de tatari si de alti invadatori. Era o zona foarte buna pentru refugiu. Aci exista o continuitate de locuire de milenii. tarani adevarati. care datorita acestei curatenii sufletesti au putut transmite din generatie in generatie lucruri foarte interesante. Au existat in fiecare generatie batrani.

. dar aci.localnici. Linguresti. La Matara mai sunt vreo zece locuitori. E o zona saraca. Monteoru. unele sate nu au avut nici curent electric. nu vin niciodata. in zona de munte. Coltii de Sus. Au fost parasite. tinerii au plecat. doar fiarele padurii ajung la ele. batranii au murit si au ramas in urma . dar locurile acestea continua sa se salbaticeasca si sa se pustiasca. Asa s-au pustiit Calugaritele. la Pietroasele. Carlomanesti si Gheraseni.. Paltinu. Au disparut sate intregi. Si nu doar ca sunt putin cunoscute. Comarnici. Arheologii sapa in alte parti. fara drumuri. Lupoaia. Magadani.

E trist ca locurile astea se salbaticesc. dar poate e si un noroc. ascultandu-i fascinata povestile." Schitul Agatonul Nou Pasesc alaturi de profesorul Nica. al curburii Carpatilor se afla ..lor doar casele naruite si povestile.. Tinutul stravechi. incremenit in timp. caci in felul acesta vestigiile sunt mai protejate.

sute. cruci de piatra. iar crucile au luat locul stalpilor dacici ai nemuririi. Satele si oamenii poarta in ei o samanta de stravechime ce se intoarce in timp. la fiecare kilometru sau chiar mai des. Muntii Buzaului sunt de o frumusete pe masura salbaticiei lor. cruci de lemn. mult inaintea crestinismului. in tara asta sau in alta tara.in fata mea. si chiar inaintea dacilor. Zeci. calugarii crestini au preluat de la pustnicii daci lacasurile sfinte. Nu cred ca am mai vazut undeva. povarnite . S-au asternut straturi peste straturi de istorie si credinta. atat de multe cruci la margine de drum.

In trecut. pe langa Bozioru. cu simple scrijelituri sau frumos impodobite. Drumul de la Colti la Ruginoasa. Trecem prin Muscelul Caramanesti. "scai" si "muscel" la fel. Scaieni. numarul lor era si mai mare. ma intreb ce poate fi o . ce pazesc drumul si ii apara pe calatori de rele. cu nume de legenda. umbre sfinte. Vavalucile.sau drepte. Pe atunci. Buduie. "Buzau" stiu ca e nume dacic. sate arhaice. prin Braesti. stravechi. dar multe cruci de lemn au putrezit si nu au mai fost inlocuite. trecatorii se inchinau la fiecare. este un drum al crucilor. Fisici. sub lumina rasaritului.

cuvant coborat din basme cu zane si taramuri cetoase. la Ruginoasa. Rasaritul soarelui printre crucile de la Vavaluci imi curata sufletul. pline de semne ciudate. Semne stravechi la Ruginoasa Policiorii sunt doua terase de piatra cocotate sus. care au folosit candva ca . sunt "Policiorii". intre stanci."vavaluca". iar drumul prin cimitirul de la Ruginoasa e o adevarata initiere. Aici. care ma ajuta sa patrund in lumea straveche a celor de demult. salasuri ascunse.

adapost. "podeaua" de gresie e plina de semne. fragile. Trebuie sa calc pe ele ca sa pot inainta. o localnica pasionata de istoria fabuloasa alaturi . si simt un nod in gat pasind peste figuri ciudate. cu cine stie ce semnificatii sfinte. calauza mea e Diana Gavrila. Pe o suprafata de cativa metri patrati. Athosul romanesc Astazi. Nu e usor sa te cateri acolo.

care au mereu 12 sau 7 linii. posibile figuri umane foarte stilizate. la care m-a dus profesorul Nica. un dreptunghi in locul capului si doua dreptunghiuri in locul picioarelor. Spre deosebire de piatra de la Broscaru. acum sta asezata in genunchi. aici semnele par . alcatuite dintr-un patrat. compozitii bizare. "Sori". ceva ce seamana cu un pom sau o ciuperca. Inalta si zvelta. "fulgi de zapada" cu ramificatii asimetrice.de care a copilarit. migalind pe o foaie de hartie semnele pe care le vede pe piatra. totul abstractizat si geometric. braduti sau spice. turnuri stranii cu 12 "trepte".

Fanel. Anca. care pare sa umple un dreptunghi. Si aici au fost facute. care si-au scris numele peste inscriptiile stravechi. Intr-un colt se afla un desen complex. dar impresia generala este tot aceea de lipsa de coordonare. Gigel. "O tablita sumeriana". imi spune Diana. caci zarim reprezentate cateva biserici cu trei turle. probabil. Dana. In plus. Si pe nelipsitii Marius. la momente diferite. Sunt si desene mai noi. O privesc cu circumspectie: "Ce sa caute o tablita . distrugandu-le.a fi mai grupate si contin si linii curbe. unele semne sunt vag figurative. una "semnata" la 1914. Sanda.

Desi pentru mine nu prea are sens. ca sa mai adancim contrastul. cu un firesc care ma descumpaneste: ei i se pare normal sa gaseasca semne "sumeriene" printre stancile Ruginoasei. "La noi sunt semne stravechi. zig-zagul care delimiteaza desenul. Diana copiaza desenul. cam . adanciturile din partea de sus. semnele din interior. toate sunt elemente care se gasesc in tablitele sumeriene. asemanarea este intr-adevar izbitoare.sumeriana aici?" "Uitati-va mai bine: spicul din partea stanga." Ma lasa fara grai si nu am cum sa o contrazic. Turnam apa peste desen. grupate in cadrane.

pe fiecare varf de munte. Diana Gavrila Altele sunt inventariate. Paul Lazar Tonciulescu. Unele au fost cercetate de un inginer. nepublicate. Unele sunt cu totul necunoscute. . dar sunt considerate "de interes local" de catre autoritati. Nici una nu beneficiaza de o minima protectie: ploile continua sa le macine. turistii care reusesc sa le descopere le distrug.

autentice? Obisnuita ca la orice noua descoperire care nu se incadreaza in linia "oficiala". care a stat in pamant sute de ani. sa sara pe mine acuzatorii de fals. le-am comparat cu ce mai vazusem in alte parti si leam facut zeci de fotografii. Imi trece brusc prin minte ca filmele . Multe se regasesc pe piatra de la Broscaru. E o legatura clara intre cele doua categorii de scrieri si probabil apartin aceleiasi epoci." Imi pun aceeasi intrebare ca si la Broscaru: oare nu e o gluma? Chiar sunt semne stravechi.fara nici o mustrare de constiinta. am stat si am privit indelung semnele.

precum si documentarele gen "Discovery" sau "National Geographic" despre vechi civilizatii ar putea pali in fata a ceea ce am vazut eu in doar doua zile. Si asta este doar inceputul: in Tara Luanei ma mai asteapta aventuri incredibile. cu descoperitori de scrieri si artefacte stravechi.americane de aventuri. fiica Luanei Diana are ceva din taramul pe care il stapaneste: o intelepciune uimitoare. . gratie exterioara si forta interioara. Si mai are ceva. Diana.

unde stim ca exista alta piatra scrisa.un aer de basm. "Pe aici. ma lamureste. toate varfurile ascutite se cheama Turtudui". Diana are la . e prima data cand urca pe aceasta creasta. de zana buna dar severa. Ne asteapta un urcus aspru pe varful Turtudui. in jurul careia te astepti sa vezi roind pitici si spiridusi de padure. Semne stravechi (dupa Paul Lazar Tonciulescu) Si pentru ea.

Fac eforturi sa nu pierd nici o vorba. in timp ce urcam.gat un fluier cu care alunga mistretii si ursii. printre crengile copacilor prabusiti. scoate din el sunete ascutite. despre azurul cerului la Crucea Spatarului. Imi tine o lectie de istorie. pe stancile afundate in frunze uscate. Apoi vorbeste. caci felul in care povesteste are ceva magic. despre disparitiile din muntii Buzaului si despre o misterioasa ceata albastra. Imi spune despre schiturile rupestre. despre comori si cautatori de aur. despre chihlimbar si . Din cand in cand. Nu stiu cum poate vorbi in timp ce urca pieptis. despre calugari si haiduci.

cu glasul sfatos si usor poruncitor. ape tamaduitoare. cu ochii ei taiati ferm. Caucaz. despre Prometeu.. "O faptura din alta lume".. apoi o aud citand in latineste din Ovidiu. Tara Luanei .Valva Baii. despre pasarea Phoenix si despre argonauti. in roseata fetei. Figura mitica si spirit protector al acestor locuri. In rastimpuri. apoi povestindu-mi despre zeii sumerieni. scrieri stravechi. Colchida.. E ciudata fata asta. imi spun. mai sufla in fluierisca ei.. menhiri.

" "Un barbat?" intreb mirata."Suntem in Tara Luanei". un mare intelept. imi spune Diana dupa ce mai sufla o data in fluierul argintiu. Exista si o varianta in care Luana era o fata frumoasa. o fiinta atotputernica. Tara Luanei "Da. regele Luana pazea portile unei . o sa v-o spun si pe aceea. un barbat. "Batranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran. Asadar.

cetati puternice. Atunci cand erau raniti in razboaie. Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte din Valea Izvoarelor. Mare prapad s-a intamplat atunci pe pamant. Cei din cetate erau puternici. ." Felul in care povesteste Diana arata limpede ca e vorba de o repetare fidela a unei povesti stravechi. Aceasta cetate era luminata zi si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului zilei. "Pamantul s-a cutremurat din incheieturi". cu ziduri pana la cer. Multi ani fericiti au trait ei. pana au venit vrajmasi in care de foc si au doborat soarele Luanei. continua ea oarecum mecanic. drepti si netematori.

nici de picior de om. si asa se explica si multimea de simboluri solare de pe pietre stele. Iar doborarea soarelui ar . "iar locul cetatii a fost ars pana la jumatate de metru adancime si nu a mai fost calcat multa vreme.ca si cum ar vorbi in transa. nici pasarile cerului nu au mai zburat pe deasupra. sori. foarte vechi." Brusc. nici de picior de animal salbatic. cruci. Diana pare ca se trezeste din poveste si trece la alt ton: "Eu cred ca apele tamaduitoare sunt cele de la Fisici. Povestea regelui Luana este evident legata de un cult al soarelui. unde pe vremea comunistilor erau bai curative.

medicina. deoarece .putea simboliza trecerea de la o credinta la alta. si le vindeca bolile cu apa vie si apa moarta. S-a indragostit de un locuitor de aici si a ramas in locurile astea. Dar fostul ei iubit a descoperit unde se afla si a pornit razboi impotriva localnicilor. In cealalta varianta. cititul. Luana era o fata foarte frumoasa. venita din cer intr-un car de foc. Luana i-a invatat sa se ascunda in stanca. I-a invatat pe oameni scrisul. de la religia solara la crestinism.

in special la Colti-Bozioru. la Fundul Pesterii." "Se stie in ce zona s-au intamplat toate astea?" "Da." Platoul Martirei! Locul fabulos in care inotasem prin flori de camp.. Asa se explica multimea de asezari rupestre in zona Carpatilor de curbura. cum sa nu.. Iar stancile in care s-au ascuns oamenii ca sa scape de trambele de foc sunt stancile din poiana Cozanei! Acolo. in calatoria facuta in vara. E vorba de platoul Martirei. vazusem pe pereti desenate multime de pumnale.. varfuri de sageata si de lance ..numai acolo vor scapa de trambele de foc aruncate de dusmani.

si parca ilustreaza. intr-adevar. Profesorul Vasile Boroneant spune ca sunt pumnale de tip akinakes. poate chiar trambe de foc. Imaginea este impresionanta. "Tablita" de la Policiori . un razboi. tipice perioadei sec. intre care erau figurate zeci de linii. VI-IV inainte de Hristos.orientate cu varful in sus. un atac.

se vorbeste ca . dar nicaieri nu sau facut sapaturi arheologice. candva. niste fiinte venite poate din alte lumi. De altfel. posesoare ale unor tehnologii inaintate? Stratul de arsura a fost confirmat de unii cercetatori.Povestea soarelui este cu adevarat stranie. XVI-XIX! In plus. Ce sa inteleg din aceste legende? Ca in aceasta regiune cu energii ciudate s-au stabilit. Fundul Pesterii este incadrat in Lista Monumentelor cu datarea in sec. si ar putea sugera existenta unei surse de energie care presupunea o tehnologie foarte avansata pentru vremea aceea.

De altfel. care au fost exploatate in secret pe vremea comunistilor. deci regiunea e radioactiva. numele acesta e strain de noi. nimeni nu il poarta. ma lamureste fata. dar pentru mine e parca prea mult. el apare doar in legenda". cel mai batran trebuia sa plece. O las sa continue.. scrierile . "Cand intre ei se nastea un alt zeu. prediluvian. dar care e pe jumatate aievea: "tablita" sumeriana de la Policiori. "Sumerienii aveau 12 zei-regi". Iar Luana e atestat.in zona sunt zacaminte de uraniu. a fost unul dintre regii Sumerului. Am patruns dintr-o data intr-o lume fantastica.. al treilea la numar.

Inscriptia de pe Turtudui Linistea de pe Turtudui e tot mai stranie. sar isca cine stie ce grozavie din senin. carele si trambele de foc. incat ma tem ca daca as respira.ciudate de pe Broscaru.. Privelistea iti taie respiratia. Si nu doar pentru o clipa. "Ma gandesc la disparitiile acelea din poiana . se opreste brusc. povesteste. Diana povesteste. Este atat de ciudata atmosfera. povestea regelui Luana. iar cand ajungem sus.. florile uriase de pe dealul Martirei.

Daca disparem si noi? Eu ca eu. de la Tiharia. deasupra Fundului Pesterii. pur si simplu. si nu au mai aparut niciodata! Te apuca racorile.Cozanei. "Nu-i de gluma!" . spune fara urma de zambet pe chip. Au disparut. "Stiti. unde pe vremuri domnea Luana si a avut loc atacul acela". da numa dumneavoastra sa nu dispareti. ca nu stiu cum mai dau eu fata cu domnul Nica!". imi spune Diana dupa cateva clipe de pauza. Doi frati. acolo au disparut in anii '80 doi baieti.

Diana transcrie semne Ne apucam sa cautam inscriptia. O aud departandu-se. zic unii. care. ca si cum s-ar teme de ceturile albastre sau de intensitatea azurului. poate favoriza teleportarea. La un moment dat. Trec minute lungi si nu o mai aud. vorbind tare. O luam in directii diferite. Sunt zeci de colti stancosi. si pe oricare dintre ei s-ar putea gasi scrierea cautata. in timp ce Diana isi reia firul vorbirii. O caut printre pietre. tace brusc. ma duc in directia in care a mers .

frumos fasonata. De jur-imprejur. Nu primesc nici un raspuns. E o liniste absoluta. pe jumatate ingrijorata.si ea. imi zic. Arunc o privire pe scriere si decretez scurt: "sunt chirilice". "Nu sunt chirilice". raspunde ea calma si absorbita. langa o piatra inalta. o strig pe nume. Reiau cautarile si o gasesc asezata pe jos. am sentimentul ca am pasit in alt taram. Sta si copiaza intr-un caiet inscriptia. Pentru o clipa. Rasuflu usurata. iar faptul ca nu o aud pe fata vorbind ma nelinisteste. doborata la pamant. "E o scriere . doar eternitate. "A disparut Diana". pe jumatate amuzata.

Apoi. alfabetul chirilic deriva dintr-un alfabet de-al nostru." "Pi Pascul". Ce o fi insemnand?" O zana in tara piticilor . Par a fi chirilice. autohton. pe litere: "e-s-th-a-i-r-a-t-u d-o-g-a-v-b-u-i-l-i.autohtona. citeste repede. dar sunt si semne care nu exista in alfabetul chirilic. sacadat. pe primul rand. De fapt.

pazeste vacile si trudeste pamantul. dar citeaza in latineste din Ovidiu si. altele le-a vazut la fata locului si a inteles singura legaturile dintre lucruri. desi are doar studii medii. fara posibilitati.In padurea de iarba de pe Dealul Martirei Ma uit uimita la fata asta care are doi copii. asezarile si intamplarile din Tara Luanei. multe le-a citit in carti. fiindca stie absolut tot ce s-a scris vreodata despre toate schiturile. ar putea in orice moment sa-si dea un doctorat in "luanologie". bisericile. fara internet. . Multe le-a invatat de la sotii Nica. Fara computer.

O intreb cum a patruns in lumea asta. Mama a facut ca lumea in care am crescut sa mi se para de basm.Doar din pasiune. Mama spunea ca alea sunt casele piticilor. Seara imi spunea povesti.. ca niste casute mici. si mama s-a chinuit sa ma creasca singura.. Ea era tare mare iubitoare de istorie si citea mereu. a basmului. o puneam sa mi le repete iar si iar. la marginea padurii. Niciodata nu ma saturam. cum a putut. Cand ma uitam pe fereastra. care se impleteste cu istoria. "Am ramas orfana de tata de mica. se vedeau saivanele. crescute din pamant. si ca acolo este taramul .

" Epilog Rasarit de soare la Vavalucile . Asa am crescut. cu povesti.lor. Mama a murit. ca sa nu-i trezesc pe pitici. dar am ramas de la ea cu pasiunea pentru istorie si cu bucuria povestilor. Cand mergea dupa lemne in padure. ma punea sa stau ascunsa sub frunze. iar cand am ajuns mare. nu mi-a fost usor sa ma infrunt cu realitatea.

Sunt singura. Luna e inca sus. se intoarce. Nu mai stiu pe ce lume sunt. la hotarul dintre Tara Luanei si lume. la fiecare cotitura. pe . colbul lui imi invaluie masina. Imi pare ca trece o vesnicie. Privelistea pare ca se repeta la nesfarsit. drumul spart se curbeaza pe langa stanci. in baltile murdare.Plec de la Colti inainte de rasarit. Ies din sat si intru pe drumul pustiu de pe dealul Burdusoaia. intre bezna si lumina. Trec minute lungi. Norii se zvarcolesc deasupra pamantului sarac. lipsit de vegetatie. Cainele costeliv e tot acolo. se incovoaie.

. aplecati deasupra pietrelor pe care migalesc scrieri ciudate. si aud dangat de clopote venind din adancuri. in sfarsit. Trec podul si cotesc la stanga. Imi trec prin fata ochilor chipuri de pustnici daci garbovi. Se zaresc. primele case. si vavalucile. spre Cislau. poate fiinte de abur ce canta suierat prin vai. sau in lumea patriarhului Luana.lumea mea. Dintr-o data. imi dau seama ca e lumina: a rasarit soarele.. (Fotografiile autoarei) • Aurora Petan .

la Sibiel Sibiel.============================ In Tara Dacilor. la vama dintre iarna si primavara Cetatile transilvanene de la Orlat si Sibiel adapostesc in tainitele lor comori din vremea dacilor si povesti cu uriasi. arheologii intorc istoria inapoi doar pana in . Chiar daca aici.

stirpea cea omeneasca traia impreuna cu cea a uriasilor. unde oamenii cei maruntei si harnici se impacau bine cu neamul uriesesc. Erau vremuri de liniste si bunastare in Marginimea Sibiului. Si nu numai acolo. . ci pe tot cuprinsul tarii. au stiut dintotdeauna ca aceste locuri sunt ale dacilor Vremea uriasilor Era demult. in vremea cand norii atipeau pe fruntile uriasilor. satenii stiu.cine poate sti din ce pricina? -.Evul Mediu. Apoi uriasii au disparut .

In unele locuri. si in Marginime. Batranii batranilor povesteau odinioara ca la . legendele chiar au fost confirmate de descoperiri de schelete gigantice. Traditia vorbeste despre aceste fiinte cu un firesc nemarginit si le numeste urisei. la Popesti-Novaci. insa stiinta oficiala se fereste sa pomeneasca despre astfel de lucruri. in Muntii Buzaului.dar amintirea lor a ramas in basme si in legende. oamenii si uriasii au vietuit impreuna in vremuri de demult. Asa spun legendele. la Cetatenii Argesului si in multe alte parti. La fel ca in Apuseni. novaci sau tatari.

Si ambele familii nu aveau impreuna decat o singura sita pentru cernut faina. Si-au distrus casele si au aruncat unii in . ca sita s-a ars.Orlat. Cele doua familii se intreceau in a-si construi case mari de piatra. o familie de uriasi. pe dealul Zidul. cand ceilalti. Dar stelele erau asa de fierbinti. iar la Sibiel. traia. o alta. unul din copiii uriasilor a vrut sa stranga cu sita stelele de pe cer. Intr-o buna zi. Cele doua familii au inceput sa se certe si sa se incaiere din pricina sitei. cu ziduri groase si inalte pana la cer. pe care o foloseau cand unii. fiecare pe dealul ei. pe dealul La Zid. demult tare.

Doar bunicii lor mai stiau. Insa cu totii stiu ca cetatile sunt ale dacilor si ca acolo sunt ascunse comori. Apoi au plecat peste munti. Sibiel.altii cu ziduri si stanci. In toate satele dimprejur. Caci astazi satenii nu mai stiu vechile povesti cu uriasi. Si acum se vad steiurile ascutite aruncate ici si colo. unde s-au impacat si si-au facut alte case. batranii povestesc acelasi lucru: cetatile sunt ale dacilor. dealurile sunt tot ale lor. Asa povesteste Ioan Parean. Orlat.. . toate locurile astea sunt ale lor. la Fantanele. cel care a cules legendele locului de la cei foarte batrani..

la Orlat. Ba mai mult. Foarte putini sunt cei care isi mai aduc aminte vechile povesti. Intre ei. l-o batut Traian pe Decebal. . care imi explica cu toata convingerea ca cetatea este a dacilor. "Aci. ei sunt cei care le-au pazit comorile in vremea lui Decebal. Mihail Righieru. La Orlat. trecutul si traditia nu mai ajung din urma prezentul.Comoara lui Decebal Legendele spun ca uriasii s-au impacat bine cu dacii. asa cum si uriasii din Apuseni au pazit comori dacice. ci raman in uitare.

Elisabeta Nistor S-o tinut razboi mare. o istorie ce traieste fara timp si fara reper in oameni." Timpul aluneca. se da peste cap si se intoarce. simultan. Parca totul se intampla aici si acum. ca era granita. si daci. si nemti. pe sub . si acolo la cetate erau transee si depozite de munitie. si boieri. Erau copii si mergeau prin frunze si cautau cartuse.

Ei isi pastreaza mai bine decat orlatenii traditia.. iar in jurul cetatii erau santuri. imi spune cu . nana Vetuta. care stie de la bunica ei. Asa spune Elisabeta Nistor. a dacilor. santuri mari si ziduri. nu se mai vede si nu se mai stie nimic.cetate serpuiau pesteri si tuneluri ce nu duceau niciunde. In Sibiel. dar acum totul e acoperit de ierburi mari. nimeni nu mai stie sa faca azi asa ziduri bune. care stia de la bunicii ei. si era si o fantana.. "Cetatea de la Sibiel este a dacilor". care stiau de la mosii si stramosii lor. oamenii povestesc ca cetatea lor a fost construita pe o cetate mai veche.

iar in fundul odaii. In timp. Nana Vetuta povesteste cu insufletire. care pleaca pe Varful Zidului si se spune ca duce pana la rau. dintr-un aparat vechi de radio rasuna muzica populara. "facut de daci. curge povestea. fara nici o indoiala. caci nu s-a putut cobori mai mult . in Valea Cetatii. nu sunt povesti.. de pe coltul mesei abureste deja un blid cu tocana de cartofi. Nu. ci lucruri care s-au intamplat aievea. "Exista un canal pe sub pamant". Dar nimeni nu stie cu adevarat unde duce..aceeasi nestramutata hotarare ca si orlateanul cu care vorbisem inainte. daca bunica le stie de la strabunica si tot asa.

" Afara ninge. La fiecare cativa ani se vad palpaind flacari galbene deasupra locurilor cu comori. care merge putin orizontal. ramas asijderea . Stiu de la bunica mea ca un popa catolic din Orlat o adus multe slugi si au sapat ani de zile in cetate.de cativa metri in acest tunel. caci se stie ca dacii au pus comorile cu blesteme grele. exista cu adevarat?" "Comorile exista. Dar nimeni nu indrazneste sa sape. apoi coboara dintr-o data pe verticala. poate ultima zapada din acest inceput friguros de primavara." "Comorile. pana si-a ruinat averea. iar Sibielul pare desprins dintr-un ev stravechi.

Nu pare. cu case marunte si blajine.de doua mii de ani. in care batranii spun ca ar fi ingropate comori . doar putin schimbat. ci chiar este: un sat dacic. Scrisoarea dezertorului Varful Zidului. locul unei pres upuse cetati dacice.

Ioan Parean cunoaste cel mai bine locurile si traditia orala. mi se deruleaza in fata ochilor filmul fantastic. pastratori ai memoriei veacurilor? Si de ce nu s-ar afla. fuga marelui rege infrant si sinuciderea sa. si totusi aievea. De ce nu s-ar fi petrecut acolo. in Marginime. in tihna unui ceai servit in apartamentul sau din Sibiu.caci Traian cu siguranta . comoara cea mare . tot acolo. In timp ce imi povesteste despre istoria Orlatului. al ultimei batalii intre Traian si Decebal. asa cum sustin taranii. Nimeni nu stie unde s-au petrecut aceste lucruri.

se afla ascunsa comoara lui Decebal. numit si Dealul Uriasilor. pe la mijlocul veacului trecut. Istoricul Aurel Decei sustinea.nu a gasit si nu a luat decat o parte din tezaurul regal? O veche legenda din Orlat. si toti cei care au cautat sa o scoata la lumina au murit de moarte naprasnica. Multi au incercat sa dea de urma ei. ca povestea comorii a inceput odata cu gasirea in arhivele regale din Targu Mures a unei scrisori ce a apartinut unui soldat . dar comoara e pecetluita cu greu blestem. zice ca in beciurile cetatii de pe dealul Zidul. culeasa de domnul Parean.

umbland prin paduri. scrisa de acesta cu cateva ceasuri inainte de a fi executat in inchisoare. dezertorul s-a adapostit in padurile din Muntii Cindrelului. Fugind din armata imparatului. Intr-o buna zi. dezvelind-o. Ioan Parean . In tunel se vedeau urmele unor ziduri stravechi. omul a descoperit gura unui tunel din care furtuna smulsese un stejar si un bolovan.dezertor.

Intr-o parte a camerei. iar ceilalti erau sfetnicii sai. care pazeau o incapere. si o a treia sala. Dezertorul isi umplu buzunarele cu aur si argint. apoi o closca cu puii de aur si foarte mult aur. in care era o masa in jurul careia sedeau mai multe figuri omenesti din aur. Intre ei era Decebal pe un tron. se afla sotia lui Decebal. argint si pietre pretioase. astupa intrarea in tunel si fugi. plina toata cu oseminte omenesti. Ezis. apoi alta incapere. Inainte de a muri in .Dezertorul a descoperit mai intai doi ogari de argint. cu insotitoarele sale. iesi afara.

si multe buti cu aur si argint. Legenda aceasta este aproape identica cu aceea a unui oarecare Pavel Varga din Cluj. In plus.inchisoare. Testamentul a fost publicat la inceputul secolului al XIX-lea. care in 1716 si-a scris testamentul in care dezvaluia locul in care el descoperise comorile lui Decebal. in "Gazeta Transilvaniei". fata de varianta dezertorului din Muntii . o masa la care statea un om de aur cu un sceptru. toti din aur. iar comoara era alcatuita tot din doi ogari de argint. insotit de 12 "regi". a marturisit in scris despre descoperirea sa.

si ca nu exista urme ale unor ziduri mai . Varga adauga ca a gasit in grota si niste scrieri pe care nu le-a priceput. si la fel de multi cei care au scotocit in cetatea de la Orlat. distrugand zidurile si bortind pamantul. Nu au gasit nimic. Multi au fost cei care au mers pe urmele testamentului lui Varga. prin secolul al XIV-lea. Memoria veacurilor In vreme ce batranii povestesc despre uriasi si despre daci. arheologii spun ca cele doua cetati au fost construite tarziu.Cindrelului.

cu aceleasi personaje si intamplari? Zapada mieilor. Sibielul e neschimbat de sute de ani . nu poti sa nu te intrebi cum au luat nastere aceste legende? De ce se vorbeste in ele cu atata insistenta de daci? De ce in toate satele dimprejur circula aceleasi legende.vechi. Si totusi. Ca basmele sunt basme si legendele sunt legende.

intr-adevar. dar exista semne ca zona a fost locuita de daci. "Mai firave. din Orlat si Sibiel: cum isi explica faptul ca toate legendele se intorc la vremea dacilor. spune.Il intreb insistent pe domnul Parean despre cele doua cetati surori. desi nu exista urme de daci la cele doua cetati? "Ba exista astfel de urme". dar nu cetati cu ziduri de piatra. cum sunt cele din Muntii . nici nu s-a cercetat prea mult. ca inainte de vremea evului de mijloc." E posibil. doar putina ceramica dacica. Si e drept. sa fi existat pe cele doua dealuri cetati dacice.

. locurile astea au fost ale dacilor. Si sunt. . Aude si vorbeste greu. Intr-adevar. ci cetati de pamant. haiduci si comori blestemate. Si nici nu e de mirare sa fi fost asa.. ca trezit dintr-un somn moale. cum este cea de la Tilisca. Acasa la nana Vetuta. dintr-un colt al odaii barbatul ei intervine in poveste. "Traian nu i-o putut birui pe daci" . in timp ce gazda imi povestea despre grote misterioase. "Si atunci.isi incepe mosul vorbirea. caci cetati dacice atestate exista in preajma. dar are ceva important de zis. i-o chemat pe bavarezi. in continuare. ruine de cetati.Orastiei.

foarte putin diferite de cele ale stramosilor daci Ma uit mirata la el." Case vechi. da' bavarezii o fost mai multi. E foarte convins de ce spune.Numa' asa l-o biruit pe Decebal. in afara timpului. Si Decebal i-o chemat pe polonezi. Din nou. invelita pe un graunte luminos . veacurile si povestile se amesteca si istoria se intampla simultan.

care se trag din Traian. Glasul mosului se imbina cadentat cu trosniturile lemnului din soba. Afara sunt zilele Babelor si zidurile celor doua cetati sunt inca imprastiate pe sub zapezi. parca lipsit de ganduri. Noi si sarbii si grecii.de adevar. am fost mereu ai mai viteji din Europa. continua el la fel de nestramutat. legand o lectie neasteptata de istorie: "Pai vedeti. De zece ori mai viteji decat italienii. desi e sfarsit de februarie. romanii. noi. Il intreb de ce crede asta. Priveste pe geam. "Da' nu-i bai ca i-o batut. ca noi tot din daci ne tragem". pentru ca . Asta inseamna ca noi ne tragem din daci.

si ei erau ai mai viteji din Europa si nu se temeau de nimica. Asa simt io". Fotografii de ANDREI CHERAN • Aurora Petan ========================== Documentele identitatii noastre . Nu ne putem trage din romani.

Doina Isfanoni. doua carti aparute recent aduc dovezi impresionante despre trecutul si continuitatea romanilor . editie bilingva engleza-romana). Paula Popoiu. 2007.Prea putin bagate in seama de cronicari. . album color. 021-2237106). "Costumul romanesc de patrimoniu" (Editura "Alcor Edimpex" (tel.

Banat si Transilvania. dupa criteriul geografic: Moldova. Prezentarea lor s-a facut. Dobrogea si Baragan. cum era de asteptat. fiecare regi ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> . de curand. la Editura "Alcor".A aparut. Muntenia. Comori de vechime si frumusete apartinand Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti". un minunat album dedicat costumului romanesc de patrimoniu.641 de costume sunt scoase la lumina pentru prima data. multe dintre cele 14. Oltenia.

la descrieri detaliate pentru fiecare zona. Textele din album constituie.une fiind reprezentata de mai multe zone. o veritabila enciclopedie a costumului popular romanesc. pornind de la caracterizarea generala a fiecarei regiuni in parte. Esenta costumului romanesc este redata de autoare intr-o singura fraza: . si ele. Dar importanta albumului nu rezida doar in imagini.

in portul popular romanesc. . canepa sau lana este compensata. de rafinamentul broderiilor si exuberanta lor cromatica."Sobrietatea croiurilor si simplitatea austera a materialelor de in. ceea ce confera fiecarui ansamblu vestimentar valoare de giuvaer indelung slefuit de priceputele maini ale femeilor".

fara de care lucrarea ar fi ramas inaccesibila strainilor. Textul romanesc este dublat de o varianta in engleza. pe care sunt reprezentate costumele specifice fiecarei zone. Dar autoarele nu se limiteaza doar la a prezenta aceste obiecte de patrimoniu. Daca ar fi fost doar atat. ci se ocupa si de . 3500 ani vechime) Albumul cuprinde si un glosar de termeni etnografici si o harta a tarii noastre.Idol feminin de la Garla Mare (aprox. si albumul ar putea fi considerat o lucrare exceptionala.

Garla Mare si in alte parti. figurine descoperite la Carna. Este cu adevarat tulburator faptul ca . pe idoli de lut. ca fiind posibile ornamente de pe vesmintele din acele vremuri. si scoate la lumina o continuitate incredibila. Iar aceasta istorie este mult mai lunga decat ne-am fi putut imagina. Primele reprezentari de piese de imbracaminte si de ornamente de vesminte au fost identificate sub forma unor desene geometrice. Reputati specialisti au interpretat demult aceste desene de pe figurinele de lut.istoria costumului. din perioada neolitica si epoca bronzului: Venus de la Craiova.

unele chiar identice. cureaua. purtate peste pantalonii stransi pe picior. hainele groase din panura. din vremurile recente. gluga. Camasile lor lungi pana la genunchi.podoabele de pe imbracamintea femeilor care traiau acum sase mii de ani pe acest teritoriu sunt foarte asemanatoare. in . cu cele ale romancelor de la tara. In perioada antichitatii. Monumentul de la Adamclisi si Columna lui Traian ne-au lasat marturii importante cu privire la felul cum se imbracau dacii. fara maneci. opincile legate cu curele si caciula tuguiata sunt piese de imbracaminte pe care le regasim si la mijlocul secolului XX.

La fel si camasa incretita la gat si fota femeilor dace se regasesc in portul moldovenesc si muntenesc.zonele montane ale tarii. Costum din Marginimea Sibiului (inceputul secolului XX) .

Incepand cu secolul al XIV-lea. artisti. diverse documente. de la recoltarea inului sau a canepii. iar pierderea este cu atat . descriu cu admiratie sau infatiseaza in desene. Din pacate. carturari. unde generatiile tinere invatau de la femeile in varsta secretele acestei arte. jurnale de calatorie ale unor calatori straini. costume purtate de romani. La fel de pretioase sunt si informatiile cu privire la procesul in urma caruia ia nastere un costum. traditiile au inceput sa se piarda. clerici. pana la clacile si sezatorile satului. cronici pictate. acuarele sau gravuri.

intr-o biblioteca impresionanta. motivele si culorile costumului popular. Astazi. spun autoarele. dupa atatea mii de ani de continuitate miraculoasa. "fiecare piesa este o carte de intelepciune si experiente umane". ce varsta. unde numai . cu greu mai putem "decodifica" mesajele ascunse in croiul. de unde vine.mai mare cu cat. Aceste "carti de intelepciune" sunt tot mai rare. incet-incet. etnie si statut civil are si pentru ce eveniment s-a imbracat astfel. Costumul popular transmite informatii despre purtatorul sau: cine este. iar Muzeul Satului se transforma. decorul.

0749/114711.dacica. tel. Papadopol-Calimah. Al.cercetatorii mai stiu sa citeasca limbajul pierdut al intelepciunii noastre populare. 2007) .ro. "Scrieri vechi pierdute atingatoare de Dacia" (Editura "Dacica" www.

Soarta scrierilor a fost mereu legata de cea a materialelor pe care acestea au fost transpuse: lemn. papirus.. fie in foc. fie in apa. Intamplarea.. pergament. fie distruse de-a lungul timpului de uscaciunea ori de umezeala locurilor in care au fost pastrate. multe lucrari de mare valoare au pierit. neglijenta. lut. Pana la aparitia tiparului. care a permis multiplicarea cu usurinta a textelor. ignoranta sau cenzura au sters din istoria literaturii capodopere. iar pe istorici i-au saracit de valoroase surse .

apoi au ars valoroasa biblioteca de la Buda. fondata de Matei Corvin. musulmanii cartii crestine. arabii au ars-o apoi din nou.documentare. Turcii au incendiat-o pe cea de la Cairo si au distrus bibliotecile persilor. Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria si Cartagina. Crestinii au ars carti pagane. si tot ei si-au facut fitile din manuscrisele grecesti de la Athos. Unii suverani si-au ars . Francii au ars cele trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din Tripoli. Cea mai mare parte din stiinta antichitatii a pierit in incendieri de biblioteci.

mult mai numeroase si de mare importanta . Izvoarele ramase care vorbesc despre daci si geti sunt putine. cele mai multe transmise la a doua sau a treia mana.se pomeneste putin in literatura de specialitate. Desi aceste izvoare au fost mult cercetate. despre cele disparute . pentru ca istoria sa inceapa cu ei. Intre toate aceste pierderi numeroase s-au aflat si scrieri de mare importanta pentru istoria noastra. dupa atatea dezastre. fragmentare.. Nu e de mirare. O inventariere a lor . ca ne-a ramas atat de putin din productiile literare ale Antichitatii.propriile biblioteci..

monografii. realizand o sinteza care nici astazi. s-a folosit de enciclopedii. nu ar fi usor de dus la indeplinire. fie in capitole sau lucrari intregi. A consultat texte antice in original. Alexandru PapadopolCalimah a facut acest lucru. A trudit in stilul carturarilor secolului al XIX-lea. culegeri de texte. editii critice. A strans laolalta 282 de nume de autori care s-au referit la Dacia si la daci. pentru a obtine o imagine pe cat posibil completa asupra a ceea ce s-a scris in Antichitate despre daci.era necesara. cu ajutorul mijloacelor de informare moderne. fie in treacat. Probabil autorul insusi nu banuia cat .

A inceput sa-si publice textul in anul 1872 in revista "Columna lui Traian". Probabil nu s-a scris despre nici un alt neam al Europei (din afara lumii greco-romane) atata cat s-a scris despre daci. Dar. initiata si condusa de B. Dupa o lectura a acestei carti. munca de multi ani a lui Papadopol-Calimah. pentru prima oara.P.de vasta va ajunge sa fie intreprinderea sa. in . realizand 19 articole. exista un numar foarte mare de scrieri disparute "atingatoare de Dacia". In primul rand. Cartea de fata pune laolalta. cateva lucruri devin clare. si a continuat timp de patru ani. Hasdeu.

cea a . procentul pierderilor depaseste 90%.comparatie cu ce ne-a ramas din aceste scrieri. Statuia lui Papadopol-Calimah din Tecuci In al doilea rand. remarcam o anume "consecventa" in disparitia textelor pentru unele perioade. in special pentru epoca cea mai interesanta pentru istoricii antici.

o incercare de inlaturare a documentelor referitoare la daci? In lipsa dovezilor. dar s-a pierdut tot. cu exceptia catorva palide rezumate tarzii. la un moment dat. din motive greu de intuit. Al. se pune intrebarea: de ce au disparut aceste scrieri? Este vorba doar de coincidente? Este numai mana sortii? Sau a existat. Desigur. S-a scris mult despre cucerirea Daciei si transformarea ei in provincie romana. raspunsul este greu de dat. la fel ca Hortensia Papadat-Bengescu si Calistrat Hogas. Tecucean de origine. .razboaielor daco-romane.

S-a stins din viata in anul 1898 si a fost repede uitat de lumea . fiind inrudit pe linie materna cu familia domnitorului moldovean Scarlat Callimachi.Papadopol-Calimah s-a nascut in anul 1833. ministru de externe in vremea lui Cuza si ministru al Cultelor si Instructiunii Publice in vremea lui Carol I. Prietenia lui cu Vasile Alecsandri era celebra in epoca. A fost prefect al Tecucilor. pentru ca in 1890 sa fie ales vicepresedintele Sectiunii Istorice din cadrul acesteia. In anul 1876. a fost primit in randul membrilor Academiei Romane. ca o incununare a intregii sale activitati stiintifice.

la fel si lucrarile sale. ca sa afle Dacia. • Aurora Petan ====================== Apostolul Andrei si regii dacilor "Trece-ma si Dunarea.stiintifica. Prin aceasta carte i s-a facut dreptate. ca s-a nascut Mesia" .

sub conducerea carora s-a petrecut marele eveniment al venirii Apostolului in Dacia.Intr-una din legendele dobrogene despre Sfantul Andrei sunt pomeniti regii daci. din generatie in generatie Dregatorul Dura si printul Cutusone "cel Viteaz" . timp de doua mii de ani. Nici un istoric nu a luat vreodata in serios aceste informatii. de o importanta uriasa: le-a fost greu sa creada ca omul de rand a putut memora si transmite faptele.

in satul Ion Corvin.In anii '20. un avocat pe nume Ion (Jean) Dinu strangea legende despre Sfantul Andrei. in apropierea caruia se afla pestera in care se ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> .

Apostolul Lupilor": "Ci s-a oprit maritu Andreiu in plaiul dregatorilor Cutusone si Dura . Multimea de trudnici si de daci si geti si alani si greci si romani.spune povestea . Una dintre aceste legende este cu totul uluitoare. "Andrei. de pe tot . in calatorie de propoveduire.spune ca a poposit apostolul. Am aflat-o citind cartea lui Dumitru Manolache.unde este acum satul Ion Corvin si padurea cu pestera sfintitoare. caci ofera informatii istorice de cea mai mare importanta. care a fost schit de odihna sfantului calator si loc de inchinare pentru el si pentru sfintii cari au fost cu el.

si care erau "plaiurile" lor? Stim din mai multe surse stravechi ca Apostolul Andrei primise spre evanghelizare.plaiul au alergat la Sfantul Apostol. Tracia si regiunile care se intind pana la Dunare. care izvoare se mai vad si pana acum. Dura si Cutusone. Scitia. Cine erau acesti "dregatori". oglindind sfintitul schit si dand tamaduire si alinare celor bolnavi si sanatosilor". "Gotia" si regiunile de . prin tragere la sorti. pe langa schitul sau sfant. ba mai precis. iar Andreiu ii invata si ii boteza in apele celor noua izvoare sfintitoare si tamaduitoare.

Deci ajunsese. spun cercetatorii. nici un izvor cunoscut nu ne spune cine era pe . Trecuse un veac de la vremurile de glorie ale marelui rege Burebista si incepea sa se simta amenintarea teribila a Imperiului Roman. in tinuturile dacilor. fara indoiala. religie care avea multe in comun cu noua credinta crestina.rasarit ale Daciei Carpatice. Dar nici un autor antic. pana dincolo de Nistru. Cum Apostolul Andrei a murit in anul 60. Nu cu multi. vremea in care acesta a ajuns pe pamantul dacic trebuie sa fi fost cu cativa ani mai inainte. Aici existau numeroase nuclee de preoti ai vechiului cult zamolxian.

pomenit de legenda dobrogeana? Fara nici o indoiala. intradevar. foarte batran. mult mai energic si mai priceput in fata amenintarii romane. in preajma anului 87. ca daca izvoarele istorice . Este oare vorba despre acelasi Dura. mai tarziu. multi vor zice ca nu trebuie sa dam crezare unei simple legende. devreme ce tot el era rege si in vremea apostolatului Sfantului Andrei. Dar atunci trebuie sa admitem ca Duras era. Stim numai de la un istoric grec ca. Desigur. adica cu 27 de ani mai inainte. batranul rege Duras ii va ceda tronul tanarului Decebal.tronul Sarmisegetuzei in acel moment.

evenimentul venirii Apostolului Andrei trebuie sa fi avut ecouri de puternica amploare in constiinta dacilor din toate tinuturile. Tinutul cel mai accesibil si direct vizat era cel al Daciei Mici. timp de doua mii de ani.spun ca regele Duras era foarte batran. nu inseamna ca a si domnit mult. ci putea sa urce pe tron la batranete. . de la mare pana la munte. Vor mai spune unii ca nu e posibil ca numele unui rege dac sa fi fost pastrat. Deci. adica Dobrogea. Ba e posibil! Nu stim daca Andrei a ajuns pana la Sarmisegetuza. in memoria colectiva si transmis prin traditie. Oricum.

in care numele . Ar trebui sa ne resemnam cu gandul ca nu avem nici o alta informatie despre acest intelept rege Duras. Si totusi.n-ar trebui sa ne mire ca numele regelui Duras a ramas in traditia populara ca fiind "dregatorul" in vremea caruia Apostolul Andrei a ajuns in Dacia. o informatie ignorata de istoricii "oficiali" vine sa confirme ca Duras a putut fi contemporan cu Sfantul Andrei. cu o domnie atat de lunga. Este vorba de textul uneia dintre tablitele de plumb de la Sinaia. in mod fericit. in vremea caruia dacii au primit Vestea cea Buna.

despre care stim sigur.regelui Duras apare alaturi de cel al lui Fonteius Agrippa. Asadar. Asta inseamna ca putea sa fi fost rege. dar textul placii de plumb ne spune clar: regele Dura. Dura (poate pronuntat Dura. Acesta era un guvernator roman al provinciei Moesia. ca a murit in anul 69. in timpul unui atac al dacilor in sudul Dunarii. Autorul latin care ne povesteste aceasta intamplare nu ne spune ce capetenie a fost in fruntea dacilor. la cativa ani dupa moartea apostolului Andrei. la fel de . dintr-un document latinesc. nume de familie existent inca astazi) era "dregator" in anul 69.

i-au pomenit pe amandoi: Dura si Cutusone. alti printi cu numele Cotizo intalnim in Tracia. spun scrierile latinesti. Dar nu este asa. E admirabil faptul ca traditia populara a retinut numele . Cutusone poate parea un nume ciudat. Un Cotizo a domnit si in Banat. un "dregator" cu acest nume.bine. In Dacia Mica au existat multe generatii de capetenii din stirpea Cotizo. pe nume Dura. la vremea aceea. mai puternic. dar dacii din acele locuri stiau ca in munti mai exista un rege mai mare. si in vremea lui Andrei. la prima vedere. De aceea. Cu siguranta in Dobrogea exista.

asa cum probabil il pronuntau dacii. cum il pronuntau grecii si romanii. despre a carui origine lingvistii nu ne pot spune mare lucru. Si in cazul acesta. caci "a cuteza" este un cuvant stravechi romanesc.Cutusone. Decebal si Traian la pestera Sfantului Andrei . una din placile de la Sinaia ne aduce o confirmare: intr-una din cetatile dacice dobrogene domnea un print pe nume Cutezonio! Era printul "cel viteaz". iar nu Cotizo.

Dar nu i-au pedepsit. s-au mirat cand au aflat ca preotii daci au cazut in genunchi in fata apostolului. Legenda spune mai departe ca cei doi regi. Legendele spun ca era o pestera sfintita. Vremea a trecut. Era firesc ca Andrei sa apeleze la preoti locali care.Apostolul a gasit. iar preotii daci sunt numiti "sfinti". la randul lor. se apropia pentru daci infruntarea cu . Duras a cedat tronul tanarului Decebal. Dura si Cutusone. o comunitate de preoti daci. sa raspandeasca invatatura cea noua in randul oamenilor. ci i-au lasat "sa invete si sa boteze". in pestera care astazi ii poarta numele.

/ Traian ca venea. Decebal era foarte bine informat cu privire la venirea apostolului .."./ Si calea-si lua./ Si descaleca?/ Venea Decebal.romanii si sfarsitul istoriei si al lumii lor./ A Trofeului./ Crucea lui Andrei./ si nu senchina. ar fi venit la pestera Sfantului Andrei: "La schitul din tei../ Calare pe-un cal./ Cine ca-mi venea./ Sfintii ca-mi gasea./ Cu ei ca-mi vorbea./ Slujba asculta. urmasul lui Duras../ La cetatea lui. O balada dobrogeana spune ca insusi Decebal./ La slujba sedea./ Pe murg calarea./ Dar nu se-nchina/ Nici cruce-si facea.. / Crucea lui Andrei. / Si ingenunchea. / La schitul din tei.

trecusera doar putini ani de cand apostolul ajunsese pe tarmul marii. Cat despre Traian. deci nu ar trebui sa ne indoim de spusele baladei. iar regele tinea inca la vechile traditii. Memoria populara a retinut imaginea unui rege distant fata de noua religie.si la lucrarea lui in Dacia Mica si poate si in alte parti ale Daciei. Au fost vremuri si oameni care au pus la . cum cetatea sa Tropaeum Traiani. asa incat este chiar de crezut ca s-a dus sa viziteze acel loc. Atitudinea lui Decebal este fireasca. era aproape de renumita pestera. pomenita si in versuri.

pana astazi. din generatie in generatie. in loc sa ne resemnam cu faptul ca s-au pierdut . in schimb traditia populara este formidabil de puternica. Mai sunt si astazi destui sceptici. Dar daca documentele istorice sunt sarace in privinta acestui eveniment. timp de doua mii de ani.indoiala prezenta Apostolului Andrei pe pamantul nostru. Oamenii au imortalizat acest eveniment crucial in cantecele si povestile lor. l-au povestit cu sfintenie si l-au cantat cu credinta. Ce ne invata aceste legende? Ca in loc sa cautam informatii despre istoria noastra in cartile citite si rascitite din biblioteci.

Cat despre . Daca i-ar fi intrebat pe satenii din satul Ion Corvin. Ea este o carte uriasa. Memoria locala. Nu au reusit sa afle nici cei mai vajnici cercetatori cine era rege al dacilor cand a venit Apostolul Andrei la noi. plina de informatii cruciale. este teribil de puternica. dar pe care nimeni nu se mai osteneste astazi sa o citeasca. mai bine decat orice savant. ca si memoria unui neam intreg.mai toate documentele despre epocile acelea indepartate. am face mai bine sa intrebam omul de la sat: el stie. ar fi aflat. trebuie doar sa o lasam sa vorbeasca. uneori. Istoria este vie. traieste prin noi.

al romanilor. din aceasta "carte" minunata a traditiei populare./ Ca sa nascut Mesia".prezenta apostolului nostru. • Aurora Petan =========================== In Tara Dacilor vine iarna . Trei versuri de colinda despre Sfantul Andrei./ Ca sa afle Dacia. spun asa: "Trece-ma si Dunarea. nu avem nevoie de alte documente.

si-au umplut desagile. nu departe de cetatea Piatra Rosie. si-au luat pruncii pe umeri si coboara. din muntii lor In cautarea zidului ascuns In Muntii Orastiei.Cetatea Piatra Rosie in paragina. Ultimii urmasi ai dacilor si-au parasit pentru totdeauna casele. Aici a fost cuibul de vulturi al dacilor Daca imparatul Traian nu a putut sa-i dezlipeasca pe daci de munti. deasupra satului Cioclovina. porneste . a reusit societatea de azi. invinsi.

5 kilometri. formand un pieptene gigantic. sub covor de frunze de fagi. Perpendicular pe acest zid se mai afla alte peste 30 de ziduri si cateva bastioane. Cartile spun ca localnicii il numesc Troianul. Astazi. iar cerc . Nu e inclus in nici un traseu turistic. zidul e doborat si zace ascuns in padure. Inaltimea zidului era de cativa metri. lung de 2. Putini localnici stiu de existenta lui. pentru a inchide accesul dusmanilor spre capitala lor. construit de dacii lui Decebal pe creasta unui munte.un zid urias.

etatorii nu pomenesc aproape niciodata de el. intr-o zi de toamna tarzie. Drumul pe Valea Luncanilor . * E ora sapte dimineata. Am pornit in cautarea lui si a cetatii de la Piatra Rosie.

apoi mergi numai pe spinarea colbuita a pamantului. Primul satean pe care il intalnesc sta pe o banca de lemn. in cealalta pe trunchiul unui copac. Trei copii cu caciulite colorate merg veseli pe drum: mai e mult pana la scoala. Pana la Bosorod e asfalt. pe marginea apei. Valea Luncanilor unduieste printre palcuri de brazi intunecati care strapung ruginiul fagilor. Banca se sprijina intr-o parte pe un picior de lemn. Sateanul sta cu picioarele incrucisate si manile in buzunare si tine langa el o nuia si o .Drumul spre Luncani se desface din Calan.

Drumul se misca inainte. De trunchiul copacului e agatata o cana galbena de metal. O femeie tanara si slaba imi iese in intampinare. O intreb de ce sat tin casele astea. coteste brusc spre dreapta si urca cu iuteala. Il intreb de Troian. Aerul diminetii e limpede si taios. Nici tipenie de om. Dupa cale lunga de mers. N-a auzit. "De Cioclovina". Nori grosi se strang in preajma lui.secure. spune femeia. pazite de o haita de caini. soarele de toamna e palid. ca o vietate obosita ce-si taraste trupul prin praf. "Dar Troianul . La cotitura isi fac veacul patrucinci case marunte. N-a auzit de nici un zid.

Norii se ingroasa tot mai tare. dau de un cioban tanar ce pazeste o turma de oi. "Dar batranii din sat?" Nu crede sa stie cineva de Troian. nu a auzit de Troian. nu stie de nici un zid. Soarele mi-a intors spatele. In drum. Cainii hamaie agitati. Urc panta abrupta ce duce la pestera Cioclovina. toate albe. In luminisul marunt . Nu. Sta sprijinit in toiag si are pe umar o desaga din lana colorata. numai una neagra. de nici o cetate dacica. ca ar fi auzit si ea. cu coada pe jumatate alba. Incepe sa ploua.pe unde vine?" Nu a auzit. Nu stie de nici un zid mare care sa treaca pe deasupra satului si a pesterii.

deci ar trebui sa urmez cararea lata care iese din luminis si urca spre stanga. muntii sunt imbracati in ceturi si. prin padure. Ma gandesc ca poate e un semn ca trebuie sa ma intorc. Stiu din carti ca zidul incepe undeva deasupra satului si deasupra pesterii.din preajma pesterii sta lungita o masa de lemn cu banci si cu acoperis. Dar daca e o incercare? Daca Zamolxe din inalturi imi pune la incercare credinta si vointa? Poate ca in astfel de locuri ferite si anevoioase nu ajung . nimeni nu stie unde e Troianul. fapt ciudat. Dar ploua incet. Ma adapostesc de ploaie. Poate nu a venit vremea.

tot mai sus. mai mult mangaiere decat sfichiuiala. sus. Tin cararea prin padure.decat cei care vor cu adevarat. mai mult lacrimare decat burnita. E prea multa frumusete. Desi e dimineata. Ploua cu ceata. Nu e frig. prea mult dans de culori tomnatice. un zeu plange infundat. nu bate vantul. eterna. Imi pun pelerina si pornesc neabatuta la drum. din afara timpului.. Mai mult o aud si imi pare ca din inalturi.. dar ploaia e moale si marunta. cu . e o lumina de dupa-amiaza. nu simt ploaia. pana ajung intr-o poiana intinsa. Codrii aburiti de ploi imbratiseaza din toate partile poiana.

capul in palme si nu-i inteleg tristetea si tanguiala. Cararea se pierde in iarba jilava si nu mai stiu incotro sa o apuc. cu scoarta innegrita si ramurile strambe. inchipuiesc un dans nebunesc in ploaie. Cativa meri scuturati. Trei cai cu spinarile ude pasc slobozi intre pomi. . Vremea cand radea pamantul Strabat zaristea sub ploaia marunta.

Poiana La capatul poienii se zareste o pata intunecata intre ceturi: o casa. Ma indrept intr-acolo. In gradina casei, doi barbati scot cartofi din pamant, cu mainile pline de noroi. Cel mai in varsta lasa din palma doi cartofi naclaiti si vine la gard. Il cheama Roman Miclaus. E localnic. Casa e-a lui. Si pamantul. Mult pamant, pamantul mosilor si stramosilor lui, dar el n-a

mai putut sta acolo, in munti. A coborat in vale. Casa e parasita acum. Doar pentru pamant mai vine, cand e nevoie, sa-l munceasca. E necaz mare, ca nu mai castigi mare lucru, nici pe vite, nici pe roade. Vocea barbatului se inmoaie. Timpurile-s rele pentru taranii din satele de la munte. Si-a lasat casa, pamantul nu mai rodeste ca altadata, statul nu-i ajuta cu nimic. Au ajuns de n-au din ce trai. Ba si mai rau, de cand s-a facut rezervatie naturala in munte, nu mai poate lua nici un vreasc din padurea care a fost intotdeauna a lor si pe care au ingrijit-o ca pe ochii din cap. Pe ei nu i-a intrebat nimeni

cand s-a facut rezervatia. Nu i-a despagubit nimeni cu nimic. Vorbeste cu naduf si gesticuleaza cu palmele murdare si muncite. Are peste 70 de ani, dar arata mult mai tanar. Ploua fara incetare, iar eu il intreb de daci si de zidul Troian. Nici el nu a auzit de Troian, dar imi arata cu mana spre cel mai inalt varf de munte, inspre apus: Varful lui Traian. Acolo sau batut dacii cu romanii. Acolo si-au facut dacii un zid mare, din pietre albe. Erau viteji tare dacii. Si destepti. Imi spune sa ma intorc din drum, in poiana, sa tin cararea, sa urc pe

coama muntelui din fata, apoi imi arata cu mana saua dintre doua culmi.

Roman Miclaus Acolo e alta poiana. Dupa ce o strabat, o sa dau de un drum care duce la Varful lui Traian. Si acolo o sa vad ziduri vechi, de piatra. Nu stie daca ala e Troianul, dar acolo sigur s-au batut

dacii cu romanii. Ii multumesc si plec. Fac drumul inapoi, spre capatul poienii, cautand cararea ce duce in munte. O femeie trece alene prin ploaie, tinand de capastru doi cai, unul alb, unul negru, incarcati cu desagi. Imi raspunde la salut, schimbam cateva vorbe de parca ne-am cunoaste de cand lumea, apoi imi zice, ca trezita dintr-un vis: "E saracie mare, mama, nu mai e ca pe vremuri, cand era atata rod, ca radea pamantul". Si pleaca mai departe, ca si cum si-ar fi spus replica pe scena si rolul ei s-a incheiat. Ma mir din nou cat de frumos si simplu vorbesc taranii. Fara inflorituri. Au un

firesc in vorbire pe care noi, ceilalti, l-am pierdut, asa cum un copil isi pierde inocenta. Ceea ce pentru noi este figura de stil pentru un om al pamantului este lucru curat, firesc: cand e recolta buna, pamantul rade. Rade deadevaratelea. Iar acum... Cararea mea tot nu se vede in iarba. Ma uit spre munte si zaresc, intre sirurile de brazi, un fagas. Pe acolo trebuie sa fie suisul. Incep sa urc. Cerul plange, pamantul plange. Locul unde timpul curge inapoi

Nu ma bate gandul nici o clipa sa ma intorc. Nu mi-e frig, nu mi-e cald, nu simt oboseala. Ma afund in noroi pana la glezne, intr-un urcus din ce in ce mai abrupt, printre brazii napaditi de licheni. Ma agat de pietre si de radacini. Ma agat de stropii de ploaie, care parca ma iau pe aripile lor si ma urca in poiana. De s us, din luminis, lumea se vede altfel. Agitatia de zi cu zi, ambitiile, fricile marunte si grijile devin ridicole. Stancile indepartate ale Cioclovinei sunt invaluite in ceata. Aici totul e desavarsit: e liniste, e rai. De pe saua muntelui,

restul lumii pare o prapastie uriasa, din care tocmai am scapat.

Drum dacic in cetatea Piatra Rosie Strabat poiana cautand, din nou, cararea. O gasesc repede si merg inainte. Tufe nesfarsite de merisor... Bob cu bob, picurii de ploaie curg pe fructele lor purpurii. Inaintez prin saua

muntelui, lasand crestele in stanga si in dreapta. Tin drumeagul inainte, in cautarea zidului ascuns. Nu stiu cat e ceasul. Lumina e aceeasi ca si de dimineata, cerul e acelasi, ploaia e aceeasi. Un asemenea loc nu poate sta sub vremi, nu poate exista decat in afara timpului. Cararea ma fura tot mai mult, merg vreme multa, fara sa dau de Troian si imi pare, de la un timp, ca nu e drumul cel bun. Dar nu am pe cine intreba. Deodata, mi se pare ca aud un tipat, ca un fel de chemare. Grabesc pasul si in fata mea se deschide o vale adanca, ireala, neteda ca un

fund de iaz. O apa strabate valea si se scurge, rupand pamanturile, intr-o pestera. E Ponoriciul. Trei gospodarii dorm in ploaie, ca niste casute de jucarie, inconjurate de gradini si fanete. Stau in fata unui tablou neclintit, parca agatat pe peretele nesfarsit al cerului de toamna. Se aude din nou tipatul. Ma uit in directia din care vine si vad, desprinzandu-se din ceturi, o umbra galbuie. E o femeie ce pazeste cativa porci. Ma intreaba strigand, de la mare departare, unde am pornit pe vremea asta? Ma duc spre ea si o intreb de Troian. N-a auzit. Nici de varful lui Traian. Nici de daci. Nici

de ziduri. Ea pazeste porcii. Ponoriciul e parasit. Oamenii si-au lasat casele, gospodariile, si au coborat la vale, in satul Pui. Aici nu se mai poate trai, e prea greu. Cativa porci rozalii cu pete negre forfotesc in preajma ei. Porcareasa e o femeie intre doua varste.

Marioara de la Ponorici

Peste imbracamintea neagra poarta doua pelerine, una galbena si una transparenta. Sta acolo, in pustietatea aceea dumnezeiasca si pazeste porcii, in ploaie. Ma intreaba daca stiu cat e ceasul. "Ciudata intrebare", imi spun. Ma uit la ceasul de pe telefonul mobil: e unu si jumatate. Femeia scoate cu incetineala, dintrun buzunar, de sub pelerine, o punga invechita, mototolita, iar din punga scoate un ceasornic vechi, de masa, din metal si plastic rosiatic, decolorat. Cu gesturi alene, muta limbile ceasului si invarte cheia, intrebandu-ma absenta: "Cat ai zis? Jumate la doi?". Apoi

ceasornicul dispare inapoi in punga sifonata si in buzunarul hainei, sub cele doua pelerine. Aici timpul, cand nu sta pe loc, curge inapoi. De la ora doua spre ora unu. De la clipa de fata spre inceputuri, spre izvoare. Inapoi, la vremurile in care cerul si pamantul si oamenii radeau. Ne luam ramas bun. O vad disparand, umbra galbuie, spre padure, vorbind cu porcii ei. Dupa ce ma indepartez, mi-aduc aminte ca am uitat sa o intreb cum o cheama. O strig de departe, prin panza subtire de apa ce leaga aerul: "Cum va zice?" "Marioara!" "Marioara si mai cum?", strig eu fara sa-mi aud ecoul.

"Marioara de la Ponorici...", mai aud, inainte ca femeia sa dispara cu totul in trupul de ceata al vaii. Promisiunea lui Zamolxe Dau ocol vaii, cautand un reper, ceva care sami spuna incotro sa o iau. Zidul ascuns trebuie sa fie pe o creasta de munte, iar eu sunt intre creste. Prin dreapta vaii se face un drum taiat in stanca, unde candva a fost cale ferata industriala. Taranul cu cartofii mi-a povestit de drumul acesta care duce peste munte, in satul

Pui. O iau pe acolo si mai zaresc cateva adaposturi sezoniere paraginite.

Zidul ascuns Cateva oi pasc nestingherite, in ploaie. Mai sus, in padure, se aud talangi. Urc intr-acolo, ca sa vorbesc cu ciobanul. Il gasesc stand neabatut in ploaie, cu mioarele lui. Intr-o mana

Soarele s-a retras in alta . dusmanoasa. Nu tuna. Cerul e intunecat. Ciobanul se lumineaza. am venit pe Albii! Trebuia sa intreb de la inceput de Albii. Albii figura in apropiere de Troian. toata lumea stie de ele. Nici de ziduri dacice. Dar Troian? Ploaia se inteteste. in cealalta o umbrela. Nu a auzit de Troian. nu e frig. un nume scris pe singura harta pe care vazusem indicat Troianul. dar linistit. Ma gandesc ca poate e chiar o alta denumire a Troianului. nu fulgera. Pai daca am venit dinspre Cioclovina.are un toiag. Nici de Varful lui Traian. Imi aduc aminte de Albii. nu bate vantul.

O fi de la "albie de rau". Ma intreb ce-o fi cu numele asta. poate in lumea cealalta. Ma intorc pe drumul pe care am venit si ajung la drumeagul ce se desprindea spre stanga si care urca paralel cu Albii.lume. sau de la "cei albi"? Or fi niste zei albi. Sunt din nou fara carare si nu stiu incotro . sa incalzeasca sufletele dacilor plecati. urca grabit prin padure. Suna destul de ciudat. sau niste batrani cu pletele ninse. dar nu voisem sa-i dau ascultare. "Albii". disparand sub covorul de frunze de fag. pe care timpul i-a preschimbat in stane de piatra? Drumeagul care ma chemase de la bun inceput.

In fata mea. cu pasi mari si sufletul strans. ca sa nu ma prinda noaptea in munti. Ma opintesc prin covorul gros de frunze si noroi si urc pana pe creasta. Ma uit imprejur: numai fagi. semn ca acolo e creasta. Ii cer un semn lui Zamolxe. Dar iata ca ploaia se rareste pe nesimtite. asta e ultima incercare. In varf. care m-a adus pana aici. copacii urca pieptis o panta abrupta. aproape gonind. apoi trebuie sa cobor in vale. E deja tarziu si ar trebui sa ma indrept spre vale. . se vede cerul. Au trecut deja opt ore de cand am pornit la drum. printre fagi. ultima ispita.sa o apuc. Urc tot mai repede.

Pentru prima data de cand am pornit la drum. Si de o parte si de alta. Ajung intr-o mica surpatura. cu fagi cu tot. Ceata se rostogoleste in valatuci desenati limpede: rotocoale albe. aerul se curata si privelistea se limpezeste. pamantul alearga la vale abrupt.Am ajuns pe creasta. In cateva clipe. La stanga si la dreapta o carare lata porneste brusc. intre pomi. ploaia s-a oprit. Piatra Rosie . printre copaci. ca scapate din mana cofetarului ce tese vata de zahar.

dar uneori se vede piatra. Am ajuns pe Troianul. Sunt pe un drumeag suspendat pe creasta. Pe masura ce . dintr-o data. cu senzatia ca ceva nu se potriveste la acest peisaj. Zidul e acoperit de frunze. tocita. Calupuri mari. drepte. Sunt pe capatul lui de deasupra satului Cioclovina. Nu mai ploua. trunchiurile ude ale fagilor. paralele. par o armata de tineri voinici gata pentru ultima batalie. ma luminez: sunt pe zidul ascuns al dacilor. din piatra alba.De o parte si de alta a cararii. innegrite. Ce fel de carare e asta? Si. Merg mai departe.

In tara dacilor e toamna tarzie. intr-o buna zi. ajungand la doi metri. si primavara. zidul creste in inaltime. Zamolxe mi-a implinit dorinta. dar timpul nu ma lasa. Vine seara. ca va veni. Dar cerul nu mai plange. La zid. dorinta mi-a fost implinita si am ajuns unde-am vrut. sa vad cum dacii au zidit muntii. sa vad cum au legat crestele intre ele. o promisiune din partea marelui zeu.inaintez. As vrea sa strabat cei doi kilometri si jumatate mergand pe zid. Vremea dacilor . Ma gandesc ca asta e un semn. Totusi.

aflata la mica distanta de zidul ascuns. Valea Luncanilor mi se pare atat de familiara. E o stanca semeata si este. de parca as fi trait acolo nu o viata. rosie.E dimineata. Acum. Unii spun ca de la oxizii de fier care coloreaza pamantul si pietrele in tot tinutul. ci mai multe. Piatra Rosie se inalta singuratica. O sageata rosie si un . intr-adevar. Soarele s-a intors din lumea de dincolo. in stanga drumului. spre cetatea Piatra Rosie. ca e sangele pamantului: atat de mult au suferit dacii cand romanii le-au luat tara. O iau din nou la drum. Altii.

Ma gandesc ca trebuie sa fie tare ciudat ca drumul spre cetate sa treaca prin curtea ta. cu neliniste. desi nu am vazut-o niciodata pana acum. pe vale. Nici un indicator spre stanga. Cusca cainelui e goala. spre piatra insangerata. Inainte de poarta cetatii.triunghi rosu te trimit inselator inainte. O iau la stanga si urc pe pietrele alunecoase in graba. treci prin curtea unei case. Mi-e dor sa vad cetatea de la Piatra Rosie. Poate am vazut-o in vreun vis. . Poate mi-am inchipuit-o prea mult. Casa e parasita. Nici un semn catre un monument intrat in patrimoniul mondial sub egida UNESCO.

Urcusul este dureros. Acolo sunt stapani doar mistretii si uitarea. Pietre verzi. intri in cetate. Cum iesi din curtea parasita. Marele drum pavat.gradina e napadita de buruieni. buruieni de tot neamul. imbracate in muschi des. Scaieti. se vede o fantana. urca pieptis pana pe platou. care se mai vede si acum. apa baltind ici si colo si pamant scurmat de fiarele . In departare se zareste o alta fata a Varfului lui Traian. sub un par. Zidurile au disparut demult. impanzesc padurea de fagi crescuta peste obrazul cetatii. gardul prabusit in cateva locuri. sub haina groasa a ierburilor. In livada.

Iar cand a venit jalea si prapadul. in vremea cand pamanturile dansau in hora cu cerurile. asta e tot ce se mai poate vedea la Piatra Rosie. nu a mai ramas piatra peste piatra in . O cetate mandra. candva demult. Femeia cu caii Acolo. a fost cuibul de vulturi al dacilor.padurii. inconjurata din toate partile de prapastii. zidita pe varf de munte.

Au ramas sa-si creasca animalele. nadajduind sa se intoarca intr-o zi. sasi cultive pamanturile. Unii si-au umplut desagile. Altii au ramas cu radacinile adanc infipte in pamantul lor rosu. de prin alte . s-au transformat in veacuri. Clipele au trecut repede. iar cei ce locuiesc in Valea Luncanilor se stiu acolo dintotdeauna. Oamenii locului au inrosit si cerul si pamantul cu sangele lor. sa-si ingrijeasca padurile. daca vremurile vor fi mai bune.calea furiei romanilor. si-au luat pruncii pe umeri si au plecat. Acolo au vietuit mosii si stramosii lor si nu-si amintesc sa fi venit de undeva.

cetatea este chiar la ei in curte. Cetatea este tot pe pamanturile lor.parti. Pamanturile alea sunt ale lor. Toti cei din neamul lui s-au nascut si au crescut cu cetatea in curte. Ultimul locuitor al casei de pe Piatra Rosie a plecat la munca in Spania. impreuna cu nevasta. Intr-un fel. Pe cei doi copii i-a lasat in grija unei batrane. Omul a stat la Piatra Rosie pana i-au crescut pruncii si nu a avut unde sa-i dea la scoala. intr-un sat departe de Luncani. . Bunicii si strabunicii lui au trait dintotdeauna la Piatra Rosie. In Luncani este scoala doar pentru clasele I-IV.

ori la oras. Acolo viata e prea grea. Mai urca la casa de la cetate doar din cand in cand. ori in . "multi oameni si-au lasat gospodariile si-au coborat in vale. la ce sa mai ai fanete? S-a mai facut si rezervatie peste pamanturile lor. Statul nu-i ajuta. vitele nu mai au valoare.Dar si pana acolo e destul de departe. fara sa-i intrebe nimeni. despre casele parasite din munti. Tinerii pleaca mai toti. laptele si roadele se vand la pret de nimic. fara sa primeasca despagubiri. Cand au crescut cei mici. "Da. Daca nu mai tii vite. spun ei. Vorbesc cu satenii din Luncani. da". au plecat cu totii la vale.

Ploua iar." * In tara dacilor e toamna tarzie si se pregateste sa vina iarna. A trecut vremea lor. Plec din Valea Luncanilor cu sentimentul ca-mi parasesc casa. trecutul si istoria. la munca. cu capul in palme. Ii inteleg tristetea si tanguiala. Sunt la capatul unui drum printre case parasite. de parca Zamolxe plange infundat. A trecut vremea cand dacii zideau coamele muntilor si le inlantuiau crestele. printre oameni uitati de lume. Stropii de ploaie mi se preling pe fata si nu stiu ale cui .strainatate. printre pamanturi pustiite. Tinutul se pustieste.

lacrimi sunt: ale cerului. Ne asteapta o iarna lunga si grea. ne asteapta uitarea. ale zeului sau ale mele. va veni si aici primavara. Ne mai ramane doar speranta ca.. Fotografii de Marian Coman • • Aurora Petan ==================== Gauri negre ale istoriei .Pestera de la Limanu . In drum spre casa. intr-o buna zi.. ploaia se preschimba in ninsoare. De n-ar veni prea tarziu.

ascunsa in pantecele unui deal. cu sute de galerii care serpuiesc pe sub sat si pe sub . Intortocheata ca un labirint. Labirintul pesterii trece si pe sub el. Intr-un colt de tara. acolo unde se innoada pamantul romanesc cu cel al bulgarilor si cu apele Marii Negre.Lacul de la Limanu. isi doarme somnul de milenii o lume straveche si plina de mister: Pestera de la Limanu.

apoi crestinii primelor veacuri. in sfarsit. in ea si-au gasit adapost mai intai dacii urgisiti de romani. cu plajele lor insorite si intinse.lacul din apropiere. o usa. oamenii au devastat pestera. In ultimele decenii. putini dintre turistii ce se indreapta vara catre Mangalia sau Vama Veche stiu ca dincolo de . care au cautat insingurarea sau un loc de rugaciune. dar aceasta poarta catre lumi ciudate a avut si un noroc intarziat: a primit. un lacat si o calauza Celebra mai ales pentru statiunile ei de pe litoral.

fiecare cu durerile si frumusetile sale.. tatari. Aici s-au intalnit mai multe lumi.. turci. sarmati. campia Dobrogei este un pamant ce geme de istorie din toate veacurile. Dobrogea este si u . la romanii mereu insetati de cuceriri. lipoveni.liziera de asfalt a soselei. De la vremea de aur a ganditorului de la Hamangia. la sciti. la rafinata lume greceasca din coloniile de pe malul Marii Negre. la timpurile glorioase ale dacilor. fiecare cu culoarea si parfumul ei.

aici este pestera Sfantului Cassian. sa vada primul loc de pe planeta noastra unde s-a descoperit viata . Aici sunt uimitoarele grote de la Basarabi.n taram fabulos al pesterilor. pentru care americanii de la NASA au venit cu sufletul la gura. Aici se afla minunata pestera a Sfantului Andrei. pesterile din Cheile Dobrogei. Si tot in Dobrogea se afla si pestera La Movile.

si au strans in ele mai multa istorie. Iar la cativa kilometri de Movile. . pline cu stalactite si stalagmite. dar mai calde si mai favorabile vietuirii. Asa s-a intamplat si la Limanu. acelasi mediu ca pe Marte. Mai putin spectaculoase ca pesterile de munte. cea mai incalcita pestera din Romania. se afla pestera Limanu. pesterile dobrogene sunt mai putin grandioase.in mediu fara oxigen. Un loc de pierzanie Toamna dobrogeana e ca o miere veche.

e liniste. E duminica. satele adormite. aerul e mai greoi. amestecata cu miros sarat de alge si scoici. Nu mai are limpezimea si voiosia verii. Sateni din Limanu (Stana. Vasilica si Nicolae) Pamanturile si pietrele galbene isi impletesc culoarea cu cea a nucilor ruginiti si a plopilor poleiti. dar inca se mai simte putin din caldura lui august. litoralul e pustiu. cu aur.parfumata si densa. peste noapte. .

dar nu exista nici un indicator. cu garduri din piatra galbuie. Dupa pod. Inainte de a ajunge la destinatie treci peste lacul Mangalia. Satul doarme. Intru pe una din ulite.Drumul de la Mangalia spre 2 Mai lasa pe stanga statiunile aflate acum in "concediu de odihna". colorate. colo case mai marunte si turme de animale imprastiate pe pajiste. de pe pod se vede un sat alungit pe coama unui deal. Ici case noi. Un magar si cateva rate motate par sa fie singurii lui locuitori. se desprinde un drum la dreapta. cu multe case. Vreau sa ajung la pestera Limanu. Sat mare. Este Limanu. . Dincolo de apa.

In spate se vede o casa albastra. Vad oameni pe la porti. umbrita de bolti de vita de vie. Tacuti. dar nu stiu nimic despre ea". Una din ele pare mai in putere. un batic alb si ochelari cu . decorat cu flori albe si inimi verzi. Chiar nimic? Nu. poarta un halat de casa albastru.aceeasi pe care o vazusem in burtile dealurilor. ce sa stie. pestera e aproape. curiosi. Doua femei si un barbat stau sprijiniti de un gard metalic. Ma duc la prima poarta si intreb de pestera. in stil dobrogean. "Da. asteapta ceva. cele doua femei n-au fost niciodata in pestera. In sat e nunta. cu cerdac.

e mai dornica de vorba si are in glas o adiere de mister. zice. ca nu mai e nimeni in sat care sa stie ce e cu pestera. ori din curiozitate. Au intrat ori sa se ascunda. nu stii unde esti. "Pestera asta e ramificata ca vinele pomului"." In pestera de la Limanu au pierit oameni. de-aia lumea din sat nu se duce acolo. unde ai ajuns. mai in varsta. O cheama Stana. E un loc de pierzanie. Imi spune ca batranii care mai stiau cate ceva au murit. ajungi in acelasi loc. te invarti dintr-un loc in celalalt si nu-i mai gasesti gura.lentile galbene. nu au stiut sa mai iasa si . Cealalta femeie. "Pe oriunde mergi. Toata-i la fel.

Sigur este ca pestera se intinde pe sub sat si pe sub ghiol. se feresc sa intre in ea. Odata. deasupra. E ca un loc blestemat.acolo le-au putrezit oasele. unul din sateni a sapat o fantana si cand a ajuns mai adanc cu sapatul. Ei. pentru ca in unele locuri picura apa din pereti si acolo. In timp ce Stana vorbeste. trebuie sa fie ghiolul. astea-s doar basme". . au iesit din pamant lilieci. satenii. Vasilica o dezaproba discret: "Nu se stie exact.

Il cheama Nicolae si are pe cap o sapca galbena pe care scrie "I love . Cine stie cat se intinde. care pana acum a tacut.Fantana din care au iesit lilieci Asta inseamna ca fantana dadea cumva in pestera. Barbatul. Si-a intins coridoarele chiar si in beciurile unor sateni. aproba si intra si el in discutie.

El ii scotea pe cei rataciti. Mosul i-a adus acasa. Tatal lui. cunostea pestera cel mai bine. era . dar n-au mai gasit drumul inapoi. S-a dus mosu dupa ei. "mosu". Au intrat in pestera si nu s-au mai intors trei zile. iar copiii au povestit ca. au auzit.Radu". Odata s-au ratacit trei copii. la un moment dat. Si-au ars copiii si hainele de pe ei ca sa faca lumina. deasupra. sa-i scoata. Barbatul ei. batand "cloapetele": se aflau sub biserica! Altadata. cunostea toate cotloanele. Virgil. o femeie statea si plangea in fata pesterii. ratacind prin cotloanele pesterii. Dar nu mai traieste. El a fost in pestera de mai multe ori.

Asa l-a scos afara. Il striga pe nume pe Virgil si se indrepta spre locul de unde venea raspunsul. pana a terminat chibriturile si nu a mai gasit .in pestera de mai multe ceasuri si nu mai iesea. dupa pietrele din fata. A intrat cu o cutie de chibrituri. Stia pe unde trebuie sa o ia dupa forma pietrei. unde se vede o ferestruica in piatra. Omul zicea ca pestera il vrajise. a facut cativa pasi. Voia sa vada ce urmeaza mai incolo. a mai aprins unul si inca unul. si tot asa. a aprins un bat. Acesta s-a afundat in pestera pipaind cu degetele tavanul. dupa cotitura. Au trimis satenii dupa "mosu". ce-o mai fi la stanga.

pe care il desfasura pe unde trecea. marcandu-si drumul cu un ghem de sfoara. Cand intra in pestera cineva. Nicolae se aprinde tot mai tare. ca sa nu se rataceasca. dar a umblat si el prin multe cotloane. Gesticuleaza des si povesteste cu mandrie despre "mosul" lui. eram niste draci de copii. noi luam capatul sforii si-l duceam de la intrare intr-un cotlon. El nu stie pestera cum o stia taica-sau. A ramas prins in mrejele pesterii. noroc ca nevasta-sa venise cu el si a cerut ajutor.drumul de intoarcere. . altfel acolo ii ramaneau oasele." Rade. ca sa nu mai gaseasca drumul. "Cand eram mici.

asa de veche era. Imi povesteste cum a ajuns odata intr-o galerie gatuita tare si cum a trecut in alta camera. ramasa de la cineva care ajunsese acolo. se porneste muzica. Se apropie alaiul de nunta si . dar apoi devine dintr-o data serios. sub talpa piciorului suna a gol. unde nu mai intrase nimeni de multa vreme. Din loc in loc. In galeria cea neumblata a gasit o sfoara.amintindu-si de nazdravaniile din copilarie. Brusc. cine stie cand. de o scena din cartea "Calatorie spre centrul pamantului" si ma infior. fara sa vreau." Mi-aduc aminte. "Cand am pus mana pe firul de sfoara s-a facut praf.

Le multumesc celor trei. intreb eu mai departe. Le cer adresa. "Sat Limanu". "57". "Nu stiu". Vasilica da in continuare din cap. intervine cu seriozitate stapana casei. Ar vrea sa le trimit fotografiile. zice Nicolae amuzat. rapunde serioasa Vasilica. E drept.ulita se anima. Stana si Nicolae regreta ca nu imi pot spune mai multe. "Traian Vuia". imi raspunde barbatul. care pana atunci tacuse. Nu stie la ce numar sta. "Strada?" "Pai fara strada". nu vad nici un numar pe nici o poarta. "Numarul?". neincrezatoare. indepartandu- . ca nu mai traieste "mosu". In sat toti se stiu dupa nume.

Pentru ei e simplu: tii cararea pe deal. O iau in directia indicata de sateni. cu malurile invelite in vegetatie de balta. acoperita doar de ierburi sarace. Acolo e pestera. pana vezi niste pietre mai mari. Pamantul scrasneste sub talpi si nu pricep de ce. valceaua. aproape de copacii care se vad in departare. O iau spre o padurice de pini. . De o parte este lacul linistit. De cealalta. pe marginea unei valcele adanci.se de noi.

Intrarea in pestera. impreuna cu ierburile. formand. un covor ciudat si incomod. Versantul vaii e . cochiliile se amesteca cu conuri de pin cazute. decorata cu grafitti Ma uit mai bine: ierburile sunt impestritate cu mii de cochilii marunte si albe. Pe masura ce ma apropii de padurea de pini. Cioburi de scoici.

par a fi urmele lasate de o vrajitoare rea. De departe. sapate candva de ape. Ma invart. Ma uit dupa pietrele date ca reper de sateni. Ma indrept spre lac. Ma intorc inapoi in sat si mai intreb o data. unde terenul pare mai stancos. care a zgariat peretele cu unghiile. ma intorc. dar nu le vad.strabatut de doua manunchiuri de dare. de fapt. Peisajul e uniform. m-am plimbat tot . pestera nicaieri. iar eu caut in zadar intrarea in lumea de sub pamant. Cararea a disparut de mult. Mi se dau aceleasi repere. dar abia acum inteleg ca. incercand sa iasa din prapastia in care a aruncat-o Fat-Frumos.

timpul pe spinarea pesterii si ca intrarea este in panta. Mazgalelile de pe zid si de pe poarta prevesteau ce aveam sa vad in pestera. Alaturi. In diagonala. in valcea. . se vede o poarta mica. un numar de telefon mobil. cineva a scris cu alb: "A iubi este cel mai frumos lucru". tintuita intr-un zid de beton. scris tot cu rosu: "Pestera Muierii". care ies din deal ca niste oase de mamut. Mai sus. pe perete. Intre pietrele galbui. metalica. Pe poarta e pictat cu vopsea rosie un craniu si doua oase incrucisate. pentru cei care vor sa viziteze pestera.

sub indrumarea profesorului de geografie din sat. La initiativa .Calatorie sub pamant Catalin Vilau are 18 ani si de doi ani este calauza la pestera Limanu. Ghidul Catalin Vilau zis Nae Acum doi ani a lucrat ca voluntar la curatarea pesterii si la inchiderea ei.

au turnat beton. tacticos. Il intreb unde e panoul cu informatii despre pestera. e un tanar linistit si placut la infatisare. zis Nae. imi raspunde.Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice. au curatat. au pus poarta si un panou. Mai intai curata incet treptele si intrarea. apoi descuie poarta si imi ofera o lanterna. Atunci profesorul i-a incredintat cheia. "L-au furat satenii si l-au dus la fier vechi"." Stiu ca pestera are o lungime de aproape . "Daca punem panou de lemn. Catalin. au scos zeci de saci cu gunoaie din pestera. il fura pentru foc. constient de importanta misiunii sale. E atent.

Galeriile reprezentate in plan par stradute intortocheate. unde poti sta in . Baiatul imi arata o harta a pesterii care seamana la prima vedere cu planul unui oras imens. intortocheate. organizat in trei cartiere. Sunt cele trei sectiuni ale pesterii. comunicand unele cu altele sau infundandu-se brusc in cate un colt de harta. intretaiate.patru kilometri. Iti trebuie cateva zile bune ca sa parcurgi toata pestera. asa ca ii cer sa ma duca doar in locurile pe care le considera mai interesante. la care se mai adauga alti kilometri de galerii ramificate. Din intrarea spatioasa.

Mergi ba cocosat. Duti. se intra intr-o sala larga. din loc in loc. apoi nu mai stii unde esti. ba la stanga. aproape nu vad colt de piatra fara scrijelituri. Am sentimentul ca am coborat intr-o lume a umbrelor. Mariana. Imi amintesc de vorbele Stanei. Mihai. Peretii sunt plini de funingine si mazgaleli. Grasu. Rodica. Ici si colo cate un chip hidos ranjeste catre mine de pe pereti..picioare. ba la dreapta. in afara unor sageti rosii. .. care ma urmaresc la fiecare pas. ba pe vine. Nu gasesc nici un reper. latindu-se slute pe pereti: Doru. care nu stiu incotro trimit. Raquel. iar piatra galbuie e la fel peste tot.

pestera parca e din ce in ce mai aglomerata de umbrele celor ce si-au lasat numele acolo. dar in lumina palida a lanternelor. Nae aproape alearga. posibile altare dacice . fara sa stea deloc pe ganduri. Nu se aude decat zgomotul pasilor nostri.. Inainte de a se pune poarta. E intuneric de smoala. Cunoaste pestera ca pe buzunarul lui.. La patura. mai intrau animale salbatice in pestera.Nicu. de parca ar fi pe ulitele satului.

. Dar acum e pustiu. Intr-un loc se vede cate o fereastra. miroase a milioane de ani. bolovani uriasi par sa intrupeze fiinte din alta lume. ce da intr-o incapere retrasa. Intr-un perete se vede o firida. Pe jos e un covor moale. Miroase a piatra veche. In altul.O vulpe isi facuse cuibul aici intr-un an. parca sapata de mana omului. Ne strecuram alert pe strazile inguste ale orasului subpamantean. in care fumega candva un opait. Nu e mai frig decat afara. de guano. Ajungem "la lilieci". liliecii sunt singurii stapani. ei si jivinele marunte.

Daca te uiti mai atent. Iesim din galeriile stramte. cu peretii drepti. Apoi mergem "la paturi". alungite. Aici se vede clar mana omului. patrulatere. prin care am mers aproape in genunchi. iar zburatoarele ies afara prin spatii special lasate pentru ei. in fundul carora se vede ceea ce Nae numea "paturi": niste pietre fasonate. si patrundem in niste sali largi. S-a inserat deja. imi spune Nae. asemenea unor . regulati. Din sala cea mare se adancesc doua incaperi mai mici. se vad si urmele lasate de uneltele cu care s-a sapat in calcarul moale. "Sunt specii protejate".Cuiburile liliecilor sunt goale.

In pereti se zaresc mai multe firide dreptunghiulare. Imaginea e lugubra. in care sunt asezate oase.banchete. Ilie. se latesc pe pereti Valy. Nae nu stie cine le-a aranjat asa. Nu gasesti perete care sa nu contina un nume. Orasul de sub pamant e aglomerat. nu are "etaje".. Ramona.. Nu urca. Ajungem intr-o galerie plina de oase maronii.. In urma mea. Pindaru. nu coboara. ca intr-un relicvariu. Bita. Alin. Umbrele continua sa ma urmareasca de pe pereti: Radu. Pestera este aproape perfect orizontala. de animale. Apoi mergem "la oase". "Pana unde . te trec fiori. sapate de mana omului..

Nu e mult pana in Bulgaria. O lume tulbure. nedeslusita. dar ca iesirea de acolo este astupata. dupa cateva zile de mers prin pestera. imi raspunde tanarul." Ne intoarcem spre iesire. . "Dar unii zic ca ajunge in Bulgaria. Nu stiu daca e asa. In sat se zice ca unii au reusit sa ajunga in Bulgaria. dupa un drum ametitor prin maruntaiele pamantului. cu o oarece ezitare. Nu mai traiesc batranii care au trecut la bulgari. populata de nume si umbre. Ies la lumina cu sentimentul ca am facut o calatorie in lumea de dincolo.ajunge pestera?" "Pana la marginea satului".

de arheologia pesterilor. si greceasca si romana.Keiris. "Cei de la Muzeul din Constanta radeau de mine cand le spuneam ca vreau sa ma duc la Limanu. animale. ultimul refugiu Profesorul Vasile Boroneant se ocupa. cavaleri. de multi ani." A gasit ceramica. dar cea mai multa este dacica si seamana mult cu c ea de la Chitila. In anii '70 a facut cercetari si la Limanu. tot din vremea dacilor. unde sapa acum. figuri de oameni. A gasit desene rupestre. Unele figuri .

din pacate. e posibil sa fie prea tarziu ca sa se mai faca ceva. cel putin in primul din cele trei sectoare ale ei. Pestera ar trebui electrificata.le-a regasit.din perioada primilor crestini. Inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani nu . Cateva inscriptii in slavona. scrise cu caractere chirilice. Dar a gasit desenate si cruci la Limanu . aproape identice. trimit spre secolele 9-11 dupa Hristos. nu poti face arheologie cu lanterna. Oricum.simple si rasturnate . Dar. reprezentate pe piese de la Chitila. poate crestini refugiati in vremea persecutiilor. poate daci crestinati de timpuriu.

Nu e vorba de icoane in sensul crestin. chiar la intrare. Bolovanii de la intrare au fost sculptati. cand am facut eu cercetari se vedeau clar trasaturile .icoana inseamna in limba veche "chip".mai exista. Acolo erau niste chipuri din piatra. Intreaga pestera este vandalizata. "Ce icoane erau acolo?". intreb nedumerita. In traditia locala. au fost acoperite de mazgalituri moderne. "imagine". "Aaa . acoperita de sute de graffiti ale vizitatorilor inconstienti.se lumineaza profesorul dintr-o data . pestera se numeste "La Icoane" sau "Pestera de la balta".

umane. Deci erau niste capete de piatra care vegheau la intrarea in pestera. "Acelea nu sunt paturi. Altare dacice. nasul. ma intreaba razand. Figurile astea au fost facute probabil demult. De aceea satenii au numit pestera "La Icoane". nu cred ca se mai vede ceva. sunt altare. gura. Acum sunt rasturnati. ori cine stie din ce alte motive. "Ce paturi?"." ." Il intreb de "paturi". folosite mai apoi si de crestinii primelor veacuri. poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant. ochii. in vremea dacilor.

regatul marelui rege s-a impartit in mai multe tinuturi mai mici.Osuar Il intreb ce cautau dacii in pestera de la Limanu. dupa ce Burebista a fost inlaturat de la domnie. In Dobrogea . Acum mai mult de doua mii de ani. adevarata. ajunsa pana la noi datorita istoricului grec Dio Cassius. conduse de printisori. Si imi spune o poveste trista.

Dapyx a fost ucis iar fratele lui a fost luat prizonier. a pornit cu razboi impotriva vecinului sau Dapyx. Oamenii au luat cu ei si vitele si alte lucruri de pret.existau trei astfel de printisori. numita Keiris. si a adus in ajutorul sau si pe romani. Fortareata in care se refugiase printul dac a cazut prin tradare. Rholes. Populatia s-a refugiat intr-o pestera mare. din apropiere. Dar romanii au cautat toate intrarile . punandu-le la adapost sub pamant. mai ales ca Rholes le daduse si el o mana de ajutor cand au avut nevoie. Unul dintre ei. Romanii nu au ezitat sa vina. care nu traiau tocmai in buna pace.

la un moment dat. ca ar putea fi vorba de Limanu.cum le numeste istoricul grec -."intortocheate si greu de gasit" . Vasile Parvan a incercat sa dea de urma acestei pesteri. dar a cautat-o mai mult pe la Gura Dobrogei. Oase incastrate in peretii pesterii . desi s-a gandit. le-au astupat si i-au infrant pe cei din pestera prin infometare.

cand s-au adapostit in pestera. unele sapate dinspre interior spre exterior. Unele galerii au fost prelucrate de oameni si folosite pentru adapost. Acum toate sunt blocate si peste ele a crescut vegetatie. Dacii au stiut. Peretii au fost intariti cu ziduri sau coloane de piatra. ori chiar ca altare sau morminte. dar romanii au gasit toate iesirile. ca pot iesi pe alta parte. Pestera avea mai multe intrari. caci prea multe se potrivesc.Profesorul Boroneant este convins ca pestera de la Limanu este pestera Keiris. Sunt toate semnele ca pestera a folosit ca . Exista si incaperi care au fost zidite.

Pestera de la Limanu a fost pentru dacii din zona ultimul refugiu. ultima speranta. In plus. iar peste orasul subteran de la Keiris se intind astazi apele ghiolului si casele din sat. asa cum spune istoricul grec. Din pacate. ca o imensa radacina de copac adanc infipta in pamant. Keiris doarme. in lipsa celor mai elementare conditii de lucru. Vremurile au trecut. .adapost in vremea dacilor. nu se pot face cercetari mai amanuntite. pestera este. si nici o alta pestera din Dobrogea nu s-ar potrivi la fel de bine cu stravechea Keiris. intr-adevar. teribil de intortocheata.

In carnea ei. printre sutele de nume ale celor ce le-au tulburat linistea. "A iubi este cel mai frumos lucru. fara odihna. prezentul isi scrijeleste cu cruzime lipsa de respect fata de trecut. umbrele dacilor tradati inca aluneca incet. lacul si satul. Pentru cei ce au ochi sa vada." Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan . pe peretii pangariti ai pesterii de la Limanu.imbratisand din strafunduri dealul.

pe vremea cand istoria mirosea inca a . Se intampla in urma cu peste o mie de ani.• ======================== Misterul din dealul de creta: Bisericile rupestre de la Basarabi Nu stie nimeni cine a fost primul crestin care a simtit nevoia sa sape o chilie intr-un munte de creta. lui Cristos. pentru a i se inchina. in liniste.

In vara anului 1957. o cariera de creta. la Basarabi. pe drumul ce duce de la Constanta la Cernavoda.ceata. Dupa podul de peste apa. candva. Important e faptul ca s-a petrecut in Dobrogea. un drumeag prafuit se desprinde spre stanga. In apropierea lor era. ca urmare a detonarilor . si ca Romania se afla printre tarile cu cele mai pretioase vestigii crestine din Europa. * Orasul Basarabi se afla pe malul canalului Dunare-Marea Neagra. strajuit de o parte de dealuri joase.

efectuate pentru extinderea exploatarii. Au inceput imediat cercetarile arheologice si. in anii urmatori. s-a descoperit intrarea intr-o chilie rupestra. In total. unele cu rol de biserici. au fost descoperite mai multe astfel de incaperi sapate in dealul de creta. altele folosite ca locuinte sau incaperi funerare. sase bi .

cu rune. chirilice. si intre toate acestea.serici si multe alte galerii si chilii. Valoarea intregului complex era data. in primul rand. caci unii pereti erau prabusiti. multime de simboluri stranii. zeci de inscriptii scrise cu caractere grecesti. de numarul mare de inscriptii si desene de pe pereti: cruci. o data: anul 6500 de la facerea lumii. glagolitice. . figuri geometrice. ceea ce inseamna 992 dupa Hristos. S-au facut si lucrari de restaurare. oameni. animale. unele nici astazi descifrate.

Masurile au fost insuficiente. Intemperiile au lucrat si ele la degradarea complexului. doar o treime a fost acoperita printr-o . la vremea aceea. Din suprafata de aproape trei hectare.Vestea descoperii ansamblului de biserici vechi de peste un mileniu a atras. multi turisti. chiar daca arheologii s-au grabit sa protejeze proaspata descoperire. care nu au stiut sa pretuiasca aceasta comoara.

ridicata in anii '70. care nu a putut sta cu folos in calea ploilor. fiind un material foarte moale. Creta. dar poate si lipsa interesului din partea oficialitatilor comuniste pentru un monument crestin au contribuit la distrugerea treptata a bisericilor de la Basarabi. Peretii s-au exfoliat. sa degradat rapid. zeci de desene si inscriptii au disparut. cu aspect vag de catedrala si cu acoperisul in trepte. Anii de dupa Revolutie nu au adus vesti bune pentru . Lipsa fondurilor. acoperit cu carton asfaltat. Pentru restul suprafetei s-a facut un fel de sopron din lemn si stuf.constructie de beton armat.

in plina toamna dobrogeana. cand am incercat sa vizitez complexul. . Ploile au continuat sa roada peretii incarcati de istorie.aceasta minune a crestinatatii de pe teritoriul Romaniei. Aceasta era situatia la sfarsitul primaverii acestui an. a trebuit sa aman vizita pentru mai tarziu. din fericire. Iar cand am revenit. se produsese minunea din cel de-al doisprezecelea ceas. nu se poate patrunde in spatiul sacru milenar de la Basarabi fara acordul Muzeului de Arheologie din Constanta. Dar cum astazi.

ce pare sa tasneasca direct din dealurile de creta acoperite cu vegetatie rara. Remarc repede: acoperisul care asta vara lipsea acum exista. structurata pe trei nivele.Dealul sfant Nimic din aspectul exterior al complexului de la Basarabi nu-ti spune ca ar fi vorba de o "minune". prin care se scurgeau apele ploilor si prin care treceau viscolele iernii. Dincolo de un gard oarecare se zareste o constructie stranie. cu pereti si acoperisuri din fibra de sticla. Vechiul invelis de carton. a fost inlocuit. .

ca sa intelegi ca ansamblul de la Basarabi este cu adevarat o minune. trebuie sa se gaseasca bani pentru conservarea incintei rupestre. al carei pret nu se poate tocmi. .Mai trebuie inlocuiti cativa stalpi de lemn. cel mai important. Dar e de-ajuns sa vezi doar cateva dintre incaperile ce le-au folosit drept biserici primilor crestini din Dobrogea. operatiune ce necesita milioane de euro. subreziti de vreme si.

5 m. iar alaturi de porumbel. pastrata pana astazi. sapate in relief.Ghidul ne conduce in cea mai mare biserica. un porumbel urias. E suficient luminata pentru a zari. cruci malteze. sapat pe unul dintre cei trei stalpi ai pronaosului. Pe celelalte fete ale stalpului. numita de cercetatori "B4". dragoni impletiti. alte cruci malteze uriase. iar intrarea in altar se face prin trei arcade frumos ornamentate cu vopsea rosie. Dimensiunile sale sunt de 7 x 3. inscriptii in rune misterioase. Tavanul naosului se sprijina pe alte cinci coloane. Intr-un colt al . siluete umane. chiar de la intrare.

Are o imbracaminte larga. naos si altar. pe care se vede desenata o cruce. dar si alte incaperi alaturate si galerii prin care incaperile comunica unele cu altele: un adevarat labirint. Lumina slaba. alb-galbuie. iar in tavanul naosului se zareste o deschizatura prin care se comunica cu o alta biserica. aflata deasupra. in care se intra din naos. iar in jurul sau sunt multime de alte cruci si de rune. probabil in atitudine de ruga. Iar deasupra aceleia se afla inca o biserica! Fiecare bisericuta are pronaos. da . Exista si un cavou.naosului e desenata o figura umana cu bratele larg deschise.

"deoarece cimentul atrage umiditatea si grabeste deteriorarea cretei". creta alterneaza cu cimentul folosit la consolidare. intr-o alta un mormant. cruci si inscriptii runice. explica ghidul.. iar peretii au aspectul unui mozaic.. ce reuneste viata cu moartea . pe peretele din dreapta intrarii altarului o pasare. Bisericuta de deasupra este mai mica. intr-o incapere laterala se vad banci sapate in creta. de mormant. Un univers intreg. In incaperi e o tacere absoluta. Din loc in loc. Pe un perete al incaperii centrale se zareste un cap de taur.un contur cald desenelor. "Ideea a fost proasta".

dar nu sunt singulare: asemenea asezari exista si in alte locuri apropiate de noi.si somnul cu rugaciunea. in Bulgaria si in Basarabia. unde lumina se dilueaza si zgomotul se stinge. un labirint in care sufletul se curata si mintea se limpezeste. Se crede ca modelul acestor manastiri rupestre ar fi fost adus din . Primii crestini Bisericile de la Basarabi sunt unicat prin dimensiuni si complexitate.

Tanar. Dar cine si cand a sapat chiliile de la Basarabi? Cat timp au fost locuite si de catre cine? De ce apar simboluri atat de diverse? Am solicitat cateva raspunsuri de la parintele Ionut Holubeanu. o comunicare stiintifica.Cappadocia. Spiridon din . Ne primeste in biserica Sf. unde exista cu sutele. cu caldura si har. cadru didactic la Facultatea de Teologie a Universitatii Ovidius din Constanta. foarte preocupat de complexul de la Basarabi. de curand. despre ale carui reprezentari sustinuse. inteligent. vorbeste repede. foarte bine documentat.

Totusi. "Complexul de la Basarabi a fost datat in secolele 9-10 dupa Hristos.Constanta. in . care apartine evului mediu timpuriu. pe baza inscriptiilor de pe pereti. pe baza ceramicii gasite acolo. este posibil sa fi existat o prima etapa de locuire mult mai devreme. care contin si ani. si pe baza arhitecturii bisericilor. iluminata sarbatoreste pentru a celebra o cununie religioasa.

datate initial in secolele 9-10. una dintre bisericute are arhitectura specifica secolelor 4-6. Mai avem un caz asemanator la Dumbraveni.secolele 4-6. iar un indiciu in acest sens ar fi una dintre bisericute. cu absida si contraabsida (absida este peretele incovoiat al altarului). care are o arhitectura specifica lumii crestine primare. E vorba de o biserica in forma unei corabii. la fel ca . exact ca cel de la Basarabi. Acolo s-a descoperit un ansamblu monahal rupestru. unde exista doua bisericute. dar argumentul arhitecturii este puternic. Este doar o ipoteza. cioplit in stanca. Si acolo.

si cu toate acestea a fost datata mai tarziu. doar ca aici nu s-au gasit dovezi suplimentare. in care s-a gasit o moneda din secolul al 4-lea." . Apoi s-a descoperit un mormant.la Basarabi.Mai existau in zona astfel de manastiri rupestre? . Aceeasi este situatia si la Basarabi. iar cel care le datase initial a fost obligat sa admita ca a existat o prima etapa de locuire mai veche cu cateva secole si a coborat datarea acelei bisericute in secolul 4.

Basarabi nu este un caz unic. dar si in Cadrilater. De fapt. exista o intreaga arie monahala. refolosite apoi in secolele 9-10 si pana in secolul 11.atat in Dobrogea romaneasca. Si bulgarii au gasit vestigii monahale rupestre. la fel ca la Basarabi. dar unele dintre ele sunt mai timpurii.. In sudul Dobrogei . din secolele 4-6. acestea sunt etapele in care viata monahala a . unele sunt din secolele 9-10.

cand conditiile erau din nou prielnice vietii crestine.Cele mai interesante reprezentari de la Basarabi sunt cele umane. si ea dispare brusc. Multe dintre figuri . si reapare dupa crestinarea bulgarilor. Sfantul fara nume . in secolul 6 si inceputul secolului 7. cand au venit si multi misionari bizantini si au dat probabil si ei un impuls pentru revigorarea vietii monahale din zona. Pana au venit slavo-avarii. care au inabusit-o.fost infloritoare in aceasta zona.

Cine sunt aceste personaje? . unele au chiar o aura in jurul capului. cu bratele ridicate.In cea mai mare dintre bisericutele din grupul celor notate cu B este reprezentat un sfant in pozitie de rugaciune. Semn distinctiv este aura specifica sfintilor si .sunt in pozitie de rugaciune. cu mainile ridicate. uneori tinand o cruce intr-una din maini.

Este evident vorba de un sfant. care n-a fost descifrat. Pornind . In schimb. din care rezulta ca este vorba de Sfantul Teodor. Chipul sfantului e distrus. o alta reprezentare. iar in mana stanga un scut ca o litera "O" alungita. dar pe care nu il putem identifica deocamdata. deoarece de o parte si de alta a figurii se afla o inscriptie in limba greaca. o tunica.vesmintele bisericesti. probabil de blana. Reprezentarea este insotita de un text in caractere runice. in mana dreapta o sulita. a fost identificata. dar atributele principale sunt clare: un vesmant lung. din aceeasi bisericuta. nu se mai vede.

fie . in cea stanga un scut. cu exact aceleasi elemente: sfantul e reprezentat pedestru. Acest lucru ma face sa cred despre crestinii de la Basarabi ca au avut niste modele. o evanghelie din secolul al 12-lea. o reprezentare a sfantului Teodor. am cautat sa gasesc reprezentari apropiate in iconografia traditionala bizantina din aceeasi epoca si am gasit intr-un manuscris. ca si cel de la Basarabi. Reprezentarea de la Basarabi seamana izbitor de mult cu cea din manuscris. are in mana dreapta o sulita.de la aceasta imagine. iar ca vesmant o tunica lunga cu dungulite.

Pe langa Sfantul Teodor. Intr-o alta bisericuta mai exista o reprezentare interesanta. fie reprezentarile de sfinti de pe manuscrisele din epoca.Nu sunt foarte numeroase. dar este atat de schematic reprezentata. incat interpretarea ei a ridicat probleme. . foarte frumoasa. a nasterii Mantuitorului. in aceeasi bisericuta mai sunt doi sfinti. .icoanele vremii.Sunt numeroase aceste reprezentari de sfinti in bisericile de la Basarabi? .

Este figurat un drum curbat. mai sus este o iesle in care se afla un copil in fasa si deasupra o stea. am gasit o icoana de la Muntele Sinai. de la sfarsitul . interpretata ca fiind Betleemul. din care coboara trei raze catre pruncul din iesle. Cautand modele posibile. eu consider ca este o reproducere dupa o icoana a vremii. Si in acest caz. o cladire cu o cruce deasupra.

Are o aura clara si frumoasa. Mai exista intr-una din bisericute un sfant. asa ca in icoanele din vremea noastra.secolului 12 si inceputul secolului 13. asa cum sau priceput. care contine exact aceleasi elemente de baza ca in reprezentarea de la Basarabi. dar literatura de specialitate l-a descris drept "barbat cu nimb". adica ieslea. Si asta m-a facut sa cred ca au avut modele pe care au incercat sa le reproduca schematic. nici magii care se inchina. De ce cred ca este un . Nu apare Maica Domnului. pruncul culcat si steaua cu razele. despre care eu personal cred ca este un arhanghel.

In Bulgaria. . ridicati. exista un complex monahal unde s-au descoperit multe reprezentari de tip graffiti asemanatoare cu cele de la Basarabi. la fel ca in reprezentarile de arhangheli. Acolo apare figura Sfantului Vasile.arhanghel? Deoarece are umerii foarte proeminenti. la fel de rudimentar incizata. dincolo de limita de sud a Cadrilaterului. . la Ravna.Exista astfel de icoane rudimentare si in alte parti? .

. extrem de rudimentara. pe care mai tarziu cineva a scrijelit figura Sfantului Gheorghe. Oamenii simteau nevoia sa aiba astfel de icoane langa ei.Aceste reprezentari exprima saracia crestinilor din acele vremuri. la Capidava s-a gasit un ciob de ceramica dintrun vas romano-bizantin spart. Pelerini la altarele albe . dar a obtinut astfel un fel de iconita. sa se simta mai protejati.De ce sunt atat de schematice aceste icoane? . De pilda.

scrijelit peste tot in sus si-n jos. vechi de mai mult de o mie de ani. unele mai adanci. sau doar simple linii subtiri. mai mari. cu figuri si semne care se intretaie si se suprapun. barci. mai mici. cizme. peste altele mai putin adanci. pasari. alfabete cunoscute si necunoscute? Un mozaic ametitor ce se intinde pe cei mai multi pereti ai labirintului. in relief. naive sau pline de arta.Ce poate fi mai straniu decat un perete de biserica. serpi. unele mai noi. in toate directiile. altele mai vechi. al carui sens ii scapa celui ce ar incerca sa afle . oameni. cai. cruci. in diagonala si pe orizontala.

De fapt. cizma pare simbolul cel mai misterios... care sunt foarte putine. Dintre toate. Cercetatorii bulgari care au studiat complexul monahal de la Ravna au lansat ideea ca unele dintre reprezentari au fost facute de pelerinii care au trecut pe acolo. . pe langa icoanele cu sfinti.care este rostul acestei babilonii. Aceeasi ar putea fi situatia si la Basarabi. specialistii au reusit sa inteleaga ce s-a petrecut in acele grote. Si totusi. exista un numar foarte mare de simboluri.

.E greu sa interpretezi un simbol din acea epoca. Exista mai multe ipoteze. ce anume simbolizeaza incaltamintea desenata pe peretii bisericilor de la Basarabi? . Dar cea mai plauzibila .De ce apar atat de multe cizme. iar cercetatorii nu au ajuns la un acord.

Ce alte simboluri sunt frecvente? . Acolo. chiar in altarul uneia . ca acesta este loc sfant". Apar cizme.la Ravna apare sandaua -. Si atunci incaltarea a ramas un simbol al locului sfant. opinci . sandale. pentru a marca faptul ca a trecut pe acolo. dupa modelul Sinaiului. . fiecare pelerin desena semnul sau distinctiv.dintre ele spune ca acesta este un mod de a marca locul sfant pe care pelerinii l-au vizitat.Apare arcul cu sageata. Dumnezeu i-a spus lui Moise: "Descalta-te.

interpretarea lor ridica mari probleme si nu am ajuns inca in faza in care sa ne putem pronunta sigur asupra semnificatiei acestora.s-a spus chiar despre o corabie ca seamana cu o corabie de vikingi. dragoni. corabii . In simbolistica crestina acesta semnifica alungarea lui Adam din Rai. iar acest lucru este legat de prezenta unei populatii nomade in zona. iepuri.dintre bisericutele de la Basarabi. Apoi sunt reprezentati porumbei. probabil pecenegii. sunt multi cai. Putem . Simbolurile sunt foarte numeroase. Exista chiar un chip cu trasaturi mongoloide. Mai apar caii.

. S-au descoperit si schelete ale unor nordici. Ce putem spune este ca. la vremea respectiva.insa presupune ca apartineau pelerinilor de diverse neamuri care ajungeau in zona. Cele mai multe apartin epocii evului mediu timpuriu.Este greu de stiut. deci secolelor 10-11. Unii spun ca au fost si populatii nordice.De ce neam erau cei ce au locuit si cei ce au trecut pe la Basarabi? . probabil erau . complexul de la Basarabi oglindea mozaicul etnic al regiunii.

De ce spun asta? Pentru ca unele dintre locuintele de la Basarabi au fost refolosite mai tarziu drept cavouri. dar mai probabil este ca au venit aici dupa abandonarea complexului.vikingi. adica de la vikingi la bizantini. caci pe aici. E posibil ca unii vikingi sa fi murit in zona sau chiar sa fi ramas sa vietuiasca la Basarabi. trecea drumul cunoscut "de la varegi la greci". pe malul vestic al Marii Negre. De pilda. exista doua incaperi folosite probabil .

pentru ca au vatra. semn ca aceste galerii au capatat destinatie funerara numai dupa ce complexul monahal nu a mai fost locuit. Altii spun ca au fost si slavo-bulgari. iar intrarea a fost zidita cu calupuri de creta. La fel s-a intamplat si cu unele galerii. Insa mai tarziu. scaunele sapate in creta. acolo au fost asezate trupurile unor oameni. iar incaperea avea o usa de lemn prinsa in peretele de creta cu carlige de fier. Altii spun ca au fost si populatii nomade. caci au fost identificate .drept chilii de unii monahi. pecenegi. chiar si de femei. in care au fost gasite oseminte umane.

Iar altii spun ca au fost si autohtoni. Altii spun ca au fost si bizantini. "Doamne ajuta pe robul tau" . . Deci. pentru ca inscriptiile acestea in limba greaca au greseli de ortografie si e clar ca au fost scrise de cineva care nu stapanea foarte bine alfabetul grecesc.Peretii bisericilor rupestre de la Basarabi au.inscriptii in limba slavona. cea mai sigura ipoteza este ca Basarabi fost un loc de pelerinaj pentru crestinii din regiune. deci stramosii nostri. caci avem si inscriptii in greaca. protoromani.

cu caractere chirilice: "Eu. pun lumanari pentru pacatele mele. Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. merg pe drum (in sensul de "calatoresc").pe langa desene. omule. este vorba . in aceasta biserica. Luna mai. si extrem de multe inscriptii. Le-a descifrat cineva? . prima data." Deci." Si o alta. in biserica. preotul. Dimian. scrisa in limba slavona. in luna august in 31. tot in slavona: "In numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant s-a inchinat nedestoinicul rob Simion.Iata una dintre inscriptiile de la Basarabi. Amin. Aian (sau Dimian).

se inchinau si isi marcau trecerea pe acolo. grec exista si multe inscriptii inca nedescifrate. de data aceasta in limba greaca.de oameni care veneau.Pe langa alfabetele cunoscute . .chirilic. spune: "Doamne ajuta pe robul tau Iosif preotul". O alta inscriptie. In ce limba si cu ce alfabet sunt scrise? .

originala. dar e vorba de alfabete diferite. nu a mai fost folosit. este vorba de alfabetul numit "runic" ce a fost folosit de scandinavi si de protobulgari. La Basarabi apare un alfabet considerat de unii original. folosita in aceasta zona intr-o anumita etapa istorica. Cateva .. dar cu precizarea de rune protobulgare sau rune nordice. doar ca sunt incadrate ca aspect in categoria "rune".Da. sunt numite alfabete runice. Deci. Poate fi o scriere locala. dupa care alfabetul a fost uitat. care amesteca rune nordice cu rune protobulgare.

* Discutia cu parintele Holubeanu este din ce in ce mai animata.tot un fel de inscriptii. se vor inchina la icoane si vor lua parte la Sfanta Liturghie. Vor veni credinciosii.caractere runice apar si la Dumbraveni. vor lasa acatiste . se apropie alaiul multicolor de nuntasi. ci pe hartie -. dar acolo peretii sunt de stanca si cu greu puteau fi scrijeliti. Pentru aceste inscriptii runice inca nu s-au dat solutii sigure de descifrare. Iar ca semn al . dar nu pe pereti. Maine e duminica. Dar la intrarea in biserica se face zarva. poate pelerini moderni.

Fotografii de Marian Coman . vor lasa. o iconita cu un sfant grabnic-ajutator. ce urca incet cararea. in loc de o inscriptie pe un perete. strangand la piept un ciob.trecerii lor pe acolo. Daca privesti cu ochiul limpede. pe drumeagul de la poalele dealului de creta se intrevad in praf urme de sandale si de opinci. La Basarabi. aceasta zi parca nici nu a trecut. puterea unei rugaciuni. pasii pelerinilor de mai ieri. O mie de ani inseamna o zi in fata lui Dumnezeu.

ca sa ajunga la Cetatile din Muntii Orastiei. Ingenuncheata.• Aurora Petan • • ========================== Femeia din gradina dacilor De 12 ani. de dimineata si pana seara. Lucretia Rambetea face 18 km pe zi. ea .

rascaind cu atentie piatra altarului dacic. Numele si .. practicand ritualuri pagane la altarele dacice din Muntii Orastiei. Cat pe ce sa ma iau de ea.. cu ochii negri si un obraz ars de soare. Statea chircita pe Soarele de Andezit. Nici dintre cei care isi sapa numele in piatra. Mai fac doi pasi si ii vad chipul: o femeie la vreo 50 de ani. revoltata de gesturile sale ciudate si agresive.curata buruienile de pe pietrele albe si de pe istoria dacilor. Zambeste. Nu pare a fi dintre indivizii care de la o vreme aprind lumanari.

dar cu raspunderi mari: o cheama Lucretia Rambetea si e ste ingrijitoarea Cetatii. o femeie modesta. care straluceste de curatenie. Sfarsitul verii a umplut cu flori incinta sacra. Lucretia trudeste . Zana cea buna a sanctuarului dacic.anul nefericitei lor vizite in cetatea dacica de la Sarmisegetuza. Femeia din fata mea e de-a locului.

Noaptea.de dimineata. sa biruie toate ierburile care au crescut intre pietrele altarului dacic. Si de-acuma incep sa cada si frunzele. baga radacini peste tot. Fie cat de frumoase. n-au ce sa cauten sanctuarele dacice. nu trebuie lasate sa creasca pe monumente asa de valoroase. Ierburile astea salbatice strica piatra. padurile de fagi au inceput sa-si schimbe culoarea si sa-si scuture frunzele. e atata frunza de fag. Lucretia aduna jirul si frunzele din incinta sacra cu patura si le duce in padure. ca ingroapa cetatea sub ea. vantul scutura iar fagii. . iar femeia o ia de la capat a doua zi. Uneori.

Strange si gunoaiele turistilor. care nu "nimeresc" cosurile special amplasate acolo. si se intoarce acasa seara. iar dupa doua-trei zile o ia de la capat. de luni pana vineri. ca sa curete cetatea. strabate pe jos 18 kilometri de acasa pana la Sarmisegetuza si inapoi. De fapt. iar duminica fuge repede sa vada daca e curat. Lucretia se scoala la ora patru dimineata. face curat. De 12 ani. in fiecare zi. noaptea viseaza cetatea ingropata-n gunoaie.Atunci vine cu grebla. iar daca sambata nu se duce. . Lucretia curata chiar istoria dacilor.

de ilustrate si de pliante despre Cetatile Dacice. dintr-o sacosa de plastic. Le poarta cu ea pentru turisti. un teanc de carti. isi sterge fruntea de sudoare si scoate repede.Daci. zi de zi. prin . Femeia se opreste din plivit. icoane si lumanari Ma asez langa ea pe marginea Soarelui de Andezit.

sus in cetate. Apoi s-a angajat ea. Dupa 31 de ani de . la soare. cu salariu minim pe economie. caci barbatul i s-a pensionat. ca nu exista o intrare amenajata si cetatea nu e ingradita. apoi pe Valea Alba.padure. Barbatul ei a lucrat si el 18 ani in cetate: cosea iarba din incinta sacra. Gradistea de Munte. Cumpar sase ilustrate. nici un punct de vanzare. Bilete la intrare nu poate vinde. Lucretia e angajata a Muzeului din Deva. curata buruienile. se ocupa de lucrurile mai grele. Le intinde pe iarba. din satul ei. Nu exista nici un chiosc. dar la pliante si carti are "norma" si se straduieste sa le vanda.

Vorbeste cu voiosie. N-ar lasa. "doamne feri". Inainte sa vina ei ca ingrijitori. Ne indreptam spre masa de lemn de langa templul mare. de calcar. cetatea era napadita de buruieni. Pentru odihna turistilor. mai culege cate o pietricica din iarba si o arunca din drum. se apleaca. are o pensie de 220 lei. sanctuarele singure. A facut-o barbatul ei.munca. I-e drag de ce face. In drum spre masa de sub brad. Rachitile erau uite-asa de mari (imi arata pana la brau). Se . acum 18 ani. cand a venit prima data la lucru in cetate. doua saptamani a taiat barbatul ei la rachiti si tufe de soc.

Mai ales cand ii vede pe vizitatori incremeniti de uimire. simte ca are si ea un pic de merit in bucuria lor. Cine stie ce necazuri or fi avand. ori poate vreo boala de minte. se-apuca rabdatoare sa .simte de parca i le-ar fi dat in grija chiar Dumnezeu. ca lumea ii plina de suferinte si incercari. Mai vin si din aia de se inchina la pietre si aprind lumanari. si numai dupa ce pleaca. da ea se face ca nu ii vede. Cand vin. Lucretia se trage mai catre padure.

racaie ceara scursa si strange lumanarile. Unii lasa si iconite printre pietre, cu Maica Domnului sau cu Iisus Hristos, dar pe alea le lasa acolo, sa fie sanctuarele in paza Celui de Sus. Cand ploua, Lucretia are grija sa dreneze apele ca sa nu balteasca. Iar cand vantul smulge crengi si le azvarle pe sanctuare, Lucretia le strange repede, sa nu putrezeasca peste pietre. Are grija si de izvorul dacilor, care curge chiar in cetate. Iarna, daca e zapada mare, urca in munte cu calul, desi turistii sunt mai rari. Dar vara vine lume, parca din ce in ce mai multa de la un timp. "Doar suntem nime',

fara istorie", spune cumva rusinata. Numai ieri a numarat 24 de masini. Cand au fost serbari in vale, la Costesti, au urcat la cetate vreo 200 de persoane. S-a bucurat ca de o victorie personala, dar cat a muncit dupa aceea ca sa curete dupa turisti... Din pacate, Lucretia se ocupa doar de incinta sacra. Restul cetatii este neingrijit. Cine sa se ocupe daca nu sunt bani? Arheologii sapa foarte putin, anul asta au stat doar doua saptamani, din care patru zile a plouat. Si anul trecut au stat tot numai doua saptamani. Pe vremuri, sapau si cate doua luni. Acum nu mai sunt fonduri.

Fetele Albe Abia acum arunc o privire atenta asupra luminisului ce adaposteste sanctuarele. Iarba e moale, de un verde linistitor. Intre pietrele dacilor sunt covoare gingase din mii de flori albe, galbene si liliachii. Nici o frunza uscata, nici o buruiana nu strica armonia desavarsita a privelistii: o poiana a zeilor, imbracata in zumzet continuu, de greieri si albine.

Plecam impreuna spre Fetele Albe, o asezare dacica foarte putin cunoscuta, care este in drumul spre casa al Lucretiei. Acelasi gest, al neincetatei griji pentru ca cetatea ei sa fie curata, il face si cand iesim dintre ziduri: o hartiuta cat de mica este cel mai mare dusman, o creanga ce blocheaza drumul turistilor este imediat inlaturata. Ochii ei vioi urmaresc fara

incetare perfectiunea... Gunoaiele nu pateaza doar piatra, ci si obrazul istoriei. Urcam dinspre Valea Alba spre Fetele Albe prin padure, pe o carare abrupta. Si cararea a facuto tot ea cu barbatul ei, de atatia ani de cand tot au venit la lucru in cetate. Acum este marcata pentru turisti. Fagetul crud, foarte tanar, se sfarseste brusc, in fata unei paduri de brad, aproape in intregime uscata. Inaintam printr-un peisaj halucinant, de brazi roscati-vinetii, printre crengile carora se filtreaza o lumina cu nuante de culoarea vinului vechi. Pe jos e pat de cetina de aceeasi culoare. "Sunt prea desi",

imi explica Lucretia. "S-au uscat ca n-au destula lumina. Mor fara soare. Numai la varf mai sunt verzi." Pasul ei ager si puternic ma lasa in urma. A facut de mii de ori acest drum. Nu se teme de ursi, nu a intalnit nici unul in viata ei. Doar o capra neagra i-a taiat intr-o zi poteca. Trecem de paraul Alboanei si ne apropiem de asezarea dacica de la Fetele Albe. "Alboana" vine de la Albu Ioana, o femeie care statea la o casa din munte si le aducea apa celor ce lucrau la cetate. De-asta i-au zis asa. Dar "Fetele Albe"? Nu stie. Asa a apucat, asa le zice de cand se stie.

La Fetele Albe a existat in vremea dacilor o intinsa asezare civila, randuita pe vreo 30 de terase facute de mana omului. Calcarul alb al cladirilor trebuie sa se fi vazut impresionant din vale. Asezarea a fost distrusa de romani, dar ruinele albe probabil au uimit multe secole pe cei ce treceau pe acolo. Asa s-o fi nascut numele acelui loc, poate chiar si numele paraului sa vina tot de aici. O intreb pe Lucretia cand s-au facut sapaturi la Fetele Albe. In 1951. Si inca putin in 1953. Arheologii au cercetat foarte putin. Si de atunci? De atunci totul e in paragina. Ajungem. Privelistea este obositoare.

Natura salbatica a facut parca tot posibilul sa ascunda vederii putinul care putea fi vazut. Rugi de mure, urzici, buruieni inalte, lastaris incalcit, fagi cu radacini strambe, covoare de muschi, toate au acoperit vestigiile dacice. Se ghicesc pietrele, sute, mii de pietre, aruncate de-a valma in toate partile, de parca un zeu suparat s-a aplecat din inalturile lui si le-a amestecat pe toate intre ele, ca nimeni sa nu mai stie vreodata care a fost rostul fiecareia: piatra de zid, piatra de cladire ori de templu, piatra dintr-o scara sau dintr-o fantana dacica. Se mai vad urmele unui sanctuar circular

napadit de brusturi. Au trecut mai mult de 50 de ani de cand salbaticia a pus stapanire pe acest loc. Fara truda Lucretiei, asa ar arata si cetatile... De altfel, locul e aproape de casa femeii, la doar zece minute, si Lucretiei i-ar placea sa se ocupe de Fetele Albe, "daca s-ar scoate un post". Dar muzeul nu are bani. Inca doi-trei ani, si nu o sa se mai vada mai nimic din asezarea aceasta a dacilor. Si, cine stie daca o sa se mai incumete vreodata cineva sa se ia la tranta cu furia ierbii.

Abia acum inteleg cat de mare e rodul muncii acestei femei, care zi de zi strabate padurile ca sa vina la Sarmisegetuza, sa pliveasca frunzulitele dintre pietrele altarelor dacice. Abia acum imi dau seama ce ar fi fost sanctuarele dacice fara aceasta femeie, care viseaza noaptea ca cetatea ei e ingropata-n gunoaie si fuge a doua zi, 18 kilometri distanta, ca sa o curete, pentru un salariu minim pe economie... Iar viata Lucretiei nu e deloc usoara. Sora ei a murit de tanara, iar ea i-a crescut pe toti cei patru copii orfani, plus inca un copil al ei. Are

toate necazurile omului sarman de la tara si poate inca altele in plus. Dar are o responsabilitate de care e mandra, si pentru nimic in lume nu va ingadui ca cetatea ei sa fie altfel decat o gradina ingrijita, chiar daca turistii nu vor sti niciodata al cui este meritul. La plecare, vrea sa-mi dea o sacosa de mere bune, de munte, si ma invita la ea acasa. Dar e tarziu si trebuie sa cobor in vale. Lucretia dispare ca o naluca printre copaci. Nici frunzele de sub talpile ei nu fosnesc, nici pamantul batatorit al cararii nu-i boncane sub toiag. Doar crengile aplecate ale copacilor se

dau usor la o parte din calea ei, ca intr-o plecaciune in fata unui stapan iubit. (Fotografiile autoarei)

Aurora Petan ======================

Muntii misterelor - Bucegii

Marele Sfinx din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean Cuprinsi intre Valea Prahovei, Valea Ialomitei, Depresiunea Brasovului si Subcarpatii Curburii, Bucegii nu sunt doar inima de piatra a Romaniei, ci si un minunat sanctuar: un munte sfant, de pe creasta caruia se vede toata tara, pana la Dunare, poate cea mai curata apa din

lume, si un zeu de piatra cu chip de dac, ce vegheaza neincetat asupra Romaniei. Taina Marelui Sfinx Chipul de om sapat in stanca priveste cu ochii larg deschisi peste tara dacilor. Are infatisare mandra, cu caciula moale pe crestet, cu varful indreptat inainte. Fata ii este potrivita, proportionata, buzele ferme si barbia hotarata. Marele Sfinx din Bucegi este simbolul Romaniei, asa cum turnul Eiffel este pecetea Frantei ori piramidele de la Gizeh emblema

Egiptului. Il asezam cu mandrie pe carti postale ilustrate si in ghidurile turistice pentru straini, dar am uitat de mult care e rostul lui, ce cauta acolo, in Bucegi, si de ce ne vegheaza tainic de atatea milenii. Sfinxul nostru are exa

ct aceeasi inaltime cu cea a sfinxului egiptean de la Gizeh. Oare e o coincidenta? Privirea sa

anume ca sa vada Sfinxul nostru. iar conturul cel mai clar il dobandeste la 21 noiembrie.este indreptata spre locul in care echinoxurile se deseneaza pe cer. care a venit in Bucegi in 1968. au curajul sa gandeasca mai departe. Daca sfinxul din Egipt stim ca a fost facut de mana omului. Doar strainii. cand apune soarele. despre al nostru specialistii romani se tem sa spuna asa ceva. Si a constatat ca Sfinxul . pe care il stia de pe o carte postala. Asa a fost cercetatorul peruan Daniel Ruzo. mereu strainii. cand vin pe aici si se minuneaza de frumusetea si vraja plaiurilor noastre.

. Iata deci originea sfinxului egiptean. Controversatul istoric Nicolae Densusianu spunea ca egiptenii au plecat din Carpati. inseamna ca natura si-a depasit .. in opinia sa! Si chiar daca am admite ca Sfinxul nostru.stranii fapturi de piatra ce stau la taifas in apropierea Sfinxului . ducand cu ei zestrea spirituala pelasga. trecand prin Grecia.sunt doar opera naturii si nu creatia unor indepartati stramosi. impreuna cu Babele . Asia Mica si Liban.seamana cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat intr-o stanca de pe podisul Marcahuasi din Peru. pana pe malurile Nilului.

limitele si s-a intrecut pe sine. Nu stim daca asa au fost dintotdeauna. niste altare ciclopice? Caci singura actiunea naturii pare sa nu le explice suficient forma. oare. Sunt. dandu-le infatisarea de azi.o creatie a omului sau a naturii? Cum priveau dacii Sfinxul. ori o mana de om a intervenit asupra lor. acest Om de Piatra . Babele . Babele.

apoi un Sfinx al Bratocei. undeva. nu ca pe o simpla stanca erodata de ploi si vant. Dar Sfinxul din Bucegi nu este singurul de la noi din tara. mai mult ca in orice loc.. pe un mal al raului Cerna. era intrebata vointa zeilor ori se faceau initieri si sacrificii. E un . "de la Toplet". un altul in zona Carpatilor de Curbura.. nemurirea era la ea acasa. Poate ca aici. cum facem noi astazi.din varful muntilor? Cu siguranta. Mai exista si un Sfinx banatean. Si mai spun unii ca numele de "Sfinx" nu este potrivit. Probabil ca la poalele lui se practicau ritualuri. in Muntii Ciucas. pe valea raului Teleajen.

nume ce nu are a face cu lumea noastra dacica. straveche. din mitologia greaca si egipteana. vesnic veghetor asupra noastra? Muntele cu nume de om "Un munte care se numeste Omul! Este oare muntele atat de mic sau fost-au omul atat de mare.nume carturaresc. menit sa-i atraga pe turisti. Oare cum numeau stramosii nostri acest chip impietrit. de s-a numit muntele dupa dansul? Ce a .

legenda despre Muntele Omu. care s-a batut in batalie? Fost-a el un pustnic. . regina indragostita de Bucegi. Unii spun ca o data pe an. Un nume ciudat. una din stancile din apropierea varfului isi lasa umbra pe platou. Profilul stancii deseneaza o imagine umana. un nume abstract si tulburator. de care se cutremurau imparatiile?" Asa isi incepea Carmen Sylva. la asfintit de noiembrie. pentru cel mai inalt varf din Bucegi. care traia in locuri salbatice? Fost-a el un hot mare al carui nume nimeni nu indraznea sa-l pronunte? Fost-a el un imparat.fost oare omul acela? Fost-a el un erou mare.

Unii numesc stanca cea mai inalta de pe Varful Omu "Tronul lui Zamolxe". in vremea dacilor. zeul timpului. sunt altare ciclopice. zic ca nici macar nu e vorba in numele Omu de cuvantul pe care noi l-am luat din latina. un altar inchinat unui mare zeu. mai indrazneti. Sau ca sunt coloanele cerului. poate lui Saturn. Iar altii. Ori ca pietrele enigmatice semanate parca de uriasi. tocmai in varful varfului. Altii spun ca e mai mult de atat. cunoscut la noi sub numele de Zamolxe.care i-a dat numele "Omul". Ca pe Varful Omu a existat. asemenea celor din apusul Europei. sunt megaliti. pentru a .

ci erau consacrate zeilor umblatori prin nori. un Monte Omu exista si in insula Sardinia. iar cei Ligurici un Monte Omo a carui creasta depaseste altitudinea de 2600 m.desemna fiinta umana. care il desemna pe zeul primordial. erau lacasurile marilor preoti. Alpii Dolomitici au si ei un varf Omo. Acel Om care a dat numele celui mai inalt virf din Bucegi nu putea fi decat un zeu. . caci stim ca varfurile cele mai inalte nu erau ale oamenilor. erau sacre. Si nu putem jura ca este vorba de cuvantul latinesc pentru om. ci de un cuvant mult mai vechi. de cand lumea. E adevarat.

lasand la rasarit Sfinxul si Babele. de la poalele Varfului Omu. in el se intalnesc si se innoada toate crestele. un munte tainic. izvoraste Ialomita. care curge prin Valea Obarsiei. un munte ascuns. Si cu toate acestea. intrun fel. chiar fiind cel mai inalt varf din Bucegi. el nu poate fi vazut tot timpul de pe traseu. iar la apus Muntele Batrana si Muntele Doamnele. . Din acest centru. ci doar din anumite puncte: este. El este chiar centrul intregului arc de culmi care alcatuiesc Bucegii.Despre Varful Omu (2507 m) se spune ca este centrul unei stele alcatuite din mai multi munti convergenti.

care au urcat pe varful Omu de .Babele. ce vantoase. ce zane prefacute in pietre salasluiau aici in vremuri de mult apuse? Se spune ca Bucegii sunt munti vrajiti care emana o energie puternica Cei incercati. Batrana si Doamnele: ce duhuri.

se vad Bucurestiul. S-a afirmat. daca te uiti in toate directiile. Carpatii Orientali. Esti pe acoperisul tarii dacilor. Buzaul. pe baza masuratorilor radiestezice. toata Transilvania. ca exista o poarta de intrare intr-o retea subterana aflata sub . Se vede pana si Dunarea. din inima Bucegilor. spun ca de aici. cu o energie foarte puternica. Unii sustin ca Omu e un munte vrajit. Tara Barsei.nenumarate ori si au scrutat zarile in diminetile limpezi. in maruntaiele caruia sunt stranse comori. Numai cerul e deasupra ta. poti sa vezi aproape toata tara.

care este una dintre cele mai mari din lume. in "Dacia Hiperboreana. Nume vrajite La fel de magice ca si locurile sunt numele ." ca "muntele Om este traversat de o grota imensa. fiind explorata doar pe vreo 20 de kilometri". Aceasta poarta ar fi undeva pe Valea Obarsiei Ialomitei. intr-un loc dominat de o stanca numita "Biserica Trasnita".Omu. Vasile Lovinescu sustine si el. in sensul ca nu i s-a dat de capat.

deci probabil tot din vremea dacilor sau chiar mai . venite mai tarziu. cuvintele au taria si mireasma unor vremuri in care oamenii vorbeau cu zeii si erau una cu natura. strunga toate sunt cuvinte stravechi. braul sau brana. pe care am uitat-o. Putine influente straine. unele socotite dacice. De la nume de forme de relief marunte. plaiul. Cele mai multe sunt franturi dintr-o limba straveche.Piscul. desi ea inca salasluieste in vorbirea noastra de zi cu zi.acestora. altele cu origine necunoscuta. muchia. curmatura. au putut patrunde aici. la numele proprii ale fiecarui coltisor din Bucegi.

Bolboci. Vanturisul si Vantoasele. cel negru si iute de picior. ce astazi nu mai exista in vorbirea noastra cea chinuita de neologisme ale noului . cum ne marturiseste Valea Cerbului. Zimbrii. Clai. dar de buna seama tapul salbatic. Gavane. Clabucete. animale cu nume dacic. Spintecaturi. Galme. salasluiau odinioara pe Creasta cu Zimbri sau in Valcelul cu Zimbri. Zanoage. La fel si tapul. Candva. atatea cuvinte milenare incarcate de poveste. Bucegii erau cutreierati si de cerbi. care a dat numele Coltii Tapului.demult. denumit tot cu un cuvant dacic. Valea si Poiana Tapului. Zgarbura.

pensii private. ca sa nu mai vorbim de Bugeacul istoric din Basarabia. piata de capital. precum inflatie. doar cu buruieni si ierbarie. O alta lume... . Ialomita si Teleorman. lipsit de paduri. motiuni de cenzura. sau chiar pamantul pustiu.. Localitati cu numele Bugeac sau Buceag exista in judetele Constanta. un alt taram. ori covorul de muschi verde si moale. dar acelasi suflet legat de pamantul romanesc.. Chiar numele Bucegilor se lasa greu de descifrat: ce este un buceag? Lingvistii spun ca huceagul sau buceagul este un paduris des si jos. incalzire globala.mileniu.

Lingvistul Sextil Puscariu sustine chiar ca Bucsoiul. tot asa cum si Buceci. au dat numele Bucegilor. ne-o arata si . in zadar o cautam in limbile vecine: este la fel de vechi precum numele Carpatilor. isi are numele derivat de la Buc. unul din bratele stelei de munti ce se intalnesc in varful Omu. Poate ca tufele joase de jepi.teritoriu apartinand regatului dacic al lui Burebista. Bugeci. stim. Cat despre originea numelui. Bucur. Iar Bucur. se deriva de la Buc cu acelasi sufix ca in Maneciu sau Moeciu. numite si buceag. este un nume autentic dacic. Ca locurile acestea erau vrajite.

doua astfel de tezaure chiar au fost descoperite in vremea regelui Carol. de fapt. Sfinxul nu reprezinta doar un singur chip. Ce stiau batranii locului de i-au spus acelei vai "a comorilor"? Daniel Ruzo spunea ca. precum si de capul unui caine. Iar aceasta pestera. . mai adauga cercetatorul. ascunse la ananghie de preoti si regi.alte nume. din rase diferite. care are rolul de pazitor al unei comori ascunse intr-o Pestera a Tezaurului. Iar povestile locului spun ca nu departe. in Sinaia. ci e inconjurat de alte chipuri umane. Valea Comorilor ne povesteste de uriasele tezaure dacice.

care strange laolalta cunoasterea si intelepciunea unui trecut ce poate a fost. alcatuit din cupe scumpe de aur si argint. sau unul divin.trebuie sa fie undeva in apropierea Sfinxului.. in privinta spiritualitatii. Dar poiana Sfarsitul Lumii? Poate e vorba de o lume ce incepe in ochiul Sfinxului si se sfarseste in norii de sub talpile zeilor daci. incrustate cu nestemate. Ce fel de tezaur ar putea fi ascuns in maruntaiele muntelui? Unul omenesc. cu mult deasupra prezentului? Si atatea alte nume de poveste. acest magnific monument al Omului. Dar Podul cu ..

uitat. un dor vesnic. asa cum e Valea cu Brazi ori Dealul cu Melci. un altar ciclopic. . stand pe un varf. Un dor mai tare decat moartea. ci e Varful cu Dor. unde pietre ciudate formeaza. incremenit in piatra.Florile sau Piatra Arsa? Dar Varful cu Dor? Ce dor atat de fierbinte a dat numele unei vai. unui izvor si unui varf printr-o numire atat de stravechi inmiresmata? Caci nu este Varful Dorului. poate dorul de vremurile cand zeii umblau cu talpile goale pe pajistile Bucegilor. Poate sufletul strabunilor care geme. zice Nicolae Densusianu. Iata dorul.

Un urias sanctuar stravechi .Au venit apoi valurile tarzii de neamuri straine. tatarii (Cheile Tatarului) si chiar tiganii. rostite pe aceste meleaguri cu mult inainte ca romanii sa ajunga cu armatele lor la Dunare. vorbe atat de insemnate. Pana si "stanca" si "stana". care si-au lasat numele in Bucegi: turcii (Mecetul Turcesc). si pastrate in limba noastra pana astazi. au obarsie necunoscuta: de buna seama sunt cuvinte stravechi. dar samburele dacic a ramas.

preotii alungati . A fost cucerita Sarmizegetusa.Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita. cu complexul ei de sanctuare minunate. Stalpii templelor au fost facuti bucati. Armatele imparatilor romani Domitian si Traian nu au ajuns in locurile sacre ale dacilor. ce au fost facute de romani una cu pamantul.

in care s-a retras Zamolxe si. cuvant care insemna chiar acest lucru "Cel Sfant". iar pe langa acesta curgea apa lor sfanta. Dar Muntele Sfant al dacilor nu a fost niciodata profanat. Tot in apropiere se afla si o pestera sacra. cand hoardele de turisti ii rapesc linistea. incinta sacra a fost vandalizata. ingroapa in gunoaie aceste monumente si le manjesc cu spray-uri colorate. dupa el.ori ucisi. care se numea la fel. preotii daci care tineau . Scriitorii greci din vechime spun ca dacii aveau un munte sfant. Poate pana astazi. pe care il numeau Kogaionon.

cu indreptatire. altii au ales Ceahlaul. Multi si-au batut capul sa afle unde se afla acest munte. cel indeaproape veghetor asupra Sarmizegetusei. Si nu doar . Altii au vazut in Retezat acest munte sfant. unii sustin ca Kogaionon nu a fost unul singur. unii Muntele Gaina ori varful Gugu. Si despre Bucegi s-a spus.cumpana vremilor. Ba mai mult. iar apa sfanta ar fi ori Streiul. ca ar putea adaposti muntele sfant. ori Gradistea. ci mai multi munti. Unii au spus ca Godeanul este muntele sfant. iar Varful Omu pare sa fie cel mai de crezut pentru aceasta demnitate. din Muntii Tarcului.

pe care unii o numesc Pestera lui Decebal. locuita in trecut de preoti .. Babe si naucitoarea pestera cu acelasi nume .pentru ca este cel mai inalt din Bucegi si de pe fruntea lui se poate vedea braul Dunarii. Ci pentru ca intreaga zona pare sa fie un urias sanctuar preistoric. socotite de unii altare megalitice. Si nu doar pentru ca este presarat cu stanci ciudate. atat in trecut cat si astazi.. Si nu doar pentru ca de la poalele lui izvoraste Ialomita. Si nu doar pentru ca se numeste Omu. care curge pe langa Sfinx.loc curat de rugaciune. cu un parcurs initiatic ce incepe de la Pestera Ialomitei.

in nori. aceasta este Pestera lui Zamolxe. Nu puteau fi preotii daci atat de necugetati incat sa-si lase muntele sacru. ci in creierii muntilor. pana pe varful Omu.daci. Acesta este Muntele Sfant. unde se face inchinare Sfinxului si sfatuitoarelor lui. pe varfurile cele mai inaccesibile. apoi se indreapta spre obarsia Ialomitei. . urca la platoul Babelor. in mainile dusmanului. Ce aveau ei mai sfant nu se afla la Sarmizegetusa. iar astazi de calugari crestini. unde era de prevazut ca romanii vor putea ajunge. aceasta este Apa Sfanta. toata sfintenia si tot temeiul neamului lor.

Oamenii care ajung in aceste locuri cu sufletul curat se incarca de energie. Aici este polul energetic al intregii Romanii. Uneori. Aici se intalnesc lumile. Legendele spun ca Bucegii sunt strabatuti de nesfarsite tuneluri subterane. Unii chiar se vindeca. dar si cercetatorii zonelor obscure ale existentei spun ca aici se petrec lucruri stranii. cand .Locul unde se intalnesc lumile Locuitorii din satele de munte ale Bucegilor. Omu se cutremura din senin. cum a fost in 1993.

dar n-au putut explica de ce s-au petrecut la ore fixe. iar multi oameni din asezarile din apropiere sunt chinuiti de insomnii in timpul acestor fenomene..00 noaptea.. Specialistii au afirmat ca e vorba de fracturi ale scoartei. uneori si cate zece pe zi. Alteori se aud bubuituri de sub pamant. Se zice ca intre 1994 si 1998. Lucru ciudat.timp de o luna au fost sute de cutremure mici. care sunt roci stabile. produse fix la orele 20. ca si cum ceva s-ar prabusi. . caci muntele e alcatuit din calcare si conglomerate.00 si la 3. in zona Bucegilor s-au inregistrat mici zguduituri subterane zilnice.

Cercetari efectuate inainte de 1989 pe mostre de roca au demonstrat ca Varful Ocolit (Bucura). depasind pragul de latenta in 1986. iar aceasta energie era din ce in ce mai puternica. are caracteristici speciale. Fenomene stranii se petrec si in aer. Acest centru energetic ar fi fost cunoscut si dacilor. in aceste locuri: curcubee . e un adevarat Stalp al Cerului. aflat aproape de Varful Omu. cu o activitate energetica masurabila. Concluzia cercetarilor neconventionale a fost ca acolo se afla un fel de poarta de iesire din universul terestru. care l-au numit Kogaionon.

Dar. fulgere. Bucegii sunt un loc aparte. uneori chiar saptamani intregi. caci multi le-au simtit energia extraordinara. in mod sigur. Cate din acestea sunt reale si cate provin din imaginatia turistilor. Ialomita aproape de obarsie . lumini ciudate. nu stim.stralucitoare in plin soare. scantei lungi de un metru in jurul Sfinxului si multe altele. fara sa fi plouat inainte.

chiar si cercetarile stiintifice moderne par sa i se supuna. unul din punctele strategice de pe fluviu. aflata pe versantul estic al Bucegilor. a fost intr-adevar apa sfanta. Este vorba de zona numita "Sapte Izvoare". numita in scrierile vechi Naparis si Helibakia. Sau poate este vorba de Apa Vie. un fenomen straniu. Poate ca Ialomita. intalnit in Valea Ialomitei. intre Lacul Bolboci si . care dupa 400 de km se varsa in Dunare. dar real.In ce priveste Apa Sfanta. la Carsium. pe Valea Ialomitei.

iar zona a fost inchisa.fata de 5. au venit si strainii si au facut cercetari. limita minima acceptata . cercetata in laborator inca din 1927. In anii 80.Scropoasa. unde exista o sursa de apa misterioasa. Testele recente au aratat ca. au fost reluate cercetarile. intr- . iar testele aratau ca toti indicatorii calitativi ai apei de la Sapte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume! De pilda: numarul de bacterii e zero . Ce are special aceasta apa? Se pare ca este una dintre cele mai curate din lume! Studiile au continuat.poluarea cu azotati si azotiti e zero.

care izvoraste dintr-o grota unde se afla un imens lac subteran.adevar. iar argintul impiedica dezvoltarea bacteriilor. S-au gasit si explicatii stiintifice pentru aceasta minune: fie apa aceasta trece printr-un camp magnetic. aceste izvoare sunt. fie izvoarele trec pe langa un zacamant de argint. intr-adevar. este vorba de o apa speciala. . Aceasta este "apa vie". Din punct de vedere chimic. fapt care o face sa-si recapete structura ordonata ideala (iar cercetarile magnetometrice au detectat puternice anomalii in zona). unele dintre cele mai curate surse naturale de apa plata din lume.

un lucru e sigur: Bucegii sunt un loc cu totul special. care a sapat in pietre forme curioase. nu .cunoscuta de preotii daci. a croit pesteri si a limpezit izvoare pana la puritatea absoluta. Oricat de greu sunt de crezut pentru unii legendele. Chiar daca ni se spune ca e vorba doar de capriciile naturii. oricat de banala si cenusie ar fi perspectiva asupra Bucegilor din birourile oficiale ale institutelor de cercetare. Dar numai cei care ajung acolo cu gand curat stiu asta. care erau si mari vindecatori. povestile impatimitilor de munte sau cercetarile neconventionale.

Iar Sfinxul. oricat de banal. Mii de ani. Babele si Omu nu sunt deloc banale: este de netagaduit ca dacii. devine sfant.trebuie sa uitam ca un lucru. le-au considerat sacre. si chiar stramosii lor indepartati. preotii au vorbit cu zeii la poalele Sfinxului si s-au initiat band apa vie. daca generatii la rand e socotit sfant. Trebuie sa fii orb la suflet si intunecat la privire ca sa nu accepti ca Bucegii. Locuitorii din zona spun ca in Bucegi se petrec lucruri stranii .

asa cum avem noi: trebuie doar sa vedem.daca nu au fost dintotdeauna. sa intelegem si sa ocrotim ceea ce ni s-a dat. datorita stramosilor nostri. in mod sigur au devenit la un moment dat. un mare si puternic sanctuar. Foto: Mediafax • Aurora Petan . produse de atingerea zeilor. Si nu multe neamuri au parte de astfel de minunatii.

• =================== Imparatii daci ai Romei Daci pe sarcofagul imparatesei Elena. mama lui Constantin .

le-au contestat originea. in ciuda documentelor care ne garanteaza obarsia lor dacica. fara acesti daci ajunsi la carma Imperiului. a Europei si chiar a intregii crestinatati . Enigme Istorice De-a lungul timpului. istoria Daciei. Poate numele lor le sunt familiare multora.Imparatii romani de origine dacica sunt un subiect foarte putin cunoscut. cei mai multi istorici romani. dar cu privire la originea lor dacica s-a pastrat tacere. Totusi. dar si unii straini.

in . stranepotul lui Decebal Nu stim ce s-a intamplat cu dacii dupa cucerirea Daciei de catre romani. ei s-au romanizat rapid si fara cale de intoarcere. Istoria oficiala le contesta dacismul si astazi.ar fi fost alta. Daca ar fi sa dam crezare manualelor. din motive greu de inteles. Regalian.

Totusi. amintirea lui Decebal a ramas vie in secolele urmatoare.decursul a doar un secol si jumatate. ajunse pe cele mai inalte trepte ale ierarhiei militare sau politice a Imperiului roman. Dupa constitutia lui Caracalla din 212. iar numele de "dac" este purtat cu mandrie de mai multe personaje istorice. prin care toti cetatenii imperiului nascuti liberi deveneau .

dacul Regalian. Si sustineau ca este un urmas al lui Decebal.cetateni romani cu drepturi depline. sau poate fi doar o genealogie imaginara. un stranepot al marelui rege martir. In anul 260. Regalian este cel dintai dac care a urcat in aceasta ierarhie.Cr. Documentele epocii spun ca dacul cel ambitios a intrat in istorie in preajma anului 260 d. Poate fi intru totul adevarat. in vreme ce pe tronul Romei se afla Gallienus. orice dac devenit cetatean roman putea urca in ierarhiile vremii. . Ceea ce insa nu se poate pune la indoiala este originea dacica a lui Regalian.

Sulpicia Dryantilla. . el pune la cale o rebeliune. duce lupte impotriva sarmatilor. Dupa preluarea puterii. Nu mult dupa anul 260. o femeie cu nume dacic. Monedele emise de el si de sotia (sau mama) sa.general cu talent de strateg. in urma careia este proclamat imparat de catre trupele sale. dar Gallienus vine de la Roma impotriva lui si il invinge. aliati cu roxolanii. din Pannonia si Moesia. Regalian este ucis intr-un complot de propriii sai partizani. se afla in fruntea trupelor din zona Dunarii. Conform surselor scrise. s-au limitat la zona dunareana.

abandonata sau eliberata? Figura lui Regalian este deosebit de importanta in istoria provinciei Dacia. in vremea lui Gallienus. deoarece coincide cu un moment-cheie: abandonarea provinciei de catre Gallienus. totusi. iar Aurelian nu a facut . izvoarele istorice si arheologice ne confirma faptul ca provi ncia Dacia a fost abandonata mai devreme. Desi Aurelian este considerat autorul retragerii trupelor si administratiei romane din Dacia.Dacia .

Scrierile vechi ne informeaza ca "Dacia a fost pierduta" in vremea adversarului lui Regalian. Acest moment coincide si cu o serie de atacuri dure ale carpilor (daci liberi) asupra provinciei.decat sa consemneze in acte un fapt deja consumat si pe care oficialitatile multa vreme nu au avut curajul sa-l recunoasca. precum si baterea de monede. . iar arheologia ne arata ca tot in vremea acestui imparat au incetat inscriptiile romane din Dacia.

din contra. care pun retragerea romanilor doar pe seama atacurilor pricinuite de barbari si de goti (chiar daca izvoarele subliniaza ca este vorba de carpi. prin rebeliunea dacului Regalian si atacurile dacilor liberi. Uzurparea puterii lui Gallienus in zona. .Maximinus Daia (Daza) Contextul acesta este rareori invocat de istoricii nostri. ne poate sugera ca retragerea armatei si a administratiei romane din provincie nu reprezinta un abandon al Daciei ci. istoricii insista ca prin "carpi" trebuie sa intelegem "goti").

ca justificare. efectiv. In acest fel. ca Dacia este greu de aparat. pentru cine stie cata vreme. pentru a pastra aparenta unei Dacii romane. Aurelian a creat in sudul Dunarii o alta Dacie. . din pricina atacurilor barbare. Ce s-ar fi intamplat daca Regalian nu l-ar fi uzurpat pe Gallienus sau daca dacii liberi nu ar fi venit in ajutorul fratilor lor din tinutul ocupat de romani? Poate ca Dacia ar fi continuat. alungati din provincie de catre daci si au sustinut apoi. romanii au fost. Ulterior. Deci.o eliberare. sa fie provincie romana. numita "Dacia Aureliana" si mai apoi "Dacia Ripensis".

fiind mai intai pastor.. Istoricul bizantin Zonaras spune despre el: "Aureolus era din tara getica.". numita mai tarziu Dacia. ciobanul din Carpati Tot in vremea lui Gallienus a trait si Marcus Acilius Aureolus.Dacia a fost prima provincie a imperiului din care romanii au fost nevoiti sa se retraga. el insusi pastor in tinerete.. si de neam obscur. dac dintr-o familie de ciobani. Aureolus. Intrat ca soldat de rand in armata romana. a castigat simpatia imparatului Valerianus si a ajuns .

A fost proclamat suveran la Mediolanum de catre armatele sale. a fost trimis de imparat in anul 265 sa lupte impotriva unui uzurpator din Galia. Dupa ce a castigat si increderea lui Gallienus (succesorul lui Valerian la tron). Gallienus a pornit impotriva celui de-al doilea . celebra criza a secolului al Iii-lea. dar Aureolus s-a aliat cu acesta impotriva imparatului de la Roma. Postumus. mai toti provinciali.ingrijitor al cavaleriei. cand s-au succedat la tronul Romei o multime de imparati. mai adesea sprijiniti de armata. Totul se petrecea in plina criza politica a imperiului. in anul 268.

dar a fost tradat si ucis.dac autoproclamat imparat. Acesta insa l-a refuzat. iar Aureolus a reusit sa-si pastreze titlul. Totusi. "olteanul" care i-a razbunat pe daci Galerius Maximianus (292-311) i-a urmat la . ca si Regalian. de propriii lui soldati. Aureolus. tradand prietenia care ii lega. pana in vremea lui Aurelian. care i-a cerut ajutor lui Postumus. cel care a murit in asediul de la Mediolanum a fost Gallienus. Imparatul Galeriu.

Romula. mama sa ar fi venit de undeva din Oltenia. In primul rand.domnie lui Diocletian. dupa numele sau romanizat. venita din nordul Dunarii. dintr-o mama daca. scriitorul crestin care ne confirma originea dacica a imparatului Galeriu. a vrut sa supuna la obligatia platii . poate chiar din orasul Romula (astazi Resca. Sa nascut intr-un sat din apropiere de Serdica (Sofia). jud. Olt). Lactantiu. din Dacia Malvensis. al carui protejat a fost. din Dacia Traiana. ne mai da cateva informatii uluitoare despre acest dac ajuns imparat.Se crede ca.

a vrut sa schimbe numele Imperiului roman in Imperiul dacic.impozitelor Roma si intreaga Italie. imparatul s-a . drept razbunare Arcul lui Galeriu din Salonic pentru umilirea dacilor de catre Traian. care lea impus tribut dacilor. In al doilea rand. Inainte de a muri.

a dat primul edict de toleranta din istoria crestinilor.retras in satul sau natal. care a fost numit Romulianum. Galeriu a ramas in istorie pentru persecutiile sale impotriva crestinilor. Specialistii inca nu s-au dumirit ce cauta acesti daci pe arcul lui Galeriu. dar unii dintre ei au presupus ca este vorba de soldati daci din . inainte de a muri. Pe arcul sau de triumf de la Salonic apar figuri de daci cu steagul lor national in forma de sarpe cu cap de lup. atat in vremea lui Diocletian. dupa numele mamei sale. reeditat apoi de Constantin cel Mare. cat si dupa urcarea sa pe tron. Totusi.

regiunea natala a imparatului. sa fi fost cenzurate sau distruse in vremea lui Galeriu sau a altor imparati de mai tarziu. la fel si adversitatea sa fata de romani si de numele de "roman". declarata deschis de imparat. Daia si Licinius Maximinus Daia (sau Daza) era nepotul . toate disparute astazi. care au incercat sa apere astfel memoria dacilor. Nu ar fi exclus ca seria lunga de documente ce relatau cucerirea Daciei. Dacismul lui Galerius este incontestabil.

avand-o ca mama pe sora imparatului. in anul 308. In schimb. nepotul imparatului. S-a nascut in anul 265 si a ajuns prieten foarte bun cu Galeriu. dar chiar si dupa adoptie. in timp ce Daia. si Constantin (si acesta de origine moeso-dacica) au fost numiti "fiii augustilor". Imparatul Galeriu i-a conferit lui Licinius titlul de "Augustus" in vestul imperiului. izvoarele spun ca se tragea dintr-o familie de tarani daci din Moesia Superior. despre Licinius. . A ajuns sa fie adoptat de unchiul sau. la sud de Dunare. a tinut sa-si pastreze numele dacic.imparatului Galeriu. S-a nascut in Dacia Aureliana.

toti cei patru suverani care formau tetrarhia (forma de conducere cu patru imparati. erau de origine dacica. Daia s-a aliat cu uzurpatorul . doi de rang superior si doi de rang mai mic). De cealalta parte. s-a aliat cu Constantin. dar in 313.In felul acesta. Dupa moartea lui Galeriu. casatorindu-se cu sora lui vitrega. in 311. Constantin si Licinius se reunisera la Milano pentru un eveniment extrem de important: promulgarea edictului prin care religia crestina devenea egala in drepturi cu celelalte religii ale imperiului. Licinius si-a impartit imperiul frateste cu Daia. la Mediolanum (Milano).

Locul sau a fost luat de Constantin. Daia a Degetul lui Constantin fost infrant si. spun unele surse. a preferat sa se sinucida. Licinius si Constantin au intrat .Maxentiu. Conflictul dintre Licinius si Daia era previzibil. Dar tradarea a fost platita. cumnatul lui Licinius.

Enigma dacilor de pe Arcul lui Constantin Dar cel mai mare imparat roman de origine dacica este Constantin. S-a nascut la sud de Dunare. Constantin si Elena. primul imparat crestin din istorie. Cu acesti patru imparati de origine dacica. ce au condus imperiul simultan.intr-un conflict. in urma caruia cel din urma a iesit invingator si a devenit unic imparat al imperiului. la . a inceput o noua epoca in istoria Imperiului roman.

mai exact.Naissus. Marea friza de . la Naissus este atestat un episcop care isi spune "Dacus". in Serbia de astazi. spoliaza monumentele din splendidul for al lui Traian. atat inainte de cucerirea Daciei cat si dupa aceea. este incontestabila. in vremea conciliului de la Niceea. pe atunci provincia Moesia Superior. imparatul Constantius Chlorus. era tot din Naissus. stim sigur un lucru: el este cel care. Desi nu stim in ce fel dacismul sau i-a influentat actiunile. Prezenta dacilor la sudul Dunarii. Tatal sau. un moeso-dac. In anul 325. Constantin era. Deci. la doar doua secole dupa cucerirea Daciei.

Mai mult. masurand peste 30 de metri (dupa altii mult mai mult) si fiind a treia ca marime din intreaga antichitate. opt din grandioasele statui de daci. care impodobeau forul lui Traian. daca nu . sunt scoase de la locul lor si urcate pe Arcul imparatului Constantin. Patru bucati sunt incastrate in arcul sau de triumf de la Roma. Ce logica sa aiba dislocarea unor statui colosale de daci si plasarea lor pe un monument al unui imparat roman. dupa ce figura lui Traian este stearsa din reprezentarile reliefurilor. inalte de trei metri. este sparta in bucati de Constantin.piatra a lui Traian.

Constantin avea o mare pretuire pentru stramosii sai. pe langa piesele luate din forul lui Traian. pe Arcul lui Constantin exista si reliefuri atribuite . arta romana aflandu-se intr-un declin evident. E adevarat. cum de a fost posibila aceasta "profanare" a forului lui Traian? Specialistii spun ca era nevoie de material de constructie si ca. Totusi.faptul ca acesta era nascut tot in tara dacilor? Cu siguranta. nu mai existau artisti talentati ca in vremurile anterioare. in acelasi timp. Documentele ne spun chiar ca ar fi incercat sa aduca Dacia sub stapanirea sa si a refacut podul de peste Dunare.

memoria sa era onorata si facea parte din galeria sacra a . nici un imparat nu ar fi indraznit sa distruga monumentele unui predecesor. daca acesta era pretuit. spunand ca el nu va avea niciodata un for atat de grandios. Dar nu este suficienta aceasta explicatie. Oricat de mare ar fi fost lipsa de materiale si de artisti talentati. Constantin a fost abatut timp de mai multe zile.de specialisti epocilor lui Hadrian si Marc Aureliu. Iulian Apostatul ne povesteste ca. dupa ce a vazut pentru prima data forul lui Traian. Constantin ar fi luat ce i-a placut de pe monumentele predecesorilor sai. Deci.

Daca Galerius nu a contribuit la . a imparatului. nu ar fi deloc absurd sa ne gandim ca scrierea de capatai a lui Traian despre cucerirea Daciei a disparut. mandra si iubitoare de libertate.parintilor Romei. Gestul atat de neobisnuit si de socant al plasarii celor opt statui de daci pe Arcul de triumf al lui Constantin isi gaseste in acest fel o explicatie. din ordinul lui Constantin. Din aceasta perspectiva. Statuile de pe arc simbolizeaza obarsia dacica. ca si celelalte scrieri ce relateaza acest eveniment dramatic din istoria dacilor.

El a pus statuile dacilor pe Arcul sau de la Roma Constantin cel Mare este cel care a mutat capitala imperiului la Byzantion. se poate sa o fi facut Constantin. numit dupa .disparitia acestor scrieri. Imparatul Constantin.

Dar dacii de pe Arcul lui Constantin vegheaza vechea Roma si astazi. In vreme ce occidentul bajbaia in intunericul in care barbarii migratori l-au aruncat. in orient straluceau luminile Bizantului crestin. Noua Roma. Istanbul. Cat de mult a contribuit dacismul lui Constantin la aceasta transferare a gloriei romane in orient este foarte greu de spus. Xv. semn al dainuirii spiritului dac peste timp. Elena. Orientul a devenit astfel izvorul spiritual si cultural al intregii Europe. era nascuta. mama lui Constantin. iar dupa cucerirea de catre turci. se .moartea sa Constantinopol. in sec.

viitorul imparat. se spune ca a descoperit resturile crucii lui Isus. intr-o familie foarte modesta. Calatorind la Ierusalim. in Asia Mica. astazi. pe care le-a adus la Roma. Scrierile vechi spun ca Elena a contribuit foarte mult la intarirea crestinismului ca religie a imperiului. Sfanta Elena este patroana arheologilor. Sarcofagul sau din .pare. Ea a primit titlul de Augusta. A avut o legatura neoficiala cu Constantius Chlorus. Descoperirea s-a facut in urma unor sapaturi pe care ea insasi le-a comandat si coordonat. si l-a nascut pe Constantin in teritoriul dacic de la sudul Dunarii. De aceea.

au schimbat definitiv cursul istoriei. Sfintii imparati Constantin si Elena. in sala numita "Crucea greceasca". Intre soldatii reprezentati se disting cu claritate figuri de daci. Falsificarea istoriei Se impune o intrebare: de ce manualele de istorie nu pomenesc nimic despre rolul dacilor . in mod destul de bizar.porfir rosu egiptean se afla la Muzeul Vatican. praznuiti de Biserica Ortodoxa la 21 mai. Este ornamentat. cu inconfundabilele lor caciuli. cu scene de lupta.

ba ilira. in cazul cel mai bun. ba roxolana. daca romanizata. Despre mama lui Galeriu s-a spus ca era o barbara.in istoria imperiului roman? A existat si continua sa existe o adevarata conspiratie in jurul acestui subiect. chiar daca avea nume latin. au facut tot posibilul pentru a "demonta" originea dacica a unor personaje ajunse pe tronul imparatiei romane. Despre informatiile pe care ni le da Lactantiu cu privire la Galeriu s-a spus ca nu merita sa fie luate de bune. ba. . desi sursele ne spun raspicat ca era daca de la nordul Dunarii. in special maghiari. Istoricii nostri. dar si unii straini.

de obarsie dacica. Unii istorici maghiari. la fel. au vrut sa demonstreze ca. Alfldi (1940). dar cu un unic scop. in Dacia nu a mai ramas nici un dac si ca nu a existat nici un fel de continuitate de-a lungul mileniului "intunecat". Aparitia unor personaje istorice importante. dupa abandonarea provinciei. De ce toate acestea? Din doua motive diferite. le incurca socotelile.Despre cele din "Historia Augusta". si au recurs la contestarea surselor . pana la venirea maghiarilor in Transilvania. in frunte cu A. care ne atesta originea dacica a lui Regalian. ca ar fi vorba de niste nascociri.

Prin urmare. in schimb. Istoricii romani. au cautat sa demonstreze ca. La acea vreme. ci originea lor etnica era foarte . "nu trebuiau" sa mai existe decat romani. eventual proveniti din stramosi daci romanizati. pentru a demonstra ca nu este vorba de daci autentici.documentare. Dar faptul ca scrierile la care ne-am referit insista asupra originii dacice a acestor imparati ne arata cu claritate ca ei nu erau daci integral si definitiv romanizati. dupa abandonarea Daciei. si imparatii de origine dacica trebuiau sa fie tot romani. toata populatia ramasa in provincie era deja complet romanizata.

importanta. desigur. pur si simplu. istorici precum Constantin . Probabil din acest motiv. dar obarsia lor era dacica. erau integrati in societatea romana Arcul lui Constantin cu cele 8 statui de daci provinciala. Cunosteau. Daca ar fi fost daci complet romanizati. fara sa mai poarte vreo mostenire dacica. fara prea multa insistenta pe originea etnica. li s-ar fi spus romani. limba latina.

Dimitrie Cantemir nu se sfia sa-l numeasca pe Aureolus "hatmanul calarimii Avreulus Dacul". Radu Vulpe chiar a insistat asupra faptului ca mama lui Galeriu. desi nici un document nu sugera asa ceva. nu era daca. In schimb. Romula "devenea" o daca romanizata. Dupa trei decenii. Radu Vulpe si altii au contestat dacismul lui Regalian ori al lui Galerius (despre Constantin nici nu se discuta. dat fiind ca s-a nascut la sudul Dunarii).Daicoviciu. ci provenea dintr-o familie de colonisti iliri stabiliti in Dacia. atat pe istoricii . Deci. Romula. intr-o alta lucrare a aceluiasi istoric.

iar istoria oficiala nu recunoaste originea dacica a acestor imparati. ii deranja existenta unor daci dupa retragerea romanilor din Dacia. prin incalcarea adevarului stiintific furnizat de izvoarele scrise. Si intr-un caz. s-a dorit inlaturarea dacilor din istorie. Istoricii nostri desavarsesc opera celor ce au ars scrierile despre daci si i-au lasat intr-un intuneric ce pare sa nu se mai sfarseasca. cat si pe cei romani. Aceasta falsificare persista pana astazi. Stergerea dacilor din istorie pare sa fie urmarea unui blestem ce s-a nascut demult. si in celalalt.maghiari. dar continua si astazi. .

cea mai veche dovada a crestinismului din Campia Romana .• Aurora Petan ==================== • O descoperire senzationala: Scrierea dacica de la Chitila Sceptrul din bronz de la Chitila.

sa te poti intoarce in . un initiat. nu reusesc intotdeauna sa le recompuna. care a fiintat in urma cu mii de ani pe aceste meleaguri. Pentru a putea sa refaci un univers din cateva cioburi. iar arheologii. magician. face parte. Din pacate. intrun fel tainic. Fiecare lume apusa. din lumea si din fiinta noastra. intr-un fel. Sa rezonezi cu lumea pe care o gasesti in pamant.Un initiat. trebuie sa fii. cei ce trudesc sa le scoata la lumina. stim foarte putin despre ele.

sa poti vedea intr-o frantura de vas ca intr-un glob de cristal. ca orice initiat care cunoaste lumi pe care noi nu su ntem in stare sa le vedem.timp. profesorul Boroneant mai . Dupa o tinerete petrecuta dupa gratii de puscarie politica si dupa o viata dedicata arheologiei. este foarte modest si intelept. Un astfel de personaj este profesorul Vasile Boroneant si.

L-am gasit in biroul sau intunecos. ingropat in materiale arheologice prelucrate sau care asteptau sa fie clasificate. La Chitila exista urme de locuire din cele mai vechi timpuri. S-au mai facut sapaturi si in anii `80. dar santierul a fost redeschis in anul 2001.viseaza si astazi la lumile care-au fost. se ocupau cu torsul si . din paleolitic pana in epoca moderna. Vestigiile scoase la iveala sunt tulburatoare. unde sapa de cativa ani incoace. "In perioada dacica. locuitorii acestei zone erau pastori si agricultori. cele mai multe provenind de la Chitila.

capabila sa produca surprize.impletitul. De altfel.. datorita pamantului umed. fertil. din preajma raului Dambovita si a mlastinilor formate de el." Deci o asezare in toata regula. spune profesorul Boroneant. cursul Dimbovitei era navigabil la vremea aceea.. "Agricultura inflorea si ea. Locuitorii din asezarea de la Chitila aveau o organizare militara si aliante cu alte populatii. cu cioplitul lemnului si cu pescuitul". . dar si cu bazinul dunarean. in plina dezvoltare. favoriza legaturile de schimb cu regiunile de deal si munte.

la est de calea ferata Bucuresti-Ploiesti. Aici locuiau daci liberi sau carpo-daci.Cr. sapaturile s-au axat intr-un punct din partea de nord a sitului arheologic.Vasile Boroneant "In ultimii ani. pe un ostrov colmatat al Colentinei. Ii-V d. S-au dezvelit mai multe locuinte. in interiorul carora s-au gasit fragmente ceramice lucrate cu mana si cu . iar asezarea este datata in perioada sec.

podoabe de bronz. caci comunitatea de la Chitila folosea moneda romana in relatiile de schimb. acoperite cu o scriere necunoscuta. deocamdata nedezlegata: niste oase de animale. unelte agricole si de pastorit. dar si monede romane. argint sau sticla." Dar marea surpriza descoperita in sapaturile arheologice reprezinta o enigma.roata olarului. Mesaje pe oase de animale In incaperea de la parterul Observatorului .

In 2003. cand am scos la suprafata mai multe oase cu incizii. De partea cealalta a mesei. care serveste drept birou profesorului Boroneant.Astronomic din Bucuresti. iar in fata ei un rand de scaune invelite intr-un plus ponosit. nu zaresc pe ele decat niste zgarieturi. parca esuate acolo dintr-un cinematograf de cartier. am . cand am descoperit primele oase de acest fel. La cea de-a doua insa. bagheta vrajita a arheologului imi deschide ochii. La prima ochire. arheologul manuieste cu multa grija niste oase. am crezut ca e vorba de o simpla ornamentatie. "In 2001. se afla o masa invechita.

Predomina oasele cu suprafete mari. Dupa aceea. dar si de la alte animale domestice sau vanate. ele au fost descoperite in interiorul locuintelor. De altfel. apoi se lustruia cu o bucata de piele. se aplicau . alaturi de obiecte de uz casnic si podoabe. in special mandibule de cal. cu o tesatura sau cu o bucata de lemn de esenta moale. care ofereau spatiu pentru scriere. Era evident ca nu putea fi vorba de simple zgarieturi rezultate din curatarea carnii de pe oase. Suprafata era intai pregatita: se netezea prin slefuire cu o bucata de gresie.ajuns la concluzia ca este vorba de o scriere.

Oase inscriptionate impunsaturi succesive cu un obiect metalic ascutit. osul este scris pe doua fete sau chiar pe trei. Se scria. care s-a tocit sau a fost stearsa. si o scriere mai noua. probabil. dupa ce osul a fost din . caci se vede dupa inclinatia semnelor. se observa doua straturi de scriere: o scriere mai veche. In mai multe cazuri. Adesea. de la stanga la dreapta. aplicata deasupra celei vechi. iar aceste impunsaturi formau semnul.

Semnele apartin unei scrieri necunoscute. asemanator cu unele reprezentari de pe monede. nici romane. Se combina intr-o maniera deosebita. apropiinduse de insemnarile numite raboaje. sau monograme. Dacii liberi de la Chitila cunosteau si alfabetul latin. Astfel de mesaje au fost probabil insemnate si pe . nici rune gotice. ele nu par sa fie nici grecesti.nou lustruit. cum e de pilda chipul din profil al unui barbat. Dar scrierea de pe oase este cu totul aparte. caci am gasit fragmente de scriere in acest alfabet pe o bucata de ceramica autohtona. Apar chiar si imagini.

uneori mai inalte. care nu au supravietuit timpului. Bucatile de oase . Nu exista nici o indoiala ca aceste insemnari sunt intentionate." In fata unei descoperiri atat de socante. nu simple zgirieturi accidentale. nu poti decat sa izbucnesti intr-o avalansa de intrebari: Cine a scris acele texte pe oase? In ce limba? Ce a vrut sa transmita? Privesc cu mare atentie inciziile: impunsaturile succesive sunt extrem de regulate. alteori mai departate..obiecte de lemn. carlige. uneori mai stranse. ovaluri.. semnele se leaga unele de altele intr-un mod tainic. alteori marunte. facute cu mare grija. Linii.

nu e . sau poate doar unul profan. Poate aveau caracter magic. folosita doar de initiati. Oricum. Au trecut pe aici si sarmatii. Este posibil sa fie vorba de o scriere dacica.au capatat luciu de la folosirea indelungata. locala. de simplu raboj. Dar ce folosire? Erau trecute din mana in mana? Care era rolul acestor inscriptii? "Poate e vorba de rememorarea unor evenimente ale comunitatii. neromanizati. ori poate se scriau diverse mesaje. Nu putem sti inca. si gotii. in acest stadiu al cercetarilor. Asezarea de la Chitila era una de daci liberi. dar e putin probabil sa le apartina lor aceasta scriere.

exista mai multe tipuri de scriere. prezenta doar pe frontoanele templelor si care pare sa fie cea . cea mai frecventa fiind scrierea bazata pe alfabetul grecesc. Este o scriere autohtona. se pare ca dacii scriau si aveau si o scriere proprie. pe tablitele de plumb de la Sinaia (considerate falsuri." Intr-adevar. intre acestea se afla si o scriere misterioasa. de catre cei mai multi cercetatori romani). oricat de socanta pare aceasta afirmatie.vorba de rune. Totusi. Da. Iar aceasta scriere de pe oase aduce mult cu unul din tipurile de scriere de pe tablitele de plumb de la Sinaia.

Unde putem gasi cheia descifrarii acestor mesaje? Mai exista astfel de scrieri in alte parti? "Da. Semnele acestei scrieri se aseamana cu semnele de pe oasele de la Chitila. dar deocamdata nu putem sti care este mesajul transmis de aceste texte. In ce priveste osul ca suport de ornamentatie. nu acorda mare importanta oaselor. semne pe oase s-au mai gasit si in Basarabia si e posibil sa existe si in alte locuri.mai veche forma de scriere din aceste placi. nu stau sa vada ce e pe suprafata lor. dar arheologii. de regula. m-am . caci scrierea aceasta ne este total necunoscuta.

scrierea de la Chitila pare sa aiba radacini stravechi. dar intr-o alta tehnica decat cea a impunsaturilor. caci poate fi comparata cu semnele scrierilor neolitice europene. si in epoci mult mai indepartate. care ne-a furnizat multe piese ornamentate.gandit in primul rand la cultura Schela Cladovei. Totusi." Sceptrul crestin . cu semne care insotesc unele reprezentari rupestre din arealul geografic al traco-getilor si cu alte materiale arheologice ce provin din sudul Dunarii.

in asteptarea unui alt vrajitor care sa descante semnele si sa descifreze mesajele pe care inteleptii de acum doua mii de ani din Chitila au vrut sa le transmita pana la noi. datat in sec... se numara si un sceptru de bronz ornamentat cu motive in bradut. Iii-V d.Povestea s-ar putea incheia aici. Cr. Intre obiectele descoperite de profesorul Boroneant in campania de sapaturi din 2001. Dar mai e ceva de spus. .

iar dedesubt un baston. Cui putea sa apartina acest insemn crestin? Cu siguranta unei capetenii locale. Agighiol. "Motivul in bradut este stravechi si se regaseste si pe coifurile dacice de la Poiana Cotofenesti. care tine in mana un astfel de sceptru.care constituie cea mai veche dovada a crestinismului in Campia Romana. piesa seamana izbitor cu sceptrele reprezentate pe unele monede de epoca si chiar cu o reprezentare a lui Constantin cel Mare. Avand forma de glob. fiind atestat . deasupra o cruce. poate un preot cu rang inalt. Portile de Fier si Peretu. in care se infigeau.

foarte probabil. Din motive greu de inteles. avand chiar "stramosi" mai indepartati." Deci. in sceptrele din piatra si lut din epoca pietrei si bronzului. apartinand unei capetenii crestine! Iar acest ierarh este. un sceptru cu radacini dacice. unul din autorii misterioaselor texte de pe oase.in continuare. descoperiri senzationale precum cele facute de profesorul . in special cele din cultura Tei. Forma de glob a sceptrului face parte din traditia dacica a arealului si este atestata si prin sceptrul descoperit in mormantul dacic de secol Iii de la Peretu. in secolele Ii-V si urmatoarele.

Dar nu conteaza ce cred ei acum. Ostrovul de la Chitila . Istoria va cerne lucrurile si timpul va aseza la locul cuvenit fiecare descoperire. Colegii il privesc cu suspiciune (la fel se intampla si cu tablitele de la Tartaria). asemenea profanilor care nu vad si nu cred in alta realitate decat cea pe care au invatat-o la scoala.Boroneant sunt trecute sub tacere in lumea stiintifica romaneasca.

odata cu pamantul. pentru a-si umple fundatiile vilelor. Inainte de `89.care apartineau gospodariei de stat. ei au improvizat un abator pentru traficul ilegal de carne. In 2006. Dupa `89. care atrageau multime de caini vagabonzi si infestau zona. meri si pruni . Si. punctul arheologic de la Chitila-Ferma are o soarta trista.ciresi. terenul a fost vandalizat de romi. au ingropat si . caisi. iar zona sitului arheologic a fost impanzita cu oasele de la acest abator. aici existau livezi cu pomi fructiferi .Astazi. cei care au cumparat in preajma terenuri au transportat pamant din sit. In apropiere.

• Aurora Petan ====================== • Tezaurul dacic de la Sinaia . lipsita de repere si de credinta.vestigii nepretuite. cu mesajele lor misterioase si sacre. Insa dincolo si in paralel cu aceasta lume in descompunere. cu viata lor aproape de Dumnezeu. se afla. lumea dacilor liberi. pentru cei care au ochi sa vada si suflet sa cuprinda.

abordat pe larg si in revista "Formula As": tablitele de aur de la Sinaia. un posibil tezaur dacic. Dumitru Manolache reia un subiect de senzatie. Titlul acesta incitant este purtat de o carte scrisa de-un jurnalist.Una din placile posibilei arhive a regilor daci Gaurile negre ale istoriei. Apeland la mijloacele anchetei de presa. dispretuit si .

ori in cea a rapoartelor stiintifice gen "doua cuie. la prima ochire. ori in categoria "conspiratii intergalactice". trei cioburi". somnolent si saturat.abandonat de istorici si arheologi In peisajul editorial actual. cartile care se refera la daci sunt incadrate. Intre atatea "coduri" si "mis .

Stiinta dacologiei e inexistenta. in mod evident. In manuale. Despre daci nu se mai vorbeste demult sine ira et studio. cu care "nu dam bine" in Europa. pe daci ii gasim anevoie. In acest neprielnic context. Cetatile dacice au ajuns gropi de gunoaie. istoria nu mai foloseste decat ca decor si pretext pentru best-seller-uri. ingramaditi pe cel mult doua pagini. Exista. o jena a "intelighentiei" noastre in a-si aminti de acesti "barbari". din numeroase motive. Cautatorii de comori dezgroapa aurul dacilor si-l vand peste hotare. Istoricii si arheologii diminueaza rolul dacilor in istorie.tere". o carte care .

descoperit in a doua jumatate a sec.clameaza din titlu existenta unui tezaur dacic la Sinaia isca neincredere. exista un martor . Xix la Sinaia. Insa. dar nu exista nici un document scris. o adevarata increngatura de legende. mai mult decat un document scris. Insa cei care vor avea curiozitatea si rabdarea de a o citi vor fi cu siguranta bulversati de enigmatica si complicea tacere a oamenilor de stiinta. despre care circula multe informatii orale. In cazul de fata: un imens tezaur de piese de aur inscriptionate intr-o limba necunoscuta si cu imagini care fac referire la civilizatia dacilor.

astazi disparute. este ridiculizata. Cu siguranta. iar existenta originalelor de aur. Dar este suficient pentru a demonstra ca exista o problema care a deranjat multa vreme si mai deranjeaza si astazi. in mediile academice: acele piese de plumb sunt considerate cu indarjire falsuri.mut ce tipa de 150 de ani si nimeni nu vrea sa-l auda: copiile in plumb ale acelor originale de aur. Sunt suficiente acest martor si multimea de marturii orale pentru a demonstra existenta acelui tezaur? Poate ca nu. studierea lor este considerata o pierdere de vreme. informatiile reunite in aceasta carte de catre .

O carte exceptionala. constituindu-se intr-o adevarata odisee despre care nu se doreste sa se stie nimic: arhiva regilor daci. nu vor putea fi ignorate. incomoda. alerta. . in urma unei intense investigatii de aproape doi ani. In preajma aparitiei cartii. care desteleneste calea acestei complicate afaceri si da cercetatorilor o mana de ajutor generoasa in evaluarea corecta a subiectului. Toate firele acestei povesti duc la castelul Peles.autor. am adresat cateva intrebari autorului acestei curajoase investigatii.

Dumitru Manolache "In cartea mea sunt surprize mari. va asigur" Un jurnalist investiugheaza istoria .

Interesul .Ati scris o carte incomoda. careia ii dedicasem cativa ani de investigatii. dupa ce se desfasurase un congres de dacologie la Bucuresti. Cum ati luat hotararea de a va apuca de ea? . care va starni multe reactii.Pentru prima data am aflat despre misterioasele placi de plumb de la Sinaia de la un coleg ziarist. La inceput. prin anul 2004. o pasiune ceva mai veche. nu le-am acordat prea mare importanta.. preocuparile mele fiind axate la vremea respectiva pe problematica inceputului crestinismului romane sc.

daca o pot numi asa. in diverse publicatii. pe care nici macar nu o vazusem. prezentata la congresul amintit. specifica gazetarilor care ani de zile s-au ocupat de investigatii. Se vorbea despre un misterios tezaur din placi de aur descoperit la Sinaia si despre . Aparusera in perioada respectiva cateva articole si interviuri pe aceasta tema.meu pentru tablitele de la Sinaia a fost declansat de o anumita "iritare profesionala". cele mai multe avand ca punct de pornire comunicarea profesorului Augustin Deac. si cartea domnului Dan Romalo "Cronica apocrifa pe placi de plumb?".

legenda posibilei topiri a artefactelor de catre regele Carol I. care m-a pus pe ganduri. Incepuse deja sa se discute in contradictoriu despre ele. Atunci am inceput sa ma interesez despre aceste extraordinare artefacte. Imaginile lor m-au tulburat profund. Cu exceptia unui reportaj-ancheta publicat de Horia Turcanu in revista "Formula As". Am vazut apoi fotografiile placilor pe un Cd. suficient pentru un gazetar ca sa inteleaga ca poate fi vorba despre "un subiect gras". trezindu-mi instinctul . Am citit tot ceea ce se scrisese despre ele. dupa ce originalele fusesera copiate in plumb.

Abia dupa aceea mi-am dat seama cat de departe sunt de "miezul" subiectului. ceea ce m-a iritat si ambitionat sa continui investigatia. Cand miam dat seama ca volumul informatiilor acumulate nu poate fi publicat in alte cateva articole de ziar. pe care l-am publicat in cotidianul "Gardianul". aproape toate articolele se refereau la opinii pro sau contra autenticitatii placilor. m-am gandit sa le valorific intr- . pe tema placilor de la Sinaia. am realizat un serial de cinci episoade. Atunci m-am hotarat sa investighez si eu acest subiect.despre care vorbeam. Dupa cateva luni de munca.

pot afirma acest lucru. Am sperat ca nu voi ajunge la aceasta concluzie. cartea dvs.Va raspund fara nici un fel de ezitare: este vorba despre un adevar ocultat. Dupa aproape doi ani de investigatii. Eu insumi . Nu l-am dorit. .Acum. cu toata responsabilitatea. stiind ce furtuni se vor abate asupra mea. publicand o asemenea ipoteza. e scrisa si se afla in pragul lansarii in librarii. Va spun insa ca mia fost teama de acest rezultat. Ce concluzie ati tras? Este tezaurul dacic de la Sinaia o simpla legenda sau un teribil adevar ocultat? . Era prin primavara anului 2005.o carte.

incat poate ca ar trebui sa-l eviti. desi uneori acestea erau atat de evidente.m-am ferit sa dau crezare unor teorii ale conspiratiei in anchetele mele de pana acum. "conspiratia sau legea tacerii". primul ministru Catargiu.Fara indoiala. . cine mai crede astazi in asa ceva? Vorbind despre ele.Care credeti ca ar fi cauzele ocultarii? . "Ocultare". Ce te faci insa daca adevarul te sufoca? . pasul de la respect la dispret si discreditare profesionala este atat de mic. ele au legatura cu personajele implicate in aceasta tenebroasa afacere regele Carol I. astazi.

In cartea mea sunt surprize mari. nu inseamna ca povestea placilor nu a existat cu adevarat. prezint pe larg acest aspect al problemei. in sensul juridic al cuvantului. . . explozivi.si cu factorii socio-politici interni si externi. asa cum sustin unii astazi. In volumul care va aparea in curand la Editura "Dacica".autoritatile locale din Sinaia etc. va asigur. care actionau in societatea romaneasca in momentul in care s-a consumat aceasta afacere. Lipsa unor probe.

Exista. Ne puteti divulga cateva? . in avanpremiera! Din respect pentru cititorii revistei "Formula As". cateva puncte forte ale cartii."Regina Maria stia ca placile de aur au fost topite" . cu siguranta. voi .Imi cereti sa divulg secretele acestei investigatii.

disparitia misterioasa a unor documente de la manastirea Sinaia. care dovedesc ca regina Maria. in care. Nu in ultimul rand. in primul rand. probabil. Am in vedere. Apoi. Dar poate cea mai tulburatoare dezvaluire se . cunostea faptul ca placile originale din aur au fost topite. actiunile unor forte care au "lucrat" tot timpul in vederea ascunderii adevarului acestui subiect. cateva declaratii explozive. se mentiona ceva despre acest subiect.enumera cateva dintre acestea. spre exemplu. chiar si in perioada in care propaganda comunista sustinea si promova in forta ideea dacismului.

s-au indragostit subit de subiectul placilor de plumb de la Sinaia. deoarece ele "vorbesc" despre niste originale din aur.refera la faptul ca. Ne-au vizitat si siturile arheologice de la Sarmizegetusa. niste personaje dubioase. incercati dumneavoastra sa raspundeti. dupa parerea mea. doar. cel putin o parte din artefactele din plumb. pana dupa ultimul razboi mondial. a fost depozitata. de dincolo de Prut. de vreo 50 de . Va mai spun. chiar la castelul Peles! Pentru ce vor fi fost pastrate aceste "falsuri" tocmai acolo. despre care se crede ca nu ar fi fost chiar toate topite. ca dupa anul 2000.

Ea nu se poate substitui unei cercetari de specialitate" . evident. din inalte sentimente patriotice! Restul cititi in carte.ori.Mi-este greu sa fac o asemenea evaluare.Cum credeti ca va influenta cercetarea tablitelor aceasta carte? . Investigatia mea a avut ca scop aflarea cat mai multor informatii despre acest subiect . "Investigatia mea este jurnalistica. de fiecare data plecand cu "amintiri" de acolo.

realizata de specialisti. astazi. informatiile si ipotezele prezentate in acest volum pot constitui o baza de pornire intr-o cercetare viitoare. iata. despre care istoria refuza sa vorbeasca si care.fascinant. infierbanta din ce in ce mai multe minti. Deci. In masura in care datele. ea nu se poate substitui . posibilitatea aceasta nu face decat sa ma onoreze si sa ma multumeasca. Vreau sa fiu foarte clar: ceea ce am realizat eu este doar o investigatie jurnalistica. deoarece acest fapt ar insemna ca munca mea si-a atins scopul. in nici un caz.

unei cercetari de specialitate. da.In mod cert. daca nu ar da nastere la discutii si opinii contradictorii? Ele sunt bine venite.Sustinand veridicitatea legendei placilor de la Sinaia. . pentru care pledez cu toata convingerea. pentru ca interesul meu este. chiar daca vor fi dure. . nu credeti ca va veti atrage critica dura a celor care o contrazic? Va asteptati la reactii dure? . Dar ce carte ar mai fi aceea. repet.

Spun lucrul acesta pentru ca stiu sigur ca exista persoane care cunosc mult mai multe despre placile de plumb de la Sinaia. Am simtit chiar o oarecare retinere in atitudinea . De altfel.acela de a se afla adevarul despre tulburatorul corpus de artefacte. am rugat pe cei care cunosc povestea placilor. care detin documente sau au opinii legate strict de istoria lor. Unele dintre ele au refuzat. in incheierea volumului. sa vorbeasca. pentru ca investigarea subiectului nu o consider incheiata. odata cu aparitia acestei carti. sa mi le comunice prin intermediul editurii. deocamdata.

cu privire la valoarea arheologica a tezaurului. intr-un cadru oficial. si veti vedea cui ii revine vina . de vreme ce cateva notabilitati au pus stampila cu inscrisul "falsuri" pe aceste artefacte.Este vinovat regele Carol I de distrugerea tezaurului? . fara a le fi cercetat suficient.lor. dar carora le este teama sa nu se compromita. care a fost verdictul istoricilor. Veti afla din carte pe cine a consultat. cum s-ar fi cuvenit.Carol a consultat mai multi istorici ai vremii. . Sunt convins ca exista specialisti care ar dori sa se ocupe de placi. cum a fost argumentat.

Nu a existat nici cea mai mica intentie din partea mea de a influenta in vreun fel manifestarile dedicate acestei personalitati a istoriei moderne a Romaniei.instrainarii sau distrugerii tezaurului. . Nimeni. Credeti ca informatiile din carte vor afecta in vreun fel imaginea regelui? . cred. De fapt.Este doar o intamplare faptul ca acest volum apare chiar in Anul Carol. chiar decizia de copiere a pieselor demonstreaza ca regele a inteles valoarea lor. Eu sunt de parere ca istoria trebuie . nu poate nega realizarile regelui Carol I.Suntem in Anul Carol.

in mod critic.asumata. Imaginea lui este insa aceea pe care i-au conferit-o faptele si istoria. Si dupa cum stim. Cu bune si cu rele. dar si de lucruri mai putin placute. domnia lui Carol I a avut parte de infaptuiri marete. • Aurora Petan ============================ O enigma istorica: romanizarea . cu tot ce are ea.

este un exemplu foarte . simbolul Daciei libere O enigma istorica: romanizarea.Decebal. Istoria noastra este plina de intrebari si umbre. de pilda. carora cercetatorii refuza sa le dea contur. Romanizarea.

limba si poporul roman -. Ce este romanizarea? Indiferent cat de mult au construit. ne prabusim in cea mai adanca gaura neagra a istoriei noastre. renuntand .incomod: se vorbeste cu convingere numai despre rezultatele sale . despre fenomenul de romanizare nu putem vorbi decat atunci cand populatia cucerita si-a insusit limba latina. investit si civilizat romanii intr-un teritoriu ocupat. dar daca vrem sa cercetam felul in care dacii au fost romanizati.

definitiv la limba proprie. organizat. Nu exista nici un document care sa dovedeasca asa ceva. romanii nu si-au propus niciodata sa romanizeze pe nimeni. Or. a atins extinderea maxima). deci romanizarea nu a avut nicaieri un caracter intentionat. dar in cea mai mare parte .Cr. Imperiul Roman era foarte intins la vremea apogeului sau (in anul 117 d. programatic.

care aveau o cultura superioara celei romane. nu au fost romanizate niciodata. teritoriile din Africa de Nord .a teritoriului ocupat. cu Asia Mica. Macedonia si cele doua Moesii. Numidia. tot restul Peninsulei Balcanice. Germania.Mauretania. Britannia. apoi Pannonia. Noricum si alte teritorii.. Nicaieri limba latina nu a persistat: fie nu s-a impus . in ciuda faptului ca stapanirea romana a durat multe sute de ani: in primul rand Grecia si Egiptul. apoi tot restul Orientului elenistic. Illyricum. limba latina nu a putut inlatura limbile locale. cu Tracia. Cyrenaica. Siria. Palestina etc.

au ramas romanice doar Hispania. portugheza. catalana. sarda. dalmata (azi disparuta) si romana. italiana. dand nastere celor zece limbi romanice: spaniola. Gallia. franceza. Italia. din acest imens teritoriu. Se considera ca. fie s-a impus pentru un timp limitat. provensala. micul teritoriu al Raetiei. Dalmatia si Dacia. iar in altele (cele mai multe) nu? Hazardul? Cine poate raspunde? . Cum de in unele teritorii romanizarea limbii a reusit.niciodata. de exemplu). disparand sub presiunea altor limbi (a celor slave. retoromana.

Muntenia) ramanand in libertate. Oltenia si teritoriul intracarpatic (Ardealul propriu-zis). Dobrogea fusese incorporata de timpuriu in Moesia Inferior. Dupa victoria din anul 106. Moldova . romanii stapaneau Banatul. restul teritoriilor (Crisana. durata sederii lor efective fiind de mai putin de 150 de ani. Sudul Moldovei si . Maramures.Romanizarea Daciei Dacia a fost ultima cucerita si prima abandonata de romani.inclusiv cea dintre Prut si Nistru -.

Muntenia au fost si ele ocupate pentru scurt timp. dar granita a fost repede mutata pe Olt si Dunare. iar dupa acest moment inceteaza circulatia monedelor romane si nu mai exista inscriptii. in anul 271. la o data care coincide cu un puternic atac al carpilor . .dacii liberi din Moldova -. Hadrian. intentiona deja sa abandoneze Dacia. izvoarele sustin ca Dacia a fost pierduta sub Gallienus. in anul 256. Chiar daca se considera ca parasirea Daciei s-a facut in vremea lui Aurelian. care i-a urmat la domnie lui Traian.

Insa in mod cert. retragerea la sudul Dunarii a vizat intreaga armata si .Este greu de apreciat care a fost numarul total al romanilor E greu de admis ca dacii si-ar fi insusit limba dusmanilor stabiliti in Dacia.

care nu aveau unde pleca. apoi din Asia Mica. De unde veneau acesti colonisti? In nici un caz din Roma. De altfel. Acesti colonisti vorbeau o latina precara.administratia. cu aceste efective de romani s-a intemeiat in sudul Dunarii o noua "Dacie". In nord au ramas colonistii mai saraci. care nu doreau sa ramana in calea migratorilor. din Tracia. atasati de pamant. pe . ci din provincii apropiate. in primul rand din sudul Dunarii. dar si un numar mare de familii bogate de coloni. lipsite de protectia imperiului. dar numarul acestora nu il depasea pe cel al autohtonilor. nici chiar din Italia.

dar nu isi abandonasera limba materna. Este foarte posibil ca cei veniti din sudul Dunarii sa fi fost din acelasi neam cu dacii si sa fi vorbit o limba asemanatoare cu a lor. . Ca a fost organizata. Ca a fost intensa. nici atat. Parghiile acestei romanizari au fost: colonizarea masiva. Atunci. si au ajuns la concluzia ca a avut loc o romanizare intensa si organizata. cum s-a produs romanizarea? Cercetatorii au incercat sa explice in fel si chip cum a fost posibil acest lucru.care o foloseau pentru a comunica intre ei. numarul mare de militari adusi in Dacia. nu au nici o dovada.

relatiile economice stranse dintre autohtoni si noii veniti. raspandirea latinei prin intermediul crestinismului popular. Luate la rand. in masura mult mai mare si pe . implementarea sistemului de invatamant roman. dezvoltarea unei retele dense de comunicatii. nici una din aceste "parghii" nu convinge.deoarece era o provincie de granita. drumuri si scoli s-au facut si in alte provincii. acordarea de drepturi politice si chiar a cetateniei romane. si nici puse toate laolalta. raspandirea cultelor religioase din imperiu in defavoarea celor autohtone. Colonizari masive.

si anume . drepturi politice s-au acordat mai multe in alte parti decat in Dacia. Iar crestinismul nu a putut juca un rol capital in raspandirea latinei. caci nu avea cum sa patrunda in sec. fara ca aceasta sa influenteze sortii romanizarii. Problema consta in abordarea modalitatii in care dacii au fost romanizati. Comercianti au fost peste tot. ele au circulat mai mult intre colonistii romani care leau adus.perioade mult mai lungi. E cu totul absurd sa ne imaginam ca au fost substituite cultele autohtone de cele din imperiu.se considera ca toti dacii au intrat in contact cu structurile romane. Ii-Iii in Dacia. .

ca au renuntat la doinele si vorbele lor de alint. putini au fost cei care s-au integrat in lumea rurala. in favoarea limbii cuceritorilor. Cum se paraseste o limba Lingvistii (si. la povestile si ghicitorile lor stramosesti.cand firesc este sa presupunem ca oamenii simpli au ramas la gospodariile si stanile lor. vorbind in continuare in limba lor. inaintea lor. unii nespecialisti) neau invatat ca dacii si-au parasit limba repede. Dar cum s-a ajuns . Romanii erau grupati in orasele nou construite.

important este doar rezultatul. Si totusi. nu mai conteaza procesul. sa continue sa foloseasca limba dusmanului. iar dupa retragerea romanilor. fie chiar purtatori ai titlului de academician. in loc sa revina la limba lor materna? Pentru cei mai multi specialisti.aici? Cum a fost posibil ca dacii sa-si paraseasca limba atat de repede. Ideea ca dacii . nu putini au fost aceia care au intuit dificultatile demonstrarii romanizarii.

desi nu au fost constransi sa o faca. istoria infrangerii dacilor au renuntat la limba lor intr-un interval foarte scurt. preluata de la istoricul francez Ferdinand Lot: o enigma si un miracol istoric. Bratianu. pluteste in apele tulburi ale lipsei de logica. Procesul nu este imposibil. ci doar nedemonstrabil. . In aceste conditii.Columna Traiana. Pentru a explica romanizarea atat de rapida. Iorga si Parvan admiteau ca a existat o faza pregatitoare. inainte de razboaiele cu romanii. singura formula decenta este cea a lui Gh.

pentru a o invata pe a strainului. Dar pana la a presupune ca o mana de mestesugari si negustori au pregatit . exceptie facand eventualele casatorii mixte.in care dacii au luat contact masiv cu civilizatia romanilor si cu limba latina. oricat de multi latinofoni s-ar fi perindat pe plaiurile Daciei. Si totusi. este absurd sa ne imaginam ca vreunui dac i-a venit ideea sa-si lase limba. meseriasi si alte categorii de vorbitori de latina. pentru a se intelege cu acesti oaspeti. care au ajuns in Dacia inaintea lui Traian. Cateva cuvinte latinesti vor fi invatat si autohtonii. Este vorba de comercianti.

Dar oricat de bine s-ar fi . Cum se paraseste o limba in favoarea alteia? Printr-un proces complex si de lunga durata. fara sa o stapaneasca la perfectie. necesare unui minimum de comunicare. autohtonii continua sa vorbeasca in limba lor. Este vorba de cuvinte si expresii putine. Intr-o prima faza. In cea de-a doua faza. autohtonii ajung sa vorbeasca bine cea de-a doua limba. iar uneori introduc cuvinte si tipare din limba materna in cea straina. e cale lunga si intunecata. dar sunt capabili sa converseze si in cea de-a doua limba. care cunoaste cel putin trei faze.romanizarea.

Aplicand principiul la societatea dacica.ajuns la stapanirea limbii straine. dacii au renuntat la limba lor. desi nu . iar femeile dace si-au crescut pruncii in limba ocupantului. care isi cresteau si educau copiii in limba stramoseasca. mai ales in mediul femeilor. In sfarsit. in faza a treia. se ajunge la renuntarea definitiva la limba materna in favoarea limbii straine. ar trebui sa admitem ca dupa circa un secol si jumatate. tot limba materna predomina. barbatii find cei care intrau in contact mai frecvent cu vorbitorii celeilalte limbi. romanizarea a fost ireversibila.

Dar. cu toate fazele sale peste care nu se poate sari. Au fost interesati dacii din armata. Talmaciul dacilor La toate dificultatile enuntate mai sus.putem sti cate femei au fost bucuroase sa se marite cu ucigasii sotilor lor. cei care intrau in contact cu . cu toate acestea. incat procesul. aceea a numarului dacilor "interesati" in a-si abandona limba si a o inlocui cu cea a cuceritorilor. timpul a fost atat de scurt. este foarte dificil de imaginat. se mai adauga una.

cu siguranta inversunati impotriva romanizarii. oamenii simpli din diverse . aflati mai departe de orase si castre. femeile din familiile mixte. taranii din satele mai retrase. ci. Ruinele fost interesati. de munte. cei ce locuiau in preajma oraselor si a castrelor si le deserveau. N-au Sarmizegetusa romana. din contra.administratia si chiar obtineau posturi in structurile noii provincii.

prin intermediul caruia .categorii. in momentul retragerii romanilor. nu de cea literara). adica "translator al dacilor". desigur. O inscriptie de la inceputul sec. Insa cel mai mare procent din populatia dacica de rand din provincie nu renuntase definitiv la limba sa. dupa o suta si ceva de ani. Putem presupune ca. Iii. pomeneste de existenta in armata romana a unui interpres dacorum. nu cu mult inainte de abandonarea Daciei. o anumita parte a populatiei din Dacia vorbea perfect latineste (e vorba. de latina vulgara. care nu urmareau beneficii de pe urma romanilor. din vremea lui Caracalla.

A vorbi latineste dupa ce . Retragerea romanilor si urmarile ei Ca si cum lucrurile nu ar fi fost suficient de complicate. pentru ca le incurca planurile. Oricum. nu a facut decat sa o adanceasca.romanii comunicau cu dacii. retragerea romanilor. istoricii si lingvistii nostri o ignora. Evident. care ar fi trebuit sa rezolve enigma. sau sustin ca e vorba de negocierile cu dacii liberi. romanii aveau nevoie de traducatori ca sa-i inteleaga pe daci. ramane ideea ca macar uneori.

logica ne indeamna sa presupunem ca. abandonul limbii materne nu avea logica. odata cu echilibrarea provinciei. Cum cei mai multi daci ajunsesera pana cel mult in faza a doua. Sau. cea in care vorbeau ambele limbi. limba materna ar fi trebuit sa recastige terenul pierdut. dupa retragerea aureliana. iar dacii sa renunte treptat la bilingvismul daco-roman si sa vorbeasca doar in limba lor. Dar nu! Conform istoricilor. limba . fara a-si fi abandonat limba stramoseasca. chiar daca era un avantaj.provincia a fost abandonata de romani nu mai reprezenta un avantaj.

riturile dacice de incinerare . cultura materiala dacica cunoaste. sa persiste si sa se intareasca. teoretic. pastrarea romanitatii lingvistice dupa redobandirea libertatii este un mister si mai tulburator. manat de un mecanism necunoscut. in fosta provincie. Arheologii nu se inteleg la acest capitol cu lingvistii: in vreme ce romanitatea limbii pare. daca procesul romanizarii este o mare enigma. in secolele V-Vi. un reviriment spectaculos: ceramica dacica. In concluzie. iar procesul romanizarii a continuat vertiginos.latina s-a "consolidat" in mod misterios.

Cine alimenta aceasta cultura materiala? Au fost romanizati dacii liberi? Si pentru ca cele infatisate mai sus nu reprezinta decat o mica parte dintr-o mare enigma. . sa formulam intrebarea cea mai grea. acum in regres evident.iau locul culturii provinciale romane. pe care astazi nici un istoric sau lingvist nu ar vrea sa o auda: ce s-a intamplat cu dacii liberi? Stim ca provincia romana Dacia cuprindea doar un sfert din teritoriul locuit de daci.

s-au stabilit in mai multe valuri in fosta provincie. dar si imperiului. Tot ei sunt cei care. dupa redobandirea libertatii Daciei. iar dacii care le locuiau au continuat sa vorbeasca. Ei sunt dacii liberi. romanizare! Cel putin asa . Ei sunt cei care au dat teribil de furca romanilor din provincia proaspat cucerita. atacandu-i foarte frecvent. de carpi si costoboci.Celelalte trei sferturi au ramas in libertate. cum era firesc. care a ajuns sa plateasca sume mari carpilor pentru a-i linisti.. cunoscuti in nordul tarii sub numele de daci mari. in limba lor.. iar in Moldova. contribuind la.

treptat-treptat. in raza de influenta a romanilor. si a caror limba nu au invatat-o niciodata.. spun specialistii. decat printr-o mana de . Cum? Au intrat. s-a straduit sa argumenteze felul in care dacii liberi s-au romanizat: caci nu incape indoiala. atat dinaintea. i-au ajutat pe dacii proaspat eliberati sa-si consolideze cunostintele de. cat si de dupa revolutie.sustin unii istorici: dacii liberii. Si desi romanii n-au ajuns pana la ei. in teritoriile carora romanii nu au pus piciorul niciodata. ca acestia au fost romanizati.. limba latina! Toata istoriografia romaneasca.

Unitatea incredibila a limbii romane Capidava . si desi nu existau mijloace de comunicare in masa.negustori de oale. puternic impresionati de maretia imperiului roman. printr-un misterios proces de telepatie in masa. dacii liberi. si-au parasit cu totii limba si au inlocuit-o cu limba latina.

Are subdialecte sau graiuri. E de ajuns sa amintim ca. ba unele dialecte reclama. In Franta. atat sunt de diferite intre ele dialectele italienesti. Germania. dar nu dialecte. chiar si Spania. se vorbesc de asemenea dialecte diferentiate. in Italia. in . Limba romana nu are dialecte. vorbitorii din nordul peninsulei nu se inteleg cu cei din sud decat prin intermediul limbii literare.O alta problema care ii nelinisteste pe cei ce vor sa cerceteze cu buna credinta istoria noastra o constituie unitatea incredibila a limbii romane. Un sicilian si un lombard vorbesc practic doua limbi diferite.

dacii romanizati nu s-ar fi putut intelege cu dacii liberi. Moldova si Maramures. unde istoricii spun ca a avut loc o romanizare intensa. Daca. insa. galicienei sau corsicanei. Ceea ce nu e cazul cu limba romana. trebuie sa se fi dezvoltat o cu totul alta limba decat in teritoriul dacilor liberi.ultimul timp. unde limba latina nu a avut cum sa se impuna si unde limba daca a continuat sa existe. privim in urma. orizontul se incetoseaza: in provincia Dacia. statutul de limba independenta. or realitatea este . cum este cazul asturienei. iar limba dacilor ar fi disparut. Cu alte cuvinte.

Insa nimeni nu se intreaba cum de aceasta protoromana a fost atat de unitara in toate regiunile tarii. lingvistii. 11. unde Imperiul Roman nu a ajuns cu armata sa si unde dacii au trait in libertate. in conditiile in care teritoriile romanizate trebuiau sa evolueze lingvistic cu totul altfel decat cele neromanizate. Pentru ei a existat o romana comuna unitara. unde a . In fapt.complet diferita. atunci cand vorbesc de aparitia graiurilor. sa se vorbeasca aceeasi limba ca in Ardeal. Cum e posibil ca in Moldova. nu se intorc in timp inainte de sec. pe care au numit-o si protoromana.

Totusi. ci doar o serie de regionalisme si unele particularitati de pronuntie? Scoala Ardeleana si baroana Nicholson Astazi.si .avut loc o intensa romanizare? Cum de nu exista nici macar o diferentiere dialectala. insistenta cu care continuam sa clamam originea latina a limbii romane. nici un lingvist serios de la noi din tara nu se indoieste de faptul ca limba romana e limba romanica. intr-o epoca in care stiinta limbii s-a mutat in laboratoare de neuro.

cand in Ardeal romanii erau o natiune "tolerata". denota o nesiguranta. Daca lucrurile ar fi clare. am incheia acest capitol si ne-am apuca de lingvistica computationala. secuii si sasii isi justificau privilegiile prin originea lor nobila. Dar lucrurile nu sunt clare. Xviii.psiholingvistica. in vreme ce maghiarii. dincolo de orice dubiu. In sec. o teama. iar lingvistii nostri poarta barbile lungi si diplomele si mai lungi (ca sa-l citam pe Hasdeu) ale "doctorilor ardeleni" care i-au expulzat pe daci din istorie. era . iar istoria limbii ar trebui sa fie un capitol incheiat inca din secolul Xix.

care se simte. din pacate. nu s-a stins.necesara gasirea unei origini nobile si pentru ardeleni. Un fel de absurda frustrare a intelectualului roman. Astfel s-a creat mitul fondator al lui Traian si celebra incheiere "noi de la Ram ne tragem". formarea limbii romane si a poporului roman sunt pecetluite de dogme. cucerirea Daciei este aniversata cu fast. Acest purism extrem a avut ecouri lungi si. duce. la fel ca acum trei secole. in plin secol Xxi. la un extremism care nu are legatura cu stiinta: dacii sunt alungati din manuale. Totul de dragul de a . parte a unei natiuni "tolerate" in Europa.

fi mai europeni decat celebra baroneasa Nicholson. Istorie si politica Imparatul Traian Romanitatea serveste astazi ca stindard al integrarii. Istoricii ne invata ca suntem mai .

in parteneriat cu Ministerul Culturii si cu Rosia Montana . un moment . asadar.europeni daca ii proslavim pe cuceritorii romani si exageram mostenirea romana: ei neau civilizat. Anul 106 reprezinta.Gold Corporation: "Aceasta incorporare a Daciei in hotarele Imperiului Roman marcheaza prima incadrare a teritoriului de azi al Romaniei in spatiul unei civilizatii cu valente universale. Cam asa rezulta din programul manifestarii Dacia Provincia Augusti. organizat in aceasta toamna de Muzeul National de Istorie a Romaniei. ne-au coborat din copac si ne-au adus in Europa.

prin sinuciderea sa. au exploatat aurul de la Alburnus Maior si au plecat. recunoastem ca romanii au construit o civilizatie stralucitoare si au contribuit enorm la istoria omenirii. In urma lor. au cucerit. Romanii au venit. Dand Cezarului ce este al Cezarului. Dar mostenirea lor in Dacia.important pentru istoria noastra. primul pas spre Europa l-a facut Decebal. este aproape nula. desi nimeni nu are curajul sa o spuna. au construit drumuri. iar in urma migratorilor . poduri si orase." Cu alte cuvinte. o prima "integrare" in Europa. au venit migratorii.

reclamarea . cine stie cand am fi descoperit ca am baut laptele lupoaicei. Faptul ca vorbim o limba romanica nu ne face cu nimic mai europeni. caci urmarile scurtei perioade de aculturatie au disparut foarte repede.nu a mai ramas. care este. Deci. piatra peste piatra din ce construisera romanii. Daca Scoala Ardeleana nu ar fi facut un instrument politic din aceasta romanizare. dupa 2-3 secole. Astazi. astazi. A urmat apoi mai mult de un mileniu in care nimeni nu si-a mai amintit ca pe aici au trecut vreodata romanii. mostenirea romana? Nu putem spune ca romanii ne-au civilizat.

care astazi inca se mai imbraca. ca si cum nu am putea intra in Uniunea Europeana cu fruntea sus. medicina. Asta inseamna ca ne e rusine cu toti taranii nostri. cu daci cu tot. care sa ne justifice europenitatea. credeau in nemurire si erau temuti si admirati de vecinii lor cei mai puternici. Uitam ca dacii cunosteau astronomie. ca si cum dacii ar fi ruda de la tara cu care ne rusinam sa stam la masa Europei. cu toata istoria noastra. cu portul pe care il au .originii romane are infatisarea unui penibil mit fondator. Oficialii de azi se jeneaza la auzul cuvantului "dac". la sarbatori.

ne rusinam cu doinele si obiceiurile lor. i-am pus la index pe romanii lui Traian.dacii de pe columna lui Traian. incepand cu cultura Dridu. Cand Ceausescu a vrut apoi sa fim originali. am rescris istoria si i-am impins pe slavi ceva mai la sud. sa nu ne raportam la . Cat am fost sub ocupatie rusa. istoricii ne-au populat istoria cu slavi. numindu-i "cotropitori" si "dusmani". cu toata traditia noastra ancestrala! Mecanismul este vechi. Cand politica regimului a trambitat independenta si neamestecul in treburile interne. Cand ne-am distantat politic de Rusia.

nimeni si sa nu ne subordonam nimanui. Iar acum. care neau luat de mana si ne-au adus in Europa. pe care au ridicat-o-n slavi. istoricii au apelat la individualitatea culturii dacice. inca acum 1900 de ani. romanii devin parintii nostri dragi si intelepti. Asta nu este stiinta! Tacerea specialistilor Arme dacice . daca vrem in Uniunea Europeana.

din ratiuni care pentru ei sunt mai inalte decat sfantul adevar: obedienta in fata unor interese politice. deci exist". deci cuget. teama de a nu-si vedea opera de o . Cercetatorii nostri nu se indoiesc. De ce tac specialistii? De ce refuza sa-si puna intrebari? Probabil. Raspunsurile la intrebarile formulate mai sus nu pot veni decat in urma unui studiu extrem de serios al mai multor echipe."Ma indoiesc. deci ei nu exista in stiinta adevarata. cuget. ci doar in dimensiunea dogmelor. nu-si pun intrebari.

• Aurora Petan ====================== Pierit-Au Dacii? . disperata. nevoia irationala. de a avea dreptate.viata rasturnata.

ori care poate zac inca nestiute.Bust de nobil dac (tarabostes) Gauri Negre Ale Istoriei. pana la noi nu a ajuns mai mult de 10%! Stranie si tragica soarta a unor documente distruse din voia destinului sau cu buna stiinta. Scrieri pierdute cu privire la daci. in beciurile vreunor manastiri sau biblioteci! Drama izvoarelor scrise . Din tot ce s-a scris despre daci in antichitate.

fie din pura intamplare. Totusi. fie cu reavointa.Pana la aparitia tiparului in sec. din pricina fanatismului care a dus la incendieri . scrierile antice au supravietuit cu destula dificultate. 16. prin intermediul copistilor. s-a pierdut enorm de mult. din noianul greu de evaluat de scrieri ale eruditei antichitati.

pe Strabon si pe Dio Cassius. Scrierile care marturiseau despre geti si daci au avut. probabil. fie din neglijenta. Istoricii nostri ii citeaza adesea pe Herodot. ignoranta sau dezinteres. fie pur si simplu prea "barbar" ca sa . nici 10% din ce s-a scris despre acesti nestiuti locuitori ai pamanturilor de la nordul Dunarii. Ceea ce a ajuns pana la noi nu reprezinta. aceasta soarta: nu au reusit sa traverseze veacurile. lasandu-ne impresia ca acest neam a fost fie ignorat de marile puteri vecine.de biblioteci. aproape toate. cu putinele lor fragmente in care se vorbeste despre geti si daci.

trebuie sa tinem cont de ele si sa admitem ca s-a scris mult mai mult despre geti si daci. Insa cata vreme aceste marturii exista. Cu exceptia lui Al.prezinte interes. Totusi. dar care s-au pierdut. decat ni s-a spus in cartile de istorie. atat prin modul lor de viata si prin religia si credintele lor. cat si prin relatiile pe care le-au avut cu cei din jur si prin razboaiele pe care leau dus. un istoric uitat din veacul al Xix-lea. Papadopol-Calimah. pe care . ca acestia au starnit interesul vecinilor lor intr-o masura mare. exista numeroase marturii antice despre scrieri care vorbeau de stramosii nostri.

nimeni nu il citeaza si a carui opera a fost in totalitate ignorata pana in prezent, nimeni nu a incercat pana acum sa faca o evaluare completa a ceea ce s-a pierdut din documentele despre daci. Conform acestuia, numarul autorilor care au scris sau doar au pomenit in treacat despre stramosii nostri este de... aproape trei sute. Nu stim daca pentru alte neamuri s-au facut astfel de evaluari. Nu stim daca soarta izvoarelor privitoare la daci a fost mai vitrega decat a altora. Marele invatat Posidoniu calatorise la gali si scrisese o carte despre

acestia, astazi pierduta. Imparatul Claudiu scrisese si el o istorie a etruscilor in 20 de volume, din care nimic nu a ajuns pana la noi. Totusi, despre gali stim multe lucruri din alte izvoare, de la etrusci avem monumente si inscriptii, doar dacii s-au dovedit mult prea "tacuti", ori poate noi nu am cautat indeajuns, caci suntem prea putin interesati de soarta lor... Unde "s-au ascuns" getii si dacii?

Pentru antici, in vremurile cele mai indepartate, teritoriile de la nordul Dunarii reprezentau un loc enigmatic, populat de fiinte mitice. Cu timpul, pe masura ce relatiile comerciale s-au dezvoltat si sfera de influenta a lumii grecoromane s-a extins, getii si dacii au inceput sa fie mai bine cunoscuti si pomeniti in scrierile grecilor si ale romanilor. Totusi, putini au fost aceia care au scris ceea ce au vazut cu ochii lor, caci putini au calatorit pana pe aceste pamanturi. Astfel ca majoritatea informatiilor pe care ni le transmit aceste izvoare sunt informatii de a doua sau a treia mana,

aproximative, deformate, transmise din gura in gura printr-un fel de "telefon fara fir". Au existat si lucrari ale unor martori oculari care au fost in Dacia si au descris cu mare exactitate geografia, istoria, organizarea politica si sociala, traditiile, poate si limba dacilor, dar toate aceste scrieri s-au pierdut. Vom reveni mai jos asupra lor.

Columna lui Traian Prin urmare, informatiile pe care le mai avem sunt adesea confuze. Ba mai mult, anticii nu faceau intotdeauna distinctie clara intre sciti si geti sau intre traci si geti, iar mai tarziu, ii confunda pe geti chiar cu gotii (cu sau fara intentie) sau cu alte neamuri. Astfel ca, nu de putine ori, sub referintele la sciti, traci, goti etc. se pot ascunde informatii pretioase despre daci si geti. Ce fel de evenimente consemneaza scrierile vremii? In primul rand, inregistreaza numai evenimente politice si militare

importante - razboaie, victorii, aliante, tradari, asasinate, succesiuni la tron, iar o perioada de pace si liniste este aproape intotdeauna absenta din documente. Asadar, cei ce traiau in pace traiau intr-un fel "in afara" istoriei. In al doilea rand, istoria scrisa este aproape intotdeauna istoria invingatorilor. De aceea, izvoarele latine nu vor pomeni prea mult despre autohtoni, ci in primul rand despre romanii colonizatori, si tot de aceea, mai tarziu, numele dacilor sedentari si pasnici dispare din scrieri, in primul plan fiind gotii, gepizii, hunii si alti migratori cu o istorie "activa".

Primele informatii Putem presupune ca primele informatii despre geti au fost consemnate de popoarele orientale cu care acestia au intrat in contact, in primul rand pe calea comertului. Dar din cronicile orientale nu ni s-a pastrat nici o informatie cu privire la geti. Comertul i-a pus in contact cu scitii de pe tarmurile nordice ale Marii Negre, cu persii, cu fenicienii, cu neamurile din Asia Mica si chiar cu egiptenii. Documentele acelora ii vor fi pomenit si pe

stramosii nostri, cel putin cei dobrogeni. Cel mai vechi eveniment in care sunt antrenati getii este cel pomenit de Herodot cu referire la campania lui Darius (sec. Vi i.Cr.), regele persilor, impotriva scitilor, care, inainte de a ajunge la Istru, ii biruie si pe geti. Cea de-a doua informatie ne trimite in timp doua secole mai tarziu si se refera la expeditia impotriva tribalilor a lui Alexandru cel Mare (sec. Iv i.Cr.) care, ajuns la Dunare, infrunta opozitia getilor. Numarul mare al geografiilor pierdute, in care foarte probabil erau descrise si teritoriile getice, face ca misterul sa fie si mai adanc.

Insusi marele geograf Strabon a scris o carte despre Tracia si Dacia, astazi cu desavarsire pierduta. Marele geograf Marin din Tyr descrisese in amanuntime teritoriile locuite de geti si daci, dar lucrarea sa nu a ajuns pana la noi, decat intr-o palida masura, prin intermediul unei prescurtari facute de Ptolemeu. Una dintre geografiile pierdute apartinea lui Demetrios din Callatis (actuala Mangalia), iar datele prezentate de el cu privire la teritoriile getilor trebuie sa fi fost foarte exacte. Nici hartile, nu putine, care infatisau lumea cunoscuta in vremea dacilor nu au ajuns

pana la noi: de la cea mai veche harta a lumii despre care avem stiinta, cea a lui Anaximandru (sec. Vi i.Cr., invatat care a calatorit pana la sciti), si pana la cucerirea romana, nu s-a pastrat absolut nici o harta care sa infatiseze Dacia veche. Cele mai vechi harti reprezinta Dacia de dupa cucerire. Un interes aparte au starnit, cu siguranta, religia si credintele getilor, mult diferite de ale altor neamuri din Europa, dar si in acest aspect documentele pierdute spuneau de buna seama mult mai mult decat cele pastrate.

Un get celebru: regele Dromihete Grecii aveau o admiratie fata de "barbari" (cuvant care inseamna in greceste "balbait, persoana care vorbeste o limba de neinteles", caci asa le pareau grecilor cei care vorbeau alta limba decat a lor), pe care si-i reprezentau ca virtuosi, curajosi si generosi. Un celebru model il constituie regele get Dromihete (sec. Iii i.Cr.), care l-a invins pe Lisimah, unul dintre urmasii lui Alexandru cel Mare. Acesta venise cu oastea macedoneana impotriva getilor, dar a fost infrant si luat prizonier, impreuna cu fiul

sau, Agatocle. Dromihete i-a dus pe prizonieri la cetatea Helis, resedinta sa, i-a ospatat regeste la o masa scumpa, cu pocaluri si vase de aur si argint, in vreme ce el si getii sai stateau la o masa de lemn, modesta. Apoi i-a eliberat, spunandu-le ca, daca au acasa atatea bogatii, sa nu mai ravneasca la avutul modest al altora. Campania lui Lisimah si patania de la curtea generosului rege get au fost mult preluate si citate in scrierile vechi, dar tocmai acele scrieri care le prezentau in amanunt s-au pierdut - in primul rand cartea 21 din "Biblioteca Istorica" a lui Diodor din Sicilia,

apoi istoria universala a lui Polibiu si altele. Tot ce stim despre aceasta victorie a getilor provine din prescurtari si marturii marunte. Epoca lui Burebista

Statuie de nobil dac de pe arcul lui Constantin

De la Dromihete la Burebista se intinde o perioada de mai mult de doua secole de mare pustietate documentara. Fie ca dacii traiau in pace si nu au atras atentia grecilor si romanilor, fie ca scrierile care se refereau la acea epoca s-au pierdut, noi nu stim mai nimic despre acele vremuri. De la Strabon avem cateva informatii pretioase despre epoca lui Burebista, cu care vestitul geograf era contemporan. Dar Strabon la randul sau a folosit lucrarile lui Posidoniu, cel mai invatat om al acelei epoci. Din pacate, nici o scriere a lui Posidoniu nu s-a pastrat pana astazi. Dio

Cassius scria si el, in cartile sale pierdute, despre aceasta epoca. Augustus insusi, contemporan cu Burebista, a scris despre propria sa viata, lucrare si ea pierduta, unde fara indoiala ca pomenea si de relatiile cu Dacia. Momentul cuceririi Daciei: o imensa gaura neagra De la Burebista la Decebal avem din nou o mare lacuna documentara. Cateva nume de regi daci ne sunt pomenite de catre Iordanes,

care a dispus arderea sa. care a decretat crima de stat citirea acestei lucrari. Evenimentele premergatoare cuceririi . Istoricul Titus Livius includea aceasta perioada in opera sa uriasa. Informatiile despre daci reapar in preajma conflictului cu imparatul Domitian. cand batranul rege Duras ii cedeaza tronul lui Decebal. Distrugerea operei marelui istoric se datoreaza imparatului Domitian.dar mai mult nu stim. dedicate Daciei. s-au pierdut. din pricina ca in paginile sale se vorbea despre minuni. si papei Grigore cel Mare. dar cartile 124 si 125. inainte de epoca crestina.

infrangerea dacilor si intemeierea provinciei Dacia.Daciei de catre romani. Ne-am fi asteptat ca numarul izvoarelor scrise din acea epoca. sa fie mult mai mare decat pentru epoci mai indepartate si mai nesigure. Si totusi. exilat in Dacia din pricina . ajunse pana la noi.. campaniile lui Domitian si ale lui Traian. Dio Chrysostomos. O bizara coincidenta a facut sa se piarda cam tot ce s-a scris despre daci si razboaiele lor cu romanii. colonizarea si organizarea provinciei.sunt evenimente care au avut parte de numeroase si detaliate consemnari in scrierile vremii.. prazile imense luate de la daci .

pierduta astazi cu totul. a scris o istorie a Daciei intitulata Getica. istoria si obiceiurile dacilor. Probabil scrierea sa infatisa cu mare precizie geografia. Aceasta nepretuita lucrare prezenta. campaniile lui Traian si furniza valoroase informatii cu privire la daci. Din aceasta scriere avem doar cateva foarte mici .urii lui Domitian. rechemat de Nerva si apoi foarte pretuit de Traian. precum si societatea dacica. O alta Getica a fost scrisa de Criton. pregatindu-se pentru razboaiele cu imparatul Domitian. cu siguranta. medicul personal al lui Traian si martor ocular al evenimentelor din Dacia.

citate de un gramatic). Al treilea martor ocular care a scris despre daci a fost insusi imparatul Traian.fragmente. Dupa intoarcerea triumfala la Roma. citate de un autor tarziu. Nici acest edict nu a ajuns pana la noi. Dar Traian a . Si acesta este pierdut in intregime (au ramas doar cinci cuvinte. El a compus un jurnal de razboi intitulat De bello dacico ("Despre razboiul cu dacii"). in care a consemnat cu grija toate etapele si aspectele campaniilor sale. Traian a publicat un edict prin care dadea seama de toate operatiunile sale in Dacia si expunea bugetul cheltuielilor de razboi.

infatisand expeditia lui Traian. a scris o biografie a imparatului. pastrate doar in parte. in Istoriile sale. care au scris despre viata si faptele sale.avut biografii sai. insa tocmai capitolele acelea s-au pierdut. a scris si el pe larg. deci si despre cucerirea si colonizarea Daciei. Tacit insusi. Mai mult. Pliniu cel Tanar. prieten apropiat al lui Traian. dar care nu a ajuns pana la noi. marele istoric roman contemporan cu Traian. dar ale caror scrieri astazi sunt pierdute cu desavarsire. Tacit a scris mult despre daci. intr-o . Pe langa acestia. Cunoastem numele a cel putin patru istorici biografi.

Cartea 22. se afla tocmai intre cartile . Caninius. poem astazi pierdut. despre cucerirea Daciei si intemeierea provinciei. Dar si aceasta istorie a pierit in negura vremii. E posibil chiar sa-l fi insotit pe ilustrul sau prieten in Dacia si sa fi fost martor la evenimente. Appian. Hadrian si Antoninus Pius. a scris in douazeci si patru de carti Istoria Romanilor. un bun prieten al lui Pliniu. care continea o istorie a Daciei. a scris in versuri istoria expeditiei lui Traian. un mare istoric care a trait in vremea imparatilor Traian. din care ne-a ramas numai jumatate.istorie a epocii sale.

Intre cartile pierdute se afla si intreaga carte 67. mare parte a ei fiindu-ne cunoscuta doar din unele rezumate tarzii. monumentala Istorie romana. Tot pierduta este si cartea 68. a ajuns la noi doar fragmentar.pierdute. care cuprindea expeditiile lui Traian in Dacia. nimicita cu totul de timpul necrutator. Dar si lucrarea sa de capatai. care cuprindea expeditia si razboaiele lui Domitian contra dacilor si relatari ample etnografice. istorice si geografice despre Dacia. caderea dacilor . la care a muncit 22 de ani. Marele istoric Dio Cassius a scris si el o istorie a domniei lui Traian.

Apollodor din . Din 31 de carti care o alcatuiau. a scris o biografie a lui Traian. Din acestea nu avem. plina si aceasta de lipsuri. Plutarh. decat o foarte modesta prescurtare tarzie. celebrul istoric grec.Cr. In sfarsit. ca si din multe altele. dar aceasta importanta scriere ne-a parvenit cu totul ciuntita. care a avut aceeasi stranie soarta: pierduta cu desavarsire. Ammianus Marcellinus a scris o istorie de la Nerva pana la Valens. cele dintai 13 au pierit si tocmai acelea in care se trata si despre Dacia si in care se scria istoria de la anii 96 pana la 350 d.sub dominatia romanilor si colonizarea Daciei.

. Dacia dupa Traian si disparitia dacilor din izvoare Portretul regelui Decebal de pe Columna lui Traian .Damasc a scris o carte in care descria detaliat constructia podului lui Traian.. Nici aceasta nu a putut strabate veacurile.

Informatiile istoriografice din perioada urmatoare nu se refera aproape deloc la dacii autohtoni. ale caror temple fusesera facute una cu pamantul de catre romani.. cu marea masa a dacilor de rand. scrise de Polyainos in sec. 2 d.Cr. care continua sa fie o enigma: aflam doar despre organizarea administrativa si militara a noii provincii Dacia. despre colonistii adusi aici. au fost inghitite de . Dar nici un document nu ne spune ce s-a intamplat cu nobilimea si preotimea daca. "Cartile getice". cu zeii lor. despre viata in coloniile intemeiate.

pe care izvoarele vremii le consemneaza cu constiinciozitate si curiozitate. asa cum ne demonstreaza izvoarele arheologice. Iv d.monstrii intunecati ai timpului. Avem cateva mentiuni ale dacilor liberi. In Dacia se perinda nenumarate neamuri migratoare. tacere absoluta. . tacerea este si mai adanca.Cr. traditiile. Dupa aceea. desi prezenta lor pe vechile teritorii nu poate fi pusa la indoiala. cand carpii din Moldova dau de furca romanilor. dar nu mai aflam absolut nimic despre oamenii pamantului . Dupa abandonarea provinciei sub Aurelian. ultimele din sec.dacii.

toate scrierile care cuprindeau istoria si faptele regilor predecesori ai sai. Nabonassar. . a distrus in anul 747 i.Cr. Dar chiar si dupa Guttenberg. regele Babilonului.folclorul si chiar lingvistica. ametitoare. foarte multe manuscrise au ramas necercetate. de crime culturale ne poate deslusi tragica soarta a scrierilor din antichitate pana la aparitia tiparului. Cum au disparut scrierile vechi O scurta insiruire. needitate si chiar in primejdie de distrugere.

Sfantul Grigorie "Luminatorul Armeniei" arde in 277 d. grecilor. mezilor. mii de carti pagane. . efesienii si-au ars in piata toate bibliotecile. persilor. care numara la un moment dat 700. Luptele intre crestini si pagani au fost fatale. In zilele Sfantului Apostol Pavel.Renumita biblioteca din Alexandria. intre altele pe Titus Livius. toata literatura armeana. cartilor. Sfantul Papa Grigore cel Mare arde.Cr. si ele. toate cartile si bibliotecile din Armenia.000 de volume. a pierit cu totul intr-un incendiu cand Cezar a cucerit Alexandria. in anul 604. care era o comoara pentru istoria asirienilor.

000 de volume de teologie. Cand musulmanii au cucerit provinciile persane. mai vestita decat cea a califilor. nenumarate biblioteci. a califilor Egiptului. la randul lor. Biblioteca de la Tripoli (Siria). mai multe biblioteci au cazut in mainile lor si au fost distruse.getilor si a tuturor neamurilor cu care armenii au avut a face in curs de secole.000 de volume. .000. Biblioteca din Cairo. Dar in anul 1073 turcii au pradat si distrus aceasta imensa biblioteca. arabii invadeaza Alexandria si ii ard biblioteca. cuprindea 3. Navalirile barbarilor au distrus. In 640.600. avea peste 1.

din Italia si din Grecia. geografie! Dar in 1105. Tripoli a cazut sub stapanirea francilor comandati de Raimond Iv si nepretuita biblioteca a fost prefacuta in cenusa. Acest depozit de eruditie cuprindea o multime de scrieri antice. cand sultanul Soliman a cucerit Buda. traditii. Matei Corvin fundase la Buda o mare si pretioasa biblioteca.stiinte. dupa batalia de la Mohacz. In 1526. adunand carti cu cheltuieli enorme. dupa caderea Imperiului Bizantin. istorie. cu totul pierdute astazi. Manastirile de la muntele Athos au fost un . a dat foc si a devastat aceasta biblioteca.

. Suntem indreptatiti sa speram ca nu toate scrierile care au pierdut lupta cu timpul sunt disparute definitiv. cum sunt Biblioteca Vaticanului si cea a manastirii Sfanta Ecaterina de pe muntele Sinai.. la inceputul razboiului de independenta a Greciei. dar bibliotecile de la acest munte au suferit multe devastari. zac inca zeci de mii de . bibliotecile de pe Sfantul Munte au fost silite sa furnizeze turcilor manuscrise pentru fitilele tunurilor! Astfel au pierit mii de lucrari de mare pret. In 1820. Si totusi.mare depozit de scrieri manuscrise vechi. In marile biblioteci de manuscrise din lume.

Papadopol-Calimah: un nume de strada in Tecuci Portretul regelui Burebista pe un medalion de bronz .manuscrise necercetate. Timpul poate sa ne mai rezerve mari surprize! Al.

o serie de 19 articole. Foarte bun cunoscator al limbilor latina si greaca veche.chiar vicepresedinte al Academiei Romane. timp de 6 ani. Calimah a strans cu migala si precizie filologica toate informatiile despre scrierile pierdute cu privire la daci. colaborator apropiat al lui B.Multe dintre informatiile prezentate mai sus provin dintr-o ampla lucrare a unui istoric uitat din sec. incepand cu 1872. Pe parcursul mai multor ani. Papadopol-Calimah. despre scrierile . disponibile la acea vreme. Hasdeu. al Xix-lea: Al. intr-o vreme . nestiutul savant a publicat in revista "Columna lui Traian".P.

Abia citind cele 150 de pagini de text din lucrarea lui Papadopol-Calimah. . neasteptat. nimeni nu-si mai aminteste de lucrarea sa. Soarta lor a fost asemanatoare cu cea a cartilor despre care a scris cu atata pasiune: desi a trecut doar un secol. nu a fost editat. pe care le-a strans laolalta. iar timpul trece in defavoarea sa. Nu e niciodata citat. putem sa ne facem o imagine reala despre cat si cum erau receptati dacii in antichitate. formeaza un tablou impresionant.pierdute "atingatoare de Dacia". Cele peste trei sute de nume de autori antici marturisitori despre daci.

Speram ca apropiata aparitie editoriala a operei lui Calimah in volum va determina o regandire a importantei surselor documentare despre daci si a imaginii acestora in ochii grecilor si romanilor. cei mai multi convinsi de putinatatea si chiar de lipsa de importanta a informatiilor istoriografice. clasicistii. . specialistii in izvoare antice nu au auzit de el si continua sa recite pe dinafara cele cateva fragmente din Herodot. Strabon si Dio Cassius despre geti si daci. orasul sau natal.Papadopol-Calimah este astazi doar un nume de strada in Tecuci. Istoricii.

invitat sa viziteze Transilvania la inceputul sec. dar si in vremurile mai recente. al Xvii-lea de catre principele . putinele lucrari despre daci sunt urmarite de acelasi ghinion ca si vechile documente.Scrierile despre daci au aceeasi soarta si in epocile mai noi Pare de necrezut. Marele carturar si poet german Martin Opitz.

se documenteaza intens si lucreaza timp de 12 de ani la o lucrare monumentala: Dacia Antiqua. cerceteaza istoria si traditiile romanilor. Despre o mitologie a dacilor. Dar manuscrisul a disparut fara urma dupa moartea sa. .Gabriel Bethlen. se indragosteste de aceste locuri.

De la misteriosul manuscris despre daci.S. a scris o istorie a dacilor. Xv si niciodata publicata (desi manuscrisul se afla la Vatican). stim doar ca a ramas in manuscris. Sturdza: nici de soarta acestui manuscris nu se mai stie nimic. drumul tacut al documentelor despre . care a ajuns in arhiva din Petersburg a lui A. Hasdeu. Al.lucrare scrisa in limba rusa de savantul B. aflat candva la Centrul National de Manuscrise din Ulan Bator.P. Hasdeu. scrisa in sec. pana la istoria getilor a carturarului italian Niccolo di Modrusa. dar de soarta caruia nu se mai stie nimic. Tatal sau.

nu merita soarta pe care o au. primul legiuitor al getilor a lui Carolus Lundius si cea despre alfabetul getilor. Xvii si continand informatii inedite despre . a lui Vulcanius Bonaventura. scrisa in sec. sunt inca ignorate la noi. Scrieri medievale precum Zamolxis.daci este acelasi: catre neant. Dar daca documentele antichitatii au avut de traversat doua milenii de zbuciumata istorie. cele mai recente. Geografia lui Philippe Briet. voite sau nu. unde confuziile geti-goti si daci-dani. sub pretextul provenientei lor din mediul carturaresc nordic. aflate la indemana cercetatorului. erau frecvente.

inseamna ca noi. Controversatele placi de plumb de la Sinaia. care par sa reprezinte arhivele regilor daci.daci. Si lista poate continua. Daca acestea nu sunt falsuri. continua sa fie ignorate de catre specialisti. ingropam in uitare cele mai importante documente cu privire la daci care s-au scris . este cu totul necunoscuta cercetatorilor romani.. cu propriile noastre maini. despre care s-a vorbit acum doi ani intr-un numar al revistei "Formula As". facand hartia sa roseasca. ci documente autentice (si exista multe argumente in favoarea acestei din urma ipoteze)..

refuzand sa creada ca dacii si-ar fi putut scrie propria istorie pe placi . o intamplare. Dacii .un subiect incomod Este oare o simpla coincidenta. ca au disparut aproape toate scrierile despre daci? Ce nestiut blestem bantuie memoria acestor enigmatici si bravi stramosi ai nostri si ce magie poate rupe acest blestem? Este tot o intamplare faptul ca specialistii au decretat drept "falsuri" niste documente pe care nu leau cercetat niciodata.vreodata.

Acum. atat de proslaviti in anii comunismului. care nu fac decat sa-si ceara dreptul la istorie? Este oare tot o intamplare ca singurul care s-a ocupat vreodata de dramatica poveste a disparitiei manuscriselor despre daci a fost in totalitate ignorat? Soarta lui PapadopolCalimah este una emblematica. a nu vorbi despre daci reprezinta un absurd si inutil semn de . Despre daci se vorbeste in mediile academice putin: ei sunt "barbarii" Europei. cand autohtonismul era ideologizat.de aur sau de plumb? Al cui somn este deranjat de acesti intelepti si curajosi daci.

dizidenta. iar daca ar fi fost iberi. decat de Sarmizegetusa. Suntem romani tocmai pentru ca stramosii nostri au fost daci: daca ar fi fost celti. trebuie sa ne uitam trecutul si traditiile. daca vrem cu Occidentul. e de preferat sa vorbim mai mult de Roma. astazi am fi fost spanioli. A ignora sau a contesta importanta componentei dacice a . de manifestare anti-comunista si de simpatie pro-europeana: daca vrem in Europa. Nimic mai gresit! Nu putem fi universali decat prin ceea ce avem particular. noi am fi fost probabil francezi.

istoriei noastre inseamna a nega propriul nostru specific romanesc. • Aurora Petan ============ • Povestile Ceahlaului Varful Panaghia .

Se rataceste de Dumnezeu Nu exista la noi in tara munte mai cantat de poeti si mai intesat de povesti decat Ceahlaul. Turnul .Fara povesti. lasand in urma lor nume precum Ghedeonul. Batca Popii. sufletul omului se transforma in piatra. Sihastrii si-au facut veacul pe Ceahlau din cele mai vechi timpuri. Isi pierde zborul. daca ar fi intrat in basmele vechilor greci. Dimitrie Cantemir spunea despre el ca ar fi fost la fel de celebru precum Olimpul sau Pindul.

imbracati de sarbatoare. pe 6 august. de cu noapte. Considerat al doilea munte sfant al ortodoxiei dupa Athos. pentru praznic si hore. Urcau si sateni i din satele dimprejur. In aceasta zi. . pentru a face rugaciuni. preotii urcau sus pe poienile dintre stanci. Ceahlaul este singurul munte de la noi care avea hram si sarbatoare.Sihastrilor sau La Chilii. Schimbarea la Fata.

istorie si spiritualitate la un loc e . Cosbuc. Atata frumusete. Masa Dacica. Sadoveanu si atatia alti scriitori. Alecu Russo. Pavilionul dacic. Dumnezeu cobora pe Ceahlau si umbla descultprin poieni. Asachi. Hogas. aici se afla Jiltul Zeilor. muntele sfant al dacilor. oprinduse la cate o stana sa mangaie mioarele. Goga. L-au cantat Alecsandri.Intr-atat de sfant a fost dintotdeauna Ceahlaul pentru oamenii locului! Si chiar din vremea dacilor si dinaintea lor. Vulturul lui Traian. Unii carturari spun ca aici ar fi fost Kogaionul. Stanca Dochiei si alte locuri ce au zamislit legende.

au in schimb forme ciudate. sperand sa pot culege ceva din sfintenia de altadata a Ceahlaului. pe care batranii le istoriseau in serile de iarna. nu foarte inalte. chipuri de zane adormite sau zei pagani care au nascut sute de povesti. Am plecat in cautarea acestor povesti prin satele de pe malul lacului Izvorul Muntelui. langa o gramada . Stancile sale.greu de gasit in alta parte. printesa dacilor Mitica Letsta sprijinit de gard. Dochia. la gura sobei.

ca Traian o pus ohii pe ea. depanand povesti. in clipele in care se lasa prins de lumea povestilor. Ochii ii rad din cand in cand.de lemne.. stie ce inseamna lupta. cu chip de bunic blajin. Are 91 de ani si este veteranul satului Ceahlau. Dochia ii zacea." Lumina domoala a dupa-amiezii ii scalda chipul uscativ. Si dacii s-au batut vitejeste sa-si apere pamantul. A fost si el in razboi. ai mai frumoasa. dar tot Traian a fost mai tare. priveste in zare spre munti.. Era frumoasa tare. "Cand s-o batut Decebal cu Traian. Slab si drept. fata lui Decebal o fujit si s-o ascuns in muntii astia. "Si cu Dochia ce .

il iscodesc. altii ca era fata lui . Batranii batranilor stiau mai multe si unii carturari au consemnat aceasta poveste. chiar pe Ceahlau.s-a-ntamplat?". dar el nu stie decat franturi din ea. Cu Dochia e poveste mare. de la cei ce inca o mai povesteau. Lacul Izvorul Muntelui Dochia a venit de la Sarmizegetusa. Unii zic ca era sora.

la fratii lor liberi. era doar cheful imparatului de a o avea roaba pe fata lui . se retrageau incet spre nordul Moldovei. Multa lume fugise spre miazanoapte. ca sa scape de urgia romana. in vremurile acelea. Familii intregi de daci. i-o fi zis Decebal Dochiei. in siruri cat vezi cu ochii. Si Dochia s-a dus. unde sandaua soldatului roman nu avea sa ajunga. Unii zic ca nu era iubire adevarata. copila mea". aprins de iubire pentru preafrumoasa printesa daca. gonind calare peste munti. Imparatul Traian a urmarit-o. "Du-te. "Du-te si izbaveste-te de robie". cu putinul lor avut.Decebal.

Cale lunga a facut Traian. in capitala lumii. Asa umbla prin munti. unde sa o faca imparateasa. urmandu-l pe dusmanul tatalui ei. Copila s-a ascuns prin vagaunile Ceahlaului. ferita de ochii oamenilor. chemand-o sa vina cu el la Roma. Atunci Traian facu un semn scurt si . si-a lepadat vesmintele regale si podoabele si si-a pus pe spinare un cojoc greu. cu o turma de oi. indrumat de iscoadele lui. A intins catre ea bratul sau regesc. fata nu si-ar fi parasit tara. Dar pentru nimic in lume. pana in Tara Moldovei. Si a gasit-o pe Dochia. de ciobanita. vorbind doar cu jivinele padurii.Decebal.

Lacrimile ii curgeau siroaie pe obraji si pe haine. Acum era o stana. a luat . Dochia isi ridica privirea spre inalt si sopti in gand o rugaciune fierbinte. prefacute. In cateva clipe se lasa frigul peste trupul feciorelnic al Dochiei. un stei. catre Zamolxe. in jurul caruia zaceau rasfirate mioarele. Piatra rece o cuprinse cu totul. si ele. la picioarele ei. inlacrimati. parintele vietii. iar ochii sai clipira pentru ultima oara. cel ce are in grija toate cate sunt in cer si pe pamant. in pietre. impletindu-se la poale cu ierburile inmiresmate.garzile sale o inconjurara din toate partile. Acolo.

nastere Izvorul Alb. cum nu s-a mai pomenit. iar in vremurile grele. Cobal si vulturul lui Traian . a mangaiat neputincios chipul de piatra al fetei si s-a intors la Roma.. cu o apa limpede si dulce. Dochia a ramas pentru vesnicie in Ceahlau. ca sa scape de capcauni.. Traian si-a spalat obrajii in el. aici veneau si se adaposteau "vergurele" (fecioarele) din satele din preajma.

ce adesea se pierdea in apa raului.Stanca Dochiei Urcasem de dimineata pe valea Izvorul Alb. . pe o carare salbatica. mau insotit plutind in fata mea in aerul cald. Strajuita de flori multicolore si macris salbatic. spre Jgheabul cu Hotar. colorati. Fluturi mari. pana la Stanca Dochiei.

padurea lasa din cand in cand sa se vada crestele maiestuoase ale Ocolasului Mare si ale Toacai. Da' o . "Am vazut stanca. Ma asteptam sa dau de o piatra impunatoare. ii spun batranului. "O semanat mai demult. dar nu seamana deloc cu o fata!". Era o piatra mare. cu o privire intrebatoare. cu un chip de fata. ce sa aduca oarecum cu un chip de fata. cu verdeata pe crestet si un izvor limpede la poale: obarsia Izvorului Alb. Dar nimic care sa aduca. apoi m-am intors din drum sa o caut. oricat de nelamurit. rotunjita. Dar am trecut pe langa Stanca Dochiei fara sa o bag in seama.

Atunci s-a daramat partea de sus a Stancii Dochiei. din temelia caruia apa continua sa izvorasca.. Acolo sihastrea.vinit de sus din munte prapad mare. asemenea lui . stanci si lemne. in care vremurile sapasera chipul fecioarei. Documentele spun ca era in primavara anului 1704.. un tanar care. ferit de lume. si o rupt tat". cu calugari cu tot. cand o avalansa cumplita s-a pornit din munte. Iar Dochia a ramas pana azi fara chip. un trup ciuntit de piatra. Radu. chiar in noaptea de Inviere. intr-o zi de sarbatoare. In aceeasi noapte cumplita a pierit si schitul de pe Izvorul Alb. pravalind la vale zapada.

Mitica Let Mitica Let atata stie. alegand mai degraba sa se prefaca in piatra.Traian. Dar asta e alta poveste. patimise din dragoste pentru o preafrumoasa fata din Ceahlau. Dar de ce atata patima? Pai . ca fata de imparat nu s-a lasat prinsa...

nu departe de stanca Dochiei. Zeii l-au preschimbat si pe el in stanca. cum altfel?. Insa o alta legenda spune ca Dochia lar fi iubit pe Traian. O legenda spune ca scapand din inchisoare a venit sa o caute si. dar aceasta l-a refuzat. Cobal a cerut-o in casatorie pe Dochia. gasind-o impietrita. fara sa stie ca e dusmanul poporului sau.iubea un june dac. l-a cuprins deznadejdea si s-a aruncat de pe Toaca. acasa la ea.. ce cazuse prizonier la Roma. un tanar dac viteaz si chipes. Cobal e numele flacaului ce prinse drag de Dochia in vremea cand copila era inca in Dacia.. Intelegand ca .

Cobal a scapat si el si a fugit spre nord. unde atatia daci au plecat in bejenie. a cuprinso o jale fara margini. Inima ei s-a sfasiat de durere. Cobal incearca sa il omoare pe imparat. dar nu reuseste si e luat prizonier. gasind-o pe Dochia. in Ceahlau. unde s-a facut ciobanita. dar si-a inabusit iubirea si a fugit in munti. Deznadajduit. Cand fata a inteles cine era cu adevarat cel de care se indragostise. pentru a nu fi luati robi la Roma. Cei doi n-au scapat de urmarirea lui Traian. dar primesc de la Zamolxe trup de piatra. imparatul isi lasa vulturul regal .fata e indragostita de Traian.

Iar unii spun ca Dochia este chiar Dacia. Teribila poveste.sa-i pazeasca si pleaca in tara lui.. ce tradeaza amintirea unor vremuri in care Ceahlaul a fost adapost pentru dacii fugiti din Ardeal. in vremea razboaielor daco-romane. de catre Zamolxe. Dar si vulturul este prefacut in piatra. pe care Traian nu a putut-o supune.. Preafrumoasa Panaghia si Soarele de pe cer . asa cum a vrut el. Dacia nu si-a inmuiat inima in fata Romei. Degeaba sia lasat vulturii sa o pazeasca.

ca tot Ceahlaul e plin de povesti de dragoste. In scrierile lui. pasionatul cronicar al Muntilor Neamtului. il intreb pe batranul Let. care aflase de la batranii locului povestile Ceahlaului. "Panaghia era tot o fata". Batranul zambeste sugubat. Nu stie p ovestea Panaghiei. privind in zare catre cea mai mandra si mai inalta stanca din varful Ceahlaului. Stie doar ca tot de iubire e vorba. Ce nu stie el stie Hogas."Dar Panaghia? Ce poveste are stanca asta?". el . "Cum tot o fata? Pai e plin Ceahlaul de fete frumoase prefacute in piatra!".

atat de frumoasa. . incat ursitoarele au adapostit-o in munti de mica. duiosie si blandete din ochii ingerilor ce stau la dreapta lui Dumnezeu si le-a pus pe toate in privirile ei. foc si lumina din lumina si focul luceferilor celor mai stralucitori. adanc din adancul marilor fara de fund. pentru a o feri de invidia muritorilor.spune ca Panaghia era o fata nespus de frumoasa. La nastere. una dintre zane a luat intuneric din intunericul cel mai nepatruns al unei nopti fara luna.

daruindui-o Panaghiei ca suflet si inima. Dar lucrul cel mai minunat a fost cand insusi atotputernicul Dumnezeu a rupt din inima si sufletul sau particica cea mai aleasa. chiar din inima lui Dumnezeu! Si pentru ca sa nu fie . A treia a tors din caierul de neguri fire subtiri de umbra neprihanita si i le-a pus pe cap."Kogaionul" dacilor Alta a rupt din fragezimea si albeata crinilor si din rumeneala trandafirilor si le-a pus pe fata ei. ca podoaba de par negru si bogat. Asa s-a zamislit preafrumoasa Panaghia.

Dar si fata se uita la Soare. care o privea cu nesatin fiecare zi.pangarita de priviri muritoare. Si Panaghia a crescut mare si s-a facut fata frumoasa. Si amandoi s- . cum numai povestile isi pot inchipui. iar noptile senine au scaldat-o in roua de flori mirositoare. Dar degeaba au ascuns-o ursitoarele in munti. dincolo de imparatia norilor. din inaltimile cerului. ca cineva tot avea sa o vada: Soarele. ursitoarele au dus-o pe inaltimile cele mai de sus ale Ceahlaului. Albinele din Sihastrii au hranit-o cu mierea lor. si au asezat-o in pestera pustnicului Ghedeon. cu acelasi dor in suflet.

infasurand-o in razele sale. Jalea i-a cuprins sufletul si a plans neincetat zile si . s-a plans lui Dumnezeu si Dumnezeu s-a maniat si l-a pedepsit pe Soare. sa nu mai rasara de acum inainte. in vreme ce noaptea s-a micsorat.au indragostit. decat invesmantat de neguri. Ceasuri intregi se oprea Soarele din calea lui ca s-o priveasca. ca sa nu mai ispiteasca sufletele slabe ale muritorilor. suparata. Si s-a implinit porunca lui Dumnezeu. ca ajunse amurgul aproape sa-si dea mana cu zorile. Si pana intr-atata s-a marit ziua. Atunci noaptea. iar Panaghia nu l-a mai vazut pe Soare.

spre culmile inalte ale Ceahlaului. ca sa-i usuce copilei lacrimile. incat se ruga lui Dumnezeu sa o prefaca in stana de piatra si sa dea din nou drumul zeului zilei si al luminii sa straluceasca pe cer. fara sa mai inchida un ochi. . Dar de la o vreme i s-a facut lui Dumnezeu mila de ea si a trimis porunca rasaritului si apusului sa trimita in graba cele mai usoare si mai dulci dintre vanturile lor. Dar Panaghia nu mai putea trai fara Soare si jalea ei era atat de mare.nopti la rand.

Batrana Varvara Dumnezeu ii implini voia si fata simti cum picioarele ei prinsera radacina in pamant si nu se mai putu urni. ca si acum se bucura de razele soarelui. de stralucirea florilor si de vanturile dulci si mangaietoare ale rasaritului si apusului. O alta varianta a legendei Panaghiei. Panaghia se prefacuse in stanca de piatra. mai . pleoapele ii cazura grele si un intuneric nemarginit o cuprinse. Se zice. ca inima ei nu s-a impietrit. insa. Si cand voi sa indrepte iarasi ochii spre ceruri.

vestea cazand ca un fulger peste Radu. sufletul i se umplu pe loc de o ura nemarginita. Zdrobit de durere.ancorata in istorie. cu gandul sa-l ucida. fata parcalabului de Suceava. dintr-o data. Dar tanarul pleca la lupta si multa vreme avea sa nu o mai vada pe draga lui. o indragi pe frumoasa Panaghia. In acest timp. Se arunca asupra lui ca un vultur. si zarindu-l in invalmaseala pe Bahrin. el se arunca in lupta. numit Radu Valcu. Povestea spune ca pe vremea lui Vasile Lupu. gelozie si razbunare. vorbeste de iubire. un tanar de seama. Dar. poarta . Panaghia facu nunta cu hatmanul Bahrin.

ultimele batai ale inimii sale daruindu-le Panaghiei. Cu pieptul despicat. cu sabia in mana. hatmanul cazu intr-o balta de sange. in straie ostasesti. il puse in sa in . Ca o fiara ranita de moarte se napusti fata parcalabului asupra lui Radu. hotarata sa-si ajute sotul. acum cand isi implinise dorul de razbunare. rapunandu-l. dar un ostean sari sa-l apere si Panaghia se prabusi sub palosul greu. Poate ca el s-ar fi lasat ucis de mana ei. Radu ridica trupul iubit al Panaghiei.cetatii se deschise si se ivi Panaghia. Radu rupse cu o lovitura sabia Panaghiei si se intoarse catre Bahrin.

in amintirea iubirii lui. unde-l cobori in lacasul de veci. privind indelung o stanca mandra si zvelta pe care a numit-o Panaghia.fata lui si pleca spre manastirea Putna. Ajunse la sihastria de pe Izvorul Alb. in ceasurile inserarii. Dar viata isi pierduse orice rost pentru Radu. el poposea adesea pe culmea Ceahlaului. El parasi nestiut curtea domneasca si pleca in pribegie. Ratacind singuratic prin coclauri. unde trai in pestera de la obarsia acestui izvor. Ultimele povesti .

. intrebandu-i pe batrani de povesti. in doua curti. Batrana Varvara Ciobanu sta in fata casei sale. dar s-au dus toti.. Intru. In Durau au ramas putini oameni. Batranii mai stiau ceva. si casele lui vechi trebuie ca mai adapostesc istorie si legende. O bunicuta frumoasa. Intreb in stanga si-n dreapta de povestile muntelui si oamenii ma privesc cu mirare cumva: "Ce povesti? Astea-s copilarii. totusi... cu speranta sa mai gasesc un fir de poveste tesut in jurul acestor munti. cu o maturica in mana..Strabat satul Ceahlau. acum mai multi sunt turisti decat sateni.. Dar Ceahlaul e animat..".

din vremurile cand frumoasele Cucutenilor. Casa e albastra.cu o casa frumoasa. Curtea e cosita proaspat. tesute in motive vechi de mii de ani. isi impodobeau imbracamintea. una in spinarea celeilalte. as fi zis ca a coborat direct din cartea cu povesti. cu naframa si sortin carouri. daca n-ar fi avut ochelari. ce au vietuit nu departe de Ceahlau. cu cerdac din lemn vopsit in verde. exact ca in amintirile copilariei mele. In casa miroase . urmele lasate pe iarba stau verzi si proaspete. Ma invita inauntru sa-i vad covoarele colorate. casa si obiectele cu aceleasi forme si figuri. Scunda.

sa vada care ce-o mai facut". Povesti despre muntii astia nu stie. "Astazi. pe vremuri. stia si ea in tinerete. lea uitat. alimentele naturale. Casele din lemn. O intreb daca era mai bine inainte. Stau toata ziua la televizor. Era mai greu. din canepa si din lana. a lemn si a lana. . fetele nu mai torc si nu mai tes.curat si luminos. traiul la munca in aer liber erau mai bune pentru om. dar mai sanatos. dar daca Al de Sus i-a dat ani multi. Stiau batranii. imbracamintea curata.

cu termopane si gard frumos. unul dintre ultimii ciobani din Ceahlau. atunci nimeni nu-i cunoaste.Leon Marcoci Intru si in curte la Leon Marcoci. Satenii zic ca daca Leon nu cunoaste muntii astia. Ma uit la casa noua. dar oierul iese din spate. dintr-o casuta alba. de lemn. cu ferestre .

direct. ciobanul pare sa aiba in jur de 60 de ani." Si incepe sa mi le enumere. Uscativ. .verzi si muscate. adunand in memorie imagini si ganduri ce alcatuiesc o viata: Viezuri. Duruitoarea. "71". drept. ca doar le-a batut cu piciorul o viata. Il intreb ce loc ii e cel mai drag. cu dangatele turmelor cu tot. "Toate. I-au fost dragi muntii si stie fiece stanca si fiecare vaioaga. Casa cea noua e a fetii. imi spune scurt. prin vorbele caruia curge toata linistea muntilor. In ochii mei. concentrat. Piatra Lata. cu ochi ca jarul si sprancene stufoase. Leon e un om tare frumos: felul acela de om deschis.

Tinerii nu mai sunt interesati de trecut si de pastorit. Curmatura Stanilelor. de la o .Scaiusul. Stanca Dochiei. avea multe oi. La Scaune. Acum nu mai e nici o stana pe acolo. cui ii mai trebuie lana si branza? Peste o tona de lana a strans Leon in doi ani. a avut ani de zile stana. la civilizatie. Panaghia.. cei care au mai ramas s-au retras dincoace de rezervatie. Si apoi. tot Ceahlaul era plin de viata. Lutul Rosu. Toaca. Ocolasul. Claile lui Miron. Detunatele. Nici nu mai merg la oi: e rusine pentru un tanar din ziua de azi sa se faca cioban. toti vor la oras.. La Stanile. Arinisul.

"Cui ii mai trebuie azi povesti?". Povestile sunt facute ca sa fie povestite. . cand vreau sa-i platesc. "Dar povesti? Mai stiti povesti despre muntii astia?". Fetele nu mai torc si nu mai tes. intreb.. insista Leon Marcoci. Iar daca nu mai ai cui sa le povestesti. La fel si pieile.suta de oi.. Lacul Izvorul Muntelui sclipeste tot mai stins. si nimeni nu i-o cumpara. Gust dintr-o bucata de urda neasemuit de gustoasa si plec cu un pachet mare de bunataturi sub brat: "Pentru sanatatea oilor". se pierd. a venit cineva si i-a oferit doar un leu pe bucata. ofteaza baciul cu obida.

batranii au uitat povestile. Lumea fara povesti e o lume prea departe de Dumnezeu. La ce ne mai trebuie povesti? Nu stiu. si povestile lor. ca Dochia. fara simtire si fara zborul gandului si al inchipuirii. o lume fara povesti e o lume in care sufletul omului se transforma in piatra.pe masura ce ma indepartez. Totusi. Ca si cum apele uriasului lac de acumulare ar fi inghitit. in vreme ce tinerii nu au apucat sa le mai afle. Panaghia e imbratisata de lumina moale a asfintitului. odata cu vechile sate. Fara iubire. . La poalele Ceahlaului. O lume fara viata.

Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan • • • • .

Morminte tracice.• • ==================== Valea regilor traci Preistoria Bulgariei este reprezentata cu stralucire. la poalele Balcanilor .

Homer insusi ii aminteste ca fiind aliati ai troienilor. Si totusi. romanii. Au intrat apoi in istorie daco-getii. peste o Dunare-granita care in trecut lega. de o parte si de alta a apei. Mai mult. cu o limba straina. numiti asa la nordul Danubiului si numiti "moesi" la sud. Pe ei ii considera stramosii lor si se mandresc cu mostenirea lor tracica. trebuie facuta o distinctie intre daco-moesiana vorbita intre Dunare si Balcani si traca vorbita dincolo de Balcani. Flacaii mergeau la petit cu barcile. Neam razboinic si mandru. inruditi cu dacii. iar pescarii de pe ambele ta rmuri se intalneau in mijlocul apei la povesti despre stime si balauri cu sapte capete. pamanturi roditoare si clima temperata. ca acum. care nu au nimic a face cu latina si. Ceea ce noi. ca urmare. numiti odinioara Haemus (Balcani). Asa cum de o parte si de alta a Muresului sau pe un mal si altul al Oltului traieste acelasi popor. Un pod ce separa doua tari. si nu despartea. dar apoi au venit slavii care i-au asimilat si nu au mai ramas urme ale romanizarii. De fapt. in razboiul impotriva grecilor. Sunt pentru prima oara in Bulgaria. pana la sirul de munti Stara Planina. in secolul I i. care s-a petrecut in secolul al VI-lea dupa Hristos. malurile. Oamenii se strigau de pe un mal pe celalalt al Dunarii in acelasi grai. insisi troienii se pare ca erau de neam tracic. Dar nu e argumentabil stiintific. tracii isi pierdusera deja identitatea si fusesera romanizati sau grecizati.Hr. cum spune Herodot despre traci. Cel mai numeros neam dupa inzi. iar peisajul de azi al campiilor bulgare nu mai evoca cu nimic vremurile de altadata. aceleasi traditii si stil de viata. Pentru mine e o tara straina. care traiau divizati in multe triburi.Tara de dincolo de Dunare De la Giurgiu la Russe e o aruncatura de bat. Cercetatorii considera ca la venirea slavilor. au reusit in secolul al VI-lea inainte de Hristos sa se adune sub coroana regelui Teres. pe care bulgarii au stiut sa le scoata la lumina. Tracii. Cat despre romanizarea moeso-dacilor sau a tracilor. tracii au avut perioade de mare glorie. ce strabat Bulgaria de la vest la est. dar puternic influentati de lumea grecilor: o lume orientata catre mare. nu s-au sters cu totul urmele substratului dacic al limbii bulgare. Iar bulgarii nu se . Dar ce s-a intamplat? Unde a disparut bucata aceasta de istorie comuna? Din vremurile indepartate ale neoliticului. pe fasia ce se intinde de la tarmul Dunarii. In campia sudica marelui fluviu. Negurile istoriei sunt cu atat mai dense. E usor de spus: tracii au fost romanizati. mediteraneana. formand un mare regat. Totusi. locuiau acesti moesi sau mysi. ceva nu e clar in aceasta poveste: exista asemanari mari de structura intre bulgara si romana. Bulgarii vorbesc doar despre acei traci. Aceasta este tara dacilor de la sud de Dunare. au lasat in urma lor constructii si tezaure fabuloase. o tara orientata spre fluviu si continent. Si care era o adevarata coloana vertebrala a Europei. sa le conserve si sa le arate intregii lumi. se aflau insa tracii. Apogeul acestuia a fost atins in timpul dinastiei Cotizonilor si a regelui Sitalces. Dunarea a fost o singura casa pentru cei de pe ambele sale maluri: aceeasi cultura. Dar romanii si-au intins stapanirea si peste Tracia. dincolo de muntii Balcani. sunt socotite de unii lingvisti "coincidente". acum doua mii de ani. In sud. in absenta probelor e greu de sustinut acest proces. aceleasi manifestari artistice. in secolul al IV-lea inainte de Hristos. transformand-o in provincie. cel al odrisilor. nu am stiut sa facem cu dacii nostri. Asa incat slavii s-ar fi asezat probabil pe un substrat romanic. traia acelasi neam si se vorbea aceeasi limba. de la numele carora teritoriul acesta se va numi Moesia. spre spatii inchise. catre spatii deschise si clima calda. cu cat ne indepartam mai mult in timp. In schimb.

Asa a iesit la lumina Valea Regilor Traci. din campie in inima muntelui. existau sute de tumuli funerari despre care se banuia ca adaposteau morminte si tainuiau comori. picturi murale impresionante. nici in Bulgaria nu au existat. intr-o zi de vara. prin paduri nesfarsite si sate marunte ce par pustii. frig si intuneric. sau sa renunte pe moment. A obtinut fonduri si a condus expeditia timp de sapte ani. Un drum prin pacla. care dupa o ora de infern coboara triumfator in lumina. arheologul bulgar Georgi Kitov a planuit o campanie de sapaturi cu vise mari. pasul Shipka. Byala. mai putin influentata de civilizatia grecilor si mai aproape de cea a Carpatilor. Intr-un cuvant. unde primele trei zile au fost dezamagitoare. Autocarele cu turisti se revarsa ritmic. sperand ca ceea ce gaseste acolo sa convinga autoritatile sa-i dea mai multi bani. ventilare. Mormantul de la Kazanlak are chiar o replica la scara. acesti munti trebuie sa fi fost o pavaza teribila in fata dusmanilor. strabatand Bulgaria de la Russe spre inima tarii. dar a obtinut bani putini. Dar si pacea celui adormit fusese tulburata. exista indicatoare si ghizi. unde temperatura scade instantaneu cu 20 de grade. In acei ani a descoperit comori fabuloase. doar pentru o saptamana de lucru. ceturile sunt atat de dense. prea multi bani pentru sapaturi arheologice. incercand sa obtina fonduri mai mari in viitor. iar serpentinele ametitoare sunt strajuite de paduri neguroase. iar blitzurile aparatelor de fotografiat clipesc in mainile japonezilor veniti de peste mari si tari sa viziteze lumea tracilor. A sapat in tumulul Malkata. la poalele acestor munti. ce urca brusc dupa Gabrovo. Si a avut de ales: sa sape la intamplare. Mormantul regelui Seuthes . o lume intreaga ce parea sa fi fost pierduta pentru totdeauna. Exista drumuri de acces in stare perfecta pana la aceste morminte. Mormantul lui Seuthes Ca si la noi.straduiesc sa studieze acest aspect. Gabrovo. Cercetati sunt cateva zeci. Iar faptul ca s-au asezat la sud arata ca dominatia lor se intindea spre Grecia. pictate cu cai si printese. conditii de conservare. mormintele sunt incluse in patrimoniul mondial UNESCO si sunt extrem de bine conservate. Ploi teribile si vanturi puternice s-au starnit dintr-o data. In 1992. Nu e o intamplare ca regii traci si-au construit mormintele.acesta e traseul care duce de la Dunare in renumita Vale a Regilor Traci. iluminare. constructii funerare incredibile. Un traseu initiatic. Dryanovo. Veliko Tarnovo. A ales prima varianta. dupa 1990. intr-unul din tumuli. in vreme ce la nord de Balcani e posibil ca neamul daco-moesilor sa-si fi creat o lume oarecum diferita. in antichitate. pentru ca originalul sa fie cat mai putin expus. bajbaind la limita. simboluri si taine de nedescifrat. bazat pe mostenirea tracica. spulberand tabara arheologilor. dar si capitala. in valea vestitilor trandafiri de Damasc si a mormintelor regale. Valea Regilor Traci Am pornit in cautarea dacilor si a tracilor de la sud de Dunare. Vorbesc mereu de traci. dar nu se facusera investigatii sistematice la scara mai larga. Cele mai multe dintre mormintele regale ale tracilor se afla la mica departare de Kazanlak. Gorna. Ca si acum. Russe. Apoi a inceput sa apara aurul: mormantul fusese dezvelit. Kitov a mers inainte. Fusesera descoperite vestigii tracice imediat dupa al doilea razboi mondial. se mandresc cu ei. pe care o pot vizita turistii. Astazi. o granita de piatra. (Dar nu si pe cea a dacilor!) Bulgarii au dezvoltat un infloritor turism cultural. Kazanlak . motivul tracic a devenit un fel de amprenta a civilizatiei de azi a bulgarilor. incat nu se mai vede nici marcajul pe sosea. Tumuli exista in Bulgaria cca 1500.

Probabil cenusa era imprastiata in patru vanturi sau pe ape. Aici arta tracilor este prezenta in plin apogeul sau. Alaturi. chiar la fata locului. se afla in plin camp. Dupa un coridor de piatra lung de 13 metri. iar spiritul era eliberat de povara trupului. a carui capitala. Cel mai incredibil obiect din muzeu il constituie. cu usi de marmura strajuite de capete de zei si cu sisteme de inchidere a usilor care si astazi functioneaza. Epoca pe care o acopera este cea a secolelor VI-II inainte de Hristos. dar nu a auzit nici de daci. un fel de paradis in ocru si albastru. delicata si impunatoare in acelasi timp. cu coridoare si incaperi boltite. Cupola ametitoare e acoperita de cercuri concentrice.I d. caci originalele se afla la Sofia. descoperita in mormantul acestuia din movila Golyama Kosmatka: o cununa din ramuri. la hotarul dintre viata si moarte. femei gratioase si mese imbelsugate. movila rasare domol din campie. s-au conservat cateva picturi splendide. prefigurand arta Europei de mult mai tarziu. Mormintele tracilor nu par simple morminte. nici de Decebal. cu cai frumosi. nici urnele nu mai sunt de gasit. de langa Mangalia. lumea dacilor nu cunoaste astfel de "pregatiri" pentru lumea de dincolo. Dupa mormantul lui Seuthes. probabil sotia decedatului. cu scene diverse. Cenusa era depusa intr-o urna. Dar e minunat sa poti vedea laolalta.). Aici a fost inmormantat marele rege Seuthes al III-lea. coroana regelui Seuthes al III-lea. o femeie frumoasa. o opera de arta fara egal. Alaturi se afla bustul de bronz al regelui Seuthes. cum le spun bulgarii acestor morminte. ca un animal garbov. Sunt constructii impresionante. urmeaza o a treia. splendide vase de aur si argint. aflat la 15 minute distanta de Kazanlak. ce converge spre personajul regal ce-si tine soata de mana cu tandrete. asemenea unei biserici pagane. in care se petrec lucruri tainice. amfore. distinsa. Intru in pantecele cocoasei de pamant. cu parul roscat. Dar cele mai uluitoare picturi murale se gasesc in mormantul de la Kazanlak. Acest mormant chiar are forma si neregularitatile unui uter si multe alte indicii trimit spre aceasta interpretare. chiar daca unele sunt replici. si privirea usor incruntata. barba bogata. iar cel decedat se intorcea inapoi de unde venise.Hr. Sunt lumi in sine la scara mai mica. La intrare vorbesc cu ghidul. ci trupurile celor decedati erau incinerate. Acum incep sa inteleg rostul acestor morminte-temple. nasul puternic. si doua incaperi boltite. dacii aveau o alta viziune asupra lumii de dincolo. ce a fost transformata in incapere-sarcofag. regele Seuthes pare sa scruteze viitorul cumva asemenea dacilor de pe arcul lui Constantin. nici importanta. uterul. mai vizitez movilele Helvetsia si Ostrushka. care imi spune cate in luna si in stele despre traci si Seuthes. Cu parul suvite. dar patrunzatoare. Totusi.Hr. arme. Exceptand influentele tracice din Dobrogea. La Helvetsia. Strajuita de ciresi incarcati de rod si de pajisti cu flori multicolore. Cele doua se aseamana foarte mult ca arhitectura si chiar si nuantele de vopsea conservate pe pereti par a fi identice. iar in epoca de varf a regalitatii (sec. Seuthopolis. Intrarea in mormant Mormantul regelui. Spre deosebire de traci. sapata toata intr-un singur bloc de piatra. lucruri care pentru universul profan in care traim nu mai au nici inteles. si toate cele trebuitoare sa-l insoteasca pe cel plecat. coroiat.Muzeul din Kazanlak adaposteste multe dintre minunatiile descoperite in Valea Regilor. unde ma asteapta lumea celor plecati dincolo. Asfaltul negru duce pana la intrarea in "grobnita". mormantul reprezenta matricea. Culorile si formele pastrate aievea evoca o lume serena. prin tainele si riturile care se practicau asupra lui. cu siguranta. mormantul acesta nu mi se pare cu mult mai impresionant decat cel din movila Documaci. obiectele care alcatuiau lumea tracilor. . . II i. intre care chipul indurerat al unei nobile. frunze de stejar si ghinde din aur. se afla astazi sub apele lacului de acumulare Koprinka. La Ostrushka.

orice. Acolo ii gasesc. depopulate cu ordin de la Roma. Drumul prin Valea Regilor este un drum luminos. trec in sud si multe familii care doresc sa ramana in imperiu. la furturile din situri. de la nord la sud. Nu e deloc intamplator faptul ca Aurelian creeaza in sudul Dunarii o noua provincie. La gunoaiele din cetatile dacice. Insa la noi nu se accepta ca cele doua morminte . pentru a fi protejate de invaziile migratorilor. muzeele. pe oamenii locului. de la nord de Dunare la sud. Si nu pot sa nu ma gandesc la dacii nostri. frati de sange cu ei. Dacii din sudul Dunarii Poate ca nu in cautarea tracilor ar fi trebuit sa pornesc. la drumurile. chiar daca trece printre morminte. Aceste sute de mii de daci adusi in sud au consolidat nucleul de dacism din Moesia. fara sa le pot lega intr-un fir prea solid. la infinitele gropi facute de cautatori. Nu stim prea bine nici astazi care erau raporturile dintre daci si moesi. la dezinteresul oficialitatilor. indicatoarele noastre. pentru noi. ci in cautarea dacilor de pana la Muntii Balcani. asemanator cu cel descoperit de bulgari in movila Sineva. Probabil ca astfel de treceri de o parte si de alta a apei nu au fost putine de-a lungul timpului. Imi vin in minte unele similitudini. mi s-a spus: pot fi grecesti. iar aceasta din urma este extrem de asemanatoare cu mormintele tracice pe care le-am vizitat. romanii. pentru autocarele cu japonezi. din lipsa de alte informatii: o coroana asemanatoare cu cea a lui Seuthes. s-a gasit in mormantul cu papirus de la Mangalia.sunt tracice.de la Callatis si de la Documaci . cat de putin. tracice mai putin. dar mai putin elaborata.O usa de mii de ani Cat de mult din lumea aceasta a tracilor ne apartine? Nu stim prea bine. in schimb moesii au fost mereu in contact cu locuitorii de la nordul Dunarii. pe langa armata si administratie. fireste. scitice. Nu neaparat autostrazi. Sa vina bulgarii sa ne lamureasca. poate dacii o ramura a tracilor. Ceva. "Nu se stie". In acest fel romanii incercau sa tina sub control granita de pe Dunare. are loc in perioada retragerii aureliene.jpg" rel="lightbox[articol]" title="Valea regilor traci"> Bolta pictata in mormant Dar daca tracii sunt mai departe de lumea noastra. poate doua ramuri surori. dupa anul 271. Un drum curat. un inel de aur cu broasca testoasa. Stim ca erau inruditi. href="http://www. O a doua deplasare majora de daci. Dacia Aureliana. la nepasarea ucigatoare a celor ce ar fi in drept sa faca ceva. impartita . s-a descoperit in movila de la Documaci. In vremea lui Augustus au avut loc transbordari uriase de populatie getica.formula-as. ce respecta trecutul. Multe cetati infloritoare au incetat brusc sa fiinteze. dintre daci si traci. cand.ro/magazine/attachments/881/1605_1250601786-large.

structura. trasaturi foarte importante. creat pe teritoriul dacic? El are. care va duce si la raspandirea alfabetului chirilic. Noi am luat tot de la toata lumea si nimeni nu a imprumutat nimic de la noi . putem spune ca aceasta este un fel de sora cu romana.administrativ. impreuna cu slavona bisericeasca. Si totusi. in aceste trasaturi de limba. poate sa-i zicem sora vitrega. Exista. Desi nu intelegem mare lucru din aceste limbi. Insa doar in istorie. Aceasta limba slava sudica. o parte in imperiu. ca trasaturile acestea au aparut independent. iar cei romani nici atat. romana. Dunarea devine granita a imperiului. totusi. totusi. fara prea mult temei. cercetatori straini. ulterior. la baza. ce curge dincolo de istoria scrisa de invingatori. Ce s-a intamplat cu acesti daci? Cu limba lor? Cu zestrea lor culturala si genetica? Odata cu retragerea aureliana. Imperiul vlaho-bulgar . Asta inseamna ca bulgara s-a format pe un substrat asemanator cu romana. o parte in afara lui. cand si-a conturat principalele caracteristici. si-a urmat cursul neclintita.pare sa fie postulatul preferat al oamenilor de stiinta din domeniul lingvistic. Insa bulgarii in nici un caz nu-si vor pune problema de unde au luat Chiril si Metodiu unele semne care nu exista in alfabetul grec si pentru care specialistii nu au gasit o origine. au. iar romana e considerata romanica).surori nestiute Nu inteleg mare lucru din limba bulgara. La aceasta "uniune" mai participa partial si greaca. daca din manuale nu putem afla mare lucru despre ce s-a intamplat cu acesti daci si cum de-am ajuns dupa atata timp sa fim doua tari straine pe doua maluri straine. Asa cum probabil n-as intelege mai nimic nici din limba albaneza. Asadar. Regele Seuthes Iar aceste lucruri nu se imprumuta. Dar cine sa se mai intrebe care este originea reala a alfabetului chirilic. Cei mai multi insa sunt de acord ca ele provin dintr-un substrat balcanic comun. caci viata maselor. este asemanator. iar dacii sunt divizati. Unii lingvisti au sustinut. scheletul lor fundamental. se ascund dacii din sudul Dunarii. Aici. cu limba lor cu tot. caci cele doua surori au un parinte diferit si nu mai seamana la chip. formarea viitorului si a perfectului. in comun. Dar vorbind strict de bulgara. in Balcani. ci se mostenesc. ce difera de celelalte grupe de limbi slave. bulgara si albaneza formeaza nucleul a ceea ce lingvistii numesc "uniunea lingvistica balcanica". va fi purtatoarea unei intregi culturi ecleziastice. care sustin ca slava a devenit slava numai in urma contactului cu protoromana. in fiecare limba. Aurelian nu l-ar fi numit "Dacia". in spiritul limbii pe care lingvistii bulgari nu-l cerceteaza. Adica aceste limbi. Daca teritoriul acesta nu ar fi fost locuit de daci. totusi. Bulgara si romana . precum postpunerea articolului hotarat. Acesta este inceputul sfarsitului in istorie. care nu se regasesc decat aici. cu atat mai mult. alfabetul grec. care este mult mai stabil decat cuvintele care adesea vin si pleaca. pentru ca difera vocabularul. evitarea infinitivului si altele. Iar daca e vorba de slava. albaneza traco-ilira. desigur. abandonati de istorie. putem incerca sa aflam altfel. in Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. precum Giuliano Bonfante sau Mario Enrietti. desi apartin unor familii diferite (bulgara e slava.

Si nu este vorba doar de comunitatile compacte de vlasi sau vlahi (aromani. incat vlahii. pana astazi. dupa secolul al VI-lea. Toate sursele medievale sustin ca cei trei frati erau de neam vlah. afirmand ca prin "vlahi". Chiar daca dacii dispar din istorie. ai dacilor din provinciile nord si sud-dunarene. ce au gasit slavii in actuala Bulgarie? Intre Dunare si Balcani.Au venit apoi vremuri tulburi. Ei insisi s-au autointitulat "imparati ai vlahilor si bulgarilor". meglenoromani sau istroromani). luptand impotriva bizantinilor. in care nu stim ce s-a intamplat cu urmasii dacilor de la sud de Dunare. firi aprige si neinfricate. cucerite apoi de otomani. ai dacilor liberi. impreuna cu bulgarii. birurile Imperiului Bizantin devenisera atat de grele. nu a mai ramas nimic din neamul lor. Acesti vlahi. Cu alte cuvinte. S-a stins dupa marea invazie tatara din 1241. Daca ar fi sa dam crezare manualelor. Intemeietorii acestui tarat au fost trei frati de origine vlaha. plecati spre apus. apar vlahii. cunoscut in istoriografia moderna sub numele de Al II-lea Tarat Bulgar. Coroana lui Seuthes Dar ce s-a intamplat mai departe? Cand s-a pierdut. Cu toate acestea. ai dacilor bejeniti. refuzand sa accepte ca aceasta perioada de maxima glorie. Si tot ei sunt cei carora li se va refuza. cel putin in memoria colectiva. a ungurilor si a cruciatilor. Asan si Ionita Caloian. destramandu-se spre sfarsitul secolului al XIV-lea. care fusesera expuse romanizarii. Bulgarii si-au sters din istorie numele de "vlah". Ei sunt cei care. au asimiliat ce a mai ramas din urmele tracice. ori o protoromana. O istorie pierduta . al caror nume poate sa fi insemnat chiar "lupii". Ei sunt oierii ce au impanzit Europa cu turmele lor. In iarna anilor 1185-1186. De fapt. A luat nastere Imperiul romano-bulgar sau Taratul vlaho-bulgar. dar imperiul a mai dainuit o vreme. daca romanizarea nu apucase sa se produca. ce vorbea ori vechea limba a dacilor. libertate si stralucire ni s-a datorat in mare masura noua. ci de mase mari ce impanzeau peninsula Balcanica si o parte a Europei Centrale. o populatie de sorginte dacica. Cu populatia s-a intamplat la fel: slavii nu au exterminat populatia locala. vor scrie istoria Balcanilor. in numeroase randuri. Asa incat actuala etnie a bulgarilor trebuie sa aiba o componenta genetica foarte asemanatoare cu cea de la nordul Dunarii. romanilor. s-au rasculat. dreptul la istorie. in mai multe state feudale. urmasii acestora. istoricii bulgari nu accepta originea lor vlaha si sustin ca erau bulgari. au scris pagini din istoria Bulgariei. sursele medievale intelegeau "bulgari". Dinastia Asanestilor a stralucit timp de un secol si si-a impus dominatia in Balcani. legatura dintre nordul si sudul Dunarii? Probabil ca niciodata. cand urgia romana s-a abatut asupra tarii lor. ce si astazi pastreaza parfumul vremurilor trecute. Ei sunt urmasii dacilor. Capitala taratului a fost la Veliko Tarnovo. Cand slavii au impanzit Peninsula Balcanica. bulgara este o limba slava cu substrat traco-dacic sau chiar stravechi romanesc. care au dat atatea nume romanesti muntilor si catunelor prin care si-au gasit adapost. despre care nimeni nu vorbeste. splendid oras medieval. dar si spre rasarit. din dinastia Asanestilor: Petru.

Femeia de la Thrace Ostrusha Cat de mult este a noastra lumea tracilor? Poate cea a tracilor de dincolo de Balcani nu este a noastra decat in parte. Bulgaria ramane tara de dincolo de Dunare. Ce avem totusi de invatat de la bulgari: sa pretuim ceea ce avem. precum si stralucirea geniului vlah. Dar cea a dacilor dintre Dunare si Balcani este a noastra intru totul. nu. Noi. Ei o fac. Foto: Iulian Ignat • Aurora Petan Comori romanesti la Viena Catedrala Sfantul Stefan . pentru a pastra buna vecinatate. involburata de un spirit slav potrivnic. fara de care Bulgaria nu ar fi avut istoria pe care o are. in care regimul trecut nu a vrut sa se amestece. ce refuza sa-si recunoasca substratul dacic sau romanesc. Vremurile ne-au inlaturat-o din istorie si cine stie daca o va mai revendica cineva in manuale sau in constiinta urmasilor nostri. cu oamenii sai. cu istoria sa. Dunarea a devenit granita prin chiar mijlocul sufletului dac.

palate somptuoase. Tezaurul de la Sannicolau Mare . Badea Cartan. nu doar in roade. In mintea mea. pe care le-ar ravni orice muzeu din lume. dincolo de acestea. ca orice capitala imperiala. Viena si figura aproape mitica a Imparatului si a curtii sale au dainuit in imaginatia ardelenilor timp de doua secole. descoperite in acea perioada in Transilvania. Iar pamantul romanesc a fost intotdeauna printre cele mai bogate. Asa se face ca in colectiile imperiale ale Vienei au ajuns tezaure de o inestimabila valoare. despre care nu stim aproape nimic. maretia si eleganta somptuoasa a unei capitale imperiale. descoperite in Transilvania. Viena inseamna istorie: drumurile grele. iar fotografiile sunt greu de obtinut. echilibru si arta la tot pasul. informatiile lipsesc. cu "jalba". ci si in comori. la "Imparatul". insa. E inceput de primavara. Inseamna muzica. Cu atatea obstacole in fata. si Viena si-a cladit splendorile pe sudoarea si bogatiile celor asupriti. iar in fata palatului primariei rasuna un vals de Strauss. pline de ploi si praf ale ardelenilor plecati pe jos.Multe comori romanesti sunt risipite in lume. catedrale ce strapung cerul. totusi. spe rantele iobagilor intr-o justitie augusta care sa le usureze jugul pus de nobilimea maghiara. Viena inseamna cladiri impunatoare. au auzit foarte putini romani. In vreme ce egiptenii isi revendica cu vehementa valorile imprastiate in marile muzee ale strainatatii. Pe scurt. Acesta este motivul pentru care ma aflu la Viena la acest inceput de martie. sub sclipirile feerice ale unui patinoar ce serpuieste pe aleile parcului. in cautarea acestor vestigii. afirmand ca ele sunt proprietatea pamantului din care provin. iar primul popas l-am facut la Viena. ce au apartinut unor capetenii dace si unor printi barbari de mai tarziu. Avram Iancu si durerile pamantului lor. in timpul Imperiului Habsburgic. In mintea oricarui turist. am pornit. Dar. unde se afla cateva tezaure fabuloase. Si acolo au ramas! Despre aceste incredibile tezaure romanesti. si apoi al celui AustroUngar. Horea. in timpul Imperiului Habsburgic si apoi Austro-Ungar Martie la Viena In martie. noi nici macar nu stim pe unde ni s-au risipit tezaurele. la Viena miroase a frezii. nu avem nici macar reproduceri dupa aceste valori.

ceva mai spectaculoasa. Tezaurul era un fel de "banca nationala". Metalul galben era un metal al zeilor. aproape toti turistii se reped la etaj. Dar in vremurile de demult. cu lucrari de Rafael. la stiintele naturii.aceste tezaure au ramas ingropate. cea egipteana. Insa istoria are caile ei nestiute si. intr-acolo ma indrept. de multe ori. in cautarea muzeului de istorie. impreuna cu sperantele celor ce le-au ingropat in pamant. secole. puterea unei capetenii si a neamului sau a pierit odata cu tezaurul. unde se afla o valoroasa pinacoteca. Pentru austrieci. iar productiile de lux ale Antichitatii si Evului Mediu sunt incluse in colectiile de la Muzeul de Istoria Artei.Si. odata iesite la lumina. Au trecut ani. Si aici am sa raman vreme lunga. sub privirile din ce in ce mai ingrijorate ale custozilor salii. in fata la Kunsthistorisches Museum nu sunt nici zece oameni. s-au transformat adesea in blesteme. la ora deschiderii. Deci. in doua cladiri gemene. destul de modesta. aurul nu era doar o ispita materiala. Biograful lui Carol cel Mare spunea. Comorile printilor barbari Multa istorie si multe destine de neamuri intregi s-au ridicat ori s-au prabusit sub lucirile aurului. aman traditionalul "pelerinaj" turistic de la biserica Sfantul Stefan la Prater si de la Hoffburg la Schonbrunn si alerg. Mai multi par sa fie vizavi. Dupa ce intram. puteau asigura renasterea unei comunitati dupa ce trecea primejdia. Cele doua muzee se afla fata in fata. capturate de romani. si multi altii. poate de cele mai multe ori . si sala tezaurelor. desi sunt pentru prima oara aici. De la fabuloasele comori ale lui Mithridate si Decebal. sunt puse laolalta cu dinozaurii. de la paleolitic pana la celti. care ii dadea putere celui care il detinea. in stralucirea aurului vechi de secole. Gloria si puterea erau garantate de aceste comori de aur care. chiar. La parter se afla colectia greco-romana si etrusca. ingropate la vreme de restriste. iar sapa ori plugul vreunui taran a ajuns sa dezgroape din uitare cate o comoara. Aici ma opresc. . epocile vechi. la pierdutul tezaur al lui Montezuma ori la aurul nibelungilor scufundat in Rin. Cu toate ca e sambata dimineata si un soare incantator pe cer. Un tezaur mare conferea putere mare. la Muzeul de Istorie Naturala. Rubens. Numai ca Viena nu are asa ceva. singura. un soi de depozit obligatoriu. Sperantele ingropate impreuna cu ea. iar tezaurele nu si-au gasit linistea decat in vitrinele cate unui muzeu. din prima zi. ca avarii au pierit pentru ca si-au pierdut tezaurul. care probabil nu au mai avut de mult un vizitator atat de fascinat. uneori milenii. Breugel.

este romanesc! "Goldschatz von Nagyszentmikls" scrie mare. Cel mai fabulos tezaur. cu vitrine pe langa pereti si cu panouri in mijloc. sarb de origine. De o frumusete si un rafinament fara seaman sunt si tezaurele gepidice. mai cunoscut fiind cel de la Apahida. In capatul salii se afla piesele cele mai valoroase. transformat in incredibile opere de arta: 23 de cupe. nu e o reactie. filigrane fantastice. In fata mea se afla tezaurul de la Sannicolau Mare. sapa pe langa un zid ca sa planteze vie. mirare. Un tezaur fara egal. Tezaurul de la Pietroasa. Ceea ce a scos apoi din pamant avea sa fie cel mai mare tezaur apartinand Evului Mediu timpuriu. dar nu au mai ajuns pana la noi. dupa alta varianta. in Carpati. la fel ca epocile din care provin.In vremea migratiilor. romanii. pe un perete. apoi exaltare. capabili sa creeze si sa pretuiasca frumosul la cote din cele mai inalte? Tot din vremea migratiilor dateaza alte doua tezaure. probabil mai multe decat in orice parte a Europei. dar despre care noi. apoi iar uimire. Multe dintre ele sunt perechi si e posibil ca toate sa fi avut o pereche. sustinuta si de lumina palida din vitrine. stupefactie. in curtea casei lui din satul Sannicolau Mare. ci o inmarmurire. cu o lucratura dusa la perfectiune. la Pesta. cu decoruri milimetrice. . descoperite in pamant romanesc. Este atribuit vizigotilor din secolul al IV-lea. emotie. decoruri ametitoare si ciudate inscriptii cu litere grecesti sau runiforme. Explicatiile din muzeele austriece sunt scrise doar in germana. sau numai unui negustor grec ori armean. dupa nenumarate peripetii. Cat de barbari erau. de fapt. cani. cate piese faceau parte din tezaur. potire. ulcioare. cel mai valoros. care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare. Insa comorile printilor barbari sunt mai putin cunoscute decat cele ale egiptenilor sau ale scitilor: ele au ramas in umbra. cand taranul Nera Vuin. nu prea am auzit pana acum. la noi. De 2022 karate. care au luat calea Vienei. este cel mai faimos tezaur ce provine din acele vremuri. intr-o zi de iulie. Era in vara anului 1799. Nu se stie nici acum. Prima reactie pe care o am cand le vad este aceea de naucire.. acesti barbari.. perla colectiei de la Kunsthistoriches Museum. s-au ascuns multe tezaure. Tezaurul cantareste aproape 10 kg si este din aur pur. nici urma de text in engleza sau vreo alta limba de circulatie. descoperite la noi in tara.. sapa i s-a lovit de ceva metalic. cel mai frumos. si nu are egal in Europa.. descoperit in Muntenia si ajuns la Bucuresti. cel mai. Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toata mai multor negustori. descoperit in pamant romanesc. La un moment dat. figuri de oameni si animale. iti da o senzatie de sufocare. separat. unele nedescifrate pana astazi. Tezaurul de la Sannicolau Mare Sala-tezaur a muzeului din Viena are cam un sfert din marimea salii tezaurului de la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. astazi cea mai vestica localitate a Romaniei. De fapt. si probabil nu se va sti niciodata. Tezaurul cantareste 10 kg si este din aur pur Ingramadita.

a aflat si a alertat autoritatile. si nu se mai stie nimic de ea.doua farfurii mai mari. Locul in care s-a descoperit tezaurul se afla astazi pe strada Comorii. Nu s-a gasit nimic. Cea de la Szeged exista si azi. valoarea sa fiind estimata la trei milioane de florini. au fost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului. Au existat doua serii de copii efectuate prin galvanoplastie. dintre care doua cu un cap de taur rasucit. Despre o restituire a tezaurului nici nu poate fi vorba. Nacu ar fi primit ambele parti ale rasplatii. un bol cu o lucratura extrem de sofisticata. Tezaurul de la Sannicolau Mare a fost expus si la Budapesta. Au existat cereri din partea Muzeului Banatului. pe motiv ca se pot deteriora originalele. pe care le-a topit. In inscriptia de pe vasul nr. de doua ori. cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns intr-un final de la Pesta la Viena. doua patere si un platou oval -. 21 apar "jupanii" (scris zoapan) Boila (Boila sau Buila) si Butaul. prima data in 1884. Cea de la noi a fost rechizitionata de o comisie militara sarba. Despre soarta taranului care a facut colosala descoperire nu mai stim mare lucru: doar ca nevasta sa a batut de doua ori pe jos drumul pana la Viena. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet. o echipa mixta de arheologi romano-maghiara. Nu a primit nimic. unde se afla si astazi. dar era denuntat. proprietarul terenului. una la Muzeul Banatului si una la Szeged. Sperand ca poate. In Romania nu a fost expus niciodata. in limbi locale. inca nedescifrate satisfacator. caci legea oferea o compensatie atat descoperitorului (daca declara imediat comoara). iar un al treilea. un anume Nacu. totusi. pentru realizarea unor copii. au fost gasite impreuna cu celelalte piese. considerate de unii cercetatori nume romanesti. in semne cu aspect de rune. la aniversarea a doua sute de ani de la fondarea Muzeului National al Ungariei. sapte vase joase . Era in interesul lui. dar cu alfabet grecesc. Deci. Cautatorii de comori au rascolit si ei in zadar si continua sa rascoleasca si astazi in preajma locului unde acum 211 ani a iesit la iveala comoara. Ce s-o fi intamplat cu perechile lipsa? Foarte probabil. in 2006. de asemenea nedescifrate satisfacator. doua cani si un corn in forma de palnie. Tezaurul este alcatuit din sapte ulcioare. atunci cand taranul a incercat sa le vanda. apoi in 2002. mitologice si geometrice. in anul 1919. O alta varianta spune ca. in forma de scoica (nautilus). partea acestuia ii revenea denuntatorului. li s-au rupt tortile sau unele parti ornamentale. privind inapoi si sprijinite pe trei picioare.Aici piesele au atras imediat atentia si au fost confiscate si inventariate de catre magistratul municipal Ioan de Boraros. . cu aparatura performanta. doua potire. Unele dintre piese fusesera deteriorate. a investigat zona. Majoritatea au inscriptii: in greaca. ornamentate cu figuri florale. Sotia lui Nera Vuin a declarat ulterior ca a pastrat si ea cateva piese mici. cat si proprietarului pamantului. Indiferent cum s-a intamplat. insa muzeul din Viena a refuzat. doua mici. ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa. dar li s-a pierdut urma. trei pocale. condusa de Florin Drasovean. iar daca descoperitorul nu declara.

altele au reprezentari de inspiratie persa-sasanida. apartinand poate lui Attila. tarand un prizonier si avand atarnat la saua calului capul decapitat al vreunui dusman invins. Iar o alta ne prezinta un grifon ucigand un cerb. pentru care s-a lucrat cu trei instrumente diferite. care au efectuat o scanare microscopica asupra pieselor. prin care se cumparau linistea si securitatea in zona. care tine intr-o mana un vas cu apa indreptat spre ciocul pasarii. altele trimit spre zona central-asiatica. la fel ca pasarea ce apare pe doua dintre vasele de la Sannicolau Mare. doborand o pantera. Unele vase au inscriptii grecesti cu mesaj crestin. ori. iar in alta o ramura. Fabuloasa pasare din mitologia romaneasca este paznica lumii de dincolo si a aurului aflat acolo. Siberia sau chiar China. Dimensiunile . au aratat ca exista ornamente de doar un milimetru. sau chiar timpuriu maghiar. Zgripturoaica trebuie sa bea apa si sa fie hranita in timpul zborului de catre cel pe care il transporta. purtand in gheare o femeie. un descendent al voievodului Glad. Acest motiv a fost pus in legatura cu pasari mitice din traditia central-asiatica. O alta scena infatiseaza un arcas la vanatoare. o lucratura aproape de perfectiune. intr-o alta reprezentare. inapoi. si nu au fost uitati nici pecenegii. impingand datarea pana in secolul X. Datarea s-a facut intre secolele al VI-lea si al IX-lea dupa Hristos. Studiile facute de catre cercetatorii austrieci. inca mai este cale lunga de strabatut pana la dezlegarea misterului care il inconjoara. cea care ii aduce pe muritori de pe Taramul de Dincolo. doua ramuri. ungurii ca e hunic. altii ca au fost lucrate la Bizant. piesele sunt de proveniente diferite si chiar din epoci diferite. Bulgarii spun ca a apartinut unui print bulgar. iar specialistii au reusit sa faca prea putine paralele cu piese gasite in alte parti. pe pamant. zgripturoaica. cu trasaturi mongoloide. marind detaliile de 4000 de ori. Ele au fost la un moment dat stranse laolalta si ascunse. Insa mult mai aproape de noi este fantastica pasare a basmelor romanesti. Kunsthistorisches Museum din Viena Reprezentarile figurative sunt destul de stranii.Descoperirea este unica. E posibil sa fi fost vorba de un tribut platit de Bizant vreunui print barbar de la Dunare. Ceea ce confera o mare valoare tezaurului este insa lucratura mesterilor aurari care le-au faurit. Un amestec ametitor. Desi tezaurul este cercetat cu asiduitate de aproape doua sute de ani. din India. calare pe un straniu mamifer inaripat si cu cap de om. Intr-o alta scena este infatisata o pasare uriasa. Nu s-a ajuns nici astazi la un acord asupra provenientei tezaurului. Unii considera ca piesele au fost executate de mesteri aurari din Crimea. iar altele sunt greco-romane. Ea este strans inrudita (nu doar etimologic) cu grifonii din tinuturile hiperboree. cercetatorii nostri spun ca a fost al ducelui Ahtum. care insa nu stirbeste cu nimic din frumusetea intregului. Desi la prima vedere ansamblul pare unitar. care si ei pazeau aurul din taramul lor. Pe unul din vase vedem un luptator calare. Cele mai multe fire trimit insa spre o origine avara a tezaurului.

care cadea pe mijlocul pieptului. un inel (de data aceasta de purtat pe deget). incrustat cu pietre semipretioase. Dupa aproape o suta de ani. alaturi de cel de la Pietroasele si in compania aleasa a tezaurului lui Tutankamon sau a celui tracic de la Panaghiuriste (Bulgaria). cele doua muzee au organizat o expozitie comuna. ciudatenia imaginilor si a inscrisurilor. maiestria lucraturii. Cel mai important pandantiv e reprezentat de un barbat intr-o barca.mai mult de inspiratie romana. un pandantiv in forma umana si un altul rotund. Celelalte 50 de pandantive infatiseaza unelte si arme miniaturale. ajunsa apoi la Budapesta. 73 de piese de aur si argint. puritatea aurului. Apoi. in 1889. niste zilieri care lucrau la scos cartofi au descoperit cea de-a doua jumatate.sale. protejandu-l pe purtator. o fibula din onix si un inel de logodna. 17 medalioane de aur. In anul 1999. se aflau 10 perechi de fibule din aur si pietre semipretioase. Inca nu se stie ce intrebuintare aveau. Gratian). Dar obiectul cel mai fantastic il reprezinta o salba cu 52 de pandantive-amulete. Valentinian. caracterul de unicat. Tezaurul de la Simleul Silvaniei Mergand inapoi in timp. Constantin II. ce se purta peste tot trunchiul. undeva in secolele IV-V. dintre care trei sunt pierdute. un fragment de bratara. asezati fata in fata. cu figuri de imparati romani din secolul al IV-lea (Maximinianus I Hercules. Din primul tezaur fac parte 24 de inele de aur. In cel de-al doilea tezaur. consta dintr-o margea mare. s-au impiedicat de piesele din primul tezaur. trei vase deosebit de frumoase. iar cele dintr-al . toate acestea au facut ca tezaurul de la Sannicolau Mare sa fie plasat intre primele 10 cele mai spectaculoase tezaure de aur descoperite vreodata. Constantin I. ingropandu-le la o distanta de cativa pasi una de cealalta. intr-un loc aflat astazi in Simleul Silvaniei. de o parte si de alta. In ultima vreme. In total. cu un diametru prea mare pentru a putea fi purtate pe deget. incrustate cu pietre scumpe. Piesele sunt de factura germanica si romana: cele din primul tezaur . s-a emis ipoteza ca era purtat de o femeie. doi copii ciobani.Medalii In anul 1797. strajuita de doi lei de aur. prinsa pe mijloc. peste piept si peste spate. aflat chiar langa margeaua de cristal. Podoaba principala. un alt print. Tezaurul de la Simleul Silvaniei . ce au ajuns si au ramas de atunci la Viena. Cel ce a recurs la aceasta masura disperata a impartit tezaurul in doua parti. Valens. in care a fost expus intregul tezaur. ce culegeau prune. frumusetea formelor. aflat acum la Budapesta. probabil gepid. Se crede ca acest minunat lant petrecut peste corp avea rol de amuleta. de cristal fumuriu. separate la anumite intervale de frunze de aur. ascundea un alt tezaur impresionant. cantarind cam opt kilograme. cu doua inele.

datate in a doua jumatate a secolului al V-lea. iar brosa cu onix este unicat pentru vremea respectiva. batute cu pietre scumpe si lucrate cu cea mai mestesugita arta. reprezinta unul dintre cele mai valoroase din epoca. . Fibulele au o lucratura magnifica. Croatia.mai mult germanice. restul exponatelor palesc. de aceeasi provenienta. iar tezaurul. in intregul lui. Dupa un tur al incaperii. straluceste de odoare ce au apartinut stramosilor nostri. foarte bogat reprezentata in mica sala a tezaurelor. Dar calatoria printre tezaurele romanesti nu e nici pe departe incheiata. caci o vitrina lunga. Cehia. e usor de constatat ca jumatate din sala tezaurelor din acest muzeu este ocupata de piese de la noi. ornamentate cu spirale. In vitrinele de langa cele doua mari tezaure se mai pot vedea superbe fibule digitate din argint aurit. Slovacia. Serbia. ce nu poate fi cuprinsa dintr-o singura privire. ajungem si la epoca dacilor. din cel mai pur aur. Vitrinele de la Kunsthistorisches Museum care adapostesc piesele din tezaurul de la Simleu sunt chiar langa cele sub care se afla comoara de la Sannicolau Mare. Pentru turistul atent. Singurele piese remarcabile ce provin din Austria sunt cele din tezaurul de la Untersibenbrunn. Lucratura pieselor este de cea mai inalta clasa. dar nici pe departe de valoarea celor descoperite in Romania. In primul tezaur se gaseste cel mai mare medalion din cate s-au pastrat din Antichitate. pe care le puteai intalni doar imaginate in basme.doilea . Celelalte sunt din Ucraina. trebuie sa fie izbitor faptul ca cele mai impresionante exponate provin din pamantul romanesc. Specialistii spun ca piesele din tezaurul de la Simleul Silvaniei trebuie sa fi fost stranse de-a lungul a 150 de ani si ingropate sub amenintarea unei primejdii teribile. Podoaba In fata acestui delir al comorilor romanesti. descoperite la Seica Mica si in alte locuri neidentificate din Ardeal. precum si catarame maiestrit lucrate. Tezaurul dacic Coborand si mai mult in timp.

Fibule descoperite in Transilvania Acesta este primul obiect care iti atrage privirile. se afla 31 de piese din acest tezaur. alte doua. de la Moroda (Arad). toate situate intre secolul al II-lea inainte de Hristos si secolul I dupa. in anul 1965. umbrit din loc in loc de pete si zgarieturi. . in vremea unitarianismului si a generalului Bukow. iar cuviosul Sofronie de la Cioara s-a aflat in fruntea luptei ardelenilor pentru pastrarea legii stramosesti. Astazi. este tezaurul de la Saliste (judetul Alba). In cea de-a doua jumatate a vitrinei. numerotate si insotite de explicatii cuminti in germana. descoperit la Somesu Cald (Cluj).. Ele provin insa din mai multe localitati: un colan frumos rasucit. cu un pandativ rotund. par a fi desprinse din inventarul vreunei familii de neam ales. Adica podoabe dacice de argint (si argint aurit). Descoperirea a fost raportata autoritatilor. Obiectele insirate de la stanga la dreapta. care a dat la iveala cea mai veche scriere din lume. in vitrina cea lunga. descoperite la Marca (Salaj). Era prin 1820. de care atarna noua piese ascutite de argint. in momentul in care intri in sala tezaurelor. descoperita la Orastie. Bratara de la Viena poarta patina celor doua milenii petrecute in pamant. apartine tot de Saliste.Placuta de la Cioara E asezata chiar la intrarea in incapere si eticheta din capatul ei spune: "Dakischer Silberschmuck". mai mari. luciul sau este inegal. gata de plecare.. cunoscut si sub numele de "Tezaurul de la Cioara". cand taranul Matei al lui Stefan Molodet a descoperit intamplator un tezaur format din 64 de piese de argint. dincolo de acest gardian somptuos. Dar ce bogat in istorie este pamantul Salistei! Caci satul Tartaria. aidoma celor de aur recuperate recent. cu sapte spire. iar tezaurul a ajuns la Viena. caci asa se numea localitatea la vremea descoperirii si pana tarziu. In mijlocul vitrinei celei lungi troneaza o bratara dacica din argint aurit. un lant din inele duble. cand i-a fost schimbat numele. Ciudatele capete de lupi-serpi ce au fost infatisate de mana mesterului vegheaza in tacere vitrina cu podoabe dacice.

placuta de la Cioara. in relief (au repuse). doua colane subtiri. Cu toate aceste controverse. Strania lume a comorilor noastre de acum multe secole imi devenise. Urmeaza apoi trei inele spiralate. al documentarii severe si minutioase. prevazuta cu patru nituri. din contra. si le-a ascuns la vreme de restriste? Si cine o fi purtat bratara cea de sapte ori rasucita? Unde or fi disparut celelalte piese din tezaur. bratarile si colierele. elementul cel mai valoros. S-a presupus ca ar putea fi toarta unui vas. o placuta de argint aurit cu niste figuri executate prin batere. un fragment dintr-un colan mestesugit impletit din patru sarme de argint. din fire rasucite de argint si cu inchizatoare. Cele doua personaje infatisate au fost considerate de unii ca fiind preoti. Personajele nu au caracteristici dacice. Nu a fost asa decat in mica parte. a carei utilizare ne este cu totul necunoscuta. imbracamintea nu are mai nimic in comun cu cea a dacilor de pe Columna lui Traian sau Monumentul de la Adamclisi. element dintr-un coif sau chiar un tub de scurgere. curmandu-mi intrebarile: ce printesa daca si-o fi strans laolalta brosele. alungita. nici incaltamintea. o pereche de fibule cu scut romboidal. mai mult de jumatate? Basmul de aur Catarama Nici mirosul de frezii. din bara de argint. apartine unui tezaur cu siguranta dacic din secolul I inainte sau dupa Hristos. ca este cea mai tipica manifestare a artei dacice. care probabil impodobea o centura de piele. Vitrina se opreste brusc in fata usii. mai multe pandantive de la un colier pierdut si. As vrea sa pot spune ca experimentul trait in mica sala a tezaurelor a fost unul al rigorii stiintifice. in . de altii drept razboinici. fata lor este imberba si ovala. in vreme ce arheologii de astazi sustin. patru bratari simple. nici valsul de la Rathaus nu ma mai pot seduce dupa ce ies de la muzeu.In alcatuirea tezaurului de la Cioara intra o ciudata piesa-unicat in forma de corn. inelele. fara nici o alta paralela in alta parte. Vasile Parvan considera ca reprezentarea aceasta apartine unui tip strain de cel dacic.

turistii au sacose pline de cumparaturi cu pret redus de la Pandorf. cu imparati si printi. Copiii priveau uimiti pocalele de aur. ciocolata cu chipul lui Mozart. Mongolul nu poate fi decat Spanul cel crud si viclean din poveste. Undeva. Bagajele mele de la Viena sunt insa pline de amintirile unui basm romanesc de aur. cu atat de mult aur si atata filigran. stralucitoare si batute cu nestemate. sa vada la ce ma uit de minute in sir. La o masa statea Imparatul Verde. band vin din pocale de aur si mancand bucate alese din farfurii de aur incrustate cu pietre rare. La un moment dat. cei doi s-au intalnit si au trait fericiti pana la adanci batraneti. pe langa mine trecea in graba cate o profesoara cu glas ragusit. care cu siguranta vorbea pe limba oamenilor si zbura ca vantul si ca gandul. in lumea basmelor copilariei. mi-am dat seama ca tineam inutil in mana carnetelul de notite cu foile albe. iar personajele principale erau negresit de fata: un Fat-Frumos calare pe un cal inaripat cu cap de om. prizonier la Kunsthistoriches Museum. In aeroport. la intoarcere. explicand elevilor ei in aspra limba germana cate ceva despre tezaurele de acolo. apoi dispareau in salile urmatoare. Din cand in cand. am revenit la traseul turistului obisnuit. Coloane dacice Toate acele tezaure erau aidoma comorilor imparatesti din povesti. Animale nemaivazute populau lumea de basm din acea incapere. cu vrajitoare si jivine fermecate.timp ce o priveam. cu atata insistenta. scapata de zmeu. Fotografiile autoarei . iar aparatul de fotografiat imi atarna neputincios la gat: ma trezisem transportata in afara timpului. cani si brelocuri cu imaginea printesei Sissi. Ori vreun turist japonez se mai apropia de vitrine curios. A doua zi. si o Ileana Cosanzeana purtata in zbor de o zgripturoaica. ce o aducea de pe Taramul de Dincolo. Apoi reveneam in basmul meu. dar am ramas cu gandul in lumea de poveste de la muzeu. cu mustata lui rasucita. poate pe un ulcior pierdut. brusc familiara.

• Aurora Petan .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful