ARGUMENT Lucrarea de faţă îşi propune mai presus de orice o abordare din perspectiva femeii-dascăl ( învăţătoare ) , femeii

-mamă , dar şi a celei care a fost cândva copil . Copilul din mine şi copilăria mea fericită s – au perpetuat prin pasiunea, dragostea şi credinţa pentru această nobilă profesie închinată elevilor mei care s – au născut şi care nu se vor fi născut încă . ,, Şi chiar dacă aş avea darul profeţiei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa , chiar dacă aş avea toată credinţa , nu sunt nimic . Acum rămân acestea trei : credinţa , nădejdea şi dragostea ,dar cea mai mare dintre ele e dragostea .” ( Corinteni , 13 ) Lucrarea se adresează , în egală măsură, tuturor cadrelor didactice : institutori , învăţători , educatori , ce o pot folosi în activitatea desfăşurată la clasă , dar şi părinţilor şi copiilor / elevilor ca un instrument util şi eficace de lucru independent . Crezul meu profesional rămâne ,, Viitorul trebuie să fie opera noastră! “ ( Nicolae Titulescu ) , în consecinţă , cartea aceasta a devenit centrul universului copiilor şi copilăriei . Ca să pătrunzi înăuntrul ei trebuie să cunoşti cuvântul magic p a r o l a ,, j o c “.

11

2

,, Universul jocului “ s – a dorit a fi o lucrare de sinteză , cu o structură unitară , fapt care subliniază caracterul de sistem al limbii române . ,, Limba română bătea ca o inimă în mijlocul cetăţii”- şi dacă ne gândim că aceste cuvinte au fost scrise în ,, Convorbiri literare “ nr . 5–6 , din 1920, de D. Ioaniţescu , cu atât mai mult ar trebui să se simtă ecoul lor prin timpul prezent şi viitor . Merită să fim veşnic treji , să descoperim şi să încurajăm acele talente – posibile genii de mâine . Structurată în două mari părţi , cartea prezintă aspecte teoretice , ştiinţifice , afirmaţii susţinute de exemple practice semnificative , rod al unei îndelungate experienţe la catedră . În acelaşi timp , aş dori ca această încercare de sistematizare a problematicii jocului , să fie , de ce nu , o provocare pentru cercetarea temei atât în domeniul lingvistic , cât şi în domeniul ştiinţelor educaţiei şi socio – umane . Autoarea , ONITA BONDOC

3

PREFAŢĂ - referat ştiinţific – Lucrarea este redactată de ONIŢA BONDOC în stilul ei caracteristic , complex şi complicat .Am cunoscut–o mai întâi ca studentă , la Colegiul Universitar de Institutori, Universitatea din Piteşti –filiala Slatina , Olt , apoi ca învăţătoare . Aş asemui – o cu Vitoria Lipan ,mereu însetată de aflarea şi căutarea adevărului . Este diatribă , autoexigentă şi perfecţionistă , nu îşi permite să greşească . Asta din punctul de vedere al conţinutului ştiinţific – al ştiinţei limbii şi cel practic – aplicativ . Nu avem de – a face cu o simplă înşiruire de probleme , ci de o tratare originală a unui aspect controversat pentru care şi – asumat şi riscul şi responsabilitatea . ,, Universul jocului” este atât un fapt de limbă şi literatură română , cât şi de psihopedagogie . Ea se documentează minuţios , oferă selectiv , dar edificator , suficient material auxiliar prin care a valorificat valenţele educative ale textelor literare , în concordanţă cu titlul . Experienţa ei , receptivitatea la tot ceea ce este nou , modern , aptitudinile literare împletite cu cele pedagogice , stilul profesional nonconformist, acest curaj de a experimenta , de a inova , de a cerceta şi aplica specte delicate ale unor dicipline de învăţământ au la bază o muncă titanică , neobosită , de studiu şi de adâncă reflectare .

Metodica predării limbii române UNIVERSITATEA din PITEŞTI . Nu are pretenţia de a fi epuizat subiectul deoarece jocul . autoarea cărţii . Lector universitar doctor . Lector universitar doctor. MARIA IONICĂ -Departamentul literatura română şi literatura pentru copii . în care să ghicim vârsta acestei învăţătoare .4 Dacă am juca un joc . sufletul ei a rămas tânăr . Lector universitar doctor . ca şi copilul . CORNEL NICULAE . NICOLAE DRĂGHICI .Departamentul psihopedagogic . prin nemărginita ei pasiune pentru copii / elevi . sigur nu greşim afirmând că se substituie vârstei inocenţei. este un perpetuum mobile .

5 MOTO: Copilul râde : .J o c u l şi – nţelepciunea mea – i iubirea ! “ Bătrânul tace : ... Înţelepciunea şi iubirea mea e j o c u l ! “ Tânărul cântă : .. Iubirea şi j o c u l meu e – nţelepciunea ! “ Lucian Blaga .Trei feţe .

Să ne jucăm învăţând limba noastră . Texte ştiinţifice (nonliterare = nonficţionale) . . Bibliografie . limba şi literatura română ! Tipologia jocului la disciplina limba şi literatura română . Definirea conceptului : joc . funcţii . Anexe . Tratarea temei în opere literare ( ficţionale ) . rezultat . 2 . în învăţământul primar . Limbajului verbal : funcţiile şi formele . 3 . 4 . Natura şi importanţa jocului ca fenomen de cultură . 6 . reguli . Evoluţia temei . 7 . 8 . Jocul didactic : metodă . Importanţa testelor verbale în aprecierea inteligenţei ( I Q / Q I ) . Problematica jocului : clasificare .6 UNIVERSUL Cuprins : JOCULUI 1 . Paralela joc // joacă . 5 . Depistarea elevilor cu astfel de aptitudini . Aptitudinea specială verbală . activitate . 9 .

cu şanse şi riscuri . greceşti .. cu sine( cu propria frică . indiene . ci şi cu persoanele şi evenimentele din lumea exterioară . Joaca este o pregătire instinctivă şi inconştientă a viitoarelor acţiuni serioase . Jocul copiilor este un act de dezvoltare personală neintenţionată . ) . Ele nu sunt numai un prilej de destindere . hazard . egiptene . Jocurile prezintă aspecte dintre cele mai variate . jocul este un întreg univers în care fiecare trebuie . Alain Gheerbrant Jocurile copiilor . al luptei cu elementele (jocurile agrare) . potrivit nevoilor unei epoci . jocurile aduc strălucirea victoriei . – sunt în profunzime şi fiecare în felul lui replici ale marilor jocuri publice .7 1 . DEFINIREA CONCEPTULUI : JOC Jocul este . ca şi cele dintre adulţi – din care se cunosc numeroase modele chinezeşti . În joc se reflectă legăturile copilului nu numai cu lumea lui interioară . un simbol al luptei . îndoială etc. jocurile sunt sufletul relaţiilor umane şi factori de educare eficienţi . Luptă . . Caracterul lor aparent frivol şi gratuit nu trebuie să le disimuleze simbolismul fundamental . fundamental . . slăbiciune . Chiar şi atunci când nu urmăresc decât simpla plăcere . cel puţin de partea învingătorului . romane etc . să – şi afle locul “ Jean Chevalier . cu forţele potrivnice (jocurile războinice) . simulacru sau vârtej ameţitor .

cu rol în dezvoltarea motricităţii şi interiorizării lumii reale şi a registrului mintal : cuvinte . Jocul simbolic = Piaget îi recunoaşte o importanţă deosebită pentru dezvoltarea limbajului şi imaginaţiei .8 Ele pot fi iniţiatice . capabilă să înţeleagă reuşitele tehnologiei mai degrabă decât subtilităţile retoricii . Ele sunt asociate registrului senzorio – motor . însă apare şi mai târziu . didactice . comunicări verbale . Jocul este denumit un exerciţiu funcţional cu rol de extindere a mediului . Jean Piaget . Piaget delimitează 3 ( trei ) categorii de joc : Jocul exerciţiu = domină la vârste mici . mecanică şi robotică . o modalitate de transformare a realului prin asimilare şi de acomodare la real . matematică . Succesul jocurilor electronice constituie prejudiciul naşterii unei noi forme de inteligenţă . În exemplificarea jocului J . aceste jocuri vestesc era electronică şi telematică . remarcă rolul deosebit pe care îl are jocul pentru dezvoltarea copilului . Jocurile se dezvoltă din exigenţele vieţii şi dezvoltă facultăţile de adaptare socială . mimetice competitive . . Ele reflectă vremea lor . dar mai ales pentru asimilarea realităţii printr – un proces de reprezentare şi semnificare de o manieră proprie a lumii reale . cu privire la activitatea ludică .

jocul nu ţinteşte în mod explicit obţinerea de noi cunoştinţe sau alte produse ale învăţării . El îşi antrenează spontan şi voluntar în joc toate posibilităţile fizice . fiindcă el presupune eliberare de realitatea constrângătoare şi libertate de reflectare şi transformare în manieră personală a acesteia . un mijloc de comunicare . el nu este nicidecum o distracţie . intelectuale . . Este . în esenţă o modalitate de investigaţie şi cunoaştere a lumii reale . Jocul este o sursă de plăcere . Spre deosebire de muncă . Pentru adulţi jocul constituie o formă de divertisment .9 Jocul cu reguli = exercită o importantă funcţie de socializare progresivă a copilului prin interiorizarea unor norme de conduită . pentru copil . ceea ce conferă celui implicat un sentiment de securitate . un spaţiu de satisfacere a dorinţei fireşti de manifestare şi independenţă . jocul reprezentând astfel un mijloc de realizare de sine şi de formare a eului . este limitat în timp şi spaţiu . Spre deosebire de învăţătură . adică o preînvăţare . Implicarea în joc a copilului este totală. afective . de relaţionare impusă de regulile jocului . Jocul începe şi se încheie . Jocul apare la toţi copiii şi cu o frecvenţă mai mică şi o semnificaţie diferită este prezent şi la adulţi . Jocul îşi găseşte motivaţia şi împlinirea în sine însuşi . jocul nu are ca finalitate obţinerea unor bunuri materiale .

dar şi teamă . fără un scop anume.CARACTERISTICI : jocul este voluntar. importante pentru dezvoltarea socială . . motivată intrinsec . facilitează experienţa şi prelucrarea datelor experienţei cotidiene . însoţită de plăcere şi fantezie .METODĂ DE ACŢIUNE PRACTICĂ ( operaţionale . de seriozitatea cotidiană . dar este deschis modificărilor . are înclinaţia să fie frumos şi captivant şi presupune plăcerea dată de succes . În procesele de interacţiune din cadrul jocului au loc procese de învăţare . cognitivă şi psihomotorie . acţiune programată . finalul său nefiind previzibil . prezentând o dinamică permanentă între încordare şi relaxare . 3. simulată . chiar dacă lipsa jocului a fost compensată prin abordarea altor forme de educaţie. autodeterminant .10 Jocul creează o ordine în realitatea dezordonată . Joc (engl . acţiune fictivă . acţiune efectivă . liber de constrângeri. independentă . Dicţionar de pedagogie : 1. Are loc aici şi acum . care se desfăşoară după anumite reguli . reală . Jocul pleacă de la ideea că are un scop . Ţine cont de reguli . activează fantezia . determină apariţia unor carenţe în dezvoltarea personalităţii . Lipsirea de joc sau de resursele necesare desfăşurării lui . instrumentale ) . produce plăcere . Jocul devine la copil o condiţie importantă pentru evoluţia lui ulterioară . 2. game . play).Activitate spontană .

Jocul este activitatea care se afirmă prima în ontogeneză şi devine dominantă la vârsta copilăriei. Chircev .11 Jocurile . 1975 . jocurile cu calculatorul şi dramatizarea . Roşca . Huizinga . Dintre jocurile mai importante citez: jocurile de construcţie . J. 1973 . imaginaţie . Chateau . 1970 ) Rolul lui este formativ . contribuind la stimularea dezvoltării diferitelor funcţii şi capacităţi psihice – percepţie . Vâgotski . E . A . Jocul – dominantă a copilăriei mici şi mijlocii – constituie tipul fundamental de activitate ( Claparede . copiii reflectă lumea înconjurătoare şi se adaptează la realităţile vieţii . . jocurile electrice şi electronice . J. delimităm : jocul . Şchiopu . Piaget . el devine activitate secundară . În jocuri . J. subdominantă . CLASIFICARE : După criteriul de clasificare natura şi evoluţia ontogenetică . U . După vârsta copilăriei . L . . 4 . . 1971 . copiii îşi dezvoltă vorbirea . memorie ( jocul cu reguli ) . Al. imaginaţia şi gândirea . 1980 .. S . . Prin acţiunile practice din jocuri şi îndeplinirea unor roluri . . voinţă . munca. matematice şi gramaticale . . . rezolvând probleme . învăţarea . . care asigură învăţarea activă . 1998 .

Jocul de construcţii : activitatea creatoare se manifestă pentru configurarea unor reproduceri bidimensionale sau tridimensionale. Ele redau aspecte ale realităţii fizice şi sociale. subiectul şi regulile jocului sunt alese de copii. aproximative sau fidele . de – a doctorul .12 După criteriul de clasificare natura activităţii antrenate în joc : Jocul de creaţie . . de – a tata . de – a învăţătoarea ) şi jocurile cu subiecte din basme şi poveşti . în această subgrupă fiind identificate două variante de joc : jocurile cu subiecte alese din viaţa cotidiană ( jocurile de convieţuire socială : de – a mama . categorie ce integrează jocurile de construcţie . . Transpunerea realităţii va fi făcută cu mai multă sau mai puţină acurateţe . Jocurile de creaţie pot fi exprimate ca o creaţie cu obiecte şi materiale . impresii acumulate de copii în urma unor experienţe directe sau imaginare ale acestora . În activităţile organizate sau libere . jocul de construcţii poate lua forma elaborării unei construcţii originale . a reconstituirii unui model prezentat anterior sau a construcţiei după model . de – a magazinul . Această categorie de activităţi ludice include jocurile în care tema . în funcţie de calitatea reprezentărilor de care dispune copilul şi de resursele materiale disponibile . cât şi ca o creaţie prin rol . ale unor obiecte reale.

Jocurile de creaţie prin rol : Jocurile cu subiecte din viaţa cotidiană reflectă prin conţinut experienţele directe trăite de copil . reprezentarea prin joc a unor obiecte reale . deconstrucţia şi reconstrucţia de turnuri şi şiruri .dobândite prin observaţie sau relatare. care este stabilită la începutul acţiunii şi devine treptat mai importantă decât aceasta . Jocurile inspirate de textul poveştilor pot lua forma unor jocuri dramatizări în care rolurile sunt interpretate fie de copii . construirea podurilor . Prin caracterul său mai puternic finalist .copilul acordă importanţă semnificaţiei construcţiei . Etapele jocului de construcţie evoluează : manipularea materialului (cuburi) . Jocurile cu subiecte din poveşti sunt mai pretenţioase . închiderea unor figuri . . copilul nu este preocupat pentru crearea unor relaţionări între acestea . elementele construite fiind adesea prezentate disparat . fie de păpuşi de teatru . jocul de construcţii îi oferă copilului satisfacţia îndeplinirii unei sarcini şi a aprecierii produsului obţinut contribuind la familiarizarea lui cu specificul activităţii de muncă . crearea de structuri estetice . ele implică crearea unei atmosfere speciale sau redarea unor trăsături ale personajelor .13 Activităţile de construcţie nu au unitate . Înaintând în vârstă. construcţii în grup . cu o temă comună .

Se pot delimita jocuri în care pe prim plan se află mişcarea şi jocuri centrate pe stimularea intelectuală şi antrenarea proceselor psihice . sau de normele morale. Jocul descriptiv ( sinonim : joc scenic ) are ca scop folosirea teatrală . estetică şi creativă a limbii (de exemplu propria producţie de texte . Fie sunt inventate sau adaptate de participanţii la joc sau formulate de educator . Jocul cu reguli .14 Organizarea unui teatru de păpuşi îi permite copilului detaşarea de un rol şi asumarea responsabilităţii de organizator . care îşi propun . Treptat în jocul de creaţie prin rol copilul trece la aspecte mai complexe ( acţiuni analoage . prezentarea unor roluri din texte scrise de autori cunoscuţi . unele dintre ele tind să devină principii de conduită în joc şi în viaţa reală . acţiunile şi restricţionează asupra anumitor mişcări şi acţiuni ) pe parcursul activităţii ludice . clovni . regulile jocului sunt convenţii cu privire la un mod de a proceda şi de a interacţiona social (precizează mişcările . Prin interiorizare . pantomimă . fie că sunt impuse prin tradiţie . atitudini . teatru radiofonic ) . exprimări verbale şi nonverbale . Jocul cu reguli se constituie începând cu perioada preşcolară şi se desăvârşeşte în perioada şcolară mică . O categorie aparte a jocurilor cu reguli o constituie jocurile didactice . regizor al punerii în scenă a poveştii . exerciţii retorice ) . joc de umbre .

aceste jocuri se bazează pe respectarea unui set de reguli prestabilite şi pe performarea unor mişcări specifice . Jocurile de mişcare . Spre deosebire de etapa anterioară de vârstă . . atitudini şi relaţii din viaţa oamenilor şi animalelor ( ex . presupunând cel mai adesea imitarea unor mişcări . desfăşurându – se sub forma unor întreceri . În aceeaşi categorie a jocurilor de mişcare se integrează şi jocurile fără subiect . aceste mişcări sunt încadrate într – un context . . De cele mai multe ori acestea primesc un caracter competitiv .15 finalităţi de dezvoltare psihofizică mai clar conturate .. Lupul şi oile “ . în jocuri de mişcare ce reflectă fragmente din viaţa reală . : jocuri cu degetele ) . în perioada preşcolară . În general .. în care copiii se organizează în cerc sau horă . Contextualizarea mişcărilor are loc şi în jocurile cu text şi cântec . Raţele şi vânătorii “ ) – jocuri de mişcare cu subiect . a căror scop principal este exersarea îndemânării şi abilităţii motrice . iar existenţa cântecului sau a textului asigură o interpretare mai expresivă a rolului impus de text şi executarea mai corectă a mişcărilor ( ex. Acest tip de joc corespunde dinamismului specific copilăriei şi satisface în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a preşcolarilor . : .

memory . Jocul didactic precum loto pentru citit . learning games ) . puzzle . introducerea jocului didactic nu ar fi eficientă şi nu poate fi luată în serios . joc sportiv . dar din punctul de vedere al conţinutului tematic au scop de învăţare . cât şi acţiuni conduse şi stimulate de adulţi . care se aseamănă ca formă cu jocurile de societate . de unde şi o serie de critici la adresa jocurilor didactice din perspectiva relaţiei învăţare – joc stabilite în cadrul acestora . jocul liber se înlocuieşte treptat cu alte forme ca : joc de rol . Diferenţa faţă de jocul propriu – zis este dată de scop . Cercetările au dovedit totuşi că introducerea jocului didactic într – un context tematic îşi dovedeşte din plin eficienţa .16 În şcoala primară . . Metode de învăţare şi de muncă . joc cu reguli . Toate aceste forme de joc pot fi atât activităţi libere ale copiilor . Formatorii trebuie avertizaţi asupra pericolului didacticizării jocului în şcoală . cuburi ş . Astfel . joc strategic şi de gândire activează priceperile noţionale şi rezolvarea de probleme . folosite cu intenţii didactice . joc de interacţiune . a. ajută la transmiterea . domino pentru socotit . Motivaţia şi plăcerea copiilor pleacă de la jocul în comun cu alţi elevi . Jocuri didactice ( engl . repetarea şi exersarea cunoştinţelor şi informaţiilor sub formă ludică .

1989) se clasifică în: Jocul psihomotor ce vizează dezvoltarea mobilităţii generale şi fine: jocuri de construcţie / dezasamblare . prin care se realizează o parte din sarcinile instructiv – formative ale activităţilor obligatorii .17 Jocul didactic este o formă de activitate accesibilă copilului . . încercare a capacităţilor personale şi întrecere între copii. de exersare a ascultării . Elementul ludic este prezent prin integrarea unor momente de surpriză . Jocurile didactice pot îmbrăca forma unor jocuri de mişcare . gramaticale. jocuri de căţărare . parcurgerea de către copii a unor trasee identice într – o întrecere . de cuvinte ) . antrenantă şi motivantă .muzicale) . Moyles. sau a unor jocuri sportive combinate cu jocul de creaţie : jocuri concurs în care copiii îndeplinesc rolul unor personaje . jocuri de stimulare senzorială (de discriminare cromatică . jocuri de mişcare creativă ( dansul ) . Jocul de stimulare intelectuală : jocuri lingvistice ( de comunicare . dar şi a celor alese . Jocurile didactice care urmăresc explicit dezvoltarea psihică pot fi şi foarte variate. rezolvare de probleme ) . aşteptare . jocuri de cunoaşterea mediului ( de explorare . escaladare . într – o atmosferă distractivă . După criteriul ariei psihofizice exersate (J . investigaţie . jocuri de manipulare /coordonare.

jocuri de creativitate( de imagerie mintală . de reprezentare estetică ) . elementele de joc să fie prezente nu doar ca . Proiectarea jocului didactic solicită din partea cadrului didactic proiectarea elementelor de structură a jocului care integrează o structură specifică : scopul. jocul didactic este un tip de joc direcţionat spre îndeplinirea anumitor finalităţi prestabilite . de perspicacitate) . Alte criterii de adaptare a tipurilor de joc didactic sunt finalitatea didactică urmărită.18 jocuri logico–matematice(cu numere şi numărare. jocuri de competiţie . nevoile şi trebuinţele lor de cunoaştere. particularităţile individuale şi de grup ale copiilor . Această caracteristică presupune o susţinută implicare a cadrului didactic eficientă a activităţilor de joc didactic . cooperare . jocuri terapeutice . cât şi afectiv – emoţională ) . imitaţie). analiză . Spre deosebire de jocul liber . de tăcere) . clasificare . jocuri de empatie (interpretarea unor poveşti . jocuri de prezentare de sine . redarea unui personaj . sarcina didactică ( se regăseşte în formularea cerinţei jocului şi trebuie indicată clar în termeni operaţionali . jocuri de autocontrol ( de imobilitate . Jocul de dezvoltare socio – emoţională : jocuri de comunicare . descriere . să antreneze întreaga personalitate a copilului atât intelectuală . de comparare . Conducerea jocurilor didactice . ca activitate aleasă şi organizată de copii .

atmosfera propice jocului în faza iniţială şi pe parcursul acestuia . sintetizez principiile care trebuie să ghideze atitudinea cadrului didactic şi a părinţilor faţă de jocul copiilor : -Jocul trebuie acceptat şi considerat important ca proces. ci şi ca mijloc de rezolvare a sarcinii de joc : întrecere .19 momente de relaxare sau recompensă finală : aplauze . -Jocul nu este opus muncii . -Jocul este un prilej excepţional pentru învăţare . -Caracteristicile şi calitatea jocului depind întotdeauna de mediul . momente de tensiune şi de decizie . -Părintele are dreptul să ceară instituţiei educaţionale organizarea unor activităţi ludice care să se detaşeze calitativ şi ca organizare de cele realizate acasă şi are obligaţia de a încuraja . asigurarea materialului de joc . alternarea şi completarea reciprocă a jocului liber şi direcţionat al copiilor. explicarea jocului . resursele şi contextul social în care are loc . şi nu doar pentru eventualele sale produse:achiziţii intelectuale . În loc de concluzii . evaluarea reuşitei jocului . -Jocul direcţionat de către adult sau educator determină dezvoltarea copilului în zona proximă de competenţă . denumirea jocului . succesiunea acţiunilor de joc . conţinutul . premiere . produse materiale . regulile jocului .

pe măsura dezvoltării conduitei ludice .. 3. 4. ) . Jucăria este un altul asupra căruia sunt reflectate activităţi specifice şi impresii acumulate de copil în viaţa reală . Prezenţa jucăriilor îi stimulează copilului forţa de creaţie . directe . de – a şcoala “ . Acţiunea cu jucăria poate să reprezinte la un moment dat jocul însuşi . în planul imaginaţiei .Denumirea jocului după numele jucăriei . căruia copilul îi conferă .Denumirea jocului prin rolul pe care copilul îl joacă .. JUCĂRIA este pentru copil un obiect destinat jocului şi mult mai mult decât atât . care sunt în acest fel trăite . Astfel . Ea este percepută drept un tovarăş îndrăgit .Denumirea jocului prin acţiunile propriu–zise . interese . TEMA jocului evoluează : 1. Treptat . fantezia .20 continuarea jocului constructiv al copilului şi în mediul familial . iar relaţionarea cu diversele tipuri de jucării îi trezeşte trăiri afective . fie că aceasta corespunde exact subiectului jocului . tendinţa de a dezmembra jucării fiind expresia curiozităţii şi interesului pentru cunoaştere .Denumirea jocului după locul unde e plasată acţiunea sau prin finalitatea jocului (. . caracteristici umane . construim o cetate “ . Copilul supune jucăria unei analize şi sinteze concrete. jucăria devine un instrument esenţial pentru iniţierea anumitor jocuri . jucăria este un stimulent al jocului . fie . 2. înţelese şi interiorizate . emoţii .

Rezumând . setul cu pahare de mărime crescătoare . Valenţele formative ale jucăriilor : 1. loto . jocuri de strategie cu piese ce pot fi manipulate . jocuri cu tematică : ferma. generalizarea. 4. beţişoare. sinteza . cuburile cu imagini din poveşti . clasificarea ( jocuri cu puzzle . maşinile cu segmente detaşabile . 6. jucării demontabile . mărgele . putem spune că jucăria este accesoriul absolut al jocului . leagănul .jucării ce redau personaje din desene animate . comparaţia . cutiile de carton . jocuri de construcţie . instrumente de percuţie . obiecte reale în miniatură . conţinutul acestuia şi trăirile emoţionale ale copilului. bucătăria de jucărie) . acuarele pentru pictat cu degetele. determinând caracterul jocului .Dezvoltarea operaţiilor gândirii : analiza . maşini . jucăriile tehnice.21 că este doar un înlocuitor al unor obiecte necesare .păpuşi . hârtie colorată . 2. casa păpuşii . echipamentele de joc în aer liber (toboganul ) . casetele . paste.foarfece .Dezvoltarea limbajului şi a capacităţii de comunicare : cărţile cu poveşti ilustrate . 3.Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a realităţii şi de a face distincţia între realitate şi ficţiune : păpuşile cu haine ce pot fi spălate sau schimbate .Dezvoltarea creativităţii : creioane.Exersarea capacităţilor de rezolvare de probleme : jocuri de masă .Dezvoltarea capacităţii de percepţie a formei şi relaţiilor spaţiale şi temporale : puzzle . 5.

jucării de pluş mari . nisip. materiale de construcţie .Dezvoltarea simţului umorului : Hopa–Mitică . mingea. tristeţe: păpuşi moi .cutia cu baloane de săpun . solicită atenţie concentrată sau oferă satisfacţie prin posibilitatea de acţiune distructivă asupra lor : plastilină . însă pedagogii atenţionează asupra regresului calităţii acestora şi se plâng de nivelul educativ scăzut al jucăriilor . cercul . 7.Depăşirea unor trăiri emoţionale negative : sentimentul de singurătate . 9.bicicleta . echipamente pentru căţărat din burete . Târgul de jucării de la Nurnberg oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor tipurilor de jucării de pe piaţă .Dezvoltarea capacităţilor senzoriale : jucării pentru apă . . instrumente reale şi de jucărie . Găinile ciugulind .Temperarea unor tendinţe negative . În ultimii ani s – a ajuns la jucării de tip horror . 10. jucării de pluş . precum hiperactivitatea şi agresivitatea : jucării ce invită la cooperare . caleidoscopul . jucăriile muzicale care redau cântece cu text . 11. coarda . Jumping Jack Box .Dezvoltarea capacităţilor fizice : jucării de construcţie . În industria de jucării oferta creşte continuu .22 audio . tricicleta . 8.

deşi se află în vecinătetea ( proximitatea ) altor copii . ocazional le vorbeşte . dar nu cu ei . unul abandonează jocul. altul îl priveşte cum pleacă şi îl urmează.1932 ) După gradul de implicare socială a copilului în joc : joc fără implicare ( unoccupied play ) – petrece timpul privindu – i pe ceilalţi . uneori pare că nici nu conştientizează prezenţa altui copil ce se joacă lângă el . se privesc reciproc . nu se implică în relaţii interpersonale . jocul solitar ( solitary independent play ) – se joacă singur cu jucării care nu sunt identice cu ale celor din apropierea sa . dar nu par a juca acelaşi joc . schimbă jucării . desfăşoară activităţi fără scop determinat . copiii îşi împart rolul . jocul asociativ ( associative play ) – copiii se joacă unii cu alţii . nu face nici un demers de interacţiune cu ei . nu interacţionează . Parten .23 CATEGORII DE JOC (M . dar nu se implică . se angajează în activităţi similare . jocul paralel ( parallel play ) – copilul se joacă singur în apropierea altor copii . jocul observativ ( outlooker play ) – observă jocul altor copii . . deşi jucăriile sunt identice (asemănătoare ) cu ale celorlalţi . urmărind orice stimul care îi atrage atenţia .

regulile . la o primă interpretare . . rolurile sunt clar stabilite . Dar .24 activităţile lor nu sunt coordonate şi nu au o finalitate comună . poziţia copilului în joc ( lider .funcţionale nemijlocite . rolurile jocului . subordonat ) şi se împart în două categorii de relaţii : . în vreme ce joaca presupune spontaneitate . iar membrii grupului sunt conştienţi de apartenenţa lor la grupul de joacă şi cooperează pentru îndeplinirea anumitor sarcini stabilite de comun acord . cerute de organizarea şi coordonarea jocului pe parcurs . jocul înseamnă convenţie şi derivă din dorinţa de cunoaştere a lumii . 2 .mijlocite de rolul sau tema activităţii ludice . ţine de o stare specifică generată de instinct . El presupune comunicare cu realul pe care îl transfigurează în planul ficţional conturat prin regulile acceptate de jucători . vârsta inocenţei . jocul cooperativ ( cooperative play ) – forma de joc este organizată . PARALELA JOC // JOACĂ Jocul şi joaca par a defini . . apar primele relaţii între copii sau pentru procurarea materialelor necesare . relaţiile ce apar în acest tip de joc depind de subiectul .

jocurile se schimbă . jocuri private . ci şi figurile. PROBLEMATICA JOCULUI : CLASIFICARE . de timpul sau locul unde se joacă. programe de jocuri pe calculator pentru a ilustra această devenire în timp a jocurilor . jocuri diurne . solicitând jucătorul să îşi mobilizeze energia şi să se concentreze . jocuri de dexteritate sau de limbaj . jocuri publice . REGULI Jocurile sunt extrem de numeroase şi diferite : jocuri de societate . În accepţia curentă . de sexul lor . adică să intre într – un ritm pe care . să îşi calculeze mişcările cu ale celorlalţi participanţi . în timp . rituale . Existenţa unui inventar de obiecte pe care le dezvoltă jocul ne atrage atenţia asupra faptului că . instrumentele necesare activităţii ludice . de îndemânare . Jocurile fac apel fie la forţa fizică . fie la inteligenţă . simbolurile . Este suficient să amintim că astăzi există jocuri electronice .25 3 . jocuri nocturne . de noroc . jocuri de inteligenţă . . nerituale . ţinând pasul cu dezvoltarea tehnico – ştiinţifică . fie la îndemânare . şi pot fi clasificate în funcţie de vârsta celor care joacă . jocul numeşte nu numai o activitate specifică . jocuri mecanice şi jocuri electronice etc. pentru a– l imita trebuie mai întâi să îl . FUNCŢII .

26

recunoască . Din acest motiv , jocul reprezintă modalitatea cea mai simplă şi mai plăcută de integrare într – un univers cultural . Adeseori , jocurile nu sunt altceva decât simple imitaţii ale unor activităţi proprii maturilor . Evident că , în cazul acesta , comportamentul mimetic nu este altceva decât o formă de înscriere într – un model cultural asumat prin joc , adică o iniţiere. Jocului pare să – i fie proprie funcţia de a destinde şi de a amuza . El rămâne în mod esenţial o activitate exercitată în absenţa oricărei constrângeri, cu excepţia celor proprii reprezentate de regula jocului sau a convenţiilor sale . Deşi este considerat frivol, pentru că se opune la ceea ce este serios, întrucât nu produce nici bunuri , nici opere , părând steril , jocul este , de fapt , o activitate modelatoare . Aparenta gratuitate a jocului , care , în mentalitatea comună , duce la minimalizarea importanţei lui , ţine de o insuficienţă de înţelegere , pentru că , în realitate , jocurile sunt la originea celor mai înalte manifestări de cultură , după cum, în cazul individului , capătă pe nesimţite statutul unui factor de educaţie morală , de progres intelectual etc. Jocul este şi un mijloc de formare care cultivă – ca în cazul jocurilor sportive – rezistenţa , abilitatea , dexteritatea , dar , în egală măsură , poate modela caracterul , răbdarea , responsabilitatea , spiritul de echipă etc.

27

Orice joc presupune respectarea unor reguli ale jocului şi , din acest motiv , jocul trebuie considerat un factor creator de ordine . El instituie un sistem de reguli care precizează ce se face şi ce nu se face , cum se face şi când se face , adică ce este permis şi ce este interzis . Deşi arbitrare , regulile jocului sunt imperative . Orice încălcare de regulă are drept efect o ieşire din joc , un sfârşit al jocului . Aşadar , jocul înseamnă , în primul rând , un ansamblu de restricţii voluntare , care stabilesc o legislaţie tacită a jocului , deşi cuvântul j o c evocă în mod obişnuit ideea de libertate . Regulile jocului specifică un sistem ferm de drepturi şi obligaţii , de privilegii şi responsabilităţi şi , atâta vreme cât regula jocului este respectată , aceasta nu favorizează şi nu lezează pe nimeni . În mod paradoxal , regulile acestei activităţi libere , care este jocul , sunt mult mai ferme şi mult mai puternice decât regulile vieţii sociale , încălcate adeseori . Jocul are capacitatea de a – l absorbi complet , în lumea lui , pe cel care joacă , instituind astfel o lume paralelă , fictivă, complementară faţă de lumea obişnuită – lumea jocului . Regulile de joc externe sunt acceptate treptat ca necerare pentru asigurarea respectării responsabilităţii şi a conduitelor civilizate în

28

joc , iar regulile interne devin o iniţiativă a copiilor . Dar cea mai importantă funcţie a jocului pare a fi aceea de a stimula imaginaţia , pentru că înscrierea în lumea jocului , instalarea în rolul repartizat prin joc implică în mod fundamental capacitatea de a produce variante nelimitate ale fanteziei . Un principiu de ordine în cazul jocului poate fi , în mod paradoxal , chiar încălcarea ordinii recunoscute . Suspendarea convenţiilor este de natură să facă evidentă necesitatea ordinii , prin alunecarea în absurd sau în comic . 4 . EVOLUŢIA TEMEI

Încercarea de a defini jocul ne obligă să constatăm că el reprezintă , în esenţă , un modus vivendi , nu doar pentru om , ci pentru întreg universul . Deşi pare o pură gratuitate , el implică o suită de factori ce atrag după sine o întreagă lume de simboluri şi semnificaţii . Raportându – ne la joc , vom descoperi nu numai copilăria , ci şi adolescenţa , tinereţea , maturitatea omului , viaţa în genere . Învăţăm să trăim jucându – ne. La început doar imităm anumite acţiuni , pentru ca ulterior să schimbăm rolul de actori în acest scenariu improvizat cu acela de protagonişti autentici , asumându – ne pe de – a – ntregul

între altele . Fie că reprezintă descărcarea unui surplus de forţă vitală . înconjurându – se de obicei de mister sau accentuând prin deghizare ciudăţenia lor faţă de lumea obişnuită “ ( Johan Huizinga . Cu toate acestea . până astăzi ..Sub unghiul formei . psihologică . în stare . comportamentală .29 realitatea percepută iniţial ca destindere sau divertisment . Evoluţia jocului coincide . se desfăşoară ordonat . pentru că noţiunea de cultură .o acţiune golită de orice interes material şi de orice utilitate . jocul nu reprezintă doar un fenomen biologic . La . Problema originii jocului a născut controverse şi a rămas . jocul este mai vechi decât cultura . o întrebare fără răspuns . Johan Huizinga demonstrează . care se execută într – un spaţiu şi un timp special circumscrise . că . cu cea a omului şi a societăţii în general . jocul rămâne un excelent exerciţiu pentru viaţă . . după reguli date şi creează în viaţă relaţii de grup . cu toate acestea să absoarbă totalmente jucătorul. pe scurt . Homo ludens ) . iar animalele nu l–au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace “ . oricât de incomplet ar fi ea definită . se poate deci defini jocul . evident .. În eseul Homo ludens . înţeleasă ca fictivă şi situată în afara vieţii obişnuite . el având o funcţie afectivă . ca o acţiune liberă . presupune în orice caz o societate omenească . fie că se subordonează unui spirit de imaginaţie congenital .

Este lipsit de constrângeri . abilitate . inteligenţă . sentimentul naţional . favorizând cele mai înalte manifestări de cultură . risc. La greci şi la romani . ca orice activitate umană . iar pentru individ înseamnă educaţie morală şi progres intelectual . prin intermediul lor cristalizându – se şi întărindu – se spiritul cetăţenesc şi . operând totodată o clasificare : jocuri de societate . însă are un sistem de reguli voluntar acceptate de jucători. Este clar deci că această activitate umană îndeamnă la armonie şi înţelegere. Robert Caillois . Şi astăzi jocurile reprezintă mijloace divinatorii (Paparudele . de exemplu . nu aveau loc execuţii capitale şi nu se puneau sechestre . Jocul dobândeşte . urmăreşte evoluţia noţiunii şi a conceptului de joc . răbdare . jocuri în aer liber . astfel . libertate . mai târziu . în afara cărora nu se poate desfăşura .. Eseuri despre imaginaţie “ . invenţie .de construcţie.. Spiritul ludic este unul din resorturile fundamentale ale societăţii. în . Fiecare cetate avea propriile jocuri .El constată că această activitate implică dezinvoltură.capitolul . Acest contrast între o activitate considerată îndeobşte minoră şi consecinţele ei în plan uman şi social îl . de îndemânare .de exemplu. Teoria jocurilor “ . funcţiile unui rit social .aduc ploaia).30 începuturile sale . sărbătorile religioase erau urmate de jocuri închinate zeilor tutelari ai cetăţiilor . el avea . de răbdare. Pe durata jocurilor se întrerupeau războaiele . o funcţie sacră . jocuri sportive.

Jocul reprezintă oricum o altă realitate . În . relaţii stranii între om şi limbajNichita Stănescu .. Începând cu romantismul şi culminând cu epoca modernă .Toate jocurile sacre ale artei nu sunt decât imitaţii ale jocului fără sfârşit al lumii . . parodiind cu umor realitatea cotidiană . dacă nu un joc cu cuvintele . Acest nelimitat al artei ne constrânge să – i observăm funcţia ludică . pentru că ce altceva este literatura . Epigonii “ .. Poetul modern va căuta să se exprime într – un mod cu totul nou . invevtând cuvinte. un paradox mai mult ingenios decât întemeiat “ . sunetele ..31 determină pe Caillois să considere jocul . muzica . Mihai Eminescu defineşte poezia ca .. această operă de artă care – şi dă veşnic formă “ (F . Schlegel ) . Legătura cu arta devine astfel evidentă . mişcările ? . iar Marin Sorescu . sciitorii îşi iau libertatea de .. voluptos joc de icoane şi de glasuri tremurate “ . dansul etc . va desfăşura adevărate jocuri ale inteligenţei . inventând noi forme de exprimare şi forţând cuvântul să rezoneze cu mereu alte realităţi . pictura . a se juca “ la nesfârşit . combinaţie ingenioasă de imagini capabile să nască un sens. gramatici . culorile . existentă în chiar esenţa ei primordială . paralelă sau pseudorealitate în care individul este absorbit cu totul .

Jocul este o funcţie plină de tâlc . Animalele se joacă întocmai ca şi oamenii . iar dacă îl numim instinct . spunem prea mult . de Johan Huizinga .Homo judens “ .32 derizoriul actelor umane . deşi în spatele acestor atitudini se află meditaţia gravă . jocul este mai mult decât un fenomen pur fiziologic sau decât o reacţie psihică determinată pur fiziologic . Fiecare joc înseamnă ceva . Se poate afirma . presupune în orice caz o societate omenească . fără risc . ceva care pune în acţiune un tâlc . nu spunem . pentru că . În joc . iar animalele nu l – au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace . îl numim intelect . care îi conferă jocului esenţa . că civilizaţia omenească nu a adăugat nici o caracteristică esenţială noţiunii generale . NATURA ŞI IMPORTANŢA JOCULUI CA FENOMEN DE CULTURĂ Text ştiinţific ( nonficţional ) : . JOCUL este mai vechi decât cultura . El depăşeşte ca atare limitele unei activităţi pur fiziologice sau cel puţin pur fizice ... 5 . Chiar şi în cele mai simple forme ale sale şi chiar în viaţa animalelor . oricât de incomplet ar fi ea definită . intră în joc “ ceva care trece dincolo de instinctul conservare nemijlocit . Dacă acest principiu activ.

se supune unui spirit de imaginaţie congenital . intenţie “ a jocului se vădeşte .33 nimic .. Sau că jocul satisface o nevoie de destindere . Numeroase încercări de a determina funcţia biologică a jocului sunt foarte divergente: Unii au crezut că pot defini originea şi fundamentarea jocului ca o descărcare a unui surplus de forţă vitală . un element imaterial . Oricum l – am privi . odată cu această . în însăşi esenţa lui . Sau că serveşte drept exerciţiu de stăpânire de sine . ca autoconservare a simţului personalităţii . când se joacă. într – o ficţiune . al copiilor şi al oamenilor adulţi . pe care i–o va cere viaţa . sau în tendinţa de a domina . în consecinţă . descrierea şi explicarea jocului animalelor .sau în aceea de a–i întrece pe concurenţi . sau ca satisfacerea . sau de a pricinui ceva . Alţii consideră jocul ca pe o drenare nevinovată a unor porniri dăunătoare . sau ca pe o umplutură necesară unei activităţi orientate prea unilateral . Alţii caută principiul în nevoia înnăscută de a putea face ceva . în orice caz . . Alţii sunt de părere că orice fiinţă vie . Sau că este un exerciţiu pregătitor în vederea activităţii serioase. a dorinţelor cu neputinţă de satisfăcut în realitate şi . Ele caută să stabilească natura şi semnificaţia jocului şi să indice locul lui în planul vieţii . Psihologia şi fiziologia se ocupă de observarea .

fie să – l cuprindă sau să – l preia într – o unitate de rang superior .. în această intensitate . după încordare .fără să acorde în primul rând atenţia necesară calităţii lui estetice profunde . că serveşte unei anumite finalităţi biologice . Faţă de fiecare dintre explicaţiile date . h a z u l” jocului ? Intensitatea jocului nu poate fi explicată prin nici o analiză biologică . ce înseamnă el pentru jucătorii înşişi ? Ele abordează nemijlocit jocul cu unităţile de măsură ale ştiinţei experimentale. rămâne întrebarea : bine . Ele pun întrebarea : din ce cauză şi cu ce scop se practică joaca? Răspunsurile care se dau la această întrebare nu se exclud câtuşi de puţin unul pe altul . dar ce este de fapt . în această capacitate de a scoate din minţi rezidă esenţa lui . Dacă unul ar fi concludent . calitatea primară .. De fapt . pregătirea pentru cerinţele vieţii şi compensarea pentru ceea ce nu s – a realizat – . Natura – pare să spună mintea logică – ar fi putut să le dea urmaşilor săi toate acele funcţii folositoare–descărcarea energiei de prisos. Cele mai multe dintre aceste strădanii de a da o explicaţie nu se preocupă decât în a doua instanţă de întrebarea : ce şi cum este jocul în sine .34 Toate aceste explicaţii au un factor comun:toate pornesc de la presupunerea că jocul are loc de dragul unei realităţi . ar trebui să–l excludă pe celălalt. calitatea lui intrinsecă . Şi totuşi . joc “ rămâne de regulă necircumscrisă .

vol . limbajul este riguros . prin el . constând adică într – un transfer de informaţie de la emiţător către receptor . Dar nu : ea ne – a dat JOCUL .. Huizinga pune în lumină complexitatea problemelor pe care le ridică jocul. jocul este un fenomen precultural . O face pentru alţii şi o face şi pentru el .. Cine vorbeşte comunică şi se comunică . . nu numai în natură .35 şi sub forma unor practici şi reacţii pur matamatice . propriu nu numai omului . În limbaj se eliberează o stare sufletească individuală şi se organizează un raport social . Studiul lui J. Dubla intenţie a limbajului şi problema stilului . cu bucuria lui . ci şi în cultură . se poate spune că faptul lingvistic este în aceeaşi vreme reflexiv şi tranzitiv . Limbajul păstrează o funcţie predominant tranzitivă . Pentru Johan Huizinga . ci şi animalelor. Se reflectă în el omul care îl produce şi sunt atinşi . Ca orice studiu sistematic . spre a preveni astfel orice alterare a adevărului ştiinţific pe care autorul vrea să – l comunice într – un asemenea tip de mesaj . Considerat în dubla sa intenţie . cuvintele fiind folosite în sensul lor propriu sau denotativ . cu încordarea lui . hazul“ lui. . toţi oamenii care îl cunosc “ ( Tudor Vianu . Arta prozatorilor români ) . cu .

deci canalul de transmisie este unul vizual . deci un om de ştiinţă . Emiţătorul este un cercetător . iar caracterul este real şi este ilustrat în stilul comun . şi nu de vorbire .36 Textul are în vedere un referent nonficţional . de caracterul ritual sau neritual . îl constituie limbajul ştiinţific ). în Convorbiri literare . legate de vârstă . funcţional . Nota afectivă este egală cu zero (deoarece gradul zero al limbajului . El îşi . care este jocul . ştiinţific.TRATAREA TEMEI ÎN OPERE ( FICŢIONALE ) LITERARE . Amintiri din copilărie “ – Ion Creangă Amintirile cuprind patru părţi (primele trei publicate în 1881-1882 .. particular în definirea şi justificarea noţiunii de joc . reprezentat de scriere . deci o formă a realităţii cu elemente specifice . de tipurile de joc .în 1892). 6.Opera este un roman al devenirii în care autorul are rolul de a ordona narativ etapele formării copilului ca om . tehnic. colective sau individuale . iar funcţia receptorului revine oricui citeşte studiul . Codul folosit este cel verbal în varianta lui scrisă . Johan Huizinga caută un adevăr istoric . iar ultima parte după moartea autorului .

abordând un univers uman necunoscut până atunci în literatura română . Copilul lui Creangă nu face nimic altceva decât să se joace . banale chiar . dorinţă de exteriorizare a unor impulsuri afective sau pur şi simplu neastâmpăr copilăresc . eternizează copilăria autorului . Amintirile sunt opera de maturitate artistică a lui Creangă . vârsta fericirii . poate fi considerat un roman de formare ( bildungsroman ) . în ea regăsindu – ne fiecare dintre noi. iar sentimentul dominant este nostalgia . devenind copilăria copilului universal . înfăţişate cu realism de scriitor . inconştienţă . Amestec de curiozitate .37 creează o lume proprie . joaca reprezintă pentru Nică singurul mod de a înţelege lumea . acel inefabil al exprimării ce – l face pe Creangă de neegalat . Amintirile reprezintă un document uman foarte important . El vede existenţa numai prin prisma jocului . mirajul limbajului . Ceea ce le unicizează este farmecul spunerii . Sunt experienţe obişnuite . un joc în care regulile sunt stabilite de el însuşi . Nimic spectaculos nu intervine în derularea etapelor copilăriei şi ale adolescenţei . plină de haz şi fantezie . Ca specie . nimic nu – l poate . Identitatea narator – personaj este esenţială pentru receptarea activă a textului . deoarece urmăreşte procesul modelării umane . Creaţia devine un mod de a retrăi trecutul .

Nu întâmplător Ştefan Apetrei va spune la un moment dat : . furtul pupezei şi al cireşelor . şezătorile etc . Intenţia lui Ion Creangă în Amintiri este să înfăţişeze copilăria . Ceea ce – l face nevinovat în ochii părinţilor este lipsa oricărei intenţii a răului : scăldatul până târziu . încălecat pe . Aventura are valoarea unei experienţe de cunoaştere din care cititorul poate desprinde un tâlc. clăcile . iertate . să cetească şi dacă – i copil .. Ele s – au petrecut firesc . să se joace . Mintea lui Nică nu cugetă atunci când acesta acţionează . la ce poate să le aducă ziua de mâine . în ciuda avertismentelor părinţilor . sau că – i frământă alte gânduri pline de îngrijire . ci cugetă inima şi sufletul lui. sunt fapte pentru săvârşirea cărora nu trebuie căutate motive serioase sau explicaţii . mersul la urat devreme . astfel . fără voia mamei . Copilul . care stă sub semnul neastâmpărului băieţesc .” Toate năzbâtiile lui Nică vor fi . să tragă . în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . Ce –i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii .. dacă – i popă . al spontaneităţii şi al poznelor : . Hai mai bine despre copilărie să povestim . căci ea singura este veselă şi nevinovată . dărâmarea casei Irinucăi .Dacă – i cal .38 determina să abandoneze această activitate care pentru el rezumă întreaga realitate.

de – ţi ie auzul . de care mă ţineam când începusem a merge copăcel . la prichiciul vetrei cel humuit .când mă gândesc la locul naşterii mele .39 băţul său gândeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici . la casa părintească din Humuleşti . măcar să zică cine ce – a zice … “ . şi – l bate cu biciul şi – l struneşte cu tot dinadinsul . o bucată de humă însufleţită din Humuleşti . şi cade jos .am fost şi eu în lumea asta un boţ cu ochi .” Finalul părţii a II a este memorabil prin celebra autoironie : . care nici frumos până la 20deani . de crăpau mâţele jucându – se cu ei . crede că l – a trântit calul . de când îi lumea asta şi pământul .. cu voie bună . la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt . nici cu minte . şi aşa cred că au fost toţi copiii . Ia. şi răcneşte la el din toată inima . şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăriei . cu un lirism nostalgic : . Marele povestitor Ion Creangă deapănă amintiri despre cei dintâi ani ai copilăriei . parcă – mi saltă şi acum inima de bucurie ! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi şturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa.Nu ştiu alţii cum sunt . dar eu . şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului … Aşa eram eu la vârsta cea fericită . Partea a I I a începe sentimental . pe care aleargă ..

tendinţa de a crea a unui mit . un centru al universului în funcţie de care se ordonează totul. o ritmică aparte . drumului . ca anul trecut şi ca de când sunt . datorită termenilor subiectivi folosiţi care sensibilizează şi trezesc în sufletul cititorului . obstacolelor . printr – o serie de motive .niciodată n –am fost.40 până la 30 şi nici bogat până la 40 nu m – am făcut . MORALA : . Mesajul este deci . Scriitorul vibrează adânc la sferele eului său . prieteniei . al întoarcerii la origine . un zbucium nostalgic . Intenţia limbajului şi a stilului este reflexivă . la vederea măreţiei lumii create de el . o lume eternă . al sărbătorii . ambele se desfăşoară doar în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . cea a lui Nică . normalul în ficţiune în anormal . într – o lume de vis născută şi construită în Humuleşti . ca anul acesta . iar canalul de transmitere este cartea . firescul . al receptorului .“ Ion Creangă utilizează un limbaj conotativ . cel al copilăriei : motivul drumului . evocarea procesului de formare a unei personalităţi . Codul este limba română . Referentul este joc şi joacă .Dar şi sărac. el îmbrăcând totul în haina ironiei şi a umorului . Creangă reuşeşte prin arta limbajului să transfigureze realitatea .

Deşi complexitatea structucturală şi semantică a generat mai multe controverse de – lungul timpului . îl face să întrevadă o lume ascunsă ochiului obişnuit . trăieşte o experieinţă ce – i modelează sensibilitatea .. cartea de vizită “ a unui copil . o dramă a descoperirii treptate şi dureroase a puterii nebănuite a cuvântului .. După melci “ – Ion Barbu Balada . constituindu – se într – o sinteză fericită a inspiraţiei cu tradiţia livrescă . o îmbinare paradoxală între tema jocului . În structura de adâncime însă . deoarece personajul principal . care îi tulbură liniştea sufletească şi optimismul specific vârstei . un copil .şi gravitatea moralei . ce vizează însăşi condiţia umană . . în structura de suprafaţă este o poezie pentru copii . După melci “ aparţine celei de – a doua etape a creaţiei barbiene . iar aceasta este un mic curriculum al anilor jocului . Tema fundamentală pare a fi cuvântul şi capacitatea magică a acestuia de a schimba faţa realităţii şi de a influenţa devenirea individului . a stihiilor unei naturi . După melci este o poezie de cunoaştere .41 Copilăria este .. specifică vârstei inocente. ce consacrase deja balada ca specie a literaturii culte.

căci mica vietate aştepta . amintindu – ne de mitul oului sau al increatului şi de cel al genezei . copilul se hotărăşte să verifice puterea magică a unui descântec. într–o tonalitate umoristică şi autoironică . într – un crescendo al trăirii şi al perceperii adevărului ce dezvăluie ingeniozitatea şi curiozitatea copilului . scriitorul se opreşte asupra schemei epice propriu – zise . Asupra melcului . sătui de aerul închis şi umed al bordeiului . După ce fixează spaţiul ( lumea satului) şi timpul întâmplării (primăvara devreme) . Descântecul copilului . Simţind mirosul unei primăveri timpurii . surprinsă în elementele ei fundamentale. .. protagonistul ascultă şoapta gândului care îi spune taina melcului . Descântecul . Subiectul evoluează pe momentele clasice . să oficieze din letargie la viaţă .42 imprevizibile şi ostile oricărei încercări de răsturnare a ordinii prestabilite . Oprirea la melc se explică prin tainica posibilitate de comunicare cu natura a copilului . planul fabulosului acoperă o parte a realităţii .. trecându – l dintr –un anotimp în altul . Ştiut fiind faptul că în copilărie . Omul să – l dezgroape “ . constituie acum o invocare a fiinţei să iasă din nefiinţă . /Desculţi şi uzi / Fetişcane /(Cozi plăvane)” se îndreaptă cu toţii spre pădure într – o pornire expansivă de a tatona semnele anotimpului atât de aşteptat . ca o poezie a purităţii inefabile . cu sonorităţile lui melodioase . Ţânci ursuzi .

Retras în spaţiul ocrotitor al casei . al naturii . Iluzia are drept efect frica şi fuga lui . însă pe seară vântul se porneşte .. copilul ieşind să vadă ce s – a petrecut cu melcul . În partea aIIIa se revine la planul exterior . Tipăreşte brâu de bale … “ Vorbele care îl compun . copilul este urmărit în gând de soarta micii vietăţi părăsite în pădure. Aşezat în genunchi pe pământul reavăn...43 rostit în inconştienţa vârstei . are de această dată rol revitalizant .. Şi agaţă la feştile / Ciufulite de zambile / Sau la fir de mărgărint / Înzăuatul tău argint “ . . o guşată “ fioroasă se apropie . nălucirile nopţii se înghesuie şi . Amintirea apasă firesc memoria copilului şi el merge agita la geam să vadă prăpădenia de afară. printr – o promisiune seducătoare . ascunsă de frigul iernii . spuse incantatoriu . joimăriţele sunt prezente . sperie băiatul care fuge acasă . ceea ce duce la întreruperea actului magic . La locul întâmplării descoperă urmele unei drame : sedus de promisiunea făcută . ce ia aspectul căderii de . copilul aşteaptă ivirea melcului . Albicioase / Ori foioase / …cep de borangic “ . ispitesc şi provoacă . El invocă vântul primăverii şi – l roagă să nu – l nimicească pe melc . la adăpost de o natură dezlănţuită într–o viforniţă târzie . de trezire la viaţă a unei vietăţi adormite . El este şi un elogiu adus primăverii prin metaforele sublime în simplitatea lor : .

. descântecul şi bocetul . copilul având acum revelaţia puterii ascunse în cuvântul capabil să producă iluzii periculoase pentru cel care le confundă cu realitatea . al maturizării treptate. se transformă acum în bocet . dar momentul remuşcării este şi momentul înţelegerii .astfel. dar înşelătoare : .44 prin descântec . făcând o victimă din cel nepregătit să primească vorba prefăcută .Melc . poezia naşterii vieţii în prima parte . ieşind din găoacea protectoare. este unul al suferinţei. seducătoare . . devenise victima gerului întors pe neaşteptate . / Surd la cânt şi îmbieri .al descoperirii morţii . trăit de copil ..al conştientizării puterii cuvântului şi.. îşi află expresia într – o lamentaţie .Astea – s vorbe şi descântec ! / Trebuia să dormi ca ieri . Este o experienţă ce rezumă în câteva clipe un întreg ciclu existenţial . Cu – n sutite griji “ copilul îl aduce legănat acasă şi – l aşază în pod să – i fie aproape . Traseul dintre cele două forme de manifestare a spiritului . / Să tragi alt oblon de var / Între trup şi . Descântecul . Sentimentul vinovăţiei . în imn al morţii .a dat iarbă pe răzoare . ce – ai făcut ? / Din somn cum te – ai desfăcut ? / Ai crezut în vorba mea / Prefăcută … Ea glumea ! / Ai crezut că plouă soare / C. ca un martor al dobândirii conştiinţei sale . / Că alunul e un cântec / . melc . Jocul nevinovat devine un joc tragic . melcul .

înainte de vreme. Alexandru Piru . / Iarna ţi – a muşcat din pântec … /” În După melci ../Melc nătâng“. Ion Barbu apelează la descântec şi bocet . jocul echivalează cu un ritual al iniţierii .epitete .. fiecare fiind reprezentat prin aspecte ce ţin de formă . pădurea înghiţea din luminiş“. cât şi de conţinut . o capodoperă pe tema inocenţei şi a fragilităţii“. observă că . vorbind de . repetiţii .. zid de var “. . jar străveziu “. nătâng .plâns prelung cum scoate fiara “ ..Melc nătâng. . şi compune un poem de mare candoare ..umbre dese ca păunii“. . . .. imaginând un copil atras de miracolul vieţii trezite la chemarea magică .. pietrişul de albine “ .45 ce–i afar … / . . Poemul este o sinteză a celor trei genuri literare . somnoros”.. al trăirii şi al transmiterii directe a celor mai intime sentimente omeneşti . Lirismul este vizibil mai întâi la nivelul emoţiei ... metafore . sul lung de har “.. arta combinatorie ezoterică “ .Vezi ? / Ieşişi la un descântec . bogat în figuri de stil şi în imagini artistice : enumeraţii . încetinel .melc prost. o formulă sintetică ce se naşte din sublimarea unei întregi filosofii populare asupra sensurilor vieţii şi ale morţii . personificări .. expresiv . prin finalul tragic al . năzdrăvana de pădure“. apoi la acela al limbajului .iarna leapădă cojoace“. alchimia limbii “ şi de .comparaţii . viforniţă târzie“... blând . Dramaticul este prezent prin lamentaţia din monologul copilului ..

chiar dacă simbolice . . prin intenţia dialogului . fiind vorba de o baladă . mult dinamism . .. Poemul . a spiritului ludic . lipsindu – mi instalaţiile . care conferă acţiunii . şi . Am căutat cuvinte care sar şi fraze care umblă – de sine stătătoare .. regizorală . a autorului .46 melcului . De – a v – aţi ascuns “ .. Prefaţă la Cartea cu jucării . În sfârşit . m – am jucat cu ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată . Observăm de asemenea abundenţa verbelor .Tudor Arghezi . netrucată . M – am apucat să fac resorturi pentru cuvinte ca să poată sări . Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării . întregul material lirico – dramatic este îmbrăcat în formele epicului . prin viziunea scenică . După melci “ rămâne un model de virtuozitate artistică . cu personaje între care se stabilesc relaţii şi care săvârşesc acţiuni prezentate în cronologia lor . de sensibilitate şi de exprimare simplă . într – un subiect coerent . cu materialul vagabond al cuvintelor date .

Jocul este învestit .neserioasă” păstrează o ingenuitate sufletească . cu o forţă subversivă şi totodată izbăvitoare . după cum vedem .. poposind în .. De aceea autorul . fiind duşmana rutinei . horelor “ vede în joc o gimnastică salutară a anchilozelor minţii . Jocul vine la Arghezi să lumineze această situaţie absurdă . şi destul de des . Crohmălniceanu . am strâmbat resorturile într – adins . Poetul face din joc un detector ultrasensibil al proceselor de osificare morală .... Dispoziţia la zbenguiala copilărească e incompatibilă cu orice formă de uscăciune lăuntrică . Fragmentul citat are valoarea unui . ce are ca obiect definirea actului de creaţie .Activitatea ludică. ca să le văd cum sar ele strâmbe şi am lipit o pensulă cu chinoroz pe nasul care mă necăjea “ Tudor Arghezi -Ars poetica . Prefaţă “ deschide volumul . Ţara piticilor “ .47 Câteodată .. Literatura română între cele două războaie mondiale ). o inventivitate şi o libertate spirituală pe care preocupările grave omeneşti le – au pierdut . . din 1947 . universul naiv al copilăriei . .. joc despre joc “ . ( Ov . Poezia . . S . câştigându – şi iar candoarea originară “ . El aruncă o lumină foarte vie asupra degradării valorilor pe care e clădită lumea modernă şi îi permite simultan acesteia să renască în universul lui .

În prima parte autorul înfăţişează geneza imaginară a volumului .Cartea cu jucării “ .. Autorul însuşi consideră aceste texte . ibidem) . în absenţa ei de protocol ipocrit . Constantinescu . deşi citim . . Tudor Arghezi ) .. Doi părinţi şi doi copii “ ... .. şi mai ales în nevoia ei de imaginaţie integrală şi în nesăbuitele ei resurse de omenie “ . măicuţa şi cei doi copii. Copilăria este observată . în multiplele ei faze . Prefaţă “ este structurată în două părţi . în naivitate şi preci’ocităţi stânjenitoare . un ascuns pedagogism “ . ( P. prin intermediul cărora construieşte mici scenarii narative străbătute de un cald lirism patern pentru năzdrăvăniile şi curiozităţile sâcâitoare ale micilor eroi . în tristeţe şi bucurie . în pitorescul ei limbaj . care participă la un r ă m ă ş a g . Personajele la care face aluzie scriitorul sunt tătuţu . Poezia . în joc şi în capricii .48 în irealitatea basmului şi în poezia naturii . în instinctele sădite vârtos . Fiecare trebuie să scrie . fiecare fiind adresate unei categorii de cititori anume . văzută în fragmente de tablou paradiziac” ( Pompiliu Constantinescu . la întrecere şi . pe nerăsuflate “.. sub forma unei poveşti cu patru personaje . Baruţu şi Miţu . cât . jucării “ pentru cei mici şi pentru cei mari deoarece la baza lor stă intenţia ludică .. dar în germen . printre rânduri .

joc . competiţie . . mai frumoase şi mai scrise “ . Protagoniştii . aşa cum ne lasă autorul să credem din adresarea directă .Domnule Confrate “ . Partea a doua este adresată cititorului matur ...Domnule” şi . povestesc experienţe trăite . erudit . un sfert de măr / Împărţind un măr creţesc “ . Scrisul înseamnă . se amuză şi ne prind . mint “ deci . cu cartea dezvăţată” . persiflant . prin formulele . confirmând ceea ce spunea la un moment dat Arghezi : . .. Acum limbajul este insinuant. poetul nu cenzurează firescul limbajului .. din această perspectivă .49 mai multe versuri pentru copii . însă perfect adaptate limbajului copiilor şi stilului colocvial : . surprinzătoare din punct de vedere literar .astfel încât întâlnim construcţii neobişnuite . pretenţios . În modul cel mai spontan şi mai autentic . fără să ne dăm seama . constituindu – se într – un demers epico – liric intratextual . Cel care va câştiga urmează să primească recunoaşterea celorlalţi şi . dar şi inventate . căutat . confraţilor scriitori şi criticilor literari . în acest joc al lor .. . curiozitate . spontaneitate . în sensul artei .. forţând chiar graniţele vocabularului şi ale gramaticii . Secvenţa prefigurează conţinutul volumului . Meşteşugul nostru este cel mai inefabil şi mai mincinos “ ( Jucăriile ) .. multe altele poveşti “.. uşor ironică . destindere .

trecerea . Poezia . să redevină el însuşi un copil . iubirea . un spaţiu al veşnicei regenerări spirituale . În concluzie . stih bogat “ . în acest text . să iasă din .i ierte . etc. pe un înflorit paravan japonez “ ( P . Autorul afişează o falsă umilinţă prin care îl imploră pe ascultătorul imaginar să . scriitorul postulează ... sensibilitatea . jocului . prin care îi dă cititorului iluzia permanentei deschideri a minţii şi a sufletului omenesc către farmecul inepuizabil al copilăriei .conjugă un întreg complex de teme şi motive : destinul . clipa . . ideea creaţiei ca joc şi apelează la formule narative şi poetice voit . încet . autoironic ( . regula “ ... mai mult . cum vezi . să uite . devenirea prin celălalt . candoarea . împlinite de o mare creaţie verbală . jucăuşe “ . dogmă” ) .. . Constantinescu . / M – am făcut analfabet “) . Jocul dincolo de joc în .. sărăcia” şi ..De – a v – aţi ascuns“ Tema centrală a acestei poezii – moartea .. jocul . . dogmă” pentru a – şi redescoperi ingenuitatea ..50 cu sintagme şi cuvinte ostentativ savante ( .. încet . Arghezi) . egalitatea în faţa morţii . o hartă de suavităţi . în ansamblu . a boabei şi a fărâmei “reprezintă . T. Eu .

limba “ .. / Îl joci în doi . în trei . bobocii mei . astfel încât poetul gradează atât emoţia . ochiul sleit . “ . / Joc de slugi şi joc de stăpâni . E un joc viclean de bătrâni / Cu copii ca voi . Moartea este privită ca proces. ca o curgere lentă . atrăgându–le atenţia asupra perfecţiunii implicite a jocului . Puii mei . Într – o zi piciorul va rămâne greu . / Arde – l – ar focul!” Unitatea universului se păstrează mereu aceeaşi . metafore ale identităţii umane conştiente şi creative . cu fetişe ca tine . / Îl joci în câte câţi vrei. în care se lasă prinsă orice formă de existenţă ( . / Joc de paseri . Iubirea este singura care contează . în care tatăl îşi iniţiază copiii în taina morţii apelând la formula unui joc . de flori .. limba scămoasă . sunt cele care . într – o zi . Mai întâi îi avertizează asupra dispariţiei .. fiind o modalitate de a îngheţa eternitatea . Ochiul “ şi . de la statutul biologic la cel ontologic al fiinţei umane : . copiii mei ! / Aşa este jocul .. Decrepitudinea fiinţei este sugerată prin enumerarea în ascendenţă a trăirilor umane .. cât şi expresia poetică prin care o exprimă . simplă şi calmă din prima strofă .51 Textul este organizat pe o schemă aparent epică . la lamentaşia ce ia forma bocetului şi a imprecaţiei din ultima strofă : . / Mâna stângace . de câini“) . de la exterior către interior .. a fiecărei fiinţe : (. de la prezentarea bucolică . Şi fiecare îl joacă bine “ ) .

începe cu moarte” . fragment din . zbuciumul lăuntric al celui care se simte dureros ameninţat de. o să ne jucăm odată “ . o să mă culc la pământ “ .. . Jocul lexical din prima parte a poeziei . vom merge . Pomul cu păpuşi “ . poezia .. În textul .piericiune” de unde răzvrătirea amară şi solitară ce încheie . locurile de dincolo de apă “ unde cresc păpuşoi .52 încheie procesul. Jocul devine la Arghezi o realitate polarizantă . Clepsidra timpului îi aduce poetului dezamăgire . De la început se stabileşte pentru cei mici condiţia ca o consecinţă : . Deşi titlul este împrumutat de la un joc copilăresc . lanul de porumb este numit pădurea cu păpuşi . Au isprăvit jocul frumos“ – dar şi moarte . pomul cu păpuşi “ . în manieră folclorică .... Fiindcă aţi fost cuminţi şi aţi ascultat de părinţi .. Cartea cu jucării “ . Tudor Arghezi povesteşte cu un ton glumeţ şi tainic despre ...Aşa e jocul . iar textul în ansamblu urmăreşte să menţină această iluzie a jocului . dar şi revoltă strigată pătimaş la sfârşitul poeziei .. înmormântare “ . răzbate totuşi cu acuitate eterna frământare a omului .. părere de rău . el înseamnă viaţă . nostalgie ....se transformă treptat în exprimare directă a unei realităţi termenul – cheie fiind ..ca o sugestie a suprevieţuirii spiritului dincolo de dispariţia trupului .

au numai tată . care deschide dialogul direct cu cititorul . iar păianjenul adună într – o plasă nevăzută scena naraţiunii propriu – zise ..53 să vă arăt ceva ( … ) . peste care tatăl lor a tras un halat verde . mintea lui Vali . urmărind de – a lungul unei ţesături narative complicate o serie de poveşti care par a se construi unele pe altele . baia din camera Svetlanei .. Păpuşile stau sculate în picioare şi îmbrăcate în şapte cămăşi albe . Nostalgia “ . este ipostaziat într – un păianjen omniscient .au mamă . din care pricină pomul se cheamă păpuşoi . R E M “ – Mircea Cărtărescu Nuvela . în delta imensă a creierului său “ . R E M “ este inclusă în volumul .. Păpuşile astea n . Vă voi arăta un pom în care cresc păpuşi . în care alunecă treptat .” . / … / . Păpuşile au părul roşu . de unde se retrage cu . Contrastul cu lumea reală exterioară pare implicit şi spaţiul interior se configurează ca un posibil refugiu în care şi cititorul devenit parte integrantă a textului îşi poate face loc .. naraţiunea oferă iluzia adevărului .. adică tată de păpuşi . printre ostroavele hematiilor şi aricii albi . autobuzul . scara blocului . Veţi vedea o pădure care face păpuşi . Naratorul . . spaţiile adiacente ( străzile . cu mii de degete ai leucocitelor.. Realizată la prezent .

54 deghizată pudoare) şi personajele cu toată memoria lor incitantă . câte un timp : Svetlana reprezintă trecutul contingent . Trecerea spre fantastic se face uşor . Puia . începe aventura căutării R E M – ului . Vali va scrie . proiectată tot în spaţii simbolice : strada . şapte prietene de joacă . spaţii iniţiatice . de aceea . De la tanti Aura . al trăirii . Balena . Carmina şi Garoafa inventează jocul de – a reginele. şapte zile cu câte şapte simboluri . Ada . prin sensurile magice ale numerelor : şapte cozi de cometă. câmpul sau foişorul . mătuşa Svetlanei . Viitorul relativ este timpul la care eroii vor accede fără să ştie . constituie un grup gata de complicitate pentru un nou joc . orientate sau lipsite de orice demarcaţie . Nana . Cele şapte fetiţe care se adună vara pentru a se juca împreună sunt prietenele şi . în care se depozitează trecutul . Ruletistul “ . recuperabil prin scris . spaţii deschise sau închise . Vali defineşte prezentul experienţei directe . peste doi ani prima nuvelă din acest volum . Esther . în plan simbolic . stabilind . care deschide drumul revelaţiilor mitice . plane sau profilate vertical . dar pe care păianjenul îl stăpâneşte : .. Fiecare dintre personajele care îşi asumă pe rând rolul naratorial exprimă . cu prezentul şi cu viitorul deja predestinat . iar Egor aduce cu sine trecutul istoric .

elemenente prin intermediul cărora vor iniţia un ritual . o floare . va descoperi în jocul de pe ogor un schelet . În prima zi . Carmina .imaginează în cea de – a şasea zi un joc magic . Garoafa . pe locul unei vechi şcoli . o ţigăncuşă . un obiect simbolic . iar acestea se transformă în ouă uriaşe din care ies fiinţe stranii . îmbrăcată în albastru şi împodobită cu o garoafă . În cea de – a patra zi se derulează în camion jocul imaginat de Puia . o călătorie .Ziua a cincea este rezervată Estherei . o dalie şi un termometru . care propune . dând viaţă lui Rolando . având ca simboluri culoarea galbenă . jocul magic al genezei . în care se ascund semne evidente ale jocului magic sau cultural . un spaţiu magic . având ca simbol floral o zorea şi ca obiect magic un iadeş de găină . va juca în stradă . îmbrăcată în verde şi decorată cu o floare – de – piatră . cu ajutorul unei perle . fiecare din regine are o culoare . Printr – un creion cu bilă . un joc iniţiatic . un dans cu o păpuşă însufleţită . Ada îşi va derula jocul în curte . sora geamănă a Adei . în camera Puiei . Jocul trebuie să dureze şapte zile .55 reguli specifice oricărui joc infantil . cu ajutorul unui ceas şi sub semnul culorii indigo şi al florii de cârciumăreasă . Simbolurile ei sunt . ea suflă baloane de săpun pe platforma unui camion . descoperindu – le celorlalte fetiţe viitorul . Balena costumată în violet .

nuvela . … de fapt noi suntem R E M – ul .. obiectul magic – inelul . Ţesătura complexă a nuvelei . că lumea noastră e o ficţiune . aşa cum afirmă şi Egor . Nana este aleasa ce va putea găsi R E M – ul . Bunicul “ – Barbu Ştefănescu Delavrancea Barbu Ştefănescu Delavrancea îşi începe naraţiunea printr – un portret al bunicului : . . REM “ oferă chiar modelul drumului de la jocul infantil la jocul cultural .. Se gândeşte . sau chiar realul devenit iluzie : . Ultima zi . regina roşie . . iar locul de joacă – foişorul .. cu poveşti incluse în marea poveste stăpânită de naratorul păianjen conduce spre concluzia că R E M – ul simbolizează chiar viaţa devenită poveste . el însuşi stăpân al spaţiilor magice . şi povestirea mea şi toate lucrurile şi personajele ei. La ce se gândeşte ? La nimic . tu şi cu mine .56 culoarea oranj şi floarea de gura – leului . care îi va da fetiţei scoica viselor şi îi va spune propria poveste fascinantă . floarea – trandafirul . Ritualul ei este nunta.. că noi ne suntem eroi de hârtie şi că ne – am născut în creierul şi în mintea şi în inima lui… “ Dincolo de semnificaţiile textului . este ziua Svetlanei . a şaptea .Bunicul stă pe prispă . Înnumără florile care cad .

. sărutară mânele lui tata – moşu. roşii şi bucălăi .Mustaţa asta este a mea .Credeam că s – a umflat vântul …o . Bunicul îi joacă . Şi copiii o şi dăspicară .. copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului . peste toate au nins anii mulţi şi grei . că bătrânul strânse din ochi . Ce fericiţi sunt ! Băiatul încalecă pe un genunchi şi fata pe altul . şi jocul . bată – vă norocul . ( … ) Din vorbă în vorbă .57 Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe . . Bunicul îi împăcă .Şi asta . Copiii bat din palme . Bunicul le cântă : Măi cazace . şi cântecul .Pe din două . Cine trânti poarta ? .ce caţi noaptea prin argele …” .. barba .căzăcele.Partea asta este a mea . unde se duc . zicându – le : . .” Bunicul trebuie să le răspundă nepoţilor la un întreg arsenal de întrebări : de ce zboară păsările . cam repede . a mea ! . cocoşeii moşului ! Un băietan şi o fetiţă . Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară : blânzi şi mângâietori . Şi iar începu râsul .Şi asta . . . se prinde astfel în jocul lor molipsitor . mustăţile . sprâncenele . a mea ! La barbă se – ncurcară .

Ba a mea .58 .i împăcă zicându – le : . că e mai caldă ! . dar tăcu şi .Ba a mea .Ba a mea .Amândouă sunt deopotrivă .Jumătate mie .Şi jumătate mie . că are un ochi şi mai verde ! Bunicul abia se ţinea de râs .Ba a mea . sări de pe genunchiul bătrânului . că e mai dulce ! .Ba a mea e mai lungă ! Şi băiatul întinse d – o mustaţă şi fata de alta . că are un ochi mai verde ! .Ba a mea ! . că nu e ca a ta ! . . . .Mustaţa mea e mai lungă . Pe bunic îl trecură lacrâmile .Ba a mea . . se repezi şi trase o palmă în partea băiatului . Fata ţipă . . La obraji cearta se aprinse şi mai tare . Fata : . înfuriindu – se trase o palmă în partea fetei . Şi după ce o împărţiră frăţeşte . că e mai albă ! Bunicul zâmbi .Ba a mea . .Ba a mea ! Şi băiatul . începu lauda : Băiatul : .Partea mea e mai frumoasă . ba a lui . ba a ei să fie mai lungă .

“ Nevinovăţia copiilor se reflectă în ochii bunicului care sunt numai . deci sunt generale . nici băiatul . Joaca lor îi alină bătrâneţile .. mai aprigi . sărută partea lui . Şi bătrânul devine acum câmpul de luptă într – un război unde . un obiect pentru care nepoţii îşi declină posesia în mod egal . lumină şi binecuvântare “ . . El ar dori să le poată dărui nepoţilor totul din dragoste pentru ei . şi fata suspinând . Obrajii bunicului erau roşii şi calzi . ştie să intre în jocul copiilor pentru a le face plăcere. Dragostea nepoţilor şi sărutul lor îi răsplătesc suferinţa .. tata – moşu “ . Lacrimile din ochii lor cer iertarea . nici fata .59 Băiatul . fiecare apărându – şi partea sa . luptătorii “ sunt din ce în ce mai dârji . De aceea aparent .. Valoarea morală a textului literar al lui B . jucăria pe care cel mai adesea se ceartă doi fraţi atunci când nici unul dintre ei nu cedează în favoarea celuilalt . Bunicul înţelege vârsta şi jocul lor . el se dedublează: este personajul viu care asistă cu răbdare la jocul copiilor şi în acelaşi timp . Satisfacţia bunicului este imensă deoarece el are parte de dragostea nepoţilor . cu lacrimi în ochi . Delavrancea constă în excepţia pe care acesta o aduce în prim plan : personajele nu au nume . Şt . Apoi o ceartă copilărească izbucneşte între fraţii care vor să – l împartă pe . pe a ei . nici bunicul .

ploaia coase Cerul de pământ Cu fir de mătase Răsucit de vânt . M-am gândit adese – Ori . Uite . iarba ţese Pământul de nori . adeseori : De la voi se vede Iarba ca o ploaie Care curge verde Peste cer şi – l moaie . Hai să facem schimb .60 POEZIA JOCULUI Este reprezentată cel mai sugestiv de Ana Blandiana JOC Uite . Iar ploaia o fi Pe – a norilor cale O iarbă mai gri Sub tălpile tale . .

61 Să vezi şi tu cum e – Tu îmi dai un nimb . Iarba spală cerul . Zarea aş putea s – o – nghit Şi ar fi ascunsă bine . Eu îţi dau un nume . Ce să fac ? Sufletu – l mototolesc Şi – l fac cârpă ca să şterg Soarele copilăresc . arsura ? Peste tenta de lumină . De ne ispiteşte Care – i adevărul – Ploaia – n nouri creşte . Nu se duce . Cârpa sufletului însă Toată – i îmbinată – n soare Şterg mereu şi – n zări lumina E din ce în ce mai mare . Ce–am făcut ?! Cum s–o ascund Pata galbenă . GLUMĂ Plouă soare peste mine Şi mă udă cu lumină . velină . Iarba – n ceruri plouă . Iar dacă ne – treabă Care – or fi din două Ploaia – n nori e iarbă. Eu în joc stropesc cu soare Coala zorilor . Peste zări mă dau de – a dura .

până la şcolarizare . Plecând de la premisa ştiută că un copil mai întâi vorbeşte . FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ Pentru realizarea obiectivelor cadru şi de referinţă din programa de limba şi literatura română : O . Ei . SĂ NE JUCĂM ÎNVĂŢÂND LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ! TIPOLOGIA JOCULUI A . 1 . Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală . nu – i aşa ? Nimeni dintre noi . 2 . apoi citeşte (vorbirea precede citirea şi scrierea ) . Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral . . mediul social în care copilul a trăit . copii . C . şi dacă ar rămâne Încă – un soare . C .62 Dar mi – ar lumina tot trupul Şi – ar putea ghici oricine . 7 . poate avea influenţe pozitive sau negative asupra vorbirii copilului . sunetul precede semnul lingvistic . O . ce ar fi ? N – o să plângă . familia . grădiniţa .

depistarea unor deficienţe . să – i stârnească curiozitatea.rinolalia ( vorbirea nazalizată ) . . rime . la intrarea în şcoală . fluenţă. corectitudine . plăcerea de . z . . în special omiterea .63 Este imperios necesar să testăm .nutacismul ( n . interesul . sub formă de versuri . mai multe forme : . .gamacismul ( g .. m ) .sigmatismul interdental .“ . j . pentru a putea acţiona în cunoştinţă. învaţă să vorbească . v ) . După denumirea consoanelor . ţ . Această formă se manifestă prin pronunţare alterată a sunetelor consoane . dislalia îmbracă .bâlbâiala .. .bradilalia ( vorbire în ritm foarte lent faţă de normal ) . volum. . care se manifestă prin pronunţarea alterată a sunetelor . ş . inversarea sau deformarea acestora .s . jocuri de cuvinte având menirea să – l atragă pe elev . . fie complexe . de fapt . rosti “ fără a – şi da seama că . sub formă de enumerări de cuvinte .fitacismul ( f . formă . . Cea mai frecventă tulburare de limbaj este dislalia ( pelticia ) . înţeles ( sens ) . care încep cu acelaşi sunet . limbajul copilului .tahilolia ( vorbire în ritm foarte accelerat faţă de normal ) . la rândul ei . ca pronunţie. h ) .lamdacismul ( l ) . Frământările de limbă sunt exerciţii fie simple . .

.. CARTE DE IUBIRE A .Bunico . Albe şi albastre erau apele Amaradiei . Alăutele arborilor alungite asupra arăturilor cântau aromitoare . dar în mod excepţional . arinii şi agrişii printre care într-o altă vacanţă ne-am jucat de-a ala-bala-portocala ne apărau de arşiţa amiezii de vară . spune-mi basmul cu moşul şi baba! ..A venit şi vară-mea Ana ? . Hoinăreala abia începea . Ele se aplică frontal . alaltăieri . numai elevilor depistaţi cu probleme . a .. Nichita Stănescu Gheorghe Tomozei CARTE DE CITIRE . la ţară . b . Împletirea celor două forme are ca scop didactic încurajarea celor timizi sau a celor care conştientizează că au o anumită deficienţă .. Alături de ele alunii . individual . să prindă curaj .A! B . armonia amurgului . Basmul cu moşul şi baba” .64 corect sau să –şi corecteze singur deficienţele de limbaj . Vara la bunici” Am ajuns la maica mare .

numai câinele cel credincios e cuminte şi stă făcut covrig în cotlonul lui .Bine . cicălitori . azi vreau să beau o bădarcă de Băbească din butoiul prăfuit de sub boltă .. căutându-şi coada şi căscând din când în când.c . A fost cândva .Curtea casei” Ce larmă a în curte ! Cocoşii ies din coteţul de sub corcoduş şi cotcodăcesc . se visează clefăind chiflele ori clătite şi când se trezeşte râcâie la uşa cămării cerşind castronul cu ciolane din ciorbă . când buburuza era cât barza din baltă şi balaurii se bălăceau în bulboane cu bibanii . nu vreau bucate . caii nechează ciulindu-şi urechile mici . se crede cumplit de ostenit şi se culcă iar . ca un berbece . dovlecii dorm dedulciţi la somn iar dropiile . vrăbiile cip-ciripesc . băiete .. iar băboiul îl bodogănea bâzâind ca un bondar bosumflat : .Ba . burzuluit .De la Dor Împărat” . în beci ! C ..Dincolo de dumbravă dudul e doldora de dude . bine-ar fi să macini boabele până bat putineiul şi bag bunătate de barabule în cuptor !” . Cum se satură . Moşul avea o barbă bogată .. d . Se visează chelălăind fiindcă a fost chelfănit pentru un cocoloş de brânză furat ....Bărbate . D ..65 . a zis moşul . un moş şi o babă .

pisică am ..Când am să fiu mare am să sar cu Eliana triplu salt mortal fără plasă dar în orele libere aş dresa un elefant . Câine am .... Eliana l-a sărutat şi el a chiuit de mulţumire . Farmecul iernii” Fulgi de zăpadă fug alungaţi de frig . un adevărat erou . Elena . dragă Dane . fata de la circ” Eu iubesc Circul . oricât de mic ar fi el . elefantul doar a ridicat trompa că a şi prins-o de mijloc . duzii şi dovlecii cei durdulii nu dau rod dintr-o dată!Numai în cartea de poveşti e aşa : dulcea brânduşă e soră cu dediţeii şi dragaveiul cu dafinul .66 desenează dantele sub dunga depărtării .. F . plin de elan .Există cineva mai viteaz ca elefantul ? E elegant . De exemplu când Eliana acrobata la trapez a alunecat de sub cupolă . Numai acolo mărul domnesc se logodeşte cu cireaşa de mai . Am multe idei grozave . În casă . şi girafele . Rămâne numai să fac rost de elefant .. e . dalba odraslă a lui Dor Împărat şi spre slava lor lăutarii dibaci îşi dibuie iar dănţuitorii dănţuie de duduie duşumelele ! E . făpturi fâlfâitoare ca fluturii .Vorbeşti în dodii . Şi maimuţicile îmi plac .. f . butuci de fag ard . domoale! ..

Nici habar nu are de câtă hrană a . îngrijorat . Gata . vântul goneşte peste garduri şi peste gherghinele din ghivece .67 în foc . Dezlegăm ghicitori . Haplea hăpăie halvaua” Haplea vine şi hăpăie halvaua ! De sete bea un heleşteu . Întorc filele ferfeniţite ale cărţii şi prefac literele în felurite fiinţe : iată o fată înfofolită în fote înflorite şi iată-l pe făt-frumos pe un cal falnic .. G . glasurile verii s-au dus .. matahala şi în cămara lui e o mare harababură . golim gutuile galbene şi prunii . h . g . nu tăgăduiesc dar am ajuns ca gheonoaia din desenele animate ori ca gânsacul cel gras şi gureş ... gata să înfrunte fulgerele furtunii . Gologani de aur sunt frunzele . topind florile de ger din fereşti cu fum fierbinte mirosind a fâneţe şi a fagure .Glasurile toamnei” Graba strică treaba . H . mă fofilez şi eu în urma lor.. Fermecat . Nu mi-am păzit grădina şi uite . Toamna goneşte copilăria de copii . gătejile sunt firele ploii . de prunele gârlane .. cu coama fluturând .. E toamnă . gătelile ei gingaşe le-nghite gura toamnei şi gerul ..

68

adunat , hălci de carne fierte în hrean , şunci hălcuite , afumate la horn , hartane , hribi şi saci cu hamei . Huzureşte hămesitul cu hamsii şi cu hrişcă . Nu e hoţ dar hotărât că e o hahaleră . Poartă harapnic , zdupăie-n horă hapsânul , goleşte halbe şi-n casa lui e mereu hărmălaie : heretele se hârjoneşte cu hârciogul şi vulpea cu hipopotamul .

I , i - ,, Iarna , lângă foc” Iarna-i anotimpul cel mai iubit de toţi copiii . Deşi nu mai e iarba cea gustoasă , ninge şi natura se îmbracă într-o iie de in . izvorul e îngheţat iar iepurii cei iuţi şi cu ochi iscoditori stau în iatacurile lor până ce se iveşte primăvara . Atunci ei îşi dau ifose şi pornesc în iureş după hrană proaspătă . Ierbivorele stau în iesle şi puii de găină stau în ouăle de găină . Noi stăm în casă ori lângă casă , cu târlia . Pe urmă e tare bine să te usuci la foc ! Î , î - ,, Întâmplare dintr – o zi” Întâi şi întâi să vă spun cum am petrecut eu într-o zi . M-am însoţit la plimbare cu Fane care zicea că el a învăţat pădurea întreagă . Dacă aş fi ştiut ce-am să îndur m-aş fi întors din drum . Ne-am

69

înveselit noi puţin când am găsit ciuperci dar pe urmă ne-am rătăcit şi ne-am învârtit în loc . După ce ne-am tocit încălţările îndestul ne-am înţeles să înnoptăm la stână întrucât era târziu . Acolo a fost bine , foc înteţit , ne-au dat zer şi mâncare dar Fane a mâncat şi a băut şi partea mea . Îmbuibându-se a adormit împărăteşte şi în zori ne-am împăcat . Aşa am petrecut eu într-o zi...

J , j - ,,Jocul cu Jupân Cotoi” Jocul se joacă aşa : se ia o mică javră de pisoi , cu coada-jordie , cu gheare de jar şi cu ochii numai pe jumătate deschişi . Javra cea jalnică e la început de jucărie , mai apoi devine Jupân Cotoi , stăpân peste tot ce-l înconjură , jur-împrejur . Jigodia judecă jalbe şi dă pedepse , jefuieşte cămările (papă jumările) şi jinduieşte jambonul din cui . Când doarme , sforăie de parcă-ar trage la jug . Când doarme e iarăşi de jucărie... K , k - ,, Kiwi” Kiwi , pasărea despre care vă povestesc se numeşte Kiwi . Nimeni n-a văzut-o zburând . N-a apărut la geamul nimănui . Vântul nu i-a umflat penele . Soarele nu i-a aurit aripile .

70

Kiwi e o pasăre dintr-un continent îndepărtat , cu oase de pasăre , cu aripi de pasăre , cu ochi de pasăre . Un singur lucru nu ştie Kiwi să facă : să zboare . Aripile mărunte îi sunt lipite de trup , Kiwi se târăşte pe pământ , la rădăcinile vechilor arbori,Kiwi îşi umple guşa cu gâze.Să o iubim? De ce?Să o urmăm ? Niciodată , să încercăm să zburăm, chiar fără aripi să încercăm să zburăm . Să încercăm şi într-o zi nu se poate să nu ne desprindem de lut...

L , l - ,, La noi” La noi în sat sunt case de lemn şi de piatră , ca la oraş . Bătrânii trag din lulea , au ceas cu lanţ iar pisicii se lăfăie pe laviţi ori pe plocate de lână . Avem bec , avem şi lampă ba chiar şi lumânări şi dacă iarna vin lupii , că mai vin , tata scoate puşca din lădoiul cu lacăt şi-i sperie . În lac avem lini şi lufari şi când avem nuntă ori logodnă , babele scot pâinea din cuptor cu lopata şi nu ştiu de ce , lăcrimează . Noi primim lapte dar noi vrem limonadă care înţeapă limba ca lămâia ... M , m - ,,Mulţumire” M-am dus şi eu la şcoală , la serbarea copiilor mai mari şi am văzut un tablou mândru : harta României . Ce moşie minunată , matcă de stup şi

namila muncea agricol şi domnişoara făcea mulţi copii .. cu nisip moale şi cald . râurile ce mişcă mrene către maluri . Ia şi tu . ţara mea frumoasă . n . Namila din film” N-ar fi nimerit să nu povestesc despre filmul ce ne-a plăcut nouă . hotarul mărginit de mare . maramele de flori . Pe urmă ningea . Sub un nuc s-a găsit cu un negru nenorocos . I-am văzut morile măcinând mălaiul şi făina . i-a zis şi i-a dat să bea nişte băutură dintr-un bidon . nici măcar cât bobul de mei ...Era unul numai pistoale . pădurile cu mireasmă . o . cu năframă la gât şi nădragi peteciţi care avea un cal ce n-a văzut nutreţ din războiul nord contra sud . Oana şi puii” . negrule .. n-a bătut nimeni şi noaptea s-au dus la o cantină unde au tras pistoalele şi a apărut o domnişoară cu care namila a făcut nuntă . trăind viaţă fără minciună şi fără de moarte ! N . o namilă .. Pe urmă s-au luat la pumni dar a fost nul .71 maică a tuturora e ţara noastră ! I-am văzut munţii .. turmele de miei şi mi-am zis să n-o supăr nicicând . O . Am să-ţi aduc mulţumire .

ori ca pluta puternic înfiptă pentru o mie de ani în pământ . Are mers de pasăre . dar puii nu ies dintr-un ou oarecare ci numai din cele pe care le cloceşte după cum îi e obiceiul . R . P . Fără răgaz rodul îmbelşugat umple raiul priveliştii cu un ..72 Ori de câte ori e singură în ogradă .. Mama are mâinile ca de pâine . Părinţii” Părinţii mei n-au pereche pe lume . cu oase plăpânde . puişori piuitori . p . . părul ei îmi pare ca plantele plutitoare . le ocroteşte până ce osteneşte şi aşteaptă să iasă din coaja de var . r .... Tata e ca paltinul . Oare a ouat Oacheşa ? Dar Pintenoaga ? Ia ouăle calde şi le adună într-o oală orânduindu-le ca pe odoare .. Prin degetele ei picură fluturi pâlpâitori . ochii ei sunt pace adâncă .. împovărate de plânsul petalelor ... Ia în mână alt ou şi o clipă nu se mai vrea mare ci doar o cloşcă mică .. Roze” Rozele înroşesc râpele şi e o risipă de raze răcoroase sub roţile rădvanului verii . Oana ocoleşte oglinda ochiului fântânii şi poposeşte oleacă în poiana lighioanelor .Oana . lângă pârâu . găina ! Oana nu crede . Le priveşte . fără putere dar ele pot fi pernă pentru prunci ori prag de piatră sub talpa casei .

t . singur slujit de calul său gata să scape de sălbaticii năvălitori .. strânge spice în stoguri şi soarbe sucul strugurilor sclipins stins .. Străbate cu securea în mână .. Ştrengarii” Şarpele şuierător ... Schimbă sălaşul de stuf de sub sihlele stelelor cu o sărmană colibă . Şi şerbetul ? Şi . Târgul” Târgul trebuie văzut în tihnă .Anul trecut tocmai treceam spre casă când am auzit trompete şi tobe pe un tăpşan de deal . toate-s bune pentru gurile ştirbe . Peste rămurişuri mărunte . s . Târziu am înţeles totul : era zi de tîrg . răchitele rotesc lungi capete mirate . susurând . S .ş . sapă subţirele izvor. ropotitoare . de frunze . ştiuca sireată .73 răsfăţ al culorilor rare ... roade rotundele pietre pe care calci şi râul pare ruina unei cetăţi robite de zâne . Ş . iată-l . T . iar sevele îi satură setea . şoimul . ori apa şopotind în şuvoaie . Tocmindu-se .. şoarecele dau de ştire că e vremea petrecerilor ! ştiuleţii din şopron . pădurea şi silnicia se schimbă în sărbătoare : se strevăd strălucitoare salbe sângerii.. Străbunul” Străbunul cu sabie şi săgeată . Şugubeţii ştrengari o iau la sănătoasa iar eu am încălecat pe-o şa şi-am şoptit povestea ştiută în şaptezeci şi şapte de sate. puse la fum şi şofranul . tata a târguit de la . şuncile-n şir .. ştiubeele . Numai şteviile nu . Respiraţia apelor repezi .

Ţepii mărăcinilor îi ţeasălă blana ţigaie bună de ţesături . urzicat şi ud dar vesel . o târnă . ţ . . sare ţapul ţanţoş şi-l chem înapoi cu ţignalul ţiuitor .. undiţi şi cârlige şi caută unde-s ungherele cu peşti uriaşi . o ţăcălie ... Seara . cu vârşe vârfuite cu peştii din vad .. ca să-mi spargi tâmplele .Tulnic? a zis tata .. u .. v . Ţ . Ţop-ţop. dimineaţa urcă umilă peste ulmii umbroşi şi peste unduitorul lac . lunecă prin ierburi ca un ţipar . Ţapul” Ţapul ţesălat rupe ţâţâna porţii şi ţâşneşte din ţarc. felurime iar mie mi-a luat o trişcă tare frumoasă .. Vara veghează vatra văruită în care coacem . o trestie trebuitoare la pescuit .74 tarabe o tarniţă de tâmplărie . U . Pescarul vine cu scule . dacă mai fugi prin ţărână ! Ţac-ţac ! zice ţapul care e şi el un ţânc şi ţuşti . brotacul ! Cel urgisit îşi pierde urma în iarbă urându-i urâciosului să prindă în locul lui un urs . tablouri . Vecina noastră” Vara vine cu veveriţe voioase şi viteze în vârfuri verzi de pădure ..Un pescar” Ursuză . pescarul trece pe uliţă cu ulcica goală .... Uimit el uită undiţa în unde apoi ca un uliu îl scoate pe unchiaşul urecheat . Te leg de ţăruş . trântore ?” Tot mi-a mai luat ceva ... neagră ca tăciunele dar aş fi vrut un tulnic . V . Are pe ţeastă două ţuguie şi în barbă un ţurţure da lână ca o ţurcă . ţopârlane .

Veştedele velinţe ale frunzei căzute încep să vină dar noi încă trăim vuietele verii victorioase . a viezurilor cu vizuini ascunse . z . Xenia . Aşa fac şi eu . Vrăbiile aduc veşti că vâlva vântului e încă departe .75 pâinea voinică . Xenia nu-mi răspunde .. În excursie ea cântă la xilofon şi împarte cu mine pachetul de-acasă .. că e vremea valurilor vălurind .. Xenia şi xilofonul” Xenia e prietena mea . a văilor cu viile coapte . pe tine şi pe bărbatul tău ! Z . Zăpezile” . prietena mea ? Când apare sunt cel mai fericit băiat din lume . Xenia e tare veselă şi-mi place s-o strig în pădure . e vremea viselor... când o să mă fac mare am să-mi cumpăr o bicicletă şi-am să vă plimb cu ea .. x . cu mâinile pâlnie la gură . vara . vecina veşnică a veseliei noastre ! X . stă pitită după vreo tufă şi o clipă sunt speriat : dacă s-a rătăcit ? Cum să mă întorc acasă fără Xenia .

.) .Nu vreau ! .Toporule . hai să tai crenguţa .. Zăplazuri zac sub zăbunul zăpezii zănatice şi zurgălăii dau zvon că vin sănii cu zâne .. dă – mă uţa ! * După o idee din . C . Dragomir ( dialog între o pasăre şi . dă – mă uţa! .76 Zăpezile zidesc zările în zale zornăitoare . hai să arzi coada toporului care .Apă .. hai să stingi focul care . Grupuri consonantice : Crenguţă .Nu vreau ! .Focule .. că nu vrea să mă dea uţa ! . Ce zimbru zoreşte fără zăbavă să zgâlţâie brazii şi zada ? Ning flori zimţate din zarzări de zahăr şi ziua se umple de zumzet .... . . Enciclopedia cu zâmbete” .Crenguţă ..Nu vreau ! .

. Toporul n – a vrut să taie crenguţa care . Apa n – a vrut să stingă focul care ..Boule . De vei asculta un pic . Boul n – a vrut să bea apa care . Care n – a vrut să taie crenguţa . Care n – a vrut să ardă toporul ....Lupule . Focul n – a vrut să ardă toporul care . Trei paşi la stânga binişor Şi alţii trei la dreapta lor . Se prind de mâini şi se desprind Se – adună – n cerc şi iar se – ntind Şi bat pământul tropotind În tact uşor “ . Care n – a vrut să stingă focul .77 .Nu vreau ! Lupul n – a vrut să mănânce boul ...Nuuuu! ....... . .Nu vreau ! . Care n – a vrut să bea apa . “ ( rostirea se face silabisind cuvintele ) . hai să bei apa care nu vrea să .. Care n – a vrut să dea pasărea uţa. Crenguţa n – a vrut să dea pasărea uţa . hai să mănânci boul care . Poţi să înţelegi ce zic . . Fac un cor sub clar de lună . Patru broaşte şi – un brotac Stau la sfadă : Oac ! Oac ! Oac ! Alte broaşte se adună .

E pestriţă prepeliţa cea pestriţă .. ba trece . Am o prepeliţă pestriţă cu doisprezece pui de prepeliţă pestriţă . stai cu noi aici !“ .. nu ninge . ninge . soarele încinge . nu . Patul patru perne are . nu trece . arici . arici . Trece lebăda pe apă .” . Dacă din codru rupi o rămurea . “ .La ce bun atâta zarvă ?! “ . nu bate . Trei iezi cucuieţi .. Arici .N – ai ca mine fuste multe … Ce ruşine ! Barza i – a zâmbit de sus Şi – a luat zborul şi s – a dus .i pasă codrului de ea ? Nu sau da ?Da ! “ . trece . . plouă . bogorici .78 ... Capra calcă piatra . nu plouă. unde trece ? că nu trece ! “ . piatra crapă-n patru . Crăpa – i – ar capul caprei cum a crăpat ea piatra – n patru “ ..“ . dar mai pestriţi sunt puii de prepeliţă pestriţă decât prepeliţa cea pestriţă . . bate . uşa mamei descuiaţi ! Descuiaţi – o ! “ .. Varza s – a – ntâlnit cu barza Pe o brazdă lângă lac .. Şi cum calcă barza rar Varza – i spune : .. Bate vântul .

dar nu împunge .. Matei!Matei!Unde e Matei?Uite–l pe Matei! Nu e Matei . “ .. Într – o dimineaţă . ge / ghe .. . merge – greu ajunge .. Cu Gherghina . dar mai ştiu că ştiuca . Gherghe are ghete noi Şi mergea pe gheaţă . fata fierarului .. . Domnule . cine să vină ?! nu vine.că nu e Matei!” . sora lui . .. Stanca stă – n castan ca Stan . cu coarne pe cap ...vine . “ . De rămâi îţi dau lămâi .i ştiucă . Are coarne .” .ba e Matei . E bine .” Grupuri de litere : ce / che . Vine .Florica . ce e ? Merge . “ .. ba e – n sat . Eu ştiu că ştii că ştiuca .i peşte “ . “ . nu vine .Pădure pădurice cu pădurei păduroşi umbroşi ! “ . ci / chi . fierbe fasole . gi / ghi . nu e bine ! Ba e bine cu bine când e bine !” ..79 . dă – mi dude din dudul dumitale din drum !“ . Bucură – te de bucuria lui Bucur care a plecat bucuros la Bucureşti ! “ . Peste trunchi are ghimpi . Ba e – n sac .. Iată un ţap . focul face fum .. Ghici . E ghebos şi fricos ..

dar înţeles diferit . Getuţa a încălţat ghetuţa “ . - .80 Iar când iese la plimbare Îşi ia casa în spinare . EXERCIŢII DE VOCABULAR : OMONIME .. A luat cina în China .de Irimie Străuţ . Omonimele sunt împărţite în : . . OMOFONE ŞI OMOGRAFE . EXEMPLE : .” .omofone ( cu pronunţare identică ) . Urechi – Lungi . Stă în chilie cu chirie .omografe ( care sunt scrise identic şi se diferenţiază doar prin accent ).”(Melcul ) . Tu de ce fugi peste lunci ? Fug să scap ..n cojoace ? Măi nepoate . Isteţilă “ . adică acelaşi corp fonetic trimite la doi sau mai mulţi referenţi ... B .” . Omonimele sunt cuvintele care au aceeaşi formă .. Ariciul şi Iepurele” Moşule . de ce ai ace ? În căciulă şi. Păi vezi ? Şi eu m – ajut cu ţepii la greu! .

pe – o schelă .Multe ţi se – vârt în cap … .Ce cauţi .Măi … deştept între deştepţi . cândva era s – o pat .Şugubăţ .Nu – s balaur şi nici leu … .Făt – Frumos l – a – nvins pe zmeu .Place – mi – e că eşti cu … minte . .Multe gânduri îmi deştepţi … . .Parc – ar fi chiar general ! .Te – am văzut vara la Mare .Da .Hainele nu mă încap . . .Taci . isteţ de pici … .81 Isteţilă – i un puştan Argint viu . am fost cu mama – mare ! . şi – ţi dau în schimb un leu .C – a venit tiptil o capră .Sus .Parcă – s urşi în vârf de par ! .Doar de – i pui pe coadă sare ! .Da .Poate – ţi faci din carton un zmeu … .Vreau nişte bostani să car ! .Mă .Şi m – a azvârlit pe – o capră . ca să . tu n – ai să mori în pat . un năzdrăvan … . la o casă … .Însă şi – un copil cuminte … .Asta spui . măi frate – n car ? .Coşarii pe horn ce – ţi par ? . . desigur .Iada peste casă sare ? . .Şi – i viteaz … în general .Ne arăţi că eşti un pici . .

În vii sunt mulţi pui vii de vulpe şi dacă tu vii cu copiii vi – i arăt aşa cum vi – i dorinţa . // Pun sare în bucate .. “ . // Am două copii ale cărţii ( lucrării ).82 . m – ai văzut .. Dacă n . Eu car cu un car merele mărului . nu mărar . Câte ouă vechi şi câte nouă ? Câte nouă . nouă două . “ .. “ . “ ... Ea poartă o rochie albastră . Ouăle “ – George Coşbuc . câte vouă ? Vechi sunt nouă . Ei au care cu care cară mere arămii la cămară .. “ .” . n – ai cu ce cânta ! “ . Acele fete sunt harnice . Nouă două ouă nouă Vouă nouă ouă vechi ! “ .. Mănânc o pară .ai nai . vouă nouă .. // Băiatul se poartă respectuos . Vesela fetiţă cântă .. // Acele de cusut sunt mici . Vin mulţi copii la joacă . // A venit cineva la poartă . “ . luna mai . mai frumos .” ..... Nicu sare . // Vesela este nouă . “ . // Dragoş vrea să pară bucuros . “ . Două nouă .

leu . Ochi – ochiuri . pronume . Omonimia gramaticală se realizează între părţi de vorbire diferite : Vie – substantiv . Cer – ceruri . boem . bancă . capi . cornuri . Cap – capete . articol . coţi . Car – care . i. cari . toc . Bob – boabe . dietă . lac . Corn – coarne . Noi – pronume .83 Omonimia se realizează : La substantivele care au o formă de singular şi 2 – 3 forme de plural ( omonime parţiale ) : Cot – coate .substantiv . adjectiv . lamă . ban . bande . Vin –substantiv . Nouă –numeral . numeral . verb . ierbar . corni . Bandă – benzi . drept – adjectiv . plasă . capuri . ochii . La substantive care au o formă de singular şi formele de plural sunt identice ( omonime totale ) :Broască . bobi . verb .verb ( este ) . adverb . Rug – rugi . boburi . pronume . top . coturi . pălămidă . adjectiv .prepoziţie . adjectiv . arie . o – pronume . Omonimia gramaticală se realizează : La substantive se întâlnesc forme omonime în exprimarea numărului(substantive care nu . Cer –substantiv . ceri . ruguri .

doi pisoi o educatoare . Unsoare / un soare . Altfel / alt fel . pleca ( infinitiv şi imperfect – indicativ ). . . vedea .două educatoare un renume – două renume un tei .cuvinte ( unităţi lexicale ) care se rostesc la fel .între timpuri : cântă (prezent şi perfect simplu).două ţesătoare un prenume – două prenume un pui .între persoane : fug ( pers .două vânzătoare un pronume – două pronume Omonimia gramaticală a verbului : .doi tei o ţesătoare .între moduri şi timpuri : cânta . I şi a III a ) . .două învăţătoare un nume – două nume un pisoi .la nivelul numărului : desenează ( singular şi plural . Omofone . a III a ) . dar se scriu diferit : Odată / o dată . înscris / în scris . .între moduri : lucrează (indicativ şi imperativ). cel / ce – l . pers .doi arici o învăţătoare . .84 cunosc opoziţia de număr . adică .doi pui o vânzătoare . ceai / ce – ai … . substantive care au aceeaşi formă şi la singular şi la plural): un arici .

săi / să – i…. la / l – a … .la adjective : modest / îngâmfat precis / confuz solidar / solitar . Sa / s – a … Omografe – cuvinte care se scriu la fel . ANTONIME Antonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles diferit . cuvintele pronunţate la fel . Antonomele lexicale presupun opoziţia dintre două lexeme . dar se rostesc diferit din cauza accentului : Deşi – deşi ( adjectiv – conjuncţie ) Veselă – veselă ( adjectiv – substantiv ) Voi – voi ( pronume – verb ) Mobilă – mobilă ( substantiv – adjectiv ) Haină – haină ( adjectiv – substantiv ) Snopi – snopi ( substantiv – verb ) Principiul sintactic ne recomandă să scriem în două feluri . . pe părţi de vorbire : . pentru a le deosebi semantic şi morfologic . .85 Sau / s – au . ia / i – a … .la substantive : dragoste / ură virtute / viciu sănătate / boală optimism / pesimism stimă / dispreţ . Neam / ne – am … . Miau ! / mi – au ….

antonimele lexicale realizate prin prefixe negative: aproba / dezaproba ordine / dezordine real / ireal activ / inactiv preţui / dispreţui normal / anormal acoperi / descoperi plăcea / displăcea acord / dezacord teism / ateism convergent / divergent egal / inegal . cu ambele elemente prefixate încuraja / descuraja înhăma / deshăma hipertensiune / hipotensiune .antonime .la verbe : a afirma / a nega a încălzi / a răci a vorbi / a tăcea .antonime . cu ambele elemente sufixate : copilaş / copilandru căsuţă / căsoaie lădiţă / lădoi cărticică / cărţoaie Antonime lexico–frazeologice presupun opoziţia dintre un cuvânt(lexem) şi o unitate frazeologică: .la adverbe : niciodată / întotdeauna devreme / târziu acum / atunci .86 vesel / trist .

87 Isteţ / tare de cap A divulga / a trece sub tăcere Repede / ca melcul Public / între patru ochi A munci / a tăia frunză la câini Antonimele frazeologice presupun opoziţia dintre două locuţiuni : A ţine piept / a da bir cu fugiţii Cu capul pe umeri / cu capul în nori De bună voie / cu de – a sila Antonimele gramaticale. Adevărul şi neînduplecaţi “ ... Buturuga mică răstoarnă carul . opoziţia se stabileşte între cuvinte cu sensuri gramaticale opuse : Primul /ultimul . al cuvintelor cu înţeles opus .. Notă ! Dacă un cuvânt este polisemantic . nimeni / toţi . este întâlnit adesea în PROVERBE : . mare . antonimul său va avea în vedere un anumit sens : Îngheţat / dezgheţat dezgheţat / nepriceput Jocul antonimelor . Omul fără dreapta “. “ duşmani minciuna sunt e prieteni ca stânga fără .acesta / acela . .

dar se cheltuie . “ Jocul .” . Apa trece . Au fugit cuvintele . Pisica blândă zgârie rău .88 . pietrele rămân .. “ . . . treabă puţină . “ Ţup şi Ţupişor Iepuraşul Ţup vrea varză .” .. Zile – amare îmi aduci ! . “ câştigă greu ... Strânge bani albi pentru zile negre . .Nu mă mai tot contrazice .Eu vreau un drumeag mai scurt .. ..Hai la muncă .. Gură multă . Banii se uşor . Drumu – i lung nevoie mare . Mărul frumos poate fi şi viermănos . nu la furt .” . Ţupişor vrea varză mare . oarecare . ..Ba eu zic că – s zile dulci . “ . Merele rele le strică şi pe cele bune . Una mică .

Ba eu zic că e puţină .Măi Ochilă . mă bucur De toate câte există . Eu sunt veselă . Eu am cumpărat cărţi multe .Flămânzilă . Gerilă . Jocul . .. nu mai beau Apa – i multă . C – o tortiţă ca o floare . nu mai pot ! Mare e cel polonic ! . Flămânzilă . Setilă . mor de cald .Ba eu zic că e prea mic . Eu vreau patul cel de sus Că – i înalt şi că – i frumos . mor de frig . Nici în râu nu mă mai scald . Îţi sunt destul de – aproape . . .Ba . unde eşti Eşti departe peste ape ? . .Ba eu . frate . Sora mea vrea altceva … “ Eu vreau o căniţă mică .Vai .Vai . . balta – i plină . Sora mea vrea cană mare . Setilă . Ochilă . Sora mea e mai mult tristă .89 Gerilă . Sora – l vrea pe cel de jos .

i mic . e mare . ci ură . Ursul greu la pas De nu – i slab . Cuvintele “ – Ştefan Tudor Nu există paznic la cuvinte ! Intră în livada lor bogată şi culege – atât cât poţi cuprinde . Semănat . . Iară maştera De nu – i bună – i rea . Sora are cărţi puţine . Iar cuvântul liniştit şi dulce şi pe – o fiară o– ncălzeşte – un pic. e gras . Un cuvânt tăios ori grosolan nu – ţi aduce dragoste . . e sus . Nu există paznic nici la gură . Dacă nu – i aşa … Muntele din zare De nu .90 Şi citesc cum se cuvine .. Din amic îţi face un duşman . Iar zăpada dalbă De nu – i neagră –i albă Norul ce s – a dus De nu – i jos . el roadă bună – aduce : Din duşman îţi face un amic.

dar care sunt confundate din cauza asemănării lor ca formă . PARONIME Paronimele sunt acele cuvinte care diferă ca sens . e înalt . Mierea care curge Nu – i amară – i dulce . Exemple : Pronume şi prenume Numeral şi numerar Temporal şi temporar Complement şi compliment Literar şi literal . e deştept . Gheaţa ce se trece De nu – i caldă – i rece .91 Plopul de la gard De nu – i scund . Omul înţelept De nu – i naiv .

Crezi că bulgărul de sare .Aurora Conţescu Niciodată . doar nu – i broască! Dar o broască o să – ţi deie Voie s – o deschizi cu cheie ? . Mărul nu creşte – n mărar . alandala “ .. a alinta şi a anina Valuri şi văluri Tainic şi trainic Deopotrivă şi dimpotrivă . Nici o pară n – are păr .92 Orar şi oral Familial şi familiar Originar şi original Atlas şi atlaz Emigra şi imigra Oroare şi eroare Făţiş şi hăţiş Limita şi imita A alina . Ala – Bala . Varul n – are nici un văr Şi e purul adevăr . Dacă – l iei în mână sare ? Cum să sară . nici chiar rar .

SINONIME Sinonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles identic sau aproape identic . Însă toate – s foarte cârne . ( joc de cuvinte : omonime şi paronime ) . Sinonimele totale au înţeles identic . Mandarine ca desert .93 Cu un tun nu poţi să tuni . Puştiul nu poate să – mpuşte Şi nici muştele să muşte . De – ai străbate zeci de mile Nu sunt pomi unde s – atârne În deşert sunt doar cămile . N – ai putea găsi – n deşert . nediferenţiindu – se semantic : Lift = ascensor Amic = prieten Etate = vârstă Est = răsărit Vest = apus Sinonimele parţiale au o parte de sens comună şi o parte de sens diferită : .

94 Pom – copac – arbore Ceas – pendulă – orologiu Steag – drapel – flamură – stindard – prapure Zăpadă – nea – omăt Pământ – glie – moşie – ţarină Linie – riglă Sinonime lexicale presupun o relaţie de echivelenţă între două cuvinte : Mândru = fudul Defavorabil = nefavorabil Incoruptibil = necoruptibil Linioară = liniuţă A vorbi=a spune=a comunica=a zice=a grăi=a exprima=a rosti=a relata= a discuta Sinonime lexico – frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între un lexem ( cuvânt ) ..structuralism “ şi o unitate frazeologică : Tânăr – în floarea vârstei A muri – a da ortul popii Vorbăreţ – bun de gură Regret – părere de rău Sinonime frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între două unităţi frazeologice : A – şi bate joc – a lua peste picior A da bir cu fugiţii – a o lua la sănătoasa A tăia frunză la câini – arde gazul de pomană A duce cu preşul – a duce de nas A se ţine mare – a se da rotund .

Cum te cheamă ? RIMELOR .95 A bate câmpii – a o lua razna Sinonime gramaticale sunt cuvinte care se scriu diferit. Unde – ai fost ? La oraş . Unde dormi ? În culcuş . C . atunci elevul trebuie să fie atent şi să ţină cont de enunţul căruia aparţine cuvântul . iepuraş . nimeni =nici unul . Un – te duci ? La pădure . JOCUL Dialoguri pe roluri : Iepuraş .dar care au aceeaşi valoare morfologică: Dar = însă = iar . Ce mănânci ? Fragi şi mure . Notă ! Dacă sarcina didactică solicită elevului sinonime şi / sau antonime contextuale .

Limpede e apa ta . .96 - Măriuş . Şi când greieri cântă – n cor . Dacă nu ai …… Colo – n iarbă . . Furnicuţa treabă face . . izvoraş ! Mergi cu bine . Dar ascultă şi îi . frate izvoraş ? Niciodată . izvoraş ! Mulţumesc . . Ia şi tu din ea şi bea ! Curgi cu bine . . Bună ziua . greieraşi ) . fie zi . . . Cântă greierul : . copilaş ! - Au fugit cuvintele Fie noapte . pe imaş . .. place . cum ar fi . izvoraş ? Către mare . ( auzi . Orchestra de …. . . Treaba merge mai cu . copilaş . Ia gândeşte . . spor . . . cri – cri . . drag copilaş ! Unde mergi tu . copilaş ! Când dormi .

/ Pusei două . Şi tot cântă . . . În fiecare cuib sunt şapte ouă . Am un copac cu douăsprezece ramuri . /Găsii două . ./ Găsii nouăzeci şi nouă . .. “ . . locul) D. Cântă . Ba sub pat . .. / Găsii nouă ..97 Completaţi : Greieraşul .” . . Ba vine şi – n casa .. GHICITORI Numeralul . . nu se lasă . . . . Ascult cântecelul ./ Pusei două . . . toată seara . chitara . . cântă cu . alături de Dulău . Am trei ochi în trei culori Şi – s atent la trecători . Pe fiecare ramură sunt patru cuiburi . Merge – ncet pe uliţe . ! Eu . ca parte de vorbire . El răspunde din tot . . El cântă pe la fereastră . . “ . noastră . . este prezent în alcătuirea ghicitorilor : . ( său ./ Pusei nouă . masă . Ghici ? Pusei una . Eu îl strig să lase jocul . . . . ba pe sub .

-Eu spun multe ..tu vei continua!volum vocabular -Eu spun una/unul. Cine ştie carte are patru ochi . Doi feţi cu stea în frunte “I. Punguţa cu doi bani “ . Jocuri de dezvoltare a vocabularului : -Eu spun ceva. Cât sunt ei de mititei . Poţi lucra ce vrei cu ei “. fraţi pitici . Sunt cinci fraţi . “ . Jocuri de rol : -Dramatizări.. personajul literar . Titlurile unor opere literare în alcătuirea cărora intră numerale : . .Ghiceşte obiectul .Capra cu trei iezi “ .. Soluţii / Variante . “ . titlul .Creangă .Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul” .. “ Jocuri de ghicire : ..98 Cu trei mii de suliţe ...Soacra cu trei nurori“.asumare de rol(povestitor..Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici“Fraţii Grimm Proverbe : Compuneri cu titlu dat sau după imagini : . . autorul ! ( joc de recunoaştere după descriere ) . Când doi se ceartă . al treilea câştigă .personaj) din opere literare sau compoziţii ale elevilor .Cinci pâini”I...Slavici .Ghiceşte meseria ! ( joc de mimă ) . Dar cu toţii sunt voinici .tu spui multe!numărul subst. . tu spui una / unul ! Jocuri de ordonare a cuvintelor în propoziţie .

limbajul este un ansamblu de elemente cu valoare de designare .LIMBAJUL VERBAL:FUNCŢII ŞI FORME . Cuvântul – corp fonematic cu înţeles logic . În cazul comunicării umane distingem două forme de limbaj : 1. JOCURI de transformare a unei părţi de vorbire . . specifică . Ax al sistemului psihic uman” specific numai omului . Povestea gramaticală Compunerea gramaticală . FAMILIA DE CUVINTE F .. scrise înlănţuite .care se dezvoltă prin însuşirea şi interiorizarea individuală . Jocul semnelor de punctuaţie ( acelaşi enunţ – intonaţie diferită ) E ..limbajul verbal. care serveşte ca instrument de codificare şi transmisie a informaţiei în cadrul unui grup şi al unor situaţii particulare . a limbii . Uşinski ) 8 . Odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut ! “ ( C .99 Jocuri de separare a cuvintelor unei propoziţii . de schimbare a formei cuvântului .

e) funcţia de reglare .graţie căreia cuvântul sau formulele verbale pot substitui . care constă în comenzi de optimizare a propriilor stări interne şi acte comportamentale . cuvântul fiind nu numai un instrument de fixare – obiectivare a informaţiei despre obiectele şi fenomenele externe . în anumite situaţii . se manifestă în formularea situaţiilor contradictorii şi conflictuale şi în medierea analizei şi rezolvării lor . şi în mesaje specifice adresate celor din jur .100 2.limbajul nonverbal . f) funcţia ludică . care constă în facilitarea exteriorizării şi transmiterii unor idei şi trăiri subiective complexe prin intonaţie . constă în asigurarea transmiterii informaţiei de la o persoană la alta . b) funcţia de cunoaştere . distracţie . mişcări şi gesturi ( limbaj coreografic ). Formele limbajului verbal:limbaj extern şi intern LIMBAJUL EXTERN: oral şi scris . obiecte . Limbajul îndeplineşte următoarele funcţii : a) funcţia de comunicare . ci şi de obţinere a acestor informaţii prin dirijarea operaţiilor de analiză şi sinteză . c) funcţia simbolică de reprezentare . fenomene şi relaţii concrete . . ritmul vorbirii . pauze . sunete muzicale ( limbaj muzical ) . prin imagini (limbaj pictural ) . g) funcţia dialectică . d) funcţia expresivă . accente. jocurile verbale având o pondere importantă în relaxare .

să fie complet . De aceea . al vorbirii . să fie accesibil . limbajul oral ia forma : Monologului . fluent sau poticnit . Dialogului . Limbajul scris trebuie să fie corect alcătuit structural – logic . învăţând în mod organizat să scrie şi să citească . să fie explicit . În caracterele grafiei se oglindesc şi trăsături semnificative de personalitate . Iniţial .101 În ontogeneză . acurat sau neglijent. El permite o mai fidelă manifestare a gândirii şi a capacităţilor intelectuale ale subiectului .corect sau cu erori supărătoare . observarea şi analiza vorbirii cuiva este o cale eficientă de cunoaştere a personalităţii lui . Aici stă şi raţiunea introducerii testelor verbale în aprecierea inteligenţei . grafologia fiind recunoscută ca metodă de cunoaştere psihologică . În funcţie de modul cum este structurată reţeaua de comunicare . limbajul verbal se realizează în planul extern . Limbajul scris apare şi se dezvoltă mai târziu în ontogeneză decât cel oral şi aceasta numai prin proces de învăţare . LIMBAJUL INTERN este rezultatul integrării şi consolidării limbajului extern . expresiv sau monoton – reflectă întregul profil al personalităţii de la componenta intelectuală la cea caracterial – atitudinală . limbajul oral este primul care se constituie şi va sta la baza limbajului scris . Maniera de a vorbi – controlat sau liber . El se structurează când copilul intră în şcoală .

Dinamica formării şi consolidării limbajului intern merge în paralel cu cea a formării şi consolidării gândirii . imaginaţie . ca număr şi ca mod de structurare . Thorstone . numiţi factori speciali S . Limbajul intern se caracterizează prin comprimare . energie mintală globală “ . ambele atingând nivelul optim către sfârşitul vârstei de 14 – 16 ani . schemele articulatorii se consolidează până la automatizare .102 cu voce tare . percepţie . cât şi în desfăşurarea limbajului extern . proiectare . Thorstone au constatat o serie de factori . memorie . precum şi performanţe la nivelul limbajului şi atenţiei . şi o multitudine de factori implicaţi doar într–un domeniu . L . incluzându – se în operaţiile de planificare . L. Inteligenţa – ca aptitudine generală Inteligenţa presupune organizare superioară a multor procese psihice : gândire . anticipare .. Treptat . Limbajul intern mediază atât activitatea mintală . Inteligenţa este o combinare lineară a acestor factori . Activităţile intelectuale oricât de diverse conţin un factor comun numit factorul G care reprezintă un fel de . identifică : . concizie şi maximă viteză de realizare . Analizând rezultatele obţinute la testele de inteligenţă . Limbajul intern devine principalul schelet şi suport al activităţii mintale . ale intelectului . diferiţi ca grad de generalitate . înainte de a fi rostite sau scrise cuvintele fiind selectate şi activate în minte . pe baza testelor de inteligenţă .

Factorul raţionament . Factorul memorie . Bucureşti .Editura Albatros .Factorul spaţial .103 Comprehensiune verbală – capacitatea de a înţelege sensul cuvintelor . 1973 . C. M . nivelul de inteligenţă se măsoară şi se apreciază cu ajutorul testelor de inteligenţă . Factorul numeric . (vârsta cronologică) BIBLIOGRAFIE Mioara Avram . Theodor Hristea ( coordonator ) . Editura Academiei . Fluenţa verbală – capacitatea de a se exprima rapid . pe baza cărora se formează scări de inteligenţă ( cea mai cunoscută este scara lui Wechsler pentru adulţi şi copii . Editura Didactică şi Pedagogică. x 100 (vârsta mintală) V. Q I = V . Gramatica de bază a limbii române . 1992 . Ion Coteanu . Sinteze de limba română . Pe baza lor se poate stabili coeficientul de inteligenţă ( Q I )un număr care exprimă raportul dintre vârsta mintală ( numărul de probe rezolvate dintr – un test de inteligenţă ) şi vârsta cronologică a subiectului . 1987. care cuprinde un număr de sarcini potrivite vârstei subiectului ) . de a rezolva anagrame . de a găsi rime . . Ştiinţific . Factorul percepţie . Probleme ale exprimării corecte . Bucureşti .

1974 . Daniela Nedelcuţ . Johan Huizinga . Editura Didactică şi Pedagogică . 1981. Editura ştiinţifică şi enciclopedică . Introducere în pedagogia preşcolară . 1995. Craiova . Ion Şerdean şi Eugen Blideanu . Literatura română BAC – repere tematice . Psihologie .Polirom. . Dicţionar de sinonime . 1966 . Exerciţii de limba română . Bulgăr Gh . Dicţionar de omonime . compuneri şi tehnici de lucru. Structura vocabularului limbii române . Mona Coţofan şi Mihaela Doboş . Bucureşti . Editura Economică Preuniversitaria . Bucureşti . Uritescu şi Rodica Uţă Uritescu . DICŢIONARE Bucă Vinţeler . Aspecte ortografice controversate . Mihai Golu şi Mihaela Păiş – Lăzăreanu . Dorin N. Dacia Educaţional . 2004 . Editura Universităţii din Piteşti. Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar . Homo ludens . Dicţionar de antonime . 2002. Constantin Ţibrian . Bucureşti .104 Alina Glava şi Cătălin Glava . 1994 . Didactica . Editura Cardinal . Bucureşti . Bulgăr Gh . Ediţia a IV a .

Piteşti . 2001 . Dicţionar de paronime . 1989 . . Ţibrian Constantin .105 Moise Ion . Bucureşti . DOOM = Dicţionarul ortografic . ortoepic şi morfologic al limbii române .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful