Limba romana patria mea

si alte articole de Aurora Petan cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, din Capitalã, specialist în filologie clasicã; Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi Straine, sectia Latina-Greaca Veche, are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. In anul 2001, a castigat Premiul Academiei "B.P. Hasdeu" pentru lingvistica, la 27 de ani

Suntem romani pentru ca vorbim romaneste. Nimic altceva nu ne defineste atat de fundamental: nici credintele, nici obiceiurile, nici granitele. In momentul in care vom inceta sa mai vorbim aceasta limba, nu vom mai avea identitate. Dar multi dintre noi am inceput deja sa o facem, fara sa stim ca suntem victimele unui adevarat razboi impotriva limbii romane

Ce (sau cine) este limba romana? Lingvistii isi imagineaza limba romana, din punct de vedere etimologic, ca pe un sandvis: chifla este elementul latin, care cuprinde o felie consistenta de sunca (influenta slava), cateva foi de salata (influenta maghiara, turceasca, greceasca, rusa, franceza si altele), si putina maioneza, dar foarte putina, pe post de resturi din substratul stravechi dacic. Desigur, stiinta poate defini limba romana cum considera ea ca e mai potrivit. Dar lingvistica singura, cu

limitele ei, nu ne ajuta deloc sa intelegem cu adevarat ce (sau cine) este limba romana si care este rostul ei. Limba romana nu este latina plus slava, plus substrat, plus maghiara plus, plus, plus... Limba romana este acea forma speciala sub care spatiul acesta geografic si spiritual dintre Carpati, mare, Dunare si dincolo de ele a capatat o identitate. Limba romana nu este o simpla structura logico-lingvistica cu ratiuni de comunicare, rasarita intamplator la un moment dat dintr-o alta limba ori dintr-un amestec de limbi, ci un dat de la Dumnezeu, asa cum sunt toate limbile, cu un trup si un

spirit, cu o istorie, un destin si un rost. Ea detine un nucleu, o esenta, care este una si aceeasi de mii de ani, cu mult inainte ca aceasta limba sa se fi numit "romana". Pe acest trup s-au asezat diferite haine, dupa imprejurari si moda: haina slava, cea turceasca, haina maghiara sau greceasca, jobenul frantuzesc sau jeansii americani. Chiar si latina nu a fost decat o alta haina, mai groasa, mai rezistenta si mai de cale lunga, imbracata, intr-un anumit moment al istoriei, de acest nucleu stravechi. Si pentru ca aceasta haina a convenit din punct de vedere politic

mai marilor vremii, dar nu era, totusi, decat o simpla imbracaminte, lingvistii au inceput sa nascoceasca cum ca de fapt latina este si trupul, si spiritul limbii romane. Au inventat peste o mie de cuvinte latinesti care stau, chipurile, la baza unor cuvinte romanesti, dar care in latina nu au existat niciodata. S-au dat peste cap ca sa demonstreze ca dacii si-au abandonat limba in favoarea latinei, chiar si acei daci - foarte numerosi - care n-au intrat niciodata in contact cu romanii. Au sucit pe toate partile limba romana pentru a o face sa intre in tiparul latin. S-au straduit sa ne

convinga ca limba romana are o istorie recenta, ca ea s-a "format" la un moment dat, cam pe vremea cand slavii dadeau tarcoale la Dunare. Si au reusit sa ne pacaleasca. Evident, din perspectiva strict stiintifica, respectand criteriile lingvisticii, ceea ce se vorbeste acum se poate socoti alta limba decat ceea ce se vorbea acum cateva mii de ani. In realitate este o iluzie, bine ascunsa ochilor nostri: esenta si spiritul limbii sunt aceleasi, doar "hainele" puse pe deasupra ne iau ochii, mereu altele, mereu mai colorate si mai inselatoare... Si numele, desigur: astazi ii spunem "limba

romana", dar ea este aceeasi limba carpatina a noastra de mii de ani, indiferent cum s-a numit in stravechime. Spiritul limbii romane La o simpla rasfoire a Dictionarului Explicativ (DEX), constatam ca toate cuvintele limbii romane vin de undeva: latina, bulgara, sarba, maghiara, turca, greaca, rusa, franceza, germana, engleza, italiana, tiganeasca si altele. Nu exista nici un cuvant atribuit vreunui strat mai vechi decat latina, in schimb, exista mii de

cuvinte cu etimologie necunoscuta. Ar rezulta ca romana este un soi de amestec, care a luat tot ce a putut de la toate limbile cu care a intrat in contact, fara ca limbile cu pricina sa fi luat ceva de la noi. Stranie poveste! Cine poate explica misterul aparitiei limbii romane dintr-o limba latina care a inghitit pe nerasuflate, ca un balaur, intreaga limba daca, si in care s-au amestecat, apoi, ca intr-un Babel absurd, aproape toate limbile Europei? Nu e nici un mister, caci adevarul este altul: multe din cuvintele considerate slave sunt, de fapt, dacice, iar slavii le-au luat de aici; multe

cuvinte pe care noi spunem ca le-am luat de la maghiari, in maghiara au sensuri foarte restranse si maghiarii insisi nu stiu de unde leau luat. Si foarte multe cuvinte si chiar structuri considerate latinesti, in latina nu au existat niciodata, ci sunt stravechi, carpatice... Aceste lucruri au fost spuse de lingvisti straini, care nu au nici un motiv sa masluiasca istoria limbii romane. Din pricina faptului ca noi credem in continuare in teoriile proclamate de savantii nostri, nu s-a gasit inca nimeni care sa incerce sa defineasca limba romana din singura

perspectiva justa, aceea de dat sacru. Constantin Noica a aratat, citandu-l pe Eminescu, ca cuvintele cu cea mai mare incarcatura de semnificatii sau cu intelesuri netraductibile sunt intotdeauna cuvintele vechi, de la mosi-stramosi, nu cuvintele de ieri si de azi. Insa savantii nostri, tocmai pe acestea le ignora sau le falsifica originea. Unde altundeva poti cauta spiritul limbii, daca nu in ceea ce a dainuit de secole, neatins? Spiritul limbii se gaseste in felul in care sunetele se combina intre ele si sunt accentuate, dand nastere unei melodii aparte a limbii, in

gramatica, in cuvinte si expresii care adesea nu pot fi traduse in alte limbi, in sensuri si imagini, in felul in care se imbina si se ordoneaza cuvintele, si in cuvintele insele, milenare, mii de cuvinte cu origine necunoscuta, despre care lingvistii nu vor sa pomeneasca niciodata sau le atribuie influentei altor limbi. Cand e vorba de elementul stravechi al limbii, ni se recita, batjocoritor: barza, viezure, mazare, de parca asta e tot ce ne-a ramas dupa tavalugul latin...

Ganditorul de la Hamangia. Produsul unei spiritualitati avansate Oare de ce bucuria este numita cu un cuvant dacic, pe cand tristetea, mahnirea, necazul, supararea, obida, jalea sunt luate de la vecini? Poate pentru ca bucuria este sentimentul fundamental al fiintei umane, emotia care iti

arata ca esti pe calea cea buna, ca esti in acord cu Dumnezeu. Gandul, cel care leaga lucrurile si le gaseste sensul, este desemnat tot printrun cuvant dacic (unii lingvisti mai sustin si astazi ca ar veni din... maghiara!). Doina este un alt cuvant milenar, care transpune esenta sufletului romanesc, starea de dor. A mosteni nu putea fi decat un cuvant cu o viata de mii de ani, la fel ca mos si mosie, din aceeasi familie. Vatra este un cuvant dacic sau chiar dinaintea dacilor, la fel si codrul. Cuvantul a ingropa (si groapa) are si el o varsta de cateva mii de ani, iar exemplele sunt multe, multe, multe...

In dictionare nu se foloseste niciodata termenul de "dacic" sau "substrat". DEX-ul, dictionarul nostru de capatai, prefera sa spuna ca un cuvant este de origine necunoscuta decat sa admita ca este dacic. Lucrarile de istoria limbii romane incep intotdeauna cu latina: ce-a fost inainte, nu conteaza, e considerat doar o "influenta" minora, marginala... Ceea ce sperie cu adevarat pe dusmanii identitatii noastre de neam si limba este continuitatea incredibila, de mii de ani, caci valurile istoriei si straturile ce s-au asezat pe deasupra nu au reusit sa modifice acest

sambure puternic. Razboiul impotriva limbii romane De aici porneste totul: de la presimtirea sau intelegerea rostului pe care il are limba romana. Caci daca limba romana este cea care da identitate unui spatiu spiritual care sta la temelia Europei, este limpede ca cei ce doresc uniformizarea, stergerea diferentelor, globalizarea, au un dusman de temut in aceasta limba cu radacini milenare. Si nu este de-ajuns sa fie falsificate tratatele de istorie si

ca intr-un veritabil razboi. caci exista un razboi impotriva identitatii noastre. deoarece limba isi vede mai departe de menirea ei. trebuie sa ii distrugi . Constantin Noica spunea ca vorbirea omului este fiinta lui. Exista un razboi impotriva limbii romane. pastrandu-si radacinile adanc infipte in pamant. Deci pentru a-i lua unui om sau unui neam identitatea. cei potrivnici actioneaza asupra vorbitorilor. Pentru ca limba romana sa-si piarda rostul. Iar singurul mod prin care ni se pot taia radacinile este indepartarea de limba noastra.de lingvistica.

biete marionete oportuniste. fie vanduti cu totul si potrivnici intereselor neamului. devenita un adevarat razboi. De aici aversiunea fatisa.limba: atat istoria limbii. triste figuri de academicieni care se extaziaza in fata ideii cuceririi Daciei si a . a identitatii noastre. Caile pe care se desfasoara lupta impotriva limbii romane si. savantii. La nivel academic. fie ignoranti. implicit. depun eforturi in a ne falsifica radacinile. sunt numeroase. fata de civilizatia dacilor si fata de tot ce inseamna componenta straveche a limbii romane: cetati dacice lasate pe mana jefuitorilor. cat si spiritul ei.

o "limba ospitaliera" care a renuntat de buna voie la tot ce a avut specific si a luat de la altii tot ce are acum. definitiv si in masa la limba lor. mai ales in randul tinerilor. iar limba romana este continuarea limbii latine. Mass-media este un alt canal prin care se duce acest razboi. devenita imediat un "primitor universal". dictionare si tratate ridicole.masacrarii dacilor care si-au aparat pamantul. care cauta sa demonstreze ca dacii au renuntat brusc. Este adevarat ca limba . Presa si internetul promoveaza cu mare insistenta saracirea limbii.

suntem invatati sa pretuim mai mult alte limbi decat a noastra. de limba pe care o vorbim. "grozav" ori "minunat". dar este la fel de adevarat ca si noi suntem modelati. ori "naspa".oglindeste realitatea din jurul nostru. "merchandiseri". foarte subtil si eficient. ajungem sa ne fie rusine sa mai folosim . Daca folosim zi de zi un vocabular sarac. Suntem "cool" ori "trendy". avem "joburi" de "manageri". nimic nu mai este "frumos". engleza ne sufoca. "brokeri" ori "dealeri". Lucrurile devin cenusii. totul este ori "misto". vom deveni repede la fel de saraci in spirit.

Europa romaneasca Putini sunt cei care inteleg ce se intampla cu adevarat. caci pentru noi./ limba vechilor cazanii. taranii". limba materna este un lucru la fel de firesc ca si aerul pe care il .cuvinte romanesti curate. Rezultatul e sigur: in cateva generatii vom uita mai mult de jumatate din limba. vom face dictionare chiar si pentru romana ultimelor decenii si nu vom mai sti ca "Limba noastra-i limba sfanta./ care-o plang si care-o canta/ pe la vatra lor.

pana in Ungaria si Croatia. Insa adevarata fata a acestui razboi s-a vazut si continua sa se vada in afara granitelor tarii. Grecia si chiar Turcia. Basarabia. care cuprind cu radacinile lor aproape jumatate din Europa: din Rusia. si nu suntem constienti de schimbarile subtile care se produc in vorbirea noastra. Albania. Ucraina. Istoria acestor romani este incarcata de suferinta. Doar cei plecati departe stiu ce inseamna sa visezi romaneste si sa tresari la auzul unei vorbe de acasa. Bulgaria. din Serbia.respiram. iar . pana in Macedonia. in comunitatile istorice de romani.

in cele mai multe dintre aceste teritorii limba romana e vorbita doar in soapta. Dacia pe timpul lui Burebista. Se intindea pe aproape intreaga Europa de azi Istoricii din antichitate sustineau ca tracii erau cel mai numeros popor din lume. dupa inzi. Dacii. desi traim in vremuri democratice. Ei ocupau cea mai mare parte a Balcanilor. locuiau pe ambele maluri ale .astazi. ramura nordica a tracilor. Asia Mica si toata Europa de Sud-Est.

ca si multi generali. Imperiul Roman a fost. in apus pana la Tisa si Morava. pana la gurile Bugului. dincolo de Nistru.. intre sec. Cartile de . avarii si alte neamuri. III si VII d. in rasarit. iar despre traci si daci nu s-a mai auzit mare lucru. Vreme de patru secole. in Balcani au navalit slavii. practic. ajungand in nord pana la Carpatii Padurosi.Dunarii. Dupa ce granita de pe Dunare s-a prabusit. un imperiu de sorginte tracica: majoritatea imparatilor Romei si ai Bizantului.Hr. proveneau din randul tracilor si al dacilor nord-dunareni. iar in sud se intindeau pana la Muntii Balcani.

cei mai multi au ramas pe vetrele lor. Incepand de la ciobanii din Istria. care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra. iar urmasii lor sunt toti cei ce vorbesc astazi romaneste. gasim pas cu pas fragmentele . de multe secole.istorie nu-i mai pomenesc. In 1878. de parca ar fi intrat in pamant. Mihai Eminescu publica in ziarul "Timpul" urmatoarele cuvinte: "Nu exista un stat in Europa Orientala. de la morlacii din Bosnia si Hertegovina. in aceleasi teritorii. Nici o alta limba europeana nu a avut un astfel de destin. nu exista o tara de la Adriatica la Marea Neagra. In realitate.

000 si un milion in Ucraina. intradevar. in Bulgaria. apoi. aproximativ . foarte mare. pana aproape de Odessa si de Kiev". in toata regiunea Daciei Traiane.000 in Bulgaria.acestei mari unitati etnice in muntii Albaniei. Numarul romanilor din jurul granitelor era. de dincolo de Tisa incepand. aproximativ 200. pana sub zidurile Atenei. in Serbia. in Grecia. in Macedonia si Tessalia. Mai tarziu. in Pind ca si in Balcani. pana dincolo de Nistru. aproape de trei milioane: intre 800. Nicolae Iorga spunea ca Romania reintregita de dupa primul razboi mondial se invecina tot cu romani.

si cei 500600.300.000 in Serbia.000 de aromani din Grecia. La acestia se adaugau cei aproximativ 300. unele comunitati sunt chiar amenintate cu disparitia.000 in vestul Banatului. Macedonia.000 in Ungaria. in regiunea Timoc.000 de aromani din Albania. si inca vreo cateva zeci de mii de meglenoromani si istroromani. sudul Serbiei si sud-vestul Bulgariei.000 in Rutenia Subcarpatica. primii in nordul Greciei.000 si 65. aflata in componenta Cehoslovaciei.000 si 400. . si aproximativ 100-160. Numarul lor a scazut foarte mult.000450. intre 1919-1939. ceilalti in Croatia. intre 12. intre 100.

romanii au suferit amarnic timp de un mileniu. Au fost deportati si imprastiati. nu li s-a dat voie sa se roage sau . ramasi dincolo de granite. li s-au schimbat numele romanesti cu altele straine. nu le-au fost recunoscute drepturile. dupa cel de-al doilea razboi mondial.Astazi mai trebuie sa-i mai adaugam pe romanii din Republica Moldova (cca trei milioane). nu au avut scoli si biserici. in toate aceste teritorii. Procesiune dacica la Drobeta Peste tot.

In Basarabia. nici aromanii din Grecia. La fel s-a intamplat si cu romanii din Ardeal. in Republica Moldova. Albania ori Bulgaria. nici cei din Bulgaria. si pe Muntele Athos. limba romana a fost numita "moldoveneasca". in afara tarii. pentru a i se sterge identitatea. Astazi. la schiturile Prodromu si Lacu. nici meglenoromanii. cimitirul . in Transnistria. romana este oficiala doar in Serbia. si acolo doar in cazul romanilor din Voivodina.sa planga in limba lor. in timpul maghiarizarii fortate. Insa romanii din Timocul sarbesc nu sunt recunoscuti nici acum ca minoritate romaneasca.

Europa s-a nascut in Carpati . Toate s-au intamplat acum.. in Ucraina a fost batut un preot roman si enoriasii sai. icoanele stropite cu motorina. iar lupta pentru deznationalizarea romanilor din afara granitelor este in plina desfasurare. In Timocul sarbesc s-a dat ordin de demolare pentru singura biserica romaneasca.. iar biserica romaneasca a fost gazata in timpul slujbei de Inviere. in ultimii ani.soldatilor romani a fost arat si crucile aruncate la gunoi.

Dar ce se intampla cu celelalte limbi ale Europei? Sunt la fel de napastuite? Acest razboi este doar al nostru. . sau si al altora? Fiecare limba de pe lumea asta isi are istoria ei si propriul ei rost. cu cateva mii de ani inainte ca grecii si romanii sa fi iesit in lume. ci plamada etnolingvistica din Carpati si de pe Dunarea de Mijloc pana la mare. Multi savanti straini au demonstrat ca leaganul Europei nu il constituie civilizatia greco-romana. Noi il stim pe al nostru si pe al limbii noastre.

in urma razboaielor cu romanii si a . Din acest cataclism ar fi rasarit dacii. varianta oficiala a istoriei noastre sustine ca nu exista continuitate din acele timpuri pana astazi. ci au existat cel putin doua rupturi majore. care au invadat Europa in epoca bronzului. pentru totdeauna. si fara acest nucleu dunareancarpatic nu ar fi existat nimic din ceea ce astazi numim "Europa Clasica".De aici au plecat oameni. A doua. cand splendida cultura a neoliticului a fost spulberata de razboinicii indo-europeni. cand limba si civilizatia dacilor ar fi disparut. Desigur. Prima. idei. catre intreaga Europa. cuvinte.

In aceste tablite. Aceasta este politica de taiere a radacinilor. pe care toata comunitatea stiintifica se zbate zadarnic sa le . altii. ca popor si ca limba. ne-am ivit aici de putina vreme. teribil de periculoasa pentru cei care vor sa ne vada dezradacinati: tablitele de la Sinaia. iar altii.politicii de romanizare. Si mai exista si o dovada scrisa. unii. insusi procesul de romanizare. chiar venirea indo-europenilor. in special straini. care contesta. Iar din acest cataclism am fi rezultat noi. romanii. prin care am fost invatati ca noi. distrugerea civilizatiei cucutenienilor. Dar exista destui invatati.

cel putin in parte. dovada ca romanizarea este. o iluzie. Iar aceasta limba nu este indo-europeana. limba romana este. aceeasi de mii de ani. Cu alte cuvinte. in ciuda nenumaratelor straturi depuse pe deasupra. in plus.declare falsuri. este consemnata limba dacilor. contine multe cuvinte si structuri pe care noi le-am socotit pana acum ca venind in romana din latina. in esenta ei. dovada a faptului ca prima ruptura nu a existat si. Lingvistica romaneasca nu are inca forta de a iesi din jocul tulbure pe care il face de un . si nici cea de-a doua ruptura nu a existat.

ce necesita mult curaj. Razboinici daci Dar cine sunt cei care au pornit si intretin acest razboi? E greu sa le gasim un nume.secol. care a dat identitate unei mari parti a Europei. Sunt cei . Este un proces dificil. caci nici o alta limba a Europei nu a avut un asemenea destin. nu e in stare sa caute in miezul lucrurilor si sa vada continuitatea de esenta a acestei limbi.

Fiecare limba oglindeste universul in felul ei si fiecare limba contine un ceva specific numai ei si nici unei alte limbi de pe lumea aceasta. unica si . dar nu aceasta e calea cea buna. Poate este asa. sa topeasca natiunile si identitatile intr-o singura mare comunitate. Unii considera ca acesta e un lucru bun.ce cauta sa uniformizeze lumea. fiecare neam este o fiinta in sine. La fel. Daca Dumnezeu a creat lumea atat de diversificata. trebuie sa respectam diversitatea. ca trebuie sa tindem spre unitate.

nu putini. Mai mult. care sa sustina ca tot ce se intampla este absolut firesc si ca nimeni nu are nimic cu noi si cu limba noastra. limba si neamul. care sa poata fi manipulate. Se vor gasi si unii. nu sunt niste simple chestiuni politico-sociale. atat ale noastre cat si ale altora. Si apoi. Nu putem participa la universal decat prin particularul care ne-a fost dat. ca cei care sustin astfel de teorii sunt ori paranoici. ori nationalisti macinati de . ci au fost lasate de Dumnezeu.irepetabila. definita prin limba sa.

intr-adevar. Eminescu a intuit acest lucru. trebuie sa fim constienti de valoarea nemarginita a limbii romane.frustrarea ca nu am fost capabili sa ocupam un loc mai in fata pe scena istoriei. si dupa el si altii. minte sa inteleaga si suflet sa cuprinda. E problema lor! Pentru cine are ochi sa vada. Insa pentru a castiga acest razboi. noi nu am fost. A exprimat-o cel mai simplu si firesc Nichita Stanescu: "A vorbi despre limba romana este . pe scena istoriei: noi suntem insasi aceasta scena.

de aceea. pentru mine. ===================== Aurora Petan despre tãblitele de plumb de la Sinaia.ca o duminica. iarba iarba se spune. Limba romana este patria mea. pentru mine. viata se traieste". pentru mine. De aceea. o misterioasã arhivã regalã dacicã . pentru mine. de aceea. izvorul izvoraste. de aceea. muntele munte se numeste.

sub pretextul cã sunt niste .De mai bine de un an. cercetãtori avizati sau amatori. Peste 30 de plãci acoperite cu imagini si înscrisuri într-o limbã necunoscutã stau neinventariate în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din Bucuresti. ziaristi. de mai bine de un secol. pasionati de istorie. pentru a dezlega un mare mister al istoriei noastre vechi: Tãblitele de plumb de la Sinaia. fundatii culturale sunt angajati într-o adevãratã cursã contra cronometru.

eternizate în plumb. O lume înviatã parcã dupã un cataclism dar. monograme si însemne heraldice. cu rãbdare si migalã.falsuri neinteresante. cu un simt artistic aproape desãvârsit. palate. puternicã si de realã. În legãturã cu acest fascinant subiect. misterios si incitant. paradoxal. temple. regi si zei. în exclusivitate pentru . cetãti. am realizat un interviu. Ele contin o scriere într-o limbã necunoscutã si reprezentãri iconografice cu luptãtori înarmati cu suliti si lãnci.

Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi . cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”. cu doamna profesoarã Aurora Petan. fiind convinsã cã plãcutele de plumb de la Sinaia reprezintã o parte a unei importante arhive regale dacice. specialist în filologie clasicã. din Capitalã. Domnia sa a prezentat o comunicare pe aceastã temã la Academia Românã.“Observatorul de Toronto”.

Straine.P. sectia Latina-Greaca Veche. a castigat Premiul Academiei "B.P: Se stie de la primarii din Sinaia. In anul 2001. din anii . Hasdeu" pentru lingvistica. la 27 de ani. ce se stie despre aceste plãcute ? A. are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. R: Stimatã doamnã Petan.

destul de serioasã. în preajma anului 1875. când s-a turnat fundatia Castelului Peles. s-a descoperit un mare tezaur. nu au fost descoperite dovezi certe în acest sens. Plãcile de plumb au fost depozitate la . Pânã în prezent. cã. Existã însã o traditie oralã.’20-’30. însã nu a scris nimeni pe tema asta. Multã lume stie despre acest lucru. Aceste plãci au fost copiate în plumb. din piese de aur – plãci scrise în relief. la Fabrica de cuie din Sinaia. din ordinul Regelui Carol I.

au fost aduse la Bucuresti.Mãnãstirea Sinaia si. la sfârsitul secolului al XIX-lea. în Tezaurul de la Moscova. Nu stim ce s-a întâmplat cu ele: fie au ajuns. cã cel putin o parte din ele ar fi supravietuit. dupã unele speculatii. a doua. existã douã ipoteze: una. pe vremea lui Grigore Tocilescu. cã ar fi fost topite de Regele Carol I si folosite în vremea Rãzboiului de Independentã si. În legãturã cu plãcile de aur. fie au . imediat dupã înfiintarea Muzeului National de Antichitãti.

care m-a contactat imediat dupã conferinta mea din 3 iunie 2004. ce informatii detineti despre plãcutele originale. de la Academia Românã. Mã vãzuse pe TVRinternational si spunea cã vine cu o delegatie .P: Informatiile pe care le detin eu sunt foarte ciudate. din aur? A.fost valorificate. într-un fel sau altul. Ele provin de la o persoanã din Republica Moldova. R: Dumnevoastrã.

parafatã. prin care era împuternicit sã se ocupe de culegerea de informatii despre aceste obiecte.din partea Academiei Ruse. întradevãr. cã sunt foarte asemãnãtoare cu cele de la Sinaia. o delegatie. semnatã. cã. si. din informatiile pe care le detine. Mi-a arãtat. Persoana respectivã sustinea cã astfel de plãci existã pe teritoriul Rusiei. . cel putin 40 de piese din aur ar mai exista în Banca Nationalã a României.

P: Ipoteza domniei sale era urmãtoarea: plãcile din aur nu ar fi fost descoperite când sa sãpat fundatia Castelului Peles. Ele s-ar fi aflat în posesia Mãnãstirii Sinaia care. apoi. Deci. aceste plãci s-ar fi pãstrat. ar fi . a fost ridicatã pe o capiste. de-a lungul secolelor.R: Concret. ca multe alte asezãminte crestine. pe locul unui altar pãgân. în grija initialã a preotilor precrestini si. ce v-a spus acest misterios personaj despre plãcutele din aur ? A.

mai spune cã fiecare mare trib geto-dacic avea o astfel de arhivã de texte. foarte bine pãstrate. al cãrui nume nu vi-l pot face cunoscut. În preajma rãzboaielor cu Traian. câteva ramuri ale neamului daco-get s-au desprins si au luato spre Rãsãrit. El . Textele erau scrise de Marele Preot si aveau caracter sacru. ca atare.fost transmise. erau închinate zeilor si. magic. erau foarte. împreunã cu arhivele lor. care se reînnoia periodic. Personajul de care vã spuneam.

pentru cã stim. Foarte plauzibil. un altul undeva în Muntii Bucegi si unul chiar lângã Sarmizegetuza. Deocamdatã. tot de . doar cel de la Sinaia ar fi fost scos la luminã.sustinea cã aceste arhive ar fi ajuns pe teritoriul actual al Rusiei. Tot el sustine cã au existat la Sinaia 240 de piese si cã mai multe copii se aflã în diferite institutii. ar mai exista vreo trei depozite: unul la Mãnãstirea Tismana. Conform informatiilor lui. la noi în tarã. odatã cu aceastã migratie dacicã.

vreo 40 ar exista încã în Banca Nationalã. altele la Dimitrie Pippidi. piesele de aur. pânã acum. iar altele la Institutul de Studii Politice. Nu avem informatii sigure despre nici una dintre variante.la oameni din Sinaia. Nicolãescu Plopsor. R: Dar. Deci. fie au fost topite. cã unele copii în plumb au ajuns la prof. s-a ocupat cineva de ele ? . fie s-au salvat si au ajuns în Tezaurul de la Moscova. de pe vremea comunistilor.

al cãrui tatã. Grigore Tocilescu stia despre ele. actualul director al Muzeului de Arheologie “Vasile Pârvan”. a fost elevul lui Pârvan. Asta sustine Alexandru Vulpe. Toatã lumea . Primul director al Muzeului.Le-a studiat vreun cercetãtor? A. la fel ca multi altii. Radu Vulpe. Existã informatii absolut sigure cã si Pârvan le cunostea.P: Este un mare mister de ce. timp de mai bine de un secol. nimeni nu s-a ocupat de aceste piese.

pentru a nu se afla povestea celor de aur. Pentru cã erau acolo tone de aur. Nu vãd nici o explicatie de ce. . însã nimeni nu a vrut sã se ocupe de ele. imaginati-vã.stia de existenta lor. Asta ar fi o explicatie. Cred cã a fost dositã povestea pieselor de plumb. care au dispãrut. Dacã au fost cel putin 200 de piese. Poate doar dacã ei stiau cã a existat un tezaur din piese de aur care a fost distrus si scoaterea la luminã a copiilor ar fi dus la un scandal.

R: Credeti cã istoricii au evitat. într-adevãr. acceptând atât de multe informatii noi care ar fi dus. sã le cerceteze ? A. cu bunã stiintã. Faptul cã un Pârvan. si nu numai a noastrã. la rescrierea istoriei noastre vechi. Istoricii si arheologii consacrati nu s-ar fi bucurat sã renunte la tot ce scriseserã pânã atunci. un Tocilescu sau un Radu Vulpe au spus cã sunt . pentru cã sunt lucruri care privesc istoria întregii Europe.P: Probabil.

Pânã de curând. în legãturã cu aceste plãci de plumb ? A. a constituit o etichetã definitivã. Nimeni nu a încercat sã vadã dacã nu cumva este altfel. R: Ce ne mai puteti spune. nu se stia cã existã o legãturã între Sinaia si aceste piese. Inginerul Dan Romano.P: Istoria acestor plãcute este foarte zbuciumatã.falsuri. care a investigat 20 de .

care astãzi nu mai trãieste. publicându-si rezultatele cercetãrii în volumul “Cronicã apocrifã pe plãci de plumb ?”. El cunostea doar cele douã piese care existã în depozitul muzeului de la mãnãstire. Domnul Moldoveanu a vorbit cu un inginer din Sinaia. Acesta a fost foarte pasionat de istoria acestor plãcute. pe nume Ionescu. . nu stia nimic despre Sinaia. Eu am dat peste o carte a lui Iordache Moldoveanu – “Dacii vorbesc” –.ani aceastã poveste. care cunostea cele douã piese de la Sinaia.

Deac a murit si nu am ajuns la documente si la arhiva pe care o detinea. despre plãcile de aur de la Sinaia. Din pãcate. istoricul Augustin Deac a tinut o comunicare în 2003. În acelasi timp. la Congresul International de Dacologie. le-am vãzut numai proiectate. Stiu doar cã detine fotografii inedite dupã plãci. Însã nu a avut ecou.El i-a spus cã ar fi existat zeci de piese si cã provin de la Regele Carol I. pe care noi nu le cunoastem. Vorbind cu cei de la Institutul de .

Romalo a cãutat si în inventare. Ce s-a întâmplat cu restul. dar ele nu au fost niciodatã inventariate. 2003. În 2002. am aflat cã ei stiu. nu se stie de unde. În anii ’40. mai erau o sutã si ceva.Arheologie. cu sigurantã. aflate .iar în anii ’70. Cele 35 de piese. când Romalo le-a fotografiat. Nu existã absolut nici o informatie cã ele ar fi existat vreodatã. au reapãrut 35 de piese. au dispãrut toate. nu stim. cã toate aceste plãci provin de la Mãnãstirea Sinaia.

aceste piese din plumb au fost analizate.astãzi în Muzeul Institutului de Arheologie nu sunt nici acum inventariate. A. fãrã nici un dubiu: plumb de secolul al XIX-lea. S-au fãcut comparatii cu medalii de plumb din vremea lui Cuza si . Am extras mostre din cele 35 de piese.P: Da. R:Am aflat cã. totusi. le-am dus la Institutul de Fizicã Nuclearã si rezultatele sunt.

care este datatã. Analizele au arãtat cã piesa contine cam aceleasi impuritãti ca si scoaba de plumb dacicã si cã autenticitatea acestei piese depinde de siguranta contextului în care a fost gãsitã scoaba. care confirmã teoria copiilor. În anul 2002 a fost trimisã la Oxford una dintre piese.Hr. . sigur. oferitã de profesorul Ion Glodariu. secolul I d. Este sigur plumb modern.compozitia este identicã. împreunã cu o scoabã de plumb din zidul de la Sarmizegetuza. Dacã scoaba este autenticã.

apoi s-a turnat plumb. într-un sol cu umiditate ridicatã. în care s-au imprimat scrisul si imaginile cu poansonul.000 de ani. ca al tãrii noastre? Domnul Romalo a presupus cã s-au fãcut matrite din folie de aur. considerând cã plumbul este dacic.este posibil ca si piesa sã fie autenticã. Pornind de la aceste rezultate. s-a ridicat urmãtoarea întrebare: cum e posibil sã arate atât de bine niste piese de plumb peste care au trecut 2. iar când piesele au fost .

pentru cã multe piese au dimensiuni mari si. s-a extras folia de aur si abia atunci plumbul ar fi intrat în contact cu aerul Cei de la Monetãrie spun însã cã aceastã ipotezã este neplauzibilã. Analizele repetate de trei ori la Institutul de Fizicã Nuclearã pe piesa analizatã la Oxford au demonstrat cã existã. ca sã poatã fi imprimatã. o folie de aur. într-adevãr.descoperite. . trebuie sã fie foarte subtire. impuritãti. Astfel de matrite nu ar mai fi suportat o greutate atât de mare de plumb.

Însã. în cantitãti foarte mici. deci. nu si interiorul. Este. posibil. în interiorul pieselor este plumb pur. care pot proveni fie din contaminarea cu matritele.dar numai la suprafata pieselor: cupru. cu adaos de staniu. ca cei de la Oxford sã fi mãsurat numai exteriorul piesei. fie din contaminarea cu obiectele împreunã cu care au fost depozitate. Asta este formula tipicã pentru plumbul de tipografie. Nu existã nici un dubiu cã plumbul din interior este 98% pur. argint si alte metale. .

R: Care este opinia Dumneavoastrã. însã. în legãturã cu autenticitatea acestor plãci ? A. chiar dacã cele de aur .P: Dupã opinia mea. în mod sigur despre niste copii din secolul al XIX-lea. în ceea ce priveste suportul este vorba. Cu sigurantã. când si-a dat seama de importanta istoricã a acestor piese. Regele Carol a vrut. în ceea ce priveste continutul lor. plãcile sunt autentice. sã lase spre cercetare.

Pentru cã ar fi fost dificil sã se fi dat la studiat tone de aur. . Nu de aici pleacã însã ipoteza falsului. Mi se pare logic sã fi fãcut niste dubluri dupã aceste piese. R: Dacã sunt falsuri. e vorba despre niste documente medievale. Unii spun cã el ar mai fi fãcut niste falsuri. cine ar fi putut sã le facã ? A. copii dupã ele.P: Se presupune cã Hasdeu.nu au fost distruse. chiar dacã ele existã.

dacã existã sau nu.Alexandru Vulpe sustine cã un nepot de-al lui Hasdeu ar fi lãsat o scrisoare în care ar fi spus ceva în legãturã cu aceste piese. contin o limbã. la vremea respectivã. . Ori. nu si la ideea falsului atribuit lui Hasdeu. pe lângã foarte multe ilustratii. De ce? Pentru cã. Alexandru Vulpe a renuntat la ideea scrisorii. Nu se stie nimic despre scrisoare. în afarã de Hasdeu. aceste plãci. nimeni nu avea cunostinte atât de temeinice încât sã inventeze o limbã atribuitã dacilor. Între timp.

a studiat temeinic ce s-a putut studia. scotând în evidentã exagerãrile scolii latiniste. . Se stie cã doar Hasdeu detinea la vremea aceea cunostintele necesare creãrii unei limbi si a unei arhive atribuite dacilor. Este sigur cã cel care a creat plãcile. mai ales cã el era foarte pasionat de substrat. El este cel care. din substratul dacic. pe vremea respectivã. dacã admitem cã a existat un falsificator. trebuie sã fi fost chiar mai genial decât Hasdeu.Hasdeu a fost un personaj absolut genial.

descoperit într-un document de secol XIII. si cã el trebuie sã fie continuarea alfabetului dacilor.Însã. R: Si nu este asa ? A. Acestea sunt. Hasdeu atribuie dacilor un alfabet folosit de secui. . trebuie sã-l fi gãsit acolo. Hasdeu presupunea cã dacã secuii aveau un alfabet în secolul al XIII-lea.P: Alfabetul secuilor nu are nici o legãturã cu alfabetele de pe plãci. în Ardeal.

. conform lui Iordanes. ar fi adus de acolo o scriere. care. Si este mult mai gravã. A doua ar fi legatã de limbã. nu ar fi folosit alfabetul grec. Înainte de a descoperi alfabetul secuilor. Hasdeu presupunea cã Deceneu.predominant. ar fi stat o vreme în Egipt. Dacã Hasdeu ar fi fãcut plãcile astea. Asta ar fi prima neconcordantã. Deci. a avut o ipotezã anterioarã alfabetului secuiesc. Alfabetul secuiesc este foarte straniu. el fiind convins cã acel alfabet al secuilor este dacic. grecesti.

Ori. R: Atunci. nu existã fenomene atribuite substratului limbii române. Nu existã cuvinte din substratul limbii române. în aceste plãci. în ce limbã au fost scrise plãcile ? . care studiase substratul (este primul nostru lingvist care studiase substratul) n-ar fi ratat ocazia sã introducã niste elemente. Hasdeu.Limba din plãci nu seamãnã cu substratul limbii române. clar de substrat.

A.P: Dupã mine, limba din plãci nu este o limbã indo-europeanã. Acesta este lucrul senzational pe care îl pot spune. Este o limbã care nu are desinente, care nu face distinctie de gen, de persoanã, de numãr, de caz. Nu stim când avem plural, când avem singular, când avem feminin. Aproape toate cuvintele se terminã în “o”, nu în “a “, asa cum le stim noi din izvoarele grecesti si latinesti (de exemplu Boerobiseto, Vezino), chiar si femininele se terminã în “o”: Napoco, Genuclo. Existã

elemente care se regãsesc si în limba românã, dar care, paradoxal, în românã nu sunt atribuite substratului, ci limbii latine. Este limba dacã, fãrã îndoialã, însã, fie este o limbã preindo-europeanã, deci mult mai veche – ceva de genul limbii basce care a supravietuit asimilãrii indo-europene, fie, adoua variantã (la care m-am gândit, dar la care nu tin foarte mult) este o limbã sacrã, folositã numai de preoti, în vreme ce poporul folosea o limbã comunã, diferitã.

Plãcutele ar putea fi, deci, scrise într-o limbã sacrã, care sã se fi conservat în casta preotilor.

R: De unde ar putea sã provinã aceste plãci scrise, si ce povestesc ele ? A.P: În mod sigur, plãcutele provin din mai multe zone si din mai multe epoci. Ele au fost strânse laolaltã, într-un anumit moment. Însã, existã o unitate de stil si de redactare, ceea ce

înseamnã cã exista o traditie puternicã. Plãcile consemneazã, cu sigurantã, evenimente importante de la curtea regilor daci, precum aliante, rãzboaie câstigate, diferite evenimente. Lipsesc multe piese din aceastã arhivã. Noi avem foarte putine. Se vede usor cã existã o unitate de stil pentru plãcile din vremea lui Burebista, pentru cele din vremea lui Decebal, pentru cele din Dobrogea si asa mai departe. Mai mult, tipurile de scriere se grupeazã pe epoci si pe zone. Lucru foarte important,

pentru cã e greu de crezut cã cineva în secolul al XIX-lea cunostea scrierile grecesti locale. Mai exact, plãcile din Dobrogea sunt scrise în alfabet grecesc ionian, care folosea omega si eta. Este vorba de plãcile care par sã provinã de la cetatea Genucla, spre exemplu. În functie de informatiile de pe plãci, le-am putut grupa: asdar sunt plãci de la Sarmizegetuza, de la cetãtile din Dobrogea, plãcile lui Cotizo, care sunt din zona Banatului. Cele care par sã provinã din Dobrogea

folosesc un alfabet de influentã clar ionianã, lucru firesc, pentru cã acolo erau cetãtile grecesti milesiene. În schimb, plãcile din vremea lui Decebal folosesc un alfabet grecesc occidental, care trebuie sã fi provenit de undeva din sudul Italiei, acelasi care stã la baza alfabetului latin, prin intermediar etrusc. Ori asa ceva nu stiu dacã se putea cunoaste la vremea respectivã (secolul XIX n.n.) pentru cã alfabetele locale si dialectologia greacã s-au constituit ca stiinte doar la mijlocul secolului al

XX-lea. Multe sunt plãci de la Cetatea Helis. Ele vorbesc nu numai despre Dromichete, el fiind unul dintre nenumãratii regi de la Helis. Avem chiar o genealogie de la Helis (mai existã încã una de la Sarmizegetuza), care se încheie cu Oroles, care trebuie sã fie acelasi cu Rholes, din Dio Cassius, si care, cum pare sã rezulte din texte, este autorul complotului care l-a detronat pe Burebista.

R: Porf. dr. Vasile Boroneant mi-a arãtat niste semne asemãnãtoare, descopertie de dânsul pe niste mandibule de cal, la Chitila... A.P: Am vãzut si eu semnele de pe oasele de la Chitila. Textele din plãci sunt scrise 90% în alfabet grecesc, cu diferite variante. Este adevãrat cã existã si câteva scrieri total necunoscute în aceste plãci. Cea mai stranie apare pe frontonul templelor reprezentate pe plãci. Aceastã scriere seamãnã, într-adevãr, cu

scrierea de pe oasele de la Chitila. R: Asemenea semne se aflã si în Biblia lui Wulfila... A.P: Biblia lui Wulfila se stie cã a fost scrisã în nordul Dunãrii în sec. IV d.Hr Wulfila a trãit câtiva ani aici. El a fost cel care i-a crestinat pe goti si primul care a tradus în goticã Biblia. Alfabetul gotic a fost inventat de el, si se spune cã are la bazã alfabetul grecesc. Însã alfabetul

gotic primitiv, publicat de Vulcanius Bonaventura, contine cel putin un semn, care a fost folosit si de daci în aceste tãblite. Pentru cã, chiar dacã spunem cã dacii au folosit în tãblite alfabetul grecesc, nu este totusi alfabetul grecesc pur, ci unul care contine niste semne speciale, pentru sunete speciale, care nu existã în limba greacã. Acel semn din alfabetul gotic, care în alfabetul dacic noteazã sunetul “ce”, nu are valoare în alfabetul gotic, pentru cã nu existã sunetul. De aceea nu se

explicã existenta lui, decât printr-o preluare de la daci. R: Au mai fost descoperite piese asemãnãtoare undeva ? A.P: În afarã de plãcile de plumb, mai existã o serie de piese de altã provenientã, din colectii particulare, din muzee, descoperite de arheologi în sãpãturi, care contin semne si imagini asemãnãtoare celor de pe plãci,

necunoscute în perioada lui Hasdeu. De pildã, medalionul care se aflã în posesia domnului Dan Romalo, care provine de la familia Murnu, are pe avers portretul lui Burebista, care se regãseste de mai multe ori pe plãcile de plumb, probabil fãcut cu aceeasi stantã, pentru cã are aceleasi dimensiuni. Pe revers are imprimatã emblema cap de bovideu si sarpe, care reprezintã probabil emblema statului unitar al lui Burebista, si un text în aceeasi limbã cu aceea de pe plãcute.

Medalionul a fost analizat de cãtre Bogdan Constantinescu, doctor în fizicã, de la Institutul de Fizicã Nuclearã, care garanteazã cã este autentic, pentru cã are o combinatie de metale care se regãseste numai undeva din zona din sudul Urarilor, un aliaj tipic metalurgiei scitice. Domnia sa sustine cã este imposibil ca cineva sã fi falsificat acest medalion. Mai existã câteva piese în colectia unui anume domn Pulopol. Domnul Romalo l-a cunoscut acum vreo 10 ani si a reusit sã le fotografieze.

Ele contin imagini asemãnãtoare cu cele de pe plãcute. Mai stiu de existenta altor trei piese, descoperite de arheologul Victor Bobi, aflate la Muzeul din Focsani. Este vorba despre un medalion, cu portretul si numele regelui Duras, care pe revers are un templu identic cu cele de pe plãcute, si niste monede de argint, dintre care una contine o scriere rombicã, identicã cu scrierile lui Dromichete de pe plãci. Este chiar monograma acestui rege. O asemenea monedã

a fost inventariatã si de marele numismat Octavian Iliescu. Aceste piese se pot constitui în dovezi ale autenticitãtii plãcilor, pentru cã sunt descoperite recent. R: Despre reprezentãrile arhitectonice de plãci ce ne puteti spune ? A.P: În ceea ce priveste reprezentãrile arhitectonice din plãci – temple, cetãti (avem

de armate etc. cele câteva mii de reprezentãri.. acesta ar fi trebuit sã cunoascã foarte bine arhitectura anticã. Pe de altã parte.chiar un plan al cetãtii Sarmizegetuza) – se pare cã sunt conforme cu ce stim noi despre arhitectura din antichitate. de trofee. grupate pe epoci si pe zone de provenientã sunt reprezentate foarte coerent. însã. care nu s-au pãstrat pânã astãzi. de portrete. . dacã ar fi existat un falsificator. de divinitãti. Multe structuri par sã fie structuri de lemn.

acesta si-ar fi coordonat extraordinar de bine munca. R: Ca specialist. cum apreciati limba în care au . timp de câteva luni. A grupat toate aceste imagini si le-a introdus într-o bazã de date. Dacã ar fi existat un falsificator. pe nici una dintre plãci.Arheologul Silviu Teodor de la Muzeul National a fãcut un studiu de imagine. Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzãtor: nu existã nici o inconsecventã. pentru cã nici o imagine nu se bate “cap în cap”.

Nu pare deloc sã fie o limbã creatã. aceasta are toate caracteristicile unei limbi naturale. Numele lui Burebista spre exemplu. Existã foarte multã variatie foneticã. ceea ce este greu de imaginat pentru un falsificator. Existã chiar indicii de variatie dialectale. Tãblitele .P: În ceea ce priveste limba din tãblite. Toate cuvintele au variante.fost scrie textele de pe misterioasele plãcute ? A. Are extrem de multã varietate. e scris în vreo 15 feluri.

Ori. Sã generezi o limbã care sã aibã cuvinte. Existã cuvinte care apar în anumite contexte.dacilor si cele ale getilor prezintã diferente clare dialectale. Existã structuri fonetice conditionate. care sã aparã numai în anumite contexte. aceste lucruri nu puteau fi imaginate de cineva care nu avea la îndemânã instrumentele actuale. E vorba de mii de cuvinte. . Limba din tãblite nu are nici un atribut al unei limbi artificiale. e imposibil.

ca Punctele Dvs de vedere sunt foarte importante. Invitam istoricii romani din diaspora sa ne scrie parerile domniilor lor despre Placile de la Sinaia pe adresa observro@idirect. Nota redactiei .R: Doamnã Aurora Petan. Ele vor fi comunicate celor din tara interesati in . vã multmim foarte mult pentru informatii.

Carti despre limba dacilor Dac pe Arcul lui Constantin Iubitorii trecutului romanesc au noi motive de bucurie.elucidarea adevarurilor istorice ale neamului nostru. Volume de mare interes la Editura .

acest strat. Radacinile acestei atitudini se gasesc insa si in . Cauzele au fost multe. cu stratul sau cel mai vechi. a fost cel mai putin favorizat in cercetarea lingvistica."Dacica" Istoria unei limbi trebuie sa inceapa. La noi insa. atata vreme cat limba dacilor a disparut. considerat de fapt "substrat". ca orice istorie. dar cel mai adesea s-a invocat faptul ca. nu putem afla nimic despre ea si deci nu are rost sa speculam.

Limba dacilor a ramas de-a lungul timpului un mister si un domeniu tabu in acelasi timp. cel dintai care a abordat cercetarea substratului.savant clujean care. din "gintea latina". infruntand curentul epocii. Cateva nume au punctat totusi drumul spinos al cercetarilor in acest domeniu: marele scriitor si invatat Bogdan Petriceicu Hasdeu.vremea Scolii Ardelene. Ion Iosif Russu . la o suta de . care a incercat sa-i scoata pe "barbarii" de daci din istorie. revendicand o descendenta pura.

Bogdan Petriceicu Hasdeu. in efortul de a repune in circulatie date si informatii fundamentale. dadea un impuls urias prin lucrarile sale. in chestiuni de substrat. stiintifice. si Grigore Brancus. cel mai mare specialist al zilelor noastre.ani dupa Hasdeu. Cartile lor (dar si ale altor cercetatori) au inceput sa fie (re)editate de catre Editura "Dacica". genialul . cu privire la limba dacilor.

cum insusi spune. Hasdeu si-a asumat "curajul erorii". nu au fost nimiciti toti dacii. iar limba noastra nu .Intr-o vreme in care latinitatea noastra era litera de lege in cultura romaneasca si tot ce era "barbar" era rusinos si trebuia eliminat. nu a fost abandonata Dacia dupa retragerea aureliana. si a luptat pentru echilibrarea balantei: nu ne tragem doar de la Ram.

Prima sa lucrare de . Am fost impins la aceasta nu de ambitiunea de a deschide o cale noua. regret de a fi cel dentai care am intreprins limpezirea elementului dacic al limbei romane.este o limba pur latineasca. toti acei ce voiau sa inteleaga inceputurile nationalitatii romane. ci de necesitatea de a imple o veche lacuna. a trebuit sa ma armez cu acea deciziune de a nu ma teme chiar sa ratacesc. "Departe de a ma fali. pe care marele Grimm o numeste curajul erorii". pe rand. de care se izbeau. Aruncanduma pe o cale atat de nestrabatuta. ci a pastrat multe elemente de la vechii daci.

seama. Laurian. Papiu si ale atator alti doctori ardeleni. Apoi da! Pentru popoare. emblematic ca atitudine si argumentare. precum si pentru insi. este un pamflet savuros impotriva invatatilor Scolii Ardelene. un vartej de indaratnicie a fost buimacit mintile noastre intru a ne socoti de romani curati. sunt . si intrebarea inca este valabila. puind intre alte temeiuri fara temei si acela cum ca toti dacii ar fi pierit pana la cel din urma sub armele lui Traian. Maior. ierit-au dacii?". "Pogorandu-se de preste plaiuri impreuna cu cartile sau chiar cu persoanele lui Clain. Acest titlu a ramas in istorie.

numai lucrurilor de necrezut. Cine are neclintita bunavointa de a da crezare si de acum inainte. ca pe un ins lepsit.timpuri de innebuneala. creaza catu-i va placea barfirilor ex cathedra.. care sunt nu numai ne-ardelean. in cat despre mine. carii sunt mai multi. intru orice priveste istoria veche.. diplome si mai lungi si vorbe afara din cale de . nu in mantii lungi. cu acea numai deosebire. iar de innebuneste un popor intreg. am o neinvinsa plecare de a ma increde. inchid din data cei sanatosi. apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai afla in sanul sau. ci si ne-doctor.

dacii au iesit din umbra istoriei si s-a creat drum pentru cercetarea istoriei si limbii lor. Firea lui Hasdeu il impingea sa se revolte si sa riste. cele mai importante articole ale lui Hasdeu despre limba si istoria dacilor. Datorita acestui curaj. ci in marturisirile scriitorilor contimpureni cucerirei Daciei". pana . aparut recent la Editura "Dacica". Acest inegalabil pamflet deschide volumul cu acelasi nume ingrijit si prefatat de profesorul Grigore Brancus. pentru prima oara. sa emita idei la limita compromiterii.lungi. In volum sunt reunite.

"Cine sunt albanezii". cu asupra de masura. "Zimbrul in Dacia". manifestat in cercetarea limbii si civilizatiei dacilor. Originea poeziei poporane la romani".acum imprastiate in lucrari mai greu accesibile: "Originile pastoriei la romani". melc si culbec .elemente dacice". aceste studii dau seama. spirit enciclopedic. Puse laolalta. "Doina. de geniul lui Hasdeu. "Fragmente pentru istoria limbii romane . Foarte bine pregatit. intuitiv si cu conexiuni . "Studii gramaticale asupra limbii dacilor". "Strat si substrat" si "Basaraba".dacii si latinii intr-o scoica". "Bour.

I. Hasdeu a fost mereu o figura controversata. atat in vremea sa cat si astazi. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Desi contestat de multi. criticul Poate nu este o intamplare faptul ca la ClujNapoca s-a format. I.spectaculoase in idei. din pricina exagerarilor si a firii sale exaltate. cea mai puternica scoala de arheologi si lingvisti in domeniul dacologiei. . Hasdeu ramane totusi cel dintai si cel mai sclipitor cercetator al limbii dacilor. Russu.

Russu a dus o munca uriasa de culegere de informatii. de analiza si interpretare. in mai multe lucrari.Profesorul Ion Iosif Russu. lingvist si epigrafist. Era intr-o vreme cand proliferau studii exaltate. fara baza stiintifica. comandate de regim. de . a fost cel care a abordat cu profesionalism problema limbii traco-dacilor.

la cuvintele din limba romana considerate ca provenind din substratul dacic. probabil. nu a ramas nimic necercetat . inscriptii.selectare si clasare. Lucrarile lui reprezinta o piatra de temelie in cercetarile lingvistice asupra limbii dacilor si. I. se simte la tot pasul in lucrarile sale. Completari ulterioare s-au mai facut. Russu a avut o personalitate puternica. glose. nu vor putea fi egalate. I. Spiritul sau critic. dar nivelul si cantitatea muncii sale au ramas unice.de la nume traco-dacice de locuri si de persoane. timp de multa vreme. Practic. A polemizat cu marii lingvisti ai . polemic.

Prima reprezinta singura sinteza .a asigurat o temeinicie remarcabila lucrarilor sale.vremii sale. si a fost privit adesea cu rezerve de catre colegii sai. pentru ca a avut curajul sa extinda cercetarea din acest domeniu. Insa dubla sa pregatire . considerata riscanta de cei mai multi.de istoric si lingvist . pe tema substratului. facand apel la reconstructia indo-europeana. atat romani cat si straini. Doua dintre lucrarile fundamentale au fost reeditate de curand la Editura "Dacica": "Limba traco-dacilor" si "Elemente autohtone in limba romana".

Cea de-a doua vine ca o completare.stiintifica in domeniu aparuta la noi. Cadrul cercetarilor avea sa se extinda in lucrarile viitoare. bazata pe strangerea si interpretarea tuturor resturilor limbii traco-dacilor. inventariind si analizand etimologic cuvintele de substrat din limba romana. pornind de la cele mai sigure . singuraticul .anume cele comune cu albaneza. Grigore Brancus.

neurolingvistica. psiholingvistica. pentru ca. foarte putin se vorbeste despre straturile cele mai adanci ale limbii. sunt privilegiate directiile de avangarda . Astazi.lingvistica computationala. . cercetarile legate de substrat sunt insotite de un "iz de epoca". sociolingvistica si prea putin lingvistica istorica. in toata lumea.In mediul academic actual. Iar in cadrul lingvisticii istorice.

sunt accesibile doar specialistilor.cu cat sunt mai adanci. intr-un fel. Asa incat. Editura "Dacica" a lansat insa recent. bazate in special pe comparatia istorica cu albaneza. Grigore Brancus este. dar cu o minte stralucitoare. un specialist in substratul limbii romane astazi nu poate fi decat un singuratic. . Asa este si academicianul Grigore Brancus. profesor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti. Lucrarile sale. Modest si retras. "ultimul mohican" al cercetarii academice a limbii dacilor. in aceeasi colectie cu cele doua volume ale lui I. cu atat sunt mai problematice.

postpunerea articolului definit si pasionante probleme de vocabular. originea structurii numeralului. generatia de cercetatori ce va veni dupa Grigore Brancus nu promite o revigorare a acestui domeniu. volumul "Cercetari asupra fondului traco-dac al limbii romane". morfologie. Nici Academia Romana.colectie numita simplu si sugestiv "Substrat". lexic .incluzand aspecte fonetice precum rotacismul. Din pacate. sintaxa. semnat de Grigore Brancus. .Russu . cu largi incursiuni in onomastica. Volumul reuneste mai multe studii ce acopera toate compartimentele limbii fonetica.

cu riscurile de rigoare.nici catedrele de istoria limbii romane din cadrul universitatilor nu privilegiaza cercetarea substratului. Consecintele acestui fapt se reflecta in interesul tot mai ridicat al publicului larg si incercarile diletante ale nespecialistilor de a gasi raspunsuri cu privire la limba dacilor. Iar daca aceste raspunsuri nu le dau forurile academice. . le vor da acestia .

Aceste ilogice acuzatii de dacomanie au astazi exact acelasi resort profund pe care il aveau odinioara acuzatiile latinistilor. "Dupre chibzuinta lor.isi incheie Hasdeu pamfletul.Urmarea este ca. orice incercare de "restaurare" a statutului legitim de ramura serioasa a dacologiei este catalogata drept tendinta "dacomana". "Ma folosesc de a putea raspunde aci la oarecari invinovatiri din partea unor limbuti" . datorita ideilor exagerate care au napadit acest domeniu. toata osteneala mea intru descoperirea adevaratului punt de purcedere al .

Raspunsul meu. prin intrebarea: Pierit- . va fi scurt. precum si cele trecute. pentru asta intaie data. pana atunci sa sfarsesc paragraful de fata. din cari nici unul n-a fost predomnitor. Alta data vom vorbi mai mult. niste planuri cari de as sti ca vor putea vreodata a se furisa in gandul meu. pentru ca urata cugetare sa ramana stearpa. mi-as taia limba si manele. Ei se vanzolesc pana si a presupune in mine planuri diabolice. fara putere de a iesi afara prin scriere sau grai.istoriei romane ar fi o fapta antinationala. Voi sa dovedesc ca nationalitatea noastra s-a format din cateva eleminte.

dacica.ro.au dacii?" Cartile Editurii "Dacica" pot fi comandate la tel.42.11 sau la www. 021/312. Aurora Petan ====================================== Potopul lui Noe a avut loc in Marea Neagra . 0749/11.13.47.

ramasa in Biblie sub numele de "Potopul lui Noe" . inundand foarte repede sute de kilometri de asezari. Pe vremuri. traditiile si povestile in Europa si Asia. Intr-o buna zi.Putini stiu ca Marea Neagra este o mare foarte tanara. in locul ei era un lac cu apa dulce. oamenii au fugit departe de mare. Intre aceste povesti se afla si cea a unui mare potop. Mediterana a rupt istmul care o separa de acest lac si apele ei au navalit cu o forta nemaipomenita. cu o intindere mult mai mica. raspandindusi limbile. S-a iscat un exod urias.

mai spre miazazi. ale Bugului si ale Niprului. prin luncile Nistrului. Dunarea insasi serpuia departe. catre sudul Rusiei . a mortii si a intregului univers. spre rasarit. care in vremea aceea se varsau in Dunare. incifrand in ele taina vietii. in vremea cand. Pe atunci. preafrumoasele de la Cucuteni zugraveau spirale ametitoare alb-rosii. in Moldova. pe oalele de lut.Urgia A fost odata ca niciodata. stramosii nostri inca mai strabateau campia presarata de dune ce lega Dobrogea de Crimea.

iar Insula Serpilor era un deal. Mediterana inghitea si ea apele . Ghetarii se topeau. Pamanturile acestea erau fertile si au fost populate intens. Vremea se incalzise mult si devenise umeda.actuale. iar nivelul oceanului planetar se ridica pe nesimtite. mai cu seama in aceasta gradina a Raiului. ia r oamenii acestor locuri au ajuns la un nivel ridicat de civilizatie. probabil pe malul Nistrului. Inainte fusese o perioada foarte aspra de glaciatiune. dar acum viata inflorea din nou. vegetatia si toate resursele vietii erau din belsug.

iar apele au navalit cu o forta de neimaginat.stramosul Marii Negre. niciodata. ce nu mai pomenise nimeni. Diferenta de nivel dintre cele doua ajunsese deja la 150 de metri. ceva cumplit. limba de pamant care despartea Mediterana de lacul pontic a cedat. Zgomotul devenea atat de puternic. Intr-o buna zi. iar pamantul se scutura din tatanile sale. intr-un ritm mult mai rapid decat acest lac . care se apropia cu repeziciune.ghetarilor. Mai intai s-a auzit un muget din departari. Vuietul se auzea de la 200 de kilometri departare. incat parea ca vuieste intreg cerul. .

prabusindu-se in lac cu puterea a 200 de cascade Niagara. Marea Neagra in sec. Cei care erau in preajma nu au apucat sa se dumireasca. Nu putea fi. 16 . spulberand-o si transformand-o in stramtoare.din mosi-stramosi. dupa ce au sapat in acea limba de pamant. in conceptia acelor oameni. Apoi au venit apele. decat pedeapsa zeilor.

fie pe uscat. in sus. paduri. pe cursurile raurilor. asezari.Au disparut sub ape mii. Cei ce se aflau mai departe. asa incat exodul a fost aproape . Segmente intregi de rauri si fluvii au disparut pe fundul viitoarei mari. poate zeci de mii de oameni. Potopul a inaintat repede. cursuri de apa. si poate apucand sa si primeasca vesti de la vreun mesager ingrozit. fie cu luntrile. Apele cresteau cu 15 cm pe zi. au apucat sa impacheteze repede cate ceva din putinul lor si sa fuga cat mai departe de mare. care reusise sa scape de urgie. inghitind pamanturi. auzind vuietul ingrozitor.

tot mai departe. iar cei la care apele nu ajunsesera inca isi faceau si ei bagajele. Au plecat sate intregi. Multa vreme. nimeni nu s-a incumetat sa treaca dintr-o parte in alta prin stramtorile nou aparute. Revarsarea a durat aproape doi ani.spontan. . iar in final au fost inghitite de ape o suta de mii de km patrati de pamanturi. Asia si ajungand. popoare intregi. asa cum a fost interpretat cataclismul. Bosfor si Dardanele. populand Europa. Vestea s-a raspandit departe. poate. pana in Africa. Generatia potopului si urmatoarele generatii au trait cu trauma acestei cumplite pedepse divine.

porniti in cautarea bogatiilor fabuloase ale Colchidei. intrand in nouformatul Bosfor Cimerian si Marea de Azov. Iar de aici inainte pasim in istorie. Dupa ei au venit negustorii. pe care zeii . "neprimitoare". dupa ce acoperise cu totul apele Donului. care au impanzit tarmurile Marii Negre cu colonii. Acestia se vor aventura si mai departe. Argonautii vor fi cei dintai. care tocmai luase nastere. plina de mister si de povesti fantastice.Va trece mult timp pana ce grecii vor avea curajul sa patrunda in aceasta mare intunecata. pe un pamant statornic.

si abia prin 1990 incepuse sa se dezlege cu adevarat. Doi americani in Marea Neagra Teoria revarsarii bruste a Mediteranei in Marea Neagra a fost lansata de doi cercetatori americani oceanologi. Echipa lor a cules mostre de sedimente de pe . Cercetarile lor au inceput in anii '60. William Ryan si Walter Pitman. dar puzzle-ul era prea complicat.nu il vor mai rascoli cu asemenea cumplite catastrofe.

Zonele care au fost inundate au oferit sedimente care apartineau evident unui tinut uscat. milenii la rand. nu se scursesera treptat. . fara nici o tranzitie. care au fost acoperite brusc de un strat de sedimente aduse de ape sarate.fundul Marii Negre. Marea fusese inainte un lac de apa dulce si era clar ca acele ape venisera dintr-o data. inundat brusc de o apa sarata. care incifrasera in ele o istorie plina de surprize. S-au gasit apoi sedimente specifice apelor dulci.

iar mai jos de atat. La suprafata au ramas apele dulci. Marea Neagra este asadar o mare vie. absenta oxigenului impiedica viata sa se manifeste. ducand la crearea "zonei moarte". materiile organice nu se descompun. in acelasi timp.Walter Pitman si William Ryan Apa sarata. caci in absenta oxigenului. alimentate de numeroasele rauri care se varsa in mare. fiind mai grea. lipsita de oxigen. pana la adancimea de cca 200 m. Asa incat fundul marii este un . Dar. s-a lasat la fund. se conserva tot ce se gaseste pe fundul marii.

Martorii acestui teribil potop au pastrat in amintirea lor evenimentul.Hr. potopul are insa loc mai tarziu. tot cam atunci. mai precis in anul 5508! Prapadul a avut dimensiuni apocaliptice. in vreme ce datarile celor doi cercetatori plaseaza catastrofa acum cca 7600-7500 de ani. de traditie. o . deci pe la 5500 i. intr-adevar.adevarat muzeu de asezari si epave foarte bine conservate. iar dupa incetarea lui se nastea. In Vechiul Testament. Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Facerea Lumii e plasata. pe care il regasim in Biblie ca "Potopul lui Noe".

"Potopul lui Noe". insa analizele nu au fost suficient de . la Editura Dacica. la 95 m adancime. iar teoria lor a fost preluata si dezbatuta de lumea stiintifica. aparuta recent si in limba romana. in traducerea Patriciei Serbac. care in anul 2000 a plecat in cautarea asezarilor neolitice aflate pe fundul marii. se numara si Robert Ballard. BBC a facut un documentar pe baza acestei carti. William Ryan si Walter Pitman au scris impreuna o carte pasionanta. Ballard a gasit unelte si resturile unei asezari umane.lume noua. In 1998. Intre cei care i-au sustinut pe cei doi. descoperitorul Titanicului.

care s-au dovedit a fi de apa dulce. S-au detectat apoi constructii rectangulare de piatra. cu siguranta facute de mana omului.concludente pentru a clasa aceste vestigii drept antediluviene. la 150 m adancime. Ceea ce . s-au analizat moluste extrase din aceste asezari. Cercetatorii romani: pro si contra E general acceptat de catre toti cercetatorii faptul ca Marea Neagra si-a extins mult suprafata in perioada post-glaciara. iar cercetarile continua.

sau brusc.insa nu e acceptat de toti este daca inundarea marii s-a produse treptat. biologul Sergiu Haimovici a subscris teoriei lui Ryan si Pitman. in urma unei catastrofe. Potopul intr-o reprezentare romantica La noi. de-a lungul mileniilor. aratand ca aparitia speciilor acvatice mediteraneene Spondilus Gaederopus si Sparus Aurata pe litoralul romanesc al Marii Negre nu se poate explica .

a fost geologul Liviu Giosan. acesta a fost de proportii mult mai mici. Cel care a contestat-o insa puternic. nivelul Marii Negre ridicandu-se cu doar 10 metri.decat prin acest eveniment al revarsarii bruste a Mediteranei. istoricii si arheologii nu au luat in seama . cu ecouri in cercurile stiintifice straine. Geologul N. de la "Woods Hole Oceanographic Institution" din Massachusetts. Panin si-a manifestat retinerea in fata teoriei lui Ryan si Pitman. fara insa a o contesta. El a facut cercetari in Delta Dunarii si a ajuns la concluzia ca. Din pacate. daca a avut loc un asemenea eveniment.

sunt fundamentale pentru a intelege deplasarea de populatii. Inundarea Marii Negre nu este o descoperire recenta. . La inceputul secolului XX. aparitia unor culturi noi si disparitia brusca a altora. desi efectele unei astfel de catastrofe. Recenta este doar teoria revarsarii catastrofice.dezbaterile cu privire la modificarea conturului Marii Negre. marina tarista ce sonda fundul Marii Negre in NV a descoperit in adanc o vale scufundata. de proportii mai mici sau mai mari. ce porneste din dreptul actualului brat Sf. Gheorghe si se intinde spre est. spre Crimea.

si ele. care se indreptau spre SE. La noi. inca de la inceputul secolului XX. iar Insula Serpilor este un rest din vechiul mal al Dunarii. Brauner arata. In 1924. A. mult mai departe decat astazi. T. acum scufundate. se stia ca Marea Neagra fusese un lac cu suprafata mult mai mica si ca raurile care se varsa acum in mare isi aveau gurile de varsare mult mai in interior. deci erau afluenti ai Dunarii. vaile lor. Nipru si Bug aveau. ca raurile Nistru.Aceasta era vechea albie a Dunarii. prin care fluviul se varsa in mare. Poruciuc arata ca grindurile submarine nu . la inceputul secolului trecut. Ihtiologul A.

Insula Serpilor era un deal pe malul Dunarii si pe coasta dreapta a Nistrului. Bratescu a aratat in 1927 ca fenomenul trebuie sa fie general pe toata coasta de vest si de nord a Marii Negre. nivelul ei crescand enorm. In 1936. C. pe distante de multi kilometri. Pe baza sondajelor facute de marina britanica in 1919. Nastase. Cu alte cuvinte. profesor la . marea se afla cu mai mult de 50 de metri mai sus decat fostul lac.sunt altceva decat malurile fostelor albii ale raurilor inundate. Gh. iar malurile locuite au disparut sub ape. la un moment dat. iar acum. marea a fost inundata.

Alti cercetatori sustineau ca e vorba de o diferenta de nivel de cel putin 100 m. Nistrului si Niprului.Facultatea de Geografie din Iasi si fost cadet in armata tarista. aratand ca fostul lac era mai jos decat marea actuala cu cel putin 50 m. A fost insa nevoie de tehnologia si fondurile americane ca sa se poata face . iar vechiul lac avea malurile cu cca 100 km mai la est decat actuala mare. Cogalnicului. acum ceva vreme. cercetatorii nostri stiau foarte bine ca Marea Neagra arata cu totul altfel. a alcatuit o lucrare pe baza sondajelor facute de rusi. Deci. in care descria vaile submerse ale Dunarii.

. scanari.sondaje. analize si a se ajunge la concluziile la care au ajuns Ryan si Pitman. De la legenda la istorie Povestea unui mare potop este mult mai veche decat Biblia si exista in traditia a numeroase populatii.

insa inregistrata cu 3-4000 mii de ani inainte de Hristos si transmisa ulterior in documente. foarte asemanatoare cu cea a lui Noe din Vechiul Testament. in diferite parti ale lumii. Mesopotamienii au o asemenea poveste. Revarsarea Mediteranei in Marea Neagra a lasat marturii in texte vechi. Se pare ca cea de-a doua ipoteza este mai vrednica de crezare.Cercetatorii s-au intrebat daca a existat candva un potop universal sau e vorba de catastrofe locale. anterioare Bibliei. la populatii care au trait nu foarte departe de locul catastrofei. E posibil ca evreii sa fi luat .

Grecii aveau si ei mai multe legende legate de potop. care au aratat ca din pricina topirii ghetarilor. dintre care cea mai interesanta e consemnata de Diodor din Sicilia.povestea potopului dintr-o sursa comuna cu mesopotamienii. Ipoteza a fost sustinuta stiintific de unii geologi. fapt ce a dus si la inundarea partiala a Samosului. in insula Samos. in perioada post-glaciara. Acesta vorbeste de un potop produs de revarsarea apelor Marii Negre in Mediterana. ajungand acum . nivelul Marii Negre a crescut treptat. peste Bosfor si Dardanele. sau sa o fi luat direct de la acestia.

nu treptat. alimentand-o. Un curent puternic de apa dulce a trecut din Marea Neagra peste Bosfor in Mediterana. Interesant este faptul ca egiptenii nu au nici o legenda care sa pomeneasca despre un potop. Insa cei doi cercetatori americani pomeniti mai sus au demonstrat ca apa sarata a intrat brusc in Marea Neagra. pana cand nivelele celor doua mari s-au egalizat.12000 de ani mai sus decat cel al Mediteranei. . Marea Neagra primind apa sarata din Mediterana. Asta s-ar fi intamplat acum 7500 de ani. Apoi a inceput schimbul de apa si in sens invers.

Stramosii nostri. caci potopul a fost perceput in toate culturile ca o pedeapsa. ceea ce nu putea fi valabil pentru egipteni. care traiau din inundatiile periodice ale Nilului: pentru ei inundatia insemna belsug si viata. E posibil sa existe insa si la noi povesti precrestine care sa fi inregistrat teribilul eveniment. pe care specialistii in folclor le-ar putea identifica.Dar acest lucru este explicabil. dar sunt de sorginte biblica. la margine de potop . nu pedeapsa. In folclorul nostru exista referiri la potop.

la . Donul se varsa direct in lac.Povestile marilor sunt fara sfarsit Inainte de inundare. caci Marea de Azov nu exista si nici stramtoarea Kerci (vechea delta a Donului a fost descoperita pe fundul marii). Nistrul. locuiau populatii cu un nivel de civilizatie avansat. Niprul si Bugul se varsau in Dunare care. Sudul Dobrogei era unit cu Crimea. pe tarmurile lacului si ale raurilor care se varsau in el.

cu cei ce locuiau in nord-vestul si in nordul lacului.randul ei. in Ucraina si sudul Rusiei actuale. se varsa in lac la mare distanta de actualul tarm. ducand cu ei limbile. Ei erau probabil strans inruditi. ce locuiau pe tarmurile fostului lac. Intre cei ce au fugit de urgia apelor s-au aflat si stramosii nostri. daca nu cumva acelasi neam. care ar fi . culturile si povestile lor stramosesti. Lucru straniu. dar arheologii si istoricii nu au luat pana acum in considerare aceasta uriasa descoperire din domeniul geologiei. Oamenii ce locuiau in acele locuri au fugit ingroziti din fata prapadului.

iar in Dobrogea. datorat. din neoliticul terminal. fie revarsarii Dunarii. se intreba de ce in Dobrogea lipseste cu totul cultura Cris. In 1978. la un moment dat. Cum catastrofa s-a petrecut destul de recent. raspandita in restul Romaniei. dar si in nordul Bulgariei. fie impreuna cu ea. si a altor . Alexandra Bolomey. Serbiei si Ungariei. neoliticul incepe doar cu cultura Hamangia. efectele ei trebuie sa fie vizibile in arheologie. la inceputul neoliticului.trebuit sa influenteze major cercetarile istorice. specialista in arheozoologie. Ea si-a pus problema daca in Dobrogea nu a existat un fel de potop.

Incotro au fugit acesti stramosi ai nostri? Spre Europa si Asia. in mod logic. punand bazele culturii ceramicii lineare. O a patra a plecat pe Nipru . ducand la nasterea culturii Vincea. spre centrul Europei. Istoricii insa nu au fost receptivi la aceste intrebari. Ryan si Pitman. presupun. O alta ramura a format cultura Hamangia. Insa o astfel de revarsare nu avea cum sa duca la un hiatus de civilizatie. spre nordul si apusul Europei.ape curgatoare din regiune. Apoi. doar o catastrofa de proportii putea produce asa ceva. Probabil pe cursul Dunarii in amonte.

Ubaizii si semitii ar putea fi ramuri ale aceluiasi exod post-diluvian. fugarii au ajuns in Levant. inaintand pana spre actualul desert Takla Makan. din vestul Chinei. . Unitatea exceptionala a culturii Vincea. Apoi spre Asia. Egipt si Mesopotamia. intemeind poate una din ramurile proto-indoeuropene. pe o suprafata foarte mare. pana in Urali. o alta ramura a proto-indoeuropenilor s-a intins spre nord-est.in amonte. pe langa Marea Caspica. la fel si egiptenii predinastici. Spre sud-est. Toharii se vor fi desprins din aceeasi ramura.

Istoricii nostri au o relatie mai speciala cu timpul.precum si cea a ceramicii lineare. Asa s-ar explica. in sensul ca nu reusesc sa tina pasul . Vincea si cea a ceramicii liniare. in opinia celor doi specialisti americani. aparitia aproape simultana a culturilor Hamangia. arata ca e vorba de o raspandire aproape instantanee.

la fel ca istoria intregii Europe. Ca sa nu gandim mai departe. iar cei ce au trait candva pe malurile fostui lac . Misterioasa explozie a indo-europenilor ce s-au imprastiat in Europa si Asia ar putea capata un sens.in mare masura stramosi ai nostri . pana in Levant si Egipt. cu toate . Daca ipotezele lansate dincolo de ocean nu au ajuns pana la urechile lor si nici luarile de pozitie ale biologilor si geologilor romani. Istoria noastra se poate rescrie in urma acestor descoperiri.cu el. speram ca aparitia cartii in limba romana o sa determine o reactie din partea lor.trebuie readusi in istorie.

de William Ryan si Walter Pitman.13. Cartea "Potopul lui Noe". 021-312.42). inca din vremea dacilor - .consecintele care decurg dintr-o astfel de luminare a trecutului. poate fi comandata la Editura Dacica (www. • Aurora Petan Pastorii din Carpati au cucerit Europa cu turmele. tel.ro.dacica.

pe langa lucrari de specialitate. lingvistica. L-am invitat la o discutie despre originile pastoritului la romani si expansiunea acestuia in Europa Oaia dacica . ajungand inevitabil la zona dacica.Stefan Puscasu este doctorand la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti si are ca principala preocupare oaia romaneasca. folclor. si lucrari de istorie. sociologie si altele. A studiat.Cat de in urma ne putem intoarce in timp ca .

sa vorbim despre oi si pastorit pe teritoriul tarii noastre? . numita de specialisti ovis vigne i arkar. in anii .Pana la oaia straveche. stramoasa tuturor raselor de oi din Europa. Se considera ca din aceasta oaie straveche s-a format oaia scito-dacica.

cel mai important centru de formare a pastoritului din Europa. in anii 5000-4000 inainte de Hristos si nu un descendent al oii arkar. . in zona Carpatilor avem. adica o rasa ce s-a format in neolitic. in spatiul carpato-pontic. Cum de tocmai aici? .Este bine stiut ca inca din neolitic Peninsula Balcanica constituia un loc foarte propice . Insa eu nu exclud posibilitatea ca oaia scito-dacica sa fi fost de fapt o subpopulatie balcanica a oii arkar. practic.Deci.500-400 inainte de Hristos.

considerat printre cele mai vechi ramuri ale agriculturii. Zonele agricole europene se aflau in bazinele mijlociu si inferior al Dunarii. Acestea trei sunt elementele fundamentale pentru o turma. apa si umbra. porci si cai. Oile au fost printre primele animale domesticite aici.dezvoltarii agriculturii si cresterii animalelor. acesta a trebuit sa urmeze turmele in cautare de zone unde se gasea iarba din abundenta. Cum oile si caprele domesticite aveau nevoie de hrana diferita de cea a omului. vite. alaturi de capre. . Asa a luat nastere pastoritul.

din Balcani si din jurul Marii Negre.. Ce rase de oi avem astazi ca urmase ale acesteia? Stefan Puscasu . din care provin cam toate grupele de rase de oi din Europa Centrala si de Est. din .Sa ne intoarcem la oaia dacica. pana in Georgia.Din oaia arkar a rezultat oaia scito-dacica. Concret.

din care provin rasele de oi din tarile nordice si occidentale. Turcana este oaia din interiorul Carpatilor.oaia scito-dacica au rezultat patru grupe: grupa valaha (Zackel).Exact. mostenita direct de la daci.Deci. grupa ruda si carnabat. . tigaia si valaha cu coarne in tirbuson sau ratca. Tot din oaia straveche scito-dacica s-a desprins si oaia veche. care nu e altceva decat turcana. Hasdeu spune ca turcana este . . spaniola. turcana este oaia cea mai veche de pe teritoriul Romaniei.

prin contaminare cu "turc". aceeasi .cuvant vechi dacic. In alte zone se numeste "turca". dupa cateva mii de ani de evolutie. dar asta este o modificare tarzie. . ce insemna "oaie. lingvistii nu au reusit sa gaseasca o origine pentru aceste cuvinte. Oricum. masca de capra cu care se colinda de Craciun.Turcana este o oaie rustica ce are si astazi. .In unele zone ale tarii exista traditia numita "turca". semn ca sunt extrem de vechi. capra". Turca desemneaza. de altfel. si caciula de oaie.

care nu pot proveni decat de la turcana. ea este prezenta. In schimb. cat si aceeasi grosime si lungime a firului de lana.conformatie. care nu se imbiba de apa atunci cand ploua. pe monumentul de la Adamclisi. imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian prezinta ciucuri lungi. cu lana aspra. deci ea exista in Dobrogea acum doua mii de ani. de pilda. Turcana este oaia de munte. iar tigaia e subcarpatica si are lana semi-fina. aceeasi rezistenta la boli. Dar si oaia tigaie este veche. .

.Rasa Ratca .Ratca e o rasa mai putin cunoscuta.Recunosc ca nici de ruda nu prea am auzit. . ea nu rezista la deplasari lungi sau la pendularea sezoniera si din acest motiv este mai putin cunoscuta. .Si ratca este veche. In plus. doar in Muntii Banatului. insa aria ei de raspandire este restransa.

aruda inseamna "lana fina".In aromana.Exista scenele de pe Columna lui Traian si . ori "tigaia romaneasca cu cap negru". altii nu.Exista dovezi directe in legatura cu cresterea oilor la daci? . Este numita ori "ruda romaneasca cu cap negru".. deci ruda este tot o tigaie. Unii o considera o rasa aparte. Denumirea oficiala este "oaia cu cap negru de Teleorman (carabasa)". .

cand incepea anul agricol. apoi oasele de oi descoperite intre ofrandele aduse de daci zeilor. Asta se facea in special primavara. nu exista nici o indoiala ca oaia ocupa un loc foarte important in viata . Si astazi. cum e foarfecele pentru tuns oile.Monumentul de la Adamclisi. isi pun pe umeri o simpla patura aspra.un soi de paturi cu ciucurasi. purtate de daci ca mantii. unii ciobani. Exista si dovezi arheologice. descoperit in cetatea dacica de la Capalna. In concluzie. cand se duc cu oile. dar se poate vedea in unele scene si imbracaminte facuta din lana oilor . unde apar oi in repetate randuri.

oferea probabil si baza alimentatiei. Carne se consuma mai rar.Oaia. Oaia era oricum mai usor de crescut decat vaca si era foarte productiva.Da. La fel si capra. caci animalul era . legumele si fructele. branza. pentru ca in trecut carnea se consuma in cantitati mult mai mici decat acum. .dacilor. . si cel mai adesea avea rol ritualic. la sarbatori. cerealele. Baza alimentatiei o constituiau laptele. cu anumite ocazii. impreuna cu capra si vaca.

sacrificat pentru zei. "Am cucerit teritoriu cu oile" . Din pacate. printr-un consum excesiv de carne. Cele mai vechi modalitati de crestere . astazi ne-am indepartat de modul de alimentatie sanatos al stramosilor nostri.Nicolae Iorga spunea ca "am cucerit teritoriu cu oile".Cum s-a raspandit oaia dacica in restul Europei si pana unde a ajuns? .

pastorii si oile pribegeau toata viata in cautare de pasuni. Cum oile se inmulteau repede. Unele variante din Miorita spun ca ciobanii au ajuns la mare. pastorii se intorceau iarna sau in anul urmator la asezarile lor. In cazul nomadismului. pe cand in cazul transhumantei. dupa vreo doua saptamani de mers. nucleul de plecare constituindu-l Muntii Carpati. si asa au inceput deplasarile cu turmele. neavand o asezare stabila.a oilor sunt nomadismul si transhumanta. era mereu nevoie de pasuni noi. ciobanii din Carpati bateau cu . Distantele mari nu erau o problema.

Altii au plecat spre nordest si est. O parte dintre pastori au pornit spre nord. unde au gasit campiile intinse din regiunea actualei Ucraine. iar Marea Neagra era aproape pentru ei. unde au ramas pana la inceputul Primului Razboi . De aceea.piciorul peninsula Balcanica in sus si-n jos. rasa polska owca gorska. catre Pocutia. Unul din locurile preferate pentru pasunat ale urmasilor pastorilor daci a fost Peninsula Crimeea. eu cred ca marea din balade este de fapt Marea Adriatica. unde s-a format ulterior. Dar sa o luam pe directii de deplasare. iar ei au colonizat Dalmatia. prin secolul al XIV-lea.

polonezii.Mondial.Deci. . Nu mai este un secret nici faptul ca unele rase de oi din Rusia provin din cele un milion de ovine confiscate de la oierii romani acum un secol. ucrainenii si rusii datoreaza mult oilor noastre. cum este cazul rasei tigaia de Azov. Oi turcane .

pe care ei o considerau cea mai buna pentru carne si o luau initial ca tribut. Cronologic vorbind. E vorba de tusca. cum e numita tigaia in centrul Moldovei.Asta s-a intamplat mai tarziu. cred ca pastorii nostri au ajuns mai intai in Europa Centrala. Au numit-o kivirgic si acum este considerata rasa de oi turceasca..Nu numai ei. . asa cum atesta Dimitrie Cantemir in "Descriptio Moldaviae". Notarul Anonimus al . Turcii se dadeau in vant dupa oaia moldoveneasca. apoi o importau.

Iernile erau mai blande si exista iarba si in sezonul rece. . pe acesti "pastores romanorum". dar mai ales in perioada in care Transilvania a fost . Pe parcursul veacurilor. .Cu siguranta. . in momentul venirii ungurilor.In Pannonia sunt campii manoase si multi pastori plecati din Carpati s-au stabilit aici.regelui Bela al III-lea al Ungariei ii atesta in Pannonia.Deci Pannonia a fost o "tinta" timpurie.

Din Pannonia. . ocazie cu care s-a format rasa autohtona ungureasca pe care specialistii o numesc hungarian zackel. catre . .inclusa in polul de putere al Imperiului Habsburgic. Tigaia a devenit cigaja sau olah jun.Adica turcana ungureasca.Exact. unii dintre pastori au mers si mai departe. fara insa a i se preciza originea. De asemenea. racka este considerata in Ungaria drept rasa autohtona. au avut loc mai multe "invazii" ale turcanei in Pannonia. mult spre vest.

Raetia. chiar si in peisaj. in actuala Elvetie. pe care le-a constatat "Formula As" in peregrinarile sale pe urma friulilor din zona Alpilor italieni. . in zona friulilor. "Formula AS". pe urma pastorilor romani ancestrali . obiceiuri. si in traditii.Inseamna ca asa se explica asemanarile extraordinare cu zona noastra si in limba. obiecte. unde au lasat vestigii ale trecerii lor chiar si in limba.

e vorba de mici comunitati care se deplasau si . asemenea lui Abraham din Biblie. acolo prindeau radacini cel mai repede. copii. hotara nuntile si inmormantarile si asa mai departe. Trebuie sa retinem ca nu doar pastorul era cel care pleca impreuna cu turma. sef peste comunitate.. Pastorul era un fel de "patriarh". nevasta.Da. pentru ca unde gaseau un tinut asemanator cu cel de acasa. Deci. adica o mica comunitate care ajungea sa aiba si alte indeletniciri. ci intreaga sa familie. plus ajutoarele sale. care impartea dreptate.

odata ajunse intr-un loc. inclusiv lingvistic. Imbracaminte dacica cu ciucuri pe Columna lui Traian . influentau locul respectiv.care. pentru ca asemanarile .Asa au ajuns ciobanii romani in Alpi! E o explicatie plauzibila.

In friulana.Pastorii care s-au indreptat mai departe de . De pilda. in dialectul sursilvan din Alpi la miel se spune "tschutta". la oaia care nu fata i se spune "sterpe". Spre nord pana unde au ajuns? . ci merg mult mai in adancime. care inseamna acelasi lucru. unde "sterp" e cuvant dacic. exact ca in romana.lingvistice cu aria reto-romana nu se datoreaza doar elementului latin. la substratul prelatin. iar al nostru "ciuta" e recunoscut ca fiind cuvant dacic. inrudit cu albanezul "shterpe". Dar sa reluam traseul "expansiunii" oilor dacice.

Maramuresul de Nord au dus la formarea rasei locale slovace valaska."Formula AS" a fost in vizita si la istro-romani si am constatat ca toata traditia lor era legata . la poalele Muntelui Mare. singurul munte din zona. . au fost impinsi mai tarziu istro-romanii. Ei au adus cu ei capra care se numeste acum istranska. care s-au stabilit in Peninsula Istria. Istro-romanii mai erau numiti de ceilalti si choban. Slovacii sunt cinstiti si recunosc ca oile lor sunt la origine oile pacurarilor din Maramures. Spre vest. Era firesc sa caute tot zona de munte.

desi se numeste valaska. Astfel. in randul urmasilor dacilor. pastoritul nu mai ocupa locul pe care ar trebui sa-l ocupe. adica "romaneasca". racka. cigaja. Acum sa continuam traseele ciobanilor nostri. Este bine stiut ca majoritatea clasei nobiliare din . intemeind acolo asezari. rasele au devenit in fosta Iugoslavie pramenka. Dar am sa mai revin asupra acestui lucru. cea din urma considerata rasa sarbeasca. de la "vlah". valaska vitoroga. Multi pastori au ales sa plece catre sudvest. care acum a disparut cu totul.de pastorit.Astazi. .

Oile romanesti si politica din Balcani . pe care pana la . Alt exemplu este turcana transhumanta a oierilor transilvaneni.Banuiesc ca aromanii sunt cei care au dus oaia "valaha" in intreaga peninsula Balcanica. . Vlahii care au ajuns in muntii Bulgariei au dus la formarea oii de munte bulgaresti.Intocmai.Serbia era formata din descendenti ai bogatilor pacurari aromani. stavoplaninski tigai.

. Exista specialisti care considera ca majoritatea oilor existente in Bulgaria isi trag originea din oile romanesti. Acum. Serbia este singura care recunoaste carabasa ca fiind originara din Romania. carabasa se numeste in Bulgaria oaia de Plevna cu cap negru.Ajungem si la Grecia. insa. . Cand a survenit problema cu Cadrilaterul.sfarsitul Primului Razboi Mondial bulgarii au numit-o simplu tsurcana si atat. specialistii bulgari i-au schimbat numele in oaia de Svistov.

precum si rasele din grupa ruda (carnabat).. karagouniko. au urmat. iar in restul Thesaliei. . rasa de oi a karagunizilor. in cautare de urme vechi romanesti. sarakatsaniko. care este karakachan-ul saracacenilor si cutovlahilor din sudul Rodopilor. thaki (un fel de kivirgic). din pura intuitie.Triburile aromanilor care au ajuns in Macedonia greceasca si in Thesalia au adus cu ei rasele vlahiko. intocmai .O mare surpriza! Drumurile europene ale "Formulei AS".

drumurile stravechilor pastori daci si ale urmasilor lor. despre care am vorbit la inceput. Dar. specialistii sustin ca oaia veche spaniola este sora buna cu oaia dacica sau valaha. Pe de o parte. dar extrem de interesanta. turcana transhumanta de Sibiu .Povestea oii spaniole este incurcata. provenind amandoua din stravechea oaie scitica. Ne puteti spune despre oaia spaniola sau despre basci. unde "Formula AS" a gasit de asemenea asemanari tulburatoare cu spatiul pastoral romanesc? . pe de alta parte.

au fost adusi pastori . Lacha si Chura. .Singura explicatie gasita a fost aceea ca.este considerata ca provenind din oile vechi spaniole.Cum e posibil acest lucru? Cum puteau sa ajunga oile spaniole tocmai la Sibiu? Turme scoase la pasunat . dupa cucerirea Daciei.

. Nici de . sora cu oaia dacica si turcana de Sibiu. Si.transhumanti din Spania. avem oaia spaniola. Apoi. Deci. nu in ultimul rand. inrudita strans cu oaia spaniola. Oamenii au fost adusi aici in primul rand pentru a lucra pamanturile si pentru a exploata minele. nu avea sens sa vina colonistii cu turmele lor. cu turmele lor cu tot. nici nu era foarte mare numarul colonistilor veniti din Spania. pentru a coloniza noua provincie.Greu de crezut! Aici erau oi din belsug. nu cred ca Dacia a fost colonizata cu pastori transhumanti.

Nu e un lucru nou. Mereu s-a considerat ca noi am luat totul de la toti. Pana si ciobanescul nostru carpatin. dulaul de turma. e considerat de unii ca luat din alte parti. care este o ocupatie straveche romaneasca. Cum se explica acest lucru? . E revoltator! .Aromanii au pastrat traditia oieritului cu mult mai multa darzenie decat romanii de la nordul Dunarii. .data aceasta nu se recunoaste originea inrudirii. din pacate. chiar si in pastorit.

ramas din vremea dacilor. conservator.. are sculptat in capat stindardul dacic.Ce fel de oi sunt in Italia? Au ajuns si acolo pastorii nostri? . carlibana. Carlibana era un fel de sceptru al sefului familiei. de pilda. Si-au protejat si perpetuat cu multa grija traditiile. din tata in fiu.Aromanii erau inconjurati din toate partile de straini si de aceea si-au dezvoltat un puternic spirit de casta. Iata. E un lucru extraordinar. . care este toiagul pastorului la aromani.

iar o parte din oile dacice au ajuns si in Peninsula . Dar dupa infrangerea Daciei lui Decebal si includerea ei in cadrul Imperiului Roman. comertul dintre Dacia si celelalte provincii a crescut mult. din care provin o parte din rasele lor. oaia salbatica.Tigaie pe Adamclisi .Italienii inca mai au muflonul.

In unele dialecte italiene exista cuvinte foarte asemanatoare cu cele din "stocul" dacic. caci n-am vorbit . la est de Roma. contribuind. la tap se spune "tzappu". si la imbunatatirea genetica a raselor romane. in graiurile din Valle d'Aniene.Italica. am putea spune ca in Carpati este nucleul pastoritului european sau cel putin unul dintre nuclee. printre altele. Ceea ce inseamna ca e posibil ca inainte de venirea triburilor italice in zona sa fi existat legaturi stranse cu Dacia si cu Balcanii. Daca ar fi sa incercam o recapitulare. De pilda. .

Nordul era inca sub gheturi. la noi au fost conditiile climatice cele mai propice pentru domesticirea oii. acoperea Germania si mare parte din Polonia. In schimb. . au fost conditii foarte bune pentru aparitia pastoritului.Trebuie sa tinem cont ca. calota glaciara cobora pana in Nordul Italiei. ca sa nu vorbesc de tarile nordice. asa cum am spus la inceput.de ce se intampla in tarile nordice si in vestul Europei. in Carpati.Sa recapitulam teritoriul pe care l-au "cucerit" . .

in Serbia. In sud-est. Grecia si spre sud-est. si ramane deschisa discutia cu oaia spaniola. pana in Slovacia si Polonia. Spre vest. Albania. Istria. cu aria reto-romana. Spre nord. dar poate si cu alte zone.pe tot tarmul nordic al Marii Negre. pana in teritoriile actualelor tari Rusia si Ucraina . Elvetia. in Turcia. apoi in sud. .stramosii nostri cu oile. pana la Marea de Azov. in Bulgaria. in Ungaria. adica pana unde le-a permis clima si relieful. stramosii nostri sau extins spre rasarit. . Italia.Din acest nucleu carpatin.

Dimitrie Cantemir vorbeste in "Descriptio Moldaviae" de vreo trei mii de turme.Prin aceasta "colonizare" se explica multimea de toponime romanesti din toate zonele ..Un adevarat imperiu "cucerit" de pastorii romani! Cate oi erau intr-o turma? . un cioban sibian care avea 40 000 de oi! . Este atestat.O turma normala avea de la o mie de oi in sus. Unii sibieni foarte bogati ajungeau sa stapaneasca turme uriase. de pilda.

aceste toponime nu s-au mai pastrat. In cele mai greu accesibile. precum si urmele de traditii autentic romanesti. avem acolo muntele numit Durmitor. caci s-au perindat mai multe neamuri.mentionate. s-au refugiat in munti. Asa se explica asemanarile lingvistice greu de explicat altfel.Iata un exemplu: in Bosnia-Hertegovina. Si asa peste tot pe unde au ajuns. au dat nume locurilor. iar cand au venit slavii peste ei. In zonele mai deschise. . ai surpriza sa . pastorii nostri au gasit locuri bune de pastorit. Si asa. mai ales in munti.

Pastoritul romanesc pe cale de stingere . dar . am putea spune. caci mai toate neamurile din partea asta a Europei de la daci au invatat pastoritul.Nu numai ca nu este atestata in alta parte.gasesti in toate aceste tinuturi nume stravechi romanesti. care nu este atestata decat la romani si aromani.Vechimea pastoritului la romani si. . se vede si din balada populara Miorita. primordialitatea lui la romani.

Da. pentru a avea oi mai mandre si mai "ortomane". Cred ca si jocul arhaic "Capra" este la fel de vechi.Este stiut ca intre pastori se iscau frecvent conflicte din pricina pasunilor.Originea conflictului din Miorita pare sa oglindeasca tot aceasta expansiune a pastoritului? . . Toti erau in cautare de pasuni bune. Miorita contine.la noi au fost numarate 930 de variante! Theodor Sperantia afirma in 1914 ca Miorita este un rest din cultul dacic al cabirilor. .

raiul ciobanilor transilvaneni .La final. sa ne intoarcem putin in prezent. si amintirea sau dovada acestui proces de extindere a pastoritului dinspre Carpati spre teritoriile invecinate.pe langa alte multiple semnificatii. Marginimea Sibiului. Ce se intampla azi cu pastoritul in Romania? .

pentru ca din ce in ce mai putini romani aleg sa se ocupe de cresterea lor. din pacate.Da. efectivele au scazut cu o cincime fata de anul anterior. in decursul timpului..O prognoza extrem de pesimista! .Numarul oilor scade foarte repede. Oaia a reusit. sa scape de foamete atatia si atatia oameni. In 2009. Unii specialisti estimeaza ca in 3-4 ani vom mai citi doar in carti ca in Romania s-au crescut candva oi si capre. iar pastoritul este atat de adanc inscris . .

• Aurora Petan ====================================== ================== Perit-au dacii? Si daca da. va "pieri" si Romania.in existenta si traditiile noastre. Fara pastorit. nu mai suntem noi insine. incat putem spune ca este insusi sufletul poporului roman. de ce? . Putem spune intr-un fel ca daca piere pastoria.

pe atat de mare este zona de . Pe cat se feresc "oficialii" istoriei sa-i acorde atentie si sa faca lumina in culisele lui.Foto: Florin Andreescu (2) Cum se explica obtuzitatea si reaua vointa a istoricilor oficiali fata de epoca dacica? Domeniul arheologiei este inconjurat de un bizar paradox.

Pentru a face un pas inainte i . dar indraznesc sa anticipez ca ceea ce spun si simt oamenii din popor cu privire la radacina noastra dacica si la problema romanizarii se va constitui. intr-o buna zi.interes manifestata de opinia publica. care ii spune ca ceva nu e in regula cu istoria noastra. ca i s-a spus doar o jumatate de adevar si asteapta sa i se spuna si cealalta jumatate. Poate parea hazardat. Romanul are un bun simt ancestral. in argument istoric.

am dialogat pe aceasta tema cu cativa specialisti. VASILE BORONEANT.n aceasta zona de clar-obscur. incercand sa delimitam cauzele care blocheaza accesul la acea jumatate nerostita de adevar. arheolog. fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti .

.V-ati ocupat multa vreme de perioada veche a istoriei noastre.Problema este destul de delicata. care a avut reprezentanti in universitati. si de la ei a pornit totul. din cauza ca la noi s-a impus scoala latinista. Cluj si Iasi. Ati perceput acest domeniu ca fiind unul ignorat sau chiar antipatizat? ."Peste tot. la Bucuresti. oamenii din popor spun ca se trag din daci" .

istoricii au plecat de la lingvistica si nu se putea imagina alt curs.Asta s-a intamplat si in lingvistica. . deoarece romanizarea este in primul rand un proces lingvistic..Tocmai. . Toti sunt urmasii lui Parvan si toti cei care au ajuns pe la catedre nu au spus decat o singura poveste.

Pentru ca nu aveau posibilitatea sa citeasca operele scrise ale corifeilor latinisti si spuneau ce stiau din traditie.. Peste tot pe unde te duceai la sat.Romanizarea? . . Peste tot oamenii din popor spuneau ca se trag din daci. caci traditia.Da. taranii spuneau ca cutare movila sau val de pamant sau cetate e de pe vremea dacilor. romanizarea. Dar era doar o opinie la varf. opinia maselor era cu totul alta.Este previzibila o contrareactie la acest .

curent latinist? . .Ce ziceti de manualele de istorie de astazi? Dumneavoastra ati invatat dupa manualele din . dar e destul de putin probabil sa poata sa ramana. Numai daca dintre acesti studenti ramane la catedra vreunul cu alte idei si sa arunce alta lumina asupra problemei. daca nu urmeaza linia inaintasilor.Nu prea. iar studentii lor sunt formati in acelasi fel. pentru ca in universitati sunt aceiasi oameni care propaga aceleasi idei.

Cele de astazi sunt imbacsite cu ideologie comunista.Totusi. nu . epoca dacica este expediata in scoala in cateva randuri. pentru ca este mai dificila.In general.perioada interbelica. elevi ai aceleiasi scoli. . epoca dacica e mai putin studiata la toate nivelele. . Autorii manualelor de istorie de astazi sunt formati in epoca comunista. pe cand celelalte epoci sunt mai "simpatizate". .

Dar daca manualele sunt atat de zgarcite cu epoca dacica. Toata lumea se duce la epoca contemporana. Iar acum se mai adauga si valul acesta . . pentru ca te poti documenta din presa vremii si se poate face mai usor o lucrare de licenta sau o cercetare. inseamna ca si copiii sunt de mici indepartati de domeniul acesta si cresc fara o constiinta a radacinilor lor.prea exista izvoare. . doar daca nu au norocul sa aiba bunici sau parinti care sa le povesteasca si despre daci.Da.

Toata lumea fuge de greu. Nimeni nu mai vrea astazi sa se sacrifice pentru niste valori. sa ramana si sa faca ceva aici.Sa revenim la curentul latinist.cumplit de cosmopolitism. in conditii mai grele. se paraseste ideea sacrificiului. De ce este atat de puternic acest curent? Ne face mai europeni? Mai nobili? Mai moderni? . . care vine de la societatea americana. Tinerii invata ca in alta parte e mai bine ca aici. Deci. ca e bine sa plece si sa caute sa obtina cat mai usor o slujba in alta parte.

s-ar fi inradacinat un alt punct de vedere.. .Are legatura cine e la guvernare cu ce se preda in universitati? . Daca s-ar fi impus orientarea lui Bratescu-Voinesti sau daca am fi avut guverne nationaliste.S-a impus aceasta directie si ea se mentine si se intareste prin ea insasi.

.Asta inseamna ca pentru a se schimba felul in care se preda istoria in universitati. care a gandit-o pentru . Se preda un adevar doar pe jumatate. li s-a asociat o vina. Iar daca dacii au fost infranti. Pentru ca exista teama de a nu se preda in Universitati adevarul gol-golut..Ideologia democratica de astazi nu este cea pe care a lasat-o Pericle. Ideea mentinerii puterii este aceeasi la toate guvernele: cel infrant este intotdeauna cel vinovat. ar trebui sa se schimbe ceva si in modul de guvernare? .Are.

pentru ca numai spiritul crestin propovaduit de Biserica ar putea sa aduca adevarul in scoli. traim permanent aceasta lupta a raului care se perpetueaza si a . Cand ideea democratica s-a difuzat. pentru romani.Pentru noi. Vedeti.Ce fel de guvernare ar trebui sa avem ca sa putem spera ca se va preda in universitati adevarul gol-golut? . lumea l-a uitat pe Pericle si principiile lui.o cetate cum era Atena. trebuie sa fie una crestina. .

impreuna cu sotul . Rosetti" "In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism.V-ati ocupat de editarea "Daciei Preistorice" a lui Nicolae Densusianu.binelui care izbucneste numai din cand in cand. cercetatoare. VICTORELA NEAGOE. Intotdeauna am crezut ca strainul este mai grozav" . Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan .Al.

E vorba de o carte controversata. Nu ati avut reactii negative? . Si apoi. de istoria unei stiinte.Am avut parte de cateva. caci este vorba. totusi.De ce credeti ca nu se mai formeaza astazi enciclopedisti de acest fel? Nu mai exista . Nu vad de ce ne-am compromite.dumneavoastra. chiar daca interpretarile lui Densusianu sunt in mare masura fanteziste. . Ni s-a spus ca ne compromitem. istoricul Manole Neagoe. materialul strans de el este urias si valoros.

.A trecut epoca marilor enciclopedisti. nu stiu bibliografie. altceva nu mai folosesc. Totul este sters. de pilda. care acumulau enorm de multa informatie si aveau si capacitatea de a o sintetiza. care. totul incepe cu ei si inaintea lor nu mai este nimic.pasiune? Sau seriozitate? Ori timp? .De ce nu se mai apropie nimeni de domeniul . in afara de studiile publicate in occident in ultimii cinci ani. ar trebui sa fie un exemplu pentru tinerii cercetatori. Hasdeu.

Asta e de neinteles. Astazi tinerii se orienteaza spre domenii mai usoare. o multime de lucruri. . latina. caci e un domeniu pasionant. apoi sa citesti tot ce s-a scris in acest domeniu. slava veche.Pentru ca trebuie sa stii foarte multe: indoeuropeana. . Si nici nui atrage. istoria limbii. nu-i intereseaza.substratului dacic al limbii romane? .

De ce credeti ca suntem atat de "ospitalieri" in toate domeniile. iar istoria limbii se studiaza foarte putin.Basilica Forensis din vechea asezare dacoromana Adamclisi . si preferam sa spunem ca am luat sau imprumutat tot de la toata lumea.In facultate nu se mai studiaza asa ceva. inclusiv in cel al limbii. Dialectologia s-a scos cu totul ca materie de studiu. . in loc sa ne afirmam individualitatea? .

desi cel oltenesc este mult mai bogat. De pilda.In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. Intotdeauna am crezut ca cel de langa noi. si colindele si cate si mai cate cuvinte ce sunt considerate ca . si cocosul. E lipsit de logica sa afirmam ca am luat totul de la altii. mai rafinat decat cel sarbesc. si troianul. Vinovati sunt oamenii nostri de stiinta. mai boieresc. este mai grozav. Intotdeauna ne-am subestimat. am citit undeva despre covorul oltenesc ca a fost considerat influentat de cel sarbesc.. strainul.

DUMITRU MANOLACHE. ci le-au aflat aici. din oportunism sau lasitate" .In decursul investigatiilor gazetaresti ati avut . desi obiectele sau realitatile pe care le desemneaza existau aici cu mult inainte de venirea slavilor.imprumutate de la slavi. jurnalist de investigatii. iar multe dintre acestea nici nu le erau cunoscute slavilor. cotidianul "Gardianul" "Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica.

copii ale unui . despre care nu prea se doreste sa se vorbeasca? . poate mai mult decat orice alt ziarist de la noi. V-ati miscat cu lejeritate in acest domeniu ori l-ati resimtit ca pe unul "tabu". Am scris o carte despre un foarte controversat subiect: placile de plumb de la Sinaia.Sa va expun o situatie concreta.tangenta. cu epoca dacica.

ca sunt falsuri! Exista o tacere. de catre domnul Gheorghe Funar. dar fara nici o . de plumb in jurul subiectului! De ce nu se ia in serios si nu se cerceteaza subiectul? Pe cine deranjeaza si de ce? Problema a fost ridicata si in Parlamentul Romaniei.. sperand ca lamuririle esentiale sa le obtin de la specialisti. repetand. despre care exista informatii ca ar fi fost descoperit cu prilejul saparii fundatiei Castelului Peles.specialistii nu le-au cercetat si refuza sa le cerceteze.surpriza! . fara argumente.tezaur dacic din aur. Dar .. de vreme ce nu au cercetat respectivele artefacte.

Exista. anularea elementelor identitare esentiale ale neamului. pe cine credeti ca deranjeaza? Aveti o idee? . . In . dupa parerea mea. distrugerea Romaniei profunde.rezolvare practica. in cele din urma. un scop clar si bine controlat de anumite structuri care vizeaza reducerea treptata a interesului dedicat epocii vechi a istoriei noastre si. cea care exista dincolo de sticla televizorului. adevarate.Si totusi. stergerea din memoria colectiva.

familia. comenzile "pastorului" mondial. crestinismul ortodox. sa mai putem iubi sau crede in mantuire prin Hristos. traditiile. va trebui ca si noi. romanii. Mai devreme sau mai tarziu. in marea masa amorfa a globalismului.Cu asemenea afirmatii riscati sa fiti catalogat . incapabili sa ne mai definim.aceasta "schema" distructiva sunt cuprinse istoria. . cu precadere perioada dacica. limba. "liberi si democrati". scoala etc. tacuti daca se poate. morala. Buni doar de a executa. sa ne "topim". sa mai avem reactii.

dacoman. adept al teoriei conspiratiei.drept "conspirationist" si "dacoman". . risti imediat sa fii etichetat drept protocronist. . calificative stigmatizante intr-o lume ratacita. Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. astfel incat orice ar spune sa nu mai fie crezuti. Iar cei care au curajul sa o faca sunt discreditati. doar asta e una din armele lor. izolati. Cand afirmi asemenea lucruri. fara repere. din oportunism sau lasitate.Bineinteles. "afurisiti" la comanda.

Peste cateva generatii vom uita acest adevar. nu putem gandi viitorul. Nu trebuie sa faci eforturi ca sa intelegi acest lucru. Paradoxal sau nu. .. Dictionarul limbii romane. vizitati muzeele. Cititi manualul de istorie a Romaniei. fara trecut. cetatile dacice si veti intelege ce putin le-a mai ramas romanilor din radacina lor principala.De ce deranjeaza tocmai epoca dacica? De ce nu alta epoca? . dar noi romanii.Epoca dacica deranjeaza cel mai mult pentru ca de acolo ne revendicam originea si dreptul identitar.

Cum va explicati neglijenta de care dau dovada autoritatile. mai ales a celui de epoca veche si straveche. desi sunt incluse in . inginer geolog.Va preocupa de mai multa vreme starea patrimoniului arheologic romanesc. mai cu seama cand vine vorba de cetatile dacice care. director executiv Asociatia "Greenet" "O stare generala de indiferenta" .VALENTINA CETEAN.

dar la aceasta se adauga o stare generala de indiferenta. unele nici nu sunt marcate.Neglijarea constanta a vestigiilor construite din perioada dacica se datoreaza partial pozitiei lor geografice. caci se afla in general in zone montane mai greu accesibile. . nu beneficiaza de nici o forma de protectie si conservare. putin sau deloc populate. asa incat e imposibil sa ajungi la ele? . ba mai mult.patrimoniul mondial.

. pentru ca astfel de . cultural si natural al teritoriului pe care locuim.Dar poate ca nu e vorba doar de indiferenta.Vine. din educatia deficitara din scoli. . ci si de anume temeri.De unde vine indiferenta aceasta? . cu privire la respectul fata de extraordinarul patrimoniu istoric. in primul rand.

care nu doresc ca aceste amplasamente sa aiba vizibilitate internationala normala. . mai grav.actiuni ar putea duce la schimbarea unor opinii sau directii de cercetare sau. chiar daca aceasta ar determina schimbarea unor opinii sau opozitia fata de acele grupuri aparent "invizibile".Raspunderea acestor actiuni trebuie asumata. caci aceasta ar micsora sansa intrarii unor valori de patrimoniu material mobil in colectii personale. . ar putea deranja pe unii din motive care sunt prea ascunse pentru noi.

regional si national.Din pacate. .E un tablou cam pesimist.Poate ca turismul ar putea salva putin istoria. daca s-ar investi mai mult in turism cultural.. . personalul administrativ din domeniul turistic este slab pregatit si este orientat mai ales catre investitii si surse de castig pe termen scurt si mediu. Nu se iau decizii pe termen lung la nivel administrativ local. .

DAN ROMALO.Aceasta este realitatea. consecintele le vom suporta fiecare dintre noi. .. Daca nu ne implicam in prezentul si viitorul nostru.Ati fost multa vreme aproape de domeniul dacologiei prin preocuparile dumneavoastra. autorul cartii "Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?" "Subiectul supara" .

fara sa se admita o cantarire a elementelor logice care pledau pro si contra? . care au sanse sa fie un element de noutate pentru istorici. atunci cand au aparut placile de plumb. ele au fost refuzate ca neoriginale. stagnant? .Haideti sa va raspund tot printr-o intrebare: De ce oare.Ati perceput acest domeniu ca fiind inchis.

cautari de antecedente si ramuri comune.Cartea pe care ati dedicat-o ansamblului placilor de plumb de la Sinaia. Totusi. si pana astazi.Ai elemente noi. astazi bine cunoscute opiniei publice. De ce? . din 2003. a deranjat multa lume. cand a aparut prima editie. si le refuzi. analize. nu s-au facut eforturi la nivel oficial pentru a se demara o cercetare care sa limpezeasca apele. pe care poti sa faci comparatii. Cum va explicati aceasta lipsa de implicare a oficialitatilor? .

dar nu am auzit inca argumente valide care sa sustina aceasta pozitie.Vedeti totusi o explicatie pentru tacerea din jurul acestui subiect? . Ar trebui sa existe un arbitru care sa cantareasca argumentele de ambele parti.Oficialitatile le considera falsuri. Nu trebuie sa fie neaparat istoric. ci sa fie un bun logician.. . un arbitru desemnat de o institutie de cultura. care sa fie capabil sa analizeze argumentele.Singura ipoteza pe care pot sa o emit este .

iar aceasta tacere a avut consecinte. Fie subiectul supara. Sau. Iar asta poate sa contrarieze pe multi. . Poate sa contrarieze o tendinta mondiala de a dizolva ideea de istorie nationala. pentru ca ar duce la o intarire a spiritului national. poate a fost o manevra la un moment dat. dar nu pe baza de entuziasm nationalist. ci pe baza de documente istorice. din doua motive posibile. nu doar pe vecini.aceea ca exista o vointa foarte puternic sustinuta de a nu se ridica problema asta. care a impus tacere pentru o vreme. al doilea motiv.

pe un teren care apartinea regelui. dar s-a pastrat informatia din placi.Placuta din tezaurul de la Sinaia Daca tezaurul despre care vorbim s-a descoperit la Sinaia. poate s-a considerat ca aurul din aceste placi era foarte necesar pentru dotarea armatei in preajma Razboiului de Independenta si s-a sacrificat elementul material. adica aurul. e posibil ca . Daca s-a pastrat tacere asupra acestui gest.

La inceput.Zilele astea am citit intr-un cotidian un interviu cu directorul Institutului de Arheologie. Si vorbind despre "dacomanii" care sustin aceste "falsuri". . sustinea ca sunt falsurile lui Hasdeu. . care sustinea ca placile sunt niste falsuri ordinare.mai tarziu sa nu se mai fi stiut nimic in legatura cu provenienta placilor de plumb. Domnul academician nu e prea sigur pe afirmatiile sale. academicianul Alexandru Vulpe. iscate dintr-o disputa cu Tocilescu. facute de Nicolae Densusianu ca sa-si sustina teoriile din "Dacia Preistorica".

ION GHINOIU. in care exista libertate de exprimare.Nu am ce sa comentez.domnia sa spunea in interviu . cercetator. Eu inteleg ca domnul academician regreta ca ne aflam intr-o tara libera.si aici vreau sa citez exact: "Dar traim intr-o tara libera si nu le putem face nimic". Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" . si ca nu ni se poate inchide gura cu forta. Cum comentati? .

"Avem un complex identitar absolut devastator!" .V-ati ocupat o viata intreaga de cultura noastra populara si ati ajuns la concluzia ca traditiile romanesti se continua inapoi. in timp. pana in vremea dacilor. Este aceasta o concluzie ce incomodeaza pe unii? .

am scapat. de indian. dar vad ca in continuare avem complexe identitare.Ce sa va spun? Avem un complex identitar absolut devastator! Eu credeam ca dupa Revolutie. noi ne-am schimbat numele. spre deosebire de grec. noi . De ce? Pentru ca. de evreu. gata. care toti si-au pastrat numele antic. Ce complex identitar poate sa aiba grecul sau egipteanul? Spre deosebire de toti acestia.Oare de ce iau "nemurit" romanii pe dacii atat de dispretuiti de istoricii nostri? . de egiptean.

spre deosebire de egipteni si greco-romani. Cultura noastra populara nu are legatura cu Roma. de spatiul continental si de apele curgatoare. Lucrurile sunt foarte clare: toata cultura populara romaneasca este legata genetic de uscat. care au civilizatii maritime.ne-am gasit sa renuntam la numele radacinii noastre autohtone de dac si Dacia si sa ne luam numele de la Roma. Noi avem o civilizatie genetic legata de continent. Aici este un fals. nu are nimic a face cu cea . E ceva nefiresc cu romanizarea asta facuta in mare graba si pe un teritoriu restrans. e ceva in neregula. de uscat.

greco-romana. . perpetuam niste greseli. care n-au curajul sa recunoasca daca s-a gresit ceva. dar adevarul trebuie spus. .O vina mare o au intelectualii. Eu am tot respectul pentru marii nostri savanti. . iar daca spui ceva ce nu se incadreaza in . din lasitate.Cine e de vina ca s-a perpetuat falsul de care vorbiti? .Deci.Da.

poate chiar mai mare decat pentru lingvistica si istorie. Eu acum lucrez la o carte romaneasca a mortilor. de pilda jalea de a te naste si bucuria de a scapa de viata aceasta. Si inca se pastreaza acestea in traditie in ziua de azi. "tracoman". imediat esti catalogat drept "dacoman". . Acolo sa vedeti cat de vii sunt lucrurile pe care le pomenesc anticii cand vorbesc de daci.Exista un dezinteres evident fata de studiul traditiilor. .linia stabilita.

Chestia asta ca totul vine din Roma si Grecia Antica este un fals.Asa e..Pomeneati undeva de "sindromul antichitatii greco-romane". Nu intereseaza pe nimeni. totusi. pentru ca genetic suntem civilizatii deosebite. Noi . nici o emisiune sa pomeneasca ceva. sa faca o lansare. . asa cum am mai spus. Sunt. noi publicam acum al patrulea volum din Atlasul Etnologic Roman.. Va rog sa detaliati putin.. . Nici o televiziune. uitati. traditiile noastre romanesti.

ei de mare. O sa avem in curand o criza identitara si continentala. dar care e leaganul vostru de civilizatie?". Uitati: numele de Europa ne vine din Asia. de . Europeni si atat. nemti sau alte natii.suntem legati de Dunare. O sa vina vremea cand o sa fim intrebati: "Binebine. Crestinismul ne vine din Palestina. N-o sa se mai puna problema ca suntem romani. Si-o sa fim intrebati de africani. de irakieni.

antichitatea greco-romana.Si-atunci. ce ar trebui sa raspundem? . sunt tarzii si reprezinta o sinteza a civilizatiilor care au fost inaintea lor. . dar ele.evrei.Vedeti. de indieni: prin ce esti tu european? Care e leaganul tau de civilizatie? Si-o sa raspundem: pai. exista un triunghi al celor trei delte. Grecia si Roma au ajuns la o stralucire de necontestat. la randul lor. evident. Evident. Si or sa rada de noi. inainte de antichitatea . care concentreaza marile civilizatii preistorice de pe Terra.

. va rog sa ma credeti. spun "carpatodunareni". Aici este leaganul. Eu evit sa mai spun "romani". Dupa atatia ani de cercetari simt nevoia sa-i numesc asa. cu civilizatia carpato-dunareana. cu mesopotamienii. va dati seama mai bine: Nilul cu delta lui si civilizatia egipteana. Dunarea inferioara si delta ei.Ce se poate face ca sa se indrepte acest fals? . si TigruEufrat si delta. Daca va uitati pe un planiglob.greco-romana. Uitati-va care este pozitia carpato-dunarenilor.

• Aurora Petan . dar acum e o rusine. A fost un timp cand a fost de folos. Cine mai crede ca "de la Ram ne tragem" si toate povestile astea? Nu stiu ce se poate face. mai ales in chestiunea cu Transilvania.. tot mai multi simt ca ceva nu e in regula cu istoria noastra.Acest fals ne-a provocat extraordinar de multe necazuri. poate intelectualitatea asta tanara care se ridica sa ia taurul de coarne si sa faca lumina. Pentru ca vad ca tot mai multi tineri isi pun intrebari.

necercetate de arheologi: . ascunde vestigii tulburatoare.• ======================= Pietrele scrise din Muntii Buzaului Pe Turtudui Un tinut cu nume bizar. "Tara Luanei".

Mai am doar cativa kilometri. Din Bucuresti. unde fiecare varf de munte e insemnat cu misterioase inscriptii nedescifrate. Acum a sosit clipa. un tinut vrajit.locuinte si schituri rupestre. cu balti murdare. incrustate in stanci Visam de mult sa ajung in Tara Luanei. in doua ore si jumatate sunt la hotarul acestei "tari" stravechi. De o parte pereti abrupti si prafosi. Intre Patarlagele si Colti e un tinut pustiu. numit dealul Burdusoaia. aflat in Muntii Buzaului. Un caine slab . urme stravechi de scrieri necunoscute. de alta pamant neted.

calc cu iuteala drumul zdrobit si in cinci minute ma aflu in plin mister.rataceste in pustietate. Apas pe acceleratie. Inima dintre frunze . Ma napadesc presimtiri si imi spun ca e ceva tare straniu cu zona asta: ori ca privelistea iti da fiori. ori ceva nevazut bantuie in colb. Sunt singura.

un . cand jocurile il purtau prin paduri si pe varfuri de dealuri. pietre cu inscriptii. ca sa imi arate o piatra plina de semne. pline de pesteri ciudate. O materie pe care a indragit-o inca din anii copilariei. Dar astazi are o misiune aparte. cu siguranta.Dumitru Nica a fost profesor de istorie in satul Colti. locuri pline de istorie si povesti. Cunoaste toate vestigiile din zona: schituri rupestre. O relicva istorica ce ascunde. Ma insoteste pe culmea Broscarului. cu peretii acoperiti de desene si semne bizare. care a fost descoperita recent.

dar profesorul parca zboara. I s-a spus ca ar fi mai bine sa acopere piatra la loc.. cu pamant. A descoperit-o chiar el. Era prin 1997. E mare. Urcam pieptis. E amiaza si soarele de toamna loveste in pietre. Imi povesteste precipitat despre piatra pe care urmeaza sa o vad. abrupt. intr-un noiembrie rece. Profesorul era la vanatoare de . dar nimeni n-a dezlegat enigma..mister. De aici incepe urcusul pe munte. Trecem prin Fijeresti.. Au venit si de la muzeul din Buzau. Coltii de Jos si Calugaritele. Drum greu.. pe o scurtatura printre paduri. au venit si de la Iasi. acoperita de zeci de semne.

vad pe o piatra. in fata mea. pe dealul Broscarului. Frigul ii intepenea picioarele. M-am gandit eu ca nu . "Ce sa va spun? Am inceput sa imi frec talpile de pamant.mistreti. Piatra scrisa de pe culmea Broscaru "Si cand colo. de pini. pe culme. povesteste profesorul. paralele. un loc cu padure nu prea deasa. doua linii lungi. ca sa ma incalzesc". Statea chiar sus.

sub talpile mele era o alta piatra." De la o vreme. "Aci e un culcus de scroafa cu purcei". E plina de semne pe toate fetele. imi arata profesorul. dar nu i-am dat inca de "radacini". "Acolo jos e scaldatoarea lor. Scurmaturile astea le fac . pe cararile facute de mistreti. dar pe care se vedeau sapate niste stele. cand ma uit mai bine.puteau fi facute de natura. Apoi. De atunci am fost de zeci de ori la piatra asta. acoperita cu muschi si pamant. urcam prin padure. Am sapat in jurul ei si am dezvelit o suprafata cam de doi metri pe un metru. I-am anuntat si pe cei de la muzeu.

parca anume netezit de mana omului. imi spune profesorul. Apoi profesorul se opreste. aratandu-mi luminisul care se iveste printre copaci: "Uite-o!". ca sa privesc . ingropata intre frunze uscate.cand cauta radacini si oua de carabus". nu paduri". Nu-mi pot desprinde privirile de pe piatra. cum sunt toate varfurile care il inconjoara. ci un platou. O bucata de stanca masiva. Broscarul nu e o culme ascutita. care de departe pare un organ urias al pamantului. Acolo e piatra. mai la vale se mai zareste cate un prun". "Aci erau livezi. o inima ciuntita. intinde mana si imi spune soptit. "Vedeti.

sufla prin santurile lasate de semne. inima ei cenusie parca pulseaza. incercand sa-mi aliniez respiratia la suflul acelui loc. Curata piatra de frunze si pamant. ca sa le faca vizibile. nici serpuita. Profesorul mi-o ia inainte. numai semne aruncate peste tot. Si padurea pare sa respire odata cu ea. Scriere sau harta stelara? . nici circulara. si pamantul. Nici o ordine: nici verticala. Semnele de pe piatra sunt haotice.imprejur. De departe. nici orizontala. Ma apropii incet.

din nici un alfabet care sa fi fost folosit pe teritoriul tarii noastre sau pe la vecini. linii care se intretaie si se frang... altele parca seamana cu runele. cruci marginite de patrate si dreptunghiuri.Nu vad nici o litera cunoscuta. spice sau braduti. parca le mai vazusem pe diverse obiecte. Unele imi par vag familiare. intre semnele scrierilor din Vechea Europa si intre semnele de pe tablitele de la Sinaia. multe simboluri solare. semne de tipul rabojului. jumatati de stele. Dar sunt atat de multe si . Doar stele alcatuite din linii intretaiate.

pana ce piatra s-a umplut de semne. caci piatra e in pamant de multa vreme. Unele semne sunt grupate cate doua-trei. sunt semne mai mici. altele izolate. imi spune domnul Nica. pamantul a acoperit piatra mai mult de un metru. "Vedeti. incat in prima clipa nu pot lega in minte nimic. pe partea sudica. scrijelite mai . In multe sute de ani se depune atata pamant". citindu-mi parca gandul.de diverse. Sa fie doar o joaca? Greu de crezut. Ca si cum mai multi copii s-ar fi asezat in jurul pietrei si ar fi inceput sa scrijeleasca fiecare pe unde a apucat. se vede dupa albeata ei.

unele sunt incadrate in patrate sau dreptunghiuri. Imi trec prin minte doua idei. cel putin la prima vedere. Doar intr-o astfel de harta semnele sunt imprastiate fara noima pentru cel ce nu le cunoaste rostul. altele mai mari si mai adancite. caci pe piatra e destul de greu sa trasezi cercuri. Lipsesc liniile curbe. fapt de inteles. ca un asemenea haos aparent ar putea reda o harta. poate o harta a cerului. Prima. ce ziceti?". ma intreaba nerabdator profesorul. "Ei.delicat. .

si de fiecare data. o ruga de multumire catre Dumnezeu. mai bine zis. vreun nume sau lucru important. in numele celui . Poate ca acolo era un loc de intalnire si procesiune periodica. ci pe rand. se insemna ceva pe piatra: o invocatie. de vracii sau preotii care intermediau in procesiunile de vindecare.Policiorii A doua idee este aceea ca semnele nu au fost facute toate odata. Poate era un loc cu puteri tamaduitoare. la anumite ocazii. iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei sau.

bolnav. nu tocmai de demult. un loc sacru. cine stie. Aici a fost in ultimele generatii pasune si livada si atat. Cand se putea intampla asta? Domnul Nica i-a intrebat pe batranii din sat daca au auzit de la batranii batranilor despre piatra asta. si nimeni nu stie nimic. Sau. unde initiatii veneau periodic si lasau insemnari pentru cei ce vor veni dupa ei. ca sai indrume sau sa le transmita ceva. lasate de oameni care aveau un cod al lor si-si transmiteau informatii in felul . simbolice. unde la anumite date se strangeau oameni cu nevoi si boli. Un fel de "icoana" pagana facatoare de minuni. Sa fie niste semne.

. sute de ani.. Iar acum se afla in fata mea! . in ultima vreme. Sunt deja trei luni de cand imi doresc sa vad aceasta piatra. chiar eu. E toamna. cu siguranta.acesta? Poate niste ciobani ce treceau pe acolo cu turmele? Un soi de raboj. astfel de "documente" pretioase ies tot mai des la suprafata si cum am norocul sa aflu de ele. Sigur este ca semnele nu sunt facute in joaca. dinainte de inventarea alfabetelor? Greu de dat un raspuns. piatra a stat sub pamant. cum era cel al plutasilor de pe Bistrita? Sau sa fie semne teribil de vechi. Ma gandesc ca e uimitor cum.

m-am urcat in masina si am plecat. Dupa cateva ore de nehotarare. Dintr-o data. Abia asteptasem sfarsitul de saptamana.Chemarea Era intr-o dimineata de sambata. Stiam ca daca nu plec undeva. Dar in Bucuresti era canicula. la capat de iulie. in zadar stau acasa. ca nu voi putea lucra. iar eu eram stapanita de o stare de agitatie. Incotro sa o apuc? Era deja aproape pranzul. mi-am adus . pentru ca aveam mult de lucru si trebuia sa recuperez. un dor de duca neclar.

m-am cazat la o pensiune in sat. in judetul Buzau. ca lucruri stranii se petrec acolo. Am ajuns dupa-amiaza.. si ca la curbura Carpatilor. am pornit peste dealul Martirei. inspre paduri. am vizitat muzeul. iar a doua zi dimineata. . pana in poiana Cozanei (ce nume de poveste!). ca locurile sunt pline de legende. Stiam ca in zona aceea sunt multe vestigii rupestre. uneori. istoria insasi e scrisa cu un condei parca mai apasat decat in alte parti.aminte ca de multa vreme doream sa vad muzeul chihlimbarului de la Colti..

aproape cat un stat de om. M-am intors la Colti obosita. A doua zi dimineata. Nu mai vazusem in viata mea asa minunatie. printre care inotam ca printre valuri. Pe dealul Martirei erau pajisti cu flori de camp. incredibil de inalte. dar fericita. Era chiar ca in basme. dincolo de imaginatie. .Insemne in piatra la Policiori Locul mi s-a parut fabulos.

inainte de a pleca spre Bucuresti. se lumineaza brusc si-mi spune: "Dumnezeu mi v-a scos in cale! De cateva zile tot sun la redactie. doamna Viorica Nica. o femeie frumoasa si blanda. Din vorba in vorba. am schimbat cateva cuvinte cu gazda mea. ii spun ca sunt de la "Formula AS". pentru ca incerc sa dau de o persoana care scrie in ultimul timp la revista. care a fost multa vreme profesor in sat. la fel ca sotul ei. un fel de zana buna a locului. In acea clipa. dar mi s-a spus ca e plecata din tara si sa-i trimit un e-mail. Am vrea . Am sunat incontinuu. Am inteles repede ca e pasionata de istorie.

despre Corbii de Piatra din Arges. Cum o cheama.. V-am chemat in fiecare zi. doamna. trebuie sa o vedeti..sa vina sa scrie si despre locurile de-aici. ii raspund cu respiratia taiata. Doamna Nica se albeste brusc la fata si mainile incep sa-i tremure. Nu-mi vine sa cred ca ati venit. cu glas din ce in ce mai stins: "V-am chemat. de curand. Nu ma puteam dezmetici. Si cu inima..".". Sotul meu a descoperit in padure o piatra scrisa. Doamne? A scris acum. cu gandul. e plina de semne.. ma simteam ca intr-o . "Eu sunt". Imi spune. Trec cateva secunde ce ne apasa greu pe amandoua.

dureri de cap.incearca doamna Nica sa ma linisteasca. stari de rau si se intorc din drum. dar sa stiti ca nu oricine ajunge aci reuseste sa vada lucrurile de care va spun. pe aci se intampla des lucruri de-astea . Zona e plina de vestigii stravechi. dar protejate de energii puternice. Aci e curbura Carpatilor. pline de semne ciudate. caci in unele locuri. "Stiti. Altii nu mai percep timpul cum trebuie. In locurile astea oamenii mai comunica si cu puterea gandului.poveste fantastica. timpul . Incepeam sa-nteleg de ce traisem starea aceea de agitatie sambata dimineata. Unii au ameteli.

in drum spre poarta. si de fiecare data cand imi propuneam sa revin la Colti. se ivea ceva. probabil dupa doua saptamani. i-am raspuns. si sunt dezorientati. Dar saptamanile au trecut ca stolurile de randunele." Am plecat cu totul descumpanita. "O sa vin mult mai repede". "Cel mai frumos e aci in octombrie". In octombrie. Am ajuns dupa trei luni. mai spune doamna Nica.se dilata sau se strange. cu promisiunea ca ma voi intoarce cat de curand. Athosul romanesc .

Schitul Piatra Ingaurita. Pestera lui Iosif. Fundul Pesterii. Agatonul Ve chi si Agatonul Nou."Dati-mi voie sa afirm ca aci este un adevarat Athos romanesc". imi spune solemn domnul Nica. multe. "In zona Alunis-Nucu-Bozioru. Si multe nu mai exista. Schitul Fundatura. grota lui Dionisie Torcatorul. Bucataria. pe o suprafata de doar cativa kilometri patrati. . avem o multime de schituri si biserici rupestre: Alunis...

Se spune ca a fost inghitita cu totul de pamant. la Gavanele a existat o manastire mare de maici... a existat o manastire. care a disparut la un cutremur. Iar . dar nu mai e. apoi intre Muscelul Caramanesti si Ulmet a existat o biserica cu hramul Sfantul Dumitru.Profesorul Nica La Calugarite.

"Zona nu este expusa intemperiilor. imi raspunde. E un fel de microclimat ce nu cunoaste asprimea iernii. au existat conditii geografice prielnice pentru a se dezvolta o viata timpurie". "Aci. in perioada invaziilor. anumiti sateni aud dangat de clopot venind din adancuri".in unele zile din an. la curbura. desi imi dau seama ca nu e nevoie de explicatii: se simte ca locul este foarte special si nu ar mai fi nimic de adaugat sau de lamurit. il intreb pe profesor. vanturilor. "Cum de tocmai aici a luat nastere acest Athos? Ce are special acest loc?". mai tarziu. gerurilor. oamenii . Apoi.

Au existat in fiecare generatie batrani. Multe nu sunt cunoscute nici chiar de . care datorita acestei curatenii sufletesti au putut transmite din generatie in generatie lucruri foarte interesante. buni povestitori. dar arheologii nu au venit niciodata sa faca cercetari. "Legende vechi de mii de ani. Si mai e ceva.se ascundeau in muntii acestia si nu puteau fi gasiti de tatari si de alti invadatori. Aci exista o continuitate de locuire de milenii. tresar eu si ciulesc urechile. Locurile sunt lasate in voia sortii." "Ce fel de lucruri?". Era o zona foarte buna pentru refugiu. tarani adevarati. curati la suflet.

Carlomanesti si Gheraseni.. doar fiarele padurii ajung la ele. fara drumuri. Coltii de Sus.localnici. dar aci. Magadani. Au disparut sate intregi. Linguresti. in zona de munte. Monteoru. la Pietroasele.. La Matara mai sunt vreo zece locuitori. Paltinu. Si nu doar ca sunt putin cunoscute. Comarnici. nu vin niciodata. Arheologii sapa in alte parti. E o zona saraca. batranii au murit si au ramas in urma . Asa s-au pustiit Calugaritele. unele sate nu au avut nici curent electric. Au fost parasite. dar locurile acestea continua sa se salbaticeasca si sa se pustiasca. tinerii au plecat. Lupoaia.

caci in felul acesta vestigiile sunt mai protejate. ascultandu-i fascinata povestile.. E trist ca locurile astea se salbaticesc. Tinutul stravechi.. dar poate e si un noroc.lor doar casele naruite si povestile." Schitul Agatonul Nou Pasesc alaturi de profesorul Nica. al curburii Carpatilor se afla . incremenit in timp.

Zeci. povarnite . si chiar inaintea dacilor. Satele si oamenii poarta in ei o samanta de stravechime ce se intoarce in timp. S-au asternut straturi peste straturi de istorie si credinta. la fiecare kilometru sau chiar mai des. iar crucile au luat locul stalpilor dacici ai nemuririi. Nu cred ca am mai vazut undeva. cruci de lemn. Muntii Buzaului sunt de o frumusete pe masura salbaticiei lor. mult inaintea crestinismului.in fata mea. in tara asta sau in alta tara. sute. calugarii crestini au preluat de la pustnicii daci lacasurile sfinte. cruci de piatra. atat de multe cruci la margine de drum.

"Buzau" stiu ca e nume dacic. Buduie. Drumul de la Colti la Ruginoasa. In trecut. sub lumina rasaritului. Vavalucile. trecatorii se inchinau la fiecare. Pe atunci. numarul lor era si mai mare. umbre sfinte. prin Braesti. Fisici. ma intreb ce poate fi o . stravechi. Scaieni. cu nume de legenda. sate arhaice.sau drepte. ce pazesc drumul si ii apara pe calatori de rele. "scai" si "muscel" la fel. este un drum al crucilor. dar multe cruci de lemn au putrezit si nu au mai fost inlocuite. Trecem prin Muscelul Caramanesti. pe langa Bozioru. cu simple scrijelituri sau frumos impodobite.

cuvant coborat din basme cu zane si taramuri cetoase. care ma ajuta sa patrund in lumea straveche a celor de demult. Semne stravechi la Ruginoasa Policiorii sunt doua terase de piatra cocotate sus. pline de semne ciudate. intre stanci."vavaluca". care au folosit candva ca . iar drumul prin cimitirul de la Ruginoasa e o adevarata initiere. la Ruginoasa. Aici. salasuri ascunse. Rasaritul soarelui printre crucile de la Vavaluci imi curata sufletul. sunt "Policiorii".

Athosul romanesc Astazi.adapost. o localnica pasionata de istoria fabuloasa alaturi . calauza mea e Diana Gavrila. Nu e usor sa te cateri acolo. Trebuie sa calc pe ele ca sa pot inainta. cu cine stie ce semnificatii sfinte. "podeaua" de gresie e plina de semne. fragile. si simt un nod in gat pasind peste figuri ciudate. Pe o suprafata de cativa metri patrati.

de care a copilarit. migalind pe o foaie de hartie semnele pe care le vede pe piatra. la care m-a dus profesorul Nica. acum sta asezata in genunchi. ceva ce seamana cu un pom sau o ciuperca. compozitii bizare. care au mereu 12 sau 7 linii. Inalta si zvelta. posibile figuri umane foarte stilizate. totul abstractizat si geometric. "fulgi de zapada" cu ramificatii asimetrice. turnuri stranii cu 12 "trepte". alcatuite dintr-un patrat. aici semnele par . "Sori". un dreptunghi in locul capului si doua dreptunghiuri in locul picioarelor. Spre deosebire de piatra de la Broscaru. braduti sau spice.

dar impresia generala este tot aceea de lipsa de coordonare. Intr-un colt se afla un desen complex. care pare sa umple un dreptunghi. una "semnata" la 1914. caci zarim reprezentate cateva biserici cu trei turle. Anca. distrugandu-le. care si-au scris numele peste inscriptiile stravechi. la momente diferite. O privesc cu circumspectie: "Ce sa caute o tablita . probabil. In plus. Fanel. imi spune Diana. Si pe nelipsitii Marius. unele semne sunt vag figurative. Gigel. "O tablita sumeriana". Sunt si desene mai noi. Si aici au fost facute.a fi mai grupate si contin si linii curbe. Dana. Sanda.

semnele din interior. "La noi sunt semne stravechi.sumeriana aici?" "Uitati-va mai bine: spicul din partea stanga. grupate in cadrane. Desi pentru mine nu prea are sens. cam . zig-zagul care delimiteaza desenul." Ma lasa fara grai si nu am cum sa o contrazic. asemanarea este intr-adevar izbitoare. adanciturile din partea de sus. Diana copiaza desenul. cu un firesc care ma descumpaneste: ei i se pare normal sa gaseasca semne "sumeriene" printre stancile Ruginoasei. ca sa mai adancim contrastul. toate sunt elemente care se gasesc in tablitele sumeriene. Turnam apa peste desen.

Unele au fost cercetate de un inginer. nepublicate. dar sunt considerate "de interes local" de catre autoritati. Paul Lazar Tonciulescu. turistii care reusesc sa le descopere le distrug. Unele sunt cu totul necunoscute. Diana Gavrila Altele sunt inventariate.pe fiecare varf de munte. . Nici una nu beneficiaza de o minima protectie: ploile continua sa le macine.

E o legatura clara intre cele doua categorii de scrieri si probabil apartin aceleiasi epoci. autentice? Obisnuita ca la orice noua descoperire care nu se incadreaza in linia "oficiala". le-am comparat cu ce mai vazusem in alte parti si leam facut zeci de fotografii. Multe se regasesc pe piatra de la Broscaru.fara nici o mustrare de constiinta. Imi trece brusc prin minte ca filmele . am stat si am privit indelung semnele. sa sara pe mine acuzatorii de fals. care a stat in pamant sute de ani." Imi pun aceeasi intrebare ca si la Broscaru: oare nu e o gluma? Chiar sunt semne stravechi.

gratie exterioara si forta interioara.americane de aventuri. precum si documentarele gen "Discovery" sau "National Geographic" despre vechi civilizatii ar putea pali in fata a ceea ce am vazut eu in doar doua zile. Si mai are ceva. Diana. . Si asta este doar inceputul: in Tara Luanei ma mai asteapta aventuri incredibile. fiica Luanei Diana are ceva din taramul pe care il stapaneste: o intelepciune uimitoare. cu descoperitori de scrieri si artefacte stravechi.

un aer de basm. de zana buna dar severa. Ne asteapta un urcus aspru pe varful Turtudui. ma lamureste. "Pe aici. toate varfurile ascutite se cheama Turtudui". unde stim ca exista alta piatra scrisa. Diana are la . in jurul careia te astepti sa vezi roind pitici si spiridusi de padure. e prima data cand urca pe aceasta creasta. Semne stravechi (dupa Paul Lazar Tonciulescu) Si pentru ea.

Din cand in cand. pe stancile afundate in frunze uscate. despre chihlimbar si . Apoi vorbeste. despre azurul cerului la Crucea Spatarului. caci felul in care povesteste are ceva magic. despre comori si cautatori de aur. scoate din el sunete ascutite. Imi spune despre schiturile rupestre. Nu stiu cum poate vorbi in timp ce urca pieptis. despre calugari si haiduci. printre crengile copacilor prabusiti.gat un fluier cu care alunga mistretii si ursii. Imi tine o lectie de istorie. in timp ce urcam. Fac eforturi sa nu pierd nici o vorba. despre disparitiile din muntii Buzaului si despre o misterioasa ceata albastra.

ape tamaduitoare. cu ochii ei taiati ferm. apoi o aud citand in latineste din Ovidiu.. despre pasarea Phoenix si despre argonauti. cu glasul sfatos si usor poruncitor. Tara Luanei . In rastimpuri. "O faptura din alta lume".Valva Baii.. Figura mitica si spirit protector al acestor locuri. mai sufla in fluierisca ei. Colchida.. despre Prometeu. in roseata fetei. scrieri stravechi.. apoi povestindu-mi despre zeii sumerieni. Caucaz. imi spun. menhiri. E ciudata fata asta.

"Suntem in Tara Luanei". Asadar. imi spune Diana dupa ce mai sufla o data in fluierul argintiu. Exista si o varianta in care Luana era o fata frumoasa. o fiinta atotputernica. un mare intelept. o sa v-o spun si pe aceea. Tara Luanei "Da." "Un barbat?" intreb mirata. un barbat. "Batranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran. regele Luana pazea portile unei .

Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte din Valea Izvoarelor. Multi ani fericiti au trait ei. Aceasta cetate era luminata zi si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului zilei. Atunci cand erau raniti in razboaie. "Pamantul s-a cutremurat din incheieturi". continua ea oarecum mecanic. pana au venit vrajmasi in care de foc si au doborat soarele Luanei." Felul in care povesteste Diana arata limpede ca e vorba de o repetare fidela a unei povesti stravechi. Cei din cetate erau puternici. drepti si netematori. Mare prapad s-a intamplat atunci pe pamant.cetati puternice. cu ziduri pana la cer. .

foarte vechi. nici de picior de om. Diana pare ca se trezeste din poveste si trece la alt ton: "Eu cred ca apele tamaduitoare sunt cele de la Fisici. Povestea regelui Luana este evident legata de un cult al soarelui.ca si cum ar vorbi in transa. "iar locul cetatii a fost ars pana la jumatate de metru adancime si nu a mai fost calcat multa vreme. si asa se explica si multimea de simboluri solare de pe pietre stele. nici de picior de animal salbatic. Iar doborarea soarelui ar . unde pe vremea comunistilor erau bai curative. sori. cruci." Brusc. nici pasarile cerului nu au mai zburat pe deasupra.

deoarece . Luana i-a invatat sa se ascunda in stanca. Dar fostul ei iubit a descoperit unde se afla si a pornit razboi impotriva localnicilor. cititul. venita din cer intr-un car de foc.putea simboliza trecerea de la o credinta la alta. I-a invatat pe oameni scrisul. Luana era o fata foarte frumoasa. S-a indragostit de un locuitor de aici si a ramas in locurile astea. medicina. de la religia solara la crestinism. si le vindeca bolile cu apa vie si apa moarta. In cealalta varianta.

" "Se stie in ce zona s-au intamplat toate astea?" "Da. Iar stancile in care s-au ascuns oamenii ca sa scape de trambele de foc sunt stancile din poiana Cozanei! Acolo...numai acolo vor scapa de trambele de foc aruncate de dusmani." Platoul Martirei! Locul fabulos in care inotasem prin flori de camp. in special la Colti-Bozioru. cum sa nu. Asa se explica multimea de asezari rupestre in zona Carpatilor de curbura. vazusem pe pereti desenate multime de pumnale. in calatoria facuta in vara. la Fundul Pesterii. E vorba de platoul Martirei. varfuri de sageata si de lance ...

intre care erau figurate zeci de linii. poate chiar trambe de foc. un razboi. "Tablita" de la Policiori . si parca ilustreaza. Profesorul Vasile Boroneant spune ca sunt pumnale de tip akinakes. Imaginea este impresionanta. VI-IV inainte de Hristos. tipice perioadei sec. un atac. intr-adevar.orientate cu varful in sus.

candva. niste fiinte venite poate din alte lumi.Povestea soarelui este cu adevarat stranie. si ar putea sugera existenta unei surse de energie care presupunea o tehnologie foarte avansata pentru vremea aceea. De altfel. Fundul Pesterii este incadrat in Lista Monumentelor cu datarea in sec. posesoare ale unor tehnologii inaintate? Stratul de arsura a fost confirmat de unii cercetatori. se vorbeste ca . Ce sa inteleg din aceste legende? Ca in aceasta regiune cu energii ciudate s-au stabilit. dar nicaieri nu sau facut sapaturi arheologice. XVI-XIX! In plus.

dar pentru mine e parca prea mult. Am patruns dintr-o data intr-o lume fantastica. "Cand intre ei se nastea un alt zeu. O las sa continue.. al treilea la numar.in zona sunt zacaminte de uraniu. scrierile . el apare doar in legenda". cel mai batran trebuia sa plece.. dar care e pe jumatate aievea: "tablita" sumeriana de la Policiori. prediluvian. "Sumerienii aveau 12 zei-regi". a fost unul dintre regii Sumerului. ma lamureste fata. numele acesta e strain de noi. nimeni nu il poarta. De altfel. deci regiunea e radioactiva. Iar Luana e atestat. care au fost exploatate in secret pe vremea comunistilor.

incat ma tem ca daca as respira.. iar cand ajungem sus. Diana povesteste. Privelistea iti taie respiratia. Si nu doar pentru o clipa. sar isca cine stie ce grozavie din senin. povestea regelui Luana. povesteste. Este atat de ciudata atmosfera. florile uriase de pe dealul Martirei. carele si trambele de foc.ciudate de pe Broscaru. "Ma gandesc la disparitiile acelea din poiana . se opreste brusc.. Inscriptia de pe Turtudui Linistea de pe Turtudui e tot mai stranie.

de la Tiharia. "Stiti. imi spune Diana dupa cateva clipe de pauza. spune fara urma de zambet pe chip. Daca disparem si noi? Eu ca eu. ca nu stiu cum mai dau eu fata cu domnul Nica!". da numa dumneavoastra sa nu dispareti. unde pe vremuri domnea Luana si a avut loc atacul acela". pur si simplu. deasupra Fundului Pesterii. "Nu-i de gluma!" . Doi frati. acolo au disparut in anii '80 doi baieti. Au disparut.Cozanei. si nu au mai aparut niciodata! Te apuca racorile.

O aud departandu-se. La un moment dat. ma duc in directia in care a mers . zic unii. Trec minute lungi si nu o mai aud. poate favoriza teleportarea.Diana transcrie semne Ne apucam sa cautam inscriptia. care. Sunt zeci de colti stancosi. tace brusc. vorbind tare. ca si cum s-ar teme de ceturile albastre sau de intensitatea azurului. O caut printre pietre. in timp ce Diana isi reia firul vorbirii. si pe oricare dintre ei s-ar putea gasi scrierea cautata. O luam in directii diferite.

doar eternitate. Sta si copiaza intr-un caiet inscriptia. o strig pe nume. raspunde ea calma si absorbita. "E o scriere . doborata la pamant. pe jumatate amuzata. Pentru o clipa. Arunc o privire pe scriere si decretez scurt: "sunt chirilice". "A disparut Diana". frumos fasonata.si ea. imi zic. am sentimentul ca am pasit in alt taram. iar faptul ca nu o aud pe fata vorbind ma nelinisteste. Reiau cautarile si o gasesc asezata pe jos. pe jumatate ingrijorata. De jur-imprejur. langa o piatra inalta. E o liniste absoluta. Rasuflu usurata. "Nu sunt chirilice". Nu primesc nici un raspuns.

" "Pi Pascul". alfabetul chirilic deriva dintr-un alfabet de-al nostru. De fapt. dar sunt si semne care nu exista in alfabetul chirilic. pe primul rand. pe litere: "e-s-th-a-i-r-a-t-u d-o-g-a-v-b-u-i-l-i. Apoi. sacadat. Par a fi chirilice.autohtona. citeste repede. Ce o fi insemnand?" O zana in tara piticilor . autohton.

altele le-a vazut la fata locului si a inteles singura legaturile dintre lucruri. . pazeste vacile si trudeste pamantul. asezarile si intamplarile din Tara Luanei.In padurea de iarba de pe Dealul Martirei Ma uit uimita la fata asta care are doi copii. ar putea in orice moment sa-si dea un doctorat in "luanologie". Fara computer. fiindca stie absolut tot ce s-a scris vreodata despre toate schiturile. desi are doar studii medii. fara internet. Multe le-a invatat de la sotii Nica. bisericile. fara posibilitati. dar citeaza in latineste din Ovidiu si. multe le-a citit in carti.

O intreb cum a patruns in lumea asta. si mama s-a chinuit sa ma creasca singura. Mama a facut ca lumea in care am crescut sa mi se para de basm. Ea era tare mare iubitoare de istorie si citea mereu. a basmului. crescute din pamant. Niciodata nu ma saturam. cum a putut.Doar din pasiune. si ca acolo este taramul . se vedeau saivanele.. Mama spunea ca alea sunt casele piticilor. la marginea padurii. o puneam sa mi le repete iar si iar. Cand ma uitam pe fereastra. Seara imi spunea povesti.. care se impleteste cu istoria. "Am ramas orfana de tata de mica. ca niste casute mici.

dar am ramas de la ea cu pasiunea pentru istorie si cu bucuria povestilor.lor. ca sa nu-i trezesc pe pitici. cu povesti. iar cand am ajuns mare. Cand mergea dupa lemne in padure. ma punea sa stau ascunsa sub frunze." Epilog Rasarit de soare la Vavalucile . Mama a murit. Asa am crescut. nu mi-a fost usor sa ma infrunt cu realitatea.

Trec minute lungi. Nu mai stiu pe ce lume sunt. Ies din sat si intru pe drumul pustiu de pe dealul Burdusoaia. lipsit de vegetatie. Privelistea pare ca se repeta la nesfarsit. la fiecare cotitura. Luna e inca sus. in baltile murdare. colbul lui imi invaluie masina. Cainele costeliv e tot acolo. Sunt singura. la hotarul dintre Tara Luanei si lume. se intoarce. drumul spart se curbeaza pe langa stanci. se incovoaie. Norii se zvarcolesc deasupra pamantului sarac.Plec de la Colti inainte de rasarit. intre bezna si lumina. Imi pare ca trece o vesnicie. pe .

Dintr-o data. aplecati deasupra pietrelor pe care migalesc scrieri ciudate. Se zaresc. (Fotografiile autoarei) • Aurora Petan . Imi trec prin fata ochilor chipuri de pustnici daci garbovi. imi dau seama ca e lumina: a rasarit soarele. sau in lumea patriarhului Luana. primele case.lumea mea. spre Cislau. si vavalucile... Trec podul si cotesc la stanga. si aud dangat de clopote venind din adancuri. in sfarsit. poate fiinte de abur ce canta suierat prin vai.

arheologii intorc istoria inapoi doar pana in . la Sibiel Sibiel.============================ In Tara Dacilor. la vama dintre iarna si primavara Cetatile transilvanene de la Orlat si Sibiel adapostesc in tainitele lor comori din vremea dacilor si povesti cu uriasi. Chiar daca aici.

ci pe tot cuprinsul tarii. au stiut dintotdeauna ca aceste locuri sunt ale dacilor Vremea uriasilor Era demult. stirpea cea omeneasca traia impreuna cu cea a uriasilor. . Si nu numai acolo. Erau vremuri de liniste si bunastare in Marginimea Sibiului. in vremea cand norii atipeau pe fruntile uriasilor. satenii stiu.Evul Mediu.cine poate sti din ce pricina? -. unde oamenii cei maruntei si harnici se impacau bine cu neamul uriesesc. Apoi uriasii au disparut .

in Muntii Buzaului. Batranii batranilor povesteau odinioara ca la . si in Marginime. la Popesti-Novaci. novaci sau tatari. Traditia vorbeste despre aceste fiinte cu un firesc nemarginit si le numeste urisei. La fel ca in Apuseni.dar amintirea lor a ramas in basme si in legende. oamenii si uriasii au vietuit impreuna in vremuri de demult. legendele chiar au fost confirmate de descoperiri de schelete gigantice. insa stiinta oficiala se fereste sa pomeneasca despre astfel de lucruri. In unele locuri. Asa spun legendele. la Cetatenii Argesului si in multe alte parti.

Cele doua familii se intreceau in a-si construi case mari de piatra. cu ziduri groase si inalte pana la cer. Si ambele familii nu aveau impreuna decat o singura sita pentru cernut faina. iar la Sibiel. o familie de uriasi. Dar stelele erau asa de fierbinti. demult tare. pe care o foloseau cand unii. Intr-o buna zi. pe dealul La Zid. fiecare pe dealul ei. o alta. pe dealul Zidul. unul din copiii uriasilor a vrut sa stranga cu sita stelele de pe cer. Si-au distrus casele si au aruncat unii in . traia. Cele doua familii au inceput sa se certe si sa se incaiere din pricina sitei. ca sita s-a ars.Orlat. cand ceilalti.

Asa povesteste Ioan Parean.. In toate satele dimprejur. Sibiel. Doar bunicii lor mai stiau. unde s-au impacat si si-au facut alte case. Insa cu totii stiu ca cetatile sunt ale dacilor si ca acolo sunt ascunse comori. Orlat. Caci astazi satenii nu mai stiu vechile povesti cu uriasi. dealurile sunt tot ale lor.. batranii povestesc acelasi lucru: cetatile sunt ale dacilor.altii cu ziduri si stanci. cel care a cules legendele locului de la cei foarte batrani. la Fantanele. Apoi au plecat peste munti. Si acum se vad steiurile ascutite aruncate ici si colo. . toate locurile astea sunt ale lor.

Comoara lui Decebal Legendele spun ca uriasii s-au impacat bine cu dacii. asa cum si uriasii din Apuseni au pazit comori dacice. trecutul si traditia nu mai ajung din urma prezentul. care imi explica cu toata convingerea ca cetatea este a dacilor. l-o batut Traian pe Decebal. la Orlat. La Orlat. Foarte putini sunt cei care isi mai aduc aminte vechile povesti. "Aci. Mihail Righieru. Intre ei. . ci raman in uitare. Ba mai mult. ei sunt cei care le-au pazit comorile in vremea lui Decebal.

" Timpul aluneca. Parca totul se intampla aici si acum. se da peste cap si se intoarce. o istorie ce traieste fara timp si fara reper in oameni. pe sub . Erau copii si mergeau prin frunze si cautau cartuse. si daci. si nemti. ca era granita.Elisabeta Nistor S-o tinut razboi mare. si acolo la cetate erau transee si depozite de munitie. simultan. si boieri.

cetate serpuiau pesteri si tuneluri ce nu duceau niciunde. nimeni nu mai stie sa faca azi asa ziduri bune. iar in jurul cetatii erau santuri. si era si o fantana. santuri mari si ziduri. Ei isi pastreaza mai bine decat orlatenii traditia. nana Vetuta. a dacilor. oamenii povestesc ca cetatea lor a fost construita pe o cetate mai veche. dar acum totul e acoperit de ierburi mari.. imi spune cu . In Sibiel. nu se mai vede si nu se mai stie nimic. care stiau de la mosii si stramosii lor. "Cetatea de la Sibiel este a dacilor".. care stia de la bunicii ei. care stie de la bunica ei. Asa spune Elisabeta Nistor.

caci nu s-a putut cobori mai mult . fara nici o indoiala. "facut de daci. care pleaca pe Varful Zidului si se spune ca duce pana la rau. In timp. nu sunt povesti. ci lucruri care s-au intamplat aievea. iar in fundul odaii. Nana Vetuta povesteste cu insufletire. in Valea Cetatii..aceeasi nestramutata hotarare ca si orlateanul cu care vorbisem inainte. de pe coltul mesei abureste deja un blid cu tocana de cartofi. daca bunica le stie de la strabunica si tot asa. dintr-un aparat vechi de radio rasuna muzica populara. Nu.. "Exista un canal pe sub pamant". curge povestea. Dar nimeni nu stie cu adevarat unde duce.

care merge putin orizontal. Stiu de la bunica mea ca un popa catolic din Orlat o adus multe slugi si au sapat ani de zile in cetate. La fiecare cativa ani se vad palpaind flacari galbene deasupra locurilor cu comori.de cativa metri in acest tunel. caci se stie ca dacii au pus comorile cu blesteme grele. apoi coboara dintr-o data pe verticala. exista cu adevarat?" "Comorile exista. Dar nimeni nu indrazneste sa sape. poate ultima zapada din acest inceput friguros de primavara." "Comorile. iar Sibielul pare desprins dintr-un ev stravechi." Afara ninge. ramas asijderea . pana si-a ruinat averea.

doar putin schimbat. Scrisoarea dezertorului Varful Zidului. Nu pare. locul unei pres upuse cetati dacice. ci chiar este: un sat dacic.de doua mii de ani. in care batranii spun ca ar fi ingropate comori . cu case marunte si blajine.

comoara cea mare . in Marginime. Nimeni nu stie unde s-au petrecut aceste lucruri. fuga marelui rege infrant si sinuciderea sa. tot acolo.Ioan Parean cunoaste cel mai bine locurile si traditia orala. si totusi aievea.caci Traian cu siguranta . pastratori ai memoriei veacurilor? Si de ce nu s-ar afla. in tihna unui ceai servit in apartamentul sau din Sibiu. mi se deruleaza in fata ochilor filmul fantastic. In timp ce imi povesteste despre istoria Orlatului. al ultimei batalii intre Traian si Decebal. asa cum sustin taranii. De ce nu s-ar fi petrecut acolo.

pe la mijlocul veacului trecut. Multi au incercat sa dea de urma ei. zice ca in beciurile cetatii de pe dealul Zidul. culeasa de domnul Parean. Istoricul Aurel Decei sustinea.nu a gasit si nu a luat decat o parte din tezaurul regal? O veche legenda din Orlat. numit si Dealul Uriasilor. se afla ascunsa comoara lui Decebal. si toti cei care au cautat sa o scoata la lumina au murit de moarte naprasnica. dar comoara e pecetluita cu greu blestem. ca povestea comorii a inceput odata cu gasirea in arhivele regale din Targu Mures a unei scrisori ce a apartinut unui soldat .

umbland prin paduri. dezvelind-o. Intr-o buna zi. dezertorul s-a adapostit in padurile din Muntii Cindrelului. omul a descoperit gura unui tunel din care furtuna smulsese un stejar si un bolovan.dezertor. Ioan Parean . Fugind din armata imparatului. In tunel se vedeau urmele unor ziduri stravechi. scrisa de acesta cu cateva ceasuri inainte de a fi executat in inchisoare.

Intr-o parte a camerei. Dezertorul isi umplu buzunarele cu aur si argint. plina toata cu oseminte omenesti.Dezertorul a descoperit mai intai doi ogari de argint. apoi o closca cu puii de aur si foarte mult aur. apoi alta incapere. astupa intrarea in tunel si fugi. Ezis. iar ceilalti erau sfetnicii sai. iesi afara. argint si pietre pretioase. Intre ei era Decebal pe un tron. si o a treia sala. cu insotitoarele sale. Inainte de a muri in . in care era o masa in jurul careia sedeau mai multe figuri omenesti din aur. se afla sotia lui Decebal. care pazeau o incapere.

Testamentul a fost publicat la inceputul secolului al XIX-lea. In plus. a marturisit in scris despre descoperirea sa. toti din aur. fata de varianta dezertorului din Muntii . iar comoara era alcatuita tot din doi ogari de argint.inchisoare. care in 1716 si-a scris testamentul in care dezvaluia locul in care el descoperise comorile lui Decebal. o masa la care statea un om de aur cu un sceptru. in "Gazeta Transilvaniei". si multe buti cu aur si argint. insotit de 12 "regi". Legenda aceasta este aproape identica cu aceea a unui oarecare Pavel Varga din Cluj.

Nu au gasit nimic. arheologii spun ca cele doua cetati au fost construite tarziu. prin secolul al XIV-lea. si ca nu exista urme ale unor ziduri mai . si la fel de multi cei care au scotocit in cetatea de la Orlat. distrugand zidurile si bortind pamantul. Varga adauga ca a gasit in grota si niste scrieri pe care nu le-a priceput. Memoria veacurilor In vreme ce batranii povestesc despre uriasi si despre daci. Multi au fost cei care au mers pe urmele testamentului lui Varga.Cindrelului.

Sibielul e neschimbat de sute de ani . cu aceleasi personaje si intamplari? Zapada mieilor.vechi. nu poti sa nu te intrebi cum au luat nastere aceste legende? De ce se vorbeste in ele cu atata insistenta de daci? De ce in toate satele dimprejur circula aceleasi legende. Si totusi. Ca basmele sunt basme si legendele sunt legende.

din Orlat si Sibiel: cum isi explica faptul ca toate legendele se intorc la vremea dacilor. cum sunt cele din Muntii .Il intreb insistent pe domnul Parean despre cele doua cetati surori. ca inainte de vremea evului de mijloc. dar exista semne ca zona a fost locuita de daci. Si e drept. desi nu exista urme de daci la cele doua cetati? "Ba exista astfel de urme". spune. nici nu s-a cercetat prea mult. "Mai firave. sa fi existat pe cele doua dealuri cetati dacice. doar putina ceramica dacica. intr-adevar." E posibil. dar nu cetati cu ziduri de piatra.

"Si atunci.Orastiei. ci cetati de pamant. Acasa la nana Vetuta. Si sunt. . haiduci si comori blestemate.isi incepe mosul vorbirea.. Si nici nu e de mirare sa fi fost asa. Aude si vorbeste greu. locurile astea au fost ale dacilor. "Traian nu i-o putut birui pe daci" . i-o chemat pe bavarezi.. Intr-adevar. in continuare. cum este cea de la Tilisca. caci cetati dacice atestate exista in preajma. ca trezit dintr-un somn moale. ruine de cetati. dintr-un colt al odaii barbatul ei intervine in poveste. dar are ceva important de zis. in timp ce gazda imi povestea despre grote misterioase.

veacurile si povestile se amesteca si istoria se intampla simultan. Din nou. in afara timpului.Numa' asa l-o biruit pe Decebal." Case vechi. Si Decebal i-o chemat pe polonezi. E foarte convins de ce spune. foarte putin diferite de cele ale stramosilor daci Ma uit mirata la el. da' bavarezii o fost mai multi. invelita pe un graunte luminos .

continua el la fel de nestramutat. desi e sfarsit de februarie. noi. legand o lectie neasteptata de istorie: "Pai vedeti. parca lipsit de ganduri. De zece ori mai viteji decat italienii. am fost mereu ai mai viteji din Europa. "Da' nu-i bai ca i-o batut. romanii. Glasul mosului se imbina cadentat cu trosniturile lemnului din soba. Afara sunt zilele Babelor si zidurile celor doua cetati sunt inca imprastiate pe sub zapezi. Priveste pe geam. ca noi tot din daci ne tragem". Noi si sarbii si grecii. care se trag din Traian. pentru ca .de adevar. Asta inseamna ca noi ne tragem din daci. Il intreb de ce crede asta.

Nu ne putem trage din romani. Asa simt io". Fotografii de ANDREI CHERAN • Aurora Petan ========================== Documentele identitatii noastre .si ei erau ai mai viteji din Europa si nu se temeau de nimica.

album color. Paula Popoiu. editie bilingva engleza-romana). 2007. "Costumul romanesc de patrimoniu" (Editura "Alcor Edimpex" (tel. doua carti aparute recent aduc dovezi impresionante despre trecutul si continuitatea romanilor .Doina Isfanoni. . 021-2237106).Prea putin bagate in seama de cronicari.

Muntenia. Comori de vechime si frumusete apartinand Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti". Banat si Transilvania.A aparut. Oltenia. de curand. Prezentarea lor s-a facut. Dobrogea si Baragan. multe dintre cele 14.641 de costume sunt scoase la lumina pentru prima data. cum era de asteptat. fiecare regi ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> . dupa criteriul geografic: Moldova. un minunat album dedicat costumului romanesc de patrimoniu. la Editura "Alcor".

o veritabila enciclopedie a costumului popular romanesc. Dar importanta albumului nu rezida doar in imagini. pornind de la caracterizarea generala a fiecarei regiuni in parte. si ele. Textele din album constituie. la descrieri detaliate pentru fiecare zona.une fiind reprezentata de mai multe zone. Esenta costumului romanesc este redata de autoare intr-o singura fraza: .

de rafinamentul broderiilor si exuberanta lor cromatica. in portul popular romanesc."Sobrietatea croiurilor si simplitatea austera a materialelor de in. ceea ce confera fiecarui ansamblu vestimentar valoare de giuvaer indelung slefuit de priceputele maini ale femeilor". . canepa sau lana este compensata.

3500 ani vechime) Albumul cuprinde si un glosar de termeni etnografici si o harta a tarii noastre. pe care sunt reprezentate costumele specifice fiecarei zone. ci se ocupa si de . Dar autoarele nu se limiteaza doar la a prezenta aceste obiecte de patrimoniu. fara de care lucrarea ar fi ramas inaccesibila strainilor. Textul romanesc este dublat de o varianta in engleza. Daca ar fi fost doar atat.Idol feminin de la Garla Mare (aprox. si albumul ar putea fi considerat o lucrare exceptionala.

pe idoli de lut. figurine descoperite la Carna. Reputati specialisti au interpretat demult aceste desene de pe figurinele de lut. Iar aceasta istorie este mult mai lunga decat ne-am fi putut imagina. Garla Mare si in alte parti. ca fiind posibile ornamente de pe vesmintele din acele vremuri.istoria costumului. Este cu adevarat tulburator faptul ca . si scoate la lumina o continuitate incredibila. din perioada neolitica si epoca bronzului: Venus de la Craiova. Primele reprezentari de piese de imbracaminte si de ornamente de vesminte au fost identificate sub forma unor desene geometrice.

cureaua. cu cele ale romancelor de la tara. opincile legate cu curele si caciula tuguiata sunt piese de imbracaminte pe care le regasim si la mijlocul secolului XX. gluga. purtate peste pantalonii stransi pe picior.podoabele de pe imbracamintea femeilor care traiau acum sase mii de ani pe acest teritoriu sunt foarte asemanatoare. Camasile lor lungi pana la genunchi. unele chiar identice. Monumentul de la Adamclisi si Columna lui Traian ne-au lasat marturii importante cu privire la felul cum se imbracau dacii. din vremurile recente. fara maneci. in . In perioada antichitatii. hainele groase din panura.

La fel si camasa incretita la gat si fota femeilor dace se regasesc in portul moldovenesc si muntenesc. Costum din Marginimea Sibiului (inceputul secolului XX) .zonele montane ale tarii.

artisti. iar pierderea este cu atat . unde generatiile tinere invatau de la femeile in varsta secretele acestei arte. traditiile au inceput sa se piarda. diverse documente. La fel de pretioase sunt si informatiile cu privire la procesul in urma caruia ia nastere un costum. cronici pictate. Din pacate.Incepand cu secolul al XIV-lea. clerici. carturari. descriu cu admiratie sau infatiseaza in desene. de la recoltarea inului sau a canepii. jurnale de calatorie ale unor calatori straini. costume purtate de romani. acuarele sau gravuri. pana la clacile si sezatorile satului.

mai mare cu cat. dupa atatea mii de ani de continuitate miraculoasa. decorul. Astazi. motivele si culorile costumului popular. unde numai . spun autoarele. "fiecare piesa este o carte de intelepciune si experiente umane". de unde vine. ce varsta. intr-o biblioteca impresionanta. iar Muzeul Satului se transforma. Costumul popular transmite informatii despre purtatorul sau: cine este. Aceste "carti de intelepciune" sunt tot mai rare. cu greu mai putem "decodifica" mesajele ascunse in croiul. etnie si statut civil are si pentru ce eveniment s-a imbracat astfel. incet-incet.

dacica. Al. tel.cercetatorii mai stiu sa citeasca limbajul pierdut al intelepciunii noastre populare.ro. 2007) . "Scrieri vechi pierdute atingatoare de Dacia" (Editura "Dacica" www. Papadopol-Calimah. 0749/114711.

ignoranta sau cenzura au sters din istoria literaturii capodopere. Pana la aparitia tiparului. lut. care a permis multiplicarea cu usurinta a textelor. neglijenta. papirus. fie in foc. fie distruse de-a lungul timpului de uscaciunea ori de umezeala locurilor in care au fost pastrate. fie in apa. pergament.. multe lucrari de mare valoare au pierit. Intamplarea.Soarta scrierilor a fost mereu legata de cea a materialelor pe care acestea au fost transpuse: lemn.. iar pe istorici i-au saracit de valoroase surse .

Cea mai mare parte din stiinta antichitatii a pierit in incendieri de biblioteci. Unii suverani si-au ars . arabii au ars-o apoi din nou. musulmanii cartii crestine. fondata de Matei Corvin. Turcii au incendiat-o pe cea de la Cairo si au distrus bibliotecile persilor. Crestinii au ars carti pagane. Francii au ars cele trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din Tripoli. si tot ei si-au facut fitile din manuscrisele grecesti de la Athos. Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria si Cartagina. apoi au ars valoroasa biblioteca de la Buda.documentare.

Izvoarele ramase care vorbesc despre daci si geti sunt putine. Desi aceste izvoare au fost mult cercetate.mult mai numeroase si de mare importanta .. ca ne-a ramas atat de putin din productiile literare ale Antichitatii. Nu e de mirare. despre cele disparute . pentru ca istoria sa inceapa cu ei.propriile biblioteci. Intre toate aceste pierderi numeroase s-au aflat si scrieri de mare importanta pentru istoria noastra.se pomeneste putin in literatura de specialitate. O inventariere a lor . fragmentare. cele mai multe transmise la a doua sau a treia mana. dupa atatea dezastre..

Alexandru PapadopolCalimah a facut acest lucru. A strans laolalta 282 de nume de autori care s-au referit la Dacia si la daci. editii critice. pentru a obtine o imagine pe cat posibil completa asupra a ceea ce s-a scris in Antichitate despre daci. nu ar fi usor de dus la indeplinire. cu ajutorul mijloacelor de informare moderne.era necesara. s-a folosit de enciclopedii. Probabil autorul insusi nu banuia cat . fie in capitole sau lucrari intregi. realizand o sinteza care nici astazi. fie in treacat. A trudit in stilul carturarilor secolului al XIX-lea. A consultat texte antice in original. culegeri de texte. monografii.

Hasdeu. munca de multi ani a lui Papadopol-Calimah. realizand 19 articole. pentru prima oara. si a continuat timp de patru ani. Dar. In primul rand. A inceput sa-si publice textul in anul 1872 in revista "Columna lui Traian".P. Probabil nu s-a scris despre nici un alt neam al Europei (din afara lumii greco-romane) atata cat s-a scris despre daci. exista un numar foarte mare de scrieri disparute "atingatoare de Dacia".de vasta va ajunge sa fie intreprinderea sa. in . initiata si condusa de B. cateva lucruri devin clare. Cartea de fata pune laolalta. Dupa o lectura a acestei carti.

in special pentru epoca cea mai interesanta pentru istoricii antici. Statuia lui Papadopol-Calimah din Tecuci In al doilea rand. cea a . remarcam o anume "consecventa" in disparitia textelor pentru unele perioade.comparatie cu ce ne-a ramas din aceste scrieri. procentul pierderilor depaseste 90%.

raspunsul este greu de dat. la un moment dat. la fel ca Hortensia Papadat-Bengescu si Calistrat Hogas. Al. Tecucean de origine. dar s-a pierdut tot. . S-a scris mult despre cucerirea Daciei si transformarea ei in provincie romana.razboaielor daco-romane. o incercare de inlaturare a documentelor referitoare la daci? In lipsa dovezilor. cu exceptia catorva palide rezumate tarzii. se pune intrebarea: de ce au disparut aceste scrieri? Este vorba doar de coincidente? Este numai mana sortii? Sau a existat. din motive greu de intuit. Desigur.

a fost primit in randul membrilor Academiei Romane. A fost prefect al Tecucilor. Prietenia lui cu Vasile Alecsandri era celebra in epoca. S-a stins din viata in anul 1898 si a fost repede uitat de lumea . ca o incununare a intregii sale activitati stiintifice.Papadopol-Calimah s-a nascut in anul 1833. pentru ca in 1890 sa fie ales vicepresedintele Sectiunii Istorice din cadrul acesteia. ministru de externe in vremea lui Cuza si ministru al Cultelor si Instructiunii Publice in vremea lui Carol I. In anul 1876. fiind inrudit pe linie materna cu familia domnitorului moldovean Scarlat Callimachi.

la fel si lucrarile sale. • Aurora Petan ====================== Apostolul Andrei si regii dacilor "Trece-ma si Dunarea.stiintifica. Prin aceasta carte i s-a facut dreptate. ca s-a nascut Mesia" . ca sa afle Dacia.

timp de doua mii de ani. sub conducerea carora s-a petrecut marele eveniment al venirii Apostolului in Dacia. Nici un istoric nu a luat vreodata in serios aceste informatii. de o importanta uriasa: le-a fost greu sa creada ca omul de rand a putut memora si transmite faptele. din generatie in generatie Dregatorul Dura si printul Cutusone "cel Viteaz" .Intr-una din legendele dobrogene despre Sfantul Andrei sunt pomeniti regii daci.

In anii '20. in apropierea caruia se afla pestera in care se ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> . un avocat pe nume Ion (Jean) Dinu strangea legende despre Sfantul Andrei. in satul Ion Corvin.

Una dintre aceste legende este cu totul uluitoare. "Andrei. care a fost schit de odihna sfantului calator si loc de inchinare pentru el si pentru sfintii cari au fost cu el.spune povestea . in calatorie de propoveduire.spune ca a poposit apostolul. Apostolul Lupilor": "Ci s-a oprit maritu Andreiu in plaiul dregatorilor Cutusone si Dura . Am aflat-o citind cartea lui Dumitru Manolache. caci ofera informatii istorice de cea mai mare importanta.unde este acum satul Ion Corvin si padurea cu pestera sfintitoare. Multimea de trudnici si de daci si geti si alani si greci si romani. de pe tot .

pe langa schitul sau sfant. si care erau "plaiurile" lor? Stim din mai multe surse stravechi ca Apostolul Andrei primise spre evanghelizare. Tracia si regiunile care se intind pana la Dunare. prin tragere la sorti. oglindind sfintitul schit si dand tamaduire si alinare celor bolnavi si sanatosilor". ba mai precis. Dura si Cutusone. iar Andreiu ii invata si ii boteza in apele celor noua izvoare sfintitoare si tamaduitoare. Cine erau acesti "dregatori". care izvoare se mai vad si pana acum. "Gotia" si regiunile de . Scitia.plaiul au alergat la Sfantul Apostol.

Trecuse un veac de la vremurile de glorie ale marelui rege Burebista si incepea sa se simta amenintarea teribila a Imperiului Roman. Nu cu multi.rasarit ale Daciei Carpatice. Dar nici un autor antic. spun cercetatorii. Deci ajunsese. religie care avea multe in comun cu noua credinta crestina. pana dincolo de Nistru. Aici existau numeroase nuclee de preoti ai vechiului cult zamolxian. Cum Apostolul Andrei a murit in anul 60. vremea in care acesta a ajuns pe pamantul dacic trebuie sa fi fost cu cativa ani mai inainte. fara indoiala. in tinuturile dacilor. nici un izvor cunoscut nu ne spune cine era pe .

multi vor zice ca nu trebuie sa dam crezare unei simple legende. intradevar. batranul rege Duras ii va ceda tronul tanarului Decebal. Desigur. mult mai energic si mai priceput in fata amenintarii romane. adica cu 27 de ani mai inainte. in preajma anului 87. ca daca izvoarele istorice . Este oare vorba despre acelasi Dura. devreme ce tot el era rege si in vremea apostolatului Sfantului Andrei.tronul Sarmisegetuzei in acel moment. mai tarziu. Dar atunci trebuie sa admitem ca Duras era. Stim numai de la un istoric grec ca. pomenit de legenda dobrogeana? Fara nici o indoiala. foarte batran.

nu inseamna ca a si domnit mult. de la mare pana la munte. Tinutul cel mai accesibil si direct vizat era cel al Daciei Mici. Ba e posibil! Nu stim daca Andrei a ajuns pana la Sarmisegetuza. Deci. timp de doua mii de ani. ci putea sa urce pe tron la batranete. adica Dobrogea. Oricum. evenimentul venirii Apostolului Andrei trebuie sa fi avut ecouri de puternica amploare in constiinta dacilor din toate tinuturile. . Vor mai spune unii ca nu e posibil ca numele unui rege dac sa fi fost pastrat. in memoria colectiva si transmis prin traditie.spun ca regele Duras era foarte batran.

o informatie ignorata de istoricii "oficiali" vine sa confirme ca Duras a putut fi contemporan cu Sfantul Andrei. Si totusi. cu o domnie atat de lunga. in vremea caruia dacii au primit Vestea cea Buna. Ar trebui sa ne resemnam cu gandul ca nu avem nici o alta informatie despre acest intelept rege Duras. in care numele . Este vorba de textul uneia dintre tablitele de plumb de la Sinaia.n-ar trebui sa ne mire ca numele regelui Duras a ramas in traditia populara ca fiind "dregatorul" in vremea caruia Apostolul Andrei a ajuns in Dacia. in mod fericit.

la cativa ani dupa moartea apostolului Andrei. dar textul placii de plumb ne spune clar: regele Dura. Asta inseamna ca putea sa fi fost rege. Asadar. nume de familie existent inca astazi) era "dregator" in anul 69. despre care stim sigur.regelui Duras apare alaturi de cel al lui Fonteius Agrippa. in timpul unui atac al dacilor in sudul Dunarii. la fel de . dintr-un document latinesc. Autorul latin care ne povesteste aceasta intamplare nu ne spune ce capetenie a fost in fruntea dacilor. Dura (poate pronuntat Dura. ca a murit in anul 69. Acesta era un guvernator roman al provinciei Moesia.

E admirabil faptul ca traditia populara a retinut numele . spun scrierile latinesti. un "dregator" cu acest nume. dar dacii din acele locuri stiau ca in munti mai exista un rege mai mare. la prima vedere. alti printi cu numele Cotizo intalnim in Tracia. pe nume Dura. si in vremea lui Andrei. la vremea aceea. In Dacia Mica au existat multe generatii de capetenii din stirpea Cotizo.bine. Cutusone poate parea un nume ciudat. mai puternic. i-au pomenit pe amandoi: Dura si Cutusone. Dar nu este asa. Un Cotizo a domnit si in Banat. De aceea. Cu siguranta in Dobrogea exista.

caci "a cuteza" este un cuvant stravechi romanesc.Cutusone. Decebal si Traian la pestera Sfantului Andrei . Si in cazul acesta. asa cum probabil il pronuntau dacii. despre a carui origine lingvistii nu ne pot spune mare lucru. iar nu Cotizo. cum il pronuntau grecii si romanii. una din placile de la Sinaia ne aduce o confirmare: intr-una din cetatile dacice dobrogene domnea un print pe nume Cutezonio! Era printul "cel viteaz".

Dar nu i-au pedepsit. Duras a cedat tronul tanarului Decebal. sa raspandeasca invatatura cea noua in randul oamenilor. Legenda spune mai departe ca cei doi regi. s-au mirat cand au aflat ca preotii daci au cazut in genunchi in fata apostolului. iar preotii daci sunt numiti "sfinti". se apropia pentru daci infruntarea cu . in pestera care astazi ii poarta numele. o comunitate de preoti daci. Vremea a trecut. Dura si Cutusone. la randul lor. Era firesc ca Andrei sa apeleze la preoti locali care.Apostolul a gasit. Legendele spun ca era o pestera sfintita. ci i-au lasat "sa invete si sa boteze".

/ Crucea lui Andrei. O balada dobrogeana spune ca insusi Decebal../ Pe murg calarea.../ Traian ca venea./ La slujba sedea./ Cine ca-mi venea./ Sfintii ca-mi gasea./ Calare pe-un cal../ Dar nu se-nchina/ Nici cruce-si facea./ La cetatea lui. ar fi venit la pestera Sfantului Andrei: "La schitul din tei. / Si ingenunchea./ Slujba asculta./ Si calea-si lua./ Si descaleca?/ Venea Decebal."./ si nu senchina./ A Trofeului.romanii si sfarsitul istoriei si al lumii lor. / Crucea lui Andrei. / La schitul din tei. urmasul lui Duras./ Cu ei ca-mi vorbea. Decebal era foarte bine informat cu privire la venirea apostolului .

cum cetatea sa Tropaeum Traiani. Memoria populara a retinut imaginea unui rege distant fata de noua religie. deci nu ar trebui sa ne indoim de spusele baladei. iar regele tinea inca la vechile traditii. pomenita si in versuri. Cat despre Traian. trecusera doar putini ani de cand apostolul ajunsese pe tarmul marii.si la lucrarea lui in Dacia Mica si poate si in alte parti ale Daciei. Au fost vremuri si oameni care au pus la . era aproape de renumita pestera. asa incat este chiar de crezut ca s-a dus sa viziteze acel loc. Atitudinea lui Decebal este fireasca.

pana astazi. in schimb traditia populara este formidabil de puternica.indoiala prezenta Apostolului Andrei pe pamantul nostru. timp de doua mii de ani. in loc sa ne resemnam cu faptul ca s-au pierdut . Ce ne invata aceste legende? Ca in loc sa cautam informatii despre istoria noastra in cartile citite si rascitite din biblioteci. Mai sunt si astazi destui sceptici. Dar daca documentele istorice sunt sarace in privinta acestui eveniment. Oamenii au imortalizat acest eveniment crucial in cantecele si povestile lor. l-au povestit cu sfintenie si l-au cantat cu credinta. din generatie in generatie.

este teribil de puternica. trebuie doar sa o lasam sa vorbeasca. ar fi aflat. am face mai bine sa intrebam omul de la sat: el stie. traieste prin noi. uneori. dar pe care nimeni nu se mai osteneste astazi sa o citeasca. ca si memoria unui neam intreg. Cat despre . Memoria locala. Ea este o carte uriasa. Istoria este vie. Nu au reusit sa afle nici cei mai vajnici cercetatori cine era rege al dacilor cand a venit Apostolul Andrei la noi. plina de informatii cruciale. Daca i-ar fi intrebat pe satenii din satul Ion Corvin. mai bine decat orice savant.mai toate documentele despre epocile acelea indepartate.

spun asa: "Trece-ma si Dunarea. Trei versuri de colinda despre Sfantul Andrei. nu avem nevoie de alte documente. din aceasta "carte" minunata a traditiei populare. al romanilor./ Ca sa nascut Mesia". • Aurora Petan =========================== In Tara Dacilor vine iarna .prezenta apostolului nostru./ Ca sa afle Dacia.

a reusit societatea de azi. deasupra satului Cioclovina. porneste . si-au luat pruncii pe umeri si coboara. Ultimii urmasi ai dacilor si-au parasit pentru totdeauna casele. din muntii lor In cautarea zidului ascuns In Muntii Orastiei. nu departe de cetatea Piatra Rosie.Cetatea Piatra Rosie in paragina. Aici a fost cuibul de vulturi al dacilor Daca imparatul Traian nu a putut sa-i dezlipeasca pe daci de munti. si-au umplut desagile. invinsi.

un zid urias. Putini localnici stiu de existenta lui.5 kilometri. pentru a inchide accesul dusmanilor spre capitala lor. formand un pieptene gigantic. Astazi. sub covor de frunze de fagi. zidul e doborat si zace ascuns in padure. Cartile spun ca localnicii il numesc Troianul. Nu e inclus in nici un traseu turistic. lung de 2. Perpendicular pe acest zid se mai afla alte peste 30 de ziduri si cateva bastioane. construit de dacii lui Decebal pe creasta unui munte. iar cerc . Inaltimea zidului era de cativa metri.

Am pornit in cautarea lui si a cetatii de la Piatra Rosie. intr-o zi de toamna tarzie. Drumul pe Valea Luncanilor . * E ora sapte dimineata.etatorii nu pomenesc aproape niciodata de el.

Trei copii cu caciulite colorate merg veseli pe drum: mai e mult pana la scoala. Pana la Bosorod e asfalt. Banca se sprijina intr-o parte pe un picior de lemn.Drumul spre Luncani se desface din Calan. pe marginea apei. Primul satean pe care il intalnesc sta pe o banca de lemn. apoi mergi numai pe spinarea colbuita a pamantului. Valea Luncanilor unduieste printre palcuri de brazi intunecati care strapung ruginiul fagilor. in cealalta pe trunchiul unui copac. Sateanul sta cu picioarele incrucisate si manile in buzunare si tine langa el o nuia si o .

De trunchiul copacului e agatata o cana galbena de metal. Aerul diminetii e limpede si taios. O intreb de ce sat tin casele astea. La cotitura isi fac veacul patrucinci case marunte. coteste brusc spre dreapta si urca cu iuteala.secure. Nori grosi se strang in preajma lui. Drumul se misca inainte. N-a auzit de nici un zid. pazite de o haita de caini. O femeie tanara si slaba imi iese in intampinare. N-a auzit. spune femeia. ca o vietate obosita ce-si taraste trupul prin praf. Dupa cale lunga de mers. "Dar Troianul . Il intreb de Troian. soarele de toamna e palid. "De Cioclovina". Nici tipenie de om.

Incepe sa ploua. dau de un cioban tanar ce pazeste o turma de oi. Sta sprijinit in toiag si are pe umar o desaga din lana colorata. Cainii hamaie agitati. cu coada pe jumatate alba. Urc panta abrupta ce duce la pestera Cioclovina. nu a auzit de Troian. Soarele mi-a intors spatele. Nu stie de nici un zid mare care sa treaca pe deasupra satului si a pesterii. "Dar batranii din sat?" Nu crede sa stie cineva de Troian. numai una neagra. nu stie de nici un zid. Norii se ingroasa tot mai tare. de nici o cetate dacica. toate albe. ca ar fi auzit si ea. Nu. In luminisul marunt .pe unde vine?" Nu a auzit. In drum.

Dar ploua incet. Stiu din carti ca zidul incepe undeva deasupra satului si deasupra pesterii. Poate nu a venit vremea. deci ar trebui sa urmez cararea lata care iese din luminis si urca spre stanga. prin padure. Dar daca e o incercare? Daca Zamolxe din inalturi imi pune la incercare credinta si vointa? Poate ca in astfel de locuri ferite si anevoioase nu ajung . fapt ciudat.din preajma pesterii sta lungita o masa de lemn cu banci si cu acoperis. nimeni nu stie unde e Troianul. Ma adapostesc de ploaie. Ma gandesc ca poate e un semn ca trebuie sa ma intorc. muntii sunt imbracati in ceturi si.

E prea multa frumusete. Tin cararea prin padure. mai mult lacrimare decat burnita. dar ploaia e moale si marunta. pana ajung intr-o poiana intinsa. sus. Desi e dimineata. cu . nu bate vantul. Ploua cu ceata. nu simt ploaia. Mai mult o aud si imi pare ca din inalturi. eterna. din afara timpului. prea mult dans de culori tomnatice. un zeu plange infundat. Imi pun pelerina si pornesc neabatuta la drum. e o lumina de dupa-amiaza. tot mai sus..decat cei care vor cu adevarat. mai mult mangaiere decat sfichiuiala. Nu e frig.. Codrii aburiti de ploi imbratiseaza din toate partile poiana.

inchipuiesc un dans nebunesc in ploaie. Vremea cand radea pamantul Strabat zaristea sub ploaia marunta. . cu scoarta innegrita si ramurile strambe.capul in palme si nu-i inteleg tristetea si tanguiala. Cativa meri scuturati. Trei cai cu spinarile ude pasc slobozi intre pomi. Cararea se pierde in iarba jilava si nu mai stiu incotro sa o apuc.

Poiana La capatul poienii se zareste o pata intunecata intre ceturi: o casa. Ma indrept intr-acolo. In gradina casei, doi barbati scot cartofi din pamant, cu mainile pline de noroi. Cel mai in varsta lasa din palma doi cartofi naclaiti si vine la gard. Il cheama Roman Miclaus. E localnic. Casa e-a lui. Si pamantul. Mult pamant, pamantul mosilor si stramosilor lui, dar el n-a

mai putut sta acolo, in munti. A coborat in vale. Casa e parasita acum. Doar pentru pamant mai vine, cand e nevoie, sa-l munceasca. E necaz mare, ca nu mai castigi mare lucru, nici pe vite, nici pe roade. Vocea barbatului se inmoaie. Timpurile-s rele pentru taranii din satele de la munte. Si-a lasat casa, pamantul nu mai rodeste ca altadata, statul nu-i ajuta cu nimic. Au ajuns de n-au din ce trai. Ba si mai rau, de cand s-a facut rezervatie naturala in munte, nu mai poate lua nici un vreasc din padurea care a fost intotdeauna a lor si pe care au ingrijit-o ca pe ochii din cap. Pe ei nu i-a intrebat nimeni

cand s-a facut rezervatia. Nu i-a despagubit nimeni cu nimic. Vorbeste cu naduf si gesticuleaza cu palmele murdare si muncite. Are peste 70 de ani, dar arata mult mai tanar. Ploua fara incetare, iar eu il intreb de daci si de zidul Troian. Nici el nu a auzit de Troian, dar imi arata cu mana spre cel mai inalt varf de munte, inspre apus: Varful lui Traian. Acolo sau batut dacii cu romanii. Acolo si-au facut dacii un zid mare, din pietre albe. Erau viteji tare dacii. Si destepti. Imi spune sa ma intorc din drum, in poiana, sa tin cararea, sa urc pe

coama muntelui din fata, apoi imi arata cu mana saua dintre doua culmi.

Roman Miclaus Acolo e alta poiana. Dupa ce o strabat, o sa dau de un drum care duce la Varful lui Traian. Si acolo o sa vad ziduri vechi, de piatra. Nu stie daca ala e Troianul, dar acolo sigur s-au batut

dacii cu romanii. Ii multumesc si plec. Fac drumul inapoi, spre capatul poienii, cautand cararea ce duce in munte. O femeie trece alene prin ploaie, tinand de capastru doi cai, unul alb, unul negru, incarcati cu desagi. Imi raspunde la salut, schimbam cateva vorbe de parca ne-am cunoaste de cand lumea, apoi imi zice, ca trezita dintr-un vis: "E saracie mare, mama, nu mai e ca pe vremuri, cand era atata rod, ca radea pamantul". Si pleaca mai departe, ca si cum si-ar fi spus replica pe scena si rolul ei s-a incheiat. Ma mir din nou cat de frumos si simplu vorbesc taranii. Fara inflorituri. Au un

firesc in vorbire pe care noi, ceilalti, l-am pierdut, asa cum un copil isi pierde inocenta. Ceea ce pentru noi este figura de stil pentru un om al pamantului este lucru curat, firesc: cand e recolta buna, pamantul rade. Rade deadevaratelea. Iar acum... Cararea mea tot nu se vede in iarba. Ma uit spre munte si zaresc, intre sirurile de brazi, un fagas. Pe acolo trebuie sa fie suisul. Incep sa urc. Cerul plange, pamantul plange. Locul unde timpul curge inapoi

Nu ma bate gandul nici o clipa sa ma intorc. Nu mi-e frig, nu mi-e cald, nu simt oboseala. Ma afund in noroi pana la glezne, intr-un urcus din ce in ce mai abrupt, printre brazii napaditi de licheni. Ma agat de pietre si de radacini. Ma agat de stropii de ploaie, care parca ma iau pe aripile lor si ma urca in poiana. De s us, din luminis, lumea se vede altfel. Agitatia de zi cu zi, ambitiile, fricile marunte si grijile devin ridicole. Stancile indepartate ale Cioclovinei sunt invaluite in ceata. Aici totul e desavarsit: e liniste, e rai. De pe saua muntelui,

restul lumii pare o prapastie uriasa, din care tocmai am scapat.

Drum dacic in cetatea Piatra Rosie Strabat poiana cautand, din nou, cararea. O gasesc repede si merg inainte. Tufe nesfarsite de merisor... Bob cu bob, picurii de ploaie curg pe fructele lor purpurii. Inaintez prin saua

muntelui, lasand crestele in stanga si in dreapta. Tin drumeagul inainte, in cautarea zidului ascuns. Nu stiu cat e ceasul. Lumina e aceeasi ca si de dimineata, cerul e acelasi, ploaia e aceeasi. Un asemenea loc nu poate sta sub vremi, nu poate exista decat in afara timpului. Cararea ma fura tot mai mult, merg vreme multa, fara sa dau de Troian si imi pare, de la un timp, ca nu e drumul cel bun. Dar nu am pe cine intreba. Deodata, mi se pare ca aud un tipat, ca un fel de chemare. Grabesc pasul si in fata mea se deschide o vale adanca, ireala, neteda ca un

fund de iaz. O apa strabate valea si se scurge, rupand pamanturile, intr-o pestera. E Ponoriciul. Trei gospodarii dorm in ploaie, ca niste casute de jucarie, inconjurate de gradini si fanete. Stau in fata unui tablou neclintit, parca agatat pe peretele nesfarsit al cerului de toamna. Se aude din nou tipatul. Ma uit in directia din care vine si vad, desprinzandu-se din ceturi, o umbra galbuie. E o femeie ce pazeste cativa porci. Ma intreaba strigand, de la mare departare, unde am pornit pe vremea asta? Ma duc spre ea si o intreb de Troian. N-a auzit. Nici de varful lui Traian. Nici de daci. Nici

de ziduri. Ea pazeste porcii. Ponoriciul e parasit. Oamenii si-au lasat casele, gospodariile, si au coborat la vale, in satul Pui. Aici nu se mai poate trai, e prea greu. Cativa porci rozalii cu pete negre forfotesc in preajma ei. Porcareasa e o femeie intre doua varste.

Marioara de la Ponorici

Peste imbracamintea neagra poarta doua pelerine, una galbena si una transparenta. Sta acolo, in pustietatea aceea dumnezeiasca si pazeste porcii, in ploaie. Ma intreaba daca stiu cat e ceasul. "Ciudata intrebare", imi spun. Ma uit la ceasul de pe telefonul mobil: e unu si jumatate. Femeia scoate cu incetineala, dintrun buzunar, de sub pelerine, o punga invechita, mototolita, iar din punga scoate un ceasornic vechi, de masa, din metal si plastic rosiatic, decolorat. Cu gesturi alene, muta limbile ceasului si invarte cheia, intrebandu-ma absenta: "Cat ai zis? Jumate la doi?". Apoi

ceasornicul dispare inapoi in punga sifonata si in buzunarul hainei, sub cele doua pelerine. Aici timpul, cand nu sta pe loc, curge inapoi. De la ora doua spre ora unu. De la clipa de fata spre inceputuri, spre izvoare. Inapoi, la vremurile in care cerul si pamantul si oamenii radeau. Ne luam ramas bun. O vad disparand, umbra galbuie, spre padure, vorbind cu porcii ei. Dupa ce ma indepartez, mi-aduc aminte ca am uitat sa o intreb cum o cheama. O strig de departe, prin panza subtire de apa ce leaga aerul: "Cum va zice?" "Marioara!" "Marioara si mai cum?", strig eu fara sa-mi aud ecoul.

"Marioara de la Ponorici...", mai aud, inainte ca femeia sa dispara cu totul in trupul de ceata al vaii. Promisiunea lui Zamolxe Dau ocol vaii, cautand un reper, ceva care sami spuna incotro sa o iau. Zidul ascuns trebuie sa fie pe o creasta de munte, iar eu sunt intre creste. Prin dreapta vaii se face un drum taiat in stanca, unde candva a fost cale ferata industriala. Taranul cu cartofii mi-a povestit de drumul acesta care duce peste munte, in satul

Pui. O iau pe acolo si mai zaresc cateva adaposturi sezoniere paraginite.

Zidul ascuns Cateva oi pasc nestingherite, in ploaie. Mai sus, in padure, se aud talangi. Urc intr-acolo, ca sa vorbesc cu ciobanul. Il gasesc stand neabatut in ploaie, cu mioarele lui. Intr-o mana

Imi aduc aminte de Albii. am venit pe Albii! Trebuia sa intreb de la inceput de Albii. Albii figura in apropiere de Troian. Nici de Varful lui Traian. Nu tuna. nu e frig. toata lumea stie de ele.are un toiag. Cerul e intunecat. Ma gandesc ca poate e chiar o alta denumire a Troianului. Dar Troian? Ploaia se inteteste. Pai daca am venit dinspre Cioclovina. Ciobanul se lumineaza. dar linistit. Nu a auzit de Troian. Nici de ziduri dacice. Soarele s-a retras in alta . in cealalta o umbrela. un nume scris pe singura harta pe care vazusem indicat Troianul. nu bate vantul. nu fulgera. dusmanoasa.

disparand sub covorul de frunze de fag. Ma intorc pe drumul pe care am venit si ajung la drumeagul ce se desprindea spre stanga si care urca paralel cu Albii. Sunt din nou fara carare si nu stiu incotro . dar nu voisem sa-i dau ascultare.lume. "Albii". Suna destul de ciudat. sau de la "cei albi"? Or fi niste zei albi. sa incalzeasca sufletele dacilor plecati. pe care timpul i-a preschimbat in stane de piatra? Drumeagul care ma chemase de la bun inceput. Ma intreb ce-o fi cu numele asta. O fi de la "albie de rau". poate in lumea cealalta. urca grabit prin padure. sau niste batrani cu pletele ninse.

sa o apuc. semn ca acolo e creasta. se vede cerul. Ii cer un semn lui Zamolxe. aproape gonind. ca sa nu ma prinda noaptea in munti. copacii urca pieptis o panta abrupta. asta e ultima incercare. apoi trebuie sa cobor in vale. care m-a adus pana aici. Ma opintesc prin covorul gros de frunze si noroi si urc pana pe creasta. printre fagi. Urc tot mai repede. Ma uit imprejur: numai fagi. ultima ispita. In varf. cu pasi mari si sufletul strans. Au trecut deja opt ore de cand am pornit la drum. Dar iata ca ploaia se rareste pe nesimtite. In fata mea. . E deja tarziu si ar trebui sa ma indrept spre vale.

ca scapate din mana cofetarului ce tese vata de zahar. Ceata se rostogoleste in valatuci desenati limpede: rotocoale albe. ploaia s-a oprit. printre copaci. Ajung intr-o mica surpatura. Si de o parte si de alta. La stanga si la dreapta o carare lata porneste brusc. intre pomi. Pentru prima data de cand am pornit la drum. pamantul alearga la vale abrupt. cu fagi cu tot.Am ajuns pe creasta. aerul se curata si privelistea se limpezeste. In cateva clipe. Piatra Rosie .

ma luminez: sunt pe zidul ascuns al dacilor. paralele. Calupuri mari. Pe masura ce . par o armata de tineri voinici gata pentru ultima batalie. Sunt pe un drumeag suspendat pe creasta. cu senzatia ca ceva nu se potriveste la acest peisaj. dintr-o data. din piatra alba. Ce fel de carare e asta? Si. Sunt pe capatul lui de deasupra satului Cioclovina. drepte. innegrite. Zidul e acoperit de frunze.De o parte si de alta a cararii. tocita. Merg mai departe. trunchiurile ude ale fagilor. dar uneori se vede piatra. Nu mai ploua. Am ajuns pe Troianul.

intr-o buna zi. La zid. sa vad cum dacii au zidit muntii. si primavara. Ma gandesc ca asta e un semn. Zamolxe mi-a implinit dorinta. Vine seara. o promisiune din partea marelui zeu. ajungand la doi metri.inaintez. zidul creste in inaltime. dar timpul nu ma lasa. Dar cerul nu mai plange. ca va veni. As vrea sa strabat cei doi kilometri si jumatate mergand pe zid. dorinta mi-a fost implinita si am ajuns unde-am vrut. In tara dacilor e toamna tarzie. sa vad cum au legat crestele intre ele. Vremea dacilor . Totusi.

Soarele s-a intors din lumea de dincolo. de parca as fi trait acolo nu o viata. ci mai multe. aflata la mica distanta de zidul ascuns. Valea Luncanilor mi se pare atat de familiara. Unii spun ca de la oxizii de fier care coloreaza pamantul si pietrele in tot tinutul. spre cetatea Piatra Rosie. ca e sangele pamantului: atat de mult au suferit dacii cand romanii le-au luat tara. in stanga drumului. intr-adevar. Altii. Piatra Rosie se inalta singuratica.E dimineata. Acum. rosie. E o stanca semeata si este. O iau din nou la drum. O sageata rosie si un .

Nici un indicator spre stanga. pe vale. Ma gandesc ca trebuie sa fie tare ciudat ca drumul spre cetate sa treaca prin curtea ta. Inainte de poarta cetatii. .triunghi rosu te trimit inselator inainte. Casa e parasita. desi nu am vazut-o niciodata pana acum. Cusca cainelui e goala. treci prin curtea unei case. O iau la stanga si urc pe pietrele alunecoase in graba. Poate am vazut-o in vreun vis. cu neliniste. Poate mi-am inchipuit-o prea mult. Mi-e dor sa vad cetatea de la Piatra Rosie. Nici un semn catre un monument intrat in patrimoniul mondial sub egida UNESCO. spre piatra insangerata.

buruieni de tot neamul. intri in cetate. Scaieti.gradina e napadita de buruieni. Zidurile au disparut demult. Cum iesi din curtea parasita. gardul prabusit in cateva locuri. care se mai vede si acum. Marele drum pavat. In departare se zareste o alta fata a Varfului lui Traian. sub un par. Acolo sunt stapani doar mistretii si uitarea. sub haina groasa a ierburilor. urca pieptis pana pe platou. Pietre verzi. se vede o fantana. Urcusul este dureros. In livada. apa baltind ici si colo si pamant scurmat de fiarele . imbracate in muschi des. impanzesc padurea de fagi crescuta peste obrazul cetatii.

padurii. asta e tot ce se mai poate vedea la Piatra Rosie. inconjurata din toate partile de prapastii. nu a mai ramas piatra peste piatra in . Femeia cu caii Acolo. candva demult. a fost cuibul de vulturi al dacilor. Iar cand a venit jalea si prapadul. in vremea cand pamanturile dansau in hora cu cerurile. zidita pe varf de munte. O cetate mandra.

Au ramas sa-si creasca animalele. si-au luat pruncii pe umeri si au plecat. Acolo au vietuit mosii si stramosii lor si nu-si amintesc sa fi venit de undeva. s-au transformat in veacuri. sa-si ingrijeasca padurile. Clipele au trecut repede. iar cei ce locuiesc in Valea Luncanilor se stiu acolo dintotdeauna. nadajduind sa se intoarca intr-o zi. Unii si-au umplut desagile. daca vremurile vor fi mai bune. de prin alte . Altii au ramas cu radacinile adanc infipte in pamantul lor rosu.calea furiei romanilor. sasi cultive pamanturile. Oamenii locului au inrosit si cerul si pamantul cu sangele lor.

Omul a stat la Piatra Rosie pana i-au crescut pruncii si nu a avut unde sa-i dea la scoala. cetatea este chiar la ei in curte. Intr-un fel. In Luncani este scoala doar pentru clasele I-IV. Bunicii si strabunicii lui au trait dintotdeauna la Piatra Rosie. Toti cei din neamul lui s-au nascut si au crescut cu cetatea in curte. Ultimul locuitor al casei de pe Piatra Rosie a plecat la munca in Spania.parti. Cetatea este tot pe pamanturile lor. Pamanturile alea sunt ale lor. Pe cei doi copii i-a lasat in grija unei batrane. . impreuna cu nevasta. intr-un sat departe de Luncani.

au plecat cu totii la vale. fara sa-i intrebe nimeni. ori in . Mai urca la casa de la cetate doar din cand in cand. Cand au crescut cei mici. ori la oras. da". Daca nu mai tii vite. Acolo viata e prea grea. fara sa primeasca despagubiri. Tinerii pleaca mai toti. Vorbesc cu satenii din Luncani. Statul nu-i ajuta. vitele nu mai au valoare. "Da. laptele si roadele se vand la pret de nimic. "multi oameni si-au lasat gospodariile si-au coborat in vale.Dar si pana acolo e destul de departe. la ce sa mai ai fanete? S-a mai facut si rezervatie peste pamanturile lor. despre casele parasite din munti. spun ei.

strainatate. printre pamanturi pustiite. trecutul si istoria. Ploua iar. Sunt la capatul unui drum printre case parasite. A trecut vremea lor. cu capul in palme. Ii inteleg tristetea si tanguiala. Stropii de ploaie mi se preling pe fata si nu stiu ale cui . de parca Zamolxe plange infundat. A trecut vremea cand dacii zideau coamele muntilor si le inlantuiau crestele." * In tara dacilor e toamna tarzie si se pregateste sa vina iarna. la munca. Plec din Valea Luncanilor cu sentimentul ca-mi parasesc casa. printre oameni uitati de lume. Tinutul se pustieste.

ploaia se preschimba in ninsoare. Fotografii de Marian Coman • • Aurora Petan ==================== Gauri negre ale istoriei . De n-ar veni prea tarziu. Ne mai ramane doar speranta ca. ne asteapta uitarea. va veni si aici primavara. Ne asteapta o iarna lunga si grea. ale zeului sau ale mele.Pestera de la Limanu . intr-o buna zi..lacrimi sunt: ale cerului. In drum spre casa..

ascunsa in pantecele unui deal.Lacul de la Limanu. Intortocheata ca un labirint. acolo unde se innoada pamantul romanesc cu cel al bulgarilor si cu apele Marii Negre. cu sute de galerii care serpuiesc pe sub sat si pe sub . Intr-un colt de tara. Labirintul pesterii trece si pe sub el. isi doarme somnul de milenii o lume straveche si plina de mister: Pestera de la Limanu.

in sfarsit. in ea si-au gasit adapost mai intai dacii urgisiti de romani. In ultimele decenii. dar aceasta poarta catre lumi ciudate a avut si un noroc intarziat: a primit. apoi crestinii primelor veacuri. care au cautat insingurarea sau un loc de rugaciune. putini dintre turistii ce se indreapta vara catre Mangalia sau Vama Veche stiu ca dincolo de . oamenii au devastat pestera.lacul din apropiere. un lacat si o calauza Celebra mai ales pentru statiunile ei de pe litoral. o usa. cu plajele lor insorite si intinse.

la sciti. la romanii mereu insetati de cuceriri.liziera de asfalt a soselei.. fiecare cu culoarea si parfumul ei. sarmati. la timpurile glorioase ale dacilor. tatari. lipoveni. campia Dobrogei este un pamant ce geme de istorie din toate veacurile. la rafinata lume greceasca din coloniile de pe malul Marii Negre. Dobrogea este si u .. fiecare cu durerile si frumusetile sale. Aici s-au intalnit mai multe lumi. turci. De la vremea de aur a ganditorului de la Hamangia.

pesterile din Cheile Dobrogei. Aici se afla minunata pestera a Sfantului Andrei. Aici sunt uimitoarele grote de la Basarabi. pentru care americanii de la NASA au venit cu sufletul la gura. sa vada primul loc de pe planeta noastra unde s-a descoperit viata .n taram fabulos al pesterilor. Si tot in Dobrogea se afla si pestera La Movile. aici este pestera Sfantului Cassian.

acelasi mediu ca pe Marte. pesterile dobrogene sunt mai putin grandioase. dar mai calde si mai favorabile vietuirii. si au strans in ele mai multa istorie. Iar la cativa kilometri de Movile. Un loc de pierzanie Toamna dobrogeana e ca o miere veche. Mai putin spectaculoase ca pesterile de munte. cea mai incalcita pestera din Romania. se afla pestera Limanu. pline cu stalactite si stalagmite. . Asa s-a intamplat si la Limanu.in mediu fara oxigen.

satele adormite. E duminica. dar inca se mai simte putin din caldura lui august. Vasilica si Nicolae) Pamanturile si pietrele galbene isi impletesc culoarea cu cea a nucilor ruginiti si a plopilor poleiti. aerul e mai greoi. amestecata cu miros sarat de alge si scoici. Sateni din Limanu (Stana. e liniste. peste noapte. litoralul e pustiu.parfumata si densa. cu aur. Nu mai are limpezimea si voiosia verii. .

Vreau sa ajung la pestera Limanu. de pe pod se vede un sat alungit pe coama unui deal. colo case mai marunte si turme de animale imprastiate pe pajiste. dar nu exista nici un indicator. . Dupa pod. Inainte de a ajunge la destinatie treci peste lacul Mangalia. cu multe case. Satul doarme. Intru pe una din ulite. Dincolo de apa. cu garduri din piatra galbuie. Ici case noi. colorate. Sat mare. Un magar si cateva rate motate par sa fie singurii lui locuitori. se desprinde un drum la dreapta. Este Limanu.Drumul de la Mangalia spre 2 Mai lasa pe stanga statiunile aflate acum in "concediu de odihna".

Una din ele pare mai in putere. Ma duc la prima poarta si intreb de pestera.aceeasi pe care o vazusem in burtile dealurilor. ce sa stie. poarta un halat de casa albastru. In sat e nunta. asteapta ceva. dar nu stiu nimic despre ea". cu cerdac. Doua femei si un barbat stau sprijiniti de un gard metalic. "Da. Vad oameni pe la porti. curiosi. In spate se vede o casa albastra. in stil dobrogean. umbrita de bolti de vita de vie. un batic alb si ochelari cu . Tacuti. cele doua femei n-au fost niciodata in pestera. Chiar nimic? Nu. pestera e aproape. decorat cu flori albe si inimi verzi.

unde ai ajuns. E un loc de pierzanie. "Pestera asta e ramificata ca vinele pomului". ca nu mai e nimeni in sat care sa stie ce e cu pestera. O cheama Stana. Imi spune ca batranii care mai stiau cate ceva au murit.lentile galbene. Au intrat ori sa se ascunda. Toata-i la fel. "Pe oriunde mergi. e mai dornica de vorba si are in glas o adiere de mister. te invarti dintr-un loc in celalalt si nu-i mai gasesti gura. ori din curiozitate." In pestera de la Limanu au pierit oameni. zice. nu stii unde esti. nu au stiut sa mai iasa si . de-aia lumea din sat nu se duce acolo. Cealalta femeie. ajungi in acelasi loc. mai in varsta.

. In timp ce Stana vorbeste. astea-s doar basme". deasupra. Vasilica o dezaproba discret: "Nu se stie exact. Ei. pentru ca in unele locuri picura apa din pereti si acolo. satenii. Odata.acolo le-au putrezit oasele. trebuie sa fie ghiolul. E ca un loc blestemat. Sigur este ca pestera se intinde pe sub sat si pe sub ghiol. au iesit din pamant lilieci. se feresc sa intre in ea. unul din sateni a sapat o fantana si cand a ajuns mai adanc cu sapatul.

Si-a intins coridoarele chiar si in beciurile unor sateni. Cine stie cat se intinde. care pana acum a tacut. Barbatul.Fantana din care au iesit lilieci Asta inseamna ca fantana dadea cumva in pestera. Il cheama Nicolae si are pe cap o sapca galbena pe care scrie "I love . aproba si intra si el in discutie.

batand "cloapetele": se aflau sub biserica! Altadata. la un moment dat. era . Si-au ars copiii si hainele de pe ei ca sa faca lumina. dar n-au mai gasit drumul inapoi. cunostea pestera cel mai bine. ratacind prin cotloanele pesterii. Tatal lui. deasupra. Au intrat in pestera si nu s-au mai intors trei zile. iar copiii au povestit ca. o femeie statea si plangea in fata pesterii. El a fost in pestera de mai multe ori.Radu". au auzit. Dar nu mai traieste. cunostea toate cotloanele. sa-i scoata. Odata s-au ratacit trei copii. Virgil. "mosu". Mosul i-a adus acasa. El ii scotea pe cei rataciti. S-a dus mosu dupa ei. Barbatul ei.

pana a terminat chibriturile si nu a mai gasit . si tot asa. Il striga pe nume pe Virgil si se indrepta spre locul de unde venea raspunsul. Au trimis satenii dupa "mosu".in pestera de mai multe ceasuri si nu mai iesea. Asa l-a scos afara. ce-o mai fi la stanga. A intrat cu o cutie de chibrituri. a aprins un bat. Acesta s-a afundat in pestera pipaind cu degetele tavanul. dupa pietrele din fata. Stia pe unde trebuie sa o ia dupa forma pietrei. dupa cotitura. a mai aprins unul si inca unul. Voia sa vada ce urmeaza mai incolo. a facut cativa pasi. unde se vede o ferestruica in piatra. Omul zicea ca pestera il vrajise.

ca sa nu se rataceasca. pe care il desfasura pe unde trecea. noi luam capatul sforii si-l duceam de la intrare intr-un cotlon. Gesticuleaza des si povesteste cu mandrie despre "mosul" lui. noroc ca nevasta-sa venise cu el si a cerut ajutor. dar a umblat si el prin multe cotloane." Rade. marcandu-si drumul cu un ghem de sfoara. "Cand eram mici. . A ramas prins in mrejele pesterii. Cand intra in pestera cineva.drumul de intoarcere. Nicolae se aprinde tot mai tare. altfel acolo ii ramaneau oasele. El nu stie pestera cum o stia taica-sau. eram niste draci de copii. ca sa nu mai gaseasca drumul.

" Mi-aduc aminte. de o scena din cartea "Calatorie spre centrul pamantului" si ma infior. se porneste muzica. dar apoi devine dintr-o data serios. Se apropie alaiul de nunta si . fara sa vreau. cine stie cand. ramasa de la cineva care ajunsese acolo. asa de veche era. Brusc. "Cand am pus mana pe firul de sfoara s-a facut praf. Din loc in loc. sub talpa piciorului suna a gol. unde nu mai intrase nimeni de multa vreme.amintindu-si de nazdravaniile din copilarie. Imi povesteste cum a ajuns odata intr-o galerie gatuita tare si cum a trecut in alta camera. In galeria cea neumblata a gasit o sfoara.

Le cer adresa. "Strada?" "Pai fara strada". Ar vrea sa le trimit fotografiile. neincrezatoare. "Nu stiu". E drept. intervine cu seriozitate stapana casei. indepartandu- . "57". ca nu mai traieste "mosu". rapunde serioasa Vasilica. Stana si Nicolae regreta ca nu imi pot spune mai multe. Vasilica da in continuare din cap. In sat toti se stiu dupa nume. zice Nicolae amuzat. imi raspunde barbatul. Nu stie la ce numar sta. care pana atunci tacuse. nu vad nici un numar pe nici o poarta. "Numarul?". "Sat Limanu".ulita se anima. intreb eu mai departe. "Traian Vuia". Le multumesc celor trei.

se de noi. Acolo e pestera. Pentru ei e simplu: tii cararea pe deal. Pamantul scrasneste sub talpi si nu pricep de ce. acoperita doar de ierburi sarace. pe marginea unei valcele adanci. De o parte este lacul linistit. pana vezi niste pietre mai mari. cu malurile invelite in vegetatie de balta. . O iau in directia indicata de sateni. O iau spre o padurice de pini. aproape de copacii care se vad in departare. valceaua. De cealalta.

Versantul vaii e . impreuna cu ierburile. un covor ciudat si incomod. formand. Pe masura ce ma apropii de padurea de pini. cochiliile se amesteca cu conuri de pin cazute. decorata cu grafitti Ma uit mai bine: ierburile sunt impestritate cu mii de cochilii marunte si albe. Cioburi de scoici.Intrarea in pestera.

dar abia acum inteleg ca. Ma invart. ma intorc. Ma uit dupa pietrele date ca reper de sateni.strabatut de doua manunchiuri de dare. dar nu le vad. Peisajul e uniform. unde terenul pare mai stancos. m-am plimbat tot . Ma indrept spre lac. iar eu caut in zadar intrarea in lumea de sub pamant. Cararea a disparut de mult. sapate candva de ape. de fapt. care a zgariat peretele cu unghiile. incercand sa iasa din prapastia in care a aruncat-o Fat-Frumos. Mi se dau aceleasi repere. De departe. par a fi urmele lasate de o vrajitoare rea. pestera nicaieri. Ma intorc inapoi in sat si mai intreb o data.

cineva a scris cu alb: "A iubi este cel mai frumos lucru". Intre pietrele galbui. tintuita intr-un zid de beton. se vede o poarta mica. In diagonala. care ies din deal ca niste oase de mamut. un numar de telefon mobil. metalica. . Alaturi. pe perete. Mazgalelile de pe zid si de pe poarta prevesteau ce aveam sa vad in pestera. in valcea. scris tot cu rosu: "Pestera Muierii".timpul pe spinarea pesterii si ca intrarea este in panta. Pe poarta e pictat cu vopsea rosie un craniu si doua oase incrucisate. Mai sus. pentru cei care vor sa viziteze pestera.

La initiativa . Ghidul Catalin Vilau zis Nae Acum doi ani a lucrat ca voluntar la curatarea pesterii si la inchiderea ei.Calatorie sub pamant Catalin Vilau are 18 ani si de doi ani este calauza la pestera Limanu. sub indrumarea profesorului de geografie din sat.

au scos zeci de saci cu gunoaie din pestera. Il intreb unde e panoul cu informatii despre pestera.Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice. imi raspunde. il fura pentru foc. Mai intai curata incet treptele si intrarea. E atent. Atunci profesorul i-a incredintat cheia. apoi descuie poarta si imi ofera o lanterna." Stiu ca pestera are o lungime de aproape . Catalin. au pus poarta si un panou. "Daca punem panou de lemn. "L-au furat satenii si l-au dus la fier vechi". au turnat beton. tacticos. constient de importanta misiunii sale. zis Nae. e un tanar linistit si placut la infatisare. au curatat.

Galeriile reprezentate in plan par stradute intortocheate.patru kilometri. unde poti sta in . organizat in trei cartiere. asa ca ii cer sa ma duca doar in locurile pe care le considera mai interesante. intretaiate. intortocheate. comunicand unele cu altele sau infundandu-se brusc in cate un colt de harta. Sunt cele trei sectiuni ale pesterii. Baiatul imi arata o harta a pesterii care seamana la prima vedere cu planul unui oras imens. Din intrarea spatioasa. Iti trebuie cateva zile bune ca sa parcurgi toata pestera. la care se mai adauga alti kilometri de galerii ramificate.

. Imi amintesc de vorbele Stanei. Duti. Raquel. in afara unor sageti rosii.. ba la dreapta. ba la stanga. se intra intr-o sala larga. Am sentimentul ca am coborat intr-o lume a umbrelor. Mihai. Mariana. Rodica. apoi nu mai stii unde esti. latindu-se slute pe pereti: Doru. care nu stiu incotro trimit. care ma urmaresc la fiecare pas. Grasu. aproape nu vad colt de piatra fara scrijelituri. Mergi ba cocosat.. Ici si colo cate un chip hidos ranjeste catre mine de pe pereti. Peretii sunt plini de funingine si mazgaleli. iar piatra galbuie e la fel peste tot.picioare. ba pe vine. Nu gasesc nici un reper. din loc in loc.

posibile altare dacice . La patura. E intuneric de smoala.. Inainte de a se pune poarta. Cunoaste pestera ca pe buzunarul lui. mai intrau animale salbatice in pestera. de parca ar fi pe ulitele satului.Nicu. Nae aproape alearga.. fara sa stea deloc pe ganduri. Nu se aude decat zgomotul pasilor nostri. dar in lumina palida a lanternelor. pestera parca e din ce in ce mai aglomerata de umbrele celor ce si-au lasat numele acolo.

Nu e mai frig decat afara. ei si jivinele marunte. Dar acum e pustiu. Intr-un perete se vede o firida. in care fumega candva un opait. . Intr-un loc se vede cate o fereastra. liliecii sunt singurii stapani. ce da intr-o incapere retrasa. Miroase a piatra veche. miroase a milioane de ani. parca sapata de mana omului. Pe jos e un covor moale.O vulpe isi facuse cuibul aici intr-un an. In altul. bolovani uriasi par sa intrupeze fiinte din alta lume. Ajungem "la lilieci". Ne strecuram alert pe strazile inguste ale orasului subpamantean. de guano.

regulati. asemenea unor . prin care am mers aproape in genunchi. se vad si urmele lasate de uneltele cu care s-a sapat in calcarul moale. Daca te uiti mai atent. S-a inserat deja. Din sala cea mare se adancesc doua incaperi mai mici. patrulatere. in fundul carora se vede ceea ce Nae numea "paturi": niste pietre fasonate. iar zburatoarele ies afara prin spatii special lasate pentru ei. imi spune Nae. si patrundem in niste sali largi. "Sunt specii protejate". cu peretii drepti. Iesim din galeriile stramte. Aici se vede clar mana omului. alungite. Apoi mergem "la paturi".Cuiburile liliecilor sunt goale.

nu coboara. Imaginea e lugubra. ca intr-un relicvariu. Ajungem intr-o galerie plina de oase maronii. Pestera este aproape perfect orizontala.. Nae nu stie cine le-a aranjat asa. Alin.. Bita. In pereti se zaresc mai multe firide dreptunghiulare. Ramona. "Pana unde . nu are "etaje".. In urma mea. sapate de mana omului. Ilie. Orasul de sub pamant e aglomerat. in care sunt asezate oase. te trec fiori. Apoi mergem "la oase". Nu gasesti perete care sa nu contina un nume. Umbrele continua sa ma urmareasca de pe pereti: Radu. se latesc pe pereti Valy. Pindaru. Nu urca. de animale.banchete..

"Dar unii zic ca ajunge in Bulgaria. . dupa un drum ametitor prin maruntaiele pamantului. dar ca iesirea de acolo este astupata. Ies la lumina cu sentimentul ca am facut o calatorie in lumea de dincolo. cu o oarece ezitare. imi raspunde tanarul. O lume tulbure." Ne intoarcem spre iesire. Nu e mult pana in Bulgaria. Nu stiu daca e asa. In sat se zice ca unii au reusit sa ajunga in Bulgaria. populata de nume si umbre.ajunge pestera?" "Pana la marginea satului". dupa cateva zile de mers prin pestera. nedeslusita. Nu mai traiesc batranii care au trecut la bulgari.

Keiris. A gasit desene rupestre. cavaleri. In anii '70 a facut cercetari si la Limanu. dar cea mai multa este dacica si seamana mult cu c ea de la Chitila." A gasit ceramica. si greceasca si romana. "Cei de la Muzeul din Constanta radeau de mine cand le spuneam ca vreau sa ma duc la Limanu. de multi ani. figuri de oameni. de arheologia pesterilor. ultimul refugiu Profesorul Vasile Boroneant se ocupa. Unele figuri . unde sapa acum. tot din vremea dacilor. animale.

poate crestini refugiati in vremea persecutiilor. Cateva inscriptii in slavona. trimit spre secolele 9-11 dupa Hristos. e posibil sa fie prea tarziu ca sa se mai faca ceva. Inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani nu . Dar a gasit desenate si cruci la Limanu . poate daci crestinati de timpuriu. cel putin in primul din cele trei sectoare ale ei.le-a regasit. din pacate. nu poti face arheologie cu lanterna.din perioada primilor crestini. scrise cu caractere chirilice.simple si rasturnate . Dar. Pestera ar trebui electrificata. Oricum. reprezentate pe piese de la Chitila. aproape identice.

Bolovanii de la intrare au fost sculptati. intreb nedumerita. "imagine". chiar la intrare. Nu e vorba de icoane in sensul crestin.mai exista. Intreaga pestera este vandalizata. In traditia locala. acoperita de sute de graffiti ale vizitatorilor inconstienti. au fost acoperite de mazgalituri moderne. Acolo erau niste chipuri din piatra. cand am facut eu cercetari se vedeau clar trasaturile . "Ce icoane erau acolo?".icoana inseamna in limba veche "chip".se lumineaza profesorul dintr-o data . pestera se numeste "La Icoane" sau "Pestera de la balta". "Aaa .

" Il intreb de "paturi". ma intreaba razand. gura. De aceea satenii au numit pestera "La Icoane". nu cred ca se mai vede ceva. "Ce paturi?". poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant. folosite mai apoi si de crestinii primelor veacuri. ochii.umane." . Acum sunt rasturnati. "Acelea nu sunt paturi. ori cine stie din ce alte motive. Altare dacice. Figurile astea au fost facute probabil demult. sunt altare. Deci erau niste capete de piatra care vegheau la intrarea in pestera. nasul. in vremea dacilor.

Osuar Il intreb ce cautau dacii in pestera de la Limanu. Si imi spune o poveste trista. Acum mai mult de doua mii de ani. ajunsa pana la noi datorita istoricului grec Dio Cassius. dupa ce Burebista a fost inlaturat de la domnie. adevarata. In Dobrogea . regatul marelui rege s-a impartit in mai multe tinuturi mai mici. conduse de printisori.

Populatia s-a refugiat intr-o pestera mare. Dapyx a fost ucis iar fratele lui a fost luat prizonier.existau trei astfel de printisori. din apropiere. Rholes. mai ales ca Rholes le daduse si el o mana de ajutor cand au avut nevoie. care nu traiau tocmai in buna pace. Romanii nu au ezitat sa vina. Unul dintre ei. Fortareata in care se refugiase printul dac a cazut prin tradare. si a adus in ajutorul sau si pe romani. a pornit cu razboi impotriva vecinului sau Dapyx. Oamenii au luat cu ei si vitele si alte lucruri de pret. punandu-le la adapost sub pamant. Dar romanii au cautat toate intrarile . numita Keiris.

ca ar putea fi vorba de Limanu."intortocheate si greu de gasit" . Vasile Parvan a incercat sa dea de urma acestei pesteri. desi s-a gandit. le-au astupat si i-au infrant pe cei din pestera prin infometare. la un moment dat. dar a cautat-o mai mult pe la Gura Dobrogei.cum le numeste istoricul grec -. Oase incastrate in peretii pesterii .

ca pot iesi pe alta parte. Unele galerii au fost prelucrate de oameni si folosite pentru adapost. dar romanii au gasit toate iesirile.Profesorul Boroneant este convins ca pestera de la Limanu este pestera Keiris. unele sapate dinspre interior spre exterior. caci prea multe se potrivesc. Sunt toate semnele ca pestera a folosit ca . Peretii au fost intariti cu ziduri sau coloane de piatra. ori chiar ca altare sau morminte. cand s-au adapostit in pestera. Acum toate sunt blocate si peste ele a crescut vegetatie. Exista si incaperi care au fost zidite. Dacii au stiut. Pestera avea mai multe intrari.

. Vremurile au trecut. iar peste orasul subteran de la Keiris se intind astazi apele ghiolului si casele din sat. Din pacate. intr-adevar. nu se pot face cercetari mai amanuntite. asa cum spune istoricul grec. Pestera de la Limanu a fost pentru dacii din zona ultimul refugiu.adapost in vremea dacilor. pestera este. in lipsa celor mai elementare conditii de lucru. ultima speranta. si nici o alta pestera din Dobrogea nu s-ar potrivi la fel de bine cu stravechea Keiris. Keiris doarme. teribil de intortocheata. ca o imensa radacina de copac adanc infipta in pamant. In plus.

fara odihna. prezentul isi scrijeleste cu cruzime lipsa de respect fata de trecut. "A iubi este cel mai frumos lucru. lacul si satul. In carnea ei. printre sutele de nume ale celor ce le-au tulburat linistea. Pentru cei ce au ochi sa vada. umbrele dacilor tradati inca aluneca incet. pe peretii pangariti ai pesterii de la Limanu.imbratisand din strafunduri dealul." Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan .

in liniste.• ======================== Misterul din dealul de creta: Bisericile rupestre de la Basarabi Nu stie nimeni cine a fost primul crestin care a simtit nevoia sa sape o chilie intr-un munte de creta. pentru a i se inchina. pe vremea cand istoria mirosea inca a . Se intampla in urma cu peste o mie de ani. lui Cristos.

In vara anului 1957. Important e faptul ca s-a petrecut in Dobrogea. strajuit de o parte de dealuri joase. In apropierea lor era.ceata. si ca Romania se afla printre tarile cu cele mai pretioase vestigii crestine din Europa. un drumeag prafuit se desprinde spre stanga. Dupa podul de peste apa. ca urmare a detonarilor . pe drumul ce duce de la Constanta la Cernavoda. o cariera de creta. la Basarabi. * Orasul Basarabi se afla pe malul canalului Dunare-Marea Neagra. candva.

In total.efectuate pentru extinderea exploatarii. s-a descoperit intrarea intr-o chilie rupestra. Au inceput imediat cercetarile arheologice si. altele folosite ca locuinte sau incaperi funerare. sase bi . in anii urmatori. unele cu rol de biserici. au fost descoperite mai multe astfel de incaperi sapate in dealul de creta.

cu rune. zeci de inscriptii scrise cu caractere grecesti. oameni. animale. in primul rand. caci unii pereti erau prabusiti. Valoarea intregului complex era data. de numarul mare de inscriptii si desene de pe pereti: cruci. unele nici astazi descifrate. chirilice. si intre toate acestea. ceea ce inseamna 992 dupa Hristos. multime de simboluri stranii. glagolitice.serici si multe alte galerii si chilii. . S-au facut si lucrari de restaurare. figuri geometrice. o data: anul 6500 de la facerea lumii.

la vremea aceea. Masurile au fost insuficiente. Intemperiile au lucrat si ele la degradarea complexului. multi turisti.Vestea descoperii ansamblului de biserici vechi de peste un mileniu a atras. care nu au stiut sa pretuiasca aceasta comoara. doar o treime a fost acoperita printr-o . chiar daca arheologii s-au grabit sa protejeze proaspata descoperire. Din suprafata de aproape trei hectare.

Pentru restul suprafetei s-a facut un fel de sopron din lemn si stuf.constructie de beton armat. fiind un material foarte moale. ridicata in anii '70. Peretii s-au exfoliat. Creta. Lipsa fondurilor. Anii de dupa Revolutie nu au adus vesti bune pentru . cu aspect vag de catedrala si cu acoperisul in trepte. dar poate si lipsa interesului din partea oficialitatilor comuniste pentru un monument crestin au contribuit la distrugerea treptata a bisericilor de la Basarabi. acoperit cu carton asfaltat. care nu a putut sta cu folos in calea ploilor. sa degradat rapid. zeci de desene si inscriptii au disparut.

din fericire. a trebuit sa aman vizita pentru mai tarziu. . se produsese minunea din cel de-al doisprezecelea ceas. cand am incercat sa vizitez complexul.aceasta minune a crestinatatii de pe teritoriul Romaniei. in plina toamna dobrogeana. nu se poate patrunde in spatiul sacru milenar de la Basarabi fara acordul Muzeului de Arheologie din Constanta. Aceasta era situatia la sfarsitul primaverii acestui an. Iar cand am revenit. Dar cum astazi. Ploile au continuat sa roada peretii incarcati de istorie.

a fost inlocuit.Dealul sfant Nimic din aspectul exterior al complexului de la Basarabi nu-ti spune ca ar fi vorba de o "minune". . Remarc repede: acoperisul care asta vara lipsea acum exista. structurata pe trei nivele. cu pereti si acoperisuri din fibra de sticla. Vechiul invelis de carton. Dincolo de un gard oarecare se zareste o constructie stranie. prin care se scurgeau apele ploilor si prin care treceau viscolele iernii. ce pare sa tasneasca direct din dealurile de creta acoperite cu vegetatie rara.

trebuie sa se gaseasca bani pentru conservarea incintei rupestre.Mai trebuie inlocuiti cativa stalpi de lemn. Dar e de-ajuns sa vezi doar cateva dintre incaperile ce le-au folosit drept biserici primilor crestini din Dobrogea. subreziti de vreme si. . ca sa intelegi ca ansamblul de la Basarabi este cu adevarat o minune. al carei pret nu se poate tocmi. operatiune ce necesita milioane de euro. cel mai important.

siluete umane. cruci malteze.5 m. E suficient luminata pentru a zari.Ghidul ne conduce in cea mai mare biserica. sapat pe unul dintre cei trei stalpi ai pronaosului. numita de cercetatori "B4". iar intrarea in altar se face prin trei arcade frumos ornamentate cu vopsea rosie. Pe celelalte fete ale stalpului. dragoni impletiti. sapate in relief. Dimensiunile sale sunt de 7 x 3. inscriptii in rune misterioase. alte cruci malteze uriase. chiar de la intrare. iar alaturi de porumbel. Intr-un colt al . pastrata pana astazi. un porumbel urias. Tavanul naosului se sprijina pe alte cinci coloane.

naos si altar. dar si alte incaperi alaturate si galerii prin care incaperile comunica unele cu altele: un adevarat labirint. pe care se vede desenata o cruce.naosului e desenata o figura umana cu bratele larg deschise. in care se intra din naos. probabil in atitudine de ruga. Lumina slaba. Iar deasupra aceleia se afla inca o biserica! Fiecare bisericuta are pronaos. Are o imbracaminte larga. alb-galbuie. iar in jurul sau sunt multime de alte cruci si de rune. da . iar in tavanul naosului se zareste o deschizatura prin care se comunica cu o alta biserica. aflata deasupra. Exista si un cavou.

de mormant. Din loc in loc. cruci si inscriptii runice.. In incaperi e o tacere absoluta.un contur cald desenelor. pe peretele din dreapta intrarii altarului o pasare. Pe un perete al incaperii centrale se zareste un cap de taur.. ce reuneste viata cu moartea . explica ghidul. "deoarece cimentul atrage umiditatea si grabeste deteriorarea cretei". Un univers intreg. intr-o incapere laterala se vad banci sapate in creta. creta alterneaza cu cimentul folosit la consolidare. iar peretii au aspectul unui mozaic. Bisericuta de deasupra este mai mica. intr-o alta un mormant. "Ideea a fost proasta".

Primii crestini Bisericile de la Basarabi sunt unicat prin dimensiuni si complexitate. Se crede ca modelul acestor manastiri rupestre ar fi fost adus din . in Bulgaria si in Basarabia. unde lumina se dilueaza si zgomotul se stinge. un labirint in care sufletul se curata si mintea se limpezeste.si somnul cu rugaciunea. dar nu sunt singulare: asemenea asezari exista si in alte locuri apropiate de noi.

Dar cine si cand a sapat chiliile de la Basarabi? Cat timp au fost locuite si de catre cine? De ce apar simboluri atat de diverse? Am solicitat cateva raspunsuri de la parintele Ionut Holubeanu. Ne primeste in biserica Sf.Cappadocia. cadru didactic la Facultatea de Teologie a Universitatii Ovidius din Constanta. cu caldura si har. Spiridon din . o comunicare stiintifica. vorbeste repede. inteligent. unde exista cu sutele. foarte bine documentat. foarte preocupat de complexul de la Basarabi. de curand. Tanar. despre ale carui reprezentari sustinuse.

care apartine evului mediu timpuriu. care contin si ani. iluminata sarbatoreste pentru a celebra o cununie religioasa. in .Constanta. "Complexul de la Basarabi a fost datat in secolele 9-10 dupa Hristos. este posibil sa fi existat o prima etapa de locuire mult mai devreme. pe baza ceramicii gasite acolo. pe baza inscriptiilor de pe pereti. Totusi. si pe baza arhitecturii bisericilor.

una dintre bisericute are arhitectura specifica secolelor 4-6. exact ca cel de la Basarabi. care are o arhitectura specifica lumii crestine primare. Este doar o ipoteza. dar argumentul arhitecturii este puternic. iar un indiciu in acest sens ar fi una dintre bisericute. unde exista doua bisericute. Acolo s-a descoperit un ansamblu monahal rupestru. Mai avem un caz asemanator la Dumbraveni. cioplit in stanca. la fel ca . E vorba de o biserica in forma unei corabii. datate initial in secolele 9-10. cu absida si contraabsida (absida este peretele incovoiat al altarului).secolele 4-6. Si acolo.

si cu toate acestea a fost datata mai tarziu." .la Basarabi. Apoi s-a descoperit un mormant. Aceeasi este situatia si la Basarabi. doar ca aici nu s-au gasit dovezi suplimentare. in care s-a gasit o moneda din secolul al 4-lea. iar cel care le datase initial a fost obligat sa admita ca a existat o prima etapa de locuire mai veche cu cateva secole si a coborat datarea acelei bisericute in secolul 4.Mai existau in zona astfel de manastiri rupestre? .

atat in Dobrogea romaneasca. Si bulgarii au gasit vestigii monahale rupestre. unele sunt din secolele 9-10. dar unele dintre ele sunt mai timpurii.Basarabi nu este un caz unic. la fel ca la Basarabi. exista o intreaga arie monahala.. dar si in Cadrilater. In sudul Dobrogei . acestea sunt etapele in care viata monahala a . De fapt. refolosite apoi in secolele 9-10 si pana in secolul 11. din secolele 4-6.

si ea dispare brusc.fost infloritoare in aceasta zona. care au inabusit-o. Sfantul fara nume . Pana au venit slavo-avarii. cand conditiile erau din nou prielnice vietii crestine. in secolul 6 si inceputul secolului 7. si reapare dupa crestinarea bulgarilor. Multe dintre figuri .Cele mai interesante reprezentari de la Basarabi sunt cele umane. cand au venit si multi misionari bizantini si au dat probabil si ei un impuls pentru revigorarea vietii monahale din zona.

cu mainile ridicate. unele au chiar o aura in jurul capului. Semn distinctiv este aura specifica sfintilor si . Cine sunt aceste personaje? .sunt in pozitie de rugaciune. cu bratele ridicate.In cea mai mare dintre bisericutele din grupul celor notate cu B este reprezentat un sfant in pozitie de rugaciune. uneori tinand o cruce intr-una din maini.

in mana dreapta o sulita. dar pe care nu il putem identifica deocamdata. nu se mai vede.vesmintele bisericesti. a fost identificata. iar in mana stanga un scut ca o litera "O" alungita. Pornind . probabil de blana. din aceeasi bisericuta. Reprezentarea este insotita de un text in caractere runice. care n-a fost descifrat. dar atributele principale sunt clare: un vesmant lung. Chipul sfantului e distrus. o tunica. Este evident vorba de un sfant. deoarece de o parte si de alta a figurii se afla o inscriptie in limba greaca. o alta reprezentare. In schimb. din care rezulta ca este vorba de Sfantul Teodor.

Acest lucru ma face sa cred despre crestinii de la Basarabi ca au avut niste modele. fie . o reprezentare a sfantului Teodor. cu exact aceleasi elemente: sfantul e reprezentat pedestru.de la aceasta imagine. in cea stanga un scut. iar ca vesmant o tunica lunga cu dungulite. o evanghelie din secolul al 12-lea. ca si cel de la Basarabi. are in mana dreapta o sulita. Reprezentarea de la Basarabi seamana izbitor de mult cu cea din manuscris. am cautat sa gasesc reprezentari apropiate in iconografia traditionala bizantina din aceeasi epoca si am gasit intr-un manuscris.

a nasterii Mantuitorului. .Sunt numeroase aceste reprezentari de sfinti in bisericile de la Basarabi? . foarte frumoasa.icoanele vremii. incat interpretarea ei a ridicat probleme. in aceeasi bisericuta mai sunt doi sfinti. dar este atat de schematic reprezentata. Intr-o alta bisericuta mai exista o reprezentare interesanta. fie reprezentarile de sfinti de pe manuscrisele din epoca. . Pe langa Sfantul Teodor.Nu sunt foarte numeroase.

eu consider ca este o reproducere dupa o icoana a vremii. am gasit o icoana de la Muntele Sinai. din care coboara trei raze catre pruncul din iesle. mai sus este o iesle in care se afla un copil in fasa si deasupra o stea. interpretata ca fiind Betleemul. de la sfarsitul . Si in acest caz. o cladire cu o cruce deasupra. Cautand modele posibile.Este figurat un drum curbat.

Nu apare Maica Domnului. care contine exact aceleasi elemente de baza ca in reprezentarea de la Basarabi. adica ieslea. dar literatura de specialitate l-a descris drept "barbat cu nimb". Si asta m-a facut sa cred ca au avut modele pe care au incercat sa le reproduca schematic. asa ca in icoanele din vremea noastra. despre care eu personal cred ca este un arhanghel. De ce cred ca este un . nici magii care se inchina. pruncul culcat si steaua cu razele. asa cum sau priceput.secolului 12 si inceputul secolului 13. Are o aura clara si frumoasa. Mai exista intr-una din bisericute un sfant.

Exista astfel de icoane rudimentare si in alte parti? . Acolo apare figura Sfantului Vasile. dincolo de limita de sud a Cadrilaterului. exista un complex monahal unde s-au descoperit multe reprezentari de tip graffiti asemanatoare cu cele de la Basarabi. la fel de rudimentar incizata.arhanghel? Deoarece are umerii foarte proeminenti. la fel ca in reprezentarile de arhangheli.In Bulgaria. . . la Ravna. ridicati.

sa se simta mai protejati. extrem de rudimentara. dar a obtinut astfel un fel de iconita.Aceste reprezentari exprima saracia crestinilor din acele vremuri. pe care mai tarziu cineva a scrijelit figura Sfantului Gheorghe. la Capidava s-a gasit un ciob de ceramica dintrun vas romano-bizantin spart. Pelerini la altarele albe .. De pilda. Oamenii simteau nevoia sa aiba astfel de icoane langa ei.De ce sunt atat de schematice aceste icoane? .

naive sau pline de arta. mai mari. cu figuri si semne care se intretaie si se suprapun. oameni. al carui sens ii scapa celui ce ar incerca sa afle . in relief. in diagonala si pe orizontala. cruci. altele mai vechi. barci. sau doar simple linii subtiri. mai mici. pasari. scrijelit peste tot in sus si-n jos.Ce poate fi mai straniu decat un perete de biserica. peste altele mai putin adanci. unele mai adanci. serpi. in toate directiile. cizme. alfabete cunoscute si necunoscute? Un mozaic ametitor ce se intinde pe cei mai multi pereti ai labirintului. vechi de mai mult de o mie de ani. unele mai noi. cai.

Si totusi. Aceeasi ar putea fi situatia si la Basarabi. specialistii au reusit sa inteleaga ce s-a petrecut in acele grote.. cizma pare simbolul cel mai misterios. . De fapt. Dintre toate.. care sunt foarte putine. exista un numar foarte mare de simboluri.care este rostul acestei babilonii. pe langa icoanele cu sfinti. Cercetatorii bulgari care au studiat complexul monahal de la Ravna au lansat ideea ca unele dintre reprezentari au fost facute de pelerinii care au trecut pe acolo.

De ce apar atat de multe cizme. Exista mai multe ipoteze.E greu sa interpretezi un simbol din acea epoca. Dar cea mai plauzibila . ce anume simbolizeaza incaltamintea desenata pe peretii bisericilor de la Basarabi? . iar cercetatorii nu au ajuns la un acord..

fiecare pelerin desena semnul sau distinctiv.la Ravna apare sandaua -. Acolo.Apare arcul cu sageata. . sandale. Dumnezeu i-a spus lui Moise: "Descalta-te. dupa modelul Sinaiului.dintre ele spune ca acesta este un mod de a marca locul sfant pe care pelerinii l-au vizitat. pentru a marca faptul ca a trecut pe acolo. chiar in altarul uneia . opinci .Ce alte simboluri sunt frecvente? . ca acesta este loc sfant". Si atunci incaltarea a ramas un simbol al locului sfant. Apar cizme.

probabil pecenegii.dintre bisericutele de la Basarabi. Exista chiar un chip cu trasaturi mongoloide. Simbolurile sunt foarte numeroase. sunt multi cai. corabii . dragoni. interpretarea lor ridica mari probleme si nu am ajuns inca in faza in care sa ne putem pronunta sigur asupra semnificatiei acestora. Apoi sunt reprezentati porumbei.s-a spus chiar despre o corabie ca seamana cu o corabie de vikingi. iepuri. In simbolistica crestina acesta semnifica alungarea lui Adam din Rai. Mai apar caii. iar acest lucru este legat de prezenta unei populatii nomade in zona. Putem .

Ce putem spune este ca. Cele mai multe apartin epocii evului mediu timpuriu. S-au descoperit si schelete ale unor nordici. Unii spun ca au fost si populatii nordice. complexul de la Basarabi oglindea mozaicul etnic al regiunii. . la vremea respectiva. probabil erau . deci secolelor 10-11.Este greu de stiut.De ce neam erau cei ce au locuit si cei ce au trecut pe la Basarabi? .insa presupune ca apartineau pelerinilor de diverse neamuri care ajungeau in zona.

E posibil ca unii vikingi sa fi murit in zona sau chiar sa fi ramas sa vietuiasca la Basarabi.vikingi. adica de la vikingi la bizantini. exista doua incaperi folosite probabil . dar mai probabil este ca au venit aici dupa abandonarea complexului. De pilda. trecea drumul cunoscut "de la varegi la greci". caci pe aici. De ce spun asta? Pentru ca unele dintre locuintele de la Basarabi au fost refolosite mai tarziu drept cavouri. pe malul vestic al Marii Negre.

caci au fost identificate . Altii spun ca au fost si slavo-bulgari. Insa mai tarziu. iar incaperea avea o usa de lemn prinsa in peretele de creta cu carlige de fier.drept chilii de unii monahi. acolo au fost asezate trupurile unor oameni. chiar si de femei. scaunele sapate in creta. Altii spun ca au fost si populatii nomade. pecenegi. semn ca aceste galerii au capatat destinatie funerara numai dupa ce complexul monahal nu a mai fost locuit. La fel s-a intamplat si cu unele galerii. in care au fost gasite oseminte umane. pentru ca au vatra. iar intrarea a fost zidita cu calupuri de creta.

Altii spun ca au fost si bizantini.Peretii bisericilor rupestre de la Basarabi au. pentru ca inscriptiile acestea in limba greaca au greseli de ortografie si e clar ca au fost scrise de cineva care nu stapanea foarte bine alfabetul grecesc. deci stramosii nostri. "Doamne ajuta pe robul tau" . protoromani. .inscriptii in limba slavona. Deci. caci avem si inscriptii in greaca. cea mai sigura ipoteza este ca Basarabi fost un loc de pelerinaj pentru crestinii din regiune. Iar altii spun ca au fost si autohtoni.

Aian (sau Dimian). preotul. cu caractere chirilice: "Eu. merg pe drum (in sensul de "calatoresc")." Deci. Luna mai. Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti.Iata una dintre inscriptiile de la Basarabi. si extrem de multe inscriptii. pun lumanari pentru pacatele mele. Amin. prima data. in biserica." Si o alta.pe langa desene. tot in slavona: "In numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant s-a inchinat nedestoinicul rob Simion. Dimian. omule. in luna august in 31. este vorba . scrisa in limba slavona. in aceasta biserica. Le-a descifrat cineva? .

In ce limba si cu ce alfabet sunt scrise? . spune: "Doamne ajuta pe robul tau Iosif preotul". O alta inscriptie.Pe langa alfabetele cunoscute .chirilic. se inchinau si isi marcau trecerea pe acolo.de oameni care veneau. . grec exista si multe inscriptii inca nedescifrate. de data aceasta in limba greaca.

este vorba de alfabetul numit "runic" ce a fost folosit de scandinavi si de protobulgari. dar e vorba de alfabete diferite. folosita in aceasta zona intr-o anumita etapa istorica.Da. Deci. Cateva . sunt numite alfabete runice. La Basarabi apare un alfabet considerat de unii original.. dar cu precizarea de rune protobulgare sau rune nordice. Poate fi o scriere locala. dupa care alfabetul a fost uitat. care amesteca rune nordice cu rune protobulgare. doar ca sunt incadrate ca aspect in categoria "rune". nu a mai fost folosit. originala.

ci pe hartie -. se apropie alaiul multicolor de nuntasi. Pentru aceste inscriptii runice inca nu s-au dat solutii sigure de descifrare. vor lasa acatiste . dar acolo peretii sunt de stanca si cu greu puteau fi scrijeliti. se vor inchina la icoane si vor lua parte la Sfanta Liturghie. Iar ca semn al . dar nu pe pereti.caractere runice apar si la Dumbraveni. Dar la intrarea in biserica se face zarva. Maine e duminica. * Discutia cu parintele Holubeanu este din ce in ce mai animata. poate pelerini moderni.tot un fel de inscriptii. Vor veni credinciosii.

vor lasa. Daca privesti cu ochiul limpede. Fotografii de Marian Coman .trecerii lor pe acolo. La Basarabi. puterea unei rugaciuni. pe drumeagul de la poalele dealului de creta se intrevad in praf urme de sandale si de opinci. o iconita cu un sfant grabnic-ajutator. O mie de ani inseamna o zi in fata lui Dumnezeu. aceasta zi parca nici nu a trecut. ce urca incet cararea. strangand la piept un ciob. in loc de o inscriptie pe un perete. pasii pelerinilor de mai ieri.

Lucretia Rambetea face 18 km pe zi.• Aurora Petan • • ========================== Femeia din gradina dacilor De 12 ani. de dimineata si pana seara. ca sa ajunga la Cetatile din Muntii Orastiei. ea . Ingenuncheata.

Cat pe ce sa ma iau de ea. Mai fac doi pasi si ii vad chipul: o femeie la vreo 50 de ani. Nici dintre cei care isi sapa numele in piatra. cu ochii negri si un obraz ars de soare. Nu pare a fi dintre indivizii care de la o vreme aprind lumanari...curata buruienile de pe pietrele albe si de pe istoria dacilor. practicand ritualuri pagane la altarele dacice din Muntii Orastiei. revoltata de gesturile sale ciudate si agresive. rascaind cu atentie piatra altarului dacic. Zambeste. Statea chircita pe Soarele de Andezit. Numele si .

Sfarsitul verii a umplut cu flori incinta sacra. dar cu raspunderi mari: o cheama Lucretia Rambetea si e ste ingrijitoarea Cetatii. care straluceste de curatenie.anul nefericitei lor vizite in cetatea dacica de la Sarmisegetuza. Femeia din fata mea e de-a locului. o femeie modesta. Lucretia trudeste . Zana cea buna a sanctuarului dacic.

Ierburile astea salbatice strica piatra. ca ingroapa cetatea sub ea. e atata frunza de fag. Lucretia aduna jirul si frunzele din incinta sacra cu patura si le duce in padure. padurile de fagi au inceput sa-si schimbe culoarea si sa-si scuture frunzele. Noaptea. sa biruie toate ierburile care au crescut intre pietrele altarului dacic. iar femeia o ia de la capat a doua zi. .de dimineata. baga radacini peste tot. n-au ce sa cauten sanctuarele dacice. vantul scutura iar fagii. Uneori. nu trebuie lasate sa creasca pe monumente asa de valoroase. Si de-acuma incep sa cada si frunzele. Fie cat de frumoase.

iar daca sambata nu se duce. si se intoarce acasa seara. De 12 ani. Lucretia curata chiar istoria dacilor. Lucretia se scoala la ora patru dimineata. iar duminica fuge repede sa vada daca e curat. face curat.Atunci vine cu grebla. Strange si gunoaiele turistilor. De fapt. de luni pana vineri. . in fiecare zi. strabate pe jos 18 kilometri de acasa pana la Sarmisegetuza si inapoi. ca sa curete cetatea. noaptea viseaza cetatea ingropata-n gunoaie. care nu "nimeresc" cosurile special amplasate acolo. iar dupa doua-trei zile o ia de la capat.

dintr-o sacosa de plastic. isi sterge fruntea de sudoare si scoate repede. Femeia se opreste din plivit. zi de zi.Daci. prin . un teanc de carti. Le poarta cu ea pentru turisti. icoane si lumanari Ma asez langa ea pe marginea Soarelui de Andezit. de ilustrate si de pliante despre Cetatile Dacice.

nici un punct de vanzare. dar la pliante si carti are "norma" si se straduieste sa le vanda. din satul ei. apoi pe Valea Alba. Dupa 31 de ani de . Cumpar sase ilustrate. Barbatul ei a lucrat si el 18 ani in cetate: cosea iarba din incinta sacra. cu salariu minim pe economie.padure. sus in cetate. Bilete la intrare nu poate vinde. Le intinde pe iarba. Lucretia e angajata a Muzeului din Deva. se ocupa de lucrurile mai grele. caci barbatul i s-a pensionat. curata buruienile. Apoi s-a angajat ea. ca nu exista o intrare amenajata si cetatea nu e ingradita. Nu exista nici un chiosc. la soare. Gradistea de Munte.

In drum spre masa de sub brad. I-e drag de ce face. A facut-o barbatul ei. de calcar. acum 18 ani. Ne indreptam spre masa de lemn de langa templul mare. se apleaca. Inainte sa vina ei ca ingrijitori. Se . "doamne feri". sanctuarele singure. cand a venit prima data la lucru in cetate. are o pensie de 220 lei. cetatea era napadita de buruieni. Pentru odihna turistilor. Vorbeste cu voiosie. N-ar lasa.munca. Rachitile erau uite-asa de mari (imi arata pana la brau). mai culege cate o pietricica din iarba si o arunca din drum. doua saptamani a taiat barbatul ei la rachiti si tufe de soc.

se-apuca rabdatoare sa . Cand vin. Mai vin si din aia de se inchina la pietre si aprind lumanari. Cine stie ce necazuri or fi avand. ca lumea ii plina de suferinte si incercari. si numai dupa ce pleaca.simte de parca i le-ar fi dat in grija chiar Dumnezeu. Lucretia se trage mai catre padure. simte ca are si ea un pic de merit in bucuria lor. da ea se face ca nu ii vede. Mai ales cand ii vede pe vizitatori incremeniti de uimire. ori poate vreo boala de minte.

racaie ceara scursa si strange lumanarile. Unii lasa si iconite printre pietre, cu Maica Domnului sau cu Iisus Hristos, dar pe alea le lasa acolo, sa fie sanctuarele in paza Celui de Sus. Cand ploua, Lucretia are grija sa dreneze apele ca sa nu balteasca. Iar cand vantul smulge crengi si le azvarle pe sanctuare, Lucretia le strange repede, sa nu putrezeasca peste pietre. Are grija si de izvorul dacilor, care curge chiar in cetate. Iarna, daca e zapada mare, urca in munte cu calul, desi turistii sunt mai rari. Dar vara vine lume, parca din ce in ce mai multa de la un timp. "Doar suntem nime',

fara istorie", spune cumva rusinata. Numai ieri a numarat 24 de masini. Cand au fost serbari in vale, la Costesti, au urcat la cetate vreo 200 de persoane. S-a bucurat ca de o victorie personala, dar cat a muncit dupa aceea ca sa curete dupa turisti... Din pacate, Lucretia se ocupa doar de incinta sacra. Restul cetatii este neingrijit. Cine sa se ocupe daca nu sunt bani? Arheologii sapa foarte putin, anul asta au stat doar doua saptamani, din care patru zile a plouat. Si anul trecut au stat tot numai doua saptamani. Pe vremuri, sapau si cate doua luni. Acum nu mai sunt fonduri.

Fetele Albe Abia acum arunc o privire atenta asupra luminisului ce adaposteste sanctuarele. Iarba e moale, de un verde linistitor. Intre pietrele dacilor sunt covoare gingase din mii de flori albe, galbene si liliachii. Nici o frunza uscata, nici o buruiana nu strica armonia desavarsita a privelistii: o poiana a zeilor, imbracata in zumzet continuu, de greieri si albine.

Plecam impreuna spre Fetele Albe, o asezare dacica foarte putin cunoscuta, care este in drumul spre casa al Lucretiei. Acelasi gest, al neincetatei griji pentru ca cetatea ei sa fie curata, il face si cand iesim dintre ziduri: o hartiuta cat de mica este cel mai mare dusman, o creanga ce blocheaza drumul turistilor este imediat inlaturata. Ochii ei vioi urmaresc fara

incetare perfectiunea... Gunoaiele nu pateaza doar piatra, ci si obrazul istoriei. Urcam dinspre Valea Alba spre Fetele Albe prin padure, pe o carare abrupta. Si cararea a facuto tot ea cu barbatul ei, de atatia ani de cand tot au venit la lucru in cetate. Acum este marcata pentru turisti. Fagetul crud, foarte tanar, se sfarseste brusc, in fata unei paduri de brad, aproape in intregime uscata. Inaintam printr-un peisaj halucinant, de brazi roscati-vinetii, printre crengile carora se filtreaza o lumina cu nuante de culoarea vinului vechi. Pe jos e pat de cetina de aceeasi culoare. "Sunt prea desi",

imi explica Lucretia. "S-au uscat ca n-au destula lumina. Mor fara soare. Numai la varf mai sunt verzi." Pasul ei ager si puternic ma lasa in urma. A facut de mii de ori acest drum. Nu se teme de ursi, nu a intalnit nici unul in viata ei. Doar o capra neagra i-a taiat intr-o zi poteca. Trecem de paraul Alboanei si ne apropiem de asezarea dacica de la Fetele Albe. "Alboana" vine de la Albu Ioana, o femeie care statea la o casa din munte si le aducea apa celor ce lucrau la cetate. De-asta i-au zis asa. Dar "Fetele Albe"? Nu stie. Asa a apucat, asa le zice de cand se stie.

La Fetele Albe a existat in vremea dacilor o intinsa asezare civila, randuita pe vreo 30 de terase facute de mana omului. Calcarul alb al cladirilor trebuie sa se fi vazut impresionant din vale. Asezarea a fost distrusa de romani, dar ruinele albe probabil au uimit multe secole pe cei ce treceau pe acolo. Asa s-o fi nascut numele acelui loc, poate chiar si numele paraului sa vina tot de aici. O intreb pe Lucretia cand s-au facut sapaturi la Fetele Albe. In 1951. Si inca putin in 1953. Arheologii au cercetat foarte putin. Si de atunci? De atunci totul e in paragina. Ajungem. Privelistea este obositoare.

Natura salbatica a facut parca tot posibilul sa ascunda vederii putinul care putea fi vazut. Rugi de mure, urzici, buruieni inalte, lastaris incalcit, fagi cu radacini strambe, covoare de muschi, toate au acoperit vestigiile dacice. Se ghicesc pietrele, sute, mii de pietre, aruncate de-a valma in toate partile, de parca un zeu suparat s-a aplecat din inalturile lui si le-a amestecat pe toate intre ele, ca nimeni sa nu mai stie vreodata care a fost rostul fiecareia: piatra de zid, piatra de cladire ori de templu, piatra dintr-o scara sau dintr-o fantana dacica. Se mai vad urmele unui sanctuar circular

napadit de brusturi. Au trecut mai mult de 50 de ani de cand salbaticia a pus stapanire pe acest loc. Fara truda Lucretiei, asa ar arata si cetatile... De altfel, locul e aproape de casa femeii, la doar zece minute, si Lucretiei i-ar placea sa se ocupe de Fetele Albe, "daca s-ar scoate un post". Dar muzeul nu are bani. Inca doi-trei ani, si nu o sa se mai vada mai nimic din asezarea aceasta a dacilor. Si, cine stie daca o sa se mai incumete vreodata cineva sa se ia la tranta cu furia ierbii.

Abia acum inteleg cat de mare e rodul muncii acestei femei, care zi de zi strabate padurile ca sa vina la Sarmisegetuza, sa pliveasca frunzulitele dintre pietrele altarelor dacice. Abia acum imi dau seama ce ar fi fost sanctuarele dacice fara aceasta femeie, care viseaza noaptea ca cetatea ei e ingropata-n gunoaie si fuge a doua zi, 18 kilometri distanta, ca sa o curete, pentru un salariu minim pe economie... Iar viata Lucretiei nu e deloc usoara. Sora ei a murit de tanara, iar ea i-a crescut pe toti cei patru copii orfani, plus inca un copil al ei. Are

toate necazurile omului sarman de la tara si poate inca altele in plus. Dar are o responsabilitate de care e mandra, si pentru nimic in lume nu va ingadui ca cetatea ei sa fie altfel decat o gradina ingrijita, chiar daca turistii nu vor sti niciodata al cui este meritul. La plecare, vrea sa-mi dea o sacosa de mere bune, de munte, si ma invita la ea acasa. Dar e tarziu si trebuie sa cobor in vale. Lucretia dispare ca o naluca printre copaci. Nici frunzele de sub talpile ei nu fosnesc, nici pamantul batatorit al cararii nu-i boncane sub toiag. Doar crengile aplecate ale copacilor se

dau usor la o parte din calea ei, ca intr-o plecaciune in fata unui stapan iubit. (Fotografiile autoarei)

Aurora Petan ======================

Muntii misterelor - Bucegii

Marele Sfinx din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean Cuprinsi intre Valea Prahovei, Valea Ialomitei, Depresiunea Brasovului si Subcarpatii Curburii, Bucegii nu sunt doar inima de piatra a Romaniei, ci si un minunat sanctuar: un munte sfant, de pe creasta caruia se vede toata tara, pana la Dunare, poate cea mai curata apa din

lume, si un zeu de piatra cu chip de dac, ce vegheaza neincetat asupra Romaniei. Taina Marelui Sfinx Chipul de om sapat in stanca priveste cu ochii larg deschisi peste tara dacilor. Are infatisare mandra, cu caciula moale pe crestet, cu varful indreptat inainte. Fata ii este potrivita, proportionata, buzele ferme si barbia hotarata. Marele Sfinx din Bucegi este simbolul Romaniei, asa cum turnul Eiffel este pecetea Frantei ori piramidele de la Gizeh emblema

Egiptului. Il asezam cu mandrie pe carti postale ilustrate si in ghidurile turistice pentru straini, dar am uitat de mult care e rostul lui, ce cauta acolo, in Bucegi, si de ce ne vegheaza tainic de atatea milenii. Sfinxul nostru are exa

ct aceeasi inaltime cu cea a sfinxului egiptean de la Gizeh. Oare e o coincidenta? Privirea sa

este indreptata spre locul in care echinoxurile se deseneaza pe cer. Asa a fost cercetatorul peruan Daniel Ruzo. pe care il stia de pe o carte postala. mereu strainii. Si a constatat ca Sfinxul . care a venit in Bucegi in 1968. Doar strainii. cand vin pe aici si se minuneaza de frumusetea si vraja plaiurilor noastre. iar conturul cel mai clar il dobandeste la 21 noiembrie. despre al nostru specialistii romani se tem sa spuna asa ceva. anume ca sa vada Sfinxul nostru. Daca sfinxul din Egipt stim ca a fost facut de mana omului. au curajul sa gandeasca mai departe. cand apune soarele.

.. ducand cu ei zestrea spirituala pelasga. pana pe malurile Nilului. Iata deci originea sfinxului egiptean. impreuna cu Babele . trecand prin Grecia.seamana cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat intr-o stanca de pe podisul Marcahuasi din Peru. inseamna ca natura si-a depasit . in opinia sa! Si chiar daca am admite ca Sfinxul nostru.sunt doar opera naturii si nu creatia unor indepartati stramosi.stranii fapturi de piatra ce stau la taifas in apropierea Sfinxului . Asia Mica si Liban. Controversatul istoric Nicolae Densusianu spunea ca egiptenii au plecat din Carpati.

Babele.limitele si s-a intrecut pe sine. dandu-le infatisarea de azi. acest Om de Piatra . ori o mana de om a intervenit asupra lor.o creatie a omului sau a naturii? Cum priveau dacii Sfinxul. Babele . niste altare ciclopice? Caci singura actiunea naturii pare sa nu le explice suficient forma. oare. Nu stim daca asa au fost dintotdeauna. Sunt.

in Muntii Ciucas. "de la Toplet". pe un mal al raului Cerna.din varful muntilor? Cu siguranta. mai mult ca in orice loc. nu ca pe o simpla stanca erodata de ploi si vant. Dar Sfinxul din Bucegi nu este singurul de la noi din tara.. undeva. Mai exista si un Sfinx banatean. Poate ca aici. apoi un Sfinx al Bratocei. Probabil ca la poalele lui se practicau ritualuri. pe valea raului Teleajen. era intrebata vointa zeilor ori se faceau initieri si sacrificii. un altul in zona Carpatilor de Curbura.. nemurirea era la ea acasa. cum facem noi astazi. E un . Si mai spun unii ca numele de "Sfinx" nu este potrivit.

nume carturaresc. de s-a numit muntele dupa dansul? Ce a . din mitologia greaca si egipteana. Oare cum numeau stramosii nostri acest chip impietrit. vesnic veghetor asupra noastra? Muntele cu nume de om "Un munte care se numeste Omul! Este oare muntele atat de mic sau fost-au omul atat de mare. nume ce nu are a face cu lumea noastra dacica. menit sa-i atraga pe turisti. straveche.

la asfintit de noiembrie. care s-a batut in batalie? Fost-a el un pustnic. care traia in locuri salbatice? Fost-a el un hot mare al carui nume nimeni nu indraznea sa-l pronunte? Fost-a el un imparat. un nume abstract si tulburator.fost oare omul acela? Fost-a el un erou mare. . una din stancile din apropierea varfului isi lasa umbra pe platou. de care se cutremurau imparatiile?" Asa isi incepea Carmen Sylva. Unii spun ca o data pe an. Profilul stancii deseneaza o imagine umana. pentru cel mai inalt varf din Bucegi. legenda despre Muntele Omu. Un nume ciudat. regina indragostita de Bucegi.

tocmai in varful varfului. pentru a . asemenea celor din apusul Europei. cunoscut la noi sub numele de Zamolxe. Sau ca sunt coloanele cerului. poate lui Saturn. sunt altare ciclopice. zeul timpului. Unii numesc stanca cea mai inalta de pe Varful Omu "Tronul lui Zamolxe".care i-a dat numele "Omul". mai indrazneti. Ori ca pietrele enigmatice semanate parca de uriasi. sunt megaliti. in vremea dacilor. zic ca nici macar nu e vorba in numele Omu de cuvantul pe care noi l-am luat din latina. Altii spun ca e mai mult de atat. Ca pe Varful Omu a existat. un altar inchinat unui mare zeu. Iar altii.

iar cei Ligurici un Monte Omo a carui creasta depaseste altitudinea de 2600 m. un Monte Omu exista si in insula Sardinia. erau lacasurile marilor preoti. erau sacre. Si nu putem jura ca este vorba de cuvantul latinesc pentru om.desemna fiinta umana. Acel Om care a dat numele celui mai inalt virf din Bucegi nu putea fi decat un zeu. ci de un cuvant mult mai vechi. E adevarat. caci stim ca varfurile cele mai inalte nu erau ale oamenilor. Alpii Dolomitici au si ei un varf Omo. de cand lumea. ci erau consacrate zeilor umblatori prin nori. . care il desemna pe zeul primordial.

. intrun fel. lasand la rasarit Sfinxul si Babele. izvoraste Ialomita. ci doar din anumite puncte: este. un munte ascuns.Despre Varful Omu (2507 m) se spune ca este centrul unei stele alcatuite din mai multi munti convergenti. el nu poate fi vazut tot timpul de pe traseu. El este chiar centrul intregului arc de culmi care alcatuiesc Bucegii. Si cu toate acestea. care curge prin Valea Obarsiei. de la poalele Varfului Omu. iar la apus Muntele Batrana si Muntele Doamnele. chiar fiind cel mai inalt varf din Bucegi. un munte tainic. Din acest centru. in el se intalnesc si se innoada toate crestele.

ce zane prefacute in pietre salasluiau aici in vremuri de mult apuse? Se spune ca Bucegii sunt munti vrajiti care emana o energie puternica Cei incercati.Babele. care au urcat pe varful Omu de . ce vantoase. Batrana si Doamnele: ce duhuri.

Numai cerul e deasupra ta. ca exista o poarta de intrare intr-o retea subterana aflata sub . in maruntaiele caruia sunt stranse comori. Carpatii Orientali. cu o energie foarte puternica. Buzaul. Unii sustin ca Omu e un munte vrajit. din inima Bucegilor. Tara Barsei. pe baza masuratorilor radiestezice. Esti pe acoperisul tarii dacilor.nenumarate ori si au scrutat zarile in diminetile limpezi. toata Transilvania. poti sa vezi aproape toata tara. S-a afirmat. se vad Bucurestiul. Se vede pana si Dunarea. spun ca de aici. daca te uiti in toate directiile.

" ca "muntele Om este traversat de o grota imensa. in "Dacia Hiperboreana. intr-un loc dominat de o stanca numita "Biserica Trasnita". care este una dintre cele mai mari din lume. Vasile Lovinescu sustine si el. in sensul ca nu i s-a dat de capat.Omu. Aceasta poarta ar fi undeva pe Valea Obarsiei Ialomitei. Nume vrajite La fel de magice ca si locurile sunt numele . fiind explorata doar pe vreo 20 de kilometri".

deci probabil tot din vremea dacilor sau chiar mai . Cele mai multe sunt franturi dintr-o limba straveche. curmatura.acestora. pe care am uitat-o. la numele proprii ale fiecarui coltisor din Bucegi. strunga toate sunt cuvinte stravechi. altele cu origine necunoscuta. plaiul. venite mai tarziu. unele socotite dacice. braul sau brana. De la nume de forme de relief marunte. au putut patrunde aici. Putine influente straine. desi ea inca salasluieste in vorbirea noastra de zi cu zi. cuvintele au taria si mireasma unor vremuri in care oamenii vorbeau cu zeii si erau una cu natura.Piscul. muchia.

Vanturisul si Vantoasele. Candva. cum ne marturiseste Valea Cerbului. Zgarbura. Clabucete. Zimbrii. La fel si tapul. cel negru si iute de picior. Galme. Bolboci. Zanoage. Clai. Spintecaturi. salasluiau odinioara pe Creasta cu Zimbri sau in Valcelul cu Zimbri. Bucegii erau cutreierati si de cerbi. Valea si Poiana Tapului. care a dat numele Coltii Tapului. Gavane. dar de buna seama tapul salbatic. denumit tot cu un cuvant dacic. atatea cuvinte milenare incarcate de poveste. ce astazi nu mai exista in vorbirea noastra cea chinuita de neologisme ale noului .demult. animale cu nume dacic.

mileniu. ca sa nu mai vorbim de Bugeacul istoric din Basarabia.. Chiar numele Bucegilor se lasa greu de descifrat: ce este un buceag? Lingvistii spun ca huceagul sau buceagul este un paduris des si jos. doar cu buruieni si ierbarie. motiuni de cenzura.. . pensii private.. precum inflatie. un alt taram. Ialomita si Teleorman. ori covorul de muschi verde si moale. O alta lume. sau chiar pamantul pustiu. piata de capital.. dar acelasi suflet legat de pamantul romanesc. lipsit de paduri. Localitati cu numele Bugeac sau Buceag exista in judetele Constanta. incalzire globala.

Bugeci. Cat despre originea numelui. Ca locurile acestea erau vrajite. in zadar o cautam in limbile vecine: este la fel de vechi precum numele Carpatilor. este un nume autentic dacic. Iar Bucur. se deriva de la Buc cu acelasi sufix ca in Maneciu sau Moeciu. ne-o arata si . au dat numele Bucegilor. stim. Lingvistul Sextil Puscariu sustine chiar ca Bucsoiul. unul din bratele stelei de munti ce se intalnesc in varful Omu. tot asa cum si Buceci. numite si buceag.teritoriu apartinand regatului dacic al lui Burebista. isi are numele derivat de la Buc. Bucur. Poate ca tufele joase de jepi.

ascunse la ananghie de preoti si regi. precum si de capul unui caine. Iar povestile locului spun ca nu departe. ci e inconjurat de alte chipuri umane. din rase diferite. de fapt. mai adauga cercetatorul. care are rolul de pazitor al unei comori ascunse intr-o Pestera a Tezaurului. in Sinaia. Ce stiau batranii locului de i-au spus acelei vai "a comorilor"? Daniel Ruzo spunea ca. Iar aceasta pestera.alte nume. Sfinxul nu reprezinta doar un singur chip. Valea Comorilor ne povesteste de uriasele tezaure dacice. . doua astfel de tezaure chiar au fost descoperite in vremea regelui Carol.

alcatuit din cupe scumpe de aur si argint. cu mult deasupra prezentului? Si atatea alte nume de poveste. Dar poiana Sfarsitul Lumii? Poate e vorba de o lume ce incepe in ochiul Sfinxului si se sfarseste in norii de sub talpile zeilor daci. Ce fel de tezaur ar putea fi ascuns in maruntaiele muntelui? Unul omenesc... in privinta spiritualitatii. care strange laolalta cunoasterea si intelepciunea unui trecut ce poate a fost. Dar Podul cu . acest magnific monument al Omului.trebuie sa fie undeva in apropierea Sfinxului. incrustate cu nestemate. sau unul divin.

unde pietre ciudate formeaza. stand pe un varf. incremenit in piatra. zice Nicolae Densusianu. uitat. Iata dorul. asa cum e Valea cu Brazi ori Dealul cu Melci. poate dorul de vremurile cand zeii umblau cu talpile goale pe pajistile Bucegilor. ci e Varful cu Dor. un altar ciclopic. . Un dor mai tare decat moartea. un dor vesnic. unui izvor si unui varf printr-o numire atat de stravechi inmiresmata? Caci nu este Varful Dorului.Florile sau Piatra Arsa? Dar Varful cu Dor? Ce dor atat de fierbinte a dat numele unei vai. Poate sufletul strabunilor care geme.

vorbe atat de insemnate. care si-au lasat numele in Bucegi: turcii (Mecetul Turcesc). au obarsie necunoscuta: de buna seama sunt cuvinte stravechi. Un urias sanctuar stravechi .Au venit apoi valurile tarzii de neamuri straine. dar samburele dacic a ramas. rostite pe aceste meleaguri cu mult inainte ca romanii sa ajunga cu armatele lor la Dunare. si pastrate in limba noastra pana astazi. Pana si "stanca" si "stana". tatarii (Cheile Tatarului) si chiar tiganii.

cu complexul ei de sanctuare minunate. ce au fost facute de romani una cu pamantul. Armatele imparatilor romani Domitian si Traian nu au ajuns in locurile sacre ale dacilor. A fost cucerita Sarmizegetusa. preotii alungati .Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita. Stalpii templelor au fost facuti bucati.

incinta sacra a fost vandalizata. Poate pana astazi. Dar Muntele Sfant al dacilor nu a fost niciodata profanat. cand hoardele de turisti ii rapesc linistea.ori ucisi. preotii daci care tineau . cuvant care insemna chiar acest lucru "Cel Sfant". dupa el. pe care il numeau Kogaionon. care se numea la fel. in care s-a retras Zamolxe si. ingroapa in gunoaie aceste monumente si le manjesc cu spray-uri colorate. Scriitorii greci din vechime spun ca dacii aveau un munte sfant. iar pe langa acesta curgea apa lor sfanta. Tot in apropiere se afla si o pestera sacra.

Altii au vazut in Retezat acest munte sfant. Multi si-au batut capul sa afle unde se afla acest munte. unii sustin ca Kogaionon nu a fost unul singur. Si nu doar . Si despre Bucegi s-a spus. ci mai multi munti. Unii au spus ca Godeanul este muntele sfant. cu indreptatire. cel indeaproape veghetor asupra Sarmizegetusei. altii au ales Ceahlaul. unii Muntele Gaina ori varful Gugu. ori Gradistea. Ba mai mult. iar Varful Omu pare sa fie cel mai de crezut pentru aceasta demnitate.cumpana vremilor. din Muntii Tarcului. iar apa sfanta ar fi ori Streiul. ca ar putea adaposti muntele sfant.

atat in trecut cat si astazi.loc curat de rugaciune. Ci pentru ca intreaga zona pare sa fie un urias sanctuar preistoric. Si nu doar pentru ca se numeste Omu. locuita in trecut de preoti . Si nu doar pentru ca este presarat cu stanci ciudate. Si nu doar pentru ca de la poalele lui izvoraste Ialomita. care curge pe langa Sfinx.. Babe si naucitoarea pestera cu acelasi nume . socotite de unii altare megalitice.pentru ca este cel mai inalt din Bucegi si de pe fruntea lui se poate vedea braul Dunarii.. pe care unii o numesc Pestera lui Decebal. cu un parcurs initiatic ce incepe de la Pestera Ialomitei.

pe varfurile cele mai inaccesibile. iar astazi de calugari crestini. Nu puteau fi preotii daci atat de necugetati incat sa-si lase muntele sacru.daci. unde era de prevazut ca romanii vor putea ajunge. ci in creierii muntilor. toata sfintenia si tot temeiul neamului lor. in mainile dusmanului. aceasta este Apa Sfanta. in nori. apoi se indreapta spre obarsia Ialomitei. pana pe varful Omu. aceasta este Pestera lui Zamolxe. . Ce aveau ei mai sfant nu se afla la Sarmizegetusa. unde se face inchinare Sfinxului si sfatuitoarelor lui. urca la platoul Babelor. Acesta este Muntele Sfant.

Legendele spun ca Bucegii sunt strabatuti de nesfarsite tuneluri subterane. cum a fost in 1993. dar si cercetatorii zonelor obscure ale existentei spun ca aici se petrec lucruri stranii. cand . Aici este polul energetic al intregii Romanii. Oamenii care ajung in aceste locuri cu sufletul curat se incarca de energie. Omu se cutremura din senin. Aici se intalnesc lumile. Unii chiar se vindeca.Locul unde se intalnesc lumile Locuitorii din satele de munte ale Bucegilor. Uneori.

. produse fix la orele 20.00 noaptea. Lucru ciudat.timp de o luna au fost sute de cutremure mici. ca si cum ceva s-ar prabusi. Se zice ca intre 1994 si 1998. dar n-au putut explica de ce s-au petrecut la ore fixe. iar multi oameni din asezarile din apropiere sunt chinuiti de insomnii in timpul acestor fenomene.00 si la 3. caci muntele e alcatuit din calcare si conglomerate. Alteori se aud bubuituri de sub pamant. . in zona Bucegilor s-au inregistrat mici zguduituri subterane zilnice.. Specialistii au afirmat ca e vorba de fracturi ale scoartei. care sunt roci stabile. uneori si cate zece pe zi.

Acest centru energetic ar fi fost cunoscut si dacilor. in aceste locuri: curcubee . care l-au numit Kogaionon. Fenomene stranii se petrec si in aer. aflat aproape de Varful Omu. cu o activitate energetica masurabila. e un adevarat Stalp al Cerului.Cercetari efectuate inainte de 1989 pe mostre de roca au demonstrat ca Varful Ocolit (Bucura). iar aceasta energie era din ce in ce mai puternica. Concluzia cercetarilor neconventionale a fost ca acolo se afla un fel de poarta de iesire din universul terestru. are caracteristici speciale. depasind pragul de latenta in 1986.

caci multi le-au simtit energia extraordinara. Dar. Ialomita aproape de obarsie . fara sa fi plouat inainte. lumini ciudate. uneori chiar saptamani intregi.stralucitoare in plin soare. fulgere. Cate din acestea sunt reale si cate provin din imaginatia turistilor. scantei lungi de un metru in jurul Sfinxului si multe altele. in mod sigur. nu stim. Bucegii sunt un loc aparte.

la Carsium. Poate ca Ialomita. Sau poate este vorba de Apa Vie. dar real. chiar si cercetarile stiintifice moderne par sa i se supuna. un fenomen straniu. pe Valea Ialomitei. a fost intr-adevar apa sfanta. aflata pe versantul estic al Bucegilor. intalnit in Valea Ialomitei. care dupa 400 de km se varsa in Dunare. Este vorba de zona numita "Sapte Izvoare". numita in scrierile vechi Naparis si Helibakia.In ce priveste Apa Sfanta. unul din punctele strategice de pe fluviu. intre Lacul Bolboci si .

intr- . limita minima acceptata . iar testele aratau ca toti indicatorii calitativi ai apei de la Sapte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume! De pilda: numarul de bacterii e zero . au venit si strainii si au facut cercetari. iar zona a fost inchisa.fata de 5. Ce are special aceasta apa? Se pare ca este una dintre cele mai curate din lume! Studiile au continuat. Testele recente au aratat ca. In anii 80. cercetata in laborator inca din 1927. unde exista o sursa de apa misterioasa.Scropoasa.poluarea cu azotati si azotiti e zero. au fost reluate cercetarile.

fapt care o face sa-si recapete structura ordonata ideala (iar cercetarile magnetometrice au detectat puternice anomalii in zona). fie izvoarele trec pe langa un zacamant de argint. care izvoraste dintr-o grota unde se afla un imens lac subteran. unele dintre cele mai curate surse naturale de apa plata din lume. Aceasta este "apa vie". iar argintul impiedica dezvoltarea bacteriilor. . S-au gasit si explicatii stiintifice pentru aceasta minune: fie apa aceasta trece printr-un camp magnetic. aceste izvoare sunt.adevar. Din punct de vedere chimic. este vorba de o apa speciala. intr-adevar.

povestile impatimitilor de munte sau cercetarile neconventionale. Dar numai cei care ajung acolo cu gand curat stiu asta.cunoscuta de preotii daci. care erau si mari vindecatori. oricat de banala si cenusie ar fi perspectiva asupra Bucegilor din birourile oficiale ale institutelor de cercetare. care a sapat in pietre forme curioase. Chiar daca ni se spune ca e vorba doar de capriciile naturii. a croit pesteri si a limpezit izvoare pana la puritatea absoluta. Oricat de greu sunt de crezut pentru unii legendele. un lucru e sigur: Bucegii sunt un loc cu totul special. nu .

Iar Sfinxul. Locuitorii din zona spun ca in Bucegi se petrec lucruri stranii .trebuie sa uitam ca un lucru. oricat de banal. Mii de ani. si chiar stramosii lor indepartati. le-au considerat sacre. devine sfant. Trebuie sa fii orb la suflet si intunecat la privire ca sa nu accepti ca Bucegii. Babele si Omu nu sunt deloc banale: este de netagaduit ca dacii. preotii au vorbit cu zeii la poalele Sfinxului si s-au initiat band apa vie. daca generatii la rand e socotit sfant.

Foto: Mediafax • Aurora Petan . datorita stramosilor nostri. sa intelegem si sa ocrotim ceea ce ni s-a dat. Si nu multe neamuri au parte de astfel de minunatii. produse de atingerea zeilor. asa cum avem noi: trebuie doar sa vedem.daca nu au fost dintotdeauna. un mare si puternic sanctuar. in mod sigur au devenit la un moment dat.

• =================== Imparatii daci ai Romei Daci pe sarcofagul imparatesei Elena. mama lui Constantin .

a Europei si chiar a intregii crestinatati . fara acesti daci ajunsi la carma Imperiului. in ciuda documentelor care ne garanteaza obarsia lor dacica. istoria Daciei. Totusi. dar si unii straini.Imparatii romani de origine dacica sunt un subiect foarte putin cunoscut. Poate numele lor le sunt familiare multora. le-au contestat originea. cei mai multi istorici romani. Enigme Istorice De-a lungul timpului. dar cu privire la originea lor dacica s-a pastrat tacere.

Daca ar fi sa dam crezare manualelor.ar fi fost alta. ei s-au romanizat rapid si fara cale de intoarcere. Regalian. din motive greu de inteles. Istoria oficiala le contesta dacismul si astazi. in . stranepotul lui Decebal Nu stim ce s-a intamplat cu dacii dupa cucerirea Daciei de catre romani.

amintirea lui Decebal a ramas vie in secolele urmatoare. ajunse pe cele mai inalte trepte ale ierarhiei militare sau politice a Imperiului roman.decursul a doar un secol si jumatate. prin care toti cetatenii imperiului nascuti liberi deveneau . Totusi. iar numele de "dac" este purtat cu mandrie de mai multe personaje istorice. Dupa constitutia lui Caracalla din 212.

In anul 260. Si sustineau ca este un urmas al lui Decebal. Poate fi intru totul adevarat. . un stranepot al marelui rege martir. sau poate fi doar o genealogie imaginara. Ceea ce insa nu se poate pune la indoiala este originea dacica a lui Regalian. orice dac devenit cetatean roman putea urca in ierarhiile vremii. dacul Regalian. Regalian este cel dintai dac care a urcat in aceasta ierarhie. Documentele epocii spun ca dacul cel ambitios a intrat in istorie in preajma anului 260 d.Cr. in vreme ce pe tronul Romei se afla Gallienus.cetateni romani cu drepturi depline.

duce lupte impotriva sarmatilor. Dupa preluarea puterii. . Monedele emise de el si de sotia (sau mama) sa. el pune la cale o rebeliune. Regalian este ucis intr-un complot de propriii sai partizani. dar Gallienus vine de la Roma impotriva lui si il invinge. din Pannonia si Moesia. se afla in fruntea trupelor din zona Dunarii. in urma careia este proclamat imparat de catre trupele sale. Sulpicia Dryantilla. o femeie cu nume dacic.general cu talent de strateg. Nu mult dupa anul 260. s-au limitat la zona dunareana. aliati cu roxolanii. Conform surselor scrise.

izvoarele istorice si arheologice ne confirma faptul ca provi ncia Dacia a fost abandonata mai devreme. in vremea lui Gallienus. iar Aurelian nu a facut . deoarece coincide cu un moment-cheie: abandonarea provinciei de catre Gallienus. totusi.abandonata sau eliberata? Figura lui Regalian este deosebit de importanta in istoria provinciei Dacia.Dacia . Desi Aurelian este considerat autorul retragerii trupelor si administratiei romane din Dacia.

Acest moment coincide si cu o serie de atacuri dure ale carpilor (daci liberi) asupra provinciei. .Scrierile vechi ne informeaza ca "Dacia a fost pierduta" in vremea adversarului lui Regalian. iar arheologia ne arata ca tot in vremea acestui imparat au incetat inscriptiile romane din Dacia. precum si baterea de monede.decat sa consemneze in acte un fapt deja consumat si pe care oficialitatile multa vreme nu au avut curajul sa-l recunoasca.

istoricii insista ca prin "carpi" trebuie sa intelegem "goti"). prin rebeliunea dacului Regalian si atacurile dacilor liberi. din contra. . Uzurparea puterii lui Gallienus in zona. ne poate sugera ca retragerea armatei si a administratiei romane din provincie nu reprezinta un abandon al Daciei ci. care pun retragerea romanilor doar pe seama atacurilor pricinuite de barbari si de goti (chiar daca izvoarele subliniaza ca este vorba de carpi.Maximinus Daia (Daza) Contextul acesta este rareori invocat de istoricii nostri.

ca justificare. romanii au fost. Deci. sa fie provincie romana. alungati din provincie de catre daci si au sustinut apoi. numita "Dacia Aureliana" si mai apoi "Dacia Ripensis". efectiv. Ce s-ar fi intamplat daca Regalian nu l-ar fi uzurpat pe Gallienus sau daca dacii liberi nu ar fi venit in ajutorul fratilor lor din tinutul ocupat de romani? Poate ca Dacia ar fi continuat. Aurelian a creat in sudul Dunarii o alta Dacie. .o eliberare. In acest fel. pentru cine stie cata vreme. ca Dacia este greu de aparat. Ulterior. din pricina atacurilor barbare. pentru a pastra aparenta unei Dacii romane.

si de neam obscur. dac dintr-o familie de ciobani. ciobanul din Carpati Tot in vremea lui Gallienus a trait si Marcus Acilius Aureolus.. numita mai tarziu Dacia. Aureolus. el insusi pastor in tinerete.. Istoricul bizantin Zonaras spune despre el: "Aureolus era din tara getica.". fiind mai intai pastor.Dacia a fost prima provincie a imperiului din care romanii au fost nevoiti sa se retraga. Intrat ca soldat de rand in armata romana. a castigat simpatia imparatului Valerianus si a ajuns .

celebra criza a secolului al Iii-lea. Gallienus a pornit impotriva celui de-al doilea . Dupa ce a castigat si increderea lui Gallienus (succesorul lui Valerian la tron). in anul 268. mai toti provinciali. dar Aureolus s-a aliat cu acesta impotriva imparatului de la Roma. A fost proclamat suveran la Mediolanum de catre armatele sale. a fost trimis de imparat in anul 265 sa lupte impotriva unui uzurpator din Galia. Totul se petrecea in plina criza politica a imperiului. mai adesea sprijiniti de armata.ingrijitor al cavaleriei. Postumus. cand s-au succedat la tronul Romei o multime de imparati.

dac autoproclamat imparat. Imparatul Galeriu. dar a fost tradat si ucis. cel care a murit in asediul de la Mediolanum a fost Gallienus. "olteanul" care i-a razbunat pe daci Galerius Maximianus (292-311) i-a urmat la . ca si Regalian. pana in vremea lui Aurelian. iar Aureolus a reusit sa-si pastreze titlul. de propriii lui soldati. Aureolus. Totusi. tradand prietenia care ii lega. care i-a cerut ajutor lui Postumus. Acesta insa l-a refuzat.

Romula. Lactantiu. al carui protejat a fost. dintr-o mama daca. din Dacia Malvensis. jud. Olt). din Dacia Traiana. poate chiar din orasul Romula (astazi Resca. a vrut sa supuna la obligatia platii .domnie lui Diocletian. venita din nordul Dunarii. Sa nascut intr-un sat din apropiere de Serdica (Sofia). mama sa ar fi venit de undeva din Oltenia. ne mai da cateva informatii uluitoare despre acest dac ajuns imparat. In primul rand.Se crede ca. dupa numele sau romanizat. scriitorul crestin care ne confirma originea dacica a imparatului Galeriu.

Inainte de a muri.impozitelor Roma si intreaga Italie. imparatul s-a . care lea impus tribut dacilor. In al doilea rand. drept razbunare Arcul lui Galeriu din Salonic pentru umilirea dacilor de catre Traian. a vrut sa schimbe numele Imperiului roman in Imperiul dacic.

a dat primul edict de toleranta din istoria crestinilor. care a fost numit Romulianum. Specialistii inca nu s-au dumirit ce cauta acesti daci pe arcul lui Galeriu. inainte de a muri. cat si dupa urcarea sa pe tron. dar unii dintre ei au presupus ca este vorba de soldati daci din . Pe arcul sau de triumf de la Salonic apar figuri de daci cu steagul lor national in forma de sarpe cu cap de lup. Totusi. atat in vremea lui Diocletian.retras in satul sau natal. Galeriu a ramas in istorie pentru persecutiile sale impotriva crestinilor. dupa numele mamei sale. reeditat apoi de Constantin cel Mare.

toate disparute astazi. sa fi fost cenzurate sau distruse in vremea lui Galeriu sau a altor imparati de mai tarziu. la fel si adversitatea sa fata de romani si de numele de "roman". Nu ar fi exclus ca seria lunga de documente ce relatau cucerirea Daciei.regiunea natala a imparatului. care au incercat sa apere astfel memoria dacilor. Dacismul lui Galerius este incontestabil. declarata deschis de imparat. Daia si Licinius Maximinus Daia (sau Daza) era nepotul .

S-a nascut in anul 265 si a ajuns prieten foarte bun cu Galeriu. . Imparatul Galeriu i-a conferit lui Licinius titlul de "Augustus" in vestul imperiului. S-a nascut in Dacia Aureliana. dar chiar si dupa adoptie. avand-o ca mama pe sora imparatului. nepotul imparatului. a tinut sa-si pastreze numele dacic. despre Licinius. A ajuns sa fie adoptat de unchiul sau. si Constantin (si acesta de origine moeso-dacica) au fost numiti "fiii augustilor". in timp ce Daia.imparatului Galeriu. la sud de Dunare. In schimb. in anul 308. izvoarele spun ca se tragea dintr-o familie de tarani daci din Moesia Superior.

in 311. dar in 313. Dupa moartea lui Galeriu. Daia s-a aliat cu uzurpatorul . doi de rang superior si doi de rang mai mic). erau de origine dacica. toti cei patru suverani care formau tetrarhia (forma de conducere cu patru imparati. casatorindu-se cu sora lui vitrega. Licinius si-a impartit imperiul frateste cu Daia. De cealalta parte. Constantin si Licinius se reunisera la Milano pentru un eveniment extrem de important: promulgarea edictului prin care religia crestina devenea egala in drepturi cu celelalte religii ale imperiului. la Mediolanum (Milano).In felul acesta. s-a aliat cu Constantin.

Licinius si Constantin au intrat .Maxentiu. Locul sau a fost luat de Constantin. spun unele surse. a preferat sa se sinucida. Daia a Degetul lui Constantin fost infrant si. Conflictul dintre Licinius si Daia era previzibil. cumnatul lui Licinius. Dar tradarea a fost platita.

S-a nascut la sud de Dunare. a inceput o noua epoca in istoria Imperiului roman. Cu acesti patru imparati de origine dacica. la . Enigma dacilor de pe Arcul lui Constantin Dar cel mai mare imparat roman de origine dacica este Constantin. ce au condus imperiul simultan. primul imparat crestin din istorie.intr-un conflict. Constantin si Elena. in urma caruia cel din urma a iesit invingator si a devenit unic imparat al imperiului.

la Naissus este atestat un episcop care isi spune "Dacus". la doar doua secole dupa cucerirea Daciei. atat inainte de cucerirea Daciei cat si dupa aceea. era tot din Naissus. spoliaza monumentele din splendidul for al lui Traian. in Serbia de astazi. pe atunci provincia Moesia Superior. Tatal sau. Prezenta dacilor la sudul Dunarii. In anul 325.Naissus. un moeso-dac. Deci. stim sigur un lucru: el este cel care. Marea friza de . este incontestabila. in vremea conciliului de la Niceea. imparatul Constantius Chlorus. Constantin era. Desi nu stim in ce fel dacismul sau i-a influentat actiunile. mai exact.

Patru bucati sunt incastrate in arcul sau de triumf de la Roma. dupa ce figura lui Traian este stearsa din reprezentarile reliefurilor. daca nu . este sparta in bucati de Constantin. Ce logica sa aiba dislocarea unor statui colosale de daci si plasarea lor pe un monument al unui imparat roman. Mai mult. opt din grandioasele statui de daci. masurand peste 30 de metri (dupa altii mult mai mult) si fiind a treia ca marime din intreaga antichitate. sunt scoase de la locul lor si urcate pe Arcul imparatului Constantin.piatra a lui Traian. inalte de trei metri. care impodobeau forul lui Traian.

Totusi. cum de a fost posibila aceasta "profanare" a forului lui Traian? Specialistii spun ca era nevoie de material de constructie si ca. E adevarat. Constantin avea o mare pretuire pentru stramosii sai. pe Arcul lui Constantin exista si reliefuri atribuite . Documentele ne spun chiar ca ar fi incercat sa aduca Dacia sub stapanirea sa si a refacut podul de peste Dunare. nu mai existau artisti talentati ca in vremurile anterioare. arta romana aflandu-se intr-un declin evident. in acelasi timp.faptul ca acesta era nascut tot in tara dacilor? Cu siguranta. pe langa piesele luate din forul lui Traian.

Constantin a fost abatut timp de mai multe zile. spunand ca el nu va avea niciodata un for atat de grandios. nici un imparat nu ar fi indraznit sa distruga monumentele unui predecesor.de specialisti epocilor lui Hadrian si Marc Aureliu. Dar nu este suficienta aceasta explicatie. Deci. Oricat de mare ar fi fost lipsa de materiale si de artisti talentati. Iulian Apostatul ne povesteste ca. daca acesta era pretuit. memoria sa era onorata si facea parte din galeria sacra a . dupa ce a vazut pentru prima data forul lui Traian. Constantin ar fi luat ce i-a placut de pe monumentele predecesorilor sai.

ca si celelalte scrieri ce relateaza acest eveniment dramatic din istoria dacilor. nu ar fi deloc absurd sa ne gandim ca scrierea de capatai a lui Traian despre cucerirea Daciei a disparut. mandra si iubitoare de libertate. Statuile de pe arc simbolizeaza obarsia dacica. Din aceasta perspectiva. a imparatului. din ordinul lui Constantin. Daca Galerius nu a contribuit la .parintilor Romei. Gestul atat de neobisnuit si de socant al plasarii celor opt statui de daci pe Arcul de triumf al lui Constantin isi gaseste in acest fel o explicatie.

disparitia acestor scrieri. numit dupa . Imparatul Constantin. se poate sa o fi facut Constantin. El a pus statuile dacilor pe Arcul sau de la Roma Constantin cel Mare este cel care a mutat capitala imperiului la Byzantion.

Istanbul. semn al dainuirii spiritului dac peste timp. in sec. in orient straluceau luminile Bizantului crestin. iar dupa cucerirea de catre turci. Xv. Noua Roma. Dar dacii de pe Arcul lui Constantin vegheaza vechea Roma si astazi.moartea sa Constantinopol. se . In vreme ce occidentul bajbaia in intunericul in care barbarii migratori l-au aruncat. Elena. Orientul a devenit astfel izvorul spiritual si cultural al intregii Europe. Cat de mult a contribuit dacismul lui Constantin la aceasta transferare a gloriei romane in orient este foarte greu de spus. mama lui Constantin. era nascuta.

astazi. in Asia Mica. Sarcofagul sau din . Scrierile vechi spun ca Elena a contribuit foarte mult la intarirea crestinismului ca religie a imperiului. si l-a nascut pe Constantin in teritoriul dacic de la sudul Dunarii. Descoperirea s-a facut in urma unor sapaturi pe care ea insasi le-a comandat si coordonat. pe care le-a adus la Roma. se spune ca a descoperit resturile crucii lui Isus. Calatorind la Ierusalim. Ea a primit titlul de Augusta. A avut o legatura neoficiala cu Constantius Chlorus.pare. Sfanta Elena este patroana arheologilor. intr-o familie foarte modesta. De aceea. viitorul imparat.

cu scene de lupta. au schimbat definitiv cursul istoriei. praznuiti de Biserica Ortodoxa la 21 mai. Este ornamentat. in mod destul de bizar. Sfintii imparati Constantin si Elena. Intre soldatii reprezentati se disting cu claritate figuri de daci. in sala numita "Crucea greceasca".porfir rosu egiptean se afla la Muzeul Vatican. Falsificarea istoriei Se impune o intrebare: de ce manualele de istorie nu pomenesc nimic despre rolul dacilor . cu inconfundabilele lor caciuli.

desi sursele ne spun raspicat ca era daca de la nordul Dunarii. Istoricii nostri. . Despre mama lui Galeriu s-a spus ca era o barbara. ba ilira. dar si unii straini. daca romanizata. chiar daca avea nume latin. in special maghiari. au facut tot posibilul pentru a "demonta" originea dacica a unor personaje ajunse pe tronul imparatiei romane. Despre informatiile pe care ni le da Lactantiu cu privire la Galeriu s-a spus ca nu merita sa fie luate de bune.in istoria imperiului roman? A existat si continua sa existe o adevarata conspiratie in jurul acestui subiect. ba. ba roxolana. in cazul cel mai bun.

de obarsie dacica. Aparitia unor personaje istorice importante. in frunte cu A. care ne atesta originea dacica a lui Regalian. Alfldi (1940). De ce toate acestea? Din doua motive diferite. la fel. ca ar fi vorba de niste nascociri. dar cu un unic scop. in Dacia nu a mai ramas nici un dac si ca nu a existat nici un fel de continuitate de-a lungul mileniului "intunecat". Unii istorici maghiari. le incurca socotelile. si au recurs la contestarea surselor .Despre cele din "Historia Augusta". au vrut sa demonstreze ca. dupa abandonarea provinciei. pana la venirea maghiarilor in Transilvania.

Dar faptul ca scrierile la care ne-am referit insista asupra originii dacice a acestor imparati ne arata cu claritate ca ei nu erau daci integral si definitiv romanizati. pentru a demonstra ca nu este vorba de daci autentici. in schimb. ci originea lor etnica era foarte . Istoricii romani. eventual proveniti din stramosi daci romanizati.documentare. dupa abandonarea Daciei. si imparatii de origine dacica trebuiau sa fie tot romani. Prin urmare. au cautat sa demonstreze ca. toata populatia ramasa in provincie era deja complet romanizata. "nu trebuiau" sa mai existe decat romani. La acea vreme.

Probabil din acest motiv. desigur. istorici precum Constantin . dar obarsia lor era dacica. fara sa mai poarte vreo mostenire dacica. fara prea multa insistenta pe originea etnica. Daca ar fi fost daci complet romanizati. Cunosteau. pur si simplu. erau integrati in societatea romana Arcul lui Constantin cu cele 8 statui de daci provinciala.importanta. limba latina. li s-ar fi spus romani.

Dupa trei decenii. In schimb. atat pe istoricii . Radu Vulpe chiar a insistat asupra faptului ca mama lui Galeriu. intr-o alta lucrare a aceluiasi istoric. dat fiind ca s-a nascut la sudul Dunarii).Daicoviciu. Radu Vulpe si altii au contestat dacismul lui Regalian ori al lui Galerius (despre Constantin nici nu se discuta. Dimitrie Cantemir nu se sfia sa-l numeasca pe Aureolus "hatmanul calarimii Avreulus Dacul". desi nici un document nu sugera asa ceva. ci provenea dintr-o familie de colonisti iliri stabiliti in Dacia. nu era daca. Romula "devenea" o daca romanizata. Deci. Romula.

maghiari. s-a dorit inlaturarea dacilor din istorie. ii deranja existenta unor daci dupa retragerea romanilor din Dacia. Aceasta falsificare persista pana astazi. Istoricii nostri desavarsesc opera celor ce au ars scrierile despre daci si i-au lasat intr-un intuneric ce pare sa nu se mai sfarseasca. prin incalcarea adevarului stiintific furnizat de izvoarele scrise. dar continua si astazi. iar istoria oficiala nu recunoaste originea dacica a acestor imparati. Si intr-un caz. cat si pe cei romani. si in celalalt. . Stergerea dacilor din istorie pare sa fie urmarea unui blestem ce s-a nascut demult.

cea mai veche dovada a crestinismului din Campia Romana .• Aurora Petan ==================== • O descoperire senzationala: Scrierea dacica de la Chitila Sceptrul din bronz de la Chitila.

intr-un fel. din lumea si din fiinta noastra. iar arheologii.Un initiat. face parte. cei ce trudesc sa le scoata la lumina. Sa rezonezi cu lumea pe care o gasesti in pamant. Din pacate. stim foarte putin despre ele. care a fiintat in urma cu mii de ani pe aceste meleaguri. un initiat. magician. intrun fel tainic. Fiecare lume apusa. nu reusesc intotdeauna sa le recompuna. Pentru a putea sa refaci un univers din cateva cioburi. trebuie sa fii. sa te poti intoarce in .

ca orice initiat care cunoaste lumi pe care noi nu su ntem in stare sa le vedem. profesorul Boroneant mai . este foarte modest si intelept. Un astfel de personaj este profesorul Vasile Boroneant si.timp. Dupa o tinerete petrecuta dupa gratii de puscarie politica si dupa o viata dedicata arheologiei. sa poti vedea intr-o frantura de vas ca intr-un glob de cristal.

La Chitila exista urme de locuire din cele mai vechi timpuri. Vestigiile scoase la iveala sunt tulburatoare. cele mai multe provenind de la Chitila. unde sapa de cativa ani incoace. S-au mai facut sapaturi si in anii `80. ingropat in materiale arheologice prelucrate sau care asteptau sa fie clasificate. "In perioada dacica. se ocupau cu torsul si .viseaza si astazi la lumile care-au fost. dar santierul a fost redeschis in anul 2001. locuitorii acestei zone erau pastori si agricultori. L-am gasit in biroul sau intunecos. din paleolitic pana in epoca moderna.

De altfel. spune profesorul Boroneant. cursul Dimbovitei era navigabil la vremea aceea. cu cioplitul lemnului si cu pescuitul". dar si cu bazinul dunarean. favoriza legaturile de schimb cu regiunile de deal si munte. . din preajma raului Dambovita si a mlastinilor formate de el.." Deci o asezare in toata regula. datorita pamantului umed. capabila sa produca surprize. in plina dezvoltare. "Agricultura inflorea si ea.impletitul. fertil.. Locuitorii din asezarea de la Chitila aveau o organizare militara si aliante cu alte populatii.

S-au dezvelit mai multe locuinte. sapaturile s-au axat intr-un punct din partea de nord a sitului arheologic.Cr.Vasile Boroneant "In ultimii ani. in interiorul carora s-au gasit fragmente ceramice lucrate cu mana si cu . iar asezarea este datata in perioada sec. pe un ostrov colmatat al Colentinei. Ii-V d. la est de calea ferata Bucuresti-Ploiesti. Aici locuiau daci liberi sau carpo-daci.

podoabe de bronz. unelte agricole si de pastorit. caci comunitatea de la Chitila folosea moneda romana in relatiile de schimb. argint sau sticla. acoperite cu o scriere necunoscuta. dar si monede romane." Dar marea surpriza descoperita in sapaturile arheologice reprezinta o enigma. Mesaje pe oase de animale In incaperea de la parterul Observatorului .roata olarului. deocamdata nedezlegata: niste oase de animale.

nu zaresc pe ele decat niste zgarieturi. De partea cealalta a mesei. cand am descoperit primele oase de acest fel. cand am scos la suprafata mai multe oase cu incizii. "In 2001. am crezut ca e vorba de o simpla ornamentatie. arheologul manuieste cu multa grija niste oase. La cea de-a doua insa. bagheta vrajita a arheologului imi deschide ochii. care serveste drept birou profesorului Boroneant. iar in fata ei un rand de scaune invelite intr-un plus ponosit. La prima ochire.Astronomic din Bucuresti. am . In 2003. parca esuate acolo dintr-un cinematograf de cartier. se afla o masa invechita.

Predomina oasele cu suprafete mari. alaturi de obiecte de uz casnic si podoabe.ajuns la concluzia ca este vorba de o scriere. De altfel. cu o tesatura sau cu o bucata de lemn de esenta moale. apoi se lustruia cu o bucata de piele. in special mandibule de cal. Era evident ca nu putea fi vorba de simple zgarieturi rezultate din curatarea carnii de pe oase. Suprafata era intai pregatita: se netezea prin slefuire cu o bucata de gresie. dar si de la alte animale domestice sau vanate. ele au fost descoperite in interiorul locuintelor. Dupa aceea. care ofereau spatiu pentru scriere. se aplicau .

si o scriere mai noua. Adesea. caci se vede dupa inclinatia semnelor. osul este scris pe doua fete sau chiar pe trei. probabil. de la stanga la dreapta. iar aceste impunsaturi formau semnul. aplicata deasupra celei vechi.Oase inscriptionate impunsaturi succesive cu un obiect metalic ascutit. se observa doua straturi de scriere: o scriere mai veche. care s-a tocit sau a fost stearsa. In mai multe cazuri. Se scria. dupa ce osul a fost din .

nou lustruit. sau monograme. Astfel de mesaje au fost probabil insemnate si pe . ele nu par sa fie nici grecesti. Dar scrierea de pe oase este cu totul aparte. Semnele apartin unei scrieri necunoscute. nici rune gotice. Se combina intr-o maniera deosebita. asemanator cu unele reprezentari de pe monede. cum e de pilda chipul din profil al unui barbat. Apar chiar si imagini. caci am gasit fragmente de scriere in acest alfabet pe o bucata de ceramica autohtona. nici romane. Dacii liberi de la Chitila cunosteau si alfabetul latin. apropiinduse de insemnarile numite raboaje.

nu poti decat sa izbucnesti intr-o avalansa de intrebari: Cine a scris acele texte pe oase? In ce limba? Ce a vrut sa transmita? Privesc cu mare atentie inciziile: impunsaturile succesive sunt extrem de regulate.. Linii. uneori mai inalte. carlige.. facute cu mare grija. Nu exista nici o indoiala ca aceste insemnari sunt intentionate. semnele se leaga unele de altele intr-un mod tainic. care nu au supravietuit timpului. uneori mai stranse. nu simple zgirieturi accidentale. ovaluri. alteori marunte. Bucatile de oase . alteori mai departate.obiecte de lemn." In fata unei descoperiri atat de socante.

Dar ce folosire? Erau trecute din mana in mana? Care era rolul acestor inscriptii? "Poate e vorba de rememorarea unor evenimente ale comunitatii. Este posibil sa fie vorba de o scriere dacica. in acest stadiu al cercetarilor. Nu putem sti inca. sau poate doar unul profan. de simplu raboj. folosita doar de initiati. Au trecut pe aici si sarmatii. neromanizati. ori poate se scriau diverse mesaje. Oricum. Poate aveau caracter magic. si gotii. dar e putin probabil sa le apartina lor aceasta scriere. nu e . Asezarea de la Chitila era una de daci liberi. locala.au capatat luciu de la folosirea indelungata.

se pare ca dacii scriau si aveau si o scriere proprie. cea mai frecventa fiind scrierea bazata pe alfabetul grecesc. Este o scriere autohtona." Intr-adevar. de catre cei mai multi cercetatori romani). pe tablitele de plumb de la Sinaia (considerate falsuri. Da. intre acestea se afla si o scriere misterioasa.vorba de rune. exista mai multe tipuri de scriere. Iar aceasta scriere de pe oase aduce mult cu unul din tipurile de scriere de pe tablitele de plumb de la Sinaia. oricat de socanta pare aceasta afirmatie. prezenta doar pe frontoanele templelor si care pare sa fie cea . Totusi.

dar deocamdata nu putem sti care este mesajul transmis de aceste texte. m-am . de regula.mai veche forma de scriere din aceste placi. nu stau sa vada ce e pe suprafata lor. In ce priveste osul ca suport de ornamentatie. Semnele acestei scrieri se aseamana cu semnele de pe oasele de la Chitila. dar arheologii. semne pe oase s-au mai gasit si in Basarabia si e posibil sa existe si in alte locuri. nu acorda mare importanta oaselor. Unde putem gasi cheia descifrarii acestor mesaje? Mai exista astfel de scrieri in alte parti? "Da. caci scrierea aceasta ne este total necunoscuta.

caci poate fi comparata cu semnele scrierilor neolitice europene." Sceptrul crestin . Totusi. scrierea de la Chitila pare sa aiba radacini stravechi. si in epoci mult mai indepartate.gandit in primul rand la cultura Schela Cladovei. care ne-a furnizat multe piese ornamentate. dar intr-o alta tehnica decat cea a impunsaturilor. cu semne care insotesc unele reprezentari rupestre din arealul geografic al traco-getilor si cu alte materiale arheologice ce provin din sudul Dunarii.

Povestea s-ar putea incheia aici. Iii-V d.. datat in sec. se numara si un sceptru de bronz ornamentat cu motive in bradut. Dar mai e ceva de spus.. Cr. in asteptarea unui alt vrajitor care sa descante semnele si sa descifreze mesajele pe care inteleptii de acum doua mii de ani din Chitila au vrut sa le transmita pana la noi. . Intre obiectele descoperite de profesorul Boroneant in campania de sapaturi din 2001.

care constituie cea mai veche dovada a crestinismului in Campia Romana. Avand forma de glob. care tine in mana un astfel de sceptru. iar dedesubt un baston. Portile de Fier si Peretu. deasupra o cruce. "Motivul in bradut este stravechi si se regaseste si pe coifurile dacice de la Poiana Cotofenesti. piesa seamana izbitor cu sceptrele reprezentate pe unele monede de epoca si chiar cu o reprezentare a lui Constantin cel Mare. Cui putea sa apartina acest insemn crestin? Cu siguranta unei capetenii locale. fiind atestat . poate un preot cu rang inalt. Agighiol. in care se infigeau.

Forma de glob a sceptrului face parte din traditia dacica a arealului si este atestata si prin sceptrul descoperit in mormantul dacic de secol Iii de la Peretu. un sceptru cu radacini dacice. foarte probabil. unul din autorii misterioaselor texte de pe oase." Deci. in secolele Ii-V si urmatoarele. apartinand unei capetenii crestine! Iar acest ierarh este. in sceptrele din piatra si lut din epoca pietrei si bronzului. in special cele din cultura Tei.in continuare. Din motive greu de inteles. descoperiri senzationale precum cele facute de profesorul . avand chiar "stramosi" mai indepartati.

Boroneant sunt trecute sub tacere in lumea stiintifica romaneasca. Colegii il privesc cu suspiciune (la fel se intampla si cu tablitele de la Tartaria). Ostrovul de la Chitila . Dar nu conteaza ce cred ei acum. asemenea profanilor care nu vad si nu cred in alta realitate decat cea pe care au invatat-o la scoala. Istoria va cerne lucrurile si timpul va aseza la locul cuvenit fiecare descoperire.

Si. Dupa `89.Astazi. odata cu pamantul.care apartineau gospodariei de stat. In apropiere.ciresi. ei au improvizat un abator pentru traficul ilegal de carne. au ingropat si . meri si pruni . punctul arheologic de la Chitila-Ferma are o soarta trista. cei care au cumparat in preajma terenuri au transportat pamant din sit. terenul a fost vandalizat de romi. Inainte de `89. care atrageau multime de caini vagabonzi si infestau zona. caisi. aici existau livezi cu pomi fructiferi . pentru a-si umple fundatiile vilelor. In 2006. iar zona sitului arheologic a fost impanzita cu oasele de la acest abator.

lipsita de repere si de credinta. • Aurora Petan ====================== • Tezaurul dacic de la Sinaia . cu viata lor aproape de Dumnezeu. lumea dacilor liberi. pentru cei care au ochi sa vada si suflet sa cuprinda. se afla.vestigii nepretuite. Insa dincolo si in paralel cu aceasta lume in descompunere. cu mesajele lor misterioase si sacre.

Una din placile posibilei arhive a regilor daci Gaurile negre ale istoriei. Apeland la mijloacele anchetei de presa. Titlul acesta incitant este purtat de o carte scrisa de-un jurnalist. un posibil tezaur dacic. abordat pe larg si in revista "Formula As": tablitele de aur de la Sinaia. Dumitru Manolache reia un subiect de senzatie. dispretuit si .

somnolent si saturat. la prima ochire. Intre atatea "coduri" si "mis .abandonat de istorici si arheologi In peisajul editorial actual. trei cioburi". ori in cea a rapoartelor stiintifice gen "doua cuie. ori in categoria "conspiratii intergalactice". cartile care se refera la daci sunt incadrate.

Cautatorii de comori dezgroapa aurul dacilor si-l vand peste hotare. o jena a "intelighentiei" noastre in a-si aminti de acesti "barbari". Exista. Cetatile dacice au ajuns gropi de gunoaie. pe daci ii gasim anevoie. cu care "nu dam bine" in Europa. o carte care . in mod evident. In manuale. ingramaditi pe cel mult doua pagini. Istoricii si arheologii diminueaza rolul dacilor in istorie.tere". din numeroase motive. Stiinta dacologiei e inexistenta. In acest neprielnic context. istoria nu mai foloseste decat ca decor si pretext pentru best-seller-uri. Despre daci nu se mai vorbeste demult sine ira et studio.

In cazul de fata: un imens tezaur de piese de aur inscriptionate intr-o limba necunoscuta si cu imagini care fac referire la civilizatia dacilor. Insa cei care vor avea curiozitatea si rabdarea de a o citi vor fi cu siguranta bulversati de enigmatica si complicea tacere a oamenilor de stiinta. despre care circula multe informatii orale. dar nu exista nici un document scris. exista un martor .clameaza din titlu existenta unui tezaur dacic la Sinaia isca neincredere. Insa. Xix la Sinaia. o adevarata increngatura de legende. mai mult decat un document scris. descoperit in a doua jumatate a sec.

Dar este suficient pentru a demonstra ca exista o problema care a deranjat multa vreme si mai deranjeaza si astazi. iar existenta originalelor de aur. in mediile academice: acele piese de plumb sunt considerate cu indarjire falsuri. studierea lor este considerata o pierdere de vreme. Sunt suficiente acest martor si multimea de marturii orale pentru a demonstra existenta acelui tezaur? Poate ca nu. Cu siguranta. este ridiculizata. astazi disparute.mut ce tipa de 150 de ani si nimeni nu vrea sa-l auda: copiile in plumb ale acelor originale de aur. informatiile reunite in aceasta carte de catre .

nu vor putea fi ignorate. In preajma aparitiei cartii. incomoda. Toate firele acestei povesti duc la castelul Peles. constituindu-se intr-o adevarata odisee despre care nu se doreste sa se stie nimic: arhiva regilor daci. alerta. . O carte exceptionala. care desteleneste calea acestei complicate afaceri si da cercetatorilor o mana de ajutor generoasa in evaluarea corecta a subiectului. in urma unei intense investigatii de aproape doi ani. am adresat cateva intrebari autorului acestei curajoase investigatii.autor.

va asigur" Un jurnalist investiugheaza istoria .Dumitru Manolache "In cartea mea sunt surprize mari.

dupa ce se desfasurase un congres de dacologie la Bucuresti.. prin anul 2004. preocuparile mele fiind axate la vremea respectiva pe problematica inceputului crestinismului romane sc. nu le-am acordat prea mare importanta. o pasiune ceva mai veche.Pentru prima data am aflat despre misterioasele placi de plumb de la Sinaia de la un coleg ziarist. Interesul . careia ii dedicasem cativa ani de investigatii. care va starni multe reactii.Ati scris o carte incomoda. Cum ati luat hotararea de a va apuca de ea? . La inceput.

specifica gazetarilor care ani de zile s-au ocupat de investigatii. cele mai multe avand ca punct de pornire comunicarea profesorului Augustin Deac. pe care nici macar nu o vazusem. prezentata la congresul amintit. in diverse publicatii.meu pentru tablitele de la Sinaia a fost declansat de o anumita "iritare profesionala". daca o pot numi asa. Aparusera in perioada respectiva cateva articole si interviuri pe aceasta tema. Se vorbea despre un misterios tezaur din placi de aur descoperit la Sinaia si despre . si cartea domnului Dan Romalo "Cronica apocrifa pe placi de plumb?".

care m-a pus pe ganduri. Am citit tot ceea ce se scrisese despre ele. Cu exceptia unui reportaj-ancheta publicat de Horia Turcanu in revista "Formula As". suficient pentru un gazetar ca sa inteleaga ca poate fi vorba despre "un subiect gras". Am vazut apoi fotografiile placilor pe un Cd. Atunci am inceput sa ma interesez despre aceste extraordinare artefacte.legenda posibilei topiri a artefactelor de catre regele Carol I. trezindu-mi instinctul . dupa ce originalele fusesera copiate in plumb. Imaginile lor m-au tulburat profund. Incepuse deja sa se discute in contradictoriu despre ele.

despre care vorbeam. Dupa cateva luni de munca. aproape toate articolele se refereau la opinii pro sau contra autenticitatii placilor. Cand miam dat seama ca volumul informatiilor acumulate nu poate fi publicat in alte cateva articole de ziar. Abia dupa aceea mi-am dat seama cat de departe sunt de "miezul" subiectului. pe care l-am publicat in cotidianul "Gardianul". ceea ce m-a iritat si ambitionat sa continui investigatia. am realizat un serial de cinci episoade. pe tema placilor de la Sinaia. m-am gandit sa le valorific intr- . Atunci m-am hotarat sa investighez si eu acest subiect.

stiind ce furtuni se vor abate asupra mea. Eu insumi . publicand o asemenea ipoteza. Dupa aproape doi ani de investigatii. Nu l-am dorit. Era prin primavara anului 2005. pot afirma acest lucru. cartea dvs. e scrisa si se afla in pragul lansarii in librarii. .Acum. Va spun insa ca mia fost teama de acest rezultat.Va raspund fara nici un fel de ezitare: este vorba despre un adevar ocultat. Am sperat ca nu voi ajunge la aceasta concluzie.o carte. Ce concluzie ati tras? Este tezaurul dacic de la Sinaia o simpla legenda sau un teribil adevar ocultat? . cu toata responsabilitatea.

. Ce te faci insa daca adevarul te sufoca? . cine mai crede astazi in asa ceva? Vorbind despre ele.Care credeti ca ar fi cauzele ocultarii? . pasul de la respect la dispret si discreditare profesionala este atat de mic. primul ministru Catargiu. astazi.m-am ferit sa dau crezare unor teorii ale conspiratiei in anchetele mele de pana acum. incat poate ca ar trebui sa-l eviti. "Ocultare". ele au legatura cu personajele implicate in aceasta tenebroasa afacere regele Carol I. desi uneori acestea erau atat de evidente. "conspiratia sau legea tacerii".Fara indoiala.

autoritatile locale din Sinaia etc.si cu factorii socio-politici interni si externi. In cartea mea sunt surprize mari. va asigur. . nu inseamna ca povestea placilor nu a existat cu adevarat. care actionau in societatea romaneasca in momentul in care s-a consumat aceasta afacere. In volumul care va aparea in curand la Editura "Dacica". Lipsa unor probe. in sensul juridic al cuvantului. explozivi. asa cum sustin unii astazi. . prezint pe larg acest aspect al problemei.

"Regina Maria stia ca placile de aur au fost topite" . cu siguranta. cateva puncte forte ale cartii. voi .Imi cereti sa divulg secretele acestei investigatii. Ne puteti divulga cateva? .Exista. in avanpremiera! Din respect pentru cititorii revistei "Formula As".

chiar si in perioada in care propaganda comunista sustinea si promova in forta ideea dacismului. cunostea faptul ca placile originale din aur au fost topite. probabil.enumera cateva dintre acestea. actiunile unor forte care au "lucrat" tot timpul in vederea ascunderii adevarului acestui subiect. Dar poate cea mai tulburatoare dezvaluire se . Nu in ultimul rand. Am in vedere. cateva declaratii explozive. se mentiona ceva despre acest subiect. disparitia misterioasa a unor documente de la manastirea Sinaia. care dovedesc ca regina Maria. in care. in primul rand. spre exemplu. Apoi.

dupa parerea mea.refera la faptul ca. Ne-au vizitat si siturile arheologice de la Sarmizegetusa. s-au indragostit subit de subiectul placilor de plumb de la Sinaia. de vreo 50 de . de dincolo de Prut. cel putin o parte din artefactele din plumb. deoarece ele "vorbesc" despre niste originale din aur. a fost depozitata. pana dupa ultimul razboi mondial. niste personaje dubioase. doar. ca dupa anul 2000. Va mai spun. incercati dumneavoastra sa raspundeti. chiar la castelul Peles! Pentru ce vor fi fost pastrate aceste "falsuri" tocmai acolo. despre care se crede ca nu ar fi fost chiar toate topite.

"Investigatia mea este jurnalistica. Investigatia mea a avut ca scop aflarea cat mai multor informatii despre acest subiect . evident.Cum credeti ca va influenta cercetarea tablitelor aceasta carte? . Ea nu se poate substitui unei cercetari de specialitate" . de fiecare data plecand cu "amintiri" de acolo. din inalte sentimente patriotice! Restul cititi in carte.Mi-este greu sa fac o asemenea evaluare.ori.

astazi. iata. posibilitatea aceasta nu face decat sa ma onoreze si sa ma multumeasca. Vreau sa fiu foarte clar: ceea ce am realizat eu este doar o investigatie jurnalistica.fascinant. informatiile si ipotezele prezentate in acest volum pot constitui o baza de pornire intr-o cercetare viitoare. In masura in care datele. Deci. infierbanta din ce in ce mai multe minti. deoarece acest fapt ar insemna ca munca mea si-a atins scopul. realizata de specialisti. ea nu se poate substitui . in nici un caz. despre care istoria refuza sa vorbeasca si care.

. pentru ca interesul meu este. chiar daca vor fi dure. pentru care pledez cu toata convingerea.In mod cert. nu credeti ca va veti atrage critica dura a celor care o contrazic? Va asteptati la reactii dure? . .unei cercetari de specialitate. Dar ce carte ar mai fi aceea.Sustinand veridicitatea legendei placilor de la Sinaia. da. daca nu ar da nastere la discutii si opinii contradictorii? Ele sunt bine venite. repet.

in incheierea volumului. pentru ca investigarea subiectului nu o consider incheiata. sa vorbeasca. am rugat pe cei care cunosc povestea placilor.acela de a se afla adevarul despre tulburatorul corpus de artefacte. Spun lucrul acesta pentru ca stiu sigur ca exista persoane care cunosc mult mai multe despre placile de plumb de la Sinaia. care detin documente sau au opinii legate strict de istoria lor. deocamdata. De altfel. odata cu aparitia acestei carti. sa mi le comunice prin intermediul editurii. Am simtit chiar o oarecare retinere in atitudinea . Unele dintre ele au refuzat.

cum a fost argumentat. fara a le fi cercetat suficient. cum s-ar fi cuvenit.lor. Veti afla din carte pe cine a consultat. intr-un cadru oficial. . care a fost verdictul istoricilor. de vreme ce cateva notabilitati au pus stampila cu inscrisul "falsuri" pe aceste artefacte. Sunt convins ca exista specialisti care ar dori sa se ocupe de placi. cu privire la valoarea arheologica a tezaurului. si veti vedea cui ii revine vina .Carol a consultat mai multi istorici ai vremii.Este vinovat regele Carol I de distrugerea tezaurului? . dar carora le este teama sa nu se compromita.

De fapt. Nimeni.instrainarii sau distrugerii tezaurului.Suntem in Anul Carol. Eu sunt de parere ca istoria trebuie . cred. nu poate nega realizarile regelui Carol I. chiar decizia de copiere a pieselor demonstreaza ca regele a inteles valoarea lor. Credeti ca informatiile din carte vor afecta in vreun fel imaginea regelui? . .Este doar o intamplare faptul ca acest volum apare chiar in Anul Carol. Nu a existat nici cea mai mica intentie din partea mea de a influenta in vreun fel manifestarile dedicate acestei personalitati a istoriei moderne a Romaniei.

dar si de lucruri mai putin placute.asumata. domnia lui Carol I a avut parte de infaptuiri marete. Si dupa cum stim. • Aurora Petan ============================ O enigma istorica: romanizarea . cu tot ce are ea. in mod critic. Imaginea lui este insa aceea pe care i-au conferit-o faptele si istoria. Cu bune si cu rele.

simbolul Daciei libere O enigma istorica: romanizarea. Romanizarea. Istoria noastra este plina de intrebari si umbre. de pilda. este un exemplu foarte . carora cercetatorii refuza sa le dea contur.Decebal.

incomod: se vorbeste cu convingere numai despre rezultatele sale . ne prabusim in cea mai adanca gaura neagra a istoriei noastre. Ce este romanizarea? Indiferent cat de mult au construit. dar daca vrem sa cercetam felul in care dacii au fost romanizati.limba si poporul roman -. investit si civilizat romanii intr-un teritoriu ocupat. despre fenomenul de romanizare nu putem vorbi decat atunci cand populatia cucerita si-a insusit limba latina. renuntand .

a atins extinderea maxima). organizat. Or. deci romanizarea nu a avut nicaieri un caracter intentionat. programatic. romanii nu si-au propus niciodata sa romanizeze pe nimeni.Cr. dar in cea mai mare parte . Nu exista nici un document care sa dovedeasca asa ceva.definitiv la limba proprie. Imperiul Roman era foarte intins la vremea apogeului sau (in anul 117 d.

cu Tracia. Germania. Cyrenaica. in ciuda faptului ca stapanirea romana a durat multe sute de ani: in primul rand Grecia si Egiptul. Palestina etc.a teritoriului ocupat. Numidia. nu au fost romanizate niciodata. Illyricum. apoi Pannonia. tot restul Peninsulei Balcanice. Macedonia si cele doua Moesii. teritoriile din Africa de Nord . care aveau o cultura superioara celei romane. Noricum si alte teritorii. Britannia.Mauretania.. limba latina nu a putut inlatura limbile locale. Siria. cu Asia Mica. Nicaieri limba latina nu a persistat: fie nu s-a impus . apoi tot restul Orientului elenistic.

retoromana. dalmata (azi disparuta) si romana. au ramas romanice doar Hispania. italiana. disparand sub presiunea altor limbi (a celor slave. de exemplu). dand nastere celor zece limbi romanice: spaniola. fie s-a impus pentru un timp limitat. Dalmatia si Dacia. din acest imens teritoriu. portugheza. Gallia. iar in altele (cele mai multe) nu? Hazardul? Cine poate raspunde? . catalana. provensala. micul teritoriu al Raetiei. sarda. Se considera ca. Cum de in unele teritorii romanizarea limbii a reusit.niciodata. franceza. Italia.

durata sederii lor efective fiind de mai putin de 150 de ani. Sudul Moldovei si .Romanizarea Daciei Dacia a fost ultima cucerita si prima abandonata de romani. Dupa victoria din anul 106. Dobrogea fusese incorporata de timpuriu in Moesia Inferior. restul teritoriilor (Crisana. Muntenia) ramanand in libertate.inclusiv cea dintre Prut si Nistru -. romanii stapaneau Banatul. Maramures. Oltenia si teritoriul intracarpatic (Ardealul propriu-zis). Moldova .

Chiar daca se considera ca parasirea Daciei s-a facut in vremea lui Aurelian. in anul 256. intentiona deja sa abandoneze Dacia. care i-a urmat la domnie lui Traian.dacii liberi din Moldova -. dar granita a fost repede mutata pe Olt si Dunare. izvoarele sustin ca Dacia a fost pierduta sub Gallienus. iar dupa acest moment inceteaza circulatia monedelor romane si nu mai exista inscriptii. . Hadrian. la o data care coincide cu un puternic atac al carpilor . in anul 271.Muntenia au fost si ele ocupate pentru scurt timp.

retragerea la sudul Dunarii a vizat intreaga armata si . Insa in mod cert.Este greu de apreciat care a fost numarul total al romanilor E greu de admis ca dacii si-ar fi insusit limba dusmanilor stabiliti in Dacia.

administratia. care nu doreau sa ramana in calea migratorilor. in primul rand din sudul Dunarii. pe . cu aceste efective de romani s-a intemeiat in sudul Dunarii o noua "Dacie". apoi din Asia Mica. De unde veneau acesti colonisti? In nici un caz din Roma. In nord au ramas colonistii mai saraci. atasati de pamant. Acesti colonisti vorbeau o latina precara. lipsite de protectia imperiului. nici chiar din Italia. din Tracia. ci din provincii apropiate. dar si un numar mare de familii bogate de coloni. De altfel. dar numarul acestora nu il depasea pe cel al autohtonilor. care nu aveau unde pleca.

si au ajuns la concluzia ca a avut loc o romanizare intensa si organizata. cum s-a produs romanizarea? Cercetatorii au incercat sa explice in fel si chip cum a fost posibil acest lucru. Parghiile acestei romanizari au fost: colonizarea masiva. nu au nici o dovada. Ca a fost intensa.care o foloseau pentru a comunica intre ei. Este foarte posibil ca cei veniti din sudul Dunarii sa fi fost din acelasi neam cu dacii si sa fi vorbit o limba asemanatoare cu a lor. Atunci. dar nu isi abandonasera limba materna. Ca a fost organizata. nici atat. numarul mare de militari adusi in Dacia. .

acordarea de drepturi politice si chiar a cetateniei romane. si nici puse toate laolalta. implementarea sistemului de invatamant roman. drumuri si scoli s-au facut si in alte provincii.deoarece era o provincie de granita. nici una din aceste "parghii" nu convinge. Luate la rand. Colonizari masive. dezvoltarea unei retele dense de comunicatii. in masura mult mai mare si pe . raspandirea cultelor religioase din imperiu in defavoarea celor autohtone. raspandirea latinei prin intermediul crestinismului popular. relatiile economice stranse dintre autohtoni si noii veniti.

Iar crestinismul nu a putut juca un rol capital in raspandirea latinei. . ele au circulat mai mult intre colonistii romani care leau adus. Comercianti au fost peste tot. drepturi politice s-au acordat mai multe in alte parti decat in Dacia. si anume . caci nu avea cum sa patrunda in sec.se considera ca toti dacii au intrat in contact cu structurile romane. fara ca aceasta sa influenteze sortii romanizarii. Problema consta in abordarea modalitatii in care dacii au fost romanizati. Ii-Iii in Dacia. E cu totul absurd sa ne imaginam ca au fost substituite cultele autohtone de cele din imperiu.perioade mult mai lungi.

unii nespecialisti) neau invatat ca dacii si-au parasit limba repede. Romanii erau grupati in orasele nou construite. Cum se paraseste o limba Lingvistii (si.cand firesc este sa presupunem ca oamenii simpli au ramas la gospodariile si stanile lor. putini au fost cei care s-au integrat in lumea rurala. inaintea lor. Dar cum s-a ajuns . in favoarea limbii cuceritorilor. vorbind in continuare in limba lor. ca au renuntat la doinele si vorbele lor de alint. la povestile si ghicitorile lor stramosesti.

iar dupa retragerea romanilor. important este doar rezultatul. sa continue sa foloseasca limba dusmanului. nu mai conteaza procesul. nu putini au fost aceia care au intuit dificultatile demonstrarii romanizarii.aici? Cum a fost posibil ca dacii sa-si paraseasca limba atat de repede. fie chiar purtatori ai titlului de academician. Ideea ca dacii . in loc sa revina la limba lor materna? Pentru cei mai multi specialisti. Si totusi.

istoria infrangerii dacilor au renuntat la limba lor intr-un interval foarte scurt. ci doar nedemonstrabil. Bratianu. Iorga si Parvan admiteau ca a existat o faza pregatitoare. preluata de la istoricul francez Ferdinand Lot: o enigma si un miracol istoric. singura formula decenta este cea a lui Gh. In aceste conditii. pluteste in apele tulburi ale lipsei de logica. . Pentru a explica romanizarea atat de rapida. desi nu au fost constransi sa o faca. inainte de razboaiele cu romanii. Procesul nu este imposibil.Columna Traiana.

exceptie facand eventualele casatorii mixte. Cateva cuvinte latinesti vor fi invatat si autohtonii.in care dacii au luat contact masiv cu civilizatia romanilor si cu limba latina. Si totusi. Este vorba de comercianti. oricat de multi latinofoni s-ar fi perindat pe plaiurile Daciei. pentru a o invata pe a strainului. care au ajuns in Dacia inaintea lui Traian. pentru a se intelege cu acesti oaspeti. Dar pana la a presupune ca o mana de mestesugari si negustori au pregatit . este absurd sa ne imaginam ca vreunui dac i-a venit ideea sa-si lase limba. meseriasi si alte categorii de vorbitori de latina.

fara sa o stapaneasca la perfectie. Cum se paraseste o limba in favoarea alteia? Printr-un proces complex si de lunga durata. autohtonii ajung sa vorbeasca bine cea de-a doua limba. In cea de-a doua faza. iar uneori introduc cuvinte si tipare din limba materna in cea straina. necesare unui minimum de comunicare. e cale lunga si intunecata. dar sunt capabili sa converseze si in cea de-a doua limba. Este vorba de cuvinte si expresii putine. care cunoaste cel putin trei faze. autohtonii continua sa vorbeasca in limba lor.romanizarea. Intr-o prima faza. Dar oricat de bine s-ar fi .

ajuns la stapanirea limbii straine. iar femeile dace si-au crescut pruncii in limba ocupantului. dacii au renuntat la limba lor. In sfarsit. ar trebui sa admitem ca dupa circa un secol si jumatate. romanizarea a fost ireversibila. desi nu . mai ales in mediul femeilor. tot limba materna predomina. in faza a treia. se ajunge la renuntarea definitiva la limba materna in favoarea limbii straine. barbatii find cei care intrau in contact mai frecvent cu vorbitorii celeilalte limbi. care isi cresteau si educau copiii in limba stramoseasca. Aplicand principiul la societatea dacica.

este foarte dificil de imaginat. incat procesul.putem sti cate femei au fost bucuroase sa se marite cu ucigasii sotilor lor. cei care intrau in contact cu . Dar. cu toate fazele sale peste care nu se poate sari. cu toate acestea. timpul a fost atat de scurt. Talmaciul dacilor La toate dificultatile enuntate mai sus. se mai adauga una. Au fost interesati dacii din armata. aceea a numarului dacilor "interesati" in a-si abandona limba si a o inlocui cu cea a cuceritorilor.

N-au Sarmizegetusa romana. cei ce locuiau in preajma oraselor si a castrelor si le deserveau. oamenii simpli din diverse . aflati mai departe de orase si castre. din contra. ci. cu siguranta inversunati impotriva romanizarii. femeile din familiile mixte. taranii din satele mai retrase. de munte.administratia si chiar obtineau posturi in structurile noii provincii. Ruinele fost interesati.

nu cu mult inainte de abandonarea Daciei. de latina vulgara. pomeneste de existenta in armata romana a unui interpres dacorum. nu de cea literara). in momentul retragerii romanilor. dupa o suta si ceva de ani. care nu urmareau beneficii de pe urma romanilor. din vremea lui Caracalla. o anumita parte a populatiei din Dacia vorbea perfect latineste (e vorba. O inscriptie de la inceputul sec. desigur.categorii. prin intermediul caruia . Putem presupune ca. adica "translator al dacilor". Insa cel mai mare procent din populatia dacica de rand din provincie nu renuntase definitiv la limba sa. Iii.

ramane ideea ca macar uneori. retragerea romanilor. pentru ca le incurca planurile.romanii comunicau cu dacii. Oricum. Evident. Retragerea romanilor si urmarile ei Ca si cum lucrurile nu ar fi fost suficient de complicate. care ar fi trebuit sa rezolve enigma. sau sustin ca e vorba de negocierile cu dacii liberi. A vorbi latineste dupa ce . nu a facut decat sa o adanceasca. istoricii si lingvistii nostri o ignora. romanii aveau nevoie de traducatori ca sa-i inteleaga pe daci.

abandonul limbii materne nu avea logica. limba materna ar fi trebuit sa recastige terenul pierdut.provincia a fost abandonata de romani nu mai reprezenta un avantaj. odata cu echilibrarea provinciei. Sau. limba . logica ne indeamna sa presupunem ca. chiar daca era un avantaj. iar dacii sa renunte treptat la bilingvismul daco-roman si sa vorbeasca doar in limba lor. cea in care vorbeau ambele limbi. fara a-si fi abandonat limba stramoseasca. Cum cei mai multi daci ajunsesera pana cel mult in faza a doua. dupa retragerea aureliana. Dar nu! Conform istoricilor.

in fosta provincie. teoretic. daca procesul romanizarii este o mare enigma. In concluzie.latina s-a "consolidat" in mod misterios. un reviriment spectaculos: ceramica dacica. sa persiste si sa se intareasca. cultura materiala dacica cunoaste. iar procesul romanizarii a continuat vertiginos. in secolele V-Vi. manat de un mecanism necunoscut. pastrarea romanitatii lingvistice dupa redobandirea libertatii este un mister si mai tulburator. Arheologii nu se inteleg la acest capitol cu lingvistii: in vreme ce romanitatea limbii pare. riturile dacice de incinerare .

iau locul culturii provinciale romane. sa formulam intrebarea cea mai grea. . acum in regres evident. Cine alimenta aceasta cultura materiala? Au fost romanizati dacii liberi? Si pentru ca cele infatisate mai sus nu reprezinta decat o mica parte dintr-o mare enigma. pe care astazi nici un istoric sau lingvist nu ar vrea sa o auda: ce s-a intamplat cu dacii liberi? Stim ca provincia romana Dacia cuprindea doar un sfert din teritoriul locuit de daci.

. dupa redobandirea libertatii Daciei. care a ajuns sa plateasca sume mari carpilor pentru a-i linisti. Ei sunt dacii liberi. atacandu-i foarte frecvent. s-au stabilit in mai multe valuri in fosta provincie.Celelalte trei sferturi au ramas in libertate. cum era firesc. romanizare! Cel putin asa . dar si imperiului. iar dacii care le locuiau au continuat sa vorbeasca. cunoscuti in nordul tarii sub numele de daci mari. de carpi si costoboci. in limba lor. Tot ei sunt cei care. iar in Moldova. Ei sunt cei care au dat teribil de furca romanilor din provincia proaspat cucerita. contribuind la..

cat si de dupa revolutie.sustin unii istorici: dacii liberii. in raza de influenta a romanilor. Si desi romanii n-au ajuns pana la ei. s-a straduit sa argumenteze felul in care dacii liberi s-au romanizat: caci nu incape indoiala... si a caror limba nu au invatat-o niciodata. ca acestia au fost romanizati. i-au ajutat pe dacii proaspat eliberati sa-si consolideze cunostintele de. in teritoriile carora romanii nu au pus piciorul niciodata. decat printr-o mana de . spun specialistii. treptat-treptat. limba latina! Toata istoriografia romaneasca. Cum? Au intrat. atat dinaintea.

printr-un misterios proces de telepatie in masa.negustori de oale. Unitatea incredibila a limbii romane Capidava . puternic impresionati de maretia imperiului roman. dacii liberi. si desi nu existau mijloace de comunicare in masa. si-au parasit cu totii limba si au inlocuit-o cu limba latina.

ba unele dialecte reclama. Limba romana nu are dialecte.O alta problema care ii nelinisteste pe cei ce vor sa cerceteze cu buna credinta istoria noastra o constituie unitatea incredibila a limbii romane. chiar si Spania. se vorbesc de asemenea dialecte diferentiate. E de ajuns sa amintim ca. Are subdialecte sau graiuri. Germania. Un sicilian si un lombard vorbesc practic doua limbi diferite. in Italia. in . vorbitorii din nordul peninsulei nu se inteleg cu cei din sud decat prin intermediul limbii literare. In Franta. atat sunt de diferite intre ele dialectele italienesti. dar nu dialecte.

or realitatea este . Moldova si Maramures. unde istoricii spun ca a avut loc o romanizare intensa. unde limba latina nu a avut cum sa se impuna si unde limba daca a continuat sa existe.ultimul timp. cum este cazul asturienei. dacii romanizati nu s-ar fi putut intelege cu dacii liberi. Ceea ce nu e cazul cu limba romana. iar limba dacilor ar fi disparut. insa. galicienei sau corsicanei. Cu alte cuvinte. orizontul se incetoseaza: in provincia Dacia. statutul de limba independenta. Daca. trebuie sa se fi dezvoltat o cu totul alta limba decat in teritoriul dacilor liberi. privim in urma.

Cum e posibil ca in Moldova. sa se vorbeasca aceeasi limba ca in Ardeal. lingvistii. Insa nimeni nu se intreaba cum de aceasta protoromana a fost atat de unitara in toate regiunile tarii. pe care au numit-o si protoromana. 11. Pentru ei a existat o romana comuna unitara. In fapt. in conditiile in care teritoriile romanizate trebuiau sa evolueze lingvistic cu totul altfel decat cele neromanizate.complet diferita. nu se intorc in timp inainte de sec. unde a . atunci cand vorbesc de aparitia graiurilor. unde Imperiul Roman nu a ajuns cu armata sa si unde dacii au trait in libertate.

insistenta cu care continuam sa clamam originea latina a limbii romane. nici un lingvist serios de la noi din tara nu se indoieste de faptul ca limba romana e limba romanica.si . Totusi. intr-o epoca in care stiinta limbii s-a mutat in laboratoare de neuro.avut loc o intensa romanizare? Cum de nu exista nici macar o diferentiere dialectala. ci doar o serie de regionalisme si unele particularitati de pronuntie? Scoala Ardeleana si baroana Nicholson Astazi.

denota o nesiguranta. In sec. Daca lucrurile ar fi clare. era . am incheia acest capitol si ne-am apuca de lingvistica computationala. iar istoria limbii ar trebui sa fie un capitol incheiat inca din secolul Xix. secuii si sasii isi justificau privilegiile prin originea lor nobila. cand in Ardeal romanii erau o natiune "tolerata". iar lingvistii nostri poarta barbile lungi si diplomele si mai lungi (ca sa-l citam pe Hasdeu) ale "doctorilor ardeleni" care i-au expulzat pe daci din istorie. Dar lucrurile nu sunt clare. in vreme ce maghiarii. Xviii.psiholingvistica. o teama. dincolo de orice dubiu.

care se simte.necesara gasirea unei origini nobile si pentru ardeleni. din pacate. nu s-a stins. Astfel s-a creat mitul fondator al lui Traian si celebra incheiere "noi de la Ram ne tragem". Totul de dragul de a . Un fel de absurda frustrare a intelectualului roman. la un extremism care nu are legatura cu stiinta: dacii sunt alungati din manuale. parte a unei natiuni "tolerate" in Europa. in plin secol Xxi. duce. la fel ca acum trei secole. Acest purism extrem a avut ecouri lungi si. cucerirea Daciei este aniversata cu fast. formarea limbii romane si a poporului roman sunt pecetluite de dogme.

Istorie si politica Imparatul Traian Romanitatea serveste astazi ca stindard al integrarii.fi mai europeni decat celebra baroneasa Nicholson. Istoricii ne invata ca suntem mai .

organizat in aceasta toamna de Muzeul National de Istorie a Romaniei. asadar.europeni daca ii proslavim pe cuceritorii romani si exageram mostenirea romana: ei neau civilizat. Anul 106 reprezinta. un moment .Gold Corporation: "Aceasta incorporare a Daciei in hotarele Imperiului Roman marcheaza prima incadrare a teritoriului de azi al Romaniei in spatiul unei civilizatii cu valente universale. ne-au coborat din copac si ne-au adus in Europa. Cam asa rezulta din programul manifestarii Dacia Provincia Augusti. in parteneriat cu Ministerul Culturii si cu Rosia Montana .

recunoastem ca romanii au construit o civilizatie stralucitoare si au contribuit enorm la istoria omenirii.important pentru istoria noastra. In urma lor. iar in urma migratorilor . prin sinuciderea sa. poduri si orase. au exploatat aurul de la Alburnus Maior si au plecat. Dand Cezarului ce este al Cezarului. o prima "integrare" in Europa." Cu alte cuvinte. este aproape nula. au construit drumuri. au venit migratorii. desi nimeni nu are curajul sa o spuna. au cucerit. primul pas spre Europa l-a facut Decebal. Romanii au venit. Dar mostenirea lor in Dacia.

Astazi. reclamarea . caci urmarile scurtei perioade de aculturatie au disparut foarte repede. Deci. care este. cine stie cand am fi descoperit ca am baut laptele lupoaicei. astazi. piatra peste piatra din ce construisera romanii. Faptul ca vorbim o limba romanica nu ne face cu nimic mai europeni. dupa 2-3 secole. mostenirea romana? Nu putem spune ca romanii ne-au civilizat.nu a mai ramas. Daca Scoala Ardeleana nu ar fi facut un instrument politic din aceasta romanizare. A urmat apoi mai mult de un mileniu in care nimeni nu si-a mai amintit ca pe aici au trecut vreodata romanii.

care astazi inca se mai imbraca. Uitam ca dacii cunosteau astronomie. cu portul pe care il au . credeau in nemurire si erau temuti si admirati de vecinii lor cei mai puternici. cu toata istoria noastra. medicina. ca si cum nu am putea intra in Uniunea Europeana cu fruntea sus. care sa ne justifice europenitatea. cu daci cu tot. Asta inseamna ca ne e rusine cu toti taranii nostri. ca si cum dacii ar fi ruda de la tara cu care ne rusinam sa stam la masa Europei.originii romane are infatisarea unui penibil mit fondator. Oficialii de azi se jeneaza la auzul cuvantului "dac". la sarbatori.

dacii de pe columna lui Traian. Cat am fost sub ocupatie rusa. cu toata traditia noastra ancestrala! Mecanismul este vechi. istoricii ne-au populat istoria cu slavi. am rescris istoria si i-am impins pe slavi ceva mai la sud. i-am pus la index pe romanii lui Traian. incepand cu cultura Dridu. Cand Ceausescu a vrut apoi sa fim originali. Cand politica regimului a trambitat independenta si neamestecul in treburile interne. ne rusinam cu doinele si obiceiurile lor. sa nu ne raportam la . numindu-i "cotropitori" si "dusmani". Cand ne-am distantat politic de Rusia.

inca acum 1900 de ani. daca vrem in Uniunea Europeana. istoricii au apelat la individualitatea culturii dacice. pe care au ridicat-o-n slavi. Iar acum.nimeni si sa nu ne subordonam nimanui. care neau luat de mana si ne-au adus in Europa. Asta nu este stiinta! Tacerea specialistilor Arme dacice . romanii devin parintii nostri dragi si intelepti.

"Ma indoiesc. Cercetatorii nostri nu se indoiesc. cuget. deci ei nu exista in stiinta adevarata. De ce tac specialistii? De ce refuza sa-si puna intrebari? Probabil. deci cuget. deci exist". teama de a nu-si vedea opera de o . Raspunsurile la intrebarile formulate mai sus nu pot veni decat in urma unui studiu extrem de serios al mai multor echipe. nu-si pun intrebari. ci doar in dimensiunea dogmelor. din ratiuni care pentru ei sunt mai inalte decat sfantul adevar: obedienta in fata unor interese politice.

de a avea dreptate.viata rasturnata. • Aurora Petan ====================== Pierit-Au Dacii? . disperata. nevoia irationala.

Din tot ce s-a scris despre daci in antichitate. ori care poate zac inca nestiute. pana la noi nu a ajuns mai mult de 10%! Stranie si tragica soarta a unor documente distruse din voia destinului sau cu buna stiinta. in beciurile vreunor manastiri sau biblioteci! Drama izvoarelor scrise .Bust de nobil dac (tarabostes) Gauri Negre Ale Istoriei. Scrieri pierdute cu privire la daci.

din noianul greu de evaluat de scrieri ale eruditei antichitati. Totusi. 16. fie cu reavointa.Pana la aparitia tiparului in sec. s-a pierdut enorm de mult. din pricina fanatismului care a dus la incendieri . prin intermediul copistilor. scrierile antice au supravietuit cu destula dificultate. fie din pura intamplare.

Ceea ce a ajuns pana la noi nu reprezinta. aproape toate. fie din neglijenta. probabil. Scrierile care marturiseau despre geti si daci au avut. aceasta soarta: nu au reusit sa traverseze veacurile. pe Strabon si pe Dio Cassius. lasandu-ne impresia ca acest neam a fost fie ignorat de marile puteri vecine.de biblioteci. cu putinele lor fragmente in care se vorbeste despre geti si daci. fie pur si simplu prea "barbar" ca sa . Istoricii nostri ii citeaza adesea pe Herodot. ignoranta sau dezinteres. nici 10% din ce s-a scris despre acesti nestiuti locuitori ai pamanturilor de la nordul Dunarii.

exista numeroase marturii antice despre scrieri care vorbeau de stramosii nostri. atat prin modul lor de viata si prin religia si credintele lor. Totusi. cat si prin relatiile pe care le-au avut cu cei din jur si prin razboaiele pe care leau dus. dar care s-au pierdut.prezinte interes. ca acestia au starnit interesul vecinilor lor intr-o masura mare. trebuie sa tinem cont de ele si sa admitem ca s-a scris mult mai mult despre geti si daci. decat ni s-a spus in cartile de istorie. Insa cata vreme aceste marturii exista. Cu exceptia lui Al. Papadopol-Calimah. pe care . un istoric uitat din veacul al Xix-lea.

nimeni nu il citeaza si a carui opera a fost in totalitate ignorata pana in prezent, nimeni nu a incercat pana acum sa faca o evaluare completa a ceea ce s-a pierdut din documentele despre daci. Conform acestuia, numarul autorilor care au scris sau doar au pomenit in treacat despre stramosii nostri este de... aproape trei sute. Nu stim daca pentru alte neamuri s-au facut astfel de evaluari. Nu stim daca soarta izvoarelor privitoare la daci a fost mai vitrega decat a altora. Marele invatat Posidoniu calatorise la gali si scrisese o carte despre

acestia, astazi pierduta. Imparatul Claudiu scrisese si el o istorie a etruscilor in 20 de volume, din care nimic nu a ajuns pana la noi. Totusi, despre gali stim multe lucruri din alte izvoare, de la etrusci avem monumente si inscriptii, doar dacii s-au dovedit mult prea "tacuti", ori poate noi nu am cautat indeajuns, caci suntem prea putin interesati de soarta lor... Unde "s-au ascuns" getii si dacii?

Pentru antici, in vremurile cele mai indepartate, teritoriile de la nordul Dunarii reprezentau un loc enigmatic, populat de fiinte mitice. Cu timpul, pe masura ce relatiile comerciale s-au dezvoltat si sfera de influenta a lumii grecoromane s-a extins, getii si dacii au inceput sa fie mai bine cunoscuti si pomeniti in scrierile grecilor si ale romanilor. Totusi, putini au fost aceia care au scris ceea ce au vazut cu ochii lor, caci putini au calatorit pana pe aceste pamanturi. Astfel ca majoritatea informatiilor pe care ni le transmit aceste izvoare sunt informatii de a doua sau a treia mana,

aproximative, deformate, transmise din gura in gura printr-un fel de "telefon fara fir". Au existat si lucrari ale unor martori oculari care au fost in Dacia si au descris cu mare exactitate geografia, istoria, organizarea politica si sociala, traditiile, poate si limba dacilor, dar toate aceste scrieri s-au pierdut. Vom reveni mai jos asupra lor.

Columna lui Traian Prin urmare, informatiile pe care le mai avem sunt adesea confuze. Ba mai mult, anticii nu faceau intotdeauna distinctie clara intre sciti si geti sau intre traci si geti, iar mai tarziu, ii confunda pe geti chiar cu gotii (cu sau fara intentie) sau cu alte neamuri. Astfel ca, nu de putine ori, sub referintele la sciti, traci, goti etc. se pot ascunde informatii pretioase despre daci si geti. Ce fel de evenimente consemneaza scrierile vremii? In primul rand, inregistreaza numai evenimente politice si militare

importante - razboaie, victorii, aliante, tradari, asasinate, succesiuni la tron, iar o perioada de pace si liniste este aproape intotdeauna absenta din documente. Asadar, cei ce traiau in pace traiau intr-un fel "in afara" istoriei. In al doilea rand, istoria scrisa este aproape intotdeauna istoria invingatorilor. De aceea, izvoarele latine nu vor pomeni prea mult despre autohtoni, ci in primul rand despre romanii colonizatori, si tot de aceea, mai tarziu, numele dacilor sedentari si pasnici dispare din scrieri, in primul plan fiind gotii, gepizii, hunii si alti migratori cu o istorie "activa".

Primele informatii Putem presupune ca primele informatii despre geti au fost consemnate de popoarele orientale cu care acestia au intrat in contact, in primul rand pe calea comertului. Dar din cronicile orientale nu ni s-a pastrat nici o informatie cu privire la geti. Comertul i-a pus in contact cu scitii de pe tarmurile nordice ale Marii Negre, cu persii, cu fenicienii, cu neamurile din Asia Mica si chiar cu egiptenii. Documentele acelora ii vor fi pomenit si pe

stramosii nostri, cel putin cei dobrogeni. Cel mai vechi eveniment in care sunt antrenati getii este cel pomenit de Herodot cu referire la campania lui Darius (sec. Vi i.Cr.), regele persilor, impotriva scitilor, care, inainte de a ajunge la Istru, ii biruie si pe geti. Cea de-a doua informatie ne trimite in timp doua secole mai tarziu si se refera la expeditia impotriva tribalilor a lui Alexandru cel Mare (sec. Iv i.Cr.) care, ajuns la Dunare, infrunta opozitia getilor. Numarul mare al geografiilor pierdute, in care foarte probabil erau descrise si teritoriile getice, face ca misterul sa fie si mai adanc.

Insusi marele geograf Strabon a scris o carte despre Tracia si Dacia, astazi cu desavarsire pierduta. Marele geograf Marin din Tyr descrisese in amanuntime teritoriile locuite de geti si daci, dar lucrarea sa nu a ajuns pana la noi, decat intr-o palida masura, prin intermediul unei prescurtari facute de Ptolemeu. Una dintre geografiile pierdute apartinea lui Demetrios din Callatis (actuala Mangalia), iar datele prezentate de el cu privire la teritoriile getilor trebuie sa fi fost foarte exacte. Nici hartile, nu putine, care infatisau lumea cunoscuta in vremea dacilor nu au ajuns

pana la noi: de la cea mai veche harta a lumii despre care avem stiinta, cea a lui Anaximandru (sec. Vi i.Cr., invatat care a calatorit pana la sciti), si pana la cucerirea romana, nu s-a pastrat absolut nici o harta care sa infatiseze Dacia veche. Cele mai vechi harti reprezinta Dacia de dupa cucerire. Un interes aparte au starnit, cu siguranta, religia si credintele getilor, mult diferite de ale altor neamuri din Europa, dar si in acest aspect documentele pierdute spuneau de buna seama mult mai mult decat cele pastrate.

Un get celebru: regele Dromihete Grecii aveau o admiratie fata de "barbari" (cuvant care inseamna in greceste "balbait, persoana care vorbeste o limba de neinteles", caci asa le pareau grecilor cei care vorbeau alta limba decat a lor), pe care si-i reprezentau ca virtuosi, curajosi si generosi. Un celebru model il constituie regele get Dromihete (sec. Iii i.Cr.), care l-a invins pe Lisimah, unul dintre urmasii lui Alexandru cel Mare. Acesta venise cu oastea macedoneana impotriva getilor, dar a fost infrant si luat prizonier, impreuna cu fiul

sau, Agatocle. Dromihete i-a dus pe prizonieri la cetatea Helis, resedinta sa, i-a ospatat regeste la o masa scumpa, cu pocaluri si vase de aur si argint, in vreme ce el si getii sai stateau la o masa de lemn, modesta. Apoi i-a eliberat, spunandu-le ca, daca au acasa atatea bogatii, sa nu mai ravneasca la avutul modest al altora. Campania lui Lisimah si patania de la curtea generosului rege get au fost mult preluate si citate in scrierile vechi, dar tocmai acele scrieri care le prezentau in amanunt s-au pierdut - in primul rand cartea 21 din "Biblioteca Istorica" a lui Diodor din Sicilia,

apoi istoria universala a lui Polibiu si altele. Tot ce stim despre aceasta victorie a getilor provine din prescurtari si marturii marunte. Epoca lui Burebista

Statuie de nobil dac de pe arcul lui Constantin

De la Dromihete la Burebista se intinde o perioada de mai mult de doua secole de mare pustietate documentara. Fie ca dacii traiau in pace si nu au atras atentia grecilor si romanilor, fie ca scrierile care se refereau la acea epoca s-au pierdut, noi nu stim mai nimic despre acele vremuri. De la Strabon avem cateva informatii pretioase despre epoca lui Burebista, cu care vestitul geograf era contemporan. Dar Strabon la randul sau a folosit lucrarile lui Posidoniu, cel mai invatat om al acelei epoci. Din pacate, nici o scriere a lui Posidoniu nu s-a pastrat pana astazi. Dio

Cassius scria si el, in cartile sale pierdute, despre aceasta epoca. Augustus insusi, contemporan cu Burebista, a scris despre propria sa viata, lucrare si ea pierduta, unde fara indoiala ca pomenea si de relatiile cu Dacia. Momentul cuceririi Daciei: o imensa gaura neagra De la Burebista la Decebal avem din nou o mare lacuna documentara. Cateva nume de regi daci ne sunt pomenite de catre Iordanes,

din pricina ca in paginile sale se vorbea despre minuni. care a decretat crima de stat citirea acestei lucrari. dedicate Daciei. Distrugerea operei marelui istoric se datoreaza imparatului Domitian. s-au pierdut. inainte de epoca crestina. care a dispus arderea sa. cand batranul rege Duras ii cedeaza tronul lui Decebal. Informatiile despre daci reapar in preajma conflictului cu imparatul Domitian.dar mai mult nu stim. Evenimentele premergatoare cuceririi . Istoricul Titus Livius includea aceasta perioada in opera sa uriasa. si papei Grigore cel Mare. dar cartile 124 si 125.

Daciei de catre romani. campaniile lui Domitian si ale lui Traian. infrangerea dacilor si intemeierea provinciei Dacia.. Ne-am fi asteptat ca numarul izvoarelor scrise din acea epoca. colonizarea si organizarea provinciei. O bizara coincidenta a facut sa se piarda cam tot ce s-a scris despre daci si razboaiele lor cu romanii.. Dio Chrysostomos. ajunse pana la noi. prazile imense luate de la daci .sunt evenimente care au avut parte de numeroase si detaliate consemnari in scrierile vremii. exilat in Dacia din pricina . Si totusi. sa fie mult mai mare decat pentru epoci mai indepartate si mai nesigure.

medicul personal al lui Traian si martor ocular al evenimentelor din Dacia.urii lui Domitian. O alta Getica a fost scrisa de Criton. Din aceasta scriere avem doar cateva foarte mici . a scris o istorie a Daciei intitulata Getica. rechemat de Nerva si apoi foarte pretuit de Traian. precum si societatea dacica. istoria si obiceiurile dacilor. Probabil scrierea sa infatisa cu mare precizie geografia. Aceasta nepretuita lucrare prezenta. pregatindu-se pentru razboaiele cu imparatul Domitian. campaniile lui Traian si furniza valoroase informatii cu privire la daci. pierduta astazi cu totul. cu siguranta.

El a compus un jurnal de razboi intitulat De bello dacico ("Despre razboiul cu dacii"). Nici acest edict nu a ajuns pana la noi. citate de un gramatic). citate de un autor tarziu. Dar Traian a . Si acesta este pierdut in intregime (au ramas doar cinci cuvinte. Al treilea martor ocular care a scris despre daci a fost insusi imparatul Traian. in care a consemnat cu grija toate etapele si aspectele campaniilor sale. Dupa intoarcerea triumfala la Roma.fragmente. Traian a publicat un edict prin care dadea seama de toate operatiunile sale in Dacia si expunea bugetul cheltuielilor de razboi.

Tacit insusi. insa tocmai capitolele acelea s-au pierdut. Pe langa acestia. care au scris despre viata si faptele sale. a scris si el pe larg. Mai mult. dar care nu a ajuns pana la noi. deci si despre cucerirea si colonizarea Daciei. pastrate doar in parte. Cunoastem numele a cel putin patru istorici biografi. dar ale caror scrieri astazi sunt pierdute cu desavarsire. intr-o . marele istoric roman contemporan cu Traian.avut biografii sai. in Istoriile sale. Tacit a scris mult despre daci. Pliniu cel Tanar. infatisand expeditia lui Traian. prieten apropiat al lui Traian. a scris o biografie a imparatului.

E posibil chiar sa-l fi insotit pe ilustrul sau prieten in Dacia si sa fi fost martor la evenimente. a scris in douazeci si patru de carti Istoria Romanilor.istorie a epocii sale. Cartea 22. un mare istoric care a trait in vremea imparatilor Traian. despre cucerirea Daciei si intemeierea provinciei. poem astazi pierdut. Dar si aceasta istorie a pierit in negura vremii. Caninius. care continea o istorie a Daciei. din care ne-a ramas numai jumatate. un bun prieten al lui Pliniu. se afla tocmai intre cartile . Appian. a scris in versuri istoria expeditiei lui Traian. Hadrian si Antoninus Pius.

la care a muncit 22 de ani. Dar si lucrarea sa de capatai. Intre cartile pierdute se afla si intreaga carte 67. nimicita cu totul de timpul necrutator. istorice si geografice despre Dacia. care cuprindea expeditia si razboaiele lui Domitian contra dacilor si relatari ample etnografice.pierdute. care cuprindea expeditiile lui Traian in Dacia. caderea dacilor . Tot pierduta este si cartea 68. mare parte a ei fiindu-ne cunoscuta doar din unele rezumate tarzii. monumentala Istorie romana. a ajuns la noi doar fragmentar. Marele istoric Dio Cassius a scris si el o istorie a domniei lui Traian.

Apollodor din . a scris o biografie a lui Traian. plina si aceasta de lipsuri. Plutarh. care a avut aceeasi stranie soarta: pierduta cu desavarsire. dar aceasta importanta scriere ne-a parvenit cu totul ciuntita. Din 31 de carti care o alcatuiau.sub dominatia romanilor si colonizarea Daciei.Cr. cele dintai 13 au pierit si tocmai acelea in care se trata si despre Dacia si in care se scria istoria de la anii 96 pana la 350 d. celebrul istoric grec. ca si din multe altele. Din acestea nu avem. Ammianus Marcellinus a scris o istorie de la Nerva pana la Valens. In sfarsit. decat o foarte modesta prescurtare tarzie.

Dacia dupa Traian si disparitia dacilor din izvoare Portretul regelui Decebal de pe Columna lui Traian ..Damasc a scris o carte in care descria detaliat constructia podului lui Traian. Nici aceasta nu a putut strabate veacurile..

cu zeii lor. cu marea masa a dacilor de rand. scrise de Polyainos in sec.Cr. Dar nici un document nu ne spune ce s-a intamplat cu nobilimea si preotimea daca. "Cartile getice". au fost inghitite de .. despre viata in coloniile intemeiate. care continua sa fie o enigma: aflam doar despre organizarea administrativa si militara a noii provincii Dacia. 2 d. ale caror temple fusesera facute una cu pamantul de catre romani. despre colonistii adusi aici.Informatiile istoriografice din perioada urmatoare nu se refera aproape deloc la dacii autohtoni.

. traditiile.Cr. tacere absoluta. Dupa abandonarea provinciei sub Aurelian. pe care izvoarele vremii le consemneaza cu constiinciozitate si curiozitate. asa cum ne demonstreaza izvoarele arheologice. Avem cateva mentiuni ale dacilor liberi. tacerea este si mai adanca. Iv d.monstrii intunecati ai timpului. cand carpii din Moldova dau de furca romanilor. desi prezenta lor pe vechile teritorii nu poate fi pusa la indoiala. In Dacia se perinda nenumarate neamuri migratoare.dacii. dar nu mai aflam absolut nimic despre oamenii pamantului . Dupa aceea. ultimele din sec.

folclorul si chiar lingvistica. . Nabonassar. ametitoare. foarte multe manuscrise au ramas necercetate. Cum au disparut scrierile vechi O scurta insiruire. regele Babilonului. toate scrierile care cuprindeau istoria si faptele regilor predecesori ai sai. Dar chiar si dupa Guttenberg. needitate si chiar in primejdie de distrugere.Cr. de crime culturale ne poate deslusi tragica soarta a scrierilor din antichitate pana la aparitia tiparului. a distrus in anul 747 i.

toata literatura armeana. care era o comoara pentru istoria asirienilor. toate cartile si bibliotecile din Armenia. care numara la un moment dat 700. In zilele Sfantului Apostol Pavel. persilor. mezilor. grecilor. in anul 604.Renumita biblioteca din Alexandria. . a pierit cu totul intr-un incendiu cand Cezar a cucerit Alexandria.Cr. cartilor. efesienii si-au ars in piata toate bibliotecile. si ele. Sfantul Papa Grigore cel Mare arde. intre altele pe Titus Livius. mii de carti pagane.000 de volume. Luptele intre crestini si pagani au fost fatale. Sfantul Grigorie "Luminatorul Armeniei" arde in 277 d.

a califilor Egiptului.getilor si a tuturor neamurilor cu care armenii au avut a face in curs de secole. . nenumarate biblioteci.600. Cand musulmanii au cucerit provinciile persane.000 de volume de teologie.000. arabii invadeaza Alexandria si ii ard biblioteca. Biblioteca din Cairo.000 de volume. In 640. avea peste 1. la randul lor. mai vestita decat cea a califilor. Navalirile barbarilor au distrus. cuprindea 3. Dar in anul 1073 turcii au pradat si distrus aceasta imensa biblioteca. mai multe biblioteci au cazut in mainile lor si au fost distruse. Biblioteca de la Tripoli (Siria).

dupa batalia de la Mohacz. Matei Corvin fundase la Buda o mare si pretioasa biblioteca. cu totul pierdute astazi. geografie! Dar in 1105. Tripoli a cazut sub stapanirea francilor comandati de Raimond Iv si nepretuita biblioteca a fost prefacuta in cenusa. din Italia si din Grecia. In 1526. Acest depozit de eruditie cuprindea o multime de scrieri antice.stiinte. dupa caderea Imperiului Bizantin. traditii. Manastirile de la muntele Athos au fost un . adunand carti cu cheltuieli enorme. istorie. a dat foc si a devastat aceasta biblioteca. cand sultanul Soliman a cucerit Buda.

Si totusi. In 1820.. dar bibliotecile de la acest munte au suferit multe devastari. zac inca zeci de mii de .. la inceputul razboiului de independenta a Greciei. bibliotecile de pe Sfantul Munte au fost silite sa furnizeze turcilor manuscrise pentru fitilele tunurilor! Astfel au pierit mii de lucrari de mare pret. cum sunt Biblioteca Vaticanului si cea a manastirii Sfanta Ecaterina de pe muntele Sinai. In marile biblioteci de manuscrise din lume.mare depozit de scrieri manuscrise vechi. Suntem indreptatiti sa speram ca nu toate scrierile care au pierdut lupta cu timpul sunt disparute definitiv.

Timpul poate sa ne mai rezerve mari surprize! Al. Papadopol-Calimah: un nume de strada in Tecuci Portretul regelui Burebista pe un medalion de bronz .manuscrise necercetate.

Calimah a strans cu migala si precizie filologica toate informatiile despre scrierile pierdute cu privire la daci. al Xix-lea: Al. incepand cu 1872. Pe parcursul mai multor ani.Multe dintre informatiile prezentate mai sus provin dintr-o ampla lucrare a unui istoric uitat din sec. Foarte bun cunoscator al limbilor latina si greaca veche.P. intr-o vreme . timp de 6 ani. colaborator apropiat al lui B. Hasdeu. disponibile la acea vreme. despre scrierile . o serie de 19 articole.chiar vicepresedinte al Academiei Romane. Papadopol-Calimah. nestiutul savant a publicat in revista "Columna lui Traian".

Abia citind cele 150 de pagini de text din lucrarea lui Papadopol-Calimah. pe care le-a strans laolalta. . Nu e niciodata citat. Soarta lor a fost asemanatoare cu cea a cartilor despre care a scris cu atata pasiune: desi a trecut doar un secol. Cele peste trei sute de nume de autori antici marturisitori despre daci. formeaza un tablou impresionant. neasteptat. putem sa ne facem o imagine reala despre cat si cum erau receptati dacii in antichitate. iar timpul trece in defavoarea sa. nu a fost editat.pierdute "atingatoare de Dacia". nimeni nu-si mai aminteste de lucrarea sa.

cei mai multi convinsi de putinatatea si chiar de lipsa de importanta a informatiilor istoriografice. Speram ca apropiata aparitie editoriala a operei lui Calimah in volum va determina o regandire a importantei surselor documentare despre daci si a imaginii acestora in ochii grecilor si romanilor. . Strabon si Dio Cassius despre geti si daci. specialistii in izvoare antice nu au auzit de el si continua sa recite pe dinafara cele cateva fragmente din Herodot. Istoricii. orasul sau natal.Papadopol-Calimah este astazi doar un nume de strada in Tecuci. clasicistii.

Scrierile despre daci au aceeasi soarta si in epocile mai noi Pare de necrezut. putinele lucrari despre daci sunt urmarite de acelasi ghinion ca si vechile documente. invitat sa viziteze Transilvania la inceputul sec. dar si in vremurile mai recente. al Xvii-lea de catre principele . Marele carturar si poet german Martin Opitz.

. Despre o mitologie a dacilor. cerceteaza istoria si traditiile romanilor.Gabriel Bethlen. Dar manuscrisul a disparut fara urma dupa moartea sa. se indragosteste de aceste locuri. se documenteaza intens si lucreaza timp de 12 de ani la o lucrare monumentala: Dacia Antiqua.

Tatal sau. drumul tacut al documentelor despre . dar de soarta caruia nu se mai stie nimic. care a ajuns in arhiva din Petersburg a lui A. Hasdeu. aflat candva la Centrul National de Manuscrise din Ulan Bator.P. Sturdza: nici de soarta acestui manuscris nu se mai stie nimic.lucrare scrisa in limba rusa de savantul B.S. Hasdeu. pana la istoria getilor a carturarului italian Niccolo di Modrusa. stim doar ca a ramas in manuscris. De la misteriosul manuscris despre daci. Xv si niciodata publicata (desi manuscrisul se afla la Vatican). a scris o istorie a dacilor. Al. scrisa in sec.

aflate la indemana cercetatorului. Scrieri medievale precum Zamolxis. Dar daca documentele antichitatii au avut de traversat doua milenii de zbuciumata istorie. sunt inca ignorate la noi. scrisa in sec. voite sau nu.daci este acelasi: catre neant. sub pretextul provenientei lor din mediul carturaresc nordic. erau frecvente. nu merita soarta pe care o au. Xvii si continand informatii inedite despre . Geografia lui Philippe Briet. unde confuziile geti-goti si daci-dani. primul legiuitor al getilor a lui Carolus Lundius si cea despre alfabetul getilor. cele mai recente. a lui Vulcanius Bonaventura.

care par sa reprezinte arhivele regilor daci. continua sa fie ignorate de catre specialisti. este cu totul necunoscuta cercetatorilor romani.daci.. facand hartia sa roseasca. cu propriile noastre maini. despre care s-a vorbit acum doi ani intr-un numar al revistei "Formula As". Daca acestea nu sunt falsuri. Controversatele placi de plumb de la Sinaia. Si lista poate continua. inseamna ca noi. ci documente autentice (si exista multe argumente in favoarea acestei din urma ipoteze).. ingropam in uitare cele mai importante documente cu privire la daci care s-au scris .

ca au disparut aproape toate scrierile despre daci? Ce nestiut blestem bantuie memoria acestor enigmatici si bravi stramosi ai nostri si ce magie poate rupe acest blestem? Este tot o intamplare faptul ca specialistii au decretat drept "falsuri" niste documente pe care nu leau cercetat niciodata. Dacii . o intamplare.vreodata.un subiect incomod Este oare o simpla coincidenta. refuzand sa creada ca dacii si-ar fi putut scrie propria istorie pe placi .

Acum. a nu vorbi despre daci reprezinta un absurd si inutil semn de . care nu fac decat sa-si ceara dreptul la istorie? Este oare tot o intamplare ca singurul care s-a ocupat vreodata de dramatica poveste a disparitiei manuscriselor despre daci a fost in totalitate ignorat? Soarta lui PapadopolCalimah este una emblematica. atat de proslaviti in anii comunismului.de aur sau de plumb? Al cui somn este deranjat de acesti intelepti si curajosi daci. Despre daci se vorbeste in mediile academice putin: ei sunt "barbarii" Europei. cand autohtonismul era ideologizat.

daca vrem cu Occidentul. astazi am fi fost spanioli. Suntem romani tocmai pentru ca stramosii nostri au fost daci: daca ar fi fost celti.dizidenta. A ignora sau a contesta importanta componentei dacice a . iar daca ar fi fost iberi. de manifestare anti-comunista si de simpatie pro-europeana: daca vrem in Europa. noi am fi fost probabil francezi. decat de Sarmizegetusa. Nimic mai gresit! Nu putem fi universali decat prin ceea ce avem particular. trebuie sa ne uitam trecutul si traditiile. e de preferat sa vorbim mai mult de Roma.

• Aurora Petan ============ • Povestile Ceahlaului Varful Panaghia .istoriei noastre inseamna a nega propriul nostru specific romanesc.

lasand in urma lor nume precum Ghedeonul. Se rataceste de Dumnezeu Nu exista la noi in tara munte mai cantat de poeti si mai intesat de povesti decat Ceahlaul.Fara povesti. Batca Popii. sufletul omului se transforma in piatra. Sihastrii si-au facut veacul pe Ceahlau din cele mai vechi timpuri. Dimitrie Cantemir spunea despre el ca ar fi fost la fel de celebru precum Olimpul sau Pindul. Isi pierde zborul. daca ar fi intrat in basmele vechilor greci. Turnul .

Schimbarea la Fata. imbracati de sarbatoare. Considerat al doilea munte sfant al ortodoxiei dupa Athos. In aceasta zi. Urcau si sateni i din satele dimprejur. pentru praznic si hore. de cu noapte.Sihastrilor sau La Chilii. Ceahlaul este singurul munte de la noi care avea hram si sarbatoare. pentru a face rugaciuni. preotii urcau sus pe poienile dintre stanci. pe 6 august. .

oprinduse la cate o stana sa mangaie mioarele. Pavilionul dacic. Dumnezeu cobora pe Ceahlau si umbla descultprin poieni. Cosbuc. L-au cantat Alecsandri. istorie si spiritualitate la un loc e . Asachi. Alecu Russo.Intr-atat de sfant a fost dintotdeauna Ceahlaul pentru oamenii locului! Si chiar din vremea dacilor si dinaintea lor. Hogas. Unii carturari spun ca aici ar fi fost Kogaionul. Vulturul lui Traian. Goga. Masa Dacica. Stanca Dochiei si alte locuri ce au zamislit legende. Sadoveanu si atatia alti scriitori. muntele sfant al dacilor. Atata frumusete. aici se afla Jiltul Zeilor.

greu de gasit in alta parte. Stancile sale. Am plecat in cautarea acestor povesti prin satele de pe malul lacului Izvorul Muntelui. Dochia. langa o gramada . sperand sa pot culege ceva din sfintenia de altadata a Ceahlaului. la gura sobei. au in schimb forme ciudate. printesa dacilor Mitica Letsta sprijinit de gard. pe care batranii le istoriseau in serile de iarna. chipuri de zane adormite sau zei pagani care au nascut sute de povesti. nu foarte inalte.

. Era frumoasa tare. cu chip de bunic blajin. ai mai frumoasa. A fost si el in razboi. "Si cu Dochia ce . Ochii ii rad din cand in cand. depanand povesti. Si dacii s-au batut vitejeste sa-si apere pamantul. Slab si drept. stie ce inseamna lupta. fata lui Decebal o fujit si s-o ascuns in muntii astia. dar tot Traian a fost mai tare." Lumina domoala a dupa-amiezii ii scalda chipul uscativ. "Cand s-o batut Decebal cu Traian. in clipele in care se lasa prins de lumea povestilor.de lemne.. Dochia ii zacea. priveste in zare spre munti. ca Traian o pus ohii pe ea. Are 91 de ani si este veteranul satului Ceahlau.

Batranii batranilor stiau mai multe si unii carturari au consemnat aceasta poveste. Unii zic ca era sora. dar el nu stie decat franturi din ea. de la cei ce inca o mai povesteau.s-a-ntamplat?". Cu Dochia e poveste mare. altii ca era fata lui . Lacul Izvorul Muntelui Dochia a venit de la Sarmizegetusa. chiar pe Ceahlau. il iscodesc.

cu putinul lor avut. se retrageau incet spre nordul Moldovei. Imparatul Traian a urmarit-o. "Du-te. gonind calare peste munti. copila mea". in siruri cat vezi cu ochii. i-o fi zis Decebal Dochiei. Unii zic ca nu era iubire adevarata. la fratii lor liberi. Si Dochia s-a dus. Familii intregi de daci. unde sandaua soldatului roman nu avea sa ajunga. "Du-te si izbaveste-te de robie". era doar cheful imparatului de a o avea roaba pe fata lui . in vremurile acelea. ca sa scape de urgia romana.Decebal. aprins de iubire pentru preafrumoasa printesa daca. Multa lume fugise spre miazanoapte.

urmandu-l pe dusmanul tatalui ei. vorbind doar cu jivinele padurii. ferita de ochii oamenilor. indrumat de iscoadele lui. fata nu si-ar fi parasit tara. Si a gasit-o pe Dochia. Atunci Traian facu un semn scurt si . unde sa o faca imparateasa. A intins catre ea bratul sau regesc. Cale lunga a facut Traian. pana in Tara Moldovei. chemand-o sa vina cu el la Roma. Asa umbla prin munti. si-a lepadat vesmintele regale si podoabele si si-a pus pe spinare un cojoc greu. Copila s-a ascuns prin vagaunile Ceahlaului. in capitala lumii.Decebal. Dar pentru nimic in lume. de ciobanita. cu o turma de oi.

Dochia isi ridica privirea spre inalt si sopti in gand o rugaciune fierbinte. Acum era o stana.garzile sale o inconjurara din toate partile. si ele. la picioarele ei. Lacrimile ii curgeau siroaie pe obraji si pe haine. Acolo. prefacute. impletindu-se la poale cu ierburile inmiresmate. iar ochii sai clipira pentru ultima oara. in pietre. inlacrimati. In cateva clipe se lasa frigul peste trupul feciorelnic al Dochiei. Piatra rece o cuprinse cu totul. parintele vietii. cel ce are in grija toate cate sunt in cer si pe pamant. un stei. in jurul caruia zaceau rasfirate mioarele. a luat . catre Zamolxe.

. cu o apa limpede si dulce. Traian si-a spalat obrajii in el. Cobal si vulturul lui Traian . ca sa scape de capcauni.nastere Izvorul Alb. iar in vremurile grele. Dochia a ramas pentru vesnicie in Ceahlau. aici veneau si se adaposteau "vergurele" (fecioarele) din satele din preajma.. a mangaiat neputincios chipul de piatra al fetei si s-a intors la Roma. cum nu s-a mai pomenit.

Stanca Dochiei Urcasem de dimineata pe valea Izvorul Alb. . Strajuita de flori multicolore si macris salbatic. Fluturi mari. mau insotit plutind in fata mea in aerul cald. spre Jgheabul cu Hotar. pe o carare salbatica. ce adesea se pierdea in apa raului. pana la Stanca Dochiei. colorati.

Dar nimic care sa aduca. "O semanat mai demult.padurea lasa din cand in cand sa se vada crestele maiestuoase ale Ocolasului Mare si ale Toacai. oricat de nelamurit. Ma asteptam sa dau de o piatra impunatoare. dar nu seamana deloc cu o fata!". Dar am trecut pe langa Stanca Dochiei fara sa o bag in seama. cu verdeata pe crestet si un izvor limpede la poale: obarsia Izvorului Alb. Da' o . apoi m-am intors din drum sa o caut. cu un chip de fata. "Am vazut stanca. Era o piatra mare. rotunjita. ce sa aduca oarecum cu un chip de fata. cu o privire intrebatoare. ii spun batranului.

Acolo sihastrea. stanci si lemne. Atunci s-a daramat partea de sus a Stancii Dochiei. si o rupt tat".. intr-o zi de sarbatoare. cand o avalansa cumplita s-a pornit din munte. un tanar care. pravalind la vale zapada. chiar in noaptea de Inviere. in care vremurile sapasera chipul fecioarei. ferit de lume. In aceeasi noapte cumplita a pierit si schitul de pe Izvorul Alb. Radu. asemenea lui . un trup ciuntit de piatra.vinit de sus din munte prapad mare. Documentele spun ca era in primavara anului 1704. cu calugari cu tot. din temelia caruia apa continua sa izvorasca.. Iar Dochia a ramas pana azi fara chip.

alegand mai degraba sa se prefaca in piatra. Mitica Let Mitica Let atata stie. patimise din dragoste pentru o preafrumoasa fata din Ceahlau.Traian.. Dar de ce atata patima? Pai . Dar asta e alta poveste. ca fata de imparat nu s-a lasat prinsa..

Cobal a cerut-o in casatorie pe Dochia.. Insa o alta legenda spune ca Dochia lar fi iubit pe Traian. O legenda spune ca scapand din inchisoare a venit sa o caute si. un tanar dac viteaz si chipes. acasa la ea. nu departe de stanca Dochiei. cum altfel?. Zeii l-au preschimbat si pe el in stanca. dar aceasta l-a refuzat. gasind-o impietrita.. fara sa stie ca e dusmanul poporului sau. Cobal e numele flacaului ce prinse drag de Dochia in vremea cand copila era inca in Dacia. ce cazuse prizonier la Roma. l-a cuprins deznadejdea si s-a aruncat de pe Toaca.iubea un june dac. Intelegand ca .

Cei doi n-au scapat de urmarirea lui Traian. Cobal incearca sa il omoare pe imparat. dar si-a inabusit iubirea si a fugit in munti. dar primesc de la Zamolxe trup de piatra. Cand fata a inteles cine era cu adevarat cel de care se indragostise. Inima ei s-a sfasiat de durere. unde atatia daci au plecat in bejenie. dar nu reuseste si e luat prizonier. in Ceahlau. pentru a nu fi luati robi la Roma. a cuprinso o jale fara margini. Cobal a scapat si el si a fugit spre nord. gasind-o pe Dochia. imparatul isi lasa vulturul regal . Deznadajduit. unde s-a facut ciobanita.fata e indragostita de Traian.

. Dar si vulturul este prefacut in piatra. Teribila poveste. Iar unii spun ca Dochia este chiar Dacia. pe care Traian nu a putut-o supune.sa-i pazeasca si pleaca in tara lui. in vremea razboaielor daco-romane. ce tradeaza amintirea unor vremuri in care Ceahlaul a fost adapost pentru dacii fugiti din Ardeal. Dacia nu si-a inmuiat inima in fata Romei. de catre Zamolxe. Degeaba sia lasat vulturii sa o pazeasca. Preafrumoasa Panaghia si Soarele de pe cer . asa cum a vrut el..

care aflase de la batranii locului povestile Ceahlaului. "Panaghia era tot o fata". pasionatul cronicar al Muntilor Neamtului. privind in zare catre cea mai mandra si mai inalta stanca din varful Ceahlaului. Batranul zambeste sugubat. il intreb pe batranul Let. "Cum tot o fata? Pai e plin Ceahlaul de fete frumoase prefacute in piatra!". In scrierile lui. Ce nu stie el stie Hogas. el . Stie doar ca tot de iubire e vorba. ca tot Ceahlaul e plin de povesti de dragoste."Dar Panaghia? Ce poveste are stanca asta?". Nu stie p ovestea Panaghiei.

una dintre zane a luat intuneric din intunericul cel mai nepatruns al unei nopti fara luna. incat ursitoarele au adapostit-o in munti de mica. atat de frumoasa.spune ca Panaghia era o fata nespus de frumoasa. . adanc din adancul marilor fara de fund. La nastere. pentru a o feri de invidia muritorilor. duiosie si blandete din ochii ingerilor ce stau la dreapta lui Dumnezeu si le-a pus pe toate in privirile ei. foc si lumina din lumina si focul luceferilor celor mai stralucitori.

Asa s-a zamislit preafrumoasa Panaghia. chiar din inima lui Dumnezeu! Si pentru ca sa nu fie . Dar lucrul cel mai minunat a fost cand insusi atotputernicul Dumnezeu a rupt din inima si sufletul sau particica cea mai aleasa. daruindui-o Panaghiei ca suflet si inima. A treia a tors din caierul de neguri fire subtiri de umbra neprihanita si i le-a pus pe cap. ca podoaba de par negru si bogat."Kogaionul" dacilor Alta a rupt din fragezimea si albeata crinilor si din rumeneala trandafirilor si le-a pus pe fata ei.

ursitoarele au dus-o pe inaltimile cele mai de sus ale Ceahlaului. Si Panaghia a crescut mare si s-a facut fata frumoasa. Dar si fata se uita la Soare. iar noptile senine au scaldat-o in roua de flori mirositoare. cu acelasi dor in suflet. cum numai povestile isi pot inchipui. ca cineva tot avea sa o vada: Soarele. care o privea cu nesatin fiecare zi. si au asezat-o in pestera pustnicului Ghedeon. dincolo de imparatia norilor.pangarita de priviri muritoare. Dar degeaba au ascuns-o ursitoarele in munti. Albinele din Sihastrii au hranit-o cu mierea lor. din inaltimile cerului. Si amandoi s- .

infasurand-o in razele sale. ca sa nu mai ispiteasca sufletele slabe ale muritorilor. decat invesmantat de neguri. sa nu mai rasara de acum inainte. s-a plans lui Dumnezeu si Dumnezeu s-a maniat si l-a pedepsit pe Soare. Ceasuri intregi se oprea Soarele din calea lui ca s-o priveasca. Atunci noaptea. ca ajunse amurgul aproape sa-si dea mana cu zorile. Si pana intr-atata s-a marit ziua. suparata. iar Panaghia nu l-a mai vazut pe Soare.au indragostit. Jalea i-a cuprins sufletul si a plans neincetat zile si . in vreme ce noaptea s-a micsorat. Si s-a implinit porunca lui Dumnezeu.

nopti la rand. Dar de la o vreme i s-a facut lui Dumnezeu mila de ea si a trimis porunca rasaritului si apusului sa trimita in graba cele mai usoare si mai dulci dintre vanturile lor. spre culmile inalte ale Ceahlaului. ca sa-i usuce copilei lacrimile. incat se ruga lui Dumnezeu sa o prefaca in stana de piatra si sa dea din nou drumul zeului zilei si al luminii sa straluceasca pe cer. fara sa mai inchida un ochi. . Dar Panaghia nu mai putea trai fara Soare si jalea ei era atat de mare.

mai . insa. pleoapele ii cazura grele si un intuneric nemarginit o cuprinse. Se zice. ca inima ei nu s-a impietrit. Panaghia se prefacuse in stanca de piatra. de stralucirea florilor si de vanturile dulci si mangaietoare ale rasaritului si apusului. ca si acum se bucura de razele soarelui.Batrana Varvara Dumnezeu ii implini voia si fata simti cum picioarele ei prinsera radacina in pamant si nu se mai putu urni. O alta varianta a legendei Panaghiei. Si cand voi sa indrepte iarasi ochii spre ceruri.

o indragi pe frumoasa Panaghia.ancorata in istorie. Dar. numit Radu Valcu. vorbeste de iubire. sufletul i se umplu pe loc de o ura nemarginita. Panaghia facu nunta cu hatmanul Bahrin. un tanar de seama. fata parcalabului de Suceava. poarta . el se arunca in lupta. In acest timp. si zarindu-l in invalmaseala pe Bahrin. Zdrobit de durere. Dar tanarul pleca la lupta si multa vreme avea sa nu o mai vada pe draga lui. Se arunca asupra lui ca un vultur. gelozie si razbunare. vestea cazand ca un fulger peste Radu. dintr-o data. cu gandul sa-l ucida. Povestea spune ca pe vremea lui Vasile Lupu.

acum cand isi implinise dorul de razbunare. Cu pieptul despicat. hatmanul cazu intr-o balta de sange.cetatii se deschise si se ivi Panaghia. cu sabia in mana. hotarata sa-si ajute sotul. il puse in sa in . dar un ostean sari sa-l apere si Panaghia se prabusi sub palosul greu. ultimele batai ale inimii sale daruindu-le Panaghiei. Poate ca el s-ar fi lasat ucis de mana ei. in straie ostasesti. Radu ridica trupul iubit al Panaghiei. Radu rupse cu o lovitura sabia Panaghiei si se intoarse catre Bahrin. rapunandu-l. Ca o fiara ranita de moarte se napusti fata parcalabului asupra lui Radu.

in ceasurile inserarii. Ratacind singuratic prin coclauri. El parasi nestiut curtea domneasca si pleca in pribegie. in amintirea iubirii lui. Ajunse la sihastria de pe Izvorul Alb. unde-l cobori in lacasul de veci. Dar viata isi pierduse orice rost pentru Radu.fata lui si pleca spre manastirea Putna. Ultimele povesti . unde trai in pestera de la obarsia acestui izvor. privind indelung o stanca mandra si zvelta pe care a numit-o Panaghia. el poposea adesea pe culmea Ceahlaului.

dar s-au dus toti... totusi. acum mai multi sunt turisti decat sateni. in doua curti.. intrebandu-i pe batrani de povesti.Strabat satul Ceahlau. Intreb in stanga si-n dreapta de povestile muntelui si oamenii ma privesc cu mirare cumva: "Ce povesti? Astea-s copilarii. cu o maturica in mana. .. Batranii mai stiau ceva. Intru..". cu speranta sa mai gasesc un fir de poveste tesut in jurul acestor munti. In Durau au ramas putini oameni. O bunicuta frumoasa. Dar Ceahlaul e animat. si casele lui vechi trebuie ca mai adapostesc istorie si legende. Batrana Varvara Ciobanu sta in fata casei sale..

isi impodobeau imbracamintea. urmele lasate pe iarba stau verzi si proaspete. cu cerdac din lemn vopsit in verde.cu o casa frumoasa. Casa e albastra. casa si obiectele cu aceleasi forme si figuri. Scunda. tesute in motive vechi de mii de ani. daca n-ar fi avut ochelari. cu naframa si sortin carouri. ce au vietuit nu departe de Ceahlau. Ma invita inauntru sa-i vad covoarele colorate. In casa miroase . exact ca in amintirile copilariei mele. din vremurile cand frumoasele Cucutenilor. Curtea e cosita proaspat. as fi zis ca a coborat direct din cartea cu povesti. una in spinarea celeilalte.

imbracamintea curata. fetele nu mai torc si nu mai tes. sa vada care ce-o mai facut". Casele din lemn. Povesti despre muntii astia nu stie. Stiau batranii. pe vremuri. dar daca Al de Sus i-a dat ani multi. stia si ea in tinerete. Stau toata ziua la televizor. lea uitat. alimentele naturale. dar mai sanatos. Era mai greu. O intreb daca era mai bine inainte. a lemn si a lana. "Astazi. traiul la munca in aer liber erau mai bune pentru om. din canepa si din lana. .curat si luminos.

atunci nimeni nu-i cunoaste. Satenii zic ca daca Leon nu cunoaste muntii astia. unul dintre ultimii ciobani din Ceahlau.Leon Marcoci Intru si in curte la Leon Marcoci. cu termopane si gard frumos. dintr-o casuta alba. dar oierul iese din spate. de lemn. Ma uit la casa noua. cu ferestre .

imi spune scurt. concentrat. . Uscativ. Il intreb ce loc ii e cel mai drag. "71". Duruitoarea. adunand in memorie imagini si ganduri ce alcatuiesc o viata: Viezuri." Si incepe sa mi le enumere. prin vorbele caruia curge toata linistea muntilor. Leon e un om tare frumos: felul acela de om deschis. I-au fost dragi muntii si stie fiece stanca si fiecare vaioaga.verzi si muscate. cu dangatele turmelor cu tot. Piatra Lata. drept. ca doar le-a batut cu piciorul o viata. Casa cea noua e a fetii. cu ochi ca jarul si sprancene stufoase. direct. In ochii mei. "Toate. ciobanul pare sa aiba in jur de 60 de ani.

Scaiusul. Detunatele. toti vor la oras. a avut ani de zile stana. Nici nu mai merg la oi: e rusine pentru un tanar din ziua de azi sa se faca cioban. La Stanile. Toaca. avea multe oi. Arinisul. la civilizatie... Acum nu mai e nici o stana pe acolo. Stanca Dochiei. cui ii mai trebuie lana si branza? Peste o tona de lana a strans Leon in doi ani. Tinerii nu mai sunt interesati de trecut si de pastorit. Panaghia. de la o . Si apoi. Curmatura Stanilelor. Ocolasul. cei care au mai ramas s-au retras dincoace de rezervatie. Lutul Rosu. Claile lui Miron. La Scaune. tot Ceahlaul era plin de viata.

se pierd. Povestile sunt facute ca sa fie povestite. cand vreau sa-i platesc. Gust dintr-o bucata de urda neasemuit de gustoasa si plec cu un pachet mare de bunataturi sub brat: "Pentru sanatatea oilor". ofteaza baciul cu obida. Fetele nu mai torc si nu mai tes. Lacul Izvorul Muntelui sclipeste tot mai stins. .. "Dar povesti? Mai stiti povesti despre muntii astia?". Iar daca nu mai ai cui sa le povestesti.. La fel si pieile. "Cui ii mai trebuie azi povesti?". a venit cineva si i-a oferit doar un leu pe bucata. intreb. insista Leon Marcoci.suta de oi. si nimeni nu i-o cumpara.

La ce ne mai trebuie povesti? Nu stiu. Lumea fara povesti e o lume prea departe de Dumnezeu.pe masura ce ma indepartez. batranii au uitat povestile. ca Dochia. in vreme ce tinerii nu au apucat sa le mai afle. O lume fara viata. Ca si cum apele uriasului lac de acumulare ar fi inghitit. o lume fara povesti e o lume in care sufletul omului se transforma in piatra. odata cu vechile sate. La poalele Ceahlaului. Fara iubire. si povestile lor. . Totusi. Panaghia e imbratisata de lumina moale a asfintitului. fara simtire si fara zborul gandului si al inchipuirii.

Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan • • • • .

Morminte tracice.• • ==================== Valea regilor traci Preistoria Bulgariei este reprezentata cu stralucire. la poalele Balcanilor .

in secolul al IV-lea inainte de Hristos. cel al odrisilor. care nu au nimic a face cu latina si. pe care bulgarii au stiut sa le scoata la lumina. aceleasi manifestari artistice. Si totusi. aceleasi traditii si stil de viata. o tara orientata spre fluviu si continent. Ceea ce noi. Asa cum de o parte si de alta a Muresului sau pe un mal si altul al Oltului traieste acelasi popor. in razboiul impotriva grecilor. Sunt pentru prima oara in Bulgaria. se aflau insa tracii. numiti odinioara Haemus (Balcani). dincolo de muntii Balcani. ce strabat Bulgaria de la vest la est. De fapt. Aceasta este tara dacilor de la sud de Dunare. In sud. E usor de spus: tracii au fost romanizati. tracii isi pierdusera deja identitatea si fusesera romanizati sau grecizati. trebuie facuta o distinctie intre daco-moesiana vorbita intre Dunare si Balcani si traca vorbita dincolo de Balcani. ca acum.Hr. locuiau acesti moesi sau mysi. dar apoi au venit slavii care i-au asimilat si nu au mai ramas urme ale romanizarii. pana la sirul de munti Stara Planina. numiti asa la nordul Danubiului si numiti "moesi" la sud. In campia sudica marelui fluviu. Neam razboinic si mandru. cu o limba straina. Iar bulgarii nu se . traia acelasi neam si se vorbea aceeasi limba. de o parte si de alta a apei. Un pod ce separa doua tari. Pe ei ii considera stramosii lor si se mandresc cu mostenirea lor tracica. Cel mai numeros neam dupa inzi. insisi troienii se pare ca erau de neam tracic. Bulgarii vorbesc doar despre acei traci. sa le conserve si sa le arate intregii lumi. mediteraneana. peste o Dunare-granita care in trecut lega. Apogeul acestuia a fost atins in timpul dinastiei Cotizonilor si a regelui Sitalces. catre spatii deschise si clima calda. romanii. spre spatii inchise. Homer insusi ii aminteste ca fiind aliati ai troienilor. Dunarea a fost o singura casa pentru cei de pe ambele sale maluri: aceeasi cultura. iar pescarii de pe ambele ta rmuri se intalneau in mijlocul apei la povesti despre stime si balauri cu sapte capete. ca urmare. Au intrat apoi in istorie daco-getii. ceva nu e clar in aceasta poveste: exista asemanari mari de structura intre bulgara si romana. Flacaii mergeau la petit cu barcile. Asa incat slavii s-ar fi asezat probabil pe un substrat romanic. Negurile istoriei sunt cu atat mai dense. Dar romanii si-au intins stapanirea si peste Tracia. malurile. nu s-au sters cu totul urmele substratului dacic al limbii bulgare. Pentru mine e o tara straina. Mai mult. in secolul I i. acum doua mii de ani. Dar nu e argumentabil stiintific. Dar ce s-a intamplat? Unde a disparut bucata aceasta de istorie comuna? Din vremurile indepartate ale neoliticului. pe fasia ce se intinde de la tarmul Dunarii. care s-a petrecut in secolul al VI-lea dupa Hristos. inruditi cu dacii. in absenta probelor e greu de sustinut acest proces. cum spune Herodot despre traci. tracii au avut perioade de mare glorie. Oamenii se strigau de pe un mal pe celalalt al Dunarii in acelasi grai. iar peisajul de azi al campiilor bulgare nu mai evoca cu nimic vremurile de altadata. pamanturi roditoare si clima temperata. Totusi. care traiau divizati in multe triburi. transformand-o in provincie. nu am stiut sa facem cu dacii nostri. In schimb. formand un mare regat. dar puternic influentati de lumea grecilor: o lume orientata catre mare. Si care era o adevarata coloana vertebrala a Europei. au reusit in secolul al VI-lea inainte de Hristos sa se adune sub coroana regelui Teres. cu cat ne indepartam mai mult in timp. Tracii. de la numele carora teritoriul acesta se va numi Moesia. Cercetatorii considera ca la venirea slavilor. Cat despre romanizarea moeso-dacilor sau a tracilor. au lasat in urma lor constructii si tezaure fabuloase. sunt socotite de unii lingvisti "coincidente".Tara de dincolo de Dunare De la Giurgiu la Russe e o aruncatura de bat. si nu despartea.

ce urca brusc dupa Gabrovo. unde primele trei zile au fost dezamagitoare. Kitov a mers inainte. din campie in inima muntelui. o granita de piatra. Mormantul regelui Seuthes . Cercetati sunt cateva zeci. la poalele acestor munti. Gabrovo. dar si capitala. intr-unul din tumuli. prin paduri nesfarsite si sate marunte ce par pustii. Cele mai multe dintre mormintele regale ale tracilor se afla la mica departare de Kazanlak. Fusesera descoperite vestigii tracice imediat dupa al doilea razboi mondial. nici in Bulgaria nu au existat. Mormantul de la Kazanlak are chiar o replica la scara. bazat pe mostenirea tracica. dar a obtinut bani putini. Iar faptul ca s-au asezat la sud arata ca dominatia lor se intindea spre Grecia. motivul tracic a devenit un fel de amprenta a civilizatiei de azi a bulgarilor. mai putin influentata de civilizatia grecilor si mai aproape de cea a Carpatilor. incercand sa obtina fonduri mai mari in viitor. pe care o pot vizita turistii. Tumuli exista in Bulgaria cca 1500. sau sa renunte pe moment. iluminare. in valea vestitilor trandafiri de Damasc si a mormintelor regale. in vreme ce la nord de Balcani e posibil ca neamul daco-moesilor sa-si fi creat o lume oarecum diferita. pentru ca originalul sa fie cat mai putin expus. iar serpentinele ametitoare sunt strajuite de paduri neguroase. Un drum prin pacla. Asa a iesit la lumina Valea Regilor Traci. sperand ca ceea ce gaseste acolo sa convinga autoritatile sa-i dea mai multi bani. mormintele sunt incluse in patrimoniul mondial UNESCO si sunt extrem de bine conservate. spulberand tabara arheologilor. Dryanovo. Si a avut de ales: sa sape la intamplare. unde temperatura scade instantaneu cu 20 de grade. Byala. prea multi bani pentru sapaturi arheologice. Gorna. ventilare. Kazanlak . Intr-un cuvant. In acei ani a descoperit comori fabuloase. iar blitzurile aparatelor de fotografiat clipesc in mainile japonezilor veniti de peste mari si tari sa viziteze lumea tracilor. strabatand Bulgaria de la Russe spre inima tarii. arheologul bulgar Georgi Kitov a planuit o campanie de sapaturi cu vise mari. conditii de conservare. bajbaind la limita. (Dar nu si pe cea a dacilor!) Bulgarii au dezvoltat un infloritor turism cultural. In 1992. intr-o zi de vara. Un traseu initiatic. Russe.straduiesc sa studieze acest aspect. se mandresc cu ei. Valea Regilor Traci Am pornit in cautarea dacilor si a tracilor de la sud de Dunare. Autocarele cu turisti se revarsa ritmic. Ca si acum. exista indicatoare si ghizi. Astazi. incat nu se mai vede nici marcajul pe sosea. ceturile sunt atat de dense. dupa 1990. picturi murale impresionante. doar pentru o saptamana de lucru. existau sute de tumuli funerari despre care se banuia ca adaposteau morminte si tainuiau comori. Veliko Tarnovo. dar nu se facusera investigatii sistematice la scara mai larga. simboluri si taine de nedescifrat. Vorbesc mereu de traci. Exista drumuri de acces in stare perfecta pana la aceste morminte. Mormantul lui Seuthes Ca si la noi. pictate cu cai si printese. Apoi a inceput sa apara aurul: mormantul fusese dezvelit. constructii funerare incredibile. Dar si pacea celui adormit fusese tulburata. pasul Shipka. A obtinut fonduri si a condus expeditia timp de sapte ani. A sapat in tumulul Malkata. Nu e o intamplare ca regii traci si-au construit mormintele. in antichitate. acesti munti trebuie sa fi fost o pavaza teribila in fata dusmanilor. o lume intreaga ce parea sa fi fost pierduta pentru totdeauna. A ales prima varianta. Ploi teribile si vanturi puternice s-au starnit dintr-o data. frig si intuneric. care dupa o ora de infern coboara triumfator in lumina.acesta e traseul care duce de la Dunare in renumita Vale a Regilor Traci.

Dupa mormantul lui Seuthes. Cenusa era depusa intr-o urna. probabil sotia decedatului. cu usi de marmura strajuite de capete de zei si cu sisteme de inchidere a usilor care si astazi functioneaza. II i. prin tainele si riturile care se practicau asupra lui. obiectele care alcatuiau lumea tracilor. se afla astazi sub apele lacului de acumulare Koprinka. iar cel decedat se intorcea inapoi de unde venise. Asfaltul negru duce pana la intrarea in "grobnita". ce a fost transformata in incapere-sarcofag. Aici arta tracilor este prezenta in plin apogeul sau. movila rasare domol din campie. Aici a fost inmormantat marele rege Seuthes al III-lea. aflat la 15 minute distanta de Kazanlak. Epoca pe care o acopera este cea a secolelor VI-II inainte de Hristos. asemenea unei biserici pagane. delicata si impunatoare in acelasi timp. splendide vase de aur si argint. o femeie frumoasa. dar patrunzatoare. Dar e minunat sa poti vedea laolalta. mormantul acesta nu mi se pare cu mult mai impresionant decat cel din movila Documaci. Totusi. lumea dacilor nu cunoaste astfel de "pregatiri" pentru lumea de dincolo. Culorile si formele pastrate aievea evoca o lume serena. cu parul roscat. La intrare vorbesc cu ghidul. Cu parul suvite. coroana regelui Seuthes al III-lea. unde ma asteapta lumea celor plecati dincolo. barba bogata. Strajuita de ciresi incarcati de rod si de pajisti cu flori multicolore. de langa Mangalia. un fel de paradis in ocru si albastru. ci trupurile celor decedati erau incinerate. o opera de arta fara egal. nici urnele nu mai sunt de gasit. mai vizitez movilele Helvetsia si Ostrushka. lucruri care pentru universul profan in care traim nu mai au nici inteles. coroiat. prefigurand arta Europei de mult mai tarziu. chiar la fata locului. descoperita in mormantul acestuia din movila Golyama Kosmatka: o cununa din ramuri. frunze de stejar si ghinde din aur.). Exceptand influentele tracice din Dobrogea. Dar cele mai uluitoare picturi murale se gasesc in mormantul de la Kazanlak. ca un animal garbov. in care se petrec lucruri tainice. s-au conservat cateva picturi splendide. Intrarea in mormant Mormantul regelui. urmeaza o a treia. arme. regele Seuthes pare sa scruteze viitorul cumva asemenea dacilor de pe arcul lui Constantin. Spre deosebire de traci. amfore. caci originalele se afla la Sofia. iar in epoca de varf a regalitatii (sec. Sunt lumi in sine la scara mai mica. Sunt constructii impresionante. cu scene diverse. Probabil cenusa era imprastiata in patru vanturi sau pe ape. a carui capitala. si toate cele trebuitoare sa-l insoteasca pe cel plecat. nasul puternic. si privirea usor incruntata. Acest mormant chiar are forma si neregularitatile unui uter si multe alte indicii trimit spre aceasta interpretare. cu cai frumosi.Hr. Acum incep sa inteleg rostul acestor morminte-temple. Intru in pantecele cocoasei de pamant. dar nu a auzit nici de daci. Dupa un coridor de piatra lung de 13 metri. La Helvetsia. se afla in plin camp. Alaturi. ce converge spre personajul regal ce-si tine soata de mana cu tandrete. Mormintele tracilor nu par simple morminte. uterul. intre care chipul indurerat al unei nobile. la hotarul dintre viata si moarte. cum le spun bulgarii acestor morminte. cu coridoare si incaperi boltite. La Ostrushka. .Muzeul din Kazanlak adaposteste multe dintre minunatiile descoperite in Valea Regilor. sapata toata intr-un singur bloc de piatra. iar spiritul era eliberat de povara trupului. si doua incaperi boltite. cu siguranta. care imi spune cate in luna si in stele despre traci si Seuthes. Cupola ametitoare e acoperita de cercuri concentrice. . Cel mai incredibil obiect din muzeu il constituie.I d. femei gratioase si mese imbelsugate. Alaturi se afla bustul de bronz al regelui Seuthes. Seuthopolis. Cele doua se aseamana foarte mult ca arhitectura si chiar si nuantele de vopsea conservate pe pereti par a fi identice. chiar daca unele sunt replici. mormantul reprezenta matricea. dacii aveau o alta viziune asupra lumii de dincolo. nici de Decebal.Hr. distinsa. nici importanta.

trec in sud si multe familii care doresc sa ramana in imperiu.de la Callatis si de la Documaci . cand. de la nord la sud. href="http://www. tracice mai putin. asemanator cu cel descoperit de bulgari in movila Sineva. un inel de aur cu broasca testoasa. Nu e deloc intamplator faptul ca Aurelian creeaza in sudul Dunarii o noua provincie. Acolo ii gasesc. La gunoaiele din cetatile dacice. Dacii din sudul Dunarii Poate ca nu in cautarea tracilor ar fi trebuit sa pornesc. Drumul prin Valea Regilor este un drum luminos. indicatoarele noastre. orice. Nu stim prea bine nici astazi care erau raporturile dintre daci si moesi. romanii. Insa la noi nu se accepta ca cele doua morminte . dar mai putin elaborata. s-a gasit in mormantul cu papirus de la Mangalia. la nepasarea ucigatoare a celor ce ar fi in drept sa faca ceva. cat de putin. Stim ca erau inruditi.jpg" rel="lightbox[articol]" title="Valea regilor traci"> Bolta pictata in mormant Dar daca tracii sunt mai departe de lumea noastra. din lipsa de alte informatii: o coroana asemanatoare cu cea a lui Seuthes. pentru a fi protejate de invaziile migratorilor. la dezinteresul oficialitatilor. pentru autocarele cu japonezi. poate doua ramuri surori. Probabil ca astfel de treceri de o parte si de alta a apei nu au fost putine de-a lungul timpului. in schimb moesii au fost mereu in contact cu locuitorii de la nordul Dunarii. pe oamenii locului. frati de sange cu ei. Si nu pot sa nu ma gandesc la dacii nostri. muzeele. dupa anul 271. chiar daca trece printre morminte. Aceste sute de mii de daci adusi in sud au consolidat nucleul de dacism din Moesia. Multe cetati infloritoare au incetat brusc sa fiinteze. Imi vin in minte unele similitudini. pentru noi. Nu neaparat autostrazi. iar aceasta din urma este extrem de asemanatoare cu mormintele tracice pe care le-am vizitat. scitice. "Nu se stie". Sa vina bulgarii sa ne lamureasca. O a doua deplasare majora de daci. Dacia Aureliana. mi s-a spus: pot fi grecesti. ci in cautarea dacilor de pana la Muntii Balcani. s-a descoperit in movila de la Documaci.sunt tracice. depopulate cu ordin de la Roma. la infinitele gropi facute de cautatori.ro/magazine/attachments/881/1605_1250601786-large. In acest fel romanii incercau sa tina sub control granita de pe Dunare. In vremea lui Augustus au avut loc transbordari uriase de populatie getica. Un drum curat.formula-as. are loc in perioada retragerii aureliene. impartita . de la nord de Dunare la sud. ce respecta trecutul. fireste. dintre daci si traci. fara sa le pot lega intr-un fir prea solid. Ceva.O usa de mii de ani Cat de mult din lumea aceasta a tracilor ne apartine? Nu stim prea bine. la furturile din situri. la drumurile. poate dacii o ramura a tracilor. pe langa armata si administratie.

in spiritul limbii pe care lingvistii bulgari nu-l cerceteaza. va fi purtatoarea unei intregi culturi ecleziastice. Regele Seuthes Iar aceste lucruri nu se imprumuta. abandonati de istorie. Dunarea devine granita a imperiului. Cei mai multi insa sunt de acord ca ele provin dintr-un substrat balcanic comun. romana. bulgara si albaneza formeaza nucleul a ceea ce lingvistii numesc "uniunea lingvistica balcanica". Aurelian nu l-ar fi numit "Dacia". o parte in imperiu. Aici. trasaturi foarte importante.surori nestiute Nu inteleg mare lucru din limba bulgara. ci se mostenesc. caci cele doua surori au un parinte diferit si nu mai seamana la chip. alfabetul grec. la baza. ce difera de celelalte grupe de limbi slave. pentru ca difera vocabularul. La aceasta "uniune" mai participa partial si greaca. Imperiul vlaho-bulgar .administrativ. evitarea infinitivului si altele. care sustin ca slava a devenit slava numai in urma contactului cu protoromana. in aceste trasaturi de limba. creat pe teritoriul dacic? El are. impreuna cu slavona bisericeasca. este asemanator. Dar cine sa se mai intrebe care este originea reala a alfabetului chirilic. Acesta este inceputul sfarsitului in istorie. Desi nu intelegem mare lucru din aceste limbi. cu limba lor cu tot. Asa cum probabil n-as intelege mai nimic nici din limba albaneza. iar cei romani nici atat. precum postpunerea articolului hotarat. daca din manuale nu putem afla mare lucru despre ce s-a intamplat cu acesti daci si cum de-am ajuns dupa atata timp sa fim doua tari straine pe doua maluri straine. desi apartin unor familii diferite (bulgara e slava. Asta inseamna ca bulgara s-a format pe un substrat asemanator cu romana. iar romana e considerata romanica). iar dacii sunt divizati. precum Giuliano Bonfante sau Mario Enrietti. desigur. Iar daca e vorba de slava. Insa bulgarii in nici un caz nu-si vor pune problema de unde au luat Chiril si Metodiu unele semne care nu exista in alfabetul grec si pentru care specialistii nu au gasit o origine. care nu se regasesc decat aici. ulterior. au. poate sa-i zicem sora vitrega. Unii lingvisti au sustinut. in Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. cand si-a conturat principalele caracteristici. putem spune ca aceasta este un fel de sora cu romana. scheletul lor fundamental. cu atat mai mult. in fiecare limba. Adica aceste limbi. Asadar. totusi. Noi am luat tot de la toata lumea si nimeni nu a imprumutat nimic de la noi . structura.pare sa fie postulatul preferat al oamenilor de stiinta din domeniul lingvistic. Exista. caci viata maselor. putem incerca sa aflam altfel. ca trasaturile acestea au aparut independent. se ascund dacii din sudul Dunarii. care este mult mai stabil decat cuvintele care adesea vin si pleaca. fara prea mult temei. Dar vorbind strict de bulgara. Daca teritoriul acesta nu ar fi fost locuit de daci. o parte in afara lui. totusi. in comun. Bulgara si romana . ce curge dincolo de istoria scrisa de invingatori. formarea viitorului si a perfectului. in Balcani. si-a urmat cursul neclintita. totusi. albaneza traco-ilira. Aceasta limba slava sudica. care va duce si la raspandirea alfabetului chirilic. Insa doar in istorie. Si totusi. cercetatori straini. Ce s-a intamplat cu acesti daci? Cu limba lor? Cu zestrea lor culturala si genetica? Odata cu retragerea aureliana.

splendid oras medieval. au asimiliat ce a mai ramas din urmele tracice. Ei insisi s-au autointitulat "imparati ai vlahilor si bulgarilor". A luat nastere Imperiul romano-bulgar sau Taratul vlaho-bulgar. ce au gasit slavii in actuala Bulgarie? Intre Dunare si Balcani. afirmand ca prin "vlahi". care fusesera expuse romanizarii. libertate si stralucire ni s-a datorat in mare masura noua. Coroana lui Seuthes Dar ce s-a intamplat mai departe? Cand s-a pierdut. ai dacilor din provinciile nord si sud-dunarene. Ei sunt cei care. daca romanizarea nu apucase sa se produca. dreptul la istorie. Bulgarii si-au sters din istorie numele de "vlah". Si nu este vorba doar de comunitatile compacte de vlasi sau vlahi (aromani. Asan si Ionita Caloian. dar imperiul a mai dainuit o vreme. Toate sursele medievale sustin ca cei trei frati erau de neam vlah. Cu toate acestea. Capitala taratului a fost la Veliko Tarnovo. dar si spre rasarit. Cand slavii au impanzit Peninsula Balcanica. cand urgia romana s-a abatut asupra tarii lor. Si tot ei sunt cei carora li se va refuza. din dinastia Asanestilor: Petru. ai dacilor bejeniti. Intemeietorii acestui tarat au fost trei frati de origine vlaha. firi aprige si neinfricate. Asa incat actuala etnie a bulgarilor trebuie sa aiba o componenta genetica foarte asemanatoare cu cea de la nordul Dunarii. ai dacilor liberi. al caror nume poate sa fi insemnat chiar "lupii". apar vlahii. au scris pagini din istoria Bulgariei. cunoscut in istoriografia moderna sub numele de Al II-lea Tarat Bulgar. care au dat atatea nume romanesti muntilor si catunelor prin care si-au gasit adapost. impreuna cu bulgarii. vor scrie istoria Balcanilor. romanilor. Ei sunt urmasii dacilor. birurile Imperiului Bizantin devenisera atat de grele. nu a mai ramas nimic din neamul lor. Cu alte cuvinte. s-au rasculat. Cu populatia s-a intamplat la fel: slavii nu au exterminat populatia locala. legatura dintre nordul si sudul Dunarii? Probabil ca niciodata. ce si astazi pastreaza parfumul vremurilor trecute. refuzand sa accepte ca aceasta perioada de maxima glorie. incat vlahii. Ei sunt oierii ce au impanzit Europa cu turmele lor. meglenoromani sau istroromani). in mai multe state feudale. Acesti vlahi. In iarna anilor 1185-1186. despre care nimeni nu vorbeste. O istorie pierduta . urmasii acestora. o populatie de sorginte dacica. bulgara este o limba slava cu substrat traco-dacic sau chiar stravechi romanesc. luptand impotriva bizantinilor. Dinastia Asanestilor a stralucit timp de un secol si si-a impus dominatia in Balcani. in care nu stim ce s-a intamplat cu urmasii dacilor de la sud de Dunare. destramandu-se spre sfarsitul secolului al XIV-lea. cucerite apoi de otomani. cel putin in memoria colectiva. istoricii bulgari nu accepta originea lor vlaha si sustin ca erau bulgari. a ungurilor si a cruciatilor. plecati spre apus. pana astazi. Daca ar fi sa dam crezare manualelor. in numeroase randuri. S-a stins dupa marea invazie tatara din 1241. ci de mase mari ce impanzeau peninsula Balcanica si o parte a Europei Centrale. ori o protoromana.Au venit apoi vremuri tulburi. De fapt. Chiar daca dacii dispar din istorie. ce vorbea ori vechea limba a dacilor. sursele medievale intelegeau "bulgari". dupa secolul al VI-lea.

involburata de un spirit slav potrivnic. Foto: Iulian Ignat • Aurora Petan Comori romanesti la Viena Catedrala Sfantul Stefan . cu oamenii sai. ce refuza sa-si recunoasca substratul dacic sau romanesc. Dar cea a dacilor dintre Dunare si Balcani este a noastra intru totul. in care regimul trecut nu a vrut sa se amestece. fara de care Bulgaria nu ar fi avut istoria pe care o are. Ce avem totusi de invatat de la bulgari: sa pretuim ceea ce avem. Bulgaria ramane tara de dincolo de Dunare. precum si stralucirea geniului vlah. Vremurile ne-au inlaturat-o din istorie si cine stie daca o va mai revendica cineva in manuale sau in constiinta urmasilor nostri. Noi. cu istoria sa. Ei o fac. nu. Dunarea a devenit granita prin chiar mijlocul sufletului dac.Femeia de la Thrace Ostrusha Cat de mult este a noastra lumea tracilor? Poate cea a tracilor de dincolo de Balcani nu este a noastra decat in parte. pentru a pastra buna vecinatate.

informatiile lipsesc. Viena si figura aproape mitica a Imparatului si a curtii sale au dainuit in imaginatia ardelenilor timp de doua secole. nu avem nici macar reproduceri dupa aceste valori. in timpul Imperiului Habsburgic si apoi Austro-Ungar Martie la Viena In martie. descoperite in acea perioada in Transilvania. Horea. In mintea mea. Cu atatea obstacole in fata. Badea Cartan. iar primul popas l-am facut la Viena. Inseamna muzica. palate somptuoase. unde se afla cateva tezaure fabuloase. spe rantele iobagilor intr-o justitie augusta care sa le usureze jugul pus de nobilimea maghiara. in cautarea acestor vestigii. Asa se face ca in colectiile imperiale ale Vienei au ajuns tezaure de o inestimabila valoare. totusi. pline de ploi si praf ale ardelenilor plecati pe jos. si apoi al celui AustroUngar. pe care le-ar ravni orice muzeu din lume. ce au apartinut unor capetenii dace si unor printi barbari de mai tarziu. In mintea oricarui turist. dincolo de acestea. Acesta este motivul pentru care ma aflu la Viena la acest inceput de martie. descoperite in Transilvania. Dar. noi nici macar nu stim pe unde ni s-au risipit tezaurele. Avram Iancu si durerile pamantului lor. la "Imparatul". sub sclipirile feerice ale unui patinoar ce serpuieste pe aleile parcului. In vreme ce egiptenii isi revendica cu vehementa valorile imprastiate in marile muzee ale strainatatii. nu doar in roade. au auzit foarte putini romani. cu "jalba". Pe scurt. despre care nu stim aproape nimic. echilibru si arta la tot pasul.Multe comori romanesti sunt risipite in lume. iar in fata palatului primariei rasuna un vals de Strauss. in timpul Imperiului Habsburgic. Iar pamantul romanesc a fost intotdeauna printre cele mai bogate. Viena inseamna cladiri impunatoare. Si acolo au ramas! Despre aceste incredibile tezaure romanesti. insa. catedrale ce strapung cerul. Tezaurul de la Sannicolau Mare . am pornit. Viena inseamna istorie: drumurile grele. iar fotografiile sunt greu de obtinut. maretia si eleganta somptuoasa a unei capitale imperiale. ci si in comori. E inceput de primavara. afirmand ca ele sunt proprietatea pamantului din care provin. si Viena si-a cladit splendorile pe sudoarea si bogatiile celor asupriti. ca orice capitala imperiala. la Viena miroase a frezii.

la stiintele naturii. de multe ori. Rubens. La parter se afla colectia greco-romana si etrusca. . Si aici am sa raman vreme lunga. aproape toti turistii se reped la etaj. care probabil nu au mai avut de mult un vizitator atat de fascinat. Dar in vremurile de demult. Metalul galben era un metal al zeilor. sunt puse laolalta cu dinozaurii. cea egipteana. unde se afla o valoroasa pinacoteca. cu lucrari de Rafael. Deci. care ii dadea putere celui care il detinea. Mai multi par sa fie vizavi. ingropate la vreme de restriste. poate de cele mai multe ori . s-au transformat adesea in blesteme. aurul nu era doar o ispita materiala. un soi de depozit obligatoriu.Si. si sala tezaurelor. puterea unei capetenii si a neamului sau a pierit odata cu tezaurul. Un tezaur mare conferea putere mare. desi sunt pentru prima oara aici. de la paleolitic pana la celti. Pentru austrieci.aceste tezaure au ramas ingropate. si multi altii. la ora deschiderii. iar productiile de lux ale Antichitatii si Evului Mediu sunt incluse in colectiile de la Muzeul de Istoria Artei. in stralucirea aurului vechi de secole. Breugel. aman traditionalul "pelerinaj" turistic de la biserica Sfantul Stefan la Prater si de la Hoffburg la Schonbrunn si alerg. uneori milenii. in fata la Kunsthistorisches Museum nu sunt nici zece oameni. ca avarii au pierit pentru ca si-au pierdut tezaurul. Gloria si puterea erau garantate de aceste comori de aur care. Aici ma opresc. in cautarea muzeului de istorie. la pierdutul tezaur al lui Montezuma ori la aurul nibelungilor scufundat in Rin. Cele doua muzee se afla fata in fata. destul de modesta. Biograful lui Carol cel Mare spunea. De la fabuloasele comori ale lui Mithridate si Decebal. impreuna cu sperantele celor ce le-au ingropat in pamant. din prima zi. capturate de romani. Tezaurul era un fel de "banca nationala". Numai ca Viena nu are asa ceva. secole. la Muzeul de Istorie Naturala. puteau asigura renasterea unei comunitati dupa ce trecea primejdia. iar tezaurele nu si-au gasit linistea decat in vitrinele cate unui muzeu. epocile vechi. Insa istoria are caile ei nestiute si. Cu toate ca e sambata dimineata si un soare incantator pe cer. singura. intr-acolo ma indrept. Sperantele ingropate impreuna cu ea. Dupa ce intram. iar sapa ori plugul vreunui taran a ajuns sa dezgroape din uitare cate o comoara. odata iesite la lumina. in doua cladiri gemene. Au trecut ani. Comorile printilor barbari Multa istorie si multe destine de neamuri intregi s-au ridicat ori s-au prabusit sub lucirile aurului. ceva mai spectaculoasa. chiar. sub privirile din ce in ce mai ingrijorate ale custozilor salii.

De 2022 karate. Nu se stie nici acum. probabil mai multe decat in orice parte a Europei. In fata mea se afla tezaurul de la Sannicolau Mare. sapa pe langa un zid ca sa planteze vie. iti da o senzatie de sufocare. cu o lucratura dusa la perfectiune. Multe dintre ele sunt perechi si e posibil ca toate sa fi avut o pereche. La un moment dat. acesti barbari. mirare. Cel mai fabulos tezaur. astazi cea mai vestica localitate a Romaniei. separat. filigrane fantastice. este cel mai faimos tezaur ce provine din acele vremuri. Ceea ce a scos apoi din pamant avea sa fie cel mai mare tezaur apartinand Evului Mediu timpuriu. Tezaurul cantareste 10 kg si este din aur pur Ingramadita. . apoi exaltare. stupefactie. dar nu au mai ajuns pana la noi. descoperit in Muntenia si ajuns la Bucuresti. Insa comorile printilor barbari sunt mai putin cunoscute decat cele ale egiptenilor sau ale scitilor: ele au ramas in umbra. dar despre care noi. figuri de oameni si animale. Un tezaur fara egal. sustinuta si de lumina palida din vitrine. pe un perete.. nu prea am auzit pana acum. la noi. Este atribuit vizigotilor din secolul al IV-lea. transformat in incredibile opere de arta: 23 de cupe. Cat de barbari erau. ci o inmarmurire. emotie. De o frumusete si un rafinament fara seaman sunt si tezaurele gepidice. sapa i s-a lovit de ceva metalic. intr-o zi de iulie. cel mai. Tezaurul de la Sannicolau Mare Sala-tezaur a muzeului din Viena are cam un sfert din marimea salii tezaurului de la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. descoperit in pamant romanesc. la fel ca epocile din care provin. Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toata mai multor negustori. care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare. perla colectiei de la Kunsthistoriches Museum. De fapt. in Carpati. cani. sau numai unui negustor grec ori armean. Tezaurul cantareste aproape 10 kg si este din aur pur. cel mai frumos. cel mai valoros.In vremea migratiilor. Prima reactie pe care o am cand le vad este aceea de naucire. ulcioare. dupa alta varianta. Explicatiile din muzeele austriece sunt scrise doar in germana. potire. in curtea casei lui din satul Sannicolau Mare. este romanesc! "Goldschatz von Nagyszentmikls" scrie mare. la Pesta.. mai cunoscut fiind cel de la Apahida. de fapt. descoperite in pamant romanesc. Era in vara anului 1799. descoperite la noi in tara. unele nedescifrate pana astazi. dupa nenumarate peripetii. apoi iar uimire. decoruri ametitoare si ciudate inscriptii cu litere grecesti sau runiforme. care au luat calea Vienei. s-au ascuns multe tezaure.. In capatul salii se afla piesele cele mai valoroase. romanii. si probabil nu se va sti niciodata. cu decoruri milimetrice. Tezaurul de la Pietroasa. sarb de origine. cu vitrine pe langa pereti si cu panouri in mijloc. cate piese faceau parte din tezaur. cand taranul Nera Vuin. nu e o reactie.. capabili sa creeze si sa pretuiasca frumosul la cote din cele mai inalte? Tot din vremea migratiilor dateaza alte doua tezaure. si nu are egal in Europa. nici urma de text in engleza sau vreo alta limba de circulatie.

Tezaurul de la Sannicolau Mare a fost expus si la Budapesta. totusi. Tezaurul este alcatuit din sapte ulcioare. . unde se afla si astazi. prima data in 1884. Au existat cereri din partea Muzeului Banatului. valoarea sa fiind estimata la trei milioane de florini. 21 apar "jupanii" (scris zoapan) Boila (Boila sau Buila) si Butaul. Cautatorii de comori au rascolit si ei in zadar si continua sa rascoleasca si astazi in preajma locului unde acum 211 ani a iesit la iveala comoara. cat si proprietarului pamantului. privind inapoi si sprijinite pe trei picioare. Ce s-o fi intamplat cu perechile lipsa? Foarte probabil. condusa de Florin Drasovean. Indiferent cum s-a intamplat. Despre soarta taranului care a facut colosala descoperire nu mai stim mare lucru: doar ca nevasta sa a batut de doua ori pe jos drumul pana la Viena. in limbi locale. partea acestuia ii revenea denuntatorului. trei pocale. de asemenea nedescifrate satisfacator. Unele dintre piese fusesera deteriorate. dintre care doua cu un cap de taur rasucit. In inscriptia de pe vasul nr. au fost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului. Sperand ca poate. doua mici. a aflat si a alertat autoritatile. Locul in care s-a descoperit tezaurul se afla astazi pe strada Comorii. caci legea oferea o compensatie atat descoperitorului (daca declara imediat comoara). doua cani si un corn in forma de palnie. considerate de unii cercetatori nume romanesti. ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa. in 2006. Despre o restituire a tezaurului nici nu poate fi vorba. Nu s-a gasit nimic. in semne cu aspect de rune. Cea de la Szeged exista si azi. doua patere si un platou oval -. un bol cu o lucratura extrem de sofisticata. Nu a primit nimic. inca nedescifrate satisfacator. li s-au rupt tortile sau unele parti ornamentale. ornamentate cu figuri florale. iar daca descoperitorul nu declara.doua farfurii mai mari. mitologice si geometrice. dar era denuntat. pentru realizarea unor copii. pe motiv ca se pot deteriora originalele. proprietarul terenului. in forma de scoica (nautilus). pe care le-a topit. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet. dar cu alfabet grecesc. cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns intr-un final de la Pesta la Viena. insa muzeul din Viena a refuzat. un anume Nacu. a investigat zona. Cea de la noi a fost rechizitionata de o comisie militara sarba. atunci cand taranul a incercat sa le vanda. Nacu ar fi primit ambele parti ale rasplatii.Aici piesele au atras imediat atentia si au fost confiscate si inventariate de catre magistratul municipal Ioan de Boraros. In Romania nu a fost expus niciodata. la aniversarea a doua sute de ani de la fondarea Muzeului National al Ungariei. sapte vase joase . Au existat doua serii de copii efectuate prin galvanoplastie. apoi in 2002. iar un al treilea. dar li s-a pierdut urma. o echipa mixta de arheologi romano-maghiara. Sotia lui Nera Vuin a declarat ulterior ca a pastrat si ea cateva piese mici. Era in interesul lui. si nu se mai stie nimic de ea. Deci. cu aparatura performanta. doua potire. una la Muzeul Banatului si una la Szeged. de doua ori. in anul 1919. O alta varianta spune ca. Majoritatea au inscriptii: in greaca. au fost gasite impreuna cu celelalte piese.

Desi tezaurul este cercetat cu asiduitate de aproape doua sute de ani. impingand datarea pana in secolul X. altii ca au fost lucrate la Bizant. un descendent al voievodului Glad. Dimensiunile . piesele sunt de proveniente diferite si chiar din epoci diferite. O alta scena infatiseaza un arcas la vanatoare. cea care ii aduce pe muritori de pe Taramul de Dincolo. ungurii ca e hunic. Zgripturoaica trebuie sa bea apa si sa fie hranita in timpul zborului de catre cel pe care il transporta. care si ei pazeau aurul din taramul lor. din India. o lucratura aproape de perfectiune. Cele mai multe fire trimit insa spre o origine avara a tezaurului.Descoperirea este unica. Desi la prima vedere ansamblul pare unitar. Bulgarii spun ca a apartinut unui print bulgar. Un amestec ametitor. Iar o alta ne prezinta un grifon ucigand un cerb. sau chiar timpuriu maghiar. pentru care s-a lucrat cu trei instrumente diferite. cercetatorii nostri spun ca a fost al ducelui Ahtum. Kunsthistorisches Museum din Viena Reprezentarile figurative sunt destul de stranii. calare pe un straniu mamifer inaripat si cu cap de om. Datarea s-a facut intre secolele al VI-lea si al IX-lea dupa Hristos. Ea este strans inrudita (nu doar etimologic) cu grifonii din tinuturile hiperboree. intr-o alta reprezentare. Ceea ce confera o mare valoare tezaurului este insa lucratura mesterilor aurari care le-au faurit. doborand o pantera. au aratat ca exista ornamente de doar un milimetru. apartinand poate lui Attila. zgripturoaica. Acest motiv a fost pus in legatura cu pasari mitice din traditia central-asiatica. inapoi. Ele au fost la un moment dat stranse laolalta si ascunse. Unele vase au inscriptii grecesti cu mesaj crestin. ori. iar in alta o ramura. Nu s-a ajuns nici astazi la un acord asupra provenientei tezaurului. Intr-o alta scena este infatisata o pasare uriasa. si nu au fost uitati nici pecenegii. Insa mult mai aproape de noi este fantastica pasare a basmelor romanesti. tarand un prizonier si avand atarnat la saua calului capul decapitat al vreunui dusman invins. prin care se cumparau linistea si securitatea in zona. marind detaliile de 4000 de ori. care au efectuat o scanare microscopica asupra pieselor. care insa nu stirbeste cu nimic din frumusetea intregului. iar specialistii au reusit sa faca prea putine paralele cu piese gasite in alte parti. Fabuloasa pasare din mitologia romaneasca este paznica lumii de dincolo si a aurului aflat acolo. pe pamant. Studiile facute de catre cercetatorii austrieci. iar altele sunt greco-romane. altele au reprezentari de inspiratie persa-sasanida. inca mai este cale lunga de strabatut pana la dezlegarea misterului care il inconjoara. purtand in gheare o femeie. la fel ca pasarea ce apare pe doua dintre vasele de la Sannicolau Mare. care tine intr-o mana un vas cu apa indreptat spre ciocul pasarii. cu trasaturi mongoloide. Pe unul din vase vedem un luptator calare. E posibil sa fi fost vorba de un tribut platit de Bizant vreunui print barbar de la Dunare. Siberia sau chiar China. altele trimit spre zona central-asiatica. doua ramuri. Unii considera ca piesele au fost executate de mesteri aurari din Crimea.

ce au ajuns si au ramas de atunci la Viena. un fragment de bratara. In cel de-al doilea tezaur.sale. probabil gepid. maiestria lucraturii. intr-un loc aflat astazi in Simleul Silvaniei. Se crede ca acest minunat lant petrecut peste corp avea rol de amuleta. consta dintr-o margea mare. Tezaurul de la Simleul Silvaniei Mergand inapoi in timp. strajuita de doi lei de aur. undeva in secolele IV-V. incrustat cu pietre semipretioase.Medalii In anul 1797. frumusetea formelor. Dupa aproape o suta de ani. caracterul de unicat. ce se purta peste tot trunchiul. Gratian). Dar obiectul cel mai fantastic il reprezinta o salba cu 52 de pandantive-amulete. Apoi. cu un diametru prea mare pentru a putea fi purtate pe deget. de cristal fumuriu. Cel mai important pandantiv e reprezentat de un barbat intr-o barca. s-a emis ipoteza ca era purtat de o femeie. trei vase deosebit de frumoase. se aflau 10 perechi de fibule din aur si pietre semipretioase. Din primul tezaur fac parte 24 de inele de aur. Cel ce a recurs la aceasta masura disperata a impartit tezaurul in doua parti. care cadea pe mijlocul pieptului. puritatea aurului.mai mult de inspiratie romana. In anul 1999. iar cele dintr-al . prinsa pe mijloc. doi copii ciobani. toate acestea au facut ca tezaurul de la Sannicolau Mare sa fie plasat intre primele 10 cele mai spectaculoase tezaure de aur descoperite vreodata. Inca nu se stie ce intrebuintare aveau. Constantin I. un pandantiv in forma umana si un altul rotund. asezati fata in fata. Constantin II. In total. aflat acum la Budapesta. Podoaba principala. 17 medalioane de aur. protejandu-l pe purtator. niste zilieri care lucrau la scos cartofi au descoperit cea de-a doua jumatate. In ultima vreme. dintre care trei sunt pierdute. s-au impiedicat de piesele din primul tezaur. ascundea un alt tezaur impresionant. Celelalte 50 de pandantive infatiseaza unelte si arme miniaturale. ingropandu-le la o distanta de cativa pasi una de cealalta. in 1889. incrustate cu pietre scumpe. un alt print. separate la anumite intervale de frunze de aur. Valentinian. de o parte si de alta. cu doua inele. Piesele sunt de factura germanica si romana: cele din primul tezaur . 73 de piese de aur si argint. Valens. Tezaurul de la Simleul Silvaniei . ajunsa apoi la Budapesta. alaturi de cel de la Pietroasele si in compania aleasa a tezaurului lui Tutankamon sau a celui tracic de la Panaghiuriste (Bulgaria). cu figuri de imparati romani din secolul al IV-lea (Maximinianus I Hercules. cantarind cam opt kilograme. peste piept si peste spate. in care a fost expus intregul tezaur. cele doua muzee au organizat o expozitie comuna. un inel (de data aceasta de purtat pe deget). aflat chiar langa margeaua de cristal. ciudatenia imaginilor si a inscrisurilor. o fibula din onix si un inel de logodna. ce culegeau prune.

trebuie sa fie izbitor faptul ca cele mai impresionante exponate provin din pamantul romanesc. Tezaurul dacic Coborand si mai mult in timp. batute cu pietre scumpe si lucrate cu cea mai mestesugita arta. datate in a doua jumatate a secolului al V-lea. Serbia. In primul tezaur se gaseste cel mai mare medalion din cate s-au pastrat din Antichitate. iar brosa cu onix este unicat pentru vremea respectiva. e usor de constatat ca jumatate din sala tezaurelor din acest muzeu este ocupata de piese de la noi. restul exponatelor palesc. Specialistii spun ca piesele din tezaurul de la Simleul Silvaniei trebuie sa fi fost stranse de-a lungul a 150 de ani si ingropate sub amenintarea unei primejdii teribile. Croatia. Podoaba In fata acestui delir al comorilor romanesti.doilea . Lucratura pieselor este de cea mai inalta clasa. Vitrinele de la Kunsthistorisches Museum care adapostesc piesele din tezaurul de la Simleu sunt chiar langa cele sub care se afla comoara de la Sannicolau Mare. straluceste de odoare ce au apartinut stramosilor nostri. Dupa un tur al incaperii. In vitrinele de langa cele doua mari tezaure se mai pot vedea superbe fibule digitate din argint aurit. Singurele piese remarcabile ce provin din Austria sunt cele din tezaurul de la Untersibenbrunn. Fibulele au o lucratura magnifica. din cel mai pur aur. caci o vitrina lunga. Dar calatoria printre tezaurele romanesti nu e nici pe departe incheiata. in intregul lui. iar tezaurul. precum si catarame maiestrit lucrate. ce nu poate fi cuprinsa dintr-o singura privire. foarte bogat reprezentata in mica sala a tezaurelor. descoperite la Seica Mica si in alte locuri neidentificate din Ardeal. dar nici pe departe de valoarea celor descoperite in Romania. Cehia. ajungem si la epoca dacilor. Pentru turistul atent. de aceeasi provenienta. pe care le puteai intalni doar imaginate in basme. ornamentate cu spirale. reprezinta unul dintre cele mai valoroase din epoca.mai mult germanice. Slovacia. Celelalte sunt din Ucraina. .

se afla 31 de piese din acest tezaur. Bratara de la Viena poarta patina celor doua milenii petrecute in pamant. descoperite la Marca (Salaj). Obiectele insirate de la stanga la dreapta. Ele provin insa din mai multe localitati: un colan frumos rasucit. de care atarna noua piese ascutite de argint. Fibule descoperite in Transilvania Acesta este primul obiect care iti atrage privirile. toate situate intre secolul al II-lea inainte de Hristos si secolul I dupa. Adica podoabe dacice de argint (si argint aurit).. Astazi. cu un pandativ rotund. gata de plecare. umbrit din loc in loc de pete si zgarieturi. aidoma celor de aur recuperate recent. cand i-a fost schimbat numele. alte doua. de la Moroda (Arad). Ciudatele capete de lupi-serpi ce au fost infatisate de mana mesterului vegheaza in tacere vitrina cu podoabe dacice. . iar cuviosul Sofronie de la Cioara s-a aflat in fruntea luptei ardelenilor pentru pastrarea legii stramosesti. cunoscut si sub numele de "Tezaurul de la Cioara". In mijlocul vitrinei celei lungi troneaza o bratara dacica din argint aurit. descoperit la Somesu Cald (Cluj). iar tezaurul a ajuns la Viena. numerotate si insotite de explicatii cuminti in germana. mai mari. descoperita la Orastie. cu sapte spire. luciul sau este inegal. apartine tot de Saliste. in anul 1965.Placuta de la Cioara E asezata chiar la intrarea in incapere si eticheta din capatul ei spune: "Dakischer Silberschmuck".. un lant din inele duble. care a dat la iveala cea mai veche scriere din lume. dincolo de acest gardian somptuos. In cea de-a doua jumatate a vitrinei. in momentul in care intri in sala tezaurelor. Dar ce bogat in istorie este pamantul Salistei! Caci satul Tartaria. caci asa se numea localitatea la vremea descoperirii si pana tarziu. este tezaurul de la Saliste (judetul Alba). cand taranul Matei al lui Stefan Molodet a descoperit intamplator un tezaur format din 64 de piese de argint. Era prin 1820. Descoperirea a fost raportata autoritatilor. par a fi desprinse din inventarul vreunei familii de neam ales. in vremea unitarianismului si a generalului Bukow. in vitrina cea lunga.

o placuta de argint aurit cu niste figuri executate prin batere. si le-a ascuns la vreme de restriste? Si cine o fi purtat bratara cea de sapte ori rasucita? Unde or fi disparut celelalte piese din tezaur. alungita. mai multe pandantive de la un colier pierdut si. din contra. Strania lume a comorilor noastre de acum multe secole imi devenise. din bara de argint. un fragment dintr-un colan mestesugit impletit din patru sarme de argint. element dintr-un coif sau chiar un tub de scurgere.In alcatuirea tezaurului de la Cioara intra o ciudata piesa-unicat in forma de corn. imbracamintea nu are mai nimic in comun cu cea a dacilor de pe Columna lui Traian sau Monumentul de la Adamclisi. Nu a fost asa decat in mica parte. ca este cea mai tipica manifestare a artei dacice. placuta de la Cioara. in vreme ce arheologii de astazi sustin. din fire rasucite de argint si cu inchizatoare. nici incaltamintea. patru bratari simple. al documentarii severe si minutioase. fata lor este imberba si ovala. apartine unui tezaur cu siguranta dacic din secolul I inainte sau dupa Hristos. in relief (au repuse). mai mult de jumatate? Basmul de aur Catarama Nici mirosul de frezii. prevazuta cu patru nituri. nici valsul de la Rathaus nu ma mai pot seduce dupa ce ies de la muzeu. Cele doua personaje infatisate au fost considerate de unii ca fiind preoti. o pereche de fibule cu scut romboidal. As vrea sa pot spune ca experimentul trait in mica sala a tezaurelor a fost unul al rigorii stiintifice. Vasile Parvan considera ca reprezentarea aceasta apartine unui tip strain de cel dacic. care probabil impodobea o centura de piele. doua colane subtiri. elementul cel mai valoros. Cu toate aceste controverse. a carei utilizare ne este cu totul necunoscuta. S-a presupus ca ar putea fi toarta unui vas. bratarile si colierele. de altii drept razboinici. inelele. Urmeaza apoi trei inele spiralate. Vitrina se opreste brusc in fata usii. fara nici o alta paralela in alta parte. curmandu-mi intrebarile: ce printesa daca si-o fi strans laolalta brosele. in . Personajele nu au caracteristici dacice.

prizonier la Kunsthistoriches Museum. cu mustata lui rasucita. cu vrajitoare si jivine fermecate. Apoi reveneam in basmul meu. Mongolul nu poate fi decat Spanul cel crud si viclean din poveste. brusc familiara. A doua zi. poate pe un ulcior pierdut. stralucitoare si batute cu nestemate. Fotografiile autoarei . sa vada la ce ma uit de minute in sir. Undeva. cu atata insistenta. La o masa statea Imparatul Verde. pe langa mine trecea in graba cate o profesoara cu glas ragusit. iar personajele principale erau negresit de fata: un Fat-Frumos calare pe un cal inaripat cu cap de om. Din cand in cand. apoi dispareau in salile urmatoare. la intoarcere. cei doi s-au intalnit si au trait fericiti pana la adanci batraneti. ce o aducea de pe Taramul de Dincolo. si o Ileana Cosanzeana purtata in zbor de o zgripturoaica. Bagajele mele de la Viena sunt insa pline de amintirile unui basm romanesc de aur. cu atat de mult aur si atata filigran. Animale nemaivazute populau lumea de basm din acea incapere. La un moment dat. turistii au sacose pline de cumparaturi cu pret redus de la Pandorf. scapata de zmeu. Ori vreun turist japonez se mai apropia de vitrine curios. Copiii priveau uimiti pocalele de aur. am revenit la traseul turistului obisnuit. cani si brelocuri cu imaginea printesei Sissi.timp ce o priveam. Coloane dacice Toate acele tezaure erau aidoma comorilor imparatesti din povesti. care cu siguranta vorbea pe limba oamenilor si zbura ca vantul si ca gandul. cu imparati si printi. dar am ramas cu gandul in lumea de poveste de la muzeu. mi-am dat seama ca tineam inutil in mana carnetelul de notite cu foile albe. In aeroport. ciocolata cu chipul lui Mozart. band vin din pocale de aur si mancand bucate alese din farfurii de aur incrustate cu pietre rare. iar aparatul de fotografiat imi atarna neputincios la gat: ma trezisem transportata in afara timpului. explicand elevilor ei in aspra limba germana cate ceva despre tezaurele de acolo. in lumea basmelor copilariei.

• Aurora Petan .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful