Limba romana patria mea

si alte articole de Aurora Petan cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, din Capitalã, specialist în filologie clasicã; Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi Straine, sectia Latina-Greaca Veche, are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. In anul 2001, a castigat Premiul Academiei "B.P. Hasdeu" pentru lingvistica, la 27 de ani

Suntem romani pentru ca vorbim romaneste. Nimic altceva nu ne defineste atat de fundamental: nici credintele, nici obiceiurile, nici granitele. In momentul in care vom inceta sa mai vorbim aceasta limba, nu vom mai avea identitate. Dar multi dintre noi am inceput deja sa o facem, fara sa stim ca suntem victimele unui adevarat razboi impotriva limbii romane

Ce (sau cine) este limba romana? Lingvistii isi imagineaza limba romana, din punct de vedere etimologic, ca pe un sandvis: chifla este elementul latin, care cuprinde o felie consistenta de sunca (influenta slava), cateva foi de salata (influenta maghiara, turceasca, greceasca, rusa, franceza si altele), si putina maioneza, dar foarte putina, pe post de resturi din substratul stravechi dacic. Desigur, stiinta poate defini limba romana cum considera ea ca e mai potrivit. Dar lingvistica singura, cu

limitele ei, nu ne ajuta deloc sa intelegem cu adevarat ce (sau cine) este limba romana si care este rostul ei. Limba romana nu este latina plus slava, plus substrat, plus maghiara plus, plus, plus... Limba romana este acea forma speciala sub care spatiul acesta geografic si spiritual dintre Carpati, mare, Dunare si dincolo de ele a capatat o identitate. Limba romana nu este o simpla structura logico-lingvistica cu ratiuni de comunicare, rasarita intamplator la un moment dat dintr-o alta limba ori dintr-un amestec de limbi, ci un dat de la Dumnezeu, asa cum sunt toate limbile, cu un trup si un

spirit, cu o istorie, un destin si un rost. Ea detine un nucleu, o esenta, care este una si aceeasi de mii de ani, cu mult inainte ca aceasta limba sa se fi numit "romana". Pe acest trup s-au asezat diferite haine, dupa imprejurari si moda: haina slava, cea turceasca, haina maghiara sau greceasca, jobenul frantuzesc sau jeansii americani. Chiar si latina nu a fost decat o alta haina, mai groasa, mai rezistenta si mai de cale lunga, imbracata, intr-un anumit moment al istoriei, de acest nucleu stravechi. Si pentru ca aceasta haina a convenit din punct de vedere politic

mai marilor vremii, dar nu era, totusi, decat o simpla imbracaminte, lingvistii au inceput sa nascoceasca cum ca de fapt latina este si trupul, si spiritul limbii romane. Au inventat peste o mie de cuvinte latinesti care stau, chipurile, la baza unor cuvinte romanesti, dar care in latina nu au existat niciodata. S-au dat peste cap ca sa demonstreze ca dacii si-au abandonat limba in favoarea latinei, chiar si acei daci - foarte numerosi - care n-au intrat niciodata in contact cu romanii. Au sucit pe toate partile limba romana pentru a o face sa intre in tiparul latin. S-au straduit sa ne

convinga ca limba romana are o istorie recenta, ca ea s-a "format" la un moment dat, cam pe vremea cand slavii dadeau tarcoale la Dunare. Si au reusit sa ne pacaleasca. Evident, din perspectiva strict stiintifica, respectand criteriile lingvisticii, ceea ce se vorbeste acum se poate socoti alta limba decat ceea ce se vorbea acum cateva mii de ani. In realitate este o iluzie, bine ascunsa ochilor nostri: esenta si spiritul limbii sunt aceleasi, doar "hainele" puse pe deasupra ne iau ochii, mereu altele, mereu mai colorate si mai inselatoare... Si numele, desigur: astazi ii spunem "limba

romana", dar ea este aceeasi limba carpatina a noastra de mii de ani, indiferent cum s-a numit in stravechime. Spiritul limbii romane La o simpla rasfoire a Dictionarului Explicativ (DEX), constatam ca toate cuvintele limbii romane vin de undeva: latina, bulgara, sarba, maghiara, turca, greaca, rusa, franceza, germana, engleza, italiana, tiganeasca si altele. Nu exista nici un cuvant atribuit vreunui strat mai vechi decat latina, in schimb, exista mii de

cuvinte cu etimologie necunoscuta. Ar rezulta ca romana este un soi de amestec, care a luat tot ce a putut de la toate limbile cu care a intrat in contact, fara ca limbile cu pricina sa fi luat ceva de la noi. Stranie poveste! Cine poate explica misterul aparitiei limbii romane dintr-o limba latina care a inghitit pe nerasuflate, ca un balaur, intreaga limba daca, si in care s-au amestecat, apoi, ca intr-un Babel absurd, aproape toate limbile Europei? Nu e nici un mister, caci adevarul este altul: multe din cuvintele considerate slave sunt, de fapt, dacice, iar slavii le-au luat de aici; multe

cuvinte pe care noi spunem ca le-am luat de la maghiari, in maghiara au sensuri foarte restranse si maghiarii insisi nu stiu de unde leau luat. Si foarte multe cuvinte si chiar structuri considerate latinesti, in latina nu au existat niciodata, ci sunt stravechi, carpatice... Aceste lucruri au fost spuse de lingvisti straini, care nu au nici un motiv sa masluiasca istoria limbii romane. Din pricina faptului ca noi credem in continuare in teoriile proclamate de savantii nostri, nu s-a gasit inca nimeni care sa incerce sa defineasca limba romana din singura

perspectiva justa, aceea de dat sacru. Constantin Noica a aratat, citandu-l pe Eminescu, ca cuvintele cu cea mai mare incarcatura de semnificatii sau cu intelesuri netraductibile sunt intotdeauna cuvintele vechi, de la mosi-stramosi, nu cuvintele de ieri si de azi. Insa savantii nostri, tocmai pe acestea le ignora sau le falsifica originea. Unde altundeva poti cauta spiritul limbii, daca nu in ceea ce a dainuit de secole, neatins? Spiritul limbii se gaseste in felul in care sunetele se combina intre ele si sunt accentuate, dand nastere unei melodii aparte a limbii, in

gramatica, in cuvinte si expresii care adesea nu pot fi traduse in alte limbi, in sensuri si imagini, in felul in care se imbina si se ordoneaza cuvintele, si in cuvintele insele, milenare, mii de cuvinte cu origine necunoscuta, despre care lingvistii nu vor sa pomeneasca niciodata sau le atribuie influentei altor limbi. Cand e vorba de elementul stravechi al limbii, ni se recita, batjocoritor: barza, viezure, mazare, de parca asta e tot ce ne-a ramas dupa tavalugul latin...

Ganditorul de la Hamangia. Produsul unei spiritualitati avansate Oare de ce bucuria este numita cu un cuvant dacic, pe cand tristetea, mahnirea, necazul, supararea, obida, jalea sunt luate de la vecini? Poate pentru ca bucuria este sentimentul fundamental al fiintei umane, emotia care iti

arata ca esti pe calea cea buna, ca esti in acord cu Dumnezeu. Gandul, cel care leaga lucrurile si le gaseste sensul, este desemnat tot printrun cuvant dacic (unii lingvisti mai sustin si astazi ca ar veni din... maghiara!). Doina este un alt cuvant milenar, care transpune esenta sufletului romanesc, starea de dor. A mosteni nu putea fi decat un cuvant cu o viata de mii de ani, la fel ca mos si mosie, din aceeasi familie. Vatra este un cuvant dacic sau chiar dinaintea dacilor, la fel si codrul. Cuvantul a ingropa (si groapa) are si el o varsta de cateva mii de ani, iar exemplele sunt multe, multe, multe...

In dictionare nu se foloseste niciodata termenul de "dacic" sau "substrat". DEX-ul, dictionarul nostru de capatai, prefera sa spuna ca un cuvant este de origine necunoscuta decat sa admita ca este dacic. Lucrarile de istoria limbii romane incep intotdeauna cu latina: ce-a fost inainte, nu conteaza, e considerat doar o "influenta" minora, marginala... Ceea ce sperie cu adevarat pe dusmanii identitatii noastre de neam si limba este continuitatea incredibila, de mii de ani, caci valurile istoriei si straturile ce s-au asezat pe deasupra nu au reusit sa modifice acest

sambure puternic. Razboiul impotriva limbii romane De aici porneste totul: de la presimtirea sau intelegerea rostului pe care il are limba romana. Caci daca limba romana este cea care da identitate unui spatiu spiritual care sta la temelia Europei, este limpede ca cei ce doresc uniformizarea, stergerea diferentelor, globalizarea, au un dusman de temut in aceasta limba cu radacini milenare. Si nu este de-ajuns sa fie falsificate tratatele de istorie si

deoarece limba isi vede mai departe de menirea ei. Pentru ca limba romana sa-si piarda rostul.de lingvistica. ca intr-un veritabil razboi. Constantin Noica spunea ca vorbirea omului este fiinta lui. trebuie sa ii distrugi . pastrandu-si radacinile adanc infipte in pamant. Iar singurul mod prin care ni se pot taia radacinile este indepartarea de limba noastra. Exista un razboi impotriva limbii romane. Deci pentru a-i lua unui om sau unui neam identitatea. caci exista un razboi impotriva identitatii noastre. cei potrivnici actioneaza asupra vorbitorilor.

savantii. fie ignoranti. triste figuri de academicieni care se extaziaza in fata ideii cuceririi Daciei si a . La nivel academic. a identitatii noastre. De aici aversiunea fatisa. biete marionete oportuniste. cat si spiritul ei. implicit. depun eforturi in a ne falsifica radacinile. devenita un adevarat razboi. sunt numeroase. fata de civilizatia dacilor si fata de tot ce inseamna componenta straveche a limbii romane: cetati dacice lasate pe mana jefuitorilor. Caile pe care se desfasoara lupta impotriva limbii romane si. fie vanduti cu totul si potrivnici intereselor neamului.limba: atat istoria limbii.

masacrarii dacilor care si-au aparat pamantul. care cauta sa demonstreze ca dacii au renuntat brusc. iar limba romana este continuarea limbii latine. Mass-media este un alt canal prin care se duce acest razboi. mai ales in randul tinerilor. Presa si internetul promoveaza cu mare insistenta saracirea limbii. Este adevarat ca limba . o "limba ospitaliera" care a renuntat de buna voie la tot ce a avut specific si a luat de la altii tot ce are acum. devenita imediat un "primitor universal". definitiv si in masa la limba lor. dictionare si tratate ridicole.

totul este ori "misto". "merchandiseri". "brokeri" ori "dealeri". engleza ne sufoca. ori "naspa".oglindeste realitatea din jurul nostru. ajungem sa ne fie rusine sa mai folosim . foarte subtil si eficient. Suntem "cool" ori "trendy". dar este la fel de adevarat ca si noi suntem modelati. de limba pe care o vorbim. avem "joburi" de "manageri". Daca folosim zi de zi un vocabular sarac. vom deveni repede la fel de saraci in spirit. nimic nu mai este "frumos". "grozav" ori "minunat". Lucrurile devin cenusii. suntem invatati sa pretuim mai mult alte limbi decat a noastra.

/ care-o plang si care-o canta/ pe la vatra lor. Rezultatul e sigur: in cateva generatii vom uita mai mult de jumatate din limba./ limba vechilor cazanii. caci pentru noi. vom face dictionare chiar si pentru romana ultimelor decenii si nu vom mai sti ca "Limba noastra-i limba sfanta. limba materna este un lucru la fel de firesc ca si aerul pe care il . Europa romaneasca Putini sunt cei care inteleg ce se intampla cu adevarat. taranii".cuvinte romanesti curate.

iar . Albania.respiram. Insa adevarata fata a acestui razboi s-a vazut si continua sa se vada in afara granitelor tarii. care cuprind cu radacinile lor aproape jumatate din Europa: din Rusia. Doar cei plecati departe stiu ce inseamna sa visezi romaneste si sa tresari la auzul unei vorbe de acasa. Grecia si chiar Turcia. in comunitatile istorice de romani. Bulgaria. pana in Macedonia. din Serbia. pana in Ungaria si Croatia. Basarabia. Ucraina. si nu suntem constienti de schimbarile subtile care se produc in vorbirea noastra. Istoria acestor romani este incarcata de suferinta.

astazi. Se intindea pe aproape intreaga Europa de azi Istoricii din antichitate sustineau ca tracii erau cel mai numeros popor din lume. locuiau pe ambele maluri ale . dupa inzi. Asia Mica si toata Europa de Sud-Est. Dacii. Ei ocupau cea mai mare parte a Balcanilor. Dacia pe timpul lui Burebista. desi traim in vremuri democratice. in cele mai multe dintre aceste teritorii limba romana e vorbita doar in soapta. ramura nordica a tracilor.

Dunarii. intre sec. dincolo de Nistru. practic. in Balcani au navalit slavii. un imperiu de sorginte tracica: majoritatea imparatilor Romei si ai Bizantului.Hr. Cartile de . Imperiul Roman a fost. proveneau din randul tracilor si al dacilor nord-dunareni. pana la gurile Bugului. in rasarit. Vreme de patru secole. iar despre traci si daci nu s-a mai auzit mare lucru. III si VII d. iar in sud se intindeau pana la Muntii Balcani. Dupa ce granita de pe Dunare s-a prabusit. avarii si alte neamuri. in apus pana la Tisa si Morava. ca si multi generali.. ajungand in nord pana la Carpatii Padurosi.

Incepand de la ciobanii din Istria. gasim pas cu pas fragmentele . nu exista o tara de la Adriatica la Marea Neagra. Nici o alta limba europeana nu a avut un astfel de destin. de parca ar fi intrat in pamant. In 1878.istorie nu-i mai pomenesc. Mihai Eminescu publica in ziarul "Timpul" urmatoarele cuvinte: "Nu exista un stat in Europa Orientala. care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra. de la morlacii din Bosnia si Hertegovina. In realitate. de multe secole. cei mai multi au ramas pe vetrele lor. iar urmasii lor sunt toti cei ce vorbesc astazi romaneste. in aceleasi teritorii.

in Macedonia si Tessalia. in Pind ca si in Balcani. in Bulgaria. aproape de trei milioane: intre 800. in toata regiunea Daciei Traiane. in Serbia. aproximativ . pana sub zidurile Atenei. in Grecia. aproximativ 200. intradevar.000 si un milion in Ucraina. Nicolae Iorga spunea ca Romania reintregita de dupa primul razboi mondial se invecina tot cu romani. apoi. foarte mare.acestei mari unitati etnice in muntii Albaniei. Mai tarziu. pana dincolo de Nistru.000 in Bulgaria. Numarul romanilor din jurul granitelor era. de dincolo de Tisa incepand. pana aproape de Odessa si de Kiev".

300.000 in Rutenia Subcarpatica.000 in vestul Banatului.000 in Serbia.000 si 400.000 in Ungaria. Numarul lor a scazut foarte mult. sudul Serbiei si sud-vestul Bulgariei. intre 1919-1939. intre 12.000 si 65.000450. La acestia se adaugau cei aproximativ 300. intre 100. primii in nordul Greciei. si cei 500600. si inca vreo cateva zeci de mii de meglenoromani si istroromani. unele comunitati sunt chiar amenintate cu disparitia. Macedonia. . ceilalti in Croatia. in regiunea Timoc.000 de aromani din Grecia.000 de aromani din Albania. si aproximativ 100-160. aflata in componenta Cehoslovaciei.

dupa cel de-al doilea razboi mondial. nu le-au fost recunoscute drepturile. Au fost deportati si imprastiati. nu li s-a dat voie sa se roage sau . ramasi dincolo de granite. in toate aceste teritorii. romanii au suferit amarnic timp de un mileniu. li s-au schimbat numele romanesti cu altele straine. Procesiune dacica la Drobeta Peste tot.Astazi mai trebuie sa-i mai adaugam pe romanii din Republica Moldova (cca trei milioane). nu au avut scoli si biserici.

Albania ori Bulgaria. limba romana a fost numita "moldoveneasca". pentru a i se sterge identitatea. Astazi. romana este oficiala doar in Serbia. La fel s-a intamplat si cu romanii din Ardeal. si pe Muntele Athos. cimitirul . si acolo doar in cazul romanilor din Voivodina. in afara tarii. nici aromanii din Grecia. in Transnistria. In Basarabia. in timpul maghiarizarii fortate. nici meglenoromanii. in Republica Moldova. la schiturile Prodromu si Lacu. Insa romanii din Timocul sarbesc nu sunt recunoscuti nici acum ca minoritate romaneasca.sa planga in limba lor. nici cei din Bulgaria.

In Timocul sarbesc s-a dat ordin de demolare pentru singura biserica romaneasca..soldatilor romani a fost arat si crucile aruncate la gunoi. iar lupta pentru deznationalizarea romanilor din afara granitelor este in plina desfasurare. Europa s-a nascut in Carpati . in ultimii ani. in Ucraina a fost batut un preot roman si enoriasii sai. Toate s-au intamplat acum.. iar biserica romaneasca a fost gazata in timpul slujbei de Inviere. icoanele stropite cu motorina.

sau si al altora? Fiecare limba de pe lumea asta isi are istoria ei si propriul ei rost. .Dar ce se intampla cu celelalte limbi ale Europei? Sunt la fel de napastuite? Acest razboi este doar al nostru. Noi il stim pe al nostru si pe al limbii noastre. cu cateva mii de ani inainte ca grecii si romanii sa fi iesit in lume. ci plamada etnolingvistica din Carpati si de pe Dunarea de Mijloc pana la mare. Multi savanti straini au demonstrat ca leaganul Europei nu il constituie civilizatia greco-romana.

pentru totdeauna. catre intreaga Europa. idei. in urma razboaielor cu romanii si a .De aici au plecat oameni. Din acest cataclism ar fi rasarit dacii. si fara acest nucleu dunareancarpatic nu ar fi existat nimic din ceea ce astazi numim "Europa Clasica". cand limba si civilizatia dacilor ar fi disparut. cuvinte. cand splendida cultura a neoliticului a fost spulberata de razboinicii indo-europeni. care au invadat Europa in epoca bronzului. ci au existat cel putin doua rupturi majore. A doua. Desigur. varianta oficiala a istoriei noastre sustine ca nu exista continuitate din acele timpuri pana astazi. Prima.

In aceste tablite. prin care am fost invatati ca noi. iar altii. romanii. care contesta. pe care toata comunitatea stiintifica se zbate zadarnic sa le . insusi procesul de romanizare. unii. Si mai exista si o dovada scrisa. Iar din acest cataclism am fi rezultat noi. altii. teribil de periculoasa pentru cei care vor sa ne vada dezradacinati: tablitele de la Sinaia.politicii de romanizare. distrugerea civilizatiei cucutenienilor. Aceasta este politica de taiere a radacinilor. ca popor si ca limba. Dar exista destui invatati. ne-am ivit aici de putina vreme. in special straini. chiar venirea indo-europenilor.

limba romana este. o iluzie. in ciuda nenumaratelor straturi depuse pe deasupra.declare falsuri. dovada ca romanizarea este. Lingvistica romaneasca nu are inca forta de a iesi din jocul tulbure pe care il face de un . aceeasi de mii de ani. Iar aceasta limba nu este indo-europeana. si nici cea de-a doua ruptura nu a existat. in esenta ei. in plus. este consemnata limba dacilor. Cu alte cuvinte. dovada a faptului ca prima ruptura nu a existat si. contine multe cuvinte si structuri pe care noi le-am socotit pana acum ca venind in romana din latina. cel putin in parte.

care a dat identitate unei mari parti a Europei. Razboinici daci Dar cine sunt cei care au pornit si intretin acest razboi? E greu sa le gasim un nume.secol. Sunt cei . nu e in stare sa caute in miezul lucrurilor si sa vada continuitatea de esenta a acestei limbi. ce necesita mult curaj. caci nici o alta limba a Europei nu a avut un asemenea destin. Este un proces dificil.

Poate este asa. Unii considera ca acesta e un lucru bun. trebuie sa respectam diversitatea. ca trebuie sa tindem spre unitate. La fel. dar nu aceasta e calea cea buna.ce cauta sa uniformizeze lumea. Fiecare limba oglindeste universul in felul ei si fiecare limba contine un ceva specific numai ei si nici unei alte limbi de pe lumea aceasta. unica si . fiecare neam este o fiinta in sine. sa topeasca natiunile si identitatile intr-o singura mare comunitate. Daca Dumnezeu a creat lumea atat de diversificata.

care sa poata fi manipulate. ci au fost lasate de Dumnezeu.irepetabila. Mai mult. atat ale noastre cat si ale altora. ca cei care sustin astfel de teorii sunt ori paranoici. Se vor gasi si unii. Nu putem participa la universal decat prin particularul care ne-a fost dat. ori nationalisti macinati de . limba si neamul. care sa sustina ca tot ce se intampla este absolut firesc si ca nimeni nu are nimic cu noi si cu limba noastra. definita prin limba sa. Si apoi. nu putini. nu sunt niste simple chestiuni politico-sociale.

noi nu am fost. minte sa inteleaga si suflet sa cuprinda. A exprimat-o cel mai simplu si firesc Nichita Stanescu: "A vorbi despre limba romana este . intr-adevar.frustrarea ca nu am fost capabili sa ocupam un loc mai in fata pe scena istoriei. Eminescu a intuit acest lucru. trebuie sa fim constienti de valoarea nemarginita a limbii romane. si dupa el si altii. E problema lor! Pentru cine are ochi sa vada. Insa pentru a castiga acest razboi. pe scena istoriei: noi suntem insasi aceasta scena.

o misterioasã arhivã regalã dacicã . izvorul izvoraste. muntele munte se numeste.ca o duminica. pentru mine. pentru mine. de aceea. de aceea. iarba iarba se spune. ===================== Aurora Petan despre tãblitele de plumb de la Sinaia. pentru mine. Limba romana este patria mea. de aceea. viata se traieste". De aceea. pentru mine.

pentru a dezlega un mare mister al istoriei noastre vechi: Tãblitele de plumb de la Sinaia. sub pretextul cã sunt niste . cercetãtori avizati sau amatori.De mai bine de un an. Peste 30 de plãci acoperite cu imagini si înscrisuri într-o limbã necunoscutã stau neinventariate în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din Bucuresti. pasionati de istorie. ziaristi. fundatii culturale sunt angajati într-o adevãratã cursã contra cronometru. de mai bine de un secol.

monograme si însemne heraldice. regi si zei. în exclusivitate pentru . Ele contin o scriere într-o limbã necunoscutã si reprezentãri iconografice cu luptãtori înarmati cu suliti si lãnci. În legãturã cu acest fascinant subiect. eternizate în plumb. temple. O lume înviatã parcã dupã un cataclism dar. am realizat un interviu. cetãti. puternicã si de realã. misterios si incitant. palate. cu un simt artistic aproape desãvârsit. cu rãbdare si migalã. paradoxal.falsuri neinteresante.

“Observatorul de Toronto”. Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi . specialist în filologie clasicã. cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. cu doamna profesoarã Aurora Petan. din Capitalã. Rosetti”. fiind convinsã cã plãcutele de plumb de la Sinaia reprezintã o parte a unei importante arhive regale dacice. Domnia sa a prezentat o comunicare pe aceastã temã la Academia Românã.

la 27 de ani. a castigat Premiul Academiei "B. sectia Latina-Greaca Veche. din anii . are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. ce se stie despre aceste plãcute ? A. Hasdeu" pentru lingvistica.P: Se stie de la primarii din Sinaia. In anul 2001.Straine. R: Stimatã doamnã Petan.P.

Aceste plãci au fost copiate în plumb. cã. Plãcile de plumb au fost depozitate la . s-a descoperit un mare tezaur. din piese de aur – plãci scrise în relief. nu au fost descoperite dovezi certe în acest sens. Pânã în prezent. când s-a turnat fundatia Castelului Peles. însã nu a scris nimeni pe tema asta. destul de serioasã. în preajma anului 1875. Existã însã o traditie oralã. din ordinul Regelui Carol I. la Fabrica de cuie din Sinaia. Multã lume stie despre acest lucru.’20-’30.

a doua. dupã unele speculatii. imediat dupã înfiintarea Muzeului National de Antichitãti. Nu stim ce s-a întâmplat cu ele: fie au ajuns. pe vremea lui Grigore Tocilescu. existã douã ipoteze: una. cã ar fi fost topite de Regele Carol I si folosite în vremea Rãzboiului de Independentã si. la sfârsitul secolului al XIX-lea. în Tezaurul de la Moscova. au fost aduse la Bucuresti. În legãturã cu plãcile de aur.Mãnãstirea Sinaia si. fie au . cã cel putin o parte din ele ar fi supravietuit.

fost valorificate. ce informatii detineti despre plãcutele originale. de la Academia Românã. într-un fel sau altul. R: Dumnevoastrã.P: Informatiile pe care le detin eu sunt foarte ciudate. din aur? A. care m-a contactat imediat dupã conferinta mea din 3 iunie 2004. Ele provin de la o persoanã din Republica Moldova. Mã vãzuse pe TVRinternational si spunea cã vine cu o delegatie .

Mi-a arãtat. din informatiile pe care le detine. semnatã. întradevãr. prin care era împuternicit sã se ocupe de culegerea de informatii despre aceste obiecte. parafatã. si.din partea Academiei Ruse. o delegatie. Persoana respectivã sustinea cã astfel de plãci existã pe teritoriul Rusiei. . cã sunt foarte asemãnãtoare cu cele de la Sinaia. cã. cel putin 40 de piese din aur ar mai exista în Banca Nationalã a României.

Ele s-ar fi aflat în posesia Mãnãstirii Sinaia care. a fost ridicatã pe o capiste.R: Concret. ar fi . ce v-a spus acest misterios personaj despre plãcutele din aur ? A. apoi. pe locul unui altar pãgân. ca multe alte asezãminte crestine.P: Ipoteza domniei sale era urmãtoarea: plãcile din aur nu ar fi fost descoperite când sa sãpat fundatia Castelului Peles. aceste plãci s-ar fi pãstrat. în grija initialã a preotilor precrestini si. de-a lungul secolelor. Deci.

În preajma rãzboaielor cu Traian.fost transmise. El . erau foarte. împreunã cu arhivele lor. care se reînnoia periodic. mai spune cã fiecare mare trib geto-dacic avea o astfel de arhivã de texte. Personajul de care vã spuneam. erau închinate zeilor si. magic. câteva ramuri ale neamului daco-get s-au desprins si au luato spre Rãsãrit. Textele erau scrise de Marele Preot si aveau caracter sacru. ca atare. foarte bine pãstrate. al cãrui nume nu vi-l pot face cunoscut.

sustinea cã aceste arhive ar fi ajuns pe teritoriul actual al Rusiei. odatã cu aceastã migratie dacicã. Foarte plauzibil. tot de . doar cel de la Sinaia ar fi fost scos la luminã. Deocamdatã. Conform informatiilor lui. la noi în tarã. Tot el sustine cã au existat la Sinaia 240 de piese si cã mai multe copii se aflã în diferite institutii. un altul undeva în Muntii Bucegi si unul chiar lângã Sarmizegetuza. ar mai exista vreo trei depozite: unul la Mãnãstirea Tismana. pentru cã stim.

Nu avem informatii sigure despre nici una dintre variante. fie au fost topite. Deci. s-a ocupat cineva de ele ? .la oameni din Sinaia. pânã acum. de pe vremea comunistilor. Nicolãescu Plopsor. R: Dar. cã unele copii în plumb au ajuns la prof. vreo 40 ar exista încã în Banca Nationalã. altele la Dimitrie Pippidi. piesele de aur. iar altele la Institutul de Studii Politice. fie s-au salvat si au ajuns în Tezaurul de la Moscova.

Grigore Tocilescu stia despre ele. Primul director al Muzeului. Radu Vulpe.Le-a studiat vreun cercetãtor? A. timp de mai bine de un secol. Asta sustine Alexandru Vulpe. Existã informatii absolut sigure cã si Pârvan le cunostea.P: Este un mare mister de ce. nimeni nu s-a ocupat de aceste piese. a fost elevul lui Pârvan. actualul director al Muzeului de Arheologie “Vasile Pârvan”. Toatã lumea . la fel ca multi altii. al cãrui tatã.

Dacã au fost cel putin 200 de piese. imaginati-vã. . Nu vãd nici o explicatie de ce. Asta ar fi o explicatie. însã nimeni nu a vrut sã se ocupe de ele. pentru a nu se afla povestea celor de aur. Poate doar dacã ei stiau cã a existat un tezaur din piese de aur care a fost distrus si scoaterea la luminã a copiilor ar fi dus la un scandal. care au dispãrut.stia de existenta lor. Pentru cã erau acolo tone de aur. Cred cã a fost dositã povestea pieselor de plumb.

P: Probabil. cu bunã stiintã. Faptul cã un Pârvan. pentru cã sunt lucruri care privesc istoria întregii Europe. sã le cerceteze ? A. acceptând atât de multe informatii noi care ar fi dus. un Tocilescu sau un Radu Vulpe au spus cã sunt . într-adevãr. si nu numai a noastrã.R: Credeti cã istoricii au evitat. Istoricii si arheologii consacrati nu s-ar fi bucurat sã renunte la tot ce scriseserã pânã atunci. la rescrierea istoriei noastre vechi.

care a investigat 20 de . a constituit o etichetã definitivã. Pânã de curând. nu se stia cã existã o legãturã între Sinaia si aceste piese.falsuri.P: Istoria acestor plãcute este foarte zbuciumatã. Inginerul Dan Romano. Nimeni nu a încercat sã vadã dacã nu cumva este altfel. în legãturã cu aceste plãci de plumb ? A. R: Ce ne mai puteti spune.

. Acesta a fost foarte pasionat de istoria acestor plãcute. nu stia nimic despre Sinaia. care cunostea cele douã piese de la Sinaia. El cunostea doar cele douã piese care existã în depozitul muzeului de la mãnãstire. care astãzi nu mai trãieste.ani aceastã poveste. publicându-si rezultatele cercetãrii în volumul “Cronicã apocrifã pe plãci de plumb ?”. Domnul Moldoveanu a vorbit cu un inginer din Sinaia. pe nume Ionescu. Eu am dat peste o carte a lui Iordache Moldoveanu – “Dacii vorbesc” –.

Vorbind cu cei de la Institutul de . pe care noi nu le cunoastem. Deac a murit si nu am ajuns la documente si la arhiva pe care o detinea. istoricul Augustin Deac a tinut o comunicare în 2003.El i-a spus cã ar fi existat zeci de piese si cã provin de la Regele Carol I. le-am vãzut numai proiectate. Din pãcate. Însã nu a avut ecou. despre plãcile de aur de la Sinaia. la Congresul International de Dacologie. În acelasi timp. Stiu doar cã detine fotografii inedite dupã plãci.

aflate . În anii ’40. dar ele nu au fost niciodatã inventariate. când Romalo le-a fotografiat. Romalo a cãutat si în inventare. În 2002. au dispãrut toate. cu sigurantã. am aflat cã ei stiu.iar în anii ’70. mai erau o sutã si ceva. cã toate aceste plãci provin de la Mãnãstirea Sinaia. au reapãrut 35 de piese.Arheologie. 2003. nu stim. nu se stie de unde. Cele 35 de piese. Nu existã absolut nici o informatie cã ele ar fi existat vreodatã. Ce s-a întâmplat cu restul.

S-au fãcut comparatii cu medalii de plumb din vremea lui Cuza si .astãzi în Muzeul Institutului de Arheologie nu sunt nici acum inventariate. fãrã nici un dubiu: plumb de secolul al XIX-lea. le-am dus la Institutul de Fizicã Nuclearã si rezultatele sunt. A. aceste piese din plumb au fost analizate. Am extras mostre din cele 35 de piese. R:Am aflat cã.P: Da. totusi.

Hr. . sigur. secolul I d. împreunã cu o scoabã de plumb din zidul de la Sarmizegetuza. În anul 2002 a fost trimisã la Oxford una dintre piese. Este sigur plumb modern. Analizele au arãtat cã piesa contine cam aceleasi impuritãti ca si scoaba de plumb dacicã si cã autenticitatea acestei piese depinde de siguranta contextului în care a fost gãsitã scoaba. Dacã scoaba este autenticã. care este datatã. care confirmã teoria copiilor. oferitã de profesorul Ion Glodariu.compozitia este identicã.

este posibil ca si piesa sã fie autenticã. într-un sol cu umiditate ridicatã. considerând cã plumbul este dacic. în care s-au imprimat scrisul si imaginile cu poansonul. s-a ridicat urmãtoarea întrebare: cum e posibil sã arate atât de bine niste piese de plumb peste care au trecut 2. Pornind de la aceste rezultate.000 de ani. ca al tãrii noastre? Domnul Romalo a presupus cã s-au fãcut matrite din folie de aur. iar când piesele au fost . apoi s-a turnat plumb.

impuritãti.descoperite. trebuie sã fie foarte subtire. o folie de aur. pentru cã multe piese au dimensiuni mari si. Astfel de matrite nu ar mai fi suportat o greutate atât de mare de plumb. s-a extras folia de aur si abia atunci plumbul ar fi intrat în contact cu aerul Cei de la Monetãrie spun însã cã aceastã ipotezã este neplauzibilã. Analizele repetate de trei ori la Institutul de Fizicã Nuclearã pe piesa analizatã la Oxford au demonstrat cã existã. . ca sã poatã fi imprimatã. într-adevãr.

care pot proveni fie din contaminarea cu matritele. . Este. nu si interiorul. în interiorul pieselor este plumb pur. fie din contaminarea cu obiectele împreunã cu care au fost depozitate. Însã. deci. posibil. în cantitãti foarte mici. Asta este formula tipicã pentru plumbul de tipografie.dar numai la suprafata pieselor: cupru. Nu existã nici un dubiu cã plumbul din interior este 98% pur. cu adaos de staniu. argint si alte metale. ca cei de la Oxford sã fi mãsurat numai exteriorul piesei.

în ceea ce priveste continutul lor. Cu sigurantã. Regele Carol a vrut. sã lase spre cercetare. când si-a dat seama de importanta istoricã a acestor piese. plãcile sunt autentice. în legãturã cu autenticitatea acestor plãci ? A. însã. în ceea ce priveste suportul este vorba. chiar dacã cele de aur . în mod sigur despre niste copii din secolul al XIX-lea.R: Care este opinia Dumneavoastrã.P: Dupã opinia mea.

chiar dacã ele existã. cine ar fi putut sã le facã ? A.P: Se presupune cã Hasdeu. e vorba despre niste documente medievale. . R: Dacã sunt falsuri. Pentru cã ar fi fost dificil sã se fi dat la studiat tone de aur. Nu de aici pleacã însã ipoteza falsului. Mi se pare logic sã fi fãcut niste dubluri dupã aceste piese. copii dupã ele. Unii spun cã el ar mai fi fãcut niste falsuri.nu au fost distruse.

Alexandru Vulpe sustine cã un nepot de-al lui Hasdeu ar fi lãsat o scrisoare în care ar fi spus ceva în legãturã cu aceste piese. Între timp. De ce? Pentru cã. aceste plãci. Alexandru Vulpe a renuntat la ideea scrisorii. dacã existã sau nu. nimeni nu avea cunostinte atât de temeinice încât sã inventeze o limbã atribuitã dacilor. contin o limbã. în afarã de Hasdeu. . la vremea respectivã. nu si la ideea falsului atribuit lui Hasdeu. pe lângã foarte multe ilustratii. Nu se stie nimic despre scrisoare. Ori.

scotând în evidentã exagerãrile scolii latiniste. Este sigur cã cel care a creat plãcile. a studiat temeinic ce s-a putut studia. din substratul dacic. El este cel care. mai ales cã el era foarte pasionat de substrat. Se stie cã doar Hasdeu detinea la vremea aceea cunostintele necesare creãrii unei limbi si a unei arhive atribuite dacilor. pe vremea respectivã. . dacã admitem cã a existat un falsificator. trebuie sã fi fost chiar mai genial decât Hasdeu.Hasdeu a fost un personaj absolut genial.

P: Alfabetul secuilor nu are nici o legãturã cu alfabetele de pe plãci. . Hasdeu presupunea cã dacã secuii aveau un alfabet în secolul al XIII-lea. si cã el trebuie sã fie continuarea alfabetului dacilor. trebuie sã-l fi gãsit acolo. Acestea sunt. R: Si nu este asa ? A. în Ardeal. descoperit într-un document de secol XIII.Însã. Hasdeu atribuie dacilor un alfabet folosit de secui.

a avut o ipotezã anterioarã alfabetului secuiesc. conform lui Iordanes.predominant. Dacã Hasdeu ar fi fãcut plãcile astea. el fiind convins cã acel alfabet al secuilor este dacic. Asta ar fi prima neconcordantã. Alfabetul secuiesc este foarte straniu. ar fi stat o vreme în Egipt. A doua ar fi legatã de limbã. Si este mult mai gravã. ar fi adus de acolo o scriere. Înainte de a descoperi alfabetul secuilor. . Deci. grecesti. care. nu ar fi folosit alfabetul grec. Hasdeu presupunea cã Deceneu.

Limba din plãci nu seamãnã cu substratul limbii române. Ori. R: Atunci. în aceste plãci. Nu existã cuvinte din substratul limbii române. nu existã fenomene atribuite substratului limbii române. Hasdeu. în ce limbã au fost scrise plãcile ? . clar de substrat. care studiase substratul (este primul nostru lingvist care studiase substratul) n-ar fi ratat ocazia sã introducã niste elemente.

A.P: Dupã mine, limba din plãci nu este o limbã indo-europeanã. Acesta este lucrul senzational pe care îl pot spune. Este o limbã care nu are desinente, care nu face distinctie de gen, de persoanã, de numãr, de caz. Nu stim când avem plural, când avem singular, când avem feminin. Aproape toate cuvintele se terminã în “o”, nu în “a “, asa cum le stim noi din izvoarele grecesti si latinesti (de exemplu Boerobiseto, Vezino), chiar si femininele se terminã în “o”: Napoco, Genuclo. Existã

elemente care se regãsesc si în limba românã, dar care, paradoxal, în românã nu sunt atribuite substratului, ci limbii latine. Este limba dacã, fãrã îndoialã, însã, fie este o limbã preindo-europeanã, deci mult mai veche – ceva de genul limbii basce care a supravietuit asimilãrii indo-europene, fie, adoua variantã (la care m-am gândit, dar la care nu tin foarte mult) este o limbã sacrã, folositã numai de preoti, în vreme ce poporul folosea o limbã comunã, diferitã.

Plãcutele ar putea fi, deci, scrise într-o limbã sacrã, care sã se fi conservat în casta preotilor.

R: De unde ar putea sã provinã aceste plãci scrise, si ce povestesc ele ? A.P: În mod sigur, plãcutele provin din mai multe zone si din mai multe epoci. Ele au fost strânse laolaltã, într-un anumit moment. Însã, existã o unitate de stil si de redactare, ceea ce

înseamnã cã exista o traditie puternicã. Plãcile consemneazã, cu sigurantã, evenimente importante de la curtea regilor daci, precum aliante, rãzboaie câstigate, diferite evenimente. Lipsesc multe piese din aceastã arhivã. Noi avem foarte putine. Se vede usor cã existã o unitate de stil pentru plãcile din vremea lui Burebista, pentru cele din vremea lui Decebal, pentru cele din Dobrogea si asa mai departe. Mai mult, tipurile de scriere se grupeazã pe epoci si pe zone. Lucru foarte important,

pentru cã e greu de crezut cã cineva în secolul al XIX-lea cunostea scrierile grecesti locale. Mai exact, plãcile din Dobrogea sunt scrise în alfabet grecesc ionian, care folosea omega si eta. Este vorba de plãcile care par sã provinã de la cetatea Genucla, spre exemplu. În functie de informatiile de pe plãci, le-am putut grupa: asdar sunt plãci de la Sarmizegetuza, de la cetãtile din Dobrogea, plãcile lui Cotizo, care sunt din zona Banatului. Cele care par sã provinã din Dobrogea

folosesc un alfabet de influentã clar ionianã, lucru firesc, pentru cã acolo erau cetãtile grecesti milesiene. În schimb, plãcile din vremea lui Decebal folosesc un alfabet grecesc occidental, care trebuie sã fi provenit de undeva din sudul Italiei, acelasi care stã la baza alfabetului latin, prin intermediar etrusc. Ori asa ceva nu stiu dacã se putea cunoaste la vremea respectivã (secolul XIX n.n.) pentru cã alfabetele locale si dialectologia greacã s-au constituit ca stiinte doar la mijlocul secolului al

XX-lea. Multe sunt plãci de la Cetatea Helis. Ele vorbesc nu numai despre Dromichete, el fiind unul dintre nenumãratii regi de la Helis. Avem chiar o genealogie de la Helis (mai existã încã una de la Sarmizegetuza), care se încheie cu Oroles, care trebuie sã fie acelasi cu Rholes, din Dio Cassius, si care, cum pare sã rezulte din texte, este autorul complotului care l-a detronat pe Burebista.

R: Porf. dr. Vasile Boroneant mi-a arãtat niste semne asemãnãtoare, descopertie de dânsul pe niste mandibule de cal, la Chitila... A.P: Am vãzut si eu semnele de pe oasele de la Chitila. Textele din plãci sunt scrise 90% în alfabet grecesc, cu diferite variante. Este adevãrat cã existã si câteva scrieri total necunoscute în aceste plãci. Cea mai stranie apare pe frontonul templelor reprezentate pe plãci. Aceastã scriere seamãnã, într-adevãr, cu

scrierea de pe oasele de la Chitila. R: Asemenea semne se aflã si în Biblia lui Wulfila... A.P: Biblia lui Wulfila se stie cã a fost scrisã în nordul Dunãrii în sec. IV d.Hr Wulfila a trãit câtiva ani aici. El a fost cel care i-a crestinat pe goti si primul care a tradus în goticã Biblia. Alfabetul gotic a fost inventat de el, si se spune cã are la bazã alfabetul grecesc. Însã alfabetul

gotic primitiv, publicat de Vulcanius Bonaventura, contine cel putin un semn, care a fost folosit si de daci în aceste tãblite. Pentru cã, chiar dacã spunem cã dacii au folosit în tãblite alfabetul grecesc, nu este totusi alfabetul grecesc pur, ci unul care contine niste semne speciale, pentru sunete speciale, care nu existã în limba greacã. Acel semn din alfabetul gotic, care în alfabetul dacic noteazã sunetul “ce”, nu are valoare în alfabetul gotic, pentru cã nu existã sunetul. De aceea nu se

explicã existenta lui, decât printr-o preluare de la daci. R: Au mai fost descoperite piese asemãnãtoare undeva ? A.P: În afarã de plãcile de plumb, mai existã o serie de piese de altã provenientã, din colectii particulare, din muzee, descoperite de arheologi în sãpãturi, care contin semne si imagini asemãnãtoare celor de pe plãci,

necunoscute în perioada lui Hasdeu. De pildã, medalionul care se aflã în posesia domnului Dan Romalo, care provine de la familia Murnu, are pe avers portretul lui Burebista, care se regãseste de mai multe ori pe plãcile de plumb, probabil fãcut cu aceeasi stantã, pentru cã are aceleasi dimensiuni. Pe revers are imprimatã emblema cap de bovideu si sarpe, care reprezintã probabil emblema statului unitar al lui Burebista, si un text în aceeasi limbã cu aceea de pe plãcute.

Medalionul a fost analizat de cãtre Bogdan Constantinescu, doctor în fizicã, de la Institutul de Fizicã Nuclearã, care garanteazã cã este autentic, pentru cã are o combinatie de metale care se regãseste numai undeva din zona din sudul Urarilor, un aliaj tipic metalurgiei scitice. Domnia sa sustine cã este imposibil ca cineva sã fi falsificat acest medalion. Mai existã câteva piese în colectia unui anume domn Pulopol. Domnul Romalo l-a cunoscut acum vreo 10 ani si a reusit sã le fotografieze.

Ele contin imagini asemãnãtoare cu cele de pe plãcute. Mai stiu de existenta altor trei piese, descoperite de arheologul Victor Bobi, aflate la Muzeul din Focsani. Este vorba despre un medalion, cu portretul si numele regelui Duras, care pe revers are un templu identic cu cele de pe plãcute, si niste monede de argint, dintre care una contine o scriere rombicã, identicã cu scrierile lui Dromichete de pe plãci. Este chiar monograma acestui rege. O asemenea monedã

a fost inventariatã si de marele numismat Octavian Iliescu. Aceste piese se pot constitui în dovezi ale autenticitãtii plãcilor, pentru cã sunt descoperite recent. R: Despre reprezentãrile arhitectonice de plãci ce ne puteti spune ? A.P: În ceea ce priveste reprezentãrile arhitectonice din plãci – temple, cetãti (avem

.chiar un plan al cetãtii Sarmizegetuza) – se pare cã sunt conforme cu ce stim noi despre arhitectura din antichitate. Pe de altã parte. cele câteva mii de reprezentãri. grupate pe epoci si pe zone de provenientã sunt reprezentate foarte coerent. de divinitãti. de armate etc. Multe structuri par sã fie structuri de lemn. care nu s-au pãstrat pânã astãzi. însã. . de portrete. dacã ar fi existat un falsificator. acesta ar fi trebuit sã cunoascã foarte bine arhitectura anticã. de trofee.

Dacã ar fi existat un falsificator. cum apreciati limba în care au . timp de câteva luni. A grupat toate aceste imagini si le-a introdus într-o bazã de date. pe nici una dintre plãci. Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzãtor: nu existã nici o inconsecventã. R: Ca specialist. pentru cã nici o imagine nu se bate “cap în cap”.Arheologul Silviu Teodor de la Muzeul National a fãcut un studiu de imagine. acesta si-ar fi coordonat extraordinar de bine munca.

ceea ce este greu de imaginat pentru un falsificator. Existã chiar indicii de variatie dialectale. Existã foarte multã variatie foneticã. Tãblitele . Toate cuvintele au variante. Nu pare deloc sã fie o limbã creatã.fost scrie textele de pe misterioasele plãcute ? A. aceasta are toate caracteristicile unei limbi naturale. Numele lui Burebista spre exemplu. Are extrem de multã varietate.P: În ceea ce priveste limba din tãblite. e scris în vreo 15 feluri.

care sã aparã numai în anumite contexte. E vorba de mii de cuvinte. . Existã cuvinte care apar în anumite contexte.dacilor si cele ale getilor prezintã diferente clare dialectale. Sã generezi o limbã care sã aibã cuvinte. Ori. e imposibil. Existã structuri fonetice conditionate. aceste lucruri nu puteau fi imaginate de cineva care nu avea la îndemânã instrumentele actuale. Limba din tãblite nu are nici un atribut al unei limbi artificiale.

Nota redactiei . Ele vor fi comunicate celor din tara interesati in . Invitam istoricii romani din diaspora sa ne scrie parerile domniilor lor despre Placile de la Sinaia pe adresa observro@idirect.ca Punctele Dvs de vedere sunt foarte importante.R: Doamnã Aurora Petan. vã multmim foarte mult pentru informatii.

Carti despre limba dacilor Dac pe Arcul lui Constantin Iubitorii trecutului romanesc au noi motive de bucurie.elucidarea adevarurilor istorice ale neamului nostru. Volume de mare interes la Editura .

dar cel mai adesea s-a invocat faptul ca. nu putem afla nimic despre ea si deci nu are rost sa speculam. atata vreme cat limba dacilor a disparut. considerat de fapt "substrat"."Dacica" Istoria unei limbi trebuie sa inceapa. a fost cel mai putin favorizat in cercetarea lingvistica. Radacinile acestei atitudini se gasesc insa si in . acest strat. Cauzele au fost multe. cu stratul sau cel mai vechi. ca orice istorie. La noi insa.

Cateva nume au punctat totusi drumul spinos al cercetarilor in acest domeniu: marele scriitor si invatat Bogdan Petriceicu Hasdeu. din "gintea latina". Limba dacilor a ramas de-a lungul timpului un mister si un domeniu tabu in acelasi timp. infruntand curentul epocii. care a incercat sa-i scoata pe "barbarii" de daci din istorie.vremea Scolii Ardelene. revendicand o descendenta pura.savant clujean care. la o suta de . Ion Iosif Russu . cel dintai care a abordat cercetarea substratului.

si Grigore Brancus. stiintifice.ani dupa Hasdeu. cel mai mare specialist al zilelor noastre. in chestiuni de substrat. dadea un impuls urias prin lucrarile sale. Cartile lor (dar si ale altor cercetatori) au inceput sa fie (re)editate de catre Editura "Dacica". Bogdan Petriceicu Hasdeu. cu privire la limba dacilor. in efortul de a repune in circulatie date si informatii fundamentale. genialul .

si a luptat pentru echilibrarea balantei: nu ne tragem doar de la Ram.Intr-o vreme in care latinitatea noastra era litera de lege in cultura romaneasca si tot ce era "barbar" era rusinos si trebuia eliminat. nu au fost nimiciti toti dacii. Hasdeu si-a asumat "curajul erorii". cum insusi spune. nu a fost abandonata Dacia dupa retragerea aureliana. iar limba noastra nu .

ci de necesitatea de a imple o veche lacuna. ci a pastrat multe elemente de la vechii daci. Aruncanduma pe o cale atat de nestrabatuta. toti acei ce voiau sa inteleaga inceputurile nationalitatii romane. pe care marele Grimm o numeste curajul erorii". pe rand. a trebuit sa ma armez cu acea deciziune de a nu ma teme chiar sa ratacesc. de care se izbeau. "Departe de a ma fali. regret de a fi cel dentai care am intreprins limpezirea elementului dacic al limbei romane. Am fost impins la aceasta nu de ambitiunea de a deschide o cale noua. Prima sa lucrare de .este o limba pur latineasca.

sunt . un vartej de indaratnicie a fost buimacit mintile noastre intru a ne socoti de romani curati. Acest titlu a ramas in istorie. Papiu si ale atator alti doctori ardeleni. precum si pentru insi.seama. "Pogorandu-se de preste plaiuri impreuna cu cartile sau chiar cu persoanele lui Clain. Apoi da! Pentru popoare. Laurian. Maior. emblematic ca atitudine si argumentare. si intrebarea inca este valabila. ierit-au dacii?". puind intre alte temeiuri fara temei si acela cum ca toti dacii ar fi pierit pana la cel din urma sub armele lui Traian. este un pamflet savuros impotriva invatatilor Scolii Ardelene.

inchid din data cei sanatosi. creaza catu-i va placea barfirilor ex cathedra.. intru orice priveste istoria veche. ca pe un ins lepsit. cu acea numai deosebire. care sunt nu numai ne-ardelean. iar de innebuneste un popor intreg. Cine are neclintita bunavointa de a da crezare si de acum inainte. nu in mantii lungi. numai lucrurilor de necrezut. diplome si mai lungi si vorbe afara din cale de .timpuri de innebuneala. in cat despre mine. apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai afla in sanul sau.. carii sunt mai multi. am o neinvinsa plecare de a ma increde. ci si ne-doctor.

pana . Acest inegalabil pamflet deschide volumul cu acelasi nume ingrijit si prefatat de profesorul Grigore Brancus. In volum sunt reunite.lungi. Datorita acestui curaj. aparut recent la Editura "Dacica". pentru prima oara. dacii au iesit din umbra istoriei si s-a creat drum pentru cercetarea istoriei si limbii lor. cele mai importante articole ale lui Hasdeu despre limba si istoria dacilor. ci in marturisirile scriitorilor contimpureni cucerirei Daciei". Firea lui Hasdeu il impingea sa se revolte si sa riste. sa emita idei la limita compromiterii.

dacii si latinii intr-o scoica". Originea poeziei poporane la romani". spirit enciclopedic. "Strat si substrat" si "Basaraba". intuitiv si cu conexiuni . "Zimbrul in Dacia".acum imprastiate in lucrari mai greu accesibile: "Originile pastoriei la romani". cu asupra de masura. "Studii gramaticale asupra limbii dacilor". "Cine sunt albanezii".elemente dacice". "Fragmente pentru istoria limbii romane . "Doina. de geniul lui Hasdeu. "Bour. manifestat in cercetarea limbii si civilizatiei dacilor. Puse laolalta. melc si culbec . Foarte bine pregatit. aceste studii dau seama.

cea mai puternica scoala de arheologi si lingvisti in domeniul dacologiei. Hasdeu a fost mereu o figura controversata. din pricina exagerarilor si a firii sale exaltate. I. Desi contestat de multi. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. I. Hasdeu ramane totusi cel dintai si cel mai sclipitor cercetator al limbii dacilor. Russu. atat in vremea sa cat si astazi.spectaculoase in idei. criticul Poate nu este o intamplare faptul ca la ClujNapoca s-a format. .

Era intr-o vreme cand proliferau studii exaltate. lingvist si epigrafist.Profesorul Ion Iosif Russu. Russu a dus o munca uriasa de culegere de informatii. de analiza si interpretare. a fost cel care a abordat cu profesionalism problema limbii traco-dacilor. in mai multe lucrari. fara baza stiintifica. de . comandate de regim.

Lucrarile lui reprezinta o piatra de temelie in cercetarile lingvistice asupra limbii dacilor si. I.de la nume traco-dacice de locuri si de persoane. Russu a avut o personalitate puternica. probabil. dar nivelul si cantitatea muncii sale au ramas unice. nu vor putea fi egalate. A polemizat cu marii lingvisti ai . nu a ramas nimic necercetat . I. Completari ulterioare s-au mai facut.selectare si clasare. Spiritul sau critic. inscriptii. Practic. la cuvintele din limba romana considerate ca provenind din substratul dacic. polemic. glose. se simte la tot pasul in lucrarile sale. timp de multa vreme.

a asigurat o temeinicie remarcabila lucrarilor sale. pentru ca a avut curajul sa extinda cercetarea din acest domeniu. Prima reprezinta singura sinteza . pe tema substratului.vremii sale. considerata riscanta de cei mai multi. Insa dubla sa pregatire . Doua dintre lucrarile fundamentale au fost reeditate de curand la Editura "Dacica": "Limba traco-dacilor" si "Elemente autohtone in limba romana". facand apel la reconstructia indo-europeana.de istoric si lingvist . si a fost privit adesea cu rezerve de catre colegii sai. atat romani cat si straini.

Cea de-a doua vine ca o completare.anume cele comune cu albaneza. inventariind si analizand etimologic cuvintele de substrat din limba romana. pornind de la cele mai sigure .stiintifica in domeniu aparuta la noi. bazata pe strangerea si interpretarea tuturor resturilor limbii traco-dacilor. Cadrul cercetarilor avea sa se extinda in lucrarile viitoare. singuraticul . Grigore Brancus.

in toata lumea. neurolingvistica. Astazi. foarte putin se vorbeste despre straturile cele mai adanci ale limbii. sunt privilegiate directiile de avangarda . pentru ca. sociolingvistica si prea putin lingvistica istorica. psiholingvistica. cercetarile legate de substrat sunt insotite de un "iz de epoca".lingvistica computationala.In mediul academic actual. Iar in cadrul lingvisticii istorice. .

intr-un fel. "ultimul mohican" al cercetarii academice a limbii dacilor.cu cat sunt mai adanci. sunt accesibile doar specialistilor. Modest si retras. in aceeasi colectie cu cele doua volume ale lui I. profesor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti. un specialist in substratul limbii romane astazi nu poate fi decat un singuratic. bazate in special pe comparatia istorica cu albaneza. Asa incat. Editura "Dacica" a lansat insa recent. Grigore Brancus este. dar cu o minte stralucitoare. Lucrarile sale. Asa este si academicianul Grigore Brancus. cu atat sunt mai problematice. .

generatia de cercetatori ce va veni dupa Grigore Brancus nu promite o revigorare a acestui domeniu. semnat de Grigore Brancus. Volumul reuneste mai multe studii ce acopera toate compartimentele limbii fonetica. morfologie. lexic . postpunerea articolului definit si pasionante probleme de vocabular.colectie numita simplu si sugestiv "Substrat". cu largi incursiuni in onomastica. . Din pacate. Nici Academia Romana. sintaxa. volumul "Cercetari asupra fondului traco-dac al limbii romane".Russu .incluzand aspecte fonetice precum rotacismul. originea structurii numeralului.

. le vor da acestia .cu riscurile de rigoare.nici catedrele de istoria limbii romane din cadrul universitatilor nu privilegiaza cercetarea substratului. Consecintele acestui fapt se reflecta in interesul tot mai ridicat al publicului larg si incercarile diletante ale nespecialistilor de a gasi raspunsuri cu privire la limba dacilor. Iar daca aceste raspunsuri nu le dau forurile academice.

Urmarea este ca.isi incheie Hasdeu pamfletul. "Ma folosesc de a putea raspunde aci la oarecari invinovatiri din partea unor limbuti" . datorita ideilor exagerate care au napadit acest domeniu. "Dupre chibzuinta lor. Aceste ilogice acuzatii de dacomanie au astazi exact acelasi resort profund pe care il aveau odinioara acuzatiile latinistilor. toata osteneala mea intru descoperirea adevaratului punt de purcedere al . orice incercare de "restaurare" a statutului legitim de ramura serioasa a dacologiei este catalogata drept tendinta "dacomana".

Alta data vom vorbi mai mult. prin intrebarea: Pierit- . Raspunsul meu. pentru asta intaie data. Voi sa dovedesc ca nationalitatea noastra s-a format din cateva eleminte. precum si cele trecute. din cari nici unul n-a fost predomnitor. Ei se vanzolesc pana si a presupune in mine planuri diabolice. niste planuri cari de as sti ca vor putea vreodata a se furisa in gandul meu. mi-as taia limba si manele. pana atunci sa sfarsesc paragraful de fata. va fi scurt.istoriei romane ar fi o fapta antinationala. pentru ca urata cugetare sa ramana stearpa. fara putere de a iesi afara prin scriere sau grai.

13.42. 021/312.47.ro.au dacii?" Cartile Editurii "Dacica" pot fi comandate la tel. 0749/11.11 sau la www. Aurora Petan ====================================== Potopul lui Noe a avut loc in Marea Neagra .dacica.

in locul ei era un lac cu apa dulce. oamenii au fugit departe de mare. traditiile si povestile in Europa si Asia. Intr-o buna zi. S-a iscat un exod urias.Putini stiu ca Marea Neagra este o mare foarte tanara. raspandindusi limbile. Mediterana a rupt istmul care o separa de acest lac si apele ei au navalit cu o forta nemaipomenita. inundand foarte repede sute de kilometri de asezari. Intre aceste povesti se afla si cea a unui mare potop. cu o intindere mult mai mica. ramasa in Biblie sub numele de "Potopul lui Noe" . Pe vremuri.

mai spre miazazi.Urgia A fost odata ca niciodata. catre sudul Rusiei . incifrand in ele taina vietii. care in vremea aceea se varsau in Dunare. ale Bugului si ale Niprului. Pe atunci. prin luncile Nistrului. Dunarea insasi serpuia departe. preafrumoasele de la Cucuteni zugraveau spirale ametitoare alb-rosii. pe oalele de lut. a mortii si a intregului univers. spre rasarit. in vremea cand. in Moldova. stramosii nostri inca mai strabateau campia presarata de dune ce lega Dobrogea de Crimea.

Pamanturile acestea erau fertile si au fost populate intens. ia r oamenii acestor locuri au ajuns la un nivel ridicat de civilizatie. Mediterana inghitea si ea apele . mai cu seama in aceasta gradina a Raiului. iar nivelul oceanului planetar se ridica pe nesimtite.actuale. vegetatia si toate resursele vietii erau din belsug. Ghetarii se topeau. iar Insula Serpilor era un deal. Inainte fusese o perioada foarte aspra de glaciatiune. dar acum viata inflorea din nou. Vremea se incalzise mult si devenise umeda. probabil pe malul Nistrului.

stramosul Marii Negre. ce nu mai pomenise nimeni. iar apele au navalit cu o forta de neimaginat. Vuietul se auzea de la 200 de kilometri departare. care se apropia cu repeziciune. limba de pamant care despartea Mediterana de lacul pontic a cedat. iar pamantul se scutura din tatanile sale. Mai intai s-a auzit un muget din departari. Zgomotul devenea atat de puternic. intr-un ritm mult mai rapid decat acest lac . incat parea ca vuieste intreg cerul. .ghetarilor. Intr-o buna zi. ceva cumplit. niciodata. Diferenta de nivel dintre cele doua ajunsese deja la 150 de metri.

Cei care erau in preajma nu au apucat sa se dumireasca. spulberand-o si transformand-o in stramtoare. prabusindu-se in lac cu puterea a 200 de cascade Niagara. Marea Neagra in sec. Nu putea fi.din mosi-stramosi. 16 . in conceptia acelor oameni. decat pedeapsa zeilor. dupa ce au sapat in acea limba de pamant. Apoi au venit apele.

asezari. asa incat exodul a fost aproape . cursuri de apa. au apucat sa impacheteze repede cate ceva din putinul lor si sa fuga cat mai departe de mare. inghitind pamanturi. Cei ce se aflau mai departe. poate zeci de mii de oameni. Apele cresteau cu 15 cm pe zi. care reusise sa scape de urgie. Potopul a inaintat repede. paduri. fie pe uscat. Segmente intregi de rauri si fluvii au disparut pe fundul viitoarei mari.Au disparut sub ape mii. si poate apucand sa si primeasca vesti de la vreun mesager ingrozit. fie cu luntrile. in sus. auzind vuietul ingrozitor. pe cursurile raurilor.

tot mai departe. populand Europa. iar in final au fost inghitite de ape o suta de mii de km patrati de pamanturi. Bosfor si Dardanele. nimeni nu s-a incumetat sa treaca dintr-o parte in alta prin stramtorile nou aparute.spontan. Au plecat sate intregi. pana in Africa. Revarsarea a durat aproape doi ani. Asia si ajungand. poate. Multa vreme. Generatia potopului si urmatoarele generatii au trait cu trauma acestei cumplite pedepse divine. asa cum a fost interpretat cataclismul. . popoare intregi. Vestea s-a raspandit departe. iar cei la care apele nu ajunsesera inca isi faceau si ei bagajele.

"neprimitoare". Argonautii vor fi cei dintai. care au impanzit tarmurile Marii Negre cu colonii. pe care zeii . care tocmai luase nastere.Va trece mult timp pana ce grecii vor avea curajul sa patrunda in aceasta mare intunecata. plina de mister si de povesti fantastice. Acestia se vor aventura si mai departe. porniti in cautarea bogatiilor fabuloase ale Colchidei. pe un pamant statornic. Iar de aici inainte pasim in istorie. intrand in nouformatul Bosfor Cimerian si Marea de Azov. Dupa ei au venit negustorii. dupa ce acoperise cu totul apele Donului.

dar puzzle-ul era prea complicat. Echipa lor a cules mostre de sedimente de pe . Doi americani in Marea Neagra Teoria revarsarii bruste a Mediteranei in Marea Neagra a fost lansata de doi cercetatori americani oceanologi. Cercetarile lor au inceput in anii '60. William Ryan si Walter Pitman.nu il vor mai rascoli cu asemenea cumplite catastrofe. si abia prin 1990 incepuse sa se dezlege cu adevarat.

fara nici o tranzitie. care au fost acoperite brusc de un strat de sedimente aduse de ape sarate. care incifrasera in ele o istorie plina de surprize. nu se scursesera treptat.fundul Marii Negre. S-au gasit apoi sedimente specifice apelor dulci. inundat brusc de o apa sarata. Marea fusese inainte un lac de apa dulce si era clar ca acele ape venisera dintr-o data. Zonele care au fost inundate au oferit sedimente care apartineau evident unui tinut uscat. milenii la rand. .

caci in absenta oxigenului. alimentate de numeroasele rauri care se varsa in mare. Marea Neagra este asadar o mare vie. lipsita de oxigen. absenta oxigenului impiedica viata sa se manifeste. ducand la crearea "zonei moarte". fiind mai grea. se conserva tot ce se gaseste pe fundul marii. materiile organice nu se descompun. pana la adancimea de cca 200 m. Dar. in acelasi timp. iar mai jos de atat. Asa incat fundul marii este un . s-a lasat la fund. La suprafata au ramas apele dulci.Walter Pitman si William Ryan Apa sarata.

intr-adevar. in vreme ce datarile celor doi cercetatori plaseaza catastrofa acum cca 7600-7500 de ani. tot cam atunci. de traditie. Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Facerea Lumii e plasata. potopul are insa loc mai tarziu. mai precis in anul 5508! Prapadul a avut dimensiuni apocaliptice.adevarat muzeu de asezari si epave foarte bine conservate. pe care il regasim in Biblie ca "Potopul lui Noe". o .Hr. In Vechiul Testament. Martorii acestui teribil potop au pastrat in amintirea lor evenimentul. iar dupa incetarea lui se nastea. deci pe la 5500 i.

in traducerea Patriciei Serbac. la 95 m adancime. William Ryan si Walter Pitman au scris impreuna o carte pasionanta. la Editura Dacica. se numara si Robert Ballard. aparuta recent si in limba romana. Ballard a gasit unelte si resturile unei asezari umane. "Potopul lui Noe". iar teoria lor a fost preluata si dezbatuta de lumea stiintifica. BBC a facut un documentar pe baza acestei carti. In 1998. care in anul 2000 a plecat in cautarea asezarilor neolitice aflate pe fundul marii. descoperitorul Titanicului. Intre cei care i-au sustinut pe cei doi. insa analizele nu au fost suficient de .lume noua.

concludente pentru a clasa aceste vestigii drept antediluviene. Ceea ce . iar cercetarile continua. s-au analizat moluste extrase din aceste asezari. la 150 m adancime. care s-au dovedit a fi de apa dulce. S-au detectat apoi constructii rectangulare de piatra. cu siguranta facute de mana omului. Cercetatorii romani: pro si contra E general acceptat de catre toti cercetatorii faptul ca Marea Neagra si-a extins mult suprafata in perioada post-glaciara.

Potopul intr-o reprezentare romantica La noi. de-a lungul mileniilor. sau brusc. aratand ca aparitia speciilor acvatice mediteraneene Spondilus Gaederopus si Sparus Aurata pe litoralul romanesc al Marii Negre nu se poate explica . in urma unei catastrofe.insa nu e acceptat de toti este daca inundarea marii s-a produse treptat. biologul Sergiu Haimovici a subscris teoriei lui Ryan si Pitman.

Din pacate. istoricii si arheologii nu au luat in seama .decat prin acest eveniment al revarsarii bruste a Mediteranei. El a facut cercetari in Delta Dunarii si a ajuns la concluzia ca. Panin si-a manifestat retinerea in fata teoriei lui Ryan si Pitman. acesta a fost de proportii mult mai mici. nivelul Marii Negre ridicandu-se cu doar 10 metri. Geologul N. Cel care a contestat-o insa puternic. cu ecouri in cercurile stiintifice straine. de la "Woods Hole Oceanographic Institution" din Massachusetts. a fost geologul Liviu Giosan. daca a avut loc un asemenea eveniment. fara insa a o contesta.

desi efectele unei astfel de catastrofe. aparitia unor culturi noi si disparitia brusca a altora. marina tarista ce sonda fundul Marii Negre in NV a descoperit in adanc o vale scufundata. . Inundarea Marii Negre nu este o descoperire recenta. Recenta este doar teoria revarsarii catastrofice. La inceputul secolului XX. ce porneste din dreptul actualului brat Sf. spre Crimea. de proportii mai mici sau mai mari. sunt fundamentale pentru a intelege deplasarea de populatii. Gheorghe si se intinde spre est.dezbaterile cu privire la modificarea conturului Marii Negre.

In 1924. Ihtiologul A. vaile lor. Poruciuc arata ca grindurile submarine nu . acum scufundate. deci erau afluenti ai Dunarii. ca raurile Nistru. inca de la inceputul secolului XX. se stia ca Marea Neagra fusese un lac cu suprafata mult mai mica si ca raurile care se varsa acum in mare isi aveau gurile de varsare mult mai in interior. prin care fluviul se varsa in mare. T. si ele. mult mai departe decat astazi.Aceasta era vechea albie a Dunarii. la inceputul secolului trecut. care se indreptau spre SE. Nipru si Bug aveau. La noi. iar Insula Serpilor este un rest din vechiul mal al Dunarii. Brauner arata. A.

marea a fost inundata. pe distante de multi kilometri. iar acum. In 1936. Cu alte cuvinte.sunt altceva decat malurile fostelor albii ale raurilor inundate. profesor la . nivelul ei crescand enorm. la un moment dat. Nastase. iar malurile locuite au disparut sub ape. C. Gh. Insula Serpilor era un deal pe malul Dunarii si pe coasta dreapta a Nistrului. Bratescu a aratat in 1927 ca fenomenul trebuie sa fie general pe toata coasta de vest si de nord a Marii Negre. Pe baza sondajelor facute de marina britanica in 1919. marea se afla cu mai mult de 50 de metri mai sus decat fostul lac.

in care descria vaile submerse ale Dunarii. a alcatuit o lucrare pe baza sondajelor facute de rusi. cercetatorii nostri stiau foarte bine ca Marea Neagra arata cu totul altfel.Facultatea de Geografie din Iasi si fost cadet in armata tarista. aratand ca fostul lac era mai jos decat marea actuala cu cel putin 50 m. Nistrului si Niprului. Alti cercetatori sustineau ca e vorba de o diferenta de nivel de cel putin 100 m. acum ceva vreme. A fost insa nevoie de tehnologia si fondurile americane ca sa se poata face . iar vechiul lac avea malurile cu cca 100 km mai la est decat actuala mare. Deci. Cogalnicului.

scanari. .sondaje. De la legenda la istorie Povestea unui mare potop este mult mai veche decat Biblia si exista in traditia a numeroase populatii. analize si a se ajunge la concluziile la care au ajuns Ryan si Pitman.

insa inregistrata cu 3-4000 mii de ani inainte de Hristos si transmisa ulterior in documente. Revarsarea Mediteranei in Marea Neagra a lasat marturii in texte vechi. la populatii care au trait nu foarte departe de locul catastrofei. anterioare Bibliei.Cercetatorii s-au intrebat daca a existat candva un potop universal sau e vorba de catastrofe locale. E posibil ca evreii sa fi luat . Se pare ca cea de-a doua ipoteza este mai vrednica de crezare. in diferite parti ale lumii. foarte asemanatoare cu cea a lui Noe din Vechiul Testament. Mesopotamienii au o asemenea poveste.

ajungand acum . in insula Samos. fapt ce a dus si la inundarea partiala a Samosului. dintre care cea mai interesanta e consemnata de Diodor din Sicilia. Grecii aveau si ei mai multe legende legate de potop.povestea potopului dintr-o sursa comuna cu mesopotamienii. sau sa o fi luat direct de la acestia. Ipoteza a fost sustinuta stiintific de unii geologi. in perioada post-glaciara. peste Bosfor si Dardanele. nivelul Marii Negre a crescut treptat. care au aratat ca din pricina topirii ghetarilor. Acesta vorbeste de un potop produs de revarsarea apelor Marii Negre in Mediterana.

Asta s-ar fi intamplat acum 7500 de ani. Un curent puternic de apa dulce a trecut din Marea Neagra peste Bosfor in Mediterana. Marea Neagra primind apa sarata din Mediterana. alimentand-o.12000 de ani mai sus decat cel al Mediteranei. . Interesant este faptul ca egiptenii nu au nici o legenda care sa pomeneasca despre un potop. Apoi a inceput schimbul de apa si in sens invers. Insa cei doi cercetatori americani pomeniti mai sus au demonstrat ca apa sarata a intrat brusc in Marea Neagra. nu treptat. pana cand nivelele celor doua mari s-au egalizat.

dar sunt de sorginte biblica.Dar acest lucru este explicabil. E posibil sa existe insa si la noi povesti precrestine care sa fi inregistrat teribilul eveniment. ceea ce nu putea fi valabil pentru egipteni. In folclorul nostru exista referiri la potop. caci potopul a fost perceput in toate culturile ca o pedeapsa. pe care specialistii in folclor le-ar putea identifica. la margine de potop . Stramosii nostri. care traiau din inundatiile periodice ale Nilului: pentru ei inundatia insemna belsug si viata. nu pedeapsa.

caci Marea de Azov nu exista si nici stramtoarea Kerci (vechea delta a Donului a fost descoperita pe fundul marii). locuiau populatii cu un nivel de civilizatie avansat. Niprul si Bugul se varsau in Dunare care. Sudul Dobrogei era unit cu Crimea. pe tarmurile lacului si ale raurilor care se varsau in el. la . Nistrul. Donul se varsa direct in lac.Povestile marilor sunt fara sfarsit Inainte de inundare.

Intre cei ce au fugit de urgia apelor s-au aflat si stramosii nostri. ce locuiau pe tarmurile fostului lac. cu cei ce locuiau in nord-vestul si in nordul lacului. ducand cu ei limbile. in Ucraina si sudul Rusiei actuale. daca nu cumva acelasi neam. care ar fi . Oamenii ce locuiau in acele locuri au fugit ingroziti din fata prapadului. dar arheologii si istoricii nu au luat pana acum in considerare aceasta uriasa descoperire din domeniul geologiei.randul ei. se varsa in lac la mare distanta de actualul tarm. Ei erau probabil strans inruditi. Lucru straniu. culturile si povestile lor stramosesti.

dar si in nordul Bulgariei. Ea si-a pus problema daca in Dobrogea nu a existat un fel de potop. datorat. specialista in arheozoologie. neoliticul incepe doar cu cultura Hamangia. Cum catastrofa s-a petrecut destul de recent. Alexandra Bolomey. la inceputul neoliticului. efectele ei trebuie sa fie vizibile in arheologie. raspandita in restul Romaniei. se intreba de ce in Dobrogea lipseste cu totul cultura Cris. fie impreuna cu ea. In 1978. iar in Dobrogea. fie revarsarii Dunarii. si a altor . la un moment dat.trebuit sa influenteze major cercetarile istorice. din neoliticul terminal. Serbiei si Ungariei.

in mod logic. Probabil pe cursul Dunarii in amonte. Insa o astfel de revarsare nu avea cum sa duca la un hiatus de civilizatie. doar o catastrofa de proportii putea produce asa ceva. presupun. punand bazele culturii ceramicii lineare. Incotro au fugit acesti stramosi ai nostri? Spre Europa si Asia. Ryan si Pitman. Istoricii insa nu au fost receptivi la aceste intrebari. ducand la nasterea culturii Vincea. spre nordul si apusul Europei. O a patra a plecat pe Nipru . O alta ramura a format cultura Hamangia. spre centrul Europei. Apoi.ape curgatoare din regiune.

fugarii au ajuns in Levant. Unitatea exceptionala a culturii Vincea. Toharii se vor fi desprins din aceeasi ramura. Ubaizii si semitii ar putea fi ramuri ale aceluiasi exod post-diluvian. pe o suprafata foarte mare. . Egipt si Mesopotamia. pana in Urali. inaintand pana spre actualul desert Takla Makan. la fel si egiptenii predinastici. intemeind poate una din ramurile proto-indoeuropene. Apoi spre Asia.in amonte. Spre sud-est. o alta ramura a proto-indoeuropenilor s-a intins spre nord-est. pe langa Marea Caspica. din vestul Chinei.

Asa s-ar explica. Vincea si cea a ceramicii liniare. aparitia aproape simultana a culturilor Hamangia. in opinia celor doi specialisti americani. in sensul ca nu reusesc sa tina pasul . Istoricii nostri au o relatie mai speciala cu timpul. arata ca e vorba de o raspandire aproape instantanee.precum si cea a ceramicii lineare.

Ca sa nu gandim mai departe.in mare masura stramosi ai nostri . iar cei ce au trait candva pe malurile fostui lac .trebuie readusi in istorie. Daca ipotezele lansate dincolo de ocean nu au ajuns pana la urechile lor si nici luarile de pozitie ale biologilor si geologilor romani.cu el. la fel ca istoria intregii Europe. pana in Levant si Egipt. speram ca aparitia cartii in limba romana o sa determine o reactie din partea lor. Misterioasa explozie a indo-europenilor ce s-au imprastiat in Europa si Asia ar putea capata un sens. Istoria noastra se poate rescrie in urma acestor descoperiri. cu toate .

• Aurora Petan Pastorii din Carpati au cucerit Europa cu turmele.ro.dacica.consecintele care decurg dintr-o astfel de luminare a trecutului.42). poate fi comandata la Editura Dacica (www. de William Ryan si Walter Pitman. tel. Cartea "Potopul lui Noe".13. 021-312. inca din vremea dacilor - .

si lucrari de istorie. folclor.Stefan Puscasu este doctorand la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti si are ca principala preocupare oaia romaneasca. L-am invitat la o discutie despre originile pastoritului la romani si expansiunea acestuia in Europa Oaia dacica . pe langa lucrari de specialitate. lingvistica.Cat de in urma ne putem intoarce in timp ca . A studiat. sociologie si altele. ajungand inevitabil la zona dacica.

Se considera ca din aceasta oaie straveche s-a format oaia scito-dacica. in anii .Pana la oaia straveche. stramoasa tuturor raselor de oi din Europa.sa vorbim despre oi si pastorit pe teritoriul tarii noastre? . numita de specialisti ovis vigne i arkar.

Insa eu nu exclud posibilitatea ca oaia scito-dacica sa fi fost de fapt o subpopulatie balcanica a oii arkar. cel mai important centru de formare a pastoritului din Europa.Deci. . adica o rasa ce s-a format in neolitic. in zona Carpatilor avem.500-400 inainte de Hristos. Cum de tocmai aici? . practic.Este bine stiut ca inca din neolitic Peninsula Balcanica constituia un loc foarte propice . in spatiul carpato-pontic. in anii 5000-4000 inainte de Hristos si nu un descendent al oii arkar.

apa si umbra. Asa a luat nastere pastoritul. acesta a trebuit sa urmeze turmele in cautare de zone unde se gasea iarba din abundenta. . Acestea trei sunt elementele fundamentale pentru o turma. alaturi de capre. considerat printre cele mai vechi ramuri ale agriculturii. porci si cai. Oile au fost printre primele animale domesticite aici.dezvoltarii agriculturii si cresterii animalelor. Zonele agricole europene se aflau in bazinele mijlociu si inferior al Dunarii. vite. Cum oile si caprele domesticite aveau nevoie de hrana diferita de cea a omului.

din Balcani si din jurul Marii Negre..Din oaia arkar a rezultat oaia scito-dacica. din .Sa ne intoarcem la oaia dacica. Ce rase de oi avem astazi ca urmase ale acesteia? Stefan Puscasu . Concret. din care provin cam toate grupele de rase de oi din Europa Centrala si de Est. pana in Georgia.

oaia scito-dacica au rezultat patru grupe: grupa valaha (Zackel).Deci. mostenita direct de la daci. turcana este oaia cea mai veche de pe teritoriul Romaniei. spaniola. . . Hasdeu spune ca turcana este .Exact. grupa ruda si carnabat. tigaia si valaha cu coarne in tirbuson sau ratca. Tot din oaia straveche scito-dacica s-a desprins si oaia veche. Turcana este oaia din interiorul Carpatilor. care nu e altceva decat turcana. din care provin rasele de oi din tarile nordice si occidentale.

In unele zone ale tarii exista traditia numita "turca". dupa cateva mii de ani de evolutie. In alte zone se numeste "turca". dar asta este o modificare tarzie. si caciula de oaie.Turcana este o oaie rustica ce are si astazi. . aceeasi . semn ca sunt extrem de vechi. capra". Oricum. Turca desemneaza. de altfel. prin contaminare cu "turc". . ce insemna "oaie.cuvant vechi dacic. masca de capra cu care se colinda de Craciun. lingvistii nu au reusit sa gaseasca o origine pentru aceste cuvinte.

iar tigaia e subcarpatica si are lana semi-fina. . Dar si oaia tigaie este veche. aceeasi rezistenta la boli. de pilda. ea este prezenta. care nu pot proveni decat de la turcana. Turcana este oaia de munte. cu lana aspra. care nu se imbiba de apa atunci cand ploua. imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian prezinta ciucuri lungi. In schimb. pe monumentul de la Adamclisi.conformatie. deci ea exista in Dobrogea acum doua mii de ani. cat si aceeasi grosime si lungime a firului de lana.

Rasa Ratca . In plus. . .Ratca e o rasa mai putin cunoscuta. insa aria ei de raspandire este restransa. .Si ratca este veche. doar in Muntii Banatului.Recunosc ca nici de ruda nu prea am auzit. ea nu rezista la deplasari lungi sau la pendularea sezoniera si din acest motiv este mai putin cunoscuta.

In aromana. Denumirea oficiala este "oaia cu cap negru de Teleorman (carabasa)". ori "tigaia romaneasca cu cap negru". Este numita ori "ruda romaneasca cu cap negru".Exista dovezi directe in legatura cu cresterea oilor la daci? . aruda inseamna "lana fina". Unii o considera o rasa aparte.Exista scenele de pe Columna lui Traian si . altii nu.. deci ruda este tot o tigaie. .

cand incepea anul agricol. Si astazi.Monumentul de la Adamclisi. dar se poate vedea in unele scene si imbracaminte facuta din lana oilor . cand se duc cu oile. In concluzie. unii ciobani.un soi de paturi cu ciucurasi. nu exista nici o indoiala ca oaia ocupa un loc foarte important in viata . apoi oasele de oi descoperite intre ofrandele aduse de daci zeilor. isi pun pe umeri o simpla patura aspra. cum e foarfecele pentru tuns oile. descoperit in cetatea dacica de la Capalna. Exista si dovezi arheologice. purtate de daci ca mantii. Asta se facea in special primavara. unde apar oi in repetate randuri.

. la sarbatori.Oaia. Baza alimentatiei o constituiau laptele. cu anumite ocazii. impreuna cu capra si vaca. La fel si capra. branza. legumele si fructele. si cel mai adesea avea rol ritualic. oferea probabil si baza alimentatiei. pentru ca in trecut carnea se consuma in cantitati mult mai mici decat acum. caci animalul era . Carne se consuma mai rar. Oaia era oricum mai usor de crescut decat vaca si era foarte productiva.Da. cerealele.dacilor. .

printr-un consum excesiv de carne. Cele mai vechi modalitati de crestere .Nicolae Iorga spunea ca "am cucerit teritoriu cu oile". astazi ne-am indepartat de modul de alimentatie sanatos al stramosilor nostri.Cum s-a raspandit oaia dacica in restul Europei si pana unde a ajuns? . Din pacate. "Am cucerit teritoriu cu oile" .sacrificat pentru zei.

si asa au inceput deplasarile cu turmele. pastorii si oile pribegeau toata viata in cautare de pasuni. Unele variante din Miorita spun ca ciobanii au ajuns la mare. Cum oile se inmulteau repede. pastorii se intorceau iarna sau in anul urmator la asezarile lor. nucleul de plecare constituindu-l Muntii Carpati. pe cand in cazul transhumantei. era mereu nevoie de pasuni noi. Distantele mari nu erau o problema. neavand o asezare stabila. In cazul nomadismului.a oilor sunt nomadismul si transhumanta. ciobanii din Carpati bateau cu . dupa vreo doua saptamani de mers.

prin secolul al XIV-lea. unde au ramas pana la inceputul Primului Razboi . De aceea. O parte dintre pastori au pornit spre nord. Unul din locurile preferate pentru pasunat ale urmasilor pastorilor daci a fost Peninsula Crimeea. iar ei au colonizat Dalmatia. Dar sa o luam pe directii de deplasare. unde s-a format ulterior.piciorul peninsula Balcanica in sus si-n jos. eu cred ca marea din balade este de fapt Marea Adriatica. unde au gasit campiile intinse din regiunea actualei Ucraine. rasa polska owca gorska. catre Pocutia. iar Marea Neagra era aproape pentru ei. Altii au plecat spre nordest si est.

Mondial.Deci. polonezii. Nu mai este un secret nici faptul ca unele rase de oi din Rusia provin din cele un milion de ovine confiscate de la oierii romani acum un secol. cum este cazul rasei tigaia de Azov. . ucrainenii si rusii datoreaza mult oilor noastre. Oi turcane .

Notarul Anonimus al .Asta s-a intamplat mai tarziu. asa cum atesta Dimitrie Cantemir in "Descriptio Moldaviae". Cronologic vorbind. . apoi o importau. E vorba de tusca. cum e numita tigaia in centrul Moldovei.. Turcii se dadeau in vant dupa oaia moldoveneasca. Au numit-o kivirgic si acum este considerata rasa de oi turceasca. pe care ei o considerau cea mai buna pentru carne si o luau initial ca tribut.Nu numai ei. cred ca pastorii nostri au ajuns mai intai in Europa Centrala.

Deci Pannonia a fost o "tinta" timpurie. dar mai ales in perioada in care Transilvania a fost . Iernile erau mai blande si exista iarba si in sezonul rece. . pe acesti "pastores romanorum".In Pannonia sunt campii manoase si multi pastori plecati din Carpati s-au stabilit aici. .regelui Bela al III-lea al Ungariei ii atesta in Pannonia. Pe parcursul veacurilor.Cu siguranta. . in momentul venirii ungurilor.

. . fara insa a i se preciza originea.Adica turcana ungureasca. De asemenea. racka este considerata in Ungaria drept rasa autohtona.inclusa in polul de putere al Imperiului Habsburgic. au avut loc mai multe "invazii" ale turcanei in Pannonia. Din Pannonia. unii dintre pastori au mers si mai departe. ocazie cu care s-a format rasa autohtona ungureasca pe care specialistii o numesc hungarian zackel. catre .Exact. Tigaia a devenit cigaja sau olah jun. mult spre vest.

obiceiuri.Inseamna ca asa se explica asemanarile extraordinare cu zona noastra si in limba. in zona friulilor. .Raetia. pe urma pastorilor romani ancestrali . si in traditii. "Formula AS". in actuala Elvetie. pe care le-a constatat "Formula As" in peregrinarile sale pe urma friulilor din zona Alpilor italieni. unde au lasat vestigii ale trecerii lor chiar si in limba. obiecte. chiar si in peisaj.

asemenea lui Abraham din Biblie. e vorba de mici comunitati care se deplasau si . pentru ca unde gaseau un tinut asemanator cu cel de acasa. hotara nuntile si inmormantarile si asa mai departe. Deci. care impartea dreptate. adica o mica comunitate care ajungea sa aiba si alte indeletniciri. Pastorul era un fel de "patriarh"..Da. plus ajutoarele sale. sef peste comunitate. copii. Trebuie sa retinem ca nu doar pastorul era cel care pleca impreuna cu turma. acolo prindeau radacini cel mai repede. ci intreaga sa familie. nevasta.

influentau locul respectiv. Imbracaminte dacica cu ciucuri pe Columna lui Traian .care. inclusiv lingvistic. pentru ca asemanarile .Asa au ajuns ciobanii romani in Alpi! E o explicatie plauzibila. odata ajunse intr-un loc.

la substratul prelatin. unde "sterp" e cuvant dacic. Dar sa reluam traseul "expansiunii" oilor dacice. iar al nostru "ciuta" e recunoscut ca fiind cuvant dacic. la oaia care nu fata i se spune "sterpe". ci merg mult mai in adancime. Spre nord pana unde au ajuns? .Pastorii care s-au indreptat mai departe de . De pilda. in dialectul sursilvan din Alpi la miel se spune "tschutta".lingvistice cu aria reto-romana nu se datoreaza doar elementului latin. exact ca in romana. inrudit cu albanezul "shterpe". care inseamna acelasi lucru. In friulana.

Ei au adus cu ei capra care se numeste acum istranska. la poalele Muntelui Mare.Maramuresul de Nord au dus la formarea rasei locale slovace valaska. Istro-romanii mai erau numiti de ceilalti si choban. Spre vest. . care s-au stabilit in Peninsula Istria. singurul munte din zona. Era firesc sa caute tot zona de munte."Formula AS" a fost in vizita si la istro-romani si am constatat ca toata traditia lor era legata . au fost impinsi mai tarziu istro-romanii. Slovacii sunt cinstiti si recunosc ca oile lor sunt la origine oile pacurarilor din Maramures.

in randul urmasilor dacilor. desi se numeste valaska. Acum sa continuam traseele ciobanilor nostri. care acum a disparut cu totul. adica "romaneasca". Astfel. cea din urma considerata rasa sarbeasca. pastoritul nu mai ocupa locul pe care ar trebui sa-l ocupe. Dar am sa mai revin asupra acestui lucru. valaska vitoroga. intemeind acolo asezari. . de la "vlah". cigaja. Multi pastori au ales sa plece catre sudvest. racka. rasele au devenit in fosta Iugoslavie pramenka.de pastorit. Este bine stiut ca majoritatea clasei nobiliare din .Astazi.

Serbia era formata din descendenti ai bogatilor pacurari aromani.Intocmai. Vlahii care au ajuns in muntii Bulgariei au dus la formarea oii de munte bulgaresti. pe care pana la . Oile romanesti si politica din Balcani . . stavoplaninski tigai.Banuiesc ca aromanii sunt cei care au dus oaia "valaha" in intreaga peninsula Balcanica. Alt exemplu este turcana transhumanta a oierilor transilvaneni.

sfarsitul Primului Razboi Mondial bulgarii au numit-o simplu tsurcana si atat. . Exista specialisti care considera ca majoritatea oilor existente in Bulgaria isi trag originea din oile romanesti. insa. . Serbia este singura care recunoaste carabasa ca fiind originara din Romania. Cand a survenit problema cu Cadrilaterul. carabasa se numeste in Bulgaria oaia de Plevna cu cap negru. specialistii bulgari i-au schimbat numele in oaia de Svistov.Ajungem si la Grecia. Acum.

au urmat.O mare surpriza! Drumurile europene ale "Formulei AS". in cautare de urme vechi romanesti. karagouniko. din pura intuitie. . sarakatsaniko. thaki (un fel de kivirgic).Triburile aromanilor care au ajuns in Macedonia greceasca si in Thesalia au adus cu ei rasele vlahiko. rasa de oi a karagunizilor.. iar in restul Thesaliei. care este karakachan-ul saracacenilor si cutovlahilor din sudul Rodopilor. intocmai . precum si rasele din grupa ruda (carnabat).

turcana transhumanta de Sibiu . dar extrem de interesanta. pe de alta parte. Pe de o parte.drumurile stravechilor pastori daci si ale urmasilor lor.Povestea oii spaniole este incurcata. Ne puteti spune despre oaia spaniola sau despre basci. provenind amandoua din stravechea oaie scitica. despre care am vorbit la inceput. specialistii sustin ca oaia veche spaniola este sora buna cu oaia dacica sau valaha. unde "Formula AS" a gasit de asemenea asemanari tulburatoare cu spatiul pastoral romanesc? . Dar.

Singura explicatie gasita a fost aceea ca.este considerata ca provenind din oile vechi spaniole.Cum e posibil acest lucru? Cum puteau sa ajunga oile spaniole tocmai la Sibiu? Turme scoase la pasunat . au fost adusi pastori . Lacha si Chura. . dupa cucerirea Daciei.

Apoi. pentru a coloniza noua provincie. avem oaia spaniola. cu turmele lor cu tot. . inrudita strans cu oaia spaniola. nu in ultimul rand. nici nu era foarte mare numarul colonistilor veniti din Spania.Greu de crezut! Aici erau oi din belsug. nu cred ca Dacia a fost colonizata cu pastori transhumanti. sora cu oaia dacica si turcana de Sibiu. Deci.transhumanti din Spania. Oamenii au fost adusi aici in primul rand pentru a lucra pamanturile si pentru a exploata minele. nu avea sens sa vina colonistii cu turmele lor. Nici de . Si.

Aromanii au pastrat traditia oieritului cu mult mai multa darzenie decat romanii de la nordul Dunarii. Mereu s-a considerat ca noi am luat totul de la toti. chiar si in pastorit. dulaul de turma. . care este o ocupatie straveche romaneasca. din pacate. Pana si ciobanescul nostru carpatin. E revoltator! .data aceasta nu se recunoaste originea inrudirii. e considerat de unii ca luat din alte parti.Nu e un lucru nou. Cum se explica acest lucru? .

are sculptat in capat stindardul dacic.Aromanii erau inconjurati din toate partile de straini si de aceea si-au dezvoltat un puternic spirit de casta. ramas din vremea dacilor.. . Si-au protejat si perpetuat cu multa grija traditiile.Ce fel de oi sunt in Italia? Au ajuns si acolo pastorii nostri? . Carlibana era un fel de sceptru al sefului familiei. carlibana. E un lucru extraordinar. Iata. care este toiagul pastorului la aromani. conservator. de pilda. din tata in fiu.

Dar dupa infrangerea Daciei lui Decebal si includerea ei in cadrul Imperiului Roman.Tigaie pe Adamclisi . oaia salbatica.Italienii inca mai au muflonul. iar o parte din oile dacice au ajuns si in Peninsula . comertul dintre Dacia si celelalte provincii a crescut mult. din care provin o parte din rasele lor.

In unele dialecte italiene exista cuvinte foarte asemanatoare cu cele din "stocul" dacic. la est de Roma. Ceea ce inseamna ca e posibil ca inainte de venirea triburilor italice in zona sa fi existat legaturi stranse cu Dacia si cu Balcanii. la tap se spune "tzappu". Daca ar fi sa incercam o recapitulare. caci n-am vorbit . printre altele. contribuind. si la imbunatatirea genetica a raselor romane.Italica. . am putea spune ca in Carpati este nucleul pastoritului european sau cel putin unul dintre nuclee. in graiurile din Valle d'Aniene. De pilda.

In schimb. la noi au fost conditiile climatice cele mai propice pentru domesticirea oii. in Carpati. acoperea Germania si mare parte din Polonia.Sa recapitulam teritoriul pe care l-au "cucerit" . Nordul era inca sub gheturi. .Trebuie sa tinem cont ca. . asa cum am spus la inceput. ca sa nu vorbesc de tarile nordice. au fost conditii foarte bune pentru aparitia pastoritului.de ce se intampla in tarile nordice si in vestul Europei. calota glaciara cobora pana in Nordul Italiei.

pana in Slovacia si Polonia. in Ungaria. in Bulgaria. dar poate si cu alte zone. cu aria reto-romana. in Turcia.pe tot tarmul nordic al Marii Negre. stramosii nostri sau extins spre rasarit. Albania.Din acest nucleu carpatin. Istria.stramosii nostri cu oile. si ramane deschisa discutia cu oaia spaniola. Italia. Spre vest. In sud-est. pana in teritoriile actualelor tari Rusia si Ucraina . in Serbia. . apoi in sud. adica pana unde le-a permis clima si relieful. Grecia si spre sud-est. Spre nord. pana la Marea de Azov. . Elvetia.

Prin aceasta "colonizare" se explica multimea de toponime romanesti din toate zonele . un cioban sibian care avea 40 000 de oi! . Este atestat.Un adevarat imperiu "cucerit" de pastorii romani! Cate oi erau intr-o turma? .. Dimitrie Cantemir vorbeste in "Descriptio Moldaviae" de vreo trei mii de turme.O turma normala avea de la o mie de oi in sus. de pilda. Unii sibieni foarte bogati ajungeau sa stapaneasca turme uriase.

mai ales in munti. In cele mai greu accesibile. pastorii nostri au gasit locuri bune de pastorit. In zonele mai deschise. aceste toponime nu s-au mai pastrat. avem acolo muntele numit Durmitor.Iata un exemplu: in Bosnia-Hertegovina. Si asa. Asa se explica asemanarile lingvistice greu de explicat altfel. . ai surpriza sa . iar cand au venit slavii peste ei. au dat nume locurilor. precum si urmele de traditii autentic romanesti. Si asa peste tot pe unde au ajuns. caci s-au perindat mai multe neamuri. s-au refugiat in munti.mentionate.

Pastoritul romanesc pe cale de stingere .Vechimea pastoritului la romani si.Nu numai ca nu este atestata in alta parte. caci mai toate neamurile din partea asta a Europei de la daci au invatat pastoritul. se vede si din balada populara Miorita. am putea spune. care nu este atestata decat la romani si aromani. primordialitatea lui la romani.gasesti in toate aceste tinuturi nume stravechi romanesti. dar . .

Cred ca si jocul arhaic "Capra" este la fel de vechi.Este stiut ca intre pastori se iscau frecvent conflicte din pricina pasunilor. .Originea conflictului din Miorita pare sa oglindeasca tot aceasta expansiune a pastoritului? . Toti erau in cautare de pasuni bune. Da. pentru a avea oi mai mandre si mai "ortomane". Miorita contine.la noi au fost numarate 930 de variante! Theodor Sperantia afirma in 1914 ca Miorita este un rest din cultul dacic al cabirilor. .

La final. si amintirea sau dovada acestui proces de extindere a pastoritului dinspre Carpati spre teritoriile invecinate. raiul ciobanilor transilvaneni . Marginimea Sibiului. Ce se intampla azi cu pastoritul in Romania? .pe langa alte multiple semnificatii. sa ne intoarcem putin in prezent.

In 2009. Oaia a reusit. din pacate. Unii specialisti estimeaza ca in 3-4 ani vom mai citi doar in carti ca in Romania s-au crescut candva oi si capre.O prognoza extrem de pesimista! . sa scape de foamete atatia si atatia oameni. efectivele au scazut cu o cincime fata de anul anterior. iar pastoritul este atat de adanc inscris .Da. pentru ca din ce in ce mai putini romani aleg sa se ocupe de cresterea lor.. .Numarul oilor scade foarte repede. in decursul timpului.

va "pieri" si Romania.in existenta si traditiile noastre. Fara pastorit. Putem spune intr-un fel ca daca piere pastoria. incat putem spune ca este insusi sufletul poporului roman. de ce? . • Aurora Petan ====================================== ================== Perit-au dacii? Si daca da. nu mai suntem noi insine.

Pe cat se feresc "oficialii" istoriei sa-i acorde atentie si sa faca lumina in culisele lui. pe atat de mare este zona de .Foto: Florin Andreescu (2) Cum se explica obtuzitatea si reaua vointa a istoricilor oficiali fata de epoca dacica? Domeniul arheologiei este inconjurat de un bizar paradox.

Poate parea hazardat.interes manifestata de opinia publica. care ii spune ca ceva nu e in regula cu istoria noastra. intr-o buna zi. Pentru a face un pas inainte i . dar indraznesc sa anticipez ca ceea ce spun si simt oamenii din popor cu privire la radacina noastra dacica si la problema romanizarii se va constitui. in argument istoric. Romanul are un bun simt ancestral. ca i s-a spus doar o jumatate de adevar si asteapta sa i se spuna si cealalta jumatate.

am dialogat pe aceasta tema cu cativa specialisti. incercand sa delimitam cauzele care blocheaza accesul la acea jumatate nerostita de adevar. fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti . VASILE BORONEANT.n aceasta zona de clar-obscur. arheolog.

oamenii din popor spun ca se trag din daci" .Problema este destul de delicata. din cauza ca la noi s-a impus scoala latinista. Cluj si Iasi. la Bucuresti."Peste tot. care a avut reprezentanti in universitati. Ati perceput acest domeniu ca fiind unul ignorat sau chiar antipatizat? .V-ati ocupat multa vreme de perioada veche a istoriei noastre. si de la ei a pornit totul. .

Toti sunt urmasii lui Parvan si toti cei care au ajuns pe la catedre nu au spus decat o singura poveste. istoricii au plecat de la lingvistica si nu se putea imagina alt curs. .Asta s-a intamplat si in lingvistica. .Tocmai. deoarece romanizarea este in primul rand un proces lingvistic..

taranii spuneau ca cutare movila sau val de pamant sau cetate e de pe vremea dacilor.Este previzibila o contrareactie la acest . Peste tot oamenii din popor spuneau ca se trag din daci. caci traditia..Romanizarea? . opinia maselor era cu totul alta. Peste tot pe unde te duceai la sat. Dar era doar o opinie la varf. .Da. romanizarea. Pentru ca nu aveau posibilitatea sa citeasca operele scrise ale corifeilor latinisti si spuneau ce stiau din traditie.

Nu prea. iar studentii lor sunt formati in acelasi fel. . pentru ca in universitati sunt aceiasi oameni care propaga aceleasi idei.curent latinist? . Numai daca dintre acesti studenti ramane la catedra vreunul cu alte idei si sa arunce alta lumina asupra problemei.Ce ziceti de manualele de istorie de astazi? Dumneavoastra ati invatat dupa manualele din . daca nu urmeaza linia inaintasilor. dar e destul de putin probabil sa poata sa ramana.

. pentru ca este mai dificila. epoca dacica e mai putin studiata la toate nivelele. nu .In general. pe cand celelalte epoci sunt mai "simpatizate". epoca dacica este expediata in scoala in cateva randuri. .Cele de astazi sunt imbacsite cu ideologie comunista. elevi ai aceleiasi scoli. .Totusi. Autorii manualelor de istorie de astazi sunt formati in epoca comunista.perioada interbelica.

inseamna ca si copiii sunt de mici indepartati de domeniul acesta si cresc fara o constiinta a radacinilor lor.Dar daca manualele sunt atat de zgarcite cu epoca dacica. Iar acum se mai adauga si valul acesta . . pentru ca te poti documenta din presa vremii si se poate face mai usor o lucrare de licenta sau o cercetare. doar daca nu au norocul sa aiba bunici sau parinti care sa le povesteasca si despre daci. .Da.prea exista izvoare. Toata lumea se duce la epoca contemporana.

ca e bine sa plece si sa caute sa obtina cat mai usor o slujba in alta parte.Sa revenim la curentul latinist. De ce este atat de puternic acest curent? Ne face mai europeni? Mai nobili? Mai moderni? .cumplit de cosmopolitism. . se paraseste ideea sacrificiului. Tinerii invata ca in alta parte e mai bine ca aici. Deci. Toata lumea fuge de greu. sa ramana si sa faca ceva aici. care vine de la societatea americana. in conditii mai grele. Nimeni nu mai vrea astazi sa se sacrifice pentru niste valori.

Daca s-ar fi impus orientarea lui Bratescu-Voinesti sau daca am fi avut guverne nationaliste..Are legatura cine e la guvernare cu ce se preda in universitati? .S-a impus aceasta directie si ea se mentine si se intareste prin ea insasi. s-ar fi inradacinat un alt punct de vedere. .

Pentru ca exista teama de a nu se preda in Universitati adevarul gol-golut. ar trebui sa se schimbe ceva si in modul de guvernare? . Ideea mentinerii puterii este aceeasi la toate guvernele: cel infrant este intotdeauna cel vinovat. Iar daca dacii au fost infranti.Asta inseamna ca pentru a se schimba felul in care se preda istoria in universitati. li s-a asociat o vina. . care a gandit-o pentru . Se preda un adevar doar pe jumatate.Are..Ideologia democratica de astazi nu este cea pe care a lasat-o Pericle.

traim permanent aceasta lupta a raului care se perpetueaza si a . pentru ca numai spiritul crestin propovaduit de Biserica ar putea sa aduca adevarul in scoli. trebuie sa fie una crestina. Cand ideea democratica s-a difuzat. lumea l-a uitat pe Pericle si principiile lui. pentru romani.Pentru noi.o cetate cum era Atena.Ce fel de guvernare ar trebui sa avem ca sa putem spera ca se va preda in universitati adevarul gol-golut? . . Vedeti.

Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan . Intotdeauna am crezut ca strainul este mai grozav" . VICTORELA NEAGOE.V-ati ocupat de editarea "Daciei Preistorice" a lui Nicolae Densusianu. Rosetti" "In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. cercetatoare.Al. impreuna cu sotul .binelui care izbucneste numai din cand in cand.

Si apoi. totusi.Am avut parte de cateva. istoricul Manole Neagoe.dumneavoastra. caci este vorba. Nu ati avut reactii negative? . Nu vad de ce ne-am compromite. Ni s-a spus ca ne compromitem. E vorba de o carte controversata.De ce credeti ca nu se mai formeaza astazi enciclopedisti de acest fel? Nu mai exista . chiar daca interpretarile lui Densusianu sunt in mare masura fanteziste. de istoria unei stiinte. materialul strans de el este urias si valoros. .

A trecut epoca marilor enciclopedisti. . Hasdeu. care. de pilda. totul incepe cu ei si inaintea lor nu mai este nimic. nu stiu bibliografie. Totul este sters. ar trebui sa fie un exemplu pentru tinerii cercetatori. altceva nu mai folosesc. in afara de studiile publicate in occident in ultimii cinci ani.De ce nu se mai apropie nimeni de domeniul . care acumulau enorm de multa informatie si aveau si capacitatea de a o sintetiza.pasiune? Sau seriozitate? Ori timp? .

istoria limbii. slava veche.Pentru ca trebuie sa stii foarte multe: indoeuropeana. latina. apoi sa citesti tot ce s-a scris in acest domeniu. Astazi tinerii se orienteaza spre domenii mai usoare.substratului dacic al limbii romane? . caci e un domeniu pasionant. .Asta e de neinteles. o multime de lucruri. Si nici nui atrage. nu-i intereseaza. .

si preferam sa spunem ca am luat sau imprumutat tot de la toata lumea.Basilica Forensis din vechea asezare dacoromana Adamclisi . iar istoria limbii se studiaza foarte putin. Dialectologia s-a scos cu totul ca materie de studiu.De ce credeti ca suntem atat de "ospitalieri" in toate domeniile. .In facultate nu se mai studiaza asa ceva. in loc sa ne afirmam individualitatea? . inclusiv in cel al limbii.

. Vinovati sunt oamenii nostri de stiinta. si colindele si cate si mai cate cuvinte ce sunt considerate ca . strainul. si troianul.In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. este mai grozav. desi cel oltenesc este mult mai bogat. am citit undeva despre covorul oltenesc ca a fost considerat influentat de cel sarbesc. si cocosul. Intotdeauna am crezut ca cel de langa noi. mai boieresc. E lipsit de logica sa afirmam ca am luat totul de la altii. mai rafinat decat cel sarbesc. De pilda. Intotdeauna ne-am subestimat.

DUMITRU MANOLACHE. jurnalist de investigatii. desi obiectele sau realitatile pe care le desemneaza existau aici cu mult inainte de venirea slavilor. ci le-au aflat aici.imprumutate de la slavi.In decursul investigatiilor gazetaresti ati avut . cotidianul "Gardianul" "Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. iar multe dintre acestea nici nu le erau cunoscute slavilor. din oportunism sau lasitate" .

tangenta. poate mai mult decat orice alt ziarist de la noi. cu epoca dacica. despre care nu prea se doreste sa se vorbeasca? . V-ati miscat cu lejeritate in acest domeniu ori l-ati resimtit ca pe unul "tabu". Am scris o carte despre un foarte controversat subiect: placile de plumb de la Sinaia. copii ale unui .Sa va expun o situatie concreta.

despre care exista informatii ca ar fi fost descoperit cu prilejul saparii fundatiei Castelului Peles... dar fara nici o . ca sunt falsuri! Exista o tacere. repetand.specialistii nu le-au cercetat si refuza sa le cerceteze. sperand ca lamuririle esentiale sa le obtin de la specialisti. fara argumente.tezaur dacic din aur.surpriza! . de catre domnul Gheorghe Funar. de vreme ce nu au cercetat respectivele artefacte. Dar . de plumb in jurul subiectului! De ce nu se ia in serios si nu se cerceteaza subiectul? Pe cine deranjeaza si de ce? Problema a fost ridicata si in Parlamentul Romaniei.

Si totusi.Exista. pe cine credeti ca deranjeaza? Aveti o idee? .rezolvare practica. anularea elementelor identitare esentiale ale neamului. un scop clar si bine controlat de anumite structuri care vizeaza reducerea treptata a interesului dedicat epocii vechi a istoriei noastre si. cea care exista dincolo de sticla televizorului. stergerea din memoria colectiva. . adevarate. dupa parerea mea. distrugerea Romaniei profunde. in cele din urma. In .

Mai devreme sau mai tarziu. in marea masa amorfa a globalismului. cu precadere perioada dacica. .Cu asemenea afirmatii riscati sa fiti catalogat . "liberi si democrati". scoala etc. Buni doar de a executa. comenzile "pastorului" mondial. va trebui ca si noi.aceasta "schema" distructiva sunt cuprinse istoria. crestinismul ortodox. incapabili sa ne mai definim. tacuti daca se poate. limba. morala. traditiile. sa mai putem iubi sau crede in mantuire prin Hristos. romanii. sa mai avem reactii. familia. sa ne "topim".

izolati. doar asta e una din armele lor. "afurisiti" la comanda. din oportunism sau lasitate. Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. risti imediat sa fii etichetat drept protocronist. .drept "conspirationist" si "dacoman". Iar cei care au curajul sa o faca sunt discreditati. Cand afirmi asemenea lucruri. astfel incat orice ar spune sa nu mai fie crezuti. dacoman.Bineinteles. calificative stigmatizante intr-o lume ratacita. . adept al teoriei conspiratiei. fara repere.

dar noi romanii.Epoca dacica deranjeaza cel mai mult pentru ca de acolo ne revendicam originea si dreptul identitar. Dictionarul limbii romane. vizitati muzeele. nu putem gandi viitorul. cetatile dacice si veti intelege ce putin le-a mai ramas romanilor din radacina lor principala. ..De ce deranjeaza tocmai epoca dacica? De ce nu alta epoca? . Paradoxal sau nu. fara trecut. Peste cateva generatii vom uita acest adevar. Nu trebuie sa faci eforturi ca sa intelegi acest lucru. Cititi manualul de istorie a Romaniei.

director executiv Asociatia "Greenet" "O stare generala de indiferenta" . inginer geolog. Cum va explicati neglijenta de care dau dovada autoritatile.VALENTINA CETEAN. mai ales a celui de epoca veche si straveche. desi sunt incluse in . mai cu seama cand vine vorba de cetatile dacice care.Va preocupa de mai multa vreme starea patrimoniului arheologic romanesc.

unele nici nu sunt marcate. ba mai mult. asa incat e imposibil sa ajungi la ele? . nu beneficiaza de nici o forma de protectie si conservare.Neglijarea constanta a vestigiilor construite din perioada dacica se datoreaza partial pozitiei lor geografice. putin sau deloc populate.patrimoniul mondial. caci se afla in general in zone montane mai greu accesibile. . dar la aceasta se adauga o stare generala de indiferenta.

in primul rand.Dar poate ca nu e vorba doar de indiferenta.. ci si de anume temeri. . cultural si natural al teritoriului pe care locuim. din educatia deficitara din scoli.De unde vine indiferenta aceasta? .Vine. pentru ca astfel de . cu privire la respectul fata de extraordinarul patrimoniu istoric.

. caci aceasta ar micsora sansa intrarii unor valori de patrimoniu material mobil in colectii personale.actiuni ar putea duce la schimbarea unor opinii sau directii de cercetare sau. care nu doresc ca aceste amplasamente sa aiba vizibilitate internationala normala.Raspunderea acestor actiuni trebuie asumata. mai grav. ar putea deranja pe unii din motive care sunt prea ascunse pentru noi. . chiar daca aceasta ar determina schimbarea unor opinii sau opozitia fata de acele grupuri aparent "invizibile".

E un tablou cam pesimist.Poate ca turismul ar putea salva putin istoria. . regional si national. . personalul administrativ din domeniul turistic este slab pregatit si este orientat mai ales catre investitii si surse de castig pe termen scurt si mediu. Nu se iau decizii pe termen lung la nivel administrativ local. .. daca s-ar investi mai mult in turism cultural.Din pacate.

autorul cartii "Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?" "Subiectul supara" . DAN ROMALO.Ati fost multa vreme aproape de domeniul dacologiei prin preocuparile dumneavoastra. consecintele le vom suporta fiecare dintre noi.Aceasta este realitatea. . Daca nu ne implicam in prezentul si viitorul nostru..

fara sa se admita o cantarire a elementelor logice care pledau pro si contra? .Haideti sa va raspund tot printr-o intrebare: De ce oare. atunci cand au aparut placile de plumb. ele au fost refuzate ca neoriginale. care au sanse sa fie un element de noutate pentru istorici. stagnant? .Ati perceput acest domeniu ca fiind inchis.

cand a aparut prima editie. analize. astazi bine cunoscute opiniei publice. si le refuzi. din 2003.Cartea pe care ati dedicat-o ansamblului placilor de plumb de la Sinaia. cautari de antecedente si ramuri comune.Ai elemente noi. Totusi. nu s-au facut eforturi la nivel oficial pentru a se demara o cercetare care sa limpezeasca apele. pe care poti sa faci comparatii. Cum va explicati aceasta lipsa de implicare a oficialitatilor? . De ce? . si pana astazi. a deranjat multa lume.

care sa fie capabil sa analizeze argumentele.Vedeti totusi o explicatie pentru tacerea din jurul acestui subiect? .. ci sa fie un bun logician.Singura ipoteza pe care pot sa o emit este . dar nu am auzit inca argumente valide care sa sustina aceasta pozitie. Nu trebuie sa fie neaparat istoric. . un arbitru desemnat de o institutie de cultura.Oficialitatile le considera falsuri. Ar trebui sa existe un arbitru care sa cantareasca argumentele de ambele parti.

Iar asta poate sa contrarieze pe multi. Fie subiectul supara. iar aceasta tacere a avut consecinte. care a impus tacere pentru o vreme. nu doar pe vecini. dar nu pe baza de entuziasm nationalist. ci pe baza de documente istorice. al doilea motiv. poate a fost o manevra la un moment dat. pentru ca ar duce la o intarire a spiritului national.aceea ca exista o vointa foarte puternic sustinuta de a nu se ridica problema asta. din doua motive posibile. . Poate sa contrarieze o tendinta mondiala de a dizolva ideea de istorie nationala. Sau.

Daca s-a pastrat tacere asupra acestui gest. pe un teren care apartinea regelui. e posibil ca . poate s-a considerat ca aurul din aceste placi era foarte necesar pentru dotarea armatei in preajma Razboiului de Independenta si s-a sacrificat elementul material. adica aurul. dar s-a pastrat informatia din placi.Placuta din tezaurul de la Sinaia Daca tezaurul despre care vorbim s-a descoperit la Sinaia.

La inceput. Domnul academician nu e prea sigur pe afirmatiile sale. Si vorbind despre "dacomanii" care sustin aceste "falsuri".mai tarziu sa nu se mai fi stiut nimic in legatura cu provenienta placilor de plumb. care sustinea ca placile sunt niste falsuri ordinare. sustinea ca sunt falsurile lui Hasdeu. . facute de Nicolae Densusianu ca sa-si sustina teoriile din "Dacia Preistorica". . iscate dintr-o disputa cu Tocilescu.Zilele astea am citit intr-un cotidian un interviu cu directorul Institutului de Arheologie. academicianul Alexandru Vulpe.

cercetator. Cum comentati? . ION GHINOIU. Eu inteleg ca domnul academician regreta ca ne aflam intr-o tara libera. Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" . in care exista libertate de exprimare.Nu am ce sa comentez.si aici vreau sa citez exact: "Dar traim intr-o tara libera si nu le putem face nimic". si ca nu ni se poate inchide gura cu forta.domnia sa spunea in interviu .

V-ati ocupat o viata intreaga de cultura noastra populara si ati ajuns la concluzia ca traditiile romanesti se continua inapoi. Este aceasta o concluzie ce incomodeaza pe unii? . in timp. pana in vremea dacilor."Avem un complex identitar absolut devastator!" .

dar vad ca in continuare avem complexe identitare. Ce complex identitar poate sa aiba grecul sau egipteanul? Spre deosebire de toti acestia.Oare de ce iau "nemurit" romanii pe dacii atat de dispretuiti de istoricii nostri? . de egiptean. noi ne-am schimbat numele. care toti si-au pastrat numele antic.Ce sa va spun? Avem un complex identitar absolut devastator! Eu credeam ca dupa Revolutie. am scapat. de indian. gata. spre deosebire de grec. de evreu. De ce? Pentru ca. noi .

nu are nimic a face cu cea . Noi avem o civilizatie genetic legata de continent. e ceva in neregula. Lucrurile sunt foarte clare: toata cultura populara romaneasca este legata genetic de uscat. de spatiul continental si de apele curgatoare. Aici este un fals.ne-am gasit sa renuntam la numele radacinii noastre autohtone de dac si Dacia si sa ne luam numele de la Roma. spre deosebire de egipteni si greco-romani. Cultura noastra populara nu are legatura cu Roma. care au civilizatii maritime. E ceva nefiresc cu romanizarea asta facuta in mare graba si pe un teritoriu restrans. de uscat.

.O vina mare o au intelectualii.Da. . care n-au curajul sa recunoasca daca s-a gresit ceva. perpetuam niste greseli.Deci.greco-romana. iar daca spui ceva ce nu se incadreaza in . dar adevarul trebuie spus. din lasitate. . Eu am tot respectul pentru marii nostri savanti.Cine e de vina ca s-a perpetuat falsul de care vorbiti? .

"tracoman". poate chiar mai mare decat pentru lingvistica si istorie. imediat esti catalogat drept "dacoman".Exista un dezinteres evident fata de studiul traditiilor. . Si inca se pastreaza acestea in traditie in ziua de azi. de pilda jalea de a te naste si bucuria de a scapa de viata aceasta.linia stabilita. . Eu acum lucrez la o carte romaneasca a mortilor. Acolo sa vedeti cat de vii sunt lucrurile pe care le pomenesc anticii cand vorbesc de daci.

nici o emisiune sa pomeneasca ceva. Noi . noi publicam acum al patrulea volum din Atlasul Etnologic Roman.. Sunt. Va rog sa detaliati putin.Chestia asta ca totul vine din Roma si Grecia Antica este un fals.Asa e. asa cum am mai spus.. Nu intereseaza pe nimeni.Pomeneati undeva de "sindromul antichitatii greco-romane". traditiile noastre romanesti. totusi. uitati. sa faca o lansare. . .. pentru ca genetic suntem civilizatii deosebite. Nici o televiziune.

de . N-o sa se mai puna problema ca suntem romani. Europeni si atat. Si-o sa fim intrebati de africani. O sa vina vremea cand o sa fim intrebati: "Binebine.suntem legati de Dunare. Uitati: numele de Europa ne vine din Asia. dar care e leaganul vostru de civilizatie?". Crestinismul ne vine din Palestina. nemti sau alte natii. ei de mare. de irakieni. O sa avem in curand o criza identitara si continentala.

evident. de indieni: prin ce esti tu european? Care e leaganul tau de civilizatie? Si-o sa raspundem: pai. sunt tarzii si reprezinta o sinteza a civilizatiilor care au fost inaintea lor. Evident. .Si-atunci. exista un triunghi al celor trei delte. dar ele. la randul lor. ce ar trebui sa raspundem? .Vedeti. Si or sa rada de noi.evrei. inainte de antichitatea . antichitatea greco-romana. Grecia si Roma au ajuns la o stralucire de necontestat. care concentreaza marile civilizatii preistorice de pe Terra.

va dati seama mai bine: Nilul cu delta lui si civilizatia egipteana. spun "carpatodunareni". . Uitati-va care este pozitia carpato-dunarenilor. Dupa atatia ani de cercetari simt nevoia sa-i numesc asa. Dunarea inferioara si delta ei. si TigruEufrat si delta. va rog sa ma credeti. Aici este leaganul. Daca va uitati pe un planiglob. Eu evit sa mai spun "romani".greco-romana. cu mesopotamienii. cu civilizatia carpato-dunareana.Ce se poate face ca sa se indrepte acest fals? .

tot mai multi simt ca ceva nu e in regula cu istoria noastra. mai ales in chestiunea cu Transilvania. Pentru ca vad ca tot mai multi tineri isi pun intrebari. • Aurora Petan . Cine mai crede ca "de la Ram ne tragem" si toate povestile astea? Nu stiu ce se poate face.Acest fals ne-a provocat extraordinar de multe necazuri. A fost un timp cand a fost de folos.. dar acum e o rusine. poate intelectualitatea asta tanara care se ridica sa ia taurul de coarne si sa faca lumina.

"Tara Luanei". necercetate de arheologi: . ascunde vestigii tulburatoare.• ======================= Pietrele scrise din Muntii Buzaului Pe Turtudui Un tinut cu nume bizar.

Mai am doar cativa kilometri. de alta pamant neted. Un caine slab . Intre Patarlagele si Colti e un tinut pustiu. numit dealul Burdusoaia. unde fiecare varf de munte e insemnat cu misterioase inscriptii nedescifrate. un tinut vrajit. incrustate in stanci Visam de mult sa ajung in Tara Luanei. Acum a sosit clipa. aflat in Muntii Buzaului. Din Bucuresti. cu balti murdare. urme stravechi de scrieri necunoscute.locuinte si schituri rupestre. in doua ore si jumatate sunt la hotarul acestei "tari" stravechi. De o parte pereti abrupti si prafosi.

calc cu iuteala drumul zdrobit si in cinci minute ma aflu in plin mister. ori ceva nevazut bantuie in colb.rataceste in pustietate. Inima dintre frunze . Ma napadesc presimtiri si imi spun ca e ceva tare straniu cu zona asta: ori ca privelistea iti da fiori. Apas pe acceleratie. Sunt singura.

care a fost descoperita recent. pline de pesteri ciudate. locuri pline de istorie si povesti. ca sa imi arate o piatra plina de semne. cand jocurile il purtau prin paduri si pe varfuri de dealuri. un . O materie pe care a indragit-o inca din anii copilariei.Dumitru Nica a fost profesor de istorie in satul Colti. pietre cu inscriptii. cu siguranta. O relicva istorica ce ascunde. cu peretii acoperiti de desene si semne bizare. Ma insoteste pe culmea Broscarului. Cunoaste toate vestigiile din zona: schituri rupestre. Dar astazi are o misiune aparte.

acoperita de zeci de semne. Trecem prin Fijeresti. I s-a spus ca ar fi mai bine sa acopere piatra la loc. E mare. E amiaza si soarele de toamna loveste in pietre. Au venit si de la muzeul din Buzau. au venit si de la Iasi. Era prin 1997. Drum greu. dar profesorul parca zboara.. dar nimeni n-a dezlegat enigma. Imi povesteste precipitat despre piatra pe care urmeaza sa o vad. Profesorul era la vanatoare de .mister. pe o scurtatura printre paduri... De aici incepe urcusul pe munte. Coltii de Jos si Calugaritele. abrupt. cu pamant. Urcam pieptis. intr-un noiembrie rece.. A descoperit-o chiar el.

ca sa ma incalzesc". Piatra scrisa de pe culmea Broscaru "Si cand colo. povesteste profesorul. in fata mea. paralele. de pini. Statea chiar sus. un loc cu padure nu prea deasa. pe dealul Broscarului. doua linii lungi. M-am gandit eu ca nu . vad pe o piatra.mistreti. Frigul ii intepenea picioarele. "Ce sa va spun? Am inceput sa imi frec talpile de pamant. pe culme.

acoperita cu muschi si pamant. Apoi. E plina de semne pe toate fetele. "Acolo jos e scaldatoarea lor. I-am anuntat si pe cei de la muzeu. Am sapat in jurul ei si am dezvelit o suprafata cam de doi metri pe un metru. dar nu i-am dat inca de "radacini". "Aci e un culcus de scroafa cu purcei".puteau fi facute de natura. dar pe care se vedeau sapate niste stele. cand ma uit mai bine. urcam prin padure. De atunci am fost de zeci de ori la piatra asta." De la o vreme. imi arata profesorul. pe cararile facute de mistreti. Scurmaturile astea le fac . sub talpile mele era o alta piatra.

"Vedeti. Broscarul nu e o culme ascutita. care de departe pare un organ urias al pamantului. cum sunt toate varfurile care il inconjoara. Nu-mi pot desprinde privirile de pe piatra. o inima ciuntita. ca sa privesc . Acolo e piatra. intinde mana si imi spune soptit. Apoi profesorul se opreste. mai la vale se mai zareste cate un prun".cand cauta radacini si oua de carabus". aratandu-mi luminisul care se iveste printre copaci: "Uite-o!". ci un platou. "Aci erau livezi. ingropata intre frunze uscate. imi spune profesorul. O bucata de stanca masiva. nu paduri". parca anume netezit de mana omului.

Ma apropii incet. nici circulara. nici serpuita. si pamantul. Nici o ordine: nici verticala. Profesorul mi-o ia inainte.imprejur. numai semne aruncate peste tot. Scriere sau harta stelara? . incercand sa-mi aliniez respiratia la suflul acelui loc. sufla prin santurile lasate de semne. nici orizontala. Semnele de pe piatra sunt haotice. Si padurea pare sa respire odata cu ea. ca sa le faca vizibile. De departe. inima ei cenusie parca pulseaza. Curata piatra de frunze si pamant.

Nu vad nici o litera cunoscuta. intre semnele scrierilor din Vechea Europa si intre semnele de pe tablitele de la Sinaia. din nici un alfabet care sa fi fost folosit pe teritoriul tarii noastre sau pe la vecini.. spice sau braduti. linii care se intretaie si se frang. cruci marginite de patrate si dreptunghiuri. multe simboluri solare. jumatati de stele. Doar stele alcatuite din linii intretaiate. altele parca seamana cu runele. Unele imi par vag familiare. semne de tipul rabojului.. parca le mai vazusem pe diverse obiecte. Dar sunt atat de multe si .

caci piatra e in pamant de multa vreme. se vede dupa albeata ei. imi spune domnul Nica.de diverse. In multe sute de ani se depune atata pamant". scrijelite mai . pana ce piatra s-a umplut de semne. pamantul a acoperit piatra mai mult de un metru. altele izolate. sunt semne mai mici. citindu-mi parca gandul. pe partea sudica. Sa fie doar o joaca? Greu de crezut. incat in prima clipa nu pot lega in minte nimic. Unele semne sunt grupate cate doua-trei. "Vedeti. Ca si cum mai multi copii s-ar fi asezat in jurul pietrei si ar fi inceput sa scrijeleasca fiecare pe unde a apucat.

ma intreaba nerabdator profesorul. unele sunt incadrate in patrate sau dreptunghiuri. "Ei. Prima. Lipsesc liniile curbe. ce ziceti?". Imi trec prin minte doua idei. Doar intr-o astfel de harta semnele sunt imprastiate fara noima pentru cel ce nu le cunoaste rostul. ca un asemenea haos aparent ar putea reda o harta. altele mai mari si mai adancite. cel putin la prima vedere. . caci pe piatra e destul de greu sa trasezi cercuri. fapt de inteles.delicat. poate o harta a cerului.

se insemna ceva pe piatra: o invocatie. iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei sau.Policiorii A doua idee este aceea ca semnele nu au fost facute toate odata. mai bine zis. vreun nume sau lucru important. in numele celui . ci pe rand. Poate era un loc cu puteri tamaduitoare. la anumite ocazii. si de fiecare data. Poate ca acolo era un loc de intalnire si procesiune periodica. de vracii sau preotii care intermediau in procesiunile de vindecare. o ruga de multumire catre Dumnezeu.

si nimeni nu stie nimic. simbolice. cine stie.bolnav. Sau. Aici a fost in ultimele generatii pasune si livada si atat. lasate de oameni care aveau un cod al lor si-si transmiteau informatii in felul . unde la anumite date se strangeau oameni cu nevoi si boli. un loc sacru. nu tocmai de demult. Un fel de "icoana" pagana facatoare de minuni. Cand se putea intampla asta? Domnul Nica i-a intrebat pe batranii din sat daca au auzit de la batranii batranilor despre piatra asta. unde initiatii veneau periodic si lasau insemnari pentru cei ce vor veni dupa ei. ca sai indrume sau sa le transmita ceva. Sa fie niste semne.

. Sunt deja trei luni de cand imi doresc sa vad aceasta piatra. in ultima vreme. Ma gandesc ca e uimitor cum. chiar eu. sute de ani. E toamna. Sigur este ca semnele nu sunt facute in joaca. dinainte de inventarea alfabetelor? Greu de dat un raspuns. astfel de "documente" pretioase ies tot mai des la suprafata si cum am norocul sa aflu de ele.. cu siguranta.acesta? Poate niste ciobani ce treceau pe acolo cu turmele? Un soi de raboj. piatra a stat sub pamant. Iar acum se afla in fata mea! . cum era cel al plutasilor de pe Bistrita? Sau sa fie semne teribil de vechi.

m-am urcat in masina si am plecat. pentru ca aveam mult de lucru si trebuia sa recuperez. Dupa cateva ore de nehotarare. Abia asteptasem sfarsitul de saptamana. Dintr-o data. la capat de iulie. mi-am adus . iar eu eram stapanita de o stare de agitatie. in zadar stau acasa. un dor de duca neclar. Stiam ca daca nu plec undeva. Incotro sa o apuc? Era deja aproape pranzul. ca nu voi putea lucra. Dar in Bucuresti era canicula.Chemarea Era intr-o dimineata de sambata.

. am vizitat muzeul.aminte ca de multa vreme doream sa vad muzeul chihlimbarului de la Colti. m-am cazat la o pensiune in sat. am pornit peste dealul Martirei. iar a doua zi dimineata. si ca la curbura Carpatilor. ca locurile sunt pline de legende.. uneori. pana in poiana Cozanei (ce nume de poveste!). Stiam ca in zona aceea sunt multe vestigii rupestre. ca lucruri stranii se petrec acolo. istoria insasi e scrisa cu un condei parca mai apasat decat in alte parti. inspre paduri. in judetul Buzau.. Am ajuns dupa-amiaza.

.Insemne in piatra la Policiori Locul mi s-a parut fabulos. dincolo de imaginatie. A doua zi dimineata. Era chiar ca in basme. M-am intors la Colti obosita. Nu mai vazusem in viata mea asa minunatie. Pe dealul Martirei erau pajisti cu flori de camp. aproape cat un stat de om. dar fericita. incredibil de inalte. printre care inotam ca printre valuri.

dar mi s-a spus ca e plecata din tara si sa-i trimit un e-mail. Din vorba in vorba. un fel de zana buna a locului. am schimbat cateva cuvinte cu gazda mea. la fel ca sotul ei. o femeie frumoasa si blanda.inainte de a pleca spre Bucuresti. Am vrea . se lumineaza brusc si-mi spune: "Dumnezeu mi v-a scos in cale! De cateva zile tot sun la redactie. pentru ca incerc sa dau de o persoana care scrie in ultimul timp la revista. Am sunat incontinuu. In acea clipa. care a fost multa vreme profesor in sat. ii spun ca sunt de la "Formula AS". doamna Viorica Nica. Am inteles repede ca e pasionata de istorie.

.. trebuie sa o vedeti. ma simteam ca intr-o . Sotul meu a descoperit in padure o piatra scrisa. cu gandul. V-am chemat in fiecare zi. Doamne? A scris acum. despre Corbii de Piatra din Arges. doamna.. cu glas din ce in ce mai stins: "V-am chemat.. Cum o cheama. "Eu sunt". Nu-mi vine sa cred ca ati venit.". Trec cateva secunde ce ne apasa greu pe amandoua. e plina de semne. Doamna Nica se albeste brusc la fata si mainile incep sa-i tremure. Si cu inima. ii raspund cu respiratia taiata. de curand. Imi spune.". Nu ma puteam dezmetici.sa vina sa scrie si despre locurile de-aici.

timpul .incearca doamna Nica sa ma linisteasca. Altii nu mai percep timpul cum trebuie. pline de semne ciudate. Unii au ameteli. In locurile astea oamenii mai comunica si cu puterea gandului. "Stiti. dar sa stiti ca nu oricine ajunge aci reuseste sa vada lucrurile de care va spun. Incepeam sa-nteleg de ce traisem starea aceea de agitatie sambata dimineata. dureri de cap. Zona e plina de vestigii stravechi. dar protejate de energii puternice.poveste fantastica. Aci e curbura Carpatilor. caci in unele locuri. stari de rau si se intorc din drum. pe aci se intampla des lucruri de-astea .

probabil dupa doua saptamani. si de fiecare data cand imi propuneam sa revin la Colti. "Cel mai frumos e aci in octombrie". Athosul romanesc . Am ajuns dupa trei luni. cu promisiunea ca ma voi intoarce cat de curand. Dar saptamanile au trecut ca stolurile de randunele. se ivea ceva." Am plecat cu totul descumpanita. In octombrie. in drum spre poarta. "O sa vin mult mai repede". i-am raspuns. mai spune doamna Nica. si sunt dezorientati.se dilata sau se strange.

multe. Pestera lui Iosif. "In zona Alunis-Nucu-Bozioru. . Schitul Piatra Ingaurita. Agatonul Ve chi si Agatonul Nou."Dati-mi voie sa afirm ca aci este un adevarat Athos romanesc".. grota lui Dionisie Torcatorul. Fundul Pesterii. pe o suprafata de doar cativa kilometri patrati. avem o multime de schituri si biserici rupestre: Alunis.. imi spune solemn domnul Nica. Si multe nu mai exista. Bucataria. Schitul Fundatura.

.Profesorul Nica La Calugarite. Se spune ca a fost inghitita cu totul de pamant. la Gavanele a existat o manastire mare de maici. dar nu mai e.. a existat o manastire. care a disparut la un cutremur. apoi intre Muscelul Caramanesti si Ulmet a existat o biserica cu hramul Sfantul Dumitru. Iar .

au existat conditii geografice prielnice pentru a se dezvolta o viata timpurie". anumiti sateni aud dangat de clopot venind din adancuri". vanturilor. gerurilor. in perioada invaziilor. mai tarziu. oamenii .in unele zile din an. il intreb pe profesor. Apoi. desi imi dau seama ca nu e nevoie de explicatii: se simte ca locul este foarte special si nu ar mai fi nimic de adaugat sau de lamurit. "Aci. imi raspunde. "Zona nu este expusa intemperiilor. la curbura. E un fel de microclimat ce nu cunoaste asprimea iernii. "Cum de tocmai aici a luat nastere acest Athos? Ce are special acest loc?".

"Legende vechi de mii de ani.se ascundeau in muntii acestia si nu puteau fi gasiti de tatari si de alti invadatori. Locurile sunt lasate in voia sortii. dar arheologii nu au venit niciodata sa faca cercetari. Era o zona foarte buna pentru refugiu. Aci exista o continuitate de locuire de milenii. care datorita acestei curatenii sufletesti au putut transmite din generatie in generatie lucruri foarte interesante." "Ce fel de lucruri?". tresar eu si ciulesc urechile. tarani adevarati. curati la suflet. Au existat in fiecare generatie batrani. buni povestitori. Si mai e ceva. Multe nu sunt cunoscute nici chiar de .

. Asa s-au pustiit Calugaritele. Paltinu. batranii au murit si au ramas in urma . nu vin niciodata. dar aci. E o zona saraca. Lupoaia. Carlomanesti si Gheraseni. la Pietroasele. dar locurile acestea continua sa se salbaticeasca si sa se pustiasca. Au fost parasite. La Matara mai sunt vreo zece locuitori. Au disparut sate intregi. Linguresti. Coltii de Sus. doar fiarele padurii ajung la ele. Si nu doar ca sunt putin cunoscute. Magadani. fara drumuri.localnici. unele sate nu au avut nici curent electric. Arheologii sapa in alte parti. in zona de munte. Monteoru.. tinerii au plecat. Comarnici.

caci in felul acesta vestigiile sunt mai protejate. Tinutul stravechi. incremenit in timp.lor doar casele naruite si povestile. al curburii Carpatilor se afla .." Schitul Agatonul Nou Pasesc alaturi de profesorul Nica. dar poate e si un noroc.. ascultandu-i fascinata povestile. E trist ca locurile astea se salbaticesc.

in tara asta sau in alta tara. cruci de piatra.in fata mea. cruci de lemn. povarnite . sute. S-au asternut straturi peste straturi de istorie si credinta. Satele si oamenii poarta in ei o samanta de stravechime ce se intoarce in timp. mult inaintea crestinismului. Nu cred ca am mai vazut undeva. calugarii crestini au preluat de la pustnicii daci lacasurile sfinte. atat de multe cruci la margine de drum. si chiar inaintea dacilor. iar crucile au luat locul stalpilor dacici ai nemuririi. Muntii Buzaului sunt de o frumusete pe masura salbaticiei lor. Zeci. la fiecare kilometru sau chiar mai des.

Fisici. In trecut. numarul lor era si mai mare. este un drum al crucilor. Pe atunci. dar multe cruci de lemn au putrezit si nu au mai fost inlocuite. pe langa Bozioru. Scaieni. Vavalucile. cu nume de legenda. trecatorii se inchinau la fiecare. ce pazesc drumul si ii apara pe calatori de rele. sub lumina rasaritului. stravechi. "scai" si "muscel" la fel. "Buzau" stiu ca e nume dacic. prin Braesti. umbre sfinte.sau drepte. Buduie. ma intreb ce poate fi o . sate arhaice. Drumul de la Colti la Ruginoasa. cu simple scrijelituri sau frumos impodobite. Trecem prin Muscelul Caramanesti.

iar drumul prin cimitirul de la Ruginoasa e o adevarata initiere. care ma ajuta sa patrund in lumea straveche a celor de demult. cuvant coborat din basme cu zane si taramuri cetoase. la Ruginoasa. Rasaritul soarelui printre crucile de la Vavaluci imi curata sufletul. pline de semne ciudate."vavaluca". care au folosit candva ca . Aici. salasuri ascunse. intre stanci. Semne stravechi la Ruginoasa Policiorii sunt doua terase de piatra cocotate sus. sunt "Policiorii".

Pe o suprafata de cativa metri patrati. o localnica pasionata de istoria fabuloasa alaturi . Trebuie sa calc pe ele ca sa pot inainta. Nu e usor sa te cateri acolo.adapost. Athosul romanesc Astazi. si simt un nod in gat pasind peste figuri ciudate. cu cine stie ce semnificatii sfinte. calauza mea e Diana Gavrila. "podeaua" de gresie e plina de semne. fragile.

compozitii bizare. la care m-a dus profesorul Nica. "fulgi de zapada" cu ramificatii asimetrice. care au mereu 12 sau 7 linii. acum sta asezata in genunchi. "Sori". un dreptunghi in locul capului si doua dreptunghiuri in locul picioarelor. totul abstractizat si geometric. braduti sau spice. turnuri stranii cu 12 "trepte".de care a copilarit. Inalta si zvelta. migalind pe o foaie de hartie semnele pe care le vede pe piatra. Spre deosebire de piatra de la Broscaru. aici semnele par . alcatuite dintr-un patrat. posibile figuri umane foarte stilizate. ceva ce seamana cu un pom sau o ciuperca.

imi spune Diana. O privesc cu circumspectie: "Ce sa caute o tablita . Gigel. Si aici au fost facute. "O tablita sumeriana". Si pe nelipsitii Marius.a fi mai grupate si contin si linii curbe. Sanda. una "semnata" la 1914. la momente diferite. distrugandu-le. Dana. unele semne sunt vag figurative. care si-au scris numele peste inscriptiile stravechi. probabil. care pare sa umple un dreptunghi. Anca. caci zarim reprezentate cateva biserici cu trei turle. Sunt si desene mai noi. In plus. Intr-un colt se afla un desen complex. Fanel. dar impresia generala este tot aceea de lipsa de coordonare.

Turnam apa peste desen. grupate in cadrane. toate sunt elemente care se gasesc in tablitele sumeriene. semnele din interior. cu un firesc care ma descumpaneste: ei i se pare normal sa gaseasca semne "sumeriene" printre stancile Ruginoasei. cam . "La noi sunt semne stravechi. zig-zagul care delimiteaza desenul.sumeriana aici?" "Uitati-va mai bine: spicul din partea stanga. asemanarea este intr-adevar izbitoare. Diana copiaza desenul. ca sa mai adancim contrastul." Ma lasa fara grai si nu am cum sa o contrazic. Desi pentru mine nu prea are sens. adanciturile din partea de sus.

Paul Lazar Tonciulescu.pe fiecare varf de munte. Diana Gavrila Altele sunt inventariate. . Unele au fost cercetate de un inginer. Unele sunt cu totul necunoscute. nepublicate. dar sunt considerate "de interes local" de catre autoritati. Nici una nu beneficiaza de o minima protectie: ploile continua sa le macine. turistii care reusesc sa le descopere le distrug.

Multe se regasesc pe piatra de la Broscaru. le-am comparat cu ce mai vazusem in alte parti si leam facut zeci de fotografii. care a stat in pamant sute de ani." Imi pun aceeasi intrebare ca si la Broscaru: oare nu e o gluma? Chiar sunt semne stravechi.fara nici o mustrare de constiinta. Imi trece brusc prin minte ca filmele . sa sara pe mine acuzatorii de fals. am stat si am privit indelung semnele. E o legatura clara intre cele doua categorii de scrieri si probabil apartin aceleiasi epoci. autentice? Obisnuita ca la orice noua descoperire care nu se incadreaza in linia "oficiala".

americane de aventuri. gratie exterioara si forta interioara. fiica Luanei Diana are ceva din taramul pe care il stapaneste: o intelepciune uimitoare. cu descoperitori de scrieri si artefacte stravechi. precum si documentarele gen "Discovery" sau "National Geographic" despre vechi civilizatii ar putea pali in fata a ceea ce am vazut eu in doar doua zile. Diana. . Si asta este doar inceputul: in Tara Luanei ma mai asteapta aventuri incredibile. Si mai are ceva.

de zana buna dar severa. Semne stravechi (dupa Paul Lazar Tonciulescu) Si pentru ea. in jurul careia te astepti sa vezi roind pitici si spiridusi de padure. "Pe aici. ma lamureste.un aer de basm. e prima data cand urca pe aceasta creasta. Ne asteapta un urcus aspru pe varful Turtudui. toate varfurile ascutite se cheama Turtudui". Diana are la . unde stim ca exista alta piatra scrisa.

Nu stiu cum poate vorbi in timp ce urca pieptis. despre chihlimbar si . printre crengile copacilor prabusiti. scoate din el sunete ascutite. Din cand in cand. despre comori si cautatori de aur. despre disparitiile din muntii Buzaului si despre o misterioasa ceata albastra. despre azurul cerului la Crucea Spatarului. caci felul in care povesteste are ceva magic. pe stancile afundate in frunze uscate. in timp ce urcam.gat un fluier cu care alunga mistretii si ursii. Apoi vorbeste. Fac eforturi sa nu pierd nici o vorba. Imi tine o lectie de istorie. despre calugari si haiduci. Imi spune despre schiturile rupestre.

. mai sufla in fluierisca ei. imi spun.. menhiri..Valva Baii. Colchida. in roseata fetei. Tara Luanei . apoi o aud citand in latineste din Ovidiu. despre Prometeu. despre pasarea Phoenix si despre argonauti. cu ochii ei taiati ferm. ape tamaduitoare. scrieri stravechi. In rastimpuri.. Caucaz. cu glasul sfatos si usor poruncitor. Figura mitica si spirit protector al acestor locuri. apoi povestindu-mi despre zeii sumerieni. E ciudata fata asta. "O faptura din alta lume".

o sa v-o spun si pe aceea." "Un barbat?" intreb mirata. Asadar. Exista si o varianta in care Luana era o fata frumoasa. regele Luana pazea portile unei . o fiinta atotputernica. imi spune Diana dupa ce mai sufla o data in fluierul argintiu."Suntem in Tara Luanei". un barbat. Tara Luanei "Da. un mare intelept. "Batranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran.

cu ziduri pana la cer.cetati puternice. Cei din cetate erau puternici. pana au venit vrajmasi in care de foc si au doborat soarele Luanei. Mare prapad s-a intamplat atunci pe pamant. . "Pamantul s-a cutremurat din incheieturi". Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte din Valea Izvoarelor. Multi ani fericiti au trait ei. drepti si netematori. Atunci cand erau raniti in razboaie. Aceasta cetate era luminata zi si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului zilei." Felul in care povesteste Diana arata limpede ca e vorba de o repetare fidela a unei povesti stravechi. continua ea oarecum mecanic.

nici de picior de animal salbatic. cruci." Brusc. nici de picior de om. unde pe vremea comunistilor erau bai curative. foarte vechi. "iar locul cetatii a fost ars pana la jumatate de metru adancime si nu a mai fost calcat multa vreme. Diana pare ca se trezeste din poveste si trece la alt ton: "Eu cred ca apele tamaduitoare sunt cele de la Fisici. Povestea regelui Luana este evident legata de un cult al soarelui. si asa se explica si multimea de simboluri solare de pe pietre stele. sori. Iar doborarea soarelui ar . nici pasarile cerului nu au mai zburat pe deasupra.ca si cum ar vorbi in transa.

Luana era o fata foarte frumoasa. de la religia solara la crestinism. venita din cer intr-un car de foc. deoarece . I-a invatat pe oameni scrisul. medicina.putea simboliza trecerea de la o credinta la alta. cititul. Luana i-a invatat sa se ascunda in stanca. In cealalta varianta. si le vindeca bolile cu apa vie si apa moarta. S-a indragostit de un locuitor de aici si a ramas in locurile astea. Dar fostul ei iubit a descoperit unde se afla si a pornit razboi impotriva localnicilor.

numai acolo vor scapa de trambele de foc aruncate de dusmani.. Asa se explica multimea de asezari rupestre in zona Carpatilor de curbura. in special la Colti-Bozioru. vazusem pe pereti desenate multime de pumnale. in calatoria facuta in vara. Iar stancile in care s-au ascuns oamenii ca sa scape de trambele de foc sunt stancile din poiana Cozanei! Acolo. E vorba de platoul Martirei. cum sa nu.. la Fundul Pesterii.." Platoul Martirei! Locul fabulos in care inotasem prin flori de camp.." "Se stie in ce zona s-au intamplat toate astea?" "Da. varfuri de sageata si de lance .

orientate cu varful in sus. un atac. si parca ilustreaza. Profesorul Vasile Boroneant spune ca sunt pumnale de tip akinakes. VI-IV inainte de Hristos. "Tablita" de la Policiori . poate chiar trambe de foc. intr-adevar. intre care erau figurate zeci de linii. tipice perioadei sec. un razboi. Imaginea este impresionanta.

Ce sa inteleg din aceste legende? Ca in aceasta regiune cu energii ciudate s-au stabilit. se vorbeste ca .Povestea soarelui este cu adevarat stranie. XVI-XIX! In plus. posesoare ale unor tehnologii inaintate? Stratul de arsura a fost confirmat de unii cercetatori. si ar putea sugera existenta unei surse de energie care presupunea o tehnologie foarte avansata pentru vremea aceea. candva. niste fiinte venite poate din alte lumi. De altfel. Fundul Pesterii este incadrat in Lista Monumentelor cu datarea in sec. dar nicaieri nu sau facut sapaturi arheologice.

prediluvian. el apare doar in legenda". a fost unul dintre regii Sumerului. De altfel. al treilea la numar.in zona sunt zacaminte de uraniu. Am patruns dintr-o data intr-o lume fantastica. dar care e pe jumatate aievea: "tablita" sumeriana de la Policiori. nimeni nu il poarta. "Sumerienii aveau 12 zei-regi". O las sa continue. Iar Luana e atestat. "Cand intre ei se nastea un alt zeu. cel mai batran trebuia sa plece.. dar pentru mine e parca prea mult.. deci regiunea e radioactiva. numele acesta e strain de noi. scrierile . care au fost exploatate in secret pe vremea comunistilor. ma lamureste fata.

Diana povesteste. florile uriase de pe dealul Martirei. se opreste brusc.ciudate de pe Broscaru. iar cand ajungem sus. Privelistea iti taie respiratia. povestea regelui Luana. povesteste. Inscriptia de pe Turtudui Linistea de pe Turtudui e tot mai stranie. incat ma tem ca daca as respira.. carele si trambele de foc. sar isca cine stie ce grozavie din senin. "Ma gandesc la disparitiile acelea din poiana . Este atat de ciudata atmosfera. Si nu doar pentru o clipa..

deasupra Fundului Pesterii. da numa dumneavoastra sa nu dispareti. si nu au mai aparut niciodata! Te apuca racorile. pur si simplu. Doi frati. acolo au disparut in anii '80 doi baieti. "Stiti. "Nu-i de gluma!" . imi spune Diana dupa cateva clipe de pauza. de la Tiharia. Au disparut. unde pe vremuri domnea Luana si a avut loc atacul acela". Daca disparem si noi? Eu ca eu.Cozanei. ca nu stiu cum mai dau eu fata cu domnul Nica!". spune fara urma de zambet pe chip.

O luam in directii diferite. tace brusc. in timp ce Diana isi reia firul vorbirii. ca si cum s-ar teme de ceturile albastre sau de intensitatea azurului. poate favoriza teleportarea. zic unii. Sunt zeci de colti stancosi. O aud departandu-se. ma duc in directia in care a mers .Diana transcrie semne Ne apucam sa cautam inscriptia. vorbind tare. Trec minute lungi si nu o mai aud. O caut printre pietre. care. La un moment dat. si pe oricare dintre ei s-ar putea gasi scrierea cautata.

imi zic. am sentimentul ca am pasit in alt taram. Pentru o clipa. iar faptul ca nu o aud pe fata vorbind ma nelinisteste. Sta si copiaza intr-un caiet inscriptia. doar eternitate. De jur-imprejur. raspunde ea calma si absorbita. langa o piatra inalta. Arunc o privire pe scriere si decretez scurt: "sunt chirilice". Nu primesc nici un raspuns. o strig pe nume. "E o scriere . pe jumatate amuzata. E o liniste absoluta. "A disparut Diana". Rasuflu usurata. "Nu sunt chirilice". pe jumatate ingrijorata. Reiau cautarile si o gasesc asezata pe jos. frumos fasonata.si ea. doborata la pamant.

dar sunt si semne care nu exista in alfabetul chirilic. Ce o fi insemnand?" O zana in tara piticilor .autohtona." "Pi Pascul". pe primul rand. alfabetul chirilic deriva dintr-un alfabet de-al nostru. autohton. sacadat. citeste repede. Apoi. pe litere: "e-s-th-a-i-r-a-t-u d-o-g-a-v-b-u-i-l-i. De fapt. Par a fi chirilice.

bisericile. dar citeaza in latineste din Ovidiu si. multe le-a citit in carti. altele le-a vazut la fata locului si a inteles singura legaturile dintre lucruri. fara posibilitati. asezarile si intamplarile din Tara Luanei. Multe le-a invatat de la sotii Nica. fara internet. .In padurea de iarba de pe Dealul Martirei Ma uit uimita la fata asta care are doi copii. fiindca stie absolut tot ce s-a scris vreodata despre toate schiturile. pazeste vacile si trudeste pamantul. ar putea in orice moment sa-si dea un doctorat in "luanologie". Fara computer. desi are doar studii medii.

Doar din pasiune. Niciodata nu ma saturam. Mama a facut ca lumea in care am crescut sa mi se para de basm. Mama spunea ca alea sunt casele piticilor. O intreb cum a patruns in lumea asta. ca niste casute mici. Seara imi spunea povesti. cum a putut. o puneam sa mi le repete iar si iar. "Am ramas orfana de tata de mica. si ca acolo este taramul . a basmului. crescute din pamant. se vedeau saivanele.. care se impleteste cu istoria.. la marginea padurii. Ea era tare mare iubitoare de istorie si citea mereu. Cand ma uitam pe fereastra. si mama s-a chinuit sa ma creasca singura.

lor. nu mi-a fost usor sa ma infrunt cu realitatea. cu povesti. Mama a murit." Epilog Rasarit de soare la Vavalucile . Cand mergea dupa lemne in padure. ma punea sa stau ascunsa sub frunze. dar am ramas de la ea cu pasiunea pentru istorie si cu bucuria povestilor. Asa am crescut. ca sa nu-i trezesc pe pitici. iar cand am ajuns mare.

Cainele costeliv e tot acolo. Norii se zvarcolesc deasupra pamantului sarac. Privelistea pare ca se repeta la nesfarsit. colbul lui imi invaluie masina. Imi pare ca trece o vesnicie. Trec minute lungi. intre bezna si lumina. la fiecare cotitura. se intoarce. Luna e inca sus. pe . Ies din sat si intru pe drumul pustiu de pe dealul Burdusoaia.Plec de la Colti inainte de rasarit. in baltile murdare. Nu mai stiu pe ce lume sunt. la hotarul dintre Tara Luanei si lume. drumul spart se curbeaza pe langa stanci. se incovoaie. lipsit de vegetatie. Sunt singura.

primele case. spre Cislau.lumea mea. si vavalucile. Trec podul si cotesc la stanga. imi dau seama ca e lumina: a rasarit soarele. Dintr-o data. aplecati deasupra pietrelor pe care migalesc scrieri ciudate.. sau in lumea patriarhului Luana. in sfarsit. Se zaresc.. poate fiinte de abur ce canta suierat prin vai. Imi trec prin fata ochilor chipuri de pustnici daci garbovi. si aud dangat de clopote venind din adancuri. (Fotografiile autoarei) • Aurora Petan .

Chiar daca aici. la Sibiel Sibiel.============================ In Tara Dacilor. la vama dintre iarna si primavara Cetatile transilvanene de la Orlat si Sibiel adapostesc in tainitele lor comori din vremea dacilor si povesti cu uriasi. arheologii intorc istoria inapoi doar pana in .

. au stiut dintotdeauna ca aceste locuri sunt ale dacilor Vremea uriasilor Era demult. Erau vremuri de liniste si bunastare in Marginimea Sibiului. ci pe tot cuprinsul tarii. Si nu numai acolo. in vremea cand norii atipeau pe fruntile uriasilor.Evul Mediu.cine poate sti din ce pricina? -. satenii stiu. unde oamenii cei maruntei si harnici se impacau bine cu neamul uriesesc. Apoi uriasii au disparut . stirpea cea omeneasca traia impreuna cu cea a uriasilor.

novaci sau tatari. Batranii batranilor povesteau odinioara ca la . la Popesti-Novaci. La fel ca in Apuseni. Asa spun legendele. insa stiinta oficiala se fereste sa pomeneasca despre astfel de lucruri. In unele locuri. la Cetatenii Argesului si in multe alte parti. oamenii si uriasii au vietuit impreuna in vremuri de demult. in Muntii Buzaului.dar amintirea lor a ramas in basme si in legende. Traditia vorbeste despre aceste fiinte cu un firesc nemarginit si le numeste urisei. legendele chiar au fost confirmate de descoperiri de schelete gigantice. si in Marginime.

o familie de uriasi.Orlat. Si ambele familii nu aveau impreuna decat o singura sita pentru cernut faina. cu ziduri groase si inalte pana la cer. o alta. cand ceilalti. Si-au distrus casele si au aruncat unii in . pe dealul La Zid. fiecare pe dealul ei. Intr-o buna zi. ca sita s-a ars. demult tare. pe dealul Zidul. iar la Sibiel. pe care o foloseau cand unii. unul din copiii uriasilor a vrut sa stranga cu sita stelele de pe cer. Cele doua familii se intreceau in a-si construi case mari de piatra. traia. Cele doua familii au inceput sa se certe si sa se incaiere din pricina sitei. Dar stelele erau asa de fierbinti.

Doar bunicii lor mai stiau. . la Fantanele.altii cu ziduri si stanci. Sibiel. Insa cu totii stiu ca cetatile sunt ale dacilor si ca acolo sunt ascunse comori. toate locurile astea sunt ale lor. dealurile sunt tot ale lor. Apoi au plecat peste munti.. In toate satele dimprejur. Orlat. unde s-au impacat si si-au facut alte case. batranii povestesc acelasi lucru: cetatile sunt ale dacilor. cel care a cules legendele locului de la cei foarte batrani. Asa povesteste Ioan Parean. Caci astazi satenii nu mai stiu vechile povesti cu uriasi. Si acum se vad steiurile ascutite aruncate ici si colo..

l-o batut Traian pe Decebal.Comoara lui Decebal Legendele spun ca uriasii s-au impacat bine cu dacii. "Aci. trecutul si traditia nu mai ajung din urma prezentul. Foarte putini sunt cei care isi mai aduc aminte vechile povesti. Mihail Righieru. la Orlat. Ba mai mult. Intre ei. . asa cum si uriasii din Apuseni au pazit comori dacice. La Orlat. care imi explica cu toata convingerea ca cetatea este a dacilor. ci raman in uitare. ei sunt cei care le-au pazit comorile in vremea lui Decebal.

si boieri. si acolo la cetate erau transee si depozite de munitie. Parca totul se intampla aici si acum. si daci. ca era granita. simultan. se da peste cap si se intoarce." Timpul aluneca.Elisabeta Nistor S-o tinut razboi mare. o istorie ce traieste fara timp si fara reper in oameni. si nemti. Erau copii si mergeau prin frunze si cautau cartuse. pe sub .

imi spune cu . a dacilor. Asa spune Elisabeta Nistor.. dar acum totul e acoperit de ierburi mari.cetate serpuiau pesteri si tuneluri ce nu duceau niciunde. nimeni nu mai stie sa faca azi asa ziduri bune. care stia de la bunicii ei. Ei isi pastreaza mai bine decat orlatenii traditia. nana Vetuta.. santuri mari si ziduri. nu se mai vede si nu se mai stie nimic. oamenii povestesc ca cetatea lor a fost construita pe o cetate mai veche. care stie de la bunica ei. "Cetatea de la Sibiel este a dacilor". In Sibiel. si era si o fantana. iar in jurul cetatii erau santuri. care stiau de la mosii si stramosii lor.

Dar nimeni nu stie cu adevarat unde duce. Nana Vetuta povesteste cu insufletire. ci lucruri care s-au intamplat aievea. care pleaca pe Varful Zidului si se spune ca duce pana la rau. in Valea Cetatii.. dintr-un aparat vechi de radio rasuna muzica populara. Nu. "Exista un canal pe sub pamant". iar in fundul odaii.aceeasi nestramutata hotarare ca si orlateanul cu care vorbisem inainte. nu sunt povesti.. fara nici o indoiala. daca bunica le stie de la strabunica si tot asa. In timp. de pe coltul mesei abureste deja un blid cu tocana de cartofi. "facut de daci. curge povestea. caci nu s-a putut cobori mai mult .

de cativa metri in acest tunel. caci se stie ca dacii au pus comorile cu blesteme grele. care merge putin orizontal." Afara ninge. poate ultima zapada din acest inceput friguros de primavara. La fiecare cativa ani se vad palpaind flacari galbene deasupra locurilor cu comori. Stiu de la bunica mea ca un popa catolic din Orlat o adus multe slugi si au sapat ani de zile in cetate. ramas asijderea ." "Comorile. exista cu adevarat?" "Comorile exista. Dar nimeni nu indrazneste sa sape. pana si-a ruinat averea. apoi coboara dintr-o data pe verticala. iar Sibielul pare desprins dintr-un ev stravechi.

doar putin schimbat. cu case marunte si blajine. in care batranii spun ca ar fi ingropate comori .de doua mii de ani. locul unei pres upuse cetati dacice. ci chiar este: un sat dacic. Nu pare. Scrisoarea dezertorului Varful Zidului.

mi se deruleaza in fata ochilor filmul fantastic. si totusi aievea. In timp ce imi povesteste despre istoria Orlatului. pastratori ai memoriei veacurilor? Si de ce nu s-ar afla. in Marginime. asa cum sustin taranii. De ce nu s-ar fi petrecut acolo. Nimeni nu stie unde s-au petrecut aceste lucruri.Ioan Parean cunoaste cel mai bine locurile si traditia orala. al ultimei batalii intre Traian si Decebal. in tihna unui ceai servit in apartamentul sau din Sibiu.caci Traian cu siguranta . tot acolo. comoara cea mare . fuga marelui rege infrant si sinuciderea sa.

culeasa de domnul Parean. Multi au incercat sa dea de urma ei. pe la mijlocul veacului trecut. ca povestea comorii a inceput odata cu gasirea in arhivele regale din Targu Mures a unei scrisori ce a apartinut unui soldat .nu a gasit si nu a luat decat o parte din tezaurul regal? O veche legenda din Orlat. se afla ascunsa comoara lui Decebal. Istoricul Aurel Decei sustinea. numit si Dealul Uriasilor. si toti cei care au cautat sa o scoata la lumina au murit de moarte naprasnica. zice ca in beciurile cetatii de pe dealul Zidul. dar comoara e pecetluita cu greu blestem.

dezertor. Ioan Parean . umbland prin paduri. dezvelind-o. scrisa de acesta cu cateva ceasuri inainte de a fi executat in inchisoare. In tunel se vedeau urmele unor ziduri stravechi. dezertorul s-a adapostit in padurile din Muntii Cindrelului. Fugind din armata imparatului. omul a descoperit gura unui tunel din care furtuna smulsese un stejar si un bolovan. Intr-o buna zi.

cu insotitoarele sale. Intr-o parte a camerei. astupa intrarea in tunel si fugi. care pazeau o incapere. Ezis. se afla sotia lui Decebal. in care era o masa in jurul careia sedeau mai multe figuri omenesti din aur. apoi o closca cu puii de aur si foarte mult aur. plina toata cu oseminte omenesti. si o a treia sala. Intre ei era Decebal pe un tron. Inainte de a muri in . apoi alta incapere. argint si pietre pretioase. iar ceilalti erau sfetnicii sai. Dezertorul isi umplu buzunarele cu aur si argint. iesi afara.Dezertorul a descoperit mai intai doi ogari de argint.

Legenda aceasta este aproape identica cu aceea a unui oarecare Pavel Varga din Cluj. si multe buti cu aur si argint. Testamentul a fost publicat la inceputul secolului al XIX-lea. fata de varianta dezertorului din Muntii .inchisoare. care in 1716 si-a scris testamentul in care dezvaluia locul in care el descoperise comorile lui Decebal. toti din aur. a marturisit in scris despre descoperirea sa. insotit de 12 "regi". in "Gazeta Transilvaniei". iar comoara era alcatuita tot din doi ogari de argint. o masa la care statea un om de aur cu un sceptru. In plus.

si la fel de multi cei care au scotocit in cetatea de la Orlat. Multi au fost cei care au mers pe urmele testamentului lui Varga. Nu au gasit nimic. distrugand zidurile si bortind pamantul. si ca nu exista urme ale unor ziduri mai .Cindrelului. Varga adauga ca a gasit in grota si niste scrieri pe care nu le-a priceput. Memoria veacurilor In vreme ce batranii povestesc despre uriasi si despre daci. arheologii spun ca cele doua cetati au fost construite tarziu. prin secolul al XIV-lea.

Sibielul e neschimbat de sute de ani . nu poti sa nu te intrebi cum au luat nastere aceste legende? De ce se vorbeste in ele cu atata insistenta de daci? De ce in toate satele dimprejur circula aceleasi legende. cu aceleasi personaje si intamplari? Zapada mieilor.vechi. Si totusi. Ca basmele sunt basme si legendele sunt legende.

Il intreb insistent pe domnul Parean despre cele doua cetati surori. spune. "Mai firave. dar exista semne ca zona a fost locuita de daci. ca inainte de vremea evului de mijloc. nici nu s-a cercetat prea mult. sa fi existat pe cele doua dealuri cetati dacice." E posibil. din Orlat si Sibiel: cum isi explica faptul ca toate legendele se intorc la vremea dacilor. dar nu cetati cu ziduri de piatra. desi nu exista urme de daci la cele doua cetati? "Ba exista astfel de urme". Si e drept. intr-adevar. doar putina ceramica dacica. cum sunt cele din Muntii .

in timp ce gazda imi povestea despre grote misterioase. ca trezit dintr-un somn moale. Si sunt. "Traian nu i-o putut birui pe daci" .isi incepe mosul vorbirea. Si nici nu e de mirare sa fi fost asa. dintr-un colt al odaii barbatul ei intervine in poveste. "Si atunci.. ci cetati de pamant. haiduci si comori blestemate. ruine de cetati. i-o chemat pe bavarezi. Intr-adevar. caci cetati dacice atestate exista in preajma. .Orastiei. in continuare. locurile astea au fost ale dacilor. Acasa la nana Vetuta. cum este cea de la Tilisca. dar are ceva important de zis.. Aude si vorbeste greu.

" Case vechi. invelita pe un graunte luminos . Din nou. foarte putin diferite de cele ale stramosilor daci Ma uit mirata la el. veacurile si povestile se amesteca si istoria se intampla simultan.Numa' asa l-o biruit pe Decebal. da' bavarezii o fost mai multi. Si Decebal i-o chemat pe polonezi. in afara timpului. E foarte convins de ce spune.

legand o lectie neasteptata de istorie: "Pai vedeti. continua el la fel de nestramutat. Glasul mosului se imbina cadentat cu trosniturile lemnului din soba. Noi si sarbii si grecii. pentru ca . romanii. Afara sunt zilele Babelor si zidurile celor doua cetati sunt inca imprastiate pe sub zapezi. Asta inseamna ca noi ne tragem din daci. noi. parca lipsit de ganduri. De zece ori mai viteji decat italienii. ca noi tot din daci ne tragem". "Da' nu-i bai ca i-o batut. Il intreb de ce crede asta. care se trag din Traian. am fost mereu ai mai viteji din Europa. Priveste pe geam. desi e sfarsit de februarie.de adevar.

Asa simt io". Nu ne putem trage din romani. Fotografii de ANDREI CHERAN • Aurora Petan ========================== Documentele identitatii noastre .si ei erau ai mai viteji din Europa si nu se temeau de nimica.

"Costumul romanesc de patrimoniu" (Editura "Alcor Edimpex" (tel. . editie bilingva engleza-romana). Paula Popoiu. 2007. 021-2237106).Doina Isfanoni. album color.Prea putin bagate in seama de cronicari. doua carti aparute recent aduc dovezi impresionante despre trecutul si continuitatea romanilor .

Comori de vechime si frumusete apartinand Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti". Oltenia.A aparut. Muntenia. la Editura "Alcor". de curand. dupa criteriul geografic: Moldova.641 de costume sunt scoase la lumina pentru prima data. multe dintre cele 14. Dobrogea si Baragan. Banat si Transilvania. Prezentarea lor s-a facut. un minunat album dedicat costumului romanesc de patrimoniu. cum era de asteptat. fiecare regi ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> .

Textele din album constituie. o veritabila enciclopedie a costumului popular romanesc. si ele. Esenta costumului romanesc este redata de autoare intr-o singura fraza: . la descrieri detaliate pentru fiecare zona. pornind de la caracterizarea generala a fiecarei regiuni in parte. Dar importanta albumului nu rezida doar in imagini.une fiind reprezentata de mai multe zone.

canepa sau lana este compensata. de rafinamentul broderiilor si exuberanta lor cromatica."Sobrietatea croiurilor si simplitatea austera a materialelor de in. . in portul popular romanesc. ceea ce confera fiecarui ansamblu vestimentar valoare de giuvaer indelung slefuit de priceputele maini ale femeilor".

ci se ocupa si de . Daca ar fi fost doar atat. fara de care lucrarea ar fi ramas inaccesibila strainilor.Idol feminin de la Garla Mare (aprox. 3500 ani vechime) Albumul cuprinde si un glosar de termeni etnografici si o harta a tarii noastre. Dar autoarele nu se limiteaza doar la a prezenta aceste obiecte de patrimoniu. Textul romanesc este dublat de o varianta in engleza. pe care sunt reprezentate costumele specifice fiecarei zone. si albumul ar putea fi considerat o lucrare exceptionala.

Reputati specialisti au interpretat demult aceste desene de pe figurinele de lut. Garla Mare si in alte parti. Este cu adevarat tulburator faptul ca . din perioada neolitica si epoca bronzului: Venus de la Craiova. Primele reprezentari de piese de imbracaminte si de ornamente de vesminte au fost identificate sub forma unor desene geometrice. pe idoli de lut.istoria costumului. si scoate la lumina o continuitate incredibila. ca fiind posibile ornamente de pe vesmintele din acele vremuri. figurine descoperite la Carna. Iar aceasta istorie este mult mai lunga decat ne-am fi putut imagina.

hainele groase din panura. gluga. purtate peste pantalonii stransi pe picior. Monumentul de la Adamclisi si Columna lui Traian ne-au lasat marturii importante cu privire la felul cum se imbracau dacii. Camasile lor lungi pana la genunchi. cu cele ale romancelor de la tara. In perioada antichitatii. unele chiar identice. cureaua.podoabele de pe imbracamintea femeilor care traiau acum sase mii de ani pe acest teritoriu sunt foarte asemanatoare. opincile legate cu curele si caciula tuguiata sunt piese de imbracaminte pe care le regasim si la mijlocul secolului XX. fara maneci. in . din vremurile recente.

zonele montane ale tarii. Costum din Marginimea Sibiului (inceputul secolului XX) . La fel si camasa incretita la gat si fota femeilor dace se regasesc in portul moldovenesc si muntenesc.

cronici pictate. La fel de pretioase sunt si informatiile cu privire la procesul in urma caruia ia nastere un costum.Incepand cu secolul al XIV-lea. artisti. jurnale de calatorie ale unor calatori straini. descriu cu admiratie sau infatiseaza in desene. Din pacate. traditiile au inceput sa se piarda. carturari. costume purtate de romani. iar pierderea este cu atat . unde generatiile tinere invatau de la femeile in varsta secretele acestei arte. diverse documente. de la recoltarea inului sau a canepii. acuarele sau gravuri. clerici. pana la clacile si sezatorile satului.

intr-o biblioteca impresionanta. cu greu mai putem "decodifica" mesajele ascunse in croiul. Aceste "carti de intelepciune" sunt tot mai rare. motivele si culorile costumului popular. spun autoarele. decorul. incet-incet.mai mare cu cat. "fiecare piesa este o carte de intelepciune si experiente umane". iar Muzeul Satului se transforma. ce varsta. Astazi. unde numai . etnie si statut civil are si pentru ce eveniment s-a imbracat astfel. dupa atatea mii de ani de continuitate miraculoasa. de unde vine. Costumul popular transmite informatii despre purtatorul sau: cine este.

Papadopol-Calimah.ro. Al. 0749/114711.cercetatorii mai stiu sa citeasca limbajul pierdut al intelepciunii noastre populare. "Scrieri vechi pierdute atingatoare de Dacia" (Editura "Dacica" www.dacica. 2007) . tel.

fie distruse de-a lungul timpului de uscaciunea ori de umezeala locurilor in care au fost pastrate. iar pe istorici i-au saracit de valoroase surse . fie in apa. multe lucrari de mare valoare au pierit. lut. care a permis multiplicarea cu usurinta a textelor. pergament. neglijenta. Pana la aparitia tiparului. fie in foc.. papirus. Intamplarea..Soarta scrierilor a fost mereu legata de cea a materialelor pe care acestea au fost transpuse: lemn. ignoranta sau cenzura au sters din istoria literaturii capodopere.

musulmanii cartii crestine.documentare. Turcii au incendiat-o pe cea de la Cairo si au distrus bibliotecile persilor. Unii suverani si-au ars . Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria si Cartagina. fondata de Matei Corvin. Francii au ars cele trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din Tripoli. si tot ei si-au facut fitile din manuscrisele grecesti de la Athos. Crestinii au ars carti pagane. arabii au ars-o apoi din nou. apoi au ars valoroasa biblioteca de la Buda. Cea mai mare parte din stiinta antichitatii a pierit in incendieri de biblioteci.

. Desi aceste izvoare au fost mult cercetate. despre cele disparute . Nu e de mirare.propriile biblioteci. pentru ca istoria sa inceapa cu ei.se pomeneste putin in literatura de specialitate..mult mai numeroase si de mare importanta . cele mai multe transmise la a doua sau a treia mana. fragmentare. Izvoarele ramase care vorbesc despre daci si geti sunt putine. Intre toate aceste pierderi numeroase s-au aflat si scrieri de mare importanta pentru istoria noastra. O inventariere a lor . dupa atatea dezastre. ca ne-a ramas atat de putin din productiile literare ale Antichitatii.

culegeri de texte. s-a folosit de enciclopedii. A consultat texte antice in original. fie in capitole sau lucrari intregi. fie in treacat. nu ar fi usor de dus la indeplinire. monografii. Probabil autorul insusi nu banuia cat . A trudit in stilul carturarilor secolului al XIX-lea. realizand o sinteza care nici astazi. Alexandru PapadopolCalimah a facut acest lucru.era necesara. editii critice. cu ajutorul mijloacelor de informare moderne. pentru a obtine o imagine pe cat posibil completa asupra a ceea ce s-a scris in Antichitate despre daci. A strans laolalta 282 de nume de autori care s-au referit la Dacia si la daci.

cateva lucruri devin clare. In primul rand. Cartea de fata pune laolalta. munca de multi ani a lui Papadopol-Calimah. A inceput sa-si publice textul in anul 1872 in revista "Columna lui Traian".P. exista un numar foarte mare de scrieri disparute "atingatoare de Dacia". Probabil nu s-a scris despre nici un alt neam al Europei (din afara lumii greco-romane) atata cat s-a scris despre daci. si a continuat timp de patru ani. Dar. Dupa o lectura a acestei carti. initiata si condusa de B. Hasdeu. realizand 19 articole. in . pentru prima oara.de vasta va ajunge sa fie intreprinderea sa.

procentul pierderilor depaseste 90%.comparatie cu ce ne-a ramas din aceste scrieri. cea a . Statuia lui Papadopol-Calimah din Tecuci In al doilea rand. remarcam o anume "consecventa" in disparitia textelor pentru unele perioade. in special pentru epoca cea mai interesanta pentru istoricii antici.

la fel ca Hortensia Papadat-Bengescu si Calistrat Hogas. Al. Desigur.razboaielor daco-romane. raspunsul este greu de dat. se pune intrebarea: de ce au disparut aceste scrieri? Este vorba doar de coincidente? Este numai mana sortii? Sau a existat. o incercare de inlaturare a documentelor referitoare la daci? In lipsa dovezilor. din motive greu de intuit. la un moment dat. dar s-a pierdut tot. S-a scris mult despre cucerirea Daciei si transformarea ei in provincie romana. Tecucean de origine. cu exceptia catorva palide rezumate tarzii. .

pentru ca in 1890 sa fie ales vicepresedintele Sectiunii Istorice din cadrul acesteia.Papadopol-Calimah s-a nascut in anul 1833. ministru de externe in vremea lui Cuza si ministru al Cultelor si Instructiunii Publice in vremea lui Carol I. a fost primit in randul membrilor Academiei Romane. Prietenia lui cu Vasile Alecsandri era celebra in epoca. In anul 1876. fiind inrudit pe linie materna cu familia domnitorului moldovean Scarlat Callimachi. A fost prefect al Tecucilor. ca o incununare a intregii sale activitati stiintifice. S-a stins din viata in anul 1898 si a fost repede uitat de lumea .

• Aurora Petan ====================== Apostolul Andrei si regii dacilor "Trece-ma si Dunarea. la fel si lucrarile sale. Prin aceasta carte i s-a facut dreptate. ca sa afle Dacia.stiintifica. ca s-a nascut Mesia" .

sub conducerea carora s-a petrecut marele eveniment al venirii Apostolului in Dacia.Intr-una din legendele dobrogene despre Sfantul Andrei sunt pomeniti regii daci. timp de doua mii de ani. Nici un istoric nu a luat vreodata in serios aceste informatii. din generatie in generatie Dregatorul Dura si printul Cutusone "cel Viteaz" . de o importanta uriasa: le-a fost greu sa creada ca omul de rand a putut memora si transmite faptele.

in satul Ion Corvin. un avocat pe nume Ion (Jean) Dinu strangea legende despre Sfantul Andrei.In anii '20. in apropierea caruia se afla pestera in care se ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> .

Apostolul Lupilor": "Ci s-a oprit maritu Andreiu in plaiul dregatorilor Cutusone si Dura . caci ofera informatii istorice de cea mai mare importanta. Una dintre aceste legende este cu totul uluitoare. care a fost schit de odihna sfantului calator si loc de inchinare pentru el si pentru sfintii cari au fost cu el.spune ca a poposit apostolul. Am aflat-o citind cartea lui Dumitru Manolache. in calatorie de propoveduire.spune povestea . "Andrei.unde este acum satul Ion Corvin si padurea cu pestera sfintitoare. Multimea de trudnici si de daci si geti si alani si greci si romani. de pe tot .

oglindind sfintitul schit si dand tamaduire si alinare celor bolnavi si sanatosilor". Tracia si regiunile care se intind pana la Dunare. prin tragere la sorti. care izvoare se mai vad si pana acum. si care erau "plaiurile" lor? Stim din mai multe surse stravechi ca Apostolul Andrei primise spre evanghelizare. Dura si Cutusone.plaiul au alergat la Sfantul Apostol. ba mai precis. Cine erau acesti "dregatori". iar Andreiu ii invata si ii boteza in apele celor noua izvoare sfintitoare si tamaduitoare. "Gotia" si regiunile de . Scitia. pe langa schitul sau sfant.

in tinuturile dacilor. Nu cu multi. Trecuse un veac de la vremurile de glorie ale marelui rege Burebista si incepea sa se simta amenintarea teribila a Imperiului Roman. religie care avea multe in comun cu noua credinta crestina. Aici existau numeroase nuclee de preoti ai vechiului cult zamolxian. pana dincolo de Nistru. fara indoiala. Deci ajunsese. nici un izvor cunoscut nu ne spune cine era pe .rasarit ale Daciei Carpatice. Dar nici un autor antic. Cum Apostolul Andrei a murit in anul 60. spun cercetatorii. vremea in care acesta a ajuns pe pamantul dacic trebuie sa fi fost cu cativa ani mai inainte.

intradevar. Dar atunci trebuie sa admitem ca Duras era. batranul rege Duras ii va ceda tronul tanarului Decebal. Este oare vorba despre acelasi Dura. multi vor zice ca nu trebuie sa dam crezare unei simple legende. ca daca izvoarele istorice . adica cu 27 de ani mai inainte. Stim numai de la un istoric grec ca. devreme ce tot el era rege si in vremea apostolatului Sfantului Andrei. in preajma anului 87. mult mai energic si mai priceput in fata amenintarii romane. pomenit de legenda dobrogeana? Fara nici o indoiala. Desigur. foarte batran. mai tarziu.tronul Sarmisegetuzei in acel moment.

nu inseamna ca a si domnit mult. . ci putea sa urce pe tron la batranete. in memoria colectiva si transmis prin traditie.spun ca regele Duras era foarte batran. evenimentul venirii Apostolului Andrei trebuie sa fi avut ecouri de puternica amploare in constiinta dacilor din toate tinuturile. Ba e posibil! Nu stim daca Andrei a ajuns pana la Sarmisegetuza. Vor mai spune unii ca nu e posibil ca numele unui rege dac sa fi fost pastrat. Deci. de la mare pana la munte. Oricum. adica Dobrogea. Tinutul cel mai accesibil si direct vizat era cel al Daciei Mici. timp de doua mii de ani.

n-ar trebui sa ne mire ca numele regelui Duras a ramas in traditia populara ca fiind "dregatorul" in vremea caruia Apostolul Andrei a ajuns in Dacia. cu o domnie atat de lunga. Este vorba de textul uneia dintre tablitele de plumb de la Sinaia. o informatie ignorata de istoricii "oficiali" vine sa confirme ca Duras a putut fi contemporan cu Sfantul Andrei. in care numele . in mod fericit. Si totusi. Ar trebui sa ne resemnam cu gandul ca nu avem nici o alta informatie despre acest intelept rege Duras. in vremea caruia dacii au primit Vestea cea Buna.

dar textul placii de plumb ne spune clar: regele Dura.regelui Duras apare alaturi de cel al lui Fonteius Agrippa. Acesta era un guvernator roman al provinciei Moesia. Autorul latin care ne povesteste aceasta intamplare nu ne spune ce capetenie a fost in fruntea dacilor. la fel de . Dura (poate pronuntat Dura. la cativa ani dupa moartea apostolului Andrei. despre care stim sigur. ca a murit in anul 69. nume de familie existent inca astazi) era "dregator" in anul 69. in timpul unui atac al dacilor in sudul Dunarii. dintr-un document latinesc. Asadar. Asta inseamna ca putea sa fi fost rege.

Cu siguranta in Dobrogea exista. E admirabil faptul ca traditia populara a retinut numele . la vremea aceea. alti printi cu numele Cotizo intalnim in Tracia. dar dacii din acele locuri stiau ca in munti mai exista un rege mai mare. la prima vedere. De aceea. mai puternic. Un Cotizo a domnit si in Banat. pe nume Dura. In Dacia Mica au existat multe generatii de capetenii din stirpea Cotizo. i-au pomenit pe amandoi: Dura si Cutusone. spun scrierile latinesti. Cutusone poate parea un nume ciudat. un "dregator" cu acest nume. Dar nu este asa.bine. si in vremea lui Andrei.

despre a carui origine lingvistii nu ne pot spune mare lucru. iar nu Cotizo. caci "a cuteza" este un cuvant stravechi romanesc.Cutusone. Si in cazul acesta. Decebal si Traian la pestera Sfantului Andrei . cum il pronuntau grecii si romanii. asa cum probabil il pronuntau dacii. una din placile de la Sinaia ne aduce o confirmare: intr-una din cetatile dacice dobrogene domnea un print pe nume Cutezonio! Era printul "cel viteaz".

iar preotii daci sunt numiti "sfinti". Legendele spun ca era o pestera sfintita. Dar nu i-au pedepsit. sa raspandeasca invatatura cea noua in randul oamenilor. la randul lor. se apropia pentru daci infruntarea cu .Apostolul a gasit. ci i-au lasat "sa invete si sa boteze". Legenda spune mai departe ca cei doi regi. Dura si Cutusone. s-au mirat cand au aflat ca preotii daci au cazut in genunchi in fata apostolului. Duras a cedat tronul tanarului Decebal. o comunitate de preoti daci. Vremea a trecut. Era firesc ca Andrei sa apeleze la preoti locali care. in pestera care astazi ii poarta numele.

romanii si sfarsitul istoriei si al lumii lor./ Si calea-si lua. / Crucea lui Andrei.".. / Si ingenunchea./ Sfintii ca-mi gasea../ A Trofeului./ La slujba sedea. ar fi venit la pestera Sfantului Andrei: "La schitul din tei./ Traian ca venea. urmasul lui Duras. O balada dobrogeana spune ca insusi Decebal. Decebal era foarte bine informat cu privire la venirea apostolului . / La schitul din tei./ Pe murg calarea./ Crucea lui Andrei./ Cu ei ca-mi vorbea./ Cine ca-mi venea./ Si descaleca?/ Venea Decebal./ Calare pe-un cal./ si nu senchina./ Dar nu se-nchina/ Nici cruce-si facea./ La cetatea lui.../ Slujba asculta.

Atitudinea lui Decebal este fireasca. iar regele tinea inca la vechile traditii. Cat despre Traian. trecusera doar putini ani de cand apostolul ajunsese pe tarmul marii. era aproape de renumita pestera. asa incat este chiar de crezut ca s-a dus sa viziteze acel loc. Memoria populara a retinut imaginea unui rege distant fata de noua religie. Au fost vremuri si oameni care au pus la .si la lucrarea lui in Dacia Mica si poate si in alte parti ale Daciei. cum cetatea sa Tropaeum Traiani. deci nu ar trebui sa ne indoim de spusele baladei. pomenita si in versuri.

l-au povestit cu sfintenie si l-au cantat cu credinta. Ce ne invata aceste legende? Ca in loc sa cautam informatii despre istoria noastra in cartile citite si rascitite din biblioteci. din generatie in generatie. in loc sa ne resemnam cu faptul ca s-au pierdut . Oamenii au imortalizat acest eveniment crucial in cantecele si povestile lor. in schimb traditia populara este formidabil de puternica.indoiala prezenta Apostolului Andrei pe pamantul nostru. Mai sunt si astazi destui sceptici. timp de doua mii de ani. Dar daca documentele istorice sunt sarace in privinta acestui eveniment. pana astazi.

uneori. am face mai bine sa intrebam omul de la sat: el stie. Daca i-ar fi intrebat pe satenii din satul Ion Corvin. dar pe care nimeni nu se mai osteneste astazi sa o citeasca. Nu au reusit sa afle nici cei mai vajnici cercetatori cine era rege al dacilor cand a venit Apostolul Andrei la noi. ca si memoria unui neam intreg. Istoria este vie. Ea este o carte uriasa. plina de informatii cruciale. mai bine decat orice savant. ar fi aflat. Memoria locala.mai toate documentele despre epocile acelea indepartate. trebuie doar sa o lasam sa vorbeasca. Cat despre . este teribil de puternica. traieste prin noi.

nu avem nevoie de alte documente./ Ca sa nascut Mesia". • Aurora Petan =========================== In Tara Dacilor vine iarna .prezenta apostolului nostru. spun asa: "Trece-ma si Dunarea. al romanilor. Trei versuri de colinda despre Sfantul Andrei. din aceasta "carte" minunata a traditiei populare./ Ca sa afle Dacia.

Aici a fost cuibul de vulturi al dacilor Daca imparatul Traian nu a putut sa-i dezlipeasca pe daci de munti. si-au umplut desagile. nu departe de cetatea Piatra Rosie. a reusit societatea de azi. invinsi. din muntii lor In cautarea zidului ascuns In Muntii Orastiei. Ultimii urmasi ai dacilor si-au parasit pentru totdeauna casele. deasupra satului Cioclovina. porneste . si-au luat pruncii pe umeri si coboara.Cetatea Piatra Rosie in paragina.

zidul e doborat si zace ascuns in padure. pentru a inchide accesul dusmanilor spre capitala lor. Perpendicular pe acest zid se mai afla alte peste 30 de ziduri si cateva bastioane. formand un pieptene gigantic.5 kilometri. Nu e inclus in nici un traseu turistic. Inaltimea zidului era de cativa metri. construit de dacii lui Decebal pe creasta unui munte. iar cerc . Astazi. Putini localnici stiu de existenta lui. lung de 2. sub covor de frunze de fagi.un zid urias. Cartile spun ca localnicii il numesc Troianul.

intr-o zi de toamna tarzie. * E ora sapte dimineata.etatorii nu pomenesc aproape niciodata de el. Drumul pe Valea Luncanilor . Am pornit in cautarea lui si a cetatii de la Piatra Rosie.

Banca se sprijina intr-o parte pe un picior de lemn.Drumul spre Luncani se desface din Calan. Primul satean pe care il intalnesc sta pe o banca de lemn. Sateanul sta cu picioarele incrucisate si manile in buzunare si tine langa el o nuia si o . Pana la Bosorod e asfalt. Valea Luncanilor unduieste printre palcuri de brazi intunecati care strapung ruginiul fagilor. Trei copii cu caciulite colorate merg veseli pe drum: mai e mult pana la scoala. apoi mergi numai pe spinarea colbuita a pamantului. pe marginea apei. in cealalta pe trunchiul unui copac.

N-a auzit de nici un zid. Nori grosi se strang in preajma lui. Drumul se misca inainte. Dupa cale lunga de mers. Nici tipenie de om.secure. spune femeia. "De Cioclovina". "Dar Troianul . pazite de o haita de caini. coteste brusc spre dreapta si urca cu iuteala. soarele de toamna e palid. La cotitura isi fac veacul patrucinci case marunte. Aerul diminetii e limpede si taios. ca o vietate obosita ce-si taraste trupul prin praf. De trunchiul copacului e agatata o cana galbena de metal. N-a auzit. O femeie tanara si slaba imi iese in intampinare. O intreb de ce sat tin casele astea. Il intreb de Troian.

Sta sprijinit in toiag si are pe umar o desaga din lana colorata. In drum. dau de un cioban tanar ce pazeste o turma de oi. In luminisul marunt . Norii se ingroasa tot mai tare. Urc panta abrupta ce duce la pestera Cioclovina. Nu stie de nici un zid mare care sa treaca pe deasupra satului si a pesterii. Soarele mi-a intors spatele. toate albe. nu stie de nici un zid. nu a auzit de Troian. de nici o cetate dacica. Incepe sa ploua. Nu. "Dar batranii din sat?" Nu crede sa stie cineva de Troian. cu coada pe jumatate alba. Cainii hamaie agitati. numai una neagra.pe unde vine?" Nu a auzit. ca ar fi auzit si ea.

din preajma pesterii sta lungita o masa de lemn cu banci si cu acoperis. fapt ciudat. Stiu din carti ca zidul incepe undeva deasupra satului si deasupra pesterii. Ma gandesc ca poate e un semn ca trebuie sa ma intorc. Poate nu a venit vremea. deci ar trebui sa urmez cararea lata care iese din luminis si urca spre stanga. Ma adapostesc de ploaie. nimeni nu stie unde e Troianul. Dar daca e o incercare? Daca Zamolxe din inalturi imi pune la incercare credinta si vointa? Poate ca in astfel de locuri ferite si anevoioase nu ajung . muntii sunt imbracati in ceturi si. Dar ploua incet. prin padure.

eterna.decat cei care vor cu adevarat. cu . Tin cararea prin padure. Ploua cu ceata. dar ploaia e moale si marunta. pana ajung intr-o poiana intinsa. din afara timpului. Nu e frig.. Codrii aburiti de ploi imbratiseaza din toate partile poiana. mai mult mangaiere decat sfichiuiala. Mai mult o aud si imi pare ca din inalturi.. prea mult dans de culori tomnatice. mai mult lacrimare decat burnita. e o lumina de dupa-amiaza. sus. E prea multa frumusete. Desi e dimineata. un zeu plange infundat. Imi pun pelerina si pornesc neabatuta la drum. nu simt ploaia. nu bate vantul. tot mai sus.

Cararea se pierde in iarba jilava si nu mai stiu incotro sa o apuc.capul in palme si nu-i inteleg tristetea si tanguiala. cu scoarta innegrita si ramurile strambe. Trei cai cu spinarile ude pasc slobozi intre pomi. . inchipuiesc un dans nebunesc in ploaie. Cativa meri scuturati. Vremea cand radea pamantul Strabat zaristea sub ploaia marunta.

Poiana La capatul poienii se zareste o pata intunecata intre ceturi: o casa. Ma indrept intr-acolo. In gradina casei, doi barbati scot cartofi din pamant, cu mainile pline de noroi. Cel mai in varsta lasa din palma doi cartofi naclaiti si vine la gard. Il cheama Roman Miclaus. E localnic. Casa e-a lui. Si pamantul. Mult pamant, pamantul mosilor si stramosilor lui, dar el n-a

mai putut sta acolo, in munti. A coborat in vale. Casa e parasita acum. Doar pentru pamant mai vine, cand e nevoie, sa-l munceasca. E necaz mare, ca nu mai castigi mare lucru, nici pe vite, nici pe roade. Vocea barbatului se inmoaie. Timpurile-s rele pentru taranii din satele de la munte. Si-a lasat casa, pamantul nu mai rodeste ca altadata, statul nu-i ajuta cu nimic. Au ajuns de n-au din ce trai. Ba si mai rau, de cand s-a facut rezervatie naturala in munte, nu mai poate lua nici un vreasc din padurea care a fost intotdeauna a lor si pe care au ingrijit-o ca pe ochii din cap. Pe ei nu i-a intrebat nimeni

cand s-a facut rezervatia. Nu i-a despagubit nimeni cu nimic. Vorbeste cu naduf si gesticuleaza cu palmele murdare si muncite. Are peste 70 de ani, dar arata mult mai tanar. Ploua fara incetare, iar eu il intreb de daci si de zidul Troian. Nici el nu a auzit de Troian, dar imi arata cu mana spre cel mai inalt varf de munte, inspre apus: Varful lui Traian. Acolo sau batut dacii cu romanii. Acolo si-au facut dacii un zid mare, din pietre albe. Erau viteji tare dacii. Si destepti. Imi spune sa ma intorc din drum, in poiana, sa tin cararea, sa urc pe

coama muntelui din fata, apoi imi arata cu mana saua dintre doua culmi.

Roman Miclaus Acolo e alta poiana. Dupa ce o strabat, o sa dau de un drum care duce la Varful lui Traian. Si acolo o sa vad ziduri vechi, de piatra. Nu stie daca ala e Troianul, dar acolo sigur s-au batut

dacii cu romanii. Ii multumesc si plec. Fac drumul inapoi, spre capatul poienii, cautand cararea ce duce in munte. O femeie trece alene prin ploaie, tinand de capastru doi cai, unul alb, unul negru, incarcati cu desagi. Imi raspunde la salut, schimbam cateva vorbe de parca ne-am cunoaste de cand lumea, apoi imi zice, ca trezita dintr-un vis: "E saracie mare, mama, nu mai e ca pe vremuri, cand era atata rod, ca radea pamantul". Si pleaca mai departe, ca si cum si-ar fi spus replica pe scena si rolul ei s-a incheiat. Ma mir din nou cat de frumos si simplu vorbesc taranii. Fara inflorituri. Au un

firesc in vorbire pe care noi, ceilalti, l-am pierdut, asa cum un copil isi pierde inocenta. Ceea ce pentru noi este figura de stil pentru un om al pamantului este lucru curat, firesc: cand e recolta buna, pamantul rade. Rade deadevaratelea. Iar acum... Cararea mea tot nu se vede in iarba. Ma uit spre munte si zaresc, intre sirurile de brazi, un fagas. Pe acolo trebuie sa fie suisul. Incep sa urc. Cerul plange, pamantul plange. Locul unde timpul curge inapoi

Nu ma bate gandul nici o clipa sa ma intorc. Nu mi-e frig, nu mi-e cald, nu simt oboseala. Ma afund in noroi pana la glezne, intr-un urcus din ce in ce mai abrupt, printre brazii napaditi de licheni. Ma agat de pietre si de radacini. Ma agat de stropii de ploaie, care parca ma iau pe aripile lor si ma urca in poiana. De s us, din luminis, lumea se vede altfel. Agitatia de zi cu zi, ambitiile, fricile marunte si grijile devin ridicole. Stancile indepartate ale Cioclovinei sunt invaluite in ceata. Aici totul e desavarsit: e liniste, e rai. De pe saua muntelui,

restul lumii pare o prapastie uriasa, din care tocmai am scapat.

Drum dacic in cetatea Piatra Rosie Strabat poiana cautand, din nou, cararea. O gasesc repede si merg inainte. Tufe nesfarsite de merisor... Bob cu bob, picurii de ploaie curg pe fructele lor purpurii. Inaintez prin saua

muntelui, lasand crestele in stanga si in dreapta. Tin drumeagul inainte, in cautarea zidului ascuns. Nu stiu cat e ceasul. Lumina e aceeasi ca si de dimineata, cerul e acelasi, ploaia e aceeasi. Un asemenea loc nu poate sta sub vremi, nu poate exista decat in afara timpului. Cararea ma fura tot mai mult, merg vreme multa, fara sa dau de Troian si imi pare, de la un timp, ca nu e drumul cel bun. Dar nu am pe cine intreba. Deodata, mi se pare ca aud un tipat, ca un fel de chemare. Grabesc pasul si in fata mea se deschide o vale adanca, ireala, neteda ca un

fund de iaz. O apa strabate valea si se scurge, rupand pamanturile, intr-o pestera. E Ponoriciul. Trei gospodarii dorm in ploaie, ca niste casute de jucarie, inconjurate de gradini si fanete. Stau in fata unui tablou neclintit, parca agatat pe peretele nesfarsit al cerului de toamna. Se aude din nou tipatul. Ma uit in directia din care vine si vad, desprinzandu-se din ceturi, o umbra galbuie. E o femeie ce pazeste cativa porci. Ma intreaba strigand, de la mare departare, unde am pornit pe vremea asta? Ma duc spre ea si o intreb de Troian. N-a auzit. Nici de varful lui Traian. Nici de daci. Nici

de ziduri. Ea pazeste porcii. Ponoriciul e parasit. Oamenii si-au lasat casele, gospodariile, si au coborat la vale, in satul Pui. Aici nu se mai poate trai, e prea greu. Cativa porci rozalii cu pete negre forfotesc in preajma ei. Porcareasa e o femeie intre doua varste.

Marioara de la Ponorici

Peste imbracamintea neagra poarta doua pelerine, una galbena si una transparenta. Sta acolo, in pustietatea aceea dumnezeiasca si pazeste porcii, in ploaie. Ma intreaba daca stiu cat e ceasul. "Ciudata intrebare", imi spun. Ma uit la ceasul de pe telefonul mobil: e unu si jumatate. Femeia scoate cu incetineala, dintrun buzunar, de sub pelerine, o punga invechita, mototolita, iar din punga scoate un ceasornic vechi, de masa, din metal si plastic rosiatic, decolorat. Cu gesturi alene, muta limbile ceasului si invarte cheia, intrebandu-ma absenta: "Cat ai zis? Jumate la doi?". Apoi

ceasornicul dispare inapoi in punga sifonata si in buzunarul hainei, sub cele doua pelerine. Aici timpul, cand nu sta pe loc, curge inapoi. De la ora doua spre ora unu. De la clipa de fata spre inceputuri, spre izvoare. Inapoi, la vremurile in care cerul si pamantul si oamenii radeau. Ne luam ramas bun. O vad disparand, umbra galbuie, spre padure, vorbind cu porcii ei. Dupa ce ma indepartez, mi-aduc aminte ca am uitat sa o intreb cum o cheama. O strig de departe, prin panza subtire de apa ce leaga aerul: "Cum va zice?" "Marioara!" "Marioara si mai cum?", strig eu fara sa-mi aud ecoul.

"Marioara de la Ponorici...", mai aud, inainte ca femeia sa dispara cu totul in trupul de ceata al vaii. Promisiunea lui Zamolxe Dau ocol vaii, cautand un reper, ceva care sami spuna incotro sa o iau. Zidul ascuns trebuie sa fie pe o creasta de munte, iar eu sunt intre creste. Prin dreapta vaii se face un drum taiat in stanca, unde candva a fost cale ferata industriala. Taranul cu cartofii mi-a povestit de drumul acesta care duce peste munte, in satul

Pui. O iau pe acolo si mai zaresc cateva adaposturi sezoniere paraginite.

Zidul ascuns Cateva oi pasc nestingherite, in ploaie. Mai sus, in padure, se aud talangi. Urc intr-acolo, ca sa vorbesc cu ciobanul. Il gasesc stand neabatut in ploaie, cu mioarele lui. Intr-o mana

in cealalta o umbrela. Cerul e intunecat. Nu a auzit de Troian. Ciobanul se lumineaza. Albii figura in apropiere de Troian. toata lumea stie de ele. nu bate vantul. Ma gandesc ca poate e chiar o alta denumire a Troianului. dusmanoasa. nu fulgera. Nici de ziduri dacice. un nume scris pe singura harta pe care vazusem indicat Troianul. Nici de Varful lui Traian. Nu tuna. nu e frig. Pai daca am venit dinspre Cioclovina.are un toiag. dar linistit. Soarele s-a retras in alta . Dar Troian? Ploaia se inteteste. am venit pe Albii! Trebuia sa intreb de la inceput de Albii. Imi aduc aminte de Albii.

dar nu voisem sa-i dau ascultare. poate in lumea cealalta. sa incalzeasca sufletele dacilor plecati. sau niste batrani cu pletele ninse. sau de la "cei albi"? Or fi niste zei albi. pe care timpul i-a preschimbat in stane de piatra? Drumeagul care ma chemase de la bun inceput. Ma intreb ce-o fi cu numele asta. "Albii". urca grabit prin padure. O fi de la "albie de rau". Ma intorc pe drumul pe care am venit si ajung la drumeagul ce se desprindea spre stanga si care urca paralel cu Albii. disparand sub covorul de frunze de fag. Suna destul de ciudat. Sunt din nou fara carare si nu stiu incotro .lume.

Ma opintesc prin covorul gros de frunze si noroi si urc pana pe creasta. Urc tot mai repede. ca sa nu ma prinda noaptea in munti. Dar iata ca ploaia se rareste pe nesimtite. Ii cer un semn lui Zamolxe. cu pasi mari si sufletul strans. printre fagi. E deja tarziu si ar trebui sa ma indrept spre vale. asta e ultima incercare. . Ma uit imprejur: numai fagi. semn ca acolo e creasta.sa o apuc. In fata mea. Au trecut deja opt ore de cand am pornit la drum. aproape gonind. care m-a adus pana aici. In varf. ultima ispita. se vede cerul. copacii urca pieptis o panta abrupta. apoi trebuie sa cobor in vale.

cu fagi cu tot.Am ajuns pe creasta. pamantul alearga la vale abrupt. Piatra Rosie . Ceata se rostogoleste in valatuci desenati limpede: rotocoale albe. ca scapate din mana cofetarului ce tese vata de zahar. La stanga si la dreapta o carare lata porneste brusc. Ajung intr-o mica surpatura. intre pomi. In cateva clipe. printre copaci. Pentru prima data de cand am pornit la drum. ploaia s-a oprit. Si de o parte si de alta. aerul se curata si privelistea se limpezeste.

innegrite. dar uneori se vede piatra. par o armata de tineri voinici gata pentru ultima batalie. Am ajuns pe Troianul. Ce fel de carare e asta? Si. Calupuri mari. drepte. Merg mai departe. tocita. Sunt pe un drumeag suspendat pe creasta. Sunt pe capatul lui de deasupra satului Cioclovina. trunchiurile ude ale fagilor. din piatra alba. cu senzatia ca ceva nu se potriveste la acest peisaj. dintr-o data. Nu mai ploua.De o parte si de alta a cararii. Pe masura ce . paralele. Zidul e acoperit de frunze. ma luminez: sunt pe zidul ascuns al dacilor.

zidul creste in inaltime. Totusi. La zid. dorinta mi-a fost implinita si am ajuns unde-am vrut. Ma gandesc ca asta e un semn. ajungand la doi metri. ca va veni. dar timpul nu ma lasa. Zamolxe mi-a implinit dorinta. Dar cerul nu mai plange. Vremea dacilor . As vrea sa strabat cei doi kilometri si jumatate mergand pe zid. sa vad cum dacii au zidit muntii. Vine seara. In tara dacilor e toamna tarzie. intr-o buna zi. si primavara. sa vad cum au legat crestele intre ele. o promisiune din partea marelui zeu.inaintez.

in stanga drumului. rosie. intr-adevar. Piatra Rosie se inalta singuratica. Acum. O iau din nou la drum. E o stanca semeata si este. Unii spun ca de la oxizii de fier care coloreaza pamantul si pietrele in tot tinutul. ca e sangele pamantului: atat de mult au suferit dacii cand romanii le-au luat tara. Valea Luncanilor mi se pare atat de familiara. spre cetatea Piatra Rosie. Altii.E dimineata. O sageata rosie si un . aflata la mica distanta de zidul ascuns. ci mai multe. Soarele s-a intors din lumea de dincolo. de parca as fi trait acolo nu o viata.

triunghi rosu te trimit inselator inainte. Nici un indicator spre stanga. Poate mi-am inchipuit-o prea mult. desi nu am vazut-o niciodata pana acum. Cusca cainelui e goala. Poate am vazut-o in vreun vis. Mi-e dor sa vad cetatea de la Piatra Rosie. spre piatra insangerata. . Inainte de poarta cetatii. treci prin curtea unei case. pe vale. O iau la stanga si urc pe pietrele alunecoase in graba. Casa e parasita. Nici un semn catre un monument intrat in patrimoniul mondial sub egida UNESCO. Ma gandesc ca trebuie sa fie tare ciudat ca drumul spre cetate sa treaca prin curtea ta. cu neliniste.

Cum iesi din curtea parasita. intri in cetate. urca pieptis pana pe platou. buruieni de tot neamul. In departare se zareste o alta fata a Varfului lui Traian. sub un par. gardul prabusit in cateva locuri. In livada. imbracate in muschi des. Marele drum pavat.gradina e napadita de buruieni. Zidurile au disparut demult. apa baltind ici si colo si pamant scurmat de fiarele . Scaieti. care se mai vede si acum. Acolo sunt stapani doar mistretii si uitarea. Urcusul este dureros. Pietre verzi. impanzesc padurea de fagi crescuta peste obrazul cetatii. sub haina groasa a ierburilor. se vede o fantana.

O cetate mandra. zidita pe varf de munte. Femeia cu caii Acolo.padurii. inconjurata din toate partile de prapastii. Iar cand a venit jalea si prapadul. candva demult. nu a mai ramas piatra peste piatra in . asta e tot ce se mai poate vedea la Piatra Rosie. a fost cuibul de vulturi al dacilor. in vremea cand pamanturile dansau in hora cu cerurile.

nadajduind sa se intoarca intr-o zi. Unii si-au umplut desagile. Oamenii locului au inrosit si cerul si pamantul cu sangele lor. sa-si ingrijeasca padurile. Altii au ramas cu radacinile adanc infipte in pamantul lor rosu. Au ramas sa-si creasca animalele. Clipele au trecut repede. s-au transformat in veacuri. daca vremurile vor fi mai bune. Acolo au vietuit mosii si stramosii lor si nu-si amintesc sa fi venit de undeva. sasi cultive pamanturile.calea furiei romanilor. iar cei ce locuiesc in Valea Luncanilor se stiu acolo dintotdeauna. si-au luat pruncii pe umeri si au plecat. de prin alte .

In Luncani este scoala doar pentru clasele I-IV.parti. impreuna cu nevasta. cetatea este chiar la ei in curte. Cetatea este tot pe pamanturile lor. . Omul a stat la Piatra Rosie pana i-au crescut pruncii si nu a avut unde sa-i dea la scoala. Ultimul locuitor al casei de pe Piatra Rosie a plecat la munca in Spania. intr-un sat departe de Luncani. Pamanturile alea sunt ale lor. Intr-un fel. Pe cei doi copii i-a lasat in grija unei batrane. Toti cei din neamul lui s-au nascut si au crescut cu cetatea in curte. Bunicii si strabunicii lui au trait dintotdeauna la Piatra Rosie.

Cand au crescut cei mici. Vorbesc cu satenii din Luncani. Statul nu-i ajuta. ori in . Acolo viata e prea grea. Daca nu mai tii vite. fara sa primeasca despagubiri. fara sa-i intrebe nimeni. "multi oameni si-au lasat gospodariile si-au coborat in vale. ori la oras. la ce sa mai ai fanete? S-a mai facut si rezervatie peste pamanturile lor. Tinerii pleaca mai toti.Dar si pana acolo e destul de departe. laptele si roadele se vand la pret de nimic. vitele nu mai au valoare. despre casele parasite din munti. au plecat cu totii la vale. Mai urca la casa de la cetate doar din cand in cand. da". "Da. spun ei.

A trecut vremea cand dacii zideau coamele muntilor si le inlantuiau crestele. Ploua iar. de parca Zamolxe plange infundat. Plec din Valea Luncanilor cu sentimentul ca-mi parasesc casa.strainatate. la munca. Tinutul se pustieste. trecutul si istoria. Sunt la capatul unui drum printre case parasite. printre oameni uitati de lume. cu capul in palme." * In tara dacilor e toamna tarzie si se pregateste sa vina iarna. printre pamanturi pustiite. Stropii de ploaie mi se preling pe fata si nu stiu ale cui . Ii inteleg tristetea si tanguiala. A trecut vremea lor.

ne asteapta uitarea. Ne asteapta o iarna lunga si grea.lacrimi sunt: ale cerului. va veni si aici primavara... Fotografii de Marian Coman • • Aurora Petan ==================== Gauri negre ale istoriei .Pestera de la Limanu . intr-o buna zi. ploaia se preschimba in ninsoare. In drum spre casa. De n-ar veni prea tarziu. ale zeului sau ale mele. Ne mai ramane doar speranta ca.

Intr-un colt de tara. cu sute de galerii care serpuiesc pe sub sat si pe sub . Intortocheata ca un labirint. isi doarme somnul de milenii o lume straveche si plina de mister: Pestera de la Limanu. ascunsa in pantecele unui deal. Labirintul pesterii trece si pe sub el.Lacul de la Limanu. acolo unde se innoada pamantul romanesc cu cel al bulgarilor si cu apele Marii Negre.

o usa. un lacat si o calauza Celebra mai ales pentru statiunile ei de pe litoral. care au cautat insingurarea sau un loc de rugaciune. oamenii au devastat pestera. in ea si-au gasit adapost mai intai dacii urgisiti de romani. apoi crestinii primelor veacuri. In ultimele decenii. putini dintre turistii ce se indreapta vara catre Mangalia sau Vama Veche stiu ca dincolo de . in sfarsit. cu plajele lor insorite si intinse.lacul din apropiere. dar aceasta poarta catre lumi ciudate a avut si un noroc intarziat: a primit.

fiecare cu durerile si frumusetile sale. lipoveni. la rafinata lume greceasca din coloniile de pe malul Marii Negre. sarmati. Dobrogea este si u . De la vremea de aur a ganditorului de la Hamangia. tatari. la romanii mereu insetati de cuceriri. la timpurile glorioase ale dacilor. turci..liziera de asfalt a soselei. campia Dobrogei este un pamant ce geme de istorie din toate veacurile. fiecare cu culoarea si parfumul ei.. Aici s-au intalnit mai multe lumi. la sciti.

pesterile din Cheile Dobrogei. Si tot in Dobrogea se afla si pestera La Movile. Aici se afla minunata pestera a Sfantului Andrei. Aici sunt uimitoarele grote de la Basarabi. sa vada primul loc de pe planeta noastra unde s-a descoperit viata . aici este pestera Sfantului Cassian.n taram fabulos al pesterilor. pentru care americanii de la NASA au venit cu sufletul la gura.

Mai putin spectaculoase ca pesterile de munte. cea mai incalcita pestera din Romania. Iar la cativa kilometri de Movile. acelasi mediu ca pe Marte. dar mai calde si mai favorabile vietuirii. Asa s-a intamplat si la Limanu. pesterile dobrogene sunt mai putin grandioase.in mediu fara oxigen. si au strans in ele mai multa istorie. Un loc de pierzanie Toamna dobrogeana e ca o miere veche. se afla pestera Limanu. . pline cu stalactite si stalagmite.

Sateni din Limanu (Stana. aerul e mai greoi. amestecata cu miros sarat de alge si scoici. e liniste. . dar inca se mai simte putin din caldura lui august.parfumata si densa. Vasilica si Nicolae) Pamanturile si pietrele galbene isi impletesc culoarea cu cea a nucilor ruginiti si a plopilor poleiti. Nu mai are limpezimea si voiosia verii. E duminica. peste noapte. satele adormite. cu aur. litoralul e pustiu.

cu multe case. Satul doarme. Intru pe una din ulite. Sat mare. Ici case noi. colorate. cu garduri din piatra galbuie. Este Limanu. se desprinde un drum la dreapta. colo case mai marunte si turme de animale imprastiate pe pajiste. . Dincolo de apa. Dupa pod. Un magar si cateva rate motate par sa fie singurii lui locuitori. dar nu exista nici un indicator.Drumul de la Mangalia spre 2 Mai lasa pe stanga statiunile aflate acum in "concediu de odihna". Inainte de a ajunge la destinatie treci peste lacul Mangalia. Vreau sa ajung la pestera Limanu. de pe pod se vede un sat alungit pe coama unui deal.

cu cerdac. Ma duc la prima poarta si intreb de pestera. decorat cu flori albe si inimi verzi. Chiar nimic? Nu. poarta un halat de casa albastru. "Da. Una din ele pare mai in putere. Vad oameni pe la porti. In spate se vede o casa albastra. pestera e aproape. in stil dobrogean. Doua femei si un barbat stau sprijiniti de un gard metalic. curiosi. ce sa stie. cele doua femei n-au fost niciodata in pestera. dar nu stiu nimic despre ea". asteapta ceva. Tacuti. In sat e nunta.aceeasi pe care o vazusem in burtile dealurilor. umbrita de bolti de vita de vie. un batic alb si ochelari cu .

lentile galbene. ori din curiozitate. ca nu mai e nimeni in sat care sa stie ce e cu pestera. O cheama Stana. E un loc de pierzanie. "Pestera asta e ramificata ca vinele pomului". mai in varsta. unde ai ajuns. Imi spune ca batranii care mai stiau cate ceva au murit. nu au stiut sa mai iasa si . de-aia lumea din sat nu se duce acolo. ajungi in acelasi loc. Toata-i la fel. Au intrat ori sa se ascunda. nu stii unde esti. zice. e mai dornica de vorba si are in glas o adiere de mister. Cealalta femeie. "Pe oriunde mergi." In pestera de la Limanu au pierit oameni. te invarti dintr-un loc in celalalt si nu-i mai gasesti gura.

deasupra.acolo le-au putrezit oasele. In timp ce Stana vorbeste. se feresc sa intre in ea. trebuie sa fie ghiolul. unul din sateni a sapat o fantana si cand a ajuns mai adanc cu sapatul. E ca un loc blestemat. . au iesit din pamant lilieci. satenii. pentru ca in unele locuri picura apa din pereti si acolo. Vasilica o dezaproba discret: "Nu se stie exact. astea-s doar basme". Sigur este ca pestera se intinde pe sub sat si pe sub ghiol. Ei. Odata.

Cine stie cat se intinde.Fantana din care au iesit lilieci Asta inseamna ca fantana dadea cumva in pestera. aproba si intra si el in discutie. Si-a intins coridoarele chiar si in beciurile unor sateni. Il cheama Nicolae si are pe cap o sapca galbena pe care scrie "I love . care pana acum a tacut. Barbatul.

S-a dus mosu dupa ei. Mosul i-a adus acasa. El a fost in pestera de mai multe ori. au auzit. Barbatul ei. Virgil. o femeie statea si plangea in fata pesterii. la un moment dat. cunostea toate cotloanele. sa-i scoata. Odata s-au ratacit trei copii. iar copiii au povestit ca. deasupra. era . ratacind prin cotloanele pesterii. batand "cloapetele": se aflau sub biserica! Altadata. Au intrat in pestera si nu s-au mai intors trei zile. Si-au ars copiii si hainele de pe ei ca sa faca lumina. El ii scotea pe cei rataciti. Dar nu mai traieste. Tatal lui. cunostea pestera cel mai bine. dar n-au mai gasit drumul inapoi.Radu". "mosu".

a aprins un bat. unde se vede o ferestruica in piatra. Omul zicea ca pestera il vrajise. Voia sa vada ce urmeaza mai incolo. A intrat cu o cutie de chibrituri.in pestera de mai multe ceasuri si nu mai iesea. si tot asa. Acesta s-a afundat in pestera pipaind cu degetele tavanul. dupa cotitura. pana a terminat chibriturile si nu a mai gasit . Au trimis satenii dupa "mosu". a mai aprins unul si inca unul. dupa pietrele din fata. a facut cativa pasi. Il striga pe nume pe Virgil si se indrepta spre locul de unde venea raspunsul. Stia pe unde trebuie sa o ia dupa forma pietrei. Asa l-a scos afara. ce-o mai fi la stanga.

Cand intra in pestera cineva. "Cand eram mici. ca sa nu mai gaseasca drumul. altfel acolo ii ramaneau oasele. Gesticuleaza des si povesteste cu mandrie despre "mosul" lui. dar a umblat si el prin multe cotloane. . noroc ca nevasta-sa venise cu el si a cerut ajutor. marcandu-si drumul cu un ghem de sfoara. ca sa nu se rataceasca.drumul de intoarcere. pe care il desfasura pe unde trecea. Nicolae se aprinde tot mai tare." Rade. El nu stie pestera cum o stia taica-sau. A ramas prins in mrejele pesterii. noi luam capatul sforii si-l duceam de la intrare intr-un cotlon. eram niste draci de copii.

" Mi-aduc aminte. Imi povesteste cum a ajuns odata intr-o galerie gatuita tare si cum a trecut in alta camera. fara sa vreau. dar apoi devine dintr-o data serios. de o scena din cartea "Calatorie spre centrul pamantului" si ma infior. In galeria cea neumblata a gasit o sfoara. se porneste muzica. "Cand am pus mana pe firul de sfoara s-a facut praf. cine stie cand. Brusc. sub talpa piciorului suna a gol. Se apropie alaiul de nunta si . asa de veche era. unde nu mai intrase nimeni de multa vreme.amintindu-si de nazdravaniile din copilarie. ramasa de la cineva care ajunsese acolo. Din loc in loc.

"Traian Vuia". In sat toti se stiu dupa nume. nu vad nici un numar pe nici o poarta. neincrezatoare. care pana atunci tacuse. ca nu mai traieste "mosu". Vasilica da in continuare din cap.ulita se anima. "57". imi raspunde barbatul. "Strada?" "Pai fara strada". "Sat Limanu". "Numarul?". zice Nicolae amuzat. Le multumesc celor trei. Nu stie la ce numar sta. intreb eu mai departe. rapunde serioasa Vasilica. E drept. "Nu stiu". indepartandu- . Le cer adresa. Stana si Nicolae regreta ca nu imi pot spune mai multe. intervine cu seriozitate stapana casei. Ar vrea sa le trimit fotografiile.

se de noi. pe marginea unei valcele adanci. pana vezi niste pietre mai mari. Pamantul scrasneste sub talpi si nu pricep de ce. valceaua. De o parte este lacul linistit. . Pentru ei e simplu: tii cararea pe deal. O iau spre o padurice de pini. De cealalta. O iau in directia indicata de sateni. cu malurile invelite in vegetatie de balta. Acolo e pestera. aproape de copacii care se vad in departare. acoperita doar de ierburi sarace.

un covor ciudat si incomod.Intrarea in pestera. Versantul vaii e . formand. Pe masura ce ma apropii de padurea de pini. impreuna cu ierburile. decorata cu grafitti Ma uit mai bine: ierburile sunt impestritate cu mii de cochilii marunte si albe. Cioburi de scoici. cochiliile se amesteca cu conuri de pin cazute.

strabatut de doua manunchiuri de dare. Ma intorc inapoi in sat si mai intreb o data. ma intorc. dar abia acum inteleg ca. De departe. care a zgariat peretele cu unghiile. Mi se dau aceleasi repere. Ma indrept spre lac. iar eu caut in zadar intrarea in lumea de sub pamant. Cararea a disparut de mult. dar nu le vad. Ma invart. de fapt. m-am plimbat tot . unde terenul pare mai stancos. Ma uit dupa pietrele date ca reper de sateni. par a fi urmele lasate de o vrajitoare rea. incercand sa iasa din prapastia in care a aruncat-o Fat-Frumos. pestera nicaieri. Peisajul e uniform. sapate candva de ape.

Mazgalelile de pe zid si de pe poarta prevesteau ce aveam sa vad in pestera. Intre pietrele galbui. Mai sus. tintuita intr-un zid de beton. In diagonala. Pe poarta e pictat cu vopsea rosie un craniu si doua oase incrucisate. Alaturi. un numar de telefon mobil. metalica. scris tot cu rosu: "Pestera Muierii". pe perete. cineva a scris cu alb: "A iubi este cel mai frumos lucru". pentru cei care vor sa viziteze pestera. care ies din deal ca niste oase de mamut. se vede o poarta mica.timpul pe spinarea pesterii si ca intrarea este in panta. . in valcea.

Ghidul Catalin Vilau zis Nae Acum doi ani a lucrat ca voluntar la curatarea pesterii si la inchiderea ei.Calatorie sub pamant Catalin Vilau are 18 ani si de doi ani este calauza la pestera Limanu. sub indrumarea profesorului de geografie din sat. La initiativa .

Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice. apoi descuie poarta si imi ofera o lanterna. "Daca punem panou de lemn. Atunci profesorul i-a incredintat cheia. Mai intai curata incet treptele si intrarea. au scos zeci de saci cu gunoaie din pestera. imi raspunde. au pus poarta si un panou. E atent. il fura pentru foc. "L-au furat satenii si l-au dus la fier vechi". Il intreb unde e panoul cu informatii despre pestera." Stiu ca pestera are o lungime de aproape . au turnat beton. au curatat. e un tanar linistit si placut la infatisare. zis Nae. Catalin. tacticos. constient de importanta misiunii sale.

asa ca ii cer sa ma duca doar in locurile pe care le considera mai interesante. Iti trebuie cateva zile bune ca sa parcurgi toata pestera.patru kilometri. organizat in trei cartiere. Sunt cele trei sectiuni ale pesterii. Baiatul imi arata o harta a pesterii care seamana la prima vedere cu planul unui oras imens. comunicand unele cu altele sau infundandu-se brusc in cate un colt de harta. intretaiate. intortocheate. Galeriile reprezentate in plan par stradute intortocheate. Din intrarea spatioasa. la care se mai adauga alti kilometri de galerii ramificate. unde poti sta in .

aproape nu vad colt de piatra fara scrijelituri. Grasu. Peretii sunt plini de funingine si mazgaleli. Mariana. Mihai. latindu-se slute pe pereti: Doru. Rodica. Duti.. Ici si colo cate un chip hidos ranjeste catre mine de pe pereti. .. Am sentimentul ca am coborat intr-o lume a umbrelor. care nu stiu incotro trimit. Imi amintesc de vorbele Stanei. iar piatra galbuie e la fel peste tot.picioare. ba la dreapta. se intra intr-o sala larga. in afara unor sageti rosii. Raquel. Nu gasesc nici un reper. Mergi ba cocosat. ba pe vine. ba la stanga. care ma urmaresc la fiecare pas. apoi nu mai stii unde esti. din loc in loc.

Nicu.. de parca ar fi pe ulitele satului. mai intrau animale salbatice in pestera. Cunoaste pestera ca pe buzunarul lui. Inainte de a se pune poarta. Nae aproape alearga. E intuneric de smoala. La patura. fara sa stea deloc pe ganduri.. pestera parca e din ce in ce mai aglomerata de umbrele celor ce si-au lasat numele acolo. posibile altare dacice . Nu se aude decat zgomotul pasilor nostri. dar in lumina palida a lanternelor.

Ajungem "la lilieci". bolovani uriasi par sa intrupeze fiinte din alta lume. liliecii sunt singurii stapani. Intr-un perete se vede o firida. Miroase a piatra veche. Dar acum e pustiu. . Intr-un loc se vede cate o fereastra. ei si jivinele marunte. Ne strecuram alert pe strazile inguste ale orasului subpamantean. Pe jos e un covor moale. In altul.O vulpe isi facuse cuibul aici intr-un an. parca sapata de mana omului. ce da intr-o incapere retrasa. Nu e mai frig decat afara. in care fumega candva un opait. de guano. miroase a milioane de ani.

Din sala cea mare se adancesc doua incaperi mai mici. alungite. patrulatere. Aici se vede clar mana omului. si patrundem in niste sali largi. imi spune Nae. prin care am mers aproape in genunchi. Iesim din galeriile stramte. in fundul carora se vede ceea ce Nae numea "paturi": niste pietre fasonate. se vad si urmele lasate de uneltele cu care s-a sapat in calcarul moale. Apoi mergem "la paturi". iar zburatoarele ies afara prin spatii special lasate pentru ei. "Sunt specii protejate".Cuiburile liliecilor sunt goale. asemenea unor . cu peretii drepti. regulati. Daca te uiti mai atent. S-a inserat deja.

. Nae nu stie cine le-a aranjat asa. se latesc pe pereti Valy.. "Pana unde . Nu gasesti perete care sa nu contina un nume. in care sunt asezate oase. Ilie. In pereti se zaresc mai multe firide dreptunghiulare. Ajungem intr-o galerie plina de oase maronii. sapate de mana omului. Nu urca.banchete. Pestera este aproape perfect orizontala. Umbrele continua sa ma urmareasca de pe pereti: Radu. Orasul de sub pamant e aglomerat. te trec fiori. ca intr-un relicvariu. de animale. Apoi mergem "la oase". Pindaru. Alin. Imaginea e lugubra.. Ramona. In urma mea. nu are "etaje". Bita. nu coboara..

dupa cateva zile de mers prin pestera. dar ca iesirea de acolo este astupata. populata de nume si umbre. O lume tulbure. Nu stiu daca e asa. cu o oarece ezitare. In sat se zice ca unii au reusit sa ajunga in Bulgaria. "Dar unii zic ca ajunge in Bulgaria. Ies la lumina cu sentimentul ca am facut o calatorie in lumea de dincolo. nedeslusita." Ne intoarcem spre iesire.ajunge pestera?" "Pana la marginea satului". Nu mai traiesc batranii care au trecut la bulgari. Nu e mult pana in Bulgaria. imi raspunde tanarul. dupa un drum ametitor prin maruntaiele pamantului. .

In anii '70 a facut cercetari si la Limanu. ultimul refugiu Profesorul Vasile Boroneant se ocupa. si greceasca si romana. "Cei de la Muzeul din Constanta radeau de mine cand le spuneam ca vreau sa ma duc la Limanu.Keiris." A gasit ceramica. unde sapa acum. tot din vremea dacilor. de multi ani. de arheologia pesterilor. cavaleri. animale. figuri de oameni. A gasit desene rupestre. dar cea mai multa este dacica si seamana mult cu c ea de la Chitila. Unele figuri .

din perioada primilor crestini. poate daci crestinati de timpuriu. Dar a gasit desenate si cruci la Limanu .le-a regasit. trimit spre secolele 9-11 dupa Hristos.simple si rasturnate . Cateva inscriptii in slavona. aproape identice. nu poti face arheologie cu lanterna. Inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani nu . scrise cu caractere chirilice. e posibil sa fie prea tarziu ca sa se mai faca ceva. reprezentate pe piese de la Chitila. din pacate. Dar. Oricum. cel putin in primul din cele trei sectoare ale ei. Pestera ar trebui electrificata. poate crestini refugiati in vremea persecutiilor.

intreb nedumerita. Acolo erau niste chipuri din piatra. Nu e vorba de icoane in sensul crestin. In traditia locala. "Ce icoane erau acolo?". pestera se numeste "La Icoane" sau "Pestera de la balta". Bolovanii de la intrare au fost sculptati.se lumineaza profesorul dintr-o data . acoperita de sute de graffiti ale vizitatorilor inconstienti.icoana inseamna in limba veche "chip".mai exista. chiar la intrare. au fost acoperite de mazgalituri moderne. "Aaa . "imagine". Intreaga pestera este vandalizata. cand am facut eu cercetari se vedeau clar trasaturile .

Acum sunt rasturnati." Il intreb de "paturi". nu cred ca se mai vede ceva. ma intreaba razand. Deci erau niste capete de piatra care vegheau la intrarea in pestera. poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant. "Ce paturi?". nasul. in vremea dacilor. "Acelea nu sunt paturi." . De aceea satenii au numit pestera "La Icoane". Figurile astea au fost facute probabil demult. Altare dacice.umane. gura. ori cine stie din ce alte motive. folosite mai apoi si de crestinii primelor veacuri. ochii. sunt altare.

adevarata. regatul marelui rege s-a impartit in mai multe tinuturi mai mici. conduse de printisori.Osuar Il intreb ce cautau dacii in pestera de la Limanu. Acum mai mult de doua mii de ani. Si imi spune o poveste trista. dupa ce Burebista a fost inlaturat de la domnie. ajunsa pana la noi datorita istoricului grec Dio Cassius. In Dobrogea .

existau trei astfel de printisori. care nu traiau tocmai in buna pace. Populatia s-a refugiat intr-o pestera mare. Rholes. numita Keiris. Dar romanii au cautat toate intrarile . mai ales ca Rholes le daduse si el o mana de ajutor cand au avut nevoie. Oamenii au luat cu ei si vitele si alte lucruri de pret. Fortareata in care se refugiase printul dac a cazut prin tradare. punandu-le la adapost sub pamant. a pornit cu razboi impotriva vecinului sau Dapyx. Romanii nu au ezitat sa vina. din apropiere. si a adus in ajutorul sau si pe romani. Unul dintre ei. Dapyx a fost ucis iar fratele lui a fost luat prizonier.

desi s-a gandit. Vasile Parvan a incercat sa dea de urma acestei pesteri. ca ar putea fi vorba de Limanu.cum le numeste istoricul grec -. Oase incastrate in peretii pesterii . dar a cautat-o mai mult pe la Gura Dobrogei."intortocheate si greu de gasit" . le-au astupat si i-au infrant pe cei din pestera prin infometare. la un moment dat.

Dacii au stiut. Unele galerii au fost prelucrate de oameni si folosite pentru adapost. ori chiar ca altare sau morminte. Sunt toate semnele ca pestera a folosit ca . cand s-au adapostit in pestera. Acum toate sunt blocate si peste ele a crescut vegetatie. ca pot iesi pe alta parte. unele sapate dinspre interior spre exterior.Profesorul Boroneant este convins ca pestera de la Limanu este pestera Keiris. caci prea multe se potrivesc. dar romanii au gasit toate iesirile. Exista si incaperi care au fost zidite. Pestera avea mai multe intrari. Peretii au fost intariti cu ziduri sau coloane de piatra.

in lipsa celor mai elementare conditii de lucru. ultima speranta. . iar peste orasul subteran de la Keiris se intind astazi apele ghiolului si casele din sat. nu se pot face cercetari mai amanuntite. In plus. intr-adevar. si nici o alta pestera din Dobrogea nu s-ar potrivi la fel de bine cu stravechea Keiris.adapost in vremea dacilor. Pestera de la Limanu a fost pentru dacii din zona ultimul refugiu. Din pacate. Keiris doarme. pestera este. Vremurile au trecut. ca o imensa radacina de copac adanc infipta in pamant. asa cum spune istoricul grec. teribil de intortocheata.

umbrele dacilor tradati inca aluneca incet. In carnea ei." Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan . "A iubi este cel mai frumos lucru. pe peretii pangariti ai pesterii de la Limanu. Pentru cei ce au ochi sa vada.imbratisand din strafunduri dealul. printre sutele de nume ale celor ce le-au tulburat linistea. lacul si satul. fara odihna. prezentul isi scrijeleste cu cruzime lipsa de respect fata de trecut.

Se intampla in urma cu peste o mie de ani. pentru a i se inchina. lui Cristos. pe vremea cand istoria mirosea inca a . in liniste.• ======================== Misterul din dealul de creta: Bisericile rupestre de la Basarabi Nu stie nimeni cine a fost primul crestin care a simtit nevoia sa sape o chilie intr-un munte de creta.

Dupa podul de peste apa. Important e faptul ca s-a petrecut in Dobrogea. un drumeag prafuit se desprinde spre stanga. o cariera de creta. * Orasul Basarabi se afla pe malul canalului Dunare-Marea Neagra. la Basarabi. In vara anului 1957. si ca Romania se afla printre tarile cu cele mai pretioase vestigii crestine din Europa. ca urmare a detonarilor . strajuit de o parte de dealuri joase. candva.ceata. In apropierea lor era. pe drumul ce duce de la Constanta la Cernavoda.

s-a descoperit intrarea intr-o chilie rupestra. unele cu rol de biserici. Au inceput imediat cercetarile arheologice si. In total. in anii urmatori. altele folosite ca locuinte sau incaperi funerare.efectuate pentru extinderea exploatarii. sase bi . au fost descoperite mai multe astfel de incaperi sapate in dealul de creta.

caci unii pereti erau prabusiti. zeci de inscriptii scrise cu caractere grecesti. si intre toate acestea. Valoarea intregului complex era data. animale. ceea ce inseamna 992 dupa Hristos. . cu rune. o data: anul 6500 de la facerea lumii. figuri geometrice. oameni. glagolitice. de numarul mare de inscriptii si desene de pe pereti: cruci.serici si multe alte galerii si chilii. multime de simboluri stranii. unele nici astazi descifrate. S-au facut si lucrari de restaurare. in primul rand. chirilice.

Din suprafata de aproape trei hectare. Intemperiile au lucrat si ele la degradarea complexului. Masurile au fost insuficiente. chiar daca arheologii s-au grabit sa protejeze proaspata descoperire. doar o treime a fost acoperita printr-o . multi turisti. care nu au stiut sa pretuiasca aceasta comoara.Vestea descoperii ansamblului de biserici vechi de peste un mileniu a atras. la vremea aceea.

cu aspect vag de catedrala si cu acoperisul in trepte. acoperit cu carton asfaltat. Creta.constructie de beton armat. ridicata in anii '70. Peretii s-au exfoliat. Pentru restul suprafetei s-a facut un fel de sopron din lemn si stuf. sa degradat rapid. Lipsa fondurilor. fiind un material foarte moale. care nu a putut sta cu folos in calea ploilor. zeci de desene si inscriptii au disparut. Anii de dupa Revolutie nu au adus vesti bune pentru . dar poate si lipsa interesului din partea oficialitatilor comuniste pentru un monument crestin au contribuit la distrugerea treptata a bisericilor de la Basarabi.

se produsese minunea din cel de-al doisprezecelea ceas. Iar cand am revenit. . in plina toamna dobrogeana. din fericire. Dar cum astazi. cand am incercat sa vizitez complexul. Ploile au continuat sa roada peretii incarcati de istorie.aceasta minune a crestinatatii de pe teritoriul Romaniei. a trebuit sa aman vizita pentru mai tarziu. nu se poate patrunde in spatiul sacru milenar de la Basarabi fara acordul Muzeului de Arheologie din Constanta. Aceasta era situatia la sfarsitul primaverii acestui an.

cu pereti si acoperisuri din fibra de sticla. Remarc repede: acoperisul care asta vara lipsea acum exista. structurata pe trei nivele. Dincolo de un gard oarecare se zareste o constructie stranie.Dealul sfant Nimic din aspectul exterior al complexului de la Basarabi nu-ti spune ca ar fi vorba de o "minune". ce pare sa tasneasca direct din dealurile de creta acoperite cu vegetatie rara. prin care se scurgeau apele ploilor si prin care treceau viscolele iernii. Vechiul invelis de carton. a fost inlocuit. .

Mai trebuie inlocuiti cativa stalpi de lemn. subreziti de vreme si. ca sa intelegi ca ansamblul de la Basarabi este cu adevarat o minune. trebuie sa se gaseasca bani pentru conservarea incintei rupestre. . al carei pret nu se poate tocmi. Dar e de-ajuns sa vezi doar cateva dintre incaperile ce le-au folosit drept biserici primilor crestini din Dobrogea. operatiune ce necesita milioane de euro. cel mai important.

numita de cercetatori "B4". Dimensiunile sale sunt de 7 x 3. alte cruci malteze uriase. iar intrarea in altar se face prin trei arcade frumos ornamentate cu vopsea rosie. inscriptii in rune misterioase. Pe celelalte fete ale stalpului. dragoni impletiti. Intr-un colt al . sapate in relief. sapat pe unul dintre cei trei stalpi ai pronaosului. chiar de la intrare. siluete umane. un porumbel urias. Tavanul naosului se sprijina pe alte cinci coloane. iar alaturi de porumbel.5 m. cruci malteze.Ghidul ne conduce in cea mai mare biserica. pastrata pana astazi. E suficient luminata pentru a zari.

Exista si un cavou. in care se intra din naos. iar in jurul sau sunt multime de alte cruci si de rune. Are o imbracaminte larga. iar in tavanul naosului se zareste o deschizatura prin care se comunica cu o alta biserica.naosului e desenata o figura umana cu bratele larg deschise. naos si altar. aflata deasupra. Lumina slaba. da . alb-galbuie. Iar deasupra aceleia se afla inca o biserica! Fiecare bisericuta are pronaos. pe care se vede desenata o cruce. dar si alte incaperi alaturate si galerii prin care incaperile comunica unele cu altele: un adevarat labirint. probabil in atitudine de ruga.

Un univers intreg. iar peretii au aspectul unui mozaic. pe peretele din dreapta intrarii altarului o pasare... "Ideea a fost proasta". intr-o incapere laterala se vad banci sapate in creta. "deoarece cimentul atrage umiditatea si grabeste deteriorarea cretei". de mormant. Bisericuta de deasupra este mai mica. intr-o alta un mormant. Pe un perete al incaperii centrale se zareste un cap de taur. Din loc in loc. ce reuneste viata cu moartea .un contur cald desenelor. creta alterneaza cu cimentul folosit la consolidare. cruci si inscriptii runice. In incaperi e o tacere absoluta. explica ghidul.

si somnul cu rugaciunea. un labirint in care sufletul se curata si mintea se limpezeste. in Bulgaria si in Basarabia. unde lumina se dilueaza si zgomotul se stinge. Se crede ca modelul acestor manastiri rupestre ar fi fost adus din . dar nu sunt singulare: asemenea asezari exista si in alte locuri apropiate de noi. Primii crestini Bisericile de la Basarabi sunt unicat prin dimensiuni si complexitate.

despre ale carui reprezentari sustinuse. Ne primeste in biserica Sf. de curand. Spiridon din . foarte bine documentat. inteligent. o comunicare stiintifica. foarte preocupat de complexul de la Basarabi. cadru didactic la Facultatea de Teologie a Universitatii Ovidius din Constanta. vorbeste repede. cu caldura si har.Cappadocia. Dar cine si cand a sapat chiliile de la Basarabi? Cat timp au fost locuite si de catre cine? De ce apar simboluri atat de diverse? Am solicitat cateva raspunsuri de la parintele Ionut Holubeanu. Tanar. unde exista cu sutele.

pe baza ceramicii gasite acolo. iluminata sarbatoreste pentru a celebra o cununie religioasa. este posibil sa fi existat o prima etapa de locuire mult mai devreme. care contin si ani. pe baza inscriptiilor de pe pereti. Totusi. "Complexul de la Basarabi a fost datat in secolele 9-10 dupa Hristos. si pe baza arhitecturii bisericilor. care apartine evului mediu timpuriu.Constanta. in .

cu absida si contraabsida (absida este peretele incovoiat al altarului). dar argumentul arhitecturii este puternic. Acolo s-a descoperit un ansamblu monahal rupestru. iar un indiciu in acest sens ar fi una dintre bisericute. exact ca cel de la Basarabi. datate initial in secolele 9-10. unde exista doua bisericute. E vorba de o biserica in forma unei corabii. una dintre bisericute are arhitectura specifica secolelor 4-6. Este doar o ipoteza.secolele 4-6. cioplit in stanca. Si acolo. Mai avem un caz asemanator la Dumbraveni. care are o arhitectura specifica lumii crestine primare. la fel ca .

" .Mai existau in zona astfel de manastiri rupestre? . iar cel care le datase initial a fost obligat sa admita ca a existat o prima etapa de locuire mai veche cu cateva secole si a coborat datarea acelei bisericute in secolul 4. si cu toate acestea a fost datata mai tarziu. doar ca aici nu s-au gasit dovezi suplimentare. Apoi s-a descoperit un mormant.la Basarabi. Aceeasi este situatia si la Basarabi. in care s-a gasit o moneda din secolul al 4-lea.

Basarabi nu este un caz unic. exista o intreaga arie monahala. refolosite apoi in secolele 9-10 si pana in secolul 11. acestea sunt etapele in care viata monahala a . Si bulgarii au gasit vestigii monahale rupestre. In sudul Dobrogei . dar unele dintre ele sunt mai timpurii. din secolele 4-6. dar si in Cadrilater. la fel ca la Basarabi. De fapt..atat in Dobrogea romaneasca. unele sunt din secolele 9-10.

si reapare dupa crestinarea bulgarilor. cand au venit si multi misionari bizantini si au dat probabil si ei un impuls pentru revigorarea vietii monahale din zona. Multe dintre figuri . Pana au venit slavo-avarii. care au inabusit-o. in secolul 6 si inceputul secolului 7. cand conditiile erau din nou prielnice vietii crestine.fost infloritoare in aceasta zona. si ea dispare brusc. Sfantul fara nume .Cele mai interesante reprezentari de la Basarabi sunt cele umane.

uneori tinand o cruce intr-una din maini.In cea mai mare dintre bisericutele din grupul celor notate cu B este reprezentat un sfant in pozitie de rugaciune. cu mainile ridicate. Cine sunt aceste personaje? .sunt in pozitie de rugaciune. unele au chiar o aura in jurul capului. cu bratele ridicate. Semn distinctiv este aura specifica sfintilor si .

deoarece de o parte si de alta a figurii se afla o inscriptie in limba greaca. iar in mana stanga un scut ca o litera "O" alungita. din aceeasi bisericuta. Pornind . in mana dreapta o sulita. o tunica. a fost identificata. In schimb. care n-a fost descifrat. Este evident vorba de un sfant. dar pe care nu il putem identifica deocamdata. o alta reprezentare. probabil de blana. Chipul sfantului e distrus. Reprezentarea este insotita de un text in caractere runice. dar atributele principale sunt clare: un vesmant lung. din care rezulta ca este vorba de Sfantul Teodor. nu se mai vede.vesmintele bisericesti.

o reprezentare a sfantului Teodor. Acest lucru ma face sa cred despre crestinii de la Basarabi ca au avut niste modele. fie . iar ca vesmant o tunica lunga cu dungulite. cu exact aceleasi elemente: sfantul e reprezentat pedestru. ca si cel de la Basarabi. o evanghelie din secolul al 12-lea. Reprezentarea de la Basarabi seamana izbitor de mult cu cea din manuscris. in cea stanga un scut. am cautat sa gasesc reprezentari apropiate in iconografia traditionala bizantina din aceeasi epoca si am gasit intr-un manuscris.de la aceasta imagine. are in mana dreapta o sulita.

in aceeasi bisericuta mai sunt doi sfinti. foarte frumoasa. . a nasterii Mantuitorului.icoanele vremii. Pe langa Sfantul Teodor. fie reprezentarile de sfinti de pe manuscrisele din epoca. Intr-o alta bisericuta mai exista o reprezentare interesanta.Sunt numeroase aceste reprezentari de sfinti in bisericile de la Basarabi? . .Nu sunt foarte numeroase. dar este atat de schematic reprezentata. incat interpretarea ei a ridicat probleme.

o cladire cu o cruce deasupra. din care coboara trei raze catre pruncul din iesle. interpretata ca fiind Betleemul. am gasit o icoana de la Muntele Sinai. mai sus este o iesle in care se afla un copil in fasa si deasupra o stea. Cautand modele posibile.Este figurat un drum curbat. eu consider ca este o reproducere dupa o icoana a vremii. de la sfarsitul . Si in acest caz.

nici magii care se inchina. asa ca in icoanele din vremea noastra. asa cum sau priceput. dar literatura de specialitate l-a descris drept "barbat cu nimb". pruncul culcat si steaua cu razele. Nu apare Maica Domnului. Mai exista intr-una din bisericute un sfant.secolului 12 si inceputul secolului 13. De ce cred ca este un . despre care eu personal cred ca este un arhanghel. Are o aura clara si frumoasa. Si asta m-a facut sa cred ca au avut modele pe care au incercat sa le reproduca schematic. care contine exact aceleasi elemente de baza ca in reprezentarea de la Basarabi. adica ieslea.

arhanghel? Deoarece are umerii foarte proeminenti. exista un complex monahal unde s-au descoperit multe reprezentari de tip graffiti asemanatoare cu cele de la Basarabi. . la fel de rudimentar incizata. dincolo de limita de sud a Cadrilaterului.Exista astfel de icoane rudimentare si in alte parti? .In Bulgaria. Acolo apare figura Sfantului Vasile. la Ravna. ridicati. . la fel ca in reprezentarile de arhangheli.

De pilda. sa se simta mai protejati.De ce sunt atat de schematice aceste icoane? . dar a obtinut astfel un fel de iconita. Oamenii simteau nevoia sa aiba astfel de icoane langa ei. Pelerini la altarele albe . pe care mai tarziu cineva a scrijelit figura Sfantului Gheorghe.Aceste reprezentari exprima saracia crestinilor din acele vremuri. la Capidava s-a gasit un ciob de ceramica dintrun vas romano-bizantin spart.. extrem de rudimentara.

oameni. mai mari. vechi de mai mult de o mie de ani. cizme. unele mai adanci. barci. cruci. peste altele mai putin adanci. alfabete cunoscute si necunoscute? Un mozaic ametitor ce se intinde pe cei mai multi pereti ai labirintului. in diagonala si pe orizontala.Ce poate fi mai straniu decat un perete de biserica. serpi. in toate directiile. pasari. naive sau pline de arta. cai. unele mai noi. sau doar simple linii subtiri. al carui sens ii scapa celui ce ar incerca sa afle . altele mai vechi. scrijelit peste tot in sus si-n jos. in relief. cu figuri si semne care se intretaie si se suprapun. mai mici.

Aceeasi ar putea fi situatia si la Basarabi. Si totusi. Cercetatorii bulgari care au studiat complexul monahal de la Ravna au lansat ideea ca unele dintre reprezentari au fost facute de pelerinii care au trecut pe acolo.care este rostul acestei babilonii. specialistii au reusit sa inteleaga ce s-a petrecut in acele grote.. De fapt. care sunt foarte putine. Dintre toate.. . pe langa icoanele cu sfinti. exista un numar foarte mare de simboluri. cizma pare simbolul cel mai misterios.

iar cercetatorii nu au ajuns la un acord. Dar cea mai plauzibila .De ce apar atat de multe cizme. Exista mai multe ipoteze.E greu sa interpretezi un simbol din acea epoca.. ce anume simbolizeaza incaltamintea desenata pe peretii bisericilor de la Basarabi? .

opinci .Ce alte simboluri sunt frecvente? . Dumnezeu i-a spus lui Moise: "Descalta-te. Acolo. fiecare pelerin desena semnul sau distinctiv. ca acesta este loc sfant". Si atunci incaltarea a ramas un simbol al locului sfant. pentru a marca faptul ca a trecut pe acolo. sandale. dupa modelul Sinaiului.Apare arcul cu sageata. .dintre ele spune ca acesta este un mod de a marca locul sfant pe care pelerinii l-au vizitat. Apar cizme.la Ravna apare sandaua -. chiar in altarul uneia .

dintre bisericutele de la Basarabi. iepuri. Putem . iar acest lucru este legat de prezenta unei populatii nomade in zona. Apoi sunt reprezentati porumbei. Mai apar caii. corabii . Simbolurile sunt foarte numeroase. interpretarea lor ridica mari probleme si nu am ajuns inca in faza in care sa ne putem pronunta sigur asupra semnificatiei acestora. probabil pecenegii. In simbolistica crestina acesta semnifica alungarea lui Adam din Rai. dragoni.s-a spus chiar despre o corabie ca seamana cu o corabie de vikingi. sunt multi cai. Exista chiar un chip cu trasaturi mongoloide.

Este greu de stiut.insa presupune ca apartineau pelerinilor de diverse neamuri care ajungeau in zona. complexul de la Basarabi oglindea mozaicul etnic al regiunii. S-au descoperit si schelete ale unor nordici. Unii spun ca au fost si populatii nordice. . deci secolelor 10-11.De ce neam erau cei ce au locuit si cei ce au trecut pe la Basarabi? . Cele mai multe apartin epocii evului mediu timpuriu. Ce putem spune este ca. probabil erau . la vremea respectiva.

exista doua incaperi folosite probabil . trecea drumul cunoscut "de la varegi la greci". caci pe aici. adica de la vikingi la bizantini. dar mai probabil este ca au venit aici dupa abandonarea complexului. De ce spun asta? Pentru ca unele dintre locuintele de la Basarabi au fost refolosite mai tarziu drept cavouri. De pilda. E posibil ca unii vikingi sa fi murit in zona sau chiar sa fi ramas sa vietuiasca la Basarabi.vikingi. pe malul vestic al Marii Negre.

Altii spun ca au fost si slavo-bulgari. La fel s-a intamplat si cu unele galerii. pentru ca au vatra.drept chilii de unii monahi. scaunele sapate in creta. in care au fost gasite oseminte umane. acolo au fost asezate trupurile unor oameni. pecenegi. chiar si de femei. semn ca aceste galerii au capatat destinatie funerara numai dupa ce complexul monahal nu a mai fost locuit. Altii spun ca au fost si populatii nomade. iar intrarea a fost zidita cu calupuri de creta. caci au fost identificate . iar incaperea avea o usa de lemn prinsa in peretele de creta cu carlige de fier. Insa mai tarziu.

pentru ca inscriptiile acestea in limba greaca au greseli de ortografie si e clar ca au fost scrise de cineva care nu stapanea foarte bine alfabetul grecesc. protoromani. Iar altii spun ca au fost si autohtoni. "Doamne ajuta pe robul tau" .Peretii bisericilor rupestre de la Basarabi au. . Deci. caci avem si inscriptii in greaca. Altii spun ca au fost si bizantini.inscriptii in limba slavona. deci stramosii nostri. cea mai sigura ipoteza este ca Basarabi fost un loc de pelerinaj pentru crestinii din regiune.

pun lumanari pentru pacatele mele. cu caractere chirilice: "Eu. tot in slavona: "In numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant s-a inchinat nedestoinicul rob Simion. in aceasta biserica. Luna mai." Deci. omule. Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. in luna august in 31." Si o alta. Aian (sau Dimian). in biserica. scrisa in limba slavona. si extrem de multe inscriptii. preotul. Amin.Iata una dintre inscriptiile de la Basarabi.pe langa desene. este vorba . prima data. Le-a descifrat cineva? . merg pe drum (in sensul de "calatoresc"). Dimian.

de data aceasta in limba greaca. spune: "Doamne ajuta pe robul tau Iosif preotul". se inchinau si isi marcau trecerea pe acolo. grec exista si multe inscriptii inca nedescifrate. .Pe langa alfabetele cunoscute . O alta inscriptie.de oameni care veneau. In ce limba si cu ce alfabet sunt scrise? .chirilic.

dupa care alfabetul a fost uitat. La Basarabi apare un alfabet considerat de unii original. care amesteca rune nordice cu rune protobulgare. este vorba de alfabetul numit "runic" ce a fost folosit de scandinavi si de protobulgari. originala. doar ca sunt incadrate ca aspect in categoria "rune". Deci.Da. nu a mai fost folosit. dar e vorba de alfabete diferite. dar cu precizarea de rune protobulgare sau rune nordice.. sunt numite alfabete runice. Poate fi o scriere locala. Cateva . folosita in aceasta zona intr-o anumita etapa istorica.

dar acolo peretii sunt de stanca si cu greu puteau fi scrijeliti.tot un fel de inscriptii. Maine e duminica. se apropie alaiul multicolor de nuntasi. poate pelerini moderni. vor lasa acatiste . Pentru aceste inscriptii runice inca nu s-au dat solutii sigure de descifrare. Dar la intrarea in biserica se face zarva. ci pe hartie -. Iar ca semn al . dar nu pe pereti. se vor inchina la icoane si vor lua parte la Sfanta Liturghie.caractere runice apar si la Dumbraveni. Vor veni credinciosii. * Discutia cu parintele Holubeanu este din ce in ce mai animata.

vor lasa. pe drumeagul de la poalele dealului de creta se intrevad in praf urme de sandale si de opinci. La Basarabi. Daca privesti cu ochiul limpede. Fotografii de Marian Coman . puterea unei rugaciuni. pasii pelerinilor de mai ieri. ce urca incet cararea. o iconita cu un sfant grabnic-ajutator.trecerii lor pe acolo. aceasta zi parca nici nu a trecut. strangand la piept un ciob. O mie de ani inseamna o zi in fata lui Dumnezeu. in loc de o inscriptie pe un perete.

Ingenuncheata. Lucretia Rambetea face 18 km pe zi.• Aurora Petan • • ========================== Femeia din gradina dacilor De 12 ani. ca sa ajunga la Cetatile din Muntii Orastiei. de dimineata si pana seara. ea .

revoltata de gesturile sale ciudate si agresive. Mai fac doi pasi si ii vad chipul: o femeie la vreo 50 de ani.. Statea chircita pe Soarele de Andezit.curata buruienile de pe pietrele albe si de pe istoria dacilor. rascaind cu atentie piatra altarului dacic. practicand ritualuri pagane la altarele dacice din Muntii Orastiei. Cat pe ce sa ma iau de ea. Zambeste. cu ochii negri si un obraz ars de soare. Nu pare a fi dintre indivizii care de la o vreme aprind lumanari. Numele si . Nici dintre cei care isi sapa numele in piatra..

care straluceste de curatenie. dar cu raspunderi mari: o cheama Lucretia Rambetea si e ste ingrijitoarea Cetatii. Sfarsitul verii a umplut cu flori incinta sacra. Zana cea buna a sanctuarului dacic. Lucretia trudeste . Femeia din fata mea e de-a locului.anul nefericitei lor vizite in cetatea dacica de la Sarmisegetuza. o femeie modesta.

de dimineata. baga radacini peste tot. sa biruie toate ierburile care au crescut intre pietrele altarului dacic. Lucretia aduna jirul si frunzele din incinta sacra cu patura si le duce in padure. ca ingroapa cetatea sub ea. Noaptea. Fie cat de frumoase. Si de-acuma incep sa cada si frunzele. nu trebuie lasate sa creasca pe monumente asa de valoroase. n-au ce sa cauten sanctuarele dacice. iar femeia o ia de la capat a doua zi. Ierburile astea salbatice strica piatra. Uneori. vantul scutura iar fagii. . e atata frunza de fag. padurile de fagi au inceput sa-si schimbe culoarea si sa-si scuture frunzele.

Strange si gunoaiele turistilor. De fapt. face curat. . Lucretia se scoala la ora patru dimineata. noaptea viseaza cetatea ingropata-n gunoaie. iar duminica fuge repede sa vada daca e curat. de luni pana vineri. Lucretia curata chiar istoria dacilor.Atunci vine cu grebla. iar daca sambata nu se duce. care nu "nimeresc" cosurile special amplasate acolo. strabate pe jos 18 kilometri de acasa pana la Sarmisegetuza si inapoi. De 12 ani. ca sa curete cetatea. iar dupa doua-trei zile o ia de la capat. in fiecare zi. si se intoarce acasa seara.

Le poarta cu ea pentru turisti. isi sterge fruntea de sudoare si scoate repede. de ilustrate si de pliante despre Cetatile Dacice.Daci. un teanc de carti. prin . icoane si lumanari Ma asez langa ea pe marginea Soarelui de Andezit. zi de zi. dintr-o sacosa de plastic. Femeia se opreste din plivit.

ca nu exista o intrare amenajata si cetatea nu e ingradita. Barbatul ei a lucrat si el 18 ani in cetate: cosea iarba din incinta sacra. Lucretia e angajata a Muzeului din Deva. dar la pliante si carti are "norma" si se straduieste sa le vanda. cu salariu minim pe economie. sus in cetate. Gradistea de Munte. nici un punct de vanzare. Dupa 31 de ani de .padure. la soare. curata buruienile. Bilete la intrare nu poate vinde. Cumpar sase ilustrate. Le intinde pe iarba. caci barbatul i s-a pensionat. Nu exista nici un chiosc. Apoi s-a angajat ea. apoi pe Valea Alba. din satul ei. se ocupa de lucrurile mai grele.

sanctuarele singure. N-ar lasa. Pentru odihna turistilor. acum 18 ani. de calcar. Vorbeste cu voiosie. Se . Rachitile erau uite-asa de mari (imi arata pana la brau). Inainte sa vina ei ca ingrijitori. cetatea era napadita de buruieni. "doamne feri". are o pensie de 220 lei. doua saptamani a taiat barbatul ei la rachiti si tufe de soc. Ne indreptam spre masa de lemn de langa templul mare. In drum spre masa de sub brad. I-e drag de ce face. mai culege cate o pietricica din iarba si o arunca din drum. cand a venit prima data la lucru in cetate. se apleaca. A facut-o barbatul ei.munca.

Cand vin. Cine stie ce necazuri or fi avand. ori poate vreo boala de minte. Lucretia se trage mai catre padure. se-apuca rabdatoare sa . Mai ales cand ii vede pe vizitatori incremeniti de uimire.simte de parca i le-ar fi dat in grija chiar Dumnezeu. simte ca are si ea un pic de merit in bucuria lor. si numai dupa ce pleaca. ca lumea ii plina de suferinte si incercari. da ea se face ca nu ii vede. Mai vin si din aia de se inchina la pietre si aprind lumanari.

racaie ceara scursa si strange lumanarile. Unii lasa si iconite printre pietre, cu Maica Domnului sau cu Iisus Hristos, dar pe alea le lasa acolo, sa fie sanctuarele in paza Celui de Sus. Cand ploua, Lucretia are grija sa dreneze apele ca sa nu balteasca. Iar cand vantul smulge crengi si le azvarle pe sanctuare, Lucretia le strange repede, sa nu putrezeasca peste pietre. Are grija si de izvorul dacilor, care curge chiar in cetate. Iarna, daca e zapada mare, urca in munte cu calul, desi turistii sunt mai rari. Dar vara vine lume, parca din ce in ce mai multa de la un timp. "Doar suntem nime',

fara istorie", spune cumva rusinata. Numai ieri a numarat 24 de masini. Cand au fost serbari in vale, la Costesti, au urcat la cetate vreo 200 de persoane. S-a bucurat ca de o victorie personala, dar cat a muncit dupa aceea ca sa curete dupa turisti... Din pacate, Lucretia se ocupa doar de incinta sacra. Restul cetatii este neingrijit. Cine sa se ocupe daca nu sunt bani? Arheologii sapa foarte putin, anul asta au stat doar doua saptamani, din care patru zile a plouat. Si anul trecut au stat tot numai doua saptamani. Pe vremuri, sapau si cate doua luni. Acum nu mai sunt fonduri.

Fetele Albe Abia acum arunc o privire atenta asupra luminisului ce adaposteste sanctuarele. Iarba e moale, de un verde linistitor. Intre pietrele dacilor sunt covoare gingase din mii de flori albe, galbene si liliachii. Nici o frunza uscata, nici o buruiana nu strica armonia desavarsita a privelistii: o poiana a zeilor, imbracata in zumzet continuu, de greieri si albine.

Plecam impreuna spre Fetele Albe, o asezare dacica foarte putin cunoscuta, care este in drumul spre casa al Lucretiei. Acelasi gest, al neincetatei griji pentru ca cetatea ei sa fie curata, il face si cand iesim dintre ziduri: o hartiuta cat de mica este cel mai mare dusman, o creanga ce blocheaza drumul turistilor este imediat inlaturata. Ochii ei vioi urmaresc fara

incetare perfectiunea... Gunoaiele nu pateaza doar piatra, ci si obrazul istoriei. Urcam dinspre Valea Alba spre Fetele Albe prin padure, pe o carare abrupta. Si cararea a facuto tot ea cu barbatul ei, de atatia ani de cand tot au venit la lucru in cetate. Acum este marcata pentru turisti. Fagetul crud, foarte tanar, se sfarseste brusc, in fata unei paduri de brad, aproape in intregime uscata. Inaintam printr-un peisaj halucinant, de brazi roscati-vinetii, printre crengile carora se filtreaza o lumina cu nuante de culoarea vinului vechi. Pe jos e pat de cetina de aceeasi culoare. "Sunt prea desi",

imi explica Lucretia. "S-au uscat ca n-au destula lumina. Mor fara soare. Numai la varf mai sunt verzi." Pasul ei ager si puternic ma lasa in urma. A facut de mii de ori acest drum. Nu se teme de ursi, nu a intalnit nici unul in viata ei. Doar o capra neagra i-a taiat intr-o zi poteca. Trecem de paraul Alboanei si ne apropiem de asezarea dacica de la Fetele Albe. "Alboana" vine de la Albu Ioana, o femeie care statea la o casa din munte si le aducea apa celor ce lucrau la cetate. De-asta i-au zis asa. Dar "Fetele Albe"? Nu stie. Asa a apucat, asa le zice de cand se stie.

La Fetele Albe a existat in vremea dacilor o intinsa asezare civila, randuita pe vreo 30 de terase facute de mana omului. Calcarul alb al cladirilor trebuie sa se fi vazut impresionant din vale. Asezarea a fost distrusa de romani, dar ruinele albe probabil au uimit multe secole pe cei ce treceau pe acolo. Asa s-o fi nascut numele acelui loc, poate chiar si numele paraului sa vina tot de aici. O intreb pe Lucretia cand s-au facut sapaturi la Fetele Albe. In 1951. Si inca putin in 1953. Arheologii au cercetat foarte putin. Si de atunci? De atunci totul e in paragina. Ajungem. Privelistea este obositoare.

Natura salbatica a facut parca tot posibilul sa ascunda vederii putinul care putea fi vazut. Rugi de mure, urzici, buruieni inalte, lastaris incalcit, fagi cu radacini strambe, covoare de muschi, toate au acoperit vestigiile dacice. Se ghicesc pietrele, sute, mii de pietre, aruncate de-a valma in toate partile, de parca un zeu suparat s-a aplecat din inalturile lui si le-a amestecat pe toate intre ele, ca nimeni sa nu mai stie vreodata care a fost rostul fiecareia: piatra de zid, piatra de cladire ori de templu, piatra dintr-o scara sau dintr-o fantana dacica. Se mai vad urmele unui sanctuar circular

napadit de brusturi. Au trecut mai mult de 50 de ani de cand salbaticia a pus stapanire pe acest loc. Fara truda Lucretiei, asa ar arata si cetatile... De altfel, locul e aproape de casa femeii, la doar zece minute, si Lucretiei i-ar placea sa se ocupe de Fetele Albe, "daca s-ar scoate un post". Dar muzeul nu are bani. Inca doi-trei ani, si nu o sa se mai vada mai nimic din asezarea aceasta a dacilor. Si, cine stie daca o sa se mai incumete vreodata cineva sa se ia la tranta cu furia ierbii.

Abia acum inteleg cat de mare e rodul muncii acestei femei, care zi de zi strabate padurile ca sa vina la Sarmisegetuza, sa pliveasca frunzulitele dintre pietrele altarelor dacice. Abia acum imi dau seama ce ar fi fost sanctuarele dacice fara aceasta femeie, care viseaza noaptea ca cetatea ei e ingropata-n gunoaie si fuge a doua zi, 18 kilometri distanta, ca sa o curete, pentru un salariu minim pe economie... Iar viata Lucretiei nu e deloc usoara. Sora ei a murit de tanara, iar ea i-a crescut pe toti cei patru copii orfani, plus inca un copil al ei. Are

toate necazurile omului sarman de la tara si poate inca altele in plus. Dar are o responsabilitate de care e mandra, si pentru nimic in lume nu va ingadui ca cetatea ei sa fie altfel decat o gradina ingrijita, chiar daca turistii nu vor sti niciodata al cui este meritul. La plecare, vrea sa-mi dea o sacosa de mere bune, de munte, si ma invita la ea acasa. Dar e tarziu si trebuie sa cobor in vale. Lucretia dispare ca o naluca printre copaci. Nici frunzele de sub talpile ei nu fosnesc, nici pamantul batatorit al cararii nu-i boncane sub toiag. Doar crengile aplecate ale copacilor se

dau usor la o parte din calea ei, ca intr-o plecaciune in fata unui stapan iubit. (Fotografiile autoarei)

Aurora Petan ======================

Muntii misterelor - Bucegii

Marele Sfinx din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean Cuprinsi intre Valea Prahovei, Valea Ialomitei, Depresiunea Brasovului si Subcarpatii Curburii, Bucegii nu sunt doar inima de piatra a Romaniei, ci si un minunat sanctuar: un munte sfant, de pe creasta caruia se vede toata tara, pana la Dunare, poate cea mai curata apa din

lume, si un zeu de piatra cu chip de dac, ce vegheaza neincetat asupra Romaniei. Taina Marelui Sfinx Chipul de om sapat in stanca priveste cu ochii larg deschisi peste tara dacilor. Are infatisare mandra, cu caciula moale pe crestet, cu varful indreptat inainte. Fata ii este potrivita, proportionata, buzele ferme si barbia hotarata. Marele Sfinx din Bucegi este simbolul Romaniei, asa cum turnul Eiffel este pecetea Frantei ori piramidele de la Gizeh emblema

Egiptului. Il asezam cu mandrie pe carti postale ilustrate si in ghidurile turistice pentru straini, dar am uitat de mult care e rostul lui, ce cauta acolo, in Bucegi, si de ce ne vegheaza tainic de atatea milenii. Sfinxul nostru are exa

ct aceeasi inaltime cu cea a sfinxului egiptean de la Gizeh. Oare e o coincidenta? Privirea sa

Doar strainii. Asa a fost cercetatorul peruan Daniel Ruzo.este indreptata spre locul in care echinoxurile se deseneaza pe cer. mereu strainii. cand apune soarele. anume ca sa vada Sfinxul nostru. cand vin pe aici si se minuneaza de frumusetea si vraja plaiurilor noastre. Si a constatat ca Sfinxul . care a venit in Bucegi in 1968. au curajul sa gandeasca mai departe. despre al nostru specialistii romani se tem sa spuna asa ceva. iar conturul cel mai clar il dobandeste la 21 noiembrie. Daca sfinxul din Egipt stim ca a fost facut de mana omului. pe care il stia de pe o carte postala.

ducand cu ei zestrea spirituala pelasga. trecand prin Grecia. pana pe malurile Nilului.. Controversatul istoric Nicolae Densusianu spunea ca egiptenii au plecat din Carpati.stranii fapturi de piatra ce stau la taifas in apropierea Sfinxului . Iata deci originea sfinxului egiptean.seamana cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat intr-o stanca de pe podisul Marcahuasi din Peru.sunt doar opera naturii si nu creatia unor indepartati stramosi. inseamna ca natura si-a depasit . in opinia sa! Si chiar daca am admite ca Sfinxul nostru.. Asia Mica si Liban. impreuna cu Babele .

Sunt. Babele. dandu-le infatisarea de azi. acest Om de Piatra . oare. niste altare ciclopice? Caci singura actiunea naturii pare sa nu le explice suficient forma. ori o mana de om a intervenit asupra lor. Babele . Nu stim daca asa au fost dintotdeauna.o creatie a omului sau a naturii? Cum priveau dacii Sfinxul.limitele si s-a intrecut pe sine.

"de la Toplet". in Muntii Ciucas. nu ca pe o simpla stanca erodata de ploi si vant. pe un mal al raului Cerna. Mai exista si un Sfinx banatean. cum facem noi astazi. apoi un Sfinx al Bratocei. Dar Sfinxul din Bucegi nu este singurul de la noi din tara. Poate ca aici. nemurirea era la ea acasa.. era intrebata vointa zeilor ori se faceau initieri si sacrificii. un altul in zona Carpatilor de Curbura.din varful muntilor? Cu siguranta. mai mult ca in orice loc. Probabil ca la poalele lui se practicau ritualuri. pe valea raului Teleajen.. undeva. Si mai spun unii ca numele de "Sfinx" nu este potrivit. E un .

vesnic veghetor asupra noastra? Muntele cu nume de om "Un munte care se numeste Omul! Este oare muntele atat de mic sau fost-au omul atat de mare. de s-a numit muntele dupa dansul? Ce a . Oare cum numeau stramosii nostri acest chip impietrit. menit sa-i atraga pe turisti. straveche.nume carturaresc. nume ce nu are a face cu lumea noastra dacica. din mitologia greaca si egipteana.

care s-a batut in batalie? Fost-a el un pustnic. de care se cutremurau imparatiile?" Asa isi incepea Carmen Sylva. pentru cel mai inalt varf din Bucegi. la asfintit de noiembrie. una din stancile din apropierea varfului isi lasa umbra pe platou. regina indragostita de Bucegi. legenda despre Muntele Omu.fost oare omul acela? Fost-a el un erou mare. care traia in locuri salbatice? Fost-a el un hot mare al carui nume nimeni nu indraznea sa-l pronunte? Fost-a el un imparat. un nume abstract si tulburator. . Un nume ciudat. Unii spun ca o data pe an. Profilul stancii deseneaza o imagine umana.

sunt megaliti. tocmai in varful varfului. sunt altare ciclopice. asemenea celor din apusul Europei. in vremea dacilor. cunoscut la noi sub numele de Zamolxe. Sau ca sunt coloanele cerului. zic ca nici macar nu e vorba in numele Omu de cuvantul pe care noi l-am luat din latina. un altar inchinat unui mare zeu. pentru a . Unii numesc stanca cea mai inalta de pe Varful Omu "Tronul lui Zamolxe". Ca pe Varful Omu a existat. mai indrazneti. poate lui Saturn. zeul timpului. Altii spun ca e mai mult de atat. Iar altii.care i-a dat numele "Omul". Ori ca pietrele enigmatice semanate parca de uriasi.

. Si nu putem jura ca este vorba de cuvantul latinesc pentru om. Acel Om care a dat numele celui mai inalt virf din Bucegi nu putea fi decat un zeu. erau sacre. ci erau consacrate zeilor umblatori prin nori. care il desemna pe zeul primordial. ci de un cuvant mult mai vechi. caci stim ca varfurile cele mai inalte nu erau ale oamenilor. E adevarat.desemna fiinta umana. iar cei Ligurici un Monte Omo a carui creasta depaseste altitudinea de 2600 m. de cand lumea. un Monte Omu exista si in insula Sardinia. Alpii Dolomitici au si ei un varf Omo. erau lacasurile marilor preoti.

in el se intalnesc si se innoada toate crestele. Si cu toate acestea. . intrun fel. iar la apus Muntele Batrana si Muntele Doamnele. El este chiar centrul intregului arc de culmi care alcatuiesc Bucegii.Despre Varful Omu (2507 m) se spune ca este centrul unei stele alcatuite din mai multi munti convergenti. care curge prin Valea Obarsiei. ci doar din anumite puncte: este. de la poalele Varfului Omu. un munte ascuns. lasand la rasarit Sfinxul si Babele. Din acest centru. izvoraste Ialomita. chiar fiind cel mai inalt varf din Bucegi. un munte tainic. el nu poate fi vazut tot timpul de pe traseu.

ce zane prefacute in pietre salasluiau aici in vremuri de mult apuse? Se spune ca Bucegii sunt munti vrajiti care emana o energie puternica Cei incercati.Babele. ce vantoase. Batrana si Doamnele: ce duhuri. care au urcat pe varful Omu de .

Esti pe acoperisul tarii dacilor. ca exista o poarta de intrare intr-o retea subterana aflata sub . Tara Barsei. Unii sustin ca Omu e un munte vrajit. in maruntaiele caruia sunt stranse comori. spun ca de aici. S-a afirmat. toata Transilvania.nenumarate ori si au scrutat zarile in diminetile limpezi. Buzaul. pe baza masuratorilor radiestezice. cu o energie foarte puternica. Numai cerul e deasupra ta. Carpatii Orientali. Se vede pana si Dunarea. poti sa vezi aproape toata tara. din inima Bucegilor. se vad Bucurestiul. daca te uiti in toate directiile.

" ca "muntele Om este traversat de o grota imensa.Omu. in sensul ca nu i s-a dat de capat. intr-un loc dominat de o stanca numita "Biserica Trasnita". Nume vrajite La fel de magice ca si locurile sunt numele . care este una dintre cele mai mari din lume. Aceasta poarta ar fi undeva pe Valea Obarsiei Ialomitei. fiind explorata doar pe vreo 20 de kilometri". Vasile Lovinescu sustine si el. in "Dacia Hiperboreana.

curmatura. Putine influente straine. desi ea inca salasluieste in vorbirea noastra de zi cu zi. strunga toate sunt cuvinte stravechi.Piscul. deci probabil tot din vremea dacilor sau chiar mai . la numele proprii ale fiecarui coltisor din Bucegi.acestora. altele cu origine necunoscuta. plaiul. unele socotite dacice. venite mai tarziu. muchia. Cele mai multe sunt franturi dintr-o limba straveche. au putut patrunde aici. De la nume de forme de relief marunte. pe care am uitat-o. braul sau brana. cuvintele au taria si mireasma unor vremuri in care oamenii vorbeau cu zeii si erau una cu natura.

Bolboci. Spintecaturi. Candva. Vanturisul si Vantoasele. atatea cuvinte milenare incarcate de poveste. Clabucete. dar de buna seama tapul salbatic. cel negru si iute de picior. Clai. animale cu nume dacic. Zgarbura. Bucegii erau cutreierati si de cerbi. cum ne marturiseste Valea Cerbului. salasluiau odinioara pe Creasta cu Zimbri sau in Valcelul cu Zimbri. care a dat numele Coltii Tapului. Valea si Poiana Tapului. Zimbrii. Gavane.demult. ce astazi nu mai exista in vorbirea noastra cea chinuita de neologisme ale noului . Galme. La fel si tapul. Zanoage. denumit tot cu un cuvant dacic.

un alt taram.. precum inflatie.. lipsit de paduri. piata de capital. . Localitati cu numele Bugeac sau Buceag exista in judetele Constanta. Chiar numele Bucegilor se lasa greu de descifrat: ce este un buceag? Lingvistii spun ca huceagul sau buceagul este un paduris des si jos. O alta lume.. ori covorul de muschi verde si moale. sau chiar pamantul pustiu. dar acelasi suflet legat de pamantul romanesc. doar cu buruieni si ierbarie.. ca sa nu mai vorbim de Bugeacul istoric din Basarabia.mileniu. Ialomita si Teleorman. pensii private. incalzire globala. motiuni de cenzura.

Lingvistul Sextil Puscariu sustine chiar ca Bucsoiul. ne-o arata si . se deriva de la Buc cu acelasi sufix ca in Maneciu sau Moeciu. in zadar o cautam in limbile vecine: este la fel de vechi precum numele Carpatilor. Bugeci. Bucur. tot asa cum si Buceci. Iar Bucur.teritoriu apartinand regatului dacic al lui Burebista. stim. este un nume autentic dacic. Cat despre originea numelui. isi are numele derivat de la Buc. Poate ca tufele joase de jepi. Ca locurile acestea erau vrajite. unul din bratele stelei de munti ce se intalnesc in varful Omu. au dat numele Bucegilor. numite si buceag.

Valea Comorilor ne povesteste de uriasele tezaure dacice. Sfinxul nu reprezinta doar un singur chip. din rase diferite. doua astfel de tezaure chiar au fost descoperite in vremea regelui Carol. in Sinaia. care are rolul de pazitor al unei comori ascunse intr-o Pestera a Tezaurului. de fapt. ci e inconjurat de alte chipuri umane. ascunse la ananghie de preoti si regi. precum si de capul unui caine. Iar povestile locului spun ca nu departe.alte nume. mai adauga cercetatorul. Ce stiau batranii locului de i-au spus acelei vai "a comorilor"? Daniel Ruzo spunea ca. Iar aceasta pestera. .

Dar Podul cu . Ce fel de tezaur ar putea fi ascuns in maruntaiele muntelui? Unul omenesc. care strange laolalta cunoasterea si intelepciunea unui trecut ce poate a fost. acest magnific monument al Omului. cu mult deasupra prezentului? Si atatea alte nume de poveste.. sau unul divin. incrustate cu nestemate. alcatuit din cupe scumpe de aur si argint.trebuie sa fie undeva in apropierea Sfinxului. in privinta spiritualitatii.. Dar poiana Sfarsitul Lumii? Poate e vorba de o lume ce incepe in ochiul Sfinxului si se sfarseste in norii de sub talpile zeilor daci.

Florile sau Piatra Arsa? Dar Varful cu Dor? Ce dor atat de fierbinte a dat numele unei vai. incremenit in piatra. . un altar ciclopic. asa cum e Valea cu Brazi ori Dealul cu Melci. stand pe un varf. zice Nicolae Densusianu. ci e Varful cu Dor. Poate sufletul strabunilor care geme. Iata dorul. unde pietre ciudate formeaza. poate dorul de vremurile cand zeii umblau cu talpile goale pe pajistile Bucegilor. un dor vesnic. unui izvor si unui varf printr-o numire atat de stravechi inmiresmata? Caci nu este Varful Dorului. uitat. Un dor mai tare decat moartea.

Pana si "stanca" si "stana". si pastrate in limba noastra pana astazi. tatarii (Cheile Tatarului) si chiar tiganii.Au venit apoi valurile tarzii de neamuri straine. au obarsie necunoscuta: de buna seama sunt cuvinte stravechi. dar samburele dacic a ramas. vorbe atat de insemnate. rostite pe aceste meleaguri cu mult inainte ca romanii sa ajunga cu armatele lor la Dunare. care si-au lasat numele in Bucegi: turcii (Mecetul Turcesc). Un urias sanctuar stravechi .

Armatele imparatilor romani Domitian si Traian nu au ajuns in locurile sacre ale dacilor. preotii alungati . cu complexul ei de sanctuare minunate.Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita. Stalpii templelor au fost facuti bucati. ce au fost facute de romani una cu pamantul. A fost cucerita Sarmizegetusa.

pe care il numeau Kogaionon. cuvant care insemna chiar acest lucru "Cel Sfant". Scriitorii greci din vechime spun ca dacii aveau un munte sfant. cand hoardele de turisti ii rapesc linistea. Poate pana astazi. care se numea la fel. Tot in apropiere se afla si o pestera sacra. iar pe langa acesta curgea apa lor sfanta. preotii daci care tineau . Dar Muntele Sfant al dacilor nu a fost niciodata profanat. dupa el.ori ucisi. ingroapa in gunoaie aceste monumente si le manjesc cu spray-uri colorate. in care s-a retras Zamolxe si. incinta sacra a fost vandalizata.

Ba mai mult. Altii au vazut in Retezat acest munte sfant. iar apa sfanta ar fi ori Streiul. din Muntii Tarcului. altii au ales Ceahlaul. ori Gradistea. Si despre Bucegi s-a spus. iar Varful Omu pare sa fie cel mai de crezut pentru aceasta demnitate. unii sustin ca Kogaionon nu a fost unul singur. ci mai multi munti. cu indreptatire.cumpana vremilor. ca ar putea adaposti muntele sfant. Si nu doar . Unii au spus ca Godeanul este muntele sfant. unii Muntele Gaina ori varful Gugu. cel indeaproape veghetor asupra Sarmizegetusei. Multi si-au batut capul sa afle unde se afla acest munte.

Babe si naucitoarea pestera cu acelasi nume . Si nu doar pentru ca este presarat cu stanci ciudate.. atat in trecut cat si astazi.loc curat de rugaciune. Ci pentru ca intreaga zona pare sa fie un urias sanctuar preistoric..pentru ca este cel mai inalt din Bucegi si de pe fruntea lui se poate vedea braul Dunarii. care curge pe langa Sfinx. socotite de unii altare megalitice. Si nu doar pentru ca de la poalele lui izvoraste Ialomita. cu un parcurs initiatic ce incepe de la Pestera Ialomitei. locuita in trecut de preoti . pe care unii o numesc Pestera lui Decebal. Si nu doar pentru ca se numeste Omu.

pana pe varful Omu. apoi se indreapta spre obarsia Ialomitei. Acesta este Muntele Sfant. iar astazi de calugari crestini. in nori. in mainile dusmanului. urca la platoul Babelor. unde era de prevazut ca romanii vor putea ajunge. Nu puteau fi preotii daci atat de necugetati incat sa-si lase muntele sacru.daci. aceasta este Pestera lui Zamolxe. aceasta este Apa Sfanta. pe varfurile cele mai inaccesibile. . Ce aveau ei mai sfant nu se afla la Sarmizegetusa. ci in creierii muntilor. toata sfintenia si tot temeiul neamului lor. unde se face inchinare Sfinxului si sfatuitoarelor lui.

Legendele spun ca Bucegii sunt strabatuti de nesfarsite tuneluri subterane. Aici este polul energetic al intregii Romanii. Aici se intalnesc lumile. cum a fost in 1993. Unii chiar se vindeca. dar si cercetatorii zonelor obscure ale existentei spun ca aici se petrec lucruri stranii. Uneori. Oamenii care ajung in aceste locuri cu sufletul curat se incarca de energie. cand .Locul unde se intalnesc lumile Locuitorii din satele de munte ale Bucegilor. Omu se cutremura din senin.

Lucru ciudat. Alteori se aud bubuituri de sub pamant. care sunt roci stabile. caci muntele e alcatuit din calcare si conglomerate..timp de o luna au fost sute de cutremure mici. produse fix la orele 20. Specialistii au afirmat ca e vorba de fracturi ale scoartei..00 si la 3. Se zice ca intre 1994 si 1998. . uneori si cate zece pe zi. dar n-au putut explica de ce s-au petrecut la ore fixe. ca si cum ceva s-ar prabusi. iar multi oameni din asezarile din apropiere sunt chinuiti de insomnii in timpul acestor fenomene. in zona Bucegilor s-au inregistrat mici zguduituri subterane zilnice.00 noaptea.

aflat aproape de Varful Omu. Acest centru energetic ar fi fost cunoscut si dacilor.Cercetari efectuate inainte de 1989 pe mostre de roca au demonstrat ca Varful Ocolit (Bucura). Fenomene stranii se petrec si in aer. Concluzia cercetarilor neconventionale a fost ca acolo se afla un fel de poarta de iesire din universul terestru. are caracteristici speciale. care l-au numit Kogaionon. e un adevarat Stalp al Cerului. depasind pragul de latenta in 1986. iar aceasta energie era din ce in ce mai puternica. cu o activitate energetica masurabila. in aceste locuri: curcubee .

in mod sigur. lumini ciudate. Ialomita aproape de obarsie . uneori chiar saptamani intregi. Dar. fara sa fi plouat inainte. Cate din acestea sunt reale si cate provin din imaginatia turistilor. nu stim. scantei lungi de un metru in jurul Sfinxului si multe altele.stralucitoare in plin soare. fulgere. Bucegii sunt un loc aparte. caci multi le-au simtit energia extraordinara.

intre Lacul Bolboci si . intalnit in Valea Ialomitei. pe Valea Ialomitei. care dupa 400 de km se varsa in Dunare. Este vorba de zona numita "Sapte Izvoare". chiar si cercetarile stiintifice moderne par sa i se supuna. Poate ca Ialomita. un fenomen straniu. aflata pe versantul estic al Bucegilor. numita in scrierile vechi Naparis si Helibakia. la Carsium. unul din punctele strategice de pe fluviu. Sau poate este vorba de Apa Vie.In ce priveste Apa Sfanta. dar real. a fost intr-adevar apa sfanta.

iar testele aratau ca toti indicatorii calitativi ai apei de la Sapte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume! De pilda: numarul de bacterii e zero . Testele recente au aratat ca. intr- . cercetata in laborator inca din 1927. Ce are special aceasta apa? Se pare ca este una dintre cele mai curate din lume! Studiile au continuat. unde exista o sursa de apa misterioasa. In anii 80. limita minima acceptata .poluarea cu azotati si azotiti e zero.Scropoasa. au venit si strainii si au facut cercetari.fata de 5. au fost reluate cercetarile. iar zona a fost inchisa.

Aceasta este "apa vie". . este vorba de o apa speciala.adevar. care izvoraste dintr-o grota unde se afla un imens lac subteran. aceste izvoare sunt. fapt care o face sa-si recapete structura ordonata ideala (iar cercetarile magnetometrice au detectat puternice anomalii in zona). intr-adevar. unele dintre cele mai curate surse naturale de apa plata din lume. S-au gasit si explicatii stiintifice pentru aceasta minune: fie apa aceasta trece printr-un camp magnetic. Din punct de vedere chimic. iar argintul impiedica dezvoltarea bacteriilor. fie izvoarele trec pe langa un zacamant de argint.

un lucru e sigur: Bucegii sunt un loc cu totul special. a croit pesteri si a limpezit izvoare pana la puritatea absoluta. Oricat de greu sunt de crezut pentru unii legendele. oricat de banala si cenusie ar fi perspectiva asupra Bucegilor din birourile oficiale ale institutelor de cercetare. Chiar daca ni se spune ca e vorba doar de capriciile naturii. Dar numai cei care ajung acolo cu gand curat stiu asta. care erau si mari vindecatori. povestile impatimitilor de munte sau cercetarile neconventionale. nu . care a sapat in pietre forme curioase.cunoscuta de preotii daci.

Trebuie sa fii orb la suflet si intunecat la privire ca sa nu accepti ca Bucegii. Locuitorii din zona spun ca in Bucegi se petrec lucruri stranii . Iar Sfinxul.trebuie sa uitam ca un lucru. daca generatii la rand e socotit sfant. devine sfant. si chiar stramosii lor indepartati. oricat de banal. Mii de ani. preotii au vorbit cu zeii la poalele Sfinxului si s-au initiat band apa vie. Babele si Omu nu sunt deloc banale: este de netagaduit ca dacii. le-au considerat sacre.

produse de atingerea zeilor. un mare si puternic sanctuar. in mod sigur au devenit la un moment dat. datorita stramosilor nostri. asa cum avem noi: trebuie doar sa vedem. sa intelegem si sa ocrotim ceea ce ni s-a dat.daca nu au fost dintotdeauna. Si nu multe neamuri au parte de astfel de minunatii. Foto: Mediafax • Aurora Petan .

• =================== Imparatii daci ai Romei Daci pe sarcofagul imparatesei Elena. mama lui Constantin .

le-au contestat originea. in ciuda documentelor care ne garanteaza obarsia lor dacica. dar si unii straini. cei mai multi istorici romani. fara acesti daci ajunsi la carma Imperiului.Imparatii romani de origine dacica sunt un subiect foarte putin cunoscut. dar cu privire la originea lor dacica s-a pastrat tacere. istoria Daciei. a Europei si chiar a intregii crestinatati . Totusi. Enigme Istorice De-a lungul timpului. Poate numele lor le sunt familiare multora.

stranepotul lui Decebal Nu stim ce s-a intamplat cu dacii dupa cucerirea Daciei de catre romani.ar fi fost alta. Regalian. din motive greu de inteles. ei s-au romanizat rapid si fara cale de intoarcere. in . Istoria oficiala le contesta dacismul si astazi. Daca ar fi sa dam crezare manualelor.

decursul a doar un secol si jumatate. amintirea lui Decebal a ramas vie in secolele urmatoare. prin care toti cetatenii imperiului nascuti liberi deveneau . Dupa constitutia lui Caracalla din 212. iar numele de "dac" este purtat cu mandrie de mai multe personaje istorice. ajunse pe cele mai inalte trepte ale ierarhiei militare sau politice a Imperiului roman. Totusi.

sau poate fi doar o genealogie imaginara. Si sustineau ca este un urmas al lui Decebal. un stranepot al marelui rege martir. Documentele epocii spun ca dacul cel ambitios a intrat in istorie in preajma anului 260 d. Poate fi intru totul adevarat. in vreme ce pe tronul Romei se afla Gallienus. orice dac devenit cetatean roman putea urca in ierarhiile vremii.Cr. In anul 260. Regalian este cel dintai dac care a urcat in aceasta ierarhie. dacul Regalian. .cetateni romani cu drepturi depline. Ceea ce insa nu se poate pune la indoiala este originea dacica a lui Regalian.

dar Gallienus vine de la Roma impotriva lui si il invinge. se afla in fruntea trupelor din zona Dunarii.general cu talent de strateg. Regalian este ucis intr-un complot de propriii sai partizani. el pune la cale o rebeliune. s-au limitat la zona dunareana. Conform surselor scrise. Sulpicia Dryantilla. in urma careia este proclamat imparat de catre trupele sale. Monedele emise de el si de sotia (sau mama) sa. duce lupte impotriva sarmatilor. din Pannonia si Moesia. o femeie cu nume dacic. Dupa preluarea puterii. aliati cu roxolanii. Nu mult dupa anul 260. .

abandonata sau eliberata? Figura lui Regalian este deosebit de importanta in istoria provinciei Dacia. izvoarele istorice si arheologice ne confirma faptul ca provi ncia Dacia a fost abandonata mai devreme. iar Aurelian nu a facut . deoarece coincide cu un moment-cheie: abandonarea provinciei de catre Gallienus. in vremea lui Gallienus. Desi Aurelian este considerat autorul retragerii trupelor si administratiei romane din Dacia. totusi.Dacia .

.decat sa consemneze in acte un fapt deja consumat si pe care oficialitatile multa vreme nu au avut curajul sa-l recunoasca.Scrierile vechi ne informeaza ca "Dacia a fost pierduta" in vremea adversarului lui Regalian. iar arheologia ne arata ca tot in vremea acestui imparat au incetat inscriptiile romane din Dacia. precum si baterea de monede. Acest moment coincide si cu o serie de atacuri dure ale carpilor (daci liberi) asupra provinciei.

ne poate sugera ca retragerea armatei si a administratiei romane din provincie nu reprezinta un abandon al Daciei ci. istoricii insista ca prin "carpi" trebuie sa intelegem "goti"). din contra. care pun retragerea romanilor doar pe seama atacurilor pricinuite de barbari si de goti (chiar daca izvoarele subliniaza ca este vorba de carpi.Maximinus Daia (Daza) Contextul acesta este rareori invocat de istoricii nostri. . Uzurparea puterii lui Gallienus in zona. prin rebeliunea dacului Regalian si atacurile dacilor liberi.

efectiv. din pricina atacurilor barbare. ca justificare. . romanii au fost. alungati din provincie de catre daci si au sustinut apoi. Aurelian a creat in sudul Dunarii o alta Dacie. sa fie provincie romana. In acest fel. ca Dacia este greu de aparat.o eliberare. Ulterior. pentru cine stie cata vreme. pentru a pastra aparenta unei Dacii romane. numita "Dacia Aureliana" si mai apoi "Dacia Ripensis". Ce s-ar fi intamplat daca Regalian nu l-ar fi uzurpat pe Gallienus sau daca dacii liberi nu ar fi venit in ajutorul fratilor lor din tinutul ocupat de romani? Poate ca Dacia ar fi continuat. Deci.

". fiind mai intai pastor. ciobanul din Carpati Tot in vremea lui Gallienus a trait si Marcus Acilius Aureolus. Istoricul bizantin Zonaras spune despre el: "Aureolus era din tara getica. numita mai tarziu Dacia. el insusi pastor in tinerete. si de neam obscur. Intrat ca soldat de rand in armata romana.. dac dintr-o familie de ciobani. Aureolus.Dacia a fost prima provincie a imperiului din care romanii au fost nevoiti sa se retraga. a castigat simpatia imparatului Valerianus si a ajuns ..

a fost trimis de imparat in anul 265 sa lupte impotriva unui uzurpator din Galia. celebra criza a secolului al Iii-lea. dar Aureolus s-a aliat cu acesta impotriva imparatului de la Roma. cand s-au succedat la tronul Romei o multime de imparati. Gallienus a pornit impotriva celui de-al doilea . A fost proclamat suveran la Mediolanum de catre armatele sale. Dupa ce a castigat si increderea lui Gallienus (succesorul lui Valerian la tron).ingrijitor al cavaleriei. mai adesea sprijiniti de armata. mai toti provinciali. Postumus. Totul se petrecea in plina criza politica a imperiului. in anul 268.

dar a fost tradat si ucis. Totusi. cel care a murit in asediul de la Mediolanum a fost Gallienus. de propriii lui soldati. pana in vremea lui Aurelian. "olteanul" care i-a razbunat pe daci Galerius Maximianus (292-311) i-a urmat la . Aureolus. tradand prietenia care ii lega.dac autoproclamat imparat. ca si Regalian. Acesta insa l-a refuzat. care i-a cerut ajutor lui Postumus. iar Aureolus a reusit sa-si pastreze titlul. Imparatul Galeriu.

Sa nascut intr-un sat din apropiere de Serdica (Sofia). mama sa ar fi venit de undeva din Oltenia. a vrut sa supuna la obligatia platii . din Dacia Traiana.domnie lui Diocletian. dupa numele sau romanizat. Lactantiu. In primul rand. din Dacia Malvensis. al carui protejat a fost. ne mai da cateva informatii uluitoare despre acest dac ajuns imparat. Olt). venita din nordul Dunarii. dintr-o mama daca. poate chiar din orasul Romula (astazi Resca. jud.Se crede ca. Romula. scriitorul crestin care ne confirma originea dacica a imparatului Galeriu.

a vrut sa schimbe numele Imperiului roman in Imperiul dacic.impozitelor Roma si intreaga Italie. In al doilea rand. drept razbunare Arcul lui Galeriu din Salonic pentru umilirea dacilor de catre Traian. imparatul s-a . Inainte de a muri. care lea impus tribut dacilor.

reeditat apoi de Constantin cel Mare. dupa numele mamei sale. care a fost numit Romulianum. Galeriu a ramas in istorie pentru persecutiile sale impotriva crestinilor. Pe arcul sau de triumf de la Salonic apar figuri de daci cu steagul lor national in forma de sarpe cu cap de lup. cat si dupa urcarea sa pe tron. dar unii dintre ei au presupus ca este vorba de soldati daci din . inainte de a muri. a dat primul edict de toleranta din istoria crestinilor.retras in satul sau natal. atat in vremea lui Diocletian. Specialistii inca nu s-au dumirit ce cauta acesti daci pe arcul lui Galeriu. Totusi.

sa fi fost cenzurate sau distruse in vremea lui Galeriu sau a altor imparati de mai tarziu.regiunea natala a imparatului. toate disparute astazi. la fel si adversitatea sa fata de romani si de numele de "roman". Daia si Licinius Maximinus Daia (sau Daza) era nepotul . Dacismul lui Galerius este incontestabil. care au incercat sa apere astfel memoria dacilor. declarata deschis de imparat. Nu ar fi exclus ca seria lunga de documente ce relatau cucerirea Daciei.

In schimb. Imparatul Galeriu i-a conferit lui Licinius titlul de "Augustus" in vestul imperiului. A ajuns sa fie adoptat de unchiul sau. dar chiar si dupa adoptie. in timp ce Daia.imparatului Galeriu. despre Licinius. a tinut sa-si pastreze numele dacic. si Constantin (si acesta de origine moeso-dacica) au fost numiti "fiii augustilor". in anul 308. izvoarele spun ca se tragea dintr-o familie de tarani daci din Moesia Superior. . S-a nascut in anul 265 si a ajuns prieten foarte bun cu Galeriu. avand-o ca mama pe sora imparatului. la sud de Dunare. nepotul imparatului. S-a nascut in Dacia Aureliana.

s-a aliat cu Constantin. toti cei patru suverani care formau tetrarhia (forma de conducere cu patru imparati. Constantin si Licinius se reunisera la Milano pentru un eveniment extrem de important: promulgarea edictului prin care religia crestina devenea egala in drepturi cu celelalte religii ale imperiului. in 311. De cealalta parte. doi de rang superior si doi de rang mai mic). la Mediolanum (Milano). Dupa moartea lui Galeriu. Licinius si-a impartit imperiul frateste cu Daia.In felul acesta. Daia s-a aliat cu uzurpatorul . erau de origine dacica. dar in 313. casatorindu-se cu sora lui vitrega.

Dar tradarea a fost platita. Licinius si Constantin au intrat . a preferat sa se sinucida. Daia a Degetul lui Constantin fost infrant si. spun unele surse. Conflictul dintre Licinius si Daia era previzibil.Maxentiu. cumnatul lui Licinius. Locul sau a fost luat de Constantin.

in urma caruia cel din urma a iesit invingator si a devenit unic imparat al imperiului. Cu acesti patru imparati de origine dacica. Constantin si Elena. primul imparat crestin din istorie. ce au condus imperiul simultan. a inceput o noua epoca in istoria Imperiului roman.intr-un conflict. Enigma dacilor de pe Arcul lui Constantin Dar cel mai mare imparat roman de origine dacica este Constantin. la . S-a nascut la sud de Dunare.

In anul 325. Constantin era. in Serbia de astazi. la Naissus este atestat un episcop care isi spune "Dacus". spoliaza monumentele din splendidul for al lui Traian. mai exact. Marea friza de .Naissus. Tatal sau. este incontestabila. atat inainte de cucerirea Daciei cat si dupa aceea. in vremea conciliului de la Niceea. Desi nu stim in ce fel dacismul sau i-a influentat actiunile. un moeso-dac. imparatul Constantius Chlorus. Deci. pe atunci provincia Moesia Superior. era tot din Naissus. la doar doua secole dupa cucerirea Daciei. Prezenta dacilor la sudul Dunarii. stim sigur un lucru: el este cel care.

piatra a lui Traian. Mai mult. Ce logica sa aiba dislocarea unor statui colosale de daci si plasarea lor pe un monument al unui imparat roman. este sparta in bucati de Constantin. masurand peste 30 de metri (dupa altii mult mai mult) si fiind a treia ca marime din intreaga antichitate. opt din grandioasele statui de daci. inalte de trei metri. care impodobeau forul lui Traian. sunt scoase de la locul lor si urcate pe Arcul imparatului Constantin. Patru bucati sunt incastrate in arcul sau de triumf de la Roma. daca nu . dupa ce figura lui Traian este stearsa din reprezentarile reliefurilor.

Constantin avea o mare pretuire pentru stramosii sai. E adevarat. Documentele ne spun chiar ca ar fi incercat sa aduca Dacia sub stapanirea sa si a refacut podul de peste Dunare. cum de a fost posibila aceasta "profanare" a forului lui Traian? Specialistii spun ca era nevoie de material de constructie si ca. in acelasi timp. pe Arcul lui Constantin exista si reliefuri atribuite . Totusi. arta romana aflandu-se intr-un declin evident. pe langa piesele luate din forul lui Traian. nu mai existau artisti talentati ca in vremurile anterioare.faptul ca acesta era nascut tot in tara dacilor? Cu siguranta.

Dar nu este suficienta aceasta explicatie. nici un imparat nu ar fi indraznit sa distruga monumentele unui predecesor. dupa ce a vazut pentru prima data forul lui Traian. daca acesta era pretuit. Deci.de specialisti epocilor lui Hadrian si Marc Aureliu. Constantin ar fi luat ce i-a placut de pe monumentele predecesorilor sai. Constantin a fost abatut timp de mai multe zile. Iulian Apostatul ne povesteste ca. spunand ca el nu va avea niciodata un for atat de grandios. memoria sa era onorata si facea parte din galeria sacra a . Oricat de mare ar fi fost lipsa de materiale si de artisti talentati.

din ordinul lui Constantin. Statuile de pe arc simbolizeaza obarsia dacica. Din aceasta perspectiva. ca si celelalte scrieri ce relateaza acest eveniment dramatic din istoria dacilor. nu ar fi deloc absurd sa ne gandim ca scrierea de capatai a lui Traian despre cucerirea Daciei a disparut. mandra si iubitoare de libertate.parintilor Romei. Daca Galerius nu a contribuit la . a imparatului. Gestul atat de neobisnuit si de socant al plasarii celor opt statui de daci pe Arcul de triumf al lui Constantin isi gaseste in acest fel o explicatie.

numit dupa . se poate sa o fi facut Constantin. Imparatul Constantin. El a pus statuile dacilor pe Arcul sau de la Roma Constantin cel Mare este cel care a mutat capitala imperiului la Byzantion.disparitia acestor scrieri.

Istanbul. Orientul a devenit astfel izvorul spiritual si cultural al intregii Europe. mama lui Constantin. semn al dainuirii spiritului dac peste timp. iar dupa cucerirea de catre turci. In vreme ce occidentul bajbaia in intunericul in care barbarii migratori l-au aruncat. Cat de mult a contribuit dacismul lui Constantin la aceasta transferare a gloriei romane in orient este foarte greu de spus. era nascuta. Noua Roma. Dar dacii de pe Arcul lui Constantin vegheaza vechea Roma si astazi. in sec. Xv. se . in orient straluceau luminile Bizantului crestin.moartea sa Constantinopol. Elena.

se spune ca a descoperit resturile crucii lui Isus. Sarcofagul sau din . Descoperirea s-a facut in urma unor sapaturi pe care ea insasi le-a comandat si coordonat. De aceea. pe care le-a adus la Roma. Sfanta Elena este patroana arheologilor. in Asia Mica. Scrierile vechi spun ca Elena a contribuit foarte mult la intarirea crestinismului ca religie a imperiului. viitorul imparat.pare. Ea a primit titlul de Augusta. si l-a nascut pe Constantin in teritoriul dacic de la sudul Dunarii. astazi. A avut o legatura neoficiala cu Constantius Chlorus. Calatorind la Ierusalim. intr-o familie foarte modesta.

cu scene de lupta. in sala numita "Crucea greceasca". au schimbat definitiv cursul istoriei. praznuiti de Biserica Ortodoxa la 21 mai. Sfintii imparati Constantin si Elena. Este ornamentat. Falsificarea istoriei Se impune o intrebare: de ce manualele de istorie nu pomenesc nimic despre rolul dacilor .porfir rosu egiptean se afla la Muzeul Vatican. in mod destul de bizar. Intre soldatii reprezentati se disting cu claritate figuri de daci. cu inconfundabilele lor caciuli.

Istoricii nostri. in cazul cel mai bun. ba roxolana. Despre informatiile pe care ni le da Lactantiu cu privire la Galeriu s-a spus ca nu merita sa fie luate de bune. ba. dar si unii straini. Despre mama lui Galeriu s-a spus ca era o barbara. desi sursele ne spun raspicat ca era daca de la nordul Dunarii. in special maghiari. ba ilira. daca romanizata.in istoria imperiului roman? A existat si continua sa existe o adevarata conspiratie in jurul acestui subiect. chiar daca avea nume latin. au facut tot posibilul pentru a "demonta" originea dacica a unor personaje ajunse pe tronul imparatiei romane. .

au vrut sa demonstreze ca. dupa abandonarea provinciei. si au recurs la contestarea surselor . in Dacia nu a mai ramas nici un dac si ca nu a existat nici un fel de continuitate de-a lungul mileniului "intunecat". Aparitia unor personaje istorice importante. Alfldi (1940). in frunte cu A. care ne atesta originea dacica a lui Regalian. de obarsie dacica. ca ar fi vorba de niste nascociri. pana la venirea maghiarilor in Transilvania.Despre cele din "Historia Augusta". De ce toate acestea? Din doua motive diferite. Unii istorici maghiari. dar cu un unic scop. le incurca socotelile. la fel.

documentare. dupa abandonarea Daciei. La acea vreme. Istoricii romani. toata populatia ramasa in provincie era deja complet romanizata. Dar faptul ca scrierile la care ne-am referit insista asupra originii dacice a acestor imparati ne arata cu claritate ca ei nu erau daci integral si definitiv romanizati. au cautat sa demonstreze ca. si imparatii de origine dacica trebuiau sa fie tot romani. pentru a demonstra ca nu este vorba de daci autentici. eventual proveniti din stramosi daci romanizati. Prin urmare. ci originea lor etnica era foarte . in schimb. "nu trebuiau" sa mai existe decat romani.

erau integrati in societatea romana Arcul lui Constantin cu cele 8 statui de daci provinciala. Cunosteau. limba latina. Probabil din acest motiv. li s-ar fi spus romani. pur si simplu. desigur. istorici precum Constantin . fara prea multa insistenta pe originea etnica. fara sa mai poarte vreo mostenire dacica.importanta. dar obarsia lor era dacica. Daca ar fi fost daci complet romanizati.

Daicoviciu. Dimitrie Cantemir nu se sfia sa-l numeasca pe Aureolus "hatmanul calarimii Avreulus Dacul". desi nici un document nu sugera asa ceva. dat fiind ca s-a nascut la sudul Dunarii). Romula. Deci. intr-o alta lucrare a aceluiasi istoric. nu era daca. Radu Vulpe chiar a insistat asupra faptului ca mama lui Galeriu. Radu Vulpe si altii au contestat dacismul lui Regalian ori al lui Galerius (despre Constantin nici nu se discuta. ci provenea dintr-o familie de colonisti iliri stabiliti in Dacia. Dupa trei decenii. In schimb. atat pe istoricii . Romula "devenea" o daca romanizata.

dar continua si astazi. Stergerea dacilor din istorie pare sa fie urmarea unui blestem ce s-a nascut demult. prin incalcarea adevarului stiintific furnizat de izvoarele scrise. . ii deranja existenta unor daci dupa retragerea romanilor din Dacia. s-a dorit inlaturarea dacilor din istorie.maghiari. cat si pe cei romani. si in celalalt. Si intr-un caz. iar istoria oficiala nu recunoaste originea dacica a acestor imparati. Aceasta falsificare persista pana astazi. Istoricii nostri desavarsesc opera celor ce au ars scrierile despre daci si i-au lasat intr-un intuneric ce pare sa nu se mai sfarseasca.

• Aurora Petan ==================== • O descoperire senzationala: Scrierea dacica de la Chitila Sceptrul din bronz de la Chitila. cea mai veche dovada a crestinismului din Campia Romana .

Sa rezonezi cu lumea pe care o gasesti in pamant. sa te poti intoarce in . intrun fel tainic. Pentru a putea sa refaci un univers din cateva cioburi. din lumea si din fiinta noastra. un initiat. iar arheologii. Din pacate. intr-un fel. stim foarte putin despre ele. nu reusesc intotdeauna sa le recompuna. magician.Un initiat. face parte. cei ce trudesc sa le scoata la lumina. care a fiintat in urma cu mii de ani pe aceste meleaguri. trebuie sa fii. Fiecare lume apusa.

profesorul Boroneant mai . Dupa o tinerete petrecuta dupa gratii de puscarie politica si dupa o viata dedicata arheologiei. Un astfel de personaj este profesorul Vasile Boroneant si.timp. ca orice initiat care cunoaste lumi pe care noi nu su ntem in stare sa le vedem. este foarte modest si intelept. sa poti vedea intr-o frantura de vas ca intr-un glob de cristal.

unde sapa de cativa ani incoace. dar santierul a fost redeschis in anul 2001. S-au mai facut sapaturi si in anii `80. La Chitila exista urme de locuire din cele mai vechi timpuri. "In perioada dacica. cele mai multe provenind de la Chitila. Vestigiile scoase la iveala sunt tulburatoare.viseaza si astazi la lumile care-au fost. locuitorii acestei zone erau pastori si agricultori. din paleolitic pana in epoca moderna. se ocupau cu torsul si . ingropat in materiale arheologice prelucrate sau care asteptau sa fie clasificate. L-am gasit in biroul sau intunecos.

fertil.. cu cioplitul lemnului si cu pescuitul". "Agricultura inflorea si ea. . in plina dezvoltare.impletitul. Locuitorii din asezarea de la Chitila aveau o organizare militara si aliante cu alte populatii. cursul Dimbovitei era navigabil la vremea aceea. spune profesorul Boroneant. favoriza legaturile de schimb cu regiunile de deal si munte. capabila sa produca surprize. De altfel.. datorita pamantului umed." Deci o asezare in toata regula. dar si cu bazinul dunarean. din preajma raului Dambovita si a mlastinilor formate de el.

sapaturile s-au axat intr-un punct din partea de nord a sitului arheologic. Ii-V d. in interiorul carora s-au gasit fragmente ceramice lucrate cu mana si cu . pe un ostrov colmatat al Colentinei. iar asezarea este datata in perioada sec. Aici locuiau daci liberi sau carpo-daci. S-au dezvelit mai multe locuinte. la est de calea ferata Bucuresti-Ploiesti.Vasile Boroneant "In ultimii ani.Cr.

caci comunitatea de la Chitila folosea moneda romana in relatiile de schimb. Mesaje pe oase de animale In incaperea de la parterul Observatorului . deocamdata nedezlegata: niste oase de animale. podoabe de bronz. dar si monede romane. argint sau sticla. unelte agricole si de pastorit." Dar marea surpriza descoperita in sapaturile arheologice reprezinta o enigma.roata olarului. acoperite cu o scriere necunoscuta.

cand am descoperit primele oase de acest fel. cand am scos la suprafata mai multe oase cu incizii. care serveste drept birou profesorului Boroneant. iar in fata ei un rand de scaune invelite intr-un plus ponosit. nu zaresc pe ele decat niste zgarieturi. La prima ochire. arheologul manuieste cu multa grija niste oase. am crezut ca e vorba de o simpla ornamentatie. De partea cealalta a mesei. bagheta vrajita a arheologului imi deschide ochii. La cea de-a doua insa. se afla o masa invechita. am . In 2003. "In 2001.Astronomic din Bucuresti. parca esuate acolo dintr-un cinematograf de cartier.

ele au fost descoperite in interiorul locuintelor. alaturi de obiecte de uz casnic si podoabe. De altfel. Dupa aceea. Predomina oasele cu suprafete mari. Era evident ca nu putea fi vorba de simple zgarieturi rezultate din curatarea carnii de pe oase. cu o tesatura sau cu o bucata de lemn de esenta moale. dar si de la alte animale domestice sau vanate. se aplicau .ajuns la concluzia ca este vorba de o scriere. care ofereau spatiu pentru scriere. in special mandibule de cal. apoi se lustruia cu o bucata de piele. Suprafata era intai pregatita: se netezea prin slefuire cu o bucata de gresie.

caci se vede dupa inclinatia semnelor. probabil. osul este scris pe doua fete sau chiar pe trei. aplicata deasupra celei vechi. dupa ce osul a fost din . si o scriere mai noua. Adesea. Se scria. se observa doua straturi de scriere: o scriere mai veche. In mai multe cazuri.Oase inscriptionate impunsaturi succesive cu un obiect metalic ascutit. care s-a tocit sau a fost stearsa. de la stanga la dreapta. iar aceste impunsaturi formau semnul.

Apar chiar si imagini. cum e de pilda chipul din profil al unui barbat. Dacii liberi de la Chitila cunosteau si alfabetul latin. ele nu par sa fie nici grecesti.nou lustruit. sau monograme. Se combina intr-o maniera deosebita. nici rune gotice. Astfel de mesaje au fost probabil insemnate si pe . caci am gasit fragmente de scriere in acest alfabet pe o bucata de ceramica autohtona. asemanator cu unele reprezentari de pe monede. apropiinduse de insemnarile numite raboaje. nici romane. Dar scrierea de pe oase este cu totul aparte. Semnele apartin unei scrieri necunoscute.

carlige.. alteori marunte. Linii. uneori mai stranse..obiecte de lemn. semnele se leaga unele de altele intr-un mod tainic. uneori mai inalte. nu poti decat sa izbucnesti intr-o avalansa de intrebari: Cine a scris acele texte pe oase? In ce limba? Ce a vrut sa transmita? Privesc cu mare atentie inciziile: impunsaturile succesive sunt extrem de regulate. Nu exista nici o indoiala ca aceste insemnari sunt intentionate. ovaluri. facute cu mare grija. Bucatile de oase ." In fata unei descoperiri atat de socante. care nu au supravietuit timpului. alteori mai departate. nu simple zgirieturi accidentale.

sau poate doar unul profan. Nu putem sti inca. Oricum. locala. in acest stadiu al cercetarilor. Dar ce folosire? Erau trecute din mana in mana? Care era rolul acestor inscriptii? "Poate e vorba de rememorarea unor evenimente ale comunitatii. Asezarea de la Chitila era una de daci liberi. ori poate se scriau diverse mesaje. Au trecut pe aici si sarmatii. neromanizati. Poate aveau caracter magic.au capatat luciu de la folosirea indelungata. nu e . de simplu raboj. si gotii. folosita doar de initiati. dar e putin probabil sa le apartina lor aceasta scriere. Este posibil sa fie vorba de o scriere dacica.

cea mai frecventa fiind scrierea bazata pe alfabetul grecesc. Totusi. pe tablitele de plumb de la Sinaia (considerate falsuri. oricat de socanta pare aceasta afirmatie. prezenta doar pe frontoanele templelor si care pare sa fie cea . intre acestea se afla si o scriere misterioasa. se pare ca dacii scriau si aveau si o scriere proprie. Este o scriere autohtona. Iar aceasta scriere de pe oase aduce mult cu unul din tipurile de scriere de pe tablitele de plumb de la Sinaia. exista mai multe tipuri de scriere.vorba de rune." Intr-adevar. de catre cei mai multi cercetatori romani). Da.

dar arheologii. nu stau sa vada ce e pe suprafata lor. Unde putem gasi cheia descifrarii acestor mesaje? Mai exista astfel de scrieri in alte parti? "Da. semne pe oase s-au mai gasit si in Basarabia si e posibil sa existe si in alte locuri. de regula. dar deocamdata nu putem sti care este mesajul transmis de aceste texte. Semnele acestei scrieri se aseamana cu semnele de pe oasele de la Chitila. m-am . In ce priveste osul ca suport de ornamentatie.mai veche forma de scriere din aceste placi. caci scrierea aceasta ne este total necunoscuta. nu acorda mare importanta oaselor.

gandit in primul rand la cultura Schela Cladovei. dar intr-o alta tehnica decat cea a impunsaturilor." Sceptrul crestin . cu semne care insotesc unele reprezentari rupestre din arealul geografic al traco-getilor si cu alte materiale arheologice ce provin din sudul Dunarii. scrierea de la Chitila pare sa aiba radacini stravechi. si in epoci mult mai indepartate. caci poate fi comparata cu semnele scrierilor neolitice europene. care ne-a furnizat multe piese ornamentate. Totusi.

in asteptarea unui alt vrajitor care sa descante semnele si sa descifreze mesajele pe care inteleptii de acum doua mii de ani din Chitila au vrut sa le transmita pana la noi. Intre obiectele descoperite de profesorul Boroneant in campania de sapaturi din 2001. Dar mai e ceva de spus. datat in sec.. Cr. se numara si un sceptru de bronz ornamentat cu motive in bradut. .Povestea s-ar putea incheia aici. Iii-V d..

poate un preot cu rang inalt. Cui putea sa apartina acest insemn crestin? Cu siguranta unei capetenii locale. in care se infigeau. piesa seamana izbitor cu sceptrele reprezentate pe unele monede de epoca si chiar cu o reprezentare a lui Constantin cel Mare.care constituie cea mai veche dovada a crestinismului in Campia Romana. fiind atestat . Portile de Fier si Peretu. Avand forma de glob. Agighiol. care tine in mana un astfel de sceptru. iar dedesubt un baston. deasupra o cruce. "Motivul in bradut este stravechi si se regaseste si pe coifurile dacice de la Poiana Cotofenesti.

in sceptrele din piatra si lut din epoca pietrei si bronzului. in special cele din cultura Tei. descoperiri senzationale precum cele facute de profesorul .in continuare." Deci. avand chiar "stramosi" mai indepartati. Din motive greu de inteles. Forma de glob a sceptrului face parte din traditia dacica a arealului si este atestata si prin sceptrul descoperit in mormantul dacic de secol Iii de la Peretu. apartinand unei capetenii crestine! Iar acest ierarh este. in secolele Ii-V si urmatoarele. foarte probabil. un sceptru cu radacini dacice. unul din autorii misterioaselor texte de pe oase.

Colegii il privesc cu suspiciune (la fel se intampla si cu tablitele de la Tartaria). Dar nu conteaza ce cred ei acum.Boroneant sunt trecute sub tacere in lumea stiintifica romaneasca. asemenea profanilor care nu vad si nu cred in alta realitate decat cea pe care au invatat-o la scoala. Ostrovul de la Chitila . Istoria va cerne lucrurile si timpul va aseza la locul cuvenit fiecare descoperire.

care atrageau multime de caini vagabonzi si infestau zona. meri si pruni . In apropiere. pentru a-si umple fundatiile vilelor. Dupa `89. odata cu pamantul. Inainte de `89.care apartineau gospodariei de stat. au ingropat si .Astazi. caisi. Si. cei care au cumparat in preajma terenuri au transportat pamant din sit.ciresi. aici existau livezi cu pomi fructiferi . terenul a fost vandalizat de romi. punctul arheologic de la Chitila-Ferma are o soarta trista. In 2006. iar zona sitului arheologic a fost impanzita cu oasele de la acest abator. ei au improvizat un abator pentru traficul ilegal de carne.

lumea dacilor liberi. pentru cei care au ochi sa vada si suflet sa cuprinda. lipsita de repere si de credinta. Insa dincolo si in paralel cu aceasta lume in descompunere.vestigii nepretuite. se afla. • Aurora Petan ====================== • Tezaurul dacic de la Sinaia . cu mesajele lor misterioase si sacre. cu viata lor aproape de Dumnezeu.

Titlul acesta incitant este purtat de o carte scrisa de-un jurnalist. un posibil tezaur dacic.Una din placile posibilei arhive a regilor daci Gaurile negre ale istoriei. Apeland la mijloacele anchetei de presa. abordat pe larg si in revista "Formula As": tablitele de aur de la Sinaia. Dumitru Manolache reia un subiect de senzatie. dispretuit si .

somnolent si saturat. ori in cea a rapoartelor stiintifice gen "doua cuie. Intre atatea "coduri" si "mis .abandonat de istorici si arheologi In peisajul editorial actual. ori in categoria "conspiratii intergalactice". cartile care se refera la daci sunt incadrate. la prima ochire. trei cioburi".

In acest neprielnic context. Stiinta dacologiei e inexistenta. Cetatile dacice au ajuns gropi de gunoaie. pe daci ii gasim anevoie.tere". Despre daci nu se mai vorbeste demult sine ira et studio. Istoricii si arheologii diminueaza rolul dacilor in istorie. in mod evident. din numeroase motive. Cautatorii de comori dezgroapa aurul dacilor si-l vand peste hotare. ingramaditi pe cel mult doua pagini. o jena a "intelighentiei" noastre in a-si aminti de acesti "barbari". In manuale. o carte care . Exista. istoria nu mai foloseste decat ca decor si pretext pentru best-seller-uri. cu care "nu dam bine" in Europa.

o adevarata increngatura de legende. Insa cei care vor avea curiozitatea si rabdarea de a o citi vor fi cu siguranta bulversati de enigmatica si complicea tacere a oamenilor de stiinta. despre care circula multe informatii orale. descoperit in a doua jumatate a sec. Insa. mai mult decat un document scris.clameaza din titlu existenta unui tezaur dacic la Sinaia isca neincredere. Xix la Sinaia. In cazul de fata: un imens tezaur de piese de aur inscriptionate intr-o limba necunoscuta si cu imagini care fac referire la civilizatia dacilor. dar nu exista nici un document scris. exista un martor .

mut ce tipa de 150 de ani si nimeni nu vrea sa-l auda: copiile in plumb ale acelor originale de aur. studierea lor este considerata o pierdere de vreme. este ridiculizata. astazi disparute. iar existenta originalelor de aur. Cu siguranta. Dar este suficient pentru a demonstra ca exista o problema care a deranjat multa vreme si mai deranjeaza si astazi. Sunt suficiente acest martor si multimea de marturii orale pentru a demonstra existenta acelui tezaur? Poate ca nu. in mediile academice: acele piese de plumb sunt considerate cu indarjire falsuri. informatiile reunite in aceasta carte de catre .

constituindu-se intr-o adevarata odisee despre care nu se doreste sa se stie nimic: arhiva regilor daci. Toate firele acestei povesti duc la castelul Peles. nu vor putea fi ignorate. care desteleneste calea acestei complicate afaceri si da cercetatorilor o mana de ajutor generoasa in evaluarea corecta a subiectului. alerta. incomoda. In preajma aparitiei cartii. . O carte exceptionala. in urma unei intense investigatii de aproape doi ani.autor. am adresat cateva intrebari autorului acestei curajoase investigatii.

Dumitru Manolache "In cartea mea sunt surprize mari. va asigur" Un jurnalist investiugheaza istoria .

dupa ce se desfasurase un congres de dacologie la Bucuresti.. Interesul . careia ii dedicasem cativa ani de investigatii. preocuparile mele fiind axate la vremea respectiva pe problematica inceputului crestinismului romane sc.Ati scris o carte incomoda. La inceput. care va starni multe reactii. o pasiune ceva mai veche.Pentru prima data am aflat despre misterioasele placi de plumb de la Sinaia de la un coleg ziarist. prin anul 2004. nu le-am acordat prea mare importanta. Cum ati luat hotararea de a va apuca de ea? .

daca o pot numi asa. prezentata la congresul amintit. cele mai multe avand ca punct de pornire comunicarea profesorului Augustin Deac.meu pentru tablitele de la Sinaia a fost declansat de o anumita "iritare profesionala". specifica gazetarilor care ani de zile s-au ocupat de investigatii. Aparusera in perioada respectiva cateva articole si interviuri pe aceasta tema. pe care nici macar nu o vazusem. si cartea domnului Dan Romalo "Cronica apocrifa pe placi de plumb?". in diverse publicatii. Se vorbea despre un misterios tezaur din placi de aur descoperit la Sinaia si despre .

Incepuse deja sa se discute in contradictoriu despre ele. Am vazut apoi fotografiile placilor pe un Cd. trezindu-mi instinctul . care m-a pus pe ganduri. dupa ce originalele fusesera copiate in plumb. Cu exceptia unui reportaj-ancheta publicat de Horia Turcanu in revista "Formula As". Atunci am inceput sa ma interesez despre aceste extraordinare artefacte. suficient pentru un gazetar ca sa inteleaga ca poate fi vorba despre "un subiect gras". Am citit tot ceea ce se scrisese despre ele.legenda posibilei topiri a artefactelor de catre regele Carol I. Imaginile lor m-au tulburat profund.

Cand miam dat seama ca volumul informatiilor acumulate nu poate fi publicat in alte cateva articole de ziar. ceea ce m-a iritat si ambitionat sa continui investigatia. pe tema placilor de la Sinaia. Atunci m-am hotarat sa investighez si eu acest subiect. Dupa cateva luni de munca. am realizat un serial de cinci episoade.despre care vorbeam. aproape toate articolele se refereau la opinii pro sau contra autenticitatii placilor. m-am gandit sa le valorific intr- . Abia dupa aceea mi-am dat seama cat de departe sunt de "miezul" subiectului. pe care l-am publicat in cotidianul "Gardianul".

Va spun insa ca mia fost teama de acest rezultat. Ce concluzie ati tras? Este tezaurul dacic de la Sinaia o simpla legenda sau un teribil adevar ocultat? . Am sperat ca nu voi ajunge la aceasta concluzie. Eu insumi .Va raspund fara nici un fel de ezitare: este vorba despre un adevar ocultat. . cartea dvs. cu toata responsabilitatea. Nu l-am dorit. pot afirma acest lucru. e scrisa si se afla in pragul lansarii in librarii.Acum. publicand o asemenea ipoteza. stiind ce furtuni se vor abate asupra mea. Dupa aproape doi ani de investigatii.o carte. Era prin primavara anului 2005.

Care credeti ca ar fi cauzele ocultarii? . . ele au legatura cu personajele implicate in aceasta tenebroasa afacere regele Carol I.m-am ferit sa dau crezare unor teorii ale conspiratiei in anchetele mele de pana acum. Ce te faci insa daca adevarul te sufoca? . desi uneori acestea erau atat de evidente.Fara indoiala. cine mai crede astazi in asa ceva? Vorbind despre ele. astazi. "Ocultare". primul ministru Catargiu. pasul de la respect la dispret si discreditare profesionala este atat de mic. incat poate ca ar trebui sa-l eviti. "conspiratia sau legea tacerii".

care actionau in societatea romaneasca in momentul in care s-a consumat aceasta afacere. va asigur. in sensul juridic al cuvantului. Lipsa unor probe. In cartea mea sunt surprize mari. prezint pe larg acest aspect al problemei. . .si cu factorii socio-politici interni si externi. In volumul care va aparea in curand la Editura "Dacica". asa cum sustin unii astazi. nu inseamna ca povestea placilor nu a existat cu adevarat.autoritatile locale din Sinaia etc. explozivi.

Exista.Imi cereti sa divulg secretele acestei investigatii. voi . in avanpremiera! Din respect pentru cititorii revistei "Formula As". Ne puteti divulga cateva? . cu siguranta."Regina Maria stia ca placile de aur au fost topite" . cateva puncte forte ale cartii.

se mentiona ceva despre acest subiect. probabil. chiar si in perioada in care propaganda comunista sustinea si promova in forta ideea dacismului. cunostea faptul ca placile originale din aur au fost topite. care dovedesc ca regina Maria. in care. Dar poate cea mai tulburatoare dezvaluire se . disparitia misterioasa a unor documente de la manastirea Sinaia. Apoi. cateva declaratii explozive.enumera cateva dintre acestea. spre exemplu. actiunile unor forte care au "lucrat" tot timpul in vederea ascunderii adevarului acestui subiect. Nu in ultimul rand. Am in vedere. in primul rand.

Va mai spun. a fost depozitata. ca dupa anul 2000. despre care se crede ca nu ar fi fost chiar toate topite. deoarece ele "vorbesc" despre niste originale din aur. niste personaje dubioase. doar. cel putin o parte din artefactele din plumb. chiar la castelul Peles! Pentru ce vor fi fost pastrate aceste "falsuri" tocmai acolo. s-au indragostit subit de subiectul placilor de plumb de la Sinaia. de dincolo de Prut. de vreo 50 de . Ne-au vizitat si siturile arheologice de la Sarmizegetusa. pana dupa ultimul razboi mondial. dupa parerea mea.refera la faptul ca. incercati dumneavoastra sa raspundeti.

evident.Cum credeti ca va influenta cercetarea tablitelor aceasta carte? . "Investigatia mea este jurnalistica. Investigatia mea a avut ca scop aflarea cat mai multor informatii despre acest subiect . din inalte sentimente patriotice! Restul cititi in carte.ori. de fiecare data plecand cu "amintiri" de acolo. Ea nu se poate substitui unei cercetari de specialitate" .Mi-este greu sa fac o asemenea evaluare.

realizata de specialisti.fascinant. ea nu se poate substitui . Deci. despre care istoria refuza sa vorbeasca si care. in nici un caz. posibilitatea aceasta nu face decat sa ma onoreze si sa ma multumeasca. infierbanta din ce in ce mai multe minti. In masura in care datele. iata. deoarece acest fapt ar insemna ca munca mea si-a atins scopul. informatiile si ipotezele prezentate in acest volum pot constitui o baza de pornire intr-o cercetare viitoare. Vreau sa fiu foarte clar: ceea ce am realizat eu este doar o investigatie jurnalistica. astazi.

pentru care pledez cu toata convingerea. daca nu ar da nastere la discutii si opinii contradictorii? Ele sunt bine venite. repet. nu credeti ca va veti atrage critica dura a celor care o contrazic? Va asteptati la reactii dure? .In mod cert.unei cercetari de specialitate. chiar daca vor fi dure. pentru ca interesul meu este. . da. .Sustinand veridicitatea legendei placilor de la Sinaia. Dar ce carte ar mai fi aceea.

Spun lucrul acesta pentru ca stiu sigur ca exista persoane care cunosc mult mai multe despre placile de plumb de la Sinaia. sa vorbeasca. odata cu aparitia acestei carti. sa mi le comunice prin intermediul editurii.acela de a se afla adevarul despre tulburatorul corpus de artefacte. Unele dintre ele au refuzat. Am simtit chiar o oarecare retinere in atitudinea . deocamdata. pentru ca investigarea subiectului nu o consider incheiata. care detin documente sau au opinii legate strict de istoria lor. am rugat pe cei care cunosc povestea placilor. in incheierea volumului. De altfel.

fara a le fi cercetat suficient.Este vinovat regele Carol I de distrugerea tezaurului? . Sunt convins ca exista specialisti care ar dori sa se ocupe de placi. . care a fost verdictul istoricilor. de vreme ce cateva notabilitati au pus stampila cu inscrisul "falsuri" pe aceste artefacte.Carol a consultat mai multi istorici ai vremii. Veti afla din carte pe cine a consultat.lor. cum a fost argumentat. si veti vedea cui ii revine vina . cum s-ar fi cuvenit. dar carora le este teama sa nu se compromita. cu privire la valoarea arheologica a tezaurului. intr-un cadru oficial.

Credeti ca informatiile din carte vor afecta in vreun fel imaginea regelui? .Suntem in Anul Carol. Nu a existat nici cea mai mica intentie din partea mea de a influenta in vreun fel manifestarile dedicate acestei personalitati a istoriei moderne a Romaniei. Nimeni. De fapt. Eu sunt de parere ca istoria trebuie . nu poate nega realizarile regelui Carol I. cred. chiar decizia de copiere a pieselor demonstreaza ca regele a inteles valoarea lor.Este doar o intamplare faptul ca acest volum apare chiar in Anul Carol. .instrainarii sau distrugerii tezaurului.

domnia lui Carol I a avut parte de infaptuiri marete. Cu bune si cu rele. cu tot ce are ea. dar si de lucruri mai putin placute. Si dupa cum stim.asumata. Imaginea lui este insa aceea pe care i-au conferit-o faptele si istoria. in mod critic. • Aurora Petan ============================ O enigma istorica: romanizarea .

carora cercetatorii refuza sa le dea contur.Decebal. este un exemplu foarte . de pilda. simbolul Daciei libere O enigma istorica: romanizarea. Istoria noastra este plina de intrebari si umbre. Romanizarea.

investit si civilizat romanii intr-un teritoriu ocupat. renuntand . dar daca vrem sa cercetam felul in care dacii au fost romanizati.incomod: se vorbeste cu convingere numai despre rezultatele sale .limba si poporul roman -. ne prabusim in cea mai adanca gaura neagra a istoriei noastre. despre fenomenul de romanizare nu putem vorbi decat atunci cand populatia cucerita si-a insusit limba latina. Ce este romanizarea? Indiferent cat de mult au construit.

Or. dar in cea mai mare parte . romanii nu si-au propus niciodata sa romanizeze pe nimeni. a atins extinderea maxima). Imperiul Roman era foarte intins la vremea apogeului sau (in anul 117 d.definitiv la limba proprie. Nu exista nici un document care sa dovedeasca asa ceva. deci romanizarea nu a avut nicaieri un caracter intentionat. programatic.Cr. organizat.

. Nicaieri limba latina nu a persistat: fie nu s-a impus . limba latina nu a putut inlatura limbile locale. cu Tracia. Germania. apoi Pannonia. teritoriile din Africa de Nord . Illyricum. care aveau o cultura superioara celei romane. in ciuda faptului ca stapanirea romana a durat multe sute de ani: in primul rand Grecia si Egiptul. Noricum si alte teritorii. Siria.Mauretania. Britannia. cu Asia Mica.a teritoriului ocupat. Cyrenaica. Palestina etc. tot restul Peninsulei Balcanice. Numidia. Macedonia si cele doua Moesii. nu au fost romanizate niciodata. apoi tot restul Orientului elenistic.

Italia. sarda.niciodata. au ramas romanice doar Hispania. Dalmatia si Dacia. dalmata (azi disparuta) si romana. Cum de in unele teritorii romanizarea limbii a reusit. iar in altele (cele mai multe) nu? Hazardul? Cine poate raspunde? . retoromana. Se considera ca. din acest imens teritoriu. micul teritoriu al Raetiei. Gallia. disparand sub presiunea altor limbi (a celor slave. catalana. italiana. fie s-a impus pentru un timp limitat. provensala. de exemplu). dand nastere celor zece limbi romanice: spaniola. franceza. portugheza.

Dobrogea fusese incorporata de timpuriu in Moesia Inferior. Moldova . Muntenia) ramanand in libertate. restul teritoriilor (Crisana.inclusiv cea dintre Prut si Nistru -. Sudul Moldovei si . Maramures. Dupa victoria din anul 106. Oltenia si teritoriul intracarpatic (Ardealul propriu-zis). romanii stapaneau Banatul.Romanizarea Daciei Dacia a fost ultima cucerita si prima abandonata de romani. durata sederii lor efective fiind de mai putin de 150 de ani.

la o data care coincide cu un puternic atac al carpilor . care i-a urmat la domnie lui Traian. dar granita a fost repede mutata pe Olt si Dunare. iar dupa acest moment inceteaza circulatia monedelor romane si nu mai exista inscriptii. in anul 256. intentiona deja sa abandoneze Dacia. Hadrian.Muntenia au fost si ele ocupate pentru scurt timp. izvoarele sustin ca Dacia a fost pierduta sub Gallienus.dacii liberi din Moldova -. . Chiar daca se considera ca parasirea Daciei s-a facut in vremea lui Aurelian. in anul 271.

retragerea la sudul Dunarii a vizat intreaga armata si .Este greu de apreciat care a fost numarul total al romanilor E greu de admis ca dacii si-ar fi insusit limba dusmanilor stabiliti in Dacia. Insa in mod cert.

apoi din Asia Mica. care nu doreau sa ramana in calea migratorilor. dar si un numar mare de familii bogate de coloni. din Tracia. pe . cu aceste efective de romani s-a intemeiat in sudul Dunarii o noua "Dacie". De altfel. De unde veneau acesti colonisti? In nici un caz din Roma. ci din provincii apropiate. dar numarul acestora nu il depasea pe cel al autohtonilor. atasati de pamant. nici chiar din Italia. in primul rand din sudul Dunarii. lipsite de protectia imperiului.administratia. In nord au ramas colonistii mai saraci. care nu aveau unde pleca. Acesti colonisti vorbeau o latina precara.

nu au nici o dovada. . Ca a fost intensa. Atunci. cum s-a produs romanizarea? Cercetatorii au incercat sa explice in fel si chip cum a fost posibil acest lucru. Ca a fost organizata.care o foloseau pentru a comunica intre ei. numarul mare de militari adusi in Dacia. dar nu isi abandonasera limba materna. si au ajuns la concluzia ca a avut loc o romanizare intensa si organizata. Parghiile acestei romanizari au fost: colonizarea masiva. nici atat. Este foarte posibil ca cei veniti din sudul Dunarii sa fi fost din acelasi neam cu dacii si sa fi vorbit o limba asemanatoare cu a lor.

implementarea sistemului de invatamant roman. raspandirea cultelor religioase din imperiu in defavoarea celor autohtone. raspandirea latinei prin intermediul crestinismului popular. relatiile economice stranse dintre autohtoni si noii veniti. dezvoltarea unei retele dense de comunicatii. in masura mult mai mare si pe . drumuri si scoli s-au facut si in alte provincii. si nici puse toate laolalta. acordarea de drepturi politice si chiar a cetateniei romane. nici una din aceste "parghii" nu convinge. Luate la rand. Colonizari masive.deoarece era o provincie de granita.

si anume . drepturi politice s-au acordat mai multe in alte parti decat in Dacia. . caci nu avea cum sa patrunda in sec. Problema consta in abordarea modalitatii in care dacii au fost romanizati.se considera ca toti dacii au intrat in contact cu structurile romane. Comercianti au fost peste tot. ele au circulat mai mult intre colonistii romani care leau adus. Iar crestinismul nu a putut juca un rol capital in raspandirea latinei. E cu totul absurd sa ne imaginam ca au fost substituite cultele autohtone de cele din imperiu. fara ca aceasta sa influenteze sortii romanizarii.perioade mult mai lungi. Ii-Iii in Dacia.

inaintea lor. Romanii erau grupati in orasele nou construite. la povestile si ghicitorile lor stramosesti.cand firesc este sa presupunem ca oamenii simpli au ramas la gospodariile si stanile lor. in favoarea limbii cuceritorilor. ca au renuntat la doinele si vorbele lor de alint. Cum se paraseste o limba Lingvistii (si. unii nespecialisti) neau invatat ca dacii si-au parasit limba repede. Dar cum s-a ajuns . putini au fost cei care s-au integrat in lumea rurala. vorbind in continuare in limba lor.

in loc sa revina la limba lor materna? Pentru cei mai multi specialisti. important este doar rezultatul. Ideea ca dacii .aici? Cum a fost posibil ca dacii sa-si paraseasca limba atat de repede. iar dupa retragerea romanilor. nu mai conteaza procesul. sa continue sa foloseasca limba dusmanului. nu putini au fost aceia care au intuit dificultatile demonstrarii romanizarii. Si totusi. fie chiar purtatori ai titlului de academician.

Procesul nu este imposibil. preluata de la istoricul francez Ferdinand Lot: o enigma si un miracol istoric. desi nu au fost constransi sa o faca.Columna Traiana. Pentru a explica romanizarea atat de rapida. Bratianu. In aceste conditii. singura formula decenta este cea a lui Gh. Iorga si Parvan admiteau ca a existat o faza pregatitoare. inainte de razboaiele cu romanii. . pluteste in apele tulburi ale lipsei de logica. istoria infrangerii dacilor au renuntat la limba lor intr-un interval foarte scurt. ci doar nedemonstrabil.

Si totusi. pentru a o invata pe a strainului. Este vorba de comercianti. meseriasi si alte categorii de vorbitori de latina. Dar pana la a presupune ca o mana de mestesugari si negustori au pregatit . exceptie facand eventualele casatorii mixte. oricat de multi latinofoni s-ar fi perindat pe plaiurile Daciei. pentru a se intelege cu acesti oaspeti. este absurd sa ne imaginam ca vreunui dac i-a venit ideea sa-si lase limba. care au ajuns in Dacia inaintea lui Traian.in care dacii au luat contact masiv cu civilizatia romanilor si cu limba latina. Cateva cuvinte latinesti vor fi invatat si autohtonii.

In cea de-a doua faza. e cale lunga si intunecata. dar sunt capabili sa converseze si in cea de-a doua limba. iar uneori introduc cuvinte si tipare din limba materna in cea straina. autohtonii ajung sa vorbeasca bine cea de-a doua limba. care cunoaste cel putin trei faze. Cum se paraseste o limba in favoarea alteia? Printr-un proces complex si de lunga durata. Intr-o prima faza.romanizarea. Este vorba de cuvinte si expresii putine. Dar oricat de bine s-ar fi . fara sa o stapaneasca la perfectie. autohtonii continua sa vorbeasca in limba lor. necesare unui minimum de comunicare.

barbatii find cei care intrau in contact mai frecvent cu vorbitorii celeilalte limbi. in faza a treia. mai ales in mediul femeilor. Aplicand principiul la societatea dacica. se ajunge la renuntarea definitiva la limba materna in favoarea limbii straine. romanizarea a fost ireversibila. ar trebui sa admitem ca dupa circa un secol si jumatate. iar femeile dace si-au crescut pruncii in limba ocupantului. dacii au renuntat la limba lor.ajuns la stapanirea limbii straine. care isi cresteau si educau copiii in limba stramoseasca. desi nu . In sfarsit. tot limba materna predomina.

este foarte dificil de imaginat. se mai adauga una. cu toate acestea. Au fost interesati dacii din armata. timpul a fost atat de scurt. cu toate fazele sale peste care nu se poate sari. cei care intrau in contact cu . Dar. aceea a numarului dacilor "interesati" in a-si abandona limba si a o inlocui cu cea a cuceritorilor. incat procesul. Talmaciul dacilor La toate dificultatile enuntate mai sus.putem sti cate femei au fost bucuroase sa se marite cu ucigasii sotilor lor.

de munte. cei ce locuiau in preajma oraselor si a castrelor si le deserveau. N-au Sarmizegetusa romana. aflati mai departe de orase si castre. cu siguranta inversunati impotriva romanizarii. femeile din familiile mixte. din contra. ci. oamenii simpli din diverse . Ruinele fost interesati. taranii din satele mai retrase.administratia si chiar obtineau posturi in structurile noii provincii.

O inscriptie de la inceputul sec. de latina vulgara. Iii. dupa o suta si ceva de ani. prin intermediul caruia . adica "translator al dacilor". din vremea lui Caracalla. pomeneste de existenta in armata romana a unui interpres dacorum. in momentul retragerii romanilor. nu de cea literara).categorii. nu cu mult inainte de abandonarea Daciei. care nu urmareau beneficii de pe urma romanilor. o anumita parte a populatiei din Dacia vorbea perfect latineste (e vorba. Putem presupune ca. desigur. Insa cel mai mare procent din populatia dacica de rand din provincie nu renuntase definitiv la limba sa.

Evident. care ar fi trebuit sa rezolve enigma. istoricii si lingvistii nostri o ignora. A vorbi latineste dupa ce . ramane ideea ca macar uneori. romanii aveau nevoie de traducatori ca sa-i inteleaga pe daci. Oricum. Retragerea romanilor si urmarile ei Ca si cum lucrurile nu ar fi fost suficient de complicate. retragerea romanilor. sau sustin ca e vorba de negocierile cu dacii liberi. pentru ca le incurca planurile.romanii comunicau cu dacii. nu a facut decat sa o adanceasca.

Sau. chiar daca era un avantaj. logica ne indeamna sa presupunem ca. fara a-si fi abandonat limba stramoseasca. odata cu echilibrarea provinciei. limba materna ar fi trebuit sa recastige terenul pierdut. cea in care vorbeau ambele limbi. Dar nu! Conform istoricilor. Cum cei mai multi daci ajunsesera pana cel mult in faza a doua.provincia a fost abandonata de romani nu mai reprezenta un avantaj. limba . iar dacii sa renunte treptat la bilingvismul daco-roman si sa vorbeasca doar in limba lor. abandonul limbii materne nu avea logica. dupa retragerea aureliana.

latina s-a "consolidat" in mod misterios. pastrarea romanitatii lingvistice dupa redobandirea libertatii este un mister si mai tulburator. sa persiste si sa se intareasca. teoretic. cultura materiala dacica cunoaste. iar procesul romanizarii a continuat vertiginos. riturile dacice de incinerare . un reviriment spectaculos: ceramica dacica. daca procesul romanizarii este o mare enigma. manat de un mecanism necunoscut. In concluzie. in fosta provincie. in secolele V-Vi. Arheologii nu se inteleg la acest capitol cu lingvistii: in vreme ce romanitatea limbii pare.

Cine alimenta aceasta cultura materiala? Au fost romanizati dacii liberi? Si pentru ca cele infatisate mai sus nu reprezinta decat o mica parte dintr-o mare enigma. .iau locul culturii provinciale romane. acum in regres evident. sa formulam intrebarea cea mai grea. pe care astazi nici un istoric sau lingvist nu ar vrea sa o auda: ce s-a intamplat cu dacii liberi? Stim ca provincia romana Dacia cuprindea doar un sfert din teritoriul locuit de daci.

dar si imperiului. s-au stabilit in mai multe valuri in fosta provincie.. Tot ei sunt cei care. atacandu-i foarte frecvent.Celelalte trei sferturi au ramas in libertate. in limba lor. cum era firesc. cunoscuti in nordul tarii sub numele de daci mari. contribuind la. dupa redobandirea libertatii Daciei. romanizare! Cel putin asa . iar in Moldova. care a ajuns sa plateasca sume mari carpilor pentru a-i linisti. de carpi si costoboci. iar dacii care le locuiau au continuat sa vorbeasca.. Ei sunt cei care au dat teribil de furca romanilor din provincia proaspat cucerita. Ei sunt dacii liberi.

atat dinaintea. si a caror limba nu au invatat-o niciodata.sustin unii istorici: dacii liberii. decat printr-o mana de . in raza de influenta a romanilor. cat si de dupa revolutie. i-au ajutat pe dacii proaspat eliberati sa-si consolideze cunostintele de.. ca acestia au fost romanizati. treptat-treptat. in teritoriile carora romanii nu au pus piciorul niciodata. s-a straduit sa argumenteze felul in care dacii liberi s-au romanizat: caci nu incape indoiala. Cum? Au intrat. spun specialistii. limba latina! Toata istoriografia romaneasca.. Si desi romanii n-au ajuns pana la ei.

negustori de oale. dacii liberi. printr-un misterios proces de telepatie in masa. Unitatea incredibila a limbii romane Capidava . si desi nu existau mijloace de comunicare in masa. puternic impresionati de maretia imperiului roman. si-au parasit cu totii limba si au inlocuit-o cu limba latina.

se vorbesc de asemenea dialecte diferentiate. vorbitorii din nordul peninsulei nu se inteleg cu cei din sud decat prin intermediul limbii literare. ba unele dialecte reclama. chiar si Spania. Germania.O alta problema care ii nelinisteste pe cei ce vor sa cerceteze cu buna credinta istoria noastra o constituie unitatea incredibila a limbii romane. In Franta. Are subdialecte sau graiuri. in Italia. Un sicilian si un lombard vorbesc practic doua limbi diferite. dar nu dialecte. in . Limba romana nu are dialecte. E de ajuns sa amintim ca. atat sunt de diferite intre ele dialectele italienesti.

privim in urma. Cu alte cuvinte. cum este cazul asturienei. or realitatea este . Ceea ce nu e cazul cu limba romana. galicienei sau corsicanei. trebuie sa se fi dezvoltat o cu totul alta limba decat in teritoriul dacilor liberi. insa. dacii romanizati nu s-ar fi putut intelege cu dacii liberi. orizontul se incetoseaza: in provincia Dacia. Moldova si Maramures. unde istoricii spun ca a avut loc o romanizare intensa. unde limba latina nu a avut cum sa se impuna si unde limba daca a continuat sa existe. Daca.ultimul timp. iar limba dacilor ar fi disparut. statutul de limba independenta.

in conditiile in care teritoriile romanizate trebuiau sa evolueze lingvistic cu totul altfel decat cele neromanizate. sa se vorbeasca aceeasi limba ca in Ardeal. atunci cand vorbesc de aparitia graiurilor.complet diferita. lingvistii. 11. In fapt. Insa nimeni nu se intreaba cum de aceasta protoromana a fost atat de unitara in toate regiunile tarii. Pentru ei a existat o romana comuna unitara. pe care au numit-o si protoromana. Cum e posibil ca in Moldova. nu se intorc in timp inainte de sec. unde a . unde Imperiul Roman nu a ajuns cu armata sa si unde dacii au trait in libertate.

Totusi.avut loc o intensa romanizare? Cum de nu exista nici macar o diferentiere dialectala. intr-o epoca in care stiinta limbii s-a mutat in laboratoare de neuro. ci doar o serie de regionalisme si unele particularitati de pronuntie? Scoala Ardeleana si baroana Nicholson Astazi. nici un lingvist serios de la noi din tara nu se indoieste de faptul ca limba romana e limba romanica.si . insistenta cu care continuam sa clamam originea latina a limbii romane.

denota o nesiguranta. Dar lucrurile nu sunt clare.psiholingvistica. dincolo de orice dubiu. In sec. o teama. Daca lucrurile ar fi clare. secuii si sasii isi justificau privilegiile prin originea lor nobila. iar lingvistii nostri poarta barbile lungi si diplomele si mai lungi (ca sa-l citam pe Hasdeu) ale "doctorilor ardeleni" care i-au expulzat pe daci din istorie. Xviii. cand in Ardeal romanii erau o natiune "tolerata". am incheia acest capitol si ne-am apuca de lingvistica computationala. in vreme ce maghiarii. iar istoria limbii ar trebui sa fie un capitol incheiat inca din secolul Xix. era .

cucerirea Daciei este aniversata cu fast. Un fel de absurda frustrare a intelectualului roman. duce. nu s-a stins. Astfel s-a creat mitul fondator al lui Traian si celebra incheiere "noi de la Ram ne tragem". Totul de dragul de a . la un extremism care nu are legatura cu stiinta: dacii sunt alungati din manuale.necesara gasirea unei origini nobile si pentru ardeleni. din pacate. parte a unei natiuni "tolerate" in Europa. care se simte. la fel ca acum trei secole. in plin secol Xxi. Acest purism extrem a avut ecouri lungi si. formarea limbii romane si a poporului roman sunt pecetluite de dogme.

fi mai europeni decat celebra baroneasa Nicholson. Istoricii ne invata ca suntem mai . Istorie si politica Imparatul Traian Romanitatea serveste astazi ca stindard al integrarii.

Anul 106 reprezinta. Cam asa rezulta din programul manifestarii Dacia Provincia Augusti. un moment . in parteneriat cu Ministerul Culturii si cu Rosia Montana . asadar.europeni daca ii proslavim pe cuceritorii romani si exageram mostenirea romana: ei neau civilizat. organizat in aceasta toamna de Muzeul National de Istorie a Romaniei.Gold Corporation: "Aceasta incorporare a Daciei in hotarele Imperiului Roman marcheaza prima incadrare a teritoriului de azi al Romaniei in spatiul unei civilizatii cu valente universale. ne-au coborat din copac si ne-au adus in Europa.

iar in urma migratorilor . In urma lor. au exploatat aurul de la Alburnus Maior si au plecat. Dand Cezarului ce este al Cezarului." Cu alte cuvinte. Dar mostenirea lor in Dacia. desi nimeni nu are curajul sa o spuna. au cucerit. poduri si orase.important pentru istoria noastra. o prima "integrare" in Europa. primul pas spre Europa l-a facut Decebal. Romanii au venit. au venit migratorii. este aproape nula. prin sinuciderea sa. recunoastem ca romanii au construit o civilizatie stralucitoare si au contribuit enorm la istoria omenirii. au construit drumuri.

astazi. Daca Scoala Ardeleana nu ar fi facut un instrument politic din aceasta romanizare. mostenirea romana? Nu putem spune ca romanii ne-au civilizat. A urmat apoi mai mult de un mileniu in care nimeni nu si-a mai amintit ca pe aici au trecut vreodata romanii. Astazi. caci urmarile scurtei perioade de aculturatie au disparut foarte repede. dupa 2-3 secole. Deci. Faptul ca vorbim o limba romanica nu ne face cu nimic mai europeni.nu a mai ramas. care este. cine stie cand am fi descoperit ca am baut laptele lupoaicei. reclamarea . piatra peste piatra din ce construisera romanii.

Asta inseamna ca ne e rusine cu toti taranii nostri. care astazi inca se mai imbraca. medicina. la sarbatori. credeau in nemurire si erau temuti si admirati de vecinii lor cei mai puternici. ca si cum dacii ar fi ruda de la tara cu care ne rusinam sa stam la masa Europei.originii romane are infatisarea unui penibil mit fondator. cu daci cu tot. Uitam ca dacii cunosteau astronomie. care sa ne justifice europenitatea. cu toata istoria noastra. Oficialii de azi se jeneaza la auzul cuvantului "dac". cu portul pe care il au . ca si cum nu am putea intra in Uniunea Europeana cu fruntea sus.

cu toata traditia noastra ancestrala! Mecanismul este vechi. Cand ne-am distantat politic de Rusia. i-am pus la index pe romanii lui Traian. am rescris istoria si i-am impins pe slavi ceva mai la sud. numindu-i "cotropitori" si "dusmani". istoricii ne-au populat istoria cu slavi. sa nu ne raportam la .dacii de pe columna lui Traian. Cand Ceausescu a vrut apoi sa fim originali. Cand politica regimului a trambitat independenta si neamestecul in treburile interne. ne rusinam cu doinele si obiceiurile lor. incepand cu cultura Dridu. Cat am fost sub ocupatie rusa.

romanii devin parintii nostri dragi si intelepti. daca vrem in Uniunea Europeana. Iar acum. Asta nu este stiinta! Tacerea specialistilor Arme dacice .nimeni si sa nu ne subordonam nimanui. istoricii au apelat la individualitatea culturii dacice. pe care au ridicat-o-n slavi. care neau luat de mana si ne-au adus in Europa. inca acum 1900 de ani.

deci exist". deci ei nu exista in stiinta adevarata. nu-si pun intrebari. cuget. De ce tac specialistii? De ce refuza sa-si puna intrebari? Probabil. ci doar in dimensiunea dogmelor. teama de a nu-si vedea opera de o . deci cuget. Raspunsurile la intrebarile formulate mai sus nu pot veni decat in urma unui studiu extrem de serios al mai multor echipe. Cercetatorii nostri nu se indoiesc. din ratiuni care pentru ei sunt mai inalte decat sfantul adevar: obedienta in fata unor interese politice."Ma indoiesc.

viata rasturnata. disperata. • Aurora Petan ====================== Pierit-Au Dacii? . nevoia irationala. de a avea dreptate.

Bust de nobil dac (tarabostes) Gauri Negre Ale Istoriei. ori care poate zac inca nestiute. in beciurile vreunor manastiri sau biblioteci! Drama izvoarelor scrise . Scrieri pierdute cu privire la daci. Din tot ce s-a scris despre daci in antichitate. pana la noi nu a ajuns mai mult de 10%! Stranie si tragica soarta a unor documente distruse din voia destinului sau cu buna stiinta.

Pana la aparitia tiparului in sec. Totusi. s-a pierdut enorm de mult. prin intermediul copistilor. fie din pura intamplare. din pricina fanatismului care a dus la incendieri . fie cu reavointa. scrierile antice au supravietuit cu destula dificultate. din noianul greu de evaluat de scrieri ale eruditei antichitati. 16.

aproape toate. Scrierile care marturiseau despre geti si daci au avut. fie din neglijenta. pe Strabon si pe Dio Cassius. Istoricii nostri ii citeaza adesea pe Herodot. lasandu-ne impresia ca acest neam a fost fie ignorat de marile puteri vecine. nici 10% din ce s-a scris despre acesti nestiuti locuitori ai pamanturilor de la nordul Dunarii. aceasta soarta: nu au reusit sa traverseze veacurile. probabil. cu putinele lor fragmente in care se vorbeste despre geti si daci.de biblioteci. fie pur si simplu prea "barbar" ca sa . ignoranta sau dezinteres. Ceea ce a ajuns pana la noi nu reprezinta.

pe care . atat prin modul lor de viata si prin religia si credintele lor. un istoric uitat din veacul al Xix-lea. exista numeroase marturii antice despre scrieri care vorbeau de stramosii nostri. decat ni s-a spus in cartile de istorie. cat si prin relatiile pe care le-au avut cu cei din jur si prin razboaiele pe care leau dus. Cu exceptia lui Al. dar care s-au pierdut. Papadopol-Calimah. Totusi. ca acestia au starnit interesul vecinilor lor intr-o masura mare.prezinte interes. trebuie sa tinem cont de ele si sa admitem ca s-a scris mult mai mult despre geti si daci. Insa cata vreme aceste marturii exista.

nimeni nu il citeaza si a carui opera a fost in totalitate ignorata pana in prezent, nimeni nu a incercat pana acum sa faca o evaluare completa a ceea ce s-a pierdut din documentele despre daci. Conform acestuia, numarul autorilor care au scris sau doar au pomenit in treacat despre stramosii nostri este de... aproape trei sute. Nu stim daca pentru alte neamuri s-au facut astfel de evaluari. Nu stim daca soarta izvoarelor privitoare la daci a fost mai vitrega decat a altora. Marele invatat Posidoniu calatorise la gali si scrisese o carte despre

acestia, astazi pierduta. Imparatul Claudiu scrisese si el o istorie a etruscilor in 20 de volume, din care nimic nu a ajuns pana la noi. Totusi, despre gali stim multe lucruri din alte izvoare, de la etrusci avem monumente si inscriptii, doar dacii s-au dovedit mult prea "tacuti", ori poate noi nu am cautat indeajuns, caci suntem prea putin interesati de soarta lor... Unde "s-au ascuns" getii si dacii?

Pentru antici, in vremurile cele mai indepartate, teritoriile de la nordul Dunarii reprezentau un loc enigmatic, populat de fiinte mitice. Cu timpul, pe masura ce relatiile comerciale s-au dezvoltat si sfera de influenta a lumii grecoromane s-a extins, getii si dacii au inceput sa fie mai bine cunoscuti si pomeniti in scrierile grecilor si ale romanilor. Totusi, putini au fost aceia care au scris ceea ce au vazut cu ochii lor, caci putini au calatorit pana pe aceste pamanturi. Astfel ca majoritatea informatiilor pe care ni le transmit aceste izvoare sunt informatii de a doua sau a treia mana,

aproximative, deformate, transmise din gura in gura printr-un fel de "telefon fara fir". Au existat si lucrari ale unor martori oculari care au fost in Dacia si au descris cu mare exactitate geografia, istoria, organizarea politica si sociala, traditiile, poate si limba dacilor, dar toate aceste scrieri s-au pierdut. Vom reveni mai jos asupra lor.

Columna lui Traian Prin urmare, informatiile pe care le mai avem sunt adesea confuze. Ba mai mult, anticii nu faceau intotdeauna distinctie clara intre sciti si geti sau intre traci si geti, iar mai tarziu, ii confunda pe geti chiar cu gotii (cu sau fara intentie) sau cu alte neamuri. Astfel ca, nu de putine ori, sub referintele la sciti, traci, goti etc. se pot ascunde informatii pretioase despre daci si geti. Ce fel de evenimente consemneaza scrierile vremii? In primul rand, inregistreaza numai evenimente politice si militare

importante - razboaie, victorii, aliante, tradari, asasinate, succesiuni la tron, iar o perioada de pace si liniste este aproape intotdeauna absenta din documente. Asadar, cei ce traiau in pace traiau intr-un fel "in afara" istoriei. In al doilea rand, istoria scrisa este aproape intotdeauna istoria invingatorilor. De aceea, izvoarele latine nu vor pomeni prea mult despre autohtoni, ci in primul rand despre romanii colonizatori, si tot de aceea, mai tarziu, numele dacilor sedentari si pasnici dispare din scrieri, in primul plan fiind gotii, gepizii, hunii si alti migratori cu o istorie "activa".

Primele informatii Putem presupune ca primele informatii despre geti au fost consemnate de popoarele orientale cu care acestia au intrat in contact, in primul rand pe calea comertului. Dar din cronicile orientale nu ni s-a pastrat nici o informatie cu privire la geti. Comertul i-a pus in contact cu scitii de pe tarmurile nordice ale Marii Negre, cu persii, cu fenicienii, cu neamurile din Asia Mica si chiar cu egiptenii. Documentele acelora ii vor fi pomenit si pe

stramosii nostri, cel putin cei dobrogeni. Cel mai vechi eveniment in care sunt antrenati getii este cel pomenit de Herodot cu referire la campania lui Darius (sec. Vi i.Cr.), regele persilor, impotriva scitilor, care, inainte de a ajunge la Istru, ii biruie si pe geti. Cea de-a doua informatie ne trimite in timp doua secole mai tarziu si se refera la expeditia impotriva tribalilor a lui Alexandru cel Mare (sec. Iv i.Cr.) care, ajuns la Dunare, infrunta opozitia getilor. Numarul mare al geografiilor pierdute, in care foarte probabil erau descrise si teritoriile getice, face ca misterul sa fie si mai adanc.

Insusi marele geograf Strabon a scris o carte despre Tracia si Dacia, astazi cu desavarsire pierduta. Marele geograf Marin din Tyr descrisese in amanuntime teritoriile locuite de geti si daci, dar lucrarea sa nu a ajuns pana la noi, decat intr-o palida masura, prin intermediul unei prescurtari facute de Ptolemeu. Una dintre geografiile pierdute apartinea lui Demetrios din Callatis (actuala Mangalia), iar datele prezentate de el cu privire la teritoriile getilor trebuie sa fi fost foarte exacte. Nici hartile, nu putine, care infatisau lumea cunoscuta in vremea dacilor nu au ajuns

pana la noi: de la cea mai veche harta a lumii despre care avem stiinta, cea a lui Anaximandru (sec. Vi i.Cr., invatat care a calatorit pana la sciti), si pana la cucerirea romana, nu s-a pastrat absolut nici o harta care sa infatiseze Dacia veche. Cele mai vechi harti reprezinta Dacia de dupa cucerire. Un interes aparte au starnit, cu siguranta, religia si credintele getilor, mult diferite de ale altor neamuri din Europa, dar si in acest aspect documentele pierdute spuneau de buna seama mult mai mult decat cele pastrate.

Un get celebru: regele Dromihete Grecii aveau o admiratie fata de "barbari" (cuvant care inseamna in greceste "balbait, persoana care vorbeste o limba de neinteles", caci asa le pareau grecilor cei care vorbeau alta limba decat a lor), pe care si-i reprezentau ca virtuosi, curajosi si generosi. Un celebru model il constituie regele get Dromihete (sec. Iii i.Cr.), care l-a invins pe Lisimah, unul dintre urmasii lui Alexandru cel Mare. Acesta venise cu oastea macedoneana impotriva getilor, dar a fost infrant si luat prizonier, impreuna cu fiul

sau, Agatocle. Dromihete i-a dus pe prizonieri la cetatea Helis, resedinta sa, i-a ospatat regeste la o masa scumpa, cu pocaluri si vase de aur si argint, in vreme ce el si getii sai stateau la o masa de lemn, modesta. Apoi i-a eliberat, spunandu-le ca, daca au acasa atatea bogatii, sa nu mai ravneasca la avutul modest al altora. Campania lui Lisimah si patania de la curtea generosului rege get au fost mult preluate si citate in scrierile vechi, dar tocmai acele scrieri care le prezentau in amanunt s-au pierdut - in primul rand cartea 21 din "Biblioteca Istorica" a lui Diodor din Sicilia,

apoi istoria universala a lui Polibiu si altele. Tot ce stim despre aceasta victorie a getilor provine din prescurtari si marturii marunte. Epoca lui Burebista

Statuie de nobil dac de pe arcul lui Constantin

De la Dromihete la Burebista se intinde o perioada de mai mult de doua secole de mare pustietate documentara. Fie ca dacii traiau in pace si nu au atras atentia grecilor si romanilor, fie ca scrierile care se refereau la acea epoca s-au pierdut, noi nu stim mai nimic despre acele vremuri. De la Strabon avem cateva informatii pretioase despre epoca lui Burebista, cu care vestitul geograf era contemporan. Dar Strabon la randul sau a folosit lucrarile lui Posidoniu, cel mai invatat om al acelei epoci. Din pacate, nici o scriere a lui Posidoniu nu s-a pastrat pana astazi. Dio

Cassius scria si el, in cartile sale pierdute, despre aceasta epoca. Augustus insusi, contemporan cu Burebista, a scris despre propria sa viata, lucrare si ea pierduta, unde fara indoiala ca pomenea si de relatiile cu Dacia. Momentul cuceririi Daciei: o imensa gaura neagra De la Burebista la Decebal avem din nou o mare lacuna documentara. Cateva nume de regi daci ne sunt pomenite de catre Iordanes,

dar mai mult nu stim. Distrugerea operei marelui istoric se datoreaza imparatului Domitian. care a dispus arderea sa. Evenimentele premergatoare cuceririi . si papei Grigore cel Mare. din pricina ca in paginile sale se vorbea despre minuni. inainte de epoca crestina. dedicate Daciei. dar cartile 124 si 125. s-au pierdut. care a decretat crima de stat citirea acestei lucrari. Istoricul Titus Livius includea aceasta perioada in opera sa uriasa. cand batranul rege Duras ii cedeaza tronul lui Decebal. Informatiile despre daci reapar in preajma conflictului cu imparatul Domitian.

. ajunse pana la noi. campaniile lui Domitian si ale lui Traian.sunt evenimente care au avut parte de numeroase si detaliate consemnari in scrierile vremii.Daciei de catre romani. sa fie mult mai mare decat pentru epoci mai indepartate si mai nesigure. Si totusi. exilat in Dacia din pricina . prazile imense luate de la daci . colonizarea si organizarea provinciei. Dio Chrysostomos. O bizara coincidenta a facut sa se piarda cam tot ce s-a scris despre daci si razboaiele lor cu romanii. Ne-am fi asteptat ca numarul izvoarelor scrise din acea epoca.. infrangerea dacilor si intemeierea provinciei Dacia.

pregatindu-se pentru razboaiele cu imparatul Domitian. medicul personal al lui Traian si martor ocular al evenimentelor din Dacia. a scris o istorie a Daciei intitulata Getica. rechemat de Nerva si apoi foarte pretuit de Traian. Aceasta nepretuita lucrare prezenta. cu siguranta.urii lui Domitian. istoria si obiceiurile dacilor. precum si societatea dacica. campaniile lui Traian si furniza valoroase informatii cu privire la daci. Din aceasta scriere avem doar cateva foarte mici . pierduta astazi cu totul. O alta Getica a fost scrisa de Criton. Probabil scrierea sa infatisa cu mare precizie geografia.

El a compus un jurnal de razboi intitulat De bello dacico ("Despre razboiul cu dacii"). Dar Traian a . Traian a publicat un edict prin care dadea seama de toate operatiunile sale in Dacia si expunea bugetul cheltuielilor de razboi. Si acesta este pierdut in intregime (au ramas doar cinci cuvinte. Dupa intoarcerea triumfala la Roma.fragmente. citate de un gramatic). in care a consemnat cu grija toate etapele si aspectele campaniilor sale. citate de un autor tarziu. Nici acest edict nu a ajuns pana la noi. Al treilea martor ocular care a scris despre daci a fost insusi imparatul Traian.

insa tocmai capitolele acelea s-au pierdut. care au scris despre viata si faptele sale. a scris si el pe larg. dar care nu a ajuns pana la noi. marele istoric roman contemporan cu Traian. Pe langa acestia. Tacit insusi. Pliniu cel Tanar.avut biografii sai. in Istoriile sale. a scris o biografie a imparatului. infatisand expeditia lui Traian. dar ale caror scrieri astazi sunt pierdute cu desavarsire. Tacit a scris mult despre daci. pastrate doar in parte. Mai mult. deci si despre cucerirea si colonizarea Daciei. intr-o . prieten apropiat al lui Traian. Cunoastem numele a cel putin patru istorici biografi.

poem astazi pierdut. Dar si aceasta istorie a pierit in negura vremii. se afla tocmai intre cartile .istorie a epocii sale. Hadrian si Antoninus Pius. Caninius. Appian. E posibil chiar sa-l fi insotit pe ilustrul sau prieten in Dacia si sa fi fost martor la evenimente. un mare istoric care a trait in vremea imparatilor Traian. a scris in douazeci si patru de carti Istoria Romanilor. Cartea 22. despre cucerirea Daciei si intemeierea provinciei. un bun prieten al lui Pliniu. care continea o istorie a Daciei. a scris in versuri istoria expeditiei lui Traian. din care ne-a ramas numai jumatate.

nimicita cu totul de timpul necrutator. care cuprindea expeditia si razboaiele lui Domitian contra dacilor si relatari ample etnografice.pierdute. a ajuns la noi doar fragmentar. caderea dacilor . la care a muncit 22 de ani. mare parte a ei fiindu-ne cunoscuta doar din unele rezumate tarzii. Dar si lucrarea sa de capatai. care cuprindea expeditiile lui Traian in Dacia. Intre cartile pierdute se afla si intreaga carte 67. monumentala Istorie romana. istorice si geografice despre Dacia. Tot pierduta este si cartea 68. Marele istoric Dio Cassius a scris si el o istorie a domniei lui Traian.

sub dominatia romanilor si colonizarea Daciei. ca si din multe altele. Din acestea nu avem. Din 31 de carti care o alcatuiau. celebrul istoric grec. cele dintai 13 au pierit si tocmai acelea in care se trata si despre Dacia si in care se scria istoria de la anii 96 pana la 350 d. care a avut aceeasi stranie soarta: pierduta cu desavarsire. dar aceasta importanta scriere ne-a parvenit cu totul ciuntita. Ammianus Marcellinus a scris o istorie de la Nerva pana la Valens.Cr. Apollodor din . plina si aceasta de lipsuri. Plutarh. a scris o biografie a lui Traian. decat o foarte modesta prescurtare tarzie. In sfarsit.

. Nici aceasta nu a putut strabate veacurile.Damasc a scris o carte in care descria detaliat constructia podului lui Traian.. Dacia dupa Traian si disparitia dacilor din izvoare Portretul regelui Decebal de pe Columna lui Traian .

despre viata in coloniile intemeiate. au fost inghitite de . scrise de Polyainos in sec. ale caror temple fusesera facute una cu pamantul de catre romani. Dar nici un document nu ne spune ce s-a intamplat cu nobilimea si preotimea daca. despre colonistii adusi aici.. 2 d. care continua sa fie o enigma: aflam doar despre organizarea administrativa si militara a noii provincii Dacia. cu zeii lor.Informatiile istoriografice din perioada urmatoare nu se refera aproape deloc la dacii autohtoni. "Cartile getice".Cr. cu marea masa a dacilor de rand.

. dar nu mai aflam absolut nimic despre oamenii pamantului . cand carpii din Moldova dau de furca romanilor. ultimele din sec. Iv d.Cr. traditiile. Avem cateva mentiuni ale dacilor liberi. asa cum ne demonstreaza izvoarele arheologice. pe care izvoarele vremii le consemneaza cu constiinciozitate si curiozitate. tacerea este si mai adanca. desi prezenta lor pe vechile teritorii nu poate fi pusa la indoiala. Dupa abandonarea provinciei sub Aurelian. Dupa aceea. In Dacia se perinda nenumarate neamuri migratoare.monstrii intunecati ai timpului. tacere absoluta.dacii.

Dar chiar si dupa Guttenberg. needitate si chiar in primejdie de distrugere. foarte multe manuscrise au ramas necercetate.Cr. . regele Babilonului. Nabonassar. Cum au disparut scrierile vechi O scurta insiruire. a distrus in anul 747 i.folclorul si chiar lingvistica. ametitoare. de crime culturale ne poate deslusi tragica soarta a scrierilor din antichitate pana la aparitia tiparului. toate scrierile care cuprindeau istoria si faptele regilor predecesori ai sai.

mii de carti pagane. toate cartile si bibliotecile din Armenia.Renumita biblioteca din Alexandria. . Sfantul Grigorie "Luminatorul Armeniei" arde in 277 d. care era o comoara pentru istoria asirienilor. cartilor. a pierit cu totul intr-un incendiu cand Cezar a cucerit Alexandria.000 de volume. in anul 604.Cr. Sfantul Papa Grigore cel Mare arde. toata literatura armeana. efesienii si-au ars in piata toate bibliotecile. care numara la un moment dat 700. persilor. grecilor. mezilor. si ele. Luptele intre crestini si pagani au fost fatale. In zilele Sfantului Apostol Pavel. intre altele pe Titus Livius.

000 de volume de teologie.000. In 640. avea peste 1. mai vestita decat cea a califilor. mai multe biblioteci au cazut in mainile lor si au fost distruse.getilor si a tuturor neamurilor cu care armenii au avut a face in curs de secole.000 de volume. nenumarate biblioteci. Biblioteca din Cairo.600. arabii invadeaza Alexandria si ii ard biblioteca. Cand musulmanii au cucerit provinciile persane. cuprindea 3. la randul lor. . Biblioteca de la Tripoli (Siria). Dar in anul 1073 turcii au pradat si distrus aceasta imensa biblioteca. a califilor Egiptului. Navalirile barbarilor au distrus.

dupa caderea Imperiului Bizantin. Acest depozit de eruditie cuprindea o multime de scrieri antice.stiinte. cand sultanul Soliman a cucerit Buda. a dat foc si a devastat aceasta biblioteca. traditii. adunand carti cu cheltuieli enorme. Matei Corvin fundase la Buda o mare si pretioasa biblioteca. din Italia si din Grecia. Tripoli a cazut sub stapanirea francilor comandati de Raimond Iv si nepretuita biblioteca a fost prefacuta in cenusa. Manastirile de la muntele Athos au fost un . istorie. In 1526. cu totul pierdute astazi. geografie! Dar in 1105. dupa batalia de la Mohacz.

dar bibliotecile de la acest munte au suferit multe devastari.. In marile biblioteci de manuscrise din lume. In 1820.mare depozit de scrieri manuscrise vechi. bibliotecile de pe Sfantul Munte au fost silite sa furnizeze turcilor manuscrise pentru fitilele tunurilor! Astfel au pierit mii de lucrari de mare pret.. Si totusi. zac inca zeci de mii de . Suntem indreptatiti sa speram ca nu toate scrierile care au pierdut lupta cu timpul sunt disparute definitiv. la inceputul razboiului de independenta a Greciei. cum sunt Biblioteca Vaticanului si cea a manastirii Sfanta Ecaterina de pe muntele Sinai.

Papadopol-Calimah: un nume de strada in Tecuci Portretul regelui Burebista pe un medalion de bronz .manuscrise necercetate. Timpul poate sa ne mai rezerve mari surprize! Al.

colaborator apropiat al lui B. timp de 6 ani. nestiutul savant a publicat in revista "Columna lui Traian". o serie de 19 articole. Pe parcursul mai multor ani. Papadopol-Calimah. Foarte bun cunoscator al limbilor latina si greaca veche. incepand cu 1872. disponibile la acea vreme. Hasdeu. despre scrierile .chiar vicepresedinte al Academiei Romane. Calimah a strans cu migala si precizie filologica toate informatiile despre scrierile pierdute cu privire la daci. al Xix-lea: Al.Multe dintre informatiile prezentate mai sus provin dintr-o ampla lucrare a unui istoric uitat din sec.P. intr-o vreme .

iar timpul trece in defavoarea sa. neasteptat. putem sa ne facem o imagine reala despre cat si cum erau receptati dacii in antichitate. nimeni nu-si mai aminteste de lucrarea sa. Cele peste trei sute de nume de autori antici marturisitori despre daci. Abia citind cele 150 de pagini de text din lucrarea lui Papadopol-Calimah. Nu e niciodata citat. pe care le-a strans laolalta.pierdute "atingatoare de Dacia". Soarta lor a fost asemanatoare cu cea a cartilor despre care a scris cu atata pasiune: desi a trecut doar un secol. formeaza un tablou impresionant. . nu a fost editat.

orasul sau natal. specialistii in izvoare antice nu au auzit de el si continua sa recite pe dinafara cele cateva fragmente din Herodot. Istoricii. .Papadopol-Calimah este astazi doar un nume de strada in Tecuci. clasicistii. Strabon si Dio Cassius despre geti si daci. Speram ca apropiata aparitie editoriala a operei lui Calimah in volum va determina o regandire a importantei surselor documentare despre daci si a imaginii acestora in ochii grecilor si romanilor. cei mai multi convinsi de putinatatea si chiar de lipsa de importanta a informatiilor istoriografice.

invitat sa viziteze Transilvania la inceputul sec. putinele lucrari despre daci sunt urmarite de acelasi ghinion ca si vechile documente. Marele carturar si poet german Martin Opitz. dar si in vremurile mai recente. al Xvii-lea de catre principele .Scrierile despre daci au aceeasi soarta si in epocile mai noi Pare de necrezut.

Despre o mitologie a dacilor. se indragosteste de aceste locuri. . cerceteaza istoria si traditiile romanilor. se documenteaza intens si lucreaza timp de 12 de ani la o lucrare monumentala: Dacia Antiqua. Dar manuscrisul a disparut fara urma dupa moartea sa.Gabriel Bethlen.

care a ajuns in arhiva din Petersburg a lui A. pana la istoria getilor a carturarului italian Niccolo di Modrusa. Hasdeu. Hasdeu. Al.S.lucrare scrisa in limba rusa de savantul B. Tatal sau. aflat candva la Centrul National de Manuscrise din Ulan Bator. Sturdza: nici de soarta acestui manuscris nu se mai stie nimic. scrisa in sec. stim doar ca a ramas in manuscris. dar de soarta caruia nu se mai stie nimic. a scris o istorie a dacilor.P. Xv si niciodata publicata (desi manuscrisul se afla la Vatican). drumul tacut al documentelor despre . De la misteriosul manuscris despre daci.

unde confuziile geti-goti si daci-dani. aflate la indemana cercetatorului.daci este acelasi: catre neant. Xvii si continand informatii inedite despre . Dar daca documentele antichitatii au avut de traversat doua milenii de zbuciumata istorie. sub pretextul provenientei lor din mediul carturaresc nordic. cele mai recente. primul legiuitor al getilor a lui Carolus Lundius si cea despre alfabetul getilor. voite sau nu. sunt inca ignorate la noi. Scrieri medievale precum Zamolxis. Geografia lui Philippe Briet. a lui Vulcanius Bonaventura. scrisa in sec. erau frecvente. nu merita soarta pe care o au.

facand hartia sa roseasca. ingropam in uitare cele mai importante documente cu privire la daci care s-au scris . cu propriile noastre maini. ci documente autentice (si exista multe argumente in favoarea acestei din urma ipoteze).daci. Si lista poate continua. Controversatele placi de plumb de la Sinaia. despre care s-a vorbit acum doi ani intr-un numar al revistei "Formula As". Daca acestea nu sunt falsuri. care par sa reprezinte arhivele regilor daci.. inseamna ca noi.. este cu totul necunoscuta cercetatorilor romani. continua sa fie ignorate de catre specialisti.

ca au disparut aproape toate scrierile despre daci? Ce nestiut blestem bantuie memoria acestor enigmatici si bravi stramosi ai nostri si ce magie poate rupe acest blestem? Este tot o intamplare faptul ca specialistii au decretat drept "falsuri" niste documente pe care nu leau cercetat niciodata.un subiect incomod Este oare o simpla coincidenta. refuzand sa creada ca dacii si-ar fi putut scrie propria istorie pe placi .vreodata. Dacii . o intamplare.

de aur sau de plumb? Al cui somn este deranjat de acesti intelepti si curajosi daci. cand autohtonismul era ideologizat. Despre daci se vorbeste in mediile academice putin: ei sunt "barbarii" Europei. Acum. care nu fac decat sa-si ceara dreptul la istorie? Este oare tot o intamplare ca singurul care s-a ocupat vreodata de dramatica poveste a disparitiei manuscriselor despre daci a fost in totalitate ignorat? Soarta lui PapadopolCalimah este una emblematica. atat de proslaviti in anii comunismului. a nu vorbi despre daci reprezinta un absurd si inutil semn de .

daca vrem cu Occidentul. de manifestare anti-comunista si de simpatie pro-europeana: daca vrem in Europa. Suntem romani tocmai pentru ca stramosii nostri au fost daci: daca ar fi fost celti. e de preferat sa vorbim mai mult de Roma. A ignora sau a contesta importanta componentei dacice a . trebuie sa ne uitam trecutul si traditiile.dizidenta. Nimic mai gresit! Nu putem fi universali decat prin ceea ce avem particular. iar daca ar fi fost iberi. noi am fi fost probabil francezi. decat de Sarmizegetusa. astazi am fi fost spanioli.

• Aurora Petan ============ • Povestile Ceahlaului Varful Panaghia .istoriei noastre inseamna a nega propriul nostru specific romanesc.

Se rataceste de Dumnezeu Nu exista la noi in tara munte mai cantat de poeti si mai intesat de povesti decat Ceahlaul. lasand in urma lor nume precum Ghedeonul. Isi pierde zborul.Fara povesti. Turnul . Dimitrie Cantemir spunea despre el ca ar fi fost la fel de celebru precum Olimpul sau Pindul. daca ar fi intrat in basmele vechilor greci. Batca Popii. sufletul omului se transforma in piatra. Sihastrii si-au facut veacul pe Ceahlau din cele mai vechi timpuri.

Sihastrilor sau La Chilii. de cu noapte. pentru praznic si hore. In aceasta zi. pe 6 august. Ceahlaul este singurul munte de la noi care avea hram si sarbatoare. Considerat al doilea munte sfant al ortodoxiei dupa Athos. pentru a face rugaciuni. Urcau si sateni i din satele dimprejur. preotii urcau sus pe poienile dintre stanci. . imbracati de sarbatoare. Schimbarea la Fata.

muntele sfant al dacilor. Vulturul lui Traian. Hogas.Intr-atat de sfant a fost dintotdeauna Ceahlaul pentru oamenii locului! Si chiar din vremea dacilor si dinaintea lor. Pavilionul dacic. istorie si spiritualitate la un loc e . Asachi. oprinduse la cate o stana sa mangaie mioarele. aici se afla Jiltul Zeilor. Alecu Russo. Dumnezeu cobora pe Ceahlau si umbla descultprin poieni. Masa Dacica. Stanca Dochiei si alte locuri ce au zamislit legende. Goga. Cosbuc. Unii carturari spun ca aici ar fi fost Kogaionul. L-au cantat Alecsandri. Atata frumusete. Sadoveanu si atatia alti scriitori.

langa o gramada . au in schimb forme ciudate. sperand sa pot culege ceva din sfintenia de altadata a Ceahlaului.greu de gasit in alta parte. pe care batranii le istoriseau in serile de iarna. printesa dacilor Mitica Letsta sprijinit de gard. Am plecat in cautarea acestor povesti prin satele de pe malul lacului Izvorul Muntelui. nu foarte inalte. Stancile sale. Dochia. la gura sobei. chipuri de zane adormite sau zei pagani care au nascut sute de povesti.

dar tot Traian a fost mai tare. Ochii ii rad din cand in cand.. in clipele in care se lasa prins de lumea povestilor. ca Traian o pus ohii pe ea." Lumina domoala a dupa-amiezii ii scalda chipul uscativ. fata lui Decebal o fujit si s-o ascuns in muntii astia.. ai mai frumoasa.de lemne. cu chip de bunic blajin. stie ce inseamna lupta. priveste in zare spre munti. A fost si el in razboi. "Cand s-o batut Decebal cu Traian. depanand povesti. Era frumoasa tare. Dochia ii zacea. Are 91 de ani si este veteranul satului Ceahlau. Si dacii s-au batut vitejeste sa-si apere pamantul. "Si cu Dochia ce . Slab si drept.

altii ca era fata lui . dar el nu stie decat franturi din ea.s-a-ntamplat?". il iscodesc. Unii zic ca era sora. Lacul Izvorul Muntelui Dochia a venit de la Sarmizegetusa. chiar pe Ceahlau. Cu Dochia e poveste mare. de la cei ce inca o mai povesteau. Batranii batranilor stiau mai multe si unii carturari au consemnat aceasta poveste.

la fratii lor liberi. "Du-te. "Du-te si izbaveste-te de robie". Si Dochia s-a dus. gonind calare peste munti. ca sa scape de urgia romana. in vremurile acelea. Imparatul Traian a urmarit-o. se retrageau incet spre nordul Moldovei. in siruri cat vezi cu ochii. Multa lume fugise spre miazanoapte. era doar cheful imparatului de a o avea roaba pe fata lui . aprins de iubire pentru preafrumoasa printesa daca. copila mea". cu putinul lor avut. Unii zic ca nu era iubire adevarata. Familii intregi de daci. unde sandaua soldatului roman nu avea sa ajunga.Decebal. i-o fi zis Decebal Dochiei.

Asa umbla prin munti. vorbind doar cu jivinele padurii. chemand-o sa vina cu el la Roma. Cale lunga a facut Traian. de ciobanita. Copila s-a ascuns prin vagaunile Ceahlaului. pana in Tara Moldovei. ferita de ochii oamenilor. unde sa o faca imparateasa. Atunci Traian facu un semn scurt si . in capitala lumii. Si a gasit-o pe Dochia. fata nu si-ar fi parasit tara. si-a lepadat vesmintele regale si podoabele si si-a pus pe spinare un cojoc greu. Dar pentru nimic in lume. cu o turma de oi. A intins catre ea bratul sau regesc. indrumat de iscoadele lui. urmandu-l pe dusmanul tatalui ei.Decebal.

la picioarele ei. In cateva clipe se lasa frigul peste trupul feciorelnic al Dochiei. un stei. in pietre. Acolo. Lacrimile ii curgeau siroaie pe obraji si pe haine. Dochia isi ridica privirea spre inalt si sopti in gand o rugaciune fierbinte. impletindu-se la poale cu ierburile inmiresmate. iar ochii sai clipira pentru ultima oara. inlacrimati. a luat . cel ce are in grija toate cate sunt in cer si pe pamant. Piatra rece o cuprinse cu totul. Acum era o stana. prefacute. si ele. parintele vietii. in jurul caruia zaceau rasfirate mioarele.garzile sale o inconjurara din toate partile. catre Zamolxe.

nastere Izvorul Alb. Traian si-a spalat obrajii in el. iar in vremurile grele.. Dochia a ramas pentru vesnicie in Ceahlau. Cobal si vulturul lui Traian . cum nu s-a mai pomenit. aici veneau si se adaposteau "vergurele" (fecioarele) din satele din preajma. ca sa scape de capcauni. cu o apa limpede si dulce.. a mangaiat neputincios chipul de piatra al fetei si s-a intors la Roma.

. pe o carare salbatica. spre Jgheabul cu Hotar. Strajuita de flori multicolore si macris salbatic. Fluturi mari.Stanca Dochiei Urcasem de dimineata pe valea Izvorul Alb. pana la Stanca Dochiei. colorati. ce adesea se pierdea in apa raului. mau insotit plutind in fata mea in aerul cald.

dar nu seamana deloc cu o fata!". ce sa aduca oarecum cu un chip de fata. Da' o . cu o privire intrebatoare. cu un chip de fata. rotunjita.padurea lasa din cand in cand sa se vada crestele maiestuoase ale Ocolasului Mare si ale Toacai. Ma asteptam sa dau de o piatra impunatoare. Dar am trecut pe langa Stanca Dochiei fara sa o bag in seama. oricat de nelamurit. apoi m-am intors din drum sa o caut. Era o piatra mare. ii spun batranului. "O semanat mai demult. cu verdeata pe crestet si un izvor limpede la poale: obarsia Izvorului Alb. Dar nimic care sa aduca. "Am vazut stanca.

Radu. in care vremurile sapasera chipul fecioarei. cu calugari cu tot. asemenea lui . ferit de lume. din temelia caruia apa continua sa izvorasca.. Acolo sihastrea.. stanci si lemne. Atunci s-a daramat partea de sus a Stancii Dochiei. pravalind la vale zapada.vinit de sus din munte prapad mare. Iar Dochia a ramas pana azi fara chip. In aceeasi noapte cumplita a pierit si schitul de pe Izvorul Alb. intr-o zi de sarbatoare. cand o avalansa cumplita s-a pornit din munte. un trup ciuntit de piatra. Documentele spun ca era in primavara anului 1704. si o rupt tat". chiar in noaptea de Inviere. un tanar care.

ca fata de imparat nu s-a lasat prinsa..Traian. Dar de ce atata patima? Pai . Dar asta e alta poveste. Mitica Let Mitica Let atata stie. patimise din dragoste pentru o preafrumoasa fata din Ceahlau.. alegand mai degraba sa se prefaca in piatra.

nu departe de stanca Dochiei. cum altfel?. gasind-o impietrita.. l-a cuprins deznadejdea si s-a aruncat de pe Toaca. Cobal e numele flacaului ce prinse drag de Dochia in vremea cand copila era inca in Dacia. acasa la ea. Zeii l-au preschimbat si pe el in stanca. dar aceasta l-a refuzat. Intelegand ca . Insa o alta legenda spune ca Dochia lar fi iubit pe Traian. ce cazuse prizonier la Roma. O legenda spune ca scapand din inchisoare a venit sa o caute si. Cobal a cerut-o in casatorie pe Dochia. fara sa stie ca e dusmanul poporului sau. un tanar dac viteaz si chipes.iubea un june dac..

Inima ei s-a sfasiat de durere. imparatul isi lasa vulturul regal . unde atatia daci au plecat in bejenie. Cand fata a inteles cine era cu adevarat cel de care se indragostise. gasind-o pe Dochia. Deznadajduit. dar nu reuseste si e luat prizonier. unde s-a facut ciobanita. dar primesc de la Zamolxe trup de piatra. Cei doi n-au scapat de urmarirea lui Traian.fata e indragostita de Traian. Cobal a scapat si el si a fugit spre nord. a cuprinso o jale fara margini. pentru a nu fi luati robi la Roma. dar si-a inabusit iubirea si a fugit in munti. Cobal incearca sa il omoare pe imparat. in Ceahlau.

de catre Zamolxe. pe care Traian nu a putut-o supune. in vremea razboaielor daco-romane. Degeaba sia lasat vulturii sa o pazeasca. Dacia nu si-a inmuiat inima in fata Romei.sa-i pazeasca si pleaca in tara lui... asa cum a vrut el. Dar si vulturul este prefacut in piatra. Iar unii spun ca Dochia este chiar Dacia. Preafrumoasa Panaghia si Soarele de pe cer . Teribila poveste. ce tradeaza amintirea unor vremuri in care Ceahlaul a fost adapost pentru dacii fugiti din Ardeal.

Stie doar ca tot de iubire e vorba. Ce nu stie el stie Hogas. il intreb pe batranul Let."Dar Panaghia? Ce poveste are stanca asta?". Nu stie p ovestea Panaghiei. care aflase de la batranii locului povestile Ceahlaului. privind in zare catre cea mai mandra si mai inalta stanca din varful Ceahlaului. ca tot Ceahlaul e plin de povesti de dragoste. "Panaghia era tot o fata". Batranul zambeste sugubat. In scrierile lui. "Cum tot o fata? Pai e plin Ceahlaul de fete frumoase prefacute in piatra!". el . pasionatul cronicar al Muntilor Neamtului.

foc si lumina din lumina si focul luceferilor celor mai stralucitori. La nastere. pentru a o feri de invidia muritorilor. atat de frumoasa. una dintre zane a luat intuneric din intunericul cel mai nepatruns al unei nopti fara luna. adanc din adancul marilor fara de fund. incat ursitoarele au adapostit-o in munti de mica. duiosie si blandete din ochii ingerilor ce stau la dreapta lui Dumnezeu si le-a pus pe toate in privirile ei.spune ca Panaghia era o fata nespus de frumoasa. .

daruindui-o Panaghiei ca suflet si inima. Asa s-a zamislit preafrumoasa Panaghia. Dar lucrul cel mai minunat a fost cand insusi atotputernicul Dumnezeu a rupt din inima si sufletul sau particica cea mai aleasa. ca podoaba de par negru si bogat. chiar din inima lui Dumnezeu! Si pentru ca sa nu fie . A treia a tors din caierul de neguri fire subtiri de umbra neprihanita si i le-a pus pe cap."Kogaionul" dacilor Alta a rupt din fragezimea si albeata crinilor si din rumeneala trandafirilor si le-a pus pe fata ei.

ca cineva tot avea sa o vada: Soarele. care o privea cu nesatin fiecare zi. din inaltimile cerului. iar noptile senine au scaldat-o in roua de flori mirositoare. dincolo de imparatia norilor. ursitoarele au dus-o pe inaltimile cele mai de sus ale Ceahlaului.pangarita de priviri muritoare. Dar degeaba au ascuns-o ursitoarele in munti. si au asezat-o in pestera pustnicului Ghedeon. Albinele din Sihastrii au hranit-o cu mierea lor. Dar si fata se uita la Soare. Si Panaghia a crescut mare si s-a facut fata frumoasa. cu acelasi dor in suflet. cum numai povestile isi pot inchipui. Si amandoi s- .

Si s-a implinit porunca lui Dumnezeu. ca sa nu mai ispiteasca sufletele slabe ale muritorilor. Ceasuri intregi se oprea Soarele din calea lui ca s-o priveasca. infasurand-o in razele sale. s-a plans lui Dumnezeu si Dumnezeu s-a maniat si l-a pedepsit pe Soare. Jalea i-a cuprins sufletul si a plans neincetat zile si . ca ajunse amurgul aproape sa-si dea mana cu zorile.au indragostit. sa nu mai rasara de acum inainte. iar Panaghia nu l-a mai vazut pe Soare. Si pana intr-atata s-a marit ziua. suparata. decat invesmantat de neguri. in vreme ce noaptea s-a micsorat. Atunci noaptea.

nopti la rand. incat se ruga lui Dumnezeu sa o prefaca in stana de piatra si sa dea din nou drumul zeului zilei si al luminii sa straluceasca pe cer. ca sa-i usuce copilei lacrimile. Dar de la o vreme i s-a facut lui Dumnezeu mila de ea si a trimis porunca rasaritului si apusului sa trimita in graba cele mai usoare si mai dulci dintre vanturile lor. fara sa mai inchida un ochi. spre culmile inalte ale Ceahlaului. Dar Panaghia nu mai putea trai fara Soare si jalea ei era atat de mare. .

ca inima ei nu s-a impietrit. Panaghia se prefacuse in stanca de piatra. O alta varianta a legendei Panaghiei. Se zice. Si cand voi sa indrepte iarasi ochii spre ceruri. ca si acum se bucura de razele soarelui. de stralucirea florilor si de vanturile dulci si mangaietoare ale rasaritului si apusului.Batrana Varvara Dumnezeu ii implini voia si fata simti cum picioarele ei prinsera radacina in pamant si nu se mai putu urni. insa. pleoapele ii cazura grele si un intuneric nemarginit o cuprinse. mai .

dintr-o data. fata parcalabului de Suceava. un tanar de seama. poarta . si zarindu-l in invalmaseala pe Bahrin. gelozie si razbunare.ancorata in istorie. Povestea spune ca pe vremea lui Vasile Lupu. sufletul i se umplu pe loc de o ura nemarginita. Se arunca asupra lui ca un vultur. cu gandul sa-l ucida. vestea cazand ca un fulger peste Radu. Zdrobit de durere. Panaghia facu nunta cu hatmanul Bahrin. In acest timp. Dar tanarul pleca la lupta si multa vreme avea sa nu o mai vada pe draga lui. numit Radu Valcu. vorbeste de iubire. el se arunca in lupta. o indragi pe frumoasa Panaghia. Dar.

cetatii se deschise si se ivi Panaghia. hotarata sa-si ajute sotul. cu sabia in mana. Cu pieptul despicat. Radu rupse cu o lovitura sabia Panaghiei si se intoarse catre Bahrin. acum cand isi implinise dorul de razbunare. il puse in sa in . in straie ostasesti. hatmanul cazu intr-o balta de sange. Ca o fiara ranita de moarte se napusti fata parcalabului asupra lui Radu. dar un ostean sari sa-l apere si Panaghia se prabusi sub palosul greu. Radu ridica trupul iubit al Panaghiei. Poate ca el s-ar fi lasat ucis de mana ei. rapunandu-l. ultimele batai ale inimii sale daruindu-le Panaghiei.

El parasi nestiut curtea domneasca si pleca in pribegie. Dar viata isi pierduse orice rost pentru Radu. privind indelung o stanca mandra si zvelta pe care a numit-o Panaghia.fata lui si pleca spre manastirea Putna. unde trai in pestera de la obarsia acestui izvor. Ajunse la sihastria de pe Izvorul Alb. Ratacind singuratic prin coclauri. Ultimele povesti . in amintirea iubirii lui. el poposea adesea pe culmea Ceahlaului. in ceasurile inserarii. unde-l cobori in lacasul de veci.

Strabat satul Ceahlau. Batranii mai stiau ceva. intrebandu-i pe batrani de povesti.. cu speranta sa mai gasesc un fir de poveste tesut in jurul acestor munti. Batrana Varvara Ciobanu sta in fata casei sale. si casele lui vechi trebuie ca mai adapostesc istorie si legende.. dar s-au dus toti. Intru. Dar Ceahlaul e animat.. cu o maturica in mana. Intreb in stanga si-n dreapta de povestile muntelui si oamenii ma privesc cu mirare cumva: "Ce povesti? Astea-s copilarii.". acum mai multi sunt turisti decat sateni.. . totusi. In Durau au ramas putini oameni.. in doua curti. O bunicuta frumoasa..

cu naframa si sortin carouri. In casa miroase . ce au vietuit nu departe de Ceahlau. Casa e albastra. isi impodobeau imbracamintea. tesute in motive vechi de mii de ani. casa si obiectele cu aceleasi forme si figuri. din vremurile cand frumoasele Cucutenilor. Scunda. daca n-ar fi avut ochelari. cu cerdac din lemn vopsit in verde. Ma invita inauntru sa-i vad covoarele colorate. urmele lasate pe iarba stau verzi si proaspete. Curtea e cosita proaspat. as fi zis ca a coborat direct din cartea cu povesti. exact ca in amintirile copilariei mele.cu o casa frumoasa. una in spinarea celeilalte.

Stiau batranii. lea uitat. dar daca Al de Sus i-a dat ani multi.curat si luminos. dar mai sanatos. Povesti despre muntii astia nu stie. Era mai greu. . alimentele naturale. "Astazi. stia si ea in tinerete. Stau toata ziua la televizor. Casele din lemn. pe vremuri. O intreb daca era mai bine inainte. traiul la munca in aer liber erau mai bune pentru om. fetele nu mai torc si nu mai tes. sa vada care ce-o mai facut". a lemn si a lana. imbracamintea curata. din canepa si din lana.

cu termopane si gard frumos. de lemn. dintr-o casuta alba. unul dintre ultimii ciobani din Ceahlau. cu ferestre . dar oierul iese din spate.Leon Marcoci Intru si in curte la Leon Marcoci. Satenii zic ca daca Leon nu cunoaste muntii astia. atunci nimeni nu-i cunoaste. Ma uit la casa noua.

adunand in memorie imagini si ganduri ce alcatuiesc o viata: Viezuri. imi spune scurt. Piatra Lata. . I-au fost dragi muntii si stie fiece stanca si fiecare vaioaga. direct. ciobanul pare sa aiba in jur de 60 de ani. cu dangatele turmelor cu tot. "71". Uscativ." Si incepe sa mi le enumere. prin vorbele caruia curge toata linistea muntilor. In ochii mei. Duruitoarea. cu ochi ca jarul si sprancene stufoase. drept. Il intreb ce loc ii e cel mai drag. Casa cea noua e a fetii. concentrat. "Toate. Leon e un om tare frumos: felul acela de om deschis. ca doar le-a batut cu piciorul o viata.verzi si muscate.

Toaca. Stanca Dochiei. a avut ani de zile stana. toti vor la oras. Claile lui Miron. Si apoi. Panaghia. Arinisul. avea multe oi. Ocolasul. de la o . La Stanile. cei care au mai ramas s-au retras dincoace de rezervatie. tot Ceahlaul era plin de viata. La Scaune.. Tinerii nu mai sunt interesati de trecut si de pastorit. Acum nu mai e nici o stana pe acolo. Lutul Rosu. cui ii mai trebuie lana si branza? Peste o tona de lana a strans Leon in doi ani.Scaiusul. Curmatura Stanilelor.. Nici nu mai merg la oi: e rusine pentru un tanar din ziua de azi sa se faca cioban. la civilizatie. Detunatele.

suta de oi. Fetele nu mai torc si nu mai tes. cand vreau sa-i platesc. ofteaza baciul cu obida. Povestile sunt facute ca sa fie povestite.. "Dar povesti? Mai stiti povesti despre muntii astia?". insista Leon Marcoci. Iar daca nu mai ai cui sa le povestesti. Lacul Izvorul Muntelui sclipeste tot mai stins. intreb. si nimeni nu i-o cumpara. Gust dintr-o bucata de urda neasemuit de gustoasa si plec cu un pachet mare de bunataturi sub brat: "Pentru sanatatea oilor". . se pierd. La fel si pieile. a venit cineva si i-a oferit doar un leu pe bucata.. "Cui ii mai trebuie azi povesti?".

batranii au uitat povestile. fara simtire si fara zborul gandului si al inchipuirii. O lume fara viata. Panaghia e imbratisata de lumina moale a asfintitului. La poalele Ceahlaului. La ce ne mai trebuie povesti? Nu stiu.pe masura ce ma indepartez. Ca si cum apele uriasului lac de acumulare ar fi inghitit. Totusi. si povestile lor. odata cu vechile sate. o lume fara povesti e o lume in care sufletul omului se transforma in piatra. ca Dochia. in vreme ce tinerii nu au apucat sa le mai afle. Lumea fara povesti e o lume prea departe de Dumnezeu. . Fara iubire.

Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan • • • • .

la poalele Balcanilor .• • ==================== Valea regilor traci Preistoria Bulgariei este reprezentata cu stralucire. Morminte tracice.

De fapt. inruditi cu dacii. Homer insusi ii aminteste ca fiind aliati ai troienilor. in absenta probelor e greu de sustinut acest proces. aceleasi traditii si stil de viata.Tara de dincolo de Dunare De la Giurgiu la Russe e o aruncatura de bat. Mai mult. iar pescarii de pe ambele ta rmuri se intalneau in mijlocul apei la povesti despre stime si balauri cu sapte capete. Dunarea a fost o singura casa pentru cei de pe ambele sale maluri: aceeasi cultura. Pe ei ii considera stramosii lor si se mandresc cu mostenirea lor tracica. Si totusi. ceva nu e clar in aceasta poveste: exista asemanari mari de structura intre bulgara si romana. nu am stiut sa facem cu dacii nostri. Asa incat slavii s-ar fi asezat probabil pe un substrat romanic. au reusit in secolul al VI-lea inainte de Hristos sa se adune sub coroana regelui Teres. catre spatii deschise si clima calda. insisi troienii se pare ca erau de neam tracic. aceleasi manifestari artistice. de la numele carora teritoriul acesta se va numi Moesia. E usor de spus: tracii au fost romanizati. cu o limba straina. Ceea ce noi. dar puternic influentati de lumea grecilor: o lume orientata catre mare. tracii au avut perioade de mare glorie. romanii. in secolul al IV-lea inainte de Hristos. dincolo de muntii Balcani. in razboiul impotriva grecilor. pe fasia ce se intinde de la tarmul Dunarii. ca urmare. ce strabat Bulgaria de la vest la est. numiti asa la nordul Danubiului si numiti "moesi" la sud. numiti odinioara Haemus (Balcani). Neam razboinic si mandru. locuiau acesti moesi sau mysi. Pentru mine e o tara straina. pe care bulgarii au stiut sa le scoata la lumina. Apogeul acestuia a fost atins in timpul dinastiei Cotizonilor si a regelui Sitalces. ca acum. Flacaii mergeau la petit cu barcile. Totusi. Oamenii se strigau de pe un mal pe celalalt al Dunarii in acelasi grai. tracii isi pierdusera deja identitatea si fusesera romanizati sau grecizati. nu s-au sters cu totul urmele substratului dacic al limbii bulgare. Si care era o adevarata coloana vertebrala a Europei. se aflau insa tracii. spre spatii inchise. Asa cum de o parte si de alta a Muresului sau pe un mal si altul al Oltului traieste acelasi popor. Sunt pentru prima oara in Bulgaria. o tara orientata spre fluviu si continent. In schimb. peste o Dunare-granita care in trecut lega. Un pod ce separa doua tari. iar peisajul de azi al campiilor bulgare nu mai evoca cu nimic vremurile de altadata. au lasat in urma lor constructii si tezaure fabuloase. Dar ce s-a intamplat? Unde a disparut bucata aceasta de istorie comuna? Din vremurile indepartate ale neoliticului. in secolul I i. malurile. acum doua mii de ani. cu cat ne indepartam mai mult in timp. sa le conserve si sa le arate intregii lumi. In campia sudica marelui fluviu. si nu despartea. pamanturi roditoare si clima temperata. Dar nu e argumentabil stiintific. Tracii. cel al odrisilor. cum spune Herodot despre traci. Aceasta este tara dacilor de la sud de Dunare. dar apoi au venit slavii care i-au asimilat si nu au mai ramas urme ale romanizarii. Dar romanii si-au intins stapanirea si peste Tracia. Negurile istoriei sunt cu atat mai dense. Cel mai numeros neam dupa inzi. de o parte si de alta a apei. Cat despre romanizarea moeso-dacilor sau a tracilor. pana la sirul de munti Stara Planina. transformand-o in provincie. Bulgarii vorbesc doar despre acei traci. Cercetatorii considera ca la venirea slavilor. care s-a petrecut in secolul al VI-lea dupa Hristos.Hr. In sud. Au intrat apoi in istorie daco-getii. formand un mare regat. care traiau divizati in multe triburi. trebuie facuta o distinctie intre daco-moesiana vorbita intre Dunare si Balcani si traca vorbita dincolo de Balcani. sunt socotite de unii lingvisti "coincidente". mediteraneana. traia acelasi neam si se vorbea aceeasi limba. Iar bulgarii nu se . care nu au nimic a face cu latina si.

A sapat in tumulul Malkata. unde primele trei zile au fost dezamagitoare. ce urca brusc dupa Gabrovo. ceturile sunt atat de dense. frig si intuneric. Tumuli exista in Bulgaria cca 1500. Kazanlak . Mormantul de la Kazanlak are chiar o replica la scara. Kitov a mers inainte. doar pentru o saptamana de lucru. Vorbesc mereu de traci. In acei ani a descoperit comori fabuloase. Mormantul regelui Seuthes . Ca si acum. motivul tracic a devenit un fel de amprenta a civilizatiei de azi a bulgarilor. iar serpentinele ametitoare sunt strajuite de paduri neguroase. o granita de piatra. dar nu se facusera investigatii sistematice la scara mai larga. iluminare. dar si capitala. in antichitate. Dryanovo. se mandresc cu ei. Fusesera descoperite vestigii tracice imediat dupa al doilea razboi mondial. in vreme ce la nord de Balcani e posibil ca neamul daco-moesilor sa-si fi creat o lume oarecum diferita. strabatand Bulgaria de la Russe spre inima tarii. Veliko Tarnovo. mormintele sunt incluse in patrimoniul mondial UNESCO si sunt extrem de bine conservate. Mormantul lui Seuthes Ca si la noi. sperand ca ceea ce gaseste acolo sa convinga autoritatile sa-i dea mai multi bani. bazat pe mostenirea tracica. pictate cu cai si printese. pasul Shipka. exista indicatoare si ghizi. mai putin influentata de civilizatia grecilor si mai aproape de cea a Carpatilor. intr-o zi de vara. pentru ca originalul sa fie cat mai putin expus.acesta e traseul care duce de la Dunare in renumita Vale a Regilor Traci. Asa a iesit la lumina Valea Regilor Traci. Gorna. Valea Regilor Traci Am pornit in cautarea dacilor si a tracilor de la sud de Dunare. Gabrovo. din campie in inima muntelui. care dupa o ora de infern coboara triumfator in lumina. Si a avut de ales: sa sape la intamplare. A ales prima varianta. existau sute de tumuli funerari despre care se banuia ca adaposteau morminte si tainuiau comori. dupa 1990. bajbaind la limita.straduiesc sa studieze acest aspect. arheologul bulgar Georgi Kitov a planuit o campanie de sapaturi cu vise mari. Intr-un cuvant. Un drum prin pacla. simboluri si taine de nedescifrat. (Dar nu si pe cea a dacilor!) Bulgarii au dezvoltat un infloritor turism cultural. Autocarele cu turisti se revarsa ritmic. acesti munti trebuie sa fi fost o pavaza teribila in fata dusmanilor. Un traseu initiatic. Apoi a inceput sa apara aurul: mormantul fusese dezvelit. pe care o pot vizita turistii. conditii de conservare. Astazi. In 1992. A obtinut fonduri si a condus expeditia timp de sapte ani. constructii funerare incredibile. o lume intreaga ce parea sa fi fost pierduta pentru totdeauna. Iar faptul ca s-au asezat la sud arata ca dominatia lor se intindea spre Grecia. prin paduri nesfarsite si sate marunte ce par pustii. Exista drumuri de acces in stare perfecta pana la aceste morminte. spulberand tabara arheologilor. Byala. intr-unul din tumuli. la poalele acestor munti. sau sa renunte pe moment. prea multi bani pentru sapaturi arheologice. picturi murale impresionante. Cele mai multe dintre mormintele regale ale tracilor se afla la mica departare de Kazanlak. incat nu se mai vede nici marcajul pe sosea. Russe. Cercetati sunt cateva zeci. dar a obtinut bani putini. iar blitzurile aparatelor de fotografiat clipesc in mainile japonezilor veniti de peste mari si tari sa viziteze lumea tracilor. incercand sa obtina fonduri mai mari in viitor. nici in Bulgaria nu au existat. unde temperatura scade instantaneu cu 20 de grade. in valea vestitilor trandafiri de Damasc si a mormintelor regale. ventilare. Nu e o intamplare ca regii traci si-au construit mormintele. Ploi teribile si vanturi puternice s-au starnit dintr-o data. Dar si pacea celui adormit fusese tulburata.

II i. coroiat. dar nu a auzit nici de daci. amfore. sapata toata intr-un singur bloc de piatra. cu parul roscat.Hr. Sunt lumi in sine la scara mai mica. iar cel decedat se intorcea inapoi de unde venise. Acest mormant chiar are forma si neregularitatile unui uter si multe alte indicii trimit spre aceasta interpretare. Cel mai incredibil obiect din muzeu il constituie. la hotarul dintre viata si moarte. Strajuita de ciresi incarcati de rod si de pajisti cu flori multicolore. a carui capitala. La Helvetsia. cu siguranta. descoperita in mormantul acestuia din movila Golyama Kosmatka: o cununa din ramuri. si privirea usor incruntata. Cu parul suvite. femei gratioase si mese imbelsugate. care imi spune cate in luna si in stele despre traci si Seuthes. Mormintele tracilor nu par simple morminte. mormantul acesta nu mi se pare cu mult mai impresionant decat cel din movila Documaci. arme. La intrare vorbesc cu ghidul. Culorile si formele pastrate aievea evoca o lume serena. lucruri care pentru universul profan in care traim nu mai au nici inteles.Muzeul din Kazanlak adaposteste multe dintre minunatiile descoperite in Valea Regilor. Probabil cenusa era imprastiata in patru vanturi sau pe ape. asemenea unei biserici pagane. cu cai frumosi. cu coridoare si incaperi boltite. intre care chipul indurerat al unei nobile. Totusi. si toate cele trebuitoare sa-l insoteasca pe cel plecat. Spre deosebire de traci. nici de Decebal. Intru in pantecele cocoasei de pamant. cu scene diverse. caci originalele se afla la Sofia. si doua incaperi boltite. ci trupurile celor decedati erau incinerate. regele Seuthes pare sa scruteze viitorul cumva asemenea dacilor de pe arcul lui Constantin. ca un animal garbov. delicata si impunatoare in acelasi timp. Exceptand influentele tracice din Dobrogea. Dar e minunat sa poti vedea laolalta. Dar cele mai uluitoare picturi murale se gasesc in mormantul de la Kazanlak. urmeaza o a treia. splendide vase de aur si argint. Alaturi. lumea dacilor nu cunoaste astfel de "pregatiri" pentru lumea de dincolo. Epoca pe care o acopera este cea a secolelor VI-II inainte de Hristos. Cupola ametitoare e acoperita de cercuri concentrice. cu usi de marmura strajuite de capete de zei si cu sisteme de inchidere a usilor care si astazi functioneaza. prefigurand arta Europei de mult mai tarziu. uterul. s-au conservat cateva picturi splendide. mai vizitez movilele Helvetsia si Ostrushka. unde ma asteapta lumea celor plecati dincolo. La Ostrushka. distinsa.I d. Asfaltul negru duce pana la intrarea in "grobnita". se afla astazi sub apele lacului de acumulare Koprinka. Dupa mormantul lui Seuthes. iar spiritul era eliberat de povara trupului. frunze de stejar si ghinde din aur. Aici arta tracilor este prezenta in plin apogeul sau. aflat la 15 minute distanta de Kazanlak. Seuthopolis. dacii aveau o alta viziune asupra lumii de dincolo. ce converge spre personajul regal ce-si tine soata de mana cu tandrete.Hr. ce a fost transformata in incapere-sarcofag. in care se petrec lucruri tainice. Intrarea in mormant Mormantul regelui. dar patrunzatoare. mormantul reprezenta matricea. Cenusa era depusa intr-o urna. o femeie frumoasa. barba bogata. Aici a fost inmormantat marele rege Seuthes al III-lea. o opera de arta fara egal. se afla in plin camp. de langa Mangalia. Dupa un coridor de piatra lung de 13 metri. coroana regelui Seuthes al III-lea.). chiar la fata locului. Cele doua se aseamana foarte mult ca arhitectura si chiar si nuantele de vopsea conservate pe pereti par a fi identice. nasul puternic. movila rasare domol din campie. Acum incep sa inteleg rostul acestor morminte-temple. probabil sotia decedatului. obiectele care alcatuiau lumea tracilor. prin tainele si riturile care se practicau asupra lui. Sunt constructii impresionante. chiar daca unele sunt replici. . iar in epoca de varf a regalitatii (sec. Alaturi se afla bustul de bronz al regelui Seuthes. un fel de paradis in ocru si albastru. . nici importanta. nici urnele nu mai sunt de gasit. cum le spun bulgarii acestor morminte.

O usa de mii de ani Cat de mult din lumea aceasta a tracilor ne apartine? Nu stim prea bine. frati de sange cu ei. Sa vina bulgarii sa ne lamureasca. mi s-a spus: pot fi grecesti. Dacii din sudul Dunarii Poate ca nu in cautarea tracilor ar fi trebuit sa pornesc. Imi vin in minte unele similitudini. cat de putin. la drumurile. un inel de aur cu broasca testoasa. s-a gasit in mormantul cu papirus de la Mangalia. Probabil ca astfel de treceri de o parte si de alta a apei nu au fost putine de-a lungul timpului.formula-as. ce respecta trecutul. In vremea lui Augustus au avut loc transbordari uriase de populatie getica. fireste. de la nord la sud. poate dacii o ramura a tracilor. trec in sud si multe familii care doresc sa ramana in imperiu. Nu stim prea bine nici astazi care erau raporturile dintre daci si moesi. romanii. la infinitele gropi facute de cautatori. in schimb moesii au fost mereu in contact cu locuitorii de la nordul Dunarii.de la Callatis si de la Documaci . pentru a fi protejate de invaziile migratorilor. Drumul prin Valea Regilor este un drum luminos. cand. are loc in perioada retragerii aureliene. In acest fel romanii incercau sa tina sub control granita de pe Dunare. pentru autocarele cu japonezi. tracice mai putin. Si nu pot sa nu ma gandesc la dacii nostri. Multe cetati infloritoare au incetat brusc sa fiinteze. Acolo ii gasesc. pe oamenii locului. Dacia Aureliana. Aceste sute de mii de daci adusi in sud au consolidat nucleul de dacism din Moesia. pe langa armata si administratie. poate doua ramuri surori. Nu e deloc intamplator faptul ca Aurelian creeaza in sudul Dunarii o noua provincie. scitice. La gunoaiele din cetatile dacice.jpg" rel="lightbox[articol]" title="Valea regilor traci"> Bolta pictata in mormant Dar daca tracii sunt mai departe de lumea noastra. O a doua deplasare majora de daci. asemanator cu cel descoperit de bulgari in movila Sineva. din lipsa de alte informatii: o coroana asemanatoare cu cea a lui Seuthes. Un drum curat.ro/magazine/attachments/881/1605_1250601786-large. la dezinteresul oficialitatilor. s-a descoperit in movila de la Documaci.sunt tracice. Insa la noi nu se accepta ca cele doua morminte . muzeele. impartita . ci in cautarea dacilor de pana la Muntii Balcani. Nu neaparat autostrazi. la furturile din situri. chiar daca trece printre morminte. pentru noi. de la nord de Dunare la sud. Ceva. indicatoarele noastre. fara sa le pot lega intr-un fir prea solid. la nepasarea ucigatoare a celor ce ar fi in drept sa faca ceva. Stim ca erau inruditi. "Nu se stie". orice. dupa anul 271. depopulate cu ordin de la Roma. dar mai putin elaborata. dintre daci si traci. iar aceasta din urma este extrem de asemanatoare cu mormintele tracice pe care le-am vizitat. href="http://www.

va fi purtatoarea unei intregi culturi ecleziastice. ce curge dincolo de istoria scrisa de invingatori. Aurelian nu l-ar fi numit "Dacia". putem incerca sa aflam altfel. in fiecare limba. cu limba lor cu tot. Aceasta limba slava sudica. au. totusi.surori nestiute Nu inteleg mare lucru din limba bulgara. putem spune ca aceasta este un fel de sora cu romana. caci cele doua surori au un parinte diferit si nu mai seamana la chip. Imperiul vlaho-bulgar . romana. Daca teritoriul acesta nu ar fi fost locuit de daci. care este mult mai stabil decat cuvintele care adesea vin si pleaca. Acesta este inceputul sfarsitului in istorie. albaneza traco-ilira. Asa cum probabil n-as intelege mai nimic nici din limba albaneza. precum postpunerea articolului hotarat. ca trasaturile acestea au aparut independent. iar romana e considerata romanica). se ascund dacii din sudul Dunarii. in comun. in aceste trasaturi de limba. Exista. in spiritul limbii pe care lingvistii bulgari nu-l cerceteaza. Dar vorbind strict de bulgara. Aici. formarea viitorului si a perfectului. ulterior. la baza. fara prea mult temei. in Balcani. o parte in afara lui. scheletul lor fundamental. care nu se regasesc decat aici. impreuna cu slavona bisericeasca. caci viata maselor. care sustin ca slava a devenit slava numai in urma contactului cu protoromana.pare sa fie postulatul preferat al oamenilor de stiinta din domeniul lingvistic. totusi. o parte in imperiu. in Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. La aceasta "uniune" mai participa partial si greaca. ce difera de celelalte grupe de limbi slave. Dunarea devine granita a imperiului. Bulgara si romana . totusi. Insa bulgarii in nici un caz nu-si vor pune problema de unde au luat Chiril si Metodiu unele semne care nu exista in alfabetul grec si pentru care specialistii nu au gasit o origine. Si totusi. abandonati de istorie. evitarea infinitivului si altele. cand si-a conturat principalele caracteristici. Asta inseamna ca bulgara s-a format pe un substrat asemanator cu romana. daca din manuale nu putem afla mare lucru despre ce s-a intamplat cu acesti daci si cum de-am ajuns dupa atata timp sa fim doua tari straine pe doua maluri straine. desigur. Ce s-a intamplat cu acesti daci? Cu limba lor? Cu zestrea lor culturala si genetica? Odata cu retragerea aureliana. Dar cine sa se mai intrebe care este originea reala a alfabetului chirilic. cercetatori straini. si-a urmat cursul neclintita. Noi am luat tot de la toata lumea si nimeni nu a imprumutat nimic de la noi . poate sa-i zicem sora vitrega. precum Giuliano Bonfante sau Mario Enrietti. care va duce si la raspandirea alfabetului chirilic. Regele Seuthes Iar aceste lucruri nu se imprumuta. este asemanator. Asadar. Adica aceste limbi. pentru ca difera vocabularul. alfabetul grec. Cei mai multi insa sunt de acord ca ele provin dintr-un substrat balcanic comun. iar cei romani nici atat. iar dacii sunt divizati. ci se mostenesc.administrativ. creat pe teritoriul dacic? El are. Iar daca e vorba de slava. bulgara si albaneza formeaza nucleul a ceea ce lingvistii numesc "uniunea lingvistica balcanica". cu atat mai mult. structura. Insa doar in istorie. desi apartin unor familii diferite (bulgara e slava. trasaturi foarte importante. Desi nu intelegem mare lucru din aceste limbi. Unii lingvisti au sustinut.

Intemeietorii acestui tarat au fost trei frati de origine vlaha. S-a stins dupa marea invazie tatara din 1241. dar si spre rasarit. Chiar daca dacii dispar din istorie. dreptul la istorie. au scris pagini din istoria Bulgariei. Ei sunt urmasii dacilor. luptand impotriva bizantinilor. pana astazi. Si tot ei sunt cei carora li se va refuza. afirmand ca prin "vlahi". Cu toate acestea. al caror nume poate sa fi insemnat chiar "lupii". Ei sunt cei care. au asimiliat ce a mai ramas din urmele tracice. Cu alte cuvinte. birurile Imperiului Bizantin devenisera atat de grele. in mai multe state feudale. o populatie de sorginte dacica. in care nu stim ce s-a intamplat cu urmasii dacilor de la sud de Dunare. splendid oras medieval. libertate si stralucire ni s-a datorat in mare masura noua. impreuna cu bulgarii. Asa incat actuala etnie a bulgarilor trebuie sa aiba o componenta genetica foarte asemanatoare cu cea de la nordul Dunarii. a ungurilor si a cruciatilor. legatura dintre nordul si sudul Dunarii? Probabil ca niciodata. urmasii acestora. dar imperiul a mai dainuit o vreme. Ei insisi s-au autointitulat "imparati ai vlahilor si bulgarilor". Asan si Ionita Caloian. firi aprige si neinfricate. Cand slavii au impanzit Peninsula Balcanica. ai dacilor liberi. meglenoromani sau istroromani). Acesti vlahi. ce vorbea ori vechea limba a dacilor. s-au rasculat. destramandu-se spre sfarsitul secolului al XIV-lea. Cu populatia s-a intamplat la fel: slavii nu au exterminat populatia locala. cel putin in memoria colectiva. despre care nimeni nu vorbeste. ori o protoromana. cunoscut in istoriografia moderna sub numele de Al II-lea Tarat Bulgar. O istorie pierduta . Ei sunt oierii ce au impanzit Europa cu turmele lor. Dinastia Asanestilor a stralucit timp de un secol si si-a impus dominatia in Balcani. ci de mase mari ce impanzeau peninsula Balcanica si o parte a Europei Centrale. din dinastia Asanestilor: Petru. vor scrie istoria Balcanilor. plecati spre apus. ai dacilor bejeniti. In iarna anilor 1185-1186. ce si astazi pastreaza parfumul vremurilor trecute. De fapt. care fusesera expuse romanizarii. nu a mai ramas nimic din neamul lor. istoricii bulgari nu accepta originea lor vlaha si sustin ca erau bulgari. romanilor. apar vlahii. Capitala taratului a fost la Veliko Tarnovo. in numeroase randuri. refuzand sa accepte ca aceasta perioada de maxima glorie. ai dacilor din provinciile nord si sud-dunarene.Au venit apoi vremuri tulburi. incat vlahii. Toate sursele medievale sustin ca cei trei frati erau de neam vlah. cucerite apoi de otomani. bulgara este o limba slava cu substrat traco-dacic sau chiar stravechi romanesc. daca romanizarea nu apucase sa se produca. Bulgarii si-au sters din istorie numele de "vlah". ce au gasit slavii in actuala Bulgarie? Intre Dunare si Balcani. Si nu este vorba doar de comunitatile compacte de vlasi sau vlahi (aromani. care au dat atatea nume romanesti muntilor si catunelor prin care si-au gasit adapost. Daca ar fi sa dam crezare manualelor. sursele medievale intelegeau "bulgari". A luat nastere Imperiul romano-bulgar sau Taratul vlaho-bulgar. cand urgia romana s-a abatut asupra tarii lor. dupa secolul al VI-lea. Coroana lui Seuthes Dar ce s-a intamplat mai departe? Cand s-a pierdut.

involburata de un spirit slav potrivnic. Foto: Iulian Ignat • Aurora Petan Comori romanesti la Viena Catedrala Sfantul Stefan . in care regimul trecut nu a vrut sa se amestece. cu oamenii sai. Dar cea a dacilor dintre Dunare si Balcani este a noastra intru totul. cu istoria sa. Bulgaria ramane tara de dincolo de Dunare. Dunarea a devenit granita prin chiar mijlocul sufletului dac. Noi.Femeia de la Thrace Ostrusha Cat de mult este a noastra lumea tracilor? Poate cea a tracilor de dincolo de Balcani nu este a noastra decat in parte. precum si stralucirea geniului vlah. Vremurile ne-au inlaturat-o din istorie si cine stie daca o va mai revendica cineva in manuale sau in constiinta urmasilor nostri. ce refuza sa-si recunoasca substratul dacic sau romanesc. pentru a pastra buna vecinatate. Ei o fac. nu. Ce avem totusi de invatat de la bulgari: sa pretuim ceea ce avem. fara de care Bulgaria nu ar fi avut istoria pe care o are.

Multe comori romanesti sunt risipite in lume. nu avem nici macar reproduceri dupa aceste valori. descoperite in Transilvania. maretia si eleganta somptuoasa a unei capitale imperiale. insa. cu "jalba". palate somptuoase. iar in fata palatului primariei rasuna un vals de Strauss. In vreme ce egiptenii isi revendica cu vehementa valorile imprastiate in marile muzee ale strainatatii. echilibru si arta la tot pasul. Pe scurt. totusi. dincolo de acestea. Horea. descoperite in acea perioada in Transilvania. unde se afla cateva tezaure fabuloase. pline de ploi si praf ale ardelenilor plecati pe jos. sub sclipirile feerice ale unui patinoar ce serpuieste pe aleile parcului. au auzit foarte putini romani. Inseamna muzica. si apoi al celui AustroUngar. am pornit. si Viena si-a cladit splendorile pe sudoarea si bogatiile celor asupriti. ca orice capitala imperiala. Badea Cartan. iar fotografiile sunt greu de obtinut. Tezaurul de la Sannicolau Mare . ci si in comori. pe care le-ar ravni orice muzeu din lume. Iar pamantul romanesc a fost intotdeauna printre cele mai bogate. la "Imparatul". catedrale ce strapung cerul. In mintea mea. ce au apartinut unor capetenii dace si unor printi barbari de mai tarziu. spe rantele iobagilor intr-o justitie augusta care sa le usureze jugul pus de nobilimea maghiara. Acesta este motivul pentru care ma aflu la Viena la acest inceput de martie. la Viena miroase a frezii. informatiile lipsesc. In mintea oricarui turist. in cautarea acestor vestigii. Viena inseamna istorie: drumurile grele. Avram Iancu si durerile pamantului lor. Cu atatea obstacole in fata. afirmand ca ele sunt proprietatea pamantului din care provin. E inceput de primavara. despre care nu stim aproape nimic. in timpul Imperiului Habsburgic. iar primul popas l-am facut la Viena. Si acolo au ramas! Despre aceste incredibile tezaure romanesti. Viena inseamna cladiri impunatoare. Dar. noi nici macar nu stim pe unde ni s-au risipit tezaurele. nu doar in roade. Asa se face ca in colectiile imperiale ale Vienei au ajuns tezaure de o inestimabila valoare. Viena si figura aproape mitica a Imparatului si a curtii sale au dainuit in imaginatia ardelenilor timp de doua secole. in timpul Imperiului Habsburgic si apoi Austro-Ungar Martie la Viena In martie.

cu lucrari de Rafael. din prima zi. sub privirile din ce in ce mai ingrijorate ale custozilor salii. De la fabuloasele comori ale lui Mithridate si Decebal. Cu toate ca e sambata dimineata si un soare incantator pe cer. singura. Cele doua muzee se afla fata in fata. de la paleolitic pana la celti. Aici ma opresc. ca avarii au pierit pentru ca si-au pierdut tezaurul. Rubens. un soi de depozit obligatoriu.aceste tezaure au ramas ingropate. iar sapa ori plugul vreunui taran a ajuns sa dezgroape din uitare cate o comoara.Si. si sala tezaurelor. Breugel. Si aici am sa raman vreme lunga. La parter se afla colectia greco-romana si etrusca. in doua cladiri gemene. impreuna cu sperantele celor ce le-au ingropat in pamant. Deci. Sperantele ingropate impreuna cu ea. Comorile printilor barbari Multa istorie si multe destine de neamuri intregi s-au ridicat ori s-au prabusit sub lucirile aurului. ingropate la vreme de restriste. si multi altii. epocile vechi. Biograful lui Carol cel Mare spunea. aurul nu era doar o ispita materiala. Dupa ce intram. odata iesite la lumina. la stiintele naturii. aman traditionalul "pelerinaj" turistic de la biserica Sfantul Stefan la Prater si de la Hoffburg la Schonbrunn si alerg. cea egipteana. unde se afla o valoroasa pinacoteca. iar tezaurele nu si-au gasit linistea decat in vitrinele cate unui muzeu. la Muzeul de Istorie Naturala. Pentru austrieci. Metalul galben era un metal al zeilor. Gloria si puterea erau garantate de aceste comori de aur care. secole. destul de modesta. Tezaurul era un fel de "banca nationala". poate de cele mai multe ori . la pierdutul tezaur al lui Montezuma ori la aurul nibelungilor scufundat in Rin. iar productiile de lux ale Antichitatii si Evului Mediu sunt incluse in colectiile de la Muzeul de Istoria Artei. sunt puse laolalta cu dinozaurii. la ora deschiderii. Mai multi par sa fie vizavi. care probabil nu au mai avut de mult un vizitator atat de fascinat. . in stralucirea aurului vechi de secole. Au trecut ani. capturate de romani. desi sunt pentru prima oara aici. care ii dadea putere celui care il detinea. puterea unei capetenii si a neamului sau a pierit odata cu tezaurul. Insa istoria are caile ei nestiute si. Dar in vremurile de demult. de multe ori. s-au transformat adesea in blesteme. Un tezaur mare conferea putere mare. chiar. aproape toti turistii se reped la etaj. uneori milenii. in fata la Kunsthistorisches Museum nu sunt nici zece oameni. puteau asigura renasterea unei comunitati dupa ce trecea primejdia. ceva mai spectaculoasa. Numai ca Viena nu are asa ceva. in cautarea muzeului de istorie. intr-acolo ma indrept.

de fapt. dar nu au mai ajuns pana la noi. si probabil nu se va sti niciodata. descoperit in Muntenia si ajuns la Bucuresti. . De 2022 karate. Nu se stie nici acum. sustinuta si de lumina palida din vitrine. este cel mai faimos tezaur ce provine din acele vremuri. apoi exaltare. cani. in curtea casei lui din satul Sannicolau Mare. Era in vara anului 1799.In vremea migratiilor. Explicatiile din muzeele austriece sunt scrise doar in germana. Insa comorile printilor barbari sunt mai putin cunoscute decat cele ale egiptenilor sau ale scitilor: ele au ramas in umbra. sau numai unui negustor grec ori armean. la Pesta. care au luat calea Vienei. De fapt. Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toata mai multor negustori. cu decoruri milimetrice. descoperite la noi in tara. iti da o senzatie de sufocare. figuri de oameni si animale. mai cunoscut fiind cel de la Apahida.. Tezaurul cantareste 10 kg si este din aur pur Ingramadita. dupa nenumarate peripetii. descoperite in pamant romanesc. stupefactie. pe un perete.. acesti barbari. s-au ascuns multe tezaure. Cat de barbari erau. intr-o zi de iulie. cate piese faceau parte din tezaur. si nu are egal in Europa. descoperit in pamant romanesc. Un tezaur fara egal. in Carpati. Ceea ce a scos apoi din pamant avea sa fie cel mai mare tezaur apartinand Evului Mediu timpuriu. sapa pe langa un zid ca sa planteze vie. Este atribuit vizigotilor din secolul al IV-lea. mirare. romanii. ulcioare. la noi. Cel mai fabulos tezaur.. este romanesc! "Goldschatz von Nagyszentmikls" scrie mare. La un moment dat. Multe dintre ele sunt perechi si e posibil ca toate sa fi avut o pereche. capabili sa creeze si sa pretuiasca frumosul la cote din cele mai inalte? Tot din vremea migratiilor dateaza alte doua tezaure. Prima reactie pe care o am cand le vad este aceea de naucire. cel mai. care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare. filigrane fantastice. la fel ca epocile din care provin. sapa i s-a lovit de ceva metalic. probabil mai multe decat in orice parte a Europei. potire. cel mai frumos. apoi iar uimire. ci o inmarmurire. De o frumusete si un rafinament fara seaman sunt si tezaurele gepidice. cu o lucratura dusa la perfectiune. sarb de origine. cand taranul Nera Vuin. decoruri ametitoare si ciudate inscriptii cu litere grecesti sau runiforme. Tezaurul cantareste aproape 10 kg si este din aur pur. transformat in incredibile opere de arta: 23 de cupe. nu e o reactie. Tezaurul de la Sannicolau Mare Sala-tezaur a muzeului din Viena are cam un sfert din marimea salii tezaurului de la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. Tezaurul de la Pietroasa. nu prea am auzit pana acum. perla colectiei de la Kunsthistoriches Museum. cel mai valoros. astazi cea mai vestica localitate a Romaniei. unele nedescifrate pana astazi. In fata mea se afla tezaurul de la Sannicolau Mare. In capatul salii se afla piesele cele mai valoroase. cu vitrine pe langa pereti si cu panouri in mijloc. dar despre care noi. dupa alta varianta. separat.. emotie. nici urma de text in engleza sau vreo alta limba de circulatie.

pe motiv ca se pot deteriora originalele. pe care le-a topit. de doua ori. 21 apar "jupanii" (scris zoapan) Boila (Boila sau Buila) si Butaul. Indiferent cum s-a intamplat. valoarea sa fiind estimata la trei milioane de florini. prima data in 1884. dintre care doua cu un cap de taur rasucit. in limbi locale. inca nedescifrate satisfacator. Cea de la noi a fost rechizitionata de o comisie militara sarba. sapte vase joase . Cautatorii de comori au rascolit si ei in zadar si continua sa rascoleasca si astazi in preajma locului unde acum 211 ani a iesit la iveala comoara. trei pocale. Despre soarta taranului care a facut colosala descoperire nu mai stim mare lucru: doar ca nevasta sa a batut de doua ori pe jos drumul pana la Viena. condusa de Florin Drasovean. caci legea oferea o compensatie atat descoperitorului (daca declara imediat comoara). Era in interesul lui. in anul 1919. mitologice si geometrice. Nacu ar fi primit ambele parti ale rasplatii. Ce s-o fi intamplat cu perechile lipsa? Foarte probabil. considerate de unii cercetatori nume romanesti. insa muzeul din Viena a refuzat. doua potire. a aflat si a alertat autoritatile. de asemenea nedescifrate satisfacator. un anume Nacu. in semne cu aspect de rune. doua cani si un corn in forma de palnie. Tezaurul de la Sannicolau Mare a fost expus si la Budapesta. dar cu alfabet grecesc. Nu a primit nimic. In inscriptia de pe vasul nr. O alta varianta spune ca. doua mici. proprietarul terenului. iar un al treilea. dar li s-a pierdut urma. Au existat cereri din partea Muzeului Banatului. au fost gasite impreuna cu celelalte piese. doua patere si un platou oval -.Aici piesele au atras imediat atentia si au fost confiscate si inventariate de catre magistratul municipal Ioan de Boraros. unde se afla si astazi. un bol cu o lucratura extrem de sofisticata. Nu s-a gasit nimic. Locul in care s-a descoperit tezaurul se afla astazi pe strada Comorii. in forma de scoica (nautilus). in 2006. totusi. cat si proprietarului pamantului. . Deci. privind inapoi si sprijinite pe trei picioare. si nu se mai stie nimic de ea. ornamentate cu figuri florale. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet. atunci cand taranul a incercat sa le vanda. Au existat doua serii de copii efectuate prin galvanoplastie. In Romania nu a fost expus niciodata. Majoritatea au inscriptii: in greaca. li s-au rupt tortile sau unele parti ornamentale. Cea de la Szeged exista si azi. cu aparatura performanta. Sotia lui Nera Vuin a declarat ulterior ca a pastrat si ea cateva piese mici. au fost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului. una la Muzeul Banatului si una la Szeged. Despre o restituire a tezaurului nici nu poate fi vorba. cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns intr-un final de la Pesta la Viena. a investigat zona. partea acestuia ii revenea denuntatorului.doua farfurii mai mari. pentru realizarea unor copii. o echipa mixta de arheologi romano-maghiara. Sperand ca poate. iar daca descoperitorul nu declara. ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa. Unele dintre piese fusesera deteriorate. Tezaurul este alcatuit din sapte ulcioare. la aniversarea a doua sute de ani de la fondarea Muzeului National al Ungariei. dar era denuntat. apoi in 2002.

pentru care s-a lucrat cu trei instrumente diferite. un descendent al voievodului Glad. Ea este strans inrudita (nu doar etimologic) cu grifonii din tinuturile hiperboree. altii ca au fost lucrate la Bizant. din India. piesele sunt de proveniente diferite si chiar din epoci diferite. doua ramuri. Datarea s-a facut intre secolele al VI-lea si al IX-lea dupa Hristos. Ele au fost la un moment dat stranse laolalta si ascunse. altele trimit spre zona central-asiatica. au aratat ca exista ornamente de doar un milimetru. care insa nu stirbeste cu nimic din frumusetea intregului. o lucratura aproape de perfectiune. Fabuloasa pasare din mitologia romaneasca este paznica lumii de dincolo si a aurului aflat acolo. Kunsthistorisches Museum din Viena Reprezentarile figurative sunt destul de stranii. Ceea ce confera o mare valoare tezaurului este insa lucratura mesterilor aurari care le-au faurit. Nu s-a ajuns nici astazi la un acord asupra provenientei tezaurului. intr-o alta reprezentare. ungurii ca e hunic. calare pe un straniu mamifer inaripat si cu cap de om. Unele vase au inscriptii grecesti cu mesaj crestin. iar altele sunt greco-romane. care au efectuat o scanare microscopica asupra pieselor. zgripturoaica. Studiile facute de catre cercetatorii austrieci. doborand o pantera. inapoi. cu trasaturi mongoloide. Insa mult mai aproape de noi este fantastica pasare a basmelor romanesti. care si ei pazeau aurul din taramul lor. O alta scena infatiseaza un arcas la vanatoare. iar specialistii au reusit sa faca prea putine paralele cu piese gasite in alte parti. Siberia sau chiar China. si nu au fost uitati nici pecenegii. la fel ca pasarea ce apare pe doua dintre vasele de la Sannicolau Mare. cea care ii aduce pe muritori de pe Taramul de Dincolo. apartinand poate lui Attila. Desi tezaurul este cercetat cu asiduitate de aproape doua sute de ani. Iar o alta ne prezinta un grifon ucigand un cerb. Zgripturoaica trebuie sa bea apa si sa fie hranita in timpul zborului de catre cel pe care il transporta. Dimensiunile . Acest motiv a fost pus in legatura cu pasari mitice din traditia central-asiatica. tarand un prizonier si avand atarnat la saua calului capul decapitat al vreunui dusman invins. Cele mai multe fire trimit insa spre o origine avara a tezaurului. impingand datarea pana in secolul X. marind detaliile de 4000 de ori. inca mai este cale lunga de strabatut pana la dezlegarea misterului care il inconjoara. prin care se cumparau linistea si securitatea in zona. Un amestec ametitor. care tine intr-o mana un vas cu apa indreptat spre ciocul pasarii. Pe unul din vase vedem un luptator calare. cercetatorii nostri spun ca a fost al ducelui Ahtum. Bulgarii spun ca a apartinut unui print bulgar. Intr-o alta scena este infatisata o pasare uriasa. pe pamant. purtand in gheare o femeie. altele au reprezentari de inspiratie persa-sasanida. iar in alta o ramura. Desi la prima vedere ansamblul pare unitar. sau chiar timpuriu maghiar. ori.Descoperirea este unica. Unii considera ca piesele au fost executate de mesteri aurari din Crimea. E posibil sa fi fost vorba de un tribut platit de Bizant vreunui print barbar de la Dunare.

alaturi de cel de la Pietroasele si in compania aleasa a tezaurului lui Tutankamon sau a celui tracic de la Panaghiuriste (Bulgaria). ascundea un alt tezaur impresionant. un pandantiv in forma umana si un altul rotund. toate acestea au facut ca tezaurul de la Sannicolau Mare sa fie plasat intre primele 10 cele mai spectaculoase tezaure de aur descoperite vreodata. un fragment de bratara. Se crede ca acest minunat lant petrecut peste corp avea rol de amuleta. dintre care trei sunt pierdute. niste zilieri care lucrau la scos cartofi au descoperit cea de-a doua jumatate. ce au ajuns si au ramas de atunci la Viena. cu un diametru prea mare pentru a putea fi purtate pe deget. ce se purta peste tot trunchiul. peste piept si peste spate. consta dintr-o margea mare. Dar obiectul cel mai fantastic il reprezinta o salba cu 52 de pandantive-amulete. In total.Medalii In anul 1797. Constantin I. Tezaurul de la Simleul Silvaniei . Cel mai important pandantiv e reprezentat de un barbat intr-o barca. probabil gepid. Piesele sunt de factura germanica si romana: cele din primul tezaur . Inca nu se stie ce intrebuintare aveau. In ultima vreme. care cadea pe mijlocul pieptului.sale. se aflau 10 perechi de fibule din aur si pietre semipretioase. In cel de-al doilea tezaur. protejandu-l pe purtator. de o parte si de alta. ingropandu-le la o distanta de cativa pasi una de cealalta. Dupa aproape o suta de ani. In anul 1999. prinsa pe mijloc. cu figuri de imparati romani din secolul al IV-lea (Maximinianus I Hercules. in care a fost expus intregul tezaur. 17 medalioane de aur. ciudatenia imaginilor si a inscrisurilor. Valentinian. Constantin II. Celelalte 50 de pandantive infatiseaza unelte si arme miniaturale. maiestria lucraturii. trei vase deosebit de frumoase. un alt print. in 1889. ajunsa apoi la Budapesta. cele doua muzee au organizat o expozitie comuna. aflat chiar langa margeaua de cristal. separate la anumite intervale de frunze de aur. caracterul de unicat. asezati fata in fata. Apoi. puritatea aurului. iar cele dintr-al . frumusetea formelor. Din primul tezaur fac parte 24 de inele de aur. undeva in secolele IV-V. 73 de piese de aur si argint. Cel ce a recurs la aceasta masura disperata a impartit tezaurul in doua parti. intr-un loc aflat astazi in Simleul Silvaniei. doi copii ciobani.mai mult de inspiratie romana. cantarind cam opt kilograme. aflat acum la Budapesta. incrustate cu pietre scumpe. s-au impiedicat de piesele din primul tezaur. Tezaurul de la Simleul Silvaniei Mergand inapoi in timp. Valens. s-a emis ipoteza ca era purtat de o femeie. cu doua inele. ce culegeau prune. incrustat cu pietre semipretioase. o fibula din onix si un inel de logodna. strajuita de doi lei de aur. un inel (de data aceasta de purtat pe deget). Gratian). Podoaba principala. de cristal fumuriu.

Dupa un tur al incaperii.mai mult germanice. . descoperite la Seica Mica si in alte locuri neidentificate din Ardeal. e usor de constatat ca jumatate din sala tezaurelor din acest muzeu este ocupata de piese de la noi. caci o vitrina lunga. Vitrinele de la Kunsthistorisches Museum care adapostesc piesele din tezaurul de la Simleu sunt chiar langa cele sub care se afla comoara de la Sannicolau Mare. iar brosa cu onix este unicat pentru vremea respectiva. precum si catarame maiestrit lucrate. restul exponatelor palesc. Fibulele au o lucratura magnifica. iar tezaurul. Specialistii spun ca piesele din tezaurul de la Simleul Silvaniei trebuie sa fi fost stranse de-a lungul a 150 de ani si ingropate sub amenintarea unei primejdii teribile. Celelalte sunt din Ucraina. pe care le puteai intalni doar imaginate in basme. Podoaba In fata acestui delir al comorilor romanesti. batute cu pietre scumpe si lucrate cu cea mai mestesugita arta. Pentru turistul atent. Slovacia. Croatia. reprezinta unul dintre cele mai valoroase din epoca. straluceste de odoare ce au apartinut stramosilor nostri.doilea . In vitrinele de langa cele doua mari tezaure se mai pot vedea superbe fibule digitate din argint aurit. Lucratura pieselor este de cea mai inalta clasa. foarte bogat reprezentata in mica sala a tezaurelor. trebuie sa fie izbitor faptul ca cele mai impresionante exponate provin din pamantul romanesc. Tezaurul dacic Coborand si mai mult in timp. datate in a doua jumatate a secolului al V-lea. ornamentate cu spirale. Cehia. in intregul lui. ce nu poate fi cuprinsa dintr-o singura privire. dar nici pe departe de valoarea celor descoperite in Romania. din cel mai pur aur. Dar calatoria printre tezaurele romanesti nu e nici pe departe incheiata. Singurele piese remarcabile ce provin din Austria sunt cele din tezaurul de la Untersibenbrunn. de aceeasi provenienta. Serbia. In primul tezaur se gaseste cel mai mare medalion din cate s-au pastrat din Antichitate. ajungem si la epoca dacilor.

iar cuviosul Sofronie de la Cioara s-a aflat in fruntea luptei ardelenilor pentru pastrarea legii stramosesti. de care atarna noua piese ascutite de argint. cunoscut si sub numele de "Tezaurul de la Cioara". gata de plecare. in anul 1965. descoperita la Orastie. se afla 31 de piese din acest tezaur. in momentul in care intri in sala tezaurelor. cu un pandativ rotund. Adica podoabe dacice de argint (si argint aurit). toate situate intre secolul al II-lea inainte de Hristos si secolul I dupa. alte doua. In cea de-a doua jumatate a vitrinei. un lant din inele duble. aidoma celor de aur recuperate recent. dincolo de acest gardian somptuos. mai mari. Fibule descoperite in Transilvania Acesta este primul obiect care iti atrage privirile. care a dat la iveala cea mai veche scriere din lume. iar tezaurul a ajuns la Viena.Placuta de la Cioara E asezata chiar la intrarea in incapere si eticheta din capatul ei spune: "Dakischer Silberschmuck". Bratara de la Viena poarta patina celor doua milenii petrecute in pamant. in vitrina cea lunga. Ele provin insa din mai multe localitati: un colan frumos rasucit. umbrit din loc in loc de pete si zgarieturi. Descoperirea a fost raportata autoritatilor. descoperit la Somesu Cald (Cluj). Era prin 1820. cand i-a fost schimbat numele. Obiectele insirate de la stanga la dreapta. este tezaurul de la Saliste (judetul Alba). cu sapte spire. descoperite la Marca (Salaj). in vremea unitarianismului si a generalului Bukow. apartine tot de Saliste. Dar ce bogat in istorie este pamantul Salistei! Caci satul Tartaria.. In mijlocul vitrinei celei lungi troneaza o bratara dacica din argint aurit. par a fi desprinse din inventarul vreunei familii de neam ales. numerotate si insotite de explicatii cuminti in germana. cand taranul Matei al lui Stefan Molodet a descoperit intamplator un tezaur format din 64 de piese de argint. caci asa se numea localitatea la vremea descoperirii si pana tarziu. Ciudatele capete de lupi-serpi ce au fost infatisate de mana mesterului vegheaza in tacere vitrina cu podoabe dacice. Astazi. luciul sau este inegal. de la Moroda (Arad). ..

si le-a ascuns la vreme de restriste? Si cine o fi purtat bratara cea de sapte ori rasucita? Unde or fi disparut celelalte piese din tezaur. in relief (au repuse). placuta de la Cioara. de altii drept razboinici. apartine unui tezaur cu siguranta dacic din secolul I inainte sau dupa Hristos. mai mult de jumatate? Basmul de aur Catarama Nici mirosul de frezii. o pereche de fibule cu scut romboidal.In alcatuirea tezaurului de la Cioara intra o ciudata piesa-unicat in forma de corn. inelele. imbracamintea nu are mai nimic in comun cu cea a dacilor de pe Columna lui Traian sau Monumentul de la Adamclisi. al documentarii severe si minutioase. S-a presupus ca ar putea fi toarta unui vas. in vreme ce arheologii de astazi sustin. Personajele nu au caracteristici dacice. Strania lume a comorilor noastre de acum multe secole imi devenise. nici valsul de la Rathaus nu ma mai pot seduce dupa ce ies de la muzeu. un fragment dintr-un colan mestesugit impletit din patru sarme de argint. care probabil impodobea o centura de piele. prevazuta cu patru nituri. din bara de argint. ca este cea mai tipica manifestare a artei dacice. a carei utilizare ne este cu totul necunoscuta. Nu a fost asa decat in mica parte. Urmeaza apoi trei inele spiralate. Vitrina se opreste brusc in fata usii. Cele doua personaje infatisate au fost considerate de unii ca fiind preoti. bratarile si colierele. patru bratari simple. in . din contra. mai multe pandantive de la un colier pierdut si. As vrea sa pot spune ca experimentul trait in mica sala a tezaurelor a fost unul al rigorii stiintifice. doua colane subtiri. elementul cel mai valoros. nici incaltamintea. alungita. curmandu-mi intrebarile: ce printesa daca si-o fi strans laolalta brosele. element dintr-un coif sau chiar un tub de scurgere. fata lor este imberba si ovala. din fire rasucite de argint si cu inchizatoare. Vasile Parvan considera ca reprezentarea aceasta apartine unui tip strain de cel dacic. o placuta de argint aurit cu niste figuri executate prin batere. Cu toate aceste controverse. fara nici o alta paralela in alta parte.

La un moment dat. prizonier la Kunsthistoriches Museum. iar aparatul de fotografiat imi atarna neputincios la gat: ma trezisem transportata in afara timpului.timp ce o priveam. la intoarcere. apoi dispareau in salile urmatoare. scapata de zmeu. cei doi s-au intalnit si au trait fericiti pana la adanci batraneti. cu vrajitoare si jivine fermecate. care cu siguranta vorbea pe limba oamenilor si zbura ca vantul si ca gandul. explicand elevilor ei in aspra limba germana cate ceva despre tezaurele de acolo. cani si brelocuri cu imaginea printesei Sissi. Copiii priveau uimiti pocalele de aur. brusc familiara. pe langa mine trecea in graba cate o profesoara cu glas ragusit. iar personajele principale erau negresit de fata: un Fat-Frumos calare pe un cal inaripat cu cap de om. Ori vreun turist japonez se mai apropia de vitrine curios. mi-am dat seama ca tineam inutil in mana carnetelul de notite cu foile albe. Animale nemaivazute populau lumea de basm din acea incapere. sa vada la ce ma uit de minute in sir. cu atat de mult aur si atata filigran. Undeva. band vin din pocale de aur si mancand bucate alese din farfurii de aur incrustate cu pietre rare. turistii au sacose pline de cumparaturi cu pret redus de la Pandorf. Fotografiile autoarei . Din cand in cand. cu imparati si printi. am revenit la traseul turistului obisnuit. si o Ileana Cosanzeana purtata in zbor de o zgripturoaica. Apoi reveneam in basmul meu. La o masa statea Imparatul Verde. ciocolata cu chipul lui Mozart. dar am ramas cu gandul in lumea de poveste de la muzeu. poate pe un ulcior pierdut. stralucitoare si batute cu nestemate. In aeroport. Mongolul nu poate fi decat Spanul cel crud si viclean din poveste. in lumea basmelor copilariei. ce o aducea de pe Taramul de Dincolo. cu mustata lui rasucita. cu atata insistenta. Bagajele mele de la Viena sunt insa pline de amintirile unui basm romanesc de aur. A doua zi. Coloane dacice Toate acele tezaure erau aidoma comorilor imparatesti din povesti.

• Aurora Petan .