ARGUMENT Lucrarea de faţă îşi propune mai presus de orice o abordare din perspectiva femeii-dascăl ( învăţătoare ) , femeii

-mamă , dar şi a celei care a fost cândva copil . Copilul din mine şi copilăria mea fericită s – au perpetuat prin pasiunea, dragostea şi credinţa pentru această nobilă profesie închinată elevilor mei care s – au născut şi care nu se vor fi născut încă . ,, Şi chiar dacă aş avea darul profeţiei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa , chiar dacă aş avea toată credinţa , nu sunt nimic . Acum rămân acestea trei : credinţa , nădejdea şi dragostea ,dar cea mai mare dintre ele e dragostea .” ( Corinteni , 13 ) Lucrarea se adresează , în egală măsură, tuturor cadrelor didactice : institutori , învăţători , educatori , ce o pot folosi în activitatea desfăşurată la clasă , dar şi părinţilor şi copiilor / elevilor ca un instrument util şi eficace de lucru independent . Crezul meu profesional rămâne ,, Viitorul trebuie să fie opera noastră! “ ( Nicolae Titulescu ) , în consecinţă , cartea aceasta a devenit centrul universului copiilor şi copilăriei . Ca să pătrunzi înăuntrul ei trebuie să cunoşti cuvântul magic p a r o l a ,, j o c “.

11

2

,, Universul jocului “ s – a dorit a fi o lucrare de sinteză , cu o structură unitară , fapt care subliniază caracterul de sistem al limbii române . ,, Limba română bătea ca o inimă în mijlocul cetăţii”- şi dacă ne gândim că aceste cuvinte au fost scrise în ,, Convorbiri literare “ nr . 5–6 , din 1920, de D. Ioaniţescu , cu atât mai mult ar trebui să se simtă ecoul lor prin timpul prezent şi viitor . Merită să fim veşnic treji , să descoperim şi să încurajăm acele talente – posibile genii de mâine . Structurată în două mari părţi , cartea prezintă aspecte teoretice , ştiinţifice , afirmaţii susţinute de exemple practice semnificative , rod al unei îndelungate experienţe la catedră . În acelaşi timp , aş dori ca această încercare de sistematizare a problematicii jocului , să fie , de ce nu , o provocare pentru cercetarea temei atât în domeniul lingvistic , cât şi în domeniul ştiinţelor educaţiei şi socio – umane . Autoarea , ONITA BONDOC

3

PREFAŢĂ - referat ştiinţific – Lucrarea este redactată de ONIŢA BONDOC în stilul ei caracteristic , complex şi complicat .Am cunoscut–o mai întâi ca studentă , la Colegiul Universitar de Institutori, Universitatea din Piteşti –filiala Slatina , Olt , apoi ca învăţătoare . Aş asemui – o cu Vitoria Lipan ,mereu însetată de aflarea şi căutarea adevărului . Este diatribă , autoexigentă şi perfecţionistă , nu îşi permite să greşească . Asta din punctul de vedere al conţinutului ştiinţific – al ştiinţei limbii şi cel practic – aplicativ . Nu avem de – a face cu o simplă înşiruire de probleme , ci de o tratare originală a unui aspect controversat pentru care şi – asumat şi riscul şi responsabilitatea . ,, Universul jocului” este atât un fapt de limbă şi literatură română , cât şi de psihopedagogie . Ea se documentează minuţios , oferă selectiv , dar edificator , suficient material auxiliar prin care a valorificat valenţele educative ale textelor literare , în concordanţă cu titlul . Experienţa ei , receptivitatea la tot ceea ce este nou , modern , aptitudinile literare împletite cu cele pedagogice , stilul profesional nonconformist, acest curaj de a experimenta , de a inova , de a cerceta şi aplica specte delicate ale unor dicipline de învăţământ au la bază o muncă titanică , neobosită , de studiu şi de adâncă reflectare .

Departamentul psihopedagogic .Metodica predării limbii române UNIVERSITATEA din PITEŞTI . prin nemărginita ei pasiune pentru copii / elevi . NICOLAE DRĂGHICI . CORNEL NICULAE . ca şi copilul . Lector universitar doctor . Nu are pretenţia de a fi epuizat subiectul deoarece jocul . este un perpetuum mobile . MARIA IONICĂ -Departamentul literatura română şi literatura pentru copii .4 Dacă am juca un joc . Lector universitar doctor. în care să ghicim vârsta acestei învăţătoare . Lector universitar doctor . sigur nu greşim afirmând că se substituie vârstei inocenţei. sufletul ei a rămas tânăr . autoarea cărţii .

.. Înţelepciunea şi iubirea mea e j o c u l ! “ Tânărul cântă : . Iubirea şi j o c u l meu e – nţelepciunea ! “ Lucian Blaga .5 MOTO: Copilul râde : .J o c u l şi – nţelepciunea mea – i iubirea ! “ Bătrânul tace : ..Trei feţe .

9 . Aptitudinea specială verbală . Jocul didactic : metodă . rezultat . 5 . Bibliografie . Texte ştiinţifice (nonliterare = nonficţionale) .6 UNIVERSUL Cuprins : JOCULUI 1 . 7 . Definirea conceptului : joc . Limbajului verbal : funcţiile şi formele . Importanţa testelor verbale în aprecierea inteligenţei ( I Q / Q I ) . limba şi literatura română ! Tipologia jocului la disciplina limba şi literatura română . Să ne jucăm învăţând limba noastră . funcţii . Tratarea temei în opere literare ( ficţionale ) . 3 . Evoluţia temei . Problematica jocului : clasificare . 6 . activitate . . Natura şi importanţa jocului ca fenomen de cultură . 8 . în învăţământul primar . 4 . Paralela joc // joacă . reguli . Depistarea elevilor cu astfel de aptitudini . Anexe . 2 .

Luptă . cu sine( cu propria frică . potrivit nevoilor unei epoci . DEFINIREA CONCEPTULUI : JOC Jocul este . cel puţin de partea învingătorului .. ci şi cu persoanele şi evenimentele din lumea exterioară . ) . cu forţele potrivnice (jocurile războinice) . cu şanse şi riscuri . indiene . . În joc se reflectă legăturile copilului nu numai cu lumea lui interioară .7 1 . . Chiar şi atunci când nu urmăresc decât simpla plăcere . un simbol al luptei . greceşti . slăbiciune . Joaca este o pregătire instinctivă şi inconştientă a viitoarelor acţiuni serioase . fundamental . ca şi cele dintre adulţi – din care se cunosc numeroase modele chinezeşti . jocurile aduc strălucirea victoriei . simulacru sau vârtej ameţitor . Jocurile prezintă aspecte dintre cele mai variate . Alain Gheerbrant Jocurile copiilor . romane etc . Caracterul lor aparent frivol şi gratuit nu trebuie să le disimuleze simbolismul fundamental . egiptene . al luptei cu elementele (jocurile agrare) . îndoială etc. Jocul copiilor este un act de dezvoltare personală neintenţionată . să – şi afle locul “ Jean Chevalier . jocul este un întreg univers în care fiecare trebuie . – sunt în profunzime şi fiecare în felul lui replici ale marilor jocuri publice . Ele nu sunt numai un prilej de destindere . hazard . jocurile sunt sufletul relaţiilor umane şi factori de educare eficienţi .

8 Ele pot fi iniţiatice . Ele sunt asociate registrului senzorio – motor . comunicări verbale . Jocurile se dezvoltă din exigenţele vieţii şi dezvoltă facultăţile de adaptare socială . . Jean Piaget . În exemplificarea jocului J . o modalitate de transformare a realului prin asimilare şi de acomodare la real . Ele reflectă vremea lor . matematică . Jocul este denumit un exerciţiu funcţional cu rol de extindere a mediului . aceste jocuri vestesc era electronică şi telematică . dar mai ales pentru asimilarea realităţii printr – un proces de reprezentare şi semnificare de o manieră proprie a lumii reale . remarcă rolul deosebit pe care îl are jocul pentru dezvoltarea copilului . mecanică şi robotică . didactice . însă apare şi mai târziu . Jocul simbolic = Piaget îi recunoaşte o importanţă deosebită pentru dezvoltarea limbajului şi imaginaţiei . mimetice competitive . capabilă să înţeleagă reuşitele tehnologiei mai degrabă decât subtilităţile retoricii . Succesul jocurilor electronice constituie prejudiciul naşterii unei noi forme de inteligenţă . cu privire la activitatea ludică . Piaget delimitează 3 ( trei ) categorii de joc : Jocul exerciţiu = domină la vârste mici . cu rol în dezvoltarea motricităţii şi interiorizării lumii reale şi a registrului mintal : cuvinte .

Jocul apare la toţi copiii şi cu o frecvenţă mai mică şi o semnificaţie diferită este prezent şi la adulţi . Jocul este o sursă de plăcere . un spaţiu de satisfacere a dorinţei fireşti de manifestare şi independenţă . pentru copil . . în esenţă o modalitate de investigaţie şi cunoaştere a lumii reale . jocul reprezentând astfel un mijloc de realizare de sine şi de formare a eului . Pentru adulţi jocul constituie o formă de divertisment . Implicarea în joc a copilului este totală. ceea ce conferă celui implicat un sentiment de securitate . el nu este nicidecum o distracţie . fiindcă el presupune eliberare de realitatea constrângătoare şi libertate de reflectare şi transformare în manieră personală a acesteia . de relaţionare impusă de regulile jocului . intelectuale . este limitat în timp şi spaţiu . jocul nu are ca finalitate obţinerea unor bunuri materiale . Spre deosebire de învăţătură . afective . adică o preînvăţare . Jocul îşi găseşte motivaţia şi împlinirea în sine însuşi . Spre deosebire de muncă . Jocul începe şi se încheie .9 Jocul cu reguli = exercită o importantă funcţie de socializare progresivă a copilului prin interiorizarea unor norme de conduită . un mijloc de comunicare . jocul nu ţinteşte în mod explicit obţinerea de noi cunoştinţe sau alte produse ale învăţării . El îşi antrenează spontan şi voluntar în joc toate posibilităţile fizice . Este .

autodeterminant . instrumentale ) . În procesele de interacţiune din cadrul jocului au loc procese de învăţare . care se desfăşoară după anumite reguli . 3. fără un scop anume. determină apariţia unor carenţe în dezvoltarea personalităţii . facilitează experienţa şi prelucrarea datelor experienţei cotidiene . Joc (engl . game . prezentând o dinamică permanentă între încordare şi relaxare . chiar dacă lipsa jocului a fost compensată prin abordarea altor forme de educaţie. Dicţionar de pedagogie : 1. produce plăcere . are înclinaţia să fie frumos şi captivant şi presupune plăcerea dată de succes . 2. de seriozitatea cotidiană . motivată intrinsec . independentă .10 Jocul creează o ordine în realitatea dezordonată . Jocul devine la copil o condiţie importantă pentru evoluţia lui ulterioară . Ţine cont de reguli . acţiune efectivă . însoţită de plăcere şi fantezie . cognitivă şi psihomotorie . play).CARACTERISTICI : jocul este voluntar. reală .Activitate spontană . activează fantezia . simulată . importante pentru dezvoltarea socială . Jocul pleacă de la ideea că are un scop . acţiune fictivă . acţiune programată . Lipsirea de joc sau de resursele necesare desfăşurării lui . dar este deschis modificărilor . finalul său nefiind previzibil . liber de constrângeri. dar şi teamă . . Are loc aici şi acum .METODĂ DE ACŢIUNE PRACTICĂ ( operaţionale .

J. CLASIFICARE : După criteriul de clasificare natura şi evoluţia ontogenetică . . J. . el devine activitate secundară . Chateau . . 1970 ) Rolul lui este formativ . . . copiii reflectă lumea înconjurătoare şi se adaptează la realităţile vieţii . copiii îşi dezvoltă vorbirea . subdominantă . imaginaţia şi gândirea . învăţarea . jocurile cu calculatorul şi dramatizarea . Chircev . 1975 . 1971 . Jocul – dominantă a copilăriei mici şi mijlocii – constituie tipul fundamental de activitate ( Claparede . Jocul este activitatea care se afirmă prima în ontogeneză şi devine dominantă la vârsta copilăriei. care asigură învăţarea activă . Roşca . J. Dintre jocurile mai importante citez: jocurile de construcţie . 1998 . . Huizinga . Vâgotski . jocurile electrice şi electronice . . În jocuri . Piaget . 1980 .11 Jocurile .. . contribuind la stimularea dezvoltării diferitelor funcţii şi capacităţi psihice – percepţie . rezolvând probleme . delimităm : jocul . A . 4 . memorie ( jocul cu reguli ) . Prin acţiunile practice din jocuri şi îndeplinirea unor roluri . munca. U . E . Şchiopu . 1973 . L . voinţă . S . matematice şi gramaticale . imaginaţie . După vârsta copilăriei . Al.

aproximative sau fidele . . Această categorie de activităţi ludice include jocurile în care tema .12 După criteriul de clasificare natura activităţii antrenate în joc : Jocul de creaţie . Jocul de construcţii : activitatea creatoare se manifestă pentru configurarea unor reproduceri bidimensionale sau tridimensionale. ale unor obiecte reale. Transpunerea realităţii va fi făcută cu mai multă sau mai puţină acurateţe . impresii acumulate de copii în urma unor experienţe directe sau imaginare ale acestora . Jocurile de creaţie pot fi exprimate ca o creaţie cu obiecte şi materiale . cât şi ca o creaţie prin rol . de – a învăţătoarea ) şi jocurile cu subiecte din basme şi poveşti . Ele redau aspecte ale realităţii fizice şi sociale. subiectul şi regulile jocului sunt alese de copii. de – a doctorul . categorie ce integrează jocurile de construcţie . a reconstituirii unui model prezentat anterior sau a construcţiei după model . în funcţie de calitatea reprezentărilor de care dispune copilul şi de resursele materiale disponibile . jocul de construcţii poate lua forma elaborării unei construcţii originale . în această subgrupă fiind identificate două variante de joc : jocurile cu subiecte alese din viaţa cotidiană ( jocurile de convieţuire socială : de – a mama . . de – a magazinul . În activităţile organizate sau libere . de – a tata .

Jocurile cu subiecte din poveşti sunt mai pretenţioase . construcţii în grup . . construirea podurilor . ele implică crearea unei atmosfere speciale sau redarea unor trăsături ale personajelor .dobândite prin observaţie sau relatare. crearea de structuri estetice . Înaintând în vârstă. Etapele jocului de construcţie evoluează : manipularea materialului (cuburi) . jocul de construcţii îi oferă copilului satisfacţia îndeplinirii unei sarcini şi a aprecierii produsului obţinut contribuind la familiarizarea lui cu specificul activităţii de muncă . fie de păpuşi de teatru . elementele construite fiind adesea prezentate disparat .13 Activităţile de construcţie nu au unitate . care este stabilită la începutul acţiunii şi devine treptat mai importantă decât aceasta . deconstrucţia şi reconstrucţia de turnuri şi şiruri . Jocurile de creaţie prin rol : Jocurile cu subiecte din viaţa cotidiană reflectă prin conţinut experienţele directe trăite de copil . Prin caracterul său mai puternic finalist . copilul nu este preocupat pentru crearea unor relaţionări între acestea .copilul acordă importanţă semnificaţiei construcţiei . cu o temă comună . închiderea unor figuri . reprezentarea prin joc a unor obiecte reale . Jocurile inspirate de textul poveştilor pot lua forma unor jocuri dramatizări în care rolurile sunt interpretate fie de copii .

O categorie aparte a jocurilor cu reguli o constituie jocurile didactice . estetică şi creativă a limbii (de exemplu propria producţie de texte . pantomimă . exerciţii retorice ) . Jocul descriptiv ( sinonim : joc scenic ) are ca scop folosirea teatrală . Treptat în jocul de creaţie prin rol copilul trece la aspecte mai complexe ( acţiuni analoage . exprimări verbale şi nonverbale . atitudini . Fie sunt inventate sau adaptate de participanţii la joc sau formulate de educator . Jocul cu reguli . joc de umbre . care îşi propun . sau de normele morale. Se pot delimita jocuri în care pe prim plan se află mişcarea şi jocuri centrate pe stimularea intelectuală şi antrenarea proceselor psihice . regulile jocului sunt convenţii cu privire la un mod de a proceda şi de a interacţiona social (precizează mişcările . fie că sunt impuse prin tradiţie . regizor al punerii în scenă a poveştii . teatru radiofonic ) . Jocul cu reguli se constituie începând cu perioada preşcolară şi se desăvârşeşte în perioada şcolară mică . acţiunile şi restricţionează asupra anumitor mişcări şi acţiuni ) pe parcursul activităţii ludice . Prin interiorizare .14 Organizarea unui teatru de păpuşi îi permite copilului detaşarea de un rol şi asumarea responsabilităţii de organizator . clovni . prezentarea unor roluri din texte scrise de autori cunoscuţi . unele dintre ele tind să devină principii de conduită în joc şi în viaţa reală .

. desfăşurându – se sub forma unor întreceri . Acest tip de joc corespunde dinamismului specific copilăriei şi satisface în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a preşcolarilor . în perioada preşcolară . : jocuri cu degetele ) .. aceste mişcări sunt încadrate într – un context . Raţele şi vânătorii “ ) – jocuri de mişcare cu subiect . . în jocuri de mişcare ce reflectă fragmente din viaţa reală . . Contextualizarea mişcărilor are loc şi în jocurile cu text şi cântec . Jocurile de mişcare . Spre deosebire de etapa anterioară de vârstă . Lupul şi oile “ . În general . iar existenţa cântecului sau a textului asigură o interpretare mai expresivă a rolului impus de text şi executarea mai corectă a mişcărilor ( ex. : . În aceeaşi categorie a jocurilor de mişcare se integrează şi jocurile fără subiect .15 finalităţi de dezvoltare psihofizică mai clar conturate . în care copiii se organizează în cerc sau horă . atitudini şi relaţii din viaţa oamenilor şi animalelor ( ex . aceste jocuri se bazează pe respectarea unui set de reguli prestabilite şi pe performarea unor mişcări specifice . presupunând cel mai adesea imitarea unor mişcări . a căror scop principal este exersarea îndemânării şi abilităţii motrice . De cele mai multe ori acestea primesc un caracter competitiv .

Toate aceste forme de joc pot fi atât activităţi libere ale copiilor . Jocuri didactice ( engl . domino pentru socotit . learning games ) . de unde şi o serie de critici la adresa jocurilor didactice din perspectiva relaţiei învăţare – joc stabilite în cadrul acestora . memory . joc cu reguli . .16 În şcoala primară . Motivaţia şi plăcerea copiilor pleacă de la jocul în comun cu alţi elevi . dar din punctul de vedere al conţinutului tematic au scop de învăţare . Cercetările au dovedit totuşi că introducerea jocului didactic într – un context tematic îşi dovedeşte din plin eficienţa . care se aseamănă ca formă cu jocurile de societate . Metode de învăţare şi de muncă . introducerea jocului didactic nu ar fi eficientă şi nu poate fi luată în serios . joc strategic şi de gândire activează priceperile noţionale şi rezolvarea de probleme . joc de interacţiune . Diferenţa faţă de jocul propriu – zis este dată de scop . cât şi acţiuni conduse şi stimulate de adulţi . puzzle . joc sportiv . Jocul didactic precum loto pentru citit . a. folosite cu intenţii didactice . ajută la transmiterea . repetarea şi exersarea cunoştinţelor şi informaţiilor sub formă ludică . Astfel . jocul liber se înlocuieşte treptat cu alte forme ca : joc de rol . Formatorii trebuie avertizaţi asupra pericolului didacticizării jocului în şcoală . cuburi ş .

Jocul de stimulare intelectuală : jocuri lingvistice ( de comunicare . Jocurile didactice care urmăresc explicit dezvoltarea psihică pot fi şi foarte variate. jocuri de căţărare . parcurgerea de către copii a unor trasee identice într – o întrecere . gramaticale. de cuvinte ) . jocuri de cunoaşterea mediului ( de explorare . Moyles. rezolvare de probleme ) . încercare a capacităţilor personale şi întrecere între copii. Jocurile didactice pot îmbrăca forma unor jocuri de mişcare . antrenantă şi motivantă .muzicale) . . investigaţie . sau a unor jocuri sportive combinate cu jocul de creaţie : jocuri concurs în care copiii îndeplinesc rolul unor personaje . într – o atmosferă distractivă . jocuri de stimulare senzorială (de discriminare cromatică . escaladare . jocuri de mişcare creativă ( dansul ) . aşteptare . jocuri de manipulare /coordonare.17 Jocul didactic este o formă de activitate accesibilă copilului .1989) se clasifică în: Jocul psihomotor ce vizează dezvoltarea mobilităţii generale şi fine: jocuri de construcţie / dezasamblare . de exersare a ascultării . dar şi a celor alese . prin care se realizează o parte din sarcinile instructiv – formative ale activităţilor obligatorii . După criteriul ariei psihofizice exersate (J . Elementul ludic este prezent prin integrarea unor momente de surpriză .

Proiectarea jocului didactic solicită din partea cadrului didactic proiectarea elementelor de structură a jocului care integrează o structură specifică : scopul. de tăcere) . jocuri de empatie (interpretarea unor poveşti . nevoile şi trebuinţele lor de cunoaştere. cooperare . ca activitate aleasă şi organizată de copii . Spre deosebire de jocul liber . Această caracteristică presupune o susţinută implicare a cadrului didactic eficientă a activităţilor de joc didactic . jocuri de creativitate( de imagerie mintală . Jocul de dezvoltare socio – emoţională : jocuri de comunicare . jocuri terapeutice . particularităţile individuale şi de grup ale copiilor . descriere . jocuri de prezentare de sine . imitaţie). de reprezentare estetică ) . clasificare . de comparare . jocuri de autocontrol ( de imobilitate .18 jocuri logico–matematice(cu numere şi numărare. Conducerea jocurilor didactice . cât şi afectiv – emoţională ) . analiză . sarcina didactică ( se regăseşte în formularea cerinţei jocului şi trebuie indicată clar în termeni operaţionali . jocul didactic este un tip de joc direcţionat spre îndeplinirea anumitor finalităţi prestabilite . de perspicacitate) . Alte criterii de adaptare a tipurilor de joc didactic sunt finalitatea didactică urmărită. redarea unui personaj . jocuri de competiţie . să antreneze întreaga personalitate a copilului atât intelectuală . elementele de joc să fie prezente nu doar ca .

19 momente de relaxare sau recompensă finală : aplauze . ci şi ca mijloc de rezolvare a sarcinii de joc : întrecere . -Jocul nu este opus muncii . -Caracteristicile şi calitatea jocului depind întotdeauna de mediul . sintetizez principiile care trebuie să ghideze atitudinea cadrului didactic şi a părinţilor faţă de jocul copiilor : -Jocul trebuie acceptat şi considerat important ca proces. momente de tensiune şi de decizie . premiere . evaluarea reuşitei jocului . -Jocul direcţionat de către adult sau educator determină dezvoltarea copilului în zona proximă de competenţă . explicarea jocului . alternarea şi completarea reciprocă a jocului liber şi direcţionat al copiilor. regulile jocului . atmosfera propice jocului în faza iniţială şi pe parcursul acestuia . şi nu doar pentru eventualele sale produse:achiziţii intelectuale . conţinutul . -Jocul este un prilej excepţional pentru învăţare . denumirea jocului . resursele şi contextul social în care are loc . produse materiale . -Părintele are dreptul să ceară instituţiei educaţionale organizarea unor activităţi ludice care să se detaşeze calitativ şi ca organizare de cele realizate acasă şi are obligaţia de a încuraja . asigurarea materialului de joc . În loc de concluzii . succesiunea acţiunilor de joc .

care sunt în acest fel trăite . caracteristici umane .Denumirea jocului după locul unde e plasată acţiunea sau prin finalitatea jocului (. directe .. Treptat . emoţii . Astfel . interese . . 3.Denumirea jocului prin rolul pe care copilul îl joacă .Denumirea jocului prin acţiunile propriu–zise . fie că aceasta corespunde exact subiectului jocului . 2. JUCĂRIA este pentru copil un obiect destinat jocului şi mult mai mult decât atât . în planul imaginaţiei . jucăria este un stimulent al jocului . fantezia . de – a şcoala “ . fie . Acţiunea cu jucăria poate să reprezinte la un moment dat jocul însuşi . Jucăria este un altul asupra căruia sunt reflectate activităţi specifice şi impresii acumulate de copil în viaţa reală .20 continuarea jocului constructiv al copilului şi în mediul familial . pe măsura dezvoltării conduitei ludice . Ea este percepută drept un tovarăş îndrăgit . înţelese şi interiorizate .Denumirea jocului după numele jucăriei . căruia copilul îi conferă . tendinţa de a dezmembra jucării fiind expresia curiozităţii şi interesului pentru cunoaştere .. jucăria devine un instrument esenţial pentru iniţierea anumitor jocuri . Prezenţa jucăriilor îi stimulează copilului forţa de creaţie . iar relaţionarea cu diversele tipuri de jucării îi trezeşte trăiri afective . Copilul supune jucăria unei analize şi sinteze concrete. TEMA jocului evoluează : 1. construim o cetate “ . 4. ) .

foarfece . instrumente de percuţie . hârtie colorată . obiecte reale în miniatură . paste.Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a realităţii şi de a face distincţia între realitate şi ficţiune : păpuşile cu haine ce pot fi spălate sau schimbate . determinând caracterul jocului .jucării ce redau personaje din desene animate . maşinile cu segmente detaşabile .Dezvoltarea operaţiilor gândirii : analiza . comparaţia . mărgele . jucării demontabile . clasificarea ( jocuri cu puzzle . 3. 2. acuarele pentru pictat cu degetele. beţişoare.21 că este doar un înlocuitor al unor obiecte necesare .Dezvoltarea limbajului şi a capacităţii de comunicare : cărţile cu poveşti ilustrate . Rezumând . echipamentele de joc în aer liber (toboganul ) . putem spune că jucăria este accesoriul absolut al jocului . 6. generalizarea. loto . jucăriile tehnice. leagănul . 4. Valenţele formative ale jucăriilor : 1. casetele . jocuri cu tematică : ferma. casa păpuşii . sinteza . cuburile cu imagini din poveşti .Dezvoltarea capacităţii de percepţie a formei şi relaţiilor spaţiale şi temporale : puzzle .Exersarea capacităţilor de rezolvare de probleme : jocuri de masă .păpuşi . maşini . setul cu pahare de mărime crescătoare . jocuri de strategie cu piese ce pot fi manipulate . cutiile de carton . conţinutul acestuia şi trăirile emoţionale ale copilului.Dezvoltarea creativităţii : creioane. bucătăria de jucărie) . jocuri de construcţie . 5.

22 audio . însă pedagogii atenţionează asupra regresului calităţii acestora şi se plâng de nivelul educativ scăzut al jucăriilor . 10. materiale de construcţie . În ultimii ani s – a ajuns la jucării de tip horror . În industria de jucării oferta creşte continuu . 11. jucăriile muzicale care redau cântece cu text . Târgul de jucării de la Nurnberg oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor tipurilor de jucării de pe piaţă . instrumente reale şi de jucărie . mingea. cercul . solicită atenţie concentrată sau oferă satisfacţie prin posibilitatea de acţiune distructivă asupra lor : plastilină .Depăşirea unor trăiri emoţionale negative : sentimentul de singurătate . Găinile ciugulind .Dezvoltarea simţului umorului : Hopa–Mitică . tristeţe: păpuşi moi . coarda . caleidoscopul . nisip. tricicleta . 7. echipamente pentru căţărat din burete . 8. jucării de pluş . precum hiperactivitatea şi agresivitatea : jucării ce invită la cooperare . Jumping Jack Box .Dezvoltarea capacităţilor fizice : jucării de construcţie .bicicleta .cutia cu baloane de săpun . . 9.Temperarea unor tendinţe negative .Dezvoltarea capacităţilor senzoriale : jucării pentru apă . jucării de pluş mari .

nu face nici un demers de interacţiune cu ei . jocul asociativ ( associative play ) – copiii se joacă unii cu alţii . unul abandonează jocul. urmărind orice stimul care îi atrage atenţia . copiii îşi împart rolul . jocul observativ ( outlooker play ) – observă jocul altor copii . se angajează în activităţi similare .23 CATEGORII DE JOC (M . desfăşoară activităţi fără scop determinat . ocazional le vorbeşte .1932 ) După gradul de implicare socială a copilului în joc : joc fără implicare ( unoccupied play ) – petrece timpul privindu – i pe ceilalţi . . schimbă jucării . dar nu par a juca acelaşi joc . dar nu se implică . jocul paralel ( parallel play ) – copilul se joacă singur în apropierea altor copii . deşi jucăriile sunt identice (asemănătoare ) cu ale celorlalţi . Parten . jocul solitar ( solitary independent play ) – se joacă singur cu jucării care nu sunt identice cu ale celor din apropierea sa . deşi se află în vecinătetea ( proximitatea ) altor copii . se privesc reciproc . uneori pare că nici nu conştientizează prezenţa altui copil ce se joacă lângă el . nu interacţionează . altul îl priveşte cum pleacă şi îl urmează. dar nu cu ei . nu se implică în relaţii interpersonale .

. vârsta inocenţei . PARALELA JOC // JOACĂ Jocul şi joaca par a defini . iar membrii grupului sunt conştienţi de apartenenţa lor la grupul de joacă şi cooperează pentru îndeplinirea anumitor sarcini stabilite de comun acord . . jocul cooperativ ( cooperative play ) – forma de joc este organizată . rolurile jocului . în vreme ce joaca presupune spontaneitate . la o primă interpretare . 2 .24 activităţile lor nu sunt coordonate şi nu au o finalitate comună . rolurile sunt clar stabilite . cerute de organizarea şi coordonarea jocului pe parcurs . apar primele relaţii între copii sau pentru procurarea materialelor necesare . jocul înseamnă convenţie şi derivă din dorinţa de cunoaştere a lumii . ţine de o stare specifică generată de instinct .mijlocite de rolul sau tema activităţii ludice .funcţionale nemijlocite . El presupune comunicare cu realul pe care îl transfigurează în planul ficţional conturat prin regulile acceptate de jucători . Dar . relaţiile ce apar în acest tip de joc depind de subiectul . regulile . poziţia copilului în joc ( lider . subordonat ) şi se împart în două categorii de relaţii : .

fie la inteligenţă . instrumentele necesare activităţii ludice . jocuri private . Existenţa unui inventar de obiecte pe care le dezvoltă jocul ne atrage atenţia asupra faptului că . PROBLEMATICA JOCULUI : CLASIFICARE . simbolurile . jocurile se schimbă . În accepţia curentă . fie la îndemânare .25 3 . jocuri de inteligenţă . jocuri diurne . de îndemânare . jocuri de dexteritate sau de limbaj . în timp . Este suficient să amintim că astăzi există jocuri electronice . Jocurile fac apel fie la forţa fizică . şi pot fi clasificate în funcţie de vârsta celor care joacă . de timpul sau locul unde se joacă. ci şi figurile. rituale . FUNCŢII . . de noroc . să îşi calculeze mişcările cu ale celorlalţi participanţi . jocuri mecanice şi jocuri electronice etc. solicitând jucătorul să îşi mobilizeze energia şi să se concentreze . jocuri publice . programe de jocuri pe calculator pentru a ilustra această devenire în timp a jocurilor . nerituale . jocuri nocturne . pentru a– l imita trebuie mai întâi să îl . de sexul lor . jocul numeşte nu numai o activitate specifică . REGULI Jocurile sunt extrem de numeroase şi diferite : jocuri de societate . adică să intre într – un ritm pe care . ţinând pasul cu dezvoltarea tehnico – ştiinţifică .

26

recunoască . Din acest motiv , jocul reprezintă modalitatea cea mai simplă şi mai plăcută de integrare într – un univers cultural . Adeseori , jocurile nu sunt altceva decât simple imitaţii ale unor activităţi proprii maturilor . Evident că , în cazul acesta , comportamentul mimetic nu este altceva decât o formă de înscriere într – un model cultural asumat prin joc , adică o iniţiere. Jocului pare să – i fie proprie funcţia de a destinde şi de a amuza . El rămâne în mod esenţial o activitate exercitată în absenţa oricărei constrângeri, cu excepţia celor proprii reprezentate de regula jocului sau a convenţiilor sale . Deşi este considerat frivol, pentru că se opune la ceea ce este serios, întrucât nu produce nici bunuri , nici opere , părând steril , jocul este , de fapt , o activitate modelatoare . Aparenta gratuitate a jocului , care , în mentalitatea comună , duce la minimalizarea importanţei lui , ţine de o insuficienţă de înţelegere , pentru că , în realitate , jocurile sunt la originea celor mai înalte manifestări de cultură , după cum, în cazul individului , capătă pe nesimţite statutul unui factor de educaţie morală , de progres intelectual etc. Jocul este şi un mijloc de formare care cultivă – ca în cazul jocurilor sportive – rezistenţa , abilitatea , dexteritatea , dar , în egală măsură , poate modela caracterul , răbdarea , responsabilitatea , spiritul de echipă etc.

27

Orice joc presupune respectarea unor reguli ale jocului şi , din acest motiv , jocul trebuie considerat un factor creator de ordine . El instituie un sistem de reguli care precizează ce se face şi ce nu se face , cum se face şi când se face , adică ce este permis şi ce este interzis . Deşi arbitrare , regulile jocului sunt imperative . Orice încălcare de regulă are drept efect o ieşire din joc , un sfârşit al jocului . Aşadar , jocul înseamnă , în primul rând , un ansamblu de restricţii voluntare , care stabilesc o legislaţie tacită a jocului , deşi cuvântul j o c evocă în mod obişnuit ideea de libertate . Regulile jocului specifică un sistem ferm de drepturi şi obligaţii , de privilegii şi responsabilităţi şi , atâta vreme cât regula jocului este respectată , aceasta nu favorizează şi nu lezează pe nimeni . În mod paradoxal , regulile acestei activităţi libere , care este jocul , sunt mult mai ferme şi mult mai puternice decât regulile vieţii sociale , încălcate adeseori . Jocul are capacitatea de a – l absorbi complet , în lumea lui , pe cel care joacă , instituind astfel o lume paralelă , fictivă, complementară faţă de lumea obişnuită – lumea jocului . Regulile de joc externe sunt acceptate treptat ca necerare pentru asigurarea respectării responsabilităţii şi a conduitelor civilizate în

28

joc , iar regulile interne devin o iniţiativă a copiilor . Dar cea mai importantă funcţie a jocului pare a fi aceea de a stimula imaginaţia , pentru că înscrierea în lumea jocului , instalarea în rolul repartizat prin joc implică în mod fundamental capacitatea de a produce variante nelimitate ale fanteziei . Un principiu de ordine în cazul jocului poate fi , în mod paradoxal , chiar încălcarea ordinii recunoscute . Suspendarea convenţiilor este de natură să facă evidentă necesitatea ordinii , prin alunecarea în absurd sau în comic . 4 . EVOLUŢIA TEMEI

Încercarea de a defini jocul ne obligă să constatăm că el reprezintă , în esenţă , un modus vivendi , nu doar pentru om , ci pentru întreg universul . Deşi pare o pură gratuitate , el implică o suită de factori ce atrag după sine o întreagă lume de simboluri şi semnificaţii . Raportându – ne la joc , vom descoperi nu numai copilăria , ci şi adolescenţa , tinereţea , maturitatea omului , viaţa în genere . Învăţăm să trăim jucându – ne. La început doar imităm anumite acţiuni , pentru ca ulterior să schimbăm rolul de actori în acest scenariu improvizat cu acela de protagonişti autentici , asumându – ne pe de – a – ntregul

între altele . înconjurându – se de obicei de mister sau accentuând prin deghizare ciudăţenia lor faţă de lumea obişnuită “ ( Johan Huizinga .. cu cea a omului şi a societăţii în general . În eseul Homo ludens . La . Problema originii jocului a născut controverse şi a rămas . ca o acţiune liberă . înţeleasă ca fictivă şi situată în afara vieţii obişnuite .29 realitatea percepută iniţial ca destindere sau divertisment . pentru că noţiunea de cultură . jocul rămâne un excelent exerciţiu pentru viaţă . că . în stare . evident . comportamentală . pe scurt . până astăzi .. o întrebare fără răspuns . el având o funcţie afectivă . se poate deci defini jocul .o acţiune golită de orice interes material şi de orice utilitate . . Johan Huizinga demonstrează . se desfăşoară ordonat . care se execută într – un spaţiu şi un timp special circumscrise . Fie că reprezintă descărcarea unui surplus de forţă vitală . Evoluţia jocului coincide . psihologică . jocul este mai vechi decât cultura . Cu toate acestea . iar animalele nu l–au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace “ .Sub unghiul formei . presupune în orice caz o societate omenească . cu toate acestea să absoarbă totalmente jucătorul. Homo ludens ) . după reguli date şi creează în viaţă relaţii de grup . jocul nu reprezintă doar un fenomen biologic . fie că se subordonează unui spirit de imaginaţie congenital . oricât de incomplet ar fi ea definită .

prin intermediul lor cristalizându – se şi întărindu – se spiritul cetăţenesc şi . o funcţie sacră .. La greci şi la romani . abilitate . sentimentul naţional . de răbdare. Şi astăzi jocurile reprezintă mijloace divinatorii (Paparudele .capitolul . în afara cărora nu se poate desfăşura . el avea .30 începuturile sale . favorizând cele mai înalte manifestări de cultură .El constată că această activitate implică dezinvoltură. mai târziu . Robert Caillois .aduc ploaia).de exemplu. jocuri în aer liber . ca orice activitate umană . însă are un sistem de reguli voluntar acceptate de jucători. în . operând totodată o clasificare : jocuri de societate . sărbătorile religioase erau urmate de jocuri închinate zeilor tutelari ai cetăţiilor . nu aveau loc execuţii capitale şi nu se puneau sechestre . astfel . Este lipsit de constrângeri . iar pentru individ înseamnă educaţie morală şi progres intelectual . răbdare . risc. jocuri sportive. Acest contrast între o activitate considerată îndeobşte minoră şi consecinţele ei în plan uman şi social îl . Eseuri despre imaginaţie “ . urmăreşte evoluţia noţiunii şi a conceptului de joc . de exemplu . Este clar deci că această activitate umană îndeamnă la armonie şi înţelegere. Fiecare cetate avea propriile jocuri .de construcţie. funcţiile unui rit social . Spiritul ludic este unul din resorturile fundamentale ale societăţii. inteligenţă . Pe durata jocurilor se întrerupeau războaiele . Jocul dobândeşte .. invenţie . libertate . de îndemânare . Teoria jocurilor “ .

a se juca “ la nesfârşit . voluptos joc de icoane şi de glasuri tremurate “ . dansul etc . relaţii stranii între om şi limbajNichita Stănescu . iar Marin Sorescu . combinaţie ingenioasă de imagini capabile să nască un sens. Începând cu romantismul şi culminând cu epoca modernă . mişcările ? .. Mihai Eminescu defineşte poezia ca . . Acest nelimitat al artei ne constrânge să – i observăm funcţia ludică .. pictura . Jocul reprezintă oricum o altă realitate . Poetul modern va căuta să se exprime într – un mod cu totul nou . sciitorii îşi iau libertatea de . existentă în chiar esenţa ei primordială . Legătura cu arta devine astfel evidentă . gramatici .. invevtând cuvinte. paralelă sau pseudorealitate în care individul este absorbit cu totul .. un paradox mai mult ingenios decât întemeiat “ .. pentru că ce altceva este literatura .Toate jocurile sacre ale artei nu sunt decât imitaţii ale jocului fără sfârşit al lumii . inventând noi forme de exprimare şi forţând cuvântul să rezoneze cu mereu alte realităţi . culorile .31 determină pe Caillois să considere jocul . Epigonii “ . muzica . parodiind cu umor realitatea cotidiană . sunetele . Schlegel ) . În . dacă nu un joc cu cuvintele . această operă de artă care – şi dă veşnic formă “ (F . va desfăşura adevărate jocuri ale inteligenţei .

. El depăşeşte ca atare limitele unei activităţi pur fiziologice sau cel puţin pur fizice . Se poate afirma . 5 . Animalele se joacă întocmai ca şi oamenii . pentru că . nu spunem . de Johan Huizinga . îl numim intelect .32 derizoriul actelor umane . jocul este mai mult decât un fenomen pur fiziologic sau decât o reacţie psihică determinată pur fiziologic . Fiecare joc înseamnă ceva . presupune în orice caz o societate omenească .Homo judens “ . care îi conferă jocului esenţa . iar dacă îl numim instinct . spunem prea mult . că civilizaţia omenească nu a adăugat nici o caracteristică esenţială noţiunii generale . iar animalele nu l – au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace . intră în joc “ ceva care trece dincolo de instinctul conservare nemijlocit . ceva care pune în acţiune un tâlc . Dacă acest principiu activ.. deşi în spatele acestor atitudini se află meditaţia gravă . oricât de incomplet ar fi ea definită . Chiar şi în cele mai simple forme ale sale şi chiar în viaţa animalelor . În joc . NATURA ŞI IMPORTANŢA JOCULUI CA FENOMEN DE CULTURĂ Text ştiinţific ( nonficţional ) : . JOCUL este mai vechi decât cultura . fără risc . Jocul este o funcţie plină de tâlc .

al copiilor şi al oamenilor adulţi . când se joacă. în orice caz . sau ca satisfacerea . Numeroase încercări de a determina funcţia biologică a jocului sunt foarte divergente: Unii au crezut că pot defini originea şi fundamentarea jocului ca o descărcare a unui surplus de forţă vitală . se supune unui spirit de imaginaţie congenital . a dorinţelor cu neputinţă de satisfăcut în realitate şi . Sau că este un exerciţiu pregătitor în vederea activităţii serioase. descrierea şi explicarea jocului animalelor . Alţii sunt de părere că orice fiinţă vie . sau ca pe o umplutură necesară unei activităţi orientate prea unilateral . într – o ficţiune . Sau că jocul satisface o nevoie de destindere .. în însăşi esenţa lui .33 nimic . sau în tendinţa de a domina . Sau că serveşte drept exerciţiu de stăpânire de sine .sau în aceea de a–i întrece pe concurenţi . Alţii consideră jocul ca pe o drenare nevinovată a unor porniri dăunătoare . intenţie “ a jocului se vădeşte . pe care i–o va cere viaţa . . în consecinţă . ca autoconservare a simţului personalităţii . Psihologia şi fiziologia se ocupă de observarea . Ele caută să stabilească natura şi semnificaţia jocului şi să indice locul lui în planul vieţii . Oricum l – am privi . Alţii caută principiul în nevoia înnăscută de a putea face ceva . sau de a pricinui ceva . odată cu această . un element imaterial .

h a z u l” jocului ? Intensitatea jocului nu poate fi explicată prin nici o analiză biologică . în această capacitate de a scoate din minţi rezidă esenţa lui . Natura – pare să spună mintea logică – ar fi putut să le dea urmaşilor săi toate acele funcţii folositoare–descărcarea energiei de prisos. Cele mai multe dintre aceste strădanii de a da o explicaţie nu se preocupă decât în a doua instanţă de întrebarea : ce şi cum este jocul în sine . ar trebui să–l excludă pe celălalt. după încordare . rămâne întrebarea : bine . Şi totuşi .. în această intensitate . calitatea primară . joc “ rămâne de regulă necircumscrisă . Ele pun întrebarea : din ce cauză şi cu ce scop se practică joaca? Răspunsurile care se dau la această întrebare nu se exclud câtuşi de puţin unul pe altul . De fapt . că serveşte unei anumite finalităţi biologice . pregătirea pentru cerinţele vieţii şi compensarea pentru ceea ce nu s – a realizat – . ce înseamnă el pentru jucătorii înşişi ? Ele abordează nemijlocit jocul cu unităţile de măsură ale ştiinţei experimentale.. calitatea lui intrinsecă .fără să acorde în primul rând atenţia necesară calităţii lui estetice profunde . Dacă unul ar fi concludent .34 Toate aceste explicaţii au un factor comun:toate pornesc de la presupunerea că jocul are loc de dragul unei realităţi . fie să – l cuprindă sau să – l preia într – o unitate de rang superior . dar ce este de fapt . Faţă de fiecare dintre explicaţiile date .

ci şi în cultură . cu bucuria lui . Studiul lui J. Dubla intenţie a limbajului şi problema stilului . cu încordarea lui . O face pentru alţii şi o face şi pentru el . Arta prozatorilor români ) . prin el . Limbajul păstrează o funcţie predominant tranzitivă . toţi oamenii care îl cunosc “ ( Tudor Vianu . . Considerat în dubla sa intenţie . Ca orice studiu sistematic . cu . cuvintele fiind folosite în sensul lor propriu sau denotativ . propriu nu numai omului . Cine vorbeşte comunică şi se comunică . În limbaj se eliberează o stare sufletească individuală şi se organizează un raport social . se poate spune că faptul lingvistic este în aceeaşi vreme reflexiv şi tranzitiv . . jocul este un fenomen precultural .. spre a preveni astfel orice alterare a adevărului ştiinţific pe care autorul vrea să – l comunice într – un asemenea tip de mesaj . vol .35 şi sub forma unor practici şi reacţii pur matamatice . constând adică într – un transfer de informaţie de la emiţător către receptor .. Huizinga pune în lumină complexitatea problemelor pe care le ridică jocul. hazul“ lui. Se reflectă în el omul care îl produce şi sunt atinşi . Dar nu : ea ne – a dat JOCUL . Pentru Johan Huizinga . nu numai în natură . limbajul este riguros . ci şi animalelor.

deci o formă a realităţii cu elemente specifice . El îşi . funcţional . Johan Huizinga caută un adevăr istoric . care este jocul .. particular în definirea şi justificarea noţiunii de joc . deci un om de ştiinţă . îl constituie limbajul ştiinţific ). de caracterul ritual sau neritual . ştiinţific. Emiţătorul este un cercetător . de tipurile de joc .în 1892). şi nu de vorbire . iar ultima parte după moartea autorului . Codul folosit este cel verbal în varianta lui scrisă . iar caracterul este real şi este ilustrat în stilul comun . deci canalul de transmisie este unul vizual .Opera este un roman al devenirii în care autorul are rolul de a ordona narativ etapele formării copilului ca om . Nota afectivă este egală cu zero (deoarece gradul zero al limbajului . legate de vârstă . tehnic. iar funcţia receptorului revine oricui citeşte studiul . în Convorbiri literare . colective sau individuale . 6. Amintiri din copilărie “ – Ion Creangă Amintirile cuprind patru părţi (primele trei publicate în 1881-1882 .36 Textul are în vedere un referent nonficţional .TRATAREA TEMEI ÎN OPERE ( FICŢIONALE ) LITERARE . reprezentat de scriere .

înfăţişate cu realism de scriitor . mirajul limbajului . Amintirile sunt opera de maturitate artistică a lui Creangă . dorinţă de exteriorizare a unor impulsuri afective sau pur şi simplu neastâmpăr copilăresc . Copilul lui Creangă nu face nimic altceva decât să se joace . plină de haz şi fantezie . vârsta fericirii . inconştienţă . nimic nu – l poate . Ceea ce le unicizează este farmecul spunerii .37 creează o lume proprie . banale chiar . Ca specie . devenind copilăria copilului universal . joaca reprezintă pentru Nică singurul mod de a înţelege lumea . abordând un univers uman necunoscut până atunci în literatura română . deoarece urmăreşte procesul modelării umane . Amintirile reprezintă un document uman foarte important . în ea regăsindu – ne fiecare dintre noi. Amestec de curiozitate . Creaţia devine un mod de a retrăi trecutul . un joc în care regulile sunt stabilite de el însuşi . iar sentimentul dominant este nostalgia . Nimic spectaculos nu intervine în derularea etapelor copilăriei şi ale adolescenţei . El vede existenţa numai prin prisma jocului . acel inefabil al exprimării ce – l face pe Creangă de neegalat . Identitatea narator – personaj este esenţială pentru receptarea activă a textului . eternizează copilăria autorului . Sunt experienţe obişnuite . poate fi considerat un roman de formare ( bildungsroman ) .

la ce poate să le aducă ziua de mâine . să cetească şi dacă – i copil . încălecat pe . al spontaneităţii şi al poznelor : . să tragă . Copilul . astfel . să se joace . în ciuda avertismentelor părinţilor . fără voia mamei .” Toate năzbâtiile lui Nică vor fi . Ceea ce – l face nevinovat în ochii părinţilor este lipsa oricărei intenţii a răului : scăldatul până târziu . Mintea lui Nică nu cugetă atunci când acesta acţionează . şezătorile etc .. Hai mai bine despre copilărie să povestim . clăcile . dărâmarea casei Irinucăi . Aventura are valoarea unei experienţe de cunoaştere din care cititorul poate desprinde un tâlc. care stă sub semnul neastâmpărului băieţesc . Ce –i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii .38 determina să abandoneze această activitate care pentru el rezumă întreaga realitate. ci cugetă inima şi sufletul lui. dacă – i popă .. sau că – i frământă alte gânduri pline de îngrijire . Intenţia lui Ion Creangă în Amintiri este să înfăţişeze copilăria . căci ea singura este veselă şi nevinovată . mersul la urat devreme . în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . Ele s – au petrecut firesc . iertate . sunt fapte pentru săvârşirea cărora nu trebuie căutate motive serioase sau explicaţii . furtul pupezei şi al cireşelor .Dacă – i cal . Nu întâmplător Ştefan Apetrei va spune la un moment dat : .

cu un lirism nostalgic : . crede că l – a trântit calul .Nu ştiu alţii cum sunt .” Finalul părţii a II a este memorabil prin celebra autoironie : . la prichiciul vetrei cel humuit . parcă – mi saltă şi acum inima de bucurie ! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi şturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa. Partea a I I a începe sentimental . cu voie bună . de – ţi ie auzul . Marele povestitor Ion Creangă deapănă amintiri despre cei dintâi ani ai copilăriei .. şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului … Aşa eram eu la vârsta cea fericită . nici cu minte ..când mă gândesc la locul naşterii mele . şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăriei . de care mă ţineam când începusem a merge copăcel . o bucată de humă însufleţită din Humuleşti . de când îi lumea asta şi pământul . la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt . dar eu . măcar să zică cine ce – a zice … “ .am fost şi eu în lumea asta un boţ cu ochi . pe care aleargă . şi – l bate cu biciul şi – l struneşte cu tot dinadinsul . care nici frumos până la 20deani .39 băţul său gândeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici . Ia. la casa părintească din Humuleşti . de crăpau mâţele jucându – se cu ei . şi cade jos . şi răcneşte la el din toată inima . şi aşa cred că au fost toţi copiii .

iar canalul de transmitere este cartea . printr – o serie de motive . un zbucium nostalgic . ambele se desfăşoară doar în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . într – o lume de vis născută şi construită în Humuleşti . Scriitorul vibrează adânc la sferele eului său . firescul .40 până la 30 şi nici bogat până la 40 nu m – am făcut . Mesajul este deci . cel al copilăriei : motivul drumului . ca anul acesta . o ritmică aparte . Creangă reuşeşte prin arta limbajului să transfigureze realitatea . normalul în ficţiune în anormal . evocarea procesului de formare a unei personalităţi . al întoarcerii la origine . al receptorului . ca anul trecut şi ca de când sunt . tendinţa de a crea a unui mit . datorită termenilor subiectivi folosiţi care sensibilizează şi trezesc în sufletul cititorului . obstacolelor . o lume eternă . un centru al universului în funcţie de care se ordonează totul. Codul este limba română . MORALA : .“ Ion Creangă utilizează un limbaj conotativ . Referentul este joc şi joacă . el îmbrăcând totul în haina ironiei şi a umorului . drumului . la vederea măreţiei lumii create de el . cea a lui Nică . al sărbătorii . prieteniei .Dar şi sărac. Intenţia limbajului şi a stilului este reflexivă .niciodată n –am fost.

Deşi complexitatea structucturală şi semantică a generat mai multe controverse de – lungul timpului ..şi gravitatea moralei . Tema fundamentală pare a fi cuvântul şi capacitatea magică a acestuia de a schimba faţa realităţii şi de a influenţa devenirea individului .41 Copilăria este . . trăieşte o experieinţă ce – i modelează sensibilitatea . ce consacrase deja balada ca specie a literaturii culte. După melci “ aparţine celei de – a doua etape a creaţiei barbiene . o dramă a descoperirii treptate şi dureroase a puterii nebănuite a cuvântului . iar aceasta este un mic curriculum al anilor jocului . ce vizează însăşi condiţia umană .. După melci “ – Ion Barbu Balada . cartea de vizită “ a unui copil . După melci este o poezie de cunoaştere . În structura de adâncime însă . constituindu – se într – o sinteză fericită a inspiraţiei cu tradiţia livrescă . o îmbinare paradoxală între tema jocului . a stihiilor unei naturi . un copil . deoarece personajul principal . specifică vârstei inocente. care îi tulbură liniştea sufletească şi optimismul specific vârstei . în structura de suprafaţă este o poezie pentru copii . îl face să întrevadă o lume ascunsă ochiului obişnuit ..

Simţind mirosul unei primăveri timpurii . Ţânci ursuzi .. Asupra melcului . Subiectul evoluează pe momentele clasice . Omul să – l dezgroape “ . protagonistul ascultă şoapta gândului care îi spune taina melcului . planul fabulosului acoperă o parte a realităţii . Descântecul copilului . constituie acum o invocare a fiinţei să iasă din nefiinţă . într–o tonalitate umoristică şi autoironică . cu sonorităţile lui melodioase . Ştiut fiind faptul că în copilărie . . ca o poezie a purităţii inefabile . sătui de aerul închis şi umed al bordeiului . trecându – l dintr –un anotimp în altul . să oficieze din letargie la viaţă . După ce fixează spaţiul ( lumea satului) şi timpul întâmplării (primăvara devreme) .. Oprirea la melc se explică prin tainica posibilitate de comunicare cu natura a copilului .42 imprevizibile şi ostile oricărei încercări de răsturnare a ordinii prestabilite . Descântecul . surprinsă în elementele ei fundamentale. copilul se hotărăşte să verifice puterea magică a unui descântec. /Desculţi şi uzi / Fetişcane /(Cozi plăvane)” se îndreaptă cu toţii spre pădure într – o pornire expansivă de a tatona semnele anotimpului atât de aşteptat . amintindu – ne de mitul oului sau al increatului şi de cel al genezei . căci mica vietate aştepta . într – un crescendo al trăirii şi al perceperii adevărului ce dezvăluie ingeniozitatea şi curiozitatea copilului . scriitorul se opreşte asupra schemei epice propriu – zise .

însă pe seară vântul se porneşte . o guşată “ fioroasă se apropie . printr – o promisiune seducătoare . ispitesc şi provoacă .. nălucirile nopţii se înghesuie şi .. . El este şi un elogiu adus primăverii prin metaforele sublime în simplitatea lor : . copilul ieşind să vadă ce s – a petrecut cu melcul .. ascunsă de frigul iernii . al naturii . În partea aIIIa se revine la planul exterior . copilul aşteaptă ivirea melcului . ce ia aspectul căderii de . la adăpost de o natură dezlănţuită într–o viforniţă târzie . Tipăreşte brâu de bale … “ Vorbele care îl compun . Amintirea apasă firesc memoria copilului şi el merge agita la geam să vadă prăpădenia de afară. El invocă vântul primăverii şi – l roagă să nu – l nimicească pe melc .43 rostit în inconştienţa vârstei . ceea ce duce la întreruperea actului magic . Albicioase / Ori foioase / …cep de borangic “ . Retras în spaţiul ocrotitor al casei . Iluzia are drept efect frica şi fuga lui . Şi agaţă la feştile / Ciufulite de zambile / Sau la fir de mărgărint / Înzăuatul tău argint “ . spuse incantatoriu . joimăriţele sunt prezente .. are de această dată rol revitalizant . de trezire la viaţă a unei vietăţi adormite . Aşezat în genunchi pe pământul reavăn. sperie băiatul care fuge acasă . La locul întâmplării descoperă urmele unei drame : sedus de promisiunea făcută . copilul este urmărit în gând de soarta micii vietăţi părăsite în pădure.

în imn al morţii . devenise victima gerului întors pe neaşteptate . Descântecul . ce – ai făcut ? / Din somn cum te – ai desfăcut ? / Ai crezut în vorba mea / Prefăcută … Ea glumea ! / Ai crezut că plouă soare / C.Astea – s vorbe şi descântec ! / Trebuia să dormi ca ieri . făcând o victimă din cel nepregătit să primească vorba prefăcută . .. descântecul şi bocetul . poezia naşterii vieţii în prima parte . / Să tragi alt oblon de var / Între trup şi . Este o experienţă ce rezumă în câteva clipe un întreg ciclu existenţial .44 prin descântec . Sentimentul vinovăţiei . dar momentul remuşcării este şi momentul înţelegerii . ca un martor al dobândirii conştiinţei sale . ieşind din găoacea protectoare. . dar înşelătoare : .. Jocul nevinovat devine un joc tragic . trăit de copil . melc .astfel.al descoperirii morţii .Melc . melcul . al maturizării treptate. Cu – n sutite griji “ copilul îl aduce legănat acasă şi – l aşază în pod să – i fie aproape . se transformă acum în bocet . copilul având acum revelaţia puterii ascunse în cuvântul capabil să producă iluzii periculoase pentru cel care le confundă cu realitatea .al conştientizării puterii cuvântului şi. seducătoare . / Că alunul e un cântec / . Traseul dintre cele două forme de manifestare a spiritului . îşi află expresia într – o lamentaţie . / Surd la cânt şi îmbieri . este unul al suferinţei.a dat iarbă pe răzoare .

... năzdrăvana de pădure“.. sul lung de har “..Melc nătâng. şi compune un poem de mare candoare . .. înainte de vreme. blând .iarna leapădă cojoace“. metafore . Dramaticul este prezent prin lamentaţia din monologul copilului . pădurea înghiţea din luminiş“. observă că . zid de var “. prin finalul tragic al . vorbind de . arta combinatorie ezoterică “ .45 ce–i afar … / ..Vezi ? / Ieşişi la un descântec . Ion Barbu apelează la descântec şi bocet ../Melc nătâng“..epitete . alchimia limbii “ şi de . . nătâng . imaginând un copil atras de miracolul vieţii trezite la chemarea magică . jocul echivalează cu un ritual al iniţierii . . . pietrişul de albine “ . repetiţii . al trăirii şi al transmiterii directe a celor mai intime sentimente omeneşti . o formulă sintetică ce se naşte din sublimarea unei întregi filosofii populare asupra sensurilor vieţii şi ale morţii ..umbre dese ca păunii“. jar străveziu “. personificări . fiecare fiind reprezentat prin aspecte ce ţin de formă . ... o capodoperă pe tema inocenţei şi a fragilităţii“. cât şi de conţinut . apoi la acela al limbajului . / Iarna ţi – a muşcat din pântec … /” În După melci . expresiv .plâns prelung cum scoate fiara “ . somnoros”..comparaţii .. Lirismul este vizibil mai întâi la nivelul emoţiei .melc prost. bogat în figuri de stil şi în imagini artistice : enumeraţii . încetinel . Poemul este o sinteză a celor trei genuri literare .. Alexandru Piru . . viforniţă târzie“.

Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării .46 melcului . m – am jucat cu ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată . În sfârşit .. prin viziunea scenică . Observăm de asemenea abundenţa verbelor . prin intenţia dialogului . a autorului . regizorală . de sensibilitate şi de exprimare simplă . care conferă acţiunii . De – a v – aţi ascuns “ . lipsindu – mi instalaţiile . Prefaţă la Cartea cu jucării . întregul material lirico – dramatic este îmbrăcat în formele epicului . fiind vorba de o baladă . într – un subiect coerent .. Am căutat cuvinte care sar şi fraze care umblă – de sine stătătoare . mult dinamism . . . După melci “ rămâne un model de virtuozitate artistică . chiar dacă simbolice . netrucată .Tudor Arghezi .. cu personaje între care se stabilesc relaţii şi care săvârşesc acţiuni prezentate în cronologia lor . Poemul . a spiritului ludic . cu materialul vagabond al cuvintelor date . şi . M – am apucat să fac resorturi pentru cuvinte ca să poată sări .

Prefaţă “ deschide volumul .. şi destul de des . cu o forţă subversivă şi totodată izbăvitoare . după cum vedem . din 1947 . Poetul face din joc un detector ultrasensibil al proceselor de osificare morală ... . joc despre joc “ ... Ţara piticilor “ . . poposind în . Crohmălniceanu . o inventivitate şi o libertate spirituală pe care preocupările grave omeneşti le – au pierdut . Dispoziţia la zbenguiala copilărească e incompatibilă cu orice formă de uscăciune lăuntrică . am strâmbat resorturile într – adins . universul naiv al copilăriei . ce are ca obiect definirea actului de creaţie . horelor “ vede în joc o gimnastică salutară a anchilozelor minţii . ( Ov .Activitatea ludică. Literatura română între cele două războaie mondiale ). El aruncă o lumină foarte vie asupra degradării valorilor pe care e clădită lumea modernă şi îi permite simultan acesteia să renască în universul lui . fiind duşmana rutinei . De aceea autorul .. Jocul vine la Arghezi să lumineze această situaţie absurdă . Jocul este învestit .. S . Fragmentul citat are valoarea unui .neserioasă” păstrează o ingenuitate sufletească .47 Câteodată . . ca să le văd cum sar ele strâmbe şi am lipit o pensulă cu chinoroz pe nasul care mă necăjea “ Tudor Arghezi -Ars poetica . Poezia . câştigându – şi iar candoarea originară “ .

în multiplele ei faze . În prima parte autorul înfăţişează geneza imaginară a volumului . Fiecare trebuie să scrie . jucării “ pentru cei mici şi pentru cei mari deoarece la baza lor stă intenţia ludică . pe nerăsuflate “. ( P.. văzută în fragmente de tablou paradiziac” ( Pompiliu Constantinescu . Autorul însuşi consideră aceste texte . în joc şi în capricii . cât .. în instinctele sădite vârtos .. în pitorescul ei limbaj .48 în irealitatea basmului şi în poezia naturii . care participă la un r ă m ă ş a g . Prefaţă “ este structurată în două părţi . fiecare fiind adresate unei categorii de cititori anume .. la întrecere şi . Poezia . Doi părinţi şi doi copii “ . Baruţu şi Miţu . dar în germen . Tudor Arghezi ) .. un ascuns pedagogism “ . . Copilăria este observată . Constantinescu .Cartea cu jucării “ . ibidem) . în absenţa ei de protocol ipocrit . Personajele la care face aluzie scriitorul sunt tătuţu . prin intermediul cărora construieşte mici scenarii narative străbătute de un cald lirism patern pentru năzdrăvăniile şi curiozităţile sâcâitoare ale micilor eroi ... printre rânduri . . în tristeţe şi bucurie . deşi citim . măicuţa şi cei doi copii. sub forma unei poveşti cu patru personaje . în naivitate şi preci’ocităţi stânjenitoare . şi mai ales în nevoia ei de imaginaţie integrală şi în nesăbuitele ei resurse de omenie “ .

Domnule” şi .Domnule Confrate “ . .. povestesc experienţe trăite . În modul cel mai spontan şi mai autentic . . surprinzătoare din punct de vedere literar . competiţie . în sensul artei . Acum limbajul este insinuant.49 mai multe versuri pentru copii . multe altele poveşti “. confraţilor scriitori şi criticilor literari . constituindu – se într – un demers epico – liric intratextual . uşor ironică . căutat .. destindere . erudit . curiozitate . se amuză şi ne prind . în acest joc al lor . . confirmând ceea ce spunea la un moment dat Arghezi : . spontaneitate . dar şi inventate . Meşteşugul nostru este cel mai inefabil şi mai mincinos “ ( Jucăriile ) .. pretenţios . Protagoniştii . mint “ deci . fără să ne dăm seama . Scrisul înseamnă .astfel încât întâlnim construcţii neobişnuite . Partea a doua este adresată cititorului matur . joc . mai frumoase şi mai scrise “ . un sfert de măr / Împărţind un măr creţesc “ . din această perspectivă .. însă perfect adaptate limbajului copiilor şi stilului colocvial : .. forţând chiar graniţele vocabularului şi ale gramaticii . Cel care va câştiga urmează să primească recunoaşterea celorlalţi şi . prin formulele . poetul nu cenzurează firescul limbajului . Secvenţa prefigurează conţinutul volumului . aşa cum ne lasă autorul să credem din adresarea directă .. cu cartea dezvăţată” ... persiflant .

un spaţiu al veşnicei regenerări spirituale . prin care îi dă cititorului iluzia permanentei deschideri a minţii şi a sufletului omenesc către farmecul inepuizabil al copilăriei .i ierte . în acest text ... .50 cu sintagme şi cuvinte ostentativ savante ( . să uite . T.. încet . .De – a v – aţi ascuns“ Tema centrală a acestei poezii – moartea . / M – am făcut analfabet “) . jucăuşe “ .. o hartă de suavităţi .. egalitatea în faţa morţii . sensibilitatea . regula “ .. trecerea .. în ansamblu . să iasă din . împlinite de o mare creaţie verbală . Eu .. Arghezi) . clipa . stih bogat “ .. Autorul afişează o falsă umilinţă prin care îl imploră pe ascultătorul imaginar să . jocul . sărăcia” şi . În concluzie . scriitorul postulează . să redevină el însuşi un copil . candoarea . dogmă” pentru a – şi redescoperi ingenuitatea . dogmă” ) . a boabei şi a fărâmei “reprezintă . ideea creaţiei ca joc şi apelează la formule narative şi poetice voit . .conjugă un întreg complex de teme şi motive : destinul . devenirea prin celălalt . Constantinescu .. mai mult . încet . autoironic ( . Poezia . Jocul dincolo de joc în . pe un înflorit paravan japonez “ ( P . iubirea . jocului . etc. cum vezi .

Moartea este privită ca proces. fiind o modalitate de a îngheţa eternitatea . astfel încât poetul gradează atât emoţia . atrăgându–le atenţia asupra perfecţiunii implicite a jocului .. Ochiul “ şi . copiii mei ! / Aşa este jocul . ochiul sleit .. de câini“) . sunt cele care . E un joc viclean de bătrâni / Cu copii ca voi . simplă şi calmă din prima strofă . “ . / Joc de slugi şi joc de stăpâni . Puii mei . Mai întâi îi avertizează asupra dispariţiei . cu fetişe ca tine .. în care tatăl îşi iniţiază copiii în taina morţii apelând la formula unui joc . limba “ . bobocii mei . în care se lasă prinsă orice formă de existenţă ( . / Joc de paseri . la lamentaşia ce ia forma bocetului şi a imprecaţiei din ultima strofă : . metafore ale identităţii umane conştiente şi creative . Decrepitudinea fiinţei este sugerată prin enumerarea în ascendenţă a trăirilor umane . ca o curgere lentă . / Arde – l – ar focul!” Unitatea universului se păstrează mereu aceeaşi . a fiecărei fiinţe : (. într – o zi .. Într – o zi piciorul va rămâne greu . / Mâna stângace . limba scămoasă . cât şi expresia poetică prin care o exprimă .51 Textul este organizat pe o schemă aparent epică .. Şi fiecare îl joacă bine “ ) . de la statutul biologic la cel ontologic al fiinţei umane : . / Îl joci în câte câţi vrei. de la prezentarea bucolică . Iubirea este singura care contează . în trei .. / Îl joci în doi . de la exterior către interior . de flori .

. pomul cu păpuşi “ .Aşa e jocul .. Tudor Arghezi povesteşte cu un ton glumeţ şi tainic despre .ca o sugestie a suprevieţuirii spiritului dincolo de dispariţia trupului . o să mă culc la pământ “ . . vom merge .. Clepsidra timpului îi aduce poetului dezamăgire .. zbuciumul lăuntric al celui care se simte dureros ameninţat de. lanul de porumb este numit pădurea cu păpuşi . Fiindcă aţi fost cuminţi şi aţi ascultat de părinţi .. iar textul în ansamblu urmăreşte să menţină această iluzie a jocului . nostalgie .. dar şi revoltă strigată pătimaş la sfârşitul poeziei . Jocul devine la Arghezi o realitate polarizantă ..se transformă treptat în exprimare directă a unei realităţi termenul – cheie fiind . Jocul lexical din prima parte a poeziei . începe cu moarte” ..52 încheie procesul.piericiune” de unde răzvrătirea amară şi solitară ce încheie .. fragment din .. în manieră folclorică . În textul . poezia . Pomul cu păpuşi “ . Deşi titlul este împrumutat de la un joc copilăresc ... înmormântare “ . De la început se stabileşte pentru cei mici condiţia ca o consecinţă : . o să ne jucăm odată “ .. Au isprăvit jocul frumos“ – dar şi moarte . părere de rău .. el înseamnă viaţă . locurile de dincolo de apă “ unde cresc păpuşoi . răzbate totuşi cu acuitate eterna frământare a omului . Cartea cu jucării “ .

scara blocului .. baia din camera Svetlanei . Contrastul cu lumea reală exterioară pare implicit şi spaţiul interior se configurează ca un posibil refugiu în care şi cititorul devenit parte integrantă a textului îşi poate face loc . printre ostroavele hematiilor şi aricii albi . care deschide dialogul direct cu cititorul . Păpuşile stau sculate în picioare şi îmbrăcate în şapte cămăşi albe . naraţiunea oferă iluzia adevărului . autobuzul . Vă voi arăta un pom în care cresc păpuşi . spaţiile adiacente ( străzile . R E M “ – Mircea Cărtărescu Nuvela . adică tată de păpuşi . de unde se retrage cu .. iar păianjenul adună într – o plasă nevăzută scena naraţiunii propriu – zise .. Păpuşile au părul roşu . Naratorul . este ipostaziat într – un păianjen omniscient . au numai tată . urmărind de – a lungul unei ţesături narative complicate o serie de poveşti care par a se construi unele pe altele . Nostalgia “ . . în care alunecă treptat . Realizată la prezent . mintea lui Vali . Păpuşile astea n . în delta imensă a creierului său “ .au mamă . din care pricină pomul se cheamă păpuşoi ... peste care tatăl lor a tras un halat verde . R E M “ este inclusă în volumul . cu mii de degete ai leucocitelor.53 să vă arăt ceva ( … ) . / … / .. Veţi vedea o pădure care face păpuşi .” .

şapte zile cu câte şapte simboluri . de aceea . în plan simbolic . Vali defineşte prezentul experienţei directe . Ada . Esther . Carmina şi Garoafa inventează jocul de – a reginele. şapte prietene de joacă . Vali va scrie . plane sau profilate vertical . Ruletistul “ . spaţii deschise sau închise . De la tanti Aura . Viitorul relativ este timpul la care eroii vor accede fără să ştie . câmpul sau foişorul . Puia . iar Egor aduce cu sine trecutul istoric . orientate sau lipsite de orice demarcaţie . constituie un grup gata de complicitate pentru un nou joc . care deschide drumul revelaţiilor mitice . al trăirii .54 deghizată pudoare) şi personajele cu toată memoria lor incitantă . câte un timp : Svetlana reprezintă trecutul contingent . Trecerea spre fantastic se face uşor . Nana . prin sensurile magice ale numerelor : şapte cozi de cometă. peste doi ani prima nuvelă din acest volum . mătuşa Svetlanei . stabilind . în care se depozitează trecutul .. Balena . spaţii iniţiatice . Fiecare dintre personajele care îşi asumă pe rând rolul naratorial exprimă . dar pe care păianjenul îl stăpâneşte : . începe aventura căutării R E M – ului . proiectată tot în spaţii simbolice : strada . recuperabil prin scris . cu prezentul şi cu viitorul deja predestinat . Cele şapte fetiţe care se adună vara pentru a se juca împreună sunt prietenele şi .

în camera Puiei . având ca simbol floral o zorea şi ca obiect magic un iadeş de găină . o dalie şi un termometru .imaginează în cea de – a şasea zi un joc magic . Simbolurile ei sunt . va juca în stradă . În cea de – a patra zi se derulează în camion jocul imaginat de Puia . un obiect simbolic . Garoafa . îmbrăcată în albastru şi împodobită cu o garoafă . descoperindu – le celorlalte fetiţe viitorul . având ca simboluri culoarea galbenă . elemenente prin intermediul cărora vor iniţia un ritual . o ţigăncuşă . ea suflă baloane de săpun pe platforma unui camion . fiecare din regine are o culoare . care propune . sora geamănă a Adei . cu ajutorul unei perle . o călătorie . cu ajutorul unui ceas şi sub semnul culorii indigo şi al florii de cârciumăreasă . Printr – un creion cu bilă . Jocul trebuie să dureze şapte zile . va descoperi în jocul de pe ogor un schelet . În prima zi . Carmina .55 reguli specifice oricărui joc infantil . Ada îşi va derula jocul în curte . dând viaţă lui Rolando . jocul magic al genezei . iar acestea se transformă în ouă uriaşe din care ies fiinţe stranii . un spaţiu magic . un joc iniţiatic . o floare . îmbrăcată în verde şi decorată cu o floare – de – piatră . în care se ascund semne evidente ale jocului magic sau cultural .Ziua a cincea este rezervată Estherei . un dans cu o păpuşă însufleţită . Balena costumată în violet . pe locul unei vechi şcoli .

Înnumără florile care cad . care îi va da fetiţei scoica viselor şi îi va spune propria poveste fascinantă . .. şi povestirea mea şi toate lucrurile şi personajele ei. REM “ oferă chiar modelul drumului de la jocul infantil la jocul cultural . floarea – trandafirul .Bunicul stă pe prispă . aşa cum afirmă şi Egor . Ultima zi . că noi ne suntem eroi de hârtie şi că ne – am născut în creierul şi în mintea şi în inima lui… “ Dincolo de semnificaţiile textului . el însuşi stăpân al spaţiilor magice . nuvela . Se gândeşte . că lumea noastră e o ficţiune . a şaptea . tu şi cu mine . La ce se gândeşte ? La nimic . Bunicul “ – Barbu Ştefănescu Delavrancea Barbu Ştefănescu Delavrancea îşi începe naraţiunea printr – un portret al bunicului : . regina roşie . iar locul de joacă – foişorul . Ţesătura complexă a nuvelei . Ritualul ei este nunta... cu poveşti incluse în marea poveste stăpânită de naratorul păianjen conduce spre concluzia că R E M – ul simbolizează chiar viaţa devenită poveste . . Nana este aleasa ce va putea găsi R E M – ul . obiectul magic – inelul . este ziua Svetlanei . sau chiar realul devenit iluzie : . … de fapt noi suntem R E M – ul ..56 culoarea oranj şi floarea de gura – leului .

a mea ! .57 Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe . zicându – le : . peste toate au nins anii mulţi şi grei . se prinde astfel în jocul lor molipsitor .Credeam că s – a umflat vântul …o . sprâncenele . roşii şi bucălăi .ce caţi noaptea prin argele …” . copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului .Şi asta . că bătrânul strânse din ochi . . Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară : blânzi şi mângâietori . Şi copiii o şi dăspicară .căzăcele. Bunicul le cântă : Măi cazace . barba . . şi cântecul . . Bunicul îi împăcă .Partea asta este a mea . . Copiii bat din palme . Bunicul îi joacă . cocoşeii moşului ! Un băietan şi o fetiţă .Pe din două . bată – vă norocul ..Mustaţa asta este a mea . Cine trânti poarta ? .Şi asta ..” Bunicul trebuie să le răspundă nepoţilor la un întreg arsenal de întrebări : de ce zboară păsările . unde se duc . ( … ) Din vorbă în vorbă . cam repede . a mea ! La barbă se – ncurcară . şi jocul . sărutară mânele lui tata – moşu. mustăţile . Ce fericiţi sunt ! Băiatul încalecă pe un genunchi şi fata pe altul . Şi iar începu râsul . .

Pe bunic îl trecură lacrâmile . La obraji cearta se aprinse şi mai tare .Partea mea e mai frumoasă .Ba a mea . se repezi şi trase o palmă în partea băiatului . că are un ochi mai verde ! .Mustaţa mea e mai lungă .Amândouă sunt deopotrivă .Şi jumătate mie . sări de pe genunchiul bătrânului .Ba a mea . Şi după ce o împărţiră frăţeşte .Ba a mea . că e mai dulce ! . dar tăcu şi .58 .i împăcă zicându – le : . că nu e ca a ta ! . .Ba a mea ! Şi băiatul . . ba a ei să fie mai lungă . ba a lui .Ba a mea e mai lungă ! Şi băiatul întinse d – o mustaţă şi fata de alta . începu lauda : Băiatul : . . că are un ochi şi mai verde ! Bunicul abia se ţinea de râs .Ba a mea . . Fata : . că e mai caldă ! .Jumătate mie .Ba a mea ! . Fata ţipă .Ba a mea .Ba a mea . . . că e mai albă ! Bunicul zâmbi . înfuriindu – se trase o palmă în partea fetei .

nici bunicul . sărută partea lui .59 Băiatul . el se dedublează: este personajul viu care asistă cu răbdare la jocul copiilor şi în acelaşi timp . mai aprigi . Lacrimile din ochii lor cer iertarea . Şi bătrânul devine acum câmpul de luptă într – un război unde . jucăria pe care cel mai adesea se ceartă doi fraţi atunci când nici unul dintre ei nu cedează în favoarea celuilalt . luptătorii “ sunt din ce în ce mai dârji . lumină şi binecuvântare “ . nici băiatul . El ar dori să le poată dărui nepoţilor totul din dragoste pentru ei . deci sunt generale . “ Nevinovăţia copiilor se reflectă în ochii bunicului care sunt numai .. cu lacrimi în ochi . Valoarea morală a textului literar al lui B . Satisfacţia bunicului este imensă deoarece el are parte de dragostea nepoţilor . De aceea aparent . Obrajii bunicului erau roşii şi calzi . ştie să intre în jocul copiilor pentru a le face plăcere. Bunicul înţelege vârsta şi jocul lor . pe a ei .. Joaca lor îi alină bătrâneţile . nici fata . fiecare apărându – şi partea sa . Dragostea nepoţilor şi sărutul lor îi răsplătesc suferinţa . un obiect pentru care nepoţii îşi declină posesia în mod egal . . Delavrancea constă în excepţia pe care acesta o aduce în prim plan : personajele nu au nume .. Şt . Apoi o ceartă copilărească izbucneşte între fraţii care vor să – l împartă pe . şi fata suspinând . tata – moşu “ .

. ploaia coase Cerul de pământ Cu fir de mătase Răsucit de vânt . Uite .60 POEZIA JOCULUI Este reprezentată cel mai sugestiv de Ana Blandiana JOC Uite . Hai să facem schimb . adeseori : De la voi se vede Iarba ca o ploaie Care curge verde Peste cer şi – l moaie . iarba ţese Pământul de nori . M-am gândit adese – Ori . Iar ploaia o fi Pe – a norilor cale O iarbă mai gri Sub tălpile tale .

De ne ispiteşte Care – i adevărul – Ploaia – n nouri creşte . Eu în joc stropesc cu soare Coala zorilor . Cârpa sufletului însă Toată – i îmbinată – n soare Şterg mereu şi – n zări lumina E din ce în ce mai mare . Iarba spală cerul . Peste zări mă dau de – a dura . Eu îţi dau un nume . Iar dacă ne – treabă Care – or fi din două Ploaia – n nori e iarbă. Nu se duce . arsura ? Peste tenta de lumină . GLUMĂ Plouă soare peste mine Şi mă udă cu lumină . Ce–am făcut ?! Cum s–o ascund Pata galbenă . velină . Iarba – n ceruri plouă . Zarea aş putea s – o – nghit Şi ar fi ascunsă bine .61 Să vezi şi tu cum e – Tu îmi dai un nimb . Ce să fac ? Sufletu – l mototolesc Şi – l fac cârpă ca să şterg Soarele copilăresc .

nu – i aşa ? Nimeni dintre noi . 1 . C . Plecând de la premisa ştiută că un copil mai întâi vorbeşte . mediul social în care copilul a trăit . poate avea influenţe pozitive sau negative asupra vorbirii copilului . C . 7 . Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală .62 Dar mi – ar lumina tot trupul Şi – ar putea ghici oricine . până la şcolarizare . ce ar fi ? N – o să plângă . O . copii . sunetul precede semnul lingvistic . familia . . Ei . apoi citeşte (vorbirea precede citirea şi scrierea ) . şi dacă ar rămâne Încă – un soare . SĂ NE JUCĂM ÎNVĂŢÂND LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ! TIPOLOGIA JOCULUI A . Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral . 2 . FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ Pentru realizarea obiectivelor cadru şi de referinţă din programa de limba şi literatura română : O . grădiniţa .

fie complexe . depistarea unor deficienţe . care se manifestă prin pronunţarea alterată a sunetelor .lamdacismul ( l ) .63 Este imperios necesar să testăm . . la rândul ei . inversarea sau deformarea acestora . . plăcerea de . . m ) . la intrarea în şcoală .s . . . învaţă să vorbească . în special omiterea .tahilolia ( vorbire în ritm foarte accelerat faţă de normal ) . Această formă se manifestă prin pronunţare alterată a sunetelor consoane . Frământările de limbă sunt exerciţii fie simple . să – i stârnească curiozitatea. z . jocuri de cuvinte având menirea să – l atragă pe elev . înţeles ( sens ) .bradilalia ( vorbire în ritm foarte lent faţă de normal ) . sub formă de enumerări de cuvinte . După denumirea consoanelor .. formă .gamacismul ( g . j . de fapt . .rinolalia ( vorbirea nazalizată ) .. interesul . rosti “ fără a – şi da seama că . . care încep cu acelaşi sunet . pentru a putea acţiona în cunoştinţă. rime . volum.“ .bâlbâiala . v ) . mai multe forme : . ţ . h ) . corectitudine . fluenţă. limbajul copilului . ca pronunţie.nutacismul ( n . sub formă de versuri .fitacismul ( f .sigmatismul interdental . ş . . Cea mai frecventă tulburare de limbaj este dislalia ( pelticia ) . dislalia îmbracă .

Basmul cu moşul şi baba” .Bunico .64 corect sau să –şi corecteze singur deficienţele de limbaj . Albe şi albastre erau apele Amaradiei . dar în mod excepţional .A venit şi vară-mea Ana ? . . la ţară . Împletirea celor două forme are ca scop didactic încurajarea celor timizi sau a celor care conştientizează că au o anumită deficienţă .A! B . Nichita Stănescu Gheorghe Tomozei CARTE DE CITIRE . spune-mi basmul cu moşul şi baba! ... să prindă curaj . Alături de ele alunii . b . Alăutele arborilor alungite asupra arăturilor cântau aromitoare . armonia amurgului . arinii şi agrişii printre care într-o altă vacanţă ne-am jucat de-a ala-bala-portocala ne apărau de arşiţa amiezii de vară . Hoinăreala abia începea . Vara la bunici” Am ajuns la maica mare . alaltăieri . individual .. numai elevilor depistaţi cu probleme . a . CARTE DE IUBIRE A . Ele se aplică frontal ..

D . iar băboiul îl bodogănea bâzâind ca un bondar bosumflat : . numai câinele cel credincios e cuminte şi stă făcut covrig în cotlonul lui . dovlecii dorm dedulciţi la somn iar dropiile . se visează clefăind chiflele ori clătite şi când se trezeşte râcâie la uşa cămării cerşind castronul cu ciolane din ciorbă .c . A fost cândva .. cicălitori . vrăbiile cip-ciripesc . Cum se satură .. a zis moşul . un moş şi o babă .De la Dor Împărat” . când buburuza era cât barza din baltă şi balaurii se bălăceau în bulboane cu bibanii ... căutându-şi coada şi căscând din când în când. nu vreau bucate . Se visează chelălăind fiindcă a fost chelfănit pentru un cocoloş de brânză furat .Curtea casei” Ce larmă a în curte ! Cocoşii ies din coteţul de sub corcoduş şi cotcodăcesc .65 .Bărbate .Bine .. caii nechează ciulindu-şi urechile mici .. burzuluit . d . azi vreau să beau o bădarcă de Băbească din butoiul prăfuit de sub boltă .. bine-ar fi să macini boabele până bat putineiul şi bag bunătate de barabule în cuptor !” .Ba .. ca un berbece .Dincolo de dumbravă dudul e doldora de dude . Moşul avea o barbă bogată . în beci ! C . băiete . se crede cumplit de ostenit şi se culcă iar .

duzii şi dovlecii cei durdulii nu dau rod dintr-o dată!Numai în cartea de poveşti e aşa : dulcea brânduşă e soră cu dediţeii şi dragaveiul cu dafinul . oricât de mic ar fi el . F .Există cineva mai viteaz ca elefantul ? E elegant ..66 desenează dantele sub dunga depărtării . f . e . Numai acolo mărul domnesc se logodeşte cu cireaşa de mai .. dragă Dane . Farmecul iernii” Fulgi de zăpadă fug alungaţi de frig . Am multe idei grozave . elefantul doar a ridicat trompa că a şi prins-o de mijloc . un adevărat erou .. fata de la circ” Eu iubesc Circul . Rămâne numai să fac rost de elefant . domoale! . butuci de fag ard . Eliana l-a sărutat şi el a chiuit de mulţumire .. pisică am .Când am să fiu mare am să sar cu Eliana triplu salt mortal fără plasă dar în orele libere aş dresa un elefant . Câine am ..Vorbeşti în dodii . făpturi fâlfâitoare ca fluturii . Şi maimuţicile îmi plac ... În casă . De exemplu când Eliana acrobata la trapez a alunecat de sub cupolă . dalba odraslă a lui Dor Împărat şi spre slava lor lăutarii dibaci îşi dibuie iar dănţuitorii dănţuie de duduie duşumelele ! E .. plin de elan . şi girafele . Elena .

glasurile verii s-au dus .. topind florile de ger din fereşti cu fum fierbinte mirosind a fâneţe şi a fagure . matahala şi în cămara lui e o mare harababură . E toamnă . gata să înfrunte fulgerele furtunii . nu tăgăduiesc dar am ajuns ca gheonoaia din desenele animate ori ca gânsacul cel gras şi gureş . Întorc filele ferfeniţite ale cărţii şi prefac literele în felurite fiinţe : iată o fată înfofolită în fote înflorite şi iată-l pe făt-frumos pe un cal falnic .. Haplea hăpăie halvaua” Haplea vine şi hăpăie halvaua ! De sete bea un heleşteu . G . vântul goneşte peste garduri şi peste gherghinele din ghivece . Nu mi-am păzit grădina şi uite . Fermecat . golim gutuile galbene şi prunii . Gata . de prunele gârlane .. gătejile sunt firele ploii . cu coama fluturând . Gologani de aur sunt frunzele ... Nici habar nu are de câtă hrană a .67 în foc . Dezlegăm ghicitori . H . gătelile ei gingaşe le-nghite gura toamnei şi gerul .Glasurile toamnei” Graba strică treaba . mă fofilez şi eu în urma lor.. h . g .. îngrijorat . Toamna goneşte copilăria de copii ..

68

adunat , hălci de carne fierte în hrean , şunci hălcuite , afumate la horn , hartane , hribi şi saci cu hamei . Huzureşte hămesitul cu hamsii şi cu hrişcă . Nu e hoţ dar hotărât că e o hahaleră . Poartă harapnic , zdupăie-n horă hapsânul , goleşte halbe şi-n casa lui e mereu hărmălaie : heretele se hârjoneşte cu hârciogul şi vulpea cu hipopotamul .

I , i - ,, Iarna , lângă foc” Iarna-i anotimpul cel mai iubit de toţi copiii . Deşi nu mai e iarba cea gustoasă , ninge şi natura se îmbracă într-o iie de in . izvorul e îngheţat iar iepurii cei iuţi şi cu ochi iscoditori stau în iatacurile lor până ce se iveşte primăvara . Atunci ei îşi dau ifose şi pornesc în iureş după hrană proaspătă . Ierbivorele stau în iesle şi puii de găină stau în ouăle de găină . Noi stăm în casă ori lângă casă , cu târlia . Pe urmă e tare bine să te usuci la foc ! Î , î - ,, Întâmplare dintr – o zi” Întâi şi întâi să vă spun cum am petrecut eu într-o zi . M-am însoţit la plimbare cu Fane care zicea că el a învăţat pădurea întreagă . Dacă aş fi ştiut ce-am să îndur m-aş fi întors din drum . Ne-am

69

înveselit noi puţin când am găsit ciuperci dar pe urmă ne-am rătăcit şi ne-am învârtit în loc . După ce ne-am tocit încălţările îndestul ne-am înţeles să înnoptăm la stână întrucât era târziu . Acolo a fost bine , foc înteţit , ne-au dat zer şi mâncare dar Fane a mâncat şi a băut şi partea mea . Îmbuibându-se a adormit împărăteşte şi în zori ne-am împăcat . Aşa am petrecut eu într-o zi...

J , j - ,,Jocul cu Jupân Cotoi” Jocul se joacă aşa : se ia o mică javră de pisoi , cu coada-jordie , cu gheare de jar şi cu ochii numai pe jumătate deschişi . Javra cea jalnică e la început de jucărie , mai apoi devine Jupân Cotoi , stăpân peste tot ce-l înconjură , jur-împrejur . Jigodia judecă jalbe şi dă pedepse , jefuieşte cămările (papă jumările) şi jinduieşte jambonul din cui . Când doarme , sforăie de parcă-ar trage la jug . Când doarme e iarăşi de jucărie... K , k - ,, Kiwi” Kiwi , pasărea despre care vă povestesc se numeşte Kiwi . Nimeni n-a văzut-o zburând . N-a apărut la geamul nimănui . Vântul nu i-a umflat penele . Soarele nu i-a aurit aripile .

70

Kiwi e o pasăre dintr-un continent îndepărtat , cu oase de pasăre , cu aripi de pasăre , cu ochi de pasăre . Un singur lucru nu ştie Kiwi să facă : să zboare . Aripile mărunte îi sunt lipite de trup , Kiwi se târăşte pe pământ , la rădăcinile vechilor arbori,Kiwi îşi umple guşa cu gâze.Să o iubim? De ce?Să o urmăm ? Niciodată , să încercăm să zburăm, chiar fără aripi să încercăm să zburăm . Să încercăm şi într-o zi nu se poate să nu ne desprindem de lut...

L , l - ,, La noi” La noi în sat sunt case de lemn şi de piatră , ca la oraş . Bătrânii trag din lulea , au ceas cu lanţ iar pisicii se lăfăie pe laviţi ori pe plocate de lână . Avem bec , avem şi lampă ba chiar şi lumânări şi dacă iarna vin lupii , că mai vin , tata scoate puşca din lădoiul cu lacăt şi-i sperie . În lac avem lini şi lufari şi când avem nuntă ori logodnă , babele scot pâinea din cuptor cu lopata şi nu ştiu de ce , lăcrimează . Noi primim lapte dar noi vrem limonadă care înţeapă limba ca lămâia ... M , m - ,,Mulţumire” M-am dus şi eu la şcoală , la serbarea copiilor mai mari şi am văzut un tablou mândru : harta României . Ce moşie minunată , matcă de stup şi

I-am văzut morile măcinând mălaiul şi făina . namila muncea agricol şi domnişoara făcea mulţi copii . negrule . cu năframă la gât şi nădragi peteciţi care avea un cal ce n-a văzut nutreţ din războiul nord contra sud . ţara mea frumoasă .. Pe urmă ningea . Sub un nuc s-a găsit cu un negru nenorocos ..Era unul numai pistoale . Am să-ţi aduc mulţumire . râurile ce mişcă mrene către maluri . turmele de miei şi mi-am zis să n-o supăr nicicând .. nici măcar cât bobul de mei . o namilă . Oana şi puii” . Pe urmă s-au luat la pumni dar a fost nul .71 maică a tuturora e ţara noastră ! I-am văzut munţii . hotarul mărginit de mare . o . maramele de flori . O . Namila din film” N-ar fi nimerit să nu povestesc despre filmul ce ne-a plăcut nouă . cu nisip moale şi cald . Ia şi tu .. i-a zis şi i-a dat să bea nişte băutură dintr-un bidon . pădurile cu mireasmă . n .. trăind viaţă fără minciună şi fără de moarte ! N . n-a bătut nimeni şi noaptea s-au dus la o cantină unde au tras pistoalele şi a apărut o domnişoară cu care namila a făcut nuntă ..

fără putere dar ele pot fi pernă pentru prunci ori prag de piatră sub talpa casei .. Părinţii” Părinţii mei n-au pereche pe lume . Oana ocoleşte oglinda ochiului fântânii şi poposeşte oleacă în poiana lighioanelor . dar puii nu ies dintr-un ou oarecare ci numai din cele pe care le cloceşte după cum îi e obiceiul . Fără răgaz rodul îmbelşugat umple raiul priveliştii cu un . P . le ocroteşte până ce osteneşte şi aşteaptă să iasă din coaja de var .. împovărate de plânsul petalelor . cu oase plăpânde . Are mers de pasăre . lângă pârâu . Mama are mâinile ca de pâine . puişori piuitori ... Le priveşte . părul ei îmi pare ca plantele plutitoare . R . p . Prin degetele ei picură fluturi pâlpâitori ..Oana .. găina ! Oana nu crede . Tata e ca paltinul .. Roze” Rozele înroşesc râpele şi e o risipă de raze răcoroase sub roţile rădvanului verii . Oare a ouat Oacheşa ? Dar Pintenoaga ? Ia ouăle calde şi le adună într-o oală orânduindu-le ca pe odoare .72 Ori de câte ori e singură în ogradă .. . ori ca pluta puternic înfiptă pentru o mie de ani în pământ .. Ia în mână alt ou şi o clipă nu se mai vrea mare ci doar o cloşcă mică . r .. ochii ei sunt pace adâncă .

răchitele rotesc lungi capete mirate . tata a târguit de la .. toate-s bune pentru gurile ştirbe .. şoimul .73 răsfăţ al culorilor rare . Peste rămurişuri mărunte . s .Anul trecut tocmai treceam spre casă când am auzit trompete şi tobe pe un tăpşan de deal . susurând . singur slujit de calul său gata să scape de sălbaticii năvălitori . strânge spice în stoguri şi soarbe sucul strugurilor sclipins stins . Târgul” Târgul trebuie văzut în tihnă ... roade rotundele pietre pe care calci şi râul pare ruina unei cetăţi robite de zâne . Şugubeţii ştrengari o iau la sănătoasa iar eu am încălecat pe-o şa şi-am şoptit povestea ştiută în şaptezeci şi şapte de sate. iată-l . S . Numai şteviile nu . Străbate cu securea în mână .. Schimbă sălaşul de stuf de sub sihlele stelelor cu o sărmană colibă .ş . Străbunul” Străbunul cu sabie şi săgeată . şoarecele dau de ştire că e vremea petrecerilor ! ştiuleţii din şopron . ştiuca sireată . sapă subţirele izvor. t .. Tocmindu-se . de frunze . şuncile-n şir . Târziu am înţeles totul : era zi de tîrg ... ştiubeele . Şi şerbetul ? Şi . puse la fum şi şofranul . pădurea şi silnicia se schimbă în sărbătoare : se strevăd strălucitoare salbe sângerii. Ştrengarii” Şarpele şuierător . Ş . iar sevele îi satură setea .. T . ropotitoare . Respiraţia apelor repezi .. ori apa şopotind în şuvoaie .

v . trântore ?” Tot mi-a mai luat ceva .. Ţepii mărăcinilor îi ţeasălă blana ţigaie bună de ţesături .. lunecă prin ierburi ca un ţipar .. u . Pescarul vine cu scule . tablouri .Tulnic? a zis tata . Are pe ţeastă două ţuguie şi în barbă un ţurţure da lână ca o ţurcă . pescarul trece pe uliţă cu ulcica goală . U . brotacul ! Cel urgisit îşi pierde urma în iarbă urându-i urâciosului să prindă în locul lui un urs . urzicat şi ud dar vesel .. Vecina noastră” Vara vine cu veveriţe voioase şi viteze în vârfuri verzi de pădure ... felurime iar mie mi-a luat o trişcă tare frumoasă .. o ţăcălie . ca să-mi spargi tâmplele . neagră ca tăciunele dar aş fi vrut un tulnic . ţopârlane . Te leg de ţăruş .... sare ţapul ţanţoş şi-l chem înapoi cu ţignalul ţiuitor . Ţop-ţop. o târnă . Vara veghează vatra văruită în care coacem .. o trestie trebuitoare la pescuit . Ţapul” Ţapul ţesălat rupe ţâţâna porţii şi ţâşneşte din ţarc. Ţ . Uimit el uită undiţa în unde apoi ca un uliu îl scoate pe unchiaşul urecheat . ţ . cu vârşe vârfuite cu peştii din vad . undiţi şi cârlige şi caută unde-s ungherele cu peşti uriaşi . V . Seara ...Un pescar” Ursuză .74 tarabe o tarniţă de tâmplărie . dacă mai fugi prin ţărână ! Ţac-ţac ! zice ţapul care e şi el un ţânc şi ţuşti . . dimineaţa urcă umilă peste ulmii umbroşi şi peste unduitorul lac .

prietena mea ? Când apare sunt cel mai fericit băiat din lume . Xenia . a văilor cu viile coapte . e vremea viselor. când o să mă fac mare am să-mi cumpăr o bicicletă şi-am să vă plimb cu ea . În excursie ea cântă la xilofon şi împarte cu mine pachetul de-acasă . Aşa fac şi eu ..75 pâinea voinică . că e vremea valurilor vălurind .. Xenia şi xilofonul” Xenia e prietena mea .. pe tine şi pe bărbatul tău ! Z . x . a viezurilor cu vizuini ascunse . cu mâinile pâlnie la gură . vecina veşnică a veseliei noastre ! X .. z . Xenia nu-mi răspunde . Veştedele velinţe ale frunzei căzute încep să vină dar noi încă trăim vuietele verii victorioase . Vrăbiile aduc veşti că vâlva vântului e încă departe . Zăpezile” . vara ... Xenia e tare veselă şi-mi place s-o strig în pădure . stă pitită după vreo tufă şi o clipă sunt speriat : dacă s-a rătăcit ? Cum să mă întorc acasă fără Xenia .

Zăplazuri zac sub zăbunul zăpezii zănatice şi zurgălăii dau zvon că vin sănii cu zâne ..76 Zăpezile zidesc zările în zale zornăitoare . dă – mă uţa ! * După o idee din ..Nu vreau ! . dă – mă uţa! .. hai să stingi focul care . Dragomir ( dialog între o pasăre şi . Grupuri consonantice : Crenguţă ..Focule .. hai să tai crenguţa ... hai să arzi coada toporului care .. că nu vrea să mă dea uţa ! . C .Nu vreau ! . .Toporule . Enciclopedia cu zâmbete” . Ce zimbru zoreşte fără zăbavă să zgâlţâie brazii şi zada ? Ning flori zimţate din zarzări de zahăr şi ziua se umple de zumzet .Apă .. .) .Crenguţă .Nu vreau ! .

Care n – a vrut să dea pasărea uţa. Boul n – a vrut să bea apa care .. Toporul n – a vrut să taie crenguţa care . Se prind de mâini şi se desprind Se – adună – n cerc şi iar se – ntind Şi bat pământul tropotind În tact uşor “ .. . Trei paşi la stânga binişor Şi alţii trei la dreapta lor . “ ( rostirea se face silabisind cuvintele ) . Poţi să înţelegi ce zic . hai să mănânci boul care .....Boule . Patru broaşte şi – un brotac Stau la sfadă : Oac ! Oac ! Oac ! Alte broaşte se adună . Crenguţa n – a vrut să dea pasărea uţa ..77 . Care n – a vrut să ardă toporul .... De vei asculta un pic ...Lupule . Care n – a vrut să taie crenguţa . Fac un cor sub clar de lună .. Apa n – a vrut să stingă focul care .Nu vreau ! Lupul n – a vrut să mănânce boul . Care n – a vrut să stingă focul .Nuuuu! . . Focul n – a vrut să ardă toporul care . . hai să bei apa care nu vrea să .. Care n – a vrut să bea apa .Nu vreau ! .

ninge ... Trei iezi cucuieţi .N – ai ca mine fuste multe … Ce ruşine ! Barza i – a zâmbit de sus Şi – a luat zborul şi s – a dus .i pasă codrului de ea ? Nu sau da ?Da ! “ . . E pestriţă prepeliţa cea pestriţă . uşa mamei descuiaţi ! Descuiaţi – o ! “ . nu .. Crăpa – i – ar capul caprei cum a crăpat ea piatra – n patru “ . piatra crapă-n patru .” . plouă ... “ . unde trece ? că nu trece ! “ . arici . arici . Bate vântul ..La ce bun atâta zarvă ?! “ . bate . nu plouă. trece . soarele încinge . Varza s – a – ntâlnit cu barza Pe o brazdă lângă lac . Arici .78 . stai cu noi aici !“ . Am o prepeliţă pestriţă cu doisprezece pui de prepeliţă pestriţă . ba trece . nu bate . Şi cum calcă barza rar Varza – i spune : . dar mai pestriţi sunt puii de prepeliţă pestriţă decât prepeliţa cea pestriţă . . Patul patru perne are . nu trece . Trece lebăda pe apă ... Capra calcă piatra . Dacă din codru rupi o rămurea .“ . nu ninge . bogorici ..

“ . gi / ghi .că nu e Matei!” . fata fierarului . Gherghe are ghete noi Şi mergea pe gheaţă . merge – greu ajunge . nu vine .. De rămâi îţi dau lămâi .. ce e ? Merge .. Ghici . Cu Gherghina . Matei!Matei!Unde e Matei?Uite–l pe Matei! Nu e Matei . ..” Grupuri de litere : ce / che ... E bine . Iată un ţap . dar nu împunge .” ..vine .. cu coarne pe cap .Florica . fierbe fasole . ba e – n sat . . ge / ghe .. dă – mi dude din dudul dumitale din drum !“ . Domnule . .79 . dar mai ştiu că ştiuca .. Vine . “ . focul face fum .i peşte “ .. Stanca stă – n castan ca Stan . nu e bine ! Ba e bine cu bine când e bine !” . “ .. Eu ştiu că ştii că ştiuca . Peste trunchi are ghimpi . E ghebos şi fricos .Pădure pădurice cu pădurei păduroşi umbroşi ! “ .. Bucură – te de bucuria lui Bucur care a plecat bucuros la Bucureşti ! “ . “ . Ba e – n sac . Într – o dimineaţă . Are coarne . ci / chi . sora lui . cine să vină ?! nu vine.i ştiucă .ba e Matei .

80 Iar când iese la plimbare Îşi ia casa în spinare . EXEMPLE : . A luat cina în China . Păi vezi ? Şi eu m – ajut cu ţepii la greu! . EXERCIŢII DE VOCABULAR : OMONIME .”(Melcul ) . - .n cojoace ? Măi nepoate . . Getuţa a încălţat ghetuţa “ . Isteţilă “ .” . dar înţeles diferit . Omonimele sunt împărţite în : .. OMOFONE ŞI OMOGRAFE . Ariciul şi Iepurele” Moşule .” .omofone ( cu pronunţare identică ) . Omonimele sunt cuvintele care au aceeaşi formă . de ce ai ace ? În căciulă şi. Tu de ce fugi peste lunci ? Fug să scap . adică acelaşi corp fonetic trimite la doi sau mai mulţi referenţi . Urechi – Lungi .de Irimie Străuţ .... Stă în chilie cu chirie . B .omografe ( care sunt scrise identic şi se diferenţiază doar prin accent )..

ca să .Multe ţi se – vârt în cap … .Măi … deştept între deştepţi . un năzdrăvan … . cândva era s – o pat .Şi m – a azvârlit pe – o capră .81 Isteţilă – i un puştan Argint viu . tu n – ai să mori în pat . .Parc – ar fi chiar general ! .Şi – i viteaz … în general . desigur .C – a venit tiptil o capră . am fost cu mama – mare ! .Place – mi – e că eşti cu … minte .Doar de – i pui pe coadă sare ! . .Da .Sus .Multe gânduri îmi deştepţi … . . . .Iada peste casă sare ? .Nu – s balaur şi nici leu … .Mă .Parcă – s urşi în vârf de par ! .Poate – ţi faci din carton un zmeu … .Da .Făt – Frumos l – a – nvins pe zmeu .Şugubăţ . măi frate – n car ? . .Coşarii pe horn ce – ţi par ? . isteţ de pici … .Hainele nu mă încap .Vreau nişte bostani să car ! .Ce cauţi . . şi – ţi dau în schimb un leu .Ne arăţi că eşti un pici .Asta spui .Taci . pe – o schelă .Însă şi – un copil cuminte … . la o casă … .Te – am văzut vara la Mare .

nouă două . nu mărar . Eu car cu un car merele mărului . Câte ouă vechi şi câte nouă ? Câte nouă .” . // Băiatul se poartă respectuos .. Vesela fetiţă cântă . // Am două copii ale cărţii ( lucrării ). Două nouă . // Dragoş vrea să pară bucuros . Mănânc o pară .. Nicu sare .” .. “ .82 .. luna mai . În vii sunt mulţi pui vii de vulpe şi dacă tu vii cu copiii vi – i arăt aşa cum vi – i dorinţa . “ . // Acele de cusut sunt mici . // Pun sare în bucate . m – ai văzut .. Vin mulţi copii la joacă . Dacă n . “ . Nouă două ouă nouă Vouă nouă ouă vechi ! “ . “ . Ouăle “ – George Coşbuc . // Vesela este nouă . n – ai cu ce cânta ! “ . “ . // A venit cineva la poartă . vouă nouă . “ .. “ .ai nai ... câte vouă ? Vechi sunt nouă . “ .. Acele fete sunt harnice . mai frumos . Ea poartă o rochie albastră ..... Ei au care cu care cară mere arămii la cămară .

substantiv . cornuri . Rug – rugi . lamă . verb . Omonimia gramaticală se realizează : La substantive se întâlnesc forme omonime în exprimarea numărului(substantive care nu . pronume . Bandă – benzi . lac . toc . dietă . articol . Ochi – ochiuri . ierbar . ceri . arie . numeral . drept – adjectiv . Cap – capete . Noi – pronume . Bob – boabe .prepoziţie . plasă . capi . bande . pălămidă . corni .83 Omonimia se realizează : La substantivele care au o formă de singular şi 2 – 3 forme de plural ( omonime parţiale ) : Cot – coate . top . Vin –substantiv . Car – care . Omonimia gramaticală se realizează între părţi de vorbire diferite : Vie – substantiv . bancă . coţi . adjectiv . verb . leu . Nouă –numeral . i. capuri . adjectiv . boem . bobi . o – pronume . coturi . boburi . pronume . Cer – ceruri . adjectiv . adverb . cari . La substantive care au o formă de singular şi formele de plural sunt identice ( omonime totale ) :Broască . Corn – coarne . ochii . ban . Cer –substantiv . ruguri .verb ( este ) .

două învăţătoare un nume – două nume un pisoi . înscris / în scris .două ţesătoare un prenume – două prenume un pui . cel / ce – l . . pers . dar se scriu diferit : Odată / o dată .între persoane : fug ( pers .doi arici o învăţătoare . Altfel / alt fel . substantive care au aceeaşi formă şi la singular şi la plural): un arici . Unsoare / un soare . .la nivelul numărului : desenează ( singular şi plural . .două educatoare un renume – două renume un tei .cuvinte ( unităţi lexicale ) care se rostesc la fel . adică . .84 cunosc opoziţia de număr .doi pui o vânzătoare .două vânzătoare un pronume – două pronume Omonimia gramaticală a verbului : . Omofone .între timpuri : cântă (prezent şi perfect simplu). a III a ) . vedea .doi tei o ţesătoare . ceai / ce – ai … . I şi a III a ) . pleca ( infinitiv şi imperfect – indicativ ). .între moduri şi timpuri : cânta .între moduri : lucrează (indicativ şi imperativ).doi pisoi o educatoare .

pentru a le deosebi semantic şi morfologic . Sa / s – a … Omografe – cuvinte care se scriu la fel . Miau ! / mi – au …. . pe părţi de vorbire : . dar se rostesc diferit din cauza accentului : Deşi – deşi ( adjectiv – conjuncţie ) Veselă – veselă ( adjectiv – substantiv ) Voi – voi ( pronume – verb ) Mobilă – mobilă ( substantiv – adjectiv ) Haină – haină ( adjectiv – substantiv ) Snopi – snopi ( substantiv – verb ) Principiul sintactic ne recomandă să scriem în două feluri .85 Sau / s – au . ANTONIME Antonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles diferit . la / l – a … .la substantive : dragoste / ură virtute / viciu sănătate / boală optimism / pesimism stimă / dispreţ . cuvintele pronunţate la fel .la adjective : modest / îngâmfat precis / confuz solidar / solitar . Antonomele lexicale presupun opoziţia dintre două lexeme . . Neam / ne – am … . săi / să – i…. ia / i – a … .

86 vesel / trist .antonime .antonimele lexicale realizate prin prefixe negative: aproba / dezaproba ordine / dezordine real / ireal activ / inactiv preţui / dispreţui normal / anormal acoperi / descoperi plăcea / displăcea acord / dezacord teism / ateism convergent / divergent egal / inegal .la verbe : a afirma / a nega a încălzi / a răci a vorbi / a tăcea . cu ambele elemente prefixate încuraja / descuraja înhăma / deshăma hipertensiune / hipotensiune .antonime . cu ambele elemente sufixate : copilaş / copilandru căsuţă / căsoaie lădiţă / lădoi cărticică / cărţoaie Antonime lexico–frazeologice presupun opoziţia dintre un cuvânt(lexem) şi o unitate frazeologică: .la adverbe : niciodată / întotdeauna devreme / târziu acum / atunci .

antonimul său va avea în vedere un anumit sens : Îngheţat / dezgheţat dezgheţat / nepriceput Jocul antonimelor ... “ duşmani minciuna sunt e prieteni ca stânga fără . al cuvintelor cu înţeles opus .87 Isteţ / tare de cap A divulga / a trece sub tăcere Repede / ca melcul Public / între patru ochi A munci / a tăia frunză la câini Antonimele frazeologice presupun opoziţia dintre două locuţiuni : A ţine piept / a da bir cu fugiţii Cu capul pe umeri / cu capul în nori De bună voie / cu de – a sila Antonimele gramaticale.acesta / acela . Buturuga mică răstoarnă carul . este întâlnit adesea în PROVERBE : .. Adevărul şi neînduplecaţi “ . mare . opoziţia se stabileşte între cuvinte cu sensuri gramaticale opuse : Primul /ultimul . Omul fără dreapta “. nimeni / toţi . . Notă ! Dacă un cuvânt este polisemantic .

” . Au fugit cuvintele . nu la furt .. Pisica blândă zgârie rău .88 . “ Jocul . Mărul frumos poate fi şi viermănos . . “ câştigă greu . Ţupişor vrea varză mare . treabă puţină . dar se cheltuie . . Strânge bani albi pentru zile negre . Banii se uşor ..Ba eu zic că – s zile dulci ..” . Una mică ..Nu mă mai tot contrazice . Merele rele le strică şi pe cele bune .” . Drumu – i lung nevoie mare . . pietrele rămân . Gură multă . “ Ţup şi Ţupişor Iepuraşul Ţup vrea varză .Hai la muncă . Zile – amare îmi aduci ! .Eu vreau un drumeag mai scurt . oarecare .. “ . . Apa trece ... . “ ..

Ochilă . Eu sunt veselă . Sora mea e mai mult tristă .89 Gerilă . Setilă . mor de cald . Eu am cumpărat cărţi multe .Ba . mor de frig .Ba eu . . .Ba eu zic că e puţină . nu mai pot ! Mare e cel polonic ! . Gerilă . Îţi sunt destul de – aproape . Sora mea vrea cană mare .Măi Ochilă . nu mai beau Apa – i multă .Vai . Jocul . Sora – l vrea pe cel de jos . . Setilă . mă bucur De toate câte există . balta – i plină . .Ba eu zic că e prea mic .. . C – o tortiţă ca o floare . Sora mea vrea altceva … “ Eu vreau o căniţă mică .Flămânzilă . Eu vreau patul cel de sus Că – i înalt şi că – i frumos . frate . unde eşti Eşti departe peste ape ? . Nici în râu nu mă mai scald .Vai . Flămânzilă .

el roadă bună – aduce : Din duşman îţi face un amic. Din amic îţi face un duşman . Dacă nu – i aşa … Muntele din zare De nu . Nu există paznic nici la gură . e gras . ci ură . e sus . Iar zăpada dalbă De nu – i neagră –i albă Norul ce s – a dus De nu – i jos .. Semănat . Un cuvânt tăios ori grosolan nu – ţi aduce dragoste .i mic . Cuvintele “ – Ştefan Tudor Nu există paznic la cuvinte ! Intră în livada lor bogată şi culege – atât cât poţi cuprinde . . . Ursul greu la pas De nu – i slab . Iar cuvântul liniştit şi dulce şi pe – o fiară o– ncălzeşte – un pic.90 Şi citesc cum se cuvine . e mare . Iară maştera De nu – i bună – i rea . Sora are cărţi puţine .

e înalt . dar care sunt confundate din cauza asemănării lor ca formă . Exemple : Pronume şi prenume Numeral şi numerar Temporal şi temporar Complement şi compliment Literar şi literal . Gheaţa ce se trece De nu – i caldă – i rece . e deştept . Omul înţelept De nu – i naiv .91 Plopul de la gard De nu – i scund . PARONIME Paronimele sunt acele cuvinte care diferă ca sens . Mierea care curge Nu – i amară – i dulce .

a alinta şi a anina Valuri şi văluri Tainic şi trainic Deopotrivă şi dimpotrivă .. Mărul nu creşte – n mărar . Nici o pară n – are păr .Aurora Conţescu Niciodată . nici chiar rar .92 Orar şi oral Familial şi familiar Originar şi original Atlas şi atlaz Emigra şi imigra Oroare şi eroare Făţiş şi hăţiş Limita şi imita A alina . alandala “ . Crezi că bulgărul de sare . Ala – Bala . doar nu – i broască! Dar o broască o să – ţi deie Voie s – o deschizi cu cheie ? . Dacă – l iei în mână sare ? Cum să sară . Varul n – are nici un văr Şi e purul adevăr .

N – ai putea găsi – n deşert . De – ai străbate zeci de mile Nu sunt pomi unde s – atârne În deşert sunt doar cămile . nediferenţiindu – se semantic : Lift = ascensor Amic = prieten Etate = vârstă Est = răsărit Vest = apus Sinonimele parţiale au o parte de sens comună şi o parte de sens diferită : . SINONIME Sinonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles identic sau aproape identic . Mandarine ca desert . Însă toate – s foarte cârne . ( joc de cuvinte : omonime şi paronime ) .93 Cu un tun nu poţi să tuni . Puştiul nu poate să – mpuşte Şi nici muştele să muşte . Sinonimele totale au înţeles identic .

94 Pom – copac – arbore Ceas – pendulă – orologiu Steag – drapel – flamură – stindard – prapure Zăpadă – nea – omăt Pământ – glie – moşie – ţarină Linie – riglă Sinonime lexicale presupun o relaţie de echivelenţă între două cuvinte : Mândru = fudul Defavorabil = nefavorabil Incoruptibil = necoruptibil Linioară = liniuţă A vorbi=a spune=a comunica=a zice=a grăi=a exprima=a rosti=a relata= a discuta Sinonime lexico – frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între un lexem ( cuvânt ) ..structuralism “ şi o unitate frazeologică : Tânăr – în floarea vârstei A muri – a da ortul popii Vorbăreţ – bun de gură Regret – părere de rău Sinonime frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între două unităţi frazeologice : A – şi bate joc – a lua peste picior A da bir cu fugiţii – a o lua la sănătoasa A tăia frunză la câini – arde gazul de pomană A duce cu preşul – a duce de nas A se ţine mare – a se da rotund .

Unde – ai fost ? La oraş . Notă ! Dacă sarcina didactică solicită elevului sinonime şi / sau antonime contextuale . iepuraş . C . Cum te cheamă ? RIMELOR . nimeni =nici unul .95 A bate câmpii – a o lua razna Sinonime gramaticale sunt cuvinte care se scriu diferit.dar care au aceeaşi valoare morfologică: Dar = însă = iar . JOCUL Dialoguri pe roluri : Iepuraş . Unde dormi ? În culcuş . Un – te duci ? La pădure . atunci elevul trebuie să fie atent şi să ţină cont de enunţul căruia aparţine cuvântul . Ce mănânci ? Fragi şi mure .

. place . cum ar fi .96 - Măriuş . frate izvoraş ? Niciodată . . . . . ( auzi . izvoraş ? Către mare . .. copilaş ! - Au fugit cuvintele Fie noapte . . Orchestra de …. . Bună ziua . . fie zi . . copilaş . spor . Treaba merge mai cu . Ia şi tu din ea şi bea ! Curgi cu bine . . cri – cri . Cântă greierul : . Dar ascultă şi îi . Şi când greieri cântă – n cor . . Ia gândeşte . copilaş ! Când dormi . Limpede e apa ta . drag copilaş ! Unde mergi tu . . Furnicuţa treabă face . izvoraş ! Mulţumesc . Dacă nu ai …… Colo – n iarbă . . greieraşi ) . pe imaş . izvoraş ! Mergi cu bine .

./ Pusei două . toată seara . El cântă pe la fereastră . În fiecare cuib sunt şapte ouă . . cântă cu . . Am un copac cu douăsprezece ramuri ../ Găsii nouăzeci şi nouă .. chitara . ( său . Am trei ochi în trei culori Şi – s atent la trecători . . este prezent în alcătuirea ghicitorilor : . . .. . Pe fiecare ramură sunt patru cuiburi . noastră . . El răspunde din tot . ! Eu .97 Completaţi : Greieraşul . Ascult cântecelul . Merge – ncet pe uliţe . Ba vine şi – n casa . . “ . . . . Ba sub pat . ..” . . masă . . /Găsii două . . “ . . GHICITORI Numeralul . . ba pe sub . nu se lasă . locul) D. . / Găsii nouă . Cântă . Eu îl strig să lase jocul . ./ Pusei nouă . Ghici ? Pusei una . Şi tot cântă . ca parte de vorbire ./ Pusei două . alături de Dulău .

Capra cu trei iezi “ .Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici“Fraţii Grimm Proverbe : Compuneri cu titlu dat sau după imagini : . “ . al treilea câştigă ..Slavici .. Sunt cinci fraţi .. Jocuri de dezvoltare a vocabularului : -Eu spun ceva. Doi feţi cu stea în frunte “I. Când doi se ceartă . Cât sunt ei de mititei .tu vei continua!volum vocabular -Eu spun una/unul. personajul literar . .. . -Eu spun multe . Soluţii / Variante . tu spui una / unul ! Jocuri de ordonare a cuvintelor în propoziţie . titlul .Ghiceşte meseria ! ( joc de mimă ) . “ .asumare de rol(povestitor.Ghiceşte obiectul . Poţi lucra ce vrei cu ei “.Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul” ... Titlurile unor opere literare în alcătuirea cărora intră numerale : .Cinci pâini”I.Creangă . Cine ştie carte are patru ochi ..98 Cu trei mii de suliţe ... . autorul ! ( joc de recunoaştere după descriere ) . Dar cu toţii sunt voinici .Soacra cu trei nurori“. fraţi pitici . Punguţa cu doi bani “ .personaj) din opere literare sau compoziţii ale elevilor . Jocuri de rol : -Dramatizări..tu spui multe!numărul subst. “ Jocuri de ghicire : .

Povestea gramaticală Compunerea gramaticală . JOCURI de transformare a unei părţi de vorbire .care se dezvoltă prin însuşirea şi interiorizarea individuală . Odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut ! “ ( C . Cuvântul – corp fonematic cu înţeles logic . de schimbare a formei cuvântului . scrise înlănţuite . În cazul comunicării umane distingem două forme de limbaj : 1. Jocul semnelor de punctuaţie ( acelaşi enunţ – intonaţie diferită ) E . Ax al sistemului psihic uman” specific numai omului ..LIMBAJUL VERBAL:FUNCŢII ŞI FORME . Uşinski ) 8 .. limbajul este un ansamblu de elemente cu valoare de designare . care serveşte ca instrument de codificare şi transmisie a informaţiei în cadrul unui grup şi al unor situaţii particulare .limbajul verbal. FAMILIA DE CUVINTE F . . a limbii .99 Jocuri de separare a cuvintelor unei propoziţii . specifică .

ritmul vorbirii . accente. cuvântul fiind nu numai un instrument de fixare – obiectivare a informaţiei despre obiectele şi fenomenele externe . g) funcţia dialectică . care constă în facilitarea exteriorizării şi transmiterii unor idei şi trăiri subiective complexe prin intonaţie . ci şi de obţinere a acestor informaţii prin dirijarea operaţiilor de analiză şi sinteză . f) funcţia ludică . . e) funcţia de reglare . distracţie . pauze . sunete muzicale ( limbaj muzical ) . care constă în comenzi de optimizare a propriilor stări interne şi acte comportamentale . c) funcţia simbolică de reprezentare . fenomene şi relaţii concrete . în anumite situaţii . şi în mesaje specifice adresate celor din jur .100 2. mişcări şi gesturi ( limbaj coreografic ). constă în asigurarea transmiterii informaţiei de la o persoană la alta . b) funcţia de cunoaştere . d) funcţia expresivă . obiecte . prin imagini (limbaj pictural ) . jocurile verbale având o pondere importantă în relaxare . Limbajul îndeplineşte următoarele funcţii : a) funcţia de comunicare . Formele limbajului verbal:limbaj extern şi intern LIMBAJUL EXTERN: oral şi scris .graţie căreia cuvântul sau formulele verbale pot substitui . se manifestă în formularea situaţiilor contradictorii şi conflictuale şi în medierea analizei şi rezolvării lor .limbajul nonverbal .

LIMBAJUL INTERN este rezultatul integrării şi consolidării limbajului extern . să fie explicit .corect sau cu erori supărătoare . În caracterele grafiei se oglindesc şi trăsături semnificative de personalitate . Limbajul scris apare şi se dezvoltă mai târziu în ontogeneză decât cel oral şi aceasta numai prin proces de învăţare . expresiv sau monoton – reflectă întregul profil al personalităţii de la componenta intelectuală la cea caracterial – atitudinală . El permite o mai fidelă manifestare a gândirii şi a capacităţilor intelectuale ale subiectului . grafologia fiind recunoscută ca metodă de cunoaştere psihologică . Dialogului . observarea şi analiza vorbirii cuiva este o cale eficientă de cunoaştere a personalităţii lui . limbajul verbal se realizează în planul extern . În funcţie de modul cum este structurată reţeaua de comunicare . limbajul oral ia forma : Monologului . acurat sau neglijent. să fie accesibil . Aici stă şi raţiunea introducerii testelor verbale în aprecierea inteligenţei . învăţând în mod organizat să scrie şi să citească .101 În ontogeneză . Maniera de a vorbi – controlat sau liber . De aceea . limbajul oral este primul care se constituie şi va sta la baza limbajului scris . El se structurează când copilul intră în şcoală . fluent sau poticnit . să fie complet . Limbajul scris trebuie să fie corect alcătuit structural – logic . al vorbirii . Iniţial .

imaginaţie . Analizând rezultatele obţinute la testele de inteligenţă . cât şi în desfăşurarea limbajului extern . Inteligenţa este o combinare lineară a acestor factori . Treptat . Limbajul intern mediază atât activitatea mintală . percepţie . ambele atingând nivelul optim către sfârşitul vârstei de 14 – 16 ani . Dinamica formării şi consolidării limbajului intern merge în paralel cu cea a formării şi consolidării gândirii . Activităţile intelectuale oricât de diverse conţin un factor comun numit factorul G care reprezintă un fel de . şi o multitudine de factori implicaţi doar într–un domeniu . concizie şi maximă viteză de realizare . Thorstone au constatat o serie de factori .102 cu voce tare . pe baza testelor de inteligenţă . memorie . energie mintală globală “ .. L . ca număr şi ca mod de structurare . Inteligenţa – ca aptitudine generală Inteligenţa presupune organizare superioară a multor procese psihice : gândire . L. incluzându – se în operaţiile de planificare . identifică : . proiectare . numiţi factori speciali S . Thorstone . Limbajul intern devine principalul schelet şi suport al activităţii mintale . anticipare . schemele articulatorii se consolidează până la automatizare . înainte de a fi rostite sau scrise cuvintele fiind selectate şi activate în minte . Limbajul intern se caracterizează prin comprimare . precum şi performanţe la nivelul limbajului şi atenţiei . diferiţi ca grad de generalitate . ale intelectului .

Bucureşti .Editura Albatros . Theodor Hristea ( coordonator ) . C. Gramatica de bază a limbii române . M . Pe baza lor se poate stabili coeficientul de inteligenţă ( Q I )un număr care exprimă raportul dintre vârsta mintală ( numărul de probe rezolvate dintr – un test de inteligenţă ) şi vârsta cronologică a subiectului . Ştiinţific . Editura Academiei .Factorul spaţial . nivelul de inteligenţă se măsoară şi se apreciază cu ajutorul testelor de inteligenţă . Sinteze de limba română . Factorul memorie . Factorul numeric . Ion Coteanu . pe baza cărora se formează scări de inteligenţă ( cea mai cunoscută este scara lui Wechsler pentru adulţi şi copii . Editura Didactică şi Pedagogică. Fluenţa verbală – capacitatea de a se exprima rapid . Probleme ale exprimării corecte . de a rezolva anagrame . (vârsta cronologică) BIBLIOGRAFIE Mioara Avram . Bucureşti . 1973 . Factorul percepţie .103 Comprehensiune verbală – capacitatea de a înţelege sensul cuvintelor . x 100 (vârsta mintală) V. de a găsi rime . 1992 . Factorul raţionament . care cuprinde un număr de sarcini potrivite vârstei subiectului ) . 1987. . Q I = V .

Exerciţii de limba română . Editura Cardinal . Aspecte ortografice controversate . Uritescu şi Rodica Uţă Uritescu . Editura ştiinţifică şi enciclopedică . 1995.Polirom. 1974 . Dacia Educaţional . 1994 . Daniela Nedelcuţ . 1981. Constantin Ţibrian . Bucureşti . . DICŢIONARE Bucă Vinţeler . Craiova . Johan Huizinga . Editura Universităţii din Piteşti. Ediţia a IV a . Bucureşti . 1966 . Introducere în pedagogia preşcolară . 2004 . Dicţionar de sinonime . Bulgăr Gh . Structura vocabularului limbii române . Ion Şerdean şi Eugen Blideanu . Dicţionar de antonime . Editura Didactică şi Pedagogică . Dorin N. Bucureşti . Mona Coţofan şi Mihaela Doboş .104 Alina Glava şi Cătălin Glava . Bucureşti . 2002. compuneri şi tehnici de lucru. Editura Economică Preuniversitaria . Literatura română BAC – repere tematice . Didactica . Bulgăr Gh . Homo ludens . Psihologie . Dicţionar de omonime . Mihai Golu şi Mihaela Păiş – Lăzăreanu . Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar .

Piteşti . Ţibrian Constantin . . 2001 . DOOM = Dicţionarul ortografic .105 Moise Ion . Bucureşti . Dicţionar de paronime . ortoepic şi morfologic al limbii române . 1989 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful