ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

1 INTRODUCERE :

Administrarea medicamentelor este una dintre cele mai mari responsabilitati ale asistentei.
Pentru a asigura pacientului o terapie medicamentoasa eficienta si corecta, asistenta trebuie sa fie
familiarizata cu indicatiile, dozarile si efectele medicamentului prescris. De asemenea pacientul trebuie
interogat inaintea fiecarei administari despre eventualele reactii alergice din trecut la substanta
respective. Asistenta trebuie sa aiba cunostintele si abilitatile de a minimiza anxietatea pacientului si de
maximize eficienta medicamentului (cunoscand modalitatea de administare, timpul etc.)

Caile de administare a medicamentelor:

 Medicamentele pot fi administrate pe diverse cai:

calea de administare mucodermica: administrare oculara, vaginala, nazala, auriculara,
transdermala (prin absorbtie), orofaringelal (inhalatii)
 calea de administare enterala: absorbtia medicamentelor prin tractul gastrointestinal
 calea de administrare parenterala: injectii sau perfuzii intradermale, subcutanate,
intramusculare, intraevenoase, intrarectale, intraosoase, intraartriale
 cale de administrate endotraheala: administarea medicamentelor in sistemul respirator cu
ajutorul sondei endotraheale
 cale de administare epidurala: administare de medicamente (anestezic sau analgezice opioide)
printr-un cateter introdus peridural
 calea de administare intrapleurala: injectarea de medicamente in spatiul pleural

Calea de administare a medicamentului determina efectele acestuia. De exemplu,

medicamentele administrate intravenos actioneaza instant deoarece intra imediat in circulatia sangvina.
De aceea antibioticele se fac de obicei intravenous pentru a determina un raspuns imediat si costant.

Prevenirea erorilor in admnistarea medicatiei

Inaintea admnistarii oricarei medicatii aceasta trebuie comparata cu medicatia prescrisa de

medic din foaia de observatie. Se va verifica mental regula celor cinci “p”:
 pacientul potrivit
 medicamentul potrivit
 doza potrivita
 calea de administare potrivita
 timpul (ora) de administare potrivit

Intodeauna se va verifica si data expirarii fiecarui medicament pe care il vom administra.

Totodata, inaintea oricarei administrari medicamentoase se vor avea in vedere drepturile
pacientului:
-dreptul de a stii de ce i se administreaza un anumit medicament si la ce efecte adverse sa se astepte
-dreptul de a refuza medicatia prescrisa

1
 Au aparut multe facilitate care sa previna erorile de administrare a medicamentelor, in special
pentru cele a caror administrare este cu risc crescut:
 amiodarone
 anticoagulante
 benzodiazepine
 chimioterapice
 dopamine
 dobutamne
 insulina
 lidocaina
 opioide (morfina)
 trombolitice

Diferitele strategii de prevenire a erorilor de administare a medicamentelor cu risc crescut

constau in prepararea acestora astfel incat ele sa poata fii imediat perfuzate, asa-numitele “premixed
infusion”.
Inainte de administarea lor trebuie verificate de catre doua nurse diferite (dozajul si rata
perfuziei).

Efectele medicamentelor si interactiunile dintre ele:

Urmarirea raspunsului la administrarea unui anume medicament necesita o buna cunoastere a

starii pacientului si a efectelor asteptate de la medicamentul administrat. De exemplu, daca un pacient
primind un antiaritmic continua sa prezinte contractii ventriculare premature, trebuie anuntat medicul
ca medicamentul administrat nu produce efectul scontat.
In cadrul monitorizarii eficientei unei anume terapii medicamentuoase, trebuie luate in calcul si
rezultatele testelor de laborator, care pot indica un efect terapeutic, un efect advers sau un nivel toxic.
De exemplu, timpii de protrombina ajuta la evaluarea efectului administarii de heparina, sau nivelul
scazut al potasiului poate fi un semn al efectelor adverse ale unui diuretic. Unele medicamente insa pot
afecta rezultatul testelor de laborator, cauzand asa-zisele rezultate “fals pozitive”. De exemplu, codeina
poate creste presiunea intracraniana.
Se va monitoriza cu atentie starea pacientului. Anumite modificari ca scaderea sau cresterea in
geutate pot afeta actiunea anumitor medicamente. Alti factori ca varsta pacientului, constitutia fizica,
sexul, statusul emotional pot afecta, de asemenea, rapunsul pacientului la admnistraea medicamentelor.
Deoarece majoritatea pacientilor primesc mai mult de un medicament, trebuie,de asemenea,
avute in vedere interactiunile dintre ele. O interactiune intre medicamente inseamna o schimbare in
absorbtia, distributia, metabolismul si excretia acestuia, care poate aparea la administrarea altui
medicament sau imediat dupa aceea. O interactiune de dorit folosita ca baza in terapiile
medicamentuoase combinate, este potentarea efectului unui medicament, ajutarea mentinerii unui
anumit nivel sangvin sau mnimalizarea efectelor adverse, cu ajutorul altui medicament. Pe de alta
parte, anumite interactiuni pot avea rezultate nedorite ca diminuarea efectului unu medicament, sau, din
contra, maximizarea sa pana la efect toxic. De exemplu, pacientii fumatori necesita doze mai mari de
teofilina (medicament administart cu precadere in astm bronsic si care se metabolizeaza in ficat) decat
pacientii nefumatori, deoarece la fumatori se activeaza enzimele oxidative din ficat care cresc
metabolizarea teofilinei.

2
Urmarirea efectelor adverse

La administrarea unu medicament este necesara reunoasterea si identificarea efectelor adverse,

reactiilor toxice si alergiilor medicamentuoase. Unele efecte adverse sunt trecatoare si de intensitate
redusa, pacientul dezvoltand o toleranta fata de medicament. Altele necesita o schimbare a terapiei
medicamentuoase.
O reactie toxica la un medicament poate fii acuta, datorata dozelor excesive, sau cronica,
datorata acumularii progresive a medicamentului in corp. De aemenea, reaciile toxice pot aparea ca
rezultat al modificarii metabolismului sau excretiei care determina astfel cresterea nivelului
medicamentului in sange.
O reactie alergica la un medicament este rezultatul unei reactii antigen-anticorp. Reactia poate
fii de la o urticarie banala pana la soc anafilactic. De aceea inaintea administarii medicamentelor se
verifica eventualele reacti alergice. In principiu, testul alergic se face inaintea administrarii primei doze
dintr-un medicament. De asemenea trebuie avut in vedere ca un istoric alergenic negativ la un anume
medicament nu exclude posibilitatea aparitiei reactiei alergice in prezent sau viitor.
Alte efecte adverse ale medicamentelor pot fii dependenta si reactiile idiosincrazice (care apar
la personae cu anumite deficite genetice).
Orice administrare de medicament, calea de administrare, dozajul, refuzul pacientuli, aparitia
efectelor adverse, trebuie notificate corect si eligibil in planul de ingrijire cu semnatura asistentei.

2 ADMINISTRAREA MUCODERMALA A MEDICAMENTELOR

2.1 MEDICATIE CU CALE DE ADMINISTRARE DERMICA:

Medicamentele din aceasta categorie se aplica direct pe piele. Acestea sunt lotiuni, creme,
unguente, pudre, sampoane, aerosoli, patch-uri (plasturi medicamentosi).
Aceste medicamente sunt absorbite prin epiderma pana la derma. Gradul de absorbtie depinde
de vascularizarea zonei respective.

Nitroglicerina, fentanylul, nicotina sunt folosite pentru efectele lor sistemice. Dar cele mai
multe medicamente cu cale de administare dermica sunt folosite pentru efectul lor local.
De obicei medicamentele transdermice trebuie aplicate de doua-trei ori pe zi pentru a avea
efectele dorite.

Materiale necesare:

 medicatia
 manusi
 apasator de limba steril
 comprese sterile
 pansamente transparente semipermeabile
 leucoplast

3
Administrarea:

 se verifica, ca medicatia sa corespunda cu prescriptia medicului

 se verifica data expirarii medicamentului
 se verifica identitatea pacientului
 se explica procedura de aplicare deoarece majoritatea pacientilor, dupa externare, vor continua
sa–si administreze singuri medicamentul.
 se asigura intimitatea pacientului
 se spala mainile
 se pun manusi
 pacientul este asezat intr-o pozitie confortabila care sa permita accesul la zona care trebiuie
tratata
 se descopera zona care trebuie tratata. Se verifica, ca mucoasa sau pielea sa fie intacte(mai putin
in cazurile cand sunt tratate leziunile pielii, cum ar fii ulcerele) deoarece aplicarea pe pielea cu
leziuni pate determina absorbtia medicamentuoasa sistemica si irtatii
 daca este necesar se curate pielea de secretii, cruste, celule moarte sau urmele vechilor aplicatii
medicamentuoase, apoi se schimba manusile

Aplicarea cremelor sau unguentelor:

 se deschde recipientul punandu-se capacul cu fata exterioara in jos pentru a se evita

contamonarea suprafetei interioare a capacului
 se desface apasatorul de limba steril si se ia cu ajutorul lui crema sau unguent si se pune in
mana cu manusa
 se aplica apoi crema sau unguentul pe suprafata afectata prin miscari lente, usoare, in sensul
cresterii firelor de par
 pentru a evita contaminarea medicamentului se va folosi de fiecare data alta spatula pentru a lua
crema din recipient

Inlaturarea unguentelor:

 se spala mainile si se pun manusi

 se toarna solvent pe manusi si se aplica pe zona cu unguent in sensul cresterii firelor de par
 se imbiba o compresa sterile cu solvent si se indeparteaza bland unguentul
 excesul ramas se sterge cu o compresa sterile
 se va evita frecarea zonei pentru a nu produce iritatii

Administrarea altor medicamente

Administrarea medicamentelor sub forma de sampon:

Medicamentele sub forma de sampon includ agenti keratolitici si citostatici, solutii linden si se
folosesc in tratarea matretii, psoriazisului, eradicarea paduchilor etc.
Deoarece instructiunile de aplicare pot varia de la o firma producatoare la alta, se va citi pe
eticheta samponului cantitatea indicate pentru spalare.

4
 Se va evita ca samponul sa intre in contact cu ochii. Daca se intampla totusi,trebuie spalati
imediat cu multa apa. De asemenea, se va evita contactul samponului cu cavitatea bucala. Anumite
sampoane care contin agenti citostatici sunt extreme de toxice daca sunt ingerate.

Administrarea:

 pregatirea pacientului
 se agita samponul pentru a uniformiza continutul sau a mixa solutiile componente
 se uda bine cu apa parul pacientului
 se aplica cantiatea indicat de sampon
 se spala parul si scalpul cu samponul aplicat fara a folosi unghiile
 se lasa samponul sa-si faca efectul conform indicatiilor din prospect (de obicei 5-10 min)
 se clateste cu apa din abundenta
 se sterge parul si se usuca
 dupa uscare se piaptana sau se perie parul pacientului
 daca este nevoie se foloseste piaptene fin cu dintii desi pentru inlaturarea eventualelor oua de
paduchii

Administrarea aerosolilor spray:

 se agita flaconul pentru a mixa compozitia daca este cazul. Se tine recipientul la 15-30 cm de
piele si se pulverizeaza o pelicula fina de medicament pe zona care trebuie tratata

Aplicarea pudrei:

 pentru a aplica pudra se usuca suprafata pielii dupa ce a fost curatata de reziduuri, colectii
 se aplica un strat subtire de pudra pe zona care trebuie tratata

Consideratii speciale:

 pentru a pastra medicamentul pe zona tratata si pentru a nu se imprastia pe hainele pacientului

se poate acoperii zona cu o compresa sau cu un pansament semipermeabil transparent
 daca se aplica medicatia pe mana sau piciorul pacientului, se poate aacoperi apoi zona tratata cu
manusa de bumbac respective soseta de bumbac
 se va verifica frecvent zona tratata pentru depistarea precoce a eventualelor iritatii, reactii
alergice
 nu se va aplica nicioadata medicamentul fara a curate zona tratata de vechea aplicare pentru a
preveni astfel iritatia pielii prin acumulare de reziduuri medicamentuoase vechi
 purtarea manusilor este obligatorie si pentru a preveni absorbtia medicamentului prin pielea
mainilor asistentei
 pansamentele si manusile folosite vor fi aruncate la deseuri contaminate
 aplicarea unguentelor pe mucoase se va face in cantitati mult mai mici decat pe piele deoarece
mucoasele sunt de obicei umede si absorb unguentul mult mai repede decat pielea

5
2.2 ADMINISTRATIA TRANSDERMALA A MEDICATIEI :

Printr-un patch adeziv sau un unguent dozat aplicat pe piele, substanta medicamentuoasa este
eliminat constant, controlat, direct in circulatia sangvina, obtinandu-se un efect sistemic prelungit.
Medicatia transdermala folosita este nitroglicerina (in controlul anginelor), scopolamina
(folosita ca antiemetic), estradiolul (folosit in postmenopauza), clonidina (folosita in hipertensiune),
nicotina (folosita la cei care doresc sa se lase de fumat) si fentanylul (un analgezic opioid folosit pentru
controlul durerii cornice).
Unguentul cu nitroglicerina dilata coronarele pentru aproximativ 4 ore pe cand un patch cu
nitroglicerina va produce acelasi efect pentru mai mult de 24 de ore.Un patch cu scopolamina
atenueaza greata pentru mai mult de 72 de ore, patch-ul cu estradiol are efect o saptamana, cel cu
nicotina 24 de ore, iar cel cu fentanyl pentru 72 de ore.
Contraindicatiile de patch-uri transdermale sunt reactiile alergice la medicamentul respectiv sau
pielea iritata.

Materiale necesare:

 manusi
 medicatie prescrisa
 bandaj adeziv
 bandaj transparent semipermeabil

Administrare:

 se verifica medicatia prescrisa cu cea primita de la farmacie

 se spala mainile si se pun manusi
 se verifica eticheta medicamentului si data expirarii
 se verifica identidatea pacientului
 se explica procedura pacientului
 se inlatura medicatia anterioara

Aplicarea unguentului transdermal:

Cel mai folosit unguent transdermal, folosit pentru efectul sau sistemic, este nitroglicerina. Se
foloseste pentru a dilata vasele sangvine si pentru a imbunatatii irigarea cardiaca la pacientii cu
ischemie cardiaca sau angina pectorala.

 mai intai se masoara si se noateaza tensiunea arteriala a pacientului

 se inlatura unguentul anterior daca este cazul
 se masoara cantitatea de unguent prescrisa (pe o hartie marcata care se otine o data cu
unguentul) si se aplica direct pe piele (de obicei pe piept sa brat)
 se poate acoperii zona cu pansament transparent semipermeabil pentru a creste absorbtia
medicamentului
 se va remasura tensiunea arteriala dupa cinci minute de la aplicarea uguentului. Daca aceasta
scade brusc si pacientul acuza dureri de cap va fi anuntat medicul imdeiat pentru a reduce doza
 se indica pacientului sa stea lungit in pat sau sezand in scaun imediat dupa aplicarea
unguentului

6
Aplicarea patch-urilor transdermale:

 daca pacientul va primi medicatie transdermala trebuie sa fie instruit cu atentie asupra folosirii
corecte a acesteia, deoarece dintre ei vor continua sa si le administreze singuri acasa
 se va explica pacientului ca patch-ul are mai multe straturi. Stratul care sta in contact direct cu
pielea contine o mica cantitate de sunbstanta medicamentuoasa si permite intrarea acesteia in
circulatia sangvina. Urmatorul strat controleaza eliberarea treptata a medicamentului din
portiunea principala a patch-ului. Al treilea strat contine principala doza de medicament.
Ultimul strat, cel exterior, consta intr-o bariera din poliester si aluminiu.
 pacientul va fi invatat sa-si apice patch-ul in locuri potrivite cum ar fi partea superioara a
bratului sau pieptulin spatele urechii, evitand sa atinga gelul. Zona de aplicare trebuie sa fie
uscata si fara par
 va fi invatat sa alterneze locurile de aplicare de fiecare data cand schimba patch-ul, pentru a
evita iritatiile pielii
 nu-si va aplica patch-ul cu piele cu leziuni, nici in spatele genughiului sau cotului
 dupa aplicare isi va spala mainile pentru a indeparta eventualele urme de gel
 daca uda accidental suprafata cu gel sau scapa patch-ul pe jos va trebui sa il inlocuiasca cu unul
nou plasat in alt loc
 va trebui sa-si aplice patch-ul la aceeasi ora pentru a asigura continuitatea tratamentului
 noul patch il va aplica cu 30 de minute inainte de al indeparta pe cel vechi
 se scrie data si ora aplicarii patch-ului pe suprafata lui exterioara

Consideratii speciale:

 cand i se administreaza patch-ul cu scopolamine sau fentanyl pacientul nu are voie sa sofeze
pana cand nu se instaleaza raspunsul la medicatia administrate
 pacientul va fii monitorizat pentru depistarea precoce a efectelor adverse (durere de cap,
hipotensiune la administrarea de nitroglicerina etc)

2.3 ADMINISTRAREA MEDICATIEI PE CALE OCULARA:

Medicatia oculara (picaturi, unguente) are scop atat diagnostic cat si terapeutic. Picaturile de
ochi pot fi folosite in timpul examenului oftalmologic pentru a anestezia ochiul, a dilata pupila
facilitand examinarea, a evidentia corneea pentru examinare. Medicatia oculara poate de asemenea sa
fie folosita pentru lubrefierea ochiului, tratament (glaucom, infectii oculare), protectia vederii la nou-
nascut, lubrefierea orbitelor pentru introducerea protezelor oculare.
Intelegerea efectelor oculare a medicatiei administrate pe aceasta cale este foarte importanta
deoarece anumite medicamente pot cauza afectiuni sau serioase efecte negative. De exemplu,
acetilcolinergicele, care sunt frecvent folosite in timpul examinarii ochiului, pot grabi aparitia
glaucomului la pacienti cu predispozitie pentru aceasta boala.

7
Materiale necesare:

 medicatia prescrisa
 manusi
 apa calda sau solutie normala salina
 comprese sterile
 pansamente oculare

Pregatirea materialelor:

 se va verifica daca medicatia este pentru aministrare oculara si data expirarii

 se noteaza data primei folosiri a flaconului (dupa deschidere se va folosi cel mult 2 saptamani
pentru a evita contaminarea)
 se verifica ca solutia medicamentoasa oftalmica sa nu fie decolorata, precipitata etc (se va avea
in vedere ca majoritatea solutiilor oftalmice sunt suspensii si au un aspect tulbure). Nu se vor
folosi solutiile care par anormale ca aspect
 daca capatul tubului cu unguent oftalmic a facut crusta, aceasta se va elimina intr-o compresa
sterila

Administrarea:

 compara medicatia prescrisa de medic cu cea primita de la farmacie

 se spala mainile
 ne asiguram ca stim exact care ochi trebuie tratat deoarece medicul poate prescrie medicamente
si doze diferite pentru cei doi ochi
 se verifica identitatea pacientului
 se va explica procedura pacientului si i se va asigura intimitatea
 se pun manusile
 se indeparteaza cu blandete pansamentele daca exista
 se vor curata secretiile intai in jurul ochiului cu comprese sterile si apa calda sau solutie normal
salina. Apoi, i se cere pacientului sa inchida ochiul si se va curata din interior spre exterior cu
comprese sterile diferite pentru fiecare orbita
 pentru a indeparta crustele din jurul ochiului se pot mentine pe ochi comprese umede sterile
timp de 1,2 minute. Se va repeta procedeul pana cand crustele vor putea fi indepartate cu
usurinta.
 pacientul va sta culcat sau sezand, cu capul dat pe spate si inclinat pe partea cu ochiul afectat

Administrarea medicamentelor prin instilatii oculare;

 se detaseaza capacul picuratorului daca este necesar si se trage solutie in pipeta. Se va avea in
vedere sa nu se contamineze capatul picuratorului
 inaintea administrarii se va invata pacientul sa priveasca in sus si in departare. Astfel corneea va
fi intr-o pozitie care sa minimalizeze riscul de a fi atinsa daca pacientul clipeste involuntar in
timpul administrarii
 se poate sprijini mana cu picuratorul pe fruntea pacientului fara a a atinge capatul acestuia, iar
cu cealalta mana se va trage in jos cu blandete pleoapa inferioara si se va instila medicamentul
in sacul conjunctival

8
 se va evita sa se aplice picaturile direct pe globul ocular pentru a nu provoca disconfort
pacientului.
 daca se vor adminstra mai multe medicamente , se va astepta cel putin 5 minute intre instilari
 se vor numara cu atentie picaturile administrate pentru a nu gresi doza indicata
 dupa administrare se da drumul cu blandete pleoapei inferioare si se cere pacientului sa
clipeasca pentru distribuirea uniforma a medicamentului administrat
 daca se adminstreaza un unguent oftalmic se aplica un strat subtire de-a lungul sacului
conjunctival dinspre interior spre exterior. Se roteste tubul cu unguent pentru a finaliza
aplicarea
 dupa administrare si eliberarea pleoapei inferioare se cere pacientului sa inchida ochii si sa-si
roteasca globii oculari pentru o distributie uniforma a medicamentului
 daca se aplica mai multe unguente oftalmice se va astepta cel putin 10 minute intre administrari

Adminstrarea medicatiei prin aplicarea de discuri oculare:

Discurile oculare sunt mici si flexibile, si sunt formate din trei straturi: doua exteriare si unul de
mijloc, care contine medicamentul. Discul medicamentos pluteste intre pleoapa si sclera si poate fi
purtat chiar in timpul innotului sau activitatilor sportive. Prin administrarea tratamentelor oculare sub
forma de discuri medicamentoase pacientul este scutit de grija de a-si adminstra picaturi oculare la
anumite intervale de timp. Dupa ce discul este plasat, lichidele oculare il umezesc eliberandu-se astfel
medicamentul pe care il contine. Lentilele de contact si umiditatea oculara nu afecteaza discurile.
Discul ocular poate elibera medicamentul pe care il contine chiar si o saptamana de la aplicare. (cum ar
fi discurile care contin pilocarpina, folosita in tratamentul glaucomului). Contraindicatiile folosirii
discurilor oculare sunt conjunctivitele, keratitele, dezlipirile de retina si alte afectiuni in care constictia
pupilara trebuie evitata.

Aplicarea discurilor oculare:

Este indicat sa se aplice discurile inainte de culcare pentru a minimaliza efectele si disconfortul
determinat de incetosarea vederii, care apare de obicei imediat dupa adminstrare.
 se spala mainile si se pun manusi
 se trage un disc din pachet
 se trage cu blandete pleoapa inferioara si se plaseaza discul in sacul conjunctival. Discul trebuie
asezat orizontal , nu vertical
 se reaseaza pleoapa peste si deasupra discului. Daca discul inca se vede se va trage din nou
pleoapa inferioara si se va reaseza peste disc. Se poate sugera pacientului sa-si ajusteze pozitia
discului presand foarte usor pe pleapa inferioara inchisa.Va fii avertizat sa nu se frece la ochi
pentru a nu se rani
 daca discul aluneca afara accidental, se va spala in apa rece si se va aplica din nou
 daca pacientul necesita aplicarea discurilor la ambii ochi, acestea se vor administra si indeparta
in acelasi timp pentru a primi medicatie concomitent la ambii ochi
 daca discul aluneca in repetate randuri va fi aplicat sub pleoapa superioara .Pentru aceasta, se
ridica si se indeparteaza de globul ocular cu blandete pleoapa superioara si se va pozitiona
discul in sacul conjunctival. Se reaseaza pleoapa la loc si se cere pacientului sa clipeasca de

9
 cateva ori. De asemenea, pacientul isi poate pozitiona discul presand cu blandete pleoapa
superioara inchisa
 daca pacientul va continua medicatia acasa, el trebuie invatat cu atentie modul de aplicare si de
indepartare a discurilor. Cu timpul, pacientului i se va parea din ce in ce mai usor aplicarea
discurilor, obisnuindu-se cu manevrele necesare si cu senzatia respectiva
 pacientul va fii avertizat asupra eventualelor efecte adverse ale folosirii discurilor
medicamentoase oculare( de exemplu la administrarea de pilocarpina): senzatia de corp strain
intraocular, roseata ochiului, prurit, edem , intepaturi, lacrimare, dureri de cap. Multe simptome
vor disparea dupa aproximativ 6 saptamani de folosire. Daca totusi acestea persista si sunt
puternice, trebuie anuntat medicul imediat.

Indepartarea discurilor oculare:

Indepartarea discurilor oculare se poate face fie cu un deget fie cu doua. Dupa ce se spala
mainile si se pun manusile se indeparteaza pleoapa inferioara pentru a fii evidentiat discul si cu
aratatorul de la cealalta mana se va impinge trage discul prin alunecare in afara sacului conjunctival.
De asemenea, se poate prinde discul cu doua degete si se scoate afara.
Daca discul este sub pleoapa superioara se vor aplica miscari blande , circulare pe pleaoapa
inchisa a pacientului, dirijandu-se discul spre coltul ochiului (nu peste cornee) si de acolo in sacul
conjunctival al pleoapei inferioare de unde se va scoate prin manevra descrisa mai sus.

Consideratii speciale:

 daca se adminstreaza medicatie oculara cu absorbtie sistemica (de exemplu atropina), se va

presa bland cu degetul pe coltul intern al ochiului respectiv timp de 1-2 minute dupa instilare in
timp ce pacientul tine ochii inchisi. Aceasta manevra va impiedica medicamentul sa se reverse
in ductul lacrimal
 daca se adminstreaza medicatie la ambii ochi se va folosi cate o compresa curata pentru fiecare
pentru a indeparta surplusul de medicament care se poate scurge din ochi
 daca medicamentul are pipeta separat se va descarca orice rest de medicament din aceasta in
flacon evitandu-se sa se atinga de ceva
 pentru a evita contaminarea, este indicat ca un medicament sa nu fie folosit la mai multi
pacienti
 daca se indica adminstrarea de picaturi si unguent la acelasi pacient, picaturile se vor adminstra
primele
 ca si complicatii, anumite medicamente adminstrate pe cale oculara pot determina arsuri
temporare, prurit si roseata, si rareori efecte sistemice
 daca necesita continuarea tratamentului acasa, pacientul trebuie invatat efectuarea corecta a
manevrelor de adminstrare

10
2.4 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN PICATURI AURICULARE:

Instilatiile auriculare se folosesc pentru tratamentul infectiilor si inflamatiilor urechilor,

indepartarea cerumenului, anestezie locala, sau indepartarea insectelor ajunse accidental in ureche.
Instilatiile auriculare sunt in principiu contraindicate pacientilor cu perforatie de timpan, dar se
pot totusi efectua anumite manevre sterile.
De asemenea, instilatiile cu hidrocortizon sunt contraindicate pacientilor cu herpes, alte infectii
virale, fungi etc.

Materiale necesare :

 picaturile prescrise
 sursa de lumina
 aplicator cu capatul de bumbac
 bol cu apa calduta
 dopuri urechi din bumbac

Pregatirea medicamentelor:

 pentru a preveni efectele adverse ce pot apare la administrarea de instilatii auriculare prea reci
(vertij, greata , durere) se vor pregati instilatiile la temperatura camerei fie tinandu-le intr-un bol
cu apa calda fie incalzind flaconul in mana, si se vor testa pe incheietura mainii inainte de
aplicare
 daca se va folosi picurator de sticla se va verifica integritatea acestuia pentru a nu rani canalul
auditiv

Adminstrarea :

 se spala mainile
 se verifica identitatea pacientului
 se va verifica medicamentul care trebuie administrat, dozajul si ne asiguram ca stim exact care
este urechea afectata
 se asigura intimitate pacientului
 se aseaza pacientul culcat pe partea opusa urechiei afectate
 se pozitioneaza canalul auditiv (la adult se trage ureche in spate si in sus, la copil in spate si in
jos) pentru o mai buna patrundere a medicamentului
 se va sterge orice secretie observata cu aplicatorul cu capat de bumbac, deoarece orice colectie
poate reduce efectul medicamentului
 se verifica medicamentul care trebuie adminstrat ca data de expirare si se compara inca o data
cu indicatia medicului
 cu urechea corect pozitionata se aplica numarul indicat de picaturi tinand in asa fel picuratorul
incat picaturile sa fie aplicate nu direct pe timpan ci pe peretele canalului auditiv, pentru a
dimuna disconfortul pacientului
 se mentine urechea in acceasi pozitie pana cand medicamentul dispare cu totul in interiorul
canalului auditiv, apoi este eliberata in pozitia obisnuita.

11
 se cere pacientului sa ramana culcat inca 5-10 mkinute pentru a lasa medicamentul sa fie
absorbit si se poate pune un dop de bumbac pentru a impiedica scurgerea medicamentului,
avand grija sa nu fie introdus prea adanc pentru a nu crea presiune in canalul auditiv
 se curata si usuca ureche externa
 daca este indicat se va repta aceeasi procedura in cealalta ureche dupa cel putin 10 minute
 se spala mainile

Consideratii speciale:

 Canalul auditiv este in mod normal foarte sensibil, iar atunci cand are anumite afectiuni, aceasta
sensibilitate creste, de aceea se recomnda o blndete deosebita in efectuarea manevrelor
 Se vor spala mainile inainte si dupa efectuarea instilatiilor cat si intre aplicatii daca se indica
adminstrarea la ambele urechi
 Pentru a preveni ranirea timpanului, nu se va introduce niciodata aplicatorul cu capat de
bumbac dincolo de punctul care se poate vedea cu ochiul liber
 Daca se indica administrare de picaturi si unguent, se vor aplica intai picaturile
 Daca necesita continuarea tratamentului acasa, pacientul trebuie invatat cu atentie metoda
corecta de adminstrare
 Daca pacientul prezinta vertij, se vor ridica barele de protectie ale patului in timpul adminstrarii
si se va evita ridicarea brusca sau grabita dupa terminarea procedurii, pentru a nu-i accentua
vertijul.
 Pacientul trebuie supravegheat pentru a observa eventualele reactii adverse ca: vertij, greata,
colectii, durere etc

2.5 ADMINISTRAREA MEDICATIEI PE CALE NAZALA:

Medicatia pe cale nazala poate fi sub forma de picaturi, spray sau aerosoli (folosind un
nebulizator).
Majoritatea medicamentelor administrate in acest fel produc mai degraba efecte locale decat
sistemice. Multe medicamente cu cale de administrare nazala sunt vasoconstrictoare, folosite pentru
ameliorarea congestiei nazale.
Alte tipuri de medicamente folosite pe aceasta cale sunt antisepticele, anestezicele si
corticosteroizii. Anestezicele locale pot fi adminsitrate pentru asigurarea confortului pacientului in
timpul unei examinari rinolaringeale, laringoscopii, bronhoscopii sau intubatii endotraheale.
Corticosteroizii reduc inflamatia in sindroamele alergice sau inflamatorii sau atunci cand pacientul are
polipi nazali.

Materiale necesare:

 medicatia prescrisa
 manusi
 tavita renala

12
Administrarea:

 se reverifica medicatia prescrisa de medic cu cea ridicata de la farmacie, data expirarii

medicamentului, concentratia
 se confirma identitatea pacientului
 se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de colaborarea sa si pentru a-i reduce
anxietatea
 se asigura intimitate pacientului
 se spala mainile si se pun manusi
 se pozitioneaza pacientul corect, in functie de manevra pe care vrem sa o efectuam.

Administrarea de picaturi nazale:

 pentru a i se administra picaturi, pacientul trebuie pozitionat culcat cu capul usor inclinat spre
zona afectata.
 se fixeaza o nara ridicand-o usor si asezand picuratorul exact la orificiul de intrare. Picuratorul
se va indrepta in sus si spre linia mediana a nasului, mai degraba decat in jos entru ca
medicamentul sa se duca inspre spatele cavitatii nazale nu in gat.
 se introduce apoi picuratorul aproximativ 1 cm in nara fara a o atinge si se adminsitreaza doza
prescrisa de medicament.
 pentru a evita ca medicamentul sa curga afara din nara se indica pacientului sa-si mentina
pozitia inca 5 minute de la administrare si sa respire pe gura, permitand astfel medicamentului
sa efectueze constrictia mucoasei si sa diminueze congestia nazala.
 pacientul poate expectora in tavita daca medicamentul a ajuns in gura sau gat.
 se va sterge cu o compresa curata excesul de medicament de pe fata pacientului, daca este cazul
 se va spala picuratorul cu apa calda si va fii lasata sa se usuce, fiind indicat sa se foloseasca
doar la acelasi pacient.

Administrarea de spray-uri nazale:

 pacientul este pozitionat fie ridicat cu capul dat pe spate, fie culcat, cu umerii ridicati, capul
dincolo de marginea patului, in hiperextensie. Se va sprijini capul pacientului astfel pozitionat.
 se inlatura capacul spray-ului
 se astupa o nara a pacientului si se introduce capatul flaconului in cealalta nara
 pacientul este instruit sa inhaleze eliberand concomitent un o doza de medicament repede si
ferm, dupa care pacientul va expira pe gura.
 daca este necesar se va repeta manevra in aceeasi nara sau in cealalta
 pacientul este instruit sa isi mentina pozitia inca cateva minute dupa administrare, sa inspire
bland pe nas si sa expire pe gura, sa evite sa isi sufle nasul cateva minute.

13
Administrarea de medicamente sub forma de aerosoli:

 pacientul este rugat sa-si sufle nasul

 se agita flaconul inainte de utilizare si se indeparteaza capacul
 se tine flaconul intre degetul mare si aratator
 se indica pacientului sa isi dea capul pe spate si se introduce capatul flaconului intr-o nara in
timp ce o acoperim pe cealalta
 se elibereaza o doza de medicament printr-o miscare ferma si rapida
 se agita din nou flaconul si se introduce si in cealalta nara
 se indeparteaza adaptatorul flaconului, se spala cu apa calduta si se lasa sa se usuce fiind indicat
sa se foloseasca doar la acelasi pacient

Consideratii speciale:

 tuburile sub presiune (ca sprayurile si aerosolii) trebuie verificate sa nu fie accidentate sau
perforate.
 Pentru a evita contaminarea si raspandirea infectiilor, flacoanele se eticheteaza si se folosesc
doar la un pacient
 Pacientul trebuie invatat sa isi administreze singur si corect medicamentele daca este necesar sa
continue administrarea si acasa
 Pacientul trebuie avertizat sa nu si adminstreze medicatia un timp mai indelungat decat este
prescris, deoarece aceasta isi pot pierde efectul terapeutic sau dimpotriva, pot da dependenta
 Pacientul trebuie informat asupra posibilelor efecte adverse ale tratamentului cat si a anumitor
particularitati ale medicamentelor administrate (de exemplu, la administrarea de corticosteroizi
sub forma de spray sau aerosoli, efectul poate aparea la un interval cuprins intre 2 zile si 2
saptamani)
 Pacientul va fi invatat sa isi mentina o buna igiena orala si nazala

2.6 Administrarea medicamentelor pe cale vaginala:

Medicatia vaginala cuprinde supozitoare, ovule, creme, geluri si unguente. Acestea se folosesc
fie ca tratament al infectiilor locale (vaginite, trichomonas vaginalis), fie ca antiinflamatoare sau
contraceptive.
Medicatia care se adminstreaza pe cale vaginala poate fi nsotita de un aplicator care usureaza
plasarea medicamentului.Medicatia adminstrata pe acesta cale este eficienta daca pacienta va sta
culcata dupa adminstrare pentru a e vita pierderile de medicamente prin scurgere.

Materiale necesare:

 medicatia prescrisa
 lubrifiant
 manusi
 comprese
 pensa sau aplicator daca este necesar

14
Administrare:

 este indicata administrarea medicatiei pe cale vaginala , inainte de culcare, pentru ca pacienta sa
ramana astfel cat mai mult timp intinsa
 se verifica medicatia prescrisa de medic cu cea ridicata de la farmacie
 se confirma identiatea pacientei
 se spala mainile
 se explica procedura pacientei si i se asigura intimitate
 se cere pacientei sa micioneze inainte de administrare
 pacienta poate fi intrebata daca doreste sa-si adminstreze singura medicamentul. Daca da, va fi
instruita corespunzator.
 pacienta va fi asezata in pozitia corespunzatoare (cea ginecologica) si i se va expune doar
perineul

Administrarea supozitoarelor pe cale vaginala:

 se scoate supozitorul din invelis si, daca este necesar, se lubrefiaza cu un lubrefiant pe baza de
apa
 se pun manusi si se evidentiaza vaginul
 cu un aplicator sau cu ajutorul indexului se introduce supozitorul apoximatov 5 cm in interiorul
vaginului
 miscarile de introducere ale medicamentelor intravaginale trebuie sa fie initial in jos, spre
coloana vertebrala si apoi in sus si in spate, spre cervix)

Administrarea de creme, geluri sau unguente pe cale vaginala:

 acestea sunt insotite intotdeauna de un aplicator special care se ataseaza la tubul de unguent,
crema, gel care se va presa usor pentru eliberarea cantitatii dorite
 se pun manusile, se expune vaginul si se aplica intocmai ca la supozitoare

Consideratii speciale:

 pentru a nu se murdari hainele si patul pacientei acestea se pot proteja cu o aleza

 pacienta este sfatuita sa ramana in pat cat mai mult posibil pentru urmatoarele cateva ore
 supozitoarele trebuie pastrate la frigider deoarece se topesc la temperatura camerei
 daca pacienta va continua tratamentul acasa trebuie sa ne asiguram ca si-a insusit corect tehnica
de administrare
 pacienta este atentionata sa nu foloseasca tampoane vaginale dupa adminstrare de medicamente
intravaginal deoarece acestea pot absorbi medicamentele adminstrate
 pacienta trebuie atentionata sa evite contactele sexuale pe durata tratamentului
 pacienta va fi informata asupra eventualelor reactii adverse ( iritatii locale) care vor trebui
comunicate medicului

15
 3 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ENTERALA

3.1. MEDICATIA ORALA:

Deoarece medicamentele cu cale de adminstrare orala sunt cele mai lipsite de risc, mai ieftine
si mai convenabile ca mod de adminstrare, o mare parte din tratamentele medicamentoase se
adminstreaza pe aceasta cale.
Astfel, pe aceasta cale se pot administra tratamente sub forma de: tablete, capsule, siropuri,
elixiruri, pudre, suspensii, uleuri, granule etc. Unele necesita preparare specifica inainte de adminstrare:
uleiurile, suspensiile, granulele.
De cele mai multe ori, medicatia orala este prescrisa in doze mai mare decat echivalentul sau
parenteral, deoarece, dupa absorbtia in tractul gastrointestinal, o parte din medicatie este distrusa de
ficat si eliminata inainte de a intra in circulatia sistemica.
Dozele mediamentoase orale normale pentru un adult pot fi periculoase pentru un varstnic.
Tratamentul pe cale orala este contraindicat pacientilor inconstienti, celor care prezinta
varsaturi, cat si celor care din diverse motive nu pot inghiti.

Materiale necesare:

 medicatia prescrisa
 recipient pentru medicamente
 pahar apa sau suc pentru copii

Administrare:

 se verifica cu atentie medicatia prescrisa de medic si se compara cu cea primita de la farmacie

 se spala mainile
 se verifica data expirarii medicamentelor
 se confirma identitatea pacientului
 se verifica starea pacientului (constienta) si semnele vitale. O schimbare in starea acestuia poate
justifica schimbarea sau anularea medicatiei (de exemplu, nu se vor mai administra
antihipertensive la un pacient care prezinta hipotensiune)
 se administreaza medicatia impreuna cu apa sau alt lichid adecvat
 siropul nu se adminstreaza cu apa pentru a nu-i diminua efectul
 daca este necesar, se vor sfarama tabletele pentru a facilita inghitira lor
 se va sta langa pacient pana cand acesta va inghiti medicamentul si daca este nevoie, se va
verifica deschizandu-i gura.
 Se va reveni pentru verificarea starii pacientului in maxim 1 ora

16
Consideratii speciale:

 asistenta se va asigura ca are medicatie scrisa de medic, cerand indicatii necesare timpului si
modului de adminstrare daca este necesar. Nu se va adminstra niciodata medicatie prin indicatie
verbala
 se va anunta medcul pentru orice medicatie neadministrata din diverse motive sau efecte
adverse
 medicamentele lichide necesita atentie sporita la dozare
 nu se va adminstra niciodata un medicament dintr-un flacon neetichetat. Nu se va eticheta
niciodata un flacon decat de catre farmacist
 medicatia nu se va lasa niciodata la indemana nimanui. Pacientul poate lua din greseala altceva
sau un alt coleg le poate aranja altfel cauzand confuzii si greseli
 medicatia opioida trebuie supervizata de doaua nurse si trebuie avut in vedere atat specificul
spitalului cu privire la circuitul acestora cat si legile general valabile referitoare la acestea
 daca pacientul cere detalii despre medicatia sa, se va verifica din nou prescriptia medicului si i
se vor oferi detaliile cerute. Pacientul va trebui sa fie informat despre orice schimbare survenita
in schema sa de tratament
 pacientul va fi informat asupra posibileor efecte adverse si i se va cere sa anunte echipa de
ingrijire despre orice schimbare in starea sa
 se vor adminstra preparatele lichide pe baza de fier, de exemplu, cu ajutorul unui pai, pentru a
preveni afectarea dentara
 tot cu un pai se pot adminstra si lichidele cu gust neplacut, deoaree in acest fel vor intra in
contact cu acesta mult mai putine papile gustative
 daca pacientul nu poate inghiti o tableta sau capsula, fie aceasta se va sfarama daca este posibil,
fie se va cere medicului si farmacistului sa ofere o varianta lichida a aceluiasi medicament.
Capsulele se pot deschide si adminstra pulberea dinauntru

17
 3.2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE SONDA NAZOGASTRICA SI
GASTROSTOMA :

Pe langa faptul ca ofera o alternativa in alimentatia pacientului, montarea sondei nazogastrice

cat si gastrostomia permit si adminstrarea medicamentelor pe aceasta cale.
Inaintea adminstrarii medicamentelor pe aceasta cale, trebuie verificata cu atentie pozitia si
permeabilitatea sondei.
Adminstrarea medicamentlor uleioase este contraindicata pe acesta cale deoarece ele se lipesc
de peretii sondei si mixeaza cu alte lichide adminstrate, obstruand-o astfel.

Materiale necesare:

 medicatia prescrisa
 aleza
 seringa speciala cu piston de 50-60 ml
 comprese
 recipient pentru mixarea medicamentelor daca este necesar
 apa
 leucoplast
 pensa pentru clampat
 tub de pentru gastrostoma si palnie daca este necesar

Pregatirea materialelor:

 lichidele care se administreaza trebuie sa fie la temperatura camerei. Administrarea de lichide

reci pe sonda nazogastrica poate da crampe abdominale
 desi nu este o procedura sterila, se va verifica ca toate materialele folosite sa fie curate

Administrare:

 se verifica medicatia
 se spala mainile
 daca medicatia prescrisa este sub forma de tablete aceasta trebuie sfaramata pentru a pute fi
dizolvata intr-un lichid. De preferat sa se ceara medicatie sub forma de lichide de la farmacie
pentrru a fi administrata pe aceasta cale
 se explica procedura pacientului si i se asigura intimitate
 se confirma identitatea pacientului
 se protejeaza pacientul cu un prosop pus pe piept
 se ridica patul astfel incat pacientul sa stea cu capul usor ridicat
 se clampeaza sonda si se ataseaza seringa
 se declampeaza sonda si se aspira pentru a verifica pozitia sondei
 daca apare lichid gastric , sonda este bine pozitionata( se pot pune cateva picaturi pe o banda de
masurare a pH-ului pentru a fi siguri ca este lichid gastric- pH-ul trebuie sa fie mai mic de 5)
 daca nu apare lichid gastric, sonda cel mai probabil este in esofag si trebuie repozitionata

18
 daca se intalneste rezistenta la aspirare se va opri procedura. Rezistenta la aspirare poate fi
cauzata de o sonda nefunctionala (obstruata , de exemplu) sau de o proasta pozitionare a sondei.
De asemenea, trebuie stiu ca sondele de calibru mic se pot colaba la aspirare
 dupa verificarea pozitiei sondei si repozitionarea ei daca este necesar, se clampeaza si se lasa
capatul liber pe comprese
 se amesteca medicamentul cu apa sau alt lihid de adminstrare. Daca este tableta se va verifica
ca este suficient de sfaramat astfel incat sa poata trece fara sa obstrueze sonda, daca este capsula
se va scoate invelisul si se va dizolva continutul
 se amesteca bine pentru omogenizare medicamentul cu lichidul in care se dizolva
 se reataseaza seringa, de data aceasta fara piston si se declampeaza sonda
 medicamentul preparat se pune in seringa cate putin si se controleaza rata de curgere prin
ridicarea sondei lent
 daca medicatia curge fara probleme se va adauga putin cate putin pana la terminarea intregii
doze
 daca medicatia curge greu se va mai dilua , vascozitatea putind fi unul din motive, sau se va
opri procedura pentru a reverifica pozitia sondei.Nu se va forta introducerea medicatiei
 se va supraveghea pacientul in timpul adminstrarii. Daca se observa semne de disconfort se va
opri procedura imediat
 dupa admistrarea intregii doze, se va spala sonda cu 30-50 ml apa pentru a preveni obstruarea
acesteia cu resturile de medicament. La copii se va spala doar cu 15-20 ml apa
 dupa spalarea sondei se clampeaza rapid sonda si se detaseaza seringa montandu-se un capacel
in capatul sondei si fixand-o intr-o pozitie cat mai comoda pentru pacient
 se indeparteaza aleza
 pacientul este pozitionat pe partea dreapta cu capul usor ridicat pentru inca 30 de minute de la
adminstrare. Aceasta pozitie permite buna patrundere a medicatiei in stomac si previne refluxul
gastro-esofagian
 administrarea medicatie pe gastrostoma necesita pregatirea pacientului si a materialelor
necesare ca la administrarea pe sonda nazogastrica
 se verifica pielea din jurul stomei pentru a observa eventualele iritatii. Daca acestea exista, va fi
anuntat medicul
 se indeparteaza compresle de pe capatul tubului, se ataseaza seringa si se declampeaza tubul
 se introduc aproximativ 10 ml apa pentru a verifica permeabilitatea stomei
 daca apa curge greu sau deloc se va se va anunta medicul
 se adminstreaza medicatia avand grija sa nu se goleasca seringa de tot pentru a evita
patrunderea aerului
 dupa adminstrare se va spala cu 50 ml apa
 se clampeaza din nou, se acopera cu comprese si se fixeaza bine cu leucoplast
 se pozitioneaza pacientul pe partea dreapta cu capul usor ridicat pentru inca 30 de minute de la
adminstrare. Aceasta pozitie permite buna patrundere a medicatiei in stomac si previne refluxul
gastro-esofagian

Consideratii speciale:

 pentru a preveni administrarea unei cantitati prea mari de lichide odata (mai mult de 400 ml la
adulti), se va evita sa se adminstreze medicatia la ora mesei
 daca totusi trebie adminstrata si medicatia si hrana in acelasi timp, se va administra intai
medicatia

19
 daca pacientul primeste continuu hrana, aceasta se va opri si se va verifica reziduul stomacal.
Daca acesta este mai mare decat 50% din cantitatea de hrana adminstrata cu o ora inainte, se va
opri orice administrare de hrana sau medicamente si va fi anuntat medicul. Acesta poate fi un
semn de ocluzie intestinala sau ileus paraliticus
 daca sonda nazogastrica este atasata la o punga colectoare sau sistem de aspirare acesta trebuie
oprit si sonda clampata cel puti 30 de minute dupa administrare
 daca pacientul necesita tratament administrat pe aceasta cale timp indelungat, va fi invatat sa-si
adminstreze singur acasa in mod corect

3.3 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE BUCALA, SUBLUNGUALA SI

TRANSLINGUALA:

Anumite medicamente sunt administrate bucal, sublingual sau translingual pentru a evita
transformarea sau distrugerea lor in stomac sau intestinul subtire.Aceste medicamente administrate pe
aceste cai actioneaza rapid deoarece mucoasa orala este bogat vascularizata si permite trecerea
medicamentelor direct in circulatia sistemica.
Medicamentele administrate pe cale bucala includ nitroglicerina, metiltestosteronul. Sublingual
se administreaza isosorbid dinitratul, nitroglicerina, ergotamina. Translingual (pe limba) se
administreaza spray-uri medicamentoase pe baza de nitrati pentru pacientii cu angina cronica.

Materiale necesare:

 medicatia prescrisa
 recipient pentru medicamente

Administrare:

 se verifica medicatia prescrisa si se compara cu cea ridicata de la farmacie

 se spala mainile
 se explica pacientului modul de administrare
 se confirma identitatea pacientului
 se verifica data de expirare a medicamentelor

AdminIstrarea medicamentelor pe cale bucala si sublinguala:

 in administrarea pe cale bucala, medicamentul se plaseaza intre obraz si gingie

 pentru administrarea sublinguala, medicamentul se plaseaza sub limba pacientului
 se instruieste pacientul sa tina tableta la locul plasat pana cand se dizolva in totalitate pentru a fi
absorbita in intregime
 nu trebuie atinsa tableta cu varful limbii sau mestecata pentru a nu fi inghitita
 pacientul nu trebuie sa fumeze pana cand medicamentul nu s-a dizolvat complet deoarece
nicotina are efecte vasoconstrictoare care incetinesc absorbtia

20
Administrarea translinguala:

 pacientul va fi invatat sa tina pulverizatorul vertical, cu orificiul de iesire cat mai aproape de
gura
 va fi instruit sa pulverizeze medicamentul doar pe limba printr-o apasare ferma pe butonul
flaconului
 trebuie reamintit pacientului ca nu trebuie sa inhaleze sprayul ci doar sa il pulverizeze pe limba
si sa astepte 10 secunde dupa adminstrare inainte de a inghiti

Consideratii speciale:

 nu se vor da lichide sa bea pacientului dupa administrare de medicamente pe cale bucala,

deaorece unele necesita aproape o ora pentru a fi absorbite in totalitate. De asemenea, nu trebuie
nici sa-si clateasca gura pana la absorbtia completa a medicamentului
 unii pacienti care iau frecvent nitroglicerina sublingual pot simti furnicaturi la locul de
adminstrare.Se poate alterna locul de adminstrare pentru a nu provoca iritatii.

21