PALESTINA in timpul lui Isus Introducere Fiul lui Dumnezeu nu s-a facut om in general: ci a luat chipul unui anumit om, evreu

, galileean, intr-un anumit moment al istoriei lumii. Ca om, el a fost marcat prin urmare de geografia si istoria tarii sale, de cultura ei; s-a supus legilor economice; a intrat in conflictele politice; a impartasit sperantele poporului sau.. in acest caiet se vorbeste putin despre Isus, si nu se studiaza texte biblice. Cu toate acestea, el cuprinde un studiu important - si care ne-a fost cerut adesea: o prezentare a conditiilor sociale, economice, politice care au facut din Isus omul care a fost. Desigur ca un om nu se explica doar prin diferitele conditii, iar Isus cu atat mai putin. Insa cu cat le cunoastem mai bine putem percepe cu mai multa claritate originalitatea mesajului si a persoanei lui. Studiile cu privire la acest subiect sunt numeroase si diferite ca valoare. Aici avem de-a face in primul rand cu o sinteza care vrea sa deschida noi cai spre alte studii. La aceasta sinteza sau angajat doi tineri specialisti: Christisne SAULNIER, licentiata in teologie, profesor asistent de istorie la Universitatea din Paris I (Sorbona); Bernard ROLLAND , exeget la Nancy, a prezentat deja esentialul catorva capitole unor preoti din regiunea sa, aflati in contact cu patura muncitoreasca. Am incheiat pregatirea acestui Caiet in ajunul Craciunului. Leaganul in care a fost asezat Fiul lui Dumnezeu nu este doar ieslea din Betleem; ci in primul rand este civilizatia iudaica pe care si-a insusit-o. Studiind-o, multe din paginile evangheliilor vor capata pentru noi o noua savoare. Fie ca fata lui Isus, om si Dumnezeu, sa ni se dezvaluie intr-o lumina reinnoita. Etienne CHARPENTIER IMPERIUL ROMAN incepand din sec. I i.C., istoria Palestinei este strans legata de cea a Romei. Pentru a o intelege mai bine este necesar, prin urmare, sa desfasuram rapid tabloul de fond pe care-l formeaza Imperiul roman, evocand situatia politica, geografica, sociala si economica.

SITUATIA POLITICA
in sec. I I.C., Roma, stapana peste cea mai mare parte a lumii mediteraneene, cunoaste o evolutie profunda. Lipsita de infrastructura administrativa necesara, vechea Cetate-Stat care e Roma intampina dificultati enorme in conducerea acestui imens imperiu. Guvernatorii pe care ea ii deleaga nu sunt chiar atat de lacomi, cum ii prezinta descrierile traditionale, dar este adevarat ca provinciile sufera adesea din pricina unei gestiuni egoiste ce decurge din lipsa unei veritabile politici de fuziune. Aceasta ruptura dintre Roma si imperiul ei teritorial intareste puterea conducatorilor militari astfel incat Senatul nu mai controleaza decat superficial politica externa de care, teoretic, este responsabil, in acelasi timp, pe plan intern, institutiile traditionale par incapabile sa rezolve conflictele dintre oameni si factiuni. Razboaiele civile, care izbucnesc in 49 i.C. si care sfasie ansamblul lumii romane timp de mai mult de 15 ani, sunt consecinta acestei violente endemice. Aceste razboaie nu sunt decat lupte si intrigi mereu reluate. inainte de toate, ele ii pun in opozitie pe Caesar si pe Pompei. La moartea acestuia din urma, in 48 dupa victoria de la Farsalus, Caesar se indreapta impotriva sustinatorilor partidei <republicane>. Asasinarea lui in 44 declanseaza noi conflicte: tanarul Caesar, numit de obicei Octavian, fiul adoptiv ai lui

Caesar, ii urmareste pe ucigasii tatalui sau si lupta apoi impotriva ambitiilor lui Marc-Antoniu pe care il va invinge in 31, la Actium. Detaliul acestor razboaie nu ne intereseaza aici; insa este important de remarcat faptul ca prin intermediul ambitiilor personale se dezvaluie de fapt mai multe conceptii despre putere. Pe de o parte <Republicanii> apara institutiile traditionale ale Cetatii-Stat, pe cand Caesar incearca sa impuna o putere personala, inspirata in mare masura de Conducatorul ideal din monarhiile elenistice. Marc-Antoniu, desi in mai mica masura, se pare ca va avea conceptii asemanatoare. Octavian, dimpotriva, tragand invatatura din esecurile precedente si beneficiind totodata de starea de oboseala generata de razboaiele civile, se gandeste la o solutie mai moderata: pastreaza aparent institutiile republicane, ca si vechile magistraturi, dar monopolizeaza un anumit numar de functii si titluri care ii asigura de fapt puterea politica militara si religioasa. REZUMAT CRONOLOGIC inainte de Cristos 49 Caesar intra inarmat in Italia; inceputul razboaielor civile. Dictatura lui Caesar. 48 Pompei este infrant in lupta de la Farsalus. 44 Asasinarea lui Caesar. 43 Triumviratul: Marc-Antoniu, Octavian si Lepidus 42 <Republicanii> sunt infranti la Filipi. 31 Batalia de la Actium: infrangerea lui Marc-Antoniu si a Cleopatrei. 27 Octavian primeste titlul de Augustus. Senatul ii confirma puterea de tribun si ii recunoaste <imperium> proconsulara asupra provinciilor imperiale. 12 Augustus ia titlul de Pontifex Maximus. 2 Augustus este proclamat Parintele Patriei. dupa Cristos 14 Moartea lui Augustus. 14-37 Tiberiu. 37-41 Caligula. Dinastia Iulio-claudienilor 41-54 Claudius. 54-68 Nero. 68-69 domnia efemera a lui Galba, Otho, Vitellius. 69-79 Vespasian. Dinastia Flavienilor 79-81 Titus. 81-96 Domitian. 96-98 Nerva. 98-117 Traian. 117-138 Adrian. Dinastia Antoninilor 138-161 Antoninus Pius 161 -180 Marc-Aurel iu. 180-192 Commodus. in plus, noul suveran - care poarta titlul de Augustus incepand din anul 27 i.C. - are meritul de a fi reorganizat administratia imperiului. Pentru aceasta, el face o impartire a provinciilor intre el si Senat: de acum inainte doar provinciile in care s-a instaurat pacea raman de resortul vechii adunari si sunt guvernate de catre proconsuli; in schimb, cele in care stationeaza legiuni sunt plasate sub autoritatea directa a imparatului. Aici doar el trimite delgati, legati (legat al lui Augustus propretor). Anumite teritorii constituie cazuri aparte si sunt incredintate unui prefect sau unui procurator (vezi p. 12. ) dependent de legatul provinciei imperiale celei mai apropiate; adesea este un statut temporar ce se aplica unor mici districte cum ar fi cantoanele din Alpi sau Iudeea. Egiptul constituie un caz aparte. Este

guvernat de un prefect de rang ecvestru iar accesul aici ramane interzis fara autorizatia suveranului. Pentru a asigura stabilitatea regimului, Augustus se va izbi de doua probleme: cea a transmiterii puterilor sale si cea a desemnarii unui eventual succesor, intr-adevar, de drept, Augustus nu a intemeiat o putere dinastica; atributiile sale neapartinandu-i propriu-zis, el nu le poate delega; pe de alta parte, neavand nici un fiu, el va adopta succesiv diferiti membrii ai familiei sale, susceptibili de a dobandi adeziunea Senatului si a armatei prin popularitatea si capacitatile lor, si va conferi acestora responsabilitati importante. Mortile celor din jur, care-i insotesc batranetile, il determina in ultima instanta sa-l adopte pe fiul sotiei sale, Tiberiu, care a fost proclamat imparat la moartea sa, in 14 d.C. Tiberiu (14-37) a fost judecat cu prea mare severitate de catre istoricii din vechime. Se pare ca acest imparat, contemporan cu viata publica a lui Cristos, ar fi fost un personaj cu o psihologie foarte complexa, impregnat de faima familiei sale gens Claudia. Dupa el domneste nepotul sau, Caligula (37-41 d.C.), un tanar ciudat si cu prea putin echilibru: foarte legat de Irod Agrippa I, totusi, el va fi cat pe-aci sa provoace revolta evreilor (cf. p. ). Este asasinat in 41, iar armata il proclama imparat pe unchiul sau, Claudius (41-54); documentele vechi il prezinta ca fiind slab de minte; de notat totusi ca domnia lui a fost mai degraba benefica si ca a stiut sa faca sa progreseze administratia imperiala. Fiul sau adoptiv, Nero (54-68) ii va urma in 54; domnia acestuia este marcata de incendierea Romei din 64, martiriul lui Petru (in 64?) si al lui Paul (in 67?) si inceputul marii revolte evreiesti. in 68 este inlaturat de la putere printr-o conspiratie si, dupa mai multe luni de anarhie, este proclamat imparat Vespasian (6979), comandantul armatei de Palestina, ii vor urma cei doi fii ai lui: mai intai Titus (79-81), invingatorul Ierusalimului, apoi Domitian (81-96). Acesta din urma este rasturnat printr-o conspiratie senatoriala care il aduce la domnie pe Nerva; acesta, neavand copii, il adopta pe Traian care, la randul sau, il va desemna pe Adrian; dinastia Antoninilor va continua pana la sfarsitul secolului cu Antoninus, Marc-Aureliu si Commodus.

SITUATIA GEOGRAFICA
La moartea lui Augustus, imperiul roman aproape ca a atins extinderea maxima. El cuprinde, in extremitatea vestica, cele doua provincii ale Spaniei la care se adauga Lusitania (in mare Portugalia de astazi); Romanii au pus piciorul in peninsula iberica in perioada razboiului cu Hanibal (218-201 i.C.) si au cucerit-o putin cate putin; pacea, uneori greu de obtinut, nu s-a stabilit decat la inceputul domniei lui Augustus. Au urmat Galiile si tinutul germanilor; romanii au inceput cucerirea lor la sfarsitul sec. al II-lea i.C., iar Caesar a continuat anexarea intre 58 si 50. in timpul lui Augustus si apoi in primii ani ai domniei lui Tiberiu, s-a incercat in zadar extinderea hotarului: in cele din urma acesta se va fixa pe Rin.

INCEPUTUL UNEI NOI ERE
Odata cu domnia lui Augustus, se instaureaza in lume pacea - pax romana - iar poetii vad in aceasta reintoarcerea <epocii de aur>. O inscriptie gasita la Priene (in Asia Mica, langa Milet) si care dateaza din anul 9 d.C., constituie un exemplu. Se referea la modificarea denumirilor lunilor si la intocmirea unui nou calendar care sa inceapa in ziua aniversarii nasterii lui Augustus, zeul care s-a manifestat si care promite lumii o era de fericire. (Acest text ar putea fi comparat cu Lc 2, 10-11.)

Fiecare poate pe drept sa considere acest eveniment ca fiind originea vietii si existentei sale, ca timpul incepand de la care sa nu mai regreti ca te-ai nascut. Providenta a dat nastere si a impodobit in mod minunat viata umana daruindu-ni-l pe Augustus, cel plin de virtuti, pentru a face din el binefacatorul oamenilor, mantuitorul nostru, al celor de acum si al celor ce vor veni dupa noi, pentru a face sa inceteze razboiul si sa se restabileasca peste tot ordinea. Ziua de nastere a zeului a fost pentru lume inceputul vestii celei bune primite gratie lui. Spre Est, provinciile Retia, Noricum, Panonia si Moesia sunt limitate de cursul Dunarii. La Sud, peninsula balcanica a fost cucerita intre 167 si 146. Romanii au patruns in Asia Mica in 133 i.C.. Atalos al III-lea al Pergamului cedandu-le regatul, acesta va deveni provincia Asiei; restul este dobandit in urma razboaielor din sec. I i.C. sau prin cedarea unor provincii la inceputul imperiului. Siria, al carui hotar este marcat la NE de Eufrat si in rest de desert, a fost cucerita de catre Pompei in 64 I.C. La Sud, micul stat al Palestinei, devenit vasal incepand din 63, slujeste ca zona de protectie. Egiptul, anexat in 30 i.C., este domeniul personal al imparatului. La vest, Cirenaica, organizata ca provincie in 74 i.C., nu este altceva decat o fasie de coasta, unita din punct de vedere administrativ cu Creta. Tripolitania a fost legata de Caesar de vechiul domeniu al Cartaginei pentru a forma asa zisa Africa proconsulara. Cateva teritorii se vor mai adauga dupa cum urmeaza: Mauritaniile (Algeria si Marocul) in timpul lui Caligula, Britania (actuala Mare-Britanie) a carei cucerire, inceputa de Claudius, se va realiza cu greu, pacea fiind instalata abia in timpul lui Adrian; Domitian asugura protectia intrandului dintre izvoarele Dunarii si Rinului constituind zona militara a Campiilor Decumate; in sfarsit, Traian anexeaza Arabia in 105 d. C. (Transiordania) si Dacia in 107; de asemenea, el incearca sa extinda puterea romana si dincolo de Eufrat, dar aceste teritorii vor fi abandonate imediat duupa moartea sa (cf. p. ). De altfel, domnia lui Traian reprezinta ultima tentativa de expansiune; dupa el, Adrian va fixa definitiv hotarele imperiului completand sistemul defensiv inceput de predecesorii sai. AGRIPPA SI ALEGEREA LUI CLAUDIUS Dupa asasinarea lui Caligula, in 41, a fost proclamat imparat Claudius. Irod Agrippa I se afla la Roma. intr-o relatare, care insa nu prezinta suficienta siguranta, Iosephus Flavius descrie rolul pe care l-a jucat Agrippa, ca mediator intre Claudius si Senat. Pe vremea cand Agrippa locuia la Roma s-a intamplat sa fie chemat pentru a i se cere sfatul si de catre Senat, si de catre Claudius. Dandu-si seama ca puterea era deja in mainile lui Claudius, Agrippa s-a indreptat spre acesta. Claudius la trimis din nou pe langa Senat pentru a-i impartasi modul sau de a vedea lucrurile. Senatul nu accepta propunerile lui Claudius. Agrippa se intoarce pentru a-i face cunoscut refuzul. Claudius il trimite inca o data pentru a spune senatorilor ca este gata de lupta impotriva lor caci nu vrea sa-i tradeze pe cei care l-au ales in unanimitate, in timp ce se discuta astfel, un soldat, de altfel devotat Senatului, striga ca el nu se va lupta impotriva tovarasilor sai de arme fideli lui Claudius si ca trece de partea acestuia din urma; va fi urmat si de alti soldati. Nobilii sunt cuprinsi de spaima. Dupa un timp, nevazand nici un mijloc de scapare, se vor grabi spre Claudius, pe urmele soldatilor. in confuzia generata de aceste rasturnari de situatie, soldatii sunt pe punctul de a-i ucide pe senatori. Agrippa merge intr-un suflet la Claudius pentru a-i face cunoscuta acesta situatie periculoasa. Claudius ii linisteste pe soldati, ii primeste pe senatori si merge degraba impreuna cu ei sa aduca lui Dumnezeu o jertfa de multumire pentru numirea sa ca imparat. Fara sa astepte prea mult, i-a oferit in dar lui Agrippa intregul regat al bunicului sau. (Razboiul iudaic II,204-218).

SITUATIA SOCIALA In momentul de maxima expansiune, Imperiul roman este deci un imens teritoriu, aparat de o armata relativ redusa: aproximativ treizeci de legiuni, dublate de trupe auxiliare, adica aproximativ 350 - 400 000 de oameni. Populatia a fost estimata la aproximativ 50 de milioane de locuitori. Orasele cele mai populate sunt: Roma (intre 700 de mii si un milion de locuitori), Alexandria (aproximativ 700000) si Antiohia (300000). Unitatea care exista la nivelul puterii centrale, al politicii externe si al unui anumit numar de valori culturale nu anuleaza totusi particularismele. Imperiul nu este un bloc monolitic, deoarece limitele teritoriale si sistemele de drept nu coincid intotdeauna, intradevar, supusii imparatului apartin unor etnii sau cetati diferite; in afara de aceasta, locuitorii aceleiasi cetati sau ai aceleiasi regiuni pot fi de <drept> diferit: astfel, printre oamenii li Beri se face distinctie intre cetateni romani si oameni de drept peregrin. Primii se bucurau de un anumit numar de privilegii judiciare, fiscale si politice; notiunea de peregrin ii includea pe toti ceilalti, adica pe cei <straini> de cetatea romana, in sensul juridic al termenului; in acest caz, ei depind de dreptul cetatii sau al etniei lor de origine, in general conducerea imperiala a stiut sa lase o destul de larga autonomie comunitatilor locale, rezervandu-si doar controlul fiscalitatii, dreptul penal si politica externa.

INCENDIUL ROMEI DIN TIMPUL LUI NERO
in anul 64, un incendiu teribil distruge trei sferturi din Roma. Zvonurile il pun pe seama insusi a imparatului Nero care voia sa reconstruiasca orasul. Pentru a stinge zvonul, Nero a pus la cale invinuirea unor oameni uriti de toata lumea pentru infamiile lor, si i-a suspus la chinurile cele mai crunte; lumea ii numea crestini. Numele li se trage de la Cristos, care, in vremea imparatului Tiberius, fusese condamnat la moarte de Pontius Pilatus. Reprimata pentru un moment, aceasta superstitie funesta se raspandea din nou nu numai prin Iudeea, locul de obarsie al acestui flagel, dar si la Roma, unde se revarsa de pretutindeni toate grozaviile sau ticalosiile care isi gasesc multime de adepti. Mai intai, au fost inchisi cei ce marturiseau; apoi, dupa indicatiile lor, o multime de oameni nu atata dovediti ca ar fi pus foc, cat invinuiti de ura fata de neamul omenesc. Cei care trebuiau sa moara au fost si prefacuti in prilejuri de batjocura: acoperiti cu piei de fiare, piereau sfasiati de caini, multi erau pironiti pe cruci sau dati prada flacarilor, iar alti,i dupa ce se intuneca, erau arsi, ca sa serveasca la iluminat in timpul noptii. Nero isi oferise gradinile pentru acest spectacol si dadea o reprezentatie de circ, amestecat cu multimea, in costum de vizitiu, sau conducand un car de curse. Din care cauza, desi acesti oameni erau vinovati si meritau cele mai grele pedepse, acum starneau mila, fiind sacrificati nu in interesul public, ci sabaticiei unui singur om>.(Tacitus, Anale XV,44 - dupa traducerea lui Ghe. GUTU, Humanitas,1995) Sclavii sunt numerosi. Dupa drept, ei nu exista; totusi sub influenta reflectiilor filosofice, juristii recunosteau ca sclavul este un om1. Conditia de sclav nu este nici ea uniforma: cei care lucreaza in mine duc o viata deosebit de grea, insa nici cei care lucreaza la camp nu au o viata mai usoara, in schimb, sclavii <specializati> (bucatari, medici, secretari.. ) sunt cumparati la preturi foarte ridicate, sunt bine tratati si isi dobandesc libertatea cu usurinta. Sclavul artizan care lucreaza intr-un atelier, obligat sa dea o renta din produse stapanului, nu se distinge cu nimic, din punct de vedere al nivelului de trai, de micul artizan nascut liber. Legislatia imperiului a cautat sa usureze soarta sclavilor, mai ales prin controlul asupra dreptului de viata si de moarte pe care il avea stapanul si prin privarea de dreptul de proprietate a celui care abandoneaza un sclav in varsta sau bolnav. Pe scurt, avem de-a face cu un grup important a carui definitie juridica nu trebuie sa ne induca in eroare - deoarece

dus prizonier la Roma. Aceste drumuri sunt folosite si de posta imperiala (cursus publicus). 78. p. al IV-lea al erei noastre. iar. insa erau folosite si pentru transport (animale de tractiune sau de povara). Asia Centrala. inaintand corabia este purtata in deriva timp de 40 de zile. traficul de marfuri la scara mare este mult mai clar conturat. a functionat foarte bine pana la mijlocul sec. si al carei scop este in primul rand strategic. Din Orient. inainte de a esua in Malta (Fapte 27). Italia si Galia. Dupa 11 noiembrie contractele comerciale nu mai compensau riscurile navigatiei. in vremea lui Cicero erau necesare cinci sau sase saptamani pentru a ajunge din Cilicia (in Asia Mica) in Italia. Iranul. mai ales langa lacul Leman. O prima cale vine din China traversand Mongolia. SITUATIA ECONOMICA Datele de ordin economic sunt destul de limitate pentru perioada antica. metalurgia. ca pe o adevarata clasa sociala. in caz de necesitate. Astfel. aur si fier in Dacia). bazele artizanatului sunt tesatoria. in Galia. Economia se bazeaza in continuare pe agricultura ale carei principale produse sunt cerealele si legumele la care trebuie adaugata cultivarea vitei de vie si a maslinului in regiunile mediteraneene. Africa. Se navigheaza atunci cand marea este <deschisa>. Spania si Grecia exporta uleiuri de diferite calitati. Totodata Statul a dezvoltat si o excelenta retea rutiera care nu este pietruita intotdeauna asa cum s-ar putea crede. ceramica precum si meseriile legate de arhitectura.” limita nu trebuie inteleasa in sens strict: variatiile climatice anuale sau vanturile locale o puteau modifica. trece Eufratul la Dura Europos si ajunge la Palmira si apoi la Antiohia. in schimb. se dezvolta asociatii de luntrasi. fier si aur in Spania. din Africa si mai ales din Egipt. Trebuie sa ne multumim numai cu cateva trasaturi generale. In schimb. Cu toate acestea. asemenea asociatii mai exista si in preajma lacurilor. animalele se cresc pentru carne (care se conserva de obicei prin sarare). in razboaie. caravanele aduc materiale pretioase. Despre sclavie.cazurile particulare sunt extrem de variate . Statul trebuia sa le ia pe seama sa. noul imparat. rezervata Statului si particularilor care au primit autorizatia. fier in Noricum si Panonia. Tot spre Orient se poate merge de-a lungul Marii Rosii pana la golful Aqaba de unde caravanele arabilor nabateeni preiau marfurile luand calea care trece prin Petra. adica de la 5 martie pana la 11 noiembrie: in aceasta perioada vanturile sunt regulate iar riscul de furtuna este neglijabil. graul care asigura hrana Romei vine din Sicilia. Calea maritima este mijlocul de deplasare cel mai rapid si mai ieftin. marmura vine din Grecia si Italia ceramica cea mai buna se produce in Grecia. paraseste Palestina in septembrie si intalneste vanturi puternice imediat dupa coasta Asiei Mici. inafara produselor de prima necesitate. vezi Cahier Evangile nr. Schimburile locale ne sunt foarte putin cunoscute pentru simplul fapt ca tineau de initiativele personale. care este renumita pentru fluviile ei navigabile. care beneficiaza de popasuri (mutationes) la distante regulate si de hanuri (mansiones). pentru agricultura. Aceasta organizare.si pe care nu trebuie sa-l privim in bloc. Paul. iar pielea lor avea multiple intrebuintari. zinc si plumb in Britania. cupru. iar imperiul roman nu face exceptie de la aceasta regula. exploatate mai ales in Occident (cositor. si facand cale intoarsa la Corint la vestea asasinarii lui. se stie insa ca o traversare record putea lega Puteoli de Alexandria in numai noua zile. Bosra si . plumb argintifer. Metalele sunt 1. 26. Iosephus Flavius ni-l arata pe Titus imbarcandu-se in plina iarna pentru a merge sa-l felicite pe Galba.

dupa cucerirea lui Alexandru. in acest context agitat. voind sa elimine fortele centrifuge care ii submineaza imperiul si sa reinnoade traditiile fondatorilor dinastiei. pietre pretioase. Succesorul lui. Daca unitatea artistica si lingvistica este reala. Imperiul roman duce lipsa2. Ele sunt urmarea unui joc politic complex in care Republica romana s-a implicat din ce in ce mai mult (incepand din jurul anului 200 i.Damasc. in general. Koile-Siria (adica Siria de Jos fata de platourile din nord si de lanturile muntoase ale Libanului si ale Anti-Libanului). Macedonia este condusa de catre Antigonizi care. Antioh al IV-lea Epifan. de independenta de fapt a suveranilor . 5. Mai demult parte integranta a celei de-a cincea satrapii persane (Transeufratina). ca si de expansiunea partilor. in timp ce seleucizii intretineau 500 de elefanti. Palestina facea parte din Imperiul roman. Toate aceste regate formeaza o lume dinamica ce raspandeste in intreg Orientul valorile culturii grecesti. Fiind o parte din ceea ce se numea. cu sanse diferite. situat la extremitatea vestica a Asiei Mici. cu tot ceea ce presupune acesta: curaj fizic. dand astfel nastere la ceea ce se numeste civilizatia elenistica. destramat de razboaie si certuri dinastice. Noul stapan al evreilor este diplomat in relatiile cu acestia.C. Aceasta tentativa actioneaza ca un revelator . desi adeseori superficiala. si despre caile maritime. nr. in schimb. teoretic. prin ce mijloace a devenit Irod rege si care era situatia politica in momentul activitatii publice a lui Isus.C. vezi Le Monde de la Bible nr. Seleucizii stapanesc un imperiu care se intinde.6. iar la est. in anul 200 (sau 198) i. ea este un obiect permanent de disputa si conflicte intre lagizi si seleucizi. al II-lea i. pricepere in a conduce si deci gust pentru razboi. in care imaginea suveranului este inseparabila de cea a comandantului de razboi. Acest comert se face cu produse usoare. Ptolemeu al V-lea este invins de Antioh al III-lea in lupta de la Panion: in acest moment Palestina este silita sa treaca sub dominatia suveranului seleucid. din Asia Mica si pana la Indus dar care se restrange in decursul 2 Despre drumurile romane. este condus de Atalizi.) in acea perioada litoralul rasaritean al Mediteranei era impartit intre diferitele monarhii ivite in urma cuceririlor lui Alexandru: Lagizii domnesc asupra Egiptului. Astfel. acest univers ramane un ansamblu instabil din punct de vedere politic. el trebuie sa plateasca o foarte grea despagubire care va impovara vreme indelungata vistieria seleucida. ea cade sub stapanirea lagizilor. in continuare vom vedea cum au reusit romanii sa se instaleze aici. dar scumpe (matase. PALESTINA IN IMPERIUL ROMAN in timpul lui Cristos. invins in 189. tamaie) de care. in vremea aceea. la care se adauga elefantii. Micul regat al Pergamului. Palestina este situata la o raspantie. timpului ca pielea intinsa la soare: la vest este sfasiat de uzurpari. de altfel Antigon al IIIlea are alte griji: se afla in razboi cu Roma.C. Originea intereselor romane in Palestina SITUATIA GEOPOLITICA Primele contacte dintre romani si evrei dateaza de pe la mijlocul sec. incearca sa domine cetatile Greciei si insulele Egeei. conform conditiilor tratatului de la Apanea. initiaza o politica de elenizare autoritara careia Palestina nu-i scapa. Acesti regi sau ingrijit de perfectionarea armatelor lor pana intr-acolo incat s-a putut vorbi de o adevarata goana dupa armament: infanteria grea (falanga) este sprijinita de o cavalerie grea (catafractarii) si de o cavalerie usoara. insa. antigonizii aveau o herghelie de 300 de armasari si de 30 000 de iepe. Evreii par sa se fi adaptat destul de bine cu aceasta hegemonie care se dovedeste a fi mai putin cicalitoare. perle.

Pompei pune stapanire pe oras: responsabilii sunt decapitati Ierusalimului. Lui Hircan nu-i vor ramane decat Ierusalimul si Iudeea. Roma isi va face vasale. impotriva tentativelor imperialiste ale seleucizilor. fiii lui Alexandru Ianeus. in momentul in care el invingea Siria Hircan al II lea si Aristobul. Dolabella. in acest timp Roma cucereste Macedonia (167) si duce o politica diplomatica ce consta in sustinerea statelor celor mai slabe (ca marime. precum Itureea. tocmai fusese asasinat) si anexeaza acest teritoriu creand provincia Siriei. Pretextul este politica expansionista a lui Mitriade Eupator. iar zona de hotar. el se indreapta spre Ierusalim. alta de la Hircan si o a treia de la poporul evreu. Acest proiect explica totodata si decretele pe care Roma le da in favoarea evreilor . precum Egiptul). . pentru a-si asigura fidelitatea noilor sai clienti. Autenticitatea textului a fost insa contestata. regatul evreu si maruntele principate arabe. in ziua intai a lunii Leneon. Alexandru si Antigon. precum Rodosul sau Pergamul. Pompei este pus in fruntea unui comandament extraordinar care doreste sa-l infranga pe acest suveran. primeste trei delegatii: urla de la Aristobul. ea a fost nevoita sa le recunoasca particularitatile. precum si unele orase sunt trecute sub autoritatea guvernatorului Siriei. Este vorba de aproximativ douazeci de decrete transcrise in intregime sau in parte. se lupta pentru putere.C. fratele lui. Roma nu-si va relua interventia directa in Orient decat in sec. daca senatorii au primit aceasta solie. regiunile periferice. Dupa trei luni de asediu. mai mult sau mai putin direct. in acest scop il impiedica pe Antioh al IV-lea sa-si urmareasca interesele pe care le avea in Egipt. I I. Desi nu prea bucuros sa urmeze directivele Senatului. promulgate mai intai in perioada razboaielor civile si apoi de catre Augustus sau de loctiitorii lui. Primele doua razboaie contra lui Mitriade se incheie cu tratate albe de pace. Disensiunile survenite intre printii dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) ii ofera pretextul de a interveni in Palestina. de aici se naste revolta macabeilor.caci. In 64. ca si pe aliatul sau. in acest moment. DECRETE IN FAVOAREA EVREILOR In vremea magistraturii lui Artemon. sau prin mediocritatea suveranilor lor. ultimul suveran. Pompei il trimite pe unul din legatii sai sa se informeze la fata locului si. sunt luati captivi la Roma. Imperator (1). oras pe care Aristobul i-l promisese. DECRETELE IN FAVOAREA EVREILOR in Antichitatile iudaice. in 66. in primavara lui 63. Aristobul si cei doi fii ai sai. i se impune un tribut. catre magistratii. mai exact Armenia. Pe la anul 160 se pare ca ar fi primit chiar favorabil o solie evreiasca trimisa de Iuda Macabeul (1 M 8).impartindu-i pe evrei in doua tendinte: filoelenistii (sau pro-grecii) si ortodocsii. Tigran al Armeniei. salutare. ca si intregii tari. sfatul si poporul din Efes. o miscare de rezistenta se baricadeaza in Templu. in orice caz. regele Pontului (pe coasta nordica a Asiei Mici) care se vrea un campion al libertatii cetatilor grecesti impotriva influentei romane. ei s-au ferit cu grija de a-i acorda vreun ajutor material si sau multumit cu asigurari vagi pentru a putea intretine zizaniile care erau in folosul lor. Strategia este simpla: pentru a-si apara posesiunile din Asia Mica si din Siria impotriva partilor. istoricul Iosephus Flavius isi intrerupe brusc povestirea pentru a ne dezvalui textul dispozitiilor date in lumea romana in favoarea evreilor. Pompei profita de starea de descompunere in care cazuse ceea ce ramanea din regatul seleucid_ (Antioh al XIII-lea.

.Didrahma . Antichitati iudaice. reglementeaza darul facut lui Hircan si anume nordul tarii. sub juramant si cu aprobarea poporului roman. or. Marc-Antoniu. de jaful caruia i-au cazut victime. Pontifex Maximus. incredintate in 43 lui Octavian. iar evreii trebuie sa se fi plans. Aproape concomitent. aceste decrete sunt circumstantiale si reflecta problemele care s-au ivit la un moment dat in una sau alta dintre cetati.. (Flavius Iosephus. Acest aspect punctual nu trebuie sa ne insele: aceste decrete au pus bazele statutului special de care au beneficiat evreii odata cu integrarea lor in lumea romana. legifereaza. 225-227). Acest text este databil din 24 ianuarie 43..s-a hotarit de catre mine si de catre consiliul meu. Prin urmare. Caesar da dispozitii de ordin fiscal ce reglementeaza impozitarea in Palestina. Cornelius Dolabella.. fiul lui Alexandru. cu caracter consultativ.pentru reconstruirea si intretinerea Templului. XIV. Aceasta decizie constitutionala este urmata de o dispozitie de detaliu: evreii nu vor fi siliti sa gazduiasca trupe romane in timpul iernii si nici nu vor fi pasibili de taxe ca urinare a acestui fapt. XVI. Chiar la inceputul imperiului se iveste o noua problema legata de trimiterea Didrahmei la Ierusalim. se pare ca. intocmai cum faceau pe timpul lui Hircan. Conform uzantelor legislative ale vremii. ca si predecesorii mei. Se pare ca aceasta scutire ii privea pe evreii cetateni romani si deci susceptibili de a fi inrolati in legiuni. ca evreii sa-si poata urma obiceiurile conform legii parintilor lor. La inceput. eu. fapta sa va fi considerata sacrilegiu si tot avutul sau va fi confiscat in beneficiul poporului roman. Dispozitiile care vor fi date ulterior se explica cu usurinta pe fundalul razboaielor civile: evreii vor fi scutiti de serviciul militar din cauza scrupulelor lor religioase intrucat respectarea sabatului si a prescriptiilor alimentare era imposibila. decreteaza: . intocmai ca si grecii. Aceasta explica de ce decretele favorabile au fost date de catre magistrati partizani ai Triumviratului (magistraturi de exceptie.C. comunitatile au fost impiedicate sa trimita banii stransi spre Ierusalim. incetarea colectarii taxelor in timpul anului sabatic si diminuarea acestora in anul urmator (cf. fiul lui Teodosie. ambasador al lui Hircan. Mare Preot al Dumnezeului preainalt. Antichitati iudaice. in Asia Mica si in Cirenaica. intr-adevar. (1) P. republicanii silisera aceste cetati la dari epuizante prin toate mijloacele posibile. proconsul al Siriei in 43. o astfel de problema nu se punea insa pentru un corp de auxiliari alcatuit numai din evrei. p. De asemenea. E interesant de notat ca cea mai mare parte a decretelor retinute de Iosephus Flavius sunt adresate unor cetati din Asia Mica: dupa moartea lui Caesar. Caesar il recompenseaza pe Hircan al II-lea pentru ajutorul dat recunoscandu-1 ca etnarh si Mare Preot al evreilor cu titlu ereditar. Daca cineva va fi prins ca a furat cartile lor sfinte sau ofrandele sacre ale vreunei sinagogi. evreii din diaspora (adica cei care locuiau inafara Palestinei) plateau un impozit anual de doua drahme. .. Mare Preot fi etnarh al evreilor. Textele transmise de Iosephus Flavius arata ca imparatul si subalternii sai confirma acest privilegiu fiscal al evreilor.Alexandru. le acord exemptiunea de serviciul militar si le ingadui totodata sa urmeze obiceiurile parintilor lor si sa se intruneasca pentru riturile lor sfinte si sacre conform legilor lor si sa-si aduca ofrandele pentru sacrificiu. se pare ca anumite cetati din Asia Mica au elaborat o serie de norme care ingaduiau evreilor sa observe sabatul. ). investit cu putere de tribun. Lepidus) si care corespundeau incercarii de redresare pe care au facut-o acestia din urma dupa esecul republicanilor de la Filipi din 42 i. 162-165). iar ofrandele lor sacre vor fi inviolabile si vor putea fi trimise la Ierusalim pentru a fi oferite vistiernicilor din Ierusalim. (Flavius Iosephus. sa . Caesar Augustus. mi-a explicat ca coreligionarii sai nu pot sa implineasca serviciul militar deoarece nu pot purta armele si nu pot marsalui in ziua de sabat si pentru ca nu-si pot procura alimentele traditionale cu care sunt obisnuiti. printre altele.

se grabesc sa se alature partidei noului stapan al Romei. Fasael. Antipater ii ofera lui Caesar. in plus. Dupa victoria lui Caesar de la Farsalus din 48. si mai ales cel dintre Caesar si Pompei. dar care invoca. Hircan al II-lea si Antipater. Cassius. Irod este numit strateg in Koiie-Siria in acelasi moment in care este otravit tatal sau. obligat sa intretina o armata destul de numeroasa. Regimul irodian Razboaiele civile. desi dependenti de dreptul roman. Decretele din 47. vor antrena noi schimbari in Palestina favorizand disparitia dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) si ascensiunea politica a lui Irod. incearca sa revina la putere.construiasca sinagogi oriunde ar dori iar pietele erau obligate sa ingaduie vanzarea produselor <kaser>. in anul 40. nu detine decat o autoritate teoretica intrucat cel care conduce de fapt este Antipater. numindu-i pe cei doi fii ai sai Fasael si Irod. in 43. fiul lui Aristobul. cerand ajutorul partilor: Fasael si Hircan sunt prinsi in timp ce Irod reuseste sa scape refugiindu-se la nabateeni. pe care Caesar l-a numit epitropos (procurator). in imperiu pot fi intalniti evrei care. in 42. iar Hircan ii indeamna pe evreii din Egipt sa se alature dictatorului. romanii au fost obligati sa recunoasca autoritatea Marelui Preot asupra evreilor din diaspora. unul dintre asasinii lui Caesar. ministrul sau. Aceasta legislatie ar putea parea anecdotica daca n-ar fi plina de consecinte: acceptarea particularismelor ce deriva din traditiile si legile stramosesti ale evreilor tinea de recunoasterea in fapt a unui drept peregrin special si fonda statutul de religio licita al iudaismului. desi Mare Preot si etnarh al evreilor. Antigon porunceste ca lui Hircan sa . Insa planul avea sa fie dejucat deoarece Aristobul este otravit iar fiul sau. Alexandru. Apoi ei vor fi considerati ca adepti ai unei superstitio. sprijinul a 3000 de oameni. Caesar intentiona sa se foloseasca de unul din urmasii macabeilor. in acelasi timp. apoi una de la Hircan si in cele din urma pe Irod insusi. nu ezita sa se sinucida pentru a scapa de maltratarile partilor. El primeste succesiv: o delegatie a evreilor. Aristobul al IIlea. Dar Hircan. ASCENSIUNEA POLITICA A LUI IROD in 49 i. decapitat la Antiohia. confirma recunostinta lui Caesar. care se afla in dificultate la Alexandria. Crestinii vor beneficia de acest statut atata timp cat nu vor fi separati de evrei. ia din Palestina un impozit de 700 de talanti. Mai mult. Fasael si Irod sunt numiti tetrarhi ai teritoriului evreiesc. Dupa infrangerea republicanilor de la Filipi. in favoarea lui Hircan. care este pasibil de o judecata a Sinedriului intrucat este considerat evreu. ne spune Iosephus Flavius. aceasta acceptare admite unui alt paradox: pentru a-si alipi Palestina propriu-zisa. Antigon. incredintandu-i doua legiuni pentru a-i combate pe partizanii lui Pompei din Orient (pompeenii).ar fi recunoasterea unui privilegiu fiscal surprinzator: Marele Preot are facultatea de a percepe Didrahma de la toate comunitatile evreiesti din lumea romana si de a cere ca aceasta sa-i fie adusa in mod liber la Ierusalim. depind in acelasi timp si de jurisdictia Marelui Preot sau a Sinedriului. el cauta sa intre in gratiile lui Cassius. La aceasta veste. Prin urmare. convins ca va fi razbunat de fratele sau. calitatea sa de cetatean roman pentru a apela la tribunalul imparatului (Fapte 2225). de catre pompeeni. in semn de buna credinta. strateg fa Ierusalim si respectiv in Galileea. Acest detaliu explica anumite aspecte ale procesului intentat lui Paul. proconsul al Siriei in acel moment.C. Antipater va pune bazle succesiunii sale.. Marc-Antoniu vine in Asia Mica pentru a incerca sa repare situatia din Orient. O ultima consecinta .

in 39. reface Samaria. fara nici o legatura cu familia asmoneilor. in amintirea fratelui sau. in felul acesta Irod se vede obligat sa colaboreze. are in stapanire intreaga Palestina. in 29. regina Egiptului. Irod se imbarca spre Roma pentru a-si pleda cauza in fata lui Antoniu si a lui Octavian. in 37. el. Cu toate acestea Irod nu si-a dobandit inca linistea caci in 37 Marc-Antoniu. el cauta sa se inrudeasca cu asmoneii casatorindu-se.i se taie urechile pentru a-l face inapt de slujba preoteasca. la Cezareea si chiar la Ierusalim. Nu departe de Ierusalim amenajeaza un hipodrom. regina Egiptului primeste si rodul balsamierilor din Ierihon si o parte din teritoriul nabateean. Restaureaza diferite fortarete in care isi amenajeaza palate: Herodium. la politica lui Antoniu si a Cleopatrei. De aceea. Odata reintors. nu pentru asi incalca cuvantul. Antipater. pentru a-si legitima puterea. cu Mariam. si al unei nabateene. Nu se sfieste apoi sa instituie jocuri cvadrienale in cinstea lui Augustus. in 37 va pune stapanire si pe cetate. Antigon care se preda in mod nedemn. si a lui Hircan al II-lea. intrucat triumvirii i-au recunoscut titlul de rege. daca ar fi sa-l credem pe Iosephus Flavius: isi face cunoscuta fidelitatea pe care a avut-o fata de Antoniu pana in ultimul moment. Or idumeii (din sudul Iudeei). cuceriti in 126 de Ioan Hircan. nu au fost niciodata considerati drept credinciosi de vita aleasa. dar de origine araba. pe locul numit <Turnul lui Straton>. revenit in Orient. in anul urmator. Cilicia si Ciprul (care corespunde teritoriului detinut de lagizi in perioada de maxima expansiune a Egiptului). jocuri si spectacole. Acest calcul politic nu l-a impiedicat totusi sa o iubeasca cu pasiune pana acolo incat. Atunci cand Antoniu este infrant la Actium. Irod. de asemenea fondeaza Antipatris in cinstea tatalui sau si zideste un oras de tip elenistic langa Ierihon. va fi decapitat de catre romani. Pe de alta parte. Se inconjoara de eruditi cunoscatori ai literaturii grecesti. nu ezita sa se indrepte spre invingator. Koile-Siria. pe care o numeste Sebaste (echivalentul grecesc pentru Augusta). fondeaza o noua cetate la tarmul marii. . el isi datoreste reusita unui simt al posibilului: stiind ca nu este indeajuns de puternic pentru a se elibera de jugul roman si ca nu este nici suficient de popular pentru a se lipsi de sprijinul acestora. Cu toate acestea. dupa mama. s-o condamne la moarte din gelozie. Irod nu ezita sa vina in fata lui Octavian oferindu-i supunerea sa intr-un mod foarte abil. victoria printului asmoneu a fost de scurta durata: fara a se teme de intemperiile toamnei. Extraordinara figura de aventurier. Deja in 38. ofera Cleopatrei. dandui numele de Cezareea (cunoscuta ca Cezareea maritima). inafara de Ierusalim. precum Nicolae din Damasc (a carui istorie s-a pierdut din pacate. coasta siro-palestiniana. Cu ajutorul romanilor. in 31. el alcatuieste o armata si porneste sa cucereasca teritoriile regatului sau. Astfel. Irod nu s-a putut bucura niciodata de acceptul evreilor piosi Era fiul unui idumeu. nepoata lui Aristobul al II-lea. El este in primul rand un suveran constructor: construieste numeroase edificii in cinstea lui Augustus. Macheront. prin furnizarea de bani si alimente. dar cand triumvirul si-a pierdut autoritatea. Aceasta constatare este de ajuns pentru a-i intelege modul de guvernare. Masada. si nu fara succes. ci pentru a respecta idealul legaturilor sale cu Roma. Irod a cautat intotdeauna si in primul rand sa fie placut Romei. Pe langa aceasta. dupa tata. desi fusesera obligati sa treaca la iudaism. si care ar fi permis verificarea si critica spuselor lui Iosephus). Irod nu va putea exercita functia de Mare Preot. iubirea lui pentru civilizatia greceasca se vadeste si in gustul pentru lucrari de mare anvergura. dar va avea grija sa o confere unor <oameni de paie>. POLITICA LUI IROD Ca print de orientare elenistica. pe care il numeste Fasaelis.

C. Irod Antipa devenea tetrarh al Galileei si Pereei. dar Augustus. dupa ce va fi poruncit. confirma testamentul lui Irod aproape in intregime: Arhelau urma sa pastreze Iudeea.. Idumeea si Samaria. in acelasi timp. Arhelau a fost nevoit sa reprime o revolta pusa la cale de farisei. uciderea fiului sau Antipater. Totusi. care mai fusese casatorita anterior cu Alexandru (fiul lui Mariam I) si cu Iuba al Mauritaniei. Conflictul a fost la un pas de a-l face sa piarda increderea lui Augustus. va complota si el impotrva regelui. Este trimis in lanturi la Roma. El va muri la Ierihon in anul 4 i. inca de la inceputul domniei. el a fost acuzat in fata Iui Augustus. Spre Roma se indreapta mai multe delegatii pentru a-si prezenta revendicarile. pune s se topeasca o parte a veselei regale pentru a asigura cumpararea de produse alimentare. Opozitia vine din partea fiilor nascuti din casatoria cu Mariam: Alexandru si Aristobul.. Irod grabeste reconstruirea Templului si il infrumuseteaza. de acum inainte etnarhatul Iudeei. al Auranitidei si al Trahonitidei. intemeierea Cezareei asigura posibilitatea schimburilor externe pe calea Mediteranei.C. la Beirut. in anul 6 d. acest aranjament nu va fi de durata. Bolnav si in pragul mortii. unde imparatul ordonase constituirea unui tribunal format din romani si evrei. in anul 7 i. cu aceasta ocazie a fost nevoit sa califice in meseria de zidar o mie de leviti pentru a evita ca muncitorii simplii sa profaneze partile rezervate preotilor. Si chiar daca nu trebuie sa ne incredem intru totul in spusele lui Iosephus Flavius se pare ca in decursul timpului puterea lui Irod a devenit din ce in ce mai despotica. Idumeei si Samariei va fi incredintat unui procurator. o samariteanca. al Bataneei si al Paniasului. imparatul il va depune pe Arhelau exilandu-l in Galia. primul care fusese desemnat ca succesor al lui Irod. politica lui este in general dura. cei doi tineri au fost condamnati si executati impreuna cu 300 de complici.C. Din punct de vedere economic. urma sa mosteneasca titlul regal. Irod condamna la ardere pe rug doi farisei care conspirasera impotriva lui. de o solie a iudeilor si samaritenilor. Irod a reglat problema succesiunii sale: Arhelau. Fata de farisei. Iosephus Flavius adauga ca regele ar fi ordonat executarea mai multor notabili evrei inchisi in hipodrom. in 20 reduce cu o treime impozitele. va fi un prilej de scandal. spunand ca astfel se va plange la moartea sa. iar in 14 le reduce cu un sfert. dupa un timp de gandire. domnia Iui a fost mai degraba benefica. fiul lui Maltake. fiul lui Mariam a II-a. Totusi. SUCCESORII LUI IROD Cu putin inainte de moarte. desi numit mostenitor de catre tatal sau. ii contesta titlul. si pe saducei ii trateaza rau din cauza atasamentului lor fata de asmonei. fiul Cleopatrei. avand o reputatie de om crud si brutal.Pentru a-i imbuna pe evrei. Irod Filip. Restabilirea linistii interne prin reprimarea banditismului asigura securitatea comertului intern. Pe de alta parte. Irod Antipa. cu permisiunea imperiala. Antipa era tetrarh al Bataneei. In timpul foametei din 25. devenea tetrarh al Gaulanitidei. insa trebuia sa se multumeasca cu titlul de etnarh. Sfarsitul vietii ii este intunecat de certurile dinastice. De altfel. O prima conspiratie a fariseilor este reprimata cu cruzime in anul 25. El s-a bucurat in general de increderea lui Augustus si nu a pierdut nici o ocazie de a se face placut acestuia si de a-si marturisi atentia si fidelitatea. al Trahonitidei. Antipater. Casatoria lui Arhelau cu o printesa din Cappadocia. .

titlul de procurator desemneaza functionari cu atributii destul de diferite cum ar fi administratorii bunurilor patrimoniale ale imparatului si ale membrilor familiei sale.C. in functie de necesitatile puterii centrale si va atinge stadiul de dezvoltare completa pe timpul lui Adrian. El a incredintat centrul tarii.ceea ce pare mai verosimil . vedem ca evreii ii cer lui Pilat condamnarea lui Isus invocand o interdictie ce le-ar fi fost impusa cu privire la pedeapsa capitala. Procuratorul este un functionar care depinde direct de imparat. Filip. Exista doua moduri de a explica aceste marturii aparent contradictorii: fie ca in 36 puterile procuratorului au fost diminuate pe o perioada scurta.C. ca orice guvernator de provincie. Astfel introduce sfantul Luca predica lui Ioan Botezatorul (Lc 3.Regimul procuratorilor in al cinsprezecelea al domniei lui Tiberius Caesar. Lysanias tetrarh al Abilenei.): aceasta este o evaluare exacta. Acest regim va ramane aproape neschimbat pana la marea revolta din 66 d. tot ei il lapideaza pe Stefan. Se va dezvolta progresiv. 1-2). pe timpul arhiereilor Ana si Caiafa. unui functionar imperial. in timpul lui Augustus acest tip de cariera se afla inca in stadiu embrionar.. in vreme ce echivalentul termenului de procurator este epitropos. El poate cere oricand ajutorul legatului Siriei.. fie . cantonate Nord-Estul tarii. insa. numele guvernatorilor si ale tetrarhilor indica aceeasi perioada. in mod obisnuit. a VI-a Ferrata si a X-a Fretensis). S-a discutat mult in aceasta privinta pentru a se sti daca numai procuratorul avea dreptul de a condamna la moarte sau daca si evreii aveau acest drept: intr-adevar. 27/28 d. cum ar fi Lysanias. dar in 36. adica. careia autoritatile romane n-au voit sau nau putut sa i se opuna. incepe cu anul de domnie al imparatului (al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberiu. Irod. O flota se afla la Seleucia Pieriei. El este de regula recrutat dintre membrii ordinului ecvestru. de tipul fortelor de ordine. valabila in intreg imperiul. Se pare ca sub iulio-claudieni acesti functionari insarcinati cu administrarea unui teritoriu restrans purtau denumirea de prefecti (echivalentul grecesc fiind termenul de eparchos. pentru noi. Prin urmare. isi are resedinta la Cezareea maritima. astfel incat ansamblul efectivelor atinge circa 36 de mii de oameni. Astfel. cuvantul lui Dumnezeu ajuns la Ioan. tetrarh al Galileei. nu a modificat geografia politica a Palestinei. fara a recurge la autorizatia ocupantului. sefii cancelariei sau ai arhivei. asa cum se facea in acea vreme. In aceste versete el ne ofera o datare precisa.ca in acest caz ar fi vorba de o reglare de conturi inafara unui proces propriu-zis. el se conformeaza traditiei romane care intotdeauna cauta sa foloseasca la maximum structurile existente. cu ocazia marilor sarbatori el vine la Ierusalim deoarece aceste intruniri masive de credinciosi pot genera . de notat in acest sens ca izvoarele literare biblice si extrabiblice prezinta un anumit laxism in intrebuintarea acestor termeni). dupa depunerea lui Arhelau. dincolo de Eufrat. Augustus. numele Marelui Preot si al socrului sau dau o indicatie celor din Ierusalim si lumii evreiesti. insa in cadrul Palestinei. militara si juridica. portul Antiohiei. Procuratorul. pe cand Pontiu Filat era guvernator al Iudeei. este un reprezentant direct al imparatului reunind deci in mainile sale puterea civila. iar acesta din urma are facultatea de a interveni atunci cand crede de cuviinta. tetrarh al Itureei si Trahonitidei. fratele lui. Aceste legiuni sunt intarite de trupe auxiliare. fiind deci platit. impreuna cu capitala. Procuratorul nu dispune decat de trupe auxiliare. De altfel. Procuratorul (de acum inainte il vom numi asa din motive de simplitate) depinde de guvernatorul provinciei Siria care dispune de trei legiuni (in acel timp: a III-a Gallica. in timp ce regiunile periferice (Galileea si Transiordania) ramaneau sub conducerea printilor (urmasii lui Irod) irodieni sau a suveranilor locali.

restul Palestinei se afla sub autoritatea printilor irodieni. XII 32. primeste principatul Chalcisului. pe eliberarea sclavilor. se stie ca existau taxe pe vanzari. Roma reia administrarea directa a celei mai mari parti a Palestinei. dupa cum vom vedea. procuratorii fiind cei care supravegheaza operatiunile. Pe la 53. Dupa moartea sa. CHELTUIELI DE TRANSPORT <De-a lungul intregii calatorii. intelegem scandalul pe care il dadea Isus chemand un astfel de om sa-l urmeze: nu numai ca era vorba de un angajat al vamii. Pana la moartea sa. fie in vechiul palat al asmoneilor. in general proveniti din ordinul ecvestru. Caligula ii incredinteaza Galileea si Pereea. fiecarui individ i se percepe un impozit direct: tributul in cazul peregrinilor (<Este ingaduit sa dam tribut Caesarului?> Mt 22.17) si douazecimea din mostenire in cazul cetatenilor romani. Astfe1 incat cheltuielile se ridica la 688 de dinari pentru fiecare camila inainte chiar de a fi atins coasta mediteraneana> (Plinius. dar. concomitent. . fiul lui Aristobul. portoria (cel mai bine atestat dintre aceste drepturi de vama este cel care se percepea la frontierele Galiilor si care se numea <patruzecimea Galiilor>). in acest sens. care traise pana atunci la Roma. deci care era in mod constant in contact cu necredinciosii si.6) Tamaia de prima calitate valora in acea vreme 6 dinari livra de 327 g sau aproximativ 18 dinari kilogramul. dincolo pentru furaj sau cheltuielile pentru cazare din timpul popasurilor si diversele dari. intr-o perpetua stare de impuritate. Aceasta explica de ce vamesii erau asociati cu pacatosii in acuzele fariseilor raportate de evanghelii. in 34. o parte din impozitele directe mai este inca perceputa prin intermediul vamesilor: este vorba de agenti fiscali grupati intr-o societate care se ocupa de perceperea taxelor sau de adjudecarea lucrarilor. In afara de acestea. Nat. etnarhatul Iudeea-Samaria cu titlul de rege. Irod. prin urmare. de tetrarhatul lui Filip al II-lea la care se adauga Abilelena. imparatul a sfarsit prin a controla el insusi intreaga fiscalitate. Luca ne povesteste chemarea lui Levi-Matei: Isus iesi. in perioada care ne intereseaza. Irod Agrippa I. astfel incat 688 de dinari reprezentau 13% din total numai pentru transport. in provinciile imperiale imparatul este cel care beneficiaza de perceperea impozitelor. dupa disparitia lui Lysanias (despre care nu se stie aproape nimic). Detaliile privitoare la impozitele directe sunt foarte putin cunoscute. ca si drepturi de vama. au birouri care angajeaza muncitori la fata locului. Ist. intr-adevar. in 39. Totusi. in 41. Irod Agrippa al II-lea. apoi. dar si de un evreu care consimtea sa lucreze cu romanii. din 49 el este totodata si guvernator al Templului cu dreptul de a superviza numirea Marilor Preoti. in 44. Pana in 66. de altfel. Din punct de vedere al fiscalitatii. puterea lor este strans legata de bunul plac al autoritatii romane si uneori sufera eclipse. Roma percepe mai multe feluri de impozite din teritoriile care depind de administratia ei directa: tributum soli care este impus tuturor proprietatilor provinciale (in afara de cazul in care acestea beneficiaza de ius italicum care le asimileaza proprietatilor italice) si tributum capitis care este impus oricarui venit mobiliar. mai intai Irod Filip al II-lea guverneaza tetrarhatele Transiordaniei (in afara de Pereea) pana la moartea sa. pe la anul 50. va mosteni posesiunile unchilor sai.cu usurinta miscari care la randul lor se pot transforma in rascoale. O camila purta pana la 300 kg. dupa toate aparentele. acesta beneficiaza. Irod Antipa poseda Galileea si Pereea. Acesti lucratori financiari. victima a intrigilor lui Agrippa I este exilat la Lyon in 39 de catre Caligula. in prima instanta.27). Cu timpul. Irod Agrippa I reuneste deci vechiul regat al bunicului sau. transportorii de tamaie nu inceteaza sa plateasca: aici pentru apa. Cu aceasta ocazie el locuieste fie in fortareata Antonia (in unghiul nordic al Templului). vazu un vames cu numele de Levi sezand la postul lui de vama (Lc 5.

Relieful. cu cateva ramasite in octombrie si aprilie. depresiunea Iordanului nu primeste practic nimic. foarte accidentat. si palmierul. primeste Abilena si vechiul tetrarhat al Transiordaniei. in lacul Tiberiadei. care cresc mai ales iarna. aceste principate vor disparea cu mare usurinta deoarece familia irodienilor se stinsese. foarte abrupta. s-a reusit aclimatizarea unor specii in mod normai incompatibile: marul. Nero ii va darui in plus parti importante ale Galileei si Pereei si cateva orase.care a fost numit Palestina sau Tara filistenilor incepand cu perioada elenistica. este deja la 212 m sub nivelul marii si se varsa in Marea Moarta la 392 m sub nivelul marii. determina puternic regimul ploilor: Galileea. aceasta regiune produce categoric mai mult decat consuma. Din nefericire. un lant muntos formeaza coloana vertebrala a tinutului: cu o altitudine medie de 600 m. incapabil de a o pastra. desi creste mai ales in Galileea.C. Dimpotriva. acesta are varfuri de pana la 1000 m (Galileea Superioara sau Hebron) si o depresiune de 50 m in campia fertila Isreel (Megiddo din Vechiul Testament). Dupa marea revolta din 6670. astfel incat pe jumatate din lungime este desertica. care cere caldura! AGRICULTURA Graul reprezinta baza alimentatiei si este cultivat aproape peste tot. dar diferite sarbatori si institutii religioase ii vor aminti ca Dumnezeu ramane stapanul pamantului. ploile cad practic numai intre noiembrie si martie. cu exceptia catorva oaze precum Ierihonul si bogatele desisuri din meandrele fluviului. De aceea solul produce in mod natural fie arbori cu frunzis persistent. Limita vestica este Marea Mediterana. pentru Templu (snopii de parga. La est de Iordan. aprovizionand totodata Iudeea si Ierusalimul ale caror nevoi sunt enorme din cauza afluxului pelerinilor din perioada sarbatorilor. caruia ii place racoarea. este valea Iordanului: acest rau.C. Doar o seceta foarte mare ar sili Palestina sa importe grau: Iosephus mentioneaza o asemenea foamete in 21 i. primeste la fel de multa apa ca si cantoanele din Alpi cu cea mai mare umiditate: 1000 mm. in timpul lui Isus. Relieful face ca aceasta apa sa se scurga imediat nepatrunzand aproape deloc intr-un pamant foarte sarac in argila. cand ajunge la lacul Hule se afla la 68 de metri deasupra nivelului marii. Tara are forma unui trapez ale carui baze masoara 50 km si respectiv 100 km si cu o inaltime de 220 Km. urca rapid pe platoul Transiordanian (Pereea) cu inaltimi intre 900 si 1200 m. iar cea estica. stocheaza mari cantitati pentru prevenirea foametei. isi are izvorul pe coastele Hermonului. I. fie plante de stepa care se usuca vara. iar la aproximativ 15 Km mai jos. lipita de cei 2800 m ai muntelui Hermon. in acest capitol. SCHITA GEOGRAFICA Economia unei tari depinde mult de geografia ei. painile . regiunea muntoasa a Palestinei Centrale si Transiordania primesc la fel de multa apa ca zona Parisului. si in 40 d. al carui nume indeamna fara indoiala cel care coboara. Dar munca omului si irigatiile pot schimba multe in aceasta zona cu climat relativ temperat. Israel va pune deci in valoare acest pamant si. intre Mediterana si Iordan. Campia Saronului (sub Carmel). Vara este in intregime secetoasa. ECONOMIA PALESTINEI IN SECOLUL I Pamantul apartine lui Dumnezeu: acesta este o dogma esentiala a credintei lui Israel. or. Graul produs poate fi de diferite calitati. Vom aminti cateva date bine cunoscute. vom studia economia Palestinei in sec. Dumnezeu i-a daruit pamantul Canaan .in schimbul Chalcisului.

in mod obisnuit aceasta este faina celor mai saraci fiind folosita si la ingrasarea vitelor si a pasarilor. Desi la Ierusalim sunt interzise gradinile. cu <Muntele Maslinilor>. produsul taierii si lastarii au dat 800000 de sesterti. Se gasesc si cateva culturi mai speciale.. salata. vinul este indispensabil pentru sarbatoarea Pastelul. Zanoah si Hafaraim. apoi tunsi.54). de asemenea era acceptat graul de la Cafarnaum. Vespasian a fost nevoit sa despadureasca imprejurimile orasului ca sa poata vedea limpede. apoi semintele. apoi scoarta si. Mai sunt si merele de Galileea si micile. Maslinul este foarte raspandit in intreaga Palestina: un dicton spune: Este mai usor sa cresti mii de maslini in Galileea decat un copil in pamantul lui Israel! Iudeea. Sucul este cel mai apreciat. productia de ulei este cu mult excedentara si se exporta in Egipt si Siria. al carui privilegiu il are Iudeea. Printre celelalte fructe si legume se numara mai ales lintea. . inainte de a incepe asediul Ierusalimului.. in fiecare zi. Evreii nu s-au ingrijit catusi de putin de acesta. Nici o frauda nu este mai adesea atestata caci uleiul cumparat de la fisc cu 300 de dinari sextariul (1/2 litri) se vinde cu o mie de dinari. devenind astfel impur. pinii. daca nu era transportat prin Samaria. in orice loc este bautura curenta a intregului Israel iar anumite vinuri sunt exportate pana departe. care scrie pe la 75 d. Smochinii prezinta o importanta esentiala in alimentatie: in timpul foametei din 49 d. cel mai apreciat este balsamul. printre care gasim si alte specii precum salciile. nefiind de prima calitate (in afara de cel din Teqoa).. Acelasi Plinius scrie: <Dintre toate parfumurile. adevarate bomboane ale antichitatii. Sucul este uneori falsificat cu ulei extras din seminte.. nu este mai putin bogata. singura dintre toate tinuturile. in cele din urma. pe masa imparatului sosesc produse din Palestina. cea de-a doua planta de asolament. Acum il cultiva fiscul si nu a fost niciodata atat de abundent. > (Istoria naturala XII. sangerarea unui singur arbore produce mai mult. cand patru cupe circula in timpul mesei (se da si celor care nu au posibilitatea de a-si procura). Se vand si ramurile: la cinci ani dupa cucerirea Iudeei. se aduc maslinele care sunt presate abia la Ierusalim! Vita-de-vie creste peste tot in Iudeea si trebuie sa fie de buna calitate deoarece Templul nu are probleme de aprovizionare: vinul este folosit aici pentru ablutiuni (dar preotii nu trebuie sa bea in timpul serviciului). cresonul. Palestina secolului I este o regiune destul de impadurita (inainte de ravagiile produse de capre si de venirea turcilor).punerii inainte. cu ulei de trandafir sau de molin negru. Romanii i-au luat apararea si s-au luptat pentru un arbust. care se gaseste in trei sate din ludeea: Mikmas. dupa ceea ce se gaseste le indemana. s-au importat din Cipru.. in caz de foamete.25 litri) care valorau pe atunci de doua ori cat greutatea lor in argint. Orzul. Plinius cel Batran. chiparosii. are aceeasi repartitie ca si graul.C. in vreme ce in mod normal se produceau destule smochine pentru a se exporta la Roma.. Plutarh afirma ca. De altfel. faina de orz o inlocuieste pe cea de grau pentru hrana oamenilor. dar cum acesta ar putea deveni impur pe drum. Toate acestea dau impresia unei tari bogate in arbori. exista o asemenea abundenta de fructe si legume incat se spune de obicei ca pelerinul este sigur ca va gasi toate cele necesare la Ierusalim. in vremea cand Alexandru a trecut prin Iudeea se adunau 7 congii (3. salcamii. printre acestea se afla cu siguranta rodii sau curmale din Ierihon sau Galileea. Astazi. nautul. mentioneaza trufele din Iudeea: romanii le apreciau intr-atat incat au sfarsit prin a le aclimatiza in Italia. Sunt crestati de trei ori in fiecare vara.C. cicoarea. Se face o incizie. exista totusi o gradina de trandafiri de unde se extrage si se vinde ulei sau esenta de trandafiri. Acest ulei. leandrii. produse celebre in lumea intreaga. sau ofrandele voluntare) nu se accepta decat cel mai bun. din taietura iese un lichid numit opobalsamum. pentru Templu se aduce untdelemn din Pereea. ca de altfel nici de propria lor existenta. lemnul.

000 de locuitori (dupa Iosephus care umfla intotdeauna cifrele!) Pestele. ceea ce ar presupune existenta animalelor. 38-37 i.-L.2-7). Mai multe atestari ne arata ca aceasta lege a fost aplicata in mod efectiv: 1M 6. 21. Chalet. in Iordan si mai ales pe lacul Tiberiadei. poate irealizabil avertizandu-ne ca nu ne vom putea odihni inainte de a-l fi atins? (1) (1)Vezi R. Daca nu ar fi fost de strabatut Samaria. de VAUX. nu prezinta interes decat oile (pentru reproducere) si mieii (necesari pentru cult). in Une annee sainte pour notre temps. numeroase in Iudeea. Romanii cunosteau aceasta practica deoarece Tacitus scrie: <Cum lenea avea farmec pentru ei evreii consacrau cel de-al saptelea an statului degeaba> (Istorii 5. 1974. 264-270 sau J. Acesta este intens pe coasta mediteraneana. in acest an pamantul trebuie sa se odihneasca si sa ramana in parloaga . cuvant grecesc ce inseamna saramura aluzie Ia meseria celor 40.sclavii israeliti sunt eliberati si deci datoriile lor sunt iertate (Ex. 41 -64. dar. Israel a inventat doua institutii: anul sabatic si anul jubiliar.1-18. Pe scurt.8-24).. Iosephus semnaleaza mai multi ani sabatici respectati in 164-163 i.C. Nascuta din visul lui Ezechiel despre un Israel perfect.53. se duce aceeasi politica: viteii sunt taiati si se importa boi din Transiordania. in ciuda unei populatii relativ dense pentru acea perioada: 600000 de locuitori la 20000 km2. a vanzarilor sau a datoriilor. I. Pentru a regasi idealul de egalitate sociala. Galileea ar fi putut furniza si bovine pentru Templu.49. satisfacand din belsug propriile nevoi. 23. a ramas o utopie. AN SABATIC . exista importante fabrici de conserve: orasul Magdala a fost supranumit Taricheiai. in ceea ce priveste bovinele.4). 68-69 d. stepa nu produce decat foarte putina iarba. in timp ce altii se vindeau ca sclavi. Iosephus vorbeste despre laptele foarte abundent in Iudeea-Samaria. o data la 50 de ani. Lev 25.. crescute in campia Saronului.C. ca si paturile instarite ale populatiei: se pare ca poporul de rand nu manca decat cu ocazia Pastelul si a jertfelor de impacare (Lev 3). Anul sabatic revine o data la sapte ani (de unde si numele). care mananca fara sa produca.2-6. . Anul jubiliar. Dt 15.10-11. Dar ca urmare a tranzactiilor. Se pare ca aceasta lege nu a fost aplicata niciodata.. unii deveneau mari proprietari. sarat sau afumat. in fapt.AN JUBILIAR Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste tuturor israelitilor in mod egal: aceasta este o dogma esentiala a legii iudaice. p. merge si mai departe: toate pamanturile trebuie redistribuite fiecare reintrand in posesia patrimoniului pe care il mosteneste de la familia sa si pe care il va fi instrainat (Lev 25. Les institutions. Palestina secolului I este o tara destul de bogata pe plan agricol. Un alt element important pentru cult (deoarece multi saraci nu pot oferi decat atat ca jertfa) sunt porumbeii: acestia se prind cu plase intinse in copaci sau in culturile din muntii Iudeei.Cresterea animalelor este in mod cert punctul deficitar al Palestinei. L’annee du jubilee. p. Dar nu este oare rolul utopiei de a ne propune un ideal. in turme. se prefera importarea din Moab a berbecilor. Templul este principalul consumator de carne.C. este apoi comercializat in intreaga tara. DECLAIS._________________________ INDUSTRIA Pe primul loc se afla pescuitul datorita rolului sau in hrana zilnica.

COMERTUL Comertul este centrat in primul rand asupra Templului care are nevoi imense si mijloace inca si mai mari. pentru a nu scoate in somaj 18000 de muncitori. Irod Antipa a construit orasul Tiberiada si a fortificat Seforis si Iulias Ierusalimul a crescut intr-atat incat depasea fortificatiile construite de catre Irod cel Mare: in 41 d. care sunt dispretuiti (pentru ca sunt mincinosi sau pentru ca fac o munca feminina?).C. important in toate timpurile pentru vesela si pentru stocarea alimentelor sau a obiectelor pretioase (sulurile de la Qumran. si din lacul Tiberiadei.481).C. Industria pielii. barbieri si chiar un serviciu de maturatori de strada. la sfarsitul lucrarilor. ei au fost pusi sa paveze drumurile Ierusalimului. Totusi. Mai este necesara si extinderea. Olaritul. La Ierusalim se concentreaza un intreg artizanat de lux.25 m grosime. ideale pentru conservarea uleiului. Filatura si tesatoria ocupa o mana de lucru cu precadere feminina. detin monopolul asupra vaselor impermeabile la aer. Agrippa vrea sa protejeze noul cartier din nord cu un zid de 3500 m lungime si 5. fie pentru Templu (parfumuri). Paturi. evreii participau la acest pescuit.. <substanta vascoasa si lipicioasa care. covoare si alte produse sunt din belsug si se exporta la Roma. Bitumul. VII. Iudeea se ocupa in primul rand de lana (oile sunt numeroase aici). Pilat adauga un nou apeduct in Ierusalim. jertfe personale de ispasire (sute in fiecare zi). strabatuta de unul din drumurile spre India. care se culege de pe coasta Mediteranei. pentru a pastra puritatea imprejurimilor Templului.000 de miei numai pentru ritul pascal. pluteste deasupra apelor unui lac din Iudeea. intr-o anumita perioada a anului. fie pentru pelerinii care apreciaza deja bibelourile . se face dintr-un crustaceu. spune sare: or izvoarele vechi nu spun nimic despre producerea acesteia.C. pana in 64 d. dar si ca medicament: acesta intra in compozitia multor produse farmaceutice> (Ilosephus. Nat. alimentata mai ales cu pieile victmelor oferite la Templu. Constructiile sunt in plin avant. putem fi siguri ca se extragea din Marea Moarta.. specialitatea orasului Tir.suveniruri din Orasul Sfant! Ca centru de pelerinaj. S-au gasit la Ierusalim canale de scurgere ale caror instalatii sunt remarcabile (2 m inaltime si 80 cm largime). Ierusalimul cunoaste si meserii care sunt mult mai rare in alte parti: brutari. Kefar Hananya si Kefar Sihim. este infloritoare: 18. de la Tir la Iope. de exemplu). sacagii.3). Ist.Cine spune saramura. este prosper in secolul I. este adunat cu grija si exportat mai ales in Egipt unde <este folosit nu numai pentru calfatuirea navelor. Vopsitoria si batutul in piua (pentru a face tesaturile impermeabile) sunt foarte raspandite la Ierusalim iar istoricii ne spun ca sunt marea specialitate a Siriei si Palestinei vechi. pe cand Galileea. zeci de mii de jertfe de impacare la fiecare sarbatoare. numit Asfaltic> (Plinius. murexul. Doua orase din Galileea. este specializata in matase adusa din China si in (care se produce la fata locului?). Razboiul Iudaic IV.. gratie Didrahmei.C. Marirea Templului si apoi amenajarea si infrumusetarea acestuia au durat din 20 i. Prin anul 20 d. dar si barbati. impozit perceput tuturor evreilor. Aceste piei sunt tabacite si apoi prelucrate si exportate. regina din Adiabene pune sa i se construiasca un mormant maret la nord de Orasului Sfant. numita pe atunci Marea Sarii. Vopseaua de purpura. chiar si celor care locuiesc . tesatorii. intretinerea si infrumusetarea numeroaselor constructii ale lui Irod cel Mare. La acestea se adauga pielea animalelor taiate la macelarie. 13.

ceea ce evita Deplasarile si deci taxele (cf p. La Templu se utilizeaza cedrul. unde oamenii sunt fericiti. Acesti negutatori sunt adevarati bancheri cunoscand cecurile si titlurile la purtator si. sau produse industriale curente.. pietre pretioase. iar clasele instarite din Israel nu se uita la cheltuieli. piei.. smochinul. p. Desi in Galileea se tese matase... p.inafara Palestinei (cf. aur. presupun cel putin prezenta maestrilor veniti din Grecia.). Dupa cum am vazut. Marfurile sunt transportate pe magari deoarece. Si aceasta pentru ca interveneau doua elemente: fiscul (cf. ulei. Dar si diferitii Irozi. vin.. Pentru deplasarile lungi se prefera camila. precum si numeroasele sculpturi de epoca. unde o societate avea birouri la Babilon. Templul cere si tamaie. exporturile constau in alimente. maslinul este prea banal pentru a fi demn de acesta intrebuintare. 19). sau chiar fier si arama (minele lui Solomon de langa Aqaba sunt departe. purpura. Fara indoiala ca printre acestia exista si evrei care tin ca la batranete sa se instaleze la Ierusalim. in acelasi timp.). drumurile nu permit trecerea carutelor. precum si procuratorii. Importurile privesc in exclusivitate produsele de lux: in primul rand cedrii din Liban. in subtire. Tot din Arabia se cumpara o mare cantitate de aromate intrebuintate de fabricantii de parfumuri. pentru Marele Preot si pentru aristocratia civila si religioasa se aduc si tesaturi din India sau Babilon: stofa stacojie. speculanti: se poate intampla ca cineva sa cumpere secerisul inca verde al unui taran indatorat.. aproape de Templu si de Cer. pacat ca saracia le sluteste!> Aceasta saracie era atat de cunoscuta incat a devenit tarta cu frisca a comediilor pagane ale epocii. Comertul intern intre persoane particulare este foarte redus: i se prefera trocul in limitele satului. nucul si pinul drept combustibili pentru jertfe. Comertul exterior este mai bine cunoscut. a carei sarcina utila este mai mare. ci sa se grupeze in caravane care ofera mai bune garantii impotriva agresiunilor talharilor de orice fel. Palestina ar fi trebuit sa fie acea tara unde curge lapte si miere. . Comertul este afacerea marilor negutatori care detin agentii si depozite in intreg imperiul si care provin din aproape toate natiile. tesaturi si bitum. Existau fara indoiala adevarate societati de transport ca in cazul transporturilor maritime sau fluviale din intreg Imperiul si din Palmira. Or nu este tocmai ceea ce se intampla. a carui populatie creste de la 50000 de locuitori in mod obisnuit la 180000 sau mai mult in timpul marilor pelerinaje. au curti fastuoase. ) si repartitia inegala a averilor (cf. dar si de Curte si de placerile acesteia. Babilonul mai vinde si condimente: semnalam. Parfumurile par a fi singurul produs de lux exportat. un rabi din vremea aceea spunea: <fiicele Israelului sunt frumoase. Capitelurile ionice si corintice. Datorita produselor pamantului si Templului. care vine din Arabia si care pare a fi foarte costisitoare. Corintul trimite celebrul sau bronz pentru confectionarea unei porti a Templului.. p. o caravana de 200 de camile aducand piper la Ierusalim. Oamenii au tot interesul sa nu umble singuri. peste. care ocupa o buna parte a evreilor. datorita nobletei lemnului si lungimii barnelor care se pot obtine pentru sarpantele palatelor. este posibil sa fi trimis si marmura pentru palate. de exemplu. cu mici exceptii. fructe. Dar toate surplusurile de productie merg catre orase si mai ales catre Ierusalim. 13).

este desemnata cu numele de perioada celui de-al doilea Templu.INSTITUTIILE RELIGIOASE Institutiile religioase ca atare sunt greu de prezentat intrucat intreaga existenta iudaica economica. ca si tocurile si usorii acestora. Traversam curtea femeilor. este marcata de religie. in 587. sinagoga si sarbatori.C. sociala. candelabrul cu sapte brate.2. Acesta a fost refacut de catre Irod pe baze cu totul noi. de catre Nabucodonosor. masa painilor punerii inainte sau ofrandei. Accesul la terasa centrala pe care este construit Templul se face pe niste trepte. fiind acoperit pe toate partile cu placi groase de aur. inca de la rasaritul soarelui reflecta lumina atat de puternic incat ii obliga pe privitori sa-si intoarca privirea. in centru. aparea din departare ca un munte inzapezit. in interior. turnata in bronz de Corint si aflata la exteriorul Sanctuarului. aceste noua porti <erau acoperite in intregime cu aur fi argint. un fel de cub masurand 50 m lungime.) si avand aceeasi greutate ca si cea din Tir (lucru pentru care era numita moneda tiriana). 222-224). asezat pe un imens platou cu o lungime de 480 m si o largime de 300 m . incaperea numita Sfanta continea. ajunsi pe varful unei coline. de ulei si de faina. era din marmura cea mai alba. necesare pentru cult3.C. politica. Sa patrundem in acest spatiu in care au acces si evreii si paganii. care depaseste in buna parte orasul si care este inconjurat de un zid ce constituie o adevarata fortareata. in partea stanga.C. acolo unde nu era acoperit cu aur. Templul este centrul Israelului. Aceeasi impresie de maretie ne-o dau toti martorii oculari. Creasta acoperisului era plina de tepi de aur care impiedicau pasarile sa se aseze si sa-l murdareasca> (Razboiul Iudaic. reconstruit dupa intoarcerea din Exil si inaugurat in 515. V. Uneori istoria iudaica dintre 538 i. Vom aduna aici cateva date cunoscute despre Templu. EDIFICIUL Sa-l ascultam pe Iosephus descriind Templul lui Irod: <in aspectul exterior al cladirii nu se omisese nimic din ceea ce ar fi putut frapa spiritul si ochii. ci de-o draperie . Pentru strainii care soseau. Cel dintai edificiu a fost construit de catre Solomon si distrus in timpul cuceririi Ierusalimului. ea continea Arca Legamantului). latime si inaltime. Cel de-al doilea Templu. nu este inchisa de un zid. Astfel. precum si pe schimbatorii de bani: intr-adevar. Fiecare poarta avea doua usi cu o inaltime de treizeci de coti (= 15 m) si cu largimea de cincisprezece> (Iosephus. insa una dintre ele. apoi pe cea a barbatilor si pe cea a preotilor care inconjoara altarul jertfelor. sub pedeapsa cu moartea. altarul tamaierii. si 70 d. 201-202). Aceasta poarta corintica este desigur poarta frumoasa din F 3. patru spre sud si una spre est. Razboiul iudaic V. distrus in 587. Este adevarat ca oamenii din timpul lui Isus trebuie sa fi fost uluiti atunci cand. am putut vedea deja importanta economica a Templului. de oi sau de porumbei. Partea centrala a platoului este mai inalta in raport cu ansamblul: cateva stele scrise in greaca si latina interzic intrarea celor necircumcisi. moneda oficiala a Templului este inca cea batuta pe vremea lui Alexandru Ianeus (103-76 i. era mult mai modest. in partea dreapta. Templul Din toate punctele de vedere. Sfanta Sfintelor este in intregime goala (in Templul lui Solomon. caci. descopereau orasul in mijlocul careia se afla un turn cu o inaltime de 50 m (echivalentul unui imobil cu 15 etaje). Remarcam doua porticuri imense care-i adapostesc pe negustorii de vite. Spre Templu se poate patrunde pe noua porti: patru spre nord. ca dinaintea soarelui. intr-adevar. in spatele acestui altar se afla Templul propriu-zis. le intrecea cu mult pe cele placate cu aur si argint.

administrative si juridice ne scapa> (E. imparatul roman pune sa se aduca jertfa (pe propria cheltuiala?) doua animale . cu latura de 25 m si inaltimea de 7. doi miei de un an: unul dimineata si celalalt seara. aici se ofera pentru imparat lui Dumnezeu! Nu cunoastem ritualul exact al acestor jertfe oficiale: daca oficiaza un singur preot.dubla (valul Templului). al carei parfum este menit sa atenueze mirosul de carne carbonizata. De-a lungul restului zilei se succed jertfe private. F 21. un incident de tipul alungarii negutatorilor nu are nimic neverosimil. sala Vistieriei. este adevarat ca F 26. Daca in 20 i. de VAUX.nu se stie ce fel . prin a cumpara animalul sau animalele pe care vrea sa le ofere.5 m. Nu este exclus ca Isus sa fi luat parte la un conflict preexistent ale carui elemente economice. New Testament Studies 15.C. 1960. deoarece esentialul cultului consta in a arde animale intregi (holocaust . in consecinta. este probabil sa asiste si ceilalti preoti de serviciu si sa intervina si levitii si muzicantii. Pentru foc se foloseste lemn relativ pretios impreuna cu tamaie. 4 Despre jertfe. 16). Les institutions de l’A.291-313. Numai pieile nu sunt arse si devin proprietatea preotilor. dar trebuie sa fi fost numeroase. II. p. ca <jertfa perpetua> a lui Israel pentru Dumnezeul sau. Se mai amintesc si unele elemente decorative precum ciorchinii de struguri din aur. depozite de lemn. aduse din tinuturile cele mai indepartate. destinate cultului. daca acest lucru nu ar fi corespuns unei nevoi efective. 1968. TROCME. precum si faina si uleiul necesare practic pentru toate .unul pentru el si celalalt pentru imperiu. ba chiar dimpotriva. 3 Pe Muntele Maslinilor se afla de asemenea o piata traditionala. el a facut-o cu siguranta din ratiuni politice: doreste sa fie bine vazut de poporul sau. la care se accede cu ajutorul unei scari. vin. o singura data pe an. Cerf. vezi R. Sa mai notam in treacat o diferenta majora: in vreme ce toate celelalte popoare ale imperiului trebuie sa aduca jertfa imparatului. dar putem totusi concluziona spunand ca preotii nu somau! Israelitul care vrea sa aduca o jertfa incepe prin a intra in Templu. altarul este o sursa serioasa de poluare atmosferica! Nu are nimic de-a face cu altarele din bisericile noastre: acest altar patrat. La randul sau. CULTUL Atunci cand Iosephus vorbeste de marmura stralucitor de alba si de aur sclipitor. de marimea unui om. si numeroasele tapiserii din tesaturi pretioase. seamana mai degeaba cu un incinerator sau cu un cuptor crematoriu fara sistem de recuperare si de filtrare a fumului. Putem considera <ca piata Templului si cea de pe Muntele Maslinilor au constituit pe vremea lui Isus miza unor certuri pasionale si ca. cu teama mare. Irod a hotarit sa mareasca Templul.T. Dar evreii nu ar fi acceptat aceasta decizie. De zidul Templului este alipit un anumit numar de cladiri anexe: sala Sinedriului. aflati pe fronton. desemnat prin tragere la sorti.ardere-detot) sau cel putin maruntaiele si grasimea (jertfele pentru pacat si jertfele de impacare)4. daca nu cumva preotii (singurii care pot patrunde in aceasta parte a Templului) nu curatau in mod regulat peretii: intr-adevar. care trebuie sa le fi pus multe probleme de ordin ritual si dificultati in mentinerea cultului. el infloreste putin. Un bun rezumat poate fi gasit in introducerea la Levitic din TOB.16 sugereaza ca Paul ar fi sosit in momentul unui pelerinaj. p. nici in aceasta privinta cifra nu este cunoscuta. doar Marele Preot poate intra. Se aduc in fiecare zi. in ziua sarbatorii Ispasirii: aici este locul Prezentei Domnului.26 ne da de inteles ca pentru a aduce o jertfa este necesara o programare prealabila. mai ales in timpul verii (perioada calatoriilor) si cu precadere in momentul marilor pelerinaje. ulei. L’Expulsion des marchands du Temple.

1-2). prin curtea preotilor. Apoi animalul este jupuit. cand Isus atinge un lepros pentru a-l vindeca. in cele din urma paganii. pur sau impur. sunt pagani care s-au convertit la credinta iudaica si ii accepta toate practicile. Apoi este altarul pe care sunt oferite toate jertfele si spatiul dintre altar si Sfanta. pentru Israel. in timp ce. Urmeaza Sfanta: in care pot patrunde preotii. jertfit de catre capul familiei. La fel. Dimpotriva. imperfectul.. in Ierusalim. de iudaism. astfel omul poate comunica semenului sau propria impuritate dar nu si sfintenia sa. . mai mult sau mai putin. Acestia vor ramane deci in mod legal pagani (cf. Aceste cercuri se inscriu ele insesi intr-un context mai larg: in jurul Templului. Dupa starea proprie. Ei nu sunt considerati evrei pe deplin. in mod special circumcizia. pe care intr-o asemenea imprejurare un laic o poate traversa. prin natura lor. cu exceptia ritului mielului pascal. dar le este interzis sa patrunda in mijlocul Templului: ei nu pot insoti si ajuta preotul. Aceste delimitari se bazeaza. in vremea lui Matei. in a cincea si a sasea pozitie se afla barbatii adulti ai lui Israel si femeile. in Vechiul Testament. mai ales circumcizia. apoi tara lui Israel si in sfarsit restul universului.F 10. Tematorii de Dumnezeu sunt de asemeni pagani atrasi de religia iudaica. se afla orasul Ierusalim.15). intregul popor este ridicat in aceasta seara la demnitatea sacerdotala. transat.5). omul si creatia in general constituie profanul impurul. iar partile sunt utilizate dupa prescriptiile legii.10): Sfanta Sfintelor. el afirma ca il purifica si ca ii daruieste sfintenia. O femeie sau un necircumcis pot cere sa se aduca o jertfa. se pare ca unii rabini au cheltuit mult zel pentru a obtine convertiri (Mt 23.n. Cel Separat. el nu face altceva decat sa primeasca impuritatea leprosului! PROZELITI SI TEMATORI DE DUMNEZEU intre evrei si pagani exista un fel de clasa intermediara: pagani legati. omul poate avansa mai mult sau mai putin in aceste <grade> de sfintenie: atata timp cat ramane in limitele care ii sunt atribuite nu este nici o problema. deoarece. usor de recunoscut dupa tinuta sa speciala (haine de in alb). Aceste rituri sunt insotite de rugaciuni sau binecuvantari care insa ne-au ramas necunoscute. pentru evrei. dintr-un cuvant grecesc insemnand a se apropia. Dumnezeu comunica din sfintenia lui tuturor celor ce se apropie de El. este sigur ca in sec. despre curti (a femeilor. dar care refuza anumite practici. Printr-o simpla apropiere sau contact fiecare este capabil sa comunice o parte din ceea ce este. banalul. in profunzime pe conceptia iudaica despre sfintenie. Gasim. Acestia erau destul de numerosi in diaspora si. a israelitilor. pe masura ce ne indepartam de El Am putea reprezenta aceasta sub forma unor cercuri concentrice. spatiul sacru prin excelenta. locul in care Dumnezeu a facut si-a odihnit slava (1 R 8. in centru se afla locul sacru prin excelenta. dar daca le depaseste impuritatea sa <profaneaza> locul in care a intrat pe nedrept si rupe echilibrul voit de Domnul. am putea spune ca. CERCURILE DE SFINTENIE Pana acum am vorbit de amplasari precise. Se prezinta la un preot. cel care aducea jertfa injunghia el insusi victima. Daca. apoi curtea preotilor in care au acces chiar si preotii inapti de cult (handicapati de orice fel). dar sunt tinuti sa respecte Legea in intregime. circumcis sau nu. o sfintenie din ce in ce mai difuza si mai slaba. numai Dumnezeu este Cel Sfant Cel Pur. dupa Filon.ofrandele. Apoi patrunde in cea de-a doua incinta si merge in curtea lui Israel.) sau despre limite clare. unul dintre Cei Sapte era prozelit (F 6. Caricaturizand putin. Prozelitii. I e. strict rezervat preotilor. acest rol ii apartine preotului. Cel Perfect. Acesta il Conduce. la picioarele altarului.

I al erei noastre.Sinagoga Templul este locul ce polarizeaza intreaga viata religioasa. se intampla sa se adune la marginea orasului in care au fost deportati.21). efort de meditatie contribuie din plin la formarea <traditiei sacerdotale> si la intensa activitate literara din acea vreme5. Crezul poporului lui Israel. dar codifica si elemente care nu existau intotdeauna in sec. p.detine. politica. aceasta miscare sinagogala pare sa se dezvolte sub impulsul lui Ezdra si Neemia. ci vrea sa il purifice. 11. dar si cel mai mic sat are sinagoga proprie: pana la urma. pregatiti de propovaduirea lui Ieremia si mai ales.13-2 Num 15. dupa intoarcere? Evreii s-au ocupat mai intai de reconstruirea Templului si de restaurarea cultului.4-9. o mare importanta. daca persoana locuieste departe de Palestina). proclamate de catre responsabilul oficiului si caruia i se asociaza ansamblul asistentilor prin <Amin>-uri Rugaciunile vizeaza totodata nevoile curente ale vietii si marea dorinta a poporului: instaurarea erei mesianice. Credinciosii incep atunci sa se adune dupa cum pot pentru a se intari reciproc in credinta. Alexandria sau Antiohia poseda un mare numar (480 la Ierusalim dupa traditia rabinica). Obiceiul acestor intruniri a continuat oare in Palestina. tot acest. . Pentru aceasta reflectie. provocand chiar apostazia unui anumit numar de evrei: distrugerea Templului si oprirea cultului li se pareau a fi dovada ca zeii babilonieni erau mai puternici decat Dumnezeul lui Israel. fiecare comunitate iudaica are sinagoga ei. Miscarea se generalizeaza si. Se afirma astfel in acelasi timp unicitatea lui Dumnezeu si legatura foarte puternica ce il uneste cu poporul sau. Acest dezastru national a constituit o incercare foarte dureroasa pentru credinta lui Israel. indispensabile pentru mentinerea credintei in Domnul si pentru afirmarea constiintei de a apartine poporului ales. Dar in Palestina.sinagoga . Preotii au desigur un rol important si. descrierea din Ne 8 fiind un frumos exemplu al unei asemenea intruniri. compus din trei pasaje biblice: Dt 6. in sec. I nu exista mai degraba o schema de rugaciune decat un text fix. Dar o alta institutie . meditatia asupra evenimentelor trecute si prezente si rugaciunea raman posibile.15. Nu exista decat un singur Templu la care omul se urca in anumite ocazii (cel putin o data in viata. I: unele dintre aceste binecuvantari sunt in mod cert posterioare daramarii Templului si cele doua versiuni cunoscute ale acestei rugaciuni nu sunt identice. Urmeaza un anumit numar de rugaciuni. a lui Ezechiel care a trait impreuna cu ei in deportare. Daca cultul oficial este suspendat. economica a lui Israel. F16.37-41. Pare sigur faptul ca trebuie sa-i cautam originea in timpul Exilului din Babilon (587-538). evreii ramasi in Babilonia si cei raspanditi prin lume (Diaspora) simt nevoia acestor adunari. Desfasurarea cultului este centrata pe rugaciune si pe meditarea Scripturilor. Dar alti evrei. ADUNAREA Originile acestui tip de adunare nu ne sunt cunoscute decat din surse literare care sunt obscure in special asupra acestui subiect.1). pe o plaja. Talmudul ne-a transmis rugaciunea numita Smone Esre sau Cele optsprezece binecuvantari. Se incepe prin a recita Sema. cel de sinagoga pare ca acopera doua realitati: adunarea credinciosilor pentru rugaciune si edificiul material in care aceasta are loc.45-55. orase precum Ierusalimul. acolo se fauresc mentalitatea si pietatea israelitului. in aceasta perioada exista credinta ca aceasta institutie este la fel de veche ca si poporul insusi (F 15.13 ne da de inteles ca edificiul este secundar in raport cu adunarea. Ca si termenul de biserica. in viata de zi cu zi. de-a lungul fluviului (Ps 137. astfel incat nu ne putem da seama daca in sec. 5 Vezi Cahier Evangile nr. La randul lor. Roma. descopera un sens in ceea ce traiesc: Dumnezeu nu isi abandoneaza poporul. in schimb.

adica mai mare de doisprezece ani. Se pare ca adeseori ea consta intr-o parafrazare explicativa a textului biblic. preotul nu detine nici un loc determinat. acesta este inlocuit de cel care prezideaza adunarea. Nu se pune problema recitarii acestui text pe de rost (de teama ca nu cumva sa se uite vreun cuvant din textul sacru!): trebuie citit in ebraica.26-32. un alt membru al comunitatii traduce in aramaica. Sinagogile din sec. Femeile si copiii sunt adesea separati de barbati printr-o simpla bara de lemn. de cele mai multe ori nu are competenta necesara pentru a vorbi si probabil ca este bucuros sa cedeze locul cuiva mai competent (carturar) sau unui personaj in trecere: poate ca acest oaspete detine o explicatie mai buna sau o prezentare diferita! Astfel.C. p. dar cu o posibilitate de alegere inca si mai larga. dupa fiecare verset. Aceasta actiune liturgica necomportand nici un element sacrificial. Pentru a celebra rugaciunea comuna trebuie sa existe cei putin zece barbati adulti liberi. are dreptul sa citeasca Torah. scribii si fariseii sunt cei care anima aceste intalniri de rugaciune. dar adeseori poate fi o parafrazare care face legatura cu alte pasaje biblice sau care introduce o intreaga teologie: este Targumul6. pentru femei este construita o tribuna. Sources Crhetiennes.6 face aluzie la scaunele rezervate notabililor. inainte sau dupa aceasta lectura intervine predica pe care orice evreu adult o poate face. dar nu se stie daca era la fel si in sec. practic.Urmeaza lectura Cuvantului lui Dumnezeu. in unele cazuri. dar nu toti fac aceasta! Micul mestesugar sau taranul. Cerf). presarata cu multe citate luate in afara oricarui context si inafara oricarei consideratii de ordin istoric. 14. Urmeaza lectura unui pasaj din profeti. Orice evreu poate sa citeasca si sa comenteze. Este intotdeauna un text din Torah (Pentateuhul nostru). Esentialul mobilierului se compune dintr-un dulap in care sunt pastrate cu grija sulurile Torei si ale 6 O definitie mai precisa poate fi gasita in Cahier Evangile nr. Fara sinagoga nu ar fi avut niciodata rolul si prestigiul pe care le au. se pare ca oamenii se asezau pe jos sau stateau in picioare. Mt 23. chiar daca in apropierea sarbatorilor se cauta texte care sa vorbeasca despre solemnitatea respectiva. in limba franceza exista o excelenta traducere a Targumului Pentateuhului de R. a aparut in 1978. Acest lucru le permite sa-si propage ideile si sa-si mareasca influenta asupra poporului. dar acest fapt nu este atestat in alte parti. S-a intamplat ca aceasta prescriptie sa determine eliberarea anticipata a unui sclav evreu: fara acesta nu s-ar fi atins numarul minim! CLADIRILE In general sinagoga este o cladire rectangulara orientata catre Templu. Aceste comentarii sunt in acelasi timp o proslavire si o glorificare aduse Celui Preainalt. I. Dar multi evrei nu mai stiu aceasta limba: lectorul se opreste si. al II-lea si al III-lea d. profetilor. dupa aceleasi principii. Geneza. inafara de o binecuvantare care intervine in finalul primei parti si care ii este in mod normal rezervata. LE DEAUT (Col. Apoi slujba ia sfarsit. altfel aceasta nu poate avea ioc. . o formare teologica a intregului popor si o invitatie de a trai dupa Lege. Primul volum. Daca nu este prezent nici un preot. Textul profetic este adesea ales in functie de lectura din Torah. au peretii bogat ornamentati si solul impodobit cu mozaicuri7. Desigur ca exista o anumita libertate in alegerea pasajului care urmeaza a fi citit. Orice barbat evreu adult. care a trudit intreaga saptamana. dar codificarea se va stabili mult mai lent. Lista textelor pentru fiecare sabat nu va fi fixata decat mult mai tarziu. Unele au banci de piatra de-a lungul peretilor. Aceasta traducere este uneori literala.

Astfel. la sfarsitul secerisului graului iar cea a Corturilor. I. pentru cei care locuiesc in Galileea Superioara. trei sarbatori joaca un rol important. 10). SARBATOAREA PASTILOR De aceasta sarbatoare agricola a fost legata amintirea eliberarii din Egipt. cu atat mai mult cu cat Azimele si Corturile cad in plina perioada de recolta. aceasta fiind mai tarzie in Galileea decat in Iudeea. eliberarea din Egipt si eliberarea (viitoare) mesianica. in aceasta circumstanta ajungand sa cuprinda si satele de la periferie. Rusaliile si Corturile. 8 Vezi R. cu aceasta ocazie se va celebra <aniversarea> marilor evenimente fondatoare si eliberatoare ale lui Israel: crearea lumii. sarbatoarea cea mai frecventata este cea a Pastilor. fiecare dintre aceste sarbatori dureaza o saptamana intreaga. Cui apartine aceasta cladire? Se pare ca in mod normal comunitatii locale. . in centrele mai importante se construiesc sali de clasa in jurul incaperii centrale. Se calatoreste pe jos. sarbatoarea saptamanilor se situeaza in timpul verii.i se largeau limitele. II.16). pentru taranii galileeni nu este imposibil. p.383-413. Dar se poate intampla ca ea sa fie proprietatea unui individ. cu timpul. adica fiecareia i s-a alaturat un eveniment istoric. 7 Vezi reproduceri in Biblia si Tara Sfanta nr. dar nimeni sa nu se infatiseze inaintea fetei Domnului cu mainile goale> (Dt 16. fiind construita de cineva. Apoi. acestea sunt momente in care poporul tine sa se adune pentru a manifesta solidaritatea ce-i uneste pe membrii sai si pentru a celebra marile interventii ale Domnului. sau ca. Toti acesti pelerini neputand fi cazati in Orasul Sfant. extras din Targumul Exodului si citat in Cahier Evangile nr. ne spune Deuteronomul. La Ierusalim s-au descoperit ruinele sinagogii alexandrinilor care slujea la primirea pelerinilor veniti la Ierusalim si continea in acest scop un han si o instalatie de bai. la sarbatoarea saptamanilor si la sarbatoarea corturilor.25. dupa cum vom vedea8. p.. eliberatorul poporului sau: acestea sunt cele trei sarbatori de pelerinaj. Pentru cei din Diaspora acest lucru este de negandit. aceste sarbatori au fost <istoricizate>. fara a socoti durata drumului . devine foarte repede locul de educare a copiilor si tinerilor: in multe sate aici se face scoala. in timpul Pastelui. dupa culesul fructelor. realizarea fagaduintei de descendenta facute lui Abraham. sa fie daruita apoi comunitatii. sa se infatiseze toti cei de parte barbateasca inaintea Domnului Dumnezeului tau la locul pe care-l va alege El: la sarbatoarea azimelor. in sec. Astfel. dar este foarte costisitor in timp si bani. de VAUX. toamna. Dar ramane mereu <casa invataturii>. fiecare participand la construire si intretinere. 130. dar mai probabil intre 45 si 500009. Aceasta explica diferentele de dimensiuni si ornamentatii dintre cladiri. (Vezi <poemul celor patru nopti>.de la cateva ore la de doua ori patru zile -. in caravane care grupeaza pelerinii din unul sau mai multe sate: astfel se risca mai putin aparitia unor surprize neplacute din partea talharilor! Ar fi utopic sa ne gandim ca toti evreii participa in mod efectiv la aceste trei pelerinaje. se adunau 180000 de pelerini intr-un oras ce numara poate 25000 de locuitori. sinagoga poate avea dimensiuni foarte diferite. Pastele. Aceste sarbatori par sa fi fost la inceput celebrari legate de ritmul naturii: primavara nomazii ofera divinitatii intaii-nascuti din turmele lor (pastile) si taranii sedentari cele dintai roade ale secerisului (sarbatoarea azimelor). De-a lungul secolelor. <De trei ori pe an.Aceasta cladire era utilizata la maximum si nu numai pentru oficiul de sabat. acestuia. Les institutions. Sarbatorile in Israel.

tatal familiei sau cel care il inlocuieste pronunta binecuvantarile asupra cupelor de vin.22).27). aceasta sarbatoare incepe la 50 de zile dupa Paste (cf. surprinsi . sotia a inlaturat din casa tot ceea ce s-ar putea asemana cu painea fermentata (adica facuta cu drojdie) si a pregatit azimi fara drojdie si <ierburi amare> (diferite salate). unii o denumesc sarbatoarea fagaduintelor. diferitele grupuri religioase nu erau de acord cu privire la data celebrarii acestei sarbatori. se pare ca in sec. de celebrarea acesteia a fost legat Legamantul de pe Sinai.7). mereu grijuliu pentru mentinerea ordinei. cu lecturi in legatura directa cu sarbatoarea si mult mai lungi decat de obicei. Multi pelerini profita de aceasta ocazie pentru a oferi jertfe de comuniune.23-28. Aceste intruniri populare sunt totodata favorabile loviturilor zelotilor. regina din Adiabene care isi va construi mormantul la periferia Ierusalimului. incheiau sarbatoarea in momentul in care altii. Iar Iosephus ne semnaleaza ca principalele semne prevestitoare ale revoltei iudaice din 66 avut loc tocmai cu ocazia pelerinajelor. familia canta psalmii de Hallel (Ps 113-118). in ceea ce priveste saptamana care urmeaza. I e. dupa moda romana La aceasta masa de sarbatoare vinul nu poate lipsi: daca cineva este prea sarac pentru a-si procura Templul ii da atat cat sa-si urnele cele patru cupe reglementare.n.de acest ospat deosebit. pentru a asculta scribi renumiti explicand un pasaj sau altul din Lege sau dand un sfat juridic. F 8. Cartea Exodului o numeste sarbatoarea secerisului (Ex 23. JEREMIAS. precum esenienii sau autorul Cartii secretelor lui Enoh. ea devenise sarbatoarea reinnoirii Legamantului (si fara indoiala ca nu din intamplare autorul Faptelor plaseaza pogorirea Duhului in aceasta zi)10. La inceputul erei crestine. exista trei <servicii se formeaza siruri in fata preotilor care au ca misiune recuperarea sangelui animalelor si purtarea acestuia la picioarele altarului in semn de ofranda catre Dumnezeu. Prezenta procuratorului si a intaririlor politiei pare cu atat mai necesara cu cat cu ocazia Pastelui sau a altor sarbatori de pelerinaj in Orasul Sfant vin personalitati politice sau diplomatice: Irod Antipa (cf. Copiii.sau prefacandu-se a fi . Cum in curtea israelitilor nu este suficient loc pentru a primi toata aceasta multime. 9 J. 10 Vezi Cahier Evangile nr. p.in seara de 14 Nissan. intr-adevar. Jerusalem au temps de Jesus. in timpul Exodului aceasta avusese loc in graba (Ex 12. luat la caderea noptii pun intrebari: <De ce toate acestea? De ce aceasta noapte este diferita de celelalte nopti?> Atunci tatal explica sensul diferitelor rituri si dezvolta mai ales interventiile lui Dumnezeu pentru poporul sau. . in Templu au loc adunari de rugaciune asemanatoare cu celebrarile sinagogale. Agrippa. in timpul acestui ospat. un ofiter al reginei Etiopiei (cf. paraseste Cezareea maritima pentru a controla situatia la fata locului: el se afla in primele balcoane din fortareata Antonia (daca nu din vechiul palat al asmoneilor) pentru a vedea ce se intampla in curtea Templului si pentru a interveni in cazul celei mai mici tulburari. 115-122. RUSALIILE (PENTECOSTE) Dupa cum o indica etimologia greaca. Animatia este atat de mare incat procuratorul roman. precum fariseii.16) sau a saptamanilor (34. ospatul are loc pe divane.. astfel incat unii. abia o incepeau.11). Lc 23. p. Prin intermediul unei usoare modificari de vocalizare. in acest timp. In acest moment incepe masa de sarbatoare. informatiile ne lipsesc: sunt zile de bucurie in fata lui Dumnezeu. in timpul carora fiecare se straduieste sa consume produsul celei de-a doua zeciueli. Dt 16.21.9). capii de familie (familie in sens strict sau grup de 10-15 persoane incluzand femeile si copiii) vin la Templu cu un miel pe care urmeaza sa-l jertfeasca. de acum. Apoi fiecare se intoarce la ai sai unde jupuieste animalul si il pregateste.

care a slujit altadata drept suport pentru Chivotul Legamantului. intr-adevar colibele trebuiau sa aminteasca de norii protectori ai epopeii din desert.13-18) descrie o celebrare dupa ritualul din Lev 23.12). dimpotriva.63. in decembrie. LE DEAUT in Le Judaisme. poate pentru a cere intoarcerea ploilor. ALTE SARBATORI Alaturi de cele trei mari sarbatori de pelerinaj.40-43 cu lectura zilei din Torah (cf. pe care le presupune! <Dar Leviticul (23. Iosephus o numeste <sarbatoarea luminilor> (cf.C. Aceasta scurta lucrare colectiva scrisa de trei specialisti R. 11 R. Purim sau Sortii comemoreaza eliberarea poporului povestita in cartea Esterei.4) ne spune ca repatriatii au celebrat sarbatoarea imediat dupa reconstructia altarului. Existau unele rituri foarte populare. Aceasta a devenit echivalentul <carnavalului>12. purtatorul tuturor pacatelor lui Israel. in imediata apropiere a Ierusalimului. Se celebra cu cateva zile inainte de sarbatoarea Corturilor. In 8. singura zi in care patrunde in Sfanta Sfintelor pentru a depune o cadelnita si a stropi piatra. fiecare familie trebuie sa construiasca. Celebrata cu 10 zile inainte Iom Kippur. dar pentru a evita acest lucru este tinut inchis in saptamana care precede!).43) denota o evolutie si o apropiere de istorie: sarbatoarea trebuie sa aminteasca faptul ca Dumnezeu le-a spus fiilor lui Israel sa locuiasca in colibe dupa iesirea din Egipt. este ziua in care este dus in mod solemn in pustiu tapul Azazel. o coliba din crengi in care va locui timp de o saptamana.65-66) dandu-i astfel deja o legatura deosebita cu sanctuarul. loc al Prezentei si al ocrotirii divine. inchinarea Templului lui Solomon coincide cu aceasta sarbatoare (1R 8. (1M 4). p. inchinarea sau Hanukah. Nu este o zi de bucurie. libatia apei pe altar (cf.CORTURILE Pentru Iosephus este <cea mai sfanta si cea mai mare dintre solemnitatile iudaice> (Antichitati VIII. Jaubert. In 10. cum ar fi procesiunea preotilor. Originea ei este rurala. existau si altele precum Iom Kippur sau Ziua Ispasirilor (devenita celebra prin <razboiul de Kippur> din 1973).22). de tristete si post. iar Neemia (8. Cahier Evangile nr. insotiti de tot poporul purtand ramuri (lulav).10)>11. timp de 24 de ore evreii se abtin de la orice hrana si se aduna Ia Templu unde Marele Preot implineste in mod solemn ritul ispasirii pentru greselile sale si pentru cele ale poporului: este singura zi din an in care Marele Preot este obligat sa prezideze liturghia (inafara cazului in care este impur. K.37). Esdra (3. 16). deja descrise in Lev 16. Riturile. in sfarsit. in sunetele sofarelor (corn lung de berbec folosit drept instrument muzical). cu sangele berbecului oferit ca ardere-de-tot pentru greselile ascunse ale lui si ale poporului. ca si in cazul celor precedente: sarbatoreste sfarsitul culesului fructelor si are toate aparentele unei sarbatori a culesului viilor. inainte chiar de a pune fundatiile noului Templu. este o sarbatoare austera ce pregateste pentru sarbatoarea iertarii. 1975. Ros Hasana este sarbatoarea Anului Nou. cu bucuria si riscul betiei. pana la Siloe. Acesta sarbatoare este cea mai spectaculoasa dintre toate pentru a o celebra. in care se cere lui Dumnezeu sa stearga toate greselile poporului sau. sunt din belsug completate si amplificate in literatura veche. In 7. Hruby constituie o foarte buna introducere . Le Deaut. in fiecare dimineata. procesiunea in jurul altarului si aprinderea a patru mari candelabre de aur in curtea femeilor (cf. aniversarea purificarii Templului dupa victoria lui Iuda Macabeul din 164 i. Beauchesne. candelabre care iluminau intregul oras.Dt 31. celebreaza. De notat ca teologia Scrisorii catre Evrei este construita pe acest rit (cf. 100). A. Dupa Targum.

cultura. Dumnezeu a lucrat singur timp de sase zile. Au trebuit inventate institutii precum anii sabatici sau jubiliari pentru a aminti aceasta egalitate sociala deoarece. posesia preotiei este dovada unei origini ilustre> (Autobiografie 1. Sabatul a fost de asemenea legat de creatie: in cea de-a saptea zi. va veni o a opta zi in care Dumnezeu isi va incheia lucrarea.aceasta zi de odihna nu este numita sabat).literal . 1974. si seara. inainte de orice activitate. Labor et Fides. si mai ales sclavul. scrie Iosephus. GRELOT. dar amandoua foarte vechi: o zi de sarbatoare saptamanala si o zi de odihna obligatorie (in textele vechi .56-58). 13Excelenta punere la punct: P. Dumnezeu a incetat (sa intervina) . Enquete sur le sabbatjuif. meseria creau diferente. carturarii. 167 p. iar timpul este daruit libertatii omului de a conduce lumea.la iudaism. in a saptea zi si-a incetat activitatea. un loc mai important. dimpotriva. trebuie sa se poata odihni.1). Ex 31. dar urmeaza un ritm saptamanal.3..12-17) au unit doua institutii distincte initial. in aceasta trecere in revista a diferitelor categorii sociale vom incepe deci cu clerul.25. RUGACIUNEA ZILNICA Adultii aveau datoria de a se ruga dimineata. 1975. p. intalniri anuale pe care Dumnezeu le da poporului sau pentru a sfinti timpul. ci de pozitia acesteia in functie de constelatiile in care se afla in zori. Originea sa este foarte complexa13. Sabatul joaca acelasi rol. 21 . MARTIN-ACHARD.2-3)14.14-15. Una insista asupra aspectului umanitar si social: omul.4) sunt. <La alte popoare. alte consideratii permit determinarea nobletei. Isus nu va face altceva decat sa-i redea semnificatia primara atunci cand afirma: <Sabatul este pentru om si nu omul pentru sabat> (Mc 2. 12 Pentru a cunoaste mai bine sarbatorile se poate citi R.a facut sabat (Ex 20. preotii si apoi scribii. bogatia. Sabatul Sarbatorile lui Dumnezeu (Lev 23. ei recitau o rugaciune de binecuvantare. tinzand uneori sa devina un fel de absolut ce subjuga omul. vinerea (Dumnezeu singur face totul). pentru evrei legea civila nu este altceva decat Torah. De altfel. apoi Sema.12. prin forta imprejurarilor. in Maison-Dieu nr. Valoarea religioasa a sabatului a fost dezvoltata in doua directii. precum si primele si ultimele din Cele Optsprezece Binecuvantari sau Smone Esre care erau in mod cert deja in uz (Vezi Cahier Evangile nr. evreii pe cea de-a saptea (spatiu de libertate . De ce acest ritm de sapte zile? Acesta pare legat de calendarul lunar al vechilor semiti din sudul Mesopotamiei.27). Practicarea sabatului a fost codificata din ce in ce mai strict de-a lungul timpului. 123.12). 14 in gandirea iudaica. implicit.Ex 23. SOCIETATEA IUDAICA Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste poporului sau. Legea religioasa: cei care sunt pazitorii si interpretii ei. Essai Biblique sur le fetes d’Israel. literal. pentru care luna calendaristica nu era legata de fazele lunii. 34. la noi. acest aspect eliberator al sabatului este legat de eliberarea infaptuita de Dumnezeu in timpul Exodului (Dt 5. au deci. Nu din intamplare Musulmanii celebreaza cea de-a sasea zi. Gen 2. Ex 23. toti fiind egali in fata lui. 29-107.11. intorsi spre Templul din Ierusalim.. p. Legislatorii sacerdotali care l-au codificat in mod definitiv in timpul Exilului (Lev 23.

intr-un secol (din 36 i. Pentru el Templul este de asemenea o sursa de venituri.) au fost douazeci si sase! Altfel spus. ). cei sapte supraveghetori ai Templului. pentru a-si pastra locul. Seleucizii si apoi pompeii si-au permis sa numeasca un Mare Preot atunci cand locul acestuia era vacant.C. Marele Preot se bucura de o mare demnitate. pana in 67 d. Marele Preot este ajutat in functiile sale de catre un anumit numar de functionari numiti conducatorii preotilor. preotii sunt insarcinati sa ofere jertfele la Templu si sa intretina partea centrala. ceea ce scoate in evidenta puterea politica si economica a acestor familii si intrigile dintre ele! Acestea formau osatura partidului saduceilor (vezi p. Lc 1. Marele Preot a devenit treptat cheia de bolta a societatii iudaice. Datorita functiilor sale. exceptand faptul ca uneori . mai ales ca acesta este din ce in ce mai supus puterii romane. pentru ispasire (cf. parfumuri si alte obiecte de lux. Irod ce Mare si apoi procuratorii indrazneau sa il destituie dupa bunul lor plac: in vreme ce mai mult de un secol si jumatate (intre 200 si 36 i. Marele Preot trebuia sa se faca placut printului. Comandantul Templului. pelerinii sunt practic obligati sa cumpere victimele chiar din Templu. iar moartea Iui era considerata ispasitoare avand in vedere ca in acesta imprejurare criminalii erau gratiati. ceea ce atrage dupa sine o situatie financiara confortabila: in fiecare seara. Doar in timpul marilor sarbatori de pelerinaj sunt de serviciu in acelasi timp toate clasele: fiecare preot isi exercita deci functia la Templu timp de cinci saptamani pe an. in Sfanta Sfintelor. iar restul timpului nu are nimic de facut. in fiecare dimineata din aceasta saptamana se trageau la sorti cei care urmau sa joace un rol deosebit in cult (cf. p.9)..) nu au fost decat treisprezece Mari Preoti. PREOTII In numar de aproximativ 7000. Cum aceste mijloace nu sunt intotdeauna de ajuns Marelui Preot si familiei lui. era un centru comercial foarte important: datorita regulilor de puritate in vigoare pentru animalele care vor fi oferite ca jertfa. Toate aceste posturi sunt ocupate de membrii familiei sau de prietenii Marelui Preot. uneori acesta mai utilizeaza si altele: isi insuseste cu forta pieile animalelor sacrificate care ar fi trebuit sa revina celorlalti preoti. pe de alta parte. Totusi. iar crestinii pe cea de-a opta. sau chiar de crima. Ne indoim ca acest comportament favoriza popularitatea Marelui Preot. responsabili de toata intretinerea si cei trei trezorieri... pe rand. este cel dintai care ‚isi alege partea din ofrandele oferite Templului si destinate preotilor.C. Ei sunt deci impartiti in 24 de clase sau echipe slujind fiecare cate o saptamana. El raspunde de Lege si de Templu si este din oficiu conducatorul Sinedriului. intr-adevar. duminica (afirmatia ca Dumnezeu a inceput deja sa-si incheie lucrarea prin Mesia. Sau se foloseste de intrigi. dintre acesti 26 Mari Preoti temporari. responsabil al cultului si al politiei in sanctuar si care il inlocuieste pe Marele Preot in caz de nevoie. Or. singurele vrednice de Domnul. Clerul IN VARFUL IERARHIEI: MARELE PREOT Odata cu intoarcerea din Exil din 538 i. tot acest comert apartine familiei Marelui Preot sau este incredintat unor mari comercianti care se folosesc de <ciubucuri> pentru a castiga piata. deoarece nu mai exista rege. El este singurul care poate sa se roage si sa ispaseasca pentru intregul popor. santaj. merge in ferme pentru a fura zeciuiala care le este de asemenea destinata. ). conducatorii celor douazeci si patru de sectiuni saptamanale. se cumpara mult lemn pretios.C. 25 provin din patru familii.daruit omului pentru a actiona). Isus). dar cel putin il numeau pe viata. Dar nu este nevoie de atata lume pentru a satisface nevoile obisnuite ale cultului. singurul care poate sa intre o data pe an in inima Templului.C.

precum preotii. de altfel. Veniturile sale sunt constituite din doua elemente: partea luata din jertfe (timp de cinci saptamani pe an) si zeciuiala. atat prin venituri. se transmite fiilor. Dar veniturile pentru acest serviciu par inexistente: ei nu au avut niciodata dreptul la partea oprita din jertfe iar zeciuiala care altadata le era rezervata (Num 18. Este probabil ca nici cei marginalizati din cauza meseriei lor dispretuite sa nu se grabeasca sa ofere 10% din veniturile lor! Astfel. fixeaza doctrina si. dar va fi o institutie total diferita in ceea ce priveste competenta si spiritul sau. pentru a se sti daca. Aceasta preotie este ereditara. acesta se va reconstitui la Iamnia. scribi farisei. pentru a supravietui. sedere impreuna) este instanta suprema a lui Israel Originile lui provin in mod cert din epoca persana. taietori de piatra (Irod cel Mare a trimis o mie dintre ei pentru formare profesionala accelerata inainte de marirea Templului). In Templu ei sunt imparati in doua grupuri: leviti muzicanti care sunt asezati intre curtea levitilor si cea a preotilor si anima liturghiile prin cantul si instrumentele lor si levitii portari .25). 41). cat si prin conditiile de munca si de viata. cu cinci saptamani anuale de serviciu. Este alcatuit din 71 de membru: batranii. In momentul razboiului iudaic se pare ca multi vor face cauza comuna cu zelotii: sperau ca plecarea romanilor le va aduce un mic venit si un statut social. unii evrei uitau sa o plateasca si. iar primele atestari din timpul domniei lui Antioh al III-lea (223-187). de multa vreme. LEVITII Levitii sunt adevarati sub-proletari ai Templului. nu prea vedem cum ar fi putut s-o achite micii agricultori zdrobiti de fisc sau zilierii.8-32) le-a fost confiscata. unul fiind judecatorul (Mt 5. in cele din urma controleaza intreaga viata religioasa. cu doua conditii: ca sotia sa fie o evreica adevarata si nu o bastarda. El dispunea de o garda (cf. fara a se ajunge la o concluzie. nu se stie prea bine cand. inafara serviciului lor. preotii saducei si. S-a discutat mult. acestia practica. comercianti.. in beneficiul preotilor. adesea nu mai instruiti decat acesta. pentru a putea pronunta o condamnare la moarte. este vorba despre un sfat care il asista pe Marelel Preot.18. Foarte apropiati de poporul de rand. SINEDRIUL Marele Sinedriu (din grecescul synedrion. Sinedriul avea puterea de a condamna la moarte. macelari (meserie pe care o practica toti in timpul cultului). Dar. fizic si mental. erau necesare doua sedinte la un interval de 24 de ore. Irod cel Mare ii va limita puterile. in orice caz. in intreaga Palestina existau mici sinedrii alcatuite din trei membrii. Dupa catastrofa din 70 d. iar fiul sa fie normal. in vremea lui Isus. In 18. meseriile cele mai variate. Ca si in cetatile elenistice.C. judeca delictele impotriva Legii. A fost instituit in timpul lui Ioan Hircan (134-104). conducatorul suprem al poporului si conducatorul acestui sfat.12). preotii trebuie sa-si gaseasca o meserie: ei sunt tamplari. Acest cler este sarac. Fiind curte de justitie.poate juca rolul de consilier la tribunalul de langa domiciliul sau.3. marii preoti depusi. ei ii impartasesc ideile. p. atunci cand se judeca un caz care cere prezenta unui preot (vezi Cahier Evangile nr.. dar sub ocupatia romana puterea i-a fost restituita si chiar largita. din ce in ce mai frecvent. Ei sunt in numar de aproximativ 10000 impartiti la randul lor in 24 de clase. Unii fac studii si devin scribi.

Au de asemenea legaturi si cu puterea romana care stie sa si-i apropie dandu-le posturi de consilieri si deci o anumita putere. apropiata atat de marii preoti cat si de Roma. Se pare ca in Galileea. adica cu Templul si conducatorii acestuia. Poporul Preotii si levitii formeaza unul din cele douasprezece triburi ale lui Israel. asa cum se intampla si cu termenul de ales sub pana ziaristilor de azi. in timp ce portarii vor putea invata imnurile ca si muzicantii. in principiu.C. de partea saduceilor. asigura paza si protectia in sanctuar. dupa toate marturiile. controleaza accesul in diferitele cercuri ale sanctuarului. Datorita imposibilitatii de a cumpara preotia. Aceasta promovare acordata de Agrippa al II-lea care dorea sa diminueze importanta preotilor este rau primita de poporul ostil oricarei schimbari. printr-o derogare exceptionala. Pe noi ne intereseaza acum acestia din urma: ei formeaza aristocratia laica a lui Israel. foarte diversificat din punct de vedere social. dar foarte bogata datorita marilor proprietati (care totusi nu sunt comparabile cu latifundiile romane) sau comertului. .: muzicantii vor avea dreptul la haina distinctiva a preotilor. acela care este consacrat lui Dumnezeu. dar adeseori se multumesc sa exileze si sa confiste bunurile! Acesti batrani in zadar au avere si sunt <primii in demnitate> caci Ie lipseste totusi un lucru ce reprezinta culmea slavei in Palestina: accesul in Templu care este rezervat fiilor lui Levi. Notabilul care refuza acest serviciu devine mai intai obiect al unor presiuni amicale. b aristocratie redusa ca numar. acesti consilieri sunt excelenti administratori ai impozitelor indirecte: averea proprie reprezinta garantia ca oricum impozitul va intra in vistieriile imperiului.. lemnul necesar sacrificiilor si in primul rand. aceasta oligarhie este. ulei. orz. Celelalte triburi . apoi de santaj si eventual i se confisca proprietatea! In caz de opozitie in fata puterii se risca chiar viata: Irod a ucis 45 de notabili care se asociasera impotriva lui inainte de urcarea sa pe tron. pe cand in mod normal ar fi trebuit sa ramana in curtea femeilor.formeaza ansamblul poporului. Nu exista aproape nici un raport intre conducatorii unui sat care traiesc ca toti ceilalti si micul grup de batrani care fac parte din Sinedriul de la Ierusalim.sau ceea ce mai ramane din ele . BATRANII Cuvantul batran acopera situatii foarte diferite.C. in 66 d. timp de 21 de ani. sare si lemn. in anumite zile. Aceste doua grupuri sunt riguros despartite deoarece. aceasta practica nu este necunoscuta romanilor. cel care ar indeplini munca unui alt grup ar fi pasibil de moarte! in perioada care ne intereseaza fiecare din grupuri incepe sa ceara o promovare sociala. bine administrat. lucru care va reusi in 64 d.care intretin si curata Templul (inafara de curtea preotilor). marii preoti. impozitul devine sursa de venituri suplimentare pentru administratori. ei aduna faramele: familiile cele mai bogate si mai ales cele mai vechi pastreaza cu gelozie privilegiul de a oferi. Pentru Roma. in schimb. Foarte legata de privilegiile sale. baietii din acesta aristocratie se pot alatura levitilor muzicanti pentru a acompania slujbele: in acest moment ei se afla intre curtea levitilor si cea a preotilor. partidul irodienilor face si el parte din acest grup. vin. trei dintre acesti batrani se lauda ca sunt capabili sa aprovizioneze singuri Ierusalimul cu grau. Acesti mari proprietari si comercianti au in mod necesar legaturi cu principala piata.

ca muncitor agricol intr-o exploatare mare sau medie. neglijandu-i pe cei saraci si fara bani. Unii se specializeaza in bibelouri pentru pelerini sau in obiectele de lux cele mai diferite.17-18). sau mai exact cei care lucrau pe cont propriu inafara unei exploatari agricole. iar turma pentru ca merge prea des pe pasunile altora medicul practica o medicina de clasa. ne putem gandi ca pelerinii tin sa se achite. fie cu ziua . acest lucru este determinat de ratiuni istorice: pe la 150 i. sa intre ca servitor la un .dar in acest caz va avea o situatie extrem de precara -. cum nu sunt admisi nici femeia sau sclavul. net favorizati in raport cu confratii lor din provincie. dar acest lucru este atat de complicat incat oamenii prefera sa-si vanda produsele proprii si sa vina in Orasul Sfant cu bani pentru a cumpara lucrurile necesare sau dorite cu o considerabila diferenta de pret: in oras preturile sunt mult mai ridicate decat la tara. fie.45). prosperitatea lor depinde de Templu. chiar dispretuite. Exista de asemenea si toate meseriile legate de primirea si gazduirea pelerinilor: pensiuni. de tip familial. In Galileea. paganii recuperasera terenurile marindu-si domeniile. dar nu poate sluji pentru ofrande si sacrificii: de remarcat norocul negustorilor din capitala. cel putin de trei ori pentru smochine! POPORUL Cu cat coborim mai mult in ierarhia sociala. care sunt folosite in timpul sarbatorilor. La Ierusalim consumul trebuie sa fi fost foarte ridicat deoarece fiecare evreu era obligat prin Lege sa cheltuiasca aici cea de-a doua zeciuiala.. Desigur ca teoretic aceasta zeciuiala poate fi adusa in natura pentru a fi consumata la Ierusalim. dar cand Ioan Hircan a recucerit Galileea. domeniile par a fi mai importante. pastorul este considerat hot. tabacarul <pute> atat de tare incat isi pierde intreaga demnitate pana acolo incat sotia se poate desparti de el atunci cand doreste (unul din rarele cazuri in care sotul poate fi constrans la divort). brutarii. ne sunt foarte putin cunoscuti. Muncitorii si zilierii: cel care a avut o recolta proasta sau si-a condus rau afacerea sau a fost depasit de concurent si astfel si-a pierdut independenta. sunt foarte bine platiti. fabricantii de parfumuri. restaurante.C. tesatorul este atat de mincinos incat nu este admis sa depuna marturie. bucurandu-se inaintea lui Dumnezeu (Dt 12. Aceasta suma trebuie cheltuita pentru hrana. acesti pagani au fost nevoiti sa se converteasca sau sa plece.. ). Cele cateva informatii pe care le avem asupra situatiei lor financiare sunt mai degraba de domeniul legendei decat al realitatii. Chiar daca nu toti evreii se conformeaza acestei reguli (vezi p. este constrans sa intre in serviciul unui patron. Adesea doar intaiul nascut poate prelua ferma. imbracaminte sau parfumuri si obiecte de lux. fie ca vin din Palestina ori din alte regiuni. transportul si vanzarea marfurilor necesare. toti evreii fugisera din aceasta provincie (1 M 5. cu atat si informatiile precise sunt mai rare: in intreaga literatura a lumii se vorbeste putin despre cei mici! Putem totusi deosebi cateva grupe Micii proprietari de pamanturi se multumesc foarte adesea sa consume din propriile produse sau sa faca putin troc pentru ceea ce le lipseste: acest lucru evita taxele de piata. Mestesugarii.23. de asemenea poate lucra intr-o intreprindere de transport sau la un mare mestesugar. ceilalti copii devenind muncitori sau expatriindu-se. Mestesugarii care lucreaza direct pentru acesta.CLASA DE MIJLOC Detinem putine informatii referitoare la aceasta clasa sociala alcatuita din comercianti si mestesugari. Este sigur ca mare parte din aceste meserii sunt foarte prost vazute. Dupa izvoarele rabinice vechi. Lista meseriilor rele este atat de lunga incat ne lasa impresia ca ramane prea putin loc pentru meseriile bine vazute15. croitorii. In ludeea si Samaria se pare ca domeniile sunt mici. in mod global. intr-o maniera mai stabila. el pentru hrana proprie.

opera foarte meritorie in fata Domnului.. ceea ce suprima imediat sclavia. muncitori cu venituri marunte. sclavul evreu seamana mai mult cu un muncitor respectat. in timp ce acest lucru este posibil la romani. si. iar poporul este principalul sprijin al fariseilor deoarece el resimte in modul cel mai dureros greutatea ocupatiei romane: sufera cu rabdare asteptand interventia eliberatoare a lui Dumnezeu. profitand de instabilitatea politica. intr-adevar.notabil sau la curte sau. 15 Nu trebuie sa vedem aici conceptia greco-romana conform careia orice munca manuala este servila. de exemplu: sa spele picioarele stapanului. Pana la urma. dar poate. stapanul pagan are alte principii. sa se angajeze pe unul din marile santiere de constructii . in plus. a accidentelor sau a bolilor. o parte din cea de-a doua zeciuiala poate sluji drept pomana. hoti sau sclavi. Tot acest popor de jos formeaza partea importanta a lui Israel. in cele din urma. in ceea ce priveste hrana. ci convingerea scribilor ca numai studiul Legii conteaza: tot ce distrage este nefast. Deja pe la anii 35 i. in functie de calitatile sale. fie de-a lungul drumurilor unde-i va jefui pe calatorii imprudenti. sa ajunga incapabili de munca: mai mult sau mai putin exclusi din comunitate. Pot deveni sclavi doar barbatul israelit adult si fata mai mica de 12 ani. este obligat sa intretina familia sclavului. Barbatul este sclav pentru o durata maxima de sase ani (vezi anul sabatic). Stapanul poate trata acest sclav dupa bunul sau plac si ii . Sclavul evreu este juridic egal cu fiul major al stapanului. adica toti aceia care sunt atinsi de o boala de piele si sunt considerati impuri. Desigur. fie la Ierusalim.C. care. NEVOIASII Din pacate se intampla de asemenea ca unii oameni.C. dar atunci statutul sau este cu totul diferit: este cumparat pentru intreaga viata platindu-se pana la 100 de mine. Evident. acesti hoti il deranjau atat de tare pe Irod incat acesta a pornit un adevarat razboi impotriva lor. Fiica este eliberata la 12 ani daca nu este luata in casatorie de catre stapan. Hotul care este prins si nu poate rambursa obiectele furate sau evreul care a luat cu imprumut si nu poate plati este nevoit sa-si piarda libertatea devenind sclav. daca mosteneste sau descopera o comoara.. Dar omul isi poate incerca norocul si ca hot.. Stapanul il cumpara pentru o suma ce variaza intre l si 10 mine (de la 100 la 1000 de zile de salariu). locuinta si imbracamintea. Printre acestia se gasesc foarte multi <leprosi>. o mare parte din scribi practica aceste meserii umile. este de crezut ca hotii formau un grup in continua crestere in anii 60 d. oamenii trebuie sa traiasca si. muncile prea umilitoare ii sunt interzise. nu mai este liber. el trebuie sa fie tratat la fel cu stapanul. care isi vinde forta de munca pentru sase ani. cat si pe zeloti. mai ales. dar nu fiul sau sotia. Este in proprietatea totala a stapanului: deci nu poate poseda nimic si tot ceea ce ar putea gasi sau primi ca despagubire pentru o accidentare apartine stapanului: se afla in imposibilitatea de a strange bani pentru a se rascumpara. dispretuiti de casta carturarilor si fariseilor si numit: ham ha’aret. dar familia unui evreu vandut unui pagan are datoria stricta de a-l rascumpara. in mod normal mai dure. drept urmare a unor proaste afaceri. Sclavii evrei. munca este cinstita pentru ea insasi deoarece reprezinta participarea la lucrarea creatoare a lui Dumnezeu. aceasta nu are valoare decat daca stapanul insusi este evreu.. Desi termenul de bandit ii cuprinde atat pe hoti. Totusi. sa-l dezbrace inainte de baie sau Chiar sa-i duca apa de toaleta la baia publica. sa se rascumpere atunci cand vrea. Cersetorii stau de preferinta la Ierusalim unde pelerinii sunt mai generosi. sigur de slujba sa. de obicei valoreaza 20. ei devin cersetori. Sclavul pagan poate deveni de asemenea proprietatea unui evreu. poporul pamantului cei inculti.

dar avand o greutate sociala considerabila. in acelasi timp. scribii ar putea fi plasati dupa batrani. O data intrati in Sinedriu. De acum inainte. daca nu mai mult decat ereditatea.). pelerinaje. ei suscita o mare speranta .. caci toate aceste precepte ar impiedica utilizarea lui. ii plaseaza mai degraba de partea fariseilor care sunt fericiti sa gaseasca in ei oameni siguri din punct de vedere doctrinar. inclusiv pe plan liturgic. scribii sunt dovada ca o promovare sociala este posibila: Hillel incepuse ca cersetor inainte de a deveni unul din personajele cele mai celebre ale lui Israel. in sec. incetul cu incetul isi vor impune de aici propriile conceptii in fata intregului Israel si a saduceilor. Totusi. bazate pe o credinta profunda care anima o intreaga viata morala. se asteapta de asemenea de la el sa fie un indrumator spiritual pentru interiorizarea din ce in ce 16 in acest contex s-ar putea citi In 13. caci sclavul este dispensat de toate actele religioase care au loc intr-un moment precis al zilei sau al anului (rugaciunea la rasaritul soarelui.. care atrag dupa sine eliberarea imediata. Aceasta circumcidere nu il asimileaza unui sclav evreu: ea ii suprima numai impuritatea fundamentala. calitatile personale valoreaza la fel. De altfel. Dar dat fiind faptul ca acestia sunt recrutati atat din randul preotilor sau al batranilor. SCRIBII (CARTURARII) Nu foarte numerosi. precum rugaciunea dupa masa. Daca preotului i se cere mai ales sa ofere sacrificii Domnului (am putea spune. un pagan nu poate locui impreuna cu un evreu pios si mai ales nu-i poate pregati mesele sau servi la masa: stapanul are deci un an. intr-o societate iudaica in care intreg edificiul social pare intepenit. determinat prin nastere (preot sau nu. conditiile de munca si de viata raman aceleasi. in mare parte sunt laici. singurele limite ale acestei puteri sunt anumite mutilari aplicate sclavului. Scribii farisei vor merge si mai departe: straduindu-se sa extinda asupra intregului popor regulile de puritate care initial erau rezervate preotilor in functie. sunt obligatorii. altii au sange amestecat: aceasta nu ii impiedica sa aiba o cariera prestigioasa si sa comande chiar regilor. cat si din cel al muncitorilor cu ziua. familie bagata sau saraca). Singura mare achizitie obtinuta prin circumcizie este dreptul la odihna sabatica pe care stapanul este tinut sa o acorde16. Cercetarile lor. I ei au devenit numerosi in Sinedriu. Exista deci relatii stranse intre aceste doua grupuri. ei scapa unei clasificari sociale precise. intr-adevar. pentru a-si circumcide sclavul (si este neaparat necesar ca acesta sa accepte!) sau sa-l vanda unui pagan. anumite reguli care nu impiedica munca. Dimpotriva. (Titlul de profet atribuit lui Ioan Botezatorul sau lui Isus arata ca pentru evreii secolului I incepuse era mesianica). ) si de toate poruncile pozitive (<Trebuie sa. sa fie un bun macelar in Templu). evreu pur sau bastard. din motive de puritate rituala. Scribul este recunoscut ca fiu spiritual si. Cunostintele lor scripturistice si competenta lor juridica fac din scribi niste personaje indispensabile din diversele sfaturi si tribunale: fara ei ar fi imposibila dezlegarea echitabila a cazurilor dificile. Acesti scribi sunt in primul rand specialisti ai legii. scribului i se cere sa explice si sa actualizeze Legea in functie de noile timpuri si de problemele concrete care apar. datorita acestei competente si circumstantelor politice (vezi p. si uciderea voluntara a sclavului care este considerata drept crima si urmarita ca atare.>).poate cere tot ce vrea. ca urmas al vechilor profeti pe care Dumnezeu nu ii mai trimite: exista convingerea ca timpul profetilor a incetat pana la venirea Profetului mesianic al timpurilor de pe urma. dar ele nu trebuie identificate: exista scribi saducei si scribi independenti. mai profunda a credintei in Dumnezeu sau pentru a trai mereu mai bine dupa vointa lui. incepand de la cumparare.

daca nu mai mult. Atunci cand cineva este in mod oficial scrib sau invatator al Legii. parintii sunt sfatuiti cu insistenta sa nu o invete prea multe. Daca. este necesara si o judecata dreapta. ei devin in mod natural conducatorii poporului ales. cum s-ar mai putea ocupa de copii si de indatoririle de menaj? Daca nu ii este interzis sa se intereseze de Lege si de traditie. dar onorariile lui nu sunt aceleasi! Caci. apartine doar secolului al II-lea sau deja celui dintai.. Se pare ca antifeminismul ar fi 17 Nu trebuie sa judecam cele o mie si una de prescriptii rabinice potrivit mentalitatii omului modern: avem impresia ca ele inlantuiau. de unde si portul valului. Dar nu este scrib oricine doreste: sunt necesare studii indelungate. recunoscuta de ceilalti scribi. semn al demnitatii dobandite. dar puteau fi un mijloc de eliberare. multe informatii ne sunt transmise prin textele rabinice posterioare. nici de ceea ce ar gasi. Trebuie totusi sa poata trai: i se da deci o retributie egala cu ceea ce ar fi castigat practicand meseria sa obisnuita. Dupa catastrofa din 70 d. I. Sclavul pagan se cumpara cu bani contract si luare in posesie. Si cum.. ea nu poate profita nici de veniturile de pe urma muncii ei. ea depinde de stapanul-sot si foloseste Ia indeplinirea tuturor nevoilor lui. Femeia Nu este usor de precizat statutul femeii in vremea lui Cristos. Toata aceasta miscare se impamanteneste. in general. Ea nu trebuie sa faca nimic inafara casei si. meseria lui este umila.Nu!> Acesta definitie prezinta bine pozitia femeii: ca si sclavul.C. cantitate diminuata in cazul alaptarii unui copil mai mic de doi ani. asa cum o prezentam aici.inlauntrul maselor: si ele pot fi aproape de Dumnezeu si deci sa aiba putere(a)17. constata un rabin. onorariile sunt pe masura insa aceasta nu exclude micile cadouri care sfarsesc prin a aduce scribilor batrani si renumiti un mod de viata ridicat. o cunoastere perfecta a Legii si a tuturor traditiilor orale. si scribul trebuie sa imparta gratuit invatatura si sfaturile sale. caci <acela care o invata Torah pe fiica sa. trebuie sa i se raspunda cel mai scurt cu putinta. altfel nu trebuie sa i se vorbeasca . la fel cum Dumnezeu a daruit Legea lui in mod gratuit fiilor lui Israel. Este deci periculos . crescut pe parcursul celui de-al doilea secol al erei noastre in iudaism. Exista deci vreo diferenta intre cumpararea unei femei si cea a unui sclav? .in acest domeniu ca si in altele . este normal ca oamenii sa se opreasca din lucru si sa se intoarca sa-l salute! Astfel. Insistand asupra relatiei launtrice cu Dumnezeu si asupra unei vieti in conformitate cu credinta mai mult decat asupra cultului propriu-zis. inainte de aceasta data. Este poate necesara si o <hirotonire>? in sec.sa extrapolam informatiile pe care le avem si sa spunem cu certitudine daca femeia. pe perioada in care serviciile sale sur folosite. <Femeia se cumpara cu bani. incepe o conversatie pentru a cere o informatie. contract si raporturi sexuale. trebuie sa pastreze anonimatul cel mai complet. scribul este cinstit la fel ca si Marele Preot. se bucura de intaietate in aproape toate adunarile si de un salut respectuos din partea tuturor: atunci cand un scrib trece pe strada. era mult mai putin accentuat si este cunoscut succesul repurtat de farisei in mediile feminine in sec. dintre care unele sunt ezoterice. nu este supusa decat preceptelor negative sau generale ale Legii si nu celor care sunt legate de uri timp precis: altfel. o invata prostitutia!> Locul femeii este acasa. iar fecunditatea ei este extrem de importanta inca din perioada evanghelica. intr-adevar. iar preotia cedeaza locul rabinismului. rezervate catorva studenti siguri. ca si in crestinism. de exemplu. daca este constransa sa iasa. al II-lea ea este obligatorie si se confera la varsta de 40 de ani. scribii pregatesc Israelul mai ales pentru disparitia Templului si a preotiei. sa se ocupe de copii si de menaj si sa toarca lana in Iudeea sau inul in Galileea: textele prevad cantitatea minima pe care trebuie sa o toarca sau sa o teasa pe saptamana. „are dreptul la un vesmant special.

Sa notam totusi ca poligamia este foarte rara si aceasta in primul rand din motive economice.2). dupa o ancheta. in sfarsit. ea nu poate fi admisa ca martor si cu atat mai putin ca judecator. in anumite orase.59. Copilul si educatia Atat Vechiul Testament cat si literatura iudaica veche arata ca un copil este absolut esential pentru evrei: el este garantia ca poporul ales va continua sa existe. astfel incat in fata oricarei critici sau motiv de a se feri de femeie din literatura veche putem aseza o lauda diametral opusa. este imposibila celebrarea oficiului. Mama isi alapta copilul luni intregi. 2. in lipsa carora ea poate face plangere inaintea unui tribunal care. faptul ca familiile iudaice traiesc alaturi de familii pagane de mentalitate greco-romana in care femeia are un cu totul alt statut este imposibil sa nu suscite probleme sau influente. La sinagoga. mai ales la tara pot fi vazute femei ajutandu-si barbatii la munca campului.15-16). De aceea. Noul nascut era spalat. imbracaminte si bani de buzunar. in fata unui tribunal. el trebuie sa-i procure medicamentele necesare. Ea a devenit semnul apartenentei la Dumnezeu si la poporul sau. Baiatul era circumcis la opt zile dupa nastere. Ea trebuie in plus sa accepte ca sotul ei sa-si imparta afectiunea cu alte femei. . obiceiul de a astepta cea de-a opta zi nu este atestat inainte de Noul Testament (Lc 1. Apoi mama sau tatal ii dadeau numele. va constrange eventual sotul la divort. Ea are dreptul Ia un minimum vital: sotul ei este obligat sa-i dea cele necesare pentru hrana. in momentul in care nu mai aveau aproape nici un mijloc de a-si afirma caracterul propriu. iar familiile numeroase sunt mult laudate.nici macar pentru a o saluta. din posibilitatea de a avea sau nu slujitori sau slujnice. iar altele facand negustorie. in mod sigur. ea nu poate fi repudiata oricum: contractul de casatorie este totodata o frana pusa violentei barbatului si o garantie pentru femeie. Dar taiereaimprejur a dobandit o semnificatie deplina abia in timpul Exilului babilonic. fie sotii ca si ea. In sfarsit. isi are propriul ei loc. Iubirea conjugala este departe de a nu fi apreciata si este in stare sa transforme toate legile. Ea are de asemeni dreptul la demnitatea personala: daca ajunge sclava. fie concubine. semnul perenitatii Legamantului si deci dovada binecuvantarii divine: a nu avea copii este un adevarat blestem (de care numai femeia este responsabila!) Trebuie deci ca o familie sa aiba cat mai multi copii cu putinta. el trebuia <rascumparat>. uneori doi sau trei ani. daca este bolnava. Era practicata in casa de catre tata sau de catre un specialist. NASTEREA SI RITURILE EI Nasterea avea loc acasa18. fapt care ii confera unele drepturi. vechii evrei au imprumutat acest rit de initiere la casatorie de la semiti. sotul trebuie sa faca totul pentru a o elibera.21). Orice baiat intai-nascut apartine Domnului (Ex 13. dar oricate femei ar fi. daca nu sunt zece barbati adulti. se facea in decursul lunii ce urma nasterii platindu-se 5 siclii de argint (Num 18. dar de fapt realitatea nu este asa de sumbra. el nu-i poate impune angajamente contrare demnitatii si nu o poate obliga la prostitutie. Aceasta este situatia juridica ce reiese din textele vechi. Sa nu uitam nici diferentele care provin din situatia sociala. fie chiar sclave. atunci cand s-au instalat in Canaan. Nu era prescris nici un loc anume pentru aceasta rascumparare. cu ajutorul unei moase. frecat cu sare si invelit in scutece. Dar si femeia este fiica lui Israel.

abia dupa 63 d. s-au inventat scoli doar pentru baieti. Citind textul biblic se invata totul: calculul este invatat cu ajutorul duratelor vietilor Patriarhilor. meseria tatalui.. Trebuie sa stie sa citeasca textul sacru si sa fie in stare sa-l interpreteze. de obicei. Dimpotriva. este de presupus c nasterea nu avea loc in camera comuna. situatia se schimba dupa sex: fiica ramane cu mama iar fiul este luat in grija de tata. in care toata lumea locuia in aceeasi camera (cf. Si acesta este rolul parintilor. De la patru ani. Aceasta purificare nu are nici o legatura cu impuritatea morala (in intelesul actual al cuvantului) pe care mama ar fi dobandit-o.Dupa 40 de zile. Lc 11. Se utilizeaza procedeele mnemotehnice ale epocii. antiteza. mama trebuia sa se purifice (Lev 12. faptul ca. geografia studiind razboaiele lui Israel. Fiul. despre care evangheliile ne ofera nenumarate exemple: paralelism. Educatia nu vizeaza numai invatarea unei meserii. pentru copiii mai mari de 6-7 ani. Dupa o traditie iudaica. Va-t’en!. cel putin spre a pregati lectori pentru sinagoga20.> si cele referitoare la conditia lor. 464 p. Notiunea de <impuritate din Levitic este apropiata de cea de <tabu> iar <purificarea> se aseamana cu un fel de <desacralizare>.2-7). dar aceasta nu inseamna ca este rasfatat. unii insa situeaza instituirea invatamantului public pe la 130 i.femeie de serviciuviitoare sotie. daca a nascut o fata. Dar aici este o mare diferenta intre fete si baieti Primele trebuie in mod evident sa cunoasca toate poruncile negative: <Sa nu faci.C. care este mentalitatea iudaica. Se poate intampla ca un baiat sa fie trimis in ucenicie la altcineva sau ca fata sa fie vanduta ca sclava. Autorul arata ca acest tip de educatie era inca practicat in anumite medii evreiesti de la inceputul secolul nostru si ne vom putea da seama. TULMAN. pentru a-si aduce copilul pe lume. mama este singura care se ocupa de copil. dimpotriva. Biblia este cartea completa care cuprinde totul si este inutil sa se caute in alte parti ne spun rabinii celui de-al doilea secol al erei noastre.C. in staul. Stock. stiintele pornind de la o minune sau un fenomen. ci consta mai ales in invatarea de catre copii a Torei. Dupa aceasta varsta.7). observand din interior. Pentru unul ca si pentru celalalt incepe in acest moment ucenicia: meseria de bucatareasa . tatal nu mai este obligat juridic sa-si hraneasca copiii: ei trebuie sa fie in stare sa se descurce singuri19. trebuie sa stie cat mai mult cu putinta pentru a cunoaste cat mai bine Legea si a-l slavi pe Domnul. Maria se retrage in singurul loc in care la tarani este liniste. 19 in acest sens ar fi de citit pasionanta autobiografie a lui D. si 80 de zile. Deoarece nu multi tati pot face ei insisi acest lucru. dar in afara de acestea. cu atat este mai bine. 1973.. este fara indoiala un lucru obisnuit. fetele dobandind totusi o formare gratie comentariilor din timpul slujbei sinagogale. daca a nascut un baiat. EDUCATIA Copilul este iubit de familie. cu cat sunt invatate mai putin. asonanta. dar pentru aceasta trebuie asteptata varsta de sase ani. toate textele preconizeaza o educatie prin mijloace dure pentru <dresarea> unui salbatic incapabil de intelepciune sau de respect pentru Lege: exista convingerea ca aceasta intelepciune intra mai usor cu lovituri de bata! in timpul primilor ani. Marele Preot a hotarit sa fondeze in fiecare sat cate o scoala gratuita 18 in casutele din Palestina. pentru fiica si. iar invatatorul Ie comenteaza pentru ca elevul sa sfarseasca prin a le memora. pentru fiu. . in aceste scoli baza invatamantului sunt Scripturile: acestea sunt repetate.

ei erau obligati sa se gandeasca mai intai la hrana. in vreme ce responsabilii lui Israel se ingrijeau mereu ca toti. Les Institutions.85. practic. 18 ani fiind idealul <Cel Sfant -fie binecuvantat . <E1 trebuie in primul rand sa-si construiasca o casa. limba internationala a epocii. acesta se revolta si parasea scoala>. in ceea ce priveste limba: <O poti studia daca gasesti un timp care sa nu fie nici ziua. el trebuie respectat de catre elevii sai la fel ca Dumnezeu. in primul rand. acesti tineri intre 16 si 18 ani nu sunt intotdeauna foarte docili: Talmudul ne spune ca <atunci cand profesorul se plangea de unul dintre elevi. inclusiv cei saraci si orfani. Acest lucru va duce la crearea in toate satele de scoli gratuite pentru toti copiii mai mari de sase ani.INVATAMANTUL SUPERIOR Ca in toate tarile lumii. Dupa doisprezece ani baiatul devine major. dupa anul 70). Dupa sec. Studiul limbii grecesti. . Deci. se uita ca tinerii de aceasta varsta sunt in mod normal pe deplin inserati in lumea muncii si ca. de VAUX. Dar acest lucru pune probleme caci scoala se desfasoara din zori si pana la apusul soarelui: tinerii trebuie sa mearga pana acolo sau sa plateasca o gazda. nu se va mai pune problema studiului filosofiei care ii perverteste pe tineri. exista cu siguranta o preocupare pentru pregatirea unor oameni capabili sa faca lectura si predica in sinagoga. pentru ca transmit Cuvantul lui Dumnezeu.). Unele familii se organizeaza in grupuri de cinci sau sase si angajeaza un invatator pentru copii. in miscarea scribilor de orientare fariseica existau doua curente: unul mai rigorist si celalalt mai laxist in materie de puritate rituala. Totusi. fiecare invatat (sau rabbi) era preocupat de formarea discipolilor si a viitorilor scribi care sa-si poata practica meseria in tribunale si sinagogi. el este tinut sa respecte Legea pe care o poate citi la sinagoga (mai tarziu. sa poata primi o educatie cat se poate de cuprinzatoare. Hillel avea aproximativ optzeci. in ceea ce priveste profesorul. Casatoria VARSTA Pana la doisprezece ani copilul este minor si nu poate lua nici o decizie care il angajeaza cu adevarat. in capitalele de regiuni se instituie un fel de scoli unde sunt obligati sa mearga toti tinerii intre 16 si 18 ani. Pe de alta parte. este acceptat pana in sec.Este indemnat sa inceapa munca. doar fiii familiilor instarite puteau primi aceasta invatatura. in acest moment trebuie sa se faca o distinctie intre baiat si fata. in acest moment va fi desemnat ca bar-mitva sau fiul poruncii). invatamantul superior este centrat pe discutie si argumentare intre studenti in legatura cu diferite interpretari ale textului biblic. Mai tarziu. in scoala lui Sammai se cerea un an de stagiu pentru cunoasterea acestor prescriptii rituale.C. Unii carturari accepta si varsta de 24 de ani.. al II-lea al erei noastre (traducerile grecesti ale Scripturii numite ale lui Aquila si Teodotion sunt facute in mediu iudaic. Cu mult inainte de vremea lui Cristos. conform gandirii scribilor. inafara unei credinte foarte profunde sau a unei averi familiale care sa le permita intretinerea. acest lucru va fi prost vazut. 20 Vezi R. p. Nu avem informatii privitoare la scolarizare inainte de distrugerea celui de-al doilea Templu (70 d. intaiul Datator al Legii. parintii vin dupa el. Se considera ca trebuie sa se casatoreasca intre 16 si 22 de ani. sa sadeasca o vie si apoi sa se casatoreasca>. Sunt oare unele din ele vechi? Sa exemplificam. aproape intotdeauna scrib. invatamantul superior este organizat cel dintai. pe cand scoala lui Hillel se multumea cu 30 de zile.. informatiile sunt imbelsugate. nici noaptea>.are grija ca barbatul sa se casatoreasca cel tarziu la 20 de ani si este blestemat cel care nu a facut-o pana la aceasta varsta>. Trebuie sa stranga cele necesare pentru a-si adaposti si hrani corect sotia si copiii. al II-lea al erei noastre.

Dota sau provizia tatalui pentru fiica lui reprezinta un lucru foarte important: aceasta este in fapt. Fiecare stie totusi ca este pe .Fiica intre 12 si 12 ani si jumatate este o adolescenta pe care tatal trebuie neaparat sa o logodeasca deoarece. in fapt. ea devine pe deplin majora si poate deci accepta sau nu in mod liber proiectele tatalui.ceea ce. trebuie sa munceasca pentru a strange o dota pentru surorile lor. bunurile proprii si dota sunt administrate de catre sot. Logodna nu schima nimic din viata viitorilor soti: fiecare continua sa traiasca in propria familie ca si mai inainte. de teama ca nu cumva. Dupa cum am vazut. este actul esential care ii leaga definitiv pe viitorii soti si familiile acestora prin contractul de casatorie. putand proveni dintr-o mostenire sau despagubire in urma unui accident survenit dupa varsta de 12 ani.ceea ce viitorul mire trebuie sa dea tatalui fetei (pentru <cumpararea> fetei). intr-adevar. tatal cauta o partida pentru fiica lui intre rude: acest lucru evita imprastierea bunurilor familiale. Textele precizeaza ca daca tatal a murit sarac. Si ea devine in mod efectiv libera. dar fiicele trebuie sa primeasca o zestre. este interzisa casatoria a doi tineri care nu s-au mai intalnit niciodata. marea majoritate a evreilor ezita mult mai mult. tatal este cel care decide de drept si o poate face impotriva vointei fiicei. unul din ei sa spuna: <Ce am capatat nu e ce speram. in ziua casatoriei. I stipuleaza ca. . Daca tatal a logodit-o sau a casatorit-o inainte de doisprezece ani. Cum barbatii din Ierusalim au luat in mare parte obiceiul de a da casa eventualei vaduve. este sfatuit staruitor sa-i ceara parerea si sa nu se impotriveasca dorintei ei exprese. asa ca nu mai vreau>. . desi nu mostenesc nimic. Tatal care isi iubeste fiica trebuie sa se intereseze in mod special de valoarea zalogului de casatorie si sa se asigure ca viitorul sot il poseda cu adevarat. poseda fata ca bunuri proprii.. Din punct de vedere strict juridic. Valoarea diferitelor elemente ale contractului depinde de averea familiilor si de pretentiile reciproce. sotul este obligat sa ii dea acest zalog. in ziua in care implineste aceasta varsta ea poate spune: <Ma consider ca fiind vanduta sclava si prin urmare astazi ma eliberez>. exceptie facand cazurile in care purtarea proasta a sotiei ar fi notorie. zalogul casatoriei. in mod normal. Aceste bunuri sunt rezervate sotiei: daca devine vaduva ele ii sunt atribuite. Totusi. Acest contract este un act oficial care stipuleaza: . eventual. pentru sot este o mare constrangere sa scrie un <bilet de repudiere deoarece este nevoit sa renunte la uzufructul bunurilor sotiei si la o parte din propriile bunuri (zalogul). dar in cazul despartirii sotilor sau al mortii barbatului. mostenirea ei paterna. Sa precizam cateva aspecte legate de acest contract. iar impartirea intre copii are loc abia dupa aceea daca este repudiata. sotia recupereaza aceste bunuri sau echivalentul lor. inscris mai degraba sub forma de bunuri decat de bani. o lege din sec. daca unii parveniti isi pot permite acest sacrificiu <pentru orice motiv> (Mt 19. o vaduva va pastra pe durata vietii posesia casei sotului ei. oricum.modul in care vor fi impartite cheltuielile pentru sarbatorirea nuntii. In timpul acestei perioade de adolescenta. intaiulnascut primind parte dubla. dupa aceasta varsta.in cele din urma.. care are putere deplina asupra veniturilor pe care acestea le-ar putea aduce. prezinta totodata avantajul ca viitorii soti se cunosc si au o mai mare sansa de a se intelege. fratii. LOGODNA Din punct de vedere juridic. dupa o lege a rabinilor. doar baietii mostenesc. fiind deci cu totul diferita de conceptia noastra moderna.3). . . iar relatiile sexuale nu sunt bine vazute.dota pe care tatal o da fiicei lui.

cu toate consecintele lui. se crede ca El insusi hotaraste toate casatoriile. se canta. ceea ce gaseste apartine tatalui. Aceasta situatie globala explica bine locul limitat al femeii si in acelasi timp insistenta asupra vaduviei care se desprinde din Noul Testament. tanara sotie nu trebuie sa uite in primul rand prescriptia din Dt 22. renuntand la val. . Si mai trebuie ca veniturile sa-i permita sa traiasca! Daca nu. daca e sclava. mutilata: despagubirea este probabil pentru sot. Se stiu putine lucruri despre casatoria in sine. reprezinta desigur timpul necesar pentru ca fata sa devina fiziologic femeie si deci posibila mama: ei insista sa se astepte pana la al patrulea ciclu. datoreaza respect sotului. Copil nu poate poseda nimic. sotie poseda fara a dispune. adica. Se danseaza. daca nu cumva. Trebuie sa intervina vaduvia sau divortul pentru ca femeia sa-si dobandeasca in sfarsit autonomia si sa se bucure de libertate si de posibilitatea de a-si administra afacerile. poate fi vanduta ca sclava. reprezentata de catre sot. nu poate hotari nimic singura (angajamente) reprezentata in justitie de tata. mereu in vigoare.deplin legat de celalalt si ca despartirea nu s-ar putea realiza decat printr-un bilet de repudiere. Se pare ca nu exista o ceremonie religioasa speciala cu exceptia unei binecuvantari rostite de tatal miresei. nu poate hotari nimic singura. Dar intreaga viata a evreului fiind orientata catre Dumnezeu. acest act eminamente uman este sacru prin el insusi. Adevarata binecuvantare va veni odata cu copiii ce se vor naste din aceasta unire. Aceasta nu inseamna ca Dumnezeu nu este avut in vedere: dimpotriva. devine prostituata. mutilata sau deflorata: despagubirea apartine in mod cert tatalui. este ultima zi a vietii ei cand are dreptul sa nu poarte val. Aceasta perioada de logodna dureaza aproximativ un an si. CASATORIA Soseste in sfarsit momentul adevaratei intalniri si al vietii comune. cel mai adesea. Logodnicul care a primit deja zestrea o poate fructifica. inafara cazului in care ea depune plangere impotriva lui. sotia trece de la o supunere totala fata de tata la o supunere cvasitotala fata de sot. dovedindu-si astfel fidelitatea. dupa comentariile rabinilor. in viitorul imediat. sotul ii poate impune angajamente. In noaptea nuntii. in sec. Sotul merge sa-si ia sotia si sa o aduca la el.I. Pentru familie si anturaj este prilejul unor mari sarbatori. fara a fi nevoie de mai mult. datoreaza respect tatalui si fratilor. ea are de ales intre a se recasatori sau saracie.13-21. ceea ce gaseste apartine sotului. inclusiv noaptea. in familia lui: aceasta sosire in familia sotului nu este intotdeauna usoara pentru mireasa. sotul trebuie sa o elibereze. la ea acasa. Prin casatorie. in vreme ce logodnica nu are decat sa astepte cuminte.

Astfel.1). esenienii si zelotii. dupa descoperirea unor manuscrise incepand in 1947.12 (care nu apare la Mt-Lc) este fara indoiala influentata de obiceiurile pagane. Evangheliile risca sa adanceasca aceasta tendinta. nu ii urmeaza pe acesti noi profeti. PUTINA ISTORIE Originea primelor patru grupuri este legata mai mult sau mai putin de perioada macabeilor. femeile nu pot cere divortul... Din aceasta cauza apare uneori tendinta de a proiecta aceasta stare de lucruri in perioada dinainte de 70 gandind ca in perioada lui Cristos lucrurile erau la fel. ipoteza din Mc 10. provoaca revolta lui Matatia din 167.n. in fapt aceste grupari sunt foarte greu de definit. un fel de tendinta noua care este o data desemnata ca fiind secta nazoreilor (F 24. cu conditia ca acestia sa mentina cateva adevaruri esentiale si sa accepte anumite practici. Antioh al III-lea. Din 333 in 198. saduceii. in 166. in epoca rabinica se discuta mult asupra motivului din Dt 24. Dar poporul. care vrea sa impuna religia greaca interzicand circumcizia si practicile iudaice. el este inlocuit de unul din fiii sai. continuau sa se roage la Templu (F 3. pe de o parte.11). regele seleucid al Antiohiei. iudaismul va supravietui datorita fariseilor. l: <daca i-a aflat vreun defect>. doar esenienii. O asemenea simplificare nu tine seama de tumultul de idei ce diversificau in acea vreme iudaismul. Simon este supranumit zelotul. desigur ca ele vorbesc si de saducei. aduce Israelul sub stapanirea sa si vrea elenizarea acestuia. dar singurii adversari seriosi pe plan doctrinar raman fariseii. insa este necesar sa amintim cateva detalii. Ionatan ii urmeaza fratelui sau Iuda. formau deci. Aici ne vom referi in primul rand la cele patru secte prezentate de Iosephus si vom adauga apoi cateva cuvinte despre samariteni si baptisti.5). in 198. Dar razboiul militar si diplomatic va mai dura multa vreme. se bazau pe Scripturi. Am prezentat deja aceasta istorie. Autoritarismul lui Antioh al IV-lea. intr-adevar. iar cea a lui Hillel admitea motive mai putin serioase. doctrina acestor grupuri nu ne este foarte bine cunoscuta: cea a fariseilor este transmisa prin texte scrise tarziu: gandirea saduceilor ne-a parvenit doar prin intermediul criticii aduse de adversarii lor. Dimpotriva. Pe de alta parte. de exemplu ucenicii lui Isus de la Ierusalim par sa fi fost destul de multa vreme considerati ca facand parte din poporul evreu: ei pastrau credinta in Dumnezeul unic. Universul grecesc apare anumitor evrei ca o iluminare si este o invitatie de a iesi din <ghetoul> in care erau inchisi (1 M 1. evreii au trait in pace sub dominatia lagizilor din Egipt. dar a caror lectura prezinta multe dificultati. iar in 143. iudaismul se acomoda foarte bine cu divergentele destul de considerabile dintre membrii sai. in sanul iudaismului. acesta recucereste Templul care va fi purificat in 164 (sarbatoarea inchinarii). de samariteni sau semnaleaza ca unul dintre ucenici. .DIVORTUL Sotul isi poate repudia sotia. ne ofera documente. de irodieni. de al trai altfel. GRUPARILE POLITICO-RELIGIOASE Dupa caderea Ierusalimului in 70 e. in 160. cum ar fi faptul ca femeia a gatit prost o mancare sau chiar ca nu mai place barbatului. iar traditiile lor vor structura legea iudaica pana in zilele noastre. Scoala lui Sammai nu admitea ca motiv decat reaua putare sau adulterul femeii. miscarile baptiste s-au dezvoltat in paturile populatiei care in general nu lasa o literatura. temandu-se ca o data cu obiceiurile va disparea si credinta. Iosephus vorbeste despre trei <secte> (sau curente de idei) prezentand in mod efectiv patru: fariseii. Iuda supranumit Macabeul (Ciocanul?). de a face comert cu acest imperiu grecesc.

12-17: trimitand persecutiile inca de la primele greseli. Simon. Aceste contacte ii deschid fata de civilizatia greceasca in care nu toate sunt rele si care apartine stapanitorilor.13-15). Iason. Marele Preot Onias al III-lea fusese inlaturat de catre Antioh al IV-lea si murise asasinat in exil. La moartea lui. Istoria asmoneilor si a grupului saduceilor care ii sustin vadeste o influenta din . Dar ceea ce in principiu este clar pentru cei care. in 142. o asemenea lepadare de Legamant si de semnul sau tangibil nu poate decat sa atraga dupa sine respingerea poporului de catre Dumnezeu. pana unde se poate merge? De aici vor izvori diferentele dintre grupuri. asa cum vestisera profetii si cum o dovedise Exilul. dar nu din familia lui Sadoc. circumcizia (1M 1. a obtinut functia platind. Pentru credincios. Ionatan era din casta preoteasca. asteptand ca fiul lor. Hircan al II-lea. se implineau sapte ani de cand locul Marelui Preot era vacant. lucru revendicat si de „fiii Iui Sadoc” de la Qumran. Ei apar ca grup organizat in vremea lui Ioan Hircan (135-104) si intervin constant in viata politica a tarii mai ales prin intermediul Marelui Preot si al Sinedriului>21 Deci la origine sunt capii rezistentei in fata necredinciosilor. Or. negociind in acelasi timp si cu adversarii lor directi mai degraba decat sa lase intreg poporul prada macelului. Dumnezeu a evitat apostazia intregului popor si o noua incalcare a Legamantului. Aristobul ii succede pentru un an la domnie. fiind urmat de fratele sau Alexandru Ianeus (103-76). intre 76-67 domneste sotia acestuia. deschisi fata de elenism si fideli dinastiei asmoneilor. fiul sau. va determina ocuparea Palestinei de catre romani (vezi p. iar altii recurgeau chiar la chirurgie pentru a face sa dispara semnul apartenentei la Israel. 1 R 2. adica o intreaga avalansa de nenorociri ajungand pana la pierderea pamantului sfant. ii putem considera drept urmasi ai clerului si ai aristocratiei din epoca macabeilor. Dar trebuie sa revenim la un eveniment cu urmari foarte importante. Fratele lui. fiul lui. preia puterea fondand astfel dinastia asmoneilor. Aristobul al II-lea (67-63) sa atinga majoratul. toti evreii piosi sau unit in jurul familiei Macabeilor din motiv religios: respingeau cu tarie apostazia pe care Antioh al IV-lea voia sa le-o impuna si pe care unii o acceptau pana acolo incat sa-si abandoneze toate obiceiurile iudaice. succesorii sai au continuat sa cumuleze cele doua functii: civila si religioasa. Legitimitatea era legata de apartenenta la aceasta dinastie sadocita. Fara indoiala in acest moment unii evrei piosi au inceput sa se separe de Macabei (vezi mai departe: farisei si esenieni). <sunt zelosi pentru Lege si sustin Legamantul> (1 M 2. inca din vremea lui David si Solomon. ). in 104. dar pentru a asigura victoria cauzei lor sunt nevoiti sa caute sprijin exterior si mai ales la romani. deja conducator al rezistentei armate. acesta reuseste sa obtina independenta Israelului. in 152. SADUCEII Se pare ca numele ii leaga de Sadoc: <saduceii se considera ca fiind detinatorii preotiei legitime dupa traditia din Ez 40. Dupa Ionatan. reuseste in 152 sa se faca numit Mare Preot de catre Alexandru Balas. in 175. La inceput. urmas al lui Aaron. Atunci Ionatan. Dupa asasinarea acestuia in 134. Deci cele patru mari secte se vor naste intr-o ambianta tulbure.35). un preot necunoscut. nu este inlocuit. Alexandra.un alt frate. dar foarte repede este inlocuit de Menelau. Gelozia dintre Aristobul si fratele lui. Dupa cum bine arata 2M 6. Ioan Hircan. un pretendent la tronul Antiohiei. iar preotia Iui a fost considerata ilegitima de catre cei credinciosi traditiei. care va lua titlul de rege. in 159.46. preia stafeta. Marele Preot era ales dintre urmasii lui Sadoc (2S 8.17. este ales apoi Alkim. impreuna cu Matatia.27) este mai putin clar in mod concret: fidelitatea fata de Lege impune oare un fixism absolut? Si daca se admite posibilitatea unei evolutii.

cultul. Aceasta va aduce in Sinedriu cativa scribi care. Saduceii vor putea reactiona cu atat mai putin cu cat conducatorul lor. T. 18. adica conducatorilor preotilor: practic. ci de imparat.T. deci sfintenia. vol. ei sunt nevoiti sa urmeze propunerile fariseilor din cauza presiunii poporului. Din aceasta cauza ei sunt intru totul desconsiderati de poporul de rand. mai ales corvezi.41. oprind in anul 66 jertfa pentru imparat.n. prin legatul acestuia). fariseii le iau autoritatea care le mai ramane: chiar si in domeniul propriu. Este adevarat ca sunt constienti ca prosperitatea lor este legata de linistea poporului: ei sunt deci primii care vor sa opreasca orice miscare populara care ar risca sa atraga represalii. invaluiti in demnitatea lor de notabili. cu atat este mai larg spatiul in care aceasta nu se aplica. data mortii lui Alexandru Ianeus. aceasta apare mai ales in comertul dintre Grecia si Palestina. singura ratiune de a fi care le ramasese. depinde total de puterea civila (asmonei.ce in ce mai mare a luxului si a gusturilor lumii elenistice. acesta era sigur ca astfel va face din el un prieten ale carui sentimente le-ar putea schimba (1 M 10. ei considera ca erezii inovatoare toate traditiile noi. ei par a se ingriji pana la capat atat de popor. cat si de propriile lor afaceri: Iosephus ii arata adeseori intervenind pentru popor pe langa procuratori sau impotriva procuratorilor pe langa imparat. fara de care Hircan al II-lea nu ar fi primit ca semn de recunostinta coroana de aur a Atenei si nu i s-ar fi ridicat o statuie in acest oras. Credinta saduceilor. este rezervata celor care sunt adesea in Templu. Duritatea. Astfel. in Introducerea Bibliei. poporul nu este avut in vedere de aceste reguli si i se pot cere tot felul de lucruri. 21 R.3-4). Roma le-a luat puterea politica si o parte din puterea religioasa (Marele Preot nu mai este ales de Dumnezeu dupa ereditate. apoi Irod si procuratorii romani). ei au putere asupra Templului si deci asupra cultului si asupra Sinedriului pana in 76 I. .49-50). LE DEAUT. intr-adevar.. Totusi. III. saduceii dau o impresie dezolanta : dupa Pompei. suspiciosi fata de Profeti si dispretuitori fata de Scrieri.15-20). Ei au avut rolul principal in moartea lui Isus (cf. atat cat o cunoastem. Au disparut in 70 odata cu Templul. influentate de civilizatiile din jur si promovate de catre farisei. dar numai de acesta. Marele Preot. N. l (Desclee). I e. ei tin sa-si arate fidelitatea fata de Dumnezeul Parintilor si al Legamantului. Nici Ionatan nu va rezista in fata coroanei de aur pe care i-o oferea Alexandru Balas numindu-l Mare Preot. Acest lucru are doua consecinte: omul este liber in afara slujirii in Templu si liber de a avea contacte cu paganii (vezi atitudinea contrara a fariseilor dupa Mt 7. comert important.. vor acapara intreaga putere religioasa. el a inteles cat de periculos era sa guverneze bazandu-se doar pe un singur partid si i-a cerut Alexandrei sa faca loc partidului fariseilor. O aplicare concreta a acestor principii o gasim in regulile de puritate: saduceii considera ca ele nu sunt valabile decat in interiorul Templului. fidelitate ce reprezinta un atu considerabil in justificarea modului lor de viata.16): cu cat Legea este mai precisa si mai limitata. foarte repede.C. in sec. p. Spre sfarsitul vietii. in care omul se bucura de o totala libertate. ei neaga invierea bazandu-se pe conceptia traditionala despre o rasplata imediata si materiala: ei poseda bogatia si puterea pentru ca Dumnezeu ii binecuvanteaza si sunt drepti! A accepta existenta judecatii si rasplatii dupa moarte ar insemna a-si pierde siguranta: este inspaimantator sa traiesti intr-o lume in care <cei dintai vor fi cei din urma!> Iosephus (care este un fariseu si nu-i iubeste) afirma ca <a disputa impotriva invatatorilor intelepciunii pe care ei o urmeaza trece in ochii lor drept o virtute> (Antichitati. se explica bine in acest context.. ei sunt foarte legati de Pentateuh. Cu toate acestea unul dintre ei a declansat catastrofa din 70. In 11. Pe plan religios.

zelotii reactioneaza. este vorba despre existenta de-a lungul secolelor a unei aceleiasi miscari: acesti oameni sunt foarte stricti cu privire la sfintenia Templului si la respectarea Legii si. Ultima provocare va fi jefuirea Templului de catre procuratorul Florus (vezi p. in ochii lui. Astfel.C. dupa exemplul lui Finees. Iehu si Matatia. dar nu actioneaza singur. ci are nevoie de oameni: cu cat omul este mai zelos pentru El. intr-adevar Domnul i-a daruit lui Israel un pamant. Si in aceasta situatie. romanul. cautand realizarea unor aliante cu ocupantul. nici o incalcare a legilor din partea evreilor ori a ne-evreilor. zelotii sunt campionii ortodoxiei si ai integrismului. p. ca tendinta. El recunoaste totusi ca exista o <secta> (pe care nu o numeste) sau uri grup organizat inca din anul 6 i. Atat in planul actiunilor concrete. p.C. 26. Din punct de vedere religios. avand binecuvantarea preotilor. in schimb. unde isi au averile. cand Iuda Galileeanul lanseaza o miscare de revolta impotriva recensamantului facut Quirinius in scop fiscal. Aceasta recunoastere tarzie ca <secta> marcheaza clar resemnarea responsabililor evrei: in aceasta perioada doar cei violenti pot salva ceea ce constituie insasi ratiunea de a fi a lui Israel. tulburari care nu vor lua sfarsit decat o data cu razboiul.6-13). spre marele regret al lui Iosephus. aceasta miscare extremista are radacini foarte adanci in istoria poporului. O intelegere intre cele doua tendinte este imposibila. zelotii au incredere absoluta in Dumnezeu si in institutiile voite de EI: Templul si Legea. a Mesiei lui. intervin printr-un linsaj imediat (moartea lui Stefan ar putea fi un exemplu. Asistam fara indoiala Ia o schimbare provocata de o situatie noua>23. Ei sunt convinsi ca prin actiunile lor de <curatire a nelegiuitilor> grabesc venirea imparatiei lui. iar divergentele apar atat in plan geografic. sunt siguri ca Dumnezeu este cu ei. F 6.C. Evreii pot fi infideli pe plan religios. 22 Vezi Cahier Evangile nr. Ilie. Pentru zelotii din razboiul iudaic dusmanul nu mai este evreul apostat. cu privire la bunurile evreilor. Denumirea de zelot provine dintr-un cuvant grecesc ce indeamna a fi zelos pentru2 . ii executa fara mila pe cei care. cat si in plan social: zelotii sunt originari din Galileea unde se pot ascunde mai usor in nenumaratele pesteri si adesea sunt foarte saraci. aceasta miscare se dezvolta in epoca macabeilor si. 23 J. intelegand aici si planul politic si temporal. Dumnezeu este singurul stapan.12s). cu atat va fi mai bun! . insa in realitate. 11. prin urmare. <toate textele ne descriu zeloti de acelasi fel: rigoristi violenti care. dar. Les dieux deriners les Douze. nu sunt credinciosi Legii lui Moise. Ei pot fi de asemenea infideli pe plan politic. cat si in cel al motivatiilor profunde. pe acest pamant sfant nu tolereaza nici o greseala. in <Revue biblique> 1973. Ne-evreii si mai ales ocupantul trebuie eliminati mai ales daca isi manifesta prea mult stapanirea asupra tarii (prin recensamant) sau daca isi bat joc de institutiile religioase: un act de indiscretie al unui soldat roman si distrugerea prin ardere a unui sul al Legii de catre altul vor provoca pe la anul 50 i. ci romanul si colaboratorii lui.346s. Deja in perioada Exodului. in acest caz zelotii. MORIN. ). Iosephus ii numeste <zeloti> pe cei pe care inainte ii numise <talhari> sau <banditi>. mai degraba decat sa se increada doar in Dumnezeu. incepand cu acesta perioada.ZELOTII Abia odata cu rascoala iudaica din 66 d.. preotul Finees (Pinhas) este infatisat ca fiind zelos pentru Dumnezeu (Num 25. ceilalti domnesc in Iudeea si mai ales la Ierusalim.A. in vreme ce saduceii si prietenii lor asmoneii au tradat cauza religioasa a macabeilor facand alianta cu cei mai rai dintre dusmani credintei.

deoarece datorita lui se pot relua jertfele rituale din Templu si deci Dumnezeu poate fi din nou slavit. constienti fiind de propria lor imperfectiune.FARISEII Fariseii isi fac o remarcabila intrare in istorie in vremea lui Alexandru Ianeus (103-76). Marele Preot. ei il accepta pe Marele Preot Alkim. <Economii>: ce lucru mic as putea implini pentru a-mi creste meritele? . dar inca din vremea lui Iuda Macabeul unii parasesc miscarea pentru ca. poporul <a cerut sa nu mai aiba rege: pentru ca traditia lor era sa se supuna preotilor Dumnezeului pe care il cinsteau. Este trist ca am ajuns sa-i caricaturizam in chip de ipocriti si nu trebuie sa citim literal Mt 23: este un text polemic pe care multi farisei l-ar semna ei insisi. ei isi spun: pentru ca am acumulat multe merite. iar acesti oameni (Hircan si Aristobul). alese liber din aceste patru texte. Irod cel Mare nu ve reusi sa-i determine sai jure credinta. col 1074 sau R. ei indraznesc sa se opuna acestui rege Mare Preot care le reproseaza influenta asupra poporului. ARON. pe cei buni si pe cei rai dintre ei. ceea ce si fac. Acesti hassidim sunt purtatorii. mai ales Ia sinagoga. Mai tarziu. Fariseii vor pastra aceasta atitudine de respect fata de Marele Preot. a fariseilor.C. trebuie de asemenea reconstruita si o viata spirituala capabila sa anime aceste pietre. se straduiesc mai intai s-o traiasca ei insisi si considera ca este datoria lor sa o faca cunoscuta in jur. Saduceii duc o activitate politica de compromis cu puterea pentru a recupera tot ce se poate. legata de o lipsa de incredere in puterea politica. zelotii refuza orice compromis si lupta activ pentru alungarea ocupantului. Iata. sunt de parere ca numai reconstructia Templului. Cei <socotitori>. 151). Les annees obscures de Jesus. Bible. daca nu creatorii. a zidurilor si a orasului Ierusalim nu este de ajuns. refuza angajarea politica activa gandind ca vor obtine mantuirea poporului si a tarii prin pietate. Cand. De aceea. oricare ar fi acesta. Hassidim sunt evreii piosi (intelesul cuvantului ebraic) care. voisera sa determine poporul sa schimbe modul de guvernare pentru a-l duce Ia sclavie> (Antichitati iudaice 14. Patru texte din Talmud ne dau diferite liste (vezi articolul <Fariseii> din suplim. Grasset. oameni piosi. lupta lui Iuda are deja un caracter mai mult politic decat religios.4). acesti piosi nu par a fi unanimi: la inceput sunt de partea lui Matatia. Dict.. acesta a fost inceputul unui razboi civil de sase ani in timpul caruia mii de evrei au fost rastigniti de regele lor. favorizata de un studiu serios al Legii. fii de preoti. imi pot permite si un pacat. In realitate originile lor sunt mai indepartate: pot fi legati de grupul de hassidim si de Esdra. cateva extrase prezentand sapte categorii de farisei: Cei <tari de umeri> : isi scriu faptele pe spate pentru a fi slaviti de oameni. SAPTE FELURI DE FARISEI Fariseii insisi stiau sa-i distinga. in timpul restaurarii nationale animate de Esdra. de exemplu. cu un umor feroce. p. In timpul crizei macabeilor. Aceasta delegatie a poporului este de fapt cea. apropiati ideologic de cei din urma. Dar fariseii au iesit invingatori (vezi p. chiar daca este influentat de elenism. in ochii lor. Vedem infiripandu-se astfel diferentele dintre cele trei curente iudaice. Pompei a venit in Orient si i s-a cerut sa arbitreze conflictul dintre Hircan al II-lea si Aristobul al II-lea. a numerosi psalmi. Cei <molai>: spun ca au o porunca urgenta de implinit pentru a intarzia plata muncitorilor. in 63 i. fariseii. bazata pe studiul Legii pentru a cunoaste vointa lui Dumnezeu si pe rugaciune. ) si au fost foarte influenti in timpul domniei Alexandrei. cunosc bine Legea. 1960. Acesti farisei.

Filon din Alexandria si Plinius cel Batran. multa vreme s-a crezut ca nu se casatoreau. fariseii gasesc un sprijin serios pe langa regii Agrippa I si al II-lea. unii descendenti din familia lui Sadoc. Traiau toti la Qumran sau in comunitati inchise sau traiau si <in lume>? in orice caz este sigur atasamentul lor chiar mai scrupulos decat al fariseilor fata de regulile de puritate si traditionalismul lor absolut in privinta unor probleme: astfel. expresia insasi a vointei lui Dumnezeu. ei sunt cu adevarat aparatorii poporului si apar ca fiind primul partid atat politic cat si religios. Pentru a fi puri. la Iamnia. Preferau inlocuirea arderilor-de-tot cu sfintenia vietii. <fiii lui Sadoc. s-au refugiat in desert. ei au refuzat calendarul seleucid pentru a reveni la cel vechi (ceea ce explica de ce nu celebrau Pastele in acelasi timp cu iudaismul oficial). <Fariseii iubitori>: care se poarta dupa exemplul lui Abraham: acestia sunt cei adevarati. scrisa si orala. dupa o criza in interiorul grupului. daca procuratorii par a fi mai degraba pro-saducei. preotii. I al erei noastre. partid al poporului.14). In sec. Nu ne sunt clare nici unele dintre punctele importante ale vietii lor. Iesiti din mijlocul poporului. ei erau cunoscuti prin Iosephus. cei slabi s-au intors la locuintele lor. esenienii sunt legati de descoperirea <manuscriselor de la Marea Moarta>. Se pare ca Irod cel Mare tinea sema mai mult de ei decat de saducei: la urcarea lui pe tron lichideaza multi opozanti dar se multumeste numai cu o amenda in cazul fariseilor care refuza juramantul de supunere. Totusi. se pare ca in timpul persecutiei macabeilor. Aceasta Lege orala are la fel sau chiar mai multa valoare decat legea scrisa. dat fiind locul lor in Sinedriu. acesta este sensul numelui lor): ei il gasesc prea ignorant fata de Lege si mai ales impur deoarece nu respecta indeajuns Legea sfinteniei. pentru multi. au o pozitie de neinlocuit. fiii lui Sadoc. chiar si intr-un act strict rezervat lui. . in sec. renuntau sa mearga la Templu. din ea va renaste iudaismul. apoi inteleptilor sau carturarilor (rabbi) gratie unei invataturi ezoterice care. Aceasta fuziune dintre laici exilati si preoti saduciti explica bine organizarea lor foarte ierarhizata in care. ESENIENII incepand din 1947. Neincrederea fata de putere si grija pentru educatia maselor vor dobandi fariseilor o enorma audienta din partea poporului de rand pana acolo incat conducatorii vor fi mereu siliti sa tina cont de parerea lor: Marele Preot trebuie sa se supuna hotaririlor lor. precum accesul in Sfanta Sfintelor din ziua de Kippur. Din Legea lui Moise numai o parte a fost pusa in scris. pe coasta mediteraneana. Dar inainte de a ne fi deschis astfel biblioteca lor. restul fiind transmis prin viu grai profetilor de catre Moise. pe cand cei curajosi au mers la Qumran unde i-au gasit pe primii refugiati ai persecutiei. prea pangarit in ochii lor de cand s-a schimbat calendarul si marii preoti nu mai sunt sadociti. la toate nivelele. fariseii se vor separati de el (dupa toate aparentele. se dobandesc meritele necesare pentru mantuire si pentru trimiterea lui Mesia care va intemeia in sfarsit imparatia lui Dumnezeu si in acelasi timp ii va alunga pe romani si pe toti ceilalti ocupanti. ei faceau mai multe bai pe zi si. dar s-au descoperit un tratat despre casatorie si morminte de femei.. Istoria si mai ales originea lor nu ne sunt inca intru totul clare. devine din ce in ce mai importanta (vezi Cahier Evangile nr. Si in masura in care este respectata toata aceasta Lege. Miscarea fariseilor era singura miscare religioasa destul de profunda pentru a rezista catastrofei din 70. mai ales.<Scrupulosii> care intreaba: Ce pacat ascuns am comis ca sa-l indrept cu o fapta buna? <Fariseii tematori>: cei care se poarta ca Iob. I.

scufundare in apa. dupa cum arata Iosephus si Plinius. in ce masura impartaseste Isus aceste idei?25 SAMARITENII Desi nu apartineau propriu-zis iudaismului si nu constituiau o secta iudaica.1-5) asa incat crestinii sunt obligati sa polemizeze impotriva lui . Alaturi de aceste doua grupuri organizate.1-2). 3. Se considerau ca fiind ostirea sfanta a lui Dumnezeu care va trebui sa lupte pe pamant Si sa-i nimiceasca pe toti nelegiuitii in momentul in care Dumnezeu le va face semn. . Se cunosc mai ales doua grupari baptiste: cel care se aduna in jurul lui Ioan supranumit Botezatorul si care va dura destul de multa vreme (cf. refuza sa-l inceapa atata vreme cat Dumnezeu nu le da semnalul. Este sigur ca Irod cel Mare. Dezvoltandu-se in poporul de rand.).6. prezentat de J. dar in stil roman inafara Palestinei. facut o data pentru totdeauna (ceea ce il deosebeste de riturile de purificare ale altor secte) este un rit implinit in vederea iertarii pacatelor. ei ii pomensc pe irodienii (Mc 3. mesianica ce ar fi riscat sa le conteste puterea. Acest din urma grup va fi desigur intru totul preschimbat de persoana lui Isus.7-14). Ei vor disparea in aceasta rascoala24. in acest moment. Pana in zilele noastre. apoi Antipa in Galileea si in cele din urma cei doi Agrippa nu ar fi putut domni fara sa aiba partizani si prieteni care traiau ca ei: ca evrei in Palestina.4 al revistei Le Monde de la Bible.25 si 19. altfel necunoscuti. Lc. cu exceptia razboiului din 66-70 in care sunt (incepand cu care <semn> al lui Dumnezeu?) de partea zelotilor. mandeenii sunt supravietuitori ai acestor grupuri. chiar pacatosilor si paganilor (cf. I e.n. dar fascinant pentru evreii care vor sa se daruiasca total lui Dumnezeu.. 4. Ei vor sa fie mereu pregatiti din punct de vedere ritual pentru acest razboi sfant dar. Se pare ca erau caracterizate de vointa de a propune tuturor . dimpotriva. 1978. Acesti esenieni sunt. IRODIENII Daca evanghelistii nu vorbesc despre esenieni.28. Aceasta miscare era caracterizata si prin respingerea Templului si a jertfelor sangeroase. Care a fost impactul lor politic in societatea iudaica din sec. I? Nu stim nimic.si nu numai unora . O foarte buna selectie a principalelor texte poate fi gasita in suplim. Botezul. contrar zelotilor. Trebuiau sa fie foarte atenti la tot ce ar fi putut constitui (sau parea) o miscare. Nr.mantuirea. POILLY. nimicirea celor rai si triumful sfintilor. la Cahier Ev. un grup foarte inchis. de ex.22.asteptand ca Dumnezeu sa binevoiasca restabilirea cultului si a Templului in puritatea lor originara. Le Manuscrits de la Mer Morte et la Communaute de Qumran. 24 Vezi nr. in popor trebuie sa se fi inmultit diferite practici baptiste. MISCARILE BAPTISTE Se presupune ca in sec. Articolul Qumran din suplimentul de la Dictionnaire de la Bible (1978) este mai tehnic. la Curte si in viata privata. in Palestina existau miscari de <trezire religioasa>. ingerii din cer vor lupta si ei impotriva demonilor intr-o lupta eshatologica ce va asigura victoria finala a lui Dumnezeu. F 18.si grupul nascut in jurul lui Isus care el insusi boteaza (In 3. samaritenii trebuie considerati ca o comunitate caracteristica a mediului palestinian.ele nu au lasat nici o urma literara.

Ne putem gandi la intoarcerea din Exil.161-164. Totusi. Huit fiches pour etudier l’A. Relatiile dintre Ierusalim si Samaria au fost adeseori foarte tensionate dar inlauntrul unei stranse comunitati de destine. Dar se manifesta o diferenta fundamentala prin refuzul celorlalte carti.12. III. VIII. Cetatile pot avea un zeu protector . p. cei ai vecinilor. profetul din Dt 18.l. cel care se intoarce. odata cu abandonarea Sihemului pentru Silo. voi. este de altfel mentionat in cea de-a zecea porunca din versiunea samariteana a Decalogului. La samariteni exista si un mesianism. Pentru ei. samaritenii ar fi inaltat un templu pe muntele Garizim. Pe varful acestui munte ei celebreaza marile sarbatori si mai ales Pastile dupa ritualul din Ex 12. astazi se considera mai degraba ca formarea <sectei samaritene este mai tarzie. REZISTENTA IUDAICA Puterea romana a facut eforturi pentru a recunoaste specificitatea evreilor si le-a acordat privilegii conforme cu traditiile lor. cum este Mesia iudaic. 25 Vezi C. pe Moise interpretul lui. dupa Iosephus. samaritenii sunt oameni ai Legii reprezentate de cele cinci carti ale Pentateuhului. Ei se vor mostenitori ai triburilor din nord. 10). eliberarea din Egipt si revelatia de pe Sinai.29 si 27. loc al binecuvantarii dupa Dt 11. Garizim. asirienii au deportat o parte din locuitori si au adus in tara coloni mesopotamieni. ei ii urmeaza riguros prescriptiile in ceea ce priveste. circumcizia. sabatul sau sarbatorile. dupa multe revolte politice. s-au exercitat influente reciproce intre evrei si samariteni.15 care va veni la sfarsitul timpurilor pentru a reaseza totul in ordine.I-am putea caracteriza prin apropierea si totodata opozitia lor fata de iudaism. ei il asteapta pe Taheb. La fel si chiar mai mult decat evreii. pagana si politeista. . Dominique. ci un fel de nou Moise. Dimpotriva. indivizii pot avea o devotiune particulara. publicata de <Evangile et Vie> si Centrul St. PERROT. Acestia ar fi fondat un cult sincretist cu ajutorul unui preot local. iudaismul tarziu se reclama ca provenind din monoteism si din Torah (Legea).T. dupa caderea regatului din nord si cucerirea Samariei in 721.T. S-au mentinut legaturi. dar au continuat sa traiasca pana in zilele noastre ca popor religios. ramase fidele credintei lui Moise. Conform relatarii din 2R 17. Desi traditia samariteana plaseaza ruptura cu mult inainte. la perioada lui Zorobabel si Neemia sau la momentul cuceririi lui Alexandru: abia atunci. de exemplu. Este una din rarele deosebiri dintre Pentateuhul samaritean si textul primit. 26 Aceasta prezentare a samaritenilor. (A. lumea greco-romana. nu cunoaste notiunea de adevar exclusiv. adevaratul sanctuar al pamantului sfant si singurul loc de cult legitim este muntele Garizim care domina antica asezare a Sihemului. Opozitia lor fata de Templul din Ierusalim i-a putut apropia de esenieni ca si de unele curente ale crestinismului primar26. facuta de P. de altfel in anumite privinte acestia din urma sunt mai apropiati de saducei decat de farisei.divinitati poliade -. de ROBERT. Liturghia si literatura lor religioasa celebreaza Dumnezeul unic. Opozitia fata de civilizatia greco-romana in domeniu religios. Nu este un urmas al lui David. au disparut ca Stat. prin aceasta insa nu neaga existenta altor zei. ale Vechiului Testament si mai ales prin nerecunoasterea Ierusalimului ca metropola religioasa si a Templului lui Solomon ca sanctuar central. in Introduction a la Bible T. acestia au refuzat sa se lase asimilati si. Istoria originilor acestei comunitati este greu de trasat cu certitudine. ai . este extrasa din Une inititation a la Bible.

Etnarhatul evreilor nu este constrans la acest cult: Marele Preot este autorizat sa se roage <pentru imparat> in loc sa invoce in mod direct persoana acestuia. act civic si religios. un simplu supus al imperiului nu are in mod obisnuit ocazia sa-si manifeste aprobarea sau dezaprobarea in aceasta privinta28. incepand din 27 i. Pe atunci teatrul isi pierduse legaturile religioase cu zeul Dyonisos. in Occident. indragirea spectacolelor.C. . 28 in timpul perioadelor de persecutie. Scopul este de a cere zeilor sa-l pastreze pe suveran sub protectia lor. cetatile din Galii se vor reuni in fiecare an la l august in jurul altarului lui Romulus? si al lui Augustus inaltat la Lyon27. Aceasta koine de civilizatie presupune intr-adevar un anumit numar de valori straine iudaismului ortodox ca de exemplu dispretul pentru munca manuala. De altfel. asiduitatea cu care se practica gimnastica sau folosirea bailor. arta greceasca. Un pasaj din Iosephus Flavius evoca bine acest dezgust: <Sa dai oameni prada fiarelor salbatice pentru placerea spectatorilor parea o nelegiuire izbitoare. Pentru unii imparati nu are loc nici o judecata nici intr-un sens. Caligula va fi cat pe-aci sa provoace o revolta prin dorinta de a-si face o statuie in Templul din Ierusalim. destul de neindemanatic numita cult imperial (ar fi mai bine sa se vorbeasca de cult inchinat imparatului) isi afla originea indepartata in cultul eroilor dezvoltat in Grecia si in mistica conducatorului. nu are valoare in ochii evreilor. aparent mai inocenta. Augustus si Claudius au fost fiecare proclamati divus (zeu). de exemplu.. refuzul de a aduce cult imparatului era considerat ca fiind un act de nesupunere si atragea adesea dupa sine moartea crestinilor. moartea lui va permite ne-executarea acestui proiect. si cu precadere cea statuara. este de asemenea obiect de scandal: ideea pe care si-o fac grecii despre frumusetea corpului uman este necunoscuta evreilor pentru care nuditatea nu poate fi decat dezonoranta. Aceasta devotiune. sau un cinstitor al lui Isis nu vor vedea nici o contradictie intre pietatea personala si cea publica. dar o nelegiuire si mai mare se dovedea a fi 27 Cu ocazia unei asemenea adunari au fost ucisi in 177 martirii din Lyon. in lumea romana. La fel. acest cult nu priveste decat persoanele oficiale sau asociatiile care doresc sa-l cinsteasca pe imparat. nu exclude alte culte. Acelasi lucru si in ceea ce poveste spectacolele din amfiteatre care prezinta lupte intre gladiatori sau intre oameni si fiare.strainilor sau ai dusmanilor. in timp ce memoria lui lui Caligula a fost definitiv condamnata (damnatio memoriae). Curand au urmat si alte cereri analoage. nici in celalalt (ca in cazul lui Tiberiu). cultul de care se bucura imparatul este cu totul socant pentru evrei. printre care si tanara Blandina. unele cetati din Asia Mica i-au cerut lui Augustus autorizatia de a-i aduce onoruri divine: prin construirea unui Templu si prin organizarea de jocuri in cinstea aniversarii lui. In plus. Cultul imparatilor defuncti nu se adreseaza decat acelora dintre ei care au beneficiat de onoruri neobisnuite: aceasta decizie este luata de Senat care exprima astfel un fel de judecata cu privire la faptele suveranului decedat. Acest cult. Vedem deci ca la nivel juridic Roma a incercat sa nu ofenseze sensibilitatea religioasa a evreilor. incurajate de putere. un asemenea altar va fin inaltat si la Narbona. iar altul la Taragon. comediile sau pantomimele de inspiratie populara trateaza subiecte dintre cele mai indecente. Un credincios al lui Mitra. curenta in epoca elenistica. trebuie sa facem o distinctie intre cultul inchinat imparatului in viata si cel care i se aduce dupa moarte. Gimnastica. dar trecea cu usurinta in ochii evreilor drept o manifestare de desfrau cu atat mai mult cu cat tragediile pun in scena pasiunile dezlantuite ale oamenilor si ale zeilor. Antagonismul dintre iudaism si civilizatia greco-romana se face mult mai simtit la nivelul valorilor culturale si al artei de a trai.

Dupa multe peripetii. mai mult decat toate celelalte. unul era rezervat evreilor. pentru anii se pangari si a putea manca Pastele> (In 18. conducandu-i la teatru. Legand solutia politica de speranta mesianica.37). Miscarile sporadice Aceste reticente si opozitii explica de ce lumea iudaica nu a cunoscut in epoca romana decat unele momente de pace relativa. i-a chemat pe cei mai multi dintre ei si. in trecere prin oras.1) iar Iosephus Flavius ne spune ca Pilat actionase cu asprime la Ierusalim si in Samaria (Antichitati iudaice XVIII. 274-279). intr-adevar. Mai precis. Este cunoscuta mai bine. Cand au strigat: <chipuri omenesti>. Aceasta scrisoare impaciuitoare recomanda celor doua comunitati sa traiasca in buna intelegere si confirma privilegiile evreilor. scrie Ioan in legatura cu procesul lui Isus. Exista si o opozitie in mod mai direct politica: un anumit numar de evrei regreta independenta si vor sa respinga jugul roman. insa. Ambasade si contra-ambasade sunt trimise la Roma. Aceasta opozitie est cu atat mai incrancenata cu cat evreii nu sunt intru totul de aceeasi parere in acesta privinta: unii vad cu ochi destul de binevoitori bunastarea pe care o aduce civilizatia romana. apoi ii cheama la Antiohia pe principalii responsabili evrei pentru a le aduce la cunostinta dorintele imparatului si a-i determina sa-i convinga pe coreligionarii lor sa le accepte cu calm. pe cand altii nu vad in ea decat o mare nelegiuire. printr-un edict confirmat de o scrisoare trimisa alexandrinilor si publicata in luna noiembrie a aceluiasi an. a fost de partea grupului nationalist grec si nu a intervenit atunci cand acesta l-a insultat pe Irod Agrippa I. Faptele Apostolilor fac aluzie la unele miscari mesianice. se vorbeste si de un egiptean care a dus in pustiu 4000 de ucigasi (F 21. 62 si 87). <Venira niste oameni. una condusa de un oarecare Teudas. ei vad mantuirea lui Israel in crearea unui stat teocratic si sunt partizanii unei actiuni directe impotriva ocupantului: Este ingaduit sa dam tribut Cezarului? este intrebat Isus (Mc 12. Refuzul . le-a aratat trofeele si i-a intrebat doar ce credeau ca sunt aceste obiecte.36-37). Flaccus. care ii adusera lui Isus vestea despre cele intamplate galileenilor al caror sange Pilat l-a amestecat cu sangele jertfelor lor> (Lc 13. Irod. sa se ocupe de confectionarea si amplasarea statuii. lucru care era impotriva obiceiurilor nationale de cult si care ii umpleau de o furie cumplita. Anumite texte ne lasa sa subintelegem existenta mai multor incercari de rasculare.1317). fariseii si in general evreii ortodocsi considera ca orice contact cu un strain produce o pan’garire rituala care necesita o purificare: <Nu au intrat in pretoriu. noul imparat Claudius regleaza situatia. a dat ordin sa fie ridicate ornamentele care le acopereau si a aratat intregului popor lemnul gol> (Antichitati iudaice XV. Din cele cinci cartiere ale orasului. Caligula hotarise sa ridice in Templul din Ierusalim o statuie a lui Zeus avand propriile lui trasaturi. pe atunci legat procurator al Siriei. il insarcinase pe Publius Petronius..28). intelegand inoportunitatea acestei hotariri.inlocuirea obiceiurilor impamantenite cu practici straine. fara indoiala in martie 41. Prefectul Egiptului. alta de catre Iuda Galileeanul (F 5. In aceeasi perioada apare un inceput de revolta in Palestina. gratie relatarilor lui Iosephus Flavius si Filon. se pare ca Petronius lasase lucrurile sa taraganeze cat mai mult cu putinta: incepe lucrarile la statuie la Sidon. vazand pana la ce punct erau tulburati. ii chinuiau trofeele deoarece credeau ca erau statui acoperite cu arme. scrie Luca. Acest lucru a fost urmat de o miscare populara si de o adevarata persecutie impotriva evreilor care au fost siliti sa se retraga in cartierul lor ca intr-un adevarat ghetou. revolta care a tulburat Alexandria in timpul lui Caligula.

Caligula i-ar fi scris atunci lui Petronius sa amane proiectul. el si-a instalat tabara pe Muntele Scopus (la nord de Muntele Maslinilor). a fost asasinat.din intamplare sau din providenta divina? . intelegand foarte repede ca nu era indeajuns de puternic si nici suficient echipat pentru a asedia Ierusalimul. Aceasta initiativa s-a dovedit conforma cu aspiratiile maselor avand in vedere ca eforturile de pace ale preotilor si levitilor au ramas fara nici un rezultat. Marele Preot. explicandu-i ca hotarise sa puna sa i se construiasca o statuie la Roma. iar Florus a fost nevoit sa fuga la Cezareea. dar nu lui Florus si s-au retras in fortareata Masada. IOSEPHUS CONDUCATOR DE RAZBOI Conduita lui Iosephus a fost foarte ambigua. Din acest moment situatia a evoluat foarte rapid. fara a preveni populatia. in acelasi timp. Cestius Gallus: cu legiunea a XII-a. ca intotdeauna in astfel de cazuri. Incidentul s-ar fi putut opri aici daca escorta procuratorului nu ar fi fost atacata in momentul in care parasea Ierusalimul. el a inceput o retragere care. Revolta de 66-70 d. A aparat cu vehementa orasul Iotapata.a ramas la urma impreuna cu un altul. Agrippa al II-lea s-a intors in graba de la Alexandria pentru a-si indemna compatriotii la moderatie. Desigur ca acesta din urma nu a apreciat acest umor si. Atunci cand Titus a reusit sa intre. a fost imediat coplesit si alungat din oras. Agrippa I. s-a incheiat in dezordine (octombrie 66).previzibil al conducatorilor este confirmat prin manifestatii la Ptolemais si Tiberiada. a spulberat atunci orice posibilitate de impacare intrerupand jertfa zilnica in onoarea imparatului. fara a tine cont de incercarile de mijlocire al notabililor si nici chiar de petitia Berenicei29 a prins si executat cativa responsabili. Descoperindu-i ascunzatoarea. Petronius ii scrie lui Caligula ca lucrarile sunt in intarziere si ca evreii risca sa neglijeze munca campului in momentul secerisului pentru a-si manifesta opozitia. il sfatuieste pe Caligula sa continue conduita predecesorilor sai respectand specificitatea religioasa a Palestinei. debutase in confuzie. In acest moment a intervenit legatul de Siria. A inceput o lupta de strada extrem de violenta. fara sa se fi stiut cum a fost declansata. sustinut de cateva trupe trimise de Irod Agrippa ai II-lea. Eleazar. Iosephus . incoltita. Anania. . cohorta romana si-a gasit refugiu in cele trei turnuri irodiene. Partidul impacarii. in timp ce rebelii incendiau palatul Iui Irod. Confruntarea a fost evitata prin asasinarea lui Caligula in ziua de 24 ianuarie 41. dar pune totodata in lumina diviziunile latente dintre evrei. Dar rebelii s-au multumit sa raspunda ca voiau sa ramana supusi imparatului. in acelasi timp. locuitorii Ierusalimului au iesit pe strazi cu cosuri facandu-se ca cersesc pentru a se ingriji de nevoile procuratorului. Totul incepe printr-un eveniment aparent fara importanta: procuratorul Florus luase 17 talanti din vistieria Templului. reintors la Roma. ceea ce echivala cu un act deschis de rebeliune. Revolta s-a intins curand si in celelalte orase ale Palestinei si chiar la Alexandria. pe care o va aduce el in momentul calatoriei pe care planuia sa o faca in Orient si pe care o va instala el insusi la Ierusalim. in urma unei ambuscade. Iosephus a reusit sa se ascunda intr-o pestera in care se aflau deja aproximativ 40 de notabili. locuinta Marelui Preot si ocupau fortareata Antonia. Caligula nu se lasa convins si ii raspunde lui Petronius sa se grabeasca. romanii i-au promis viata cu conditia de a se preda: ar fi facut-o daca insotitorii lui nu ar fi protestat propunand o sinucidere colectiva: <Pentru ca am hotarit sa murim.C. fiul Marelui Preot Anania. pentru a-si bate joc de el. sa tragem la sorti ordinea in care vom fi ucisi: fie ca cel care trage primul numar sa fie omorit de cel care are numarul urmator>. un corp de 2000 de barbati adunati din alte legiuni si trupe auxiliare furnizate de regii aliati (printre care si Agrippa al II-lea). Marea revolta care a izbucnit la sfarsitul domniei lui Nero marcheaza declinul iudaismului palestinian. recrutat dintre farisei si anumiti preoti. Miscarea.

Cand acest lucru s-a realizat. p. ceea ce i-a atras ura coreligionarilor sai. Aceste evenimente explica de ce inaintarea romana nu a continuat in 69.53. in iunie. Lidia. Iamnia. ei afla ca Galba tocmai fusese asasinat (15 ianuarie 69) si ca situatia era confuza. A reusit sa fuga din orasul Giscala (in nordul Galileei) chiar inainte de capitulare si s-a refugiat la Ierusalim. 29 Vezi Cahier Evangile nr. El incepe deci prin a ataca Galileea. Vespasian profita de acest adevarat razboi civil pentru a supune teritoriile ce incojurau Ierusalmul. A trait apoi la Roma unde a primit cetatenia romana o data cu numele de Flavius. soseste si vestea mortii Iui Nero si proclamarea lui Galba. Din acest moment. poate incepe pregatirile pentru asediul Ierusalimului si asteapta ca evreii sa-si slabeasca ei insisi puterile in lupte sterile. Dar. o conspiratie sustinuta de Tiberiu Alexandru. poate pe drept. Apoi ocupa cu usurinta Tiberiada. zonele joase sunt repede abandonate. 387-388).21. se refugiaza la Iotapata. prefectul Egiptului. Ioan a omorit cativa din capii rezistentei si devenise astfel atotputernic la Ierusalim. Atunci s-au intors. Eleazar. iar armata lui Iosephus Flavius. in iulie 69. ajunsi la Corint. Se pare ca in acest moment comunitatea a parasit Ierusalimul refugiindu-se la Pella (la est de Iordan). doua zile mai tarziu. in acelasi timp. la Ierusalim situatia se degradeaza: capii rezistentei intampinau o vie opozitie din parte zelotilor care ii suspectau de pactizare cu romanii. el s-a prezentat cu multa maiestrie drept profet si i-a promis acestuia ca in curand va fi proclamat imparat. inspaimantata de perspectiva unei confruntari fata in fata. Vespasian cucereste orasul dupa un asediu de doua luni. Gamala Trahonitidei si Muntele Tabor si se intoarce pentru a ierna la Cezareea. Iosephus l-a insotit pe Titus la asediul Ierusalimului si i-a slujit drept interpret. tara este impartita in districte militare in fruntea carora o adunare plaseaza conducatori. prea lipsit de entuziasm si incercase sa determine asasinarea lui. rasculatii urmati de imensa majoritate a populatiei s-au organizat. in Palestina si Siria. capetenia lor. in timp ce blocarea Ierusalimului continua. el a distrus intreaga Peree. Vespasian il trimite pe fiul sau Titus insotit de Irod Agrippa al II-Iea sa-l felicite pe noul imparat. pronuntase un lung discurs pe care il relateaza Iosephus Flavius. SINUCIDERE COLECTIVA LA MASADA inainte ca oponentii de la Masada sa se omoare unii pe altii. Acesti extremisti pe care Iosephus ii numea sicari (dupa numele sabiei lor scurte sica) erau condusi de catre Ioan din Giscala. beneficiind de o pensie imperiala. Iata cateva pasaje: . il respinsese in mod violent pe Iosephus pe care il considera. la inceputul razboiului. Noul legat concepe un plan de razboi simplu si eficace care consta in avansarea progresiva dinspre Siria fara a lasa nici urma de rezistenta dupa el. Vespasian l-a eliberat. incearca sa-l impuna la putere pe Vespasian. in tot acest timp. Iosephus Flavius este insarcinat cu organizarea rezistentei in Galileea. Acesta. Aducand idumei pentru a-si intari trupele. Acesta din urma dispune de trei legiuni din Siria si de o a patra recrutata din fortele stationare in Egipt. apoi a doborit cu usurinta Antipatris. in primavara anului 67. Adus inaintea lui Vespasian. beneficiaza curand si de acordul armatelor dunarene.pe care nu i-a fost greu sa-l convinga sa se predea! (Razboiul iudaic III. El este proclamat imparat la 1 iulie si. Vespasian se indreapta atunci spre Alexandria pentru a se asigura de posesia uneia din cele mai bogate provincii ale imperiului si lasa conducerea razboiului in seama fiului sau Titus. in aceasta calitate. in martie 68. Neapolis si Ierihonul. Nero ii incredinteaza lui Vespasian conducerea razboiului.

fariseii. 386-387). Herodium si Masada. Ultimele zile ale asediului au fost deosebit de atroce. Se stie ca atunci s-au purtat lupte foarte dure la Alexandria si Cirene. in acest moment. Titus reuseste sa strabata cele trei ziduri de aparare si. Miscarile au inceput in 115 si au degenerat intr-un adevarat razboi avand in vedere ca in 116 ne-evreii au fost nevoiti sa paraseasca Alexandria si au avut loc confruntari si la Hermopolis si Memfis. dar ne ramane inca alegerea libera a unei morti nobile impreuna cu cei pe care ii iubim cel mai mult.cand. in primavara lui 70. in timpul asediului final.325-327. Ioan profita pentru a-l asasina impreuna cu partizanii sai. fusese judecat spre pietre. Eleazar propune un armistitiu si deschide accesul in Templu. dar. Aceasta ceremonie a avut loc la Roma in anul 71. s-au revoltat si evreii din Mesopotamia. Pentru Paste. iar Eleazar s-a retras in curtea Templului. inafara de prizonieri.. cred ca Dumnezeu ne-a acordat aceasta favoare de a avea in mainile noastre puterea de a muri in mod nobil si liber. De acum inainte. prin urmare Traian a trebuit sa trimita 3000 de oameni pentru a repopula cetatea. spun. La Cirene. Un oarecare Artemion ii indemnase la rascoala si pe evreii din Cipru care au devastat orasul Salamis.<Am fost primii dinte toti care ne-am revoltat. inca de la inceput . vom muri ca oameni liberi impreuna cu copiii si femeile noastre! Aceasta ne-o cer legile. Impozitul (Didrahma) era de acum varsat intr-o casa imperiala speciala. Dupa victoria lui Traian. Revolta lui Bar-Kosba Nu se mai cunoaste nici o revolta pana in perioada lui Traian. patrunzand in interior. Se pare ca ludeea a devenit din acest moment o provincie. nu au gasit decat doi supravietuitori: toti ceilalti se omorisera. Dimpotriva. Poate ca ar fi trebuit. atunci Ioan si Simon se impaca. orasul. Ioan si Simon au fost luati prizonieri si tinuti pentru a fi de fata la triumful lui Titus. Templul a fost incendiat si. alegand afirmarea libertatii. in acelasi timp. dupa Iosephus. Disparitia liturghiei sacrificiale a atras dupa sine declinul familiilor sacerdotale si stingerea progresiva a partidului saduceilor. Templul aproape distrus era inchis sacrificiilor. suntem ultimii care purtam armele impotriva romanilor. Titus ataca zidurile in trei puncte diferite. Dupa reprimarea revoltei in . iar femeile si copiii o implora… (Razboiul iudaic VII. dar Masada s-a impotrivit cu incrancenare. am suportat continuu tratamente dure din partea celorlalti si inca si mai dure din partea dusmanilor . Acest ultim bastion al rezistentei iudaice a disparut deci in aprilie 72. iar combatantii. Romanii au fost nevoiti sa inalte un dig de pamant pentru a asalta zidurile. Simon bar Goria se afla in oras. Primele doua s-au predat destul de usor. Dupa lupte dure. Titus incheie concentrarea trupelor in jurul Ierusalimului. sa citim planul lui Dumnezeu si sa recunoastem ca neamul iudeu. desi adusi la infometare au rezistat. cartier dupa cartier. odinioara mult indragit de El.este impartit in trei: Ioan din Giscala detine Templul si imprejurimile. in care stationau doua legiuni. privilegiu refuzat tuturor celor care au intampinat o infrangere neasteptata. se aflau si candelabrul cu sapte brate (menora) si masa painilor punerii inainte. evreii condusi de un <rege> numit Lucuas sau Andreas incendiasera templele si omorisera o parte din populatie. Fara a deveni sclavi. cultul sinagogal dobandea o importanta exclusiva sub conducerea invatatorilor legii. Soarta noastra este o robie sigura. Putin mai tarziu. fiscus iudaicus. Titus nu a putut face nimic pentru a stinge focul intr-atat soldatii sai erau cuprinsi de o furie atatata de lungile saptamani de asediu.ar fi trebuit. construieste un rambleu in jurul orasului pentru a impiedica populatia sa fuga. Mai rezistau inca trei fortarete: Macheront. in orice caz. care reconstruisera o scoala la Iamnia sub directia lui rabbi Iohanan ben Zahhai.

evreilor li s-a ingaduit sa vina pentru a venera fundatiile Templului (zidul plangerii). UN AUTOGRAF Acest bilet este scris si semnat de Bar Kosba. idumei. urma sa fie asigurat de trimisii lui Simeon care urmau sa petreaca sabatul la Iesua. Cauzele precise ale rebeliunii sunt neclare. conducatorul celei de-a doua revolte. Abia in timpul lui Constantin. Fii curajos si intareste curajul oamenilor locului. Este o amenintare cu inchisoarea adesata conducatorului taberelor. Sa ramana la tine in timpul sabatului. Adrian a fondat o colonie romana. T. in ziua comemorarii distrugerii Templului. desigur refugiati civili instalati in satele din sudul Iudeei. Din Ierusalim nu mai ramasesera decat cateva case si o bisericuta crestina pe Muntele Sion. aceasta interdictie parea grava mai ales pentru evreii ortodocsi. Lui Iesua i se cere livrarea unei cantitati considerabile de grau. Simeon fiul lui Kosba pentru el insusi. voi pune picioarele voastre in lanturi. ci si pe samariteni. <Din partea lui Simeon fiul lui Kosba catre Iesua fiul lui Galgula si oamenilor din Ha-Baruk. Fa in asa fel incat fiecare sa fie multumit. Transportul. Aelia Capitolina. caci ea echivala cu impiedicarea supravietuirii poporului ales. cu o caravana alcatuita din aproximativ 30 de magari a caror sarcina este de 60 kg. intr-adevar. Noua revolta care izbucneste in 132 in Palestina este din nefericire foarte putin cunoscuta din lipsa unor documente intr-adevar clare. nabateeni si preotii egipteni. in plus. Totusi.> (traducere in limba franceza J. luptele au fost foarte dure pentru ca in 135 Palestina parea sa fi devenit un desert. Adrian a reinnoit interzicerea castrarii asimilandu-i circumcizia si impunand contravenientilor pedeapsa cu moartea. salutare! Sa-ti fie cunoscut ca trebuie sa trimiti cinci care cu grau prin oamenii casei mele. Si am ordonat ca oricine iti va da graul sau: (in ziua de dupa sabat). isi spunea print al Israelului si ca fusese recunoscut ca mesia de catre Rabbi Akiba. si a pus sa se construiasca pe locul Templului un sanctuar inchinat lui Jupiter Capitolin. Pace tie. nici un evreu nu mai putea patrunde in oras sub pedeapsa cu moartea. E de presupus ca interzicerea circumciziei a fost cea care a umplut paharul. este probabil ca Adrian planuise inca din 130 sa fondeze o colonie romana pe locul Ierusalimului. Nu cunoastem aproape nimic cu privire la miscarea militara. Pregateste deci fiecaruia un loc de oaspete. dar au fost repede inabusite. Oricum. Revolta s-a intins repede in tot tinutul iar noul print a pus sa se bata monede datate in anul I sau II (dupa obiectele descoperite) al eliberarii Israelului. o data pe an. salutare! Iau cerurile ca martor impotriva mea ca. daca vreunul dintre galileenii care sunt la voi nu este bine primit. au permis scoaterea la lumina a unor obiecte ce apartinusera rasculatilor. Aceasta pozitie generala nu-i atingea numai pe evrei. sapaturile arheologice facute in desertul lui Iuda si mai ales in asezarea Qumran. aproape de Marea Moarta. ei sa il aduca. Totusi. daca continua sa faca necazuri galileenilor. ‚asa cum am facut la Ben Aful. Stim ca Simon bar Kosba conducatorul acesteia. precum si a unor documente din corespondenta lor. iar Eusebiu in Istoria ecleziastica nu vorbeste aproape deloc. O alta scrisoare scrisa de un scrib profesionist ne arata cat de bine era organizata administratia. Autorii pagani nu au facut decat scurte aluzii. MILIK) .Palestina au mai ramas cateva miscari pana la inceputul domniei lui Adrian. <Din partea lui Simeon catre Iesua fiul lui Galgula. De acum inainte.