P. 1
Limba Romana Patria Mea

Limba Romana Patria Mea

|Views: 6,229|Likes:
Published by zizzzzin

More info:

Published by: zizzzzin on Sep 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/25/2015

pdf

text

original

Limba romana patria mea

si alte articole de Aurora Petan cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, din Capitalã, specialist în filologie clasicã; Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi Straine, sectia Latina-Greaca Veche, are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. In anul 2001, a castigat Premiul Academiei "B.P. Hasdeu" pentru lingvistica, la 27 de ani

Suntem romani pentru ca vorbim romaneste. Nimic altceva nu ne defineste atat de fundamental: nici credintele, nici obiceiurile, nici granitele. In momentul in care vom inceta sa mai vorbim aceasta limba, nu vom mai avea identitate. Dar multi dintre noi am inceput deja sa o facem, fara sa stim ca suntem victimele unui adevarat razboi impotriva limbii romane

Ce (sau cine) este limba romana? Lingvistii isi imagineaza limba romana, din punct de vedere etimologic, ca pe un sandvis: chifla este elementul latin, care cuprinde o felie consistenta de sunca (influenta slava), cateva foi de salata (influenta maghiara, turceasca, greceasca, rusa, franceza si altele), si putina maioneza, dar foarte putina, pe post de resturi din substratul stravechi dacic. Desigur, stiinta poate defini limba romana cum considera ea ca e mai potrivit. Dar lingvistica singura, cu

limitele ei, nu ne ajuta deloc sa intelegem cu adevarat ce (sau cine) este limba romana si care este rostul ei. Limba romana nu este latina plus slava, plus substrat, plus maghiara plus, plus, plus... Limba romana este acea forma speciala sub care spatiul acesta geografic si spiritual dintre Carpati, mare, Dunare si dincolo de ele a capatat o identitate. Limba romana nu este o simpla structura logico-lingvistica cu ratiuni de comunicare, rasarita intamplator la un moment dat dintr-o alta limba ori dintr-un amestec de limbi, ci un dat de la Dumnezeu, asa cum sunt toate limbile, cu un trup si un

spirit, cu o istorie, un destin si un rost. Ea detine un nucleu, o esenta, care este una si aceeasi de mii de ani, cu mult inainte ca aceasta limba sa se fi numit "romana". Pe acest trup s-au asezat diferite haine, dupa imprejurari si moda: haina slava, cea turceasca, haina maghiara sau greceasca, jobenul frantuzesc sau jeansii americani. Chiar si latina nu a fost decat o alta haina, mai groasa, mai rezistenta si mai de cale lunga, imbracata, intr-un anumit moment al istoriei, de acest nucleu stravechi. Si pentru ca aceasta haina a convenit din punct de vedere politic

mai marilor vremii, dar nu era, totusi, decat o simpla imbracaminte, lingvistii au inceput sa nascoceasca cum ca de fapt latina este si trupul, si spiritul limbii romane. Au inventat peste o mie de cuvinte latinesti care stau, chipurile, la baza unor cuvinte romanesti, dar care in latina nu au existat niciodata. S-au dat peste cap ca sa demonstreze ca dacii si-au abandonat limba in favoarea latinei, chiar si acei daci - foarte numerosi - care n-au intrat niciodata in contact cu romanii. Au sucit pe toate partile limba romana pentru a o face sa intre in tiparul latin. S-au straduit sa ne

convinga ca limba romana are o istorie recenta, ca ea s-a "format" la un moment dat, cam pe vremea cand slavii dadeau tarcoale la Dunare. Si au reusit sa ne pacaleasca. Evident, din perspectiva strict stiintifica, respectand criteriile lingvisticii, ceea ce se vorbeste acum se poate socoti alta limba decat ceea ce se vorbea acum cateva mii de ani. In realitate este o iluzie, bine ascunsa ochilor nostri: esenta si spiritul limbii sunt aceleasi, doar "hainele" puse pe deasupra ne iau ochii, mereu altele, mereu mai colorate si mai inselatoare... Si numele, desigur: astazi ii spunem "limba

romana", dar ea este aceeasi limba carpatina a noastra de mii de ani, indiferent cum s-a numit in stravechime. Spiritul limbii romane La o simpla rasfoire a Dictionarului Explicativ (DEX), constatam ca toate cuvintele limbii romane vin de undeva: latina, bulgara, sarba, maghiara, turca, greaca, rusa, franceza, germana, engleza, italiana, tiganeasca si altele. Nu exista nici un cuvant atribuit vreunui strat mai vechi decat latina, in schimb, exista mii de

cuvinte cu etimologie necunoscuta. Ar rezulta ca romana este un soi de amestec, care a luat tot ce a putut de la toate limbile cu care a intrat in contact, fara ca limbile cu pricina sa fi luat ceva de la noi. Stranie poveste! Cine poate explica misterul aparitiei limbii romane dintr-o limba latina care a inghitit pe nerasuflate, ca un balaur, intreaga limba daca, si in care s-au amestecat, apoi, ca intr-un Babel absurd, aproape toate limbile Europei? Nu e nici un mister, caci adevarul este altul: multe din cuvintele considerate slave sunt, de fapt, dacice, iar slavii le-au luat de aici; multe

cuvinte pe care noi spunem ca le-am luat de la maghiari, in maghiara au sensuri foarte restranse si maghiarii insisi nu stiu de unde leau luat. Si foarte multe cuvinte si chiar structuri considerate latinesti, in latina nu au existat niciodata, ci sunt stravechi, carpatice... Aceste lucruri au fost spuse de lingvisti straini, care nu au nici un motiv sa masluiasca istoria limbii romane. Din pricina faptului ca noi credem in continuare in teoriile proclamate de savantii nostri, nu s-a gasit inca nimeni care sa incerce sa defineasca limba romana din singura

perspectiva justa, aceea de dat sacru. Constantin Noica a aratat, citandu-l pe Eminescu, ca cuvintele cu cea mai mare incarcatura de semnificatii sau cu intelesuri netraductibile sunt intotdeauna cuvintele vechi, de la mosi-stramosi, nu cuvintele de ieri si de azi. Insa savantii nostri, tocmai pe acestea le ignora sau le falsifica originea. Unde altundeva poti cauta spiritul limbii, daca nu in ceea ce a dainuit de secole, neatins? Spiritul limbii se gaseste in felul in care sunetele se combina intre ele si sunt accentuate, dand nastere unei melodii aparte a limbii, in

gramatica, in cuvinte si expresii care adesea nu pot fi traduse in alte limbi, in sensuri si imagini, in felul in care se imbina si se ordoneaza cuvintele, si in cuvintele insele, milenare, mii de cuvinte cu origine necunoscuta, despre care lingvistii nu vor sa pomeneasca niciodata sau le atribuie influentei altor limbi. Cand e vorba de elementul stravechi al limbii, ni se recita, batjocoritor: barza, viezure, mazare, de parca asta e tot ce ne-a ramas dupa tavalugul latin...

Ganditorul de la Hamangia. Produsul unei spiritualitati avansate Oare de ce bucuria este numita cu un cuvant dacic, pe cand tristetea, mahnirea, necazul, supararea, obida, jalea sunt luate de la vecini? Poate pentru ca bucuria este sentimentul fundamental al fiintei umane, emotia care iti

arata ca esti pe calea cea buna, ca esti in acord cu Dumnezeu. Gandul, cel care leaga lucrurile si le gaseste sensul, este desemnat tot printrun cuvant dacic (unii lingvisti mai sustin si astazi ca ar veni din... maghiara!). Doina este un alt cuvant milenar, care transpune esenta sufletului romanesc, starea de dor. A mosteni nu putea fi decat un cuvant cu o viata de mii de ani, la fel ca mos si mosie, din aceeasi familie. Vatra este un cuvant dacic sau chiar dinaintea dacilor, la fel si codrul. Cuvantul a ingropa (si groapa) are si el o varsta de cateva mii de ani, iar exemplele sunt multe, multe, multe...

In dictionare nu se foloseste niciodata termenul de "dacic" sau "substrat". DEX-ul, dictionarul nostru de capatai, prefera sa spuna ca un cuvant este de origine necunoscuta decat sa admita ca este dacic. Lucrarile de istoria limbii romane incep intotdeauna cu latina: ce-a fost inainte, nu conteaza, e considerat doar o "influenta" minora, marginala... Ceea ce sperie cu adevarat pe dusmanii identitatii noastre de neam si limba este continuitatea incredibila, de mii de ani, caci valurile istoriei si straturile ce s-au asezat pe deasupra nu au reusit sa modifice acest

sambure puternic. Razboiul impotriva limbii romane De aici porneste totul: de la presimtirea sau intelegerea rostului pe care il are limba romana. Caci daca limba romana este cea care da identitate unui spatiu spiritual care sta la temelia Europei, este limpede ca cei ce doresc uniformizarea, stergerea diferentelor, globalizarea, au un dusman de temut in aceasta limba cu radacini milenare. Si nu este de-ajuns sa fie falsificate tratatele de istorie si

deoarece limba isi vede mai departe de menirea ei. Constantin Noica spunea ca vorbirea omului este fiinta lui. cei potrivnici actioneaza asupra vorbitorilor.de lingvistica. ca intr-un veritabil razboi. Iar singurul mod prin care ni se pot taia radacinile este indepartarea de limba noastra. Deci pentru a-i lua unui om sau unui neam identitatea. pastrandu-si radacinile adanc infipte in pamant. trebuie sa ii distrugi . Exista un razboi impotriva limbii romane. Pentru ca limba romana sa-si piarda rostul. caci exista un razboi impotriva identitatii noastre.

fie ignoranti. savantii.limba: atat istoria limbii. depun eforturi in a ne falsifica radacinile. a identitatii noastre. sunt numeroase. fie vanduti cu totul si potrivnici intereselor neamului. devenita un adevarat razboi. fata de civilizatia dacilor si fata de tot ce inseamna componenta straveche a limbii romane: cetati dacice lasate pe mana jefuitorilor. De aici aversiunea fatisa. implicit. triste figuri de academicieni care se extaziaza in fata ideii cuceririi Daciei si a . cat si spiritul ei. biete marionete oportuniste. La nivel academic. Caile pe care se desfasoara lupta impotriva limbii romane si.

care cauta sa demonstreze ca dacii au renuntat brusc. mai ales in randul tinerilor. Mass-media este un alt canal prin care se duce acest razboi.masacrarii dacilor care si-au aparat pamantul. Este adevarat ca limba . devenita imediat un "primitor universal". o "limba ospitaliera" care a renuntat de buna voie la tot ce a avut specific si a luat de la altii tot ce are acum. Presa si internetul promoveaza cu mare insistenta saracirea limbii. iar limba romana este continuarea limbii latine. dictionare si tratate ridicole. definitiv si in masa la limba lor.

totul este ori "misto".oglindeste realitatea din jurul nostru. avem "joburi" de "manageri". ori "naspa". "grozav" ori "minunat". suntem invatati sa pretuim mai mult alte limbi decat a noastra. "merchandiseri". dar este la fel de adevarat ca si noi suntem modelati. Suntem "cool" ori "trendy". "brokeri" ori "dealeri". foarte subtil si eficient. Lucrurile devin cenusii. nimic nu mai este "frumos". vom deveni repede la fel de saraci in spirit. Daca folosim zi de zi un vocabular sarac. engleza ne sufoca. de limba pe care o vorbim. ajungem sa ne fie rusine sa mai folosim .

taranii". caci pentru noi./ care-o plang si care-o canta/ pe la vatra lor. Europa romaneasca Putini sunt cei care inteleg ce se intampla cu adevarat. limba materna este un lucru la fel de firesc ca si aerul pe care il .cuvinte romanesti curate. Rezultatul e sigur: in cateva generatii vom uita mai mult de jumatate din limba./ limba vechilor cazanii. vom face dictionare chiar si pentru romana ultimelor decenii si nu vom mai sti ca "Limba noastra-i limba sfanta.

Albania. Doar cei plecati departe stiu ce inseamna sa visezi romaneste si sa tresari la auzul unei vorbe de acasa. Bulgaria. care cuprind cu radacinile lor aproape jumatate din Europa: din Rusia. si nu suntem constienti de schimbarile subtile care se produc in vorbirea noastra. Insa adevarata fata a acestui razboi s-a vazut si continua sa se vada in afara granitelor tarii. Grecia si chiar Turcia. iar .respiram. Basarabia. pana in Macedonia. Ucraina. din Serbia. in comunitatile istorice de romani. pana in Ungaria si Croatia. Istoria acestor romani este incarcata de suferinta.

astazi. Ei ocupau cea mai mare parte a Balcanilor. Dacia pe timpul lui Burebista. in cele mai multe dintre aceste teritorii limba romana e vorbita doar in soapta. locuiau pe ambele maluri ale . dupa inzi. desi traim in vremuri democratice. Dacii. ramura nordica a tracilor. Se intindea pe aproape intreaga Europa de azi Istoricii din antichitate sustineau ca tracii erau cel mai numeros popor din lume. Asia Mica si toata Europa de Sud-Est.

Imperiul Roman a fost. in rasarit. iar in sud se intindeau pana la Muntii Balcani. intre sec. ajungand in nord pana la Carpatii Padurosi. proveneau din randul tracilor si al dacilor nord-dunareni.Hr. un imperiu de sorginte tracica: majoritatea imparatilor Romei si ai Bizantului. avarii si alte neamuri. Cartile de .Dunarii. dincolo de Nistru.. pana la gurile Bugului. iar despre traci si daci nu s-a mai auzit mare lucru. in apus pana la Tisa si Morava. III si VII d. ca si multi generali. practic. Vreme de patru secole. Dupa ce granita de pe Dunare s-a prabusit. in Balcani au navalit slavii.

gasim pas cu pas fragmentele . de parca ar fi intrat in pamant.istorie nu-i mai pomenesc. Nici o alta limba europeana nu a avut un astfel de destin. de la morlacii din Bosnia si Hertegovina. cei mai multi au ramas pe vetrele lor. Mihai Eminescu publica in ziarul "Timpul" urmatoarele cuvinte: "Nu exista un stat in Europa Orientala. In realitate. care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra. iar urmasii lor sunt toti cei ce vorbesc astazi romaneste. de multe secole. in aceleasi teritorii. nu exista o tara de la Adriatica la Marea Neagra. In 1878. Incepand de la ciobanii din Istria.

pana dincolo de Nistru. aproape de trei milioane: intre 800. foarte mare. pana sub zidurile Atenei. Mai tarziu. in Bulgaria. in toata regiunea Daciei Traiane.000 si un milion in Ucraina. intradevar.acestei mari unitati etnice in muntii Albaniei. in Grecia. in Macedonia si Tessalia. apoi. in Pind ca si in Balcani. pana aproape de Odessa si de Kiev". in Serbia. aproximativ .000 in Bulgaria. Nicolae Iorga spunea ca Romania reintregita de dupa primul razboi mondial se invecina tot cu romani. aproximativ 200. Numarul romanilor din jurul granitelor era. de dincolo de Tisa incepand.

000 de aromani din Grecia. Macedonia.000450.000 in Ungaria. intre 100. unele comunitati sunt chiar amenintate cu disparitia. si cei 500600.000 si 65. aflata in componenta Cehoslovaciei. si inca vreo cateva zeci de mii de meglenoromani si istroromani.000 in Rutenia Subcarpatica. si aproximativ 100-160. in regiunea Timoc. Numarul lor a scazut foarte mult. La acestia se adaugau cei aproximativ 300. primii in nordul Greciei. intre 1919-1939.000 si 400.000 de aromani din Albania. sudul Serbiei si sud-vestul Bulgariei. intre 12.300. .000 in Serbia.000 in vestul Banatului. ceilalti in Croatia.

Au fost deportati si imprastiati.Astazi mai trebuie sa-i mai adaugam pe romanii din Republica Moldova (cca trei milioane). nu le-au fost recunoscute drepturile. nu au avut scoli si biserici. Procesiune dacica la Drobeta Peste tot. in toate aceste teritorii. ramasi dincolo de granite. nu li s-a dat voie sa se roage sau . dupa cel de-al doilea razboi mondial. li s-au schimbat numele romanesti cu altele straine. romanii au suferit amarnic timp de un mileniu.

nici cei din Bulgaria. in Transnistria. si pe Muntele Athos. Astazi. in timpul maghiarizarii fortate. Insa romanii din Timocul sarbesc nu sunt recunoscuti nici acum ca minoritate romaneasca.sa planga in limba lor. nici meglenoromanii. Albania ori Bulgaria. nici aromanii din Grecia. in Republica Moldova. in afara tarii. si acolo doar in cazul romanilor din Voivodina. In Basarabia. la schiturile Prodromu si Lacu. pentru a i se sterge identitatea. limba romana a fost numita "moldoveneasca". cimitirul . romana este oficiala doar in Serbia. La fel s-a intamplat si cu romanii din Ardeal.

in Ucraina a fost batut un preot roman si enoriasii sai.. Toate s-au intamplat acum. iar lupta pentru deznationalizarea romanilor din afara granitelor este in plina desfasurare. in ultimii ani. Europa s-a nascut in Carpati .. iar biserica romaneasca a fost gazata in timpul slujbei de Inviere. icoanele stropite cu motorina. In Timocul sarbesc s-a dat ordin de demolare pentru singura biserica romaneasca.soldatilor romani a fost arat si crucile aruncate la gunoi.

Multi savanti straini au demonstrat ca leaganul Europei nu il constituie civilizatia greco-romana. sau si al altora? Fiecare limba de pe lumea asta isi are istoria ei si propriul ei rost.Dar ce se intampla cu celelalte limbi ale Europei? Sunt la fel de napastuite? Acest razboi este doar al nostru. Noi il stim pe al nostru si pe al limbii noastre. . ci plamada etnolingvistica din Carpati si de pe Dunarea de Mijloc pana la mare. cu cateva mii de ani inainte ca grecii si romanii sa fi iesit in lume.

Prima. A doua. care au invadat Europa in epoca bronzului. cand limba si civilizatia dacilor ar fi disparut. ci au existat cel putin doua rupturi majore. varianta oficiala a istoriei noastre sustine ca nu exista continuitate din acele timpuri pana astazi. catre intreaga Europa. cand splendida cultura a neoliticului a fost spulberata de razboinicii indo-europeni.De aici au plecat oameni. Din acest cataclism ar fi rasarit dacii. pentru totdeauna. idei. in urma razboaielor cu romanii si a . cuvinte. si fara acest nucleu dunareancarpatic nu ar fi existat nimic din ceea ce astazi numim "Europa Clasica". Desigur.

altii. chiar venirea indo-europenilor.politicii de romanizare. Dar exista destui invatati. distrugerea civilizatiei cucutenienilor. iar altii. Aceasta este politica de taiere a radacinilor. unii. insusi procesul de romanizare. Si mai exista si o dovada scrisa. ne-am ivit aici de putina vreme. Iar din acest cataclism am fi rezultat noi. in special straini. ca popor si ca limba. care contesta. pe care toata comunitatea stiintifica se zbate zadarnic sa le . In aceste tablite. romanii. teribil de periculoasa pentru cei care vor sa ne vada dezradacinati: tablitele de la Sinaia. prin care am fost invatati ca noi.

Cu alte cuvinte. aceeasi de mii de ani. Lingvistica romaneasca nu are inca forta de a iesi din jocul tulbure pe care il face de un . in ciuda nenumaratelor straturi depuse pe deasupra. limba romana este. o iluzie. cel putin in parte. in esenta ei. dovada ca romanizarea este. Iar aceasta limba nu este indo-europeana. este consemnata limba dacilor. si nici cea de-a doua ruptura nu a existat.declare falsuri. contine multe cuvinte si structuri pe care noi le-am socotit pana acum ca venind in romana din latina. in plus. dovada a faptului ca prima ruptura nu a existat si.

Este un proces dificil. Sunt cei . nu e in stare sa caute in miezul lucrurilor si sa vada continuitatea de esenta a acestei limbi.secol. ce necesita mult curaj. care a dat identitate unei mari parti a Europei. caci nici o alta limba a Europei nu a avut un asemenea destin. Razboinici daci Dar cine sunt cei care au pornit si intretin acest razboi? E greu sa le gasim un nume.

Daca Dumnezeu a creat lumea atat de diversificata. fiecare neam este o fiinta in sine. Poate este asa. Fiecare limba oglindeste universul in felul ei si fiecare limba contine un ceva specific numai ei si nici unei alte limbi de pe lumea aceasta.ce cauta sa uniformizeze lumea. unica si . ca trebuie sa tindem spre unitate. trebuie sa respectam diversitatea. dar nu aceasta e calea cea buna. Unii considera ca acesta e un lucru bun. La fel. sa topeasca natiunile si identitatile intr-o singura mare comunitate.

care sa sustina ca tot ce se intampla este absolut firesc si ca nimeni nu are nimic cu noi si cu limba noastra. ca cei care sustin astfel de teorii sunt ori paranoici. Se vor gasi si unii. Mai mult. atat ale noastre cat si ale altora. care sa poata fi manipulate. limba si neamul. nu sunt niste simple chestiuni politico-sociale. ori nationalisti macinati de . Nu putem participa la universal decat prin particularul care ne-a fost dat. definita prin limba sa. nu putini. ci au fost lasate de Dumnezeu. Si apoi.irepetabila.

A exprimat-o cel mai simplu si firesc Nichita Stanescu: "A vorbi despre limba romana este . si dupa el si altii.frustrarea ca nu am fost capabili sa ocupam un loc mai in fata pe scena istoriei. noi nu am fost. E problema lor! Pentru cine are ochi sa vada. intr-adevar. minte sa inteleaga si suflet sa cuprinda. pe scena istoriei: noi suntem insasi aceasta scena. Eminescu a intuit acest lucru. Insa pentru a castiga acest razboi. trebuie sa fim constienti de valoarea nemarginita a limbii romane.

pentru mine. Limba romana este patria mea. pentru mine. viata se traieste". de aceea. pentru mine. iarba iarba se spune. muntele munte se numeste.ca o duminica. pentru mine. ===================== Aurora Petan despre tãblitele de plumb de la Sinaia. o misterioasã arhivã regalã dacicã . izvorul izvoraste. de aceea. De aceea. de aceea.

De mai bine de un an. pentru a dezlega un mare mister al istoriei noastre vechi: Tãblitele de plumb de la Sinaia. fundatii culturale sunt angajati într-o adevãratã cursã contra cronometru. sub pretextul cã sunt niste . pasionati de istorie. ziaristi. de mai bine de un secol. cercetãtori avizati sau amatori. Peste 30 de plãci acoperite cu imagini si înscrisuri într-o limbã necunoscutã stau neinventariate în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din Bucuresti.

cetãti.falsuri neinteresante. cu rãbdare si migalã. eternizate în plumb. regi si zei. Ele contin o scriere într-o limbã necunoscutã si reprezentãri iconografice cu luptãtori înarmati cu suliti si lãnci. În legãturã cu acest fascinant subiect. paradoxal. temple. am realizat un interviu. puternicã si de realã. O lume înviatã parcã dupã un cataclism dar. în exclusivitate pentru . monograme si însemne heraldice. misterios si incitant. cu un simt artistic aproape desãvârsit. palate.

Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi . cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. cu doamna profesoarã Aurora Petan.“Observatorul de Toronto”. Domnia sa a prezentat o comunicare pe aceastã temã la Academia Românã. Rosetti”. specialist în filologie clasicã. fiind convinsã cã plãcutele de plumb de la Sinaia reprezintã o parte a unei importante arhive regale dacice. din Capitalã.

la 27 de ani. din anii .Straine. ce se stie despre aceste plãcute ? A. In anul 2001. Hasdeu" pentru lingvistica. are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. R: Stimatã doamnã Petan.P: Se stie de la primarii din Sinaia.P. sectia Latina-Greaca Veche. a castigat Premiul Academiei "B.

când s-a turnat fundatia Castelului Peles. din piese de aur – plãci scrise în relief. destul de serioasã. la Fabrica de cuie din Sinaia. cã. Existã însã o traditie oralã. din ordinul Regelui Carol I. Plãcile de plumb au fost depozitate la . Aceste plãci au fost copiate în plumb. Pânã în prezent. însã nu a scris nimeni pe tema asta. s-a descoperit un mare tezaur. nu au fost descoperite dovezi certe în acest sens. în preajma anului 1875. Multã lume stie despre acest lucru.’20-’30.

Mãnãstirea Sinaia si. la sfârsitul secolului al XIX-lea. dupã unele speculatii. pe vremea lui Grigore Tocilescu. Nu stim ce s-a întâmplat cu ele: fie au ajuns. în Tezaurul de la Moscova. existã douã ipoteze: una. cã ar fi fost topite de Regele Carol I si folosite în vremea Rãzboiului de Independentã si. cã cel putin o parte din ele ar fi supravietuit. fie au . au fost aduse la Bucuresti. În legãturã cu plãcile de aur. a doua. imediat dupã înfiintarea Muzeului National de Antichitãti.

într-un fel sau altul.P: Informatiile pe care le detin eu sunt foarte ciudate. de la Academia Românã. R: Dumnevoastrã. care m-a contactat imediat dupã conferinta mea din 3 iunie 2004. Mã vãzuse pe TVRinternational si spunea cã vine cu o delegatie . din aur? A.fost valorificate. Ele provin de la o persoanã din Republica Moldova. ce informatii detineti despre plãcutele originale.

din informatiile pe care le detine. cel putin 40 de piese din aur ar mai exista în Banca Nationalã a României. întradevãr. prin care era împuternicit sã se ocupe de culegerea de informatii despre aceste obiecte.din partea Academiei Ruse. . parafatã. cã. semnatã. cã sunt foarte asemãnãtoare cu cele de la Sinaia. o delegatie. Persoana respectivã sustinea cã astfel de plãci existã pe teritoriul Rusiei. si. Mi-a arãtat.

apoi. a fost ridicatã pe o capiste.P: Ipoteza domniei sale era urmãtoarea: plãcile din aur nu ar fi fost descoperite când sa sãpat fundatia Castelului Peles. în grija initialã a preotilor precrestini si. aceste plãci s-ar fi pãstrat. Deci. de-a lungul secolelor. ca multe alte asezãminte crestine. Ele s-ar fi aflat în posesia Mãnãstirii Sinaia care. ar fi . ce v-a spus acest misterios personaj despre plãcutele din aur ? A. pe locul unui altar pãgân.R: Concret.

ca atare. al cãrui nume nu vi-l pot face cunoscut. magic. câteva ramuri ale neamului daco-get s-au desprins si au luato spre Rãsãrit. Personajul de care vã spuneam. erau închinate zeilor si. În preajma rãzboaielor cu Traian. împreunã cu arhivele lor.fost transmise. care se reînnoia periodic. El . foarte bine pãstrate. mai spune cã fiecare mare trib geto-dacic avea o astfel de arhivã de texte. erau foarte. Textele erau scrise de Marele Preot si aveau caracter sacru.

odatã cu aceastã migratie dacicã. Conform informatiilor lui. doar cel de la Sinaia ar fi fost scos la luminã. ar mai exista vreo trei depozite: unul la Mãnãstirea Tismana.sustinea cã aceste arhive ar fi ajuns pe teritoriul actual al Rusiei. tot de . Tot el sustine cã au existat la Sinaia 240 de piese si cã mai multe copii se aflã în diferite institutii. un altul undeva în Muntii Bucegi si unul chiar lângã Sarmizegetuza. Deocamdatã. pentru cã stim. la noi în tarã. Foarte plauzibil.

Nicolãescu Plopsor. R: Dar.la oameni din Sinaia. fie au fost topite. cã unele copii în plumb au ajuns la prof. pânã acum. de pe vremea comunistilor. piesele de aur. s-a ocupat cineva de ele ? . iar altele la Institutul de Studii Politice. altele la Dimitrie Pippidi. fie s-au salvat si au ajuns în Tezaurul de la Moscova. Nu avem informatii sigure despre nici una dintre variante. vreo 40 ar exista încã în Banca Nationalã. Deci.

al cãrui tatã. Grigore Tocilescu stia despre ele. actualul director al Muzeului de Arheologie “Vasile Pârvan”. nimeni nu s-a ocupat de aceste piese. la fel ca multi altii. Asta sustine Alexandru Vulpe. a fost elevul lui Pârvan. Primul director al Muzeului. Existã informatii absolut sigure cã si Pârvan le cunostea. Radu Vulpe. timp de mai bine de un secol.Le-a studiat vreun cercetãtor? A. Toatã lumea .P: Este un mare mister de ce.

Poate doar dacã ei stiau cã a existat un tezaur din piese de aur care a fost distrus si scoaterea la luminã a copiilor ar fi dus la un scandal. însã nimeni nu a vrut sã se ocupe de ele. Asta ar fi o explicatie. . Cred cã a fost dositã povestea pieselor de plumb. imaginati-vã. pentru a nu se afla povestea celor de aur. Nu vãd nici o explicatie de ce.stia de existenta lor. Dacã au fost cel putin 200 de piese. care au dispãrut. Pentru cã erau acolo tone de aur.

cu bunã stiintã.R: Credeti cã istoricii au evitat. acceptând atât de multe informatii noi care ar fi dus. pentru cã sunt lucruri care privesc istoria întregii Europe. Istoricii si arheologii consacrati nu s-ar fi bucurat sã renunte la tot ce scriseserã pânã atunci. Faptul cã un Pârvan.P: Probabil. la rescrierea istoriei noastre vechi. un Tocilescu sau un Radu Vulpe au spus cã sunt . sã le cerceteze ? A. într-adevãr. si nu numai a noastrã.

a constituit o etichetã definitivã. Inginerul Dan Romano. Nimeni nu a încercat sã vadã dacã nu cumva este altfel. Pânã de curând.falsuri. care a investigat 20 de . R: Ce ne mai puteti spune. în legãturã cu aceste plãci de plumb ? A.P: Istoria acestor plãcute este foarte zbuciumatã. nu se stia cã existã o legãturã între Sinaia si aceste piese.

pe nume Ionescu. Domnul Moldoveanu a vorbit cu un inginer din Sinaia. Acesta a fost foarte pasionat de istoria acestor plãcute.ani aceastã poveste. El cunostea doar cele douã piese care existã în depozitul muzeului de la mãnãstire. nu stia nimic despre Sinaia. Eu am dat peste o carte a lui Iordache Moldoveanu – “Dacii vorbesc” –. . care astãzi nu mai trãieste. care cunostea cele douã piese de la Sinaia. publicându-si rezultatele cercetãrii în volumul “Cronicã apocrifã pe plãci de plumb ?”.

În acelasi timp. Vorbind cu cei de la Institutul de . Stiu doar cã detine fotografii inedite dupã plãci. pe care noi nu le cunoastem. Însã nu a avut ecou.El i-a spus cã ar fi existat zeci de piese si cã provin de la Regele Carol I. despre plãcile de aur de la Sinaia. Deac a murit si nu am ajuns la documente si la arhiva pe care o detinea. le-am vãzut numai proiectate. istoricul Augustin Deac a tinut o comunicare în 2003. Din pãcate. la Congresul International de Dacologie.

au dispãrut toate. aflate . au reapãrut 35 de piese. 2003. cã toate aceste plãci provin de la Mãnãstirea Sinaia. dar ele nu au fost niciodatã inventariate. În 2002. Romalo a cãutat si în inventare. Cele 35 de piese. În anii ’40. nu stim. când Romalo le-a fotografiat. Nu existã absolut nici o informatie cã ele ar fi existat vreodatã.Arheologie. am aflat cã ei stiu.iar în anii ’70. Ce s-a întâmplat cu restul. nu se stie de unde. cu sigurantã. mai erau o sutã si ceva.

le-am dus la Institutul de Fizicã Nuclearã si rezultatele sunt.P: Da. R:Am aflat cã. S-au fãcut comparatii cu medalii de plumb din vremea lui Cuza si . fãrã nici un dubiu: plumb de secolul al XIX-lea.astãzi în Muzeul Institutului de Arheologie nu sunt nici acum inventariate. A. Am extras mostre din cele 35 de piese. aceste piese din plumb au fost analizate. totusi.

Hr.compozitia este identicã. secolul I d. împreunã cu o scoabã de plumb din zidul de la Sarmizegetuza. . care este datatã. care confirmã teoria copiilor. oferitã de profesorul Ion Glodariu. Este sigur plumb modern. În anul 2002 a fost trimisã la Oxford una dintre piese. Analizele au arãtat cã piesa contine cam aceleasi impuritãti ca si scoaba de plumb dacicã si cã autenticitatea acestei piese depinde de siguranta contextului în care a fost gãsitã scoaba. sigur. Dacã scoaba este autenticã.

în care s-au imprimat scrisul si imaginile cu poansonul. ca al tãrii noastre? Domnul Romalo a presupus cã s-au fãcut matrite din folie de aur. considerând cã plumbul este dacic.este posibil ca si piesa sã fie autenticã. într-un sol cu umiditate ridicatã. Pornind de la aceste rezultate. s-a ridicat urmãtoarea întrebare: cum e posibil sã arate atât de bine niste piese de plumb peste care au trecut 2. apoi s-a turnat plumb.000 de ani. iar când piesele au fost .

trebuie sã fie foarte subtire. s-a extras folia de aur si abia atunci plumbul ar fi intrat în contact cu aerul Cei de la Monetãrie spun însã cã aceastã ipotezã este neplauzibilã. Astfel de matrite nu ar mai fi suportat o greutate atât de mare de plumb. o folie de aur. ca sã poatã fi imprimatã. impuritãti. . într-adevãr. Analizele repetate de trei ori la Institutul de Fizicã Nuclearã pe piesa analizatã la Oxford au demonstrat cã existã. pentru cã multe piese au dimensiuni mari si.descoperite.

ca cei de la Oxford sã fi mãsurat numai exteriorul piesei. deci. Asta este formula tipicã pentru plumbul de tipografie. în interiorul pieselor este plumb pur. cu adaos de staniu. posibil. în cantitãti foarte mici. Nu existã nici un dubiu cã plumbul din interior este 98% pur. nu si interiorul.dar numai la suprafata pieselor: cupru. . Însã. fie din contaminarea cu obiectele împreunã cu care au fost depozitate. Este. care pot proveni fie din contaminarea cu matritele. argint si alte metale.

Regele Carol a vrut. sã lase spre cercetare. în legãturã cu autenticitatea acestor plãci ? A.P: Dupã opinia mea.R: Care este opinia Dumneavoastrã. însã. chiar dacã cele de aur . în ceea ce priveste continutul lor. în mod sigur despre niste copii din secolul al XIX-lea. când si-a dat seama de importanta istoricã a acestor piese. plãcile sunt autentice. în ceea ce priveste suportul este vorba. Cu sigurantã.

cine ar fi putut sã le facã ? A.P: Se presupune cã Hasdeu. . Nu de aici pleacã însã ipoteza falsului. R: Dacã sunt falsuri. chiar dacã ele existã. e vorba despre niste documente medievale. copii dupã ele. Unii spun cã el ar mai fi fãcut niste falsuri. Mi se pare logic sã fi fãcut niste dubluri dupã aceste piese.nu au fost distruse. Pentru cã ar fi fost dificil sã se fi dat la studiat tone de aur.

aceste plãci. în afarã de Hasdeu. la vremea respectivã. De ce? Pentru cã. . Nu se stie nimic despre scrisoare.Alexandru Vulpe sustine cã un nepot de-al lui Hasdeu ar fi lãsat o scrisoare în care ar fi spus ceva în legãturã cu aceste piese. pe lângã foarte multe ilustratii. Între timp. contin o limbã. dacã existã sau nu. Alexandru Vulpe a renuntat la ideea scrisorii. nu si la ideea falsului atribuit lui Hasdeu. nimeni nu avea cunostinte atât de temeinice încât sã inventeze o limbã atribuitã dacilor. Ori.

mai ales cã el era foarte pasionat de substrat. . Este sigur cã cel care a creat plãcile. pe vremea respectivã. din substratul dacic. trebuie sã fi fost chiar mai genial decât Hasdeu. Se stie cã doar Hasdeu detinea la vremea aceea cunostintele necesare creãrii unei limbi si a unei arhive atribuite dacilor. a studiat temeinic ce s-a putut studia. dacã admitem cã a existat un falsificator.Hasdeu a fost un personaj absolut genial. scotând în evidentã exagerãrile scolii latiniste. El este cel care.

Acestea sunt.P: Alfabetul secuilor nu are nici o legãturã cu alfabetele de pe plãci. trebuie sã-l fi gãsit acolo. R: Si nu este asa ? A. . descoperit într-un document de secol XIII. în Ardeal. Hasdeu presupunea cã dacã secuii aveau un alfabet în secolul al XIII-lea. si cã el trebuie sã fie continuarea alfabetului dacilor. Hasdeu atribuie dacilor un alfabet folosit de secui.Însã.

conform lui Iordanes. A doua ar fi legatã de limbã. care. grecesti.predominant. Dacã Hasdeu ar fi fãcut plãcile astea. Si este mult mai gravã. ar fi adus de acolo o scriere. Deci. Înainte de a descoperi alfabetul secuilor. ar fi stat o vreme în Egipt. el fiind convins cã acel alfabet al secuilor este dacic. Hasdeu presupunea cã Deceneu. Alfabetul secuiesc este foarte straniu. . nu ar fi folosit alfabetul grec. a avut o ipotezã anterioarã alfabetului secuiesc. Asta ar fi prima neconcordantã.

nu existã fenomene atribuite substratului limbii române.Limba din plãci nu seamãnã cu substratul limbii române. Ori. Nu existã cuvinte din substratul limbii române. în ce limbã au fost scrise plãcile ? . în aceste plãci. R: Atunci. clar de substrat. care studiase substratul (este primul nostru lingvist care studiase substratul) n-ar fi ratat ocazia sã introducã niste elemente. Hasdeu.

A.P: Dupã mine, limba din plãci nu este o limbã indo-europeanã. Acesta este lucrul senzational pe care îl pot spune. Este o limbã care nu are desinente, care nu face distinctie de gen, de persoanã, de numãr, de caz. Nu stim când avem plural, când avem singular, când avem feminin. Aproape toate cuvintele se terminã în “o”, nu în “a “, asa cum le stim noi din izvoarele grecesti si latinesti (de exemplu Boerobiseto, Vezino), chiar si femininele se terminã în “o”: Napoco, Genuclo. Existã

elemente care se regãsesc si în limba românã, dar care, paradoxal, în românã nu sunt atribuite substratului, ci limbii latine. Este limba dacã, fãrã îndoialã, însã, fie este o limbã preindo-europeanã, deci mult mai veche – ceva de genul limbii basce care a supravietuit asimilãrii indo-europene, fie, adoua variantã (la care m-am gândit, dar la care nu tin foarte mult) este o limbã sacrã, folositã numai de preoti, în vreme ce poporul folosea o limbã comunã, diferitã.

Plãcutele ar putea fi, deci, scrise într-o limbã sacrã, care sã se fi conservat în casta preotilor.

R: De unde ar putea sã provinã aceste plãci scrise, si ce povestesc ele ? A.P: În mod sigur, plãcutele provin din mai multe zone si din mai multe epoci. Ele au fost strânse laolaltã, într-un anumit moment. Însã, existã o unitate de stil si de redactare, ceea ce

înseamnã cã exista o traditie puternicã. Plãcile consemneazã, cu sigurantã, evenimente importante de la curtea regilor daci, precum aliante, rãzboaie câstigate, diferite evenimente. Lipsesc multe piese din aceastã arhivã. Noi avem foarte putine. Se vede usor cã existã o unitate de stil pentru plãcile din vremea lui Burebista, pentru cele din vremea lui Decebal, pentru cele din Dobrogea si asa mai departe. Mai mult, tipurile de scriere se grupeazã pe epoci si pe zone. Lucru foarte important,

pentru cã e greu de crezut cã cineva în secolul al XIX-lea cunostea scrierile grecesti locale. Mai exact, plãcile din Dobrogea sunt scrise în alfabet grecesc ionian, care folosea omega si eta. Este vorba de plãcile care par sã provinã de la cetatea Genucla, spre exemplu. În functie de informatiile de pe plãci, le-am putut grupa: asdar sunt plãci de la Sarmizegetuza, de la cetãtile din Dobrogea, plãcile lui Cotizo, care sunt din zona Banatului. Cele care par sã provinã din Dobrogea

folosesc un alfabet de influentã clar ionianã, lucru firesc, pentru cã acolo erau cetãtile grecesti milesiene. În schimb, plãcile din vremea lui Decebal folosesc un alfabet grecesc occidental, care trebuie sã fi provenit de undeva din sudul Italiei, acelasi care stã la baza alfabetului latin, prin intermediar etrusc. Ori asa ceva nu stiu dacã se putea cunoaste la vremea respectivã (secolul XIX n.n.) pentru cã alfabetele locale si dialectologia greacã s-au constituit ca stiinte doar la mijlocul secolului al

XX-lea. Multe sunt plãci de la Cetatea Helis. Ele vorbesc nu numai despre Dromichete, el fiind unul dintre nenumãratii regi de la Helis. Avem chiar o genealogie de la Helis (mai existã încã una de la Sarmizegetuza), care se încheie cu Oroles, care trebuie sã fie acelasi cu Rholes, din Dio Cassius, si care, cum pare sã rezulte din texte, este autorul complotului care l-a detronat pe Burebista.

R: Porf. dr. Vasile Boroneant mi-a arãtat niste semne asemãnãtoare, descopertie de dânsul pe niste mandibule de cal, la Chitila... A.P: Am vãzut si eu semnele de pe oasele de la Chitila. Textele din plãci sunt scrise 90% în alfabet grecesc, cu diferite variante. Este adevãrat cã existã si câteva scrieri total necunoscute în aceste plãci. Cea mai stranie apare pe frontonul templelor reprezentate pe plãci. Aceastã scriere seamãnã, într-adevãr, cu

scrierea de pe oasele de la Chitila. R: Asemenea semne se aflã si în Biblia lui Wulfila... A.P: Biblia lui Wulfila se stie cã a fost scrisã în nordul Dunãrii în sec. IV d.Hr Wulfila a trãit câtiva ani aici. El a fost cel care i-a crestinat pe goti si primul care a tradus în goticã Biblia. Alfabetul gotic a fost inventat de el, si se spune cã are la bazã alfabetul grecesc. Însã alfabetul

gotic primitiv, publicat de Vulcanius Bonaventura, contine cel putin un semn, care a fost folosit si de daci în aceste tãblite. Pentru cã, chiar dacã spunem cã dacii au folosit în tãblite alfabetul grecesc, nu este totusi alfabetul grecesc pur, ci unul care contine niste semne speciale, pentru sunete speciale, care nu existã în limba greacã. Acel semn din alfabetul gotic, care în alfabetul dacic noteazã sunetul “ce”, nu are valoare în alfabetul gotic, pentru cã nu existã sunetul. De aceea nu se

explicã existenta lui, decât printr-o preluare de la daci. R: Au mai fost descoperite piese asemãnãtoare undeva ? A.P: În afarã de plãcile de plumb, mai existã o serie de piese de altã provenientã, din colectii particulare, din muzee, descoperite de arheologi în sãpãturi, care contin semne si imagini asemãnãtoare celor de pe plãci,

necunoscute în perioada lui Hasdeu. De pildã, medalionul care se aflã în posesia domnului Dan Romalo, care provine de la familia Murnu, are pe avers portretul lui Burebista, care se regãseste de mai multe ori pe plãcile de plumb, probabil fãcut cu aceeasi stantã, pentru cã are aceleasi dimensiuni. Pe revers are imprimatã emblema cap de bovideu si sarpe, care reprezintã probabil emblema statului unitar al lui Burebista, si un text în aceeasi limbã cu aceea de pe plãcute.

Medalionul a fost analizat de cãtre Bogdan Constantinescu, doctor în fizicã, de la Institutul de Fizicã Nuclearã, care garanteazã cã este autentic, pentru cã are o combinatie de metale care se regãseste numai undeva din zona din sudul Urarilor, un aliaj tipic metalurgiei scitice. Domnia sa sustine cã este imposibil ca cineva sã fi falsificat acest medalion. Mai existã câteva piese în colectia unui anume domn Pulopol. Domnul Romalo l-a cunoscut acum vreo 10 ani si a reusit sã le fotografieze.

Ele contin imagini asemãnãtoare cu cele de pe plãcute. Mai stiu de existenta altor trei piese, descoperite de arheologul Victor Bobi, aflate la Muzeul din Focsani. Este vorba despre un medalion, cu portretul si numele regelui Duras, care pe revers are un templu identic cu cele de pe plãcute, si niste monede de argint, dintre care una contine o scriere rombicã, identicã cu scrierile lui Dromichete de pe plãci. Este chiar monograma acestui rege. O asemenea monedã

a fost inventariatã si de marele numismat Octavian Iliescu. Aceste piese se pot constitui în dovezi ale autenticitãtii plãcilor, pentru cã sunt descoperite recent. R: Despre reprezentãrile arhitectonice de plãci ce ne puteti spune ? A.P: În ceea ce priveste reprezentãrile arhitectonice din plãci – temple, cetãti (avem

chiar un plan al cetãtii Sarmizegetuza) – se pare cã sunt conforme cu ce stim noi despre arhitectura din antichitate. dacã ar fi existat un falsificator. însã. care nu s-au pãstrat pânã astãzi.. de trofee. de armate etc. . de divinitãti. Pe de altã parte. acesta ar fi trebuit sã cunoascã foarte bine arhitectura anticã. cele câteva mii de reprezentãri. de portrete. grupate pe epoci si pe zone de provenientã sunt reprezentate foarte coerent. Multe structuri par sã fie structuri de lemn.

acesta si-ar fi coordonat extraordinar de bine munca. pentru cã nici o imagine nu se bate “cap în cap”. R: Ca specialist. pe nici una dintre plãci.Arheologul Silviu Teodor de la Muzeul National a fãcut un studiu de imagine. cum apreciati limba în care au . Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzãtor: nu existã nici o inconsecventã. A grupat toate aceste imagini si le-a introdus într-o bazã de date. timp de câteva luni. Dacã ar fi existat un falsificator.

Nu pare deloc sã fie o limbã creatã. Numele lui Burebista spre exemplu. Existã chiar indicii de variatie dialectale.P: În ceea ce priveste limba din tãblite. Toate cuvintele au variante. Are extrem de multã varietate. ceea ce este greu de imaginat pentru un falsificator. Tãblitele . Existã foarte multã variatie foneticã.fost scrie textele de pe misterioasele plãcute ? A. aceasta are toate caracteristicile unei limbi naturale. e scris în vreo 15 feluri.

dacilor si cele ale getilor prezintã diferente clare dialectale. Existã cuvinte care apar în anumite contexte. aceste lucruri nu puteau fi imaginate de cineva care nu avea la îndemânã instrumentele actuale. care sã aparã numai în anumite contexte. . Ori. Limba din tãblite nu are nici un atribut al unei limbi artificiale. Sã generezi o limbã care sã aibã cuvinte. E vorba de mii de cuvinte. e imposibil. Existã structuri fonetice conditionate.

Invitam istoricii romani din diaspora sa ne scrie parerile domniilor lor despre Placile de la Sinaia pe adresa observro@idirect. vã multmim foarte mult pentru informatii. Ele vor fi comunicate celor din tara interesati in .ca Punctele Dvs de vedere sunt foarte importante.R: Doamnã Aurora Petan. Nota redactiei .

elucidarea adevarurilor istorice ale neamului nostru. Carti despre limba dacilor Dac pe Arcul lui Constantin Iubitorii trecutului romanesc au noi motive de bucurie. Volume de mare interes la Editura .

considerat de fapt "substrat"."Dacica" Istoria unei limbi trebuie sa inceapa. dar cel mai adesea s-a invocat faptul ca. nu putem afla nimic despre ea si deci nu are rost sa speculam. Cauzele au fost multe. Radacinile acestei atitudini se gasesc insa si in . La noi insa. atata vreme cat limba dacilor a disparut. cu stratul sau cel mai vechi. acest strat. ca orice istorie. a fost cel mai putin favorizat in cercetarea lingvistica.

cel dintai care a abordat cercetarea substratului. Limba dacilor a ramas de-a lungul timpului un mister si un domeniu tabu in acelasi timp. revendicand o descendenta pura. infruntand curentul epocii. care a incercat sa-i scoata pe "barbarii" de daci din istorie. din "gintea latina". la o suta de .savant clujean care. Ion Iosif Russu .vremea Scolii Ardelene. Cateva nume au punctat totusi drumul spinos al cercetarilor in acest domeniu: marele scriitor si invatat Bogdan Petriceicu Hasdeu.

dadea un impuls urias prin lucrarile sale.ani dupa Hasdeu. stiintifice. cu privire la limba dacilor. in chestiuni de substrat. in efortul de a repune in circulatie date si informatii fundamentale. si Grigore Brancus. genialul . cel mai mare specialist al zilelor noastre. Cartile lor (dar si ale altor cercetatori) au inceput sa fie (re)editate de catre Editura "Dacica". Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Intr-o vreme in care latinitatea noastra era litera de lege in cultura romaneasca si tot ce era "barbar" era rusinos si trebuia eliminat. nu au fost nimiciti toti dacii. iar limba noastra nu . si a luptat pentru echilibrarea balantei: nu ne tragem doar de la Ram. nu a fost abandonata Dacia dupa retragerea aureliana. Hasdeu si-a asumat "curajul erorii". cum insusi spune.

toti acei ce voiau sa inteleaga inceputurile nationalitatii romane. ci de necesitatea de a imple o veche lacuna. "Departe de a ma fali. regret de a fi cel dentai care am intreprins limpezirea elementului dacic al limbei romane.este o limba pur latineasca. Aruncanduma pe o cale atat de nestrabatuta. pe care marele Grimm o numeste curajul erorii". Am fost impins la aceasta nu de ambitiunea de a deschide o cale noua. ci a pastrat multe elemente de la vechii daci. de care se izbeau. a trebuit sa ma armez cu acea deciziune de a nu ma teme chiar sa ratacesc. Prima sa lucrare de . pe rand.

este un pamflet savuros impotriva invatatilor Scolii Ardelene. sunt . emblematic ca atitudine si argumentare. "Pogorandu-se de preste plaiuri impreuna cu cartile sau chiar cu persoanele lui Clain.seama. si intrebarea inca este valabila. Apoi da! Pentru popoare. Acest titlu a ramas in istorie. puind intre alte temeiuri fara temei si acela cum ca toti dacii ar fi pierit pana la cel din urma sub armele lui Traian. Maior. un vartej de indaratnicie a fost buimacit mintile noastre intru a ne socoti de romani curati. Papiu si ale atator alti doctori ardeleni. Laurian. ierit-au dacii?". precum si pentru insi.

diplome si mai lungi si vorbe afara din cale de . inchid din data cei sanatosi. intru orice priveste istoria veche. am o neinvinsa plecare de a ma increde. ci si ne-doctor. apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai afla in sanul sau. Cine are neclintita bunavointa de a da crezare si de acum inainte. in cat despre mine. creaza catu-i va placea barfirilor ex cathedra. numai lucrurilor de necrezut. iar de innebuneste un popor intreg. nu in mantii lungi. cu acea numai deosebire. carii sunt mai multi.. ca pe un ins lepsit.timpuri de innebuneala. care sunt nu numai ne-ardelean..

dacii au iesit din umbra istoriei si s-a creat drum pentru cercetarea istoriei si limbii lor. In volum sunt reunite. cele mai importante articole ale lui Hasdeu despre limba si istoria dacilor. ci in marturisirile scriitorilor contimpureni cucerirei Daciei". Datorita acestui curaj. Acest inegalabil pamflet deschide volumul cu acelasi nume ingrijit si prefatat de profesorul Grigore Brancus. sa emita idei la limita compromiterii. aparut recent la Editura "Dacica". Firea lui Hasdeu il impingea sa se revolte si sa riste.lungi. pentru prima oara. pana .

melc si culbec . Puse laolalta. intuitiv si cu conexiuni . Foarte bine pregatit. "Studii gramaticale asupra limbii dacilor". "Fragmente pentru istoria limbii romane . cu asupra de masura. de geniul lui Hasdeu. "Strat si substrat" si "Basaraba". "Doina. "Zimbrul in Dacia".elemente dacice". aceste studii dau seama. "Bour.acum imprastiate in lucrari mai greu accesibile: "Originile pastoriei la romani".dacii si latinii intr-o scoica". "Cine sunt albanezii". spirit enciclopedic. manifestat in cercetarea limbii si civilizatiei dacilor. Originea poeziei poporane la romani".

Hasdeu a fost mereu o figura controversata. I. atat in vremea sa cat si astazi. .spectaculoase in idei. cea mai puternica scoala de arheologi si lingvisti in domeniul dacologiei. criticul Poate nu este o intamplare faptul ca la ClujNapoca s-a format. Hasdeu ramane totusi cel dintai si cel mai sclipitor cercetator al limbii dacilor. Russu. I. Desi contestat de multi. din pricina exagerarilor si a firii sale exaltate. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

fara baza stiintifica. lingvist si epigrafist. a fost cel care a abordat cu profesionalism problema limbii traco-dacilor.Profesorul Ion Iosif Russu. Russu a dus o munca uriasa de culegere de informatii. de analiza si interpretare. comandate de regim. in mai multe lucrari. de . Era intr-o vreme cand proliferau studii exaltate.

glose.selectare si clasare. probabil. nu vor putea fi egalate. Practic.de la nume traco-dacice de locuri si de persoane. Spiritul sau critic. Lucrarile lui reprezinta o piatra de temelie in cercetarile lingvistice asupra limbii dacilor si. I. timp de multa vreme. nu a ramas nimic necercetat . la cuvintele din limba romana considerate ca provenind din substratul dacic. Completari ulterioare s-au mai facut. dar nivelul si cantitatea muncii sale au ramas unice. I. A polemizat cu marii lingvisti ai . inscriptii. se simte la tot pasul in lucrarile sale. Russu a avut o personalitate puternica. polemic.

facand apel la reconstructia indo-europeana. pentru ca a avut curajul sa extinda cercetarea din acest domeniu.a asigurat o temeinicie remarcabila lucrarilor sale. Prima reprezinta singura sinteza . considerata riscanta de cei mai multi.de istoric si lingvist . atat romani cat si straini. pe tema substratului. Insa dubla sa pregatire .vremii sale. Doua dintre lucrarile fundamentale au fost reeditate de curand la Editura "Dacica": "Limba traco-dacilor" si "Elemente autohtone in limba romana". si a fost privit adesea cu rezerve de catre colegii sai.

singuraticul .stiintifica in domeniu aparuta la noi. inventariind si analizand etimologic cuvintele de substrat din limba romana. pornind de la cele mai sigure . Grigore Brancus. bazata pe strangerea si interpretarea tuturor resturilor limbii traco-dacilor. Cea de-a doua vine ca o completare.anume cele comune cu albaneza. Cadrul cercetarilor avea sa se extinda in lucrarile viitoare.

psiholingvistica. pentru ca. neurolingvistica. Iar in cadrul lingvisticii istorice. cercetarile legate de substrat sunt insotite de un "iz de epoca". sociolingvistica si prea putin lingvistica istorica.In mediul academic actual.lingvistica computationala. . Astazi. foarte putin se vorbeste despre straturile cele mai adanci ale limbii. in toata lumea. sunt privilegiate directiile de avangarda .

Asa este si academicianul Grigore Brancus. Grigore Brancus este. profesor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti. in aceeasi colectie cu cele doua volume ale lui I. Modest si retras. "ultimul mohican" al cercetarii academice a limbii dacilor.cu cat sunt mai adanci. . intr-un fel. Editura "Dacica" a lansat insa recent. Asa incat. dar cu o minte stralucitoare. sunt accesibile doar specialistilor. bazate in special pe comparatia istorica cu albaneza. cu atat sunt mai problematice. un specialist in substratul limbii romane astazi nu poate fi decat un singuratic. Lucrarile sale.

generatia de cercetatori ce va veni dupa Grigore Brancus nu promite o revigorare a acestui domeniu.Russu . postpunerea articolului definit si pasionante probleme de vocabular. . Volumul reuneste mai multe studii ce acopera toate compartimentele limbii fonetica. originea structurii numeralului. lexic . Nici Academia Romana.incluzand aspecte fonetice precum rotacismul. volumul "Cercetari asupra fondului traco-dac al limbii romane". sintaxa.colectie numita simplu si sugestiv "Substrat". morfologie. cu largi incursiuni in onomastica. semnat de Grigore Brancus. Din pacate.

.cu riscurile de rigoare. le vor da acestia .nici catedrele de istoria limbii romane din cadrul universitatilor nu privilegiaza cercetarea substratului. Iar daca aceste raspunsuri nu le dau forurile academice. Consecintele acestui fapt se reflecta in interesul tot mai ridicat al publicului larg si incercarile diletante ale nespecialistilor de a gasi raspunsuri cu privire la limba dacilor.

"Ma folosesc de a putea raspunde aci la oarecari invinovatiri din partea unor limbuti" . datorita ideilor exagerate care au napadit acest domeniu.isi incheie Hasdeu pamfletul. Aceste ilogice acuzatii de dacomanie au astazi exact acelasi resort profund pe care il aveau odinioara acuzatiile latinistilor. toata osteneala mea intru descoperirea adevaratului punt de purcedere al . orice incercare de "restaurare" a statutului legitim de ramura serioasa a dacologiei este catalogata drept tendinta "dacomana".Urmarea este ca. "Dupre chibzuinta lor.

pentru asta intaie data. Voi sa dovedesc ca nationalitatea noastra s-a format din cateva eleminte. Ei se vanzolesc pana si a presupune in mine planuri diabolice. mi-as taia limba si manele. prin intrebarea: Pierit- . Alta data vom vorbi mai mult. precum si cele trecute. fara putere de a iesi afara prin scriere sau grai.istoriei romane ar fi o fapta antinationala. Raspunsul meu. pana atunci sa sfarsesc paragraful de fata. va fi scurt. niste planuri cari de as sti ca vor putea vreodata a se furisa in gandul meu. din cari nici unul n-a fost predomnitor. pentru ca urata cugetare sa ramana stearpa.

au dacii?" Cartile Editurii "Dacica" pot fi comandate la tel. 0749/11. 021/312.42. Aurora Petan ====================================== Potopul lui Noe a avut loc in Marea Neagra .ro.11 sau la www.dacica.13.47.

ramasa in Biblie sub numele de "Potopul lui Noe" . oamenii au fugit departe de mare. Pe vremuri. in locul ei era un lac cu apa dulce. Mediterana a rupt istmul care o separa de acest lac si apele ei au navalit cu o forta nemaipomenita. traditiile si povestile in Europa si Asia. Intr-o buna zi. inundand foarte repede sute de kilometri de asezari. S-a iscat un exod urias. Intre aceste povesti se afla si cea a unui mare potop. cu o intindere mult mai mica. raspandindusi limbile.Putini stiu ca Marea Neagra este o mare foarte tanara.

Dunarea insasi serpuia departe. incifrand in ele taina vietii. stramosii nostri inca mai strabateau campia presarata de dune ce lega Dobrogea de Crimea. pe oalele de lut. in Moldova. spre rasarit. a mortii si a intregului univers. care in vremea aceea se varsau in Dunare. ale Bugului si ale Niprului. in vremea cand. preafrumoasele de la Cucuteni zugraveau spirale ametitoare alb-rosii. mai spre miazazi.Urgia A fost odata ca niciodata. catre sudul Rusiei . prin luncile Nistrului. Pe atunci.

dar acum viata inflorea din nou. vegetatia si toate resursele vietii erau din belsug.actuale. Inainte fusese o perioada foarte aspra de glaciatiune. mai cu seama in aceasta gradina a Raiului. Mediterana inghitea si ea apele . Ghetarii se topeau. iar nivelul oceanului planetar se ridica pe nesimtite. probabil pe malul Nistrului. Pamanturile acestea erau fertile si au fost populate intens. Vremea se incalzise mult si devenise umeda. iar Insula Serpilor era un deal. ia r oamenii acestor locuri au ajuns la un nivel ridicat de civilizatie.

Diferenta de nivel dintre cele doua ajunsese deja la 150 de metri. care se apropia cu repeziciune. niciodata. ce nu mai pomenise nimeni. Intr-o buna zi. . limba de pamant care despartea Mediterana de lacul pontic a cedat. iar apele au navalit cu o forta de neimaginat. ceva cumplit. Zgomotul devenea atat de puternic. iar pamantul se scutura din tatanile sale. intr-un ritm mult mai rapid decat acest lac . Vuietul se auzea de la 200 de kilometri departare.stramosul Marii Negre.ghetarilor. Mai intai s-a auzit un muget din departari. incat parea ca vuieste intreg cerul.

Marea Neagra in sec. Cei care erau in preajma nu au apucat sa se dumireasca. Apoi au venit apele. decat pedeapsa zeilor. Nu putea fi. dupa ce au sapat in acea limba de pamant. in conceptia acelor oameni. prabusindu-se in lac cu puterea a 200 de cascade Niagara.din mosi-stramosi. spulberand-o si transformand-o in stramtoare. 16 .

fie cu luntrile. au apucat sa impacheteze repede cate ceva din putinul lor si sa fuga cat mai departe de mare. care reusise sa scape de urgie. poate zeci de mii de oameni.Au disparut sub ape mii. pe cursurile raurilor. si poate apucand sa si primeasca vesti de la vreun mesager ingrozit. fie pe uscat. Potopul a inaintat repede. asa incat exodul a fost aproape . cursuri de apa. auzind vuietul ingrozitor. Segmente intregi de rauri si fluvii au disparut pe fundul viitoarei mari. Cei ce se aflau mai departe. inghitind pamanturi. asezari. in sus. paduri. Apele cresteau cu 15 cm pe zi.

spontan. asa cum a fost interpretat cataclismul. tot mai departe. Bosfor si Dardanele. . iar cei la care apele nu ajunsesera inca isi faceau si ei bagajele. Generatia potopului si urmatoarele generatii au trait cu trauma acestei cumplite pedepse divine. nimeni nu s-a incumetat sa treaca dintr-o parte in alta prin stramtorile nou aparute. Vestea s-a raspandit departe. Asia si ajungand. iar in final au fost inghitite de ape o suta de mii de km patrati de pamanturi. populand Europa. Revarsarea a durat aproape doi ani. pana in Africa. Au plecat sate intregi. poate. popoare intregi. Multa vreme.

Iar de aici inainte pasim in istorie. porniti in cautarea bogatiilor fabuloase ale Colchidei. pe care zeii . care tocmai luase nastere. plina de mister si de povesti fantastice. intrand in nouformatul Bosfor Cimerian si Marea de Azov. Dupa ei au venit negustorii. Acestia se vor aventura si mai departe. care au impanzit tarmurile Marii Negre cu colonii. "neprimitoare".Va trece mult timp pana ce grecii vor avea curajul sa patrunda in aceasta mare intunecata. dupa ce acoperise cu totul apele Donului. pe un pamant statornic. Argonautii vor fi cei dintai.

Doi americani in Marea Neagra Teoria revarsarii bruste a Mediteranei in Marea Neagra a fost lansata de doi cercetatori americani oceanologi. Cercetarile lor au inceput in anii '60. William Ryan si Walter Pitman. dar puzzle-ul era prea complicat. si abia prin 1990 incepuse sa se dezlege cu adevarat. Echipa lor a cules mostre de sedimente de pe .nu il vor mai rascoli cu asemenea cumplite catastrofe.

Zonele care au fost inundate au oferit sedimente care apartineau evident unui tinut uscat. S-au gasit apoi sedimente specifice apelor dulci. nu se scursesera treptat. fara nici o tranzitie.fundul Marii Negre. care incifrasera in ele o istorie plina de surprize. . Marea fusese inainte un lac de apa dulce si era clar ca acele ape venisera dintr-o data. milenii la rand. inundat brusc de o apa sarata. care au fost acoperite brusc de un strat de sedimente aduse de ape sarate.

Dar. pana la adancimea de cca 200 m. Asa incat fundul marii este un . se conserva tot ce se gaseste pe fundul marii. lipsita de oxigen. iar mai jos de atat. La suprafata au ramas apele dulci. ducand la crearea "zonei moarte". absenta oxigenului impiedica viata sa se manifeste. Marea Neagra este asadar o mare vie. s-a lasat la fund. materiile organice nu se descompun. in acelasi timp.Walter Pitman si William Ryan Apa sarata. alimentate de numeroasele rauri care se varsa in mare. fiind mai grea. caci in absenta oxigenului.

pe care il regasim in Biblie ca "Potopul lui Noe". Martorii acestui teribil potop au pastrat in amintirea lor evenimentul. intr-adevar. mai precis in anul 5508! Prapadul a avut dimensiuni apocaliptice. potopul are insa loc mai tarziu.Hr. in vreme ce datarile celor doi cercetatori plaseaza catastrofa acum cca 7600-7500 de ani. iar dupa incetarea lui se nastea. In Vechiul Testament. tot cam atunci. deci pe la 5500 i. de traditie.adevarat muzeu de asezari si epave foarte bine conservate. o . Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Facerea Lumii e plasata.

se numara si Robert Ballard. la 95 m adancime. Ballard a gasit unelte si resturile unei asezari umane. care in anul 2000 a plecat in cautarea asezarilor neolitice aflate pe fundul marii. in traducerea Patriciei Serbac. iar teoria lor a fost preluata si dezbatuta de lumea stiintifica. "Potopul lui Noe". BBC a facut un documentar pe baza acestei carti. insa analizele nu au fost suficient de . William Ryan si Walter Pitman au scris impreuna o carte pasionanta. la Editura Dacica. aparuta recent si in limba romana. descoperitorul Titanicului.lume noua. In 1998. Intre cei care i-au sustinut pe cei doi.

care s-au dovedit a fi de apa dulce. cu siguranta facute de mana omului.concludente pentru a clasa aceste vestigii drept antediluviene. s-au analizat moluste extrase din aceste asezari. la 150 m adancime. Ceea ce . iar cercetarile continua. S-au detectat apoi constructii rectangulare de piatra. Cercetatorii romani: pro si contra E general acceptat de catre toti cercetatorii faptul ca Marea Neagra si-a extins mult suprafata in perioada post-glaciara.

in urma unei catastrofe. Potopul intr-o reprezentare romantica La noi. biologul Sergiu Haimovici a subscris teoriei lui Ryan si Pitman.insa nu e acceptat de toti este daca inundarea marii s-a produse treptat. de-a lungul mileniilor. aratand ca aparitia speciilor acvatice mediteraneene Spondilus Gaederopus si Sparus Aurata pe litoralul romanesc al Marii Negre nu se poate explica . sau brusc.

de la "Woods Hole Oceanographic Institution" din Massachusetts. acesta a fost de proportii mult mai mici. Cel care a contestat-o insa puternic. Panin si-a manifestat retinerea in fata teoriei lui Ryan si Pitman. Geologul N. El a facut cercetari in Delta Dunarii si a ajuns la concluzia ca. istoricii si arheologii nu au luat in seama . nivelul Marii Negre ridicandu-se cu doar 10 metri. Din pacate. a fost geologul Liviu Giosan. daca a avut loc un asemenea eveniment. cu ecouri in cercurile stiintifice straine. fara insa a o contesta.decat prin acest eveniment al revarsarii bruste a Mediteranei.

desi efectele unei astfel de catastrofe. La inceputul secolului XX. Gheorghe si se intinde spre est. . Recenta este doar teoria revarsarii catastrofice. spre Crimea. marina tarista ce sonda fundul Marii Negre in NV a descoperit in adanc o vale scufundata. aparitia unor culturi noi si disparitia brusca a altora.dezbaterile cu privire la modificarea conturului Marii Negre. Inundarea Marii Negre nu este o descoperire recenta. ce porneste din dreptul actualului brat Sf. sunt fundamentale pentru a intelege deplasarea de populatii. de proportii mai mici sau mai mari.

mult mai departe decat astazi. inca de la inceputul secolului XX. Brauner arata. La noi. si ele. prin care fluviul se varsa in mare. Ihtiologul A. se stia ca Marea Neagra fusese un lac cu suprafata mult mai mica si ca raurile care se varsa acum in mare isi aveau gurile de varsare mult mai in interior. In 1924. iar Insula Serpilor este un rest din vechiul mal al Dunarii. deci erau afluenti ai Dunarii. T. la inceputul secolului trecut. Poruciuc arata ca grindurile submarine nu . A. ca raurile Nistru. care se indreptau spre SE. Nipru si Bug aveau. acum scufundate. vaile lor.Aceasta era vechea albie a Dunarii.

Gh. marea a fost inundata. nivelul ei crescand enorm. Bratescu a aratat in 1927 ca fenomenul trebuie sa fie general pe toata coasta de vest si de nord a Marii Negre. C. Cu alte cuvinte. Pe baza sondajelor facute de marina britanica in 1919. iar acum. la un moment dat. marea se afla cu mai mult de 50 de metri mai sus decat fostul lac.sunt altceva decat malurile fostelor albii ale raurilor inundate. In 1936. iar malurile locuite au disparut sub ape. Insula Serpilor era un deal pe malul Dunarii si pe coasta dreapta a Nistrului. pe distante de multi kilometri. Nastase. profesor la .

cercetatorii nostri stiau foarte bine ca Marea Neagra arata cu totul altfel. Cogalnicului. Deci. iar vechiul lac avea malurile cu cca 100 km mai la est decat actuala mare. acum ceva vreme. in care descria vaile submerse ale Dunarii. a alcatuit o lucrare pe baza sondajelor facute de rusi. Alti cercetatori sustineau ca e vorba de o diferenta de nivel de cel putin 100 m. Nistrului si Niprului. aratand ca fostul lac era mai jos decat marea actuala cu cel putin 50 m. A fost insa nevoie de tehnologia si fondurile americane ca sa se poata face .Facultatea de Geografie din Iasi si fost cadet in armata tarista.

. scanari. De la legenda la istorie Povestea unui mare potop este mult mai veche decat Biblia si exista in traditia a numeroase populatii. analize si a se ajunge la concluziile la care au ajuns Ryan si Pitman.sondaje.

Mesopotamienii au o asemenea poveste. Revarsarea Mediteranei in Marea Neagra a lasat marturii in texte vechi. E posibil ca evreii sa fi luat .Cercetatorii s-au intrebat daca a existat candva un potop universal sau e vorba de catastrofe locale. Se pare ca cea de-a doua ipoteza este mai vrednica de crezare. foarte asemanatoare cu cea a lui Noe din Vechiul Testament. insa inregistrata cu 3-4000 mii de ani inainte de Hristos si transmisa ulterior in documente. in diferite parti ale lumii. anterioare Bibliei. la populatii care au trait nu foarte departe de locul catastrofei.

dintre care cea mai interesanta e consemnata de Diodor din Sicilia. peste Bosfor si Dardanele. care au aratat ca din pricina topirii ghetarilor.povestea potopului dintr-o sursa comuna cu mesopotamienii. sau sa o fi luat direct de la acestia. in perioada post-glaciara. Acesta vorbeste de un potop produs de revarsarea apelor Marii Negre in Mediterana. ajungand acum . fapt ce a dus si la inundarea partiala a Samosului. in insula Samos. Ipoteza a fost sustinuta stiintific de unii geologi. nivelul Marii Negre a crescut treptat. Grecii aveau si ei mai multe legende legate de potop.

pana cand nivelele celor doua mari s-au egalizat. Apoi a inceput schimbul de apa si in sens invers. Insa cei doi cercetatori americani pomeniti mai sus au demonstrat ca apa sarata a intrat brusc in Marea Neagra. Interesant este faptul ca egiptenii nu au nici o legenda care sa pomeneasca despre un potop. Marea Neagra primind apa sarata din Mediterana. alimentand-o. Un curent puternic de apa dulce a trecut din Marea Neagra peste Bosfor in Mediterana. . Asta s-ar fi intamplat acum 7500 de ani. nu treptat.12000 de ani mai sus decat cel al Mediteranei.

caci potopul a fost perceput in toate culturile ca o pedeapsa. In folclorul nostru exista referiri la potop. nu pedeapsa.Dar acest lucru este explicabil. care traiau din inundatiile periodice ale Nilului: pentru ei inundatia insemna belsug si viata. la margine de potop . Stramosii nostri. E posibil sa existe insa si la noi povesti precrestine care sa fi inregistrat teribilul eveniment. dar sunt de sorginte biblica. ceea ce nu putea fi valabil pentru egipteni. pe care specialistii in folclor le-ar putea identifica.

Povestile marilor sunt fara sfarsit Inainte de inundare. pe tarmurile lacului si ale raurilor care se varsau in el. Niprul si Bugul se varsau in Dunare care. Nistrul. locuiau populatii cu un nivel de civilizatie avansat. Sudul Dobrogei era unit cu Crimea. caci Marea de Azov nu exista si nici stramtoarea Kerci (vechea delta a Donului a fost descoperita pe fundul marii). Donul se varsa direct in lac. la .

in Ucraina si sudul Rusiei actuale. daca nu cumva acelasi neam. dar arheologii si istoricii nu au luat pana acum in considerare aceasta uriasa descoperire din domeniul geologiei.randul ei. se varsa in lac la mare distanta de actualul tarm. Ei erau probabil strans inruditi. Intre cei ce au fugit de urgia apelor s-au aflat si stramosii nostri. Lucru straniu. Oamenii ce locuiau in acele locuri au fugit ingroziti din fata prapadului. care ar fi . ce locuiau pe tarmurile fostului lac. ducand cu ei limbile. cu cei ce locuiau in nord-vestul si in nordul lacului. culturile si povestile lor stramosesti.

si a altor . efectele ei trebuie sa fie vizibile in arheologie. se intreba de ce in Dobrogea lipseste cu totul cultura Cris. iar in Dobrogea. la inceputul neoliticului. Ea si-a pus problema daca in Dobrogea nu a existat un fel de potop. la un moment dat. neoliticul incepe doar cu cultura Hamangia. Cum catastrofa s-a petrecut destul de recent. dar si in nordul Bulgariei. din neoliticul terminal. datorat. Serbiei si Ungariei. Alexandra Bolomey. specialista in arheozoologie.trebuit sa influenteze major cercetarile istorice. fie impreuna cu ea. fie revarsarii Dunarii. raspandita in restul Romaniei. In 1978.

punand bazele culturii ceramicii lineare. doar o catastrofa de proportii putea produce asa ceva. in mod logic. ducand la nasterea culturii Vincea.ape curgatoare din regiune. Probabil pe cursul Dunarii in amonte. spre centrul Europei. Istoricii insa nu au fost receptivi la aceste intrebari. Incotro au fugit acesti stramosi ai nostri? Spre Europa si Asia. Ryan si Pitman. Apoi. O alta ramura a format cultura Hamangia. presupun. spre nordul si apusul Europei. O a patra a plecat pe Nipru . Insa o astfel de revarsare nu avea cum sa duca la un hiatus de civilizatie.

pe langa Marea Caspica. . inaintand pana spre actualul desert Takla Makan. fugarii au ajuns in Levant. Ubaizii si semitii ar putea fi ramuri ale aceluiasi exod post-diluvian. la fel si egiptenii predinastici. din vestul Chinei. Apoi spre Asia. pana in Urali. Spre sud-est. intemeind poate una din ramurile proto-indoeuropene. Toharii se vor fi desprins din aceeasi ramura. o alta ramura a proto-indoeuropenilor s-a intins spre nord-est. Unitatea exceptionala a culturii Vincea. pe o suprafata foarte mare. Egipt si Mesopotamia.in amonte.

in opinia celor doi specialisti americani. aparitia aproape simultana a culturilor Hamangia. Istoricii nostri au o relatie mai speciala cu timpul. Asa s-ar explica. arata ca e vorba de o raspandire aproape instantanee.precum si cea a ceramicii lineare. Vincea si cea a ceramicii liniare. in sensul ca nu reusesc sa tina pasul .

speram ca aparitia cartii in limba romana o sa determine o reactie din partea lor.trebuie readusi in istorie. Ca sa nu gandim mai departe.in mare masura stramosi ai nostri . Misterioasa explozie a indo-europenilor ce s-au imprastiat in Europa si Asia ar putea capata un sens. Daca ipotezele lansate dincolo de ocean nu au ajuns pana la urechile lor si nici luarile de pozitie ale biologilor si geologilor romani. la fel ca istoria intregii Europe. cu toate . Istoria noastra se poate rescrie in urma acestor descoperiri.cu el. iar cei ce au trait candva pe malurile fostui lac . pana in Levant si Egipt.

021-312. Cartea "Potopul lui Noe". inca din vremea dacilor - . tel.dacica.13. poate fi comandata la Editura Dacica (www. • Aurora Petan Pastorii din Carpati au cucerit Europa cu turmele.consecintele care decurg dintr-o astfel de luminare a trecutului.42).ro. de William Ryan si Walter Pitman.

si lucrari de istorie.Cat de in urma ne putem intoarce in timp ca .Stefan Puscasu este doctorand la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti si are ca principala preocupare oaia romaneasca. L-am invitat la o discutie despre originile pastoritului la romani si expansiunea acestuia in Europa Oaia dacica . folclor. lingvistica. ajungand inevitabil la zona dacica. pe langa lucrari de specialitate. sociologie si altele. A studiat.

in anii .sa vorbim despre oi si pastorit pe teritoriul tarii noastre? . numita de specialisti ovis vigne i arkar. Se considera ca din aceasta oaie straveche s-a format oaia scito-dacica.Pana la oaia straveche. stramoasa tuturor raselor de oi din Europa.

Insa eu nu exclud posibilitatea ca oaia scito-dacica sa fi fost de fapt o subpopulatie balcanica a oii arkar.Este bine stiut ca inca din neolitic Peninsula Balcanica constituia un loc foarte propice . practic. in anii 5000-4000 inainte de Hristos si nu un descendent al oii arkar. in zona Carpatilor avem. cel mai important centru de formare a pastoritului din Europa.500-400 inainte de Hristos.Deci. in spatiul carpato-pontic. . adica o rasa ce s-a format in neolitic. Cum de tocmai aici? .

Cum oile si caprele domesticite aveau nevoie de hrana diferita de cea a omului.dezvoltarii agriculturii si cresterii animalelor. acesta a trebuit sa urmeze turmele in cautare de zone unde se gasea iarba din abundenta. alaturi de capre. Asa a luat nastere pastoritul. Oile au fost printre primele animale domesticite aici. porci si cai. apa si umbra. Acestea trei sunt elementele fundamentale pentru o turma. considerat printre cele mai vechi ramuri ale agriculturii. . Zonele agricole europene se aflau in bazinele mijlociu si inferior al Dunarii. vite.

din Balcani si din jurul Marii Negre. pana in Georgia. Ce rase de oi avem astazi ca urmase ale acesteia? Stefan Puscasu .Din oaia arkar a rezultat oaia scito-dacica. Concret.Sa ne intoarcem la oaia dacica.. din care provin cam toate grupele de rase de oi din Europa Centrala si de Est. din .

oaia scito-dacica au rezultat patru grupe: grupa valaha (Zackel). spaniola. care nu e altceva decat turcana. mostenita direct de la daci. din care provin rasele de oi din tarile nordice si occidentale. Turcana este oaia din interiorul Carpatilor. grupa ruda si carnabat. Tot din oaia straveche scito-dacica s-a desprins si oaia veche.Exact. Hasdeu spune ca turcana este . tigaia si valaha cu coarne in tirbuson sau ratca. . turcana este oaia cea mai veche de pe teritoriul Romaniei.Deci. .

In unele zone ale tarii exista traditia numita "turca".Turcana este o oaie rustica ce are si astazi. capra". . Oricum. dar asta este o modificare tarzie. . ce insemna "oaie. lingvistii nu au reusit sa gaseasca o origine pentru aceste cuvinte. de altfel. dupa cateva mii de ani de evolutie. aceeasi . Turca desemneaza. masca de capra cu care se colinda de Craciun.cuvant vechi dacic. prin contaminare cu "turc". In alte zone se numeste "turca". semn ca sunt extrem de vechi. si caciula de oaie.

pe monumentul de la Adamclisi. care nu se imbiba de apa atunci cand ploua. deci ea exista in Dobrogea acum doua mii de ani. care nu pot proveni decat de la turcana. . aceeasi rezistenta la boli. Dar si oaia tigaie este veche.conformatie. cu lana aspra. ea este prezenta. imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian prezinta ciucuri lungi. cat si aceeasi grosime si lungime a firului de lana. iar tigaia e subcarpatica si are lana semi-fina. de pilda. In schimb. Turcana este oaia de munte.

insa aria ei de raspandire este restransa.Recunosc ca nici de ruda nu prea am auzit. . doar in Muntii Banatului.Rasa Ratca . ea nu rezista la deplasari lungi sau la pendularea sezoniera si din acest motiv este mai putin cunoscuta. In plus. .Ratca e o rasa mai putin cunoscuta.Si ratca este veche. .

deci ruda este tot o tigaie.. ori "tigaia romaneasca cu cap negru".Exista scenele de pe Columna lui Traian si . Denumirea oficiala este "oaia cu cap negru de Teleorman (carabasa)". altii nu.In aromana. Este numita ori "ruda romaneasca cu cap negru". .Exista dovezi directe in legatura cu cresterea oilor la daci? . aruda inseamna "lana fina". Unii o considera o rasa aparte.

nu exista nici o indoiala ca oaia ocupa un loc foarte important in viata . dar se poate vedea in unele scene si imbracaminte facuta din lana oilor . Asta se facea in special primavara. unde apar oi in repetate randuri. cum e foarfecele pentru tuns oile. Exista si dovezi arheologice. cand incepea anul agricol.un soi de paturi cu ciucurasi.Monumentul de la Adamclisi. Si astazi. purtate de daci ca mantii. descoperit in cetatea dacica de la Capalna. apoi oasele de oi descoperite intre ofrandele aduse de daci zeilor. cand se duc cu oile. unii ciobani. isi pun pe umeri o simpla patura aspra. In concluzie.

La fel si capra. branza.dacilor.Da. si cel mai adesea avea rol ritualic. la sarbatori. . cu anumite ocazii. pentru ca in trecut carnea se consuma in cantitati mult mai mici decat acum. cerealele. impreuna cu capra si vaca. Carne se consuma mai rar. legumele si fructele.Oaia. Baza alimentatiei o constituiau laptele. . oferea probabil si baza alimentatiei. Oaia era oricum mai usor de crescut decat vaca si era foarte productiva. caci animalul era .

Cele mai vechi modalitati de crestere . printr-un consum excesiv de carne. Din pacate.Nicolae Iorga spunea ca "am cucerit teritoriu cu oile".Cum s-a raspandit oaia dacica in restul Europei si pana unde a ajuns? .sacrificat pentru zei. astazi ne-am indepartat de modul de alimentatie sanatos al stramosilor nostri. "Am cucerit teritoriu cu oile" .

si asa au inceput deplasarile cu turmele. neavand o asezare stabila. pastorii si oile pribegeau toata viata in cautare de pasuni. In cazul nomadismului. Distantele mari nu erau o problema. ciobanii din Carpati bateau cu . Cum oile se inmulteau repede. pe cand in cazul transhumantei. dupa vreo doua saptamani de mers. Unele variante din Miorita spun ca ciobanii au ajuns la mare. nucleul de plecare constituindu-l Muntii Carpati. era mereu nevoie de pasuni noi.a oilor sunt nomadismul si transhumanta. pastorii se intorceau iarna sau in anul urmator la asezarile lor.

O parte dintre pastori au pornit spre nord. prin secolul al XIV-lea. iar ei au colonizat Dalmatia. iar Marea Neagra era aproape pentru ei. unde s-a format ulterior. unde au gasit campiile intinse din regiunea actualei Ucraine. Altii au plecat spre nordest si est. Unul din locurile preferate pentru pasunat ale urmasilor pastorilor daci a fost Peninsula Crimeea. catre Pocutia. Dar sa o luam pe directii de deplasare.piciorul peninsula Balcanica in sus si-n jos. unde au ramas pana la inceputul Primului Razboi . eu cred ca marea din balade este de fapt Marea Adriatica. rasa polska owca gorska. De aceea.

polonezii. .Deci.Mondial. Oi turcane . Nu mai este un secret nici faptul ca unele rase de oi din Rusia provin din cele un milion de ovine confiscate de la oierii romani acum un secol. cum este cazul rasei tigaia de Azov. ucrainenii si rusii datoreaza mult oilor noastre.

Turcii se dadeau in vant dupa oaia moldoveneasca. Au numit-o kivirgic si acum este considerata rasa de oi turceasca. asa cum atesta Dimitrie Cantemir in "Descriptio Moldaviae". cred ca pastorii nostri au ajuns mai intai in Europa Centrala. Cronologic vorbind. . Notarul Anonimus al .Asta s-a intamplat mai tarziu. E vorba de tusca. pe care ei o considerau cea mai buna pentru carne si o luau initial ca tribut.Nu numai ei. apoi o importau. cum e numita tigaia in centrul Moldovei..

Cu siguranta.In Pannonia sunt campii manoase si multi pastori plecati din Carpati s-au stabilit aici. Iernile erau mai blande si exista iarba si in sezonul rece.regelui Bela al III-lea al Ungariei ii atesta in Pannonia. . in momentul venirii ungurilor. dar mai ales in perioada in care Transilvania a fost . . pe acesti "pastores romanorum". .Deci Pannonia a fost o "tinta" timpurie. Pe parcursul veacurilor.

inclusa in polul de putere al Imperiului Habsburgic.Adica turcana ungureasca. De asemenea. Din Pannonia. catre .Exact. Tigaia a devenit cigaja sau olah jun. . mult spre vest. ocazie cu care s-a format rasa autohtona ungureasca pe care specialistii o numesc hungarian zackel. fara insa a i se preciza originea. unii dintre pastori au mers si mai departe. racka este considerata in Ungaria drept rasa autohtona. au avut loc mai multe "invazii" ale turcanei in Pannonia. .

in zona friulilor. unde au lasat vestigii ale trecerii lor chiar si in limba. obiceiuri. obiecte. si in traditii.Raetia. in actuala Elvetie. pe care le-a constatat "Formula As" in peregrinarile sale pe urma friulilor din zona Alpilor italieni. chiar si in peisaj.Inseamna ca asa se explica asemanarile extraordinare cu zona noastra si in limba. . "Formula AS". pe urma pastorilor romani ancestrali .

Deci. ci intreaga sa familie. pentru ca unde gaseau un tinut asemanator cu cel de acasa. nevasta. e vorba de mici comunitati care se deplasau si .Da. plus ajutoarele sale. acolo prindeau radacini cel mai repede. adica o mica comunitate care ajungea sa aiba si alte indeletniciri. sef peste comunitate. Trebuie sa retinem ca nu doar pastorul era cel care pleca impreuna cu turma.. asemenea lui Abraham din Biblie. care impartea dreptate. Pastorul era un fel de "patriarh". copii. hotara nuntile si inmormantarile si asa mai departe.

odata ajunse intr-un loc. Imbracaminte dacica cu ciucuri pe Columna lui Traian . pentru ca asemanarile .Asa au ajuns ciobanii romani in Alpi! E o explicatie plauzibila.care. inclusiv lingvistic. influentau locul respectiv.

care inseamna acelasi lucru. De pilda. unde "sterp" e cuvant dacic. exact ca in romana. In friulana. in dialectul sursilvan din Alpi la miel se spune "tschutta". la oaia care nu fata i se spune "sterpe". inrudit cu albanezul "shterpe". Spre nord pana unde au ajuns? .Pastorii care s-au indreptat mai departe de .lingvistice cu aria reto-romana nu se datoreaza doar elementului latin. ci merg mult mai in adancime. Dar sa reluam traseul "expansiunii" oilor dacice. iar al nostru "ciuta" e recunoscut ca fiind cuvant dacic. la substratul prelatin.

. Istro-romanii mai erau numiti de ceilalti si choban. Spre vest. Era firesc sa caute tot zona de munte. care s-au stabilit in Peninsula Istria. au fost impinsi mai tarziu istro-romanii. la poalele Muntelui Mare. singurul munte din zona. Ei au adus cu ei capra care se numeste acum istranska."Formula AS" a fost in vizita si la istro-romani si am constatat ca toata traditia lor era legata .Maramuresul de Nord au dus la formarea rasei locale slovace valaska. Slovacii sunt cinstiti si recunosc ca oile lor sunt la origine oile pacurarilor din Maramures.

racka. cea din urma considerata rasa sarbeasca. valaska vitoroga.de pastorit. pastoritul nu mai ocupa locul pe care ar trebui sa-l ocupe. adica "romaneasca". de la "vlah". . in randul urmasilor dacilor. cigaja. Este bine stiut ca majoritatea clasei nobiliare din . Astfel. care acum a disparut cu totul. Dar am sa mai revin asupra acestui lucru. rasele au devenit in fosta Iugoslavie pramenka. Multi pastori au ales sa plece catre sudvest.Astazi. desi se numeste valaska. Acum sa continuam traseele ciobanilor nostri. intemeind acolo asezari.

Serbia era formata din descendenti ai bogatilor pacurari aromani. Oile romanesti si politica din Balcani . stavoplaninski tigai.Banuiesc ca aromanii sunt cei care au dus oaia "valaha" in intreaga peninsula Balcanica. pe care pana la . Alt exemplu este turcana transhumanta a oierilor transilvaneni.Intocmai. Vlahii care au ajuns in muntii Bulgariei au dus la formarea oii de munte bulgaresti. .

Serbia este singura care recunoaste carabasa ca fiind originara din Romania. Acum.Ajungem si la Grecia.sfarsitul Primului Razboi Mondial bulgarii au numit-o simplu tsurcana si atat. specialistii bulgari i-au schimbat numele in oaia de Svistov. . insa. Cand a survenit problema cu Cadrilaterul. Exista specialisti care considera ca majoritatea oilor existente in Bulgaria isi trag originea din oile romanesti. . carabasa se numeste in Bulgaria oaia de Plevna cu cap negru.

.Triburile aromanilor care au ajuns in Macedonia greceasca si in Thesalia au adus cu ei rasele vlahiko. au urmat.O mare surpriza! Drumurile europene ale "Formulei AS". iar in restul Thesaliei. rasa de oi a karagunizilor. in cautare de urme vechi romanesti. din pura intuitie. thaki (un fel de kivirgic). sarakatsaniko. . karagouniko. care este karakachan-ul saracacenilor si cutovlahilor din sudul Rodopilor. precum si rasele din grupa ruda (carnabat). intocmai .

Ne puteti spune despre oaia spaniola sau despre basci. pe de alta parte. Pe de o parte. turcana transhumanta de Sibiu . provenind amandoua din stravechea oaie scitica. unde "Formula AS" a gasit de asemenea asemanari tulburatoare cu spatiul pastoral romanesc? .drumurile stravechilor pastori daci si ale urmasilor lor. specialistii sustin ca oaia veche spaniola este sora buna cu oaia dacica sau valaha.Povestea oii spaniole este incurcata. Dar. despre care am vorbit la inceput. dar extrem de interesanta.

este considerata ca provenind din oile vechi spaniole. Lacha si Chura. .Cum e posibil acest lucru? Cum puteau sa ajunga oile spaniole tocmai la Sibiu? Turme scoase la pasunat . au fost adusi pastori .Singura explicatie gasita a fost aceea ca. dupa cucerirea Daciei.

pentru a coloniza noua provincie. avem oaia spaniola.transhumanti din Spania. nu in ultimul rand. Deci. nici nu era foarte mare numarul colonistilor veniti din Spania. nu cred ca Dacia a fost colonizata cu pastori transhumanti. inrudita strans cu oaia spaniola. Nici de . Si. .Greu de crezut! Aici erau oi din belsug. Oamenii au fost adusi aici in primul rand pentru a lucra pamanturile si pentru a exploata minele. sora cu oaia dacica si turcana de Sibiu. Apoi. cu turmele lor cu tot. nu avea sens sa vina colonistii cu turmele lor.

E revoltator! .Aromanii au pastrat traditia oieritului cu mult mai multa darzenie decat romanii de la nordul Dunarii. .Nu e un lucru nou. e considerat de unii ca luat din alte parti. Pana si ciobanescul nostru carpatin. dulaul de turma. Mereu s-a considerat ca noi am luat totul de la toti. din pacate.data aceasta nu se recunoaste originea inrudirii. care este o ocupatie straveche romaneasca. Cum se explica acest lucru? . chiar si in pastorit.

Si-au protejat si perpetuat cu multa grija traditiile. de pilda. carlibana.Aromanii erau inconjurati din toate partile de straini si de aceea si-au dezvoltat un puternic spirit de casta. E un lucru extraordinar.. Carlibana era un fel de sceptru al sefului familiei. Iata. ramas din vremea dacilor. are sculptat in capat stindardul dacic. din tata in fiu. conservator.Ce fel de oi sunt in Italia? Au ajuns si acolo pastorii nostri? . . care este toiagul pastorului la aromani.

Dar dupa infrangerea Daciei lui Decebal si includerea ei in cadrul Imperiului Roman.Tigaie pe Adamclisi . oaia salbatica. comertul dintre Dacia si celelalte provincii a crescut mult.Italienii inca mai au muflonul. din care provin o parte din rasele lor. iar o parte din oile dacice au ajuns si in Peninsula .

caci n-am vorbit . printre altele. Daca ar fi sa incercam o recapitulare.Italica. la est de Roma. la tap se spune "tzappu". am putea spune ca in Carpati este nucleul pastoritului european sau cel putin unul dintre nuclee. in graiurile din Valle d'Aniene. De pilda.In unele dialecte italiene exista cuvinte foarte asemanatoare cu cele din "stocul" dacic. contribuind. Ceea ce inseamna ca e posibil ca inainte de venirea triburilor italice in zona sa fi existat legaturi stranse cu Dacia si cu Balcanii. si la imbunatatirea genetica a raselor romane. .

au fost conditii foarte bune pentru aparitia pastoritului.de ce se intampla in tarile nordice si in vestul Europei. asa cum am spus la inceput. .Trebuie sa tinem cont ca. ca sa nu vorbesc de tarile nordice. In schimb. calota glaciara cobora pana in Nordul Italiei. la noi au fost conditiile climatice cele mai propice pentru domesticirea oii. in Carpati. . acoperea Germania si mare parte din Polonia. Nordul era inca sub gheturi.Sa recapitulam teritoriul pe care l-au "cucerit" .

adica pana unde le-a permis clima si relieful. pana la Marea de Azov. Elvetia. in Turcia. Albania. . dar poate si cu alte zone. in Serbia. In sud-est. Grecia si spre sud-est. in Ungaria. stramosii nostri sau extins spre rasarit. pana in Slovacia si Polonia.stramosii nostri cu oile. cu aria reto-romana. in Bulgaria. pana in teritoriile actualelor tari Rusia si Ucraina .pe tot tarmul nordic al Marii Negre. si ramane deschisa discutia cu oaia spaniola. Spre nord. .Din acest nucleu carpatin. Italia. Istria. apoi in sud. Spre vest.

O turma normala avea de la o mie de oi in sus.Prin aceasta "colonizare" se explica multimea de toponime romanesti din toate zonele .Un adevarat imperiu "cucerit" de pastorii romani! Cate oi erau intr-o turma? . Unii sibieni foarte bogati ajungeau sa stapaneasca turme uriase. Dimitrie Cantemir vorbeste in "Descriptio Moldaviae" de vreo trei mii de turme.. Este atestat. de pilda. un cioban sibian care avea 40 000 de oi! .

In cele mai greu accesibile. . iar cand au venit slavii peste ei. Si asa peste tot pe unde au ajuns. au dat nume locurilor. In zonele mai deschise. Asa se explica asemanarile lingvistice greu de explicat altfel. avem acolo muntele numit Durmitor.Iata un exemplu: in Bosnia-Hertegovina. pastorii nostri au gasit locuri bune de pastorit. s-au refugiat in munti. ai surpriza sa . precum si urmele de traditii autentic romanesti. Si asa. mai ales in munti.mentionate. aceste toponime nu s-au mai pastrat. caci s-au perindat mai multe neamuri.

se vede si din balada populara Miorita. care nu este atestata decat la romani si aromani. primordialitatea lui la romani. .gasesti in toate aceste tinuturi nume stravechi romanesti. am putea spune.Vechimea pastoritului la romani si. dar .Nu numai ca nu este atestata in alta parte. caci mai toate neamurile din partea asta a Europei de la daci au invatat pastoritul. Pastoritul romanesc pe cale de stingere .

Da.la noi au fost numarate 930 de variante! Theodor Sperantia afirma in 1914 ca Miorita este un rest din cultul dacic al cabirilor.Originea conflictului din Miorita pare sa oglindeasca tot aceasta expansiune a pastoritului? . . Miorita contine. pentru a avea oi mai mandre si mai "ortomane". . Cred ca si jocul arhaic "Capra" este la fel de vechi.Este stiut ca intre pastori se iscau frecvent conflicte din pricina pasunilor. Toti erau in cautare de pasuni bune.

Marginimea Sibiului.pe langa alte multiple semnificatii. raiul ciobanilor transilvaneni . si amintirea sau dovada acestui proces de extindere a pastoritului dinspre Carpati spre teritoriile invecinate. sa ne intoarcem putin in prezent.La final. Ce se intampla azi cu pastoritul in Romania? .

Unii specialisti estimeaza ca in 3-4 ani vom mai citi doar in carti ca in Romania s-au crescut candva oi si capre. . efectivele au scazut cu o cincime fata de anul anterior. pentru ca din ce in ce mai putini romani aleg sa se ocupe de cresterea lor. iar pastoritul este atat de adanc inscris . sa scape de foamete atatia si atatia oameni. din pacate.. Oaia a reusit. in decursul timpului. In 2009.Da.Numarul oilor scade foarte repede.O prognoza extrem de pesimista! .

• Aurora Petan ====================================== ================== Perit-au dacii? Si daca da. Fara pastorit. Putem spune intr-un fel ca daca piere pastoria. nu mai suntem noi insine.in existenta si traditiile noastre. va "pieri" si Romania. incat putem spune ca este insusi sufletul poporului roman. de ce? .

Pe cat se feresc "oficialii" istoriei sa-i acorde atentie si sa faca lumina in culisele lui.Foto: Florin Andreescu (2) Cum se explica obtuzitatea si reaua vointa a istoricilor oficiali fata de epoca dacica? Domeniul arheologiei este inconjurat de un bizar paradox. pe atat de mare este zona de .

intr-o buna zi.interes manifestata de opinia publica. care ii spune ca ceva nu e in regula cu istoria noastra. Romanul are un bun simt ancestral. Poate parea hazardat. ca i s-a spus doar o jumatate de adevar si asteapta sa i se spuna si cealalta jumatate. dar indraznesc sa anticipez ca ceea ce spun si simt oamenii din popor cu privire la radacina noastra dacica si la problema romanizarii se va constitui. Pentru a face un pas inainte i . in argument istoric.

am dialogat pe aceasta tema cu cativa specialisti. fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti . incercand sa delimitam cauzele care blocheaza accesul la acea jumatate nerostita de adevar. arheolog.n aceasta zona de clar-obscur. VASILE BORONEANT.

oamenii din popor spun ca se trag din daci" . Ati perceput acest domeniu ca fiind unul ignorat sau chiar antipatizat? . si de la ei a pornit totul. din cauza ca la noi s-a impus scoala latinista.Problema este destul de delicata. Cluj si Iasi."Peste tot. la Bucuresti. care a avut reprezentanti in universitati.V-ati ocupat multa vreme de perioada veche a istoriei noastre. .

. Toti sunt urmasii lui Parvan si toti cei care au ajuns pe la catedre nu au spus decat o singura poveste. istoricii au plecat de la lingvistica si nu se putea imagina alt curs.. . deoarece romanizarea este in primul rand un proces lingvistic.Tocmai.Asta s-a intamplat si in lingvistica.

Este previzibila o contrareactie la acest .Romanizarea? . . taranii spuneau ca cutare movila sau val de pamant sau cetate e de pe vremea dacilor.Da.. Pentru ca nu aveau posibilitatea sa citeasca operele scrise ale corifeilor latinisti si spuneau ce stiau din traditie. caci traditia. opinia maselor era cu totul alta. Peste tot pe unde te duceai la sat. Dar era doar o opinie la varf. Peste tot oamenii din popor spuneau ca se trag din daci. romanizarea.

.Nu prea. dar e destul de putin probabil sa poata sa ramana. Numai daca dintre acesti studenti ramane la catedra vreunul cu alte idei si sa arunce alta lumina asupra problemei. pentru ca in universitati sunt aceiasi oameni care propaga aceleasi idei. daca nu urmeaza linia inaintasilor.Ce ziceti de manualele de istorie de astazi? Dumneavoastra ati invatat dupa manualele din . iar studentii lor sunt formati in acelasi fel.curent latinist? .

. Autorii manualelor de istorie de astazi sunt formati in epoca comunista. epoca dacica e mai putin studiata la toate nivelele.Cele de astazi sunt imbacsite cu ideologie comunista. . nu .Totusi. pe cand celelalte epoci sunt mai "simpatizate".In general. elevi ai aceleiasi scoli. epoca dacica este expediata in scoala in cateva randuri. .perioada interbelica. pentru ca este mai dificila.

prea exista izvoare. Iar acum se mai adauga si valul acesta . pentru ca te poti documenta din presa vremii si se poate face mai usor o lucrare de licenta sau o cercetare. doar daca nu au norocul sa aiba bunici sau parinti care sa le povesteasca si despre daci. .Dar daca manualele sunt atat de zgarcite cu epoca dacica. inseamna ca si copiii sunt de mici indepartati de domeniul acesta si cresc fara o constiinta a radacinilor lor.Da. Toata lumea se duce la epoca contemporana. .

in conditii mai grele. De ce este atat de puternic acest curent? Ne face mai europeni? Mai nobili? Mai moderni? . Deci.Sa revenim la curentul latinist. ca e bine sa plece si sa caute sa obtina cat mai usor o slujba in alta parte. se paraseste ideea sacrificiului. Toata lumea fuge de greu. Tinerii invata ca in alta parte e mai bine ca aici.cumplit de cosmopolitism. . Nimeni nu mai vrea astazi sa se sacrifice pentru niste valori. sa ramana si sa faca ceva aici. care vine de la societatea americana.

s-ar fi inradacinat un alt punct de vedere.S-a impus aceasta directie si ea se mentine si se intareste prin ea insasi.. .Are legatura cine e la guvernare cu ce se preda in universitati? . Daca s-ar fi impus orientarea lui Bratescu-Voinesti sau daca am fi avut guverne nationaliste.

. Se preda un adevar doar pe jumatate.Ideologia democratica de astazi nu este cea pe care a lasat-o Pericle.Are. Ideea mentinerii puterii este aceeasi la toate guvernele: cel infrant este intotdeauna cel vinovat. care a gandit-o pentru ..Asta inseamna ca pentru a se schimba felul in care se preda istoria in universitati. Pentru ca exista teama de a nu se preda in Universitati adevarul gol-golut. Iar daca dacii au fost infranti. ar trebui sa se schimbe ceva si in modul de guvernare? . li s-a asociat o vina.

Vedeti. trebuie sa fie una crestina. pentru romani. lumea l-a uitat pe Pericle si principiile lui. .o cetate cum era Atena. pentru ca numai spiritul crestin propovaduit de Biserica ar putea sa aduca adevarul in scoli.Ce fel de guvernare ar trebui sa avem ca sa putem spera ca se va preda in universitati adevarul gol-golut? . Cand ideea democratica s-a difuzat. traim permanent aceasta lupta a raului care se perpetueaza si a .Pentru noi.

Intotdeauna am crezut ca strainul este mai grozav" . impreuna cu sotul .V-ati ocupat de editarea "Daciei Preistorice" a lui Nicolae Densusianu. Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan .binelui care izbucneste numai din cand in cand. VICTORELA NEAGOE. Rosetti" "In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism.Al. cercetatoare.

istoricul Manole Neagoe. totusi. Nu vad de ce ne-am compromite. caci este vorba.dumneavoastra.De ce credeti ca nu se mai formeaza astazi enciclopedisti de acest fel? Nu mai exista . materialul strans de el este urias si valoros. chiar daca interpretarile lui Densusianu sunt in mare masura fanteziste.Am avut parte de cateva. E vorba de o carte controversata. . Ni s-a spus ca ne compromitem. Si apoi. de istoria unei stiinte. Nu ati avut reactii negative? .

nu stiu bibliografie. totul incepe cu ei si inaintea lor nu mai este nimic. altceva nu mai folosesc.pasiune? Sau seriozitate? Ori timp? .A trecut epoca marilor enciclopedisti. ar trebui sa fie un exemplu pentru tinerii cercetatori. care. de pilda. Totul este sters. Hasdeu. . care acumulau enorm de multa informatie si aveau si capacitatea de a o sintetiza.De ce nu se mai apropie nimeni de domeniul . in afara de studiile publicate in occident in ultimii cinci ani.

Si nici nui atrage.Pentru ca trebuie sa stii foarte multe: indoeuropeana. Astazi tinerii se orienteaza spre domenii mai usoare. apoi sa citesti tot ce s-a scris in acest domeniu. slava veche.substratului dacic al limbii romane? . caci e un domeniu pasionant. istoria limbii.Asta e de neinteles. nu-i intereseaza. o multime de lucruri. . . latina.

In facultate nu se mai studiaza asa ceva.De ce credeti ca suntem atat de "ospitalieri" in toate domeniile. in loc sa ne afirmam individualitatea? .Basilica Forensis din vechea asezare dacoromana Adamclisi . inclusiv in cel al limbii. iar istoria limbii se studiaza foarte putin. Dialectologia s-a scos cu totul ca materie de studiu. si preferam sa spunem ca am luat sau imprumutat tot de la toata lumea. .

strainul. De pilda. mai rafinat decat cel sarbesc.. si cocosul. Intotdeauna am crezut ca cel de langa noi. mai boieresc. desi cel oltenesc este mult mai bogat. Vinovati sunt oamenii nostri de stiinta. si colindele si cate si mai cate cuvinte ce sunt considerate ca . este mai grozav. si troianul. Intotdeauna ne-am subestimat. am citit undeva despre covorul oltenesc ca a fost considerat influentat de cel sarbesc. E lipsit de logica sa afirmam ca am luat totul de la altii.In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism.

din oportunism sau lasitate" .imprumutate de la slavi. iar multe dintre acestea nici nu le erau cunoscute slavilor.In decursul investigatiilor gazetaresti ati avut . DUMITRU MANOLACHE. cotidianul "Gardianul" "Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. ci le-au aflat aici. jurnalist de investigatii. desi obiectele sau realitatile pe care le desemneaza existau aici cu mult inainte de venirea slavilor.

tangenta. poate mai mult decat orice alt ziarist de la noi. copii ale unui . Am scris o carte despre un foarte controversat subiect: placile de plumb de la Sinaia. despre care nu prea se doreste sa se vorbeasca? . cu epoca dacica. V-ati miscat cu lejeritate in acest domeniu ori l-ati resimtit ca pe unul "tabu".Sa va expun o situatie concreta.

dar fara nici o . de vreme ce nu au cercetat respectivele artefacte.specialistii nu le-au cercetat si refuza sa le cerceteze..surpriza! . de plumb in jurul subiectului! De ce nu se ia in serios si nu se cerceteaza subiectul? Pe cine deranjeaza si de ce? Problema a fost ridicata si in Parlamentul Romaniei. despre care exista informatii ca ar fi fost descoperit cu prilejul saparii fundatiei Castelului Peles.. repetand. de catre domnul Gheorghe Funar. ca sunt falsuri! Exista o tacere. Dar .tezaur dacic din aur. sperand ca lamuririle esentiale sa le obtin de la specialisti. fara argumente.

. anularea elementelor identitare esentiale ale neamului. distrugerea Romaniei profunde. In . un scop clar si bine controlat de anumite structuri care vizeaza reducerea treptata a interesului dedicat epocii vechi a istoriei noastre si. dupa parerea mea.Si totusi. adevarate.rezolvare practica. cea care exista dincolo de sticla televizorului. pe cine credeti ca deranjeaza? Aveti o idee? .Exista. stergerea din memoria colectiva. in cele din urma.

Mai devreme sau mai tarziu. incapabili sa ne mai definim. traditiile.Cu asemenea afirmatii riscati sa fiti catalogat . va trebui ca si noi. morala. sa mai avem reactii. cu precadere perioada dacica. crestinismul ortodox.aceasta "schema" distructiva sunt cuprinse istoria. sa ne "topim". in marea masa amorfa a globalismului. romanii. familia. limba. scoala etc. "liberi si democrati". sa mai putem iubi sau crede in mantuire prin Hristos. tacuti daca se poate. Buni doar de a executa. comenzile "pastorului" mondial. .

izolati. doar asta e una din armele lor. risti imediat sa fii etichetat drept protocronist. astfel incat orice ar spune sa nu mai fie crezuti. Iar cei care au curajul sa o faca sunt discreditati. dacoman. Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. .drept "conspirationist" si "dacoman".Bineinteles. adept al teoriei conspiratiei. fara repere. calificative stigmatizante intr-o lume ratacita. . "afurisiti" la comanda. Cand afirmi asemenea lucruri. din oportunism sau lasitate.

. nu putem gandi viitorul. Paradoxal sau nu. Cititi manualul de istorie a Romaniei. Peste cateva generatii vom uita acest adevar. Nu trebuie sa faci eforturi ca sa intelegi acest lucru. cetatile dacice si veti intelege ce putin le-a mai ramas romanilor din radacina lor principala. dar noi romanii.Epoca dacica deranjeaza cel mai mult pentru ca de acolo ne revendicam originea si dreptul identitar. fara trecut. .De ce deranjeaza tocmai epoca dacica? De ce nu alta epoca? . vizitati muzeele. Dictionarul limbii romane.

mai ales a celui de epoca veche si straveche.Va preocupa de mai multa vreme starea patrimoniului arheologic romanesc.VALENTINA CETEAN. inginer geolog. desi sunt incluse in . Cum va explicati neglijenta de care dau dovada autoritatile. mai cu seama cand vine vorba de cetatile dacice care. director executiv Asociatia "Greenet" "O stare generala de indiferenta" .

patrimoniul mondial. nu beneficiaza de nici o forma de protectie si conservare. dar la aceasta se adauga o stare generala de indiferenta.Neglijarea constanta a vestigiilor construite din perioada dacica se datoreaza partial pozitiei lor geografice. putin sau deloc populate. unele nici nu sunt marcate. ba mai mult. asa incat e imposibil sa ajungi la ele? . . caci se afla in general in zone montane mai greu accesibile.

Dar poate ca nu e vorba doar de indiferenta. cu privire la respectul fata de extraordinarul patrimoniu istoric.. pentru ca astfel de . cultural si natural al teritoriului pe care locuim. .De unde vine indiferenta aceasta? . in primul rand. ci si de anume temeri. din educatia deficitara din scoli.Vine.

chiar daca aceasta ar determina schimbarea unor opinii sau opozitia fata de acele grupuri aparent "invizibile". care nu doresc ca aceste amplasamente sa aiba vizibilitate internationala normala. caci aceasta ar micsora sansa intrarii unor valori de patrimoniu material mobil in colectii personale.actiuni ar putea duce la schimbarea unor opinii sau directii de cercetare sau. . mai grav. . ar putea deranja pe unii din motive care sunt prea ascunse pentru noi.Raspunderea acestor actiuni trebuie asumata.

.. personalul administrativ din domeniul turistic este slab pregatit si este orientat mai ales catre investitii si surse de castig pe termen scurt si mediu. Nu se iau decizii pe termen lung la nivel administrativ local. . daca s-ar investi mai mult in turism cultural.Din pacate.E un tablou cam pesimist. regional si national. .Poate ca turismul ar putea salva putin istoria.

consecintele le vom suporta fiecare dintre noi.Ati fost multa vreme aproape de domeniul dacologiei prin preocuparile dumneavoastra. .Aceasta este realitatea.. Daca nu ne implicam in prezentul si viitorul nostru. DAN ROMALO. autorul cartii "Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?" "Subiectul supara" .

ele au fost refuzate ca neoriginale. fara sa se admita o cantarire a elementelor logice care pledau pro si contra? . stagnant? . care au sanse sa fie un element de noutate pentru istorici.Ati perceput acest domeniu ca fiind inchis.Haideti sa va raspund tot printr-o intrebare: De ce oare. atunci cand au aparut placile de plumb.

Cum va explicati aceasta lipsa de implicare a oficialitatilor? . nu s-au facut eforturi la nivel oficial pentru a se demara o cercetare care sa limpezeasca apele. Totusi.Cartea pe care ati dedicat-o ansamblului placilor de plumb de la Sinaia. analize. din 2003. si le refuzi. si pana astazi. pe care poti sa faci comparatii. astazi bine cunoscute opiniei publice. a deranjat multa lume.Ai elemente noi. De ce? . cautari de antecedente si ramuri comune. cand a aparut prima editie.

.Oficialitatile le considera falsuri. Ar trebui sa existe un arbitru care sa cantareasca argumentele de ambele parti.Singura ipoteza pe care pot sa o emit este .. ci sa fie un bun logician.Vedeti totusi o explicatie pentru tacerea din jurul acestui subiect? . care sa fie capabil sa analizeze argumentele. Nu trebuie sa fie neaparat istoric. dar nu am auzit inca argumente valide care sa sustina aceasta pozitie. un arbitru desemnat de o institutie de cultura.

Poate sa contrarieze o tendinta mondiala de a dizolva ideea de istorie nationala. iar aceasta tacere a avut consecinte. Fie subiectul supara. nu doar pe vecini. care a impus tacere pentru o vreme. al doilea motiv. poate a fost o manevra la un moment dat. Sau.aceea ca exista o vointa foarte puternic sustinuta de a nu se ridica problema asta. pentru ca ar duce la o intarire a spiritului national. din doua motive posibile. . Iar asta poate sa contrarieze pe multi. ci pe baza de documente istorice. dar nu pe baza de entuziasm nationalist.

poate s-a considerat ca aurul din aceste placi era foarte necesar pentru dotarea armatei in preajma Razboiului de Independenta si s-a sacrificat elementul material. pe un teren care apartinea regelui. adica aurul. e posibil ca .Placuta din tezaurul de la Sinaia Daca tezaurul despre care vorbim s-a descoperit la Sinaia. dar s-a pastrat informatia din placi. Daca s-a pastrat tacere asupra acestui gest.

sustinea ca sunt falsurile lui Hasdeu. La inceput. . iscate dintr-o disputa cu Tocilescu.Zilele astea am citit intr-un cotidian un interviu cu directorul Institutului de Arheologie. academicianul Alexandru Vulpe. Si vorbind despre "dacomanii" care sustin aceste "falsuri". care sustinea ca placile sunt niste falsuri ordinare.mai tarziu sa nu se mai fi stiut nimic in legatura cu provenienta placilor de plumb. Domnul academician nu e prea sigur pe afirmatiile sale. . facute de Nicolae Densusianu ca sa-si sustina teoriile din "Dacia Preistorica".

Eu inteleg ca domnul academician regreta ca ne aflam intr-o tara libera.domnia sa spunea in interviu . Cum comentati? . Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" .Nu am ce sa comentez. in care exista libertate de exprimare. si ca nu ni se poate inchide gura cu forta. cercetator.si aici vreau sa citez exact: "Dar traim intr-o tara libera si nu le putem face nimic". ION GHINOIU.

"Avem un complex identitar absolut devastator!" . Este aceasta o concluzie ce incomodeaza pe unii? . in timp. pana in vremea dacilor.V-ati ocupat o viata intreaga de cultura noastra populara si ati ajuns la concluzia ca traditiile romanesti se continua inapoi.

spre deosebire de grec. am scapat. de egiptean. noi . de evreu. dar vad ca in continuare avem complexe identitare.Oare de ce iau "nemurit" romanii pe dacii atat de dispretuiti de istoricii nostri? . De ce? Pentru ca. noi ne-am schimbat numele.Ce sa va spun? Avem un complex identitar absolut devastator! Eu credeam ca dupa Revolutie. care toti si-au pastrat numele antic. Ce complex identitar poate sa aiba grecul sau egipteanul? Spre deosebire de toti acestia. de indian. gata.

Cultura noastra populara nu are legatura cu Roma. nu are nimic a face cu cea . e ceva in neregula. spre deosebire de egipteni si greco-romani. de spatiul continental si de apele curgatoare.ne-am gasit sa renuntam la numele radacinii noastre autohtone de dac si Dacia si sa ne luam numele de la Roma. Aici este un fals. E ceva nefiresc cu romanizarea asta facuta in mare graba si pe un teritoriu restrans. care au civilizatii maritime. Lucrurile sunt foarte clare: toata cultura populara romaneasca este legata genetic de uscat. Noi avem o civilizatie genetic legata de continent. de uscat.

Eu am tot respectul pentru marii nostri savanti.Deci.O vina mare o au intelectualii. . din lasitate. iar daca spui ceva ce nu se incadreaza in .Cine e de vina ca s-a perpetuat falsul de care vorbiti? . .greco-romana. dar adevarul trebuie spus. . care n-au curajul sa recunoasca daca s-a gresit ceva. perpetuam niste greseli.Da.

poate chiar mai mare decat pentru lingvistica si istorie.linia stabilita. . . "tracoman". Si inca se pastreaza acestea in traditie in ziua de azi. Acolo sa vedeti cat de vii sunt lucrurile pe care le pomenesc anticii cand vorbesc de daci.Exista un dezinteres evident fata de studiul traditiilor. imediat esti catalogat drept "dacoman". de pilda jalea de a te naste si bucuria de a scapa de viata aceasta. Eu acum lucrez la o carte romaneasca a mortilor.

.Chestia asta ca totul vine din Roma si Grecia Antica este un fals. pentru ca genetic suntem civilizatii deosebite. Va rog sa detaliati putin... nici o emisiune sa pomeneasca ceva.. traditiile noastre romanesti.Asa e. Nu intereseaza pe nimeni. uitati. Nici o televiziune.Pomeneati undeva de "sindromul antichitatii greco-romane". noi publicam acum al patrulea volum din Atlasul Etnologic Roman. asa cum am mai spus. sa faca o lansare. Sunt. . Noi . totusi.

Si-o sa fim intrebati de africani. O sa vina vremea cand o sa fim intrebati: "Binebine. de irakieni. ei de mare. O sa avem in curand o criza identitara si continentala. Uitati: numele de Europa ne vine din Asia. Crestinismul ne vine din Palestina. de . Europeni si atat. dar care e leaganul vostru de civilizatie?".suntem legati de Dunare. nemti sau alte natii. N-o sa se mai puna problema ca suntem romani.

. care concentreaza marile civilizatii preistorice de pe Terra. exista un triunghi al celor trei delte. Grecia si Roma au ajuns la o stralucire de necontestat. sunt tarzii si reprezinta o sinteza a civilizatiilor care au fost inaintea lor. evident.Vedeti.Si-atunci. Evident. inainte de antichitatea . dar ele. ce ar trebui sa raspundem? . la randul lor. Si or sa rada de noi.evrei. de indieni: prin ce esti tu european? Care e leaganul tau de civilizatie? Si-o sa raspundem: pai. antichitatea greco-romana.

Eu evit sa mai spun "romani". Uitati-va care este pozitia carpato-dunarenilor. cu civilizatia carpato-dunareana. Dupa atatia ani de cercetari simt nevoia sa-i numesc asa. Aici este leaganul.Ce se poate face ca sa se indrepte acest fals? . si TigruEufrat si delta. Dunarea inferioara si delta ei.greco-romana. . cu mesopotamienii. va dati seama mai bine: Nilul cu delta lui si civilizatia egipteana. Daca va uitati pe un planiglob. va rog sa ma credeti. spun "carpatodunareni".

poate intelectualitatea asta tanara care se ridica sa ia taurul de coarne si sa faca lumina. A fost un timp cand a fost de folos. • Aurora Petan . mai ales in chestiunea cu Transilvania..Acest fals ne-a provocat extraordinar de multe necazuri. dar acum e o rusine. Pentru ca vad ca tot mai multi tineri isi pun intrebari. tot mai multi simt ca ceva nu e in regula cu istoria noastra. Cine mai crede ca "de la Ram ne tragem" si toate povestile astea? Nu stiu ce se poate face.

ascunde vestigii tulburatoare. necercetate de arheologi: .• ======================= Pietrele scrise din Muntii Buzaului Pe Turtudui Un tinut cu nume bizar. "Tara Luanei".

incrustate in stanci Visam de mult sa ajung in Tara Luanei. Din Bucuresti. numit dealul Burdusoaia. De o parte pereti abrupti si prafosi. aflat in Muntii Buzaului. urme stravechi de scrieri necunoscute. de alta pamant neted. un tinut vrajit.locuinte si schituri rupestre. unde fiecare varf de munte e insemnat cu misterioase inscriptii nedescifrate. cu balti murdare. Mai am doar cativa kilometri. Acum a sosit clipa. in doua ore si jumatate sunt la hotarul acestei "tari" stravechi. Intre Patarlagele si Colti e un tinut pustiu. Un caine slab .

ori ceva nevazut bantuie in colb. calc cu iuteala drumul zdrobit si in cinci minute ma aflu in plin mister.rataceste in pustietate. Inima dintre frunze . Ma napadesc presimtiri si imi spun ca e ceva tare straniu cu zona asta: ori ca privelistea iti da fiori. Sunt singura. Apas pe acceleratie.

un .Dumitru Nica a fost profesor de istorie in satul Colti. Ma insoteste pe culmea Broscarului. cu peretii acoperiti de desene si semne bizare. cand jocurile il purtau prin paduri si pe varfuri de dealuri. Cunoaste toate vestigiile din zona: schituri rupestre. locuri pline de istorie si povesti. pline de pesteri ciudate. O relicva istorica ce ascunde. cu siguranta. Dar astazi are o misiune aparte. care a fost descoperita recent. pietre cu inscriptii. ca sa imi arate o piatra plina de semne. O materie pe care a indragit-o inca din anii copilariei.

. cu pamant. Urcam pieptis. intr-un noiembrie rece. acoperita de zeci de semne. dar profesorul parca zboara. Era prin 1997. E amiaza si soarele de toamna loveste in pietre. E mare. pe o scurtatura printre paduri.. De aici incepe urcusul pe munte. Imi povesteste precipitat despre piatra pe care urmeaza sa o vad. A descoperit-o chiar el. Profesorul era la vanatoare de . abrupt. Coltii de Jos si Calugaritele. Drum greu. au venit si de la Iasi. I s-a spus ca ar fi mai bine sa acopere piatra la loc. dar nimeni n-a dezlegat enigma.mister. Trecem prin Fijeresti. Au venit si de la muzeul din Buzau...

in fata mea. "Ce sa va spun? Am inceput sa imi frec talpile de pamant. de pini. doua linii lungi. un loc cu padure nu prea deasa. vad pe o piatra. Statea chiar sus. paralele. ca sa ma incalzesc". povesteste profesorul. pe dealul Broscarului. Frigul ii intepenea picioarele. pe culme. Piatra scrisa de pe culmea Broscaru "Si cand colo. M-am gandit eu ca nu .mistreti.

"Acolo jos e scaldatoarea lor. De atunci am fost de zeci de ori la piatra asta. I-am anuntat si pe cei de la muzeu. dar pe care se vedeau sapate niste stele. Apoi. dar nu i-am dat inca de "radacini". acoperita cu muschi si pamant. imi arata profesorul.puteau fi facute de natura. cand ma uit mai bine. Scurmaturile astea le fac . pe cararile facute de mistreti. "Aci e un culcus de scroafa cu purcei". Am sapat in jurul ei si am dezvelit o suprafata cam de doi metri pe un metru." De la o vreme. sub talpile mele era o alta piatra. urcam prin padure. E plina de semne pe toate fetele.

Broscarul nu e o culme ascutita. nu paduri". mai la vale se mai zareste cate un prun". ingropata intre frunze uscate. O bucata de stanca masiva. aratandu-mi luminisul care se iveste printre copaci: "Uite-o!". parca anume netezit de mana omului. imi spune profesorul. o inima ciuntita. ci un platou. Nu-mi pot desprinde privirile de pe piatra. Apoi profesorul se opreste. ca sa privesc . "Aci erau livezi. care de departe pare un organ urias al pamantului. Acolo e piatra.cand cauta radacini si oua de carabus". cum sunt toate varfurile care il inconjoara. "Vedeti. intinde mana si imi spune soptit.

Nici o ordine: nici verticala. inima ei cenusie parca pulseaza. incercand sa-mi aliniez respiratia la suflul acelui loc. Semnele de pe piatra sunt haotice. De departe. Scriere sau harta stelara? .imprejur. si pamantul. Si padurea pare sa respire odata cu ea. numai semne aruncate peste tot. nici orizontala. Curata piatra de frunze si pamant. nici circulara. sufla prin santurile lasate de semne. Ma apropii incet. ca sa le faca vizibile. nici serpuita. Profesorul mi-o ia inainte.

jumatati de stele.Nu vad nici o litera cunoscuta. multe simboluri solare. cruci marginite de patrate si dreptunghiuri. altele parca seamana cu runele. Doar stele alcatuite din linii intretaiate. linii care se intretaie si se frang. spice sau braduti. Dar sunt atat de multe si .. intre semnele scrierilor din Vechea Europa si intre semnele de pe tablitele de la Sinaia. parca le mai vazusem pe diverse obiecte. din nici un alfabet care sa fi fost folosit pe teritoriul tarii noastre sau pe la vecini. semne de tipul rabojului. Unele imi par vag familiare..

Unele semne sunt grupate cate doua-trei. se vede dupa albeata ei. incat in prima clipa nu pot lega in minte nimic. altele izolate. pana ce piatra s-a umplut de semne. "Vedeti. pamantul a acoperit piatra mai mult de un metru. caci piatra e in pamant de multa vreme.de diverse. citindu-mi parca gandul. In multe sute de ani se depune atata pamant". sunt semne mai mici. imi spune domnul Nica. pe partea sudica. scrijelite mai . Sa fie doar o joaca? Greu de crezut. Ca si cum mai multi copii s-ar fi asezat in jurul pietrei si ar fi inceput sa scrijeleasca fiecare pe unde a apucat.

ce ziceti?". poate o harta a cerului. Imi trec prin minte doua idei. caci pe piatra e destul de greu sa trasezi cercuri. ma intreaba nerabdator profesorul. Lipsesc liniile curbe. fapt de inteles.delicat. altele mai mari si mai adancite. ca un asemenea haos aparent ar putea reda o harta. cel putin la prima vedere. Prima. "Ei. . unele sunt incadrate in patrate sau dreptunghiuri. Doar intr-o astfel de harta semnele sunt imprastiate fara noima pentru cel ce nu le cunoaste rostul.

Policiorii A doua idee este aceea ca semnele nu au fost facute toate odata. ci pe rand. la anumite ocazii. Poate ca acolo era un loc de intalnire si procesiune periodica. si de fiecare data. Poate era un loc cu puteri tamaduitoare. vreun nume sau lucru important. iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei sau. in numele celui . de vracii sau preotii care intermediau in procesiunile de vindecare. mai bine zis. se insemna ceva pe piatra: o invocatie. o ruga de multumire catre Dumnezeu.

si nimeni nu stie nimic. unde initiatii veneau periodic si lasau insemnari pentru cei ce vor veni dupa ei. Cand se putea intampla asta? Domnul Nica i-a intrebat pe batranii din sat daca au auzit de la batranii batranilor despre piatra asta.bolnav. nu tocmai de demult. lasate de oameni care aveau un cod al lor si-si transmiteau informatii in felul . simbolice. unde la anumite date se strangeau oameni cu nevoi si boli. un loc sacru. ca sai indrume sau sa le transmita ceva. cine stie. Un fel de "icoana" pagana facatoare de minuni. Sau. Sa fie niste semne. Aici a fost in ultimele generatii pasune si livada si atat.

acesta? Poate niste ciobani ce treceau pe acolo cu turmele? Un soi de raboj. Sigur este ca semnele nu sunt facute in joaca. chiar eu. in ultima vreme.. Ma gandesc ca e uimitor cum. piatra a stat sub pamant. cu siguranta. astfel de "documente" pretioase ies tot mai des la suprafata si cum am norocul sa aflu de ele. cum era cel al plutasilor de pe Bistrita? Sau sa fie semne teribil de vechi. Iar acum se afla in fata mea! . dinainte de inventarea alfabetelor? Greu de dat un raspuns. Sunt deja trei luni de cand imi doresc sa vad aceasta piatra.. sute de ani. E toamna.

un dor de duca neclar. Dupa cateva ore de nehotarare. m-am urcat in masina si am plecat. Abia asteptasem sfarsitul de saptamana. Dar in Bucuresti era canicula. Stiam ca daca nu plec undeva. Dintr-o data. Incotro sa o apuc? Era deja aproape pranzul. iar eu eram stapanita de o stare de agitatie. la capat de iulie. ca nu voi putea lucra. mi-am adus . pentru ca aveam mult de lucru si trebuia sa recuperez. in zadar stau acasa.Chemarea Era intr-o dimineata de sambata.

iar a doua zi dimineata.aminte ca de multa vreme doream sa vad muzeul chihlimbarului de la Colti. ca lucruri stranii se petrec acolo. pana in poiana Cozanei (ce nume de poveste!). am vizitat muzeul. uneori. inspre paduri. . am pornit peste dealul Martirei. istoria insasi e scrisa cu un condei parca mai apasat decat in alte parti. Stiam ca in zona aceea sunt multe vestigii rupestre.. Am ajuns dupa-amiaza. in judetul Buzau. si ca la curbura Carpatilor. ca locurile sunt pline de legende. m-am cazat la o pensiune in sat..

M-am intors la Colti obosita. aproape cat un stat de om. dar fericita. incredibil de inalte. Pe dealul Martirei erau pajisti cu flori de camp.Insemne in piatra la Policiori Locul mi s-a parut fabulos. Nu mai vazusem in viata mea asa minunatie. A doua zi dimineata. dincolo de imaginatie. Era chiar ca in basme. . printre care inotam ca printre valuri.

am schimbat cateva cuvinte cu gazda mea. Am vrea . pentru ca incerc sa dau de o persoana care scrie in ultimul timp la revista. se lumineaza brusc si-mi spune: "Dumnezeu mi v-a scos in cale! De cateva zile tot sun la redactie. o femeie frumoasa si blanda.inainte de a pleca spre Bucuresti. In acea clipa. Am inteles repede ca e pasionata de istorie. ii spun ca sunt de la "Formula AS". doamna Viorica Nica. un fel de zana buna a locului. care a fost multa vreme profesor in sat. la fel ca sotul ei. Din vorba in vorba. Am sunat incontinuu. dar mi s-a spus ca e plecata din tara si sa-i trimit un e-mail.

". ii raspund cu respiratia taiata. cu gandul. V-am chemat in fiecare zi... Imi spune. Si cu inima. Nu-mi vine sa cred ca ati venit. ma simteam ca intr-o . de curand. Nu ma puteam dezmetici. Cum o cheama.". e plina de semne. "Eu sunt". Doamne? A scris acum. trebuie sa o vedeti.. despre Corbii de Piatra din Arges. Trec cateva secunde ce ne apasa greu pe amandoua. Doamna Nica se albeste brusc la fata si mainile incep sa-i tremure. cu glas din ce in ce mai stins: "V-am chemat. Sotul meu a descoperit in padure o piatra scrisa. doamna..sa vina sa scrie si despre locurile de-aici.

Aci e curbura Carpatilor. "Stiti. stari de rau si se intorc din drum. caci in unele locuri. Altii nu mai percep timpul cum trebuie.poveste fantastica. Zona e plina de vestigii stravechi. In locurile astea oamenii mai comunica si cu puterea gandului. Incepeam sa-nteleg de ce traisem starea aceea de agitatie sambata dimineata. pe aci se intampla des lucruri de-astea . dar protejate de energii puternice. dureri de cap.incearca doamna Nica sa ma linisteasca. dar sa stiti ca nu oricine ajunge aci reuseste sa vada lucrurile de care va spun. timpul . Unii au ameteli. pline de semne ciudate.

Dar saptamanile au trecut ca stolurile de randunele. "O sa vin mult mai repede". "Cel mai frumos e aci in octombrie". si sunt dezorientati. probabil dupa doua saptamani. Am ajuns dupa trei luni. in drum spre poarta.se dilata sau se strange. In octombrie. se ivea ceva. si de fiecare data cand imi propuneam sa revin la Colti. Athosul romanesc ." Am plecat cu totul descumpanita. i-am raspuns. cu promisiunea ca ma voi intoarce cat de curand. mai spune doamna Nica.

Fundul Pesterii. . "In zona Alunis-Nucu-Bozioru. Schitul Fundatura. pe o suprafata de doar cativa kilometri patrati. avem o multime de schituri si biserici rupestre: Alunis. Schitul Piatra Ingaurita. Pestera lui Iosif."Dati-mi voie sa afirm ca aci este un adevarat Athos romanesc".. imi spune solemn domnul Nica. multe. Bucataria. Agatonul Ve chi si Agatonul Nou. grota lui Dionisie Torcatorul. Si multe nu mai exista..

Profesorul Nica La Calugarite. apoi intre Muscelul Caramanesti si Ulmet a existat o biserica cu hramul Sfantul Dumitru.. Se spune ca a fost inghitita cu totul de pamant. la Gavanele a existat o manastire mare de maici. care a disparut la un cutremur. a existat o manastire. Iar .. dar nu mai e.

mai tarziu. il intreb pe profesor. gerurilor. Apoi. desi imi dau seama ca nu e nevoie de explicatii: se simte ca locul este foarte special si nu ar mai fi nimic de adaugat sau de lamurit. anumiti sateni aud dangat de clopot venind din adancuri". "Cum de tocmai aici a luat nastere acest Athos? Ce are special acest loc?". "Zona nu este expusa intemperiilor.in unele zile din an. au existat conditii geografice prielnice pentru a se dezvolta o viata timpurie". la curbura. imi raspunde. E un fel de microclimat ce nu cunoaste asprimea iernii. "Aci. oamenii . in perioada invaziilor. vanturilor.

Si mai e ceva. Aci exista o continuitate de locuire de milenii. tarani adevarati." "Ce fel de lucruri?". curati la suflet. "Legende vechi de mii de ani. care datorita acestei curatenii sufletesti au putut transmite din generatie in generatie lucruri foarte interesante. tresar eu si ciulesc urechile. Locurile sunt lasate in voia sortii. Au existat in fiecare generatie batrani.se ascundeau in muntii acestia si nu puteau fi gasiti de tatari si de alti invadatori. Multe nu sunt cunoscute nici chiar de . buni povestitori. Era o zona foarte buna pentru refugiu. dar arheologii nu au venit niciodata sa faca cercetari.

. Lupoaia. tinerii au plecat. Coltii de Sus. Monteoru.. la Pietroasele. dar aci. Asa s-au pustiit Calugaritele. Linguresti. nu vin niciodata. dar locurile acestea continua sa se salbaticeasca si sa se pustiasca. Au fost parasite. Carlomanesti si Gheraseni. doar fiarele padurii ajung la ele. La Matara mai sunt vreo zece locuitori.localnici. Comarnici. Si nu doar ca sunt putin cunoscute. Paltinu. E o zona saraca. batranii au murit si au ramas in urma . Arheologii sapa in alte parti. in zona de munte. Magadani. fara drumuri. Au disparut sate intregi. unele sate nu au avut nici curent electric.

. al curburii Carpatilor se afla . caci in felul acesta vestigiile sunt mai protejate. E trist ca locurile astea se salbaticesc. ascultandu-i fascinata povestile. dar poate e si un noroc. Tinutul stravechi.lor doar casele naruite si povestile.." Schitul Agatonul Nou Pasesc alaturi de profesorul Nica. incremenit in timp.

Nu cred ca am mai vazut undeva. Zeci. sute. Satele si oamenii poarta in ei o samanta de stravechime ce se intoarce in timp. in tara asta sau in alta tara. cruci de lemn. la fiecare kilometru sau chiar mai des. mult inaintea crestinismului.in fata mea. calugarii crestini au preluat de la pustnicii daci lacasurile sfinte. S-au asternut straturi peste straturi de istorie si credinta. iar crucile au luat locul stalpilor dacici ai nemuririi. povarnite . atat de multe cruci la margine de drum. si chiar inaintea dacilor. cruci de piatra. Muntii Buzaului sunt de o frumusete pe masura salbaticiei lor.

Vavalucile. trecatorii se inchinau la fiecare. "scai" si "muscel" la fel. prin Braesti.sau drepte. cu simple scrijelituri sau frumos impodobite. ce pazesc drumul si ii apara pe calatori de rele. Scaieni. "Buzau" stiu ca e nume dacic. Pe atunci. numarul lor era si mai mare. stravechi. Buduie. umbre sfinte. Trecem prin Muscelul Caramanesti. sate arhaice. este un drum al crucilor. ma intreb ce poate fi o . Fisici. cu nume de legenda. pe langa Bozioru. In trecut. Drumul de la Colti la Ruginoasa. sub lumina rasaritului. dar multe cruci de lemn au putrezit si nu au mai fost inlocuite.

pline de semne ciudate. intre stanci. salasuri ascunse. sunt "Policiorii". care ma ajuta sa patrund in lumea straveche a celor de demult. iar drumul prin cimitirul de la Ruginoasa e o adevarata initiere."vavaluca". cuvant coborat din basme cu zane si taramuri cetoase. Rasaritul soarelui printre crucile de la Vavaluci imi curata sufletul. Semne stravechi la Ruginoasa Policiorii sunt doua terase de piatra cocotate sus. la Ruginoasa. care au folosit candva ca . Aici.

Pe o suprafata de cativa metri patrati. calauza mea e Diana Gavrila. si simt un nod in gat pasind peste figuri ciudate. o localnica pasionata de istoria fabuloasa alaturi . "podeaua" de gresie e plina de semne. fragile. Nu e usor sa te cateri acolo. Athosul romanesc Astazi. Trebuie sa calc pe ele ca sa pot inainta.adapost. cu cine stie ce semnificatii sfinte.

aici semnele par . la care m-a dus profesorul Nica. Spre deosebire de piatra de la Broscaru. care au mereu 12 sau 7 linii. posibile figuri umane foarte stilizate. Inalta si zvelta. alcatuite dintr-un patrat. migalind pe o foaie de hartie semnele pe care le vede pe piatra. braduti sau spice. turnuri stranii cu 12 "trepte".de care a copilarit. un dreptunghi in locul capului si doua dreptunghiuri in locul picioarelor. compozitii bizare. "Sori". "fulgi de zapada" cu ramificatii asimetrice. acum sta asezata in genunchi. ceva ce seamana cu un pom sau o ciuperca. totul abstractizat si geometric.

Dana. care si-au scris numele peste inscriptiile stravechi. distrugandu-le. unele semne sunt vag figurative. imi spune Diana.a fi mai grupate si contin si linii curbe. care pare sa umple un dreptunghi. Sanda. una "semnata" la 1914. Si aici au fost facute. Sunt si desene mai noi. la momente diferite. In plus. dar impresia generala este tot aceea de lipsa de coordonare. Si pe nelipsitii Marius. Gigel. Anca. probabil. Intr-un colt se afla un desen complex. Fanel. "O tablita sumeriana". caci zarim reprezentate cateva biserici cu trei turle. O privesc cu circumspectie: "Ce sa caute o tablita .

cam . adanciturile din partea de sus. cu un firesc care ma descumpaneste: ei i se pare normal sa gaseasca semne "sumeriene" printre stancile Ruginoasei. Desi pentru mine nu prea are sens. Diana copiaza desenul. asemanarea este intr-adevar izbitoare. toate sunt elemente care se gasesc in tablitele sumeriene. grupate in cadrane. "La noi sunt semne stravechi." Ma lasa fara grai si nu am cum sa o contrazic. Turnam apa peste desen. zig-zagul care delimiteaza desenul.sumeriana aici?" "Uitati-va mai bine: spicul din partea stanga. semnele din interior. ca sa mai adancim contrastul.

Nici una nu beneficiaza de o minima protectie: ploile continua sa le macine. Unele au fost cercetate de un inginer.pe fiecare varf de munte. . dar sunt considerate "de interes local" de catre autoritati. Paul Lazar Tonciulescu. nepublicate. Unele sunt cu totul necunoscute. turistii care reusesc sa le descopere le distrug. Diana Gavrila Altele sunt inventariate.

Imi trece brusc prin minte ca filmele . E o legatura clara intre cele doua categorii de scrieri si probabil apartin aceleiasi epoci. Multe se regasesc pe piatra de la Broscaru. care a stat in pamant sute de ani.fara nici o mustrare de constiinta." Imi pun aceeasi intrebare ca si la Broscaru: oare nu e o gluma? Chiar sunt semne stravechi. am stat si am privit indelung semnele. sa sara pe mine acuzatorii de fals. autentice? Obisnuita ca la orice noua descoperire care nu se incadreaza in linia "oficiala". le-am comparat cu ce mai vazusem in alte parti si leam facut zeci de fotografii.

. Diana. fiica Luanei Diana are ceva din taramul pe care il stapaneste: o intelepciune uimitoare. Si asta este doar inceputul: in Tara Luanei ma mai asteapta aventuri incredibile. cu descoperitori de scrieri si artefacte stravechi. Si mai are ceva.americane de aventuri. gratie exterioara si forta interioara. precum si documentarele gen "Discovery" sau "National Geographic" despre vechi civilizatii ar putea pali in fata a ceea ce am vazut eu in doar doua zile.

de zana buna dar severa.un aer de basm. Ne asteapta un urcus aspru pe varful Turtudui. unde stim ca exista alta piatra scrisa. in jurul careia te astepti sa vezi roind pitici si spiridusi de padure. ma lamureste. e prima data cand urca pe aceasta creasta. "Pe aici. Diana are la . Semne stravechi (dupa Paul Lazar Tonciulescu) Si pentru ea. toate varfurile ascutite se cheama Turtudui".

gat un fluier cu care alunga mistretii si ursii. printre crengile copacilor prabusiti. despre disparitiile din muntii Buzaului si despre o misterioasa ceata albastra. despre chihlimbar si . scoate din el sunete ascutite. Apoi vorbeste. Nu stiu cum poate vorbi in timp ce urca pieptis. caci felul in care povesteste are ceva magic. Din cand in cand. Imi spune despre schiturile rupestre. despre comori si cautatori de aur. in timp ce urcam. despre azurul cerului la Crucea Spatarului. despre calugari si haiduci. Imi tine o lectie de istorie. Fac eforturi sa nu pierd nici o vorba. pe stancile afundate in frunze uscate.

imi spun... scrieri stravechi. despre Prometeu. apoi povestindu-mi despre zeii sumerieni. Colchida. Figura mitica si spirit protector al acestor locuri.Valva Baii. mai sufla in fluierisca ei. cu ochii ei taiati ferm. "O faptura din alta lume". ape tamaduitoare. in roseata fetei. In rastimpuri. E ciudata fata asta. Tara Luanei . Caucaz.. cu glasul sfatos si usor poruncitor. despre pasarea Phoenix si despre argonauti. apoi o aud citand in latineste din Ovidiu.. menhiri.

Exista si o varianta in care Luana era o fata frumoasa. un barbat." "Un barbat?" intreb mirata. Tara Luanei "Da. o sa v-o spun si pe aceea. "Batranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran."Suntem in Tara Luanei". imi spune Diana dupa ce mai sufla o data in fluierul argintiu. o fiinta atotputernica. un mare intelept. Asadar. regele Luana pazea portile unei .

cu ziduri pana la cer. drepti si netematori. Cei din cetate erau puternici. Atunci cand erau raniti in razboaie." Felul in care povesteste Diana arata limpede ca e vorba de o repetare fidela a unei povesti stravechi. Multi ani fericiti au trait ei. Mare prapad s-a intamplat atunci pe pamant. . "Pamantul s-a cutremurat din incheieturi".cetati puternice. Aceasta cetate era luminata zi si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului zilei. Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte din Valea Izvoarelor. pana au venit vrajmasi in care de foc si au doborat soarele Luanei. continua ea oarecum mecanic.

si asa se explica si multimea de simboluri solare de pe pietre stele. nici pasarile cerului nu au mai zburat pe deasupra. foarte vechi. cruci. Povestea regelui Luana este evident legata de un cult al soarelui." Brusc. nici de picior de animal salbatic. Iar doborarea soarelui ar . sori. unde pe vremea comunistilor erau bai curative. nici de picior de om. "iar locul cetatii a fost ars pana la jumatate de metru adancime si nu a mai fost calcat multa vreme. Diana pare ca se trezeste din poveste si trece la alt ton: "Eu cred ca apele tamaduitoare sunt cele de la Fisici.ca si cum ar vorbi in transa.

putea simboliza trecerea de la o credinta la alta. In cealalta varianta. deoarece . venita din cer intr-un car de foc. si le vindeca bolile cu apa vie si apa moarta. Luana i-a invatat sa se ascunda in stanca. I-a invatat pe oameni scrisul. Luana era o fata foarte frumoasa. de la religia solara la crestinism. medicina. S-a indragostit de un locuitor de aici si a ramas in locurile astea. Dar fostul ei iubit a descoperit unde se afla si a pornit razboi impotriva localnicilor. cititul.

.. cum sa nu. in special la Colti-Bozioru. varfuri de sageata si de lance . la Fundul Pesterii.. vazusem pe pereti desenate multime de pumnale." Platoul Martirei! Locul fabulos in care inotasem prin flori de camp. in calatoria facuta in vara." "Se stie in ce zona s-au intamplat toate astea?" "Da. Asa se explica multimea de asezari rupestre in zona Carpatilor de curbura.numai acolo vor scapa de trambele de foc aruncate de dusmani.. Iar stancile in care s-au ascuns oamenii ca sa scape de trambele de foc sunt stancile din poiana Cozanei! Acolo. E vorba de platoul Martirei.

Profesorul Vasile Boroneant spune ca sunt pumnale de tip akinakes. poate chiar trambe de foc. "Tablita" de la Policiori . intr-adevar. VI-IV inainte de Hristos. si parca ilustreaza. Imaginea este impresionanta.orientate cu varful in sus. un atac. intre care erau figurate zeci de linii. tipice perioadei sec. un razboi.

posesoare ale unor tehnologii inaintate? Stratul de arsura a fost confirmat de unii cercetatori. dar nicaieri nu sau facut sapaturi arheologice.Povestea soarelui este cu adevarat stranie. candva. Ce sa inteleg din aceste legende? Ca in aceasta regiune cu energii ciudate s-au stabilit. De altfel. si ar putea sugera existenta unei surse de energie care presupunea o tehnologie foarte avansata pentru vremea aceea. niste fiinte venite poate din alte lumi. Fundul Pesterii este incadrat in Lista Monumentelor cu datarea in sec. se vorbeste ca . XVI-XIX! In plus.

dar care e pe jumatate aievea: "tablita" sumeriana de la Policiori. el apare doar in legenda". De altfel. scrierile .. "Sumerienii aveau 12 zei-regi". dar pentru mine e parca prea mult. cel mai batran trebuia sa plece. prediluvian. care au fost exploatate in secret pe vremea comunistilor.in zona sunt zacaminte de uraniu. ma lamureste fata. numele acesta e strain de noi. Iar Luana e atestat. a fost unul dintre regii Sumerului. al treilea la numar. deci regiunea e radioactiva. Am patruns dintr-o data intr-o lume fantastica. nimeni nu il poarta. "Cand intre ei se nastea un alt zeu. O las sa continue..

ciudate de pe Broscaru. Si nu doar pentru o clipa. "Ma gandesc la disparitiile acelea din poiana . Privelistea iti taie respiratia.. iar cand ajungem sus. sar isca cine stie ce grozavie din senin. se opreste brusc. Diana povesteste. povesteste. incat ma tem ca daca as respira.. Este atat de ciudata atmosfera. florile uriase de pe dealul Martirei. carele si trambele de foc. povestea regelui Luana. Inscriptia de pe Turtudui Linistea de pe Turtudui e tot mai stranie.

Cozanei. Au disparut. "Nu-i de gluma!" . spune fara urma de zambet pe chip. si nu au mai aparut niciodata! Te apuca racorile. acolo au disparut in anii '80 doi baieti. pur si simplu. imi spune Diana dupa cateva clipe de pauza. "Stiti. de la Tiharia. Daca disparem si noi? Eu ca eu. deasupra Fundului Pesterii. da numa dumneavoastra sa nu dispareti. Doi frati. ca nu stiu cum mai dau eu fata cu domnul Nica!". unde pe vremuri domnea Luana si a avut loc atacul acela".

O aud departandu-se. zic unii. Sunt zeci de colti stancosi. ca si cum s-ar teme de ceturile albastre sau de intensitatea azurului. vorbind tare.Diana transcrie semne Ne apucam sa cautam inscriptia. si pe oricare dintre ei s-ar putea gasi scrierea cautata. ma duc in directia in care a mers . O luam in directii diferite. care. tace brusc. in timp ce Diana isi reia firul vorbirii. poate favoriza teleportarea. O caut printre pietre. Trec minute lungi si nu o mai aud. La un moment dat.

"E o scriere . "A disparut Diana". Reiau cautarile si o gasesc asezata pe jos. frumos fasonata. Nu primesc nici un raspuns. iar faptul ca nu o aud pe fata vorbind ma nelinisteste. doborata la pamant. pe jumatate ingrijorata. "Nu sunt chirilice". o strig pe nume. De jur-imprejur. E o liniste absoluta. doar eternitate. langa o piatra inalta. Pentru o clipa. pe jumatate amuzata. raspunde ea calma si absorbita. imi zic.si ea. Sta si copiaza intr-un caiet inscriptia. Arunc o privire pe scriere si decretez scurt: "sunt chirilice". am sentimentul ca am pasit in alt taram. Rasuflu usurata.

sacadat. Par a fi chirilice. De fapt. Ce o fi insemnand?" O zana in tara piticilor ." "Pi Pascul". pe primul rand. dar sunt si semne care nu exista in alfabetul chirilic. citeste repede. pe litere: "e-s-th-a-i-r-a-t-u d-o-g-a-v-b-u-i-l-i. Apoi. alfabetul chirilic deriva dintr-un alfabet de-al nostru.autohtona. autohton.

desi are doar studii medii. dar citeaza in latineste din Ovidiu si. ar putea in orice moment sa-si dea un doctorat in "luanologie". bisericile.In padurea de iarba de pe Dealul Martirei Ma uit uimita la fata asta care are doi copii. fara internet. multe le-a citit in carti. pazeste vacile si trudeste pamantul. Fara computer. Multe le-a invatat de la sotii Nica. asezarile si intamplarile din Tara Luanei. fiindca stie absolut tot ce s-a scris vreodata despre toate schiturile. fara posibilitati. altele le-a vazut la fata locului si a inteles singura legaturile dintre lucruri. .

Niciodata nu ma saturam. Cand ma uitam pe fereastra. si mama s-a chinuit sa ma creasca singura. Mama a facut ca lumea in care am crescut sa mi se para de basm. Mama spunea ca alea sunt casele piticilor. crescute din pamant. O intreb cum a patruns in lumea asta. si ca acolo este taramul . Ea era tare mare iubitoare de istorie si citea mereu.. se vedeau saivanele. la marginea padurii.. a basmului. ca niste casute mici. "Am ramas orfana de tata de mica. cum a putut.Doar din pasiune. o puneam sa mi le repete iar si iar. Seara imi spunea povesti. care se impleteste cu istoria.

Mama a murit. ma punea sa stau ascunsa sub frunze. ca sa nu-i trezesc pe pitici. nu mi-a fost usor sa ma infrunt cu realitatea. Cand mergea dupa lemne in padure.lor. Asa am crescut. iar cand am ajuns mare. cu povesti. dar am ramas de la ea cu pasiunea pentru istorie si cu bucuria povestilor." Epilog Rasarit de soare la Vavalucile .

colbul lui imi invaluie masina. lipsit de vegetatie. Imi pare ca trece o vesnicie. drumul spart se curbeaza pe langa stanci. Privelistea pare ca se repeta la nesfarsit. Cainele costeliv e tot acolo. intre bezna si lumina. Luna e inca sus. Nu mai stiu pe ce lume sunt. se incovoaie.Plec de la Colti inainte de rasarit. Norii se zvarcolesc deasupra pamantului sarac. la hotarul dintre Tara Luanei si lume. pe . se intoarce. Ies din sat si intru pe drumul pustiu de pe dealul Burdusoaia. in baltile murdare. la fiecare cotitura. Sunt singura. Trec minute lungi.

aplecati deasupra pietrelor pe care migalesc scrieri ciudate. si vavalucile. si aud dangat de clopote venind din adancuri. imi dau seama ca e lumina: a rasarit soarele. (Fotografiile autoarei) • Aurora Petan .. Trec podul si cotesc la stanga. poate fiinte de abur ce canta suierat prin vai. primele case.lumea mea. in sfarsit. sau in lumea patriarhului Luana. Dintr-o data. Imi trec prin fata ochilor chipuri de pustnici daci garbovi.. spre Cislau. Se zaresc.

la Sibiel Sibiel. Chiar daca aici.============================ In Tara Dacilor. la vama dintre iarna si primavara Cetatile transilvanene de la Orlat si Sibiel adapostesc in tainitele lor comori din vremea dacilor si povesti cu uriasi. arheologii intorc istoria inapoi doar pana in .

in vremea cand norii atipeau pe fruntile uriasilor. au stiut dintotdeauna ca aceste locuri sunt ale dacilor Vremea uriasilor Era demult. Erau vremuri de liniste si bunastare in Marginimea Sibiului.cine poate sti din ce pricina? -. stirpea cea omeneasca traia impreuna cu cea a uriasilor.Evul Mediu. satenii stiu. Si nu numai acolo. Apoi uriasii au disparut . . unde oamenii cei maruntei si harnici se impacau bine cu neamul uriesesc. ci pe tot cuprinsul tarii.

oamenii si uriasii au vietuit impreuna in vremuri de demult. la Cetatenii Argesului si in multe alte parti. novaci sau tatari.dar amintirea lor a ramas in basme si in legende. legendele chiar au fost confirmate de descoperiri de schelete gigantice. Traditia vorbeste despre aceste fiinte cu un firesc nemarginit si le numeste urisei. Batranii batranilor povesteau odinioara ca la . In unele locuri. in Muntii Buzaului. Asa spun legendele. si in Marginime. insa stiinta oficiala se fereste sa pomeneasca despre astfel de lucruri. la Popesti-Novaci. La fel ca in Apuseni.

unul din copiii uriasilor a vrut sa stranga cu sita stelele de pe cer. pe dealul La Zid. iar la Sibiel. pe dealul Zidul. Si-au distrus casele si au aruncat unii in . ca sita s-a ars.Orlat. Intr-o buna zi. pe care o foloseau cand unii. traia. cand ceilalti. o alta. fiecare pe dealul ei. o familie de uriasi. Si ambele familii nu aveau impreuna decat o singura sita pentru cernut faina. Dar stelele erau asa de fierbinti. Cele doua familii au inceput sa se certe si sa se incaiere din pricina sitei. Cele doua familii se intreceau in a-si construi case mari de piatra. demult tare. cu ziduri groase si inalte pana la cer.

In toate satele dimprejur. Sibiel. unde s-au impacat si si-au facut alte case.altii cu ziduri si stanci. la Fantanele. . Doar bunicii lor mai stiau. toate locurile astea sunt ale lor.. Caci astazi satenii nu mai stiu vechile povesti cu uriasi. Orlat. Insa cu totii stiu ca cetatile sunt ale dacilor si ca acolo sunt ascunse comori. Asa povesteste Ioan Parean. batranii povestesc acelasi lucru: cetatile sunt ale dacilor.. cel care a cules legendele locului de la cei foarte batrani. Apoi au plecat peste munti. dealurile sunt tot ale lor. Si acum se vad steiurile ascutite aruncate ici si colo.

ci raman in uitare. La Orlat. Mihail Righieru. Ba mai mult. ei sunt cei care le-au pazit comorile in vremea lui Decebal. trecutul si traditia nu mai ajung din urma prezentul. asa cum si uriasii din Apuseni au pazit comori dacice. "Aci. l-o batut Traian pe Decebal. Foarte putini sunt cei care isi mai aduc aminte vechile povesti. . care imi explica cu toata convingerea ca cetatea este a dacilor. Intre ei. la Orlat.Comoara lui Decebal Legendele spun ca uriasii s-au impacat bine cu dacii.

Erau copii si mergeau prin frunze si cautau cartuse." Timpul aluneca. si boieri.Elisabeta Nistor S-o tinut razboi mare. simultan. pe sub . si daci. se da peste cap si se intoarce. o istorie ce traieste fara timp si fara reper in oameni. si acolo la cetate erau transee si depozite de munitie. Parca totul se intampla aici si acum. ca era granita. si nemti.

a dacilor. iar in jurul cetatii erau santuri. Asa spune Elisabeta Nistor. nimeni nu mai stie sa faca azi asa ziduri bune. imi spune cu . oamenii povestesc ca cetatea lor a fost construita pe o cetate mai veche.cetate serpuiau pesteri si tuneluri ce nu duceau niciunde. si era si o fantana.. dar acum totul e acoperit de ierburi mari. nana Vetuta. In Sibiel. santuri mari si ziduri. Ei isi pastreaza mai bine decat orlatenii traditia. "Cetatea de la Sibiel este a dacilor". care stiau de la mosii si stramosii lor. care stie de la bunica ei. care stia de la bunicii ei.. nu se mai vede si nu se mai stie nimic.

. "Exista un canal pe sub pamant". in Valea Cetatii. iar in fundul odaii. Nana Vetuta povesteste cu insufletire.. daca bunica le stie de la strabunica si tot asa. fara nici o indoiala. Nu. dintr-un aparat vechi de radio rasuna muzica populara. nu sunt povesti. Dar nimeni nu stie cu adevarat unde duce. ci lucruri care s-au intamplat aievea.aceeasi nestramutata hotarare ca si orlateanul cu care vorbisem inainte. "facut de daci. caci nu s-a putut cobori mai mult . In timp. de pe coltul mesei abureste deja un blid cu tocana de cartofi. curge povestea. care pleaca pe Varful Zidului si se spune ca duce pana la rau.

" Afara ninge. caci se stie ca dacii au pus comorile cu blesteme grele. Stiu de la bunica mea ca un popa catolic din Orlat o adus multe slugi si au sapat ani de zile in cetate. La fiecare cativa ani se vad palpaind flacari galbene deasupra locurilor cu comori. care merge putin orizontal. pana si-a ruinat averea. ramas asijderea . apoi coboara dintr-o data pe verticala. poate ultima zapada din acest inceput friguros de primavara. iar Sibielul pare desprins dintr-un ev stravechi. Dar nimeni nu indrazneste sa sape.de cativa metri in acest tunel. exista cu adevarat?" "Comorile exista." "Comorile.

ci chiar este: un sat dacic. cu case marunte si blajine. in care batranii spun ca ar fi ingropate comori . Nu pare.de doua mii de ani. Scrisoarea dezertorului Varful Zidului. locul unei pres upuse cetati dacice. doar putin schimbat.

Nimeni nu stie unde s-au petrecut aceste lucruri. pastratori ai memoriei veacurilor? Si de ce nu s-ar afla. tot acolo. In timp ce imi povesteste despre istoria Orlatului. fuga marelui rege infrant si sinuciderea sa. De ce nu s-ar fi petrecut acolo.caci Traian cu siguranta . in tihna unui ceai servit in apartamentul sau din Sibiu. al ultimei batalii intre Traian si Decebal. comoara cea mare . in Marginime. asa cum sustin taranii. si totusi aievea.Ioan Parean cunoaste cel mai bine locurile si traditia orala. mi se deruleaza in fata ochilor filmul fantastic.

zice ca in beciurile cetatii de pe dealul Zidul. si toti cei care au cautat sa o scoata la lumina au murit de moarte naprasnica. Istoricul Aurel Decei sustinea. pe la mijlocul veacului trecut. dar comoara e pecetluita cu greu blestem. Multi au incercat sa dea de urma ei. se afla ascunsa comoara lui Decebal. ca povestea comorii a inceput odata cu gasirea in arhivele regale din Targu Mures a unei scrisori ce a apartinut unui soldat .nu a gasit si nu a luat decat o parte din tezaurul regal? O veche legenda din Orlat. culeasa de domnul Parean. numit si Dealul Uriasilor.

dezertorul s-a adapostit in padurile din Muntii Cindrelului. umbland prin paduri. In tunel se vedeau urmele unor ziduri stravechi. scrisa de acesta cu cateva ceasuri inainte de a fi executat in inchisoare. dezvelind-o. Fugind din armata imparatului.dezertor. Ioan Parean . omul a descoperit gura unui tunel din care furtuna smulsese un stejar si un bolovan. Intr-o buna zi.

Dezertorul isi umplu buzunarele cu aur si argint. Intr-o parte a camerei. in care era o masa in jurul careia sedeau mai multe figuri omenesti din aur. se afla sotia lui Decebal. argint si pietre pretioase. Ezis. iesi afara. apoi o closca cu puii de aur si foarte mult aur. cu insotitoarele sale. Inainte de a muri in . iar ceilalti erau sfetnicii sai.Dezertorul a descoperit mai intai doi ogari de argint. plina toata cu oseminte omenesti. care pazeau o incapere. astupa intrarea in tunel si fugi. Intre ei era Decebal pe un tron. si o a treia sala. apoi alta incapere.

care in 1716 si-a scris testamentul in care dezvaluia locul in care el descoperise comorile lui Decebal. fata de varianta dezertorului din Muntii . a marturisit in scris despre descoperirea sa. insotit de 12 "regi". Testamentul a fost publicat la inceputul secolului al XIX-lea. o masa la care statea un om de aur cu un sceptru. in "Gazeta Transilvaniei".inchisoare. toti din aur. In plus. si multe buti cu aur si argint. Legenda aceasta este aproape identica cu aceea a unui oarecare Pavel Varga din Cluj. iar comoara era alcatuita tot din doi ogari de argint.

arheologii spun ca cele doua cetati au fost construite tarziu. prin secolul al XIV-lea. Nu au gasit nimic. si la fel de multi cei care au scotocit in cetatea de la Orlat. distrugand zidurile si bortind pamantul.Cindrelului. si ca nu exista urme ale unor ziduri mai . Multi au fost cei care au mers pe urmele testamentului lui Varga. Memoria veacurilor In vreme ce batranii povestesc despre uriasi si despre daci. Varga adauga ca a gasit in grota si niste scrieri pe care nu le-a priceput.

Si totusi.vechi. Ca basmele sunt basme si legendele sunt legende. Sibielul e neschimbat de sute de ani . nu poti sa nu te intrebi cum au luat nastere aceste legende? De ce se vorbeste in ele cu atata insistenta de daci? De ce in toate satele dimprejur circula aceleasi legende. cu aceleasi personaje si intamplari? Zapada mieilor.

desi nu exista urme de daci la cele doua cetati? "Ba exista astfel de urme".Il intreb insistent pe domnul Parean despre cele doua cetati surori. cum sunt cele din Muntii . dar exista semne ca zona a fost locuita de daci. ca inainte de vremea evului de mijloc. nici nu s-a cercetat prea mult." E posibil. spune. Si e drept. intr-adevar. dar nu cetati cu ziduri de piatra. din Orlat si Sibiel: cum isi explica faptul ca toate legendele se intorc la vremea dacilor. sa fi existat pe cele doua dealuri cetati dacice. "Mai firave. doar putina ceramica dacica.

caci cetati dacice atestate exista in preajma.isi incepe mosul vorbirea. ci cetati de pamant... locurile astea au fost ale dacilor. ruine de cetati. dar are ceva important de zis. Si nici nu e de mirare sa fi fost asa. Aude si vorbeste greu. dintr-un colt al odaii barbatul ei intervine in poveste. cum este cea de la Tilisca. in continuare. . "Traian nu i-o putut birui pe daci" . ca trezit dintr-un somn moale. haiduci si comori blestemate. in timp ce gazda imi povestea despre grote misterioase. Intr-adevar. Acasa la nana Vetuta. "Si atunci. i-o chemat pe bavarezi. Si sunt.Orastiei.

da' bavarezii o fost mai multi. Si Decebal i-o chemat pe polonezi. Din nou." Case vechi. veacurile si povestile se amesteca si istoria se intampla simultan. E foarte convins de ce spune. in afara timpului. foarte putin diferite de cele ale stramosilor daci Ma uit mirata la el. invelita pe un graunte luminos .Numa' asa l-o biruit pe Decebal.

Glasul mosului se imbina cadentat cu trosniturile lemnului din soba. romanii. Afara sunt zilele Babelor si zidurile celor doua cetati sunt inca imprastiate pe sub zapezi. continua el la fel de nestramutat. am fost mereu ai mai viteji din Europa. parca lipsit de ganduri. legand o lectie neasteptata de istorie: "Pai vedeti. "Da' nu-i bai ca i-o batut. Noi si sarbii si grecii.de adevar. noi. pentru ca . Priveste pe geam. care se trag din Traian. ca noi tot din daci ne tragem". Il intreb de ce crede asta. De zece ori mai viteji decat italienii. desi e sfarsit de februarie. Asta inseamna ca noi ne tragem din daci.

Nu ne putem trage din romani.si ei erau ai mai viteji din Europa si nu se temeau de nimica. Asa simt io". Fotografii de ANDREI CHERAN • Aurora Petan ========================== Documentele identitatii noastre .

editie bilingva engleza-romana). doua carti aparute recent aduc dovezi impresionante despre trecutul si continuitatea romanilor .Prea putin bagate in seama de cronicari. "Costumul romanesc de patrimoniu" (Editura "Alcor Edimpex" (tel. Paula Popoiu.Doina Isfanoni. . album color. 2007. 021-2237106).

641 de costume sunt scoase la lumina pentru prima data. cum era de asteptat. Oltenia. un minunat album dedicat costumului romanesc de patrimoniu. Comori de vechime si frumusete apartinand Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti". Dobrogea si Baragan. fiecare regi ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> . la Editura "Alcor". multe dintre cele 14. Muntenia. de curand. Prezentarea lor s-a facut.A aparut. dupa criteriul geografic: Moldova. Banat si Transilvania.

la descrieri detaliate pentru fiecare zona. Dar importanta albumului nu rezida doar in imagini. Textele din album constituie. pornind de la caracterizarea generala a fiecarei regiuni in parte. o veritabila enciclopedie a costumului popular romanesc. Esenta costumului romanesc este redata de autoare intr-o singura fraza: .une fiind reprezentata de mai multe zone. si ele.

"Sobrietatea croiurilor si simplitatea austera a materialelor de in. in portul popular romanesc. . ceea ce confera fiecarui ansamblu vestimentar valoare de giuvaer indelung slefuit de priceputele maini ale femeilor". canepa sau lana este compensata. de rafinamentul broderiilor si exuberanta lor cromatica.

si albumul ar putea fi considerat o lucrare exceptionala. 3500 ani vechime) Albumul cuprinde si un glosar de termeni etnografici si o harta a tarii noastre. Textul romanesc este dublat de o varianta in engleza. Dar autoarele nu se limiteaza doar la a prezenta aceste obiecte de patrimoniu. pe care sunt reprezentate costumele specifice fiecarei zone. ci se ocupa si de .Idol feminin de la Garla Mare (aprox. fara de care lucrarea ar fi ramas inaccesibila strainilor. Daca ar fi fost doar atat.

din perioada neolitica si epoca bronzului: Venus de la Craiova. Reputati specialisti au interpretat demult aceste desene de pe figurinele de lut.istoria costumului. figurine descoperite la Carna. Primele reprezentari de piese de imbracaminte si de ornamente de vesminte au fost identificate sub forma unor desene geometrice. si scoate la lumina o continuitate incredibila. pe idoli de lut. ca fiind posibile ornamente de pe vesmintele din acele vremuri. Iar aceasta istorie este mult mai lunga decat ne-am fi putut imagina. Este cu adevarat tulburator faptul ca . Garla Mare si in alte parti.

in . gluga. Monumentul de la Adamclisi si Columna lui Traian ne-au lasat marturii importante cu privire la felul cum se imbracau dacii. cureaua. In perioada antichitatii. purtate peste pantalonii stransi pe picior. Camasile lor lungi pana la genunchi. opincile legate cu curele si caciula tuguiata sunt piese de imbracaminte pe care le regasim si la mijlocul secolului XX.podoabele de pe imbracamintea femeilor care traiau acum sase mii de ani pe acest teritoriu sunt foarte asemanatoare. fara maneci. hainele groase din panura. unele chiar identice. cu cele ale romancelor de la tara. din vremurile recente.

zonele montane ale tarii. Costum din Marginimea Sibiului (inceputul secolului XX) . La fel si camasa incretita la gat si fota femeilor dace se regasesc in portul moldovenesc si muntenesc.

unde generatiile tinere invatau de la femeile in varsta secretele acestei arte. pana la clacile si sezatorile satului. acuarele sau gravuri. La fel de pretioase sunt si informatiile cu privire la procesul in urma caruia ia nastere un costum. descriu cu admiratie sau infatiseaza in desene. carturari. iar pierderea este cu atat . costume purtate de romani. diverse documente. artisti. clerici. cronici pictate.Incepand cu secolul al XIV-lea. Din pacate. de la recoltarea inului sau a canepii. traditiile au inceput sa se piarda. jurnale de calatorie ale unor calatori straini.

motivele si culorile costumului popular. intr-o biblioteca impresionanta. ce varsta. Costumul popular transmite informatii despre purtatorul sau: cine este. incet-incet. spun autoarele. "fiecare piesa este o carte de intelepciune si experiente umane". Astazi. dupa atatea mii de ani de continuitate miraculoasa. cu greu mai putem "decodifica" mesajele ascunse in croiul. decorul.mai mare cu cat. Aceste "carti de intelepciune" sunt tot mai rare. etnie si statut civil are si pentru ce eveniment s-a imbracat astfel. iar Muzeul Satului se transforma. unde numai . de unde vine.

dacica. 2007) . Al. tel.cercetatorii mai stiu sa citeasca limbajul pierdut al intelepciunii noastre populare. "Scrieri vechi pierdute atingatoare de Dacia" (Editura "Dacica" www.ro. 0749/114711. Papadopol-Calimah.

Soarta scrierilor a fost mereu legata de cea a materialelor pe care acestea au fost transpuse: lemn. papirus. iar pe istorici i-au saracit de valoroase surse .. Intamplarea. neglijenta.. multe lucrari de mare valoare au pierit. Pana la aparitia tiparului. lut. care a permis multiplicarea cu usurinta a textelor. ignoranta sau cenzura au sters din istoria literaturii capodopere. fie in foc. pergament. fie distruse de-a lungul timpului de uscaciunea ori de umezeala locurilor in care au fost pastrate. fie in apa.

Cea mai mare parte din stiinta antichitatii a pierit in incendieri de biblioteci. apoi au ars valoroasa biblioteca de la Buda. Crestinii au ars carti pagane. Francii au ars cele trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din Tripoli. Unii suverani si-au ars . Turcii au incendiat-o pe cea de la Cairo si au distrus bibliotecile persilor. Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria si Cartagina. fondata de Matei Corvin. si tot ei si-au facut fitile din manuscrisele grecesti de la Athos. musulmanii cartii crestine. arabii au ars-o apoi din nou.documentare.

. ca ne-a ramas atat de putin din productiile literare ale Antichitatii.propriile biblioteci. cele mai multe transmise la a doua sau a treia mana. pentru ca istoria sa inceapa cu ei. despre cele disparute . fragmentare.. Izvoarele ramase care vorbesc despre daci si geti sunt putine. dupa atatea dezastre.se pomeneste putin in literatura de specialitate. Nu e de mirare. Intre toate aceste pierderi numeroase s-au aflat si scrieri de mare importanta pentru istoria noastra.mult mai numeroase si de mare importanta . Desi aceste izvoare au fost mult cercetate. O inventariere a lor .

nu ar fi usor de dus la indeplinire. monografii. culegeri de texte. Alexandru PapadopolCalimah a facut acest lucru. cu ajutorul mijloacelor de informare moderne. s-a folosit de enciclopedii. editii critice.era necesara. A strans laolalta 282 de nume de autori care s-au referit la Dacia si la daci. fie in treacat. A trudit in stilul carturarilor secolului al XIX-lea. Probabil autorul insusi nu banuia cat . A consultat texte antice in original. pentru a obtine o imagine pe cat posibil completa asupra a ceea ce s-a scris in Antichitate despre daci. realizand o sinteza care nici astazi. fie in capitole sau lucrari intregi.

In primul rand. pentru prima oara. Cartea de fata pune laolalta. in . realizand 19 articole. exista un numar foarte mare de scrieri disparute "atingatoare de Dacia". Dupa o lectura a acestei carti.de vasta va ajunge sa fie intreprinderea sa. si a continuat timp de patru ani.P. Hasdeu. Dar. A inceput sa-si publice textul in anul 1872 in revista "Columna lui Traian". cateva lucruri devin clare. munca de multi ani a lui Papadopol-Calimah. initiata si condusa de B. Probabil nu s-a scris despre nici un alt neam al Europei (din afara lumii greco-romane) atata cat s-a scris despre daci.

remarcam o anume "consecventa" in disparitia textelor pentru unele perioade. procentul pierderilor depaseste 90%. Statuia lui Papadopol-Calimah din Tecuci In al doilea rand.comparatie cu ce ne-a ramas din aceste scrieri. in special pentru epoca cea mai interesanta pentru istoricii antici. cea a .

raspunsul este greu de dat.razboaielor daco-romane. Tecucean de origine. Al. o incercare de inlaturare a documentelor referitoare la daci? In lipsa dovezilor. cu exceptia catorva palide rezumate tarzii. Desigur. la fel ca Hortensia Papadat-Bengescu si Calistrat Hogas. dar s-a pierdut tot. din motive greu de intuit. la un moment dat. . se pune intrebarea: de ce au disparut aceste scrieri? Este vorba doar de coincidente? Este numai mana sortii? Sau a existat. S-a scris mult despre cucerirea Daciei si transformarea ei in provincie romana.

In anul 1876. A fost prefect al Tecucilor. pentru ca in 1890 sa fie ales vicepresedintele Sectiunii Istorice din cadrul acesteia. ministru de externe in vremea lui Cuza si ministru al Cultelor si Instructiunii Publice in vremea lui Carol I. Prietenia lui cu Vasile Alecsandri era celebra in epoca. S-a stins din viata in anul 1898 si a fost repede uitat de lumea . a fost primit in randul membrilor Academiei Romane. fiind inrudit pe linie materna cu familia domnitorului moldovean Scarlat Callimachi.Papadopol-Calimah s-a nascut in anul 1833. ca o incununare a intregii sale activitati stiintifice.

stiintifica. Prin aceasta carte i s-a facut dreptate. la fel si lucrarile sale. ca sa afle Dacia. • Aurora Petan ====================== Apostolul Andrei si regii dacilor "Trece-ma si Dunarea. ca s-a nascut Mesia" .

din generatie in generatie Dregatorul Dura si printul Cutusone "cel Viteaz" . Nici un istoric nu a luat vreodata in serios aceste informatii.Intr-una din legendele dobrogene despre Sfantul Andrei sunt pomeniti regii daci. timp de doua mii de ani. de o importanta uriasa: le-a fost greu sa creada ca omul de rand a putut memora si transmite faptele. sub conducerea carora s-a petrecut marele eveniment al venirii Apostolului in Dacia.

in satul Ion Corvin. un avocat pe nume Ion (Jean) Dinu strangea legende despre Sfantul Andrei. in apropierea caruia se afla pestera in care se ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> .In anii '20.

unde este acum satul Ion Corvin si padurea cu pestera sfintitoare. caci ofera informatii istorice de cea mai mare importanta. care a fost schit de odihna sfantului calator si loc de inchinare pentru el si pentru sfintii cari au fost cu el. Multimea de trudnici si de daci si geti si alani si greci si romani. de pe tot . Apostolul Lupilor": "Ci s-a oprit maritu Andreiu in plaiul dregatorilor Cutusone si Dura .spune povestea .spune ca a poposit apostolul. Una dintre aceste legende este cu totul uluitoare. in calatorie de propoveduire. Am aflat-o citind cartea lui Dumitru Manolache. "Andrei.

Tracia si regiunile care se intind pana la Dunare. "Gotia" si regiunile de . pe langa schitul sau sfant. Cine erau acesti "dregatori". care izvoare se mai vad si pana acum. Dura si Cutusone. ba mai precis.plaiul au alergat la Sfantul Apostol. iar Andreiu ii invata si ii boteza in apele celor noua izvoare sfintitoare si tamaduitoare. Scitia. si care erau "plaiurile" lor? Stim din mai multe surse stravechi ca Apostolul Andrei primise spre evanghelizare. oglindind sfintitul schit si dand tamaduire si alinare celor bolnavi si sanatosilor". prin tragere la sorti.

nici un izvor cunoscut nu ne spune cine era pe .rasarit ale Daciei Carpatice. vremea in care acesta a ajuns pe pamantul dacic trebuie sa fi fost cu cativa ani mai inainte. Deci ajunsese. Trecuse un veac de la vremurile de glorie ale marelui rege Burebista si incepea sa se simta amenintarea teribila a Imperiului Roman. fara indoiala. spun cercetatorii. Nu cu multi. Dar nici un autor antic. Aici existau numeroase nuclee de preoti ai vechiului cult zamolxian. in tinuturile dacilor. pana dincolo de Nistru. religie care avea multe in comun cu noua credinta crestina. Cum Apostolul Andrei a murit in anul 60.

pomenit de legenda dobrogeana? Fara nici o indoiala. intradevar.tronul Sarmisegetuzei in acel moment. batranul rege Duras ii va ceda tronul tanarului Decebal. devreme ce tot el era rege si in vremea apostolatului Sfantului Andrei. Desigur. Este oare vorba despre acelasi Dura. mai tarziu. mult mai energic si mai priceput in fata amenintarii romane. multi vor zice ca nu trebuie sa dam crezare unei simple legende. adica cu 27 de ani mai inainte. foarte batran. in preajma anului 87. ca daca izvoarele istorice . Dar atunci trebuie sa admitem ca Duras era. Stim numai de la un istoric grec ca.

Ba e posibil! Nu stim daca Andrei a ajuns pana la Sarmisegetuza. Tinutul cel mai accesibil si direct vizat era cel al Daciei Mici. in memoria colectiva si transmis prin traditie. evenimentul venirii Apostolului Andrei trebuie sa fi avut ecouri de puternica amploare in constiinta dacilor din toate tinuturile.spun ca regele Duras era foarte batran. nu inseamna ca a si domnit mult. timp de doua mii de ani. Deci. Vor mai spune unii ca nu e posibil ca numele unui rege dac sa fi fost pastrat. adica Dobrogea. ci putea sa urce pe tron la batranete. Oricum. de la mare pana la munte. .

o informatie ignorata de istoricii "oficiali" vine sa confirme ca Duras a putut fi contemporan cu Sfantul Andrei. cu o domnie atat de lunga. in vremea caruia dacii au primit Vestea cea Buna. Si totusi. in care numele .n-ar trebui sa ne mire ca numele regelui Duras a ramas in traditia populara ca fiind "dregatorul" in vremea caruia Apostolul Andrei a ajuns in Dacia. Ar trebui sa ne resemnam cu gandul ca nu avem nici o alta informatie despre acest intelept rege Duras. in mod fericit. Este vorba de textul uneia dintre tablitele de plumb de la Sinaia.

despre care stim sigur. nume de familie existent inca astazi) era "dregator" in anul 69. Autorul latin care ne povesteste aceasta intamplare nu ne spune ce capetenie a fost in fruntea dacilor. Asadar. la cativa ani dupa moartea apostolului Andrei. ca a murit in anul 69. Acesta era un guvernator roman al provinciei Moesia. dintr-un document latinesc.regelui Duras apare alaturi de cel al lui Fonteius Agrippa. in timpul unui atac al dacilor in sudul Dunarii. la fel de . Dura (poate pronuntat Dura. Asta inseamna ca putea sa fi fost rege. dar textul placii de plumb ne spune clar: regele Dura.

un "dregator" cu acest nume. spun scrierile latinesti. la vremea aceea. pe nume Dura. In Dacia Mica au existat multe generatii de capetenii din stirpea Cotizo. mai puternic. i-au pomenit pe amandoi: Dura si Cutusone. De aceea. Un Cotizo a domnit si in Banat. si in vremea lui Andrei. E admirabil faptul ca traditia populara a retinut numele .bine. dar dacii din acele locuri stiau ca in munti mai exista un rege mai mare. Dar nu este asa. Cu siguranta in Dobrogea exista. alti printi cu numele Cotizo intalnim in Tracia. la prima vedere. Cutusone poate parea un nume ciudat.

Decebal si Traian la pestera Sfantului Andrei . cum il pronuntau grecii si romanii. iar nu Cotizo.Cutusone. asa cum probabil il pronuntau dacii. una din placile de la Sinaia ne aduce o confirmare: intr-una din cetatile dacice dobrogene domnea un print pe nume Cutezonio! Era printul "cel viteaz". Si in cazul acesta. despre a carui origine lingvistii nu ne pot spune mare lucru. caci "a cuteza" este un cuvant stravechi romanesc.

Dura si Cutusone. Legendele spun ca era o pestera sfintita. se apropia pentru daci infruntarea cu . in pestera care astazi ii poarta numele. la randul lor. Vremea a trecut. iar preotii daci sunt numiti "sfinti". sa raspandeasca invatatura cea noua in randul oamenilor. Dar nu i-au pedepsit. s-au mirat cand au aflat ca preotii daci au cazut in genunchi in fata apostolului. ci i-au lasat "sa invete si sa boteze". o comunitate de preoti daci. Duras a cedat tronul tanarului Decebal. Legenda spune mai departe ca cei doi regi.Apostolul a gasit. Era firesc ca Andrei sa apeleze la preoti locali care.

O balada dobrogeana spune ca insusi Decebal./ La cetatea lui. / La schitul din tei./ Slujba asculta. / Si ingenunchea./ La slujba sedea. urmasul lui Duras./ Dar nu se-nchina/ Nici cruce-si facea../ Si descaleca?/ Venea Decebal./ Pe murg calarea./ Si calea-si lua./ Cine ca-mi venea./ Calare pe-un cal.romanii si sfarsitul istoriei si al lumii lor./ A Trofeului./ Traian ca venea...". ar fi venit la pestera Sfantului Andrei: "La schitul din tei./ Cu ei ca-mi vorbea. Decebal era foarte bine informat cu privire la venirea apostolului ./ Crucea lui Andrei./ Sfintii ca-mi gasea./ si nu senchina.. / Crucea lui Andrei.

si la lucrarea lui in Dacia Mica si poate si in alte parti ale Daciei. pomenita si in versuri. iar regele tinea inca la vechile traditii. Au fost vremuri si oameni care au pus la . Atitudinea lui Decebal este fireasca. Cat despre Traian. Memoria populara a retinut imaginea unui rege distant fata de noua religie. era aproape de renumita pestera. deci nu ar trebui sa ne indoim de spusele baladei. cum cetatea sa Tropaeum Traiani. trecusera doar putini ani de cand apostolul ajunsese pe tarmul marii. asa incat este chiar de crezut ca s-a dus sa viziteze acel loc.

indoiala prezenta Apostolului Andrei pe pamantul nostru. Oamenii au imortalizat acest eveniment crucial in cantecele si povestile lor. in schimb traditia populara este formidabil de puternica. Dar daca documentele istorice sunt sarace in privinta acestui eveniment. timp de doua mii de ani. pana astazi. Mai sunt si astazi destui sceptici. in loc sa ne resemnam cu faptul ca s-au pierdut . l-au povestit cu sfintenie si l-au cantat cu credinta. din generatie in generatie. Ce ne invata aceste legende? Ca in loc sa cautam informatii despre istoria noastra in cartile citite si rascitite din biblioteci.

traieste prin noi. ca si memoria unui neam intreg. Daca i-ar fi intrebat pe satenii din satul Ion Corvin. este teribil de puternica. Cat despre . ar fi aflat. dar pe care nimeni nu se mai osteneste astazi sa o citeasca. mai bine decat orice savant. Istoria este vie. Ea este o carte uriasa. am face mai bine sa intrebam omul de la sat: el stie. plina de informatii cruciale. Memoria locala. uneori. trebuie doar sa o lasam sa vorbeasca. Nu au reusit sa afle nici cei mai vajnici cercetatori cine era rege al dacilor cand a venit Apostolul Andrei la noi.mai toate documentele despre epocile acelea indepartate.

Trei versuri de colinda despre Sfantul Andrei. spun asa: "Trece-ma si Dunarea.prezenta apostolului nostru. • Aurora Petan =========================== In Tara Dacilor vine iarna ./ Ca sa afle Dacia. al romanilor. nu avem nevoie de alte documente./ Ca sa nascut Mesia". din aceasta "carte" minunata a traditiei populare.

Aici a fost cuibul de vulturi al dacilor Daca imparatul Traian nu a putut sa-i dezlipeasca pe daci de munti. invinsi. si-au luat pruncii pe umeri si coboara. din muntii lor In cautarea zidului ascuns In Muntii Orastiei. porneste . si-au umplut desagile. Ultimii urmasi ai dacilor si-au parasit pentru totdeauna casele.Cetatea Piatra Rosie in paragina. deasupra satului Cioclovina. nu departe de cetatea Piatra Rosie. a reusit societatea de azi.

iar cerc . lung de 2. Putini localnici stiu de existenta lui. Cartile spun ca localnicii il numesc Troianul. construit de dacii lui Decebal pe creasta unui munte.un zid urias. pentru a inchide accesul dusmanilor spre capitala lor.5 kilometri. zidul e doborat si zace ascuns in padure. Astazi. sub covor de frunze de fagi. Perpendicular pe acest zid se mai afla alte peste 30 de ziduri si cateva bastioane. Inaltimea zidului era de cativa metri. Nu e inclus in nici un traseu turistic. formand un pieptene gigantic.

Drumul pe Valea Luncanilor . intr-o zi de toamna tarzie. Am pornit in cautarea lui si a cetatii de la Piatra Rosie.etatorii nu pomenesc aproape niciodata de el. * E ora sapte dimineata.

Sateanul sta cu picioarele incrucisate si manile in buzunare si tine langa el o nuia si o . Trei copii cu caciulite colorate merg veseli pe drum: mai e mult pana la scoala.Drumul spre Luncani se desface din Calan. Pana la Bosorod e asfalt. Primul satean pe care il intalnesc sta pe o banca de lemn. Valea Luncanilor unduieste printre palcuri de brazi intunecati care strapung ruginiul fagilor. pe marginea apei. apoi mergi numai pe spinarea colbuita a pamantului. in cealalta pe trunchiul unui copac. Banca se sprijina intr-o parte pe un picior de lemn.

soarele de toamna e palid. Il intreb de Troian. De trunchiul copacului e agatata o cana galbena de metal. Aerul diminetii e limpede si taios. "Dar Troianul . "De Cioclovina". O intreb de ce sat tin casele astea. N-a auzit de nici un zid. La cotitura isi fac veacul patrucinci case marunte. pazite de o haita de caini. Nori grosi se strang in preajma lui. spune femeia. Nici tipenie de om. O femeie tanara si slaba imi iese in intampinare.secure. N-a auzit. coteste brusc spre dreapta si urca cu iuteala. Dupa cale lunga de mers. Drumul se misca inainte. ca o vietate obosita ce-si taraste trupul prin praf.

Cainii hamaie agitati. Urc panta abrupta ce duce la pestera Cioclovina. ca ar fi auzit si ea.pe unde vine?" Nu a auzit. In luminisul marunt . de nici o cetate dacica. Sta sprijinit in toiag si are pe umar o desaga din lana colorata. nu stie de nici un zid. numai una neagra. In drum. cu coada pe jumatate alba. Nu. nu a auzit de Troian. dau de un cioban tanar ce pazeste o turma de oi. "Dar batranii din sat?" Nu crede sa stie cineva de Troian. Nu stie de nici un zid mare care sa treaca pe deasupra satului si a pesterii. toate albe. Norii se ingroasa tot mai tare. Soarele mi-a intors spatele. Incepe sa ploua.

Poate nu a venit vremea. fapt ciudat. Ma gandesc ca poate e un semn ca trebuie sa ma intorc.din preajma pesterii sta lungita o masa de lemn cu banci si cu acoperis. Dar daca e o incercare? Daca Zamolxe din inalturi imi pune la incercare credinta si vointa? Poate ca in astfel de locuri ferite si anevoioase nu ajung . Ma adapostesc de ploaie. nimeni nu stie unde e Troianul. muntii sunt imbracati in ceturi si. Stiu din carti ca zidul incepe undeva deasupra satului si deasupra pesterii. prin padure. Dar ploua incet. deci ar trebui sa urmez cararea lata care iese din luminis si urca spre stanga.

nu simt ploaia.decat cei care vor cu adevarat. Nu e frig. mai mult lacrimare decat burnita. un zeu plange infundat. prea mult dans de culori tomnatice. tot mai sus. e o lumina de dupa-amiaza. E prea multa frumusete.. Imi pun pelerina si pornesc neabatuta la drum. pana ajung intr-o poiana intinsa.. dar ploaia e moale si marunta. eterna. nu bate vantul. Codrii aburiti de ploi imbratiseaza din toate partile poiana. din afara timpului. Desi e dimineata. Mai mult o aud si imi pare ca din inalturi. Ploua cu ceata. cu . sus. mai mult mangaiere decat sfichiuiala. Tin cararea prin padure.

cu scoarta innegrita si ramurile strambe.capul in palme si nu-i inteleg tristetea si tanguiala. Cativa meri scuturati. Trei cai cu spinarile ude pasc slobozi intre pomi. . Cararea se pierde in iarba jilava si nu mai stiu incotro sa o apuc. Vremea cand radea pamantul Strabat zaristea sub ploaia marunta. inchipuiesc un dans nebunesc in ploaie.

Poiana La capatul poienii se zareste o pata intunecata intre ceturi: o casa. Ma indrept intr-acolo. In gradina casei, doi barbati scot cartofi din pamant, cu mainile pline de noroi. Cel mai in varsta lasa din palma doi cartofi naclaiti si vine la gard. Il cheama Roman Miclaus. E localnic. Casa e-a lui. Si pamantul. Mult pamant, pamantul mosilor si stramosilor lui, dar el n-a

mai putut sta acolo, in munti. A coborat in vale. Casa e parasita acum. Doar pentru pamant mai vine, cand e nevoie, sa-l munceasca. E necaz mare, ca nu mai castigi mare lucru, nici pe vite, nici pe roade. Vocea barbatului se inmoaie. Timpurile-s rele pentru taranii din satele de la munte. Si-a lasat casa, pamantul nu mai rodeste ca altadata, statul nu-i ajuta cu nimic. Au ajuns de n-au din ce trai. Ba si mai rau, de cand s-a facut rezervatie naturala in munte, nu mai poate lua nici un vreasc din padurea care a fost intotdeauna a lor si pe care au ingrijit-o ca pe ochii din cap. Pe ei nu i-a intrebat nimeni

cand s-a facut rezervatia. Nu i-a despagubit nimeni cu nimic. Vorbeste cu naduf si gesticuleaza cu palmele murdare si muncite. Are peste 70 de ani, dar arata mult mai tanar. Ploua fara incetare, iar eu il intreb de daci si de zidul Troian. Nici el nu a auzit de Troian, dar imi arata cu mana spre cel mai inalt varf de munte, inspre apus: Varful lui Traian. Acolo sau batut dacii cu romanii. Acolo si-au facut dacii un zid mare, din pietre albe. Erau viteji tare dacii. Si destepti. Imi spune sa ma intorc din drum, in poiana, sa tin cararea, sa urc pe

coama muntelui din fata, apoi imi arata cu mana saua dintre doua culmi.

Roman Miclaus Acolo e alta poiana. Dupa ce o strabat, o sa dau de un drum care duce la Varful lui Traian. Si acolo o sa vad ziduri vechi, de piatra. Nu stie daca ala e Troianul, dar acolo sigur s-au batut

dacii cu romanii. Ii multumesc si plec. Fac drumul inapoi, spre capatul poienii, cautand cararea ce duce in munte. O femeie trece alene prin ploaie, tinand de capastru doi cai, unul alb, unul negru, incarcati cu desagi. Imi raspunde la salut, schimbam cateva vorbe de parca ne-am cunoaste de cand lumea, apoi imi zice, ca trezita dintr-un vis: "E saracie mare, mama, nu mai e ca pe vremuri, cand era atata rod, ca radea pamantul". Si pleaca mai departe, ca si cum si-ar fi spus replica pe scena si rolul ei s-a incheiat. Ma mir din nou cat de frumos si simplu vorbesc taranii. Fara inflorituri. Au un

firesc in vorbire pe care noi, ceilalti, l-am pierdut, asa cum un copil isi pierde inocenta. Ceea ce pentru noi este figura de stil pentru un om al pamantului este lucru curat, firesc: cand e recolta buna, pamantul rade. Rade deadevaratelea. Iar acum... Cararea mea tot nu se vede in iarba. Ma uit spre munte si zaresc, intre sirurile de brazi, un fagas. Pe acolo trebuie sa fie suisul. Incep sa urc. Cerul plange, pamantul plange. Locul unde timpul curge inapoi

Nu ma bate gandul nici o clipa sa ma intorc. Nu mi-e frig, nu mi-e cald, nu simt oboseala. Ma afund in noroi pana la glezne, intr-un urcus din ce in ce mai abrupt, printre brazii napaditi de licheni. Ma agat de pietre si de radacini. Ma agat de stropii de ploaie, care parca ma iau pe aripile lor si ma urca in poiana. De s us, din luminis, lumea se vede altfel. Agitatia de zi cu zi, ambitiile, fricile marunte si grijile devin ridicole. Stancile indepartate ale Cioclovinei sunt invaluite in ceata. Aici totul e desavarsit: e liniste, e rai. De pe saua muntelui,

restul lumii pare o prapastie uriasa, din care tocmai am scapat.

Drum dacic in cetatea Piatra Rosie Strabat poiana cautand, din nou, cararea. O gasesc repede si merg inainte. Tufe nesfarsite de merisor... Bob cu bob, picurii de ploaie curg pe fructele lor purpurii. Inaintez prin saua

muntelui, lasand crestele in stanga si in dreapta. Tin drumeagul inainte, in cautarea zidului ascuns. Nu stiu cat e ceasul. Lumina e aceeasi ca si de dimineata, cerul e acelasi, ploaia e aceeasi. Un asemenea loc nu poate sta sub vremi, nu poate exista decat in afara timpului. Cararea ma fura tot mai mult, merg vreme multa, fara sa dau de Troian si imi pare, de la un timp, ca nu e drumul cel bun. Dar nu am pe cine intreba. Deodata, mi se pare ca aud un tipat, ca un fel de chemare. Grabesc pasul si in fata mea se deschide o vale adanca, ireala, neteda ca un

fund de iaz. O apa strabate valea si se scurge, rupand pamanturile, intr-o pestera. E Ponoriciul. Trei gospodarii dorm in ploaie, ca niste casute de jucarie, inconjurate de gradini si fanete. Stau in fata unui tablou neclintit, parca agatat pe peretele nesfarsit al cerului de toamna. Se aude din nou tipatul. Ma uit in directia din care vine si vad, desprinzandu-se din ceturi, o umbra galbuie. E o femeie ce pazeste cativa porci. Ma intreaba strigand, de la mare departare, unde am pornit pe vremea asta? Ma duc spre ea si o intreb de Troian. N-a auzit. Nici de varful lui Traian. Nici de daci. Nici

de ziduri. Ea pazeste porcii. Ponoriciul e parasit. Oamenii si-au lasat casele, gospodariile, si au coborat la vale, in satul Pui. Aici nu se mai poate trai, e prea greu. Cativa porci rozalii cu pete negre forfotesc in preajma ei. Porcareasa e o femeie intre doua varste.

Marioara de la Ponorici

Peste imbracamintea neagra poarta doua pelerine, una galbena si una transparenta. Sta acolo, in pustietatea aceea dumnezeiasca si pazeste porcii, in ploaie. Ma intreaba daca stiu cat e ceasul. "Ciudata intrebare", imi spun. Ma uit la ceasul de pe telefonul mobil: e unu si jumatate. Femeia scoate cu incetineala, dintrun buzunar, de sub pelerine, o punga invechita, mototolita, iar din punga scoate un ceasornic vechi, de masa, din metal si plastic rosiatic, decolorat. Cu gesturi alene, muta limbile ceasului si invarte cheia, intrebandu-ma absenta: "Cat ai zis? Jumate la doi?". Apoi

ceasornicul dispare inapoi in punga sifonata si in buzunarul hainei, sub cele doua pelerine. Aici timpul, cand nu sta pe loc, curge inapoi. De la ora doua spre ora unu. De la clipa de fata spre inceputuri, spre izvoare. Inapoi, la vremurile in care cerul si pamantul si oamenii radeau. Ne luam ramas bun. O vad disparand, umbra galbuie, spre padure, vorbind cu porcii ei. Dupa ce ma indepartez, mi-aduc aminte ca am uitat sa o intreb cum o cheama. O strig de departe, prin panza subtire de apa ce leaga aerul: "Cum va zice?" "Marioara!" "Marioara si mai cum?", strig eu fara sa-mi aud ecoul.

"Marioara de la Ponorici...", mai aud, inainte ca femeia sa dispara cu totul in trupul de ceata al vaii. Promisiunea lui Zamolxe Dau ocol vaii, cautand un reper, ceva care sami spuna incotro sa o iau. Zidul ascuns trebuie sa fie pe o creasta de munte, iar eu sunt intre creste. Prin dreapta vaii se face un drum taiat in stanca, unde candva a fost cale ferata industriala. Taranul cu cartofii mi-a povestit de drumul acesta care duce peste munte, in satul

Pui. O iau pe acolo si mai zaresc cateva adaposturi sezoniere paraginite.

Zidul ascuns Cateva oi pasc nestingherite, in ploaie. Mai sus, in padure, se aud talangi. Urc intr-acolo, ca sa vorbesc cu ciobanul. Il gasesc stand neabatut in ploaie, cu mioarele lui. Intr-o mana

Ma gandesc ca poate e chiar o alta denumire a Troianului. nu bate vantul. dar linistit. dusmanoasa. Albii figura in apropiere de Troian. Cerul e intunecat. Pai daca am venit dinspre Cioclovina. Nici de Varful lui Traian.are un toiag. Nu a auzit de Troian. Nici de ziduri dacice. Imi aduc aminte de Albii. in cealalta o umbrela. un nume scris pe singura harta pe care vazusem indicat Troianul. nu fulgera. am venit pe Albii! Trebuia sa intreb de la inceput de Albii. Ciobanul se lumineaza. Soarele s-a retras in alta . Nu tuna. toata lumea stie de ele. nu e frig. Dar Troian? Ploaia se inteteste.

poate in lumea cealalta. urca grabit prin padure. pe care timpul i-a preschimbat in stane de piatra? Drumeagul care ma chemase de la bun inceput. Suna destul de ciudat. Ma intorc pe drumul pe care am venit si ajung la drumeagul ce se desprindea spre stanga si care urca paralel cu Albii. dar nu voisem sa-i dau ascultare. disparand sub covorul de frunze de fag. sau de la "cei albi"? Or fi niste zei albi. Ma intreb ce-o fi cu numele asta. Sunt din nou fara carare si nu stiu incotro . sau niste batrani cu pletele ninse. O fi de la "albie de rau".lume. "Albii". sa incalzeasca sufletele dacilor plecati.

E deja tarziu si ar trebui sa ma indrept spre vale. In varf. asta e ultima incercare.sa o apuc. Ma uit imprejur: numai fagi. printre fagi. Urc tot mai repede. Ii cer un semn lui Zamolxe. . copacii urca pieptis o panta abrupta. se vede cerul. care m-a adus pana aici. cu pasi mari si sufletul strans. Ma opintesc prin covorul gros de frunze si noroi si urc pana pe creasta. Dar iata ca ploaia se rareste pe nesimtite. apoi trebuie sa cobor in vale. In fata mea. ultima ispita. aproape gonind. Au trecut deja opt ore de cand am pornit la drum. ca sa nu ma prinda noaptea in munti. semn ca acolo e creasta.

printre copaci. Ajung intr-o mica surpatura. cu fagi cu tot. Pentru prima data de cand am pornit la drum. In cateva clipe. ploaia s-a oprit. aerul se curata si privelistea se limpezeste.Am ajuns pe creasta. La stanga si la dreapta o carare lata porneste brusc. Ceata se rostogoleste in valatuci desenati limpede: rotocoale albe. Piatra Rosie . Si de o parte si de alta. intre pomi. pamantul alearga la vale abrupt. ca scapate din mana cofetarului ce tese vata de zahar.

paralele.De o parte si de alta a cararii. Merg mai departe. trunchiurile ude ale fagilor. Pe masura ce . tocita. Am ajuns pe Troianul. Zidul e acoperit de frunze. din piatra alba. Calupuri mari. innegrite. Nu mai ploua. dar uneori se vede piatra. Sunt pe un drumeag suspendat pe creasta. cu senzatia ca ceva nu se potriveste la acest peisaj. drepte. par o armata de tineri voinici gata pentru ultima batalie. Sunt pe capatul lui de deasupra satului Cioclovina. Ce fel de carare e asta? Si. dintr-o data. ma luminez: sunt pe zidul ascuns al dacilor.

si primavara. Totusi. As vrea sa strabat cei doi kilometri si jumatate mergand pe zid. dorinta mi-a fost implinita si am ajuns unde-am vrut. La zid. sa vad cum au legat crestele intre ele. Ma gandesc ca asta e un semn. Vine seara. Zamolxe mi-a implinit dorinta. o promisiune din partea marelui zeu. dar timpul nu ma lasa. intr-o buna zi. ajungand la doi metri. Dar cerul nu mai plange. Vremea dacilor .inaintez. ca va veni. In tara dacilor e toamna tarzie. zidul creste in inaltime. sa vad cum dacii au zidit muntii.

spre cetatea Piatra Rosie. Soarele s-a intors din lumea de dincolo. aflata la mica distanta de zidul ascuns. O iau din nou la drum. de parca as fi trait acolo nu o viata.E dimineata. intr-adevar. Altii. ci mai multe. rosie. Valea Luncanilor mi se pare atat de familiara. in stanga drumului. Unii spun ca de la oxizii de fier care coloreaza pamantul si pietrele in tot tinutul. O sageata rosie si un . E o stanca semeata si este. Piatra Rosie se inalta singuratica. Acum. ca e sangele pamantului: atat de mult au suferit dacii cand romanii le-au luat tara.

Nici un semn catre un monument intrat in patrimoniul mondial sub egida UNESCO. Cusca cainelui e goala. Poate mi-am inchipuit-o prea mult. pe vale. Nici un indicator spre stanga. treci prin curtea unei case. spre piatra insangerata. Inainte de poarta cetatii. Mi-e dor sa vad cetatea de la Piatra Rosie. O iau la stanga si urc pe pietrele alunecoase in graba.triunghi rosu te trimit inselator inainte. Casa e parasita. cu neliniste. Ma gandesc ca trebuie sa fie tare ciudat ca drumul spre cetate sa treaca prin curtea ta. . desi nu am vazut-o niciodata pana acum. Poate am vazut-o in vreun vis.

sub un par. buruieni de tot neamul. sub haina groasa a ierburilor. intri in cetate. Pietre verzi. Scaieti. Acolo sunt stapani doar mistretii si uitarea. imbracate in muschi des. apa baltind ici si colo si pamant scurmat de fiarele . se vede o fantana. impanzesc padurea de fagi crescuta peste obrazul cetatii. In livada. Zidurile au disparut demult. Cum iesi din curtea parasita. Urcusul este dureros. care se mai vede si acum.gradina e napadita de buruieni. gardul prabusit in cateva locuri. urca pieptis pana pe platou. In departare se zareste o alta fata a Varfului lui Traian. Marele drum pavat.

Iar cand a venit jalea si prapadul.padurii. a fost cuibul de vulturi al dacilor. inconjurata din toate partile de prapastii. asta e tot ce se mai poate vedea la Piatra Rosie. zidita pe varf de munte. in vremea cand pamanturile dansau in hora cu cerurile. nu a mai ramas piatra peste piatra in . O cetate mandra. Femeia cu caii Acolo. candva demult.

Au ramas sa-si creasca animalele. iar cei ce locuiesc in Valea Luncanilor se stiu acolo dintotdeauna. si-au luat pruncii pe umeri si au plecat.calea furiei romanilor. Altii au ramas cu radacinile adanc infipte in pamantul lor rosu. Unii si-au umplut desagile. Acolo au vietuit mosii si stramosii lor si nu-si amintesc sa fi venit de undeva. sasi cultive pamanturile. de prin alte . daca vremurile vor fi mai bune. sa-si ingrijeasca padurile. nadajduind sa se intoarca intr-o zi. s-au transformat in veacuri. Clipele au trecut repede. Oamenii locului au inrosit si cerul si pamantul cu sangele lor.

Bunicii si strabunicii lui au trait dintotdeauna la Piatra Rosie. . impreuna cu nevasta. Omul a stat la Piatra Rosie pana i-au crescut pruncii si nu a avut unde sa-i dea la scoala. cetatea este chiar la ei in curte. Ultimul locuitor al casei de pe Piatra Rosie a plecat la munca in Spania. Pe cei doi copii i-a lasat in grija unei batrane. In Luncani este scoala doar pentru clasele I-IV. Intr-un fel. Cetatea este tot pe pamanturile lor. Toti cei din neamul lui s-au nascut si au crescut cu cetatea in curte. intr-un sat departe de Luncani. Pamanturile alea sunt ale lor.parti.

Dar si pana acolo e destul de departe. la ce sa mai ai fanete? S-a mai facut si rezervatie peste pamanturile lor. fara sa primeasca despagubiri. Statul nu-i ajuta. da". ori in . despre casele parasite din munti. Daca nu mai tii vite. "Da. Acolo viata e prea grea. spun ei. laptele si roadele se vand la pret de nimic. Tinerii pleaca mai toti. fara sa-i intrebe nimeni. Cand au crescut cei mici. au plecat cu totii la vale. vitele nu mai au valoare. "multi oameni si-au lasat gospodariile si-au coborat in vale. Mai urca la casa de la cetate doar din cand in cand. ori la oras. Vorbesc cu satenii din Luncani.

Sunt la capatul unui drum printre case parasite. Ploua iar. Ii inteleg tristetea si tanguiala. la munca. A trecut vremea lor. Stropii de ploaie mi se preling pe fata si nu stiu ale cui . A trecut vremea cand dacii zideau coamele muntilor si le inlantuiau crestele. printre oameni uitati de lume. printre pamanturi pustiite. Tinutul se pustieste." * In tara dacilor e toamna tarzie si se pregateste sa vina iarna. trecutul si istoria. cu capul in palme. de parca Zamolxe plange infundat. Plec din Valea Luncanilor cu sentimentul ca-mi parasesc casa.strainatate.

Ne asteapta o iarna lunga si grea.lacrimi sunt: ale cerului. ploaia se preschimba in ninsoare. Ne mai ramane doar speranta ca. intr-o buna zi. Fotografii de Marian Coman • • Aurora Petan ==================== Gauri negre ale istoriei . ale zeului sau ale mele.Pestera de la Limanu . In drum spre casa.. va veni si aici primavara. ne asteapta uitarea. De n-ar veni prea tarziu..

Lacul de la Limanu. Intr-un colt de tara. Intortocheata ca un labirint. Labirintul pesterii trece si pe sub el. cu sute de galerii care serpuiesc pe sub sat si pe sub . isi doarme somnul de milenii o lume straveche si plina de mister: Pestera de la Limanu. ascunsa in pantecele unui deal. acolo unde se innoada pamantul romanesc cu cel al bulgarilor si cu apele Marii Negre.

dar aceasta poarta catre lumi ciudate a avut si un noroc intarziat: a primit. apoi crestinii primelor veacuri. putini dintre turistii ce se indreapta vara catre Mangalia sau Vama Veche stiu ca dincolo de .lacul din apropiere. in ea si-au gasit adapost mai intai dacii urgisiti de romani. un lacat si o calauza Celebra mai ales pentru statiunile ei de pe litoral. oamenii au devastat pestera. in sfarsit. In ultimele decenii. cu plajele lor insorite si intinse. o usa. care au cautat insingurarea sau un loc de rugaciune.

fiecare cu culoarea si parfumul ei. la romanii mereu insetati de cuceriri. lipoveni. De la vremea de aur a ganditorului de la Hamangia. la timpurile glorioase ale dacilor. turci. Aici s-au intalnit mai multe lumi... campia Dobrogei este un pamant ce geme de istorie din toate veacurile.liziera de asfalt a soselei. Dobrogea este si u . sarmati. la rafinata lume greceasca din coloniile de pe malul Marii Negre. fiecare cu durerile si frumusetile sale. la sciti. tatari.

pentru care americanii de la NASA au venit cu sufletul la gura. pesterile din Cheile Dobrogei. aici este pestera Sfantului Cassian. Aici se afla minunata pestera a Sfantului Andrei. sa vada primul loc de pe planeta noastra unde s-a descoperit viata . Aici sunt uimitoarele grote de la Basarabi. Si tot in Dobrogea se afla si pestera La Movile.n taram fabulos al pesterilor.

dar mai calde si mai favorabile vietuirii. se afla pestera Limanu. . Iar la cativa kilometri de Movile. Un loc de pierzanie Toamna dobrogeana e ca o miere veche. pesterile dobrogene sunt mai putin grandioase.in mediu fara oxigen. Asa s-a intamplat si la Limanu. si au strans in ele mai multa istorie. Mai putin spectaculoase ca pesterile de munte. pline cu stalactite si stalagmite. acelasi mediu ca pe Marte. cea mai incalcita pestera din Romania.

. E duminica. cu aur. Vasilica si Nicolae) Pamanturile si pietrele galbene isi impletesc culoarea cu cea a nucilor ruginiti si a plopilor poleiti. peste noapte. dar inca se mai simte putin din caldura lui august. litoralul e pustiu. aerul e mai greoi. Sateni din Limanu (Stana. amestecata cu miros sarat de alge si scoici. e liniste. Nu mai are limpezimea si voiosia verii. satele adormite.parfumata si densa.

Dincolo de apa. dar nu exista nici un indicator. Inainte de a ajunge la destinatie treci peste lacul Mangalia. colo case mai marunte si turme de animale imprastiate pe pajiste. Dupa pod. Sat mare. Un magar si cateva rate motate par sa fie singurii lui locuitori. colorate. Intru pe una din ulite. Vreau sa ajung la pestera Limanu. Satul doarme. . Este Limanu.Drumul de la Mangalia spre 2 Mai lasa pe stanga statiunile aflate acum in "concediu de odihna". cu garduri din piatra galbuie. Ici case noi. se desprinde un drum la dreapta. cu multe case. de pe pod se vede un sat alungit pe coama unui deal.

asteapta ceva. Doua femei si un barbat stau sprijiniti de un gard metalic. pestera e aproape. cu cerdac. poarta un halat de casa albastru. ce sa stie. umbrita de bolti de vita de vie. in stil dobrogean. Tacuti. cele doua femei n-au fost niciodata in pestera. Chiar nimic? Nu. Ma duc la prima poarta si intreb de pestera. Vad oameni pe la porti. decorat cu flori albe si inimi verzi. un batic alb si ochelari cu . In spate se vede o casa albastra. Una din ele pare mai in putere. curiosi. "Da.aceeasi pe care o vazusem in burtile dealurilor. dar nu stiu nimic despre ea". In sat e nunta.

Toata-i la fel. ca nu mai e nimeni in sat care sa stie ce e cu pestera. zice. ajungi in acelasi loc. "Pestera asta e ramificata ca vinele pomului". E un loc de pierzanie. ori din curiozitate. Imi spune ca batranii care mai stiau cate ceva au murit. nu stii unde esti. nu au stiut sa mai iasa si .lentile galbene. Cealalta femeie. mai in varsta. e mai dornica de vorba si are in glas o adiere de mister. te invarti dintr-un loc in celalalt si nu-i mai gasesti gura. de-aia lumea din sat nu se duce acolo. unde ai ajuns. "Pe oriunde mergi. Au intrat ori sa se ascunda. O cheama Stana." In pestera de la Limanu au pierit oameni.

pentru ca in unele locuri picura apa din pereti si acolo. Ei.acolo le-au putrezit oasele. . Odata. trebuie sa fie ghiolul. In timp ce Stana vorbeste. Sigur este ca pestera se intinde pe sub sat si pe sub ghiol. astea-s doar basme". unul din sateni a sapat o fantana si cand a ajuns mai adanc cu sapatul. se feresc sa intre in ea. Vasilica o dezaproba discret: "Nu se stie exact. E ca un loc blestemat. satenii. deasupra. au iesit din pamant lilieci.

Si-a intins coridoarele chiar si in beciurile unor sateni. Il cheama Nicolae si are pe cap o sapca galbena pe care scrie "I love . aproba si intra si el in discutie. Barbatul. care pana acum a tacut. Cine stie cat se intinde.Fantana din care au iesit lilieci Asta inseamna ca fantana dadea cumva in pestera.

Au intrat in pestera si nu s-au mai intors trei zile. S-a dus mosu dupa ei. Virgil. Barbatul ei. Si-au ars copiii si hainele de pe ei ca sa faca lumina. Dar nu mai traieste. deasupra. au auzit. dar n-au mai gasit drumul inapoi.Radu". ratacind prin cotloanele pesterii. batand "cloapetele": se aflau sub biserica! Altadata. era . Odata s-au ratacit trei copii. iar copiii au povestit ca. cunostea toate cotloanele. sa-i scoata. El a fost in pestera de mai multe ori. "mosu". Tatal lui. cunostea pestera cel mai bine. Mosul i-a adus acasa. El ii scotea pe cei rataciti. o femeie statea si plangea in fata pesterii. la un moment dat.

si tot asa. Il striga pe nume pe Virgil si se indrepta spre locul de unde venea raspunsul. pana a terminat chibriturile si nu a mai gasit . dupa pietrele din fata. dupa cotitura. unde se vede o ferestruica in piatra. Voia sa vada ce urmeaza mai incolo.in pestera de mai multe ceasuri si nu mai iesea. ce-o mai fi la stanga. Asa l-a scos afara. A intrat cu o cutie de chibrituri. a facut cativa pasi. Stia pe unde trebuie sa o ia dupa forma pietrei. a aprins un bat. a mai aprins unul si inca unul. Omul zicea ca pestera il vrajise. Acesta s-a afundat in pestera pipaind cu degetele tavanul. Au trimis satenii dupa "mosu".

A ramas prins in mrejele pesterii. Gesticuleaza des si povesteste cu mandrie despre "mosul" lui. eram niste draci de copii. "Cand eram mici. Nicolae se aprinde tot mai tare. ca sa nu se rataceasca." Rade. pe care il desfasura pe unde trecea. marcandu-si drumul cu un ghem de sfoara. dar a umblat si el prin multe cotloane. noroc ca nevasta-sa venise cu el si a cerut ajutor. altfel acolo ii ramaneau oasele.drumul de intoarcere. . noi luam capatul sforii si-l duceam de la intrare intr-un cotlon. Cand intra in pestera cineva. El nu stie pestera cum o stia taica-sau. ca sa nu mai gaseasca drumul.

" Mi-aduc aminte. se porneste muzica. In galeria cea neumblata a gasit o sfoara. Brusc. cine stie cand. dar apoi devine dintr-o data serios. Se apropie alaiul de nunta si . "Cand am pus mana pe firul de sfoara s-a facut praf. Imi povesteste cum a ajuns odata intr-o galerie gatuita tare si cum a trecut in alta camera. Din loc in loc. de o scena din cartea "Calatorie spre centrul pamantului" si ma infior. sub talpa piciorului suna a gol. unde nu mai intrase nimeni de multa vreme. asa de veche era. ramasa de la cineva care ajunsese acolo. fara sa vreau.amintindu-si de nazdravaniile din copilarie.

"Strada?" "Pai fara strada". E drept. intervine cu seriozitate stapana casei. In sat toti se stiu dupa nume. "Sat Limanu". Le multumesc celor trei. Nu stie la ce numar sta. Vasilica da in continuare din cap. nu vad nici un numar pe nici o poarta. Stana si Nicolae regreta ca nu imi pot spune mai multe. zice Nicolae amuzat. indepartandu- . "Numarul?". imi raspunde barbatul.ulita se anima. "Traian Vuia". intreb eu mai departe. "57". neincrezatoare. care pana atunci tacuse. ca nu mai traieste "mosu". rapunde serioasa Vasilica. Le cer adresa. "Nu stiu". Ar vrea sa le trimit fotografiile.

Pamantul scrasneste sub talpi si nu pricep de ce.se de noi. pana vezi niste pietre mai mari. De cealalta. aproape de copacii care se vad in departare. . Pentru ei e simplu: tii cararea pe deal. pe marginea unei valcele adanci. valceaua. O iau spre o padurice de pini. cu malurile invelite in vegetatie de balta. O iau in directia indicata de sateni. Acolo e pestera. acoperita doar de ierburi sarace. De o parte este lacul linistit.

Versantul vaii e . impreuna cu ierburile. Pe masura ce ma apropii de padurea de pini. formand.Intrarea in pestera. Cioburi de scoici. decorata cu grafitti Ma uit mai bine: ierburile sunt impestritate cu mii de cochilii marunte si albe. cochiliile se amesteca cu conuri de pin cazute. un covor ciudat si incomod.

care a zgariat peretele cu unghiile. unde terenul pare mai stancos.strabatut de doua manunchiuri de dare. Peisajul e uniform. De departe. pestera nicaieri. incercand sa iasa din prapastia in care a aruncat-o Fat-Frumos. m-am plimbat tot . Ma invart. Mi se dau aceleasi repere. Ma intorc inapoi in sat si mai intreb o data. par a fi urmele lasate de o vrajitoare rea. dar nu le vad. ma intorc. de fapt. Cararea a disparut de mult. iar eu caut in zadar intrarea in lumea de sub pamant. sapate candva de ape. Ma uit dupa pietrele date ca reper de sateni. dar abia acum inteleg ca. Ma indrept spre lac.

se vede o poarta mica. in valcea. pentru cei care vor sa viziteze pestera.timpul pe spinarea pesterii si ca intrarea este in panta. un numar de telefon mobil. metalica. pe perete. Alaturi. Mazgalelile de pe zid si de pe poarta prevesteau ce aveam sa vad in pestera. Pe poarta e pictat cu vopsea rosie un craniu si doua oase incrucisate. . In diagonala. cineva a scris cu alb: "A iubi este cel mai frumos lucru". tintuita intr-un zid de beton. Intre pietrele galbui. scris tot cu rosu: "Pestera Muierii". care ies din deal ca niste oase de mamut. Mai sus.

sub indrumarea profesorului de geografie din sat.Calatorie sub pamant Catalin Vilau are 18 ani si de doi ani este calauza la pestera Limanu. La initiativa . Ghidul Catalin Vilau zis Nae Acum doi ani a lucrat ca voluntar la curatarea pesterii si la inchiderea ei.

" Stiu ca pestera are o lungime de aproape . au curatat. au scos zeci de saci cu gunoaie din pestera.Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice. "L-au furat satenii si l-au dus la fier vechi". au turnat beton. zis Nae. au pus poarta si un panou. Il intreb unde e panoul cu informatii despre pestera. e un tanar linistit si placut la infatisare. tacticos. imi raspunde. Atunci profesorul i-a incredintat cheia. il fura pentru foc. constient de importanta misiunii sale. Catalin. E atent. "Daca punem panou de lemn. apoi descuie poarta si imi ofera o lanterna. Mai intai curata incet treptele si intrarea.

Sunt cele trei sectiuni ale pesterii. Iti trebuie cateva zile bune ca sa parcurgi toata pestera.patru kilometri. Galeriile reprezentate in plan par stradute intortocheate. Baiatul imi arata o harta a pesterii care seamana la prima vedere cu planul unui oras imens. intretaiate. comunicand unele cu altele sau infundandu-se brusc in cate un colt de harta. Din intrarea spatioasa. asa ca ii cer sa ma duca doar in locurile pe care le considera mai interesante. intortocheate. organizat in trei cartiere. la care se mai adauga alti kilometri de galerii ramificate. unde poti sta in .

in afara unor sageti rosii. aproape nu vad colt de piatra fara scrijelituri. Peretii sunt plini de funingine si mazgaleli.picioare. Mergi ba cocosat. Am sentimentul ca am coborat intr-o lume a umbrelor. ba la dreapta. Mihai. . se intra intr-o sala larga. Imi amintesc de vorbele Stanei. care ma urmaresc la fiecare pas. Grasu.. Rodica. Nu gasesc nici un reper. Duti. care nu stiu incotro trimit. Ici si colo cate un chip hidos ranjeste catre mine de pe pereti. din loc in loc. apoi nu mai stii unde esti. ba la stanga. ba pe vine. Raquel.. Mariana. latindu-se slute pe pereti: Doru. iar piatra galbuie e la fel peste tot.

Cunoaste pestera ca pe buzunarul lui.Nicu.. mai intrau animale salbatice in pestera. de parca ar fi pe ulitele satului. Inainte de a se pune poarta. E intuneric de smoala. pestera parca e din ce in ce mai aglomerata de umbrele celor ce si-au lasat numele acolo. Nae aproape alearga. Nu se aude decat zgomotul pasilor nostri.. dar in lumina palida a lanternelor. fara sa stea deloc pe ganduri. La patura. posibile altare dacice .

miroase a milioane de ani. Intr-un loc se vede cate o fereastra. . ce da intr-o incapere retrasa. Ne strecuram alert pe strazile inguste ale orasului subpamantean. Intr-un perete se vede o firida. In altul. Pe jos e un covor moale. bolovani uriasi par sa intrupeze fiinte din alta lume. Ajungem "la lilieci".O vulpe isi facuse cuibul aici intr-un an. Dar acum e pustiu. ei si jivinele marunte. in care fumega candva un opait. Miroase a piatra veche. parca sapata de mana omului. Nu e mai frig decat afara. de guano. liliecii sunt singurii stapani.

Aici se vede clar mana omului. Daca te uiti mai atent.Cuiburile liliecilor sunt goale. patrulatere. S-a inserat deja. iar zburatoarele ies afara prin spatii special lasate pentru ei. imi spune Nae. Iesim din galeriile stramte. se vad si urmele lasate de uneltele cu care s-a sapat in calcarul moale. cu peretii drepti. asemenea unor . Apoi mergem "la paturi". prin care am mers aproape in genunchi. alungite. in fundul carora se vede ceea ce Nae numea "paturi": niste pietre fasonate. regulati. si patrundem in niste sali largi. "Sunt specii protejate". Din sala cea mare se adancesc doua incaperi mai mici.

de animale... Imaginea e lugubra. "Pana unde . In urma mea. Ilie. sapate de mana omului... Orasul de sub pamant e aglomerat. Nu gasesti perete care sa nu contina un nume. Alin. In pereti se zaresc mai multe firide dreptunghiulare. Nu urca. Pindaru.banchete. Nae nu stie cine le-a aranjat asa. Bita. te trec fiori. Ramona. ca intr-un relicvariu. Umbrele continua sa ma urmareasca de pe pereti: Radu. Pestera este aproape perfect orizontala. in care sunt asezate oase. Ajungem intr-o galerie plina de oase maronii. se latesc pe pereti Valy. nu are "etaje". nu coboara. Apoi mergem "la oase".

Nu e mult pana in Bulgaria. . dar ca iesirea de acolo este astupata. "Dar unii zic ca ajunge in Bulgaria. dupa cateva zile de mers prin pestera.ajunge pestera?" "Pana la marginea satului". Nu mai traiesc batranii care au trecut la bulgari. O lume tulbure." Ne intoarcem spre iesire. nedeslusita. Nu stiu daca e asa. In sat se zice ca unii au reusit sa ajunga in Bulgaria. Ies la lumina cu sentimentul ca am facut o calatorie in lumea de dincolo. cu o oarece ezitare. dupa un drum ametitor prin maruntaiele pamantului. imi raspunde tanarul. populata de nume si umbre.

In anii '70 a facut cercetari si la Limanu. unde sapa acum. "Cei de la Muzeul din Constanta radeau de mine cand le spuneam ca vreau sa ma duc la Limanu. dar cea mai multa este dacica si seamana mult cu c ea de la Chitila. animale." A gasit ceramica. A gasit desene rupestre. tot din vremea dacilor. de multi ani. ultimul refugiu Profesorul Vasile Boroneant se ocupa. si greceasca si romana. figuri de oameni. cavaleri. de arheologia pesterilor.Keiris. Unele figuri .

Dar. cel putin in primul din cele trei sectoare ale ei.simple si rasturnate . scrise cu caractere chirilice. trimit spre secolele 9-11 dupa Hristos. Inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani nu . e posibil sa fie prea tarziu ca sa se mai faca ceva. Dar a gasit desenate si cruci la Limanu . poate daci crestinati de timpuriu. aproape identice. reprezentate pe piese de la Chitila. Cateva inscriptii in slavona. din pacate. nu poti face arheologie cu lanterna. Oricum. Pestera ar trebui electrificata.le-a regasit.din perioada primilor crestini. poate crestini refugiati in vremea persecutiilor.

"Aaa . Intreaga pestera este vandalizata. Nu e vorba de icoane in sensul crestin. intreb nedumerita. cand am facut eu cercetari se vedeau clar trasaturile .icoana inseamna in limba veche "chip". Bolovanii de la intrare au fost sculptati.se lumineaza profesorul dintr-o data . In traditia locala. au fost acoperite de mazgalituri moderne. "imagine".mai exista. acoperita de sute de graffiti ale vizitatorilor inconstienti. chiar la intrare. pestera se numeste "La Icoane" sau "Pestera de la balta". "Ce icoane erau acolo?". Acolo erau niste chipuri din piatra.

ori cine stie din ce alte motive. "Ce paturi?". sunt altare. nu cred ca se mai vede ceva." Il intreb de "paturi". Deci erau niste capete de piatra care vegheau la intrarea in pestera. Figurile astea au fost facute probabil demult. "Acelea nu sunt paturi. folosite mai apoi si de crestinii primelor veacuri. De aceea satenii au numit pestera "La Icoane". Altare dacice. gura. poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant. in vremea dacilor. ochii. ma intreaba razand." . nasul. Acum sunt rasturnati.umane.

ajunsa pana la noi datorita istoricului grec Dio Cassius. regatul marelui rege s-a impartit in mai multe tinuturi mai mici. Si imi spune o poveste trista.Osuar Il intreb ce cautau dacii in pestera de la Limanu. dupa ce Burebista a fost inlaturat de la domnie. In Dobrogea . adevarata. conduse de printisori. Acum mai mult de doua mii de ani.

Unul dintre ei. Oamenii au luat cu ei si vitele si alte lucruri de pret. Fortareata in care se refugiase printul dac a cazut prin tradare. a pornit cu razboi impotriva vecinului sau Dapyx. numita Keiris. Romanii nu au ezitat sa vina. Populatia s-a refugiat intr-o pestera mare. si a adus in ajutorul sau si pe romani. Rholes. punandu-le la adapost sub pamant. mai ales ca Rholes le daduse si el o mana de ajutor cand au avut nevoie. Dar romanii au cautat toate intrarile . Dapyx a fost ucis iar fratele lui a fost luat prizonier.existau trei astfel de printisori. din apropiere. care nu traiau tocmai in buna pace.

le-au astupat si i-au infrant pe cei din pestera prin infometare. Vasile Parvan a incercat sa dea de urma acestei pesteri."intortocheate si greu de gasit" . desi s-a gandit. Oase incastrate in peretii pesterii .cum le numeste istoricul grec -. la un moment dat. ca ar putea fi vorba de Limanu. dar a cautat-o mai mult pe la Gura Dobrogei.

Unele galerii au fost prelucrate de oameni si folosite pentru adapost. Dacii au stiut. Acum toate sunt blocate si peste ele a crescut vegetatie. dar romanii au gasit toate iesirile. Pestera avea mai multe intrari.Profesorul Boroneant este convins ca pestera de la Limanu este pestera Keiris. unele sapate dinspre interior spre exterior. caci prea multe se potrivesc. Sunt toate semnele ca pestera a folosit ca . ca pot iesi pe alta parte. Peretii au fost intariti cu ziduri sau coloane de piatra. cand s-au adapostit in pestera. ori chiar ca altare sau morminte. Exista si incaperi care au fost zidite.

asa cum spune istoricul grec. intr-adevar.adapost in vremea dacilor. pestera este. Vremurile au trecut. iar peste orasul subteran de la Keiris se intind astazi apele ghiolului si casele din sat. . In plus. si nici o alta pestera din Dobrogea nu s-ar potrivi la fel de bine cu stravechea Keiris. ultima speranta. in lipsa celor mai elementare conditii de lucru. Din pacate. teribil de intortocheata. Pestera de la Limanu a fost pentru dacii din zona ultimul refugiu. ca o imensa radacina de copac adanc infipta in pamant. Keiris doarme. nu se pot face cercetari mai amanuntite.

fara odihna.imbratisand din strafunduri dealul. umbrele dacilor tradati inca aluneca incet. printre sutele de nume ale celor ce le-au tulburat linistea. prezentul isi scrijeleste cu cruzime lipsa de respect fata de trecut. lacul si satul. "A iubi este cel mai frumos lucru. Pentru cei ce au ochi sa vada." Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan . In carnea ei. pe peretii pangariti ai pesterii de la Limanu.

in liniste. lui Cristos. pentru a i se inchina.• ======================== Misterul din dealul de creta: Bisericile rupestre de la Basarabi Nu stie nimeni cine a fost primul crestin care a simtit nevoia sa sape o chilie intr-un munte de creta. pe vremea cand istoria mirosea inca a . Se intampla in urma cu peste o mie de ani.

un drumeag prafuit se desprinde spre stanga. In apropierea lor era. o cariera de creta. strajuit de o parte de dealuri joase. candva. si ca Romania se afla printre tarile cu cele mai pretioase vestigii crestine din Europa. * Orasul Basarabi se afla pe malul canalului Dunare-Marea Neagra. la Basarabi. In vara anului 1957. pe drumul ce duce de la Constanta la Cernavoda. Important e faptul ca s-a petrecut in Dobrogea. Dupa podul de peste apa. ca urmare a detonarilor .ceata.

unele cu rol de biserici. au fost descoperite mai multe astfel de incaperi sapate in dealul de creta. s-a descoperit intrarea intr-o chilie rupestra. sase bi .efectuate pentru extinderea exploatarii. Au inceput imediat cercetarile arheologice si. in anii urmatori. In total. altele folosite ca locuinte sau incaperi funerare.

S-au facut si lucrari de restaurare. caci unii pereti erau prabusiti. Valoarea intregului complex era data. zeci de inscriptii scrise cu caractere grecesti. chirilice. animale. o data: anul 6500 de la facerea lumii. unele nici astazi descifrate.serici si multe alte galerii si chilii. de numarul mare de inscriptii si desene de pe pereti: cruci. figuri geometrice. cu rune. . ceea ce inseamna 992 dupa Hristos. glagolitice. oameni. in primul rand. multime de simboluri stranii. si intre toate acestea.

Intemperiile au lucrat si ele la degradarea complexului. multi turisti. Masurile au fost insuficiente. la vremea aceea.Vestea descoperii ansamblului de biserici vechi de peste un mileniu a atras. Din suprafata de aproape trei hectare. care nu au stiut sa pretuiasca aceasta comoara. doar o treime a fost acoperita printr-o . chiar daca arheologii s-au grabit sa protejeze proaspata descoperire.

acoperit cu carton asfaltat. ridicata in anii '70. sa degradat rapid. dar poate si lipsa interesului din partea oficialitatilor comuniste pentru un monument crestin au contribuit la distrugerea treptata a bisericilor de la Basarabi. care nu a putut sta cu folos in calea ploilor. cu aspect vag de catedrala si cu acoperisul in trepte. fiind un material foarte moale. Pentru restul suprafetei s-a facut un fel de sopron din lemn si stuf. zeci de desene si inscriptii au disparut. Anii de dupa Revolutie nu au adus vesti bune pentru .constructie de beton armat. Peretii s-au exfoliat. Creta. Lipsa fondurilor.

din fericire. cand am incercat sa vizitez complexul. Iar cand am revenit. in plina toamna dobrogeana. se produsese minunea din cel de-al doisprezecelea ceas. Aceasta era situatia la sfarsitul primaverii acestui an. a trebuit sa aman vizita pentru mai tarziu.aceasta minune a crestinatatii de pe teritoriul Romaniei. . Ploile au continuat sa roada peretii incarcati de istorie. nu se poate patrunde in spatiul sacru milenar de la Basarabi fara acordul Muzeului de Arheologie din Constanta. Dar cum astazi.

a fost inlocuit. ce pare sa tasneasca direct din dealurile de creta acoperite cu vegetatie rara. cu pereti si acoperisuri din fibra de sticla. prin care se scurgeau apele ploilor si prin care treceau viscolele iernii. structurata pe trei nivele. Remarc repede: acoperisul care asta vara lipsea acum exista. Vechiul invelis de carton. . Dincolo de un gard oarecare se zareste o constructie stranie.Dealul sfant Nimic din aspectul exterior al complexului de la Basarabi nu-ti spune ca ar fi vorba de o "minune".

cel mai important. trebuie sa se gaseasca bani pentru conservarea incintei rupestre. ca sa intelegi ca ansamblul de la Basarabi este cu adevarat o minune. al carei pret nu se poate tocmi. operatiune ce necesita milioane de euro.Mai trebuie inlocuiti cativa stalpi de lemn. Dar e de-ajuns sa vezi doar cateva dintre incaperile ce le-au folosit drept biserici primilor crestini din Dobrogea. . subreziti de vreme si.

siluete umane. iar alaturi de porumbel.5 m. iar intrarea in altar se face prin trei arcade frumos ornamentate cu vopsea rosie. pastrata pana astazi. sapat pe unul dintre cei trei stalpi ai pronaosului. Tavanul naosului se sprijina pe alte cinci coloane. Dimensiunile sale sunt de 7 x 3. dragoni impletiti. alte cruci malteze uriase. numita de cercetatori "B4". chiar de la intrare. Intr-un colt al .Ghidul ne conduce in cea mai mare biserica. E suficient luminata pentru a zari. sapate in relief. un porumbel urias. cruci malteze. inscriptii in rune misterioase. Pe celelalte fete ale stalpului.

da . aflata deasupra. pe care se vede desenata o cruce. naos si altar. probabil in atitudine de ruga. dar si alte incaperi alaturate si galerii prin care incaperile comunica unele cu altele: un adevarat labirint. Lumina slaba.naosului e desenata o figura umana cu bratele larg deschise. Are o imbracaminte larga. iar in jurul sau sunt multime de alte cruci si de rune. alb-galbuie. Exista si un cavou. iar in tavanul naosului se zareste o deschizatura prin care se comunica cu o alta biserica. in care se intra din naos. Iar deasupra aceleia se afla inca o biserica! Fiecare bisericuta are pronaos.

cruci si inscriptii runice. intr-o alta un mormant. Din loc in loc. iar peretii au aspectul unui mozaic. creta alterneaza cu cimentul folosit la consolidare. "Ideea a fost proasta". ce reuneste viata cu moartea . Un univers intreg. pe peretele din dreapta intrarii altarului o pasare. "deoarece cimentul atrage umiditatea si grabeste deteriorarea cretei".un contur cald desenelor. explica ghidul. de mormant. intr-o incapere laterala se vad banci sapate in creta.. Pe un perete al incaperii centrale se zareste un cap de taur. Bisericuta de deasupra este mai mica. In incaperi e o tacere absoluta..

in Bulgaria si in Basarabia. un labirint in care sufletul se curata si mintea se limpezeste. Se crede ca modelul acestor manastiri rupestre ar fi fost adus din . dar nu sunt singulare: asemenea asezari exista si in alte locuri apropiate de noi. Primii crestini Bisericile de la Basarabi sunt unicat prin dimensiuni si complexitate. unde lumina se dilueaza si zgomotul se stinge.si somnul cu rugaciunea.

Ne primeste in biserica Sf.Cappadocia. inteligent. de curand. Tanar. Dar cine si cand a sapat chiliile de la Basarabi? Cat timp au fost locuite si de catre cine? De ce apar simboluri atat de diverse? Am solicitat cateva raspunsuri de la parintele Ionut Holubeanu. foarte preocupat de complexul de la Basarabi. despre ale carui reprezentari sustinuse. unde exista cu sutele. Spiridon din . cadru didactic la Facultatea de Teologie a Universitatii Ovidius din Constanta. foarte bine documentat. vorbeste repede. cu caldura si har. o comunicare stiintifica.

pe baza inscriptiilor de pe pereti. si pe baza arhitecturii bisericilor. care apartine evului mediu timpuriu. este posibil sa fi existat o prima etapa de locuire mult mai devreme. care contin si ani. pe baza ceramicii gasite acolo.Constanta. in . Totusi. "Complexul de la Basarabi a fost datat in secolele 9-10 dupa Hristos. iluminata sarbatoreste pentru a celebra o cununie religioasa.

datate initial in secolele 9-10. Si acolo. unde exista doua bisericute. care are o arhitectura specifica lumii crestine primare. dar argumentul arhitecturii este puternic. Acolo s-a descoperit un ansamblu monahal rupestru. Este doar o ipoteza. cu absida si contraabsida (absida este peretele incovoiat al altarului). una dintre bisericute are arhitectura specifica secolelor 4-6. Mai avem un caz asemanator la Dumbraveni. exact ca cel de la Basarabi. iar un indiciu in acest sens ar fi una dintre bisericute.secolele 4-6. E vorba de o biserica in forma unei corabii. cioplit in stanca. la fel ca .

la Basarabi. in care s-a gasit o moneda din secolul al 4-lea.Mai existau in zona astfel de manastiri rupestre? . Apoi s-a descoperit un mormant." . si cu toate acestea a fost datata mai tarziu. iar cel care le datase initial a fost obligat sa admita ca a existat o prima etapa de locuire mai veche cu cateva secole si a coborat datarea acelei bisericute in secolul 4. Aceeasi este situatia si la Basarabi. doar ca aici nu s-au gasit dovezi suplimentare.

exista o intreaga arie monahala. refolosite apoi in secolele 9-10 si pana in secolul 11. dar unele dintre ele sunt mai timpurii.atat in Dobrogea romaneasca. acestea sunt etapele in care viata monahala a .. In sudul Dobrogei . De fapt. dar si in Cadrilater. Si bulgarii au gasit vestigii monahale rupestre. la fel ca la Basarabi. unele sunt din secolele 9-10. din secolele 4-6.Basarabi nu este un caz unic.

Pana au venit slavo-avarii. si reapare dupa crestinarea bulgarilor. in secolul 6 si inceputul secolului 7. care au inabusit-o. cand conditiile erau din nou prielnice vietii crestine.fost infloritoare in aceasta zona. si ea dispare brusc. Sfantul fara nume . cand au venit si multi misionari bizantini si au dat probabil si ei un impuls pentru revigorarea vietii monahale din zona.Cele mai interesante reprezentari de la Basarabi sunt cele umane. Multe dintre figuri .

Cine sunt aceste personaje? . Semn distinctiv este aura specifica sfintilor si . uneori tinand o cruce intr-una din maini. cu bratele ridicate.sunt in pozitie de rugaciune. unele au chiar o aura in jurul capului.In cea mai mare dintre bisericutele din grupul celor notate cu B este reprezentat un sfant in pozitie de rugaciune. cu mainile ridicate.

Reprezentarea este insotita de un text in caractere runice. a fost identificata. Pornind . dar atributele principale sunt clare: un vesmant lung.vesmintele bisericesti. o alta reprezentare. nu se mai vede. Chipul sfantului e distrus. din aceeasi bisericuta. dar pe care nu il putem identifica deocamdata. probabil de blana. din care rezulta ca este vorba de Sfantul Teodor. o tunica. deoarece de o parte si de alta a figurii se afla o inscriptie in limba greaca. iar in mana stanga un scut ca o litera "O" alungita. In schimb. in mana dreapta o sulita. Este evident vorba de un sfant. care n-a fost descifrat.

in cea stanga un scut. iar ca vesmant o tunica lunga cu dungulite. ca si cel de la Basarabi. cu exact aceleasi elemente: sfantul e reprezentat pedestru. o evanghelie din secolul al 12-lea.de la aceasta imagine. Acest lucru ma face sa cred despre crestinii de la Basarabi ca au avut niste modele. fie . are in mana dreapta o sulita. Reprezentarea de la Basarabi seamana izbitor de mult cu cea din manuscris. o reprezentare a sfantului Teodor. am cautat sa gasesc reprezentari apropiate in iconografia traditionala bizantina din aceeasi epoca si am gasit intr-un manuscris.

icoanele vremii. incat interpretarea ei a ridicat probleme. foarte frumoasa. Intr-o alta bisericuta mai exista o reprezentare interesanta. .Nu sunt foarte numeroase.Sunt numeroase aceste reprezentari de sfinti in bisericile de la Basarabi? . dar este atat de schematic reprezentata. a nasterii Mantuitorului. Pe langa Sfantul Teodor. in aceeasi bisericuta mai sunt doi sfinti. fie reprezentarile de sfinti de pe manuscrisele din epoca. .

Cautand modele posibile. de la sfarsitul . am gasit o icoana de la Muntele Sinai. mai sus este o iesle in care se afla un copil in fasa si deasupra o stea. interpretata ca fiind Betleemul. o cladire cu o cruce deasupra.Este figurat un drum curbat. din care coboara trei raze catre pruncul din iesle. eu consider ca este o reproducere dupa o icoana a vremii. Si in acest caz.

care contine exact aceleasi elemente de baza ca in reprezentarea de la Basarabi. Mai exista intr-una din bisericute un sfant. Si asta m-a facut sa cred ca au avut modele pe care au incercat sa le reproduca schematic. pruncul culcat si steaua cu razele. asa ca in icoanele din vremea noastra. nici magii care se inchina. despre care eu personal cred ca este un arhanghel. Nu apare Maica Domnului. Are o aura clara si frumoasa. De ce cred ca este un . asa cum sau priceput.secolului 12 si inceputul secolului 13. dar literatura de specialitate l-a descris drept "barbat cu nimb". adica ieslea.

ridicati.In Bulgaria. la Ravna. la fel de rudimentar incizata. dincolo de limita de sud a Cadrilaterului. la fel ca in reprezentarile de arhangheli. . Acolo apare figura Sfantului Vasile.Exista astfel de icoane rudimentare si in alte parti? . exista un complex monahal unde s-au descoperit multe reprezentari de tip graffiti asemanatoare cu cele de la Basarabi.arhanghel? Deoarece are umerii foarte proeminenti. .

Oamenii simteau nevoia sa aiba astfel de icoane langa ei. pe care mai tarziu cineva a scrijelit figura Sfantului Gheorghe. extrem de rudimentara. dar a obtinut astfel un fel de iconita. la Capidava s-a gasit un ciob de ceramica dintrun vas romano-bizantin spart. De pilda.Aceste reprezentari exprima saracia crestinilor din acele vremuri. sa se simta mai protejati. Pelerini la altarele albe ..De ce sunt atat de schematice aceste icoane? .

cu figuri si semne care se intretaie si se suprapun. scrijelit peste tot in sus si-n jos. naive sau pline de arta. pasari. al carui sens ii scapa celui ce ar incerca sa afle . sau doar simple linii subtiri. serpi. altele mai vechi. peste altele mai putin adanci. unele mai noi. cai. alfabete cunoscute si necunoscute? Un mozaic ametitor ce se intinde pe cei mai multi pereti ai labirintului. in relief. oameni. mai mici.Ce poate fi mai straniu decat un perete de biserica. barci. in diagonala si pe orizontala. cruci. unele mai adanci. in toate directiile. cizme. mai mari. vechi de mai mult de o mie de ani.

Aceeasi ar putea fi situatia si la Basarabi. cizma pare simbolul cel mai misterios.. De fapt.. pe langa icoanele cu sfinti. . Dintre toate. specialistii au reusit sa inteleaga ce s-a petrecut in acele grote.care este rostul acestei babilonii. Si totusi. exista un numar foarte mare de simboluri. care sunt foarte putine. Cercetatorii bulgari care au studiat complexul monahal de la Ravna au lansat ideea ca unele dintre reprezentari au fost facute de pelerinii care au trecut pe acolo.

De ce apar atat de multe cizme.E greu sa interpretezi un simbol din acea epoca. Dar cea mai plauzibila .. Exista mai multe ipoteze. iar cercetatorii nu au ajuns la un acord. ce anume simbolizeaza incaltamintea desenata pe peretii bisericilor de la Basarabi? .

ca acesta este loc sfant". sandale.Apare arcul cu sageata. fiecare pelerin desena semnul sau distinctiv. chiar in altarul uneia . Dumnezeu i-a spus lui Moise: "Descalta-te. . Si atunci incaltarea a ramas un simbol al locului sfant. pentru a marca faptul ca a trecut pe acolo. opinci . dupa modelul Sinaiului.dintre ele spune ca acesta este un mod de a marca locul sfant pe care pelerinii l-au vizitat.Ce alte simboluri sunt frecvente? . Apar cizme.la Ravna apare sandaua -. Acolo.

sunt multi cai. Exista chiar un chip cu trasaturi mongoloide. interpretarea lor ridica mari probleme si nu am ajuns inca in faza in care sa ne putem pronunta sigur asupra semnificatiei acestora. probabil pecenegii.s-a spus chiar despre o corabie ca seamana cu o corabie de vikingi. Mai apar caii. Putem . Simbolurile sunt foarte numeroase.dintre bisericutele de la Basarabi. iepuri. corabii . iar acest lucru este legat de prezenta unei populatii nomade in zona. Apoi sunt reprezentati porumbei. In simbolistica crestina acesta semnifica alungarea lui Adam din Rai. dragoni.

la vremea respectiva.insa presupune ca apartineau pelerinilor de diverse neamuri care ajungeau in zona.De ce neam erau cei ce au locuit si cei ce au trecut pe la Basarabi? . Cele mai multe apartin epocii evului mediu timpuriu. deci secolelor 10-11. complexul de la Basarabi oglindea mozaicul etnic al regiunii. . S-au descoperit si schelete ale unor nordici. Ce putem spune este ca.Este greu de stiut. probabil erau . Unii spun ca au fost si populatii nordice.

De ce spun asta? Pentru ca unele dintre locuintele de la Basarabi au fost refolosite mai tarziu drept cavouri. caci pe aici.vikingi. trecea drumul cunoscut "de la varegi la greci". dar mai probabil este ca au venit aici dupa abandonarea complexului. adica de la vikingi la bizantini. exista doua incaperi folosite probabil . E posibil ca unii vikingi sa fi murit in zona sau chiar sa fi ramas sa vietuiasca la Basarabi. pe malul vestic al Marii Negre. De pilda.

Insa mai tarziu. acolo au fost asezate trupurile unor oameni. semn ca aceste galerii au capatat destinatie funerara numai dupa ce complexul monahal nu a mai fost locuit. scaunele sapate in creta. pecenegi. Altii spun ca au fost si slavo-bulgari. La fel s-a intamplat si cu unele galerii. in care au fost gasite oseminte umane. iar intrarea a fost zidita cu calupuri de creta. Altii spun ca au fost si populatii nomade. iar incaperea avea o usa de lemn prinsa in peretele de creta cu carlige de fier. pentru ca au vatra. chiar si de femei.drept chilii de unii monahi. caci au fost identificate .

cea mai sigura ipoteza este ca Basarabi fost un loc de pelerinaj pentru crestinii din regiune. protoromani. pentru ca inscriptiile acestea in limba greaca au greseli de ortografie si e clar ca au fost scrise de cineva care nu stapanea foarte bine alfabetul grecesc. deci stramosii nostri.Peretii bisericilor rupestre de la Basarabi au. Deci. caci avem si inscriptii in greaca. Iar altii spun ca au fost si autohtoni. Altii spun ca au fost si bizantini. . "Doamne ajuta pe robul tau" .inscriptii in limba slavona.

" Si o alta. scrisa in limba slavona. si extrem de multe inscriptii. in biserica.pe langa desene." Deci. Aian (sau Dimian). Le-a descifrat cineva? . Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. cu caractere chirilice: "Eu. preotul. este vorba . pun lumanari pentru pacatele mele. prima data. Dimian. Luna mai. Amin. in luna august in 31. tot in slavona: "In numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant s-a inchinat nedestoinicul rob Simion. omule. merg pe drum (in sensul de "calatoresc").Iata una dintre inscriptiile de la Basarabi. in aceasta biserica.

. de data aceasta in limba greaca.chirilic. spune: "Doamne ajuta pe robul tau Iosif preotul". In ce limba si cu ce alfabet sunt scrise? .de oameni care veneau. se inchinau si isi marcau trecerea pe acolo. grec exista si multe inscriptii inca nedescifrate.Pe langa alfabetele cunoscute . O alta inscriptie.

dar e vorba de alfabete diferite.. este vorba de alfabetul numit "runic" ce a fost folosit de scandinavi si de protobulgari. doar ca sunt incadrate ca aspect in categoria "rune". La Basarabi apare un alfabet considerat de unii original. originala.Da. folosita in aceasta zona intr-o anumita etapa istorica. Cateva . sunt numite alfabete runice. nu a mai fost folosit. Poate fi o scriere locala. dar cu precizarea de rune protobulgare sau rune nordice. Deci. dupa care alfabetul a fost uitat. care amesteca rune nordice cu rune protobulgare.

tot un fel de inscriptii. Maine e duminica.caractere runice apar si la Dumbraveni. vor lasa acatiste . Vor veni credinciosii. se apropie alaiul multicolor de nuntasi. poate pelerini moderni. dar nu pe pereti. se vor inchina la icoane si vor lua parte la Sfanta Liturghie. dar acolo peretii sunt de stanca si cu greu puteau fi scrijeliti. * Discutia cu parintele Holubeanu este din ce in ce mai animata. Dar la intrarea in biserica se face zarva. ci pe hartie -. Iar ca semn al . Pentru aceste inscriptii runice inca nu s-au dat solutii sigure de descifrare.

vor lasa. aceasta zi parca nici nu a trecut. Fotografii de Marian Coman . La Basarabi. Daca privesti cu ochiul limpede. in loc de o inscriptie pe un perete. O mie de ani inseamna o zi in fata lui Dumnezeu. puterea unei rugaciuni. pasii pelerinilor de mai ieri. pe drumeagul de la poalele dealului de creta se intrevad in praf urme de sandale si de opinci. ce urca incet cararea. o iconita cu un sfant grabnic-ajutator. strangand la piept un ciob.trecerii lor pe acolo.

Ingenuncheata. de dimineata si pana seara. ea . Lucretia Rambetea face 18 km pe zi.• Aurora Petan • • ========================== Femeia din gradina dacilor De 12 ani. ca sa ajunga la Cetatile din Muntii Orastiei.

Numele si ...curata buruienile de pe pietrele albe si de pe istoria dacilor. revoltata de gesturile sale ciudate si agresive. Mai fac doi pasi si ii vad chipul: o femeie la vreo 50 de ani. Statea chircita pe Soarele de Andezit. Cat pe ce sa ma iau de ea. Nici dintre cei care isi sapa numele in piatra. cu ochii negri si un obraz ars de soare. Zambeste. rascaind cu atentie piatra altarului dacic. Nu pare a fi dintre indivizii care de la o vreme aprind lumanari. practicand ritualuri pagane la altarele dacice din Muntii Orastiei.

Femeia din fata mea e de-a locului.anul nefericitei lor vizite in cetatea dacica de la Sarmisegetuza. dar cu raspunderi mari: o cheama Lucretia Rambetea si e ste ingrijitoarea Cetatii. Lucretia trudeste . care straluceste de curatenie. Zana cea buna a sanctuarului dacic. o femeie modesta. Sfarsitul verii a umplut cu flori incinta sacra.

ca ingroapa cetatea sub ea. sa biruie toate ierburile care au crescut intre pietrele altarului dacic. Uneori. padurile de fagi au inceput sa-si schimbe culoarea si sa-si scuture frunzele. Lucretia aduna jirul si frunzele din incinta sacra cu patura si le duce in padure. Fie cat de frumoase. Si de-acuma incep sa cada si frunzele. e atata frunza de fag. Ierburile astea salbatice strica piatra. iar femeia o ia de la capat a doua zi. . n-au ce sa cauten sanctuarele dacice. Noaptea. baga radacini peste tot. vantul scutura iar fagii. nu trebuie lasate sa creasca pe monumente asa de valoroase.de dimineata.

iar duminica fuge repede sa vada daca e curat. Strange si gunoaiele turistilor. si se intoarce acasa seara. noaptea viseaza cetatea ingropata-n gunoaie. iar dupa doua-trei zile o ia de la capat. .Atunci vine cu grebla. De 12 ani. iar daca sambata nu se duce. De fapt. face curat. Lucretia curata chiar istoria dacilor. ca sa curete cetatea. Lucretia se scoala la ora patru dimineata. strabate pe jos 18 kilometri de acasa pana la Sarmisegetuza si inapoi. in fiecare zi. de luni pana vineri. care nu "nimeresc" cosurile special amplasate acolo.

Femeia se opreste din plivit. isi sterge fruntea de sudoare si scoate repede.Daci. Le poarta cu ea pentru turisti. prin . dintr-o sacosa de plastic. un teanc de carti. zi de zi. icoane si lumanari Ma asez langa ea pe marginea Soarelui de Andezit. de ilustrate si de pliante despre Cetatile Dacice.

se ocupa de lucrurile mai grele. caci barbatul i s-a pensionat. Apoi s-a angajat ea. Bilete la intrare nu poate vinde. Le intinde pe iarba. cu salariu minim pe economie. apoi pe Valea Alba. Lucretia e angajata a Muzeului din Deva. Gradistea de Munte. sus in cetate.padure. Dupa 31 de ani de . Nu exista nici un chiosc. la soare. din satul ei. Cumpar sase ilustrate. nici un punct de vanzare. Barbatul ei a lucrat si el 18 ani in cetate: cosea iarba din incinta sacra. curata buruienile. dar la pliante si carti are "norma" si se straduieste sa le vanda. ca nu exista o intrare amenajata si cetatea nu e ingradita.

are o pensie de 220 lei. cand a venit prima data la lucru in cetate. Rachitile erau uite-asa de mari (imi arata pana la brau).munca. doua saptamani a taiat barbatul ei la rachiti si tufe de soc. Ne indreptam spre masa de lemn de langa templul mare. Pentru odihna turistilor. sanctuarele singure. de calcar. acum 18 ani. cetatea era napadita de buruieni. Inainte sa vina ei ca ingrijitori. "doamne feri". N-ar lasa. se apleaca. mai culege cate o pietricica din iarba si o arunca din drum. I-e drag de ce face. Vorbeste cu voiosie. A facut-o barbatul ei. Se . In drum spre masa de sub brad.

si numai dupa ce pleaca. Cand vin. Mai vin si din aia de se inchina la pietre si aprind lumanari. se-apuca rabdatoare sa . Mai ales cand ii vede pe vizitatori incremeniti de uimire. Lucretia se trage mai catre padure.simte de parca i le-ar fi dat in grija chiar Dumnezeu. ori poate vreo boala de minte. simte ca are si ea un pic de merit in bucuria lor. ca lumea ii plina de suferinte si incercari. Cine stie ce necazuri or fi avand. da ea se face ca nu ii vede.

racaie ceara scursa si strange lumanarile. Unii lasa si iconite printre pietre, cu Maica Domnului sau cu Iisus Hristos, dar pe alea le lasa acolo, sa fie sanctuarele in paza Celui de Sus. Cand ploua, Lucretia are grija sa dreneze apele ca sa nu balteasca. Iar cand vantul smulge crengi si le azvarle pe sanctuare, Lucretia le strange repede, sa nu putrezeasca peste pietre. Are grija si de izvorul dacilor, care curge chiar in cetate. Iarna, daca e zapada mare, urca in munte cu calul, desi turistii sunt mai rari. Dar vara vine lume, parca din ce in ce mai multa de la un timp. "Doar suntem nime',

fara istorie", spune cumva rusinata. Numai ieri a numarat 24 de masini. Cand au fost serbari in vale, la Costesti, au urcat la cetate vreo 200 de persoane. S-a bucurat ca de o victorie personala, dar cat a muncit dupa aceea ca sa curete dupa turisti... Din pacate, Lucretia se ocupa doar de incinta sacra. Restul cetatii este neingrijit. Cine sa se ocupe daca nu sunt bani? Arheologii sapa foarte putin, anul asta au stat doar doua saptamani, din care patru zile a plouat. Si anul trecut au stat tot numai doua saptamani. Pe vremuri, sapau si cate doua luni. Acum nu mai sunt fonduri.

Fetele Albe Abia acum arunc o privire atenta asupra luminisului ce adaposteste sanctuarele. Iarba e moale, de un verde linistitor. Intre pietrele dacilor sunt covoare gingase din mii de flori albe, galbene si liliachii. Nici o frunza uscata, nici o buruiana nu strica armonia desavarsita a privelistii: o poiana a zeilor, imbracata in zumzet continuu, de greieri si albine.

Plecam impreuna spre Fetele Albe, o asezare dacica foarte putin cunoscuta, care este in drumul spre casa al Lucretiei. Acelasi gest, al neincetatei griji pentru ca cetatea ei sa fie curata, il face si cand iesim dintre ziduri: o hartiuta cat de mica este cel mai mare dusman, o creanga ce blocheaza drumul turistilor este imediat inlaturata. Ochii ei vioi urmaresc fara

incetare perfectiunea... Gunoaiele nu pateaza doar piatra, ci si obrazul istoriei. Urcam dinspre Valea Alba spre Fetele Albe prin padure, pe o carare abrupta. Si cararea a facuto tot ea cu barbatul ei, de atatia ani de cand tot au venit la lucru in cetate. Acum este marcata pentru turisti. Fagetul crud, foarte tanar, se sfarseste brusc, in fata unei paduri de brad, aproape in intregime uscata. Inaintam printr-un peisaj halucinant, de brazi roscati-vinetii, printre crengile carora se filtreaza o lumina cu nuante de culoarea vinului vechi. Pe jos e pat de cetina de aceeasi culoare. "Sunt prea desi",

imi explica Lucretia. "S-au uscat ca n-au destula lumina. Mor fara soare. Numai la varf mai sunt verzi." Pasul ei ager si puternic ma lasa in urma. A facut de mii de ori acest drum. Nu se teme de ursi, nu a intalnit nici unul in viata ei. Doar o capra neagra i-a taiat intr-o zi poteca. Trecem de paraul Alboanei si ne apropiem de asezarea dacica de la Fetele Albe. "Alboana" vine de la Albu Ioana, o femeie care statea la o casa din munte si le aducea apa celor ce lucrau la cetate. De-asta i-au zis asa. Dar "Fetele Albe"? Nu stie. Asa a apucat, asa le zice de cand se stie.

La Fetele Albe a existat in vremea dacilor o intinsa asezare civila, randuita pe vreo 30 de terase facute de mana omului. Calcarul alb al cladirilor trebuie sa se fi vazut impresionant din vale. Asezarea a fost distrusa de romani, dar ruinele albe probabil au uimit multe secole pe cei ce treceau pe acolo. Asa s-o fi nascut numele acelui loc, poate chiar si numele paraului sa vina tot de aici. O intreb pe Lucretia cand s-au facut sapaturi la Fetele Albe. In 1951. Si inca putin in 1953. Arheologii au cercetat foarte putin. Si de atunci? De atunci totul e in paragina. Ajungem. Privelistea este obositoare.

Natura salbatica a facut parca tot posibilul sa ascunda vederii putinul care putea fi vazut. Rugi de mure, urzici, buruieni inalte, lastaris incalcit, fagi cu radacini strambe, covoare de muschi, toate au acoperit vestigiile dacice. Se ghicesc pietrele, sute, mii de pietre, aruncate de-a valma in toate partile, de parca un zeu suparat s-a aplecat din inalturile lui si le-a amestecat pe toate intre ele, ca nimeni sa nu mai stie vreodata care a fost rostul fiecareia: piatra de zid, piatra de cladire ori de templu, piatra dintr-o scara sau dintr-o fantana dacica. Se mai vad urmele unui sanctuar circular

napadit de brusturi. Au trecut mai mult de 50 de ani de cand salbaticia a pus stapanire pe acest loc. Fara truda Lucretiei, asa ar arata si cetatile... De altfel, locul e aproape de casa femeii, la doar zece minute, si Lucretiei i-ar placea sa se ocupe de Fetele Albe, "daca s-ar scoate un post". Dar muzeul nu are bani. Inca doi-trei ani, si nu o sa se mai vada mai nimic din asezarea aceasta a dacilor. Si, cine stie daca o sa se mai incumete vreodata cineva sa se ia la tranta cu furia ierbii.

Abia acum inteleg cat de mare e rodul muncii acestei femei, care zi de zi strabate padurile ca sa vina la Sarmisegetuza, sa pliveasca frunzulitele dintre pietrele altarelor dacice. Abia acum imi dau seama ce ar fi fost sanctuarele dacice fara aceasta femeie, care viseaza noaptea ca cetatea ei e ingropata-n gunoaie si fuge a doua zi, 18 kilometri distanta, ca sa o curete, pentru un salariu minim pe economie... Iar viata Lucretiei nu e deloc usoara. Sora ei a murit de tanara, iar ea i-a crescut pe toti cei patru copii orfani, plus inca un copil al ei. Are

toate necazurile omului sarman de la tara si poate inca altele in plus. Dar are o responsabilitate de care e mandra, si pentru nimic in lume nu va ingadui ca cetatea ei sa fie altfel decat o gradina ingrijita, chiar daca turistii nu vor sti niciodata al cui este meritul. La plecare, vrea sa-mi dea o sacosa de mere bune, de munte, si ma invita la ea acasa. Dar e tarziu si trebuie sa cobor in vale. Lucretia dispare ca o naluca printre copaci. Nici frunzele de sub talpile ei nu fosnesc, nici pamantul batatorit al cararii nu-i boncane sub toiag. Doar crengile aplecate ale copacilor se

dau usor la o parte din calea ei, ca intr-o plecaciune in fata unui stapan iubit. (Fotografiile autoarei)

Aurora Petan ======================

Muntii misterelor - Bucegii

Marele Sfinx din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean Cuprinsi intre Valea Prahovei, Valea Ialomitei, Depresiunea Brasovului si Subcarpatii Curburii, Bucegii nu sunt doar inima de piatra a Romaniei, ci si un minunat sanctuar: un munte sfant, de pe creasta caruia se vede toata tara, pana la Dunare, poate cea mai curata apa din

lume, si un zeu de piatra cu chip de dac, ce vegheaza neincetat asupra Romaniei. Taina Marelui Sfinx Chipul de om sapat in stanca priveste cu ochii larg deschisi peste tara dacilor. Are infatisare mandra, cu caciula moale pe crestet, cu varful indreptat inainte. Fata ii este potrivita, proportionata, buzele ferme si barbia hotarata. Marele Sfinx din Bucegi este simbolul Romaniei, asa cum turnul Eiffel este pecetea Frantei ori piramidele de la Gizeh emblema

Egiptului. Il asezam cu mandrie pe carti postale ilustrate si in ghidurile turistice pentru straini, dar am uitat de mult care e rostul lui, ce cauta acolo, in Bucegi, si de ce ne vegheaza tainic de atatea milenii. Sfinxul nostru are exa

ct aceeasi inaltime cu cea a sfinxului egiptean de la Gizeh. Oare e o coincidenta? Privirea sa

au curajul sa gandeasca mai departe. cand vin pe aici si se minuneaza de frumusetea si vraja plaiurilor noastre. cand apune soarele. Daca sfinxul din Egipt stim ca a fost facut de mana omului. Si a constatat ca Sfinxul . pe care il stia de pe o carte postala. Doar strainii. despre al nostru specialistii romani se tem sa spuna asa ceva. anume ca sa vada Sfinxul nostru. iar conturul cel mai clar il dobandeste la 21 noiembrie. Asa a fost cercetatorul peruan Daniel Ruzo. care a venit in Bucegi in 1968.este indreptata spre locul in care echinoxurile se deseneaza pe cer. mereu strainii.

sunt doar opera naturii si nu creatia unor indepartati stramosi. in opinia sa! Si chiar daca am admite ca Sfinxul nostru.seamana cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat intr-o stanca de pe podisul Marcahuasi din Peru. trecand prin Grecia. Controversatul istoric Nicolae Densusianu spunea ca egiptenii au plecat din Carpati. impreuna cu Babele . inseamna ca natura si-a depasit . ducand cu ei zestrea spirituala pelasga.. Asia Mica si Liban.. Iata deci originea sfinxului egiptean. pana pe malurile Nilului.stranii fapturi de piatra ce stau la taifas in apropierea Sfinxului .

Babele. dandu-le infatisarea de azi.o creatie a omului sau a naturii? Cum priveau dacii Sfinxul. Sunt. acest Om de Piatra .limitele si s-a intrecut pe sine. Babele . oare. Nu stim daca asa au fost dintotdeauna. niste altare ciclopice? Caci singura actiunea naturii pare sa nu le explice suficient forma. ori o mana de om a intervenit asupra lor.

"de la Toplet". un altul in zona Carpatilor de Curbura. Mai exista si un Sfinx banatean. Si mai spun unii ca numele de "Sfinx" nu este potrivit.. undeva. Poate ca aici. Dar Sfinxul din Bucegi nu este singurul de la noi din tara. apoi un Sfinx al Bratocei. pe un mal al raului Cerna. nu ca pe o simpla stanca erodata de ploi si vant. Probabil ca la poalele lui se practicau ritualuri.. nemurirea era la ea acasa. pe valea raului Teleajen. in Muntii Ciucas. mai mult ca in orice loc.din varful muntilor? Cu siguranta. cum facem noi astazi. era intrebata vointa zeilor ori se faceau initieri si sacrificii. E un .

Oare cum numeau stramosii nostri acest chip impietrit.nume carturaresc. din mitologia greaca si egipteana. de s-a numit muntele dupa dansul? Ce a . menit sa-i atraga pe turisti. vesnic veghetor asupra noastra? Muntele cu nume de om "Un munte care se numeste Omul! Este oare muntele atat de mic sau fost-au omul atat de mare. straveche. nume ce nu are a face cu lumea noastra dacica.

care traia in locuri salbatice? Fost-a el un hot mare al carui nume nimeni nu indraznea sa-l pronunte? Fost-a el un imparat. regina indragostita de Bucegi.fost oare omul acela? Fost-a el un erou mare. Profilul stancii deseneaza o imagine umana. . Unii spun ca o data pe an. Un nume ciudat. pentru cel mai inalt varf din Bucegi. la asfintit de noiembrie. care s-a batut in batalie? Fost-a el un pustnic. una din stancile din apropierea varfului isi lasa umbra pe platou. legenda despre Muntele Omu. un nume abstract si tulburator. de care se cutremurau imparatiile?" Asa isi incepea Carmen Sylva.

pentru a . zic ca nici macar nu e vorba in numele Omu de cuvantul pe care noi l-am luat din latina. zeul timpului. sunt megaliti. mai indrazneti. Iar altii. Unii numesc stanca cea mai inalta de pe Varful Omu "Tronul lui Zamolxe". poate lui Saturn.care i-a dat numele "Omul". tocmai in varful varfului. in vremea dacilor. sunt altare ciclopice. cunoscut la noi sub numele de Zamolxe. Altii spun ca e mai mult de atat. Ori ca pietrele enigmatice semanate parca de uriasi. Sau ca sunt coloanele cerului. Ca pe Varful Omu a existat. un altar inchinat unui mare zeu. asemenea celor din apusul Europei.

desemna fiinta umana. care il desemna pe zeul primordial. ci erau consacrate zeilor umblatori prin nori. Si nu putem jura ca este vorba de cuvantul latinesc pentru om. . iar cei Ligurici un Monte Omo a carui creasta depaseste altitudinea de 2600 m. erau lacasurile marilor preoti. Acel Om care a dat numele celui mai inalt virf din Bucegi nu putea fi decat un zeu. Alpii Dolomitici au si ei un varf Omo. ci de un cuvant mult mai vechi. de cand lumea. E adevarat. caci stim ca varfurile cele mai inalte nu erau ale oamenilor. un Monte Omu exista si in insula Sardinia. erau sacre.

Din acest centru. intrun fel.Despre Varful Omu (2507 m) se spune ca este centrul unei stele alcatuite din mai multi munti convergenti. izvoraste Ialomita. iar la apus Muntele Batrana si Muntele Doamnele. un munte tainic. care curge prin Valea Obarsiei. in el se intalnesc si se innoada toate crestele. lasand la rasarit Sfinxul si Babele. Si cu toate acestea. el nu poate fi vazut tot timpul de pe traseu. un munte ascuns. . chiar fiind cel mai inalt varf din Bucegi. El este chiar centrul intregului arc de culmi care alcatuiesc Bucegii. ci doar din anumite puncte: este. de la poalele Varfului Omu.

ce zane prefacute in pietre salasluiau aici in vremuri de mult apuse? Se spune ca Bucegii sunt munti vrajiti care emana o energie puternica Cei incercati. Batrana si Doamnele: ce duhuri.Babele. ce vantoase. care au urcat pe varful Omu de .

spun ca de aici. Buzaul. S-a afirmat. ca exista o poarta de intrare intr-o retea subterana aflata sub . Numai cerul e deasupra ta. toata Transilvania.nenumarate ori si au scrutat zarile in diminetile limpezi. din inima Bucegilor. in maruntaiele caruia sunt stranse comori. Tara Barsei. cu o energie foarte puternica. se vad Bucurestiul. pe baza masuratorilor radiestezice. Unii sustin ca Omu e un munte vrajit. Carpatii Orientali. Esti pe acoperisul tarii dacilor. daca te uiti in toate directiile. poti sa vezi aproape toata tara. Se vede pana si Dunarea.

Vasile Lovinescu sustine si el." ca "muntele Om este traversat de o grota imensa. in "Dacia Hiperboreana. Nume vrajite La fel de magice ca si locurile sunt numele . in sensul ca nu i s-a dat de capat. care este una dintre cele mai mari din lume. Aceasta poarta ar fi undeva pe Valea Obarsiei Ialomitei. fiind explorata doar pe vreo 20 de kilometri".Omu. intr-un loc dominat de o stanca numita "Biserica Trasnita".

au putut patrunde aici. muchia. desi ea inca salasluieste in vorbirea noastra de zi cu zi. la numele proprii ale fiecarui coltisor din Bucegi. pe care am uitat-o. altele cu origine necunoscuta. Putine influente straine. venite mai tarziu. strunga toate sunt cuvinte stravechi. unele socotite dacice. curmatura. cuvintele au taria si mireasma unor vremuri in care oamenii vorbeau cu zeii si erau una cu natura. plaiul. deci probabil tot din vremea dacilor sau chiar mai .Piscul. braul sau brana. Cele mai multe sunt franturi dintr-o limba straveche. De la nume de forme de relief marunte.acestora.

cel negru si iute de picior. Valea si Poiana Tapului. Zimbrii. denumit tot cu un cuvant dacic. Spintecaturi. Galme. Vanturisul si Vantoasele. Gavane. dar de buna seama tapul salbatic. Clabucete. Bucegii erau cutreierati si de cerbi. ce astazi nu mai exista in vorbirea noastra cea chinuita de neologisme ale noului . Bolboci.demult. animale cu nume dacic. Candva. Zanoage. Zgarbura. salasluiau odinioara pe Creasta cu Zimbri sau in Valcelul cu Zimbri. cum ne marturiseste Valea Cerbului. care a dat numele Coltii Tapului. atatea cuvinte milenare incarcate de poveste. La fel si tapul. Clai.

ca sa nu mai vorbim de Bugeacul istoric din Basarabia. Localitati cu numele Bugeac sau Buceag exista in judetele Constanta.. sau chiar pamantul pustiu. lipsit de paduri.. Chiar numele Bucegilor se lasa greu de descifrat: ce este un buceag? Lingvistii spun ca huceagul sau buceagul este un paduris des si jos. dar acelasi suflet legat de pamantul romanesc.mileniu. piata de capital. doar cu buruieni si ierbarie. pensii private.. incalzire globala. O alta lume.. Ialomita si Teleorman. precum inflatie. un alt taram. ori covorul de muschi verde si moale. . motiuni de cenzura.

isi are numele derivat de la Buc. Lingvistul Sextil Puscariu sustine chiar ca Bucsoiul. Cat despre originea numelui. Bugeci.teritoriu apartinand regatului dacic al lui Burebista. Ca locurile acestea erau vrajite. tot asa cum si Buceci. numite si buceag. Bucur. unul din bratele stelei de munti ce se intalnesc in varful Omu. este un nume autentic dacic. stim. Iar Bucur. au dat numele Bucegilor. Poate ca tufele joase de jepi. ne-o arata si . se deriva de la Buc cu acelasi sufix ca in Maneciu sau Moeciu. in zadar o cautam in limbile vecine: este la fel de vechi precum numele Carpatilor.

care are rolul de pazitor al unei comori ascunse intr-o Pestera a Tezaurului. Sfinxul nu reprezinta doar un singur chip.alte nume. precum si de capul unui caine. mai adauga cercetatorul. din rase diferite. doua astfel de tezaure chiar au fost descoperite in vremea regelui Carol. de fapt. ci e inconjurat de alte chipuri umane. Iar povestile locului spun ca nu departe. Iar aceasta pestera. in Sinaia. Ce stiau batranii locului de i-au spus acelei vai "a comorilor"? Daniel Ruzo spunea ca. . ascunse la ananghie de preoti si regi. Valea Comorilor ne povesteste de uriasele tezaure dacice.

incrustate cu nestemate.. cu mult deasupra prezentului? Si atatea alte nume de poveste.trebuie sa fie undeva in apropierea Sfinxului. acest magnific monument al Omului. in privinta spiritualitatii. care strange laolalta cunoasterea si intelepciunea unui trecut ce poate a fost. sau unul divin. Dar Podul cu . alcatuit din cupe scumpe de aur si argint.. Dar poiana Sfarsitul Lumii? Poate e vorba de o lume ce incepe in ochiul Sfinxului si se sfarseste in norii de sub talpile zeilor daci. Ce fel de tezaur ar putea fi ascuns in maruntaiele muntelui? Unul omenesc.

poate dorul de vremurile cand zeii umblau cu talpile goale pe pajistile Bucegilor. uitat. Poate sufletul strabunilor care geme. un altar ciclopic. incremenit in piatra. unde pietre ciudate formeaza.Florile sau Piatra Arsa? Dar Varful cu Dor? Ce dor atat de fierbinte a dat numele unei vai. asa cum e Valea cu Brazi ori Dealul cu Melci. stand pe un varf. . un dor vesnic. ci e Varful cu Dor. zice Nicolae Densusianu. unui izvor si unui varf printr-o numire atat de stravechi inmiresmata? Caci nu este Varful Dorului. Un dor mai tare decat moartea. Iata dorul.

rostite pe aceste meleaguri cu mult inainte ca romanii sa ajunga cu armatele lor la Dunare. vorbe atat de insemnate. care si-au lasat numele in Bucegi: turcii (Mecetul Turcesc). tatarii (Cheile Tatarului) si chiar tiganii. au obarsie necunoscuta: de buna seama sunt cuvinte stravechi.Au venit apoi valurile tarzii de neamuri straine. Pana si "stanca" si "stana". si pastrate in limba noastra pana astazi. Un urias sanctuar stravechi . dar samburele dacic a ramas.

Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita. Armatele imparatilor romani Domitian si Traian nu au ajuns in locurile sacre ale dacilor. A fost cucerita Sarmizegetusa. Stalpii templelor au fost facuti bucati. cu complexul ei de sanctuare minunate. ce au fost facute de romani una cu pamantul. preotii alungati .

Scriitorii greci din vechime spun ca dacii aveau un munte sfant. Dar Muntele Sfant al dacilor nu a fost niciodata profanat. iar pe langa acesta curgea apa lor sfanta.ori ucisi. cand hoardele de turisti ii rapesc linistea. care se numea la fel. cuvant care insemna chiar acest lucru "Cel Sfant". pe care il numeau Kogaionon. dupa el. Poate pana astazi. Tot in apropiere se afla si o pestera sacra. incinta sacra a fost vandalizata. preotii daci care tineau . in care s-a retras Zamolxe si. ingroapa in gunoaie aceste monumente si le manjesc cu spray-uri colorate.

unii Muntele Gaina ori varful Gugu. iar Varful Omu pare sa fie cel mai de crezut pentru aceasta demnitate. ca ar putea adaposti muntele sfant. ci mai multi munti. din Muntii Tarcului. cu indreptatire. altii au ales Ceahlaul. Ba mai mult. unii sustin ca Kogaionon nu a fost unul singur. Unii au spus ca Godeanul este muntele sfant. cel indeaproape veghetor asupra Sarmizegetusei. Multi si-au batut capul sa afle unde se afla acest munte.cumpana vremilor. Si despre Bucegi s-a spus. Si nu doar . ori Gradistea. Altii au vazut in Retezat acest munte sfant. iar apa sfanta ar fi ori Streiul.

Babe si naucitoarea pestera cu acelasi nume . Si nu doar pentru ca de la poalele lui izvoraste Ialomita.. Ci pentru ca intreaga zona pare sa fie un urias sanctuar preistoric. socotite de unii altare megalitice.. Si nu doar pentru ca se numeste Omu. Si nu doar pentru ca este presarat cu stanci ciudate.loc curat de rugaciune. care curge pe langa Sfinx. atat in trecut cat si astazi.pentru ca este cel mai inalt din Bucegi si de pe fruntea lui se poate vedea braul Dunarii. locuita in trecut de preoti . cu un parcurs initiatic ce incepe de la Pestera Ialomitei. pe care unii o numesc Pestera lui Decebal.

Ce aveau ei mai sfant nu se afla la Sarmizegetusa. aceasta este Apa Sfanta. in nori. apoi se indreapta spre obarsia Ialomitei. unde se face inchinare Sfinxului si sfatuitoarelor lui. unde era de prevazut ca romanii vor putea ajunge. pana pe varful Omu. ci in creierii muntilor. toata sfintenia si tot temeiul neamului lor. urca la platoul Babelor. pe varfurile cele mai inaccesibile. iar astazi de calugari crestini. in mainile dusmanului. aceasta este Pestera lui Zamolxe.daci. Nu puteau fi preotii daci atat de necugetati incat sa-si lase muntele sacru. . Acesta este Muntele Sfant.

Unii chiar se vindeca. dar si cercetatorii zonelor obscure ale existentei spun ca aici se petrec lucruri stranii. Uneori. Omu se cutremura din senin. Oamenii care ajung in aceste locuri cu sufletul curat se incarca de energie. cum a fost in 1993. Aici este polul energetic al intregii Romanii. cand .Locul unde se intalnesc lumile Locuitorii din satele de munte ale Bucegilor. Legendele spun ca Bucegii sunt strabatuti de nesfarsite tuneluri subterane. Aici se intalnesc lumile.

Specialistii au afirmat ca e vorba de fracturi ale scoartei. dar n-au putut explica de ce s-au petrecut la ore fixe. Alteori se aud bubuituri de sub pamant. uneori si cate zece pe zi. produse fix la orele 20.00 si la 3.timp de o luna au fost sute de cutremure mici. care sunt roci stabile. Se zice ca intre 1994 si 1998.00 noaptea. caci muntele e alcatuit din calcare si conglomerate.. Lucru ciudat. .. iar multi oameni din asezarile din apropiere sunt chinuiti de insomnii in timpul acestor fenomene. ca si cum ceva s-ar prabusi. in zona Bucegilor s-au inregistrat mici zguduituri subterane zilnice.

Fenomene stranii se petrec si in aer. are caracteristici speciale. care l-au numit Kogaionon. cu o activitate energetica masurabila.Cercetari efectuate inainte de 1989 pe mostre de roca au demonstrat ca Varful Ocolit (Bucura). Concluzia cercetarilor neconventionale a fost ca acolo se afla un fel de poarta de iesire din universul terestru. aflat aproape de Varful Omu. depasind pragul de latenta in 1986. Acest centru energetic ar fi fost cunoscut si dacilor. iar aceasta energie era din ce in ce mai puternica. in aceste locuri: curcubee . e un adevarat Stalp al Cerului.

caci multi le-au simtit energia extraordinara. fara sa fi plouat inainte. Ialomita aproape de obarsie . lumini ciudate. in mod sigur. Cate din acestea sunt reale si cate provin din imaginatia turistilor. scantei lungi de un metru in jurul Sfinxului si multe altele. uneori chiar saptamani intregi. Bucegii sunt un loc aparte. nu stim. Dar.stralucitoare in plin soare. fulgere.

Sau poate este vorba de Apa Vie. a fost intr-adevar apa sfanta. intalnit in Valea Ialomitei. pe Valea Ialomitei. dar real.In ce priveste Apa Sfanta. care dupa 400 de km se varsa in Dunare. la Carsium. unul din punctele strategice de pe fluviu. chiar si cercetarile stiintifice moderne par sa i se supuna. numita in scrierile vechi Naparis si Helibakia. intre Lacul Bolboci si . Poate ca Ialomita. aflata pe versantul estic al Bucegilor. un fenomen straniu. Este vorba de zona numita "Sapte Izvoare".

Ce are special aceasta apa? Se pare ca este una dintre cele mai curate din lume! Studiile au continuat. cercetata in laborator inca din 1927. Testele recente au aratat ca.fata de 5. intr- . In anii 80. au venit si strainii si au facut cercetari. iar testele aratau ca toti indicatorii calitativi ai apei de la Sapte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume! De pilda: numarul de bacterii e zero . unde exista o sursa de apa misterioasa. limita minima acceptata . au fost reluate cercetarile.poluarea cu azotati si azotiti e zero.Scropoasa. iar zona a fost inchisa.

intr-adevar. fapt care o face sa-si recapete structura ordonata ideala (iar cercetarile magnetometrice au detectat puternice anomalii in zona). fie izvoarele trec pe langa un zacamant de argint. . unele dintre cele mai curate surse naturale de apa plata din lume. care izvoraste dintr-o grota unde se afla un imens lac subteran.adevar. S-au gasit si explicatii stiintifice pentru aceasta minune: fie apa aceasta trece printr-un camp magnetic. este vorba de o apa speciala. Din punct de vedere chimic. iar argintul impiedica dezvoltarea bacteriilor. aceste izvoare sunt. Aceasta este "apa vie".

care erau si mari vindecatori. a croit pesteri si a limpezit izvoare pana la puritatea absoluta. povestile impatimitilor de munte sau cercetarile neconventionale. Dar numai cei care ajung acolo cu gand curat stiu asta.cunoscuta de preotii daci. nu . Oricat de greu sunt de crezut pentru unii legendele. oricat de banala si cenusie ar fi perspectiva asupra Bucegilor din birourile oficiale ale institutelor de cercetare. Chiar daca ni se spune ca e vorba doar de capriciile naturii. care a sapat in pietre forme curioase. un lucru e sigur: Bucegii sunt un loc cu totul special.

trebuie sa uitam ca un lucru. devine sfant. Babele si Omu nu sunt deloc banale: este de netagaduit ca dacii. preotii au vorbit cu zeii la poalele Sfinxului si s-au initiat band apa vie. Mii de ani. si chiar stramosii lor indepartati. daca generatii la rand e socotit sfant. Trebuie sa fii orb la suflet si intunecat la privire ca sa nu accepti ca Bucegii. oricat de banal. Iar Sfinxul. Locuitorii din zona spun ca in Bucegi se petrec lucruri stranii . le-au considerat sacre.

in mod sigur au devenit la un moment dat. sa intelegem si sa ocrotim ceea ce ni s-a dat. datorita stramosilor nostri. un mare si puternic sanctuar. Si nu multe neamuri au parte de astfel de minunatii. Foto: Mediafax • Aurora Petan . produse de atingerea zeilor.daca nu au fost dintotdeauna. asa cum avem noi: trebuie doar sa vedem.

• =================== Imparatii daci ai Romei Daci pe sarcofagul imparatesei Elena. mama lui Constantin .

istoria Daciei. dar si unii straini. fara acesti daci ajunsi la carma Imperiului. dar cu privire la originea lor dacica s-a pastrat tacere. le-au contestat originea. Enigme Istorice De-a lungul timpului. Totusi. cei mai multi istorici romani. Poate numele lor le sunt familiare multora. in ciuda documentelor care ne garanteaza obarsia lor dacica.Imparatii romani de origine dacica sunt un subiect foarte putin cunoscut. a Europei si chiar a intregii crestinatati .

din motive greu de inteles. Istoria oficiala le contesta dacismul si astazi. Daca ar fi sa dam crezare manualelor. ei s-au romanizat rapid si fara cale de intoarcere. Regalian. stranepotul lui Decebal Nu stim ce s-a intamplat cu dacii dupa cucerirea Daciei de catre romani.ar fi fost alta. in .

Dupa constitutia lui Caracalla din 212.decursul a doar un secol si jumatate. iar numele de "dac" este purtat cu mandrie de mai multe personaje istorice. Totusi. ajunse pe cele mai inalte trepte ale ierarhiei militare sau politice a Imperiului roman. prin care toti cetatenii imperiului nascuti liberi deveneau . amintirea lui Decebal a ramas vie in secolele urmatoare.

Ceea ce insa nu se poate pune la indoiala este originea dacica a lui Regalian. Poate fi intru totul adevarat. dacul Regalian. Documentele epocii spun ca dacul cel ambitios a intrat in istorie in preajma anului 260 d.cetateni romani cu drepturi depline. Regalian este cel dintai dac care a urcat in aceasta ierarhie. . Si sustineau ca este un urmas al lui Decebal. in vreme ce pe tronul Romei se afla Gallienus.Cr. sau poate fi doar o genealogie imaginara. un stranepot al marelui rege martir. orice dac devenit cetatean roman putea urca in ierarhiile vremii. In anul 260.

Dupa preluarea puterii. dar Gallienus vine de la Roma impotriva lui si il invinge. s-au limitat la zona dunareana. Sulpicia Dryantilla. Monedele emise de el si de sotia (sau mama) sa. aliati cu roxolanii. o femeie cu nume dacic. se afla in fruntea trupelor din zona Dunarii. Nu mult dupa anul 260. Regalian este ucis intr-un complot de propriii sai partizani. Conform surselor scrise. el pune la cale o rebeliune. in urma careia este proclamat imparat de catre trupele sale. din Pannonia si Moesia.general cu talent de strateg. duce lupte impotriva sarmatilor. .

izvoarele istorice si arheologice ne confirma faptul ca provi ncia Dacia a fost abandonata mai devreme.Dacia . iar Aurelian nu a facut . totusi. in vremea lui Gallienus. Desi Aurelian este considerat autorul retragerii trupelor si administratiei romane din Dacia. deoarece coincide cu un moment-cheie: abandonarea provinciei de catre Gallienus.abandonata sau eliberata? Figura lui Regalian este deosebit de importanta in istoria provinciei Dacia.

. Acest moment coincide si cu o serie de atacuri dure ale carpilor (daci liberi) asupra provinciei. iar arheologia ne arata ca tot in vremea acestui imparat au incetat inscriptiile romane din Dacia.Scrierile vechi ne informeaza ca "Dacia a fost pierduta" in vremea adversarului lui Regalian.decat sa consemneze in acte un fapt deja consumat si pe care oficialitatile multa vreme nu au avut curajul sa-l recunoasca. precum si baterea de monede.

istoricii insista ca prin "carpi" trebuie sa intelegem "goti"). . din contra.Maximinus Daia (Daza) Contextul acesta este rareori invocat de istoricii nostri. Uzurparea puterii lui Gallienus in zona. prin rebeliunea dacului Regalian si atacurile dacilor liberi. care pun retragerea romanilor doar pe seama atacurilor pricinuite de barbari si de goti (chiar daca izvoarele subliniaza ca este vorba de carpi. ne poate sugera ca retragerea armatei si a administratiei romane din provincie nu reprezinta un abandon al Daciei ci.

romanii au fost. pentru cine stie cata vreme. . sa fie provincie romana. ca Dacia este greu de aparat. In acest fel.o eliberare. din pricina atacurilor barbare. Ulterior. Deci. alungati din provincie de catre daci si au sustinut apoi. efectiv. Aurelian a creat in sudul Dunarii o alta Dacie. Ce s-ar fi intamplat daca Regalian nu l-ar fi uzurpat pe Gallienus sau daca dacii liberi nu ar fi venit in ajutorul fratilor lor din tinutul ocupat de romani? Poate ca Dacia ar fi continuat. numita "Dacia Aureliana" si mai apoi "Dacia Ripensis". ca justificare. pentru a pastra aparenta unei Dacii romane.

Intrat ca soldat de rand in armata romana. dac dintr-o familie de ciobani. ciobanul din Carpati Tot in vremea lui Gallienus a trait si Marcus Acilius Aureolus. si de neam obscur. numita mai tarziu Dacia. el insusi pastor in tinerete..Dacia a fost prima provincie a imperiului din care romanii au fost nevoiti sa se retraga.". a castigat simpatia imparatului Valerianus si a ajuns . Aureolus. fiind mai intai pastor.. Istoricul bizantin Zonaras spune despre el: "Aureolus era din tara getica.

Dupa ce a castigat si increderea lui Gallienus (succesorul lui Valerian la tron). Gallienus a pornit impotriva celui de-al doilea . mai toti provinciali. mai adesea sprijiniti de armata. a fost trimis de imparat in anul 265 sa lupte impotriva unui uzurpator din Galia. celebra criza a secolului al Iii-lea. cand s-au succedat la tronul Romei o multime de imparati. A fost proclamat suveran la Mediolanum de catre armatele sale. Postumus. dar Aureolus s-a aliat cu acesta impotriva imparatului de la Roma. Totul se petrecea in plina criza politica a imperiului.ingrijitor al cavaleriei. in anul 268.

de propriii lui soldati. tradand prietenia care ii lega. cel care a murit in asediul de la Mediolanum a fost Gallienus. ca si Regalian. Acesta insa l-a refuzat.dac autoproclamat imparat. Aureolus. Imparatul Galeriu. Totusi. dar a fost tradat si ucis. pana in vremea lui Aurelian. "olteanul" care i-a razbunat pe daci Galerius Maximianus (292-311) i-a urmat la . care i-a cerut ajutor lui Postumus. iar Aureolus a reusit sa-si pastreze titlul.

ne mai da cateva informatii uluitoare despre acest dac ajuns imparat. In primul rand. jud. Lactantiu. mama sa ar fi venit de undeva din Oltenia. dupa numele sau romanizat.Se crede ca. poate chiar din orasul Romula (astazi Resca. dintr-o mama daca. al carui protejat a fost. Olt). Romula. a vrut sa supuna la obligatia platii .domnie lui Diocletian. Sa nascut intr-un sat din apropiere de Serdica (Sofia). din Dacia Malvensis. scriitorul crestin care ne confirma originea dacica a imparatului Galeriu. venita din nordul Dunarii. din Dacia Traiana.

a vrut sa schimbe numele Imperiului roman in Imperiul dacic. care lea impus tribut dacilor. imparatul s-a . Inainte de a muri. In al doilea rand.impozitelor Roma si intreaga Italie. drept razbunare Arcul lui Galeriu din Salonic pentru umilirea dacilor de catre Traian.

cat si dupa urcarea sa pe tron. care a fost numit Romulianum. reeditat apoi de Constantin cel Mare. inainte de a muri. Specialistii inca nu s-au dumirit ce cauta acesti daci pe arcul lui Galeriu. dupa numele mamei sale. a dat primul edict de toleranta din istoria crestinilor. Totusi. atat in vremea lui Diocletian. dar unii dintre ei au presupus ca este vorba de soldati daci din . Galeriu a ramas in istorie pentru persecutiile sale impotriva crestinilor. Pe arcul sau de triumf de la Salonic apar figuri de daci cu steagul lor national in forma de sarpe cu cap de lup.retras in satul sau natal.

sa fi fost cenzurate sau distruse in vremea lui Galeriu sau a altor imparati de mai tarziu. declarata deschis de imparat. Dacismul lui Galerius este incontestabil. Daia si Licinius Maximinus Daia (sau Daza) era nepotul . la fel si adversitatea sa fata de romani si de numele de "roman". care au incercat sa apere astfel memoria dacilor. Nu ar fi exclus ca seria lunga de documente ce relatau cucerirea Daciei. toate disparute astazi.regiunea natala a imparatului.

despre Licinius. nepotul imparatului. S-a nascut in Dacia Aureliana. a tinut sa-si pastreze numele dacic. avand-o ca mama pe sora imparatului. A ajuns sa fie adoptat de unchiul sau. Imparatul Galeriu i-a conferit lui Licinius titlul de "Augustus" in vestul imperiului. In schimb. S-a nascut in anul 265 si a ajuns prieten foarte bun cu Galeriu. izvoarele spun ca se tragea dintr-o familie de tarani daci din Moesia Superior. . si Constantin (si acesta de origine moeso-dacica) au fost numiti "fiii augustilor". in timp ce Daia. la sud de Dunare. dar chiar si dupa adoptie.imparatului Galeriu. in anul 308.

Daia s-a aliat cu uzurpatorul . erau de origine dacica. Licinius si-a impartit imperiul frateste cu Daia. doi de rang superior si doi de rang mai mic). toti cei patru suverani care formau tetrarhia (forma de conducere cu patru imparati. dar in 313. Dupa moartea lui Galeriu. la Mediolanum (Milano). casatorindu-se cu sora lui vitrega. s-a aliat cu Constantin. Constantin si Licinius se reunisera la Milano pentru un eveniment extrem de important: promulgarea edictului prin care religia crestina devenea egala in drepturi cu celelalte religii ale imperiului.In felul acesta. in 311. De cealalta parte.

Locul sau a fost luat de Constantin. Dar tradarea a fost platita. Licinius si Constantin au intrat . Conflictul dintre Licinius si Daia era previzibil. a preferat sa se sinucida.Maxentiu. spun unele surse. cumnatul lui Licinius. Daia a Degetul lui Constantin fost infrant si.

Constantin si Elena. in urma caruia cel din urma a iesit invingator si a devenit unic imparat al imperiului. primul imparat crestin din istorie. Enigma dacilor de pe Arcul lui Constantin Dar cel mai mare imparat roman de origine dacica este Constantin. S-a nascut la sud de Dunare. Cu acesti patru imparati de origine dacica.intr-un conflict. la . a inceput o noua epoca in istoria Imperiului roman. ce au condus imperiul simultan.

Desi nu stim in ce fel dacismul sau i-a influentat actiunile. un moeso-dac. Marea friza de . pe atunci provincia Moesia Superior. atat inainte de cucerirea Daciei cat si dupa aceea. imparatul Constantius Chlorus. Constantin era. in Serbia de astazi. Deci.Naissus. este incontestabila. in vremea conciliului de la Niceea. la Naissus este atestat un episcop care isi spune "Dacus". la doar doua secole dupa cucerirea Daciei. era tot din Naissus. mai exact. stim sigur un lucru: el este cel care. Prezenta dacilor la sudul Dunarii. spoliaza monumentele din splendidul for al lui Traian. In anul 325. Tatal sau.

masurand peste 30 de metri (dupa altii mult mai mult) si fiind a treia ca marime din intreaga antichitate. Patru bucati sunt incastrate in arcul sau de triumf de la Roma. daca nu . Mai mult. opt din grandioasele statui de daci. Ce logica sa aiba dislocarea unor statui colosale de daci si plasarea lor pe un monument al unui imparat roman. inalte de trei metri. sunt scoase de la locul lor si urcate pe Arcul imparatului Constantin. care impodobeau forul lui Traian. este sparta in bucati de Constantin. dupa ce figura lui Traian este stearsa din reprezentarile reliefurilor.piatra a lui Traian.

E adevarat. pe Arcul lui Constantin exista si reliefuri atribuite .faptul ca acesta era nascut tot in tara dacilor? Cu siguranta. pe langa piesele luate din forul lui Traian. in acelasi timp. nu mai existau artisti talentati ca in vremurile anterioare. arta romana aflandu-se intr-un declin evident. cum de a fost posibila aceasta "profanare" a forului lui Traian? Specialistii spun ca era nevoie de material de constructie si ca. Totusi. Documentele ne spun chiar ca ar fi incercat sa aduca Dacia sub stapanirea sa si a refacut podul de peste Dunare. Constantin avea o mare pretuire pentru stramosii sai.

Deci. dupa ce a vazut pentru prima data forul lui Traian. Iulian Apostatul ne povesteste ca.de specialisti epocilor lui Hadrian si Marc Aureliu. nici un imparat nu ar fi indraznit sa distruga monumentele unui predecesor. spunand ca el nu va avea niciodata un for atat de grandios. Oricat de mare ar fi fost lipsa de materiale si de artisti talentati. Constantin ar fi luat ce i-a placut de pe monumentele predecesorilor sai. Dar nu este suficienta aceasta explicatie. daca acesta era pretuit. memoria sa era onorata si facea parte din galeria sacra a . Constantin a fost abatut timp de mai multe zile.

mandra si iubitoare de libertate. Daca Galerius nu a contribuit la . Statuile de pe arc simbolizeaza obarsia dacica. a imparatului. Gestul atat de neobisnuit si de socant al plasarii celor opt statui de daci pe Arcul de triumf al lui Constantin isi gaseste in acest fel o explicatie. din ordinul lui Constantin. ca si celelalte scrieri ce relateaza acest eveniment dramatic din istoria dacilor.parintilor Romei. nu ar fi deloc absurd sa ne gandim ca scrierea de capatai a lui Traian despre cucerirea Daciei a disparut. Din aceasta perspectiva.

El a pus statuile dacilor pe Arcul sau de la Roma Constantin cel Mare este cel care a mutat capitala imperiului la Byzantion.disparitia acestor scrieri. Imparatul Constantin. se poate sa o fi facut Constantin. numit dupa .

In vreme ce occidentul bajbaia in intunericul in care barbarii migratori l-au aruncat. Cat de mult a contribuit dacismul lui Constantin la aceasta transferare a gloriei romane in orient este foarte greu de spus. Dar dacii de pe Arcul lui Constantin vegheaza vechea Roma si astazi. era nascuta. Elena. Orientul a devenit astfel izvorul spiritual si cultural al intregii Europe. iar dupa cucerirea de catre turci. se . in sec. in orient straluceau luminile Bizantului crestin. Noua Roma. semn al dainuirii spiritului dac peste timp.moartea sa Constantinopol. Xv. Istanbul. mama lui Constantin.

Sfanta Elena este patroana arheologilor. pe care le-a adus la Roma. Ea a primit titlul de Augusta. astazi. Scrierile vechi spun ca Elena a contribuit foarte mult la intarirea crestinismului ca religie a imperiului. intr-o familie foarte modesta. A avut o legatura neoficiala cu Constantius Chlorus. De aceea. se spune ca a descoperit resturile crucii lui Isus. viitorul imparat.pare. Descoperirea s-a facut in urma unor sapaturi pe care ea insasi le-a comandat si coordonat. Sarcofagul sau din . in Asia Mica. si l-a nascut pe Constantin in teritoriul dacic de la sudul Dunarii. Calatorind la Ierusalim.

cu scene de lupta. in mod destul de bizar. praznuiti de Biserica Ortodoxa la 21 mai. Falsificarea istoriei Se impune o intrebare: de ce manualele de istorie nu pomenesc nimic despre rolul dacilor . Este ornamentat. Sfintii imparati Constantin si Elena. cu inconfundabilele lor caciuli. Intre soldatii reprezentati se disting cu claritate figuri de daci. in sala numita "Crucea greceasca".porfir rosu egiptean se afla la Muzeul Vatican. au schimbat definitiv cursul istoriei.

ba ilira. desi sursele ne spun raspicat ca era daca de la nordul Dunarii. Istoricii nostri. ba. .in istoria imperiului roman? A existat si continua sa existe o adevarata conspiratie in jurul acestui subiect. dar si unii straini. daca romanizata. chiar daca avea nume latin. Despre informatiile pe care ni le da Lactantiu cu privire la Galeriu s-a spus ca nu merita sa fie luate de bune. ba roxolana. Despre mama lui Galeriu s-a spus ca era o barbara. au facut tot posibilul pentru a "demonta" originea dacica a unor personaje ajunse pe tronul imparatiei romane. in cazul cel mai bun. in special maghiari.

de obarsie dacica. Alfldi (1940).Despre cele din "Historia Augusta". ca ar fi vorba de niste nascociri. si au recurs la contestarea surselor . Unii istorici maghiari. De ce toate acestea? Din doua motive diferite. in Dacia nu a mai ramas nici un dac si ca nu a existat nici un fel de continuitate de-a lungul mileniului "intunecat". dar cu un unic scop. in frunte cu A. la fel. Aparitia unor personaje istorice importante. pana la venirea maghiarilor in Transilvania. dupa abandonarea provinciei. au vrut sa demonstreze ca. care ne atesta originea dacica a lui Regalian. le incurca socotelile.

Istoricii romani. toata populatia ramasa in provincie era deja complet romanizata. si imparatii de origine dacica trebuiau sa fie tot romani. La acea vreme. pentru a demonstra ca nu este vorba de daci autentici. ci originea lor etnica era foarte . in schimb. Prin urmare. "nu trebuiau" sa mai existe decat romani. Dar faptul ca scrierile la care ne-am referit insista asupra originii dacice a acestor imparati ne arata cu claritate ca ei nu erau daci integral si definitiv romanizati. au cautat sa demonstreze ca.documentare. dupa abandonarea Daciei. eventual proveniti din stramosi daci romanizati.

Cunosteau. pur si simplu. Probabil din acest motiv.importanta. istorici precum Constantin . fara prea multa insistenta pe originea etnica. desigur. li s-ar fi spus romani. Daca ar fi fost daci complet romanizati. fara sa mai poarte vreo mostenire dacica. erau integrati in societatea romana Arcul lui Constantin cu cele 8 statui de daci provinciala. limba latina. dar obarsia lor era dacica.

Daicoviciu. Radu Vulpe si altii au contestat dacismul lui Regalian ori al lui Galerius (despre Constantin nici nu se discuta. Romula "devenea" o daca romanizata. Deci. In schimb. atat pe istoricii . desi nici un document nu sugera asa ceva. Radu Vulpe chiar a insistat asupra faptului ca mama lui Galeriu. Dimitrie Cantemir nu se sfia sa-l numeasca pe Aureolus "hatmanul calarimii Avreulus Dacul". nu era daca. Dupa trei decenii. ci provenea dintr-o familie de colonisti iliri stabiliti in Dacia. Romula. intr-o alta lucrare a aceluiasi istoric. dat fiind ca s-a nascut la sudul Dunarii).

Si intr-un caz. si in celalalt. s-a dorit inlaturarea dacilor din istorie. Istoricii nostri desavarsesc opera celor ce au ars scrierile despre daci si i-au lasat intr-un intuneric ce pare sa nu se mai sfarseasca. iar istoria oficiala nu recunoaste originea dacica a acestor imparati. Stergerea dacilor din istorie pare sa fie urmarea unui blestem ce s-a nascut demult. prin incalcarea adevarului stiintific furnizat de izvoarele scrise. cat si pe cei romani.maghiari. . ii deranja existenta unor daci dupa retragerea romanilor din Dacia. dar continua si astazi. Aceasta falsificare persista pana astazi.

cea mai veche dovada a crestinismului din Campia Romana .• Aurora Petan ==================== • O descoperire senzationala: Scrierea dacica de la Chitila Sceptrul din bronz de la Chitila.

magician. un initiat. trebuie sa fii. care a fiintat in urma cu mii de ani pe aceste meleaguri. iar arheologii. nu reusesc intotdeauna sa le recompuna. Pentru a putea sa refaci un univers din cateva cioburi.Un initiat. Sa rezonezi cu lumea pe care o gasesti in pamant. sa te poti intoarce in . stim foarte putin despre ele. cei ce trudesc sa le scoata la lumina. Din pacate. face parte. intrun fel tainic. din lumea si din fiinta noastra. intr-un fel. Fiecare lume apusa.

Dupa o tinerete petrecuta dupa gratii de puscarie politica si dupa o viata dedicata arheologiei. sa poti vedea intr-o frantura de vas ca intr-un glob de cristal. este foarte modest si intelept. ca orice initiat care cunoaste lumi pe care noi nu su ntem in stare sa le vedem. Un astfel de personaj este profesorul Vasile Boroneant si.timp. profesorul Boroneant mai .

locuitorii acestei zone erau pastori si agricultori. La Chitila exista urme de locuire din cele mai vechi timpuri. unde sapa de cativa ani incoace.viseaza si astazi la lumile care-au fost. cele mai multe provenind de la Chitila. L-am gasit in biroul sau intunecos. se ocupau cu torsul si . "In perioada dacica. dar santierul a fost redeschis in anul 2001. Vestigiile scoase la iveala sunt tulburatoare. ingropat in materiale arheologice prelucrate sau care asteptau sa fie clasificate. din paleolitic pana in epoca moderna. S-au mai facut sapaturi si in anii `80.

fertil..impletitul. favoriza legaturile de schimb cu regiunile de deal si munte. Locuitorii din asezarea de la Chitila aveau o organizare militara si aliante cu alte populatii.. De altfel. din preajma raului Dambovita si a mlastinilor formate de el. spune profesorul Boroneant. capabila sa produca surprize. in plina dezvoltare." Deci o asezare in toata regula. . cu cioplitul lemnului si cu pescuitul". datorita pamantului umed. dar si cu bazinul dunarean. "Agricultura inflorea si ea. cursul Dimbovitei era navigabil la vremea aceea.

sapaturile s-au axat intr-un punct din partea de nord a sitului arheologic. in interiorul carora s-au gasit fragmente ceramice lucrate cu mana si cu . Ii-V d. S-au dezvelit mai multe locuinte.Cr. Aici locuiau daci liberi sau carpo-daci.Vasile Boroneant "In ultimii ani. la est de calea ferata Bucuresti-Ploiesti. iar asezarea este datata in perioada sec. pe un ostrov colmatat al Colentinei.

acoperite cu o scriere necunoscuta. unelte agricole si de pastorit. dar si monede romane. argint sau sticla. podoabe de bronz.roata olarului. Mesaje pe oase de animale In incaperea de la parterul Observatorului . deocamdata nedezlegata: niste oase de animale. caci comunitatea de la Chitila folosea moneda romana in relatiile de schimb." Dar marea surpriza descoperita in sapaturile arheologice reprezinta o enigma.

La cea de-a doua insa. cand am descoperit primele oase de acest fel. parca esuate acolo dintr-un cinematograf de cartier. "In 2001. De partea cealalta a mesei. am crezut ca e vorba de o simpla ornamentatie. arheologul manuieste cu multa grija niste oase. bagheta vrajita a arheologului imi deschide ochii. iar in fata ei un rand de scaune invelite intr-un plus ponosit. se afla o masa invechita. La prima ochire. am . cand am scos la suprafata mai multe oase cu incizii. nu zaresc pe ele decat niste zgarieturi.Astronomic din Bucuresti. In 2003. care serveste drept birou profesorului Boroneant.

Dupa aceea. De altfel. se aplicau . care ofereau spatiu pentru scriere. ele au fost descoperite in interiorul locuintelor. cu o tesatura sau cu o bucata de lemn de esenta moale. Era evident ca nu putea fi vorba de simple zgarieturi rezultate din curatarea carnii de pe oase. apoi se lustruia cu o bucata de piele.ajuns la concluzia ca este vorba de o scriere. Predomina oasele cu suprafete mari. in special mandibule de cal. alaturi de obiecte de uz casnic si podoabe. Suprafata era intai pregatita: se netezea prin slefuire cu o bucata de gresie. dar si de la alte animale domestice sau vanate.

Se scria. care s-a tocit sau a fost stearsa. dupa ce osul a fost din . probabil. iar aceste impunsaturi formau semnul. Adesea.Oase inscriptionate impunsaturi succesive cu un obiect metalic ascutit. caci se vede dupa inclinatia semnelor. de la stanga la dreapta. si o scriere mai noua. se observa doua straturi de scriere: o scriere mai veche. aplicata deasupra celei vechi. In mai multe cazuri. osul este scris pe doua fete sau chiar pe trei.

Dacii liberi de la Chitila cunosteau si alfabetul latin. apropiinduse de insemnarile numite raboaje. Dar scrierea de pe oase este cu totul aparte. asemanator cu unele reprezentari de pe monede. cum e de pilda chipul din profil al unui barbat. Astfel de mesaje au fost probabil insemnate si pe . caci am gasit fragmente de scriere in acest alfabet pe o bucata de ceramica autohtona. sau monograme. nici rune gotice. Apar chiar si imagini. nici romane. Semnele apartin unei scrieri necunoscute. Se combina intr-o maniera deosebita. ele nu par sa fie nici grecesti.nou lustruit.

. alteori marunte. ovaluri. facute cu mare grija. Linii.. alteori mai departate." In fata unei descoperiri atat de socante. Nu exista nici o indoiala ca aceste insemnari sunt intentionate. nu poti decat sa izbucnesti intr-o avalansa de intrebari: Cine a scris acele texte pe oase? In ce limba? Ce a vrut sa transmita? Privesc cu mare atentie inciziile: impunsaturile succesive sunt extrem de regulate. uneori mai inalte. nu simple zgirieturi accidentale. semnele se leaga unele de altele intr-un mod tainic. uneori mai stranse.obiecte de lemn. carlige. Bucatile de oase . care nu au supravietuit timpului.

sau poate doar unul profan. locala. folosita doar de initiati. Oricum. neromanizati. si gotii. nu e . in acest stadiu al cercetarilor. ori poate se scriau diverse mesaje. Asezarea de la Chitila era una de daci liberi. Au trecut pe aici si sarmatii.au capatat luciu de la folosirea indelungata. dar e putin probabil sa le apartina lor aceasta scriere. Poate aveau caracter magic. Dar ce folosire? Erau trecute din mana in mana? Care era rolul acestor inscriptii? "Poate e vorba de rememorarea unor evenimente ale comunitatii. Nu putem sti inca. Este posibil sa fie vorba de o scriere dacica. de simplu raboj.

" Intr-adevar. Este o scriere autohtona. Totusi. cea mai frecventa fiind scrierea bazata pe alfabetul grecesc.vorba de rune. de catre cei mai multi cercetatori romani). oricat de socanta pare aceasta afirmatie. prezenta doar pe frontoanele templelor si care pare sa fie cea . exista mai multe tipuri de scriere. intre acestea se afla si o scriere misterioasa. pe tablitele de plumb de la Sinaia (considerate falsuri. Da. se pare ca dacii scriau si aveau si o scriere proprie. Iar aceasta scriere de pe oase aduce mult cu unul din tipurile de scriere de pe tablitele de plumb de la Sinaia.

dar arheologii. semne pe oase s-au mai gasit si in Basarabia si e posibil sa existe si in alte locuri. dar deocamdata nu putem sti care este mesajul transmis de aceste texte. nu acorda mare importanta oaselor. de regula. caci scrierea aceasta ne este total necunoscuta. Semnele acestei scrieri se aseamana cu semnele de pe oasele de la Chitila. m-am .mai veche forma de scriere din aceste placi. Unde putem gasi cheia descifrarii acestor mesaje? Mai exista astfel de scrieri in alte parti? "Da. In ce priveste osul ca suport de ornamentatie. nu stau sa vada ce e pe suprafata lor.

cu semne care insotesc unele reprezentari rupestre din arealul geografic al traco-getilor si cu alte materiale arheologice ce provin din sudul Dunarii. Totusi.gandit in primul rand la cultura Schela Cladovei. care ne-a furnizat multe piese ornamentate." Sceptrul crestin . dar intr-o alta tehnica decat cea a impunsaturilor. caci poate fi comparata cu semnele scrierilor neolitice europene. si in epoci mult mai indepartate. scrierea de la Chitila pare sa aiba radacini stravechi.

Dar mai e ceva de spus.Povestea s-ar putea incheia aici. .. Iii-V d. Intre obiectele descoperite de profesorul Boroneant in campania de sapaturi din 2001. se numara si un sceptru de bronz ornamentat cu motive in bradut. Cr. datat in sec.. in asteptarea unui alt vrajitor care sa descante semnele si sa descifreze mesajele pe care inteleptii de acum doua mii de ani din Chitila au vrut sa le transmita pana la noi.

care constituie cea mai veche dovada a crestinismului in Campia Romana. poate un preot cu rang inalt. Cui putea sa apartina acest insemn crestin? Cu siguranta unei capetenii locale. in care se infigeau. piesa seamana izbitor cu sceptrele reprezentate pe unele monede de epoca si chiar cu o reprezentare a lui Constantin cel Mare. care tine in mana un astfel de sceptru. iar dedesubt un baston. Avand forma de glob. Portile de Fier si Peretu. Agighiol. "Motivul in bradut este stravechi si se regaseste si pe coifurile dacice de la Poiana Cotofenesti. fiind atestat . deasupra o cruce.

descoperiri senzationale precum cele facute de profesorul . in special cele din cultura Tei.in continuare." Deci. Forma de glob a sceptrului face parte din traditia dacica a arealului si este atestata si prin sceptrul descoperit in mormantul dacic de secol Iii de la Peretu. in secolele Ii-V si urmatoarele. in sceptrele din piatra si lut din epoca pietrei si bronzului. un sceptru cu radacini dacice. foarte probabil. Din motive greu de inteles. unul din autorii misterioaselor texte de pe oase. apartinand unei capetenii crestine! Iar acest ierarh este. avand chiar "stramosi" mai indepartati.

Dar nu conteaza ce cred ei acum. Ostrovul de la Chitila . Istoria va cerne lucrurile si timpul va aseza la locul cuvenit fiecare descoperire. asemenea profanilor care nu vad si nu cred in alta realitate decat cea pe care au invatat-o la scoala.Boroneant sunt trecute sub tacere in lumea stiintifica romaneasca. Colegii il privesc cu suspiciune (la fel se intampla si cu tablitele de la Tartaria).

iar zona sitului arheologic a fost impanzita cu oasele de la acest abator. cei care au cumparat in preajma terenuri au transportat pamant din sit. Si. caisi. In apropiere.care apartineau gospodariei de stat.Astazi. punctul arheologic de la Chitila-Ferma are o soarta trista. aici existau livezi cu pomi fructiferi . care atrageau multime de caini vagabonzi si infestau zona.ciresi. Dupa `89. odata cu pamantul. ei au improvizat un abator pentru traficul ilegal de carne. meri si pruni . Inainte de `89. In 2006. au ingropat si . pentru a-si umple fundatiile vilelor. terenul a fost vandalizat de romi.

cu viata lor aproape de Dumnezeu. lumea dacilor liberi. cu mesajele lor misterioase si sacre. Insa dincolo si in paralel cu aceasta lume in descompunere. • Aurora Petan ====================== • Tezaurul dacic de la Sinaia . pentru cei care au ochi sa vada si suflet sa cuprinda. lipsita de repere si de credinta. se afla.vestigii nepretuite.

Apeland la mijloacele anchetei de presa. Dumitru Manolache reia un subiect de senzatie. Titlul acesta incitant este purtat de o carte scrisa de-un jurnalist. dispretuit si .Una din placile posibilei arhive a regilor daci Gaurile negre ale istoriei. abordat pe larg si in revista "Formula As": tablitele de aur de la Sinaia. un posibil tezaur dacic.

abandonat de istorici si arheologi In peisajul editorial actual. cartile care se refera la daci sunt incadrate. Intre atatea "coduri" si "mis . trei cioburi". ori in cea a rapoartelor stiintifice gen "doua cuie. ori in categoria "conspiratii intergalactice". somnolent si saturat. la prima ochire.

ingramaditi pe cel mult doua pagini. istoria nu mai foloseste decat ca decor si pretext pentru best-seller-uri. in mod evident. Cetatile dacice au ajuns gropi de gunoaie. cu care "nu dam bine" in Europa. Exista. In manuale. In acest neprielnic context.tere". Despre daci nu se mai vorbeste demult sine ira et studio. din numeroase motive. Istoricii si arheologii diminueaza rolul dacilor in istorie. Cautatorii de comori dezgroapa aurul dacilor si-l vand peste hotare. pe daci ii gasim anevoie. Stiinta dacologiei e inexistenta. o jena a "intelighentiei" noastre in a-si aminti de acesti "barbari". o carte care .

descoperit in a doua jumatate a sec. In cazul de fata: un imens tezaur de piese de aur inscriptionate intr-o limba necunoscuta si cu imagini care fac referire la civilizatia dacilor. dar nu exista nici un document scris. Insa cei care vor avea curiozitatea si rabdarea de a o citi vor fi cu siguranta bulversati de enigmatica si complicea tacere a oamenilor de stiinta. Xix la Sinaia. o adevarata increngatura de legende. despre care circula multe informatii orale.clameaza din titlu existenta unui tezaur dacic la Sinaia isca neincredere. exista un martor . mai mult decat un document scris. Insa.

Sunt suficiente acest martor si multimea de marturii orale pentru a demonstra existenta acelui tezaur? Poate ca nu. iar existenta originalelor de aur. informatiile reunite in aceasta carte de catre . Dar este suficient pentru a demonstra ca exista o problema care a deranjat multa vreme si mai deranjeaza si astazi. studierea lor este considerata o pierdere de vreme. in mediile academice: acele piese de plumb sunt considerate cu indarjire falsuri. Cu siguranta.mut ce tipa de 150 de ani si nimeni nu vrea sa-l auda: copiile in plumb ale acelor originale de aur. astazi disparute. este ridiculizata.

alerta. nu vor putea fi ignorate. care desteleneste calea acestei complicate afaceri si da cercetatorilor o mana de ajutor generoasa in evaluarea corecta a subiectului. O carte exceptionala.autor. am adresat cateva intrebari autorului acestei curajoase investigatii. . constituindu-se intr-o adevarata odisee despre care nu se doreste sa se stie nimic: arhiva regilor daci. in urma unei intense investigatii de aproape doi ani. Toate firele acestei povesti duc la castelul Peles. incomoda. In preajma aparitiei cartii.

Dumitru Manolache "In cartea mea sunt surprize mari. va asigur" Un jurnalist investiugheaza istoria .

preocuparile mele fiind axate la vremea respectiva pe problematica inceputului crestinismului romane sc.Ati scris o carte incomoda.Pentru prima data am aflat despre misterioasele placi de plumb de la Sinaia de la un coleg ziarist. prin anul 2004. nu le-am acordat prea mare importanta.. Cum ati luat hotararea de a va apuca de ea? . careia ii dedicasem cativa ani de investigatii. care va starni multe reactii. La inceput. o pasiune ceva mai veche. dupa ce se desfasurase un congres de dacologie la Bucuresti. Interesul .

si cartea domnului Dan Romalo "Cronica apocrifa pe placi de plumb?". specifica gazetarilor care ani de zile s-au ocupat de investigatii. in diverse publicatii. cele mai multe avand ca punct de pornire comunicarea profesorului Augustin Deac. daca o pot numi asa. Se vorbea despre un misterios tezaur din placi de aur descoperit la Sinaia si despre . Aparusera in perioada respectiva cateva articole si interviuri pe aceasta tema. prezentata la congresul amintit. pe care nici macar nu o vazusem.meu pentru tablitele de la Sinaia a fost declansat de o anumita "iritare profesionala".

trezindu-mi instinctul . Am vazut apoi fotografiile placilor pe un Cd. Imaginile lor m-au tulburat profund. Am citit tot ceea ce se scrisese despre ele. Incepuse deja sa se discute in contradictoriu despre ele.legenda posibilei topiri a artefactelor de catre regele Carol I. Atunci am inceput sa ma interesez despre aceste extraordinare artefacte. care m-a pus pe ganduri. dupa ce originalele fusesera copiate in plumb. suficient pentru un gazetar ca sa inteleaga ca poate fi vorba despre "un subiect gras". Cu exceptia unui reportaj-ancheta publicat de Horia Turcanu in revista "Formula As".

Abia dupa aceea mi-am dat seama cat de departe sunt de "miezul" subiectului. am realizat un serial de cinci episoade. Dupa cateva luni de munca. Cand miam dat seama ca volumul informatiilor acumulate nu poate fi publicat in alte cateva articole de ziar. ceea ce m-a iritat si ambitionat sa continui investigatia.despre care vorbeam. pe care l-am publicat in cotidianul "Gardianul". aproape toate articolele se refereau la opinii pro sau contra autenticitatii placilor. m-am gandit sa le valorific intr- . pe tema placilor de la Sinaia. Atunci m-am hotarat sa investighez si eu acest subiect.

Era prin primavara anului 2005.Acum. publicand o asemenea ipoteza.o carte. Dupa aproape doi ani de investigatii. pot afirma acest lucru. .Va raspund fara nici un fel de ezitare: este vorba despre un adevar ocultat. Am sperat ca nu voi ajunge la aceasta concluzie. cartea dvs. Ce concluzie ati tras? Este tezaurul dacic de la Sinaia o simpla legenda sau un teribil adevar ocultat? . Eu insumi . e scrisa si se afla in pragul lansarii in librarii. cu toata responsabilitatea. stiind ce furtuni se vor abate asupra mea. Va spun insa ca mia fost teama de acest rezultat. Nu l-am dorit.

cine mai crede astazi in asa ceva? Vorbind despre ele.m-am ferit sa dau crezare unor teorii ale conspiratiei in anchetele mele de pana acum.Fara indoiala. desi uneori acestea erau atat de evidente. ele au legatura cu personajele implicate in aceasta tenebroasa afacere regele Carol I. astazi.Care credeti ca ar fi cauzele ocultarii? . primul ministru Catargiu. pasul de la respect la dispret si discreditare profesionala este atat de mic. Ce te faci insa daca adevarul te sufoca? . . incat poate ca ar trebui sa-l eviti. "Ocultare". "conspiratia sau legea tacerii".

prezint pe larg acest aspect al problemei. In volumul care va aparea in curand la Editura "Dacica". in sensul juridic al cuvantului.autoritatile locale din Sinaia etc.si cu factorii socio-politici interni si externi. asa cum sustin unii astazi. care actionau in societatea romaneasca in momentul in care s-a consumat aceasta afacere. Lipsa unor probe. nu inseamna ca povestea placilor nu a existat cu adevarat. . explozivi. . va asigur. In cartea mea sunt surprize mari.

Ne puteti divulga cateva? .Exista. cateva puncte forte ale cartii. voi . cu siguranta. in avanpremiera! Din respect pentru cititorii revistei "Formula As"."Regina Maria stia ca placile de aur au fost topite" .Imi cereti sa divulg secretele acestei investigatii.

cateva declaratii explozive. care dovedesc ca regina Maria. in care. in primul rand. Nu in ultimul rand.enumera cateva dintre acestea. actiunile unor forte care au "lucrat" tot timpul in vederea ascunderii adevarului acestui subiect. spre exemplu. probabil. chiar si in perioada in care propaganda comunista sustinea si promova in forta ideea dacismului. Am in vedere. se mentiona ceva despre acest subiect. disparitia misterioasa a unor documente de la manastirea Sinaia. Dar poate cea mai tulburatoare dezvaluire se . cunostea faptul ca placile originale din aur au fost topite. Apoi.

dupa parerea mea. despre care se crede ca nu ar fi fost chiar toate topite. Ne-au vizitat si siturile arheologice de la Sarmizegetusa. doar. Va mai spun. niste personaje dubioase. a fost depozitata.refera la faptul ca. ca dupa anul 2000. de dincolo de Prut. cel putin o parte din artefactele din plumb. s-au indragostit subit de subiectul placilor de plumb de la Sinaia. incercati dumneavoastra sa raspundeti. de vreo 50 de . pana dupa ultimul razboi mondial. chiar la castelul Peles! Pentru ce vor fi fost pastrate aceste "falsuri" tocmai acolo. deoarece ele "vorbesc" despre niste originale din aur.

ori.Mi-este greu sa fac o asemenea evaluare. de fiecare data plecand cu "amintiri" de acolo. evident. Investigatia mea a avut ca scop aflarea cat mai multor informatii despre acest subiect . Ea nu se poate substitui unei cercetari de specialitate" . din inalte sentimente patriotice! Restul cititi in carte.Cum credeti ca va influenta cercetarea tablitelor aceasta carte? . "Investigatia mea este jurnalistica.

fascinant. Vreau sa fiu foarte clar: ceea ce am realizat eu este doar o investigatie jurnalistica. astazi. posibilitatea aceasta nu face decat sa ma onoreze si sa ma multumeasca. iata. infierbanta din ce in ce mai multe minti. despre care istoria refuza sa vorbeasca si care. realizata de specialisti. Deci. informatiile si ipotezele prezentate in acest volum pot constitui o baza de pornire intr-o cercetare viitoare. in nici un caz. deoarece acest fapt ar insemna ca munca mea si-a atins scopul. ea nu se poate substitui . In masura in care datele.

In mod cert.unei cercetari de specialitate. . . pentru ca interesul meu este. daca nu ar da nastere la discutii si opinii contradictorii? Ele sunt bine venite. pentru care pledez cu toata convingerea. repet. nu credeti ca va veti atrage critica dura a celor care o contrazic? Va asteptati la reactii dure? . chiar daca vor fi dure. da. Dar ce carte ar mai fi aceea.Sustinand veridicitatea legendei placilor de la Sinaia.

sa vorbeasca. Spun lucrul acesta pentru ca stiu sigur ca exista persoane care cunosc mult mai multe despre placile de plumb de la Sinaia. care detin documente sau au opinii legate strict de istoria lor. Am simtit chiar o oarecare retinere in atitudinea . Unele dintre ele au refuzat. am rugat pe cei care cunosc povestea placilor.acela de a se afla adevarul despre tulburatorul corpus de artefacte. sa mi le comunice prin intermediul editurii. deocamdata. odata cu aparitia acestei carti. pentru ca investigarea subiectului nu o consider incheiata. De altfel. in incheierea volumului.

si veti vedea cui ii revine vina . care a fost verdictul istoricilor. Sunt convins ca exista specialisti care ar dori sa se ocupe de placi. intr-un cadru oficial. dar carora le este teama sa nu se compromita. Veti afla din carte pe cine a consultat. cum s-ar fi cuvenit. fara a le fi cercetat suficient.Este vinovat regele Carol I de distrugerea tezaurului? . cum a fost argumentat.Carol a consultat mai multi istorici ai vremii. cu privire la valoarea arheologica a tezaurului. de vreme ce cateva notabilitati au pus stampila cu inscrisul "falsuri" pe aceste artefacte.lor. .

Nimeni. . Credeti ca informatiile din carte vor afecta in vreun fel imaginea regelui? . nu poate nega realizarile regelui Carol I. De fapt. Eu sunt de parere ca istoria trebuie .instrainarii sau distrugerii tezaurului.Suntem in Anul Carol. chiar decizia de copiere a pieselor demonstreaza ca regele a inteles valoarea lor. Nu a existat nici cea mai mica intentie din partea mea de a influenta in vreun fel manifestarile dedicate acestei personalitati a istoriei moderne a Romaniei. cred.Este doar o intamplare faptul ca acest volum apare chiar in Anul Carol.

Cu bune si cu rele. domnia lui Carol I a avut parte de infaptuiri marete. cu tot ce are ea. Imaginea lui este insa aceea pe care i-au conferit-o faptele si istoria. • Aurora Petan ============================ O enigma istorica: romanizarea .asumata. Si dupa cum stim. dar si de lucruri mai putin placute. in mod critic.

este un exemplu foarte . de pilda. simbolul Daciei libere O enigma istorica: romanizarea. Istoria noastra este plina de intrebari si umbre.Decebal. carora cercetatorii refuza sa le dea contur. Romanizarea.

renuntand . Ce este romanizarea? Indiferent cat de mult au construit. investit si civilizat romanii intr-un teritoriu ocupat. ne prabusim in cea mai adanca gaura neagra a istoriei noastre.limba si poporul roman -. despre fenomenul de romanizare nu putem vorbi decat atunci cand populatia cucerita si-a insusit limba latina.incomod: se vorbeste cu convingere numai despre rezultatele sale . dar daca vrem sa cercetam felul in care dacii au fost romanizati.

dar in cea mai mare parte . deci romanizarea nu a avut nicaieri un caracter intentionat. organizat. a atins extinderea maxima). romanii nu si-au propus niciodata sa romanizeze pe nimeni.Cr. Imperiul Roman era foarte intins la vremea apogeului sau (in anul 117 d. programatic. Nu exista nici un document care sa dovedeasca asa ceva. Or.definitiv la limba proprie.

Macedonia si cele doua Moesii. Germania. Britannia. Illyricum. cu Asia Mica. tot restul Peninsulei Balcanice. apoi tot restul Orientului elenistic. Numidia. Noricum si alte teritorii. care aveau o cultura superioara celei romane. Siria. cu Tracia. nu au fost romanizate niciodata. in ciuda faptului ca stapanirea romana a durat multe sute de ani: in primul rand Grecia si Egiptul. apoi Pannonia. limba latina nu a putut inlatura limbile locale.Mauretania.. Cyrenaica. Nicaieri limba latina nu a persistat: fie nu s-a impus . teritoriile din Africa de Nord .a teritoriului ocupat. Palestina etc.

au ramas romanice doar Hispania. dalmata (azi disparuta) si romana. dand nastere celor zece limbi romanice: spaniola. din acest imens teritoriu. disparand sub presiunea altor limbi (a celor slave.niciodata. Se considera ca. Gallia. Italia. de exemplu). portugheza. italiana. iar in altele (cele mai multe) nu? Hazardul? Cine poate raspunde? . fie s-a impus pentru un timp limitat. provensala. micul teritoriu al Raetiei. sarda. Cum de in unele teritorii romanizarea limbii a reusit. catalana. franceza. retoromana. Dalmatia si Dacia.

inclusiv cea dintre Prut si Nistru -. Sudul Moldovei si .Romanizarea Daciei Dacia a fost ultima cucerita si prima abandonata de romani. Moldova . restul teritoriilor (Crisana. Maramures. Dupa victoria din anul 106. durata sederii lor efective fiind de mai putin de 150 de ani. romanii stapaneau Banatul. Dobrogea fusese incorporata de timpuriu in Moesia Inferior. Muntenia) ramanand in libertate. Oltenia si teritoriul intracarpatic (Ardealul propriu-zis).

in anul 256. in anul 271. la o data care coincide cu un puternic atac al carpilor .Muntenia au fost si ele ocupate pentru scurt timp. iar dupa acest moment inceteaza circulatia monedelor romane si nu mai exista inscriptii. care i-a urmat la domnie lui Traian. dar granita a fost repede mutata pe Olt si Dunare. Chiar daca se considera ca parasirea Daciei s-a facut in vremea lui Aurelian. izvoarele sustin ca Dacia a fost pierduta sub Gallienus. . intentiona deja sa abandoneze Dacia. Hadrian.dacii liberi din Moldova -.

retragerea la sudul Dunarii a vizat intreaga armata si . Insa in mod cert.Este greu de apreciat care a fost numarul total al romanilor E greu de admis ca dacii si-ar fi insusit limba dusmanilor stabiliti in Dacia.

ci din provincii apropiate. pe . dar numarul acestora nu il depasea pe cel al autohtonilor. lipsite de protectia imperiului. din Tracia. dar si un numar mare de familii bogate de coloni. apoi din Asia Mica.administratia. De unde veneau acesti colonisti? In nici un caz din Roma. Acesti colonisti vorbeau o latina precara. De altfel. nici chiar din Italia. care nu doreau sa ramana in calea migratorilor. atasati de pamant. cu aceste efective de romani s-a intemeiat in sudul Dunarii o noua "Dacie". in primul rand din sudul Dunarii. care nu aveau unde pleca. In nord au ramas colonistii mai saraci.

Parghiile acestei romanizari au fost: colonizarea masiva. dar nu isi abandonasera limba materna. nu au nici o dovada. Ca a fost intensa. nici atat. . cum s-a produs romanizarea? Cercetatorii au incercat sa explice in fel si chip cum a fost posibil acest lucru. si au ajuns la concluzia ca a avut loc o romanizare intensa si organizata. Este foarte posibil ca cei veniti din sudul Dunarii sa fi fost din acelasi neam cu dacii si sa fi vorbit o limba asemanatoare cu a lor. Ca a fost organizata. Atunci. numarul mare de militari adusi in Dacia.care o foloseau pentru a comunica intre ei.

implementarea sistemului de invatamant roman.deoarece era o provincie de granita. dezvoltarea unei retele dense de comunicatii. Luate la rand. si nici puse toate laolalta. in masura mult mai mare si pe . nici una din aceste "parghii" nu convinge. drumuri si scoli s-au facut si in alte provincii. Colonizari masive. acordarea de drepturi politice si chiar a cetateniei romane. raspandirea latinei prin intermediul crestinismului popular. relatiile economice stranse dintre autohtoni si noii veniti. raspandirea cultelor religioase din imperiu in defavoarea celor autohtone.

si anume . Comercianti au fost peste tot. E cu totul absurd sa ne imaginam ca au fost substituite cultele autohtone de cele din imperiu. Ii-Iii in Dacia. ele au circulat mai mult intre colonistii romani care leau adus. caci nu avea cum sa patrunda in sec.perioade mult mai lungi. drepturi politice s-au acordat mai multe in alte parti decat in Dacia. . Problema consta in abordarea modalitatii in care dacii au fost romanizati. fara ca aceasta sa influenteze sortii romanizarii. Iar crestinismul nu a putut juca un rol capital in raspandirea latinei.se considera ca toti dacii au intrat in contact cu structurile romane.

in favoarea limbii cuceritorilor. vorbind in continuare in limba lor. inaintea lor. Cum se paraseste o limba Lingvistii (si. la povestile si ghicitorile lor stramosesti. ca au renuntat la doinele si vorbele lor de alint. putini au fost cei care s-au integrat in lumea rurala. Dar cum s-a ajuns . Romanii erau grupati in orasele nou construite.cand firesc este sa presupunem ca oamenii simpli au ramas la gospodariile si stanile lor. unii nespecialisti) neau invatat ca dacii si-au parasit limba repede.

nu putini au fost aceia care au intuit dificultatile demonstrarii romanizarii. nu mai conteaza procesul. Ideea ca dacii . iar dupa retragerea romanilor. Si totusi. fie chiar purtatori ai titlului de academician. in loc sa revina la limba lor materna? Pentru cei mai multi specialisti. important este doar rezultatul. sa continue sa foloseasca limba dusmanului.aici? Cum a fost posibil ca dacii sa-si paraseasca limba atat de repede.

Pentru a explica romanizarea atat de rapida. In aceste conditii. desi nu au fost constransi sa o faca. . pluteste in apele tulburi ale lipsei de logica. inainte de razboaiele cu romanii.Columna Traiana. Procesul nu este imposibil. preluata de la istoricul francez Ferdinand Lot: o enigma si un miracol istoric. istoria infrangerii dacilor au renuntat la limba lor intr-un interval foarte scurt. singura formula decenta este cea a lui Gh. Bratianu. ci doar nedemonstrabil. Iorga si Parvan admiteau ca a existat o faza pregatitoare.

exceptie facand eventualele casatorii mixte. Dar pana la a presupune ca o mana de mestesugari si negustori au pregatit . meseriasi si alte categorii de vorbitori de latina.in care dacii au luat contact masiv cu civilizatia romanilor si cu limba latina. oricat de multi latinofoni s-ar fi perindat pe plaiurile Daciei. Este vorba de comercianti. Cateva cuvinte latinesti vor fi invatat si autohtonii. care au ajuns in Dacia inaintea lui Traian. pentru a o invata pe a strainului. pentru a se intelege cu acesti oaspeti. Si totusi. este absurd sa ne imaginam ca vreunui dac i-a venit ideea sa-si lase limba.

e cale lunga si intunecata. necesare unui minimum de comunicare. autohtonii continua sa vorbeasca in limba lor. iar uneori introduc cuvinte si tipare din limba materna in cea straina. In cea de-a doua faza. Dar oricat de bine s-ar fi . autohtonii ajung sa vorbeasca bine cea de-a doua limba. fara sa o stapaneasca la perfectie.romanizarea. Este vorba de cuvinte si expresii putine. Intr-o prima faza. care cunoaste cel putin trei faze. Cum se paraseste o limba in favoarea alteia? Printr-un proces complex si de lunga durata. dar sunt capabili sa converseze si in cea de-a doua limba.

barbatii find cei care intrau in contact mai frecvent cu vorbitorii celeilalte limbi. iar femeile dace si-au crescut pruncii in limba ocupantului. tot limba materna predomina.ajuns la stapanirea limbii straine. desi nu . ar trebui sa admitem ca dupa circa un secol si jumatate. mai ales in mediul femeilor. romanizarea a fost ireversibila. dacii au renuntat la limba lor. in faza a treia. care isi cresteau si educau copiii in limba stramoseasca. In sfarsit. se ajunge la renuntarea definitiva la limba materna in favoarea limbii straine. Aplicand principiul la societatea dacica.

Au fost interesati dacii din armata. cei care intrau in contact cu . Talmaciul dacilor La toate dificultatile enuntate mai sus. Dar. timpul a fost atat de scurt. cu toate fazele sale peste care nu se poate sari. aceea a numarului dacilor "interesati" in a-si abandona limba si a o inlocui cu cea a cuceritorilor.putem sti cate femei au fost bucuroase sa se marite cu ucigasii sotilor lor. cu toate acestea. este foarte dificil de imaginat. se mai adauga una. incat procesul.

N-au Sarmizegetusa romana. cei ce locuiau in preajma oraselor si a castrelor si le deserveau. ci. oamenii simpli din diverse . aflati mai departe de orase si castre. de munte.administratia si chiar obtineau posturi in structurile noii provincii. din contra. taranii din satele mai retrase. Ruinele fost interesati. femeile din familiile mixte. cu siguranta inversunati impotriva romanizarii.

in momentul retragerii romanilor. pomeneste de existenta in armata romana a unui interpres dacorum.categorii. o anumita parte a populatiei din Dacia vorbea perfect latineste (e vorba. care nu urmareau beneficii de pe urma romanilor. dupa o suta si ceva de ani. nu de cea literara). desigur. Putem presupune ca. de latina vulgara. prin intermediul caruia . Iii. nu cu mult inainte de abandonarea Daciei. adica "translator al dacilor". din vremea lui Caracalla. O inscriptie de la inceputul sec. Insa cel mai mare procent din populatia dacica de rand din provincie nu renuntase definitiv la limba sa.

Evident. pentru ca le incurca planurile. care ar fi trebuit sa rezolve enigma.romanii comunicau cu dacii. nu a facut decat sa o adanceasca. ramane ideea ca macar uneori. sau sustin ca e vorba de negocierile cu dacii liberi. A vorbi latineste dupa ce . Retragerea romanilor si urmarile ei Ca si cum lucrurile nu ar fi fost suficient de complicate. romanii aveau nevoie de traducatori ca sa-i inteleaga pe daci. retragerea romanilor. istoricii si lingvistii nostri o ignora. Oricum.

dupa retragerea aureliana. Sau. limba .provincia a fost abandonata de romani nu mai reprezenta un avantaj. odata cu echilibrarea provinciei. Dar nu! Conform istoricilor. logica ne indeamna sa presupunem ca. cea in care vorbeau ambele limbi. Cum cei mai multi daci ajunsesera pana cel mult in faza a doua. limba materna ar fi trebuit sa recastige terenul pierdut. fara a-si fi abandonat limba stramoseasca. iar dacii sa renunte treptat la bilingvismul daco-roman si sa vorbeasca doar in limba lor. abandonul limbii materne nu avea logica. chiar daca era un avantaj.

manat de un mecanism necunoscut. daca procesul romanizarii este o mare enigma. sa persiste si sa se intareasca. cultura materiala dacica cunoaste. In concluzie. un reviriment spectaculos: ceramica dacica. Arheologii nu se inteleg la acest capitol cu lingvistii: in vreme ce romanitatea limbii pare. riturile dacice de incinerare . teoretic. in secolele V-Vi. pastrarea romanitatii lingvistice dupa redobandirea libertatii este un mister si mai tulburator. iar procesul romanizarii a continuat vertiginos.latina s-a "consolidat" in mod misterios. in fosta provincie.

pe care astazi nici un istoric sau lingvist nu ar vrea sa o auda: ce s-a intamplat cu dacii liberi? Stim ca provincia romana Dacia cuprindea doar un sfert din teritoriul locuit de daci. Cine alimenta aceasta cultura materiala? Au fost romanizati dacii liberi? Si pentru ca cele infatisate mai sus nu reprezinta decat o mica parte dintr-o mare enigma. sa formulam intrebarea cea mai grea.iau locul culturii provinciale romane. acum in regres evident. .

iar dacii care le locuiau au continuat sa vorbeasca. de carpi si costoboci. cunoscuti in nordul tarii sub numele de daci mari..Celelalte trei sferturi au ramas in libertate. dar si imperiului. dupa redobandirea libertatii Daciei. Tot ei sunt cei care.. in limba lor. romanizare! Cel putin asa . Ei sunt cei care au dat teribil de furca romanilor din provincia proaspat cucerita. care a ajuns sa plateasca sume mari carpilor pentru a-i linisti. iar in Moldova. contribuind la. atacandu-i foarte frecvent. s-au stabilit in mai multe valuri in fosta provincie. Ei sunt dacii liberi. cum era firesc.

atat dinaintea. si a caror limba nu au invatat-o niciodata. ca acestia au fost romanizati... Cum? Au intrat. s-a straduit sa argumenteze felul in care dacii liberi s-au romanizat: caci nu incape indoiala. i-au ajutat pe dacii proaspat eliberati sa-si consolideze cunostintele de. treptat-treptat. spun specialistii.sustin unii istorici: dacii liberii. decat printr-o mana de . cat si de dupa revolutie. Si desi romanii n-au ajuns pana la ei. limba latina! Toata istoriografia romaneasca. in teritoriile carora romanii nu au pus piciorul niciodata. in raza de influenta a romanilor.

puternic impresionati de maretia imperiului roman. dacii liberi. si desi nu existau mijloace de comunicare in masa. si-au parasit cu totii limba si au inlocuit-o cu limba latina. Unitatea incredibila a limbii romane Capidava . printr-un misterios proces de telepatie in masa.negustori de oale.

In Franta.O alta problema care ii nelinisteste pe cei ce vor sa cerceteze cu buna credinta istoria noastra o constituie unitatea incredibila a limbii romane. Un sicilian si un lombard vorbesc practic doua limbi diferite. in . Germania. ba unele dialecte reclama. vorbitorii din nordul peninsulei nu se inteleg cu cei din sud decat prin intermediul limbii literare. dar nu dialecte. Limba romana nu are dialecte. in Italia. atat sunt de diferite intre ele dialectele italienesti. chiar si Spania. E de ajuns sa amintim ca. Are subdialecte sau graiuri. se vorbesc de asemenea dialecte diferentiate.

cum este cazul asturienei. orizontul se incetoseaza: in provincia Dacia. Moldova si Maramures. privim in urma. Cu alte cuvinte. Ceea ce nu e cazul cu limba romana. trebuie sa se fi dezvoltat o cu totul alta limba decat in teritoriul dacilor liberi. iar limba dacilor ar fi disparut.ultimul timp. statutul de limba independenta. unde limba latina nu a avut cum sa se impuna si unde limba daca a continuat sa existe. unde istoricii spun ca a avut loc o romanizare intensa. insa. or realitatea este . galicienei sau corsicanei. Daca. dacii romanizati nu s-ar fi putut intelege cu dacii liberi.

Insa nimeni nu se intreaba cum de aceasta protoromana a fost atat de unitara in toate regiunile tarii. pe care au numit-o si protoromana. atunci cand vorbesc de aparitia graiurilor. unde Imperiul Roman nu a ajuns cu armata sa si unde dacii au trait in libertate. 11. lingvistii. Pentru ei a existat o romana comuna unitara. sa se vorbeasca aceeasi limba ca in Ardeal.complet diferita. in conditiile in care teritoriile romanizate trebuiau sa evolueze lingvistic cu totul altfel decat cele neromanizate. Cum e posibil ca in Moldova. unde a . In fapt. nu se intorc in timp inainte de sec.

Totusi. nici un lingvist serios de la noi din tara nu se indoieste de faptul ca limba romana e limba romanica. insistenta cu care continuam sa clamam originea latina a limbii romane. ci doar o serie de regionalisme si unele particularitati de pronuntie? Scoala Ardeleana si baroana Nicholson Astazi.si . intr-o epoca in care stiinta limbii s-a mutat in laboratoare de neuro.avut loc o intensa romanizare? Cum de nu exista nici macar o diferentiere dialectala.

Dar lucrurile nu sunt clare. era . iar istoria limbii ar trebui sa fie un capitol incheiat inca din secolul Xix. in vreme ce maghiarii. cand in Ardeal romanii erau o natiune "tolerata". dincolo de orice dubiu. In sec. denota o nesiguranta. Xviii. Daca lucrurile ar fi clare. o teama.psiholingvistica. iar lingvistii nostri poarta barbile lungi si diplomele si mai lungi (ca sa-l citam pe Hasdeu) ale "doctorilor ardeleni" care i-au expulzat pe daci din istorie. am incheia acest capitol si ne-am apuca de lingvistica computationala. secuii si sasii isi justificau privilegiile prin originea lor nobila.

din pacate. la un extremism care nu are legatura cu stiinta: dacii sunt alungati din manuale. formarea limbii romane si a poporului roman sunt pecetluite de dogme. Un fel de absurda frustrare a intelectualului roman. Totul de dragul de a . Astfel s-a creat mitul fondator al lui Traian si celebra incheiere "noi de la Ram ne tragem". duce. in plin secol Xxi. parte a unei natiuni "tolerate" in Europa.necesara gasirea unei origini nobile si pentru ardeleni. cucerirea Daciei este aniversata cu fast. Acest purism extrem a avut ecouri lungi si. la fel ca acum trei secole. nu s-a stins. care se simte.

Istoricii ne invata ca suntem mai .fi mai europeni decat celebra baroneasa Nicholson. Istorie si politica Imparatul Traian Romanitatea serveste astazi ca stindard al integrarii.

Anul 106 reprezinta. un moment . ne-au coborat din copac si ne-au adus in Europa. organizat in aceasta toamna de Muzeul National de Istorie a Romaniei. Cam asa rezulta din programul manifestarii Dacia Provincia Augusti.Gold Corporation: "Aceasta incorporare a Daciei in hotarele Imperiului Roman marcheaza prima incadrare a teritoriului de azi al Romaniei in spatiul unei civilizatii cu valente universale. in parteneriat cu Ministerul Culturii si cu Rosia Montana .europeni daca ii proslavim pe cuceritorii romani si exageram mostenirea romana: ei neau civilizat. asadar.

recunoastem ca romanii au construit o civilizatie stralucitoare si au contribuit enorm la istoria omenirii. poduri si orase. Dand Cezarului ce este al Cezarului. au exploatat aurul de la Alburnus Maior si au plecat. este aproape nula. au construit drumuri. Romanii au venit.important pentru istoria noastra. Dar mostenirea lor in Dacia. au cucerit. In urma lor. au venit migratorii. prin sinuciderea sa. desi nimeni nu are curajul sa o spuna." Cu alte cuvinte. primul pas spre Europa l-a facut Decebal. o prima "integrare" in Europa. iar in urma migratorilor .

care este. Astazi. astazi. caci urmarile scurtei perioade de aculturatie au disparut foarte repede. cine stie cand am fi descoperit ca am baut laptele lupoaicei. piatra peste piatra din ce construisera romanii. Daca Scoala Ardeleana nu ar fi facut un instrument politic din aceasta romanizare. Deci. A urmat apoi mai mult de un mileniu in care nimeni nu si-a mai amintit ca pe aici au trecut vreodata romanii. reclamarea . Faptul ca vorbim o limba romanica nu ne face cu nimic mai europeni.nu a mai ramas. dupa 2-3 secole. mostenirea romana? Nu putem spune ca romanii ne-au civilizat.

ca si cum dacii ar fi ruda de la tara cu care ne rusinam sa stam la masa Europei. Oficialii de azi se jeneaza la auzul cuvantului "dac". cu toata istoria noastra. la sarbatori. Asta inseamna ca ne e rusine cu toti taranii nostri. cu daci cu tot.originii romane are infatisarea unui penibil mit fondator. care astazi inca se mai imbraca. care sa ne justifice europenitatea. ca si cum nu am putea intra in Uniunea Europeana cu fruntea sus. Uitam ca dacii cunosteau astronomie. credeau in nemurire si erau temuti si admirati de vecinii lor cei mai puternici. cu portul pe care il au . medicina.

dacii de pe columna lui Traian. Cand ne-am distantat politic de Rusia. Cand politica regimului a trambitat independenta si neamestecul in treburile interne. i-am pus la index pe romanii lui Traian. incepand cu cultura Dridu. Cat am fost sub ocupatie rusa. Cand Ceausescu a vrut apoi sa fim originali. sa nu ne raportam la . ne rusinam cu doinele si obiceiurile lor. istoricii ne-au populat istoria cu slavi. numindu-i "cotropitori" si "dusmani". cu toata traditia noastra ancestrala! Mecanismul este vechi. am rescris istoria si i-am impins pe slavi ceva mai la sud.

nimeni si sa nu ne subordonam nimanui. care neau luat de mana si ne-au adus in Europa. Iar acum. inca acum 1900 de ani. istoricii au apelat la individualitatea culturii dacice. romanii devin parintii nostri dragi si intelepti. daca vrem in Uniunea Europeana. pe care au ridicat-o-n slavi. Asta nu este stiinta! Tacerea specialistilor Arme dacice .

deci exist". De ce tac specialistii? De ce refuza sa-si puna intrebari? Probabil. nu-si pun intrebari. cuget. ci doar in dimensiunea dogmelor. teama de a nu-si vedea opera de o . deci ei nu exista in stiinta adevarata."Ma indoiesc. Cercetatorii nostri nu se indoiesc. Raspunsurile la intrebarile formulate mai sus nu pot veni decat in urma unui studiu extrem de serios al mai multor echipe. deci cuget. din ratiuni care pentru ei sunt mai inalte decat sfantul adevar: obedienta in fata unor interese politice.

nevoia irationala.viata rasturnata. • Aurora Petan ====================== Pierit-Au Dacii? . de a avea dreptate. disperata.

ori care poate zac inca nestiute. in beciurile vreunor manastiri sau biblioteci! Drama izvoarelor scrise . Scrieri pierdute cu privire la daci. Din tot ce s-a scris despre daci in antichitate. pana la noi nu a ajuns mai mult de 10%! Stranie si tragica soarta a unor documente distruse din voia destinului sau cu buna stiinta.Bust de nobil dac (tarabostes) Gauri Negre Ale Istoriei.

s-a pierdut enorm de mult. fie din pura intamplare. 16.Pana la aparitia tiparului in sec. din noianul greu de evaluat de scrieri ale eruditei antichitati. prin intermediul copistilor. Totusi. fie cu reavointa. din pricina fanatismului care a dus la incendieri . scrierile antice au supravietuit cu destula dificultate.

cu putinele lor fragmente in care se vorbeste despre geti si daci. lasandu-ne impresia ca acest neam a fost fie ignorat de marile puteri vecine. nici 10% din ce s-a scris despre acesti nestiuti locuitori ai pamanturilor de la nordul Dunarii. ignoranta sau dezinteres. probabil. aproape toate.de biblioteci. Istoricii nostri ii citeaza adesea pe Herodot. aceasta soarta: nu au reusit sa traverseze veacurile. fie pur si simplu prea "barbar" ca sa . fie din neglijenta. Ceea ce a ajuns pana la noi nu reprezinta. pe Strabon si pe Dio Cassius. Scrierile care marturiseau despre geti si daci au avut.

prezinte interes. Papadopol-Calimah. dar care s-au pierdut. pe care . trebuie sa tinem cont de ele si sa admitem ca s-a scris mult mai mult despre geti si daci. un istoric uitat din veacul al Xix-lea. cat si prin relatiile pe care le-au avut cu cei din jur si prin razboaiele pe care leau dus. Insa cata vreme aceste marturii exista. exista numeroase marturii antice despre scrieri care vorbeau de stramosii nostri. Cu exceptia lui Al. atat prin modul lor de viata si prin religia si credintele lor. ca acestia au starnit interesul vecinilor lor intr-o masura mare. decat ni s-a spus in cartile de istorie. Totusi.

nimeni nu il citeaza si a carui opera a fost in totalitate ignorata pana in prezent, nimeni nu a incercat pana acum sa faca o evaluare completa a ceea ce s-a pierdut din documentele despre daci. Conform acestuia, numarul autorilor care au scris sau doar au pomenit in treacat despre stramosii nostri este de... aproape trei sute. Nu stim daca pentru alte neamuri s-au facut astfel de evaluari. Nu stim daca soarta izvoarelor privitoare la daci a fost mai vitrega decat a altora. Marele invatat Posidoniu calatorise la gali si scrisese o carte despre

acestia, astazi pierduta. Imparatul Claudiu scrisese si el o istorie a etruscilor in 20 de volume, din care nimic nu a ajuns pana la noi. Totusi, despre gali stim multe lucruri din alte izvoare, de la etrusci avem monumente si inscriptii, doar dacii s-au dovedit mult prea "tacuti", ori poate noi nu am cautat indeajuns, caci suntem prea putin interesati de soarta lor... Unde "s-au ascuns" getii si dacii?

Pentru antici, in vremurile cele mai indepartate, teritoriile de la nordul Dunarii reprezentau un loc enigmatic, populat de fiinte mitice. Cu timpul, pe masura ce relatiile comerciale s-au dezvoltat si sfera de influenta a lumii grecoromane s-a extins, getii si dacii au inceput sa fie mai bine cunoscuti si pomeniti in scrierile grecilor si ale romanilor. Totusi, putini au fost aceia care au scris ceea ce au vazut cu ochii lor, caci putini au calatorit pana pe aceste pamanturi. Astfel ca majoritatea informatiilor pe care ni le transmit aceste izvoare sunt informatii de a doua sau a treia mana,

aproximative, deformate, transmise din gura in gura printr-un fel de "telefon fara fir". Au existat si lucrari ale unor martori oculari care au fost in Dacia si au descris cu mare exactitate geografia, istoria, organizarea politica si sociala, traditiile, poate si limba dacilor, dar toate aceste scrieri s-au pierdut. Vom reveni mai jos asupra lor.

Columna lui Traian Prin urmare, informatiile pe care le mai avem sunt adesea confuze. Ba mai mult, anticii nu faceau intotdeauna distinctie clara intre sciti si geti sau intre traci si geti, iar mai tarziu, ii confunda pe geti chiar cu gotii (cu sau fara intentie) sau cu alte neamuri. Astfel ca, nu de putine ori, sub referintele la sciti, traci, goti etc. se pot ascunde informatii pretioase despre daci si geti. Ce fel de evenimente consemneaza scrierile vremii? In primul rand, inregistreaza numai evenimente politice si militare

importante - razboaie, victorii, aliante, tradari, asasinate, succesiuni la tron, iar o perioada de pace si liniste este aproape intotdeauna absenta din documente. Asadar, cei ce traiau in pace traiau intr-un fel "in afara" istoriei. In al doilea rand, istoria scrisa este aproape intotdeauna istoria invingatorilor. De aceea, izvoarele latine nu vor pomeni prea mult despre autohtoni, ci in primul rand despre romanii colonizatori, si tot de aceea, mai tarziu, numele dacilor sedentari si pasnici dispare din scrieri, in primul plan fiind gotii, gepizii, hunii si alti migratori cu o istorie "activa".

Primele informatii Putem presupune ca primele informatii despre geti au fost consemnate de popoarele orientale cu care acestia au intrat in contact, in primul rand pe calea comertului. Dar din cronicile orientale nu ni s-a pastrat nici o informatie cu privire la geti. Comertul i-a pus in contact cu scitii de pe tarmurile nordice ale Marii Negre, cu persii, cu fenicienii, cu neamurile din Asia Mica si chiar cu egiptenii. Documentele acelora ii vor fi pomenit si pe

stramosii nostri, cel putin cei dobrogeni. Cel mai vechi eveniment in care sunt antrenati getii este cel pomenit de Herodot cu referire la campania lui Darius (sec. Vi i.Cr.), regele persilor, impotriva scitilor, care, inainte de a ajunge la Istru, ii biruie si pe geti. Cea de-a doua informatie ne trimite in timp doua secole mai tarziu si se refera la expeditia impotriva tribalilor a lui Alexandru cel Mare (sec. Iv i.Cr.) care, ajuns la Dunare, infrunta opozitia getilor. Numarul mare al geografiilor pierdute, in care foarte probabil erau descrise si teritoriile getice, face ca misterul sa fie si mai adanc.

Insusi marele geograf Strabon a scris o carte despre Tracia si Dacia, astazi cu desavarsire pierduta. Marele geograf Marin din Tyr descrisese in amanuntime teritoriile locuite de geti si daci, dar lucrarea sa nu a ajuns pana la noi, decat intr-o palida masura, prin intermediul unei prescurtari facute de Ptolemeu. Una dintre geografiile pierdute apartinea lui Demetrios din Callatis (actuala Mangalia), iar datele prezentate de el cu privire la teritoriile getilor trebuie sa fi fost foarte exacte. Nici hartile, nu putine, care infatisau lumea cunoscuta in vremea dacilor nu au ajuns

pana la noi: de la cea mai veche harta a lumii despre care avem stiinta, cea a lui Anaximandru (sec. Vi i.Cr., invatat care a calatorit pana la sciti), si pana la cucerirea romana, nu s-a pastrat absolut nici o harta care sa infatiseze Dacia veche. Cele mai vechi harti reprezinta Dacia de dupa cucerire. Un interes aparte au starnit, cu siguranta, religia si credintele getilor, mult diferite de ale altor neamuri din Europa, dar si in acest aspect documentele pierdute spuneau de buna seama mult mai mult decat cele pastrate.

Un get celebru: regele Dromihete Grecii aveau o admiratie fata de "barbari" (cuvant care inseamna in greceste "balbait, persoana care vorbeste o limba de neinteles", caci asa le pareau grecilor cei care vorbeau alta limba decat a lor), pe care si-i reprezentau ca virtuosi, curajosi si generosi. Un celebru model il constituie regele get Dromihete (sec. Iii i.Cr.), care l-a invins pe Lisimah, unul dintre urmasii lui Alexandru cel Mare. Acesta venise cu oastea macedoneana impotriva getilor, dar a fost infrant si luat prizonier, impreuna cu fiul

sau, Agatocle. Dromihete i-a dus pe prizonieri la cetatea Helis, resedinta sa, i-a ospatat regeste la o masa scumpa, cu pocaluri si vase de aur si argint, in vreme ce el si getii sai stateau la o masa de lemn, modesta. Apoi i-a eliberat, spunandu-le ca, daca au acasa atatea bogatii, sa nu mai ravneasca la avutul modest al altora. Campania lui Lisimah si patania de la curtea generosului rege get au fost mult preluate si citate in scrierile vechi, dar tocmai acele scrieri care le prezentau in amanunt s-au pierdut - in primul rand cartea 21 din "Biblioteca Istorica" a lui Diodor din Sicilia,

apoi istoria universala a lui Polibiu si altele. Tot ce stim despre aceasta victorie a getilor provine din prescurtari si marturii marunte. Epoca lui Burebista

Statuie de nobil dac de pe arcul lui Constantin

De la Dromihete la Burebista se intinde o perioada de mai mult de doua secole de mare pustietate documentara. Fie ca dacii traiau in pace si nu au atras atentia grecilor si romanilor, fie ca scrierile care se refereau la acea epoca s-au pierdut, noi nu stim mai nimic despre acele vremuri. De la Strabon avem cateva informatii pretioase despre epoca lui Burebista, cu care vestitul geograf era contemporan. Dar Strabon la randul sau a folosit lucrarile lui Posidoniu, cel mai invatat om al acelei epoci. Din pacate, nici o scriere a lui Posidoniu nu s-a pastrat pana astazi. Dio

Cassius scria si el, in cartile sale pierdute, despre aceasta epoca. Augustus insusi, contemporan cu Burebista, a scris despre propria sa viata, lucrare si ea pierduta, unde fara indoiala ca pomenea si de relatiile cu Dacia. Momentul cuceririi Daciei: o imensa gaura neagra De la Burebista la Decebal avem din nou o mare lacuna documentara. Cateva nume de regi daci ne sunt pomenite de catre Iordanes,

Distrugerea operei marelui istoric se datoreaza imparatului Domitian. si papei Grigore cel Mare. Evenimentele premergatoare cuceririi . care a dispus arderea sa. Informatiile despre daci reapar in preajma conflictului cu imparatul Domitian. s-au pierdut. Istoricul Titus Livius includea aceasta perioada in opera sa uriasa.dar mai mult nu stim. cand batranul rege Duras ii cedeaza tronul lui Decebal. din pricina ca in paginile sale se vorbea despre minuni. care a decretat crima de stat citirea acestei lucrari. inainte de epoca crestina. dar cartile 124 si 125. dedicate Daciei.

O bizara coincidenta a facut sa se piarda cam tot ce s-a scris despre daci si razboaiele lor cu romanii. Si totusi. sa fie mult mai mare decat pentru epoci mai indepartate si mai nesigure. Dio Chrysostomos. ajunse pana la noi. colonizarea si organizarea provinciei.sunt evenimente care au avut parte de numeroase si detaliate consemnari in scrierile vremii. infrangerea dacilor si intemeierea provinciei Dacia. campaniile lui Domitian si ale lui Traian... Ne-am fi asteptat ca numarul izvoarelor scrise din acea epoca. prazile imense luate de la daci . exilat in Dacia din pricina .Daciei de catre romani.

O alta Getica a fost scrisa de Criton. istoria si obiceiurile dacilor. Din aceasta scriere avem doar cateva foarte mici . a scris o istorie a Daciei intitulata Getica. cu siguranta. pierduta astazi cu totul.urii lui Domitian. pregatindu-se pentru razboaiele cu imparatul Domitian. medicul personal al lui Traian si martor ocular al evenimentelor din Dacia. Probabil scrierea sa infatisa cu mare precizie geografia. precum si societatea dacica. Aceasta nepretuita lucrare prezenta. rechemat de Nerva si apoi foarte pretuit de Traian. campaniile lui Traian si furniza valoroase informatii cu privire la daci.

in care a consemnat cu grija toate etapele si aspectele campaniilor sale. Dar Traian a . Nici acest edict nu a ajuns pana la noi. Dupa intoarcerea triumfala la Roma. citate de un autor tarziu. citate de un gramatic). Traian a publicat un edict prin care dadea seama de toate operatiunile sale in Dacia si expunea bugetul cheltuielilor de razboi. Si acesta este pierdut in intregime (au ramas doar cinci cuvinte. El a compus un jurnal de razboi intitulat De bello dacico ("Despre razboiul cu dacii").fragmente. Al treilea martor ocular care a scris despre daci a fost insusi imparatul Traian.

Mai mult. care au scris despre viata si faptele sale. insa tocmai capitolele acelea s-au pierdut. deci si despre cucerirea si colonizarea Daciei. dar ale caror scrieri astazi sunt pierdute cu desavarsire.avut biografii sai. pastrate doar in parte. infatisand expeditia lui Traian. in Istoriile sale. Pliniu cel Tanar. Pe langa acestia. Cunoastem numele a cel putin patru istorici biografi. dar care nu a ajuns pana la noi. a scris si el pe larg. prieten apropiat al lui Traian. a scris o biografie a imparatului. marele istoric roman contemporan cu Traian. Tacit insusi. intr-o . Tacit a scris mult despre daci.

a scris in douazeci si patru de carti Istoria Romanilor. Dar si aceasta istorie a pierit in negura vremii. din care ne-a ramas numai jumatate. se afla tocmai intre cartile . E posibil chiar sa-l fi insotit pe ilustrul sau prieten in Dacia si sa fi fost martor la evenimente. care continea o istorie a Daciei. Caninius. un bun prieten al lui Pliniu. Hadrian si Antoninus Pius. Appian.istorie a epocii sale. un mare istoric care a trait in vremea imparatilor Traian. a scris in versuri istoria expeditiei lui Traian. despre cucerirea Daciei si intemeierea provinciei. poem astazi pierdut. Cartea 22.

caderea dacilor . a ajuns la noi doar fragmentar. Tot pierduta este si cartea 68.pierdute. care cuprindea expeditia si razboaiele lui Domitian contra dacilor si relatari ample etnografice. mare parte a ei fiindu-ne cunoscuta doar din unele rezumate tarzii. nimicita cu totul de timpul necrutator. care cuprindea expeditiile lui Traian in Dacia. Intre cartile pierdute se afla si intreaga carte 67. monumentala Istorie romana. istorice si geografice despre Dacia. la care a muncit 22 de ani. Dar si lucrarea sa de capatai. Marele istoric Dio Cassius a scris si el o istorie a domniei lui Traian.

celebrul istoric grec.Cr. plina si aceasta de lipsuri. Din 31 de carti care o alcatuiau. cele dintai 13 au pierit si tocmai acelea in care se trata si despre Dacia si in care se scria istoria de la anii 96 pana la 350 d. Din acestea nu avem. care a avut aceeasi stranie soarta: pierduta cu desavarsire. Ammianus Marcellinus a scris o istorie de la Nerva pana la Valens. dar aceasta importanta scriere ne-a parvenit cu totul ciuntita. ca si din multe altele. Plutarh. Apollodor din . a scris o biografie a lui Traian. In sfarsit. decat o foarte modesta prescurtare tarzie.sub dominatia romanilor si colonizarea Daciei.

Dacia dupa Traian si disparitia dacilor din izvoare Portretul regelui Decebal de pe Columna lui Traian .Damasc a scris o carte in care descria detaliat constructia podului lui Traian.. Nici aceasta nu a putut strabate veacurile..

despre viata in coloniile intemeiate. "Cartile getice". au fost inghitite de . cu marea masa a dacilor de rand. ale caror temple fusesera facute una cu pamantul de catre romani. scrise de Polyainos in sec.. despre colonistii adusi aici. cu zeii lor.Cr. 2 d. Dar nici un document nu ne spune ce s-a intamplat cu nobilimea si preotimea daca. care continua sa fie o enigma: aflam doar despre organizarea administrativa si militara a noii provincii Dacia.Informatiile istoriografice din perioada urmatoare nu se refera aproape deloc la dacii autohtoni.

ultimele din sec. Dupa abandonarea provinciei sub Aurelian. pe care izvoarele vremii le consemneaza cu constiinciozitate si curiozitate. traditiile. tacere absoluta.dacii.monstrii intunecati ai timpului. Dupa aceea.Cr. cand carpii din Moldova dau de furca romanilor. asa cum ne demonstreaza izvoarele arheologice. . tacerea este si mai adanca. Avem cateva mentiuni ale dacilor liberi. In Dacia se perinda nenumarate neamuri migratoare. Iv d. desi prezenta lor pe vechile teritorii nu poate fi pusa la indoiala. dar nu mai aflam absolut nimic despre oamenii pamantului .

de crime culturale ne poate deslusi tragica soarta a scrierilor din antichitate pana la aparitia tiparului. toate scrierile care cuprindeau istoria si faptele regilor predecesori ai sai. Dar chiar si dupa Guttenberg. ametitoare. needitate si chiar in primejdie de distrugere.folclorul si chiar lingvistica. a distrus in anul 747 i. .Cr. regele Babilonului. Nabonassar. foarte multe manuscrise au ramas necercetate. Cum au disparut scrierile vechi O scurta insiruire.

. persilor.000 de volume. toate cartile si bibliotecile din Armenia.Renumita biblioteca din Alexandria. in anul 604. intre altele pe Titus Livius. toata literatura armeana. Sfantul Papa Grigore cel Mare arde. si ele. mii de carti pagane. In zilele Sfantului Apostol Pavel. a pierit cu totul intr-un incendiu cand Cezar a cucerit Alexandria. Sfantul Grigorie "Luminatorul Armeniei" arde in 277 d. cartilor. Luptele intre crestini si pagani au fost fatale. mezilor. grecilor. care era o comoara pentru istoria asirienilor. efesienii si-au ars in piata toate bibliotecile.Cr. care numara la un moment dat 700.

.000 de volume de teologie. nenumarate biblioteci. Navalirile barbarilor au distrus. mai multe biblioteci au cazut in mainile lor si au fost distruse. avea peste 1. arabii invadeaza Alexandria si ii ard biblioteca. mai vestita decat cea a califilor.000.000 de volume. a califilor Egiptului. la randul lor. cuprindea 3. Biblioteca de la Tripoli (Siria). Dar in anul 1073 turcii au pradat si distrus aceasta imensa biblioteca. Cand musulmanii au cucerit provinciile persane. In 640.600. Biblioteca din Cairo.getilor si a tuturor neamurilor cu care armenii au avut a face in curs de secole.

Matei Corvin fundase la Buda o mare si pretioasa biblioteca. din Italia si din Grecia. a dat foc si a devastat aceasta biblioteca. geografie! Dar in 1105.stiinte. Tripoli a cazut sub stapanirea francilor comandati de Raimond Iv si nepretuita biblioteca a fost prefacuta in cenusa. dupa caderea Imperiului Bizantin. istorie. adunand carti cu cheltuieli enorme. In 1526. cand sultanul Soliman a cucerit Buda. cu totul pierdute astazi. Acest depozit de eruditie cuprindea o multime de scrieri antice. Manastirile de la muntele Athos au fost un . traditii. dupa batalia de la Mohacz.

Si totusi. In 1820.mare depozit de scrieri manuscrise vechi. cum sunt Biblioteca Vaticanului si cea a manastirii Sfanta Ecaterina de pe muntele Sinai.. In marile biblioteci de manuscrise din lume. la inceputul razboiului de independenta a Greciei. zac inca zeci de mii de . dar bibliotecile de la acest munte au suferit multe devastari. bibliotecile de pe Sfantul Munte au fost silite sa furnizeze turcilor manuscrise pentru fitilele tunurilor! Astfel au pierit mii de lucrari de mare pret.. Suntem indreptatiti sa speram ca nu toate scrierile care au pierdut lupta cu timpul sunt disparute definitiv.

manuscrise necercetate. Timpul poate sa ne mai rezerve mari surprize! Al. Papadopol-Calimah: un nume de strada in Tecuci Portretul regelui Burebista pe un medalion de bronz .

Pe parcursul mai multor ani. disponibile la acea vreme.Multe dintre informatiile prezentate mai sus provin dintr-o ampla lucrare a unui istoric uitat din sec. despre scrierile . colaborator apropiat al lui B.chiar vicepresedinte al Academiei Romane. o serie de 19 articole. intr-o vreme . Hasdeu. nestiutul savant a publicat in revista "Columna lui Traian". Papadopol-Calimah. timp de 6 ani. incepand cu 1872. al Xix-lea: Al.P. Foarte bun cunoscator al limbilor latina si greaca veche. Calimah a strans cu migala si precizie filologica toate informatiile despre scrierile pierdute cu privire la daci.

. neasteptat. pe care le-a strans laolalta. putem sa ne facem o imagine reala despre cat si cum erau receptati dacii in antichitate. nimeni nu-si mai aminteste de lucrarea sa. nu a fost editat. Nu e niciodata citat. Abia citind cele 150 de pagini de text din lucrarea lui Papadopol-Calimah. Cele peste trei sute de nume de autori antici marturisitori despre daci. formeaza un tablou impresionant. Soarta lor a fost asemanatoare cu cea a cartilor despre care a scris cu atata pasiune: desi a trecut doar un secol. iar timpul trece in defavoarea sa.pierdute "atingatoare de Dacia".

orasul sau natal.Papadopol-Calimah este astazi doar un nume de strada in Tecuci. clasicistii. Istoricii. Speram ca apropiata aparitie editoriala a operei lui Calimah in volum va determina o regandire a importantei surselor documentare despre daci si a imaginii acestora in ochii grecilor si romanilor. . Strabon si Dio Cassius despre geti si daci. specialistii in izvoare antice nu au auzit de el si continua sa recite pe dinafara cele cateva fragmente din Herodot. cei mai multi convinsi de putinatatea si chiar de lipsa de importanta a informatiilor istoriografice.

al Xvii-lea de catre principele . invitat sa viziteze Transilvania la inceputul sec. Marele carturar si poet german Martin Opitz. dar si in vremurile mai recente.Scrierile despre daci au aceeasi soarta si in epocile mai noi Pare de necrezut. putinele lucrari despre daci sunt urmarite de acelasi ghinion ca si vechile documente.

Despre o mitologie a dacilor.Gabriel Bethlen. cerceteaza istoria si traditiile romanilor. se indragosteste de aceste locuri. se documenteaza intens si lucreaza timp de 12 de ani la o lucrare monumentala: Dacia Antiqua. . Dar manuscrisul a disparut fara urma dupa moartea sa.

lucrare scrisa in limba rusa de savantul B. care a ajuns in arhiva din Petersburg a lui A.S. stim doar ca a ramas in manuscris. pana la istoria getilor a carturarului italian Niccolo di Modrusa. Sturdza: nici de soarta acestui manuscris nu se mai stie nimic. Hasdeu. Al. drumul tacut al documentelor despre . De la misteriosul manuscris despre daci. dar de soarta caruia nu se mai stie nimic. Hasdeu. aflat candva la Centrul National de Manuscrise din Ulan Bator. Xv si niciodata publicata (desi manuscrisul se afla la Vatican).P. Tatal sau. a scris o istorie a dacilor. scrisa in sec.

Xvii si continand informatii inedite despre . erau frecvente. scrisa in sec. primul legiuitor al getilor a lui Carolus Lundius si cea despre alfabetul getilor.daci este acelasi: catre neant. sunt inca ignorate la noi. cele mai recente. a lui Vulcanius Bonaventura. unde confuziile geti-goti si daci-dani. Scrieri medievale precum Zamolxis. Dar daca documentele antichitatii au avut de traversat doua milenii de zbuciumata istorie. nu merita soarta pe care o au. voite sau nu. aflate la indemana cercetatorului. sub pretextul provenientei lor din mediul carturaresc nordic. Geografia lui Philippe Briet.

ingropam in uitare cele mai importante documente cu privire la daci care s-au scris . inseamna ca noi. este cu totul necunoscuta cercetatorilor romani. care par sa reprezinte arhivele regilor daci. cu propriile noastre maini. despre care s-a vorbit acum doi ani intr-un numar al revistei "Formula As". Controversatele placi de plumb de la Sinaia. continua sa fie ignorate de catre specialisti.. Daca acestea nu sunt falsuri. Si lista poate continua. ci documente autentice (si exista multe argumente in favoarea acestei din urma ipoteze). facand hartia sa roseasca.daci..

ca au disparut aproape toate scrierile despre daci? Ce nestiut blestem bantuie memoria acestor enigmatici si bravi stramosi ai nostri si ce magie poate rupe acest blestem? Este tot o intamplare faptul ca specialistii au decretat drept "falsuri" niste documente pe care nu leau cercetat niciodata.un subiect incomod Este oare o simpla coincidenta. refuzand sa creada ca dacii si-ar fi putut scrie propria istorie pe placi .vreodata. o intamplare. Dacii .

cand autohtonismul era ideologizat.de aur sau de plumb? Al cui somn este deranjat de acesti intelepti si curajosi daci. care nu fac decat sa-si ceara dreptul la istorie? Este oare tot o intamplare ca singurul care s-a ocupat vreodata de dramatica poveste a disparitiei manuscriselor despre daci a fost in totalitate ignorat? Soarta lui PapadopolCalimah este una emblematica. Despre daci se vorbeste in mediile academice putin: ei sunt "barbarii" Europei. a nu vorbi despre daci reprezinta un absurd si inutil semn de . atat de proslaviti in anii comunismului. Acum.

dizidenta. Suntem romani tocmai pentru ca stramosii nostri au fost daci: daca ar fi fost celti. de manifestare anti-comunista si de simpatie pro-europeana: daca vrem in Europa. A ignora sau a contesta importanta componentei dacice a . Nimic mai gresit! Nu putem fi universali decat prin ceea ce avem particular. e de preferat sa vorbim mai mult de Roma. decat de Sarmizegetusa. iar daca ar fi fost iberi. noi am fi fost probabil francezi. astazi am fi fost spanioli. daca vrem cu Occidentul. trebuie sa ne uitam trecutul si traditiile.

• Aurora Petan ============ • Povestile Ceahlaului Varful Panaghia .istoriei noastre inseamna a nega propriul nostru specific romanesc.

Turnul . Sihastrii si-au facut veacul pe Ceahlau din cele mai vechi timpuri. Dimitrie Cantemir spunea despre el ca ar fi fost la fel de celebru precum Olimpul sau Pindul. Se rataceste de Dumnezeu Nu exista la noi in tara munte mai cantat de poeti si mai intesat de povesti decat Ceahlaul. sufletul omului se transforma in piatra. daca ar fi intrat in basmele vechilor greci.Fara povesti. Isi pierde zborul. Batca Popii. lasand in urma lor nume precum Ghedeonul.

pentru a face rugaciuni.Sihastrilor sau La Chilii. . pe 6 august. de cu noapte. Considerat al doilea munte sfant al ortodoxiei dupa Athos. preotii urcau sus pe poienile dintre stanci. Schimbarea la Fata. In aceasta zi. Ceahlaul este singurul munte de la noi care avea hram si sarbatoare. imbracati de sarbatoare. pentru praznic si hore. Urcau si sateni i din satele dimprejur.

Stanca Dochiei si alte locuri ce au zamislit legende. muntele sfant al dacilor. Dumnezeu cobora pe Ceahlau si umbla descultprin poieni.Intr-atat de sfant a fost dintotdeauna Ceahlaul pentru oamenii locului! Si chiar din vremea dacilor si dinaintea lor. oprinduse la cate o stana sa mangaie mioarele. Masa Dacica. aici se afla Jiltul Zeilor. L-au cantat Alecsandri. Goga. Vulturul lui Traian. istorie si spiritualitate la un loc e . Unii carturari spun ca aici ar fi fost Kogaionul. Hogas. Asachi. Alecu Russo. Sadoveanu si atatia alti scriitori. Atata frumusete. Pavilionul dacic. Cosbuc.

nu foarte inalte. sperand sa pot culege ceva din sfintenia de altadata a Ceahlaului. Am plecat in cautarea acestor povesti prin satele de pe malul lacului Izvorul Muntelui. Stancile sale. la gura sobei. au in schimb forme ciudate. printesa dacilor Mitica Letsta sprijinit de gard. pe care batranii le istoriseau in serile de iarna. langa o gramada .greu de gasit in alta parte. Dochia. chipuri de zane adormite sau zei pagani care au nascut sute de povesti.

in clipele in care se lasa prins de lumea povestilor. "Cand s-o batut Decebal cu Traian. Slab si drept. priveste in zare spre munti. dar tot Traian a fost mai tare. stie ce inseamna lupta... Ochii ii rad din cand in cand.de lemne. A fost si el in razboi. Dochia ii zacea. ca Traian o pus ohii pe ea. Si dacii s-au batut vitejeste sa-si apere pamantul." Lumina domoala a dupa-amiezii ii scalda chipul uscativ. depanand povesti. Era frumoasa tare. "Si cu Dochia ce . Are 91 de ani si este veteranul satului Ceahlau. fata lui Decebal o fujit si s-o ascuns in muntii astia. cu chip de bunic blajin. ai mai frumoasa.

s-a-ntamplat?". Lacul Izvorul Muntelui Dochia a venit de la Sarmizegetusa. chiar pe Ceahlau. il iscodesc. dar el nu stie decat franturi din ea. de la cei ce inca o mai povesteau. Batranii batranilor stiau mai multe si unii carturari au consemnat aceasta poveste. Unii zic ca era sora. altii ca era fata lui . Cu Dochia e poveste mare.

Si Dochia s-a dus. aprins de iubire pentru preafrumoasa printesa daca. "Du-te si izbaveste-te de robie". Unii zic ca nu era iubire adevarata. era doar cheful imparatului de a o avea roaba pe fata lui . copila mea". unde sandaua soldatului roman nu avea sa ajunga. "Du-te. se retrageau incet spre nordul Moldovei. la fratii lor liberi. Familii intregi de daci. in siruri cat vezi cu ochii. Imparatul Traian a urmarit-o. ca sa scape de urgia romana. in vremurile acelea. cu putinul lor avut. gonind calare peste munti. Multa lume fugise spre miazanoapte.Decebal. i-o fi zis Decebal Dochiei.

Atunci Traian facu un semn scurt si . indrumat de iscoadele lui. chemand-o sa vina cu el la Roma. Asa umbla prin munti. ferita de ochii oamenilor. unde sa o faca imparateasa. Dar pentru nimic in lume. in capitala lumii. urmandu-l pe dusmanul tatalui ei. vorbind doar cu jivinele padurii. Si a gasit-o pe Dochia. Cale lunga a facut Traian. A intins catre ea bratul sau regesc. Copila s-a ascuns prin vagaunile Ceahlaului. de ciobanita. cu o turma de oi. si-a lepadat vesmintele regale si podoabele si si-a pus pe spinare un cojoc greu.Decebal. fata nu si-ar fi parasit tara. pana in Tara Moldovei.

iar ochii sai clipira pentru ultima oara. cel ce are in grija toate cate sunt in cer si pe pamant. impletindu-se la poale cu ierburile inmiresmate. a luat . Acolo.garzile sale o inconjurara din toate partile. in pietre. la picioarele ei. prefacute. parintele vietii. in jurul caruia zaceau rasfirate mioarele. Acum era o stana. Lacrimile ii curgeau siroaie pe obraji si pe haine. si ele. Dochia isi ridica privirea spre inalt si sopti in gand o rugaciune fierbinte. In cateva clipe se lasa frigul peste trupul feciorelnic al Dochiei. inlacrimati. catre Zamolxe. un stei. Piatra rece o cuprinse cu totul.

aici veneau si se adaposteau "vergurele" (fecioarele) din satele din preajma.nastere Izvorul Alb. iar in vremurile grele. Cobal si vulturul lui Traian . Dochia a ramas pentru vesnicie in Ceahlau. a mangaiat neputincios chipul de piatra al fetei si s-a intors la Roma. Traian si-a spalat obrajii in el. cum nu s-a mai pomenit. ca sa scape de capcauni. cu o apa limpede si dulce...

mau insotit plutind in fata mea in aerul cald. colorati. ce adesea se pierdea in apa raului. . pe o carare salbatica. pana la Stanca Dochiei. spre Jgheabul cu Hotar. Fluturi mari.Stanca Dochiei Urcasem de dimineata pe valea Izvorul Alb. Strajuita de flori multicolore si macris salbatic.

oricat de nelamurit.padurea lasa din cand in cand sa se vada crestele maiestuoase ale Ocolasului Mare si ale Toacai. cu o privire intrebatoare. "O semanat mai demult. ce sa aduca oarecum cu un chip de fata. dar nu seamana deloc cu o fata!". ii spun batranului. rotunjita. "Am vazut stanca. Ma asteptam sa dau de o piatra impunatoare. cu un chip de fata. Era o piatra mare. cu verdeata pe crestet si un izvor limpede la poale: obarsia Izvorului Alb. apoi m-am intors din drum sa o caut. Da' o . Dar am trecut pe langa Stanca Dochiei fara sa o bag in seama. Dar nimic care sa aduca.

cu calugari cu tot. Acolo sihastrea. ferit de lume.vinit de sus din munte prapad mare. Radu. un tanar care. In aceeasi noapte cumplita a pierit si schitul de pe Izvorul Alb. Atunci s-a daramat partea de sus a Stancii Dochiei. si o rupt tat". chiar in noaptea de Inviere.. din temelia caruia apa continua sa izvorasca.. intr-o zi de sarbatoare. Documentele spun ca era in primavara anului 1704. in care vremurile sapasera chipul fecioarei. cand o avalansa cumplita s-a pornit din munte. asemenea lui . un trup ciuntit de piatra. stanci si lemne. pravalind la vale zapada. Iar Dochia a ramas pana azi fara chip.

Dar de ce atata patima? Pai .. Mitica Let Mitica Let atata stie. alegand mai degraba sa se prefaca in piatra..Traian. ca fata de imparat nu s-a lasat prinsa. patimise din dragoste pentru o preafrumoasa fata din Ceahlau. Dar asta e alta poveste.

nu departe de stanca Dochiei. Cobal e numele flacaului ce prinse drag de Dochia in vremea cand copila era inca in Dacia. Intelegand ca . ce cazuse prizonier la Roma.. cum altfel?. Insa o alta legenda spune ca Dochia lar fi iubit pe Traian.. l-a cuprins deznadejdea si s-a aruncat de pe Toaca. Zeii l-au preschimbat si pe el in stanca. O legenda spune ca scapand din inchisoare a venit sa o caute si.iubea un june dac. gasind-o impietrita. un tanar dac viteaz si chipes. fara sa stie ca e dusmanul poporului sau. dar aceasta l-a refuzat. Cobal a cerut-o in casatorie pe Dochia. acasa la ea.

imparatul isi lasa vulturul regal .fata e indragostita de Traian. in Ceahlau. unde atatia daci au plecat in bejenie. gasind-o pe Dochia. a cuprinso o jale fara margini. unde s-a facut ciobanita. dar primesc de la Zamolxe trup de piatra. dar nu reuseste si e luat prizonier. Deznadajduit. Cobal a scapat si el si a fugit spre nord. dar si-a inabusit iubirea si a fugit in munti. Cei doi n-au scapat de urmarirea lui Traian. Inima ei s-a sfasiat de durere. Cand fata a inteles cine era cu adevarat cel de care se indragostise. pentru a nu fi luati robi la Roma. Cobal incearca sa il omoare pe imparat.

asa cum a vrut el. de catre Zamolxe. Dar si vulturul este prefacut in piatra. Dacia nu si-a inmuiat inima in fata Romei. Preafrumoasa Panaghia si Soarele de pe cer .. ce tradeaza amintirea unor vremuri in care Ceahlaul a fost adapost pentru dacii fugiti din Ardeal. Degeaba sia lasat vulturii sa o pazeasca.sa-i pazeasca si pleaca in tara lui. Teribila poveste. pe care Traian nu a putut-o supune. in vremea razboaielor daco-romane. Iar unii spun ca Dochia este chiar Dacia..

"Cum tot o fata? Pai e plin Ceahlaul de fete frumoase prefacute in piatra!". Ce nu stie el stie Hogas. "Panaghia era tot o fata". ca tot Ceahlaul e plin de povesti de dragoste. Stie doar ca tot de iubire e vorba. Batranul zambeste sugubat."Dar Panaghia? Ce poveste are stanca asta?". il intreb pe batranul Let. pasionatul cronicar al Muntilor Neamtului. care aflase de la batranii locului povestile Ceahlaului. In scrierile lui. privind in zare catre cea mai mandra si mai inalta stanca din varful Ceahlaului. el . Nu stie p ovestea Panaghiei.

foc si lumina din lumina si focul luceferilor celor mai stralucitori. atat de frumoasa. una dintre zane a luat intuneric din intunericul cel mai nepatruns al unei nopti fara luna. incat ursitoarele au adapostit-o in munti de mica.spune ca Panaghia era o fata nespus de frumoasa. duiosie si blandete din ochii ingerilor ce stau la dreapta lui Dumnezeu si le-a pus pe toate in privirile ei. . pentru a o feri de invidia muritorilor. La nastere. adanc din adancul marilor fara de fund.

"Kogaionul" dacilor Alta a rupt din fragezimea si albeata crinilor si din rumeneala trandafirilor si le-a pus pe fata ei. chiar din inima lui Dumnezeu! Si pentru ca sa nu fie . ca podoaba de par negru si bogat. daruindui-o Panaghiei ca suflet si inima. A treia a tors din caierul de neguri fire subtiri de umbra neprihanita si i le-a pus pe cap. Dar lucrul cel mai minunat a fost cand insusi atotputernicul Dumnezeu a rupt din inima si sufletul sau particica cea mai aleasa. Asa s-a zamislit preafrumoasa Panaghia.

ursitoarele au dus-o pe inaltimile cele mai de sus ale Ceahlaului. Albinele din Sihastrii au hranit-o cu mierea lor. Si Panaghia a crescut mare si s-a facut fata frumoasa. din inaltimile cerului. dincolo de imparatia norilor. cu acelasi dor in suflet. si au asezat-o in pestera pustnicului Ghedeon. Dar degeaba au ascuns-o ursitoarele in munti. iar noptile senine au scaldat-o in roua de flori mirositoare.pangarita de priviri muritoare. ca cineva tot avea sa o vada: Soarele. care o privea cu nesatin fiecare zi. cum numai povestile isi pot inchipui. Si amandoi s- . Dar si fata se uita la Soare.

iar Panaghia nu l-a mai vazut pe Soare. ca sa nu mai ispiteasca sufletele slabe ale muritorilor.au indragostit. Atunci noaptea. ca ajunse amurgul aproape sa-si dea mana cu zorile. decat invesmantat de neguri. in vreme ce noaptea s-a micsorat. Jalea i-a cuprins sufletul si a plans neincetat zile si . suparata. s-a plans lui Dumnezeu si Dumnezeu s-a maniat si l-a pedepsit pe Soare. Ceasuri intregi se oprea Soarele din calea lui ca s-o priveasca. Si s-a implinit porunca lui Dumnezeu. sa nu mai rasara de acum inainte. Si pana intr-atata s-a marit ziua. infasurand-o in razele sale.

. incat se ruga lui Dumnezeu sa o prefaca in stana de piatra si sa dea din nou drumul zeului zilei si al luminii sa straluceasca pe cer. Dar Panaghia nu mai putea trai fara Soare si jalea ei era atat de mare. spre culmile inalte ale Ceahlaului. Dar de la o vreme i s-a facut lui Dumnezeu mila de ea si a trimis porunca rasaritului si apusului sa trimita in graba cele mai usoare si mai dulci dintre vanturile lor. fara sa mai inchida un ochi.nopti la rand. ca sa-i usuce copilei lacrimile.

O alta varianta a legendei Panaghiei.Batrana Varvara Dumnezeu ii implini voia si fata simti cum picioarele ei prinsera radacina in pamant si nu se mai putu urni. insa. Si cand voi sa indrepte iarasi ochii spre ceruri. ca inima ei nu s-a impietrit. Se zice. mai . de stralucirea florilor si de vanturile dulci si mangaietoare ale rasaritului si apusului. Panaghia se prefacuse in stanca de piatra. ca si acum se bucura de razele soarelui. pleoapele ii cazura grele si un intuneric nemarginit o cuprinse.

sufletul i se umplu pe loc de o ura nemarginita. el se arunca in lupta. In acest timp. Panaghia facu nunta cu hatmanul Bahrin. Povestea spune ca pe vremea lui Vasile Lupu. Zdrobit de durere. fata parcalabului de Suceava. vestea cazand ca un fulger peste Radu. si zarindu-l in invalmaseala pe Bahrin.ancorata in istorie. cu gandul sa-l ucida. poarta . o indragi pe frumoasa Panaghia. Dar tanarul pleca la lupta si multa vreme avea sa nu o mai vada pe draga lui. Dar. Se arunca asupra lui ca un vultur. gelozie si razbunare. dintr-o data. numit Radu Valcu. vorbeste de iubire. un tanar de seama.

il puse in sa in .cetatii se deschise si se ivi Panaghia. cu sabia in mana. in straie ostasesti. Radu ridica trupul iubit al Panaghiei. hatmanul cazu intr-o balta de sange. dar un ostean sari sa-l apere si Panaghia se prabusi sub palosul greu. acum cand isi implinise dorul de razbunare. Ca o fiara ranita de moarte se napusti fata parcalabului asupra lui Radu. ultimele batai ale inimii sale daruindu-le Panaghiei. rapunandu-l. Poate ca el s-ar fi lasat ucis de mana ei. Cu pieptul despicat. Radu rupse cu o lovitura sabia Panaghiei si se intoarse catre Bahrin. hotarata sa-si ajute sotul.

Ajunse la sihastria de pe Izvorul Alb. in ceasurile inserarii. El parasi nestiut curtea domneasca si pleca in pribegie. unde-l cobori in lacasul de veci. unde trai in pestera de la obarsia acestui izvor. Ultimele povesti . Ratacind singuratic prin coclauri. privind indelung o stanca mandra si zvelta pe care a numit-o Panaghia. in amintirea iubirii lui. Dar viata isi pierduse orice rost pentru Radu. el poposea adesea pe culmea Ceahlaului.fata lui si pleca spre manastirea Putna.

cu o maturica in mana. In Durau au ramas putini oameni. Dar Ceahlaul e animat. Batrana Varvara Ciobanu sta in fata casei sale. . totusi.. Intru.". Batranii mai stiau ceva.. dar s-au dus toti. intrebandu-i pe batrani de povesti.Strabat satul Ceahlau. acum mai multi sunt turisti decat sateni.. si casele lui vechi trebuie ca mai adapostesc istorie si legende... cu speranta sa mai gasesc un fir de poveste tesut in jurul acestor munti. O bunicuta frumoasa. in doua curti. Intreb in stanga si-n dreapta de povestile muntelui si oamenii ma privesc cu mirare cumva: "Ce povesti? Astea-s copilarii..

exact ca in amintirile copilariei mele. cu cerdac din lemn vopsit in verde. Ma invita inauntru sa-i vad covoarele colorate. daca n-ar fi avut ochelari. Casa e albastra. isi impodobeau imbracamintea. as fi zis ca a coborat direct din cartea cu povesti. casa si obiectele cu aceleasi forme si figuri. urmele lasate pe iarba stau verzi si proaspete. ce au vietuit nu departe de Ceahlau. tesute in motive vechi de mii de ani.cu o casa frumoasa. cu naframa si sortin carouri. din vremurile cand frumoasele Cucutenilor. Curtea e cosita proaspat. Scunda. una in spinarea celeilalte. In casa miroase .

Casele din lemn. Stau toata ziua la televizor. lea uitat. dar daca Al de Sus i-a dat ani multi.curat si luminos. Era mai greu. Povesti despre muntii astia nu stie. "Astazi. imbracamintea curata. pe vremuri. Stiau batranii. din canepa si din lana. alimentele naturale. . fetele nu mai torc si nu mai tes. stia si ea in tinerete. traiul la munca in aer liber erau mai bune pentru om. dar mai sanatos. O intreb daca era mai bine inainte. a lemn si a lana. sa vada care ce-o mai facut".

de lemn. cu ferestre . Satenii zic ca daca Leon nu cunoaste muntii astia. cu termopane si gard frumos. dintr-o casuta alba. unul dintre ultimii ciobani din Ceahlau. atunci nimeni nu-i cunoaste.Leon Marcoci Intru si in curte la Leon Marcoci. Ma uit la casa noua. dar oierul iese din spate.

Duruitoarea. adunand in memorie imagini si ganduri ce alcatuiesc o viata: Viezuri. Il intreb ce loc ii e cel mai drag. cu dangatele turmelor cu tot. Leon e un om tare frumos: felul acela de om deschis. "71". ca doar le-a batut cu piciorul o viata. direct. Piatra Lata. "Toate. prin vorbele caruia curge toata linistea muntilor. Uscativ. ciobanul pare sa aiba in jur de 60 de ani. imi spune scurt. drept. I-au fost dragi muntii si stie fiece stanca si fiecare vaioaga. cu ochi ca jarul si sprancene stufoase.verzi si muscate. In ochii mei." Si incepe sa mi le enumere. Casa cea noua e a fetii. concentrat. .

La Scaune. Claile lui Miron. Arinisul. Tinerii nu mai sunt interesati de trecut si de pastorit. a avut ani de zile stana. Curmatura Stanilelor. Detunatele. la civilizatie. de la o . toti vor la oras. Stanca Dochiei. avea multe oi. tot Ceahlaul era plin de viata. Ocolasul. Toaca. Panaghia. cui ii mai trebuie lana si branza? Peste o tona de lana a strans Leon in doi ani.Scaiusul.. Lutul Rosu. Nici nu mai merg la oi: e rusine pentru un tanar din ziua de azi sa se faca cioban. Si apoi.. La Stanile. Acum nu mai e nici o stana pe acolo. cei care au mai ramas s-au retras dincoace de rezervatie.

Gust dintr-o bucata de urda neasemuit de gustoasa si plec cu un pachet mare de bunataturi sub brat: "Pentru sanatatea oilor". Lacul Izvorul Muntelui sclipeste tot mai stins. Fetele nu mai torc si nu mai tes. . se pierd.suta de oi. cand vreau sa-i platesc. si nimeni nu i-o cumpara. Iar daca nu mai ai cui sa le povestesti. ofteaza baciul cu obida.. intreb. a venit cineva si i-a oferit doar un leu pe bucata. insista Leon Marcoci. La fel si pieile. Povestile sunt facute ca sa fie povestite. "Dar povesti? Mai stiti povesti despre muntii astia?". "Cui ii mai trebuie azi povesti?"..

Ca si cum apele uriasului lac de acumulare ar fi inghitit. La ce ne mai trebuie povesti? Nu stiu. Panaghia e imbratisata de lumina moale a asfintitului. o lume fara povesti e o lume in care sufletul omului se transforma in piatra. Fara iubire. fara simtire si fara zborul gandului si al inchipuirii. batranii au uitat povestile. La poalele Ceahlaului. si povestile lor. odata cu vechile sate.pe masura ce ma indepartez. Lumea fara povesti e o lume prea departe de Dumnezeu. . ca Dochia. O lume fara viata. in vreme ce tinerii nu au apucat sa le mai afle. Totusi.

Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan • • • • .

• • ==================== Valea regilor traci Preistoria Bulgariei este reprezentata cu stralucire. Morminte tracice. la poalele Balcanilor .

acum doua mii de ani. locuiau acesti moesi sau mysi. inruditi cu dacii. peste o Dunare-granita care in trecut lega. E usor de spus: tracii au fost romanizati. In sud. Au intrat apoi in istorie daco-getii. In schimb. Aceasta este tara dacilor de la sud de Dunare. malurile. Pentru mine e o tara straina. Un pod ce separa doua tari. iar pescarii de pe ambele ta rmuri se intalneau in mijlocul apei la povesti despre stime si balauri cu sapte capete. in secolul I i. formand un mare regat. care nu au nimic a face cu latina si. insisi troienii se pare ca erau de neam tracic.Hr. nu am stiut sa facem cu dacii nostri. au lasat in urma lor constructii si tezaure fabuloase. De fapt. ca urmare. numiti asa la nordul Danubiului si numiti "moesi" la sud. o tara orientata spre fluviu si continent. dar puternic influentati de lumea grecilor: o lume orientata catre mare. si nu despartea. dincolo de muntii Balcani. sunt socotite de unii lingvisti "coincidente". cum spune Herodot despre traci. ce strabat Bulgaria de la vest la est. spre spatii inchise. Asa incat slavii s-ar fi asezat probabil pe un substrat romanic. pamanturi roditoare si clima temperata. care traiau divizati in multe triburi. Sunt pentru prima oara in Bulgaria. In campia sudica marelui fluviu. cu o limba straina. in secolul al IV-lea inainte de Hristos. Pe ei ii considera stramosii lor si se mandresc cu mostenirea lor tracica. pe fasia ce se intinde de la tarmul Dunarii. Cat despre romanizarea moeso-dacilor sau a tracilor. romanii. Mai mult. in razboiul impotriva grecilor. Oamenii se strigau de pe un mal pe celalalt al Dunarii in acelasi grai. pe care bulgarii au stiut sa le scoata la lumina. ca acum. Iar bulgarii nu se . numiti odinioara Haemus (Balcani).Tara de dincolo de Dunare De la Giurgiu la Russe e o aruncatura de bat. iar peisajul de azi al campiilor bulgare nu mai evoca cu nimic vremurile de altadata. cu cat ne indepartam mai mult in timp. transformand-o in provincie. Apogeul acestuia a fost atins in timpul dinastiei Cotizonilor si a regelui Sitalces. Cercetatorii considera ca la venirea slavilor. ceva nu e clar in aceasta poveste: exista asemanari mari de structura intre bulgara si romana. tracii isi pierdusera deja identitatea si fusesera romanizati sau grecizati. Dar ce s-a intamplat? Unde a disparut bucata aceasta de istorie comuna? Din vremurile indepartate ale neoliticului. nu s-au sters cu totul urmele substratului dacic al limbii bulgare. Ceea ce noi. in absenta probelor e greu de sustinut acest proces. catre spatii deschise si clima calda. Si care era o adevarata coloana vertebrala a Europei. Negurile istoriei sunt cu atat mai dense. care s-a petrecut in secolul al VI-lea dupa Hristos. Totusi. de o parte si de alta a apei. Si totusi. dar apoi au venit slavii care i-au asimilat si nu au mai ramas urme ale romanizarii. Dunarea a fost o singura casa pentru cei de pe ambele sale maluri: aceeasi cultura. aceleasi manifestari artistice. sa le conserve si sa le arate intregii lumi. traia acelasi neam si se vorbea aceeasi limba. cel al odrisilor. trebuie facuta o distinctie intre daco-moesiana vorbita intre Dunare si Balcani si traca vorbita dincolo de Balcani. aceleasi traditii si stil de viata. de la numele carora teritoriul acesta se va numi Moesia. pana la sirul de munti Stara Planina. Neam razboinic si mandru. Tracii. Asa cum de o parte si de alta a Muresului sau pe un mal si altul al Oltului traieste acelasi popor. Cel mai numeros neam dupa inzi. Dar nu e argumentabil stiintific. Bulgarii vorbesc doar despre acei traci. Flacaii mergeau la petit cu barcile. mediteraneana. Dar romanii si-au intins stapanirea si peste Tracia. tracii au avut perioade de mare glorie. se aflau insa tracii. Homer insusi ii aminteste ca fiind aliati ai troienilor. au reusit in secolul al VI-lea inainte de Hristos sa se adune sub coroana regelui Teres.

Un drum prin pacla. Gorna. nici in Bulgaria nu au existat.acesta e traseul care duce de la Dunare in renumita Vale a Regilor Traci. dar a obtinut bani putini. sau sa renunte pe moment. ventilare. mormintele sunt incluse in patrimoniul mondial UNESCO si sunt extrem de bine conservate. iar serpentinele ametitoare sunt strajuite de paduri neguroase. prin paduri nesfarsite si sate marunte ce par pustii. Asa a iesit la lumina Valea Regilor Traci. In 1992. bazat pe mostenirea tracica. spulberand tabara arheologilor. Veliko Tarnovo. arheologul bulgar Georgi Kitov a planuit o campanie de sapaturi cu vise mari. dupa 1990. Russe. dar nu se facusera investigatii sistematice la scara mai larga. se mandresc cu ei. strabatand Bulgaria de la Russe spre inima tarii. unde primele trei zile au fost dezamagitoare. Cele mai multe dintre mormintele regale ale tracilor se afla la mica departare de Kazanlak. Byala. pictate cu cai si printese. A ales prima varianta. iar blitzurile aparatelor de fotografiat clipesc in mainile japonezilor veniti de peste mari si tari sa viziteze lumea tracilor. Intr-un cuvant. Fusesera descoperite vestigii tracice imediat dupa al doilea razboi mondial. in vreme ce la nord de Balcani e posibil ca neamul daco-moesilor sa-si fi creat o lume oarecum diferita. ce urca brusc dupa Gabrovo. Gabrovo.straduiesc sa studieze acest aspect. din campie in inima muntelui. Autocarele cu turisti se revarsa ritmic. conditii de conservare. simboluri si taine de nedescifrat. Ploi teribile si vanturi puternice s-au starnit dintr-o data. Cercetati sunt cateva zeci. iluminare. acesti munti trebuie sa fi fost o pavaza teribila in fata dusmanilor. existau sute de tumuli funerari despre care se banuia ca adaposteau morminte si tainuiau comori. incat nu se mai vede nici marcajul pe sosea. unde temperatura scade instantaneu cu 20 de grade. Mormantul lui Seuthes Ca si la noi. A obtinut fonduri si a condus expeditia timp de sapte ani. constructii funerare incredibile. Kitov a mers inainte. sperand ca ceea ce gaseste acolo sa convinga autoritatile sa-i dea mai multi bani. intr-o zi de vara. In acei ani a descoperit comori fabuloase. bajbaind la limita. pentru ca originalul sa fie cat mai putin expus. o granita de piatra. (Dar nu si pe cea a dacilor!) Bulgarii au dezvoltat un infloritor turism cultural. A sapat in tumulul Malkata. Ca si acum. Mormantul de la Kazanlak are chiar o replica la scara. mai putin influentata de civilizatia grecilor si mai aproape de cea a Carpatilor. prea multi bani pentru sapaturi arheologice. Astazi. Mormantul regelui Seuthes . pasul Shipka. in antichitate. Kazanlak . Si a avut de ales: sa sape la intamplare. doar pentru o saptamana de lucru. Dar si pacea celui adormit fusese tulburata. frig si intuneric. pe care o pot vizita turistii. Apoi a inceput sa apara aurul: mormantul fusese dezvelit. Valea Regilor Traci Am pornit in cautarea dacilor si a tracilor de la sud de Dunare. motivul tracic a devenit un fel de amprenta a civilizatiei de azi a bulgarilor. in valea vestitilor trandafiri de Damasc si a mormintelor regale. Tumuli exista in Bulgaria cca 1500. Dryanovo. exista indicatoare si ghizi. Exista drumuri de acces in stare perfecta pana la aceste morminte. Nu e o intamplare ca regii traci si-au construit mormintele. care dupa o ora de infern coboara triumfator in lumina. Un traseu initiatic. la poalele acestor munti. intr-unul din tumuli. Iar faptul ca s-au asezat la sud arata ca dominatia lor se intindea spre Grecia. dar si capitala. o lume intreaga ce parea sa fi fost pierduta pentru totdeauna. Vorbesc mereu de traci. ceturile sunt atat de dense. picturi murale impresionante. incercand sa obtina fonduri mai mari in viitor.

nici importanta. cu scene diverse. se afla in plin camp. Cenusa era depusa intr-o urna. Cupola ametitoare e acoperita de cercuri concentrice. Sunt lumi in sine la scara mai mica. delicata si impunatoare in acelasi timp. Spre deosebire de traci. ce converge spre personajul regal ce-si tine soata de mana cu tandrete. nasul puternic. cu coridoare si incaperi boltite. Alaturi. Epoca pe care o acopera este cea a secolelor VI-II inainte de Hristos. cum le spun bulgarii acestor morminte. unde ma asteapta lumea celor plecati dincolo. femei gratioase si mese imbelsugate. La Ostrushka. o femeie frumoasa. obiectele care alcatuiau lumea tracilor. si toate cele trebuitoare sa-l insoteasca pe cel plecat. iar spiritul era eliberat de povara trupului. urmeaza o a treia. regele Seuthes pare sa scruteze viitorul cumva asemenea dacilor de pe arcul lui Constantin. Cele doua se aseamana foarte mult ca arhitectura si chiar si nuantele de vopsea conservate pe pereti par a fi identice. ce a fost transformata in incapere-sarcofag. Sunt constructii impresionante. dar patrunzatoare. prefigurand arta Europei de mult mai tarziu. nici de Decebal. ca un animal garbov. Aici arta tracilor este prezenta in plin apogeul sau. La Helvetsia. lucruri care pentru universul profan in care traim nu mai au nici inteles. caci originalele se afla la Sofia. a carui capitala. dacii aveau o alta viziune asupra lumii de dincolo. Culorile si formele pastrate aievea evoca o lume serena. . frunze de stejar si ghinde din aur. cu parul roscat.Hr. probabil sotia decedatului. intre care chipul indurerat al unei nobile. descoperita in mormantul acestuia din movila Golyama Kosmatka: o cununa din ramuri. s-au conservat cateva picturi splendide. Dar e minunat sa poti vedea laolalta. Intrarea in mormant Mormantul regelui. Acum incep sa inteleg rostul acestor morminte-temple. coroiat. La intrare vorbesc cu ghidul. cu usi de marmura strajuite de capete de zei si cu sisteme de inchidere a usilor care si astazi functioneaza. II i. Strajuita de ciresi incarcati de rod si de pajisti cu flori multicolore. la hotarul dintre viata si moarte. si privirea usor incruntata. Dupa un coridor de piatra lung de 13 metri. mormantul reprezenta matricea. arme.Muzeul din Kazanlak adaposteste multe dintre minunatiile descoperite in Valea Regilor. aflat la 15 minute distanta de Kazanlak. de langa Mangalia. amfore. asemenea unei biserici pagane. sapata toata intr-un singur bloc de piatra. cu siguranta.Hr. Dupa mormantul lui Seuthes. Aici a fost inmormantat marele rege Seuthes al III-lea.). chiar daca unele sunt replici. un fel de paradis in ocru si albastru. barba bogata. splendide vase de aur si argint. Intru in pantecele cocoasei de pamant. dar nu a auzit nici de daci. Dar cele mai uluitoare picturi murale se gasesc in mormantul de la Kazanlak. Alaturi se afla bustul de bronz al regelui Seuthes. lumea dacilor nu cunoaste astfel de "pregatiri" pentru lumea de dincolo. uterul. o opera de arta fara egal. prin tainele si riturile care se practicau asupra lui. Probabil cenusa era imprastiata in patru vanturi sau pe ape. distinsa. cu cai frumosi. in care se petrec lucruri tainice. Cel mai incredibil obiect din muzeu il constituie. iar in epoca de varf a regalitatii (sec. mormantul acesta nu mi se pare cu mult mai impresionant decat cel din movila Documaci. Totusi. coroana regelui Seuthes al III-lea. chiar la fata locului. Seuthopolis. Cu parul suvite. movila rasare domol din campie. . Acest mormant chiar are forma si neregularitatile unui uter si multe alte indicii trimit spre aceasta interpretare. iar cel decedat se intorcea inapoi de unde venise. si doua incaperi boltite. Exceptand influentele tracice din Dobrogea. se afla astazi sub apele lacului de acumulare Koprinka.I d. care imi spune cate in luna si in stele despre traci si Seuthes. Mormintele tracilor nu par simple morminte. nici urnele nu mai sunt de gasit. mai vizitez movilele Helvetsia si Ostrushka. Asfaltul negru duce pana la intrarea in "grobnita". ci trupurile celor decedati erau incinerate.

Un drum curat. pe oamenii locului. poate doua ramuri surori. Dacia Aureliana. mi s-a spus: pot fi grecesti. ce respecta trecutul. Probabil ca astfel de treceri de o parte si de alta a apei nu au fost putine de-a lungul timpului. Sa vina bulgarii sa ne lamureasca. Multe cetati infloritoare au incetat brusc sa fiinteze. O a doua deplasare majora de daci. iar aceasta din urma este extrem de asemanatoare cu mormintele tracice pe care le-am vizitat. pentru a fi protejate de invaziile migratorilor. orice. Nu e deloc intamplator faptul ca Aurelian creeaza in sudul Dunarii o noua provincie. in schimb moesii au fost mereu in contact cu locuitorii de la nordul Dunarii. la dezinteresul oficialitatilor. la nepasarea ucigatoare a celor ce ar fi in drept sa faca ceva. fara sa le pot lega intr-un fir prea solid. trec in sud si multe familii care doresc sa ramana in imperiu. Stim ca erau inruditi. fireste. asemanator cu cel descoperit de bulgari in movila Sineva. In acest fel romanii incercau sa tina sub control granita de pe Dunare. un inel de aur cu broasca testoasa. Imi vin in minte unele similitudini. Nu stim prea bine nici astazi care erau raporturile dintre daci si moesi. romanii. are loc in perioada retragerii aureliene. scitice. Insa la noi nu se accepta ca cele doua morminte . Si nu pot sa nu ma gandesc la dacii nostri. cand. href="http://www. dintre daci si traci. indicatoarele noastre.de la Callatis si de la Documaci . la drumurile. poate dacii o ramura a tracilor. din lipsa de alte informatii: o coroana asemanatoare cu cea a lui Seuthes. Acolo ii gasesc. In vremea lui Augustus au avut loc transbordari uriase de populatie getica. dar mai putin elaborata. impartita . tracice mai putin. frati de sange cu ei. pe langa armata si administratie. de la nord de Dunare la sud. ci in cautarea dacilor de pana la Muntii Balcani. muzeele. Ceva. cat de putin. s-a descoperit in movila de la Documaci.jpg" rel="lightbox[articol]" title="Valea regilor traci"> Bolta pictata in mormant Dar daca tracii sunt mai departe de lumea noastra. Nu neaparat autostrazi. s-a gasit in mormantul cu papirus de la Mangalia.formula-as.ro/magazine/attachments/881/1605_1250601786-large. pentru noi. dupa anul 271.O usa de mii de ani Cat de mult din lumea aceasta a tracilor ne apartine? Nu stim prea bine. chiar daca trece printre morminte. de la nord la sud. Dacii din sudul Dunarii Poate ca nu in cautarea tracilor ar fi trebuit sa pornesc. pentru autocarele cu japonezi. "Nu se stie". depopulate cu ordin de la Roma. Drumul prin Valea Regilor este un drum luminos. la furturile din situri. la infinitele gropi facute de cautatori. La gunoaiele din cetatile dacice.sunt tracice. Aceste sute de mii de daci adusi in sud au consolidat nucleul de dacism din Moesia.

Bulgara si romana . ulterior. alfabetul grec. abandonati de istorie. trasaturi foarte importante. Insa doar in istorie. fara prea mult temei. bulgara si albaneza formeaza nucleul a ceea ce lingvistii numesc "uniunea lingvistica balcanica". Si totusi. caci viata maselor. o parte in imperiu. iar dacii sunt divizati. care este mult mai stabil decat cuvintele care adesea vin si pleaca. care sustin ca slava a devenit slava numai in urma contactului cu protoromana. desi apartin unor familii diferite (bulgara e slava. cu atat mai mult. pentru ca difera vocabularul. Ce s-a intamplat cu acesti daci? Cu limba lor? Cu zestrea lor culturala si genetica? Odata cu retragerea aureliana. care nu se regasesc decat aici. Imperiul vlaho-bulgar . Asadar. totusi. romana. Desi nu intelegem mare lucru din aceste limbi. Adica aceste limbi. Daca teritoriul acesta nu ar fi fost locuit de daci. Dunarea devine granita a imperiului. Insa bulgarii in nici un caz nu-si vor pune problema de unde au luat Chiril si Metodiu unele semne care nu exista in alfabetul grec si pentru care specialistii nu au gasit o origine. Aceasta limba slava sudica. care va duce si la raspandirea alfabetului chirilic. Unii lingvisti au sustinut. Acesta este inceputul sfarsitului in istorie. in aceste trasaturi de limba. au. va fi purtatoarea unei intregi culturi ecleziastice. albaneza traco-ilira. in fiecare limba. Asta inseamna ca bulgara s-a format pe un substrat asemanator cu romana. in comun. Asa cum probabil n-as intelege mai nimic nici din limba albaneza. se ascund dacii din sudul Dunarii. este asemanator. desigur. ca trasaturile acestea au aparut independent. iar cei romani nici atat. impreuna cu slavona bisericeasca. evitarea infinitivului si altele. ce curge dincolo de istoria scrisa de invingatori. in Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. o parte in afara lui. totusi. Regele Seuthes Iar aceste lucruri nu se imprumuta. Cei mai multi insa sunt de acord ca ele provin dintr-un substrat balcanic comun. Noi am luat tot de la toata lumea si nimeni nu a imprumutat nimic de la noi . creat pe teritoriul dacic? El are. Dar cine sa se mai intrebe care este originea reala a alfabetului chirilic. la baza. Dar vorbind strict de bulgara. cu limba lor cu tot.administrativ.surori nestiute Nu inteleg mare lucru din limba bulgara. in Balcani. precum postpunerea articolului hotarat. caci cele doua surori au un parinte diferit si nu mai seamana la chip. Aurelian nu l-ar fi numit "Dacia". cercetatori straini. si-a urmat cursul neclintita. putem spune ca aceasta este un fel de sora cu romana. ce difera de celelalte grupe de limbi slave. Iar daca e vorba de slava. in spiritul limbii pe care lingvistii bulgari nu-l cerceteaza. cand si-a conturat principalele caracteristici. daca din manuale nu putem afla mare lucru despre ce s-a intamplat cu acesti daci si cum de-am ajuns dupa atata timp sa fim doua tari straine pe doua maluri straine. ci se mostenesc. scheletul lor fundamental. Exista. Aici. structura. La aceasta "uniune" mai participa partial si greaca. precum Giuliano Bonfante sau Mario Enrietti.pare sa fie postulatul preferat al oamenilor de stiinta din domeniul lingvistic. poate sa-i zicem sora vitrega. iar romana e considerata romanica). putem incerca sa aflam altfel. formarea viitorului si a perfectului. totusi.

meglenoromani sau istroromani). Cu alte cuvinte. dupa secolul al VI-lea. Coroana lui Seuthes Dar ce s-a intamplat mai departe? Cand s-a pierdut. impreuna cu bulgarii. Asan si Ionita Caloian. ai dacilor bejeniti. Ei insisi s-au autointitulat "imparati ai vlahilor si bulgarilor". in care nu stim ce s-a intamplat cu urmasii dacilor de la sud de Dunare. incat vlahii. afirmand ca prin "vlahi". Asa incat actuala etnie a bulgarilor trebuie sa aiba o componenta genetica foarte asemanatoare cu cea de la nordul Dunarii. Cu toate acestea. in mai multe state feudale. bulgara este o limba slava cu substrat traco-dacic sau chiar stravechi romanesc. s-au rasculat. O istorie pierduta . Acesti vlahi. Cand slavii au impanzit Peninsula Balcanica. Daca ar fi sa dam crezare manualelor. Ei sunt cei care. ai dacilor liberi. A luat nastere Imperiul romano-bulgar sau Taratul vlaho-bulgar. Intemeietorii acestui tarat au fost trei frati de origine vlaha. Si nu este vorba doar de comunitatile compacte de vlasi sau vlahi (aromani. dreptul la istorie. S-a stins dupa marea invazie tatara din 1241. libertate si stralucire ni s-a datorat in mare masura noua. Ei sunt urmasii dacilor. Dinastia Asanestilor a stralucit timp de un secol si si-a impus dominatia in Balcani. din dinastia Asanestilor: Petru. dar imperiul a mai dainuit o vreme. splendid oras medieval. ce au gasit slavii in actuala Bulgarie? Intre Dunare si Balcani. ce vorbea ori vechea limba a dacilor. istoricii bulgari nu accepta originea lor vlaha si sustin ca erau bulgari. Toate sursele medievale sustin ca cei trei frati erau de neam vlah. o populatie de sorginte dacica. legatura dintre nordul si sudul Dunarii? Probabil ca niciodata. in numeroase randuri. destramandu-se spre sfarsitul secolului al XIV-lea. firi aprige si neinfricate. Si tot ei sunt cei carora li se va refuza. cunoscut in istoriografia moderna sub numele de Al II-lea Tarat Bulgar. urmasii acestora. romanilor. al caror nume poate sa fi insemnat chiar "lupii". vor scrie istoria Balcanilor. daca romanizarea nu apucase sa se produca.Au venit apoi vremuri tulburi. ai dacilor din provinciile nord si sud-dunarene. In iarna anilor 1185-1186. care fusesera expuse romanizarii. ce si astazi pastreaza parfumul vremurilor trecute. despre care nimeni nu vorbeste. apar vlahii. cucerite apoi de otomani. sursele medievale intelegeau "bulgari". Chiar daca dacii dispar din istorie. plecati spre apus. refuzand sa accepte ca aceasta perioada de maxima glorie. Capitala taratului a fost la Veliko Tarnovo. au asimiliat ce a mai ramas din urmele tracice. luptand impotriva bizantinilor. dar si spre rasarit. a ungurilor si a cruciatilor. nu a mai ramas nimic din neamul lor. Cu populatia s-a intamplat la fel: slavii nu au exterminat populatia locala. birurile Imperiului Bizantin devenisera atat de grele. au scris pagini din istoria Bulgariei. Bulgarii si-au sters din istorie numele de "vlah". cel putin in memoria colectiva. care au dat atatea nume romanesti muntilor si catunelor prin care si-au gasit adapost. ci de mase mari ce impanzeau peninsula Balcanica si o parte a Europei Centrale. cand urgia romana s-a abatut asupra tarii lor. De fapt. Ei sunt oierii ce au impanzit Europa cu turmele lor. ori o protoromana. pana astazi.

Noi. Vremurile ne-au inlaturat-o din istorie si cine stie daca o va mai revendica cineva in manuale sau in constiinta urmasilor nostri. nu. cu oamenii sai. fara de care Bulgaria nu ar fi avut istoria pe care o are. pentru a pastra buna vecinatate. precum si stralucirea geniului vlah. Bulgaria ramane tara de dincolo de Dunare. Ei o fac. involburata de un spirit slav potrivnic. Ce avem totusi de invatat de la bulgari: sa pretuim ceea ce avem. Dar cea a dacilor dintre Dunare si Balcani este a noastra intru totul. in care regimul trecut nu a vrut sa se amestece. Dunarea a devenit granita prin chiar mijlocul sufletului dac.Femeia de la Thrace Ostrusha Cat de mult este a noastra lumea tracilor? Poate cea a tracilor de dincolo de Balcani nu este a noastra decat in parte. Foto: Iulian Ignat • Aurora Petan Comori romanesti la Viena Catedrala Sfantul Stefan . ce refuza sa-si recunoasca substratul dacic sau romanesc. cu istoria sa.

pline de ploi si praf ale ardelenilor plecati pe jos. in cautarea acestor vestigii. Viena inseamna cladiri impunatoare. au auzit foarte putini romani. totusi. si Viena si-a cladit splendorile pe sudoarea si bogatiile celor asupriti. in timpul Imperiului Habsburgic si apoi Austro-Ungar Martie la Viena In martie. sub sclipirile feerice ale unui patinoar ce serpuieste pe aleile parcului. E inceput de primavara. pe care le-ar ravni orice muzeu din lume. palate somptuoase. Badea Cartan. Si acolo au ramas! Despre aceste incredibile tezaure romanesti. In vreme ce egiptenii isi revendica cu vehementa valorile imprastiate in marile muzee ale strainatatii. Asa se face ca in colectiile imperiale ale Vienei au ajuns tezaure de o inestimabila valoare. informatiile lipsesc. ci si in comori. Acesta este motivul pentru care ma aflu la Viena la acest inceput de martie. Viena si figura aproape mitica a Imparatului si a curtii sale au dainuit in imaginatia ardelenilor timp de doua secole. maretia si eleganta somptuoasa a unei capitale imperiale. spe rantele iobagilor intr-o justitie augusta care sa le usureze jugul pus de nobilimea maghiara. insa. afirmand ca ele sunt proprietatea pamantului din care provin. ce au apartinut unor capetenii dace si unor printi barbari de mai tarziu. Viena inseamna istorie: drumurile grele. cu "jalba". descoperite in Transilvania. In mintea oricarui turist. Pe scurt. in timpul Imperiului Habsburgic. Avram Iancu si durerile pamantului lor. descoperite in acea perioada in Transilvania. unde se afla cateva tezaure fabuloase. la Viena miroase a frezii. Iar pamantul romanesc a fost intotdeauna printre cele mai bogate. iar fotografiile sunt greu de obtinut. iar primul popas l-am facut la Viena. ca orice capitala imperiala.Multe comori romanesti sunt risipite in lume. iar in fata palatului primariei rasuna un vals de Strauss. si apoi al celui AustroUngar. catedrale ce strapung cerul. nu doar in roade. la "Imparatul". noi nici macar nu stim pe unde ni s-au risipit tezaurele. am pornit. Dar. Cu atatea obstacole in fata. nu avem nici macar reproduceri dupa aceste valori. In mintea mea. dincolo de acestea. Tezaurul de la Sannicolau Mare . echilibru si arta la tot pasul. despre care nu stim aproape nimic. Inseamna muzica. Horea.

destul de modesta. la pierdutul tezaur al lui Montezuma ori la aurul nibelungilor scufundat in Rin.Si. unde se afla o valoroasa pinacoteca. puterea unei capetenii si a neamului sau a pierit odata cu tezaurul. in doua cladiri gemene. uneori milenii. iar productiile de lux ale Antichitatii si Evului Mediu sunt incluse in colectiile de la Muzeul de Istoria Artei. De la fabuloasele comori ale lui Mithridate si Decebal. Metalul galben era un metal al zeilor. Cele doua muzee se afla fata in fata. aman traditionalul "pelerinaj" turistic de la biserica Sfantul Stefan la Prater si de la Hoffburg la Schonbrunn si alerg. Numai ca Viena nu are asa ceva. care ii dadea putere celui care il detinea. . Aici ma opresc. epocile vechi. Cu toate ca e sambata dimineata si un soare incantator pe cer. Mai multi par sa fie vizavi. ca avarii au pierit pentru ca si-au pierdut tezaurul. Dupa ce intram. La parter se afla colectia greco-romana si etrusca. ceva mai spectaculoasa. Un tezaur mare conferea putere mare. Gloria si puterea erau garantate de aceste comori de aur care. sunt puse laolalta cu dinozaurii.aceste tezaure au ramas ingropate. secole. ingropate la vreme de restriste. de la paleolitic pana la celti. Biograful lui Carol cel Mare spunea. Au trecut ani. s-au transformat adesea in blesteme. cea egipteana. Breugel. in cautarea muzeului de istorie. Rubens. Tezaurul era un fel de "banca nationala". Si aici am sa raman vreme lunga. la stiintele naturii. si multi altii. capturate de romani. sub privirile din ce in ce mai ingrijorate ale custozilor salii. la Muzeul de Istorie Naturala. aproape toti turistii se reped la etaj. Pentru austrieci. de multe ori. in stralucirea aurului vechi de secole. din prima zi. in fata la Kunsthistorisches Museum nu sunt nici zece oameni. desi sunt pentru prima oara aici. un soi de depozit obligatoriu. care probabil nu au mai avut de mult un vizitator atat de fascinat. singura. cu lucrari de Rafael. Deci. aurul nu era doar o ispita materiala. intr-acolo ma indrept. Dar in vremurile de demult. odata iesite la lumina. Sperantele ingropate impreuna cu ea. la ora deschiderii. Insa istoria are caile ei nestiute si. poate de cele mai multe ori . chiar. puteau asigura renasterea unei comunitati dupa ce trecea primejdia. si sala tezaurelor. iar sapa ori plugul vreunui taran a ajuns sa dezgroape din uitare cate o comoara. Comorile printilor barbari Multa istorie si multe destine de neamuri intregi s-au ridicat ori s-au prabusit sub lucirile aurului. iar tezaurele nu si-au gasit linistea decat in vitrinele cate unui muzeu. impreuna cu sperantele celor ce le-au ingropat in pamant.

Un tezaur fara egal. Era in vara anului 1799. este romanesc! "Goldschatz von Nagyszentmikls" scrie mare. de fapt. Explicatiile din muzeele austriece sunt scrise doar in germana. stupefactie. la fel ca epocile din care provin. ci o inmarmurire. este cel mai faimos tezaur ce provine din acele vremuri. cel mai valoros.. descoperite in pamant romanesc. filigrane fantastice. ulcioare. In fata mea se afla tezaurul de la Sannicolau Mare. la Pesta. . in Carpati. decoruri ametitoare si ciudate inscriptii cu litere grecesti sau runiforme. si probabil nu se va sti niciodata. Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toata mai multor negustori. sarb de origine. Ceea ce a scos apoi din pamant avea sa fie cel mai mare tezaur apartinand Evului Mediu timpuriu. Prima reactie pe care o am cand le vad este aceea de naucire. care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare. cu o lucratura dusa la perfectiune. Nu se stie nici acum. Tezaurul cantareste aproape 10 kg si este din aur pur. Tezaurul de la Pietroasa. dar nu au mai ajuns pana la noi. dupa alta varianta. figuri de oameni si animale.. intr-o zi de iulie. cani. Tezaurul cantareste 10 kg si este din aur pur Ingramadita. acesti barbari. cate piese faceau parte din tezaur. Cat de barbari erau. potire. s-au ascuns multe tezaure. La un moment dat. descoperit in Muntenia si ajuns la Bucuresti.. Insa comorile printilor barbari sunt mai putin cunoscute decat cele ale egiptenilor sau ale scitilor: ele au ramas in umbra. cel mai. De fapt. Multe dintre ele sunt perechi si e posibil ca toate sa fi avut o pereche. De o frumusete si un rafinament fara seaman sunt si tezaurele gepidice. descoperit in pamant romanesc. dupa nenumarate peripetii. unele nedescifrate pana astazi. separat. capabili sa creeze si sa pretuiasca frumosul la cote din cele mai inalte? Tot din vremea migratiilor dateaza alte doua tezaure. perla colectiei de la Kunsthistoriches Museum. apoi exaltare. De 2022 karate. pe un perete. Este atribuit vizigotilor din secolul al IV-lea. transformat in incredibile opere de arta: 23 de cupe. iti da o senzatie de sufocare. care au luat calea Vienei. romanii.In vremea migratiilor. la noi. sapa pe langa un zid ca sa planteze vie. cand taranul Nera Vuin. In capatul salii se afla piesele cele mai valoroase. probabil mai multe decat in orice parte a Europei. si nu are egal in Europa. sustinuta si de lumina palida din vitrine. descoperite la noi in tara. nu prea am auzit pana acum. sau numai unui negustor grec ori armean. apoi iar uimire. dar despre care noi. cu vitrine pe langa pereti si cu panouri in mijloc. cu decoruri milimetrice. astazi cea mai vestica localitate a Romaniei. emotie. cel mai frumos. sapa i s-a lovit de ceva metalic. Tezaurul de la Sannicolau Mare Sala-tezaur a muzeului din Viena are cam un sfert din marimea salii tezaurului de la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. in curtea casei lui din satul Sannicolau Mare. mirare. nici urma de text in engleza sau vreo alta limba de circulatie. mai cunoscut fiind cel de la Apahida.. Cel mai fabulos tezaur. nu e o reactie.

li s-au rupt tortile sau unele parti ornamentale. totusi. prima data in 1884. Au existat doua serii de copii efectuate prin galvanoplastie. valoarea sa fiind estimata la trei milioane de florini. privind inapoi si sprijinite pe trei picioare. in semne cu aspect de rune. Majoritatea au inscriptii: in greaca. in 2006. a investigat zona. cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns intr-un final de la Pesta la Viena. Cea de la noi a fost rechizitionata de o comisie militara sarba. pe motiv ca se pot deteriora originalele. unde se afla si astazi. doua patere si un platou oval -. in anul 1919. iar daca descoperitorul nu declara. Cea de la Szeged exista si azi.doua farfurii mai mari. Despre o restituire a tezaurului nici nu poate fi vorba. . doua potire. In Romania nu a fost expus niciodata. cat si proprietarului pamantului. Nacu ar fi primit ambele parti ale rasplatii. Indiferent cum s-a intamplat. dar li s-a pierdut urma. Deci. iar un al treilea. si nu se mai stie nimic de ea. cu aparatura performanta. de doua ori. un anume Nacu. Sotia lui Nera Vuin a declarat ulterior ca a pastrat si ea cateva piese mici. Tezaurul este alcatuit din sapte ulcioare. Despre soarta taranului care a facut colosala descoperire nu mai stim mare lucru: doar ca nevasta sa a batut de doua ori pe jos drumul pana la Viena. Tezaurul de la Sannicolau Mare a fost expus si la Budapesta. Nu s-a gasit nimic. au fost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului. la aniversarea a doua sute de ani de la fondarea Muzeului National al Ungariei. proprietarul terenului. in limbi locale. Ce s-o fi intamplat cu perechile lipsa? Foarte probabil. un bol cu o lucratura extrem de sofisticata. insa muzeul din Viena a refuzat. pe care le-a topit. una la Muzeul Banatului si una la Szeged. pentru realizarea unor copii. dintre care doua cu un cap de taur rasucit. doua cani si un corn in forma de palnie. de asemenea nedescifrate satisfacator. caci legea oferea o compensatie atat descoperitorului (daca declara imediat comoara). apoi in 2002. au fost gasite impreuna cu celelalte piese. 21 apar "jupanii" (scris zoapan) Boila (Boila sau Buila) si Butaul. a aflat si a alertat autoritatile. dar cu alfabet grecesc. condusa de Florin Drasovean. In inscriptia de pe vasul nr. o echipa mixta de arheologi romano-maghiara.Aici piesele au atras imediat atentia si au fost confiscate si inventariate de catre magistratul municipal Ioan de Boraros. Nu a primit nimic. dar era denuntat. Locul in care s-a descoperit tezaurul se afla astazi pe strada Comorii. Cautatorii de comori au rascolit si ei in zadar si continua sa rascoleasca si astazi in preajma locului unde acum 211 ani a iesit la iveala comoara. trei pocale. Unele dintre piese fusesera deteriorate. partea acestuia ii revenea denuntatorului. inca nedescifrate satisfacator. ornamentate cu figuri florale. atunci cand taranul a incercat sa le vanda. in forma de scoica (nautilus). Era in interesul lui. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet. sapte vase joase . Sperand ca poate. doua mici. Au existat cereri din partea Muzeului Banatului. ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa. O alta varianta spune ca. mitologice si geometrice. considerate de unii cercetatori nume romanesti.

marind detaliile de 4000 de ori. O alta scena infatiseaza un arcas la vanatoare. Pe unul din vase vedem un luptator calare. care au efectuat o scanare microscopica asupra pieselor. o lucratura aproape de perfectiune. care si ei pazeau aurul din taramul lor. Dimensiunile . iar specialistii au reusit sa faca prea putine paralele cu piese gasite in alte parti. Zgripturoaica trebuie sa bea apa si sa fie hranita in timpul zborului de catre cel pe care il transporta. altii ca au fost lucrate la Bizant. zgripturoaica. Kunsthistorisches Museum din Viena Reprezentarile figurative sunt destul de stranii. Studiile facute de catre cercetatorii austrieci. tarand un prizonier si avand atarnat la saua calului capul decapitat al vreunui dusman invins. din India. Iar o alta ne prezinta un grifon ucigand un cerb. Un amestec ametitor. care tine intr-o mana un vas cu apa indreptat spre ciocul pasarii. purtand in gheare o femeie. sau chiar timpuriu maghiar. prin care se cumparau linistea si securitatea in zona. ungurii ca e hunic. cu trasaturi mongoloide. ori. Insa mult mai aproape de noi este fantastica pasare a basmelor romanesti. altele au reprezentari de inspiratie persa-sasanida. Datarea s-a facut intre secolele al VI-lea si al IX-lea dupa Hristos. si nu au fost uitati nici pecenegii. un descendent al voievodului Glad.Descoperirea este unica. Desi tezaurul este cercetat cu asiduitate de aproape doua sute de ani. piesele sunt de proveniente diferite si chiar din epoci diferite. inapoi. care insa nu stirbeste cu nimic din frumusetea intregului. cea care ii aduce pe muritori de pe Taramul de Dincolo. iar in alta o ramura. Nu s-a ajuns nici astazi la un acord asupra provenientei tezaurului. Unii considera ca piesele au fost executate de mesteri aurari din Crimea. Ele au fost la un moment dat stranse laolalta si ascunse. Desi la prima vedere ansamblul pare unitar. impingand datarea pana in secolul X. doborand o pantera. Fabuloasa pasare din mitologia romaneasca este paznica lumii de dincolo si a aurului aflat acolo. pentru care s-a lucrat cu trei instrumente diferite. Ceea ce confera o mare valoare tezaurului este insa lucratura mesterilor aurari care le-au faurit. apartinand poate lui Attila. au aratat ca exista ornamente de doar un milimetru. Bulgarii spun ca a apartinut unui print bulgar. intr-o alta reprezentare. Ea este strans inrudita (nu doar etimologic) cu grifonii din tinuturile hiperboree. Intr-o alta scena este infatisata o pasare uriasa. doua ramuri. iar altele sunt greco-romane. la fel ca pasarea ce apare pe doua dintre vasele de la Sannicolau Mare. cercetatorii nostri spun ca a fost al ducelui Ahtum. inca mai este cale lunga de strabatut pana la dezlegarea misterului care il inconjoara. Siberia sau chiar China. Cele mai multe fire trimit insa spre o origine avara a tezaurului. altele trimit spre zona central-asiatica. E posibil sa fi fost vorba de un tribut platit de Bizant vreunui print barbar de la Dunare. Unele vase au inscriptii grecesti cu mesaj crestin. Acest motiv a fost pus in legatura cu pasari mitice din traditia central-asiatica. calare pe un straniu mamifer inaripat si cu cap de om. pe pamant.

se aflau 10 perechi de fibule din aur si pietre semipretioase. Cel mai important pandantiv e reprezentat de un barbat intr-o barca. Celelalte 50 de pandantive infatiseaza unelte si arme miniaturale. Apoi. puritatea aurului. ingropandu-le la o distanta de cativa pasi una de cealalta. cu figuri de imparati romani din secolul al IV-lea (Maximinianus I Hercules. peste piept si peste spate. incrustat cu pietre semipretioase. Se crede ca acest minunat lant petrecut peste corp avea rol de amuleta. Tezaurul de la Simleul Silvaniei Mergand inapoi in timp. care cadea pe mijlocul pieptului. In ultima vreme. un fragment de bratara. probabil gepid. un inel (de data aceasta de purtat pe deget). Constantin I. cele doua muzee au organizat o expozitie comuna. Din primul tezaur fac parte 24 de inele de aur. Tezaurul de la Simleul Silvaniei . un pandantiv in forma umana si un altul rotund. doi copii ciobani. de cristal fumuriu. frumusetea formelor. niste zilieri care lucrau la scos cartofi au descoperit cea de-a doua jumatate. Gratian). ce au ajuns si au ramas de atunci la Viena. In total. asezati fata in fata. aflat chiar langa margeaua de cristal. strajuita de doi lei de aur. iar cele dintr-al . undeva in secolele IV-V. ciudatenia imaginilor si a inscrisurilor. Valentinian. Dupa aproape o suta de ani. in care a fost expus intregul tezaur. Piesele sunt de factura germanica si romana: cele din primul tezaur . in 1889.Medalii In anul 1797. caracterul de unicat. dintre care trei sunt pierdute. 73 de piese de aur si argint. o fibula din onix si un inel de logodna.sale. un alt print. s-a emis ipoteza ca era purtat de o femeie. Podoaba principala. In anul 1999. alaturi de cel de la Pietroasele si in compania aleasa a tezaurului lui Tutankamon sau a celui tracic de la Panaghiuriste (Bulgaria). cantarind cam opt kilograme. s-au impiedicat de piesele din primul tezaur. intr-un loc aflat astazi in Simleul Silvaniei. ce se purta peste tot trunchiul. consta dintr-o margea mare. cu doua inele. Dar obiectul cel mai fantastic il reprezinta o salba cu 52 de pandantive-amulete. Inca nu se stie ce intrebuintare aveau. Cel ce a recurs la aceasta masura disperata a impartit tezaurul in doua parti. In cel de-al doilea tezaur. de o parte si de alta. Valens. Constantin II. incrustate cu pietre scumpe.mai mult de inspiratie romana. maiestria lucraturii. 17 medalioane de aur. trei vase deosebit de frumoase. ascundea un alt tezaur impresionant. protejandu-l pe purtator. toate acestea au facut ca tezaurul de la Sannicolau Mare sa fie plasat intre primele 10 cele mai spectaculoase tezaure de aur descoperite vreodata. aflat acum la Budapesta. prinsa pe mijloc. ce culegeau prune. cu un diametru prea mare pentru a putea fi purtate pe deget. separate la anumite intervale de frunze de aur. ajunsa apoi la Budapesta.

batute cu pietre scumpe si lucrate cu cea mai mestesugita arta. datate in a doua jumatate a secolului al V-lea. ajungem si la epoca dacilor. Serbia. Croatia. restul exponatelor palesc. . dar nici pe departe de valoarea celor descoperite in Romania.doilea . Dupa un tur al incaperii. Specialistii spun ca piesele din tezaurul de la Simleul Silvaniei trebuie sa fi fost stranse de-a lungul a 150 de ani si ingropate sub amenintarea unei primejdii teribile. Lucratura pieselor este de cea mai inalta clasa. iar tezaurul. Fibulele au o lucratura magnifica. Singurele piese remarcabile ce provin din Austria sunt cele din tezaurul de la Untersibenbrunn. In vitrinele de langa cele doua mari tezaure se mai pot vedea superbe fibule digitate din argint aurit. Slovacia. Cehia. din cel mai pur aur. pe care le puteai intalni doar imaginate in basme. Tezaurul dacic Coborand si mai mult in timp. In primul tezaur se gaseste cel mai mare medalion din cate s-au pastrat din Antichitate. Vitrinele de la Kunsthistorisches Museum care adapostesc piesele din tezaurul de la Simleu sunt chiar langa cele sub care se afla comoara de la Sannicolau Mare. Podoaba In fata acestui delir al comorilor romanesti. foarte bogat reprezentata in mica sala a tezaurelor. caci o vitrina lunga. Dar calatoria printre tezaurele romanesti nu e nici pe departe incheiata. ce nu poate fi cuprinsa dintr-o singura privire. straluceste de odoare ce au apartinut stramosilor nostri. Pentru turistul atent. iar brosa cu onix este unicat pentru vremea respectiva. ornamentate cu spirale. precum si catarame maiestrit lucrate. Celelalte sunt din Ucraina. trebuie sa fie izbitor faptul ca cele mai impresionante exponate provin din pamantul romanesc. descoperite la Seica Mica si in alte locuri neidentificate din Ardeal. e usor de constatat ca jumatate din sala tezaurelor din acest muzeu este ocupata de piese de la noi. in intregul lui. de aceeasi provenienta. reprezinta unul dintre cele mai valoroase din epoca.mai mult germanice.

de la Moroda (Arad). caci asa se numea localitatea la vremea descoperirii si pana tarziu. de care atarna noua piese ascutite de argint. gata de plecare. aidoma celor de aur recuperate recent. Dar ce bogat in istorie este pamantul Salistei! Caci satul Tartaria. descoperit la Somesu Cald (Cluj). Era prin 1820. Obiectele insirate de la stanga la dreapta. toate situate intre secolul al II-lea inainte de Hristos si secolul I dupa.Placuta de la Cioara E asezata chiar la intrarea in incapere si eticheta din capatul ei spune: "Dakischer Silberschmuck". . apartine tot de Saliste. cu sapte spire. In mijlocul vitrinei celei lungi troneaza o bratara dacica din argint aurit. Fibule descoperite in Transilvania Acesta este primul obiect care iti atrage privirile. luciul sau este inegal. Ele provin insa din mai multe localitati: un colan frumos rasucit. un lant din inele duble. Bratara de la Viena poarta patina celor doua milenii petrecute in pamant. In cea de-a doua jumatate a vitrinei. in anul 1965. numerotate si insotite de explicatii cuminti in germana. Astazi. Ciudatele capete de lupi-serpi ce au fost infatisate de mana mesterului vegheaza in tacere vitrina cu podoabe dacice. descoperita la Orastie. cand taranul Matei al lui Stefan Molodet a descoperit intamplator un tezaur format din 64 de piese de argint. descoperite la Marca (Salaj). care a dat la iveala cea mai veche scriere din lume. par a fi desprinse din inventarul vreunei familii de neam ales.. mai mari. se afla 31 de piese din acest tezaur. umbrit din loc in loc de pete si zgarieturi. cand i-a fost schimbat numele. cu un pandativ rotund. in vitrina cea lunga. dincolo de acest gardian somptuos.. in vremea unitarianismului si a generalului Bukow. este tezaurul de la Saliste (judetul Alba). iar cuviosul Sofronie de la Cioara s-a aflat in fruntea luptei ardelenilor pentru pastrarea legii stramosesti. cunoscut si sub numele de "Tezaurul de la Cioara". in momentul in care intri in sala tezaurelor. Descoperirea a fost raportata autoritatilor. Adica podoabe dacice de argint (si argint aurit). iar tezaurul a ajuns la Viena. alte doua.

in vreme ce arheologii de astazi sustin. apartine unui tezaur cu siguranta dacic din secolul I inainte sau dupa Hristos. Vasile Parvan considera ca reprezentarea aceasta apartine unui tip strain de cel dacic. element dintr-un coif sau chiar un tub de scurgere. o placuta de argint aurit cu niste figuri executate prin batere. inelele.In alcatuirea tezaurului de la Cioara intra o ciudata piesa-unicat in forma de corn. in relief (au repuse). elementul cel mai valoros. al documentarii severe si minutioase. prevazuta cu patru nituri. din contra. din fire rasucite de argint si cu inchizatoare. mai multe pandantive de la un colier pierdut si. care probabil impodobea o centura de piele. S-a presupus ca ar putea fi toarta unui vas. Strania lume a comorilor noastre de acum multe secole imi devenise. imbracamintea nu are mai nimic in comun cu cea a dacilor de pe Columna lui Traian sau Monumentul de la Adamclisi. fata lor este imberba si ovala. placuta de la Cioara. de altii drept razboinici. patru bratari simple. a carei utilizare ne este cu totul necunoscuta. Vitrina se opreste brusc in fata usii. Cele doua personaje infatisate au fost considerate de unii ca fiind preoti. Cu toate aceste controverse. As vrea sa pot spune ca experimentul trait in mica sala a tezaurelor a fost unul al rigorii stiintifice. bratarile si colierele. ca este cea mai tipica manifestare a artei dacice. un fragment dintr-un colan mestesugit impletit din patru sarme de argint. Nu a fost asa decat in mica parte. mai mult de jumatate? Basmul de aur Catarama Nici mirosul de frezii. nici valsul de la Rathaus nu ma mai pot seduce dupa ce ies de la muzeu. o pereche de fibule cu scut romboidal. Personajele nu au caracteristici dacice. doua colane subtiri. alungita. curmandu-mi intrebarile: ce printesa daca si-o fi strans laolalta brosele. Urmeaza apoi trei inele spiralate. si le-a ascuns la vreme de restriste? Si cine o fi purtat bratara cea de sapte ori rasucita? Unde or fi disparut celelalte piese din tezaur. din bara de argint. in . fara nici o alta paralela in alta parte. nici incaltamintea.

mi-am dat seama ca tineam inutil in mana carnetelul de notite cu foile albe. Coloane dacice Toate acele tezaure erau aidoma comorilor imparatesti din povesti. Bagajele mele de la Viena sunt insa pline de amintirile unui basm romanesc de aur. cu mustata lui rasucita. scapata de zmeu. am revenit la traseul turistului obisnuit. Din cand in cand. cei doi s-au intalnit si au trait fericiti pana la adanci batraneti. cani si brelocuri cu imaginea printesei Sissi. iar personajele principale erau negresit de fata: un Fat-Frumos calare pe un cal inaripat cu cap de om.timp ce o priveam. ciocolata cu chipul lui Mozart. Mongolul nu poate fi decat Spanul cel crud si viclean din poveste. La un moment dat. pe langa mine trecea in graba cate o profesoara cu glas ragusit. care cu siguranta vorbea pe limba oamenilor si zbura ca vantul si ca gandul. dar am ramas cu gandul in lumea de poveste de la muzeu. Copiii priveau uimiti pocalele de aur. sa vada la ce ma uit de minute in sir. cu atat de mult aur si atata filigran. cu atata insistenta. brusc familiara. La o masa statea Imparatul Verde. la intoarcere. prizonier la Kunsthistoriches Museum. poate pe un ulcior pierdut. ce o aducea de pe Taramul de Dincolo. Fotografiile autoarei . explicand elevilor ei in aspra limba germana cate ceva despre tezaurele de acolo. turistii au sacose pline de cumparaturi cu pret redus de la Pandorf. band vin din pocale de aur si mancand bucate alese din farfurii de aur incrustate cu pietre rare. cu vrajitoare si jivine fermecate. si o Ileana Cosanzeana purtata in zbor de o zgripturoaica. In aeroport. Undeva. Ori vreun turist japonez se mai apropia de vitrine curios. cu imparati si printi. A doua zi. iar aparatul de fotografiat imi atarna neputincios la gat: ma trezisem transportata in afara timpului. Animale nemaivazute populau lumea de basm din acea incapere. stralucitoare si batute cu nestemate. in lumea basmelor copilariei. Apoi reveneam in basmul meu. apoi dispareau in salile urmatoare.

• Aurora Petan .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->