Limba romana patria mea

si alte articole de Aurora Petan cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, din Capitalã, specialist în filologie clasicã; Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi Straine, sectia Latina-Greaca Veche, are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. In anul 2001, a castigat Premiul Academiei "B.P. Hasdeu" pentru lingvistica, la 27 de ani

Suntem romani pentru ca vorbim romaneste. Nimic altceva nu ne defineste atat de fundamental: nici credintele, nici obiceiurile, nici granitele. In momentul in care vom inceta sa mai vorbim aceasta limba, nu vom mai avea identitate. Dar multi dintre noi am inceput deja sa o facem, fara sa stim ca suntem victimele unui adevarat razboi impotriva limbii romane

Ce (sau cine) este limba romana? Lingvistii isi imagineaza limba romana, din punct de vedere etimologic, ca pe un sandvis: chifla este elementul latin, care cuprinde o felie consistenta de sunca (influenta slava), cateva foi de salata (influenta maghiara, turceasca, greceasca, rusa, franceza si altele), si putina maioneza, dar foarte putina, pe post de resturi din substratul stravechi dacic. Desigur, stiinta poate defini limba romana cum considera ea ca e mai potrivit. Dar lingvistica singura, cu

limitele ei, nu ne ajuta deloc sa intelegem cu adevarat ce (sau cine) este limba romana si care este rostul ei. Limba romana nu este latina plus slava, plus substrat, plus maghiara plus, plus, plus... Limba romana este acea forma speciala sub care spatiul acesta geografic si spiritual dintre Carpati, mare, Dunare si dincolo de ele a capatat o identitate. Limba romana nu este o simpla structura logico-lingvistica cu ratiuni de comunicare, rasarita intamplator la un moment dat dintr-o alta limba ori dintr-un amestec de limbi, ci un dat de la Dumnezeu, asa cum sunt toate limbile, cu un trup si un

spirit, cu o istorie, un destin si un rost. Ea detine un nucleu, o esenta, care este una si aceeasi de mii de ani, cu mult inainte ca aceasta limba sa se fi numit "romana". Pe acest trup s-au asezat diferite haine, dupa imprejurari si moda: haina slava, cea turceasca, haina maghiara sau greceasca, jobenul frantuzesc sau jeansii americani. Chiar si latina nu a fost decat o alta haina, mai groasa, mai rezistenta si mai de cale lunga, imbracata, intr-un anumit moment al istoriei, de acest nucleu stravechi. Si pentru ca aceasta haina a convenit din punct de vedere politic

mai marilor vremii, dar nu era, totusi, decat o simpla imbracaminte, lingvistii au inceput sa nascoceasca cum ca de fapt latina este si trupul, si spiritul limbii romane. Au inventat peste o mie de cuvinte latinesti care stau, chipurile, la baza unor cuvinte romanesti, dar care in latina nu au existat niciodata. S-au dat peste cap ca sa demonstreze ca dacii si-au abandonat limba in favoarea latinei, chiar si acei daci - foarte numerosi - care n-au intrat niciodata in contact cu romanii. Au sucit pe toate partile limba romana pentru a o face sa intre in tiparul latin. S-au straduit sa ne

convinga ca limba romana are o istorie recenta, ca ea s-a "format" la un moment dat, cam pe vremea cand slavii dadeau tarcoale la Dunare. Si au reusit sa ne pacaleasca. Evident, din perspectiva strict stiintifica, respectand criteriile lingvisticii, ceea ce se vorbeste acum se poate socoti alta limba decat ceea ce se vorbea acum cateva mii de ani. In realitate este o iluzie, bine ascunsa ochilor nostri: esenta si spiritul limbii sunt aceleasi, doar "hainele" puse pe deasupra ne iau ochii, mereu altele, mereu mai colorate si mai inselatoare... Si numele, desigur: astazi ii spunem "limba

romana", dar ea este aceeasi limba carpatina a noastra de mii de ani, indiferent cum s-a numit in stravechime. Spiritul limbii romane La o simpla rasfoire a Dictionarului Explicativ (DEX), constatam ca toate cuvintele limbii romane vin de undeva: latina, bulgara, sarba, maghiara, turca, greaca, rusa, franceza, germana, engleza, italiana, tiganeasca si altele. Nu exista nici un cuvant atribuit vreunui strat mai vechi decat latina, in schimb, exista mii de

cuvinte cu etimologie necunoscuta. Ar rezulta ca romana este un soi de amestec, care a luat tot ce a putut de la toate limbile cu care a intrat in contact, fara ca limbile cu pricina sa fi luat ceva de la noi. Stranie poveste! Cine poate explica misterul aparitiei limbii romane dintr-o limba latina care a inghitit pe nerasuflate, ca un balaur, intreaga limba daca, si in care s-au amestecat, apoi, ca intr-un Babel absurd, aproape toate limbile Europei? Nu e nici un mister, caci adevarul este altul: multe din cuvintele considerate slave sunt, de fapt, dacice, iar slavii le-au luat de aici; multe

cuvinte pe care noi spunem ca le-am luat de la maghiari, in maghiara au sensuri foarte restranse si maghiarii insisi nu stiu de unde leau luat. Si foarte multe cuvinte si chiar structuri considerate latinesti, in latina nu au existat niciodata, ci sunt stravechi, carpatice... Aceste lucruri au fost spuse de lingvisti straini, care nu au nici un motiv sa masluiasca istoria limbii romane. Din pricina faptului ca noi credem in continuare in teoriile proclamate de savantii nostri, nu s-a gasit inca nimeni care sa incerce sa defineasca limba romana din singura

perspectiva justa, aceea de dat sacru. Constantin Noica a aratat, citandu-l pe Eminescu, ca cuvintele cu cea mai mare incarcatura de semnificatii sau cu intelesuri netraductibile sunt intotdeauna cuvintele vechi, de la mosi-stramosi, nu cuvintele de ieri si de azi. Insa savantii nostri, tocmai pe acestea le ignora sau le falsifica originea. Unde altundeva poti cauta spiritul limbii, daca nu in ceea ce a dainuit de secole, neatins? Spiritul limbii se gaseste in felul in care sunetele se combina intre ele si sunt accentuate, dand nastere unei melodii aparte a limbii, in

gramatica, in cuvinte si expresii care adesea nu pot fi traduse in alte limbi, in sensuri si imagini, in felul in care se imbina si se ordoneaza cuvintele, si in cuvintele insele, milenare, mii de cuvinte cu origine necunoscuta, despre care lingvistii nu vor sa pomeneasca niciodata sau le atribuie influentei altor limbi. Cand e vorba de elementul stravechi al limbii, ni se recita, batjocoritor: barza, viezure, mazare, de parca asta e tot ce ne-a ramas dupa tavalugul latin...

Ganditorul de la Hamangia. Produsul unei spiritualitati avansate Oare de ce bucuria este numita cu un cuvant dacic, pe cand tristetea, mahnirea, necazul, supararea, obida, jalea sunt luate de la vecini? Poate pentru ca bucuria este sentimentul fundamental al fiintei umane, emotia care iti

arata ca esti pe calea cea buna, ca esti in acord cu Dumnezeu. Gandul, cel care leaga lucrurile si le gaseste sensul, este desemnat tot printrun cuvant dacic (unii lingvisti mai sustin si astazi ca ar veni din... maghiara!). Doina este un alt cuvant milenar, care transpune esenta sufletului romanesc, starea de dor. A mosteni nu putea fi decat un cuvant cu o viata de mii de ani, la fel ca mos si mosie, din aceeasi familie. Vatra este un cuvant dacic sau chiar dinaintea dacilor, la fel si codrul. Cuvantul a ingropa (si groapa) are si el o varsta de cateva mii de ani, iar exemplele sunt multe, multe, multe...

In dictionare nu se foloseste niciodata termenul de "dacic" sau "substrat". DEX-ul, dictionarul nostru de capatai, prefera sa spuna ca un cuvant este de origine necunoscuta decat sa admita ca este dacic. Lucrarile de istoria limbii romane incep intotdeauna cu latina: ce-a fost inainte, nu conteaza, e considerat doar o "influenta" minora, marginala... Ceea ce sperie cu adevarat pe dusmanii identitatii noastre de neam si limba este continuitatea incredibila, de mii de ani, caci valurile istoriei si straturile ce s-au asezat pe deasupra nu au reusit sa modifice acest

sambure puternic. Razboiul impotriva limbii romane De aici porneste totul: de la presimtirea sau intelegerea rostului pe care il are limba romana. Caci daca limba romana este cea care da identitate unui spatiu spiritual care sta la temelia Europei, este limpede ca cei ce doresc uniformizarea, stergerea diferentelor, globalizarea, au un dusman de temut in aceasta limba cu radacini milenare. Si nu este de-ajuns sa fie falsificate tratatele de istorie si

Constantin Noica spunea ca vorbirea omului este fiinta lui. pastrandu-si radacinile adanc infipte in pamant.de lingvistica. caci exista un razboi impotriva identitatii noastre. Pentru ca limba romana sa-si piarda rostul. ca intr-un veritabil razboi. Deci pentru a-i lua unui om sau unui neam identitatea. deoarece limba isi vede mai departe de menirea ei. Exista un razboi impotriva limbii romane. cei potrivnici actioneaza asupra vorbitorilor. trebuie sa ii distrugi . Iar singurul mod prin care ni se pot taia radacinile este indepartarea de limba noastra.

depun eforturi in a ne falsifica radacinile.limba: atat istoria limbii. Caile pe care se desfasoara lupta impotriva limbii romane si. savantii. implicit. devenita un adevarat razboi. fata de civilizatia dacilor si fata de tot ce inseamna componenta straveche a limbii romane: cetati dacice lasate pe mana jefuitorilor. cat si spiritul ei. sunt numeroase. La nivel academic. triste figuri de academicieni care se extaziaza in fata ideii cuceririi Daciei si a . De aici aversiunea fatisa. biete marionete oportuniste. fie vanduti cu totul si potrivnici intereselor neamului. a identitatii noastre. fie ignoranti.

iar limba romana este continuarea limbii latine. mai ales in randul tinerilor. o "limba ospitaliera" care a renuntat de buna voie la tot ce a avut specific si a luat de la altii tot ce are acum. Presa si internetul promoveaza cu mare insistenta saracirea limbii. dictionare si tratate ridicole. care cauta sa demonstreze ca dacii au renuntat brusc. devenita imediat un "primitor universal". Este adevarat ca limba . definitiv si in masa la limba lor.masacrarii dacilor care si-au aparat pamantul. Mass-media este un alt canal prin care se duce acest razboi.

foarte subtil si eficient. Suntem "cool" ori "trendy". ori "naspa". dar este la fel de adevarat ca si noi suntem modelati. ajungem sa ne fie rusine sa mai folosim . nimic nu mai este "frumos". "merchandiseri". totul este ori "misto". engleza ne sufoca. de limba pe care o vorbim. Lucrurile devin cenusii.oglindeste realitatea din jurul nostru. vom deveni repede la fel de saraci in spirit. "grozav" ori "minunat". avem "joburi" de "manageri". "brokeri" ori "dealeri". Daca folosim zi de zi un vocabular sarac. suntem invatati sa pretuim mai mult alte limbi decat a noastra.

cuvinte romanesti curate./ limba vechilor cazanii. Rezultatul e sigur: in cateva generatii vom uita mai mult de jumatate din limba. vom face dictionare chiar si pentru romana ultimelor decenii si nu vom mai sti ca "Limba noastra-i limba sfanta./ care-o plang si care-o canta/ pe la vatra lor. taranii". Europa romaneasca Putini sunt cei care inteleg ce se intampla cu adevarat. caci pentru noi. limba materna este un lucru la fel de firesc ca si aerul pe care il .

Basarabia. iar . Istoria acestor romani este incarcata de suferinta. care cuprind cu radacinile lor aproape jumatate din Europa: din Rusia. Ucraina. Insa adevarata fata a acestui razboi s-a vazut si continua sa se vada in afara granitelor tarii. Grecia si chiar Turcia. pana in Ungaria si Croatia. si nu suntem constienti de schimbarile subtile care se produc in vorbirea noastra. din Serbia. Albania.respiram. Bulgaria. pana in Macedonia. in comunitatile istorice de romani. Doar cei plecati departe stiu ce inseamna sa visezi romaneste si sa tresari la auzul unei vorbe de acasa.

ramura nordica a tracilor. Se intindea pe aproape intreaga Europa de azi Istoricii din antichitate sustineau ca tracii erau cel mai numeros popor din lume.astazi. in cele mai multe dintre aceste teritorii limba romana e vorbita doar in soapta. desi traim in vremuri democratice. Asia Mica si toata Europa de Sud-Est. dupa inzi. Ei ocupau cea mai mare parte a Balcanilor. Dacia pe timpul lui Burebista. locuiau pe ambele maluri ale . Dacii.

Dupa ce granita de pe Dunare s-a prabusit.Dunarii.. iar in sud se intindeau pana la Muntii Balcani. in rasarit.Hr. Cartile de . pana la gurile Bugului. un imperiu de sorginte tracica: majoritatea imparatilor Romei si ai Bizantului. in apus pana la Tisa si Morava. in Balcani au navalit slavii. intre sec. proveneau din randul tracilor si al dacilor nord-dunareni. ca si multi generali. iar despre traci si daci nu s-a mai auzit mare lucru. dincolo de Nistru. Vreme de patru secole. III si VII d. practic. Imperiul Roman a fost. avarii si alte neamuri. ajungand in nord pana la Carpatii Padurosi.

Nici o alta limba europeana nu a avut un astfel de destin. gasim pas cu pas fragmentele . de la morlacii din Bosnia si Hertegovina. care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra. In 1878. In realitate.istorie nu-i mai pomenesc. in aceleasi teritorii. nu exista o tara de la Adriatica la Marea Neagra. Mihai Eminescu publica in ziarul "Timpul" urmatoarele cuvinte: "Nu exista un stat in Europa Orientala. iar urmasii lor sunt toti cei ce vorbesc astazi romaneste. cei mai multi au ramas pe vetrele lor. de parca ar fi intrat in pamant. de multe secole. Incepand de la ciobanii din Istria.

in Pind ca si in Balcani. Nicolae Iorga spunea ca Romania reintregita de dupa primul razboi mondial se invecina tot cu romani.acestei mari unitati etnice in muntii Albaniei. Numarul romanilor din jurul granitelor era. aproximativ 200. foarte mare.000 in Bulgaria. pana sub zidurile Atenei. in Macedonia si Tessalia. de dincolo de Tisa incepand. in toata regiunea Daciei Traiane. aproximativ . in Bulgaria. aproape de trei milioane: intre 800. pana aproape de Odessa si de Kiev". pana dincolo de Nistru. intradevar. in Grecia. apoi. Mai tarziu. in Serbia.000 si un milion in Ucraina.

300. si aproximativ 100-160. si inca vreo cateva zeci de mii de meglenoromani si istroromani. in regiunea Timoc. sudul Serbiei si sud-vestul Bulgariei. si cei 500600. intre 1919-1939. La acestia se adaugau cei aproximativ 300. Macedonia.000 in Serbia. primii in nordul Greciei. ceilalti in Croatia.000 in Ungaria. unele comunitati sunt chiar amenintate cu disparitia.000 in Rutenia Subcarpatica. Numarul lor a scazut foarte mult. intre 12.000 de aromani din Albania.000 in vestul Banatului. .000450. intre 100.000 si 65. aflata in componenta Cehoslovaciei.000 si 400.000 de aromani din Grecia.

nu le-au fost recunoscute drepturile. nu li s-a dat voie sa se roage sau .Astazi mai trebuie sa-i mai adaugam pe romanii din Republica Moldova (cca trei milioane). in toate aceste teritorii. ramasi dincolo de granite. nu au avut scoli si biserici. Au fost deportati si imprastiati. Procesiune dacica la Drobeta Peste tot. dupa cel de-al doilea razboi mondial. romanii au suferit amarnic timp de un mileniu. li s-au schimbat numele romanesti cu altele straine.

la schiturile Prodromu si Lacu. in timpul maghiarizarii fortate. si pe Muntele Athos. La fel s-a intamplat si cu romanii din Ardeal. in Transnistria.sa planga in limba lor. Insa romanii din Timocul sarbesc nu sunt recunoscuti nici acum ca minoritate romaneasca. cimitirul . romana este oficiala doar in Serbia. nici aromanii din Grecia. nici cei din Bulgaria. Albania ori Bulgaria. Astazi. limba romana a fost numita "moldoveneasca". In Basarabia. in afara tarii. in Republica Moldova. si acolo doar in cazul romanilor din Voivodina. pentru a i se sterge identitatea. nici meglenoromanii.

. Europa s-a nascut in Carpati . In Timocul sarbesc s-a dat ordin de demolare pentru singura biserica romaneasca. in Ucraina a fost batut un preot roman si enoriasii sai. icoanele stropite cu motorina. Toate s-au intamplat acum..soldatilor romani a fost arat si crucile aruncate la gunoi. iar lupta pentru deznationalizarea romanilor din afara granitelor este in plina desfasurare. iar biserica romaneasca a fost gazata in timpul slujbei de Inviere. in ultimii ani.

Dar ce se intampla cu celelalte limbi ale Europei? Sunt la fel de napastuite? Acest razboi este doar al nostru. . Multi savanti straini au demonstrat ca leaganul Europei nu il constituie civilizatia greco-romana. cu cateva mii de ani inainte ca grecii si romanii sa fi iesit in lume. ci plamada etnolingvistica din Carpati si de pe Dunarea de Mijloc pana la mare. sau si al altora? Fiecare limba de pe lumea asta isi are istoria ei si propriul ei rost. Noi il stim pe al nostru si pe al limbii noastre.

cand splendida cultura a neoliticului a fost spulberata de razboinicii indo-europeni. catre intreaga Europa. ci au existat cel putin doua rupturi majore. Din acest cataclism ar fi rasarit dacii. Prima. care au invadat Europa in epoca bronzului. Desigur. varianta oficiala a istoriei noastre sustine ca nu exista continuitate din acele timpuri pana astazi. si fara acest nucleu dunareancarpatic nu ar fi existat nimic din ceea ce astazi numim "Europa Clasica". cuvinte.De aici au plecat oameni. A doua. idei. cand limba si civilizatia dacilor ar fi disparut. pentru totdeauna. in urma razboaielor cu romanii si a .

politicii de romanizare. care contesta. Si mai exista si o dovada scrisa. insusi procesul de romanizare. In aceste tablite. in special straini. romanii. chiar venirea indo-europenilor. prin care am fost invatati ca noi. altii. Dar exista destui invatati. teribil de periculoasa pentru cei care vor sa ne vada dezradacinati: tablitele de la Sinaia. Aceasta este politica de taiere a radacinilor. distrugerea civilizatiei cucutenienilor. unii. ne-am ivit aici de putina vreme. Iar din acest cataclism am fi rezultat noi. pe care toata comunitatea stiintifica se zbate zadarnic sa le . iar altii. ca popor si ca limba.

limba romana este.declare falsuri. si nici cea de-a doua ruptura nu a existat. in ciuda nenumaratelor straturi depuse pe deasupra. Cu alte cuvinte. contine multe cuvinte si structuri pe care noi le-am socotit pana acum ca venind in romana din latina. este consemnata limba dacilor. Lingvistica romaneasca nu are inca forta de a iesi din jocul tulbure pe care il face de un . dovada ca romanizarea este. aceeasi de mii de ani. in plus. cel putin in parte. Iar aceasta limba nu este indo-europeana. dovada a faptului ca prima ruptura nu a existat si. o iluzie. in esenta ei.

Razboinici daci Dar cine sunt cei care au pornit si intretin acest razboi? E greu sa le gasim un nume. care a dat identitate unei mari parti a Europei. Este un proces dificil. Sunt cei .secol. caci nici o alta limba a Europei nu a avut un asemenea destin. ce necesita mult curaj. nu e in stare sa caute in miezul lucrurilor si sa vada continuitatea de esenta a acestei limbi.

Daca Dumnezeu a creat lumea atat de diversificata. trebuie sa respectam diversitatea. Poate este asa. Fiecare limba oglindeste universul in felul ei si fiecare limba contine un ceva specific numai ei si nici unei alte limbi de pe lumea aceasta. La fel. Unii considera ca acesta e un lucru bun. unica si .ce cauta sa uniformizeze lumea. sa topeasca natiunile si identitatile intr-o singura mare comunitate. dar nu aceasta e calea cea buna. ca trebuie sa tindem spre unitate. fiecare neam este o fiinta in sine.

Nu putem participa la universal decat prin particularul care ne-a fost dat. definita prin limba sa. ci au fost lasate de Dumnezeu. Mai mult. nu sunt niste simple chestiuni politico-sociale. Si apoi. care sa sustina ca tot ce se intampla este absolut firesc si ca nimeni nu are nimic cu noi si cu limba noastra.irepetabila. Se vor gasi si unii. ca cei care sustin astfel de teorii sunt ori paranoici. nu putini. atat ale noastre cat si ale altora. ori nationalisti macinati de . care sa poata fi manipulate. limba si neamul.

Eminescu a intuit acest lucru. trebuie sa fim constienti de valoarea nemarginita a limbii romane.frustrarea ca nu am fost capabili sa ocupam un loc mai in fata pe scena istoriei. A exprimat-o cel mai simplu si firesc Nichita Stanescu: "A vorbi despre limba romana este . Insa pentru a castiga acest razboi. intr-adevar. si dupa el si altii. E problema lor! Pentru cine are ochi sa vada. pe scena istoriei: noi suntem insasi aceasta scena. noi nu am fost. minte sa inteleaga si suflet sa cuprinda.

ca o duminica. De aceea. pentru mine. iarba iarba se spune. de aceea. Limba romana este patria mea. de aceea. de aceea. o misterioasã arhivã regalã dacicã . viata se traieste". izvorul izvoraste. muntele munte se numeste. pentru mine. pentru mine. pentru mine. ===================== Aurora Petan despre tãblitele de plumb de la Sinaia.

de mai bine de un secol. Peste 30 de plãci acoperite cu imagini si înscrisuri într-o limbã necunoscutã stau neinventariate în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din Bucuresti. pentru a dezlega un mare mister al istoriei noastre vechi: Tãblitele de plumb de la Sinaia. ziaristi.De mai bine de un an. pasionati de istorie. sub pretextul cã sunt niste . cercetãtori avizati sau amatori. fundatii culturale sunt angajati într-o adevãratã cursã contra cronometru.

eternizate în plumb. puternicã si de realã. paradoxal. cetãti. cu rãbdare si migalã. în exclusivitate pentru . Ele contin o scriere într-o limbã necunoscutã si reprezentãri iconografice cu luptãtori înarmati cu suliti si lãnci. am realizat un interviu. În legãturã cu acest fascinant subiect. misterios si incitant. temple.falsuri neinteresante. regi si zei. palate. cu un simt artistic aproape desãvârsit. O lume înviatã parcã dupã un cataclism dar. monograme si însemne heraldice.

Rosetti”. specialist în filologie clasicã. cu doamna profesoarã Aurora Petan. fiind convinsã cã plãcutele de plumb de la Sinaia reprezintã o parte a unei importante arhive regale dacice. Domnia sa a prezentat o comunicare pe aceastã temã la Academia Românã.“Observatorul de Toronto”. cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã “Iorgu Iordan-Al. Aurora Petan a absolvit Facultatea de Limbi . din Capitalã.

Straine. la 27 de ani. are un masterat in Filologie Clasica iar in prezent este doctorand in lingvistica. ce se stie despre aceste plãcute ? A.P. sectia Latina-Greaca Veche.P: Se stie de la primarii din Sinaia. R: Stimatã doamnã Petan. Hasdeu" pentru lingvistica. a castigat Premiul Academiei "B. din anii . In anul 2001.

în preajma anului 1875. Multã lume stie despre acest lucru. Aceste plãci au fost copiate în plumb. cã. Existã însã o traditie oralã. nu au fost descoperite dovezi certe în acest sens. Pânã în prezent. când s-a turnat fundatia Castelului Peles. însã nu a scris nimeni pe tema asta. din ordinul Regelui Carol I. la Fabrica de cuie din Sinaia. Plãcile de plumb au fost depozitate la . din piese de aur – plãci scrise în relief.’20-’30. destul de serioasã. s-a descoperit un mare tezaur.

Mãnãstirea Sinaia si. imediat dupã înfiintarea Muzeului National de Antichitãti. Nu stim ce s-a întâmplat cu ele: fie au ajuns. au fost aduse la Bucuresti. în Tezaurul de la Moscova. fie au . a doua. cã ar fi fost topite de Regele Carol I si folosite în vremea Rãzboiului de Independentã si. dupã unele speculatii. existã douã ipoteze: una. la sfârsitul secolului al XIX-lea. pe vremea lui Grigore Tocilescu. cã cel putin o parte din ele ar fi supravietuit. În legãturã cu plãcile de aur.

Ele provin de la o persoanã din Republica Moldova. R: Dumnevoastrã. într-un fel sau altul.fost valorificate. de la Academia Românã. care m-a contactat imediat dupã conferinta mea din 3 iunie 2004. din aur? A.P: Informatiile pe care le detin eu sunt foarte ciudate. Mã vãzuse pe TVRinternational si spunea cã vine cu o delegatie . ce informatii detineti despre plãcutele originale.

cã sunt foarte asemãnãtoare cu cele de la Sinaia. si. cel putin 40 de piese din aur ar mai exista în Banca Nationalã a României. prin care era împuternicit sã se ocupe de culegerea de informatii despre aceste obiecte. . întradevãr. parafatã. din informatiile pe care le detine.din partea Academiei Ruse. Persoana respectivã sustinea cã astfel de plãci existã pe teritoriul Rusiei. Mi-a arãtat. cã. semnatã. o delegatie.

ce v-a spus acest misterios personaj despre plãcutele din aur ? A. aceste plãci s-ar fi pãstrat. Ele s-ar fi aflat în posesia Mãnãstirii Sinaia care.P: Ipoteza domniei sale era urmãtoarea: plãcile din aur nu ar fi fost descoperite când sa sãpat fundatia Castelului Peles. pe locul unui altar pãgân. ca multe alte asezãminte crestine. a fost ridicatã pe o capiste.R: Concret. ar fi . Deci. de-a lungul secolelor. apoi. în grija initialã a preotilor precrestini si.

câteva ramuri ale neamului daco-get s-au desprins si au luato spre Rãsãrit. erau foarte. În preajma rãzboaielor cu Traian. ca atare.fost transmise. împreunã cu arhivele lor. al cãrui nume nu vi-l pot face cunoscut. foarte bine pãstrate. erau închinate zeilor si. care se reînnoia periodic. Personajul de care vã spuneam. Textele erau scrise de Marele Preot si aveau caracter sacru. magic. El . mai spune cã fiecare mare trib geto-dacic avea o astfel de arhivã de texte.

sustinea cã aceste arhive ar fi ajuns pe teritoriul actual al Rusiei. un altul undeva în Muntii Bucegi si unul chiar lângã Sarmizegetuza. Tot el sustine cã au existat la Sinaia 240 de piese si cã mai multe copii se aflã în diferite institutii. ar mai exista vreo trei depozite: unul la Mãnãstirea Tismana. doar cel de la Sinaia ar fi fost scos la luminã. odatã cu aceastã migratie dacicã. pentru cã stim. tot de . Foarte plauzibil. Conform informatiilor lui. la noi în tarã. Deocamdatã.

piesele de aur.la oameni din Sinaia. Deci. pânã acum. vreo 40 ar exista încã în Banca Nationalã. altele la Dimitrie Pippidi. iar altele la Institutul de Studii Politice. de pe vremea comunistilor. s-a ocupat cineva de ele ? . R: Dar. Nicolãescu Plopsor. Nu avem informatii sigure despre nici una dintre variante. fie au fost topite. cã unele copii în plumb au ajuns la prof. fie s-au salvat si au ajuns în Tezaurul de la Moscova.

nimeni nu s-a ocupat de aceste piese. Existã informatii absolut sigure cã si Pârvan le cunostea.P: Este un mare mister de ce. a fost elevul lui Pârvan. la fel ca multi altii. Primul director al Muzeului. Grigore Tocilescu stia despre ele. al cãrui tatã. Toatã lumea . actualul director al Muzeului de Arheologie “Vasile Pârvan”. Asta sustine Alexandru Vulpe. timp de mai bine de un secol.Le-a studiat vreun cercetãtor? A. Radu Vulpe.

imaginati-vã. Pentru cã erau acolo tone de aur.stia de existenta lor. Poate doar dacã ei stiau cã a existat un tezaur din piese de aur care a fost distrus si scoaterea la luminã a copiilor ar fi dus la un scandal. care au dispãrut. . pentru a nu se afla povestea celor de aur. Dacã au fost cel putin 200 de piese. Cred cã a fost dositã povestea pieselor de plumb. însã nimeni nu a vrut sã se ocupe de ele. Asta ar fi o explicatie. Nu vãd nici o explicatie de ce.

cu bunã stiintã. Istoricii si arheologii consacrati nu s-ar fi bucurat sã renunte la tot ce scriseserã pânã atunci. la rescrierea istoriei noastre vechi. un Tocilescu sau un Radu Vulpe au spus cã sunt .P: Probabil. într-adevãr. sã le cerceteze ? A. si nu numai a noastrã. Faptul cã un Pârvan. pentru cã sunt lucruri care privesc istoria întregii Europe.R: Credeti cã istoricii au evitat. acceptând atât de multe informatii noi care ar fi dus.

Inginerul Dan Romano. în legãturã cu aceste plãci de plumb ? A. Pânã de curând. Nimeni nu a încercat sã vadã dacã nu cumva este altfel. care a investigat 20 de . a constituit o etichetã definitivã. R: Ce ne mai puteti spune.P: Istoria acestor plãcute este foarte zbuciumatã. nu se stia cã existã o legãturã între Sinaia si aceste piese.falsuri.

care cunostea cele douã piese de la Sinaia. pe nume Ionescu.ani aceastã poveste. Eu am dat peste o carte a lui Iordache Moldoveanu – “Dacii vorbesc” –. nu stia nimic despre Sinaia. publicându-si rezultatele cercetãrii în volumul “Cronicã apocrifã pe plãci de plumb ?”. Acesta a fost foarte pasionat de istoria acestor plãcute. care astãzi nu mai trãieste. El cunostea doar cele douã piese care existã în depozitul muzeului de la mãnãstire. . Domnul Moldoveanu a vorbit cu un inginer din Sinaia.

În acelasi timp. istoricul Augustin Deac a tinut o comunicare în 2003. le-am vãzut numai proiectate. Stiu doar cã detine fotografii inedite dupã plãci. pe care noi nu le cunoastem.El i-a spus cã ar fi existat zeci de piese si cã provin de la Regele Carol I. Din pãcate. Însã nu a avut ecou. Deac a murit si nu am ajuns la documente si la arhiva pe care o detinea. despre plãcile de aur de la Sinaia. Vorbind cu cei de la Institutul de . la Congresul International de Dacologie.

În 2002. Cele 35 de piese. Nu existã absolut nici o informatie cã ele ar fi existat vreodatã.iar în anii ’70. Ce s-a întâmplat cu restul. am aflat cã ei stiu. aflate . Romalo a cãutat si în inventare. dar ele nu au fost niciodatã inventariate. mai erau o sutã si ceva. cu sigurantã. 2003. au reapãrut 35 de piese. În anii ’40. au dispãrut toate. nu stim. când Romalo le-a fotografiat.Arheologie. cã toate aceste plãci provin de la Mãnãstirea Sinaia. nu se stie de unde.

fãrã nici un dubiu: plumb de secolul al XIX-lea. S-au fãcut comparatii cu medalii de plumb din vremea lui Cuza si .astãzi în Muzeul Institutului de Arheologie nu sunt nici acum inventariate. R:Am aflat cã. aceste piese din plumb au fost analizate.P: Da. totusi. Am extras mostre din cele 35 de piese. le-am dus la Institutul de Fizicã Nuclearã si rezultatele sunt. A.

împreunã cu o scoabã de plumb din zidul de la Sarmizegetuza. secolul I d. Dacã scoaba este autenticã.compozitia este identicã. care confirmã teoria copiilor. sigur. Este sigur plumb modern. care este datatã. . Analizele au arãtat cã piesa contine cam aceleasi impuritãti ca si scoaba de plumb dacicã si cã autenticitatea acestei piese depinde de siguranta contextului în care a fost gãsitã scoaba. În anul 2002 a fost trimisã la Oxford una dintre piese.Hr. oferitã de profesorul Ion Glodariu.

s-a ridicat urmãtoarea întrebare: cum e posibil sã arate atât de bine niste piese de plumb peste care au trecut 2.000 de ani. iar când piesele au fost .este posibil ca si piesa sã fie autenticã. Pornind de la aceste rezultate. considerând cã plumbul este dacic. ca al tãrii noastre? Domnul Romalo a presupus cã s-au fãcut matrite din folie de aur. apoi s-a turnat plumb. într-un sol cu umiditate ridicatã. în care s-au imprimat scrisul si imaginile cu poansonul.

o folie de aur. pentru cã multe piese au dimensiuni mari si. s-a extras folia de aur si abia atunci plumbul ar fi intrat în contact cu aerul Cei de la Monetãrie spun însã cã aceastã ipotezã este neplauzibilã. impuritãti. ca sã poatã fi imprimatã. .descoperite. Astfel de matrite nu ar mai fi suportat o greutate atât de mare de plumb. într-adevãr. Analizele repetate de trei ori la Institutul de Fizicã Nuclearã pe piesa analizatã la Oxford au demonstrat cã existã. trebuie sã fie foarte subtire.

în cantitãti foarte mici. Este. Asta este formula tipicã pentru plumbul de tipografie. argint si alte metale. deci. Însã. în interiorul pieselor este plumb pur. . care pot proveni fie din contaminarea cu matritele. ca cei de la Oxford sã fi mãsurat numai exteriorul piesei. nu si interiorul. Nu existã nici un dubiu cã plumbul din interior este 98% pur. cu adaos de staniu.dar numai la suprafata pieselor: cupru. posibil. fie din contaminarea cu obiectele împreunã cu care au fost depozitate.

însã. Regele Carol a vrut. în legãturã cu autenticitatea acestor plãci ? A. în ceea ce priveste suportul este vorba. Cu sigurantã. când si-a dat seama de importanta istoricã a acestor piese. în ceea ce priveste continutul lor. plãcile sunt autentice. chiar dacã cele de aur .P: Dupã opinia mea. în mod sigur despre niste copii din secolul al XIX-lea.R: Care este opinia Dumneavoastrã. sã lase spre cercetare.

.nu au fost distruse. Unii spun cã el ar mai fi fãcut niste falsuri. Mi se pare logic sã fi fãcut niste dubluri dupã aceste piese. copii dupã ele. Pentru cã ar fi fost dificil sã se fi dat la studiat tone de aur. cine ar fi putut sã le facã ? A. R: Dacã sunt falsuri.P: Se presupune cã Hasdeu. Nu de aici pleacã însã ipoteza falsului. e vorba despre niste documente medievale. chiar dacã ele existã.

în afarã de Hasdeu. . Între timp. Alexandru Vulpe a renuntat la ideea scrisorii.Alexandru Vulpe sustine cã un nepot de-al lui Hasdeu ar fi lãsat o scrisoare în care ar fi spus ceva în legãturã cu aceste piese. pe lângã foarte multe ilustratii. Nu se stie nimic despre scrisoare. contin o limbã. aceste plãci. De ce? Pentru cã. nu si la ideea falsului atribuit lui Hasdeu. nimeni nu avea cunostinte atât de temeinice încât sã inventeze o limbã atribuitã dacilor. Ori. la vremea respectivã. dacã existã sau nu.

din substratul dacic. pe vremea respectivã. a studiat temeinic ce s-a putut studia. El este cel care. Este sigur cã cel care a creat plãcile. Se stie cã doar Hasdeu detinea la vremea aceea cunostintele necesare creãrii unei limbi si a unei arhive atribuite dacilor. scotând în evidentã exagerãrile scolii latiniste. dacã admitem cã a existat un falsificator. . trebuie sã fi fost chiar mai genial decât Hasdeu. mai ales cã el era foarte pasionat de substrat.Hasdeu a fost un personaj absolut genial.

. în Ardeal.P: Alfabetul secuilor nu are nici o legãturã cu alfabetele de pe plãci. trebuie sã-l fi gãsit acolo. Hasdeu atribuie dacilor un alfabet folosit de secui. R: Si nu este asa ? A.Însã. Acestea sunt. descoperit într-un document de secol XIII. si cã el trebuie sã fie continuarea alfabetului dacilor. Hasdeu presupunea cã dacã secuii aveau un alfabet în secolul al XIII-lea.

Asta ar fi prima neconcordantã. Si este mult mai gravã. ar fi adus de acolo o scriere. . nu ar fi folosit alfabetul grec. conform lui Iordanes. A doua ar fi legatã de limbã. Alfabetul secuiesc este foarte straniu. care. Deci. a avut o ipotezã anterioarã alfabetului secuiesc. Dacã Hasdeu ar fi fãcut plãcile astea.predominant. Hasdeu presupunea cã Deceneu. el fiind convins cã acel alfabet al secuilor este dacic. Înainte de a descoperi alfabetul secuilor. ar fi stat o vreme în Egipt. grecesti.

Ori. nu existã fenomene atribuite substratului limbii române. în ce limbã au fost scrise plãcile ? . clar de substrat. Hasdeu.Limba din plãci nu seamãnã cu substratul limbii române. care studiase substratul (este primul nostru lingvist care studiase substratul) n-ar fi ratat ocazia sã introducã niste elemente. R: Atunci. în aceste plãci. Nu existã cuvinte din substratul limbii române.

A.P: Dupã mine, limba din plãci nu este o limbã indo-europeanã. Acesta este lucrul senzational pe care îl pot spune. Este o limbã care nu are desinente, care nu face distinctie de gen, de persoanã, de numãr, de caz. Nu stim când avem plural, când avem singular, când avem feminin. Aproape toate cuvintele se terminã în “o”, nu în “a “, asa cum le stim noi din izvoarele grecesti si latinesti (de exemplu Boerobiseto, Vezino), chiar si femininele se terminã în “o”: Napoco, Genuclo. Existã

elemente care se regãsesc si în limba românã, dar care, paradoxal, în românã nu sunt atribuite substratului, ci limbii latine. Este limba dacã, fãrã îndoialã, însã, fie este o limbã preindo-europeanã, deci mult mai veche – ceva de genul limbii basce care a supravietuit asimilãrii indo-europene, fie, adoua variantã (la care m-am gândit, dar la care nu tin foarte mult) este o limbã sacrã, folositã numai de preoti, în vreme ce poporul folosea o limbã comunã, diferitã.

Plãcutele ar putea fi, deci, scrise într-o limbã sacrã, care sã se fi conservat în casta preotilor.

R: De unde ar putea sã provinã aceste plãci scrise, si ce povestesc ele ? A.P: În mod sigur, plãcutele provin din mai multe zone si din mai multe epoci. Ele au fost strânse laolaltã, într-un anumit moment. Însã, existã o unitate de stil si de redactare, ceea ce

înseamnã cã exista o traditie puternicã. Plãcile consemneazã, cu sigurantã, evenimente importante de la curtea regilor daci, precum aliante, rãzboaie câstigate, diferite evenimente. Lipsesc multe piese din aceastã arhivã. Noi avem foarte putine. Se vede usor cã existã o unitate de stil pentru plãcile din vremea lui Burebista, pentru cele din vremea lui Decebal, pentru cele din Dobrogea si asa mai departe. Mai mult, tipurile de scriere se grupeazã pe epoci si pe zone. Lucru foarte important,

pentru cã e greu de crezut cã cineva în secolul al XIX-lea cunostea scrierile grecesti locale. Mai exact, plãcile din Dobrogea sunt scrise în alfabet grecesc ionian, care folosea omega si eta. Este vorba de plãcile care par sã provinã de la cetatea Genucla, spre exemplu. În functie de informatiile de pe plãci, le-am putut grupa: asdar sunt plãci de la Sarmizegetuza, de la cetãtile din Dobrogea, plãcile lui Cotizo, care sunt din zona Banatului. Cele care par sã provinã din Dobrogea

folosesc un alfabet de influentã clar ionianã, lucru firesc, pentru cã acolo erau cetãtile grecesti milesiene. În schimb, plãcile din vremea lui Decebal folosesc un alfabet grecesc occidental, care trebuie sã fi provenit de undeva din sudul Italiei, acelasi care stã la baza alfabetului latin, prin intermediar etrusc. Ori asa ceva nu stiu dacã se putea cunoaste la vremea respectivã (secolul XIX n.n.) pentru cã alfabetele locale si dialectologia greacã s-au constituit ca stiinte doar la mijlocul secolului al

XX-lea. Multe sunt plãci de la Cetatea Helis. Ele vorbesc nu numai despre Dromichete, el fiind unul dintre nenumãratii regi de la Helis. Avem chiar o genealogie de la Helis (mai existã încã una de la Sarmizegetuza), care se încheie cu Oroles, care trebuie sã fie acelasi cu Rholes, din Dio Cassius, si care, cum pare sã rezulte din texte, este autorul complotului care l-a detronat pe Burebista.

R: Porf. dr. Vasile Boroneant mi-a arãtat niste semne asemãnãtoare, descopertie de dânsul pe niste mandibule de cal, la Chitila... A.P: Am vãzut si eu semnele de pe oasele de la Chitila. Textele din plãci sunt scrise 90% în alfabet grecesc, cu diferite variante. Este adevãrat cã existã si câteva scrieri total necunoscute în aceste plãci. Cea mai stranie apare pe frontonul templelor reprezentate pe plãci. Aceastã scriere seamãnã, într-adevãr, cu

scrierea de pe oasele de la Chitila. R: Asemenea semne se aflã si în Biblia lui Wulfila... A.P: Biblia lui Wulfila se stie cã a fost scrisã în nordul Dunãrii în sec. IV d.Hr Wulfila a trãit câtiva ani aici. El a fost cel care i-a crestinat pe goti si primul care a tradus în goticã Biblia. Alfabetul gotic a fost inventat de el, si se spune cã are la bazã alfabetul grecesc. Însã alfabetul

gotic primitiv, publicat de Vulcanius Bonaventura, contine cel putin un semn, care a fost folosit si de daci în aceste tãblite. Pentru cã, chiar dacã spunem cã dacii au folosit în tãblite alfabetul grecesc, nu este totusi alfabetul grecesc pur, ci unul care contine niste semne speciale, pentru sunete speciale, care nu existã în limba greacã. Acel semn din alfabetul gotic, care în alfabetul dacic noteazã sunetul “ce”, nu are valoare în alfabetul gotic, pentru cã nu existã sunetul. De aceea nu se

explicã existenta lui, decât printr-o preluare de la daci. R: Au mai fost descoperite piese asemãnãtoare undeva ? A.P: În afarã de plãcile de plumb, mai existã o serie de piese de altã provenientã, din colectii particulare, din muzee, descoperite de arheologi în sãpãturi, care contin semne si imagini asemãnãtoare celor de pe plãci,

necunoscute în perioada lui Hasdeu. De pildã, medalionul care se aflã în posesia domnului Dan Romalo, care provine de la familia Murnu, are pe avers portretul lui Burebista, care se regãseste de mai multe ori pe plãcile de plumb, probabil fãcut cu aceeasi stantã, pentru cã are aceleasi dimensiuni. Pe revers are imprimatã emblema cap de bovideu si sarpe, care reprezintã probabil emblema statului unitar al lui Burebista, si un text în aceeasi limbã cu aceea de pe plãcute.

Medalionul a fost analizat de cãtre Bogdan Constantinescu, doctor în fizicã, de la Institutul de Fizicã Nuclearã, care garanteazã cã este autentic, pentru cã are o combinatie de metale care se regãseste numai undeva din zona din sudul Urarilor, un aliaj tipic metalurgiei scitice. Domnia sa sustine cã este imposibil ca cineva sã fi falsificat acest medalion. Mai existã câteva piese în colectia unui anume domn Pulopol. Domnul Romalo l-a cunoscut acum vreo 10 ani si a reusit sã le fotografieze.

Ele contin imagini asemãnãtoare cu cele de pe plãcute. Mai stiu de existenta altor trei piese, descoperite de arheologul Victor Bobi, aflate la Muzeul din Focsani. Este vorba despre un medalion, cu portretul si numele regelui Duras, care pe revers are un templu identic cu cele de pe plãcute, si niste monede de argint, dintre care una contine o scriere rombicã, identicã cu scrierile lui Dromichete de pe plãci. Este chiar monograma acestui rege. O asemenea monedã

a fost inventariatã si de marele numismat Octavian Iliescu. Aceste piese se pot constitui în dovezi ale autenticitãtii plãcilor, pentru cã sunt descoperite recent. R: Despre reprezentãrile arhitectonice de plãci ce ne puteti spune ? A.P: În ceea ce priveste reprezentãrile arhitectonice din plãci – temple, cetãti (avem

grupate pe epoci si pe zone de provenientã sunt reprezentate foarte coerent.. de portrete. Pe de altã parte. Multe structuri par sã fie structuri de lemn.chiar un plan al cetãtii Sarmizegetuza) – se pare cã sunt conforme cu ce stim noi despre arhitectura din antichitate. care nu s-au pãstrat pânã astãzi. cele câteva mii de reprezentãri. de divinitãti. dacã ar fi existat un falsificator. . de armate etc. acesta ar fi trebuit sã cunoascã foarte bine arhitectura anticã. însã. de trofee.

acesta si-ar fi coordonat extraordinar de bine munca.Arheologul Silviu Teodor de la Muzeul National a fãcut un studiu de imagine. pe nici una dintre plãci. timp de câteva luni. R: Ca specialist. Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzãtor: nu existã nici o inconsecventã. cum apreciati limba în care au . Dacã ar fi existat un falsificator. A grupat toate aceste imagini si le-a introdus într-o bazã de date. pentru cã nici o imagine nu se bate “cap în cap”.

P: În ceea ce priveste limba din tãblite. Toate cuvintele au variante. aceasta are toate caracteristicile unei limbi naturale. Existã chiar indicii de variatie dialectale. Tãblitele .fost scrie textele de pe misterioasele plãcute ? A. Existã foarte multã variatie foneticã. ceea ce este greu de imaginat pentru un falsificator. Nu pare deloc sã fie o limbã creatã. Numele lui Burebista spre exemplu. Are extrem de multã varietate. e scris în vreo 15 feluri.

. Ori. e imposibil. Sã generezi o limbã care sã aibã cuvinte.dacilor si cele ale getilor prezintã diferente clare dialectale. Limba din tãblite nu are nici un atribut al unei limbi artificiale. aceste lucruri nu puteau fi imaginate de cineva care nu avea la îndemânã instrumentele actuale. Existã cuvinte care apar în anumite contexte. Existã structuri fonetice conditionate. care sã aparã numai în anumite contexte. E vorba de mii de cuvinte.

vã multmim foarte mult pentru informatii.ca Punctele Dvs de vedere sunt foarte importante. Ele vor fi comunicate celor din tara interesati in .R: Doamnã Aurora Petan. Nota redactiei . Invitam istoricii romani din diaspora sa ne scrie parerile domniilor lor despre Placile de la Sinaia pe adresa observro@idirect.

elucidarea adevarurilor istorice ale neamului nostru. Volume de mare interes la Editura . Carti despre limba dacilor Dac pe Arcul lui Constantin Iubitorii trecutului romanesc au noi motive de bucurie.

a fost cel mai putin favorizat in cercetarea lingvistica. Cauzele au fost multe. La noi insa. dar cel mai adesea s-a invocat faptul ca. ca orice istorie. Radacinile acestei atitudini se gasesc insa si in . acest strat. atata vreme cat limba dacilor a disparut."Dacica" Istoria unei limbi trebuie sa inceapa. considerat de fapt "substrat". cu stratul sau cel mai vechi. nu putem afla nimic despre ea si deci nu are rost sa speculam.

vremea Scolii Ardelene. revendicand o descendenta pura. Ion Iosif Russu . din "gintea latina". infruntand curentul epocii. la o suta de .savant clujean care. cel dintai care a abordat cercetarea substratului. care a incercat sa-i scoata pe "barbarii" de daci din istorie. Limba dacilor a ramas de-a lungul timpului un mister si un domeniu tabu in acelasi timp. Cateva nume au punctat totusi drumul spinos al cercetarilor in acest domeniu: marele scriitor si invatat Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Cartile lor (dar si ale altor cercetatori) au inceput sa fie (re)editate de catre Editura "Dacica". in efortul de a repune in circulatie date si informatii fundamentale. in chestiuni de substrat. Bogdan Petriceicu Hasdeu. cel mai mare specialist al zilelor noastre. dadea un impuls urias prin lucrarile sale. cu privire la limba dacilor. stiintifice.ani dupa Hasdeu. si Grigore Brancus. genialul .

Hasdeu si-a asumat "curajul erorii". nu a fost abandonata Dacia dupa retragerea aureliana. iar limba noastra nu . si a luptat pentru echilibrarea balantei: nu ne tragem doar de la Ram.Intr-o vreme in care latinitatea noastra era litera de lege in cultura romaneasca si tot ce era "barbar" era rusinos si trebuia eliminat. cum insusi spune. nu au fost nimiciti toti dacii.

regret de a fi cel dentai care am intreprins limpezirea elementului dacic al limbei romane. ci a pastrat multe elemente de la vechii daci. pe care marele Grimm o numeste curajul erorii". Am fost impins la aceasta nu de ambitiunea de a deschide o cale noua. de care se izbeau. pe rand. "Departe de a ma fali.este o limba pur latineasca. toti acei ce voiau sa inteleaga inceputurile nationalitatii romane. Prima sa lucrare de . a trebuit sa ma armez cu acea deciziune de a nu ma teme chiar sa ratacesc. ci de necesitatea de a imple o veche lacuna. Aruncanduma pe o cale atat de nestrabatuta.

Maior. puind intre alte temeiuri fara temei si acela cum ca toti dacii ar fi pierit pana la cel din urma sub armele lui Traian. sunt . este un pamflet savuros impotriva invatatilor Scolii Ardelene. si intrebarea inca este valabila. Acest titlu a ramas in istorie. Papiu si ale atator alti doctori ardeleni. un vartej de indaratnicie a fost buimacit mintile noastre intru a ne socoti de romani curati. Apoi da! Pentru popoare. precum si pentru insi. emblematic ca atitudine si argumentare. ierit-au dacii?". "Pogorandu-se de preste plaiuri impreuna cu cartile sau chiar cu persoanele lui Clain. Laurian.seama.

. carii sunt mai multi. diplome si mai lungi si vorbe afara din cale de . Cine are neclintita bunavointa de a da crezare si de acum inainte.timpuri de innebuneala. apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai afla in sanul sau. creaza catu-i va placea barfirilor ex cathedra. nu in mantii lungi. numai lucrurilor de necrezut. iar de innebuneste un popor intreg. cu acea numai deosebire. care sunt nu numai ne-ardelean. am o neinvinsa plecare de a ma increde. ci si ne-doctor. inchid din data cei sanatosi. intru orice priveste istoria veche. in cat despre mine.. ca pe un ins lepsit.

Acest inegalabil pamflet deschide volumul cu acelasi nume ingrijit si prefatat de profesorul Grigore Brancus. Firea lui Hasdeu il impingea sa se revolte si sa riste. dacii au iesit din umbra istoriei si s-a creat drum pentru cercetarea istoriei si limbii lor.lungi. sa emita idei la limita compromiterii. aparut recent la Editura "Dacica". cele mai importante articole ale lui Hasdeu despre limba si istoria dacilor. In volum sunt reunite. Datorita acestui curaj. pana . ci in marturisirile scriitorilor contimpureni cucerirei Daciei". pentru prima oara.

manifestat in cercetarea limbii si civilizatiei dacilor. spirit enciclopedic. "Fragmente pentru istoria limbii romane . Puse laolalta. Foarte bine pregatit. "Zimbrul in Dacia". "Doina. aceste studii dau seama.elemente dacice". Originea poeziei poporane la romani". "Strat si substrat" si "Basaraba". de geniul lui Hasdeu. intuitiv si cu conexiuni . cu asupra de masura. melc si culbec .dacii si latinii intr-o scoica".acum imprastiate in lucrari mai greu accesibile: "Originile pastoriei la romani". "Bour. "Cine sunt albanezii". "Studii gramaticale asupra limbii dacilor".

Russu. criticul Poate nu este o intamplare faptul ca la ClujNapoca s-a format. . I.spectaculoase in idei. Hasdeu ramane totusi cel dintai si cel mai sclipitor cercetator al limbii dacilor. atat in vremea sa cat si astazi. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Hasdeu a fost mereu o figura controversata. Desi contestat de multi. cea mai puternica scoala de arheologi si lingvisti in domeniul dacologiei. din pricina exagerarilor si a firii sale exaltate. I.

de . Russu a dus o munca uriasa de culegere de informatii.Profesorul Ion Iosif Russu. fara baza stiintifica. a fost cel care a abordat cu profesionalism problema limbii traco-dacilor. de analiza si interpretare. in mai multe lucrari. lingvist si epigrafist. Era intr-o vreme cand proliferau studii exaltate. comandate de regim.

se simte la tot pasul in lucrarile sale. I. Practic. nu vor putea fi egalate. timp de multa vreme. I. Lucrarile lui reprezinta o piatra de temelie in cercetarile lingvistice asupra limbii dacilor si. la cuvintele din limba romana considerate ca provenind din substratul dacic.selectare si clasare. dar nivelul si cantitatea muncii sale au ramas unice. inscriptii. Russu a avut o personalitate puternica. Spiritul sau critic. glose. probabil. A polemizat cu marii lingvisti ai .de la nume traco-dacice de locuri si de persoane. polemic. Completari ulterioare s-au mai facut. nu a ramas nimic necercetat .

Prima reprezinta singura sinteza . pentru ca a avut curajul sa extinda cercetarea din acest domeniu. pe tema substratului. facand apel la reconstructia indo-europeana.vremii sale. atat romani cat si straini.de istoric si lingvist .a asigurat o temeinicie remarcabila lucrarilor sale. Doua dintre lucrarile fundamentale au fost reeditate de curand la Editura "Dacica": "Limba traco-dacilor" si "Elemente autohtone in limba romana". Insa dubla sa pregatire . considerata riscanta de cei mai multi. si a fost privit adesea cu rezerve de catre colegii sai.

singuraticul . Cadrul cercetarilor avea sa se extinda in lucrarile viitoare. Cea de-a doua vine ca o completare.stiintifica in domeniu aparuta la noi. Grigore Brancus.anume cele comune cu albaneza. inventariind si analizand etimologic cuvintele de substrat din limba romana. bazata pe strangerea si interpretarea tuturor resturilor limbii traco-dacilor. pornind de la cele mai sigure .

psiholingvistica. neurolingvistica. cercetarile legate de substrat sunt insotite de un "iz de epoca". Iar in cadrul lingvisticii istorice.lingvistica computationala.In mediul academic actual. sociolingvistica si prea putin lingvistica istorica. . sunt privilegiate directiile de avangarda . pentru ca. Astazi. foarte putin se vorbeste despre straturile cele mai adanci ale limbii. in toata lumea.

cu atat sunt mai problematice. bazate in special pe comparatia istorica cu albaneza. un specialist in substratul limbii romane astazi nu poate fi decat un singuratic. dar cu o minte stralucitoare. Asa este si academicianul Grigore Brancus. Grigore Brancus este. Lucrarile sale. "ultimul mohican" al cercetarii academice a limbii dacilor. in aceeasi colectie cu cele doua volume ale lui I. Editura "Dacica" a lansat insa recent. intr-un fel. sunt accesibile doar specialistilor. . Asa incat.cu cat sunt mai adanci. Modest si retras. profesor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti.

originea structurii numeralului. postpunerea articolului definit si pasionante probleme de vocabular. cu largi incursiuni in onomastica.incluzand aspecte fonetice precum rotacismul. Din pacate. Volumul reuneste mai multe studii ce acopera toate compartimentele limbii fonetica. semnat de Grigore Brancus. . volumul "Cercetari asupra fondului traco-dac al limbii romane". Nici Academia Romana. morfologie.Russu . lexic . generatia de cercetatori ce va veni dupa Grigore Brancus nu promite o revigorare a acestui domeniu. sintaxa.colectie numita simplu si sugestiv "Substrat".

cu riscurile de rigoare.nici catedrele de istoria limbii romane din cadrul universitatilor nu privilegiaza cercetarea substratului. . le vor da acestia . Iar daca aceste raspunsuri nu le dau forurile academice. Consecintele acestui fapt se reflecta in interesul tot mai ridicat al publicului larg si incercarile diletante ale nespecialistilor de a gasi raspunsuri cu privire la limba dacilor.

Aceste ilogice acuzatii de dacomanie au astazi exact acelasi resort profund pe care il aveau odinioara acuzatiile latinistilor.Urmarea este ca. "Ma folosesc de a putea raspunde aci la oarecari invinovatiri din partea unor limbuti" .isi incheie Hasdeu pamfletul. "Dupre chibzuinta lor. datorita ideilor exagerate care au napadit acest domeniu. orice incercare de "restaurare" a statutului legitim de ramura serioasa a dacologiei este catalogata drept tendinta "dacomana". toata osteneala mea intru descoperirea adevaratului punt de purcedere al .

Alta data vom vorbi mai mult. pana atunci sa sfarsesc paragraful de fata. prin intrebarea: Pierit- .istoriei romane ar fi o fapta antinationala. Voi sa dovedesc ca nationalitatea noastra s-a format din cateva eleminte. din cari nici unul n-a fost predomnitor. pentru ca urata cugetare sa ramana stearpa. va fi scurt. pentru asta intaie data. Raspunsul meu. Ei se vanzolesc pana si a presupune in mine planuri diabolice. mi-as taia limba si manele. fara putere de a iesi afara prin scriere sau grai. precum si cele trecute. niste planuri cari de as sti ca vor putea vreodata a se furisa in gandul meu.

ro. Aurora Petan ====================================== Potopul lui Noe a avut loc in Marea Neagra .au dacii?" Cartile Editurii "Dacica" pot fi comandate la tel.13. 021/312.47. 0749/11.42.dacica.11 sau la www.

Intr-o buna zi. traditiile si povestile in Europa si Asia. Pe vremuri. in locul ei era un lac cu apa dulce. Intre aceste povesti se afla si cea a unui mare potop. ramasa in Biblie sub numele de "Potopul lui Noe" . raspandindusi limbile. cu o intindere mult mai mica. S-a iscat un exod urias.Putini stiu ca Marea Neagra este o mare foarte tanara. oamenii au fugit departe de mare. Mediterana a rupt istmul care o separa de acest lac si apele ei au navalit cu o forta nemaipomenita. inundand foarte repede sute de kilometri de asezari.

catre sudul Rusiei .Urgia A fost odata ca niciodata. incifrand in ele taina vietii. spre rasarit. ale Bugului si ale Niprului. preafrumoasele de la Cucuteni zugraveau spirale ametitoare alb-rosii. stramosii nostri inca mai strabateau campia presarata de dune ce lega Dobrogea de Crimea. in vremea cand. pe oalele de lut. in Moldova. mai spre miazazi. Pe atunci. care in vremea aceea se varsau in Dunare. prin luncile Nistrului. a mortii si a intregului univers. Dunarea insasi serpuia departe.

vegetatia si toate resursele vietii erau din belsug.actuale. Pamanturile acestea erau fertile si au fost populate intens. Inainte fusese o perioada foarte aspra de glaciatiune. Vremea se incalzise mult si devenise umeda. mai cu seama in aceasta gradina a Raiului. ia r oamenii acestor locuri au ajuns la un nivel ridicat de civilizatie. dar acum viata inflorea din nou. iar Insula Serpilor era un deal. Ghetarii se topeau. Mediterana inghitea si ea apele . probabil pe malul Nistrului. iar nivelul oceanului planetar se ridica pe nesimtite.

ceva cumplit. iar apele au navalit cu o forta de neimaginat. limba de pamant care despartea Mediterana de lacul pontic a cedat. intr-un ritm mult mai rapid decat acest lac . incat parea ca vuieste intreg cerul. Intr-o buna zi. Vuietul se auzea de la 200 de kilometri departare. iar pamantul se scutura din tatanile sale. Diferenta de nivel dintre cele doua ajunsese deja la 150 de metri.ghetarilor. ce nu mai pomenise nimeni.stramosul Marii Negre. Zgomotul devenea atat de puternic. niciodata. care se apropia cu repeziciune. Mai intai s-a auzit un muget din departari. .

dupa ce au sapat in acea limba de pamant. Nu putea fi. Cei care erau in preajma nu au apucat sa se dumireasca. in conceptia acelor oameni.din mosi-stramosi. 16 . Marea Neagra in sec. spulberand-o si transformand-o in stramtoare. Apoi au venit apele. decat pedeapsa zeilor. prabusindu-se in lac cu puterea a 200 de cascade Niagara.

si poate apucand sa si primeasca vesti de la vreun mesager ingrozit. care reusise sa scape de urgie. Segmente intregi de rauri si fluvii au disparut pe fundul viitoarei mari. inghitind pamanturi. pe cursurile raurilor. au apucat sa impacheteze repede cate ceva din putinul lor si sa fuga cat mai departe de mare. auzind vuietul ingrozitor. cursuri de apa. fie cu luntrile. poate zeci de mii de oameni. Apele cresteau cu 15 cm pe zi. fie pe uscat. asezari.Au disparut sub ape mii. in sus. asa incat exodul a fost aproape . Potopul a inaintat repede. paduri. Cei ce se aflau mai departe.

. iar in final au fost inghitite de ape o suta de mii de km patrati de pamanturi. pana in Africa. iar cei la care apele nu ajunsesera inca isi faceau si ei bagajele. tot mai departe. Multa vreme. Au plecat sate intregi. Revarsarea a durat aproape doi ani. popoare intregi. Generatia potopului si urmatoarele generatii au trait cu trauma acestei cumplite pedepse divine. Asia si ajungand. Vestea s-a raspandit departe. poate. asa cum a fost interpretat cataclismul.spontan. Bosfor si Dardanele. populand Europa. nimeni nu s-a incumetat sa treaca dintr-o parte in alta prin stramtorile nou aparute.

Dupa ei au venit negustorii.Va trece mult timp pana ce grecii vor avea curajul sa patrunda in aceasta mare intunecata. porniti in cautarea bogatiilor fabuloase ale Colchidei. Argonautii vor fi cei dintai. care tocmai luase nastere. Iar de aici inainte pasim in istorie. intrand in nouformatul Bosfor Cimerian si Marea de Azov. pe care zeii . dupa ce acoperise cu totul apele Donului. "neprimitoare". care au impanzit tarmurile Marii Negre cu colonii. plina de mister si de povesti fantastice. pe un pamant statornic. Acestia se vor aventura si mai departe.

Cercetarile lor au inceput in anii '60. William Ryan si Walter Pitman. dar puzzle-ul era prea complicat. Echipa lor a cules mostre de sedimente de pe .nu il vor mai rascoli cu asemenea cumplite catastrofe. si abia prin 1990 incepuse sa se dezlege cu adevarat. Doi americani in Marea Neagra Teoria revarsarii bruste a Mediteranei in Marea Neagra a fost lansata de doi cercetatori americani oceanologi.

S-au gasit apoi sedimente specifice apelor dulci. Marea fusese inainte un lac de apa dulce si era clar ca acele ape venisera dintr-o data.fundul Marii Negre. milenii la rand. inundat brusc de o apa sarata. nu se scursesera treptat. . Zonele care au fost inundate au oferit sedimente care apartineau evident unui tinut uscat. fara nici o tranzitie. care au fost acoperite brusc de un strat de sedimente aduse de ape sarate. care incifrasera in ele o istorie plina de surprize.

materiile organice nu se descompun. Marea Neagra este asadar o mare vie. La suprafata au ramas apele dulci. caci in absenta oxigenului. pana la adancimea de cca 200 m. in acelasi timp. iar mai jos de atat. Dar. s-a lasat la fund. alimentate de numeroasele rauri care se varsa in mare. fiind mai grea. Asa incat fundul marii este un . ducand la crearea "zonei moarte". se conserva tot ce se gaseste pe fundul marii. absenta oxigenului impiedica viata sa se manifeste. lipsita de oxigen.Walter Pitman si William Ryan Apa sarata.

In Vechiul Testament. mai precis in anul 5508! Prapadul a avut dimensiuni apocaliptice. deci pe la 5500 i.adevarat muzeu de asezari si epave foarte bine conservate. de traditie. iar dupa incetarea lui se nastea. Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Facerea Lumii e plasata. in vreme ce datarile celor doi cercetatori plaseaza catastrofa acum cca 7600-7500 de ani. intr-adevar. Martorii acestui teribil potop au pastrat in amintirea lor evenimentul. tot cam atunci. pe care il regasim in Biblie ca "Potopul lui Noe". potopul are insa loc mai tarziu.Hr. o .

in traducerea Patriciei Serbac. la 95 m adancime. la Editura Dacica. "Potopul lui Noe". In 1998. care in anul 2000 a plecat in cautarea asezarilor neolitice aflate pe fundul marii.lume noua. descoperitorul Titanicului. William Ryan si Walter Pitman au scris impreuna o carte pasionanta. insa analizele nu au fost suficient de . Intre cei care i-au sustinut pe cei doi. iar teoria lor a fost preluata si dezbatuta de lumea stiintifica. Ballard a gasit unelte si resturile unei asezari umane. BBC a facut un documentar pe baza acestei carti. se numara si Robert Ballard. aparuta recent si in limba romana.

care s-au dovedit a fi de apa dulce. iar cercetarile continua. s-au analizat moluste extrase din aceste asezari. Cercetatorii romani: pro si contra E general acceptat de catre toti cercetatorii faptul ca Marea Neagra si-a extins mult suprafata in perioada post-glaciara. la 150 m adancime. S-au detectat apoi constructii rectangulare de piatra. cu siguranta facute de mana omului.concludente pentru a clasa aceste vestigii drept antediluviene. Ceea ce .

insa nu e acceptat de toti este daca inundarea marii s-a produse treptat. biologul Sergiu Haimovici a subscris teoriei lui Ryan si Pitman. aratand ca aparitia speciilor acvatice mediteraneene Spondilus Gaederopus si Sparus Aurata pe litoralul romanesc al Marii Negre nu se poate explica . de-a lungul mileniilor. sau brusc. Potopul intr-o reprezentare romantica La noi. in urma unei catastrofe.

a fost geologul Liviu Giosan. acesta a fost de proportii mult mai mici. fara insa a o contesta. Din pacate. El a facut cercetari in Delta Dunarii si a ajuns la concluzia ca. istoricii si arheologii nu au luat in seama . Geologul N. cu ecouri in cercurile stiintifice straine. nivelul Marii Negre ridicandu-se cu doar 10 metri. de la "Woods Hole Oceanographic Institution" din Massachusetts. daca a avut loc un asemenea eveniment. Cel care a contestat-o insa puternic.decat prin acest eveniment al revarsarii bruste a Mediteranei. Panin si-a manifestat retinerea in fata teoriei lui Ryan si Pitman.

sunt fundamentale pentru a intelege deplasarea de populatii. marina tarista ce sonda fundul Marii Negre in NV a descoperit in adanc o vale scufundata. Inundarea Marii Negre nu este o descoperire recenta. desi efectele unei astfel de catastrofe. . ce porneste din dreptul actualului brat Sf. de proportii mai mici sau mai mari. Recenta este doar teoria revarsarii catastrofice. aparitia unor culturi noi si disparitia brusca a altora.dezbaterile cu privire la modificarea conturului Marii Negre. La inceputul secolului XX. Gheorghe si se intinde spre est. spre Crimea.

la inceputul secolului trecut. acum scufundate. Brauner arata. iar Insula Serpilor este un rest din vechiul mal al Dunarii.Aceasta era vechea albie a Dunarii. inca de la inceputul secolului XX. Nipru si Bug aveau. In 1924. Poruciuc arata ca grindurile submarine nu . prin care fluviul se varsa in mare. A. se stia ca Marea Neagra fusese un lac cu suprafata mult mai mica si ca raurile care se varsa acum in mare isi aveau gurile de varsare mult mai in interior. T. mult mai departe decat astazi. La noi. Ihtiologul A. ca raurile Nistru. vaile lor. deci erau afluenti ai Dunarii. care se indreptau spre SE. si ele.

pe distante de multi kilometri. la un moment dat. marea se afla cu mai mult de 50 de metri mai sus decat fostul lac. Insula Serpilor era un deal pe malul Dunarii si pe coasta dreapta a Nistrului. C. Nastase. Pe baza sondajelor facute de marina britanica in 1919. Bratescu a aratat in 1927 ca fenomenul trebuie sa fie general pe toata coasta de vest si de nord a Marii Negre. Gh. nivelul ei crescand enorm.sunt altceva decat malurile fostelor albii ale raurilor inundate. iar acum. profesor la . Cu alte cuvinte. marea a fost inundata. In 1936. iar malurile locuite au disparut sub ape.

aratand ca fostul lac era mai jos decat marea actuala cu cel putin 50 m. a alcatuit o lucrare pe baza sondajelor facute de rusi. Alti cercetatori sustineau ca e vorba de o diferenta de nivel de cel putin 100 m. iar vechiul lac avea malurile cu cca 100 km mai la est decat actuala mare. cercetatorii nostri stiau foarte bine ca Marea Neagra arata cu totul altfel. Nistrului si Niprului. in care descria vaile submerse ale Dunarii.Facultatea de Geografie din Iasi si fost cadet in armata tarista. Cogalnicului. A fost insa nevoie de tehnologia si fondurile americane ca sa se poata face . acum ceva vreme. Deci.

. analize si a se ajunge la concluziile la care au ajuns Ryan si Pitman. scanari. De la legenda la istorie Povestea unui mare potop este mult mai veche decat Biblia si exista in traditia a numeroase populatii.sondaje.

la populatii care au trait nu foarte departe de locul catastrofei. in diferite parti ale lumii. foarte asemanatoare cu cea a lui Noe din Vechiul Testament. E posibil ca evreii sa fi luat . Se pare ca cea de-a doua ipoteza este mai vrednica de crezare. Mesopotamienii au o asemenea poveste. anterioare Bibliei. Revarsarea Mediteranei in Marea Neagra a lasat marturii in texte vechi.Cercetatorii s-au intrebat daca a existat candva un potop universal sau e vorba de catastrofe locale. insa inregistrata cu 3-4000 mii de ani inainte de Hristos si transmisa ulterior in documente.

in perioada post-glaciara. peste Bosfor si Dardanele. Ipoteza a fost sustinuta stiintific de unii geologi. Grecii aveau si ei mai multe legende legate de potop. care au aratat ca din pricina topirii ghetarilor.povestea potopului dintr-o sursa comuna cu mesopotamienii. in insula Samos. fapt ce a dus si la inundarea partiala a Samosului. nivelul Marii Negre a crescut treptat. Acesta vorbeste de un potop produs de revarsarea apelor Marii Negre in Mediterana. sau sa o fi luat direct de la acestia. ajungand acum . dintre care cea mai interesanta e consemnata de Diodor din Sicilia.

Interesant este faptul ca egiptenii nu au nici o legenda care sa pomeneasca despre un potop. Un curent puternic de apa dulce a trecut din Marea Neagra peste Bosfor in Mediterana. . Apoi a inceput schimbul de apa si in sens invers. Asta s-ar fi intamplat acum 7500 de ani. pana cand nivelele celor doua mari s-au egalizat. Marea Neagra primind apa sarata din Mediterana. nu treptat. Insa cei doi cercetatori americani pomeniti mai sus au demonstrat ca apa sarata a intrat brusc in Marea Neagra. alimentand-o.12000 de ani mai sus decat cel al Mediteranei.

la margine de potop . dar sunt de sorginte biblica. caci potopul a fost perceput in toate culturile ca o pedeapsa. pe care specialistii in folclor le-ar putea identifica. Stramosii nostri.Dar acest lucru este explicabil. E posibil sa existe insa si la noi povesti precrestine care sa fi inregistrat teribilul eveniment. ceea ce nu putea fi valabil pentru egipteni. nu pedeapsa. care traiau din inundatiile periodice ale Nilului: pentru ei inundatia insemna belsug si viata. In folclorul nostru exista referiri la potop.

Niprul si Bugul se varsau in Dunare care. Nistrul. Donul se varsa direct in lac. locuiau populatii cu un nivel de civilizatie avansat. pe tarmurile lacului si ale raurilor care se varsau in el. caci Marea de Azov nu exista si nici stramtoarea Kerci (vechea delta a Donului a fost descoperita pe fundul marii).Povestile marilor sunt fara sfarsit Inainte de inundare. Sudul Dobrogei era unit cu Crimea. la .

Intre cei ce au fugit de urgia apelor s-au aflat si stramosii nostri. ce locuiau pe tarmurile fostului lac. se varsa in lac la mare distanta de actualul tarm. culturile si povestile lor stramosesti.randul ei. daca nu cumva acelasi neam. dar arheologii si istoricii nu au luat pana acum in considerare aceasta uriasa descoperire din domeniul geologiei. in Ucraina si sudul Rusiei actuale. cu cei ce locuiau in nord-vestul si in nordul lacului. care ar fi . ducand cu ei limbile. Lucru straniu. Ei erau probabil strans inruditi. Oamenii ce locuiau in acele locuri au fugit ingroziti din fata prapadului.

din neoliticul terminal. Serbiei si Ungariei. fie revarsarii Dunarii. datorat. efectele ei trebuie sa fie vizibile in arheologie. In 1978. specialista in arheozoologie. dar si in nordul Bulgariei. Alexandra Bolomey. la un moment dat. Cum catastrofa s-a petrecut destul de recent. raspandita in restul Romaniei. neoliticul incepe doar cu cultura Hamangia. fie impreuna cu ea. Ea si-a pus problema daca in Dobrogea nu a existat un fel de potop. se intreba de ce in Dobrogea lipseste cu totul cultura Cris. si a altor . la inceputul neoliticului. iar in Dobrogea.trebuit sa influenteze major cercetarile istorice.

punand bazele culturii ceramicii lineare. presupun. O alta ramura a format cultura Hamangia.ape curgatoare din regiune. ducand la nasterea culturii Vincea. Probabil pe cursul Dunarii in amonte. in mod logic. Incotro au fugit acesti stramosi ai nostri? Spre Europa si Asia. Ryan si Pitman. Apoi. doar o catastrofa de proportii putea produce asa ceva. Insa o astfel de revarsare nu avea cum sa duca la un hiatus de civilizatie. spre centrul Europei. Istoricii insa nu au fost receptivi la aceste intrebari. spre nordul si apusul Europei. O a patra a plecat pe Nipru .

pana in Urali. Spre sud-est. o alta ramura a proto-indoeuropenilor s-a intins spre nord-est. la fel si egiptenii predinastici. Toharii se vor fi desprins din aceeasi ramura. . din vestul Chinei. Unitatea exceptionala a culturii Vincea. Ubaizii si semitii ar putea fi ramuri ale aceluiasi exod post-diluvian. intemeind poate una din ramurile proto-indoeuropene. Apoi spre Asia. fugarii au ajuns in Levant. inaintand pana spre actualul desert Takla Makan. Egipt si Mesopotamia. pe langa Marea Caspica.in amonte. pe o suprafata foarte mare.

Istoricii nostri au o relatie mai speciala cu timpul. in sensul ca nu reusesc sa tina pasul . in opinia celor doi specialisti americani. aparitia aproape simultana a culturilor Hamangia.precum si cea a ceramicii lineare. Vincea si cea a ceramicii liniare. Asa s-ar explica. arata ca e vorba de o raspandire aproape instantanee.

speram ca aparitia cartii in limba romana o sa determine o reactie din partea lor. Ca sa nu gandim mai departe. pana in Levant si Egipt.in mare masura stramosi ai nostri .trebuie readusi in istorie.cu el. cu toate . Istoria noastra se poate rescrie in urma acestor descoperiri. Daca ipotezele lansate dincolo de ocean nu au ajuns pana la urechile lor si nici luarile de pozitie ale biologilor si geologilor romani. iar cei ce au trait candva pe malurile fostui lac . Misterioasa explozie a indo-europenilor ce s-au imprastiat in Europa si Asia ar putea capata un sens. la fel ca istoria intregii Europe.

consecintele care decurg dintr-o astfel de luminare a trecutului.dacica. 021-312. poate fi comandata la Editura Dacica (www. inca din vremea dacilor - . • Aurora Petan Pastorii din Carpati au cucerit Europa cu turmele. Cartea "Potopul lui Noe". tel.13.42). de William Ryan si Walter Pitman.ro.

pe langa lucrari de specialitate. lingvistica. A studiat. si lucrari de istorie. sociologie si altele. folclor.Stefan Puscasu este doctorand la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti si are ca principala preocupare oaia romaneasca. ajungand inevitabil la zona dacica. L-am invitat la o discutie despre originile pastoritului la romani si expansiunea acestuia in Europa Oaia dacica .Cat de in urma ne putem intoarce in timp ca .

Se considera ca din aceasta oaie straveche s-a format oaia scito-dacica. in anii .sa vorbim despre oi si pastorit pe teritoriul tarii noastre? . numita de specialisti ovis vigne i arkar.Pana la oaia straveche. stramoasa tuturor raselor de oi din Europa.

500-400 inainte de Hristos. in anii 5000-4000 inainte de Hristos si nu un descendent al oii arkar. cel mai important centru de formare a pastoritului din Europa. in spatiul carpato-pontic.Deci. in zona Carpatilor avem. adica o rasa ce s-a format in neolitic. Cum de tocmai aici? . Insa eu nu exclud posibilitatea ca oaia scito-dacica sa fi fost de fapt o subpopulatie balcanica a oii arkar. . practic.Este bine stiut ca inca din neolitic Peninsula Balcanica constituia un loc foarte propice .

dezvoltarii agriculturii si cresterii animalelor. alaturi de capre. vite. Oile au fost printre primele animale domesticite aici. apa si umbra. Asa a luat nastere pastoritul. . Zonele agricole europene se aflau in bazinele mijlociu si inferior al Dunarii. considerat printre cele mai vechi ramuri ale agriculturii. Acestea trei sunt elementele fundamentale pentru o turma. acesta a trebuit sa urmeze turmele in cautare de zone unde se gasea iarba din abundenta. Cum oile si caprele domesticite aveau nevoie de hrana diferita de cea a omului. porci si cai.

din Balcani si din jurul Marii Negre.. Concret.Din oaia arkar a rezultat oaia scito-dacica. pana in Georgia.Sa ne intoarcem la oaia dacica. din . Ce rase de oi avem astazi ca urmase ale acesteia? Stefan Puscasu . din care provin cam toate grupele de rase de oi din Europa Centrala si de Est.

.Deci. Turcana este oaia din interiorul Carpatilor. turcana este oaia cea mai veche de pe teritoriul Romaniei.Exact. . tigaia si valaha cu coarne in tirbuson sau ratca. mostenita direct de la daci. care nu e altceva decat turcana.oaia scito-dacica au rezultat patru grupe: grupa valaha (Zackel). spaniola. Hasdeu spune ca turcana este . Tot din oaia straveche scito-dacica s-a desprins si oaia veche. grupa ruda si carnabat. din care provin rasele de oi din tarile nordice si occidentale.

capra". ce insemna "oaie. semn ca sunt extrem de vechi. . Oricum. .In unele zone ale tarii exista traditia numita "turca". prin contaminare cu "turc". si caciula de oaie. de altfel. In alte zone se numeste "turca". dar asta este o modificare tarzie.cuvant vechi dacic. lingvistii nu au reusit sa gaseasca o origine pentru aceste cuvinte. masca de capra cu care se colinda de Craciun. Turca desemneaza.Turcana este o oaie rustica ce are si astazi. aceeasi . dupa cateva mii de ani de evolutie.

conformatie. Turcana este oaia de munte. Dar si oaia tigaie este veche. . imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian prezinta ciucuri lungi. cat si aceeasi grosime si lungime a firului de lana. cu lana aspra. ea este prezenta. In schimb. aceeasi rezistenta la boli. pe monumentul de la Adamclisi. care nu pot proveni decat de la turcana. care nu se imbiba de apa atunci cand ploua. deci ea exista in Dobrogea acum doua mii de ani. de pilda. iar tigaia e subcarpatica si are lana semi-fina.

insa aria ei de raspandire este restransa. ea nu rezista la deplasari lungi sau la pendularea sezoniera si din acest motiv este mai putin cunoscuta. doar in Muntii Banatului. . . In plus.Ratca e o rasa mai putin cunoscuta. .Rasa Ratca .Recunosc ca nici de ruda nu prea am auzit.Si ratca este veche.

. deci ruda este tot o tigaie. ori "tigaia romaneasca cu cap negru".In aromana. Este numita ori "ruda romaneasca cu cap negru". Unii o considera o rasa aparte.Exista scenele de pe Columna lui Traian si . aruda inseamna "lana fina". altii nu.Exista dovezi directe in legatura cu cresterea oilor la daci? . Denumirea oficiala este "oaia cu cap negru de Teleorman (carabasa)". .

Si astazi. dar se poate vedea in unele scene si imbracaminte facuta din lana oilor . unde apar oi in repetate randuri. isi pun pe umeri o simpla patura aspra. In concluzie. Exista si dovezi arheologice. unii ciobani. cand incepea anul agricol. cum e foarfecele pentru tuns oile.un soi de paturi cu ciucurasi.Monumentul de la Adamclisi. descoperit in cetatea dacica de la Capalna. purtate de daci ca mantii. Asta se facea in special primavara. nu exista nici o indoiala ca oaia ocupa un loc foarte important in viata . cand se duc cu oile. apoi oasele de oi descoperite intre ofrandele aduse de daci zeilor.

branza.Da. . cu anumite ocazii. La fel si capra. Baza alimentatiei o constituiau laptele. . cerealele.Oaia. Oaia era oricum mai usor de crescut decat vaca si era foarte productiva. si cel mai adesea avea rol ritualic.dacilor. impreuna cu capra si vaca. Carne se consuma mai rar. la sarbatori. caci animalul era . oferea probabil si baza alimentatiei. pentru ca in trecut carnea se consuma in cantitati mult mai mici decat acum. legumele si fructele.

Nicolae Iorga spunea ca "am cucerit teritoriu cu oile". astazi ne-am indepartat de modul de alimentatie sanatos al stramosilor nostri. Cele mai vechi modalitati de crestere .Cum s-a raspandit oaia dacica in restul Europei si pana unde a ajuns? . "Am cucerit teritoriu cu oile" . Din pacate.sacrificat pentru zei. printr-un consum excesiv de carne.

era mereu nevoie de pasuni noi. pastorii si oile pribegeau toata viata in cautare de pasuni. Distantele mari nu erau o problema. pe cand in cazul transhumantei. dupa vreo doua saptamani de mers. neavand o asezare stabila. ciobanii din Carpati bateau cu . Cum oile se inmulteau repede.a oilor sunt nomadismul si transhumanta. Unele variante din Miorita spun ca ciobanii au ajuns la mare. si asa au inceput deplasarile cu turmele. pastorii se intorceau iarna sau in anul urmator la asezarile lor. nucleul de plecare constituindu-l Muntii Carpati. In cazul nomadismului.

Dar sa o luam pe directii de deplasare. unde s-a format ulterior. Altii au plecat spre nordest si est. Unul din locurile preferate pentru pasunat ale urmasilor pastorilor daci a fost Peninsula Crimeea. rasa polska owca gorska. O parte dintre pastori au pornit spre nord. iar Marea Neagra era aproape pentru ei. prin secolul al XIV-lea. eu cred ca marea din balade este de fapt Marea Adriatica. iar ei au colonizat Dalmatia. De aceea.piciorul peninsula Balcanica in sus si-n jos. catre Pocutia. unde au ramas pana la inceputul Primului Razboi . unde au gasit campiile intinse din regiunea actualei Ucraine.

Nu mai este un secret nici faptul ca unele rase de oi din Rusia provin din cele un milion de ovine confiscate de la oierii romani acum un secol. Oi turcane .Mondial. cum este cazul rasei tigaia de Azov. ucrainenii si rusii datoreaza mult oilor noastre.Deci. polonezii. .

asa cum atesta Dimitrie Cantemir in "Descriptio Moldaviae". Au numit-o kivirgic si acum este considerata rasa de oi turceasca. E vorba de tusca. Cronologic vorbind.Nu numai ei. pe care ei o considerau cea mai buna pentru carne si o luau initial ca tribut. cum e numita tigaia in centrul Moldovei.. Turcii se dadeau in vant dupa oaia moldoveneasca.Asta s-a intamplat mai tarziu. . apoi o importau. cred ca pastorii nostri au ajuns mai intai in Europa Centrala. Notarul Anonimus al .

dar mai ales in perioada in care Transilvania a fost .Deci Pannonia a fost o "tinta" timpurie. pe acesti "pastores romanorum". . Pe parcursul veacurilor.Cu siguranta. in momentul venirii ungurilor.In Pannonia sunt campii manoase si multi pastori plecati din Carpati s-au stabilit aici.regelui Bela al III-lea al Ungariei ii atesta in Pannonia. . Iernile erau mai blande si exista iarba si in sezonul rece. .

unii dintre pastori au mers si mai departe. au avut loc mai multe "invazii" ale turcanei in Pannonia. mult spre vest. . Din Pannonia. racka este considerata in Ungaria drept rasa autohtona. .Exact. catre .Adica turcana ungureasca. De asemenea. Tigaia a devenit cigaja sau olah jun.inclusa in polul de putere al Imperiului Habsburgic. fara insa a i se preciza originea. ocazie cu care s-a format rasa autohtona ungureasca pe care specialistii o numesc hungarian zackel.

obiceiuri. unde au lasat vestigii ale trecerii lor chiar si in limba. si in traditii.Raetia. obiecte. pe urma pastorilor romani ancestrali . in actuala Elvetie.Inseamna ca asa se explica asemanarile extraordinare cu zona noastra si in limba. "Formula AS". in zona friulilor. . pe care le-a constatat "Formula As" in peregrinarile sale pe urma friulilor din zona Alpilor italieni. chiar si in peisaj.

copii. Pastorul era un fel de "patriarh". pentru ca unde gaseau un tinut asemanator cu cel de acasa.Da. sef peste comunitate. Trebuie sa retinem ca nu doar pastorul era cel care pleca impreuna cu turma.. hotara nuntile si inmormantarile si asa mai departe. nevasta. asemenea lui Abraham din Biblie. plus ajutoarele sale. ci intreaga sa familie. adica o mica comunitate care ajungea sa aiba si alte indeletniciri. care impartea dreptate. Deci. acolo prindeau radacini cel mai repede. e vorba de mici comunitati care se deplasau si .

Asa au ajuns ciobanii romani in Alpi! E o explicatie plauzibila. Imbracaminte dacica cu ciucuri pe Columna lui Traian .care. influentau locul respectiv. pentru ca asemanarile . odata ajunse intr-un loc. inclusiv lingvistic.

De pilda. la oaia care nu fata i se spune "sterpe". In friulana. unde "sterp" e cuvant dacic.lingvistice cu aria reto-romana nu se datoreaza doar elementului latin. Dar sa reluam traseul "expansiunii" oilor dacice. la substratul prelatin. care inseamna acelasi lucru. inrudit cu albanezul "shterpe". Spre nord pana unde au ajuns? . ci merg mult mai in adancime. iar al nostru "ciuta" e recunoscut ca fiind cuvant dacic.Pastorii care s-au indreptat mai departe de . exact ca in romana. in dialectul sursilvan din Alpi la miel se spune "tschutta".

. singurul munte din zona. Slovacii sunt cinstiti si recunosc ca oile lor sunt la origine oile pacurarilor din Maramures. Ei au adus cu ei capra care se numeste acum istranska. Spre vest. au fost impinsi mai tarziu istro-romanii. Era firesc sa caute tot zona de munte. Istro-romanii mai erau numiti de ceilalti si choban. care s-au stabilit in Peninsula Istria."Formula AS" a fost in vizita si la istro-romani si am constatat ca toata traditia lor era legata . la poalele Muntelui Mare.Maramuresul de Nord au dus la formarea rasei locale slovace valaska.

Este bine stiut ca majoritatea clasei nobiliare din . Multi pastori au ales sa plece catre sudvest. pastoritul nu mai ocupa locul pe care ar trebui sa-l ocupe. cea din urma considerata rasa sarbeasca.de pastorit. desi se numeste valaska. care acum a disparut cu totul. adica "romaneasca". valaska vitoroga. de la "vlah". . Dar am sa mai revin asupra acestui lucru. intemeind acolo asezari. Astfel. Acum sa continuam traseele ciobanilor nostri. in randul urmasilor dacilor.Astazi. cigaja. rasele au devenit in fosta Iugoslavie pramenka. racka.

pe care pana la .Serbia era formata din descendenti ai bogatilor pacurari aromani.Banuiesc ca aromanii sunt cei care au dus oaia "valaha" in intreaga peninsula Balcanica. Alt exemplu este turcana transhumanta a oierilor transilvaneni.Intocmai. . stavoplaninski tigai. Oile romanesti si politica din Balcani . Vlahii care au ajuns in muntii Bulgariei au dus la formarea oii de munte bulgaresti.

Serbia este singura care recunoaste carabasa ca fiind originara din Romania. Cand a survenit problema cu Cadrilaterul. specialistii bulgari i-au schimbat numele in oaia de Svistov. insa.Ajungem si la Grecia. carabasa se numeste in Bulgaria oaia de Plevna cu cap negru. . Exista specialisti care considera ca majoritatea oilor existente in Bulgaria isi trag originea din oile romanesti. Acum.sfarsitul Primului Razboi Mondial bulgarii au numit-o simplu tsurcana si atat. .

din pura intuitie..Triburile aromanilor care au ajuns in Macedonia greceasca si in Thesalia au adus cu ei rasele vlahiko. thaki (un fel de kivirgic). in cautare de urme vechi romanesti. karagouniko. au urmat. .O mare surpriza! Drumurile europene ale "Formulei AS". care este karakachan-ul saracacenilor si cutovlahilor din sudul Rodopilor. sarakatsaniko. iar in restul Thesaliei. rasa de oi a karagunizilor. precum si rasele din grupa ruda (carnabat). intocmai .

turcana transhumanta de Sibiu . Pe de o parte.drumurile stravechilor pastori daci si ale urmasilor lor. provenind amandoua din stravechea oaie scitica. Dar. specialistii sustin ca oaia veche spaniola este sora buna cu oaia dacica sau valaha. pe de alta parte. despre care am vorbit la inceput. unde "Formula AS" a gasit de asemenea asemanari tulburatoare cu spatiul pastoral romanesc? . dar extrem de interesanta. Ne puteti spune despre oaia spaniola sau despre basci.Povestea oii spaniole este incurcata.

dupa cucerirea Daciei. .este considerata ca provenind din oile vechi spaniole. Lacha si Chura. au fost adusi pastori .Cum e posibil acest lucru? Cum puteau sa ajunga oile spaniole tocmai la Sibiu? Turme scoase la pasunat .Singura explicatie gasita a fost aceea ca.

sora cu oaia dacica si turcana de Sibiu. . Nici de . Si. nu avea sens sa vina colonistii cu turmele lor. cu turmele lor cu tot. Apoi. inrudita strans cu oaia spaniola.transhumanti din Spania. nu in ultimul rand. nici nu era foarte mare numarul colonistilor veniti din Spania.Greu de crezut! Aici erau oi din belsug. pentru a coloniza noua provincie. Oamenii au fost adusi aici in primul rand pentru a lucra pamanturile si pentru a exploata minele. avem oaia spaniola. nu cred ca Dacia a fost colonizata cu pastori transhumanti. Deci.

Mereu s-a considerat ca noi am luat totul de la toti. care este o ocupatie straveche romaneasca.data aceasta nu se recunoaste originea inrudirii.Nu e un lucru nou. E revoltator! .Aromanii au pastrat traditia oieritului cu mult mai multa darzenie decat romanii de la nordul Dunarii. din pacate. Pana si ciobanescul nostru carpatin. e considerat de unii ca luat din alte parti. chiar si in pastorit. . dulaul de turma. Cum se explica acest lucru? .

Aromanii erau inconjurati din toate partile de straini si de aceea si-au dezvoltat un puternic spirit de casta. . Si-au protejat si perpetuat cu multa grija traditiile. din tata in fiu.Ce fel de oi sunt in Italia? Au ajuns si acolo pastorii nostri? .. ramas din vremea dacilor. Iata. E un lucru extraordinar. carlibana. care este toiagul pastorului la aromani. conservator. Carlibana era un fel de sceptru al sefului familiei. are sculptat in capat stindardul dacic. de pilda.

Dar dupa infrangerea Daciei lui Decebal si includerea ei in cadrul Imperiului Roman.Tigaie pe Adamclisi . iar o parte din oile dacice au ajuns si in Peninsula . oaia salbatica.Italienii inca mai au muflonul. comertul dintre Dacia si celelalte provincii a crescut mult. din care provin o parte din rasele lor.

Daca ar fi sa incercam o recapitulare. printre altele. caci n-am vorbit . am putea spune ca in Carpati este nucleul pastoritului european sau cel putin unul dintre nuclee. . in graiurile din Valle d'Aniene. contribuind.Italica. la est de Roma. si la imbunatatirea genetica a raselor romane. Ceea ce inseamna ca e posibil ca inainte de venirea triburilor italice in zona sa fi existat legaturi stranse cu Dacia si cu Balcanii. la tap se spune "tzappu". De pilda.In unele dialecte italiene exista cuvinte foarte asemanatoare cu cele din "stocul" dacic.

asa cum am spus la inceput. In schimb.de ce se intampla in tarile nordice si in vestul Europei. . la noi au fost conditiile climatice cele mai propice pentru domesticirea oii. acoperea Germania si mare parte din Polonia. calota glaciara cobora pana in Nordul Italiei. . ca sa nu vorbesc de tarile nordice. Nordul era inca sub gheturi. au fost conditii foarte bune pentru aparitia pastoritului.Trebuie sa tinem cont ca. in Carpati.Sa recapitulam teritoriul pe care l-au "cucerit" .

adica pana unde le-a permis clima si relieful. In sud-est. in Turcia. si ramane deschisa discutia cu oaia spaniola. Grecia si spre sud-est. Spre vest. Albania. dar poate si cu alte zone.stramosii nostri cu oile.Din acest nucleu carpatin. in Ungaria. apoi in sud. pana in teritoriile actualelor tari Rusia si Ucraina . Spre nord. Italia. stramosii nostri sau extins spre rasarit. Elvetia. pana la Marea de Azov. in Serbia. Istria. cu aria reto-romana.pe tot tarmul nordic al Marii Negre. pana in Slovacia si Polonia. . . in Bulgaria.

Prin aceasta "colonizare" se explica multimea de toponime romanesti din toate zonele .. de pilda. Dimitrie Cantemir vorbeste in "Descriptio Moldaviae" de vreo trei mii de turme. Este atestat. Unii sibieni foarte bogati ajungeau sa stapaneasca turme uriase.Un adevarat imperiu "cucerit" de pastorii romani! Cate oi erau intr-o turma? .O turma normala avea de la o mie de oi in sus. un cioban sibian care avea 40 000 de oi! .

Si asa. au dat nume locurilor. Asa se explica asemanarile lingvistice greu de explicat altfel.Iata un exemplu: in Bosnia-Hertegovina. precum si urmele de traditii autentic romanesti. pastorii nostri au gasit locuri bune de pastorit. In cele mai greu accesibile. mai ales in munti. s-au refugiat in munti. ai surpriza sa .mentionate. caci s-au perindat mai multe neamuri. iar cand au venit slavii peste ei. Si asa peste tot pe unde au ajuns. . In zonele mai deschise. aceste toponime nu s-au mai pastrat. avem acolo muntele numit Durmitor.

am putea spune. primordialitatea lui la romani. .Vechimea pastoritului la romani si.Nu numai ca nu este atestata in alta parte. care nu este atestata decat la romani si aromani. caci mai toate neamurile din partea asta a Europei de la daci au invatat pastoritul. dar .gasesti in toate aceste tinuturi nume stravechi romanesti. Pastoritul romanesc pe cale de stingere . se vede si din balada populara Miorita.

Originea conflictului din Miorita pare sa oglindeasca tot aceasta expansiune a pastoritului? . .Este stiut ca intre pastori se iscau frecvent conflicte din pricina pasunilor. Miorita contine. Da. Cred ca si jocul arhaic "Capra" este la fel de vechi.la noi au fost numarate 930 de variante! Theodor Sperantia afirma in 1914 ca Miorita este un rest din cultul dacic al cabirilor. Toti erau in cautare de pasuni bune. pentru a avea oi mai mandre si mai "ortomane". .

pe langa alte multiple semnificatii. si amintirea sau dovada acestui proces de extindere a pastoritului dinspre Carpati spre teritoriile invecinate.La final. Ce se intampla azi cu pastoritul in Romania? . raiul ciobanilor transilvaneni . sa ne intoarcem putin in prezent. Marginimea Sibiului.

Da. efectivele au scazut cu o cincime fata de anul anterior.Numarul oilor scade foarte repede. In 2009. iar pastoritul este atat de adanc inscris . pentru ca din ce in ce mai putini romani aleg sa se ocupe de cresterea lor. . sa scape de foamete atatia si atatia oameni. Oaia a reusit..O prognoza extrem de pesimista! . Unii specialisti estimeaza ca in 3-4 ani vom mai citi doar in carti ca in Romania s-au crescut candva oi si capre. din pacate. in decursul timpului.

• Aurora Petan ====================================== ================== Perit-au dacii? Si daca da. va "pieri" si Romania. incat putem spune ca este insusi sufletul poporului roman.in existenta si traditiile noastre. nu mai suntem noi insine. Putem spune intr-un fel ca daca piere pastoria. de ce? . Fara pastorit.

Foto: Florin Andreescu (2) Cum se explica obtuzitatea si reaua vointa a istoricilor oficiali fata de epoca dacica? Domeniul arheologiei este inconjurat de un bizar paradox. Pe cat se feresc "oficialii" istoriei sa-i acorde atentie si sa faca lumina in culisele lui. pe atat de mare este zona de .

care ii spune ca ceva nu e in regula cu istoria noastra. in argument istoric. Poate parea hazardat. Romanul are un bun simt ancestral. intr-o buna zi.interes manifestata de opinia publica. dar indraznesc sa anticipez ca ceea ce spun si simt oamenii din popor cu privire la radacina noastra dacica si la problema romanizarii se va constitui. ca i s-a spus doar o jumatate de adevar si asteapta sa i se spuna si cealalta jumatate. Pentru a face un pas inainte i .

incercand sa delimitam cauzele care blocheaza accesul la acea jumatate nerostita de adevar.n aceasta zona de clar-obscur. fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti . arheolog. VASILE BORONEANT. am dialogat pe aceasta tema cu cativa specialisti.

V-ati ocupat multa vreme de perioada veche a istoriei noastre. din cauza ca la noi s-a impus scoala latinista.Problema este destul de delicata. care a avut reprezentanti in universitati."Peste tot. la Bucuresti. . Cluj si Iasi. Ati perceput acest domeniu ca fiind unul ignorat sau chiar antipatizat? . si de la ei a pornit totul. oamenii din popor spun ca se trag din daci" .

. deoarece romanizarea este in primul rand un proces lingvistic.Tocmai. . Toti sunt urmasii lui Parvan si toti cei care au ajuns pe la catedre nu au spus decat o singura poveste. . istoricii au plecat de la lingvistica si nu se putea imagina alt curs.Asta s-a intamplat si in lingvistica.

Peste tot pe unde te duceai la sat. taranii spuneau ca cutare movila sau val de pamant sau cetate e de pe vremea dacilor. opinia maselor era cu totul alta. Dar era doar o opinie la varf.Da. caci traditia.Romanizarea? . Pentru ca nu aveau posibilitatea sa citeasca operele scrise ale corifeilor latinisti si spuneau ce stiau din traditie. .Este previzibila o contrareactie la acest .. romanizarea. Peste tot oamenii din popor spuneau ca se trag din daci.

iar studentii lor sunt formati in acelasi fel. Numai daca dintre acesti studenti ramane la catedra vreunul cu alte idei si sa arunce alta lumina asupra problemei.curent latinist? . pentru ca in universitati sunt aceiasi oameni care propaga aceleasi idei. dar e destul de putin probabil sa poata sa ramana.Nu prea. . daca nu urmeaza linia inaintasilor.Ce ziceti de manualele de istorie de astazi? Dumneavoastra ati invatat dupa manualele din .

nu .In general. epoca dacica este expediata in scoala in cateva randuri. epoca dacica e mai putin studiata la toate nivelele. pentru ca este mai dificila.Totusi. Autorii manualelor de istorie de astazi sunt formati in epoca comunista.Cele de astazi sunt imbacsite cu ideologie comunista. . elevi ai aceleiasi scoli.perioada interbelica. pe cand celelalte epoci sunt mai "simpatizate". . .

prea exista izvoare.Da. Iar acum se mai adauga si valul acesta . . Toata lumea se duce la epoca contemporana. . doar daca nu au norocul sa aiba bunici sau parinti care sa le povesteasca si despre daci. inseamna ca si copiii sunt de mici indepartati de domeniul acesta si cresc fara o constiinta a radacinilor lor.Dar daca manualele sunt atat de zgarcite cu epoca dacica. pentru ca te poti documenta din presa vremii si se poate face mai usor o lucrare de licenta sau o cercetare.

. se paraseste ideea sacrificiului. Tinerii invata ca in alta parte e mai bine ca aici.Sa revenim la curentul latinist. Nimeni nu mai vrea astazi sa se sacrifice pentru niste valori. De ce este atat de puternic acest curent? Ne face mai europeni? Mai nobili? Mai moderni? . sa ramana si sa faca ceva aici. in conditii mai grele. Deci. ca e bine sa plece si sa caute sa obtina cat mai usor o slujba in alta parte. care vine de la societatea americana. Toata lumea fuge de greu.cumplit de cosmopolitism.

s-ar fi inradacinat un alt punct de vedere..Are legatura cine e la guvernare cu ce se preda in universitati? . . Daca s-ar fi impus orientarea lui Bratescu-Voinesti sau daca am fi avut guverne nationaliste.S-a impus aceasta directie si ea se mentine si se intareste prin ea insasi.

care a gandit-o pentru . ar trebui sa se schimbe ceva si in modul de guvernare? .Asta inseamna ca pentru a se schimba felul in care se preda istoria in universitati.Are. Pentru ca exista teama de a nu se preda in Universitati adevarul gol-golut. li s-a asociat o vina. Ideea mentinerii puterii este aceeasi la toate guvernele: cel infrant este intotdeauna cel vinovat.. . Iar daca dacii au fost infranti. Se preda un adevar doar pe jumatate.Ideologia democratica de astazi nu este cea pe care a lasat-o Pericle.

Vedeti. Cand ideea democratica s-a difuzat. traim permanent aceasta lupta a raului care se perpetueaza si a . .Pentru noi. lumea l-a uitat pe Pericle si principiile lui. trebuie sa fie una crestina. pentru ca numai spiritul crestin propovaduit de Biserica ar putea sa aduca adevarul in scoli.Ce fel de guvernare ar trebui sa avem ca sa putem spera ca se va preda in universitati adevarul gol-golut? . pentru romani.o cetate cum era Atena.

Intotdeauna am crezut ca strainul este mai grozav" .V-ati ocupat de editarea "Daciei Preistorice" a lui Nicolae Densusianu. cercetatoare. VICTORELA NEAGOE. Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan . Rosetti" "In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. impreuna cu sotul .Al.binelui care izbucneste numai din cand in cand.

dumneavoastra. Nu ati avut reactii negative? .De ce credeti ca nu se mai formeaza astazi enciclopedisti de acest fel? Nu mai exista .Am avut parte de cateva. materialul strans de el este urias si valoros. E vorba de o carte controversata. chiar daca interpretarile lui Densusianu sunt in mare masura fanteziste. totusi. caci este vorba. Nu vad de ce ne-am compromite. Ni s-a spus ca ne compromitem. Si apoi. de istoria unei stiinte. istoricul Manole Neagoe. .

pasiune? Sau seriozitate? Ori timp? .De ce nu se mai apropie nimeni de domeniul . in afara de studiile publicate in occident in ultimii cinci ani. .A trecut epoca marilor enciclopedisti. care. totul incepe cu ei si inaintea lor nu mai este nimic. Totul este sters. Hasdeu. ar trebui sa fie un exemplu pentru tinerii cercetatori. de pilda. care acumulau enorm de multa informatie si aveau si capacitatea de a o sintetiza. nu stiu bibliografie. altceva nu mai folosesc.

Pentru ca trebuie sa stii foarte multe: indoeuropeana. Si nici nui atrage.Asta e de neinteles. slava veche. nu-i intereseaza. apoi sa citesti tot ce s-a scris in acest domeniu. . o multime de lucruri. Astazi tinerii se orienteaza spre domenii mai usoare.substratului dacic al limbii romane? . istoria limbii. caci e un domeniu pasionant. . latina.

.Basilica Forensis din vechea asezare dacoromana Adamclisi . in loc sa ne afirmam individualitatea? .De ce credeti ca suntem atat de "ospitalieri" in toate domeniile.In facultate nu se mai studiaza asa ceva. iar istoria limbii se studiaza foarte putin. si preferam sa spunem ca am luat sau imprumutat tot de la toata lumea. inclusiv in cel al limbii. Dialectologia s-a scos cu totul ca materie de studiu.

Intotdeauna ne-am subestimat. De pilda. am citit undeva despre covorul oltenesc ca a fost considerat influentat de cel sarbesc. mai rafinat decat cel sarbesc. si troianul. desi cel oltenesc este mult mai bogat. si cocosul. E lipsit de logica sa afirmam ca am luat totul de la altii. Vinovati sunt oamenii nostri de stiinta. si colindele si cate si mai cate cuvinte ce sunt considerate ca . mai boieresc. este mai grozav. Intotdeauna am crezut ca cel de langa noi. strainul..In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism.

din oportunism sau lasitate" . cotidianul "Gardianul" "Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica. jurnalist de investigatii. iar multe dintre acestea nici nu le erau cunoscute slavilor. desi obiectele sau realitatile pe care le desemneaza existau aici cu mult inainte de venirea slavilor. ci le-au aflat aici. DUMITRU MANOLACHE.imprumutate de la slavi.In decursul investigatiilor gazetaresti ati avut .

Sa va expun o situatie concreta. poate mai mult decat orice alt ziarist de la noi. despre care nu prea se doreste sa se vorbeasca? . V-ati miscat cu lejeritate in acest domeniu ori l-ati resimtit ca pe unul "tabu".tangenta. cu epoca dacica. Am scris o carte despre un foarte controversat subiect: placile de plumb de la Sinaia. copii ale unui .

ca sunt falsuri! Exista o tacere. Dar ..surpriza! .tezaur dacic din aur. de plumb in jurul subiectului! De ce nu se ia in serios si nu se cerceteaza subiectul? Pe cine deranjeaza si de ce? Problema a fost ridicata si in Parlamentul Romaniei. despre care exista informatii ca ar fi fost descoperit cu prilejul saparii fundatiei Castelului Peles. de catre domnul Gheorghe Funar.specialistii nu le-au cercetat si refuza sa le cerceteze. fara argumente. repetand. de vreme ce nu au cercetat respectivele artefacte. sperand ca lamuririle esentiale sa le obtin de la specialisti.. dar fara nici o .

In . pe cine credeti ca deranjeaza? Aveti o idee? . distrugerea Romaniei profunde. stergerea din memoria colectiva. .Exista.rezolvare practica. dupa parerea mea. anularea elementelor identitare esentiale ale neamului. cea care exista dincolo de sticla televizorului. adevarate. un scop clar si bine controlat de anumite structuri care vizeaza reducerea treptata a interesului dedicat epocii vechi a istoriei noastre si. in cele din urma.Si totusi.

Cu asemenea afirmatii riscati sa fiti catalogat . sa mai putem iubi sau crede in mantuire prin Hristos. Mai devreme sau mai tarziu. incapabili sa ne mai definim. scoala etc. morala. sa mai avem reactii. Buni doar de a executa. sa ne "topim". "liberi si democrati". familia. traditiile. . tacuti daca se poate. cu precadere perioada dacica. limba. romanii.aceasta "schema" distructiva sunt cuprinse istoria. comenzile "pastorului" mondial. crestinismul ortodox. va trebui ca si noi. in marea masa amorfa a globalismului.

astfel incat orice ar spune sa nu mai fie crezuti. Cand afirmi asemenea lucruri. adept al teoriei conspiratiei. "afurisiti" la comanda. Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica.drept "conspirationist" si "dacoman". . calificative stigmatizante intr-o lume ratacita. din oportunism sau lasitate. fara repere. risti imediat sa fii etichetat drept protocronist. Iar cei care au curajul sa o faca sunt discreditati. doar asta e una din armele lor. . izolati. dacoman.Bineinteles.

Dictionarul limbii romane. fara trecut. cetatile dacice si veti intelege ce putin le-a mai ramas romanilor din radacina lor principala. Nu trebuie sa faci eforturi ca sa intelegi acest lucru. dar noi romanii. Paradoxal sau nu..De ce deranjeaza tocmai epoca dacica? De ce nu alta epoca? . nu putem gandi viitorul. Cititi manualul de istorie a Romaniei. vizitati muzeele. .Epoca dacica deranjeaza cel mai mult pentru ca de acolo ne revendicam originea si dreptul identitar. Peste cateva generatii vom uita acest adevar.

director executiv Asociatia "Greenet" "O stare generala de indiferenta" .VALENTINA CETEAN. inginer geolog. mai ales a celui de epoca veche si straveche.Va preocupa de mai multa vreme starea patrimoniului arheologic romanesc. Cum va explicati neglijenta de care dau dovada autoritatile. mai cu seama cand vine vorba de cetatile dacice care. desi sunt incluse in .

patrimoniul mondial.Neglijarea constanta a vestigiilor construite din perioada dacica se datoreaza partial pozitiei lor geografice. dar la aceasta se adauga o stare generala de indiferenta. putin sau deloc populate. nu beneficiaza de nici o forma de protectie si conservare. unele nici nu sunt marcate. . asa incat e imposibil sa ajungi la ele? . caci se afla in general in zone montane mai greu accesibile. ba mai mult.

. . in primul rand. pentru ca astfel de .De unde vine indiferenta aceasta? .Vine.Dar poate ca nu e vorba doar de indiferenta. din educatia deficitara din scoli. cultural si natural al teritoriului pe care locuim. cu privire la respectul fata de extraordinarul patrimoniu istoric. ci si de anume temeri.

actiuni ar putea duce la schimbarea unor opinii sau directii de cercetare sau. ar putea deranja pe unii din motive care sunt prea ascunse pentru noi. .Raspunderea acestor actiuni trebuie asumata. . mai grav. caci aceasta ar micsora sansa intrarii unor valori de patrimoniu material mobil in colectii personale. care nu doresc ca aceste amplasamente sa aiba vizibilitate internationala normala. chiar daca aceasta ar determina schimbarea unor opinii sau opozitia fata de acele grupuri aparent "invizibile".

. Nu se iau decizii pe termen lung la nivel administrativ local. regional si national. personalul administrativ din domeniul turistic este slab pregatit si este orientat mai ales catre investitii si surse de castig pe termen scurt si mediu. daca s-ar investi mai mult in turism cultural. .E un tablou cam pesimist. .Din pacate. .Poate ca turismul ar putea salva putin istoria.

Daca nu ne implicam in prezentul si viitorul nostru. consecintele le vom suporta fiecare dintre noi. . autorul cartii "Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?" "Subiectul supara" .Ati fost multa vreme aproape de domeniul dacologiei prin preocuparile dumneavoastra.. DAN ROMALO.Aceasta este realitatea.

fara sa se admita o cantarire a elementelor logice care pledau pro si contra? .Haideti sa va raspund tot printr-o intrebare: De ce oare. stagnant? . atunci cand au aparut placile de plumb. ele au fost refuzate ca neoriginale.Ati perceput acest domeniu ca fiind inchis. care au sanse sa fie un element de noutate pentru istorici.

analize. cand a aparut prima editie. Cum va explicati aceasta lipsa de implicare a oficialitatilor? . Totusi. a deranjat multa lume. pe care poti sa faci comparatii. din 2003. si pana astazi. astazi bine cunoscute opiniei publice. De ce? . cautari de antecedente si ramuri comune. si le refuzi. nu s-au facut eforturi la nivel oficial pentru a se demara o cercetare care sa limpezeasca apele.Cartea pe care ati dedicat-o ansamblului placilor de plumb de la Sinaia.Ai elemente noi.

Singura ipoteza pe care pot sa o emit este . . Nu trebuie sa fie neaparat istoric. un arbitru desemnat de o institutie de cultura. dar nu am auzit inca argumente valide care sa sustina aceasta pozitie. care sa fie capabil sa analizeze argumentele. Ar trebui sa existe un arbitru care sa cantareasca argumentele de ambele parti.Oficialitatile le considera falsuri.Vedeti totusi o explicatie pentru tacerea din jurul acestui subiect? .. ci sa fie un bun logician.

al doilea motiv. ci pe baza de documente istorice. dar nu pe baza de entuziasm nationalist. Sau.aceea ca exista o vointa foarte puternic sustinuta de a nu se ridica problema asta. care a impus tacere pentru o vreme. nu doar pe vecini. Fie subiectul supara. pentru ca ar duce la o intarire a spiritului national. Iar asta poate sa contrarieze pe multi. . Poate sa contrarieze o tendinta mondiala de a dizolva ideea de istorie nationala. din doua motive posibile. poate a fost o manevra la un moment dat. iar aceasta tacere a avut consecinte.

e posibil ca . poate s-a considerat ca aurul din aceste placi era foarte necesar pentru dotarea armatei in preajma Razboiului de Independenta si s-a sacrificat elementul material. pe un teren care apartinea regelui.Placuta din tezaurul de la Sinaia Daca tezaurul despre care vorbim s-a descoperit la Sinaia. adica aurul. Daca s-a pastrat tacere asupra acestui gest. dar s-a pastrat informatia din placi.

academicianul Alexandru Vulpe.mai tarziu sa nu se mai fi stiut nimic in legatura cu provenienta placilor de plumb. care sustinea ca placile sunt niste falsuri ordinare. sustinea ca sunt falsurile lui Hasdeu. facute de Nicolae Densusianu ca sa-si sustina teoriile din "Dacia Preistorica". iscate dintr-o disputa cu Tocilescu. Domnul academician nu e prea sigur pe afirmatiile sale.Zilele astea am citit intr-un cotidian un interviu cu directorul Institutului de Arheologie. . Si vorbind despre "dacomanii" care sustin aceste "falsuri". . La inceput.

in care exista libertate de exprimare. Cum comentati? . Eu inteleg ca domnul academician regreta ca ne aflam intr-o tara libera. ION GHINOIU.Nu am ce sa comentez. Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" .si aici vreau sa citez exact: "Dar traim intr-o tara libera si nu le putem face nimic". cercetator. si ca nu ni se poate inchide gura cu forta.domnia sa spunea in interviu .

Este aceasta o concluzie ce incomodeaza pe unii? .V-ati ocupat o viata intreaga de cultura noastra populara si ati ajuns la concluzia ca traditiile romanesti se continua inapoi. in timp. pana in vremea dacilor."Avem un complex identitar absolut devastator!" .

Ce complex identitar poate sa aiba grecul sau egipteanul? Spre deosebire de toti acestia. care toti si-au pastrat numele antic.Ce sa va spun? Avem un complex identitar absolut devastator! Eu credeam ca dupa Revolutie. noi ne-am schimbat numele. noi . spre deosebire de grec. am scapat. dar vad ca in continuare avem complexe identitare. de egiptean. gata. De ce? Pentru ca.Oare de ce iau "nemurit" romanii pe dacii atat de dispretuiti de istoricii nostri? . de evreu. de indian.

Lucrurile sunt foarte clare: toata cultura populara romaneasca este legata genetic de uscat. nu are nimic a face cu cea . Noi avem o civilizatie genetic legata de continent. Cultura noastra populara nu are legatura cu Roma. E ceva nefiresc cu romanizarea asta facuta in mare graba si pe un teritoriu restrans. spre deosebire de egipteni si greco-romani.ne-am gasit sa renuntam la numele radacinii noastre autohtone de dac si Dacia si sa ne luam numele de la Roma. care au civilizatii maritime. Aici este un fals. de uscat. de spatiul continental si de apele curgatoare. e ceva in neregula.

Da.Deci.O vina mare o au intelectualii. . . din lasitate.greco-romana.Cine e de vina ca s-a perpetuat falsul de care vorbiti? . dar adevarul trebuie spus. Eu am tot respectul pentru marii nostri savanti. iar daca spui ceva ce nu se incadreaza in . perpetuam niste greseli. . care n-au curajul sa recunoasca daca s-a gresit ceva.

de pilda jalea de a te naste si bucuria de a scapa de viata aceasta. poate chiar mai mare decat pentru lingvistica si istorie.Exista un dezinteres evident fata de studiul traditiilor.linia stabilita. "tracoman". Si inca se pastreaza acestea in traditie in ziua de azi. . imediat esti catalogat drept "dacoman". Eu acum lucrez la o carte romaneasca a mortilor. Acolo sa vedeti cat de vii sunt lucrurile pe care le pomenesc anticii cand vorbesc de daci. .

traditiile noastre romanesti.Pomeneati undeva de "sindromul antichitatii greco-romane". Noi .Asa e. .Chestia asta ca totul vine din Roma si Grecia Antica este un fals.. pentru ca genetic suntem civilizatii deosebite. sa faca o lansare. totusi. nici o emisiune sa pomeneasca ceva.. Sunt.. Va rog sa detaliati putin. . uitati. Nu intereseaza pe nimeni. noi publicam acum al patrulea volum din Atlasul Etnologic Roman. Nici o televiziune. asa cum am mai spus.

ei de mare. de . Crestinismul ne vine din Palestina. Europeni si atat. de irakieni. dar care e leaganul vostru de civilizatie?". Si-o sa fim intrebati de africani. Uitati: numele de Europa ne vine din Asia. nemti sau alte natii. N-o sa se mai puna problema ca suntem romani. O sa vina vremea cand o sa fim intrebati: "Binebine. O sa avem in curand o criza identitara si continentala.suntem legati de Dunare.

inainte de antichitatea . sunt tarzii si reprezinta o sinteza a civilizatiilor care au fost inaintea lor. dar ele. Evident. care concentreaza marile civilizatii preistorice de pe Terra. antichitatea greco-romana.Vedeti. exista un triunghi al celor trei delte.Si-atunci. de indieni: prin ce esti tu european? Care e leaganul tau de civilizatie? Si-o sa raspundem: pai.evrei. . la randul lor. Grecia si Roma au ajuns la o stralucire de necontestat. ce ar trebui sa raspundem? . evident. Si or sa rada de noi.

Uitati-va care este pozitia carpato-dunarenilor.greco-romana. va dati seama mai bine: Nilul cu delta lui si civilizatia egipteana. si TigruEufrat si delta. Daca va uitati pe un planiglob. Dunarea inferioara si delta ei. cu civilizatia carpato-dunareana. Dupa atatia ani de cercetari simt nevoia sa-i numesc asa. Aici este leaganul. Eu evit sa mai spun "romani". spun "carpatodunareni". va rog sa ma credeti. . cu mesopotamienii.Ce se poate face ca sa se indrepte acest fals? .

. poate intelectualitatea asta tanara care se ridica sa ia taurul de coarne si sa faca lumina.Acest fals ne-a provocat extraordinar de multe necazuri. dar acum e o rusine. mai ales in chestiunea cu Transilvania. A fost un timp cand a fost de folos. tot mai multi simt ca ceva nu e in regula cu istoria noastra. Cine mai crede ca "de la Ram ne tragem" si toate povestile astea? Nu stiu ce se poate face. Pentru ca vad ca tot mai multi tineri isi pun intrebari. • Aurora Petan .

"Tara Luanei".• ======================= Pietrele scrise din Muntii Buzaului Pe Turtudui Un tinut cu nume bizar. necercetate de arheologi: . ascunde vestigii tulburatoare.

urme stravechi de scrieri necunoscute. un tinut vrajit. aflat in Muntii Buzaului. unde fiecare varf de munte e insemnat cu misterioase inscriptii nedescifrate. Un caine slab . incrustate in stanci Visam de mult sa ajung in Tara Luanei. De o parte pereti abrupti si prafosi. Din Bucuresti. numit dealul Burdusoaia. Acum a sosit clipa. de alta pamant neted. Intre Patarlagele si Colti e un tinut pustiu. cu balti murdare.locuinte si schituri rupestre. in doua ore si jumatate sunt la hotarul acestei "tari" stravechi. Mai am doar cativa kilometri.

calc cu iuteala drumul zdrobit si in cinci minute ma aflu in plin mister. Sunt singura. Inima dintre frunze .rataceste in pustietate. ori ceva nevazut bantuie in colb. Apas pe acceleratie. Ma napadesc presimtiri si imi spun ca e ceva tare straniu cu zona asta: ori ca privelistea iti da fiori.

ca sa imi arate o piatra plina de semne. cand jocurile il purtau prin paduri si pe varfuri de dealuri. Dar astazi are o misiune aparte. Cunoaste toate vestigiile din zona: schituri rupestre. un . O relicva istorica ce ascunde. pietre cu inscriptii. pline de pesteri ciudate. locuri pline de istorie si povesti. cu siguranta.Dumitru Nica a fost profesor de istorie in satul Colti. O materie pe care a indragit-o inca din anii copilariei. care a fost descoperita recent. Ma insoteste pe culmea Broscarului. cu peretii acoperiti de desene si semne bizare.

. cu pamant. Imi povesteste precipitat despre piatra pe care urmeaza sa o vad. dar profesorul parca zboara.. pe o scurtatura printre paduri. Era prin 1997. acoperita de zeci de semne. abrupt. Au venit si de la muzeul din Buzau. intr-un noiembrie rece. A descoperit-o chiar el. I s-a spus ca ar fi mai bine sa acopere piatra la loc. Urcam pieptis. au venit si de la Iasi.. dar nimeni n-a dezlegat enigma. Coltii de Jos si Calugaritele. E amiaza si soarele de toamna loveste in pietre. Profesorul era la vanatoare de . Trecem prin Fijeresti. De aici incepe urcusul pe munte.mister. E mare.. Drum greu.

paralele. M-am gandit eu ca nu . pe dealul Broscarului. pe culme. de pini. "Ce sa va spun? Am inceput sa imi frec talpile de pamant. vad pe o piatra. Statea chiar sus. un loc cu padure nu prea deasa. povesteste profesorul. Piatra scrisa de pe culmea Broscaru "Si cand colo. in fata mea. Frigul ii intepenea picioarele. ca sa ma incalzesc".mistreti. doua linii lungi.

cand ma uit mai bine. "Aci e un culcus de scroafa cu purcei". urcam prin padure. sub talpile mele era o alta piatra. "Acolo jos e scaldatoarea lor. De atunci am fost de zeci de ori la piatra asta. pe cararile facute de mistreti." De la o vreme. Am sapat in jurul ei si am dezvelit o suprafata cam de doi metri pe un metru. Scurmaturile astea le fac . E plina de semne pe toate fetele. dar pe care se vedeau sapate niste stele. imi arata profesorul.puteau fi facute de natura. dar nu i-am dat inca de "radacini". Apoi. acoperita cu muschi si pamant. I-am anuntat si pe cei de la muzeu.

O bucata de stanca masiva. imi spune profesorul. Nu-mi pot desprinde privirile de pe piatra.cand cauta radacini si oua de carabus". ingropata intre frunze uscate. Broscarul nu e o culme ascutita. intinde mana si imi spune soptit. Acolo e piatra. nu paduri". "Aci erau livezi. parca anume netezit de mana omului. "Vedeti. care de departe pare un organ urias al pamantului. ci un platou. ca sa privesc . o inima ciuntita. Apoi profesorul se opreste. aratandu-mi luminisul care se iveste printre copaci: "Uite-o!". mai la vale se mai zareste cate un prun". cum sunt toate varfurile care il inconjoara.

Semnele de pe piatra sunt haotice. nici serpuita. De departe. sufla prin santurile lasate de semne.imprejur. si pamantul. numai semne aruncate peste tot. Scriere sau harta stelara? . ca sa le faca vizibile. inima ei cenusie parca pulseaza. nici circulara. Nici o ordine: nici verticala. Si padurea pare sa respire odata cu ea. nici orizontala. Curata piatra de frunze si pamant. Ma apropii incet. incercand sa-mi aliniez respiratia la suflul acelui loc. Profesorul mi-o ia inainte.

multe simboluri solare. intre semnele scrierilor din Vechea Europa si intre semnele de pe tablitele de la Sinaia. din nici un alfabet care sa fi fost folosit pe teritoriul tarii noastre sau pe la vecini. Doar stele alcatuite din linii intretaiate.. Dar sunt atat de multe si . parca le mai vazusem pe diverse obiecte. Unele imi par vag familiare.. jumatati de stele. cruci marginite de patrate si dreptunghiuri. linii care se intretaie si se frang. altele parca seamana cu runele.Nu vad nici o litera cunoscuta. spice sau braduti. semne de tipul rabojului.

"Vedeti.de diverse. Unele semne sunt grupate cate doua-trei. sunt semne mai mici. imi spune domnul Nica. caci piatra e in pamant de multa vreme. In multe sute de ani se depune atata pamant". scrijelite mai . pe partea sudica. citindu-mi parca gandul. pamantul a acoperit piatra mai mult de un metru. incat in prima clipa nu pot lega in minte nimic. se vede dupa albeata ei. pana ce piatra s-a umplut de semne. Sa fie doar o joaca? Greu de crezut. Ca si cum mai multi copii s-ar fi asezat in jurul pietrei si ar fi inceput sa scrijeleasca fiecare pe unde a apucat. altele izolate.

cel putin la prima vedere. unele sunt incadrate in patrate sau dreptunghiuri. "Ei. poate o harta a cerului. ca un asemenea haos aparent ar putea reda o harta. Doar intr-o astfel de harta semnele sunt imprastiate fara noima pentru cel ce nu le cunoaste rostul. . altele mai mari si mai adancite.delicat. Prima. caci pe piatra e destul de greu sa trasezi cercuri. Imi trec prin minte doua idei. ma intreaba nerabdator profesorul. Lipsesc liniile curbe. fapt de inteles. ce ziceti?".

la anumite ocazii. mai bine zis. de vracii sau preotii care intermediau in procesiunile de vindecare. iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei sau. vreun nume sau lucru important. o ruga de multumire catre Dumnezeu. ci pe rand. Poate era un loc cu puteri tamaduitoare.Policiorii A doua idee este aceea ca semnele nu au fost facute toate odata. si de fiecare data. se insemna ceva pe piatra: o invocatie. in numele celui . Poate ca acolo era un loc de intalnire si procesiune periodica.

Sa fie niste semne. Cand se putea intampla asta? Domnul Nica i-a intrebat pe batranii din sat daca au auzit de la batranii batranilor despre piatra asta.bolnav. ca sai indrume sau sa le transmita ceva. Aici a fost in ultimele generatii pasune si livada si atat. Un fel de "icoana" pagana facatoare de minuni. nu tocmai de demult. un loc sacru. Sau. unde la anumite date se strangeau oameni cu nevoi si boli. si nimeni nu stie nimic. simbolice. unde initiatii veneau periodic si lasau insemnari pentru cei ce vor veni dupa ei. cine stie. lasate de oameni care aveau un cod al lor si-si transmiteau informatii in felul .

astfel de "documente" pretioase ies tot mai des la suprafata si cum am norocul sa aflu de ele. Ma gandesc ca e uimitor cum. dinainte de inventarea alfabetelor? Greu de dat un raspuns. Sunt deja trei luni de cand imi doresc sa vad aceasta piatra. chiar eu. in ultima vreme. piatra a stat sub pamant. Sigur este ca semnele nu sunt facute in joaca.acesta? Poate niste ciobani ce treceau pe acolo cu turmele? Un soi de raboj. cum era cel al plutasilor de pe Bistrita? Sau sa fie semne teribil de vechi. Iar acum se afla in fata mea! . sute de ani... cu siguranta. E toamna.

Dupa cateva ore de nehotarare. iar eu eram stapanita de o stare de agitatie. pentru ca aveam mult de lucru si trebuia sa recuperez. Abia asteptasem sfarsitul de saptamana. in zadar stau acasa. Dar in Bucuresti era canicula. Stiam ca daca nu plec undeva.Chemarea Era intr-o dimineata de sambata. la capat de iulie. un dor de duca neclar. Incotro sa o apuc? Era deja aproape pranzul. m-am urcat in masina si am plecat. mi-am adus . Dintr-o data. ca nu voi putea lucra.

. istoria insasi e scrisa cu un condei parca mai apasat decat in alte parti.aminte ca de multa vreme doream sa vad muzeul chihlimbarului de la Colti. uneori. m-am cazat la o pensiune in sat. ca locurile sunt pline de legende. Am ajuns dupa-amiaza. iar a doua zi dimineata. pana in poiana Cozanei (ce nume de poveste!).. . am vizitat muzeul. am pornit peste dealul Martirei. ca lucruri stranii se petrec acolo. in judetul Buzau. Stiam ca in zona aceea sunt multe vestigii rupestre. si ca la curbura Carpatilor. inspre paduri.

A doua zi dimineata.Insemne in piatra la Policiori Locul mi s-a parut fabulos. . printre care inotam ca printre valuri. incredibil de inalte. aproape cat un stat de om. Nu mai vazusem in viata mea asa minunatie. dincolo de imaginatie. Pe dealul Martirei erau pajisti cu flori de camp. Era chiar ca in basme. dar fericita. M-am intors la Colti obosita.

pentru ca incerc sa dau de o persoana care scrie in ultimul timp la revista. Am inteles repede ca e pasionata de istorie. care a fost multa vreme profesor in sat. dar mi s-a spus ca e plecata din tara si sa-i trimit un e-mail. am schimbat cateva cuvinte cu gazda mea. la fel ca sotul ei. Am vrea . In acea clipa. se lumineaza brusc si-mi spune: "Dumnezeu mi v-a scos in cale! De cateva zile tot sun la redactie. un fel de zana buna a locului. Am sunat incontinuu. o femeie frumoasa si blanda. ii spun ca sunt de la "Formula AS". Din vorba in vorba.inainte de a pleca spre Bucuresti. doamna Viorica Nica.

Cum o cheama. Sotul meu a descoperit in padure o piatra scrisa. ii raspund cu respiratia taiata. "Eu sunt". cu gandul. Trec cateva secunde ce ne apasa greu pe amandoua.. Nu ma puteam dezmetici. e plina de semne. Imi spune.. cu glas din ce in ce mai stins: "V-am chemat.sa vina sa scrie si despre locurile de-aici. Doamne? A scris acum. de curand. despre Corbii de Piatra din Arges. Si cu inima.". Nu-mi vine sa cred ca ati venit. ma simteam ca intr-o . trebuie sa o vedeti. doamna. V-am chemat in fiecare zi. Doamna Nica se albeste brusc la fata si mainile incep sa-i tremure...".

dar protejate de energii puternice. caci in unele locuri.incearca doamna Nica sa ma linisteasca. Zona e plina de vestigii stravechi. timpul . "Stiti. Aci e curbura Carpatilor. Unii au ameteli. In locurile astea oamenii mai comunica si cu puterea gandului. dureri de cap. Altii nu mai percep timpul cum trebuie. pline de semne ciudate. stari de rau si se intorc din drum. dar sa stiti ca nu oricine ajunge aci reuseste sa vada lucrurile de care va spun.poveste fantastica. pe aci se intampla des lucruri de-astea . Incepeam sa-nteleg de ce traisem starea aceea de agitatie sambata dimineata.

Am ajuns dupa trei luni. probabil dupa doua saptamani. in drum spre poarta. Dar saptamanile au trecut ca stolurile de randunele. i-am raspuns.se dilata sau se strange. Athosul romanesc . In octombrie. "Cel mai frumos e aci in octombrie". se ivea ceva. mai spune doamna Nica. cu promisiunea ca ma voi intoarce cat de curand. si sunt dezorientati." Am plecat cu totul descumpanita. si de fiecare data cand imi propuneam sa revin la Colti. "O sa vin mult mai repede".

Schitul Fundatura. Schitul Piatra Ingaurita. grota lui Dionisie Torcatorul. Agatonul Ve chi si Agatonul Nou. Si multe nu mai exista. imi spune solemn domnul Nica. pe o suprafata de doar cativa kilometri patrati.. . multe.. avem o multime de schituri si biserici rupestre: Alunis. "In zona Alunis-Nucu-Bozioru. Fundul Pesterii."Dati-mi voie sa afirm ca aci este un adevarat Athos romanesc". Bucataria. Pestera lui Iosif.

. dar nu mai e. apoi intre Muscelul Caramanesti si Ulmet a existat o biserica cu hramul Sfantul Dumitru. care a disparut la un cutremur. Iar . la Gavanele a existat o manastire mare de maici.. Se spune ca a fost inghitita cu totul de pamant.Profesorul Nica La Calugarite. a existat o manastire.

il intreb pe profesor. desi imi dau seama ca nu e nevoie de explicatii: se simte ca locul este foarte special si nu ar mai fi nimic de adaugat sau de lamurit. gerurilor. au existat conditii geografice prielnice pentru a se dezvolta o viata timpurie". vanturilor. imi raspunde. E un fel de microclimat ce nu cunoaste asprimea iernii. "Zona nu este expusa intemperiilor.in unele zile din an. anumiti sateni aud dangat de clopot venind din adancuri". la curbura. oamenii . Apoi. "Aci. "Cum de tocmai aici a luat nastere acest Athos? Ce are special acest loc?". in perioada invaziilor. mai tarziu.

buni povestitori. care datorita acestei curatenii sufletesti au putut transmite din generatie in generatie lucruri foarte interesante. Multe nu sunt cunoscute nici chiar de . Si mai e ceva. Era o zona foarte buna pentru refugiu.se ascundeau in muntii acestia si nu puteau fi gasiti de tatari si de alti invadatori. tresar eu si ciulesc urechile. curati la suflet. Locurile sunt lasate in voia sortii. Aci exista o continuitate de locuire de milenii." "Ce fel de lucruri?". Au existat in fiecare generatie batrani. dar arheologii nu au venit niciodata sa faca cercetari. "Legende vechi de mii de ani. tarani adevarati.

Linguresti. doar fiarele padurii ajung la ele. fara drumuri. Lupoaia. tinerii au plecat.. Arheologii sapa in alte parti.localnici. nu vin niciodata. La Matara mai sunt vreo zece locuitori. dar aci.. Monteoru. dar locurile acestea continua sa se salbaticeasca si sa se pustiasca. Comarnici. Coltii de Sus. Au fost parasite. Magadani. in zona de munte. Si nu doar ca sunt putin cunoscute. Asa s-au pustiit Calugaritele. Au disparut sate intregi. la Pietroasele. Carlomanesti si Gheraseni. E o zona saraca. Paltinu. batranii au murit si au ramas in urma . unele sate nu au avut nici curent electric.

ascultandu-i fascinata povestile.. dar poate e si un noroc.lor doar casele naruite si povestile. caci in felul acesta vestigiile sunt mai protejate. Tinutul stravechi.. E trist ca locurile astea se salbaticesc." Schitul Agatonul Nou Pasesc alaturi de profesorul Nica. incremenit in timp. al curburii Carpatilor se afla .

atat de multe cruci la margine de drum. calugarii crestini au preluat de la pustnicii daci lacasurile sfinte. Satele si oamenii poarta in ei o samanta de stravechime ce se intoarce in timp. mult inaintea crestinismului. Nu cred ca am mai vazut undeva. in tara asta sau in alta tara. povarnite . Muntii Buzaului sunt de o frumusete pe masura salbaticiei lor. sute. cruci de piatra. cruci de lemn. Zeci. S-au asternut straturi peste straturi de istorie si credinta.in fata mea. iar crucile au luat locul stalpilor dacici ai nemuririi. la fiecare kilometru sau chiar mai des. si chiar inaintea dacilor.

Buduie. dar multe cruci de lemn au putrezit si nu au mai fost inlocuite. umbre sfinte. ce pazesc drumul si ii apara pe calatori de rele.sau drepte. cu simple scrijelituri sau frumos impodobite. "Buzau" stiu ca e nume dacic. sate arhaice. numarul lor era si mai mare. cu nume de legenda. Scaieni. sub lumina rasaritului. "scai" si "muscel" la fel. Trecem prin Muscelul Caramanesti. Drumul de la Colti la Ruginoasa. este un drum al crucilor. prin Braesti. Vavalucile. Fisici. ma intreb ce poate fi o . trecatorii se inchinau la fiecare. pe langa Bozioru. In trecut. Pe atunci. stravechi.

la Ruginoasa. sunt "Policiorii". Rasaritul soarelui printre crucile de la Vavaluci imi curata sufletul. cuvant coborat din basme cu zane si taramuri cetoase. care au folosit candva ca . pline de semne ciudate. Aici."vavaluca". intre stanci. care ma ajuta sa patrund in lumea straveche a celor de demult. Semne stravechi la Ruginoasa Policiorii sunt doua terase de piatra cocotate sus. salasuri ascunse. iar drumul prin cimitirul de la Ruginoasa e o adevarata initiere.

Pe o suprafata de cativa metri patrati. Athosul romanesc Astazi. o localnica pasionata de istoria fabuloasa alaturi . fragile. Trebuie sa calc pe ele ca sa pot inainta.adapost. Nu e usor sa te cateri acolo. si simt un nod in gat pasind peste figuri ciudate. cu cine stie ce semnificatii sfinte. "podeaua" de gresie e plina de semne. calauza mea e Diana Gavrila.

migalind pe o foaie de hartie semnele pe care le vede pe piatra. braduti sau spice. "Sori". totul abstractizat si geometric. turnuri stranii cu 12 "trepte". un dreptunghi in locul capului si doua dreptunghiuri in locul picioarelor. ceva ce seamana cu un pom sau o ciuperca. Spre deosebire de piatra de la Broscaru. acum sta asezata in genunchi. posibile figuri umane foarte stilizate. compozitii bizare.de care a copilarit. alcatuite dintr-un patrat. "fulgi de zapada" cu ramificatii asimetrice. la care m-a dus profesorul Nica. care au mereu 12 sau 7 linii. Inalta si zvelta. aici semnele par .

In plus. care si-au scris numele peste inscriptiile stravechi. Anca. imi spune Diana.a fi mai grupate si contin si linii curbe. O privesc cu circumspectie: "Ce sa caute o tablita . Fanel. Si aici au fost facute. Gigel. probabil. distrugandu-le. dar impresia generala este tot aceea de lipsa de coordonare. unele semne sunt vag figurative. Si pe nelipsitii Marius. una "semnata" la 1914. Intr-un colt se afla un desen complex. Sunt si desene mai noi. Dana. care pare sa umple un dreptunghi. la momente diferite. "O tablita sumeriana". Sanda. caci zarim reprezentate cateva biserici cu trei turle.

adanciturile din partea de sus. ca sa mai adancim contrastul." Ma lasa fara grai si nu am cum sa o contrazic. Turnam apa peste desen. Desi pentru mine nu prea are sens. Diana copiaza desenul. zig-zagul care delimiteaza desenul. semnele din interior. grupate in cadrane. toate sunt elemente care se gasesc in tablitele sumeriene. asemanarea este intr-adevar izbitoare. "La noi sunt semne stravechi. cu un firesc care ma descumpaneste: ei i se pare normal sa gaseasca semne "sumeriene" printre stancile Ruginoasei.sumeriana aici?" "Uitati-va mai bine: spicul din partea stanga. cam .

Paul Lazar Tonciulescu. Unele au fost cercetate de un inginer. Nici una nu beneficiaza de o minima protectie: ploile continua sa le macine. . dar sunt considerate "de interes local" de catre autoritati. Unele sunt cu totul necunoscute. Diana Gavrila Altele sunt inventariate.pe fiecare varf de munte. turistii care reusesc sa le descopere le distrug. nepublicate.

am stat si am privit indelung semnele. Multe se regasesc pe piatra de la Broscaru. le-am comparat cu ce mai vazusem in alte parti si leam facut zeci de fotografii. E o legatura clara intre cele doua categorii de scrieri si probabil apartin aceleiasi epoci.fara nici o mustrare de constiinta. sa sara pe mine acuzatorii de fals. Imi trece brusc prin minte ca filmele ." Imi pun aceeasi intrebare ca si la Broscaru: oare nu e o gluma? Chiar sunt semne stravechi. autentice? Obisnuita ca la orice noua descoperire care nu se incadreaza in linia "oficiala". care a stat in pamant sute de ani.

fiica Luanei Diana are ceva din taramul pe care il stapaneste: o intelepciune uimitoare. . Si asta este doar inceputul: in Tara Luanei ma mai asteapta aventuri incredibile. Si mai are ceva. Diana. gratie exterioara si forta interioara. cu descoperitori de scrieri si artefacte stravechi.americane de aventuri. precum si documentarele gen "Discovery" sau "National Geographic" despre vechi civilizatii ar putea pali in fata a ceea ce am vazut eu in doar doua zile.

"Pe aici. Semne stravechi (dupa Paul Lazar Tonciulescu) Si pentru ea. in jurul careia te astepti sa vezi roind pitici si spiridusi de padure. Ne asteapta un urcus aspru pe varful Turtudui. Diana are la . unde stim ca exista alta piatra scrisa.un aer de basm. toate varfurile ascutite se cheama Turtudui". de zana buna dar severa. e prima data cand urca pe aceasta creasta. ma lamureste.

despre calugari si haiduci. Nu stiu cum poate vorbi in timp ce urca pieptis. Apoi vorbeste. scoate din el sunete ascutite. printre crengile copacilor prabusiti. Din cand in cand.gat un fluier cu care alunga mistretii si ursii. Imi spune despre schiturile rupestre. despre disparitiile din muntii Buzaului si despre o misterioasa ceata albastra. Imi tine o lectie de istorie. despre azurul cerului la Crucea Spatarului. despre comori si cautatori de aur. despre chihlimbar si . in timp ce urcam. caci felul in care povesteste are ceva magic. pe stancile afundate in frunze uscate. Fac eforturi sa nu pierd nici o vorba.

Figura mitica si spirit protector al acestor locuri. menhiri. Caucaz. cu ochii ei taiati ferm. In rastimpuri. apoi povestindu-mi despre zeii sumerieni. despre pasarea Phoenix si despre argonauti. despre Prometeu. imi spun. "O faptura din alta lume". apoi o aud citand in latineste din Ovidiu. ape tamaduitoare.. in roseata fetei. scrieri stravechi... mai sufla in fluierisca ei. E ciudata fata asta.Valva Baii. cu glasul sfatos si usor poruncitor.. Tara Luanei . Colchida.

Tara Luanei "Da." "Un barbat?" intreb mirata. imi spune Diana dupa ce mai sufla o data in fluierul argintiu. Exista si o varianta in care Luana era o fata frumoasa. Asadar. "Batranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran. un mare intelept. o sa v-o spun si pe aceea. o fiinta atotputernica."Suntem in Tara Luanei". un barbat. regele Luana pazea portile unei .

Atunci cand erau raniti in razboaie. Multi ani fericiti au trait ei. cu ziduri pana la cer. continua ea oarecum mecanic. Aceasta cetate era luminata zi si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului zilei. Mare prapad s-a intamplat atunci pe pamant. Cei din cetate erau puternici. pana au venit vrajmasi in care de foc si au doborat soarele Luanei. drepti si netematori." Felul in care povesteste Diana arata limpede ca e vorba de o repetare fidela a unei povesti stravechi. .cetati puternice. Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte din Valea Izvoarelor. "Pamantul s-a cutremurat din incheieturi".

sori. nici de picior de om. si asa se explica si multimea de simboluri solare de pe pietre stele. nici pasarile cerului nu au mai zburat pe deasupra. foarte vechi.ca si cum ar vorbi in transa. Iar doborarea soarelui ar . cruci." Brusc. unde pe vremea comunistilor erau bai curative. Diana pare ca se trezeste din poveste si trece la alt ton: "Eu cred ca apele tamaduitoare sunt cele de la Fisici. "iar locul cetatii a fost ars pana la jumatate de metru adancime si nu a mai fost calcat multa vreme. nici de picior de animal salbatic. Povestea regelui Luana este evident legata de un cult al soarelui.

Luana era o fata foarte frumoasa. medicina. si le vindeca bolile cu apa vie si apa moarta. cititul. de la religia solara la crestinism. Dar fostul ei iubit a descoperit unde se afla si a pornit razboi impotriva localnicilor.putea simboliza trecerea de la o credinta la alta. venita din cer intr-un car de foc. S-a indragostit de un locuitor de aici si a ramas in locurile astea. Luana i-a invatat sa se ascunda in stanca. deoarece . I-a invatat pe oameni scrisul. In cealalta varianta.

Iar stancile in care s-au ascuns oamenii ca sa scape de trambele de foc sunt stancile din poiana Cozanei! Acolo. in calatoria facuta in vara.." Platoul Martirei! Locul fabulos in care inotasem prin flori de camp. la Fundul Pesterii.. cum sa nu. Asa se explica multimea de asezari rupestre in zona Carpatilor de curbura." "Se stie in ce zona s-au intamplat toate astea?" "Da.numai acolo vor scapa de trambele de foc aruncate de dusmani.. vazusem pe pereti desenate multime de pumnale.. E vorba de platoul Martirei. varfuri de sageata si de lance . in special la Colti-Bozioru.

intr-adevar. tipice perioadei sec. Profesorul Vasile Boroneant spune ca sunt pumnale de tip akinakes. "Tablita" de la Policiori . intre care erau figurate zeci de linii. Imaginea este impresionanta.orientate cu varful in sus. un atac. VI-IV inainte de Hristos. un razboi. poate chiar trambe de foc. si parca ilustreaza.

niste fiinte venite poate din alte lumi. Ce sa inteleg din aceste legende? Ca in aceasta regiune cu energii ciudate s-au stabilit. candva. si ar putea sugera existenta unei surse de energie care presupunea o tehnologie foarte avansata pentru vremea aceea. se vorbeste ca .Povestea soarelui este cu adevarat stranie. Fundul Pesterii este incadrat in Lista Monumentelor cu datarea in sec. De altfel. posesoare ale unor tehnologii inaintate? Stratul de arsura a fost confirmat de unii cercetatori. dar nicaieri nu sau facut sapaturi arheologice. XVI-XIX! In plus.

. al treilea la numar. Iar Luana e atestat. De altfel. O las sa continue. dar care e pe jumatate aievea: "tablita" sumeriana de la Policiori.in zona sunt zacaminte de uraniu. cel mai batran trebuia sa plece. "Sumerienii aveau 12 zei-regi". numele acesta e strain de noi. Am patruns dintr-o data intr-o lume fantastica. "Cand intre ei se nastea un alt zeu.. a fost unul dintre regii Sumerului. deci regiunea e radioactiva. dar pentru mine e parca prea mult. ma lamureste fata. care au fost exploatate in secret pe vremea comunistilor. scrierile . prediluvian. el apare doar in legenda". nimeni nu il poarta.

Inscriptia de pe Turtudui Linistea de pe Turtudui e tot mai stranie. povesteste. Si nu doar pentru o clipa. Diana povesteste. povestea regelui Luana. se opreste brusc. sar isca cine stie ce grozavie din senin. iar cand ajungem sus. Este atat de ciudata atmosfera. incat ma tem ca daca as respira. carele si trambele de foc.. Privelistea iti taie respiratia. "Ma gandesc la disparitiile acelea din poiana ..ciudate de pe Broscaru. florile uriase de pe dealul Martirei.

spune fara urma de zambet pe chip. Doi frati. acolo au disparut in anii '80 doi baieti. deasupra Fundului Pesterii. unde pe vremuri domnea Luana si a avut loc atacul acela". si nu au mai aparut niciodata! Te apuca racorile.Cozanei. Daca disparem si noi? Eu ca eu. "Nu-i de gluma!" . Au disparut. imi spune Diana dupa cateva clipe de pauza. da numa dumneavoastra sa nu dispareti. "Stiti. de la Tiharia. ca nu stiu cum mai dau eu fata cu domnul Nica!". pur si simplu.

ma duc in directia in care a mers . care. zic unii. in timp ce Diana isi reia firul vorbirii. Trec minute lungi si nu o mai aud. poate favoriza teleportarea. vorbind tare. ca si cum s-ar teme de ceturile albastre sau de intensitatea azurului. tace brusc.Diana transcrie semne Ne apucam sa cautam inscriptia. Sunt zeci de colti stancosi. O luam in directii diferite. si pe oricare dintre ei s-ar putea gasi scrierea cautata. La un moment dat. O aud departandu-se. O caut printre pietre.

Pentru o clipa. am sentimentul ca am pasit in alt taram. doar eternitate. "Nu sunt chirilice". imi zic. Nu primesc nici un raspuns. raspunde ea calma si absorbita. "A disparut Diana". De jur-imprejur. pe jumatate ingrijorata.si ea. "E o scriere . Rasuflu usurata. langa o piatra inalta. Reiau cautarile si o gasesc asezata pe jos. iar faptul ca nu o aud pe fata vorbind ma nelinisteste. frumos fasonata. o strig pe nume. Arunc o privire pe scriere si decretez scurt: "sunt chirilice". E o liniste absoluta. pe jumatate amuzata. Sta si copiaza intr-un caiet inscriptia. doborata la pamant.

autohtona. Par a fi chirilice. De fapt. alfabetul chirilic deriva dintr-un alfabet de-al nostru. dar sunt si semne care nu exista in alfabetul chirilic. citeste repede. pe primul rand." "Pi Pascul". Ce o fi insemnand?" O zana in tara piticilor . pe litere: "e-s-th-a-i-r-a-t-u d-o-g-a-v-b-u-i-l-i. sacadat. autohton. Apoi.

fara internet. Multe le-a invatat de la sotii Nica. . fiindca stie absolut tot ce s-a scris vreodata despre toate schiturile. ar putea in orice moment sa-si dea un doctorat in "luanologie". fara posibilitati.In padurea de iarba de pe Dealul Martirei Ma uit uimita la fata asta care are doi copii. altele le-a vazut la fata locului si a inteles singura legaturile dintre lucruri. multe le-a citit in carti. desi are doar studii medii. dar citeaza in latineste din Ovidiu si. pazeste vacile si trudeste pamantul. bisericile. asezarile si intamplarile din Tara Luanei. Fara computer.

ca niste casute mici. si ca acolo este taramul . se vedeau saivanele. "Am ramas orfana de tata de mica. Cand ma uitam pe fereastra. O intreb cum a patruns in lumea asta. si mama s-a chinuit sa ma creasca singura. Seara imi spunea povesti. cum a putut. Ea era tare mare iubitoare de istorie si citea mereu.. Mama spunea ca alea sunt casele piticilor. Niciodata nu ma saturam. o puneam sa mi le repete iar si iar. a basmului. care se impleteste cu istoria. crescute din pamant.. Mama a facut ca lumea in care am crescut sa mi se para de basm. la marginea padurii.Doar din pasiune.

Cand mergea dupa lemne in padure. nu mi-a fost usor sa ma infrunt cu realitatea. Asa am crescut. ca sa nu-i trezesc pe pitici. ma punea sa stau ascunsa sub frunze. dar am ramas de la ea cu pasiunea pentru istorie si cu bucuria povestilor." Epilog Rasarit de soare la Vavalucile . Mama a murit.lor. iar cand am ajuns mare. cu povesti.

Cainele costeliv e tot acolo. drumul spart se curbeaza pe langa stanci. intre bezna si lumina. Trec minute lungi. Privelistea pare ca se repeta la nesfarsit. la hotarul dintre Tara Luanei si lume. Luna e inca sus. se incovoaie. Norii se zvarcolesc deasupra pamantului sarac. colbul lui imi invaluie masina. Imi pare ca trece o vesnicie. Sunt singura. Nu mai stiu pe ce lume sunt. se intoarce. lipsit de vegetatie.Plec de la Colti inainte de rasarit. Ies din sat si intru pe drumul pustiu de pe dealul Burdusoaia. in baltile murdare. pe . la fiecare cotitura.

. spre Cislau. Se zaresc. Dintr-o data.lumea mea. primele case. si vavalucile. si aud dangat de clopote venind din adancuri. in sfarsit. (Fotografiile autoarei) • Aurora Petan . aplecati deasupra pietrelor pe care migalesc scrieri ciudate. imi dau seama ca e lumina: a rasarit soarele. poate fiinte de abur ce canta suierat prin vai. Imi trec prin fata ochilor chipuri de pustnici daci garbovi.. sau in lumea patriarhului Luana. Trec podul si cotesc la stanga.

============================ In Tara Dacilor. arheologii intorc istoria inapoi doar pana in . la Sibiel Sibiel. la vama dintre iarna si primavara Cetatile transilvanene de la Orlat si Sibiel adapostesc in tainitele lor comori din vremea dacilor si povesti cu uriasi. Chiar daca aici.

Si nu numai acolo. au stiut dintotdeauna ca aceste locuri sunt ale dacilor Vremea uriasilor Era demult. Apoi uriasii au disparut . . satenii stiu.cine poate sti din ce pricina? -.Evul Mediu. Erau vremuri de liniste si bunastare in Marginimea Sibiului. stirpea cea omeneasca traia impreuna cu cea a uriasilor. in vremea cand norii atipeau pe fruntile uriasilor. ci pe tot cuprinsul tarii. unde oamenii cei maruntei si harnici se impacau bine cu neamul uriesesc.

la Cetatenii Argesului si in multe alte parti. novaci sau tatari. in Muntii Buzaului. La fel ca in Apuseni. legendele chiar au fost confirmate de descoperiri de schelete gigantice. la Popesti-Novaci. Batranii batranilor povesteau odinioara ca la . si in Marginime. oamenii si uriasii au vietuit impreuna in vremuri de demult. In unele locuri. insa stiinta oficiala se fereste sa pomeneasca despre astfel de lucruri. Asa spun legendele. Traditia vorbeste despre aceste fiinte cu un firesc nemarginit si le numeste urisei.dar amintirea lor a ramas in basme si in legende.

Orlat. pe dealul Zidul. demult tare. ca sita s-a ars. traia. unul din copiii uriasilor a vrut sa stranga cu sita stelele de pe cer. Si ambele familii nu aveau impreuna decat o singura sita pentru cernut faina. Si-au distrus casele si au aruncat unii in . cu ziduri groase si inalte pana la cer. o alta. pe dealul La Zid. iar la Sibiel. Intr-o buna zi. fiecare pe dealul ei. Cele doua familii au inceput sa se certe si sa se incaiere din pricina sitei. Cele doua familii se intreceau in a-si construi case mari de piatra. pe care o foloseau cand unii. cand ceilalti. o familie de uriasi. Dar stelele erau asa de fierbinti.

Apoi au plecat peste munti. In toate satele dimprejur. cel care a cules legendele locului de la cei foarte batrani. Insa cu totii stiu ca cetatile sunt ale dacilor si ca acolo sunt ascunse comori.altii cu ziduri si stanci. Sibiel.. Orlat. toate locurile astea sunt ale lor. Caci astazi satenii nu mai stiu vechile povesti cu uriasi. la Fantanele. . unde s-au impacat si si-au facut alte case. dealurile sunt tot ale lor. Asa povesteste Ioan Parean. Doar bunicii lor mai stiau. batranii povestesc acelasi lucru: cetatile sunt ale dacilor.. Si acum se vad steiurile ascutite aruncate ici si colo.

care imi explica cu toata convingerea ca cetatea este a dacilor. Mihail Righieru. asa cum si uriasii din Apuseni au pazit comori dacice.Comoara lui Decebal Legendele spun ca uriasii s-au impacat bine cu dacii. ci raman in uitare. Intre ei. Ba mai mult. l-o batut Traian pe Decebal. trecutul si traditia nu mai ajung din urma prezentul. La Orlat. ei sunt cei care le-au pazit comorile in vremea lui Decebal. "Aci. la Orlat. Foarte putini sunt cei care isi mai aduc aminte vechile povesti. .

si acolo la cetate erau transee si depozite de munitie. pe sub ." Timpul aluneca. simultan. si nemti. si daci. se da peste cap si se intoarce. Erau copii si mergeau prin frunze si cautau cartuse. Parca totul se intampla aici si acum. si boieri. ca era granita.Elisabeta Nistor S-o tinut razboi mare. o istorie ce traieste fara timp si fara reper in oameni.

nu se mai vede si nu se mai stie nimic. "Cetatea de la Sibiel este a dacilor". care stia de la bunicii ei. oamenii povestesc ca cetatea lor a fost construita pe o cetate mai veche. a dacilor. In Sibiel. Ei isi pastreaza mai bine decat orlatenii traditia. care stiau de la mosii si stramosii lor. imi spune cu . iar in jurul cetatii erau santuri. si era si o fantana.cetate serpuiau pesteri si tuneluri ce nu duceau niciunde. dar acum totul e acoperit de ierburi mari. care stie de la bunica ei. nana Vetuta. santuri mari si ziduri. Asa spune Elisabeta Nistor... nimeni nu mai stie sa faca azi asa ziduri bune.

de pe coltul mesei abureste deja un blid cu tocana de cartofi. Dar nimeni nu stie cu adevarat unde duce. "facut de daci.. iar in fundul odaii. in Valea Cetatii. Nana Vetuta povesteste cu insufletire. nu sunt povesti. In timp. caci nu s-a putut cobori mai mult . dintr-un aparat vechi de radio rasuna muzica populara. "Exista un canal pe sub pamant".aceeasi nestramutata hotarare ca si orlateanul cu care vorbisem inainte. Nu. curge povestea.. fara nici o indoiala. ci lucruri care s-au intamplat aievea. care pleaca pe Varful Zidului si se spune ca duce pana la rau. daca bunica le stie de la strabunica si tot asa.

Stiu de la bunica mea ca un popa catolic din Orlat o adus multe slugi si au sapat ani de zile in cetate. Dar nimeni nu indrazneste sa sape. ramas asijderea . La fiecare cativa ani se vad palpaind flacari galbene deasupra locurilor cu comori. apoi coboara dintr-o data pe verticala." "Comorile.de cativa metri in acest tunel. exista cu adevarat?" "Comorile exista. pana si-a ruinat averea. care merge putin orizontal. caci se stie ca dacii au pus comorile cu blesteme grele." Afara ninge. poate ultima zapada din acest inceput friguros de primavara. iar Sibielul pare desprins dintr-un ev stravechi.

cu case marunte si blajine. doar putin schimbat. Nu pare. ci chiar este: un sat dacic. in care batranii spun ca ar fi ingropate comori .de doua mii de ani. Scrisoarea dezertorului Varful Zidului. locul unei pres upuse cetati dacice.

fuga marelui rege infrant si sinuciderea sa.caci Traian cu siguranta . in tihna unui ceai servit in apartamentul sau din Sibiu. Nimeni nu stie unde s-au petrecut aceste lucruri.Ioan Parean cunoaste cel mai bine locurile si traditia orala. in Marginime. In timp ce imi povesteste despre istoria Orlatului. De ce nu s-ar fi petrecut acolo. mi se deruleaza in fata ochilor filmul fantastic. tot acolo. al ultimei batalii intre Traian si Decebal. si totusi aievea. comoara cea mare . asa cum sustin taranii. pastratori ai memoriei veacurilor? Si de ce nu s-ar afla.

Multi au incercat sa dea de urma ei. zice ca in beciurile cetatii de pe dealul Zidul. dar comoara e pecetluita cu greu blestem. culeasa de domnul Parean. ca povestea comorii a inceput odata cu gasirea in arhivele regale din Targu Mures a unei scrisori ce a apartinut unui soldat .nu a gasit si nu a luat decat o parte din tezaurul regal? O veche legenda din Orlat. numit si Dealul Uriasilor. Istoricul Aurel Decei sustinea. se afla ascunsa comoara lui Decebal. pe la mijlocul veacului trecut. si toti cei care au cautat sa o scoata la lumina au murit de moarte naprasnica.

In tunel se vedeau urmele unor ziduri stravechi. scrisa de acesta cu cateva ceasuri inainte de a fi executat in inchisoare. umbland prin paduri. dezvelind-o. omul a descoperit gura unui tunel din care furtuna smulsese un stejar si un bolovan. dezertorul s-a adapostit in padurile din Muntii Cindrelului. Ioan Parean .dezertor. Intr-o buna zi. Fugind din armata imparatului.

astupa intrarea in tunel si fugi. cu insotitoarele sale. Ezis. apoi alta incapere. argint si pietre pretioase. se afla sotia lui Decebal. Dezertorul isi umplu buzunarele cu aur si argint. si o a treia sala. apoi o closca cu puii de aur si foarte mult aur. Intr-o parte a camerei. in care era o masa in jurul careia sedeau mai multe figuri omenesti din aur. care pazeau o incapere. iesi afara.Dezertorul a descoperit mai intai doi ogari de argint. plina toata cu oseminte omenesti. Inainte de a muri in . Intre ei era Decebal pe un tron. iar ceilalti erau sfetnicii sai.

si multe buti cu aur si argint. fata de varianta dezertorului din Muntii . iar comoara era alcatuita tot din doi ogari de argint. Legenda aceasta este aproape identica cu aceea a unui oarecare Pavel Varga din Cluj. Testamentul a fost publicat la inceputul secolului al XIX-lea.inchisoare. a marturisit in scris despre descoperirea sa. insotit de 12 "regi". In plus. toti din aur. care in 1716 si-a scris testamentul in care dezvaluia locul in care el descoperise comorile lui Decebal. o masa la care statea un om de aur cu un sceptru. in "Gazeta Transilvaniei".

prin secolul al XIV-lea. Nu au gasit nimic. Memoria veacurilor In vreme ce batranii povestesc despre uriasi si despre daci. si la fel de multi cei care au scotocit in cetatea de la Orlat. distrugand zidurile si bortind pamantul.Cindrelului. Varga adauga ca a gasit in grota si niste scrieri pe care nu le-a priceput. si ca nu exista urme ale unor ziduri mai . arheologii spun ca cele doua cetati au fost construite tarziu. Multi au fost cei care au mers pe urmele testamentului lui Varga.

Sibielul e neschimbat de sute de ani . nu poti sa nu te intrebi cum au luat nastere aceste legende? De ce se vorbeste in ele cu atata insistenta de daci? De ce in toate satele dimprejur circula aceleasi legende. cu aceleasi personaje si intamplari? Zapada mieilor.vechi. Ca basmele sunt basme si legendele sunt legende. Si totusi.

intr-adevar. desi nu exista urme de daci la cele doua cetati? "Ba exista astfel de urme". din Orlat si Sibiel: cum isi explica faptul ca toate legendele se intorc la vremea dacilor. dar exista semne ca zona a fost locuita de daci. Si e drept. dar nu cetati cu ziduri de piatra. sa fi existat pe cele doua dealuri cetati dacice. cum sunt cele din Muntii . ca inainte de vremea evului de mijloc. spune." E posibil. "Mai firave.Il intreb insistent pe domnul Parean despre cele doua cetati surori. doar putina ceramica dacica. nici nu s-a cercetat prea mult.

cum este cea de la Tilisca. dar are ceva important de zis. haiduci si comori blestemate. ruine de cetati. Intr-adevar. ci cetati de pamant. locurile astea au fost ale dacilor. in timp ce gazda imi povestea despre grote misterioase. . Acasa la nana Vetuta.. Aude si vorbeste greu.. caci cetati dacice atestate exista in preajma. Si nici nu e de mirare sa fi fost asa.isi incepe mosul vorbirea. "Traian nu i-o putut birui pe daci" . Si sunt.Orastiei. i-o chemat pe bavarezi. dintr-un colt al odaii barbatul ei intervine in poveste. ca trezit dintr-un somn moale. "Si atunci. in continuare.

in afara timpului." Case vechi. invelita pe un graunte luminos . E foarte convins de ce spune. da' bavarezii o fost mai multi. veacurile si povestile se amesteca si istoria se intampla simultan. Si Decebal i-o chemat pe polonezi. foarte putin diferite de cele ale stramosilor daci Ma uit mirata la el.Numa' asa l-o biruit pe Decebal. Din nou.

Afara sunt zilele Babelor si zidurile celor doua cetati sunt inca imprastiate pe sub zapezi. Priveste pe geam. ca noi tot din daci ne tragem". noi. Noi si sarbii si grecii. Asta inseamna ca noi ne tragem din daci.de adevar. care se trag din Traian. legand o lectie neasteptata de istorie: "Pai vedeti. romanii. desi e sfarsit de februarie. "Da' nu-i bai ca i-o batut. Il intreb de ce crede asta. De zece ori mai viteji decat italienii. parca lipsit de ganduri. am fost mereu ai mai viteji din Europa. continua el la fel de nestramutat. pentru ca . Glasul mosului se imbina cadentat cu trosniturile lemnului din soba.

Asa simt io". Nu ne putem trage din romani.si ei erau ai mai viteji din Europa si nu se temeau de nimica. Fotografii de ANDREI CHERAN • Aurora Petan ========================== Documentele identitatii noastre .

2007. doua carti aparute recent aduc dovezi impresionante despre trecutul si continuitatea romanilor .Doina Isfanoni. 021-2237106). "Costumul romanesc de patrimoniu" (Editura "Alcor Edimpex" (tel. album color. Paula Popoiu. . editie bilingva engleza-romana).Prea putin bagate in seama de cronicari.

un minunat album dedicat costumului romanesc de patrimoniu. Banat si Transilvania. la Editura "Alcor". multe dintre cele 14. Prezentarea lor s-a facut. Oltenia. fiecare regi ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> . Muntenia. cum era de asteptat.641 de costume sunt scoase la lumina pentru prima data. dupa criteriul geografic: Moldova. de curand. Comori de vechime si frumusete apartinand Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti".A aparut. Dobrogea si Baragan.

Dar importanta albumului nu rezida doar in imagini.une fiind reprezentata de mai multe zone. la descrieri detaliate pentru fiecare zona. Textele din album constituie. Esenta costumului romanesc este redata de autoare intr-o singura fraza: . si ele. pornind de la caracterizarea generala a fiecarei regiuni in parte. o veritabila enciclopedie a costumului popular romanesc.

. canepa sau lana este compensata. ceea ce confera fiecarui ansamblu vestimentar valoare de giuvaer indelung slefuit de priceputele maini ale femeilor". in portul popular romanesc."Sobrietatea croiurilor si simplitatea austera a materialelor de in. de rafinamentul broderiilor si exuberanta lor cromatica.

Daca ar fi fost doar atat. Textul romanesc este dublat de o varianta in engleza. pe care sunt reprezentate costumele specifice fiecarei zone.Idol feminin de la Garla Mare (aprox. 3500 ani vechime) Albumul cuprinde si un glosar de termeni etnografici si o harta a tarii noastre. fara de care lucrarea ar fi ramas inaccesibila strainilor. Dar autoarele nu se limiteaza doar la a prezenta aceste obiecte de patrimoniu. ci se ocupa si de . si albumul ar putea fi considerat o lucrare exceptionala.

ca fiind posibile ornamente de pe vesmintele din acele vremuri. Garla Mare si in alte parti. din perioada neolitica si epoca bronzului: Venus de la Craiova.istoria costumului. figurine descoperite la Carna. Reputati specialisti au interpretat demult aceste desene de pe figurinele de lut. Iar aceasta istorie este mult mai lunga decat ne-am fi putut imagina. Primele reprezentari de piese de imbracaminte si de ornamente de vesminte au fost identificate sub forma unor desene geometrice. Este cu adevarat tulburator faptul ca . si scoate la lumina o continuitate incredibila. pe idoli de lut.

In perioada antichitatii. in . gluga. Camasile lor lungi pana la genunchi. unele chiar identice.podoabele de pe imbracamintea femeilor care traiau acum sase mii de ani pe acest teritoriu sunt foarte asemanatoare. Monumentul de la Adamclisi si Columna lui Traian ne-au lasat marturii importante cu privire la felul cum se imbracau dacii. cu cele ale romancelor de la tara. purtate peste pantalonii stransi pe picior. fara maneci. cureaua. opincile legate cu curele si caciula tuguiata sunt piese de imbracaminte pe care le regasim si la mijlocul secolului XX. hainele groase din panura. din vremurile recente.

La fel si camasa incretita la gat si fota femeilor dace se regasesc in portul moldovenesc si muntenesc.zonele montane ale tarii. Costum din Marginimea Sibiului (inceputul secolului XX) .

iar pierderea este cu atat . carturari. cronici pictate. de la recoltarea inului sau a canepii. diverse documente. artisti. pana la clacile si sezatorile satului. acuarele sau gravuri. costume purtate de romani.Incepand cu secolul al XIV-lea. traditiile au inceput sa se piarda. jurnale de calatorie ale unor calatori straini. clerici. La fel de pretioase sunt si informatiile cu privire la procesul in urma caruia ia nastere un costum. unde generatiile tinere invatau de la femeile in varsta secretele acestei arte. descriu cu admiratie sau infatiseaza in desene. Din pacate.

Aceste "carti de intelepciune" sunt tot mai rare. dupa atatea mii de ani de continuitate miraculoasa. cu greu mai putem "decodifica" mesajele ascunse in croiul. Costumul popular transmite informatii despre purtatorul sau: cine este. ce varsta. intr-o biblioteca impresionanta. Astazi. etnie si statut civil are si pentru ce eveniment s-a imbracat astfel. spun autoarele. "fiecare piesa este o carte de intelepciune si experiente umane". incet-incet. decorul.mai mare cu cat. de unde vine. unde numai . iar Muzeul Satului se transforma. motivele si culorile costumului popular.

Papadopol-Calimah.dacica. tel.ro. 0749/114711. 2007) . "Scrieri vechi pierdute atingatoare de Dacia" (Editura "Dacica" www.cercetatorii mai stiu sa citeasca limbajul pierdut al intelepciunii noastre populare. Al.

. Intamplarea. ignoranta sau cenzura au sters din istoria literaturii capodopere. iar pe istorici i-au saracit de valoroase surse . multe lucrari de mare valoare au pierit. Pana la aparitia tiparului. care a permis multiplicarea cu usurinta a textelor. fie distruse de-a lungul timpului de uscaciunea ori de umezeala locurilor in care au fost pastrate. papirus.. pergament. fie in foc. neglijenta.Soarta scrierilor a fost mereu legata de cea a materialelor pe care acestea au fost transpuse: lemn. fie in apa. lut.

Cea mai mare parte din stiinta antichitatii a pierit in incendieri de biblioteci. arabii au ars-o apoi din nou. apoi au ars valoroasa biblioteca de la Buda. Turcii au incendiat-o pe cea de la Cairo si au distrus bibliotecile persilor.documentare. Unii suverani si-au ars . fondata de Matei Corvin. Francii au ars cele trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din Tripoli. Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria si Cartagina. musulmanii cartii crestine. Crestinii au ars carti pagane. si tot ei si-au facut fitile din manuscrisele grecesti de la Athos.

ca ne-a ramas atat de putin din productiile literare ale Antichitatii. cele mai multe transmise la a doua sau a treia mana. Izvoarele ramase care vorbesc despre daci si geti sunt putine. pentru ca istoria sa inceapa cu ei.. Intre toate aceste pierderi numeroase s-au aflat si scrieri de mare importanta pentru istoria noastra.mult mai numeroase si de mare importanta . O inventariere a lor .propriile biblioteci. dupa atatea dezastre.se pomeneste putin in literatura de specialitate.. fragmentare. despre cele disparute . Nu e de mirare. Desi aceste izvoare au fost mult cercetate.

cu ajutorul mijloacelor de informare moderne. A strans laolalta 282 de nume de autori care s-au referit la Dacia si la daci. s-a folosit de enciclopedii. monografii. editii critice. A trudit in stilul carturarilor secolului al XIX-lea. fie in capitole sau lucrari intregi. Probabil autorul insusi nu banuia cat . Alexandru PapadopolCalimah a facut acest lucru.era necesara. pentru a obtine o imagine pe cat posibil completa asupra a ceea ce s-a scris in Antichitate despre daci. A consultat texte antice in original. fie in treacat. realizand o sinteza care nici astazi. culegeri de texte. nu ar fi usor de dus la indeplinire.

cateva lucruri devin clare. In primul rand. in . Cartea de fata pune laolalta. Hasdeu.de vasta va ajunge sa fie intreprinderea sa. munca de multi ani a lui Papadopol-Calimah.P. initiata si condusa de B. Dar. si a continuat timp de patru ani. exista un numar foarte mare de scrieri disparute "atingatoare de Dacia". realizand 19 articole. Dupa o lectura a acestei carti. Probabil nu s-a scris despre nici un alt neam al Europei (din afara lumii greco-romane) atata cat s-a scris despre daci. A inceput sa-si publice textul in anul 1872 in revista "Columna lui Traian". pentru prima oara.

remarcam o anume "consecventa" in disparitia textelor pentru unele perioade. Statuia lui Papadopol-Calimah din Tecuci In al doilea rand. procentul pierderilor depaseste 90%. cea a . in special pentru epoca cea mai interesanta pentru istoricii antici.comparatie cu ce ne-a ramas din aceste scrieri.

S-a scris mult despre cucerirea Daciei si transformarea ei in provincie romana. Tecucean de origine. cu exceptia catorva palide rezumate tarzii. Desigur.razboaielor daco-romane. raspunsul este greu de dat. la un moment dat. Al. din motive greu de intuit. dar s-a pierdut tot. se pune intrebarea: de ce au disparut aceste scrieri? Este vorba doar de coincidente? Este numai mana sortii? Sau a existat. . la fel ca Hortensia Papadat-Bengescu si Calistrat Hogas. o incercare de inlaturare a documentelor referitoare la daci? In lipsa dovezilor.

pentru ca in 1890 sa fie ales vicepresedintele Sectiunii Istorice din cadrul acesteia. ministru de externe in vremea lui Cuza si ministru al Cultelor si Instructiunii Publice in vremea lui Carol I.Papadopol-Calimah s-a nascut in anul 1833. a fost primit in randul membrilor Academiei Romane. In anul 1876. Prietenia lui cu Vasile Alecsandri era celebra in epoca. A fost prefect al Tecucilor. S-a stins din viata in anul 1898 si a fost repede uitat de lumea . ca o incununare a intregii sale activitati stiintifice. fiind inrudit pe linie materna cu familia domnitorului moldovean Scarlat Callimachi.

la fel si lucrarile sale. ca sa afle Dacia.stiintifica. ca s-a nascut Mesia" . Prin aceasta carte i s-a facut dreptate. • Aurora Petan ====================== Apostolul Andrei si regii dacilor "Trece-ma si Dunarea.

de o importanta uriasa: le-a fost greu sa creada ca omul de rand a putut memora si transmite faptele. Nici un istoric nu a luat vreodata in serios aceste informatii. timp de doua mii de ani. din generatie in generatie Dregatorul Dura si printul Cutusone "cel Viteaz" . sub conducerea carora s-a petrecut marele eveniment al venirii Apostolului in Dacia.Intr-una din legendele dobrogene despre Sfantul Andrei sunt pomeniti regii daci.

un avocat pe nume Ion (Jean) Dinu strangea legende despre Sfantul Andrei. in satul Ion Corvin.In anii '20. in apropierea caruia se afla pestera in care se ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) --> .

Apostolul Lupilor": "Ci s-a oprit maritu Andreiu in plaiul dregatorilor Cutusone si Dura . caci ofera informatii istorice de cea mai mare importanta.spune ca a poposit apostolul. in calatorie de propoveduire. Am aflat-o citind cartea lui Dumitru Manolache.unde este acum satul Ion Corvin si padurea cu pestera sfintitoare. Una dintre aceste legende este cu totul uluitoare. "Andrei. care a fost schit de odihna sfantului calator si loc de inchinare pentru el si pentru sfintii cari au fost cu el.spune povestea . Multimea de trudnici si de daci si geti si alani si greci si romani. de pe tot .

pe langa schitul sau sfant. oglindind sfintitul schit si dand tamaduire si alinare celor bolnavi si sanatosilor". iar Andreiu ii invata si ii boteza in apele celor noua izvoare sfintitoare si tamaduitoare. prin tragere la sorti. "Gotia" si regiunile de . ba mai precis. Cine erau acesti "dregatori".plaiul au alergat la Sfantul Apostol. Scitia. si care erau "plaiurile" lor? Stim din mai multe surse stravechi ca Apostolul Andrei primise spre evanghelizare. Tracia si regiunile care se intind pana la Dunare. care izvoare se mai vad si pana acum. Dura si Cutusone.

spun cercetatorii. religie care avea multe in comun cu noua credinta crestina. in tinuturile dacilor. Deci ajunsese.rasarit ale Daciei Carpatice. Nu cu multi. pana dincolo de Nistru. fara indoiala. Dar nici un autor antic. Aici existau numeroase nuclee de preoti ai vechiului cult zamolxian. vremea in care acesta a ajuns pe pamantul dacic trebuie sa fi fost cu cativa ani mai inainte. Trecuse un veac de la vremurile de glorie ale marelui rege Burebista si incepea sa se simta amenintarea teribila a Imperiului Roman. nici un izvor cunoscut nu ne spune cine era pe . Cum Apostolul Andrei a murit in anul 60.

Stim numai de la un istoric grec ca. mult mai energic si mai priceput in fata amenintarii romane. mai tarziu. devreme ce tot el era rege si in vremea apostolatului Sfantului Andrei. ca daca izvoarele istorice . Desigur. intradevar. multi vor zice ca nu trebuie sa dam crezare unei simple legende. pomenit de legenda dobrogeana? Fara nici o indoiala. foarte batran. in preajma anului 87. batranul rege Duras ii va ceda tronul tanarului Decebal.tronul Sarmisegetuzei in acel moment. Este oare vorba despre acelasi Dura. adica cu 27 de ani mai inainte. Dar atunci trebuie sa admitem ca Duras era.

timp de doua mii de ani. nu inseamna ca a si domnit mult. Deci. . evenimentul venirii Apostolului Andrei trebuie sa fi avut ecouri de puternica amploare in constiinta dacilor din toate tinuturile. Oricum. adica Dobrogea. Ba e posibil! Nu stim daca Andrei a ajuns pana la Sarmisegetuza. ci putea sa urce pe tron la batranete.spun ca regele Duras era foarte batran. de la mare pana la munte. in memoria colectiva si transmis prin traditie. Vor mai spune unii ca nu e posibil ca numele unui rege dac sa fi fost pastrat. Tinutul cel mai accesibil si direct vizat era cel al Daciei Mici.

Este vorba de textul uneia dintre tablitele de plumb de la Sinaia. in care numele . Ar trebui sa ne resemnam cu gandul ca nu avem nici o alta informatie despre acest intelept rege Duras. in vremea caruia dacii au primit Vestea cea Buna. in mod fericit. o informatie ignorata de istoricii "oficiali" vine sa confirme ca Duras a putut fi contemporan cu Sfantul Andrei. cu o domnie atat de lunga.n-ar trebui sa ne mire ca numele regelui Duras a ramas in traditia populara ca fiind "dregatorul" in vremea caruia Apostolul Andrei a ajuns in Dacia. Si totusi.

regelui Duras apare alaturi de cel al lui Fonteius Agrippa. dintr-un document latinesc. Autorul latin care ne povesteste aceasta intamplare nu ne spune ce capetenie a fost in fruntea dacilor. in timpul unui atac al dacilor in sudul Dunarii. Asta inseamna ca putea sa fi fost rege. despre care stim sigur. ca a murit in anul 69. Asadar. dar textul placii de plumb ne spune clar: regele Dura. nume de familie existent inca astazi) era "dregator" in anul 69. la fel de . Acesta era un guvernator roman al provinciei Moesia. Dura (poate pronuntat Dura. la cativa ani dupa moartea apostolului Andrei.

si in vremea lui Andrei. i-au pomenit pe amandoi: Dura si Cutusone. E admirabil faptul ca traditia populara a retinut numele . pe nume Dura. De aceea. la vremea aceea. mai puternic. Cu siguranta in Dobrogea exista. alti printi cu numele Cotizo intalnim in Tracia. la prima vedere. Cutusone poate parea un nume ciudat. un "dregator" cu acest nume.bine. spun scrierile latinesti. In Dacia Mica au existat multe generatii de capetenii din stirpea Cotizo. Un Cotizo a domnit si in Banat. Dar nu este asa. dar dacii din acele locuri stiau ca in munti mai exista un rege mai mare.

Cutusone. despre a carui origine lingvistii nu ne pot spune mare lucru. asa cum probabil il pronuntau dacii. Si in cazul acesta. cum il pronuntau grecii si romanii. caci "a cuteza" este un cuvant stravechi romanesc. una din placile de la Sinaia ne aduce o confirmare: intr-una din cetatile dacice dobrogene domnea un print pe nume Cutezonio! Era printul "cel viteaz". Decebal si Traian la pestera Sfantului Andrei . iar nu Cotizo.

Legendele spun ca era o pestera sfintita. sa raspandeasca invatatura cea noua in randul oamenilor. s-au mirat cand au aflat ca preotii daci au cazut in genunchi in fata apostolului. Era firesc ca Andrei sa apeleze la preoti locali care. Dura si Cutusone. Dar nu i-au pedepsit. Vremea a trecut.Apostolul a gasit. iar preotii daci sunt numiti "sfinti". o comunitate de preoti daci. ci i-au lasat "sa invete si sa boteze". Duras a cedat tronul tanarului Decebal. se apropia pentru daci infruntarea cu . Legenda spune mai departe ca cei doi regi. la randul lor. in pestera care astazi ii poarta numele.

Decebal era foarte bine informat cu privire la venirea apostolului . / La schitul din tei./ Traian ca venea..romanii si sfarsitul istoriei si al lumii lor./ Si descaleca?/ Venea Decebal./ Pe murg calarea."./ Si calea-si lua./ Sfintii ca-mi gasea.. urmasul lui Duras. ar fi venit la pestera Sfantului Andrei: "La schitul din tei. O balada dobrogeana spune ca insusi Decebal./ A Trofeului. / Crucea lui Andrei./ si nu senchina./ Slujba asculta./ La slujba sedea./ Dar nu se-nchina/ Nici cruce-si facea./ Cine ca-mi venea./ Crucea lui Andrei./ Cu ei ca-mi vorbea../ La cetatea lui./ Calare pe-un cal.. / Si ingenunchea.

trecusera doar putini ani de cand apostolul ajunsese pe tarmul marii. pomenita si in versuri. asa incat este chiar de crezut ca s-a dus sa viziteze acel loc. cum cetatea sa Tropaeum Traiani. Atitudinea lui Decebal este fireasca. Au fost vremuri si oameni care au pus la .si la lucrarea lui in Dacia Mica si poate si in alte parti ale Daciei. iar regele tinea inca la vechile traditii. Cat despre Traian. deci nu ar trebui sa ne indoim de spusele baladei. Memoria populara a retinut imaginea unui rege distant fata de noua religie. era aproape de renumita pestera.

Mai sunt si astazi destui sceptici. l-au povestit cu sfintenie si l-au cantat cu credinta. din generatie in generatie. pana astazi. Ce ne invata aceste legende? Ca in loc sa cautam informatii despre istoria noastra in cartile citite si rascitite din biblioteci. in schimb traditia populara este formidabil de puternica. Dar daca documentele istorice sunt sarace in privinta acestui eveniment. Oamenii au imortalizat acest eveniment crucial in cantecele si povestile lor. in loc sa ne resemnam cu faptul ca s-au pierdut . timp de doua mii de ani.indoiala prezenta Apostolului Andrei pe pamantul nostru.

este teribil de puternica. traieste prin noi. ar fi aflat. Daca i-ar fi intrebat pe satenii din satul Ion Corvin. plina de informatii cruciale. Memoria locala. Nu au reusit sa afle nici cei mai vajnici cercetatori cine era rege al dacilor cand a venit Apostolul Andrei la noi. am face mai bine sa intrebam omul de la sat: el stie.mai toate documentele despre epocile acelea indepartate. uneori. Istoria este vie. Ea este o carte uriasa. Cat despre . ca si memoria unui neam intreg. trebuie doar sa o lasam sa vorbeasca. mai bine decat orice savant. dar pe care nimeni nu se mai osteneste astazi sa o citeasca.

nu avem nevoie de alte documente. din aceasta "carte" minunata a traditiei populare./ Ca sa afle Dacia. spun asa: "Trece-ma si Dunarea. al romanilor.prezenta apostolului nostru. • Aurora Petan =========================== In Tara Dacilor vine iarna ./ Ca sa nascut Mesia". Trei versuri de colinda despre Sfantul Andrei.

Aici a fost cuibul de vulturi al dacilor Daca imparatul Traian nu a putut sa-i dezlipeasca pe daci de munti.Cetatea Piatra Rosie in paragina. porneste . deasupra satului Cioclovina. a reusit societatea de azi. Ultimii urmasi ai dacilor si-au parasit pentru totdeauna casele. si-au umplut desagile. nu departe de cetatea Piatra Rosie. invinsi. si-au luat pruncii pe umeri si coboara. din muntii lor In cautarea zidului ascuns In Muntii Orastiei.

Inaltimea zidului era de cativa metri. Nu e inclus in nici un traseu turistic. construit de dacii lui Decebal pe creasta unui munte. lung de 2. Astazi. Putini localnici stiu de existenta lui. iar cerc . zidul e doborat si zace ascuns in padure. Perpendicular pe acest zid se mai afla alte peste 30 de ziduri si cateva bastioane. formand un pieptene gigantic. Cartile spun ca localnicii il numesc Troianul.un zid urias. sub covor de frunze de fagi.5 kilometri. pentru a inchide accesul dusmanilor spre capitala lor.

Am pornit in cautarea lui si a cetatii de la Piatra Rosie. * E ora sapte dimineata.etatorii nu pomenesc aproape niciodata de el. Drumul pe Valea Luncanilor . intr-o zi de toamna tarzie.

Banca se sprijina intr-o parte pe un picior de lemn. Valea Luncanilor unduieste printre palcuri de brazi intunecati care strapung ruginiul fagilor. pe marginea apei. Primul satean pe care il intalnesc sta pe o banca de lemn. Pana la Bosorod e asfalt.Drumul spre Luncani se desface din Calan. apoi mergi numai pe spinarea colbuita a pamantului. Sateanul sta cu picioarele incrucisate si manile in buzunare si tine langa el o nuia si o . in cealalta pe trunchiul unui copac. Trei copii cu caciulite colorate merg veseli pe drum: mai e mult pana la scoala.

Aerul diminetii e limpede si taios. ca o vietate obosita ce-si taraste trupul prin praf. N-a auzit de nici un zid. Nici tipenie de om.secure. soarele de toamna e palid. Drumul se misca inainte. "De Cioclovina". O intreb de ce sat tin casele astea. N-a auzit. De trunchiul copacului e agatata o cana galbena de metal. Nori grosi se strang in preajma lui. pazite de o haita de caini. Il intreb de Troian. spune femeia. coteste brusc spre dreapta si urca cu iuteala. La cotitura isi fac veacul patrucinci case marunte. "Dar Troianul . O femeie tanara si slaba imi iese in intampinare. Dupa cale lunga de mers.

Nu stie de nici un zid mare care sa treaca pe deasupra satului si a pesterii. In luminisul marunt . cu coada pe jumatate alba. toate albe. de nici o cetate dacica. Soarele mi-a intors spatele. nu a auzit de Troian. Sta sprijinit in toiag si are pe umar o desaga din lana colorata. Nu. "Dar batranii din sat?" Nu crede sa stie cineva de Troian. Norii se ingroasa tot mai tare. ca ar fi auzit si ea. In drum. Incepe sa ploua. Cainii hamaie agitati.pe unde vine?" Nu a auzit. nu stie de nici un zid. Urc panta abrupta ce duce la pestera Cioclovina. numai una neagra. dau de un cioban tanar ce pazeste o turma de oi.

Stiu din carti ca zidul incepe undeva deasupra satului si deasupra pesterii. nimeni nu stie unde e Troianul. Poate nu a venit vremea. prin padure. Ma adapostesc de ploaie. Dar daca e o incercare? Daca Zamolxe din inalturi imi pune la incercare credinta si vointa? Poate ca in astfel de locuri ferite si anevoioase nu ajung . muntii sunt imbracati in ceturi si. deci ar trebui sa urmez cararea lata care iese din luminis si urca spre stanga.din preajma pesterii sta lungita o masa de lemn cu banci si cu acoperis. fapt ciudat. Ma gandesc ca poate e un semn ca trebuie sa ma intorc. Dar ploua incet.

decat cei care vor cu adevarat. nu bate vantul. Desi e dimineata. Codrii aburiti de ploi imbratiseaza din toate partile poiana. mai mult lacrimare decat burnita. e o lumina de dupa-amiaza.. dar ploaia e moale si marunta. pana ajung intr-o poiana intinsa. nu simt ploaia. Imi pun pelerina si pornesc neabatuta la drum. prea mult dans de culori tomnatice. sus. Nu e frig. eterna. E prea multa frumusete. cu . mai mult mangaiere decat sfichiuiala. tot mai sus.. Mai mult o aud si imi pare ca din inalturi. din afara timpului. un zeu plange infundat. Ploua cu ceata. Tin cararea prin padure.

Vremea cand radea pamantul Strabat zaristea sub ploaia marunta. inchipuiesc un dans nebunesc in ploaie. Cararea se pierde in iarba jilava si nu mai stiu incotro sa o apuc. cu scoarta innegrita si ramurile strambe.capul in palme si nu-i inteleg tristetea si tanguiala. Trei cai cu spinarile ude pasc slobozi intre pomi. Cativa meri scuturati. .

Poiana La capatul poienii se zareste o pata intunecata intre ceturi: o casa. Ma indrept intr-acolo. In gradina casei, doi barbati scot cartofi din pamant, cu mainile pline de noroi. Cel mai in varsta lasa din palma doi cartofi naclaiti si vine la gard. Il cheama Roman Miclaus. E localnic. Casa e-a lui. Si pamantul. Mult pamant, pamantul mosilor si stramosilor lui, dar el n-a

mai putut sta acolo, in munti. A coborat in vale. Casa e parasita acum. Doar pentru pamant mai vine, cand e nevoie, sa-l munceasca. E necaz mare, ca nu mai castigi mare lucru, nici pe vite, nici pe roade. Vocea barbatului se inmoaie. Timpurile-s rele pentru taranii din satele de la munte. Si-a lasat casa, pamantul nu mai rodeste ca altadata, statul nu-i ajuta cu nimic. Au ajuns de n-au din ce trai. Ba si mai rau, de cand s-a facut rezervatie naturala in munte, nu mai poate lua nici un vreasc din padurea care a fost intotdeauna a lor si pe care au ingrijit-o ca pe ochii din cap. Pe ei nu i-a intrebat nimeni

cand s-a facut rezervatia. Nu i-a despagubit nimeni cu nimic. Vorbeste cu naduf si gesticuleaza cu palmele murdare si muncite. Are peste 70 de ani, dar arata mult mai tanar. Ploua fara incetare, iar eu il intreb de daci si de zidul Troian. Nici el nu a auzit de Troian, dar imi arata cu mana spre cel mai inalt varf de munte, inspre apus: Varful lui Traian. Acolo sau batut dacii cu romanii. Acolo si-au facut dacii un zid mare, din pietre albe. Erau viteji tare dacii. Si destepti. Imi spune sa ma intorc din drum, in poiana, sa tin cararea, sa urc pe

coama muntelui din fata, apoi imi arata cu mana saua dintre doua culmi.

Roman Miclaus Acolo e alta poiana. Dupa ce o strabat, o sa dau de un drum care duce la Varful lui Traian. Si acolo o sa vad ziduri vechi, de piatra. Nu stie daca ala e Troianul, dar acolo sigur s-au batut

dacii cu romanii. Ii multumesc si plec. Fac drumul inapoi, spre capatul poienii, cautand cararea ce duce in munte. O femeie trece alene prin ploaie, tinand de capastru doi cai, unul alb, unul negru, incarcati cu desagi. Imi raspunde la salut, schimbam cateva vorbe de parca ne-am cunoaste de cand lumea, apoi imi zice, ca trezita dintr-un vis: "E saracie mare, mama, nu mai e ca pe vremuri, cand era atata rod, ca radea pamantul". Si pleaca mai departe, ca si cum si-ar fi spus replica pe scena si rolul ei s-a incheiat. Ma mir din nou cat de frumos si simplu vorbesc taranii. Fara inflorituri. Au un

firesc in vorbire pe care noi, ceilalti, l-am pierdut, asa cum un copil isi pierde inocenta. Ceea ce pentru noi este figura de stil pentru un om al pamantului este lucru curat, firesc: cand e recolta buna, pamantul rade. Rade deadevaratelea. Iar acum... Cararea mea tot nu se vede in iarba. Ma uit spre munte si zaresc, intre sirurile de brazi, un fagas. Pe acolo trebuie sa fie suisul. Incep sa urc. Cerul plange, pamantul plange. Locul unde timpul curge inapoi

Nu ma bate gandul nici o clipa sa ma intorc. Nu mi-e frig, nu mi-e cald, nu simt oboseala. Ma afund in noroi pana la glezne, intr-un urcus din ce in ce mai abrupt, printre brazii napaditi de licheni. Ma agat de pietre si de radacini. Ma agat de stropii de ploaie, care parca ma iau pe aripile lor si ma urca in poiana. De s us, din luminis, lumea se vede altfel. Agitatia de zi cu zi, ambitiile, fricile marunte si grijile devin ridicole. Stancile indepartate ale Cioclovinei sunt invaluite in ceata. Aici totul e desavarsit: e liniste, e rai. De pe saua muntelui,

restul lumii pare o prapastie uriasa, din care tocmai am scapat.

Drum dacic in cetatea Piatra Rosie Strabat poiana cautand, din nou, cararea. O gasesc repede si merg inainte. Tufe nesfarsite de merisor... Bob cu bob, picurii de ploaie curg pe fructele lor purpurii. Inaintez prin saua

muntelui, lasand crestele in stanga si in dreapta. Tin drumeagul inainte, in cautarea zidului ascuns. Nu stiu cat e ceasul. Lumina e aceeasi ca si de dimineata, cerul e acelasi, ploaia e aceeasi. Un asemenea loc nu poate sta sub vremi, nu poate exista decat in afara timpului. Cararea ma fura tot mai mult, merg vreme multa, fara sa dau de Troian si imi pare, de la un timp, ca nu e drumul cel bun. Dar nu am pe cine intreba. Deodata, mi se pare ca aud un tipat, ca un fel de chemare. Grabesc pasul si in fata mea se deschide o vale adanca, ireala, neteda ca un

fund de iaz. O apa strabate valea si se scurge, rupand pamanturile, intr-o pestera. E Ponoriciul. Trei gospodarii dorm in ploaie, ca niste casute de jucarie, inconjurate de gradini si fanete. Stau in fata unui tablou neclintit, parca agatat pe peretele nesfarsit al cerului de toamna. Se aude din nou tipatul. Ma uit in directia din care vine si vad, desprinzandu-se din ceturi, o umbra galbuie. E o femeie ce pazeste cativa porci. Ma intreaba strigand, de la mare departare, unde am pornit pe vremea asta? Ma duc spre ea si o intreb de Troian. N-a auzit. Nici de varful lui Traian. Nici de daci. Nici

de ziduri. Ea pazeste porcii. Ponoriciul e parasit. Oamenii si-au lasat casele, gospodariile, si au coborat la vale, in satul Pui. Aici nu se mai poate trai, e prea greu. Cativa porci rozalii cu pete negre forfotesc in preajma ei. Porcareasa e o femeie intre doua varste.

Marioara de la Ponorici

Peste imbracamintea neagra poarta doua pelerine, una galbena si una transparenta. Sta acolo, in pustietatea aceea dumnezeiasca si pazeste porcii, in ploaie. Ma intreaba daca stiu cat e ceasul. "Ciudata intrebare", imi spun. Ma uit la ceasul de pe telefonul mobil: e unu si jumatate. Femeia scoate cu incetineala, dintrun buzunar, de sub pelerine, o punga invechita, mototolita, iar din punga scoate un ceasornic vechi, de masa, din metal si plastic rosiatic, decolorat. Cu gesturi alene, muta limbile ceasului si invarte cheia, intrebandu-ma absenta: "Cat ai zis? Jumate la doi?". Apoi

ceasornicul dispare inapoi in punga sifonata si in buzunarul hainei, sub cele doua pelerine. Aici timpul, cand nu sta pe loc, curge inapoi. De la ora doua spre ora unu. De la clipa de fata spre inceputuri, spre izvoare. Inapoi, la vremurile in care cerul si pamantul si oamenii radeau. Ne luam ramas bun. O vad disparand, umbra galbuie, spre padure, vorbind cu porcii ei. Dupa ce ma indepartez, mi-aduc aminte ca am uitat sa o intreb cum o cheama. O strig de departe, prin panza subtire de apa ce leaga aerul: "Cum va zice?" "Marioara!" "Marioara si mai cum?", strig eu fara sa-mi aud ecoul.

"Marioara de la Ponorici...", mai aud, inainte ca femeia sa dispara cu totul in trupul de ceata al vaii. Promisiunea lui Zamolxe Dau ocol vaii, cautand un reper, ceva care sami spuna incotro sa o iau. Zidul ascuns trebuie sa fie pe o creasta de munte, iar eu sunt intre creste. Prin dreapta vaii se face un drum taiat in stanca, unde candva a fost cale ferata industriala. Taranul cu cartofii mi-a povestit de drumul acesta care duce peste munte, in satul

Pui. O iau pe acolo si mai zaresc cateva adaposturi sezoniere paraginite.

Zidul ascuns Cateva oi pasc nestingherite, in ploaie. Mai sus, in padure, se aud talangi. Urc intr-acolo, ca sa vorbesc cu ciobanul. Il gasesc stand neabatut in ploaie, cu mioarele lui. Intr-o mana

Pai daca am venit dinspre Cioclovina. nu e frig. Ciobanul se lumineaza. Nici de Varful lui Traian. un nume scris pe singura harta pe care vazusem indicat Troianul. Albii figura in apropiere de Troian. Cerul e intunecat. Nici de ziduri dacice. in cealalta o umbrela. Nu a auzit de Troian. toata lumea stie de ele. Imi aduc aminte de Albii. nu bate vantul. Dar Troian? Ploaia se inteteste. Soarele s-a retras in alta . dar linistit. dusmanoasa. Nu tuna.are un toiag. am venit pe Albii! Trebuia sa intreb de la inceput de Albii. nu fulgera. Ma gandesc ca poate e chiar o alta denumire a Troianului.

Ma intorc pe drumul pe care am venit si ajung la drumeagul ce se desprindea spre stanga si care urca paralel cu Albii. urca grabit prin padure. dar nu voisem sa-i dau ascultare.lume. sau niste batrani cu pletele ninse. Suna destul de ciudat. sa incalzeasca sufletele dacilor plecati. O fi de la "albie de rau". pe care timpul i-a preschimbat in stane de piatra? Drumeagul care ma chemase de la bun inceput. sau de la "cei albi"? Or fi niste zei albi. poate in lumea cealalta. Sunt din nou fara carare si nu stiu incotro . disparand sub covorul de frunze de fag. Ma intreb ce-o fi cu numele asta. "Albii".

Ii cer un semn lui Zamolxe. . E deja tarziu si ar trebui sa ma indrept spre vale. printre fagi. Ma uit imprejur: numai fagi. ultima ispita. apoi trebuie sa cobor in vale.sa o apuc. Urc tot mai repede. aproape gonind. asta e ultima incercare. ca sa nu ma prinda noaptea in munti. In fata mea. care m-a adus pana aici. Dar iata ca ploaia se rareste pe nesimtite. se vede cerul. semn ca acolo e creasta. Ma opintesc prin covorul gros de frunze si noroi si urc pana pe creasta. cu pasi mari si sufletul strans. Au trecut deja opt ore de cand am pornit la drum. In varf. copacii urca pieptis o panta abrupta.

Am ajuns pe creasta. Ajung intr-o mica surpatura. aerul se curata si privelistea se limpezeste. Pentru prima data de cand am pornit la drum. La stanga si la dreapta o carare lata porneste brusc. Piatra Rosie . In cateva clipe. printre copaci. cu fagi cu tot. Ceata se rostogoleste in valatuci desenati limpede: rotocoale albe. ca scapate din mana cofetarului ce tese vata de zahar. ploaia s-a oprit. pamantul alearga la vale abrupt. Si de o parte si de alta. intre pomi.

drepte. cu senzatia ca ceva nu se potriveste la acest peisaj. Zidul e acoperit de frunze. Merg mai departe. ma luminez: sunt pe zidul ascuns al dacilor. Sunt pe un drumeag suspendat pe creasta. Nu mai ploua. innegrite. paralele.De o parte si de alta a cararii. Ce fel de carare e asta? Si. Am ajuns pe Troianul. din piatra alba. Calupuri mari. Sunt pe capatul lui de deasupra satului Cioclovina. tocita. Pe masura ce . par o armata de tineri voinici gata pentru ultima batalie. dintr-o data. trunchiurile ude ale fagilor. dar uneori se vede piatra.

La zid. dar timpul nu ma lasa. o promisiune din partea marelui zeu. intr-o buna zi. Ma gandesc ca asta e un semn. In tara dacilor e toamna tarzie. As vrea sa strabat cei doi kilometri si jumatate mergand pe zid. Zamolxe mi-a implinit dorinta.inaintez. sa vad cum dacii au zidit muntii. Totusi. sa vad cum au legat crestele intre ele. Vremea dacilor . dorinta mi-a fost implinita si am ajuns unde-am vrut. ajungand la doi metri. Vine seara. ca va veni. Dar cerul nu mai plange. si primavara. zidul creste in inaltime.

aflata la mica distanta de zidul ascuns. ci mai multe. Piatra Rosie se inalta singuratica. Acum. Soarele s-a intors din lumea de dincolo. spre cetatea Piatra Rosie. de parca as fi trait acolo nu o viata. O sageata rosie si un . Valea Luncanilor mi se pare atat de familiara. O iau din nou la drum. Unii spun ca de la oxizii de fier care coloreaza pamantul si pietrele in tot tinutul. Altii. ca e sangele pamantului: atat de mult au suferit dacii cand romanii le-au luat tara. rosie. E o stanca semeata si este. intr-adevar.E dimineata. in stanga drumului.

Casa e parasita. . Nici un semn catre un monument intrat in patrimoniul mondial sub egida UNESCO. Mi-e dor sa vad cetatea de la Piatra Rosie. Ma gandesc ca trebuie sa fie tare ciudat ca drumul spre cetate sa treaca prin curtea ta. Nici un indicator spre stanga. desi nu am vazut-o niciodata pana acum. Poate am vazut-o in vreun vis. pe vale. cu neliniste. spre piatra insangerata. Inainte de poarta cetatii.triunghi rosu te trimit inselator inainte. Poate mi-am inchipuit-o prea mult. O iau la stanga si urc pe pietrele alunecoase in graba. treci prin curtea unei case. Cusca cainelui e goala.

Acolo sunt stapani doar mistretii si uitarea. sub haina groasa a ierburilor. Zidurile au disparut demult. imbracate in muschi des. care se mai vede si acum. intri in cetate. gardul prabusit in cateva locuri. Urcusul este dureros. impanzesc padurea de fagi crescuta peste obrazul cetatii. buruieni de tot neamul.gradina e napadita de buruieni. Cum iesi din curtea parasita. se vede o fantana. Pietre verzi. Scaieti. Marele drum pavat. urca pieptis pana pe platou. apa baltind ici si colo si pamant scurmat de fiarele . In livada. In departare se zareste o alta fata a Varfului lui Traian. sub un par.

padurii. zidita pe varf de munte. candva demult. asta e tot ce se mai poate vedea la Piatra Rosie. Iar cand a venit jalea si prapadul. in vremea cand pamanturile dansau in hora cu cerurile. O cetate mandra. nu a mai ramas piatra peste piatra in . a fost cuibul de vulturi al dacilor. inconjurata din toate partile de prapastii. Femeia cu caii Acolo.

daca vremurile vor fi mai bune. sasi cultive pamanturile. sa-si ingrijeasca padurile. Unii si-au umplut desagile. Acolo au vietuit mosii si stramosii lor si nu-si amintesc sa fi venit de undeva.calea furiei romanilor. iar cei ce locuiesc in Valea Luncanilor se stiu acolo dintotdeauna. Altii au ramas cu radacinile adanc infipte in pamantul lor rosu. Au ramas sa-si creasca animalele. nadajduind sa se intoarca intr-o zi. si-au luat pruncii pe umeri si au plecat. de prin alte . s-au transformat in veacuri. Oamenii locului au inrosit si cerul si pamantul cu sangele lor. Clipele au trecut repede.

Omul a stat la Piatra Rosie pana i-au crescut pruncii si nu a avut unde sa-i dea la scoala. Cetatea este tot pe pamanturile lor. . Pamanturile alea sunt ale lor. Intr-un fel. Pe cei doi copii i-a lasat in grija unei batrane. impreuna cu nevasta. In Luncani este scoala doar pentru clasele I-IV. Bunicii si strabunicii lui au trait dintotdeauna la Piatra Rosie.parti. cetatea este chiar la ei in curte. intr-un sat departe de Luncani. Ultimul locuitor al casei de pe Piatra Rosie a plecat la munca in Spania. Toti cei din neamul lui s-au nascut si au crescut cu cetatea in curte.

laptele si roadele se vand la pret de nimic.Dar si pana acolo e destul de departe. "multi oameni si-au lasat gospodariile si-au coborat in vale. vitele nu mai au valoare. Cand au crescut cei mici. despre casele parasite din munti. Vorbesc cu satenii din Luncani. "Da. Acolo viata e prea grea. spun ei. fara sa primeasca despagubiri. ori la oras. Tinerii pleaca mai toti. da". au plecat cu totii la vale. Mai urca la casa de la cetate doar din cand in cand. ori in . la ce sa mai ai fanete? S-a mai facut si rezervatie peste pamanturile lor. fara sa-i intrebe nimeni. Statul nu-i ajuta. Daca nu mai tii vite.

Plec din Valea Luncanilor cu sentimentul ca-mi parasesc casa. A trecut vremea cand dacii zideau coamele muntilor si le inlantuiau crestele. Ploua iar. printre pamanturi pustiite. de parca Zamolxe plange infundat. printre oameni uitati de lume. Tinutul se pustieste. Ii inteleg tristetea si tanguiala.strainatate. Stropii de ploaie mi se preling pe fata si nu stiu ale cui . Sunt la capatul unui drum printre case parasite. cu capul in palme." * In tara dacilor e toamna tarzie si se pregateste sa vina iarna. A trecut vremea lor. trecutul si istoria. la munca.

Pestera de la Limanu . ne asteapta uitarea.lacrimi sunt: ale cerului. Ne asteapta o iarna lunga si grea.. ploaia se preschimba in ninsoare. In drum spre casa. va veni si aici primavara. De n-ar veni prea tarziu.. Fotografii de Marian Coman • • Aurora Petan ==================== Gauri negre ale istoriei . ale zeului sau ale mele. Ne mai ramane doar speranta ca. intr-o buna zi.

isi doarme somnul de milenii o lume straveche si plina de mister: Pestera de la Limanu. Labirintul pesterii trece si pe sub el. Intr-un colt de tara. ascunsa in pantecele unui deal. acolo unde se innoada pamantul romanesc cu cel al bulgarilor si cu apele Marii Negre. Intortocheata ca un labirint. cu sute de galerii care serpuiesc pe sub sat si pe sub .Lacul de la Limanu.

in ea si-au gasit adapost mai intai dacii urgisiti de romani. In ultimele decenii. un lacat si o calauza Celebra mai ales pentru statiunile ei de pe litoral. o usa. care au cautat insingurarea sau un loc de rugaciune. apoi crestinii primelor veacuri. dar aceasta poarta catre lumi ciudate a avut si un noroc intarziat: a primit.lacul din apropiere. in sfarsit. oamenii au devastat pestera. putini dintre turistii ce se indreapta vara catre Mangalia sau Vama Veche stiu ca dincolo de . cu plajele lor insorite si intinse.

Aici s-au intalnit mai multe lumi.. De la vremea de aur a ganditorului de la Hamangia. Dobrogea este si u . sarmati. la sciti. lipoveni. la romanii mereu insetati de cuceriri. tatari.. fiecare cu durerile si frumusetile sale. campia Dobrogei este un pamant ce geme de istorie din toate veacurile. fiecare cu culoarea si parfumul ei. la rafinata lume greceasca din coloniile de pe malul Marii Negre.liziera de asfalt a soselei. la timpurile glorioase ale dacilor. turci.

Aici se afla minunata pestera a Sfantului Andrei. pesterile din Cheile Dobrogei. pentru care americanii de la NASA au venit cu sufletul la gura. Si tot in Dobrogea se afla si pestera La Movile.n taram fabulos al pesterilor. Aici sunt uimitoarele grote de la Basarabi. sa vada primul loc de pe planeta noastra unde s-a descoperit viata . aici este pestera Sfantului Cassian.

pesterile dobrogene sunt mai putin grandioase. pline cu stalactite si stalagmite. cea mai incalcita pestera din Romania. Asa s-a intamplat si la Limanu. acelasi mediu ca pe Marte. . Iar la cativa kilometri de Movile. se afla pestera Limanu. Mai putin spectaculoase ca pesterile de munte.in mediu fara oxigen. dar mai calde si mai favorabile vietuirii. Un loc de pierzanie Toamna dobrogeana e ca o miere veche. si au strans in ele mai multa istorie.

amestecata cu miros sarat de alge si scoici. Sateni din Limanu (Stana.parfumata si densa. . Nu mai are limpezimea si voiosia verii. e liniste. dar inca se mai simte putin din caldura lui august. litoralul e pustiu. cu aur. E duminica. satele adormite. peste noapte. aerul e mai greoi. Vasilica si Nicolae) Pamanturile si pietrele galbene isi impletesc culoarea cu cea a nucilor ruginiti si a plopilor poleiti.

. se desprinde un drum la dreapta. de pe pod se vede un sat alungit pe coama unui deal.Drumul de la Mangalia spre 2 Mai lasa pe stanga statiunile aflate acum in "concediu de odihna". Este Limanu. cu garduri din piatra galbuie. Sat mare. cu multe case. Intru pe una din ulite. Inainte de a ajunge la destinatie treci peste lacul Mangalia. Dincolo de apa. colo case mai marunte si turme de animale imprastiate pe pajiste. Dupa pod. Un magar si cateva rate motate par sa fie singurii lui locuitori. Ici case noi. dar nu exista nici un indicator. colorate. Vreau sa ajung la pestera Limanu. Satul doarme.

cele doua femei n-au fost niciodata in pestera. Tacuti.aceeasi pe care o vazusem in burtile dealurilor. "Da. decorat cu flori albe si inimi verzi. In sat e nunta. asteapta ceva. Ma duc la prima poarta si intreb de pestera. Doua femei si un barbat stau sprijiniti de un gard metalic. poarta un halat de casa albastru. in stil dobrogean. ce sa stie. curiosi. umbrita de bolti de vita de vie. Vad oameni pe la porti. Chiar nimic? Nu. dar nu stiu nimic despre ea". un batic alb si ochelari cu . In spate se vede o casa albastra. pestera e aproape. Una din ele pare mai in putere. cu cerdac.

nu au stiut sa mai iasa si . O cheama Stana. ajungi in acelasi loc. nu stii unde esti. Cealalta femeie. mai in varsta. zice. unde ai ajuns. E un loc de pierzanie." In pestera de la Limanu au pierit oameni. "Pe oriunde mergi. Toata-i la fel. e mai dornica de vorba si are in glas o adiere de mister.lentile galbene. de-aia lumea din sat nu se duce acolo. ca nu mai e nimeni in sat care sa stie ce e cu pestera. "Pestera asta e ramificata ca vinele pomului". Imi spune ca batranii care mai stiau cate ceva au murit. te invarti dintr-un loc in celalalt si nu-i mai gasesti gura. ori din curiozitate. Au intrat ori sa se ascunda.

In timp ce Stana vorbeste. pentru ca in unele locuri picura apa din pereti si acolo. Ei. trebuie sa fie ghiolul. unul din sateni a sapat o fantana si cand a ajuns mai adanc cu sapatul.acolo le-au putrezit oasele. satenii. Vasilica o dezaproba discret: "Nu se stie exact. deasupra. E ca un loc blestemat. . astea-s doar basme". Odata. au iesit din pamant lilieci. Sigur este ca pestera se intinde pe sub sat si pe sub ghiol. se feresc sa intre in ea.

Il cheama Nicolae si are pe cap o sapca galbena pe care scrie "I love . Si-a intins coridoarele chiar si in beciurile unor sateni. Cine stie cat se intinde. aproba si intra si el in discutie. care pana acum a tacut.Fantana din care au iesit lilieci Asta inseamna ca fantana dadea cumva in pestera. Barbatul.

batand "cloapetele": se aflau sub biserica! Altadata. Si-au ars copiii si hainele de pe ei ca sa faca lumina. El ii scotea pe cei rataciti. o femeie statea si plangea in fata pesterii. Virgil. Mosul i-a adus acasa. iar copiii au povestit ca. "mosu". Odata s-au ratacit trei copii. ratacind prin cotloanele pesterii. sa-i scoata. Dar nu mai traieste. Au intrat in pestera si nu s-au mai intors trei zile.Radu". au auzit. dar n-au mai gasit drumul inapoi. la un moment dat. El a fost in pestera de mai multe ori. cunostea pestera cel mai bine. era . S-a dus mosu dupa ei. cunostea toate cotloanele. Tatal lui. Barbatul ei. deasupra.

Omul zicea ca pestera il vrajise. a aprins un bat. dupa pietrele din fata. a mai aprins unul si inca unul. pana a terminat chibriturile si nu a mai gasit . a facut cativa pasi.in pestera de mai multe ceasuri si nu mai iesea. ce-o mai fi la stanga. A intrat cu o cutie de chibrituri. Asa l-a scos afara. Il striga pe nume pe Virgil si se indrepta spre locul de unde venea raspunsul. dupa cotitura. Stia pe unde trebuie sa o ia dupa forma pietrei. Acesta s-a afundat in pestera pipaind cu degetele tavanul. si tot asa. unde se vede o ferestruica in piatra. Voia sa vada ce urmeaza mai incolo. Au trimis satenii dupa "mosu".

noroc ca nevasta-sa venise cu el si a cerut ajutor." Rade. Nicolae se aprinde tot mai tare. Cand intra in pestera cineva. A ramas prins in mrejele pesterii. El nu stie pestera cum o stia taica-sau.drumul de intoarcere. altfel acolo ii ramaneau oasele. Gesticuleaza des si povesteste cu mandrie despre "mosul" lui. marcandu-si drumul cu un ghem de sfoara. pe care il desfasura pe unde trecea. "Cand eram mici. noi luam capatul sforii si-l duceam de la intrare intr-un cotlon. ca sa nu mai gaseasca drumul. ca sa nu se rataceasca. . dar a umblat si el prin multe cotloane. eram niste draci de copii.

unde nu mai intrase nimeni de multa vreme.amintindu-si de nazdravaniile din copilarie." Mi-aduc aminte. Din loc in loc. se porneste muzica. fara sa vreau. Brusc. Imi povesteste cum a ajuns odata intr-o galerie gatuita tare si cum a trecut in alta camera. Se apropie alaiul de nunta si . de o scena din cartea "Calatorie spre centrul pamantului" si ma infior. "Cand am pus mana pe firul de sfoara s-a facut praf. sub talpa piciorului suna a gol. ramasa de la cineva care ajunsese acolo. In galeria cea neumblata a gasit o sfoara. cine stie cand. asa de veche era. dar apoi devine dintr-o data serios.

ca nu mai traieste "mosu". Le multumesc celor trei. indepartandu- . Ar vrea sa le trimit fotografiile. Stana si Nicolae regreta ca nu imi pot spune mai multe. "Strada?" "Pai fara strada". In sat toti se stiu dupa nume. E drept. neincrezatoare. intreb eu mai departe. nu vad nici un numar pe nici o poarta. imi raspunde barbatul. "Nu stiu". care pana atunci tacuse. "57". rapunde serioasa Vasilica. Nu stie la ce numar sta. "Traian Vuia".ulita se anima. zice Nicolae amuzat. Vasilica da in continuare din cap. "Numarul?". Le cer adresa. intervine cu seriozitate stapana casei. "Sat Limanu".

aproape de copacii care se vad in departare. . Pentru ei e simplu: tii cararea pe deal. De cealalta. Acolo e pestera. Pamantul scrasneste sub talpi si nu pricep de ce. De o parte este lacul linistit. acoperita doar de ierburi sarace. pana vezi niste pietre mai mari. O iau spre o padurice de pini. valceaua. pe marginea unei valcele adanci. O iau in directia indicata de sateni. cu malurile invelite in vegetatie de balta.se de noi.

Intrarea in pestera. Pe masura ce ma apropii de padurea de pini. Versantul vaii e . decorata cu grafitti Ma uit mai bine: ierburile sunt impestritate cu mii de cochilii marunte si albe. cochiliile se amesteca cu conuri de pin cazute. Cioburi de scoici. impreuna cu ierburile. formand. un covor ciudat si incomod.

dar abia acum inteleg ca.strabatut de doua manunchiuri de dare. iar eu caut in zadar intrarea in lumea de sub pamant. Ma indrept spre lac. dar nu le vad. incercand sa iasa din prapastia in care a aruncat-o Fat-Frumos. de fapt. Ma invart. ma intorc. Cararea a disparut de mult. Ma intorc inapoi in sat si mai intreb o data. sapate candva de ape. unde terenul pare mai stancos. Mi se dau aceleasi repere. par a fi urmele lasate de o vrajitoare rea. Peisajul e uniform. pestera nicaieri. care a zgariat peretele cu unghiile. De departe. Ma uit dupa pietrele date ca reper de sateni. m-am plimbat tot .

cineva a scris cu alb: "A iubi este cel mai frumos lucru". Alaturi. Mazgalelile de pe zid si de pe poarta prevesteau ce aveam sa vad in pestera. scris tot cu rosu: "Pestera Muierii". . Intre pietrele galbui. tintuita intr-un zid de beton. metalica. se vede o poarta mica. In diagonala. in valcea. care ies din deal ca niste oase de mamut. Mai sus. Pe poarta e pictat cu vopsea rosie un craniu si doua oase incrucisate. un numar de telefon mobil. pentru cei care vor sa viziteze pestera. pe perete.timpul pe spinarea pesterii si ca intrarea este in panta.

Calatorie sub pamant Catalin Vilau are 18 ani si de doi ani este calauza la pestera Limanu. sub indrumarea profesorului de geografie din sat. La initiativa . Ghidul Catalin Vilau zis Nae Acum doi ani a lucrat ca voluntar la curatarea pesterii si la inchiderea ei.

Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice. au curatat. zis Nae. tacticos. "L-au furat satenii si l-au dus la fier vechi". e un tanar linistit si placut la infatisare. Catalin. au pus poarta si un panou. au turnat beton. Il intreb unde e panoul cu informatii despre pestera. "Daca punem panou de lemn. imi raspunde. il fura pentru foc. constient de importanta misiunii sale." Stiu ca pestera are o lungime de aproape . Mai intai curata incet treptele si intrarea. Atunci profesorul i-a incredintat cheia. apoi descuie poarta si imi ofera o lanterna. au scos zeci de saci cu gunoaie din pestera. E atent.

patru kilometri. Sunt cele trei sectiuni ale pesterii. asa ca ii cer sa ma duca doar in locurile pe care le considera mai interesante. Galeriile reprezentate in plan par stradute intortocheate. unde poti sta in . Iti trebuie cateva zile bune ca sa parcurgi toata pestera. intretaiate. Baiatul imi arata o harta a pesterii care seamana la prima vedere cu planul unui oras imens. comunicand unele cu altele sau infundandu-se brusc in cate un colt de harta. la care se mai adauga alti kilometri de galerii ramificate. Din intrarea spatioasa. organizat in trei cartiere. intortocheate.

Mariana. Mergi ba cocosat. Am sentimentul ca am coborat intr-o lume a umbrelor. latindu-se slute pe pereti: Doru. iar piatra galbuie e la fel peste tot.. . aproape nu vad colt de piatra fara scrijelituri. Imi amintesc de vorbele Stanei. Nu gasesc nici un reper. Ici si colo cate un chip hidos ranjeste catre mine de pe pereti. ba pe vine. care nu stiu incotro trimit. Raquel. in afara unor sageti rosii.picioare. care ma urmaresc la fiecare pas. ba la stanga. ba la dreapta. Peretii sunt plini de funingine si mazgaleli. se intra intr-o sala larga. Grasu. din loc in loc.. Duti. apoi nu mai stii unde esti. Rodica. Mihai.

mai intrau animale salbatice in pestera.. fara sa stea deloc pe ganduri. La patura.Nicu.. dar in lumina palida a lanternelor. de parca ar fi pe ulitele satului. posibile altare dacice . pestera parca e din ce in ce mai aglomerata de umbrele celor ce si-au lasat numele acolo. Nu se aude decat zgomotul pasilor nostri. E intuneric de smoala. Inainte de a se pune poarta. Cunoaste pestera ca pe buzunarul lui. Nae aproape alearga.

parca sapata de mana omului. miroase a milioane de ani. Intr-un loc se vede cate o fereastra. de guano. ei si jivinele marunte. Ne strecuram alert pe strazile inguste ale orasului subpamantean. liliecii sunt singurii stapani. bolovani uriasi par sa intrupeze fiinte din alta lume. Nu e mai frig decat afara. in care fumega candva un opait.O vulpe isi facuse cuibul aici intr-un an. . Miroase a piatra veche. Dar acum e pustiu. Ajungem "la lilieci". Intr-un perete se vede o firida. ce da intr-o incapere retrasa. Pe jos e un covor moale. In altul.

alungite. Daca te uiti mai atent. in fundul carora se vede ceea ce Nae numea "paturi": niste pietre fasonate. patrulatere. cu peretii drepti. S-a inserat deja. se vad si urmele lasate de uneltele cu care s-a sapat in calcarul moale. regulati. Aici se vede clar mana omului. prin care am mers aproape in genunchi. si patrundem in niste sali largi. Iesim din galeriile stramte. "Sunt specii protejate". iar zburatoarele ies afara prin spatii special lasate pentru ei.Cuiburile liliecilor sunt goale. asemenea unor . imi spune Nae. Din sala cea mare se adancesc doua incaperi mai mici. Apoi mergem "la paturi".

Apoi mergem "la oase". de animale. se latesc pe pereti Valy. Orasul de sub pamant e aglomerat. Umbrele continua sa ma urmareasca de pe pereti: Radu.banchete. sapate de mana omului. nu are "etaje". "Pana unde .. te trec fiori. Bita. Ramona. Pestera este aproape perfect orizontala. Nae nu stie cine le-a aranjat asa. nu coboara. Alin. Ilie. in care sunt asezate oase. Nu urca... Ajungem intr-o galerie plina de oase maronii. Imaginea e lugubra. Pindaru. In urma mea. Nu gasesti perete care sa nu contina un nume.. In pereti se zaresc mai multe firide dreptunghiulare. ca intr-un relicvariu.

dupa un drum ametitor prin maruntaiele pamantului. . "Dar unii zic ca ajunge in Bulgaria. In sat se zice ca unii au reusit sa ajunga in Bulgaria. imi raspunde tanarul. Ies la lumina cu sentimentul ca am facut o calatorie in lumea de dincolo. cu o oarece ezitare. O lume tulbure. dar ca iesirea de acolo este astupata. nedeslusita. dupa cateva zile de mers prin pestera. populata de nume si umbre. Nu mai traiesc batranii care au trecut la bulgari. Nu e mult pana in Bulgaria." Ne intoarcem spre iesire.ajunge pestera?" "Pana la marginea satului". Nu stiu daca e asa.

si greceasca si romana. de multi ani." A gasit ceramica. A gasit desene rupestre. dar cea mai multa este dacica si seamana mult cu c ea de la Chitila. "Cei de la Muzeul din Constanta radeau de mine cand le spuneam ca vreau sa ma duc la Limanu. animale. Unele figuri . In anii '70 a facut cercetari si la Limanu.Keiris. cavaleri. figuri de oameni. unde sapa acum. ultimul refugiu Profesorul Vasile Boroneant se ocupa. de arheologia pesterilor. tot din vremea dacilor.

simple si rasturnate . nu poti face arheologie cu lanterna.le-a regasit. e posibil sa fie prea tarziu ca sa se mai faca ceva. scrise cu caractere chirilice. poate daci crestinati de timpuriu.din perioada primilor crestini. Oricum. din pacate. Cateva inscriptii in slavona. poate crestini refugiati in vremea persecutiilor. Pestera ar trebui electrificata. Inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani nu . aproape identice. trimit spre secolele 9-11 dupa Hristos. reprezentate pe piese de la Chitila. Dar. Dar a gasit desenate si cruci la Limanu . cel putin in primul din cele trei sectoare ale ei.

Bolovanii de la intrare au fost sculptati.mai exista. Nu e vorba de icoane in sensul crestin. "Ce icoane erau acolo?". cand am facut eu cercetari se vedeau clar trasaturile . intreb nedumerita.se lumineaza profesorul dintr-o data . au fost acoperite de mazgalituri moderne. acoperita de sute de graffiti ale vizitatorilor inconstienti. "Aaa . pestera se numeste "La Icoane" sau "Pestera de la balta".icoana inseamna in limba veche "chip". "imagine". In traditia locala. Acolo erau niste chipuri din piatra. Intreaga pestera este vandalizata. chiar la intrare.

ochii. "Ce paturi?". poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant. ma intreaba razand.umane." . Figurile astea au fost facute probabil demult. "Acelea nu sunt paturi. ori cine stie din ce alte motive. Deci erau niste capete de piatra care vegheau la intrarea in pestera. Acum sunt rasturnati. nu cred ca se mai vede ceva. folosite mai apoi si de crestinii primelor veacuri." Il intreb de "paturi". in vremea dacilor. nasul. sunt altare. gura. Altare dacice. De aceea satenii au numit pestera "La Icoane".

ajunsa pana la noi datorita istoricului grec Dio Cassius. In Dobrogea . conduse de printisori. dupa ce Burebista a fost inlaturat de la domnie. regatul marelui rege s-a impartit in mai multe tinuturi mai mici. Acum mai mult de doua mii de ani.Osuar Il intreb ce cautau dacii in pestera de la Limanu. Si imi spune o poveste trista. adevarata.

Dar romanii au cautat toate intrarile . Fortareata in care se refugiase printul dac a cazut prin tradare. Romanii nu au ezitat sa vina. punandu-le la adapost sub pamant. care nu traiau tocmai in buna pace. din apropiere. Oamenii au luat cu ei si vitele si alte lucruri de pret. mai ales ca Rholes le daduse si el o mana de ajutor cand au avut nevoie.existau trei astfel de printisori. si a adus in ajutorul sau si pe romani. Unul dintre ei. Populatia s-a refugiat intr-o pestera mare. numita Keiris. Dapyx a fost ucis iar fratele lui a fost luat prizonier. a pornit cu razboi impotriva vecinului sau Dapyx. Rholes.

dar a cautat-o mai mult pe la Gura Dobrogei.cum le numeste istoricul grec -."intortocheate si greu de gasit" . le-au astupat si i-au infrant pe cei din pestera prin infometare. Vasile Parvan a incercat sa dea de urma acestei pesteri. desi s-a gandit. la un moment dat. ca ar putea fi vorba de Limanu. Oase incastrate in peretii pesterii .

Exista si incaperi care au fost zidite. caci prea multe se potrivesc. dar romanii au gasit toate iesirile. Pestera avea mai multe intrari.Profesorul Boroneant este convins ca pestera de la Limanu este pestera Keiris. Acum toate sunt blocate si peste ele a crescut vegetatie. ori chiar ca altare sau morminte. unele sapate dinspre interior spre exterior. Unele galerii au fost prelucrate de oameni si folosite pentru adapost. Dacii au stiut. Peretii au fost intariti cu ziduri sau coloane de piatra. Sunt toate semnele ca pestera a folosit ca . cand s-au adapostit in pestera. ca pot iesi pe alta parte.

teribil de intortocheata. in lipsa celor mai elementare conditii de lucru. si nici o alta pestera din Dobrogea nu s-ar potrivi la fel de bine cu stravechea Keiris. ca o imensa radacina de copac adanc infipta in pamant. Vremurile au trecut. iar peste orasul subteran de la Keiris se intind astazi apele ghiolului si casele din sat. Keiris doarme. In plus. ultima speranta. asa cum spune istoricul grec.adapost in vremea dacilor. Pestera de la Limanu a fost pentru dacii din zona ultimul refugiu. Din pacate. nu se pot face cercetari mai amanuntite. . intr-adevar. pestera este.

prezentul isi scrijeleste cu cruzime lipsa de respect fata de trecut. "A iubi este cel mai frumos lucru. umbrele dacilor tradati inca aluneca incet. pe peretii pangariti ai pesterii de la Limanu. printre sutele de nume ale celor ce le-au tulburat linistea. In carnea ei." Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan .imbratisand din strafunduri dealul. fara odihna. lacul si satul. Pentru cei ce au ochi sa vada.

lui Cristos. pe vremea cand istoria mirosea inca a . pentru a i se inchina.• ======================== Misterul din dealul de creta: Bisericile rupestre de la Basarabi Nu stie nimeni cine a fost primul crestin care a simtit nevoia sa sape o chilie intr-un munte de creta. Se intampla in urma cu peste o mie de ani. in liniste.

In vara anului 1957. o cariera de creta. un drumeag prafuit se desprinde spre stanga. * Orasul Basarabi se afla pe malul canalului Dunare-Marea Neagra. la Basarabi. candva. strajuit de o parte de dealuri joase. pe drumul ce duce de la Constanta la Cernavoda. Dupa podul de peste apa. ca urmare a detonarilor . Important e faptul ca s-a petrecut in Dobrogea. si ca Romania se afla printre tarile cu cele mai pretioase vestigii crestine din Europa.ceata. In apropierea lor era.

efectuate pentru extinderea exploatarii. au fost descoperite mai multe astfel de incaperi sapate in dealul de creta. Au inceput imediat cercetarile arheologice si. altele folosite ca locuinte sau incaperi funerare. s-a descoperit intrarea intr-o chilie rupestra. sase bi . unele cu rol de biserici. In total. in anii urmatori.

serici si multe alte galerii si chilii. glagolitice. zeci de inscriptii scrise cu caractere grecesti. caci unii pereti erau prabusiti. unele nici astazi descifrate. ceea ce inseamna 992 dupa Hristos. multime de simboluri stranii. animale. S-au facut si lucrari de restaurare. chirilice. cu rune. . in primul rand. oameni. de numarul mare de inscriptii si desene de pe pereti: cruci. si intre toate acestea. figuri geometrice. o data: anul 6500 de la facerea lumii. Valoarea intregului complex era data.

Din suprafata de aproape trei hectare. doar o treime a fost acoperita printr-o . Intemperiile au lucrat si ele la degradarea complexului. care nu au stiut sa pretuiasca aceasta comoara. Masurile au fost insuficiente.Vestea descoperii ansamblului de biserici vechi de peste un mileniu a atras. la vremea aceea. multi turisti. chiar daca arheologii s-au grabit sa protejeze proaspata descoperire.

Peretii s-au exfoliat. sa degradat rapid. Creta. care nu a putut sta cu folos in calea ploilor. zeci de desene si inscriptii au disparut. Lipsa fondurilor. Pentru restul suprafetei s-a facut un fel de sopron din lemn si stuf. ridicata in anii '70. dar poate si lipsa interesului din partea oficialitatilor comuniste pentru un monument crestin au contribuit la distrugerea treptata a bisericilor de la Basarabi. fiind un material foarte moale.constructie de beton armat. cu aspect vag de catedrala si cu acoperisul in trepte. acoperit cu carton asfaltat. Anii de dupa Revolutie nu au adus vesti bune pentru .

Dar cum astazi. in plina toamna dobrogeana.aceasta minune a crestinatatii de pe teritoriul Romaniei. din fericire. se produsese minunea din cel de-al doisprezecelea ceas. Iar cand am revenit. . nu se poate patrunde in spatiul sacru milenar de la Basarabi fara acordul Muzeului de Arheologie din Constanta. cand am incercat sa vizitez complexul. a trebuit sa aman vizita pentru mai tarziu. Ploile au continuat sa roada peretii incarcati de istorie. Aceasta era situatia la sfarsitul primaverii acestui an.

ce pare sa tasneasca direct din dealurile de creta acoperite cu vegetatie rara.Dealul sfant Nimic din aspectul exterior al complexului de la Basarabi nu-ti spune ca ar fi vorba de o "minune". Remarc repede: acoperisul care asta vara lipsea acum exista. . prin care se scurgeau apele ploilor si prin care treceau viscolele iernii. structurata pe trei nivele. Vechiul invelis de carton. cu pereti si acoperisuri din fibra de sticla. Dincolo de un gard oarecare se zareste o constructie stranie. a fost inlocuit.

. trebuie sa se gaseasca bani pentru conservarea incintei rupestre.Mai trebuie inlocuiti cativa stalpi de lemn. subreziti de vreme si. operatiune ce necesita milioane de euro. Dar e de-ajuns sa vezi doar cateva dintre incaperile ce le-au folosit drept biserici primilor crestini din Dobrogea. ca sa intelegi ca ansamblul de la Basarabi este cu adevarat o minune. cel mai important. al carei pret nu se poate tocmi.

pastrata pana astazi. chiar de la intrare. Dimensiunile sale sunt de 7 x 3. Tavanul naosului se sprijina pe alte cinci coloane. un porumbel urias. siluete umane. alte cruci malteze uriase. E suficient luminata pentru a zari. inscriptii in rune misterioase. dragoni impletiti.Ghidul ne conduce in cea mai mare biserica. Pe celelalte fete ale stalpului. iar alaturi de porumbel. Intr-un colt al . iar intrarea in altar se face prin trei arcade frumos ornamentate cu vopsea rosie. sapate in relief.5 m. cruci malteze. sapat pe unul dintre cei trei stalpi ai pronaosului. numita de cercetatori "B4".

iar in tavanul naosului se zareste o deschizatura prin care se comunica cu o alta biserica. probabil in atitudine de ruga. Are o imbracaminte larga.naosului e desenata o figura umana cu bratele larg deschise. alb-galbuie. iar in jurul sau sunt multime de alte cruci si de rune. aflata deasupra. Lumina slaba. in care se intra din naos. pe care se vede desenata o cruce. dar si alte incaperi alaturate si galerii prin care incaperile comunica unele cu altele: un adevarat labirint. Iar deasupra aceleia se afla inca o biserica! Fiecare bisericuta are pronaos. Exista si un cavou. naos si altar. da .

intr-o alta un mormant.un contur cald desenelor. de mormant. Un univers intreg. intr-o incapere laterala se vad banci sapate in creta.. In incaperi e o tacere absoluta. Pe un perete al incaperii centrale se zareste un cap de taur. "Ideea a fost proasta". iar peretii au aspectul unui mozaic. Bisericuta de deasupra este mai mica. cruci si inscriptii runice. explica ghidul. pe peretele din dreapta intrarii altarului o pasare. creta alterneaza cu cimentul folosit la consolidare. "deoarece cimentul atrage umiditatea si grabeste deteriorarea cretei". Din loc in loc. ce reuneste viata cu moartea ..

un labirint in care sufletul se curata si mintea se limpezeste. Primii crestini Bisericile de la Basarabi sunt unicat prin dimensiuni si complexitate. in Bulgaria si in Basarabia.si somnul cu rugaciunea. unde lumina se dilueaza si zgomotul se stinge. dar nu sunt singulare: asemenea asezari exista si in alte locuri apropiate de noi. Se crede ca modelul acestor manastiri rupestre ar fi fost adus din .

Dar cine si cand a sapat chiliile de la Basarabi? Cat timp au fost locuite si de catre cine? De ce apar simboluri atat de diverse? Am solicitat cateva raspunsuri de la parintele Ionut Holubeanu. vorbeste repede. foarte preocupat de complexul de la Basarabi.Cappadocia. foarte bine documentat. Spiridon din . inteligent. Ne primeste in biserica Sf. despre ale carui reprezentari sustinuse. cu caldura si har. Tanar. de curand. unde exista cu sutele. cadru didactic la Facultatea de Teologie a Universitatii Ovidius din Constanta. o comunicare stiintifica.

pe baza ceramicii gasite acolo. Totusi. "Complexul de la Basarabi a fost datat in secolele 9-10 dupa Hristos.Constanta. pe baza inscriptiilor de pe pereti. in . este posibil sa fi existat o prima etapa de locuire mult mai devreme. iluminata sarbatoreste pentru a celebra o cununie religioasa. si pe baza arhitecturii bisericilor. care apartine evului mediu timpuriu. care contin si ani.

Este doar o ipoteza. una dintre bisericute are arhitectura specifica secolelor 4-6. E vorba de o biserica in forma unei corabii. Si acolo. Mai avem un caz asemanator la Dumbraveni. exact ca cel de la Basarabi. cioplit in stanca. la fel ca . iar un indiciu in acest sens ar fi una dintre bisericute. datate initial in secolele 9-10. Acolo s-a descoperit un ansamblu monahal rupestru. dar argumentul arhitecturii este puternic. cu absida si contraabsida (absida este peretele incovoiat al altarului). care are o arhitectura specifica lumii crestine primare.secolele 4-6. unde exista doua bisericute.

iar cel care le datase initial a fost obligat sa admita ca a existat o prima etapa de locuire mai veche cu cateva secole si a coborat datarea acelei bisericute in secolul 4. Aceeasi este situatia si la Basarabi." . in care s-a gasit o moneda din secolul al 4-lea. Apoi s-a descoperit un mormant.Mai existau in zona astfel de manastiri rupestre? . doar ca aici nu s-au gasit dovezi suplimentare. si cu toate acestea a fost datata mai tarziu.la Basarabi.

acestea sunt etapele in care viata monahala a .atat in Dobrogea romaneasca. unele sunt din secolele 9-10. Si bulgarii au gasit vestigii monahale rupestre. la fel ca la Basarabi. din secolele 4-6.Basarabi nu este un caz unic. In sudul Dobrogei . refolosite apoi in secolele 9-10 si pana in secolul 11. dar si in Cadrilater. exista o intreaga arie monahala. De fapt. dar unele dintre ele sunt mai timpurii..

care au inabusit-o. in secolul 6 si inceputul secolului 7.Cele mai interesante reprezentari de la Basarabi sunt cele umane. cand au venit si multi misionari bizantini si au dat probabil si ei un impuls pentru revigorarea vietii monahale din zona. cand conditiile erau din nou prielnice vietii crestine. si reapare dupa crestinarea bulgarilor. Multe dintre figuri . si ea dispare brusc. Pana au venit slavo-avarii.fost infloritoare in aceasta zona. Sfantul fara nume .

Cine sunt aceste personaje? . cu mainile ridicate. unele au chiar o aura in jurul capului. Semn distinctiv este aura specifica sfintilor si . cu bratele ridicate.In cea mai mare dintre bisericutele din grupul celor notate cu B este reprezentat un sfant in pozitie de rugaciune. uneori tinand o cruce intr-una din maini.sunt in pozitie de rugaciune.

a fost identificata. Pornind . dar atributele principale sunt clare: un vesmant lung. in mana dreapta o sulita. Este evident vorba de un sfant. In schimb. care n-a fost descifrat. dar pe care nu il putem identifica deocamdata. o alta reprezentare. probabil de blana. Chipul sfantului e distrus. o tunica. din aceeasi bisericuta. nu se mai vede.vesmintele bisericesti. Reprezentarea este insotita de un text in caractere runice. deoarece de o parte si de alta a figurii se afla o inscriptie in limba greaca. iar in mana stanga un scut ca o litera "O" alungita. din care rezulta ca este vorba de Sfantul Teodor.

iar ca vesmant o tunica lunga cu dungulite. ca si cel de la Basarabi. Reprezentarea de la Basarabi seamana izbitor de mult cu cea din manuscris. am cautat sa gasesc reprezentari apropiate in iconografia traditionala bizantina din aceeasi epoca si am gasit intr-un manuscris. fie . cu exact aceleasi elemente: sfantul e reprezentat pedestru. o evanghelie din secolul al 12-lea. in cea stanga un scut. o reprezentare a sfantului Teodor. are in mana dreapta o sulita. Acest lucru ma face sa cred despre crestinii de la Basarabi ca au avut niste modele.de la aceasta imagine.

. Pe langa Sfantul Teodor.icoanele vremii. dar este atat de schematic reprezentata. in aceeasi bisericuta mai sunt doi sfinti. incat interpretarea ei a ridicat probleme. . fie reprezentarile de sfinti de pe manuscrisele din epoca. a nasterii Mantuitorului.Sunt numeroase aceste reprezentari de sfinti in bisericile de la Basarabi? .Nu sunt foarte numeroase. Intr-o alta bisericuta mai exista o reprezentare interesanta. foarte frumoasa.

o cladire cu o cruce deasupra. eu consider ca este o reproducere dupa o icoana a vremii. mai sus este o iesle in care se afla un copil in fasa si deasupra o stea. de la sfarsitul . interpretata ca fiind Betleemul. Si in acest caz. am gasit o icoana de la Muntele Sinai. din care coboara trei raze catre pruncul din iesle. Cautand modele posibile.Este figurat un drum curbat.

De ce cred ca este un . dar literatura de specialitate l-a descris drept "barbat cu nimb". nici magii care se inchina. Mai exista intr-una din bisericute un sfant. Nu apare Maica Domnului. pruncul culcat si steaua cu razele. adica ieslea. Are o aura clara si frumoasa. despre care eu personal cred ca este un arhanghel. asa ca in icoanele din vremea noastra.secolului 12 si inceputul secolului 13. care contine exact aceleasi elemente de baza ca in reprezentarea de la Basarabi. Si asta m-a facut sa cred ca au avut modele pe care au incercat sa le reproduca schematic. asa cum sau priceput.

In Bulgaria.Exista astfel de icoane rudimentare si in alte parti? . Acolo apare figura Sfantului Vasile. la fel ca in reprezentarile de arhangheli. . la Ravna. ridicati. la fel de rudimentar incizata. exista un complex monahal unde s-au descoperit multe reprezentari de tip graffiti asemanatoare cu cele de la Basarabi.arhanghel? Deoarece are umerii foarte proeminenti. . dincolo de limita de sud a Cadrilaterului.

dar a obtinut astfel un fel de iconita. la Capidava s-a gasit un ciob de ceramica dintrun vas romano-bizantin spart. Pelerini la altarele albe .Aceste reprezentari exprima saracia crestinilor din acele vremuri. pe care mai tarziu cineva a scrijelit figura Sfantului Gheorghe. Oamenii simteau nevoia sa aiba astfel de icoane langa ei.De ce sunt atat de schematice aceste icoane? . De pilda.. sa se simta mai protejati. extrem de rudimentara.

cizme. alfabete cunoscute si necunoscute? Un mozaic ametitor ce se intinde pe cei mai multi pereti ai labirintului. scrijelit peste tot in sus si-n jos. in relief. naive sau pline de arta. altele mai vechi. peste altele mai putin adanci. in diagonala si pe orizontala. pasari. cu figuri si semne care se intretaie si se suprapun. serpi. oameni.Ce poate fi mai straniu decat un perete de biserica. in toate directiile. cai. unele mai noi. barci. mai mici. cruci. mai mari. al carui sens ii scapa celui ce ar incerca sa afle . sau doar simple linii subtiri. vechi de mai mult de o mie de ani. unele mai adanci.

specialistii au reusit sa inteleaga ce s-a petrecut in acele grote.. . Aceeasi ar putea fi situatia si la Basarabi. De fapt.. exista un numar foarte mare de simboluri. pe langa icoanele cu sfinti. Dintre toate.care este rostul acestei babilonii. Si totusi. care sunt foarte putine. cizma pare simbolul cel mai misterios. Cercetatorii bulgari care au studiat complexul monahal de la Ravna au lansat ideea ca unele dintre reprezentari au fost facute de pelerinii care au trecut pe acolo.

De ce apar atat de multe cizme. iar cercetatorii nu au ajuns la un acord. ce anume simbolizeaza incaltamintea desenata pe peretii bisericilor de la Basarabi? .. Exista mai multe ipoteze.E greu sa interpretezi un simbol din acea epoca. Dar cea mai plauzibila .

Apare arcul cu sageata. fiecare pelerin desena semnul sau distinctiv. pentru a marca faptul ca a trecut pe acolo. Si atunci incaltarea a ramas un simbol al locului sfant. opinci .Ce alte simboluri sunt frecvente? .la Ravna apare sandaua -. sandale.dintre ele spune ca acesta este un mod de a marca locul sfant pe care pelerinii l-au vizitat. dupa modelul Sinaiului. ca acesta este loc sfant". Acolo. Apar cizme. Dumnezeu i-a spus lui Moise: "Descalta-te. chiar in altarul uneia . .

iepuri. interpretarea lor ridica mari probleme si nu am ajuns inca in faza in care sa ne putem pronunta sigur asupra semnificatiei acestora. dragoni. corabii . Exista chiar un chip cu trasaturi mongoloide. In simbolistica crestina acesta semnifica alungarea lui Adam din Rai. Putem .dintre bisericutele de la Basarabi.s-a spus chiar despre o corabie ca seamana cu o corabie de vikingi. Apoi sunt reprezentati porumbei. iar acest lucru este legat de prezenta unei populatii nomade in zona. probabil pecenegii. Mai apar caii. Simbolurile sunt foarte numeroase. sunt multi cai.

De ce neam erau cei ce au locuit si cei ce au trecut pe la Basarabi? . complexul de la Basarabi oglindea mozaicul etnic al regiunii. la vremea respectiva. Cele mai multe apartin epocii evului mediu timpuriu. Ce putem spune este ca.insa presupune ca apartineau pelerinilor de diverse neamuri care ajungeau in zona. probabil erau .Este greu de stiut. S-au descoperit si schelete ale unor nordici. . deci secolelor 10-11. Unii spun ca au fost si populatii nordice.

vikingi. adica de la vikingi la bizantini. E posibil ca unii vikingi sa fi murit in zona sau chiar sa fi ramas sa vietuiasca la Basarabi. De pilda. De ce spun asta? Pentru ca unele dintre locuintele de la Basarabi au fost refolosite mai tarziu drept cavouri. caci pe aici. trecea drumul cunoscut "de la varegi la greci". pe malul vestic al Marii Negre. dar mai probabil este ca au venit aici dupa abandonarea complexului. exista doua incaperi folosite probabil .

acolo au fost asezate trupurile unor oameni. Altii spun ca au fost si populatii nomade. scaunele sapate in creta. iar incaperea avea o usa de lemn prinsa in peretele de creta cu carlige de fier. pecenegi.drept chilii de unii monahi. pentru ca au vatra. iar intrarea a fost zidita cu calupuri de creta. in care au fost gasite oseminte umane. caci au fost identificate . Insa mai tarziu. semn ca aceste galerii au capatat destinatie funerara numai dupa ce complexul monahal nu a mai fost locuit. chiar si de femei. La fel s-a intamplat si cu unele galerii. Altii spun ca au fost si slavo-bulgari.

Altii spun ca au fost si bizantini.Peretii bisericilor rupestre de la Basarabi au. . cea mai sigura ipoteza este ca Basarabi fost un loc de pelerinaj pentru crestinii din regiune. caci avem si inscriptii in greaca. deci stramosii nostri. pentru ca inscriptiile acestea in limba greaca au greseli de ortografie si e clar ca au fost scrise de cineva care nu stapanea foarte bine alfabetul grecesc. Iar altii spun ca au fost si autohtoni. "Doamne ajuta pe robul tau" .inscriptii in limba slavona. Deci. protoromani.

Le-a descifrat cineva? . in biserica. in luna august in 31. Aian (sau Dimian). Amin. merg pe drum (in sensul de "calatoresc"). Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. pun lumanari pentru pacatele mele." Deci. Dimian. in aceasta biserica.pe langa desene. tot in slavona: "In numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant s-a inchinat nedestoinicul rob Simion. Luna mai. scrisa in limba slavona." Si o alta. este vorba .Iata una dintre inscriptiile de la Basarabi. prima data. cu caractere chirilice: "Eu. omule. preotul. si extrem de multe inscriptii.

de data aceasta in limba greaca. .Pe langa alfabetele cunoscute . In ce limba si cu ce alfabet sunt scrise? .chirilic. O alta inscriptie. se inchinau si isi marcau trecerea pe acolo. spune: "Doamne ajuta pe robul tau Iosif preotul".de oameni care veneau. grec exista si multe inscriptii inca nedescifrate.

Cateva .Da. originala. Deci. dar e vorba de alfabete diferite. care amesteca rune nordice cu rune protobulgare. este vorba de alfabetul numit "runic" ce a fost folosit de scandinavi si de protobulgari. nu a mai fost folosit. dar cu precizarea de rune protobulgare sau rune nordice.. Poate fi o scriere locala. La Basarabi apare un alfabet considerat de unii original. folosita in aceasta zona intr-o anumita etapa istorica. dupa care alfabetul a fost uitat. sunt numite alfabete runice. doar ca sunt incadrate ca aspect in categoria "rune".

poate pelerini moderni. Maine e duminica. Iar ca semn al .tot un fel de inscriptii. Vor veni credinciosii.caractere runice apar si la Dumbraveni. dar nu pe pereti. vor lasa acatiste . * Discutia cu parintele Holubeanu este din ce in ce mai animata. Pentru aceste inscriptii runice inca nu s-au dat solutii sigure de descifrare. se vor inchina la icoane si vor lua parte la Sfanta Liturghie. se apropie alaiul multicolor de nuntasi. ci pe hartie -. dar acolo peretii sunt de stanca si cu greu puteau fi scrijeliti. Dar la intrarea in biserica se face zarva.

o iconita cu un sfant grabnic-ajutator. La Basarabi. ce urca incet cararea. Fotografii de Marian Coman . pe drumeagul de la poalele dealului de creta se intrevad in praf urme de sandale si de opinci.trecerii lor pe acolo. O mie de ani inseamna o zi in fata lui Dumnezeu. puterea unei rugaciuni. in loc de o inscriptie pe un perete. vor lasa. aceasta zi parca nici nu a trecut. strangand la piept un ciob. Daca privesti cu ochiul limpede. pasii pelerinilor de mai ieri.

de dimineata si pana seara. ea . Ingenuncheata.• Aurora Petan • • ========================== Femeia din gradina dacilor De 12 ani. Lucretia Rambetea face 18 km pe zi. ca sa ajunga la Cetatile din Muntii Orastiei.

Cat pe ce sa ma iau de ea. Statea chircita pe Soarele de Andezit.. practicand ritualuri pagane la altarele dacice din Muntii Orastiei. Zambeste.. Mai fac doi pasi si ii vad chipul: o femeie la vreo 50 de ani. Nici dintre cei care isi sapa numele in piatra.curata buruienile de pe pietrele albe si de pe istoria dacilor. cu ochii negri si un obraz ars de soare. rascaind cu atentie piatra altarului dacic. revoltata de gesturile sale ciudate si agresive. Nu pare a fi dintre indivizii care de la o vreme aprind lumanari. Numele si .

dar cu raspunderi mari: o cheama Lucretia Rambetea si e ste ingrijitoarea Cetatii.anul nefericitei lor vizite in cetatea dacica de la Sarmisegetuza. care straluceste de curatenie. Sfarsitul verii a umplut cu flori incinta sacra. Femeia din fata mea e de-a locului. o femeie modesta. Zana cea buna a sanctuarului dacic. Lucretia trudeste .

Uneori. vantul scutura iar fagii. padurile de fagi au inceput sa-si schimbe culoarea si sa-si scuture frunzele. Ierburile astea salbatice strica piatra. nu trebuie lasate sa creasca pe monumente asa de valoroase.de dimineata. Fie cat de frumoase. ca ingroapa cetatea sub ea. sa biruie toate ierburile care au crescut intre pietrele altarului dacic. Lucretia aduna jirul si frunzele din incinta sacra cu patura si le duce in padure. Si de-acuma incep sa cada si frunzele. baga radacini peste tot. iar femeia o ia de la capat a doua zi. Noaptea. n-au ce sa cauten sanctuarele dacice. . e atata frunza de fag.

Lucretia curata chiar istoria dacilor. De fapt. si se intoarce acasa seara. De 12 ani.Atunci vine cu grebla. iar daca sambata nu se duce. Lucretia se scoala la ora patru dimineata. noaptea viseaza cetatea ingropata-n gunoaie. ca sa curete cetatea. face curat. de luni pana vineri. care nu "nimeresc" cosurile special amplasate acolo. iar dupa doua-trei zile o ia de la capat. iar duminica fuge repede sa vada daca e curat. Strange si gunoaiele turistilor. . in fiecare zi. strabate pe jos 18 kilometri de acasa pana la Sarmisegetuza si inapoi.

prin .Daci. un teanc de carti. dintr-o sacosa de plastic. Femeia se opreste din plivit. Le poarta cu ea pentru turisti. de ilustrate si de pliante despre Cetatile Dacice. zi de zi. isi sterge fruntea de sudoare si scoate repede. icoane si lumanari Ma asez langa ea pe marginea Soarelui de Andezit.

caci barbatul i s-a pensionat. Gradistea de Munte. apoi pe Valea Alba. Nu exista nici un chiosc. Le intinde pe iarba. curata buruienile. Bilete la intrare nu poate vinde. nici un punct de vanzare. dar la pliante si carti are "norma" si se straduieste sa le vanda. Barbatul ei a lucrat si el 18 ani in cetate: cosea iarba din incinta sacra. Lucretia e angajata a Muzeului din Deva.padure. cu salariu minim pe economie. Apoi s-a angajat ea. la soare. din satul ei. Cumpar sase ilustrate. se ocupa de lucrurile mai grele. Dupa 31 de ani de . sus in cetate. ca nu exista o intrare amenajata si cetatea nu e ingradita.

are o pensie de 220 lei. Rachitile erau uite-asa de mari (imi arata pana la brau). "doamne feri". In drum spre masa de sub brad. mai culege cate o pietricica din iarba si o arunca din drum. A facut-o barbatul ei. I-e drag de ce face. sanctuarele singure. Se . Inainte sa vina ei ca ingrijitori. acum 18 ani. se apleaca.munca. Ne indreptam spre masa de lemn de langa templul mare. Pentru odihna turistilor. Vorbeste cu voiosie. de calcar. cand a venit prima data la lucru in cetate. doua saptamani a taiat barbatul ei la rachiti si tufe de soc. cetatea era napadita de buruieni. N-ar lasa.

se-apuca rabdatoare sa . Mai ales cand ii vede pe vizitatori incremeniti de uimire. ori poate vreo boala de minte. simte ca are si ea un pic de merit in bucuria lor. Cand vin. ca lumea ii plina de suferinte si incercari.simte de parca i le-ar fi dat in grija chiar Dumnezeu. Lucretia se trage mai catre padure. Mai vin si din aia de se inchina la pietre si aprind lumanari. si numai dupa ce pleaca. da ea se face ca nu ii vede. Cine stie ce necazuri or fi avand.

racaie ceara scursa si strange lumanarile. Unii lasa si iconite printre pietre, cu Maica Domnului sau cu Iisus Hristos, dar pe alea le lasa acolo, sa fie sanctuarele in paza Celui de Sus. Cand ploua, Lucretia are grija sa dreneze apele ca sa nu balteasca. Iar cand vantul smulge crengi si le azvarle pe sanctuare, Lucretia le strange repede, sa nu putrezeasca peste pietre. Are grija si de izvorul dacilor, care curge chiar in cetate. Iarna, daca e zapada mare, urca in munte cu calul, desi turistii sunt mai rari. Dar vara vine lume, parca din ce in ce mai multa de la un timp. "Doar suntem nime',

fara istorie", spune cumva rusinata. Numai ieri a numarat 24 de masini. Cand au fost serbari in vale, la Costesti, au urcat la cetate vreo 200 de persoane. S-a bucurat ca de o victorie personala, dar cat a muncit dupa aceea ca sa curete dupa turisti... Din pacate, Lucretia se ocupa doar de incinta sacra. Restul cetatii este neingrijit. Cine sa se ocupe daca nu sunt bani? Arheologii sapa foarte putin, anul asta au stat doar doua saptamani, din care patru zile a plouat. Si anul trecut au stat tot numai doua saptamani. Pe vremuri, sapau si cate doua luni. Acum nu mai sunt fonduri.

Fetele Albe Abia acum arunc o privire atenta asupra luminisului ce adaposteste sanctuarele. Iarba e moale, de un verde linistitor. Intre pietrele dacilor sunt covoare gingase din mii de flori albe, galbene si liliachii. Nici o frunza uscata, nici o buruiana nu strica armonia desavarsita a privelistii: o poiana a zeilor, imbracata in zumzet continuu, de greieri si albine.

Plecam impreuna spre Fetele Albe, o asezare dacica foarte putin cunoscuta, care este in drumul spre casa al Lucretiei. Acelasi gest, al neincetatei griji pentru ca cetatea ei sa fie curata, il face si cand iesim dintre ziduri: o hartiuta cat de mica este cel mai mare dusman, o creanga ce blocheaza drumul turistilor este imediat inlaturata. Ochii ei vioi urmaresc fara

incetare perfectiunea... Gunoaiele nu pateaza doar piatra, ci si obrazul istoriei. Urcam dinspre Valea Alba spre Fetele Albe prin padure, pe o carare abrupta. Si cararea a facuto tot ea cu barbatul ei, de atatia ani de cand tot au venit la lucru in cetate. Acum este marcata pentru turisti. Fagetul crud, foarte tanar, se sfarseste brusc, in fata unei paduri de brad, aproape in intregime uscata. Inaintam printr-un peisaj halucinant, de brazi roscati-vinetii, printre crengile carora se filtreaza o lumina cu nuante de culoarea vinului vechi. Pe jos e pat de cetina de aceeasi culoare. "Sunt prea desi",

imi explica Lucretia. "S-au uscat ca n-au destula lumina. Mor fara soare. Numai la varf mai sunt verzi." Pasul ei ager si puternic ma lasa in urma. A facut de mii de ori acest drum. Nu se teme de ursi, nu a intalnit nici unul in viata ei. Doar o capra neagra i-a taiat intr-o zi poteca. Trecem de paraul Alboanei si ne apropiem de asezarea dacica de la Fetele Albe. "Alboana" vine de la Albu Ioana, o femeie care statea la o casa din munte si le aducea apa celor ce lucrau la cetate. De-asta i-au zis asa. Dar "Fetele Albe"? Nu stie. Asa a apucat, asa le zice de cand se stie.

La Fetele Albe a existat in vremea dacilor o intinsa asezare civila, randuita pe vreo 30 de terase facute de mana omului. Calcarul alb al cladirilor trebuie sa se fi vazut impresionant din vale. Asezarea a fost distrusa de romani, dar ruinele albe probabil au uimit multe secole pe cei ce treceau pe acolo. Asa s-o fi nascut numele acelui loc, poate chiar si numele paraului sa vina tot de aici. O intreb pe Lucretia cand s-au facut sapaturi la Fetele Albe. In 1951. Si inca putin in 1953. Arheologii au cercetat foarte putin. Si de atunci? De atunci totul e in paragina. Ajungem. Privelistea este obositoare.

Natura salbatica a facut parca tot posibilul sa ascunda vederii putinul care putea fi vazut. Rugi de mure, urzici, buruieni inalte, lastaris incalcit, fagi cu radacini strambe, covoare de muschi, toate au acoperit vestigiile dacice. Se ghicesc pietrele, sute, mii de pietre, aruncate de-a valma in toate partile, de parca un zeu suparat s-a aplecat din inalturile lui si le-a amestecat pe toate intre ele, ca nimeni sa nu mai stie vreodata care a fost rostul fiecareia: piatra de zid, piatra de cladire ori de templu, piatra dintr-o scara sau dintr-o fantana dacica. Se mai vad urmele unui sanctuar circular

napadit de brusturi. Au trecut mai mult de 50 de ani de cand salbaticia a pus stapanire pe acest loc. Fara truda Lucretiei, asa ar arata si cetatile... De altfel, locul e aproape de casa femeii, la doar zece minute, si Lucretiei i-ar placea sa se ocupe de Fetele Albe, "daca s-ar scoate un post". Dar muzeul nu are bani. Inca doi-trei ani, si nu o sa se mai vada mai nimic din asezarea aceasta a dacilor. Si, cine stie daca o sa se mai incumete vreodata cineva sa se ia la tranta cu furia ierbii.

Abia acum inteleg cat de mare e rodul muncii acestei femei, care zi de zi strabate padurile ca sa vina la Sarmisegetuza, sa pliveasca frunzulitele dintre pietrele altarelor dacice. Abia acum imi dau seama ce ar fi fost sanctuarele dacice fara aceasta femeie, care viseaza noaptea ca cetatea ei e ingropata-n gunoaie si fuge a doua zi, 18 kilometri distanta, ca sa o curete, pentru un salariu minim pe economie... Iar viata Lucretiei nu e deloc usoara. Sora ei a murit de tanara, iar ea i-a crescut pe toti cei patru copii orfani, plus inca un copil al ei. Are

toate necazurile omului sarman de la tara si poate inca altele in plus. Dar are o responsabilitate de care e mandra, si pentru nimic in lume nu va ingadui ca cetatea ei sa fie altfel decat o gradina ingrijita, chiar daca turistii nu vor sti niciodata al cui este meritul. La plecare, vrea sa-mi dea o sacosa de mere bune, de munte, si ma invita la ea acasa. Dar e tarziu si trebuie sa cobor in vale. Lucretia dispare ca o naluca printre copaci. Nici frunzele de sub talpile ei nu fosnesc, nici pamantul batatorit al cararii nu-i boncane sub toiag. Doar crengile aplecate ale copacilor se

dau usor la o parte din calea ei, ca intr-o plecaciune in fata unui stapan iubit. (Fotografiile autoarei)

Aurora Petan ======================

Muntii misterelor - Bucegii

Marele Sfinx din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean Cuprinsi intre Valea Prahovei, Valea Ialomitei, Depresiunea Brasovului si Subcarpatii Curburii, Bucegii nu sunt doar inima de piatra a Romaniei, ci si un minunat sanctuar: un munte sfant, de pe creasta caruia se vede toata tara, pana la Dunare, poate cea mai curata apa din

lume, si un zeu de piatra cu chip de dac, ce vegheaza neincetat asupra Romaniei. Taina Marelui Sfinx Chipul de om sapat in stanca priveste cu ochii larg deschisi peste tara dacilor. Are infatisare mandra, cu caciula moale pe crestet, cu varful indreptat inainte. Fata ii este potrivita, proportionata, buzele ferme si barbia hotarata. Marele Sfinx din Bucegi este simbolul Romaniei, asa cum turnul Eiffel este pecetea Frantei ori piramidele de la Gizeh emblema

Egiptului. Il asezam cu mandrie pe carti postale ilustrate si in ghidurile turistice pentru straini, dar am uitat de mult care e rostul lui, ce cauta acolo, in Bucegi, si de ce ne vegheaza tainic de atatea milenii. Sfinxul nostru are exa

ct aceeasi inaltime cu cea a sfinxului egiptean de la Gizeh. Oare e o coincidenta? Privirea sa

Si a constatat ca Sfinxul . despre al nostru specialistii romani se tem sa spuna asa ceva.este indreptata spre locul in care echinoxurile se deseneaza pe cer. care a venit in Bucegi in 1968. cand apune soarele. cand vin pe aici si se minuneaza de frumusetea si vraja plaiurilor noastre. mereu strainii. anume ca sa vada Sfinxul nostru. pe care il stia de pe o carte postala. Asa a fost cercetatorul peruan Daniel Ruzo. au curajul sa gandeasca mai departe. iar conturul cel mai clar il dobandeste la 21 noiembrie. Daca sfinxul din Egipt stim ca a fost facut de mana omului. Doar strainii.

Controversatul istoric Nicolae Densusianu spunea ca egiptenii au plecat din Carpati.sunt doar opera naturii si nu creatia unor indepartati stramosi. inseamna ca natura si-a depasit . ducand cu ei zestrea spirituala pelasga.stranii fapturi de piatra ce stau la taifas in apropierea Sfinxului . Asia Mica si Liban. in opinia sa! Si chiar daca am admite ca Sfinxul nostru.. Iata deci originea sfinxului egiptean. trecand prin Grecia.seamana cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat intr-o stanca de pe podisul Marcahuasi din Peru. pana pe malurile Nilului.. impreuna cu Babele .

dandu-le infatisarea de azi. Babele .o creatie a omului sau a naturii? Cum priveau dacii Sfinxul.limitele si s-a intrecut pe sine. acest Om de Piatra . Babele. ori o mana de om a intervenit asupra lor. oare. Sunt. Nu stim daca asa au fost dintotdeauna. niste altare ciclopice? Caci singura actiunea naturii pare sa nu le explice suficient forma.

cum facem noi astazi. Poate ca aici. apoi un Sfinx al Bratocei. "de la Toplet". un altul in zona Carpatilor de Curbura. pe valea raului Teleajen. mai mult ca in orice loc. E un . nemurirea era la ea acasa. nu ca pe o simpla stanca erodata de ploi si vant.din varful muntilor? Cu siguranta. Dar Sfinxul din Bucegi nu este singurul de la noi din tara. Mai exista si un Sfinx banatean. Probabil ca la poalele lui se practicau ritualuri. pe un mal al raului Cerna. era intrebata vointa zeilor ori se faceau initieri si sacrificii.. Si mai spun unii ca numele de "Sfinx" nu este potrivit. undeva. in Muntii Ciucas..

vesnic veghetor asupra noastra? Muntele cu nume de om "Un munte care se numeste Omul! Este oare muntele atat de mic sau fost-au omul atat de mare. straveche. nume ce nu are a face cu lumea noastra dacica. Oare cum numeau stramosii nostri acest chip impietrit. menit sa-i atraga pe turisti.nume carturaresc. de s-a numit muntele dupa dansul? Ce a . din mitologia greaca si egipteana.

legenda despre Muntele Omu.fost oare omul acela? Fost-a el un erou mare. Un nume ciudat. Unii spun ca o data pe an. de care se cutremurau imparatiile?" Asa isi incepea Carmen Sylva. regina indragostita de Bucegi. pentru cel mai inalt varf din Bucegi. un nume abstract si tulburator. . la asfintit de noiembrie. Profilul stancii deseneaza o imagine umana. una din stancile din apropierea varfului isi lasa umbra pe platou. care traia in locuri salbatice? Fost-a el un hot mare al carui nume nimeni nu indraznea sa-l pronunte? Fost-a el un imparat. care s-a batut in batalie? Fost-a el un pustnic.

in vremea dacilor. Unii numesc stanca cea mai inalta de pe Varful Omu "Tronul lui Zamolxe". Altii spun ca e mai mult de atat. Sau ca sunt coloanele cerului. poate lui Saturn. zeul timpului. zic ca nici macar nu e vorba in numele Omu de cuvantul pe care noi l-am luat din latina. sunt altare ciclopice. mai indrazneti. tocmai in varful varfului. Ori ca pietrele enigmatice semanate parca de uriasi. pentru a .care i-a dat numele "Omul". asemenea celor din apusul Europei. Ca pe Varful Omu a existat. sunt megaliti. un altar inchinat unui mare zeu. Iar altii. cunoscut la noi sub numele de Zamolxe.

care il desemna pe zeul primordial. de cand lumea. ci de un cuvant mult mai vechi. caci stim ca varfurile cele mai inalte nu erau ale oamenilor. E adevarat. erau lacasurile marilor preoti. Si nu putem jura ca este vorba de cuvantul latinesc pentru om. un Monte Omu exista si in insula Sardinia. ci erau consacrate zeilor umblatori prin nori. Alpii Dolomitici au si ei un varf Omo. Acel Om care a dat numele celui mai inalt virf din Bucegi nu putea fi decat un zeu.desemna fiinta umana. erau sacre. . iar cei Ligurici un Monte Omo a carui creasta depaseste altitudinea de 2600 m.

de la poalele Varfului Omu. care curge prin Valea Obarsiei. intrun fel. Si cu toate acestea. lasand la rasarit Sfinxul si Babele.Despre Varful Omu (2507 m) se spune ca este centrul unei stele alcatuite din mai multi munti convergenti. in el se intalnesc si se innoada toate crestele. chiar fiind cel mai inalt varf din Bucegi. izvoraste Ialomita. Din acest centru. El este chiar centrul intregului arc de culmi care alcatuiesc Bucegii. . iar la apus Muntele Batrana si Muntele Doamnele. el nu poate fi vazut tot timpul de pe traseu. un munte tainic. un munte ascuns. ci doar din anumite puncte: este.

Batrana si Doamnele: ce duhuri. ce zane prefacute in pietre salasluiau aici in vremuri de mult apuse? Se spune ca Bucegii sunt munti vrajiti care emana o energie puternica Cei incercati.Babele. care au urcat pe varful Omu de . ce vantoase.

Unii sustin ca Omu e un munte vrajit. spun ca de aici. daca te uiti in toate directiile. Numai cerul e deasupra ta. pe baza masuratorilor radiestezice. ca exista o poarta de intrare intr-o retea subterana aflata sub . Se vede pana si Dunarea. Carpatii Orientali. S-a afirmat. Esti pe acoperisul tarii dacilor. din inima Bucegilor.nenumarate ori si au scrutat zarile in diminetile limpezi. Buzaul. Tara Barsei. in maruntaiele caruia sunt stranse comori. poti sa vezi aproape toata tara. toata Transilvania. cu o energie foarte puternica. se vad Bucurestiul.

in "Dacia Hiperboreana. Aceasta poarta ar fi undeva pe Valea Obarsiei Ialomitei. fiind explorata doar pe vreo 20 de kilometri".Omu." ca "muntele Om este traversat de o grota imensa. Vasile Lovinescu sustine si el. in sensul ca nu i s-a dat de capat. Nume vrajite La fel de magice ca si locurile sunt numele . intr-un loc dominat de o stanca numita "Biserica Trasnita". care este una dintre cele mai mari din lume.

plaiul. braul sau brana. De la nume de forme de relief marunte.Piscul. cuvintele au taria si mireasma unor vremuri in care oamenii vorbeau cu zeii si erau una cu natura. au putut patrunde aici. desi ea inca salasluieste in vorbirea noastra de zi cu zi. pe care am uitat-o. strunga toate sunt cuvinte stravechi. unele socotite dacice. venite mai tarziu. muchia. la numele proprii ale fiecarui coltisor din Bucegi.acestora. Putine influente straine. deci probabil tot din vremea dacilor sau chiar mai . Cele mai multe sunt franturi dintr-o limba straveche. altele cu origine necunoscuta. curmatura.

salasluiau odinioara pe Creasta cu Zimbri sau in Valcelul cu Zimbri. La fel si tapul. Bucegii erau cutreierati si de cerbi. cum ne marturiseste Valea Cerbului. Candva. Zgarbura. Valea si Poiana Tapului. Zanoage. Vanturisul si Vantoasele. Gavane. Spintecaturi. animale cu nume dacic. cel negru si iute de picior. atatea cuvinte milenare incarcate de poveste. Galme. ce astazi nu mai exista in vorbirea noastra cea chinuita de neologisme ale noului . Zimbrii.demult. care a dat numele Coltii Tapului. dar de buna seama tapul salbatic. denumit tot cu un cuvant dacic. Clabucete. Clai. Bolboci.

... precum inflatie. dar acelasi suflet legat de pamantul romanesc. lipsit de paduri. ori covorul de muschi verde si moale. ca sa nu mai vorbim de Bugeacul istoric din Basarabia. Chiar numele Bucegilor se lasa greu de descifrat: ce este un buceag? Lingvistii spun ca huceagul sau buceagul este un paduris des si jos. incalzire globala. pensii private.mileniu. piata de capital. motiuni de cenzura. doar cu buruieni si ierbarie.. Ialomita si Teleorman. sau chiar pamantul pustiu. un alt taram. Localitati cu numele Bugeac sau Buceag exista in judetele Constanta. . O alta lume.

Lingvistul Sextil Puscariu sustine chiar ca Bucsoiul. se deriva de la Buc cu acelasi sufix ca in Maneciu sau Moeciu. Bucur. Iar Bucur. tot asa cum si Buceci. in zadar o cautam in limbile vecine: este la fel de vechi precum numele Carpatilor. stim. este un nume autentic dacic. Ca locurile acestea erau vrajite. isi are numele derivat de la Buc. unul din bratele stelei de munti ce se intalnesc in varful Omu.teritoriu apartinand regatului dacic al lui Burebista. numite si buceag. Poate ca tufele joase de jepi. ne-o arata si . Cat despre originea numelui. Bugeci. au dat numele Bucegilor.

in Sinaia. Iar povestile locului spun ca nu departe. Iar aceasta pestera.alte nume. Sfinxul nu reprezinta doar un singur chip. ascunse la ananghie de preoti si regi. . care are rolul de pazitor al unei comori ascunse intr-o Pestera a Tezaurului. de fapt. ci e inconjurat de alte chipuri umane. doua astfel de tezaure chiar au fost descoperite in vremea regelui Carol. Valea Comorilor ne povesteste de uriasele tezaure dacice. mai adauga cercetatorul. Ce stiau batranii locului de i-au spus acelei vai "a comorilor"? Daniel Ruzo spunea ca. precum si de capul unui caine. din rase diferite.

. care strange laolalta cunoasterea si intelepciunea unui trecut ce poate a fost. Ce fel de tezaur ar putea fi ascuns in maruntaiele muntelui? Unul omenesc.trebuie sa fie undeva in apropierea Sfinxului. in privinta spiritualitatii. sau unul divin. cu mult deasupra prezentului? Si atatea alte nume de poveste. alcatuit din cupe scumpe de aur si argint.. acest magnific monument al Omului. incrustate cu nestemate. Dar Podul cu . Dar poiana Sfarsitul Lumii? Poate e vorba de o lume ce incepe in ochiul Sfinxului si se sfarseste in norii de sub talpile zeilor daci.

zice Nicolae Densusianu. uitat. un dor vesnic. Un dor mai tare decat moartea. . incremenit in piatra. Poate sufletul strabunilor care geme. stand pe un varf.Florile sau Piatra Arsa? Dar Varful cu Dor? Ce dor atat de fierbinte a dat numele unei vai. unui izvor si unui varf printr-o numire atat de stravechi inmiresmata? Caci nu este Varful Dorului. Iata dorul. asa cum e Valea cu Brazi ori Dealul cu Melci. poate dorul de vremurile cand zeii umblau cu talpile goale pe pajistile Bucegilor. unde pietre ciudate formeaza. un altar ciclopic. ci e Varful cu Dor.

Un urias sanctuar stravechi . au obarsie necunoscuta: de buna seama sunt cuvinte stravechi. tatarii (Cheile Tatarului) si chiar tiganii. rostite pe aceste meleaguri cu mult inainte ca romanii sa ajunga cu armatele lor la Dunare. dar samburele dacic a ramas. Pana si "stanca" si "stana". si pastrate in limba noastra pana astazi. vorbe atat de insemnate.Au venit apoi valurile tarzii de neamuri straine. care si-au lasat numele in Bucegi: turcii (Mecetul Turcesc).

preotii alungati . Stalpii templelor au fost facuti bucati. ce au fost facute de romani una cu pamantul. cu complexul ei de sanctuare minunate. Armatele imparatilor romani Domitian si Traian nu au ajuns in locurile sacre ale dacilor.Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita. A fost cucerita Sarmizegetusa.

pe care il numeau Kogaionon. Scriitorii greci din vechime spun ca dacii aveau un munte sfant. cuvant care insemna chiar acest lucru "Cel Sfant". Tot in apropiere se afla si o pestera sacra. iar pe langa acesta curgea apa lor sfanta. Poate pana astazi. in care s-a retras Zamolxe si. ingroapa in gunoaie aceste monumente si le manjesc cu spray-uri colorate.ori ucisi. care se numea la fel. dupa el. cand hoardele de turisti ii rapesc linistea. preotii daci care tineau . incinta sacra a fost vandalizata. Dar Muntele Sfant al dacilor nu a fost niciodata profanat.

cel indeaproape veghetor asupra Sarmizegetusei. din Muntii Tarcului. iar Varful Omu pare sa fie cel mai de crezut pentru aceasta demnitate. ca ar putea adaposti muntele sfant. ori Gradistea. unii Muntele Gaina ori varful Gugu. Multi si-au batut capul sa afle unde se afla acest munte. iar apa sfanta ar fi ori Streiul. ci mai multi munti. cu indreptatire. unii sustin ca Kogaionon nu a fost unul singur. Si nu doar . Si despre Bucegi s-a spus. altii au ales Ceahlaul. Ba mai mult. Altii au vazut in Retezat acest munte sfant.cumpana vremilor. Unii au spus ca Godeanul este muntele sfant.

Si nu doar pentru ca este presarat cu stanci ciudate. locuita in trecut de preoti . care curge pe langa Sfinx. pe care unii o numesc Pestera lui Decebal. cu un parcurs initiatic ce incepe de la Pestera Ialomitei.pentru ca este cel mai inalt din Bucegi si de pe fruntea lui se poate vedea braul Dunarii.. socotite de unii altare megalitice. Babe si naucitoarea pestera cu acelasi nume . Si nu doar pentru ca de la poalele lui izvoraste Ialomita. Ci pentru ca intreaga zona pare sa fie un urias sanctuar preistoric.. atat in trecut cat si astazi. Si nu doar pentru ca se numeste Omu.loc curat de rugaciune.

aceasta este Pestera lui Zamolxe. Acesta este Muntele Sfant. unde era de prevazut ca romanii vor putea ajunge. in mainile dusmanului. urca la platoul Babelor.daci. unde se face inchinare Sfinxului si sfatuitoarelor lui. iar astazi de calugari crestini. toata sfintenia si tot temeiul neamului lor. . aceasta este Apa Sfanta. apoi se indreapta spre obarsia Ialomitei. Nu puteau fi preotii daci atat de necugetati incat sa-si lase muntele sacru. in nori. ci in creierii muntilor. Ce aveau ei mai sfant nu se afla la Sarmizegetusa. pe varfurile cele mai inaccesibile. pana pe varful Omu.

Oamenii care ajung in aceste locuri cu sufletul curat se incarca de energie. Uneori.Locul unde se intalnesc lumile Locuitorii din satele de munte ale Bucegilor. dar si cercetatorii zonelor obscure ale existentei spun ca aici se petrec lucruri stranii. cand . cum a fost in 1993. Unii chiar se vindeca. Aici se intalnesc lumile. Aici este polul energetic al intregii Romanii. Omu se cutremura din senin. Legendele spun ca Bucegii sunt strabatuti de nesfarsite tuneluri subterane.

. produse fix la orele 20. Se zice ca intre 1994 si 1998.. dar n-au putut explica de ce s-au petrecut la ore fixe. iar multi oameni din asezarile din apropiere sunt chinuiti de insomnii in timpul acestor fenomene.00 si la 3.. Alteori se aud bubuituri de sub pamant. care sunt roci stabile. in zona Bucegilor s-au inregistrat mici zguduituri subterane zilnice. Specialistii au afirmat ca e vorba de fracturi ale scoartei. Lucru ciudat.timp de o luna au fost sute de cutremure mici.00 noaptea. caci muntele e alcatuit din calcare si conglomerate. uneori si cate zece pe zi. ca si cum ceva s-ar prabusi.

Concluzia cercetarilor neconventionale a fost ca acolo se afla un fel de poarta de iesire din universul terestru. aflat aproape de Varful Omu. cu o activitate energetica masurabila. Acest centru energetic ar fi fost cunoscut si dacilor. are caracteristici speciale. care l-au numit Kogaionon. iar aceasta energie era din ce in ce mai puternica. e un adevarat Stalp al Cerului.Cercetari efectuate inainte de 1989 pe mostre de roca au demonstrat ca Varful Ocolit (Bucura). depasind pragul de latenta in 1986. in aceste locuri: curcubee . Fenomene stranii se petrec si in aer.

fara sa fi plouat inainte. fulgere. uneori chiar saptamani intregi. Ialomita aproape de obarsie . nu stim. lumini ciudate. Dar. in mod sigur. Cate din acestea sunt reale si cate provin din imaginatia turistilor.stralucitoare in plin soare. scantei lungi de un metru in jurul Sfinxului si multe altele. caci multi le-au simtit energia extraordinara. Bucegii sunt un loc aparte.

a fost intr-adevar apa sfanta. pe Valea Ialomitei.In ce priveste Apa Sfanta. care dupa 400 de km se varsa in Dunare. intalnit in Valea Ialomitei. aflata pe versantul estic al Bucegilor. unul din punctele strategice de pe fluviu. dar real. Este vorba de zona numita "Sapte Izvoare". intre Lacul Bolboci si . Poate ca Ialomita. Sau poate este vorba de Apa Vie. un fenomen straniu. la Carsium. chiar si cercetarile stiintifice moderne par sa i se supuna. numita in scrierile vechi Naparis si Helibakia.

iar zona a fost inchisa. iar testele aratau ca toti indicatorii calitativi ai apei de la Sapte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume! De pilda: numarul de bacterii e zero . intr- . au venit si strainii si au facut cercetari.Scropoasa.poluarea cu azotati si azotiti e zero. In anii 80.fata de 5. cercetata in laborator inca din 1927. unde exista o sursa de apa misterioasa. au fost reluate cercetarile. Testele recente au aratat ca. Ce are special aceasta apa? Se pare ca este una dintre cele mai curate din lume! Studiile au continuat. limita minima acceptata .

Din punct de vedere chimic. iar argintul impiedica dezvoltarea bacteriilor.adevar. fie izvoarele trec pe langa un zacamant de argint. Aceasta este "apa vie". S-au gasit si explicatii stiintifice pentru aceasta minune: fie apa aceasta trece printr-un camp magnetic. este vorba de o apa speciala. care izvoraste dintr-o grota unde se afla un imens lac subteran. aceste izvoare sunt. unele dintre cele mai curate surse naturale de apa plata din lume. . fapt care o face sa-si recapete structura ordonata ideala (iar cercetarile magnetometrice au detectat puternice anomalii in zona). intr-adevar.

Oricat de greu sunt de crezut pentru unii legendele.cunoscuta de preotii daci. Dar numai cei care ajung acolo cu gand curat stiu asta. nu . care erau si mari vindecatori. Chiar daca ni se spune ca e vorba doar de capriciile naturii. a croit pesteri si a limpezit izvoare pana la puritatea absoluta. oricat de banala si cenusie ar fi perspectiva asupra Bucegilor din birourile oficiale ale institutelor de cercetare. care a sapat in pietre forme curioase. un lucru e sigur: Bucegii sunt un loc cu totul special. povestile impatimitilor de munte sau cercetarile neconventionale.

daca generatii la rand e socotit sfant. Babele si Omu nu sunt deloc banale: este de netagaduit ca dacii. le-au considerat sacre. Trebuie sa fii orb la suflet si intunecat la privire ca sa nu accepti ca Bucegii. Iar Sfinxul.trebuie sa uitam ca un lucru. si chiar stramosii lor indepartati. preotii au vorbit cu zeii la poalele Sfinxului si s-au initiat band apa vie. Mii de ani. Locuitorii din zona spun ca in Bucegi se petrec lucruri stranii . oricat de banal. devine sfant.

sa intelegem si sa ocrotim ceea ce ni s-a dat. datorita stramosilor nostri.daca nu au fost dintotdeauna. Foto: Mediafax • Aurora Petan . in mod sigur au devenit la un moment dat. un mare si puternic sanctuar. produse de atingerea zeilor. asa cum avem noi: trebuie doar sa vedem. Si nu multe neamuri au parte de astfel de minunatii.

mama lui Constantin .• =================== Imparatii daci ai Romei Daci pe sarcofagul imparatesei Elena.

istoria Daciei. le-au contestat originea. dar si unii straini. Enigme Istorice De-a lungul timpului. in ciuda documentelor care ne garanteaza obarsia lor dacica.Imparatii romani de origine dacica sunt un subiect foarte putin cunoscut. cei mai multi istorici romani. fara acesti daci ajunsi la carma Imperiului. Totusi. dar cu privire la originea lor dacica s-a pastrat tacere. Poate numele lor le sunt familiare multora. a Europei si chiar a intregii crestinatati .

ar fi fost alta. Regalian. Daca ar fi sa dam crezare manualelor. din motive greu de inteles. stranepotul lui Decebal Nu stim ce s-a intamplat cu dacii dupa cucerirea Daciei de catre romani. Istoria oficiala le contesta dacismul si astazi. ei s-au romanizat rapid si fara cale de intoarcere. in .

amintirea lui Decebal a ramas vie in secolele urmatoare. Totusi. Dupa constitutia lui Caracalla din 212. ajunse pe cele mai inalte trepte ale ierarhiei militare sau politice a Imperiului roman.decursul a doar un secol si jumatate. iar numele de "dac" este purtat cu mandrie de mai multe personaje istorice. prin care toti cetatenii imperiului nascuti liberi deveneau .

sau poate fi doar o genealogie imaginara. Regalian este cel dintai dac care a urcat in aceasta ierarhie. in vreme ce pe tronul Romei se afla Gallienus.Cr. un stranepot al marelui rege martir. dacul Regalian. orice dac devenit cetatean roman putea urca in ierarhiile vremii. Ceea ce insa nu se poate pune la indoiala este originea dacica a lui Regalian. .cetateni romani cu drepturi depline. Si sustineau ca este un urmas al lui Decebal. In anul 260. Poate fi intru totul adevarat. Documentele epocii spun ca dacul cel ambitios a intrat in istorie in preajma anului 260 d.

Monedele emise de el si de sotia (sau mama) sa. Conform surselor scrise. Sulpicia Dryantilla. Dupa preluarea puterii. in urma careia este proclamat imparat de catre trupele sale. el pune la cale o rebeliune.general cu talent de strateg. aliati cu roxolanii. duce lupte impotriva sarmatilor. dar Gallienus vine de la Roma impotriva lui si il invinge. o femeie cu nume dacic. . Regalian este ucis intr-un complot de propriii sai partizani. din Pannonia si Moesia. Nu mult dupa anul 260. se afla in fruntea trupelor din zona Dunarii. s-au limitat la zona dunareana.

abandonata sau eliberata? Figura lui Regalian este deosebit de importanta in istoria provinciei Dacia. in vremea lui Gallienus. iar Aurelian nu a facut . deoarece coincide cu un moment-cheie: abandonarea provinciei de catre Gallienus. Desi Aurelian este considerat autorul retragerii trupelor si administratiei romane din Dacia. izvoarele istorice si arheologice ne confirma faptul ca provi ncia Dacia a fost abandonata mai devreme. totusi.Dacia .

precum si baterea de monede.Scrierile vechi ne informeaza ca "Dacia a fost pierduta" in vremea adversarului lui Regalian. .decat sa consemneze in acte un fapt deja consumat si pe care oficialitatile multa vreme nu au avut curajul sa-l recunoasca. iar arheologia ne arata ca tot in vremea acestui imparat au incetat inscriptiile romane din Dacia. Acest moment coincide si cu o serie de atacuri dure ale carpilor (daci liberi) asupra provinciei.

istoricii insista ca prin "carpi" trebuie sa intelegem "goti"). .Maximinus Daia (Daza) Contextul acesta este rareori invocat de istoricii nostri. ne poate sugera ca retragerea armatei si a administratiei romane din provincie nu reprezinta un abandon al Daciei ci. prin rebeliunea dacului Regalian si atacurile dacilor liberi. din contra. Uzurparea puterii lui Gallienus in zona. care pun retragerea romanilor doar pe seama atacurilor pricinuite de barbari si de goti (chiar daca izvoarele subliniaza ca este vorba de carpi.

alungati din provincie de catre daci si au sustinut apoi. din pricina atacurilor barbare. romanii au fost. Ulterior. numita "Dacia Aureliana" si mai apoi "Dacia Ripensis". pentru a pastra aparenta unei Dacii romane. pentru cine stie cata vreme. Deci.o eliberare. ca Dacia este greu de aparat. Aurelian a creat in sudul Dunarii o alta Dacie. ca justificare. efectiv. In acest fel. sa fie provincie romana. . Ce s-ar fi intamplat daca Regalian nu l-ar fi uzurpat pe Gallienus sau daca dacii liberi nu ar fi venit in ajutorul fratilor lor din tinutul ocupat de romani? Poate ca Dacia ar fi continuat.

a castigat simpatia imparatului Valerianus si a ajuns .". fiind mai intai pastor. Istoricul bizantin Zonaras spune despre el: "Aureolus era din tara getica.Dacia a fost prima provincie a imperiului din care romanii au fost nevoiti sa se retraga. Aureolus. dac dintr-o familie de ciobani. ciobanul din Carpati Tot in vremea lui Gallienus a trait si Marcus Acilius Aureolus. numita mai tarziu Dacia. si de neam obscur. el insusi pastor in tinerete. Intrat ca soldat de rand in armata romana...

Gallienus a pornit impotriva celui de-al doilea . Postumus. mai toti provinciali. celebra criza a secolului al Iii-lea. mai adesea sprijiniti de armata. A fost proclamat suveran la Mediolanum de catre armatele sale. Dupa ce a castigat si increderea lui Gallienus (succesorul lui Valerian la tron). cand s-au succedat la tronul Romei o multime de imparati. dar Aureolus s-a aliat cu acesta impotriva imparatului de la Roma. in anul 268. Totul se petrecea in plina criza politica a imperiului.ingrijitor al cavaleriei. a fost trimis de imparat in anul 265 sa lupte impotriva unui uzurpator din Galia.

Totusi.dac autoproclamat imparat. tradand prietenia care ii lega. iar Aureolus a reusit sa-si pastreze titlul. cel care a murit in asediul de la Mediolanum a fost Gallienus. de propriii lui soldati. care i-a cerut ajutor lui Postumus. Aureolus. dar a fost tradat si ucis. "olteanul" care i-a razbunat pe daci Galerius Maximianus (292-311) i-a urmat la . Imparatul Galeriu. pana in vremea lui Aurelian. Acesta insa l-a refuzat. ca si Regalian.

dintr-o mama daca. a vrut sa supuna la obligatia platii . din Dacia Malvensis. din Dacia Traiana. dupa numele sau romanizat. scriitorul crestin care ne confirma originea dacica a imparatului Galeriu.domnie lui Diocletian. venita din nordul Dunarii. Romula. In primul rand.Se crede ca. jud. Lactantiu. Sa nascut intr-un sat din apropiere de Serdica (Sofia). al carui protejat a fost. mama sa ar fi venit de undeva din Oltenia. ne mai da cateva informatii uluitoare despre acest dac ajuns imparat. poate chiar din orasul Romula (astazi Resca. Olt).

Inainte de a muri. care lea impus tribut dacilor. drept razbunare Arcul lui Galeriu din Salonic pentru umilirea dacilor de catre Traian. In al doilea rand. a vrut sa schimbe numele Imperiului roman in Imperiul dacic.impozitelor Roma si intreaga Italie. imparatul s-a .

care a fost numit Romulianum. cat si dupa urcarea sa pe tron. a dat primul edict de toleranta din istoria crestinilor. reeditat apoi de Constantin cel Mare. Totusi. dar unii dintre ei au presupus ca este vorba de soldati daci din .retras in satul sau natal. inainte de a muri. Galeriu a ramas in istorie pentru persecutiile sale impotriva crestinilor. Pe arcul sau de triumf de la Salonic apar figuri de daci cu steagul lor national in forma de sarpe cu cap de lup. Specialistii inca nu s-au dumirit ce cauta acesti daci pe arcul lui Galeriu. atat in vremea lui Diocletian. dupa numele mamei sale.

toate disparute astazi. Dacismul lui Galerius este incontestabil. la fel si adversitatea sa fata de romani si de numele de "roman". care au incercat sa apere astfel memoria dacilor. Daia si Licinius Maximinus Daia (sau Daza) era nepotul .regiunea natala a imparatului. Nu ar fi exclus ca seria lunga de documente ce relatau cucerirea Daciei. sa fi fost cenzurate sau distruse in vremea lui Galeriu sau a altor imparati de mai tarziu. declarata deschis de imparat.

a tinut sa-si pastreze numele dacic. despre Licinius. S-a nascut in anul 265 si a ajuns prieten foarte bun cu Galeriu. A ajuns sa fie adoptat de unchiul sau. dar chiar si dupa adoptie. in anul 308. izvoarele spun ca se tragea dintr-o familie de tarani daci din Moesia Superior.imparatului Galeriu. avand-o ca mama pe sora imparatului. in timp ce Daia. Imparatul Galeriu i-a conferit lui Licinius titlul de "Augustus" in vestul imperiului. si Constantin (si acesta de origine moeso-dacica) au fost numiti "fiii augustilor". S-a nascut in Dacia Aureliana. . nepotul imparatului. In schimb. la sud de Dunare.

De cealalta parte. s-a aliat cu Constantin. doi de rang superior si doi de rang mai mic). la Mediolanum (Milano). casatorindu-se cu sora lui vitrega.In felul acesta. toti cei patru suverani care formau tetrarhia (forma de conducere cu patru imparati. in 311. erau de origine dacica. Licinius si-a impartit imperiul frateste cu Daia. Daia s-a aliat cu uzurpatorul . Dupa moartea lui Galeriu. Constantin si Licinius se reunisera la Milano pentru un eveniment extrem de important: promulgarea edictului prin care religia crestina devenea egala in drepturi cu celelalte religii ale imperiului. dar in 313.

spun unele surse. Licinius si Constantin au intrat . a preferat sa se sinucida. Conflictul dintre Licinius si Daia era previzibil. Dar tradarea a fost platita. cumnatul lui Licinius. Locul sau a fost luat de Constantin.Maxentiu. Daia a Degetul lui Constantin fost infrant si.

Enigma dacilor de pe Arcul lui Constantin Dar cel mai mare imparat roman de origine dacica este Constantin. S-a nascut la sud de Dunare. in urma caruia cel din urma a iesit invingator si a devenit unic imparat al imperiului. primul imparat crestin din istorie. Cu acesti patru imparati de origine dacica. ce au condus imperiul simultan.intr-un conflict. la . a inceput o noua epoca in istoria Imperiului roman. Constantin si Elena.

stim sigur un lucru: el este cel care. In anul 325. Deci. imparatul Constantius Chlorus. in vremea conciliului de la Niceea. este incontestabila.Naissus. mai exact. pe atunci provincia Moesia Superior. atat inainte de cucerirea Daciei cat si dupa aceea. spoliaza monumentele din splendidul for al lui Traian. un moeso-dac. Desi nu stim in ce fel dacismul sau i-a influentat actiunile. Prezenta dacilor la sudul Dunarii. Tatal sau. era tot din Naissus. Constantin era. la doar doua secole dupa cucerirea Daciei. in Serbia de astazi. la Naissus este atestat un episcop care isi spune "Dacus". Marea friza de .

care impodobeau forul lui Traian. inalte de trei metri. Ce logica sa aiba dislocarea unor statui colosale de daci si plasarea lor pe un monument al unui imparat roman. sunt scoase de la locul lor si urcate pe Arcul imparatului Constantin. opt din grandioasele statui de daci. daca nu . Patru bucati sunt incastrate in arcul sau de triumf de la Roma. este sparta in bucati de Constantin.piatra a lui Traian. masurand peste 30 de metri (dupa altii mult mai mult) si fiind a treia ca marime din intreaga antichitate. dupa ce figura lui Traian este stearsa din reprezentarile reliefurilor. Mai mult.

in acelasi timp. pe Arcul lui Constantin exista si reliefuri atribuite . Documentele ne spun chiar ca ar fi incercat sa aduca Dacia sub stapanirea sa si a refacut podul de peste Dunare. cum de a fost posibila aceasta "profanare" a forului lui Traian? Specialistii spun ca era nevoie de material de constructie si ca. Constantin avea o mare pretuire pentru stramosii sai.faptul ca acesta era nascut tot in tara dacilor? Cu siguranta. E adevarat. arta romana aflandu-se intr-un declin evident. Totusi. nu mai existau artisti talentati ca in vremurile anterioare. pe langa piesele luate din forul lui Traian.

Constantin ar fi luat ce i-a placut de pe monumentele predecesorilor sai. daca acesta era pretuit. Constantin a fost abatut timp de mai multe zile.de specialisti epocilor lui Hadrian si Marc Aureliu. nici un imparat nu ar fi indraznit sa distruga monumentele unui predecesor. dupa ce a vazut pentru prima data forul lui Traian. Oricat de mare ar fi fost lipsa de materiale si de artisti talentati. Deci. spunand ca el nu va avea niciodata un for atat de grandios. Iulian Apostatul ne povesteste ca. Dar nu este suficienta aceasta explicatie. memoria sa era onorata si facea parte din galeria sacra a .

parintilor Romei. Din aceasta perspectiva. Gestul atat de neobisnuit si de socant al plasarii celor opt statui de daci pe Arcul de triumf al lui Constantin isi gaseste in acest fel o explicatie. din ordinul lui Constantin. mandra si iubitoare de libertate. ca si celelalte scrieri ce relateaza acest eveniment dramatic din istoria dacilor. Daca Galerius nu a contribuit la . a imparatului. nu ar fi deloc absurd sa ne gandim ca scrierea de capatai a lui Traian despre cucerirea Daciei a disparut. Statuile de pe arc simbolizeaza obarsia dacica.

disparitia acestor scrieri. numit dupa . El a pus statuile dacilor pe Arcul sau de la Roma Constantin cel Mare este cel care a mutat capitala imperiului la Byzantion. se poate sa o fi facut Constantin. Imparatul Constantin.

Dar dacii de pe Arcul lui Constantin vegheaza vechea Roma si astazi. semn al dainuirii spiritului dac peste timp. Elena. in orient straluceau luminile Bizantului crestin. Xv. Istanbul. Cat de mult a contribuit dacismul lui Constantin la aceasta transferare a gloriei romane in orient este foarte greu de spus. Orientul a devenit astfel izvorul spiritual si cultural al intregii Europe. iar dupa cucerirea de catre turci. era nascuta. mama lui Constantin. In vreme ce occidentul bajbaia in intunericul in care barbarii migratori l-au aruncat. se .moartea sa Constantinopol. Noua Roma. in sec.

pe care le-a adus la Roma. intr-o familie foarte modesta. Scrierile vechi spun ca Elena a contribuit foarte mult la intarirea crestinismului ca religie a imperiului. si l-a nascut pe Constantin in teritoriul dacic de la sudul Dunarii. Ea a primit titlul de Augusta. Descoperirea s-a facut in urma unor sapaturi pe care ea insasi le-a comandat si coordonat. viitorul imparat. Sarcofagul sau din .pare. in Asia Mica. Sfanta Elena este patroana arheologilor. De aceea. Calatorind la Ierusalim. se spune ca a descoperit resturile crucii lui Isus. astazi. A avut o legatura neoficiala cu Constantius Chlorus.

porfir rosu egiptean se afla la Muzeul Vatican. Falsificarea istoriei Se impune o intrebare: de ce manualele de istorie nu pomenesc nimic despre rolul dacilor . praznuiti de Biserica Ortodoxa la 21 mai. au schimbat definitiv cursul istoriei. cu scene de lupta. in sala numita "Crucea greceasca". Intre soldatii reprezentati se disting cu claritate figuri de daci. Sfintii imparati Constantin si Elena. cu inconfundabilele lor caciuli. Este ornamentat. in mod destul de bizar.

in special maghiari. chiar daca avea nume latin. Despre mama lui Galeriu s-a spus ca era o barbara.in istoria imperiului roman? A existat si continua sa existe o adevarata conspiratie in jurul acestui subiect. daca romanizata. ba roxolana. Istoricii nostri. desi sursele ne spun raspicat ca era daca de la nordul Dunarii. . in cazul cel mai bun. ba ilira. ba. dar si unii straini. au facut tot posibilul pentru a "demonta" originea dacica a unor personaje ajunse pe tronul imparatiei romane. Despre informatiile pe care ni le da Lactantiu cu privire la Galeriu s-a spus ca nu merita sa fie luate de bune.

de obarsie dacica. De ce toate acestea? Din doua motive diferite. Alfldi (1940). in frunte cu A. pana la venirea maghiarilor in Transilvania. Aparitia unor personaje istorice importante. care ne atesta originea dacica a lui Regalian. Unii istorici maghiari. dar cu un unic scop. si au recurs la contestarea surselor . ca ar fi vorba de niste nascociri. in Dacia nu a mai ramas nici un dac si ca nu a existat nici un fel de continuitate de-a lungul mileniului "intunecat". la fel. au vrut sa demonstreze ca.Despre cele din "Historia Augusta". dupa abandonarea provinciei. le incurca socotelile.

au cautat sa demonstreze ca. toata populatia ramasa in provincie era deja complet romanizata. in schimb. dupa abandonarea Daciei. si imparatii de origine dacica trebuiau sa fie tot romani. "nu trebuiau" sa mai existe decat romani.documentare. Istoricii romani. La acea vreme. Dar faptul ca scrierile la care ne-am referit insista asupra originii dacice a acestor imparati ne arata cu claritate ca ei nu erau daci integral si definitiv romanizati. eventual proveniti din stramosi daci romanizati. ci originea lor etnica era foarte . pentru a demonstra ca nu este vorba de daci autentici. Prin urmare.

Daca ar fi fost daci complet romanizati. Probabil din acest motiv. fara prea multa insistenta pe originea etnica. dar obarsia lor era dacica. Cunosteau. fara sa mai poarte vreo mostenire dacica. istorici precum Constantin . limba latina. desigur. pur si simplu. li s-ar fi spus romani.importanta. erau integrati in societatea romana Arcul lui Constantin cu cele 8 statui de daci provinciala.

atat pe istoricii . Radu Vulpe chiar a insistat asupra faptului ca mama lui Galeriu. Romula. desi nici un document nu sugera asa ceva. ci provenea dintr-o familie de colonisti iliri stabiliti in Dacia. Dupa trei decenii. Deci. Romula "devenea" o daca romanizata. Dimitrie Cantemir nu se sfia sa-l numeasca pe Aureolus "hatmanul calarimii Avreulus Dacul". In schimb. dat fiind ca s-a nascut la sudul Dunarii). intr-o alta lucrare a aceluiasi istoric. nu era daca.Daicoviciu. Radu Vulpe si altii au contestat dacismul lui Regalian ori al lui Galerius (despre Constantin nici nu se discuta.

Aceasta falsificare persista pana astazi. Istoricii nostri desavarsesc opera celor ce au ars scrierile despre daci si i-au lasat intr-un intuneric ce pare sa nu se mai sfarseasca. Si intr-un caz. iar istoria oficiala nu recunoaste originea dacica a acestor imparati. dar continua si astazi. .maghiari. s-a dorit inlaturarea dacilor din istorie. prin incalcarea adevarului stiintific furnizat de izvoarele scrise. si in celalalt. Stergerea dacilor din istorie pare sa fie urmarea unui blestem ce s-a nascut demult. ii deranja existenta unor daci dupa retragerea romanilor din Dacia. cat si pe cei romani.

• Aurora Petan ==================== • O descoperire senzationala: Scrierea dacica de la Chitila Sceptrul din bronz de la Chitila. cea mai veche dovada a crestinismului din Campia Romana .

nu reusesc intotdeauna sa le recompuna. un initiat. iar arheologii. stim foarte putin despre ele. trebuie sa fii. din lumea si din fiinta noastra.Un initiat. Fiecare lume apusa. care a fiintat in urma cu mii de ani pe aceste meleaguri. sa te poti intoarce in . Pentru a putea sa refaci un univers din cateva cioburi. intr-un fel. intrun fel tainic. magician. Din pacate. cei ce trudesc sa le scoata la lumina. Sa rezonezi cu lumea pe care o gasesti in pamant. face parte.

sa poti vedea intr-o frantura de vas ca intr-un glob de cristal. profesorul Boroneant mai .timp. Dupa o tinerete petrecuta dupa gratii de puscarie politica si dupa o viata dedicata arheologiei. Un astfel de personaj este profesorul Vasile Boroneant si. este foarte modest si intelept. ca orice initiat care cunoaste lumi pe care noi nu su ntem in stare sa le vedem.

La Chitila exista urme de locuire din cele mai vechi timpuri. din paleolitic pana in epoca moderna. S-au mai facut sapaturi si in anii `80. locuitorii acestei zone erau pastori si agricultori. dar santierul a fost redeschis in anul 2001. se ocupau cu torsul si . cele mai multe provenind de la Chitila. unde sapa de cativa ani incoace. L-am gasit in biroul sau intunecos. "In perioada dacica. ingropat in materiale arheologice prelucrate sau care asteptau sa fie clasificate.viseaza si astazi la lumile care-au fost. Vestigiile scoase la iveala sunt tulburatoare.

" Deci o asezare in toata regula. cursul Dimbovitei era navigabil la vremea aceea. spune profesorul Boroneant. fertil. dar si cu bazinul dunarean. din preajma raului Dambovita si a mlastinilor formate de el.impletitul. in plina dezvoltare.. "Agricultura inflorea si ea.. favoriza legaturile de schimb cu regiunile de deal si munte. datorita pamantului umed. Locuitorii din asezarea de la Chitila aveau o organizare militara si aliante cu alte populatii. cu cioplitul lemnului si cu pescuitul". . De altfel. capabila sa produca surprize.

in interiorul carora s-au gasit fragmente ceramice lucrate cu mana si cu .Vasile Boroneant "In ultimii ani. Ii-V d. sapaturile s-au axat intr-un punct din partea de nord a sitului arheologic.Cr. la est de calea ferata Bucuresti-Ploiesti. iar asezarea este datata in perioada sec. pe un ostrov colmatat al Colentinei. Aici locuiau daci liberi sau carpo-daci. S-au dezvelit mai multe locuinte.

podoabe de bronz. argint sau sticla. Mesaje pe oase de animale In incaperea de la parterul Observatorului . deocamdata nedezlegata: niste oase de animale.roata olarului." Dar marea surpriza descoperita in sapaturile arheologice reprezinta o enigma. caci comunitatea de la Chitila folosea moneda romana in relatiile de schimb. dar si monede romane. acoperite cu o scriere necunoscuta. unelte agricole si de pastorit.

bagheta vrajita a arheologului imi deschide ochii. nu zaresc pe ele decat niste zgarieturi. cand am scos la suprafata mai multe oase cu incizii. iar in fata ei un rand de scaune invelite intr-un plus ponosit. arheologul manuieste cu multa grija niste oase. care serveste drept birou profesorului Boroneant. am crezut ca e vorba de o simpla ornamentatie. La prima ochire. am . La cea de-a doua insa. parca esuate acolo dintr-un cinematograf de cartier. cand am descoperit primele oase de acest fel. "In 2001. In 2003. se afla o masa invechita.Astronomic din Bucuresti. De partea cealalta a mesei.

cu o tesatura sau cu o bucata de lemn de esenta moale. in special mandibule de cal. Dupa aceea.ajuns la concluzia ca este vorba de o scriere. se aplicau . care ofereau spatiu pentru scriere. De altfel. apoi se lustruia cu o bucata de piele. Era evident ca nu putea fi vorba de simple zgarieturi rezultate din curatarea carnii de pe oase. dar si de la alte animale domestice sau vanate. Predomina oasele cu suprafete mari. ele au fost descoperite in interiorul locuintelor. alaturi de obiecte de uz casnic si podoabe. Suprafata era intai pregatita: se netezea prin slefuire cu o bucata de gresie.

probabil. caci se vede dupa inclinatia semnelor. care s-a tocit sau a fost stearsa. Adesea. Se scria. se observa doua straturi de scriere: o scriere mai veche. osul este scris pe doua fete sau chiar pe trei. In mai multe cazuri. iar aceste impunsaturi formau semnul.Oase inscriptionate impunsaturi succesive cu un obiect metalic ascutit. dupa ce osul a fost din . de la stanga la dreapta. si o scriere mai noua. aplicata deasupra celei vechi.

Apar chiar si imagini. nici rune gotice. Astfel de mesaje au fost probabil insemnate si pe . Semnele apartin unei scrieri necunoscute. Se combina intr-o maniera deosebita. cum e de pilda chipul din profil al unui barbat. nici romane. ele nu par sa fie nici grecesti. asemanator cu unele reprezentari de pe monede. apropiinduse de insemnarile numite raboaje. Dacii liberi de la Chitila cunosteau si alfabetul latin. sau monograme. caci am gasit fragmente de scriere in acest alfabet pe o bucata de ceramica autohtona.nou lustruit. Dar scrierea de pe oase este cu totul aparte.

uneori mai stranse. care nu au supravietuit timpului. uneori mai inalte." In fata unei descoperiri atat de socante. facute cu mare grija. semnele se leaga unele de altele intr-un mod tainic. alteori mai departate. alteori marunte..obiecte de lemn. ovaluri.. nu simple zgirieturi accidentale. Bucatile de oase . carlige. nu poti decat sa izbucnesti intr-o avalansa de intrebari: Cine a scris acele texte pe oase? In ce limba? Ce a vrut sa transmita? Privesc cu mare atentie inciziile: impunsaturile succesive sunt extrem de regulate. Nu exista nici o indoiala ca aceste insemnari sunt intentionate. Linii.

neromanizati. Asezarea de la Chitila era una de daci liberi. Au trecut pe aici si sarmatii. Este posibil sa fie vorba de o scriere dacica.au capatat luciu de la folosirea indelungata. in acest stadiu al cercetarilor. folosita doar de initiati. ori poate se scriau diverse mesaje. Nu putem sti inca. Dar ce folosire? Erau trecute din mana in mana? Care era rolul acestor inscriptii? "Poate e vorba de rememorarea unor evenimente ale comunitatii. locala. de simplu raboj. nu e . sau poate doar unul profan. Oricum. dar e putin probabil sa le apartina lor aceasta scriere. Poate aveau caracter magic. si gotii.

exista mai multe tipuri de scriere. de catre cei mai multi cercetatori romani). Este o scriere autohtona. Da. prezenta doar pe frontoanele templelor si care pare sa fie cea . Iar aceasta scriere de pe oase aduce mult cu unul din tipurile de scriere de pe tablitele de plumb de la Sinaia. Totusi.vorba de rune. intre acestea se afla si o scriere misterioasa. cea mai frecventa fiind scrierea bazata pe alfabetul grecesc. oricat de socanta pare aceasta afirmatie. pe tablitele de plumb de la Sinaia (considerate falsuri. se pare ca dacii scriau si aveau si o scriere proprie." Intr-adevar.

mai veche forma de scriere din aceste placi. In ce priveste osul ca suport de ornamentatie. Semnele acestei scrieri se aseamana cu semnele de pe oasele de la Chitila. semne pe oase s-au mai gasit si in Basarabia si e posibil sa existe si in alte locuri. dar arheologii. de regula. m-am . Unde putem gasi cheia descifrarii acestor mesaje? Mai exista astfel de scrieri in alte parti? "Da. nu acorda mare importanta oaselor. caci scrierea aceasta ne este total necunoscuta. nu stau sa vada ce e pe suprafata lor. dar deocamdata nu putem sti care este mesajul transmis de aceste texte.

" Sceptrul crestin . dar intr-o alta tehnica decat cea a impunsaturilor. cu semne care insotesc unele reprezentari rupestre din arealul geografic al traco-getilor si cu alte materiale arheologice ce provin din sudul Dunarii. care ne-a furnizat multe piese ornamentate. scrierea de la Chitila pare sa aiba radacini stravechi. Totusi. caci poate fi comparata cu semnele scrierilor neolitice europene. si in epoci mult mai indepartate.gandit in primul rand la cultura Schela Cladovei.

Iii-V d. . Intre obiectele descoperite de profesorul Boroneant in campania de sapaturi din 2001. in asteptarea unui alt vrajitor care sa descante semnele si sa descifreze mesajele pe care inteleptii de acum doua mii de ani din Chitila au vrut sa le transmita pana la noi..Povestea s-ar putea incheia aici. se numara si un sceptru de bronz ornamentat cu motive in bradut.. datat in sec. Dar mai e ceva de spus. Cr.

Portile de Fier si Peretu. Agighiol. "Motivul in bradut este stravechi si se regaseste si pe coifurile dacice de la Poiana Cotofenesti. deasupra o cruce. in care se infigeau. piesa seamana izbitor cu sceptrele reprezentate pe unele monede de epoca si chiar cu o reprezentare a lui Constantin cel Mare. fiind atestat .care constituie cea mai veche dovada a crestinismului in Campia Romana. Cui putea sa apartina acest insemn crestin? Cu siguranta unei capetenii locale. care tine in mana un astfel de sceptru. Avand forma de glob. poate un preot cu rang inalt. iar dedesubt un baston.

unul din autorii misterioaselor texte de pe oase. in secolele Ii-V si urmatoarele. Forma de glob a sceptrului face parte din traditia dacica a arealului si este atestata si prin sceptrul descoperit in mormantul dacic de secol Iii de la Peretu. in sceptrele din piatra si lut din epoca pietrei si bronzului." Deci. foarte probabil. descoperiri senzationale precum cele facute de profesorul .in continuare. in special cele din cultura Tei. Din motive greu de inteles. avand chiar "stramosi" mai indepartati. un sceptru cu radacini dacice. apartinand unei capetenii crestine! Iar acest ierarh este.

Ostrovul de la Chitila . Dar nu conteaza ce cred ei acum.Boroneant sunt trecute sub tacere in lumea stiintifica romaneasca. asemenea profanilor care nu vad si nu cred in alta realitate decat cea pe care au invatat-o la scoala. Istoria va cerne lucrurile si timpul va aseza la locul cuvenit fiecare descoperire. Colegii il privesc cu suspiciune (la fel se intampla si cu tablitele de la Tartaria).

iar zona sitului arheologic a fost impanzita cu oasele de la acest abator. terenul a fost vandalizat de romi. odata cu pamantul. Inainte de `89. au ingropat si .Astazi.ciresi. ei au improvizat un abator pentru traficul ilegal de carne. care atrageau multime de caini vagabonzi si infestau zona. In apropiere. In 2006. cei care au cumparat in preajma terenuri au transportat pamant din sit. meri si pruni .care apartineau gospodariei de stat. punctul arheologic de la Chitila-Ferma are o soarta trista. Dupa `89. caisi. Si. pentru a-si umple fundatiile vilelor. aici existau livezi cu pomi fructiferi .

lipsita de repere si de credinta. pentru cei care au ochi sa vada si suflet sa cuprinda. cu mesajele lor misterioase si sacre. • Aurora Petan ====================== • Tezaurul dacic de la Sinaia . lumea dacilor liberi.vestigii nepretuite. cu viata lor aproape de Dumnezeu. se afla. Insa dincolo si in paralel cu aceasta lume in descompunere.

Titlul acesta incitant este purtat de o carte scrisa de-un jurnalist. abordat pe larg si in revista "Formula As": tablitele de aur de la Sinaia. un posibil tezaur dacic. Apeland la mijloacele anchetei de presa.Una din placile posibilei arhive a regilor daci Gaurile negre ale istoriei. Dumitru Manolache reia un subiect de senzatie. dispretuit si .

abandonat de istorici si arheologi In peisajul editorial actual. ori in categoria "conspiratii intergalactice". somnolent si saturat. Intre atatea "coduri" si "mis . la prima ochire. trei cioburi". cartile care se refera la daci sunt incadrate. ori in cea a rapoartelor stiintifice gen "doua cuie.

pe daci ii gasim anevoie. Despre daci nu se mai vorbeste demult sine ira et studio. Exista.tere". istoria nu mai foloseste decat ca decor si pretext pentru best-seller-uri. ingramaditi pe cel mult doua pagini. In acest neprielnic context. In manuale. in mod evident. Cetatile dacice au ajuns gropi de gunoaie. cu care "nu dam bine" in Europa. Cautatorii de comori dezgroapa aurul dacilor si-l vand peste hotare. Istoricii si arheologii diminueaza rolul dacilor in istorie. o carte care . din numeroase motive. Stiinta dacologiei e inexistenta. o jena a "intelighentiei" noastre in a-si aminti de acesti "barbari".

Xix la Sinaia. despre care circula multe informatii orale. In cazul de fata: un imens tezaur de piese de aur inscriptionate intr-o limba necunoscuta si cu imagini care fac referire la civilizatia dacilor. dar nu exista nici un document scris. o adevarata increngatura de legende.clameaza din titlu existenta unui tezaur dacic la Sinaia isca neincredere. Insa. Insa cei care vor avea curiozitatea si rabdarea de a o citi vor fi cu siguranta bulversati de enigmatica si complicea tacere a oamenilor de stiinta. mai mult decat un document scris. exista un martor . descoperit in a doua jumatate a sec.

Sunt suficiente acest martor si multimea de marturii orale pentru a demonstra existenta acelui tezaur? Poate ca nu. Cu siguranta.mut ce tipa de 150 de ani si nimeni nu vrea sa-l auda: copiile in plumb ale acelor originale de aur. informatiile reunite in aceasta carte de catre . in mediile academice: acele piese de plumb sunt considerate cu indarjire falsuri. studierea lor este considerata o pierdere de vreme. iar existenta originalelor de aur. este ridiculizata. astazi disparute. Dar este suficient pentru a demonstra ca exista o problema care a deranjat multa vreme si mai deranjeaza si astazi.

O carte exceptionala.autor. care desteleneste calea acestei complicate afaceri si da cercetatorilor o mana de ajutor generoasa in evaluarea corecta a subiectului. In preajma aparitiei cartii. am adresat cateva intrebari autorului acestei curajoase investigatii. incomoda. alerta. Toate firele acestei povesti duc la castelul Peles. in urma unei intense investigatii de aproape doi ani. constituindu-se intr-o adevarata odisee despre care nu se doreste sa se stie nimic: arhiva regilor daci. . nu vor putea fi ignorate.

va asigur" Un jurnalist investiugheaza istoria .Dumitru Manolache "In cartea mea sunt surprize mari.

preocuparile mele fiind axate la vremea respectiva pe problematica inceputului crestinismului romane sc. dupa ce se desfasurase un congres de dacologie la Bucuresti. care va starni multe reactii. nu le-am acordat prea mare importanta. La inceput. o pasiune ceva mai veche.Pentru prima data am aflat despre misterioasele placi de plumb de la Sinaia de la un coleg ziarist. careia ii dedicasem cativa ani de investigatii. Interesul .. prin anul 2004. Cum ati luat hotararea de a va apuca de ea? .Ati scris o carte incomoda.

Se vorbea despre un misterios tezaur din placi de aur descoperit la Sinaia si despre . pe care nici macar nu o vazusem.meu pentru tablitele de la Sinaia a fost declansat de o anumita "iritare profesionala". in diverse publicatii. si cartea domnului Dan Romalo "Cronica apocrifa pe placi de plumb?". prezentata la congresul amintit. specifica gazetarilor care ani de zile s-au ocupat de investigatii. Aparusera in perioada respectiva cateva articole si interviuri pe aceasta tema. daca o pot numi asa. cele mai multe avand ca punct de pornire comunicarea profesorului Augustin Deac.

suficient pentru un gazetar ca sa inteleaga ca poate fi vorba despre "un subiect gras". care m-a pus pe ganduri. trezindu-mi instinctul . Imaginile lor m-au tulburat profund. Cu exceptia unui reportaj-ancheta publicat de Horia Turcanu in revista "Formula As". Atunci am inceput sa ma interesez despre aceste extraordinare artefacte. Am vazut apoi fotografiile placilor pe un Cd. dupa ce originalele fusesera copiate in plumb. Incepuse deja sa se discute in contradictoriu despre ele.legenda posibilei topiri a artefactelor de catre regele Carol I. Am citit tot ceea ce se scrisese despre ele.

Dupa cateva luni de munca. pe care l-am publicat in cotidianul "Gardianul". ceea ce m-a iritat si ambitionat sa continui investigatia. Cand miam dat seama ca volumul informatiilor acumulate nu poate fi publicat in alte cateva articole de ziar. am realizat un serial de cinci episoade. Abia dupa aceea mi-am dat seama cat de departe sunt de "miezul" subiectului. pe tema placilor de la Sinaia. Atunci m-am hotarat sa investighez si eu acest subiect.despre care vorbeam. aproape toate articolele se refereau la opinii pro sau contra autenticitatii placilor. m-am gandit sa le valorific intr- .

o carte. e scrisa si se afla in pragul lansarii in librarii. Ce concluzie ati tras? Este tezaurul dacic de la Sinaia o simpla legenda sau un teribil adevar ocultat? . publicand o asemenea ipoteza. Era prin primavara anului 2005. Dupa aproape doi ani de investigatii. Am sperat ca nu voi ajunge la aceasta concluzie. pot afirma acest lucru.Acum. .Va raspund fara nici un fel de ezitare: este vorba despre un adevar ocultat. Va spun insa ca mia fost teama de acest rezultat. cartea dvs. stiind ce furtuni se vor abate asupra mea. Eu insumi . Nu l-am dorit. cu toata responsabilitatea.

pasul de la respect la dispret si discreditare profesionala este atat de mic. "conspiratia sau legea tacerii". astazi. cine mai crede astazi in asa ceva? Vorbind despre ele. ele au legatura cu personajele implicate in aceasta tenebroasa afacere regele Carol I.Fara indoiala. incat poate ca ar trebui sa-l eviti. "Ocultare". Ce te faci insa daca adevarul te sufoca? .m-am ferit sa dau crezare unor teorii ale conspiratiei in anchetele mele de pana acum. primul ministru Catargiu. desi uneori acestea erau atat de evidente.Care credeti ca ar fi cauzele ocultarii? . .

prezint pe larg acest aspect al problemei. . In cartea mea sunt surprize mari. Lipsa unor probe. In volumul care va aparea in curand la Editura "Dacica". in sensul juridic al cuvantului. care actionau in societatea romaneasca in momentul in care s-a consumat aceasta afacere. explozivi. nu inseamna ca povestea placilor nu a existat cu adevarat. asa cum sustin unii astazi. .autoritatile locale din Sinaia etc.si cu factorii socio-politici interni si externi. va asigur.

Ne puteti divulga cateva? ."Regina Maria stia ca placile de aur au fost topite" . cu siguranta. in avanpremiera! Din respect pentru cititorii revistei "Formula As". cateva puncte forte ale cartii. voi .Imi cereti sa divulg secretele acestei investigatii.Exista.

in primul rand.enumera cateva dintre acestea. probabil. cateva declaratii explozive. chiar si in perioada in care propaganda comunista sustinea si promova in forta ideea dacismului. in care. Dar poate cea mai tulburatoare dezvaluire se . disparitia misterioasa a unor documente de la manastirea Sinaia. spre exemplu. Apoi. Nu in ultimul rand. se mentiona ceva despre acest subiect. cunostea faptul ca placile originale din aur au fost topite. care dovedesc ca regina Maria. actiunile unor forte care au "lucrat" tot timpul in vederea ascunderii adevarului acestui subiect. Am in vedere.

incercati dumneavoastra sa raspundeti. chiar la castelul Peles! Pentru ce vor fi fost pastrate aceste "falsuri" tocmai acolo. despre care se crede ca nu ar fi fost chiar toate topite. Ne-au vizitat si siturile arheologice de la Sarmizegetusa. deoarece ele "vorbesc" despre niste originale din aur. pana dupa ultimul razboi mondial. cel putin o parte din artefactele din plumb. niste personaje dubioase. doar. s-au indragostit subit de subiectul placilor de plumb de la Sinaia. Va mai spun. a fost depozitata. de vreo 50 de .refera la faptul ca. ca dupa anul 2000. de dincolo de Prut. dupa parerea mea.

Ea nu se poate substitui unei cercetari de specialitate" . evident.Cum credeti ca va influenta cercetarea tablitelor aceasta carte? .ori. "Investigatia mea este jurnalistica. Investigatia mea a avut ca scop aflarea cat mai multor informatii despre acest subiect . din inalte sentimente patriotice! Restul cititi in carte.Mi-este greu sa fac o asemenea evaluare. de fiecare data plecand cu "amintiri" de acolo.

informatiile si ipotezele prezentate in acest volum pot constitui o baza de pornire intr-o cercetare viitoare. Deci. infierbanta din ce in ce mai multe minti. deoarece acest fapt ar insemna ca munca mea si-a atins scopul. In masura in care datele. despre care istoria refuza sa vorbeasca si care. posibilitatea aceasta nu face decat sa ma onoreze si sa ma multumeasca. iata. ea nu se poate substitui . astazi. in nici un caz. realizata de specialisti. Vreau sa fiu foarte clar: ceea ce am realizat eu este doar o investigatie jurnalistica.fascinant.

nu credeti ca va veti atrage critica dura a celor care o contrazic? Va asteptati la reactii dure? .In mod cert. pentru care pledez cu toata convingerea. repet. . pentru ca interesul meu este. daca nu ar da nastere la discutii si opinii contradictorii? Ele sunt bine venite. chiar daca vor fi dure. da. .Sustinand veridicitatea legendei placilor de la Sinaia. Dar ce carte ar mai fi aceea.unei cercetari de specialitate.

in incheierea volumului. De altfel. am rugat pe cei care cunosc povestea placilor. Spun lucrul acesta pentru ca stiu sigur ca exista persoane care cunosc mult mai multe despre placile de plumb de la Sinaia. care detin documente sau au opinii legate strict de istoria lor. Unele dintre ele au refuzat. sa vorbeasca. sa mi le comunice prin intermediul editurii. pentru ca investigarea subiectului nu o consider incheiata. deocamdata. odata cu aparitia acestei carti.acela de a se afla adevarul despre tulburatorul corpus de artefacte. Am simtit chiar o oarecare retinere in atitudinea .

cum a fost argumentat.lor. Sunt convins ca exista specialisti care ar dori sa se ocupe de placi. Veti afla din carte pe cine a consultat. care a fost verdictul istoricilor.Este vinovat regele Carol I de distrugerea tezaurului? . . intr-un cadru oficial. de vreme ce cateva notabilitati au pus stampila cu inscrisul "falsuri" pe aceste artefacte. cum s-ar fi cuvenit. dar carora le este teama sa nu se compromita. si veti vedea cui ii revine vina . cu privire la valoarea arheologica a tezaurului. fara a le fi cercetat suficient.Carol a consultat mai multi istorici ai vremii.

Suntem in Anul Carol. Credeti ca informatiile din carte vor afecta in vreun fel imaginea regelui? . Nu a existat nici cea mai mica intentie din partea mea de a influenta in vreun fel manifestarile dedicate acestei personalitati a istoriei moderne a Romaniei.Este doar o intamplare faptul ca acest volum apare chiar in Anul Carol. De fapt. Nimeni. . nu poate nega realizarile regelui Carol I. chiar decizia de copiere a pieselor demonstreaza ca regele a inteles valoarea lor. cred.instrainarii sau distrugerii tezaurului. Eu sunt de parere ca istoria trebuie .

asumata. in mod critic. Si dupa cum stim. • Aurora Petan ============================ O enigma istorica: romanizarea . cu tot ce are ea. dar si de lucruri mai putin placute. Cu bune si cu rele. Imaginea lui este insa aceea pe care i-au conferit-o faptele si istoria. domnia lui Carol I a avut parte de infaptuiri marete.

Decebal. Istoria noastra este plina de intrebari si umbre. este un exemplu foarte . de pilda. simbolul Daciei libere O enigma istorica: romanizarea. carora cercetatorii refuza sa le dea contur. Romanizarea.

renuntand . ne prabusim in cea mai adanca gaura neagra a istoriei noastre. Ce este romanizarea? Indiferent cat de mult au construit.incomod: se vorbeste cu convingere numai despre rezultatele sale . dar daca vrem sa cercetam felul in care dacii au fost romanizati.limba si poporul roman -. investit si civilizat romanii intr-un teritoriu ocupat. despre fenomenul de romanizare nu putem vorbi decat atunci cand populatia cucerita si-a insusit limba latina.

Nu exista nici un document care sa dovedeasca asa ceva. Imperiul Roman era foarte intins la vremea apogeului sau (in anul 117 d.Cr. a atins extinderea maxima). Or. programatic. organizat. romanii nu si-au propus niciodata sa romanizeze pe nimeni. deci romanizarea nu a avut nicaieri un caracter intentionat. dar in cea mai mare parte .definitiv la limba proprie.

limba latina nu a putut inlatura limbile locale. Nicaieri limba latina nu a persistat: fie nu s-a impus . care aveau o cultura superioara celei romane.a teritoriului ocupat.Mauretania. in ciuda faptului ca stapanirea romana a durat multe sute de ani: in primul rand Grecia si Egiptul. nu au fost romanizate niciodata. Illyricum. tot restul Peninsulei Balcanice. Noricum si alte teritorii. Palestina etc. Numidia. cu Tracia. Cyrenaica. apoi Pannonia. Macedonia si cele doua Moesii. Germania. cu Asia Mica. Siria. teritoriile din Africa de Nord .. apoi tot restul Orientului elenistic. Britannia.

dand nastere celor zece limbi romanice: spaniola. dalmata (azi disparuta) si romana. catalana. franceza. retoromana. italiana. din acest imens teritoriu.niciodata. portugheza. iar in altele (cele mai multe) nu? Hazardul? Cine poate raspunde? . sarda. disparand sub presiunea altor limbi (a celor slave. au ramas romanice doar Hispania. Gallia. de exemplu). Italia. fie s-a impus pentru un timp limitat. micul teritoriu al Raetiei. provensala. Se considera ca. Dalmatia si Dacia. Cum de in unele teritorii romanizarea limbii a reusit.

romanii stapaneau Banatul. Oltenia si teritoriul intracarpatic (Ardealul propriu-zis). restul teritoriilor (Crisana. Muntenia) ramanand in libertate. Sudul Moldovei si . Dobrogea fusese incorporata de timpuriu in Moesia Inferior. Moldova .inclusiv cea dintre Prut si Nistru -.Romanizarea Daciei Dacia a fost ultima cucerita si prima abandonata de romani. Dupa victoria din anul 106. durata sederii lor efective fiind de mai putin de 150 de ani. Maramures.

Chiar daca se considera ca parasirea Daciei s-a facut in vremea lui Aurelian.Muntenia au fost si ele ocupate pentru scurt timp. la o data care coincide cu un puternic atac al carpilor . . in anul 256. izvoarele sustin ca Dacia a fost pierduta sub Gallienus. iar dupa acest moment inceteaza circulatia monedelor romane si nu mai exista inscriptii.dacii liberi din Moldova -. care i-a urmat la domnie lui Traian. dar granita a fost repede mutata pe Olt si Dunare. in anul 271. intentiona deja sa abandoneze Dacia. Hadrian.

retragerea la sudul Dunarii a vizat intreaga armata si .Este greu de apreciat care a fost numarul total al romanilor E greu de admis ca dacii si-ar fi insusit limba dusmanilor stabiliti in Dacia. Insa in mod cert.

administratia. cu aceste efective de romani s-a intemeiat in sudul Dunarii o noua "Dacie". apoi din Asia Mica. care nu doreau sa ramana in calea migratorilor. in primul rand din sudul Dunarii. pe . atasati de pamant. care nu aveau unde pleca. De altfel. dar numarul acestora nu il depasea pe cel al autohtonilor. nici chiar din Italia. lipsite de protectia imperiului. dar si un numar mare de familii bogate de coloni. In nord au ramas colonistii mai saraci. De unde veneau acesti colonisti? In nici un caz din Roma. Acesti colonisti vorbeau o latina precara. din Tracia. ci din provincii apropiate.

dar nu isi abandonasera limba materna. Atunci.care o foloseau pentru a comunica intre ei. nici atat. . nu au nici o dovada. si au ajuns la concluzia ca a avut loc o romanizare intensa si organizata. Parghiile acestei romanizari au fost: colonizarea masiva. Ca a fost intensa. Ca a fost organizata. Este foarte posibil ca cei veniti din sudul Dunarii sa fi fost din acelasi neam cu dacii si sa fi vorbit o limba asemanatoare cu a lor. cum s-a produs romanizarea? Cercetatorii au incercat sa explice in fel si chip cum a fost posibil acest lucru. numarul mare de militari adusi in Dacia.

in masura mult mai mare si pe . nici una din aceste "parghii" nu convinge.deoarece era o provincie de granita. si nici puse toate laolalta. relatiile economice stranse dintre autohtoni si noii veniti. Luate la rand. dezvoltarea unei retele dense de comunicatii. acordarea de drepturi politice si chiar a cetateniei romane. implementarea sistemului de invatamant roman. raspandirea latinei prin intermediul crestinismului popular. drumuri si scoli s-au facut si in alte provincii. Colonizari masive. raspandirea cultelor religioase din imperiu in defavoarea celor autohtone.

Iar crestinismul nu a putut juca un rol capital in raspandirea latinei. Problema consta in abordarea modalitatii in care dacii au fost romanizati.se considera ca toti dacii au intrat in contact cu structurile romane. Comercianti au fost peste tot. Ii-Iii in Dacia. caci nu avea cum sa patrunda in sec. .perioade mult mai lungi. drepturi politice s-au acordat mai multe in alte parti decat in Dacia. fara ca aceasta sa influenteze sortii romanizarii. ele au circulat mai mult intre colonistii romani care leau adus. E cu totul absurd sa ne imaginam ca au fost substituite cultele autohtone de cele din imperiu. si anume .

in favoarea limbii cuceritorilor. inaintea lor. la povestile si ghicitorile lor stramosesti. putini au fost cei care s-au integrat in lumea rurala. Dar cum s-a ajuns . unii nespecialisti) neau invatat ca dacii si-au parasit limba repede. vorbind in continuare in limba lor. Romanii erau grupati in orasele nou construite.cand firesc este sa presupunem ca oamenii simpli au ramas la gospodariile si stanile lor. ca au renuntat la doinele si vorbele lor de alint. Cum se paraseste o limba Lingvistii (si.

aici? Cum a fost posibil ca dacii sa-si paraseasca limba atat de repede. Ideea ca dacii . Si totusi. in loc sa revina la limba lor materna? Pentru cei mai multi specialisti. sa continue sa foloseasca limba dusmanului. nu mai conteaza procesul. iar dupa retragerea romanilor. fie chiar purtatori ai titlului de academician. nu putini au fost aceia care au intuit dificultatile demonstrarii romanizarii. important este doar rezultatul.

desi nu au fost constransi sa o faca.Columna Traiana. . Iorga si Parvan admiteau ca a existat o faza pregatitoare. singura formula decenta este cea a lui Gh. pluteste in apele tulburi ale lipsei de logica. preluata de la istoricul francez Ferdinand Lot: o enigma si un miracol istoric. ci doar nedemonstrabil. Bratianu. inainte de razboaiele cu romanii. istoria infrangerii dacilor au renuntat la limba lor intr-un interval foarte scurt. Procesul nu este imposibil. Pentru a explica romanizarea atat de rapida. In aceste conditii.

Dar pana la a presupune ca o mana de mestesugari si negustori au pregatit .in care dacii au luat contact masiv cu civilizatia romanilor si cu limba latina. Cateva cuvinte latinesti vor fi invatat si autohtonii. exceptie facand eventualele casatorii mixte. este absurd sa ne imaginam ca vreunui dac i-a venit ideea sa-si lase limba. care au ajuns in Dacia inaintea lui Traian. meseriasi si alte categorii de vorbitori de latina. oricat de multi latinofoni s-ar fi perindat pe plaiurile Daciei. pentru a se intelege cu acesti oaspeti. Si totusi. Este vorba de comercianti. pentru a o invata pe a strainului.

iar uneori introduc cuvinte si tipare din limba materna in cea straina. Este vorba de cuvinte si expresii putine. e cale lunga si intunecata.romanizarea. necesare unui minimum de comunicare. Dar oricat de bine s-ar fi . dar sunt capabili sa converseze si in cea de-a doua limba. care cunoaste cel putin trei faze. Cum se paraseste o limba in favoarea alteia? Printr-un proces complex si de lunga durata. Intr-o prima faza. fara sa o stapaneasca la perfectie. In cea de-a doua faza. autohtonii continua sa vorbeasca in limba lor. autohtonii ajung sa vorbeasca bine cea de-a doua limba.

se ajunge la renuntarea definitiva la limba materna in favoarea limbii straine. In sfarsit. tot limba materna predomina. barbatii find cei care intrau in contact mai frecvent cu vorbitorii celeilalte limbi. Aplicand principiul la societatea dacica.ajuns la stapanirea limbii straine. ar trebui sa admitem ca dupa circa un secol si jumatate. romanizarea a fost ireversibila. desi nu . in faza a treia. iar femeile dace si-au crescut pruncii in limba ocupantului. dacii au renuntat la limba lor. mai ales in mediul femeilor. care isi cresteau si educau copiii in limba stramoseasca.

este foarte dificil de imaginat. se mai adauga una. Talmaciul dacilor La toate dificultatile enuntate mai sus. aceea a numarului dacilor "interesati" in a-si abandona limba si a o inlocui cu cea a cuceritorilor. timpul a fost atat de scurt. Au fost interesati dacii din armata. cu toate acestea. Dar.putem sti cate femei au fost bucuroase sa se marite cu ucigasii sotilor lor. cei care intrau in contact cu . incat procesul. cu toate fazele sale peste care nu se poate sari.

din contra. femeile din familiile mixte. Ruinele fost interesati. N-au Sarmizegetusa romana. aflati mai departe de orase si castre. ci. taranii din satele mai retrase. cei ce locuiau in preajma oraselor si a castrelor si le deserveau. cu siguranta inversunati impotriva romanizarii. de munte. oamenii simpli din diverse .administratia si chiar obtineau posturi in structurile noii provincii.

Putem presupune ca. desigur.categorii. O inscriptie de la inceputul sec. de latina vulgara. o anumita parte a populatiei din Dacia vorbea perfect latineste (e vorba. care nu urmareau beneficii de pe urma romanilor. in momentul retragerii romanilor. nu de cea literara). pomeneste de existenta in armata romana a unui interpres dacorum. dupa o suta si ceva de ani. adica "translator al dacilor". din vremea lui Caracalla. Iii. nu cu mult inainte de abandonarea Daciei. prin intermediul caruia . Insa cel mai mare procent din populatia dacica de rand din provincie nu renuntase definitiv la limba sa.

ramane ideea ca macar uneori. sau sustin ca e vorba de negocierile cu dacii liberi. romanii aveau nevoie de traducatori ca sa-i inteleaga pe daci. A vorbi latineste dupa ce . care ar fi trebuit sa rezolve enigma.romanii comunicau cu dacii. pentru ca le incurca planurile. istoricii si lingvistii nostri o ignora. Evident. retragerea romanilor. nu a facut decat sa o adanceasca. Retragerea romanilor si urmarile ei Ca si cum lucrurile nu ar fi fost suficient de complicate. Oricum.

odata cu echilibrarea provinciei. limba . iar dacii sa renunte treptat la bilingvismul daco-roman si sa vorbeasca doar in limba lor. logica ne indeamna sa presupunem ca. chiar daca era un avantaj. dupa retragerea aureliana. Dar nu! Conform istoricilor. fara a-si fi abandonat limba stramoseasca. limba materna ar fi trebuit sa recastige terenul pierdut. Cum cei mai multi daci ajunsesera pana cel mult in faza a doua. cea in care vorbeau ambele limbi. Sau.provincia a fost abandonata de romani nu mai reprezenta un avantaj. abandonul limbii materne nu avea logica.

latina s-a "consolidat" in mod misterios. In concluzie. daca procesul romanizarii este o mare enigma. un reviriment spectaculos: ceramica dacica. pastrarea romanitatii lingvistice dupa redobandirea libertatii este un mister si mai tulburator. riturile dacice de incinerare . teoretic. Arheologii nu se inteleg la acest capitol cu lingvistii: in vreme ce romanitatea limbii pare. in fosta provincie. manat de un mecanism necunoscut. in secolele V-Vi. sa persiste si sa se intareasca. cultura materiala dacica cunoaste. iar procesul romanizarii a continuat vertiginos.

pe care astazi nici un istoric sau lingvist nu ar vrea sa o auda: ce s-a intamplat cu dacii liberi? Stim ca provincia romana Dacia cuprindea doar un sfert din teritoriul locuit de daci. Cine alimenta aceasta cultura materiala? Au fost romanizati dacii liberi? Si pentru ca cele infatisate mai sus nu reprezinta decat o mica parte dintr-o mare enigma. sa formulam intrebarea cea mai grea.iau locul culturii provinciale romane. acum in regres evident. .

dar si imperiului. Tot ei sunt cei care. de carpi si costoboci. iar dacii care le locuiau au continuat sa vorbeasca. romanizare! Cel putin asa . care a ajuns sa plateasca sume mari carpilor pentru a-i linisti.. Ei sunt dacii liberi.. iar in Moldova. contribuind la. atacandu-i foarte frecvent. s-au stabilit in mai multe valuri in fosta provincie. cum era firesc. cunoscuti in nordul tarii sub numele de daci mari. in limba lor.Celelalte trei sferturi au ramas in libertate. Ei sunt cei care au dat teribil de furca romanilor din provincia proaspat cucerita. dupa redobandirea libertatii Daciei.

decat printr-o mana de . Cum? Au intrat. i-au ajutat pe dacii proaspat eliberati sa-si consolideze cunostintele de.. limba latina! Toata istoriografia romaneasca. cat si de dupa revolutie. atat dinaintea. in raza de influenta a romanilor. in teritoriile carora romanii nu au pus piciorul niciodata.sustin unii istorici: dacii liberii. treptat-treptat. si a caror limba nu au invatat-o niciodata. Si desi romanii n-au ajuns pana la ei. s-a straduit sa argumenteze felul in care dacii liberi s-au romanizat: caci nu incape indoiala. ca acestia au fost romanizati.. spun specialistii.

dacii liberi. si desi nu existau mijloace de comunicare in masa. si-au parasit cu totii limba si au inlocuit-o cu limba latina. Unitatea incredibila a limbii romane Capidava . puternic impresionati de maretia imperiului roman. printr-un misterios proces de telepatie in masa.negustori de oale.

Limba romana nu are dialecte. vorbitorii din nordul peninsulei nu se inteleg cu cei din sud decat prin intermediul limbii literare. atat sunt de diferite intre ele dialectele italienesti. ba unele dialecte reclama. in Italia. chiar si Spania. In Franta. Un sicilian si un lombard vorbesc practic doua limbi diferite.O alta problema care ii nelinisteste pe cei ce vor sa cerceteze cu buna credinta istoria noastra o constituie unitatea incredibila a limbii romane. Germania. se vorbesc de asemenea dialecte diferentiate. in . E de ajuns sa amintim ca. dar nu dialecte. Are subdialecte sau graiuri.

Moldova si Maramures. orizontul se incetoseaza: in provincia Dacia. iar limba dacilor ar fi disparut. privim in urma. galicienei sau corsicanei. cum este cazul asturienei.ultimul timp. Daca. or realitatea este . dacii romanizati nu s-ar fi putut intelege cu dacii liberi. statutul de limba independenta. unde limba latina nu a avut cum sa se impuna si unde limba daca a continuat sa existe. trebuie sa se fi dezvoltat o cu totul alta limba decat in teritoriul dacilor liberi. Cu alte cuvinte. unde istoricii spun ca a avut loc o romanizare intensa. Ceea ce nu e cazul cu limba romana. insa.

in conditiile in care teritoriile romanizate trebuiau sa evolueze lingvistic cu totul altfel decat cele neromanizate. 11. Pentru ei a existat o romana comuna unitara. lingvistii. pe care au numit-o si protoromana. In fapt. Insa nimeni nu se intreaba cum de aceasta protoromana a fost atat de unitara in toate regiunile tarii.complet diferita. nu se intorc in timp inainte de sec. unde a . atunci cand vorbesc de aparitia graiurilor. Cum e posibil ca in Moldova. sa se vorbeasca aceeasi limba ca in Ardeal. unde Imperiul Roman nu a ajuns cu armata sa si unde dacii au trait in libertate.

avut loc o intensa romanizare? Cum de nu exista nici macar o diferentiere dialectala. nici un lingvist serios de la noi din tara nu se indoieste de faptul ca limba romana e limba romanica. intr-o epoca in care stiinta limbii s-a mutat in laboratoare de neuro. ci doar o serie de regionalisme si unele particularitati de pronuntie? Scoala Ardeleana si baroana Nicholson Astazi. Totusi.si . insistenta cu care continuam sa clamam originea latina a limbii romane.

psiholingvistica. o teama. Dar lucrurile nu sunt clare. dincolo de orice dubiu. iar istoria limbii ar trebui sa fie un capitol incheiat inca din secolul Xix. am incheia acest capitol si ne-am apuca de lingvistica computationala. in vreme ce maghiarii. denota o nesiguranta. cand in Ardeal romanii erau o natiune "tolerata". Xviii. secuii si sasii isi justificau privilegiile prin originea lor nobila. era . iar lingvistii nostri poarta barbile lungi si diplomele si mai lungi (ca sa-l citam pe Hasdeu) ale "doctorilor ardeleni" care i-au expulzat pe daci din istorie. In sec. Daca lucrurile ar fi clare.

cucerirea Daciei este aniversata cu fast. Totul de dragul de a . formarea limbii romane si a poporului roman sunt pecetluite de dogme. la un extremism care nu are legatura cu stiinta: dacii sunt alungati din manuale. care se simte. Acest purism extrem a avut ecouri lungi si. nu s-a stins. duce.necesara gasirea unei origini nobile si pentru ardeleni. din pacate. Un fel de absurda frustrare a intelectualului roman. parte a unei natiuni "tolerate" in Europa. Astfel s-a creat mitul fondator al lui Traian si celebra incheiere "noi de la Ram ne tragem". in plin secol Xxi. la fel ca acum trei secole.

Istorie si politica Imparatul Traian Romanitatea serveste astazi ca stindard al integrarii.fi mai europeni decat celebra baroneasa Nicholson. Istoricii ne invata ca suntem mai .

organizat in aceasta toamna de Muzeul National de Istorie a Romaniei. Anul 106 reprezinta. Cam asa rezulta din programul manifestarii Dacia Provincia Augusti. ne-au coborat din copac si ne-au adus in Europa. un moment .Gold Corporation: "Aceasta incorporare a Daciei in hotarele Imperiului Roman marcheaza prima incadrare a teritoriului de azi al Romaniei in spatiul unei civilizatii cu valente universale. in parteneriat cu Ministerul Culturii si cu Rosia Montana .europeni daca ii proslavim pe cuceritorii romani si exageram mostenirea romana: ei neau civilizat. asadar.

au construit drumuri. Dand Cezarului ce este al Cezarului. iar in urma migratorilor .important pentru istoria noastra. prin sinuciderea sa. In urma lor. au cucerit. o prima "integrare" in Europa. au exploatat aurul de la Alburnus Maior si au plecat. este aproape nula. Dar mostenirea lor in Dacia. primul pas spre Europa l-a facut Decebal. desi nimeni nu are curajul sa o spuna. au venit migratorii. poduri si orase. Romanii au venit." Cu alte cuvinte. recunoastem ca romanii au construit o civilizatie stralucitoare si au contribuit enorm la istoria omenirii.

A urmat apoi mai mult de un mileniu in care nimeni nu si-a mai amintit ca pe aici au trecut vreodata romanii. piatra peste piatra din ce construisera romanii. caci urmarile scurtei perioade de aculturatie au disparut foarte repede. Deci. Astazi. reclamarea . astazi.nu a mai ramas. Daca Scoala Ardeleana nu ar fi facut un instrument politic din aceasta romanizare. Faptul ca vorbim o limba romanica nu ne face cu nimic mai europeni. mostenirea romana? Nu putem spune ca romanii ne-au civilizat. dupa 2-3 secole. cine stie cand am fi descoperit ca am baut laptele lupoaicei. care este.

cu toata istoria noastra. ca si cum nu am putea intra in Uniunea Europeana cu fruntea sus. credeau in nemurire si erau temuti si admirati de vecinii lor cei mai puternici. cu portul pe care il au . care astazi inca se mai imbraca. Oficialii de azi se jeneaza la auzul cuvantului "dac". Asta inseamna ca ne e rusine cu toti taranii nostri. medicina. Uitam ca dacii cunosteau astronomie. cu daci cu tot. care sa ne justifice europenitatea.originii romane are infatisarea unui penibil mit fondator. la sarbatori. ca si cum dacii ar fi ruda de la tara cu care ne rusinam sa stam la masa Europei.

numindu-i "cotropitori" si "dusmani". am rescris istoria si i-am impins pe slavi ceva mai la sud. Cand Ceausescu a vrut apoi sa fim originali. Cand politica regimului a trambitat independenta si neamestecul in treburile interne. ne rusinam cu doinele si obiceiurile lor. Cat am fost sub ocupatie rusa. Cand ne-am distantat politic de Rusia. cu toata traditia noastra ancestrala! Mecanismul este vechi.dacii de pe columna lui Traian. istoricii ne-au populat istoria cu slavi. incepand cu cultura Dridu. sa nu ne raportam la . i-am pus la index pe romanii lui Traian.

Iar acum.nimeni si sa nu ne subordonam nimanui. romanii devin parintii nostri dragi si intelepti. inca acum 1900 de ani. daca vrem in Uniunea Europeana. pe care au ridicat-o-n slavi. care neau luat de mana si ne-au adus in Europa. istoricii au apelat la individualitatea culturii dacice. Asta nu este stiinta! Tacerea specialistilor Arme dacice .

din ratiuni care pentru ei sunt mai inalte decat sfantul adevar: obedienta in fata unor interese politice. deci exist". teama de a nu-si vedea opera de o . ci doar in dimensiunea dogmelor. De ce tac specialistii? De ce refuza sa-si puna intrebari? Probabil. cuget. nu-si pun intrebari."Ma indoiesc. deci ei nu exista in stiinta adevarata. Cercetatorii nostri nu se indoiesc. Raspunsurile la intrebarile formulate mai sus nu pot veni decat in urma unui studiu extrem de serios al mai multor echipe. deci cuget.

nevoia irationala. de a avea dreptate. • Aurora Petan ====================== Pierit-Au Dacii? . disperata.viata rasturnata.

pana la noi nu a ajuns mai mult de 10%! Stranie si tragica soarta a unor documente distruse din voia destinului sau cu buna stiinta. Scrieri pierdute cu privire la daci. in beciurile vreunor manastiri sau biblioteci! Drama izvoarelor scrise .Bust de nobil dac (tarabostes) Gauri Negre Ale Istoriei. ori care poate zac inca nestiute. Din tot ce s-a scris despre daci in antichitate.

Totusi. 16. fie cu reavointa. fie din pura intamplare.Pana la aparitia tiparului in sec. s-a pierdut enorm de mult. din noianul greu de evaluat de scrieri ale eruditei antichitati. din pricina fanatismului care a dus la incendieri . prin intermediul copistilor. scrierile antice au supravietuit cu destula dificultate.

aceasta soarta: nu au reusit sa traverseze veacurile. cu putinele lor fragmente in care se vorbeste despre geti si daci. pe Strabon si pe Dio Cassius. Istoricii nostri ii citeaza adesea pe Herodot. fie din neglijenta. Scrierile care marturiseau despre geti si daci au avut.de biblioteci. lasandu-ne impresia ca acest neam a fost fie ignorat de marile puteri vecine. aproape toate. nici 10% din ce s-a scris despre acesti nestiuti locuitori ai pamanturilor de la nordul Dunarii. ignoranta sau dezinteres. fie pur si simplu prea "barbar" ca sa . Ceea ce a ajuns pana la noi nu reprezinta. probabil.

Totusi. Papadopol-Calimah.prezinte interes. Cu exceptia lui Al. ca acestia au starnit interesul vecinilor lor intr-o masura mare. exista numeroase marturii antice despre scrieri care vorbeau de stramosii nostri. Insa cata vreme aceste marturii exista. atat prin modul lor de viata si prin religia si credintele lor. decat ni s-a spus in cartile de istorie. cat si prin relatiile pe care le-au avut cu cei din jur si prin razboaiele pe care leau dus. pe care . un istoric uitat din veacul al Xix-lea. trebuie sa tinem cont de ele si sa admitem ca s-a scris mult mai mult despre geti si daci. dar care s-au pierdut.

nimeni nu il citeaza si a carui opera a fost in totalitate ignorata pana in prezent, nimeni nu a incercat pana acum sa faca o evaluare completa a ceea ce s-a pierdut din documentele despre daci. Conform acestuia, numarul autorilor care au scris sau doar au pomenit in treacat despre stramosii nostri este de... aproape trei sute. Nu stim daca pentru alte neamuri s-au facut astfel de evaluari. Nu stim daca soarta izvoarelor privitoare la daci a fost mai vitrega decat a altora. Marele invatat Posidoniu calatorise la gali si scrisese o carte despre

acestia, astazi pierduta. Imparatul Claudiu scrisese si el o istorie a etruscilor in 20 de volume, din care nimic nu a ajuns pana la noi. Totusi, despre gali stim multe lucruri din alte izvoare, de la etrusci avem monumente si inscriptii, doar dacii s-au dovedit mult prea "tacuti", ori poate noi nu am cautat indeajuns, caci suntem prea putin interesati de soarta lor... Unde "s-au ascuns" getii si dacii?

Pentru antici, in vremurile cele mai indepartate, teritoriile de la nordul Dunarii reprezentau un loc enigmatic, populat de fiinte mitice. Cu timpul, pe masura ce relatiile comerciale s-au dezvoltat si sfera de influenta a lumii grecoromane s-a extins, getii si dacii au inceput sa fie mai bine cunoscuti si pomeniti in scrierile grecilor si ale romanilor. Totusi, putini au fost aceia care au scris ceea ce au vazut cu ochii lor, caci putini au calatorit pana pe aceste pamanturi. Astfel ca majoritatea informatiilor pe care ni le transmit aceste izvoare sunt informatii de a doua sau a treia mana,

aproximative, deformate, transmise din gura in gura printr-un fel de "telefon fara fir". Au existat si lucrari ale unor martori oculari care au fost in Dacia si au descris cu mare exactitate geografia, istoria, organizarea politica si sociala, traditiile, poate si limba dacilor, dar toate aceste scrieri s-au pierdut. Vom reveni mai jos asupra lor.

Columna lui Traian Prin urmare, informatiile pe care le mai avem sunt adesea confuze. Ba mai mult, anticii nu faceau intotdeauna distinctie clara intre sciti si geti sau intre traci si geti, iar mai tarziu, ii confunda pe geti chiar cu gotii (cu sau fara intentie) sau cu alte neamuri. Astfel ca, nu de putine ori, sub referintele la sciti, traci, goti etc. se pot ascunde informatii pretioase despre daci si geti. Ce fel de evenimente consemneaza scrierile vremii? In primul rand, inregistreaza numai evenimente politice si militare

importante - razboaie, victorii, aliante, tradari, asasinate, succesiuni la tron, iar o perioada de pace si liniste este aproape intotdeauna absenta din documente. Asadar, cei ce traiau in pace traiau intr-un fel "in afara" istoriei. In al doilea rand, istoria scrisa este aproape intotdeauna istoria invingatorilor. De aceea, izvoarele latine nu vor pomeni prea mult despre autohtoni, ci in primul rand despre romanii colonizatori, si tot de aceea, mai tarziu, numele dacilor sedentari si pasnici dispare din scrieri, in primul plan fiind gotii, gepizii, hunii si alti migratori cu o istorie "activa".

Primele informatii Putem presupune ca primele informatii despre geti au fost consemnate de popoarele orientale cu care acestia au intrat in contact, in primul rand pe calea comertului. Dar din cronicile orientale nu ni s-a pastrat nici o informatie cu privire la geti. Comertul i-a pus in contact cu scitii de pe tarmurile nordice ale Marii Negre, cu persii, cu fenicienii, cu neamurile din Asia Mica si chiar cu egiptenii. Documentele acelora ii vor fi pomenit si pe

stramosii nostri, cel putin cei dobrogeni. Cel mai vechi eveniment in care sunt antrenati getii este cel pomenit de Herodot cu referire la campania lui Darius (sec. Vi i.Cr.), regele persilor, impotriva scitilor, care, inainte de a ajunge la Istru, ii biruie si pe geti. Cea de-a doua informatie ne trimite in timp doua secole mai tarziu si se refera la expeditia impotriva tribalilor a lui Alexandru cel Mare (sec. Iv i.Cr.) care, ajuns la Dunare, infrunta opozitia getilor. Numarul mare al geografiilor pierdute, in care foarte probabil erau descrise si teritoriile getice, face ca misterul sa fie si mai adanc.

Insusi marele geograf Strabon a scris o carte despre Tracia si Dacia, astazi cu desavarsire pierduta. Marele geograf Marin din Tyr descrisese in amanuntime teritoriile locuite de geti si daci, dar lucrarea sa nu a ajuns pana la noi, decat intr-o palida masura, prin intermediul unei prescurtari facute de Ptolemeu. Una dintre geografiile pierdute apartinea lui Demetrios din Callatis (actuala Mangalia), iar datele prezentate de el cu privire la teritoriile getilor trebuie sa fi fost foarte exacte. Nici hartile, nu putine, care infatisau lumea cunoscuta in vremea dacilor nu au ajuns

pana la noi: de la cea mai veche harta a lumii despre care avem stiinta, cea a lui Anaximandru (sec. Vi i.Cr., invatat care a calatorit pana la sciti), si pana la cucerirea romana, nu s-a pastrat absolut nici o harta care sa infatiseze Dacia veche. Cele mai vechi harti reprezinta Dacia de dupa cucerire. Un interes aparte au starnit, cu siguranta, religia si credintele getilor, mult diferite de ale altor neamuri din Europa, dar si in acest aspect documentele pierdute spuneau de buna seama mult mai mult decat cele pastrate.

Un get celebru: regele Dromihete Grecii aveau o admiratie fata de "barbari" (cuvant care inseamna in greceste "balbait, persoana care vorbeste o limba de neinteles", caci asa le pareau grecilor cei care vorbeau alta limba decat a lor), pe care si-i reprezentau ca virtuosi, curajosi si generosi. Un celebru model il constituie regele get Dromihete (sec. Iii i.Cr.), care l-a invins pe Lisimah, unul dintre urmasii lui Alexandru cel Mare. Acesta venise cu oastea macedoneana impotriva getilor, dar a fost infrant si luat prizonier, impreuna cu fiul

sau, Agatocle. Dromihete i-a dus pe prizonieri la cetatea Helis, resedinta sa, i-a ospatat regeste la o masa scumpa, cu pocaluri si vase de aur si argint, in vreme ce el si getii sai stateau la o masa de lemn, modesta. Apoi i-a eliberat, spunandu-le ca, daca au acasa atatea bogatii, sa nu mai ravneasca la avutul modest al altora. Campania lui Lisimah si patania de la curtea generosului rege get au fost mult preluate si citate in scrierile vechi, dar tocmai acele scrieri care le prezentau in amanunt s-au pierdut - in primul rand cartea 21 din "Biblioteca Istorica" a lui Diodor din Sicilia,

apoi istoria universala a lui Polibiu si altele. Tot ce stim despre aceasta victorie a getilor provine din prescurtari si marturii marunte. Epoca lui Burebista

Statuie de nobil dac de pe arcul lui Constantin

De la Dromihete la Burebista se intinde o perioada de mai mult de doua secole de mare pustietate documentara. Fie ca dacii traiau in pace si nu au atras atentia grecilor si romanilor, fie ca scrierile care se refereau la acea epoca s-au pierdut, noi nu stim mai nimic despre acele vremuri. De la Strabon avem cateva informatii pretioase despre epoca lui Burebista, cu care vestitul geograf era contemporan. Dar Strabon la randul sau a folosit lucrarile lui Posidoniu, cel mai invatat om al acelei epoci. Din pacate, nici o scriere a lui Posidoniu nu s-a pastrat pana astazi. Dio

Cassius scria si el, in cartile sale pierdute, despre aceasta epoca. Augustus insusi, contemporan cu Burebista, a scris despre propria sa viata, lucrare si ea pierduta, unde fara indoiala ca pomenea si de relatiile cu Dacia. Momentul cuceririi Daciei: o imensa gaura neagra De la Burebista la Decebal avem din nou o mare lacuna documentara. Cateva nume de regi daci ne sunt pomenite de catre Iordanes,

care a decretat crima de stat citirea acestei lucrari. dar cartile 124 si 125. Distrugerea operei marelui istoric se datoreaza imparatului Domitian.dar mai mult nu stim. care a dispus arderea sa. si papei Grigore cel Mare. Informatiile despre daci reapar in preajma conflictului cu imparatul Domitian. cand batranul rege Duras ii cedeaza tronul lui Decebal. din pricina ca in paginile sale se vorbea despre minuni. Istoricul Titus Livius includea aceasta perioada in opera sa uriasa. dedicate Daciei. inainte de epoca crestina. Evenimentele premergatoare cuceririi . s-au pierdut.

. Ne-am fi asteptat ca numarul izvoarelor scrise din acea epoca. ajunse pana la noi. Si totusi. prazile imense luate de la daci . sa fie mult mai mare decat pentru epoci mai indepartate si mai nesigure. campaniile lui Domitian si ale lui Traian. O bizara coincidenta a facut sa se piarda cam tot ce s-a scris despre daci si razboaiele lor cu romanii. colonizarea si organizarea provinciei. exilat in Dacia din pricina . Dio Chrysostomos.sunt evenimente care au avut parte de numeroase si detaliate consemnari in scrierile vremii..Daciei de catre romani. infrangerea dacilor si intemeierea provinciei Dacia.

Din aceasta scriere avem doar cateva foarte mici . rechemat de Nerva si apoi foarte pretuit de Traian. cu siguranta. precum si societatea dacica.urii lui Domitian. campaniile lui Traian si furniza valoroase informatii cu privire la daci. medicul personal al lui Traian si martor ocular al evenimentelor din Dacia. pierduta astazi cu totul. pregatindu-se pentru razboaiele cu imparatul Domitian. istoria si obiceiurile dacilor. Aceasta nepretuita lucrare prezenta. a scris o istorie a Daciei intitulata Getica. O alta Getica a fost scrisa de Criton. Probabil scrierea sa infatisa cu mare precizie geografia.

in care a consemnat cu grija toate etapele si aspectele campaniilor sale. El a compus un jurnal de razboi intitulat De bello dacico ("Despre razboiul cu dacii"). Dupa intoarcerea triumfala la Roma. citate de un autor tarziu. Nici acest edict nu a ajuns pana la noi. Dar Traian a . citate de un gramatic). Si acesta este pierdut in intregime (au ramas doar cinci cuvinte.fragmente. Al treilea martor ocular care a scris despre daci a fost insusi imparatul Traian. Traian a publicat un edict prin care dadea seama de toate operatiunile sale in Dacia si expunea bugetul cheltuielilor de razboi.

avut biografii sai. dar ale caror scrieri astazi sunt pierdute cu desavarsire. Pliniu cel Tanar. a scris o biografie a imparatului. care au scris despre viata si faptele sale. in Istoriile sale. Tacit a scris mult despre daci. infatisand expeditia lui Traian. deci si despre cucerirea si colonizarea Daciei. a scris si el pe larg. prieten apropiat al lui Traian. insa tocmai capitolele acelea s-au pierdut. Cunoastem numele a cel putin patru istorici biografi. intr-o . dar care nu a ajuns pana la noi. pastrate doar in parte. marele istoric roman contemporan cu Traian. Pe langa acestia. Tacit insusi. Mai mult.

despre cucerirea Daciei si intemeierea provinciei. se afla tocmai intre cartile . a scris in versuri istoria expeditiei lui Traian.istorie a epocii sale. E posibil chiar sa-l fi insotit pe ilustrul sau prieten in Dacia si sa fi fost martor la evenimente. un mare istoric care a trait in vremea imparatilor Traian. Hadrian si Antoninus Pius. din care ne-a ramas numai jumatate. Caninius. un bun prieten al lui Pliniu. Cartea 22. care continea o istorie a Daciei. poem astazi pierdut. a scris in douazeci si patru de carti Istoria Romanilor. Dar si aceasta istorie a pierit in negura vremii. Appian.

mare parte a ei fiindu-ne cunoscuta doar din unele rezumate tarzii. istorice si geografice despre Dacia. caderea dacilor . la care a muncit 22 de ani. care cuprindea expeditia si razboaiele lui Domitian contra dacilor si relatari ample etnografice. Intre cartile pierdute se afla si intreaga carte 67. nimicita cu totul de timpul necrutator. Dar si lucrarea sa de capatai. care cuprindea expeditiile lui Traian in Dacia. Tot pierduta este si cartea 68.pierdute. monumentala Istorie romana. a ajuns la noi doar fragmentar. Marele istoric Dio Cassius a scris si el o istorie a domniei lui Traian.

Ammianus Marcellinus a scris o istorie de la Nerva pana la Valens. decat o foarte modesta prescurtare tarzie.Cr. Din acestea nu avem. Din 31 de carti care o alcatuiau. Plutarh. plina si aceasta de lipsuri. Apollodor din .sub dominatia romanilor si colonizarea Daciei. ca si din multe altele. a scris o biografie a lui Traian. celebrul istoric grec. dar aceasta importanta scriere ne-a parvenit cu totul ciuntita. cele dintai 13 au pierit si tocmai acelea in care se trata si despre Dacia si in care se scria istoria de la anii 96 pana la 350 d. In sfarsit. care a avut aceeasi stranie soarta: pierduta cu desavarsire.

Damasc a scris o carte in care descria detaliat constructia podului lui Traian. Dacia dupa Traian si disparitia dacilor din izvoare Portretul regelui Decebal de pe Columna lui Traian ... Nici aceasta nu a putut strabate veacurile.

Informatiile istoriografice din perioada urmatoare nu se refera aproape deloc la dacii autohtoni. care continua sa fie o enigma: aflam doar despre organizarea administrativa si militara a noii provincii Dacia. Dar nici un document nu ne spune ce s-a intamplat cu nobilimea si preotimea daca. "Cartile getice". despre colonistii adusi aici. cu marea masa a dacilor de rand. cu zeii lor. despre viata in coloniile intemeiate.. ale caror temple fusesera facute una cu pamantul de catre romani. au fost inghitite de . 2 d.Cr. scrise de Polyainos in sec.

pe care izvoarele vremii le consemneaza cu constiinciozitate si curiozitate. tacerea este si mai adanca.monstrii intunecati ai timpului. Iv d. ultimele din sec. tacere absoluta. Dupa abandonarea provinciei sub Aurelian. In Dacia se perinda nenumarate neamuri migratoare.Cr. traditiile. desi prezenta lor pe vechile teritorii nu poate fi pusa la indoiala. Avem cateva mentiuni ale dacilor liberi. . dar nu mai aflam absolut nimic despre oamenii pamantului . cand carpii din Moldova dau de furca romanilor. Dupa aceea.dacii. asa cum ne demonstreaza izvoarele arheologice.

Cum au disparut scrierile vechi O scurta insiruire. de crime culturale ne poate deslusi tragica soarta a scrierilor din antichitate pana la aparitia tiparului. Nabonassar. foarte multe manuscrise au ramas necercetate.folclorul si chiar lingvistica.Cr. toate scrierile care cuprindeau istoria si faptele regilor predecesori ai sai. . a distrus in anul 747 i. needitate si chiar in primejdie de distrugere. ametitoare. Dar chiar si dupa Guttenberg. regele Babilonului.

In zilele Sfantului Apostol Pavel. persilor. Sfantul Papa Grigore cel Mare arde. Luptele intre crestini si pagani au fost fatale.000 de volume. si ele. Sfantul Grigorie "Luminatorul Armeniei" arde in 277 d.Renumita biblioteca din Alexandria. care era o comoara pentru istoria asirienilor.Cr. in anul 604. mezilor. grecilor. intre altele pe Titus Livius. toate cartile si bibliotecile din Armenia. a pierit cu totul intr-un incendiu cand Cezar a cucerit Alexandria. care numara la un moment dat 700. efesienii si-au ars in piata toate bibliotecile. mii de carti pagane. . cartilor. toata literatura armeana.

nenumarate biblioteci. la randul lor. a califilor Egiptului.000. Cand musulmanii au cucerit provinciile persane. Biblioteca din Cairo. Dar in anul 1073 turcii au pradat si distrus aceasta imensa biblioteca.000 de volume. arabii invadeaza Alexandria si ii ard biblioteca. .000 de volume de teologie. Biblioteca de la Tripoli (Siria). mai multe biblioteci au cazut in mainile lor si au fost distruse. In 640. cuprindea 3.getilor si a tuturor neamurilor cu care armenii au avut a face in curs de secole. mai vestita decat cea a califilor. Navalirile barbarilor au distrus.600. avea peste 1.

Matei Corvin fundase la Buda o mare si pretioasa biblioteca. dupa caderea Imperiului Bizantin. Acest depozit de eruditie cuprindea o multime de scrieri antice. traditii. dupa batalia de la Mohacz. In 1526. istorie. cand sultanul Soliman a cucerit Buda.stiinte. cu totul pierdute astazi. geografie! Dar in 1105. a dat foc si a devastat aceasta biblioteca. Manastirile de la muntele Athos au fost un . adunand carti cu cheltuieli enorme. Tripoli a cazut sub stapanirea francilor comandati de Raimond Iv si nepretuita biblioteca a fost prefacuta in cenusa. din Italia si din Grecia.

In marile biblioteci de manuscrise din lume. zac inca zeci de mii de . bibliotecile de pe Sfantul Munte au fost silite sa furnizeze turcilor manuscrise pentru fitilele tunurilor! Astfel au pierit mii de lucrari de mare pret...mare depozit de scrieri manuscrise vechi. la inceputul razboiului de independenta a Greciei. Si totusi. dar bibliotecile de la acest munte au suferit multe devastari. cum sunt Biblioteca Vaticanului si cea a manastirii Sfanta Ecaterina de pe muntele Sinai. Suntem indreptatiti sa speram ca nu toate scrierile care au pierdut lupta cu timpul sunt disparute definitiv. In 1820.

manuscrise necercetate. Papadopol-Calimah: un nume de strada in Tecuci Portretul regelui Burebista pe un medalion de bronz . Timpul poate sa ne mai rezerve mari surprize! Al.

incepand cu 1872. Foarte bun cunoscator al limbilor latina si greaca veche. Calimah a strans cu migala si precizie filologica toate informatiile despre scrierile pierdute cu privire la daci. Papadopol-Calimah. al Xix-lea: Al. intr-o vreme . timp de 6 ani. nestiutul savant a publicat in revista "Columna lui Traian". disponibile la acea vreme.chiar vicepresedinte al Academiei Romane. Hasdeu. colaborator apropiat al lui B.Multe dintre informatiile prezentate mai sus provin dintr-o ampla lucrare a unui istoric uitat din sec.P. o serie de 19 articole. despre scrierile . Pe parcursul mai multor ani.

nu a fost editat. pe care le-a strans laolalta. nimeni nu-si mai aminteste de lucrarea sa. iar timpul trece in defavoarea sa. Abia citind cele 150 de pagini de text din lucrarea lui Papadopol-Calimah. Soarta lor a fost asemanatoare cu cea a cartilor despre care a scris cu atata pasiune: desi a trecut doar un secol. Cele peste trei sute de nume de autori antici marturisitori despre daci. Nu e niciodata citat. neasteptat. . formeaza un tablou impresionant.pierdute "atingatoare de Dacia". putem sa ne facem o imagine reala despre cat si cum erau receptati dacii in antichitate.

Papadopol-Calimah este astazi doar un nume de strada in Tecuci. Strabon si Dio Cassius despre geti si daci. orasul sau natal. Istoricii. specialistii in izvoare antice nu au auzit de el si continua sa recite pe dinafara cele cateva fragmente din Herodot. Speram ca apropiata aparitie editoriala a operei lui Calimah in volum va determina o regandire a importantei surselor documentare despre daci si a imaginii acestora in ochii grecilor si romanilor. clasicistii. cei mai multi convinsi de putinatatea si chiar de lipsa de importanta a informatiilor istoriografice. .

Marele carturar si poet german Martin Opitz. al Xvii-lea de catre principele . invitat sa viziteze Transilvania la inceputul sec. putinele lucrari despre daci sunt urmarite de acelasi ghinion ca si vechile documente.Scrierile despre daci au aceeasi soarta si in epocile mai noi Pare de necrezut. dar si in vremurile mai recente.

cerceteaza istoria si traditiile romanilor. Dar manuscrisul a disparut fara urma dupa moartea sa. se indragosteste de aceste locuri.Gabriel Bethlen. Despre o mitologie a dacilor. se documenteaza intens si lucreaza timp de 12 de ani la o lucrare monumentala: Dacia Antiqua. .

pana la istoria getilor a carturarului italian Niccolo di Modrusa. Al. scrisa in sec.P. Hasdeu. drumul tacut al documentelor despre .S. dar de soarta caruia nu se mai stie nimic. Tatal sau. stim doar ca a ramas in manuscris. aflat candva la Centrul National de Manuscrise din Ulan Bator. care a ajuns in arhiva din Petersburg a lui A. Sturdza: nici de soarta acestui manuscris nu se mai stie nimic. Hasdeu. Xv si niciodata publicata (desi manuscrisul se afla la Vatican). a scris o istorie a dacilor.lucrare scrisa in limba rusa de savantul B. De la misteriosul manuscris despre daci.

voite sau nu. aflate la indemana cercetatorului. Xvii si continand informatii inedite despre . Geografia lui Philippe Briet. sunt inca ignorate la noi. cele mai recente.daci este acelasi: catre neant. a lui Vulcanius Bonaventura. scrisa in sec. Scrieri medievale precum Zamolxis. nu merita soarta pe care o au. unde confuziile geti-goti si daci-dani. erau frecvente. primul legiuitor al getilor a lui Carolus Lundius si cea despre alfabetul getilor. sub pretextul provenientei lor din mediul carturaresc nordic. Dar daca documentele antichitatii au avut de traversat doua milenii de zbuciumata istorie.

continua sa fie ignorate de catre specialisti. care par sa reprezinte arhivele regilor daci. ci documente autentice (si exista multe argumente in favoarea acestei din urma ipoteze).. facand hartia sa roseasca. despre care s-a vorbit acum doi ani intr-un numar al revistei "Formula As". Si lista poate continua. cu propriile noastre maini. inseamna ca noi.. Daca acestea nu sunt falsuri. ingropam in uitare cele mai importante documente cu privire la daci care s-au scris . este cu totul necunoscuta cercetatorilor romani. Controversatele placi de plumb de la Sinaia.daci.

refuzand sa creada ca dacii si-ar fi putut scrie propria istorie pe placi . o intamplare.vreodata. ca au disparut aproape toate scrierile despre daci? Ce nestiut blestem bantuie memoria acestor enigmatici si bravi stramosi ai nostri si ce magie poate rupe acest blestem? Este tot o intamplare faptul ca specialistii au decretat drept "falsuri" niste documente pe care nu leau cercetat niciodata.un subiect incomod Este oare o simpla coincidenta. Dacii .

cand autohtonismul era ideologizat.de aur sau de plumb? Al cui somn este deranjat de acesti intelepti si curajosi daci. atat de proslaviti in anii comunismului. care nu fac decat sa-si ceara dreptul la istorie? Este oare tot o intamplare ca singurul care s-a ocupat vreodata de dramatica poveste a disparitiei manuscriselor despre daci a fost in totalitate ignorat? Soarta lui PapadopolCalimah este una emblematica. a nu vorbi despre daci reprezinta un absurd si inutil semn de . Acum. Despre daci se vorbeste in mediile academice putin: ei sunt "barbarii" Europei.

Suntem romani tocmai pentru ca stramosii nostri au fost daci: daca ar fi fost celti. astazi am fi fost spanioli. decat de Sarmizegetusa.dizidenta. iar daca ar fi fost iberi. de manifestare anti-comunista si de simpatie pro-europeana: daca vrem in Europa. A ignora sau a contesta importanta componentei dacice a . e de preferat sa vorbim mai mult de Roma. daca vrem cu Occidentul. Nimic mai gresit! Nu putem fi universali decat prin ceea ce avem particular. noi am fi fost probabil francezi. trebuie sa ne uitam trecutul si traditiile.

istoriei noastre inseamna a nega propriul nostru specific romanesc. • Aurora Petan ============ • Povestile Ceahlaului Varful Panaghia .

Se rataceste de Dumnezeu Nu exista la noi in tara munte mai cantat de poeti si mai intesat de povesti decat Ceahlaul. Isi pierde zborul. sufletul omului se transforma in piatra. Turnul . lasand in urma lor nume precum Ghedeonul. Dimitrie Cantemir spunea despre el ca ar fi fost la fel de celebru precum Olimpul sau Pindul.Fara povesti. daca ar fi intrat in basmele vechilor greci. Sihastrii si-au facut veacul pe Ceahlau din cele mai vechi timpuri. Batca Popii.

Ceahlaul este singurul munte de la noi care avea hram si sarbatoare.Sihastrilor sau La Chilii. pe 6 august. Urcau si sateni i din satele dimprejur. pentru praznic si hore. In aceasta zi. Schimbarea la Fata. . preotii urcau sus pe poienile dintre stanci. imbracati de sarbatoare. de cu noapte. pentru a face rugaciuni. Considerat al doilea munte sfant al ortodoxiei dupa Athos.

Sadoveanu si atatia alti scriitori. Vulturul lui Traian. Alecu Russo. Goga. Dumnezeu cobora pe Ceahlau si umbla descultprin poieni. Unii carturari spun ca aici ar fi fost Kogaionul. aici se afla Jiltul Zeilor. muntele sfant al dacilor. istorie si spiritualitate la un loc e . Atata frumusete. Hogas. Asachi.Intr-atat de sfant a fost dintotdeauna Ceahlaul pentru oamenii locului! Si chiar din vremea dacilor si dinaintea lor. Cosbuc. Pavilionul dacic. L-au cantat Alecsandri. oprinduse la cate o stana sa mangaie mioarele. Stanca Dochiei si alte locuri ce au zamislit legende. Masa Dacica.

Am plecat in cautarea acestor povesti prin satele de pe malul lacului Izvorul Muntelui. langa o gramada . sperand sa pot culege ceva din sfintenia de altadata a Ceahlaului. la gura sobei. nu foarte inalte. printesa dacilor Mitica Letsta sprijinit de gard. pe care batranii le istoriseau in serile de iarna. Stancile sale. au in schimb forme ciudate.greu de gasit in alta parte. chipuri de zane adormite sau zei pagani care au nascut sute de povesti. Dochia.

cu chip de bunic blajin. "Cand s-o batut Decebal cu Traian. ca Traian o pus ohii pe ea. depanand povesti.. dar tot Traian a fost mai tare. fata lui Decebal o fujit si s-o ascuns in muntii astia. A fost si el in razboi. Dochia ii zacea. Si dacii s-au batut vitejeste sa-si apere pamantul. in clipele in care se lasa prins de lumea povestilor. Slab si drept. ai mai frumoasa. priveste in zare spre munti. "Si cu Dochia ce . Era frumoasa tare. Are 91 de ani si este veteranul satului Ceahlau." Lumina domoala a dupa-amiezii ii scalda chipul uscativ. stie ce inseamna lupta. Ochii ii rad din cand in cand.de lemne..

Unii zic ca era sora. il iscodesc. Cu Dochia e poveste mare. altii ca era fata lui .s-a-ntamplat?". Lacul Izvorul Muntelui Dochia a venit de la Sarmizegetusa. chiar pe Ceahlau. de la cei ce inca o mai povesteau. dar el nu stie decat franturi din ea. Batranii batranilor stiau mai multe si unii carturari au consemnat aceasta poveste.

Si Dochia s-a dus. Familii intregi de daci. in vremurile acelea.Decebal. Unii zic ca nu era iubire adevarata. era doar cheful imparatului de a o avea roaba pe fata lui . Imparatul Traian a urmarit-o. gonind calare peste munti. copila mea". i-o fi zis Decebal Dochiei. "Du-te si izbaveste-te de robie". ca sa scape de urgia romana. in siruri cat vezi cu ochii. cu putinul lor avut. aprins de iubire pentru preafrumoasa printesa daca. "Du-te. la fratii lor liberi. Multa lume fugise spre miazanoapte. se retrageau incet spre nordul Moldovei. unde sandaua soldatului roman nu avea sa ajunga.

chemand-o sa vina cu el la Roma. cu o turma de oi. unde sa o faca imparateasa. Si a gasit-o pe Dochia. Cale lunga a facut Traian. A intins catre ea bratul sau regesc. in capitala lumii. urmandu-l pe dusmanul tatalui ei. fata nu si-ar fi parasit tara. Dar pentru nimic in lume. indrumat de iscoadele lui. de ciobanita. Atunci Traian facu un semn scurt si . ferita de ochii oamenilor. Asa umbla prin munti. si-a lepadat vesmintele regale si podoabele si si-a pus pe spinare un cojoc greu.Decebal. vorbind doar cu jivinele padurii. Copila s-a ascuns prin vagaunile Ceahlaului. pana in Tara Moldovei.

si ele. impletindu-se la poale cu ierburile inmiresmate. in pietre. prefacute.garzile sale o inconjurara din toate partile. Acum era o stana. In cateva clipe se lasa frigul peste trupul feciorelnic al Dochiei. in jurul caruia zaceau rasfirate mioarele. parintele vietii. cel ce are in grija toate cate sunt in cer si pe pamant. a luat . Dochia isi ridica privirea spre inalt si sopti in gand o rugaciune fierbinte. catre Zamolxe. un stei. inlacrimati. Lacrimile ii curgeau siroaie pe obraji si pe haine. Acolo. la picioarele ei. Piatra rece o cuprinse cu totul. iar ochii sai clipira pentru ultima oara.

Dochia a ramas pentru vesnicie in Ceahlau. cum nu s-a mai pomenit. cu o apa limpede si dulce... ca sa scape de capcauni. Traian si-a spalat obrajii in el.nastere Izvorul Alb. a mangaiat neputincios chipul de piatra al fetei si s-a intors la Roma. aici veneau si se adaposteau "vergurele" (fecioarele) din satele din preajma. iar in vremurile grele. Cobal si vulturul lui Traian .

Strajuita de flori multicolore si macris salbatic. ce adesea se pierdea in apa raului. pe o carare salbatica. Fluturi mari. colorati. pana la Stanca Dochiei. spre Jgheabul cu Hotar. mau insotit plutind in fata mea in aerul cald. .Stanca Dochiei Urcasem de dimineata pe valea Izvorul Alb.

Da' o . ii spun batranului. Era o piatra mare. cu un chip de fata. Dar am trecut pe langa Stanca Dochiei fara sa o bag in seama. oricat de nelamurit. "Am vazut stanca. apoi m-am intors din drum sa o caut. cu verdeata pe crestet si un izvor limpede la poale: obarsia Izvorului Alb. cu o privire intrebatoare.padurea lasa din cand in cand sa se vada crestele maiestuoase ale Ocolasului Mare si ale Toacai. dar nu seamana deloc cu o fata!". "O semanat mai demult. Dar nimic care sa aduca. ce sa aduca oarecum cu un chip de fata. Ma asteptam sa dau de o piatra impunatoare. rotunjita.

In aceeasi noapte cumplita a pierit si schitul de pe Izvorul Alb.. stanci si lemne. intr-o zi de sarbatoare. asemenea lui . pravalind la vale zapada. ferit de lume. Radu.. si o rupt tat". cu calugari cu tot.vinit de sus din munte prapad mare. din temelia caruia apa continua sa izvorasca. Acolo sihastrea. cand o avalansa cumplita s-a pornit din munte. un trup ciuntit de piatra. in care vremurile sapasera chipul fecioarei. chiar in noaptea de Inviere. Documentele spun ca era in primavara anului 1704. Atunci s-a daramat partea de sus a Stancii Dochiei. Iar Dochia a ramas pana azi fara chip. un tanar care.

.Traian. Dar de ce atata patima? Pai . alegand mai degraba sa se prefaca in piatra. patimise din dragoste pentru o preafrumoasa fata din Ceahlau. Dar asta e alta poveste. Mitica Let Mitica Let atata stie.. ca fata de imparat nu s-a lasat prinsa.

Cobal e numele flacaului ce prinse drag de Dochia in vremea cand copila era inca in Dacia. Intelegand ca . dar aceasta l-a refuzat. fara sa stie ca e dusmanul poporului sau. Insa o alta legenda spune ca Dochia lar fi iubit pe Traian. O legenda spune ca scapand din inchisoare a venit sa o caute si. nu departe de stanca Dochiei. acasa la ea.iubea un june dac.. l-a cuprins deznadejdea si s-a aruncat de pe Toaca. Cobal a cerut-o in casatorie pe Dochia. un tanar dac viteaz si chipes. ce cazuse prizonier la Roma.. cum altfel?. Zeii l-au preschimbat si pe el in stanca. gasind-o impietrita.

fata e indragostita de Traian. dar primesc de la Zamolxe trup de piatra. gasind-o pe Dochia. Cand fata a inteles cine era cu adevarat cel de care se indragostise. imparatul isi lasa vulturul regal . pentru a nu fi luati robi la Roma. Inima ei s-a sfasiat de durere. dar nu reuseste si e luat prizonier. a cuprinso o jale fara margini. in Ceahlau. Deznadajduit. Cei doi n-au scapat de urmarirea lui Traian. dar si-a inabusit iubirea si a fugit in munti. Cobal incearca sa il omoare pe imparat. unde atatia daci au plecat in bejenie. Cobal a scapat si el si a fugit spre nord. unde s-a facut ciobanita.

Dar si vulturul este prefacut in piatra. Degeaba sia lasat vulturii sa o pazeasca.sa-i pazeasca si pleaca in tara lui.. Preafrumoasa Panaghia si Soarele de pe cer . Iar unii spun ca Dochia este chiar Dacia.. de catre Zamolxe. in vremea razboaielor daco-romane. pe care Traian nu a putut-o supune. Dacia nu si-a inmuiat inima in fata Romei. asa cum a vrut el. Teribila poveste. ce tradeaza amintirea unor vremuri in care Ceahlaul a fost adapost pentru dacii fugiti din Ardeal.

il intreb pe batranul Let. Nu stie p ovestea Panaghiei. "Cum tot o fata? Pai e plin Ceahlaul de fete frumoase prefacute in piatra!". privind in zare catre cea mai mandra si mai inalta stanca din varful Ceahlaului. pasionatul cronicar al Muntilor Neamtului."Dar Panaghia? Ce poveste are stanca asta?". care aflase de la batranii locului povestile Ceahlaului. ca tot Ceahlaul e plin de povesti de dragoste. In scrierile lui. "Panaghia era tot o fata". Batranul zambeste sugubat. Ce nu stie el stie Hogas. el . Stie doar ca tot de iubire e vorba.

adanc din adancul marilor fara de fund. pentru a o feri de invidia muritorilor. atat de frumoasa.spune ca Panaghia era o fata nespus de frumoasa. foc si lumina din lumina si focul luceferilor celor mai stralucitori. La nastere. . una dintre zane a luat intuneric din intunericul cel mai nepatruns al unei nopti fara luna. duiosie si blandete din ochii ingerilor ce stau la dreapta lui Dumnezeu si le-a pus pe toate in privirile ei. incat ursitoarele au adapostit-o in munti de mica.

daruindui-o Panaghiei ca suflet si inima. Dar lucrul cel mai minunat a fost cand insusi atotputernicul Dumnezeu a rupt din inima si sufletul sau particica cea mai aleasa."Kogaionul" dacilor Alta a rupt din fragezimea si albeata crinilor si din rumeneala trandafirilor si le-a pus pe fata ei. chiar din inima lui Dumnezeu! Si pentru ca sa nu fie . Asa s-a zamislit preafrumoasa Panaghia. A treia a tors din caierul de neguri fire subtiri de umbra neprihanita si i le-a pus pe cap. ca podoaba de par negru si bogat.

pangarita de priviri muritoare. cu acelasi dor in suflet. Si amandoi s- . si au asezat-o in pestera pustnicului Ghedeon. ursitoarele au dus-o pe inaltimile cele mai de sus ale Ceahlaului. Si Panaghia a crescut mare si s-a facut fata frumoasa. Dar si fata se uita la Soare. ca cineva tot avea sa o vada: Soarele. iar noptile senine au scaldat-o in roua de flori mirositoare. cum numai povestile isi pot inchipui. care o privea cu nesatin fiecare zi. Albinele din Sihastrii au hranit-o cu mierea lor. dincolo de imparatia norilor. Dar degeaba au ascuns-o ursitoarele in munti. din inaltimile cerului.

Ceasuri intregi se oprea Soarele din calea lui ca s-o priveasca. Si s-a implinit porunca lui Dumnezeu. ca sa nu mai ispiteasca sufletele slabe ale muritorilor. iar Panaghia nu l-a mai vazut pe Soare. sa nu mai rasara de acum inainte. decat invesmantat de neguri. suparata.au indragostit. Jalea i-a cuprins sufletul si a plans neincetat zile si . in vreme ce noaptea s-a micsorat. Atunci noaptea. s-a plans lui Dumnezeu si Dumnezeu s-a maniat si l-a pedepsit pe Soare. Si pana intr-atata s-a marit ziua. infasurand-o in razele sale. ca ajunse amurgul aproape sa-si dea mana cu zorile.

incat se ruga lui Dumnezeu sa o prefaca in stana de piatra si sa dea din nou drumul zeului zilei si al luminii sa straluceasca pe cer. fara sa mai inchida un ochi. Dar de la o vreme i s-a facut lui Dumnezeu mila de ea si a trimis porunca rasaritului si apusului sa trimita in graba cele mai usoare si mai dulci dintre vanturile lor. Dar Panaghia nu mai putea trai fara Soare si jalea ei era atat de mare.nopti la rand. ca sa-i usuce copilei lacrimile. spre culmile inalte ale Ceahlaului. .

mai . de stralucirea florilor si de vanturile dulci si mangaietoare ale rasaritului si apusului. Si cand voi sa indrepte iarasi ochii spre ceruri. ca inima ei nu s-a impietrit. O alta varianta a legendei Panaghiei. Panaghia se prefacuse in stanca de piatra. ca si acum se bucura de razele soarelui. Se zice. insa. pleoapele ii cazura grele si un intuneric nemarginit o cuprinse.Batrana Varvara Dumnezeu ii implini voia si fata simti cum picioarele ei prinsera radacina in pamant si nu se mai putu urni.

sufletul i se umplu pe loc de o ura nemarginita. si zarindu-l in invalmaseala pe Bahrin. Dar. poarta . el se arunca in lupta. un tanar de seama. In acest timp. o indragi pe frumoasa Panaghia. Zdrobit de durere. Panaghia facu nunta cu hatmanul Bahrin. vestea cazand ca un fulger peste Radu.ancorata in istorie. gelozie si razbunare. Se arunca asupra lui ca un vultur. cu gandul sa-l ucida. numit Radu Valcu. vorbeste de iubire. fata parcalabului de Suceava. Povestea spune ca pe vremea lui Vasile Lupu. Dar tanarul pleca la lupta si multa vreme avea sa nu o mai vada pe draga lui. dintr-o data.

in straie ostasesti. acum cand isi implinise dorul de razbunare. hatmanul cazu intr-o balta de sange. Radu rupse cu o lovitura sabia Panaghiei si se intoarse catre Bahrin. cu sabia in mana. ultimele batai ale inimii sale daruindu-le Panaghiei. il puse in sa in . Cu pieptul despicat. Poate ca el s-ar fi lasat ucis de mana ei. rapunandu-l.cetatii se deschise si se ivi Panaghia. dar un ostean sari sa-l apere si Panaghia se prabusi sub palosul greu. hotarata sa-si ajute sotul. Ca o fiara ranita de moarte se napusti fata parcalabului asupra lui Radu. Radu ridica trupul iubit al Panaghiei.

fata lui si pleca spre manastirea Putna. unde-l cobori in lacasul de veci. unde trai in pestera de la obarsia acestui izvor. privind indelung o stanca mandra si zvelta pe care a numit-o Panaghia. Dar viata isi pierduse orice rost pentru Radu. Ultimele povesti . Ratacind singuratic prin coclauri. el poposea adesea pe culmea Ceahlaului. El parasi nestiut curtea domneasca si pleca in pribegie. in amintirea iubirii lui. Ajunse la sihastria de pe Izvorul Alb. in ceasurile inserarii.

Dar Ceahlaul e animat. O bunicuta frumoasa... Intreb in stanga si-n dreapta de povestile muntelui si oamenii ma privesc cu mirare cumva: "Ce povesti? Astea-s copilarii. .. Batrana Varvara Ciobanu sta in fata casei sale. Intru. totusi..". in doua curti. intrebandu-i pe batrani de povesti. acum mai multi sunt turisti decat sateni. Batranii mai stiau ceva. cu o maturica in mana.. dar s-au dus toti.Strabat satul Ceahlau. si casele lui vechi trebuie ca mai adapostesc istorie si legende. In Durau au ramas putini oameni. cu speranta sa mai gasesc un fir de poveste tesut in jurul acestor munti..

urmele lasate pe iarba stau verzi si proaspete. una in spinarea celeilalte. Curtea e cosita proaspat. isi impodobeau imbracamintea. cu naframa si sortin carouri. Ma invita inauntru sa-i vad covoarele colorate. exact ca in amintirile copilariei mele. Scunda. daca n-ar fi avut ochelari. tesute in motive vechi de mii de ani. as fi zis ca a coborat direct din cartea cu povesti. In casa miroase . Casa e albastra. casa si obiectele cu aceleasi forme si figuri. cu cerdac din lemn vopsit in verde. ce au vietuit nu departe de Ceahlau. din vremurile cand frumoasele Cucutenilor.cu o casa frumoasa.

din canepa si din lana. stia si ea in tinerete. Era mai greu. pe vremuri. Stau toata ziua la televizor. sa vada care ce-o mai facut". dar daca Al de Sus i-a dat ani multi. O intreb daca era mai bine inainte. Povesti despre muntii astia nu stie. dar mai sanatos. alimentele naturale. Stiau batranii. a lemn si a lana. imbracamintea curata. lea uitat. .curat si luminos. Casele din lemn. "Astazi. traiul la munca in aer liber erau mai bune pentru om. fetele nu mai torc si nu mai tes.

atunci nimeni nu-i cunoaste. cu ferestre . cu termopane si gard frumos. de lemn. Satenii zic ca daca Leon nu cunoaste muntii astia. dar oierul iese din spate. dintr-o casuta alba.Leon Marcoci Intru si in curte la Leon Marcoci. Ma uit la casa noua. unul dintre ultimii ciobani din Ceahlau.

In ochii mei. cu dangatele turmelor cu tot. "Toate. adunand in memorie imagini si ganduri ce alcatuiesc o viata: Viezuri. imi spune scurt.verzi si muscate. Leon e un om tare frumos: felul acela de om deschis. ca doar le-a batut cu piciorul o viata. cu ochi ca jarul si sprancene stufoase. prin vorbele caruia curge toata linistea muntilor. Uscativ. Duruitoarea. concentrat. "71". Casa cea noua e a fetii. Piatra Lata. ciobanul pare sa aiba in jur de 60 de ani. direct." Si incepe sa mi le enumere. . drept. I-au fost dragi muntii si stie fiece stanca si fiecare vaioaga. Il intreb ce loc ii e cel mai drag.

Detunatele.. Acum nu mai e nici o stana pe acolo. Arinisul. toti vor la oras. de la o . cei care au mai ramas s-au retras dincoace de rezervatie. a avut ani de zile stana. Tinerii nu mai sunt interesati de trecut si de pastorit.Scaiusul. Ocolasul. cui ii mai trebuie lana si branza? Peste o tona de lana a strans Leon in doi ani. la civilizatie. Toaca. avea multe oi. Claile lui Miron. Si apoi. La Scaune. Nici nu mai merg la oi: e rusine pentru un tanar din ziua de azi sa se faca cioban. Stanca Dochiei. Lutul Rosu.. Curmatura Stanilelor. tot Ceahlaul era plin de viata. La Stanile. Panaghia.

insista Leon Marcoci. Iar daca nu mai ai cui sa le povestesti. a venit cineva si i-a oferit doar un leu pe bucata. La fel si pieile... Gust dintr-o bucata de urda neasemuit de gustoasa si plec cu un pachet mare de bunataturi sub brat: "Pentru sanatatea oilor".suta de oi. si nimeni nu i-o cumpara. Lacul Izvorul Muntelui sclipeste tot mai stins. cand vreau sa-i platesc. intreb. . "Dar povesti? Mai stiti povesti despre muntii astia?". "Cui ii mai trebuie azi povesti?". ofteaza baciul cu obida. se pierd. Povestile sunt facute ca sa fie povestite. Fetele nu mai torc si nu mai tes.

ca Dochia. si povestile lor. La poalele Ceahlaului. fara simtire si fara zborul gandului si al inchipuirii. batranii au uitat povestile. Fara iubire. La ce ne mai trebuie povesti? Nu stiu. o lume fara povesti e o lume in care sufletul omului se transforma in piatra. odata cu vechile sate. O lume fara viata. Lumea fara povesti e o lume prea departe de Dumnezeu. . Ca si cum apele uriasului lac de acumulare ar fi inghitit. Panaghia e imbratisata de lumina moale a asfintitului. in vreme ce tinerii nu au apucat sa le mai afle.pe masura ce ma indepartez. Totusi.

Fotografii de Marian Coman • Aurora Petan • • • • .

Morminte tracice.• • ==================== Valea regilor traci Preistoria Bulgariei este reprezentata cu stralucire. la poalele Balcanilor .

E usor de spus: tracii au fost romanizati. nu s-au sters cu totul urmele substratului dacic al limbii bulgare. inruditi cu dacii. Asa cum de o parte si de alta a Muresului sau pe un mal si altul al Oltului traieste acelasi popor. traia acelasi neam si se vorbea aceeasi limba. Cel mai numeros neam dupa inzi. iar peisajul de azi al campiilor bulgare nu mai evoca cu nimic vremurile de altadata. Iar bulgarii nu se . locuiau acesti moesi sau mysi. care nu au nimic a face cu latina si. in secolul I i. cu cat ne indepartam mai mult in timp. Mai mult.Tara de dincolo de Dunare De la Giurgiu la Russe e o aruncatura de bat. sa le conserve si sa le arate intregii lumi. In campia sudica marelui fluviu. Un pod ce separa doua tari. Bulgarii vorbesc doar despre acei traci. Totusi. in absenta probelor e greu de sustinut acest proces. In sud. pe fasia ce se intinde de la tarmul Dunarii. Dar romanii si-au intins stapanirea si peste Tracia. pe care bulgarii au stiut sa le scoata la lumina. nu am stiut sa facem cu dacii nostri. malurile. au lasat in urma lor constructii si tezaure fabuloase. si nu despartea. o tara orientata spre fluviu si continent. Flacaii mergeau la petit cu barcile. aceleasi traditii si stil de viata. acum doua mii de ani. formand un mare regat. cel al odrisilor. de la numele carora teritoriul acesta se va numi Moesia. au reusit in secolul al VI-lea inainte de Hristos sa se adune sub coroana regelui Teres. de o parte si de alta a apei. Au intrat apoi in istorie daco-getii. Asa incat slavii s-ar fi asezat probabil pe un substrat romanic. care s-a petrecut in secolul al VI-lea dupa Hristos. In schimb. ca urmare. numiti odinioara Haemus (Balcani). pana la sirul de munti Stara Planina. aceleasi manifestari artistice. catre spatii deschise si clima calda. Aceasta este tara dacilor de la sud de Dunare. cu o limba straina. dar apoi au venit slavii care i-au asimilat si nu au mai ramas urme ale romanizarii. Negurile istoriei sunt cu atat mai dense. dar puternic influentati de lumea grecilor: o lume orientata catre mare. pamanturi roditoare si clima temperata. ce strabat Bulgaria de la vest la est. sunt socotite de unii lingvisti "coincidente". ceva nu e clar in aceasta poveste: exista asemanari mari de structura intre bulgara si romana. Si care era o adevarata coloana vertebrala a Europei. Tracii. Homer insusi ii aminteste ca fiind aliati ai troienilor. mediteraneana. Ceea ce noi. iar pescarii de pe ambele ta rmuri se intalneau in mijlocul apei la povesti despre stime si balauri cu sapte capete. spre spatii inchise. ca acum. transformand-o in provincie. numiti asa la nordul Danubiului si numiti "moesi" la sud. De fapt. Dar ce s-a intamplat? Unde a disparut bucata aceasta de istorie comuna? Din vremurile indepartate ale neoliticului. se aflau insa tracii. tracii au avut perioade de mare glorie. Pe ei ii considera stramosii lor si se mandresc cu mostenirea lor tracica. peste o Dunare-granita care in trecut lega. care traiau divizati in multe triburi. Dar nu e argumentabil stiintific. Si totusi. Neam razboinic si mandru. insisi troienii se pare ca erau de neam tracic. cum spune Herodot despre traci. in razboiul impotriva grecilor. romanii. dincolo de muntii Balcani. Cat despre romanizarea moeso-dacilor sau a tracilor. Pentru mine e o tara straina. tracii isi pierdusera deja identitatea si fusesera romanizati sau grecizati. in secolul al IV-lea inainte de Hristos. Dunarea a fost o singura casa pentru cei de pe ambele sale maluri: aceeasi cultura. Cercetatorii considera ca la venirea slavilor. Oamenii se strigau de pe un mal pe celalalt al Dunarii in acelasi grai. Sunt pentru prima oara in Bulgaria.Hr. trebuie facuta o distinctie intre daco-moesiana vorbita intre Dunare si Balcani si traca vorbita dincolo de Balcani. Apogeul acestuia a fost atins in timpul dinastiei Cotizonilor si a regelui Sitalces.

Kitov a mers inainte.acesta e traseul care duce de la Dunare in renumita Vale a Regilor Traci. Dryanovo. se mandresc cu ei. Valea Regilor Traci Am pornit in cautarea dacilor si a tracilor de la sud de Dunare. dupa 1990. iluminare. dar si capitala. in vreme ce la nord de Balcani e posibil ca neamul daco-moesilor sa-si fi creat o lume oarecum diferita. in antichitate. picturi murale impresionante. prin paduri nesfarsite si sate marunte ce par pustii. Si a avut de ales: sa sape la intamplare. spulberand tabara arheologilor. iar serpentinele ametitoare sunt strajuite de paduri neguroase. existau sute de tumuli funerari despre care se banuia ca adaposteau morminte si tainuiau comori. Mormantul regelui Seuthes . Dar si pacea celui adormit fusese tulburata. Veliko Tarnovo. Mormantul lui Seuthes Ca si la noi. strabatand Bulgaria de la Russe spre inima tarii. simboluri si taine de nedescifrat. Exista drumuri de acces in stare perfecta pana la aceste morminte. acesti munti trebuie sa fi fost o pavaza teribila in fata dusmanilor. incat nu se mai vede nici marcajul pe sosea. In acei ani a descoperit comori fabuloase. sperand ca ceea ce gaseste acolo sa convinga autoritatile sa-i dea mai multi bani. Intr-un cuvant. Asa a iesit la lumina Valea Regilor Traci. exista indicatoare si ghizi. pictate cu cai si printese. Iar faptul ca s-au asezat la sud arata ca dominatia lor se intindea spre Grecia. Apoi a inceput sa apara aurul: mormantul fusese dezvelit. o granita de piatra. Byala.straduiesc sa studieze acest aspect. sau sa renunte pe moment. nici in Bulgaria nu au existat. din campie in inima muntelui. Cele mai multe dintre mormintele regale ale tracilor se afla la mica departare de Kazanlak. motivul tracic a devenit un fel de amprenta a civilizatiei de azi a bulgarilor. conditii de conservare. bajbaind la limita. Russe. care dupa o ora de infern coboara triumfator in lumina. o lume intreaga ce parea sa fi fost pierduta pentru totdeauna. ce urca brusc dupa Gabrovo. Astazi. intr-unul din tumuli. Tumuli exista in Bulgaria cca 1500. Nu e o intamplare ca regii traci si-au construit mormintele. Ploi teribile si vanturi puternice s-au starnit dintr-o data. prea multi bani pentru sapaturi arheologice. unde primele trei zile au fost dezamagitoare. Autocarele cu turisti se revarsa ritmic. Vorbesc mereu de traci. A ales prima varianta. la poalele acestor munti. Un drum prin pacla. frig si intuneric. doar pentru o saptamana de lucru. A sapat in tumulul Malkata. Mormantul de la Kazanlak are chiar o replica la scara. Cercetati sunt cateva zeci. ventilare. dar nu se facusera investigatii sistematice la scara mai larga. Gabrovo. Kazanlak . dar a obtinut bani putini. mormintele sunt incluse in patrimoniul mondial UNESCO si sunt extrem de bine conservate. Fusesera descoperite vestigii tracice imediat dupa al doilea razboi mondial. arheologul bulgar Georgi Kitov a planuit o campanie de sapaturi cu vise mari. Un traseu initiatic. incercand sa obtina fonduri mai mari in viitor. (Dar nu si pe cea a dacilor!) Bulgarii au dezvoltat un infloritor turism cultural. iar blitzurile aparatelor de fotografiat clipesc in mainile japonezilor veniti de peste mari si tari sa viziteze lumea tracilor. mai putin influentata de civilizatia grecilor si mai aproape de cea a Carpatilor. In 1992. in valea vestitilor trandafiri de Damasc si a mormintelor regale. pentru ca originalul sa fie cat mai putin expus. pasul Shipka. A obtinut fonduri si a condus expeditia timp de sapte ani. Gorna. intr-o zi de vara. constructii funerare incredibile. Ca si acum. bazat pe mostenirea tracica. pe care o pot vizita turistii. ceturile sunt atat de dense. unde temperatura scade instantaneu cu 20 de grade.

). nici de Decebal. Alaturi se afla bustul de bronz al regelui Seuthes. cu usi de marmura strajuite de capete de zei si cu sisteme de inchidere a usilor care si astazi functioneaza. Aici arta tracilor este prezenta in plin apogeul sau. mormantul reprezenta matricea. chiar la fata locului. asemenea unei biserici pagane.I d. Dupa un coridor de piatra lung de 13 metri.Muzeul din Kazanlak adaposteste multe dintre minunatiile descoperite in Valea Regilor. prin tainele si riturile care se practicau asupra lui. La Helvetsia. Intrarea in mormant Mormantul regelui. nici urnele nu mai sunt de gasit. movila rasare domol din campie. iar cel decedat se intorcea inapoi de unde venise. s-au conservat cateva picturi splendide. dar patrunzatoare. cu coridoare si incaperi boltite. frunze de stejar si ghinde din aur. . Alaturi. un fel de paradis in ocru si albastru. iar in epoca de varf a regalitatii (sec. coroiat. Asfaltul negru duce pana la intrarea in "grobnita". dacii aveau o alta viziune asupra lumii de dincolo. regele Seuthes pare sa scruteze viitorul cumva asemenea dacilor de pe arcul lui Constantin. mormantul acesta nu mi se pare cu mult mai impresionant decat cel din movila Documaci. Dar cele mai uluitoare picturi murale se gasesc in mormantul de la Kazanlak. Cupola ametitoare e acoperita de cercuri concentrice. Sunt lumi in sine la scara mai mica. unde ma asteapta lumea celor plecati dincolo. Epoca pe care o acopera este cea a secolelor VI-II inainte de Hristos. se afla in plin camp. Cel mai incredibil obiect din muzeu il constituie. de langa Mangalia. splendide vase de aur si argint. . si toate cele trebuitoare sa-l insoteasca pe cel plecat. ce a fost transformata in incapere-sarcofag. cum le spun bulgarii acestor morminte. sapata toata intr-un singur bloc de piatra. cu scene diverse. probabil sotia decedatului. lumea dacilor nu cunoaste astfel de "pregatiri" pentru lumea de dincolo. Cenusa era depusa intr-o urna. cu cai frumosi. si doua incaperi boltite. Aici a fost inmormantat marele rege Seuthes al III-lea. barba bogata. se afla astazi sub apele lacului de acumulare Koprinka. Dupa mormantul lui Seuthes. a carui capitala. chiar daca unele sunt replici. Totusi. ce converge spre personajul regal ce-si tine soata de mana cu tandrete. Sunt constructii impresionante. caci originalele se afla la Sofia. Acum incep sa inteleg rostul acestor morminte-temple. arme. o opera de arta fara egal. si privirea usor incruntata. Cele doua se aseamana foarte mult ca arhitectura si chiar si nuantele de vopsea conservate pe pereti par a fi identice. nici importanta. o femeie frumoasa. prefigurand arta Europei de mult mai tarziu. Probabil cenusa era imprastiata in patru vanturi sau pe ape. Culorile si formele pastrate aievea evoca o lume serena. delicata si impunatoare in acelasi timp. Acest mormant chiar are forma si neregularitatile unui uter si multe alte indicii trimit spre aceasta interpretare. Cu parul suvite. femei gratioase si mese imbelsugate. obiectele care alcatuiau lumea tracilor. La Ostrushka. cu siguranta. aflat la 15 minute distanta de Kazanlak. ca un animal garbov. coroana regelui Seuthes al III-lea. ci trupurile celor decedati erau incinerate. Seuthopolis. uterul. Mormintele tracilor nu par simple morminte. distinsa. Dar e minunat sa poti vedea laolalta. lucruri care pentru universul profan in care traim nu mai au nici inteles.Hr. Spre deosebire de traci. intre care chipul indurerat al unei nobile. Exceptand influentele tracice din Dobrogea.Hr. in care se petrec lucruri tainice. dar nu a auzit nici de daci. cu parul roscat. la hotarul dintre viata si moarte. nasul puternic. La intrare vorbesc cu ghidul. mai vizitez movilele Helvetsia si Ostrushka. descoperita in mormantul acestuia din movila Golyama Kosmatka: o cununa din ramuri. amfore. iar spiritul era eliberat de povara trupului. urmeaza o a treia. care imi spune cate in luna si in stele despre traci si Seuthes. II i. Strajuita de ciresi incarcati de rod si de pajisti cu flori multicolore. Intru in pantecele cocoasei de pamant.

dar mai putin elaborata. frati de sange cu ei. Nu stim prea bine nici astazi care erau raporturile dintre daci si moesi. Ceva. s-a descoperit in movila de la Documaci. O a doua deplasare majora de daci. Imi vin in minte unele similitudini. La gunoaiele din cetatile dacice. pe oamenii locului. tracice mai putin. Insa la noi nu se accepta ca cele doua morminte . depopulate cu ordin de la Roma. Multe cetati infloritoare au incetat brusc sa fiinteze. poate doua ramuri surori. impartita . Dacia Aureliana. are loc in perioada retragerii aureliene. href="http://www. Dacii din sudul Dunarii Poate ca nu in cautarea tracilor ar fi trebuit sa pornesc. indicatoarele noastre.ro/magazine/attachments/881/1605_1250601786-large. pentru a fi protejate de invaziile migratorilor. Nu e deloc intamplator faptul ca Aurelian creeaza in sudul Dunarii o noua provincie. dintre daci si traci. Stim ca erau inruditi. Un drum curat.sunt tracice. ce respecta trecutul. In acest fel romanii incercau sa tina sub control granita de pe Dunare. ci in cautarea dacilor de pana la Muntii Balcani. mi s-a spus: pot fi grecesti. asemanator cu cel descoperit de bulgari in movila Sineva. romanii. la dezinteresul oficialitatilor. pe langa armata si administratie. din lipsa de alte informatii: o coroana asemanatoare cu cea a lui Seuthes. "Nu se stie". iar aceasta din urma este extrem de asemanatoare cu mormintele tracice pe care le-am vizitat. un inel de aur cu broasca testoasa.jpg" rel="lightbox[articol]" title="Valea regilor traci"> Bolta pictata in mormant Dar daca tracii sunt mai departe de lumea noastra. pentru autocarele cu japonezi. cat de putin. muzeele. de la nord de Dunare la sud. in schimb moesii au fost mereu in contact cu locuitorii de la nordul Dunarii. cand. Acolo ii gasesc. la furturile din situri. la infinitele gropi facute de cautatori. Aceste sute de mii de daci adusi in sud au consolidat nucleul de dacism din Moesia. Nu neaparat autostrazi. chiar daca trece printre morminte. dupa anul 271. trec in sud si multe familii care doresc sa ramana in imperiu. la nepasarea ucigatoare a celor ce ar fi in drept sa faca ceva. In vremea lui Augustus au avut loc transbordari uriase de populatie getica. la drumurile.formula-as. Si nu pot sa nu ma gandesc la dacii nostri. Drumul prin Valea Regilor este un drum luminos. scitice. Probabil ca astfel de treceri de o parte si de alta a apei nu au fost putine de-a lungul timpului. fara sa le pot lega intr-un fir prea solid.O usa de mii de ani Cat de mult din lumea aceasta a tracilor ne apartine? Nu stim prea bine.de la Callatis si de la Documaci . orice. s-a gasit in mormantul cu papirus de la Mangalia. poate dacii o ramura a tracilor. pentru noi. fireste. de la nord la sud. Sa vina bulgarii sa ne lamureasca.

este asemanator. se ascund dacii din sudul Dunarii. totusi. daca din manuale nu putem afla mare lucru despre ce s-a intamplat cu acesti daci si cum de-am ajuns dupa atata timp sa fim doua tari straine pe doua maluri straine. scheletul lor fundamental. ce difera de celelalte grupe de limbi slave. totusi. formarea viitorului si a perfectului. La aceasta "uniune" mai participa partial si greaca. abandonati de istorie. pentru ca difera vocabularul. putem incerca sa aflam altfel. Aici. creat pe teritoriul dacic? El are. Insa doar in istorie. ce curge dincolo de istoria scrisa de invingatori. in spiritul limbii pe care lingvistii bulgari nu-l cerceteaza. Desi nu intelegem mare lucru din aceste limbi. cu limba lor cu tot. poate sa-i zicem sora vitrega. Unii lingvisti au sustinut. Aceasta limba slava sudica. precum Giuliano Bonfante sau Mario Enrietti. precum postpunerea articolului hotarat. au. cand si-a conturat principalele caracteristici. care sustin ca slava a devenit slava numai in urma contactului cu protoromana. iar dacii sunt divizati. Aurelian nu l-ar fi numit "Dacia". Dar cine sa se mai intrebe care este originea reala a alfabetului chirilic. si-a urmat cursul neclintita. iar cei romani nici atat. Cei mai multi insa sunt de acord ca ele provin dintr-un substrat balcanic comun. Asta inseamna ca bulgara s-a format pe un substrat asemanator cu romana.surori nestiute Nu inteleg mare lucru din limba bulgara. o parte in afara lui. ulterior. structura. bulgara si albaneza formeaza nucleul a ceea ce lingvistii numesc "uniunea lingvistica balcanica". fara prea mult temei. Insa bulgarii in nici un caz nu-si vor pune problema de unde au luat Chiril si Metodiu unele semne care nu exista in alfabetul grec si pentru care specialistii nu au gasit o origine. care va duce si la raspandirea alfabetului chirilic. Adica aceste limbi. in Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. iar romana e considerata romanica). cu atat mai mult. va fi purtatoarea unei intregi culturi ecleziastice. ci se mostenesc. romana. Dunarea devine granita a imperiului. la baza. Bulgara si romana . in Balcani. Asa cum probabil n-as intelege mai nimic nici din limba albaneza.administrativ. in aceste trasaturi de limba. trasaturi foarte importante. cercetatori straini. caci cele doua surori au un parinte diferit si nu mai seamana la chip. ca trasaturile acestea au aparut independent. o parte in imperiu. Iar daca e vorba de slava. desigur. Noi am luat tot de la toata lumea si nimeni nu a imprumutat nimic de la noi . Regele Seuthes Iar aceste lucruri nu se imprumuta. totusi. desi apartin unor familii diferite (bulgara e slava. care nu se regasesc decat aici. impreuna cu slavona bisericeasca. in comun. Asadar. putem spune ca aceasta este un fel de sora cu romana. care este mult mai stabil decat cuvintele care adesea vin si pleaca. Imperiul vlaho-bulgar . Dar vorbind strict de bulgara. albaneza traco-ilira. evitarea infinitivului si altele. Exista.pare sa fie postulatul preferat al oamenilor de stiinta din domeniul lingvistic. Si totusi. Ce s-a intamplat cu acesti daci? Cu limba lor? Cu zestrea lor culturala si genetica? Odata cu retragerea aureliana. caci viata maselor. Daca teritoriul acesta nu ar fi fost locuit de daci. Acesta este inceputul sfarsitului in istorie. alfabetul grec. in fiecare limba.

pana astazi. vor scrie istoria Balcanilor. cunoscut in istoriografia moderna sub numele de Al II-lea Tarat Bulgar. ai dacilor liberi. urmasii acestora. al caror nume poate sa fi insemnat chiar "lupii". birurile Imperiului Bizantin devenisera atat de grele. dar imperiul a mai dainuit o vreme. Dinastia Asanestilor a stralucit timp de un secol si si-a impus dominatia in Balcani. De fapt. splendid oras medieval. dar si spre rasarit. Asa incat actuala etnie a bulgarilor trebuie sa aiba o componenta genetica foarte asemanatoare cu cea de la nordul Dunarii. refuzand sa accepte ca aceasta perioada de maxima glorie. cand urgia romana s-a abatut asupra tarii lor. in care nu stim ce s-a intamplat cu urmasii dacilor de la sud de Dunare. din dinastia Asanestilor: Petru. ce si astazi pastreaza parfumul vremurilor trecute. Ei sunt cei care. Cu toate acestea. despre care nimeni nu vorbeste. romanilor. au asimiliat ce a mai ramas din urmele tracice. sursele medievale intelegeau "bulgari". au scris pagini din istoria Bulgariei. destramandu-se spre sfarsitul secolului al XIV-lea. Si nu este vorba doar de comunitatile compacte de vlasi sau vlahi (aromani. afirmand ca prin "vlahi". care au dat atatea nume romanesti muntilor si catunelor prin care si-au gasit adapost. Coroana lui Seuthes Dar ce s-a intamplat mai departe? Cand s-a pierdut. Asan si Ionita Caloian. o populatie de sorginte dacica. dupa secolul al VI-lea. Ei sunt urmasii dacilor. ori o protoromana. plecati spre apus. Intemeietorii acestui tarat au fost trei frati de origine vlaha. bulgara este o limba slava cu substrat traco-dacic sau chiar stravechi romanesc. Toate sursele medievale sustin ca cei trei frati erau de neam vlah. Cu alte cuvinte. Ei sunt oierii ce au impanzit Europa cu turmele lor. Daca ar fi sa dam crezare manualelor. O istorie pierduta . in numeroase randuri. ce vorbea ori vechea limba a dacilor. Chiar daca dacii dispar din istorie. a ungurilor si a cruciatilor. impreuna cu bulgarii. incat vlahii. s-au rasculat. care fusesera expuse romanizarii. meglenoromani sau istroromani). Bulgarii si-au sters din istorie numele de "vlah". Ei insisi s-au autointitulat "imparati ai vlahilor si bulgarilor". Acesti vlahi. apar vlahii. in mai multe state feudale. istoricii bulgari nu accepta originea lor vlaha si sustin ca erau bulgari. luptand impotriva bizantinilor. nu a mai ramas nimic din neamul lor. cel putin in memoria colectiva. ai dacilor din provinciile nord si sud-dunarene. A luat nastere Imperiul romano-bulgar sau Taratul vlaho-bulgar. ai dacilor bejeniti. Cand slavii au impanzit Peninsula Balcanica. S-a stins dupa marea invazie tatara din 1241. Si tot ei sunt cei carora li se va refuza. dreptul la istorie. libertate si stralucire ni s-a datorat in mare masura noua. ci de mase mari ce impanzeau peninsula Balcanica si o parte a Europei Centrale. legatura dintre nordul si sudul Dunarii? Probabil ca niciodata. firi aprige si neinfricate. ce au gasit slavii in actuala Bulgarie? Intre Dunare si Balcani. daca romanizarea nu apucase sa se produca. In iarna anilor 1185-1186. Capitala taratului a fost la Veliko Tarnovo. Cu populatia s-a intamplat la fel: slavii nu au exterminat populatia locala.Au venit apoi vremuri tulburi. cucerite apoi de otomani.

ce refuza sa-si recunoasca substratul dacic sau romanesc. Dar cea a dacilor dintre Dunare si Balcani este a noastra intru totul. Ei o fac. Noi. Foto: Iulian Ignat • Aurora Petan Comori romanesti la Viena Catedrala Sfantul Stefan .Femeia de la Thrace Ostrusha Cat de mult este a noastra lumea tracilor? Poate cea a tracilor de dincolo de Balcani nu este a noastra decat in parte. pentru a pastra buna vecinatate. Dunarea a devenit granita prin chiar mijlocul sufletului dac. cu oamenii sai. nu. precum si stralucirea geniului vlah. Bulgaria ramane tara de dincolo de Dunare. involburata de un spirit slav potrivnic. Vremurile ne-au inlaturat-o din istorie si cine stie daca o va mai revendica cineva in manuale sau in constiinta urmasilor nostri. in care regimul trecut nu a vrut sa se amestece. Ce avem totusi de invatat de la bulgari: sa pretuim ceea ce avem. cu istoria sa. fara de care Bulgaria nu ar fi avut istoria pe care o are.

sub sclipirile feerice ale unui patinoar ce serpuieste pe aleile parcului. afirmand ca ele sunt proprietatea pamantului din care provin. spe rantele iobagilor intr-o justitie augusta care sa le usureze jugul pus de nobilimea maghiara. Acesta este motivul pentru care ma aflu la Viena la acest inceput de martie. in timpul Imperiului Habsburgic si apoi Austro-Ungar Martie la Viena In martie. iar in fata palatului primariei rasuna un vals de Strauss. pe care le-ar ravni orice muzeu din lume. insa. Inseamna muzica. Pe scurt. palate somptuoase. si Viena si-a cladit splendorile pe sudoarea si bogatiile celor asupriti. descoperite in acea perioada in Transilvania. la "Imparatul". ci si in comori. Asa se face ca in colectiile imperiale ale Vienei au ajuns tezaure de o inestimabila valoare. si apoi al celui AustroUngar. echilibru si arta la tot pasul.Multe comori romanesti sunt risipite in lume. Avram Iancu si durerile pamantului lor. ca orice capitala imperiala. cu "jalba". In mintea oricarui turist. Cu atatea obstacole in fata. ce au apartinut unor capetenii dace si unor printi barbari de mai tarziu. au auzit foarte putini romani. informatiile lipsesc. in cautarea acestor vestigii. Tezaurul de la Sannicolau Mare . unde se afla cateva tezaure fabuloase. In mintea mea. maretia si eleganta somptuoasa a unei capitale imperiale. descoperite in Transilvania. Iar pamantul romanesc a fost intotdeauna printre cele mai bogate. totusi. nu avem nici macar reproduceri dupa aceste valori. Dar. catedrale ce strapung cerul. Si acolo au ramas! Despre aceste incredibile tezaure romanesti. Viena inseamna cladiri impunatoare. am pornit. noi nici macar nu stim pe unde ni s-au risipit tezaurele. Viena si figura aproape mitica a Imparatului si a curtii sale au dainuit in imaginatia ardelenilor timp de doua secole. Badea Cartan. dincolo de acestea. Horea. iar primul popas l-am facut la Viena. despre care nu stim aproape nimic. nu doar in roade. in timpul Imperiului Habsburgic. pline de ploi si praf ale ardelenilor plecati pe jos. la Viena miroase a frezii. iar fotografiile sunt greu de obtinut. In vreme ce egiptenii isi revendica cu vehementa valorile imprastiate in marile muzee ale strainatatii. E inceput de primavara. Viena inseamna istorie: drumurile grele.

la pierdutul tezaur al lui Montezuma ori la aurul nibelungilor scufundat in Rin. iar sapa ori plugul vreunui taran a ajuns sa dezgroape din uitare cate o comoara. Gloria si puterea erau garantate de aceste comori de aur care. Aici ma opresc. secole. cu lucrari de Rafael. Sperantele ingropate impreuna cu ea. La parter se afla colectia greco-romana si etrusca. aurul nu era doar o ispita materiala. desi sunt pentru prima oara aici. .aceste tezaure au ramas ingropate. Dupa ce intram. intr-acolo ma indrept. Metalul galben era un metal al zeilor. in stralucirea aurului vechi de secole. capturate de romani. Numai ca Viena nu are asa ceva. care ii dadea putere celui care il detinea. De la fabuloasele comori ale lui Mithridate si Decebal. uneori milenii. destul de modesta. unde se afla o valoroasa pinacoteca. epocile vechi. Pentru austrieci. la stiintele naturii. Un tezaur mare conferea putere mare. aproape toti turistii se reped la etaj. Rubens. la Muzeul de Istorie Naturala. si multi altii. in fata la Kunsthistorisches Museum nu sunt nici zece oameni. Mai multi par sa fie vizavi. sunt puse laolalta cu dinozaurii. Tezaurul era un fel de "banca nationala". Au trecut ani. de multe ori. s-au transformat adesea in blesteme. Cu toate ca e sambata dimineata si un soare incantator pe cer. de la paleolitic pana la celti. in cautarea muzeului de istorie. cea egipteana. care probabil nu au mai avut de mult un vizitator atat de fascinat. si sala tezaurelor. chiar. Insa istoria are caile ei nestiute si. odata iesite la lumina. Cele doua muzee se afla fata in fata. un soi de depozit obligatoriu. la ora deschiderii. Dar in vremurile de demult. ceva mai spectaculoasa. Comorile printilor barbari Multa istorie si multe destine de neamuri intregi s-au ridicat ori s-au prabusit sub lucirile aurului. Breugel. impreuna cu sperantele celor ce le-au ingropat in pamant. sub privirile din ce in ce mai ingrijorate ale custozilor salii. ca avarii au pierit pentru ca si-au pierdut tezaurul. singura. aman traditionalul "pelerinaj" turistic de la biserica Sfantul Stefan la Prater si de la Hoffburg la Schonbrunn si alerg. in doua cladiri gemene. Deci. Si aici am sa raman vreme lunga. ingropate la vreme de restriste. din prima zi.Si. puteau asigura renasterea unei comunitati dupa ce trecea primejdia. iar productiile de lux ale Antichitatii si Evului Mediu sunt incluse in colectiile de la Muzeul de Istoria Artei. poate de cele mai multe ori . puterea unei capetenii si a neamului sau a pierit odata cu tezaurul. Biograful lui Carol cel Mare spunea. iar tezaurele nu si-au gasit linistea decat in vitrinele cate unui muzeu.

si probabil nu se va sti niciodata. Multe dintre ele sunt perechi si e posibil ca toate sa fi avut o pereche. sau numai unui negustor grec ori armean. care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare. La un moment dat. sarb de origine. descoperite la noi in tara. De fapt. Tezaurul cantareste aproape 10 kg si este din aur pur. Tezaurul de la Pietroasa. nu prea am auzit pana acum. cani. s-au ascuns multe tezaure. iti da o senzatie de sufocare. mirare.. si nu are egal in Europa.. In capatul salii se afla piesele cele mai valoroase. cel mai valoros. este romanesc! "Goldschatz von Nagyszentmikls" scrie mare. cu vitrine pe langa pereti si cu panouri in mijloc. apoi iar uimire. Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toata mai multor negustori. Nu se stie nici acum. apoi exaltare. acesti barbari. dar nu au mai ajuns pana la noi. descoperit in Muntenia si ajuns la Bucuresti. separat. sapa pe langa un zid ca sa planteze vie. sapa i s-a lovit de ceva metalic. dupa nenumarate peripetii. Este atribuit vizigotilor din secolul al IV-lea. ci o inmarmurire. de fapt. cate piese faceau parte din tezaur. cu o lucratura dusa la perfectiune.. nici urma de text in engleza sau vreo alta limba de circulatie. descoperit in pamant romanesc. decoruri ametitoare si ciudate inscriptii cu litere grecesti sau runiforme.In vremea migratiilor. emotie. la Pesta. In fata mea se afla tezaurul de la Sannicolau Mare. . este cel mai faimos tezaur ce provine din acele vremuri. cu decoruri milimetrice. potire. intr-o zi de iulie. descoperite in pamant romanesc. Prima reactie pe care o am cand le vad este aceea de naucire. probabil mai multe decat in orice parte a Europei. sustinuta si de lumina palida din vitrine. unele nedescifrate pana astazi. nu e o reactie. in Carpati. capabili sa creeze si sa pretuiasca frumosul la cote din cele mai inalte? Tot din vremea migratiilor dateaza alte doua tezaure. Un tezaur fara egal. la fel ca epocile din care provin. dar despre care noi. cand taranul Nera Vuin. transformat in incredibile opere de arta: 23 de cupe. Ceea ce a scos apoi din pamant avea sa fie cel mai mare tezaur apartinand Evului Mediu timpuriu. dupa alta varianta. Tezaurul de la Sannicolau Mare Sala-tezaur a muzeului din Viena are cam un sfert din marimea salii tezaurului de la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. astazi cea mai vestica localitate a Romaniei. filigrane fantastice. in curtea casei lui din satul Sannicolau Mare. De o frumusete si un rafinament fara seaman sunt si tezaurele gepidice. Tezaurul cantareste 10 kg si este din aur pur Ingramadita. cel mai frumos.. romanii. figuri de oameni si animale. Explicatiile din muzeele austriece sunt scrise doar in germana. Cel mai fabulos tezaur. perla colectiei de la Kunsthistoriches Museum. care au luat calea Vienei. Insa comorile printilor barbari sunt mai putin cunoscute decat cele ale egiptenilor sau ale scitilor: ele au ramas in umbra. Cat de barbari erau. Era in vara anului 1799. De 2022 karate. ulcioare. mai cunoscut fiind cel de la Apahida. pe un perete. la noi. stupefactie. cel mai.

O alta varianta spune ca. . privind inapoi si sprijinite pe trei picioare. Cautatorii de comori au rascolit si ei in zadar si continua sa rascoleasca si astazi in preajma locului unde acum 211 ani a iesit la iveala comoara. dar cu alfabet grecesc. un bol cu o lucratura extrem de sofisticata. in semne cu aspect de rune. a aflat si a alertat autoritatile. in anul 1919. ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa. iar un al treilea.doua farfurii mai mari. cat si proprietarului pamantului. Majoritatea au inscriptii: in greaca. doua mici. Tezaurul este alcatuit din sapte ulcioare. mitologice si geometrice. ornamentate cu figuri florale. In Romania nu a fost expus niciodata. Nacu ar fi primit ambele parti ale rasplatii. pe motiv ca se pot deteriora originalele. de doua ori. in 2006. Nu s-a gasit nimic. au fost gasite impreuna cu celelalte piese. doua potire. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet. trei pocale. Tezaurul de la Sannicolau Mare a fost expus si la Budapesta. la aniversarea a doua sute de ani de la fondarea Muzeului National al Ungariei. in limbi locale. doua patere si un platou oval -. partea acestuia ii revenea denuntatorului. 21 apar "jupanii" (scris zoapan) Boila (Boila sau Buila) si Butaul. a investigat zona. au fost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului. atunci cand taranul a incercat sa le vanda. apoi in 2002. dar era denuntat. iar daca descoperitorul nu declara.Aici piesele au atras imediat atentia si au fost confiscate si inventariate de catre magistratul municipal Ioan de Boraros. Au existat cereri din partea Muzeului Banatului. valoarea sa fiind estimata la trei milioane de florini. proprietarul terenului. Sotia lui Nera Vuin a declarat ulterior ca a pastrat si ea cateva piese mici. Indiferent cum s-a intamplat. un anume Nacu. li s-au rupt tortile sau unele parti ornamentale. Sperand ca poate. dintre care doua cu un cap de taur rasucit. o echipa mixta de arheologi romano-maghiara. considerate de unii cercetatori nume romanesti. Era in interesul lui. Despre o restituire a tezaurului nici nu poate fi vorba. In inscriptia de pe vasul nr. Deci. pentru realizarea unor copii. insa muzeul din Viena a refuzat. cu aparatura performanta. pe care le-a topit. dar li s-a pierdut urma. Cea de la Szeged exista si azi. Despre soarta taranului care a facut colosala descoperire nu mai stim mare lucru: doar ca nevasta sa a batut de doua ori pe jos drumul pana la Viena. sapte vase joase . cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns intr-un final de la Pesta la Viena. in forma de scoica (nautilus). caci legea oferea o compensatie atat descoperitorului (daca declara imediat comoara). si nu se mai stie nimic de ea. Au existat doua serii de copii efectuate prin galvanoplastie. doua cani si un corn in forma de palnie. prima data in 1884. unde se afla si astazi. inca nedescifrate satisfacator. Unele dintre piese fusesera deteriorate. condusa de Florin Drasovean. de asemenea nedescifrate satisfacator. totusi. Ce s-o fi intamplat cu perechile lipsa? Foarte probabil. Cea de la noi a fost rechizitionata de o comisie militara sarba. una la Muzeul Banatului si una la Szeged. Nu a primit nimic. Locul in care s-a descoperit tezaurul se afla astazi pe strada Comorii.

un descendent al voievodului Glad. impingand datarea pana in secolul X. Desi tezaurul este cercetat cu asiduitate de aproape doua sute de ani. pe pamant. Cele mai multe fire trimit insa spre o origine avara a tezaurului. Siberia sau chiar China. Ele au fost la un moment dat stranse laolalta si ascunse. Bulgarii spun ca a apartinut unui print bulgar. si nu au fost uitati nici pecenegii. Kunsthistorisches Museum din Viena Reprezentarile figurative sunt destul de stranii. piesele sunt de proveniente diferite si chiar din epoci diferite. inca mai este cale lunga de strabatut pana la dezlegarea misterului care il inconjoara. iar in alta o ramura. altii ca au fost lucrate la Bizant. O alta scena infatiseaza un arcas la vanatoare.Descoperirea este unica. pentru care s-a lucrat cu trei instrumente diferite. iar altele sunt greco-romane. Nu s-a ajuns nici astazi la un acord asupra provenientei tezaurului. Studiile facute de catre cercetatorii austrieci. au aratat ca exista ornamente de doar un milimetru. Dimensiunile . Un amestec ametitor. cercetatorii nostri spun ca a fost al ducelui Ahtum. iar specialistii au reusit sa faca prea putine paralele cu piese gasite in alte parti. Unele vase au inscriptii grecesti cu mesaj crestin. care au efectuat o scanare microscopica asupra pieselor. intr-o alta reprezentare. Insa mult mai aproape de noi este fantastica pasare a basmelor romanesti. o lucratura aproape de perfectiune. Zgripturoaica trebuie sa bea apa si sa fie hranita in timpul zborului de catre cel pe care il transporta. inapoi. ori. altele trimit spre zona central-asiatica. apartinand poate lui Attila. Desi la prima vedere ansamblul pare unitar. Iar o alta ne prezinta un grifon ucigand un cerb. calare pe un straniu mamifer inaripat si cu cap de om. Unii considera ca piesele au fost executate de mesteri aurari din Crimea. ungurii ca e hunic. care insa nu stirbeste cu nimic din frumusetea intregului. Intr-o alta scena este infatisata o pasare uriasa. prin care se cumparau linistea si securitatea in zona. marind detaliile de 4000 de ori. Ceea ce confera o mare valoare tezaurului este insa lucratura mesterilor aurari care le-au faurit. Ea este strans inrudita (nu doar etimologic) cu grifonii din tinuturile hiperboree. zgripturoaica. tarand un prizonier si avand atarnat la saua calului capul decapitat al vreunui dusman invins. Fabuloasa pasare din mitologia romaneasca este paznica lumii de dincolo si a aurului aflat acolo. purtand in gheare o femeie. cea care ii aduce pe muritori de pe Taramul de Dincolo. cu trasaturi mongoloide. doborand o pantera. care si ei pazeau aurul din taramul lor. doua ramuri. Pe unul din vase vedem un luptator calare. sau chiar timpuriu maghiar. Datarea s-a facut intre secolele al VI-lea si al IX-lea dupa Hristos. E posibil sa fi fost vorba de un tribut platit de Bizant vreunui print barbar de la Dunare. care tine intr-o mana un vas cu apa indreptat spre ciocul pasarii. din India. altele au reprezentari de inspiratie persa-sasanida. la fel ca pasarea ce apare pe doua dintre vasele de la Sannicolau Mare. Acest motiv a fost pus in legatura cu pasari mitice din traditia central-asiatica.

cele doua muzee au organizat o expozitie comuna. incrustat cu pietre semipretioase. un pandantiv in forma umana si un altul rotund. dintre care trei sunt pierdute. caracterul de unicat. de cristal fumuriu.mai mult de inspiratie romana. Tezaurul de la Simleul Silvaniei . aflat chiar langa margeaua de cristal. ajunsa apoi la Budapesta. Piesele sunt de factura germanica si romana: cele din primul tezaur . Valens. consta dintr-o margea mare. In total. incrustate cu pietre scumpe. ascundea un alt tezaur impresionant.sale. asezati fata in fata.Medalii In anul 1797. s-au impiedicat de piesele din primul tezaur. maiestria lucraturii. se aflau 10 perechi de fibule din aur si pietre semipretioase. doi copii ciobani. strajuita de doi lei de aur. toate acestea au facut ca tezaurul de la Sannicolau Mare sa fie plasat intre primele 10 cele mai spectaculoase tezaure de aur descoperite vreodata. probabil gepid. Inca nu se stie ce intrebuintare aveau. cu doua inele. protejandu-l pe purtator. cu un diametru prea mare pentru a putea fi purtate pe deget. Cel ce a recurs la aceasta masura disperata a impartit tezaurul in doua parti. s-a emis ipoteza ca era purtat de o femeie. 17 medalioane de aur. 73 de piese de aur si argint. de o parte si de alta. Tezaurul de la Simleul Silvaniei Mergand inapoi in timp. In anul 1999. ce se purta peste tot trunchiul. prinsa pe mijloc. iar cele dintr-al . Valentinian. Cel mai important pandantiv e reprezentat de un barbat intr-o barca. Constantin II. ingropandu-le la o distanta de cativa pasi una de cealalta. trei vase deosebit de frumoase. cantarind cam opt kilograme. Constantin I. niste zilieri care lucrau la scos cartofi au descoperit cea de-a doua jumatate. in 1889. frumusetea formelor. aflat acum la Budapesta. In cel de-al doilea tezaur. Se crede ca acest minunat lant petrecut peste corp avea rol de amuleta. care cadea pe mijlocul pieptului. un inel (de data aceasta de purtat pe deget). ce culegeau prune. Dupa aproape o suta de ani. ciudatenia imaginilor si a inscrisurilor. Apoi. Podoaba principala. undeva in secolele IV-V. un alt print. Din primul tezaur fac parte 24 de inele de aur. intr-un loc aflat astazi in Simleul Silvaniei. puritatea aurului. In ultima vreme. un fragment de bratara. in care a fost expus intregul tezaur. separate la anumite intervale de frunze de aur. ce au ajuns si au ramas de atunci la Viena. Dar obiectul cel mai fantastic il reprezinta o salba cu 52 de pandantive-amulete. peste piept si peste spate. cu figuri de imparati romani din secolul al IV-lea (Maximinianus I Hercules. o fibula din onix si un inel de logodna. Gratian). Celelalte 50 de pandantive infatiseaza unelte si arme miniaturale. alaturi de cel de la Pietroasele si in compania aleasa a tezaurului lui Tutankamon sau a celui tracic de la Panaghiuriste (Bulgaria).

Cehia. Dar calatoria printre tezaurele romanesti nu e nici pe departe incheiata. Lucratura pieselor este de cea mai inalta clasa. Podoaba In fata acestui delir al comorilor romanesti. Croatia. Celelalte sunt din Ucraina. Dupa un tur al incaperii. foarte bogat reprezentata in mica sala a tezaurelor. precum si catarame maiestrit lucrate. Serbia. descoperite la Seica Mica si in alte locuri neidentificate din Ardeal. pe care le puteai intalni doar imaginate in basme. restul exponatelor palesc. de aceeasi provenienta. Slovacia. In vitrinele de langa cele doua mari tezaure se mai pot vedea superbe fibule digitate din argint aurit. datate in a doua jumatate a secolului al V-lea. Tezaurul dacic Coborand si mai mult in timp.mai mult germanice. iar tezaurul. ce nu poate fi cuprinsa dintr-o singura privire. ornamentate cu spirale. reprezinta unul dintre cele mai valoroase din epoca. Pentru turistul atent. caci o vitrina lunga. dar nici pe departe de valoarea celor descoperite in Romania. . Fibulele au o lucratura magnifica. batute cu pietre scumpe si lucrate cu cea mai mestesugita arta. din cel mai pur aur. In primul tezaur se gaseste cel mai mare medalion din cate s-au pastrat din Antichitate. straluceste de odoare ce au apartinut stramosilor nostri. Specialistii spun ca piesele din tezaurul de la Simleul Silvaniei trebuie sa fi fost stranse de-a lungul a 150 de ani si ingropate sub amenintarea unei primejdii teribile. e usor de constatat ca jumatate din sala tezaurelor din acest muzeu este ocupata de piese de la noi. iar brosa cu onix este unicat pentru vremea respectiva. Singurele piese remarcabile ce provin din Austria sunt cele din tezaurul de la Untersibenbrunn.doilea . ajungem si la epoca dacilor. Vitrinele de la Kunsthistorisches Museum care adapostesc piesele din tezaurul de la Simleu sunt chiar langa cele sub care se afla comoara de la Sannicolau Mare. trebuie sa fie izbitor faptul ca cele mai impresionante exponate provin din pamantul romanesc. in intregul lui.

. un lant din inele duble. in vremea unitarianismului si a generalului Bukow. luciul sau este inegal. gata de plecare. umbrit din loc in loc de pete si zgarieturi. iar tezaurul a ajuns la Viena. cunoscut si sub numele de "Tezaurul de la Cioara". cu sapte spire. Obiectele insirate de la stanga la dreapta. cu un pandativ rotund. Ciudatele capete de lupi-serpi ce au fost infatisate de mana mesterului vegheaza in tacere vitrina cu podoabe dacice. descoperita la Orastie. par a fi desprinse din inventarul vreunei familii de neam ales. Descoperirea a fost raportata autoritatilor. care a dat la iveala cea mai veche scriere din lume. apartine tot de Saliste. in vitrina cea lunga. . iar cuviosul Sofronie de la Cioara s-a aflat in fruntea luptei ardelenilor pentru pastrarea legii stramosesti. caci asa se numea localitatea la vremea descoperirii si pana tarziu. se afla 31 de piese din acest tezaur. cand i-a fost schimbat numele. dincolo de acest gardian somptuos. in momentul in care intri in sala tezaurelor. In cea de-a doua jumatate a vitrinei. de la Moroda (Arad)..Placuta de la Cioara E asezata chiar la intrarea in incapere si eticheta din capatul ei spune: "Dakischer Silberschmuck". mai mari. Fibule descoperite in Transilvania Acesta este primul obiect care iti atrage privirile. descoperit la Somesu Cald (Cluj). Era prin 1820. toate situate intre secolul al II-lea inainte de Hristos si secolul I dupa. Ele provin insa din mai multe localitati: un colan frumos rasucit. cand taranul Matei al lui Stefan Molodet a descoperit intamplator un tezaur format din 64 de piese de argint. alte doua. de care atarna noua piese ascutite de argint. Dar ce bogat in istorie este pamantul Salistei! Caci satul Tartaria. este tezaurul de la Saliste (judetul Alba). aidoma celor de aur recuperate recent. Bratara de la Viena poarta patina celor doua milenii petrecute in pamant. In mijlocul vitrinei celei lungi troneaza o bratara dacica din argint aurit. in anul 1965. descoperite la Marca (Salaj). numerotate si insotite de explicatii cuminti in germana. Adica podoabe dacice de argint (si argint aurit). Astazi.

Vitrina se opreste brusc in fata usii. curmandu-mi intrebarile: ce printesa daca si-o fi strans laolalta brosele. Strania lume a comorilor noastre de acum multe secole imi devenise. prevazuta cu patru nituri. imbracamintea nu are mai nimic in comun cu cea a dacilor de pe Columna lui Traian sau Monumentul de la Adamclisi. din fire rasucite de argint si cu inchizatoare. a carei utilizare ne este cu totul necunoscuta. bratarile si colierele. al documentarii severe si minutioase. o placuta de argint aurit cu niste figuri executate prin batere. si le-a ascuns la vreme de restriste? Si cine o fi purtat bratara cea de sapte ori rasucita? Unde or fi disparut celelalte piese din tezaur. patru bratari simple. elementul cel mai valoros. doua colane subtiri. Personajele nu au caracteristici dacice. din bara de argint. in relief (au repuse). inelele. S-a presupus ca ar putea fi toarta unui vas. alungita. nici incaltamintea. element dintr-un coif sau chiar un tub de scurgere. apartine unui tezaur cu siguranta dacic din secolul I inainte sau dupa Hristos. de altii drept razboinici. un fragment dintr-un colan mestesugit impletit din patru sarme de argint. Cu toate aceste controverse. in . Vasile Parvan considera ca reprezentarea aceasta apartine unui tip strain de cel dacic. in vreme ce arheologii de astazi sustin. o pereche de fibule cu scut romboidal. ca este cea mai tipica manifestare a artei dacice. Nu a fost asa decat in mica parte. Cele doua personaje infatisate au fost considerate de unii ca fiind preoti. placuta de la Cioara. mai multe pandantive de la un colier pierdut si. nici valsul de la Rathaus nu ma mai pot seduce dupa ce ies de la muzeu. fata lor este imberba si ovala. care probabil impodobea o centura de piele. Urmeaza apoi trei inele spiralate.In alcatuirea tezaurului de la Cioara intra o ciudata piesa-unicat in forma de corn. din contra. fara nici o alta paralela in alta parte. As vrea sa pot spune ca experimentul trait in mica sala a tezaurelor a fost unul al rigorii stiintifice. mai mult de jumatate? Basmul de aur Catarama Nici mirosul de frezii.

iar aparatul de fotografiat imi atarna neputincios la gat: ma trezisem transportata in afara timpului. Din cand in cand. si o Ileana Cosanzeana purtata in zbor de o zgripturoaica. dar am ramas cu gandul in lumea de poveste de la muzeu. cu vrajitoare si jivine fermecate. apoi dispareau in salile urmatoare. ce o aducea de pe Taramul de Dincolo. mi-am dat seama ca tineam inutil in mana carnetelul de notite cu foile albe. brusc familiara. scapata de zmeu. ciocolata cu chipul lui Mozart. Bagajele mele de la Viena sunt insa pline de amintirile unui basm romanesc de aur. Fotografiile autoarei . pe langa mine trecea in graba cate o profesoara cu glas ragusit. Copiii priveau uimiti pocalele de aur. in lumea basmelor copilariei. cu imparati si printi. turistii au sacose pline de cumparaturi cu pret redus de la Pandorf. A doua zi. cu atat de mult aur si atata filigran. cei doi s-au intalnit si au trait fericiti pana la adanci batraneti. iar personajele principale erau negresit de fata: un Fat-Frumos calare pe un cal inaripat cu cap de om. explicand elevilor ei in aspra limba germana cate ceva despre tezaurele de acolo. la intoarcere. cu mustata lui rasucita. cu atata insistenta. La un moment dat. Undeva. poate pe un ulcior pierdut. Mongolul nu poate fi decat Spanul cel crud si viclean din poveste. band vin din pocale de aur si mancand bucate alese din farfurii de aur incrustate cu pietre rare. care cu siguranta vorbea pe limba oamenilor si zbura ca vantul si ca gandul. In aeroport. prizonier la Kunsthistoriches Museum.timp ce o priveam. stralucitoare si batute cu nestemate. Apoi reveneam in basmul meu. cani si brelocuri cu imaginea printesei Sissi. Animale nemaivazute populau lumea de basm din acea incapere. Coloane dacice Toate acele tezaure erau aidoma comorilor imparatesti din povesti. sa vada la ce ma uit de minute in sir. La o masa statea Imparatul Verde. am revenit la traseul turistului obisnuit. Ori vreun turist japonez se mai apropia de vitrine curios.

• Aurora Petan .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful