Sunteți pe pagina 1din 2

REZUMAT 1

Mulţimea numerelor reale


R este corp total ordonat, un număr real este o fracţie zecimală finită sau infinită (cu excepţia fracţiilor
zecimale periodice având perioada 9). Q ⊂ R este densă, adică ∀r1 , r2 ∈R, r1 < r2 , ∃q ∈Q, r1 < q < r2
Axioma lui Arhimede “ ∀x ∈R , ∀y ∈R ∗+ ∃n ∈N a.î. x ≤ ny ”.
Axioma Cantor-Dedekind “Un şir de intervale închise care se includ şi a căror lungime tinde la 0 are
intersecţia formată din un punct”. I 0 ⊇ I 1 ⊇... ⊇ I n ⊇ I n +1 ⊇... şi lim l ( I n ) = 0 atunci ∩ I n = { z} . Formulată prin
n→∞ n
şiruri: a 0 ≤ a1 ≤... ≤ a n −1 ≤ a n ≤... ≤ bn ≤ bn −1 ≤... ≤ b1 ≤ b0 şi lim ( bn − a n ) = 0 , există şi este unic z ∈R , a n ≤ z ≤ bn
n→∞

Şiruri, convergenţă, şir Cauchy (fundamental)


şir monoton crescător: x n ≤ x n +1 , ∀n ∈N ; descrescător: x n ≥ x n +1 , ∀n ∈N
şir mărginit ∃M ∈R + a. î. x n ≤ M , ∀n ∈N sau ∃c1 , c2 ∈R a. î. c1 ≤ x n ≤ c2 , ∀n ∈N
şir convergent x n este convergent şi are limita x dacă ∀ε > 0, ∃nε a.î x n − x < ε , ∀n ≥ nε

{ }
subşir dacă n1 < n2 <... atunci x n1 , x n2 , x n3 ,... se numeşte subşir (al şirului x n )
şir Cauchy (fundamental).
∀ε > 0, ∃nε a.î x n − x m < ε , ∀n, m ≥ nε sau, echivalent,

∀ε > 0, ∃nε a.î x n + p − x n < ε , ∀n ≥ nε ∀p ∈ N


În mulţimea numerelor reale sunt adevărate următoarele afirmaţii
• orice şir mărginit conţine un subşir convergent (lema lui Cesaro)
• orice şir Cauchy este marginit (in particular, conţine un subşir convergent)
• un şir este convergent dacă şi numai dacă este Cauchy

Infimum şi supremum, convergenţa şirurilor monotone şi mărginite.


M este un majorant al mulţimii A dacă x ≤ M , ∀x ∈ A ( M mărgineşte superior mulţimea A )
m este un minorant al mulţimii A dacă x ≥ m, ∀x ∈ A ( m mărgineşte inferior mulţimea A )
Supremumul (marginea superioară) unei mulţimi este cel mai mic majorant, infimumul (marginea inferioară)
este cel mai mare minorant.
Teoremă. Orice mulţime de numere reale mărginită superior posedă supremum; orice mulţime de numere
reale mărginită inferior posedă infimum.
Convergenţa şirurilor monotone Un şir monoton crescător şi mărginit superior este convergent la
supremumul mulţimii formate din elemetele şirului iar un şir monoton descrescător şi mărginit inferior este convergent
la infimumul mulţimii formate din elemetele şirului

Limitele subşirurilor, limită inferioară şi limită superioară


Teoremă. Orice subşir al unui şir convergent este de asemenea convergent şi are aceeaşi limită. Reciproc,
dacă orice subşir al unui şir este convergent, atunci şirul este convergent
Definiţie. sup inf x n se numeşte limita inferioară a lui x n ; inf sup x n se numeşte limita superioară a lui x n
k ∈N n ≥ k k ∈N n ≥ k

Observaţie lim inf x n ≤ lim sup x n .


Teoremă. Şirul x n este convergent dacă şi numai dacă lim inf x n = lim sup x n
Definiţie Se numeşte punct limită al unui şir, limita unui subşir al şirului x n .
Lemă. Limita superioară şi limita inferioară a unui şir mărginit sunt puncte limită ale şirului
Definiţie. Limită în R = R ∪ { − ∞, ∞}
x n → ∞ dacă ∀c > 0, ∃nc a. î. c < x n , ∀n ≥ nc
x n → −∞ dacă ∀c > 0, ∃nc a. î. x n < − c, ∀n ≥ nc

Serii de numere reale


Fie ( x n ) n∈N şir de numere reale. Numim serie expresia infinită x 0 + x1 +...+ x n +... Şirul sn = x 0 + x1 +...+ x n
se numeşte şirul sumelor parţiale iar x n se numeşte termenul general. Dacă sn este convergent spunem că seria este

convergentă iar limita se notează cu ∑x


n
n .

Observaţie. Dacă x n > 0 atunci sn este crescător deci este convergent dacă şi numai dacă este mărginit.
Propoziţie. Dacă sn este convergent atunci x n → 0
Consecinţă. Dacă x n →/ 0 atunci sn nu este convergentă
REZUMAT 1

cos 1 cos 2 cos n


1. Şirul x n = + +...+ este convergent
1⋅ 2 2⋅3 n ⋅ ( n + 1)
Demonstraţie. Utilizăm afirmaţia: un şir este Cauchy dacă şi numai dacă este convergent.
cos( n + 1) cos( n + p) 1 1
x n+ p − x n = +...+ ≤ +...+ =
( n + 1) ⋅ ( n + 2) ( n + p) ⋅ ( n + p + 1) ( n + 1) ⋅ ( n + 2) ( n + p) ⋅ ( n + p + 1)
⎡ 1 1 ⎤ ⎡ 1 1 ⎤ ⎡ 1 1 ⎤ 1 1 1
⎢ n + 1 − n + 2 ⎥ + ⎢ n + 2 − n + 3 ⎥ +...+ ⎢ n + p − n + p + 1 ⎥ = n + 1 − n + p + 1 < n + 1 → 0, n → ∞ , independent
⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦
de p
1 1 1
2. Şirul x n = 1 + + +...+ − ln n este convergent
2 3 n
Demonstraţie. Utilizăm afirmaţia: un şir monoton şi mărginit este convergent. Pornim de la inegalitatea:
1 1 1
< ln( n + 1) − ln n < , n ∈ N * , deci x n +1 − x n = − ln( n + 1) + ln n < 0 adică şirul este descrescător (în
n +1 n n +1
particular, mărginit superior). Demonstrăm că este mărginit inferior utilizând membrul drept al inegalităţii:
1 1 1
x n = 1 + + +...+ − ln n > ( ln 2 − ln 1) + ( ln 3 − ln 2) +...+( ln(n + 1) − ln n) − ln n = ln(n + 1) − ln n > 0
2 3 n
u n +1
3. Dacă lim = l , atunci lim n u n = l
n →∞ u n n →∞

a n +1 − a n
Demonstraţie. Utilizăm Lema Stoltz Cesaro: dacă lim = l şi ( bn ) este nemărginit şi monoton,
bn +1 − bn
an ln u n ln u n +1 − ln u n u
atunci lim = l . Notăm x n = ln n u n = şi aplicăm Lema, = ln n +1 → ln l , ln n u n → ln l
bn n n + 1− n un
4. Seria geometrică: ∑q
n≥0
n
= 1 + q + q 2 + ... + q n + ... este convergentă pentru q ∈ ( −11
, ) şi divergentă pentru

q ≥1
1− qn
Demonstraţie. Pentru q = 1, sn = n → ∞ , n → ∞ . Pentru q ≠ 1, 1 + q + q 2 +...+ q n = este
1− q

∑q
1
convergent dacă şi numai dacă q < 1 şi în acest caz n
=
n≥ 0
1− q
1 1 1
5. Seria armonică: 1 + + +...+ +... este divergentă
2 3 n
1 ⎛ 1 1⎞ ⎛ 1 1 ⎞ 1 1 1 k +1
Demonstraţie. Grupăm: 1 + + ⎜ + ⎟ +...+ ⎜ k +...+ k k ⎟
> 1 + + +...+ = 1 + , adică
2 ⎝ 3 4⎠ ⎝2 +1 2 +2 ⎠ 2 2
 2

2
k
k +1
s2 k + 1 > 1+ →∞, k →∞
2
1 1 1
6. Seria armonică generalizată: 1 + α ++..., α > 0 este convergentă dacă şi numai dacă α > 1
α +...+
2 3 nα
⎛ ⎞ k
⎜ 1 1 ⎟ 1 ⎛ 1 ⎞
Demonstraţie. Fie α > 1 , ⎜ + ...+ ⎟ < 2 k
⋅ = ⎜ ⎟ = q k , unde am notat
( ) ( )
⎝ 2 α −1 ⎠
( )
α α k α
⎜ 2k 2 + 2 −1 ⎠
k k ⎟ 2

1
q= α −1
, q ∈ ( 0,1) .
2
⎛ 1 ⎞ k +1
⎛ 1 1⎞
Avem s2 k +1 −1 = 1 + ⎜ α + α ⎟ +...+⎜⎜ +...+
1 ⎟ < 1 + q + q 2 +...+ q k = 1 − q <
1
; deci
⎝ (2 ) (2 + 2 − 1) ⎠
⎝2 3 ⎠ k α k k α ⎟ 1 − q 1 − q

şirul ( sn ) n este mărginit deci convergent.


Pentru α = 1 am văzut deja că seria armonică este divergentă (nemărginită) iar pentru α < 1 utilizăm:
1 1 1 1 1 1
1+ + α +...+ α > 1 + + +...+ → ∞ , n → ∞ deci seria armonică generalizată este divergentă.
2α 3 n 2 3 n