ARGUMENT Lucrarea de faţă îşi propune mai presus de orice o abordare din perspectiva femeii-dascăl ( învăţătoare ) , femeii

-mamă , dar şi a celei care a fost cândva copil . Copilul din mine şi copilăria mea fericită s – au perpetuat prin pasiunea, dragostea şi credinţa pentru această nobilă profesie închinată elevilor mei care s – au născut şi care nu se vor fi născut încă . ,, Şi chiar dacă aş avea darul profeţiei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa , chiar dacă aş avea toată credinţa , nu sunt nimic . Acum rămân acestea trei : credinţa , nădejdea şi dragostea ,dar cea mai mare dintre ele e dragostea .” ( Corinteni , 13 ) Lucrarea se adresează , în egală măsură, tuturor cadrelor didactice : institutori , învăţători , educatori , ce o pot folosi în activitatea desfăşurată la clasă , dar şi părinţilor şi copiilor / elevilor ca un instrument util şi eficace de lucru independent . Crezul meu profesional rămâne ,, Viitorul trebuie să fie opera noastră! “ ( Nicolae Titulescu ) , în consecinţă , cartea aceasta a devenit centrul universului copiilor şi copilăriei . Ca să pătrunzi înăuntrul ei trebuie să cunoşti cuvântul magic p a r o l a ,, j o c “.

11

2

,, Universul jocului “ s – a dorit a fi o lucrare de sinteză , cu o structură unitară , fapt care subliniază caracterul de sistem al limbii române . ,, Limba română bătea ca o inimă în mijlocul cetăţii”- şi dacă ne gândim că aceste cuvinte au fost scrise în ,, Convorbiri literare “ nr . 5–6 , din 1920, de D. Ioaniţescu , cu atât mai mult ar trebui să se simtă ecoul lor prin timpul prezent şi viitor . Merită să fim veşnic treji , să descoperim şi să încurajăm acele talente – posibile genii de mâine . Structurată în două mari părţi , cartea prezintă aspecte teoretice , ştiinţifice , afirmaţii susţinute de exemple practice semnificative , rod al unei îndelungate experienţe la catedră . În acelaşi timp , aş dori ca această încercare de sistematizare a problematicii jocului , să fie , de ce nu , o provocare pentru cercetarea temei atât în domeniul lingvistic , cât şi în domeniul ştiinţelor educaţiei şi socio – umane . Autoarea , ONITA BONDOC

3

PREFAŢĂ - referat ştiinţific – Lucrarea este redactată de ONIŢA BONDOC în stilul ei caracteristic , complex şi complicat .Am cunoscut–o mai întâi ca studentă , la Colegiul Universitar de Institutori, Universitatea din Piteşti –filiala Slatina , Olt , apoi ca învăţătoare . Aş asemui – o cu Vitoria Lipan ,mereu însetată de aflarea şi căutarea adevărului . Este diatribă , autoexigentă şi perfecţionistă , nu îşi permite să greşească . Asta din punctul de vedere al conţinutului ştiinţific – al ştiinţei limbii şi cel practic – aplicativ . Nu avem de – a face cu o simplă înşiruire de probleme , ci de o tratare originală a unui aspect controversat pentru care şi – asumat şi riscul şi responsabilitatea . ,, Universul jocului” este atât un fapt de limbă şi literatură română , cât şi de psihopedagogie . Ea se documentează minuţios , oferă selectiv , dar edificator , suficient material auxiliar prin care a valorificat valenţele educative ale textelor literare , în concordanţă cu titlul . Experienţa ei , receptivitatea la tot ceea ce este nou , modern , aptitudinile literare împletite cu cele pedagogice , stilul profesional nonconformist, acest curaj de a experimenta , de a inova , de a cerceta şi aplica specte delicate ale unor dicipline de învăţământ au la bază o muncă titanică , neobosită , de studiu şi de adâncă reflectare .

CORNEL NICULAE . este un perpetuum mobile . MARIA IONICĂ -Departamentul literatura română şi literatura pentru copii . NICOLAE DRĂGHICI . sigur nu greşim afirmând că se substituie vârstei inocenţei.Departamentul psihopedagogic . Lector universitar doctor . sufletul ei a rămas tânăr . în care să ghicim vârsta acestei învăţătoare . Lector universitar doctor. autoarea cărţii . Nu are pretenţia de a fi epuizat subiectul deoarece jocul . prin nemărginita ei pasiune pentru copii / elevi .4 Dacă am juca un joc . Lector universitar doctor . ca şi copilul .Metodica predării limbii române UNIVERSITATEA din PITEŞTI .

Iubirea şi j o c u l meu e – nţelepciunea ! “ Lucian Blaga .Trei feţe ... Înţelepciunea şi iubirea mea e j o c u l ! “ Tânărul cântă : .5 MOTO: Copilul râde : .J o c u l şi – nţelepciunea mea – i iubirea ! “ Bătrânul tace : ..

reguli . Anexe . Importanţa testelor verbale în aprecierea inteligenţei ( I Q / Q I ) . 6 . 8 . Bibliografie . 5 . 2 . Evoluţia temei . . Paralela joc // joacă . Jocul didactic : metodă . Tratarea temei în opere literare ( ficţionale ) . Să ne jucăm învăţând limba noastră . Definirea conceptului : joc .6 UNIVERSUL Cuprins : JOCULUI 1 . 4 . 9 . 3 . Texte ştiinţifice (nonliterare = nonficţionale) . Aptitudinea specială verbală . rezultat . 7 . Depistarea elevilor cu astfel de aptitudini . limba şi literatura română ! Tipologia jocului la disciplina limba şi literatura română . Limbajului verbal : funcţiile şi formele . Natura şi importanţa jocului ca fenomen de cultură . Problematica jocului : clasificare . în învăţământul primar . funcţii . activitate .

. egiptene .. Joaca este o pregătire instinctivă şi inconştientă a viitoarelor acţiuni serioase . hazard . Ele nu sunt numai un prilej de destindere . Jocurile prezintă aspecte dintre cele mai variate . romane etc . simulacru sau vârtej ameţitor . ca şi cele dintre adulţi – din care se cunosc numeroase modele chinezeşti . Alain Gheerbrant Jocurile copiilor . Caracterul lor aparent frivol şi gratuit nu trebuie să le disimuleze simbolismul fundamental . cu sine( cu propria frică . potrivit nevoilor unei epoci . – sunt în profunzime şi fiecare în felul lui replici ale marilor jocuri publice . cu forţele potrivnice (jocurile războinice) . jocul este un întreg univers în care fiecare trebuie . cel puţin de partea învingătorului . ) . al luptei cu elementele (jocurile agrare) . Luptă .7 1 . . jocurile sunt sufletul relaţiilor umane şi factori de educare eficienţi . fundamental . Chiar şi atunci când nu urmăresc decât simpla plăcere . un simbol al luptei . îndoială etc. jocurile aduc strălucirea victoriei . să – şi afle locul “ Jean Chevalier . slăbiciune . cu şanse şi riscuri . În joc se reflectă legăturile copilului nu numai cu lumea lui interioară . indiene . DEFINIREA CONCEPTULUI : JOC Jocul este . Jocul copiilor este un act de dezvoltare personală neintenţionată . greceşti . ci şi cu persoanele şi evenimentele din lumea exterioară .

dar mai ales pentru asimilarea realităţii printr – un proces de reprezentare şi semnificare de o manieră proprie a lumii reale . mecanică şi robotică . În exemplificarea jocului J . aceste jocuri vestesc era electronică şi telematică . mimetice competitive . comunicări verbale . matematică . Piaget delimitează 3 ( trei ) categorii de joc : Jocul exerciţiu = domină la vârste mici . Jocul este denumit un exerciţiu funcţional cu rol de extindere a mediului . capabilă să înţeleagă reuşitele tehnologiei mai degrabă decât subtilităţile retoricii . însă apare şi mai târziu . Jean Piaget . Ele sunt asociate registrului senzorio – motor . Jocurile se dezvoltă din exigenţele vieţii şi dezvoltă facultăţile de adaptare socială . Ele reflectă vremea lor . o modalitate de transformare a realului prin asimilare şi de acomodare la real . didactice . cu privire la activitatea ludică . remarcă rolul deosebit pe care îl are jocul pentru dezvoltarea copilului . cu rol în dezvoltarea motricităţii şi interiorizării lumii reale şi a registrului mintal : cuvinte .8 Ele pot fi iniţiatice . Succesul jocurilor electronice constituie prejudiciul naşterii unei noi forme de inteligenţă . Jocul simbolic = Piaget îi recunoaşte o importanţă deosebită pentru dezvoltarea limbajului şi imaginaţiei . .

el nu este nicidecum o distracţie . Este .9 Jocul cu reguli = exercită o importantă funcţie de socializare progresivă a copilului prin interiorizarea unor norme de conduită . . pentru copil . Pentru adulţi jocul constituie o formă de divertisment . un spaţiu de satisfacere a dorinţei fireşti de manifestare şi independenţă . în esenţă o modalitate de investigaţie şi cunoaştere a lumii reale . intelectuale . un mijloc de comunicare . Implicarea în joc a copilului este totală. jocul reprezentând astfel un mijloc de realizare de sine şi de formare a eului . Jocul îşi găseşte motivaţia şi împlinirea în sine însuşi . de relaţionare impusă de regulile jocului . jocul nu are ca finalitate obţinerea unor bunuri materiale . adică o preînvăţare . Spre deosebire de învăţătură . jocul nu ţinteşte în mod explicit obţinerea de noi cunoştinţe sau alte produse ale învăţării . fiindcă el presupune eliberare de realitatea constrângătoare şi libertate de reflectare şi transformare în manieră personală a acesteia . Spre deosebire de muncă . ceea ce conferă celui implicat un sentiment de securitate . afective . El îşi antrenează spontan şi voluntar în joc toate posibilităţile fizice . Jocul este o sursă de plăcere . este limitat în timp şi spaţiu . Jocul începe şi se încheie . Jocul apare la toţi copiii şi cu o frecvenţă mai mică şi o semnificaţie diferită este prezent şi la adulţi .

play).CARACTERISTICI : jocul este voluntar. cognitivă şi psihomotorie . chiar dacă lipsa jocului a fost compensată prin abordarea altor forme de educaţie. prezentând o dinamică permanentă între încordare şi relaxare . produce plăcere . activează fantezia . Jocul devine la copil o condiţie importantă pentru evoluţia lui ulterioară . 2. Dicţionar de pedagogie : 1. importante pentru dezvoltarea socială . 3. are înclinaţia să fie frumos şi captivant şi presupune plăcerea dată de succes . independentă . Jocul pleacă de la ideea că are un scop . determină apariţia unor carenţe în dezvoltarea personalităţii . simulată . acţiune fictivă . acţiune efectivă . facilitează experienţa şi prelucrarea datelor experienţei cotidiene . .10 Jocul creează o ordine în realitatea dezordonată . finalul său nefiind previzibil . fără un scop anume. care se desfăşoară după anumite reguli .Activitate spontană . dar şi teamă . însoţită de plăcere şi fantezie . game . Lipsirea de joc sau de resursele necesare desfăşurării lui . liber de constrângeri. autodeterminant . Are loc aici şi acum . reală . Joc (engl .METODĂ DE ACŢIUNE PRACTICĂ ( operaţionale . instrumentale ) . de seriozitatea cotidiană . acţiune programată . dar este deschis modificărilor . motivată intrinsec . Ţine cont de reguli . În procesele de interacţiune din cadrul jocului au loc procese de învăţare .

voinţă . E . 1971 . J. Dintre jocurile mai importante citez: jocurile de construcţie . imaginaţie . contribuind la stimularea dezvoltării diferitelor funcţii şi capacităţi psihice – percepţie . Prin acţiunile practice din jocuri şi îndeplinirea unor roluri . . 1975 . rezolvând probleme . imaginaţia şi gândirea . S . învăţarea . . Chircev . Şchiopu . În jocuri . Huizinga . care asigură învăţarea activă . A . Jocul este activitatea care se afirmă prima în ontogeneză şi devine dominantă la vârsta copilăriei. U . Roşca . 4 . delimităm : jocul . Piaget . . 1970 ) Rolul lui este formativ . .. jocurile electrice şi electronice . 1980 . el devine activitate secundară . . copiii reflectă lumea înconjurătoare şi se adaptează la realităţile vieţii . jocurile cu calculatorul şi dramatizarea . munca. După vârsta copilăriei . . J. . 1998 . subdominantă . copiii îşi dezvoltă vorbirea . Al. Jocul – dominantă a copilăriei mici şi mijlocii – constituie tipul fundamental de activitate ( Claparede . Vâgotski . CLASIFICARE : După criteriul de clasificare natura şi evoluţia ontogenetică .11 Jocurile . matematice şi gramaticale . 1973 . J. . memorie ( jocul cu reguli ) . Chateau . L .

. Jocul de construcţii : activitatea creatoare se manifestă pentru configurarea unor reproduceri bidimensionale sau tridimensionale. cât şi ca o creaţie prin rol .12 După criteriul de clasificare natura activităţii antrenate în joc : Jocul de creaţie . de – a magazinul . în funcţie de calitatea reprezentărilor de care dispune copilul şi de resursele materiale disponibile . a reconstituirii unui model prezentat anterior sau a construcţiei după model . subiectul şi regulile jocului sunt alese de copii. de – a învăţătoarea ) şi jocurile cu subiecte din basme şi poveşti . impresii acumulate de copii în urma unor experienţe directe sau imaginare ale acestora . Ele redau aspecte ale realităţii fizice şi sociale. ale unor obiecte reale. de – a tata . . categorie ce integrează jocurile de construcţie . de – a doctorul . Transpunerea realităţii va fi făcută cu mai multă sau mai puţină acurateţe . jocul de construcţii poate lua forma elaborării unei construcţii originale . Această categorie de activităţi ludice include jocurile în care tema . aproximative sau fidele . Jocurile de creaţie pot fi exprimate ca o creaţie cu obiecte şi materiale . În activităţile organizate sau libere . în această subgrupă fiind identificate două variante de joc : jocurile cu subiecte alese din viaţa cotidiană ( jocurile de convieţuire socială : de – a mama .

construcţii în grup . Jocurile de creaţie prin rol : Jocurile cu subiecte din viaţa cotidiană reflectă prin conţinut experienţele directe trăite de copil . elementele construite fiind adesea prezentate disparat . crearea de structuri estetice . cu o temă comună . reprezentarea prin joc a unor obiecte reale . . ele implică crearea unei atmosfere speciale sau redarea unor trăsături ale personajelor . Înaintând în vârstă.13 Activităţile de construcţie nu au unitate . Prin caracterul său mai puternic finalist . fie de păpuşi de teatru . Jocurile inspirate de textul poveştilor pot lua forma unor jocuri dramatizări în care rolurile sunt interpretate fie de copii . care este stabilită la începutul acţiunii şi devine treptat mai importantă decât aceasta . construirea podurilor . jocul de construcţii îi oferă copilului satisfacţia îndeplinirii unei sarcini şi a aprecierii produsului obţinut contribuind la familiarizarea lui cu specificul activităţii de muncă .copilul acordă importanţă semnificaţiei construcţiei . copilul nu este preocupat pentru crearea unor relaţionări între acestea . închiderea unor figuri .dobândite prin observaţie sau relatare. deconstrucţia şi reconstrucţia de turnuri şi şiruri . Etapele jocului de construcţie evoluează : manipularea materialului (cuburi) . Jocurile cu subiecte din poveşti sunt mai pretenţioase .

unele dintre ele tind să devină principii de conduită în joc şi în viaţa reală . joc de umbre . acţiunile şi restricţionează asupra anumitor mişcări şi acţiuni ) pe parcursul activităţii ludice . regulile jocului sunt convenţii cu privire la un mod de a proceda şi de a interacţiona social (precizează mişcările . care îşi propun . clovni . exprimări verbale şi nonverbale . Treptat în jocul de creaţie prin rol copilul trece la aspecte mai complexe ( acţiuni analoage . Jocul descriptiv ( sinonim : joc scenic ) are ca scop folosirea teatrală . atitudini . Jocul cu reguli . Se pot delimita jocuri în care pe prim plan se află mişcarea şi jocuri centrate pe stimularea intelectuală şi antrenarea proceselor psihice . sau de normele morale.14 Organizarea unui teatru de păpuşi îi permite copilului detaşarea de un rol şi asumarea responsabilităţii de organizator . estetică şi creativă a limbii (de exemplu propria producţie de texte . Prin interiorizare . O categorie aparte a jocurilor cu reguli o constituie jocurile didactice . Fie sunt inventate sau adaptate de participanţii la joc sau formulate de educator . fie că sunt impuse prin tradiţie . teatru radiofonic ) . prezentarea unor roluri din texte scrise de autori cunoscuţi . regizor al punerii în scenă a poveştii . Jocul cu reguli se constituie începând cu perioada preşcolară şi se desăvârşeşte în perioada şcolară mică . exerciţii retorice ) . pantomimă .

Acest tip de joc corespunde dinamismului specific copilăriei şi satisface în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a preşcolarilor .15 finalităţi de dezvoltare psihofizică mai clar conturate . Raţele şi vânătorii “ ) – jocuri de mişcare cu subiect . aceste mişcări sunt încadrate într – un context ... în perioada preşcolară . a căror scop principal este exersarea îndemânării şi abilităţii motrice . aceste jocuri se bazează pe respectarea unui set de reguli prestabilite şi pe performarea unor mişcări specifice . Lupul şi oile “ . Jocurile de mişcare . iar existenţa cântecului sau a textului asigură o interpretare mai expresivă a rolului impus de text şi executarea mai corectă a mişcărilor ( ex. Spre deosebire de etapa anterioară de vârstă . În general . . . De cele mai multe ori acestea primesc un caracter competitiv . : jocuri cu degetele ) . atitudini şi relaţii din viaţa oamenilor şi animalelor ( ex . Contextualizarea mişcărilor are loc şi în jocurile cu text şi cântec . : . desfăşurându – se sub forma unor întreceri . În aceeaşi categorie a jocurilor de mişcare se integrează şi jocurile fără subiect . în care copiii se organizează în cerc sau horă . în jocuri de mişcare ce reflectă fragmente din viaţa reală . presupunând cel mai adesea imitarea unor mişcări .

cuburi ş . cât şi acţiuni conduse şi stimulate de adulţi . joc cu reguli . de unde şi o serie de critici la adresa jocurilor didactice din perspectiva relaţiei învăţare – joc stabilite în cadrul acestora . Astfel . puzzle . Diferenţa faţă de jocul propriu – zis este dată de scop . learning games ) . memory . Formatorii trebuie avertizaţi asupra pericolului didacticizării jocului în şcoală . Jocul didactic precum loto pentru citit . Motivaţia şi plăcerea copiilor pleacă de la jocul în comun cu alţi elevi . . repetarea şi exersarea cunoştinţelor şi informaţiilor sub formă ludică . dar din punctul de vedere al conţinutului tematic au scop de învăţare . domino pentru socotit .16 În şcoala primară . Jocuri didactice ( engl . Toate aceste forme de joc pot fi atât activităţi libere ale copiilor . care se aseamănă ca formă cu jocurile de societate . Cercetările au dovedit totuşi că introducerea jocului didactic într – un context tematic îşi dovedeşte din plin eficienţa . Metode de învăţare şi de muncă . joc strategic şi de gândire activează priceperile noţionale şi rezolvarea de probleme . joc sportiv . folosite cu intenţii didactice . a. introducerea jocului didactic nu ar fi eficientă şi nu poate fi luată în serios . joc de interacţiune . jocul liber se înlocuieşte treptat cu alte forme ca : joc de rol . ajută la transmiterea .

. escaladare . jocuri de mişcare creativă ( dansul ) . Elementul ludic este prezent prin integrarea unor momente de surpriză . rezolvare de probleme ) . prin care se realizează o parte din sarcinile instructiv – formative ale activităţilor obligatorii . parcurgerea de către copii a unor trasee identice într – o întrecere .1989) se clasifică în: Jocul psihomotor ce vizează dezvoltarea mobilităţii generale şi fine: jocuri de construcţie / dezasamblare .17 Jocul didactic este o formă de activitate accesibilă copilului . dar şi a celor alese . jocuri de stimulare senzorială (de discriminare cromatică . într – o atmosferă distractivă . sau a unor jocuri sportive combinate cu jocul de creaţie : jocuri concurs în care copiii îndeplinesc rolul unor personaje . jocuri de cunoaşterea mediului ( de explorare . jocuri de manipulare /coordonare. de cuvinte ) .muzicale) . antrenantă şi motivantă . Jocurile didactice pot îmbrăca forma unor jocuri de mişcare . aşteptare . După criteriul ariei psihofizice exersate (J . Moyles. jocuri de căţărare . gramaticale. de exersare a ascultării . Jocurile didactice care urmăresc explicit dezvoltarea psihică pot fi şi foarte variate. investigaţie . încercare a capacităţilor personale şi întrecere între copii. Jocul de stimulare intelectuală : jocuri lingvistice ( de comunicare .

sarcina didactică ( se regăseşte în formularea cerinţei jocului şi trebuie indicată clar în termeni operaţionali . redarea unui personaj . particularităţile individuale şi de grup ale copiilor . cooperare . Această caracteristică presupune o susţinută implicare a cadrului didactic eficientă a activităţilor de joc didactic . jocuri de prezentare de sine . de reprezentare estetică ) . jocuri de empatie (interpretarea unor poveşti . clasificare . jocuri de autocontrol ( de imobilitate . de tăcere) . imitaţie). de perspicacitate) . Jocul de dezvoltare socio – emoţională : jocuri de comunicare . elementele de joc să fie prezente nu doar ca . analiză . Proiectarea jocului didactic solicită din partea cadrului didactic proiectarea elementelor de structură a jocului care integrează o structură specifică : scopul. jocuri de competiţie . jocuri de creativitate( de imagerie mintală . ca activitate aleasă şi organizată de copii . Conducerea jocurilor didactice . de comparare . descriere . Spre deosebire de jocul liber . cât şi afectiv – emoţională ) . Alte criterii de adaptare a tipurilor de joc didactic sunt finalitatea didactică urmărită. nevoile şi trebuinţele lor de cunoaştere. jocul didactic este un tip de joc direcţionat spre îndeplinirea anumitor finalităţi prestabilite .18 jocuri logico–matematice(cu numere şi numărare. să antreneze întreaga personalitate a copilului atât intelectuală . jocuri terapeutice .

conţinutul . explicarea jocului . evaluarea reuşitei jocului . premiere . -Jocul este un prilej excepţional pentru învăţare . momente de tensiune şi de decizie . regulile jocului . produse materiale .19 momente de relaxare sau recompensă finală : aplauze . atmosfera propice jocului în faza iniţială şi pe parcursul acestuia . şi nu doar pentru eventualele sale produse:achiziţii intelectuale . ci şi ca mijloc de rezolvare a sarcinii de joc : întrecere . succesiunea acţiunilor de joc . -Jocul nu este opus muncii . asigurarea materialului de joc . sintetizez principiile care trebuie să ghideze atitudinea cadrului didactic şi a părinţilor faţă de jocul copiilor : -Jocul trebuie acceptat şi considerat important ca proces. -Părintele are dreptul să ceară instituţiei educaţionale organizarea unor activităţi ludice care să se detaşeze calitativ şi ca organizare de cele realizate acasă şi are obligaţia de a încuraja . denumirea jocului . -Jocul direcţionat de către adult sau educator determină dezvoltarea copilului în zona proximă de competenţă . alternarea şi completarea reciprocă a jocului liber şi direcţionat al copiilor. -Caracteristicile şi calitatea jocului depind întotdeauna de mediul . resursele şi contextul social în care are loc . În loc de concluzii .

2.Denumirea jocului prin acţiunile propriu–zise .20 continuarea jocului constructiv al copilului şi în mediul familial . TEMA jocului evoluează : 1. Copilul supune jucăria unei analize şi sinteze concrete. Astfel . jucăria este un stimulent al jocului . Jucăria este un altul asupra căruia sunt reflectate activităţi specifice şi impresii acumulate de copil în viaţa reală . înţelese şi interiorizate . caracteristici umane . fie . în planul imaginaţiei . fie că aceasta corespunde exact subiectului jocului . . emoţii . pe măsura dezvoltării conduitei ludice . de – a şcoala “ . care sunt în acest fel trăite . fantezia . tendinţa de a dezmembra jucării fiind expresia curiozităţii şi interesului pentru cunoaştere . Prezenţa jucăriilor îi stimulează copilului forţa de creaţie . 3.Denumirea jocului după locul unde e plasată acţiunea sau prin finalitatea jocului (. căruia copilul îi conferă . jucăria devine un instrument esenţial pentru iniţierea anumitor jocuri . Treptat .Denumirea jocului prin rolul pe care copilul îl joacă . JUCĂRIA este pentru copil un obiect destinat jocului şi mult mai mult decât atât . 4.Denumirea jocului după numele jucăriei . iar relaţionarea cu diversele tipuri de jucării îi trezeşte trăiri afective . Ea este percepută drept un tovarăş îndrăgit . interese . ) . Acţiunea cu jucăria poate să reprezinte la un moment dat jocul însuşi ... construim o cetate “ . directe .

Dezvoltarea limbajului şi a capacităţii de comunicare : cărţile cu poveşti ilustrate . loto . casetele . clasificarea ( jocuri cu puzzle . hârtie colorată .păpuşi . Rezumând . setul cu pahare de mărime crescătoare . jocuri de construcţie . jocuri de strategie cu piese ce pot fi manipulate . maşinile cu segmente detaşabile . obiecte reale în miniatură . 3.Dezvoltarea operaţiilor gândirii : analiza . Valenţele formative ale jucăriilor : 1.Dezvoltarea capacităţii de percepţie a formei şi relaţiilor spaţiale şi temporale : puzzle . 2. comparaţia . 5. 6. paste. cuburile cu imagini din poveşti . jucăriile tehnice. cutiile de carton . jucării demontabile . sinteza . leagănul . determinând caracterul jocului .21 că este doar un înlocuitor al unor obiecte necesare .Dezvoltarea creativităţii : creioane. bucătăria de jucărie) . casa păpuşii .Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a realităţii şi de a face distincţia între realitate şi ficţiune : păpuşile cu haine ce pot fi spălate sau schimbate . instrumente de percuţie . maşini . echipamentele de joc în aer liber (toboganul ) .foarfece . mărgele . putem spune că jucăria este accesoriul absolut al jocului . conţinutul acestuia şi trăirile emoţionale ale copilului. beţişoare.jucării ce redau personaje din desene animate .Exersarea capacităţilor de rezolvare de probleme : jocuri de masă . generalizarea. 4. jocuri cu tematică : ferma. acuarele pentru pictat cu degetele.

jucării de pluş mari .22 audio .Dezvoltarea capacităţilor fizice : jucării de construcţie . jucării de pluş . echipamente pentru căţărat din burete . mingea. . 10.Dezvoltarea capacităţilor senzoriale : jucării pentru apă . În industria de jucării oferta creşte continuu . 8. În ultimii ani s – a ajuns la jucării de tip horror . materiale de construcţie .Depăşirea unor trăiri emoţionale negative : sentimentul de singurătate .bicicleta . tristeţe: păpuşi moi .Temperarea unor tendinţe negative . tricicleta . precum hiperactivitatea şi agresivitatea : jucării ce invită la cooperare .Dezvoltarea simţului umorului : Hopa–Mitică . 7. Găinile ciugulind . Târgul de jucării de la Nurnberg oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor tipurilor de jucării de pe piaţă . cercul . instrumente reale şi de jucărie . jucăriile muzicale care redau cântece cu text .cutia cu baloane de săpun . Jumping Jack Box . coarda . 9. caleidoscopul . solicită atenţie concentrată sau oferă satisfacţie prin posibilitatea de acţiune distructivă asupra lor : plastilină . nisip. însă pedagogii atenţionează asupra regresului calităţii acestora şi se plâng de nivelul educativ scăzut al jucăriilor . 11.

urmărind orice stimul care îi atrage atenţia . jocul observativ ( outlooker play ) – observă jocul altor copii . nu face nici un demers de interacţiune cu ei . dar nu par a juca acelaşi joc . deşi se află în vecinătetea ( proximitatea ) altor copii . ocazional le vorbeşte . desfăşoară activităţi fără scop determinat . jocul asociativ ( associative play ) – copiii se joacă unii cu alţii .23 CATEGORII DE JOC (M . deşi jucăriile sunt identice (asemănătoare ) cu ale celorlalţi . . jocul solitar ( solitary independent play ) – se joacă singur cu jucării care nu sunt identice cu ale celor din apropierea sa . unul abandonează jocul. altul îl priveşte cum pleacă şi îl urmează. se angajează în activităţi similare . jocul paralel ( parallel play ) – copilul se joacă singur în apropierea altor copii . se privesc reciproc .1932 ) După gradul de implicare socială a copilului în joc : joc fără implicare ( unoccupied play ) – petrece timpul privindu – i pe ceilalţi . copiii îşi împart rolul . nu interacţionează . nu se implică în relaţii interpersonale . uneori pare că nici nu conştientizează prezenţa altui copil ce se joacă lângă el . Parten . dar nu cu ei . dar nu se implică . schimbă jucării .

24 activităţile lor nu sunt coordonate şi nu au o finalitate comună . El presupune comunicare cu realul pe care îl transfigurează în planul ficţional conturat prin regulile acceptate de jucători . în vreme ce joaca presupune spontaneitate . Dar . poziţia copilului în joc ( lider . . . regulile .funcţionale nemijlocite . rolurile sunt clar stabilite . vârsta inocenţei . subordonat ) şi se împart în două categorii de relaţii : . 2 . ţine de o stare specifică generată de instinct . la o primă interpretare . rolurile jocului . relaţiile ce apar în acest tip de joc depind de subiectul . iar membrii grupului sunt conştienţi de apartenenţa lor la grupul de joacă şi cooperează pentru îndeplinirea anumitor sarcini stabilite de comun acord . jocul cooperativ ( cooperative play ) – forma de joc este organizată . cerute de organizarea şi coordonarea jocului pe parcurs . jocul înseamnă convenţie şi derivă din dorinţa de cunoaştere a lumii . PARALELA JOC // JOACĂ Jocul şi joaca par a defini . apar primele relaţii între copii sau pentru procurarea materialelor necesare .mijlocite de rolul sau tema activităţii ludice .

de noroc . pentru a– l imita trebuie mai întâi să îl . Existenţa unui inventar de obiecte pe care le dezvoltă jocul ne atrage atenţia asupra faptului că . Jocurile fac apel fie la forţa fizică . de sexul lor . Este suficient să amintim că astăzi există jocuri electronice . adică să intre într – un ritm pe care . fie la inteligenţă . jocul numeşte nu numai o activitate specifică . de îndemânare . fie la îndemânare . jocuri mecanice şi jocuri electronice etc. simbolurile . REGULI Jocurile sunt extrem de numeroase şi diferite : jocuri de societate . ci şi figurile.25 3 . ţinând pasul cu dezvoltarea tehnico – ştiinţifică . instrumentele necesare activităţii ludice . jocurile se schimbă . jocuri publice . jocuri nocturne . FUNCŢII . programe de jocuri pe calculator pentru a ilustra această devenire în timp a jocurilor . PROBLEMATICA JOCULUI : CLASIFICARE . În accepţia curentă . în timp . să îşi calculeze mişcările cu ale celorlalţi participanţi . rituale . jocuri private . de timpul sau locul unde se joacă. nerituale . . jocuri de inteligenţă . jocuri de dexteritate sau de limbaj . solicitând jucătorul să îşi mobilizeze energia şi să se concentreze . şi pot fi clasificate în funcţie de vârsta celor care joacă . jocuri diurne .

