PALESTINA in timpul lui Isus Introducere Fiul lui Dumnezeu nu s-a facut om in general: ci a luat chipul unui anumit om, evreu

, galileean, intr-un anumit moment al istoriei lumii. Ca om, el a fost marcat prin urmare de geografia si istoria tarii sale, de cultura ei; s-a supus legilor economice; a intrat in conflictele politice; a impartasit sperantele poporului sau.. in acest caiet se vorbeste putin despre Isus, si nu se studiaza texte biblice. Cu toate acestea, el cuprinde un studiu important - si care ne-a fost cerut adesea: o prezentare a conditiilor sociale, economice, politice care au facut din Isus omul care a fost. Desigur ca un om nu se explica doar prin diferitele conditii, iar Isus cu atat mai putin. Insa cu cat le cunoastem mai bine putem percepe cu mai multa claritate originalitatea mesajului si a persoanei lui. Studiile cu privire la acest subiect sunt numeroase si diferite ca valoare. Aici avem de-a face in primul rand cu o sinteza care vrea sa deschida noi cai spre alte studii. La aceasta sinteza sau angajat doi tineri specialisti: Christisne SAULNIER, licentiata in teologie, profesor asistent de istorie la Universitatea din Paris I (Sorbona); Bernard ROLLAND , exeget la Nancy, a prezentat deja esentialul catorva capitole unor preoti din regiunea sa, aflati in contact cu patura muncitoreasca. Am incheiat pregatirea acestui Caiet in ajunul Craciunului. Leaganul in care a fost asezat Fiul lui Dumnezeu nu este doar ieslea din Betleem; ci in primul rand este civilizatia iudaica pe care si-a insusit-o. Studiind-o, multe din paginile evangheliilor vor capata pentru noi o noua savoare. Fie ca fata lui Isus, om si Dumnezeu, sa ni se dezvaluie intr-o lumina reinnoita. Etienne CHARPENTIER IMPERIUL ROMAN incepand din sec. I i.C., istoria Palestinei este strans legata de cea a Romei. Pentru a o intelege mai bine este necesar, prin urmare, sa desfasuram rapid tabloul de fond pe care-l formeaza Imperiul roman, evocand situatia politica, geografica, sociala si economica.

SITUATIA POLITICA
in sec. I I.C., Roma, stapana peste cea mai mare parte a lumii mediteraneene, cunoaste o evolutie profunda. Lipsita de infrastructura administrativa necesara, vechea Cetate-Stat care e Roma intampina dificultati enorme in conducerea acestui imens imperiu. Guvernatorii pe care ea ii deleaga nu sunt chiar atat de lacomi, cum ii prezinta descrierile traditionale, dar este adevarat ca provinciile sufera adesea din pricina unei gestiuni egoiste ce decurge din lipsa unei veritabile politici de fuziune. Aceasta ruptura dintre Roma si imperiul ei teritorial intareste puterea conducatorilor militari astfel incat Senatul nu mai controleaza decat superficial politica externa de care, teoretic, este responsabil, in acelasi timp, pe plan intern, institutiile traditionale par incapabile sa rezolve conflictele dintre oameni si factiuni. Razboaiele civile, care izbucnesc in 49 i.C. si care sfasie ansamblul lumii romane timp de mai mult de 15 ani, sunt consecinta acestei violente endemice. Aceste razboaie nu sunt decat lupte si intrigi mereu reluate. inainte de toate, ele ii pun in opozitie pe Caesar si pe Pompei. La moartea acestuia din urma, in 48 dupa victoria de la Farsalus, Caesar se indreapta impotriva sustinatorilor partidei <republicane>. Asasinarea lui in 44 declanseaza noi conflicte: tanarul Caesar, numit de obicei Octavian, fiul adoptiv ai lui

Caesar, ii urmareste pe ucigasii tatalui sau si lupta apoi impotriva ambitiilor lui Marc-Antoniu pe care il va invinge in 31, la Actium. Detaliul acestor razboaie nu ne intereseaza aici; insa este important de remarcat faptul ca prin intermediul ambitiilor personale se dezvaluie de fapt mai multe conceptii despre putere. Pe de o parte <Republicanii> apara institutiile traditionale ale Cetatii-Stat, pe cand Caesar incearca sa impuna o putere personala, inspirata in mare masura de Conducatorul ideal din monarhiile elenistice. Marc-Antoniu, desi in mai mica masura, se pare ca va avea conceptii asemanatoare. Octavian, dimpotriva, tragand invatatura din esecurile precedente si beneficiind totodata de starea de oboseala generata de razboaiele civile, se gandeste la o solutie mai moderata: pastreaza aparent institutiile republicane, ca si vechile magistraturi, dar monopolizeaza un anumit numar de functii si titluri care ii asigura de fapt puterea politica militara si religioasa. REZUMAT CRONOLOGIC inainte de Cristos 49 Caesar intra inarmat in Italia; inceputul razboaielor civile. Dictatura lui Caesar. 48 Pompei este infrant in lupta de la Farsalus. 44 Asasinarea lui Caesar. 43 Triumviratul: Marc-Antoniu, Octavian si Lepidus 42 <Republicanii> sunt infranti la Filipi. 31 Batalia de la Actium: infrangerea lui Marc-Antoniu si a Cleopatrei. 27 Octavian primeste titlul de Augustus. Senatul ii confirma puterea de tribun si ii recunoaste <imperium> proconsulara asupra provinciilor imperiale. 12 Augustus ia titlul de Pontifex Maximus. 2 Augustus este proclamat Parintele Patriei. dupa Cristos 14 Moartea lui Augustus. 14-37 Tiberiu. 37-41 Caligula. Dinastia Iulio-claudienilor 41-54 Claudius. 54-68 Nero. 68-69 domnia efemera a lui Galba, Otho, Vitellius. 69-79 Vespasian. Dinastia Flavienilor 79-81 Titus. 81-96 Domitian. 96-98 Nerva. 98-117 Traian. 117-138 Adrian. Dinastia Antoninilor 138-161 Antoninus Pius 161 -180 Marc-Aurel iu. 180-192 Commodus. in plus, noul suveran - care poarta titlul de Augustus incepand din anul 27 i.C. - are meritul de a fi reorganizat administratia imperiului. Pentru aceasta, el face o impartire a provinciilor intre el si Senat: de acum inainte doar provinciile in care s-a instaurat pacea raman de resortul vechii adunari si sunt guvernate de catre proconsuli; in schimb, cele in care stationeaza legiuni sunt plasate sub autoritatea directa a imparatului. Aici doar el trimite delgati, legati (legat al lui Augustus propretor). Anumite teritorii constituie cazuri aparte si sunt incredintate unui prefect sau unui procurator (vezi p. 12. ) dependent de legatul provinciei imperiale celei mai apropiate; adesea este un statut temporar ce se aplica unor mici districte cum ar fi cantoanele din Alpi sau Iudeea. Egiptul constituie un caz aparte. Este

guvernat de un prefect de rang ecvestru iar accesul aici ramane interzis fara autorizatia suveranului. Pentru a asigura stabilitatea regimului, Augustus se va izbi de doua probleme: cea a transmiterii puterilor sale si cea a desemnarii unui eventual succesor, intr-adevar, de drept, Augustus nu a intemeiat o putere dinastica; atributiile sale neapartinandu-i propriu-zis, el nu le poate delega; pe de alta parte, neavand nici un fiu, el va adopta succesiv diferiti membrii ai familiei sale, susceptibili de a dobandi adeziunea Senatului si a armatei prin popularitatea si capacitatile lor, si va conferi acestora responsabilitati importante. Mortile celor din jur, care-i insotesc batranetile, il determina in ultima instanta sa-l adopte pe fiul sotiei sale, Tiberiu, care a fost proclamat imparat la moartea sa, in 14 d.C. Tiberiu (14-37) a fost judecat cu prea mare severitate de catre istoricii din vechime. Se pare ca acest imparat, contemporan cu viata publica a lui Cristos, ar fi fost un personaj cu o psihologie foarte complexa, impregnat de faima familiei sale gens Claudia. Dupa el domneste nepotul sau, Caligula (37-41 d.C.), un tanar ciudat si cu prea putin echilibru: foarte legat de Irod Agrippa I, totusi, el va fi cat pe-aci sa provoace revolta evreilor (cf. p. ). Este asasinat in 41, iar armata il proclama imparat pe unchiul sau, Claudius (41-54); documentele vechi il prezinta ca fiind slab de minte; de notat totusi ca domnia lui a fost mai degraba benefica si ca a stiut sa faca sa progreseze administratia imperiala. Fiul sau adoptiv, Nero (54-68) ii va urma in 54; domnia acestuia este marcata de incendierea Romei din 64, martiriul lui Petru (in 64?) si al lui Paul (in 67?) si inceputul marii revolte evreiesti. in 68 este inlaturat de la putere printr-o conspiratie si, dupa mai multe luni de anarhie, este proclamat imparat Vespasian (6979), comandantul armatei de Palestina, ii vor urma cei doi fii ai lui: mai intai Titus (79-81), invingatorul Ierusalimului, apoi Domitian (81-96). Acesta din urma este rasturnat printr-o conspiratie senatoriala care il aduce la domnie pe Nerva; acesta, neavand copii, il adopta pe Traian care, la randul sau, il va desemna pe Adrian; dinastia Antoninilor va continua pana la sfarsitul secolului cu Antoninus, Marc-Aureliu si Commodus.

SITUATIA GEOGRAFICA
La moartea lui Augustus, imperiul roman aproape ca a atins extinderea maxima. El cuprinde, in extremitatea vestica, cele doua provincii ale Spaniei la care se adauga Lusitania (in mare Portugalia de astazi); Romanii au pus piciorul in peninsula iberica in perioada razboiului cu Hanibal (218-201 i.C.) si au cucerit-o putin cate putin; pacea, uneori greu de obtinut, nu s-a stabilit decat la inceputul domniei lui Augustus. Au urmat Galiile si tinutul germanilor; romanii au inceput cucerirea lor la sfarsitul sec. al II-lea i.C., iar Caesar a continuat anexarea intre 58 si 50. in timpul lui Augustus si apoi in primii ani ai domniei lui Tiberiu, s-a incercat in zadar extinderea hotarului: in cele din urma acesta se va fixa pe Rin.

INCEPUTUL UNEI NOI ERE
Odata cu domnia lui Augustus, se instaureaza in lume pacea - pax romana - iar poetii vad in aceasta reintoarcerea <epocii de aur>. O inscriptie gasita la Priene (in Asia Mica, langa Milet) si care dateaza din anul 9 d.C., constituie un exemplu. Se referea la modificarea denumirilor lunilor si la intocmirea unui nou calendar care sa inceapa in ziua aniversarii nasterii lui Augustus, zeul care s-a manifestat si care promite lumii o era de fericire. (Acest text ar putea fi comparat cu Lc 2, 10-11.)

Fiecare poate pe drept sa considere acest eveniment ca fiind originea vietii si existentei sale, ca timpul incepand de la care sa nu mai regreti ca te-ai nascut. Providenta a dat nastere si a impodobit in mod minunat viata umana daruindu-ni-l pe Augustus, cel plin de virtuti, pentru a face din el binefacatorul oamenilor, mantuitorul nostru, al celor de acum si al celor ce vor veni dupa noi, pentru a face sa inceteze razboiul si sa se restabileasca peste tot ordinea. Ziua de nastere a zeului a fost pentru lume inceputul vestii celei bune primite gratie lui. Spre Est, provinciile Retia, Noricum, Panonia si Moesia sunt limitate de cursul Dunarii. La Sud, peninsula balcanica a fost cucerita intre 167 si 146. Romanii au patruns in Asia Mica in 133 i.C.. Atalos al III-lea al Pergamului cedandu-le regatul, acesta va deveni provincia Asiei; restul este dobandit in urma razboaielor din sec. I i.C. sau prin cedarea unor provincii la inceputul imperiului. Siria, al carui hotar este marcat la NE de Eufrat si in rest de desert, a fost cucerita de catre Pompei in 64 I.C. La Sud, micul stat al Palestinei, devenit vasal incepand din 63, slujeste ca zona de protectie. Egiptul, anexat in 30 i.C., este domeniul personal al imparatului. La vest, Cirenaica, organizata ca provincie in 74 i.C., nu este altceva decat o fasie de coasta, unita din punct de vedere administrativ cu Creta. Tripolitania a fost legata de Caesar de vechiul domeniu al Cartaginei pentru a forma asa zisa Africa proconsulara. Cateva teritorii se vor mai adauga dupa cum urmeaza: Mauritaniile (Algeria si Marocul) in timpul lui Caligula, Britania (actuala Mare-Britanie) a carei cucerire, inceputa de Claudius, se va realiza cu greu, pacea fiind instalata abia in timpul lui Adrian; Domitian asugura protectia intrandului dintre izvoarele Dunarii si Rinului constituind zona militara a Campiilor Decumate; in sfarsit, Traian anexeaza Arabia in 105 d. C. (Transiordania) si Dacia in 107; de asemenea, el incearca sa extinda puterea romana si dincolo de Eufrat, dar aceste teritorii vor fi abandonate imediat duupa moartea sa (cf. p. ). De altfel, domnia lui Traian reprezinta ultima tentativa de expansiune; dupa el, Adrian va fixa definitiv hotarele imperiului completand sistemul defensiv inceput de predecesorii sai. AGRIPPA SI ALEGEREA LUI CLAUDIUS Dupa asasinarea lui Caligula, in 41, a fost proclamat imparat Claudius. Irod Agrippa I se afla la Roma. intr-o relatare, care insa nu prezinta suficienta siguranta, Iosephus Flavius descrie rolul pe care l-a jucat Agrippa, ca mediator intre Claudius si Senat. Pe vremea cand Agrippa locuia la Roma s-a intamplat sa fie chemat pentru a i se cere sfatul si de catre Senat, si de catre Claudius. Dandu-si seama ca puterea era deja in mainile lui Claudius, Agrippa s-a indreptat spre acesta. Claudius la trimis din nou pe langa Senat pentru a-i impartasi modul sau de a vedea lucrurile. Senatul nu accepta propunerile lui Claudius. Agrippa se intoarce pentru a-i face cunoscut refuzul. Claudius il trimite inca o data pentru a spune senatorilor ca este gata de lupta impotriva lor caci nu vrea sa-i tradeze pe cei care l-au ales in unanimitate, in timp ce se discuta astfel, un soldat, de altfel devotat Senatului, striga ca el nu se va lupta impotriva tovarasilor sai de arme fideli lui Claudius si ca trece de partea acestuia din urma; va fi urmat si de alti soldati. Nobilii sunt cuprinsi de spaima. Dupa un timp, nevazand nici un mijloc de scapare, se vor grabi spre Claudius, pe urmele soldatilor. in confuzia generata de aceste rasturnari de situatie, soldatii sunt pe punctul de a-i ucide pe senatori. Agrippa merge intr-un suflet la Claudius pentru a-i face cunoscuta acesta situatie periculoasa. Claudius ii linisteste pe soldati, ii primeste pe senatori si merge degraba impreuna cu ei sa aduca lui Dumnezeu o jertfa de multumire pentru numirea sa ca imparat. Fara sa astepte prea mult, i-a oferit in dar lui Agrippa intregul regat al bunicului sau. (Razboiul iudaic II,204-218).

SITUATIA SOCIALA In momentul de maxima expansiune, Imperiul roman este deci un imens teritoriu, aparat de o armata relativ redusa: aproximativ treizeci de legiuni, dublate de trupe auxiliare, adica aproximativ 350 - 400 000 de oameni. Populatia a fost estimata la aproximativ 50 de milioane de locuitori. Orasele cele mai populate sunt: Roma (intre 700 de mii si un milion de locuitori), Alexandria (aproximativ 700000) si Antiohia (300000). Unitatea care exista la nivelul puterii centrale, al politicii externe si al unui anumit numar de valori culturale nu anuleaza totusi particularismele. Imperiul nu este un bloc monolitic, deoarece limitele teritoriale si sistemele de drept nu coincid intotdeauna, intradevar, supusii imparatului apartin unor etnii sau cetati diferite; in afara de aceasta, locuitorii aceleiasi cetati sau ai aceleiasi regiuni pot fi de <drept> diferit: astfel, printre oamenii li Beri se face distinctie intre cetateni romani si oameni de drept peregrin. Primii se bucurau de un anumit numar de privilegii judiciare, fiscale si politice; notiunea de peregrin ii includea pe toti ceilalti, adica pe cei <straini> de cetatea romana, in sensul juridic al termenului; in acest caz, ei depind de dreptul cetatii sau al etniei lor de origine, in general conducerea imperiala a stiut sa lase o destul de larga autonomie comunitatilor locale, rezervandu-si doar controlul fiscalitatii, dreptul penal si politica externa.

INCENDIUL ROMEI DIN TIMPUL LUI NERO
in anul 64, un incendiu teribil distruge trei sferturi din Roma. Zvonurile il pun pe seama insusi a imparatului Nero care voia sa reconstruiasca orasul. Pentru a stinge zvonul, Nero a pus la cale invinuirea unor oameni uriti de toata lumea pentru infamiile lor, si i-a suspus la chinurile cele mai crunte; lumea ii numea crestini. Numele li se trage de la Cristos, care, in vremea imparatului Tiberius, fusese condamnat la moarte de Pontius Pilatus. Reprimata pentru un moment, aceasta superstitie funesta se raspandea din nou nu numai prin Iudeea, locul de obarsie al acestui flagel, dar si la Roma, unde se revarsa de pretutindeni toate grozaviile sau ticalosiile care isi gasesc multime de adepti. Mai intai, au fost inchisi cei ce marturiseau; apoi, dupa indicatiile lor, o multime de oameni nu atata dovediti ca ar fi pus foc, cat invinuiti de ura fata de neamul omenesc. Cei care trebuiau sa moara au fost si prefacuti in prilejuri de batjocura: acoperiti cu piei de fiare, piereau sfasiati de caini, multi erau pironiti pe cruci sau dati prada flacarilor, iar alti,i dupa ce se intuneca, erau arsi, ca sa serveasca la iluminat in timpul noptii. Nero isi oferise gradinile pentru acest spectacol si dadea o reprezentatie de circ, amestecat cu multimea, in costum de vizitiu, sau conducand un car de curse. Din care cauza, desi acesti oameni erau vinovati si meritau cele mai grele pedepse, acum starneau mila, fiind sacrificati nu in interesul public, ci sabaticiei unui singur om>.(Tacitus, Anale XV,44 - dupa traducerea lui Ghe. GUTU, Humanitas,1995) Sclavii sunt numerosi. Dupa drept, ei nu exista; totusi sub influenta reflectiilor filosofice, juristii recunosteau ca sclavul este un om1. Conditia de sclav nu este nici ea uniforma: cei care lucreaza in mine duc o viata deosebit de grea, insa nici cei care lucreaza la camp nu au o viata mai usoara, in schimb, sclavii <specializati> (bucatari, medici, secretari.. ) sunt cumparati la preturi foarte ridicate, sunt bine tratati si isi dobandesc libertatea cu usurinta. Sclavul artizan care lucreaza intr-un atelier, obligat sa dea o renta din produse stapanului, nu se distinge cu nimic, din punct de vedere al nivelului de trai, de micul artizan nascut liber. Legislatia imperiului a cautat sa usureze soarta sclavilor, mai ales prin controlul asupra dreptului de viata si de moarte pe care il avea stapanul si prin privarea de dreptul de proprietate a celui care abandoneaza un sclav in varsta sau bolnav. Pe scurt, avem de-a face cu un grup important a carui definitie juridica nu trebuie sa ne induca in eroare - deoarece

se stie insa ca o traversare record putea lega Puteoli de Alexandria in numai noua zile. Schimburile locale ne sunt foarte putin cunoscute pentru simplul fapt ca tineau de initiativele personale. fier si aur in Spania. bazele artizanatului sunt tesatoria. Iranul. in caz de necesitate. Din Orient. Paul. Astfel. care este renumita pentru fluviile ei navigabile. pentru agricultura. Statul trebuia sa le ia pe seama sa. si al carei scop este in primul rand strategic. trece Eufratul la Dura Europos si ajunge la Palmira si apoi la Antiohia. metalurgia. in vremea lui Cicero erau necesare cinci sau sase saptamani pentru a ajunge din Cilicia (in Asia Mica) in Italia. iar. din Africa si mai ales din Egipt. insa erau folosite si pentru transport (animale de tractiune sau de povara). mai ales langa lacul Leman. aur si fier in Dacia). Dupa 11 noiembrie contractele comerciale nu mai compensau riscurile navigatiei. Tot spre Orient se poate merge de-a lungul Marii Rosii pana la golful Aqaba de unde caravanele arabilor nabateeni preiau marfurile luand calea care trece prin Petra. Asia Centrala. Calea maritima este mijlocul de deplasare cel mai rapid si mai ieftin. marmura vine din Grecia si Italia ceramica cea mai buna se produce in Grecia. fier in Noricum si Panonia. Spania si Grecia exporta uleiuri de diferite calitati. se dezvolta asociatii de luntrasi.” limita nu trebuie inteleasa in sens strict: variatiile climatice anuale sau vanturile locale o puteau modifica. Africa. cupru. Aceasta organizare. Metalele sunt 1. inafara produselor de prima necesitate. O prima cale vine din China traversand Mongolia. ceramica precum si meseriile legate de arhitectura. Bosra si . Totodata Statul a dezvoltat si o excelenta retea rutiera care nu este pietruita intotdeauna asa cum s-ar putea crede. iar imperiul roman nu face exceptie de la aceasta regula. Cu toate acestea. Iosephus Flavius ni-l arata pe Titus imbarcandu-se in plina iarna pentru a merge sa-l felicite pe Galba. dus prizonier la Roma. Economia se bazeaza in continuare pe agricultura ale carei principale produse sunt cerealele si legumele la care trebuie adaugata cultivarea vitei de vie si a maslinului in regiunile mediteraneene. al IV-lea al erei noastre. Aceste drumuri sunt folosite si de posta imperiala (cursus publicus). SITUATIA ECONOMICA Datele de ordin economic sunt destul de limitate pentru perioada antica. graul care asigura hrana Romei vine din Sicilia. exploatate mai ales in Occident (cositor. plumb argintifer. In schimb. Se navigheaza atunci cand marea este <deschisa>. inaintand corabia este purtata in deriva timp de 40 de zile. caravanele aduc materiale pretioase. rezervata Statului si particularilor care au primit autorizatia. p. paraseste Palestina in septembrie si intalneste vanturi puternice imediat dupa coasta Asiei Mici. care beneficiaza de popasuri (mutationes) la distante regulate si de hanuri (mansiones). Trebuie sa ne multumim numai cu cateva trasaturi generale. noul imparat. zinc si plumb in Britania. 78.si pe care nu trebuie sa-l privim in bloc. in razboaie. adica de la 5 martie pana la 11 noiembrie: in aceasta perioada vanturile sunt regulate iar riscul de furtuna este neglijabil. vezi Cahier Evangile nr. Italia si Galia. asemenea asociatii mai exista si in preajma lacurilor. si facand cale intoarsa la Corint la vestea asasinarii lui. a functionat foarte bine pana la mijlocul sec. in schimb. iar pielea lor avea multiple intrebuintari. animalele se cresc pentru carne (care se conserva de obicei prin sarare). inainte de a esua in Malta (Fapte 27). in Galia. traficul de marfuri la scara mare este mult mai clar conturat. 26. Despre sclavie. ca pe o adevarata clasa sociala.cazurile particulare sunt extrem de variate .

in vremea aceea.) in acea perioada litoralul rasaritean al Mediteranei era impartit intre diferitele monarhii ivite in urma cuceririlor lui Alexandru: Lagizii domnesc asupra Egiptului. Macedonia este condusa de catre Antigonizi care. Acesti regi sau ingrijit de perfectionarea armatelor lor pana intr-acolo incat s-a putut vorbi de o adevarata goana dupa armament: infanteria grea (falanga) este sprijinita de o cavalerie grea (catafractarii) si de o cavalerie usoara. Evreii par sa se fi adaptat destul de bine cu aceasta hegemonie care se dovedeste a fi mai putin cicalitoare. cu sanse diferite. de independenta de fapt a suveranilor . Ptolemeu al V-lea este invins de Antioh al III-lea in lupta de la Panion: in acest moment Palestina este silita sa treaca sub dominatia suveranului seleucid. dand astfel nastere la ceea ce se numeste civilizatia elenistica. la care se adauga elefantii. perle. ea este un obiect permanent de disputa si conflicte intre lagizi si seleucizi. initiaza o politica de elenizare autoritara careia Palestina nu-i scapa. Antioh al IV-lea Epifan. Palestina facea parte din Imperiul roman. Mai demult parte integranta a celei de-a cincea satrapii persane (Transeufratina). al II-lea i. in general. Astfel. el trebuie sa plateasca o foarte grea despagubire care va impovara vreme indelungata vistieria seleucida.C. iar la est. Aceasta tentativa actioneaza ca un revelator . este condus de Atalizi. Toate aceste regate formeaza o lume dinamica ce raspandeste in intreg Orientul valorile culturii grecesti. dupa cucerirea lui Alexandru. in acest context agitat. conform conditiilor tratatului de la Apanea. PALESTINA IN IMPERIUL ROMAN in timpul lui Cristos. Succesorul lui. timpului ca pielea intinsa la soare: la vest este sfasiat de uzurpari. pricepere in a conduce si deci gust pentru razboi. tamaie) de care. de altfel Antigon al IIIlea are alte griji: se afla in razboi cu Roma. Originea intereselor romane in Palestina SITUATIA GEOPOLITICA Primele contacte dintre romani si evrei dateaza de pe la mijlocul sec. invins in 189. voind sa elimine fortele centrifuge care ii submineaza imperiul si sa reinnoade traditiile fondatorilor dinastiei.C. prin ce mijloace a devenit Irod rege si care era situatia politica in momentul activitatii publice a lui Isus. antigonizii aveau o herghelie de 300 de armasari si de 30 000 de iepe. in timp ce seleucizii intretineau 500 de elefanti. din Asia Mica si pana la Indus dar care se restrange in decursul 2 Despre drumurile romane. ca si de expansiunea partilor. Daca unitatea artistica si lingvistica este reala. Fiind o parte din ceea ce se numea. situat la extremitatea vestica a Asiei Mici. si despre caile maritime. dar scumpe (matase. insa.C. Imperiul roman duce lipsa2. cu tot ceea ce presupune acesta: curaj fizic. teoretic. Acest comert se face cu produse usoare. in continuare vom vedea cum au reusit romanii sa se instaleze aici. desi adeseori superficiala. Seleucizii stapanesc un imperiu care se intinde. nr. incearca sa domine cetatile Greciei si insulele Egeei. Palestina este situata la o raspantie. in anul 200 (sau 198) i. pietre pretioase. Koile-Siria (adica Siria de Jos fata de platourile din nord si de lanturile muntoase ale Libanului si ale Anti-Libanului). destramat de razboaie si certuri dinastice. vezi Le Monde de la Bible nr. Noul stapan al evreilor este diplomat in relatiile cu acestia. acest univers ramane un ansamblu instabil din punct de vedere politic.Damasc. Micul regat al Pergamului.6. in care imaginea suveranului este inseparabila de cea a comandantului de razboi. 5. ea cade sub stapanirea lagizilor. Ele sunt urmarea unui joc politic complex in care Republica romana s-a implicat din ce in ce mai mult (incepand din jurul anului 200 i. in schimb.

salutare. impotriva tentativelor imperialiste ale seleucizilor. Pompei il trimite pe unul din legatii sai sa se informeze la fata locului si. o miscare de rezistenta se baricadeaza in Templu. Pretextul este politica expansionista a lui Mitriade Eupator. sau prin mediocritatea suveranilor lor. Pe la anul 160 se pare ca ar fi primit chiar favorabil o solie evreiasca trimisa de Iuda Macabeul (1 M 8). sfatul si poporul din Efes.impartindu-i pe evrei in doua tendinte: filoelenistii (sau pro-grecii) si ortodocsii. fiii lui Alexandru Ianeus. alta de la Hircan si o a treia de la poporul evreu. sunt luati captivi la Roma. Acest proiect explica totodata si decretele pe care Roma le da in favoarea evreilor . catre magistratii. ea a fost nevoita sa le recunoasca particularitatile. de aici se naste revolta macabeilor. I I. ultimul suveran. Pompei este pus in fruntea unui comandament extraordinar care doreste sa-l infranga pe acest suveran. in 66. Este vorba de aproximativ douazeci de decrete transcrise in intregime sau in parte. pentru a-si asigura fidelitatea noilor sai clienti. Roma nu-si va relua interventia directa in Orient decat in sec. in primavara lui 63. Autenticitatea textului a fost insa contestata. Desi nu prea bucuros sa urmeze directivele Senatului. fratele lui. ca si pe aliatul sau. Primele doua razboaie contra lui Mitriade se incheie cu tratate albe de pace. daca senatorii au primit aceasta solie. DECRETELE IN FAVOAREA EVREILOR in Antichitatile iudaice. precum si unele orase sunt trecute sub autoritatea guvernatorului Siriei. tocmai fusese asasinat) si anexeaza acest teritoriu creand provincia Siriei. Alexandru si Antigon. Dupa trei luni de asediu. precum Itureea. se lupta pentru putere. In 64.caci. regiunile periferice. regatul evreu si maruntele principate arabe. i se impune un tribut. Imperator (1). precum Egiptul). Pompei pune stapanire pe oras: responsabilii sunt decapitati Ierusalimului. . Tigran al Armeniei. Dolabella. Strategia este simpla: pentru a-si apara posesiunile din Asia Mica si din Siria impotriva partilor. ca si intregii tari.C. istoricul Iosephus Flavius isi intrerupe brusc povestirea pentru a ne dezvalui textul dispozitiilor date in lumea romana in favoarea evreilor. mai mult sau mai putin direct. in acest timp Roma cucereste Macedonia (167) si duce o politica diplomatica ce consta in sustinerea statelor celor mai slabe (ca marime. precum Rodosul sau Pergamul. in ziua intai a lunii Leneon. el se indreapta spre Ierusalim. Pompei profita de starea de descompunere in care cazuse ceea ce ramanea din regatul seleucid_ (Antioh al XIII-lea. Roma isi va face vasale. promulgate mai intai in perioada razboaielor civile si apoi de catre Augustus sau de loctiitorii lui. ei s-au ferit cu grija de a-i acorda vreun ajutor material si sau multumit cu asigurari vagi pentru a putea intretine zizaniile care erau in folosul lor. regele Pontului (pe coasta nordica a Asiei Mici) care se vrea un campion al libertatii cetatilor grecesti impotriva influentei romane. primeste trei delegatii: urla de la Aristobul. in orice caz. Aristobul si cei doi fii ai sai. oras pe care Aristobul i-l promisese. in momentul in care el invingea Siria Hircan al II lea si Aristobul. in acest scop il impiedica pe Antioh al IV-lea sa-si urmareasca interesele pe care le avea in Egipt. Disensiunile survenite intre printii dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) ii ofera pretextul de a interveni in Palestina. Lui Hircan nu-i vor ramane decat Ierusalimul si Iudeea. iar zona de hotar. DECRETE IN FAVOAREA EVREILOR In vremea magistraturii lui Artemon. mai exact Armenia. in acest moment.

Daca cineva va fi prins ca a furat cartile lor sfinte sau ofrandele sacre ale vreunei sinagogi.pentru reconstruirea si intretinerea Templului. Prin urmare.. ). Pontifex Maximus. Antichitati iudaice. De asemenea. ambasador al lui Hircan. Textele transmise de Iosephus Flavius arata ca imparatul si subalternii sai confirma acest privilegiu fiscal al evreilor. le acord exemptiunea de serviciul militar si le ingadui totodata sa urmeze obiceiurile parintilor lor si sa se intruneasca pentru riturile lor sfinte si sacre conform legilor lor si sa-si aduca ofrandele pentru sacrificiu. (1) P. Mare Preot al Dumnezeului preainalt..Didrahma . incetarea colectarii taxelor in timpul anului sabatic si diminuarea acestora in anul urmator (cf. Cornelius Dolabella. se pare ca.Alexandru. se pare ca anumite cetati din Asia Mica au elaborat o serie de norme care ingaduiau evreilor sa observe sabatul.. iar ofrandele lor sacre vor fi inviolabile si vor putea fi trimise la Ierusalim pentru a fi oferite vistiernicilor din Ierusalim. sa . cu caracter consultativ. legifereaza. or. mi-a explicat ca coreligionarii sai nu pot sa implineasca serviciul militar deoarece nu pot purta armele si nu pot marsalui in ziua de sabat si pentru ca nu-si pot procura alimentele traditionale cu care sunt obisnuiti. in Asia Mica si in Cirenaica. printre altele. Caesar il recompenseaza pe Hircan al II-lea pentru ajutorul dat recunoscandu-1 ca etnarh si Mare Preot al evreilor cu titlu ereditar. de jaful caruia i-au cazut victime. Antichitati iudaice. Se pare ca aceasta scutire ii privea pe evreii cetateni romani si deci susceptibili de a fi inrolati in legiuni. comunitatile au fost impiedicate sa trimita banii stransi spre Ierusalim. 162-165). Aceasta decizie constitutionala este urmata de o dispozitie de detaliu: evreii nu vor fi siliti sa gazduiasca trupe romane in timpul iernii si nici nu vor fi pasibili de taxe ca urinare a acestui fapt. incredintate in 43 lui Octavian.. Conform uzantelor legislative ale vremii. . Acest aspect punctual nu trebuie sa ne insele: aceste decrete au pus bazele statutului special de care au beneficiat evreii odata cu integrarea lor in lumea romana.C. republicanii silisera aceste cetati la dari epuizante prin toate mijloacele posibile. (Flavius Iosephus. intocmai cum faceau pe timpul lui Hircan. fapta sa va fi considerata sacrilegiu si tot avutul sau va fi confiscat in beneficiul poporului roman. decreteaza: . eu. Mare Preot fi etnarh al evreilor. La inceput. (Flavius Iosephus.. Aceasta explica de ce decretele favorabile au fost date de catre magistrati partizani ai Triumviratului (magistraturi de exceptie. Acest text este databil din 24 ianuarie 43. p. Aproape concomitent. Marc-Antoniu. XVI. investit cu putere de tribun. Caesar da dispozitii de ordin fiscal ce reglementeaza impozitarea in Palestina. Dispozitiile care vor fi date ulterior se explica cu usurinta pe fundalul razboaielor civile: evreii vor fi scutiti de serviciul militar din cauza scrupulelor lor religioase intrucat respectarea sabatului si a prescriptiilor alimentare era imposibila. ca evreii sa-si poata urma obiceiurile conform legii parintilor lor. iar evreii trebuie sa se fi plans. reglementeaza darul facut lui Hircan si anume nordul tarii. Caesar Augustus. fiul lui Alexandru. Chiar la inceputul imperiului se iveste o noua problema legata de trimiterea Didrahmei la Ierusalim. intr-adevar. proconsul al Siriei in 43. E interesant de notat ca cea mai mare parte a decretelor retinute de Iosephus Flavius sunt adresate unor cetati din Asia Mica: dupa moartea lui Caesar. Lepidus) si care corespundeau incercarii de redresare pe care au facut-o acestia din urma dupa esecul republicanilor de la Filipi din 42 i. 225-227). intocmai ca si grecii. o astfel de problema nu se punea insa pentru un corp de auxiliari alcatuit numai din evrei. sub juramant si cu aprobarea poporului roman.s-a hotarit de catre mine si de catre consiliul meu. ca si predecesorii mei. fiul lui Teodosie. evreii din diaspora (adica cei care locuiau inafara Palestinei) plateau un impozit anual de doua drahme. aceste decrete sunt circumstantiale si reflecta problemele care s-au ivit la un moment dat in una sau alta dintre cetati. XIV.

Caesar intentiona sa se foloseasca de unul din urmasii macabeilor. in anul 40. El primeste succesiv: o delegatie a evreilor. Prin urmare. calitatea sa de cetatean roman pentru a apela la tribunalul imparatului (Fapte 2225). incearca sa revina la putere. si mai ales cel dintre Caesar si Pompei. Regimul irodian Razboaiele civile.ar fi recunoasterea unui privilegiu fiscal surprinzator: Marele Preot are facultatea de a percepe Didrahma de la toate comunitatile evreiesti din lumea romana si de a cere ca aceasta sa-i fie adusa in mod liber la Ierusalim. aceasta acceptare admite unui alt paradox: pentru a-si alipi Palestina propriu-zisa. desi dependenti de dreptul roman. incredintandu-i doua legiuni pentru a-i combate pe partizanii lui Pompei din Orient (pompeenii). nu ezita sa se sinucida pentru a scapa de maltratarile partilor. ia din Palestina un impozit de 700 de talanti. el cauta sa intre in gratiile lui Cassius. decapitat la Antiohia. in favoarea lui Hircan. iar Hircan ii indeamna pe evreii din Egipt sa se alature dictatorului. obligat sa intretina o armata destul de numeroasa. in imperiu pot fi intalniti evrei care. Antipater va pune bazle succesiunii sale. Aristobul al IIlea. in 42. Dupa victoria lui Caesar de la Farsalus din 48. se grabesc sa se alature partidei noului stapan al Romei. in acelasi timp. dar care invoca. apoi una de la Hircan si in cele din urma pe Irod insusi. depind in acelasi timp si de jurisdictia Marelui Preot sau a Sinedriului. Antigon porunceste ca lui Hircan sa . confirma recunostinta lui Caesar. Antigon. convins ca va fi razbunat de fratele sau. sprijinul a 3000 de oameni. Marc-Antoniu vine in Asia Mica pentru a incerca sa repare situatia din Orient. nu detine decat o autoritate teoretica intrucat cel care conduce de fapt este Antipater. desi Mare Preot si etnarh al evreilor. Apoi ei vor fi considerati ca adepti ai unei superstitio. vor antrena noi schimbari in Palestina favorizand disparitia dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) si ascensiunea politica a lui Irod. Irod este numit strateg in Koiie-Siria in acelasi moment in care este otravit tatal sau. Decretele din 47. in plus. ne spune Iosephus Flavius. Alexandru. unul dintre asasinii lui Caesar. Dar Hircan. O ultima consecinta . care este pasibil de o judecata a Sinedriului intrucat este considerat evreu. Dupa infrangerea republicanilor de la Filipi. de catre pompeeni. Fasael si Irod sunt numiti tetrarhi ai teritoriului evreiesc. cerand ajutorul partilor: Fasael si Hircan sunt prinsi in timp ce Irod reuseste sa scape refugiindu-se la nabateeni. Cassius. care se afla in dificultate la Alexandria. Acest detaliu explica anumite aspecte ale procesului intentat lui Paul. fiul lui Aristobul. Crestinii vor beneficia de acest statut atata timp cat nu vor fi separati de evrei. strateg fa Ierusalim si respectiv in Galileea. proconsul al Siriei in acel moment. La aceasta veste. Insa planul avea sa fie dejucat deoarece Aristobul este otravit iar fiul sau. pe care Caesar l-a numit epitropos (procurator). Fasael. in 43. Hircan al II-lea si Antipater. ASCENSIUNEA POLITICA A LUI IROD in 49 i.construiasca sinagogi oriunde ar dori iar pietele erau obligate sa ingaduie vanzarea produselor <kaser>.C. numindu-i pe cei doi fii ai sai Fasael si Irod. ministrul sau. Mai mult. romanii au fost obligati sa recunoasca autoritatea Marelui Preot asupra evreilor din diaspora. in semn de buna credinta. Antipater ii ofera lui Caesar. Aceasta legislatie ar putea parea anecdotica daca n-ar fi plina de consecinte: acceptarea particularismelor ce deriva din traditiile si legile stramosesti ale evreilor tinea de recunoasterea in fapt a unui drept peregrin special si fonda statutul de religio licita al iudaismului..

Irod nu ezita sa vina in fata lui Octavian oferindu-i supunerea sa intr-un mod foarte abil. el alcatuieste o armata si porneste sa cucereasca teritoriile regatului sau. si nu fara succes. fondeaza o noua cetate la tarmul marii. Irod se imbarca spre Roma pentru a-si pleda cauza in fata lui Antoniu si a lui Octavian. prin furnizarea de bani si alimente. in 37 va pune stapanire si pe cetate. Aceasta constatare este de ajuns pentru a-i intelege modul de guvernare. el isi datoreste reusita unui simt al posibilului: stiind ca nu este indeajuns de puternic pentru a se elibera de jugul roman si ca nu este nici suficient de popular pentru a se lipsi de sprijinul acestora. el cauta sa se inrudeasca cu asmoneii casatorindu-se. Irod a cautat intotdeauna si in primul rand sa fie placut Romei. Astfel. Antipater. regina Egiptului. intrucat triumvirii i-au recunoscut titlul de rege. daca ar fi sa-l credem pe Iosephus Flavius: isi face cunoscuta fidelitatea pe care a avut-o fata de Antoniu pana in ultimul moment. Irod nu s-a putut bucura niciodata de acceptul evreilor piosi Era fiul unui idumeu. nepoata lui Aristobul al II-lea. El este in primul rand un suveran constructor: construieste numeroase edificii in cinstea lui Augustus. nu pentru asi incalca cuvantul. Cu toate acestea. Or idumeii (din sudul Iudeei). Irod nu va putea exercita functia de Mare Preot. Atunci cand Antoniu este infrant la Actium. victoria printului asmoneu a fost de scurta durata: fara a se teme de intemperiile toamnei. cuceriti in 126 de Ioan Hircan. Pe de alta parte. ci pentru a respecta idealul legaturilor sale cu Roma. Koile-Siria. POLITICA LUI IROD Ca print de orientare elenistica. dupa tata. la Cezareea si chiar la Ierusalim. revenit in Orient. jocuri si spectacole. va fi decapitat de catre romani. Nu se sfieste apoi sa instituie jocuri cvadrienale in cinstea lui Augustus. Extraordinara figura de aventurier. la politica lui Antoniu si a Cleopatrei. si al unei nabateene. Nu departe de Ierusalim amenajeaza un hipodrom. in amintirea fratelui sau. in 29. inafara de Ierusalim. pe locul numit <Turnul lui Straton>. si a lui Hircan al II-lea. iubirea lui pentru civilizatia greceasca se vadeste si in gustul pentru lucrari de mare anvergura. Antigon care se preda in mod nedemn. Deja in 38.i se taie urechile pentru a-l face inapt de slujba preoteasca. in 31. desi fusesera obligati sa treaca la iudaism. Irod. el. . Cilicia si Ciprul (care corespunde teritoriului detinut de lagizi in perioada de maxima expansiune a Egiptului). fara nici o legatura cu familia asmoneilor. precum Nicolae din Damasc (a carui istorie s-a pierdut din pacate. dar va avea grija sa o confere unor <oameni de paie>. De aceea. coasta siro-palestiniana. ofera Cleopatrei. dar de origine araba. dar cand triumvirul si-a pierdut autoritatea. si care ar fi permis verificarea si critica spuselor lui Iosephus). de asemenea fondeaza Antipatris in cinstea tatalui sau si zideste un oras de tip elenistic langa Ierihon. in 39. pentru a-si legitima puterea. in anul urmator. nu au fost niciodata considerati drept credinciosi de vita aleasa. Restaureaza diferite fortarete in care isi amenajeaza palate: Herodium. regina Egiptului primeste si rodul balsamierilor din Ierihon si o parte din teritoriul nabateean. in felul acesta Irod se vede obligat sa colaboreze. pe care o numeste Sebaste (echivalentul grecesc pentru Augusta). pe care il numeste Fasaelis. in 37. dandui numele de Cezareea (cunoscuta ca Cezareea maritima). nu ezita sa se indrepte spre invingator. Masada. cu Mariam. Odata reintors. Pe langa aceasta. reface Samaria. dupa mama. are in stapanire intreaga Palestina. Macheront. s-o condamne la moarte din gelozie. Cu ajutorul romanilor. Acest calcul politic nu l-a impiedicat totusi sa o iubeasca cu pasiune pana acolo incat. Cu toate acestea Irod nu si-a dobandit inca linistea caci in 37 Marc-Antoniu. Se inconjoara de eruditi cunoscatori ai literaturii grecesti.

Fata de farisei. si pe saducei ii trateaza rau din cauza atasamentului lor fata de asmonei. de acum inainte etnarhatul Iudeei. urma sa mosteneasca titlul regal.C. Antipa era tetrarh al Bataneei. spunand ca astfel se va plange la moartea sa. va complota si el impotrva regelui.C. Idumeea si Samaria. fiul lui Mariam a II-a. pune s se topeasca o parte a veselei regale pentru a asigura cumpararea de produse alimentare. devenea tetrarh al Gaulanitidei..C. Este trimis in lanturi la Roma. in anul 6 d. Sfarsitul vietii ii este intunecat de certurile dinastice. el a fost acuzat in fata Iui Augustus. . primul care fusese desemnat ca succesor al lui Irod. Casatoria lui Arhelau cu o printesa din Cappadocia. domnia Iui a fost mai degraba benefica. De altfel. Pe de alta parte. Iosephus Flavius adauga ca regele ar fi ordonat executarea mai multor notabili evrei inchisi in hipodrom. El s-a bucurat in general de increderea lui Augustus si nu a pierdut nici o ocazie de a se face placut acestuia si de a-si marturisi atentia si fidelitatea. Totusi. unde imparatul ordonase constituirea unui tribunal format din romani si evrei. cu aceasta ocazie a fost nevoit sa califice in meseria de zidar o mie de leviti pentru a evita ca muncitorii simplii sa profaneze partile rezervate preotilor. Si chiar daca nu trebuie sa ne incredem intru totul in spusele lui Iosephus Flavius se pare ca in decursul timpului puterea lui Irod a devenit din ce in ce mai despotica. o samariteanca. In timpul foametei din 25. SUCCESORII LUI IROD Cu putin inainte de moarte. fiul lui Maltake.. iar in 14 le reduce cu un sfert. cei doi tineri au fost condamnati si executati impreuna cu 300 de complici. Irod grabeste reconstruirea Templului si il infrumuseteaza. Opozitia vine din partea fiilor nascuti din casatoria cu Mariam: Alexandru si Aristobul. Antipater. care mai fusese casatorita anterior cu Alexandru (fiul lui Mariam I) si cu Iuba al Mauritaniei. in anul 7 i. de o solie a iudeilor si samaritenilor. dar Augustus. acest aranjament nu va fi de durata. desi numit mostenitor de catre tatal sau. Din punct de vedere economic. Idumeei si Samariei va fi incredintat unui procurator. politica lui este in general dura. El va muri la Ierihon in anul 4 i. Bolnav si in pragul mortii. Irod condamna la ardere pe rug doi farisei care conspirasera impotriva lui. Spre Roma se indreapta mai multe delegatii pentru a-si prezenta revendicarile. al Auranitidei si al Trahonitidei. fiul Cleopatrei. in 20 reduce cu o treime impozitele. uciderea fiului sau Antipater. intemeierea Cezareei asigura posibilitatea schimburilor externe pe calea Mediteranei. al Trahonitidei. al Bataneei si al Paniasului. cu permisiunea imperiala. Restabilirea linistii interne prin reprimarea banditismului asigura securitatea comertului intern. ii contesta titlul. confirma testamentul lui Irod aproape in intregime: Arhelau urma sa pastreze Iudeea. Irod Antipa devenea tetrarh al Galileei si Pereei. inca de la inceputul domniei.Pentru a-i imbuna pe evrei. imparatul il va depune pe Arhelau exilandu-l in Galia. in acelasi timp. insa trebuia sa se multumeasca cu titlul de etnarh. avand o reputatie de om crud si brutal. Arhelau a fost nevoit sa reprime o revolta pusa la cale de farisei. Irod Filip. Irod Antipa. Totusi. O prima conspiratie a fariseilor este reprimata cu cruzime in anul 25. la Beirut. dupa ce va fi poruncit. dupa un timp de gandire. Irod a reglat problema succesiunii sale: Arhelau. Conflictul a fost la un pas de a-l face sa piarda increderea lui Augustus. va fi un prilej de scandal.

tot ei il lapideaza pe Stefan.ceea ce pare mai verosimil . Exista doua moduri de a explica aceste marturii aparent contradictorii: fie ca in 36 puterile procuratorului au fost diminuate pe o perioada scurta. sefii cancelariei sau ai arhivei. Procuratorul (de acum inainte il vom numi asa din motive de simplitate) depinde de guvernatorul provinciei Siria care dispune de trei legiuni (in acel timp: a III-a Gallica. 1-2). insa in cadrul Palestinei. pe cand Pontiu Filat era guvernator al Iudeei. dar in 36. asa cum se facea in acea vreme. In aceste versete el ne ofera o datare precisa. El poate cere oricand ajutorul legatului Siriei. Lysanias tetrarh al Abilenei. Procuratorul este un functionar care depinde direct de imparat.. portul Antiohiei.C. fie . 27/28 d. isi are resedinta la Cezareea maritima. Astfel introduce sfantul Luca predica lui Ioan Botezatorul (Lc 3. fiind deci platit. ca orice guvernator de provincie. titlul de procurator desemneaza functionari cu atributii destul de diferite cum ar fi administratorii bunurilor patrimoniale ale imparatului si ale membrilor familiei sale. valabila in intreg imperiul. tetrarh al Galileei. Aceste legiuni sunt intarite de trupe auxiliare. pe timpul arhiereilor Ana si Caiafa.): aceasta este o evaluare exacta. Procuratorul. Prin urmare. Se va dezvolta progresiv. careia autoritatile romane n-au voit sau nau putut sa i se opuna. Irod. cuvantul lui Dumnezeu ajuns la Ioan. impreuna cu capitala. dupa depunerea lui Arhelau. unui functionar imperial. numele guvernatorilor si ale tetrarhilor indica aceeasi perioada. numele Marelui Preot si al socrului sau dau o indicatie celor din Ierusalim si lumii evreiesti. in timp ce regiunile periferice (Galileea si Transiordania) ramaneau sub conducerea printilor (urmasii lui Irod) irodieni sau a suveranilor locali. cu ocazia marilor sarbatori el vine la Ierusalim deoarece aceste intruniri masive de credinciosi pot genera . S-a discutat mult in aceasta privinta pentru a se sti daca numai procuratorul avea dreptul de a condamna la moarte sau daca si evreii aveau acest drept: intr-adevar. Acest regim va ramane aproape neschimbat pana la marea revolta din 66 d. dincolo de Eufrat. Astfel. El este de regula recrutat dintre membrii ordinului ecvestru.Regimul procuratorilor in al cinsprezecelea al domniei lui Tiberius Caesar. insa. Se pare ca sub iulio-claudieni acesti functionari insarcinati cu administrarea unui teritoriu restrans purtau denumirea de prefecti (echivalentul grecesc fiind termenul de eparchos. el se conformeaza traditiei romane care intotdeauna cauta sa foloseasca la maximum structurile existente. de notat in acest sens ca izvoarele literare biblice si extrabiblice prezinta un anumit laxism in intrebuintarea acestor termeni). El a incredintat centrul tarii.ca in acest caz ar fi vorba de o reglare de conturi inafara unui proces propriu-zis.. O flota se afla la Seleucia Pieriei. nu a modificat geografia politica a Palestinei. pentru noi. a VI-a Ferrata si a X-a Fretensis). vedem ca evreii ii cer lui Pilat condamnarea lui Isus invocand o interdictie ce le-ar fi fost impusa cu privire la pedeapsa capitala. fratele lui. de tipul fortelor de ordine. tetrarh al Itureei si Trahonitidei. adica. in functie de necesitatile puterii centrale si va atinge stadiul de dezvoltare completa pe timpul lui Adrian. Filip. in timpul lui Augustus acest tip de cariera se afla inca in stadiu embrionar. Procuratorul nu dispune decat de trupe auxiliare. fara a recurge la autorizatia ocupantului.C. Augustus. cum ar fi Lysanias. este un reprezentant direct al imparatului reunind deci in mainile sale puterea civila. in mod obisnuit. iar acesta din urma are facultatea de a interveni atunci cand crede de cuviinta. cantonate Nord-Estul tarii. astfel incat ansamblul efectivelor atinge circa 36 de mii de oameni. De altfel. incepe cu anul de domnie al imparatului (al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberiu. in vreme ce echivalentul termenului de procurator este epitropos. militara si juridica.

imparatul a sfarsit prin a controla el insusi intreaga fiscalitate. dincolo pentru furaj sau cheltuielile pentru cazare din timpul popasurilor si diversele dari. transportorii de tamaie nu inceteaza sa plateasca: aici pentru apa. fiecarui individ i se percepe un impozit direct: tributul in cazul peregrinilor (<Este ingaduit sa dam tribut Caesarului?> Mt 22. de tetrarhatul lui Filip al II-lea la care se adauga Abilelena. restul Palestinei se afla sub autoritatea printilor irodieni. care traise pana atunci la Roma. Irod Antipa poseda Galileea si Pereea. fie in vechiul palat al asmoneilor. deci care era in mod constant in contact cu necredinciosii si. mai intai Irod Filip al II-lea guverneaza tetrarhatele Transiordaniei (in afara de Pereea) pana la moartea sa. in general proveniti din ordinul ecvestru. Pana la moartea sa. in 34. Aceasta explica de ce vamesii erau asociati cu pacatosii in acuzele fariseilor raportate de evanghelii. primeste principatul Chalcisului. de altfel. Dupa moartea sa. etnarhatul Iudeea-Samaria cu titlul de rege. Cu aceasta ocazie el locuieste fie in fortareata Antonia (in unghiul nordic al Templului). in provinciile imperiale imparatul este cel care beneficiaza de perceperea impozitelor. .cu usurinta miscari care la randul lor se pot transforma in rascoale. dar. Astfe1 incat cheltuielile se ridica la 688 de dinari pentru fiecare camila inainte chiar de a fi atins coasta mediteraneana> (Plinius. victima a intrigilor lui Agrippa I este exilat la Lyon in 39 de catre Caligula. pe eliberarea sclavilor. Irod Agrippa I reuneste deci vechiul regat al bunicului sau. portoria (cel mai bine atestat dintre aceste drepturi de vama este cel care se percepea la frontierele Galiilor si care se numea <patruzecimea Galiilor>). in 39. O camila purta pana la 300 kg. au birouri care angajeaza muncitori la fata locului.17) si douazecimea din mostenire in cazul cetatenilor romani. in prima instanta. in perioada care ne intereseaza. Totusi. intr-o perpetua stare de impuritate. Acesti lucratori financiari. Detaliile privitoare la impozitele directe sunt foarte putin cunoscute. din 49 el este totodata si guvernator al Templului cu dreptul de a superviza numirea Marilor Preoti. In afara de acestea.6) Tamaia de prima calitate valora in acea vreme 6 dinari livra de 327 g sau aproximativ 18 dinari kilogramul. intr-adevar. Roma reia administrarea directa a celei mai mari parti a Palestinei. CHELTUIELI DE TRANSPORT <De-a lungul intregii calatorii. in 41. Irod. dar si de un evreu care consimtea sa lucreze cu romanii. pe la anul 50. Cu timpul. concomitent. in acest sens. va mosteni posesiunile unchilor sai. Roma percepe mai multe feluri de impozite din teritoriile care depind de administratia ei directa: tributum soli care este impus tuturor proprietatilor provinciale (in afara de cazul in care acestea beneficiaza de ius italicum care le asimileaza proprietatilor italice) si tributum capitis care este impus oricarui venit mobiliar. acesta beneficiaza. astfel incat 688 de dinari reprezentau 13% din total numai pentru transport. Caligula ii incredinteaza Galileea si Pereea. Irod Agrippa al II-lea. dupa toate aparentele. XII 32. intelegem scandalul pe care il dadea Isus chemand un astfel de om sa-l urmeze: nu numai ca era vorba de un angajat al vamii. Ist. o parte din impozitele directe mai este inca perceputa prin intermediul vamesilor: este vorba de agenti fiscali grupati intr-o societate care se ocupa de perceperea taxelor sau de adjudecarea lucrarilor. Luca ne povesteste chemarea lui Levi-Matei: Isus iesi. ca si drepturi de vama. se stie ca existau taxe pe vanzari. Pana in 66. procuratorii fiind cei care supravegheaza operatiunile. dupa disparitia lui Lysanias (despre care nu se stie aproape nimic).27). fiul lui Aristobul. Din punct de vedere al fiscalitatii. Pe la 53. in 44. puterea lor este strans legata de bunul plac al autoritatii romane si uneori sufera eclipse. Irod Agrippa I. apoi. prin urmare. Nat. dupa cum vom vedea. vazu un vames cu numele de Levi sezand la postul lui de vama (Lc 5.

intre Mediterana si Iordan. Dupa marea revolta din 6670. Din nefericire. isi are izvorul pe coastele Hermonului. fie plante de stepa care se usuca vara. astfel incat pe jumatate din lungime este desertica. foarte accidentat. SCHITA GEOGRAFICA Economia unei tari depinde mult de geografia ei. primeste Abilena si vechiul tetrarhat al Transiordaniei. in lacul Tiberiadei. ploile cad practic numai intre noiembrie si martie. Dumnezeu i-a daruit pamantul Canaan . Relieful face ca aceasta apa sa se scurga imediat nepatrunzand aproape deloc intr-un pamant foarte sarac in argila. si palmierul. La est de Iordan. Tara are forma unui trapez ale carui baze masoara 50 km si respectiv 100 km si cu o inaltime de 220 Km. care cresc mai ales iarna. s-a reusit aclimatizarea unor specii in mod normai incompatibile: marul. urca rapid pe platoul Transiordanian (Pereea) cu inaltimi intre 900 si 1200 m. Nero ii va darui in plus parti importante ale Galileei si Pereei si cateva orase. desi creste mai ales in Galileea. stocheaza mari cantitati pentru prevenirea foametei. ECONOMIA PALESTINEI IN SECOLUL I Pamantul apartine lui Dumnezeu: acesta este o dogma esentiala a credintei lui Israel. Limita vestica este Marea Mediterana. or. iar la aproximativ 15 Km mai jos. este valea Iordanului: acest rau.C. este deja la 212 m sub nivelul marii si se varsa in Marea Moarta la 392 m sub nivelul marii. pentru Templu (snopii de parga. iar cea estica. aceasta regiune produce categoric mai mult decat consuma. cand ajunge la lacul Hule se afla la 68 de metri deasupra nivelului marii. si in 40 d. Dar munca omului si irigatiile pot schimba multe in aceasta zona cu climat relativ temperat. foarte abrupta. al carui nume indeamna fara indoiala cel care coboara. Israel va pune deci in valoare acest pamant si. Vara este in intregime secetoasa. in timpul lui Isus. Vom aminti cateva date bine cunoscute. determina puternic regimul ploilor: Galileea. aprovizionand totodata Iudeea si Ierusalimul ale caror nevoi sunt enorme din cauza afluxului pelerinilor din perioada sarbatorilor.C. Relieful. incapabil de a o pastra. aceste principate vor disparea cu mare usurinta deoarece familia irodienilor se stinsese. caruia ii place racoarea. cu cateva ramasite in octombrie si aprilie. care cere caldura! AGRICULTURA Graul reprezinta baza alimentatiei si este cultivat aproape peste tot. De aceea solul produce in mod natural fie arbori cu frunzis persistent. Graul produs poate fi de diferite calitati. Doar o seceta foarte mare ar sili Palestina sa importe grau: Iosephus mentioneaza o asemenea foamete in 21 i. Campia Saronului (sub Carmel). primeste la fel de multa apa ca si cantoanele din Alpi cu cea mai mare umiditate: 1000 mm. lipita de cei 2800 m ai muntelui Hermon. acesta are varfuri de pana la 1000 m (Galileea Superioara sau Hebron) si o depresiune de 50 m in campia fertila Isreel (Megiddo din Vechiul Testament). Dimpotriva. depresiunea Iordanului nu primeste practic nimic. dar diferite sarbatori si institutii religioase ii vor aminti ca Dumnezeu ramane stapanul pamantului.in schimbul Chalcisului. painile . regiunea muntoasa a Palestinei Centrale si Transiordania primesc la fel de multa apa ca zona Parisului. in acest capitol. cu exceptia catorva oaze precum Ierihonul si bogatele desisuri din meandrele fluviului. vom studia economia Palestinei in sec.care a fost numit Palestina sau Tara filistenilor incepand cu perioada elenistica. I. un lant muntos formeaza coloana vertebrala a tinutului: cu o altitudine medie de 600 m.

devenind astfel impur. printre acestea se afla cu siguranta rodii sau curmale din Ierihon sau Galileea. inainte de a incepe asediul Ierusalimului.. Plinius cel Batran. in vreme ce in mod normal se produceau destule smochine pentru a se exporta la Roma.25 litri) care valorau pe atunci de doua ori cat greutatea lor in argint. Astazi. faina de orz o inlocuieste pe cea de grau pentru hrana oamenilor. Orzul. din taietura iese un lichid numit opobalsamum. cresonul. ca de altfel nici de propria lor existenta.. cu <Muntele Maslinilor>. apoi scoarta si. adevarate bomboane ale antichitatii. s-au importat din Cipru.punerii inainte. Mai sunt si merele de Galileea si micile. apoi semintele. in fiecare zi. pinii. Romanii i-au luat apararea si s-au luptat pentru un arbust. apoi tunsi. Sucul este uneori falsificat cu ulei extras din seminte. cea de-a doua planta de asolament. in cele din urma.C. De altfel.. se aduc maslinele care sunt presate abia la Ierusalim! Vita-de-vie creste peste tot in Iudeea si trebuie sa fie de buna calitate deoarece Templul nu are probleme de aprovizionare: vinul este folosit aici pentru ablutiuni (dar preotii nu trebuie sa bea in timpul serviciului). are aceeasi repartitie ca si graul. Printre celelalte fructe si legume se numara mai ales lintea. mentioneaza trufele din Iudeea: romanii le apreciau intr-atat incat au sfarsit prin a le aclimatiza in Italia. Evreii nu s-au ingrijit catusi de putin de acesta. daca nu era transportat prin Samaria. nefiind de prima calitate (in afara de cel din Teqoa). nautul. printre care gasim si alte specii precum salciile. care scrie pe la 75 d. Smochinii prezinta o importanta esentiala in alimentatie: in timpul foametei din 49 d. in caz de foamete. Acelasi Plinius scrie: <Dintre toate parfumurile.54). sangerarea unui singur arbore produce mai mult. salcamii. Vespasian a fost nevoit sa despadureasca imprejurimile orasului ca sa poata vedea limpede. Se face o incizie. cand patru cupe circula in timpul mesei (se da si celor care nu au posibilitatea de a-si procura).. salata. cu ulei de trandafir sau de molin negru. pentru Templu se aduce untdelemn din Pereea. singura dintre toate tinuturile. chiparosii. in mod obisnuit aceasta este faina celor mai saraci fiind folosita si la ingrasarea vitelor si a pasarilor. al carui privilegiu il are Iudeea. de asemenea era acceptat graul de la Cafarnaum. vinul este indispensabil pentru sarbatoarea Pastelul. Se gasesc si cateva culturi mai speciale. cicoarea.. Sunt crestati de trei ori in fiecare vara. Acum il cultiva fiscul si nu a fost niciodata atat de abundent. dupa ceea ce se gaseste le indemana. in orice loc este bautura curenta a intregului Israel iar anumite vinuri sunt exportate pana departe. produsul taierii si lastarii au dat 800000 de sesterti. Plutarh afirma ca. Palestina secolului I este o regiune destul de impadurita (inainte de ravagiile produse de capre si de venirea turcilor). in vremea cand Alexandru a trecut prin Iudeea se adunau 7 congii (3. Zanoah si Hafaraim. cel mai apreciat este balsamul. Sucul este cel mai apreciat. exista totusi o gradina de trandafiri de unde se extrage si se vinde ulei sau esenta de trandafiri.C. Maslinul este foarte raspandit in intreaga Palestina: un dicton spune: Este mai usor sa cresti mii de maslini in Galileea decat un copil in pamantul lui Israel! Iudeea. nu este mai putin bogata. produse celebre in lumea intreaga.. productia de ulei este cu mult excedentara si se exporta in Egipt si Siria. leandrii. Acest ulei. > (Istoria naturala XII. Se vand si ramurile: la cinci ani dupa cucerirea Iudeei. dar cum acesta ar putea deveni impur pe drum. exista o asemenea abundenta de fructe si legume incat se spune de obicei ca pelerinul este sigur ca va gasi toate cele necesare la Ierusalim. Desi la Ierusalim sunt interzise gradinile. care se gaseste in trei sate din ludeea: Mikmas. pe masa imparatului sosesc produse din Palestina. Nici o frauda nu este mai adesea atestata caci uleiul cumparat de la fisc cu 300 de dinari sextariul (1/2 litri) se vinde cu o mie de dinari. lemnul. . Toate acestea dau impresia unei tari bogate in arbori. sau ofrandele voluntare) nu se accepta decat cel mai bun.

sclavii israeliti sunt eliberati si deci datoriile lor sunt iertate (Ex. exista importante fabrici de conserve: orasul Magdala a fost supranumit Taricheiai. 38-37 i.C. AN SABATIC . in turme. merge si mai departe: toate pamanturile trebuie redistribuite fiecare reintrand in posesia patrimoniului pe care il mosteneste de la familia sa si pe care il va fi instrainat (Lev 25. Les institutions. dar. sarat sau afumat. DECLAIS.. poate irealizabil avertizandu-ne ca nu ne vom putea odihni inainte de a-l fi atins? (1) (1)Vezi R. p. in fapt. Acesta este intens pe coasta mediteraneana._________________________ INDUSTRIA Pe primul loc se afla pescuitul datorita rolului sau in hrana zilnica. se prefera importarea din Moab a berbecilor. Dt 15. in timp ce altii se vindeau ca sclavi.1-18. Se pare ca aceasta lege nu a fost aplicata niciodata. ca si paturile instarite ale populatiei: se pare ca poporul de rand nu manca decat cu ocazia Pastelul si a jertfelor de impacare (Lev 3). Dar nu este oare rolul utopiei de a ne propune un ideal. in acest an pamantul trebuie sa se odihneasca si sa ramana in parloaga . satisfacand din belsug propriile nevoi. Un alt element important pentru cult (deoarece multi saraci nu pot oferi decat atat ca jertfa) sunt porumbeii: acestia se prind cu plase intinse in copaci sau in culturile din muntii Iudeei. 68-69 d. Anul sabatic revine o data la sapte ani (de unde si numele). Romanii cunosteau aceasta practica deoarece Tacitus scrie: <Cum lenea avea farmec pentru ei evreii consacrau cel de-al saptelea an statului degeaba> (Istorii 5. in ciuda unei populatii relativ dense pentru acea perioada: 600000 de locuitori la 20000 km2.C.2-6. unii deveneau mari proprietari. I..000 de locuitori (dupa Iosephus care umfla intotdeauna cifrele!) Pestele. ceea ce ar presupune existenta animalelor.2-7). numeroase in Iudeea. 264-270 sau J.4).-L. care mananca fara sa produca.49. 21. 23. 41 -64. Iosephus semnaleaza mai multi ani sabatici respectati in 164-163 i.C. in Iordan si mai ales pe lacul Tiberiadei. Mai multe atestari ne arata ca aceasta lege a fost aplicata in mod efectiv: 1M 6. Galileea ar fi putut furniza si bovine pentru Templu. a ramas o utopie. Templul este principalul consumator de carne. Pentru a regasi idealul de egalitate sociala. Daca nu ar fi fost de strabatut Samaria. de VAUX.Cresterea animalelor este in mod cert punctul deficitar al Palestinei.53. in ceea ce priveste bovinele. se duce aceeasi politica: viteii sunt taiati si se importa boi din Transiordania. L’annee du jubilee. Anul jubiliar. nu prezinta interes decat oile (pentru reproducere) si mieii (necesari pentru cult). stepa nu produce decat foarte putina iarba. . Chalet. cuvant grecesc ce inseamna saramura aluzie Ia meseria celor 40.10-11. crescute in campia Saronului. p. Israel a inventat doua institutii: anul sabatic si anul jubiliar. o data la 50 de ani.AN JUBILIAR Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste tuturor israelitilor in mod egal: aceasta este o dogma esentiala a legii iudaice. Nascuta din visul lui Ezechiel despre un Israel perfect. Lev 25. Palestina secolului I este o tara destul de bogata pe plan agricol. 1974. a vanzarilor sau a datoriilor.. Pe scurt.8-24). Iosephus vorbeste despre laptele foarte abundent in Iudeea-Samaria. Dar ca urmare a tranzactiilor. in Une annee sainte pour notre temps. este apoi comercializat in intreaga tara.

de la Tir la Iope. numita pe atunci Marea Sarii.C.481).. tesatorii. Vopsitoria si batutul in piua (pentru a face tesaturile impermeabile) sunt foarte raspandite la Ierusalim iar istoricii ne spun ca sunt marea specialitate a Siriei si Palestinei vechi. Ist. Bitumul. strabatuta de unul din drumurile spre India. sacagii. este prosper in secolul I. se face dintr-un crustaceu. COMERTUL Comertul este centrat in primul rand asupra Templului care are nevoi imense si mijloace inca si mai mari.C. pluteste deasupra apelor unui lac din Iudeea. Prin anul 20 d. care se culege de pe coasta Mediteranei. Doua orase din Galileea. alimentata mai ales cu pieile victmelor oferite la Templu.000 de miei numai pentru ritul pascal. zeci de mii de jertfe de impacare la fiecare sarbatoare. jertfe personale de ispasire (sute in fiecare zi). Ierusalimul cunoaste si meserii care sunt mult mai rare in alte parti: brutari. detin monopolul asupra vaselor impermeabile la aer. fie pentru pelerinii care apreciaza deja bibelourile . Iudeea se ocupa in primul rand de lana (oile sunt numeroase aici). Filatura si tesatoria ocupa o mana de lucru cu precadere feminina. Agrippa vrea sa protejeze noul cartier din nord cu un zid de 3500 m lungime si 5. Kefar Hananya si Kefar Sihim. impozit perceput tuturor evreilor.25 m grosime. Mai este necesara si extinderea. Irod Antipa a construit orasul Tiberiada si a fortificat Seforis si Iulias Ierusalimul a crescut intr-atat incat depasea fortificatiile construite de catre Irod cel Mare: in 41 d. pentru a pastra puritatea imprejurimilor Templului. pentru a nu scoate in somaj 18000 de muncitori. Totusi. Aceste piei sunt tabacite si apoi prelucrate si exportate. La acestea se adauga pielea animalelor taiate la macelarie. este specializata in matase adusa din China si in (care se produce la fata locului?). Pilat adauga un nou apeduct in Ierusalim. Industria pielii.suveniruri din Orasul Sfant! Ca centru de pelerinaj. barbieri si chiar un serviciu de maturatori de strada. covoare si alte produse sunt din belsug si se exporta la Roma.. Nat. este infloritoare: 18. dar si ca medicament: acesta intra in compozitia multor produse farmaceutice> (Ilosephus. 13. si din lacul Tiberiadei. intretinerea si infrumusetarea numeroaselor constructii ale lui Irod cel Mare. care sunt dispretuiti (pentru ca sunt mincinosi sau pentru ca fac o munca feminina?). ei au fost pusi sa paveze drumurile Ierusalimului. regina din Adiabene pune sa i se construiasca un mormant maret la nord de Orasului Sfant. S-au gasit la Ierusalim canale de scurgere ale caror instalatii sunt remarcabile (2 m inaltime si 80 cm largime). ideale pentru conservarea uleiului. La Ierusalim se concentreaza un intreg artizanat de lux. spune sare: or izvoarele vechi nu spun nimic despre producerea acesteia.C. Paturi.C. putem fi siguri ca se extragea din Marea Moarta. evreii participau la acest pescuit. gratie Didrahmei. dar si barbati. Constructiile sunt in plin avant. pana in 64 d.. <substanta vascoasa si lipicioasa care. la sfarsitul lucrarilor. VII. de exemplu). pe cand Galileea. fie pentru Templu (parfumuri). murexul. important in toate timpurile pentru vesela si pentru stocarea alimentelor sau a obiectelor pretioase (sulurile de la Qumran. numit Asfaltic> (Plinius. este adunat cu grija si exportat mai ales in Egipt unde <este folosit nu numai pentru calfatuirea navelor. specialitatea orasului Tir.Cine spune saramura. Razboiul Iudaic IV.3). chiar si celor care locuiesc . intr-o anumita perioada a anului. Vopseaua de purpura. Marirea Templului si apoi amenajarea si infrumusetarea acestuia au durat din 20 i. Olaritul.

) si repartitia inegala a averilor (cf. datorita nobletei lemnului si lungimii barnelor care se pot obtine pentru sarpantele palatelor. ceea ce evita Deplasarile si deci taxele (cf p. maslinul este prea banal pentru a fi demn de acesta intrebuintare. ulei. Parfumurile par a fi singurul produs de lux exportat.. dar si de Curte si de placerile acesteia. 19). Fara indoiala ca printre acestia exista si evrei care tin ca la batranete sa se instaleze la Ierusalim. in subtire. La Templu se utilizeaza cedrul. speculanti: se poate intampla ca cineva sa cumpere secerisul inca verde al unui taran indatorat.. ci sa se grupeze in caravane care ofera mai bune garantii impotriva agresiunilor talharilor de orice fel. care vine din Arabia si care pare a fi foarte costisitoare. Templul cere si tamaie. tesaturi si bitum. Comertul exterior este mai bine cunoscut. precum si procuratorii. Acesti negutatori sunt adevarati bancheri cunoscand cecurile si titlurile la purtator si. o caravana de 200 de camile aducand piper la Ierusalim. p. un rabi din vremea aceea spunea: <fiicele Israelului sunt frumoase. au curti fastuoase. Pentru deplasarile lungi se prefera camila.inafara Palestinei (cf. Importurile privesc in exclusivitate produsele de lux: in primul rand cedrii din Liban. aproape de Templu si de Cer. Babilonul mai vinde si condimente: semnalam. pietre pretioase. fructe.. Oamenii au tot interesul sa nu umble singuri. a carui populatie creste de la 50000 de locuitori in mod obisnuit la 180000 sau mai mult in timpul marilor pelerinaje. peste. drumurile nu permit trecerea carutelor. care ocupa o buna parte a evreilor. pentru Marele Preot si pentru aristocratia civila si religioasa se aduc si tesaturi din India sau Babilon: stofa stacojie. Datorita produselor pamantului si Templului. sau chiar fier si arama (minele lui Solomon de langa Aqaba sunt departe. Dar si diferitii Irozi. de exemplu. nucul si pinul drept combustibili pentru jertfe. Or nu este tocmai ceea ce se intampla.. .).. Marfurile sunt transportate pe magari deoarece.. Dar toate surplusurile de productie merg catre orase si mai ales catre Ierusalim. vin. unde o societate avea birouri la Babilon. piei. Capitelurile ionice si corintice. p. exporturile constau in alimente. pacat ca saracia le sluteste!> Aceasta saracie era atat de cunoscuta incat a devenit tarta cu frisca a comediilor pagane ale epocii. sau produse industriale curente. unde oamenii sunt fericiti. Dupa cum am vazut. smochinul. precum si numeroasele sculpturi de epoca. Existau fara indoiala adevarate societati de transport ca in cazul transporturilor maritime sau fluviale din intreg Imperiul si din Palmira. presupun cel putin prezenta maestrilor veniti din Grecia. este posibil sa fi trimis si marmura pentru palate. in acelasi timp. Si aceasta pentru ca interveneau doua elemente: fiscul (cf. cu mici exceptii. p.).. Desi in Galileea se tese matase. Comertul este afacerea marilor negutatori care detin agentii si depozite in intreg imperiul si care provin din aproape toate natiile. purpura. 13). aur. iar clasele instarite din Israel nu se uita la cheltuieli. a carei sarcina utila este mai mare. Palestina ar fi trebuit sa fie acea tara unde curge lapte si miere. Corintul trimite celebrul sau bronz pentru confectionarea unei porti a Templului. Comertul intern intre persoane particulare este foarte redus: i se prefera trocul in limitele satului. Tot din Arabia se cumpara o mare cantitate de aromate intrebuintate de fabricantii de parfumuri.

apoi pe cea a barbatilor si pe cea a preotilor care inconjoara altarul jertfelor.C. in spatele acestui altar se afla Templul propriu-zis. precum si pe schimbatorii de bani: intr-adevar. latime si inaltime. in interior. aceste noua porti <erau acoperite in intregime cu aur fi argint. EDIFICIUL Sa-l ascultam pe Iosephus descriind Templul lui Irod: <in aspectul exterior al cladirii nu se omisese nimic din ceea ce ar fi putut frapa spiritul si ochii. sub pedeapsa cu moartea. necesare pentru cult3. politica. caci.) si avand aceeasi greutate ca si cea din Tir (lucru pentru care era numita moneda tiriana). de oi sau de porumbei. Astfel. moneda oficiala a Templului este inca cea batuta pe vremea lui Alexandru Ianeus (103-76 i. ca dinaintea soarelui. incaperea numita Sfanta continea. V. in partea stanga. intr-adevar. Partea centrala a platoului este mai inalta in raport cu ansamblul: cateva stele scrise in greaca si latina interzic intrarea celor necircumcisi. Acesta a fost refacut de catre Irod pe baze cu totul noi. 222-224). sociala. Spre Templu se poate patrunde pe noua porti: patru spre nord. Cel dintai edificiu a fost construit de catre Solomon si distrus in timpul cuceririi Ierusalimului. altarul tamaierii. Traversam curtea femeilor. aparea din departare ca un munte inzapezit. Templul Din toate punctele de vedere. era mult mai modest. Aceeasi impresie de maretie ne-o dau toti martorii oculari. reconstruit dupa intoarcerea din Exil si inaugurat in 515. nu este inchisa de un zid. Uneori istoria iudaica dintre 538 i. ajunsi pe varful unei coline. Accesul la terasa centrala pe care este construit Templul se face pe niste trepte. de catre Nabucodonosor. candelabrul cu sapte brate. asezat pe un imens platou cu o lungime de 480 m si o largime de 300 m .C. insa una dintre ele. Templul este centrul Israelului.INSTITUTIILE RELIGIOASE Institutiile religioase ca atare sunt greu de prezentat intrucat intreaga existenta iudaica economica. acolo unde nu era acoperit cu aur. este marcata de religie. in centru.C. fiind acoperit pe toate partile cu placi groase de aur. Razboiul iudaic V. Sfanta Sfintelor este in intregime goala (in Templul lui Solomon. este desemnata cu numele de perioada celui de-al doilea Templu. descopereau orasul in mijlocul careia se afla un turn cu o inaltime de 50 m (echivalentul unui imobil cu 15 etaje). 201-202). care depaseste in buna parte orasul si care este inconjurat de un zid ce constituie o adevarata fortareata. in 587. ea continea Arca Legamantului). in partea dreapta. ca si tocurile si usorii acestora. inca de la rasaritul soarelui reflecta lumina atat de puternic incat ii obliga pe privitori sa-si intoarca privirea. am putut vedea deja importanta economica a Templului. le intrecea cu mult pe cele placate cu aur si argint. ci de-o draperie . masa painilor punerii inainte sau ofrandei. si 70 d. Vom aduna aici cateva date cunoscute despre Templu. Pentru strainii care soseau.2. Aceasta poarta corintica este desigur poarta frumoasa din F 3. de ulei si de faina. un fel de cub masurand 50 m lungime. Cel de-al doilea Templu. distrus in 587. patru spre sud si una spre est. Este adevarat ca oamenii din timpul lui Isus trebuie sa fi fost uluiti atunci cand. era din marmura cea mai alba. Remarcam doua porticuri imense care-i adapostesc pe negustorii de vite. turnata in bronz de Corint si aflata la exteriorul Sanctuarului. Sa patrundem in acest spatiu in care au acces si evreii si paganii. Creasta acoperisului era plina de tepi de aur care impiedicau pasarile sa se aseze si sa-l murdareasca> (Razboiul Iudaic. Fiecare poarta avea doua usi cu o inaltime de treizeci de coti (= 15 m) si cu largimea de cincisprezece> (Iosephus. sinagoga si sarbatori.

C. vin. Numai pieile nu sunt arse si devin proprietatea preotilor. mai ales in timpul verii (perioada calatoriilor) si cu precadere in momentul marilor pelerinaje. ba chiar dimpotriva. dar putem totusi concluziona spunand ca preotii nu somau! Israelitul care vrea sa aduca o jertfa incepe prin a intra in Templu.nu se stie ce fel . al carei parfum este menit sa atenueze mirosul de carne carbonizata. II. este probabil sa asiste si ceilalti preoti de serviciu si sa intervina si levitii si muzicantii. altarul este o sursa serioasa de poluare atmosferica! Nu are nimic de-a face cu altarele din bisericile noastre: acest altar patrat. prin a cumpara animalul sau animalele pe care vrea sa le ofere. F 21. la care se accede cu ajutorul unei scari. seamana mai degeaba cu un incinerator sau cu un cuptor crematoriu fara sistem de recuperare si de filtrare a fumului. depozite de lemn. cu teama mare. un incident de tipul alungarii negutatorilor nu are nimic neverosimil. el infloreste putin. care trebuie sa le fi pus multe probleme de ordin ritual si dificultati in mentinerea cultului. desemnat prin tragere la sorti. deoarece esentialul cultului consta in a arde animale intregi (holocaust .5 m. in consecinta. Nu este exclus ca Isus sa fi luat parte la un conflict preexistent ale carui elemente economice.T. p. cu latura de 25 m si inaltimea de 7. Dar evreii nu ar fi acceptat aceasta decizie. Sa mai notam in treacat o diferenta majora: in vreme ce toate celelalte popoare ale imperiului trebuie sa aduca jertfa imparatului. de VAUX.26 ne da de inteles ca pentru a aduce o jertfa este necesara o programare prealabila. el a facut-o cu siguranta din ratiuni politice: doreste sa fie bine vazut de poporul sau. Daca in 20 i. aici se ofera pentru imparat lui Dumnezeu! Nu cunoastem ritualul exact al acestor jertfe oficiale: daca oficiaza un singur preot. daca acest lucru nu ar fi corespuns unei nevoi efective. nici in aceasta privinta cifra nu este cunoscuta. TROCME. Irod a hotarit sa mareasca Templul. 16). Les institutions de l’A. in ziua sarbatorii Ispasirii: aici este locul Prezentei Domnului. 1960. de marimea unui om. Un bun rezumat poate fi gasit in introducerea la Levitic din TOB. aduse din tinuturile cele mai indepartate. 3 Pe Muntele Maslinilor se afla de asemenea o piata traditionala.dubla (valul Templului). vezi R. De zidul Templului este alipit un anumit numar de cladiri anexe: sala Sinedriului. Pentru foc se foloseste lemn relativ pretios impreuna cu tamaie. si numeroasele tapiserii din tesaturi pretioase. ulei. CULTUL Atunci cand Iosephus vorbeste de marmura stralucitor de alba si de aur sclipitor. imparatul roman pune sa se aduca jertfa (pe propria cheltuiala?) doua animale . De-a lungul restului zilei se succed jertfe private. destinate cultului. Se mai amintesc si unele elemente decorative precum ciorchinii de struguri din aur. New Testament Studies 15. este adevarat ca F 26. p. Putem considera <ca piata Templului si cea de pe Muntele Maslinilor au constituit pe vremea lui Isus miza unor certuri pasionale si ca. 1968. o singura data pe an. doi miei de un an: unul dimineata si celalalt seara.16 sugereaza ca Paul ar fi sosit in momentul unui pelerinaj. precum si faina si uleiul necesare practic pentru toate .unul pentru el si celalalt pentru imperiu. aflati pe fronton. ca <jertfa perpetua> a lui Israel pentru Dumnezeul sau. administrative si juridice ne scapa> (E.ardere-detot) sau cel putin maruntaiele si grasimea (jertfele pentru pacat si jertfele de impacare)4. La randul sau. Cerf. L’Expulsion des marchands du Temple. Se aduc in fiecare zi. daca nu cumva preotii (singurii care pot patrunde in aceasta parte a Templului) nu curatau in mod regulat peretii: intr-adevar. 4 Despre jertfe. sala Vistieriei.291-313. dar trebuie sa fi fost numeroase. doar Marele Preot poate intra.

unul dintre Cei Sapte era prozelit (F 6.5). se afla orasul Ierusalim. pur sau impur. Se prezinta la un preot. Tematorii de Dumnezeu sunt de asemeni pagani atrasi de religia iudaica. in mod special circumcizia. este sigur ca in sec. spatiul sacru prin excelenta. o sfintenie din ce in ce mai difuza si mai slaba. acest rol ii apartine preotului. cu exceptia ritului mielului pascal. iar partile sunt utilizate dupa prescriptiile legii.n. a israelitilor. banalul. apoi tara lui Israel si in sfarsit restul universului. Apoi patrunde in cea de-a doua incinta si merge in curtea lui Israel. Acestia erau destul de numerosi in diaspora si.) sau despre limite clare. Apoi este altarul pe care sunt oferite toate jertfele si spatiul dintre altar si Sfanta. am putea spune ca. Dupa starea proprie. dar daca le depaseste impuritatea sa <profaneaza> locul in care a intrat pe nedrept si rupe echilibrul voit de Domnul. Acestia vor ramane deci in mod legal pagani (cf. transat. locul in care Dumnezeu a facut si-a odihnit slava (1 R 8. dar sunt tinuti sa respecte Legea in intregime. deoarece. mai ales circumcizia. circumcis sau nu. in Vechiul Testament. omul si creatia in general constituie profanul impurul. dar care refuza anumite practici. O femeie sau un necircumcis pot cere sa se aduca o jertfa. La fel. in Ierusalim. prin curtea preotilor.F 10. dupa Filon. pentru evrei.1-2). cel care aducea jertfa injunghia el insusi victima. Urmeaza Sfanta: in care pot patrunde preotii. despre curti (a femeilor. mai mult sau mai putin. in a cincea si a sasea pozitie se afla barbatii adulti ai lui Israel si femeile. de iudaism. dintr-un cuvant grecesc insemnand a se apropia. Cel Perfect.10): Sfanta Sfintelor. se pare ca unii rabini au cheltuit mult zel pentru a obtine convertiri (Mt 23. Printr-o simpla apropiere sau contact fiecare este capabil sa comunice o parte din ceea ce este. prin natura lor. numai Dumnezeu este Cel Sfant Cel Pur. CERCURILE DE SFINTENIE Pana acum am vorbit de amplasari precise.ofrandele. Prozelitii. jertfit de catre capul familiei. astfel omul poate comunica semenului sau propria impuritate dar nu si sfintenia sa. Cel Separat. la picioarele altarului.. Dumnezeu comunica din sfintenia lui tuturor celor ce se apropie de El. sunt pagani care s-au convertit la credinta iudaica si ii accepta toate practicile. pe masura ce ne indepartam de El Am putea reprezenta aceasta sub forma unor cercuri concentrice. Acesta il Conduce. usor de recunoscut dupa tinuta sa speciala (haine de in alb). pentru Israel.15). in cele din urma paganii. . cand Isus atinge un lepros pentru a-l vindeca. apoi curtea preotilor in care au acces chiar si preotii inapti de cult (handicapati de orice fel). Aceste delimitari se bazeaza. el afirma ca il purifica si ca ii daruieste sfintenia. dar le este interzis sa patrunda in mijlocul Templului: ei nu pot insoti si ajuta preotul. in profunzime pe conceptia iudaica despre sfintenie. imperfectul. Gasim. in vremea lui Matei. I e. pe care intr-o asemenea imprejurare un laic o poate traversa. Caricaturizand putin. Dimpotriva. in centru se afla locul sacru prin excelenta. Aceste cercuri se inscriu ele insesi intr-un context mai larg: in jurul Templului. in timp ce. omul poate avansa mai mult sau mai putin in aceste <grade> de sfintenie: atata timp cat ramane in limitele care ii sunt atribuite nu este nici o problema. Daca. Apoi animalul este jupuit. strict rezervat preotilor. Aceste rituri sunt insotite de rugaciuni sau binecuvantari care insa ne-au ramas necunoscute. intregul popor este ridicat in aceasta seara la demnitatea sacerdotala. Ei nu sunt considerati evrei pe deplin. el nu face altceva decat sa primeasca impuritatea leprosului! PROZELITI SI TEMATORI DE DUMNEZEU intre evrei si pagani exista un fel de clasa intermediara: pagani legati.

Crezul poporului lui Israel. I: unele dintre aceste binecuvantari sunt in mod cert posterioare daramarii Templului si cele doua versiuni cunoscute ale acestei rugaciuni nu sunt identice. descopera un sens in ceea ce traiesc: Dumnezeu nu isi abandoneaza poporul. astfel incat nu ne putem da seama daca in sec. proclamate de catre responsabilul oficiului si caruia i se asociaza ansamblul asistentilor prin <Amin>-uri Rugaciunile vizeaza totodata nevoile curente ale vietii si marea dorinta a poporului: instaurarea erei mesianice. in viata de zi cu zi. ADUNAREA Originile acestui tip de adunare nu ne sunt cunoscute decat din surse literare care sunt obscure in special asupra acestui subiect. La randul lor. Daca cultul oficial este suspendat. Pare sigur faptul ca trebuie sa-i cautam originea in timpul Exilului din Babilon (587-538). Roma. Acest dezastru national a constituit o incercare foarte dureroasa pentru credinta lui Israel.15. daca persoana locuieste departe de Palestina). 11.Sinagoga Templul este locul ce polarizeaza intreaga viata religioasa. acolo se fauresc mentalitatea si pietatea israelitului. orase precum Ierusalimul. provocand chiar apostazia unui anumit numar de evrei: distrugerea Templului si oprirea cultului li se pareau a fi dovada ca zeii babilonieni erau mai puternici decat Dumnezeul lui Israel.detine. I nu exista mai degraba o schema de rugaciune decat un text fix.13 ne da de inteles ca edificiul este secundar in raport cu adunarea. Dar alti evrei.45-55. Urmeaza un anumit numar de rugaciuni. tot acest. dar si cel mai mic sat are sinagoga proprie: pana la urma.1). se intampla sa se adune la marginea orasului in care au fost deportati. evreii ramasi in Babilonia si cei raspanditi prin lume (Diaspora) simt nevoia acestor adunari. economica a lui Israel. compus din trei pasaje biblice: Dt 6. pregatiti de propovaduirea lui Ieremia si mai ales. Nu exista decat un singur Templu la care omul se urca in anumite ocazii (cel putin o data in viata. o mare importanta. Obiceiul acestor intruniri a continuat oare in Palestina. in aceasta perioada exista credinta ca aceasta institutie este la fel de veche ca si poporul insusi (F 15. Pentru aceasta reflectie. Miscarea se generalizeaza si. descrierea din Ne 8 fiind un frumos exemplu al unei asemenea intruniri. I al erei noastre. Alexandria sau Antiohia poseda un mare numar (480 la Ierusalim dupa traditia rabinica).4-9. de-a lungul fluviului (Ps 137. indispensabile pentru mentinerea credintei in Domnul si pentru afirmarea constiintei de a apartine poporului ales. a lui Ezechiel care a trait impreuna cu ei in deportare. Se afirma astfel in acelasi timp unicitatea lui Dumnezeu si legatura foarte puternica ce il uneste cu poporul sau. aceasta miscare sinagogala pare sa se dezvolte sub impulsul lui Ezdra si Neemia. cel de sinagoga pare ca acopera doua realitati: adunarea credinciosilor pentru rugaciune si edificiul material in care aceasta are loc. in sec. F16. meditatia asupra evenimentelor trecute si prezente si rugaciunea raman posibile. Preotii au desigur un rol important si.37-41. fiecare comunitate iudaica are sinagoga ei. Ca si termenul de biserica. 5 Vezi Cahier Evangile nr. Credinciosii incep atunci sa se adune dupa cum pot pentru a se intari reciproc in credinta. Se incepe prin a recita Sema. Desfasurarea cultului este centrata pe rugaciune si pe meditarea Scripturilor. Talmudul ne-a transmis rugaciunea numita Smone Esre sau Cele optsprezece binecuvantari. Dar in Palestina.13-2 Num 15.21). politica. Dar o alta institutie . efort de meditatie contribuie din plin la formarea <traditiei sacerdotale> si la intensa activitate literara din acea vreme5. dupa intoarcere? Evreii s-au ocupat mai intai de reconstruirea Templului si de restaurarea cultului.sinagoga . in schimb. . p. pe o plaja. ci vrea sa il purifice. dar codifica si elemente care nu existau intotdeauna in sec.

Apoi slujba ia sfarsit.C. de cele mai multe ori nu are competenta necesara pentru a vorbi si probabil ca este bucuros sa cedeze locul cuiva mai competent (carturar) sau unui personaj in trecere: poate ca acest oaspete detine o explicatie mai buna sau o prezentare diferita! Astfel. Orice barbat evreu adult. Femeile si copiii sunt adesea separati de barbati printr-o simpla bara de lemn.6 face aluzie la scaunele rezervate notabililor. Primul volum. Nu se pune problema recitarii acestui text pe de rost (de teama ca nu cumva sa se uite vreun cuvant din textul sacru!): trebuie citit in ebraica. Sources Crhetiennes. Geneza. Daca nu este prezent nici un preot. au peretii bogat ornamentati si solul impodobit cu mozaicuri7. o formare teologica a intregului popor si o invitatie de a trai dupa Lege. preotul nu detine nici un loc determinat. a aparut in 1978. Lista textelor pentru fiecare sabat nu va fi fixata decat mult mai tarziu. . p. 14. Fara sinagoga nu ar fi avut niciodata rolul si prestigiul pe care le au. chiar daca in apropierea sarbatorilor se cauta texte care sa vorbeasca despre solemnitatea respectiva. dar nu se stie daca era la fel si in sec. dar codificarea se va stabili mult mai lent. Esentialul mobilierului se compune dintr-un dulap in care sunt pastrate cu grija sulurile Torei si ale 6 O definitie mai precisa poate fi gasita in Cahier Evangile nr. altfel aceasta nu poate avea ioc. LE DEAUT (Col. Acest lucru le permite sa-si propage ideile si sa-si mareasca influenta asupra poporului. dar cu o posibilitate de alegere inca si mai larga. Urmeaza lectura unui pasaj din profeti. acesta este inlocuit de cel care prezideaza adunarea. practic. Pentru a celebra rugaciunea comuna trebuie sa existe cei putin zece barbati adulti liberi. in unele cazuri. I. Se pare ca adeseori ea consta intr-o parafrazare explicativa a textului biblic. se pare ca oamenii se asezau pe jos sau stateau in picioare. Desigur ca exista o anumita libertate in alegerea pasajului care urmeaza a fi citit.26-32. pentru femei este construita o tribuna. in limba franceza exista o excelenta traducere a Targumului Pentateuhului de R. profetilor. inafara de o binecuvantare care intervine in finalul primei parti si care ii este in mod normal rezervata. Aceste comentarii sunt in acelasi timp o proslavire si o glorificare aduse Celui Preainalt. Aceasta traducere este uneori literala. presarata cu multe citate luate in afara oricarui context si inafara oricarei consideratii de ordin istoric. inainte sau dupa aceasta lectura intervine predica pe care orice evreu adult o poate face.Urmeaza lectura Cuvantului lui Dumnezeu. scribii si fariseii sunt cei care anima aceste intalniri de rugaciune. Textul profetic este adesea ales in functie de lectura din Torah. Aceasta actiune liturgica necomportand nici un element sacrificial. Este intotdeauna un text din Torah (Pentateuhul nostru). Sinagogile din sec. dar acest fapt nu este atestat in alte parti. un alt membru al comunitatii traduce in aramaica. Orice evreu poate sa citeasca si sa comenteze. adica mai mare de doisprezece ani. Cerf). Dar multi evrei nu mai stiu aceasta limba: lectorul se opreste si. S-a intamplat ca aceasta prescriptie sa determine eliberarea anticipata a unui sclav evreu: fara acesta nu s-ar fi atins numarul minim! CLADIRILE In general sinagoga este o cladire rectangulara orientata catre Templu. dar adeseori poate fi o parafrazare care face legatura cu alte pasaje biblice sau care introduce o intreaga teologie: este Targumul6. Mt 23. dar nu toti fac aceasta! Micul mestesugar sau taranul. dupa aceleasi principii. dupa fiecare verset. Unele au banci de piatra de-a lungul peretilor. al II-lea si al III-lea d. are dreptul sa citeasca Torah. care a trudit intreaga saptamana.

7 Vezi reproduceri in Biblia si Tara Sfanta nr. trei sarbatori joaca un rol important. sarbatoarea cea mai frecventata este cea a Pastilor. sinagoga poate avea dimensiuni foarte diferite. . dar nimeni sa nu se infatiseze inaintea fetei Domnului cu mainile goale> (Dt 16. Astfel. dupa cum vom vedea8. in sec. Astfel. in caravane care grupeaza pelerinii din unul sau mai multe sate: astfel se risca mai putin aparitia unor surprize neplacute din partea talharilor! Ar fi utopic sa ne gandim ca toti evreii participa in mod efectiv la aceste trei pelerinaje. Aceste sarbatori par sa fi fost la inceput celebrari legate de ritmul naturii: primavara nomazii ofera divinitatii intaii-nascuti din turmele lor (pastile) si taranii sedentari cele dintai roade ale secerisului (sarbatoarea azimelor). eliberatorul poporului sau: acestea sunt cele trei sarbatori de pelerinaj. fara a socoti durata drumului . p.. Rusaliile si Corturile. pentru cei care locuiesc in Galileea Superioara.383-413. in centrele mai importante se construiesc sali de clasa in jurul incaperii centrale. sarbatoarea saptamanilor se situeaza in timpul verii. in aceasta circumstanta ajungand sa cuprinda si satele de la periferie. Dar ramane mereu <casa invataturii>. realizarea fagaduintei de descendenta facute lui Abraham.25. De-a lungul secolelor. Pentru cei din Diaspora acest lucru este de negandit.Aceasta cladire era utilizata la maximum si nu numai pentru oficiul de sabat.16). aceasta fiind mai tarzie in Galileea decat in Iudeea. pentru taranii galileeni nu este imposibil. <De trei ori pe an. la sfarsitul secerisului graului iar cea a Corturilor. 8 Vezi R. fiecare participand la construire si intretinere. cu aceasta ocazie se va celebra <aniversarea> marilor evenimente fondatoare si eliberatoare ale lui Israel: crearea lumii. dupa culesul fructelor. fiind construita de cineva. acestea sunt momente in care poporul tine sa se adune pentru a manifesta solidaritatea ce-i uneste pe membrii sai si pentru a celebra marile interventii ale Domnului. eliberarea din Egipt si eliberarea (viitoare) mesianica. Aceasta explica diferentele de dimensiuni si ornamentatii dintre cladiri. dar mai probabil intre 45 si 500009. la sarbatoarea saptamanilor si la sarbatoarea corturilor. Apoi. La Ierusalim s-au descoperit ruinele sinagogii alexandrinilor care slujea la primirea pelerinilor veniti la Ierusalim si continea in acest scop un han si o instalatie de bai. Se calatoreste pe jos. in timpul Pastelui.de la cateva ore la de doua ori patru zile -. dar este foarte costisitor in timp si bani. Toti acesti pelerini neputand fi cazati in Orasul Sfant. extras din Targumul Exodului si citat in Cahier Evangile nr. SARBATOAREA PASTILOR De aceasta sarbatoare agricola a fost legata amintirea eliberarii din Egipt. I. p. (Vezi <poemul celor patru nopti>. cu atat mai mult cu cat Azimele si Corturile cad in plina perioada de recolta. cu timpul. sa fie daruita apoi comunitatii. toamna. acestuia. fiecare dintre aceste sarbatori dureaza o saptamana intreaga. Les institutions. sa se infatiseze toti cei de parte barbateasca inaintea Domnului Dumnezeului tau la locul pe care-l va alege El: la sarbatoarea azimelor. Pastele. Sarbatorile in Israel. Dar se poate intampla ca ea sa fie proprietatea unui individ. de VAUX. adica fiecareia i s-a alaturat un eveniment istoric. ne spune Deuteronomul. Cui apartine aceasta cladire? Se pare ca in mod normal comunitatii locale. sau ca. II.i se largeau limitele. 130. se adunau 180000 de pelerini intr-un oras ce numara poate 25000 de locuitori. 10). devine foarte repede locul de educare a copiilor si tinerilor: in multe sate aici se face scoala. aceste sarbatori au fost <istoricizate>.

tatal familiei sau cel care il inlocuieste pronunta binecuvantarile asupra cupelor de vin. ospatul are loc pe divane. familia canta psalmii de Hallel (Ps 113-118).9). p. Jerusalem au temps de Jesus. Agrippa. 10 Vezi Cahier Evangile nr. in ceea ce priveste saptamana care urmeaza. JEREMIAS.16) sau a saptamanilor (34.n. . Prin intermediul unei usoare modificari de vocalizare. intr-adevar. precum fariseii. p. 115-122. exista trei <servicii se formeaza siruri in fata preotilor care au ca misiune recuperarea sangelui animalelor si purtarea acestuia la picioarele altarului in semn de ofranda catre Dumnezeu.27). Copiii. capii de familie (familie in sens strict sau grup de 10-15 persoane incluzand femeile si copiii) vin la Templu cu un miel pe care urmeaza sa-l jertfeasca. In acest moment incepe masa de sarbatoare. un ofiter al reginei Etiopiei (cf. informatiile ne lipsesc: sunt zile de bucurie in fata lui Dumnezeu. astfel incat unii. luat la caderea noptii pun intrebari: <De ce toate acestea? De ce aceasta noapte este diferita de celelalte nopti?> Atunci tatal explica sensul diferitelor rituri si dezvolta mai ales interventiile lui Dumnezeu pentru poporul sau. Lc 23. RUSALIILE (PENTECOSTE) Dupa cum o indica etimologia greaca. La inceputul erei crestine. Animatia este atat de mare incat procuratorul roman. Apoi fiecare se intoarce la ai sai unde jupuieste animalul si il pregateste. Multi pelerini profita de aceasta ocazie pentru a oferi jertfe de comuniune. aceasta sarbatoare incepe la 50 de zile dupa Paste (cf.23-28. in timpul carora fiecare se straduieste sa consume produsul celei de-a doua zeciueli. dupa moda romana La aceasta masa de sarbatoare vinul nu poate lipsi: daca cineva este prea sarac pentru a-si procura Templul ii da atat cat sa-si urnele cele patru cupe reglementare. ea devenise sarbatoarea reinnoirii Legamantului (si fara indoiala ca nu din intamplare autorul Faptelor plaseaza pogorirea Duhului in aceasta zi)10. incheiau sarbatoarea in momentul in care altii. abia o incepeau.. se pare ca in sec. in timpul Exodului aceasta avusese loc in graba (Ex 12. Cartea Exodului o numeste sarbatoarea secerisului (Ex 23. Dt 16.11). Iar Iosephus ne semnaleaza ca principalele semne prevestitoare ale revoltei iudaice din 66 avut loc tocmai cu ocazia pelerinajelor. paraseste Cezareea maritima pentru a controla situatia la fata locului: el se afla in primele balcoane din fortareata Antonia (daca nu din vechiul palat al asmoneilor) pentru a vedea ce se intampla in curtea Templului si pentru a interveni in cazul celei mai mici tulburari. unii o denumesc sarbatoarea fagaduintelor.21.sau prefacandu-se a fi .22). 9 J. diferitele grupuri religioase nu erau de acord cu privire la data celebrarii acestei sarbatori. cu lecturi in legatura directa cu sarbatoarea si mult mai lungi decat de obicei. pentru a asculta scribi renumiti explicand un pasaj sau altul din Lege sau dand un sfat juridic. F 8. I e. in timpul acestui ospat. in Templu au loc adunari de rugaciune asemanatoare cu celebrarile sinagogale.7). mereu grijuliu pentru mentinerea ordinei.in seara de 14 Nissan. Prezenta procuratorului si a intaririlor politiei pare cu atat mai necesara cu cat cu ocazia Pastelui sau a altor sarbatori de pelerinaj in Orasul Sfant vin personalitati politice sau diplomatice: Irod Antipa (cf. de celebrarea acesteia a fost legat Legamantul de pe Sinai. Cum in curtea israelitilor nu este suficient loc pentru a primi toata aceasta multime.de acest ospat deosebit. in acest timp. Aceste intruniri populare sunt totodata favorabile loviturilor zelotilor. regina din Adiabene care isi va construi mormantul la periferia Ierusalimului. sotia a inlaturat din casa tot ceea ce s-ar putea asemana cu painea fermentata (adica facuta cu drojdie) si a pregatit azimi fara drojdie si <ierburi amare> (diferite salate). de acum. surprinsi . precum esenienii sau autorul Cartii secretelor lui Enoh.

C. cu sangele berbecului oferit ca ardere-de-tot pentru greselile ascunse ale lui si ale poporului. Acesta sarbatoare este cea mai spectaculoasa dintre toate pentru a o celebra.40-43 cu lectura zilei din Torah (cf. deja descrise in Lev 16. In 7. ca si in cazul celor precedente: sarbatoreste sfarsitul culesului fructelor si are toate aparentele unei sarbatori a culesului viilor. Hruby constituie o foarte buna introducere . In 8. 11 R. inchinarea sau Hanukah. purtatorul tuturor pacatelor lui Israel. inchinarea Templului lui Solomon coincide cu aceasta sarbatoare (1R 8. Dupa Targum. pe care le presupune! <Dar Leviticul (23. Esdra (3. In 10. Celebrata cu 10 zile inainte Iom Kippur. p. Le Deaut.63. Nu este o zi de bucurie.65-66) dandu-i astfel deja o legatura deosebita cu sanctuarul.10)>11. candelabre care iluminau intregul oras. Purim sau Sortii comemoreaza eliberarea poporului povestita in cartea Esterei. libatia apei pe altar (cf. pana la Siloe. De notat ca teologia Scrisorii catre Evrei este construita pe acest rit (cf.Dt 31. sunt din belsug completate si amplificate in literatura veche. (1M 4). timp de 24 de ore evreii se abtin de la orice hrana si se aduna Ia Templu unde Marele Preot implineste in mod solemn ritul ispasirii pentru greselile sale si pentru cele ale poporului: este singura zi din an in care Marele Preot este obligat sa prezideze liturghia (inafara cazului in care este impur. LE DEAUT in Le Judaisme. Existau unele rituri foarte populare. K. A. de tristete si post. aniversarea purificarii Templului dupa victoria lui Iuda Macabeul din 164 i. in imediata apropiere a Ierusalimului. Beauchesne. 100). in decembrie. procesiunea in jurul altarului si aprinderea a patru mari candelabre de aur in curtea femeilor (cf. care a slujit altadata drept suport pentru Chivotul Legamantului. Ros Hasana este sarbatoarea Anului Nou. in sunetele sofarelor (corn lung de berbec folosit drept instrument muzical). fiecare familie trebuie sa construiasca. Riturile. in fiecare dimineata.43) denota o evolutie si o apropiere de istorie: sarbatoarea trebuie sa aminteasca faptul ca Dumnezeu le-a spus fiilor lui Israel sa locuiasca in colibe dupa iesirea din Egipt. in sfarsit. in care se cere lui Dumnezeu sa stearga toate greselile poporului sau. este ziua in care este dus in mod solemn in pustiu tapul Azazel.12). inainte chiar de a pune fundatiile noului Templu. celebreaza. insotiti de tot poporul purtand ramuri (lulav). Aceasta a devenit echivalentul <carnavalului>12. dimpotriva. existau si altele precum Iom Kippur sau Ziua Ispasirilor (devenita celebra prin <razboiul de Kippur> din 1973). Aceasta scurta lucrare colectiva scrisa de trei specialisti R. poate pentru a cere intoarcerea ploilor. ALTE SARBATORI Alaturi de cele trei mari sarbatori de pelerinaj.4) ne spune ca repatriatii au celebrat sarbatoarea imediat dupa reconstructia altarului. Cahier Evangile nr. singura zi in care patrunde in Sfanta Sfintelor pentru a depune o cadelnita si a stropi piatra. loc al Prezentei si al ocrotirii divine.37). dar pentru a evita acest lucru este tinut inchis in saptamana care precede!). cu bucuria si riscul betiei. intr-adevar colibele trebuiau sa aminteasca de norii protectori ai epopeii din desert. Iosephus o numeste <sarbatoarea luminilor> (cf.CORTURILE Pentru Iosephus este <cea mai sfanta si cea mai mare dintre solemnitatile iudaice> (Antichitati VIII. cum ar fi procesiunea preotilor. o coliba din crengi in care va locui timp de o saptamana. Jaubert.22). Se celebra cu cateva zile inainte de sarbatoarea Corturilor. 16).13-18) descrie o celebrare dupa ritualul din Lev 23. este o sarbatoare austera ce pregateste pentru sarbatoarea iertarii. iar Neemia (8. Originea ei este rurala. 1975.

carturarii.la iudaism. iar timpul este daruit libertatii omului de a conduce lumea. Enquete sur le sabbatjuif. in Maison-Dieu nr. Isus nu va face altceva decat sa-i redea semnificatia primara atunci cand afirma: <Sabatul este pentru om si nu omul pentru sabat> (Mc 2. 167 p.11. dar urmeaza un ritm saptamanal.1). 21 .literal . precum si primele si ultimele din Cele Optsprezece Binecuvantari sau Smone Esre care erau in mod cert deja in uz (Vezi Cahier Evangile nr. dar amandoua foarte vechi: o zi de sarbatoare saptamanala si o zi de odihna obligatorie (in textele vechi . Dumnezeu a incetat (sa intervina) . pentru evrei legea civila nu este altceva decat Torah. intalniri anuale pe care Dumnezeu le da poporului sau pentru a sfinti timpul. scrie Iosephus. tinzand uneori sa devina un fel de absolut ce subjuga omul. evreii pe cea de-a saptea (spatiu de libertate . posesia preotiei este dovada unei origini ilustre> (Autobiografie 1. implicit.4) sunt.Ex 23. Labor et Fides. GRELOT.12). inainte de orice activitate. SOCIETATEA IUDAICA Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste poporului sau. in a saptea zi si-a incetat activitatea. la noi. un loc mai important. meseria creau diferente. bogatia. Una insista asupra aspectului umanitar si social: omul. p. 123. Sabatul a fost de asemenea legat de creatie: in cea de-a saptea zi.12. cultura.aceasta zi de odihna nu este numita sabat).3. si mai ales sclavul. MARTIN-ACHARD.2-3)14. prin forta imprejurarilor. Nu din intamplare Musulmanii celebreaza cea de-a sasea zi. 29-107. Legislatorii sacerdotali care l-au codificat in mod definitiv in timpul Exilului (Lev 23. vinerea (Dumnezeu singur face totul). Dumnezeu a lucrat singur timp de sase zile. Legea religioasa: cei care sunt pazitorii si interpretii ei. Sabatul Sarbatorile lui Dumnezeu (Lev 23. <La alte popoare. p. apoi Sema. Ex 23. literal. 12 Pentru a cunoaste mai bine sarbatorile se poate citi R. intorsi spre Templul din Ierusalim. pentru care luna calendaristica nu era legata de fazele lunii.. Au trebuit inventate institutii precum anii sabatici sau jubiliari pentru a aminti aceasta egalitate sociala deoarece. acest aspect eliberator al sabatului este legat de eliberarea infaptuita de Dumnezeu in timpul Exodului (Dt 5.14-15. 1975. Essai Biblique sur le fetes d’Israel.12-17) au unit doua institutii distincte initial.25. Sabatul joaca acelasi rol. 1974. alte consideratii permit determinarea nobletei. Originea sa este foarte complexa13.. De ce acest ritm de sapte zile? Acesta pare legat de calendarul lunar al vechilor semiti din sudul Mesopotamiei. au deci.a facut sabat (Ex 20. dimpotriva. Ex 31. RUGACIUNEA ZILNICA Adultii aveau datoria de a se ruga dimineata. Practicarea sabatului a fost codificata din ce in ce mai strict de-a lungul timpului. si seara. De altfel. Gen 2. ci de pozitia acesteia in functie de constelatiile in care se afla in zori. 13Excelenta punere la punct: P. 14 in gandirea iudaica. ei recitau o rugaciune de binecuvantare.27). in aceasta trecere in revista a diferitelor categorii sociale vom incepe deci cu clerul. preotii si apoi scribii. va veni o a opta zi in care Dumnezeu isi va incheia lucrarea. toti fiind egali in fata lui. trebuie sa se poata odihni. Valoarea religioasa a sabatului a fost dezvoltata in doua directii.56-58). 34.

intr-un secol (din 36 i. pe rand. Totusi. in fiecare dimineata din aceasta saptamana se trageau la sorti cei care urmau sa joace un rol deosebit in cult (cf. Marele Preot a devenit treptat cheia de bolta a societatii iudaice. pelerinii sunt practic obligati sa cumpere victimele chiar din Templu. Toate aceste posturi sunt ocupate de membrii familiei sau de prietenii Marelui Preot. Pentru el Templul este de asemenea o sursa de venituri. tot acest comert apartine familiei Marelui Preot sau este incredintat unor mari comercianti care se folosesc de <ciubucuri> pentru a castiga piata. in Sfanta Sfintelor. Sau se foloseste de intrigi.daruit omului pentru a actiona).. sau chiar de crima. era un centru comercial foarte important: datorita regulilor de puritate in vigoare pentru animalele care vor fi oferite ca jertfa. intr-adevar. PREOTII In numar de aproximativ 7000. preotii sunt insarcinati sa ofere jertfele la Templu si sa intretina partea centrala. santaj. iar restul timpului nu are nimic de facut. duminica (afirmatia ca Dumnezeu a inceput deja sa-si incheie lucrarea prin Mesia. cei sapte supraveghetori ai Templului.C. singurele vrednice de Domnul. Marele Preot se bucura de o mare demnitate. responsabili de toata intretinerea si cei trei trezorieri. Comandantul Templului. dintre acesti 26 Mari Preoti temporari. Datorita functiilor sale. Dar nu este nevoie de atata lume pentru a satisface nevoile obisnuite ale cultului. dar cel putin il numeau pe viata.) nu au fost decat treisprezece Mari Preoti. Marele Preot este ajutat in functiile sale de catre un anumit numar de functionari numiti conducatorii preotilor. Doar in timpul marilor sarbatori de pelerinaj sunt de serviciu in acelasi timp toate clasele: fiecare preot isi exercita deci functia la Templu timp de cinci saptamani pe an. Lc 1. conducatorii celor douazeci si patru de sectiuni saptamanale. Ne indoim ca acest comportament favoriza popularitatea Marelui Preot. iar moartea Iui era considerata ispasitoare avand in vedere ca in acesta imprejurare criminalii erau gratiati. Seleucizii si apoi pompeii si-au permis sa numeasca un Mare Preot atunci cand locul acestuia era vacant. pentru ispasire (cf. Or. Isus).C. Clerul IN VARFUL IERARHIEI: MARELE PREOT Odata cu intoarcerea din Exil din 538 i. merge in ferme pentru a fura zeciuiala care le este de asemenea destinata. responsabil al cultului si al politiei in sanctuar si care il inlocuieste pe Marele Preot in caz de nevoie. mai ales ca acesta este din ce in ce mai supus puterii romane. ceea ce atrage dupa sine o situatie financiara confortabila: in fiecare seara. pana in 67 d.C. parfumuri si alte obiecte de lux. Marele Preot trebuia sa se faca placut printului. 25 provin din patru familii. Ei sunt deci impartiti in 24 de clase sau echipe slujind fiecare cate o saptamana.) au fost douazeci si sase! Altfel spus. singurul care poate sa intre o data pe an in inima Templului. ). deoarece nu mai exista rege. El raspunde de Lege si de Templu si este din oficiu conducatorul Sinedriului. ).C. Cum aceste mijloace nu sunt intotdeauna de ajuns Marelui Preot si familiei lui. pentru a-si pastra locul. uneori acesta mai utilizeaza si altele: isi insuseste cu forta pieile animalelor sacrificate care ar fi trebuit sa revina celorlalti preoti. este cel dintai care ‚isi alege partea din ofrandele oferite Templului si destinate preotilor. exceptand faptul ca uneori . se cumpara mult lemn pretios..9).. iar crestinii pe cea de-a opta. p. Irod ce Mare si apoi procuratorii indrazneau sa il destituie dupa bunul lor plac: in vreme ce mai mult de un secol si jumatate (intre 200 si 36 i. pe de alta parte. ceea ce scoate in evidenta puterea politica si economica a acestor familii si intrigile dintre ele! Acestea formau osatura partidului saduceilor (vezi p. El este singurul care poate sa se roage si sa ispaseasca pentru intregul popor.

atat prin venituri. precum preotii. fixeaza doctrina si. nu prea vedem cum ar fi putut s-o achite micii agricultori zdrobiti de fisc sau zilierii. in orice caz. cu doua conditii: ca sotia sa fie o evreica adevarata si nu o bastarda.12). adesea nu mai instruiti decat acesta. taietori de piatra (Irod cel Mare a trimis o mie dintre ei pentru formare profesionala accelerata inainte de marirea Templului). fizic si mental. Unii fac studii si devin scribi. acesta se va reconstitui la Iamnia. SINEDRIUL Marele Sinedriu (din grecescul synedrion. judeca delictele impotriva Legii. pentru a se sti daca. In 18. conducatorul suprem al poporului si conducatorul acestui sfat.. erau necesare doua sedinte la un interval de 24 de ore. macelari (meserie pe care o practica toti in timpul cultului). iar fiul sa fie normal. Dar veniturile pentru acest serviciu par inexistente: ei nu au avut niciodata dreptul la partea oprita din jertfe iar zeciuiala care altadata le era rezervata (Num 18. 41). Dupa catastrofa din 70 d. iar primele atestari din timpul domniei lui Antioh al III-lea (223-187). Este alcatuit din 71 de membru: batranii. S-a discutat mult. Este probabil ca nici cei marginalizati din cauza meseriei lor dispretuite sa nu se grabeasca sa ofere 10% din veniturile lor! Astfel. Ei sunt in numar de aproximativ 10000 impartiti la randul lor in 24 de clase..18. scribi farisei. In Templu ei sunt imparati in doua grupuri: leviti muzicanti care sunt asezati intre curtea levitilor si cea a preotilor si anima liturghiile prin cantul si instrumentele lor si levitii portari . este vorba despre un sfat care il asista pe Marelel Preot. cu cinci saptamani anuale de serviciu. LEVITII Levitii sunt adevarati sub-proletari ai Templului. dar sub ocupatia romana puterea i-a fost restituita si chiar largita. pentru a putea pronunta o condamnare la moarte. se transmite fiilor. Veniturile sale sunt constituite din doua elemente: partea luata din jertfe (timp de cinci saptamani pe an) si zeciuiala. in beneficiul preotilor. acestia practica. din ce in ce mai frecvent. El dispunea de o garda (cf. Acest cler este sarac. ei ii impartasesc ideile. sedere impreuna) este instanta suprema a lui Israel Originile lui provin in mod cert din epoca persana. dar va fi o institutie total diferita in ceea ce priveste competenta si spiritul sau.C. Foarte apropiati de poporul de rand.25). de multa vreme. unul fiind judecatorul (Mt 5. p. atunci cand se judeca un caz care cere prezenta unui preot (vezi Cahier Evangile nr. cat si prin conditiile de munca si de viata. Ca si in cetatile elenistice. Fiind curte de justitie. meseriile cele mai variate. preotii saducei si. fara a se ajunge la o concluzie.poate juca rolul de consilier la tribunalul de langa domiciliul sau. Dar. Aceasta preotie este ereditara. pentru a supravietui. in vremea lui Isus. In momentul razboiului iudaic se pare ca multi vor face cauza comuna cu zelotii: sperau ca plecarea romanilor le va aduce un mic venit si un statut social. comercianti. preotii trebuie sa-si gaseasca o meserie: ei sunt tamplari. in intreaga Palestina existau mici sinedrii alcatuite din trei membrii. marii preoti depusi. A fost instituit in timpul lui Ioan Hircan (134-104). in cele din urma controleaza intreaga viata religioasa. Sinedriul avea puterea de a condamna la moarte. Irod cel Mare ii va limita puterile.8-32) le-a fost confiscata. unii evrei uitau sa o plateasca si. nu se stie prea bine cand. inafara serviciului lor. de altfel.3.

Notabilul care refuza acest serviciu devine mai intai obiect al unor presiuni amicale. Celelalte triburi . adica cu Templul si conducatorii acestuia. ei aduna faramele: familiile cele mai bogate si mai ales cele mai vechi pastreaza cu gelozie privilegiul de a oferi. partidul irodienilor face si el parte din acest grup. baietii din acesta aristocratie se pot alatura levitilor muzicanti pentru a acompania slujbele: in acest moment ei se afla intre curtea levitilor si cea a preotilor. Foarte legata de privilegiile sale. aceasta oligarhie este. foarte diversificat din punct de vedere social. marii preoti. cel care ar indeplini munca unui alt grup ar fi pasibil de moarte! in perioada care ne intereseaza fiecare din grupuri incepe sa ceara o promovare sociala. ulei. impozitul devine sursa de venituri suplimentare pentru administratori.care intretin si curata Templul (inafara de curtea preotilor). Aceasta promovare acordata de Agrippa al II-lea care dorea sa diminueze importanta preotilor este rau primita de poporul ostil oricarei schimbari. Pe noi ne intereseaza acum acestia din urma: ei formeaza aristocratia laica a lui Israel..C. asigura paza si protectia in sanctuar. dupa toate marturiile. lemnul necesar sacrificiilor si in primul rand.formeaza ansamblul poporului. in schimb. . Poporul Preotii si levitii formeaza unul din cele douasprezece triburi ale lui Israel. pe cand in mod normal ar fi trebuit sa ramana in curtea femeilor. in anumite zile. BATRANII Cuvantul batran acopera situatii foarte diferite. orz.: muzicantii vor avea dreptul la haina distinctiva a preotilor. Nu exista aproape nici un raport intre conducatorii unui sat care traiesc ca toti ceilalti si micul grup de batrani care fac parte din Sinedriul de la Ierusalim. in 66 d. aceasta practica nu este necunoscuta romanilor. Acesti mari proprietari si comercianti au in mod necesar legaturi cu principala piata. vin. in principiu. sare si lemn. lucru care va reusi in 64 d. apropiata atat de marii preoti cat si de Roma. printr-o derogare exceptionala. Aceste doua grupuri sunt riguros despartite deoarece. trei dintre acesti batrani se lauda ca sunt capabili sa aprovizioneze singuri Ierusalimul cu grau. Au de asemenea legaturi si cu puterea romana care stie sa si-i apropie dandu-le posturi de consilieri si deci o anumita putere. apoi de santaj si eventual i se confisca proprietatea! In caz de opozitie in fata puterii se risca chiar viata: Irod a ucis 45 de notabili care se asociasera impotriva lui inainte de urcarea sa pe tron.sau ceea ce mai ramane din ele . dar adeseori se multumesc sa exileze si sa confiste bunurile! Acesti batrani in zadar au avere si sunt <primii in demnitate> caci Ie lipseste totusi un lucru ce reprezinta culmea slavei in Palestina: accesul in Templu care este rezervat fiilor lui Levi.C. Datorita imposibilitatii de a cumpara preotia. in timp ce portarii vor putea invata imnurile ca si muzicantii. de partea saduceilor. controleaza accesul in diferitele cercuri ale sanctuarului. timp de 21 de ani. asa cum se intampla si cu termenul de ales sub pana ziaristilor de azi. Se pare ca in Galileea. bine administrat. b aristocratie redusa ca numar. acesti consilieri sunt excelenti administratori ai impozitelor indirecte: averea proprie reprezinta garantia ca oricum impozitul va intra in vistieriile imperiului. Pentru Roma. dar foarte bogata datorita marilor proprietati (care totusi nu sunt comparabile cu latifundiile romane) sau comertului. acela care este consacrat lui Dumnezeu.

cu atat si informatiile precise sunt mai rare: in intreaga literatura a lumii se vorbeste putin despre cei mici! Putem totusi deosebi cateva grupe Micii proprietari de pamanturi se multumesc foarte adesea sa consume din propriile produse sau sa faca putin troc pentru ceea ce le lipseste: acest lucru evita taxele de piata. In Galileea. dar cand Ioan Hircan a recucerit Galileea. acesti pagani au fost nevoiti sa se converteasca sau sa plece. iar turma pentru ca merge prea des pe pasunile altora medicul practica o medicina de clasa. croitorii. dar acest lucru este atat de complicat incat oamenii prefera sa-si vanda produsele proprii si sa vina in Orasul Sfant cu bani pentru a cumpara lucrurile necesare sau dorite cu o considerabila diferenta de pret: in oras preturile sunt mult mai ridicate decat la tara. imbracaminte sau parfumuri si obiecte de lux. Mestesugarii.CLASA DE MIJLOC Detinem putine informatii referitoare la aceasta clasa sociala alcatuita din comercianti si mestesugari. Este sigur ca mare parte din aceste meserii sunt foarte prost vazute. domeniile par a fi mai importante. ).dar in acest caz va avea o situatie extrem de precara -. Exista de asemenea si toate meseriile legate de primirea si gazduirea pelerinilor: pensiuni. cel putin de trei ori pentru smochine! POPORUL Cu cat coborim mai mult in ierarhia sociala. prosperitatea lor depinde de Templu. ne sunt foarte putin cunoscuti. Cele cateva informatii pe care le avem asupra situatiei lor financiare sunt mai degraba de domeniul legendei decat al realitatii. La Ierusalim consumul trebuie sa fi fost foarte ridicat deoarece fiecare evreu era obligat prin Lege sa cheltuiasca aici cea de-a doua zeciuiala. neglijandu-i pe cei saraci si fara bani. fie cu ziua . paganii recuperasera terenurile marindu-si domeniile. ca muncitor agricol intr-o exploatare mare sau medie. Chiar daca nu toti evreii se conformeaza acestei reguli (vezi p.17-18). fabricantii de parfumuri. Unii se specializeaza in bibelouri pentru pelerini sau in obiectele de lux cele mai diferite.C. restaurante. intr-o maniera mai stabila. fie. de tip familial. de asemenea poate lucra intr-o intreprindere de transport sau la un mare mestesugar. ceilalti copii devenind muncitori sau expatriindu-se. Mestesugarii care lucreaza direct pentru acesta. In ludeea si Samaria se pare ca domeniile sunt mici.23. net favorizati in raport cu confratii lor din provincie. Lista meseriilor rele este atat de lunga incat ne lasa impresia ca ramane prea putin loc pentru meseriile bine vazute15. bucurandu-se inaintea lui Dumnezeu (Dt 12. transportul si vanzarea marfurilor necesare. care sunt folosite in timpul sarbatorilor. acest lucru este determinat de ratiuni istorice: pe la 150 i. chiar dispretuite. toti evreii fugisera din aceasta provincie (1 M 5.. ne putem gandi ca pelerinii tin sa se achite.. el pentru hrana proprie. brutarii. sunt foarte bine platiti. fie ca vin din Palestina ori din alte regiuni. tesatorul este atat de mincinos incat nu este admis sa depuna marturie. dar nu poate sluji pentru ofrande si sacrificii: de remarcat norocul negustorilor din capitala.45). Adesea doar intaiul nascut poate prelua ferma. Dupa izvoarele rabinice vechi. in mod global. este constrans sa intre in serviciul unui patron. sa intre ca servitor la un . pastorul este considerat hot. cum nu sunt admisi nici femeia sau sclavul. Aceasta suma trebuie cheltuita pentru hrana. Muncitorii si zilierii: cel care a avut o recolta proasta sau si-a condus rau afacerea sau a fost depasit de concurent si astfel si-a pierdut independenta. sau mai exact cei care lucrau pe cont propriu inafara unei exploatari agricole. Desigur ca teoretic aceasta zeciuiala poate fi adusa in natura pentru a fi consumata la Ierusalim. tabacarul <pute> atat de tare incat isi pierde intreaga demnitate pana acolo incat sotia se poate desparti de el atunci cand doreste (unul din rarele cazuri in care sotul poate fi constrans la divort).

iar poporul este principalul sprijin al fariseilor deoarece el resimte in modul cel mai dureros greutatea ocupatiei romane: sufera cu rabdare asteptand interventia eliberatoare a lui Dumnezeu. sa se rascumpere atunci cand vrea. sa ajunga incapabili de munca: mai mult sau mai putin exclusi din comunitate. ci convingerea scribilor ca numai studiul Legii conteaza: tot ce distrage este nefast. in mod normal mai dure. Pana la urma. dar familia unui evreu vandut unui pagan are datoria stricta de a-l rascumpara..notabil sau la curte sau. muncitori cu venituri marunte. oamenii trebuie sa traiasca si. dar poate. 15 Nu trebuie sa vedem aici conceptia greco-romana conform careia orice munca manuala este servila. Deja pe la anii 35 i. in ceea ce priveste hrana. adica toti aceia care sunt atinsi de o boala de piele si sunt considerati impuri. Tot acest popor de jos formeaza partea importanta a lui Israel. ei devin cersetori. hoti sau sclavi. Sclavii evrei. o parte din cea de-a doua zeciuiala poate sluji drept pomana. sa se angajeze pe unul din marile santiere de constructii . de obicei valoreaza 20. fie de-a lungul drumurilor unde-i va jefui pe calatorii imprudenti. aceasta nu are valoare decat daca stapanul insusi este evreu. daca mosteneste sau descopera o comoara. dar atunci statutul sau este cu totul diferit: este cumparat pentru intreaga viata platindu-se pana la 100 de mine. Sclavul evreu este juridic egal cu fiul major al stapanului.C. intr-adevar.. munca este cinstita pentru ea insasi deoarece reprezinta participarea la lucrarea creatoare a lui Dumnezeu. locuinta si imbracamintea. o mare parte din scribi practica aceste meserii umile. poporul pamantului cei inculti.. NEVOIASII Din pacate se intampla de asemenea ca unii oameni. Dar omul isi poate incerca norocul si ca hot. mai ales. in plus. Fiica este eliberata la 12 ani daca nu este luata in casatorie de catre stapan. Sclavul pagan poate deveni de asemenea proprietatea unui evreu. nu mai este liber. muncile prea umilitoare ii sunt interzise. care. sclavul evreu seamana mai mult cu un muncitor respectat. Cersetorii stau de preferinta la Ierusalim unde pelerinii sunt mai generosi. este de crezut ca hotii formau un grup in continua crestere in anii 60 d. ceea ce suprima imediat sclavia. dispretuiti de casta carturarilor si fariseilor si numit: ham ha’aret. este obligat sa intretina familia sclavului. cat si pe zeloti. acesti hoti il deranjau atat de tare pe Irod incat acesta a pornit un adevarat razboi impotriva lor. in timp ce acest lucru este posibil la romani. care isi vinde forta de munca pentru sase ani. Barbatul este sclav pentru o durata maxima de sase ani (vezi anul sabatic).. Printre acestia se gasesc foarte multi <leprosi>. el trebuie sa fie tratat la fel cu stapanul. Desi termenul de bandit ii cuprinde atat pe hoti. Hotul care este prins si nu poate rambursa obiectele furate sau evreul care a luat cu imprumut si nu poate plati este nevoit sa-si piarda libertatea devenind sclav.C. Stapanul il cumpara pentru o suma ce variaza intre l si 10 mine (de la 100 la 1000 de zile de salariu). opera foarte meritorie in fata Domnului. in cele din urma. sa-l dezbrace inainte de baie sau Chiar sa-i duca apa de toaleta la baia publica. si. Evident. sigur de slujba sa. a accidentelor sau a bolilor. Desigur. profitand de instabilitatea politica. Stapanul poate trata acest sclav dupa bunul sau plac si ii . drept urmare a unor proaste afaceri. de exemplu: sa spele picioarele stapanului. Este in proprietatea totala a stapanului: deci nu poate poseda nimic si tot ceea ce ar putea gasi sau primi ca despagubire pentru o accidentare apartine stapanului: se afla in imposibilitatea de a strange bani pentru a se rascumpara. in functie de calitatile sale. fie la Ierusalim. Totusi. dar nu fiul sau sotia. stapanul pagan are alte principii. Pot deveni sclavi doar barbatul israelit adult si fata mai mica de 12 ani.

din motive de puritate rituala. Acesti scribi sunt in primul rand specialisti ai legii. in mare parte sunt laici. De altfel. Dar dat fiind faptul ca acestia sunt recrutati atat din randul preotilor sau al batranilor.. anumite reguli care nu impiedica munca. inclusiv pe plan liturgic. un pagan nu poate locui impreuna cu un evreu pios si mai ales nu-i poate pregati mesele sau servi la masa: stapanul are deci un an. evreu pur sau bastard. scribii ar putea fi plasati dupa batrani. I ei au devenit numerosi in Sinedriu. SCRIBII (CARTURARII) Nu foarte numerosi. ca urmas al vechilor profeti pe care Dumnezeu nu ii mai trimite: exista convingerea ca timpul profetilor a incetat pana la venirea Profetului mesianic al timpurilor de pe urma. se asteapta de asemenea de la el sa fie un indrumator spiritual pentru interiorizarea din ce in ce 16 in acest contex s-ar putea citi In 13. Totusi. singurele limite ale acestei puteri sunt anumite mutilari aplicate sclavului. pelerinaje. datorita acestei competente si circumstantelor politice (vezi p. daca nu mai mult decat ereditatea. Scribii farisei vor merge si mai departe: straduindu-se sa extinda asupra intregului popor regulile de puritate care initial erau rezervate preotilor in functie. pentru a-si circumcide sclavul (si este neaparat necesar ca acesta sa accepte!) sau sa-l vanda unui pagan. Exista deci relatii stranse intre aceste doua grupuri. determinat prin nastere (preot sau nu. cat si din cel al muncitorilor cu ziua. incepand de la cumparare. caci toate aceste precepte ar impiedica utilizarea lui.. altii au sange amestecat: aceasta nu ii impiedica sa aiba o cariera prestigioasa si sa comande chiar regilor. Aceasta circumcidere nu il asimileaza unui sclav evreu: ea ii suprima numai impuritatea fundamentala. ) si de toate poruncile pozitive (<Trebuie sa. (Titlul de profet atribuit lui Ioan Botezatorul sau lui Isus arata ca pentru evreii secolului I incepuse era mesianica). intr-o societate iudaica in care intreg edificiul social pare intepenit. scribului i se cere sa explice si sa actualizeze Legea in functie de noile timpuri si de problemele concrete care apar. sa fie un bun macelar in Templu). in acelasi timp.poate cere tot ce vrea. Cercetarile lor.>). si uciderea voluntara a sclavului care este considerata drept crima si urmarita ca atare. sunt obligatorii. scribii sunt dovada ca o promovare sociala este posibila: Hillel incepuse ca cersetor inainte de a deveni unul din personajele cele mai celebre ale lui Israel. Singura mare achizitie obtinuta prin circumcizie este dreptul la odihna sabatica pe care stapanul este tinut sa o acorde16. intr-adevar. dar avand o greutate sociala considerabila. calitatile personale valoreaza la fel. ei scapa unei clasificari sociale precise. incetul cu incetul isi vor impune de aici propriile conceptii in fata intregului Israel si a saduceilor. Dimpotriva. caci sclavul este dispensat de toate actele religioase care au loc intr-un moment precis al zilei sau al anului (rugaciunea la rasaritul soarelui. O data intrati in Sinedriu. bazate pe o credinta profunda care anima o intreaga viata morala. De acum inainte. precum rugaciunea dupa masa. in sec. dar ele nu trebuie identificate: exista scribi saducei si scribi independenti. ii plaseaza mai degraba de partea fariseilor care sunt fericiti sa gaseasca in ei oameni siguri din punct de vedere doctrinar. Scribul este recunoscut ca fiu spiritual si. Cunostintele lor scripturistice si competenta lor juridica fac din scribi niste personaje indispensabile din diversele sfaturi si tribunale: fara ei ar fi imposibila dezlegarea echitabila a cazurilor dificile. conditiile de munca si de viata raman aceleasi. care atrag dupa sine eliberarea imediata.). mai profunda a credintei in Dumnezeu sau pentru a trai mereu mai bine dupa vointa lui. familie bagata sau saraca). ei suscita o mare speranta . Daca preotului i se cere mai ales sa ofere sacrificii Domnului (am putea spune.

recunoscuta de ceilalti scribi. scribii pregatesc Israelul mai ales pentru disparitia Templului si a preotiei. cantitate diminuata in cazul alaptarii unui copil mai mic de doi ani. parintii sunt sfatuiti cu insistenta sa nu o invete prea multe. o cunoastere perfecta a Legii si a tuturor traditiilor orale. semn al demnitatii dobandite. Dar nu este scrib oricine doreste: sunt necesare studii indelungate. la fel cum Dumnezeu a daruit Legea lui in mod gratuit fiilor lui Israel. apartine doar secolului al II-lea sau deja celui dintai. onorariile sunt pe masura insa aceasta nu exclude micile cadouri care sfarsesc prin a aduce scribilor batrani si renumiti un mod de viata ridicat. daca este constransa sa iasa. Femeia Nu este usor de precizat statutul femeii in vremea lui Cristos. inainte de aceasta data. iar preotia cedeaza locul rabinismului. este normal ca oamenii sa se opreasca din lucru si sa se intoarca sa-l salute! Astfel.in acest domeniu ca si in altele . <Femeia se cumpara cu bani. constata un rabin. era mult mai putin accentuat si este cunoscut succesul repurtat de farisei in mediile feminine in sec. caci <acela care o invata Torah pe fiica sa. I. al II-lea ea este obligatorie si se confera la varsta de 40 de ani. Si cum. Ea nu trebuie sa faca nimic inafara casei si. sa se ocupe de copii si de menaj si sa toarca lana in Iudeea sau inul in Galileea: textele prevad cantitatea minima pe care trebuie sa o toarca sau sa o teasa pe saptamana. de unde si portul valului. trebuie sa i se raspunda cel mai scurt cu putinta. contract si raporturi sexuale. asa cum o prezentam aici.inlauntrul maselor: si ele pot fi aproape de Dumnezeu si deci sa aiba putere(a)17. cum s-ar mai putea ocupa de copii si de indatoririle de menaj? Daca nu ii este interzis sa se intereseze de Lege si de traditie. pe perioada in care serviciile sale sur folosite. o invata prostitutia!> Locul femeii este acasa. si scribul trebuie sa imparta gratuit invatatura si sfaturile sale. trebuie sa pastreze anonimatul cel mai complet. Atunci cand cineva este in mod oficial scrib sau invatator al Legii. „are dreptul la un vesmant special. daca nu mai mult. nu este supusa decat preceptelor negative sau generale ale Legii si nu celor care sunt legate de uri timp precis: altfel. ea nu poate profita nici de veniturile de pe urma muncii ei. iar fecunditatea ei este extrem de importanta inca din perioada evanghelica. ei devin in mod natural conducatorii poporului ales. Insistand asupra relatiei launtrice cu Dumnezeu si asupra unei vieti in conformitate cu credinta mai mult decat asupra cultului propriu-zis. meseria lui este umila. Se pare ca antifeminismul ar fi 17 Nu trebuie sa judecam cele o mie si una de prescriptii rabinice potrivit mentalitatii omului modern: avem impresia ca ele inlantuiau. altfel nu trebuie sa i se vorbeasca .sa extrapolam informatiile pe care le avem si sa spunem cu certitudine daca femeia. Exista deci vreo diferenta intre cumpararea unei femei si cea a unui sclav? . nici de ceea ce ar gasi. Sclavul pagan se cumpara cu bani contract si luare in posesie. este necesara si o judecata dreapta. Este deci periculos . rezervate catorva studenti siguri.C. Trebuie totusi sa poata trai: i se da deci o retributie egala cu ceea ce ar fi castigat practicand meseria sa obisnuita. intr-adevar. incepe o conversatie pentru a cere o informatie. ea depinde de stapanul-sot si foloseste Ia indeplinirea tuturor nevoilor lui.. Daca. Toata aceasta miscare se impamanteneste. dar onorariile lui nu sunt aceleasi! Caci. Dupa catastrofa din 70 d. Este poate necesara si o <hirotonire>? in sec. ca si in crestinism. de exemplu. dar puteau fi un mijloc de eliberare.. dintre care unele sunt ezoterice. scribul este cinstit la fel ca si Marele Preot.Nu!> Acesta definitie prezinta bine pozitia femeii: ca si sclavul. crescut pe parcursul celui de-al doilea secol al erei noastre in iudaism. in general. se bucura de intaietate in aproape toate adunarile si de un salut respectuos din partea tuturor: atunci cand un scrib trece pe strada. multe informatii ne sunt transmise prin textele rabinice posterioare.

vechii evrei au imprumutat acest rit de initiere la casatorie de la semiti. se facea in decursul lunii ce urma nasterii platindu-se 5 siclii de argint (Num 18. Iubirea conjugala este departe de a nu fi apreciata si este in stare sa transforme toate legile. Noul nascut era spalat. in anumite orase. Nu era prescris nici un loc anume pentru aceasta rascumparare. Ea are de asemeni dreptul la demnitatea personala: daca ajunge sclava. daca nu sunt zece barbati adulti. Orice baiat intai-nascut apartine Domnului (Ex 13. Sa nu uitam nici diferentele care provin din situatia sociala. iar altele facand negustorie. frecat cu sare si invelit in scutece. semnul perenitatii Legamantului si deci dovada binecuvantarii divine: a nu avea copii este un adevarat blestem (de care numai femeia este responsabila!) Trebuie deci ca o familie sa aiba cat mai multi copii cu putinta. el trebuia <rascumparat>. Dar taiereaimprejur a dobandit o semnificatie deplina abia in timpul Exilului babilonic. uneori doi sau trei ani. in sfarsit. iar familiile numeroase sunt mult laudate. isi are propriul ei loc. faptul ca familiile iudaice traiesc alaturi de familii pagane de mentalitate greco-romana in care femeia are un cu totul alt statut este imposibil sa nu suscite probleme sau influente. el nu-i poate impune angajamente contrare demnitatii si nu o poate obliga la prostitutie.15-16). in fata unui tribunal. Ea a devenit semnul apartenentei la Dumnezeu si la poporul sau. mai ales la tara pot fi vazute femei ajutandu-si barbatii la munca campului. in mod sigur. fie chiar sclave. Dar si femeia este fiica lui Israel. La sinagoga. Apoi mama sau tatal ii dadeau numele. . Ea are dreptul Ia un minimum vital: sotul ei este obligat sa-i dea cele necesare pentru hrana. dupa o ancheta. Copilul si educatia Atat Vechiul Testament cat si literatura iudaica veche arata ca un copil este absolut esential pentru evrei: el este garantia ca poporul ales va continua sa existe. ea nu poate fi admisa ca martor si cu atat mai putin ca judecator. ea nu poate fi repudiata oricum: contractul de casatorie este totodata o frana pusa violentei barbatului si o garantie pentru femeie. va constrange eventual sotul la divort. 2. fapt care ii confera unele drepturi. dar de fapt realitatea nu este asa de sumbra. in lipsa carora ea poate face plangere inaintea unui tribunal care. din posibilitatea de a avea sau nu slujitori sau slujnice. in momentul in care nu mai aveau aproape nici un mijloc de a-si afirma caracterul propriu. astfel incat in fata oricarei critici sau motiv de a se feri de femeie din literatura veche putem aseza o lauda diametral opusa. Baiatul era circumcis la opt zile dupa nastere. daca este bolnava. cu ajutorul unei moase. fie concubine.2).21). Sa notam totusi ca poligamia este foarte rara si aceasta in primul rand din motive economice.59. dar oricate femei ar fi. atunci cand s-au instalat in Canaan. Aceasta este situatia juridica ce reiese din textele vechi. obiceiul de a astepta cea de-a opta zi nu este atestat inainte de Noul Testament (Lc 1. Era practicata in casa de catre tata sau de catre un specialist. De aceea. NASTEREA SI RITURILE EI Nasterea avea loc acasa18. el trebuie sa-i procure medicamentele necesare. este imposibila celebrarea oficiului. sotul trebuie sa faca totul pentru a o elibera. Mama isi alapta copilul luni intregi.nici macar pentru a o saluta. Ea trebuie in plus sa accepte ca sotul ei sa-si imparta afectiunea cu alte femei. In sfarsit. imbracaminte si bani de buzunar. fie sotii ca si ea.

TULMAN. mama este singura care se ocupa de copil. faptul ca. dar in afara de acestea. Dimpotriva. Autorul arata ca acest tip de educatie era inca practicat in anumite medii evreiesti de la inceputul secolul nostru si ne vom putea da seama. Dupa aceasta varsta. despre care evangheliile ne ofera nenumarate exemple: paralelism.2-7). 1973. Fiul. Se poate intampla ca un baiat sa fie trimis in ucenicie la altcineva sau ca fata sa fie vanduta ca sclava. 464 p. geografia studiind razboaiele lui Israel. stiintele pornind de la o minune sau un fenomen. Trebuie sa stie sa citeasca textul sacru si sa fie in stare sa-l interpreteze. daca a nascut un baiat.Dupa 40 de zile. Marele Preot a hotarit sa fondeze in fiecare sat cate o scoala gratuita 18 in casutele din Palestina. 19 in acest sens ar fi de citit pasionanta autobiografie a lui D. abia dupa 63 d.7). Educatia nu vizeaza numai invatarea unei meserii. antiteza. Stock. . si 80 de zile. de obicei. cel putin spre a pregati lectori pentru sinagoga20.. Maria se retrage in singurul loc in care la tarani este liniste. pentru a-si aduce copilul pe lume.> si cele referitoare la conditia lor. Biblia este cartea completa care cuprinde totul si este inutil sa se caute in alte parti ne spun rabinii celui de-al doilea secol al erei noastre. dar aceasta nu inseamna ca este rasfatat.. care este mentalitatea iudaica. este de presupus c nasterea nu avea loc in camera comuna. Se utilizeaza procedeele mnemotehnice ale epocii. tatal nu mai este obligat juridic sa-si hraneasca copiii: ei trebuie sa fie in stare sa se descurce singuri19. cu atat este mai bine. dar pentru aceasta trebuie asteptata varsta de sase ani.C. Pentru unul ca si pentru celalalt incepe in acest moment ucenicia: meseria de bucatareasa . situatia se schimba dupa sex: fiica ramane cu mama iar fiul este luat in grija de tata. pentru copiii mai mari de 6-7 ani. asonanta. pentru fiu. s-au inventat scoli doar pentru baieti. dimpotriva. toate textele preconizeaza o educatie prin mijloace dure pentru <dresarea> unui salbatic incapabil de intelepciune sau de respect pentru Lege: exista convingerea ca aceasta intelepciune intra mai usor cu lovituri de bata! in timpul primilor ani. ci consta mai ales in invatarea de catre copii a Torei. De la patru ani. unii insa situeaza instituirea invatamantului public pe la 130 i. este fara indoiala un lucru obisnuit. Aceasta purificare nu are nici o legatura cu impuritatea morala (in intelesul actual al cuvantului) pe care mama ar fi dobandit-o. iar invatatorul Ie comenteaza pentru ca elevul sa sfarseasca prin a le memora. Citind textul biblic se invata totul: calculul este invatat cu ajutorul duratelor vietilor Patriarhilor. in care toata lumea locuia in aceeasi camera (cf. daca a nascut o fata. EDUCATIA Copilul este iubit de familie.C. observand din interior. Notiunea de <impuritate din Levitic este apropiata de cea de <tabu> iar <purificarea> se aseamana cu un fel de <desacralizare>. trebuie sa stie cat mai mult cu putinta pentru a cunoaste cat mai bine Legea si a-l slavi pe Domnul. meseria tatalui. Lc 11. pentru fiica si. Dupa o traditie iudaica. Deoarece nu multi tati pot face ei insisi acest lucru. Dar aici este o mare diferenta intre fete si baieti Primele trebuie in mod evident sa cunoasca toate poruncile negative: <Sa nu faci. cu cat sunt invatate mai putin. Si acesta este rolul parintilor. Va-t’en!.femeie de serviciuviitoare sotie. mama trebuia sa se purifice (Lev 12. in aceste scoli baza invatamantului sunt Scripturile: acestea sunt repetate. fetele dobandind totusi o formare gratie comentariilor din timpul slujbei sinagogale. in staul.

Se considera ca trebuie sa se casatoreasca intre 16 si 22 de ani. . in capitalele de regiuni se instituie un fel de scoli unde sunt obligati sa mearga toti tinerii intre 16 si 18 ani. practic. acest lucru va fi prost vazut. Totusi. in ceea ce priveste profesorul. invatamantul superior este organizat cel dintai. in vreme ce responsabilii lui Israel se ingrijeau mereu ca toti. in scoala lui Sammai se cerea un an de stagiu pentru cunoasterea acestor prescriptii rituale. Acest lucru va duce la crearea in toate satele de scoli gratuite pentru toti copiii mai mari de sase ani. Trebuie sa stranga cele necesare pentru a-si adaposti si hrani corect sotia si copiii. limba internationala a epocii. de VAUX. inclusiv cei saraci si orfani.. Dupa sec. el este tinut sa respecte Legea pe care o poate citi la sinagoga (mai tarziu. informatiile sunt imbelsugate. Unele familii se organizeaza in grupuri de cinci sau sase si angajeaza un invatator pentru copii. in miscarea scribilor de orientare fariseica existau doua curente: unul mai rigorist si celalalt mai laxist in materie de puritate rituala. in primul rand.. nici noaptea>. Pe de alta parte. <E1 trebuie in primul rand sa-si construiasca o casa. doar fiii familiilor instarite puteau primi aceasta invatatura. Hillel avea aproximativ optzeci. intaiul Datator al Legii. Les Institutions. Nu avem informatii privitoare la scolarizare inainte de distrugerea celui de-al doilea Templu (70 d. pentru ca transmit Cuvantul lui Dumnezeu. aproape intotdeauna scrib. el trebuie respectat de catre elevii sai la fel ca Dumnezeu. Dar acest lucru pune probleme caci scoala se desfasoara din zori si pana la apusul soarelui: tinerii trebuie sa mearga pana acolo sau sa plateasca o gazda. acesti tineri intre 16 si 18 ani nu sunt intotdeauna foarte docili: Talmudul ne spune ca <atunci cand profesorul se plangea de unul dintre elevi.C. sa sadeasca o vie si apoi sa se casatoreasca>. 18 ani fiind idealul <Cel Sfant -fie binecuvantat . 20 Vezi R. invatamantul superior este centrat pe discutie si argumentare intre studenti in legatura cu diferite interpretari ale textului biblic. ei erau obligati sa se gandeasca mai intai la hrana. in acest moment va fi desemnat ca bar-mitva sau fiul poruncii). nu se va mai pune problema studiului filosofiei care ii perverteste pe tineri. Mai tarziu. Unii carturari accepta si varsta de 24 de ani. Deci. parintii vin dupa el. Studiul limbii grecesti. conform gandirii scribilor. al II-lea al erei noastre. dupa anul 70).). al II-lea al erei noastre (traducerile grecesti ale Scripturii numite ale lui Aquila si Teodotion sunt facute in mediu iudaic.85. pe cand scoala lui Hillel se multumea cu 30 de zile. Dupa doisprezece ani baiatul devine major. se uita ca tinerii de aceasta varsta sunt in mod normal pe deplin inserati in lumea muncii si ca. p. sa poata primi o educatie cat se poate de cuprinzatoare. inafara unei credinte foarte profunde sau a unei averi familiale care sa le permita intretinerea. Casatoria VARSTA Pana la doisprezece ani copilul este minor si nu poate lua nici o decizie care il angajeaza cu adevarat. exista cu siguranta o preocupare pentru pregatirea unor oameni capabili sa faca lectura si predica in sinagoga. fiecare invatat (sau rabbi) era preocupat de formarea discipolilor si a viitorilor scribi care sa-si poata practica meseria in tribunale si sinagogi.Este indemnat sa inceapa munca. in acest moment trebuie sa se faca o distinctie intre baiat si fata. Cu mult inainte de vremea lui Cristos. este acceptat pana in sec. acesta se revolta si parasea scoala>. Sunt oare unele din ele vechi? Sa exemplificam.INVATAMANTUL SUPERIOR Ca in toate tarile lumii.are grija ca barbatul sa se casatoreasca cel tarziu la 20 de ani si este blestemat cel care nu a facut-o pana la aceasta varsta>. in ceea ce priveste limba: <O poti studia daca gasesti un timp care sa nu fie nici ziua.

. . desi nu mostenesc nimic. In timpul acestei perioade de adolescenta. sotul este obligat sa ii dea acest zalog. I stipuleaza ca. dar in cazul despartirii sotilor sau al mortii barbatului. care are putere deplina asupra veniturilor pe care acestea le-ar putea aduce.3). .ceea ce viitorul mire trebuie sa dea tatalui fetei (pentru <cumpararea> fetei). o lege din sec. inscris mai degraba sub forma de bunuri decat de bani. putand proveni dintr-o mostenire sau despagubire in urma unui accident survenit dupa varsta de 12 ani. Dota sau provizia tatalui pentru fiica lui reprezinta un lucru foarte important: aceasta este in fapt. in fapt. dupa aceasta varsta. fiind deci cu totul diferita de conceptia noastra moderna. Dupa cum am vazut.. oricum. Si ea devine in mod efectiv libera. intaiulnascut primind parte dubla. Acest contract este un act oficial care stipuleaza: . de teama ca nu cumva. iar relatiile sexuale nu sunt bine vazute.dota pe care tatal o da fiicei lui. Textele precizeaza ca daca tatal a murit sarac. marea majoritate a evreilor ezita mult mai mult. sotia recupereaza aceste bunuri sau echivalentul lor. poseda fata ca bunuri proprii. fratii. bunurile proprii si dota sunt administrate de catre sot. Din punct de vedere strict juridic. Valoarea diferitelor elemente ale contractului depinde de averea familiilor si de pretentiile reciproce. este sfatuit staruitor sa-i ceara parerea si sa nu se impotriveasca dorintei ei exprese. intr-adevar. LOGODNA Din punct de vedere juridic. dupa o lege a rabinilor. doar baietii mostenesc.modul in care vor fi impartite cheltuielile pentru sarbatorirea nuntii. Sa precizam cateva aspecte legate de acest contract. Aceste bunuri sunt rezervate sotiei: daca devine vaduva ele ii sunt atribuite. asa ca nu mai vreau>. Fiecare stie totusi ca este pe . este actul esential care ii leaga definitiv pe viitorii soti si familiile acestora prin contractul de casatorie. Cum barbatii din Ierusalim au luat in mare parte obiceiul de a da casa eventualei vaduve. tatal cauta o partida pentru fiica lui intre rude: acest lucru evita imprastierea bunurilor familiale. Daca tatal a logodit-o sau a casatorit-o inainte de doisprezece ani. in mod normal. in ziua in care implineste aceasta varsta ea poate spune: <Ma consider ca fiind vanduta sclava si prin urmare astazi ma eliberez>. ea devine pe deplin majora si poate deci accepta sau nu in mod liber proiectele tatalui. unul din ei sa spuna: <Ce am capatat nu e ce speram. exceptie facand cazurile in care purtarea proasta a sotiei ar fi notorie. iar impartirea intre copii are loc abia dupa aceea daca este repudiata. trebuie sa munceasca pentru a strange o dota pentru surorile lor. Logodna nu schima nimic din viata viitorilor soti: fiecare continua sa traiasca in propria familie ca si mai inainte. .ceea ce. dar fiicele trebuie sa primeasca o zestre. eventual. o vaduva va pastra pe durata vietii posesia casei sotului ei. Tatal care isi iubeste fiica trebuie sa se intereseze in mod special de valoarea zalogului de casatorie si sa se asigure ca viitorul sot il poseda cu adevarat. in ziua casatoriei. daca unii parveniti isi pot permite acest sacrificiu <pentru orice motiv> (Mt 19. zalogul casatoriei. mostenirea ei paterna. Totusi..Fiica intre 12 si 12 ani si jumatate este o adolescenta pe care tatal trebuie neaparat sa o logodeasca deoarece.in cele din urma. prezinta totodata avantajul ca viitorii soti se cunosc si au o mai mare sansa de a se intelege. este interzisa casatoria a doi tineri care nu s-au mai intalnit niciodata. tatal este cel care decide de drept si o poate face impotriva vointei fiicei. pentru sot este o mare constrangere sa scrie un <bilet de repudiere deoarece este nevoit sa renunte la uzufructul bunurilor sotiei si la o parte din propriile bunuri (zalogul).

ceea ce gaseste apartine sotului. Adevarata binecuvantare va veni odata cu copiii ce se vor naste din aceasta unire. fara a fi nevoie de mai mult. la ea acasa. datoreaza respect tatalui si fratilor.deplin legat de celalalt si ca despartirea nu s-ar putea realiza decat printr-un bilet de repudiere. Dar intreaga viata a evreului fiind orientata catre Dumnezeu. sotul trebuie sa o elibereze. . Copil nu poate poseda nimic. Pentru familie si anturaj este prilejul unor mari sarbatori. Prin casatorie. mereu in vigoare. in familia lui: aceasta sosire in familia sotului nu este intotdeauna usoara pentru mireasa.I. Si mai trebuie ca veniturile sa-i permita sa traiasca! Daca nu. Sotul merge sa-si ia sotia si sa o aduca la el. dovedindu-si astfel fidelitatea. ceea ce gaseste apartine tatalui. nu poate hotari nimic singura (angajamente) reprezentata in justitie de tata. daca e sclava. se canta. cu toate consecintele lui. Logodnicul care a primit deja zestrea o poate fructifica. tanara sotie nu trebuie sa uite in primul rand prescriptia din Dt 22. sotul ii poate impune angajamente. reprezentata de catre sot. dupa comentariile rabinilor. nu poate hotari nimic singura. Se stiu putine lucruri despre casatoria in sine. Aceasta situatie globala explica bine locul limitat al femeii si in acelasi timp insistenta asupra vaduviei care se desprinde din Noul Testament. poate fi vanduta ca sclava. inclusiv noaptea. mutilata sau deflorata: despagubirea apartine in mod cert tatalui. Aceasta perioada de logodna dureaza aproximativ un an si. sotie poseda fara a dispune. devine prostituata. sotia trece de la o supunere totala fata de tata la o supunere cvasitotala fata de sot. daca nu cumva. Se danseaza. Aceasta nu inseamna ca Dumnezeu nu este avut in vedere: dimpotriva. inafara cazului in care ea depune plangere impotriva lui. Trebuie sa intervina vaduvia sau divortul pentru ca femeia sa-si dobandeasca in sfarsit autonomia si sa se bucure de libertate si de posibilitatea de a-si administra afacerile. Se pare ca nu exista o ceremonie religioasa speciala cu exceptia unei binecuvantari rostite de tatal miresei. cel mai adesea. mutilata: despagubirea este probabil pentru sot. in sec. reprezinta desigur timpul necesar pentru ca fata sa devina fiziologic femeie si deci posibila mama: ei insista sa se astepte pana la al patrulea ciclu. CASATORIA Soseste in sfarsit momentul adevaratei intalniri si al vietii comune. se crede ca El insusi hotaraste toate casatoriile. in vreme ce logodnica nu are decat sa astepte cuminte. acest act eminamente uman este sacru prin el insusi. este ultima zi a vietii ei cand are dreptul sa nu poarte val. In noaptea nuntii. ea are de ales intre a se recasatori sau saracie. datoreaza respect sotului. in viitorul imediat. adica. renuntand la val.13-21.

provoaca revolta lui Matatia din 167. in sanul iudaismului. cu conditia ca acestia sa mentina cateva adevaruri esentiale si sa accepte anumite practici. Evangheliile risca sa adanceasca aceasta tendinta. PUTINA ISTORIE Originea primelor patru grupuri este legata mai mult sau mai putin de perioada macabeilor. intr-adevar. Simon este supranumit zelotul. doctrina acestor grupuri nu ne este foarte bine cunoscuta: cea a fariseilor este transmisa prin texte scrise tarziu: gandirea saduceilor ne-a parvenit doar prin intermediul criticii aduse de adversarii lor.DIVORTUL Sotul isi poate repudia sotia. Iosephus vorbeste despre trei <secte> (sau curente de idei) prezentand in mod efectiv patru: fariseii. de a face comert cu acest imperiu grecesc. in fapt aceste grupari sunt foarte greu de definit. Dar razboiul militar si diplomatic va mai dura multa vreme. Astfel. un fel de tendinta noua care este o data desemnata ca fiind secta nazoreilor (F 24. de irodieni. doar esenienii. pe de o parte. aduce Israelul sub stapanirea sa si vrea elenizarea acestuia. Dar poporul. Aici ne vom referi in primul rand la cele patru secte prezentate de Iosephus si vom adauga apoi cateva cuvinte despre samariteni si baptisti. Ionatan ii urmeaza fratelui sau Iuda. nu ii urmeaza pe acesti noi profeti. O asemenea simplificare nu tine seama de tumultul de idei ce diversificau in acea vreme iudaismul. care vrea sa impuna religia greaca interzicand circumcizia si practicile iudaice. iar traditiile lor vor structura legea iudaica pana in zilele noastre. de exemplu ucenicii lui Isus de la Ierusalim par sa fi fost destul de multa vreme considerati ca facand parte din poporul evreu: ei pastrau credinta in Dumnezeul unic. dar singurii adversari seriosi pe plan doctrinar raman fariseii. iar cea a lui Hillel admitea motive mai putin serioase. de al trai altfel. femeile nu pot cere divortul. miscarile baptiste s-au dezvoltat in paturile populatiei care in general nu lasa o literatura. Antioh al III-lea. cum ar fi faptul ca femeia a gatit prost o mancare sau chiar ca nu mai place barbatului. ne ofera documente.11). evreii au trait in pace sub dominatia lagizilor din Egipt. ipoteza din Mc 10. iar in 143. Din 333 in 198.5). Pe de alta parte. esenienii si zelotii. saduceii. in 166. in epoca rabinica se discuta mult asupra motivului din Dt 24. Din aceasta cauza apare uneori tendinta de a proiecta aceasta stare de lucruri in perioada dinainte de 70 gandind ca in perioada lui Cristos lucrurile erau la fel. temandu-se ca o data cu obiceiurile va disparea si credinta.12 (care nu apare la Mt-Lc) este fara indoiala influentata de obiceiurile pagane. dar a caror lectura prezinta multe dificultati. in 160. in 198. Iuda supranumit Macabeul (Ciocanul?). formau deci.n. Dimpotriva. Am prezentat deja aceasta istorie. . Scoala lui Sammai nu admitea ca motiv decat reaua putare sau adulterul femeii. Universul grecesc apare anumitor evrei ca o iluminare si este o invitatie de a iesi din <ghetoul> in care erau inchisi (1 M 1.. regele seleucid al Antiohiei. iudaismul se acomoda foarte bine cu divergentele destul de considerabile dintre membrii sai. acesta recucereste Templul care va fi purificat in 164 (sarbatoarea inchinarii). se bazau pe Scripturi. Autoritarismul lui Antioh al IV-lea.. iudaismul va supravietui datorita fariseilor.1). el este inlocuit de unul din fiii sai. insa este necesar sa amintim cateva detalii. GRUPARILE POLITICO-RELIGIOASE Dupa caderea Ierusalimului in 70 e. de samariteni sau semnaleaza ca unul dintre ucenici. dupa descoperirea unor manuscrise incepand in 1947. l: <daca i-a aflat vreun defect>. desigur ca ele vorbesc si de saducei. continuau sa se roage la Templu (F 3.

preia puterea fondand astfel dinastia asmoneilor. dar pentru a asigura victoria cauzei lor sunt nevoiti sa caute sprijin exterior si mai ales la romani. negociind in acelasi timp si cu adversarii lor directi mai degraba decat sa lase intreg poporul prada macelului. Marele Preot Onias al III-lea fusese inlaturat de catre Antioh al IV-lea si murise asasinat in exil. Legitimitatea era legata de apartenenta la aceasta dinastie sadocita. iar altii recurgeau chiar la chirurgie pentru a face sa dispara semnul apartenentei la Israel. Simon. acesta reuseste sa obtina independenta Israelului. fiind urmat de fratele sau Alexandru Ianeus (103-76). Pentru credincios. ii putem considera drept urmasi ai clerului si ai aristocratiei din epoca macabeilor. Alexandra. urmas al lui Aaron. Dupa asasinarea acestuia in 134. nu este inlocuit. SADUCEII Se pare ca numele ii leaga de Sadoc: <saduceii se considera ca fiind detinatorii preotiei legitime dupa traditia din Ez 40. adica o intreaga avalansa de nenorociri ajungand pana la pierderea pamantului sfant. Dumnezeu a evitat apostazia intregului popor si o noua incalcare a Legamantului. iar preotia Iui a fost considerata ilegitima de catre cei credinciosi traditiei. este ales apoi Alkim.12-17: trimitand persecutiile inca de la primele greseli. Dupa Ionatan. La moartea lui. un preot necunoscut. Aceste contacte ii deschid fata de civilizatia greceasca in care nu toate sunt rele si care apartine stapanitorilor. in 159. in 142. impreuna cu Matatia. Ioan Hircan.35). ). se implineau sapte ani de cand locul Marelui Preot era vacant. dar foarte repede este inlocuit de Menelau. in 152. Marele Preot era ales dintre urmasii lui Sadoc (2S 8. un pretendent la tronul Antiohiei. va determina ocuparea Palestinei de catre romani (vezi p. intre 76-67 domneste sotia acestuia.un alt frate. Aristobul al II-lea (67-63) sa atinga majoratul. a obtinut functia platind. o asemenea lepadare de Legamant si de semnul sau tangibil nu poate decat sa atraga dupa sine respingerea poporului de catre Dumnezeu. reuseste in 152 sa se faca numit Mare Preot de catre Alexandru Balas. Ionatan era din casta preoteasca. toti evreii piosi sau unit in jurul familiei Macabeilor din motiv religios: respingeau cu tarie apostazia pe care Antioh al IV-lea voia sa le-o impuna si pe care unii o acceptau pana acolo incat sa-si abandoneze toate obiceiurile iudaice. Fratele lui. deja conducator al rezistentei armate. Ei apar ca grup organizat in vremea lui Ioan Hircan (135-104) si intervin constant in viata politica a tarii mai ales prin intermediul Marelui Preot si al Sinedriului>21 Deci la origine sunt capii rezistentei in fata necredinciosilor. La inceput. Aristobul ii succede pentru un an la domnie. Or. fiul sau. deschisi fata de elenism si fideli dinastiei asmoneilor. fiul lui. Deci cele patru mari secte se vor naste intr-o ambianta tulbure. inca din vremea lui David si Solomon. Dar ceea ce in principiu este clar pentru cei care. Fara indoiala in acest moment unii evrei piosi au inceput sa se separe de Macabei (vezi mai departe: farisei si esenieni). care va lua titlul de rege. Istoria asmoneilor si a grupului saduceilor care ii sustin vadeste o influenta din .17.46. asteptand ca fiul lor. succesorii sai au continuat sa cumuleze cele doua functii: civila si religioasa. 1 R 2. Dar trebuie sa revenim la un eveniment cu urmari foarte importante. pana unde se poate merge? De aici vor izvori diferentele dintre grupuri. Iason. in 175. preia stafeta. Atunci Ionatan. Dupa cum bine arata 2M 6. asa cum vestisera profetii si cum o dovedise Exilul. Hircan al II-lea. in 104. dar nu din familia lui Sadoc. circumcizia (1M 1.27) este mai putin clar in mod concret: fidelitatea fata de Lege impune oare un fixism absolut? Si daca se admite posibilitatea unei evolutii. <sunt zelosi pentru Lege si sustin Legamantul> (1 M 2. Gelozia dintre Aristobul si fratele lui. lucru revendicat si de „fiii Iui Sadoc” de la Qumran.13-15).

Nici Ionatan nu va rezista in fata coroanei de aur pe care i-o oferea Alexandru Balas numindu-l Mare Preot. atat cat o cunoastem.49-50). dar numai de acesta. in Introducerea Bibliei. Acest lucru are doua consecinte: omul este liber in afara slujirii in Templu si liber de a avea contacte cu paganii (vezi atitudinea contrara a fariseilor dupa Mt 7.. foarte repede. LE DEAUT. se explica bine in acest context. suspiciosi fata de Profeti si dispretuitori fata de Scrieri. ei sunt foarte legati de Pentateuh. el a inteles cat de periculos era sa guverneze bazandu-se doar pe un singur partid si i-a cerut Alexandrei sa faca loc partidului fariseilor. influentate de civilizatiile din jur si promovate de catre farisei. ci de imparat. cultul. cu atat este mai larg spatiul in care aceasta nu se aplica. in sec. data mortii lui Alexandru Ianeus. deci sfintenia. vor acapara intreaga putere religioasa. in care omul se bucura de o totala libertate.3-4).15-20). Duritatea. apoi Irod si procuratorii romani). Cu toate acestea unul dintre ei a declansat catastrofa din 70. saduceii dau o impresie dezolanta : dupa Pompei. Totusi. mai ales corvezi. depinde total de puterea civila (asmonei. I e. fariseii le iau autoritatea care le mai ramane: chiar si in domeniul propriu. O aplicare concreta a acestor principii o gasim in regulile de puritate: saduceii considera ca ele nu sunt valabile decat in interiorul Templului. fara de care Hircan al II-lea nu ar fi primit ca semn de recunostinta coroana de aur a Atenei si nu i s-ar fi ridicat o statuie in acest oras. III.16): cu cat Legea este mai precisa si mai limitata. este rezervata celor care sunt adesea in Templu. Ei au avut rolul principal in moartea lui Isus (cf. In 11. Este adevarat ca sunt constienti ca prosperitatea lor este legata de linistea poporului: ei sunt deci primii care vor sa opreasca orice miscare populara care ar risca sa atraga represalii. ei considera ca erezii inovatoare toate traditiile noi. 21 R. l (Desclee). ei tin sa-si arate fidelitatea fata de Dumnezeul Parintilor si al Legamantului. singura ratiune de a fi care le ramasese. ei au putere asupra Templului si deci asupra cultului si asupra Sinedriului pana in 76 I.. p. acesta era sigur ca astfel va face din el un prieten ale carui sentimente le-ar putea schimba (1 M 10. poporul nu este avut in vedere de aceste reguli si i se pot cere tot felul de lucruri. oprind in anul 66 jertfa pentru imparat. ei neaga invierea bazandu-se pe conceptia traditionala despre o rasplata imediata si materiala: ei poseda bogatia si puterea pentru ca Dumnezeu ii binecuvanteaza si sunt drepti! A accepta existenta judecatii si rasplatii dupa moarte ar insemna a-si pierde siguranta: este inspaimantator sa traiesti intr-o lume in care <cei dintai vor fi cei din urma!> Iosephus (care este un fariseu si nu-i iubeste) afirma ca <a disputa impotriva invatatorilor intelepciunii pe care ei o urmeaza trece in ochii lor drept o virtute> (Antichitati. Pe plan religios. Aceasta va aduce in Sinedriu cativa scribi care. Saduceii vor putea reactiona cu atat mai putin cu cat conducatorul lor. invaluiti in demnitatea lor de notabili.. aceasta apare mai ales in comertul dintre Grecia si Palestina. intr-adevar. Marele Preot. Roma le-a luat puterea politica si o parte din puterea religioasa (Marele Preot nu mai este ales de Dumnezeu dupa ereditate. N. . adica conducatorilor preotilor: practic. 18.41. prin legatul acestuia). ei sunt nevoiti sa urmeze propunerile fariseilor din cauza presiunii poporului.ce in ce mai mare a luxului si a gusturilor lumii elenistice. fidelitate ce reprezinta un atu considerabil in justificarea modului lor de viata.T. Astfel. cat si de propriile lor afaceri: Iosephus ii arata adeseori intervenind pentru popor pe langa procuratori sau impotriva procuratorilor pe langa imparat. Credinta saduceilor. comert important. vol. Au disparut in 70 odata cu Templul.n.C. ei par a se ingriji pana la capat atat de popor. T. Spre sfarsitul vietii. Din aceasta cauza ei sunt intru totul desconsiderati de poporul de rand.

Ne-evreii si mai ales ocupantul trebuie eliminati mai ales daca isi manifesta prea mult stapanirea asupra tarii (prin recensamant) sau daca isi bat joc de institutiile religioase: un act de indiscretie al unui soldat roman si distrugerea prin ardere a unui sul al Legii de catre altul vor provoca pe la anul 50 i. p.12s). pe acest pamant sfant nu tolereaza nici o greseala. ca tendinta. Pentru zelotii din razboiul iudaic dusmanul nu mai este evreul apostat. Atat in planul actiunilor concrete. aceasta miscare se dezvolta in epoca macabeilor si. Dumnezeu este singurul stapan. <toate textele ne descriu zeloti de acelasi fel: rigoristi violenti care. Ei pot fi de asemenea infideli pe plan politic. tulburari care nu vor lua sfarsit decat o data cu razboiul. romanul. intr-adevar Domnul i-a daruit lui Israel un pamant. cand Iuda Galileeanul lanseaza o miscare de revolta impotriva recensamantului facut Quirinius in scop fiscal. Din punct de vedere religios. cu privire la bunurile evreilor. Si in aceasta situatie. in <Revue biblique> 1973.346s. in ochii lui. dar nu actioneaza singur. ceilalti domnesc in Iudeea si mai ales la Ierusalim. ci are nevoie de oameni: cu cat omul este mai zelos pentru El. Les dieux deriners les Douze. mai degraba decat sa se increada doar in Dumnezeu. avand binecuvantarea preotilor. Iosephus ii numeste <zeloti> pe cei pe care inainte ii numise <talhari> sau <banditi>. cu atat va fi mai bun! . ci romanul si colaboratorii lui. intelegand aici si planul politic si temporal. Aceasta recunoastere tarzie ca <secta> marcheaza clar resemnarea responsabililor evrei: in aceasta perioada doar cei violenti pot salva ceea ce constituie insasi ratiunea de a fi a lui Israel. zelotii sunt campionii ortodoxiei si ai integrismului. 22 Vezi Cahier Evangile nr. a Mesiei lui. ii executa fara mila pe cei care.C.C. Deja in perioada Exodului. dupa exemplul lui Finees. Ultima provocare va fi jefuirea Templului de catre procuratorul Florus (vezi p. p. El recunoaste totusi ca exista o <secta> (pe care nu o numeste) sau uri grup organizat inca din anul 6 i. nici o incalcare a legilor din partea evreilor ori a ne-evreilor. F 6.C. incepand cu acesta perioada. spre marele regret al lui Iosephus. MORIN. Ei sunt convinsi ca prin actiunile lor de <curatire a nelegiuitilor> grabesc venirea imparatiei lui. 26. cat si in cel al motivatiilor profunde.ZELOTII Abia odata cu rascoala iudaica din 66 d. Evreii pot fi infideli pe plan religios. in vreme ce saduceii si prietenii lor asmoneii au tradat cauza religioasa a macabeilor facand alianta cu cei mai rai dintre dusmani credintei. cautand realizarea unor aliante cu ocupantul. nu sunt credinciosi Legii lui Moise. O intelegere intre cele doua tendinte este imposibila. ). Ilie. in acest caz zelotii. unde isi au averile. 23 J. prin urmare. iar divergentele apar atat in plan geografic. zelotii reactioneaza. aceasta miscare extremista are radacini foarte adanci in istoria poporului.. zelotii au incredere absoluta in Dumnezeu si in institutiile voite de EI: Templul si Legea.A. Astfel. Asistam fara indoiala Ia o schimbare provocata de o situatie noua>23. intervin printr-un linsaj imediat (moartea lui Stefan ar putea fi un exemplu. preotul Finees (Pinhas) este infatisat ca fiind zelos pentru Dumnezeu (Num 25. este vorba despre existenta de-a lungul secolelor a unei aceleiasi miscari: acesti oameni sunt foarte stricti cu privire la sfintenia Templului si la respectarea Legii si. sunt siguri ca Dumnezeu este cu ei. 11. Denumirea de zelot provine dintr-un cuvant grecesc ce indeamna a fi zelos pentru2 .6-13). cat si in plan social: zelotii sunt originari din Galileea unde se pot ascunde mai usor in nenumaratele pesteri si adesea sunt foarte saraci. dar. Iehu si Matatia. insa in realitate. in schimb.

1960. alese liber din aceste patru texte. ) si au fost foarte influenti in timpul domniei Alexandrei. se straduiesc mai intai s-o traiasca ei insisi si considera ca este datoria lor sa o faca cunoscuta in jur.. Dar fariseii au iesit invingatori (vezi p. de exemplu. Cei <socotitori>. in 63 i. In realitate originile lor sunt mai indepartate: pot fi legati de grupul de hassidim si de Esdra. oricare ar fi acesta. ARON. oameni piosi. cateva extrase prezentand sapte categorii de farisei: Cei <tari de umeri> : isi scriu faptele pe spate pentru a fi slaviti de oameni. SAPTE FELURI DE FARISEI Fariseii insisi stiau sa-i distinga. sunt de parere ca numai reconstructia Templului. Grasset. apropiati ideologic de cei din urma.FARISEII Fariseii isi fac o remarcabila intrare in istorie in vremea lui Alexandru Ianeus (103-76). pe cei buni si pe cei rai dintre ei. Acesti hassidim sunt purtatorii. Marele Preot. Cei <molai>: spun ca au o porunca urgenta de implinit pentru a intarzia plata muncitorilor. Fariseii vor pastra aceasta atitudine de respect fata de Marele Preot. trebuie de asemenea reconstruita si o viata spirituala capabila sa anime aceste pietre. Dict.C. Irod cel Mare nu ve reusi sa-i determine sai jure credinta. col 1074 sau R. Cand. cunosc bine Legea. fii de preoti. Este trist ca am ajuns sa-i caricaturizam in chip de ipocriti si nu trebuie sa citim literal Mt 23: este un text polemic pe care multi farisei l-ar semna ei insisi. 151). daca nu creatorii. ceea ce si fac. mai ales Ia sinagoga. Acesti farisei. Pompei a venit in Orient si i s-a cerut sa arbitreze conflictul dintre Hircan al II-lea si Aristobul al II-lea. a fariseilor. bazata pe studiul Legii pentru a cunoaste vointa lui Dumnezeu si pe rugaciune. In timpul crizei macabeilor. acesti piosi nu par a fi unanimi: la inceput sunt de partea lui Matatia. Les annees obscures de Jesus. a numerosi psalmi. legata de o lipsa de incredere in puterea politica. favorizata de un studiu serios al Legii. imi pot permite si un pacat. Hassidim sunt evreii piosi (intelesul cuvantului ebraic) care. Bible. Vedem infiripandu-se astfel diferentele dintre cele trei curente iudaice. cu un umor feroce. Saduceii duc o activitate politica de compromis cu puterea pentru a recupera tot ce se poate. Mai tarziu. zelotii refuza orice compromis si lupta activ pentru alungarea ocupantului. refuza angajarea politica activa gandind ca vor obtine mantuirea poporului si a tarii prin pietate. ei indraznesc sa se opuna acestui rege Mare Preot care le reproseaza influenta asupra poporului. Aceasta delegatie a poporului este de fapt cea. Iata. voisera sa determine poporul sa schimbe modul de guvernare pentru a-l duce Ia sclavie> (Antichitati iudaice 14. dar inca din vremea lui Iuda Macabeul unii parasesc miscarea pentru ca. fariseii. lupta lui Iuda are deja un caracter mai mult politic decat religios. De aceea. acesta a fost inceputul unui razboi civil de sase ani in timpul caruia mii de evrei au fost rastigniti de regele lor. Patru texte din Talmud ne dau diferite liste (vezi articolul <Fariseii> din suplim. chiar daca este influentat de elenism. poporul <a cerut sa nu mai aiba rege: pentru ca traditia lor era sa se supuna preotilor Dumnezeului pe care il cinsteau.4). p. a zidurilor si a orasului Ierusalim nu este de ajuns. deoarece datorita lui se pot relua jertfele rituale din Templu si deci Dumnezeu poate fi din nou slavit. <Economii>: ce lucru mic as putea implini pentru a-mi creste meritele? . iar acesti oameni (Hircan si Aristobul). constienti fiind de propria lor imperfectiune. in ochii lor. ei il accepta pe Marele Preot Alkim. in timpul restaurarii nationale animate de Esdra. ei isi spun: pentru ca am acumulat multe merite.

ESENIENII incepand din 1947. Pentru a fi puri. partid al poporului. acesta este sensul numelui lor): ei il gasesc prea ignorant fata de Lege si mai ales impur deoarece nu respecta indeajuns Legea sfinteniei. <Fariseii iubitori>: care se poarta dupa exemplul lui Abraham: acestia sunt cei adevarati. prea pangarit in ochii lor de cand s-a schimbat calendarul si marii preoti nu mai sunt sadociti. Dar inainte de a ne fi deschis astfel biblioteca lor. Si in masura in care este respectata toata aceasta Lege. Filon din Alexandria si Plinius cel Batran.<Scrupulosii> care intreaba: Ce pacat ascuns am comis ca sa-l indrept cu o fapta buna? <Fariseii tematori>: cei care se poarta ca Iob. Aceasta fuziune dintre laici exilati si preoti saduciti explica bine organizarea lor foarte ierarhizata in care. apoi inteleptilor sau carturarilor (rabbi) gratie unei invataturi ezoterice care. la toate nivelele.14). esenienii sunt legati de descoperirea <manuscriselor de la Marea Moarta>. renuntau sa mearga la Templu. pentru multi. pe coasta mediteraneana. la Iamnia. se pare ca in timpul persecutiei macabeilor. expresia insasi a vointei lui Dumnezeu. ei au refuzat calendarul seleucid pentru a reveni la cel vechi (ceea ce explica de ce nu celebrau Pastele in acelasi timp cu iudaismul oficial). Iesiti din mijlocul poporului. mai ales. Istoria si mai ales originea lor nu ne sunt inca intru totul clare. ei faceau mai multe bai pe zi si. cei slabi s-au intors la locuintele lor. ei sunt cu adevarat aparatorii poporului si apar ca fiind primul partid atat politic cat si religios. Totusi. . Traiau toti la Qumran sau in comunitati inchise sau traiau si <in lume>? in orice caz este sigur atasamentul lor chiar mai scrupulos decat al fariseilor fata de regulile de puritate si traditionalismul lor absolut in privinta unor probleme: astfel. I. ei erau cunoscuti prin Iosephus. scrisa si orala. <fiii lui Sadoc. dat fiind locul lor in Sinedriu. devine din ce in ce mai importanta (vezi Cahier Evangile nr. Preferau inlocuirea arderilor-de-tot cu sfintenia vietii. se dobandesc meritele necesare pentru mantuire si pentru trimiterea lui Mesia care va intemeia in sfarsit imparatia lui Dumnezeu si in acelasi timp ii va alunga pe romani si pe toti ceilalti ocupanti. dupa o criza in interiorul grupului. Neincrederea fata de putere si grija pentru educatia maselor vor dobandi fariseilor o enorma audienta din partea poporului de rand pana acolo incat conducatorii vor fi mereu siliti sa tina cont de parerea lor: Marele Preot trebuie sa se supuna hotaririlor lor. fiii lui Sadoc. In sec. in sec. Aceasta Lege orala are la fel sau chiar mai multa valoare decat legea scrisa. pe cand cei curajosi au mers la Qumran unde i-au gasit pe primii refugiati ai persecutiei. unii descendenti din familia lui Sadoc. Nu ne sunt clare nici unele dintre punctele importante ale vietii lor. au o pozitie de neinlocuit. fariseii gasesc un sprijin serios pe langa regii Agrippa I si al II-lea. dar s-au descoperit un tratat despre casatorie si morminte de femei. chiar si intr-un act strict rezervat lui. Se pare ca Irod cel Mare tinea sema mai mult de ei decat de saducei: la urcarea lui pe tron lichideaza multi opozanti dar se multumeste numai cu o amenda in cazul fariseilor care refuza juramantul de supunere. Din Legea lui Moise numai o parte a fost pusa in scris.. Miscarea fariseilor era singura miscare religioasa destul de profunda pentru a rezista catastrofei din 70. fariseii se vor separati de el (dupa toate aparentele. daca procuratorii par a fi mai degraba pro-saducei. restul fiind transmis prin viu grai profetilor de catre Moise. I al erei noastre. s-au refugiat in desert. multa vreme s-a crezut ca nu se casatoreau. precum accesul in Sfanta Sfintelor din ziua de Kippur. preotii. din ea va renaste iudaismul.

Pana in zilele noastre. Ei vor sa fie mereu pregatiti din punct de vedere ritual pentru acest razboi sfant dar. ingerii din cer vor lupta si ei impotriva demonilor intr-o lupta eshatologica ce va asigura victoria finala a lui Dumnezeu. mandeenii sunt supravietuitori ai acestor grupuri. Se cunosc mai ales doua grupari baptiste: cel care se aduna in jurul lui Ioan supranumit Botezatorul si care va dura destul de multa vreme (cf. MISCARILE BAPTISTE Se presupune ca in sec. un grup foarte inchis. Articolul Qumran din suplimentul de la Dictionnaire de la Bible (1978) este mai tehnic. . 3.asteptand ca Dumnezeu sa binevoiasca restabilirea cultului si a Templului in puritatea lor originara.22. refuza sa-l inceapa atata vreme cat Dumnezeu nu le da semnalul. facut o data pentru totdeauna (ceea ce il deosebeste de riturile de purificare ale altor secte) este un rit implinit in vederea iertarii pacatelor. Ei vor disparea in aceasta rascoala24. POILLY. prezentat de J. nimicirea celor rai si triumful sfintilor. in acest moment.4 al revistei Le Monde de la Bible. chiar pacatosilor si paganilor (cf. mesianica ce ar fi riscat sa le conteste puterea. apoi Antipa in Galileea si in cele din urma cei doi Agrippa nu ar fi putut domni fara sa aiba partizani si prieteni care traiau ca ei: ca evrei in Palestina. I? Nu stim nimic. Dezvoltandu-se in poporul de rand. 4. altfel necunoscuti. in Palestina existau miscari de <trezire religioasa>. de ex. Botezul. la Curte si in viata privata. Aceasta miscare era caracterizata si prin respingerea Templului si a jertfelor sangeroase. samaritenii trebuie considerati ca o comunitate caracteristica a mediului palestinian.si grupul nascut in jurul lui Isus care el insusi boteaza (In 3.1-5) asa incat crestinii sunt obligati sa polemizeze impotriva lui .28.25 si 19. Care a fost impactul lor politic in societatea iudaica din sec. ei ii pomensc pe irodienii (Mc 3. O foarte buna selectie a principalelor texte poate fi gasita in suplim.1-2). F 18.. Nr. dupa cum arata Iosephus si Plinius. dimpotriva. Lc. cu exceptia razboiului din 66-70 in care sunt (incepand cu care <semn> al lui Dumnezeu?) de partea zelotilor.mantuirea.n. IRODIENII Daca evanghelistii nu vorbesc despre esenieni. Alaturi de aceste doua grupuri organizate. I e.si nu numai unora . Este sigur ca Irod cel Mare. dar in stil roman inafara Palestinei. Acesti esenieni sunt. la Cahier Ev.7-14). Trebuiau sa fie foarte atenti la tot ce ar fi putut constitui (sau parea) o miscare. 1978.). contrar zelotilor.ele nu au lasat nici o urma literara. dar fascinant pentru evreii care vor sa se daruiasca total lui Dumnezeu. scufundare in apa. Le Manuscrits de la Mer Morte et la Communaute de Qumran. Se pare ca erau caracterizate de vointa de a propune tuturor . in ce masura impartaseste Isus aceste idei?25 SAMARITENII Desi nu apartineau propriu-zis iudaismului si nu constituiau o secta iudaica.6. in popor trebuie sa se fi inmultit diferite practici baptiste. 24 Vezi nr. Acest din urma grup va fi desigur intru totul preschimbat de persoana lui Isus. Se considerau ca fiind ostirea sfanta a lui Dumnezeu care va trebui sa lupte pe pamant Si sa-i nimiceasca pe toti nelegiuitii in momentul in care Dumnezeu le va face semn.

de exemplu. 25 Vezi C. La fel si chiar mai mult decat evreii. pe Moise interpretul lui. Conform relatarii din 2R 17. Cetatile pot avea un zeu protector . facuta de P. VIII. de ROBERT. Este una din rarele deosebiri dintre Pentateuhul samaritean si textul primit. dupa multe revolte politice. cel care se intoarce. III.T. ei il asteapta pe Taheb. dupa Iosephus. S-au mentinut legaturi. samaritenii ar fi inaltat un templu pe muntele Garizim. Totusi. adevaratul sanctuar al pamantului sfant si singurul loc de cult legitim este muntele Garizim care domina antica asezare a Sihemului. voi. dar au continuat sa traiasca pana in zilele noastre ca popor religios. REZISTENTA IUDAICA Puterea romana a facut eforturi pentru a recunoaste specificitatea evreilor si le-a acordat privilegii conforme cu traditiile lor. indivizii pot avea o devotiune particulara. Relatiile dintre Ierusalim si Samaria au fost adeseori foarte tensionate dar inlauntrul unei stranse comunitati de destine. . in Introduction a la Bible T. ale Vechiului Testament si mai ales prin nerecunoasterea Ierusalimului ca metropola religioasa si a Templului lui Solomon ca sanctuar central. publicata de <Evangile et Vie> si Centrul St. de altfel in anumite privinte acestia din urma sunt mai apropiati de saducei decat de farisei.I-am putea caracteriza prin apropierea si totodata opozitia lor fata de iudaism. La samariteni exista si un mesianism. Liturghia si literatura lor religioasa celebreaza Dumnezeul unic.T. Garizim. ei ii urmeaza riguros prescriptiile in ceea ce priveste. au disparut ca Stat. pagana si politeista. asirienii au deportat o parte din locuitori si au adus in tara coloni mesopotamieni. Desi traditia samariteana plaseaza ruptura cu mult inainte. Dar se manifesta o diferenta fundamentala prin refuzul celorlalte carti. 26 Aceasta prezentare a samaritenilor. dupa caderea regatului din nord si cucerirea Samariei in 721. iudaismul tarziu se reclama ca provenind din monoteism si din Torah (Legea). astazi se considera mai degraba ca formarea <sectei samaritene este mai tarzie. ci un fel de nou Moise. p. sabatul sau sarbatorile. Acestia ar fi fondat un cult sincretist cu ajutorul unui preot local. Pentru ei. la perioada lui Zorobabel si Neemia sau la momentul cuceririi lui Alexandru: abia atunci. Huit fiches pour etudier l’A. cei ai vecinilor. (A. ai . ramase fidele credintei lui Moise. 10). Dominique.l. circumcizia. lumea greco-romana.161-164. Ne putem gandi la intoarcerea din Exil. este extrasa din Une inititation a la Bible. acestia au refuzat sa se lase asimilati si. s-au exercitat influente reciproce intre evrei si samariteni. PERROT.15 care va veni la sfarsitul timpurilor pentru a reaseza totul in ordine. este de altfel mentionat in cea de-a zecea porunca din versiunea samariteana a Decalogului. profetul din Dt 18.12. samaritenii sunt oameni ai Legii reprezentate de cele cinci carti ale Pentateuhului. Ei se vor mostenitori ai triburilor din nord. prin aceasta insa nu neaga existenta altor zei.29 si 27. odata cu abandonarea Sihemului pentru Silo. cum este Mesia iudaic. Opozitia lor fata de Templul din Ierusalim i-a putut apropia de esenieni ca si de unele curente ale crestinismului primar26. Dimpotriva. Opozitia fata de civilizatia greco-romana in domeniu religios. Istoria originilor acestei comunitati este greu de trasat cu certitudine. loc al binecuvantarii dupa Dt 11.divinitati poliade -. Pe varful acestui munte ei celebreaza marile sarbatori si mai ales Pastile dupa ritualul din Ex 12. nu cunoaste notiunea de adevar exclusiv. Nu este un urmas al lui David. eliberarea din Egipt si revelatia de pe Sinai.

dar trecea cu usurinta in ochii evreilor drept o manifestare de desfrau cu atat mai mult cu cat tragediile pun in scena pasiunile dezlantuite ale oamenilor si ale zeilor. un simplu supus al imperiului nu are in mod obisnuit ocazia sa-si manifeste aprobarea sau dezaprobarea in aceasta privinta28. nici in celalalt (ca in cazul lui Tiberiu). Etnarhatul evreilor nu este constrans la acest cult: Marele Preot este autorizat sa se roage <pentru imparat> in loc sa invoce in mod direct persoana acestuia. Pentru unii imparati nu are loc nici o judecata nici intr-un sens.C. . si cu precadere cea statuara. sau un cinstitor al lui Isis nu vor vedea nici o contradictie intre pietatea personala si cea publica. Antagonismul dintre iudaism si civilizatia greco-romana se face mult mai simtit la nivelul valorilor culturale si al artei de a trai. este de asemenea obiect de scandal: ideea pe care si-o fac grecii despre frumusetea corpului uman este necunoscuta evreilor pentru care nuditatea nu poate fi decat dezonoranta. act civic si religios. in timp ce memoria lui lui Caligula a fost definitiv condamnata (damnatio memoriae). Curand au urmat si alte cereri analoage. Cultul imparatilor defuncti nu se adreseaza decat acelora dintre ei care au beneficiat de onoruri neobisnuite: aceasta decizie este luata de Senat care exprima astfel un fel de judecata cu privire la faptele suveranului decedat. La fel. aparent mai inocenta. in lumea romana. comediile sau pantomimele de inspiratie populara trateaza subiecte dintre cele mai indecente. de exemplu. Gimnastica. Acest cult. Acelasi lucru si in ceea ce poveste spectacolele din amfiteatre care prezinta lupte intre gladiatori sau intre oameni si fiare. moartea lui va permite ne-executarea acestui proiect. Scopul este de a cere zeilor sa-l pastreze pe suveran sub protectia lor. arta greceasca. Aceasta koine de civilizatie presupune intr-adevar un anumit numar de valori straine iudaismului ortodox ca de exemplu dispretul pentru munca manuala. Pe atunci teatrul isi pierduse legaturile religioase cu zeul Dyonisos. asiduitatea cu care se practica gimnastica sau folosirea bailor. incurajate de putere. In plus. Augustus si Claudius au fost fiecare proclamati divus (zeu). acest cult nu priveste decat persoanele oficiale sau asociatiile care doresc sa-l cinsteasca pe imparat. refuzul de a aduce cult imparatului era considerat ca fiind un act de nesupunere si atragea adesea dupa sine moartea crestinilor. unele cetati din Asia Mica i-au cerut lui Augustus autorizatia de a-i aduce onoruri divine: prin construirea unui Templu si prin organizarea de jocuri in cinstea aniversarii lui. nu exclude alte culte. printre care si tanara Blandina.. indragirea spectacolelor. 28 in timpul perioadelor de persecutie. iar altul la Taragon. curenta in epoca elenistica. un asemenea altar va fin inaltat si la Narbona. cetatile din Galii se vor reuni in fiecare an la l august in jurul altarului lui Romulus? si al lui Augustus inaltat la Lyon27. De altfel. Un pasaj din Iosephus Flavius evoca bine acest dezgust: <Sa dai oameni prada fiarelor salbatice pentru placerea spectatorilor parea o nelegiuire izbitoare. Un credincios al lui Mitra. Vedem deci ca la nivel juridic Roma a incercat sa nu ofenseze sensibilitatea religioasa a evreilor. in Occident. dar o nelegiuire si mai mare se dovedea a fi 27 Cu ocazia unei asemenea adunari au fost ucisi in 177 martirii din Lyon. trebuie sa facem o distinctie intre cultul inchinat imparatului in viata si cel care i se aduce dupa moarte. nu are valoare in ochii evreilor. incepand din 27 i. Caligula va fi cat pe-aci sa provoace o revolta prin dorinta de a-si face o statuie in Templul din Ierusalim. cultul de care se bucura imparatul este cu totul socant pentru evrei.strainilor sau ai dusmanilor. Aceasta devotiune. destul de neindemanatic numita cult imperial (ar fi mai bine sa se vorbeasca de cult inchinat imparatului) isi afla originea indepartata in cultul eroilor dezvoltat in Grecia si in mistica conducatorului.

sa se ocupe de confectionarea si amplasarea statuii. alta de catre Iuda Galileeanul (F 5. noul imparat Claudius regleaza situatia. ii chinuiau trofeele deoarece credeau ca erau statui acoperite cu arme. Este cunoscuta mai bine.37). <Venira niste oameni. Irod.inlocuirea obiceiurilor impamantenite cu practici straine. conducandu-i la teatru. a dat ordin sa fie ridicate ornamentele care le acopereau si a aratat intregului popor lemnul gol> (Antichitati iudaice XV. Din cele cinci cartiere ale orasului. scrie Luca. apoi ii cheama la Antiohia pe principalii responsabili evrei pentru a le aduce la cunostinta dorintele imparatului si a-i determina sa-i convinga pe coreligionarii lor sa le accepte cu calm. Ambasade si contra-ambasade sunt trimise la Roma. Prefectul Egiptului. se vorbeste si de un egiptean care a dus in pustiu 4000 de ucigasi (F 21. 62 si 87). fara indoiala in martie 41. Aceasta opozitie est cu atat mai incrancenata cu cat evreii nu sunt intru totul de aceeasi parere in acesta privinta: unii vad cu ochi destul de binevoitori bunastarea pe care o aduce civilizatia romana. Dupa multe peripetii. Acest lucru a fost urmat de o miscare populara si de o adevarata persecutie impotriva evreilor care au fost siliti sa se retraga in cartierul lor ca intr-un adevarat ghetou. 274-279). Miscarile sporadice Aceste reticente si opozitii explica de ce lumea iudaica nu a cunoscut in epoca romana decat unele momente de pace relativa. fariseii si in general evreii ortodocsi considera ca orice contact cu un strain produce o pan’garire rituala care necesita o purificare: <Nu au intrat in pretoriu. Mai precis. Legand solutia politica de speranta mesianica. i-a chemat pe cei mai multi dintre ei si. se pare ca Petronius lasase lucrurile sa taraganeze cat mai mult cu putinta: incepe lucrarile la statuie la Sidon.1317).28). intelegand inoportunitatea acestei hotariri. pe atunci legat procurator al Siriei. lucru care era impotriva obiceiurilor nationale de cult si care ii umpleau de o furie cumplita. una condusa de un oarecare Teudas. in trecere prin oras. Exista si o opozitie in mod mai direct politica: un anumit numar de evrei regreta independenta si vor sa respinga jugul roman. gratie relatarilor lui Iosephus Flavius si Filon. pe cand altii nu vad in ea decat o mare nelegiuire. intr-adevar. scrie Ioan in legatura cu procesul lui Isus. Caligula hotarise sa ridice in Templul din Ierusalim o statuie a lui Zeus avand propriile lui trasaturi. In aceeasi perioada apare un inceput de revolta in Palestina. Faptele Apostolilor fac aluzie la unele miscari mesianice. pentru anii se pangari si a putea manca Pastele> (In 18. Refuzul .. revolta care a tulburat Alexandria in timpul lui Caligula. insa. printr-un edict confirmat de o scrisoare trimisa alexandrinilor si publicata in luna noiembrie a aceluiasi an. Flaccus. Anumite texte ne lasa sa subintelegem existenta mai multor incercari de rasculare. ei vad mantuirea lui Israel in crearea unui stat teocratic si sunt partizanii unei actiuni directe impotriva ocupantului: Este ingaduit sa dam tribut Cezarului? este intrebat Isus (Mc 12. mai mult decat toate celelalte. Cand au strigat: <chipuri omenesti>. le-a aratat trofeele si i-a intrebat doar ce credeau ca sunt aceste obiecte. a fost de partea grupului nationalist grec si nu a intervenit atunci cand acesta l-a insultat pe Irod Agrippa I. care ii adusera lui Isus vestea despre cele intamplate galileenilor al caror sange Pilat l-a amestecat cu sangele jertfelor lor> (Lc 13. vazand pana la ce punct erau tulburati. Aceasta scrisoare impaciuitoare recomanda celor doua comunitati sa traiasca in buna intelegere si confirma privilegiile evreilor. il insarcinase pe Publius Petronius.36-37).1) iar Iosephus Flavius ne spune ca Pilat actionase cu asprime la Ierusalim si in Samaria (Antichitati iudaice XVIII. unul era rezervat evreilor.

Partidul impacarii. Agrippa I. a fost imediat coplesit si alungat din oras. dar pune totodata in lumina diviziunile latente dintre evrei. Caligula i-ar fi scris atunci lui Petronius sa amane proiectul. sustinut de cateva trupe trimise de Irod Agrippa ai II-lea. sa tragem la sorti ordinea in care vom fi ucisi: fie ca cel care trage primul numar sa fie omorit de cel care are numarul urmator>. Iosephus .a ramas la urma impreuna cu un altul. Anania. In acest moment a intervenit legatul de Siria.C. il sfatuieste pe Caligula sa continue conduita predecesorilor sai respectand specificitatea religioasa a Palestinei. Totul incepe printr-un eveniment aparent fara importanta: procuratorul Florus luase 17 talanti din vistieria Templului. dar nu lui Florus si s-au retras in fortareata Masada. Aceasta initiativa s-a dovedit conforma cu aspiratiile maselor avand in vedere ca eforturile de pace ale preotilor si levitilor au ramas fara nici un rezultat. fara a preveni populatia. in urma unei ambuscade. el si-a instalat tabara pe Muntele Scopus (la nord de Muntele Maslinilor). pe care o va aduce el in momentul calatoriei pe care planuia sa o faca in Orient si pe care o va instala el insusi la Ierusalim. Atunci cand Titus a reusit sa intre. in timp ce rebelii incendiau palatul Iui Irod. a fost asasinat. Dar rebelii s-au multumit sa raspunda ca voiau sa ramana supusi imparatului. debutase in confuzie. Iosephus a reusit sa se ascunda intr-o pestera in care se aflau deja aproximativ 40 de notabili. s-a incheiat in dezordine (octombrie 66). locuinta Marelui Preot si ocupau fortareata Antonia. pentru a-si bate joc de el. Petronius ii scrie lui Caligula ca lucrarile sunt in intarziere si ca evreii risca sa neglijeze munca campului in momentul secerisului pentru a-si manifesta opozitia. A aparat cu vehementa orasul Iotapata. . Incidentul s-ar fi putut opri aici daca escorta procuratorului nu ar fi fost atacata in momentul in care parasea Ierusalimul. Eleazar.previzibil al conducatorilor este confirmat prin manifestatii la Ptolemais si Tiberiada.din intamplare sau din providenta divina? . ca intotdeauna in astfel de cazuri. el a inceput o retragere care. Revolta s-a intins curand si in celelalte orase ale Palestinei si chiar la Alexandria. A inceput o lupta de strada extrem de violenta. a spulberat atunci orice posibilitate de impacare intrerupand jertfa zilnica in onoarea imparatului. Desigur ca acesta din urma nu a apreciat acest umor si. iar Florus a fost nevoit sa fuga la Cezareea. intelegand foarte repede ca nu era indeajuns de puternic si nici suficient echipat pentru a asedia Ierusalimul. romanii i-au promis viata cu conditia de a se preda: ar fi facut-o daca insotitorii lui nu ar fi protestat propunand o sinucidere colectiva: <Pentru ca am hotarit sa murim. in acelasi timp. un corp de 2000 de barbati adunati din alte legiuni si trupe auxiliare furnizate de regii aliati (printre care si Agrippa al II-lea). Din acest moment situatia a evoluat foarte rapid. Confruntarea a fost evitata prin asasinarea lui Caligula in ziua de 24 ianuarie 41. in acelasi timp. fara a tine cont de incercarile de mijlocire al notabililor si nici chiar de petitia Berenicei29 a prins si executat cativa responsabili. recrutat dintre farisei si anumiti preoti. reintors la Roma. fara sa se fi stiut cum a fost declansata. Agrippa al II-lea s-a intors in graba de la Alexandria pentru a-si indemna compatriotii la moderatie. Descoperindu-i ascunzatoarea. incoltita. ceea ce echivala cu un act deschis de rebeliune. Caligula nu se lasa convins si ii raspunde lui Petronius sa se grabeasca. Miscarea. locuitorii Ierusalimului au iesit pe strazi cu cosuri facandu-se ca cersesc pentru a se ingriji de nevoile procuratorului. Revolta de 66-70 d. fiul Marelui Preot Anania. Cestius Gallus: cu legiunea a XII-a. IOSEPHUS CONDUCATOR DE RAZBOI Conduita lui Iosephus a fost foarte ambigua. Marea revolta care a izbucnit la sfarsitul domniei lui Nero marcheaza declinul iudaismului palestinian. cohorta romana si-a gasit refugiu in cele trei turnuri irodiene. explicandu-i ca hotarise sa puna sa i se construiasca o statuie la Roma. Marele Preot.

el s-a prezentat cu multa maiestrie drept profet si i-a promis acestuia ca in curand va fi proclamat imparat. Eleazar. Adus inaintea lui Vespasian. El este proclamat imparat la 1 iulie si. ceea ce i-a atras ura coreligionarilor sai. doua zile mai tarziu. in tot acest timp. Atunci s-au intors. incearca sa-l impuna la putere pe Vespasian. o conspiratie sustinuta de Tiberiu Alexandru. Acesta. apoi a doborit cu usurinta Antipatris. A reusit sa fuga din orasul Giscala (in nordul Galileei) chiar inainte de capitulare si s-a refugiat la Ierusalim. iar armata lui Iosephus Flavius. inspaimantata de perspectiva unei confruntari fata in fata. prefectul Egiptului. in martie 68. la inceputul razboiului. soseste si vestea mortii Iui Nero si proclamarea lui Galba.53. in acelasi timp. el a distrus intreaga Peree. in primavara anului 67. zonele joase sunt repede abandonate. Neapolis si Ierihonul. Cand acest lucru s-a realizat. il respinsese in mod violent pe Iosephus pe care il considera. Vespasian se indreapta atunci spre Alexandria pentru a se asigura de posesia uneia din cele mai bogate provincii ale imperiului si lasa conducerea razboiului in seama fiului sau Titus. beneficiind de o pensie imperiala. 29 Vezi Cahier Evangile nr. Aceste evenimente explica de ce inaintarea romana nu a continuat in 69. se refugiaza la Iotapata. Aducand idumei pentru a-si intari trupele. in aceasta calitate. Lidia. rasculatii urmati de imensa majoritate a populatiei s-au organizat. capetenia lor. pronuntase un lung discurs pe care il relateaza Iosephus Flavius. Acesti extremisti pe care Iosephus ii numea sicari (dupa numele sabiei lor scurte sica) erau condusi de catre Ioan din Giscala. Iosephus l-a insotit pe Titus la asediul Ierusalimului si i-a slujit drept interpret. Din acest moment. poate pe drept. Nero ii incredinteaza lui Vespasian conducerea razboiului. beneficiaza curand si de acordul armatelor dunarene. tara este impartita in districte militare in fruntea carora o adunare plaseaza conducatori. in iulie 69. Vespasian l-a eliberat. ajunsi la Corint. la Ierusalim situatia se degradeaza: capii rezistentei intampinau o vie opozitie din parte zelotilor care ii suspectau de pactizare cu romanii. SINUCIDERE COLECTIVA LA MASADA inainte ca oponentii de la Masada sa se omoare unii pe altii. p. 387-388). A trait apoi la Roma unde a primit cetatenia romana o data cu numele de Flavius. Iata cateva pasaje: .21. poate incepe pregatirile pentru asediul Ierusalimului si asteapta ca evreii sa-si slabeasca ei insisi puterile in lupte sterile. in Palestina si Siria. Noul legat concepe un plan de razboi simplu si eficace care consta in avansarea progresiva dinspre Siria fara a lasa nici urma de rezistenta dupa el. ei afla ca Galba tocmai fusese asasinat (15 ianuarie 69) si ca situatia era confuza. prea lipsit de entuziasm si incercase sa determine asasinarea lui. in timp ce blocarea Ierusalimului continua. Vespasian cucereste orasul dupa un asediu de doua luni. Iamnia. Vespasian profita de acest adevarat razboi civil pentru a supune teritoriile ce incojurau Ierusalmul. Dar. Apoi ocupa cu usurinta Tiberiada. Iosephus Flavius este insarcinat cu organizarea rezistentei in Galileea. Gamala Trahonitidei si Muntele Tabor si se intoarce pentru a ierna la Cezareea.pe care nu i-a fost greu sa-l convinga sa se predea! (Razboiul iudaic III. El incepe deci prin a ataca Galileea. Acesta din urma dispune de trei legiuni din Siria si de o a patra recrutata din fortele stationare in Egipt. Se pare ca in acest moment comunitatea a parasit Ierusalimul refugiindu-se la Pella (la est de Iordan). Ioan a omorit cativa din capii rezistentei si devenise astfel atotputernic la Ierusalim. Vespasian il trimite pe fiul sau Titus insotit de Irod Agrippa al II-Iea sa-l felicite pe noul imparat. in iunie.

Dimpotriva. Dupa victoria lui Traian.este impartit in trei: Ioan din Giscala detine Templul si imprejurimile. fusese judecat spre pietre. Se stie ca atunci s-au purtat lupte foarte dure la Alexandria si Cirene. Dupa lupte dure. odinioara mult indragit de El. Miscarile au inceput in 115 si au degenerat intr-un adevarat razboi avand in vedere ca in 116 ne-evreii au fost nevoiti sa paraseasca Alexandria si au avut loc confruntari si la Hermopolis si Memfis. Se pare ca ludeea a devenit din acest moment o provincie. Soarta noastra este o robie sigura. Ioan si Simon au fost luati prizonieri si tinuti pentru a fi de fata la triumful lui Titus. nu au gasit decat doi supravietuitori: toti ceilalti se omorisera. orasul. Herodium si Masada.. Revolta lui Bar-Kosba Nu se mai cunoaste nici o revolta pana in perioada lui Traian. cartier dupa cartier. suntem ultimii care purtam armele impotriva romanilor. Titus incheie concentrarea trupelor in jurul Ierusalimului. construieste un rambleu in jurul orasului pentru a impiedica populatia sa fuga. fiscus iudaicus. privilegiu refuzat tuturor celor care au intampinat o infrangere neasteptata. se aflau si candelabrul cu sapte brate (menora) si masa painilor punerii inainte. Acest ultim bastion al rezistentei iudaice a disparut deci in aprilie 72. iar combatantii. Templul a fost incendiat si. fariseii.<Am fost primii dinte toti care ne-am revoltat. evreii condusi de un <rege> numit Lucuas sau Andreas incendiasera templele si omorisera o parte din populatie. dar ne ramane inca alegerea libera a unei morti nobile impreuna cu cei pe care ii iubim cel mai mult. iar femeile si copiii o implora… (Razboiul iudaic VII. Disparitia liturghiei sacrificiale a atras dupa sine declinul familiilor sacerdotale si stingerea progresiva a partidului saduceilor. Primele doua s-au predat destul de usor. dar. De acum inainte. Templul aproape distrus era inchis sacrificiilor. in acest moment. am suportat continuu tratamente dure din partea celorlalti si inca si mai dure din partea dusmanilor .ar fi trebuit.cand. patrunzand in interior. in orice caz. cultul sinagogal dobandea o importanta exclusiva sub conducerea invatatorilor legii. s-au revoltat si evreii din Mesopotamia. atunci Ioan si Simon se impaca. dar Masada s-a impotrivit cu incrancenare. spun. Putin mai tarziu. Un oarecare Artemion ii indemnase la rascoala si pe evreii din Cipru care au devastat orasul Salamis. Ultimele zile ale asediului au fost deosebit de atroce. alegand afirmarea libertatii. Titus nu a putut face nimic pentru a stinge focul intr-atat soldatii sai erau cuprinsi de o furie atatata de lungile saptamani de asediu. in timpul asediului final. Mai rezistau inca trei fortarete: Macheront. La Cirene. iar Eleazar s-a retras in curtea Templului. Poate ca ar fi trebuit. 386-387). in acelasi timp. care reconstruisera o scoala la Iamnia sub directia lui rabbi Iohanan ben Zahhai. Impozitul (Didrahma) era de acum varsat intr-o casa imperiala speciala. Pentru Paste. inca de la inceput . Aceasta ceremonie a avut loc la Roma in anul 71. desi adusi la infometare au rezistat. sa citim planul lui Dumnezeu si sa recunoastem ca neamul iudeu. Eleazar propune un armistitiu si deschide accesul in Templu. Titus reuseste sa strabata cele trei ziduri de aparare si. in primavara lui 70. Dupa reprimarea revoltei in . vom muri ca oameni liberi impreuna cu copiii si femeile noastre! Aceasta ne-o cer legile. Romanii au fost nevoiti sa inalte un dig de pamant pentru a asalta zidurile.325-327. dupa Iosephus. prin urmare Traian a trebuit sa trimita 3000 de oameni pentru a repopula cetatea. Ioan profita pentru a-l asasina impreuna cu partizanii sai. inafara de prizonieri. cred ca Dumnezeu ne-a acordat aceasta favoare de a avea in mainile noastre puterea de a muri in mod nobil si liber. Fara a deveni sclavi. Titus ataca zidurile in trei puncte diferite. Simon bar Goria se afla in oras. in care stationau doua legiuni.

evreilor li s-a ingaduit sa vina pentru a venera fundatiile Templului (zidul plangerii). Si am ordonat ca oricine iti va da graul sau: (in ziua de dupa sabat). nici un evreu nu mai putea patrunde in oras sub pedeapsa cu moartea. Abia in timpul lui Constantin. Pregateste deci fiecaruia un loc de oaspete. T.> (traducere in limba franceza J. Autorii pagani nu au facut decat scurte aluzii. Adrian a fondat o colonie romana. sapaturile arheologice facute in desertul lui Iuda si mai ales in asezarea Qumran. urma sa fie asigurat de trimisii lui Simeon care urmau sa petreaca sabatul la Iesua. <Din partea lui Simeon catre Iesua fiul lui Galgula. Totusi. Oricum. o data pe an. Este o amenintare cu inchisoarea adesata conducatorului taberelor. luptele au fost foarte dure pentru ca in 135 Palestina parea sa fi devenit un desert. Simeon fiul lui Kosba pentru el insusi. Fii curajos si intareste curajul oamenilor locului. dar au fost repede inabusite. aproape de Marea Moarta. Sa ramana la tine in timpul sabatului. iar Eusebiu in Istoria ecleziastica nu vorbeste aproape deloc. Aelia Capitolina. isi spunea print al Israelului si ca fusese recunoscut ca mesia de catre Rabbi Akiba. ‚asa cum am facut la Ben Aful. Cauzele precise ale rebeliunii sunt neclare. nabateeni si preotii egipteni. UN AUTOGRAF Acest bilet este scris si semnat de Bar Kosba. Din Ierusalim nu mai ramasesera decat cateva case si o bisericuta crestina pe Muntele Sion. Revolta s-a intins repede in tot tinutul iar noul print a pus sa se bata monede datate in anul I sau II (dupa obiectele descoperite) al eliberarii Israelului. daca vreunul dintre galileenii care sunt la voi nu este bine primit. Stim ca Simon bar Kosba conducatorul acesteia. Fa in asa fel incat fiecare sa fie multumit. aceasta interdictie parea grava mai ales pentru evreii ortodocsi. Adrian a reinnoit interzicerea castrarii asimilandu-i circumcizia si impunand contravenientilor pedeapsa cu moartea. caci ea echivala cu impiedicarea supravietuirii poporului ales.Palestina au mai ramas cateva miscari pana la inceputul domniei lui Adrian. desigur refugiati civili instalati in satele din sudul Iudeei. O alta scrisoare scrisa de un scrib profesionist ne arata cat de bine era organizata administratia. Totusi. Transportul. voi pune picioarele voastre in lanturi. si a pus sa se construiasca pe locul Templului un sanctuar inchinat lui Jupiter Capitolin. Pace tie. Noua revolta care izbucneste in 132 in Palestina este din nefericire foarte putin cunoscuta din lipsa unor documente intr-adevar clare. Lui Iesua i se cere livrarea unei cantitati considerabile de grau. conducatorul celei de-a doua revolte. in ziua comemorarii distrugerii Templului. idumei. Aceasta pozitie generala nu-i atingea numai pe evrei. Nu cunoastem aproape nimic cu privire la miscarea militara. ci si pe samariteni. au permis scoaterea la lumina a unor obiecte ce apartinusera rasculatilor. ei sa il aduca. <Din partea lui Simeon fiul lui Kosba catre Iesua fiul lui Galgula si oamenilor din Ha-Baruk. este probabil ca Adrian planuise inca din 130 sa fondeze o colonie romana pe locul Ierusalimului. MILIK) . daca continua sa faca necazuri galileenilor. in plus. precum si a unor documente din corespondenta lor. De acum inainte. cu o caravana alcatuita din aproximativ 30 de magari a caror sarcina este de 60 kg. salutare! Iau cerurile ca martor impotriva mea ca. E de presupus ca interzicerea circumciziei a fost cea care a umplut paharul. intr-adevar. salutare! Sa-ti fie cunoscut ca trebuie sa trimiti cinci care cu grau prin oamenii casei mele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful