ARGUMENT Lucrarea de faţă îşi propune mai presus de orice o abordare din perspectiva femeii-dascăl ( învăţătoare ) , femeii

-mamă , dar şi a celei care a fost cândva copil . Copilul din mine şi copilăria mea fericită s – au perpetuat prin pasiunea, dragostea şi credinţa pentru această nobilă profesie închinată elevilor mei care s – au născut şi care nu se vor fi născut încă . ,, Şi chiar dacă aş avea darul profeţiei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa , chiar dacă aş avea toată credinţa , nu sunt nimic . Acum rămân acestea trei : credinţa , nădejdea şi dragostea ,dar cea mai mare dintre ele e dragostea .” ( Corinteni , 13 ) Lucrarea se adresează , în egală măsură, tuturor cadrelor didactice : institutori , învăţători , educatori , ce o pot folosi în activitatea desfăşurată la clasă , dar şi părinţilor şi copiilor / elevilor ca un instrument util şi eficace de lucru independent . Crezul meu profesional rămâne ,, Viitorul trebuie să fie opera noastră! “ ( Nicolae Titulescu ) , în consecinţă , cartea aceasta a devenit centrul universului copiilor şi copilăriei . Ca să pătrunzi înăuntrul ei trebuie să cunoşti cuvântul magic p a r o l a ,, j o c “.

11

2

,, Universul jocului “ s – a dorit a fi o lucrare de sinteză , cu o structură unitară , fapt care subliniază caracterul de sistem al limbii române . ,, Limba română bătea ca o inimă în mijlocul cetăţii”- şi dacă ne gândim că aceste cuvinte au fost scrise în ,, Convorbiri literare “ nr . 5–6 , din 1920, de D. Ioaniţescu , cu atât mai mult ar trebui să se simtă ecoul lor prin timpul prezent şi viitor . Merită să fim veşnic treji , să descoperim şi să încurajăm acele talente – posibile genii de mâine . Structurată în două mari părţi , cartea prezintă aspecte teoretice , ştiinţifice , afirmaţii susţinute de exemple practice semnificative , rod al unei îndelungate experienţe la catedră . În acelaşi timp , aş dori ca această încercare de sistematizare a problematicii jocului , să fie , de ce nu , o provocare pentru cercetarea temei atât în domeniul lingvistic , cât şi în domeniul ştiinţelor educaţiei şi socio – umane . Autoarea , ONITA BONDOC

3

PREFAŢĂ - referat ştiinţific – Lucrarea este redactată de ONIŢA BONDOC în stilul ei caracteristic , complex şi complicat .Am cunoscut–o mai întâi ca studentă , la Colegiul Universitar de Institutori, Universitatea din Piteşti –filiala Slatina , Olt , apoi ca învăţătoare . Aş asemui – o cu Vitoria Lipan ,mereu însetată de aflarea şi căutarea adevărului . Este diatribă , autoexigentă şi perfecţionistă , nu îşi permite să greşească . Asta din punctul de vedere al conţinutului ştiinţific – al ştiinţei limbii şi cel practic – aplicativ . Nu avem de – a face cu o simplă înşiruire de probleme , ci de o tratare originală a unui aspect controversat pentru care şi – asumat şi riscul şi responsabilitatea . ,, Universul jocului” este atât un fapt de limbă şi literatură română , cât şi de psihopedagogie . Ea se documentează minuţios , oferă selectiv , dar edificator , suficient material auxiliar prin care a valorificat valenţele educative ale textelor literare , în concordanţă cu titlul . Experienţa ei , receptivitatea la tot ceea ce este nou , modern , aptitudinile literare împletite cu cele pedagogice , stilul profesional nonconformist, acest curaj de a experimenta , de a inova , de a cerceta şi aplica specte delicate ale unor dicipline de învăţământ au la bază o muncă titanică , neobosită , de studiu şi de adâncă reflectare .

4 Dacă am juca un joc . CORNEL NICULAE . Lector universitar doctor . ca şi copilul . MARIA IONICĂ -Departamentul literatura română şi literatura pentru copii . NICOLAE DRĂGHICI . în care să ghicim vârsta acestei învăţătoare . Nu are pretenţia de a fi epuizat subiectul deoarece jocul . Lector universitar doctor . sigur nu greşim afirmând că se substituie vârstei inocenţei. este un perpetuum mobile .Departamentul psihopedagogic . prin nemărginita ei pasiune pentru copii / elevi . sufletul ei a rămas tânăr . Lector universitar doctor.Metodica predării limbii române UNIVERSITATEA din PITEŞTI . autoarea cărţii .

Înţelepciunea şi iubirea mea e j o c u l ! “ Tânărul cântă : ...5 MOTO: Copilul râde : .Trei feţe .J o c u l şi – nţelepciunea mea – i iubirea ! “ Bătrânul tace : .. Iubirea şi j o c u l meu e – nţelepciunea ! “ Lucian Blaga .

în învăţământul primar . 7 . Natura şi importanţa jocului ca fenomen de cultură . Definirea conceptului : joc . Importanţa testelor verbale în aprecierea inteligenţei ( I Q / Q I ) . Depistarea elevilor cu astfel de aptitudini . 5 . 3 . Bibliografie . Limbajului verbal : funcţiile şi formele . activitate . 4 . reguli .6 UNIVERSUL Cuprins : JOCULUI 1 . Anexe . Jocul didactic : metodă . 8 . Evoluţia temei . rezultat . Problematica jocului : clasificare . Să ne jucăm învăţând limba noastră . limba şi literatura română ! Tipologia jocului la disciplina limba şi literatura română . Aptitudinea specială verbală . 6 . Tratarea temei în opere literare ( ficţionale ) . 2 . funcţii . 9 . . Paralela joc // joacă . Texte ştiinţifice (nonliterare = nonficţionale) .

jocurile aduc strălucirea victoriei . hazard . Luptă . Caracterul lor aparent frivol şi gratuit nu trebuie să le disimuleze simbolismul fundamental . ca şi cele dintre adulţi – din care se cunosc numeroase modele chinezeşti .. al luptei cu elementele (jocurile agrare) . DEFINIREA CONCEPTULUI : JOC Jocul este . cu sine( cu propria frică . slăbiciune . îndoială etc. Alain Gheerbrant Jocurile copiilor . ci şi cu persoanele şi evenimentele din lumea exterioară . jocurile sunt sufletul relaţiilor umane şi factori de educare eficienţi . Jocul copiilor este un act de dezvoltare personală neintenţionată . Jocurile prezintă aspecte dintre cele mai variate .7 1 . cu şanse şi riscuri . simulacru sau vârtej ameţitor . – sunt în profunzime şi fiecare în felul lui replici ale marilor jocuri publice . ) . romane etc . Chiar şi atunci când nu urmăresc decât simpla plăcere . potrivit nevoilor unei epoci . cel puţin de partea învingătorului . egiptene . un simbol al luptei . . Joaca este o pregătire instinctivă şi inconştientă a viitoarelor acţiuni serioase . Ele nu sunt numai un prilej de destindere . greceşti . fundamental . . jocul este un întreg univers în care fiecare trebuie . să – şi afle locul “ Jean Chevalier . În joc se reflectă legăturile copilului nu numai cu lumea lui interioară . indiene . cu forţele potrivnice (jocurile războinice) .

mimetice competitive . cu privire la activitatea ludică . Succesul jocurilor electronice constituie prejudiciul naşterii unei noi forme de inteligenţă . capabilă să înţeleagă reuşitele tehnologiei mai degrabă decât subtilităţile retoricii . Ele sunt asociate registrului senzorio – motor . Piaget delimitează 3 ( trei ) categorii de joc : Jocul exerciţiu = domină la vârste mici . În exemplificarea jocului J . matematică . comunicări verbale . dar mai ales pentru asimilarea realităţii printr – un proces de reprezentare şi semnificare de o manieră proprie a lumii reale . însă apare şi mai târziu . didactice . mecanică şi robotică . aceste jocuri vestesc era electronică şi telematică . Jean Piaget . Jocurile se dezvoltă din exigenţele vieţii şi dezvoltă facultăţile de adaptare socială . . Jocul simbolic = Piaget îi recunoaşte o importanţă deosebită pentru dezvoltarea limbajului şi imaginaţiei . Ele reflectă vremea lor . cu rol în dezvoltarea motricităţii şi interiorizării lumii reale şi a registrului mintal : cuvinte . o modalitate de transformare a realului prin asimilare şi de acomodare la real .8 Ele pot fi iniţiatice . remarcă rolul deosebit pe care îl are jocul pentru dezvoltarea copilului . Jocul este denumit un exerciţiu funcţional cu rol de extindere a mediului .

pentru copil . Spre deosebire de învăţătură . un mijloc de comunicare . . jocul reprezentând astfel un mijloc de realizare de sine şi de formare a eului . Jocul începe şi se încheie . Jocul îşi găseşte motivaţia şi împlinirea în sine însuşi . jocul nu are ca finalitate obţinerea unor bunuri materiale . ceea ce conferă celui implicat un sentiment de securitate . afective . Jocul este o sursă de plăcere . Jocul apare la toţi copiii şi cu o frecvenţă mai mică şi o semnificaţie diferită este prezent şi la adulţi . el nu este nicidecum o distracţie . în esenţă o modalitate de investigaţie şi cunoaştere a lumii reale . Spre deosebire de muncă . adică o preînvăţare . Implicarea în joc a copilului este totală.9 Jocul cu reguli = exercită o importantă funcţie de socializare progresivă a copilului prin interiorizarea unor norme de conduită . fiindcă el presupune eliberare de realitatea constrângătoare şi libertate de reflectare şi transformare în manieră personală a acesteia . este limitat în timp şi spaţiu . Pentru adulţi jocul constituie o formă de divertisment . de relaţionare impusă de regulile jocului . intelectuale . jocul nu ţinteşte în mod explicit obţinerea de noi cunoştinţe sau alte produse ale învăţării . un spaţiu de satisfacere a dorinţei fireşti de manifestare şi independenţă . Este . El îşi antrenează spontan şi voluntar în joc toate posibilităţile fizice .

determină apariţia unor carenţe în dezvoltarea personalităţii . produce plăcere . activează fantezia . Ţine cont de reguli . liber de constrângeri. prezentând o dinamică permanentă între încordare şi relaxare . însoţită de plăcere şi fantezie . 3. În procesele de interacţiune din cadrul jocului au loc procese de învăţare . finalul său nefiind previzibil . dar şi teamă . simulată .Activitate spontană . Lipsirea de joc sau de resursele necesare desfăşurării lui . play). Jocul devine la copil o condiţie importantă pentru evoluţia lui ulterioară .CARACTERISTICI : jocul este voluntar. are înclinaţia să fie frumos şi captivant şi presupune plăcerea dată de succes . Jocul pleacă de la ideea că are un scop . de seriozitatea cotidiană . Are loc aici şi acum . autodeterminant . acţiune efectivă . . acţiune fictivă . reală . cognitivă şi psihomotorie . game . dar este deschis modificărilor . Dicţionar de pedagogie : 1. chiar dacă lipsa jocului a fost compensată prin abordarea altor forme de educaţie. fără un scop anume. care se desfăşoară după anumite reguli .METODĂ DE ACŢIUNE PRACTICĂ ( operaţionale . acţiune programată . motivată intrinsec . Joc (engl . independentă .10 Jocul creează o ordine în realitatea dezordonată . 2. instrumentale ) . importante pentru dezvoltarea socială . facilitează experienţa şi prelucrarea datelor experienţei cotidiene .

U . S . Al. După vârsta copilăriei . Jocul – dominantă a copilăriei mici şi mijlocii – constituie tipul fundamental de activitate ( Claparede . J. munca. imaginaţie . 1998 . 1975 . CLASIFICARE : După criteriul de clasificare natura şi evoluţia ontogenetică . .11 Jocurile . J. . copiii îşi dezvoltă vorbirea . matematice şi gramaticale . Roşca . Prin acţiunile practice din jocuri şi îndeplinirea unor roluri . subdominantă . 1980 . Dintre jocurile mai importante citez: jocurile de construcţie . . Jocul este activitatea care se afirmă prima în ontogeneză şi devine dominantă la vârsta copilăriei. Chircev . L . memorie ( jocul cu reguli ) . învăţarea . Piaget . Huizinga . În jocuri . jocurile cu calculatorul şi dramatizarea . Şchiopu . . rezolvând probleme . A . 1973 . . . J. 1970 ) Rolul lui este formativ . copiii reflectă lumea înconjurătoare şi se adaptează la realităţile vieţii . 4 . el devine activitate secundară . Chateau . delimităm : jocul . imaginaţia şi gândirea . 1971 . E . . jocurile electrice şi electronice . care asigură învăţarea activă . . Vâgotski . contribuind la stimularea dezvoltării diferitelor funcţii şi capacităţi psihice – percepţie .. voinţă .

în funcţie de calitatea reprezentărilor de care dispune copilul şi de resursele materiale disponibile . de – a tata . impresii acumulate de copii în urma unor experienţe directe sau imaginare ale acestora . aproximative sau fidele . Ele redau aspecte ale realităţii fizice şi sociale. subiectul şi regulile jocului sunt alese de copii. . în această subgrupă fiind identificate două variante de joc : jocurile cu subiecte alese din viaţa cotidiană ( jocurile de convieţuire socială : de – a mama . a reconstituirii unui model prezentat anterior sau a construcţiei după model . Această categorie de activităţi ludice include jocurile în care tema . ale unor obiecte reale. categorie ce integrează jocurile de construcţie .12 După criteriul de clasificare natura activităţii antrenate în joc : Jocul de creaţie . Jocul de construcţii : activitatea creatoare se manifestă pentru configurarea unor reproduceri bidimensionale sau tridimensionale. . jocul de construcţii poate lua forma elaborării unei construcţii originale . cât şi ca o creaţie prin rol . de – a învăţătoarea ) şi jocurile cu subiecte din basme şi poveşti . de – a doctorul . Jocurile de creaţie pot fi exprimate ca o creaţie cu obiecte şi materiale . de – a magazinul . În activităţile organizate sau libere . Transpunerea realităţii va fi făcută cu mai multă sau mai puţină acurateţe .

Prin caracterul său mai puternic finalist .copilul acordă importanţă semnificaţiei construcţiei . Jocurile de creaţie prin rol : Jocurile cu subiecte din viaţa cotidiană reflectă prin conţinut experienţele directe trăite de copil . construcţii în grup . Jocurile cu subiecte din poveşti sunt mai pretenţioase . elementele construite fiind adesea prezentate disparat . copilul nu este preocupat pentru crearea unor relaţionări între acestea . crearea de structuri estetice . jocul de construcţii îi oferă copilului satisfacţia îndeplinirii unei sarcini şi a aprecierii produsului obţinut contribuind la familiarizarea lui cu specificul activităţii de muncă . construirea podurilor . Înaintând în vârstă. închiderea unor figuri . Etapele jocului de construcţie evoluează : manipularea materialului (cuburi) . Jocurile inspirate de textul poveştilor pot lua forma unor jocuri dramatizări în care rolurile sunt interpretate fie de copii . . care este stabilită la începutul acţiunii şi devine treptat mai importantă decât aceasta .13 Activităţile de construcţie nu au unitate . cu o temă comună .dobândite prin observaţie sau relatare. ele implică crearea unei atmosfere speciale sau redarea unor trăsături ale personajelor . fie de păpuşi de teatru . reprezentarea prin joc a unor obiecte reale . deconstrucţia şi reconstrucţia de turnuri şi şiruri .

estetică şi creativă a limbii (de exemplu propria producţie de texte . Jocul cu reguli se constituie începând cu perioada preşcolară şi se desăvârşeşte în perioada şcolară mică . atitudini . Prin interiorizare . fie că sunt impuse prin tradiţie . exprimări verbale şi nonverbale . sau de normele morale. Jocul descriptiv ( sinonim : joc scenic ) are ca scop folosirea teatrală . pantomimă . joc de umbre . Treptat în jocul de creaţie prin rol copilul trece la aspecte mai complexe ( acţiuni analoage . Se pot delimita jocuri în care pe prim plan se află mişcarea şi jocuri centrate pe stimularea intelectuală şi antrenarea proceselor psihice . care îşi propun . teatru radiofonic ) . regizor al punerii în scenă a poveştii . Jocul cu reguli . prezentarea unor roluri din texte scrise de autori cunoscuţi . O categorie aparte a jocurilor cu reguli o constituie jocurile didactice . Fie sunt inventate sau adaptate de participanţii la joc sau formulate de educator . exerciţii retorice ) . regulile jocului sunt convenţii cu privire la un mod de a proceda şi de a interacţiona social (precizează mişcările . clovni . acţiunile şi restricţionează asupra anumitor mişcări şi acţiuni ) pe parcursul activităţii ludice .14 Organizarea unui teatru de păpuşi îi permite copilului detaşarea de un rol şi asumarea responsabilităţii de organizator . unele dintre ele tind să devină principii de conduită în joc şi în viaţa reală .

atitudini şi relaţii din viaţa oamenilor şi animalelor ( ex . iar existenţa cântecului sau a textului asigură o interpretare mai expresivă a rolului impus de text şi executarea mai corectă a mişcărilor ( ex. .15 finalităţi de dezvoltare psihofizică mai clar conturate .. Acest tip de joc corespunde dinamismului specific copilăriei şi satisface în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a preşcolarilor .. Jocurile de mişcare . a căror scop principal este exersarea îndemânării şi abilităţii motrice . în jocuri de mişcare ce reflectă fragmente din viaţa reală . aceste jocuri se bazează pe respectarea unui set de reguli prestabilite şi pe performarea unor mişcări specifice . desfăşurându – se sub forma unor întreceri . presupunând cel mai adesea imitarea unor mişcări . aceste mişcări sunt încadrate într – un context . în care copiii se organizează în cerc sau horă . În aceeaşi categorie a jocurilor de mişcare se integrează şi jocurile fără subiect . : jocuri cu degetele ) . . Lupul şi oile “ . : . Spre deosebire de etapa anterioară de vârstă . În general . în perioada preşcolară . De cele mai multe ori acestea primesc un caracter competitiv . Raţele şi vânătorii “ ) – jocuri de mişcare cu subiect . Contextualizarea mişcărilor are loc şi în jocurile cu text şi cântec .

cât şi acţiuni conduse şi stimulate de adulţi . Astfel . Toate aceste forme de joc pot fi atât activităţi libere ale copiilor . jocul liber se înlocuieşte treptat cu alte forme ca : joc de rol . repetarea şi exersarea cunoştinţelor şi informaţiilor sub formă ludică . Motivaţia şi plăcerea copiilor pleacă de la jocul în comun cu alţi elevi . joc strategic şi de gândire activează priceperile noţionale şi rezolvarea de probleme . Diferenţa faţă de jocul propriu – zis este dată de scop . a. introducerea jocului didactic nu ar fi eficientă şi nu poate fi luată în serios . Formatorii trebuie avertizaţi asupra pericolului didacticizării jocului în şcoală . cuburi ş . learning games ) . joc sportiv . folosite cu intenţii didactice . Jocuri didactice ( engl . Jocul didactic precum loto pentru citit . ajută la transmiterea . joc cu reguli . dar din punctul de vedere al conţinutului tematic au scop de învăţare . Metode de învăţare şi de muncă . care se aseamănă ca formă cu jocurile de societate . puzzle . . Cercetările au dovedit totuşi că introducerea jocului didactic într – un context tematic îşi dovedeşte din plin eficienţa . domino pentru socotit . de unde şi o serie de critici la adresa jocurilor didactice din perspectiva relaţiei învăţare – joc stabilite în cadrul acestora .16 În şcoala primară . memory . joc de interacţiune .

antrenantă şi motivantă . aşteptare . încercare a capacităţilor personale şi întrecere între copii. prin care se realizează o parte din sarcinile instructiv – formative ale activităţilor obligatorii . Jocul de stimulare intelectuală : jocuri lingvistice ( de comunicare . dar şi a celor alese . jocuri de stimulare senzorială (de discriminare cromatică . jocuri de mişcare creativă ( dansul ) . Jocurile didactice pot îmbrăca forma unor jocuri de mişcare . Elementul ludic este prezent prin integrarea unor momente de surpriză . . de exersare a ascultării . Moyles. investigaţie . jocuri de manipulare /coordonare. de cuvinte ) . într – o atmosferă distractivă . sau a unor jocuri sportive combinate cu jocul de creaţie : jocuri concurs în care copiii îndeplinesc rolul unor personaje . jocuri de cunoaşterea mediului ( de explorare . rezolvare de probleme ) . parcurgerea de către copii a unor trasee identice într – o întrecere .17 Jocul didactic este o formă de activitate accesibilă copilului . escaladare . După criteriul ariei psihofizice exersate (J .muzicale) . gramaticale.1989) se clasifică în: Jocul psihomotor ce vizează dezvoltarea mobilităţii generale şi fine: jocuri de construcţie / dezasamblare . jocuri de căţărare . Jocurile didactice care urmăresc explicit dezvoltarea psihică pot fi şi foarte variate.

jocuri terapeutice . jocuri de empatie (interpretarea unor poveşti . analiză . jocul didactic este un tip de joc direcţionat spre îndeplinirea anumitor finalităţi prestabilite . clasificare . Proiectarea jocului didactic solicită din partea cadrului didactic proiectarea elementelor de structură a jocului care integrează o structură specifică : scopul. particularităţile individuale şi de grup ale copiilor . imitaţie). de comparare . jocuri de autocontrol ( de imobilitate . jocuri de prezentare de sine . sarcina didactică ( se regăseşte în formularea cerinţei jocului şi trebuie indicată clar în termeni operaţionali . ca activitate aleasă şi organizată de copii . redarea unui personaj .18 jocuri logico–matematice(cu numere şi numărare. elementele de joc să fie prezente nu doar ca . de perspicacitate) . jocuri de competiţie . descriere . Spre deosebire de jocul liber . de tăcere) . cât şi afectiv – emoţională ) . să antreneze întreaga personalitate a copilului atât intelectuală . jocuri de creativitate( de imagerie mintală . nevoile şi trebuinţele lor de cunoaştere. Conducerea jocurilor didactice . Jocul de dezvoltare socio – emoţională : jocuri de comunicare . de reprezentare estetică ) . Această caracteristică presupune o susţinută implicare a cadrului didactic eficientă a activităţilor de joc didactic . Alte criterii de adaptare a tipurilor de joc didactic sunt finalitatea didactică urmărită. cooperare .

şi nu doar pentru eventualele sale produse:achiziţii intelectuale . explicarea jocului . sintetizez principiile care trebuie să ghideze atitudinea cadrului didactic şi a părinţilor faţă de jocul copiilor : -Jocul trebuie acceptat şi considerat important ca proces. asigurarea materialului de joc . -Jocul nu este opus muncii . ci şi ca mijloc de rezolvare a sarcinii de joc : întrecere . -Jocul este un prilej excepţional pentru învăţare . atmosfera propice jocului în faza iniţială şi pe parcursul acestuia . premiere . evaluarea reuşitei jocului . În loc de concluzii . succesiunea acţiunilor de joc . -Caracteristicile şi calitatea jocului depind întotdeauna de mediul . -Părintele are dreptul să ceară instituţiei educaţionale organizarea unor activităţi ludice care să se detaşeze calitativ şi ca organizare de cele realizate acasă şi are obligaţia de a încuraja . resursele şi contextul social în care are loc . momente de tensiune şi de decizie . produse materiale . denumirea jocului . -Jocul direcţionat de către adult sau educator determină dezvoltarea copilului în zona proximă de competenţă . conţinutul . regulile jocului . alternarea şi completarea reciprocă a jocului liber şi direcţionat al copiilor.19 momente de relaxare sau recompensă finală : aplauze .

fantezia . 4. tendinţa de a dezmembra jucării fiind expresia curiozităţii şi interesului pentru cunoaştere . înţelese şi interiorizate . Copilul supune jucăria unei analize şi sinteze concrete. iar relaţionarea cu diversele tipuri de jucării îi trezeşte trăiri afective . 3. JUCĂRIA este pentru copil un obiect destinat jocului şi mult mai mult decât atât . care sunt în acest fel trăite . Jucăria este un altul asupra căruia sunt reflectate activităţi specifice şi impresii acumulate de copil în viaţa reală .Denumirea jocului după numele jucăriei .Denumirea jocului prin acţiunile propriu–zise . Acţiunea cu jucăria poate să reprezinte la un moment dat jocul însuşi . jucăria devine un instrument esenţial pentru iniţierea anumitor jocuri . Treptat . . caracteristici umane .Denumirea jocului prin rolul pe care copilul îl joacă . căruia copilul îi conferă .Denumirea jocului după locul unde e plasată acţiunea sau prin finalitatea jocului (. jucăria este un stimulent al jocului . 2. ) . TEMA jocului evoluează : 1. interese . emoţii . Prezenţa jucăriilor îi stimulează copilului forţa de creaţie . construim o cetate “ . pe măsura dezvoltării conduitei ludice . Ea este percepută drept un tovarăş îndrăgit .. fie că aceasta corespunde exact subiectului jocului . fie . directe . Astfel . în planul imaginaţiei . de – a şcoala “ .20 continuarea jocului constructiv al copilului şi în mediul familial ..

jucării ce redau personaje din desene animate . 3. jocuri de strategie cu piese ce pot fi manipulate . casa păpuşii . setul cu pahare de mărime crescătoare . acuarele pentru pictat cu degetele.Dezvoltarea creativităţii : creioane. loto . jucăriile tehnice.Dezvoltarea capacităţii de percepţie a formei şi relaţiilor spaţiale şi temporale : puzzle .păpuşi . 4. instrumente de percuţie . paste. jocuri cu tematică : ferma. putem spune că jucăria este accesoriul absolut al jocului . hârtie colorată .Dezvoltarea limbajului şi a capacităţii de comunicare : cărţile cu poveşti ilustrate . obiecte reale în miniatură . echipamentele de joc în aer liber (toboganul ) . 6. leagănul . casetele . 2. comparaţia .Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a realităţii şi de a face distincţia între realitate şi ficţiune : păpuşile cu haine ce pot fi spălate sau schimbate . Rezumând . determinând caracterul jocului .Exersarea capacităţilor de rezolvare de probleme : jocuri de masă . clasificarea ( jocuri cu puzzle . jocuri de construcţie .Dezvoltarea operaţiilor gândirii : analiza . beţişoare. mărgele . maşini . conţinutul acestuia şi trăirile emoţionale ale copilului. bucătăria de jucărie) . jucării demontabile . 5. sinteza . Valenţele formative ale jucăriilor : 1.foarfece . cuburile cu imagini din poveşti . maşinile cu segmente detaşabile .21 că este doar un înlocuitor al unor obiecte necesare . generalizarea. cutiile de carton .

Găinile ciugulind . solicită atenţie concentrată sau oferă satisfacţie prin posibilitatea de acţiune distructivă asupra lor : plastilină . mingea. echipamente pentru căţărat din burete . 10. cercul . . 7.Temperarea unor tendinţe negative .22 audio . jucării de pluş .Dezvoltarea capacităţilor senzoriale : jucării pentru apă . În ultimii ani s – a ajuns la jucării de tip horror . În industria de jucării oferta creşte continuu . coarda . Târgul de jucării de la Nurnberg oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor tipurilor de jucării de pe piaţă . tricicleta . Jumping Jack Box .Dezvoltarea simţului umorului : Hopa–Mitică . 9. nisip.bicicleta .Depăşirea unor trăiri emoţionale negative : sentimentul de singurătate .cutia cu baloane de săpun . însă pedagogii atenţionează asupra regresului calităţii acestora şi se plâng de nivelul educativ scăzut al jucăriilor . caleidoscopul . jucăriile muzicale care redau cântece cu text . materiale de construcţie . 8.Dezvoltarea capacităţilor fizice : jucării de construcţie . tristeţe: păpuşi moi . instrumente reale şi de jucărie . jucării de pluş mari . precum hiperactivitatea şi agresivitatea : jucării ce invită la cooperare . 11.

nu interacţionează . urmărind orice stimul care îi atrage atenţia . se angajează în activităţi similare . dar nu par a juca acelaşi joc . uneori pare că nici nu conştientizează prezenţa altui copil ce se joacă lângă el . jocul solitar ( solitary independent play ) – se joacă singur cu jucării care nu sunt identice cu ale celor din apropierea sa . altul îl priveşte cum pleacă şi îl urmează. dar nu se implică . jocul paralel ( parallel play ) – copilul se joacă singur în apropierea altor copii .1932 ) După gradul de implicare socială a copilului în joc : joc fără implicare ( unoccupied play ) – petrece timpul privindu – i pe ceilalţi . Parten . . se privesc reciproc . deşi jucăriile sunt identice (asemănătoare ) cu ale celorlalţi . desfăşoară activităţi fără scop determinat . unul abandonează jocul. jocul observativ ( outlooker play ) – observă jocul altor copii . deşi se află în vecinătetea ( proximitatea ) altor copii . nu face nici un demers de interacţiune cu ei . jocul asociativ ( associative play ) – copiii se joacă unii cu alţii . nu se implică în relaţii interpersonale .23 CATEGORII DE JOC (M . copiii îşi împart rolul . schimbă jucării . ocazional le vorbeşte . dar nu cu ei .

El presupune comunicare cu realul pe care îl transfigurează în planul ficţional conturat prin regulile acceptate de jucători . în vreme ce joaca presupune spontaneitate . PARALELA JOC // JOACĂ Jocul şi joaca par a defini . cerute de organizarea şi coordonarea jocului pe parcurs . Dar . jocul înseamnă convenţie şi derivă din dorinţa de cunoaştere a lumii . vârsta inocenţei . jocul cooperativ ( cooperative play ) – forma de joc este organizată . subordonat ) şi se împart în două categorii de relaţii : . relaţiile ce apar în acest tip de joc depind de subiectul . poziţia copilului în joc ( lider . rolurile sunt clar stabilite . la o primă interpretare .funcţionale nemijlocite . .mijlocite de rolul sau tema activităţii ludice . .24 activităţile lor nu sunt coordonate şi nu au o finalitate comună . ţine de o stare specifică generată de instinct . 2 . rolurile jocului . apar primele relaţii între copii sau pentru procurarea materialelor necesare . iar membrii grupului sunt conştienţi de apartenenţa lor la grupul de joacă şi cooperează pentru îndeplinirea anumitor sarcini stabilite de comun acord . regulile .

REGULI Jocurile sunt extrem de numeroase şi diferite : jocuri de societate . de sexul lor . . jocuri mecanice şi jocuri electronice etc. pentru a– l imita trebuie mai întâi să îl . programe de jocuri pe calculator pentru a ilustra această devenire în timp a jocurilor . adică să intre într – un ritm pe care . de îndemânare . jocurile se schimbă . ţinând pasul cu dezvoltarea tehnico – ştiinţifică . să îşi calculeze mişcările cu ale celorlalţi participanţi . jocuri de dexteritate sau de limbaj . Existenţa unui inventar de obiecte pe care le dezvoltă jocul ne atrage atenţia asupra faptului că . FUNCŢII . PROBLEMATICA JOCULUI : CLASIFICARE . jocuri de inteligenţă . de noroc . solicitând jucătorul să îşi mobilizeze energia şi să se concentreze .25 3 . de timpul sau locul unde se joacă. ci şi figurile. Jocurile fac apel fie la forţa fizică . jocuri nocturne . În accepţia curentă . rituale . fie la îndemânare . şi pot fi clasificate în funcţie de vârsta celor care joacă . jocul numeşte nu numai o activitate specifică . în timp . simbolurile . Este suficient să amintim că astăzi există jocuri electronice . jocuri diurne . fie la inteligenţă . nerituale . instrumentele necesare activităţii ludice . jocuri publice . jocuri private .

26

recunoască . Din acest motiv , jocul reprezintă modalitatea cea mai simplă şi mai plăcută de integrare într – un univers cultural . Adeseori , jocurile nu sunt altceva decât simple imitaţii ale unor activităţi proprii maturilor . Evident că , în cazul acesta , comportamentul mimetic nu este altceva decât o formă de înscriere într – un model cultural asumat prin joc , adică o iniţiere. Jocului pare să – i fie proprie funcţia de a destinde şi de a amuza . El rămâne în mod esenţial o activitate exercitată în absenţa oricărei constrângeri, cu excepţia celor proprii reprezentate de regula jocului sau a convenţiilor sale . Deşi este considerat frivol, pentru că se opune la ceea ce este serios, întrucât nu produce nici bunuri , nici opere , părând steril , jocul este , de fapt , o activitate modelatoare . Aparenta gratuitate a jocului , care , în mentalitatea comună , duce la minimalizarea importanţei lui , ţine de o insuficienţă de înţelegere , pentru că , în realitate , jocurile sunt la originea celor mai înalte manifestări de cultură , după cum, în cazul individului , capătă pe nesimţite statutul unui factor de educaţie morală , de progres intelectual etc. Jocul este şi un mijloc de formare care cultivă – ca în cazul jocurilor sportive – rezistenţa , abilitatea , dexteritatea , dar , în egală măsură , poate modela caracterul , răbdarea , responsabilitatea , spiritul de echipă etc.

27

Orice joc presupune respectarea unor reguli ale jocului şi , din acest motiv , jocul trebuie considerat un factor creator de ordine . El instituie un sistem de reguli care precizează ce se face şi ce nu se face , cum se face şi când se face , adică ce este permis şi ce este interzis . Deşi arbitrare , regulile jocului sunt imperative . Orice încălcare de regulă are drept efect o ieşire din joc , un sfârşit al jocului . Aşadar , jocul înseamnă , în primul rând , un ansamblu de restricţii voluntare , care stabilesc o legislaţie tacită a jocului , deşi cuvântul j o c evocă în mod obişnuit ideea de libertate . Regulile jocului specifică un sistem ferm de drepturi şi obligaţii , de privilegii şi responsabilităţi şi , atâta vreme cât regula jocului este respectată , aceasta nu favorizează şi nu lezează pe nimeni . În mod paradoxal , regulile acestei activităţi libere , care este jocul , sunt mult mai ferme şi mult mai puternice decât regulile vieţii sociale , încălcate adeseori . Jocul are capacitatea de a – l absorbi complet , în lumea lui , pe cel care joacă , instituind astfel o lume paralelă , fictivă, complementară faţă de lumea obişnuită – lumea jocului . Regulile de joc externe sunt acceptate treptat ca necerare pentru asigurarea respectării responsabilităţii şi a conduitelor civilizate în

28

joc , iar regulile interne devin o iniţiativă a copiilor . Dar cea mai importantă funcţie a jocului pare a fi aceea de a stimula imaginaţia , pentru că înscrierea în lumea jocului , instalarea în rolul repartizat prin joc implică în mod fundamental capacitatea de a produce variante nelimitate ale fanteziei . Un principiu de ordine în cazul jocului poate fi , în mod paradoxal , chiar încălcarea ordinii recunoscute . Suspendarea convenţiilor este de natură să facă evidentă necesitatea ordinii , prin alunecarea în absurd sau în comic . 4 . EVOLUŢIA TEMEI

Încercarea de a defini jocul ne obligă să constatăm că el reprezintă , în esenţă , un modus vivendi , nu doar pentru om , ci pentru întreg universul . Deşi pare o pură gratuitate , el implică o suită de factori ce atrag după sine o întreagă lume de simboluri şi semnificaţii . Raportându – ne la joc , vom descoperi nu numai copilăria , ci şi adolescenţa , tinereţea , maturitatea omului , viaţa în genere . Învăţăm să trăim jucându – ne. La început doar imităm anumite acţiuni , pentru ca ulterior să schimbăm rolul de actori în acest scenariu improvizat cu acela de protagonişti autentici , asumându – ne pe de – a – ntregul

jocul este mai vechi decât cultura . pe scurt . ca o acţiune liberă . cu cea a omului şi a societăţii în general . jocul rămâne un excelent exerciţiu pentru viaţă . . după reguli date şi creează în viaţă relaţii de grup .. care se execută într – un spaţiu şi un timp special circumscrise . comportamentală . până astăzi . cu toate acestea să absoarbă totalmente jucătorul. Cu toate acestea . fie că se subordonează unui spirit de imaginaţie congenital .Sub unghiul formei . Homo ludens ) . se poate deci defini jocul .o acţiune golită de orice interes material şi de orice utilitate .. Fie că reprezintă descărcarea unui surplus de forţă vitală . se desfăşoară ordonat . că . Evoluţia jocului coincide . între altele . pentru că noţiunea de cultură . el având o funcţie afectivă . psihologică . La . înţeleasă ca fictivă şi situată în afara vieţii obişnuite . înconjurându – se de obicei de mister sau accentuând prin deghizare ciudăţenia lor faţă de lumea obişnuită “ ( Johan Huizinga .29 realitatea percepută iniţial ca destindere sau divertisment . evident . În eseul Homo ludens . o întrebare fără răspuns . în stare . Johan Huizinga demonstrează . jocul nu reprezintă doar un fenomen biologic . presupune în orice caz o societate omenească . Problema originii jocului a născut controverse şi a rămas . iar animalele nu l–au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace “ . oricât de incomplet ar fi ea definită .

însă are un sistem de reguli voluntar acceptate de jucători. jocuri în aer liber . prin intermediul lor cristalizându – se şi întărindu – se spiritul cetăţenesc şi . mai târziu . în afara cărora nu se poate desfăşura . libertate . Eseuri despre imaginaţie “ . jocuri sportive. operând totodată o clasificare : jocuri de societate . Este clar deci că această activitate umană îndeamnă la armonie şi înţelegere. La greci şi la romani . Spiritul ludic este unul din resorturile fundamentale ale societăţii.de construcţie. răbdare .capitolul . Pe durata jocurilor se întrerupeau războaiele . nu aveau loc execuţii capitale şi nu se puneau sechestre . invenţie . Este lipsit de constrângeri . risc.. astfel . Şi astăzi jocurile reprezintă mijloace divinatorii (Paparudele . sărbătorile religioase erau urmate de jocuri închinate zeilor tutelari ai cetăţiilor .El constată că această activitate implică dezinvoltură. abilitate . de exemplu . favorizând cele mai înalte manifestări de cultură . Robert Caillois . iar pentru individ înseamnă educaţie morală şi progres intelectual . Jocul dobândeşte . o funcţie sacră .30 începuturile sale . ca orice activitate umană . sentimentul naţional .aduc ploaia). Acest contrast între o activitate considerată îndeobşte minoră şi consecinţele ei în plan uman şi social îl . inteligenţă . funcţiile unui rit social . de răbdare. Fiecare cetate avea propriile jocuri . el avea . în . urmăreşte evoluţia noţiunii şi a conceptului de joc .de exemplu.. Teoria jocurilor “ . de îndemânare .

Toate jocurile sacre ale artei nu sunt decât imitaţii ale jocului fără sfârşit al lumii . pentru că ce altceva este literatura . existentă în chiar esenţa ei primordială .. un paradox mai mult ingenios decât întemeiat “ . combinaţie ingenioasă de imagini capabile să nască un sens. a se juca “ la nesfârşit . Jocul reprezintă oricum o altă realitate . parodiind cu umor realitatea cotidiană .. dacă nu un joc cu cuvintele . Poetul modern va căuta să se exprime într – un mod cu totul nou . Schlegel ) . gramatici . pictura . Începând cu romantismul şi culminând cu epoca modernă .. Mihai Eminescu defineşte poezia ca . muzica . iar Marin Sorescu . paralelă sau pseudorealitate în care individul este absorbit cu totul . sciitorii îşi iau libertatea de . sunetele . În .31 determină pe Caillois să considere jocul . mişcările ? . va desfăşura adevărate jocuri ale inteligenţei . inventând noi forme de exprimare şi forţând cuvântul să rezoneze cu mereu alte realităţi . Epigonii “ .. Legătura cu arta devine astfel evidentă . invevtând cuvinte. relaţii stranii între om şi limbajNichita Stănescu . . voluptos joc de icoane şi de glasuri tremurate “ . culorile . această operă de artă care – şi dă veşnic formă “ (F .. dansul etc . Acest nelimitat al artei ne constrânge să – i observăm funcţia ludică .

îl numim intelect . fără risc . intră în joc “ ceva care trece dincolo de instinctul conservare nemijlocit . oricât de incomplet ar fi ea definită . pentru că . JOCUL este mai vechi decât cultura . nu spunem . că civilizaţia omenească nu a adăugat nici o caracteristică esenţială noţiunii generale . iar dacă îl numim instinct . jocul este mai mult decât un fenomen pur fiziologic sau decât o reacţie psihică determinată pur fiziologic . El depăşeşte ca atare limitele unei activităţi pur fiziologice sau cel puţin pur fizice .. Jocul este o funcţie plină de tâlc . ceva care pune în acţiune un tâlc . Se poate afirma . NATURA ŞI IMPORTANŢA JOCULUI CA FENOMEN DE CULTURĂ Text ştiinţific ( nonficţional ) : .. Chiar şi în cele mai simple forme ale sale şi chiar în viaţa animalelor . Animalele se joacă întocmai ca şi oamenii . 5 . de Johan Huizinga . Dacă acest principiu activ.32 derizoriul actelor umane . Fiecare joc înseamnă ceva . presupune în orice caz o societate omenească . deşi în spatele acestor atitudini se află meditaţia gravă . spunem prea mult .Homo judens “ . În joc . iar animalele nu l – au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace . care îi conferă jocului esenţa .

descrierea şi explicarea jocului animalelor . Numeroase încercări de a determina funcţia biologică a jocului sunt foarte divergente: Unii au crezut că pot defini originea şi fundamentarea jocului ca o descărcare a unui surplus de forţă vitală . pe care i–o va cere viaţa . sau de a pricinui ceva . într – o ficţiune . Sau că serveşte drept exerciţiu de stăpânire de sine . sau ca pe o umplutură necesară unei activităţi orientate prea unilateral . . când se joacă. Ele caută să stabilească natura şi semnificaţia jocului şi să indice locul lui în planul vieţii . în consecinţă . odată cu această . Alţii consideră jocul ca pe o drenare nevinovată a unor porniri dăunătoare . Sau că este un exerciţiu pregătitor în vederea activităţii serioase. ca autoconservare a simţului personalităţii . în orice caz . Alţii caută principiul în nevoia înnăscută de a putea face ceva . Alţii sunt de părere că orice fiinţă vie . al copiilor şi al oamenilor adulţi . Psihologia şi fiziologia se ocupă de observarea . Oricum l – am privi . în însăşi esenţa lui .. intenţie “ a jocului se vădeşte . sau ca satisfacerea . a dorinţelor cu neputinţă de satisfăcut în realitate şi . Sau că jocul satisface o nevoie de destindere .33 nimic .sau în aceea de a–i întrece pe concurenţi . se supune unui spirit de imaginaţie congenital . un element imaterial . sau în tendinţa de a domina .

. în această intensitate . Natura – pare să spună mintea logică – ar fi putut să le dea urmaşilor săi toate acele funcţii folositoare–descărcarea energiei de prisos. pregătirea pentru cerinţele vieţii şi compensarea pentru ceea ce nu s – a realizat – . în această capacitate de a scoate din minţi rezidă esenţa lui . după încordare . calitatea lui intrinsecă .fără să acorde în primul rând atenţia necesară calităţii lui estetice profunde .34 Toate aceste explicaţii au un factor comun:toate pornesc de la presupunerea că jocul are loc de dragul unei realităţi . joc “ rămâne de regulă necircumscrisă . fie să – l cuprindă sau să – l preia într – o unitate de rang superior . De fapt . Dacă unul ar fi concludent . ar trebui să–l excludă pe celălalt.. Faţă de fiecare dintre explicaţiile date . h a z u l” jocului ? Intensitatea jocului nu poate fi explicată prin nici o analiză biologică . ce înseamnă el pentru jucătorii înşişi ? Ele abordează nemijlocit jocul cu unităţile de măsură ale ştiinţei experimentale. Cele mai multe dintre aceste strădanii de a da o explicaţie nu se preocupă decât în a doua instanţă de întrebarea : ce şi cum este jocul în sine . că serveşte unei anumite finalităţi biologice . rămâne întrebarea : bine . calitatea primară . Şi totuşi . Ele pun întrebarea : din ce cauză şi cu ce scop se practică joaca? Răspunsurile care se dau la această întrebare nu se exclud câtuşi de puţin unul pe altul . dar ce este de fapt .

Dubla intenţie a limbajului şi problema stilului . Dar nu : ea ne – a dat JOCUL . cuvintele fiind folosite în sensul lor propriu sau denotativ . ci şi animalelor. spre a preveni astfel orice alterare a adevărului ştiinţific pe care autorul vrea să – l comunice într – un asemenea tip de mesaj . limbajul este riguros . În limbaj se eliberează o stare sufletească individuală şi se organizează un raport social . constând adică într – un transfer de informaţie de la emiţător către receptor . hazul“ lui. . prin el . cu . Arta prozatorilor români ) . jocul este un fenomen precultural .. propriu nu numai omului . Ca orice studiu sistematic . nu numai în natură .35 şi sub forma unor practici şi reacţii pur matamatice .. O face pentru alţii şi o face şi pentru el . Studiul lui J. Se reflectă în el omul care îl produce şi sunt atinşi . . vol . toţi oamenii care îl cunosc “ ( Tudor Vianu . Cine vorbeşte comunică şi se comunică . cu încordarea lui . Pentru Johan Huizinga . Considerat în dubla sa intenţie . cu bucuria lui . Huizinga pune în lumină complexitatea problemelor pe care le ridică jocul. ci şi în cultură . Limbajul păstrează o funcţie predominant tranzitivă . se poate spune că faptul lingvistic este în aceeaşi vreme reflexiv şi tranzitiv .

reprezentat de scriere . funcţional .în 1892). deci o formă a realităţii cu elemente specifice . tehnic. deci un om de ştiinţă .Opera este un roman al devenirii în care autorul are rolul de a ordona narativ etapele formării copilului ca om . legate de vârstă . El îşi . ştiinţific. particular în definirea şi justificarea noţiunii de joc . Emiţătorul este un cercetător . iar ultima parte după moartea autorului . Nota afectivă este egală cu zero (deoarece gradul zero al limbajului . în Convorbiri literare . Codul folosit este cel verbal în varianta lui scrisă . de tipurile de joc . iar caracterul este real şi este ilustrat în stilul comun . 6.TRATAREA TEMEI ÎN OPERE ( FICŢIONALE ) LITERARE . Johan Huizinga caută un adevăr istoric . de caracterul ritual sau neritual . colective sau individuale . care este jocul . iar funcţia receptorului revine oricui citeşte studiul . deci canalul de transmisie este unul vizual . îl constituie limbajul ştiinţific ). Amintiri din copilărie “ – Ion Creangă Amintirile cuprind patru părţi (primele trei publicate în 1881-1882 . şi nu de vorbire .36 Textul are în vedere un referent nonficţional ..

deoarece urmăreşte procesul modelării umane . un joc în care regulile sunt stabilite de el însuşi . iar sentimentul dominant este nostalgia . Sunt experienţe obişnuite . poate fi considerat un roman de formare ( bildungsroman ) . Amintirile reprezintă un document uman foarte important . Ca specie . Nimic spectaculos nu intervine în derularea etapelor copilăriei şi ale adolescenţei . dorinţă de exteriorizare a unor impulsuri afective sau pur şi simplu neastâmpăr copilăresc . Ceea ce le unicizează este farmecul spunerii . Amestec de curiozitate . Identitatea narator – personaj este esenţială pentru receptarea activă a textului . în ea regăsindu – ne fiecare dintre noi. nimic nu – l poate .37 creează o lume proprie . vârsta fericirii . înfăţişate cu realism de scriitor . abordând un univers uman necunoscut până atunci în literatura română . Amintirile sunt opera de maturitate artistică a lui Creangă . banale chiar . acel inefabil al exprimării ce – l face pe Creangă de neegalat . joaca reprezintă pentru Nică singurul mod de a înţelege lumea . El vede existenţa numai prin prisma jocului . mirajul limbajului . Copilul lui Creangă nu face nimic altceva decât să se joace . plină de haz şi fantezie . devenind copilăria copilului universal . inconştienţă . eternizează copilăria autorului . Creaţia devine un mod de a retrăi trecutul .

care stă sub semnul neastâmpărului băieţesc . să tragă . dacă – i popă . în contextul deplinei libertăţi a copilăriei .Dacă – i cal . ci cugetă inima şi sufletul lui. şezătorile etc . Copilul . Ele s – au petrecut firesc . Nu întâmplător Ştefan Apetrei va spune la un moment dat : . mersul la urat devreme . Intenţia lui Ion Creangă în Amintiri este să înfăţişeze copilăria . sunt fapte pentru săvârşirea cărora nu trebuie căutate motive serioase sau explicaţii . Mintea lui Nică nu cugetă atunci când acesta acţionează .” Toate năzbâtiile lui Nică vor fi . furtul pupezei şi al cireşelor . Ce –i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii . dărâmarea casei Irinucăi . în ciuda avertismentelor părinţilor . iertate . sau că – i frământă alte gânduri pline de îngrijire . Aventura are valoarea unei experienţe de cunoaştere din care cititorul poate desprinde un tâlc. Hai mai bine despre copilărie să povestim .38 determina să abandoneze această activitate care pentru el rezumă întreaga realitate. încălecat pe . căci ea singura este veselă şi nevinovată . fără voia mamei . Ceea ce – l face nevinovat în ochii părinţilor este lipsa oricărei intenţii a răului : scăldatul până târziu . al spontaneităţii şi al poznelor : . la ce poate să le aducă ziua de mâine .. astfel . clăcile . să se joace . să cetească şi dacă – i copil ..

nici cu minte . de care mă ţineam când începusem a merge copăcel . măcar să zică cine ce – a zice … “ . Marele povestitor Ion Creangă deapănă amintiri despre cei dintâi ani ai copilăriei .. dar eu . Ia.am fost şi eu în lumea asta un boţ cu ochi . crede că l – a trântit calul . şi răcneşte la el din toată inima . şi aşa cred că au fost toţi copiii . Partea a I I a începe sentimental . şi cade jos . şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăriei . la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt . la casa părintească din Humuleşti . la prichiciul vetrei cel humuit . cu voie bună . cu un lirism nostalgic : . o bucată de humă însufleţită din Humuleşti .” Finalul părţii a II a este memorabil prin celebra autoironie : . parcă – mi saltă şi acum inima de bucurie ! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi şturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa. de crăpau mâţele jucându – se cu ei . pe care aleargă .39 băţul său gândeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici ..Nu ştiu alţii cum sunt . şi – l bate cu biciul şi – l struneşte cu tot dinadinsul .când mă gândesc la locul naşterii mele . de când îi lumea asta şi pământul . şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului … Aşa eram eu la vârsta cea fericită . de – ţi ie auzul . care nici frumos până la 20deani .

un zbucium nostalgic . printr – o serie de motive . cel al copilăriei : motivul drumului . drumului . normalul în ficţiune în anormal . al receptorului . Mesajul este deci . cea a lui Nică . el îmbrăcând totul în haina ironiei şi a umorului . Creangă reuşeşte prin arta limbajului să transfigureze realitatea . Intenţia limbajului şi a stilului este reflexivă . Referentul este joc şi joacă .“ Ion Creangă utilizează un limbaj conotativ . datorită termenilor subiectivi folosiţi care sensibilizează şi trezesc în sufletul cititorului .niciodată n –am fost. într – o lume de vis născută şi construită în Humuleşti . tendinţa de a crea a unui mit . un centru al universului în funcţie de care se ordonează totul. iar canalul de transmitere este cartea . al întoarcerii la origine . la vederea măreţiei lumii create de el . Scriitorul vibrează adânc la sferele eului său . al sărbătorii . Codul este limba română . firescul .40 până la 30 şi nici bogat până la 40 nu m – am făcut . ca anul acesta . MORALA : .Dar şi sărac. evocarea procesului de formare a unei personalităţi . ca anul trecut şi ca de când sunt . ambele se desfăşoară doar în contextul deplinei libertăţi a copilăriei . obstacolelor . o ritmică aparte . o lume eternă . prieteniei .

În structura de adâncime însă . cartea de vizită “ a unui copil . După melci “ aparţine celei de – a doua etape a creaţiei barbiene .. care îi tulbură liniştea sufletească şi optimismul specific vârstei .. După melci “ – Ion Barbu Balada . Deşi complexitatea structucturală şi semantică a generat mai multe controverse de – lungul timpului . După melci este o poezie de cunoaştere . ce vizează însăşi condiţia umană . o îmbinare paradoxală între tema jocului . ce consacrase deja balada ca specie a literaturii culte.şi gravitatea moralei . iar aceasta este un mic curriculum al anilor jocului . specifică vârstei inocente.. trăieşte o experieinţă ce – i modelează sensibilitatea . a stihiilor unei naturi . constituindu – se într – o sinteză fericită a inspiraţiei cu tradiţia livrescă . în structura de suprafaţă este o poezie pentru copii . . deoarece personajul principal . un copil . o dramă a descoperirii treptate şi dureroase a puterii nebănuite a cuvântului . îl face să întrevadă o lume ascunsă ochiului obişnuit . Tema fundamentală pare a fi cuvântul şi capacitatea magică a acestuia de a schimba faţa realităţii şi de a influenţa devenirea individului .41 Copilăria este .

42 imprevizibile şi ostile oricărei încercări de răsturnare a ordinii prestabilite . Descântecul . Descântecul copilului . Ştiut fiind faptul că în copilărie . /Desculţi şi uzi / Fetişcane /(Cozi plăvane)” se îndreaptă cu toţii spre pădure într – o pornire expansivă de a tatona semnele anotimpului atât de aşteptat . scriitorul se opreşte asupra schemei epice propriu – zise . într–o tonalitate umoristică şi autoironică . ca o poezie a purităţii inefabile .. constituie acum o invocare a fiinţei să iasă din nefiinţă . Omul să – l dezgroape “ . amintindu – ne de mitul oului sau al increatului şi de cel al genezei . Oprirea la melc se explică prin tainica posibilitate de comunicare cu natura a copilului . să oficieze din letargie la viaţă . sătui de aerul închis şi umed al bordeiului . planul fabulosului acoperă o parte a realităţii . căci mica vietate aştepta .. cu sonorităţile lui melodioase . într – un crescendo al trăirii şi al perceperii adevărului ce dezvăluie ingeniozitatea şi curiozitatea copilului . După ce fixează spaţiul ( lumea satului) şi timpul întâmplării (primăvara devreme) . protagonistul ascultă şoapta gândului care îi spune taina melcului . Simţind mirosul unei primăveri timpurii . surprinsă în elementele ei fundamentale. . trecându – l dintr –un anotimp în altul . copilul se hotărăşte să verifice puterea magică a unui descântec. Ţânci ursuzi . Subiectul evoluează pe momentele clasice . Asupra melcului .

la adăpost de o natură dezlănţuită într–o viforniţă târzie . .43 rostit în inconştienţa vârstei . are de această dată rol revitalizant . copilul aşteaptă ivirea melcului . Tipăreşte brâu de bale … “ Vorbele care îl compun . ispitesc şi provoacă . Retras în spaţiul ocrotitor al casei . Albicioase / Ori foioase / …cep de borangic “ . ceea ce duce la întreruperea actului magic . copilul ieşind să vadă ce s – a petrecut cu melcul .. Aşezat în genunchi pe pământul reavăn. copilul este urmărit în gând de soarta micii vietăţi părăsite în pădure. Iluzia are drept efect frica şi fuga lui .. Amintirea apasă firesc memoria copilului şi el merge agita la geam să vadă prăpădenia de afară.. printr – o promisiune seducătoare . El este şi un elogiu adus primăverii prin metaforele sublime în simplitatea lor : . La locul întâmplării descoperă urmele unei drame : sedus de promisiunea făcută . Şi agaţă la feştile / Ciufulite de zambile / Sau la fir de mărgărint / Înzăuatul tău argint “ . nălucirile nopţii se înghesuie şi . În partea aIIIa se revine la planul exterior . ascunsă de frigul iernii . El invocă vântul primăverii şi – l roagă să nu – l nimicească pe melc . însă pe seară vântul se porneşte . spuse incantatoriu . o guşată “ fioroasă se apropie . joimăriţele sunt prezente . sperie băiatul care fuge acasă .. ce ia aspectul căderii de . de trezire la viaţă a unei vietăţi adormite . al naturii .

dar momentul remuşcării este şi momentul înţelegerii . Cu – n sutite griji “ copilul îl aduce legănat acasă şi – l aşază în pod să – i fie aproape . descântecul şi bocetul . Este o experienţă ce rezumă în câteva clipe un întreg ciclu existenţial .Astea – s vorbe şi descântec ! / Trebuia să dormi ca ieri . seducătoare .44 prin descântec . este unul al suferinţei. Traseul dintre cele două forme de manifestare a spiritului . se transformă acum în bocet . trăit de copil .. ca un martor al dobândirii conştiinţei sale . copilul având acum revelaţia puterii ascunse în cuvântul capabil să producă iluzii periculoase pentru cel care le confundă cu realitatea . dar înşelătoare : . devenise victima gerului întors pe neaşteptate . îşi află expresia într – o lamentaţie .. ce – ai făcut ? / Din somn cum te – ai desfăcut ? / Ai crezut în vorba mea / Prefăcută … Ea glumea ! / Ai crezut că plouă soare / C.a dat iarbă pe răzoare . făcând o victimă din cel nepregătit să primească vorba prefăcută . melc .al conştientizării puterii cuvântului şi. / Surd la cânt şi îmbieri . / Că alunul e un cântec / . poezia naşterii vieţii în prima parte .al descoperirii morţii . / Să tragi alt oblon de var / Între trup şi .astfel. al maturizării treptate. melcul . în imn al morţii . Jocul nevinovat devine un joc tragic .Melc . ieşind din găoacea protectoare. . Descântecul . . Sentimentul vinovăţiei .

epitete . . prin finalul tragic al .. pietrişul de albine “ .. înainte de vreme. nătâng .comparaţii .. jocul echivalează cu un ritual al iniţierii . blând . încetinel . Dramaticul este prezent prin lamentaţia din monologul copilului . zid de var “. Lirismul este vizibil mai întâi la nivelul emoţiei . expresiv . alchimia limbii “ şi de .. personificări . Alexandru Piru .Melc nătâng. al trăirii şi al transmiterii directe a celor mai intime sentimente omeneşti . apoi la acela al limbajului . / Iarna ţi – a muşcat din pântec … /” În După melci .. . fiecare fiind reprezentat prin aspecte ce ţin de formă .. Poemul este o sinteză a celor trei genuri literare . imaginând un copil atras de miracolul vieţii trezite la chemarea magică . pădurea înghiţea din luminiş“. o capodoperă pe tema inocenţei şi a fragilităţii“. Ion Barbu apelează la descântec şi bocet . cât şi de conţinut .. somnoros”. . viforniţă târzie“.umbre dese ca păunii“.. bogat în figuri de stil şi în imagini artistice : enumeraţii .Vezi ? / Ieşişi la un descântec . metafore ... arta combinatorie ezoterică “ . observă că .. jar străveziu “./Melc nătâng“.. ...45 ce–i afar … / . o formulă sintetică ce se naşte din sublimarea unei întregi filosofii populare asupra sensurilor vieţii şi ale morţii .plâns prelung cum scoate fiara “ . sul lung de har “.iarna leapădă cojoace“. repetiţii . năzdrăvana de pădure“. vorbind de . şi compune un poem de mare candoare ..melc prost. . .

. De – a v – aţi ascuns “ . cu personaje între care se stabilesc relaţii şi care săvârşesc acţiuni prezentate în cronologia lor . şi . regizorală . Am căutat cuvinte care sar şi fraze care umblă – de sine stătătoare . care conferă acţiunii . cu materialul vagabond al cuvintelor date . de sensibilitate şi de exprimare simplă . m – am jucat cu ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată . într – un subiect coerent . În sfârşit . prin intenţia dialogului . întregul material lirico – dramatic este îmbrăcat în formele epicului . M – am apucat să fac resorturi pentru cuvinte ca să poată sări .. fiind vorba de o baladă . După melci “ rămâne un model de virtuozitate artistică . a spiritului ludic .Tudor Arghezi . a autorului . chiar dacă simbolice . prin viziunea scenică . . lipsindu – mi instalaţiile . Prefaţă la Cartea cu jucării . . Observăm de asemenea abundenţa verbelor .. Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării . netrucată .46 melcului . Poemul . mult dinamism .

Crohmălniceanu .neserioasă” păstrează o ingenuitate sufletească . joc despre joc “ . şi destul de des .. De aceea autorul . El aruncă o lumină foarte vie asupra degradării valorilor pe care e clădită lumea modernă şi îi permite simultan acesteia să renască în universul lui . . Literatura română între cele două războaie mondiale ).. ca să le văd cum sar ele strâmbe şi am lipit o pensulă cu chinoroz pe nasul care mă necăjea “ Tudor Arghezi -Ars poetica ..47 Câteodată . ce are ca obiect definirea actului de creaţie . fiind duşmana rutinei . universul naiv al copilăriei .. o inventivitate şi o libertate spirituală pe care preocupările grave omeneşti le – au pierdut ... Ţara piticilor “ .Activitatea ludică. Jocul vine la Arghezi să lumineze această situaţie absurdă . cu o forţă subversivă şi totodată izbăvitoare . din 1947 . poposind în . Poetul face din joc un detector ultrasensibil al proceselor de osificare morală . câştigându – şi iar candoarea originară “ . Jocul este învestit . ( Ov . . Poezia .. Dispoziţia la zbenguiala copilărească e incompatibilă cu orice formă de uscăciune lăuntrică . S . horelor “ vede în joc o gimnastică salutară a anchilozelor minţii . am strâmbat resorturile într – adins . Prefaţă “ deschide volumul . după cum vedem . Fragmentul citat are valoarea unui . .

în multiplele ei faze . Doi părinţi şi doi copii “ . în tristeţe şi bucurie . măicuţa şi cei doi copii. . fiecare fiind adresate unei categorii de cititori anume . pe nerăsuflate “. Autorul însuşi consideră aceste texte . Copilăria este observată . Baruţu şi Miţu . Constantinescu . Fiecare trebuie să scrie . .. sub forma unei poveşti cu patru personaje . în joc şi în capricii . Personajele la care face aluzie scriitorul sunt tătuţu .48 în irealitatea basmului şi în poezia naturii . ( P. În prima parte autorul înfăţişează geneza imaginară a volumului . Prefaţă “ este structurată în două părţi ... în naivitate şi preci’ocităţi stânjenitoare . jucării “ pentru cei mici şi pentru cei mari deoarece la baza lor stă intenţia ludică . dar în germen . în instinctele sădite vârtos .Cartea cu jucării “ . prin intermediul cărora construieşte mici scenarii narative străbătute de un cald lirism patern pentru năzdrăvăniile şi curiozităţile sâcâitoare ale micilor eroi . văzută în fragmente de tablou paradiziac” ( Pompiliu Constantinescu . cât . Poezia .. în absenţa ei de protocol ipocrit . printre rânduri .. în pitorescul ei limbaj .. deşi citim . la întrecere şi . un ascuns pedagogism “ .. ibidem) . şi mai ales în nevoia ei de imaginaţie integrală şi în nesăbuitele ei resurse de omenie “ . care participă la un r ă m ă ş a g . Tudor Arghezi ) .

. din această perspectivă .. Secvenţa prefigurează conţinutul volumului . Meşteşugul nostru este cel mai inefabil şi mai mincinos “ ( Jucăriile ) . povestesc experienţe trăite . se amuză şi ne prind .Domnule Confrate “ . Acum limbajul este insinuant. confraţilor scriitori şi criticilor literari . joc .astfel încât întâlnim construcţii neobişnuite . persiflant . constituindu – se într – un demers epico – liric intratextual . în sensul artei . .. destindere . curiozitate .. surprinzătoare din punct de vedere literar .. Protagoniştii . pretenţios .Domnule” şi . însă perfect adaptate limbajului copiilor şi stilului colocvial : . competiţie . poetul nu cenzurează firescul limbajului . prin formulele . căutat . . aşa cum ne lasă autorul să credem din adresarea directă . uşor ironică . dar şi inventate . spontaneitate .. mai frumoase şi mai scrise “ . . Partea a doua este adresată cititorului matur . mint “ deci . confirmând ceea ce spunea la un moment dat Arghezi : . În modul cel mai spontan şi mai autentic . cu cartea dezvăţată” . Scrisul înseamnă . Cel care va câştiga urmează să primească recunoaşterea celorlalţi şi .. un sfert de măr / Împărţind un măr creţesc “ . multe altele poveşti “. fără să ne dăm seama .. erudit .49 mai multe versuri pentru copii . forţând chiar graniţele vocabularului şi ale gramaticii . în acest joc al lor .

să redevină el însuşi un copil .i ierte . în ansamblu .. Constantinescu .. T.. iubirea .De – a v – aţi ascuns“ Tema centrală a acestei poezii – moartea . Arghezi) . ideea creaţiei ca joc şi apelează la formule narative şi poetice voit . etc.. să uite . încet . împlinite de o mare creaţie verbală . să iasă din . devenirea prin celălalt .. . Jocul dincolo de joc în . în acest text . o hartă de suavităţi . sărăcia” şi . încet . dogmă” ) . . jocul . / M – am făcut analfabet “) . prin care îi dă cititorului iluzia permanentei deschideri a minţii şi a sufletului omenesc către farmecul inepuizabil al copilăriei . jocului . candoarea . a boabei şi a fărâmei “reprezintă ..conjugă un întreg complex de teme şi motive : destinul . sensibilitatea . clipa . scriitorul postulează .50 cu sintagme şi cuvinte ostentativ savante ( . un spaţiu al veşnicei regenerări spirituale .. În concluzie . autoironic ( . regula “ . mai mult .. . Eu . trecerea . cum vezi . pe un înflorit paravan japonez “ ( P . egalitatea în faţa morţii . Poezia . stih bogat “ . jucăuşe “ . dogmă” pentru a – şi redescoperi ingenuitatea . Autorul afişează o falsă umilinţă prin care îl imploră pe ascultătorul imaginar să ...

ochiul sleit ... a fiecărei fiinţe : (. de flori . / Îl joci în doi . Decrepitudinea fiinţei este sugerată prin enumerarea în ascendenţă a trăirilor umane . în care tatăl îşi iniţiază copiii în taina morţii apelând la formula unui joc . Moartea este privită ca proces. la lamentaşia ce ia forma bocetului şi a imprecaţiei din ultima strofă : . / Joc de slugi şi joc de stăpâni . în care se lasă prinsă orice formă de existenţă ( . de la exterior către interior . Mai întâi îi avertizează asupra dispariţiei . copiii mei ! / Aşa este jocul . sunt cele care . cât şi expresia poetică prin care o exprimă . Ochiul “ şi . ca o curgere lentă . metafore ale identităţii umane conştiente şi creative . în trei . de la prezentarea bucolică .. / Joc de paseri . cu fetişe ca tine . Într – o zi piciorul va rămâne greu .. limba “ .. / Mâna stângace . / Îl joci în câte câţi vrei. atrăgându–le atenţia asupra perfecţiunii implicite a jocului . Iubirea este singura care contează . fiind o modalitate de a îngheţa eternitatea . de la statutul biologic la cel ontologic al fiinţei umane : . bobocii mei . de câini“) .51 Textul este organizat pe o schemă aparent epică . simplă şi calmă din prima strofă .. Puii mei . limba scămoasă . astfel încât poetul gradează atât emoţia . E un joc viclean de bătrâni / Cu copii ca voi . / Arde – l – ar focul!” Unitatea universului se păstrează mereu aceeaşi . Şi fiecare îl joacă bine “ ) . într – o zi . “ .

Cartea cu jucării “ . fragment din . De la început se stabileşte pentru cei mici condiţia ca o consecinţă : . el înseamnă viaţă . dar şi revoltă strigată pătimaş la sfârşitul poeziei .. locurile de dincolo de apă “ unde cresc păpuşoi . Jocul devine la Arghezi o realitate polarizantă .. Deşi titlul este împrumutat de la un joc copilăresc . vom merge . Au isprăvit jocul frumos“ – dar şi moarte .. Pomul cu păpuşi “ .piericiune” de unde răzvrătirea amară şi solitară ce încheie .. în manieră folclorică . nostalgie .se transformă treptat în exprimare directă a unei realităţi termenul – cheie fiind . .. începe cu moarte” . zbuciumul lăuntric al celui care se simte dureros ameninţat de. lanul de porumb este numit pădurea cu păpuşi .. În textul .ca o sugestie a suprevieţuirii spiritului dincolo de dispariţia trupului . Jocul lexical din prima parte a poeziei .52 încheie procesul. Clepsidra timpului îi aduce poetului dezamăgire ... Tudor Arghezi povesteşte cu un ton glumeţ şi tainic despre .. o să mă culc la pământ “ .. poezia . Fiindcă aţi fost cuminţi şi aţi ascultat de părinţi ... pomul cu păpuşi “ . părere de rău .Aşa e jocul . înmormântare “ . iar textul în ansamblu urmăreşte să menţină această iluzie a jocului ... o să ne jucăm odată “ . răzbate totuşi cu acuitate eterna frământare a omului .

Păpuşile au părul roşu . scara blocului . autobuzul . Vă voi arăta un pom în care cresc păpuşi . Nostalgia “ .53 să vă arăt ceva ( … ) .au mamă . Veţi vedea o pădure care face păpuşi .. R E M “ – Mircea Cărtărescu Nuvela . / … / . Naratorul .. este ipostaziat într – un păianjen omniscient . în delta imensă a creierului său “ . spaţiile adiacente ( străzile . R E M “ este inclusă în volumul . iar păianjenul adună într – o plasă nevăzută scena naraţiunii propriu – zise .. din care pricină pomul se cheamă păpuşoi . în care alunecă treptat . naraţiunea oferă iluzia adevărului . .... mintea lui Vali . peste care tatăl lor a tras un halat verde . printre ostroavele hematiilor şi aricii albi . de unde se retrage cu . care deschide dialogul direct cu cititorul . adică tată de păpuşi . au numai tată . cu mii de degete ai leucocitelor. baia din camera Svetlanei . Contrastul cu lumea reală exterioară pare implicit şi spaţiul interior se configurează ca un posibil refugiu în care şi cititorul devenit parte integrantă a textului îşi poate face loc . Păpuşile stau sculate în picioare şi îmbrăcate în şapte cămăşi albe . urmărind de – a lungul unei ţesături narative complicate o serie de poveşti care par a se construi unele pe altele . Realizată la prezent . Păpuşile astea n .” .

recuperabil prin scris . Nana . Ruletistul “ .. spaţii iniţiatice . Carmina şi Garoafa inventează jocul de – a reginele. spaţii deschise sau închise . începe aventura căutării R E M – ului . Puia . şapte zile cu câte şapte simboluri . Vali defineşte prezentul experienţei directe . Ada . iar Egor aduce cu sine trecutul istoric . plane sau profilate vertical . care deschide drumul revelaţiilor mitice . Cele şapte fetiţe care se adună vara pentru a se juca împreună sunt prietenele şi . stabilind . Trecerea spre fantastic se face uşor . Fiecare dintre personajele care îşi asumă pe rând rolul naratorial exprimă . în plan simbolic . proiectată tot în spaţii simbolice : strada . în care se depozitează trecutul .54 deghizată pudoare) şi personajele cu toată memoria lor incitantă . De la tanti Aura . cu prezentul şi cu viitorul deja predestinat . Vali va scrie . dar pe care păianjenul îl stăpâneşte : . peste doi ani prima nuvelă din acest volum . Esther . şapte prietene de joacă . orientate sau lipsite de orice demarcaţie . câte un timp : Svetlana reprezintă trecutul contingent . mătuşa Svetlanei . câmpul sau foişorul . constituie un grup gata de complicitate pentru un nou joc . Balena . al trăirii . prin sensurile magice ale numerelor : şapte cozi de cometă. de aceea . Viitorul relativ este timpul la care eroii vor accede fără să ştie .

Carmina . Garoafa . un spaţiu magic .Ziua a cincea este rezervată Estherei . Simbolurile ei sunt . Ada îşi va derula jocul în curte . dând viaţă lui Rolando . cu ajutorul unui ceas şi sub semnul culorii indigo şi al florii de cârciumăreasă . va juca în stradă . o ţigăncuşă . cu ajutorul unei perle . Balena costumată în violet . în care se ascund semne evidente ale jocului magic sau cultural . ea suflă baloane de săpun pe platforma unui camion . îmbrăcată în albastru şi împodobită cu o garoafă . descoperindu – le celorlalte fetiţe viitorul . o dalie şi un termometru . Printr – un creion cu bilă . având ca simboluri culoarea galbenă . Jocul trebuie să dureze şapte zile . fiecare din regine are o culoare . o floare . iar acestea se transformă în ouă uriaşe din care ies fiinţe stranii . elemenente prin intermediul cărora vor iniţia un ritual . În prima zi . care propune . va descoperi în jocul de pe ogor un schelet .55 reguli specifice oricărui joc infantil . un obiect simbolic .imaginează în cea de – a şasea zi un joc magic . un joc iniţiatic . jocul magic al genezei . în camera Puiei . un dans cu o păpuşă însufleţită . având ca simbol floral o zorea şi ca obiect magic un iadeş de găină . În cea de – a patra zi se derulează în camion jocul imaginat de Puia . îmbrăcată în verde şi decorată cu o floare – de – piatră . sora geamănă a Adei . pe locul unei vechi şcoli . o călătorie .

el însuşi stăpân al spaţiilor magice .. este ziua Svetlanei .. La ce se gândeşte ? La nimic . Ultima zi . că noi ne suntem eroi de hârtie şi că ne – am născut în creierul şi în mintea şi în inima lui… “ Dincolo de semnificaţiile textului . a şaptea . aşa cum afirmă şi Egor .56 culoarea oranj şi floarea de gura – leului . şi povestirea mea şi toate lucrurile şi personajele ei. Ţesătura complexă a nuvelei . cu poveşti incluse în marea poveste stăpânită de naratorul păianjen conduce spre concluzia că R E M – ul simbolizează chiar viaţa devenită poveste . regina roşie . Nana este aleasa ce va putea găsi R E M – ul . .Bunicul stă pe prispă . că lumea noastră e o ficţiune .. REM “ oferă chiar modelul drumului de la jocul infantil la jocul cultural . … de fapt noi suntem R E M – ul . Bunicul “ – Barbu Ştefănescu Delavrancea Barbu Ştefănescu Delavrancea îşi începe naraţiunea printr – un portret al bunicului : . obiectul magic – inelul . sau chiar realul devenit iluzie : . Se gândeşte . care îi va da fetiţei scoica viselor şi îi va spune propria poveste fascinantă . iar locul de joacă – foişorul . . tu şi cu mine . floarea – trandafirul . Ritualul ei este nunta.. nuvela . Înnumără florile care cad .

zicându – le : .Şi asta . . Şi iar începu râsul . Şi copiii o şi dăspicară . a mea ! La barbă se – ncurcară . şi jocul . .Mustaţa asta este a mea .57 Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe . Bunicul le cântă : Măi cazace . barba . mustăţile . cocoşeii moşului ! Un băietan şi o fetiţă . unde se duc . a mea ! . Cine trânti poarta ? . . .Credeam că s – a umflat vântul …o ..căzăcele.. peste toate au nins anii mulţi şi grei . ( … ) Din vorbă în vorbă . şi cântecul . roşii şi bucălăi . Copiii bat din palme . cam repede . se prinde astfel în jocul lor molipsitor . bată – vă norocul . Bunicul îi împăcă . Ce fericiţi sunt ! Băiatul încalecă pe un genunchi şi fata pe altul . . Bunicul îi joacă .Pe din două .Partea asta este a mea . Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară : blânzi şi mângâietori .Şi asta . sărutară mânele lui tata – moşu. copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului .” Bunicul trebuie să le răspundă nepoţilor la un întreg arsenal de întrebări : de ce zboară păsările .ce caţi noaptea prin argele …” . sprâncenele . că bătrânul strânse din ochi .

începu lauda : Băiatul : . ba a lui . . .Ba a mea .Ba a mea . . că e mai dulce ! .Partea mea e mai frumoasă . că are un ochi şi mai verde ! Bunicul abia se ţinea de râs . că are un ochi mai verde ! .Ba a mea e mai lungă ! Şi băiatul întinse d – o mustaţă şi fata de alta . Fata : .Ba a mea ! . sări de pe genunchiul bătrânului . că e mai caldă ! . dar tăcu şi .Amândouă sunt deopotrivă . că nu e ca a ta ! .Ba a mea ! Şi băiatul .Ba a mea . înfuriindu – se trase o palmă în partea fetei . se repezi şi trase o palmă în partea băiatului .Ba a mea . că e mai albă ! Bunicul zâmbi . La obraji cearta se aprinse şi mai tare .Ba a mea .Şi jumătate mie . Şi după ce o împărţiră frăţeşte . .i împăcă zicându – le : . . ba a ei să fie mai lungă .Mustaţa mea e mai lungă .58 .Jumătate mie .Ba a mea . Fata ţipă . Pe bunic îl trecură lacrâmile . .

luptătorii “ sunt din ce în ce mai dârji . Bunicul înţelege vârsta şi jocul lor . el se dedublează: este personajul viu care asistă cu răbdare la jocul copiilor şi în acelaşi timp . nici bunicul . sărută partea lui . cu lacrimi în ochi .59 Băiatul . nici fata .. tata – moşu “ . fiecare apărându – şi partea sa . De aceea aparent . mai aprigi . pe a ei .. Şt . Apoi o ceartă copilărească izbucneşte între fraţii care vor să – l împartă pe . ştie să intre în jocul copiilor pentru a le face plăcere. un obiect pentru care nepoţii îşi declină posesia în mod egal . jucăria pe care cel mai adesea se ceartă doi fraţi atunci când nici unul dintre ei nu cedează în favoarea celuilalt . Obrajii bunicului erau roşii şi calzi . Lacrimile din ochii lor cer iertarea . El ar dori să le poată dărui nepoţilor totul din dragoste pentru ei . Dragostea nepoţilor şi sărutul lor îi răsplătesc suferinţa .. lumină şi binecuvântare “ . Valoarea morală a textului literar al lui B . şi fata suspinând . “ Nevinovăţia copiilor se reflectă în ochii bunicului care sunt numai . . Satisfacţia bunicului este imensă deoarece el are parte de dragostea nepoţilor . deci sunt generale . Joaca lor îi alină bătrâneţile . nici băiatul . Şi bătrânul devine acum câmpul de luptă într – un război unde . Delavrancea constă în excepţia pe care acesta o aduce în prim plan : personajele nu au nume .

60 POEZIA JOCULUI Este reprezentată cel mai sugestiv de Ana Blandiana JOC Uite . M-am gândit adese – Ori . Hai să facem schimb . Uite . adeseori : De la voi se vede Iarba ca o ploaie Care curge verde Peste cer şi – l moaie . iarba ţese Pământul de nori . ploaia coase Cerul de pământ Cu fir de mătase Răsucit de vânt . Iar ploaia o fi Pe – a norilor cale O iarbă mai gri Sub tălpile tale . .

Cârpa sufletului însă Toată – i îmbinată – n soare Şterg mereu şi – n zări lumina E din ce în ce mai mare . GLUMĂ Plouă soare peste mine Şi mă udă cu lumină . velină . Ce să fac ? Sufletu – l mototolesc Şi – l fac cârpă ca să şterg Soarele copilăresc . Nu se duce . Eu în joc stropesc cu soare Coala zorilor . Zarea aş putea s – o – nghit Şi ar fi ascunsă bine . arsura ? Peste tenta de lumină . Iarba – n ceruri plouă . Ce–am făcut ?! Cum s–o ascund Pata galbenă . Peste zări mă dau de – a dura . De ne ispiteşte Care – i adevărul – Ploaia – n nouri creşte . Iarba spală cerul .61 Să vezi şi tu cum e – Tu îmi dai un nimb . Iar dacă ne – treabă Care – or fi din două Ploaia – n nori e iarbă. Eu îţi dau un nume .

nu – i aşa ? Nimeni dintre noi . 1 . 2 . familia . mediul social în care copilul a trăit . O . . apoi citeşte (vorbirea precede citirea şi scrierea ) . Plecând de la premisa ştiută că un copil mai întâi vorbeşte . Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral . sunetul precede semnul lingvistic . poate avea influenţe pozitive sau negative asupra vorbirii copilului . ce ar fi ? N – o să plângă . copii . 7 . şi dacă ar rămâne Încă – un soare . C . C . Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală . până la şcolarizare . SĂ NE JUCĂM ÎNVĂŢÂND LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ! TIPOLOGIA JOCULUI A . FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ Pentru realizarea obiectivelor cadru şi de referinţă din programa de limba şi literatura română : O .62 Dar mi – ar lumina tot trupul Şi – ar putea ghici oricine . Ei . grădiniţa .

jocuri de cuvinte având menirea să – l atragă pe elev . de fapt . . limbajul copilului . . . formă .bâlbâiala . h ) . rime .tahilolia ( vorbire în ritm foarte accelerat faţă de normal ) . dislalia îmbracă . sub formă de enumerări de cuvinte . să – i stârnească curiozitatea.fitacismul ( f . fluenţă. ţ .“ . sub formă de versuri . . m ) . .s . ş . la intrarea în şcoală .gamacismul ( g .lamdacismul ( l ) . Frământările de limbă sunt exerciţii fie simple . Această formă se manifestă prin pronunţare alterată a sunetelor consoane . ca pronunţie.rinolalia ( vorbirea nazalizată ) .nutacismul ( n .bradilalia ( vorbire în ritm foarte lent faţă de normal ) . j . în special omiterea . care încep cu acelaşi sunet . mai multe forme : . învaţă să vorbească . depistarea unor deficienţe . v ) . înţeles ( sens ) . la rândul ei . După denumirea consoanelor . corectitudine . inversarea sau deformarea acestora .. . rosti “ fără a – şi da seama că . fie complexe . volum. pentru a putea acţiona în cunoştinţă. interesul .sigmatismul interdental . care se manifestă prin pronunţarea alterată a sunetelor .63 Este imperios necesar să testăm . . Cea mai frecventă tulburare de limbaj este dislalia ( pelticia ) . z . . plăcerea de ..

. b . CARTE DE IUBIRE A .A! B .A venit şi vară-mea Ana ? . . Alăutele arborilor alungite asupra arăturilor cântau aromitoare .Bunico . alaltăieri .. spune-mi basmul cu moşul şi baba! . dar în mod excepţional . Ele se aplică frontal . a . armonia amurgului . Alături de ele alunii . Basmul cu moşul şi baba” .. Vara la bunici” Am ajuns la maica mare . Hoinăreala abia începea . Nichita Stănescu Gheorghe Tomozei CARTE DE CITIRE . Împletirea celor două forme are ca scop didactic încurajarea celor timizi sau a celor care conştientizează că au o anumită deficienţă . individual .64 corect sau să –şi corecteze singur deficienţele de limbaj . Albe şi albastre erau apele Amaradiei . la ţară .. numai elevilor depistaţi cu probleme . arinii şi agrişii printre care într-o altă vacanţă ne-am jucat de-a ala-bala-portocala ne apărau de arşiţa amiezii de vară . să prindă curaj .

a zis moşul . se visează clefăind chiflele ori clătite şi când se trezeşte râcâie la uşa cămării cerşind castronul cu ciolane din ciorbă . Se visează chelălăind fiindcă a fost chelfănit pentru un cocoloş de brânză furat . numai câinele cel credincios e cuminte şi stă făcut covrig în cotlonul lui .Ba .. A fost cândva .. vrăbiile cip-ciripesc .c .Bărbate .65 .Curtea casei” Ce larmă a în curte ! Cocoşii ies din coteţul de sub corcoduş şi cotcodăcesc .. Moşul avea o barbă bogată . când buburuza era cât barza din baltă şi balaurii se bălăceau în bulboane cu bibanii . D .. în beci ! C . băiete . Cum se satură . iar băboiul îl bodogănea bâzâind ca un bondar bosumflat : . d . dovlecii dorm dedulciţi la somn iar dropiile .De la Dor Împărat” . nu vreau bucate . azi vreau să beau o bădarcă de Băbească din butoiul prăfuit de sub boltă .. bine-ar fi să macini boabele până bat putineiul şi bag bunătate de barabule în cuptor !” . un moş şi o babă .Bine . caii nechează ciulindu-şi urechile mici .. se crede cumplit de ostenit şi se culcă iar . cicălitori . burzuluit . ca un berbece ...Dincolo de dumbravă dudul e doldora de dude . căutându-şi coada şi căscând din când în când.

Elena . butuci de fag ard . pisică am .. plin de elan . un adevărat erou .Există cineva mai viteaz ca elefantul ? E elegant . e . Şi maimuţicile îmi plac .. În casă . De exemplu când Eliana acrobata la trapez a alunecat de sub cupolă . dragă Dane .. domoale! .. Am multe idei grozave . dalba odraslă a lui Dor Împărat şi spre slava lor lăutarii dibaci îşi dibuie iar dănţuitorii dănţuie de duduie duşumelele ! E . oricât de mic ar fi el . f . elefantul doar a ridicat trompa că a şi prins-o de mijloc . făpturi fâlfâitoare ca fluturii .. Câine am . fata de la circ” Eu iubesc Circul .Vorbeşti în dodii .66 desenează dantele sub dunga depărtării . şi girafele .. F . Numai acolo mărul domnesc se logodeşte cu cireaşa de mai . Farmecul iernii” Fulgi de zăpadă fug alungaţi de frig . duzii şi dovlecii cei durdulii nu dau rod dintr-o dată!Numai în cartea de poveşti e aşa : dulcea brânduşă e soră cu dediţeii şi dragaveiul cu dafinul ..Când am să fiu mare am să sar cu Eliana triplu salt mortal fără plasă dar în orele libere aş dresa un elefant . Rămâne numai să fac rost de elefant .. Eliana l-a sărutat şi el a chiuit de mulţumire .

nu tăgăduiesc dar am ajuns ca gheonoaia din desenele animate ori ca gânsacul cel gras şi gureş . gata să înfrunte fulgerele furtunii . Gata .. topind florile de ger din fereşti cu fum fierbinte mirosind a fâneţe şi a fagure . matahala şi în cămara lui e o mare harababură . Gologani de aur sunt frunzele . Dezlegăm ghicitori . E toamnă . gătelile ei gingaşe le-nghite gura toamnei şi gerul . G . Întorc filele ferfeniţite ale cărţii şi prefac literele în felurite fiinţe : iată o fată înfofolită în fote înflorite şi iată-l pe făt-frumos pe un cal falnic . g . golim gutuile galbene şi prunii . glasurile verii s-au dus . Toamna goneşte copilăria de copii . Nu mi-am păzit grădina şi uite .Glasurile toamnei” Graba strică treaba . mă fofilez şi eu în urma lor. h . vântul goneşte peste garduri şi peste gherghinele din ghivece . gătejile sunt firele ploii .67 în foc ... Fermecat .. Nici habar nu are de câtă hrană a . Haplea hăpăie halvaua” Haplea vine şi hăpăie halvaua ! De sete bea un heleşteu . de prunele gârlane ... îngrijorat . cu coama fluturând ... H .

68

adunat , hălci de carne fierte în hrean , şunci hălcuite , afumate la horn , hartane , hribi şi saci cu hamei . Huzureşte hămesitul cu hamsii şi cu hrişcă . Nu e hoţ dar hotărât că e o hahaleră . Poartă harapnic , zdupăie-n horă hapsânul , goleşte halbe şi-n casa lui e mereu hărmălaie : heretele se hârjoneşte cu hârciogul şi vulpea cu hipopotamul .

I , i - ,, Iarna , lângă foc” Iarna-i anotimpul cel mai iubit de toţi copiii . Deşi nu mai e iarba cea gustoasă , ninge şi natura se îmbracă într-o iie de in . izvorul e îngheţat iar iepurii cei iuţi şi cu ochi iscoditori stau în iatacurile lor până ce se iveşte primăvara . Atunci ei îşi dau ifose şi pornesc în iureş după hrană proaspătă . Ierbivorele stau în iesle şi puii de găină stau în ouăle de găină . Noi stăm în casă ori lângă casă , cu târlia . Pe urmă e tare bine să te usuci la foc ! Î , î - ,, Întâmplare dintr – o zi” Întâi şi întâi să vă spun cum am petrecut eu într-o zi . M-am însoţit la plimbare cu Fane care zicea că el a învăţat pădurea întreagă . Dacă aş fi ştiut ce-am să îndur m-aş fi întors din drum . Ne-am

69

înveselit noi puţin când am găsit ciuperci dar pe urmă ne-am rătăcit şi ne-am învârtit în loc . După ce ne-am tocit încălţările îndestul ne-am înţeles să înnoptăm la stână întrucât era târziu . Acolo a fost bine , foc înteţit , ne-au dat zer şi mâncare dar Fane a mâncat şi a băut şi partea mea . Îmbuibându-se a adormit împărăteşte şi în zori ne-am împăcat . Aşa am petrecut eu într-o zi...

J , j - ,,Jocul cu Jupân Cotoi” Jocul se joacă aşa : se ia o mică javră de pisoi , cu coada-jordie , cu gheare de jar şi cu ochii numai pe jumătate deschişi . Javra cea jalnică e la început de jucărie , mai apoi devine Jupân Cotoi , stăpân peste tot ce-l înconjură , jur-împrejur . Jigodia judecă jalbe şi dă pedepse , jefuieşte cămările (papă jumările) şi jinduieşte jambonul din cui . Când doarme , sforăie de parcă-ar trage la jug . Când doarme e iarăşi de jucărie... K , k - ,, Kiwi” Kiwi , pasărea despre care vă povestesc se numeşte Kiwi . Nimeni n-a văzut-o zburând . N-a apărut la geamul nimănui . Vântul nu i-a umflat penele . Soarele nu i-a aurit aripile .

70

Kiwi e o pasăre dintr-un continent îndepărtat , cu oase de pasăre , cu aripi de pasăre , cu ochi de pasăre . Un singur lucru nu ştie Kiwi să facă : să zboare . Aripile mărunte îi sunt lipite de trup , Kiwi se târăşte pe pământ , la rădăcinile vechilor arbori,Kiwi îşi umple guşa cu gâze.Să o iubim? De ce?Să o urmăm ? Niciodată , să încercăm să zburăm, chiar fără aripi să încercăm să zburăm . Să încercăm şi într-o zi nu se poate să nu ne desprindem de lut...

L , l - ,, La noi” La noi în sat sunt case de lemn şi de piatră , ca la oraş . Bătrânii trag din lulea , au ceas cu lanţ iar pisicii se lăfăie pe laviţi ori pe plocate de lână . Avem bec , avem şi lampă ba chiar şi lumânări şi dacă iarna vin lupii , că mai vin , tata scoate puşca din lădoiul cu lacăt şi-i sperie . În lac avem lini şi lufari şi când avem nuntă ori logodnă , babele scot pâinea din cuptor cu lopata şi nu ştiu de ce , lăcrimează . Noi primim lapte dar noi vrem limonadă care înţeapă limba ca lămâia ... M , m - ,,Mulţumire” M-am dus şi eu la şcoală , la serbarea copiilor mai mari şi am văzut un tablou mândru : harta României . Ce moşie minunată , matcă de stup şi

. Namila din film” N-ar fi nimerit să nu povestesc despre filmul ce ne-a plăcut nouă . o . Pe urmă s-au luat la pumni dar a fost nul . Pe urmă ningea . Ia şi tu . râurile ce mişcă mrene către maluri . cu nisip moale şi cald .. ţara mea frumoasă .71 maică a tuturora e ţara noastră ! I-am văzut munţii .. turmele de miei şi mi-am zis să n-o supăr nicicând . trăind viaţă fără minciună şi fără de moarte ! N . hotarul mărginit de mare . n-a bătut nimeni şi noaptea s-au dus la o cantină unde au tras pistoalele şi a apărut o domnişoară cu care namila a făcut nuntă . I-am văzut morile măcinând mălaiul şi făina . O . namila muncea agricol şi domnişoara făcea mulţi copii . pădurile cu mireasmă . Am să-ţi aduc mulţumire . n .Era unul numai pistoale .. nici măcar cât bobul de mei . negrule .. Oana şi puii” .. cu năframă la gât şi nădragi peteciţi care avea un cal ce n-a văzut nutreţ din războiul nord contra sud . i-a zis şi i-a dat să bea nişte băutură dintr-un bidon . o namilă . Sub un nuc s-a găsit cu un negru nenorocos . maramele de flori .

Fără răgaz rodul îmbelşugat umple raiul priveliştii cu un . puişori piuitori . Oare a ouat Oacheşa ? Dar Pintenoaga ? Ia ouăle calde şi le adună într-o oală orânduindu-le ca pe odoare .. Părinţii” Părinţii mei n-au pereche pe lume . Prin degetele ei picură fluturi pâlpâitori . Tata e ca paltinul . le ocroteşte până ce osteneşte şi aşteaptă să iasă din coaja de var . dar puii nu ies dintr-un ou oarecare ci numai din cele pe care le cloceşte după cum îi e obiceiul . lângă pârâu .. cu oase plăpânde ... P . Oana ocoleşte oglinda ochiului fântânii şi poposeşte oleacă în poiana lighioanelor . fără putere dar ele pot fi pernă pentru prunci ori prag de piatră sub talpa casei . r ....72 Ori de câte ori e singură în ogradă . .. Mama are mâinile ca de pâine . împovărate de plânsul petalelor . Le priveşte . R .. ori ca pluta puternic înfiptă pentru o mie de ani în pământ . p . Ia în mână alt ou şi o clipă nu se mai vrea mare ci doar o cloşcă mică .. Are mers de pasăre . părul ei îmi pare ca plantele plutitoare .Oana . găina ! Oana nu crede . ochii ei sunt pace adâncă . Roze” Rozele înroşesc râpele şi e o risipă de raze răcoroase sub roţile rădvanului verii .

. răchitele rotesc lungi capete mirate . Târgul” Târgul trebuie văzut în tihnă . iată-l .73 răsfăţ al culorilor rare .Anul trecut tocmai treceam spre casă când am auzit trompete şi tobe pe un tăpşan de deal . Străbate cu securea în mână .. toate-s bune pentru gurile ştirbe . Şugubeţii ştrengari o iau la sănătoasa iar eu am încălecat pe-o şa şi-am şoptit povestea ştiută în şaptezeci şi şapte de sate. şoarecele dau de ştire că e vremea petrecerilor ! ştiuleţii din şopron . puse la fum şi şofranul . Ş . ştiubeele . Peste rămurişuri mărunte . s . de frunze . sapă subţirele izvor.. Numai şteviile nu .. strânge spice în stoguri şi soarbe sucul strugurilor sclipins stins ... ştiuca sireată . ori apa şopotind în şuvoaie ..ş .. iar sevele îi satură setea . şuncile-n şir . singur slujit de calul său gata să scape de sălbaticii năvălitori .. ropotitoare . Ştrengarii” Şarpele şuierător . S . roade rotundele pietre pe care calci şi râul pare ruina unei cetăţi robite de zâne . Târziu am înţeles totul : era zi de tîrg . T . Respiraţia apelor repezi . tata a târguit de la . Schimbă sălaşul de stuf de sub sihlele stelelor cu o sărmană colibă . şoimul . susurând .. Şi şerbetul ? Şi . Tocmindu-se . t . Străbunul” Străbunul cu sabie şi săgeată . pădurea şi silnicia se schimbă în sărbătoare : se strevăd strălucitoare salbe sângerii.

ca să-mi spargi tâmplele .Un pescar” Ursuză .. pescarul trece pe uliţă cu ulcica goală . sare ţapul ţanţoş şi-l chem înapoi cu ţignalul ţiuitor .74 tarabe o tarniţă de tâmplărie . Vara veghează vatra văruită în care coacem .Tulnic? a zis tata .. dimineaţa urcă umilă peste ulmii umbroşi şi peste unduitorul lac .. tablouri . Are pe ţeastă două ţuguie şi în barbă un ţurţure da lână ca o ţurcă . Ţ . V ..... Seara .. undiţi şi cârlige şi caută unde-s ungherele cu peşti uriaşi . u . o trestie trebuitoare la pescuit . cu vârşe vârfuite cu peştii din vad . lunecă prin ierburi ca un ţipar . neagră ca tăciunele dar aş fi vrut un tulnic . . dacă mai fugi prin ţărână ! Ţac-ţac ! zice ţapul care e şi el un ţânc şi ţuşti . ţ . trântore ?” Tot mi-a mai luat ceva .... o târnă . o ţăcălie . Ţepii mărăcinilor îi ţeasălă blana ţigaie bună de ţesături . v .. Vecina noastră” Vara vine cu veveriţe voioase şi viteze în vârfuri verzi de pădure . urzicat şi ud dar vesel . U . brotacul ! Cel urgisit îşi pierde urma în iarbă urându-i urâciosului să prindă în locul lui un urs . ţopârlane . Ţop-ţop. Pescarul vine cu scule . felurime iar mie mi-a luat o trişcă tare frumoasă . Ţapul” Ţapul ţesălat rupe ţâţâna porţii şi ţâşneşte din ţarc. Te leg de ţăruş . Uimit el uită undiţa în unde apoi ca un uliu îl scoate pe unchiaşul urecheat ..

Vrăbiile aduc veşti că vâlva vântului e încă departe . Zăpezile” .75 pâinea voinică .. Xenia şi xilofonul” Xenia e prietena mea . a viezurilor cu vizuini ascunse .. vecina veşnică a veseliei noastre ! X .. Aşa fac şi eu . Veştedele velinţe ale frunzei căzute încep să vină dar noi încă trăim vuietele verii victorioase .. că e vremea valurilor vălurind .. e vremea viselor. prietena mea ? Când apare sunt cel mai fericit băiat din lume . a văilor cu viile coapte . cu mâinile pâlnie la gură . Xenia e tare veselă şi-mi place s-o strig în pădure . În excursie ea cântă la xilofon şi împarte cu mine pachetul de-acasă . vara . pe tine şi pe bărbatul tău ! Z .. Xenia nu-mi răspunde . Xenia . x . z . stă pitită după vreo tufă şi o clipă sunt speriat : dacă s-a rătăcit ? Cum să mă întorc acasă fără Xenia . când o să mă fac mare am să-mi cumpăr o bicicletă şi-am să vă plimb cu ea .

Nu vreau ! . dă – mă uţa! .Nu vreau ! . dă – mă uţa ! * După o idee din .Toporule . hai să tai crenguţa ... hai să stingi focul care . C .76 Zăpezile zidesc zările în zale zornăitoare . Enciclopedia cu zâmbete” . Zăplazuri zac sub zăbunul zăpezii zănatice şi zurgălăii dau zvon că vin sănii cu zâne . ..Crenguţă . că nu vrea să mă dea uţa ! . hai să arzi coada toporului care . Grupuri consonantice : Crenguţă . Ce zimbru zoreşte fără zăbavă să zgâlţâie brazii şi zada ? Ning flori zimţate din zarzări de zahăr şi ziua se umple de zumzet ...) . ...Nu vreau ! . Dragomir ( dialog între o pasăre şi ..Apă .Focule ..

Crenguţa n – a vrut să dea pasărea uţa . Care n – a vrut să taie crenguţa . . Trei paşi la stânga binişor Şi alţii trei la dreapta lor . “ ( rostirea se face silabisind cuvintele ) . . Se prind de mâini şi se desprind Se – adună – n cerc şi iar se – ntind Şi bat pământul tropotind În tact uşor “ . Apa n – a vrut să stingă focul care ... Care n – a vrut să bea apa ..Lupule .. hai să mănânci boul care .Nuuuu! . Toporul n – a vrut să taie crenguţa care . Care n – a vrut să ardă toporul .77 ..Nu vreau ! . . Poţi să înţelegi ce zic ...Boule . Care n – a vrut să stingă focul ... Fac un cor sub clar de lună . Boul n – a vrut să bea apa care .. Patru broaşte şi – un brotac Stau la sfadă : Oac ! Oac ! Oac ! Alte broaşte se adună ...Nu vreau ! Lupul n – a vrut să mănânce boul .. hai să bei apa care nu vrea să . De vei asculta un pic . Focul n – a vrut să ardă toporul care . Care n – a vrut să dea pasărea uţa..

piatra crapă-n patru . dar mai pestriţi sunt puii de prepeliţă pestriţă decât prepeliţa cea pestriţă . Trei iezi cucuieţi . stai cu noi aici !“ . Dacă din codru rupi o rămurea .78 . Şi cum calcă barza rar Varza – i spune : .. nu bate . arici . arici . nu ninge . Bate vântul .. plouă .i pasă codrului de ea ? Nu sau da ?Da ! “ . E pestriţă prepeliţa cea pestriţă .. soarele încinge . trece . “ . Trece lebăda pe apă .N – ai ca mine fuste multe … Ce ruşine ! Barza i – a zâmbit de sus Şi – a luat zborul şi s – a dus . Capra calcă piatra . Varza s – a – ntâlnit cu barza Pe o brazdă lângă lac ... ninge .” . .. Am o prepeliţă pestriţă cu doisprezece pui de prepeliţă pestriţă . uşa mamei descuiaţi ! Descuiaţi – o ! “ .. nu plouă. nu trece . nu .La ce bun atâta zarvă ?! “ . Crăpa – i – ar capul caprei cum a crăpat ea piatra – n patru “ . bate .. bogorici . unde trece ? că nu trece ! “ .“ . Patul patru perne are . Arici . .. ba trece .

.Florica . ce e ? Merge . Are coarne .. Bucură – te de bucuria lui Bucur care a plecat bucuros la Bucureşti ! “ .. . sora lui . Gherghe are ghete noi Şi mergea pe gheaţă . Peste trunchi are ghimpi .vine .79 .. dă – mi dude din dudul dumitale din drum !“ . Ghici . gi / ghi .i ştiucă . merge – greu ajunge . “ . dar mai ştiu că ştiuca . “ .. Într – o dimineaţă . Vine ..i peşte “ .... cine să vină ?! nu vine. “ . dar nu împunge . ba e – n sat . Ba e – n sac . De rămâi îţi dau lămâi . Matei!Matei!Unde e Matei?Uite–l pe Matei! Nu e Matei .. E ghebos şi fricos .ba e Matei .” Grupuri de litere : ce / che . . cu coarne pe cap . Stanca stă – n castan ca Stan . ge / ghe . E bine . fierbe fasole .că nu e Matei!” .Pădure pădurice cu pădurei păduroşi umbroşi ! “ . Iată un ţap . nu e bine ! Ba e bine cu bine când e bine !” . Domnule . Cu Gherghina . . ci / chi .” ... focul face fum . nu vine . Eu ştiu că ştii că ştiuca . “ . fata fierarului ..

n cojoace ? Măi nepoate . Urechi – Lungi . .” . OMOFONE ŞI OMOGRAFE .80 Iar când iese la plimbare Îşi ia casa în spinare . Ariciul şi Iepurele” Moşule .de Irimie Străuţ . Omonimele sunt cuvintele care au aceeaşi formă . Isteţilă “ . - .omofone ( cu pronunţare identică ) . Păi vezi ? Şi eu m – ajut cu ţepii la greu! . dar înţeles diferit . de ce ai ace ? În căciulă şi. B .. Stă în chilie cu chirie .” .omografe ( care sunt scrise identic şi se diferenţiază doar prin accent ). Getuţa a încălţat ghetuţa “ . EXERCIŢII DE VOCABULAR : OMONIME .. A luat cina în China . Tu de ce fugi peste lunci ? Fug să scap ... adică acelaşi corp fonetic trimite la doi sau mai mulţi referenţi . Omonimele sunt împărţite în : . EXEMPLE : ..”(Melcul ) .

C – a venit tiptil o capră .Şi m – a azvârlit pe – o capră .Ce cauţi .Vreau nişte bostani să car ! .Măi … deştept între deştepţi . tu n – ai să mori în pat . .Hainele nu mă încap . . ca să .Multe gânduri îmi deştepţi … . desigur .Te – am văzut vara la Mare . cândva era s – o pat .Asta spui . la o casă … .Făt – Frumos l – a – nvins pe zmeu . şi – ţi dau în schimb un leu .Şi – i viteaz … în general . .Da . .Multe ţi se – vârt în cap … .Da .Mă .Taci .Ne arăţi că eşti un pici .Doar de – i pui pe coadă sare ! .Şugubăţ . .Poate – ţi faci din carton un zmeu … .Parcă – s urşi în vârf de par ! .Iada peste casă sare ? .Sus .Coşarii pe horn ce – ţi par ? .Nu – s balaur şi nici leu … .Însă şi – un copil cuminte … .Place – mi – e că eşti cu … minte . pe – o schelă . un năzdrăvan … . am fost cu mama – mare ! .Parc – ar fi chiar general ! .81 Isteţilă – i un puştan Argint viu . . măi frate – n car ? . . isteţ de pici … .

. Mănânc o pară .. nouă două . “ .. n – ai cu ce cânta ! “ . Eu car cu un car merele mărului .. “ . Acele fete sunt harnice . “ .. Ea poartă o rochie albastră . Nicu sare .. luna mai . “ . // Am două copii ale cărţii ( lucrării ). mai frumos . “ .ai nai . // Acele de cusut sunt mici . Dacă n ..82 . Câte ouă vechi şi câte nouă ? Câte nouă .. // Băiatul se poartă respectuos .” . “ . // Vesela este nouă . În vii sunt mulţi pui vii de vulpe şi dacă tu vii cu copiii vi – i arăt aşa cum vi – i dorinţa . “ . Vin mulţi copii la joacă . vouă nouă .. nu mărar . m – ai văzut .. Nouă două ouă nouă Vouă nouă ouă vechi ! “ . “ .. Ei au care cu care cară mere arămii la cămară .. // Dragoş vrea să pară bucuros . câte vouă ? Vechi sunt nouă . Vesela fetiţă cântă . // A venit cineva la poartă .” . Ouăle “ – George Coşbuc . Două nouă .. // Pun sare în bucate .

Nouă –numeral . cari . verb . Car – care . pronume . adverb . ruguri . pronume . drept – adjectiv . adjectiv . Cer – ceruri . ochii . Omonimia gramaticală se realizează : La substantive se întâlnesc forme omonime în exprimarea numărului(substantive care nu . Cer –substantiv .prepoziţie . pălămidă . coturi . adjectiv .substantiv . plasă . i.83 Omonimia se realizează : La substantivele care au o formă de singular şi 2 – 3 forme de plural ( omonime parţiale ) : Cot – coate . Omonimia gramaticală se realizează între părţi de vorbire diferite : Vie – substantiv . bancă . capi . o – pronume . articol . Bandă – benzi . ban . adjectiv . Bob – boabe . ceri . cornuri . bobi . top . ierbar . lamă . boem . Vin –substantiv . verb . capuri . coţi . leu . bande . arie . corni . Corn – coarne . dietă . Noi – pronume . Ochi – ochiuri .verb ( este ) . Cap – capete . La substantive care au o formă de singular şi formele de plural sunt identice ( omonime totale ) :Broască . toc . lac . numeral . boburi . Rug – rugi .

adică . ceai / ce – ai … . .între moduri : lucrează (indicativ şi imperativ).la nivelul numărului : desenează ( singular şi plural . .între persoane : fug ( pers .două ţesătoare un prenume – două prenume un pui . pers . pleca ( infinitiv şi imperfect – indicativ ). Omofone .cuvinte ( unităţi lexicale ) care se rostesc la fel . a III a ) . dar se scriu diferit : Odată / o dată . vedea . înscris / în scris .84 cunosc opoziţia de număr . substantive care au aceeaşi formă şi la singular şi la plural): un arici . .două vânzătoare un pronume – două pronume Omonimia gramaticală a verbului : .doi pui o vânzătoare .doi pisoi o educatoare .doi arici o învăţătoare . I şi a III a ) .două educatoare un renume – două renume un tei .între moduri şi timpuri : cânta .între timpuri : cântă (prezent şi perfect simplu).doi tei o ţesătoare . Unsoare / un soare . cel / ce – l . .două învăţătoare un nume – două nume un pisoi . Altfel / alt fel . .

la / l – a … . dar se rostesc diferit din cauza accentului : Deşi – deşi ( adjectiv – conjuncţie ) Veselă – veselă ( adjectiv – substantiv ) Voi – voi ( pronume – verb ) Mobilă – mobilă ( substantiv – adjectiv ) Haină – haină ( adjectiv – substantiv ) Snopi – snopi ( substantiv – verb ) Principiul sintactic ne recomandă să scriem în două feluri . ia / i – a … . pentru a le deosebi semantic şi morfologic .la substantive : dragoste / ură virtute / viciu sănătate / boală optimism / pesimism stimă / dispreţ . săi / să – i…. Neam / ne – am … . Antonomele lexicale presupun opoziţia dintre două lexeme . . .la adjective : modest / îngâmfat precis / confuz solidar / solitar . pe părţi de vorbire : . Sa / s – a … Omografe – cuvinte care se scriu la fel . cuvintele pronunţate la fel . ANTONIME Antonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles diferit .85 Sau / s – au . Miau ! / mi – au ….

cu ambele elemente prefixate încuraja / descuraja înhăma / deshăma hipertensiune / hipotensiune .la adverbe : niciodată / întotdeauna devreme / târziu acum / atunci . cu ambele elemente sufixate : copilaş / copilandru căsuţă / căsoaie lădiţă / lădoi cărticică / cărţoaie Antonime lexico–frazeologice presupun opoziţia dintre un cuvânt(lexem) şi o unitate frazeologică: .86 vesel / trist .la verbe : a afirma / a nega a încălzi / a răci a vorbi / a tăcea .antonime .antonimele lexicale realizate prin prefixe negative: aproba / dezaproba ordine / dezordine real / ireal activ / inactiv preţui / dispreţui normal / anormal acoperi / descoperi plăcea / displăcea acord / dezacord teism / ateism convergent / divergent egal / inegal .antonime .

87 Isteţ / tare de cap A divulga / a trece sub tăcere Repede / ca melcul Public / între patru ochi A munci / a tăia frunză la câini Antonimele frazeologice presupun opoziţia dintre două locuţiuni : A ţine piept / a da bir cu fugiţii Cu capul pe umeri / cu capul în nori De bună voie / cu de – a sila Antonimele gramaticale. mare . Notă ! Dacă un cuvânt este polisemantic . Buturuga mică răstoarnă carul . antonimul său va avea în vedere un anumit sens : Îngheţat / dezgheţat dezgheţat / nepriceput Jocul antonimelor . al cuvintelor cu înţeles opus .acesta / acela .. opoziţia se stabileşte între cuvinte cu sensuri gramaticale opuse : Primul /ultimul . Omul fără dreapta “. .. nimeni / toţi . este întâlnit adesea în PROVERBE : . “ duşmani minciuna sunt e prieteni ca stânga fără .. Adevărul şi neînduplecaţi “ .

“ . . dar se cheltuie .. . “ Ţup şi Ţupişor Iepuraşul Ţup vrea varză . “ .. Zile – amare îmi aduci ! .. oarecare ..” . Pisica blândă zgârie rău . “ câştigă greu .. pietrele rămân . Strânge bani albi pentru zile negre . .88 . Drumu – i lung nevoie mare ..Hai la muncă .” . Ţupişor vrea varză mare . .Nu mă mai tot contrazice . Banii se uşor . Merele rele le strică şi pe cele bune .Eu vreau un drumeag mai scurt . . nu la furt . Apa trece . Au fugit cuvintele . Gură multă .. “ Jocul .” . treabă puţină .Ba eu zic că – s zile dulci . Mărul frumos poate fi şi viermănos .. Una mică .

Nici în râu nu mă mai scald . balta – i plină .Ba . . . Flămânzilă . Sora mea e mai mult tristă .Ba eu zic că e puţină . Setilă . . mă bucur De toate câte există . Gerilă . Ochilă . Eu vreau patul cel de sus Că – i înalt şi că – i frumos . nu mai pot ! Mare e cel polonic ! .Vai . . Îţi sunt destul de – aproape .Vai .89 Gerilă . Sora mea vrea cană mare .Ba eu zic că e prea mic . Sora – l vrea pe cel de jos . mor de cald .Ba eu . unde eşti Eşti departe peste ape ? . Eu sunt veselă .Flămânzilă .Măi Ochilă . Setilă .. Jocul . Eu am cumpărat cărţi multe . . Sora mea vrea altceva … “ Eu vreau o căniţă mică . nu mai beau Apa – i multă . C – o tortiţă ca o floare . frate . mor de frig .

Cuvintele “ – Ştefan Tudor Nu există paznic la cuvinte ! Intră în livada lor bogată şi culege – atât cât poţi cuprinde . Nu există paznic nici la gură . Un cuvânt tăios ori grosolan nu – ţi aduce dragoste . e gras . e sus . e mare . el roadă bună – aduce : Din duşman îţi face un amic. Ursul greu la pas De nu – i slab . . Dacă nu – i aşa … Muntele din zare De nu . Din amic îţi face un duşman . Iar cuvântul liniştit şi dulce şi pe – o fiară o– ncălzeşte – un pic. Iară maştera De nu – i bună – i rea .90 Şi citesc cum se cuvine .i mic . Semănat . . Sora are cărţi puţine . ci ură . Iar zăpada dalbă De nu – i neagră –i albă Norul ce s – a dus De nu – i jos ..

Mierea care curge Nu – i amară – i dulce . e înalt . Omul înţelept De nu – i naiv . Exemple : Pronume şi prenume Numeral şi numerar Temporal şi temporar Complement şi compliment Literar şi literal . PARONIME Paronimele sunt acele cuvinte care diferă ca sens . dar care sunt confundate din cauza asemănării lor ca formă .91 Plopul de la gard De nu – i scund . e deştept . Gheaţa ce se trece De nu – i caldă – i rece .

. doar nu – i broască! Dar o broască o să – ţi deie Voie s – o deschizi cu cheie ? . Varul n – are nici un văr Şi e purul adevăr . a alinta şi a anina Valuri şi văluri Tainic şi trainic Deopotrivă şi dimpotrivă . Dacă – l iei în mână sare ? Cum să sară . Ala – Bala . Mărul nu creşte – n mărar . Nici o pară n – are păr .Aurora Conţescu Niciodată . nici chiar rar . alandala “ . Crezi că bulgărul de sare .92 Orar şi oral Familial şi familiar Originar şi original Atlas şi atlaz Emigra şi imigra Oroare şi eroare Făţiş şi hăţiş Limita şi imita A alina .

De – ai străbate zeci de mile Nu sunt pomi unde s – atârne În deşert sunt doar cămile . Puştiul nu poate să – mpuşte Şi nici muştele să muşte .93 Cu un tun nu poţi să tuni . Sinonimele totale au înţeles identic . Însă toate – s foarte cârne . N – ai putea găsi – n deşert . Mandarine ca desert . ( joc de cuvinte : omonime şi paronime ) . nediferenţiindu – se semantic : Lift = ascensor Amic = prieten Etate = vârstă Est = răsărit Vest = apus Sinonimele parţiale au o parte de sens comună şi o parte de sens diferită : . SINONIME Sinonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles identic sau aproape identic .

structuralism “ şi o unitate frazeologică : Tânăr – în floarea vârstei A muri – a da ortul popii Vorbăreţ – bun de gură Regret – părere de rău Sinonime frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între două unităţi frazeologice : A – şi bate joc – a lua peste picior A da bir cu fugiţii – a o lua la sănătoasa A tăia frunză la câini – arde gazul de pomană A duce cu preşul – a duce de nas A se ţine mare – a se da rotund ..94 Pom – copac – arbore Ceas – pendulă – orologiu Steag – drapel – flamură – stindard – prapure Zăpadă – nea – omăt Pământ – glie – moşie – ţarină Linie – riglă Sinonime lexicale presupun o relaţie de echivelenţă între două cuvinte : Mândru = fudul Defavorabil = nefavorabil Incoruptibil = necoruptibil Linioară = liniuţă A vorbi=a spune=a comunica=a zice=a grăi=a exprima=a rosti=a relata= a discuta Sinonime lexico – frazeologice presupun o relaţie de echivalenţă între un lexem ( cuvânt ) .

95 A bate câmpii – a o lua razna Sinonime gramaticale sunt cuvinte care se scriu diferit. nimeni =nici unul . Ce mănânci ? Fragi şi mure . atunci elevul trebuie să fie atent şi să ţină cont de enunţul căruia aparţine cuvântul .dar care au aceeaşi valoare morfologică: Dar = însă = iar . Notă ! Dacă sarcina didactică solicită elevului sinonime şi / sau antonime contextuale . Cum te cheamă ? RIMELOR . C . Unde dormi ? În culcuş . Un – te duci ? La pădure . Unde – ai fost ? La oraş . iepuraş . JOCUL Dialoguri pe roluri : Iepuraş .

. pe imaş . Furnicuţa treabă face . cri – cri . Ia gândeşte . ( auzi . izvoraş ! Mulţumesc . Treaba merge mai cu . spor . copilaş . Limpede e apa ta . . . copilaş ! - Au fugit cuvintele Fie noapte . izvoraş ? Către mare . . .. . . Dacă nu ai …… Colo – n iarbă . greieraşi ) . . . cum ar fi . Orchestra de …. . .96 - Măriuş . copilaş ! Când dormi . Bună ziua . Şi când greieri cântă – n cor . . frate izvoraş ? Niciodată . drag copilaş ! Unde mergi tu . izvoraş ! Mergi cu bine . place . . Dar ascultă şi îi . Ia şi tu din ea şi bea ! Curgi cu bine . fie zi . . Cântă greierul : .

este prezent în alcătuirea ghicitorilor : . Pe fiecare ramură sunt patru cuiburi . . . . .. Am un copac cu douăsprezece ramuri . / Găsii nouă .” . . Ascult cântecelul . ./ Pusei două . cântă cu . Şi tot cântă . locul) D. alături de Dulău . Am trei ochi în trei culori Şi – s atent la trecători .97 Completaţi : Greieraşul . toată seara . ba pe sub . nu se lasă ./ Pusei nouă . . . În fiecare cuib sunt şapte ouă . ! Eu . .. Ba sub pat . chitara . Cântă . Ghici ? Pusei una . . . El răspunde din tot . noastră . El cântă pe la fereastră . “ . GHICITORI Numeralul . . Merge – ncet pe uliţe . .. . ( său . . Eu îl strig să lase jocul ./ Pusei două . /Găsii două . . . Ba vine şi – n casa .. “ . . ./ Găsii nouăzeci şi nouă . . masă . ca parte de vorbire .

asumare de rol(povestitor.. autorul ! ( joc de recunoaştere după descriere ) . Cine ştie carte are patru ochi . Poţi lucra ce vrei cu ei “. Dar cu toţii sunt voinici .Soacra cu trei nurori“. . personajul literar . Doi feţi cu stea în frunte “I. titlul .98 Cu trei mii de suliţe .. . .. “ . fraţi pitici .personaj) din opere literare sau compoziţii ale elevilor .Capra cu trei iezi “ .. al treilea câştigă . Când doi se ceartă . tu spui una / unul ! Jocuri de ordonare a cuvintelor în propoziţie .. Sunt cinci fraţi ..Cinci pâini”I.Creangă .Ghiceşte meseria ! ( joc de mimă ) . Jocuri de rol : -Dramatizări.. Cât sunt ei de mititei ..Slavici .Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici“Fraţii Grimm Proverbe : Compuneri cu titlu dat sau după imagini : .Ghiceşte obiectul .. -Eu spun multe .tu spui multe!numărul subst. “ . “ Jocuri de ghicire : . Soluţii / Variante . Punguţa cu doi bani “ .Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul” . Titlurile unor opere literare în alcătuirea cărora intră numerale : . Jocuri de dezvoltare a vocabularului : -Eu spun ceva.tu vei continua!volum vocabular -Eu spun una/unul..

Uşinski ) 8 . Cuvântul – corp fonematic cu înţeles logic . JOCURI de transformare a unei părţi de vorbire .limbajul verbal. care serveşte ca instrument de codificare şi transmisie a informaţiei în cadrul unui grup şi al unor situaţii particulare .care se dezvoltă prin însuşirea şi interiorizarea individuală . specifică . limbajul este un ansamblu de elemente cu valoare de designare .99 Jocuri de separare a cuvintelor unei propoziţii . scrise înlănţuite . Povestea gramaticală Compunerea gramaticală .. a limbii . FAMILIA DE CUVINTE F . . Jocul semnelor de punctuaţie ( acelaşi enunţ – intonaţie diferită ) E . Ax al sistemului psihic uman” specific numai omului . de schimbare a formei cuvântului .LIMBAJUL VERBAL:FUNCŢII ŞI FORME .. În cazul comunicării umane distingem două forme de limbaj : 1. Odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a muncit şi a dus până la capăt tot ce a avut de făcut ! “ ( C .

constă în asigurarea transmiterii informaţiei de la o persoană la alta . care constă în comenzi de optimizare a propriilor stări interne şi acte comportamentale . distracţie . obiecte . b) funcţia de cunoaştere . care constă în facilitarea exteriorizării şi transmiterii unor idei şi trăiri subiective complexe prin intonaţie . c) funcţia simbolică de reprezentare . f) funcţia ludică . d) funcţia expresivă .limbajul nonverbal .graţie căreia cuvântul sau formulele verbale pot substitui . sunete muzicale ( limbaj muzical ) . prin imagini (limbaj pictural ) .100 2. Formele limbajului verbal:limbaj extern şi intern LIMBAJUL EXTERN: oral şi scris . mişcări şi gesturi ( limbaj coreografic ). ritmul vorbirii . . pauze . accente. e) funcţia de reglare . cuvântul fiind nu numai un instrument de fixare – obiectivare a informaţiei despre obiectele şi fenomenele externe . g) funcţia dialectică . jocurile verbale având o pondere importantă în relaxare . fenomene şi relaţii concrete . în anumite situaţii . se manifestă în formularea situaţiilor contradictorii şi conflictuale şi în medierea analizei şi rezolvării lor . ci şi de obţinere a acestor informaţii prin dirijarea operaţiilor de analiză şi sinteză . şi în mesaje specifice adresate celor din jur . Limbajul îndeplineşte următoarele funcţii : a) funcţia de comunicare .

El se structurează când copilul intră în şcoală . LIMBAJUL INTERN este rezultatul integrării şi consolidării limbajului extern . observarea şi analiza vorbirii cuiva este o cale eficientă de cunoaştere a personalităţii lui . grafologia fiind recunoscută ca metodă de cunoaştere psihologică . limbajul oral este primul care se constituie şi va sta la baza limbajului scris . Maniera de a vorbi – controlat sau liber .101 În ontogeneză . să fie complet . În caracterele grafiei se oglindesc şi trăsături semnificative de personalitate . Dialogului . limbajul oral ia forma : Monologului .corect sau cu erori supărătoare . În funcţie de modul cum este structurată reţeaua de comunicare . al vorbirii . El permite o mai fidelă manifestare a gândirii şi a capacităţilor intelectuale ale subiectului . Limbajul scris trebuie să fie corect alcătuit structural – logic . Limbajul scris apare şi se dezvoltă mai târziu în ontogeneză decât cel oral şi aceasta numai prin proces de învăţare . învăţând în mod organizat să scrie şi să citească . fluent sau poticnit . Iniţial . să fie accesibil . să fie explicit . De aceea . acurat sau neglijent. Aici stă şi raţiunea introducerii testelor verbale în aprecierea inteligenţei . expresiv sau monoton – reflectă întregul profil al personalităţii de la componenta intelectuală la cea caracterial – atitudinală . limbajul verbal se realizează în planul extern .

percepţie ..102 cu voce tare . Dinamica formării şi consolidării limbajului intern merge în paralel cu cea a formării şi consolidării gândirii . Analizând rezultatele obţinute la testele de inteligenţă . identifică : . ambele atingând nivelul optim către sfârşitul vârstei de 14 – 16 ani . L. diferiţi ca grad de generalitate . Inteligenţa este o combinare lineară a acestor factori . Inteligenţa – ca aptitudine generală Inteligenţa presupune organizare superioară a multor procese psihice : gândire . schemele articulatorii se consolidează până la automatizare . Limbajul intern devine principalul schelet şi suport al activităţii mintale . incluzându – se în operaţiile de planificare . înainte de a fi rostite sau scrise cuvintele fiind selectate şi activate în minte . Thorstone . Thorstone au constatat o serie de factori . cât şi în desfăşurarea limbajului extern . numiţi factori speciali S . ca număr şi ca mod de structurare . L . pe baza testelor de inteligenţă . imaginaţie . ale intelectului . şi o multitudine de factori implicaţi doar într–un domeniu . energie mintală globală “ . concizie şi maximă viteză de realizare . precum şi performanţe la nivelul limbajului şi atenţiei . Limbajul intern mediază atât activitatea mintală . memorie . Treptat . Limbajul intern se caracterizează prin comprimare . Activităţile intelectuale oricât de diverse conţin un factor comun numit factorul G care reprezintă un fel de . anticipare . proiectare .

care cuprinde un număr de sarcini potrivite vârstei subiectului ) . 1973 . Ion Coteanu . . Ştiinţific . Factorul numeric . Editura Academiei . Sinteze de limba română . Probleme ale exprimării corecte .Editura Albatros . Factorul memorie . Bucureşti . 1987. de a rezolva anagrame . x 100 (vârsta mintală) V. Q I = V . Factorul raţionament .103 Comprehensiune verbală – capacitatea de a înţelege sensul cuvintelor . (vârsta cronologică) BIBLIOGRAFIE Mioara Avram . nivelul de inteligenţă se măsoară şi se apreciază cu ajutorul testelor de inteligenţă . Fluenţa verbală – capacitatea de a se exprima rapid . Editura Didactică şi Pedagogică. M . Bucureşti . Theodor Hristea ( coordonator ) . Pe baza lor se poate stabili coeficientul de inteligenţă ( Q I )un număr care exprimă raportul dintre vârsta mintală ( numărul de probe rezolvate dintr – un test de inteligenţă ) şi vârsta cronologică a subiectului . 1992 . Gramatica de bază a limbii române . pe baza cărora se formează scări de inteligenţă ( cea mai cunoscută este scara lui Wechsler pentru adulţi şi copii .Factorul spaţial . C. Factorul percepţie . de a găsi rime .

Bucureşti . 1994 . Bucureşti . . Ediţia a IV a . Craiova . Homo ludens . compuneri şi tehnici de lucru. Bucureşti . Didactica . Exerciţii de limba română . Introducere în pedagogia preşcolară . Editura ştiinţifică şi enciclopedică . Dicţionar de antonime . Editura Economică Preuniversitaria . Literatura română BAC – repere tematice . Aspecte ortografice controversate . Bulgăr Gh . Editura Universităţii din Piteşti. Uritescu şi Rodica Uţă Uritescu . Bulgăr Gh . Bucureşti . Editura Cardinal . Editura Didactică şi Pedagogică .104 Alina Glava şi Cătălin Glava . Johan Huizinga . Constantin Ţibrian . Mona Coţofan şi Mihaela Doboş .Polirom. Daniela Nedelcuţ . 1974 . Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar . Dorin N. Dicţionar de omonime . 1995. Dacia Educaţional . 1981. Ion Şerdean şi Eugen Blideanu . DICŢIONARE Bucă Vinţeler . 2002. 1966 . Dicţionar de sinonime . Mihai Golu şi Mihaela Păiş – Lăzăreanu . 2004 . Psihologie . Structura vocabularului limbii române .

ortoepic şi morfologic al limbii române .105 Moise Ion . 1989 . 2001 . DOOM = Dicţionarul ortografic . Piteşti . Dicţionar de paronime . Ţibrian Constantin . Bucureşti . .