P. 1
Romanul Adolescentului Miop - Fisa de Lectura

Romanul Adolescentului Miop - Fisa de Lectura

|Views: 5,061|Likes:
Published by Andrei Florescu

More info:

Published by: Andrei Florescu on Sep 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2013

pdf

text

original

“ Romanul adolescentului miop ”

- fisa de lectura –

-am inecput romanul la data de:5.08.2010 -am terminat romanul la data de:26.08.2010
Partea I I. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN Prima scriere a reputatului istoric al religiilor este “Romanul adolescentului miop”, aparut din grija de a nu uita vremurile trecute: “Pentru ca am ramas singur, m-am hotarat sa incep chiar azi ‹‹Romanul adolescentului miop››”. Mircea Eliade crede ca inspiratia nu este absolut necesara, ci este nevoie numai de a inregistra toate faptele de viata, incepand din clasa a IV –a de liceu, cand scriitorul avea “pistrui ca un ovrei” si invata chimie intr-un laborator situat in firida sobei. Incercand sa gaseasca un personaj feminin pentru romanul sau, adolescentul cere sfatul verisoarei sale si prietenului sau, Dinu. “M-am tulburat mult la inceput, pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. Eu n-am cunoscut decat pe fetele cizmarului vecin, care in nici un caz nu pot trece intr-un roman.”. Dupa inca un “insuficient” la matematica si amenintarea corigentei, cei doi prieteni gandeau “ca singura mea nadejde nu ramane decat Romanul adolescentului miop, si ca trebuie sa ma apuc numaidecat de lucru.”. Astfel nimeni nu va mai cuteza sa-l lase corigent. II. GLORIA LUI ROBERT Al doilea capitol se intituleaza “Gloria lui Robert”, personaj care il citeste pe D’Annuzio, italianul “cu carti frumoase si femei frumoase in amintiri”. Robert e adolescentul care vrea sa devina faimos si “el ne spune ca citeste pe Balzac, Ibsen si Victor Eftimiu. Noi toti il tulburam cu glume rele, pentru ca tuturor Robert ne e simpatic si antipatic in acelasi timp”. In fond, este personajul care isi schimba in mod deliberat mastile, omul care joaca mai multe roluri: de personaj care nu este ridicol, apropiindu-se in cele din urma chiar de manifestarile unei personalitati shcizofrenice (“Ar fi interesant de notat toate mastile pe care Robert si le-a pus fata de mine, in cateva saptamani, ca sa-mi schimb parerile si sa nu fac din el un erou ridicul de roman”). Autorul povesteste “prima aventura” traita in Parcul Carol, cu Robert, Perri si Dinu, “am intalnit in aceea dupa-amiaza patru fete”. La scurt timp perechile se formasera, “eu ramasesem cu [...] o bruna cu palarie alba, cu obrajii albi si ochii negri”. Sfarsitul intalnirii nu a fost unul placut. Incercand sa o sarute, fata “s-a

fiind poate cel mai semnificativ exemplu al invatamantului bazat pe teroare si exceland prin rigiditate. INTRE DON JUANI Acest capitol prezinta doi dandy de Bucuresti. Fosil il reclama pedagogului. Robert vorbeste despre posibilitatea de a tine o femeie de brat. focalizata in acest capitol este plina de avatarurile nesupunerii varstelor tinere. paraste baietii.”. copiaza la teze. Totul se petrece intr-o atmosfera englezeasca a domnilor care fumeaza tigari selecte. pentru ca baritonii clasei incep sa vocifereze. iar autorul marturiseste ca “zvonul nu e cu totul in afara de adevar”. pentru ca e schiop. elevul terorizat de chimie. Un alt caz simptomatic este cel al lui Fanica. “Baietii il indragesc. insa. Sylvia este “o frumoasa si veche “simpatie” de a lui Dinu. Acesta raspandeste zvonul ca s-ar teme. pretinde ca nu poate canta. III. pentru ca e inteligent si sperios. la care citeste de zece-cincisprezece ori fiecare lectie si nu intelege nimic.ridicat. Unul din ei ‹‹a cerut voie afara››. afara de chimie si matematica. de doua ori pe an: la Sf-tul Dumitru si a treia zi de Pasti. Povestind asta prietenilor sai. Cunoaste cele mai abile formule de introducere cand trebuie sa ceara scuze profesorilor. “care sta in spatele lui”. ii trage o palma peste ceafa. Nimeni nu stie. dar nu prea mult”. caruia autorul notase “o suma de . Discutia se desfasoara in jurul unor teme din lumea scolareasca: geniile sunt nefericite. de ce i se spune Cocos”. un alt personaj – oarecum grotesc. si-a scuturat rochia si mi-a spus. lacramand.e so evreu. IV. Profesorul de muzica publicase o romanta. e zgarcit. invata bine. acestia au fost de parere ca “a fost ceva interesant. numita “Crinul”. Dinu povesteste o intamplare enigmatica. dar considerata de autor “vulgara”. JURNAL DE CLASA Ora de muzica. ceea ce se petrece la liceul acesta!››”. si voia sa-si recupereze banii pentru tipar cerandu-le elevilor sa-i cumpere brosura: “o bucata costa sase lei”. care il pedepseste ca a tulburat ora: “Caleia va face o ora de arest”. ca e ‹‹o adevarata barbarie si abuz de putere. “nu e simpatizat. Rade in toate orele. aceiasi dintotdeauna. Intreaga operatiune sa transforma intrun hohot de ras. cunoaste chimie si – pe deasupra. Si pentru ca nu a obtinut. elevii urmaresc fetele si doamnele de pe bulevard. ca pleaca sa-si caute sora”. De atunci adolescentul nu-l mai intovaraseste pe Robert “in intalniri cu fetele”. pe care il intalnea in aceeasi familie. la cererea profesorului: “S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. de a se simti impreuna in al noualea cer. schimbandu-si doar imbracamintea si comportamentul in functie de epoca. Fosil.” Caleia.

si raspunde profesorului cu seninatate ca “nu stie”. Pentru ca. in care nu patrunsese masina de doi ani”. juca inca nasturi. cand se infurie. intorcandu-se in banca sa.. insa. Autorul marturiseste ca din clasa I gimnaziala “germana ma obsedeaza”. eu mi-am uitat caietul acasa.. vioara”. nerozi”. In fiecare dimineata. il mai striga si Marcala”. l-a facut lipsit de buna crestere si a incheiat formidabil: -Sa nu-mi mai intinzi mana pe strada!”. la Conservator. deoarece ii considera pe acestia “fara exceptie. “Dupa un rastimp mai lung sau mai scurt. sfarseam intotdeauna cu insuficient”. pentru ca romanul trebuie citit”. iar pentru ca e evreu. Intre timp. “aventura lui Dinu aduce oarecum cu Pacatul lui Caragiale”.. Marcu nu sufera pe Furtuneanu si Furtuneanu nu sufera pe Marcu. CORIGENTA . va rog. adolescentul vorbeste despre prietenul sau Marcu: “Prietenul meu Marcu e inalt. vine cu un roman la scoala. Marcu “completa confidential”: “sa-l tina ma-sa in vata”. pe motiv ca face otita Frurtuneanu venea la scoala “cu aceleasi plete negre. In ziua cand trebuie sa fie ascultat se intereseaza de lectie.. cu ochii mari si bulbucati.10 iulie Capitolul descrie o experienta extrema a insusi autorului: ramane corigent . GERMANA Considerandu-se “persecutat” de profesorul “cu o tunica ofitereasca” adolescentul trebuia sa invete cu un meditator pentru a nu ramane corigent. dar invata la scoala evanghelica si.versiuni”. in ciuda tuturor. autorul recunoaste ca. LUNI 8-9. In acel an isi exasperase profesorul: “-Domnule. VI. Nu avea decat saisprezece ani. “domnul director. “Baietii il cred prost si ii spun. in urma cu un an cand toti baietii trebuiau sa se tunda cel putin numarul 3. profesorul ajunsese director. V.Hai?” VII. picioarele lungi”. in care era rapit de pe strada de o servitoare si dus in alcovul unei tinere dornice sa-l cunoasca. UN PRIETEN In al cincilea capitol. Le daruieste tuturor media “suficient”: “Magarilor!. marturiseste adolescentul. din pricina lungimii nasului. citea pe Nick Winter. La sfarsitul orei Furtuneanu “l-a insultat. Autorul a fost palmuit o singura data cand isi uitase umbrela in clasa si a sarit pe fereastra. palmuieste elevii”. Nu trebuie “sa-l tina mult la lectie. uscat. “Eram fericit ca cel putin nu ma mai chinuia la tabla”. Dupa cum afirma Robert..”. “Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l chema Sami. parul cret. pe care il citeste chiar si atunci cand profesorul explica. La toate acestea.. “glasul ii rasuna formidabil in fiecare dimineata si. nu e un om rau”./ -Unu. mainile lungi. Tandarica. In finalul capitolului.

algebra. PREMIANTII “Azi-dimineata s-a randuit banci in curtea liceului. totusi. care isi invata lectiile. care ratacise mult si indurase multe”.”. [. “Astept cu resemnare sfarsitul lui iulie. Isi propune sa lucreze intens si sa ispraveasca trigonometria. este simplu: ca elevul sa se pregateasca mai bine la matematici.. colegii premiantilor ii felicitau. in timp ce citea pe Panait Istrati cunoaste un vagabond cu care a “petrecut patru ceasuri de vorba”. VACANTA Desi a ramas corigent la matematica. alimentand visele adolescentului de a-si crea propriul drum in viata. I-a povestit aventurile sale. prost imbracat. poate. Marturiseste cu ura in jurnal ca “uram pe acei adolescenti cu fruntile inguste. Inauntrul adolescentului miop se dadea o lupta apriga intre gandurile si sentimentele sale. Era serbarea de sfarsit. Impricinatul crede insa ca a nu sti bine matematica este un dat. “sau. In vacanta. Cercetasia mi s-a parut intotdeauna o institutie exaltata si dubioasa. tine de soarta.. lucrul la roman incetase. Din clasa lor erau patru corigenti la matematica: Dinu. si rezultatele mele nu erau pretuite”.. sunt cu adevarat trist…”.. Bonas. Am facut. intalnirile cu prietenii se rarisera. Adolecentul isi face.. cateva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii”. O alta corigenta.la germana din cauza unui profesor cu o privire ingrozitoare. se duc la cinematograf si se masturbeaza in fiecare noapte. s-a adus o catedra. el. unui timp ireversibil. se gandeste chiar la sinucidere.] Munca mea si torturile mele. sa plec in tabara de la Dumbrava Sibiului. am dormit nopti . plin de entuziasm un program prin care isi propune “in trei zile invat ce n-am invatat un an si scap. paznic la o magazie. Nerespectand acest program. Ba chiar intr-o dimineata. Pentru acest premiu invatasera tot anul. Mai tarziu a “cercetat cu Dinu listele ce se lipisera la un geam”. sa cunoasca mai bine detaliile acestui obiect subtil. nu se gandeste deloc la corigenta. pentru profesor. Se va apuca de matematica la sfarsitul lui august. Acasa a trebuit sa se prefaca trist din cauza corigentei. isi petrecea timpul citind si visand. Ultimii doi erau “cei mai prosti din intreaga clasa”.”. IX. Fanfara era prezenta. drumuri lungi impreuna. binomul lui Newton si triunghiul lui Pascal. Profita de vacanta pentru a citi tot ce-i place. la fel cum moartea este data oamenilor supusi destinului.. de data asta mai tarzie si aproape inevitabila. Scopul corigentei. slujbele (picolo intr-o cafenea. isi propune sa o invete la vara si considerand ca “e foarte inteligent ceea ce fac. care il face sa uite lectia intr-o clipita. ramane corigent la matematica. Vagabondul – “un evreu tanar. Chioreanu. VIII. unde cei mai silitori paseau curajosi sa-si ia diploma si cartile. Cuprins de disperare. ucenic intr-o ceainarie). departe de viata pe care o ducea atunci. apare la matematica. incluti si impersonali.

El a iubit in Sibiu numai trei fate. i se pare stupida ideea din primul capitol.“ne-a promovat pe toti”. in dorinta sa trecatoare de izolare. X. isi propune. Reintorcandu-se in mansarda sa.o credea “ispititoare si curata”.Ce . sentimente si ciudate trairi. Desi. pentru ca la Bucuresti ma sufocau miresmele si patimile”. Trei zile mai tarziu. Gandul ii ramasese acolo. Aceea cu existenta unei eroine. Inceperea studiului este amanat la nesfarsit. se intoarce mai devreme din tabara pe motiv ca i s-au terminat banii. JURNAL DE VARA . pentru ca cititorului sa placa romanul. Nici prin gand nu-i trece sa piarda “prilejul lecturii unor carii pe care doream de mult sa le cunosc”. gandind: “poate am sa pricep la toamna. Acum. ca poate de repetentie are nevoie in acest moment din viata sa. probabil pentru a-si insufla incredere in sine. obisnuit cu ideea ca va ramane repetent. “Teza”. O saptamana mai tarziu baietii se intorc din tabara. Dand putine lamuriri. am colindat in muntii Neamtului”. am ratacit in Bucegi. Dinu ii “povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. citeste dezamagit ce scrisese la intoarcerea din Dumbrava..frumoase in Dobrogea. MANSARDA Partea a doua a romanului incepe cu prezentarea cadrului in care adolescentul petrece cea mai mare parte a timpului sau – mansarda. ia o hotarare foarte mare: ”daca pana la 15 septembrie nu invat de la un capat la altul toata materia. dar intarzie a se concretiza: “. Desi nu avea vointa. dar a fost iubit de sapte”. In restul zilelor pana la examen adolescentul este incercat de ganduri. Se intelege cu Dinu sa amane pregatirea pana la inceputul lunii urmatoare. Nu deschisese caietele de matematica. totusi. Dumbrava ii placea . iar in ultimul moment. Afla ca examenul de corigenta trebuie sa-l sustina pe 15 septembrie. Ideea scrierii unui roman ramane obsesiv in mintea sa. este ispitit.5 august “Am ajuns acasa”.. ma sinucid”. de niste carti imprumutate pe care trebuie sa la sfarseasca cat mai repede. de cufundare in lectura. Nu mai voia sa iubeasca fictiv. “In roman voi scrie ca doream Dumbrava. iar acum dorea sa invete psihologie in incercarea de a se intelege pe el insusi. Constient ca se apropie corigenta. Vanciu i-a “pedepsit filozoficeste” . ca “de la toamna am sa incep sa invat serios”. cand voi studia psihologia”. • SFARSITUL PARTII I • Partea a II –a I. Autorul marturiseste: “am incercat sa acopar pagini cu calcule absurde”. A invatat cateva capitole. dar cu o zi inainte incearca sa se convinga. isi petrece citind zilele pana cand se intorc ceilalti din Dumbrava. Resemnat renunta la idee. Aceasta ii ofera protectie.

Dorinta lor ascunsa era de a impresiona pe domnisoarele prezente la spectacol. mangai cu ochii zidurile”. Reprezentatia adolescentului este reusita. “MUZA” – SOCIETATE CULTURAL . Nu trebuie sa ma gandesc. in ultima vreme aceasta societate cunoscuse un avant puternic. Toate acestea il fac sa adoarma. La o zi de la spectacol. cursul vietii vecinilor sai: “doi tineri. Insa. sa puna in scena Don Juan. adolescentul povesteste cum colegul sau Fanica. Desi acesta ii anuntase ”ca vor fi culegatoare tinere si must”. Autorul surprinde. ”. “Nimeni nu stie ca eu m-as sufoca respirand alt vazduh decat acela al odaitei in care am invatat slovele pe o tablie de carton. la via lui Morariu. Societate cultural-dramatica. declamatii.DRAMATICA Acest capitol prezinta amplu. de suferit. Autorul il va juca pe Toivinovici. pe care nu-i cunoaste nimeni”. devenit comic tocmai prin coincidenta dintre culoarea bolnavului si specificul multor substante ale acestui obiect de studiu. activitatea societatii din care autorul facea parte atunci. Incertitudinea viitorului il sperie – “Ce se va intampla daca mansarda va fi stapanita de altul!?. Dupa pregatiri si repetitii intense. prin fereastra mansardei sale. Povesteste si despre plimbarea la Valea Calugareasca. ii alungau orice fel de emotii. FANICA In acest capitol. face o confesiune.”. “tine sedinta in fiecare sambata. La sfarsit. datorita faptului ca fiecare dorea sa iasa cat mai mult in evidenta. Experientele sale anterioare. Irina fusesera exclusi din Societatea cultural-dramatica Muza”. Au hotarat.sa scriu. piese de teatru. Cand ma intorc din strada. Lia. ceaiul. sum “sotul aduce prajituri la amiazi” si “sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa”. se creeaza o atmosfera tensionata intre Robert si Dinu. Personajele sunt chiar profesorii lor. spectacolul sa dovedit a fi un real succes. Incantat ca. ce sa scriu ca sa uit tristetea? Poate chiar Romanul adolescentului miop il voi scrie din acelasi indemn. observa cum lumina se aprinde si se stinge brusc in “iatac”. lucru real. dispretuindu-si “bland” vecinii.. baietii nu s-au aratat . la un moment dat. ci sa scriu”. “poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice”. Dar nu trebuie sa ma gandesc. Muza. III. “a scris o revista. Citind pana tarziu in noapte. Marturiseste cititorului sentimentele fata de lacasul sau. liceenii afla ca “Dinu. ca societate dramatica ce este. In final. conferinte. II. Orgoliile amandurora au avut. in final Robert biruieste. nimeni nu a observat micile incuracari si incurcarea versurilor. fata de mansarda. Adolescentul priveste viata lor linistita. discutii. Se numeste Un liceu model si se va juca la Sfantul Spiridon”. adolescentul participa si lucra cu entuziasm: “muzica. Petrisor. rolurile fiind impartite de autorul piesei. Unul dintre cuplete este dedicat elevului bolnav de galbinare din cauza chimiei. Sasa.. Insa. de la patru la opt”.

In fiecare noapte. Cu toate acestea. incepeam sfertul acela de dulci si dureroase desfatari”. Domnul Leontescu ma stie student”. Si spre mirarea cititorului. Douazeci si cinci de lei de articol. chiar de se stia un talent -putand sa scrie despre orice – lua o decizie. el ii tot “fagaduia” articole. sal socheze cu gandirea sa: “Pastram franghia dupa un raft cu carti. insa nici cateva saptamani nu a indraznit acest lucru. Se face. cum chiar el marturiseste:” “Mi-am cautat si .”). incercand sa miste pe autor. Gandurile ce ii ravaseau mintea in acel moment.prea incantati la final. Se simtea mai puternic. marturiseste adolescentul. raspunsul ce l-a primit nu era unul incurajator: “Am vorbit. cu pumnii stransi gata de a se pravali si a-mi indurera carnea”. tot timpul. o clipa de extaz. invocand o “afacere familiala” tanarul se invoieste de la ora de gimnastica cu scopul de a-i face o vizita domnului Leontescu: “Am alergat acasa ca sa-mi schimb tunica si sa-mi las sapca. adolescentul incearca sa redevina fiinta puternica si hotarata de alta data: “Hotarat ca o stanca. redactorul ce poarta numele capitolului. Prin minte ii trec momentele in care. cand se forta sa faca ceva.“ V. prin durerea trupului devenea stapanul propriului sau suflet. si cunoscandu-l pe domnul redactor de “astavara” porneste increzator spre redactie.. “Ma umilisem mult si fara nici o izbanda. “Urma. Iti spun eu ca se face. insa baietii nu au putut profita “pentru ca parintele lui Morariu a ramas. cu ochii inclestati de tinta. Melancolia il cuprinde pe de-a intregul ca o mana ce ta strange.. lucreaza la o revista unde adolescentul trimitea constant articole. DOMNUL REDACTOR Domnul Leontescu. Trist. incruntat. cu buzele strivite de furie. inainte de a stinge lampa. sunt trist”. I-am spus dlui director cum stau lucrurile. Desi am talent cu carul. Marturiseste cu seninatate. Nefiind la prima incercare de a obtine un onorariu (“Intr-o zi am precizat: pentru douazeci de articole. marcheaza parca lipsa de vitalitate a personajelor dintr-un oras cu o mitologie inca nedescoperita: “In dupa-amiaza aceasta de noiembrie. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. cate publicasem pana atuncim ceream cinci sute de lei. apoi.. cu ajutorul durerii fizice: “Cand imi alungam somnul cu pumnii.] Dar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic dlui Ilie Leontescu. care erau si publicate. Cand citeam pana ce-mi lacramau ochii si ma usturau pleoapele”. [. trist in aceasta perioada a anului.. adolescentul considera cele mai frumoase zile zilele in care se biciuia. Culegatoare au fost din belsug.. langa noi”.”. simtindu-se “dezgustat si obosit”. Chiar dupa cateva insistente. “In ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu”.” A renuntat la acest obicei si. NOIEMBRIE Soarele de noiembrie. Insa.. IV.

Profesorii ne cruta. VI. Minculescu.” VII. gaseste sentimente si conceptii contradictorii. in afara de “actori”. Privind in el. fara succes. . Ii mintim ca facem repetitii in fiecare zi. Era sufletul si mintea sa. In banci. dupa cum este firea fiecaruia. cu preocupari stintifiice. vine printre cei dintai. “Melancolia a fost izgonita de amintiri”. aprinde lampa si atunci “odaita reinviaza. ca toti oamenii slabi. gasindu-si masuratoare in repetitiile pentru spectacolul “Un liceu model”. Incearca sa-si inteleaga simtirile. Unii elevi sunt mai expansivi. singura mea nadejde”. Insa. dau o oarecare bataie de cap regizorului (“Regizorul este Dl Filimon. iar sufletul meu se intoarce”. Ba chiar.. din clasa a VIII-a. intristat fara motiv. in care. gasesc si o parte foarte buna in faptul ca joaca in piesa: “Profesorii nu indraznesc sa ne asculte. in alte zile de fiecare data.” Scenele care se repeta. dl Boloveanu ar fi trebuit sa-si faca repetitiile cu fanfara. viniete risipite priun reviste). Toate aceste impresii sunt culese de scriitor de la fereastra mansardei prin care se strecoara lumina unui nou inceput. Dar cum sa ajung la el?”. adolescentul incerca sa sa gaseasca si sa se inteleaga. iar o eventuala despartire il doare.. Ramane cu regretul timpului pierdut.] Asa sunt profesorii: oameni cumsecade. Acum a redevenit el. altii mai timizi. si cartile din rafturi imi vorbesc. Insa acesta incearca. ca sa-i auda si dl Boloveanu”. toata dupaamiaza. Profesorii. impartasindu-le macar o farama de entuziasm. datorita lipsei acute de dictie a lui Pake. REPETITII Viata liceului se scurge cu exactitatea unui ceas elevetian. adolescentul de saptisprezece ani. care ii trezeau intrebari de sine (melodii. “Ne adunam in sala de muzica. drumuri de tara marginite cu plopi. [. pana acum ii era teama ca nu va reusi sa o cucereasca. In acelasi timp si in acelasi loc. deci. erau si ei alaturi de actori. ca exista un singur suflet in mine. Acest lucru il deznadajduieste in ideea de a scrie un roman: “Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Romanul adolescentului miop. amintiri care l-au scos din lumea in care tristetea il tarase. mai rautaciosi. trairile si sentimentele: “Eu simt. De mai multe ori. prieteni”. sa-i atraga pe elevi. Chiar si asa. “cate unii. fac observatii cu glas tare. Actorii.eu. el tine la prietenii sai. il intristau lucruri simple. iese din aceasta stare de continua cautare. Uneori. DRUMUL CATRE MINE INSUMI “Drumul catre mine insumi” este capitotul in care scriitorul incearca sa patrunda intr-o lume. de la Teatrul National”). se mai gasesc cativa baieti care ne dau ajutor.

iar “baietii au fost revoltati. Chiar si asa. in care elvii invata pe rupte. sunt tinute de un maestru ocultist si filozof. care stie sa traduca din latina.” Altii. smochine). este elevul cel mai lenes. ce se prelungeau mult in noapte. Insa. Au injurat pe proprietari si au iesit trantind poarta. chiar auzind fraza care se concepe (“Bratasanu cunoaste toate exceptiile si traduce orice text. pentru casele batranesti: “A ruginit frunza in vii” si alte cantece traditonale). Unii oameni nu i-au primit. spre exemplu.VIII. scriitorul a trecut pe bunul sau prieten. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni. adolescentul nu il invidiaza pentru ca. ci numai ascultand fraza”). Pentru ca Robert a ajuns nesuferit de cand spune ca va fi iubit in curand de o printesa. adunarile baietilor in mansarda sa ii da adolescentului o stare de spirit. in constrast cu el. avand insa insuficient la limba latina. “de aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre”. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. i-au poftit chiar in casa. tolerat de toti profesorii. din care nimeni nu intelege o boaba. cred eu. Aceste intalniri. au inceput sa cante cu voiosie. • SFARSITUL PARTII A II –A • . Traduce chiar fara sa se uite in carte. Marcu e mult mai bine informat: “a cetit pe tot Tacit. nu stie nimic. Cu toate acestea. Dinu. mandarine.” Repertoriul baietilor este bogat si contine cantece pentru fiecare tip de oameni (pentru patriotici: “Pe-al nostru steag e scris Unire”. INCIPIT VITA NOVA Mircea Eliade evoca lumea liceelor din Bucuresti. Dar nu stie de ce Horatius a scris “Carmen Saeculare”. “Incepem repetitiile sub bagheta lui Fanica. Nu stie decat lectia. Dupa ce au baut aproape tot vinul. Orele de latina.” IX. la aniversarea lui Fanica. CU MOS-AJUNUL Unul dintre putinele capitole vesele si pline de vitalitate. s-au despartit si fiecare s-a dus la casa sa. unde baietii au fost servitii cu ceai cu cozonac si au luat alte produse traditionale (nuci. erau un prilej foarte bun de a comenta repetitiile pentru Un liceu model si pentru a-l barfi pe Robert :”Toti simtim o deosebita bucurie sa barfim pe Robert. unde masa era pusa si vinul in pahare.” In noaptea pentru care se pregatisera intens au pornit la colindat pe la case. Un personaj deosebit este Bratasanu. cu preocupari obisnuite. ia doar premul intai cu cununa: “De fapt. La sfarsit. de cand a venit la liceu. s-au intors acasa la adolescentul miop.” Marcu. si dupa ce au stabilit o viitoare intalnire. multi fara a intelege nimic. pe care nu o are mereu. Si a cetit multe volume de Boissier.

Sambata devenea din ce in ce mai putin emotionanta. Nu pentru ca e urmata de duminica. PAPINI. Sambata nu este provinciala ca duminica. in sufletul autorului. Si l-am iubit. dar si pentru ca l-a descris asa cum este (“L-am urat si l-am iubit o dupa-amiaza intreaga. care doar adumbresc. In orasul monoton. senine”. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijuteriile mele. “Un om sfarsit”. Insa. Increzator sustine: “Nu mi-e teama de nimeni. SAMBATA Sambata este o zi in care liceenii se plimba prin oras. dobandesc imaginea unor zane din povesti. ipocrite – sau inalte. pentru ca scriitorul italian i-a luat initiativa a ceea ce ar fi vrut el sa scrie. in fiecare sambata. Robert ar spune a dragostii. Iar Poprisan. ci pentru ca sambata e ziua trupului. unde “se educa fortele masculine”. impartasindu-si impresiile despre femei. adolescentul vrea sa-si formeze. momentul de relaxare a familiilor inainte de a intra in tulburarea altor zile monotone. despre lume in general: ”De ce sa ascund? Am privit adesea. Voi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si in alta matca. voi fi altul. in imaginatia adolescentilor. singura consolare o constituie contemplarea acestora. care nu ascund nimic. pentru ca el cuvantase lumii ceea ce voiam sa cuvant eu. fiind “sarbatoritul”. a femeilor isterice. Chiar lui Giovanni Papini”. restul se petrece fara emotii. mandre. o alta personalitate. solduri si sani tainuiti. care exprima exact starea de spirit a autorului. pentru ca mi-a scris viata”). Era. se insista asupra cartii lui Giovanni Papini. I se pare revoltator faptul ca. Voi rodi pretutindeni roade noi. Intentia de identificare cu Papini este totala. sfioase. lasi banii pe masa si pleci. iar el a facut cinste intr-o berarie. poate. lacom. Acolo alegi fata dupa bunul plac. . pentru crearea unei personalitati diferite. care. Prietenii l-au laudat.” Fara prea mult entuziasm. “Trebuie sa scriu aceasta: asteptam sambata ca pe o zi rara. dragostea de trup.” Trupurile feminine sunt de toate felurile: “trupuri plapande sau provocatoare – mignone.” Lupta se duce. pentru a descoperi noi radacini acolo unde nu sunt. cititorii l-ar putea acuza de pagiat dupa ce i-ar citi cartea. zi premergatoare inceperii unei noi saptamani de lucru. insa. Scriitorul insa era constient: aceasta nu era dragostea. Hotararea de schimbare a personalitatii pare irevocabila: “In curand. mergea cu prietenii sai la cate o “casa cu felinare rosii”. eu si lumea”. pentru ceilalti nu conta asta. Tanarul Eliade este si bucuros si suparat. EU SI LUMEA In “Papini. Am sorbit mireasma feminina cu ochi inghetati. L-am urat.Partea a III-a I. II.

“Dar e anul meu. Incertitudinea ii pune stapanire pe ganduri: “Voi pasi la anul la Universitate sau voi pierde luni dupa luni.” IV. miop. UN AN “A trecut un an. Numai eu. din pricina noului regulament. baietii afla cu stupoare cazul lui Radu. Dar Robert n-a mai voit sa se inscrie iarasi la liceu. Pentru prima oara scriitorul povesteste aproprierea bacalaureatului. ce ii sperie.III. PRIETENII Jurnalul se extinde pe durata unui an intreg: un an lung. crapate”. trist dupa despartirea de prietenii sai.. Ar vrea sa-si stie soarta ca sa stie cum sa procedeze. Unii spera la “tomnateca promovare”. e anul vointei mele. Motivul pentru care nu poate sa invete il dezvaluie. Personajul “cu chipul lui de tobosar. Intr-un an s-au intamplat multe. aproape toti prietenii mei au iubit. Nici macar amintirile nu i-au mai ramas. cu dinti lati si buze mari.” Reintalnindu-se in vechea mansarda peste care timpul nu parea ca trecuse. V. dezamagit.. IN VARA Acum.” Adolescentului i se pare acum inutila si haioasa ideea de a scrie Romanul adolescentului miop. “pentru ca mi-a murit mama”. S-a inscris la Conservator. iar baietii il considera cinic pentru ca nu-si arata adevarat suferinta. Prietenii se indeparteaza treptat: “Am fost atat de singur in ultimele luni. recunoaste ca sufera. Un caz tragic: el fugise de la internatul din Brasov “pentru ca isi stie sigur repetentia”. Se lasa o tacere apasatoare in mansarda. Nu stia ce avea sa faca in continuare. neparand miscat. El (Dinu) a dat clasa a VIII-a in particular. si pasii lor ma departau.” Incearca sa se incurajeje gandindu-se ce “e dovada de virilitate”. cu Furtuneanu si Bricterian.” Revederea cu ei sta sub semnul unui bun ramas: “Pasii mei ma instrainau de prieteni. plin de reflectiile unui adolescent care traieste experimentele cele mai bizar. “ajunsese cinic si vulgar” si nu putea manca fara sa bea tuica fuma multe tigari si “spunea anecdote stupide”. si a cazut. corigenta devenisa o certitudine sperantele ii erau indreptate spre “tomnateca promovare”. Ceilalti au trecut si sunt acum la facultate. si l-am calit cu gandurile mele. Recunoaste ca se minte. incat ma socoteam aproape fara prieteni. Drumurile celor sapte prieteni deveneau din ce in ce mai departate: “Nu mai suntem nici colegi.” . stiind de acum ca Vanciu ii va lasa corigenti. asteptand noi examene. Printre ei si adolescentul miop. N-a scapat nimeni. Recunoaste ca s-a schimbat. ca duce o viata dubla si marturiseste cu regret ca: ”dupa un an. TRISTETI. pe care eu l-am dospit cu sangele meu si l-am insufletit cu viata mea.”. Sau i-au ramas prea putine.

pentru ca nu va mai fi adolescent.” In timpul probelor de oral.. BACALAUREATUL “Bacalaureatul” infatiseaza partea finala a epocii de scolaritate. atunci. “Vanciu biruise. Si de aceea scriu in caiet: ca sa nu uit durerea din ziua examenului meu. isi deschide in totalitate sufletul.” Se simte altul. de prieteni.Retraind amintirile pastrate in caiete se simte departe de lumeea aceea descrisa. a fiselor. Incearca sa gaseasca adevaratul inteles pentru credinta. “Cum as putea ajunge [. invataseram matematica”. si sunt singur in casa aceasta. a memorizarilor. “Am fost cuprinsi. care il desconsidera. Au trecut si timpurile lui Felix Le Dantec si Haeckel.” O farama de indoiala ii ramane insa in suflet: “Daca nu voi trece?. pentru credinta sa. dupa trei ani. “Sunt obosit si trist. si nimic nu inteleg. Datorita schimbarilor sufletesti. si lasat iar in suflet.. mult. adolescentul isi da seama ca “eroul ar aparea vesnic contradictoriu”. Si nu stiu nimic alt. dupa examenul de corigenta pentru care atat el cat si Marcu invatasera.. Romanul nu l-a inceput. Nu va mai scrie. si iarasi inaltat. Elevul este singur in fata profesorului: “Sunt aproape trecut. a sublinierilor cu creion rosu. si dusmanii rasar din mine. a rasfoirilor nervoase. Amintirile il napadesc. si fiecare poarta alata luna sau alt an. “Am ramas sa sfarsesc singur lupta. ”Au trecut de mult timpurile cand chimia si insectele imi odihneau creierul.. ii dau note mici.] la Isus?” In final. confesandu-se: “Iata ce simt: ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. De ce ma napadesc amintirile?” VI.” VII. MA CLATINA VANTURILE Capitolul prezinta schimbarile de mentalitate si preocupari prin care trece adolescentul. multimi. si asta ma doare: mult. “Nu stiu daca ceea ce imi lipseste este credinta.” . grea de amintiri. poarta suferinta in suflet ca o cruce grea ce ii apasa umerii.”). in Biserica. Si nu simt nici o bucurie. de febra nestapanita a lecturilor pripite. noptile istovite langa cartile cu scoarte rosii din Bibliothèque de Philosophie scientifique. in Mantuitor. isi amintea lecturile sale stintifiice si anii petrecuti in laborator. zile sfarsite inocent in fata bocalului cu tritoni. Jurnalul nu mai prezinta interes. iar caietele cu amintiri sunt din ce in ce mai numeroare (“Cand voi cuteza sa-mi scriu romanul? Se sfarsesc caiete dupa caiete.” Nu accepta credinta obisnuita in Sfinti. Simte ca stintele care odata il fascinau (istoria. Adolescentul care citise atat de mult se simte ofensat de atitudinea indiferenta a profesorilor.” Realizeaza cum insemnarile adolescentei se apropie cu pais repezi de sfarsit. filozofia) sunt inutile.

m-am hotarat sa incep chiar azi Romanul adolescentului miop.. am scapat!. Privind cum ploua incheie Jurnalul. sfarsitul perioadei de liceu: “Mi-am cetit numele pe listam cu ochi tulburi.” Realizeaza cu nostalgie si durere ca il intristau clasele unde nu vor mai fi fete cunoscute.O viata se inchide.. intr-o simetrie a textului. Nu vrea sa renunte la adolescenta.VIII.. Ideea de sfarsit il cutremura: “Cine ar putea intelege tristetea salbatica a acestui sfarsit pentru totdeauna?. il intristau dulapurile cu carti de unde citise...” . in aceasta zi de toamna. [. firesc si dramatic..] M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. FINAL “Am scapat. pentru a incepe sa scrie la roman: “Pentru ca am ramas singur.” Capitolul “Final” consfinteste rotund. se hotaraste: “Eu am sa scriu Romanul adolescentului miop..” La acel sfarsit de toamna.” Vrea sa surprinda realitatea..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->