26

recunoască . Din acest motiv , jocul reprezintă modalitatea cea mai simplă şi mai plăcută de integrare într – un univers cultural . Adeseori , jocurile nu sunt altceva decât simple imitaţii ale unor activităţi proprii maturilor . Evident că , în cazul acesta , comportamentul mimetic nu este altceva decât o formă de înscriere într – un model cultural asumat prin joc , adică o iniţiere. Jocului pare să – i fie proprie funcţia de a destinde şi de a amuza . El rămâne în mod esenţial o activitate exercitată în absenţa oricărei constrângeri, cu excepţia celor proprii reprezentate de regula jocului sau a convenţiilor sale . Deşi este considerat frivol, pentru că se opune la ceea ce este serios, întrucât nu produce nici bunuri , nici opere , părând steril , jocul este , de fapt , o activitate modelatoare . Aparenta gratuitate a jocului , care , în mentalitatea comună , duce la minimalizarea importanţei lui , ţine de o insuficienţă de înţelegere , pentru că , în realitate , jocurile sunt la originea celor mai înalte manifestări de cultură , după cum, în cazul individului , capătă pe nesimţite statutul unui factor de educaţie morală , de progres intelectual etc. Jocul este şi un mijloc de formare care cultivă – ca în cazul jocurilor sportive – rezistenţa , abilitatea , dexteritatea , dar , în egală măsură , poate modela caracterul , răbdarea , responsabilitatea , spiritul de echipă etc.

27

Orice joc presupune respectarea unor reguli ale jocului şi , din acest motiv , jocul trebuie considerat un factor creator de ordine . El instituie un sistem de reguli care precizează ce se face şi ce nu se face , cum se face şi când se face , adică ce este permis şi ce este interzis . Deşi arbitrare , regulile jocului sunt imperative . Orice încălcare de regulă are drept efect o ieşire din joc , un sfârşit al jocului . Aşadar , jocul înseamnă , în primul rând , un ansamblu de restricţii voluntare , care stabilesc o legislaţie tacită a jocului , deşi cuvântul j o c evocă în mod obişnuit ideea de libertate . Regulile jocului specifică un sistem ferm de drepturi şi obligaţii , de privilegii şi responsabilităţi şi , atâta vreme cât regula jocului este respectată , aceasta nu favorizează şi nu lezează pe nimeni . În mod paradoxal , regulile acestei activităţi libere , care este jocul , sunt mult mai ferme şi mult mai puternice decât regulile vieţii sociale , încălcate adeseori . Jocul are capacitatea de a – l absorbi complet , în lumea lui , pe cel care joacă , instituind astfel o lume paralelă , fictivă, complementară faţă de lumea obişnuită – lumea jocului . Regulile de joc externe sunt acceptate treptat ca necerare pentru asigurarea respectării responsabilităţii şi a conduitelor civilizate în

28

joc , iar regulile interne devin o iniţiativă a copiilor . Dar cea mai importantă funcţie a jocului pare a fi aceea de a stimula imaginaţia , pentru că înscrierea în lumea jocului , instalarea în rolul repartizat prin joc implică în mod fundamental capacitatea de a produce variante nelimitate ale fanteziei . Un principiu de ordine în cazul jocului poate fi , în mod paradoxal , chiar încălcarea ordinii recunoscute . Suspendarea convenţiilor este de natură să facă evidentă necesitatea ordinii , prin alunecarea în absurd sau în comic . 4 . EVOLUŢIA TEMEI

Încercarea de a defini jocul ne obligă să constatăm că el reprezintă , în esenţă , un modus vivendi , nu doar pentru om , ci pentru întreg universul . Deşi pare o pură gratuitate , el implică o suită de factori ce atrag după sine o întreagă lume de simboluri şi semnificaţii . Raportându – ne la joc , vom descoperi nu numai copilăria , ci şi adolescenţa , tinereţea , maturitatea omului , viaţa în genere . Învăţăm să trăim jucându – ne. La început doar imităm anumite acţiuni , pentru ca ulterior să schimbăm rolul de actori în acest scenariu improvizat cu acela de protagonişti autentici , asumându – ne pe de – a – ntregul

În eseul Homo ludens . se desfăşoară ordonat . fie că se subordonează unui spirit de imaginaţie congenital . Evoluţia jocului coincide . Problema originii jocului a născut controverse şi a rămas . psihologică . iar animalele nu l–au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace “ . jocul nu reprezintă doar un fenomen biologic . ca o acţiune liberă . cu toate acestea să absoarbă totalmente jucătorul. el având o funcţie afectivă . jocul este mai vechi decât cultura .. între altele . pentru că noţiunea de cultură .29 realitatea percepută iniţial ca destindere sau divertisment . înţeleasă ca fictivă şi situată în afara vieţii obişnuite . că . cu cea a omului şi a societăţii în general . înconjurându – se de obicei de mister sau accentuând prin deghizare ciudăţenia lor faţă de lumea obişnuită “ ( Johan Huizinga . o întrebare fără răspuns . după reguli date şi creează în viaţă relaţii de grup . . care se execută într – un spaţiu şi un timp special circumscrise . până astăzi . Cu toate acestea . presupune în orice caz o societate omenească . jocul rămâne un excelent exerciţiu pentru viaţă . oricât de incomplet ar fi ea definită . Fie că reprezintă descărcarea unui surplus de forţă vitală . Homo ludens ) . comportamentală . La .Sub unghiul formei . se poate deci defini jocul . evident .o acţiune golită de orice interes material şi de orice utilitate . pe scurt . Johan Huizinga demonstrează . în stare ..

sărbătorile religioase erau urmate de jocuri închinate zeilor tutelari ai cetăţiilor . Spiritul ludic este unul din resorturile fundamentale ale societăţii. el avea . jocuri în aer liber . o funcţie sacră . Eseuri despre imaginaţie “ . urmăreşte evoluţia noţiunii şi a conceptului de joc . Jocul dobândeşte . La greci şi la romani . jocuri sportive. Robert Caillois . astfel . mai târziu . Acest contrast între o activitate considerată îndeobşte minoră şi consecinţele ei în plan uman şi social îl . ca orice activitate umană . inteligenţă . operând totodată o clasificare : jocuri de societate . de îndemânare . libertate .de construcţie. însă are un sistem de reguli voluntar acceptate de jucători. prin intermediul lor cristalizându – se şi întărindu – se spiritul cetăţenesc şi . în afara cărora nu se poate desfăşura . funcţiile unui rit social ..El constată că această activitate implică dezinvoltură. nu aveau loc execuţii capitale şi nu se puneau sechestre . de răbdare. în . Pe durata jocurilor se întrerupeau războaiele .de exemplu. Este lipsit de constrângeri . de exemplu .capitolul . Teoria jocurilor “ .aduc ploaia). Este clar deci că această activitate umană îndeamnă la armonie şi înţelegere. favorizând cele mai înalte manifestări de cultură .. Şi astăzi jocurile reprezintă mijloace divinatorii (Paparudele .30 începuturile sale . abilitate . risc. sentimentul naţional . iar pentru individ înseamnă educaţie morală şi progres intelectual . răbdare . invenţie . Fiecare cetate avea propriile jocuri .

. sunetele . Epigonii “ . parodiind cu umor realitatea cotidiană . dacă nu un joc cu cuvintele . paralelă sau pseudorealitate în care individul este absorbit cu totul . iar Marin Sorescu . Jocul reprezintă oricum o altă realitate . sciitorii îşi iau libertatea de .. dansul etc . combinaţie ingenioasă de imagini capabile să nască un sens. Legătura cu arta devine astfel evidentă ..31 determină pe Caillois să considere jocul . pentru că ce altceva este literatura . relaţii stranii între om şi limbajNichita Stănescu . culorile . această operă de artă care – şi dă veşnic formă “ (F . existentă în chiar esenţa ei primordială . Mihai Eminescu defineşte poezia ca . inventând noi forme de exprimare şi forţând cuvântul să rezoneze cu mereu alte realităţi . Începând cu romantismul şi culminând cu epoca modernă .Toate jocurile sacre ale artei nu sunt decât imitaţii ale jocului fără sfârşit al lumii . În . Schlegel ) . pictura . . muzica . a se juca “ la nesfârşit . Acest nelimitat al artei ne constrânge să – i observăm funcţia ludică . va desfăşura adevărate jocuri ale inteligenţei .. Poetul modern va căuta să se exprime într – un mod cu totul nou . gramatici . invevtând cuvinte.. voluptos joc de icoane şi de glasuri tremurate “ . un paradox mai mult ingenios decât întemeiat “ . mişcările ? .

Jocul este o funcţie plină de tâlc . spunem prea mult . JOCUL este mai vechi decât cultura . că civilizaţia omenească nu a adăugat nici o caracteristică esenţială noţiunii generale . El depăşeşte ca atare limitele unei activităţi pur fiziologice sau cel puţin pur fizice . Fiecare joc înseamnă ceva . iar animalele nu l – au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace . Chiar şi în cele mai simple forme ale sale şi chiar în viaţa animalelor . 5 . de Johan Huizinga .32 derizoriul actelor umane .Homo judens “ . NATURA ŞI IMPORTANŢA JOCULUI CA FENOMEN DE CULTURĂ Text ştiinţific ( nonficţional ) : . iar dacă îl numim instinct . presupune în orice caz o societate omenească . deşi în spatele acestor atitudini se află meditaţia gravă .. pentru că . oricât de incomplet ar fi ea definită . Se poate afirma . ceva care pune în acţiune un tâlc . intră în joc “ ceva care trece dincolo de instinctul conservare nemijlocit . fără risc .. În joc . nu spunem . Dacă acest principiu activ. jocul este mai mult decât un fenomen pur fiziologic sau decât o reacţie psihică determinată pur fiziologic . care îi conferă jocului esenţa . îl numim intelect . Animalele se joacă întocmai ca şi oamenii .

Numeroase încercări de a determina funcţia biologică a jocului sunt foarte divergente: Unii au crezut că pot defini originea şi fundamentarea jocului ca o descărcare a unui surplus de forţă vitală . Oricum l – am privi .sau în aceea de a–i întrece pe concurenţi . al copiilor şi al oamenilor adulţi . pe care i–o va cere viaţa . sau ca pe o umplutură necesară unei activităţi orientate prea unilateral .33 nimic . Alţii caută principiul în nevoia înnăscută de a putea face ceva . Sau că serveşte drept exerciţiu de stăpânire de sine . ca autoconservare a simţului personalităţii . Alţii sunt de părere că orice fiinţă vie . sau în tendinţa de a domina . intenţie “ a jocului se vădeşte . sau de a pricinui ceva . Sau că este un exerciţiu pregătitor în vederea activităţii serioase. Ele caută să stabilească natura şi semnificaţia jocului şi să indice locul lui în planul vieţii . sau ca satisfacerea . . într – o ficţiune . a dorinţelor cu neputinţă de satisfăcut în realitate şi .. Sau că jocul satisface o nevoie de destindere . odată cu această . Psihologia şi fiziologia se ocupă de observarea . Alţii consideră jocul ca pe o drenare nevinovată a unor porniri dăunătoare . în însăşi esenţa lui . descrierea şi explicarea jocului animalelor . în orice caz . se supune unui spirit de imaginaţie congenital . un element imaterial . când se joacă. în consecinţă .

fără să acorde în primul rând atenţia necesară calităţii lui estetice profunde . dar ce este de fapt . în această intensitate . De fapt . ar trebui să–l excludă pe celălalt. ce înseamnă el pentru jucătorii înşişi ? Ele abordează nemijlocit jocul cu unităţile de măsură ale ştiinţei experimentale. calitatea lui intrinsecă . fie să – l cuprindă sau să – l preia într – o unitate de rang superior .. că serveşte unei anumite finalităţi biologice .34 Toate aceste explicaţii au un factor comun:toate pornesc de la presupunerea că jocul are loc de dragul unei realităţi . h a z u l” jocului ? Intensitatea jocului nu poate fi explicată prin nici o analiză biologică . rămâne întrebarea : bine . calitatea primară . Dacă unul ar fi concludent . după încordare . Natura – pare să spună mintea logică – ar fi putut să le dea urmaşilor săi toate acele funcţii folositoare–descărcarea energiei de prisos. pregătirea pentru cerinţele vieţii şi compensarea pentru ceea ce nu s – a realizat – .. Ele pun întrebarea : din ce cauză şi cu ce scop se practică joaca? Răspunsurile care se dau la această întrebare nu se exclud câtuşi de puţin unul pe altul . joc “ rămâne de regulă necircumscrisă . Faţă de fiecare dintre explicaţiile date . în această capacitate de a scoate din minţi rezidă esenţa lui . Cele mai multe dintre aceste strădanii de a da o explicaţie nu se preocupă decât în a doua instanţă de întrebarea : ce şi cum este jocul în sine . Şi totuşi .

Limbajul păstrează o funcţie predominant tranzitivă . Studiul lui J. prin el . spre a preveni astfel orice alterare a adevărului ştiinţific pe care autorul vrea să – l comunice într – un asemenea tip de mesaj . hazul“ lui.35 şi sub forma unor practici şi reacţii pur matamatice . vol . jocul este un fenomen precultural . Arta prozatorilor români ) . ci şi în cultură . Cine vorbeşte comunică şi se comunică .. Huizinga pune în lumină complexitatea problemelor pe care le ridică jocul. . se poate spune că faptul lingvistic este în aceeaşi vreme reflexiv şi tranzitiv . O face pentru alţii şi o face şi pentru el . . cu . Se reflectă în el omul care îl produce şi sunt atinşi . Dar nu : ea ne – a dat JOCUL . Pentru Johan Huizinga . cuvintele fiind folosite în sensul lor propriu sau denotativ . ci şi animalelor. cu bucuria lui . Considerat în dubla sa intenţie . Ca orice studiu sistematic . cu încordarea lui . limbajul este riguros . toţi oamenii care îl cunosc “ ( Tudor Vianu . În limbaj se eliberează o stare sufletească individuală şi se organizează un raport social . nu numai în natură .. Dubla intenţie a limbajului şi problema stilului . constând adică într – un transfer de informaţie de la emiţător către receptor . propriu nu numai omului .

iar ultima parte după moartea autorului . legate de vârstă . deci un om de ştiinţă . reprezentat de scriere . Codul folosit este cel verbal în varianta lui scrisă .36 Textul are în vedere un referent nonficţional .TRATAREA TEMEI ÎN OPERE ( FICŢIONALE ) LITERARE . în Convorbiri literare . iar funcţia receptorului revine oricui citeşte studiul . Emiţătorul este un cercetător .. deci o formă a realităţii cu elemente specifice . Johan Huizinga caută un adevăr istoric . îl constituie limbajul ştiinţific ). ştiinţific. iar caracterul este real şi este ilustrat în stilul comun .în 1892). colective sau individuale . de tipurile de joc . particular în definirea şi justificarea noţiunii de joc . Nota afectivă este egală cu zero (deoarece gradul zero al limbajului . Amintiri din copilărie “ – Ion Creangă Amintirile cuprind patru părţi (primele trei publicate în 1881-1882 . şi nu de vorbire . tehnic. de caracterul ritual sau neritual . funcţional . El îşi .Opera este un roman al devenirii în care autorul are rolul de a ordona narativ etapele formării copilului ca om . deci canalul de transmisie este unul vizual . 6. care este jocul .

Amintirile sunt opera de maturitate artistică a lui Creangă . Identitatea narator – personaj este esenţială pentru receptarea activă a textului . Amintirile reprezintă un document uman foarte important . El vede existenţa numai prin prisma jocului . inconştienţă . deoarece urmăreşte procesul modelării umane . un joc în care regulile sunt stabilite de el însuşi . Nimic spectaculos nu intervine în derularea etapelor copilăriei şi ale adolescenţei . în ea regăsindu – ne fiecare dintre noi. acel inefabil al exprimării ce – l face pe Creangă de neegalat . poate fi considerat un roman de formare ( bildungsroman ) .37 creează o lume proprie . iar sentimentul dominant este nostalgia . mirajul limbajului . Ceea ce le unicizează este farmecul spunerii . Creaţia devine un mod de a retrăi trecutul . înfăţişate cu realism de scriitor . Amestec de curiozitate . Ca specie . Sunt experienţe obişnuite . abordând un univers uman necunoscut până atunci în literatura română . vârsta fericirii . devenind copilăria copilului universal . nimic nu – l poate . Copilul lui Creangă nu face nimic altceva decât să se joace . dorinţă de exteriorizare a unor impulsuri afective sau pur şi simplu neastâmpăr copilăresc . plină de haz şi fantezie . joaca reprezintă pentru Nică singurul mod de a înţelege lumea . eternizează copilăria autorului . banale chiar .

sunt fapte pentru săvârşirea cărora nu trebuie căutate motive serioase sau explicaţii .. să se joace . ci cugetă inima şi sufletul lui.38 determina să abandoneze această activitate care pentru el rezumă întreaga realitate. să tragă . şezătorile etc . dărâmarea casei Irinucăi .Dacă – i cal . Aventura are valoarea unei experienţe de cunoaştere din care cititorul poate desprinde un tâlc. Mintea lui Nică nu cugetă atunci când acesta acţionează . Intenţia lui Ion Creangă în Amintiri este să înfăţişeze copilăria . al spontaneităţii şi al poznelor : . încălecat pe . în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . fără voia mamei . Hai mai bine despre copilărie să povestim . Ceea ce – l face nevinovat în ochii părinţilor este lipsa oricărei intenţii a răului : scăldatul până târziu . Ce –i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii . Nu întâmplător Ştefan Apetrei va spune la un moment dat : . în ciuda avertismentelor părinţilor . dacă – i popă . mersul la urat devreme . furtul pupezei şi al cireşelor . astfel . căci ea singura este veselă şi nevinovată . să cetească şi dacă – i copil . clăcile . Ele s – au petrecut firesc . iertate .” Toate năzbâtiile lui Nică vor fi . Copilul . care stă sub semnul neastâmpărului băieţesc . sau că – i frământă alte gânduri pline de îngrijire .. la ce poate să le aducă ziua de mâine .

Ia. crede că l – a trântit calul .am fost şi eu în lumea asta un boţ cu ochi . de când îi lumea asta şi pământul . de care mă ţineam când începusem a merge copăcel . la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt . şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăriei .39 băţul său gândeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici . Marele povestitor Ion Creangă deapănă amintiri despre cei dintâi ani ai copilăriei . dar eu . şi aşa cred că au fost toţi copiii . pe care aleargă . şi cade jos . nici cu minte . de crăpau mâţele jucându – se cu ei .Nu ştiu alţii cum sunt .. măcar să zică cine ce – a zice … “ . de – ţi ie auzul . care nici frumos până la 20deani . şi răcneşte la el din toată inima . o bucată de humă însufleţită din Humuleşti . la casa părintească din Humuleşti .când mă gândesc la locul naşterii mele . şi – l bate cu biciul şi – l struneşte cu tot dinadinsul .” Finalul părţii a II a este memorabil prin celebra autoironie : . Partea a I I a începe sentimental . cu voie bună . cu un lirism nostalgic : .. la prichiciul vetrei cel humuit . parcă – mi saltă şi acum inima de bucurie ! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi şturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa. şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului … Aşa eram eu la vârsta cea fericită .

o lume eternă . iar canalul de transmitere este cartea . drumului . al întoarcerii la origine . Mesajul este deci . Referentul este joc şi joacă . într – o lume de vis născută şi construită în Humuleşti . normalul în ficţiune în anormal . ca anul acesta . Scriitorul vibrează adânc la sferele eului său . al sărbătorii .niciodată n –am fost.“ Ion Creangă utilizează un limbaj conotativ . evocarea procesului de formare a unei personalităţi . un zbucium nostalgic . obstacolelor . cea a lui Nică . el îmbrăcând totul în haina ironiei şi a umorului .Dar şi sărac. firescul . Codul este limba română .40 până la 30 şi nici bogat până la 40 nu m – am făcut . prieteniei . MORALA : . ambele se desfăşoară doar în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . ca anul trecut şi ca de când sunt . Creangă reuşeşte prin arta limbajului să transfigureze realitatea . un centru al universului în funcţie de care se ordonează totul. tendinţa de a crea a unui mit . al receptorului . cel al copilăriei : motivul drumului . Intenţia limbajului şi a stilului este reflexivă . o ritmică aparte . printr – o serie de motive . datorită termenilor subiectivi folosiţi care sensibilizează şi trezesc în sufletul cititorului . la vederea măreţiei lumii create de el .

. constituindu – se într – o sinteză fericită a inspiraţiei cu tradiţia livrescă . deoarece personajul principal .. cartea de vizită “ a unui copil . După melci “ aparţine celei de – a doua etape a creaţiei barbiene . ce vizează însăşi condiţia umană . iar aceasta este un mic curriculum al anilor jocului . trăieşte o experieinţă ce – i modelează sensibilitatea . . Tema fundamentală pare a fi cuvântul şi capacitatea magică a acestuia de a schimba faţa realităţii şi de a influenţa devenirea individului . îl face să întrevadă o lume ascunsă ochiului obişnuit .. Deşi complexitatea structucturală şi semantică a generat mai multe controverse de – lungul timpului . un copil . a stihiilor unei naturi . În structura de adâncime însă .şi gravitatea moralei . în structura de suprafaţă este o poezie pentru copii . o dramă a descoperirii treptate şi dureroase a puterii nebănuite a cuvântului . care îi tulbură liniştea sufletească şi optimismul specific vârstei . După melci “ – Ion Barbu Balada . ce consacrase deja balada ca specie a literaturii culte. o îmbinare paradoxală între tema jocului .41 Copilăria este . specifică vârstei inocente. După melci este o poezie de cunoaştere .

Oprirea la melc se explică prin tainica posibilitate de comunicare cu natura a copilului . Subiectul evoluează pe momentele clasice . Omul să – l dezgroape “ . trecându – l dintr –un anotimp în altul . scriitorul se opreşte asupra schemei epice propriu – zise .. într – un crescendo al trăirii şi al perceperii adevărului ce dezvăluie ingeniozitatea şi curiozitatea copilului . într–o tonalitate umoristică şi autoironică . Descântecul copilului . Ţânci ursuzi .. /Desculţi şi uzi / Fetişcane /(Cozi plăvane)” se îndreaptă cu toţii spre pădure într – o pornire expansivă de a tatona semnele anotimpului atât de aşteptat . sătui de aerul închis şi umed al bordeiului . Ştiut fiind faptul că în copilărie . amintindu – ne de mitul oului sau al increatului şi de cel al genezei . căci mica vietate aştepta . să oficieze din letargie la viaţă . După ce fixează spaţiul ( lumea satului) şi timpul întâmplării (primăvara devreme) . planul fabulosului acoperă o parte a realităţii . Asupra melcului . surprinsă în elementele ei fundamentale. copilul se hotărăşte să verifice puterea magică a unui descântec. constituie acum o invocare a fiinţei să iasă din nefiinţă . ca o poezie a purităţii inefabile . cu sonorităţile lui melodioase . Simţind mirosul unei primăveri timpurii . . Descântecul .42 imprevizibile şi ostile oricărei încercări de răsturnare a ordinii prestabilite . protagonistul ascultă şoapta gândului care îi spune taina melcului .

nălucirile nopţii se înghesuie şi . copilul ieşind să vadă ce s – a petrecut cu melcul . ceea ce duce la întreruperea actului magic . la adăpost de o natură dezlănţuită într–o viforniţă târzie . Iluzia are drept efect frica şi fuga lui .. Aşezat în genunchi pe pământul reavăn.. Retras în spaţiul ocrotitor al casei . copilul este urmărit în gând de soarta micii vietăţi părăsite în pădure. La locul întâmplării descoperă urmele unei drame : sedus de promisiunea făcută . însă pe seară vântul se porneşte . joimăriţele sunt prezente . al naturii . spuse incantatoriu . copilul aşteaptă ivirea melcului . . ce ia aspectul căderii de .43 rostit în inconştienţa vârstei .. Tipăreşte brâu de bale … “ Vorbele care îl compun . de trezire la viaţă a unei vietăţi adormite .. are de această dată rol revitalizant . ispitesc şi provoacă . Şi agaţă la feştile / Ciufulite de zambile / Sau la fir de mărgărint / Înzăuatul tău argint “ . ascunsă de frigul iernii . o guşată “ fioroasă se apropie . Amintirea apasă firesc memoria copilului şi el merge agita la geam să vadă prăpădenia de afară. sperie băiatul care fuge acasă . Albicioase / Ori foioase / …cep de borangic “ . El invocă vântul primăverii şi – l roagă să nu – l nimicească pe melc . printr – o promisiune seducătoare . În partea aIIIa se revine la planul exterior . El este şi un elogiu adus primăverii prin metaforele sublime în simplitatea lor : .

al conştientizării puterii cuvântului şi. / Surd la cânt şi îmbieri .Astea – s vorbe şi descântec ! / Trebuia să dormi ca ieri . se transformă acum în bocet . ieşind din găoacea protectoare. al maturizării treptate.44 prin descântec . făcând o victimă din cel nepregătit să primească vorba prefăcută . Traseul dintre cele două forme de manifestare a spiritului . / Că alunul e un cântec / . . / Să tragi alt oblon de var / Între trup şi . descântecul şi bocetul . copilul având acum revelaţia puterii ascunse în cuvântul capabil să producă iluzii periculoase pentru cel care le confundă cu realitatea . devenise victima gerului întors pe neaşteptate . Jocul nevinovat devine un joc tragic .. este unul al suferinţei.astfel. melcul . ce – ai făcut ? / Din somn cum te – ai desfăcut ? / Ai crezut în vorba mea / Prefăcută … Ea glumea ! / Ai crezut că plouă soare / C. dar înşelătoare : . îşi află expresia într – o lamentaţie . Este o experienţă ce rezumă în câteva clipe un întreg ciclu existenţial . în imn al morţii . melc . .. Descântecul .Melc .a dat iarbă pe răzoare . ca un martor al dobândirii conştiinţei sale . trăit de copil . seducătoare .al descoperirii morţii . Sentimentul vinovăţiei . Cu – n sutite griji “ copilul îl aduce legănat acasă şi – l aşază în pod să – i fie aproape . dar momentul remuşcării este şi momentul înţelegerii . poezia naşterii vieţii în prima parte .

o formulă sintetică ce se naşte din sublimarea unei întregi filosofii populare asupra sensurilor vieţii şi ale morţii ..... sul lung de har “.. vorbind de .. arta combinatorie ezoterică “ .comparaţii .. viforniţă târzie“. jar străveziu “.. prin finalul tragic al . . apoi la acela al limbajului . personificări . Lirismul este vizibil mai întâi la nivelul emoţiei . blând . alchimia limbii “ şi de . şi compune un poem de mare candoare .iarna leapădă cojoace“. zid de var “.plâns prelung cum scoate fiara “ .epitete . bogat în figuri de stil şi în imagini artistice : enumeraţii . . Poemul este o sinteză a celor trei genuri literare .. nătâng . cât şi de conţinut . încetinel . metafore .Vezi ? / Ieşişi la un descântec .umbre dese ca păunii“. fiecare fiind reprezentat prin aspecte ce ţin de formă . imaginând un copil atras de miracolul vieţii trezite la chemarea magică . repetiţii .. observă că .45 ce–i afar … / . înainte de vreme. pietrişul de albine “ . pădurea înghiţea din luminiş“. o capodoperă pe tema inocenţei şi a fragilităţii“.melc prost.. jocul echivalează cu un ritual al iniţierii . . expresiv .Melc nătâng. al trăirii şi al transmiterii directe a celor mai intime sentimente omeneşti ./Melc nătâng“... Ion Barbu apelează la descântec şi bocet .. .. . / Iarna ţi – a muşcat din pântec … /” În După melci . Alexandru Piru . somnoros”. năzdrăvana de pădure“. . Dramaticul este prezent prin lamentaţia din monologul copilului .

prin intenţia dialogului .Tudor Arghezi . fiind vorba de o baladă . M – am apucat să fac resorturi pentru cuvinte ca să poată sări . lipsindu – mi instalaţiile . . regizorală . a autorului . netrucată . a spiritului ludic . Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării . întregul material lirico – dramatic este îmbrăcat în formele epicului . Prefaţă la Cartea cu jucării .. care conferă acţiunii . şi . . mult dinamism .. Observăm de asemenea abundenţa verbelor . De – a v – aţi ascuns “ .46 melcului . de sensibilitate şi de exprimare simplă . într – un subiect coerent . În sfârşit . După melci “ rămâne un model de virtuozitate artistică .. Poemul . m – am jucat cu ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată . Am căutat cuvinte care sar şi fraze care umblă – de sine stătătoare . prin viziunea scenică . cu materialul vagabond al cuvintelor date . cu personaje între care se stabilesc relaţii şi care săvârşesc acţiuni prezentate în cronologia lor . chiar dacă simbolice .

din 1947 .. o inventivitate şi o libertate spirituală pe care preocupările grave omeneşti le – au pierdut . Fragmentul citat are valoarea unui . horelor “ vede în joc o gimnastică salutară a anchilozelor minţii . universul naiv al copilăriei . . De aceea autorul .. ( Ov .neserioasă” păstrează o ingenuitate sufletească . Jocul vine la Arghezi să lumineze această situaţie absurdă . câştigându – şi iar candoarea originară “ . . Poetul face din joc un detector ultrasensibil al proceselor de osificare morală . Prefaţă “ deschide volumul .47 Câteodată . Jocul este învestit . ca să le văd cum sar ele strâmbe şi am lipit o pensulă cu chinoroz pe nasul care mă necăjea “ Tudor Arghezi -Ars poetica . poposind în . după cum vedem ..Activitatea ludică. Poezia . Crohmălniceanu . ce are ca obiect definirea actului de creaţie . fiind duşmana rutinei ... cu o forţă subversivă şi totodată izbăvitoare .. Dispoziţia la zbenguiala copilărească e incompatibilă cu orice formă de uscăciune lăuntrică . Ţara piticilor “ .. joc despre joc “ . . Literatura română între cele două războaie mondiale ). El aruncă o lumină foarte vie asupra degradării valorilor pe care e clădită lumea modernă şi îi permite simultan acesteia să renască în universul lui . şi destul de des . S . am strâmbat resorturile într – adins .

în pitorescul ei limbaj . la întrecere şi .. Prefaţă “ este structurată în două părţi . în absenţa ei de protocol ipocrit .. fiecare fiind adresate unei categorii de cititori anume . Autorul însuşi consideră aceste texte . în naivitate şi preci’ocităţi stânjenitoare . În prima parte autorul înfăţişează geneza imaginară a volumului . măicuţa şi cei doi copii. Copilăria este observată . în tristeţe şi bucurie . Personajele la care face aluzie scriitorul sunt tătuţu . în joc şi în capricii .Cartea cu jucării “ . Tudor Arghezi ) . Fiecare trebuie să scrie .. care participă la un r ă m ă ş a g .48 în irealitatea basmului şi în poezia naturii . Constantinescu . pe nerăsuflate “. văzută în fragmente de tablou paradiziac” ( Pompiliu Constantinescu . în multiplele ei faze . Poezia . Doi părinţi şi doi copii “ .. prin intermediul cărora construieşte mici scenarii narative străbătute de un cald lirism patern pentru năzdrăvăniile şi curiozităţile sâcâitoare ale micilor eroi . ibidem) . . sub forma unei poveşti cu patru personaje . Baruţu şi Miţu .. în instinctele sădite vârtos . deşi citim . şi mai ales în nevoia ei de imaginaţie integrală şi în nesăbuitele ei resurse de omenie “ .. . un ascuns pedagogism “ .. ( P. printre rânduri . jucării “ pentru cei mici şi pentru cei mari deoarece la baza lor stă intenţia ludică . dar în germen . cât .

uşor ironică .Domnule Confrate “ . competiţie . din această perspectivă . un sfert de măr / Împărţind un măr creţesc “ .. Protagoniştii . Acum limbajul este insinuant. Partea a doua este adresată cititorului matur . multe altele poveşti “. Meşteşugul nostru este cel mai inefabil şi mai mincinos “ ( Jucăriile ) .Domnule” şi . mint “ deci . prin formulele . . însă perfect adaptate limbajului copiilor şi stilului colocvial : . spontaneitate . poetul nu cenzurează firescul limbajului . cu cartea dezvăţată” .astfel încât întâlnim construcţii neobişnuite . În modul cel mai spontan şi mai autentic .. joc . căutat . Cel care va câştiga urmează să primească recunoaşterea celorlalţi şi . în sensul artei . se amuză şi ne prind .. destindere . . confirmând ceea ce spunea la un moment dat Arghezi : . fără să ne dăm seama . persiflant . aşa cum ne lasă autorul să credem din adresarea directă . curiozitate . dar şi inventate . Secvenţa prefigurează conţinutul volumului . în acest joc al lor . pretenţios ...... mai frumoase şi mai scrise “ . surprinzătoare din punct de vedere literar . erudit . . constituindu – se într – un demers epico – liric intratextual . Scrisul înseamnă . povestesc experienţe trăite .49 mai multe versuri pentru copii . forţând chiar graniţele vocabularului şi ale gramaticii . confraţilor scriitori şi criticilor literari .

dogmă” ) . / M – am făcut analfabet “) .... mai mult . sărăcia” şi . dogmă” pentru a – şi redescoperi ingenuitatea .. să uite . în ansamblu .. Constantinescu . sensibilitatea . să redevină el însuşi un copil . devenirea prin celălalt . T. ideea creaţiei ca joc şi apelează la formule narative şi poetice voit . jucăuşe “ . iubirea . .. . Poezia . stih bogat “ . jocului . să iasă din .De – a v – aţi ascuns“ Tema centrală a acestei poezii – moartea . încet . prin care îi dă cititorului iluzia permanentei deschideri a minţii şi a sufletului omenesc către farmecul inepuizabil al copilăriei .i ierte . egalitatea în faţa morţii . în acest text . Autorul afişează o falsă umilinţă prin care îl imploră pe ascultătorul imaginar să . scriitorul postulează . trecerea ..50 cu sintagme şi cuvinte ostentativ savante ( .. Jocul dincolo de joc în . a boabei şi a fărâmei “reprezintă . . etc. Arghezi) . o hartă de suavităţi . regula “ . În concluzie . Eu . candoarea . pe un înflorit paravan japonez “ ( P . jocul .conjugă un întreg complex de teme şi motive : destinul . un spaţiu al veşnicei regenerări spirituale .. autoironic ( . clipa . cum vezi . împlinite de o mare creaţie verbală .. încet .

Moartea este privită ca proces. simplă şi calmă din prima strofă .. Mai întâi îi avertizează asupra dispariţiei . la lamentaşia ce ia forma bocetului şi a imprecaţiei din ultima strofă : . / Îl joci în câte câţi vrei. metafore ale identităţii umane conştiente şi creative . de câini“) . bobocii mei . atrăgându–le atenţia asupra perfecţiunii implicite a jocului . ca o curgere lentă . / Îl joci în doi . ochiul sleit . Decrepitudinea fiinţei este sugerată prin enumerarea în ascendenţă a trăirilor umane .. fiind o modalitate de a îngheţa eternitatea . copiii mei ! / Aşa este jocul . în care tatăl îşi iniţiază copiii în taina morţii apelând la formula unui joc . sunt cele care . de la prezentarea bucolică . Ochiul “ şi . / Mâna stângace .. cu fetişe ca tine .. astfel încât poetul gradează atât emoţia . cât şi expresia poetică prin care o exprimă . de flori . a fiecărei fiinţe : (. Şi fiecare îl joacă bine “ ) . limba scămoasă .51 Textul este organizat pe o schemă aparent epică . Iubirea este singura care contează . Într – o zi piciorul va rămâne greu .. într – o zi . Puii mei . / Arde – l – ar focul!” Unitatea universului se păstrează mereu aceeaşi . de la exterior către interior . limba “ . de la statutul biologic la cel ontologic al fiinţei umane : .. în trei . / Joc de slugi şi joc de stăpâni . în care se lasă prinsă orice formă de existenţă ( . E un joc viclean de bătrâni / Cu copii ca voi . / Joc de paseri . “ .

răzbate totuşi cu acuitate eterna frământare a omului .Aşa e jocul .. vom merge . Cartea cu jucării “ . nostalgie . zbuciumul lăuntric al celui care se simte dureros ameninţat de. . Tudor Arghezi povesteşte cu un ton glumeţ şi tainic despre . părere de rău . De la început se stabileşte pentru cei mici condiţia ca o consecinţă : . înmormântare “ . iar textul în ansamblu urmăreşte să menţină această iluzie a jocului .... În textul . pomul cu păpuşi “ . o să mă culc la pământ “ . Fiindcă aţi fost cuminţi şi aţi ascultat de părinţi .. dar şi revoltă strigată pătimaş la sfârşitul poeziei . Deşi titlul este împrumutat de la un joc copilăresc .. fragment din .. Jocul lexical din prima parte a poeziei ..se transformă treptat în exprimare directă a unei realităţi termenul – cheie fiind . în manieră folclorică ...piericiune” de unde răzvrătirea amară şi solitară ce încheie . Au isprăvit jocul frumos“ – dar şi moarte . Pomul cu păpuşi “ . o să ne jucăm odată “ ... Clepsidra timpului îi aduce poetului dezamăgire . începe cu moarte” .ca o sugestie a suprevieţuirii spiritului dincolo de dispariţia trupului . lanul de porumb este numit pădurea cu păpuşi . Jocul devine la Arghezi o realitate polarizantă .52 încheie procesul. locurile de dincolo de apă “ unde cresc păpuşoi . poezia ... el înseamnă viaţă .

în delta imensă a creierului său “ . Vă voi arăta un pom în care cresc păpuşi . iar păianjenul adună într – o plasă nevăzută scena naraţiunii propriu – zise . care deschide dialogul direct cu cititorul . Păpuşile astea n . Contrastul cu lumea reală exterioară pare implicit şi spaţiul interior se configurează ca un posibil refugiu în care şi cititorul devenit parte integrantă a textului îşi poate face loc . . de unde se retrage cu .. au numai tată .53 să vă arăt ceva ( … ) . cu mii de degete ai leucocitelor. / … / . în care alunecă treptat .. autobuzul .. este ipostaziat într – un păianjen omniscient . mintea lui Vali . R E M “ – Mircea Cărtărescu Nuvela . Nostalgia “ . scara blocului .” .. Realizată la prezent . Păpuşile stau sculate în picioare şi îmbrăcate în şapte cămăşi albe ..au mamă . R E M “ este inclusă în volumul . urmărind de – a lungul unei ţesături narative complicate o serie de poveşti care par a se construi unele pe altele . Păpuşile au părul roşu . spaţiile adiacente ( străzile . adică tată de păpuşi . peste care tatăl lor a tras un halat verde . printre ostroavele hematiilor şi aricii albi . din care pricină pomul se cheamă păpuşoi . Veţi vedea o pădure care face păpuşi . Naratorul . naraţiunea oferă iluzia adevărului .. baia din camera Svetlanei .

recuperabil prin scris . Esther . spaţii iniţiatice . care deschide drumul revelaţiilor mitice . de aceea . plane sau profilate vertical . Ruletistul “ . în care se depozitează trecutul . începe aventura căutării R E M – ului . Fiecare dintre personajele care îşi asumă pe rând rolul naratorial exprimă . câte un timp : Svetlana reprezintă trecutul contingent . Vali defineşte prezentul experienţei directe . Viitorul relativ este timpul la care eroii vor accede fără să ştie . Cele şapte fetiţe care se adună vara pentru a se juca împreună sunt prietenele şi . cu prezentul şi cu viitorul deja predestinat . Balena . Nana . proiectată tot în spaţii simbolice : strada . prin sensurile magice ale numerelor : şapte cozi de cometă. şapte zile cu câte şapte simboluri . al trăirii . stabilind . Ada . dar pe care păianjenul îl stăpâneşte : . mătuşa Svetlanei . peste doi ani prima nuvelă din acest volum . câmpul sau foişorul . Puia . spaţii deschise sau închise . iar Egor aduce cu sine trecutul istoric . în plan simbolic . constituie un grup gata de complicitate pentru un nou joc . Trecerea spre fantastic se face uşor . Carmina şi Garoafa inventează jocul de – a reginele. Vali va scrie . orientate sau lipsite de orice demarcaţie ..54 deghizată pudoare) şi personajele cu toată memoria lor incitantă . şapte prietene de joacă . De la tanti Aura .

o dalie şi un termometru . în care se ascund semne evidente ale jocului magic sau cultural . care propune . va descoperi în jocul de pe ogor un schelet . Jocul trebuie să dureze şapte zile . o ţigăncuşă . descoperindu – le celorlalte fetiţe viitorul . o floare . cu ajutorul unei perle . Carmina . având ca simboluri culoarea galbenă . având ca simbol floral o zorea şi ca obiect magic un iadeş de găină . un dans cu o păpuşă însufleţită . ea suflă baloane de săpun pe platforma unui camion . pe locul unei vechi şcoli . îmbrăcată în verde şi decorată cu o floare – de – piatră .imaginează în cea de – a şasea zi un joc magic . fiecare din regine are o culoare . un spaţiu magic . În prima zi . va juca în stradă . dând viaţă lui Rolando . În cea de – a patra zi se derulează în camion jocul imaginat de Puia . în camera Puiei . un joc iniţiatic . sora geamănă a Adei . jocul magic al genezei . o călătorie . Printr – un creion cu bilă . elemenente prin intermediul cărora vor iniţia un ritual . îmbrăcată în albastru şi împodobită cu o garoafă . cu ajutorul unui ceas şi sub semnul culorii indigo şi al florii de cârciumăreasă .55 reguli specifice oricărui joc infantil . iar acestea se transformă în ouă uriaşe din care ies fiinţe stranii . Ada îşi va derula jocul în curte . Balena costumată în violet . Garoafa . un obiect simbolic . Simbolurile ei sunt .Ziua a cincea este rezervată Estherei .

care îi va da fetiţei scoica viselor şi îi va spune propria poveste fascinantă . tu şi cu mine . şi povestirea mea şi toate lucrurile şi personajele ei.. … de fapt noi suntem R E M – ul . Nana este aleasa ce va putea găsi R E M – ul . obiectul magic – inelul . Se gândeşte . nuvela . Ţesătura complexă a nuvelei . .. Ultima zi . Ritualul ei este nunta. cu poveşti incluse în marea poveste stăpânită de naratorul păianjen conduce spre concluzia că R E M – ul simbolizează chiar viaţa devenită poveste . sau chiar realul devenit iluzie : .Bunicul stă pe prispă . a şaptea .. iar locul de joacă – foişorul . floarea – trandafirul . .56 culoarea oranj şi floarea de gura – leului . REM “ oferă chiar modelul drumului de la jocul infantil la jocul cultural . aşa cum afirmă şi Egor . el însuşi stăpân al spaţiilor magice . Înnumără florile care cad . este ziua Svetlanei . Bunicul “ – Barbu Ştefănescu Delavrancea Barbu Ştefănescu Delavrancea îşi începe naraţiunea printr – un portret al bunicului : . regina roşie . La ce se gândeşte ? La nimic . că lumea noastră e o ficţiune . că noi ne suntem eroi de hârtie şi că ne – am născut în creierul şi în mintea şi în inima lui… “ Dincolo de semnificaţiile textului ..

. Ce fericiţi sunt ! Băiatul încalecă pe un genunchi şi fata pe altul . bată – vă norocul .Şi asta . copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului . . . că bătrânul strânse din ochi . barba .57 Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe . zicându – le : . .ce caţi noaptea prin argele …” . mustăţile .Credeam că s – a umflat vântul …o .” Bunicul trebuie să le răspundă nepoţilor la un întreg arsenal de întrebări : de ce zboară păsările . a mea ! La barbă se – ncurcară . Copiii bat din palme . sprâncenele . .Mustaţa asta este a mea . şi cântecul .. Bunicul îi joacă . Bunicul îi împăcă . . peste toate au nins anii mulţi şi grei . sărutară mânele lui tata – moşu. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară : blânzi şi mângâietori .Partea asta este a mea . roşii şi bucălăi .căzăcele. cam repede . Şi copiii o şi dăspicară . Şi iar începu râsul .Pe din două .Şi asta . Bunicul le cântă : Măi cazace . unde se duc . Cine trânti poarta ? . ( … ) Din vorbă în vorbă . se prinde astfel în jocul lor molipsitor . a mea ! . cocoşeii moşului ! Un băietan şi o fetiţă . şi jocul .

înfuriindu – se trase o palmă în partea fetei .58 . că are un ochi mai verde ! . . . că nu e ca a ta ! .Ba a mea ! .Partea mea e mai frumoasă . se repezi şi trase o palmă în partea băiatului . Şi după ce o împărţiră frăţeşte . dar tăcu şi .Ba a mea . că are un ochi şi mai verde ! Bunicul abia se ţinea de râs . începu lauda : Băiatul : .Ba a mea . Fata ţipă . . La obraji cearta se aprinse şi mai tare . .Ba a mea e mai lungă ! Şi băiatul întinse d – o mustaţă şi fata de alta .Ba a mea . Pe bunic îl trecură lacrâmile . .Ba a mea . sări de pe genunchiul bătrânului . că e mai dulce ! . că e mai albă ! Bunicul zâmbi .Amândouă sunt deopotrivă .Jumătate mie .Mustaţa mea e mai lungă .Ba a mea .i împăcă zicându – le : . Fata : .Şi jumătate mie . ba a ei să fie mai lungă . că e mai caldă ! .Ba a mea . .Ba a mea ! Şi băiatul . ba a lui .

mai aprigi . luptătorii “ sunt din ce în ce mai dârji . Lacrimile din ochii lor cer iertarea . Apoi o ceartă copilărească izbucneşte între fraţii care vor să – l împartă pe . pe a ei . nici băiatul . Şi bătrânul devine acum câmpul de luptă într – un război unde . sărută partea lui . . fiecare apărându – şi partea sa . nici fata . tata – moşu “ . un obiect pentru care nepoţii îşi declină posesia în mod egal . cu lacrimi în ochi . ştie să intre în jocul copiilor pentru a le face plăcere. Satisfacţia bunicului este imensă deoarece el are parte de dragostea nepoţilor . “ Nevinovăţia copiilor se reflectă în ochii bunicului care sunt numai . Valoarea morală a textului literar al lui B . Şt .. jucăria pe care cel mai adesea se ceartă doi fraţi atunci când nici unul dintre ei nu cedează în favoarea celuilalt . Dragostea nepoţilor şi sărutul lor îi răsplătesc suferinţa . El ar dori să le poată dărui nepoţilor totul din dragoste pentru ei .. lumină şi binecuvântare “ . Delavrancea constă în excepţia pe care acesta o aduce în prim plan : personajele nu au nume . nici bunicul . el se dedublează: este personajul viu care asistă cu răbdare la jocul copiilor şi în acelaşi timp . şi fata suspinând . Obrajii bunicului erau roşii şi calzi . deci sunt generale . De aceea aparent ..59 Băiatul . Joaca lor îi alină bătrâneţile . Bunicul înţelege vârsta şi jocul lor .

adeseori : De la voi se vede Iarba ca o ploaie Care curge verde Peste cer şi – l moaie . Iar ploaia o fi Pe – a norilor cale O iarbă mai gri Sub tălpile tale . ploaia coase Cerul de pământ Cu fir de mătase Răsucit de vânt . . iarba ţese Pământul de nori . M-am gândit adese – Ori . Uite . Hai să facem schimb .60 POEZIA JOCULUI Este reprezentată cel mai sugestiv de Ana Blandiana JOC Uite .

Ce să fac ? Sufletu – l mototolesc Şi – l fac cârpă ca să şterg Soarele copilăresc . Peste zări mă dau de – a dura . Eu îţi dau un nume . Nu se duce . GLUMĂ Plouă soare peste mine Şi mă udă cu lumină . Iarba – n ceruri plouă . Iarba spală cerul . Cârpa sufletului însă Toată – i îmbinată – n soare Şterg mereu şi – n zări lumina E din ce în ce mai mare . arsura ? Peste tenta de lumină . Ce–am făcut ?! Cum s–o ascund Pata galbenă . Iar dacă ne – treabă Care – or fi din două Ploaia – n nori e iarbă. De ne ispiteşte Care – i adevărul – Ploaia – n nouri creşte . Eu în joc stropesc cu soare Coala zorilor .61 Să vezi şi tu cum e – Tu îmi dai un nimb . velină . Zarea aş putea s – o – nghit Şi ar fi ascunsă bine .

copii . până la şcolarizare . mediul social în care copilul a trăit . sunetul precede semnul lingvistic . poate avea influenţe pozitive sau negative asupra vorbirii copilului . 1 . O . 7 . . nu – i aşa ? Nimeni dintre noi . FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ Pentru realizarea obiectivelor cadru şi de referinţă din programa de limba şi literatura română : O . SĂ NE JUCĂM ÎNVĂŢÂND LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ! TIPOLOGIA JOCULUI A .62 Dar mi – ar lumina tot trupul Şi – ar putea ghici oricine . C . 2 . Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral . şi dacă ar rămâne Încă – un soare . familia . Ei . Plecând de la premisa ştiută că un copil mai întâi vorbeşte . ce ar fi ? N – o să plângă . grădiniţa . Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală . apoi citeşte (vorbirea precede citirea şi scrierea ) . C .

dislalia îmbracă . .nutacismul ( n . plăcerea de . j . Această formă se manifestă prin pronunţare alterată a sunetelor consoane . . ş . care încep cu acelaşi sunet .lamdacismul ( l ) . înţeles ( sens ) . ţ . . rime .sigmatismul interdental . rosti “ fără a – şi da seama că . . corectitudine . învaţă să vorbească . Cea mai frecventă tulburare de limbaj este dislalia ( pelticia ) . interesul . m ) ..bradilalia ( vorbire în ritm foarte lent faţă de normal ) . care se manifestă prin pronunţarea alterată a sunetelor . inversarea sau deformarea acestora . sub formă de versuri . Frământările de limbă sunt exerciţii fie simple . limbajul copilului . pentru a putea acţiona în cunoştinţă. mai multe forme : . să – i stârnească curiozitatea. .s .“ . . z . la rândul ei . de fapt .63 Este imperios necesar să testăm . formă . ca pronunţie. fluenţă.. h ) .tahilolia ( vorbire în ritm foarte accelerat faţă de normal ) . .gamacismul ( g .rinolalia ( vorbirea nazalizată ) . jocuri de cuvinte având menirea să – l atragă pe elev . .bâlbâiala .fitacismul ( f . v ) . depistarea unor deficienţe . în special omiterea . la intrarea în şcoală . sub formă de enumerări de cuvinte . După denumirea consoanelor . volum. fie complexe .

.. Nichita Stănescu Gheorghe Tomozei CARTE DE CITIRE .64 corect sau să –şi corecteze singur deficienţele de limbaj .. alaltăieri . Hoinăreala abia începea . Împletirea celor două forme are ca scop didactic încurajarea celor timizi sau a celor care conştientizează că au o anumită deficienţă . dar în mod excepţional .A venit şi vară-mea Ana ? . Alături de ele alunii . Ele se aplică frontal . Basmul cu moşul şi baba” . la ţară . spune-mi basmul cu moşul şi baba! . Albe şi albastre erau apele Amaradiei . armonia amurgului . să prindă curaj . .Bunico . numai elevilor depistaţi cu probleme . CARTE DE IUBIRE A .. arinii şi agrişii printre care într-o altă vacanţă ne-am jucat de-a ala-bala-portocala ne apărau de arşiţa amiezii de vară . b . individual . a . Alăutele arborilor alungite asupra arăturilor cântau aromitoare . Vara la bunici” Am ajuns la maica mare .A! B .

un moş şi o babă . în beci ! C .. cicălitori . băiete .. numai câinele cel credincios e cuminte şi stă făcut covrig în cotlonul lui .Ba .. a zis moşul . ca un berbece . se visează clefăind chiflele ori clătite şi când se trezeşte râcâie la uşa cămării cerşind castronul cu ciolane din ciorbă . burzuluit . dovlecii dorm dedulciţi la somn iar dropiile . căutându-şi coada şi căscând din când în când.Bărbate ..Dincolo de dumbravă dudul e doldora de dude . bine-ar fi să macini boabele până bat putineiul şi bag bunătate de barabule în cuptor !” . caii nechează ciulindu-şi urechile mici .. azi vreau să beau o bădarcă de Băbească din butoiul prăfuit de sub boltă . iar băboiul îl bodogănea bâzâind ca un bondar bosumflat : ... Se visează chelălăind fiindcă a fost chelfănit pentru un cocoloş de brânză furat . d .De la Dor Împărat” . se crede cumplit de ostenit şi se culcă iar . D . A fost cândva .Curtea casei” Ce larmă a în curte ! Cocoşii ies din coteţul de sub corcoduş şi cotcodăcesc .Bine . Moşul avea o barbă bogată .65 . vrăbiile cip-ciripesc . nu vreau bucate . când buburuza era cât barza din baltă şi balaurii se bălăceau în bulboane cu bibanii ..c . Cum se satură .

oricât de mic ar fi el .66 desenează dantele sub dunga depărtării .. e . Eliana l-a sărutat şi el a chiuit de mulţumire . dalba odraslă a lui Dor Împărat şi spre slava lor lăutarii dibaci îşi dibuie iar dănţuitorii dănţuie de duduie duşumelele ! E .. fata de la circ” Eu iubesc Circul . pisică am . Farmecul iernii” Fulgi de zăpadă fug alungaţi de frig .. f .. domoale! . duzii şi dovlecii cei durdulii nu dau rod dintr-o dată!Numai în cartea de poveşti e aşa : dulcea brânduşă e soră cu dediţeii şi dragaveiul cu dafinul . Câine am . făpturi fâlfâitoare ca fluturii .Vorbeşti în dodii . Elena . Numai acolo mărul domnesc se logodeşte cu cireaşa de mai . dragă Dane . elefantul doar a ridicat trompa că a şi prins-o de mijloc . Am multe idei grozave . Şi maimuţicile îmi plac . În casă . F . De exemplu când Eliana acrobata la trapez a alunecat de sub cupolă . un adevărat erou .. Rămâne numai să fac rost de elefant ..Există cineva mai viteaz ca elefantul ? E elegant .. şi girafele . plin de elan .Când am să fiu mare am să sar cu Eliana triplu salt mortal fără plasă dar în orele libere aş dresa un elefant . butuci de fag ard ..

gata să înfrunte fulgerele furtunii . Dezlegăm ghicitori .. Fermecat . Întorc filele ferfeniţite ale cărţii şi prefac literele în felurite fiinţe : iată o fată înfofolită în fote înflorite şi iată-l pe făt-frumos pe un cal falnic . Haplea hăpăie halvaua” Haplea vine şi hăpăie halvaua ! De sete bea un heleşteu .. de prunele gârlane .. vântul goneşte peste garduri şi peste gherghinele din ghivece . Nici habar nu are de câtă hrană a . topind florile de ger din fereşti cu fum fierbinte mirosind a fâneţe şi a fagure . gătejile sunt firele ploii . h . G . matahala şi în cămara lui e o mare harababură .. golim gutuile galbene şi prunii . E toamnă . glasurile verii s-au dus .. Nu mi-am păzit grădina şi uite .. H .. gătelile ei gingaşe le-nghite gura toamnei şi gerul .67 în foc . Gologani de aur sunt frunzele . Gata . nu tăgăduiesc dar am ajuns ca gheonoaia din desenele animate ori ca gânsacul cel gras şi gureş . Toamna goneşte copilăria de copii .. îngrijorat . cu coama fluturând . g . mă fofilez şi eu în urma lor.Glasurile toamnei” Graba strică treaba .

68

adunat , hălci de carne fierte în hrean , şunci hălcuite , afumate la horn , hartane , hribi şi saci cu hamei . Huzureşte hămesitul cu hamsii şi cu hrişcă . Nu e hoţ dar hotărât că e o hahaleră . Poartă harapnic , zdupăie-n horă hapsânul , goleşte halbe şi-n casa lui e mereu hărmălaie : heretele se hârjoneşte cu hârciogul şi vulpea cu hipopotamul .

I , i - ,, Iarna , lângă foc” Iarna-i anotimpul cel mai iubit de toţi copiii . Deşi nu mai e iarba cea gustoasă , ninge şi natura se îmbracă într-o iie de in . izvorul e îngheţat iar iepurii cei iuţi şi cu ochi iscoditori stau în iatacurile lor până ce se iveşte primăvara . Atunci ei îşi dau ifose şi pornesc în iureş după hrană proaspătă . Ierbivorele stau în iesle şi puii de găină stau în ouăle de găină . Noi stăm în casă ori lângă casă , cu târlia . Pe urmă e tare bine să te usuci la foc ! Î , î - ,, Întâmplare dintr – o zi” Întâi şi întâi să vă spun cum am petrecut eu într-o zi . M-am însoţit la plimbare cu Fane care zicea că el a învăţat pădurea întreagă . Dacă aş fi ştiut ce-am să îndur m-aş fi întors din drum . Ne-am

69

înveselit noi puţin când am găsit ciuperci dar pe urmă ne-am rătăcit şi ne-am învârtit în loc . După ce ne-am tocit încălţările îndestul ne-am înţeles să înnoptăm la stână întrucât era târziu . Acolo a fost bine , foc înteţit , ne-au dat zer şi mâncare dar Fane a mâncat şi a băut şi partea mea . Îmbuibându-se a adormit împărăteşte şi în zori ne-am împăcat . Aşa am petrecut eu într-o zi...

J , j - ,,Jocul cu Jupân Cotoi” Jocul se joacă aşa : se ia o mică javră de pisoi , cu coada-jordie , cu gheare de jar şi cu ochii numai pe jumătate deschişi . Javra cea jalnică e la început de jucărie , mai apoi devine Jupân Cotoi , stăpân peste tot ce-l înconjură , jur-împrejur . Jigodia judecă jalbe şi dă pedepse , jefuieşte cămările (papă jumările) şi jinduieşte jambonul din cui . Când doarme , sforăie de parcă-ar trage la jug . Când doarme e iarăşi de jucărie... K , k - ,, Kiwi” Kiwi , pasărea despre care vă povestesc se numeşte Kiwi . Nimeni n-a văzut-o zburând . N-a apărut la geamul nimănui . Vântul nu i-a umflat penele . Soarele nu i-a aurit aripile .

70

Kiwi e o pasăre dintr-un continent îndepărtat , cu oase de pasăre , cu aripi de pasăre , cu ochi de pasăre . Un singur lucru nu ştie Kiwi să facă : să zboare . Aripile mărunte îi sunt lipite de trup , Kiwi se târăşte pe pământ , la rădăcinile vechilor arbori,Kiwi îşi umple guşa cu gâze.Să o iubim? De ce?Să o urmăm ? Niciodată , să încercăm să zburăm, chiar fără aripi să încercăm să zburăm . Să încercăm şi într-o zi nu se poate să nu ne desprindem de lut...

L , l - ,, La noi” La noi în sat sunt case de lemn şi de piatră , ca la oraş . Bătrânii trag din lulea , au ceas cu lanţ iar pisicii se lăfăie pe laviţi ori pe plocate de lână . Avem bec , avem şi lampă ba chiar şi lumânări şi dacă iarna vin lupii , că mai vin , tata scoate puşca din lădoiul cu lacăt şi-i sperie . În lac avem lini şi lufari şi când avem nuntă ori logodnă , babele scot pâinea din cuptor cu lopata şi nu ştiu de ce , lăcrimează . Noi primim lapte dar noi vrem limonadă care înţeapă limba ca lămâia ... M , m - ,,Mulţumire” M-am dus şi eu la şcoală , la serbarea copiilor mai mari şi am văzut un tablou mândru : harta României . Ce moşie minunată , matcă de stup şi

n . nici măcar cât bobul de mei . n-a bătut nimeni şi noaptea s-au dus la o cantină unde au tras pistoalele şi a apărut o domnişoară cu care namila a făcut nuntă .Era unul numai pistoale .. pădurile cu mireasmă . namila muncea agricol şi domnişoara făcea mulţi copii . trăind viaţă fără minciună şi fără de moarte ! N .. Ia şi tu . Oana şi puii” . turmele de miei şi mi-am zis să n-o supăr nicicând .. cu nisip moale şi cald . Pe urmă ningea . o . râurile ce mişcă mrene către maluri . Sub un nuc s-a găsit cu un negru nenorocos . Namila din film” N-ar fi nimerit să nu povestesc despre filmul ce ne-a plăcut nouă . i-a zis şi i-a dat să bea nişte băutură dintr-un bidon .. hotarul mărginit de mare . negrule . o namilă . maramele de flori . I-am văzut morile măcinând mălaiul şi făina . O . Am să-ţi aduc mulţumire . Pe urmă s-au luat la pumni dar a fost nul .. cu năframă la gât şi nădragi peteciţi care avea un cal ce n-a văzut nutreţ din războiul nord contra sud ..71 maică a tuturora e ţara noastră ! I-am văzut munţii . ţara mea frumoasă .

fără putere dar ele pot fi pernă pentru prunci ori prag de piatră sub talpa casei . puişori piuitori .. Roze” Rozele înroşesc râpele şi e o risipă de raze răcoroase sub roţile rădvanului verii . r .. Mama are mâinile ca de pâine . le ocroteşte până ce osteneşte şi aşteaptă să iasă din coaja de var .. părul ei îmi pare ca plantele plutitoare .. găina ! Oana nu crede . R . ... p . P . Ia în mână alt ou şi o clipă nu se mai vrea mare ci doar o cloşcă mică . ochii ei sunt pace adâncă . Le priveşte . ori ca pluta puternic înfiptă pentru o mie de ani în pământ . Părinţii” Părinţii mei n-au pereche pe lume . împovărate de plânsul petalelor .. Oana ocoleşte oglinda ochiului fântânii şi poposeşte oleacă în poiana lighioanelor . cu oase plăpânde . Prin degetele ei picură fluturi pâlpâitori . Fără răgaz rodul îmbelşugat umple raiul priveliştii cu un . lângă pârâu .. dar puii nu ies dintr-un ou oarecare ci numai din cele pe care le cloceşte după cum îi e obiceiul .. Tata e ca paltinul .Oana .72 Ori de câte ori e singură în ogradă . Are mers de pasăre . Oare a ouat Oacheşa ? Dar Pintenoaga ? Ia ouăle calde şi le adună într-o oală orânduindu-le ca pe odoare ..

Schimbă sălaşul de stuf de sub sihlele stelelor cu o sărmană colibă . ştiuca sireată ...ş . şoarecele dau de ştire că e vremea petrecerilor ! ştiuleţii din şopron . Ştrengarii” Şarpele şuierător . toate-s bune pentru gurile ştirbe . t . Tocmindu-se . Şugubeţii ştrengari o iau la sănătoasa iar eu am încălecat pe-o şa şi-am şoptit povestea ştiută în şaptezeci şi şapte de sate. şuncile-n şir . iată-l . Peste rămurişuri mărunte . pădurea şi silnicia se schimbă în sărbătoare : se strevăd strălucitoare salbe sângerii. ori apa şopotind în şuvoaie . ropotitoare . de frunze . Târziu am înţeles totul : era zi de tîrg . strânge spice în stoguri şi soarbe sucul strugurilor sclipins stins . răchitele rotesc lungi capete mirate .Anul trecut tocmai treceam spre casă când am auzit trompete şi tobe pe un tăpşan de deal . roade rotundele pietre pe care calci şi râul pare ruina unei cetăţi robite de zâne . susurând . sapă subţirele izvor.. Târgul” Târgul trebuie văzut în tihnă .. singur slujit de calul său gata să scape de sălbaticii năvălitori . Numai şteviile nu .. s . Şi şerbetul ? Şi . tata a târguit de la .73 răsfăţ al culorilor rare .. ştiubeele . Ş . S .. şoimul . puse la fum şi şofranul .. Străbate cu securea în mână . Străbunul” Străbunul cu sabie şi săgeată . T . iar sevele îi satură setea . Respiraţia apelor repezi ...

o târnă . ţ .. dimineaţa urcă umilă peste ulmii umbroşi şi peste unduitorul lac ... o ţăcălie . Uimit el uită undiţa în unde apoi ca un uliu îl scoate pe unchiaşul urecheat . brotacul ! Cel urgisit îşi pierde urma în iarbă urându-i urâciosului să prindă în locul lui un urs .. Ţop-ţop. cu vârşe vârfuite cu peştii din vad . pescarul trece pe uliţă cu ulcica goală . Seara ..74 tarabe o tarniţă de tâmplărie . felurime iar mie mi-a luat o trişcă tare frumoasă .. Are pe ţeastă două ţuguie şi în barbă un ţurţure da lână ca o ţurcă . ţopârlane .Un pescar” Ursuză . ca să-mi spargi tâmplele . lunecă prin ierburi ca un ţipar .. o trestie trebuitoare la pescuit . tablouri .. Vara veghează vatra văruită în care coacem . Te leg de ţăruş . Pescarul vine cu scule ... Vecina noastră” Vara vine cu veveriţe voioase şi viteze în vârfuri verzi de pădure . Ţapul” Ţapul ţesălat rupe ţâţâna porţii şi ţâşneşte din ţarc.. urzicat şi ud dar vesel . Ţepii mărăcinilor îi ţeasălă blana ţigaie bună de ţesături . trântore ?” Tot mi-a mai luat ceva . v .. u . sare ţapul ţanţoş şi-l chem înapoi cu ţignalul ţiuitor . dacă mai fugi prin ţărână ! Ţac-ţac ! zice ţapul care e şi el un ţânc şi ţuşti .Tulnic? a zis tata . . undiţi şi cârlige şi caută unde-s ungherele cu peşti uriaşi . neagră ca tăciunele dar aş fi vrut un tulnic . Ţ .. U . V .

În excursie ea cântă la xilofon şi împarte cu mine pachetul de-acasă . Zăpezile” . prietena mea ? Când apare sunt cel mai fericit băiat din lume . Xenia . Xenia şi xilofonul” Xenia e prietena mea . x . stă pitită după vreo tufă şi o clipă sunt speriat : dacă s-a rătăcit ? Cum să mă întorc acasă fără Xenia .. a viezurilor cu vizuini ascunse . Xenia nu-mi răspunde . pe tine şi pe bărbatul tău ! Z . z . când o să mă fac mare am să-mi cumpăr o bicicletă şi-am să vă plimb cu ea .75 pâinea voinică ... a văilor cu viile coapte . vara . Veştedele velinţe ale frunzei căzute încep să vină dar noi încă trăim vuietele verii victorioase . Xenia e tare veselă şi-mi place s-o strig în pădure .. cu mâinile pâlnie la gură ... că e vremea valurilor vălurind . Aşa fac şi eu . Vrăbiile aduc veşti că vâlva vântului e încă departe . vecina veşnică a veseliei noastre ! X . e vremea viselor.

Nu vreau ! .. Ce zimbru zoreşte fără zăbavă să zgâlţâie brazii şi zada ? Ning flori zimţate din zarzări de zahăr şi ziua se umple de zumzet ..) .. hai să stingi focul care .Crenguţă . hai să arzi coada toporului care .. Grupuri consonantice : Crenguţă .Toporule .Focule . hai să tai crenguţa . Enciclopedia cu zâmbete” ... . . Dragomir ( dialog între o pasăre şi . că nu vrea să mă dea uţa ! .Apă . dă – mă uţa! .. C .76 Zăpezile zidesc zările în zale zornăitoare ..Nu vreau ! ..Nu vreau ! . dă – mă uţa ! * După o idee din . Zăplazuri zac sub zăbunul zăpezii zănatice şi zurgălăii dau zvon că vin sănii cu zâne .

Patru broaşte şi – un brotac Stau la sfadă : Oac ! Oac ! Oac ! Alte broaşte se adună . hai să mănânci boul care .Lupule .. Apa n – a vrut să stingă focul care ...Nu vreau ! Lupul n – a vrut să mănânce boul .77 .. Fac un cor sub clar de lună .. “ ( rostirea se face silabisind cuvintele ) . . Care n – a vrut să stingă focul ... Care n – a vrut să bea apa . Focul n – a vrut să ardă toporul care .. Care n – a vrut să ardă toporul .Nuuuu! . Care n – a vrut să taie crenguţa .. De vei asculta un pic . hai să bei apa care nu vrea să . Trei paşi la stânga binişor Şi alţii trei la dreapta lor . Boul n – a vrut să bea apa care . Poţi să înţelegi ce zic ... Care n – a vrut să dea pasărea uţa.Nu vreau ! . .Boule .. Crenguţa n – a vrut să dea pasărea uţa . Se prind de mâini şi se desprind Se – adună – n cerc şi iar se – ntind Şi bat pământul tropotind În tact uşor “ ... Toporul n – a vrut să taie crenguţa care . .

Arici . nu plouă.. Dacă din codru rupi o rămurea . nu trece . nu bate ..“ . Crăpa – i – ar capul caprei cum a crăpat ea piatra – n patru “ .78 . Bate vântul .” .. ba trece . bate . piatra crapă-n patru ..La ce bun atâta zarvă ?! “ . plouă .. Trei iezi cucuieţi . arici . Trece lebăda pe apă . Capra calcă piatra . . unde trece ? că nu trece ! “ . bogorici . Am o prepeliţă pestriţă cu doisprezece pui de prepeliţă pestriţă . nu ninge . stai cu noi aici !“ . soarele încinge . E pestriţă prepeliţa cea pestriţă ..i pasă codrului de ea ? Nu sau da ?Da ! “ ... nu . Patul patru perne are . dar mai pestriţi sunt puii de prepeliţă pestriţă decât prepeliţa cea pestriţă .N – ai ca mine fuste multe … Ce ruşine ! Barza i – a zâmbit de sus Şi – a luat zborul şi s – a dus . arici . “ . ninge .. Varza s – a – ntâlnit cu barza Pe o brazdă lângă lac . uşa mamei descuiaţi ! Descuiaţi – o ! “ . . Şi cum calcă barza rar Varza – i spune : . trece .

Peste trunchi are ghimpi . Matei!Matei!Unde e Matei?Uite–l pe Matei! Nu e Matei .. nu e bine ! Ba e bine cu bine când e bine !” .” . gi / ghi . fierbe fasole . “ . ge / ghe . Iată un ţap . Domnule . Cu Gherghina . . Stanca stă – n castan ca Stan . sora lui . Într – o dimineaţă .că nu e Matei!” .Florica . E bine . E ghebos şi fricos .. “ . fata fierarului . dă – mi dude din dudul dumitale din drum !“ .Pădure pădurice cu pădurei păduroşi umbroşi ! “ ... “ . Eu ştiu că ştii că ştiuca .79 .i peşte “ .. . Ba e – n sac . Bucură – te de bucuria lui Bucur care a plecat bucuros la Bucureşti ! “ .. Vine . dar nu împunge . Gherghe are ghete noi Şi mergea pe gheaţă .” Grupuri de litere : ce / che ... focul face fum . .. dar mai ştiu că ştiuca . ci / chi . “ .. cine să vină ?! nu vine. ce e ? Merge .. Are coarne . nu vine .. Ghici .i ştiucă . ba e – n sat . cu coarne pe cap . De rămâi îţi dau lămâi .vine .ba e Matei . merge – greu ajunge ..

.” .n cojoace ? Măi nepoate .. Ariciul şi Iepurele” Moşule .. OMOFONE ŞI OMOGRAFE .80 Iar când iese la plimbare Îşi ia casa în spinare . EXEMPLE : . Păi vezi ? Şi eu m – ajut cu ţepii la greu! . EXERCIŢII DE VOCABULAR : OMONIME .omofone ( cu pronunţare identică ) .de Irimie Străuţ . Tu de ce fugi peste lunci ? Fug să scap . Omonimele sunt împărţite în : ..”(Melcul ) . Stă în chilie cu chirie .. . A luat cina în China . B . Urechi – Lungi .omografe ( care sunt scrise identic şi se diferenţiază doar prin accent ). - . adică acelaşi corp fonetic trimite la doi sau mai mulţi referenţi . Getuţa a încălţat ghetuţa “ . de ce ai ace ? În căciulă şi. Omonimele sunt cuvintele care au aceeaşi formă .” . Isteţilă “ . dar înţeles diferit .

Vreau nişte bostani să car ! .Da . .Şi – i viteaz … în general .Şi m – a azvârlit pe – o capră .C – a venit tiptil o capră . şi – ţi dau în schimb un leu .Coşarii pe horn ce – ţi par ? .Iada peste casă sare ? . măi frate – n car ? . isteţ de pici … . . desigur . la o casă … .Şugubăţ .81 Isteţilă – i un puştan Argint viu .Doar de – i pui pe coadă sare ! . cândva era s – o pat . . un năzdrăvan … .Ce cauţi .Multe gânduri îmi deştepţi … .Multe ţi se – vârt în cap … .Asta spui . .Mă . am fost cu mama – mare ! .Poate – ţi faci din carton un zmeu … .Parc – ar fi chiar general ! .Sus . tu n – ai să mori în pat . .Făt – Frumos l – a – nvins pe zmeu .Măi … deştept între deştepţi . .Taci .Da .Însă şi – un copil cuminte … . ca să . . pe – o schelă .Parcă – s urşi în vârf de par ! .Ne arăţi că eşti un pici .Te – am văzut vara la Mare .Hainele nu mă încap .Place – mi – e că eşti cu … minte .Nu – s balaur şi nici leu … .

. Vin mulţi copii la joacă .. Eu car cu un car merele mărului .. // Băiatul se poartă respectuos . “ . “ . “ . // Am două copii ale cărţii ( lucrării ). “ . Ouăle “ – George Coşbuc . “ .. nouă două . “ ... // A venit cineva la poartă . luna mai .. “ .” .ai nai . // Pun sare în bucate ...” . Două nouă . Ea poartă o rochie albastră . Dacă n . // Vesela este nouă . În vii sunt mulţi pui vii de vulpe şi dacă tu vii cu copiii vi – i arăt aşa cum vi – i dorinţa . mai frumos . Câte ouă vechi şi câte nouă ? Câte nouă . nu mărar ... // Dragoş vrea să pară bucuros . Nicu sare .82 . câte vouă ? Vechi sunt nouă . “ . Vesela fetiţă cântă . n – ai cu ce cânta ! “ . vouă nouă . Mănânc o pară . Ei au care cu care cară mere arămii la cămară . // Acele de cusut sunt mici . Nouă două ouă nouă Vouă nouă ouă vechi ! “ .. m – ai văzut .. Acele fete sunt harnice .

boem . Cer –substantiv . verb . adverb . Bob – boabe . capuri . dietă . boburi . coţi . Ochi – ochiuri . i.verb ( este ) . Nouă –numeral . pronume . adjectiv . o – pronume . pălămidă . lac . adjectiv . top . bobi . verb . ban .prepoziţie . Corn – coarne . coturi .substantiv . adjectiv . Noi – pronume . leu . corni . lamă . articol .83 Omonimia se realizează : La substantivele care au o formă de singular şi 2 – 3 forme de plural ( omonime parţiale ) : Cot – coate . cari . Omonimia gramaticală se realizează : La substantive se întâlnesc forme omonime în exprimarea numărului(substantive care nu . capi . bande . numeral . bancă . Car – care . Rug – rugi . toc . Vin –substantiv . ceri . La substantive care au o formă de singular şi formele de plural sunt identice ( omonime totale ) :Broască . drept – adjectiv . ruguri . arie . cornuri . plasă . Cer – ceruri . ierbar . ochii . pronume . Cap – capete . Bandă – benzi . Omonimia gramaticală se realizează între părţi de vorbire diferite : Vie – substantiv .

84 cunosc opoziţia de număr . ceai / ce – ai … .doi tei o ţesătoare . a III a ) .între persoane : fug ( pers .între moduri şi timpuri : cânta . Omofone .la nivelul numărului : desenează ( singular şi plural . dar se scriu diferit : Odată / o dată .cuvinte ( unităţi lexicale ) care se rostesc la fel .între moduri : lucrează (indicativ şi imperativ).doi pui o vânzătoare . I şi a III a ) . pers .doi arici o învăţătoare . . înscris / în scris . adică .două vânzătoare un pronume – două pronume Omonimia gramaticală a verbului : .două educatoare un renume – două renume un tei . . Unsoare / un soare . substantive care au aceeaşi formă şi la singular şi la plural): un arici . . . cel / ce – l .două învăţătoare un nume – două nume un pisoi .două ţesătoare un prenume – două prenume un pui . vedea . pleca ( infinitiv şi imperfect – indicativ ).între timpuri : cântă (prezent şi perfect simplu). Altfel / alt fel .doi pisoi o educatoare . .

la substantive : dragoste / ură virtute / viciu sănătate / boală optimism / pesimism stimă / dispreţ . ia / i – a … . săi / să – i…. Miau ! / mi – au ….85 Sau / s – au . cuvintele pronunţate la fel . . . la / l – a … .la adjective : modest / îngâmfat precis / confuz solidar / solitar . pe părţi de vorbire : . dar se rostesc diferit din cauza accentului : Deşi – deşi ( adjectiv – conjuncţie ) Veselă – veselă ( adjectiv – substantiv ) Voi – voi ( pronume – verb ) Mobilă – mobilă ( substantiv – adjectiv ) Haină – haină ( adjectiv – substantiv ) Snopi – snopi ( substantiv – verb ) Principiul sintactic ne recomandă să scriem în două feluri . ANTONIME Antonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles diferit . pentru a le deosebi semantic şi morfologic . Neam / ne – am … . Antonomele lexicale presupun opoziţia dintre două lexeme . Sa / s – a … Omografe – cuvinte care se scriu la fel .

antonime . cu ambele elemente prefixate încuraja / descuraja înhăma / deshăma hipertensiune / hipotensiune .la adverbe : niciodată / întotdeauna devreme / târziu acum / atunci .la verbe : a afirma / a nega a încălzi / a răci a vorbi / a tăcea .antonime . cu ambele elemente sufixate : copilaş / copilandru căsuţă / căsoaie lădiţă / lădoi cărticică / cărţoaie Antonime lexico–frazeologice presupun opoziţia dintre un cuvânt(lexem) şi o unitate frazeologică: .86 vesel / trist .antonimele lexicale realizate prin prefixe negative: aproba / dezaproba ordine / dezordine real / ireal activ / inactiv preţui / dispreţui normal / anormal acoperi / descoperi plăcea / displăcea acord / dezacord teism / ateism convergent / divergent egal / inegal .

. mare . opoziţia se stabileşte între cuvinte cu sensuri gramaticale opuse : Primul /ultimul . este întâlnit adesea în PROVERBE : .87 Isteţ / tare de cap A divulga / a trece sub tăcere Repede / ca melcul Public / între patru ochi A munci / a tăia frunză la câini Antonimele frazeologice presupun opoziţia dintre două locuţiuni : A ţine piept / a da bir cu fugiţii Cu capul pe umeri / cu capul în nori De bună voie / cu de – a sila Antonimele gramaticale. “ duşmani minciuna sunt e prieteni ca stânga fără . Notă ! Dacă un cuvânt este polisemantic .. .acesta / acela . Omul fără dreapta “. Adevărul şi neînduplecaţi “ . antonimul său va avea în vedere un anumit sens : Îngheţat / dezgheţat dezgheţat / nepriceput Jocul antonimelor . al cuvintelor cu înţeles opus . Buturuga mică răstoarnă carul .. nimeni / toţi .

88 . Gură multă . “ Ţup şi Ţupişor Iepuraşul Ţup vrea varză . Drumu – i lung nevoie mare .. Merele rele le strică şi pe cele bune . treabă puţină . dar se cheltuie .Eu vreau un drumeag mai scurt . Apa trece .” . . Una mică . Banii se uşor . Pisica blândă zgârie rău . .... pietrele rămân .. “ . “ .” .. “ câştigă greu . Mărul frumos poate fi şi viermănos . oarecare . Strânge bani albi pentru zile negre .” .. .Hai la muncă . . Ţupişor vrea varză mare .Nu mă mai tot contrazice . Au fugit cuvintele ..Ba eu zic că – s zile dulci . nu la furt . . Zile – amare îmi aduci ! . “ Jocul .

Gerilă . Nici în râu nu mă mai scald ..Ba eu zic că e puţină . . .Măi Ochilă . Îţi sunt destul de – aproape . Eu am cumpărat cărţi multe .Vai .Vai . . C – o tortiţă ca o floare .Flămânzilă .Ba eu zic că e prea mic . unde eşti Eşti departe peste ape ? . mor de cald . balta – i plină . nu mai beau Apa – i multă . Sora mea vrea altceva … “ Eu vreau o căniţă mică . Ochilă .Ba .Ba eu . Sora mea e mai mult tristă . frate . Jocul . Sora mea vrea cană mare . Eu vreau patul cel de sus Că – i înalt şi că – i frumos . .89 Gerilă . mor de frig . mă bucur De toate câte există . Sora – l vrea pe cel de jos . nu mai pot ! Mare e cel polonic ! . Eu sunt veselă . Setilă . Setilă . Flămânzilă . .

i mic . Din amic îţi face un duşman . Semănat .. Un cuvânt tăios ori grosolan nu – ţi aduce dragoste .90 Şi citesc cum se cuvine . Nu există paznic nici la gură . Cuvintele “ – Ştefan Tudor Nu există paznic la cuvinte ! Intră în livada lor bogată şi culege – atât cât poţi cuprinde . Iară maştera De nu – i bună – i rea . e mare . Dacă nu – i aşa … Muntele din zare De nu . Iar cuvântul liniştit şi dulce şi pe – o fiară o– ncălzeşte – un pic. e gras . e sus . Ursul greu la pas De nu – i slab . . Sora are cărţi puţine . Iar zăpada dalbă De nu – i neagră –i albă Norul ce s – a dus De nu – i jos . ci ură . el roadă bună – aduce : Din duşman îţi face un amic. .

Exemple : Pronume şi prenume Numeral şi numerar Temporal şi temporar Complement şi compliment Literar şi literal . e deştept .91 Plopul de la gard De nu – i scund . dar care sunt confundate din cauza asemănării lor ca formă . Omul înţelept De nu – i naiv . e înalt . Mierea care curge Nu – i amară – i dulce . PARONIME Paronimele sunt acele cuvinte care diferă ca sens . Gheaţa ce se trece De nu – i caldă – i rece .

a alinta şi a anina Valuri şi văluri Tainic şi trainic Deopotrivă şi dimpotrivă . Mărul nu creşte – n mărar . Dacă – l iei în mână sare ? Cum să sară . Crezi că bulgărul de sare .Aurora Conţescu Niciodată . Nici o pară n – are păr . Ala – Bala .. doar nu – i broască! Dar o broască o să – ţi deie Voie s – o deschizi cu cheie ? . alandala “ . nici chiar rar . Varul n – are nici un văr Şi e purul adevăr .92 Orar şi oral Familial şi familiar Originar şi original Atlas şi atlaz Emigra şi imigra Oroare şi eroare Făţiş şi hăţiş Limita şi imita A alina .

N – ai putea găsi – n deşert . Sinonimele totale au înţeles identic . SINONIME Sinonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles identic sau aproape identic . Însă toate – s foarte cârne .93 Cu un tun nu poţi să tuni . ( joc de cuvinte : omonime şi paronime ) . nediferenţiindu – se semantic : Lift = ascensor Amic = prieten Etate = vârstă Est = răsărit Vest = apus Sinonimele parţiale au o parte de sens comună şi o parte de sens diferită : . Puştiul nu poate să – mpuşte Şi nici muştele să muşte . De – ai străbate zeci de mile Nu sunt pomi unde s – atârne În deşert sunt doar cămile . Mandarine ca desert .

94 Pom – copac – arbore Ceas – pendulă – orologiu Steag – drapel – flamură – stindard – prapure Zăpadă – nea – omăt Pământ – glie – moşie – ţarină Linie – riglă Sinonime lexicale presupun o relaţie de echivelenţă între două cuvinte : Mândru = fudul Defavorabil = nefavorabil Incoruptibil = necoruptibil Linioară = liniuţă A vorbi=a spune=a comunica=a zice=a grăi=a exprima=a rosti=a relata= a discuta Sinonime lexico – frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între un lexem ( cuvânt ) ..structuralism “ şi o unitate frazeologică : Tânăr – în floarea vârstei A muri – a da ortul popii Vorbăreţ – bun de gură Regret – părere de rău Sinonime frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între două unităţi frazeologice : A – şi bate joc – a lua peste picior A da bir cu fugiţii – a o lua la sănătoasa A tăia frunză la câini – arde gazul de pomană A duce cu preşul – a duce de nas A se ţine mare – a se da rotund .

Unde – ai fost ? La oraş .dar care au aceeaşi valoare morfologică: Dar = însă = iar . Ce mănânci ? Fragi şi mure . atunci elevul trebuie să fie atent şi să ţină cont de enunţul căruia aparţine cuvântul . Notă ! Dacă sarcina didactică solicită elevului sinonime şi / sau antonime contextuale . Un – te duci ? La pădure . C .95 A bate câmpii – a o lua razna Sinonime gramaticale sunt cuvinte care se scriu diferit. JOCUL Dialoguri pe roluri : Iepuraş . iepuraş . Unde dormi ? În culcuş . Cum te cheamă ? RIMELOR . nimeni =nici unul .

Dar ascultă şi îi . pe imaş . cri – cri . . drag copilaş ! Unde mergi tu . copilaş ! Când dormi . . . . frate izvoraş ? Niciodată . izvoraş ? Către mare . spor . cum ar fi . Dacă nu ai …… Colo – n iarbă . Treaba merge mai cu . ( auzi . Ia gândeşte . izvoraş ! Mulţumesc . Bună ziua . . .. Furnicuţa treabă face . . . . Limpede e apa ta . Cântă greierul : . place . . .96 - Măriuş . copilaş . greieraşi ) . . fie zi . izvoraş ! Mergi cu bine . Şi când greieri cântă – n cor . Ia şi tu din ea şi bea ! Curgi cu bine . . Orchestra de …. copilaş ! - Au fugit cuvintele Fie noapte . .

Ba sub pat . . Am trei ochi în trei culori Şi – s atent la trecători . .. Ghici ? Pusei una . .. . toată seara .” . . Cântă . . nu se lasă . /Găsii două . Merge – ncet pe uliţe . El cântă pe la fereastră . Pe fiecare ramură sunt patru cuiburi . GHICITORI Numeralul . alături de Dulău . “ . / Găsii nouă . este prezent în alcătuirea ghicitorilor : . Şi tot cântă .. . Ascult cântecelul . noastră . El răspunde din tot . .. “ . ./ Găsii nouăzeci şi nouă . . ./ Pusei două . Am un copac cu douăsprezece ramuri . chitara ./ Pusei nouă . masă . ( său . . În fiecare cuib sunt şapte ouă . cântă cu . . . ./ Pusei două . . . .97 Completaţi : Greieraşul . ! Eu . . ba pe sub . locul) D. Eu îl strig să lase jocul . Ba vine şi – n casa . . ca parte de vorbire .

Cinci pâini”I..tu vei continua!volum vocabular -Eu spun una/unul. titlul ..Slavici .Ghiceşte meseria ! ( joc de mimă ) . Doi feţi cu stea în frunte “I.tu spui multe!numărul subst. personajul literar . autorul ! ( joc de recunoaştere după descriere ) . -Eu spun multe ..Ghiceşte obiectul . . Când doi se ceartă .Capra cu trei iezi “ . “ . al treilea câştigă .Soacra cu trei nurori“... .Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul” .Creangă .Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici“Fraţii Grimm Proverbe : Compuneri cu titlu dat sau după imagini : . Jocuri de dezvoltare a vocabularului : -Eu spun ceva.personaj) din opere literare sau compoziţii ale elevilor .. fraţi pitici . “ . Cât sunt ei de mititei . Punguţa cu doi bani “ . Poţi lucra ce vrei cu ei “. tu spui una / unul ! Jocuri de ordonare a cuvintelor în propoziţie .98 Cu trei mii de suliţe .asumare de rol(povestitor. Titlurile unor opere literare în alcătuirea cărora intră numerale : . Jocuri de rol : -Dramatizări.. “ Jocuri de ghicire : .... Soluţii / Variante . . Cine ştie carte are patru ochi . Dar cu toţii sunt voinici . Sunt cinci fraţi .

scrise înlănţuite . de schimbare a formei cuvântului . Jocul semnelor de punctuaţie ( acelaşi enunţ – intonaţie diferită ) E . Odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut ! “ ( C . JOCURI de transformare a unei părţi de vorbire . care serveşte ca instrument de codificare şi transmisie a informaţiei în cadrul unui grup şi al unor situaţii particulare . . Uşinski ) 8 . a limbii .99 Jocuri de separare a cuvintelor unei propoziţii .LIMBAJUL VERBAL:FUNCŢII ŞI FORME . Ax al sistemului psihic uman” specific numai omului . Povestea gramaticală Compunerea gramaticală . FAMILIA DE CUVINTE F . limbajul este un ansamblu de elemente cu valoare de designare .care se dezvoltă prin însuşirea şi interiorizarea individuală . specifică . În cazul comunicării umane distingem două forme de limbaj : 1...limbajul verbal. Cuvântul – corp fonematic cu înţeles logic .

jocurile verbale având o pondere importantă în relaxare . sunete muzicale ( limbaj muzical ) . accente. g) funcţia dialectică . mişcări şi gesturi ( limbaj coreografic ). ritmul vorbirii . în anumite situaţii . care constă în facilitarea exteriorizării şi transmiterii unor idei şi trăiri subiective complexe prin intonaţie . .100 2. e) funcţia de reglare . care constă în comenzi de optimizare a propriilor stări interne şi acte comportamentale . ci şi de obţinere a acestor informaţii prin dirijarea operaţiilor de analiză şi sinteză . constă în asigurarea transmiterii informaţiei de la o persoană la alta .limbajul nonverbal . f) funcţia ludică . fenomene şi relaţii concrete . obiecte . d) funcţia expresivă .graţie căreia cuvântul sau formulele verbale pot substitui . cuvântul fiind nu numai un instrument de fixare – obiectivare a informaţiei despre obiectele şi fenomenele externe . Limbajul îndeplineşte următoarele funcţii : a) funcţia de comunicare . şi în mesaje specifice adresate celor din jur . pauze . b) funcţia de cunoaştere . se manifestă în formularea situaţiilor contradictorii şi conflictuale şi în medierea analizei şi rezolvării lor . c) funcţia simbolică de reprezentare . distracţie . Formele limbajului verbal:limbaj extern şi intern LIMBAJUL EXTERN: oral şi scris . prin imagini (limbaj pictural ) .

să fie complet . limbajul oral este primul care se constituie şi va sta la baza limbajului scris . Limbajul scris apare şi se dezvoltă mai târziu în ontogeneză decât cel oral şi aceasta numai prin proces de învăţare . Dialogului . El se structurează când copilul intră în şcoală .101 În ontogeneză . El permite o mai fidelă manifestare a gândirii şi a capacităţilor intelectuale ale subiectului . De aceea . Iniţial . Aici stă şi raţiunea introducerii testelor verbale în aprecierea inteligenţei . acurat sau neglijent. În funcţie de modul cum este structurată reţeaua de comunicare . grafologia fiind recunoscută ca metodă de cunoaştere psihologică . să fie accesibil . limbajul oral ia forma : Monologului . expresiv sau monoton – reflectă întregul profil al personalităţii de la componenta intelectuală la cea caracterial – atitudinală . Maniera de a vorbi – controlat sau liber .corect sau cu erori supărătoare . să fie explicit . În caracterele grafiei se oglindesc şi trăsături semnificative de personalitate . al vorbirii . învăţând în mod organizat să scrie şi să citească . observarea şi analiza vorbirii cuiva este o cale eficientă de cunoaştere a personalităţii lui . Limbajul scris trebuie să fie corect alcătuit structural – logic . LIMBAJUL INTERN este rezultatul integrării şi consolidării limbajului extern . limbajul verbal se realizează în planul extern . fluent sau poticnit .

ambele atingând nivelul optim către sfârşitul vârstei de 14 – 16 ani . percepţie . Dinamica formării şi consolidării limbajului intern merge în paralel cu cea a formării şi consolidării gândirii .102 cu voce tare . imaginaţie . Limbajul intern se caracterizează prin comprimare . Treptat . numiţi factori speciali S . schemele articulatorii se consolidează până la automatizare . identifică : . Inteligenţa este o combinare lineară a acestor factori . ale intelectului . Inteligenţa – ca aptitudine generală Inteligenţa presupune organizare superioară a multor procese psihice : gândire . Activităţile intelectuale oricât de diverse conţin un factor comun numit factorul G care reprezintă un fel de . Limbajul intern mediază atât activitatea mintală . Thorstone au constatat o serie de factori .. precum şi performanţe la nivelul limbajului şi atenţiei . concizie şi maximă viteză de realizare . L . Limbajul intern devine principalul schelet şi suport al activităţii mintale . Thorstone . înainte de a fi rostite sau scrise cuvintele fiind selectate şi activate în minte . pe baza testelor de inteligenţă . proiectare . incluzându – se în operaţiile de planificare . Analizând rezultatele obţinute la testele de inteligenţă . ca număr şi ca mod de structurare . şi o multitudine de factori implicaţi doar într–un domeniu . memorie . anticipare . energie mintală globală “ . cât şi în desfăşurarea limbajului extern . L. diferiţi ca grad de generalitate .

103 Comprehensiune verbală – capacitatea de a înţelege sensul cuvintelor . 1987.Factorul spaţial .Editura Albatros . Sinteze de limba română . 1992 . M . Bucureşti . nivelul de inteligenţă se măsoară şi se apreciază cu ajutorul testelor de inteligenţă . . x 100 (vârsta mintală) V. care cuprinde un număr de sarcini potrivite vârstei subiectului ) . Factorul percepţie . Editura Didactică şi Pedagogică. Factorul raţionament . Q I = V . Probleme ale exprimării corecte . C. Editura Academiei . (vârsta cronologică) BIBLIOGRAFIE Mioara Avram . Ştiinţific . pe baza cărora se formează scări de inteligenţă ( cea mai cunoscută este scara lui Wechsler pentru adulţi şi copii . Pe baza lor se poate stabili coeficientul de inteligenţă ( Q I )un număr care exprimă raportul dintre vârsta mintală ( numărul de probe rezolvate dintr – un test de inteligenţă ) şi vârsta cronologică a subiectului . de a găsi rime . Fluenţa verbală – capacitatea de a se exprima rapid . Factorul numeric . Ion Coteanu . Bucureşti . Theodor Hristea ( coordonator ) . Gramatica de bază a limbii române . Factorul memorie . 1973 . de a rezolva anagrame .

Constantin Ţibrian . Dicţionar de sinonime . Aspecte ortografice controversate . Homo ludens . Editura ştiinţifică şi enciclopedică . Editura Universităţii din Piteşti. Editura Economică Preuniversitaria . Dacia Educaţional . 1995. DICŢIONARE Bucă Vinţeler . 1966 . Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar . . Ediţia a IV a . 1974 . Dicţionar de antonime . Psihologie . Editura Cardinal . 2004 . Bulgăr Gh . Mona Coţofan şi Mihaela Doboş . Bucureşti . 2002. Editura Didactică şi Pedagogică . Uritescu şi Rodica Uţă Uritescu . 1994 . Bucureşti . Bucureşti . 1981. Dorin N. Bucureşti . Johan Huizinga . compuneri şi tehnici de lucru. Dicţionar de omonime . Ion Şerdean şi Eugen Blideanu . Craiova . Exerciţii de limba română . Structura vocabularului limbii române .104 Alina Glava şi Cătălin Glava . Didactica . Literatura română BAC – repere tematice . Bulgăr Gh .Polirom. Mihai Golu şi Mihaela Păiş – Lăzăreanu . Introducere în pedagogia preşcolară . Daniela Nedelcuţ .

Bucureşti . DOOM = Dicţionarul ortografic . Dicţionar de paronime . 2001 . 1989 . . ortoepic şi morfologic al limbii române .105 Moise Ion . Ţibrian Constantin . Piteşti .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful