2.5 Solicitari electrice Cand inv-un anumit loc al materialului izolant al aparatului electric se depaseste rezistenta de izolatie electrics atunci tn spatiul respectiv se poate produce si descarcarea disruptiva prin stripungere sau prin conturnare. Descarcarea prin supungere ia nastere prin interiorul mediilor materiale izolante grupate in serie, iar descarcarea prin contumare are loc de-a lmgul suprafetei de separatie a dow’ medii izolante in paralel. Cu aceste ocazii se pierd unele calitati Gielectrice ale materialului electroizolant. Izolatia aparatelor electrice trebuie aleasa si dimensionatA corespunztor pentru nivelul de tensiune necesar. 2.6 Solicitarile aparatelor datoritd unor factori climatici si de mediu Exist o serie de factori externi, care influenjeazA in mod deosebit comportarea aparatelor electrice de tnalta tensiune si anume: temperatura mediului ambiant si, in special, variatia rapida a acesteia; cumiditatea aerului; precipitatille, ca, de exemplu, ploaia,roua si zapada, presiunea atmosferic care, in special la mari altitudini atinge valori mult coborate fata de cea normal; ceata; gheata si, in special, chiciura formata pe izolatie gi pe piesele tn migcare ale aii de curent sau pe mecanismul de actionate al aparatelor; radiatile solare care solicit4, in special, aparatele de exterior, vantul gi, tn special, furtunile; ‘poluarea aparatelor si, in special, contaminarea suprafetei izolatiei acestora; vibratile; microorganismele. Solicivarile climatice ale aparatelor se caracterizeazi prin: valori_ medi zilnice, lunare, anuale, prin valori extreme absolute ale factorilor mengionati mai sus. 10CAP. II PROCESE FIZICE IN APARATELE ELECTRICE 2.1-Efectele termice ale curentilor in aparate La trecerea curentului prin aparate si conductoare, in aceste elemente se deavolt& energie termict gi datorivé acestui fapt ele se incalzesc. Se mncalzesc nu numai elementele conductoare de curent, dar si izolatia lor, precum si partile metalice vecine, constructiile de sustinere, carcasele si capacele aparatelor, flangele izolatoarelor de trecere etc: Dac& aceste piese sunt executate din materiale magnetice gi mu se iau masuri speciale, ele se pot incalzi foarte puternic datorité pierderilor prin curenti turbionari si prin histerezis. ‘Una din conditiile cele mai importante pentru siguranta in exploatare a oricarei instalati electrice este alegerea corecta din punct de vedere al incalzirit in diferite regimwuri de functionare a tuturor aparatelor precum si a partilor conductoare de curent care le leagi. Trebuie deosebite dou’ regimuri principale de tncilzire a conductoarelor gi aparatelor. Primul regim este incalzirea de duraté sub acjiunea curentului de Iueru, Acesta este regizmul normal caracterizat prin echilibra termic, adica prin egalitatea intre cantitatea de caldurd degajata de curenti in conductor si cantitatea de caldura cedata de conductor mediului tnconjurator. In acest regim, conductorul ajunge la o temperatura stationara determinat3. Al doilea regim, tncilzirea de scurt’ duratd, se caracterizeaza printr-un ccurent a carui intensitate depageste simfitor intensitatea curentului de luca. Cazul cel mai caracteristic pentru un astfel de regim este cazul de scurtcircuit. Regimul de scurcircuit al instalatiilor si aparatelor electrice este caracterizat de e-durata scurté (0,5+2s) ca urmare a intririi tn functiune a sistemului de protectie si deci a deconectarii partilor defecte din retea; © imcalzirea admisibila de 23 ori mai mare decat tncalzirea Ia curentul nominal de functionare a instalatiei; © cureni intensi de 10+20 ori mai mari decat curentii nominali, Incalzirea excesiva este-periculoasa pentru legiturile de contact intrucat ‘proprietitile lor mecanice se modifica. ‘De asemenea, aceasta provoacd oxidarea intens a contactelor, ceea ge conduce la marirea tezistentei lor de trecere, rezultand deci o crestere gi mai mare a temperaturii si distrugerea lor, Cercetarile au aratat ca oxidarea foarte interns are Joc daca temperatura trece de 70...75 °C, de aceea normele prevad temperatura limita pentru contacte de 75°C. Incalzirea admisibila a conductoarelor izolate este limitaté din cauza cresterii pierderilor in dielectric si a micgorarii rigiditatii dielectrice odata gu cresterea temperaturii. Pentru izolangii organici s-a determinat experimental cd la fiecare crestere cu 8°C a temperaturii stabilizate, durata de viatd se reduce la jumiyate. 6‘Temperatura (8 ) a unui corp éste determinaté de temperatura mediulti ambiant (0,) Cunde se afla corpul), la care se adaugé cresterea de temperatura (x), datorita inealzirii corpului prin efect electrocaloric. Diferenja dinte temperatura suprafetei corpului cald si temperatura mediului ambiant se denumeste “supratemperatura” corpului fata de temperatura de refering’ a mediului ambiant. Se admite ca valoare limita normaké pentru temperatura mediului ambiant 0,=+40°C. Rezistenta la tncdlzire a materialelor izolante este factorul care limiteaz’ solicitarile termice ale maginilor si aparatelor. Din acest punct de vedere, materialele electrozolante se impart. in mai multe clase, caracterizate prin temperatura maxima pe care o pot Suporta un timp tndelungat in buna funcjionare a masinilor si aparatelor. Jn tabelul 2.1. se prezintt clasele de izolatie si termperaryrile corespunzatoare stabilitatiitermaice pentru materialele electroizolante: Tabelul 2.1. Clasele de izolatie gi temperaturile corespunzatoare stabilitatii termice pentru materialele electroizolante ‘Simbolul clasei Y]A]e£)]sS )F aA] o de izolatie Temperatura corespunzitoare 90 | 105 | 120 } 130 | 155 | 180 | >180 stabilitagii ermice{°C] 2.2Transmisia termica in aparatele electrice In aparatele electrice cildura se dezvoltA mai ales in masa materialelor active. Evacuarea acestei cantitati de caldur se face pe calea transmisiei termice, care are loc intotdeauna de la corpurile sau partile unui corp mai calde, la cele mai putin calde, in procesul de racire a aparatelor in functiune se disting trei moduri de wansmisie a cAldurii : prin-conductie (conductibilitate termica), prin radiatie si prin convectie. ‘Transmisia termicd prin conductie, Transmiterea caldurii_ prin masa unui corp (solid, lichid sau gazos) care are loc prin trecerea directi a cildurii de la punctul cu temperatura mai ridicat’ cAtre punctul cu temperatura mai scazuta se numeste conductibilitate termica ‘Transmisia termica prin radiatie are loc numai tn mediile transparente pentru undele electromagnetice cu lungimea de und’ intre 0,42340 pm. Orice corp care are temperatura diferita de zero absolut poate fi o sursi de energie radianta. Aceste radiatii ransporta cu ele o anumita cantitate de energie luata de la corpul care le-a emis, realizand in acest mod racirea corpulti. Undele electromagnetice taverseaz mediile transparente fara tnsd a le tncalzi. 7‘Transmisia termica prin convectie se bazeaza pe schimbul de caldura intre suprafaja unui corp si un mediu fluid (lichid sau gazos) cu care se afla in contact. Aceasta forma de transmisie a caldurii in vid mu poate avea loc. Se disting doua cazuri: - convectia libera (natural) si cea artificiala (fortata). ‘Transmisia termict combinaté prin conductie, convectie si radiatie constituie proces! general real al schimbului de caldura dintre wn solid-si, un. fluid. Cantitatea de caldura disipata in unitatea de timp, in mediull ambiant, prin suprafata de arie S, pe calea uansmisiei combinate a caldurii, se determina aproximativ cu ajutorul formulei lui Newton: Pear @,-0,)8S [WI unde o-transmisivitatea termicd rezultanta (globala) 2.3.Ecuatia incalzirii Pentru stabilirea acestei ecuatii se considerd conductorul: omogen, cu sectiumea constanta pe toata lungimea,temperatura mediului fiind constanta, Bilantul general al energiei termice pentru conductorul omogen strabatut de curent electric, in intervalul de timp dt, se exprima prin ecuatia difereniala: dQ=dQy+dQy, ‘in care: © dQ este cantitatea de céldurt dezvoltaté prin trecerea curentului electric ‘mtr-un interval de timp dt, in WS: © dQ este cantitatea de. céldura consumata pentru ridicarea temperaturii conductorului, in WS; * dQ este cantitatea de caldura cedata mediului ambiant, in WS, Relatia se poate scrie: RIdt=Gecd0+KS@, -0,)dt unde: R- rezistenta conductorului in Q; G - greutatea conductorului tn Kg; ¢ - caldura specifica a materialului conductorului in W/ Ke grd; K - coeficientul de transmitere a cildurii in W/ m* grd $ -suprafata conductorului, 1n m’; 6, si 6, sunt temperatura conductorului si a mediului ambiant, 8Diferenja @, -0, se noteaz’ cul t gi se mumeste supratemperatura conductorului Facand schimbarea de variabilé « =O, -0, se ajunge la ecuatia incalziri: ele) ge" Marimea 7j=0 la inceputul procesului de mealzire cand 0-0, si este supratemperatura initial’ a conduciorului. Deci: t1,(1-e), unde: © 1, =supraincalzirea stabilizata; © Téconstanta de timp a incalzirii, (T=Gc/KS) 2.4 Solicitrile electrodinamice Cele mai mari solicitiri mecanice in aparate si instalatii electrice se produc din cauza efectelor electrodinamice ale supracurentilor, Intre conductoarele apartinand unor circuite diferite, sau aceluiasi cizcuit, parcurse de curenti electrici, tnlinquigi print-un camp magnetic comun, se exercita forge mecanice de interactiune, care depind de valoarea acestor curenti, de configuratia geometrica a conductoarelor si de agezarea lor reciproca. Astfe, forjele mecanice care se exercitd asupra conductoarelor parcurse de curenti iau nastere ca rezultat al interactiunii dintze curengi si campurile magnetice. Aceste forge de natur’ electromagnetica se numesc forte electrodinamice. In cazul regimurilor normale de functionare aceste forte electrodinamice aut valori relativ mict. fn cazul regimurilor de avarie isa (scurtcircuite), valoarea acestor forje devine importanta si se pot produce tn acest fel distrugeri ale echipamentelor parcurse de curentii de defect Rezulta, deci, necesar ca echipamentele electrice sa fie astfel dimensionate sau alese - tn funcjie de curent - incat si se asigure stabilitatea mecanic’ a acestora, numité stabilitate electrodinamica, Stabilitatea electrodinamica a aparatelor electrice caracterizeaza capacitatea lor de a rezista la acjiunile mecanice ale curengilor de scurtcircuit si este determinatd de stabilitatea elementului celui mai slab. Trebuie acordatd o atenjie foarte mare stabilitatii electrodinamice a aparatelor , deoarece lipsa ei poate provoca distrugeri mari si scoaterea instalatiei din functiune pentru un timp indelungat