Dup\ 20 de ani...

2010 - un an care va marca, f`r` îndoial`, un nou început pentru ANAT, [i pentru mul]i dintre noi...
Este o onoare pentru mine s` m` aflu la conducerea celei mai puternice organiza]ii din turismul românesc, într-un an de jubileu,
într-un an în care ne vom s`rb`tori primii 20 de ani de activitate, 20 de ani frumo[i [i grei, care au însemnat str`danii [i eforturi,
satisfac]ii dar [i grele încerc`ri, mândrie [i orgoliu, dar [i îndoieli [i temeri, alian]e [i desp`r]iri, bucurii [i dezam`giri [i mult
mai multe, spuse [i nespuse...
Sunt mândr` [i mai ales onorat` s` reprezint „ANAT la 20 de Ani”, dar [i con[tient` c` zestrea bogat` pe care am primit-o în dar
este, în acela[i timp, o imens` provocare! De[i m` aflu la jum`tate de mandat, a sosit momentul unui nou început pentru ANAT.
2010 va fi începutul unui drum nou - primul Târg Interna]ional de Turism marca ANAT, “Campania Alege Agen]ia de turism - CORINA MARTIN
C`l`tore[te cu ANAT”, Caravana ANAT, un alt secretar general, o echip` reformat` a executivului, un sediu nou, un Protocol unic PREßEDINTE ANAT
cu toate Patronatele din Turism, ini]iat de ANAT, proiectul „Vacan]` în ]ara Mea”, primele spot-uri TV de Campanie ANAT,
Asocia]ia de promovare a Bucure[tiului, Travel industry Card - o nou` marc` ANAT , bugete pentru Regiunile ANAT - sunt numai
câteva din proiectele finalizate sau aflate în derulare în acest an, [i mai sunt înc` multe, foarte multe de f`cut... ßi înc` o premier` - o nou`
Revist` ANAT Media... o echip` redac]ional` curajoas` [i motivat`, c`reia îi urez „Mult Succes!” în drumul pe care a pornit, al`turi de
membrii ANAT!
V` invit pe to]i s` parcurgem împreun` „2010 - ANAT la 20 de Ani”, cu o nou` abordare, cu o schimbare de mentalitate, cu o percep]ie
nou`, în care s` fim - noi în[ine, primii care CREDEM!

Consiliul coordonator
SUMAR din partea ANAT
(Grupul de lucru mass-media)

Pre[edinte
Dr. Petre BALAß

Forumul Na]ional de Turism – pag 8 Membru de onoare

Marcel BåDESCU

Membri:
INCOMING: Topul Oraselor Destinatie 2010 – pag 10 Drago[ ANASTASIU
Dan ANGHELESCU
Dr. Alin BURCEA
ÎN TOP: 2010 Anul croazierelor la români – pag 12 Marian COJOCåRESCU
Carmen VISALON
Redactor-[ef
EXCLUSIV: Interviu cu Excelen]a Sa dna Saloua Bahri, Anne-Mary NE CHITA
ambasadorul Tunisiei \n România – pag 14 Redac]ie
Cosmin IVAN
Maria BOBOC
DESTINA¥II: Tunisia - 5 motive pentru a vinde – pag 16 ANDREEA ßIPOTEANU
Corespondent special
INTERVIU: Michele Meoni – COO Continental Hotels, dr. Mircea DRåGHICI

Corespondent special de la Chi[in`u

pre[edinte al Clubului Skal Bucure[ti – pag 18 Maria CIOCHINå
Foto
STATISTICå: 2009 retrospectiv – pag 20 Arhiva ANAT Media
Editorul nu \[i asum` responsabilitatea exactit`]ii
HOTEL: Sava Hotels & Resorts face informa]iilor din revist`. Aceasta revine, exclusiv,
semnatarilor articolelor.
Public`m reclame care intereseaz`, direct, activitatea
o ofert` “durabil`” – pag 21 agen]iilor de turism, dar nu r`spundem de con]inutul
acestora.
A[tept`m informa]ii [i opinii de interes general de la orice
membru sau partener ANAT.
TURISM Tendin]e, mode, pronosticuri la români Editor: Travel Advisor Media
Director general
T raian B`dulescu
DE LUX: pag 22 traian.badulescu@anat.ro 0722 766 255

EVENIMENT: ANAT sus]ine parteneriatul spa cu Bulgaria – Travel Advisor Media

pag 24 Adresa redac]iei:

Splaiul Unirii nr. 16, Blocul SIF Muntenia, et. 8,
Sect. 4, Bucure[ti
EVENIMENT: Petra Stolba: 2010, Austria sub semnul
3
Telefon: 021.312.68.43,
Fax: 021.312.19.08
optimismului moderat pag 26 e-mail: anatmedia@anat.ro,
www.anat.ro
ISSN: 1584-0085
Se distribuie GRATUIT!
MONDEN: Revelionul Turismului pag 28

februarie 2010
 EDITORIAL

Criza de (bun\)voin]\
D
iscutam, deun`zi, cu un membru important ANAT despre vidul de informa]ii de pe pia]a turistic` na]ional`. ßi
se gândea domnia sa la necesitatea unei publica]ii de turism gen „Travel Trade Gazette” or „Travel Agent”.
de ANNE-MARY NECHITA
Dar se întreba, de asemenea, unde ar putea g`si un redactor [ef competent, un personaj care s` st`pâneasc`
excelent pârghiile pie]ei de capital, s` presteze la standarde UE [i s` accepte s` fie pl`tit la standardele din REDACTOR-ßEF ANAT MEDIA
România. Unde s` g`seasc` un om de încredere, cu solu]ii care s` duc` la cre[terea vânz`rilor [i la
eficientizarea procesului de vânzare. Extrapolând, acela[i lucru se întâmpl` [i în cadrul agen]iilor de turism
române[ti. To]i se gândesc unde ar putea g`si un angajat competent, pe care s`-l pl`teasc` „dup` buget’, [i
care s` nu-[i deschid`, câteva luni mai târziu, propria agen]ie.
Ei bine, f`r` urm` de patetism filosofic, un manager din vestul continentului [i-ar fi r`spuns c` avantajul
competitiv este oferit de resurse, capacit`]i [i competen]e. [i ar fi recunoscut c` cele mai valoroase „assets”, Anne-Mary Nechita
resurse adic`, ale unei firme sunt inteligen]a, talentul, expertiza [i reputa]ia angaja]ilor s`i, pentru este, \ncepand cu acest
dezvoltarea c`rora el trebuie s` investeasc` timp, bani [i, mai ales, bun`voin]`. num`r, noul Redactor
Ce ar putea reliefa o minianaliz` „SWOT” a pie]ei de munc` din industria de travel româneasc`? ßef al revistei ANAT
„Strenghts” - Puncte forte: anual de pe b`ncile institu]iilor de educa]ie din România ies sute de tineri Media. Ea are o
preg`ti]i, cel pu]in teoretic, s` fac` fa]` solicitan]ilor de vacan]e. Parteneriatele interacademice se înmul]esc experien]` de 15 ani \n
considerabil, celor interesa]i s`-[i preg`teasc` în mod continuu angaja]ii oferindu-li-se [ansa de a-[i deduce marketing & PR [i
cheltuielile din impozitul pe profit sau din cel pe venit. Absolven]ii, mul]i, pu]ini, câ]i mai r`mân în ]ar` dup` [apte ani \n presa de
terminarea studiilor, dispun de suficient` inteligen]` încât s` inventeze sau s` se... reinventeze. Strategia de turism (Vacan]e [i
a se muta de la o agen]ie la alta pentru a-[i spori remunera]ia sau pentru a fi promova]i cât de cât pe scara c`l`torii, România
ierarhic` demonstreaz` cu prisosin]` c` nu le lipse[te imagina]ia, iar modul în care le reu[e[te acest lucru Pitoreasc` & Ziua
arat` chiar c` unii au talent. Turistic`), fiind \n
„Weaknesses” - Puncte slabe: lipsa de stimulare financiar` [i mental` din partea angajatorului; absen]a unor acela[i timp Director
touroperatori/ travel agen]i de ni[` a c`ror existen]` s` permit` o mai strict` specializare [i, implicit, o Editorial al revistei
fidelizare a angaja]ilor. Pu]ine agen]ii [i-au creat un sistem ierarhizat de bonifica]ie care s` incite la online 7 Travel
autodep`[ire, [i la fel de pu]ine investesc cu adev`rat în training, în know how, de[i se recunoa[te, în (www.7travel-
unanimitate, c` sistemul de educa]ie din România este, pe alocuri, lacunar. Avem ca exemplu prezen]a înc` magazine.eu,
redus` la „ANAT Training Center” – cursuri de care orice angajator [i angajat ar trebui s` profite la maxim! www.7travel.ro ).
La fel de „bine” pus la punct este [i conceptul de management utilizat în unele agen]ii, autoritarismul [efului Anne-Mary este
neavând nimic de a face cu spiritul de echip` practicat în lumea civilizat`. Mizând c` rata somajului [i licen]iat` \n stiin]ele
adâncirea crizei le va ]ine oamenii lega]i de jobul din agen]ie, mul]i uit` c` respectul la locul de munc` se comunic`rii la
câ[tig`, [i nu vine la pachet, odat` cu contractul de angajare. Univeristatea Bucure[ti
„Opportunities” - Oportunit`]i: pia]a explodeaz` de posibilit`]i de angajare oferite de companii aeriene, [i absolvent` a ßcolii
hoteluri [i companii de croazier`. Furnizorii de locuri de munc` se orienteaz` [i c`tre pia]a de travel, ca o Superioare de
surs` de for]` de munc` cel pu]in familiarizat` cu domeniul turism. Re]elele sociale ofer` [i ele noi Jurnalistic`.
perspective agen]ilor de turism, care încep s` priveasc` c`tre o pia]` global` în care, pentru cei cu abilit`]i
deosebite pentru vânzare, grani]ele nu mai exist` demult.
„Threats” – Amenin]`ri: luptele interne - între agen]i [i agen]ii, între agen]ii [i agen]ii, - nu vor face alta
decât s` alunge turi[tii, care, fie se vor lua dup` „sfatul prietenilor”, fie se vor orienta c`tre Internet, pentru
a-[i concepe singuri pachetele de vacan]`. Cei care vor mai avea nevoie de „consilier” vor prefera, cel mai
probabil, s` apeleze direct la Dertour, Thomas Cook sau TUI...

Scenariul prezentat ar putea p`rea unora hilar, altora apocaliptic, în func]ie de partea de baricad` pe care
sunt pozi]iona]i. În fond, în afaceri, banii nu au miros. Cu asta suntem to]i de acord. Ce mai conteaz` sub ce
nume operezi, totul este s` r`mâi în pia]`. Dar ca s` continui s` fii cel care face c`r]ile, trebuie s`-]i aminte[ti
c`, indiferent de nivelul afacerii pe care o conduci, sau de statutul t`u social, trebuie, la rândul t`u, s` creezi,
s` evoluezi, s` inovezi.
Economia mondial` î[i pune demult problema comportamentului economic [i supune analizei consecin]ele
ac]iunilor economice, nu doar inten]iile. În acest context, trebuie s` ne amintim c` avem o Românie. Sigur c`

4
fiecare alta. Dac` am ac]iona cu pu]in` (bun`)voin]`, am putea avea cu to]ii o Românie prosper`. Zarurile
nu au fost înc` aruncate...

ANAT MEDIA, nr. 64

 e-commerce

Travel Guard
lanseaz\ servicii
de asigurare
pentru agen]iile
de turism prin
intermediul
Amadeus

Agen]iile care fac parte din re]eaua Amadeus dispun acum de un suplimentare c`tre clien]i. Acest lucru contribuie la îmbun`t`]irea
instrument de rezerv`ri pentru produsele de asigurare Travel Guard, modalit`]ii de furnizare a serviciilor [i astfel a percep]iei clien]ilor”.
ceea ce le va oferi oportunit`]i reale de a î[i majora veniturile Chartis Romania
Claudia Nicolescu, Travel Manager la Travel Guard România, a
Tel:+4 021 300 96 23 explicat: „Suportul tehnic oferit de Amadeus pentru acest instrument
Bucure[ti, România, Februarie 2010, Amadeus, lider global în Fax: +4 021 300 96 36 inovator îi va pemite utilizatorului s` economiseasc` un timp
furnizarea de tehnologie [i solu]ii de distribu]ie pentru industria E-mail: Claudia.nicolescu@travelguard.com considerabil în momentul rezerv`rii unei asigur`ri Travel Guard. Prin
turistic`, a încheiat un parteneriat cu Travel Guard (companie a ad`ugarea unor produse adi]ionale la rezervarea de avion, agen]ia
grupului Chartis [i furnizor global de asigur`ri de c`l`torie [i servicii de voiaj î[i va maximiza venitul.”
de asisten]`), pentru a dezvolta solu]ii tehnice [i servicii în vederea Despre Travel Guard
facilit`rii distribu]iei electronice a produselor de asigurare [i
asisten]` Travel Guard, c`tre canalele de distribu]ie din industria Travel Guard, o companie a
turistic`, în principal companii aeriene [i agen]ii de voiaj. Ca urmare grupului Chartis [i lider
a acestui parteneriat, con]inutul asigur`rilor Travel Guard a fost global în industria asigur`rilor
de c`l`torie [i a serviciilor de
integrat în sistemul Amadeus.
asisten]`, ofer` produse [i
servicii pentru milioane de
Aceasta integrare ofer` utilizatorilor sistemului Amadeus atât c`l`tori din întreaga lume,
beneficii financiare cât [i beneficii opera]ionale. Agen]ia de voiaj incluzând o gam` variat` de
economise[te timp [i bani prin rezervarea cu mare u[urin]` a unei servicii de asisten]` prin
asigur`ri de c`l`torie, reducând erorile [i îmbun`t`]ind procesul de centre de asisten]` proprii
vânzare. localizate în Asia, Europa [i
Amadeus [i Travel Guard au dezvoltat o func]ionalitate unic` prin America. Capabilit`]ile
tehnice ale Travel Guard
care asigurarea de c`l`torie este propus` în mod automat la
permit integrarea asigur`rilor
finalizarea unei rezerv`ri de avion, reducând [i mai mult timpul de c`l`torie cu majoritatea
necesar vânz`rii. Alte beneficii ale sistemului includ: confirmarea furnizorilor de sisteme de
instantanee a rezerv`rii înso]it` de un num`r de confirmare aferent; distribu]ie din industria
integrarea complet` a segmentului de asigurare în PNR; turistic`. Produsele de
posibilitatea de a tip`ri sau trimite pe email certificatul de asigurare; asigurare Travel Guard sunt
asisten]` online [i integrarea cu sistemul de mid-office al agen]iei. subscrise de societ`]i de
asigurare afiliate Chartis Inc.
Pentru informa]ii adi]ionale
Javier Garcia del Valle, Vice President Executiv al Happy Tour
vizita]i site-ul companiei
declara: ”Înc` o dat`, Amadeus a venit cu un partener de valoare www.travelguardworldwide.com
oferind servicii adi]ionale la un pre] foarte bun, ajutând astfel Mai multe informa]ii despre
agen]iile de voiaj s` î[i maximizeze veniturile. Posibilitatea de a Amadeus sunt disponibile pe
avea acces în aceea[i interfa]` la toate tipurile de produse permite site-ul companiei:
agen]ilor s` economiseasc` timp [i faciliteaz` oferirea unor servicii www.amadeus.com

februarie 2010

„Înscrieri Timpurii” deschide
„2010 - Anul Ofertelor Speciale”
„Nout`]i? Anul trecut am avut un program impus oarecum
for]at, anul acesta am creat un parteneriat cu toate
patronatele. 2010, pe care îl numim „Anul Ofertelor
Speciale”, o s` însemne o cascad` de programe ale ANAT [i
ale celorlalte asocia]ii patronale, cu girul ministerului” - a
dezv`luit, cu acest prilej, Corina Martin, pre[edintele ANAT.
Pân` în prezent au aderat la „Ȋnscrieri Timpurii” peste 160
de hoteluri de pe litoral, din Delta Dun`rii, din sta]iunile
montane [i balneare, clasificate de la 2 la 5 stele, ponderea
cea mai mare fiind stabilit` la segmentele de 3 [i 4 stele.
Potrivit Corinei Martin, „Num`rul de hoteluri participante va fi
dublu fa]` de anul trecut. De fapt în 2009 am început cu 20
de hoteluri [i, în nici o lun`, am ajuns la 105. Pentru 2010
6
Ȋntr-un briefing cu reprezentan]ii
presei desf`[urat, recent, la
Restaurantul Alhambra, Asocia]ia
Na]ional` a Agen]iilor de Turism
(ANAT) a anun]at lansarea pe
pia]` a primelor oferte de
„Ȋnscrieri Timpurii”, cu reduceri
de tarife de pân` la 30% fa]` de
pachetul de baz`. Programul,
ini]iat prin Comisia de Turism
Intern [i Incoming, se desf`[oar`
între 1 februarie [i 31 martie.
ANAT NEWS
estim`m un num`r de peste 200. Ȋn dou` zile lans`m [i
www.inscrieritimpurii.ro cu toat` lista actualizat` a hotelurilor
[i agen]iilor ce vând programul”
Dintre avantajele proiectului trebuie men]ionate crearea unei
„win-win situation” („situa]ie de câ[tig pentru to]i
partenerii”) atât pentru agen]ie, cât [i pentru turist [i hotel;
faptul c` agen]ia câ[tig` prin volumul de vânz`ri generat de
program; iar hotelul prime[te valoarea pachetelor turistice cu
cateva luni mai devreme, ceea ce îi permite s` realizeze
investi]iile [i lucr`rile necesare. Turistul beneficiaz` de un
discount de 30% din valoarea pachetului turistic, cu condi]ia
ca pachetul s` fie achitat integral pân` la data de 31 martie.
Pentru a exemplifica beneficiile programului, ANAT ofer`
câteva pre]uri comparative. Astfel, la Hotelul Mistral Resort
(3 stele), din Moeciu, o s`pt`mân`, în luna iulie ([apte
nop]i), cu mic dejun inclus, cost` 1302 Lei/ persoan` prin
„early booking”, în timp ce tariful normal este de 1680
Lei/ persoan`, loc în camer` dubl`; la Hotel Onix (2 stele),
din Olimp, [ase nop]i, în intervalul 16 iulie – 19 august, cu
trei mese pe zi ajunge la 776 Lei/ persoan`, când tariful
standard este de 856 Lei/ persoan`; Hotel Tomis (3 stele)
din Mamaia vinde, în perioada 21 iulie – 13 august, [ase
nop]i, cu trei mese pe zi, la 1259 Lei/ persoan`, iar pre]ul
normal este de 1390 Lei/ persoan`; Hotel Cleopatra (4
stele), din Saturn, ofer` [apte nop]i de cazare, cu mic
dejun inclus, în intervalul 20 iulie – 23 august, la 925 Lei/
persoan` fa]` de 1008 Lei/ persoan` la tarif normal; Hotel
Savoy Bes Western (4 stele), din Mamaia, comercializeaz`
cinci nop]i, cu mic dejun, în perioada 20 iulie – 24 august,
pentru 724,5 Lei/ persoan`, comparativ cu un tarif obisnuit
de 840 Lei/ persoan`; tot din Mamaia, Hotelul Vega (5
stele) ofer` cinci nop]i, între 1 [i 5 august, cu
demipensiune, la 1760 Lei/ persoan`, fa]` de 2160 Lei/
persoan` , [i exemplele pot continua.
„La Forum am discutat urm`torul aspect: anul trecut, cand
ofere numai pentru turi[tii români. Ȋns`, avem agen]ii care
le-am propus agen]ilor programul, ace[tia s-au gândit s`-l
vând [i România, dar care aduc [i turi[ti str`ini – germani,
francezi. Apoi, anul acesta vine TUI. Multe agen]ii întreab`
de ce nu oferim aceste tarife [i turi[tilor str`ini, pentru c` în
vest nu se fac asemenea deosebiri. Pia]a e liber`. Suntem în
Uniunea European`. Avem to]i site-uri pe care le v`d [i
str`inii. Anul acesta la Forum s-a agreat acest lucru [i am
stabilit ni[te condi]ii cu hotelierii. Vor putea fi ofertate
pachetele [i pentru turi[tii str`ini. Dar noi vorbim azi de
români în România. Noutatea poate fi c` gândim deja un
program [i pentru pie]ele externe, pentru a atrage cât mai
Ȋn 2009, au f`cut rezerv`ri 30.000 de turi[ti [i s-au încasat
mul]i turi[ti str`ini” – a mai ad`ugat pre[edintele ANAT.
venituri de peste 30 de milioane de lei. Turi[tii au beneficiat
de o reducere medie de 15 – 20% a pre]urilor pachetelor
de vacan]`.
ANAT MEDIA, nr. 64
 ANAT î[i lanseaz\ propriul
Dup` 20 de ani

Târg Interna]ional de Turism

Dup` mai mul]i ani în care a fost partener sau co-organizator
al diverselor târguri de turism, ANAT a anun]at c` a venit
momentul s`-[i invite membrii [i partenerii na]ionali [i
interna]ionali din turism, precum [i toate companiile cu
activitate în turism, la târgurile proprii.
În acest sens, s-a lansat “Calendarul Na]ional de Târguri ANAT” care va include, în ordinea
desf`[ur`rii, Târgul Interna]ional de Turism “Holiday Market” (18-21 martie la Palatul
Parlamentului); Târgul de Turism Bucure[ti (6-9 mai – in cadrul ROMAERO B`neasa) [i
Târgul de Toamn` (15-18 octombrie – desf`[urat la ROMAERO B`neasa). În Calendar sunt
incluse, de asemenea, [i târguri de turism regionale în Cluj, Timi[oara [i Constan]a.
Printre expozan]i se vor num`ra agen]ii de turism, parteneri hotelieri, asocia]ii regionale de
promovare a turismului, reprezentan]e de turism ale mai multor ]`ri – Bulgaria, Turcia,
Grecia, Cipru, Austria, Ungaria -, parteneri interna]ionali, autorit`]i locale, institu]ii de
înv`]`mânt [i formatori. În cadrul manifest`rilor expozi]ionale se vor desf`[ura evenimente
de genul prezent`rilor de destina]ii, seminariilor, Forumului de bune practici, workshop-urilor
[i altele. În urma unei selec]ii riguroase, ca organizator al celor trei târguri din Bucure[ti a
fost selectat` compania Ralcom Exhibitions SRL, care se bucur` de o reputa]ie recunoscut` [i
de]ine un palmares remarcabil.
“Consiliul Director ANAT a luat decizia organiz`rii propriilor târguri întrucât membrii no[trii –
agen]iile de turism, dar [i partenerii no[tri – hotelieri din România sau din str`in`tate - î[i
doresc un târg de turism organizat pe un concept modern [i la standarde interna]ionale, a[a
cum sunt târgurile la care [i noi particip`m în alte ]`ri. În actualul context, la 20 de ani de
activitate, ANAT este o asocia]ie puternic` [i matur`, care are toate premisele [i capacitatea
de a organiza propriile târguri [i manifest`ri, dup` modelul altor asocia]ii de agen]ii de
C or ina Ma rt in, A lin Bu rc ea [i Li vi u R `d` ci nea nu
turism similare din ]`rile europene”, a precizat Corina Martin, pre[edintele ANAT.
- di re cto ru l g ene ra l R AL COM
Detalii pe site-ul www.targuri-anat.ro.

Apel umanitar! Clubul Femeilor

din ANAT demareaz\ primele proiecte
În data de 20 ianuarie a fost înfiin]at Clubul Femeilor din ANAT, ini]iativ` prin care Dac` dori]i s` o ajuta]i [i dumneavoastr` pe Ioana s`-[i recâ[tige dreptul la via]` pute]i
doamnele din ANAT [i-au propus s` duc` la îndeplinire proiecte cu caracter umanitar contribui la colectarea sumei necesare pentru tratament. În acest sens ave]i la
precum ajutorarea unor copii nevoia[i sau orfani, sprijinirea unor c`mine de b`trâni [i dispozi]ie urm`toarele nr. de cont, deschise pe numele Laura Spahiu (mama Ioanei,
alte astfel de ac]iuni. Obiectivul stabilit pentru perioada imediat urm`toare îl reprezint` înv`]`toare la Scoala Nr. 280):
colectarea de juc`rii (c`r]i, h`inu]e etc) care s` fie distribuite copiilor din institu]iile
sociale cu ocazia s`rb`torilor de Pa[ti. Pentru a sus]ine acest demers, f`r` a genera Spahiu Laura
dificult`]i suplimentare, dona]iile pe care ve]i dori s` le face]i vor fi colectate cu ocazia cont RON : RO18DARO001800060328RO01
Târgului Interna]ional de Turism „Holiday Market” - în intervalul 18-21 martie 2010. cont EUR : RO72DARO001800060328EU01
Banca CR Firenze Grant, Bucure[ti, Romania
De asemenea, v` aducem la cuno[tiin]` unul dintre cazurile de care se ocup` Clubul
Femeilor la ora actual`: cel al unei adolescente de 17 ani diagnosticat` recent cu dou` SWIFT: DAROROBU
tipuri extrem de agresive de cancer, mai exact „Carcinom scuamos nediferen]iat cu
proliferare celular` [i în ganglionii latero-cervicali”, f`r` a fi exclus îns` [i un posibil V` mul]umim pentru timpul acordat [i pentru în]elegere.
limfom de tip Hodgkin. Ambele tipuri de cancer sunt foarte grave, fulminante, cu
extensie spre metastaz` foarte rapid`, cu posibilitate de recidiv` în primii 2 ani [i Cu considera]ie,
prognostic rezervat. Tân`ra, pe nume Ioana Spahiu, a fost operat` deja de urgen]` la Clubul Femeilor din ANAT
Spitalul Militar Central Bucure[ti unde i s-a f`cut rezec]ia (extirparea) tumorii primare
cu margini de siguran]` [i a ganglionilor afecta]i, dar pentru a stopa revenirea ASOCIA¥IA NA¥IONALå A AGEN¥IILOR DE TURISM DIN ROMÂNIA

7
cancerului ea are nevoie de [edin]e de chimioterapie [i radioterapie, ale c`ror costuri se Splaiul Unirii nr.16, 040035, Bucure[ti
ridic` la 45.000 Euro. Suma reprezint` un efort material aproape imposibil de realizat Tel: 021/ 312 68 43
pentru familia adolescentei. www.anat.ro

februarie 2010
 ANAT NEWS
PROGRAMUL “ÎNSCRIERI TIMPURII”
MARIA SåLCIANU
DIRECTOR EXECUTIV ANAT
“Înscrieri timpurii” este un
program promo]ional, care
presupune oferirea de
reduceri turi[tilor pentru
vacan]ele cump`rate din
timp, de pân` la 30% din
pre], în sta]iunile de pe
litoral [i Delta Dun`rii,
montane [i balneare,
precum [i în alte zone
turistice din România,
pentru orice perioad` a
anului. Perioada de
promo]ie este între 01.02 –
31.03.2010. Orice
modificare a rezerv`rii
anuleaz` reducerea
acordat`.
8 Ministerului Dezvolt`rii Regionale [i Turismului, precum [i a
Pachetele turistice din cadrul acestui program pot fi
cump`rate exclusiv prin agen]iile de turism membre ANAT
Avantajele acestui program pentru turi[ti sunt date de faptul
c` au posibilitatea de a-[i rezerva din timp biletul de
vacan]` în sta]iunea dorit`, în orice perioad` a sezonului, la
un pre] redus cu pân` la 30%.
Promo]ia a fost lansat` individual, înc` din anul 2005, de
c`tre unele agen]ii de turism touroperatoare - Bibi Touring,
Vacan]a, Eurolines. În 2009, pe fondul crizei economice
anun]ate, Patronatul ANAT a creat, împreun` cu celelate
patronate [i federa]ii din turism, un program de “Înscrieri
timpurii” pentru litoral, pe care l-a lansat oficial pe 31
ianuarie 2009 la Forumul Na]ional de Turism organizat la
Mangalia. Programul a fost sus]inut [i promovat [i de
Ministerul Turismului.
Programul a avut rezultate bune în anul 2009. De[i a fost
lansat pentru litoral, de la început au aderat la program [i
unit`]i de cazare din sta]iuni montane, balneare, din Delta
Dun`rii [i din alte zone cu circula]ie turistic`. Au aderat la
program peste 100 de unit`]i de cazare din 9 sta]iuni de pe
litoral [i 14 din ]ar`, peste de 150 agen]ii de turism. Au
beneficiat de ofert` circa 30.000 de turi[ti, cifra vânz`rilor
a fost de circa 30 de milioane de lei, iar ponderea clien]ilor
de “Înscrieri timpurii” a fost de 7 % din total vânz`ri sezon.
În anul 2010, programul “Înscrieri timpurii” a fost extins la
nivel na]ional [i a fost lansat la Forumul Na]ional de Turism
de la Eforie Nord, pe 30 ianuarie, de c`tre Patronatul ANAT
[i Asocia]ia Litoral - Delta Dun`rii, cu participarea
celorlalte federa]ii [i patronate din turismul românesc.
ANAT MEDIA, nr. 64
 ANAT NEWS

Al doilea an de înscrieri timpurii

promite ie[irea din criz\
La Hotelul “Europa” din Eforie Nord a
fost lansat`, pe 30 ianuarie, în cadrul
Forumului Na]ional de Turism
“Vacan]` în ]ara mea”, a doua edi]ie a
programului special “Înscrieri
timpurii”. Programul se deruleaz` în
perioada 1 februarie – 31 martie [i
ofer` vacan]e cu pre]uri cu pân` la
30% mai mici.
românesc din ultimii ani”, a subliniat Adrian Voican,
managerul de proiect din partea ANAT.
“Am demonstrat c` suntem o agen]ie puternic` pe crea]ie [i
strategie [i ne dorim s` colabor`m în continuare la
campaniile [i programele ANAT”, a declarat Cristian
Bulfinschi, directorul firmei Brands & Bears.
Adrian Voican: Ani de zile
acest caz am avut de-a face cu o singur` voce. Suntem în
competi]ie direct` cu ]`rile învecinate [i acum avem o [ans`
s` învingem”, a precizat Adrian Voican, pre[edintele ANAT
Sud Muntenia.
Principalele provoc`ri
ale anului 2009:

Forumul Na]ional de Turism a reunit un num`r mare de

hotelieri [i agen]i de turism, care au participat la lansarea
programului “Vacan]` în ]ara mea”, un program care le
permite turi[tilor români s` beneficieze de oferte atractive la
pre]uri deosebit de mici.
În cadrul acestui Forum a fost prezentat`, în premier`,
identitatea vizual` a campaniei, realizat` de firma de
branding “Brands & Bears”. Aceasta a fost selectat` dintre
15 agen]ii specializate în branding [i publicitate, la pitch-
meetingul final.
“A fost o munc` sus]inut` de 6 luni în cadrul Comisiei de
Turism Intern a ANAT, urmat` de aprobarea Consiliului
Director [i negocieri cu celelalte patronate [i credem c` am
ajuns la o formul` de succes unic` în istoria turismului
vecinii ne-au învins prin Vânz`ri sc`zute
Costuri crescute. Utilit`]i. Euro scump.
neprezentare! Lipsa de lichidit`]i
Dificult`]i de finan]are
“Campania de înscrieri timpurii ofer`, pe lâng` alte Fiscalitate m`rit`
avantaje, o testare a ofertei [i o prognoz` pentru sezon. Controale excesive
Dac` în cadrul ofertelor noastre este ceva în neregul`, avem Tarife negociabile la recep]ie
suficient timp s` modific`m. Acest program este adresat Debitori cu întârzieri mari la încasare
clientului care pe 5 ianuarie î[i pl`te[te impozitele. Agen]ia Falimente hoteluri [i agen]ii
de turism prime[te activitate, prognoz` pentru sezon [i
vânz`ri în extrasezon. Programul de înscrieri timpurii s-a 2010 ofer` înc` perspective incerte. Potrivit Organiza]iei
bucurat de succes în 2009, iar criza ne îndeamn` acum s` Mondiale a Turismului (OMT), Europa va fi cea mai afectat`
ne unim for]ele [i mai mult. Ani de zile vecinii ne-au învins destina]ie turistic` în 2009. Num`rul de turi[ti va sc`dea în
prin neprezentare! Pa[tele în Bulgaria s-a vândut deoarece acest an pentru prima dat` din 2003, la nivel global, [i
s-a vândut Bulgaria, nu Albena sau Nisipurile de Aur! În Europa va fi cea mai afectat`!

Iat` o analiz` SWOT a Programului de Înscrieri Timpurii

PUNCTE TARI OPORTUNITå¥I PUNCTE SLABE AMENIN¥åRI

Program de succes în 2009 Criza = dificult`]i Nu a fost urmat` de alte Neîn]elegerea sistemului. Confuzia cu
Program modern, folosit pe întreg de finan]are programe alte programe de promovare.
globul. M`re[te dup` 31 martie! Apatia [i neîncrederea în proiect
Exist` o experien]` [i know-how de 5 disponibilitatea Unii hotelieri au ezitat Neîn]elegerea CRIZEI
ani de a ac]iona s` ofere reduceri Campaniile de promovare ale pie]elor
Aduce vânz`ri [i lichidit`]i în extra- Avem patronate, semnificative concurente, Bulgaria, Grecia, Turcia
sezon asocia]ii [i minister în februarie - martie, Modificarea parametrilor programului:
Ofer` prognoz` excelent` pentru sezon care ne sus]in dar au intrat în panic` lungirea / scurtarea perioadelor,

9
Promovare gratuit` a hotelurilor Avem experien]a 2009 [i au f`cut reduceri schimbarea procentelor etc.
Încas`ri integrale [i în avans ale biletelor Putem devansa mult mai mari vara Auto-subminarea reducerilor Înscrieri
Câ[tig` clien]i nehot`râ]i sau influen]abili concuren]ii externi Timpurii prin reduceri [i mai mari vara!

februarie 2010
 INCOMING

Topul Ora[elor Destina]ie 2010

Londra în frunte, Bucure[tiul... pe 34

EE uromonitor International
anun]at, recent, Topul 100 al
Ora[elor Destina]ie din lume
pentru 2010. Raportul, în pofida crizei
ce a început s` se faca sim]it` spre
a

finele lui 2008, reliefeaz` o cre[tere de

5,2% a volumului global de incoming.
Un num`r de ora[e, precum New
Yorkul [i Sao Paulo, au avut chiar
[ansa de a-[i dubla incomingul datorit`
ratelor de schimb favorabile, stimulilor
din partea autorit`]ilor [i campaniilor
agresive de promovare.

de ANNE-MARY NECHITA
Cum era de a[teptat, locul frunta[ este de]inut de Londra care a atras în aceea[i perioad`
de referin]` peste 15 milioane de vizitatori, dar care, surprinz`tor, a înregistrat un regres
de 2% comparativ cu anul anterior. Clasat al doilea a fost New Yorkul, ce a avut în 2008
aproape 11 milioane de sosiri, urmat îndeaproape de Bangkok, cu 10.209.000 sosiri, dar
cu un declin de 6% fa]` de 2007 datorat problemelor politice din 2008. Parisul a fost
cotat al [aselea, cu un num`r de 8.375.000 de vizitatori [i un declin de 4,4%, fiind
urmat, în mod surprinz`tor de Antalya (8.295.600 sosiri, cre[tere 13,8%) si Dubai
(7.584.500 sosiri, cre[tere 13,4%). Bucure[tiul, cu o cre[tere de 17,8% fa]` de 2007,
este clasat al 34-lea, înregistrând, în perioada de referin]`, un num`r de 3.147.900 de
vizitatori.

Curs fluctuant, varia]ii de incoming

Potrivit Euromonitor, un impact puternic asupra turismului l-au avut cursurile de schimb
fluctuante ale euro, lirei sterline [i dolarului, care au ]inut turi[tii acas`, descurajând,
deplas`rile britanicilor spre Europa [i ora[ele spaniole, [i aducându-i Barcelonei, de
exemplu, un declin de 2,7% în ceea ce prive[te num`rul de vizitatori. Printre beneficiarii
cursurilor instabile s-au num`rat, îns`, americanii, toate ora[ele, cu excep]ia Honolulu,
înregistrând cre[teri. Pe aceea[i coordonat` s-au înscris Turcia [i Africa de Nord, aceste ]`ri
având avantaje concuren]iale puternice fa]` de Grecia, Spania [i Italia.
Ora[ele europene în u[or declin
Europa, o destina]ie destul de matur`, continu` s` piard` teren în favoarea economiilor
emergente, în condi]iile în care eforturile de marketing [i infrastructura acestora se
îmbun`t`]esc de la un an la altul. Dou` mari ora[e europene, Paris [i Londra, au
înregistrat chiar declinul în 2008, de[i, per ansamblu, regiunea a cunoscut o cre[tere
timid` (2,4%).
„Cea mai mare dezvoltare au avut-o ora[ele din Orientul Mijlociu [i Africa, prin traficul
intens al c`l`torilor business [i al amatorilor de vacan]e la pre]uri accesibile. Surprinz`tor,
regiunea Americii de Nord a fost a doua care a înregistrat cre[teri datorit` atrac]iilor
turistice puternice [i a dolarului slab.” – se arat` în raportul Euromonitor.
America Latin` urc` pe val
2008 a fost anul dezvoltarii pentru America Latin`, observându-se un trend ascendent al
num`rului de sosiri, mai exact o cre[tere a incomingului cu 6,4%. Cu toate c` unele ora[e
nu au dep`[it procentul de 4,1%, Sao Paulo a reu[it s` se claseze al treilea în topul
mondial. Acest lucru se datoreaz`, în principal, re]elei vaste de conexiuni pe care
metropola a reu[it s-o stabileasc` cu ora[e precum New York, Mexico City, Paris, Dubai [i
Buget redus pentru...afaceri
Confruntate cu criza, multe corpora]ii au fost nevoite s` reduc` drastic bugetele alocate
c`l`toriilor, spre sfâr[itul lui 2008, ceea ce a avut un impact destul de puternic asupra
tendin]elor [i a modalit`]ilor de a c`l`tori în scop de afaceri. Mul]i au fost nevoi]i s`-[i
aleag` compania aerian` în func]ie de reducerile tarifare, s` schimbe Business Class pe
Economy, s` se cazeze la buget redus [i s` foloseasc` Internetul pentru a depista afaceri
mai rentabile. Moda c`l`torului de afaceri cu buget redus a lovit puternic economia unor
centre de tipul Londrei, Singapore ori Hong Kong, dependente, în principal, de serviciile
financiare. Segmentul de business & incentives a fost [i el afectat de sfâr[itul lui 2008,
mul]i expozan]i anulându-[i sau amânându-[i evenimentele în 2009.
Beijingul a f`cut „joc de glezne”
„Turismul generat direct de jocurile olimpice de la Beijing din 2008 a fost dezam`gitor,
fiind afectat [i mai tare de rigiditatea cerin]elor pentru viz` [i efectele crizei financiare
globale asupra turismului de afaceri. În 2008, ora[ul a v`zut cu 13% mai pu]ini vizitatori
decât în anul precedent, cu toate c` se inten]iona ca jocurile olimpice s` fie o petrecere de
„ie[ire de sub carapace” pentru China, prin care s` se demonstreze rolul s`u de putere
economic` mondial` [i de destina]ie turistic`. „ – se dezv`luia în raport, detaliindu-se
condi]iile rigide de viz` impuse de autorit`]i cu câteva luni înainte de Olimpiad`, de teama
unor a[a – zise „nelini[ti politice”.
Turismul religios se ]ine pe pozi]ie
Cre[terile mici, dar sigure, înregistrate de Mecca ( 6,6 milioane turi[ti, cre[tere 0,4%) [i

10
Johannesburg. De asemenea, trei mari companii aeriene - Mexican, Ocean Air [i Emirates Roma (6,2 milioane de turi[ti, cre[tere 2% ) au demonstrat în 2008 c` dictonul „Nihil
- [i-au consolidat pozi]ia în zon`, suplimentându-[i în mod relevant num`rul de zboruri din sine Deo” este mai de actualitate ca niciodat`. Criza s-a dovedit un prilej mai mult decât
Sao Paulo c`tre destina]iile amintite. oportun ca omul s` se reapropie de Dumnezeu, fapt reliefat [i de indicatorii turistici.

ANAT MEDIA, nr. 64

 IN BRIEF
Inaugurare oficial` pentru
Grand Hotel Continental
Renovat de Continental Hotels printr-o investi]ie de circa
8,5 milioane de euro, hotelul Continental de pe Calea
Victoriei 56 s-a redeschis oficial la standardul de 5
stele. Reluându-[i denumirea de odinioar` - „Grand
Hotel Continental”, complexul dispune de 53 de
camere [i 6 apartamente, recondi]ionate, decorate [i
mobilate somptuos în stiluri renascentist, baroc, impero
[i Ludovic al XV-lea. Pe locul fostei recep]ii, la parter, a
fost amenajat un bar englezesc, „Victoria Club”, iar
„Sala rustic`”, aflat` odinioar` la subsolul cl`dirii, a
fost înlocuit` cu un spa]iu modern de fitness [i Spa,
al`turi de care se afl` un bistro cu specific balcanic,
„Balkanic Bistro”, la care se poate ajunge direct din
strad`. Unul dintre cele dou` saloane care creeau
înainte restaurantul a fost transformat în recep]ie, iar al
doilea ad`poste[te restaurantul de „fine dining”
Concerto. Etajul patru a fost dedicat în întregime
evenimentelor, amenajându-se [ase s`li cu nume de
pictori români: Grigorescu, Tonitza, Aman, Petra[cu,
Luchian, Pallady. Mobilierul de interior a fost ales la
târguri de antichit`]i din Italia, respectiv de la casa de
licita]ii Dorotheum din Viena.
GH Continental a fost închis pentru restaurare in 2005,
dar au fost necesari doi ani pentru ob]inerea autoriza]iei
de construc]ie, hotelul fiind considerat monument cu
valoare istoric`. Lucr`rile au început în martie 2008 [i
s-au finalizat în octombrie 2009, complexul devenind
opera]ional la 1 decembrie al aceluia[i an. CEO
Continental Hotels, Radu Enache, a anun]at cu acest
prilej c` „de la 1 februarie, se deschide, pe loca]ia
fostei Cofet`rii Continental, un The Cafe. Totodat`,
Continental Hotels [i Muzeul de Istorie al Municipiului
Bucure[ti au editat o monografie a hotelului în
ansamblul activit`]ilor ora[ului.
Germanwings lanseaz` [i
Bucure[ti - Hanovra
Din 29 aprilie debuteaz` programul de var` al
companiei germane de low-cost Germanwings, care
opereaz` zboruri de pe cinci aeroporturi: Koln/Bonn,
Stuttgart, Berlin Schonefeld, Hamburg [i Dortmund.
Printre nout`]i se num`r` 14 zboruri non-stop c`tre
destina]ii europene precum – Londra (dou` zboruri/
zi), Viena (dou` zboruri/ zi), Mailand ([ase zboruri/
s`pt`mân`), Budapesta (patru zboruri/ s`pt`mân`),
Moscova (patru zboruri/ s`pt`mân`), Palma de
Mallorca (patru zboruri/ s`pt`mân`), Roma (patru
zboruri/ s`pt`mân`), Barcelona (patru zboruri/
s`pt`mân`), Split (trei zboruri/ s`pt`mân`), Zagreb
februarie 2010
(trei zboruri/ s`pt`mân`), Bastia (un zbor/
s`pt`mân`), Dubrovnik (un zbor/ s`pt`mân`),
Heraklion (un zbor/ s`pt`mân`) [i Zadar (un zbor/
s`pt`mân`). Alte 13 destina]ii, printre care [i
Bucure[tiul (trei curse/ s`pt`mân`), vor fi operate cu
escal` la Stuttgart. Costul biletelor începe de la 19,99
euro. Pentru primul an al rutei spre Hanovra, compania
estimeaz` c` va transporta peste 500.000 de
pasageri, iar în 2011, peste 750.000.
Lufthansa: noi curse în
orarul de var`
Compania aerian` german`, Lufthansa, examineaz`
posibilitatea de a lansa, începând cu vara aceasta, noi
rute c`tre destina]ii mai îndep`rtate, cu operare din
Munchen [i Frankfurt. Primul serviciu anun]at va fi c`tre
Irak – Bagdad [i Erbil, dac` se vor ob]ine în timp util
autoriza]iile de zbor, urmând ca din martie s` fie
incluse pe orarul de zbor Ta[kent (Uzbekistan),
Teheran (Iran), Miami (Statele Unite), Tallin (Estonia),
Rostock (Germania) [i Zadar (Croa]ia). De asemenea,
cursele c`tre Cairo (Egipt), lansate iarna aceasta din
Munchen vor fi extinse pân` pe 30 mai. Tallinul va fi
lansat pe 26 martie, zboruri zilnice pe aceast`
destina]ie urmând a fi operate cu o aeronav` Airbus
A319 a Lufthansa. 27 martie va da startul unui zbor
inaugural c`tre Rostock, un ora[ port din estul
Germaniei, c`tre care un avion City Line Bombardier
CRJ900 va efectua curse în fiecare week-end. De la
aceea[i dat`, o aeronav` similar` va opera în fiecare
sâmb`t` o curs` pe ruta Zadar, cunoscuta „bijuterie a
Croa]iei”, o important` poart` de acces la coasta
Adriaticii. În orarul de var` al Lufthansa figureaz`, de
asemenea, Faro (în fiecare sâmb`t`), Split, Dubrovnik
(patru [i respectiv cinci zboruri/s`pt`mân`) [i
Larnaca(patru curse/ s`pt`mân`). Costul biletelor c`tre
destina]iile europene va începe de la 99 euro, Miami [i
Teheranul de la 499 euro, iar Ta[kentul de la 779 euro.
Istanbulul [i-a doborat
recordul
O cifr` record de 7,5 milioane de turi[ti au vizitat
Istanbulul anul trecut, cu 6,5% mai mul]i decât în
2008, anun]` Biroul de Turism de la Istanbul, citând
drept surs` Directoratul pentru Cultur` [i Turism
Istanbul. În topul vizitatorilor ora[ului de pe Bosfor s-au
situat germanii ( 1,1 milioane persoane – 14,8%),
britanicii (427.500 persoane – 5,7%), francezii
(384.500 persoane – 5,1%) [i americanii (367.100
– 4,9%). Ru[ii, clasa]i ani la rând pe locul doi în top
dup` germani, au trecut în pozi]ia a [asea, din cauza
traficului redus (363.563 persoane).
TRAVELPORT
ßI-A „RECOMPENSAT”
PARTENERII
Cum 2009 a fost un an de boom pentru
Travelport, societatea a decis s`-[i
s`rb`toreasc` succesul în prezen]a
prietenilor [i partenerilor, pe 11 decembrie,
la Don Cafe, în Bucure[ti. La eveniment au
participat peste 150 de persoane, în cadrul
galei fiind oferite distinc]ii speciale unui
num`r de 23 de companii. Premiile au fost
conferite pe categorii, începând cu
„Pionier online” [i ajungând la „Cel mai
bun partener Travelport”, respectiv
„Agen]ia Anului”.
Invita]ie în Gorj
,,…Nu-i român cum e Olteanul
ßi Oltean cum e Gorjeanul’’…
LAURA DRAGU POPESCU
S.C. GORJ TURISM S.A.
V` invit`m stima]i colegi, agen]i de turism/ consultan]i
de travel, manageri în turism s` descoperi]i sau s`
redescoperi]i Gorjul istoric [i pitoresc.
Drumurile din jude], din Tg-Jiu spre zone de interes
turistic cum ar fi M`n`stirea Tismana, M`n`stirea
Lainici, M`n`stirea Polovragi sau Sta]iunea Rânca sunt
bune, spa]ii de cazare exist` : ave]i toate motivele s`
introduce]i în programele dumneavoastr` Gorjul lui Tudor
Vladimirescu, al lui Tudor Arghezi [i al Ecaterinei
Teodoroiu, Gorjul lui Brâncu[i.
An de an, zestrea de cazare a jude]ului se m`re[te cu
loca]ii foarte bune.
În Municipiul Tg-Jiu, în 2008, în 2009, s-a dat în
folosin]` câte un hotel de 3 stele. Anul acesta se anun]`
finalizarea a înc` dou` hoteluri. În Sta]iunea Rânca
exist` foarte multe locuri de cazare în pensiuni, vile,
hoteluri. Gorjul are, [i v` a[teapt` s` descoperi]i, peste
22 de trasee turistice montane. Nu este via]a turistic`
din Poiana Bra[ov, dar frumuse]ea peisajului care bucur`
ochiul iubitorului de munte - este pe aproape!
Cheile Olte]ului, Cheile Galbenului, Cheile Sohodolului
sunt peisaje parc` rupte din poveste : Povestea
C`l`torului Fericit !
Nu trebuie s` uit`m c` ,,Cei care-[i împart bucuriile [i
necazurile, cresc împreun`’’ (Adolph Kolping), noi
credem în solidaritatea breslei, noi credem c` zona
Olteniei este la fel de frumoas` ca Bucovina, la fel de
interesant` ca Maramure[ul [i sper`m, într-un viitor
apropiat, s` auzim lâng` noi spunându-se ,,Mi-e dor de
România, de Oltenia, de ]inutul Gorjului – col] de
paradis’’!
Tel: 0253.22.74.35; 0253.22.43.20;
0353.40.13.12; 0353.40.13.13;
11
0723 38.73.73; 0745.30.44.77;
Fax: 0253-22.74.36;
rezervari@gorjtourism.ro
www.gorjtourism.ro
 CROAZIERE
ÎN TOP

2010 Anul croazierelor

la români
Croaziere. net by Office Travel , înfiin]at in 2005, este
singurul touroperator român specializat pe croaziere [i acreditat CLIA
(CruiseLines International Association – Asocia]ia Interna]ional` a
Liniilor de Croazier`), ACE (Association of Cruise Experts – Asocia]ia
Exper]ilor în Croaziere) [i Sea Trade pentru 18 linii de croazier`. Cu
sediul central în Cluj [i reprezentan]` în Bucure[ti (din septembrie
„Early booking” [i discounturi de peste 25% 2009), compania controleaz` o re]ea de peste 200 de revânz`tori
[i 80% din vânz`rile de croaziere de pe pia]a na]ional`.
de Anne-Mary NECHITA

Cu câ]iva ani în urm` nimeni nu [i-ar fi

imaginat c` poate face o croazier` de
o s`pt`mân` cu doar 400 – 500 de
euro. Constrânse, îns`, de criza care
risca s` le lase vasele pe jum`tate
goale, personalul [omer [i pe ele
aproape de faliment, liniile de
croazier` au reac]ionat rapid [i [i-au
pliat oferta pe necesit`]ile [i realit`]ile
pie]ei. Pentru moment situa]ia pare s`
se fi redresat, de la cei 13,5 milioane
de pasageri care au navigat in 2009
a[teaptându-se s` se ajung`, anul
acesta, la cel pu]in 14,7 milioane. În
acest sens, companiile continu`
politica de reduceri, unele începând,
în mod atipic, „wave season”-ul
(perioada în care se fac peste 80% din
rezerv`ri) înc` din decembrie anul
trecut, respectiv oferind discounturi [i
gratuit`]i de neegalat. A[a c`, dac` v`
tenteaz` ideea, v` pute]i preg`ti s`
promova]i [i s` vinde]i. Acum este
momentul ca românii s` plece în
croazier`!
“De ce spunem c` 2010 va fi Anul Croazierelor la
Români?”- se întreba retoric Ioan B`[ea , directorul
general al touroperatorului Croaziere. net, în cadrul unei
conferin]e de pres` ]inut`, recent, în Bucure[ti, - ”fiindc`
industria de croaziere nu are curajul s` revin` la tarifele
din 2007 – 2008. Bazându-ne pe strategiile lor, [i pentru
c` suntem convin[i c` cel pu]in înc` [ase luni se va naviga
la tarife accesibile, peste care venim noi cu promovare, cu
sampling, cu tot felul de ac]iuni de media, cu siguran]` ne
vom atinge obiectivul. Dac` anul trecut l-am încheiat cu
1100 de cabine vândute (unitatea de referin]` este cabina
dubl`), eu zic c` anul acesta ne vom îndrepta lejer c`tre
2000 de cabine”.
La fel de optimi[ti par a fi [i membrii CLIA (Cruise Lines
international Association – Asocia]ia Interna]ional` a
Liniilor de Croazier`), forul tutelar al industriei de
croazier`, care, într-un sondaj publicat pe siteul asocia]iei
– www.cruising.org – apreciaz` c` popularitatea
croazierelor continu` s` creasc` în raport cu cea a tipurilor
tradi]ionale de produse pentru vacan]`, noi pie]e europene
de desfacere începând s` capete importan]`. n zonele cu
tradi]ie, croazierele continu` s` fie percepute de
consumatori drept vacan]e de valoare, vacan]e
interesante, în timp ce agen]iile de turism le consider`
Echipa managerial` a Croaziere.Net I
situându-se croazierele contemporane (73%), premium
(49,7%) [i produsele de ni[`/ destina]ie (47%).
Interesant de observat este faptul c` [i croazierele fluviale
încep s` câ[tige din ce în ce mai mul]i adep]i, peste 34%
din clien]ii croazierelor preferând aceast` ni[` tradi]ional`.
Marea majoritatea a responden]ilor consider` c` topul
vânz`rilor în 2010 va fi constituit din: Caraibe/ Bahamas,
Mexicul, Alaska, Mediterana [i insulele grece[ti, Turcia,
Europa, Hawaii, Canalul Panama, Coasta de vest a
Mexicului, Bermuda, fluviile europene, Canada [i Noua
Anglie, în timp ce destina]ii „hot” vor fi bazinul
Mediteranei, Caraibe, Alaska, fluviile europene, Europa,
Hawaii, Canalul Panama, Mexic [i Bahamas.
14 nave noi vor fi introduse în operare în cursul acestui an,
multe dispunând de facilit`]i de ultim` genera]ie în ceea
ce prive[te – parcurile acvatice la bord, spa]iile pentru
adul]i, comedy cluburile, restaurantele [i spa]iile de servit
masa etc. Spa-urile la bord vor atrage, de asemenea, în jur
de 40 – 50% dintre consumatorii de croaziere. La bord
vor fi folosite din ce în ce mai mult tehnologiile „verzi” –
energia eolian`, sistemele avansate de tratare a apei [i a
vasul Oriana, ©P&O Cruises
de[eurilor de la nave, economisirea combustibilului,
tratementele inovative ale carcaselor vaselor [i altele.
„Vânt la pup`” pentru turismul de grup
Cum spuneam, peste 70% dintre agen]ii acredita]i CLIA
continu` s` fie extrem de optimi[ti în ceea ce prive[te
evolu]ia pie]ei de travel [i în special a celei de croazier` în
urm`torii trei ani. 53% dintre membrii CLIA estimeaz` o
cre[tere a volumului vânz`rilor în 2010, în timp ce 37%
mizeaz` pe clien]ii fideli. Cu toate c` 2009 a impus
targetarea consumatorilor single, cuplurile domin` [i anul
acesta demografia croazierelor, familiile cu copii, grupurile
de pensionari [i prietenii continuând s` c`l`toreasc`
împreun`. Câ[tig`, a[adar, teren turismul de grup [i de
afinitate, care, pentru multe linii de croazier` reprezint`
peste 40% din volumul vânz`rilor. Început în mod atipic
din decembrie 2009, „wave season 2010”, sezonul de
rezerv`ri 2010, va continua s`-[i dovedeasc` importan]a
pentru industrie, peste 83% din membrii CLIA estimând o
cre[tere a volumului de vânz`ri cu procente între 10 [i
20%. Ferestrele de rezervare î[i lungesc durata de la 4,6
luni in 2009 la 5,04 luni in 2010, 30% din clien]i
orientându-se, anul acesta, c`tre rezervari „last
minute”, comparativ cu 39% in 2009.
„Early booking” vs. oferta de catalog
Cum s-a ajuns ca o industrie bazat` pe “early
booking” s` recurg` din ce în ce mai des la “last
minute”, afl`m tot de la Ion B`[ea - “Industria
func]ioneaz` pe principiul “early – booking”-ului,
rezervarea f`cut` cu minim patru – cinci luni
înainte de data îmbarc`rii. Ce s-a întâmplat anul
trecut, fiind an de criz`? Când vasul are grad de
ocupare 65% înseamn` c` e economic [i c` poate
naviga cu 35% din cabine goale. De team` s` nu
r`mân` cu acest procent, când au sim]it c` se
apropie criza, liniile de croazier` au lansat [i ele
“last minute”. Între noi fie vorba, cred c` [i în
2010 se va merge pe “last minute”, dar dac`

12
unul dintre produsele u[or vandabile. lucrurile se rea[eaz` în industrie, din 2011 se va
Tarife reduse, apetit sporit reveni la modelul clasic”.
Potrivit agen]iilor, consumatorii sunt interesa]i de toate
tipurile de croazier`, într-un top neoficial pe primele locuri

ANAT MEDIA, nr. 64

 CROAZIERE

PENTRU A EXEMPLIFICA AVANTAJELE “EARLY

BOOKING” Så COMPARåM DOUå OFERTE DIN RECENT
LANSATELE CATALOAGE CROAZIERE.NET 2009/2010
ßI MSC CRUISES 2009/ 2010

Croazier` Mediterana de Vest – Norwegian Cruise Croazier` Mediterana

Line – Norwegian Jade – 7 nop]i
Itinerariu: Palma (Mallorca), Spania – Barcelona,
Spania – Monte Carlo, Monaco – Livorno (Floren]a/
Pisa), Italia – Civitavecchia (Roma), Italia – Napoli,
Italia – Palma (Mallorca), Spania
Cabin` interioar`
Early booking: 519 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`
Catalog: 727 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`
Cabin` exterioar`
Early booking: 629 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`
Catalog: 880 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`
Cabin` exterioar` cu balcon
Early booking: 849 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`
Catalog: 1.189 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`
– MSC – Fantasia
Itinerariu: Genova , Italia – Napoli, Italia – Palermo
(Sicilia), Italia – La Goulette, Tunisia – Palma
(Mallorca), Spania – Barcelona, Spania – Marsilia,
Fran]a – Genova, Italia
Cabin` interioar`
Early booking: 649 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`
Catalog: 739 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`
Cabin` exterioar`
Early booking: 749 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`
Catalog: 1059 Euro/ persoan`/ cabin` dubl` vasul Oriana, © P&O Cruises
Cabin` exterioar` cu balcon
Early booking: 899 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`
Catalog: 1.209 Euro/ persoan`/ cabin` dubl`

Cum se vând croazierele

la români
de ANNE-MARY NECHITA
“Se vinde în pia]a româneasc` doar 10% din cât s-ar putea vinde. Si de ce? Agentul de
turism nu [tie s` le promoveze, nu [tie s` le vând`. Croaziera este un produs care necesit`
multe informa]ii tehnice. Pentru banii lui, turistul poate pune 30000 de întreb`ri, care mai
de care mai stupid`, dar, în momentul în care a g`sit r`spuns la toate neclarit`]ile lui, atunci
sigur va cump`ra. Dac` a cump`rat, se va reîntoarce la tine mul]umit, va
recump`ra [i va face lobby pentru tine, î]i va aduce noi clien]i. De ce
vindem pu]in pe pia]a româneasc`? nv`]`mântul de specialitate ,
vorba lui Caragiale, fie nu exist`, fie lipse[te cu des`vâr[ire. Am
întrebat câ]iva studen]i [i tot ce [tiau despre croaziere era
c` sunt ni[te produse mari, cât ora[ul. Atât. Punct. “ –
Ioan B`[ea, director general croaziere.net.
De[i nu exist` o cultur` a croazierelor în rândul
turi[tilor români, acest lucru nu înseamn` c` nu se
poate crea una. Rolul principal în acest proces îl
de]ine, îns`, agentul de turism care trebuie s` poat`
consilia, s` poat` infirma miturile care circul` pe
seama croazierelor, s` poat` vinde, [i, cel mai
dezirabil, s`-[i poat` fideliza consumatorul respectiv.
Unde s` se instruiasc`? Resursele online sunt ast`zi la
îndemâna tuturor, unele putând fi accesate în mod
gratuit: www.cruising.org (CLIA),
www.homebasedtravelagents.org,
www.cruisedirectonline.com, www.onlinetraveltraining.co.uk/,
www.bookccl.com/cclu/ etc. vasul Oceana, © P&O Cruises
Câteva tipsuri pentru a vinde croaziere:
Oferi]i-le clien]ilor linii care ofer` beneficii suplimentare ( ex: transferuri gratuite, o sticl` de
[ampanie la bord etc.)
Pentru a oferi un serviciu cât mai personal, gândi]i-v` c` dac` organiza]i un grup mai mare
pute]i, [i chiar trebuie, s` înso]i]i grupul
Crea]i-v` propriul grup la rezervare, luând repartizarea unui grup pe o anumit` croazier` [i
oferindu-l ca un produs “exclusiv” (ex.: în cazul în care ave]i mai mul]i clien]i pe aceea[i
destina]ie, dac` vârsta [i preocup`rile acestora se potrivesc, îi pute]i asocia astfel încât s`
ob]ine]i un grup în momentul rezerv`rii)
Nu ignora]i pia]a de business & conferin]e pentru care vasele ofer` facilit`]i extraordinare.
Participa]i activ la conven]ii, conferin]e, seminarii, expozi]ii, licita]ii [i altele
Re]elele sociale de pe Internet sunt un instrument la îndemâna tuturor, poten]ialul
lor neputând fi ignorant (ex: Facebook, Twitter, Linkedln, Hospitality
Club, Meettheboss, MouthShut.com, Netlog, Passportstamp,
TravBuddy.com, Travellerspoint, YouTube etc.)
Crea]i-v` propria “re]ea social`” , [i ]ine]i mereu aproape
c`r]ile de vizit` (ex: discuta]i despre croaziere la coafor/
frizerie, la supermarket, la mall, la teatru/ oper`, la
banc`, la bibliotec`, la sala de fitness… [i furniza]i
personal referin]e favorabile privind croazierele sau o
croazier` anume)
Oferi]i bonusuri pentru clien]ii sosi]i în urma unor
referin]e (ex: folose[te sistemul - recomand`-i unui
prieten croaziera oferit` de noi, [i, dac` va cump`ra,
prime[ti bonus 5 Euro sau, recomand` croaziera unui
prieten, [i, dac` va cump`ra, prime[ti discount x%, mai
mul]i prieteni… un discount mai serios etc.)
Folosi]i sistemul de bonusuri [i în rela]ie cu al]i parteneri de
afaceri (ex: diver[i furnizori de servicii – birotic`/ consumabile,
telefonie mobil`, IT etc.)
Ie[i]i în pia]` [i face]i “g`l`gie”. Cu alte cuvinte, nu v` fie team` s` v` întâlni]i poten]ialul

13
C`uta]i în zona dumneavoastr` de referin]` pentru a afla dac` exist` grupuri (ex.: sindicate, client. Pute]i organiza chiar propriile reuniuni (ex: o cafea, un brunch) la care s` v` invita]i
[coli, congrega]ii biserice[ti, asocia]ii diverse) sau societ`]i care doresc s` navigheze prietenii, cunoscu]ii, partenerii din afacerile conexe, clien]ii loiali … s` face]i schimb de idei
împreun` (ex.: team building) [i s` face]i lobby

februarie 2010
 INTERVIU
EXCLUSIV MEDIA

Tunisia revine prin...

promovare
Interviu cu Excelen]a sa doamna Saloua Bahri,
ambasadorul Tunisiei în România

Excelen]a voastr`, faptul c` [i Tunisia s-a confruntat în 2009 cu o criz` pe incoming

nu mai este un secret pentru speciali[ti. Veniturile din turism ale ]`rii dumneavoastr`
au sc`zut cu aproape 3% fa]` de 2008, în timp ce num`rul turi[tilor a dep`[it cu
pu]in 6,5 milioane. Autorit`]ile nu au r`mas, îns`, impasibile, au anun]at deja o sporire
considerabil` a bugetului alocat promov`rii, în timp ce unii touroperatori tunisieni
sunt în c`utare de noi parteneri. De ce ar trebui touroperatorii [i travel agen]ii români
s` doreasc` s` vând` Tunisia?
Tunisia este una dintre cele mai accesibile ]`ri dezvoltate. Calitatea vie]ii este extrem de ridicat` [i, f`r` fals` modestie, avem o
tradi]ie de peste 50 de ani în turism. În tot acest timp, mai exact de la independen]` încoace, am dezvoltat sta]iuni superbe, cu
spa]ii de cazare atractive [i suntem pe locul doi în lume, dup` Fran]a, la capitolul thalassoterapie. Nici plajele noastre nu sunt mai
prejos, deoarece dispunem de 1200 Km de litoral la Mediterana, 40 % din suprafa]a ]`rii e ocupat` de Sahara, [i nici de mun]i
nu ducem lips`. De asemenea, renumite sunt [i activit`]ile de diving, scuba-diving. Avem de toate, ca s` m` exprim a[a. Recent
am început s` promov`m [i turismul V.I.P. bazat pe golf, care atrage din ce în ce mai multe persoane, num`rul terenurilor noastre
de golf este într-o cre[tere spectaculoas`. Avem nevoie doar ca turi[tii s` vin` s` se conving` singuri.

Cine sunt cei care viziteaz` în prezent Tunisia? Cine domin` topul clien]ilor?
80 % din clien]ii no[tri sunt din Europa. Desigur, din Fran]a, Italia, Spania, Belgia. Imagina]i-v` c` la o popula]ie de numai 10
milioane de tunisieni avem 8 milioane de turi[ti pe an.

Ce loc ocup` românii în aceast` ierarhie?

Sunt fericit` c` într-o perioad` atât de scurt` de la relaxarea rela]iilor turistice dintre România [i Tunisia, adic` în doar cinci ani, am
primit peste 35.000 de turi[ti români în Tunisia [i to]i au fost destul de satisf`cu]i. Niciodat` nu am primit plângeri în ceea ce
prive[te ofertele Tunisiei. Mul]i au apreciat ospitalitatea localnicilor, gradul lor de civiliza]ie, aspectele culturale remarcabile,
muzeele [i monumentele arhitecturale descoperite în Tunisia. De]inem unul dintre cele mai importante mozaicuri turistice din
lume. Cu alte cuvinte, g`se[ti în Tunisia cam tot ce ]i-ai putea dori pentru o vacan]` reu[it`. Armoniz`m excelent trecutul cu
prezentul, avem cele mai bine conservate monumente romane din lume. Subliniez: avem de toate pentru toate buzunarele, iar
tarifele de la noi sunt cele mai ieftine din lume. Mai mult, suntem mereu dispu[i s` negociem. Din aceste ra]iuni, [i pentru c`
Tunisia este deosebit de pitoreasc`, mul]i produc`tori vin s` fac` filme la noi.

Pomenea]i pu]in mai devreme de turismul V.I.P., adic` ceea ce noi numim turism de
lux. Cum este structurat acest segment în Tunisia, [i ce avantaje competitive ave]i
fa]` de Maroc, o destina]ie renumit` pentru tradi]ia în domeniu?
ßti]i bine c` fiecare ]ar` are amprenta sa proprie. În turism nu putem face asem`n`ri. Fiecare are ceva unic de oferit. În ceea ce
prive[te Tunisia [i Marocul, sigur c` amândou` sunt amplasate în Africa de Nord, dar Tunisia e Tunisia, iar Marocul e Maroc. Sunt
diferen]e majore chiar [i în ceea ce prive[te popula]ia. Pute]i observa acest lucru [i din felul meu de a fi. De[i sunt ambasador [i ar
trebui s` am o ]inut` mai rezervat`, sunt întotdeauna sociabil`, bucuroas` s` le vorbesc oamenilor, s` cunosc persoane noi.
Acestea ar fi câteva din calit`]ile noastre, ale tunisienilor. Dac` veni]i acas` la noi ve]i descoperi c`, în plus, suntem [i foarte
ospitalieri. Acesta este specificul ]`rii noastre. Sincer, sunt de ceva vreme în România [i [tiu cum gândesc oamenii de aici. Sunt
multe similitudini între români [i tunisieni. Nici unii, nici ceilal]i nu sunt ni[te oameni reci, duri. Cred c` de aceea românii se simt
bine în Tunisia. Sigur c` acest lucru este completat [i de pre]urile mici.

Observ c` îi cunoa[te]i bine pe români. Ce p`rere ave]i despre România? Ce ar putea

aprecia la noi turi[tii tunisieni ?
Ave]i un poten]ial turistic deosebit. Începe]i încet, încet s` v` [i dezvolta]i turistic. Sunt profund impresionat` de ecoturismul din
România [i de turismul rural. Cred c` se potrivesc m`nu[`, mul]i turi[ti apreciindu-v` originalitatea. Tr`im o perioad` de profunde
transform`ri, de globalizare, în care turismul trece din sfera pl`cerii pentru a deveni afacere. Trebuie, îns`, s` v` defini]i ceva mai
bine specificul, a[a cum facem noi acum în Tunisia. Suntem una dintre pu]inele ]`ri din lume care reunesc munte [i mare laolalt` cu

14
Sahara, toate oferite la pre]uri extrem de mici [i în condi]ii supercivilizate. Spre deosebire de mul]i dintre vecinii no[tri suntem o ]ar`
dezvoltat`. Nu avem s`r`cie, nu avem un [omaj crescut, nu avem nici o tar`. S`r`cia la noi reprezint` doar 3%. Aceast` cifr`, sper
c` sunte]i de acord cu mine, este nesemnificativ`.

ANAT MEDIA, nr. 64

 INTERVIU

” Pentru mine cel mai important lucru este

modul în care sunt primit`. Cum îi
întâmpin` localnicii pe turi[ti conteaz`
enorm. Datorit` Internetului, acum este
u[or s` alegi. Cu un click ai toat` lumea
Ce ne pute]i spune despre proiectele dumnea-
voastr` de infrastructur`? De curând a]i
inaugurat un nou aeroport, Enfidha...
Pute]i m`sura gradul de dezvoltare al unei ]`ri
dup` nivelul infrastructurii sale. Ave]i

“
la picioare. Ceea ce nu ai este contactul
direct cu oamenii.
dreptate. Tunisia este o destina]ie cu
o infrastructur` de calitate. Am
deschis un nou aeroport
pentru a sprijini activitatea
turistic` [i comercial` intens` pe destina]ia Tunisia. Este un aeroport mare, situat la circa
100 Km de capital`, [i este primul aeroport din întreaga Afric` dotat cu tehnologie de
ultim` or`. Nu este numai nou, este [i ultramodern. A[adar, cred c` avem ce oferi
turi[tilor [i de aceea îi încuraj`m pe români s` ne calce pragul.

n 2009 volumul incomingului pe destina]ia Tunisia a

sc`zut semnificativ? Ce previziuni s-au lansat deja
referitor la 2010?
Cu toate pre]urile noastre mici, criza s-a f`cut sim]it` bine în 2009. Nici m`car eu nu
pot în]elege cum de s-a putut întâmpla acest lucru, dar criza este întotdeauna
imprevizibil`, nu-i a[a? Este un factor psihologic notoriu c` pe timp de criz` s` nu
dore[ti s` cheltuie[ti bani, [i acest lucru nu neap`rat pentru c` ]i s-a redus cumva
venitul. Oamenii ezit` s` experimenteze ceva nou, chiar dac` pre]urile sunt destul de
mici. Sper c` în 2010 situa]ia s` se amelioreze. De fapt a[tept`m o redresare chiar din
lunile de început ale anului. 2009 a fost un an greu [i mul]i a[teapt` 2010 ca pe o gur`
de oxigen, ca pe o posibilitate de evadare din fa]a crizei. Îi încurajez pe to]i cei stresa]i s`
petreac` o s`pt`mân` în Tunisia [i îi asigur c` vor reveni acas` complet schimba]i.

Multe destina]ii, confruntate cu criza, au recurs la o serie de

strategii de promovare din ce în ce mai inventive. Mai mult, segmente
întregi, [i a[ aminti spre exemplu croazierele, au oferit discounturi mai
mult decât generoase pentru parteneri [i turi[ti. Tunisia este, a[a cum
a]i men]ionat în repetate rânduri, o destina]ie ieftin`. ntrebarea pe ©The Tunisian National Tourist Office UK & Ireland, www.cometotunisia.co.uk
care [i-o pun mul]i este: ar putea Tunisia deveni [i mai ieftin` în
condi]iile în care criza se agraveaz`?
Ca ambasador îmi promovez ]ara. Nu sunt un expert în marketing. Nu fac marketing, dar simt
c` pre]urile oferite de touroperatorii [i hotelurile din Tunisia sunt competitive. Recent am
auzit de un sejur de 250 euro pentru o s`pt`mân` de vacan]` în Tunisia. Suma este
infim` dac` ne gandim la dimensiunea ofertei – cazare cu pensiune complet`, avion [i
transferuri incluse. Cheltuie[ti mai mult doar stând în România. 35.000 de turi[ti dintr-
o popula]ie de 22 milioane este o cifr` nesemnificativ`. Dar noi încuraj`m pe to]i
iubitorii de vacan]e s` vin` în Tunisia.

V` propun un exerci]iu de imagina]ie, dac` îmi

permite]i. S` zicem c` nu sunte]i ambasadorul Tunisiei,
ci un turist interesat de aceast` ]ar`. Ce v-ar pl`cea s`
vizita]i?
Tunisia e o ]ar` mic` – 163.610 Km2. Po]i str`bate toat` ]ara într-o s`pt`mân`.
Depinde de ce preferi s` vizitezi. Dac` î]i place marea...

Nu contest acest lucru, dar întrebarea mea a fost ceva mai

personal`.
Eu a[ dori s` v`d toat` Tunisia. Capitala are un anumit specific, litoralul altul, Sahara la fel,
apoi nu m-a[ da în l`turi nici de la mâncarea delicioas` ori de la muzeele la fel de „apetisante”.
Nu pot alege ceva anume. Iubesc toat` Tunisia!

n]eleg. Este greu s` decide]i în mod obiectiv pentru c` este vorba

de ]ara dumneavoastr`. Dac` l`s`m deoparte Tunisia, ce alt` destina]ie
v-ar atrage?
Pentru mine cel mai important lucru este modul în care sunt primit`. Cum îi întâmpin` localnicii pe turi[ti conteaz`
enorm. Datorit` Internetului, acum este u[or s` alegi. Cu un click ai toat` lumea la picioare. Ceea ce nu ai este contactul
direct cu oamenii. Acest lucru este cel mai important. Când oamenii te primesc cu bra]ele deschise, când î]i zâmbesc [i te întreab`
prietene[te cu ce te pot servi...Nu exist` o carte de vizit` mai bun` pentru a reu[i în afaceri.

Ca diplomat ave]i adesea [ansa de a observa cine [i unde se „zâmbe[te mai mult”, ca s` m` raportez

15
la cele spuse de dumneavoastr`. La ce concluzie a]i ajuns pân` acum?
Cred c` cel mai mult se zâmbe[te în Tunisia. Sunte]i oricând bineveni]i pentru a v` convinge!
AU CONSEMNAT ANNE-MARY NECHITA & TRAIAN BåDULESCU

februarie 2010
 TRAVEL GUIDE

EE
TUNISIA –
xper]ii cunosc deja
Tunisia ca pe o destina]ie
accesibil` nu doar în planul
proximit`]ii, ci [i în cel financiar.
Cu pu]in peste 200 euro pentru o
s`pt`mân` de sejur, dup` o or` [i
jum`tate de zbor, po]i ajunge cu
u[urin]` pe t`râmul lui Hanibal.
Dar, dincolo de Cartagina [i de
vestigiile romane , perfect

5 motive pentru a vinde

conservate, de soare, de mare [i
nisipul auriu, pe care, da, s-a filmat
„R`zboiul Stelelor”, Tunisia este o
lume care are mult mai multe de
oferit, ceea ce o recomand` drept o
destina]ie „must sell” („trebuie s`
vinzi”) pentru 2010.

de ANNE-MARY NECHITA Royal Azur Thalasso Golf, Hammamet Hasdrubal Thalassa & Spa [i Aziza Thalasso Golf
Foto cu sprijinul Tunisiana Travel fiind doar câteva dintre centrele de neocolit. Alte spa]ii pentru thalasso se mai g`sesc în
Yasmine Hammamet, Soussa, Coasta Cartaginei, Monastir, Mahdia [i Zarzis, în timp ce
Thalasso – 36 cu Radisson hammamul propriu-zis poate fi întâlnit pe toate drumurile (o jum`tate de zi la hammam
Peste 300.000 de turi[ti sosesc anual în Tunisia doar pentru thalassoterapie, ]ara de]inând cost` 5 dinari, iar dac` se adaug` [i un masaj ajunge la 10 dinari).
locul doi în lume dup` Fran]a [i dispunând de 36 de centre spa, în care tratamentele cu
ap` de mare înc`lzit`, b`ile cu bule [i uleiuri aromate, împachet`rile cu n`mol [i alge de „Dar”-urile otomanilor
mare sunt în competi]ie cu procedurile de shiatsu, masajul cu pietre [i ayurveda.
Dup` ce mult` vreme a l`sat Marocul s` domine pia]a de lux, Tunisia se orienteaz` mai
Djerba r`mâne lider de top [i anul acesta, celor 12 centre ale sale – Movenpick Ulysse
nou c`tre lansarea de „dar”-uri, termen echivalent la noi cu „hotelul boutique”. Suprinz`tor
Palace & Thalasso, Hasdrubal Prestige Thalasso & Spa, Miramar Cesar Djerba Palace, Yadis
îns`, nu este vorba de noi structuri, ci de convertirea unor propriet`]i vechi la standarde
Djerba Golf Thalasso Hotel & Spa [i altele - ad`ugându-i-se, spre finele lui 2009, un nou
ultramoderne, prin reabilitare [i redecorare. Printre cele mai interesante se num`r`
complex Radisson, Radisson SAS Resort & Thalasso, cu 60 de camere de tratament,
Residence Tunis, Dar El Medina din Tunis [i Dar Said din Sidi bou Said, veritabile fantezii
piscine, b`i cu aburi [i saune.
maure, Dar Dhiafa din insula Djerba [i Melia Flora Park Boutique Hotel din Hammamet.
Coasta de Corali, faimoas` pentru scuba-divingul practicat aici, intr` [i ea în competi]ia de
thalasso cu noul Iberostar Tabarka Beach, cu 500 de camere, primul hotel de cinci stele din

16 regiune. La mod` este [i „berber spa”, un centru care, amplasat lâng` ruinele anticului ora[
Tamerza, în Tamerza Palace & Spa, readuce Sahara în aten]ia turistului.
Hammametul, cu cele 10 centre thalasso ale sale, este destina]ia num`rul doi în Tunisia,
Eco-„ospitalitate” berber`
O nou` tendin]` pe pia]a hotelier`, aceea de a „merge pe verde”, cu alte cuvinte de a
introduce tehnologii eco de ultim` genera]ie, câ[tig` teren [i în Tunisia, anul acesta urmând

ANAT MEDIA, nr. 64


a fi inaugurat primul eco-hotel din afara spa]iului
european – Russelior Hammamet Hotel, de 5 stele, fost
Hotel Savana. Un proiect de multe milioane de euro,
acesta înglobeaz` tehnici de design de ultim` genera]ie,
pentru a reduce impactul asupra mediului printr-un
consum eficient de energie. Dup` inaugurarea oficial`,
hotelul va oferi celor interesa]i cursuri de educa]ie
ecologic` [i conservare, respectiv safari ecologice, cel mai
probabil în Parcul Na]ional Ichkeul, inclus din 1996 pe
lista monumentelor UNESCO drept un Paradis al p`s`rilor
exotice (flamingo roz, gâ[te [i ra]e s`lbatice, berze etc.),
insula Zembra (lâng` Hammamet) [i Parcul Na]ional
Boukornine.
Un alt proiect eco, lansat în Tunisia luna aceasta, const`
în conservarea specificit`]ii berbere [i arabe a trei a[ez`ri
de munte. Pe în]elesul tuturor, este vorba de restaurarea
satelor Toujane (de lâng` Mareth), Taoujout [i Zraoua
(zona Matmata) prin renovarea fa]adelor, repararea
fisurilor în pere]i [i înt`rirea funda]iilor. Institutul Na]ional
al Patrimoniului, responsabil cu administrarea proiectului,
inten]ioneaz`, de asemenea, conservarea monumentelor
religioase, cur`]area str`zilor principale [i construirea de
ziduri de incint`, în lungul versan]ilor, pentru a împiedica
alunec`rile de teren. Cele trei a[ez`ri ocup` o pozi]ie
strategic` pe harta traseelor montane, aflându-se în
apropiere de Djerba, Zarzis [i Djerid.
Circuite culturale de
6000... ani
Experimentând perioade de glorie [i prosperitate, Tunisia
las` locuitorilor s`i, în cei mai bine de 6000 de ani de
atestare istoric`, [apte renumite siteuri arheologice,
aflate pe lista monumentelor UNESCO, unul dintre cele
mai mari muzee de arheologie din lume, prima moschee
din Magreb [i cele mai bine p`strate medine din lumea
arab`. Printre primii „turi[ti” care i-au c`lcat pragul s-au
num`rat, pe rând, fenicienii, romanii, arabii din dinastia
hafsid` [i turcii otomani. Primii au construit aici
Cartagina, prin anul 814 î.e.n., transformând-o într-un
vast [i bogat imperiu, ce avea s` fie distrus de romani,
prin 146 î.e.n., ca urmare a celui de-al doilea r`zboi
punic. Reconstruit` tot de romani, ea nu avea s`-[i mai
câ[tige niciodat` pozi]ia de]inut` anterior, dar r`mane
una dintre cele mai bine p`strate ruine antice, al`turi de
vile, terme, temple [i monumente de art` roman`
precum amfiteatrul de la El Jem (lâng` Soussa [i
Monastir, al doilea dup` Colosseumul din Roma), capitoliul [i teatrul din Dougga, vilele
subterane de la Bulla Regia, termele antonine din Cartagina [i altele. Cre[tinismul timpuriu
las` [i el urme asupra Tunisiei, la Sbeitla putând fi vizitat ast`zi un remarcabil complex
arhitectural compus din cinci biserici [i baptisterii, în Cartagina ruinele bisericilor de la
Damous el Karita [i Dermech, la Haidra fort`rea]a bizantin` [i bisericile El Gousset [i Thala,
iar la Soussa [i Bardo magnifice mozaicuri de baptisteriu. Arabii hafsizi mut`, în 67o e.n.,
februarie 2010
DESTINA¥II
capitala de la Cartagina la Kairouan, în urma lor
r`mânând o magnific` medina [i o impun`toare moschee.
Anul 916 e.n. aduce Mahdia pe harta Tunisiei, un nou
ora[ princiar din care s-au mai p`strat ast`zi portul
fatimid, vechea poart` (Skifa Kahla) [i Marea Moschee.
Un alt moment interesant în istoria Tunisiei îl marcheaz`
andaluzii, mul]i mauri fiind exila]i din Spania [i g`sindu-[i
refugiul pe aceste meleaguri, unde au construit ora[ul
Testour, cu Marea Moschee, respectiv fort`re]ele Ghar el-
Melh [i Raf-Raf. Noi modific`ri avea s` aduc` în peisaj [i
ocupa]ia otoman`, de pe vremea c`reia dateaz` cele mai
interesante kasbah-uri (re[edin]e fortificate) amplasate de
la Kelibia la Djerba, ora[ul El Kef, forturile de la Bizerte,
Mahdia [i Tabarka, palatul Bardo din Tunis, moscheea Sidi
Mahrez, colegiul Sadiki, casele demnitarilor (Dar Othman,
Dar Hussein, Dar Bach Hamba, Dar Lasram ), numeroase
moschee etc.
Tradi]iile berbere pot fi, îns`, cel mai bine observate atât
la Matmata, o a[ezare cu locuin]e rupestre,cât [i la
„poarta Saharei”, Douz, de unde încep excursiile cu
c`mila prin de[ert [i safariile cu jeepul. De altfel, în fiecare
decembrie exist` [i un Festival Interna]ional Douz, care
]ine patru zile, în care atrac]ia principal` este reprezentat`
de cursele pe c`mile.
Golf – 20 pân`-n 2020
Pentru amatorii de golf, mul]i – pu]ini, câ]i ar putea exista
în România, Tunisia poate p`rea Paradisul. De ani buni, se
investe[te în infrastructur` [i se amenajeaz` noi [i noi
terenuri pentru a face fa]` competi]iei acerbe cu Turcia [i
Marocul. Mizând pe o strategie coerent` de diversificare a
ofertei de golf, autorit`]ile inten]ioneaz` ca, pân` în
2020, s` m`reasc` num`rul terenurilor de golf de la 10,
câte are în prezent Tunisia, la 30. Principalele zone în
care se dezvolt`/ se vor dezvolta facilit`]i pentru golf
sunt nordul lacului Tunis, Raoued (Tunis), Hergla
(Soussa), Zarzis [i Djerba. La ora actual`, printre cele mai
atractive terenuri de golf sunt Oasis (18 g`uri), amplasat
în oaza Tozeur, Tabarka Golf Course (18 g`uri),
Cartagina (18 g`uri), Citrus [i Yasmine (18 g`uri) din
Hammamet. Pentru a juca golf în Tunisia nu este
obligatoriu s` fii membru al clubului, o rund` tipic` ajunge
s` coste în jur de 50 Euro.
Avia]ie – Transavia aduce
Tunisia mai aproape
Din mai 2010 Transavia va opera noi zboruri pe ruta Lyon – Tunisia, de pe aeroportul
interna]ional Orly Sud, în regim tarifar intermediar, ceva între charter [i low cost. Trei curse
pe s`pt`mân` vor conecta ora[ul francez de Djerba [i Monastir, alte dou` f`când leg`tura
17
cu Heraklion. 19 companii low cost, printre care Easyjet, Blue Air, Jet4you [i Aer Lingus,
deservesc deja 10 destina]ii cu plecare de pe aeroportul lyonez.
 INTERVIU
GRAND HOTEL

Michele Meoni
Chief Operational Officer – COO la Continental Hotels,
pre[edinte al Clubului Skal Bucure[ti

A ÎNCEPUT Så LUCREZE ÎN TURISM LA 16 ANI. A început s` lucreze în turism la 16

ani. La 29 de ani de]inea deja propria sa companie touroperatoare, specializat` pe incoming din Japonia,
Danemarca [i Canada, care oferea servicii „tailor-made” pentru cei interesa]i s` dea mâna cu V.I.P.-urile. A l`sat
apoi agen]ia mamei sale [i a început totul de la zero în Marea Britanie. Timp de [apte ani a lucrat ca F&B Manager,
Operations Manager [i a reu[it s`-[i ia masteratul în administrarea afacerilor, cu sponsorizarea Grosvenor House.
Cum la Grosvenor house [anse de promovare erau pu]ine, Michele Meoni a trecut la cazinouri, fiind vreme de doi
ani Hospitality Manager [i F&B pentru trei cazinouri din Londra. În 2004 s-a mutat la Edinburgh, la Rocco Forte
Hotels Collection, apoi s-a întors la Londra, [i apoi la Four Star Deluxe „Chesterfield Mayfair”. Acolo a [i devenit
num`rul trei în „After Tea Guild”. Au urmat dou` contracte pe termen scurt cu Cipriani [i Le Meridien, dup` care a
plecat în Egipt, s` managerieze cel mai mare Resort din Sharm El Sheik. A p`r`sit Egiptul la na[terea fiului s`u [i s-
a mutat, pentru [ase luni, în Indonezia, ]ara de origine a so]iei sale, pentru a reveni, apoi, la Eurolido Club Hotel
Parma, Italia, unde a lucrat vreme de un an. În ianuarie 2007 a devenit Chief Operation Officer – COO la
Continental Hotels, iar din decembrie 2009 este pre[edinte al Clubului Skal Bucure[ti.

Grand Hotel
-Domnule Meoni, cum a ajuns hotelul nostru ca la noi acas`, [i trebuie s`-l primim ca pe un
Continental la standardul de 5 stele, oaspete drag.

Continental
când toat` lumea îi cunoa[te
-Pentru ca v` preocup` nevoile
îndelungata tradi]ie de 4 stele?
clientelei, îmi permit s` v` întreb ce
-S` nu uit`m c`, în aceast` îndelungat` tradi]ie a sa,

s-a redeschis
planuri de extindere are lan]ul
Continentalul a g`zduit, vreme de aproape 8 ani, Continental?
personalit`]i precum Regele Mihai.
-În urm`torii cinci ani ne vom extinde doar în România.

la 5… stele
-Ce nout`]i a]i introdus pentru a v`
califica la noul standard de 5 stele?
- Compania noastr` a redecorat complet [i a schimbat
mobilierul, a schimbat tehnologia. Nu s-a atins de pere]i
pentru c` ace[tia sunt într-o stare perfect`, s-a modificat
doar intrarea, s-a creat o zon` de display [i o camer` pentru
concierge, apoi un spa]iu mai amplu la intrare unde vor fi g`zduite vizitele oficiale.
Camerele au acela[i layout. Au fost amenajate doar dou` camere pentru persoane cu
handicap [i creat` o teras`. S-a încercat s` se lucreze mai mult la imagine, s` se dea un
sens momentului, s` se adapteze standardele la cerin]ele vizitatorilor no[tri importan]i. Pe
acelea[i coordonate, restaurantul nostru Concerto este deschis doar pentru cine, [i ofer` un
meniu specific, respectiv o bogat` list` de vinuri, concepute pentru cea mai preten]ioas`
clientel`. Am inovat, deschizând [i Victoria Club – mai mult un loc de lobby, decât un bar
propriu-zis. Serviciul se face în acela[i sistem ca al English barurilor. Chelnerii vin [i servesc
direct de pe trolley. Se poate servi [i ceai englezesc. S-a creat un sens al bun`st`rii prin
acest produs.
-Continentalul este cel mai nou vechi hotel din Bucure[ti.
Este un paradox interesant…
-De fapt este al 10-lea hotel de 5 stele din Bucure[ti [i se adreseaz` celor care doresc s`
se cazeze într-un loc mai intim, în care s` primeze rela]ia cu personalul. n structurile mari
rela]ia este de gen “touch & go” (“serve[te & pleac`”), timpul alocat clien]ilor, cu toat`
amabilitatea, este destul de limitat. Cheia noastr` de c`p`tâi o reprezint` servirea
Sigur c` nu ne jen`m s` lu`m în considerare [i proiecte din
str`in`tate. Am mai f`cut-o în trecut [i probabil c` o vom
mai face. Problema e c` un plan de expansiune în aceast`
perioad` este dificil. Dorim s` ne transform`m hotelurile de
3 stele în unele de 4 stele, vom construi alte “Continental
Forums: [i vom dezvolta structurile de “limited service” ,
gen “Hello Hotels”, [i în alte patru loca]ii, iar cu Accor vom mai construi alte [ase hoteluri
în ]ar`. Se vor întâmpla multe în urm`torii cinci ani, [i aceasta ne va aduce pe locul 1 ca
num`r de camere, ca num`r de hoteluri, ca nivel de venit. Ne vom extinde în Timi[oara,
Ia[i, Cluj, Arad. Apoi investig`m proiecte în Bra[ov, Bac`u.
-Ave]i acelea[i ve[ti pl`cute [i în ceea ce-i prive[te pe
clien]i?
-Nu prea. Am pierdut câ]iva. În 2009 num`rul clien]ilor Continental Hotels s-a redus cu 12 -
13% fa]` de 2008, dar în restul hotelurilor pierderea a fost mult mai mare, de 30 – 35%.
În 2010 avem o revenire, iar din martie ne a[tept`m la o redresare. În func]ie de ceea ce
se va întâmpla în martie ne vom putea da seama cum va fi anul acesta.
-Cititorii no[tri sunt în principal touroperatori [i agen]ii de
turism. Ce ve[ti noi le pute]i da pentru 2010?
-Îi a[tept`m pe to]i cu pl`cere. Avem o politic` a por]ilor deschise [i depunem eforturi
serioase în stabilirea de noi parteneriate . Deja colabor`m cu 450 – 500 de agen]ii, dar
suntem mereu dornici de noi parteneri. Ne place s` cre`m noi rela]ii, s` negociem. A[a c`:

18
a[tept`m noi propuneri de afaceri!
excelent` a clien]ilor. Dorim s` ne dedic`m cât mai mult satisfacerii nevoilor acestora.
(continuare \n num`rul viitor)
Sloganul nostru este ”Mai mult decât profesie: Pasiune”. Nou` ne pas` de oameni, nu-i
Au consemnat
privim ca furnizori de venituri sau de servicii. i privim ca pe indivizi. Clientul vine în hotelul
ANNE-MARY NECHITA & TRAIAN BåDULESCU

ANAT MEDIA, nr. 64

 STATISTICå

2009 retrospectiv
de ANDREEA ßIPOTEANU

Criza economic` global`, agravat` de

incertitudinile din jurul pandemiei de grip`
porcin` sunt principalele motive pentru care
anul 2009 a fost unul dintre cei mai dificili pentru
turismul interna]ional. Raportul anual “World
Tourism Barometer” indic` faptul c` anul trecut,
turismul mondial a sc`zut cu aproximativ 4 %,
dar ar urma o cre[tere de 3-4% destinat` anului
2010.

Exper]ii OMT apreciaz` c`, înc` din ultimele trei luni ale lui 2009, aceast`
cre[tere a avut semnificative contribu]ii la îndreptarea rezultatelor anuale.
Acela[i raport anual face referire [i la evolu]ia pie]elor regionale, astfel încât
anul 2009 s-a încheiat pentru Europa cu o sc`dere de 6 %, fiind extrem de
afectate destina]iile din zonele de Centru, Est si Nord ale Europei.
Asia-Pacific înregistreaz` o sc`dere anual` de 2 %, pe când Africa se claseaz`
mult mai bine decat alte zone, cu o cre[tere, în 2009, de 5 %. În schimb, la
polul opus se afl` cele dou` Americi, cu o sc`dere de tot atâtea procente.
Sosirile interna]ionale de turi[ti au fost în sc`dere cu 6 % în Orientul Mijlociu,
înregistrându-se îns` un al doilea semestru pozitiv în regiune.
ßi regiunea Caraibe s-a bucurat de o cre[tere în ultimele patru luni ale anului.
Nici c`l`toriile de afaceri nu au avut o soart` mai bun`, multe din companii
(cele mai multe din sectorul financiar - bancar) au preferat s` reduc` num`rul
conferin]elor [i al seminariilor.

Semnele ie[irii din criz`

[i pentru turismul românesc?
Asocia]ia Na]ional` a Agen]iilor de Turism (ANAT) consider` c` turismul
românesc va reveni la situa]ia normal` în cea de-a doua parte a anului,
înregistrându-se o cre[tere de cel pu]in 5%.
Îns` unul din aspectele eligibile acestei estim`ri ]ine [i de punerea în practic` a
unor factori precum dezvoltarea programelor de “early booking” [i a ofertelor
speciale, diminuarea sau stagnarea pre]urilor, dar [i extinderea programului
tichetelor de vacan]`. Din punct de vedere economic/financiar, speciali[tii sunt
de p`rere c` agen]iile de turism mici, care au opus rezisten]` crizei din anul
precedent, vor fi mai pu]in afectate în 2010 decât agen]iile mari, acestea din
urm` f`când mai greu fa]` cheltuielilor de func]ionare.
De asemenea, se insist` pe ideea c` [i anul acesta tarifele pachetelor turistice
vor stagna, principalele destina]ii din România fiind litoralul, muntele, pensiunile
agroturistice [i Delta Dun`rii. Referitor la destina]iile externe, Turcia, Grecia,
Spania [i Bulgaria se afl` [i de aceast` dat` pe lista preferin]elor românilor.
Pentru un 2010 stagnant într-o prima faz`, dezvoltarea comer]ului on-line,

20
alegerea atent` a furnizorilor, negocierea costurilor de func]ionare, marketing
aplicat, dar [i sistemele corespunz`toare de motivare a angaja]ilor performan]i
ar fi cheia succesului, viziune apreciat` de c`tre speciali[ti.

ANAT MEDIA, nr. 64

 HOTEL

Bled, Slovenia
Sava Hotels & Resorts face o ofert` “durabil`”:
Interviu cu Dunja Trajkovska,

- o destina]ie “la cheie”

Key Account Manager
pentru Europa de Est
al lan]ului
Sava Hotels & Resorts
Slovenia –

Doamn` Trajkovska, în ultimii ani Slovenia s-a transformat dintr-o necunoscut` într-o destina]ie interesant` pentru români. Mul]i
au auzit despre frumuse]ea Ljubljanei [i despre pitorescul peisajului sloven [i, mai mult sau mai pu]in organizat, volumul
outgoingului c`tre ]ara dumneavoastr` a ajuns s` creasc` de la un an la altul. Cu toate acestea, compania pe care o reprezenta]i
nu are parte de aceea[i notorietate în rândul românilor, a[a c` v-a[ invita pe dumneavoastr`, în calitate de Key Account Manager,
s` ne dezv`lui]i câteva informa]ii “cheie” despre cel mai mare lan] hotelier din Slovenia…

Sava este un holding important în ]ara mea [i cuprinde cinci divizii, printre care [i cea pe care o reprezint, adic` Sava Hotels & Resorts, cel mai
mare lan] hotelier din aceast` parte de lume, cu o cifr` de afaceri de 90 milioane Euro. De]inem 22 de propriet`]i în întreaga ]ar`, grupate în jurul a
dou` companii – Sava Hoteli Bled [i Panonske Terme. Doar Sava Hoteli Bled include [apte hoteluri - Grand Hotel Toplice (5 stele), Park si Golf (4
stele), Garni Hotel Jadra, Savica [i Trst (3 stele), Camping Bled, terenul de golf Bled [i dou` case de oaspe]i : King’s Club House [i Lake House Inn.
Panonske Terme reune[te în jurul s`u unit`]ile din Moravske Toplice (Livada Prestige, 5 stele, respectiv Ajda [i Termal, 4 stele), Terme Ptuj (Grand
Hotel Primus, 4 stele, Satul Turistic, 3 stele [i Apartment Village), Radenci (Hotel Radin, 4 stele, Izvir, 3 stele), Terme Banovci (Zeleni Gaj, 3 stele)
[i Terme Lendava (Hotel Lipa, 3 stele). Suntem renumi]i, în principal, ca destina]ie spa, cea mai apreciat` zon` oferit` de noi fiind Lacul Bled, din
vestul Sloveniei.

Din istorie se [tie c` primii “turi[ti” sosi]i la Bled au fost pelerinii care o venerau pe Sfânta
Fecioar`, în bisericu]a cu hramul Adormirii Maicii Domnului, de pe insula Bled. Ce ne pute]i
spune despre turi[tii sosi]i în structurile Sava Hotels?
Înc` de la începutul secolului al XX-lea suntem vizita]i de numero[i turi[ti germani [i britanici, iar în ultimii doi ani au început s` ne
calce pragul [i esticii. Sigur c` printre ace[tia s-au num`rat [i români, dar nu putem vorbi de un procentaj anume. Am început s`
target`m pia]a dumneavoastr` de abia dup` intrarea României în Uniunea European`, în 2007. Consider`m c`, de[i la ora
actual` num`rul clien]ilor români este mic, ave]i un poten]ial uman uria[, poten]ial pe care tarifele noastre mici [i distan]a
redus` dintre ]`rile noastre ar trebui s`-l valorifice ceva mai bine.

Referitor la britanici, Sir Humphrey Davy, un renumit naturalist englez, descria

Bledul drept “cel mai frumos loc pe care l-a v`zut vreodat` în Europa”. A]i mai
primit alte aprecieri de acest gen în ultimul timp?
Societatea National Geographic a clasat Bledul pe locul 2 în Europa, în 2009, în ceea ce prive[te dezvoltarea durabil`,
dup` fiordurile norvegiene, [i pe locul 5 în lume, deoarece dispune de un cadrul natural de excep]ie: lacul Bled,
câmpia Panoniei [i o fascinant` parte de Adriatic`. În plus, dispunem de toate facilit`]ile necesare unei vacan]e
perfecte. Oferim un lan] de hoteluri remarcabile printr-un singur birou de rezerv`ri, a[a încât flexibilitatea
opera]iunilor este maxim`.

Pentru c` sunte]i specialist în marketing, îmi permit s` v` întreb care a fost

conceptul în jurul c`ruia s-a dezvoltat lan]ul Sava Hotels & Resorts?
Scopul nostru este acela de a satisface toate nevoile [i necesit`]ile clien]ilor no[trii, [i de aceea am ales diversitatea în
locul unei stricte specializ`ri. Un element care ar putea uni mare parte dintre propriet`]i îl reprezint` existen]a facilit`]ilor
pentru spa. Din perspectiva stilurilor arhitecturale sunt diferen]e notabile, datorate, în principal, perioadei în care s-a
realizat construc]ia propriu-zis` a fiec`rui hotel. Grand Hotel Toplice (fost Luisenbad) , de 5 stele, spre exemplu, este
cel mai vechi complex din Bled (construit intre 1850 – 1954), tr`s`turile sale dominante fiind de sorginte baroc`, la
fel ca [i la Castelul Bled din apropiere. Pe acelea[i coordonate s-au dezvoltat [i hotelurile Jadran [i Trst (3 stele). De
altfel, în toate complexele Sava oferim liste de excursii [i activit`]i precum canyoning, rafting, parapant`, para[utism,
cicloturism, degust`ri de vinuri etc. Plimb`rile cu balonul cu aer cald sunt, de asemenea, foarte c`utate la noi, tarifele
variind de la 80 la 90 Euro. Bledul este adesea gazda unor festivaluri [i evenimente medievale de excep]ie. Chiar luna
aceasta g`zduie[te cea de-a treia edi]ie a Festivalului Interna]ional al Balonului cu Aer Cald (6-7 februarie) [i un
carnaval deosebit (13 -16 februarie). Prefer`m diversitatea în locul unei specializ`ri prea stricte.

Cu ce “diversitate” v` propune]i s`-i seduce]i în 2010 pe touroperatorii

români, pentru a-i atrage [i fideliza?
În primul rând preg`tim ni[te pachete wellness excelente în Ziva [i Bled, apoi la Terme Ptuj, în partea de est a Sloveniei,
oferte concepute special pentru cupluri. Fac o digresiune [i m`rturisesc c`, de altfel,
complexul nostru este renumit pentru nun]ile spectaculoase pe care le organiz`m [i
pentru romanticele pachete de lun` de miere oferite. Poate c` în vest se practic`
Contact acum pe scar` larg` “last minute”-ul, dar la noi g`se[ti locuri vara doar dac`
SAVA HOTELS & e[ti prudent [i faci rezerv`ri timpurii. Revenind la “seduc]ie”, avem pentru
RESORTS - 2010 câteva oferte, zic eu, interesante: trei nop]i cu demipensiune, la 3
Skoffieloska c. 6, stele, ajung la 99 Euro/ persoan`. La 4 stele, în Bled, patru nop]i nu
cost` mai mult de 129 Euro/ persoan`. La 5 stele , tariful pe zi este în
4000 Kranj, Slovenia - jur de 100 Euro/ persoan`. Discounturile oferite touroperatorilor [i
Tel: 00386042066036/

21
agen]iilor pleac` de la minimum 10%, [i cresc în func]ie de volumul
Fax: 00386042066029 vânz`rilor, istoricul tranzac]iilor efectuate între noi [i reputa]ia companiei,
www.sava-hotels- desigur.
resorts.com
A consemnat ANNE-MARY NECHITA

februarie 2010
 ANCHETå
TURISM DE LUX

Imediat dup` Kings Holiday, târgul de turism de lux de la Crown Plaza, o încercare timid`, dar demn` de apreciat
pentru acest segment, media a început s` explodeze aruncând cu pronosticuri. C` sunt 10000 de turi[ti anual pe acest
segment, c` sunt 15000, ba 20000, c` te cost` 800 Euro în Kenya, 2500 Euro în Laponia [i peste 30000 Euro pe o
insul` privat`… Ce se întâmpl` cu adev`rat pe acest segment, care sunt tendin]ele pie]ei, vom încerca s` afl`m
analizând recentele evenimente din domeniu – concluziile Târgului de Turism de Lux de la Olympia, Londra, [i ale
Pie]ei Interna]ionale de Turism de la Cannes, respectiv discutând cu câ]iva reprezentan]i ai turismului de lux din
România: Alin Burcea, pre[edintele Paralela 45, Dan Anghelescu, pre[edintele La Piovra Turista, [i Ramona Negru,
directorul general al RTW- Round The World.

Evolu]ia crizei a afectat serios puterea de cump`rare a clientilor de pe segmentul turism de lux. Confrunta]i cu o
avalan[` de oferte din ce în ce mai agresive, turi[tii au ajuns s` aprecieze mai mult valoarea ob]inut` în urma unei
investi]ii în vacan]e decât un brand anume sau un concept. Cum destina]iile “bijou-chic” sau “ultimate experience”
de genul Fran]ei sau Elve]iei nu au început s` se ieftineasc`, vacan]ele “eco-chic”, “wilderness-chic” (chic in
salbaticie) [i “cheap-chic” (chic ieftin) la tarife accesibile, în India, China sau Orientul Mijlociu, au început s` câ[tige

Tendin]e, mode,
teren [i s` urce în topul preferin]elor. La fel s-a întâmplat [i cu escapadele de weekend, revista Vogue apreciind Siria
[i Turcia drept posibile destina]ii “fierbin]i” pentru 2010.

de ANNE-MARY NECHITA

ROMÂNII … AU AL}I BANI “S-A IEFTINIT LUXUL…”

ALIN BURCEA, PARALELA 45:
“Turi[tii români nu au alte preferin]e decât turi[tii
europeni. Au al]ti bani, din p`cate. Si cum totul
decurge dup` buget… n 2009 puterea de
cump`rare a sc`zut nu neap`rat num`rul de turi[ti,
cu toate c` [i ace[tia au fost mai reticen]i în
alegerea vacan]elor. Sumele pe care le consum` în
medie un turist pe pachet au sc`zut anul trecut de la
650 euro la 550 euro. Probabil c` va mai fi o mic`
sc`dere [i în 2010. Aceasta ar fi una din tendin]e.
Apoi, in 2009 s-a vândut foarte mult atât “early
booking”, cât [i “last minute”, de[i televiziunile nu
ne-au f`cut nici un bine c` au mar[at pe idea
“cump`ra]i cu trei zile înainte c` o s` fie mai ieftin”.
Bineîn]eles c` nu a fost a[a. Ba chiar a fost riscant.
S` nu uit`m c` vest europenii care au lansat moda
‘last minute’ au un alt volum de vânz`ri. Vorbim de
zeci de chartere la ei. Spre exemplu, din Frankfurt
pleac` într-o jum`tate de zi atâtea avioane câte
pleac` la noi într-o s`pt`mân`. In acest context, la ei
se mai g`sesc locuri pe ultima sut` de metri. La noi,
nu prea. Turi[tii vin târziu, vor discount [i de la
ofertele speciale dac` se poate [i chestii de genul
acesta. Trebuie s` ne adapt`m. Sigur c` unii colegi
touroperatori au în]eles ce se întâmpl` [i s-au repliat
destul de repede, în sensul c` [i-au restructurat
num`rul de avioane, [i a[a mai departe. Al]ii au avut
o în]elegere mai profund` [i au reu[it s` lucreze unii
cu al]ii în diverse asocieri. Au r`mas [i “haiduci”, dar
ace[tia au avut pierderi financiare serioase. Cam
acestea ar fi tendin]ele . Când spui turism de lux în
Germania e una, în România e alta. Pentru mine
turism de lux înseamn` vacan]e la comand`. Nu de
10000 Euro, de 3000 Euro, dar… î]i faci vacan]a
cum vrei tu. Nu putem s` ne compar`m cu vestul.
Sunt [i alte salarii. Dac` în Germania din 80
RAMONA NEGRU, RTW –
ROUND THE WORLD: “Cred c` turismul
de lux va excela în curând [i în România. Avem deja
turi[ti care caut` altceva. De aceea am [i intrat pe
aceast` pia]` aflat` în faz` înc` incipient`. De altfel
suntem singurii din România care oferim servicii
yacht- charters, adic` închiriem iahturi. Avem o baz`
de 1100 de ambarca]iuni - monohole-uri,
catamarane, b`rci cu motor sau cu vele, megaiahturi
- [i lucr`m cu brokeri de prestigiu din domeniu.
Oferim vacan]e pe toate m`rile lumii, iar chiria
porne[te de la câteva sute de euro pe s`pt`mân`. În
var` am închiriat câteva iahturi bune în Grecia,
Croa]ia [i Italia”
DAN ANGHELESCU, LA PIOVRA
TURISTA: “Cifrele sunt în continuare în sc`dere
pe pia]a româneasc` de turism de lux, dar acest
lucru poate fi considerat pozitiv pentru c` prestatorii
de servicii de acest gen au reu[it s` reduc` tarifele
pentru foarte multe dintre produsele lor, în special
pentru croaziere. Românilor începe s` le plac` acum
s` mearg` în croaziere datorit` faptului c` pre]urile
au devenit permisive. Toat` lumea are nevoie de un
chilipir. Fie c` este vorba de mai pu]ini bani, de nop]i
ALIN BURCEA, PARALELA 45: “Nu
prea exist` la noi “eco-chic”. Avem ‘bijou-chic” [i
“cheap chic”. Se merge pe extreme. Noi, Paralela 45,
am mers anul acesta pe un slogan foarte interesant, nu
neap`rat al meu: “S-a ieftinit luxul”. A[a s-a întâmplat.
Cum foarte multe avioane, hoteluri [i vase de croazier`
au redus tarifele, evident c` ceea ce se cump`ra odat` cu
3000 – 4000 euro se cump`r` acum la jum`tate de
pre]. La croaziere a[ putea chiar transmite un mesaj
oamenilor: “Merge]i acum, c` peste doi ani s-ar putea s`
nu mai ave]i bani”.
RAMONA NEGRU, RTW – ROUND
THE WORLD: “Pentru 2010 cred c` yacht
charterele reprezint` o ni[` care va vinde bine, datorit`
tarifelor atractive. Se poate merge în grup sau în ga[c`,
cu prietenii, iar costurile se pot împ`r]i. Este o ofert`
nou` pe pia]a româneasc` [i destul de accesibil`. Am
pus în acest lucru mult` pasiune. O parte din membrii
agen]iei sunt experimenta]i în domeniu [i au mers destul
de des în vacan]e cu iahtul. Cu toate acestea, yachtingul
nu este singura noastr` ofert`. Deosebite sunt [i tururile
lumii de 40 – 60 de zile. În func]ie de dorin]a clientului
se pot crea tururi ale lumii cu durate variabile.
Comisioanele sunt destul de interesante, plecând de la
10% [i ajungând la 25-30%, în func]ie de dimensiunea
cererii [i volumul vânz`rii”.
DAN ANGHELESCU, LA PIOVRA
TURISTA: “În ultimul an pia]a de turism de lux a
cunoscut transform`ri majore. Încep s` creasc` cererile
pentru croaziere, în condi]iile în care tarifele aferente au
sc`zut substan]ial, [i sunt preferate caz`rile mai
neobi[nuite, de exemplu în bungalowuri lacustre, cu

22
milioane de locuitori 500.000 sunt clien]i pentru
gratuite sau de un standard sporit la cazare, turistul podeaua de sticl`, prin care se pot admira pe[ti[orii.
turismul de lux, în România de abia dac` avem
este încântat s` [tie c` ob]ine plus valoare pentru Dac` ar fi s` m` raportez la clasific`rile colegilor din
1000, 2000, 3000… 10000”.
banii pe care îi investe[te”. str`in`tate a[ numi acest gen de cerere “eco-chic””.

ANAT MEDIA, nr. 64


pronosticuri la români
PREFERIN}E? CEVA MAI EXOTIC
ALIN BURCEA, PARALELA 45:
”Pe segmentul de turism de lux facem cât de mult
putem America, Australia [i Africa de Sud, apoi
vom face Republica Dominican`, dac` ne iese un
charter cu Tarom [i Prestige. Dar… e greu de
spus. E vorba de bani”.
DAN ANGHELESCU, LA
PIOVRA TURISTA: “Noi suntem agen]i
autoriza]i Dertour Germania [i ei au un segment
foarte bine pus la punct – “Dertour de lux” se
nume[te. Exist` [i un catalog în acest sens unde
se g`sesc cele mai interesante destina]ii de
vacan]` pentru 2010, precum Mauritius,
Seychelles, Oceanul Indian, Aruba [i Madagascar.
Personal, ocupându-m` de 20 de ani de acest
business, a[ alege cu usurin]` unde s`-mi petrec
vacan]a cu familia. Am vizitat multe destina]ii [i
nu pun în oferte decât locuri pe care le cunosc [i
le-am experimentat deja. Cred c` m-a[ reîntoarce
cu mare pl`cere în India”.
RAMONA NEGRU, RTW – ROUND THE WORLD: “Sunt mul]i turi[ti care au v`zut
deja Europa [i care au început s` caute ceva mai exotic. Cu siguran]` c` se vor orienta c`tre destina]ii mai
îndep`rtate. Chiar acum avem un safari în Africa, dar cel mai scump pachet achizi]ionat de la noi îl reprezint`
yachtingul în Caraibe. Nu lucr`m cu programe gata f`cute, ci le concepem la cererea clientului [i împreun` cu
acesta. La capitolul hoteluri de lux lucr`m cu Peninsula, Mandarin Oriental [i altele de acest gen. Dac` m`
întreba]i pe mine ce prefer, v` r`spund cu sinceritate c` m` fascineaz` un tur al lumii, dar dac` ar fi s` plec în
luna de miere a[ alege Paris – Punta Cana (Republica Dominican`) sau Paris – Seychelles. Sunt multe locuri
spectaculoase unde un client cu posibilit`]i î[i poate petrece vacan]a mult visat`. Cum spuneam, noi vindem
vacan]e la cerere”.
februarie 2010
ANCHETå
“GO GREEN”
PENTRU MAI PU¥IN
Tendin]a de a “merge pe verde” (“go
green”), cu alte cuvinte de a
implementa politici nepoluante, avea
s` aduc`, de asemenea, Maldive,
Botswana, Australia, Maroc, Kenya [i
Peru în aten]ia iubitorilor de lux, iar
investi]iile în infrastructur` [i tarifele
extrem de avantajoase s` recomande,
de asemenea, Tanzania, Africa de Sud
[i destul de necunoscutul Bhutan. Prin
investi]ii masive reu[e[te s` se
impun` [i Dubaiul, care a inaugurat,
luna trecut`, cea mai spectaculoas`
construc]ie din Golf – Burj Dubai sau
Burj Al Khalifa -, [i ale c`rui
discounturi merg cu 17% mai mult
decât în 2009. Acelea[i metode le
folose[te [i Republica Dominican`,
care [i-a sp`lat imaginea de “rud`
s`rac` a Caraibelor”, inaugurând o
serie de hoteluri de lux de înalt` ]inut`.
Thailanda, confruntat` în ultimul timp
cu fr`mântari politice serioase, se
redreseaz` destul de bine în 2010,
atr`gând în spaurile sale exotice prin
tarife greu de egalat. Biletele de avion
mai ieftine deschid anul acesta [i
Australia ca destina]ie de lux, iar
turismul de croazier` este deja într-o
perioad` de boom.
CEL MAI CEL/
CEA MAI CEA…
ALIN BURCEA, PARALELA 45: ” Am
avut anul acesta un om care a venit cu so]ia [i a
achizi]ionat un pachet de lux la vreo 50000, în Dubai. Î[i
iube[te mult so]ia.”
DAN ANGHELESCU, LA PIOVRA
TURISTA: “Valoarea maxim` a unui pachet poate
atinge în jur de 15000 Euro. Am avut cereri deosebite
gen safari în Kenya, dar cel mai interesant a fost un
pachet de heliskiing pe Moldoveanu, în România, cu
coborâre pe snowboard”.
RAMONA NEGRU, RTW – ROUND
23
THE WORLD: “Cel mai scump pachet oferit de
noi îl reprezint` o s`pt`mân` pe un megaiaht în Caraibe.
Nu-i cine [tie ce chiria… doar 840000 euro”.
 EVENIMENT
ANAT
sus]ine
parteneriatul
spa
cu Bulgaria
România r`mâne
pia]a num`rul 1
Protocol în doi, în Balcani
Prezentarea a avut drept tematic` poten]ialul extraordinar
al turismului balnear [i de spa, respectiv posibilitatea cre`rii
produsului “Balcani”, care s` ofere noi premise de
dezvoltare travel agen]ilor [i hotelierilor din România [i
Bulgaria. O alt` prezentare care s-a bucurat de succes a fost
denumit` “Sta]iuni de iarn` de top din Bulgaria” - Bansko,
Borovec, Pamporovo, Chepelare etc.
Nicu R`dulescu a m`rturisit, cu acest prilej, inten]ia celor
dou` asocia]ii omologe de a încheia un protocol similar celui
semnat cu asocia]ia de resort din Ungaria. “Ne intereseaz`,
în special, realizarea unor proiecte transfrontariere România
– Bulgaria în domeniul preg`tirii personalului [i de realizare
a unor proiecte pentru produse spa comune. Experien]`
exist` , [i de o parte [i de cealalt`, [i putem promova
aceste produse printr-un portal informatic comun “ – a
declarat pre[edintele OPTBR.
8 miliarde euro pentru…
un parteneriat public-privat
de invidiat
Turismul balnear a început s` se dezvolte în Bulgaria de
abia în ultimii opt ani, când s-au investit în structuri de
cazare de top, cu centre balneare de înalt` clas`, peste 8
miliarde de euro, între stat [i companiile private existând o
cooperare f`r` precedent. Pe aceast` tem`, Ivo Marinov,
ministru adjunct în Ministerul Economiei, Energiei [i
24
Turismului din Republica Bulgaria, a subliniat c` „Ministerul
Economiei, Energiei [i Turismului din Bulgaria poate ajuta
de ANNE-MARY NECHITA
Ministerul Economiei, Energiei [i
Turismului din Bulgaria, Ambasada
Republicii Bulgaria în România [i
Uniunea Bulgar` de Turism Balnear
[i Spa (BUBSPA) au sus]inut,
recent, la Athenee Palace Hilton, din
Bucure[ti, un forum de prezentare a
poten]ialului balnear al Bulgariei, a
principalelor tendin]e [i strategii din
domeniu, denumit, sugestiv,
“Bulgaria – Turism de S`n`tate,
Spa [i Wellness Tot Timpul Anului”.
Partea român` a fost reprezentat`
de ANAT, în persoana pre[edintelui
Corina Martin [i a altor
touroperatori, OPTBR (Organiza]ia
Patronal` a Turismului Balnear),
reprezentat` de pre[edintele s`u,
Nicu R`dulescu, de asemenea
vicepre[edinte pentru trei ani al
Asocia]iei Europene a Sta]iunilor
Balneare – ESPA. Ministerul
Dezvolt`rii Regionale [i Turismului
din România a fost reprezentat de
consilierul ministrului, Emilian
Imbri. La eveniment a participat [i
ambasadorul Republicii Bulgaria în
România, Valentin Radomirski.
PARTENERIAT
touroperatorii bulgari de balneo [i spa prin dou` metode.
Prima const` în dezvoltarea turismului specializat. Împreun`
cu ESPA urmeaz` s` implement`m standarde de calitate a
turismului de balneo [i spa din perspectiv` legislativ`,
pentru a garanta un produs de calitate, care s` fie eficient
din punct de vedere concuren]ial. Vom sprijini hotelurile din
Bulgaria în rela]ia cu casele de asigur`ri de s`n`tate, pentru
ca cet`]enii s` poat` apela la tratamente recuperatorii [i de
preven]ie, cheltuielile fiind acoperite de acestea din urm`. O
a doua metod` ar reprezenta-o participarea la evenimente
interna]ionale [i forumuri în domeniu. Putem, de asemenea,
coordona activitatea turistic` împreun` cu alte institu]ii de
stat pentru a înl`tura eventualele obstacole din calea
dezvolt`rii turismului”.
2010 aduce proiecte de 6,5
milioane euro
De altfel, proiectele de anvergur` continu` în Bulgaria,
ministrul adjunct anun]ând deja trei proiecte de mare
perspectiv`, cu o valoare total` de peste 6,5 milioane euro.
“Anul acesta va fi realizat un proiect care, din punct de
vedere al marketingului [i reclamei, va avea ca scop crearea
brandului produsului turistic din Bulgaria, inclusiv evaluarea
impactului logoului [i a sloganului. Vorbim de o sum` de
1,5 milioane euro. De asemenea, vom mai realiza un
proiect de publicitate a turismului bulgar pe canalele Tv din
Europa, inclusiv România, a c`rui valoare este de 3
milioane de euro. Un al treilea proiect implic` bugetul
na]ional de promovare. Se [tie bine c` acest buget nu este
niciodat` de ajuns în nici o ]ar`. Ei bine, este foarte
ANAT MEDIA, nr. 64

important` eficien]a cheltuirii fondurilor alocate [i tocmai de
aceea, în momentul de fa]`, decurge procedura de atribuire
a unui proiect c`tre o firm` particular` de evaluare a
marketingului care se face la nivel na]ional. [i aici vorbim
de 2 milioane de euro. Dup` ce se va analiza acest proiect,
el va sta la baza campaniilor de marketing [i publicitate pe
care urmeaz` s` le facem.”
500.000 vs.
940.000 de turi[ti
Potrivit statisticilor bulgare, în ultimii trei ani, România a
reprezentat pia]a num`rul 1 pentru turismul din aceast`
]ar`. Pentru ca situa]ia s` se men]in`, ministrul Ivo
Marinov a ad`ugat c` „putem asigura participarea
touroperatorilor [i a hotelurilor din Bulgaria la expozi]iile
specializate de turism, eventual s` asigur`m fonduri pentru
reclama na]ional` [i s` organiz`m infotripuri în ]ar` pentru
jurnali[tii români. De asemenea, putem face împreun` o
analiz` a nivelului de satisfac]ie al turi[tilor români, s`
identific`m punctele noastre forte pe care s` punem accent,
pentru ca informa]ia colectat` [i procesat` s` ajung` la
touroperatori, astfel încât ace[tia s` [tie ce au de f`cut [i,
de asemenea, s` [tie care sunt perspectivele. Sunt convins
c` putem demara o bun` colaborare pentru c` exist`
investitori bulgari în domeniu, touroperatori bulgari care vor
colabora cu cei din România. N-avem grani]e care s` ne
opreasc` circula]ia, [i bulgarilor le place s` c`l`toreasc` la
fel de mult ca [i românilor. Anul trecut aproape 500.000
de bulgari au vizitat România, cifr` care, abordat`
procentual, înseamn` mai mult decat cei 940.000 de
români care au vizitat, în aceea[i perioad`, Bulgaria.”
februarie 2010
O afacere de 12... luni/an
Stefan Sharlopov, pre[edintele Uniunii de Turism Balnear [i
Spa, a remarcat c` la prezentare au participat investitori din
turismul de wellness, spa [i balneo din Bulgaria [i agen]ii
touroperatoare care vând acest produs, dar a ]inut s`
precizeze c` „noi ne baz`m mult pe pre[edintele Asocia]iei
Na]ionale a Agen]iilor de Turism din România în
identificarea punctului în care s` ne intersect`m, iar
touroperatorii din România s` fac` un schimb de experien]`
cu cei bulgari, pe care-i preg`tim de peste doi ani. N-am
venit cu touroperatorii no[tri s` lu`m pâinea celor români. E
o afacere. Este un proiect pe care acum îl începem, [i dac`
EVENIMENT
suntem împreun`, pe termen lung, are un viitor serios,
pentru c` aceast` afacere se face 12 luni/ an. Toate
hotelurile care sunt membre ale asocia]iei noastre, f`r` nici
o excep]ie, func]ioneaz` 12 luni/ an.”
O invita]ie la „Holiday
Market”
În finalul conferin]ei de pres` desf`[urat` cu acest prilej,
pre[edintele ANAT, Corina Martin, a considerat c` „E un
moment prielnic de a anun]a reprezentan]ii Bulgariei c`
sunt invita]i oficial la primul Târg Interna]ional de Turism pe
care ANAT îl organizeaz`. Am început deja o colaborare în
acest sens cu Camera de Comer] Româno – Bulgar`, iar
domnul Emilian Enev a devenit promotorul târgului nostru în
Bulgaria. Pentru turi[tii români, Bulgaria este, [i în 2009,
destina]ia num`rul doi, [i trebuie s` ]inem cont de aceast`
preferin]`”.
Hotelieri, touroperatori...
oaspe]i de seam`
Dintre oaspe]ii oficiali prezen]i la forum trebuie s`
men]ion`m pe Alina Balaci, reprezentantul sta]iunii Albena,
respectiv Gina Stoyanova, Vladimir Chugunov [i Lubomir
Stefanov, de la Sunlight Travel, Kitt [i Alma Tour din Sofia.
Hotelurile au fost reprezentate de Siyka Katsarova, de la
Pirin Park Hotel, George Trapkov, din partea St. George Spa
Hotel, Miroslav Petkov, de la Velingrad Grand Hotel, Zlatko
Zlatanov, de la Rich Spa Hotel, Mara Doichinova, de la St
25
Ivan Rilski Spa Hotel, Ilia Paskov, de la St Nikola Spa Hotel,
Arben Karaja, de la Medite Spa Hotel, [i Maya Todorova, de
la Sandanski Interhotel.
 EVENIMENT

PETRA STOLBA>
2010, Austria
sub semnul
optimismului
moderat
- Lec]ie de promovare în plin` criz` -
TRAIAN BåDULESCU jurnali[ti de turism, reprezentând 53 de ]`ri! Majoritatea din ce în ce mai important, atât pentru vânzare, cât [i
expozan]ilor au fost, ca de obicei, hoteluri, touroperatori de pentru informare. „Ca [i organiza]ie na]ional` de brand [i
Criz`, dar +10%. Aceasta este incoming [i destina]ii. De asemenea, în cadrul târgului marketing, trebuie s` ne adapt`m activit`]ile la noii
cre[terea num`rului de turi[ti turismului dun`rean, organizat în paralel cu actb, au fost parametri [i la noile provoc`ri. De aceea, este sarcina
austrieci care au c`l`torit în propria prezen]i 23 de expozan]i. Oficiului Na]ional de Turism al Austriei s` sincroniz`m oferta
]ar` în 2009 – an de criz`. Aceast` Austria va fi extrem de bogat` în evenimente culturale în turistic` cu cererea [i s` asigur`m cele mai eficiente
cre[tere se datoreaz` campaniei de urm`torii doi ani. De exemplu, 2010 marcheaz` a 150-a platforme de vânzare”, a precizat Petra Stolba.
promovare efectuat` de Austria pe aniversare a faimosului compozitor [i dirijor austriac Gustav
plan intern. Mahler. De asemenea, 2011 va marca, pentru acela[i Ca o noutate pe pia]a Europei Centrale, de la 1 ianuarie s-a
compozitor, comemorarea. armonizat sistemul de clasificare hotelier` din Austria,
„2010 nu va fi un ‚bed of roses’. Va fi un an dificil, dar îl Germania, Elve]ia, Cehia, Suedia [i Ungaria. Aceast` mutare
ofer` din start o pia]` de 115 milioane de poten]iali clien]i.
privim sub semnul optimismului moderat. Actualul sezon de Vom avea un sistem unic Vor urma în curând Slovenia [i Slovacia [i probabil [i alte
iarn` va fi cu siguran]` puternic atunci când vom face
bilan]ul. Am derulat o campanie de late booking pentru a de clasificare hotelier` ]`ri din zon`.
motiva turi[tii – în special cona]ionalii no[tri - s` î[i Bugetul de marketing al Austriei este identic celui din 2009.
petreac` sezonul de iarn` în Austria”. Declara]ia îi apar]ine la nivel european Se lucreaz` cu 40 de ]`ri, dar în prezent focusul este
Petrei Stolba, CEO al Oficiului de Turism al Austriei, cu orientat pe pie]ele apropiate. Promovarea este una din cele
ocazia deschiderii celei de-a patra edi]ii a târgului B2B ACTB Distribu]ia produselor turistice a suferit schimb`ri dramatice mai importante componente ale marketingului iar
– Austrian and Central European Travel Business, care s-a pe parcursul ultimilor ani. Internetul, de exemplu, a devenit rezultatele bune se v`d, [i în cazul Austriei, în cifre.
desf`[urat între 24 [i 26 ianuarie, pentru prima dat` la
Austria Center Vienna.
Printre canalele de promovare ale Austriei s-au num`rat cele
na]ionale precum [i Eurosport. O mare oportunitate de care
Austria profit` din plin sunt Jocurile Olimpice din Vancouver,
unde se promoveaz` drept destina]ia de iarn` nr. 1 a
Europei.
Despre târgul ACTB merit` men]ionat c` reprezint` una
dintre cele mai importante manifest`ri business to business
din Europa Central` [i de Est. Acest târg a fost fondat ini]ial,
în 1976, ca austrian travel business (atb). Începând cu
edi]ia 2007 a devenit târg regional, reunind oficial Austria,
Ungaria, Slovacia, Cehia [i Slovenia. Pe lâng` acestea, în
cadrul cooper`rii europene dun`rene particip` [i firme din
România, Croa]ia, Serbia, Germania, Republica Moldova
etc.
Austria Center Vienna (ACV) a fost aleas` în premier`, în
acest an, drept gazd` a târgului. „Cu noul s`u look, la fel
de profesional a[a cum ne-am obi[nuit, actb ofer`
expozan]ilor [i buyer-ilor oportunit`]i de a stabili noi
contacte de afaceri [i de a-[i dezvolta rela]iile [i

26
parteneriatele actuale”, este de p`rere Petra Stolba.
Ce a însemnat actb 2010? 513 firme, care [i-au expus
ofertele în 302 de standuri, pentru 872 de buyeri [i

ANAT MEDIA, nr. 64

 STATISTICå

TURISMUL AUSTRIAC ÎN 2009

Sosiri 2002 – 2009 Evolu]ia înnopt`rilor pentru principalele ]`ri de origine ale turi[tilor
An Num`r turi[ti Evolu]ie
¥ara de origine Num`rul de nop]i Evolu]ie
fa]` de anul precedent
Germania 48.829.000 -2,6%
2002 27.360.000 +1,7%
Austria 34.435.000 +1,6%
2003 28.134.000 +2,8%
Olanda 9.449.000 -1,2%
2004 28.466.000 +1,2%
Marea Britanie 3.261.000 -16,8%
2005 29.337.000 +3,1%
Elve]ia [i Liechtenstein 3.640.000 +2,2%
2006 30.121.000 +2,7%
Italia 3.017.000 +1,3%
2007 31.141.000 +3,3%
Belgia 2.530.000 -1,3%
2008 32.616.000 +4,7%
Fran]a (inclusiv Monaco) 1.739.000 +0,3%
2009 32.303.000 -1,0%
SUA 1.110.000 -7,4%

Înnopt`ri 2002-2009
An Num`r înnopt`ri Evolu]ie Durata
fa]` de anul precedent medie a [ederii
2002 116.804.000 +1,5% 4,3
2003 117.967.000 +1,0% 4,2
2004 117.251.000 -0,6% 4,1
2005 119.242.000 +1,7% 4,1
2006 119.323.000 +0,1% 4,0
2007 121.451.000 +1,7% 3,9
2008 126.719.000 +4,3% 3,9
2009 124.253.000 -1,9% 3,8
Num`rul de înnopt`ri pe landuri 2009/2008
Landul Num`rul de nop]i Evolu]ie
Burgenland 2.866.000 +2,1%
Importan]a macroeconomic` a turismului în Austria (2002 – 2009) Carinthia 12.749.000 -1,6%
Anul Cheltuielile Evolu]ie Valoarea ad`ugat` Ponderea Lower Austria 6.442.000 -1,3%
turi[tilor (în mil. euro) direct` [i indirect` din PIB
Upper Austria 6.854.000 -1,2%
2002 24.167 +3,9% 17.380 +3,9% 7,9%
Salzburg 23.727.000 -3,3%
2003 24.691 +2,2 17.733 +2,0% 7,9%
2004 25.764 +4,3% 18.593 +4,8% 8% Styria 10.652.000 +0,7%
2005 26.927 +4,5% 19.458 +4,7% 8% Tyrol 42.970.000 -2,0%
2006 27.893 +3,6% 20.044 +3,0% 7,8% Vorarlberg 8.151.000 -1,8%
2007 28.684 +2,8% 20.492 +2,2% 7,6% Viena 9.842.000 -3,8%
2008 30.354 +5,8% 21.623 +5,5% 7,7%
2009 29.885 -1,5% 21.360 -1,2% 7,7%

Turismul interna]ional [i Austria (2002 – 2008)

Anul Num`r turi[ti Evolu]ie Sosiri Evolu]ie Procent
pe plan mondial (milioane) în Austria (milioane) interna]ionale de turi[ti la nivel mondial din num`rul total
2002 703 +2,9% 18,6 +2,4% 2,7%
2003 691 -1,6% 19,1 +2,5% 2,8%
2004 762 +10,3% 19,4 +1,6% 2,5%
2005 803 +5,2% 20,0 +3,0% 2,5%
2006 847 +5,6% 20,3 +1,6% 2,4%
2007
2008
901
920
+6,4%
+2,1%
20,8
21,9
+2,5%
+5,6%
2,3%
2,4% 27
februarie 2010
 MONDEN

REVELIONUL
TURISMULUI
Cor ina M art in [i ec hi pa
Aso cia ]i ei de Pr omo va re
T uri st ic` L ito ral -
D el ta Du n`r ii

Al `tu ri de Pr im aru l
or a[u lu i E fo rie ,
dl . Ion O vid iu Br `il oi u

Î mpr eun ` cu An sam blu l de co pii

"C um p`n a" [i cu p rim ar ul loc al it` ]i i
cu a cel a[ i n um e, dna M ari an a G âju

Ac tua lul p re[ ed int e A NA T, fos tu l p re [ed int e

28
A NAT D rag o[ An ast as iu, G abr iel R adu
(me mbr u C.D .) [i Ge or ge So rin Ni co les cu
(p ri m v ice pr e[e di nte )

ANAT MEDIA, nr. 64

 Paradise Travel Agency
advertorial

[i-a lansat ofertele pentru vara 2010

Dup` Bulgaria, se deschid Croa]ia [i Muntenegru
În cadrul unui seminar de prezentare pentru
revânz`tori, desf`[urat, recent, la Parc Hotel
Carol (5 stele) din Capital`, reprezentan]ii
touroperatorului Paradise Travel Agency
SRL au anun]at nout`]ile pentru sezonul de
var` 2010.

C`t`lina Burcea, directorul agen]iei, a m`rturisit, cu acest prilej, c` “dac`

de peste opt ani v-am obi[nuit cu destina]ia Bulgaria, dorim s` aducem anul
acesta tot ceva însorit, [i anume Croa]ia [i Muntenegru. Am încercat, de-a
lungul timpului, s` v` oferim servicii din ce în ce mai bune, [i a[ dori s`
men]ionez “allotment”-ul [i garan]ia pe care le oferim în num`r mare pentru
destina]ia Bulgaria, allotment ce se afl` implementat în sistemul de rezerv`ri,
un alt atu al nostru. Este un sistem de rezerv`ri nou, în care pute]i accesa
camerele în direct, [i le pute]i avea confirmate instantaneu. Pentru destina]ia
Croa]ia suntem în sistemul lor “request”, sperând ca de anul viitor s` putem oferi
camere în garan]ie, ca [i pe Muntenegru în allotment. Deocamdat` pe aceste
destina]ii ne baz`m pe un partener puternic [i sper`m s` putem confirma
contractual rezerv`rile în maxim 24 de ore”.

Din 30 aprilie, Paradise Travel Agency î[i lanseaz` [i propriul charter cu

autocarul c`tre Bulgaria, cu curse zilnice, tariful fiind de 33 Euro tur- retur
(comision cedat – 8 Euro). Potrivit Elizei Custura, reprezentant al aceleia[i
agen]ii, “pe lâng` programele pe care le oferim, fie în format electronic, fie sub
form` de cataloage, v` oferim [i posibilitatea de a vizita baza de cazare din
Bulgaria. Facem dou` infotripuri pe an, unul pe partea de litoral (în luna mai),
cel`lat pe partea de munte. De anul viitor vom lansa un infotrip [i pe Croa]ia.Vom
încerca s` promov`m [i pachetele spa în Bulgaria. Acestea se refer` nu numai
la mica baz` existent` în anumite hoteluri de pe litoral, ci la o destina]ie aparte,
aflat` în zona urban` sau de munte, cum ar fi Devin – Hisar…”

Albena,
favorita românilor
De la Alina Balaci, directorul de vânz`ri pe pia]a româneasc` al sta]iunii Albena, am aflat
[i de ce este Albena favorita românilor: “În primul rând pentru c` plaja sa este lat`, larg`, cu
nisip fin, ca la Mamaia. De asemenea, e o sta]iune cu 43 de hoteluri, toate sub o singur`
conducere. Acest lucru nu se mai g`se[te nic`ieri în Europa. 43 de hoteluri înseamn` de la 2
stele la 5 stele. Cel mai nou este Flamingo Grand (5 stele), care a fost deschis acum doi ani,
de un grup de români de la Vodafone. Apoi avem [i Rezerva]ia Natural` Baltata. Are foarte
mult` verdea]`, foarte mult aer curat. Albena apare ca o sta]iune cu circuit închis, pentru c`
avem o singur` intrare, pe unde se [i iese. Nu sunt probleme cu parc`rile, nu sunt probleme
cu ma[inile, [i toat` lumea se simte bine. Sunt multe tobogane de ap` [i multe locuri de
joac`. De asemenea, în ap` se intr` treptat, nu sunt pietre, nu sunt meduze [i nici arici de mare.
A l i n a B a l a c i d i r e c t o r u l d e v â n z \ ri p e n t r u
p i a ] a r o m â n e a s c \ a l s t a] i u n i i A l b e n a
Nout`]i Albena 2010:
Hotelul Laguna Beach a cunoscut îmbun`t`]iri în camere, precum schimbat perdele,
cuverturi sau alte dot`ri. În cazul familiilor cu doi copii, ambii copii au gratuitate, ceea ce nu
se întâmpla anul trecut, când unul dintre copii trebuia s` achite o anumit` sum`. În acest an,
2+2 înseamn` “copii gratuit”.
În aceast` var`, toat` lumea beneficiaz` de o umbrel` [i dou` [ezlonguri gratuite pe
plaj`, indiferent dac` se st` la un hotel de 5 stele sau de 3 stele cu mic dejun.
În premier`, early bookingul va cunoa[te dou` praguri. Primul prag aduce reduceri de 20%

29
Sunt multe locuri de distrac]ie – de la baruri pe plaje la nightlife. Pentru iubitorii de sport exist`
facilit`]i pentru sporturile nautice, fotbal [i tenis. (pân` în 30 aprilie), al doilea de 10% (pân` în 31 mai).

februarie 2010
 advertorial
Q&A

TRAVELPORT - bine plasat

în contextul relans`rii economice
Directorul Regional pentru Europa de Sud-Est, Anca St`nese, discut` despre un model de
cre[tere constant` pe m`sur` ce industria î[i revine de pe urma recesiunii globale

Î. 2009 a fost, la nivel mondial, un an cu multe provoc`ri în afaceri

- ce rezultate a înregistrat compania Travelport?
R. Anul trecut a fost plin de provoc`ri, în special pentru industria mondial` de travel, iar România nu
a f`cut excep]ie. Dar nu am cedat, ne-am respectat ferm angajamentul fa]` de regiune [i am
implementat strategia noastr` de investi]ii în Europa de Est, iar acest lucru ne-a permis s` dep`[im
toate obstacolele din calea dezvolt`rii. Prin urmare, am fost foarte încânta]i s` constat`m c`
activitatile noastre din Europa de Est nu au fost afectate la fel ca [i cele ale industriei locale de
travel. De fapt, am sim]it o cre[tere constant`, iar acesta a fost unul dintre cei mai prosperi ani
pentru Travelport, în regiune.

Î. Care este strategia de afaceri a companiei Travelport în

România pentru anul care urmeaz`?
R. În esen]`, urmarim implementarea valorilor Travelport de a opera la nivel mondial dintr-o
perspectiva locala , de a oferi solu]ii necesare clien]ilor no[tri, de a crea parteneriate valoroase [i de
a promova [i continua inova]iile. În România, avem o echip` local`, în continu` cre[tere, de
angaja]i dedica]i [i experimenta]i, care se ocup` de dezvoltarea afacerii, de account management [i
de instruire, iar aceasta este mai departe sus]inut` de o asisten]` regional` în Ungaria [i România.
De asemenea, în 2009, am dezvoltat si extins activitatea în zona online [i vom continua s`
sustinem , pe parcursul anului, aceast` tendinta de crestere ;dezvoltam parteneriate cu juc`tori
online de elit` care au si vor avea un cuvant important de spus.
Anca St`nese este
Î.Travelport a g`zduit, anul trecut, un forum care a reunit clien]i, Directorul Regional al
linii aeriene [i speciali[ti în travel. Care au fost obiectivele companiei Travelport
evenimentului? Pl`nui]i un eveniment asem`n`tor în 2010? pentru Europa de Sud-
R. Ne-am bucurat de rezultatul forumului „Ob]inem succesul împreun`”, care a însemnat o Est. Are o experien]`
oportunitate ideal` pentru liderii din domeniu din intreaga regiune de a se întâlni [i discuta despre de 23 de ani în
problemele de interes care îi afecteaz`. Forumul le-a oferit participan]ilor posibilitatea de a discuta domeniu [i este
în detaliu despre industria de travel, iar nou` ne-a oferit posibilitatea de a asculta dorin]ele [i angajat` a companiei
nevoile reale ale clien]ilor no[tri. De asemenea, am putut s` facem schimb de experien]` în ceea ce Travelport de 13 ani.
prive[te practicile din alte ]`ri, s` discut`m despre opiniile exper]ilor [i s` ne consolid`m rela]iile cu Anca de]ine o diplom`
liderii din industrie. Ca rezultat al particip`rii numeroase, în perioada 15-16 aprilie 2010 vom de licen]` în economie
organiza un alt forum pentru clien]i. Forumul din acest an va analiza modific`rile din industrie, eliberat` de Academia
îmbun`t`]irile în oferta de produse a companiei Travelport,despre aplicatiile si implementarea
de Studii Economice
strategiilor on line . Dac` feedbackul oferit de clien]i este la fel de pozitiv ca [i cel de anul trecut,
din Bucure[ti [i un
masterat executiv în
vom c`uta s` facem din acesta un eveniment anual.
administrarea afacerilor
Î. Ce tematici [i tendin]e crede]i c` vor ap`rea în industria de (MBA) de la ASE.
travel din România în acest an?
R.Conform strategiei noastre, v`d domeniul de travel online dezvoltându-se în mod considerabil în

30
2010. Stabilim parteneriate cu un num`r de lideri din tehnologie pentru a permite solu]iilor noastre
s` se integreze în mod unitar cu o serie de platforme online [i ne a[tept`m s` facem, cât de
curând, o serie de anun]uri!

ANAT MEDIA, nr. 64