Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

RATA ŞOMAJULUI

Nume şi prenume: RÂŞNIŢĂ ROXANA


Specializarea: AFACERI INTERNATIONALE
An: II
Grupa: 8463
I. Introducere
Piaţa muncii rezolvă problemele privind asigurarea economiei naţionale cu forţă de
muncă si asigurarea cererii de muncă, adică a dezvoltării economico-ştiinţifice, pe seama
ofertei, adica a populaţie, in contextul unei economii de piaţă. Această noţiune nu corespunde
realităţii din punct de vedere ştiinţific deoarece obiectul actului de vânzare-cumpărare este
forţa de muncă in calitatea ei de marfă specială, iar nu de muncă. Munca este o consecinţă a
aplicării în producţie a forţei de muncă vândută de muncitor si cumpărată de patron,
reprezentând încorporarea în produs a energiei prestate.
Formularea de “piaţă a muncii” se refera si la reglementarea aporturilor de muncă,
respective la durata muncii, condiţiile de muncă, concediile de odihnă, recrutarea, condiţiile de
angajare şi de eliberarea, drepturile de salarizare, dreptul la greva etc. Drepturile si obligaţiile
partenerilor sociali sunt concretizate in contractul colectiv şi în cel individual de muncă. Astfel
piaţa muncii se defineşte ca fiind confruntarea dintre cererea si oferta de forţă de muncă într-un
anumit interval de timp si într-un anumit spaţiu, care se finalizeaza prin vânzarea-cumpărarea
de forţă de muncă in schimbul unui preţ numit salariu.
Prin definiţie rezultă că piaţă muncii se poate referi la o localitate, la o zona mai mică
sau mai mare sau chiar la intreaga economie. În cazul forţei de muncă calificata raza de acţiune
a pieţii muncii se extinde pe o zona mai largă sau poate chiar pe întregul teritoriu al ţării iar pe
măsura ce nivelul de calificare al forţei de muncă scade, raza este mai mică, nevoile de forţă de
muncă putându-se satisface la nivelul unei localităţi. De aici rezultă că piaţă muncii nu
constituie un ansamblu omogen, ci foarte eterogen, compus din piete ale muncii individuale
pana la fiecare meserie sau specializare in parte. Din aceasta piaţă fac parte: persoanele inapte
de muncă si persoanele apte de muncă care se împart in persoane disponibile si persoane
inactive. La randul lor persoanele disponibile se împart in populaţia ocupată, cei cu locuri de
muncă, si şomerii, cei care cauta locuri de muncă [1].
Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsă
de locuri de muncă disponibile [2] şi care s-au înscris la agenda ageţiilor teritoriale pentru
ocuparea forţei de muncă. Pe de altă parte populaţia activă, din punct de vedere economic,
cuprinde toate persoanele de 16 ani, şi peste, care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru
producţia de bunuri şi servicii; include astfel populaţia ocupată şi şomerii Biroului
Internaţional al Muncii.
2
[1] Petre Burloiu ,“Economia muncii”, Editura Lumina LEX, Bucureşti 1993
[2] Legea nr. 1/1991 republicată în anul 1994 şi completată prin ordonanţa Guvernului nr. 47/1997

3
Populaţia ocupată cuprinde [1] toate persoanele de 16 ani şi peste, care au desfăşurat o
activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de
referinţă (săptămâna înaintea înregistrării), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de
salarii, plată în natură sau alte beneficii.
Şomerii, conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii, sunt persoanele de 16 ani
şi peste, care în perioada de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
- nu au loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă realizând în ultimele 4 săptămâni demersuri pentru
a-l găsi;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc
de muncă.
În proiectul se analizeaza influenţei pe care variabilele:
NS- Numărul şomerilor
PA- Numărul populaţiei active disponibile
I- Investiţiile
NP- Numărul pensionarilor de invaliditate
PU- Numărul persoanelor sosite din mediul rural în mediul urban
IM- Importurile
o exercită asupra variabilei de explicat RS- Rata şomajului.
Analiza de mai jos are la bază următoarele noţiuni teoretice cu privire la rata şomajului ca
raport între numărul şomerilor (înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă) şi
populaţia activă civila, disponibilă (şomeri + populaţie ocupată, definită conform metodologiei
Balanţei Forţei de Muncă), exprimat procentual.

II. Culegerea datelor


Analiza va fi efectuată pe o perioadă de 15 ani (1990-2004), având la bază date culese
din Anuarul Statistic al României [2]. Ancheta trimestrială asupra forţei de muncă în
gospodării, pentru datele privind populaţia ocupată pe grupe de vârstă, nivele de instruire,
grupe de ocupaţii, statut profesional şi pe activităţi ale economiei naţionale. Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru datele privind numărul şomerilor înregistraţi pe total,
pe grupe de vârstă, durata şomajului şi numărul persoanelor cuprinse în cursuri de calificare şi
recalificare.
[1] Conform metodologiei “Anchetei trimestriale asupra forţei de muncă în gospodărie
[2] Sursa datelor o constituie “Balanţa Forţei de Muncă” pentru datele privind populaţia ocupată civilă pe activităţi ale
economiei naţionale, pe forme de proprietate şi pe judeţe

III. Aplicarea modelului


Datele culese sunt prezentate în TABELUL 1 din ANEXE. Acestor date se aplică
modelul regresiei multiple constituit pe baza funcţiei generale:
RS = a0 +a1NSt+a2PAt+a3It+a4NPt+a5PUt+a6IMt+ε t

unde:
RS = variabila de explicat
NS, PA, I, NP, PU, IM = variabilele explicative;
a0, a1, a2, a3, a4, a5, a6 = parametrii modelului;
ε t = eroarea de observare
Am aplicat Testul Fisher care verifică dacă în ansamblul lor variabilele explicative au
sau nu o influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat. În ANEXE sunt prezentate
detaliat calculele pentru n-1 grade de libertate si un prag de semnificaţie de α=95% si am
obţinut F* = 1308,3. Valoare am comparat-o cu F tabelar notat Fαk,n-k-1= 3,58.
F* > Fαk,n-k-1- cu probabilitatea de (1-α) ansamblul variabilelor explicative introduse in
model influentează in mod semnificativ variabila de explicat iar modelul este bine constuit.
În urma aplicarii Testului Student care ne va arăta dacă variabilele explicative ataşate
variabilei de explicat au o influenţă semnificativă asupra acesteia din urmă si asftfel am obţinut
urmatoarea expresie:
RS = 10,19+ 9,2 NS -9,47 PA- 0,00014 I+ 0,0011 NP+ 1,50 PU+ 5.28 IM+ et
(6,14) (50,81) (-6,92) (-2,28) (1,02) (2,79) (0,19)

unde:
R2 = 0,99
n = 15
(•) = t Student

Rezultatele obţinute le-am comparat cu o valoare extrasă din tabela legii de distribuţie
Student pentru n-k-1 grade de libertate si un prag de semnificatie de 1-α unde α = 95% notată
tα/2n-k-1 = 2,306
t*(NS) > tα/2n-k-1 – cu probabilitatea de (1-α), variabila explicativă numărul şomerilor are
o influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat rata şomajului

5
t*(PA) > tα/2n-k-1 – cu probabilitatea de (1-α), variabila explicativă numărul populaţiei
active disponibile are o influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat rata şomajului
t*(PU) > tα/2n-k-1 – cu probabilitatea de (1- α), variabila explicativă numărul persoanelor
sosite din mediul rural in mediul urban are o influenţă semnificativă asupra variabilei de
explicat rata şomajului
t*(I) < tα/2n-k-1– cu probabilitatea de (1-α), variabila explicativă investiţii nu are o
influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat rata şomajului
t*(NP) < tα/2n-k-1 – cu probabilitatea de (1-α), variabila explicativă numărul pensionarilor
de invaliditate nu are o influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat rata şomajului
t*(IM) < tα/2n-k-1 – cu probabilitatea de (1-α), variabila explicativă importurile nu are o
influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat rata şomajului.

Modelul reconstruit
Am reconstruit modelului care este reprezentat in TABELUL 2 din ANEXE si am
folosit numai variabilele : NS- numărul şomerilor, PA- numărul populaţiei active disponibile,
PU- numărul persoanelor sosite din mediul rural în mediul urban .
Pentru modelul reconstruit am aplicat Testul Chow care ne va ajuta la verificarea
stabilităţii coeficienţilor modelului în timp. În ANEXE sunt prezentate calculele Testului Chow
estimandu-se modelul reconstruit pe întrega perioadă şi folosindu-se funcţia :
RS = a0 +a1NSt+a2PAt+a3PUt+ε t

unde:
RS = variabila de explicat
NS, PA, PU = variabilele explicative;
a0, a1, a2, a3 = parametrii modelului;
ε t = eroarea de observare
Pe întreaga perioadă 1990 - 2004 am obţinut:
- variabila totală SCT = 108, 48
- variabila reziduală SCR = 0,33
- variabila explicativă SCE = 108,15
Regula de adunare a dispersiilor, pe întreaga perioadă, are următoarele rezulate, prezentate
detaliat în ANEXE:
108,48 = 0,33 + 108,15
(SCT) (SCR) (SCE)

6
SCT = SCR + SCE
unde:
R2 = O,99
n = 15
SCT = dispersia totală care ne arată influenţa tuturor factorilor
SCR = dispersia rezidurilor care ne arată influenţa factorilor reziduali
SCE = dispersia explicativă care ne arată influenţa factorilor explicativi pentru modelul
reconstruit
În urma rezultatului am împărţit modelul în două superioare aplicând, ca şi în primul
caz, regula de adunare a dispersiilor pe prima perioadă 1990 - 1998 şi a doua perioadă 1999 -
2004.
Pe prima perioadă 1990 - 1998 am obţinut:
- disperia estimatorilor care ne arată influenţa factorilor modelului reconstruit SCE 1= 77.35
- dispersia rezidurilor care ne arată influenţa factorilor reziduali SCR1 = 0.073
- dispersia totală care ne arată influenta tuturor factorilor SCT1 = 77.38
Regula de adunare a dispersiilor, pe prima superioară, are următoarele rezulate:
77,38 = 0.073 + 77.35
(SCT1) (SCR1) (SCE1)
SCT1 = SCR1 + SCE1
unde:
R2 = O,99
n=9
SCT1 = influenţa tuturor factorilor pe prima superioară
SCR1 = influenţa factorilor reziduali pe prima superioară
SCE1 = influenţa factorilor explicativi aleşi pentru modelul reconstruit pe prima
superioară
Pe a doua perioadă 1999 - 2004 am obţinut:
- disperia estimatorilor care ne arată influenţa factorilor modelului reconstruit SCE2 = 14.444
- dispersia rezidurilor care ne arată influenţa factorilor reziduali SCR2 = 0.028
- dispersia totală care ne arată influenta tuturor factorilor SCT2 = 14.448
Regula de adunare a dispersiilor, pe a doua superioară, are următoarele rezulate:
14.448= 0.028+ 14.444
(SCT2) (SCR2) (SCE2)

7
SCT2 = SCR2 + SCE2
unde:
R2 = O,99
n=6
SCT2 = influenţa tuturor factorilor pe a doua superioară
SCR2 = influenţa factorilor reziduali pe a doua superioară
SCE2 = influenţa factorilor explicativi aleşi pentru modelul reconstruit pe a doua
superioară
În urma Testului Chow rezultă SCR ≠ SCR1+SCR2 şi voi aplica Testul Fisher care
verifică dacă în ansamblul lor variabilele explicative care au ramas în modelul reconstruit au
sau nu o influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat rata şomajului.
Pe baza modelului reconstruit am calculat, detaliat în ANEXE, pentru n-1 grade de
libertate cu probabilitatea de α=95% si am obţinut F* = 3.96. Valoarea am comparat-o cu F
tabelar, extras din tabela legii de distribuţie Fisher, notat Fαk,n-k-1= 4.12.
F* < Fαk,n-k-1- cu o probabilitate de (1-α) rezultă că modelul este stabil pe întreaga
perioadă şi aceasta cu probabilitatea de 95%
Variabilele auxiliare DUMMY se include în model atunci când vrem să integrăm
factori explicativi binari. Variabilele DUMMY ia doar valorile 0 si 1, valoarea 0 este pentru
cand fenomenul nu exista si 1 pentru când fenomenul exista. În ANEXE avem detaliat calculul
variabilei DUMMY pe baza funcţiei :
RS = a0 +a1NSt+a2FBt+et
unde:
R2 = 0,99
n = 15
(•) = t Student
Rezulatele le-am comparat cu o valoare extrasă din tabel iar in urma calcului am
obţinut funcţia:
RS = 2,049+ 7.88 NS -1.58FB+ et
(3.32) (12.21) (-3.50)

unde:
R2 = 0,966
n = 15
(•) = t Student

8
Rezultatele obţinute le-am comparat cu o valoare extrasă din tabela legii de distribuţie
Student pentru n-k-1 grade de libertate si un prag de semnificatie de 1-α unde α = 95% notată
tα/2n-k-1 = 2,306
t*(NS) > tα/2n-k-1 – cu probabilitatea de 1-α, variabila explicativă numărul şomerilor are o
influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat rata şomajului
t*(FB) <tα/2n-k-1 – cu probabilitatea de 1-α, variabila explicativă nu are o influenţă
semnificativă asupra variabilei de explicat rata şomajului.

IV. Concluzii
Acest proiect a avut ca obiectiv analizarea unui model economic pentru a vedea în ce
măsură şi în ce condiţii variabila de explicat aleasa, rata şomajului, este influenţată de cele 6
variabile explicative. Pentru aceasta am aplicat modelului mai multe teste statistice si analize.
Am obţinut urmatoarele rezultate:
În urma construirii modelului a rezultat cu ajutorul testului Durbin-Watson faptul ca
erorile nu sunt corelate şi am concluzionat ca semnificativ au influentat individual numai 3
variabile explicative şi anume: NS- numărul şomerilor, PA- numărul populaţiei activ
disponibile, PU- migraţiile din mediul rural în mediul urban. Acest lucru a fost posibil cu
ajutorul testului Student. Ulterior am recurs la reconstruirea modelului eliminând variabilele
care deşi global aveau influenţă semnificativa aşa cum a reieşit din testul Fisher, individual au
necesitat excluderea din model (I, NP, IM). Modelul astfel rezultat s-a dovedit a fi stabil pe
întreaga perioada de timp (1990-2004). Stabilitatea modelului a fost analizată prin intermediul
testului Chow. Pentru modelul reconstruit am demonstrat faptul că între variabilele rămase nu
există autocorelaţie a erorilor, iar în continuare modelul a reieşit a fi homoscedastic.

9
Bibliografie

1. Petre Burloiu ,“Economia muncii”, Editura Lumina LEX, Bucureşti 1993


2. Baza de date culese din Anuarul Statistic al României

10
ANEXE

TABELUL 1

Nr. Migraţiile din


pensionarilor mediul rural
Anii Rata Nr.pop. de in mediul
şomajului Numarul active Investiţiile (mil. invaliditate urban Importurile
(%) şomerilor dispon. $) (mii. pers.) (pers.) (mil. $)
RS NS PA I NP PU IM
1990 1.8 204210 11345000 5894.2 208 691803 2630.2
1991 3 337440 11248000 2366.4 222 185459 3496.3
1992 8.2 929019 11329500 2314.2 263 186172 322.7
1993 10.4 1164705 11199086 2771.9 307 144994 4997.4
1994 10.9 1223925 11228669 4678.3 374 149712 6966.1
1995 905 998432 10509810 5636.4 433 148333 9183.4
1996 6.5 657564 9963090 5885.4 469 152585 10025.8
1997 8.9 881435 9903764 5810.6 493 144034 10761.4
1998 10.4 1025056 9856307 6104.6 527 132472 10660.1
1999 11.8 1130296 9578779 4998.7 567 131138 9765.8
2000 10.5 1007131 9591723 5686.8 609 105614 13070.6
2001 8.8 826932 9396954 8167.8 660 148066 18071
2002 8.4 760623 9055940 9704.8 706 154801 21112.1
2003 8.1 710800 8775308 11803.2 810 162362 22307.3
2004 7.6 680923 8959513 12450.9 903 165450 24180.4

11
TABELUL 2

Rata Nr. pop. Migraţiile


şomajului Nr. active spre mediul
Anii (%) şomerilor disp. urban (pers.)
RS NS PA PU
1990 1.8 204210 11345000 691803
1991 3 337440 11248000 185459
1992 8.2 929019 11329500 186172
1993 10.4 1164705 11199086 144994
1994 10.9 1223925 11228669 149712
1995 9.5 998432 10509810 148333
1996 6.6 657564 9963090 152585
1997 8.9 881435 9903764 144034
1998 10.4 1025056 9856307 132472
1999 11.8 1130296 9578779 131138
2000 10.5 1007131 9591723 105614
2001 8.8 826932 9396954 148066
2002 8.4 760623 9055940 154801
2003 8.1 710800 8775308 162362
2004 7.6 680923 8959513 165450

12

Evaluare