LEGE NR.

24/2000 PRIVIND NORMELE DE TEHNICĂ LEGISLATIVĂ

PENTRU ELABORAREA ACTELOR NORMATIVE

Versiune consolidata1 la data de 09.06.2009

LEGE NR. 24/2000 PRIVIND NORMELE DE TEHNICĂ LEGISLATIVĂ PENTRU

ELABORAREA ACTELOR NORMATIVE......................................................................5
CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE .......................................................................5
Art. 1. – Activitatea de legiferare.............................................................................5
Art. 2. – Tehnica legislativă.....................................................................................5
Art. 3. - Respectarea normelor de tehnică legislativă ..............................................5
Art. 4. - Ierarhia actelor normative ..........................................................................6
Art. 5. - Iniţierea actelor normative .........................................................................6
Art. 6. - Conţinutul şi fundamentarea soluţiilor legislative ......................................6
Art. 61. - Evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări ..........................6
Art. 7. - Forma de redactare a actelor normative .....................................................7
Art. 8. - Avizarea proiectelor ...................................................................................8
Art. 9. - Avizul Consiliului Legislativ .....................................................................8
Art. 10. - Publicarea actelor normative ....................................................................8
Art. 11. - Intrarea în vigoare a actelor normative ....................................................9
CAPITOLUL II. SISTEMATIZAREA ŞI UNIFICAREA LEGISLAŢIEI .....................9
Art. 12. - Integrarea proiectului în ansamblul legislaţiei .........................................9
Art. 13. - Unicitatea reglementării în materie ........................................................10
Art. 14. - Reglementări speciale şi derogatorii ......................................................10
Art. 15. - Evitarea paralelismelor ..........................................................................10
Art. 16. - Asanarea legislaţiei ................................................................................10
Art. 17. - Sistematizarea şi concentrarea legislaţiei în coduri ................................11
Art. 18. - Încorporarea actelor normative în codexuri pe materii ..........................11
CAPITOLUL III. ELABORAREA ACTELOR NORMATIVE ...................................11
Secţiunea 1. Documentarea .......................................................................................11
Art. 19. - Activitatea de documentare ....................................................................11
Secţiunea a 2-a. Alegerea soluţiilor legislative şi definirea conceptelor ....................12
Secţiunea a 3-a. Elaborarea codurilor şi a altor legi complexe .............................13
Secţiunea a 4-a. Motivarea proiectelor de acte normative .........................................14
Art. 29. - Instrumentele de prezentare şi motivare .................................................14
Art. 30. - Cuprinsul motivării ................................................................................14
Art. 31. - Redactarea motivării ..............................................................................15
Art. 311. - Studiul de impact .................................................................................16
1
Text actualizat la data de 09.06.2009. Actul include modificările din următoarele acte:
- Legea nr. 49/2007 publicată în MOF nr. 194 din 21/03/2007
- Legea nr. 173/2007 publicată în MOF nr. 406 din 18/06/2007
- Legea nr. 194/2007 publicată în MOF nr. 453 din 04/07/2007
- O.U.G. nr. 61/2009 publicată în MOF nr. 390 din 09/06/2009.

Pag 1/69
 Art. 32. - Semnarea instrumentelor de prezentare şi motivare ...............................16
CAPITOLUL IV. REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE ...................................17
Art. 33. - Sistematizarea ideilor în text ..................................................................17
Art. 34. - Stilul actelor normative ..........................................................................17
CAPITOLUL V. STRUCTURA ACTULUI NORMATIV ..........................................18

Secţiunea 1. Părţile constitutive ale actului normativ ................................................18

Secţiunea a 2-a. Sistematizarea conţinutului actului normativ ..................................22
Art. 49. - Sistematizarea conţinutului actului normativ .........................................22
Art. 50. - Dispoziţiile generale ..............................................................................23
Art. 51. - Dispoziţiile de fond ................................................................................23
Art. 52. - Dispoziţiile tranzitorii ............................................................................23
Art. 53. - Dispoziţiile finale ...................................................................................23
Art. 54. - Numerotarea şi denumirea capitolelor şi ale celorlalte grupări de articole
..................................................................................................................................24
Art. 55. - Anexele ..................................................................................................24
CAPITOLUL VI. MODIFICAREA, COMPLETAREA, ABROGAREA ŞI ALTE
EVENIMENTE LEGISLATIVE .....................................................................................25
Art. 56. - Evenimentele legislative ........................................................................25
Art. 57. - Modificarea ............................................................................................25
Art. 58. - Completarea ...........................................................................................25
Art. 59. - Condiţiile de fond pentru modificarea şi completarea actelor normative
..................................................................................................................................26
Art. 60. - Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completare ............................26
Art. 61. - Norma derogatorie .................................................................................26
Art. 62. - Abrogarea ..............................................................................................26
Art. 63. - Condiţiile de formă şi de fond ale abrogării ...........................................26
Art. 64. - Suspendarea actului normativ ................................................................27
Art. 65. - Evenimentele legislative implicite .........................................................27
Art. 66. - Actele normative cu aplicare limitată .....................................................27
Art. 67. - Interpretarea legală ................................................................................28
Art. 68. - Republicarea ..........................................................................................28
Art. 69. - Rectificări ..............................................................................................28
CAPITOLUL VII. NORME PRIVIND PREGĂTIREA ŞI ELABORAREA
PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE PRIN CARE SE RATIFICĂ SAU SE
APROBĂ ÎNŢELEGERI INTERNAŢIONALE ..............................................................29
Art. 71. - Aplicarea normelor de tehnică legislativă ..............................................29
Art. 72. - Titlul actului ..........................................................................................29
Art. 73. - Ratificarea ori aprobarea mai multor tratate sau înţelegeri
printr-un singur act ...................................................................................................29
Art. 74. - Publicarea actelor de ratificare sau de aprobare .....................................29

Pag 2/69
 CAPITOLUL VIII. NORME CU PRIVIRE LA ORDINELE, INSTRUCŢIUNILE ŞI
CELELALTE ACTE NORMATIVE EMISE DE CONDUCĂTORII MINISTERELOR
ŞI AI ALTOR ORGANE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE DE
SPECIALITATE SAU DE AUTORITĂŢILE ADMINISTRATIVE AUTONOME .......30
Art. 75. - Actele date în executarea unui act normativ ..........................................30
Art. 76. - Sfera reglementării .................................................................................30
Art. 77. - Termenul de emitere ..............................................................................30
CAPITOLUL IX. NORME CU PRIVIRE LA ACTELE NORMATIVE ADOPTATE
DE AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ...................................30
Art. 78. - Obiectul de reglementare .......................................................................30
Art. 79. - Subordonarea faţă de actele de nivel superior ........................................30
Art. 81. - Publicarea ..............................................................................................31
CAPITOLUL X . DISPOZIŢII FINALE ......................................................................31
Art. 82. - Regulamentele proprii de aplicare .........................................................31
Art. 83. - Abrogarea ..............................................................................................31
HOTĂRÂRE NR. 561/2009 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI PRIVIND
PROCEDURILE, LA NIVELUL GUVERNULUI, PENTRU ELABORAREA,
AVIZAREA ŞI PREZENTAREA PROIECTELOR DE DOCUMENTE DE POLITICI
PUBLICE, A PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE, PRECUM ŞI A ALTOR
DOCUMENTE, ÎN VEDEREA ADOPTĂRII/APROBĂRII...........................................32
Regulament privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi
prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative,
precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.............................................33
CAPITOLUL I. Dispoziţii generale ..............................................................................33
CAPITOLUL II. Documentele de politici publice şi actele normative ............................33
CAPITOLUL III. Alte documente ...................................................................................35
CAPITOLUL V. Procedura de avizare/adoptare a proiectelor de acte normative şi a
proiectelor de documente de politici publice ....................................................................38
CAPITOLUL VI. Dispoziţii speciale cu privire la avizarea ordonanţelor de urgenţă şi a
ordonanţelor Guvernului ..................................................................................................43
CAPITOLUL VII. Statutul, componenţa, organizarea şi desfăşurarea reuniunii de lucru
pregătitoare şedinţei Guvernului ......................................................................................44
CAPITOLUL VIII. Dispoziţii privind analiza, supunerea spre adoptare în cadrul şedinţei
Guvernului a proiectelor de documente de politici publice şi a proiectelor de acte
normative, precum şi procedura ulterioară adoptării acestora ..........................................46
CAPITOLUL IX. Dispoziţii privind deciziile primului-ministru .....................................49
CAPITOLUL X. Dispoziţii privind ordinele, instrucţiunile şi celelalte acte normative
emise de conducătorii ministerelor şi ai celorlalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale, precum şi de prefecţi .............................................................................51
CAPITOLUL XI. Monitorizarea sarcinilor încredinţate autorităţilor publice de către
Guvern .............................................................................................................................51
CAPITOLUL XII. Republicarea şi rectificarea actelor normative adoptate de Guvern ...52

Pag 3/69
CAPITOLUL XIII. Dispoziţii privind plângerile prealabile formulate împotriva unui act
al Guvernului sau a unei decizii a primului-ministru .......................................................53
CAPITOLUL XIV. Dispoziţii tranzitorii şi finale ............................................................53
ANEXA Nr. 1. Adresă de înaintare - model - ...........................................................55
ANEXA Nr. 2 Adresă de înaintare - model - ............................................................56
ANEXA Nr. 3 Tabel de concordanţă - model - .........................................................57
ANEXA Nr. 4 Adresă de înaintare - model - ............................................................58
ANEXA Nr. 5 Fişa circuitului de avizare - model - ..................................................59
HOTĂRÂRE NR. 1361/2006 PRIVIND CONŢINUTUL INSTRUMENTULUI DE
PREZENTARE ŞI MOTIVARE A PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE SUPUSE
APROBĂRII GUVERNULUI..........................................................................................60
ANEXĂ: CONŢINUTUL instrumentului de prezentare şi motivare............................61

Pag 4/69
 LEGE NR. 24/2000 PRIVIND NORMELE DE TEHNICĂ
LEGISLATIVĂ PENTRU ELABORAREA ACTELOR
NORMATIVE

CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. – Activitatea de legiferare
(1) Reglementarea relaţiilor sociale prin lege şi prin celelalte categorii de acte normative
se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului
românesc.
(2) Actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu
prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile prezentei legi, precum şi cu
principiile ordinii de drept.
(3) Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de implementare a
politicilor publice, asigurând instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a soluţiilor
de dezvoltare economică şi socială, precum şi pentru exercitarea autorităţii publice.2
Art. 2. – Tehnica legislativă
(1) Tehnica legislativă asigură sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei,
precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ.
(2) Normele de tehnică legislativă definesc părţile constitutive ale actului normativ,
structura, forma şi modul de sistematizare a conţinutului acestuia, procedeele tehnice
privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea şi republicarea actelor normative,
precum şi limbajul şi stilul actului normativ.

Art. 3. - Respectarea normelor de tehnică legislativă

(1) Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de

către Guvern şi a propunerilor legislative aparţinând deputaţilor, senatorilor sau
cetăţenilor, în cadrul exercitării dreptului la iniţiativă legislativă, la elaborarea şi
adoptarea ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, precum şi la elaborarea şi adoptarea
actelor normative ale celorlalte autorităţi cu asemenea atribuţii.
(2) Normele de tehnică legislativă se aplică, în mod corespunzător, şi la elaborarea şi
adoptarea proiectelor de ordine, instrucţiuni şi de alte acte normative emise de
conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi la
elaborarea şi adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei
publice locale.

2
Alin. (3) a fost introdus prin art. I, pct. 1 din Legea nr. 194/2007.

Pag 5/69
 Art. 4. - Ierarhia actelor normative

(1) Actele normative se elaborează în funcţie de ierarhia lor, de categoria acestora şi de

autoritatea publică competentă să le adopte.
(2) Categoriile de acte normative şi normele de competenţă privind adoptarea acestora
sunt stabilite prin Constituţia României, republicată, şi prin celelalte legi.
(3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor
Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.

Art. 5. - Iniţierea actelor normative

(1) Proiectele de legi se elaborează ca urmare a exercitării, potrivit Constituţiei, a
dreptului de iniţiativă legislativă.
(2) Proiectele celorlalte categorii de acte normative se elaborează de autorităţile
competente să le iniţieze, potrivit legii.

Art. 6. - Conţinutul şi fundamentarea soluţiilor legislative

(1) Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile
care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le
cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social,
politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor
interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu
tratatele internaţionale la care România este parte.
(2) Pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale
prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare.
(3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de
motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de
impact, după caz.
(4) Actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra
bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare sunt elaborate pe baza unor
documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern. Guvernul defineşte
tipurile şi structura documentelor de politică publică.
___________
Alin. (3) a fost modificat prin art. I, pct. 1 din Legea nr. 49/2007.
- Alin. (4) a fost introdus prin art. I, pct. 2 din Legea nr. 194/2007.

Art. 61. - Evaluarea preliminară a impactului noilor

reglementări

Pag 6/69
 (1) Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de lege, a propunerilor legislative şi a
celorlalte proiecte de acte normative reprezintă un set de activităţi şi proceduri realizate cu
scopul de a asigura o fundamentare adecvată a iniţiativelor legislative. Evaluarea
preliminară a impactului presupune identificarea şi analizarea efectelor economice,
sociale, de mediu, legislative şi bugetare pe care le produc reglementările propuse.
(2) Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de acte normative este considerată a
fi modalitatea de fundamentare pentru soluţiile legislative propuse şi trebuie realizată
înainte de adoptarea actelor normative.
(3) Fundamentarea noii reglementări trebuie să aibă în vedere atât evaluarea impactului
legislaţiei specifice în vigoare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât şi
evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le
implementează.
(4) Evaluarea preliminară a impactului este realizată de iniţiatorul proiectului de act
normativ. În cazul unor proiecte de acte normative complexe, evaluarea impactului poate
fi realizată, pe baza unui contract de prestări de servicii, de către institute de cercetare
ştiinţifică, universităţi societăţi comerciale sau organizaţii neguvernamentale, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achiziţiile publice.
(5) În vederea elaborării evaluării preliminare a impactului propunerilor legislative
iniţiate de deputaţi şi senatori, precum şi în cazul celor bazate pe iniţiativa cetăţenilor,
membrii Parlamentului pot solicita Guvernului asigurarea accesului la datele şi
informaţiile necesare realizării acesteia.
(6) Aplicarea dispoziţiilor alin. (1)-(5) nu este obligatorie în cazul iniţiativelor
legislative ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi al celor bazate pe iniţiativa cetăţenilor.
(7) În cazul elaborării evaluării preliminare a impactului propunerilor legislative iniţiate
de deputaţi şi senatori, precum şi în cazul celor bazate pe iniţiativa cetăţenilor, membrii
Parlamentului pot solicita Guvernului asigurarea accesului la datele şi informaţiile
necesare realizării acesteia.
___________
Articolul a fost introdus prin art. I, pct. 3 din Legea nr. 194/2007.

Art. 7. - Forma de redactare a actelor normative

(1) Proiectele de legi, propunerile legislative şi celelalte proiecte de acte normative se
redactează în forma prescriptivă proprie normelor juridice.
(2) Prin modul de exprimare actul normativ trebuie să asigure dispoziţiilor sale un
caracter obligatoriu.
(3) Dispoziţiile cuprinse în actul normativ pot fi, după caz, imperative, supletive,
permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de recomandare sau
altele asemenea; aceste situaţii trebuie să rezulte expres din redactarea normelor.
(4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi
sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă.

Pag 7/69
Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea
dispoziţiilor.

Art. 8. - Avizarea proiectelor

(1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative
iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie
de obiectul reglementării.
(2) După elaborarea lor şi încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1),
proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri
cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului
Legislativ.
(3) Procedura de avizare şi obiectul avizului Consiliului Legislativ sunt prevăzute în
legea sa organică3 şi în regulamentul său de organizare şi funcţionare4.

Art. 9. - Avizul Consiliului Legislativ

(1) Avizul Consiliului Legislativ se formulează şi se transmite în scris. El poate fi:
favorabil, favorabil cu obiecţii sau propuneri ori negativ.
(2) Avizele favorabile care cuprind obiecţii sau propuneri, precum şi cele negative se
motivează şi pot fi însoţite de documentele sau de informaţiile pe care se sprijină.
(3) Avizul Consiliului Legislativ este un aviz de specialitate şi are caracter consultativ.
(4) Observaţiile şi propunerile Consiliului Legislativ privind respectarea normelor de
tehnică legislativă vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ.
Neacceptarea acestora trebuie motivată în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau
într-o notă însoţitoare.

Art. 10. - Publicarea actelor normative

(1) În vederea intrării lor în vigoare, legile şi celelalte acte normative adoptate de
Parlament, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele
normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi
alte acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de
specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(11) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României:
a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;
b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum şi cele cu caracter individual,
emise de autorităţile administrative autonome şi de organele administraţiei publice
centrale de specialitate.

3
Lege nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ
4
Hotărâre nr. 1/1996 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ şi a
nomenclatorului de funcţii

Pag 8/69
 (2) Legile se publică imediat după promulgare, însoţite de actul prin care au fost
promulgate. Celelalte acte cu caracter normativ, adoptate de Parlament, se publică sub
semnătura preşedinţilor celor două Camere.
(3) Ordonanţele şi hotărârile Guvernului se publică numai după ce au fost semnate de
primul-ministru şi contrasemnate de miniştrii care au obligaţia să le pună în executare.
(4) Celelalte acte normative se publică după ce au fost semnate de emitent.
___________
Alin. (1) a fost modificat prin art. I, pct. 4 din Legea nr. 194/2007.
- Alin. (11) a fost introdus prin art. I, pct. 5 din Legea nr. 194/2007.

Art. 11. - Intrarea în vigoare a actelor normative

(1) Legile şi ordonanţele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare intră în
vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o
dată ulterioară prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculează pe zile
calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, şi expiră la
ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare.
(2) Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera
competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.
(3) Actele normative prevăzute la art. 10 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor,
intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în
cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în
vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se
prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text.

CAPITOLUL II. SISTEMATIZAREA ŞI UNIFICAREA

LEGISLAŢIEI

Art. 12. - Integrarea proiectului în ansamblul legislaţiei

Actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care:
a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel
superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune;
b) proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depăşi
limitele competenţei instituite prin acel act şi nici nu poate contraveni principiilor şi
dispoziţiilor acestuia;
c) proiectul de act normativ trebuie să fie corelat cu reglementările comunitare şi cu
tratatele internaţionale la care România este parte.

Pag 9/69
 Art. 13. - Unicitatea reglementării în materie
(1) Reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un
singur act normativ.
(2) Un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în
măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act.

Art. 14. - Reglementări speciale şi derogatorii

(1) O reglementare din aceeaşi materie şi de acelaşi nivel poate fi cuprinsă într-un alt act
normativ, dacă are caracter special faţă de actul ce cuprinde reglementarea generală în
materie.
(2) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcţie de obiectul acesteia,
circumstanţiat la anumite categorii de situaţii, şi de specificul soluţiilor legislative pe care
le instituie.
(3) Reglementarea este derogatorie dacă soluţiile legislative referitoare la o situaţie
anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie,
aceasta din urmă păstrându-şi caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte
cazuri.

Art. 15. - Evitarea paralelismelor

(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe
articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative.
Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere.
(2) În cazul existenţei unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie
prin concentrarea materiei în reglementări unice.
(3) Se supun procesului de concentrare în reglementări unice şi reglementările din
aceeaşi materie dispersate în legislaţia în vigoare.
(4) Într-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel
superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziţii din actul superior, fiind
recomandabilă numai indicarea textelor de referinţă. În asemenea cazuri preluarea unor
norme în actul inferior poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluţiilor
din actul de bază.

Art. 16. - Asanarea legislaţiei

În vederea asanării legislaţiei active, în procesul de elaborare a proiectelor de acte
normative se va urmări abrogarea expresă a dispoziţiilor legale căzute în desuetudine sau
care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizată.

Pag 10/69
 Art. 17. - Sistematizarea şi concentrarea legislaţiei în coduri
În vederea sistematizării şi concentrării legislaţiei, reglementările dintr-un anumit
domeniu sau dintr-o anumită ramură de drept, subordonate unor principii comune, pot fi
reunite într-o structură unitară, sub formă de coduri.

Art. 18. - Încorporarea actelor normative în codexuri pe

materii
(1) Pe măsura consolidării sistemului legislativ, reglementările legale în vigoare privind
acelaşi domeniu sau domenii conexe, cuprinse în legi, ordonanţe şi hotărâri ale
Guvernului, pot fi încorporate prin alăturarea textelor acestora într-o structură omogenă,
prezentată sub formă de codex, care să înlesnească cunoaşterea şi aplicarea lor.
(2) Codexul se elaborează de Consiliul Legislativ, din proprie iniţiativă sau la solicitarea
unuia dintre birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului ori a
Guvernului.
(3) Consiliul Legislativ stabileşte denumirea actului rezultat din încorporare, structura şi
succesiunea dispoziţiilor legale avute în vedere, cu specificarea actelor normative din care
provin şi a elementelor necesare de identificare. În cadrul operaţiunii de încorporare în
codexuri actele normative incluse vor fi prezentate prin luarea în considerare a tuturor
modificărilor şi completărilor ulterioare, a abrogărilor parţiale, exprese ori implicite,
precum şi prin actualizarea denumirilor instituţiilor şi localităţilor.

CAPITOLUL III. ELABORAREA ACTELOR NORMATIVE

Secţiunea 1. Documentarea
Art. 19. - Activitatea de documentare
(1) Elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedată, în funcţie de importanţa
şi complexitatea acestora, de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică, pentru
cunoaşterea temeinică a realităţilor economico-sociale care urmează să fie reglementate, a
istoricului legislaţiei din acel domeniu, precum şi a reglementărilor similare din legislaţia
străină, în special a ţărilor Uniunii Europene.
(2) Iniţiatorii proiectelor de acte normative pot solicita, pentru documentarea lor
legislativă, informaţii suplimentare de la Consiliul Legislativ şi alte autorităţi sau instituţii
cu atribuţii de informare în materia respectivă.
(3) Rezultatele studiilor de cercetare şi referirile la sursele de informaţii suplimentare
relevante pentru dezbaterea proiectelor de acte normative trebuie să fie incluse în
instrumentul de prezentare şi motivare a proiectului de act normativ.
___________
Alin. (3) a fost introdus prin art. I, pct. 6 din Legea nr. 194/2007.

Jurisprudenţa şi doctrina juridică

Pag 11/69
 Art. 20. - În activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act
normativ se vor examina practica Curţii Constituţionale în acel domeniu, practica
instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina
juridică în materie.

Raportul cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale

Art. 21. - (1) Soluţiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în
vedere reglementările în materie ale Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea cu
acestea.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte dispoziţiile
cuprinse în tratatele internaţionale la care România este parte.
(3) Când este cazul, se vor face propuneri de modificare şi completare a actelor
normative interne ale căror dispoziţii nu sunt concordante cu cele ale actelor
internaţionale la care România este parte sau nu asigură compatibilitatea cu dreptul
comunitar.

Secţiunea a 2-a. Alegerea soluţiilor legislative şi

definirea conceptelor

Stabilirea soluţiilor legislative

Art. 22. - (1) Pentru alegerea unor soluţii judicioase şi durabile se pot elabora mai multe
variante posibile, evaluându-se efectele previzibile ale soluţiilor preconizate.
(2) Soluţiile legislative avute în vedere trebuie să prezinte supleţe pentru a realiza
îmbinarea caracterului de stabilitate a reglementării cu cerinţele de perspectivă ale
dezvoltării sociale.

Sfera de cuprindere a soluţiilor preconizate

Art. 23. - (1) Soluţiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să
acopere întreaga problematică a relaţiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare
pentru a se evita lacunele legislative.
(2) Pentru ca soluţiile să fie pe deplin acoperitoare se vor lua în considerare diferitele
ipoteze ce se pot ivi în activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se fie
enumerarea situaţiilor avute în vedere, fie formulări sintetice sau formulări-cadru de
principiu, aplicabile oricăror situaţii posibile.

Determinarea conceptelor şi noţiunilor

Pag 12/69
 Art. 24. - În cadrul soluţiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare
explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles
decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita
interpretările greşite.

Soluţii pentru situaţii tranzitorii

Art. 25. - Proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluţii legislative pentru situaţii
tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii
juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele
până la data intrării în vigoare a noii reglementări. De asemenea, proiectul de act normativ
trebuie să cuprindă, dacă este cazul, măsuri legislative privind soluţionarea conflictului
între acte normative de categorii diferite, potrivit principiului ierarhiei normelor de nivel
superior.
___________
Articolul a fost modificat prin art. unic, pct. 1 din O.U.G. nr. 61/2009.

Secţiunea a 3-a. Elaborarea codurilor şi a altor legi complexe

Teze prealabile

Art. 26. - (1) În cazul proiectelor de coduri sau al altor legi complexe, anume
determinate, la iniţiativa Parlamentului ori a Guvernului se pot constitui la Consiliul
Legislativ sau sub coordonarea acestuia comisii de specialitate pentru elaborarea
proiectelor respective.
(2) În cazul proiectelor de coduri şi al altor legi complexe, care interesează domeniul de
activitate al justiţiei, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justiţiei. În
componenţa comisiei constituite se include un reprezentant al Consiliului Legislativ,
desemnat de preşedintele acestuia.
(3) Comisiile de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentări ştiinţifice,
teze prealabile care să reflecte concepţia generală, principiile, noile orientări şi
principalele soluţii ale reglementărilor preconizate.
(4) Înainte de definitivarea tezelor, concluziile studiilor, cuprinzând liniile directoare ale
concepţiei de ansamblu a viitoarei reglementări, se înaintează, pentru exprimarea
punctului de vedere, ministerelor şi celorlalte autorităţi publice interesate.

Aprobarea tezelor prealabile

Pag 13/69
 Art. 27. - Tezele prealabile, definitivate potrivit prevederilor art. 26, se supun aprobării
Guvernului. După aprobarea tezelor de către Guvern comisia de elaborare va proceda la
redactarea textului viitorului act normativ.

Adoptarea codurilor şi a legilor complexe

Art. 28. - Proiectul de act normativ întocmit în condiţiile prevăzute la art. 26 şi 27,
însoţit de un raport, va fi înaintat Parlamentului sau, după caz, Guvernului, pentru
declanşarea procedurii legislative.

Secţiunea a 4-a. Motivarea proiectelor de acte normative

Art. 29. - Instrumentele de prezentare şi motivare

(1) Proiectele de acte normative trebuie însoţite de următoarele documente de motivare:
a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative;
b) note de fundamentare - în cazul ordonanţelor şi al hotărârilor Guvernului;
ordonanţele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum
şi ordonanţele de urgenţă se transmit Parlamentului însoţite de expunerea de motive la
proiectul legii de aprobare a acestora;
c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative;
d) Abrogat.5
(2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare şi studiile de
impact constituie instrumentele de prezentare şi motivare ale noilor reglementări
propuse.
(3) În cazul proiectelor de legi pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea,
documentele de motivare care însoţesc aceste proiecte sunt expunerea de motive şi, după
caz, raportul prevăzut la art. 28.
___________
Lit. d) a alin. (1) a fost introdusă prin art. I, pct. 2 din Legea nr. 49/2007.
- Alin. (2) a fost modificat prin art. I, pct. 3 din Legea nr. 49/2007.
- Alin. (3) a fost introdus prin art. unic, pct. 3 din O.U.G. nr. 61/2009.

Art. 30. - Cuprinsul motivării

(1) Instrumentul de prezentare şi motivare include conţinutul evaluării impactului
actelor normative, cuprinzând următoarele secţiuni:
a) motivul emiterii actului normativ - cerinţele care reclamă intervenţia normativă, cu
referire specială la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare; principiile
de bază şi finalitatea reglementărilor propuse, cu evidenţierea elementelor noi; concluziile
studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici
5
Lit. d) a alin. (1) a fost abrogată prin art. unic, pct. 2 din O.U.G. nr. 61/2009.

Pag 14/69
publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul
proiect. Pentru ordonanţele de urgenţă vor fi prezentate distinct elementele obiective ale
situaţiei extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea
procedurii parlamentare de urgenţă, precum şi eventualele consecinţe care s-ar produce în
lipsa luării măsurilor legislative propuse;
b) impactul socioeconomic - efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri,
social şi asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor şi beneficiilor;
c) impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt,
pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informaţii cu privire la
cheltuieli şi venituri;
d) impactul asupra sistemului juridic - implicaţiile pe care noua reglementare le are
asupra legislaţiei în vigoare; compatibilitatea cu reglementările comunitare în materie,
determinarea exactă a acestora şi, dacă este cazul, măsurile viitoare de armonizare care se
impun; deciziile Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi alte documente relevante
pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective; implicaţiile asupra
legislaţiei interne, în cazul ratificării sau aprobării unor tratate ori acorduri internaţionale,
precum şi măsurile de adaptare necesare; preocupările în materie de armonizare
legislativă;
e) consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizaţiile
şi specialiştii consultaţi, esenţa recomandărilor primite;
f) activităţile de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de
act normativ;
g) măsurile de implementare - modificările instituţionale şi funcţionale la nivelul
administraţiei publice centrale şi locale.
(2) În situaţia în care reglementarea propusă se elaborează în executarea unui act
normativ, motivarea trebuie să cuprindă referiri la actul pe baza şi în executarea căruia se
emite.
(3) Forma finală a intrumentelor de prezentare şi motivare a proiectelor de acte
normative trebuie să cuprindă referiri la avizul Consiliului Legislativ şi, după caz, al
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Curţii de Conturi sau Consiliului Economic şi
Social.
(4) Guvernul stabileşte strutura şi conţinutul detaliat al instrumentelor de prezentare şi
motivare pentru actele normative iniţiate de Guvern.
___________
Articolul a fost modificat prin art. I, pct. 7 din Legea nr. 194/2007.

Art. 31. - Redactarea motivării

(1) Documentele de motivare se redactează într-un stil explicativ, clar, folosindu-se
terminologia proiectului de act normativ pe care îl prezintă.
(2) Motivarea trebuie să se refere la forma finală a proiectului de act normativ; dacă pe
parcurs s-au adus unele modificări proiectului, ca urmare a propunerilor şi observaţiilor

Pag 15/69
primite de la organele de avizare, motivarea iniţială trebuie reconsiderată în mod
corespunzător.

Art. 311. - Studiul de impact

(1) Scopul elaborării studiului de impact este de a estima costurile şi beneficiile aduse în
plan economic şi social prin adoptarea proiectului de lege, precum şi de a evidenţia
dificultăţile care ar putea apărea în procesul de punere în practică a reglementărilor
propuse.
(2) Studiul de impact este întocmit, de regulă, de structurile de specialitate în domeniu
ale administraţiei publice centrale, la cererea Guvernului. Pentru propunerile legislative
iniţiate de deputaţi sau de senatori, studiile de impact se întocmesc prin grija ministerelor
de resort, la solicitarea comisiilor parlamentare.
(3) În studiul de impact se face referire:
a) la starea de fapt existentă la momentul elaborării noii reglementări;
b) la modificările care se propun a fi aduse legislaţiei existente;
c) la obiectivele urmărite prin modificarea legislaţiei existente;
d) la mijloacele disponibile în vederea realizării scopurilor propuse;
e) la dificultăţile care ar putea fi întâmpinate în aplicarea noilor dispoziţii;
f) la evaluarea costurilor impuse de adoptarea proiectului de lege şi a eventualelor
economii bugetare generate de aceasta, la motivele care stau la baza acestei evaluări,
precum şi la modalitatea de calcul al costurilor şi economiilor;
g) la beneficiile rezultate prin implementarea proiectului de lege, altele decât cele de
natură economică;
h) la analiza comparativă a costurilor şi a beneficiilor pe care le implică proiectul de
lege, din care să reiasă dacă beneficiile sunt justificate de costuri.
___________
Articolul a fost introdus prin art. I, pct. 4 din Legea nr. 49/2007.

Art. 32. - Semnarea instrumentelor de prezentare şi motivare

(1) Expunerile de motive la proiectele de legi pentru care iniţiativa legislativă se
exercită de Guvern, precum şi expunerile de motive la proiectele de legi de aprobare a
unor ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă se semnează de primul-ministru după adoptarea
formei finale a proiectului în şedinţă a Guvernului.
(2) Expunerile de motive la propunerile legislative întocmite de deputaţi sau de senatori
se semnează de iniţiatorii respectivi.
(3) În cazul în care iniţiativa legislativă este exercitată de cetăţeni, expunerea de motive
trebuie însoţită de punctul de vedere al Curţii Constituţionale, întocmit potrivit
prevederilor art. 146 lit. j)6 din Constituţia României, republicată.

6
Art. 146. - Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;

Pag 16/69
 (4) Notele de fundamentare la proiectele de ordonanţe şi de hotărâri ale Guvernului se
semnează de ministrul sau de miniştrii iniţiatori, precum şi de cei care le-au avizat.
(5) Expunerile de motive la legi şi notele de fundamentare la ordonanţe şi hotărâri ale
Guvernului, elaborate de iniţiator, se publică împreună cu actul normativ în cauză în
Monitorul Oficial al României, Partea I, sau se prezintă pe Internet de către autoritatea
emitentă. Dacă în cursul dezbaterilor parlamentare proiectul de lege sau propunerea
legislativă a suferit modificări de fond, expunerea de motive va fi refăcută, după
promulgarea legii, de către iniţiator, la sesizarea secretarului general al Camerei
Deputaţilor.

CAPITOLUL IV. REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE

Art. 33. - Sistematizarea ideilor în text

Pentru asigurarea unei succesiuni logice a soluţiilor legislative preconizate şi realizarea
unei armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedată
de întocmirea unui plan de grupare a ideilor în funcţie de conexiunile şi de raportul firesc
dintre ele, în cadrul concepţiei generale a reglementării.

Art. 34. - Stilul actelor normative

(1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ,
concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a
regulilor gramaticale şi de ortografie.
(2) Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspândire în
limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni şi expresii străine, se
va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română.
(3) Termenii de specialitate pot fi utilizaţi numai dacă sunt consacraţi în domeniul de
activitate la care se referă reglementarea.
(4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înţelesul lor curent din limba
română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului
înţelegerii cu uşurinţă a textului de către destinatarii acestuia.

Unitatea terminologică

Art. 35. - (1) În limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi
termeni.
(2) Dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înţelesuri diferite,
semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul
dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, şi devine obligatoriu
pentru actele normative din aceeaşi materie.

Pag 17/69
 (3) Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin
explicitare în text, la prima folosire.

Exprimarea conţinutului normativ

Art. 36. - (1) Textul articolelor trebuie să aibă caracter dispozitiv, să prezinte norma
instituită fără explicaţii sau justificări.
(2) În redactarea actului normativ, de regulă, verbele se utilizează la timpul prezent,
forma afirmativă, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispoziţiei respective.
(3) Utilizarea unor explicaţii prin norme interpretative este permisă numai în măsura în
care ele sunt strict necesare pentru înţelegerea textului. Nu este permisă prezentarea unor
explicaţii prin folosirea parantezelor.

Referirea la alt act normativ

Art. 37. - (1) Referirea într-un act normativ la alt act normativ se face prin precizarea
categoriei juridice a acestuia, a numărului său, a titlului şi a datei publicării acelui act sau
numai a categoriei juridice şi a numărului, dacă astfel orice confuzie este exclusă.
(2) Referirea la un tratat internaţional trebuie să cuprindă atât denumirea completă a
acestuia, cât şi a actului de ratificare sau de aprobare.

CAPITOLUL V. STRUCTURA ACTULUI NORMATIV

Secţiunea 1. Părţile constitutive ale actului normativ

Părţile constitutive ale actului normativ

Art. 38. - Actul normativ are următoarele părţi constitutive: titlul şi, dacă este cazul,
preambulul, formula introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticităţii
actului.

Titlul actului normativ

Art. 39. - (1) Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului, în funcţie
de categoria sa juridică şi de autoritatea emitentă, precum şi obiectul reglementării
exprimat sintetic.
(2) Categoria juridică a actului normativ este determinată de regimul competenţelor
stabilit prin Constituţie, legi şi prin alte acte normative prin care se acordă prerogative de
reglementare juridică autorităţilor publice.

Pag 18/69
 (3) Autoritatea publică este aceea învestită prin Constituţie sau printr-un alt act
normativ.
(4) Se interzice ca denumirea proiectului unui act normativ să fie aceeaşi cu cea a altui
act normativ în vigoare.
(5) În cazul actelor normative prin care se modifică ori se completează un alt act
normativ, titlul actului va exprima operaţiunea de modificare sau de completare a actului
normativ avut în vedere.
(6) Ca element de identificare, titlul se întregeşte, după adoptarea actului normativ, cu
un număr de ordine, la care se adaugă anul în care a fost adoptat acesta.

Formula introductivă

Art. 40. - (1) Formula introductivă constă într-o propoziţie care cuprinde denumirea
autorităţii emitente şi exprimarea hotărârii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau
adoptarea actului normativ respectiv.
(2) În cazul legilor formula introductivă este următoarea: "Parlamentul României adoptă
prezenta lege."
(3) Pentru actele Guvernului formula introductivă este: "În temeiul art. 108 din
Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre" sau,
după caz, "ordonanţă". La ordonanţe se face referire şi la legea de abilitare. La
ordonanţele de urgenţă, formula introductivă este: "În temeiul art. 115 alin. (4) din
Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de
urgenţă." La hotărârile date în executarea expresă a unor legi se adaugă şi temeiul din
legea respectivă.
(4) La celelalte categorii de acte normative formula introductivă cuprinde autoritatea
emitentă, denumirea generică a actului, în funcţie de natura sa juridică, precum şi
temeiurile juridice pe baza şi în executarea cărora actul a fost emis.

Preambulul

Art. 41. - (1) Preambulul enunţă, în sinteză, scopul şi, după caz, motivarea
reglementării. El nu poate cuprinde nici directive, nici reguli de interpretare. Preambulul
precedă formula introductivă.
(2) Includerea preambulului în cuprinsul actului normativ se apreciază de la caz la caz.
(3) La ordonanţele de urgenţă preambulul este obligatoriu şi cuprinde prezentarea
elementelor de fapt şi de drept ale situaţiei extraordinare ce impune recurgerea la această
cale de reglementare.
(4) În cazul actelor normative ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale
administraţiei publice locale, în preambul se menţionează şi avizele prevăzute de lege.

Art. 42. - Partea dispozitivă

Pag 19/69
Partea dispozitivă a actului normativ reprezintă conţinutul propriu-zis al reglementării,
alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac
obiectul acestuia.

Menţiunea privind transpunerea normelor comunitare

Art. 43. - (1) În situaţia actelor normative care transpun direct norme comunitare în
dreptul intern, după partea dispozitivă a acestora se face o menţiune care să cuprindă
elementele de identificare a actului comunitar care a fost preluat, după modelul următor:
"Prezenta/prezentul ... (se menţionează tipul actului normativ) transpune Directiva
nr. .../... privind ..., publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE)
nr. .../... ."
(2) Dacă printr-un act normativ se transpune doar parţial un act comunitar, menţiunea
prevăzută la alin. (1) trebuie să specifice în detaliu textele (secţiuni/articole/paragrafe,
după caz) transpuse.

Atestarea autenticităţii actului normativ

Art. 44. - (1) Actul normativ adoptat se semnează de reprezentantul legal al emitentului,
se datează şi se numerotează.
(2) Data legii este aceea la care i se dă număr, după promulgare. Pentru actele normative
ale Parlamentului, care, potrivit legii, nu se supun promulgării, data actului este aceea a
adoptării.
(3) Actele Guvernului poartă data şedinţei Guvernului în care actul a fost aprobat. Data
celorlalte acte normative este aceea la care au fost semnate.
(4) Numerotarea actelor normative se face în ordinea datării lor, separat pe fiecare an
calendaristic.
(5) La legi este obligatoriu ca în finalul actului să se facă menţiunea despre îndeplinirea
dispoziţiei constituţionale privind legalitatea adoptării de către cele două Camere ale
Parlamentului.
(6) Formula de atestare a legalităţii adoptării proiectului de lege, utilizată de fiecare
Cameră, în ordinea adoptării, este:
a) "Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor/Senat în şedinţa din ...,
cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) sau, după caz, art. 76 alin. (2) din Constituţia
României, republicată." - în cazul în care Camera Deputaţilor/Senatul adoptă proiectul de
lege sau propunerea legislativă, cu sau fără amendamente;
b) "Acest proiect de lege se consideră adoptat de Camera Deputaţilor/Senat în forma
iniţială, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a III-a sau ale art. 115 alin. (5) teza a III-a, după
caz, din Constituţia României, republicată." - în cazul în care se depăşeşte termenul
prevăzut pentru adoptare.

Pag 20/69
 (7) Formula de atestare a legalităţii adoptării legii va avea următorul cuprins: Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art.
76 alin. (1) sau (2), după caz, din Constituţia României, republicată.
(8) În cazul în care legea este adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, formula
de atestare a legalităţii adoptării acesteia va avea următorul cuprins: Această lege a fost
adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) şi ale art.
76 alin. (1) sau (2), ori art. 148 alin. (1) sau art. 149, după caz, din Constituţia României,
republicată.
(9) În cazul legilor de revizuire a Constituţiei României, formula de atestare a legalităţii
adoptării acestora va avea următorul cuprins: Această lege a fost adoptată de Camera
Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) sau alin. (2), după
caz, din Constituţia României, republicată.
(10) Formula de atestare este urmată de semnăturile preşedinţilor celor două Camere sau
ale vicepreşedinţilor care au condus şedinţele.

Articolul, elementul structural de bază al părţii dispozitive

Art. 45. - (1) Elementul structural de bază al părţii dispozitive îl constituie articolul.
Articolul cuprinde, de regulă, o singură dispoziţie normativă aplicabilă unei situaţii date.
(2) Structura articolului trebuie să fie echilibrată, abordând exclusiv aspectele juridice
necesare contextului reglementării.
(3) Articolul se exprimă în textul legii prin abrevierea ''art. ''. Articolele se numerotează
în continuare, în ordinea din text, de la începutul până la sfârşitul actului normativ, cu
cifre arabe. Dacă actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va defini prin
expresia "Articol unic".
(4) În cazul actelor normative care au ca obiect modificări sau completări ale altor acte
normative, articolele se numerotează cu cifre romane, păstrându-se numerotarea cu cifre
arabe pentru textele modificate sau completate.
(5) La coduri şi la legi de mare întindere, articolele vor fi prevăzute cu denumiri
marginale, exprimând sintetic obiectul lor; acestea nu au semnificaţie proprie în
conţinutul reglementării.

Alineatul

Art. 46. - (1) În cazul în care din dispoziţia normativă primară a unui articol decurg, în
mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte,
asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor şi o coerenţă a reglementării.
(2) Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regulă, dintr-o singură
propoziţie sau frază, prin care se reglementează o ipoteză juridică specifică ansamblului
articolului; dacă dispoziţia nu poate fi exprimată într-o singură propoziţie sau frază, se pot
adăuga noi propoziţii sau fraze, separate prin punct şi virgulă. Alineatul se evidenţiază
printr-o uşoară retragere de la alinierea textului pe verticală.

Pag 21/69
 (3) Dacă în cuprinsul unui articol se utilizează un termen sau o expresie care are în
contextul actului normativ un alt înţeles decât cel obişnuit, înţelesul specific al acesteia
trebuie definit în cadrul unui alineat subsecvent. În cazul în care frecvenţa unor astfel de
termeni şi expresii este mare, actul normativ trebuie să cuprindă în structura sa un grupaj
de definiţii sau o anexă cu un index de termeni.
(4) În actele normative cu o anumită întindere, dacă un articol are două sau mai multe
alineate, acestea se numerotează la începutul fiecăruia cu cifre arabe cuprinse în
paranteză. Pentru claritatea, concizia şi caracterul unitar al textului unui articol se
recomandă ca acesta să nu fie format dintr-un număr prea mare de alineate.

Enumerările în text

Art. 47. - (1) Dacă textul unui articol sau alineat conţine enumerări prezentate distinct,
acestea se identifică prin utilizarea literelor alfabetului românesc şi nu prin liniuţe sau alte
semne grafice.
(2) O enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu poate cuprinde, la rândul ei, o altă
enumerare şi nici alineate noi.
(3) Dacă ipoteza marcată cu o literă necesită o dezvoltare sau o explicare separată,
aceasta se va face printr-un alineat distinct care să urmeze ultimei enumerări.

Trimiterea la alte acte normative

Art. 48. - (1) În cazul în care o normă este complementară altei norme, pentru evitarea
repetării în text a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ
care o conţine. Nu poate fi făcută, de regulă, o trimitere la o altă normă de trimitere.
(2) Dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este
obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului şi a celorlalte elemente de identificare.
(3) Trimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la întregul său conţinut ori
numai la o subdiviziune, precizată ca atare. Când actul ce face obiect de trimitere a fost
modificat, completat ori republicat, se face menţiune şi despre aceasta.
(4) La modificarea, completarea şi abrogarea dispoziţiei la care s-a făcut trimitere, în
actul de modificare, completare sau abrogare trebuie avută în vedere situaţia juridică a
normei de trimitere.

Secţiunea a 2-a. Sistematizarea conţinutului actului

normativ

Art. 49. - Sistematizarea conţinutului actului normativ

(1) Conţinutul proiectului de act normativ se sistematizează în următoarea ordine de
prezentare a ideilor:

Pag 22/69
 a) dispoziţii generale sau principii generale;
b) dispoziţii privind fondul reglementării;
c) dispoziţii tranzitorii;
d) dispoziţii finale.
(2) În cazul unor reglementări de mică întindere se poate redacta textul fără a se marca
distinct elementele prevăzute la alin. (1), urmând însă această ordine de prezentare.
(3) În cadrul structurii prevăzute la alin. (1) articolele pot fi grupate pe capitole, care se
pot împărţi în secţiuni, iar acestea, după caz, în paragrafe. La coduri şi la alte legi de mare
întindere, capitolele pot fi grupate - în ordine ascendentă - în titluri şi, după caz, în părţi,
care, la rândul lor, se pot constitui în cărţi; gruparea se face, în toate cazurile, în funcţie de
legătura organică dintre reglementările pe care le cuprind.

Art. 50. - Dispoziţiile generale

Dispoziţiile generale cuprind prevederi care orientează întreaga reglementare, determină
obiectul şi principiile acesteia. Ele se grupează în primul capitol şi nu se reiau în restul
reglementării, în afară de cazul în care sunt strict necesare pentru înţelegerea unor
dispoziţii cu care formează un tot unitar.

Art. 51. - Dispoziţiile de fond

(1) Dispoziţiile de fond cuprind reglementarea propriu-zisă a relaţiilor sociale ce fac
obiectul actului normativ.
(2) Succesiunea şi gruparea dispoziţiilor de fond cuprinse în actul normativ se fac în
ordinea logică a desfăşurării activităţii reglementate, asigurându-se ca prevederile de drept
material să preceadă pe cele de ordin procedural, iar în caz de instituire de sancţiuni,
aceste norme să fie plasate înaintea dispoziţiilor tranzitorii şi finale.
(3) Textele care reglementează similar ipoteze cuprinse în mai multe subdiviziuni ale
actului normativ pot fi grupate în structuri distincte, denumite dispoziţii comune.

Art. 52. - Dispoziţiile tranzitorii

(1) Dispoziţiile tranzitorii cuprind măsurile ce se instituie cu privire la derularea
raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită
de noul act normativ.
(2) Dispoziţiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor
două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc
şi să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive.

Art. 53. - Dispoziţiile finale

(1) Dispoziţiile finale cuprind măsurile necesare pentru punerea în aplicare a actului
normativ, data intrării în vigoare a acestuia conform art. 11, implicaţiile asupra altor acte

Pag 23/69
normative, ca: abrogări, modificări, completări, precum şi dispoziţia de republicare, dacă
este cazul.
(11) În cazul în care, pentru punerea în aplicare a unui act normativ, sunt prevăzute
norme de aplicare, în cuprinsul acestuia se va stabili termenul de elaborare a acestora şi
data intrării lor în vigoare, care să nu depăşescă, de regulă, 30 de zile de la data intrării în
vigoare a actului normativ.
(2) La actul normativ cu caracter temporar se prevede şi perioada de aplicare sau data
încetării aplicării sale.
(3) Pentru legile prevăzute de art. 115 alin. (8) din Constituţia României, republicată, în
cadrul dispoziţiilor finale se prevăd, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la
efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
___________
Alin. (11) a fost introdus prin art. I din Legea nr. 173/2007.

Art. 54. - Numerotarea şi denumirea capitolelor şi ale

celorlalte grupări de articole
(1) Capitolele, titlurile, părţile şi cărţile se numerotează cu cifre romane, în succesiunea
pe care o au în structura din care fac parte. Secţiunile şi paragrafele se numerotează cu
cifre arabe.
(2) Titlurile, capitolele şi secţiunile se denumesc prin exprimarea sintetică a
reglementărilor pe care le cuprind.

Art. 55. - Anexele

(1) La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi, ca părţi componente
ale acestuia, anexe care conţin prevederi ce cuprind exprimări cifrice, desene, tabele,
planuri sau altele asemenea.
(2) Pot constitui anexe la un act normativ reglementările ce trebuie aprobate de
autoritatea publică competentă, cum sunt: regulamente, statute, metodologii sau norme cu
caracter predominant tehnic.
(3) Anexa trebuie să aibă un temei-cadru în corpul actului normativ şi să se refere
exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere.
(4) Textul-cadru de trimitere trebuie să facă, în finalul său, menţiunea că anexa face
parte integrantă din actul normativ; dacă sunt mai multe anexe, în finalul actului normativ
se include un articol distinct, cuprinzând aceeaşi menţiune, însoţită de nominalizarea
expresă a tuturor anexelor.
(5) Titlul anexei cuprinde exprimarea sintetică a ideii din textul de trimitere.
(6) Dacă sunt mai multe anexe, acestea se numerotează cu cifre arabe, în ordinea în care
au fost enunţate în textul proiectului.

Pag 24/69
 CAPITOLUL VI. MODIFICAREA, COMPLETAREA,
ABROGAREA ŞI ALTE EVENIMENTE LEGISLATIVE

Art. 56. - Evenimentele legislative

(1) După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenţei acestuia pot
interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea,
republicarea, suspendarea sau altele asemenea.
(11) După adoptarea lor, în situaţii temeinic justificate, actele normative pot fi
completate sau, după caz, abrogate şi înainte de data intrării lor în vigoare.
(2) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelaşi nivel
sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar şi prin alte acte
normative ulterioare care, în principal, reglementează o anumită problematică, iar ca
măsură conexă dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor două acte
normative interferente.
___________
Alin. (11) a fost introdus prin art. unic, pct. 4 din O.U.G. nr. 61/2009.

Art. 57. - Modificarea

(1) Modificarea unui act normativ constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai
multor articole ori alineate ale acestuia şi în redarea lor într-o nouă formulare.
(2) Pentru exprimarea normativă a intenţiei de modificare a unui act normativ se
nominalizează expres textul vizat, cu toate elementele de identificare necesare, iar
dispoziţia propriu-zisă se formulează utilizându-se sintagma "se modifică şi va avea
următorul cuprins:", urmată de redarea noului text.
(3) Procedeul de a se menţiona generic, în finalul unui act normativ, că un alt act
normativ conex sau texte din acel act "se modifică corespunzător" trebuie evitat. De
asemenea, nu se utilizează, pentru a exprima o modificare, redarea doar a unor fragmente
ori sintagme dintr-un text. Modificarea trebuie să cuprindă în întregime textul vizat,
cuprins în articol, alineat sau în elementul marcat al unei enumerări.

Art. 58. - Completarea

(1) Completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziţii noi, cuprinzând
soluţii legislative şi ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor
structurale existente, prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi: "După
articolul ... se introduce un nou articol, ... ..., cu următorul cuprins:"
(2) Dacă actul de completare nu dispune renumerotarea actului completat, structurile,
inclusiv articolele sau alineatele nou-introduse, vor dobândi numărul structurilor
corespunzătoare celor din textul vechi, după care se introduc, însoţite de un indice cifric,
pentru diferenţiere.

Pag 25/69
 Art. 59. - Condiţiile de fond pentru modificarea şi
completarea actelor normative
(1) Modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se
afectează concepţia generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu priveşte
întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar actul se înlocuieşte
cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat.
(2) Prevederile modificate sau care completează actul normativ trebuie să se integreze
armonios în actul supus modificării ori completării, asigurându-se unitatea de stil şi de
terminologie, precum şi succesiunea normală a articolelor.

Art. 60. - Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completare

Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în
vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare
sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază.

Art. 61. - Norma derogatorie

Pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula "prin derogare de la ...",
urmată de menţionarea reglementării de la care se derogă. Derogarea se poate face numai
printr-un act normativ de nivel cel puţin egal cu cel al reglementării de bază.

Art. 62. - Abrogarea

(1) Prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de acelaşi
nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totală sau parţială.
(2) În cazul unor abrogări parţiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la
întregul act normativ, nu numai la textele rămase în vigoare.
(3) Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este
admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul
normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut
norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament.
(4) Dacă o normă de nivel inferior, cu acelaşi obiect, nu a fost abrogată expres de actul
normativ de nivel superior, această obligaţie îi revine autorităţii care a emis prima actul.
(5) Abrogările parţiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, actul normativ
abrogat parţial rămânând în vigoare prin dispoziţiile sale neabrogate.

Art. 63. - Condiţiile de formă şi de fond ale abrogării

(1) Abrogarea poate fi dispusă, de regulă, printr-o dispoziţie distinctă în finalul unui act
normativ care reglementează o anumită problematică, dacă aceasta afectează dispoziţii
normative anterioare, conexe cu ultima reglementare.

Pag 26/69
 (2) În cadrul operaţiunilor de sistematizare şi unificare a legislaţiei se pot elabora şi
adopta acte normative de abrogare distincte, având ca obiect exclusiv abrogarea mai
multor acte normative.
(3) În vederea abrogării, dispoziţiile normative vizate trebuie determinate expres,
începând cu legile şi apoi cu celelalte acte normative, prin menţionarea tuturor datelor de
identificare a acestora.

Art. 64. - Suspendarea actului normativ

(1) În cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act
normativ de acelaşi nivel sau de nivel superior. În această situaţie se vor prevedea, în mod
expres, data la care se produce suspendarea, precum şi durata ei determinată.
(2) La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziţia afectată de
suspendare reintră de drept în vigoare.
(3) Prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a
dispoziţiei suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziţii exprese,
cu aplicare de la data expirării suspendării.

Art. 65. - Evenimentele legislative implicite

(1) În cazuri deosebite, în care la elaborarea şi adoptarea unei reglementări nu a fost
posibilă identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma că acestea au făcut
obiectul modificării, completării ori abrogării lor implicite.
(2) În cadrul atribuţiilor sale Consiliul Legislativ are obligaţia să identifice toate
dispoziţiile legale care au suferit evenimentele legislative implicite şi să propună
Parlamentului şi, respectiv, Guvernului măsurile necesare de modificare, completare sau
abrogare expresă a acestora.
(3) Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative
speciale ale căror dispoziţii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici
prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres.

Art. 66. - Actele normative cu aplicare limitată

(1) Actele normative pot avea aplicare limitată în timp, în spaţiu sau privind obiectul
reglementării.
(2) Prin acte normative ulterioare se poate prelungi, extinde sau restrânge durata actelor
normative temporare, precum şi a celor cu aplicare limitată în spaţiu sau privind obiectul
reglementării.
(3) Dispoziţia de prelungire a termenului de aplicare a actului normativ temporar trebuie
să intervină înainte de expirarea termenului şi să indice, când este cazul, noul termen.

Pag 27/69
 Art. 67. - Interpretarea legală
(1) Intervenţiile legislative pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizează
printr-un act normativ interpretativ de acelaşi nivel cu actul vizat, prin dispoziţii
interpretative cuprinse într-un nou act normativ sau prin modificarea dispoziţiei al cărui
sens trebuie clarificat.
(2) Interpretarea legală intervenită potrivit alin. (1) poate confirma sau, după caz,
infirma ori modifica interpretările judiciare, arbitrale sau administrative, adoptate până la
acea dată, cu respectarea drepturilor câştigate.

Art. 68. - Republicarea

(1) Actul normativ modificat sau completat în mod substanţial se republică având la
bază dispoziţia cuprinsă în actul de modificare, respectiv de completare.
(2) În vederea republicării actului normativ se realizează integrarea prevederilor
modificate sau a celor de completare în ansamblul reglementării, actualizându-se
denumirile schimbate între timp, cum ar fi cele ale unor instituţii sau localităţi, dându-se,
atunci când s-a dispus expres, o nouă numerotare articolelor, alineatelor, capitolelor şi
celorlalte structuri ale actului.
(3) Republicarea legilor, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului se face în Monitorul
Oficial al României, Partea I, prin grija autorităţii publice care a emis actul de modificare,
respectiv de completare. Republicarea se face în cel mult 45 de zile de la data publicării
actului care a dispus această măsură. Transmiterea formei republicabile a actului pentru
obţinerea avizului Consiliului Legislativ se face în termen de 30 de zile de la data
publicării actului care a dispus republicarea. În cazul codurilor, termenele se prelungesc
cu 15 zile.
(4) Republicarea actelor normative modificate sau completate prin ordonanţe ale
Guvernului se face după aprobarea acestora din urmă prin lege, pentru a nu se crea
eventuale discrepanţe cu actul de aprobare, în cazul în care acesta aduce alte modificări
ordonanţei supuse aprobării.
(5) Legile, precum şi ordonanţele şi hotărârile Guvernului se republică cu avizul
Consiliului Legislativ asupra noului text, la sesizarea secretarului general al Camerei
Deputaţilor sau, după caz, al Secretariatului General al Guvernului.

Art. 69. - Rectificări

(1) În cazul în care după publicarea actului normativ se descoperă erori materiale în
cuprinsul său, se procedează la publicarea unei note cuprinzând rectificările necesare.
(2) Se interzice modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la
operaţiunea de rectificare, care trebuie limitată numai la erorile materiale.
(3) Rectificarea se face la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ.

Pag 28/69
 CAPITOLUL VII. NORME PRIVIND PREGĂTIREA ŞI
ELABORAREA PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE
PRIN CARE SE RATIFICĂ SAU SE APROBĂ
ÎNŢELEGERI INTERNAŢIONALE

Art. 70. - Actele de ratificare, aprobare

(1) Pentru ratificarea tratatelor internaţionale încheiate de România se întocmesc,
potrivit Constituţiei României şi legii în materie, proiecte de legi.
(2) În cazul acordurilor, convenţiilor şi al altor înţelegeri internaţionale, pentru care
competenţa de aprobare revine, potrivit legii, Guvernului, se vor elabora proiecte de
hotărâri.
(3) Proiectul de lege sau de hotărâre se supune spre adoptare, însoţit de textul actului
internaţional în limba originală şi în traducere oficială sau autorizată.
(4) Textele actelor cu caracter internaţional ce se supun ratificării sau aprobării se vor
ştampila pe fiecare pagină, iar pe ultima pagină se va atesta, prin semnătura persoanei
autorizate şi prin aplicarea ştampilei, conformitatea documentului cu originalul.

Art. 71. - Aplicarea normelor de tehnică legislativă

Normele de tehnică legislativă sunt aplicabile în mod corespunzător şi proiectelor de
acte normative prin care se ratifică sau se aprobă tratate sau alte înţelegeri internaţionale.

Art. 72. - Titlul actului

Titlul proiectului de act normativ va cuprinde denumirea integrală a înţelegerii
internaţionale, data şi locul semnării acesteia; în funcţie de situaţie, prin titlu se exprimă
ideea de ratificare, aderare sau aprobare a înţelegerii internaţionale respective.

Art. 73. - Ratificarea ori aprobarea mai multor tratate sau

înţelegeri
printr-un singur act
În cazul în care două sau mai multe înţelegeri internaţionale se ratifică sau se aprobă
printr-un singur act, măsura ratificării ori aprobării se va exprima, pentru fiecare
înţelegere, printr-un articol distinct.

Art. 74. - Publicarea actelor de ratificare sau de aprobare

Actele de ratificare sau de aprobare se publică însoţite de textele tratatelor internaţionale
ratificate şi ale înţelegerilor aprobate.

Pag 29/69
 CAPITOLUL VIII. NORME CU PRIVIRE LA ORDINELE,
INSTRUCŢIUNILE ŞI CELELALTE ACTE NORMATIVE
EMISE DE CONDUCĂTORII MINISTERELOR ŞI AI
ALTOR ORGANE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
CENTRALE DE SPECIALITATE SAU DE
AUTORITĂŢILE ADMINISTRATIVE AUTONOME

Art. 75. - Actele date în executarea unui act normativ

Ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor
ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau
ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a
hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului. În formula introductivă a acestor acte normative
vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art. 40 alin. (4).

Art. 76. - Sfera reglementării

Ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul
stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care
să contravină prevederilor acestora.

Art. 77. - Termenul de emitere

Ordinele şi instrucţiunile se vor elabora în termenul prevăzut de actul superior sau, după
caz, într-un termen util care să facă posibilă aducerea lor la îndeplinire.

CAPITOLUL IX. NORME CU PRIVIRE LA ACTELE

NORMATIVE ADOPTATE DE AUTORITĂŢILE
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Art. 78. - Obiectul de reglementare

Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice locale se adoptă ori se emit
pentru reglementarea unor activităţi de interes local, în limitele stabilite prin Constituţie şi
prin lege şi numai în domeniile în care acestea au atribuţii legale.

Art. 79. - Subordonarea faţă de actele de nivel superior

(1) La elaborarea proiectelor de hotărâri, ordine sau dispoziţii se va avea în vedere
caracterul lor de acte subordonate legii, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului şi altor acte
de nivel superior.

Pag 30/69
 (2) Reglementările cuprinse în hotărârile consiliilor locale şi ale consiliilor judeţene,
precum şi cele cuprinse în ordinele perfecţilor sau în dispoziţiile primarilor nu pot
contraveni Constituţiei României şi reglementărilor din actele normative de nivel
superior.

Art. 80. - Temeiul legal

În formula introductivă a proiectului de act normativ adoptat sau emis de autorităţile
administraţiei publice locale se menţionează, pe lângă temeiurile juridice, prevăzute la art.
40 alin. (4), şi temeiul legal din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu
modificările şi completările ulterioare.

Art. 81. - Publicarea

În vederea intrării lor în vigoare, actele normative adoptate de autorităţile administraţiei
publice locale se aduc la cunoştinţă publică, în condiţiile Legii nr. 215/2001, prin afişare
în locuri autorizate şi prin publicare într-un cotidian local de mare tiraj.

CAPITOLUL X . DISPOZIŢII FINALE

Art. 82. - Regulamentele proprii de aplicare

Parlamentul, Guvernul şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale
stabilesc, în aplicarea normelor de tehnică legislativă prevăzute în prezenta lege,
regulamente proprii cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele şi
circulaţia proiectelor de acte normative în cadrul sferei lor de competenţă.

Art. 83. - Abrogarea

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 16/1976 pentru
aprobarea Metodologiei generale de tehnică legislativă privind pregătirea şi sistematizarea
proiectelor de acte normative, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 14 din 13
februarie 1976.

Pag 31/69
 HOTĂRÂRE NR. 561/2009 PENTRU APROBAREA
REGULAMENTULUI PRIVIND PROCEDURILE, LA
NIVELUL GUVERNULUI, PENTRU ELABORAREA,
AVIZAREA ŞI PREZENTAREA PROIECTELOR DE
DOCUMENTE DE POLITICI PUBLICE, A PROIECTELOR
DE ACTE NORMATIVE, PRECUM ŞI A ALTOR
DOCUMENTE, ÎN VEDEREA ADOPTĂRII/APROBĂRII

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 319 din 14/05/2009

Actul a intrat in vigoare la data de 14 mai 2009

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 82 din Legea nr.
24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 11 şi al art. 26 alin. (2) teza
finală din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi
a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru

elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a
proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, precum şi instituţia prefectului vor duce la îndeplinire prevederile prezentei
hotărâri.
Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă orice dispoziţii
contrare.

Pag 32/69
 Regulament privind procedurile, la nivelul
Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi
prezentarea proiectelor de documente de politici
publice, a proiectelor de acte normative, precum şi
a altor documente, în vederea adoptării/aprobării

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 319 din 14/05/2009

Actul a intrat in vigoare la data de 14 mai 2009

CAPITOLUL I. Dispoziţii generale

Art. 1. - Au dreptul să iniţieze proiecte de documente de politici publice şi proiecte de

acte normative, în vederea adoptării/aprobării de către Guvern, conform atribuţiilor şi
domeniului lor de activitate, următoarele autorităţi publice:
a) ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, aflate
în subordinea Guvernului, precum şi autorităţile administrative autonome;
b) organele de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea sau în
coordonarea ministerelor, prin ministerele în a căror subordine sau coordonare se află;
c) prefecţii, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, potrivit
legii, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Art. 2. - (1) Potrivit Constituţiei României, republicată, Guvernul adoptă hotărâri şi
ordonanţe.
(2) Hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele emise în domenii care nu fac obiectul legilor organice se adoptă numai
în temeiul unei legi speciale de abilitare a Guvernului, în limitele şi în condiţiile prevăzute
de aceasta.
(4) Ordonanţele de urgenţă se adoptă în condiţiile prevăzute de art. 115 alin. (4) şi (6)
din Constituţia României, republicată.
(5) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă potrivit Constituţiei României, republicată,
prin însuşirea proiectelor de lege elaborate de ministere sau de alte autorităţi ale
administraţiei publice şi transmiterea acestora spre dezbatere şi adoptare Parlamentului.

CAPITOLUL II. Documentele de politici publice şi

actele normative

Pag 33/69
 Art. 3. - (1) Documentele de politici publice sunt instrumentele de decizie prin
intermediul cărora sunt identificate posibilele soluţii pentru rezolvarea problemelor de
politici publice, astfel cum sunt definite în Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind
aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi
planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale.
(2) Documentele de politici publice includ şi informaţii cu privire la evaluarea
impactului, măsurile de monitorizare, evaluare şi implementare a soluţiilor identificate.
(3) Documentele de politici publice, definite şi structurate conform dispoziţiilor
Hotărârii Guvernului nr. 870/2006 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 775/2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a
politicilor publice la nivel central, cu modificările ulterioare, sunt:
a) strategia;
b) planul;
c) propunerea de politici publice.
Art. 4. - Documentele de politici publice se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică
în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, ale
Hotărârii Guvernului nr. 870/2006, ale Hotărârii Guvernului nr. 775/2005, cu modificările
ulterioare, cât şi ale prezentului regulament.
Art. 5. - Actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în
conformitate cu Constituţia României, republicată, cu dispoziţiile Legii nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 90/2001, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.361/2006 privind conţinutul
instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării
Guvernului, cu principiile ordinii de drept, precum şi cu prevederile prezentului
regulament.
Art. 6. - (1) Actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic şi de
mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare se elaborează
pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau Guvern.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică:
a) actelor cu caracter individual care au ca obiect exclusiv:
- numiri şi revocări din funcţie;
- stabilirea unor date;
- aprobarea de indicatori tehnico-economici de investiţii;
- aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici şi ale
instituţiilor publice, a rectificării acestora, precum şi a normativelor de cheltuieli, pentru
cazurile prevăzute de lege;
- acordarea de ajutoare financiare şi de urgenţă;
- alocarea de fonduri de la bugetul de stat, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
Guvernului, din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, precum şi din Fondul
naţional de dezvoltare;

Pag 34/69
 - aprobarea finanţării de proiecte şi acţiuni din fondurile pentru promovarea imaginii
externe a României;
- aprobarea stemelor pentru judeţe, municipii, oraşe şi comune;
- schimbarea regimului juridic al unor imobile;
- atestarea domeniilor publice ale unităţilor administrativ-teritoriale;
- transferurile de imobile;
- încadrarea în categoria funcţională a drumurilor judeţene a unor drumuri sau a unor
sectoare de drumuri;
- darea în folosinţă gratuită a unor imobile;
b) legii speciale de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu
fac obiectul legilor organice;
c) actelor normative care transpun legislaţia comunitară sau care creează cadrul juridic
necesar aplicării acesteia;
d) actelor normative iniţiate ca urmare a aprobării de către Guvern a tezelor prealabile
elaborate în condiţiile art. 26 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
e) actelor normative prin care se ratifică, aprobă, aderă sau acceptă un tratat, în
conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele;
f) actelor normative prin care se aprobă norme metodologice prevăzute prin lege.
Art. 7. - (1) În procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, autorităţile publice
iniţiatoare au obligaţia să respecte regulile procedurale aplicabile pentru asigurarea
transparenţei decizionale, prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa
decizională în administraţia publică.
(2) Pentru asigurarea consultărilor preliminare cu partenerii sociali, autorităţile publice
iniţiatoare au obligaţia să supună proiectele de acte normative cu caracter economico-
social analizei comisiilor de dialog social, constituite în cadrul acestora în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 369/2009 privind constituirea şi funcţionarea
comisiilor de dialog social la nivelul administraţiei publice centrale şi la nivel teritorial.
(3) Pentru asigurarea consultărilor preliminare cu structurile asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale, autorităţile publice iniţiatoare au obligaţia transmiterii
proiectelor de acte normative preşedinţilor structurilor asociative, în conformitate cu
dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea
proiectelor de acte normative.

CAPITOLUL III. Alte documente

Art. 8. - Pentru a exprima punctul de vedere oficial al României în faţa instituţiilor

Uniunii Europene, iniţiatorul elaborează un document de poziţie naţională, sub forma unui
mandat sau a unui mandat general, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului

Pag 35/69
nr. 115/2008 privind instituirea sistemului naţional de coordonare a afacerilor europene în
vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene
Art. 9. - Tratatele internaţionale se negociază şi se semnează de către persoanele
desemnate în acest scop, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 590/2003.
Art. 10. - (1) Memorandumul este instrumentul prin care se supune spre aprobare
iniţierea negocierii şi/sau semnarea unui tratat internaţional, respectiv suspendarea
aplicării unui tratat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 590/2003.
(2) Memorandumul poate fi elaborat şi în cazul în care este necesară o decizie a
Guvernului într-o anumită problematică. Memorandumul va fi avizat de instituţiile
implicate şi va cuprinde descrierea respectivei probleme şi propuneri pentru rezolvarea
acesteia.
(3) Memorandumul este un act intern al Guvernului, care nu se publică în Monitorul
Oficial al României.
Art. 11. - (1) Pentru proiectele de coduri sau alte proiecte de legi complexe, pentru care
s-au constituit comisii de specialitate, în condiţiile art. 26 şi următoarele din Legea nr.
24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se elaborează şi se aprobă
teze prealabile, conform structurii prevăzute la art. 12.
(2) Pentru proiectele de coduri sau alte proiecte de legi complexe, pentru care nu s-au
constituit comisii de specialitate, în condiţiile art. 26 din Legea nr. 24/2000, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, se elaborează documente de politici publice,
astfel cum sunt acestea definite în prezentul regulament.
Art. 12. - Tezele prealabile, supuse aprobării Guvernului, se referă în principal la:
a) informaţii generale relevante;
b) rezultatele cercetărilor, studiilor şi documentărilor ştiinţifice efectuate;
c) componenţa comisiei de elaborare conform dispoziţiilor art. 26 din Legea nr.
24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) descrierea succintă a soluţiilor şi a variantelor propuse de actul normativ preconizat;
e) descrierea impactului social şi economic asupra mediului de afaceri sau asupra
mediului înconjurător, după caz;
f) prezentarea succintă a conţinutului proiectului de cod propus sau al altor proiecte de
legi complexe;
g) descrierea, în funcţie de specificul prevederilor incluse, a capitolelor sau a secţiunilor
de prevederi legale propuse, a aspectelor care urmează să fie reglementate;
h) descrierea activităţilor planificate pentru desfăşurarea discuţiilor publice;
i) prezentarea informaţiilor privind estimările financiare;
j) concordanţa cu legislaţia comunitară şi cu cea naţională;
k) măsuri de implementare a modificărilor propuse;
l) rezultate aşteptate în urma implementării modificărilor propuse.
Art. 13. - (1) În scopul exclusiv al raportării şi al informării cu privire la evoluţia
procesului de soluţionare a unor probleme specifice, la stadiul implementării
documentelor de politici publice şi/sau a actelor normative iniţiatorii elaborează şi
transmit Guvernului o notă.

Pag 36/69
 (2) Nota nu poate constitui temei juridic pentru elaborarea, avizarea şi adoptarea unui
act normativ.
(3) Înaintea prezentării notei în cadrul şedinţei Guvernului, aceasta se transmite de către
iniţiator Cabinetului PrimuluiMinistru.
Art. 14. - (1) Proiectul punctului de vedere al Guvernului asupra propunerilor
legislative parlamentare este elaborat şi supus Guvernului spre aprobare de către
Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, în condiţiile prevăzute de Hotărârea
Guvernului nr. 411/2007 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru
Relaţia cu Parlamentul.
(2) După aprobarea în şedinţa Guvernului, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul
transmite punctul de vedere la Camera Deputaţilor sau la Senat, după caz.

CAPITOLUL IV. Procedura de elaborare şi consultare a proiectelor de acte normative

şi a proiectelor de documente de politici publice

Art. 15. - (1) Iniţiatorul elaborează o formă iniţială a proiectului de act normativ sau a
proiectului de documente de politici publice, pe care are obligaţia să o supună
concomitent atât consultării publice, în condiţiile Legii nr. 52/2003, cât şi consultării
preliminare interinstituţionale.
(2) Consultarea preliminară interinstituţională se realizează în urma afişării proiectului
de act normativ sau a proiectului de documente de politici publice, însuşit de conducătorul
acestuia, pe site-ul iniţiatorului, cu respectarea termenului prevăzut de art. 6 alin. (2) din
Legea nr. 52/2003, precum şi prin transmiterea concomitentă, în format electronic/PDF,
către Secretariatul General al Guvernului.
(3) Forma electronică transmisă Secretariatului General al Guvernului va fi însoţită de o
adresă de înaintare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1.
(4) La primirea formei electronice, Secretariatul General al Guvernului afişează de
îndată, pe site-ul propriu, proiectul de act normativ sau proiectul de document de politici
publice.
(5) Desfăşurarea întregului proces de consultare, atât cu cetăţenii şi cu asociaţiile legal
constituite, cât şi consultarea preliminară interinstituţională, cade în sarcina exclusivă a
iniţiatorului.
(6) Proiectele de acte normative cu impact asupra domeniilor social, economic şi de
mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare sunt supuse
consultării însoţite de instrumentele de prezentare şi motivare elaborate conform
prevederilor legale în vigoare, precum şi de documentul de politică publică aferent.
(7) Proiectele de hotărâre a Guvernului care nu au impact asupra domeniilor social,
economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în
vigoare, sunt supuse consultării însoţite de instrumentele de prezentare şi motivare
elaborate conform art. 2 alin. (2)7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006.
7
ART. 2. - (2) Pentru proiectele de hotărâre a Guvernului care nu au impact asupra domeniilor social, economic şi
de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare, instrumentele de prezentare şi

Pag 37/69
 Art. 16. - (1) Pentru fiecare proiect de document de politici publice sau proiect de act
normativ, precum şi pentru structura şi conţinutul instrumentului de prezentare şi
motivare aferent, autorităţile publice prezintă iniţiatorului un punct de vedere în scris.
(2) Punctul de vedere constă în observaţii şi propuneri care privesc aspectele de fond din
aria proprie de competenţă.
(3) Punctul de vedere este semnat de conducătorul instituţiei, de un secretar de stat sau
de către secretarul general. Adresa de înaintare a punctului de vedere cuprinde şi datele
persoanei de contact desemnate.

CAPITOLUL V. Procedura de avizare/adoptare a

proiectelor de acte normative şi a proiectelor de
documente de politici publice

Art. 17. - (1) La finalizarea procedurii de elaborare şi consultare, autoritatea publică

iniţiatoare are obligaţia de a transmite Secretariatului General al Guvernului, atât pe
suport hârtie, cât şi în format electronic/PDF, în vederea înregistrării, proiectele de
documente de politici publice şi proiectele de acte normative însuşite, prin semnare, de
către conducătorul/conducătorii autorităţii/autorităţilor publice iniţiatoare, împreună cu o
adresă de înaintare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2.
(2) Adresa de înaintare prevăzută la alin. (1) va fi însoţită de următoarele documente,
după caz:
a) proiectul de document de politică publică sau proiectul de act normativ;
b) instrumentul de prezentare şi motivare;
c) tabelul de concordanţă între actul normativ comunitar propus să fie transpus şi
proiectul de act normativ naţional care îl transpune, elaborat conform modelului prevăzut
în anexa nr. 3;
d) tabelul comparativ cuprinzând reglementarea în vigoare şi reglementarea propusă, în
situaţia în care proiectele de acte normative conţin modificări şi/sau completări ale actelor
normative în vigoare.
(3) Prin grija autorităţii publice iniţiatoare, în aceeaşi zi în care au fost înaintate către
Secretariatul General al Guvernului, proiectele de documente de politici publice şi
proiectele de acte normative sunt transmise, în original, şi instituţiilor ce urmează să
avizeze proiectul, însoţite de o adresă de înaintare, elaborată conform modelului prevăzut
în anexa nr. 4.
(4) În această etapă, proiectele de documente de politici publice şi proiectele de acte
normative care urmează să fie avizate de Ministerul Finanţelor Publice, Departamentul
pentru Afaceri Europene, sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, vor
fi transmise acestor instituţii, în copie, în vederea analizei.

motivare vor fi elaborate conform prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, republicată, fără să fie necesară respectarea obligatorie a structurii prevăzute în anexă.

Pag 38/69
 (5) În această etapă Ministerul Finanţelor Publice, Departamentul pentru Afaceri
Europene sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti are obligaţia
transmiterii unui punct de vedere iniţiatorului numai în urma sesizării unor probleme de
fond din aria proprie de competenţă.
(6) Iniţiatorul este responsabil pentru corectitudinea datelor cuprinse în documentele
prevăzute la alin. (1), (2) şi (3), precum şi pentru concordanţa dintre informaţiile
prezentate în formă scrisă şi în cea electronică.
Art. 18. - (1) La nivelul fiecărei autorităţi publice dintre cele prevăzute la art. 1 se
constituie o structură unică, cu atribuţii de primire şi înregistrare a proiectelor de acte
normative sau a proiectelor de documente de politici publice supuse avizării, precum şi de
comunicare a tuturor datelor necesare pentru urmărirea procesului de avizare.
(2) Din cadrul structurii prevăzute la alin. (1) se desemnează o singură persoană, care va
avea dreptul la semnătură electronică, având ca atribuţie principală gestionarea tuturor
activităţilor legate de procedura de elaborare şi avizare a proiectelor de documente de
politici publice şi a proiectelor de acte normative.
Art. 19. - (1) La primirea proiectelor de documente de politici publice sau a proiectelor
de acte normative, în forma prevăzută la art. 17, Secretariatul General al Guvernului
procedează de îndată la înregistrarea acestora, la publicarea pe pagina de internet şi la
verificarea îndeplinirii condiţiilor de formă prevăzute de prezentul regulament.
(2) Nerespectarea condiţiilor cu privire la forma şi documentele care trebuie să
însoţească proiectele de documente de politici publice şi proiectele de acte normative se
constată de către Secretariatul General al Guvernului şi se comunică autorităţii publice
iniţiatoare în cadrul reuniunii de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului.
Art. 20. - (1) Instituţiile publice avizatoare trebuie să transmită iniţiatorului proiectul de
act normativ sau proiectul de document de politici publice, în original, avizat în termen de
maximum 3 zile lucrătoare de la înregistrarea acestuia la structura unică din cadrul
instituţiilor avizatoare prevăzută la art. 18 alin. (1).
(2) În vederea obţinerii avizului conform, proiectele de documente de politici publice se
transmit Secretariatului General al Guvernului în original, împreună cu o copie, numai
după obţinerea tuturor avizelor instituţiilor publice interesate. Avizul conform se emite cu
privire la respectarea standardelor şi procedurilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru
elaborarea documentelor de politici publice, încheind operaţiunile din etapa de avizare.
(3) Termenul pentru avizul conform este de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea acestuia
la structura unică prevăzută la art. 18 alin. (1) din cadrul Secretariatul General al
Guvernului
(4) După primirea avizelor solicitate în condiţiile alin. (1), proiectele de acte normative
şi/sau documentele de politici publice se transmit spre avizare, după caz, Ministerului
Finanţelor Publice, Departamentului pentru Afaceri Europene şi Ministerului Justiţiei şi
Libertăţilor Cetăţeneşti.
(5) Termenul de avizare pentru Ministerul Finanţelor Publice, Departamentul pentru
Afaceri Europene şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti este de 4 zile lucrătoare

Pag 39/69
de la înregistrarea acestuia la structura unică prevăzută la art. 18 alin. (1). Termenul se
calculează pe zile libere, neintrând în calcul ziua când începe şi nici cea în care expiră.
(6) Proiectele de acte normative care transpun prevederi comunitare, creează cadrul
juridic necesar aplicării acestora ori având relevanţă comunitară se transmit spre avizare
Departamentului pentru Afaceri Europene, ca penultimă instituţie avizatoare, însoţite,
dacă este cazul, de tabelul de concordanţă între actul normativ comunitar propus să fie
transpus şi proiectul de act normativ naţional care îl transpune.
(7) Proiectele de acte normative se transmit Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor
Cetăţeneşti în original, împreună cu o copie, numai după obţinerea tuturor avizelor
autorităţilor publice interesate în aplicare. Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti
avizează proiectele exclusiv din punctul de vedere al legalităţii, încheind operaţiunile din
etapa de avizare.
(8) Avizul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti nu este obligatoriu în cazul
actelor cu caracter individual ce au ca obiect exclusiv:
a) numiri şi revocări din funcţie;
b) stabilirea unor date;
c) aprobarea de indicatori tehnico-economici de investiţii;
d) aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici şi ale
instituţiilor publice, pentru cazurile prevăzute de lege, şi a rectificării acestora;
e) acordarea de ajutoare financiare şi de urgenţă;
f) alocarea de fonduri de la bugetul de stat, suplimentarea bugetelor instituţiilor publice
din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, din Fondul de intervenţie la
dispoziţia Guvernului, precum şi din Fondul naţional de dezvoltare;
g) aprobarea finanţării de proiecte şi acţiuni din fondurile pentru promovarea imaginii
externe a României;
h) aprobarea stemelor pentru judeţe, municipii, oraşe şi comune;
i) atestarea domeniilor publice ale unităţilor administrativteritoriale.
Art. 21. - (1) În urma analizării proiectelor, în cadrul termenelor pentru avizare
prevăzute la art. 20, autorităţile publice cărora le-a fost solicitat avizul pot transmite
iniţiatorului proiectul:
a) avizat favorabil, fără observaţii;
b) avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri;
c) avizat negativ, caz în care se va preciza în instrumentul de prezentare şi motivare
"Aviz negativ", precum şi motivarea emiterii acestuia.
(2) Depăşirea termenelor pentru avizare prevăzute la art. 20 reprezintă aviz tacit, fără
îndeplinirea vreunei alte formalităţi de către iniţiator.
(3) În situaţia în care proiectul a fost avizat cu observaţii şi propuneri sau avizat negativ,
iniţiatorul va întocmi o notă justificativă care să cuprindă modalitatea de însuşire sau,
după caz, argumentele care au condus la neînsuşirea observaţiilor şi propunerilor. O copie
a notei justificative se transmite de către iniţiator instituţiei care a avizat cu observaţii sau
negativ.

Pag 40/69
 Art. 22. - După finalizarea procesului de avizare interministerială a proiectului de
document de politici publice sau, după caz, a proiectului de act normativ, forma finală
însoţită, dacă este cazul, de observaţiile instituţiilor avizatoare şi de nota justificativă
privind nepreluarea acestora se transmite, prin grija iniţiatorilor, Curţii de Conturi a
României, Consiliului Concurenţei, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Consiliului
Economic şi Social şi/sau Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, în vederea
obţinerii avizelor, dacă obţinerea acestora este obligatorie, conform dispoziţiilor legale în
vigoare.
Art. 23. - După obţinerea avizelor instituţiilor prevăzute la art. 22, iniţiatorul va
transmite Secretariatului General al Guvernului, în original, forma finală a proiectului de
document de politici publice sau, după caz, a proiectului de act normativ, însoţit de
eventualele observaţii şi propuneri ale tuturor instituţiilor avizatoare, precum şi de nota
justificativă privind însuşirea sau neînsuşirea acestora, dacă este cazul.
Art. 24. - (1) Pentru proiectele de acte normative primite la Secretariatul General al
Guvernului în condiţiile art. 23, acesta solicită de îndată avizul Consiliului Legislativ, ce
urmează să fie emis potrivit legii, în termenul solicitat de Guvern, care nu poate fi mai
mic de:
a) 24 de ore pentru proiectele de ordonanţe de urgenţă;
b) două zile pentru proiectele de legi care urmează să fie transmise Parlamentului cu
solicitarea dezbaterii în procedură de urgenţă;
c) 10 zile pentru celelalte proiecte de acte normative.
(2) Proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare
Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ.
Art. 25. - (1) Secretariatul General al Guvernului verifică îndeplinirea condiţiilor de
formă ale fiecărui proiect de act normativ sau document de politici publice, inclusiv
respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dacă în urma examinării proiectelor de documente de politici publice şi a proiectelor
de acte normative se constată nerespectarea cerinţelor de formă, Secretariatul General al
Guvernului întocmeşte o notă cuprinzând observaţii şi propuneri, pe care o supune atenţiei
iniţiatorului.
Art. 26. - (1) Secretariatul General al Guvernului transmite iniţiatorului avizul
Consiliului Legislativ şi, după caz, nota prevăzută la art. 25 alin. (2).
(2) Pe baza documentelor prevăzute la alin. (1), iniţiatorul are obligaţia de a reanaliza şi,
după caz, de a reface proiectul de document de politică publică sau de act normativ.
(3) În situaţia în care iniţiatorul nu acceptă total sau parţial observaţiile şi propunerile
formulate în documentele prevăzute la alin. (1), acesta va întocmi o notă justificativă
cuprinzând argumentele care au condus la neînsuşirea observaţiilor şi propunerilor
respective.
Art. 27. - Proiectul de document de politică publică finalizat conform dispoziţiilor
prezentului regulament este transmis Secretariatului General al Guvernului, în original, pe

Pag 41/69
suport hârtie, precum şi pe e-mail, în vederea includerii la lit. a) a agendei reuniunii de
lucru pregătitoare, fiind însoţit, după caz, de:
a) adresa de înaintare care va cuprinde lista documentelor anexate;
b) procesul-verbal al şedinţei comitetului interministerial, desfăşurată în condiţiile
Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale
permanente, cu modificările şi completările ulterioare, dacă proiectul a fost analizat în
oricare dintre acestea;
c) observaţiile instituţiilor avizatoare şi nota justificativă privind însuşirea sau
neînsuşirea acestora, după caz.
Art. 28. - Proiectul de act normativ finalizat conform dispoziţiilor prezentului
regulament este transmis Secretariatului General al Guvernului, în original, pe suport
hârtie, în copie certificată, precum şi pe e-mail, în fişier electronic certificat, în vederea
includerii la lit. a) a agendei reuniunii de lucru pregătitoare, fiind însoţit, după caz, de:
a) adresa de înaintare, care va cuprinde în mod obligatoriu: lista documentelor anexate,
proprietăţile documentelor referitoare la numărul de caractere şi data ultimei salvări,
menţionarea documentului de politică publică la care se referă proiectul de act normativ
aprobat de Guvern;
b) instrumentul de prezentare şi motivare;
c) avizul de oportunitate pentru proiectele de ordonanţă de urgenţă sau avizul privind
încadrarea în domeniile în care Guvernul este abilitat să emită ordonanţe, pentru
proiectele de ordonanţă elaborate în temeiul legilor de abilitare;
d) avizul Curţii de Conturi a României, al Consiliului Concurenţei, Consiliului Suprem
de Apărare a Ţării, Consiliului Economic şi Social şi/sau al Consiliului Superior al
Magistraturii, după caz;
e) tabelul de concordanţă;
f) în cazul tratatelor internaţionale şi a contractelor de stat memorandum;
g) observaţiile instituţiilor avizatoare şi nota justificativă privind însuşirea sau
neînsuşirea acestora;
h) fişa circuitului de avizare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5;
i) documente relevante care atestă valabilitatea relaţiilor de ordin juridic reglementate de
proiectul de act normativ (documente care certifică dreptul de proprietate, extrase de carte
funciară, hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale prin care se solicită
trecerea unor bunuri în domeniul public sau privat al respectivelor unităţi administrativ-
teritoriale etc.);
j) tabelul comparativ, în situaţia în care proiectele de acte normative conţin modificări
şi/sau completări ale actelor normative în vigoare.
Art. 29. - Proiectul de act cu caracter individual întocmit conform dispoziţiilor
prezentului regulament este transmis Secretariatului General al Guvernului, în original, pe
suport hârtie, în copie certificată, precum şi pe e-mail, în fişier electronic certificat, în
vederea includerii la lit. a) a agendei reuniunii de lucru pregătitoare, fiind însoţit, după
caz, de:

Pag 42/69
 a) adresa de înaintare, care va cuprinde în mod obligatoriu: lista documentelor anexate,
proprietăţile documentelor referitoare la numărul de caractere şi data ultimei salvări;
b) instrumentul de prezentare şi motivare;
c) fişa circuitului de avizare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5;
d) documente relevante care atestă valabilitatea relaţiilor de ordin juridic reglementate
de proiectul de act cu caracter individual (documente care atestă dreptul de proprietate,
extrase de carte funciară, hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale prin care se
solicită trecerea unor bunuri în domeniul public sau privat al respectivelor unităţi
administrativ-teritoriale etc.);
e) tabelul comparativ, în situaţia în care proiectul de act cu caracter individual conţine
modificări şi/sau completări ale actelor normative în vigoare;
f) tabelul de concordanţă.
Art. 30. - În situaţia în care se constată lipsa documentelor însoţitoare obligatorii
conform prezentului regulament, Secretariatul General al Guvernului restituie iniţiatorului
documentul împreună cu materialele anexate pentru completarea acestora.

CAPITOLUL VI. Dispoziţii speciale cu privire la

avizarea ordonanţelor de urgenţă şi a
ordonanţelor Guvernului

Art. 31. - (1) Proiectele de ordonanţă de urgenţă sunt avizate de către Departamentul
pentru Relaţia cu Parlamentul din punctul de vedere al oportunităţii promovării acestora,
în sensul motivării situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată,
precum şi a prezentării consecinţelor neadoptării proiectului de act normativ în regim de
urgenţă.
(2) La primirea avizului de oportunitate din partea Departamentului pentru Relaţia cu
Parlamentul, iniţiatorul transmite proiectul Secretariatului General al Guvernului, potrivit
art. 17, şi demarează procedura de avizare, în termenele stabilite potrivit prevederilor
prezentului regulament.
(3) După obţinerea tuturor avizelor, ordonanţele de urgenţă vor fi prezentate în
reuniunea de lucru pregătitoare, iar apoi vor fi incluse pe agenda de lucru a şedinţei
Guvernului.
(4) În situaţia în care avizul prevăzut la alin. (1) este negativ, proiectul de ordonanţă de
urgenţă va putea fi refăcut sub forma unui proiect de lege şi va fi promovat ca atare, cu
îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute în prezentul regulament.
(5) Dacă autoritatea care a elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă susţine necesitatea
promovării lui în această formă, chiar după obţinerea unui aviz nefavorabil, acordat în
conformitate cu prevederile alin. (1), proiectul, însoţit de o notă explicativă privind
motivele neacceptării avizului nefavorabil, se înscrie pe agenda de lucru a şedinţei
Guvernului în care se va adopta o hotărâre finală.

Pag 43/69
 (6) Avizul de oportunitate prevăzut la alin. (1) este valabil pentru o perioadă de 20 de
zile calendaristice de la data emiterii.
Art. 32. - (1) Proiectele de ordonanţe elaborate în temeiul legilor de abilitare a
Guvernului, adoptate în temeiul art. 115 alin. (1) din Constituţie României, republicată,
vor fi avizate de către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul din punctul de vedere
al încadrării în domeniile pentru care Guvernul este abilitat să emită ordonanţe.
(2) La primirea avizului de oportunitate din partea Departamentului pentru Relaţia cu
Parlamentul, iniţiatorul transmite proiectul Secretariatului General al Guvernului, potrivit
art. 17, şi demarează procedura de avizare, în termenele stabilite potrivit prevederilor
prezentului regulament.
(3) În cazul în care avizul prevăzut la alin. (1) este favorabil cu amendamente, iniţiatorii
transmit proiectele spre avizare, potrivit art. 17, numai după refacerea acestora conform
avizului.
(4) În situaţia în care avizul prevăzut la alin. (1) este nefavorabil, proiectul va putea fi
refăcut sub forma unui proiect de lege şi va fi promovat ca atare, cu îndeplinirea tuturor
procedurilor prevăzute în prezentul regulament.
(5) Proiectele de ordonanţă elaborate în temeiul unei legi de abilitare a Guvernului nu
pot fi incluse pe agenda de lucru a Guvernului fără avizul favorabil al Departamentului
pentru Relaţia cu Parlamentul.
(6) Avizul prevăzut la alin. (1) este valabil numai pe perioada de abilitare prevăzută în
legea de abilitare a Guvernului în temeiul căreia se elaborează respectivul proiect de
ordonanţă.

CAPITOLUL VII. Statutul, componenţa, organizarea

şi desfăşurarea reuniunii de lucru pregătitoare
şedinţei Guvernului

Art. 33. - (1) Reuniunea de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului este organizată de
Secretariatul General al Guvernului şi condusă de secretarul general al Guvernului sau,
după caz, de secretarul general adjunct, iar în lipsa acestora, de un reprezentant desemnat
în acest scop.
(2) Reuniunea de lucru pregătitoare are loc săptămânal.
Art. 34. - (1) La reuniunea de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului participă
reprezentanţi, la nivel de secretar de stat sau secretar general, ai Secretariatului General al
Guvernului, ai viceprim-ministrului, miniştrilor, miniştrilor de stat, miniştrilordelegaţi cu
însărcinări speciale pe lângă primul-ministru, prevăzuţi în lista Guvernului pentru care
Parlamentul a acordat votul de încredere, precum şi consilieri de stat ai primului-ministru,
denumiţi în continuare membri permanenţi.

Pag 44/69
 (2) La reuniunea de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului participă, în calitate de
membri permanenţi, şi reprezentanţii structurilor organizatorice din cadrul aparatului de
lucru al Guvernului ai căror conducători nu au calitatea de membri ai Guvernului.
(3) Secretarul general al Guvernului poate invita la reuniunea de lucru pregătitoare şi
alte persoane în vederea participării la dezbateri.
Art. 35. - Pentru eficientizarea procesului de avizare a actelor normative, în ziua
stabilită pentru desfăşurarea reuniunii de lucru pregătitoare a şedinţei Guvernului,
Secretariatul General al Guvernului asigură cadrul necesar, inclusiv din punct de vedere
logistic, pentru consultări formale şi informale, la nivel decizional şi de experţi, dintre
autorităţile publice iniţiatoare şi avizatoare, după caz.
Art. 36. - (1) Agenda reuniunii de lucru pregătitoare este elaborată de Secretariatul
General al Guvernului şi se aprobă de către secretarul general al Guvernului.
(2) Secretariatul General al Guvernului transmite agenda reuniunii de lucru pregătitoare,
împreună cu actele incluse în aceasta, membrilor permanenţi şi participanţilor, cu cel
puţin 24 de ore înainte de reuniunea pregătitoare.
Art. 37. - Agenda reuniunii de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului cuprinde:
a) proiectul agendei de lucru a şedinţei Guvernului cuprinzând lista proiectelor de acte
normative, a proiectelor de documente de politici publice avizate şi a altor documente;
b) lista proiectelor de acte normative şi alte documente transmise la Secretariatul
General al Guvernului şi neincluse în proiectul agendei de lucru a şedinţei Guvernului,
inclusiv proiectele de acte normative avizate negativ din punctul de vedere al legalităţii de
Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti;
c) lista proiectelor de acte normative şi a proiectelor de documente de politici publice
pentru care s-a demarat procedura de avizare cuprinzând menţionarea datei expirării
termenelor de avizare, instituţiile avizatoare şi observaţiile privind îndeplinirea condiţiilor
de formă;
d) lista proiectelor de acte normative şi a proiectelor de documente de politici publice
supuse procedurilor de transparenţă decizională;
e) lista proiectelor de acte normative adoptate de Guvern şi nefinalizate, precum şi a
proiectelor de documente de politici publice care nu au fost reformulate ca urmare a
modificărilor aprobate de Guvern;
f) alte aspecte, inclusiv informarea privind sarcinile încredinţate în şedinţa Guvernului
ministerelor şi altor autorităţi publice sau rezultate din acte normative.
Art. 38. - Un proiect de document de politici publice sau un proiect de act normativ
poate fi retras în cadrul reuniunii de lucru pregătitoare, la solicitarea autorităţii publice
iniţiatoare, urmând să fie eliminat de îndată de pe pagina de internet a Secretariatului
General al Guvernului.

Pag 45/69
CAPITOLUL VIII. Dispoziţii privind analiza,
supunerea spre adoptare în cadrul şedinţei
Guvernului a proiectelor de documente de politici
publice şi a proiectelor de acte normative,
precum şi procedura ulterioară adoptării
acestora

Art. 39. - (1) Primul-ministru stabileşte data, ora şi locul desfăşurării şedinţei
Guvernului pe care o conduce.
(2) Proiectul agendei de lucru a şedinţei Guvernului este întocmit de Secretariatul
General al Guvernului şi prezentat spre aprobare primului-ministru.
(3) Agenda de lucru a şedinţei Guvernului se comunică de către Secretariatul General al
Guvernului, împreună cu proiectele de documente de politici publice, proiectele de acte
normative sau alte documente, precum şi documentele însoţitoare respective, tuturor
membrilor Guvernului, conducătorilor altor autorităţi publice interesate, precum şi altor
participanţi la şedinţa Guvernului, cu cel puţin 24 de ore înainte de ziua şedinţei
Guvernului.
Art. 40. - (1) Înainte de începerea dezbaterilor sau în cursul acestora iniţiatorii pot
solicita primului-ministru, motivat, retragerea sau amânarea proiectelor de documente de
politici publice, proiectelor de acte normative sau a altor documente aflate pe agenda de
lucru a şedinţei Guvernului.
(2) În cazuri excepţionale, primul-ministru poate aproba ca pe durata desfăşurării
şedinţei Guvernului să fie luate în discuţie şi proiecte de documente de politici publice,
proiecte de acte normative sau alte documente neînscrise pe agenda de lucru, dacă acestea
reclamă o decizie urgentă a Guvernului.
(3) În cazul acestor chestiuni urgente, iniţiatorul are obligaţia să îşi însuşească
observaţiile şi propunerile cu privire la forma şi legalitatea acestor proiecte cuprinse în
documentele prevăzute la art. 24 şi 25.
Art. 41. - (1) Decizia Guvernului cu privire la fiecare proiect de document de politici
publice, proiect de act normativ sau alt document, luată ca urmare a rezultatului
dezbaterilor, este marcată prin anunţul primului-ministru privind adoptarea/ aprobarea,
amânarea, respingerea sau retragerea acestuia, după caz.
(2) Stenograma şedinţei Guvernului se întocmeşte prin grija Secretariatului General al
Guvernului şi se certifică de către secretarul general al Guvernului. Aceasta reflectă
hotărârile luate, punctele de vedere, persoanele care au luat cuvântul, sarcinile şi
termenele de implementare a sarcinilor.
Art. 42. - (1) După adoptare, Secretariatul General al Guvernului finalizează proiectul
de act normativ prin operarea observaţiilor de tehnică legislativă.
(2) Dacă proiectul de document de politici publice sau proiectul de act normativ este
aprobat cu modificări de formă în şedinţa Guvernului, iniţiatorul are obligaţia să modifice

Pag 46/69
textul respectivului proiect de document de politici publice sau de act normativ şi să îl
transmită Secretariatului General al Guvernului.
(3) În situaţia în care iniţiatorul nu operează modificările aprobate de Guvern, proiectul
de act normativ sau proiectul de document de politici publice va fi repus în mod
obligatoriu pe agenda reuniunii de lucru pregătitoare în vederea modificării sau retragerii
acestuia.
Art. 43. - (1) Proiectele de acte normative cărora li s-au adus modificări de fond ca
urmare a discutării şi adoptării lor în şedinţa Guvernului vor fi supuse unei noi avizări a
Consiliului Legislativ, a Curţii de Conturi a României, a Consiliului Concurenţei, a
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a Consiliului Economic şi Social şi/sau a
Consiliului Superior al Magistraturii, după caz. În situaţia în care, ca urmare a noii avizări
de către aceste autorităţi, este necesară operarea unor modificări de fond ori avizul
respectiv este negativ, proiectul de act normativ va fi repus în mod obligatoriu pe agenda
de lucru a şedinţei Guvernului.
(2) Repunerea pe agenda de lucru a şedinţei Guvernului este obligatorie şi în cazul
proiectelor de acte normative adoptate potrivit art. 40, dacă:
a) acceptarea ulterioară a observaţiilor cuprinse în documentele prevăzute la art. 22 şi
24 determină modificări de fond ale proiectului;
b) avizele Consiliului Legislativ, Curţii de Conturi a României, Consiliului Concurenţei,
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Consiliului Economic şi Social şi/sau al
Consiliului Superior al Magistraturii sunt negative, după transmiterea de către iniţiator a
punctului său de vedere la Secretariatul General al Guvernului.
(3) În toate cazurile, dacă ulterior adoptării iniţiatorul solicită operarea altor modificări,
care nu au fost aprobate de Guvern, Secretariatul General al Guvernului are obligaţia să
repună respectivul proiect de act normativ pe agenda de lucru.
Art. 44. - Iniţiatorul are obligaţia de a transmite Secretariatului General al Guvernului
formele refăcute ale proiectelor de acte normative atât pe suport hârtie, în copie
certificată, însoţite de o adresă care să cuprindă proprietăţile documentelor referitoare la
numărul de caractere şi data ultimei salvări, cât şi pe e-mail, în fişier electronic certificat.
Art. 45. - (1) După şedinţa Guvernului, Secretariatul General al Guvernului va proceda
la:
a) definitivarea actului normativ adoptat, în condiţiile art. 42 şi 43;
b) prezentarea actului normativ adoptat primului-ministru, în vederea semnării, şi
miniştrilor care au obligaţia punerii lui în executare, în vederea contrasemnării.
Contrasemnarea unui act normativ adoptat de Guvern este obligatorie în termen de cel
mult 24 de ore de la data semnării acestuia de către primul-ministru;
c) numerotarea actelor normative în cadrul anului calendaristic; actele Guvernului vor
purta data şedinţei Guvernului în care acestea au fost adoptate;
d) transmiterea la Senat, la Camera Deputaţilor ori, după caz, la Administraţia
Prezidenţială a proiectelor de legi, însoţite de expunerile de motive ale acestora, de
hotărârile de supunere a lor spre adoptare, de tabelul comparativ sau de concordanţă, dacă
este cazul, semnate de primul-ministru;

Pag 47/69
 e) transmiterea către secretarul general al Camerei Deputaţilor, cu solicitarea publicării
în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului,
însoţite, după caz, de instrumentele de prezentare şi motivare ale acestora, semnate de
ministrul sau miniştrii iniţiatori. Sunt exceptate de la publicare hotărârile Guvernului
şi/sau anexele acestora care intră sub incidenţa art. 108 alin. (4) ultima teză din
Constituţia României, republicată, sau a art. 2 alin. (2), a art. 15 lit. e) şi f), a art. 17, 18,
23 şi a art. 31 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate,
cu modificările şi completările ulterioare, hotărâri şi/sau anexe care se trimit numai
instituţiilor interesate. Declasificarea hotărârilor Guvernului şi/sau a anexelor acestora se
face la solicitarea motivată a iniţiatorului, prin hotărâre a Guvernului, în temeiul art. 24
alin. (4) din Legea nr. 182/2002, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 din
Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 1
lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de
serviciu;
f) publicarea instrumentelor de prezentare şi motivare pe pagina de internet a
Secretariatului General al Guvernului;
g) transmiterea la Senat, la Camera Deputaţilor ori, după caz, la Administraţia
Prezidenţială a ordonanţelor şi a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, însoţite de
expunerea de motive a proiectelor de legi pentru aprobarea acestora, de hotărârile de
adoptare, de tabelul comparativ sau de concordanţă, dacă este cazul, şi de avizul
Consiliului Legislativ, semnate de primul-ministru.
(2) Secretariatul General al Guvernului transmite secretarului general al Camerei
Deputaţilor actele normative adoptate de Guvern, în vederea publicării, pe suport hârtie,
în copie certificată, însoţite de o pagină care să cuprindă proprietăţile documentului
referitoare la numărul de caractere şi data ultimei salvări, precum şi pe e-mail, în fişier
electronic certificat.
(3) Certificarea se realizează prin aplicarea ştampilei Secretariatului General al
Guvernului pe fiecare pagină, fără a se suprapune pe text, iar pentru forma electronică,
prin semnătură electronică. Pentru transmiterea formei electronice se vor desemna
anumite persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului, care vor avea dreptul
la semnătură electronică.
(4) În procesul de publicare, Secretariatul General al Guvernului şi iniţiatorii actelor
normative adoptate de Guvern au obligaţia de a comunica neîntârziat, în scris, secretarului
general al Camerei Deputaţilor date, informaţii şi precizări, solicitate de acesta sau, în
mod nemijlocit, de Regia Autonomă "Monitorul Oficial", necesare îndeplinirii cerinţelor
legale de publicare. În cazul în care solicitarea de date, informaţii şi precizări se face pe
cale electronică, răspunsul se va face tot pe cale electronică, prin semnătură electronică.
(5) Transmiterea către Senat şi Camera Deputaţilor a proiectelor de legi, respectiv a
ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă potrivit alin. (1) lit. d) şi g) se face de către
Secretariatul General al Guvernului, acesta comunicând Departamentului pentru Relaţia

Pag 48/69
cu Parlamentul copii ale tuturor acestor documente, în vederea monitorizării procesului
legislativ parlamentar.
(6) În vederea publicării pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului
sau, după caz, în Monitorul Oficial al României, Partea I, iniţiatorilor le revine obligaţia
să transmită Secretariatului General al Guvernului, imediat după adoptare, instrumentul
de prezentare şi motivare, semnat numai de conducătorul/conducătorii autorităţii/
autorităţilor publice iniţiatoare, care să se refere la forma finală a actului normativ,
precum şi la avizul Consiliului Legislativ.
(7) În conformitate cu dispoziţiile art. 75 din Constituţia României, republicată, se
supun spre dezbatere şi adoptare:
a) Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi prevăzute la art. 92
alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei
Deputaţilor nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16
ianuarie 2006, cu modificările ulterioare;
b) Senatului, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi prevăzute la art. 88 alin. (7)
din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu modificările
ulterioare.
Art. 46. - (1) Secretariatul General al Guvernului publică documentele de politici
publice aprobate de Guvern pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului,
în baza de date a documentelor de politici publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la
aprobare.
(2) Documentele de politică publică aprobate de Guvern sunt publicate şi de către
iniţiator pe pagina de internet proprie, în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare.
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt menţinute pe pagina de internet pe
toată durata valabilităţii acestora.
Art. 47. - Instrumentele de prezentare şi motivare, variantele şi formele succesive ale
proiectelor de acte normative, originalul actului normativ adoptat, precum şi documentele
de politici publice se păstrează de Secretariatul General al Guvernului, astfel încât să se
asigure cunoaşterea întregului proces de elaborare a actului normativ respectiv.

CAPITOLUL IX. Dispoziţii privind deciziile primului-

ministru

Art. 48. - (1) Deciziile primului-ministru se emit pe baza şi în executarea legilor, a

ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului.
(2) Deciziile primului-ministru se elaborează, se iniţiază, se emit şi se aplică în
conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile Legii nr.
24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 90/2001, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu principiile ordinii de drept.

Pag 49/69
 (3) Autorităţile publice prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) pot iniţia proiecte de decizii ale
primului-ministru.
Art. 49. - (1) Secretariatul General al Guvernului examinează proiectul de decizie a
primului-ministru din punctul de vedere al conformităţii cu dispoziţiile actelor normative
în vigoare şi cu normele de tehnică legislativă. Dacă Secretariatul General al Guvernului
nu are obiecţii privind proiectul de decizie, acesta este finalizat şi definitivat.
(2) Proiectul de decizie care nu corespunde condiţiilor de formă prevăzute în prezentul
capitol este restituit iniţiatorului de către Secretariatul General al Guvernului, în vederea
refacerii lui. Iniţiatorii au obligaţia de a comunica Secretariatului General al Guvernului,
în termen de 3 zile lucrătoare de la data solicitării, toate informaţiile şi documentele
necesare definitivării proiectelor de decizie.
(3) Secretariatul General al Guvernului prezintă proiectele de decizie primului-ministru,
în vederea semnării. Deciziile primului-ministru sunt contrasemnate de secretarul general
al Guvernului.
Art. 50. - Proiectul de decizie se transmite de către iniţiatorul acestuia Secretariatului
General al Guvernului, pe suport hârtie, în copie certificată, însoţit de o adresă care să
cuprindă proprietăţile documentelor referitoare la numărul de caractere şi data ultimei
salvări, precum şi pe e-mail, în fişier electronic certificat.
Art. 51. - După semnarea deciziilor de către primul-ministru, Secretariatul General al
Guvernului procedează la:
a) numerotarea deciziilor în cadrul anului calendaristic şi arhivarea acestora, în original;
b) transmiterea deciziilor către secretarul general al Camerei Deputaţilor, pe suport
hârtie, în copie certificată, însoţite de o pagină care să cuprindă proprietăţile documentului
referitoare la numărul de caractere şi data ultimei salvări, precum şi pe e-mail, în fişier
electronic certificat, cu solicitarea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I;
c) comunicarea deciziilor către autorităţile publice care au obligaţia punerii lor în
aplicare, după publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 52. - (1) Deciziile primului-ministru se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data emiterii lor. Nepublicarea
atrage inexistenţa deciziilor.
(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I,
deciziile primului-ministru clasificate potrivit legii.
(3) Deciziile primului-ministru produc efecte de la data publicării în Monitorul Oficial
al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.
Art. 53. - Cheltuielile determinate de publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea I, a deciziilor primului-ministru se suportă de Regia Autonomă "Monitorul
Oficial", din bugetul propriu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/1998 privind
organizarea Monitorului Oficial al României, cu modificările şi completările ulterioare.

Pag 50/69
CAPITOLUL X. Dispoziţii privind ordinele,
instrucţiunile şi celelalte acte normative emise
de conducătorii ministerelor şi ai celorlalte
organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, precum şi de prefecţi

Art. 54. - (1) Ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale
conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, precum şi cele ale prefecţilor se emit pe baza şi în executarea legilor, a
ordonanţelor, a hotărârilor Guvernului şi a legislaţiei comunitare.
(2) Ordinele cu caracter normativ ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe
de specialitate ale administraţiei publice centrale care transpun legislaţia comunitară, care
creează cadrul juridic necesar aplicării acesteia sau care prezintă relevanţă comunitară
sunt transmise Departamentului pentru Afaceri Europene în vederea evaluării
compatibilităţii prevederilor acestora cu dreptul comunitar, înaintea semnării de către
conducătorii autorităţilor emitente.
(3) Ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte se emit cu încadrarea în termenul
stabilit şi cu indicarea expresă a temeiului legal.
(4) Ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte vor fi elaborate respectându-se normele
de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, cu consultarea compartimentelor de specialitate din cadrul
autorităţii publice respective, şi vor fi avizate în mod obligatoriu de compartimentul
juridic propriu.
(5) Actele prevăzute la alin. (1) se semnează numai de conducătorii autorităţilor publice
emitente.
Art. 55. - (1) Ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte cu caracter normativ ale
miniştrilor şi conducătorilor celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija acestora.
(2) Prefecţii vor dispune publicarea ordinelor emise în monitoarele oficiale ale judeţelor
sau al municipiului Bucureşti, potrivit reglementărilor în vigoare.
(3) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I,
ordinele, instrucţiunile şi alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum şi
cele cu caracter individual.

CAPITOLUL XI. Monitorizarea sarcinilor încredinţate

autorităţilor publice de către Guvern

Art. 56. - (1) Secretariatul General al Guvernului monitorizează îndeplinirea sarcinilor

încredinţate autorităţilor administraţiei publice în actele adoptate de Guvern.

Pag 51/69
 (2) La expirarea termenului de îndeplinire a sarcinii, Secretariatul General al Guvernului
solicită ministerelor şi celorlalte autorităţi ale administraţiei publice informaţii cu privire
la stadiul îndeplinirii sarcinii. Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice
informează Secretariatul General al Guvernului cu privire la progresul înregistrat în
îndeplinirea sarcinii sau comunică motivele pentru întârzierea îndeplinirii sarcinii, precum
şi termenul în care se va îndeplini sarcina, în termen de 10 zile de la primirea solicitării.
(3) Secretariatul General al Guvernului prezintă în reuniunea de lucru pregătitoare
stadiul sarcinilor.
Art. 57. - (1) Secretariatul General al Guvernului monitorizează sarcinile rezultate din
şedinţa Guvernului şi le comunică ministerelor şi autorităţilor publice.
(2) Dacă nu se dispune altfel, termenul de îndeplinire a sarcinilor rezultate din şedinţa
Guvernului este de 30 de zile.
(3) La expirarea termenului de îndeplinire a sarcinii, Secretariatul General al Guvernului
solicită ministerelor şi celorlalte autorităţi ale administraţiei publice informaţii cu privire
la stadiul îndeplinirii sarcinii. Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice
informează Secretariatul General al Guvernului cu privire la progresul înregistrat în
îndeplinirea sarcinii sau comunică motivele pentru întârzierea îndeplinirii sarcinii, precum
şi termenul în care se va îndeplini sarcina, în termen de 10 zile de la primirea solicitării.
(4) Secretariatul General al Guvernului prezintă în reuniunea de lucru pregătitoare
stadiul sarcinilor.

CAPITOLUL XII. Republicarea şi rectificarea actelor

normative adoptate de Guvern

Art. 58. - Actul normativ modificat sau completat în mod substanţial va fi republicat,
conform dispoziţiilor art. 68 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 59. - (1) În cazul în care după publicarea actelor normative adoptate de Guvern se
descoperă erori materiale în cuprinsul acestora, se procedează la publicarea unei note
cuprinzând rectificările necesare.
(2) Rectificarea textelor actelor normative adoptate de Guvern se face cu avizul
Consiliului Legislativ, la cererea Secretariatului General al Guvernului adresată
secretarului general al Camerei Deputaţilor. În acest sens, autorităţile publice iniţiatoare
ale proiectelor de acte normative care conţin erori materiale au obligaţia de a transmite
Secretariatului General al Guvernului textele vizate, în forma rectificabilă, justificând
necesitatea îndreptării erorii materiale, cu solicitarea de a se dispune rectificarea necesară
în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.

Pag 52/69
CAPITOLUL XIII. Dispoziţii privind plângerile
prealabile formulate împotriva unui act al
Guvernului sau a unei decizii a primului-ministru

Art. 60. - (1) Guvernul României, în condiţiile prevederilor legale privind contenciosul
administrativ, poate să revoce/modifice actele adoptate/aprobate numai dacă acestea nu au
produs efecte juridice.
(2) Plângerea prealabilă se adresează Guvernului, se înregistrează la Secretariatul
General al Guvernului şi se comunică de îndată iniţiatorului actului atacat.
(3) Iniţiatorul are obligaţia să reanalizeze actul şi să propună Guvernului, în termen de 7
zile de la primirea plângerii, menţinerea, modificarea sau, după caz, revocarea actului
atacat.
(4) În situaţia în care propune modificarea sau revocarea actului atacat, iniţiatorul va
întocmi o notă care va fi supusă aprobării Guvernului.
(5) Soluţia adoptată de Guvern se comunică contestatorului, în termenul legal, de către
Secretariatul General al Guvernului.
Art. 61. - (1) În situaţia în care împotriva unei decizii a primului-ministru se formulează
o plângere prealabilă în condiţiile prevederilor legale privind contenciosul administrativ,
Secretariatul General al Guvernului comunică de îndată iniţiatorului, care are obligaţia să
reanalizeze actul respectiv şi să comunice Secretariatului General al Guvernului, în
termen de 7 zile de la solicitare, propuneri de menţinere, de modificare ori de revocare a
acestuia, numai dacă acesta nu a produs efecte juridice.
(2) În cazul în care iniţiatorul propune menţinerea deciziei primului-ministru,
Secretariatul General al Guvernului comunică acest lucru persoanei care a formulat
plângerea prealabilă.
(3) Dacă iniţiatorul constată că plângerea prealabilă este îndreptăţită, acesta are obligaţia
de a promova un proiect de modificare sau de revocare, după caz, a deciziei primului-
ministru contestate, respectând dispoziţiile prezentului regulament şi ale legislaţiei privind
contenciosul administrativ.

CAPITOLUL XIV. Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 62. - Proiectele de documente de politici publice sau proiectele de acte normative
aflate pe circuitul de avizare la momentul intrării în vigoare a prezentului regulament se
adoptă conform dispoziţiilor legale în vigoare la momentul iniţierii lor.
Art. 63. - Următoarele anexe fac parte integrantă din prezentul regulament:
a) anexa nr. 1, cuprinzând modelul adresei de înaintare care însoţeşte proiectul de
document de politici publice sau proiectul de act normativ care este supus procedurii de
consultare publică şi consultare preliminară interinstituţională;

Pag 53/69
 b) anexa nr. 2, cuprinzând modelul adresei de înaintare care însoţeşte proiectul de
document de politici publice sau proiectul de act normativ care se transmite către
Secretariatul General al Guvernului la încheierea procesului de elaborare, redactată de
instituţia iniţiatoare;
c) anexa nr. 3, cuprinzând modelul tabelului de concordanţă;
d) anexa nr. 4, cuprinzând modelul adresei de înaintare a proiectului de document de
politici publice sau a proiectului de act normativ către instituţiile avizatoare, redactată de
instituţia iniţiatoare;
e) anexa nr. 5, cuprinzând modelul fişei circuitului de avizare.

Pag 54/69
 ANEXA Nr. 1. Adresă de înaintare - model -

Adresă de înaintare

Către Secretariatul General al Guvernului

Iniţiator ...............................
Titlul proiectului ......................

Vă transmitem varianta electronică a proiectului ................, în vederea înscrierii pe

agenda reuniunii pregătitoare, lit. d).
Proiectul de act normativ/document de politici publice a fost afişat pe site-ul instituţiei
noastre la data de ................., în vederea consultării publice, în condiţiile Legii nr.
52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, precum şi a consultării
preliminare interinstituţionale.

Conducătorul instituţiei,
........................................
(numele, prenumele şi semnătura)

Adresa a fost redactată de ........................... (numele, prenumele şi semnătura)

Pag 55/69
 ANEXA Nr. 2 Adresă de înaintare - model -

Adresă de înaintare

Către Secretariatul General al Guvernului

Iniţiator ...............................
Titlul proiectului ......................

Vă transmitem alăturat proiectul .................., în vederea înscrierii pe agenda reuniunii

pregătitoare, lit. c).
Proiectul de act normativ/document de politici publice a fost transmis în vederea
avizării către:
- instituţie avizatoare, ................................................;
- instituţie avizatoare, ................................................;
- instituţie avizatoare, ................................................ .
Documentul în format electronic poate fi consultat atât pe site-ul instituţiei noastre, cât
şi pe cel al Secretariatului General al Guvernului.
Prin prezenta adresă de înaintare confirmăm faptul ca textul proiectului de act normativ
prezentat pe suport hârtie este identic cu cel prezentat în varianta electronică la adresa de
e-mail: sgg.pregatitoare@gov.ro, în data de ........................ .

Conducătorul instituţiei,
........................................
(numele, prenumele şi semnătura)

Adresa a fost redactată de ......................................... (numele, prenumele şi semnătura)

Pag 56/69
 ANEXA Nr. 3 Tabel de concordanţă - model -

Tabel de concordanţă

Actul normativ comunitar ce urmează a fi transpus în legislaţia naţională (tipul, nr.,

data, titlul) .....................................................
Proiectul de act normativ naţional care transpune actul comunitar (tipul,
titlul) ........................................................................

Actul normativ comunitar Proiectul de act normativ Diferente8 Observatii9

national
Art./ Prevederi11 Art./Alin Prevederi13
Parag .12
raf10

NOTĂ:
Iniţiatorul/coiniţiatorii actului normativ va/vor completa tabelul de concordanţă odată
cu elaborarea proiectului respectiv, îl va/vor anexa la expunerea de motive/nota de
fundamentare şi îl va/vor transmite Departamentului pentru Afaceri Europene.

8
Vor fi menţionate diferenţele între prevederile comunitare şi cele ale proiectului de act normativ (dacă există
asemenea diferenţe).
9
În cazul în care există diferenţe între proiectul de act normativ naţional şi legislaţia comunitară transpusă, vor fi
expuse motivele pentru care nu au fost transpuse integral prevederile comunitare. Se vor insera orice alte menţiuni,
explicaţii, trimiteri etc.
10
Se va menţiona, în ordine, articolul/paragraful din actul comunitar ce urmează a fi transpus.
11
Vor fi transcrise prevederile comunitare cuprinse în articolul/paragraful menţionat în coloana 1.
12
Se va menţiona articolul/alineatul din proiectul de act normativ naţional care transpune prevederile comunitare.
13
Vor fi transcrise prevederile naţionale cuprinse în articolul/alineatul menţionat în coloana 3.

Pag 57/69
 ANEXA Nr. 4 Adresă de înaintare - model -

Adresă de înaintare

Către: (instituţia avizatoare) ...........................

Iniţiator: ..................................
Titlul proiectului: .........................

Vă transmitem alăturat proiectul ..........................................., în vederea avizării

acestuia.
Proiectul de act normativ/document de politici publice a fost transmis în data
de .......................... către Secretariatul General al Guvernului, în vederea includerii pe
agenda reuniunii pregătitoare, lit. c).
Documentul în format electronic poate fi consultat atât pe site-ul instituţiei noastre, cât
şi pe cel al Secretariatului General al Guvernului.

Conducătorul instituţiei,
........................................
(numele, prenumele şi semnătura)

Adresa a fost redactată de ......................................... (numele, prenumele şi semnătura)

Pag 58/69
 ANEXA Nr. 5 Fişa circuitului de avizare - model -

Fişa circuitului de avizare

Titlul Initiator Avizatori Data Data Data transmiterii la

proiectului solicitarii obtinerii Secretariatul General al
avizului avizului Guvernului pentru includerea
pe agenda de lucru a sedintei
Guvernului

Ministru/Secretar de stat
....................................
(numele, prenumele şi
semnătura)

Persoana responsabilă cu
elaborarea proiectului,
.................................................
.
(numele, prenumele, funcţia şi
numărul de telefon)

Pag 59/69
 HOTĂRÂRE NR. 1361/2006 PRIVIND CONŢINUTUL
INSTRUMENTULUI DE PREZENTARE ŞI MOTIVARE A
PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE SUPUSE
APROBĂRII GUVERNULUI

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 843 din 12/10/2006

Actul a intrat in vigoare la data de 01 ianuarie 2007

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 82 din Legea nr.
24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,
republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Expunerea de motive, nota de fundamentare şi referatul de aprobare sunt

instrumente de prezentare şi motivare, elaborate în vederea evaluării impactului
proiectelor de acte normative asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra
bugetului general consolidat, precum şi în vederea asigurării coerenţei legislative.

Art. 2. - (1) Instrumentul de prezentare şi motivare, elaborat în conformitate cu

structura prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, este
obligatoriu atât pentru proiectele de lege propuse de Guvern, pentru proiectele de
ordonanţă şi de ordonanţă de urgenţă, cât şi pentru proiectele de hotărâre a Guvernului ce
au un impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general
consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare.
(2) Pentru proiectele de hotărâre a Guvernului care nu au impact asupra domeniilor
social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în
vigoare, instrumentele de prezentare şi motivare vor fi elaborate conform prevederilor
Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative, republicată, fără să fie necesară respectarea obligatorie a structurii prevăzute în
anexă.

Art. 3. - În cazul proiectelor de hotărâre a Guvernului, prezentate la reuniunile

pregătitoare şedinţei Guvernului, însoţite de instrumentul de prezentare şi motivare
elaborat conform art. 2 alin. (2), orice reprezentant, la nivel de secretar de stat, secretar
general sau asimilaţi acestora, al ministerelor şi al celorlalte autorităţi publice poate
solicita refacerea instrumentului de prezentare şi motivare a proiectului, în conformitate
cu structura prevăzută în anexă, în situaţia în care, în cadrul reuniunii, se constată că

Pag 60/69
acesta are impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului
general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare. Proiectul de act normativ se
retransmite apoi către reuniunea de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului, însoţit de
instrumentul de prezentare şi motivare reformulat conform anexei.

Art. 4. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

ANEXĂ: CONŢINUTUL instrumentului de prezentare şi

motivare

Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ

Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ (*)
1. Descrierea situaţiei actuale
2. Schimbări preconizate
3. Alte informaţii (**)
Secţiunea a 3-a Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ
1. Impactul macroeconomic
2. Impactul asupra mediului de afaceri
3. Impactul social
4. Impactul asupra mediului (***)
5. Alte informaţii
Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,
pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
- mii lei -
Anul Următorii Media pe
Indicatori
curent 4 ani 5 ani
1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:

Pag 61/69
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) contribuţii de asiqurări
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri si servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri si servicii
3. Impact financiar, plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor buqetare
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor buqetare
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor
veniturilor si/sau cheltuielilor bugetare
7. Alte informaţii
Secţiunea a 5-a Efectele proiectului
de act normativ asupra legislaţiei în
vigoare
1. Proiecte de acte normative
suplimentare
2. Compatibilitatea proiectului de
act normativ cu legislaţia
comunitară în materie
3. Decizii ale Curţii Europene de
Justiţie si alte documente
4. Evaluarea conformităţii:
Denumirea actului sau Gradul de conformitate (se Comentarii
documentului comunitar, numărul, conformează/nu se conformează)

Pag 62/69
data adoptării si data publicării
5. Alte acte normative şi/sau
documente internaţionale din care
decurg angajamente
6. Alte informaţii
Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informaţii privind procesul de
consultare cu organizaţii
neguvernamentale, institute de
cercetare şi alte organisme implicate 2.
Fundamentarea alegerii organizaţiilor
cu care a avut loc consultarea, precum
şi a modului în care activitatea acestor
organizaţii este legată de obiectul
proiectului de act normativ
3. Consultările organizate cu
autorităţile administraţiei publice
locale, în situaţia în care proiectul de
act normativ are ca obiect activităţi ale
acestor autorităţi, în condiţiile
Hotărârii Guvernului nr. 521/2005
privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale la
elaborarea proiectelor de acte
normative
4. Consultările desfăşurate în cadrul
consiliilor interministeriale, în
conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 750/2005 privind
constituirea consiliilor
interministeriale permanente
5. Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
6. Alte informaţii

Pag 63/69
Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea si implementarea
proiectului de act normativ
1. Informarea societăţii civile cu
privire la necesitatea elaborării
proiectului de act normativ
2. Informarea societăţii civile cu
privire la eventualul impact asupra
mediului în urma implementării
proiectului de act normativ, precum
şi efectele asupra sănătăţii şi
securităţii cetăţenilor sau diversităţii
biologice
3. Alte informaţii
Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a
proiectului de act normativ de către
autorităţile administraţiei publice
centrale şi/sau locale - înfiinţarea
unor noi organisme sau extinderea
competentelor instituţiilor existente
2. Alte informaţii
*) Dacă proiectul de act normativ nu se referă la un subiect indicat într-o anumită
secţiune şi în prevederile prezentei hotărâri, atunci la secţiunea respectivă se va nota
"Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect".
**) Orice alte informaţii legate de conţinutul proiectului de act normativ, care nu sunt
solicitate de prezenta hotărâre, dar care se doresc prezentate în instrumentul de prezentare
şi motivare, pot fi incluse în rubrica "Alte informaţii" din cadrul fiecărei secţiuni.
***) În cazul proiectelor de acte normative care au ca scop adoptarea unor planuri şi
programe, inclusiv a celor cofinanţate de Uniunea Europeană, sau a unor modificări ale
acestora, este obligatoriu a se face referire la parcurgerea procedurii de realizare a
evaluării de mediu prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Secţiunea 1 "Titlul proiectului de act normativ"

Secţiunea a 2-a "Motivul emiterii actului normativ" va cuprinde:
1. Descrierea situaţiei actuale:
a) prezentarea domeniului cu indicarea problemelor de rezolvat prin intermediul
proiectului de act normativ; pentru problemele legate de principalii indicatori
macroeconomici şi socioeconomici se va face o descriere a mediului de afaceri;
b) prezentarea actelor normative în vigoare şi a domeniilor insuficient reglementate sau
nereglementate;

Pag 64/69
 c) concluzii ale studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice;
d) pentru ordonanţele de urgenţă se vor prezenta distinct elementele obiective ale
situaţiei extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, precum şi consecinţele
neadoptării proiectului de act normativ în regim de urgenţă;
e) dacă instrumentul de prezentare şi motivare este anexat la actul normativ elaborat în
conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele, secţiunea curentă trebuie să conţină
informaţiile prevăzute la art. 23 din această lege;
f) referiri la documentul de strategie relevant care stă la baza elaborării proiectului de
act normativ.
2. Schimbări preconizate:
a) scurtă prezentare a scopului şi conţinutului proiectului de act normativ;
b) rezolvarea completă sau parţială a problemelor identificate la secţiunea a 2-a pct. 1.
3. Alte informaţii
Secţiunea a 3-a "Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ" va cuprinde:
1. Impactul macroeconomic:
a) impact asupra volumului producţiei de bunuri şi servicii;
b) impact asupra nivelului preţurilor;
c) impact asupra volumului importurilor şi exporturilor;
d) impact asupra ratei de ocupare a forţei de muncă şi asupra ratei şomajului;
e) impact asupra mediului concurenţial.
2. Impactul asupra mediului de afaceri:
a) beneficii directe şi indirecte preconizate;
b) simplificarea procedurilor administrative;
c) cheltuieli directe şi indirecte ale operatorilor economici.
3. Impactul social:
a) grupuri-ţintă demografice şi sociale afectate;
b) efecte directe sau indirecte, pe termen lung ori scurt;
c) impact asupra nivelului veniturilor, modificări în mediul social şi de muncă;
d) îmbunătăţiri, dezvoltare, eficienţă şi calitate a reţelei de servicii;
e) impact preconizat pe perioadă scurtă şi lungă după adoptare.
4. Impactul asupra mediului:
a) impact asupra utilizării resurselor naturale;
b) impact asupra speciilor protejate, habitatelor naturale, ariilor protejate şi peisajelor;
c) impact asupra calităţii mediului, detaliat pe fiecare dintre factorii de mediu.
5. Alte informaţii
Secţiunea a 4-a "Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen
scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)" va cuprinde:
1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:
a) bugetul de stat, din acesta:
(i) impozit pe profit;
(ii) impozit pe venit;
b) bugetele locale:

Pag 65/69
 (i) impozit pe profit;
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări.
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:
a) bugetul de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de personal;
(ii) bunuri şi servicii;
b) bugetele locale:
(i) cheltuieli de personal;
(ii) bunuri şi servicii;
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal;
(ii) bunuri şi servicii.
3. Impact financiar, plus/minus, din care:
a) bugetul de stat;
b) bugetele locale.
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor
bugetare
7. Alte informaţii
Pct. 1, 2 şi 3 ale secţiunii a 4-a se vor completa pentru toate bugetele componente ale
bugetului general consolidat, astfel cum este acesta definit în Legea nr. 500/2002 privind
finanţele publice, cu modificările ulterioare, acolo unde există influenţe.
Secţiunea a 5-a "Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare" va
cuprinde:
1. Proiecte de acte normative suplimentare:
a) acte normative care se modifică ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act
normativ;
b) acte normative care se abrogă ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act
normativ;
c) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.
2. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în materie:
a) tipul, titlul, numărul şi data actului comunitar ale cărui cerinţe sunt implementate sau
transpuse de proiectul de act normativ;
b) obiectivele actului comunitar;
c) gradul de conformitate al proiectului de act normativ cu actele comunitare din
domeniul respectiv, precizându-se dacă prevederile acestor acte sunt transpuse în totalitate
sau parţial; în situaţia transpunerii parţiale, se vor preciza motivul, termenul şi modalitatea
de transpunere totală a actului comunitar;
d) termenele limită pentru transpunerea sau implementarea actelor comunitare vizate -
termenul limită pentru adoptarea proiectului de act normativ şi justificarea acestui termen.

Pag 66/69
 3. Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente (trimiteri la doctrina
juridică) pot fi menţionate, cu indicarea interpretărilor Curţii, relevante pentru
transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective.
4. Evaluarea conformităţii cu legislaţia comunitară:
a) acte normative şi alte documente comunitare; este nevoie să se indice numărul, data
adoptării şi a publicării;
b) gradul de conformitate (se conformează/nu se conformează);
c) eventuale comentarii.
5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente,
făcându-se referire la un anume acord, rezoluţie sau recomandare internaţională ori la alt
document al unei organizaţii internaţionale:
a) gradul de conformitate al proiectului de act normativ cu angajamentele ce decurg din
actul normativ şi/sau documentul internaţional;
b) dacă proiectul de act normativ respectă angajamentele, se va indica modul în care
implementarea proiectului de act normativ va duce la îndeplinirea acestor angajamente;
c) dacă proiectul de act normativ respectă parţial angajamentele, se va explica motivul şi
se va preciza când şi în ce fel se va ajunge la o respectare deplină a angajamentelor.
6. Alte informaţii
Secţiunea va fi completată pentru conformitate şi de ministerul integrator de capitol.
Secţiunea a 6-a "Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act
normativ" va cuprinde:
1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute
de cercetare şi alte organisme implicate:
a) consultări ce au avut loc;
b) numele experţilor consultaţi;
c) amendamente propuse de organizaţiile consultate;
d) amendamente incluse în proiectul de act normativ.
Se vor preciza, pe scurt, recomandările primite de la organizaţiile consultate,
indicându-se dacă aceste recomandări au fost luate în considerare şi dacă s-au adus
amendamentele corespunzătoare proiectului de act normativ.
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a
modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act
normativ
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care
proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile
Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor
asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte
normative
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor
interministeriale permanente

Pag 67/69
 5. Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, şi ale Hotărârii Guvernului
nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul
Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative
spre adoptare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie notate
informaţii privind necesitatea avizării proiectului de act normativ de către următoarele
instituţii:
a) Consiliul Legislativ;
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării;
c) Consiliul Economic şi Social;
d) Consiliul Concurenţei;
e) Curtea de Conturi.
Este nevoie de informaţii detaliate numai în cazul în care au existat obiecţii
semnificative ale instituţiilor menţionate, care nu au fost luate în considerare.
6. Alte informaţii
Secţiunea a 7-a "Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea
proiectului de act normativ" va cuprinde:
1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act
normativ
2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma
implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii
cetăţenilor sau diversităţii biologice
3. Alte informaţii
Secţiunea a 8-a "Măsuri de implementare" va cuprinde:
1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile
administraţiei publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme sau
extinderea competenţelor instituţiilor existente:
a) instituţii ce urmează a fi înfiinţate, reorganizate sau desfiinţate;
b) posibilităţi de a obţine rezultatul dorit folosind instituţiile existente (dacă acest lucru
nu este posibil, se vor specifica motivele);
c) sursa de finanţare a instituţiilor ce urmează a fi înfiinţate, precum şi dacă acestea pot
fi finanţate pe baza unor servicii cu taxă;
d) funcţii ale instituţiilor existente ce vor fi modificate sau extinse;
e) funcţii ale autorităţilor administraţiei publice locale ce vor fi modificate sau extinse;
f) precizarea dacă funcţiile ce vor fi modificate sau extinse urmează a fi îndeplinite de
către autorităţi ale administraţiei publice centrale şi/sau locale ori de către structuri ale
acestora;
g) precizarea dacă punerea în aplicare a proiectului de act normativ poate avea loc după
adoptare sau dacă mai este nevoie de o perioadă suplimentară şi de o perioadă de tranziţie
pentru punerea în aplicare
2. Alte informaţii.

Pag 68/69
Pag 69/69