P. 1
0universuljoculuia5

0universuljoculuia5

|Views: 2,624|Likes:
Published by Raluca Iosu

More info:

Published by: Raluca Iosu on Sep 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2013

pdf

text

original

Sections

  • Jocuri didact ice ( engl . learning games )
  • Jocul de stimulare intelectuală :
  • Jocul este o funcţie plină de tâlc
  • Pompiliu Constantinescu , Tudor Arghezi )
  • ,, R E M “ – Mircea Cărtărescu
  • Ana Blandiana JOC
  • - bâlbâiala
  • Nichita Stănescu Gheorghe Tomozei
  • CARTE DE CITIRE , CARTE DE IUBIRE
  • Omonimia gramaticală a verbului :
  • Ţup şi Ţupişor
  • Dialoguri pe roluri :
  • Au fugit cuvintele
  • Completaţi :
  • Titlurile unor opere literare în alcătuirea cărora intră numerale :
  • F . Povestea gramaticală Compunerea gramaticală

ARGUMENT Lucrarea de faţă îşi propune mai presus de orice o abordare din perspectiva femeii-dascăl ( învăţătoare ) , femeii

-mamă , dar şi a celei care a fost cândva copil . Copilul din mine şi copilăria mea fericită s – au perpetuat prin pasiunea, dragostea şi credinţa pentru această nobilă profesie închinată elevilor mei care s – au născut şi care nu se vor fi născut încă . ,, Şi chiar dacă aş avea darul profeţiei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa , chiar dacă aş avea toată credinţa , nu sunt nimic . Acum rămân acestea trei : credinţa , nădejdea şi dragostea ,dar cea mai mare dintre ele e dragostea .” ( Corinteni , 13 ) Lucrarea se adresează , în egală măsură, tuturor cadrelor didactice : institutori , învăţători , educatori , ce o pot folosi în activitatea desfăşurată la clasă , dar şi părinţilor şi copiilor / elevilor ca un instrument util şi eficace de lucru independent . Crezul meu profesional rămâne ,, Viitorul trebuie să fie opera noastră! “ ( Nicolae Titulescu ) , în consecinţă , cartea aceasta a devenit centrul universului copiilor şi copilăriei . Ca să pătrunzi înăuntrul ei trebuie să cunoşti cuvântul magic p a r o l a ,, j o c “.

11

2

,, Universul jocului “ s – a dorit a fi o lucrare de sinteză , cu o structură unitară , fapt care subliniază caracterul de sistem al limbii române . ,, Limba română bătea ca o inimă în mijlocul cetăţii”- şi dacă ne gândim că aceste cuvinte au fost scrise în ,, Convorbiri literare “ nr . 5–6 , din 1920, de D. Ioaniţescu , cu atât mai mult ar trebui să se simtă ecoul lor prin timpul prezent şi viitor . Merită să fim veşnic treji , să descoperim şi să încurajăm acele talente – posibile genii de mâine . Structurată în două mari părţi , cartea prezintă aspecte teoretice , ştiinţifice , afirmaţii susţinute de exemple practice semnificative , rod al unei îndelungate experienţe la catedră . În acelaşi timp , aş dori ca această încercare de sistematizare a problematicii jocului , să fie , de ce nu , o provocare pentru cercetarea temei atât în domeniul lingvistic , cât şi în domeniul ştiinţelor educaţiei şi socio – umane . Autoarea , ONITA BONDOC

3

PREFAŢĂ - referat ştiinţific – Lucrarea este redactată de ONIŢA BONDOC în stilul ei caracteristic , complex şi complicat .Am cunoscut–o mai întâi ca studentă , la Colegiul Universitar de Institutori, Universitatea din Piteşti –filiala Slatina , Olt , apoi ca învăţătoare . Aş asemui – o cu Vitoria Lipan ,mereu însetată de aflarea şi căutarea adevărului . Este diatribă , autoexigentă şi perfecţionistă , nu îşi permite să greşească . Asta din punctul de vedere al conţinutului ştiinţific – al ştiinţei limbii şi cel practic – aplicativ . Nu avem de – a face cu o simplă înşiruire de probleme , ci de o tratare originală a unui aspect controversat pentru care şi – asumat şi riscul şi responsabilitatea . ,, Universul jocului” este atât un fapt de limbă şi literatură română , cât şi de psihopedagogie . Ea se documentează minuţios , oferă selectiv , dar edificator , suficient material auxiliar prin care a valorificat valenţele educative ale textelor literare , în concordanţă cu titlul . Experienţa ei , receptivitatea la tot ceea ce este nou , modern , aptitudinile literare împletite cu cele pedagogice , stilul profesional nonconformist, acest curaj de a experimenta , de a inova , de a cerceta şi aplica specte delicate ale unor dicipline de învăţământ au la bază o muncă titanică , neobosită , de studiu şi de adâncă reflectare .

MARIA IONICĂ -Departamentul literatura română şi literatura pentru copii . Lector universitar doctor .4 Dacă am juca un joc . Nu are pretenţia de a fi epuizat subiectul deoarece jocul . ca şi copilul . sufletul ei a rămas tânăr . în care să ghicim vârsta acestei învăţătoare . Lector universitar doctor .Metodica predării limbii române UNIVERSITATEA din PITEŞTI . Lector universitar doctor. este un perpetuum mobile . sigur nu greşim afirmând că se substituie vârstei inocenţei.Departamentul psihopedagogic . NICOLAE DRĂGHICI . CORNEL NICULAE . autoarea cărţii . prin nemărginita ei pasiune pentru copii / elevi .

Înţelepciunea şi iubirea mea e j o c u l ! “ Tânărul cântă : .J o c u l şi – nţelepciunea mea – i iubirea ! “ Bătrânul tace : . Iubirea şi j o c u l meu e – nţelepciunea ! “ Lucian Blaga .5 MOTO: Copilul râde : ....Trei feţe .

rezultat . 5 . Bibliografie . Tratarea temei în opere literare ( ficţionale ) . 2 . funcţii . Importanţa testelor verbale în aprecierea inteligenţei ( I Q / Q I ) . Definirea conceptului : joc . reguli . limba şi literatura română ! Tipologia jocului la disciplina limba şi literatura română . 7 . Jocul didactic : metodă . Natura şi importanţa jocului ca fenomen de cultură . . 9 . Anexe . în învăţământul primar . Să ne jucăm învăţând limba noastră . Problematica jocului : clasificare . 6 . Evoluţia temei . Aptitudinea specială verbală . Paralela joc // joacă . Limbajului verbal : funcţiile şi formele . 4 .6 UNIVERSUL Cuprins : JOCULUI 1 . 3 . Texte ştiinţifice (nonliterare = nonficţionale) . activitate . 8 . Depistarea elevilor cu astfel de aptitudini .

cu forţele potrivnice (jocurile războinice) . greceşti . să – şi afle locul “ Jean Chevalier . În joc se reflectă legăturile copilului nu numai cu lumea lui interioară .7 1 . Caracterul lor aparent frivol şi gratuit nu trebuie să le disimuleze simbolismul fundamental . cel puţin de partea învingătorului . îndoială etc. jocurile sunt sufletul relaţiilor umane şi factori de educare eficienţi . Joaca este o pregătire instinctivă şi inconştientă a viitoarelor acţiuni serioase . indiene . Chiar şi atunci când nu urmăresc decât simpla plăcere . cu sine( cu propria frică . slăbiciune . potrivit nevoilor unei epoci . cu şanse şi riscuri . DEFINIREA CONCEPTULUI : JOC Jocul este . . Alain Gheerbrant Jocurile copiilor . un simbol al luptei . ca şi cele dintre adulţi – din care se cunosc numeroase modele chinezeşti . ) . Luptă . romane etc . hazard . fundamental . ci şi cu persoanele şi evenimentele din lumea exterioară . al luptei cu elementele (jocurile agrare) . simulacru sau vârtej ameţitor . . jocul este un întreg univers în care fiecare trebuie .. Ele nu sunt numai un prilej de destindere . Jocul copiilor este un act de dezvoltare personală neintenţionată . Jocurile prezintă aspecte dintre cele mai variate . egiptene . – sunt în profunzime şi fiecare în felul lui replici ale marilor jocuri publice . jocurile aduc strălucirea victoriei .

Ele reflectă vremea lor . mecanică şi robotică . . Jocul este denumit un exerciţiu funcţional cu rol de extindere a mediului . Succesul jocurilor electronice constituie prejudiciul naşterii unei noi forme de inteligenţă . o modalitate de transformare a realului prin asimilare şi de acomodare la real . Jocurile se dezvoltă din exigenţele vieţii şi dezvoltă facultăţile de adaptare socială . remarcă rolul deosebit pe care îl are jocul pentru dezvoltarea copilului . cu privire la activitatea ludică . mimetice competitive . În exemplificarea jocului J . dar mai ales pentru asimilarea realităţii printr – un proces de reprezentare şi semnificare de o manieră proprie a lumii reale . aceste jocuri vestesc era electronică şi telematică .8 Ele pot fi iniţiatice . matematică . Ele sunt asociate registrului senzorio – motor . însă apare şi mai târziu . didactice . Jocul simbolic = Piaget îi recunoaşte o importanţă deosebită pentru dezvoltarea limbajului şi imaginaţiei . comunicări verbale . cu rol în dezvoltarea motricităţii şi interiorizării lumii reale şi a registrului mintal : cuvinte . Piaget delimitează 3 ( trei ) categorii de joc : Jocul exerciţiu = domină la vârste mici . Jean Piaget . capabilă să înţeleagă reuşitele tehnologiei mai degrabă decât subtilităţile retoricii .

fiindcă el presupune eliberare de realitatea constrângătoare şi libertate de reflectare şi transformare în manieră personală a acesteia . Pentru adulţi jocul constituie o formă de divertisment . de relaţionare impusă de regulile jocului . jocul nu are ca finalitate obţinerea unor bunuri materiale . jocul reprezentând astfel un mijloc de realizare de sine şi de formare a eului . Jocul apare la toţi copiii şi cu o frecvenţă mai mică şi o semnificaţie diferită este prezent şi la adulţi . Spre deosebire de învăţătură . el nu este nicidecum o distracţie . Este . Spre deosebire de muncă . Jocul este o sursă de plăcere . afective . Jocul începe şi se încheie . Implicarea în joc a copilului este totală. pentru copil .9 Jocul cu reguli = exercită o importantă funcţie de socializare progresivă a copilului prin interiorizarea unor norme de conduită . în esenţă o modalitate de investigaţie şi cunoaştere a lumii reale . adică o preînvăţare . El îşi antrenează spontan şi voluntar în joc toate posibilităţile fizice . este limitat în timp şi spaţiu . un spaţiu de satisfacere a dorinţei fireşti de manifestare şi independenţă . intelectuale . jocul nu ţinteşte în mod explicit obţinerea de noi cunoştinţe sau alte produse ale învăţării . ceea ce conferă celui implicat un sentiment de securitate . . Jocul îşi găseşte motivaţia şi împlinirea în sine însuşi . un mijloc de comunicare .

play). independentă . Joc (engl . produce plăcere . Jocul pleacă de la ideea că are un scop . facilitează experienţa şi prelucrarea datelor experienţei cotidiene . instrumentale ) . acţiune programată . game . Are loc aici şi acum .Activitate spontană . acţiune efectivă . de seriozitatea cotidiană .CARACTERISTICI : jocul este voluntar. liber de constrângeri. 2. finalul său nefiind previzibil . 3. importante pentru dezvoltarea socială . chiar dacă lipsa jocului a fost compensată prin abordarea altor forme de educaţie. dar este deschis modificărilor . fără un scop anume.10 Jocul creează o ordine în realitatea dezordonată . activează fantezia . motivată intrinsec . Lipsirea de joc sau de resursele necesare desfăşurării lui . însoţită de plăcere şi fantezie . Ţine cont de reguli . Jocul devine la copil o condiţie importantă pentru evoluţia lui ulterioară . prezentând o dinamică permanentă între încordare şi relaxare . În procesele de interacţiune din cadrul jocului au loc procese de învăţare . autodeterminant . dar şi teamă . simulată . cognitivă şi psihomotorie . reală .METODĂ DE ACŢIUNE PRACTICĂ ( operaţionale . acţiune fictivă . are înclinaţia să fie frumos şi captivant şi presupune plăcerea dată de succes . . Dicţionar de pedagogie : 1. determină apariţia unor carenţe în dezvoltarea personalităţii . care se desfăşoară după anumite reguli .

1998 . Al. jocurile electrice şi electronice . jocurile cu calculatorul şi dramatizarea . După vârsta copilăriei . . el devine activitate secundară . contribuind la stimularea dezvoltării diferitelor funcţii şi capacităţi psihice – percepţie . Chircev .11 Jocurile . Jocul – dominantă a copilăriei mici şi mijlocii – constituie tipul fundamental de activitate ( Claparede . J. imaginaţie . copiii îşi dezvoltă vorbirea . 1980 . CLASIFICARE : După criteriul de clasificare natura şi evoluţia ontogenetică . Prin acţiunile practice din jocuri şi îndeplinirea unor roluri . subdominantă . În jocuri . Vâgotski . J. 4 .. . copiii reflectă lumea înconjurătoare şi se adaptează la realităţile vieţii . 1975 . . rezolvând probleme . munca. Piaget . J. . Dintre jocurile mai importante citez: jocurile de construcţie . . . 1970 ) Rolul lui este formativ . care asigură învăţarea activă . Şchiopu . E . . matematice şi gramaticale . L . memorie ( jocul cu reguli ) . voinţă . A . Jocul este activitatea care se afirmă prima în ontogeneză şi devine dominantă la vârsta copilăriei. U . 1971 . . imaginaţia şi gândirea . Chateau . 1973 . S . învăţarea . Roşca . Huizinga . delimităm : jocul .

de – a învăţătoarea ) şi jocurile cu subiecte din basme şi poveşti .12 După criteriul de clasificare natura activităţii antrenate în joc : Jocul de creaţie . Jocul de construcţii : activitatea creatoare se manifestă pentru configurarea unor reproduceri bidimensionale sau tridimensionale. impresii acumulate de copii în urma unor experienţe directe sau imaginare ale acestora . Jocurile de creaţie pot fi exprimate ca o creaţie cu obiecte şi materiale . . ale unor obiecte reale. în funcţie de calitatea reprezentărilor de care dispune copilul şi de resursele materiale disponibile . . subiectul şi regulile jocului sunt alese de copii. categorie ce integrează jocurile de construcţie . cât şi ca o creaţie prin rol . în această subgrupă fiind identificate două variante de joc : jocurile cu subiecte alese din viaţa cotidiană ( jocurile de convieţuire socială : de – a mama . Transpunerea realităţii va fi făcută cu mai multă sau mai puţină acurateţe . Ele redau aspecte ale realităţii fizice şi sociale. de – a doctorul . de – a tata . În activităţile organizate sau libere . aproximative sau fidele . de – a magazinul . a reconstituirii unui model prezentat anterior sau a construcţiei după model . Această categorie de activităţi ludice include jocurile în care tema . jocul de construcţii poate lua forma elaborării unei construcţii originale .

care este stabilită la începutul acţiunii şi devine treptat mai importantă decât aceasta . ele implică crearea unei atmosfere speciale sau redarea unor trăsături ale personajelor . fie de păpuşi de teatru . . Etapele jocului de construcţie evoluează : manipularea materialului (cuburi) . copilul nu este preocupat pentru crearea unor relaţionări între acestea . crearea de structuri estetice . construcţii în grup .13 Activităţile de construcţie nu au unitate . elementele construite fiind adesea prezentate disparat . închiderea unor figuri . Jocurile cu subiecte din poveşti sunt mai pretenţioase . deconstrucţia şi reconstrucţia de turnuri şi şiruri . Jocurile de creaţie prin rol : Jocurile cu subiecte din viaţa cotidiană reflectă prin conţinut experienţele directe trăite de copil . Prin caracterul său mai puternic finalist . Jocurile inspirate de textul poveştilor pot lua forma unor jocuri dramatizări în care rolurile sunt interpretate fie de copii . construirea podurilor . Înaintând în vârstă. jocul de construcţii îi oferă copilului satisfacţia îndeplinirii unei sarcini şi a aprecierii produsului obţinut contribuind la familiarizarea lui cu specificul activităţii de muncă .dobândite prin observaţie sau relatare. cu o temă comună . reprezentarea prin joc a unor obiecte reale .copilul acordă importanţă semnificaţiei construcţiei .

unele dintre ele tind să devină principii de conduită în joc şi în viaţa reală . Fie sunt inventate sau adaptate de participanţii la joc sau formulate de educator .14 Organizarea unui teatru de păpuşi îi permite copilului detaşarea de un rol şi asumarea responsabilităţii de organizator . pantomimă . sau de normele morale. Jocul cu reguli se constituie începând cu perioada preşcolară şi se desăvârşeşte în perioada şcolară mică . care îşi propun . prezentarea unor roluri din texte scrise de autori cunoscuţi . Prin interiorizare . joc de umbre . teatru radiofonic ) . clovni . exprimări verbale şi nonverbale . regizor al punerii în scenă a poveştii . Jocul descriptiv ( sinonim : joc scenic ) are ca scop folosirea teatrală . acţiunile şi restricţionează asupra anumitor mişcări şi acţiuni ) pe parcursul activităţii ludice . O categorie aparte a jocurilor cu reguli o constituie jocurile didactice . regulile jocului sunt convenţii cu privire la un mod de a proceda şi de a interacţiona social (precizează mişcările . atitudini . fie că sunt impuse prin tradiţie . Jocul cu reguli . exerciţii retorice ) . Treptat în jocul de creaţie prin rol copilul trece la aspecte mai complexe ( acţiuni analoage . estetică şi creativă a limbii (de exemplu propria producţie de texte . Se pot delimita jocuri în care pe prim plan se află mişcarea şi jocuri centrate pe stimularea intelectuală şi antrenarea proceselor psihice .

Raţele şi vânătorii “ ) – jocuri de mişcare cu subiect . În aceeaşi categorie a jocurilor de mişcare se integrează şi jocurile fără subiect .15 finalităţi de dezvoltare psihofizică mai clar conturate . Spre deosebire de etapa anterioară de vârstă . presupunând cel mai adesea imitarea unor mişcări . Acest tip de joc corespunde dinamismului specific copilăriei şi satisface în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a preşcolarilor . În general ... a căror scop principal este exersarea îndemânării şi abilităţii motrice . Lupul şi oile “ . aceste mişcări sunt încadrate într – un context . în perioada preşcolară . în care copiii se organizează în cerc sau horă . : jocuri cu degetele ) . iar existenţa cântecului sau a textului asigură o interpretare mai expresivă a rolului impus de text şi executarea mai corectă a mişcărilor ( ex. Jocurile de mişcare . : . aceste jocuri se bazează pe respectarea unui set de reguli prestabilite şi pe performarea unor mişcări specifice . . . atitudini şi relaţii din viaţa oamenilor şi animalelor ( ex . în jocuri de mişcare ce reflectă fragmente din viaţa reală . desfăşurându – se sub forma unor întreceri . Contextualizarea mişcărilor are loc şi în jocurile cu text şi cântec . De cele mai multe ori acestea primesc un caracter competitiv .

cât şi acţiuni conduse şi stimulate de adulţi . repetarea şi exersarea cunoştinţelor şi informaţiilor sub formă ludică . cuburi ş . Toate aceste forme de joc pot fi atât activităţi libere ale copiilor . a. Astfel . jocul liber se înlocuieşte treptat cu alte forme ca : joc de rol . joc sportiv .16 În şcoala primară . folosite cu intenţii didactice . Diferenţa faţă de jocul propriu – zis este dată de scop . Metode de învăţare şi de muncă . care se aseamănă ca formă cu jocurile de societate . joc strategic şi de gândire activează priceperile noţionale şi rezolvarea de probleme . dar din punctul de vedere al conţinutului tematic au scop de învăţare . learning games ) . joc cu reguli . memory . joc de interacţiune . Jocuri didactice ( engl . puzzle . introducerea jocului didactic nu ar fi eficientă şi nu poate fi luată în serios . Cercetările au dovedit totuşi că introducerea jocului didactic într – un context tematic îşi dovedeşte din plin eficienţa . Jocul didactic precum loto pentru citit . de unde şi o serie de critici la adresa jocurilor didactice din perspectiva relaţiei învăţare – joc stabilite în cadrul acestora . . domino pentru socotit . Motivaţia şi plăcerea copiilor pleacă de la jocul în comun cu alţi elevi . ajută la transmiterea . Formatorii trebuie avertizaţi asupra pericolului didacticizării jocului în şcoală .

investigaţie .1989) se clasifică în: Jocul psihomotor ce vizează dezvoltarea mobilităţii generale şi fine: jocuri de construcţie / dezasamblare . escaladare . jocuri de căţărare . de exersare a ascultării . sau a unor jocuri sportive combinate cu jocul de creaţie : jocuri concurs în care copiii îndeplinesc rolul unor personaje . antrenantă şi motivantă . dar şi a celor alese . jocuri de stimulare senzorială (de discriminare cromatică . jocuri de mişcare creativă ( dansul ) . Jocurile didactice care urmăresc explicit dezvoltarea psihică pot fi şi foarte variate. jocuri de manipulare /coordonare. încercare a capacităţilor personale şi întrecere între copii. Jocurile didactice pot îmbrăca forma unor jocuri de mişcare . Moyles. După criteriul ariei psihofizice exersate (J .muzicale) . aşteptare . prin care se realizează o parte din sarcinile instructiv – formative ale activităţilor obligatorii . într – o atmosferă distractivă . Elementul ludic este prezent prin integrarea unor momente de surpriză . . Jocul de stimulare intelectuală : jocuri lingvistice ( de comunicare . rezolvare de probleme ) . de cuvinte ) . gramaticale.17 Jocul didactic este o formă de activitate accesibilă copilului . parcurgerea de către copii a unor trasee identice într – o întrecere . jocuri de cunoaşterea mediului ( de explorare .

de comparare . de perspicacitate) . cooperare . jocuri de competiţie . de reprezentare estetică ) . jocuri de prezentare de sine . redarea unui personaj . particularităţile individuale şi de grup ale copiilor . sarcina didactică ( se regăseşte în formularea cerinţei jocului şi trebuie indicată clar în termeni operaţionali . de tăcere) . Jocul de dezvoltare socio – emoţională : jocuri de comunicare . jocuri de empatie (interpretarea unor poveşti . clasificare . ca activitate aleasă şi organizată de copii . Alte criterii de adaptare a tipurilor de joc didactic sunt finalitatea didactică urmărită. Această caracteristică presupune o susţinută implicare a cadrului didactic eficientă a activităţilor de joc didactic . descriere . jocuri de autocontrol ( de imobilitate . Conducerea jocurilor didactice . Proiectarea jocului didactic solicită din partea cadrului didactic proiectarea elementelor de structură a jocului care integrează o structură specifică : scopul. analiză . nevoile şi trebuinţele lor de cunoaştere. Spre deosebire de jocul liber . jocuri terapeutice . jocul didactic este un tip de joc direcţionat spre îndeplinirea anumitor finalităţi prestabilite . cât şi afectiv – emoţională ) . imitaţie). jocuri de creativitate( de imagerie mintală . elementele de joc să fie prezente nu doar ca . să antreneze întreaga personalitate a copilului atât intelectuală .18 jocuri logico–matematice(cu numere şi numărare.

-Părintele are dreptul să ceară instituţiei educaţionale organizarea unor activităţi ludice care să se detaşeze calitativ şi ca organizare de cele realizate acasă şi are obligaţia de a încuraja . denumirea jocului . asigurarea materialului de joc . conţinutul . -Jocul direcţionat de către adult sau educator determină dezvoltarea copilului în zona proximă de competenţă . momente de tensiune şi de decizie . ci şi ca mijloc de rezolvare a sarcinii de joc : întrecere . alternarea şi completarea reciprocă a jocului liber şi direcţionat al copiilor. explicarea jocului . -Caracteristicile şi calitatea jocului depind întotdeauna de mediul . sintetizez principiile care trebuie să ghideze atitudinea cadrului didactic şi a părinţilor faţă de jocul copiilor : -Jocul trebuie acceptat şi considerat important ca proces. succesiunea acţiunilor de joc . regulile jocului .19 momente de relaxare sau recompensă finală : aplauze . evaluarea reuşitei jocului . resursele şi contextul social în care are loc . În loc de concluzii . atmosfera propice jocului în faza iniţială şi pe parcursul acestuia . -Jocul nu este opus muncii . produse materiale . şi nu doar pentru eventualele sale produse:achiziţii intelectuale . premiere . -Jocul este un prilej excepţional pentru învăţare .

fie că aceasta corespunde exact subiectului jocului . Astfel . Treptat . TEMA jocului evoluează : 1. de – a şcoala “ . în planul imaginaţiei . Ea este percepută drept un tovarăş îndrăgit . . care sunt în acest fel trăite . interese . Jucăria este un altul asupra căruia sunt reflectate activităţi specifice şi impresii acumulate de copil în viaţa reală . construim o cetate “ .Denumirea jocului după locul unde e plasată acţiunea sau prin finalitatea jocului (. fie .Denumirea jocului prin rolul pe care copilul îl joacă .. iar relaţionarea cu diversele tipuri de jucării îi trezeşte trăiri afective . jucăria este un stimulent al jocului . Prezenţa jucăriilor îi stimulează copilului forţa de creaţie . JUCĂRIA este pentru copil un obiect destinat jocului şi mult mai mult decât atât . tendinţa de a dezmembra jucării fiind expresia curiozităţii şi interesului pentru cunoaştere . fantezia . 4. ) .Denumirea jocului după numele jucăriei . caracteristici umane . înţelese şi interiorizate .Denumirea jocului prin acţiunile propriu–zise . emoţii . căruia copilul îi conferă . 2. Copilul supune jucăria unei analize şi sinteze concrete.20 continuarea jocului constructiv al copilului şi în mediul familial . 3. Acţiunea cu jucăria poate să reprezinte la un moment dat jocul însuşi .. directe . jucăria devine un instrument esenţial pentru iniţierea anumitor jocuri . pe măsura dezvoltării conduitei ludice .

bucătăria de jucărie) . setul cu pahare de mărime crescătoare . casetele .Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a realităţii şi de a face distincţia între realitate şi ficţiune : păpuşile cu haine ce pot fi spălate sau schimbate .jucării ce redau personaje din desene animate . cuburile cu imagini din poveşti . Valenţele formative ale jucăriilor : 1. jucăriile tehnice. maşinile cu segmente detaşabile .Dezvoltarea operaţiilor gândirii : analiza . generalizarea.foarfece . jocuri de strategie cu piese ce pot fi manipulate .Dezvoltarea creativităţii : creioane. sinteza . jocuri cu tematică : ferma.Dezvoltarea limbajului şi a capacităţii de comunicare : cărţile cu poveşti ilustrate . maşini . jucării demontabile . cutiile de carton . loto . obiecte reale în miniatură . leagănul . instrumente de percuţie . casa păpuşii . conţinutul acestuia şi trăirile emoţionale ale copilului.21 că este doar un înlocuitor al unor obiecte necesare . 3. 4. acuarele pentru pictat cu degetele. 2.Dezvoltarea capacităţii de percepţie a formei şi relaţiilor spaţiale şi temporale : puzzle . paste. jocuri de construcţie . mărgele . beţişoare. Rezumând . determinând caracterul jocului . comparaţia . hârtie colorată .păpuşi . 6.Exersarea capacităţilor de rezolvare de probleme : jocuri de masă . 5. echipamentele de joc în aer liber (toboganul ) . clasificarea ( jocuri cu puzzle . putem spune că jucăria este accesoriul absolut al jocului .

jucăriile muzicale care redau cântece cu text . 7. Jumping Jack Box . Târgul de jucării de la Nurnberg oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor tipurilor de jucării de pe piaţă . instrumente reale şi de jucărie . tricicleta .Dezvoltarea capacităţilor fizice : jucării de construcţie .Temperarea unor tendinţe negative . 10. 11. coarda . Găinile ciugulind .cutia cu baloane de săpun . solicită atenţie concentrată sau oferă satisfacţie prin posibilitatea de acţiune distructivă asupra lor : plastilină . însă pedagogii atenţionează asupra regresului calităţii acestora şi se plâng de nivelul educativ scăzut al jucăriilor .bicicleta . caleidoscopul .Dezvoltarea simţului umorului : Hopa–Mitică . jucării de pluş mari . 8. . cercul . În industria de jucării oferta creşte continuu . echipamente pentru căţărat din burete . 9.22 audio . nisip. mingea. În ultimii ani s – a ajuns la jucării de tip horror . precum hiperactivitatea şi agresivitatea : jucării ce invită la cooperare . materiale de construcţie .Dezvoltarea capacităţilor senzoriale : jucării pentru apă .Depăşirea unor trăiri emoţionale negative : sentimentul de singurătate . jucării de pluş . tristeţe: păpuşi moi .

jocul observativ ( outlooker play ) – observă jocul altor copii . schimbă jucării . ocazional le vorbeşte . uneori pare că nici nu conştientizează prezenţa altui copil ce se joacă lângă el . . Parten . copiii îşi împart rolul . nu face nici un demers de interacţiune cu ei . urmărind orice stimul care îi atrage atenţia . nu interacţionează . dar nu se implică . altul îl priveşte cum pleacă şi îl urmează. se privesc reciproc . jocul asociativ ( associative play ) – copiii se joacă unii cu alţii . se angajează în activităţi similare .23 CATEGORII DE JOC (M . nu se implică în relaţii interpersonale . dar nu cu ei . jocul solitar ( solitary independent play ) – se joacă singur cu jucării care nu sunt identice cu ale celor din apropierea sa . unul abandonează jocul. deşi jucăriile sunt identice (asemănătoare ) cu ale celorlalţi . jocul paralel ( parallel play ) – copilul se joacă singur în apropierea altor copii . dar nu par a juca acelaşi joc . desfăşoară activităţi fără scop determinat . deşi se află în vecinătetea ( proximitatea ) altor copii .1932 ) După gradul de implicare socială a copilului în joc : joc fără implicare ( unoccupied play ) – petrece timpul privindu – i pe ceilalţi .

vârsta inocenţei . PARALELA JOC // JOACĂ Jocul şi joaca par a defini . cerute de organizarea şi coordonarea jocului pe parcurs . apar primele relaţii între copii sau pentru procurarea materialelor necesare . ţine de o stare specifică generată de instinct . poziţia copilului în joc ( lider . regulile . rolurile sunt clar stabilite .mijlocite de rolul sau tema activităţii ludice . El presupune comunicare cu realul pe care îl transfigurează în planul ficţional conturat prin regulile acceptate de jucători . subordonat ) şi se împart în două categorii de relaţii : . rolurile jocului . Dar . 2 . jocul înseamnă convenţie şi derivă din dorinţa de cunoaştere a lumii . . relaţiile ce apar în acest tip de joc depind de subiectul .24 activităţile lor nu sunt coordonate şi nu au o finalitate comună . iar membrii grupului sunt conştienţi de apartenenţa lor la grupul de joacă şi cooperează pentru îndeplinirea anumitor sarcini stabilite de comun acord . în vreme ce joaca presupune spontaneitate . jocul cooperativ ( cooperative play ) – forma de joc este organizată .funcţionale nemijlocite . la o primă interpretare . .

programe de jocuri pe calculator pentru a ilustra această devenire în timp a jocurilor . solicitând jucătorul să îşi mobilizeze energia şi să se concentreze . Jocurile fac apel fie la forţa fizică . jocuri diurne . jocul numeşte nu numai o activitate specifică . simbolurile . adică să intre într – un ritm pe care . de timpul sau locul unde se joacă. de sexul lor . În accepţia curentă . jocuri private . nerituale . să îşi calculeze mişcările cu ale celorlalţi participanţi . PROBLEMATICA JOCULUI : CLASIFICARE . de noroc . de îndemânare . Este suficient să amintim că astăzi există jocuri electronice . jocuri nocturne . jocuri de dexteritate sau de limbaj . REGULI Jocurile sunt extrem de numeroase şi diferite : jocuri de societate . instrumentele necesare activităţii ludice . şi pot fi clasificate în funcţie de vârsta celor care joacă . ci şi figurile. jocurile se schimbă . FUNCŢII . fie la inteligenţă . . jocuri publice . pentru a– l imita trebuie mai întâi să îl . Existenţa unui inventar de obiecte pe care le dezvoltă jocul ne atrage atenţia asupra faptului că .25 3 . fie la îndemânare . jocuri mecanice şi jocuri electronice etc. ţinând pasul cu dezvoltarea tehnico – ştiinţifică . jocuri de inteligenţă . rituale . în timp .

26

recunoască . Din acest motiv , jocul reprezintă modalitatea cea mai simplă şi mai plăcută de integrare într – un univers cultural . Adeseori , jocurile nu sunt altceva decât simple imitaţii ale unor activităţi proprii maturilor . Evident că , în cazul acesta , comportamentul mimetic nu este altceva decât o formă de înscriere într – un model cultural asumat prin joc , adică o iniţiere. Jocului pare să – i fie proprie funcţia de a destinde şi de a amuza . El rămâne în mod esenţial o activitate exercitată în absenţa oricărei constrângeri, cu excepţia celor proprii reprezentate de regula jocului sau a convenţiilor sale . Deşi este considerat frivol, pentru că se opune la ceea ce este serios, întrucât nu produce nici bunuri , nici opere , părând steril , jocul este , de fapt , o activitate modelatoare . Aparenta gratuitate a jocului , care , în mentalitatea comună , duce la minimalizarea importanţei lui , ţine de o insuficienţă de înţelegere , pentru că , în realitate , jocurile sunt la originea celor mai înalte manifestări de cultură , după cum, în cazul individului , capătă pe nesimţite statutul unui factor de educaţie morală , de progres intelectual etc. Jocul este şi un mijloc de formare care cultivă – ca în cazul jocurilor sportive – rezistenţa , abilitatea , dexteritatea , dar , în egală măsură , poate modela caracterul , răbdarea , responsabilitatea , spiritul de echipă etc.

27

Orice joc presupune respectarea unor reguli ale jocului şi , din acest motiv , jocul trebuie considerat un factor creator de ordine . El instituie un sistem de reguli care precizează ce se face şi ce nu se face , cum se face şi când se face , adică ce este permis şi ce este interzis . Deşi arbitrare , regulile jocului sunt imperative . Orice încălcare de regulă are drept efect o ieşire din joc , un sfârşit al jocului . Aşadar , jocul înseamnă , în primul rând , un ansamblu de restricţii voluntare , care stabilesc o legislaţie tacită a jocului , deşi cuvântul j o c evocă în mod obişnuit ideea de libertate . Regulile jocului specifică un sistem ferm de drepturi şi obligaţii , de privilegii şi responsabilităţi şi , atâta vreme cât regula jocului este respectată , aceasta nu favorizează şi nu lezează pe nimeni . În mod paradoxal , regulile acestei activităţi libere , care este jocul , sunt mult mai ferme şi mult mai puternice decât regulile vieţii sociale , încălcate adeseori . Jocul are capacitatea de a – l absorbi complet , în lumea lui , pe cel care joacă , instituind astfel o lume paralelă , fictivă, complementară faţă de lumea obişnuită – lumea jocului . Regulile de joc externe sunt acceptate treptat ca necerare pentru asigurarea respectării responsabilităţii şi a conduitelor civilizate în

28

joc , iar regulile interne devin o iniţiativă a copiilor . Dar cea mai importantă funcţie a jocului pare a fi aceea de a stimula imaginaţia , pentru că înscrierea în lumea jocului , instalarea în rolul repartizat prin joc implică în mod fundamental capacitatea de a produce variante nelimitate ale fanteziei . Un principiu de ordine în cazul jocului poate fi , în mod paradoxal , chiar încălcarea ordinii recunoscute . Suspendarea convenţiilor este de natură să facă evidentă necesitatea ordinii , prin alunecarea în absurd sau în comic . 4 . EVOLUŢIA TEMEI

Încercarea de a defini jocul ne obligă să constatăm că el reprezintă , în esenţă , un modus vivendi , nu doar pentru om , ci pentru întreg universul . Deşi pare o pură gratuitate , el implică o suită de factori ce atrag după sine o întreagă lume de simboluri şi semnificaţii . Raportându – ne la joc , vom descoperi nu numai copilăria , ci şi adolescenţa , tinereţea , maturitatea omului , viaţa în genere . Învăţăm să trăim jucându – ne. La început doar imităm anumite acţiuni , pentru ca ulterior să schimbăm rolul de actori în acest scenariu improvizat cu acela de protagonişti autentici , asumându – ne pe de – a – ntregul

evident . . oricât de incomplet ar fi ea definită . Cu toate acestea . psihologică . care se execută într – un spaţiu şi un timp special circumscrise .. se desfăşoară ordonat . cu toate acestea să absoarbă totalmente jucătorul. după reguli date şi creează în viaţă relaţii de grup . jocul rămâne un excelent exerciţiu pentru viaţă . ca o acţiune liberă . că . Fie că reprezintă descărcarea unui surplus de forţă vitală . până astăzi . În eseul Homo ludens .Sub unghiul formei .o acţiune golită de orice interes material şi de orice utilitate . Evoluţia jocului coincide . el având o funcţie afectivă . iar animalele nu l–au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace “ . între altele .. pe scurt . fie că se subordonează unui spirit de imaginaţie congenital . Johan Huizinga demonstrează . o întrebare fără răspuns . se poate deci defini jocul . jocul nu reprezintă doar un fenomen biologic .29 realitatea percepută iniţial ca destindere sau divertisment . cu cea a omului şi a societăţii în general . La . jocul este mai vechi decât cultura . înţeleasă ca fictivă şi situată în afara vieţii obişnuite . în stare . presupune în orice caz o societate omenească . Problema originii jocului a născut controverse şi a rămas . comportamentală . Homo ludens ) . pentru că noţiunea de cultură . înconjurându – se de obicei de mister sau accentuând prin deghizare ciudăţenia lor faţă de lumea obişnuită “ ( Johan Huizinga .

răbdare . Spiritul ludic este unul din resorturile fundamentale ale societăţii.de construcţie. Jocul dobândeşte . iar pentru individ înseamnă educaţie morală şi progres intelectual .de exemplu. de îndemânare . Şi astăzi jocurile reprezintă mijloace divinatorii (Paparudele . Acest contrast între o activitate considerată îndeobşte minoră şi consecinţele ei în plan uman şi social îl . abilitate . invenţie . astfel . Pe durata jocurilor se întrerupeau războaiele . risc. Este lipsit de constrângeri . de răbdare. de exemplu .. urmăreşte evoluţia noţiunii şi a conceptului de joc . La greci şi la romani . o funcţie sacră . sărbătorile religioase erau urmate de jocuri închinate zeilor tutelari ai cetăţiilor . favorizând cele mai înalte manifestări de cultură . funcţiile unui rit social . nu aveau loc execuţii capitale şi nu se puneau sechestre .capitolul . în . jocuri în aer liber .El constată că această activitate implică dezinvoltură. în afara cărora nu se poate desfăşura .aduc ploaia). Fiecare cetate avea propriile jocuri . sentimentul naţional . jocuri sportive. inteligenţă . Este clar deci că această activitate umană îndeamnă la armonie şi înţelegere. operând totodată o clasificare : jocuri de societate . libertate . Teoria jocurilor “ . Eseuri despre imaginaţie “ .30 începuturile sale . însă are un sistem de reguli voluntar acceptate de jucători. prin intermediul lor cristalizându – se şi întărindu – se spiritul cetăţenesc şi . mai târziu .. ca orice activitate umană . el avea . Robert Caillois .

mişcările ? . . va desfăşura adevărate jocuri ale inteligenţei . inventând noi forme de exprimare şi forţând cuvântul să rezoneze cu mereu alte realităţi . gramatici . parodiind cu umor realitatea cotidiană . invevtând cuvinte. pentru că ce altceva este literatura . un paradox mai mult ingenios decât întemeiat “ . muzica . dacă nu un joc cu cuvintele . Începând cu romantismul şi culminând cu epoca modernă . Schlegel ) . culorile . combinaţie ingenioasă de imagini capabile să nască un sens.. iar Marin Sorescu .31 determină pe Caillois să considere jocul .. Jocul reprezintă oricum o altă realitate . paralelă sau pseudorealitate în care individul este absorbit cu totul . dansul etc . Legătura cu arta devine astfel evidentă . voluptos joc de icoane şi de glasuri tremurate “ . relaţii stranii între om şi limbajNichita Stănescu . pictura . Poetul modern va căuta să se exprime într – un mod cu totul nou . sunetele . a se juca “ la nesfârşit .. Epigonii “ .Toate jocurile sacre ale artei nu sunt decât imitaţii ale jocului fără sfârşit al lumii . existentă în chiar esenţa ei primordială .. În . această operă de artă care – şi dă veşnic formă “ (F . sciitorii îşi iau libertatea de . Acest nelimitat al artei ne constrânge să – i observăm funcţia ludică .. Mihai Eminescu defineşte poezia ca .

ceva care pune în acţiune un tâlc . îl numim intelect . Dacă acest principiu activ. de Johan Huizinga . spunem prea mult .. În joc . că civilizaţia omenească nu a adăugat nici o caracteristică esenţială noţiunii generale . deşi în spatele acestor atitudini se află meditaţia gravă . Se poate afirma . fără risc . oricât de incomplet ar fi ea definită . Fiecare joc înseamnă ceva . Chiar şi în cele mai simple forme ale sale şi chiar în viaţa animalelor . NATURA ŞI IMPORTANŢA JOCULUI CA FENOMEN DE CULTURĂ Text ştiinţific ( nonficţional ) : .Homo judens “ . nu spunem .. iar dacă îl numim instinct . Jocul este o funcţie plină de tâlc . jocul este mai mult decât un fenomen pur fiziologic sau decât o reacţie psihică determinată pur fiziologic . Animalele se joacă întocmai ca şi oamenii . 5 . JOCUL este mai vechi decât cultura . care îi conferă jocului esenţa .32 derizoriul actelor umane . pentru că . intră în joc “ ceva care trece dincolo de instinctul conservare nemijlocit . El depăşeşte ca atare limitele unei activităţi pur fiziologice sau cel puţin pur fizice . iar animalele nu l – au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace . presupune în orice caz o societate omenească .

Oricum l – am privi . într – o ficţiune . descrierea şi explicarea jocului animalelor . se supune unui spirit de imaginaţie congenital .sau în aceea de a–i întrece pe concurenţi . Alţii caută principiul în nevoia înnăscută de a putea face ceva . Ele caută să stabilească natura şi semnificaţia jocului şi să indice locul lui în planul vieţii . pe care i–o va cere viaţa . sau în tendinţa de a domina . Sau că este un exerciţiu pregătitor în vederea activităţii serioase. sau ca satisfacerea .33 nimic . Alţii consideră jocul ca pe o drenare nevinovată a unor porniri dăunătoare . sau ca pe o umplutură necesară unei activităţi orientate prea unilateral . Numeroase încercări de a determina funcţia biologică a jocului sunt foarte divergente: Unii au crezut că pot defini originea şi fundamentarea jocului ca o descărcare a unui surplus de forţă vitală . Sau că jocul satisface o nevoie de destindere .. odată cu această . în consecinţă . un element imaterial . Alţii sunt de părere că orice fiinţă vie . sau de a pricinui ceva . a dorinţelor cu neputinţă de satisfăcut în realitate şi . în orice caz . în însăşi esenţa lui . când se joacă. intenţie “ a jocului se vădeşte . . Psihologia şi fiziologia se ocupă de observarea . Sau că serveşte drept exerciţiu de stăpânire de sine . ca autoconservare a simţului personalităţii . al copiilor şi al oamenilor adulţi .

Dacă unul ar fi concludent . calitatea lui intrinsecă . ce înseamnă el pentru jucătorii înşişi ? Ele abordează nemijlocit jocul cu unităţile de măsură ale ştiinţei experimentale. calitatea primară . Ele pun întrebarea : din ce cauză şi cu ce scop se practică joaca? Răspunsurile care se dau la această întrebare nu se exclud câtuşi de puţin unul pe altul .. în această capacitate de a scoate din minţi rezidă esenţa lui . după încordare . Faţă de fiecare dintre explicaţiile date . joc “ rămâne de regulă necircumscrisă . ar trebui să–l excludă pe celălalt. pregătirea pentru cerinţele vieţii şi compensarea pentru ceea ce nu s – a realizat – . că serveşte unei anumite finalităţi biologice .. Natura – pare să spună mintea logică – ar fi putut să le dea urmaşilor săi toate acele funcţii folositoare–descărcarea energiei de prisos. Şi totuşi . Cele mai multe dintre aceste strădanii de a da o explicaţie nu se preocupă decât în a doua instanţă de întrebarea : ce şi cum este jocul în sine . h a z u l” jocului ? Intensitatea jocului nu poate fi explicată prin nici o analiză biologică . De fapt .fără să acorde în primul rând atenţia necesară calităţii lui estetice profunde . dar ce este de fapt . fie să – l cuprindă sau să – l preia într – o unitate de rang superior . în această intensitate . rămâne întrebarea : bine .34 Toate aceste explicaţii au un factor comun:toate pornesc de la presupunerea că jocul are loc de dragul unei realităţi .

În limbaj se eliberează o stare sufletească individuală şi se organizează un raport social . cu încordarea lui . Se reflectă în el omul care îl produce şi sunt atinşi . Studiul lui J. limbajul este riguros . Ca orice studiu sistematic . Cine vorbeşte comunică şi se comunică . spre a preveni astfel orice alterare a adevărului ştiinţific pe care autorul vrea să – l comunice într – un asemenea tip de mesaj . O face pentru alţii şi o face şi pentru el . cu . vol . toţi oamenii care îl cunosc “ ( Tudor Vianu . Huizinga pune în lumină complexitatea problemelor pe care le ridică jocul. nu numai în natură . cuvintele fiind folosite în sensul lor propriu sau denotativ . constând adică într – un transfer de informaţie de la emiţător către receptor ... ci şi în cultură . Arta prozatorilor români ) . Dubla intenţie a limbajului şi problema stilului . hazul“ lui. jocul este un fenomen precultural . Limbajul păstrează o funcţie predominant tranzitivă . . cu bucuria lui .35 şi sub forma unor practici şi reacţii pur matamatice . propriu nu numai omului . Considerat în dubla sa intenţie . Dar nu : ea ne – a dat JOCUL . ci şi animalelor. . prin el . se poate spune că faptul lingvistic este în aceeaşi vreme reflexiv şi tranzitiv . Pentru Johan Huizinga .

Amintiri din copilărie “ – Ion Creangă Amintirile cuprind patru părţi (primele trei publicate în 1881-1882 . deci canalul de transmisie este unul vizual . Codul folosit este cel verbal în varianta lui scrisă . legate de vârstă . Nota afectivă este egală cu zero (deoarece gradul zero al limbajului . Emiţătorul este un cercetător . Johan Huizinga caută un adevăr istoric . şi nu de vorbire . iar caracterul este real şi este ilustrat în stilul comun . ştiinţific. deci un om de ştiinţă . colective sau individuale . deci o formă a realităţii cu elemente specifice . îl constituie limbajul ştiinţific ). tehnic.TRATAREA TEMEI ÎN OPERE ( FICŢIONALE ) LITERARE . de caracterul ritual sau neritual . de tipurile de joc .. particular în definirea şi justificarea noţiunii de joc . care este jocul . iar ultima parte după moartea autorului .36 Textul are în vedere un referent nonficţional . în Convorbiri literare . iar funcţia receptorului revine oricui citeşte studiul .în 1892). 6. reprezentat de scriere .Opera este un roman al devenirii în care autorul are rolul de a ordona narativ etapele formării copilului ca om . El îşi . funcţional .

Copilul lui Creangă nu face nimic altceva decât să se joace . Amestec de curiozitate . Creaţia devine un mod de a retrăi trecutul . Nimic spectaculos nu intervine în derularea etapelor copilăriei şi ale adolescenţei . deoarece urmăreşte procesul modelării umane . un joc în care regulile sunt stabilite de el însuşi . Sunt experienţe obişnuite . Identitatea narator – personaj este esenţială pentru receptarea activă a textului . în ea regăsindu – ne fiecare dintre noi. mirajul limbajului . dorinţă de exteriorizare a unor impulsuri afective sau pur şi simplu neastâmpăr copilăresc . vârsta fericirii . plină de haz şi fantezie . banale chiar . Ceea ce le unicizează este farmecul spunerii . inconştienţă .37 creează o lume proprie . abordând un univers uman necunoscut până atunci în literatura română . iar sentimentul dominant este nostalgia . înfăţişate cu realism de scriitor . Amintirile sunt opera de maturitate artistică a lui Creangă . acel inefabil al exprimării ce – l face pe Creangă de neegalat . devenind copilăria copilului universal . Ca specie . nimic nu – l poate . poate fi considerat un roman de formare ( bildungsroman ) . El vede existenţa numai prin prisma jocului . Amintirile reprezintă un document uman foarte important . eternizează copilăria autorului . joaca reprezintă pentru Nică singurul mod de a înţelege lumea .

ci cugetă inima şi sufletul lui. care stă sub semnul neastâmpărului băieţesc . Ce –i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii .” Toate năzbâtiile lui Nică vor fi . să tragă . astfel . şezătorile etc . încălecat pe .. Nu întâmplător Ştefan Apetrei va spune la un moment dat : . Aventura are valoarea unei experienţe de cunoaştere din care cititorul poate desprinde un tâlc. dacă – i popă . Intenţia lui Ion Creangă în Amintiri este să înfăţişeze copilăria .. mersul la urat devreme . iertate . al spontaneităţii şi al poznelor : . Ceea ce – l face nevinovat în ochii părinţilor este lipsa oricărei intenţii a răului : scăldatul până târziu . în ciuda avertismentelor părinţilor . să cetească şi dacă – i copil . dărâmarea casei Irinucăi . în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . căci ea singura este veselă şi nevinovată . Mintea lui Nică nu cugetă atunci când acesta acţionează .38 determina să abandoneze această activitate care pentru el rezumă întreaga realitate. sau că – i frământă alte gânduri pline de îngrijire . Copilul . Ele s – au petrecut firesc . furtul pupezei şi al cireşelor .Dacă – i cal . clăcile . Hai mai bine despre copilărie să povestim . fără voia mamei . la ce poate să le aducă ziua de mâine . să se joace . sunt fapte pentru săvârşirea cărora nu trebuie căutate motive serioase sau explicaţii .

Partea a I I a începe sentimental .39 băţul său gândeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici .. o bucată de humă însufleţită din Humuleşti . şi cade jos . de – ţi ie auzul . nici cu minte . care nici frumos până la 20deani . la prichiciul vetrei cel humuit . cu un lirism nostalgic : . măcar să zică cine ce – a zice … “ . parcă – mi saltă şi acum inima de bucurie ! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi şturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa. de crăpau mâţele jucându – se cu ei . crede că l – a trântit calul .când mă gândesc la locul naşterii mele . şi – l bate cu biciul şi – l struneşte cu tot dinadinsul . Ia. Marele povestitor Ion Creangă deapănă amintiri despre cei dintâi ani ai copilăriei . dar eu . pe care aleargă . la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt ..” Finalul părţii a II a este memorabil prin celebra autoironie : . de când îi lumea asta şi pământul . cu voie bună .am fost şi eu în lumea asta un boţ cu ochi . la casa părintească din Humuleşti . şi răcneşte la el din toată inima . şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăriei . de care mă ţineam când începusem a merge copăcel . şi aşa cred că au fost toţi copiii . şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului … Aşa eram eu la vârsta cea fericită .Nu ştiu alţii cum sunt .

cea a lui Nică . un centru al universului în funcţie de care se ordonează totul. ca anul trecut şi ca de când sunt . iar canalul de transmitere este cartea .“ Ion Creangă utilizează un limbaj conotativ . prieteniei . Creangă reuşeşte prin arta limbajului să transfigureze realitatea . ambele se desfăşoară doar în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . cel al copilăriei : motivul drumului . într – o lume de vis născută şi construită în Humuleşti . al receptorului .Dar şi sărac. al întoarcerii la origine . Intenţia limbajului şi a stilului este reflexivă . Referentul este joc şi joacă . Mesajul este deci . un zbucium nostalgic . o lume eternă . drumului . Codul este limba română .niciodată n –am fost. evocarea procesului de formare a unei personalităţi . ca anul acesta . normalul în ficţiune în anormal . firescul .40 până la 30 şi nici bogat până la 40 nu m – am făcut . tendinţa de a crea a unui mit . o ritmică aparte . Scriitorul vibrează adânc la sferele eului său . el îmbrăcând totul în haina ironiei şi a umorului . printr – o serie de motive . datorită termenilor subiectivi folosiţi care sensibilizează şi trezesc în sufletul cititorului . al sărbătorii . obstacolelor . la vederea măreţiei lumii create de el . MORALA : .

o îmbinare paradoxală între tema jocului . a stihiilor unei naturi . îl face să întrevadă o lume ascunsă ochiului obişnuit . . În structura de adâncime însă . După melci este o poezie de cunoaştere ..şi gravitatea moralei . un copil . Deşi complexitatea structucturală şi semantică a generat mai multe controverse de – lungul timpului . în structura de suprafaţă este o poezie pentru copii . ce consacrase deja balada ca specie a literaturii culte. care îi tulbură liniştea sufletească şi optimismul specific vârstei . iar aceasta este un mic curriculum al anilor jocului . trăieşte o experieinţă ce – i modelează sensibilitatea . deoarece personajul principal .. ce vizează însăşi condiţia umană . o dramă a descoperirii treptate şi dureroase a puterii nebănuite a cuvântului . specifică vârstei inocente. După melci “ – Ion Barbu Balada . constituindu – se într – o sinteză fericită a inspiraţiei cu tradiţia livrescă . După melci “ aparţine celei de – a doua etape a creaţiei barbiene . Tema fundamentală pare a fi cuvântul şi capacitatea magică a acestuia de a schimba faţa realităţii şi de a influenţa devenirea individului .41 Copilăria este .. cartea de vizită “ a unui copil .

cu sonorităţile lui melodioase . Descântecul copilului . Oprirea la melc se explică prin tainica posibilitate de comunicare cu natura a copilului . Asupra melcului . Descântecul . protagonistul ascultă şoapta gândului care îi spune taina melcului . scriitorul se opreşte asupra schemei epice propriu – zise . într – un crescendo al trăirii şi al perceperii adevărului ce dezvăluie ingeniozitatea şi curiozitatea copilului . căci mica vietate aştepta .. trecându – l dintr –un anotimp în altul . Omul să – l dezgroape “ . surprinsă în elementele ei fundamentale. copilul se hotărăşte să verifice puterea magică a unui descântec. Ştiut fiind faptul că în copilărie . După ce fixează spaţiul ( lumea satului) şi timpul întâmplării (primăvara devreme) . ca o poezie a purităţii inefabile . amintindu – ne de mitul oului sau al increatului şi de cel al genezei . constituie acum o invocare a fiinţei să iasă din nefiinţă .42 imprevizibile şi ostile oricărei încercări de răsturnare a ordinii prestabilite .. într–o tonalitate umoristică şi autoironică . să oficieze din letargie la viaţă . Subiectul evoluează pe momentele clasice . planul fabulosului acoperă o parte a realităţii . sătui de aerul închis şi umed al bordeiului . . Ţânci ursuzi . Simţind mirosul unei primăveri timpurii . /Desculţi şi uzi / Fetişcane /(Cozi plăvane)” se îndreaptă cu toţii spre pădure într – o pornire expansivă de a tatona semnele anotimpului atât de aşteptat .

o guşată “ fioroasă se apropie . În partea aIIIa se revine la planul exterior . spuse incantatoriu ... sperie băiatul care fuge acasă .43 rostit în inconştienţa vârstei . are de această dată rol revitalizant . Tipăreşte brâu de bale … “ Vorbele care îl compun . Amintirea apasă firesc memoria copilului şi el merge agita la geam să vadă prăpădenia de afară. El este şi un elogiu adus primăverii prin metaforele sublime în simplitatea lor : . Retras în spaţiul ocrotitor al casei . joimăriţele sunt prezente . La locul întâmplării descoperă urmele unei drame : sedus de promisiunea făcută . al naturii . nălucirile nopţii se înghesuie şi . copilul este urmărit în gând de soarta micii vietăţi părăsite în pădure. El invocă vântul primăverii şi – l roagă să nu – l nimicească pe melc . Iluzia are drept efect frica şi fuga lui .. Şi agaţă la feştile / Ciufulite de zambile / Sau la fir de mărgărint / Înzăuatul tău argint “ . ascunsă de frigul iernii .. copilul ieşind să vadă ce s – a petrecut cu melcul . ceea ce duce la întreruperea actului magic . de trezire la viaţă a unei vietăţi adormite . printr – o promisiune seducătoare . . Albicioase / Ori foioase / …cep de borangic “ . însă pe seară vântul se porneşte . la adăpost de o natură dezlănţuită într–o viforniţă târzie . ispitesc şi provoacă . copilul aşteaptă ivirea melcului . ce ia aspectul căderii de . Aşezat în genunchi pe pământul reavăn.

.astfel. se transformă acum în bocet . Jocul nevinovat devine un joc tragic .Melc . Descântecul . Cu – n sutite griji “ copilul îl aduce legănat acasă şi – l aşază în pod să – i fie aproape . copilul având acum revelaţia puterii ascunse în cuvântul capabil să producă iluzii periculoase pentru cel care le confundă cu realitatea .. trăit de copil . melcul . / Surd la cânt şi îmbieri . dar momentul remuşcării este şi momentul înţelegerii .a dat iarbă pe răzoare .Astea – s vorbe şi descântec ! / Trebuia să dormi ca ieri .al conştientizării puterii cuvântului şi. dar înşelătoare : .44 prin descântec . îşi află expresia într – o lamentaţie . Sentimentul vinovăţiei . / Că alunul e un cântec / .. ca un martor al dobândirii conştiinţei sale . / Să tragi alt oblon de var / Între trup şi . al maturizării treptate. . poezia naşterii vieţii în prima parte . Este o experienţă ce rezumă în câteva clipe un întreg ciclu existenţial . melc . Traseul dintre cele două forme de manifestare a spiritului .al descoperirii morţii . în imn al morţii . devenise victima gerului întors pe neaşteptate . făcând o victimă din cel nepregătit să primească vorba prefăcută . descântecul şi bocetul . este unul al suferinţei. ieşind din găoacea protectoare. seducătoare . ce – ai făcut ? / Din somn cum te – ai desfăcut ? / Ai crezut în vorba mea / Prefăcută … Ea glumea ! / Ai crezut că plouă soare / C.

Alexandru Piru ....umbre dese ca păunii“. înainte de vreme. zid de var “. şi compune un poem de mare candoare . observă că .comparaţii . apoi la acela al limbajului . . imaginând un copil atras de miracolul vieţii trezite la chemarea magică . Dramaticul este prezent prin lamentaţia din monologul copilului . .iarna leapădă cojoace“. viforniţă târzie“. fiecare fiind reprezentat prin aspecte ce ţin de formă . alchimia limbii “ şi de . o formulă sintetică ce se naşte din sublimarea unei întregi filosofii populare asupra sensurilor vieţii şi ale morţii .epitete .Melc nătâng... Poemul este o sinteză a celor trei genuri literare .45 ce–i afar … / . jocul echivalează cu un ritual al iniţierii . nătâng . pietrişul de albine “ . . .. năzdrăvana de pădure“. arta combinatorie ezoterică “ . metafore .... blând . cât şi de conţinut ../Melc nătâng“. o capodoperă pe tema inocenţei şi a fragilităţii“. vorbind de . Ion Barbu apelează la descântec şi bocet .melc prost. .plâns prelung cum scoate fiara “ . bogat în figuri de stil şi în imagini artistice : enumeraţii . .. personificări . / Iarna ţi – a muşcat din pântec … /” În După melci . Lirismul este vizibil mai întâi la nivelul emoţiei . repetiţii .. încetinel .. pădurea înghiţea din luminiş“. somnoros”...Vezi ? / Ieşişi la un descântec . al trăirii şi al transmiterii directe a celor mai intime sentimente omeneşti . jar străveziu “. prin finalul tragic al . expresiv . sul lung de har “.

mult dinamism . fiind vorba de o baladă . M – am apucat să fac resorturi pentru cuvinte ca să poată sări . a spiritului ludic . a autorului . De – a v – aţi ascuns “ . chiar dacă simbolice . prin intenţia dialogului . care conferă acţiunii . Poemul .. netrucată . regizorală . Am căutat cuvinte care sar şi fraze care umblă – de sine stătătoare . După melci “ rămâne un model de virtuozitate artistică .Tudor Arghezi .. Prefaţă la Cartea cu jucării . m – am jucat cu ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată . prin viziunea scenică . cu materialul vagabond al cuvintelor date . . într – un subiect coerent . Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării . Observăm de asemenea abundenţa verbelor . întregul material lirico – dramatic este îmbrăcat în formele epicului . .. de sensibilitate şi de exprimare simplă . În sfârşit . lipsindu – mi instalaţiile .46 melcului . şi . cu personaje între care se stabilesc relaţii şi care săvârşesc acţiuni prezentate în cronologia lor .

47 Câteodată . El aruncă o lumină foarte vie asupra degradării valorilor pe care e clădită lumea modernă şi îi permite simultan acesteia să renască în universul lui . o inventivitate şi o libertate spirituală pe care preocupările grave omeneşti le – au pierdut . Jocul este învestit . după cum vedem . cu o forţă subversivă şi totodată izbăvitoare . ca să le văd cum sar ele strâmbe şi am lipit o pensulă cu chinoroz pe nasul care mă necăjea “ Tudor Arghezi -Ars poetica . ce are ca obiect definirea actului de creaţie . din 1947 .. De aceea autorul .Activitatea ludică. Poetul face din joc un detector ultrasensibil al proceselor de osificare morală . joc despre joc “ .. Dispoziţia la zbenguiala copilărească e incompatibilă cu orice formă de uscăciune lăuntrică . ( Ov .neserioasă” păstrează o ingenuitate sufletească . şi destul de des . horelor “ vede în joc o gimnastică salutară a anchilozelor minţii . Prefaţă “ deschide volumul . . fiind duşmana rutinei . Poezia . Fragmentul citat are valoarea unui . .. . universul naiv al copilăriei .. Crohmălniceanu . poposind în . am strâmbat resorturile într – adins . Literatura română între cele două războaie mondiale ).... S . câştigându – şi iar candoarea originară “ . Jocul vine la Arghezi să lumineze această situaţie absurdă . Ţara piticilor “ .

ibidem) . care participă la un r ă m ă ş a g . şi mai ales în nevoia ei de imaginaţie integrală şi în nesăbuitele ei resurse de omenie “ . în instinctele sădite vârtos . în joc şi în capricii . ... Constantinescu . fiecare fiind adresate unei categorii de cititori anume .. un ascuns pedagogism “ . În prima parte autorul înfăţişează geneza imaginară a volumului . în multiplele ei faze . măicuţa şi cei doi copii. cât . pe nerăsuflate “. deşi citim ... în tristeţe şi bucurie . Autorul însuşi consideră aceste texte . Tudor Arghezi ) . Fiecare trebuie să scrie . prin intermediul cărora construieşte mici scenarii narative străbătute de un cald lirism patern pentru năzdrăvăniile şi curiozităţile sâcâitoare ale micilor eroi . Baruţu şi Miţu . sub forma unei poveşti cu patru personaje . Poezia . Prefaţă “ este structurată în două părţi . în absenţa ei de protocol ipocrit .. la întrecere şi .. . Personajele la care face aluzie scriitorul sunt tătuţu . jucării “ pentru cei mici şi pentru cei mari deoarece la baza lor stă intenţia ludică . printre rânduri . ( P. dar în germen .Cartea cu jucării “ . Doi părinţi şi doi copii “ . în naivitate şi preci’ocităţi stânjenitoare . văzută în fragmente de tablou paradiziac” ( Pompiliu Constantinescu . Copilăria este observată . în pitorescul ei limbaj .48 în irealitatea basmului şi în poezia naturii .

Secvenţa prefigurează conţinutul volumului .. Protagoniştii . Acum limbajul este insinuant. mint “ deci . căutat . În modul cel mai spontan şi mai autentic . în sensul artei .. prin formulele . se amuză şi ne prind . . confraţilor scriitori şi criticilor literari ... erudit . poetul nu cenzurează firescul limbajului . .Domnule” şi .. fără să ne dăm seama . uşor ironică . aşa cum ne lasă autorul să credem din adresarea directă .49 mai multe versuri pentru copii . joc . din această perspectivă . forţând chiar graniţele vocabularului şi ale gramaticii . surprinzătoare din punct de vedere literar . un sfert de măr / Împărţind un măr creţesc “ . curiozitate . pretenţios . povestesc experienţe trăite . dar şi inventate .. Cel care va câştiga urmează să primească recunoaşterea celorlalţi şi . multe altele poveşti “..Domnule Confrate “ . Scrisul înseamnă . însă perfect adaptate limbajului copiilor şi stilului colocvial : . mai frumoase şi mai scrise “ . competiţie . în acest joc al lor .astfel încât întâlnim construcţii neobişnuite . confirmând ceea ce spunea la un moment dat Arghezi : . persiflant .. spontaneitate . destindere . cu cartea dezvăţată” . Partea a doua este adresată cititorului matur . constituindu – se într – un demers epico – liric intratextual . Meşteşugul nostru este cel mai inefabil şi mai mincinos “ ( Jucăriile ) . .

să redevină el însuşi un copil . scriitorul postulează . jocului .. egalitatea în faţa morţii . Poezia . iubirea .. În concluzie .. în ansamblu . regula “ . dogmă” pentru a – şi redescoperi ingenuitatea .50 cu sintagme şi cuvinte ostentativ savante ( . devenirea prin celălalt . / M – am făcut analfabet “) . clipa . etc.De – a v – aţi ascuns“ Tema centrală a acestei poezii – moartea .. stih bogat “ . trecerea .. împlinite de o mare creaţie verbală .conjugă un întreg complex de teme şi motive : destinul . candoarea . mai mult .i ierte . Arghezi) . Eu . dogmă” ) . jucăuşe “ . cum vezi . Constantinescu . a boabei şi a fărâmei “reprezintă . Autorul afişează o falsă umilinţă prin care îl imploră pe ascultătorul imaginar să . să uite . sărăcia” şi . jocul . autoironic ( . ideea creaţiei ca joc şi apelează la formule narative şi poetice voit .. o hartă de suavităţi . sensibilitatea . prin care îi dă cititorului iluzia permanentei deschideri a minţii şi a sufletului omenesc către farmecul inepuizabil al copilăriei . încet . Jocul dincolo de joc în .. încet . . în acest text . . un spaţiu al veşnicei regenerări spirituale . să iasă din .. pe un înflorit paravan japonez “ ( P . T... .

de câini“) . Iubirea este singura care contează . astfel încât poetul gradează atât emoţia . Mai întâi îi avertizează asupra dispariţiei . limba “ . “ . Şi fiecare îl joacă bine “ ) . la lamentaşia ce ia forma bocetului şi a imprecaţiei din ultima strofă : . Ochiul “ şi . a fiecărei fiinţe : (. Decrepitudinea fiinţei este sugerată prin enumerarea în ascendenţă a trăirilor umane . atrăgându–le atenţia asupra perfecţiunii implicite a jocului .. în trei .. / Joc de slugi şi joc de stăpâni .51 Textul este organizat pe o schemă aparent epică . de la statutul biologic la cel ontologic al fiinţei umane : . cu fetişe ca tine . cât şi expresia poetică prin care o exprimă .. simplă şi calmă din prima strofă . ochiul sleit . în care tatăl îşi iniţiază copiii în taina morţii apelând la formula unui joc . Puii mei . / Îl joci în doi . ca o curgere lentă . / Îl joci în câte câţi vrei. / Joc de paseri .. Într – o zi piciorul va rămâne greu . copiii mei ! / Aşa este jocul . sunt cele care . în care se lasă prinsă orice formă de existenţă ( . / Arde – l – ar focul!” Unitatea universului se păstrează mereu aceeaşi . / Mâna stângace .. de la exterior către interior . de flori .. într – o zi . de la prezentarea bucolică . fiind o modalitate de a îngheţa eternitatea . bobocii mei . limba scămoasă . Moartea este privită ca proces. E un joc viclean de bătrâni / Cu copii ca voi . metafore ale identităţii umane conştiente şi creative .

. Tudor Arghezi povesteşte cu un ton glumeţ şi tainic despre . pomul cu păpuşi “ . Jocul lexical din prima parte a poeziei . lanul de porumb este numit pădurea cu păpuşi .piericiune” de unde răzvrătirea amară şi solitară ce încheie . fragment din . el înseamnă viaţă .. dar şi revoltă strigată pătimaş la sfârşitul poeziei . Clepsidra timpului îi aduce poetului dezamăgire .se transformă treptat în exprimare directă a unei realităţi termenul – cheie fiind . În textul . vom merge .. Pomul cu păpuşi “ . părere de rău . poezia . răzbate totuşi cu acuitate eterna frământare a omului . începe cu moarte” ... De la început se stabileşte pentru cei mici condiţia ca o consecinţă : . Jocul devine la Arghezi o realitate polarizantă . Deşi titlul este împrumutat de la un joc copilăresc .... înmormântare “ . iar textul în ansamblu urmăreşte să menţină această iluzie a jocului .52 încheie procesul... nostalgie .. .. locurile de dincolo de apă “ unde cresc păpuşoi .ca o sugestie a suprevieţuirii spiritului dincolo de dispariţia trupului . o să ne jucăm odată “ . zbuciumul lăuntric al celui care se simte dureros ameninţat de.. o să mă culc la pământ “ . Au isprăvit jocul frumos“ – dar şi moarte . în manieră folclorică .Aşa e jocul .. Fiindcă aţi fost cuminţi şi aţi ascultat de părinţi . Cartea cu jucării “ .

au numai tată .au mamă . Nostalgia “ . de unde se retrage cu . Vă voi arăta un pom în care cresc păpuşi . Păpuşile au părul roşu . Contrastul cu lumea reală exterioară pare implicit şi spaţiul interior se configurează ca un posibil refugiu în care şi cititorul devenit parte integrantă a textului îşi poate face loc . în delta imensă a creierului său “ . care deschide dialogul direct cu cititorul . Naratorul . iar păianjenul adună într – o plasă nevăzută scena naraţiunii propriu – zise . scara blocului .. cu mii de degete ai leucocitelor.. mintea lui Vali . . spaţiile adiacente ( străzile . Păpuşile stau sculate în picioare şi îmbrăcate în şapte cămăşi albe . R E M “ este inclusă în volumul . este ipostaziat într – un păianjen omniscient . R E M “ – Mircea Cărtărescu Nuvela . naraţiunea oferă iluzia adevărului . în care alunecă treptat . peste care tatăl lor a tras un halat verde . adică tată de păpuşi .” . printre ostroavele hematiilor şi aricii albi . din care pricină pomul se cheamă păpuşoi . Realizată la prezent .53 să vă arăt ceva ( … ) .... / … / . Veţi vedea o pădure care face păpuşi . autobuzul . Păpuşile astea n . baia din camera Svetlanei .. urmărind de – a lungul unei ţesături narative complicate o serie de poveşti care par a se construi unele pe altele .

prin sensurile magice ale numerelor : şapte cozi de cometă. şapte prietene de joacă . Ruletistul “ . în care se depozitează trecutul . Esther . spaţii deschise sau închise . de aceea . Vali defineşte prezentul experienţei directe .. dar pe care păianjenul îl stăpâneşte : . constituie un grup gata de complicitate pentru un nou joc . Carmina şi Garoafa inventează jocul de – a reginele. mătuşa Svetlanei . al trăirii . începe aventura căutării R E M – ului . proiectată tot în spaţii simbolice : strada . iar Egor aduce cu sine trecutul istoric . Cele şapte fetiţe care se adună vara pentru a se juca împreună sunt prietenele şi . stabilind . cu prezentul şi cu viitorul deja predestinat . Viitorul relativ este timpul la care eroii vor accede fără să ştie . Puia . Balena . spaţii iniţiatice . în plan simbolic . Fiecare dintre personajele care îşi asumă pe rând rolul naratorial exprimă . Nana . Trecerea spre fantastic se face uşor . Vali va scrie . câte un timp : Svetlana reprezintă trecutul contingent . orientate sau lipsite de orice demarcaţie . peste doi ani prima nuvelă din acest volum . De la tanti Aura . câmpul sau foişorul .54 deghizată pudoare) şi personajele cu toată memoria lor incitantă . plane sau profilate vertical . care deschide drumul revelaţiilor mitice . Ada . şapte zile cu câte şapte simboluri . recuperabil prin scris .

55 reguli specifice oricărui joc infantil . în care se ascund semne evidente ale jocului magic sau cultural . cu ajutorul unui ceas şi sub semnul culorii indigo şi al florii de cârciumăreasă . jocul magic al genezei . În prima zi . iar acestea se transformă în ouă uriaşe din care ies fiinţe stranii . Garoafa . o floare . Simbolurile ei sunt . ea suflă baloane de săpun pe platforma unui camion . dând viaţă lui Rolando . elemenente prin intermediul cărora vor iniţia un ritual . Balena costumată în violet . Carmina . În cea de – a patra zi se derulează în camion jocul imaginat de Puia . descoperindu – le celorlalte fetiţe viitorul . cu ajutorul unei perle . îmbrăcată în verde şi decorată cu o floare – de – piatră . Printr – un creion cu bilă . Ada îşi va derula jocul în curte . un dans cu o păpuşă însufleţită .imaginează în cea de – a şasea zi un joc magic . având ca simbol floral o zorea şi ca obiect magic un iadeş de găină .Ziua a cincea este rezervată Estherei . o ţigăncuşă . un joc iniţiatic . un spaţiu magic . o călătorie . va descoperi în jocul de pe ogor un schelet . va juca în stradă . care propune . o dalie şi un termometru . un obiect simbolic . Jocul trebuie să dureze şapte zile . în camera Puiei . îmbrăcată în albastru şi împodobită cu o garoafă . având ca simboluri culoarea galbenă . sora geamănă a Adei . pe locul unei vechi şcoli . fiecare din regine are o culoare .

că lumea noastră e o ficţiune . obiectul magic – inelul . Ţesătura complexă a nuvelei . Ritualul ei este nunta. Ultima zi . a şaptea . .Bunicul stă pe prispă . Bunicul “ – Barbu Ştefănescu Delavrancea Barbu Ştefănescu Delavrancea îşi începe naraţiunea printr – un portret al bunicului : . care îi va da fetiţei scoica viselor şi îi va spune propria poveste fascinantă . este ziua Svetlanei . sau chiar realul devenit iluzie : .. el însuşi stăpân al spaţiilor magice .. … de fapt noi suntem R E M – ul . iar locul de joacă – foişorul . că noi ne suntem eroi de hârtie şi că ne – am născut în creierul şi în mintea şi în inima lui… “ Dincolo de semnificaţiile textului . regina roşie . . şi povestirea mea şi toate lucrurile şi personajele ei. REM “ oferă chiar modelul drumului de la jocul infantil la jocul cultural . Înnumără florile care cad . aşa cum afirmă şi Egor . cu poveşti incluse în marea poveste stăpânită de naratorul păianjen conduce spre concluzia că R E M – ul simbolizează chiar viaţa devenită poveste . nuvela .. Nana este aleasa ce va putea găsi R E M – ul . La ce se gândeşte ? La nimic . Se gândeşte . tu şi cu mine .56 culoarea oranj şi floarea de gura – leului .. floarea – trandafirul .

copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului . Cine trânti poarta ? .căzăcele. . barba . bată – vă norocul . cam repede . Ce fericiţi sunt ! Băiatul încalecă pe un genunchi şi fata pe altul . şi jocul . Şi iar începu râsul . Bunicul îi joacă .” Bunicul trebuie să le răspundă nepoţilor la un întreg arsenal de întrebări : de ce zboară păsările . că bătrânul strânse din ochi . sprâncenele .Mustaţa asta este a mea . mustăţile . . sărutară mânele lui tata – moşu. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară : blânzi şi mângâietori . zicându – le : . Şi copiii o şi dăspicară . unde se duc . cocoşeii moşului ! Un băietan şi o fetiţă . .Partea asta este a mea . peste toate au nins anii mulţi şi grei . a mea ! . şi cântecul .Şi asta . .. Bunicul le cântă : Măi cazace . roşii şi bucălăi . se prinde astfel în jocul lor molipsitor . ( … ) Din vorbă în vorbă . Copiii bat din palme . .57 Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe . a mea ! La barbă se – ncurcară ..ce caţi noaptea prin argele …” .Credeam că s – a umflat vântul …o .Pe din două . Bunicul îi împăcă .Şi asta .

. că are un ochi şi mai verde ! Bunicul abia se ţinea de râs .Ba a mea . că are un ochi mai verde ! . .Ba a mea ! . Pe bunic îl trecură lacrâmile . ba a ei să fie mai lungă .i împăcă zicându – le : . sări de pe genunchiul bătrânului .Amândouă sunt deopotrivă . .Partea mea e mai frumoasă . . începu lauda : Băiatul : . Fata ţipă . .Ba a mea . dar tăcu şi . înfuriindu – se trase o palmă în partea fetei .Ba a mea . că nu e ca a ta ! . Şi după ce o împărţiră frăţeşte .Jumătate mie . că e mai albă ! Bunicul zâmbi . că e mai dulce ! .58 .Ba a mea e mai lungă ! Şi băiatul întinse d – o mustaţă şi fata de alta .Şi jumătate mie .Ba a mea .Ba a mea ! Şi băiatul .Mustaţa mea e mai lungă . La obraji cearta se aprinse şi mai tare . Fata : .Ba a mea . se repezi şi trase o palmă în partea băiatului . . că e mai caldă ! . ba a lui .Ba a mea .

mai aprigi . . cu lacrimi în ochi . lumină şi binecuvântare “ . deci sunt generale . luptătorii “ sunt din ce în ce mai dârji . Lacrimile din ochii lor cer iertarea . pe a ei ... El ar dori să le poată dărui nepoţilor totul din dragoste pentru ei . Bunicul înţelege vârsta şi jocul lor . jucăria pe care cel mai adesea se ceartă doi fraţi atunci când nici unul dintre ei nu cedează în favoarea celuilalt . Obrajii bunicului erau roşii şi calzi . nici băiatul . Şt . un obiect pentru care nepoţii îşi declină posesia în mod egal . Satisfacţia bunicului este imensă deoarece el are parte de dragostea nepoţilor . ştie să intre în jocul copiilor pentru a le face plăcere. nici bunicul . nici fata . Valoarea morală a textului literar al lui B . sărută partea lui .59 Băiatul . el se dedublează: este personajul viu care asistă cu răbdare la jocul copiilor şi în acelaşi timp . Şi bătrânul devine acum câmpul de luptă într – un război unde . tata – moşu “ .. Delavrancea constă în excepţia pe care acesta o aduce în prim plan : personajele nu au nume . fiecare apărându – şi partea sa . Joaca lor îi alină bătrâneţile . şi fata suspinând . Apoi o ceartă copilărească izbucneşte între fraţii care vor să – l împartă pe . De aceea aparent . “ Nevinovăţia copiilor se reflectă în ochii bunicului care sunt numai . Dragostea nepoţilor şi sărutul lor îi răsplătesc suferinţa .

Hai să facem schimb . adeseori : De la voi se vede Iarba ca o ploaie Care curge verde Peste cer şi – l moaie . ploaia coase Cerul de pământ Cu fir de mătase Răsucit de vânt . . M-am gândit adese – Ori . iarba ţese Pământul de nori . Iar ploaia o fi Pe – a norilor cale O iarbă mai gri Sub tălpile tale . Uite .60 POEZIA JOCULUI Este reprezentată cel mai sugestiv de Ana Blandiana JOC Uite .

Ce să fac ? Sufletu – l mototolesc Şi – l fac cârpă ca să şterg Soarele copilăresc . Eu în joc stropesc cu soare Coala zorilor . Peste zări mă dau de – a dura . De ne ispiteşte Care – i adevărul – Ploaia – n nouri creşte . GLUMĂ Plouă soare peste mine Şi mă udă cu lumină . Nu se duce . Iar dacă ne – treabă Care – or fi din două Ploaia – n nori e iarbă. velină . Cârpa sufletului însă Toată – i îmbinată – n soare Şterg mereu şi – n zări lumina E din ce în ce mai mare . Iarba spală cerul . arsura ? Peste tenta de lumină . Ce–am făcut ?! Cum s–o ascund Pata galbenă . Iarba – n ceruri plouă . Zarea aş putea s – o – nghit Şi ar fi ascunsă bine .61 Să vezi şi tu cum e – Tu îmi dai un nimb . Eu îţi dau un nume .

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral . 7 . ce ar fi ? N – o să plângă . până la şcolarizare . nu – i aşa ? Nimeni dintre noi . copii . SĂ NE JUCĂM ÎNVĂŢÂND LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ! TIPOLOGIA JOCULUI A . grădiniţa . şi dacă ar rămâne Încă – un soare . C . Ei . O . familia . poate avea influenţe pozitive sau negative asupra vorbirii copilului . sunetul precede semnul lingvistic . Plecând de la premisa ştiută că un copil mai întâi vorbeşte . Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală .62 Dar mi – ar lumina tot trupul Şi – ar putea ghici oricine . 1 . . mediul social în care copilul a trăit . C . FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ Pentru realizarea obiectivelor cadru şi de referinţă din programa de limba şi literatura română : O . apoi citeşte (vorbirea precede citirea şi scrierea ) . 2 .

depistarea unor deficienţe .gamacismul ( g . z . pentru a putea acţiona în cunoştinţă.. ca pronunţie. Această formă se manifestă prin pronunţare alterată a sunetelor consoane . corectitudine . învaţă să vorbească . . să – i stârnească curiozitatea. Cea mai frecventă tulburare de limbaj este dislalia ( pelticia ) . sub formă de versuri .bradilalia ( vorbire în ritm foarte lent faţă de normal ) .. în special omiterea . volum. care încep cu acelaşi sunet . înţeles ( sens ) .63 Este imperios necesar să testăm .tahilolia ( vorbire în ritm foarte accelerat faţă de normal ) .lamdacismul ( l ) . la rândul ei .nutacismul ( n .bâlbâiala .s .sigmatismul interdental . fie complexe . plăcerea de .rinolalia ( vorbirea nazalizată ) . m ) . ţ . sub formă de enumerări de cuvinte . După denumirea consoanelor . jocuri de cuvinte având menirea să – l atragă pe elev . . inversarea sau deformarea acestora . . mai multe forme : . dislalia îmbracă . j .“ . fluenţă. rime . . . limbajul copilului . Frământările de limbă sunt exerciţii fie simple . care se manifestă prin pronunţarea alterată a sunetelor .fitacismul ( f . h ) . la intrarea în şcoală . . . interesul . . formă . de fapt . v ) . rosti “ fără a – şi da seama că . ş .

Alăutele arborilor alungite asupra arăturilor cântau aromitoare . individual . arinii şi agrişii printre care într-o altă vacanţă ne-am jucat de-a ala-bala-portocala ne apărau de arşiţa amiezii de vară . armonia amurgului . Albe şi albastre erau apele Amaradiei . Nichita Stănescu Gheorghe Tomozei CARTE DE CITIRE . alaltăieri . Hoinăreala abia începea .. numai elevilor depistaţi cu probleme . Ele se aplică frontal . Împletirea celor două forme are ca scop didactic încurajarea celor timizi sau a celor care conştientizează că au o anumită deficienţă . a .. Vara la bunici” Am ajuns la maica mare . b . să prindă curaj ..A venit şi vară-mea Ana ? .64 corect sau să –şi corecteze singur deficienţele de limbaj . spune-mi basmul cu moşul şi baba! . Basmul cu moşul şi baba” .Bunico . dar în mod excepţional .A! B . CARTE DE IUBIRE A . . Alături de ele alunii .. la ţară .

Ba . ca un berbece . azi vreau să beau o bădarcă de Băbească din butoiul prăfuit de sub boltă . băiete .Bărbate .. când buburuza era cât barza din baltă şi balaurii se bălăceau în bulboane cu bibanii .. bine-ar fi să macini boabele până bat putineiul şi bag bunătate de barabule în cuptor !” . Moşul avea o barbă bogată ... se visează clefăind chiflele ori clătite şi când se trezeşte râcâie la uşa cămării cerşind castronul cu ciolane din ciorbă . caii nechează ciulindu-şi urechile mici . numai câinele cel credincios e cuminte şi stă făcut covrig în cotlonul lui .De la Dor Împărat” . în beci ! C ..Bine . cicălitori .65 .Dincolo de dumbravă dudul e doldora de dude . Cum se satură . vrăbiile cip-ciripesc .. D . A fost cândva . Se visează chelălăind fiindcă a fost chelfănit pentru un cocoloş de brânză furat . dovlecii dorm dedulciţi la somn iar dropiile .Curtea casei” Ce larmă a în curte ! Cocoşii ies din coteţul de sub corcoduş şi cotcodăcesc .. d . se crede cumplit de ostenit şi se culcă iar . iar băboiul îl bodogănea bâzâind ca un bondar bosumflat : .c . un moş şi o babă . a zis moşul . căutându-şi coada şi căscând din când în când.. nu vreau bucate . burzuluit .

oricât de mic ar fi el . Câine am . Elena . dragă Dane .Vorbeşti în dodii . făpturi fâlfâitoare ca fluturii . plin de elan . duzii şi dovlecii cei durdulii nu dau rod dintr-o dată!Numai în cartea de poveşti e aşa : dulcea brânduşă e soră cu dediţeii şi dragaveiul cu dafinul . Şi maimuţicile îmi plac . Eliana l-a sărutat şi el a chiuit de mulţumire .. pisică am . domoale! . Am multe idei grozave . elefantul doar a ridicat trompa că a şi prins-o de mijloc . dalba odraslă a lui Dor Împărat şi spre slava lor lăutarii dibaci îşi dibuie iar dănţuitorii dănţuie de duduie duşumelele ! E ..66 desenează dantele sub dunga depărtării ... e . butuci de fag ard . De exemplu când Eliana acrobata la trapez a alunecat de sub cupolă . f . un adevărat erou .. Numai acolo mărul domnesc se logodeşte cu cireaşa de mai .Există cineva mai viteaz ca elefantul ? E elegant .. Farmecul iernii” Fulgi de zăpadă fug alungaţi de frig . fata de la circ” Eu iubesc Circul . şi girafele . Rămâne numai să fac rost de elefant .Când am să fiu mare am să sar cu Eliana triplu salt mortal fără plasă dar în orele libere aş dresa un elefant .. F .. În casă .

Nici habar nu are de câtă hrană a . H .. cu coama fluturând . de prunele gârlane . h . gata să înfrunte fulgerele furtunii . golim gutuile galbene şi prunii . Toamna goneşte copilăria de copii ... Nu mi-am păzit grădina şi uite ... Gologani de aur sunt frunzele . E toamnă . Fermecat .Glasurile toamnei” Graba strică treaba . Dezlegăm ghicitori . glasurile verii s-au dus . nu tăgăduiesc dar am ajuns ca gheonoaia din desenele animate ori ca gânsacul cel gras şi gureş . îngrijorat . Haplea hăpăie halvaua” Haplea vine şi hăpăie halvaua ! De sete bea un heleşteu . Întorc filele ferfeniţite ale cărţii şi prefac literele în felurite fiinţe : iată o fată înfofolită în fote înflorite şi iată-l pe făt-frumos pe un cal falnic . vântul goneşte peste garduri şi peste gherghinele din ghivece . gătejile sunt firele ploii .67 în foc . gătelile ei gingaşe le-nghite gura toamnei şi gerul . topind florile de ger din fereşti cu fum fierbinte mirosind a fâneţe şi a fagure . G . mă fofilez şi eu în urma lor.. matahala şi în cămara lui e o mare harababură . g .. Gata ..

68

adunat , hălci de carne fierte în hrean , şunci hălcuite , afumate la horn , hartane , hribi şi saci cu hamei . Huzureşte hămesitul cu hamsii şi cu hrişcă . Nu e hoţ dar hotărât că e o hahaleră . Poartă harapnic , zdupăie-n horă hapsânul , goleşte halbe şi-n casa lui e mereu hărmălaie : heretele se hârjoneşte cu hârciogul şi vulpea cu hipopotamul .

I , i - ,, Iarna , lângă foc” Iarna-i anotimpul cel mai iubit de toţi copiii . Deşi nu mai e iarba cea gustoasă , ninge şi natura se îmbracă într-o iie de in . izvorul e îngheţat iar iepurii cei iuţi şi cu ochi iscoditori stau în iatacurile lor până ce se iveşte primăvara . Atunci ei îşi dau ifose şi pornesc în iureş după hrană proaspătă . Ierbivorele stau în iesle şi puii de găină stau în ouăle de găină . Noi stăm în casă ori lângă casă , cu târlia . Pe urmă e tare bine să te usuci la foc ! Î , î - ,, Întâmplare dintr – o zi” Întâi şi întâi să vă spun cum am petrecut eu într-o zi . M-am însoţit la plimbare cu Fane care zicea că el a învăţat pădurea întreagă . Dacă aş fi ştiut ce-am să îndur m-aş fi întors din drum . Ne-am

69

înveselit noi puţin când am găsit ciuperci dar pe urmă ne-am rătăcit şi ne-am învârtit în loc . După ce ne-am tocit încălţările îndestul ne-am înţeles să înnoptăm la stână întrucât era târziu . Acolo a fost bine , foc înteţit , ne-au dat zer şi mâncare dar Fane a mâncat şi a băut şi partea mea . Îmbuibându-se a adormit împărăteşte şi în zori ne-am împăcat . Aşa am petrecut eu într-o zi...

J , j - ,,Jocul cu Jupân Cotoi” Jocul se joacă aşa : se ia o mică javră de pisoi , cu coada-jordie , cu gheare de jar şi cu ochii numai pe jumătate deschişi . Javra cea jalnică e la început de jucărie , mai apoi devine Jupân Cotoi , stăpân peste tot ce-l înconjură , jur-împrejur . Jigodia judecă jalbe şi dă pedepse , jefuieşte cămările (papă jumările) şi jinduieşte jambonul din cui . Când doarme , sforăie de parcă-ar trage la jug . Când doarme e iarăşi de jucărie... K , k - ,, Kiwi” Kiwi , pasărea despre care vă povestesc se numeşte Kiwi . Nimeni n-a văzut-o zburând . N-a apărut la geamul nimănui . Vântul nu i-a umflat penele . Soarele nu i-a aurit aripile .

70

Kiwi e o pasăre dintr-un continent îndepărtat , cu oase de pasăre , cu aripi de pasăre , cu ochi de pasăre . Un singur lucru nu ştie Kiwi să facă : să zboare . Aripile mărunte îi sunt lipite de trup , Kiwi se târăşte pe pământ , la rădăcinile vechilor arbori,Kiwi îşi umple guşa cu gâze.Să o iubim? De ce?Să o urmăm ? Niciodată , să încercăm să zburăm, chiar fără aripi să încercăm să zburăm . Să încercăm şi într-o zi nu se poate să nu ne desprindem de lut...

L , l - ,, La noi” La noi în sat sunt case de lemn şi de piatră , ca la oraş . Bătrânii trag din lulea , au ceas cu lanţ iar pisicii se lăfăie pe laviţi ori pe plocate de lână . Avem bec , avem şi lampă ba chiar şi lumânări şi dacă iarna vin lupii , că mai vin , tata scoate puşca din lădoiul cu lacăt şi-i sperie . În lac avem lini şi lufari şi când avem nuntă ori logodnă , babele scot pâinea din cuptor cu lopata şi nu ştiu de ce , lăcrimează . Noi primim lapte dar noi vrem limonadă care înţeapă limba ca lămâia ... M , m - ,,Mulţumire” M-am dus şi eu la şcoală , la serbarea copiilor mai mari şi am văzut un tablou mândru : harta României . Ce moşie minunată , matcă de stup şi

Era unul numai pistoale . O .. pădurile cu mireasmă . cu nisip moale şi cald . o namilă .. n-a bătut nimeni şi noaptea s-au dus la o cantină unde au tras pistoalele şi a apărut o domnişoară cu care namila a făcut nuntă . namila muncea agricol şi domnişoara făcea mulţi copii . negrule . Am să-ţi aduc mulţumire . nici măcar cât bobul de mei . Ia şi tu . trăind viaţă fără minciună şi fără de moarte ! N . maramele de flori . Sub un nuc s-a găsit cu un negru nenorocos . Pe urmă ningea . Pe urmă s-au luat la pumni dar a fost nul . cu năframă la gât şi nădragi peteciţi care avea un cal ce n-a văzut nutreţ din războiul nord contra sud . turmele de miei şi mi-am zis să n-o supăr nicicând .71 maică a tuturora e ţara noastră ! I-am văzut munţii .... Oana şi puii” . râurile ce mişcă mrene către maluri .. i-a zis şi i-a dat să bea nişte băutură dintr-un bidon . Namila din film” N-ar fi nimerit să nu povestesc despre filmul ce ne-a plăcut nouă . ţara mea frumoasă . o . n . hotarul mărginit de mare . I-am văzut morile măcinând mălaiul şi făina .

fără putere dar ele pot fi pernă pentru prunci ori prag de piatră sub talpa casei .. Fără răgaz rodul îmbelşugat umple raiul priveliştii cu un . r . . ori ca pluta puternic înfiptă pentru o mie de ani în pământ .. Oana ocoleşte oglinda ochiului fântânii şi poposeşte oleacă în poiana lighioanelor ...Oana . P . împovărate de plânsul petalelor .. Roze” Rozele înroşesc râpele şi e o risipă de raze răcoroase sub roţile rădvanului verii . cu oase plăpânde .. Le priveşte . Tata e ca paltinul . părul ei îmi pare ca plantele plutitoare .72 Ori de câte ori e singură în ogradă . Prin degetele ei picură fluturi pâlpâitori . Mama are mâinile ca de pâine .. Are mers de pasăre .. R . Părinţii” Părinţii mei n-au pereche pe lume . lângă pârâu .. le ocroteşte până ce osteneşte şi aşteaptă să iasă din coaja de var . Oare a ouat Oacheşa ? Dar Pintenoaga ? Ia ouăle calde şi le adună într-o oală orânduindu-le ca pe odoare .. Ia în mână alt ou şi o clipă nu se mai vrea mare ci doar o cloşcă mică . ochii ei sunt pace adâncă . găina ! Oana nu crede . p . puişori piuitori . dar puii nu ies dintr-un ou oarecare ci numai din cele pe care le cloceşte după cum îi e obiceiul .

. iată-l . ori apa şopotind în şuvoaie . toate-s bune pentru gurile ştirbe . răchitele rotesc lungi capete mirate . Străbate cu securea în mână . Respiraţia apelor repezi . pădurea şi silnicia se schimbă în sărbătoare : se strevăd strălucitoare salbe sângerii.73 răsfăţ al culorilor rare . Străbunul” Străbunul cu sabie şi săgeată . Schimbă sălaşul de stuf de sub sihlele stelelor cu o sărmană colibă .. roade rotundele pietre pe care calci şi râul pare ruina unei cetăţi robite de zâne . Şugubeţii ştrengari o iau la sănătoasa iar eu am încălecat pe-o şa şi-am şoptit povestea ştiută în şaptezeci şi şapte de sate. iar sevele îi satură setea . S . Şi şerbetul ? Şi . Târziu am înţeles totul : era zi de tîrg ... s . strânge spice în stoguri şi soarbe sucul strugurilor sclipins stins . ropotitoare . t . puse la fum şi şofranul .ş .. Numai şteviile nu ... sapă subţirele izvor. susurând . ştiubeele . Tocmindu-se . ştiuca sireată . şoimul . tata a târguit de la . Ş . şoarecele dau de ştire că e vremea petrecerilor ! ştiuleţii din şopron .. Ştrengarii” Şarpele şuierător . T . şuncile-n şir . Târgul” Târgul trebuie văzut în tihnă . singur slujit de calul său gata să scape de sălbaticii năvălitori .Anul trecut tocmai treceam spre casă când am auzit trompete şi tobe pe un tăpşan de deal . de frunze . Peste rămurişuri mărunte ...

o ţăcălie . Vara veghează vatra văruită în care coacem . undiţi şi cârlige şi caută unde-s ungherele cu peşti uriaşi . Ţ ..Un pescar” Ursuză . Ţapul” Ţapul ţesălat rupe ţâţâna porţii şi ţâşneşte din ţarc. Pescarul vine cu scule . brotacul ! Cel urgisit îşi pierde urma în iarbă urându-i urâciosului să prindă în locul lui un urs . tablouri . ţ . urzicat şi ud dar vesel . dimineaţa urcă umilă peste ulmii umbroşi şi peste unduitorul lac . trântore ?” Tot mi-a mai luat ceva . Uimit el uită undiţa în unde apoi ca un uliu îl scoate pe unchiaşul urecheat . ca să-mi spargi tâmplele . o târnă .74 tarabe o tarniţă de tâmplărie .. Ţepii mărăcinilor îi ţeasălă blana ţigaie bună de ţesături .. neagră ca tăciunele dar aş fi vrut un tulnic .... lunecă prin ierburi ca un ţipar . Ţop-ţop..Tulnic? a zis tata . felurime iar mie mi-a luat o trişcă tare frumoasă .. Vecina noastră” Vara vine cu veveriţe voioase şi viteze în vârfuri verzi de pădure . sare ţapul ţanţoş şi-l chem înapoi cu ţignalul ţiuitor .. u . V .. dacă mai fugi prin ţărână ! Ţac-ţac ! zice ţapul care e şi el un ţânc şi ţuşti . o trestie trebuitoare la pescuit .. U . cu vârşe vârfuite cu peştii din vad . Te leg de ţăruş . ţopârlane . pescarul trece pe uliţă cu ulcica goală ... . Are pe ţeastă două ţuguie şi în barbă un ţurţure da lână ca o ţurcă . Seara . v .

. Zăpezile” .. z . Veştedele velinţe ale frunzei căzute încep să vină dar noi încă trăim vuietele verii victorioase . cu mâinile pâlnie la gură ... x . Xenia nu-mi răspunde . a văilor cu viile coapte . Aşa fac şi eu . vara . În excursie ea cântă la xilofon şi împarte cu mine pachetul de-acasă . a viezurilor cu vizuini ascunse .. când o să mă fac mare am să-mi cumpăr o bicicletă şi-am să vă plimb cu ea . Xenia şi xilofonul” Xenia e prietena mea . pe tine şi pe bărbatul tău ! Z . prietena mea ? Când apare sunt cel mai fericit băiat din lume . e vremea viselor. Vrăbiile aduc veşti că vâlva vântului e încă departe . stă pitită după vreo tufă şi o clipă sunt speriat : dacă s-a rătăcit ? Cum să mă întorc acasă fără Xenia . că e vremea valurilor vălurind . Xenia . vecina veşnică a veseliei noastre ! X . Xenia e tare veselă şi-mi place s-o strig în pădure .75 pâinea voinică ..

..Nu vreau ! .Focule . Enciclopedia cu zâmbete” . dă – mă uţa! .Nu vreau ! . că nu vrea să mă dea uţa ! . .Nu vreau ! .. C ..) . dă – mă uţa ! * După o idee din . Ce zimbru zoreşte fără zăbavă să zgâlţâie brazii şi zada ? Ning flori zimţate din zarzări de zahăr şi ziua se umple de zumzet ..Crenguţă . hai să arzi coada toporului care . . hai să stingi focul care ..Toporule .. hai să tai crenguţa . Dragomir ( dialog între o pasăre şi ... Grupuri consonantice : Crenguţă .76 Zăpezile zidesc zările în zale zornăitoare .Apă . Zăplazuri zac sub zăbunul zăpezii zănatice şi zurgălăii dau zvon că vin sănii cu zâne .

.Nuuuu! ... Fac un cor sub clar de lună . Care n – a vrut să ardă toporul .. Poţi să înţelegi ce zic . . Care n – a vrut să taie crenguţa . hai să bei apa care nu vrea să ... Se prind de mâini şi se desprind Se – adună – n cerc şi iar se – ntind Şi bat pământul tropotind În tact uşor “ .Nu vreau ! . .. Care n – a vrut să dea pasărea uţa. Focul n – a vrut să ardă toporul care ... hai să mănânci boul care . Care n – a vrut să stingă focul . Crenguţa n – a vrut să dea pasărea uţa . Boul n – a vrut să bea apa care .Nu vreau ! Lupul n – a vrut să mănânce boul .77 . Trei paşi la stânga binişor Şi alţii trei la dreapta lor ..Lupule . Toporul n – a vrut să taie crenguţa care . De vei asculta un pic .. Care n – a vrut să bea apa . Apa n – a vrut să stingă focul care . Patru broaşte şi – un brotac Stau la sfadă : Oac ! Oac ! Oac ! Alte broaşte se adună ... ..Boule . “ ( rostirea se face silabisind cuvintele ) .

. “ . piatra crapă-n patru . soarele încinge . Patul patru perne are . stai cu noi aici !“ . Bate vântul . ninge . Trece lebăda pe apă . Crăpa – i – ar capul caprei cum a crăpat ea piatra – n patru “ . bogorici . Trei iezi cucuieţi . bate . trece . arici ... Capra calcă piatra . unde trece ? că nu trece ! “ ... arici . nu ninge . ba trece .. uşa mamei descuiaţi ! Descuiaţi – o ! “ . dar mai pestriţi sunt puii de prepeliţă pestriţă decât prepeliţa cea pestriţă . E pestriţă prepeliţa cea pestriţă .. nu plouă. plouă .78 . Arici .N – ai ca mine fuste multe … Ce ruşine ! Barza i – a zâmbit de sus Şi – a luat zborul şi s – a dus . Şi cum calcă barza rar Varza – i spune : .. Varza s – a – ntâlnit cu barza Pe o brazdă lângă lac .“ .. . Dacă din codru rupi o rămurea .” . nu bate .i pasă codrului de ea ? Nu sau da ?Da ! “ . nu trece . . Am o prepeliţă pestriţă cu doisprezece pui de prepeliţă pestriţă .La ce bun atâta zarvă ?! “ . nu .

Bucură – te de bucuria lui Bucur care a plecat bucuros la Bucureşti ! “ .că nu e Matei!” .. ba e – n sat .. . dă – mi dude din dudul dumitale din drum !“ .Pădure pădurice cu pădurei păduroşi umbroşi ! “ . Ghici . Cu Gherghina . nu e bine ! Ba e bine cu bine când e bine !” . E ghebos şi fricos . Iată un ţap . Matei!Matei!Unde e Matei?Uite–l pe Matei! Nu e Matei . focul face fum . Vine . . cine să vină ?! nu vine. nu vine . Are coarne .i peşte “ .” .Florica .. Gherghe are ghete noi Şi mergea pe gheaţă . cu coarne pe cap .ba e Matei . De rămâi îţi dau lămâi . fata fierarului .. .i ştiucă . Într – o dimineaţă .79 . Stanca stă – n castan ca Stan .” Grupuri de litere : ce / che ... Domnule .. dar mai ştiu că ştiuca . “ .. Eu ştiu că ştii că ştiuca .. “ . ce e ? Merge . E bine .. gi / ghi . “ . fierbe fasole .. dar nu împunge . merge – greu ajunge .vine ... ge / ghe . sora lui . Peste trunchi are ghimpi . “ . Ba e – n sac . ci / chi .

de ce ai ace ? În căciulă şi. OMOFONE ŞI OMOGRAFE . adică acelaşi corp fonetic trimite la doi sau mai mulţi referenţi . dar înţeles diferit . Păi vezi ? Şi eu m – ajut cu ţepii la greu! .omografe ( care sunt scrise identic şi se diferenţiază doar prin accent ). Getuţa a încălţat ghetuţa “ . Omonimele sunt cuvintele care au aceeaşi formă . B .”(Melcul ) . EXEMPLE : . Stă în chilie cu chirie .... Tu de ce fugi peste lunci ? Fug să scap .n cojoace ? Măi nepoate . Ariciul şi Iepurele” Moşule .” . A luat cina în China ..” .80 Iar când iese la plimbare Îşi ia casa în spinare . Omonimele sunt împărţite în : .. EXERCIŢII DE VOCABULAR : OMONIME . .omofone ( cu pronunţare identică ) .de Irimie Străuţ . - . Urechi – Lungi . Isteţilă “ .

Şugubăţ .Te – am văzut vara la Mare .Ce cauţi .Parcă – s urşi în vârf de par ! . ca să . la o casă … . . pe – o schelă .Şi m – a azvârlit pe – o capră . .Doar de – i pui pe coadă sare ! .C – a venit tiptil o capră .Măi … deştept între deştepţi .Hainele nu mă încap . .Taci . un năzdrăvan … .Multe gânduri îmi deştepţi … .Făt – Frumos l – a – nvins pe zmeu .Vreau nişte bostani să car ! .Iada peste casă sare ? .Ne arăţi că eşti un pici .Da .Poate – ţi faci din carton un zmeu … . . isteţ de pici … .81 Isteţilă – i un puştan Argint viu . am fost cu mama – mare ! .Multe ţi se – vârt în cap … . măi frate – n car ? .Mă .Parc – ar fi chiar general ! .Sus . .Însă şi – un copil cuminte … . .Place – mi – e că eşti cu … minte . tu n – ai să mori în pat .Şi – i viteaz … în general . desigur . .Coşarii pe horn ce – ţi par ? .Nu – s balaur şi nici leu … .Asta spui .Da . cândva era s – o pat . şi – ţi dau în schimb un leu .

nu mărar . n – ai cu ce cânta ! “ . // Dragoş vrea să pară bucuros ... Acele fete sunt harnice .82 . “ . Ouăle “ – George Coşbuc . Câte ouă vechi şi câte nouă ? Câte nouă . Vin mulţi copii la joacă ... “ . “ . m – ai văzut . Nicu sare . Nouă două ouă nouă Vouă nouă ouă vechi ! “ .. luna mai . “ . câte vouă ? Vechi sunt nouă . “ . Dacă n . În vii sunt mulţi pui vii de vulpe şi dacă tu vii cu copiii vi – i arăt aşa cum vi – i dorinţa . Vesela fetiţă cântă .” . “ . Două nouă .” . Mănânc o pară . // Băiatul se poartă respectuos .. mai frumos . // A venit cineva la poartă ..ai nai . nouă două .. “ ... // Am două copii ale cărţii ( lucrării ).. // Acele de cusut sunt mici . Ea poartă o rochie albastră . Eu car cu un car merele mărului . // Vesela este nouă . vouă nouă .. // Pun sare în bucate . “ .. Ei au care cu care cară mere arămii la cămară .

corni . leu . lac .substantiv . verb . drept – adjectiv . Bandă – benzi . ceri . articol . o – pronume . cari . capuri . Noi – pronume . numeral . capi . dietă . coturi . lamă . adverb . i.prepoziţie . La substantive care au o formă de singular şi formele de plural sunt identice ( omonime totale ) :Broască . bande . pronume . adjectiv . arie . adjectiv . adjectiv . ochii . Bob – boabe . plasă . Omonimia gramaticală se realizează : La substantive se întâlnesc forme omonime în exprimarea numărului(substantive care nu . verb . Omonimia gramaticală se realizează între părţi de vorbire diferite : Vie – substantiv . Cap – capete . boburi . Cer – ceruri . Nouă –numeral . Ochi – ochiuri . Rug – rugi . pronume .83 Omonimia se realizează : La substantivele care au o formă de singular şi 2 – 3 forme de plural ( omonime parţiale ) : Cot – coate . Car – care .verb ( este ) . cornuri . bancă . coţi . top . bobi . ierbar . boem . ruguri . Corn – coarne . Cer –substantiv . Vin –substantiv . pălămidă . ban . toc .

între moduri : lucrează (indicativ şi imperativ).doi pui o vânzătoare . . ceai / ce – ai … .două învăţătoare un nume – două nume un pisoi .cuvinte ( unităţi lexicale ) care se rostesc la fel . cel / ce – l .între persoane : fug ( pers .la nivelul numărului : desenează ( singular şi plural . . înscris / în scris . . Unsoare / un soare .între moduri şi timpuri : cânta . I şi a III a ) .doi tei o ţesătoare . . a III a ) . vedea . substantive care au aceeaşi formă şi la singular şi la plural): un arici .doi pisoi o educatoare .două ţesătoare un prenume – două prenume un pui .două educatoare un renume – două renume un tei . Altfel / alt fel .între timpuri : cântă (prezent şi perfect simplu).84 cunosc opoziţia de număr . pers .doi arici o învăţătoare . dar se scriu diferit : Odată / o dată . . Omofone . adică .două vânzătoare un pronume – două pronume Omonimia gramaticală a verbului : . pleca ( infinitiv şi imperfect – indicativ ).

Sa / s – a … Omografe – cuvinte care se scriu la fel . Neam / ne – am … . ANTONIME Antonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles diferit .la adjective : modest / îngâmfat precis / confuz solidar / solitar . Antonomele lexicale presupun opoziţia dintre două lexeme . Miau ! / mi – au ….85 Sau / s – au . pe părţi de vorbire : . pentru a le deosebi semantic şi morfologic . dar se rostesc diferit din cauza accentului : Deşi – deşi ( adjectiv – conjuncţie ) Veselă – veselă ( adjectiv – substantiv ) Voi – voi ( pronume – verb ) Mobilă – mobilă ( substantiv – adjectiv ) Haină – haină ( adjectiv – substantiv ) Snopi – snopi ( substantiv – verb ) Principiul sintactic ne recomandă să scriem în două feluri . la / l – a … . cuvintele pronunţate la fel . ia / i – a … . . . săi / să – i….la substantive : dragoste / ură virtute / viciu sănătate / boală optimism / pesimism stimă / dispreţ .

cu ambele elemente sufixate : copilaş / copilandru căsuţă / căsoaie lădiţă / lădoi cărticică / cărţoaie Antonime lexico–frazeologice presupun opoziţia dintre un cuvânt(lexem) şi o unitate frazeologică: .antonime .la verbe : a afirma / a nega a încălzi / a răci a vorbi / a tăcea .la adverbe : niciodată / întotdeauna devreme / târziu acum / atunci . cu ambele elemente prefixate încuraja / descuraja înhăma / deshăma hipertensiune / hipotensiune .86 vesel / trist .antonime .antonimele lexicale realizate prin prefixe negative: aproba / dezaproba ordine / dezordine real / ireal activ / inactiv preţui / dispreţui normal / anormal acoperi / descoperi plăcea / displăcea acord / dezacord teism / ateism convergent / divergent egal / inegal .

.. antonimul său va avea în vedere un anumit sens : Îngheţat / dezgheţat dezgheţat / nepriceput Jocul antonimelor . opoziţia se stabileşte între cuvinte cu sensuri gramaticale opuse : Primul /ultimul . Notă ! Dacă un cuvânt este polisemantic .acesta / acela . Omul fără dreapta “. al cuvintelor cu înţeles opus . “ duşmani minciuna sunt e prieteni ca stânga fără . Adevărul şi neînduplecaţi “ . nimeni / toţi . este întâlnit adesea în PROVERBE : . .. Buturuga mică răstoarnă carul .87 Isteţ / tare de cap A divulga / a trece sub tăcere Repede / ca melcul Public / între patru ochi A munci / a tăia frunză la câini Antonimele frazeologice presupun opoziţia dintre două locuţiuni : A ţine piept / a da bir cu fugiţii Cu capul pe umeri / cu capul în nori De bună voie / cu de – a sila Antonimele gramaticale. mare .

nu la furt . dar se cheltuie . ... Merele rele le strică şi pe cele bune .” . pietrele rămân .Hai la muncă . . Ţupişor vrea varză mare .88 . Banii se uşor . . “ . Mărul frumos poate fi şi viermănos .. Apa trece . “ câştigă greu ..Nu mă mai tot contrazice . .Eu vreau un drumeag mai scurt . “ Jocul . Zile – amare îmi aduci ! .. .” . oarecare .. Au fugit cuvintele . Strânge bani albi pentru zile negre . “ . Una mică . “ Ţup şi Ţupişor Iepuraşul Ţup vrea varză ..” .. Drumu – i lung nevoie mare . Gură multă .Ba eu zic că – s zile dulci . treabă puţină . Pisica blândă zgârie rău .

mor de cald .Ba eu . unde eşti Eşti departe peste ape ? . . Eu sunt veselă . Îţi sunt destul de – aproape .Măi Ochilă .Vai . Ochilă . Setilă . mă bucur De toate câte există . Sora mea vrea altceva … “ Eu vreau o căniţă mică .Ba eu zic că e prea mic . Eu am cumpărat cărţi multe . . Sora mea vrea cană mare . C – o tortiţă ca o floare . Gerilă . Nici în râu nu mă mai scald . Sora mea e mai mult tristă . mor de frig .Ba eu zic că e puţină . Eu vreau patul cel de sus Că – i înalt şi că – i frumos . .. nu mai pot ! Mare e cel polonic ! .Vai . . frate . .Ba . nu mai beau Apa – i multă . balta – i plină .Flămânzilă .89 Gerilă . Jocul . Setilă . Flămânzilă . Sora – l vrea pe cel de jos .

Cuvintele “ – Ştefan Tudor Nu există paznic la cuvinte ! Intră în livada lor bogată şi culege – atât cât poţi cuprinde . ci ură . Sora are cărţi puţine . Nu există paznic nici la gură . Iar cuvântul liniştit şi dulce şi pe – o fiară o– ncălzeşte – un pic. Ursul greu la pas De nu – i slab . . Din amic îţi face un duşman . e sus . Iară maştera De nu – i bună – i rea . . Semănat .. Un cuvânt tăios ori grosolan nu – ţi aduce dragoste . Dacă nu – i aşa … Muntele din zare De nu . e gras . e mare . Iar zăpada dalbă De nu – i neagră –i albă Norul ce s – a dus De nu – i jos .i mic . el roadă bună – aduce : Din duşman îţi face un amic.90 Şi citesc cum se cuvine .

91 Plopul de la gard De nu – i scund . Mierea care curge Nu – i amară – i dulce . e înalt . Omul înţelept De nu – i naiv . dar care sunt confundate din cauza asemănării lor ca formă . e deştept . PARONIME Paronimele sunt acele cuvinte care diferă ca sens . Exemple : Pronume şi prenume Numeral şi numerar Temporal şi temporar Complement şi compliment Literar şi literal . Gheaţa ce se trece De nu – i caldă – i rece .

. Crezi că bulgărul de sare . nici chiar rar . Varul n – are nici un văr Şi e purul adevăr . a alinta şi a anina Valuri şi văluri Tainic şi trainic Deopotrivă şi dimpotrivă . alandala “ .Aurora Conţescu Niciodată . Mărul nu creşte – n mărar . Nici o pară n – are păr . Dacă – l iei în mână sare ? Cum să sară . doar nu – i broască! Dar o broască o să – ţi deie Voie s – o deschizi cu cheie ? .92 Orar şi oral Familial şi familiar Originar şi original Atlas şi atlaz Emigra şi imigra Oroare şi eroare Făţiş şi hăţiş Limita şi imita A alina . Ala – Bala .

Mandarine ca desert . Puştiul nu poate să – mpuşte Şi nici muştele să muşte . ( joc de cuvinte : omonime şi paronime ) . Sinonimele totale au înţeles identic . De – ai străbate zeci de mile Nu sunt pomi unde s – atârne În deşert sunt doar cămile . SINONIME Sinonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles identic sau aproape identic . Însă toate – s foarte cârne . nediferenţiindu – se semantic : Lift = ascensor Amic = prieten Etate = vârstă Est = răsărit Vest = apus Sinonimele parţiale au o parte de sens comună şi o parte de sens diferită : .93 Cu un tun nu poţi să tuni . N – ai putea găsi – n deşert .

94 Pom – copac – arbore Ceas – pendulă – orologiu Steag – drapel – flamură – stindard – prapure Zăpadă – nea – omăt Pământ – glie – moşie – ţarină Linie – riglă Sinonime lexicale presupun o relaţie de echivelenţă între două cuvinte : Mândru = fudul Defavorabil = nefavorabil Incoruptibil = necoruptibil Linioară = liniuţă A vorbi=a spune=a comunica=a zice=a grăi=a exprima=a rosti=a relata= a discuta Sinonime lexico – frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între un lexem ( cuvânt ) ..structuralism “ şi o unitate frazeologică : Tânăr – în floarea vârstei A muri – a da ortul popii Vorbăreţ – bun de gură Regret – părere de rău Sinonime frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între două unităţi frazeologice : A – şi bate joc – a lua peste picior A da bir cu fugiţii – a o lua la sănătoasa A tăia frunză la câini – arde gazul de pomană A duce cu preşul – a duce de nas A se ţine mare – a se da rotund .

nimeni =nici unul . C . Unde dormi ? În culcuş . Cum te cheamă ? RIMELOR .95 A bate câmpii – a o lua razna Sinonime gramaticale sunt cuvinte care se scriu diferit. iepuraş . Ce mănânci ? Fragi şi mure . JOCUL Dialoguri pe roluri : Iepuraş . Notă ! Dacă sarcina didactică solicită elevului sinonime şi / sau antonime contextuale . Unde – ai fost ? La oraş . atunci elevul trebuie să fie atent şi să ţină cont de enunţul căruia aparţine cuvântul . Un – te duci ? La pădure .dar care au aceeaşi valoare morfologică: Dar = însă = iar .

. . . izvoraş ? Către mare . . Dar ascultă şi îi . fie zi . . ( auzi . . Orchestra de …. . Cântă greierul : . izvoraş ! Mulţumesc . Furnicuţa treabă face . . spor . cri – cri . Ia gândeşte . greieraşi ) . copilaş . Limpede e apa ta . Şi când greieri cântă – n cor . copilaş ! Când dormi . . . . . Ia şi tu din ea şi bea ! Curgi cu bine . pe imaş . Dacă nu ai …… Colo – n iarbă . frate izvoraş ? Niciodată . . .96 - Măriuş . drag copilaş ! Unde mergi tu . izvoraş ! Mergi cu bine . Bună ziua . place . Treaba merge mai cu .. copilaş ! - Au fugit cuvintele Fie noapte . cum ar fi .

. El cântă pe la fereastră . nu se lasă . noastră . . . locul) D. . Merge – ncet pe uliţe . Ba vine şi – n casa . toată seara .97 Completaţi : Greieraşul . . ./ Pusei nouă . “ . Ba sub pat . Ascult cântecelul ./ Pusei două . ! Eu . Cântă . / Găsii nouă . ./ Pusei două . .. GHICITORI Numeralul . . cântă cu . ca parte de vorbire . Am trei ochi în trei culori Şi – s atent la trecători . . . Ghici ? Pusei una . Eu îl strig să lase jocul .. . este prezent în alcătuirea ghicitorilor : .. ( său . În fiecare cuib sunt şapte ouă . /Găsii două . El răspunde din tot . alături de Dulău . . ba pe sub . “ . . . . Pe fiecare ramură sunt patru cuiburi . . . .” . . chitara .. Şi tot cântă . Am un copac cu douăsprezece ramuri . masă ./ Găsii nouăzeci şi nouă .

Ghiceşte obiectul .. Când doi se ceartă . Punguţa cu doi bani “ .Soacra cu trei nurori“.Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici“Fraţii Grimm Proverbe : Compuneri cu titlu dat sau după imagini : ..Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul” . Cine ştie carte are patru ochi .Ghiceşte meseria ! ( joc de mimă ) . Titlurile unor opere literare în alcătuirea cărora intră numerale : . Sunt cinci fraţi . fraţi pitici . personajul literar . al treilea câştigă .personaj) din opere literare sau compoziţii ale elevilor .. Jocuri de dezvoltare a vocabularului : -Eu spun ceva.. Doi feţi cu stea în frunte “I..Cinci pâini”I.98 Cu trei mii de suliţe ..Capra cu trei iezi “ . “ . “ Jocuri de ghicire : . Cât sunt ei de mititei . Poţi lucra ce vrei cu ei “.tu spui multe!numărul subst.. -Eu spun multe . . . Soluţii / Variante ..Creangă . .. titlul . tu spui una / unul ! Jocuri de ordonare a cuvintelor în propoziţie .tu vei continua!volum vocabular -Eu spun una/unul. “ .Slavici . Jocuri de rol : -Dramatizări..asumare de rol(povestitor. Dar cu toţii sunt voinici . autorul ! ( joc de recunoaştere după descriere ) .

scrise înlănţuite . În cazul comunicării umane distingem două forme de limbaj : 1. Jocul semnelor de punctuaţie ( acelaşi enunţ – intonaţie diferită ) E . JOCURI de transformare a unei părţi de vorbire . specifică . de schimbare a formei cuvântului . Uşinski ) 8 . FAMILIA DE CUVINTE F .99 Jocuri de separare a cuvintelor unei propoziţii . Ax al sistemului psihic uman” specific numai omului . a limbii . limbajul este un ansamblu de elemente cu valoare de designare . care serveşte ca instrument de codificare şi transmisie a informaţiei în cadrul unui grup şi al unor situaţii particulare ..limbajul verbal. Cuvântul – corp fonematic cu înţeles logic . .LIMBAJUL VERBAL:FUNCŢII ŞI FORME . Odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut ! “ ( C ..care se dezvoltă prin însuşirea şi interiorizarea individuală . Povestea gramaticală Compunerea gramaticală .

care constă în facilitarea exteriorizării şi transmiterii unor idei şi trăiri subiective complexe prin intonaţie .graţie căreia cuvântul sau formulele verbale pot substitui . Limbajul îndeplineşte următoarele funcţii : a) funcţia de comunicare . sunete muzicale ( limbaj muzical ) . constă în asigurarea transmiterii informaţiei de la o persoană la alta . pauze . în anumite situaţii . accente. f) funcţia ludică . se manifestă în formularea situaţiilor contradictorii şi conflictuale şi în medierea analizei şi rezolvării lor .limbajul nonverbal . ci şi de obţinere a acestor informaţii prin dirijarea operaţiilor de analiză şi sinteză . e) funcţia de reglare . g) funcţia dialectică . fenomene şi relaţii concrete . . prin imagini (limbaj pictural ) . obiecte . mişcări şi gesturi ( limbaj coreografic ). d) funcţia expresivă . Formele limbajului verbal:limbaj extern şi intern LIMBAJUL EXTERN: oral şi scris . cuvântul fiind nu numai un instrument de fixare – obiectivare a informaţiei despre obiectele şi fenomenele externe .100 2. şi în mesaje specifice adresate celor din jur . jocurile verbale având o pondere importantă în relaxare . distracţie . ritmul vorbirii . b) funcţia de cunoaştere . care constă în comenzi de optimizare a propriilor stări interne şi acte comportamentale . c) funcţia simbolică de reprezentare .

În funcţie de modul cum este structurată reţeaua de comunicare . Iniţial . El permite o mai fidelă manifestare a gândirii şi a capacităţilor intelectuale ale subiectului . al vorbirii . să fie explicit . LIMBAJUL INTERN este rezultatul integrării şi consolidării limbajului extern . limbajul verbal se realizează în planul extern . Dialogului . învăţând în mod organizat să scrie şi să citească . să fie accesibil . De aceea . acurat sau neglijent. grafologia fiind recunoscută ca metodă de cunoaştere psihologică . Limbajul scris apare şi se dezvoltă mai târziu în ontogeneză decât cel oral şi aceasta numai prin proces de învăţare . să fie complet . limbajul oral ia forma : Monologului .101 În ontogeneză . observarea şi analiza vorbirii cuiva este o cale eficientă de cunoaştere a personalităţii lui . Maniera de a vorbi – controlat sau liber . limbajul oral este primul care se constituie şi va sta la baza limbajului scris . El se structurează când copilul intră în şcoală . Aici stă şi raţiunea introducerii testelor verbale în aprecierea inteligenţei . Limbajul scris trebuie să fie corect alcătuit structural – logic .corect sau cu erori supărătoare . expresiv sau monoton – reflectă întregul profil al personalităţii de la componenta intelectuală la cea caracterial – atitudinală . În caracterele grafiei se oglindesc şi trăsături semnificative de personalitate . fluent sau poticnit .

L . concizie şi maximă viteză de realizare . cât şi în desfăşurarea limbajului extern . diferiţi ca grad de generalitate . Limbajul intern devine principalul schelet şi suport al activităţii mintale . incluzându – se în operaţiile de planificare . Analizând rezultatele obţinute la testele de inteligenţă . Activităţile intelectuale oricât de diverse conţin un factor comun numit factorul G care reprezintă un fel de . Limbajul intern se caracterizează prin comprimare . Thorstone au constatat o serie de factori .102 cu voce tare . identifică : . schemele articulatorii se consolidează până la automatizare . numiţi factori speciali S . şi o multitudine de factori implicaţi doar într–un domeniu . memorie . Limbajul intern mediază atât activitatea mintală . Inteligenţa este o combinare lineară a acestor factori . precum şi performanţe la nivelul limbajului şi atenţiei .. Thorstone . L. Dinamica formării şi consolidării limbajului intern merge în paralel cu cea a formării şi consolidării gândirii . anticipare . înainte de a fi rostite sau scrise cuvintele fiind selectate şi activate în minte . ambele atingând nivelul optim către sfârşitul vârstei de 14 – 16 ani . ale intelectului . pe baza testelor de inteligenţă . ca număr şi ca mod de structurare . imaginaţie . percepţie . Inteligenţa – ca aptitudine generală Inteligenţa presupune organizare superioară a multor procese psihice : gândire . proiectare . energie mintală globală “ . Treptat .

Ion Coteanu . C. pe baza cărora se formează scări de inteligenţă ( cea mai cunoscută este scara lui Wechsler pentru adulţi şi copii . M . Editura Academiei . Factorul numeric . de a rezolva anagrame . Theodor Hristea ( coordonator ) . Q I = V . 1992 . Factorul memorie .Editura Albatros . nivelul de inteligenţă se măsoară şi se apreciază cu ajutorul testelor de inteligenţă .Factorul spaţial . Bucureşti . (vârsta cronologică) BIBLIOGRAFIE Mioara Avram . Gramatica de bază a limbii române .103 Comprehensiune verbală – capacitatea de a înţelege sensul cuvintelor . Probleme ale exprimării corecte . Factorul percepţie . Sinteze de limba română . Ştiinţific . Fluenţa verbală – capacitatea de a se exprima rapid . care cuprinde un număr de sarcini potrivite vârstei subiectului ) . 1973 . Factorul raţionament . Bucureşti . Editura Didactică şi Pedagogică. de a găsi rime . Pe baza lor se poate stabili coeficientul de inteligenţă ( Q I )un număr care exprimă raportul dintre vârsta mintală ( numărul de probe rezolvate dintr – un test de inteligenţă ) şi vârsta cronologică a subiectului . . 1987. x 100 (vârsta mintală) V.

Editura Didactică şi Pedagogică . Uritescu şi Rodica Uţă Uritescu . Mihai Golu şi Mihaela Păiş – Lăzăreanu . 2002. Bulgăr Gh . 1981.104 Alina Glava şi Cătălin Glava . 1994 . DICŢIONARE Bucă Vinţeler . Homo ludens . 1966 . Psihologie . Bucureşti . Editura Economică Preuniversitaria . Johan Huizinga . Exerciţii de limba română . Ediţia a IV a . Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar . Daniela Nedelcuţ . Dicţionar de antonime . Ion Şerdean şi Eugen Blideanu . Bucureşti . Introducere în pedagogia preşcolară . Didactica . Editura Universităţii din Piteşti. Bucureşti . Structura vocabularului limbii române . Dacia Educaţional . Editura Cardinal . compuneri şi tehnici de lucru. Bulgăr Gh . Literatura română BAC – repere tematice .Polirom. Dicţionar de sinonime . . Dicţionar de omonime . Craiova . Mona Coţofan şi Mihaela Doboş . Aspecte ortografice controversate . 1974 . Constantin Ţibrian . Bucureşti . 1995. 2004 . Editura ştiinţifică şi enciclopedică . Dorin N.

Piteşti . Bucureşti . Dicţionar de paronime . ortoepic şi morfologic al limbii române .105 Moise Ion . Ţibrian Constantin . . DOOM = Dicţionarul ortografic . 2001 . 1989 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->