ARGUMENT Lucrarea de faţă îşi propune mai presus de orice o abordare din perspectiva femeii-dascăl ( învăţătoare ) , femeii

-mamă , dar şi a celei care a fost cândva copil . Copilul din mine şi copilăria mea fericită s – au perpetuat prin pasiunea, dragostea şi credinţa pentru această nobilă profesie închinată elevilor mei care s – au născut şi care nu se vor fi născut încă . ,, Şi chiar dacă aş avea darul profeţiei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa , chiar dacă aş avea toată credinţa , nu sunt nimic . Acum rămân acestea trei : credinţa , nădejdea şi dragostea ,dar cea mai mare dintre ele e dragostea .” ( Corinteni , 13 ) Lucrarea se adresează , în egală măsură, tuturor cadrelor didactice : institutori , învăţători , educatori , ce o pot folosi în activitatea desfăşurată la clasă , dar şi părinţilor şi copiilor / elevilor ca un instrument util şi eficace de lucru independent . Crezul meu profesional rămâne ,, Viitorul trebuie să fie opera noastră! “ ( Nicolae Titulescu ) , în consecinţă , cartea aceasta a devenit centrul universului copiilor şi copilăriei . Ca să pătrunzi înăuntrul ei trebuie să cunoşti cuvântul magic p a r o l a ,, j o c “.

11

2

,, Universul jocului “ s – a dorit a fi o lucrare de sinteză , cu o structură unitară , fapt care subliniază caracterul de sistem al limbii române . ,, Limba română bătea ca o inimă în mijlocul cetăţii”- şi dacă ne gândim că aceste cuvinte au fost scrise în ,, Convorbiri literare “ nr . 5–6 , din 1920, de D. Ioaniţescu , cu atât mai mult ar trebui să se simtă ecoul lor prin timpul prezent şi viitor . Merită să fim veşnic treji , să descoperim şi să încurajăm acele talente – posibile genii de mâine . Structurată în două mari părţi , cartea prezintă aspecte teoretice , ştiinţifice , afirmaţii susţinute de exemple practice semnificative , rod al unei îndelungate experienţe la catedră . În acelaşi timp , aş dori ca această încercare de sistematizare a problematicii jocului , să fie , de ce nu , o provocare pentru cercetarea temei atât în domeniul lingvistic , cât şi în domeniul ştiinţelor educaţiei şi socio – umane . Autoarea , ONITA BONDOC

3

PREFAŢĂ - referat ştiinţific – Lucrarea este redactată de ONIŢA BONDOC în stilul ei caracteristic , complex şi complicat .Am cunoscut–o mai întâi ca studentă , la Colegiul Universitar de Institutori, Universitatea din Piteşti –filiala Slatina , Olt , apoi ca învăţătoare . Aş asemui – o cu Vitoria Lipan ,mereu însetată de aflarea şi căutarea adevărului . Este diatribă , autoexigentă şi perfecţionistă , nu îşi permite să greşească . Asta din punctul de vedere al conţinutului ştiinţific – al ştiinţei limbii şi cel practic – aplicativ . Nu avem de – a face cu o simplă înşiruire de probleme , ci de o tratare originală a unui aspect controversat pentru care şi – asumat şi riscul şi responsabilitatea . ,, Universul jocului” este atât un fapt de limbă şi literatură română , cât şi de psihopedagogie . Ea se documentează minuţios , oferă selectiv , dar edificator , suficient material auxiliar prin care a valorificat valenţele educative ale textelor literare , în concordanţă cu titlul . Experienţa ei , receptivitatea la tot ceea ce este nou , modern , aptitudinile literare împletite cu cele pedagogice , stilul profesional nonconformist, acest curaj de a experimenta , de a inova , de a cerceta şi aplica specte delicate ale unor dicipline de învăţământ au la bază o muncă titanică , neobosită , de studiu şi de adâncă reflectare .

sigur nu greşim afirmând că se substituie vârstei inocenţei. în care să ghicim vârsta acestei învăţătoare . MARIA IONICĂ -Departamentul literatura română şi literatura pentru copii .Departamentul psihopedagogic . Nu are pretenţia de a fi epuizat subiectul deoarece jocul .4 Dacă am juca un joc . ca şi copilul . Lector universitar doctor . CORNEL NICULAE . prin nemărginita ei pasiune pentru copii / elevi . autoarea cărţii . Lector universitar doctor . Lector universitar doctor. sufletul ei a rămas tânăr . este un perpetuum mobile .Metodica predării limbii române UNIVERSITATEA din PITEŞTI . NICOLAE DRĂGHICI .

. Înţelepciunea şi iubirea mea e j o c u l ! “ Tânărul cântă : . Iubirea şi j o c u l meu e – nţelepciunea ! “ Lucian Blaga .5 MOTO: Copilul râde : .J o c u l şi – nţelepciunea mea – i iubirea ! “ Bătrânul tace : ..Trei feţe ..

Aptitudinea specială verbală . funcţii . 2 . Paralela joc // joacă . Să ne jucăm învăţând limba noastră . . Evoluţia temei . Depistarea elevilor cu astfel de aptitudini . activitate . Tratarea temei în opere literare ( ficţionale ) . Jocul didactic : metodă . Anexe . Bibliografie . 5 . limba şi literatura română ! Tipologia jocului la disciplina limba şi literatura română . 3 . Texte ştiinţifice (nonliterare = nonficţionale) . Definirea conceptului : joc . 6 .6 UNIVERSUL Cuprins : JOCULUI 1 . rezultat . Problematica jocului : clasificare . 8 . Natura şi importanţa jocului ca fenomen de cultură . Importanţa testelor verbale în aprecierea inteligenţei ( I Q / Q I ) . 4 . Limbajului verbal : funcţiile şi formele . în învăţământul primar . reguli . 9 . 7 .

7 1 . cu sine( cu propria frică . al luptei cu elementele (jocurile agrare) .. Joaca este o pregătire instinctivă şi inconştientă a viitoarelor acţiuni serioase . potrivit nevoilor unei epoci . un simbol al luptei . – sunt în profunzime şi fiecare în felul lui replici ale marilor jocuri publice . ci şi cu persoanele şi evenimentele din lumea exterioară . . îndoială etc. DEFINIREA CONCEPTULUI : JOC Jocul este . să – şi afle locul “ Jean Chevalier . hazard . slăbiciune . greceşti . romane etc . cel puţin de partea învingătorului . cu forţele potrivnice (jocurile războinice) . Luptă . . Jocul copiilor este un act de dezvoltare personală neintenţionată . cu şanse şi riscuri . Jocurile prezintă aspecte dintre cele mai variate . În joc se reflectă legăturile copilului nu numai cu lumea lui interioară . jocurile aduc strălucirea victoriei . indiene . jocul este un întreg univers în care fiecare trebuie . Ele nu sunt numai un prilej de destindere . simulacru sau vârtej ameţitor . Caracterul lor aparent frivol şi gratuit nu trebuie să le disimuleze simbolismul fundamental . fundamental . Chiar şi atunci când nu urmăresc decât simpla plăcere . egiptene . jocurile sunt sufletul relaţiilor umane şi factori de educare eficienţi . ) . ca şi cele dintre adulţi – din care se cunosc numeroase modele chinezeşti . Alain Gheerbrant Jocurile copiilor .

aceste jocuri vestesc era electronică şi telematică . didactice . matematică . mimetice competitive . mecanică şi robotică . cu privire la activitatea ludică . remarcă rolul deosebit pe care îl are jocul pentru dezvoltarea copilului . comunicări verbale . Ele reflectă vremea lor . Ele sunt asociate registrului senzorio – motor . o modalitate de transformare a realului prin asimilare şi de acomodare la real . cu rol în dezvoltarea motricităţii şi interiorizării lumii reale şi a registrului mintal : cuvinte . Jocurile se dezvoltă din exigenţele vieţii şi dezvoltă facultăţile de adaptare socială .8 Ele pot fi iniţiatice . Jocul este denumit un exerciţiu funcţional cu rol de extindere a mediului . Jocul simbolic = Piaget îi recunoaşte o importanţă deosebită pentru dezvoltarea limbajului şi imaginaţiei . . Piaget delimitează 3 ( trei ) categorii de joc : Jocul exerciţiu = domină la vârste mici . capabilă să înţeleagă reuşitele tehnologiei mai degrabă decât subtilităţile retoricii . În exemplificarea jocului J . Succesul jocurilor electronice constituie prejudiciul naşterii unei noi forme de inteligenţă . Jean Piaget . însă apare şi mai târziu . dar mai ales pentru asimilarea realităţii printr – un proces de reprezentare şi semnificare de o manieră proprie a lumii reale .

Jocul îşi găseşte motivaţia şi împlinirea în sine însuşi . în esenţă o modalitate de investigaţie şi cunoaştere a lumii reale . de relaţionare impusă de regulile jocului . El îşi antrenează spontan şi voluntar în joc toate posibilităţile fizice . intelectuale . un spaţiu de satisfacere a dorinţei fireşti de manifestare şi independenţă . pentru copil . el nu este nicidecum o distracţie . Este . adică o preînvăţare . afective . Spre deosebire de învăţătură . Jocul apare la toţi copiii şi cu o frecvenţă mai mică şi o semnificaţie diferită este prezent şi la adulţi .9 Jocul cu reguli = exercită o importantă funcţie de socializare progresivă a copilului prin interiorizarea unor norme de conduită . Implicarea în joc a copilului este totală. jocul nu ţinteşte în mod explicit obţinerea de noi cunoştinţe sau alte produse ale învăţării . Jocul începe şi se încheie . este limitat în timp şi spaţiu . Spre deosebire de muncă . Pentru adulţi jocul constituie o formă de divertisment . un mijloc de comunicare . jocul reprezentând astfel un mijloc de realizare de sine şi de formare a eului . fiindcă el presupune eliberare de realitatea constrângătoare şi libertate de reflectare şi transformare în manieră personală a acesteia . ceea ce conferă celui implicat un sentiment de securitate . jocul nu are ca finalitate obţinerea unor bunuri materiale . . Jocul este o sursă de plăcere .

cognitivă şi psihomotorie . activează fantezia .10 Jocul creează o ordine în realitatea dezordonată . determină apariţia unor carenţe în dezvoltarea personalităţii . 3. . acţiune fictivă . acţiune programată . dar este deschis modificărilor . fără un scop anume. Lipsirea de joc sau de resursele necesare desfăşurării lui . Jocul pleacă de la ideea că are un scop . În procesele de interacţiune din cadrul jocului au loc procese de învăţare . game . independentă .METODĂ DE ACŢIUNE PRACTICĂ ( operaţionale . dar şi teamă . prezentând o dinamică permanentă între încordare şi relaxare . Ţine cont de reguli . autodeterminant . play). are înclinaţia să fie frumos şi captivant şi presupune plăcerea dată de succes . reală . chiar dacă lipsa jocului a fost compensată prin abordarea altor forme de educaţie. Jocul devine la copil o condiţie importantă pentru evoluţia lui ulterioară . acţiune efectivă . Joc (engl . liber de constrângeri. motivată intrinsec . produce plăcere .Activitate spontană . însoţită de plăcere şi fantezie . Dicţionar de pedagogie : 1. importante pentru dezvoltarea socială . finalul său nefiind previzibil . de seriozitatea cotidiană . Are loc aici şi acum . instrumentale ) .CARACTERISTICI : jocul este voluntar. 2. facilitează experienţa şi prelucrarea datelor experienţei cotidiene . simulată . care se desfăşoară după anumite reguli .

jocurile electrice şi electronice . Roşca . Şchiopu . E . voinţă . CLASIFICARE : După criteriul de clasificare natura şi evoluţia ontogenetică . Piaget . După vârsta copilăriei . 1975 . . învăţarea . A . . 1980 . . 1973 . memorie ( jocul cu reguli ) . . jocurile cu calculatorul şi dramatizarea . contribuind la stimularea dezvoltării diferitelor funcţii şi capacităţi psihice – percepţie . subdominantă . copiii îşi dezvoltă vorbirea .. munca. . 4 . Al. 1970 ) Rolul lui este formativ . 1998 . care asigură învăţarea activă . imaginaţia şi gândirea . S . el devine activitate secundară . Prin acţiunile practice din jocuri şi îndeplinirea unor roluri . Chateau . . În jocuri . delimităm : jocul . J.11 Jocurile . Jocul este activitatea care se afirmă prima în ontogeneză şi devine dominantă la vârsta copilăriei. Vâgotski . copiii reflectă lumea înconjurătoare şi se adaptează la realităţile vieţii . matematice şi gramaticale . 1971 . Huizinga . U . J. Dintre jocurile mai importante citez: jocurile de construcţie . . Jocul – dominantă a copilăriei mici şi mijlocii – constituie tipul fundamental de activitate ( Claparede . J. . Chircev . imaginaţie . L . rezolvând probleme .

în funcţie de calitatea reprezentărilor de care dispune copilul şi de resursele materiale disponibile . ale unor obiecte reale. Transpunerea realităţii va fi făcută cu mai multă sau mai puţină acurateţe . de – a magazinul . Jocul de construcţii : activitatea creatoare se manifestă pentru configurarea unor reproduceri bidimensionale sau tridimensionale. de – a doctorul . cât şi ca o creaţie prin rol .12 După criteriul de clasificare natura activităţii antrenate în joc : Jocul de creaţie . aproximative sau fidele . subiectul şi regulile jocului sunt alese de copii. . impresii acumulate de copii în urma unor experienţe directe sau imaginare ale acestora . . Ele redau aspecte ale realităţii fizice şi sociale. Jocurile de creaţie pot fi exprimate ca o creaţie cu obiecte şi materiale . categorie ce integrează jocurile de construcţie . În activităţile organizate sau libere . în această subgrupă fiind identificate două variante de joc : jocurile cu subiecte alese din viaţa cotidiană ( jocurile de convieţuire socială : de – a mama . Această categorie de activităţi ludice include jocurile în care tema . jocul de construcţii poate lua forma elaborării unei construcţii originale . de – a tata . a reconstituirii unui model prezentat anterior sau a construcţiei după model . de – a învăţătoarea ) şi jocurile cu subiecte din basme şi poveşti .

Prin caracterul său mai puternic finalist . Jocurile cu subiecte din poveşti sunt mai pretenţioase .copilul acordă importanţă semnificaţiei construcţiei . Jocurile inspirate de textul poveştilor pot lua forma unor jocuri dramatizări în care rolurile sunt interpretate fie de copii . deconstrucţia şi reconstrucţia de turnuri şi şiruri . elementele construite fiind adesea prezentate disparat . crearea de structuri estetice . construcţii în grup . care este stabilită la începutul acţiunii şi devine treptat mai importantă decât aceasta . Înaintând în vârstă.13 Activităţile de construcţie nu au unitate . Jocurile de creaţie prin rol : Jocurile cu subiecte din viaţa cotidiană reflectă prin conţinut experienţele directe trăite de copil . ele implică crearea unei atmosfere speciale sau redarea unor trăsături ale personajelor . Etapele jocului de construcţie evoluează : manipularea materialului (cuburi) . reprezentarea prin joc a unor obiecte reale . închiderea unor figuri . fie de păpuşi de teatru . jocul de construcţii îi oferă copilului satisfacţia îndeplinirii unei sarcini şi a aprecierii produsului obţinut contribuind la familiarizarea lui cu specificul activităţii de muncă . construirea podurilor . . cu o temă comună . copilul nu este preocupat pentru crearea unor relaţionări între acestea .dobândite prin observaţie sau relatare.

acţiunile şi restricţionează asupra anumitor mişcări şi acţiuni ) pe parcursul activităţii ludice .14 Organizarea unui teatru de păpuşi îi permite copilului detaşarea de un rol şi asumarea responsabilităţii de organizator . unele dintre ele tind să devină principii de conduită în joc şi în viaţa reală . pantomimă . Treptat în jocul de creaţie prin rol copilul trece la aspecte mai complexe ( acţiuni analoage . atitudini . estetică şi creativă a limbii (de exemplu propria producţie de texte . O categorie aparte a jocurilor cu reguli o constituie jocurile didactice . exprimări verbale şi nonverbale . fie că sunt impuse prin tradiţie . sau de normele morale. Fie sunt inventate sau adaptate de participanţii la joc sau formulate de educator . regizor al punerii în scenă a poveştii . clovni . teatru radiofonic ) . Se pot delimita jocuri în care pe prim plan se află mişcarea şi jocuri centrate pe stimularea intelectuală şi antrenarea proceselor psihice . Jocul descriptiv ( sinonim : joc scenic ) are ca scop folosirea teatrală . prezentarea unor roluri din texte scrise de autori cunoscuţi . Prin interiorizare . joc de umbre . regulile jocului sunt convenţii cu privire la un mod de a proceda şi de a interacţiona social (precizează mişcările . Jocul cu reguli se constituie începând cu perioada preşcolară şi se desăvârşeşte în perioada şcolară mică . Jocul cu reguli . exerciţii retorice ) . care îşi propun .

Lupul şi oile “ . Jocurile de mişcare . presupunând cel mai adesea imitarea unor mişcări . iar existenţa cântecului sau a textului asigură o interpretare mai expresivă a rolului impus de text şi executarea mai corectă a mişcărilor ( ex. De cele mai multe ori acestea primesc un caracter competitiv . a căror scop principal este exersarea îndemânării şi abilităţii motrice . : jocuri cu degetele ) . Acest tip de joc corespunde dinamismului specific copilăriei şi satisface în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a preşcolarilor . atitudini şi relaţii din viaţa oamenilor şi animalelor ( ex . în perioada preşcolară . Spre deosebire de etapa anterioară de vârstă . Raţele şi vânătorii “ ) – jocuri de mişcare cu subiect . În general . În aceeaşi categorie a jocurilor de mişcare se integrează şi jocurile fără subiect .. în jocuri de mişcare ce reflectă fragmente din viaţa reală . . aceste mişcări sunt încadrate într – un context . Contextualizarea mişcărilor are loc şi în jocurile cu text şi cântec .15 finalităţi de dezvoltare psihofizică mai clar conturate . în care copiii se organizează în cerc sau horă .. desfăşurându – se sub forma unor întreceri . . : . aceste jocuri se bazează pe respectarea unui set de reguli prestabilite şi pe performarea unor mişcări specifice .

memory . folosite cu intenţii didactice . ajută la transmiterea . cât şi acţiuni conduse şi stimulate de adulţi . Cercetările au dovedit totuşi că introducerea jocului didactic într – un context tematic îşi dovedeşte din plin eficienţa . joc cu reguli . jocul liber se înlocuieşte treptat cu alte forme ca : joc de rol . cuburi ş . a. Astfel . care se aseamănă ca formă cu jocurile de societate . Formatorii trebuie avertizaţi asupra pericolului didacticizării jocului în şcoală . Motivaţia şi plăcerea copiilor pleacă de la jocul în comun cu alţi elevi . Jocuri didactice ( engl . joc strategic şi de gândire activează priceperile noţionale şi rezolvarea de probleme . learning games ) . Metode de învăţare şi de muncă . Jocul didactic precum loto pentru citit . . Diferenţa faţă de jocul propriu – zis este dată de scop . de unde şi o serie de critici la adresa jocurilor didactice din perspectiva relaţiei învăţare – joc stabilite în cadrul acestora . joc de interacţiune . introducerea jocului didactic nu ar fi eficientă şi nu poate fi luată în serios .16 În şcoala primară . Toate aceste forme de joc pot fi atât activităţi libere ale copiilor . repetarea şi exersarea cunoştinţelor şi informaţiilor sub formă ludică . joc sportiv . domino pentru socotit . dar din punctul de vedere al conţinutului tematic au scop de învăţare . puzzle .

prin care se realizează o parte din sarcinile instructiv – formative ale activităţilor obligatorii . de cuvinte ) . rezolvare de probleme ) . Jocul de stimulare intelectuală : jocuri lingvistice ( de comunicare . jocuri de mişcare creativă ( dansul ) . sau a unor jocuri sportive combinate cu jocul de creaţie : jocuri concurs în care copiii îndeplinesc rolul unor personaje . investigaţie . gramaticale. jocuri de cunoaşterea mediului ( de explorare . După criteriul ariei psihofizice exersate (J .muzicale) . Jocurile didactice care urmăresc explicit dezvoltarea psihică pot fi şi foarte variate. Jocurile didactice pot îmbrăca forma unor jocuri de mişcare . escaladare . antrenantă şi motivantă . aşteptare . Elementul ludic este prezent prin integrarea unor momente de surpriză . dar şi a celor alese . jocuri de manipulare /coordonare.17 Jocul didactic este o formă de activitate accesibilă copilului . jocuri de căţărare . de exersare a ascultării . . jocuri de stimulare senzorială (de discriminare cromatică . parcurgerea de către copii a unor trasee identice într – o întrecere . încercare a capacităţilor personale şi întrecere între copii. într – o atmosferă distractivă . Moyles.1989) se clasifică în: Jocul psihomotor ce vizează dezvoltarea mobilităţii generale şi fine: jocuri de construcţie / dezasamblare .

18 jocuri logico–matematice(cu numere şi numărare. de reprezentare estetică ) . de tăcere) . redarea unui personaj . descriere . jocuri de creativitate( de imagerie mintală . cooperare . jocuri de empatie (interpretarea unor poveşti . Jocul de dezvoltare socio – emoţională : jocuri de comunicare . de perspicacitate) . Spre deosebire de jocul liber . sarcina didactică ( se regăseşte în formularea cerinţei jocului şi trebuie indicată clar în termeni operaţionali . imitaţie). Conducerea jocurilor didactice . analiză . nevoile şi trebuinţele lor de cunoaştere. ca activitate aleasă şi organizată de copii . jocuri terapeutice . jocuri de prezentare de sine . Proiectarea jocului didactic solicită din partea cadrului didactic proiectarea elementelor de structură a jocului care integrează o structură specifică : scopul. particularităţile individuale şi de grup ale copiilor . de comparare . Alte criterii de adaptare a tipurilor de joc didactic sunt finalitatea didactică urmărită. jocuri de autocontrol ( de imobilitate . jocuri de competiţie . Această caracteristică presupune o susţinută implicare a cadrului didactic eficientă a activităţilor de joc didactic . jocul didactic este un tip de joc direcţionat spre îndeplinirea anumitor finalităţi prestabilite . cât şi afectiv – emoţională ) . să antreneze întreaga personalitate a copilului atât intelectuală . elementele de joc să fie prezente nu doar ca . clasificare .

evaluarea reuşitei jocului . În loc de concluzii . premiere . sintetizez principiile care trebuie să ghideze atitudinea cadrului didactic şi a părinţilor faţă de jocul copiilor : -Jocul trebuie acceptat şi considerat important ca proces. -Jocul nu este opus muncii . asigurarea materialului de joc . denumirea jocului . -Caracteristicile şi calitatea jocului depind întotdeauna de mediul . succesiunea acţiunilor de joc . conţinutul . -Părintele are dreptul să ceară instituţiei educaţionale organizarea unor activităţi ludice care să se detaşeze calitativ şi ca organizare de cele realizate acasă şi are obligaţia de a încuraja . momente de tensiune şi de decizie .19 momente de relaxare sau recompensă finală : aplauze . resursele şi contextul social în care are loc . produse materiale . atmosfera propice jocului în faza iniţială şi pe parcursul acestuia . alternarea şi completarea reciprocă a jocului liber şi direcţionat al copiilor. -Jocul este un prilej excepţional pentru învăţare . explicarea jocului . regulile jocului . -Jocul direcţionat de către adult sau educator determină dezvoltarea copilului în zona proximă de competenţă . ci şi ca mijloc de rezolvare a sarcinii de joc : întrecere . şi nu doar pentru eventualele sale produse:achiziţii intelectuale .

tendinţa de a dezmembra jucării fiind expresia curiozităţii şi interesului pentru cunoaştere . Ea este percepută drept un tovarăş îndrăgit . ) .Denumirea jocului prin acţiunile propriu–zise . JUCĂRIA este pentru copil un obiect destinat jocului şi mult mai mult decât atât .Denumirea jocului prin rolul pe care copilul îl joacă . fie că aceasta corespunde exact subiectului jocului . jucăria este un stimulent al jocului . căruia copilul îi conferă . Prezenţa jucăriilor îi stimulează copilului forţa de creaţie . Acţiunea cu jucăria poate să reprezinte la un moment dat jocul însuşi . Copilul supune jucăria unei analize şi sinteze concrete. 3. de – a şcoala “ . . fantezia . fie . pe măsura dezvoltării conduitei ludice . Astfel . caracteristici umane . 4. Treptat . Jucăria este un altul asupra căruia sunt reflectate activităţi specifice şi impresii acumulate de copil în viaţa reală .. jucăria devine un instrument esenţial pentru iniţierea anumitor jocuri . TEMA jocului evoluează : 1. iar relaţionarea cu diversele tipuri de jucării îi trezeşte trăiri afective . directe .20 continuarea jocului constructiv al copilului şi în mediul familial .Denumirea jocului după numele jucăriei . înţelese şi interiorizate . emoţii . care sunt în acest fel trăite .. 2. construim o cetate “ . în planul imaginaţiei .Denumirea jocului după locul unde e plasată acţiunea sau prin finalitatea jocului (. interese .

mărgele . loto . sinteza .Exersarea capacităţilor de rezolvare de probleme : jocuri de masă .Dezvoltarea creativităţii : creioane. determinând caracterul jocului .jucării ce redau personaje din desene animate .păpuşi .Dezvoltarea limbajului şi a capacităţii de comunicare : cărţile cu poveşti ilustrate . paste. comparaţia . cuburile cu imagini din poveşti .21 că este doar un înlocuitor al unor obiecte necesare . 5. casetele .Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a realităţii şi de a face distincţia între realitate şi ficţiune : păpuşile cu haine ce pot fi spălate sau schimbate . 2. cutiile de carton . putem spune că jucăria este accesoriul absolut al jocului . setul cu pahare de mărime crescătoare . clasificarea ( jocuri cu puzzle . 6. jucăriile tehnice. jocuri de construcţie . echipamentele de joc în aer liber (toboganul ) . conţinutul acestuia şi trăirile emoţionale ale copilului. bucătăria de jucărie) . maşini .Dezvoltarea operaţiilor gândirii : analiza . jucării demontabile . obiecte reale în miniatură . acuarele pentru pictat cu degetele. hârtie colorată .foarfece . jocuri de strategie cu piese ce pot fi manipulate .Dezvoltarea capacităţii de percepţie a formei şi relaţiilor spaţiale şi temporale : puzzle . jocuri cu tematică : ferma. Valenţele formative ale jucăriilor : 1. Rezumând . maşinile cu segmente detaşabile . leagănul . 3. instrumente de percuţie . generalizarea. casa păpuşii . 4. beţişoare.

cercul . 7. precum hiperactivitatea şi agresivitatea : jucării ce invită la cooperare . 10. însă pedagogii atenţionează asupra regresului calităţii acestora şi se plâng de nivelul educativ scăzut al jucăriilor .Dezvoltarea simţului umorului : Hopa–Mitică . nisip. În ultimii ani s – a ajuns la jucării de tip horror . echipamente pentru căţărat din burete . caleidoscopul .Dezvoltarea capacităţilor fizice : jucării de construcţie .Temperarea unor tendinţe negative . Târgul de jucării de la Nurnberg oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor tipurilor de jucării de pe piaţă . 11. tricicleta . Găinile ciugulind . coarda . tristeţe: păpuşi moi . solicită atenţie concentrată sau oferă satisfacţie prin posibilitatea de acţiune distructivă asupra lor : plastilină . jucării de pluş . jucării de pluş mari . jucăriile muzicale care redau cântece cu text .22 audio . materiale de construcţie . . În industria de jucării oferta creşte continuu . 9. Jumping Jack Box . mingea.Dezvoltarea capacităţilor senzoriale : jucării pentru apă . 8.cutia cu baloane de săpun .bicicleta .Depăşirea unor trăiri emoţionale negative : sentimentul de singurătate . instrumente reale şi de jucărie .

se privesc reciproc . . dar nu par a juca acelaşi joc . uneori pare că nici nu conştientizează prezenţa altui copil ce se joacă lângă el . urmărind orice stimul care îi atrage atenţia . deşi se află în vecinătetea ( proximitatea ) altor copii . copiii îşi împart rolul . altul îl priveşte cum pleacă şi îl urmează. desfăşoară activităţi fără scop determinat .23 CATEGORII DE JOC (M . jocul observativ ( outlooker play ) – observă jocul altor copii . jocul paralel ( parallel play ) – copilul se joacă singur în apropierea altor copii . unul abandonează jocul. se angajează în activităţi similare . nu interacţionează . dar nu cu ei . Parten .1932 ) După gradul de implicare socială a copilului în joc : joc fără implicare ( unoccupied play ) – petrece timpul privindu – i pe ceilalţi . dar nu se implică . nu se implică în relaţii interpersonale . jocul solitar ( solitary independent play ) – se joacă singur cu jucării care nu sunt identice cu ale celor din apropierea sa . deşi jucăriile sunt identice (asemănătoare ) cu ale celorlalţi . nu face nici un demers de interacţiune cu ei . ocazional le vorbeşte . schimbă jucării . jocul asociativ ( associative play ) – copiii se joacă unii cu alţii .

mijlocite de rolul sau tema activităţii ludice . apar primele relaţii între copii sau pentru procurarea materialelor necesare . vârsta inocenţei . jocul înseamnă convenţie şi derivă din dorinţa de cunoaştere a lumii . relaţiile ce apar în acest tip de joc depind de subiectul . rolurile sunt clar stabilite . jocul cooperativ ( cooperative play ) – forma de joc este organizată . iar membrii grupului sunt conştienţi de apartenenţa lor la grupul de joacă şi cooperează pentru îndeplinirea anumitor sarcini stabilite de comun acord . . ţine de o stare specifică generată de instinct . 2 . rolurile jocului .funcţionale nemijlocite . El presupune comunicare cu realul pe care îl transfigurează în planul ficţional conturat prin regulile acceptate de jucători . cerute de organizarea şi coordonarea jocului pe parcurs . poziţia copilului în joc ( lider . PARALELA JOC // JOACĂ Jocul şi joaca par a defini . la o primă interpretare . . Dar . regulile . subordonat ) şi se împart în două categorii de relaţii : . în vreme ce joaca presupune spontaneitate .24 activităţile lor nu sunt coordonate şi nu au o finalitate comună .

în timp . jocurile se schimbă . şi pot fi clasificate în funcţie de vârsta celor care joacă . ci şi figurile. programe de jocuri pe calculator pentru a ilustra această devenire în timp a jocurilor . nerituale .25 3 . FUNCŢII . jocuri diurne . jocuri de inteligenţă . jocuri mecanice şi jocuri electronice etc. . fie la îndemânare . fie la inteligenţă . jocul numeşte nu numai o activitate specifică . adică să intre într – un ritm pe care . jocuri publice . de timpul sau locul unde se joacă. Este suficient să amintim că astăzi există jocuri electronice . În accepţia curentă . de sexul lor . REGULI Jocurile sunt extrem de numeroase şi diferite : jocuri de societate . jocuri nocturne . jocuri de dexteritate sau de limbaj . rituale . de noroc . simbolurile . ţinând pasul cu dezvoltarea tehnico – ştiinţifică . solicitând jucătorul să îşi mobilizeze energia şi să se concentreze . Existenţa unui inventar de obiecte pe care le dezvoltă jocul ne atrage atenţia asupra faptului că . de îndemânare . Jocurile fac apel fie la forţa fizică . pentru a– l imita trebuie mai întâi să îl . jocuri private . instrumentele necesare activităţii ludice . să îşi calculeze mişcările cu ale celorlalţi participanţi . PROBLEMATICA JOCULUI : CLASIFICARE .

26

recunoască . Din acest motiv , jocul reprezintă modalitatea cea mai simplă şi mai plăcută de integrare într – un univers cultural . Adeseori , jocurile nu sunt altceva decât simple imitaţii ale unor activităţi proprii maturilor . Evident că , în cazul acesta , comportamentul mimetic nu este altceva decât o formă de înscriere într – un model cultural asumat prin joc , adică o iniţiere. Jocului pare să – i fie proprie funcţia de a destinde şi de a amuza . El rămâne în mod esenţial o activitate exercitată în absenţa oricărei constrângeri, cu excepţia celor proprii reprezentate de regula jocului sau a convenţiilor sale . Deşi este considerat frivol, pentru că se opune la ceea ce este serios, întrucât nu produce nici bunuri , nici opere , părând steril , jocul este , de fapt , o activitate modelatoare . Aparenta gratuitate a jocului , care , în mentalitatea comună , duce la minimalizarea importanţei lui , ţine de o insuficienţă de înţelegere , pentru că , în realitate , jocurile sunt la originea celor mai înalte manifestări de cultură , după cum, în cazul individului , capătă pe nesimţite statutul unui factor de educaţie morală , de progres intelectual etc. Jocul este şi un mijloc de formare care cultivă – ca în cazul jocurilor sportive – rezistenţa , abilitatea , dexteritatea , dar , în egală măsură , poate modela caracterul , răbdarea , responsabilitatea , spiritul de echipă etc.

27

Orice joc presupune respectarea unor reguli ale jocului şi , din acest motiv , jocul trebuie considerat un factor creator de ordine . El instituie un sistem de reguli care precizează ce se face şi ce nu se face , cum se face şi când se face , adică ce este permis şi ce este interzis . Deşi arbitrare , regulile jocului sunt imperative . Orice încălcare de regulă are drept efect o ieşire din joc , un sfârşit al jocului . Aşadar , jocul înseamnă , în primul rând , un ansamblu de restricţii voluntare , care stabilesc o legislaţie tacită a jocului , deşi cuvântul j o c evocă în mod obişnuit ideea de libertate . Regulile jocului specifică un sistem ferm de drepturi şi obligaţii , de privilegii şi responsabilităţi şi , atâta vreme cât regula jocului este respectată , aceasta nu favorizează şi nu lezează pe nimeni . În mod paradoxal , regulile acestei activităţi libere , care este jocul , sunt mult mai ferme şi mult mai puternice decât regulile vieţii sociale , încălcate adeseori . Jocul are capacitatea de a – l absorbi complet , în lumea lui , pe cel care joacă , instituind astfel o lume paralelă , fictivă, complementară faţă de lumea obişnuită – lumea jocului . Regulile de joc externe sunt acceptate treptat ca necerare pentru asigurarea respectării responsabilităţii şi a conduitelor civilizate în

28

joc , iar regulile interne devin o iniţiativă a copiilor . Dar cea mai importantă funcţie a jocului pare a fi aceea de a stimula imaginaţia , pentru că înscrierea în lumea jocului , instalarea în rolul repartizat prin joc implică în mod fundamental capacitatea de a produce variante nelimitate ale fanteziei . Un principiu de ordine în cazul jocului poate fi , în mod paradoxal , chiar încălcarea ordinii recunoscute . Suspendarea convenţiilor este de natură să facă evidentă necesitatea ordinii , prin alunecarea în absurd sau în comic . 4 . EVOLUŢIA TEMEI

Încercarea de a defini jocul ne obligă să constatăm că el reprezintă , în esenţă , un modus vivendi , nu doar pentru om , ci pentru întreg universul . Deşi pare o pură gratuitate , el implică o suită de factori ce atrag după sine o întreagă lume de simboluri şi semnificaţii . Raportându – ne la joc , vom descoperi nu numai copilăria , ci şi adolescenţa , tinereţea , maturitatea omului , viaţa în genere . Învăţăm să trăim jucându – ne. La început doar imităm anumite acţiuni , pentru ca ulterior să schimbăm rolul de actori în acest scenariu improvizat cu acela de protagonişti autentici , asumându – ne pe de – a – ntregul

jocul rămâne un excelent exerciţiu pentru viaţă . Problema originii jocului a născut controverse şi a rămas . până astăzi . Evoluţia jocului coincide . în stare . psihologică . . jocul nu reprezintă doar un fenomen biologic . fie că se subordonează unui spirit de imaginaţie congenital . iar animalele nu l–au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace “ . pe scurt . care se execută într – un spaţiu şi un timp special circumscrise . ca o acţiune liberă .. că . presupune în orice caz o societate omenească . pentru că noţiunea de cultură .. o întrebare fără răspuns . se poate deci defini jocul . La . În eseul Homo ludens . Cu toate acestea . jocul este mai vechi decât cultura . cu cea a omului şi a societăţii în general . Fie că reprezintă descărcarea unui surplus de forţă vitală . oricât de incomplet ar fi ea definită . evident .Sub unghiul formei . între altele . se desfăşoară ordonat .29 realitatea percepută iniţial ca destindere sau divertisment . înconjurându – se de obicei de mister sau accentuând prin deghizare ciudăţenia lor faţă de lumea obişnuită “ ( Johan Huizinga . el având o funcţie afectivă . comportamentală . după reguli date şi creează în viaţă relaţii de grup . înţeleasă ca fictivă şi situată în afara vieţii obişnuite .o acţiune golită de orice interes material şi de orice utilitate . cu toate acestea să absoarbă totalmente jucătorul. Johan Huizinga demonstrează . Homo ludens ) .

de construcţie. de exemplu .. abilitate . Teoria jocurilor “ . Jocul dobândeşte . invenţie . Eseuri despre imaginaţie “ . libertate . funcţiile unui rit social . de îndemânare .30 începuturile sale . mai târziu . urmăreşte evoluţia noţiunii şi a conceptului de joc . o funcţie sacră . Este clar deci că această activitate umană îndeamnă la armonie şi înţelegere. de răbdare. Pe durata jocurilor se întrerupeau războaiele . operând totodată o clasificare : jocuri de societate .. prin intermediul lor cristalizându – se şi întărindu – se spiritul cetăţenesc şi . sărbătorile religioase erau urmate de jocuri închinate zeilor tutelari ai cetăţiilor . Acest contrast între o activitate considerată îndeobşte minoră şi consecinţele ei în plan uman şi social îl . Şi astăzi jocurile reprezintă mijloace divinatorii (Paparudele . La greci şi la romani .aduc ploaia). nu aveau loc execuţii capitale şi nu se puneau sechestre . jocuri în aer liber . Robert Caillois . Spiritul ludic este unul din resorturile fundamentale ale societăţii. inteligenţă .capitolul . Fiecare cetate avea propriile jocuri . risc. jocuri sportive. favorizând cele mai înalte manifestări de cultură . Este lipsit de constrângeri . în . sentimentul naţional .El constată că această activitate implică dezinvoltură. el avea . astfel . în afara cărora nu se poate desfăşura . ca orice activitate umană .de exemplu. răbdare . iar pentru individ înseamnă educaţie morală şi progres intelectual . însă are un sistem de reguli voluntar acceptate de jucători.

va desfăşura adevărate jocuri ale inteligenţei . Poetul modern va căuta să se exprime într – un mod cu totul nou .. această operă de artă care – şi dă veşnic formă “ (F . iar Marin Sorescu . parodiind cu umor realitatea cotidiană . paralelă sau pseudorealitate în care individul este absorbit cu totul . Mihai Eminescu defineşte poezia ca . Jocul reprezintă oricum o altă realitate . pictura .. sciitorii îşi iau libertatea de . dacă nu un joc cu cuvintele .. sunetele . Schlegel ) . un paradox mai mult ingenios decât întemeiat “ .. inventând noi forme de exprimare şi forţând cuvântul să rezoneze cu mereu alte realităţi . dansul etc . În . Epigonii “ . relaţii stranii între om şi limbajNichita Stănescu . Începând cu romantismul şi culminând cu epoca modernă . gramatici . combinaţie ingenioasă de imagini capabile să nască un sens. invevtând cuvinte. Acest nelimitat al artei ne constrânge să – i observăm funcţia ludică . mişcările ? . a se juca “ la nesfârşit . .31 determină pe Caillois să considere jocul . voluptos joc de icoane şi de glasuri tremurate “ .. culorile . existentă în chiar esenţa ei primordială . Legătura cu arta devine astfel evidentă .Toate jocurile sacre ale artei nu sunt decât imitaţii ale jocului fără sfârşit al lumii . muzica . pentru că ce altceva este literatura .

El depăşeşte ca atare limitele unei activităţi pur fiziologice sau cel puţin pur fizice .Homo judens “ . 5 .. ceva care pune în acţiune un tâlc . NATURA ŞI IMPORTANŢA JOCULUI CA FENOMEN DE CULTURĂ Text ştiinţific ( nonficţional ) : . îl numim intelect . de Johan Huizinga . că civilizaţia omenească nu a adăugat nici o caracteristică esenţială noţiunii generale . Jocul este o funcţie plină de tâlc . Fiecare joc înseamnă ceva . pentru că . presupune în orice caz o societate omenească . fără risc . JOCUL este mai vechi decât cultura . spunem prea mult . iar dacă îl numim instinct . nu spunem . Chiar şi în cele mai simple forme ale sale şi chiar în viaţa animalelor . jocul este mai mult decât un fenomen pur fiziologic sau decât o reacţie psihică determinată pur fiziologic . Se poate afirma . Animalele se joacă întocmai ca şi oamenii . Dacă acest principiu activ. intră în joc “ ceva care trece dincolo de instinctul conservare nemijlocit .32 derizoriul actelor umane . oricât de incomplet ar fi ea definită .. În joc . care îi conferă jocului esenţa . iar animalele nu l – au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace . deşi în spatele acestor atitudini se află meditaţia gravă .

Oricum l – am privi . Alţii sunt de părere că orice fiinţă vie . sau ca pe o umplutură necesară unei activităţi orientate prea unilateral . odată cu această . Alţii consideră jocul ca pe o drenare nevinovată a unor porniri dăunătoare . sau de a pricinui ceva . se supune unui spirit de imaginaţie congenital . un element imaterial . pe care i–o va cere viaţa . în orice caz . în însăşi esenţa lui .sau în aceea de a–i întrece pe concurenţi . intenţie “ a jocului se vădeşte . a dorinţelor cu neputinţă de satisfăcut în realitate şi . Sau că este un exerciţiu pregătitor în vederea activităţii serioase. sau ca satisfacerea . ca autoconservare a simţului personalităţii . . Alţii caută principiul în nevoia înnăscută de a putea face ceva . Sau că serveşte drept exerciţiu de stăpânire de sine . într – o ficţiune . în consecinţă . al copiilor şi al oamenilor adulţi . Ele caută să stabilească natura şi semnificaţia jocului şi să indice locul lui în planul vieţii . când se joacă. Sau că jocul satisface o nevoie de destindere .. Numeroase încercări de a determina funcţia biologică a jocului sunt foarte divergente: Unii au crezut că pot defini originea şi fundamentarea jocului ca o descărcare a unui surplus de forţă vitală . descrierea şi explicarea jocului animalelor . Psihologia şi fiziologia se ocupă de observarea .33 nimic . sau în tendinţa de a domina .

după încordare . că serveşte unei anumite finalităţi biologice . fie să – l cuprindă sau să – l preia într – o unitate de rang superior . De fapt . h a z u l” jocului ? Intensitatea jocului nu poate fi explicată prin nici o analiză biologică .34 Toate aceste explicaţii au un factor comun:toate pornesc de la presupunerea că jocul are loc de dragul unei realităţi . dar ce este de fapt . Faţă de fiecare dintre explicaţiile date . joc “ rămâne de regulă necircumscrisă . ce înseamnă el pentru jucătorii înşişi ? Ele abordează nemijlocit jocul cu unităţile de măsură ale ştiinţei experimentale. Cele mai multe dintre aceste strădanii de a da o explicaţie nu se preocupă decât în a doua instanţă de întrebarea : ce şi cum este jocul în sine .fără să acorde în primul rând atenţia necesară calităţii lui estetice profunde . rămâne întrebarea : bine . calitatea primară . Şi totuşi . ar trebui să–l excludă pe celălalt.. în această intensitate . pregătirea pentru cerinţele vieţii şi compensarea pentru ceea ce nu s – a realizat – . în această capacitate de a scoate din minţi rezidă esenţa lui .. calitatea lui intrinsecă . Ele pun întrebarea : din ce cauză şi cu ce scop se practică joaca? Răspunsurile care se dau la această întrebare nu se exclud câtuşi de puţin unul pe altul . Dacă unul ar fi concludent . Natura – pare să spună mintea logică – ar fi putut să le dea urmaşilor săi toate acele funcţii folositoare–descărcarea energiei de prisos.

. propriu nu numai omului . Pentru Johan Huizinga . limbajul este riguros . toţi oamenii care îl cunosc “ ( Tudor Vianu . cuvintele fiind folosite în sensul lor propriu sau denotativ . cu . Huizinga pune în lumină complexitatea problemelor pe care le ridică jocul. vol . Dar nu : ea ne – a dat JOCUL . ci şi animalelor. constând adică într – un transfer de informaţie de la emiţător către receptor . Dubla intenţie a limbajului şi problema stilului . Arta prozatorilor români ) . Se reflectă în el omul care îl produce şi sunt atinşi . O face pentru alţii şi o face şi pentru el . prin el . nu numai în natură .. cu încordarea lui . cu bucuria lui . În limbaj se eliberează o stare sufletească individuală şi se organizează un raport social . Limbajul păstrează o funcţie predominant tranzitivă . spre a preveni astfel orice alterare a adevărului ştiinţific pe care autorul vrea să – l comunice într – un asemenea tip de mesaj . . se poate spune că faptul lingvistic este în aceeaşi vreme reflexiv şi tranzitiv . Ca orice studiu sistematic . Cine vorbeşte comunică şi se comunică . . jocul este un fenomen precultural .35 şi sub forma unor practici şi reacţii pur matamatice . Considerat în dubla sa intenţie . hazul“ lui. ci şi în cultură . Studiul lui J.

iar ultima parte după moartea autorului . de tipurile de joc . de caracterul ritual sau neritual . El îşi . iar caracterul este real şi este ilustrat în stilul comun .. Amintiri din copilărie “ – Ion Creangă Amintirile cuprind patru părţi (primele trei publicate în 1881-1882 .36 Textul are în vedere un referent nonficţional . în Convorbiri literare . 6. Johan Huizinga caută un adevăr istoric . Codul folosit este cel verbal în varianta lui scrisă .TRATAREA TEMEI ÎN OPERE ( FICŢIONALE ) LITERARE . Nota afectivă este egală cu zero (deoarece gradul zero al limbajului . particular în definirea şi justificarea noţiunii de joc . deci o formă a realităţii cu elemente specifice . ştiinţific. colective sau individuale . deci un om de ştiinţă . Emiţătorul este un cercetător . şi nu de vorbire . îl constituie limbajul ştiinţific ). care este jocul . iar funcţia receptorului revine oricui citeşte studiul . deci canalul de transmisie este unul vizual . reprezentat de scriere . legate de vârstă .în 1892). tehnic. funcţional .Opera este un roman al devenirii în care autorul are rolul de a ordona narativ etapele formării copilului ca om .

joaca reprezintă pentru Nică singurul mod de a înţelege lumea . în ea regăsindu – ne fiecare dintre noi. abordând un univers uman necunoscut până atunci în literatura română . inconştienţă . Amintirile reprezintă un document uman foarte important . Sunt experienţe obişnuite . Copilul lui Creangă nu face nimic altceva decât să se joace . banale chiar . înfăţişate cu realism de scriitor . vârsta fericirii . Creaţia devine un mod de a retrăi trecutul . poate fi considerat un roman de formare ( bildungsroman ) . eternizează copilăria autorului . El vede existenţa numai prin prisma jocului . Nimic spectaculos nu intervine în derularea etapelor copilăriei şi ale adolescenţei . un joc în care regulile sunt stabilite de el însuşi . acel inefabil al exprimării ce – l face pe Creangă de neegalat . dorinţă de exteriorizare a unor impulsuri afective sau pur şi simplu neastâmpăr copilăresc . Amintirile sunt opera de maturitate artistică a lui Creangă . devenind copilăria copilului universal . plină de haz şi fantezie . Amestec de curiozitate . mirajul limbajului .37 creează o lume proprie . nimic nu – l poate . Ceea ce le unicizează este farmecul spunerii . Identitatea narator – personaj este esenţială pentru receptarea activă a textului . iar sentimentul dominant este nostalgia . deoarece urmăreşte procesul modelării umane . Ca specie .

38 determina să abandoneze această activitate care pentru el rezumă întreaga realitate. al spontaneităţii şi al poznelor : . încălecat pe . Mintea lui Nică nu cugetă atunci când acesta acţionează . la ce poate să le aducă ziua de mâine . Ceea ce – l face nevinovat în ochii părinţilor este lipsa oricărei intenţii a răului : scăldatul până târziu . să tragă . fără voia mamei .. mersul la urat devreme . să se joace . furtul pupezei şi al cireşelor .Dacă – i cal . astfel . dărâmarea casei Irinucăi . în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . căci ea singura este veselă şi nevinovată . ci cugetă inima şi sufletul lui. Copilul . Nu întâmplător Ştefan Apetrei va spune la un moment dat : . în ciuda avertismentelor părinţilor . sau că – i frământă alte gânduri pline de îngrijire . Aventura are valoarea unei experienţe de cunoaştere din care cititorul poate desprinde un tâlc.. şezătorile etc . Hai mai bine despre copilărie să povestim . Intenţia lui Ion Creangă în Amintiri este să înfăţişeze copilăria . să cetească şi dacă – i copil . care stă sub semnul neastâmpărului băieţesc .” Toate năzbâtiile lui Nică vor fi . Ce –i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii . clăcile . iertate . sunt fapte pentru săvârşirea cărora nu trebuie căutate motive serioase sau explicaţii . dacă – i popă . Ele s – au petrecut firesc .

şi răcneşte la el din toată inima . măcar să zică cine ce – a zice … “ . la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt .când mă gândesc la locul naşterii mele . Ia.Nu ştiu alţii cum sunt . şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului … Aşa eram eu la vârsta cea fericită .. dar eu . o bucată de humă însufleţită din Humuleşti . de care mă ţineam când începusem a merge copăcel . Partea a I I a începe sentimental . la prichiciul vetrei cel humuit . pe care aleargă . crede că l – a trântit calul . care nici frumos până la 20deani .” Finalul părţii a II a este memorabil prin celebra autoironie : . Marele povestitor Ion Creangă deapănă amintiri despre cei dintâi ani ai copilăriei . cu un lirism nostalgic : . la casa părintească din Humuleşti . de – ţi ie auzul . de crăpau mâţele jucându – se cu ei . şi – l bate cu biciul şi – l struneşte cu tot dinadinsul .am fost şi eu în lumea asta un boţ cu ochi .. şi cade jos . cu voie bună . şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăriei . de când îi lumea asta şi pământul . şi aşa cred că au fost toţi copiii . nici cu minte .39 băţul său gândeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici . parcă – mi saltă şi acum inima de bucurie ! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi şturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa.

evocarea procesului de formare a unei personalităţi . firescul . al receptorului . al întoarcerii la origine . Referentul este joc şi joacă . un zbucium nostalgic . ambele se desfăşoară doar în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . un centru al universului în funcţie de care se ordonează totul. o lume eternă . cel al copilăriei : motivul drumului . MORALA : . tendinţa de a crea a unui mit . iar canalul de transmitere este cartea . într – o lume de vis născută şi construită în Humuleşti . Scriitorul vibrează adânc la sferele eului său . printr – o serie de motive . la vederea măreţiei lumii create de el . el îmbrăcând totul în haina ironiei şi a umorului . Intenţia limbajului şi a stilului este reflexivă . datorită termenilor subiectivi folosiţi care sensibilizează şi trezesc în sufletul cititorului . o ritmică aparte .niciodată n –am fost. Codul este limba română . Creangă reuşeşte prin arta limbajului să transfigureze realitatea . al sărbătorii . Mesajul este deci .40 până la 30 şi nici bogat până la 40 nu m – am făcut . ca anul trecut şi ca de când sunt .Dar şi sărac. cea a lui Nică . obstacolelor . prieteniei .“ Ion Creangă utilizează un limbaj conotativ . normalul în ficţiune în anormal . drumului . ca anul acesta .

După melci este o poezie de cunoaştere . care îi tulbură liniştea sufletească şi optimismul specific vârstei . specifică vârstei inocente. Deşi complexitatea structucturală şi semantică a generat mai multe controverse de – lungul timpului .. ce consacrase deja balada ca specie a literaturii culte. constituindu – se într – o sinteză fericită a inspiraţiei cu tradiţia livrescă .. o îmbinare paradoxală între tema jocului . Tema fundamentală pare a fi cuvântul şi capacitatea magică a acestuia de a schimba faţa realităţii şi de a influenţa devenirea individului . trăieşte o experieinţă ce – i modelează sensibilitatea . După melci “ aparţine celei de – a doua etape a creaţiei barbiene . În structura de adâncime însă . deoarece personajul principal . . o dramă a descoperirii treptate şi dureroase a puterii nebănuite a cuvântului .41 Copilăria este .. în structura de suprafaţă este o poezie pentru copii . îl face să întrevadă o lume ascunsă ochiului obişnuit .şi gravitatea moralei . un copil . cartea de vizită “ a unui copil . a stihiilor unei naturi . iar aceasta este un mic curriculum al anilor jocului . După melci “ – Ion Barbu Balada . ce vizează însăşi condiţia umană .

După ce fixează spaţiul ( lumea satului) şi timpul întâmplării (primăvara devreme) . Omul să – l dezgroape “ . .42 imprevizibile şi ostile oricărei încercări de răsturnare a ordinii prestabilite .. Descântecul . Oprirea la melc se explică prin tainica posibilitate de comunicare cu natura a copilului . copilul se hotărăşte să verifice puterea magică a unui descântec. scriitorul se opreşte asupra schemei epice propriu – zise . surprinsă în elementele ei fundamentale.. Descântecul copilului . într–o tonalitate umoristică şi autoironică . ca o poezie a purităţii inefabile . Subiectul evoluează pe momentele clasice . planul fabulosului acoperă o parte a realităţii . să oficieze din letargie la viaţă . căci mica vietate aştepta . sătui de aerul închis şi umed al bordeiului . constituie acum o invocare a fiinţei să iasă din nefiinţă . Ştiut fiind faptul că în copilărie . Simţind mirosul unei primăveri timpurii . trecându – l dintr –un anotimp în altul . protagonistul ascultă şoapta gândului care îi spune taina melcului . cu sonorităţile lui melodioase . Asupra melcului . amintindu – ne de mitul oului sau al increatului şi de cel al genezei . Ţânci ursuzi . într – un crescendo al trăirii şi al perceperii adevărului ce dezvăluie ingeniozitatea şi curiozitatea copilului . /Desculţi şi uzi / Fetişcane /(Cozi plăvane)” se îndreaptă cu toţii spre pădure într – o pornire expansivă de a tatona semnele anotimpului atât de aşteptat .

ceea ce duce la întreruperea actului magic . are de această dată rol revitalizant . însă pe seară vântul se porneşte .. copilul ieşind să vadă ce s – a petrecut cu melcul . Retras în spaţiul ocrotitor al casei . Şi agaţă la feştile / Ciufulite de zambile / Sau la fir de mărgărint / Înzăuatul tău argint “ . El invocă vântul primăverii şi – l roagă să nu – l nimicească pe melc . Iluzia are drept efect frica şi fuga lui . ascunsă de frigul iernii . joimăriţele sunt prezente . În partea aIIIa se revine la planul exterior .. printr – o promisiune seducătoare .. al naturii . Amintirea apasă firesc memoria copilului şi el merge agita la geam să vadă prăpădenia de afară. o guşată “ fioroasă se apropie .. ispitesc şi provoacă . copilul aşteaptă ivirea melcului . El este şi un elogiu adus primăverii prin metaforele sublime în simplitatea lor : . Albicioase / Ori foioase / …cep de borangic “ . La locul întâmplării descoperă urmele unei drame : sedus de promisiunea făcută . Aşezat în genunchi pe pământul reavăn. . spuse incantatoriu . de trezire la viaţă a unei vietăţi adormite .43 rostit în inconştienţa vârstei . la adăpost de o natură dezlănţuită într–o viforniţă târzie . copilul este urmărit în gând de soarta micii vietăţi părăsite în pădure. nălucirile nopţii se înghesuie şi . Tipăreşte brâu de bale … “ Vorbele care îl compun . ce ia aspectul căderii de . sperie băiatul care fuge acasă .

dar momentul remuşcării este şi momentul înţelegerii . ca un martor al dobândirii conştiinţei sale . Sentimentul vinovăţiei . Jocul nevinovat devine un joc tragic . seducătoare . copilul având acum revelaţia puterii ascunse în cuvântul capabil să producă iluzii periculoase pentru cel care le confundă cu realitatea .al descoperirii morţii .a dat iarbă pe răzoare ..Melc . făcând o victimă din cel nepregătit să primească vorba prefăcută . . Este o experienţă ce rezumă în câteva clipe un întreg ciclu existenţial . Cu – n sutite griji “ copilul îl aduce legănat acasă şi – l aşază în pod să – i fie aproape . / Să tragi alt oblon de var / Între trup şi . / Surd la cânt şi îmbieri . devenise victima gerului întors pe neaşteptate .astfel.al conştientizării puterii cuvântului şi. al maturizării treptate. se transformă acum în bocet . în imn al morţii . ieşind din găoacea protectoare. melcul . Descântecul . îşi află expresia într – o lamentaţie . poezia naşterii vieţii în prima parte .44 prin descântec . descântecul şi bocetul . . / Că alunul e un cântec / . dar înşelătoare : . este unul al suferinţei. ce – ai făcut ? / Din somn cum te – ai desfăcut ? / Ai crezut în vorba mea / Prefăcută … Ea glumea ! / Ai crezut că plouă soare / C. melc . trăit de copil .Astea – s vorbe şi descântec ! / Trebuia să dormi ca ieri . Traseul dintre cele două forme de manifestare a spiritului ..

nătâng . personificări . o formulă sintetică ce se naşte din sublimarea unei întregi filosofii populare asupra sensurilor vieţii şi ale morţii . / Iarna ţi – a muşcat din pântec … /” În După melci .melc prost.comparaţii . jocul echivalează cu un ritual al iniţierii . al trăirii şi al transmiterii directe a celor mai intime sentimente omeneşti . ..... năzdrăvana de pădure“. .. bogat în figuri de stil şi în imagini artistice : enumeraţii . somnoros”. fiecare fiind reprezentat prin aspecte ce ţin de formă .. alchimia limbii “ şi de . sul lung de har “.... Alexandru Piru . Dramaticul este prezent prin lamentaţia din monologul copilului . Ion Barbu apelează la descântec şi bocet . arta combinatorie ezoterică “ ./Melc nătâng“. viforniţă târzie“. vorbind de . prin finalul tragic al .plâns prelung cum scoate fiara “ . Poemul este o sinteză a celor trei genuri literare . apoi la acela al limbajului . Lirismul este vizibil mai întâi la nivelul emoţiei . repetiţii .iarna leapădă cojoace“.umbre dese ca păunii“. imaginând un copil atras de miracolul vieţii trezite la chemarea magică . metafore . înainte de vreme.45 ce–i afar … / . blând .. cât şi de conţinut .. . şi compune un poem de mare candoare . zid de var “. .Melc nătâng. observă că .. jar străveziu “.epitete .. . încetinel .Vezi ? / Ieşişi la un descântec . o capodoperă pe tema inocenţei şi a fragilităţii“. expresiv ... pădurea înghiţea din luminiş“. pietrişul de albine “ . .

46 melcului . a spiritului ludic . regizorală . de sensibilitate şi de exprimare simplă . într – un subiect coerent .. fiind vorba de o baladă . cu materialul vagabond al cuvintelor date . prin viziunea scenică . lipsindu – mi instalaţiile .. După melci “ rămâne un model de virtuozitate artistică . prin intenţia dialogului . . a autorului . m – am jucat cu ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată . M – am apucat să fac resorturi pentru cuvinte ca să poată sări . Poemul . Am căutat cuvinte care sar şi fraze care umblă – de sine stătătoare . care conferă acţiunii . Prefaţă la Cartea cu jucării . cu personaje între care se stabilesc relaţii şi care săvârşesc acţiuni prezentate în cronologia lor . Observăm de asemenea abundenţa verbelor . În sfârşit . chiar dacă simbolice .. Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării . . netrucată .Tudor Arghezi . întregul material lirico – dramatic este îmbrăcat în formele epicului . şi . De – a v – aţi ascuns “ . mult dinamism .

Poezia . din 1947 .Activitatea ludică.. ce are ca obiect definirea actului de creaţie . Jocul este învestit . fiind duşmana rutinei . Literatura română între cele două războaie mondiale ). Fragmentul citat are valoarea unui .. o inventivitate şi o libertate spirituală pe care preocupările grave omeneşti le – au pierdut . ..neserioasă” păstrează o ingenuitate sufletească . Crohmălniceanu . cu o forţă subversivă şi totodată izbăvitoare ..47 Câteodată . horelor “ vede în joc o gimnastică salutară a anchilozelor minţii . S .. după cum vedem . Prefaţă “ deschide volumul . universul naiv al copilăriei . . El aruncă o lumină foarte vie asupra degradării valorilor pe care e clădită lumea modernă şi îi permite simultan acesteia să renască în universul lui . Dispoziţia la zbenguiala copilărească e incompatibilă cu orice formă de uscăciune lăuntrică . joc despre joc “ . De aceea autorul . Jocul vine la Arghezi să lumineze această situaţie absurdă . . Poetul face din joc un detector ultrasensibil al proceselor de osificare morală . câştigându – şi iar candoarea originară “ . am strâmbat resorturile într – adins . poposind în . şi destul de des . Ţara piticilor “ . ( Ov . ca să le văd cum sar ele strâmbe şi am lipit o pensulă cu chinoroz pe nasul care mă necăjea “ Tudor Arghezi -Ars poetica ...

. ibidem) . În prima parte autorul înfăţişează geneza imaginară a volumului ... dar în germen .48 în irealitatea basmului şi în poezia naturii . măicuţa şi cei doi copii. jucării “ pentru cei mici şi pentru cei mari deoarece la baza lor stă intenţia ludică . . deşi citim . în absenţa ei de protocol ipocrit . Doi părinţi şi doi copii “ . printre rânduri . la întrecere şi . Fiecare trebuie să scrie . şi mai ales în nevoia ei de imaginaţie integrală şi în nesăbuitele ei resurse de omenie “ . în pitorescul ei limbaj . care participă la un r ă m ă ş a g . prin intermediul cărora construieşte mici scenarii narative străbătute de un cald lirism patern pentru năzdrăvăniile şi curiozităţile sâcâitoare ale micilor eroi .Cartea cu jucării “ .. Poezia . Prefaţă “ este structurată în două părţi . pe nerăsuflate “. Constantinescu . Personajele la care face aluzie scriitorul sunt tătuţu . Baruţu şi Miţu . în joc şi în capricii . în multiplele ei faze .. fiecare fiind adresate unei categorii de cititori anume . un ascuns pedagogism “ .. . în naivitate şi preci’ocităţi stânjenitoare . ( P. Tudor Arghezi ) . în instinctele sădite vârtos .. Autorul însuşi consideră aceste texte . cât . văzută în fragmente de tablou paradiziac” ( Pompiliu Constantinescu . Copilăria este observată . sub forma unei poveşti cu patru personaje . în tristeţe şi bucurie .

.49 mai multe versuri pentru copii . multe altele poveşti “. uşor ironică .. persiflant . poetul nu cenzurează firescul limbajului . destindere . Secvenţa prefigurează conţinutul volumului . . Partea a doua este adresată cititorului matur . însă perfect adaptate limbajului copiilor şi stilului colocvial : . surprinzătoare din punct de vedere literar .. mai frumoase şi mai scrise “ . Scrisul înseamnă . curiozitate . constituindu – se într – un demers epico – liric intratextual . pretenţios . în sensul artei . în acest joc al lor .... Acum limbajul este insinuant.Domnule” şi . cu cartea dezvăţată” .. se amuză şi ne prind . confraţilor scriitori şi criticilor literari . Protagoniştii . aşa cum ne lasă autorul să credem din adresarea directă . prin formulele . . erudit . forţând chiar graniţele vocabularului şi ale gramaticii . spontaneitate . joc . . un sfert de măr / Împărţind un măr creţesc “ .Domnule Confrate “ . fără să ne dăm seama . Cel care va câştiga urmează să primească recunoaşterea celorlalţi şi . dar şi inventate . povestesc experienţe trăite . căutat . Meşteşugul nostru este cel mai inefabil şi mai mincinos “ ( Jucăriile ) .astfel încât întâlnim construcţii neobişnuite .. din această perspectivă . În modul cel mai spontan şi mai autentic . confirmând ceea ce spunea la un moment dat Arghezi : . mint “ deci . competiţie .

. regula “ .. încet . trecerea .. stih bogat “ . În concluzie . în acest text . prin care îi dă cititorului iluzia permanentei deschideri a minţii şi a sufletului omenesc către farmecul inepuizabil al copilăriei . candoarea .. clipa . sensibilitatea .. dogmă” ) .. Poezia . pe un înflorit paravan japonez “ ( P . jocul . încet . să uite . împlinite de o mare creaţie verbală . scriitorul postulează . iubirea . mai mult . . jocului . Eu . . o hartă de suavităţi .conjugă un întreg complex de teme şi motive : destinul . dogmă” pentru a – şi redescoperi ingenuitatea .. . să iasă din . Autorul afişează o falsă umilinţă prin care îl imploră pe ascultătorul imaginar să .. sărăcia” şi . să redevină el însuşi un copil . un spaţiu al veşnicei regenerări spirituale . ideea creaţiei ca joc şi apelează la formule narative şi poetice voit . a boabei şi a fărâmei “reprezintă . etc.i ierte . cum vezi . T. în ansamblu .50 cu sintagme şi cuvinte ostentativ savante ( . Arghezi) .. autoironic ( . jucăuşe “ . Jocul dincolo de joc în . egalitatea în faţa morţii . Constantinescu ..De – a v – aţi ascuns“ Tema centrală a acestei poezii – moartea . / M – am făcut analfabet “) . devenirea prin celălalt .

E un joc viclean de bătrâni / Cu copii ca voi . Moartea este privită ca proces. Puii mei .. în care tatăl îşi iniţiază copiii în taina morţii apelând la formula unui joc . de la statutul biologic la cel ontologic al fiinţei umane : . limba scămoasă . / Îl joci în câte câţi vrei. Decrepitudinea fiinţei este sugerată prin enumerarea în ascendenţă a trăirilor umane . Ochiul “ şi . / Joc de paseri . în care se lasă prinsă orice formă de existenţă ( . Într – o zi piciorul va rămâne greu . de câini“) . Mai întâi îi avertizează asupra dispariţiei . / Joc de slugi şi joc de stăpâni . fiind o modalitate de a îngheţa eternitatea . într – o zi . Şi fiecare îl joacă bine “ ) . Iubirea este singura care contează .. de la exterior către interior . ca o curgere lentă .. / Mâna stângace . atrăgându–le atenţia asupra perfecţiunii implicite a jocului .. astfel încât poetul gradează atât emoţia .. copiii mei ! / Aşa este jocul . metafore ale identităţii umane conştiente şi creative .51 Textul este organizat pe o schemă aparent epică . limba “ . de flori . / Îl joci în doi . / Arde – l – ar focul!” Unitatea universului se păstrează mereu aceeaşi . cât şi expresia poetică prin care o exprimă . cu fetişe ca tine . în trei . la lamentaşia ce ia forma bocetului şi a imprecaţiei din ultima strofă : . simplă şi calmă din prima strofă . a fiecărei fiinţe : (. “ . de la prezentarea bucolică .. ochiul sleit . bobocii mei . sunt cele care .

De la început se stabileşte pentru cei mici condiţia ca o consecinţă : .se transformă treptat în exprimare directă a unei realităţi termenul – cheie fiind . răzbate totuşi cu acuitate eterna frământare a omului . Jocul devine la Arghezi o realitate polarizantă .. Tudor Arghezi povesteşte cu un ton glumeţ şi tainic despre . în manieră folclorică . înmormântare “ .. părere de rău ... Pomul cu păpuşi “ . . pomul cu păpuşi “ .Aşa e jocul . o să ne jucăm odată “ . Clepsidra timpului îi aduce poetului dezamăgire . iar textul în ansamblu urmăreşte să menţină această iluzie a jocului ... poezia ..piericiune” de unde răzvrătirea amară şi solitară ce încheie . începe cu moarte” . lanul de porumb este numit pădurea cu păpuşi . În textul . Au isprăvit jocul frumos“ – dar şi moarte .ca o sugestie a suprevieţuirii spiritului dincolo de dispariţia trupului . Deşi titlul este împrumutat de la un joc copilăresc . Cartea cu jucării “ . el înseamnă viaţă . dar şi revoltă strigată pătimaş la sfârşitul poeziei . nostalgie ... zbuciumul lăuntric al celui care se simte dureros ameninţat de. vom merge ...52 încheie procesul. fragment din . Fiindcă aţi fost cuminţi şi aţi ascultat de părinţi .. Jocul lexical din prima parte a poeziei . o să mă culc la pământ “ ... locurile de dincolo de apă “ unde cresc păpuşoi .

. / … / .au mamă . naraţiunea oferă iluzia adevărului . mintea lui Vali . . cu mii de degete ai leucocitelor. Contrastul cu lumea reală exterioară pare implicit şi spaţiul interior se configurează ca un posibil refugiu în care şi cititorul devenit parte integrantă a textului îşi poate face loc . peste care tatăl lor a tras un halat verde . Păpuşile au părul roşu . din care pricină pomul se cheamă păpuşoi . printre ostroavele hematiilor şi aricii albi . spaţiile adiacente ( străzile . Naratorul . baia din camera Svetlanei . au numai tată .. autobuzul . în care alunecă treptat . urmărind de – a lungul unei ţesături narative complicate o serie de poveşti care par a se construi unele pe altele . Vă voi arăta un pom în care cresc păpuşi . de unde se retrage cu . scara blocului . R E M “ este inclusă în volumul . Nostalgia “ ..... este ipostaziat într – un păianjen omniscient . Realizată la prezent . în delta imensă a creierului său “ . adică tată de păpuşi . Păpuşile astea n . care deschide dialogul direct cu cititorul . Păpuşile stau sculate în picioare şi îmbrăcate în şapte cămăşi albe .53 să vă arăt ceva ( … ) . iar păianjenul adună într – o plasă nevăzută scena naraţiunii propriu – zise . R E M “ – Mircea Cărtărescu Nuvela .” . Veţi vedea o pădure care face păpuşi .

De la tanti Aura . orientate sau lipsite de orice demarcaţie . peste doi ani prima nuvelă din acest volum . iar Egor aduce cu sine trecutul istoric . de aceea . plane sau profilate vertical . şapte prietene de joacă . câmpul sau foişorul . recuperabil prin scris . stabilind . Nana . în care se depozitează trecutul . spaţii deschise sau închise . Carmina şi Garoafa inventează jocul de – a reginele. Vali defineşte prezentul experienţei directe .. Cele şapte fetiţe care se adună vara pentru a se juca împreună sunt prietenele şi . în plan simbolic . câte un timp : Svetlana reprezintă trecutul contingent .54 deghizată pudoare) şi personajele cu toată memoria lor incitantă . Esther . Viitorul relativ este timpul la care eroii vor accede fără să ştie . Fiecare dintre personajele care îşi asumă pe rând rolul naratorial exprimă . mătuşa Svetlanei . Vali va scrie . care deschide drumul revelaţiilor mitice . al trăirii . dar pe care păianjenul îl stăpâneşte : . Trecerea spre fantastic se face uşor . Ada . spaţii iniţiatice . Ruletistul “ . proiectată tot în spaţii simbolice : strada . prin sensurile magice ale numerelor : şapte cozi de cometă. începe aventura căutării R E M – ului . cu prezentul şi cu viitorul deja predestinat . Balena . şapte zile cu câte şapte simboluri . constituie un grup gata de complicitate pentru un nou joc . Puia .

îmbrăcată în albastru şi împodobită cu o garoafă . Carmina . îmbrăcată în verde şi decorată cu o floare – de – piatră . în camera Puiei . cu ajutorul unui ceas şi sub semnul culorii indigo şi al florii de cârciumăreasă . pe locul unei vechi şcoli . Balena costumată în violet . Jocul trebuie să dureze şapte zile . În cea de – a patra zi se derulează în camion jocul imaginat de Puia .imaginează în cea de – a şasea zi un joc magic . o dalie şi un termometru .Ziua a cincea este rezervată Estherei . descoperindu – le celorlalte fetiţe viitorul . un obiect simbolic . Simbolurile ei sunt . va juca în stradă . un dans cu o păpuşă însufleţită . în care se ascund semne evidente ale jocului magic sau cultural . Garoafa . ea suflă baloane de săpun pe platforma unui camion . sora geamănă a Adei . va descoperi în jocul de pe ogor un schelet . Printr – un creion cu bilă .55 reguli specifice oricărui joc infantil . o floare . dând viaţă lui Rolando . o ţigăncuşă . În prima zi . având ca simboluri culoarea galbenă . cu ajutorul unei perle . care propune . fiecare din regine are o culoare . Ada îşi va derula jocul în curte . elemenente prin intermediul cărora vor iniţia un ritual . o călătorie . având ca simbol floral o zorea şi ca obiect magic un iadeş de găină . un joc iniţiatic . iar acestea se transformă în ouă uriaşe din care ies fiinţe stranii . jocul magic al genezei . un spaţiu magic .

sau chiar realul devenit iluzie : . floarea – trandafirul . Nana este aleasa ce va putea găsi R E M – ul . … de fapt noi suntem R E M – ul . . Ţesătura complexă a nuvelei .. el însuşi stăpân al spaţiilor magice . că lumea noastră e o ficţiune . . aşa cum afirmă şi Egor .. cu poveşti incluse în marea poveste stăpânită de naratorul păianjen conduce spre concluzia că R E M – ul simbolizează chiar viaţa devenită poveste . regina roşie . REM “ oferă chiar modelul drumului de la jocul infantil la jocul cultural . a şaptea .56 culoarea oranj şi floarea de gura – leului . care îi va da fetiţei scoica viselor şi îi va spune propria poveste fascinantă . La ce se gândeşte ? La nimic . este ziua Svetlanei . Se gândeşte .Bunicul stă pe prispă . obiectul magic – inelul . Ultima zi . Ritualul ei este nunta. că noi ne suntem eroi de hârtie şi că ne – am născut în creierul şi în mintea şi în inima lui… “ Dincolo de semnificaţiile textului . iar locul de joacă – foişorul . nuvela . şi povestirea mea şi toate lucrurile şi personajele ei.. tu şi cu mine . Bunicul “ – Barbu Ştefănescu Delavrancea Barbu Ştefănescu Delavrancea îşi începe naraţiunea printr – un portret al bunicului : . Înnumără florile care cad ..

. Cine trânti poarta ? . cam repede . bată – vă norocul . sprâncenele . peste toate au nins anii mulţi şi grei . sărutară mânele lui tata – moşu. Şi copiii o şi dăspicară . unde se duc . şi cântecul . . . .Pe din două . barba . Bunicul îi împăcă .ce caţi noaptea prin argele …” .57 Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe . mustăţile . ( … ) Din vorbă în vorbă . Şi iar începu râsul . a mea ! . . şi jocul . Bunicul îi joacă .căzăcele.Mustaţa asta este a mea . a mea ! La barbă se – ncurcară .Credeam că s – a umflat vântul …o . .Partea asta este a mea . că bătrânul strânse din ochi . se prinde astfel în jocul lor molipsitor . roşii şi bucălăi .. Copiii bat din palme .” Bunicul trebuie să le răspundă nepoţilor la un întreg arsenal de întrebări : de ce zboară păsările . zicându – le : . Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară : blânzi şi mângâietori .Şi asta .Şi asta . Bunicul le cântă : Măi cazace . cocoşeii moşului ! Un băietan şi o fetiţă . copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului . Ce fericiţi sunt ! Băiatul încalecă pe un genunchi şi fata pe altul .

ba a ei să fie mai lungă . . sări de pe genunchiul bătrânului . . că nu e ca a ta ! .Ba a mea ! Şi băiatul .Ba a mea .Ba a mea e mai lungă ! Şi băiatul întinse d – o mustaţă şi fata de alta . La obraji cearta se aprinse şi mai tare .Ba a mea .Amândouă sunt deopotrivă .Jumătate mie . că e mai albă ! Bunicul zâmbi .Partea mea e mai frumoasă .Ba a mea . Fata : . . .Ba a mea ! .Ba a mea .Şi jumătate mie .i împăcă zicându – le : .Ba a mea . că are un ochi şi mai verde ! Bunicul abia se ţinea de râs . dar tăcu şi . se repezi şi trase o palmă în partea băiatului . înfuriindu – se trase o palmă în partea fetei .58 . că are un ochi mai verde ! .Ba a mea .Mustaţa mea e mai lungă . că e mai caldă ! . . Şi după ce o împărţiră frăţeşte . că e mai dulce ! . ba a lui . Fata ţipă . începu lauda : Băiatul : . . Pe bunic îl trecură lacrâmile .

59 Băiatul . Obrajii bunicului erau roşii şi calzi . Apoi o ceartă copilărească izbucneşte între fraţii care vor să – l împartă pe . De aceea aparent . Satisfacţia bunicului este imensă deoarece el are parte de dragostea nepoţilor . jucăria pe care cel mai adesea se ceartă doi fraţi atunci când nici unul dintre ei nu cedează în favoarea celuilalt . Joaca lor îi alină bătrâneţile . cu lacrimi în ochi . lumină şi binecuvântare “ . luptătorii “ sunt din ce în ce mai dârji . mai aprigi . nici băiatul . Bunicul înţelege vârsta şi jocul lor . Dragostea nepoţilor şi sărutul lor îi răsplătesc suferinţa . tata – moşu “ .. pe a ei . fiecare apărându – şi partea sa .. şi fata suspinând . nici bunicul . Delavrancea constă în excepţia pe care acesta o aduce în prim plan : personajele nu au nume . Şi bătrânul devine acum câmpul de luptă într – un război unde .. “ Nevinovăţia copiilor se reflectă în ochii bunicului care sunt numai . Şt . El ar dori să le poată dărui nepoţilor totul din dragoste pentru ei . Valoarea morală a textului literar al lui B . ştie să intre în jocul copiilor pentru a le face plăcere. el se dedublează: este personajul viu care asistă cu răbdare la jocul copiilor şi în acelaşi timp . . sărută partea lui . nici fata . un obiect pentru care nepoţii îşi declină posesia în mod egal . deci sunt generale . Lacrimile din ochii lor cer iertarea .

adeseori : De la voi se vede Iarba ca o ploaie Care curge verde Peste cer şi – l moaie . .60 POEZIA JOCULUI Este reprezentată cel mai sugestiv de Ana Blandiana JOC Uite . iarba ţese Pământul de nori . Iar ploaia o fi Pe – a norilor cale O iarbă mai gri Sub tălpile tale . M-am gândit adese – Ori . ploaia coase Cerul de pământ Cu fir de mătase Răsucit de vânt . Uite . Hai să facem schimb .

Ce să fac ? Sufletu – l mototolesc Şi – l fac cârpă ca să şterg Soarele copilăresc . Peste zări mă dau de – a dura . Eu în joc stropesc cu soare Coala zorilor . Iarba spală cerul . velină . GLUMĂ Plouă soare peste mine Şi mă udă cu lumină . Cârpa sufletului însă Toată – i îmbinată – n soare Şterg mereu şi – n zări lumina E din ce în ce mai mare .61 Să vezi şi tu cum e – Tu îmi dai un nimb . Zarea aş putea s – o – nghit Şi ar fi ascunsă bine . De ne ispiteşte Care – i adevărul – Ploaia – n nouri creşte . Iar dacă ne – treabă Care – or fi din două Ploaia – n nori e iarbă. arsura ? Peste tenta de lumină . Nu se duce . Ce–am făcut ?! Cum s–o ascund Pata galbenă . Eu îţi dau un nume . Iarba – n ceruri plouă .

apoi citeşte (vorbirea precede citirea şi scrierea ) .62 Dar mi – ar lumina tot trupul Şi – ar putea ghici oricine . până la şcolarizare . 1 . 7 . Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral . nu – i aşa ? Nimeni dintre noi . copii . grădiniţa . . C . FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ Pentru realizarea obiectivelor cadru şi de referinţă din programa de limba şi literatura română : O . familia . 2 . mediul social în care copilul a trăit . O . poate avea influenţe pozitive sau negative asupra vorbirii copilului . şi dacă ar rămâne Încă – un soare . ce ar fi ? N – o să plângă . Plecând de la premisa ştiută că un copil mai întâi vorbeşte . sunetul precede semnul lingvistic . Ei . C . SĂ NE JUCĂM ÎNVĂŢÂND LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ! TIPOLOGIA JOCULUI A . Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală .

rosti “ fără a – şi da seama că . la rândul ei . în special omiterea . de fapt . z . ş . . . interesul .sigmatismul interdental .. dislalia îmbracă . m ) .bâlbâiala . volum. .s . depistarea unor deficienţe . jocuri de cuvinte având menirea să – l atragă pe elev . După denumirea consoanelor . plăcerea de . fie complexe .gamacismul ( g .fitacismul ( f . înţeles ( sens ) . Frământările de limbă sunt exerciţii fie simple . care se manifestă prin pronunţarea alterată a sunetelor . limbajul copilului . sub formă de enumerări de cuvinte . învaţă să vorbească .nutacismul ( n . mai multe forme : . . ca pronunţie. fluenţă. Cea mai frecventă tulburare de limbaj este dislalia ( pelticia ) .. sub formă de versuri . . pentru a putea acţiona în cunoştinţă. .“ . care încep cu acelaşi sunet .tahilolia ( vorbire în ritm foarte accelerat faţă de normal ) . v ) . . corectitudine . să – i stârnească curiozitatea. rime .lamdacismul ( l ) . inversarea sau deformarea acestora . .rinolalia ( vorbirea nazalizată ) . Această formă se manifestă prin pronunţare alterată a sunetelor consoane . h ) . ţ . la intrarea în şcoală .bradilalia ( vorbire în ritm foarte lent faţă de normal ) . j .63 Este imperios necesar să testăm . formă .

spune-mi basmul cu moşul şi baba! . Nichita Stănescu Gheorghe Tomozei CARTE DE CITIRE . Hoinăreala abia începea . Albe şi albastre erau apele Amaradiei . a . numai elevilor depistaţi cu probleme . b . la ţară ..64 corect sau să –şi corecteze singur deficienţele de limbaj .. Vara la bunici” Am ajuns la maica mare . să prindă curaj . arinii şi agrişii printre care într-o altă vacanţă ne-am jucat de-a ala-bala-portocala ne apărau de arşiţa amiezii de vară .A! B .Bunico . Ele se aplică frontal . armonia amurgului .A venit şi vară-mea Ana ? . alaltăieri .. CARTE DE IUBIRE A .. Basmul cu moşul şi baba” . Alături de ele alunii . Împletirea celor două forme are ca scop didactic încurajarea celor timizi sau a celor care conştientizează că au o anumită deficienţă . Alăutele arborilor alungite asupra arăturilor cântau aromitoare . . individual . dar în mod excepţional .

iar băboiul îl bodogănea bâzâind ca un bondar bosumflat : . băiete . dovlecii dorm dedulciţi la somn iar dropiile ... ca un berbece . se crede cumplit de ostenit şi se culcă iar . un moş şi o babă ..Curtea casei” Ce larmă a în curte ! Cocoşii ies din coteţul de sub corcoduş şi cotcodăcesc . D . burzuluit .Bine . în beci ! C .De la Dor Împărat” ..c . azi vreau să beau o bădarcă de Băbească din butoiul prăfuit de sub boltă .. bine-ar fi să macini boabele până bat putineiul şi bag bunătate de barabule în cuptor !” . A fost cândva ..Ba . nu vreau bucate . cicălitori .Dincolo de dumbravă dudul e doldora de dude . vrăbiile cip-ciripesc . Cum se satură . se visează clefăind chiflele ori clătite şi când se trezeşte râcâie la uşa cămării cerşind castronul cu ciolane din ciorbă .Bărbate . Se visează chelălăind fiindcă a fost chelfănit pentru un cocoloş de brânză furat . căutându-şi coada şi căscând din când în când. numai câinele cel credincios e cuminte şi stă făcut covrig în cotlonul lui .. când buburuza era cât barza din baltă şi balaurii se bălăceau în bulboane cu bibanii . caii nechează ciulindu-şi urechile mici .. a zis moşul . Moşul avea o barbă bogată . d .65 .

De exemplu când Eliana acrobata la trapez a alunecat de sub cupolă . Elena .Când am să fiu mare am să sar cu Eliana triplu salt mortal fără plasă dar în orele libere aş dresa un elefant . f .. Rămâne numai să fac rost de elefant . Numai acolo mărul domnesc se logodeşte cu cireaşa de mai . plin de elan . Câine am .. făpturi fâlfâitoare ca fluturii . dalba odraslă a lui Dor Împărat şi spre slava lor lăutarii dibaci îşi dibuie iar dănţuitorii dănţuie de duduie duşumelele ! E .66 desenează dantele sub dunga depărtării . butuci de fag ard .Vorbeşti în dodii . e . un adevărat erou . şi girafele ... domoale! . În casă . Am multe idei grozave . Farmecul iernii” Fulgi de zăpadă fug alungaţi de frig . Şi maimuţicile îmi plac . dragă Dane .Există cineva mai viteaz ca elefantul ? E elegant ... elefantul doar a ridicat trompa că a şi prins-o de mijloc .. pisică am . duzii şi dovlecii cei durdulii nu dau rod dintr-o dată!Numai în cartea de poveşti e aşa : dulcea brânduşă e soră cu dediţeii şi dragaveiul cu dafinul .. fata de la circ” Eu iubesc Circul . oricât de mic ar fi el . Eliana l-a sărutat şi el a chiuit de mulţumire . F .

H . cu coama fluturând . Haplea hăpăie halvaua” Haplea vine şi hăpăie halvaua ! De sete bea un heleşteu ... gătejile sunt firele ploii . G .. Întorc filele ferfeniţite ale cărţii şi prefac literele în felurite fiinţe : iată o fată înfofolită în fote înflorite şi iată-l pe făt-frumos pe un cal falnic . vântul goneşte peste garduri şi peste gherghinele din ghivece .. îngrijorat .. glasurile verii s-au dus . Gata . g . nu tăgăduiesc dar am ajuns ca gheonoaia din desenele animate ori ca gânsacul cel gras şi gureş . gătelile ei gingaşe le-nghite gura toamnei şi gerul . Dezlegăm ghicitori . mă fofilez şi eu în urma lor. Gologani de aur sunt frunzele . matahala şi în cămara lui e o mare harababură . Fermecat .. topind florile de ger din fereşti cu fum fierbinte mirosind a fâneţe şi a fagure . gata să înfrunte fulgerele furtunii . Nici habar nu are de câtă hrană a . de prunele gârlane ... Toamna goneşte copilăria de copii . E toamnă .67 în foc . golim gutuile galbene şi prunii . h . Nu mi-am păzit grădina şi uite .Glasurile toamnei” Graba strică treaba .

68

adunat , hălci de carne fierte în hrean , şunci hălcuite , afumate la horn , hartane , hribi şi saci cu hamei . Huzureşte hămesitul cu hamsii şi cu hrişcă . Nu e hoţ dar hotărât că e o hahaleră . Poartă harapnic , zdupăie-n horă hapsânul , goleşte halbe şi-n casa lui e mereu hărmălaie : heretele se hârjoneşte cu hârciogul şi vulpea cu hipopotamul .

I , i - ,, Iarna , lângă foc” Iarna-i anotimpul cel mai iubit de toţi copiii . Deşi nu mai e iarba cea gustoasă , ninge şi natura se îmbracă într-o iie de in . izvorul e îngheţat iar iepurii cei iuţi şi cu ochi iscoditori stau în iatacurile lor până ce se iveşte primăvara . Atunci ei îşi dau ifose şi pornesc în iureş după hrană proaspătă . Ierbivorele stau în iesle şi puii de găină stau în ouăle de găină . Noi stăm în casă ori lângă casă , cu târlia . Pe urmă e tare bine să te usuci la foc ! Î , î - ,, Întâmplare dintr – o zi” Întâi şi întâi să vă spun cum am petrecut eu într-o zi . M-am însoţit la plimbare cu Fane care zicea că el a învăţat pădurea întreagă . Dacă aş fi ştiut ce-am să îndur m-aş fi întors din drum . Ne-am

69

înveselit noi puţin când am găsit ciuperci dar pe urmă ne-am rătăcit şi ne-am învârtit în loc . După ce ne-am tocit încălţările îndestul ne-am înţeles să înnoptăm la stână întrucât era târziu . Acolo a fost bine , foc înteţit , ne-au dat zer şi mâncare dar Fane a mâncat şi a băut şi partea mea . Îmbuibându-se a adormit împărăteşte şi în zori ne-am împăcat . Aşa am petrecut eu într-o zi...

J , j - ,,Jocul cu Jupân Cotoi” Jocul se joacă aşa : se ia o mică javră de pisoi , cu coada-jordie , cu gheare de jar şi cu ochii numai pe jumătate deschişi . Javra cea jalnică e la început de jucărie , mai apoi devine Jupân Cotoi , stăpân peste tot ce-l înconjură , jur-împrejur . Jigodia judecă jalbe şi dă pedepse , jefuieşte cămările (papă jumările) şi jinduieşte jambonul din cui . Când doarme , sforăie de parcă-ar trage la jug . Când doarme e iarăşi de jucărie... K , k - ,, Kiwi” Kiwi , pasărea despre care vă povestesc se numeşte Kiwi . Nimeni n-a văzut-o zburând . N-a apărut la geamul nimănui . Vântul nu i-a umflat penele . Soarele nu i-a aurit aripile .

70

Kiwi e o pasăre dintr-un continent îndepărtat , cu oase de pasăre , cu aripi de pasăre , cu ochi de pasăre . Un singur lucru nu ştie Kiwi să facă : să zboare . Aripile mărunte îi sunt lipite de trup , Kiwi se târăşte pe pământ , la rădăcinile vechilor arbori,Kiwi îşi umple guşa cu gâze.Să o iubim? De ce?Să o urmăm ? Niciodată , să încercăm să zburăm, chiar fără aripi să încercăm să zburăm . Să încercăm şi într-o zi nu se poate să nu ne desprindem de lut...

L , l - ,, La noi” La noi în sat sunt case de lemn şi de piatră , ca la oraş . Bătrânii trag din lulea , au ceas cu lanţ iar pisicii se lăfăie pe laviţi ori pe plocate de lână . Avem bec , avem şi lampă ba chiar şi lumânări şi dacă iarna vin lupii , că mai vin , tata scoate puşca din lădoiul cu lacăt şi-i sperie . În lac avem lini şi lufari şi când avem nuntă ori logodnă , babele scot pâinea din cuptor cu lopata şi nu ştiu de ce , lăcrimează . Noi primim lapte dar noi vrem limonadă care înţeapă limba ca lămâia ... M , m - ,,Mulţumire” M-am dus şi eu la şcoală , la serbarea copiilor mai mari şi am văzut un tablou mândru : harta României . Ce moşie minunată , matcă de stup şi

i-a zis şi i-a dat să bea nişte băutură dintr-un bidon .. trăind viaţă fără minciună şi fără de moarte ! N . Pe urmă ningea .. cu nisip moale şi cald . nici măcar cât bobul de mei . cu năframă la gât şi nădragi peteciţi care avea un cal ce n-a văzut nutreţ din războiul nord contra sud .71 maică a tuturora e ţara noastră ! I-am văzut munţii . namila muncea agricol şi domnişoara făcea mulţi copii . n-a bătut nimeni şi noaptea s-au dus la o cantină unde au tras pistoalele şi a apărut o domnişoară cu care namila a făcut nuntă . hotarul mărginit de mare . ţara mea frumoasă .Era unul numai pistoale . Oana şi puii” . o namilă . turmele de miei şi mi-am zis să n-o supăr nicicând . Pe urmă s-au luat la pumni dar a fost nul ... I-am văzut morile măcinând mălaiul şi făina . negrule . n . maramele de flori . pădurile cu mireasmă . râurile ce mişcă mrene către maluri . O .. Am să-ţi aduc mulţumire .. Sub un nuc s-a găsit cu un negru nenorocos . Namila din film” N-ar fi nimerit să nu povestesc despre filmul ce ne-a plăcut nouă . Ia şi tu . o .

.. ori ca pluta puternic înfiptă pentru o mie de ani în pământ . r . Ia în mână alt ou şi o clipă nu se mai vrea mare ci doar o cloşcă mică . le ocroteşte până ce osteneşte şi aşteaptă să iasă din coaja de var .. părul ei îmi pare ca plantele plutitoare ... fără putere dar ele pot fi pernă pentru prunci ori prag de piatră sub talpa casei . Le priveşte .72 Ori de câte ori e singură în ogradă . puişori piuitori .. Prin degetele ei picură fluturi pâlpâitori . ochii ei sunt pace adâncă . Oana ocoleşte oglinda ochiului fântânii şi poposeşte oleacă în poiana lighioanelor . Are mers de pasăre . P . găina ! Oana nu crede . împovărate de plânsul petalelor . . Părinţii” Părinţii mei n-au pereche pe lume .. Oare a ouat Oacheşa ? Dar Pintenoaga ? Ia ouăle calde şi le adună într-o oală orânduindu-le ca pe odoare . Fără răgaz rodul îmbelşugat umple raiul priveliştii cu un . Roze” Rozele înroşesc râpele şi e o risipă de raze răcoroase sub roţile rădvanului verii . p .. cu oase plăpânde . Tata e ca paltinul .. dar puii nu ies dintr-un ou oarecare ci numai din cele pe care le cloceşte după cum îi e obiceiul . R . lângă pârâu .. Mama are mâinile ca de pâine .Oana .

puse la fum şi şofranul . Târgul” Târgul trebuie văzut în tihnă . ştiubeele . Numai şteviile nu . singur slujit de calul său gata să scape de sălbaticii năvălitori ..Anul trecut tocmai treceam spre casă când am auzit trompete şi tobe pe un tăpşan de deal . ori apa şopotind în şuvoaie . răchitele rotesc lungi capete mirate .... şuncile-n şir . Străbunul” Străbunul cu sabie şi săgeată . Şugubeţii ştrengari o iau la sănătoasa iar eu am încălecat pe-o şa şi-am şoptit povestea ştiută în şaptezeci şi şapte de sate. s . toate-s bune pentru gurile ştirbe ... Respiraţia apelor repezi . Şi şerbetul ? Şi . pădurea şi silnicia se schimbă în sărbătoare : se strevăd strălucitoare salbe sângerii. t . Ştrengarii” Şarpele şuierător . iar sevele îi satură setea . T . sapă subţirele izvor. iată-l . tata a târguit de la ... strânge spice în stoguri şi soarbe sucul strugurilor sclipins stins . Peste rămurişuri mărunte . S . ştiuca sireată . Schimbă sălaşul de stuf de sub sihlele stelelor cu o sărmană colibă . şoimul . susurând . Ş ..73 răsfăţ al culorilor rare . Străbate cu securea în mână . Tocmindu-se .. ropotitoare . roade rotundele pietre pe care calci şi râul pare ruina unei cetăţi robite de zâne . Târziu am înţeles totul : era zi de tîrg . de frunze .ş . şoarecele dau de ştire că e vremea petrecerilor ! ştiuleţii din şopron .

pescarul trece pe uliţă cu ulcica goală . cu vârşe vârfuite cu peştii din vad . Ţ . Vara veghează vatra văruită în care coacem . Are pe ţeastă două ţuguie şi în barbă un ţurţure da lână ca o ţurcă . Ţapul” Ţapul ţesălat rupe ţâţâna porţii şi ţâşneşte din ţarc... felurime iar mie mi-a luat o trişcă tare frumoasă . Ţepii mărăcinilor îi ţeasălă blana ţigaie bună de ţesături .74 tarabe o tarniţă de tâmplărie . lunecă prin ierburi ca un ţipar . neagră ca tăciunele dar aş fi vrut un tulnic . o ţăcălie . dacă mai fugi prin ţărână ! Ţac-ţac ! zice ţapul care e şi el un ţânc şi ţuşti . Te leg de ţăruş . Vecina noastră” Vara vine cu veveriţe voioase şi viteze în vârfuri verzi de pădure . ... Pescarul vine cu scule . ţopârlane . tablouri . ţ . sare ţapul ţanţoş şi-l chem înapoi cu ţignalul ţiuitor .. Ţop-ţop. undiţi şi cârlige şi caută unde-s ungherele cu peşti uriaşi . v ..Tulnic? a zis tata . u .. V . U . urzicat şi ud dar vesel . Seara .. o trestie trebuitoare la pescuit ..Un pescar” Ursuză . ca să-mi spargi tâmplele . brotacul ! Cel urgisit îşi pierde urma în iarbă urându-i urâciosului să prindă în locul lui un urs . dimineaţa urcă umilă peste ulmii umbroşi şi peste unduitorul lac . o târnă ... Uimit el uită undiţa în unde apoi ca un uliu îl scoate pe unchiaşul urecheat ... trântore ?” Tot mi-a mai luat ceva .

75 pâinea voinică . pe tine şi pe bărbatul tău ! Z . Aşa fac şi eu . x . Veştedele velinţe ale frunzei căzute încep să vină dar noi încă trăim vuietele verii victorioase . stă pitită după vreo tufă şi o clipă sunt speriat : dacă s-a rătăcit ? Cum să mă întorc acasă fără Xenia . Vrăbiile aduc veşti că vâlva vântului e încă departe . când o să mă fac mare am să-mi cumpăr o bicicletă şi-am să vă plimb cu ea . prietena mea ? Când apare sunt cel mai fericit băiat din lume .. Xenia nu-mi răspunde . z . Xenia şi xilofonul” Xenia e prietena mea .. În excursie ea cântă la xilofon şi împarte cu mine pachetul de-acasă .. cu mâinile pâlnie la gură ... Zăpezile” . e vremea viselor. Xenia . că e vremea valurilor vălurind . a viezurilor cu vizuini ascunse .. Xenia e tare veselă şi-mi place s-o strig în pădure . a văilor cu viile coapte . vara . vecina veşnică a veseliei noastre ! X .

Crenguţă . că nu vrea să mă dea uţa ! . Enciclopedia cu zâmbete” .76 Zăpezile zidesc zările în zale zornăitoare . Zăplazuri zac sub zăbunul zăpezii zănatice şi zurgălăii dau zvon că vin sănii cu zâne .Nu vreau ! . .) . Grupuri consonantice : Crenguţă .. Dragomir ( dialog între o pasăre şi ..Nu vreau ! . Ce zimbru zoreşte fără zăbavă să zgâlţâie brazii şi zada ? Ning flori zimţate din zarzări de zahăr şi ziua se umple de zumzet .. . dă – mă uţa ! * După o idee din ... dă – mă uţa! . hai să arzi coada toporului care ...Toporule .Nu vreau ! . hai să stingi focul care .Apă ..Focule . C . hai să tai crenguţa ..

.Nu vreau ! Lupul n – a vrut să mănânce boul . Boul n – a vrut să bea apa care . Fac un cor sub clar de lună .Boule .Lupule . Toporul n – a vrut să taie crenguţa care .77 . ..Nu vreau ! . Care n – a vrut să taie crenguţa .. Poţi să înţelegi ce zic .. “ ( rostirea se face silabisind cuvintele ) . .. De vei asculta un pic .. Patru broaşte şi – un brotac Stau la sfadă : Oac ! Oac ! Oac ! Alte broaşte se adună . Care n – a vrut să bea apa .. Care n – a vrut să stingă focul . Focul n – a vrut să ardă toporul care . Care n – a vrut să dea pasărea uţa.. Crenguţa n – a vrut să dea pasărea uţa . Care n – a vrut să ardă toporul .. Se prind de mâini şi se desprind Se – adună – n cerc şi iar se – ntind Şi bat pământul tropotind În tact uşor “ ... hai să bei apa care nu vrea să .. hai să mănânci boul care .. Apa n – a vrut să stingă focul care . .Nuuuu! .. Trei paşi la stânga binişor Şi alţii trei la dreapta lor .

Patul patru perne are . Bate vântul . dar mai pestriţi sunt puii de prepeliţă pestriţă decât prepeliţa cea pestriţă . Trece lebăda pe apă . Şi cum calcă barza rar Varza – i spune : .i pasă codrului de ea ? Nu sau da ?Da ! “ . stai cu noi aici !“ . piatra crapă-n patru . nu plouă.78 . Crăpa – i – ar capul caprei cum a crăpat ea piatra – n patru “ . Dacă din codru rupi o rămurea . soarele încinge .La ce bun atâta zarvă ?! “ . nu .. “ . bogorici . arici . Trei iezi cucuieţi .N – ai ca mine fuste multe … Ce ruşine ! Barza i – a zâmbit de sus Şi – a luat zborul şi s – a dus . nu ninge . arici .. Arici ...“ .. . ba trece .” . ninge . plouă . trece . uşa mamei descuiaţi ! Descuiaţi – o ! “ . bate . . E pestriţă prepeliţa cea pestriţă .. nu bate . Am o prepeliţă pestriţă cu doisprezece pui de prepeliţă pestriţă .. nu trece .. Capra calcă piatra .. Varza s – a – ntâlnit cu barza Pe o brazdă lângă lac . unde trece ? că nu trece ! “ .

. dar nu împunge .. . nu e bine ! Ba e bine cu bine când e bine !” .. Într – o dimineaţă ..vine . merge – greu ajunge .. Gherghe are ghete noi Şi mergea pe gheaţă . cine să vină ?! nu vine. . Domnule . gi / ghi . focul face fum .Pădure pădurice cu pădurei păduroşi umbroşi ! “ . . Are coarne .că nu e Matei!” .. Vine . sora lui ...” . ba e – n sat . “ . fierbe fasole .Florica . dă – mi dude din dudul dumitale din drum !“ .79 .i ştiucă . Matei!Matei!Unde e Matei?Uite–l pe Matei! Nu e Matei . E ghebos şi fricos . ge / ghe . “ . “ .. ce e ? Merge . Bucură – te de bucuria lui Bucur care a plecat bucuros la Bucureşti ! “ . Ba e – n sac . Cu Gherghina . cu coarne pe cap .. Eu ştiu că ştii că ştiuca . Stanca stă – n castan ca Stan .” Grupuri de litere : ce / che . Peste trunchi are ghimpi . dar mai ştiu că ştiuca . ci / chi . Ghici . fata fierarului .ba e Matei .. Iată un ţap . De rămâi îţi dau lămâi .. E bine .. nu vine .i peşte “ . “ .

” .de Irimie Străuţ .”(Melcul ) ..” .. .80 Iar când iese la plimbare Îşi ia casa în spinare . Omonimele sunt cuvintele care au aceeaşi formă .. Isteţilă “ . A luat cina în China . EXERCIŢII DE VOCABULAR : OMONIME . Omonimele sunt împărţite în : . Ariciul şi Iepurele” Moşule . adică acelaşi corp fonetic trimite la doi sau mai mulţi referenţi . dar înţeles diferit .n cojoace ? Măi nepoate .. - . EXEMPLE : . B . Urechi – Lungi . Păi vezi ? Şi eu m – ajut cu ţepii la greu! . Stă în chilie cu chirie . Getuţa a încălţat ghetuţa “ . OMOFONE ŞI OMOGRAFE . Tu de ce fugi peste lunci ? Fug să scap . de ce ai ace ? În căciulă şi..omofone ( cu pronunţare identică ) .omografe ( care sunt scrise identic şi se diferenţiază doar prin accent ).

Coşarii pe horn ce – ţi par ? . tu n – ai să mori în pat . isteţ de pici … . . şi – ţi dau în schimb un leu .Place – mi – e că eşti cu … minte .Da . desigur .Însă şi – un copil cuminte … .Doar de – i pui pe coadă sare ! .Multe gânduri îmi deştepţi … .Ne arăţi că eşti un pici . ca să .Asta spui .Vreau nişte bostani să car ! . .C – a venit tiptil o capră .Da .Parcă – s urşi în vârf de par ! .Multe ţi se – vârt în cap … .81 Isteţilă – i un puştan Argint viu .Poate – ţi faci din carton un zmeu … .Iada peste casă sare ? .Ce cauţi . un năzdrăvan … .Făt – Frumos l – a – nvins pe zmeu .Te – am văzut vara la Mare .Parc – ar fi chiar general ! . .Şi – i viteaz … în general . . .Taci .Nu – s balaur şi nici leu … . pe – o schelă .Şi m – a azvârlit pe – o capră .Şugubăţ . măi frate – n car ? .Mă .Hainele nu mă încap . la o casă … . . cândva era s – o pat . .Măi … deştept între deştepţi . am fost cu mama – mare ! .Sus .

câte vouă ? Vechi sunt nouă ... Vesela fetiţă cântă . În vii sunt mulţi pui vii de vulpe şi dacă tu vii cu copiii vi – i arăt aşa cum vi – i dorinţa . Două nouă . Nouă două ouă nouă Vouă nouă ouă vechi ! “ .ai nai . “ . “ . vouă nouă ... // Vesela este nouă . m – ai văzut ... Nicu sare .. Eu car cu un car merele mărului .. Ouăle “ – George Coşbuc . Ei au care cu care cară mere arămii la cămară .” . nu mărar .. “ . Acele fete sunt harnice . // Acele de cusut sunt mici ... luna mai . Mănânc o pară . n – ai cu ce cânta ! “ . Vin mulţi copii la joacă . “ . // Am două copii ale cărţii ( lucrării ). // A venit cineva la poartă . nouă două . “ . Ea poartă o rochie albastră . “ . Câte ouă vechi şi câte nouă ? Câte nouă .. Dacă n .” . mai frumos .82 . // Dragoş vrea să pară bucuros . // Pun sare în bucate . “ .. “ . // Băiatul se poartă respectuos .

adjectiv . Cap – capete . pronume . Car – care .verb ( este ) . cornuri . i. bobi .substantiv . coturi . Rug – rugi . capi . Bandă – benzi . top . Ochi – ochiuri . adjectiv . coţi . Vin –substantiv . ruguri . Cer – ceruri . Omonimia gramaticală se realizează : La substantive se întâlnesc forme omonime în exprimarea numărului(substantive care nu . bande .83 Omonimia se realizează : La substantivele care au o formă de singular şi 2 – 3 forme de plural ( omonime parţiale ) : Cot – coate . numeral . lac . La substantive care au o formă de singular şi formele de plural sunt identice ( omonime totale ) :Broască . verb . ochii . Nouă –numeral . ceri . boburi . pronume . Noi – pronume . arie . Cer –substantiv . Bob – boabe . articol . o – pronume . pălămidă . drept – adjectiv . lamă . verb . plasă .prepoziţie . dietă . ierbar . leu . Omonimia gramaticală se realizează între părţi de vorbire diferite : Vie – substantiv . cari . Corn – coarne . ban . toc . corni . boem . bancă . adjectiv . adverb . capuri .

înscris / în scris . Unsoare / un soare .între moduri şi timpuri : cânta .între moduri : lucrează (indicativ şi imperativ).cuvinte ( unităţi lexicale ) care se rostesc la fel .între persoane : fug ( pers . adică . Omofone .între timpuri : cântă (prezent şi perfect simplu). .două învăţătoare un nume – două nume un pisoi . a III a ) .84 cunosc opoziţia de număr .la nivelul numărului : desenează ( singular şi plural . . ceai / ce – ai … . cel / ce – l . .două ţesătoare un prenume – două prenume un pui .doi pisoi o educatoare . Altfel / alt fel . dar se scriu diferit : Odată / o dată .doi pui o vânzătoare . I şi a III a ) .doi arici o învăţătoare .doi tei o ţesătoare . pers .două vânzătoare un pronume – două pronume Omonimia gramaticală a verbului : . vedea .două educatoare un renume – două renume un tei . . . pleca ( infinitiv şi imperfect – indicativ ). substantive care au aceeaşi formă şi la singular şi la plural): un arici .

.la substantive : dragoste / ură virtute / viciu sănătate / boală optimism / pesimism stimă / dispreţ . cuvintele pronunţate la fel . săi / să – i…. Miau ! / mi – au ….85 Sau / s – au . . la / l – a … . pentru a le deosebi semantic şi morfologic . dar se rostesc diferit din cauza accentului : Deşi – deşi ( adjectiv – conjuncţie ) Veselă – veselă ( adjectiv – substantiv ) Voi – voi ( pronume – verb ) Mobilă – mobilă ( substantiv – adjectiv ) Haină – haină ( adjectiv – substantiv ) Snopi – snopi ( substantiv – verb ) Principiul sintactic ne recomandă să scriem în două feluri .la adjective : modest / îngâmfat precis / confuz solidar / solitar . pe părţi de vorbire : . ANTONIME Antonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles diferit . ia / i – a … . Neam / ne – am … . Sa / s – a … Omografe – cuvinte care se scriu la fel . Antonomele lexicale presupun opoziţia dintre două lexeme .

cu ambele elemente prefixate încuraja / descuraja înhăma / deshăma hipertensiune / hipotensiune .antonime .86 vesel / trist . cu ambele elemente sufixate : copilaş / copilandru căsuţă / căsoaie lădiţă / lădoi cărticică / cărţoaie Antonime lexico–frazeologice presupun opoziţia dintre un cuvânt(lexem) şi o unitate frazeologică: .la adverbe : niciodată / întotdeauna devreme / târziu acum / atunci .antonimele lexicale realizate prin prefixe negative: aproba / dezaproba ordine / dezordine real / ireal activ / inactiv preţui / dispreţui normal / anormal acoperi / descoperi plăcea / displăcea acord / dezacord teism / ateism convergent / divergent egal / inegal .antonime .la verbe : a afirma / a nega a încălzi / a răci a vorbi / a tăcea .

. Buturuga mică răstoarnă carul . opoziţia se stabileşte între cuvinte cu sensuri gramaticale opuse : Primul /ultimul . nimeni / toţi . este întâlnit adesea în PROVERBE : . al cuvintelor cu înţeles opus . antonimul său va avea în vedere un anumit sens : Îngheţat / dezgheţat dezgheţat / nepriceput Jocul antonimelor . mare . Omul fără dreapta “. Notă ! Dacă un cuvânt este polisemantic .87 Isteţ / tare de cap A divulga / a trece sub tăcere Repede / ca melcul Public / între patru ochi A munci / a tăia frunză la câini Antonimele frazeologice presupun opoziţia dintre două locuţiuni : A ţine piept / a da bir cu fugiţii Cu capul pe umeri / cu capul în nori De bună voie / cu de – a sila Antonimele gramaticale. Adevărul şi neînduplecaţi “ . “ duşmani minciuna sunt e prieteni ca stânga fără ..acesta / acela ...

Una mică . Pisica blândă zgârie rău ...88 .Nu mă mai tot contrazice ... “ Ţup şi Ţupişor Iepuraşul Ţup vrea varză . Mărul frumos poate fi şi viermănos .” . “ . treabă puţină . . .. Au fugit cuvintele . . Ţupişor vrea varză mare .” . Merele rele le strică şi pe cele bune . “ câştigă greu . .Ba eu zic că – s zile dulci . pietrele rămân . Gură multă . Banii se uşor .Hai la muncă . “ .. Strânge bani albi pentru zile negre . Drumu – i lung nevoie mare .. oarecare . “ Jocul . Apa trece . .. nu la furt . dar se cheltuie .” . Zile – amare îmi aduci ! .Eu vreau un drumeag mai scurt .

89 Gerilă .Vai . Eu vreau patul cel de sus Că – i înalt şi că – i frumos . mor de frig . .Ba eu . unde eşti Eşti departe peste ape ? . . Eu sunt veselă . Gerilă . balta – i plină . Sora mea e mai mult tristă . Eu am cumpărat cărţi multe . . Jocul .Flămânzilă . Sora – l vrea pe cel de jos .Ba eu zic că e puţină . Îţi sunt destul de – aproape . C – o tortiţă ca o floare . Nici în râu nu mă mai scald . Flămânzilă .. nu mai pot ! Mare e cel polonic ! . Ochilă . Sora mea vrea altceva … “ Eu vreau o căniţă mică . Setilă . Sora mea vrea cană mare .Ba .Măi Ochilă .Vai . nu mai beau Apa – i multă . mor de cald . frate .Ba eu zic că e prea mic . . . mă bucur De toate câte există . Setilă .

Sora are cărţi puţine . Din amic îţi face un duşman . Iar cuvântul liniştit şi dulce şi pe – o fiară o– ncălzeşte – un pic. Iar zăpada dalbă De nu – i neagră –i albă Norul ce s – a dus De nu – i jos . ci ură .i mic . e gras . . . Semănat . Un cuvânt tăios ori grosolan nu – ţi aduce dragoste . Cuvintele “ – Ştefan Tudor Nu există paznic la cuvinte ! Intră în livada lor bogată şi culege – atât cât poţi cuprinde . e mare .90 Şi citesc cum se cuvine . el roadă bună – aduce : Din duşman îţi face un amic.. Nu există paznic nici la gură . e sus . Ursul greu la pas De nu – i slab . Dacă nu – i aşa … Muntele din zare De nu . Iară maştera De nu – i bună – i rea .

91 Plopul de la gard De nu – i scund . e deştept . Gheaţa ce se trece De nu – i caldă – i rece . Exemple : Pronume şi prenume Numeral şi numerar Temporal şi temporar Complement şi compliment Literar şi literal . dar care sunt confundate din cauza asemănării lor ca formă . e înalt . Mierea care curge Nu – i amară – i dulce . PARONIME Paronimele sunt acele cuvinte care diferă ca sens . Omul înţelept De nu – i naiv .

Varul n – are nici un văr Şi e purul adevăr . Crezi că bulgărul de sare . doar nu – i broască! Dar o broască o să – ţi deie Voie s – o deschizi cu cheie ? . Nici o pară n – are păr . Dacă – l iei în mână sare ? Cum să sară . nici chiar rar . Mărul nu creşte – n mărar .92 Orar şi oral Familial şi familiar Originar şi original Atlas şi atlaz Emigra şi imigra Oroare şi eroare Făţiş şi hăţiş Limita şi imita A alina . a alinta şi a anina Valuri şi văluri Tainic şi trainic Deopotrivă şi dimpotrivă .Aurora Conţescu Niciodată . alandala “ . Ala – Bala ..

SINONIME Sinonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles identic sau aproape identic . ( joc de cuvinte : omonime şi paronime ) . nediferenţiindu – se semantic : Lift = ascensor Amic = prieten Etate = vârstă Est = răsărit Vest = apus Sinonimele parţiale au o parte de sens comună şi o parte de sens diferită : . Însă toate – s foarte cârne . N – ai putea găsi – n deşert . Sinonimele totale au înţeles identic . Puştiul nu poate să – mpuşte Şi nici muştele să muşte . De – ai străbate zeci de mile Nu sunt pomi unde s – atârne În deşert sunt doar cămile .93 Cu un tun nu poţi să tuni . Mandarine ca desert .

94 Pom – copac – arbore Ceas – pendulă – orologiu Steag – drapel – flamură – stindard – prapure Zăpadă – nea – omăt Pământ – glie – moşie – ţarină Linie – riglă Sinonime lexicale presupun o relaţie de echivelenţă între două cuvinte : Mândru = fudul Defavorabil = nefavorabil Incoruptibil = necoruptibil Linioară = liniuţă A vorbi=a spune=a comunica=a zice=a grăi=a exprima=a rosti=a relata= a discuta Sinonime lexico – frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între un lexem ( cuvânt ) .structuralism “ şi o unitate frazeologică : Tânăr – în floarea vârstei A muri – a da ortul popii Vorbăreţ – bun de gură Regret – părere de rău Sinonime frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între două unităţi frazeologice : A – şi bate joc – a lua peste picior A da bir cu fugiţii – a o lua la sănătoasa A tăia frunză la câini – arde gazul de pomană A duce cu preşul – a duce de nas A se ţine mare – a se da rotund ..

iepuraş . Ce mănânci ? Fragi şi mure . Notă ! Dacă sarcina didactică solicită elevului sinonime şi / sau antonime contextuale .dar care au aceeaşi valoare morfologică: Dar = însă = iar . Unde – ai fost ? La oraş . JOCUL Dialoguri pe roluri : Iepuraş . C . atunci elevul trebuie să fie atent şi să ţină cont de enunţul căruia aparţine cuvântul . nimeni =nici unul . Cum te cheamă ? RIMELOR . Unde dormi ? În culcuş . Un – te duci ? La pădure .95 A bate câmpii – a o lua razna Sinonime gramaticale sunt cuvinte care se scriu diferit.

izvoraş ! Mergi cu bine . . drag copilaş ! Unde mergi tu . . . place . spor . Şi când greieri cântă – n cor . Treaba merge mai cu . copilaş ! Când dormi . frate izvoraş ? Niciodată . copilaş . . ( auzi . Bună ziua . Ia şi tu din ea şi bea ! Curgi cu bine . . .96 - Măriuş . fie zi . . . greieraşi ) . . Limpede e apa ta . pe imaş . izvoraş ! Mulţumesc .. Dar ascultă şi îi . . . cum ar fi . cri – cri . Furnicuţa treabă face . . Orchestra de …. izvoraş ? Către mare . . Ia gândeşte . copilaş ! - Au fugit cuvintele Fie noapte . . Dacă nu ai …… Colo – n iarbă . Cântă greierul : .

. / Găsii nouă . În fiecare cuib sunt şapte ouă . ca parte de vorbire . El răspunde din tot . .. Ghici ? Pusei una . . alături de Dulău . .. . /Găsii două . Eu îl strig să lase jocul . toată seara . Am un copac cu douăsprezece ramuri . Ascult cântecelul . . este prezent în alcătuirea ghicitorilor : . nu se lasă . .” . Ba vine şi – n casa . . . ! Eu ./ Pusei nouă . Am trei ochi în trei culori Şi – s atent la trecători . cântă cu . Şi tot cântă . Cântă ./ Pusei două .97 Completaţi : Greieraşul . “ . . ba pe sub ../ Găsii nouăzeci şi nouă . noastră . . Ba sub pat . . masă . . “ . . ( său . . Merge – ncet pe uliţe ./ Pusei două . . Pe fiecare ramură sunt patru cuiburi . chitara . . . . GHICITORI Numeralul . . locul) D. El cântă pe la fereastră ..

Cine ştie carte are patru ochi . Dar cu toţii sunt voinici . Doi feţi cu stea în frunte “I. “ . Titlurile unor opere literare în alcătuirea cărora intră numerale : .Slavici .Creangă . al treilea câştigă .. Soluţii / Variante .Capra cu trei iezi “ . . Poţi lucra ce vrei cu ei “.Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici“Fraţii Grimm Proverbe : Compuneri cu titlu dat sau după imagini : .. -Eu spun multe .asumare de rol(povestitor. .tu vei continua!volum vocabular -Eu spun una/unul.Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul” . personajul literar .. Sunt cinci fraţi .tu spui multe!numărul subst... Jocuri de dezvoltare a vocabularului : -Eu spun ceva. Punguţa cu doi bani “ . autorul ! ( joc de recunoaştere după descriere ) . .98 Cu trei mii de suliţe .Soacra cu trei nurori“..personaj) din opere literare sau compoziţii ale elevilor . “ Jocuri de ghicire : . Jocuri de rol : -Dramatizări. titlul . fraţi pitici ..Ghiceşte meseria ! ( joc de mimă ) . “ .Cinci pâini”I. Când doi se ceartă ..Ghiceşte obiectul . tu spui una / unul ! Jocuri de ordonare a cuvintelor în propoziţie ... Cât sunt ei de mititei .

care se dezvoltă prin însuşirea şi interiorizarea individuală .LIMBAJUL VERBAL:FUNCŢII ŞI FORME . de schimbare a formei cuvântului . a limbii . care serveşte ca instrument de codificare şi transmisie a informaţiei în cadrul unui grup şi al unor situaţii particulare . scrise înlănţuite . specifică ..limbajul verbal. FAMILIA DE CUVINTE F . Odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut ! “ ( C . Povestea gramaticală Compunerea gramaticală . Cuvântul – corp fonematic cu înţeles logic .99 Jocuri de separare a cuvintelor unei propoziţii . limbajul este un ansamblu de elemente cu valoare de designare . Uşinski ) 8 . Ax al sistemului psihic uman” specific numai omului . JOCURI de transformare a unei părţi de vorbire . . Jocul semnelor de punctuaţie ( acelaşi enunţ – intonaţie diferită ) E . În cazul comunicării umane distingem două forme de limbaj : 1..

mişcări şi gesturi ( limbaj coreografic ). d) funcţia expresivă . care constă în facilitarea exteriorizării şi transmiterii unor idei şi trăiri subiective complexe prin intonaţie . Formele limbajului verbal:limbaj extern şi intern LIMBAJUL EXTERN: oral şi scris . obiecte . b) funcţia de cunoaştere .limbajul nonverbal . şi în mesaje specifice adresate celor din jur . e) funcţia de reglare . sunete muzicale ( limbaj muzical ) . g) funcţia dialectică . constă în asigurarea transmiterii informaţiei de la o persoană la alta . cuvântul fiind nu numai un instrument de fixare – obiectivare a informaţiei despre obiectele şi fenomenele externe . ritmul vorbirii .100 2. care constă în comenzi de optimizare a propriilor stări interne şi acte comportamentale . pauze . f) funcţia ludică . Limbajul îndeplineşte următoarele funcţii : a) funcţia de comunicare . c) funcţia simbolică de reprezentare . jocurile verbale având o pondere importantă în relaxare . accente. . distracţie .graţie căreia cuvântul sau formulele verbale pot substitui . în anumite situaţii . se manifestă în formularea situaţiilor contradictorii şi conflictuale şi în medierea analizei şi rezolvării lor . fenomene şi relaţii concrete . prin imagini (limbaj pictural ) . ci şi de obţinere a acestor informaţii prin dirijarea operaţiilor de analiză şi sinteză .

În funcţie de modul cum este structurată reţeaua de comunicare .101 În ontogeneză . În caracterele grafiei se oglindesc şi trăsături semnificative de personalitate . expresiv sau monoton – reflectă întregul profil al personalităţii de la componenta intelectuală la cea caracterial – atitudinală . să fie accesibil . Dialogului . să fie complet . limbajul oral ia forma : Monologului . limbajul verbal se realizează în planul extern . Limbajul scris trebuie să fie corect alcătuit structural – logic . El se structurează când copilul intră în şcoală . acurat sau neglijent. Maniera de a vorbi – controlat sau liber . LIMBAJUL INTERN este rezultatul integrării şi consolidării limbajului extern . Limbajul scris apare şi se dezvoltă mai târziu în ontogeneză decât cel oral şi aceasta numai prin proces de învăţare . fluent sau poticnit . Aici stă şi raţiunea introducerii testelor verbale în aprecierea inteligenţei . El permite o mai fidelă manifestare a gândirii şi a capacităţilor intelectuale ale subiectului . grafologia fiind recunoscută ca metodă de cunoaştere psihologică . al vorbirii . Iniţial . să fie explicit . De aceea . limbajul oral este primul care se constituie şi va sta la baza limbajului scris .corect sau cu erori supărătoare . învăţând în mod organizat să scrie şi să citească . observarea şi analiza vorbirii cuiva este o cale eficientă de cunoaştere a personalităţii lui .

percepţie . ambele atingând nivelul optim către sfârşitul vârstei de 14 – 16 ani . înainte de a fi rostite sau scrise cuvintele fiind selectate şi activate în minte . Analizând rezultatele obţinute la testele de inteligenţă . memorie .102 cu voce tare . Activităţile intelectuale oricât de diverse conţin un factor comun numit factorul G care reprezintă un fel de . proiectare . Thorstone au constatat o serie de factori . precum şi performanţe la nivelul limbajului şi atenţiei . diferiţi ca grad de generalitate . ale intelectului . pe baza testelor de inteligenţă . L. Treptat . numiţi factori speciali S . Limbajul intern se caracterizează prin comprimare . identifică : . concizie şi maximă viteză de realizare . Dinamica formării şi consolidării limbajului intern merge în paralel cu cea a formării şi consolidării gândirii . energie mintală globală “ . schemele articulatorii se consolidează până la automatizare . Limbajul intern devine principalul schelet şi suport al activităţii mintale . Limbajul intern mediază atât activitatea mintală . şi o multitudine de factori implicaţi doar într–un domeniu . cât şi în desfăşurarea limbajului extern . Inteligenţa – ca aptitudine generală Inteligenţa presupune organizare superioară a multor procese psihice : gândire . incluzându – se în operaţiile de planificare . ca număr şi ca mod de structurare . anticipare . L . imaginaţie .. Inteligenţa este o combinare lineară a acestor factori . Thorstone .

C.Factorul spaţial .103 Comprehensiune verbală – capacitatea de a înţelege sensul cuvintelor . 1973 . Ştiinţific . pe baza cărora se formează scări de inteligenţă ( cea mai cunoscută este scara lui Wechsler pentru adulţi şi copii . 1987. Ion Coteanu . care cuprinde un număr de sarcini potrivite vârstei subiectului ) . Sinteze de limba română . M . Factorul numeric . Theodor Hristea ( coordonator ) . . Factorul percepţie . de a găsi rime . Fluenţa verbală – capacitatea de a se exprima rapid . x 100 (vârsta mintală) V. Bucureşti . Editura Academiei . de a rezolva anagrame . Pe baza lor se poate stabili coeficientul de inteligenţă ( Q I )un număr care exprimă raportul dintre vârsta mintală ( numărul de probe rezolvate dintr – un test de inteligenţă ) şi vârsta cronologică a subiectului . 1992 . Gramatica de bază a limbii române . (vârsta cronologică) BIBLIOGRAFIE Mioara Avram . Q I = V .Editura Albatros . Editura Didactică şi Pedagogică. Factorul memorie . Probleme ale exprimării corecte . nivelul de inteligenţă se măsoară şi se apreciază cu ajutorul testelor de inteligenţă . Factorul raţionament . Bucureşti .

compuneri şi tehnici de lucru. 1981. DICŢIONARE Bucă Vinţeler . Editura ştiinţifică şi enciclopedică . 2004 .104 Alina Glava şi Cătălin Glava . Uritescu şi Rodica Uţă Uritescu .Polirom. Dorin N. 1974 . Bulgăr Gh . Dicţionar de sinonime . Exerciţii de limba română . Editura Didactică şi Pedagogică . Daniela Nedelcuţ . Editura Universităţii din Piteşti. Bucureşti . Bucureşti . Mihai Golu şi Mihaela Păiş – Lăzăreanu . Johan Huizinga . Editura Cardinal . Dacia Educaţional . Ediţia a IV a . 1994 . . Introducere în pedagogia preşcolară . Homo ludens . Bucureşti . Craiova . Constantin Ţibrian . Aspecte ortografice controversate . Bulgăr Gh . 1966 . Editura Economică Preuniversitaria . Didactica . Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar . Mona Coţofan şi Mihaela Doboş . 2002. Dicţionar de omonime . Bucureşti . Ion Şerdean şi Eugen Blideanu . Psihologie . Literatura română BAC – repere tematice . Structura vocabularului limbii române . Dicţionar de antonime . 1995.

ortoepic şi morfologic al limbii române .105 Moise Ion . Bucureşti . DOOM = Dicţionarul ortografic . Ţibrian Constantin . 1989 . . 2001 . Piteşti . Dicţionar de paronime .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful