CARNEA SI PREPARATELE DIN CARNE

Carnea si preparatele din carne sunt componente importante ale alimentatiei omului.
Ne vom referi in continuare la carnea de pasare, mamifer si peste, la crustacei si moluste , ca
si la icre, viscere si mezeluri. Toate acestea au, in mare, o compozitie similara, aducand
organismului nutrienti foarte importanti pentru functionarea sa.
Produsele amintite sunt produse care se altereaza cu usurinta (continutul lor in
proteine fiind mare), de aceea carnea se pastreaza la temperaturi scazute, pentru ca durata de
timp scursa pana la alterare sa fie prelungita. Se foloseste refrigerarea si congelarea.
Refrigerarea se face la 0-4 grade C, in frigidere sau vitrine frigorifice si permite pastrarea
carnii o durata variabila de timp. Daca este vorba despre carne proaspata de mamifer, ea poate
fi pastrata in jur de 12 zile. Carnea de pasare, de peste si viscerele se altereaza cu mult mai
rapid. Congelarea se face la temperaturi mai mici de 0 grade, temperatura medie dintr-un
congelator fiind de -18 grade C. La aceasta valoare, congelarea se face lent, in functie de
dimensiunea produsului putand dura pana la 3 zile. In industrie, insa, exista congelatoare in
care temperatura poate cobori pana la -40 de grade si unde congelarea se face extrem de rapid.
Frigul din congelator permite pastrarea pana la cateva luni a carnii, insa, datorita faptului ca
oxidarile continua (este adevarat, cu o viteza mai mica), congelarea nu poate dura un timp
nelimitat. Indeosebi carnea de peste, bogata in grasimi nesaturate usor oxidabile se preteaza
mai putin la pastrarea prelungita. Decongelarea trebuie facuta lent, prin mutarea produselor de
la congelator, la frigider, in asa fel incat pierderile de substante nutritive care trec in sucul
care se scurge sa fie minimalizate. Aceste pierderi pot fi de 4-5% din greutatea initiala a
produsului, cele mai mari fiind in cazul ficatului (12-14%) (1)
Astazi se consuma din ce in ce mai mult mezeluri, acestea nemaisolicitand, de cele
mai multe ori, o pregatire prealabila si fiind usor de procurat si consumat. Mezelurile au
anumite particularitati de compozitie care trebuie cunoscute de consumator. In primul rand, in
mezeluri se folosesc frecvent tesuturi conjunctive tocate (flaxuri), care au o valoare biologica
redusa. In standarde se specifica faptul ca in mezeluri, proteinele provenite din flaxuri nu
trebuie sa depaseasca 20% din totalul proteinelor. De asemenea, in reteta de pregatire a
mezelurilor intra slanina, care este aterogena si mareste numarul de calorii aduse de produs in
organism, sare , nitriti (cu rol conservant) si alte derivate (proteine din soia, plasma, amidon,
sange, etc).
 Carnea este formata in majoritate din tesut muscular, alaturi de care gasim si: tesut
conjunctiv(osos, cartilaginos, fibrotendinos, gras, lax), sange, tesut nervos, etc. Oasele variaza
procentual in functie de specie, varsta, grasime acumulata, etc. La mamifere, procentele sunt
urmatoarele(Rusu): bovine adulte 18-20%, bovine tinere 16-18%, porcine de carne 10-12%,
porcine de grasime 7-9% si ovine 20-22%.

Valoarea nutritiva a carnii si derivatelor

Toate produsele de carne reprezinta o importanta sursa de proteine cu valoare

biologica ridicata, care contin toti aminoacizii esentiali intr-o proportie optima. Din aceasta
cauza, carnea se poate asocia cu orice alt aliment care contine proteine cu valoare mai redusa,
acestea fiind corectate de aminoacizii specifici adusi de carne. Eficienta proteinelor din carne
este de 3 g, fiind echivalenta cu cea a laptelui. Proteinele cu valoare biologica ridicata sunt
caracteristice muschiului, viscerelor, icrelor. Cantitatea lor este invers proportionala cu
cantitatea grasimilor din carne. O carne foarte grasa va avea mai putine proteine decat o carne
extrem de slaba.
In afara de proteinele de clasa intai, in carne mai avem si proteine specifice tesuturilor
conjunctive, dintre care singura digerabila de catre om (dupa o fierbere prelungita) este
colagenul. Acesta este o proteina de clasa a treia, cu valoare biologica redusa, de aceea
procentul de tesuturi conjuctive din carnea consumata si derivate nu trebuie sa fie foarte mare.
Colagenul se gaseste in cantitate mare in carnea animalelor tinere.
In fine, in carne exista si nucleoproteine, care pot produce diateza urica (guta) la
persoanele care nu pot metaboliza corect aceste componente. Doar carnea de peste este mai
saraca in nucleoproteine, ea fiind o alternativa nutritionala pentru pacientul gutos.
In afara de proteine, carne este o sursa de vitamine hidro- si liposolubile. Dintre
vitaminele liposolubile, intalnim vitamina A si vitamina D, ca si vitamina K. Toate se gasesc
in cantitati foarte mari in ficatul mamiferelor, pasarilor si pestilor, in icre, ca si in viscere cum
ar fi plamanii si rinichiul. In schimb grasimea de rezerva de la mamifere este saraca in
vitaminele A si D, care se regasesc insa in grasimea pestelui, grasime care impregneaza
fibrele musculare ale acestuia.
 Dintre vitaminele hidrosolubile, vitamina C este aproape absenta din majoritatea
produselor, gasindu-se intr-o cantitate ceva mai mare in ficat (comparabil cu cantitatea din
rosii sau mazare verde (1) si in carnea de peste. Complexul vitaminic B este bine reprezentat.
Vitamina PP este prezenta in cantitate mare in toate tipurile de carne. Carnea, indiferent de
specie, este considerata prin excelenta un aliment antipelagorgen, cu atat mai mult cu cat ne
aduce si triptofan, din care organismul poate sintetiza niacina. Carnea este bogata si in
riboflavina, piridoxina, ciancobalamina (indeosebi in ficat), in acid folic si acid pantotenic.
Tiamina este prezenta intr-o cantitate apreciabila numai in carnea de porc.
In ceea ce priveste elementele minerale, carnea aduce o mare cantitate de fosfor,
indeosebi viscerele, pestele, icrele, molustele si crustaceii. Raportul calciu/fosfor este mic in
toate produsele ce contin carne, acestea avand cantitati extrem de reduse de calciu. Ceva mai
mult calciu intalnim in anumte tipuri de conserve de peste unde, datorita mediului acid si
tratamentului termic, scheletul a devenit accesibil digestiei. Carnea contine si potasiu, in
schimb are o cantitate redusa de sodiu, cu exceptia vietuitoarelor marine si anumitor viscere.
Evident, asa cu am subliniat si anterior, mezelurile contin o cantitate mai mare de sodiu,
deoarece au adaugata sare in compozitia lor.
Carnea este o foarte buna sursa de fier. Cantitatea de fier este mai mare in carnea
incomplet exsanguinata si in viscerele care , evident, contin mai mult sange. Carnea de peste
este mai saraca in fier decat alte feluri de carne.
Carnea aduce de asemenea cantitatiti importante de cupru si zinc. Pestii de apa sarata,
molustele, crustaceii constituie surse importante de iod si fluor. Se considera ca pestii oceanici
sunt un aliment cu actiune anticariogena tocmai datorita aportului de fluor pe care il asigura
organismului.
In ansamblu, carnea si preparatele sunt alimente acidifiante, miliechivalentii acizi
predominand fata de cei alcalini.
Lipidele sunt nutrientii care variaza cel mai mult, atat cantitativ, cat si calitativ. Sunt
animale care dau in mod natural o carne grasa, cu ar fi oaia, gasca si somnul. Altele
dimpotriva, au un tesut adipos redus: puii pasarilor(daca nu au fost ingrasati), salaul, etc.De
asemenea, acumularile de grasime variaza si in functie de regimul de viata al animalului si de
starea de sanatate. Animalele de crescatorie vor avea intotdeauna o carne mai grasa decat
rudele lor care se dezvolta liber (ex:crap de crescatorie versus crap salbatic). De asemenea,
este important si in ce masura grasimea poate fi separata de carne in timpul prepararii
culinare. Daca acest lucru este destul de facil in cazul carnii de mamifere (de exemplu la
porc), la peste, al carui tesut adipos este bogat in uleiuri nesaturate, degresarea este foarte
dificila, mai ales ca in timpul tratamentului termic grasimea imbiba fibrele musculare.
Evident, cu cat o carne este mai grasa, cu atat ea va avea si o valoare calorica mai mare.
In ceea ce priveste tipurile de grasimi prezente in produsele din carne, ele sunt de
asemenea extrem de diverse. Exista carne bogata in acizi grasi saturati aterogeni. Este vorba
de carnea de oaie si cea de vita. In carnea de porc, ca si in cea de pasare, procentul de acizi
grasi nesaturati este mai mare. In carnea grasa de peste, domina acizii grasi polinesaturati
(inclusiv cei esentiali), iar la pestii de apa rece (ton, scrumbie, somon, etc) domina acizii grasi
polinesaturati omega 3. Acestia au o marcata actiune antiaterogena si hipocolesterolemianta.
In carne se intalnesc si fosfolipide, indeosebi in viscere si icre, ca si colesterol. Colesterolul
este prezent la un nivel superior in carnea de mamifer si in viscere.
Glucidele carnii sunt slab reprezentate, ele rezumandu-e la glicogen, care se ridica la o
cantitate ceva mai mare in ficat.
In afara de aceste principii nutritive, carnea mai contine substante extractive, adica
substante solubile in apa, care nu au valoare nutritiva propriu-zisa, dar care stimuleaza
puternic secretia gastrica clorhidropeptica. Substantele extractive se gasesc in cantitate mare
in carnea “neagra” (de vanat) si in cea rosie (porc, vita). Substantele extractive ale tesutului
muscular sunt reprezentate de (Mincu):nucleotide (AMP, IMP, GMP, UMP), baze purinice
creatina si creatinina, dipeptide(carnozina, anserina), tripeptide(glutationul), aminoacizi liberi,
azotul amoniacal si azotul ureic. Tot in aceasta categorie se pot incadra si glicogenul,
hexofosfatii, triozofosfatii, zaharurile simple, inozitolul, acidul lactic si alti acizi organici
(care formeaza substantele extractive neazotate) Acestea au o importanta mai ales in formarea
gustului specific carnii ele evidentiindu-se in urma aplicarii unor tratamente termice(3).

Digestibilitate si recomandari

In principiu, carnea este un aliment care este usor de digerat de catre o persoana
sanatoasa. Digestibilitatea este insa conditionata de diferiti factori, indeosebi de cantitatea de
grasimi, cea de tesuturi conjunctive si de metodele gastrotehnice aplicate. Cu cat o carne este
mai grasa si mai bogata in colagen, cu atat ea se va digera mai greu. De exemplu, carnea de
vitel sau cea de miel, bogate in colagen si grasimi saturate, sunt extrem de greu digerabile.
Carnea de peste slab, de pasare, icrele sunt usor de digerat, deoarece sunt sarace in tesuturi
conjunctive si bogate in apa. Chiar si pestele gras va fi mai usor de digerat decat carnea grasa
de mamifer, deoarece grasimile sale sunt nesaturate si deci mai usor de utilizat decat grasimile
consistente, saturate pe care le intalnim, de exemplu, in carnea de vita.
 In cazul mezelurilor, si aici se aplica aceleasi principii: daca sunt bogate in flaxuri si
grasime, sunt greu digerabile.
In ceea ce priveste sexul animalului, se observa in general o superioritate (din punct
de vedere al calitatii si al digestibilitatii) a carnii animalelor femele , fata de a masculilor(3).
Referitor la metodele gastrotehnice, ele ne permit pe de-o parte sa degresam carnea si
astfel sa-i usuram digestibilitatea. Pe de alta parte, daca implica tratarea termica a carnii in
grasimi incinse la temperaturi inalte, devin nocive si transforma produsul respectiv intr-un
aliment care solicita un efort deosebit din partea tubului digestiv. De asemenea, afumaturile
contin substante rezultate din descompunerea proteinelor care stimuleaza puternic secretia
clorhidropeptica, de aceea nu sunt recomandate personelor cu afectiuni gastrice.
Toate produsele din carne au valoare plastica deosebita, datorita continutului ridicat de
proteine. Din acelasi motiv au si rol antitoxic si antiinfectios. Carnea este un aliment
antipelagrogen prin excelenta.
Rolul central al carnii si preparatelor ramane, insa, actiunea antianemianta,
hematopoetica. Carnea este cea mai buna sursa de fier. Nu numai ca fierul se gaseste in
cantitati sporite in carne. Dar el are si o biodisponibilitate deosebita si este insotit de alti
nutrienti cu rol in hematopoeza. De exemplu, in carne (indeosebi in ficat) exista cupru, care
favorizeaza absorbtia fierului si implicarea acestuia in sinteza hemoglobinei. Deci carnea este
remediul principal al anemiei feriprive. In plus, in carne avem si alte elemente cu rol
hematopoetic: vitamine, aminoacizi esentiali, etc.
Carnea de peste de apa rece are o marcata actiune de scadere a colesterolului total si a
LDL-colesterolului, datorita acizilor grasi omega 3 (linolenic,
eicosapentaenoic,docosahexaenoic etc)
Consumul exagerat de carne poate conduce la unele efecte nocive pentru organism. In
primul rand, daca este vorba de o carne grasa, bogata in acizi grasi saturati si colesterol, este
favorizat procesul de aterogeneza. Excesul de carne, la persoanele predispuse, poate
determina aparitia diatezei urice. Carnea este acidifianta si daca este consumata in absenta
unor surse bune de calciu, poate avea efecte negative asupra mineralizarii corecte a tesuturilor
dure din organism.
Carnea este un aliment constipant . Deci cei care consuma carne si nu au un aport
adecvat de fibre vegetale care sa le asigure un tranzit normal pot fi victimele complicatiilor
constipatiei: hemoroizi, diverticuloza si cancer colo-rectal. Nu consumul propriu-zis de carne
sta la originea cancerului colo-rectal, o maladie atat de frecventa in lumea contemporana, ci
faptul ca produsii de metabolism ai acizilor biliari (secretati in procesul digestiei carnii grase)
sunt descompusi de flora de putrefactie care domina in colonul celor care au un regim
preponderent carnat, rezultand derivati cu actiune mutagena. Acesti derivati au timp suficent
sa actioneze negativ pe peretele colo-rectal, in conditiile in care eliminarea materiilor fecale
este intarziata.
Ratia de carne si derivate variaza in mod esential dupa varsta subectului si dupa
efortul depus (2). La persoanele care efectueaza activitati intens consumatoare de energie,
ratiile pot fi mai mari.

Ratiile recomandate de carne si derivate(2)

Categoria de persoane Cantitate (greutate comerciala)

Copil de 1-6 ani 50-70g
Copil de 7-12 ani 100-130g
Femeie gravida sau care alapteaza 150-200g
Adolescenti si adulti activi 150-200g
Varstnici 100-120g

Igiena

Carnea poate vehicula diferite microorganisme patogene, conditionat patogene si

saprofite, ca si diferite substante chimice nocive.
Carnea poate fi contaminata cu bacterii si virusuri sau poate fi infestata cu paraziti.Ei
pot proveni fie de la animalul care furnieaza produsele (bolnav sau purtator sanatos), fie de la
persoanele care manipuleaza alimentele, calea prin care ajung in carne sau preparate fiind
directa sau indirecta. Este de retinut ca in produsele din carne toate aceste microorganisme
gasesc un mediu excelent de inmultire si dezvoltare, de aceea este de o deosebita importanta
pastrarea normelor de igiena, mai ales in stadiile finale de pregatire culinara.
In ceea ce priveste bacteriile si virusurile, carnea poate vehicula bacilul Koch bovin,
diverse Salmonelle (toate animalele ale caror carne si produse le consumam pot face
salmoneloze, atat mamiferele, cat si pestii sau pasarile), Brucella, Antraxul, Ricketsia
Burnetti, diferite leptospire, virusul febrei aftoase, shigelle, diferite enterovirusuri, etc.
Preparatele culinare care contin carne sau derivate pot sta la originea aparitiei
toxiinfectiilor alimentare (t.i.a.). Se considera ca inmultirea pe plan mondial a numarului de
izbucniri de toxiinfectii alimentare care a caracterizat secolul XX s-a datorat, printre altele,
consumului tot mai mare de produse din carne. In astfel de alimente bacteriile pot prolifera
fara porobleme, iar sinteza de toxine se face de asemenea cu o viteza deosebita. Orice
toxiinfectie alimentara poate avea la origine consumul unui produs cu carne. Dintre cele mai
importante, sa amintim t.i.a. cu bacil botulinic(asociata indeosebi cu consumul de conserve
din carne, unde notiunea de “conserva” se refera si la mezeluri insificient tratate termic), t.i.a.
cu clostridium perphringens, t.i.a. cu vibryo parahaemoliticus (ultimele doua sunt asociate
ades cu consumul de produse marine), t.i.a. cu E.colli enterotoxigen, t.i.a. cu stafilococ
colagulazo-pozitiv, t.i.a. cu campylobacter jejuni (asociata cu consumul de carne de pasare
insuficient tratata termic), etc. Desigur ca aceasta patologie are o gravitate diversa, atat in
functie de doza de toxina sau de microb ingerata, cat si de receptivitatea la imbolnavire a
consumatorului. Desi toxiinfectiile alimentare nu reprezinta afectiuni care sa puna in periocol
viata (cu unele exceptii, evident), prin faptul ca ele intereseaza , de regula, un mare numar de
oameni, capata o importanta deosebita mai ales la nivelul colectivitatilor.
Pentru profilaxia aparitiei bolilor microboiene si virale provocate de consumul de
carne si preparate, trebuie respectate normele de igiena incepand ”de la ferma, si pana la
furculita”, deci pana cand produsul respectiv ajunge la consumator. O componenta importanta
a acestor masuri o reprezinta lantul frigorific.
Carnea poate vehicula si larve de paraziti.
O parazitoza foarte importanta la noi in tara este trichineloza. Sursa de infectie pentru
aceasta boala este sobolanul, care infesteaza porcii domestici, porcii mistreti si ursul. Prin
consumul de muschi provenit de la aceste animale, omul se poate imbolnavi. De remarcat ca
Trichinella spiralis este un parazit care evolueaza intr-o singura gazda, de aceea transmiterea
indirecta este imposibila. Ca masuri de profilaxie , amintim deratizarea, controlul sanitar-
veterinar al carnii, congelarea prelungita la -350 si tratamentul termic corespunzator, in asa fel
incat eventualele larve prezente in muschi sa fie distruse. Niciodata nu se vor consuma “in
sange” produsele despre care nu stim sigur daca au fost controlate sau nu prin
trichineloscopie.
Alti paraziti care pot avea drept vehicul carnea sunt larvele de Taenia solium
(cysticercus cellulose, prin carnea de porc) si Taenia saginata (cysticercus bovis, prin carnea
de vita). In cazul acestor parazitoze, larvele sunt mari, locurile unde au infestat produsul pot fi
vizualizate cu ochiul liber sub forma unor godeuri. Aceste tenii au drept gazda definitiva
omul; larvele sunt intalnite in gazde intermediare (pocul si vaca), a caror carne reprezentand
sursa de infestare pentru om. Si aici, profilaxia implica controlul sanitar-veterinar si un
tratament termic eficient.
 In fine, in Romania se mai semnaleaza si o alta parazitoza, prezenta in Delta Dunarii
pentru ca aparitia ei este asociata cu consumul de peste. Este vorba de botriocefaloza,
provocata de Diphilobotrium latum. Parazitul- cea mai lunga tenie umana - are drept gazda
definitiva omul. Una din gazdele intermediare ale larvelor este pestele, a carui carne
reprezinta sursa de infestare pentru om. Un aliment periculos il reprezinta si icrele, care pot fi
ele insele infestate. Ca masuri de profilaxie, indicam: tratarea termica suficienta a pestelui si
tratarea cu lamaie sau sare de lamaie a icrelor, stiut fiind ca larvele de botriocefal sunt distruse
in mediu acid.

Carnea poate vehicula si resturi de substante chimice nocive. Printre cele mai frecvent
intalnite, amintim:
- medicamentele: orice produs medicamentos administrat animalelor este regasit ca atare sau
ca produsi de metabolism in carne si produse. Indeosebi rinichiul este un organ la risc, tinand
seama de faptul ca el reprezinta locul prin care se excreta xenobioticele din organism.
Teoretic, animalele trebuie lasate minumum 3 saptamani de la ultimul tratament, inainte de a
fi sacrificate . Cel mai frecvent intalnim in practica poluarea cu antibiotice si hormoni
anabolizanti;
- resturi de pesticide cu care animalul a venit in contact prin intermediul furajelor sau al unor
deparazitari. Cele mai periculoase sunt cele organoclorurate, datorita liposolubilitatuii lor si
remanentei extrem de mari in mediu;
- metalele toxice. Acestea pot proveni din poluarea generala a mediului (apa, sol, aer),
datorata surselor industriale, mijloacelor de transport, etc. Din acest punct de vedere, cele mai
“la risc” alimente sunt ficatul mamiferelor si carnea de peste, deoarece ficatul este centrul
detoxifierilor iar pestii traiesc in ape frecvent poluate in care se poate ca toxicele sa sufere si
concentrari si activari in lanturile trofice locale. Metalele toxice mai pot proveni si din
utilajele si ambalajele folosite pentru conditionarea, transportul, prelucrarea produselor din
carne
- hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) cancerigene: se regasesc in produsele supuse
afumarii, mai ales daca acestea au fost obtinute in instalatii de afumare primitive. In industrie,
instalatiile de afumare sunt foarte performante si incarcarea cu HAP este neglijabila sau chiar
absenta.
- nitrozamine: acestea reprezinta un pericol indeosebi in cazul consumului de mezeluri,
deoarece aici exista nitriti, folositi ca substante conservante si organoleptizante. Nitritii se
asociaza cu aminele in anumite circumstante, rezultand nitrozamine cancerigene.
1.Dumitrescu., Constantin:”Bazele practicii alimentatiei dietetice profilactice si curative”, Ed.
Medicala, 1987, 110-130
2. Manescu, Sergiu; Tanasescu, Gheorghe; Dumitrache , Sebastian; Cucu Manole : Igiena”,
Ed. Medicala, 1991, 296-308
3.Mincu , Iulian: “Impactul om-alimentatie”, Ed, Medicala, 1993, 89
 Principii nutritive in carne si produse (USDA National Nutrient Database for Windows)

Produs
Acizi Acizi
(la 100g Protei Lipi Fe Mg P Na Zn Cu Vit. B1 B2 PP B6 B12 A D Colester
Calo Glucid Ca Folati E gr. gr. Acizi gr.
parte nee(g) de(g (mg (mg (mg (mg (mg (mg C (mg (mg (mg (mg (mc (U (U ol
rii e(g) (mg) (mcg) (mg) saturat mono poline
comesti ) ) ) ) ) ) ) (mg) ) ) ) ) g) I) I) (mg)
i ne
bila)
Pasare(c 187 18.19 12.1 0 10 1 21 149 79 1.1 0.0 2.5 0.0 0.1 5.4 0.2 11 0.32 12 0.43 10 3.3 4.8 2.59 83
opan, , 2 7 58 67 64 35 90 3 7
cu piele)
Vita 293 15.76 25 0 21 1.7 15 145 67 3.8 0.0 0 0.0 0.1 3.8 0.3 8 2.11 0 0.44 - 9.6 11 0.589 75
25% 9 7 56 44 44 04 01 6
grasime
Rinichi 107 16.59 3.08 2.18 6 7.3 17 210 179 1.8 0.4 8.9 0.3 2.5 7.9 0.5 80 27 35 0.2 32 0.97 0.66 0.67 285
de vita 6 5 69 8 5 34
6
Ficat de 134 21.39 3.65 2.47 9 23. 18 288 87 5.7 0.6 25.3 0.2 3 15. 0.6 212 26 35 0.47 40 1.17 0.52 0.87 301
vita 3 6 77 83 3 9 34
6
Pulpa 144 21.23 5.88 0 17 0.8 23 209 54 1.9 0.0 0.6 0.9 0.2 4.8 0.5 5 0.66 7 - 10 2.03 2.66 0.630 60
slaba de 8 9 65 8 72 25 10
porc
Ficat de 143 20 3.85 5.82 6 6.8 19 318 73 3.9 3.3 22 0.2 2.7 12. 0.9 248 69.1 21 0.67 16 1.5 0.51 0.84 354
porc 2 2 3 6 8 78 4 9 65
0
Rinichi 100 16.4 3.25 0. 9 4.8 17 204 121 2.7 0.6 13.3 0.3 1.7 8.2 0.4 42 8.49 19 - - 1.04 1.07 0.26 319
de porc 9 5 5 4 4 8

Pateu de 319 14.2 28 1.5 70 5.5 13 200 697 2.8 0.4 2 0.0 0.6 3.3 0.0 60 3.2 33 - - 9.570 12.36 11.410 255
ficat 5 3 6 00 0
Salam 425 21.7 37 1.2 10 1.5 22 229 189 4.2 0.1 0 0.9 0.3 5.6 0.5 2 2.8 0 0.28 - 13.1 18.2 3.6 80
italian 2 0 6 3 3 5
cremvurs 301 11.53 27.6 1.52 23 1.1 10 86 112 1.8 0.0 2.3 0.1 0.1 2.6 0.1 4 1.3 58 0.25 36 10.77 13.67 2.73 50
t 5 0 4 8 99 20 3 30 0 0
macrou 205 18.6 13.9 0 12 1.6 76 217 90 0.6 0.0 0.4 0.1 0.3 9 0.4 1 8.7 16 1.52 36 3.25 5.45 3.35 70
3 3 73 76 12 5 o
cod 82 17.81 0.67 0 16 0.3 32 203 54 0.4 0.0 1 0.0 0.0 2.0 0.2 7 0.91 40 0.23 44 0.131 0.094 0.231 43
8 5 28 76 65 63 45 0
crap 127 17.83 5.6 0 41 1.2 29 415 49 1.4 0.0 1.6 0.1 0.0 1.6 0.1 15 1.53 29 0.63 1.083 2.328 1.431 66
4 8 57 15 55 4 90 0