“ Romanul adolescentului miop ”

- fisa de lectura –

-am inecput romanul la data de:5.08.2010 -am terminat romanul la data de:26.08.2010
Partea I I. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN Prima scriere a reputatului istoric al religiilor este “Romanul adolescentului miop”, aparut din grija de a nu uita vremurile trecute: “Pentru ca am ramas singur, m-am hotarat sa incep chiar azi ‹‹Romanul adolescentului miop››”. Mircea Eliade crede ca inspiratia nu este absolut necesara, ci este nevoie numai de a inregistra toate faptele de viata, incepand din clasa a IV –a de liceu, cand scriitorul avea “pistrui ca un ovrei” si invata chimie intr-un laborator situat in firida sobei. Incercand sa gaseasca un personaj feminin pentru romanul sau, adolescentul cere sfatul verisoarei sale si prietenului sau, Dinu. “M-am tulburat mult la inceput, pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. Eu n-am cunoscut decat pe fetele cizmarului vecin, care in nici un caz nu pot trece intr-un roman.”. Dupa inca un “insuficient” la matematica si amenintarea corigentei, cei doi prieteni gandeau “ca singura mea nadejde nu ramane decat Romanul adolescentului miop, si ca trebuie sa ma apuc numaidecat de lucru.”. Astfel nimeni nu va mai cuteza sa-l lase corigent. II. GLORIA LUI ROBERT Al doilea capitol se intituleaza “Gloria lui Robert”, personaj care il citeste pe D’Annuzio, italianul “cu carti frumoase si femei frumoase in amintiri”. Robert e adolescentul care vrea sa devina faimos si “el ne spune ca citeste pe Balzac, Ibsen si Victor Eftimiu. Noi toti il tulburam cu glume rele, pentru ca tuturor Robert ne e simpatic si antipatic in acelasi timp”. In fond, este personajul care isi schimba in mod deliberat mastile, omul care joaca mai multe roluri: de personaj care nu este ridicol, apropiindu-se in cele din urma chiar de manifestarile unei personalitati shcizofrenice (“Ar fi interesant de notat toate mastile pe care Robert si le-a pus fata de mine, in cateva saptamani, ca sa-mi schimb parerile si sa nu fac din el un erou ridicul de roman”). Autorul povesteste “prima aventura” traita in Parcul Carol, cu Robert, Perri si Dinu, “am intalnit in aceea dupa-amiaza patru fete”. La scurt timp perechile se formasera, “eu ramasesem cu [...] o bruna cu palarie alba, cu obrajii albi si ochii negri”. Sfarsitul intalnirii nu a fost unul placut. Incercand sa o sarute, fata “s-a

dar considerata de autor “vulgara”. invata bine. fiind poate cel mai semnificativ exemplu al invatamantului bazat pe teroare si exceland prin rigiditate. INTRE DON JUANI Acest capitol prezinta doi dandy de Bucuresti. Robert vorbeste despre posibilitatea de a tine o femeie de brat. JURNAL DE CLASA Ora de muzica. de ce i se spune Cocos”. numita “Crinul”. copiaza la teze. insa. Cunoaste cele mai abile formule de introducere cand trebuie sa ceara scuze profesorilor. Povestind asta prietenilor sai. si voia sa-si recupereze banii pentru tipar cerandu-le elevilor sa-i cumpere brosura: “o bucata costa sase lei”. de doua ori pe an: la Sf-tul Dumitru si a treia zi de Pasti. “nu e simpatizat. Nimeni nu stie. e zgarcit. Un alt caz simptomatic este cel al lui Fanica. Dinu povesteste o intamplare enigmatica. Rade in toate orele. elevii urmaresc fetele si doamnele de pe bulevard. Acesta raspandeste zvonul ca s-ar teme. aceiasi dintotdeauna. elevul terorizat de chimie. dar nu prea mult”. paraste baietii. “care sta in spatele lui”. schimbandu-si doar imbracamintea si comportamentul in functie de epoca. Profesorul de muzica publicase o romanta. Fosil. de a se simti impreuna in al noualea cer. pentru ca e inteligent si sperios. Fosil il reclama pedagogului.ridicat. ceea ce se petrece la liceul acesta!››”. caruia autorul notase “o suma de . afara de chimie si matematica. pretinde ca nu poate canta. care il pedepseste ca a tulburat ora: “Caleia va face o ora de arest”. Si pentru ca nu a obtinut. la care citeste de zece-cincisprezece ori fiecare lectie si nu intelege nimic. “Baietii il indragesc. IV. Discutia se desfasoara in jurul unor teme din lumea scolareasca: geniile sunt nefericite.” Caleia.e so evreu. acestia au fost de parere ca “a fost ceva interesant. un alt personaj – oarecum grotesc. pentru ca e schiop. pentru ca baritonii clasei incep sa vocifereze. Totul se petrece intr-o atmosfera englezeasca a domnilor care fumeaza tigari selecte. cunoaste chimie si – pe deasupra. Intreaga operatiune sa transforma intrun hohot de ras. Unul din ei ‹‹a cerut voie afara››. Sylvia este “o frumoasa si veche “simpatie” de a lui Dinu. ca e ‹‹o adevarata barbarie si abuz de putere. iar autorul marturiseste ca “zvonul nu e cu totul in afara de adevar”.”. focalizata in acest capitol este plina de avatarurile nesupunerii varstelor tinere. si-a scuturat rochia si mi-a spus. ii trage o palma peste ceafa. pe care il intalnea in aceeasi familie. lacramand. III. la cererea profesorului: “S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. De atunci adolescentul nu-l mai intovaraseste pe Robert “in intalniri cu fetele”. ca pleaca sa-si caute sora”.

Marcu nu sufera pe Furtuneanu si Furtuneanu nu sufera pe Marcu. LUNI 8-9. vioara”. in care nu patrunsese masina de doi ani”. uscat. pe motiv ca face otita Frurtuneanu venea la scoala “cu aceleasi plete negre. autorul recunoaste ca. Tandarica. In fiecare dimineata. parul cret.”. sfarseam intotdeauna cu insuficient”. pe care il citeste chiar si atunci cand profesorul explica. cand se infurie.versiuni”. din pricina lungimii nasului. “domnul director. CORIGENTA . “Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l chema Sami. mainile lungi. Le daruieste tuturor media “suficient”: “Magarilor!. palmuieste elevii”. insa. in ciuda tuturor.10 iulie Capitolul descrie o experienta extrema a insusi autorului: ramane corigent .. Dupa cum afirma Robert. dar invata la scoala evanghelica si. va rog. GERMANA Considerandu-se “persecutat” de profesorul “cu o tunica ofitereasca” adolescentul trebuia sa invete cu un meditator pentru a nu ramane corigent. intorcandu-se in banca sa. V.. picioarele lungi”. In acel an isi exasperase profesorul: “-Domnule. “aventura lui Dinu aduce oarecum cu Pacatul lui Caragiale”.Hai?” VII. citea pe Nick Winter. marturiseste adolescentul./ -Unu. nerozi”. eu mi-am uitat caietul acasa. adolescentul vorbeste despre prietenul sau Marcu: “Prietenul meu Marcu e inalt. Autorul a fost palmuit o singura data cand isi uitase umbrela in clasa si a sarit pe fereastra. La toate acestea. Intre timp. la Conservator.. profesorul ajunsese director.. vine cu un roman la scoala. UN PRIETEN In al cincilea capitol. “Eram fericit ca cel putin nu ma mai chinuia la tabla”. Nu trebuie “sa-l tina mult la lectie. nu e un om rau”. “Baietii il cred prost si ii spun. “glasul ii rasuna formidabil in fiecare dimineata si. La sfarsitul orei Furtuneanu “l-a insultat. cu ochii mari si bulbucati. si raspunde profesorului cu seninatate ca “nu stie”. VI. In ziua cand trebuie sa fie ascultat se intereseaza de lectie. il mai striga si Marcala”. Autorul marturiseste ca din clasa I gimnaziala “germana ma obsedeaza”. Marcu “completa confidential”: “sa-l tina ma-sa in vata”.. pentru ca romanul trebuie citit”. in care era rapit de pe strada de o servitoare si dus in alcovul unei tinere dornice sa-l cunoasca. deoarece ii considera pe acestia “fara exceptie. in urma cu un an cand toti baietii trebuiau sa se tunda cel putin numarul 3. l-a facut lipsit de buna crestere si a incheiat formidabil: -Sa nu-mi mai intinzi mana pe strada!”. Nu avea decat saisprezece ani. “Dupa un rastimp mai lung sau mai scurt.. In finalul capitolului. iar pentru ca e evreu. Pentru ca. juca inca nasturi.

Cercetasia mi s-a parut intotdeauna o institutie exaltata si dubioasa. se duc la cinematograf si se masturbeaza in fiecare noapte. Scopul corigentei.. Se va apuca de matematica la sfarsitul lui august.”. Adolecentul isi face. am dormit nopti .. Profita de vacanta pentru a citi tot ce-i place. Acasa a trebuit sa se prefaca trist din cauza corigentei. este simplu: ca elevul sa se pregateasca mai bine la matematici.la germana din cauza unui profesor cu o privire ingrozitoare. Inauntrul adolescentului miop se dadea o lupta apriga intre gandurile si sentimentele sale. sa cunoasca mai bine detaliile acestui obiect subtil. lucrul la roman incetase. Mai tarziu a “cercetat cu Dinu listele ce se lipisera la un geam”. care isi invata lectiile. algebra. sa plec in tabara de la Dumbrava Sibiului. Bonas. Cuprins de disperare. I-a povestit aventurile sale. Chioreanu. intalnirile cu prietenii se rarisera. apare la matematica. ucenic intr-o ceainarie).. incluti si impersonali. isi propune sa o invete la vara si considerand ca “e foarte inteligent ceea ce fac. drumuri lungi impreuna. VACANTA Desi a ramas corigent la matematica. cateva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii”. colegii premiantilor ii felicitau. Vagabondul – “un evreu tanar. unde cei mai silitori paseau curajosi sa-si ia diploma si cartile.] Munca mea si torturile mele. binomul lui Newton si triunghiul lui Pascal. Impricinatul crede insa ca a nu sti bine matematica este un dat. slujbele (picolo intr-o cafenea.. Era serbarea de sfarsit. O alta corigenta. [. sunt cu adevarat trist…”. Fanfara era prezenta. poate. pentru profesor. Isi propune sa lucreze intens si sa ispraveasca trigonometria. se gandeste chiar la sinucidere. In vacanta.”. PREMIANTII “Azi-dimineata s-a randuit banci in curtea liceului. departe de viata pe care o ducea atunci. de data asta mai tarzie si aproape inevitabila. Pentru acest premiu invatasera tot anul. Marturiseste cu ura in jurnal ca “uram pe acei adolescenti cu fruntile inguste. Ultimii doi erau “cei mai prosti din intreaga clasa”. alimentand visele adolescentului de a-si crea propriul drum in viata. unui timp ireversibil. la fel cum moartea este data oamenilor supusi destinului. isi petrecea timpul citind si visand.. Din clasa lor erau patru corigenti la matematica: Dinu. el. ramane corigent la matematica. VIII. Ba chiar intr-o dimineata. plin de entuziasm un program prin care isi propune “in trei zile invat ce n-am invatat un an si scap. in timp ce citea pe Panait Istrati cunoaste un vagabond cu care a “petrecut patru ceasuri de vorba”. Nerespectand acest program. care il face sa uite lectia intr-o clipita. si rezultatele mele nu erau pretuite”. s-a adus o catedra.. paznic la o magazie. “sau. tine de soarta. nu se gandeste deloc la corigenta. care ratacise mult si indurase multe”. prost imbracat. “Astept cu resemnare sfarsitul lui iulie. totusi. IX. Am facut.

citeste dezamagit ce scrisese la intoarcerea din Dumbrava. pentru ca la Bucuresti ma sufocau miresmele si patimile”.5 august “Am ajuns acasa”. iar acum dorea sa invete psihologie in incercarea de a se intelege pe el insusi. Acum. In restul zilelor pana la examen adolescentul este incercat de ganduri. obisnuit cu ideea ca va ramane repetent. Dand putine lamuriri.“ne-a promovat pe toti”. Inceperea studiului este amanat la nesfarsit. isi petrece citind zilele pana cand se intorc ceilalti din Dumbrava. in dorinta sa trecatoare de izolare. este ispitit. Autorul marturiseste: “am incercat sa acopar pagini cu calcule absurde”. ca poate de repetentie are nevoie in acest moment din viata sa. cand voi studia psihologia”. am colindat in muntii Neamtului”. Desi. probabil pentru a-si insufla incredere in sine.. Dumbrava ii placea .o credea “ispititoare si curata”. ia o hotarare foarte mare: ”daca pana la 15 septembrie nu invat de la un capat la altul toata materia. Dinu ii “povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. isi propune. totusi. “In roman voi scrie ca doream Dumbrava. sentimente si ciudate trairi. JURNAL DE VARA . Constient ca se apropie corigenta.frumoase in Dobrogea. Gandul ii ramasese acolo. Desi nu avea vointa. X. Trei zile mai tarziu. iar in ultimul moment. i se pare stupida ideea din primul capitol. Aceea cu existenta unei eroine. El a iubit in Sibiu numai trei fate. “Teza”. Nu deschisese caietele de matematica. gandind: “poate am sa pricep la toamna. Nu mai voia sa iubeasca fictiv.. de niste carti imprumutate pe care trebuie sa la sfarseasca cat mai repede. Se intelege cu Dinu sa amane pregatirea pana la inceputul lunii urmatoare. pentru ca cititorului sa placa romanul. • SFARSITUL PARTII I • Partea a II –a I. Nici prin gand nu-i trece sa piarda “prilejul lecturii unor carii pe care doream de mult sa le cunosc”. dar a fost iubit de sapte”. ma sinucid”. Ideea scrierii unui roman ramane obsesiv in mintea sa. Vanciu i-a “pedepsit filozoficeste” . O saptamana mai tarziu baietii se intorc din tabara.Ce . Aceasta ii ofera protectie. dar intarzie a se concretiza: “. MANSARDA Partea a doua a romanului incepe cu prezentarea cadrului in care adolescentul petrece cea mai mare parte a timpului sau – mansarda. Resemnat renunta la idee. A invatat cateva capitole. se intoarce mai devreme din tabara pe motiv ca i s-au terminat banii. Reintorcandu-se in mansarda sa. dar cu o zi inainte incearca sa se convinga. Afla ca examenul de corigenta trebuie sa-l sustina pe 15 septembrie. am ratacit in Bucegi. de cufundare in lectura. ca “de la toamna am sa incep sa invat serios”.

Insa. “MUZA” – SOCIETATE CULTURAL . conferinte. Autorul surprinde. spectacolul sa dovedit a fi un real succes. sa puna in scena Don Juan. “a scris o revista. La o zi de la spectacol. ca societate dramatica ce este.sa scriu. adolescentul participa si lucra cu entuziasm: “muzica. Orgoliile amandurora au avut. liceenii afla ca “Dinu. Cand ma intorc din strada. ”. Dorinta lor ascunsa era de a impresiona pe domnisoarele prezente la spectacol. discutii. Petrisor. lucru real. Desi acesta ii anuntase ”ca vor fi culegatoare tinere si must”. datorita faptului ca fiecare dorea sa iasa cat mai mult in evidenta. rolurile fiind impartite de autorul piesei. Toate acestea il fac sa adoarma. observa cum lumina se aprinde si se stinge brusc in “iatac”. Unul dintre cuplete este dedicat elevului bolnav de galbinare din cauza chimiei. ce sa scriu ca sa uit tristetea? Poate chiar Romanul adolescentului miop il voi scrie din acelasi indemn. se creeaza o atmosfera tensionata intre Robert si Dinu. mangai cu ochii zidurile”. Reprezentatia adolescentului este reusita. “poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice”. activitatea societatii din care autorul facea parte atunci. Marturiseste cititorului sentimentele fata de lacasul sau. III. La sfarsit.DRAMATICA Acest capitol prezinta amplu. piese de teatru. la un moment dat. II. Citind pana tarziu in noapte. FANICA In acest capitol. Incantat ca. pe care nu-i cunoaste nimeni”. declamatii. Povesteste si despre plimbarea la Valea Calugareasca. baietii nu s-au aratat . In final. Se numeste Un liceu model si se va juca la Sfantul Spiridon”. Autorul il va juca pe Toivinovici. Adolescentul priveste viata lor linistita. Insa. Muza. de suferit. nimeni nu a observat micile incuracari si incurcarea versurilor. Au hotarat. cursul vietii vecinilor sai: “doi tineri. fata de mansarda. devenit comic tocmai prin coincidenta dintre culoarea bolnavului si specificul multor substante ale acestui obiect de studiu. Irina fusesera exclusi din Societatea cultural-dramatica Muza”. in final Robert biruieste. prin fereastra mansardei sale. ii alungau orice fel de emotii. la via lui Morariu. Nu trebuie sa ma gandesc.”. sum “sotul aduce prajituri la amiazi” si “sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa”. Dar nu trebuie sa ma gandesc. Lia. Incertitudinea viitorului il sperie – “Ce se va intampla daca mansarda va fi stapanita de altul!?. Dupa pregatiri si repetitii intense. adolescentul povesteste cum colegul sau Fanica. “Nimeni nu stie ca eu m-as sufoca respirand alt vazduh decat acela al odaitei in care am invatat slovele pe o tablie de carton. Personajele sunt chiar profesorii lor.. ceaiul. Sasa. dispretuindu-si “bland” vecinii. de la patru la opt”. in ultima vreme aceasta societate cunoscuse un avant puternic. Experientele sale anterioare. ci sa scriu”. Societate cultural-dramatica.. face o confesiune. “tine sedinta in fiecare sambata.

. marcheaza parca lipsa de vitalitate a personajelor dintr-un oras cu o mitologie inca nedescoperita: “In dupa-amiaza aceasta de noiembrie. Marturiseste cu seninatate. DOMNUL REDACTOR Domnul Leontescu. “Urma. o clipa de extaz. cu buzele strivite de furie. si cunoscandu-l pe domnul redactor de “astavara” porneste increzator spre redactie. chiar de se stia un talent -putand sa scrie despre orice – lua o decizie. adolescentul considera cele mai frumoase zile zilele in care se biciuia. “Ma umilisem mult si fara nici o izbanda. Chiar dupa cateva insistente. adolescentul incearca sa redevina fiinta puternica si hotarata de alta data: “Hotarat ca o stanca. raspunsul ce l-a primit nu era unul incurajator: “Am vorbit. apoi. insa baietii nu au putut profita “pentru ca parintele lui Morariu a ramas. simtindu-se “dezgustat si obosit”.. incruntat. Domnul Leontescu ma stie student”. Desi am talent cu carul.] Dar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic dlui Ilie Leontescu.. sal socheze cu gandirea sa: “Pastram franghia dupa un raft cu carti. Prin minte ii trec momentele in care..“ V. insa nici cateva saptamani nu a indraznit acest lucru. care erau si publicate. trist in aceasta perioada a anului. Se face. cum chiar el marturiseste:” “Mi-am cautat si . cand se forta sa faca ceva. langa noi”. Douazeci si cinci de lei de articol. Nefiind la prima incercare de a obtine un onorariu (“Intr-o zi am precizat: pentru douazeci de articole. NOIEMBRIE Soarele de noiembrie. incercand sa miste pe autor.. sunt trist”. In fiecare noapte. Culegatoare au fost din belsug. lucreaza la o revista unde adolescentul trimitea constant articole. redactorul ce poarta numele capitolului. invocand o “afacere familiala” tanarul se invoieste de la ora de gimnastica cu scopul de a-i face o vizita domnului Leontescu: “Am alergat acasa ca sa-mi schimb tunica si sa-mi las sapca. tot timpul. Gandurile ce ii ravaseau mintea in acel moment.”. prin durerea trupului devenea stapanul propriului sau suflet.”). incepeam sfertul acela de dulci si dureroase desfatari”. cu ajutorul durerii fizice: “Cand imi alungam somnul cu pumnii. Cand citeam pana ce-mi lacramau ochii si ma usturau pleoapele”. Se simtea mai puternic.prea incantati la final.” A renuntat la acest obicei si. marturiseste adolescentul. Iti spun eu ca se face. el ii tot “fagaduia” articole. inainte de a stinge lampa. Insa. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. I-am spus dlui director cum stau lucrurile. cu pumnii stransi gata de a se pravali si a-mi indurera carnea”. Trist. “In ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu”. Melancolia il cuprinde pe de-a intregul ca o mana ce ta strange. cu ochii inclestati de tinta. cate publicasem pana atuncim ceream cinci sute de lei.. Cu toate acestea. [. Si spre mirarea cititorului. IV.

ca exista un singur suflet in mine. amintiri care l-au scos din lumea in care tristetea il tarase. dupa cum este firea fiecaruia. se mai gasesc cativa baieti care ne dau ajutor. ca toti oamenii slabi. fac observatii cu glas tare. Acum a redevenit el. iese din aceasta stare de continua cautare. impartasindu-le macar o farama de entuziasm.] Asa sunt profesorii: oameni cumsecade. fara succes. cu preocupari stintifiice. intristat fara motiv.” VII. de la Teatrul National”). “Ne adunam in sala de muzica. datorita lipsei acute de dictie a lui Pake.. care ii trezeau intrebari de sine (melodii. aprinde lampa si atunci “odaita reinviaza. DRUMUL CATRE MINE INSUMI “Drumul catre mine insumi” este capitotul in care scriitorul incearca sa patrunda intr-o lume. vine printre cei dintai. Insa acesta incearca. el tine la prietenii sai. drumuri de tara marginite cu plopi.eu. toata dupaamiaza. Ramane cu regretul timpului pierdut. Toate aceste impresii sunt culese de scriitor de la fereastra mansardei prin care se strecoara lumina unui nou inceput. De mai multe ori. erau si ei alaturi de actori. Incearca sa-si inteleaga simtirile. adolescentul incerca sa sa gaseasca si sa se inteleaga.. dl Boloveanu ar fi trebuit sa-si faca repetitiile cu fanfara. dau o oarecare bataie de cap regizorului (“Regizorul este Dl Filimon. pana acum ii era teama ca nu va reusi sa o cucereasca. Unii elevi sunt mai expansivi. VI. adolescentul de saptisprezece ani. Uneori. in afara de “actori”. . singura mea nadejde”. mai rautaciosi. Profesorii ne cruta. gasindu-si masuratoare in repetitiile pentru spectacolul “Un liceu model”. “cate unii. Profesorii. ca sa-i auda si dl Boloveanu”. iar o eventuala despartire il doare. din clasa a VIII-a. trairile si sentimentele: “Eu simt. Actorii. in care. Acest lucru il deznadajduieste in ideea de a scrie un roman: “Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Romanul adolescentului miop. REPETITII Viata liceului se scurge cu exactitatea unui ceas elevetian. si cartile din rafturi imi vorbesc. Chiar si asa. Dar cum sa ajung la el?”. “Melancolia a fost izgonita de amintiri”. viniete risipite priun reviste). altii mai timizi. Era sufletul si mintea sa. In acelasi timp si in acelasi loc. Ba chiar. iar sufletul meu se intoarce”. in alte zile de fiecare data. In banci. gasesc si o parte foarte buna in faptul ca joaca in piesa: “Profesorii nu indraznesc sa ne asculte. Insa. Privind in el. gaseste sentimente si conceptii contradictorii. Minculescu. sa-i atraga pe elevi. prieteni”. [. deci. Ii mintim ca facem repetitii in fiecare zi. il intristau lucruri simple.” Scenele care se repeta.

pe care nu o are mereu. unde baietii au fost servitii cu ceai cu cozonac si au luat alte produse traditionale (nuci. Dinu. Au injurat pe proprietari si au iesit trantind poarta. ia doar premul intai cu cununa: “De fapt. la aniversarea lui Fanica. INCIPIT VITA NOVA Mircea Eliade evoca lumea liceelor din Bucuresti. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni. • SFARSITUL PARTII A II –A • . pentru casele batranesti: “A ruginit frunza in vii” si alte cantece traditonale). cred eu. s-au despartit si fiecare s-a dus la casa sa. din care nimeni nu intelege o boaba. chiar auzind fraza care se concepe (“Bratasanu cunoaste toate exceptiile si traduce orice text. smochine). Un personaj deosebit este Bratasanu. Marcu e mult mai bine informat: “a cetit pe tot Tacit.” In noaptea pentru care se pregatisera intens au pornit la colindat pe la case. de cand a venit la liceu. adunarile baietilor in mansarda sa ii da adolescentului o stare de spirit.” Altii. i-au poftit chiar in casa. Nu stie decat lectia. Traduce chiar fara sa se uite in carte. adolescentul nu il invidiaza pentru ca. erau un prilej foarte bun de a comenta repetitiile pentru Un liceu model si pentru a-l barfi pe Robert :”Toti simtim o deosebita bucurie sa barfim pe Robert. “de aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre”. si dupa ce au stabilit o viitoare intalnire. tolerat de toti profesorii. este elevul cel mai lenes.” Repertoriul baietilor este bogat si contine cantece pentru fiecare tip de oameni (pentru patriotici: “Pe-al nostru steag e scris Unire”. mandarine. Orele de latina. Si a cetit multe volume de Boissier. ce se prelungeau mult in noapte.” IX.VIII. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. La sfarsit. ci numai ascultand fraza”). in care elvii invata pe rupte. scriitorul a trecut pe bunul sau prieten. sunt tinute de un maestru ocultist si filozof. s-au intors acasa la adolescentul miop. unde masa era pusa si vinul in pahare. Aceste intalniri. cu preocupari obisnuite. care stie sa traduca din latina. avand insa insuficient la limba latina. spre exemplu. nu stie nimic. Chiar si asa. Insa. multi fara a intelege nimic. CU MOS-AJUNUL Unul dintre putinele capitole vesele si pline de vitalitate.” Marcu. Dar nu stie de ce Horatius a scris “Carmen Saeculare”. iar “baietii au fost revoltati. in constrast cu el. Unii oameni nu i-au primit. au inceput sa cante cu voiosie. Dupa ce au baut aproape tot vinul. Pentru ca Robert a ajuns nesuferit de cand spune ca va fi iubit in curand de o printesa. Cu toate acestea. “Incepem repetitiile sub bagheta lui Fanica.

” Trupurile feminine sunt de toate felurile: “trupuri plapande sau provocatoare – mignone. EU SI LUMEA In “Papini. Am sorbit mireasma feminina cu ochi inghetati. Tanarul Eliade este si bucuros si suparat. . Si l-am iubit. L-am urat. Sambata nu este provinciala ca duminica. “Trebuie sa scriu aceasta: asteptam sambata ca pe o zi rara. care exprima exact starea de spirit a autorului. impartasindu-si impresiile despre femei. mandre.” Lupta se duce. momentul de relaxare a familiilor inainte de a intra in tulburarea altor zile monotone. o alta personalitate. ipocrite – sau inalte. insa. pentru a descoperi noi radacini acolo unde nu sunt. unde “se educa fortele masculine”. Voi rodi pretutindeni roade noi. ci pentru ca sambata e ziua trupului. Insa. solduri si sani tainuiti. singura consolare o constituie contemplarea acestora. restul se petrece fara emotii. Scriitorul insa era constient: aceasta nu era dragostea. In orasul monoton. Iar Poprisan. in fiecare sambata. PAPINI. fiind “sarbatoritul”. pentru ca mi-a scris viata”).” Fara prea mult entuziasm. Chiar lui Giovanni Papini”. lacom. Robert ar spune a dragostii. Intentia de identificare cu Papini este totala. sfioase. II. adolescentul vrea sa-si formeze. pentru ceilalti nu conta asta. cititorii l-ar putea acuza de pagiat dupa ce i-ar citi cartea. eu si lumea”. despre lume in general: ”De ce sa ascund? Am privit adesea. se insista asupra cartii lui Giovanni Papini. poate. Acolo alegi fata dupa bunul plac. voi fi altul. pentru ca el cuvantase lumii ceea ce voiam sa cuvant eu. care nu ascund nimic. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijuteriile mele. SAMBATA Sambata este o zi in care liceenii se plimba prin oras. mergea cu prietenii sai la cate o “casa cu felinare rosii”. I se pare revoltator faptul ca. dobandesc imaginea unor zane din povesti.Partea a III-a I. Prietenii l-au laudat. dar si pentru ca l-a descris asa cum este (“L-am urat si l-am iubit o dupa-amiaza intreaga. in imaginatia adolescentilor. Sambata devenea din ce in ce mai putin emotionanta. care doar adumbresc. care. senine”. zi premergatoare inceperii unei noi saptamani de lucru. Increzator sustine: “Nu mi-e teama de nimeni. Voi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si in alta matca. dragostea de trup. iar el a facut cinste intr-o berarie. Era. Hotararea de schimbare a personalitatii pare irevocabila: “In curand. “Un om sfarsit”. lasi banii pe masa si pleci. a femeilor isterice. in sufletul autorului. pentru ca scriitorul italian i-a luat initiativa a ceea ce ar fi vrut el sa scrie. pentru crearea unei personalitati diferite. Nu pentru ca e urmata de duminica.

Ar vrea sa-si stie soarta ca sa stie cum sa procedeze. Dar Robert n-a mai voit sa se inscrie iarasi la liceu. Motivul pentru care nu poate sa invete il dezvaluie. S-a inscris la Conservator. UN AN “A trecut un an. pe care eu l-am dospit cu sangele meu si l-am insufletit cu viata mea. cu dinti lati si buze mari. Un caz tragic: el fugise de la internatul din Brasov “pentru ca isi stie sigur repetentia”.” Revederea cu ei sta sub semnul unui bun ramas: “Pasii mei ma instrainau de prieteni.” Adolescentului i se pare acum inutila si haioasa ideea de a scrie Romanul adolescentului miop. Printre ei si adolescentul miop. IN VARA Acum. Recunoaste ca se minte. Drumurile celor sapte prieteni deveneau din ce in ce mai departate: “Nu mai suntem nici colegi.III.” Incearca sa se incurajeje gandindu-se ce “e dovada de virilitate”. corigenta devenisa o certitudine sperantele ii erau indreptate spre “tomnateca promovare”. ca duce o viata dubla si marturiseste cu regret ca: ”dupa un an. Prietenii se indeparteaza treptat: “Am fost atat de singur in ultimele luni. dezamagit. incat ma socoteam aproape fara prieteni. Recunoaste ca s-a schimbat. asteptand noi examene. miop. PRIETENII Jurnalul se extinde pe durata unui an intreg: un an lung. neparand miscat. si pasii lor ma departau. si a cazut.”. TRISTETI. iar baietii il considera cinic pentru ca nu-si arata adevarat suferinta. crapate”. N-a scapat nimeni. Nici macar amintirile nu i-au mai ramas. din pricina noului regulament. plin de reflectiile unui adolescent care traieste experimentele cele mai bizar. Se lasa o tacere apasatoare in mansarda. “Dar e anul meu. baietii afla cu stupoare cazul lui Radu. Personajul “cu chipul lui de tobosar. Sau i-au ramas prea putine. Nu stia ce avea sa faca in continuare.. Unii spera la “tomnateca promovare”. recunoaste ca sufera. cu Furtuneanu si Bricterian. Intr-un an s-au intamplat multe. e anul vointei mele.” . Pentru prima oara scriitorul povesteste aproprierea bacalaureatului. si l-am calit cu gandurile mele. ce ii sperie. stiind de acum ca Vanciu ii va lasa corigenti. aproape toti prietenii mei au iubit.” IV. Ceilalti au trecut si sunt acum la facultate. Incertitudinea ii pune stapanire pe ganduri: “Voi pasi la anul la Universitate sau voi pierde luni dupa luni..” Reintalnindu-se in vechea mansarda peste care timpul nu parea ca trecuse. “ajunsese cinic si vulgar” si nu putea manca fara sa bea tuica fuma multe tigari si “spunea anecdote stupide”. El (Dinu) a dat clasa a VIII-a in particular. “pentru ca mi-a murit mama”. trist dupa despartirea de prietenii sai. Numai eu. V.

Amintirile il napadesc. grea de amintiri. Au trecut si timpurile lui Felix Le Dantec si Haeckel. “Am ramas sa sfarsesc singur lupta. Simte ca stintele care odata il fascinau (istoria. ”Au trecut de mult timpurile cand chimia si insectele imi odihneau creierul. “Vanciu biruise.] la Isus?” In final. si iarasi inaltat. si fiecare poarta alata luna sau alt an. isi amintea lecturile sale stintifiice si anii petrecuti in laborator.”). si nimic nu inteleg. “Cum as putea ajunge [. a memorizarilor. iar caietele cu amintiri sunt din ce in ce mai numeroare (“Cand voi cuteza sa-mi scriu romanul? Se sfarsesc caiete dupa caiete. noptile istovite langa cartile cu scoarte rosii din Bibliothèque de Philosophie scientifique. BACALAUREATUL “Bacalaureatul” infatiseaza partea finala a epocii de scolaritate. mult. invataseram matematica”. multimi. si lasat iar in suflet. Datorita schimbarilor sufletesti.Retraind amintirile pastrate in caiete se simte departe de lumeea aceea descrisa. “Nu stiu daca ceea ce imi lipseste este credinta. Romanul nu l-a inceput. a sublinierilor cu creion rosu. a fiselor. pentru credinta sa.” O farama de indoiala ii ramane insa in suflet: “Daca nu voi trece?. si dusmanii rasar din mine. Adolescentul care citise atat de mult se simte ofensat de atitudinea indiferenta a profesorilor. dupa trei ani. atunci. Nu va mai scrie. De ce ma napadesc amintirile?” VI. dupa examenul de corigenta pentru care atat el cat si Marcu invatasera. Elevul este singur in fata profesorului: “Sunt aproape trecut. Incearca sa gaseasca adevaratul inteles pentru credinta. adolescentul isi da seama ca “eroul ar aparea vesnic contradictoriu”.. in Biserica. si asta ma doare: mult. MA CLATINA VANTURILE Capitolul prezinta schimbarile de mentalitate si preocupari prin care trece adolescentul. filozofia) sunt inutile.” In timpul probelor de oral. Si nu stiu nimic alt. in Mantuitor. “Sunt obosit si trist... de prieteni.” Se simte altul. confesandu-se: “Iata ce simt: ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase.” VII. Jurnalul nu mai prezinta interes. isi deschide in totalitate sufletul. Si de aceea scriu in caiet: ca sa nu uit durerea din ziua examenului meu. care il desconsidera. a rasfoirilor nervoase. pentru ca nu va mai fi adolescent.” Realizeaza cum insemnarile adolescentei se apropie cu pais repezi de sfarsit.” Nu accepta credinta obisnuita in Sfinti. Si nu simt nici o bucurie. zile sfarsite inocent in fata bocalului cu tritoni. “Am fost cuprinsi..” . poarta suferinta in suflet ca o cruce grea ce ii apasa umerii. de febra nestapanita a lecturilor pripite. ii dau note mici. si sunt singur in casa aceasta.

. il intristau dulapurile cu carti de unde citise.O viata se inchide. Nu vrea sa renunte la adolescenta. m-am hotarat sa incep chiar azi Romanul adolescentului miop. in aceasta zi de toamna. FINAL “Am scapat.] M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani.” . [. se hotaraste: “Eu am sa scriu Romanul adolescentului miop. am scapat!.. Privind cum ploua incheie Jurnalul..” Realizeaza cu nostalgie si durere ca il intristau clasele unde nu vor mai fi fete cunoscute... sfarsitul perioadei de liceu: “Mi-am cetit numele pe listam cu ochi tulburi.” La acel sfarsit de toamna. pentru a incepe sa scrie la roman: “Pentru ca am ramas singur. Ideea de sfarsit il cutremura: “Cine ar putea intelege tristetea salbatica a acestui sfarsit pentru totdeauna?.VIII.. intr-o simetrie a textului.. firesc si dramatic.” Capitolul “Final” consfinteste rotund..” Vrea sa surprinda realitatea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful