PALESTINA in timpul lui Isus Introducere Fiul lui Dumnezeu nu s-a facut om in general: ci a luat chipul unui anumit om, evreu

, galileean, intr-un anumit moment al istoriei lumii. Ca om, el a fost marcat prin urmare de geografia si istoria tarii sale, de cultura ei; s-a supus legilor economice; a intrat in conflictele politice; a impartasit sperantele poporului sau.. in acest caiet se vorbeste putin despre Isus, si nu se studiaza texte biblice. Cu toate acestea, el cuprinde un studiu important - si care ne-a fost cerut adesea: o prezentare a conditiilor sociale, economice, politice care au facut din Isus omul care a fost. Desigur ca un om nu se explica doar prin diferitele conditii, iar Isus cu atat mai putin. Insa cu cat le cunoastem mai bine putem percepe cu mai multa claritate originalitatea mesajului si a persoanei lui. Studiile cu privire la acest subiect sunt numeroase si diferite ca valoare. Aici avem de-a face in primul rand cu o sinteza care vrea sa deschida noi cai spre alte studii. La aceasta sinteza sau angajat doi tineri specialisti: Christisne SAULNIER, licentiata in teologie, profesor asistent de istorie la Universitatea din Paris I (Sorbona); Bernard ROLLAND , exeget la Nancy, a prezentat deja esentialul catorva capitole unor preoti din regiunea sa, aflati in contact cu patura muncitoreasca. Am incheiat pregatirea acestui Caiet in ajunul Craciunului. Leaganul in care a fost asezat Fiul lui Dumnezeu nu este doar ieslea din Betleem; ci in primul rand este civilizatia iudaica pe care si-a insusit-o. Studiind-o, multe din paginile evangheliilor vor capata pentru noi o noua savoare. Fie ca fata lui Isus, om si Dumnezeu, sa ni se dezvaluie intr-o lumina reinnoita. Etienne CHARPENTIER IMPERIUL ROMAN incepand din sec. I i.C., istoria Palestinei este strans legata de cea a Romei. Pentru a o intelege mai bine este necesar, prin urmare, sa desfasuram rapid tabloul de fond pe care-l formeaza Imperiul roman, evocand situatia politica, geografica, sociala si economica.

SITUATIA POLITICA
in sec. I I.C., Roma, stapana peste cea mai mare parte a lumii mediteraneene, cunoaste o evolutie profunda. Lipsita de infrastructura administrativa necesara, vechea Cetate-Stat care e Roma intampina dificultati enorme in conducerea acestui imens imperiu. Guvernatorii pe care ea ii deleaga nu sunt chiar atat de lacomi, cum ii prezinta descrierile traditionale, dar este adevarat ca provinciile sufera adesea din pricina unei gestiuni egoiste ce decurge din lipsa unei veritabile politici de fuziune. Aceasta ruptura dintre Roma si imperiul ei teritorial intareste puterea conducatorilor militari astfel incat Senatul nu mai controleaza decat superficial politica externa de care, teoretic, este responsabil, in acelasi timp, pe plan intern, institutiile traditionale par incapabile sa rezolve conflictele dintre oameni si factiuni. Razboaiele civile, care izbucnesc in 49 i.C. si care sfasie ansamblul lumii romane timp de mai mult de 15 ani, sunt consecinta acestei violente endemice. Aceste razboaie nu sunt decat lupte si intrigi mereu reluate. inainte de toate, ele ii pun in opozitie pe Caesar si pe Pompei. La moartea acestuia din urma, in 48 dupa victoria de la Farsalus, Caesar se indreapta impotriva sustinatorilor partidei <republicane>. Asasinarea lui in 44 declanseaza noi conflicte: tanarul Caesar, numit de obicei Octavian, fiul adoptiv ai lui

Caesar, ii urmareste pe ucigasii tatalui sau si lupta apoi impotriva ambitiilor lui Marc-Antoniu pe care il va invinge in 31, la Actium. Detaliul acestor razboaie nu ne intereseaza aici; insa este important de remarcat faptul ca prin intermediul ambitiilor personale se dezvaluie de fapt mai multe conceptii despre putere. Pe de o parte <Republicanii> apara institutiile traditionale ale Cetatii-Stat, pe cand Caesar incearca sa impuna o putere personala, inspirata in mare masura de Conducatorul ideal din monarhiile elenistice. Marc-Antoniu, desi in mai mica masura, se pare ca va avea conceptii asemanatoare. Octavian, dimpotriva, tragand invatatura din esecurile precedente si beneficiind totodata de starea de oboseala generata de razboaiele civile, se gandeste la o solutie mai moderata: pastreaza aparent institutiile republicane, ca si vechile magistraturi, dar monopolizeaza un anumit numar de functii si titluri care ii asigura de fapt puterea politica militara si religioasa. REZUMAT CRONOLOGIC inainte de Cristos 49 Caesar intra inarmat in Italia; inceputul razboaielor civile. Dictatura lui Caesar. 48 Pompei este infrant in lupta de la Farsalus. 44 Asasinarea lui Caesar. 43 Triumviratul: Marc-Antoniu, Octavian si Lepidus 42 <Republicanii> sunt infranti la Filipi. 31 Batalia de la Actium: infrangerea lui Marc-Antoniu si a Cleopatrei. 27 Octavian primeste titlul de Augustus. Senatul ii confirma puterea de tribun si ii recunoaste <imperium> proconsulara asupra provinciilor imperiale. 12 Augustus ia titlul de Pontifex Maximus. 2 Augustus este proclamat Parintele Patriei. dupa Cristos 14 Moartea lui Augustus. 14-37 Tiberiu. 37-41 Caligula. Dinastia Iulio-claudienilor 41-54 Claudius. 54-68 Nero. 68-69 domnia efemera a lui Galba, Otho, Vitellius. 69-79 Vespasian. Dinastia Flavienilor 79-81 Titus. 81-96 Domitian. 96-98 Nerva. 98-117 Traian. 117-138 Adrian. Dinastia Antoninilor 138-161 Antoninus Pius 161 -180 Marc-Aurel iu. 180-192 Commodus. in plus, noul suveran - care poarta titlul de Augustus incepand din anul 27 i.C. - are meritul de a fi reorganizat administratia imperiului. Pentru aceasta, el face o impartire a provinciilor intre el si Senat: de acum inainte doar provinciile in care s-a instaurat pacea raman de resortul vechii adunari si sunt guvernate de catre proconsuli; in schimb, cele in care stationeaza legiuni sunt plasate sub autoritatea directa a imparatului. Aici doar el trimite delgati, legati (legat al lui Augustus propretor). Anumite teritorii constituie cazuri aparte si sunt incredintate unui prefect sau unui procurator (vezi p. 12. ) dependent de legatul provinciei imperiale celei mai apropiate; adesea este un statut temporar ce se aplica unor mici districte cum ar fi cantoanele din Alpi sau Iudeea. Egiptul constituie un caz aparte. Este

guvernat de un prefect de rang ecvestru iar accesul aici ramane interzis fara autorizatia suveranului. Pentru a asigura stabilitatea regimului, Augustus se va izbi de doua probleme: cea a transmiterii puterilor sale si cea a desemnarii unui eventual succesor, intr-adevar, de drept, Augustus nu a intemeiat o putere dinastica; atributiile sale neapartinandu-i propriu-zis, el nu le poate delega; pe de alta parte, neavand nici un fiu, el va adopta succesiv diferiti membrii ai familiei sale, susceptibili de a dobandi adeziunea Senatului si a armatei prin popularitatea si capacitatile lor, si va conferi acestora responsabilitati importante. Mortile celor din jur, care-i insotesc batranetile, il determina in ultima instanta sa-l adopte pe fiul sotiei sale, Tiberiu, care a fost proclamat imparat la moartea sa, in 14 d.C. Tiberiu (14-37) a fost judecat cu prea mare severitate de catre istoricii din vechime. Se pare ca acest imparat, contemporan cu viata publica a lui Cristos, ar fi fost un personaj cu o psihologie foarte complexa, impregnat de faima familiei sale gens Claudia. Dupa el domneste nepotul sau, Caligula (37-41 d.C.), un tanar ciudat si cu prea putin echilibru: foarte legat de Irod Agrippa I, totusi, el va fi cat pe-aci sa provoace revolta evreilor (cf. p. ). Este asasinat in 41, iar armata il proclama imparat pe unchiul sau, Claudius (41-54); documentele vechi il prezinta ca fiind slab de minte; de notat totusi ca domnia lui a fost mai degraba benefica si ca a stiut sa faca sa progreseze administratia imperiala. Fiul sau adoptiv, Nero (54-68) ii va urma in 54; domnia acestuia este marcata de incendierea Romei din 64, martiriul lui Petru (in 64?) si al lui Paul (in 67?) si inceputul marii revolte evreiesti. in 68 este inlaturat de la putere printr-o conspiratie si, dupa mai multe luni de anarhie, este proclamat imparat Vespasian (6979), comandantul armatei de Palestina, ii vor urma cei doi fii ai lui: mai intai Titus (79-81), invingatorul Ierusalimului, apoi Domitian (81-96). Acesta din urma este rasturnat printr-o conspiratie senatoriala care il aduce la domnie pe Nerva; acesta, neavand copii, il adopta pe Traian care, la randul sau, il va desemna pe Adrian; dinastia Antoninilor va continua pana la sfarsitul secolului cu Antoninus, Marc-Aureliu si Commodus.

SITUATIA GEOGRAFICA
La moartea lui Augustus, imperiul roman aproape ca a atins extinderea maxima. El cuprinde, in extremitatea vestica, cele doua provincii ale Spaniei la care se adauga Lusitania (in mare Portugalia de astazi); Romanii au pus piciorul in peninsula iberica in perioada razboiului cu Hanibal (218-201 i.C.) si au cucerit-o putin cate putin; pacea, uneori greu de obtinut, nu s-a stabilit decat la inceputul domniei lui Augustus. Au urmat Galiile si tinutul germanilor; romanii au inceput cucerirea lor la sfarsitul sec. al II-lea i.C., iar Caesar a continuat anexarea intre 58 si 50. in timpul lui Augustus si apoi in primii ani ai domniei lui Tiberiu, s-a incercat in zadar extinderea hotarului: in cele din urma acesta se va fixa pe Rin.

INCEPUTUL UNEI NOI ERE
Odata cu domnia lui Augustus, se instaureaza in lume pacea - pax romana - iar poetii vad in aceasta reintoarcerea <epocii de aur>. O inscriptie gasita la Priene (in Asia Mica, langa Milet) si care dateaza din anul 9 d.C., constituie un exemplu. Se referea la modificarea denumirilor lunilor si la intocmirea unui nou calendar care sa inceapa in ziua aniversarii nasterii lui Augustus, zeul care s-a manifestat si care promite lumii o era de fericire. (Acest text ar putea fi comparat cu Lc 2, 10-11.)

Fiecare poate pe drept sa considere acest eveniment ca fiind originea vietii si existentei sale, ca timpul incepand de la care sa nu mai regreti ca te-ai nascut. Providenta a dat nastere si a impodobit in mod minunat viata umana daruindu-ni-l pe Augustus, cel plin de virtuti, pentru a face din el binefacatorul oamenilor, mantuitorul nostru, al celor de acum si al celor ce vor veni dupa noi, pentru a face sa inceteze razboiul si sa se restabileasca peste tot ordinea. Ziua de nastere a zeului a fost pentru lume inceputul vestii celei bune primite gratie lui. Spre Est, provinciile Retia, Noricum, Panonia si Moesia sunt limitate de cursul Dunarii. La Sud, peninsula balcanica a fost cucerita intre 167 si 146. Romanii au patruns in Asia Mica in 133 i.C.. Atalos al III-lea al Pergamului cedandu-le regatul, acesta va deveni provincia Asiei; restul este dobandit in urma razboaielor din sec. I i.C. sau prin cedarea unor provincii la inceputul imperiului. Siria, al carui hotar este marcat la NE de Eufrat si in rest de desert, a fost cucerita de catre Pompei in 64 I.C. La Sud, micul stat al Palestinei, devenit vasal incepand din 63, slujeste ca zona de protectie. Egiptul, anexat in 30 i.C., este domeniul personal al imparatului. La vest, Cirenaica, organizata ca provincie in 74 i.C., nu este altceva decat o fasie de coasta, unita din punct de vedere administrativ cu Creta. Tripolitania a fost legata de Caesar de vechiul domeniu al Cartaginei pentru a forma asa zisa Africa proconsulara. Cateva teritorii se vor mai adauga dupa cum urmeaza: Mauritaniile (Algeria si Marocul) in timpul lui Caligula, Britania (actuala Mare-Britanie) a carei cucerire, inceputa de Claudius, se va realiza cu greu, pacea fiind instalata abia in timpul lui Adrian; Domitian asugura protectia intrandului dintre izvoarele Dunarii si Rinului constituind zona militara a Campiilor Decumate; in sfarsit, Traian anexeaza Arabia in 105 d. C. (Transiordania) si Dacia in 107; de asemenea, el incearca sa extinda puterea romana si dincolo de Eufrat, dar aceste teritorii vor fi abandonate imediat duupa moartea sa (cf. p. ). De altfel, domnia lui Traian reprezinta ultima tentativa de expansiune; dupa el, Adrian va fixa definitiv hotarele imperiului completand sistemul defensiv inceput de predecesorii sai. AGRIPPA SI ALEGEREA LUI CLAUDIUS Dupa asasinarea lui Caligula, in 41, a fost proclamat imparat Claudius. Irod Agrippa I se afla la Roma. intr-o relatare, care insa nu prezinta suficienta siguranta, Iosephus Flavius descrie rolul pe care l-a jucat Agrippa, ca mediator intre Claudius si Senat. Pe vremea cand Agrippa locuia la Roma s-a intamplat sa fie chemat pentru a i se cere sfatul si de catre Senat, si de catre Claudius. Dandu-si seama ca puterea era deja in mainile lui Claudius, Agrippa s-a indreptat spre acesta. Claudius la trimis din nou pe langa Senat pentru a-i impartasi modul sau de a vedea lucrurile. Senatul nu accepta propunerile lui Claudius. Agrippa se intoarce pentru a-i face cunoscut refuzul. Claudius il trimite inca o data pentru a spune senatorilor ca este gata de lupta impotriva lor caci nu vrea sa-i tradeze pe cei care l-au ales in unanimitate, in timp ce se discuta astfel, un soldat, de altfel devotat Senatului, striga ca el nu se va lupta impotriva tovarasilor sai de arme fideli lui Claudius si ca trece de partea acestuia din urma; va fi urmat si de alti soldati. Nobilii sunt cuprinsi de spaima. Dupa un timp, nevazand nici un mijloc de scapare, se vor grabi spre Claudius, pe urmele soldatilor. in confuzia generata de aceste rasturnari de situatie, soldatii sunt pe punctul de a-i ucide pe senatori. Agrippa merge intr-un suflet la Claudius pentru a-i face cunoscuta acesta situatie periculoasa. Claudius ii linisteste pe soldati, ii primeste pe senatori si merge degraba impreuna cu ei sa aduca lui Dumnezeu o jertfa de multumire pentru numirea sa ca imparat. Fara sa astepte prea mult, i-a oferit in dar lui Agrippa intregul regat al bunicului sau. (Razboiul iudaic II,204-218).

SITUATIA SOCIALA In momentul de maxima expansiune, Imperiul roman este deci un imens teritoriu, aparat de o armata relativ redusa: aproximativ treizeci de legiuni, dublate de trupe auxiliare, adica aproximativ 350 - 400 000 de oameni. Populatia a fost estimata la aproximativ 50 de milioane de locuitori. Orasele cele mai populate sunt: Roma (intre 700 de mii si un milion de locuitori), Alexandria (aproximativ 700000) si Antiohia (300000). Unitatea care exista la nivelul puterii centrale, al politicii externe si al unui anumit numar de valori culturale nu anuleaza totusi particularismele. Imperiul nu este un bloc monolitic, deoarece limitele teritoriale si sistemele de drept nu coincid intotdeauna, intradevar, supusii imparatului apartin unor etnii sau cetati diferite; in afara de aceasta, locuitorii aceleiasi cetati sau ai aceleiasi regiuni pot fi de <drept> diferit: astfel, printre oamenii li Beri se face distinctie intre cetateni romani si oameni de drept peregrin. Primii se bucurau de un anumit numar de privilegii judiciare, fiscale si politice; notiunea de peregrin ii includea pe toti ceilalti, adica pe cei <straini> de cetatea romana, in sensul juridic al termenului; in acest caz, ei depind de dreptul cetatii sau al etniei lor de origine, in general conducerea imperiala a stiut sa lase o destul de larga autonomie comunitatilor locale, rezervandu-si doar controlul fiscalitatii, dreptul penal si politica externa.

INCENDIUL ROMEI DIN TIMPUL LUI NERO
in anul 64, un incendiu teribil distruge trei sferturi din Roma. Zvonurile il pun pe seama insusi a imparatului Nero care voia sa reconstruiasca orasul. Pentru a stinge zvonul, Nero a pus la cale invinuirea unor oameni uriti de toata lumea pentru infamiile lor, si i-a suspus la chinurile cele mai crunte; lumea ii numea crestini. Numele li se trage de la Cristos, care, in vremea imparatului Tiberius, fusese condamnat la moarte de Pontius Pilatus. Reprimata pentru un moment, aceasta superstitie funesta se raspandea din nou nu numai prin Iudeea, locul de obarsie al acestui flagel, dar si la Roma, unde se revarsa de pretutindeni toate grozaviile sau ticalosiile care isi gasesc multime de adepti. Mai intai, au fost inchisi cei ce marturiseau; apoi, dupa indicatiile lor, o multime de oameni nu atata dovediti ca ar fi pus foc, cat invinuiti de ura fata de neamul omenesc. Cei care trebuiau sa moara au fost si prefacuti in prilejuri de batjocura: acoperiti cu piei de fiare, piereau sfasiati de caini, multi erau pironiti pe cruci sau dati prada flacarilor, iar alti,i dupa ce se intuneca, erau arsi, ca sa serveasca la iluminat in timpul noptii. Nero isi oferise gradinile pentru acest spectacol si dadea o reprezentatie de circ, amestecat cu multimea, in costum de vizitiu, sau conducand un car de curse. Din care cauza, desi acesti oameni erau vinovati si meritau cele mai grele pedepse, acum starneau mila, fiind sacrificati nu in interesul public, ci sabaticiei unui singur om>.(Tacitus, Anale XV,44 - dupa traducerea lui Ghe. GUTU, Humanitas,1995) Sclavii sunt numerosi. Dupa drept, ei nu exista; totusi sub influenta reflectiilor filosofice, juristii recunosteau ca sclavul este un om1. Conditia de sclav nu este nici ea uniforma: cei care lucreaza in mine duc o viata deosebit de grea, insa nici cei care lucreaza la camp nu au o viata mai usoara, in schimb, sclavii <specializati> (bucatari, medici, secretari.. ) sunt cumparati la preturi foarte ridicate, sunt bine tratati si isi dobandesc libertatea cu usurinta. Sclavul artizan care lucreaza intr-un atelier, obligat sa dea o renta din produse stapanului, nu se distinge cu nimic, din punct de vedere al nivelului de trai, de micul artizan nascut liber. Legislatia imperiului a cautat sa usureze soarta sclavilor, mai ales prin controlul asupra dreptului de viata si de moarte pe care il avea stapanul si prin privarea de dreptul de proprietate a celui care abandoneaza un sclav in varsta sau bolnav. Pe scurt, avem de-a face cu un grup important a carui definitie juridica nu trebuie sa ne induca in eroare - deoarece

” limita nu trebuie inteleasa in sens strict: variatiile climatice anuale sau vanturile locale o puteau modifica. Africa. rezervata Statului si particularilor care au primit autorizatia. p. trece Eufratul la Dura Europos si ajunge la Palmira si apoi la Antiohia. metalurgia. in caz de necesitate. exploatate mai ales in Occident (cositor. Despre sclavie. traficul de marfuri la scara mare este mult mai clar conturat. iar imperiul roman nu face exceptie de la aceasta regula. asemenea asociatii mai exista si in preajma lacurilor. O prima cale vine din China traversand Mongolia. in razboaie.si pe care nu trebuie sa-l privim in bloc. si al carei scop este in primul rand strategic. Italia si Galia. in vremea lui Cicero erau necesare cinci sau sase saptamani pentru a ajunge din Cilicia (in Asia Mica) in Italia. care beneficiaza de popasuri (mutationes) la distante regulate si de hanuri (mansiones). Aceasta organizare. Din Orient. Metalele sunt 1. iar. aur si fier in Dacia). Bosra si . Cu toate acestea. insa erau folosite si pentru transport (animale de tractiune sau de povara). Spania si Grecia exporta uleiuri de diferite calitati. inafara produselor de prima necesitate. se stie insa ca o traversare record putea lega Puteoli de Alexandria in numai noua zile. Astfel. Se navigheaza atunci cand marea este <deschisa>. Iosephus Flavius ni-l arata pe Titus imbarcandu-se in plina iarna pentru a merge sa-l felicite pe Galba. In schimb. marmura vine din Grecia si Italia ceramica cea mai buna se produce in Grecia. in schimb. noul imparat. al IV-lea al erei noastre.cazurile particulare sunt extrem de variate . ca pe o adevarata clasa sociala. caravanele aduc materiale pretioase. Statul trebuia sa le ia pe seama sa. vezi Cahier Evangile nr. Calea maritima este mijlocul de deplasare cel mai rapid si mai ieftin. mai ales langa lacul Leman. din Africa si mai ales din Egipt. 26. Aceste drumuri sunt folosite si de posta imperiala (cursus publicus). care este renumita pentru fluviile ei navigabile. animalele se cresc pentru carne (care se conserva de obicei prin sarare). fier in Noricum si Panonia. Trebuie sa ne multumim numai cu cateva trasaturi generale. adica de la 5 martie pana la 11 noiembrie: in aceasta perioada vanturile sunt regulate iar riscul de furtuna este neglijabil. si facand cale intoarsa la Corint la vestea asasinarii lui. plumb argintifer. 78. a functionat foarte bine pana la mijlocul sec. Iranul. se dezvolta asociatii de luntrasi. ceramica precum si meseriile legate de arhitectura. cupru. inaintand corabia este purtata in deriva timp de 40 de zile. iar pielea lor avea multiple intrebuintari. Schimburile locale ne sunt foarte putin cunoscute pentru simplul fapt ca tineau de initiativele personale. paraseste Palestina in septembrie si intalneste vanturi puternice imediat dupa coasta Asiei Mici. Totodata Statul a dezvoltat si o excelenta retea rutiera care nu este pietruita intotdeauna asa cum s-ar putea crede. in Galia. dus prizonier la Roma. Asia Centrala. Paul. zinc si plumb in Britania. bazele artizanatului sunt tesatoria. fier si aur in Spania. pentru agricultura. graul care asigura hrana Romei vine din Sicilia. Dupa 11 noiembrie contractele comerciale nu mai compensau riscurile navigatiei. Economia se bazeaza in continuare pe agricultura ale carei principale produse sunt cerealele si legumele la care trebuie adaugata cultivarea vitei de vie si a maslinului in regiunile mediteraneene. SITUATIA ECONOMICA Datele de ordin economic sunt destul de limitate pentru perioada antica. Tot spre Orient se poate merge de-a lungul Marii Rosii pana la golful Aqaba de unde caravanele arabilor nabateeni preiau marfurile luand calea care trece prin Petra. inainte de a esua in Malta (Fapte 27).

timpului ca pielea intinsa la soare: la vest este sfasiat de uzurpari. ca si de expansiunea partilor.C. si despre caile maritime. cu tot ceea ce presupune acesta: curaj fizic. in acest context agitat. dar scumpe (matase. invins in 189. Ptolemeu al V-lea este invins de Antioh al III-lea in lupta de la Panion: in acest moment Palestina este silita sa treaca sub dominatia suveranului seleucid. ea este un obiect permanent de disputa si conflicte intre lagizi si seleucizi. Ele sunt urmarea unui joc politic complex in care Republica romana s-a implicat din ce in ce mai mult (incepand din jurul anului 200 i. vezi Le Monde de la Bible nr. incearca sa domine cetatile Greciei si insulele Egeei. tamaie) de care. Daca unitatea artistica si lingvistica este reala. 5. Succesorul lui. Evreii par sa se fi adaptat destul de bine cu aceasta hegemonie care se dovedeste a fi mai putin cicalitoare. de altfel Antigon al IIIlea are alte griji: se afla in razboi cu Roma. in anul 200 (sau 198) i. Seleucizii stapanesc un imperiu care se intinde.Damasc.C. Fiind o parte din ceea ce se numea. in general. in vremea aceea. Macedonia este condusa de catre Antigonizi care. antigonizii aveau o herghelie de 300 de armasari si de 30 000 de iepe. perle. pricepere in a conduce si deci gust pentru razboi. el trebuie sa plateasca o foarte grea despagubire care va impovara vreme indelungata vistieria seleucida. nr. conform conditiilor tratatului de la Apanea. Palestina facea parte din Imperiul roman. ea cade sub stapanirea lagizilor. iar la est. Antioh al IV-lea Epifan. insa. desi adeseori superficiala. la care se adauga elefantii. Astfel. Originea intereselor romane in Palestina SITUATIA GEOPOLITICA Primele contacte dintre romani si evrei dateaza de pe la mijlocul sec. Acesti regi sau ingrijit de perfectionarea armatelor lor pana intr-acolo incat s-a putut vorbi de o adevarata goana dupa armament: infanteria grea (falanga) este sprijinita de o cavalerie grea (catafractarii) si de o cavalerie usoara. prin ce mijloace a devenit Irod rege si care era situatia politica in momentul activitatii publice a lui Isus. in care imaginea suveranului este inseparabila de cea a comandantului de razboi. cu sanse diferite. Micul regat al Pergamului. PALESTINA IN IMPERIUL ROMAN in timpul lui Cristos. din Asia Mica si pana la Indus dar care se restrange in decursul 2 Despre drumurile romane. Mai demult parte integranta a celei de-a cincea satrapii persane (Transeufratina). in timp ce seleucizii intretineau 500 de elefanti. destramat de razboaie si certuri dinastice. Imperiul roman duce lipsa2. in schimb. de independenta de fapt a suveranilor . initiaza o politica de elenizare autoritara careia Palestina nu-i scapa. voind sa elimine fortele centrifuge care ii submineaza imperiul si sa reinnoade traditiile fondatorilor dinastiei. Acest comert se face cu produse usoare. Aceasta tentativa actioneaza ca un revelator . Palestina este situata la o raspantie. teoretic. al II-lea i. pietre pretioase. dupa cucerirea lui Alexandru. dand astfel nastere la ceea ce se numeste civilizatia elenistica.C. acest univers ramane un ansamblu instabil din punct de vedere politic. situat la extremitatea vestica a Asiei Mici.6. Koile-Siria (adica Siria de Jos fata de platourile din nord si de lanturile muntoase ale Libanului si ale Anti-Libanului). in continuare vom vedea cum au reusit romanii sa se instaleze aici. Noul stapan al evreilor este diplomat in relatiile cu acestia. Toate aceste regate formeaza o lume dinamica ce raspandeste in intreg Orientul valorile culturii grecesti.) in acea perioada litoralul rasaritean al Mediteranei era impartit intre diferitele monarhii ivite in urma cuceririlor lui Alexandru: Lagizii domnesc asupra Egiptului. este condus de Atalizi.

daca senatorii au primit aceasta solie. Imperator (1). regiunile periferice. o miscare de rezistenta se baricadeaza in Templu.caci. sunt luati captivi la Roma. ca si pe aliatul sau. precum Rodosul sau Pergamul. In 64. Desi nu prea bucuros sa urmeze directivele Senatului. Pe la anul 160 se pare ca ar fi primit chiar favorabil o solie evreiasca trimisa de Iuda Macabeul (1 M 8). Primele doua razboaie contra lui Mitriade se incheie cu tratate albe de pace. Aristobul si cei doi fii ai sai. Pretextul este politica expansionista a lui Mitriade Eupator. precum si unele orase sunt trecute sub autoritatea guvernatorului Siriei. Tigran al Armeniei. Pompei il trimite pe unul din legatii sai sa se informeze la fata locului si. fratele lui. precum Itureea. DECRETE IN FAVOAREA EVREILOR In vremea magistraturii lui Artemon. tocmai fusese asasinat) si anexeaza acest teritoriu creand provincia Siriei. in acest scop il impiedica pe Antioh al IV-lea sa-si urmareasca interesele pe care le avea in Egipt. Roma isi va face vasale. de aici se naste revolta macabeilor. sfatul si poporul din Efes. el se indreapta spre Ierusalim. Dolabella. i se impune un tribut. promulgate mai intai in perioada razboaielor civile si apoi de catre Augustus sau de loctiitorii lui. Lui Hircan nu-i vor ramane decat Ierusalimul si Iudeea. in acest timp Roma cucereste Macedonia (167) si duce o politica diplomatica ce consta in sustinerea statelor celor mai slabe (ca marime. fiii lui Alexandru Ianeus. DECRETELE IN FAVOAREA EVREILOR in Antichitatile iudaice. precum Egiptul). mai mult sau mai putin direct. impotriva tentativelor imperialiste ale seleucizilor. alta de la Hircan si o a treia de la poporul evreu. Acest proiect explica totodata si decretele pe care Roma le da in favoarea evreilor . in orice caz. I I. Pompei profita de starea de descompunere in care cazuse ceea ce ramanea din regatul seleucid_ (Antioh al XIII-lea. istoricul Iosephus Flavius isi intrerupe brusc povestirea pentru a ne dezvalui textul dispozitiilor date in lumea romana in favoarea evreilor. ca si intregii tari. Autenticitatea textului a fost insa contestata. Dupa trei luni de asediu. iar zona de hotar. sau prin mediocritatea suveranilor lor. in momentul in care el invingea Siria Hircan al II lea si Aristobul. salutare. in acest moment.C. Strategia este simpla: pentru a-si apara posesiunile din Asia Mica si din Siria impotriva partilor. Pompei pune stapanire pe oras: responsabilii sunt decapitati Ierusalimului. Pompei este pus in fruntea unui comandament extraordinar care doreste sa-l infranga pe acest suveran. pentru a-si asigura fidelitatea noilor sai clienti. Alexandru si Antigon. in primavara lui 63. catre magistratii. Roma nu-si va relua interventia directa in Orient decat in sec.impartindu-i pe evrei in doua tendinte: filoelenistii (sau pro-grecii) si ortodocsii. . regatul evreu si maruntele principate arabe. Este vorba de aproximativ douazeci de decrete transcrise in intregime sau in parte. primeste trei delegatii: urla de la Aristobul. oras pe care Aristobul i-l promisese. Disensiunile survenite intre printii dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) ii ofera pretextul de a interveni in Palestina. mai exact Armenia. ultimul suveran. ei s-au ferit cu grija de a-i acorda vreun ajutor material si sau multumit cu asigurari vagi pentru a putea intretine zizaniile care erau in folosul lor. se lupta pentru putere. regele Pontului (pe coasta nordica a Asiei Mici) care se vrea un campion al libertatii cetatilor grecesti impotriva influentei romane. in 66. ea a fost nevoita sa le recunoasca particularitatile. in ziua intai a lunii Leneon.

iar ofrandele lor sacre vor fi inviolabile si vor putea fi trimise la Ierusalim pentru a fi oferite vistiernicilor din Ierusalim. or. Mare Preot fi etnarh al evreilor. 162-165). Mare Preot al Dumnezeului preainalt. ca si predecesorii mei. incetarea colectarii taxelor in timpul anului sabatic si diminuarea acestora in anul urmator (cf. intr-adevar. Cornelius Dolabella.Didrahma .. o astfel de problema nu se punea insa pentru un corp de auxiliari alcatuit numai din evrei. Caesar da dispozitii de ordin fiscal ce reglementeaza impozitarea in Palestina. fiul lui Teodosie. mi-a explicat ca coreligionarii sai nu pot sa implineasca serviciul militar deoarece nu pot purta armele si nu pot marsalui in ziua de sabat si pentru ca nu-si pot procura alimentele traditionale cu care sunt obisnuiti. ). se pare ca.. intocmai ca si grecii. 225-227).s-a hotarit de catre mine si de catre consiliul meu. Antichitati iudaice. proconsul al Siriei in 43. eu. incredintate in 43 lui Octavian. decreteaza: . XIV. sa . le acord exemptiunea de serviciul militar si le ingadui totodata sa urmeze obiceiurile parintilor lor si sa se intruneasca pentru riturile lor sfinte si sacre conform legilor lor si sa-si aduca ofrandele pentru sacrificiu. Acest text este databil din 24 ianuarie 43. E interesant de notat ca cea mai mare parte a decretelor retinute de Iosephus Flavius sunt adresate unor cetati din Asia Mica: dupa moartea lui Caesar. republicanii silisera aceste cetati la dari epuizante prin toate mijloacele posibile. Conform uzantelor legislative ale vremii.. Aproape concomitent. Caesar Augustus. evreii din diaspora (adica cei care locuiau inafara Palestinei) plateau un impozit anual de doua drahme. printre altele.Alexandru. Lepidus) si care corespundeau incercarii de redresare pe care au facut-o acestia din urma dupa esecul republicanilor de la Filipi din 42 i. Aceasta decizie constitutionala este urmata de o dispozitie de detaliu: evreii nu vor fi siliti sa gazduiasca trupe romane in timpul iernii si nici nu vor fi pasibili de taxe ca urinare a acestui fapt. Textele transmise de Iosephus Flavius arata ca imparatul si subalternii sai confirma acest privilegiu fiscal al evreilor.C. comunitatile au fost impiedicate sa trimita banii stransi spre Ierusalim. fapta sa va fi considerata sacrilegiu si tot avutul sau va fi confiscat in beneficiul poporului roman.. (Flavius Iosephus. Pontifex Maximus. fiul lui Alexandru. de jaful caruia i-au cazut victime. Acest aspect punctual nu trebuie sa ne insele: aceste decrete au pus bazele statutului special de care au beneficiat evreii odata cu integrarea lor in lumea romana. Chiar la inceputul imperiului se iveste o noua problema legata de trimiterea Didrahmei la Ierusalim. De asemenea. Se pare ca aceasta scutire ii privea pe evreii cetateni romani si deci susceptibili de a fi inrolati in legiuni. investit cu putere de tribun. Prin urmare. p. reglementeaza darul facut lui Hircan si anume nordul tarii. La inceput. Caesar il recompenseaza pe Hircan al II-lea pentru ajutorul dat recunoscandu-1 ca etnarh si Mare Preot al evreilor cu titlu ereditar.pentru reconstruirea si intretinerea Templului. (1) P. in Asia Mica si in Cirenaica. ca evreii sa-si poata urma obiceiurile conform legii parintilor lor. (Flavius Iosephus. sub juramant si cu aprobarea poporului roman. Dispozitiile care vor fi date ulterior se explica cu usurinta pe fundalul razboaielor civile: evreii vor fi scutiti de serviciul militar din cauza scrupulelor lor religioase intrucat respectarea sabatului si a prescriptiilor alimentare era imposibila. . cu caracter consultativ. intocmai cum faceau pe timpul lui Hircan. legifereaza. XVI. Antichitati iudaice. Daca cineva va fi prins ca a furat cartile lor sfinte sau ofrandele sacre ale vreunei sinagogi.. Marc-Antoniu. iar evreii trebuie sa se fi plans. ambasador al lui Hircan. aceste decrete sunt circumstantiale si reflecta problemele care s-au ivit la un moment dat in una sau alta dintre cetati. Aceasta explica de ce decretele favorabile au fost date de catre magistrati partizani ai Triumviratului (magistraturi de exceptie. se pare ca anumite cetati din Asia Mica au elaborat o serie de norme care ingaduiau evreilor sa observe sabatul.

in acelasi timp. Prin urmare. Regimul irodian Razboaiele civile. sprijinul a 3000 de oameni. numindu-i pe cei doi fii ai sai Fasael si Irod. La aceasta veste. unul dintre asasinii lui Caesar. Alexandru. in semn de buna credinta. ne spune Iosephus Flavius. Antipater va pune bazle succesiunii sale. incearca sa revina la putere. Hircan al II-lea si Antipater.. aceasta acceptare admite unui alt paradox: pentru a-si alipi Palestina propriu-zisa. ASCENSIUNEA POLITICA A LUI IROD in 49 i. Antigon. el cauta sa intre in gratiile lui Cassius. pe care Caesar l-a numit epitropos (procurator). Apoi ei vor fi considerati ca adepti ai unei superstitio. in favoarea lui Hircan. proconsul al Siriei in acel moment. nu ezita sa se sinucida pentru a scapa de maltratarile partilor. Aristobul al IIlea. Irod este numit strateg in Koiie-Siria in acelasi moment in care este otravit tatal sau. Caesar intentiona sa se foloseasca de unul din urmasii macabeilor. Cassius. depind in acelasi timp si de jurisdictia Marelui Preot sau a Sinedriului. convins ca va fi razbunat de fratele sau. in 42. obligat sa intretina o armata destul de numeroasa. romanii au fost obligati sa recunoasca autoritatea Marelui Preot asupra evreilor din diaspora.construiasca sinagogi oriunde ar dori iar pietele erau obligate sa ingaduie vanzarea produselor <kaser>. desi dependenti de dreptul roman. in anul 40. in 43. desi Mare Preot si etnarh al evreilor. Antigon porunceste ca lui Hircan sa . nu detine decat o autoritate teoretica intrucat cel care conduce de fapt este Antipater. iar Hircan ii indeamna pe evreii din Egipt sa se alature dictatorului. Crestinii vor beneficia de acest statut atata timp cat nu vor fi separati de evrei. Aceasta legislatie ar putea parea anecdotica daca n-ar fi plina de consecinte: acceptarea particularismelor ce deriva din traditiile si legile stramosesti ale evreilor tinea de recunoasterea in fapt a unui drept peregrin special si fonda statutul de religio licita al iudaismului. Dupa infrangerea republicanilor de la Filipi. calitatea sa de cetatean roman pentru a apela la tribunalul imparatului (Fapte 2225). Marc-Antoniu vine in Asia Mica pentru a incerca sa repare situatia din Orient. Mai mult. Acest detaliu explica anumite aspecte ale procesului intentat lui Paul. vor antrena noi schimbari in Palestina favorizand disparitia dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) si ascensiunea politica a lui Irod. O ultima consecinta . dar care invoca. Antipater ii ofera lui Caesar.C. Dar Hircan. ministrul sau. cerand ajutorul partilor: Fasael si Hircan sunt prinsi in timp ce Irod reuseste sa scape refugiindu-se la nabateeni. in plus. incredintandu-i doua legiuni pentru a-i combate pe partizanii lui Pompei din Orient (pompeenii). se grabesc sa se alature partidei noului stapan al Romei. El primeste succesiv: o delegatie a evreilor. Insa planul avea sa fie dejucat deoarece Aristobul este otravit iar fiul sau. fiul lui Aristobul.ar fi recunoasterea unui privilegiu fiscal surprinzator: Marele Preot are facultatea de a percepe Didrahma de la toate comunitatile evreiesti din lumea romana si de a cere ca aceasta sa-i fie adusa in mod liber la Ierusalim. Decretele din 47. care se afla in dificultate la Alexandria. care este pasibil de o judecata a Sinedriului intrucat este considerat evreu. de catre pompeeni. apoi una de la Hircan si in cele din urma pe Irod insusi. Fasael si Irod sunt numiti tetrarhi ai teritoriului evreiesc. Fasael. in imperiu pot fi intalniti evrei care. strateg fa Ierusalim si respectiv in Galileea. confirma recunostinta lui Caesar. ia din Palestina un impozit de 700 de talanti. si mai ales cel dintre Caesar si Pompei. Dupa victoria lui Caesar de la Farsalus din 48. decapitat la Antiohia.

Irod nu ezita sa vina in fata lui Octavian oferindu-i supunerea sa intr-un mod foarte abil. el alcatuieste o armata si porneste sa cucereasca teritoriile regatului sau. nu ezita sa se indrepte spre invingator. POLITICA LUI IROD Ca print de orientare elenistica. Restaureaza diferite fortarete in care isi amenajeaza palate: Herodium. are in stapanire intreaga Palestina. cu Mariam. desi fusesera obligati sa treaca la iudaism. s-o condamne la moarte din gelozie. si care ar fi permis verificarea si critica spuselor lui Iosephus). Antigon care se preda in mod nedemn. Antipater. Koile-Siria. regina Egiptului primeste si rodul balsamierilor din Ierihon si o parte din teritoriul nabateean. ofera Cleopatrei. pe care o numeste Sebaste (echivalentul grecesc pentru Augusta). in amintirea fratelui sau. Cu ajutorul romanilor. Atunci cand Antoniu este infrant la Actium. el isi datoreste reusita unui simt al posibilului: stiind ca nu este indeajuns de puternic pentru a se elibera de jugul roman si ca nu este nici suficient de popular pentru a se lipsi de sprijinul acestora. fondeaza o noua cetate la tarmul marii. la politica lui Antoniu si a Cleopatrei. nu au fost niciodata considerati drept credinciosi de vita aleasa. dar va avea grija sa o confere unor <oameni de paie>. Irod se imbarca spre Roma pentru a-si pleda cauza in fata lui Antoniu si a lui Octavian. in 29. Irod a cautat intotdeauna si in primul rand sa fie placut Romei. nu pentru asi incalca cuvantul. daca ar fi sa-l credem pe Iosephus Flavius: isi face cunoscuta fidelitatea pe care a avut-o fata de Antoniu pana in ultimul moment. in felul acesta Irod se vede obligat sa colaboreze. Astfel. si al unei nabateene. Or idumeii (din sudul Iudeei). inafara de Ierusalim. Cilicia si Ciprul (care corespunde teritoriului detinut de lagizi in perioada de maxima expansiune a Egiptului). Cu toate acestea. jocuri si spectacole. Acest calcul politic nu l-a impiedicat totusi sa o iubeasca cu pasiune pana acolo incat. dar cand triumvirul si-a pierdut autoritatea. dupa mama. ci pentru a respecta idealul legaturilor sale cu Roma. va fi decapitat de catre romani. si a lui Hircan al II-lea. dandui numele de Cezareea (cunoscuta ca Cezareea maritima). dar de origine araba. intrucat triumvirii i-au recunoscut titlul de rege. reface Samaria. Irod. De aceea. in 39.i se taie urechile pentru a-l face inapt de slujba preoteasca. victoria printului asmoneu a fost de scurta durata: fara a se teme de intemperiile toamnei. Se inconjoara de eruditi cunoscatori ai literaturii grecesti. cuceriti in 126 de Ioan Hircan. Deja in 38. si nu fara succes. el cauta sa se inrudeasca cu asmoneii casatorindu-se. pe locul numit <Turnul lui Straton>. coasta siro-palestiniana. de asemenea fondeaza Antipatris in cinstea tatalui sau si zideste un oras de tip elenistic langa Ierihon. in anul urmator. Nu se sfieste apoi sa instituie jocuri cvadrienale in cinstea lui Augustus. Pe de alta parte. Odata reintors. dupa tata. iubirea lui pentru civilizatia greceasca se vadeste si in gustul pentru lucrari de mare anvergura. Aceasta constatare este de ajuns pentru a-i intelege modul de guvernare. Masada. el. in 37 va pune stapanire si pe cetate. in 31. Irod nu s-a putut bucura niciodata de acceptul evreilor piosi Era fiul unui idumeu. El este in primul rand un suveran constructor: construieste numeroase edificii in cinstea lui Augustus. Extraordinara figura de aventurier. precum Nicolae din Damasc (a carui istorie s-a pierdut din pacate. revenit in Orient. Irod nu va putea exercita functia de Mare Preot. Nu departe de Ierusalim amenajeaza un hipodrom. prin furnizarea de bani si alimente. pentru a-si legitima puterea. Cu toate acestea Irod nu si-a dobandit inca linistea caci in 37 Marc-Antoniu. regina Egiptului. Macheront. la Cezareea si chiar la Ierusalim. nepoata lui Aristobul al II-lea. in 37. fara nici o legatura cu familia asmoneilor. pe care il numeste Fasaelis. . Pe langa aceasta.

cu aceasta ocazie a fost nevoit sa califice in meseria de zidar o mie de leviti pentru a evita ca muncitorii simplii sa profaneze partile rezervate preotilor.. dar Augustus. in 20 reduce cu o treime impozitele. pune s se topeasca o parte a veselei regale pentru a asigura cumpararea de produse alimentare. dupa ce va fi poruncit. al Bataneei si al Paniasului.C. Si chiar daca nu trebuie sa ne incredem intru totul in spusele lui Iosephus Flavius se pare ca in decursul timpului puterea lui Irod a devenit din ce in ce mai despotica. In timpul foametei din 25. devenea tetrarh al Gaulanitidei. desi numit mostenitor de catre tatal sau. imparatul il va depune pe Arhelau exilandu-l in Galia. fiul Cleopatrei. Bolnav si in pragul mortii. Idumeea si Samaria. inca de la inceputul domniei. Spre Roma se indreapta mai multe delegatii pentru a-si prezenta revendicarile. in acelasi timp.C. al Trahonitidei. Antipa era tetrarh al Bataneei.Pentru a-i imbuna pe evrei. avand o reputatie de om crud si brutal. Pe de alta parte.C. Irod Antipa devenea tetrarh al Galileei si Pereei. cei doi tineri au fost condamnati si executati impreuna cu 300 de complici. cu permisiunea imperiala. Conflictul a fost la un pas de a-l face sa piarda increderea lui Augustus. Opozitia vine din partea fiilor nascuti din casatoria cu Mariam: Alexandru si Aristobul. Din punct de vedere economic. Totusi. fiul lui Maltake. O prima conspiratie a fariseilor este reprimata cu cruzime in anul 25. primul care fusese desemnat ca succesor al lui Irod. politica lui este in general dura. Fata de farisei. urma sa mosteneasca titlul regal. si pe saducei ii trateaza rau din cauza atasamentului lor fata de asmonei. in anul 7 i. o samariteanca. va fi un prilej de scandal. Casatoria lui Arhelau cu o printesa din Cappadocia. Sfarsitul vietii ii este intunecat de certurile dinastice. uciderea fiului sau Antipater. Antipater. al Auranitidei si al Trahonitidei. El s-a bucurat in general de increderea lui Augustus si nu a pierdut nici o ocazie de a se face placut acestuia si de a-si marturisi atentia si fidelitatea. ii contesta titlul. domnia Iui a fost mai degraba benefica. el a fost acuzat in fata Iui Augustus. SUCCESORII LUI IROD Cu putin inainte de moarte. de acum inainte etnarhatul Iudeei. Iosephus Flavius adauga ca regele ar fi ordonat executarea mai multor notabili evrei inchisi in hipodrom. Irod a reglat problema succesiunii sale: Arhelau. Irod Filip. insa trebuia sa se multumeasca cu titlul de etnarh. va complota si el impotrva regelui. care mai fusese casatorita anterior cu Alexandru (fiul lui Mariam I) si cu Iuba al Mauritaniei. Irod Antipa. confirma testamentul lui Irod aproape in intregime: Arhelau urma sa pastreze Iudeea. . Arhelau a fost nevoit sa reprime o revolta pusa la cale de farisei. unde imparatul ordonase constituirea unui tribunal format din romani si evrei. intemeierea Cezareei asigura posibilitatea schimburilor externe pe calea Mediteranei. Idumeei si Samariei va fi incredintat unui procurator.. in anul 6 d. dupa un timp de gandire. Totusi. El va muri la Ierihon in anul 4 i. spunand ca astfel se va plange la moartea sa. Irod grabeste reconstruirea Templului si il infrumuseteaza. iar in 14 le reduce cu un sfert. Restabilirea linistii interne prin reprimarea banditismului asigura securitatea comertului intern. De altfel. fiul lui Mariam a II-a. acest aranjament nu va fi de durata. Irod condamna la ardere pe rug doi farisei care conspirasera impotriva lui. Este trimis in lanturi la Roma. la Beirut. de o solie a iudeilor si samaritenilor.

unui functionar imperial. in vreme ce echivalentul termenului de procurator este epitropos. pe timpul arhiereilor Ana si Caiafa. tetrarh al Galileei.ca in acest caz ar fi vorba de o reglare de conturi inafara unui proces propriu-zis. incepe cu anul de domnie al imparatului (al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberiu.C. iar acesta din urma are facultatea de a interveni atunci cand crede de cuviinta. Prin urmare. tetrarh al Itureei si Trahonitidei. a VI-a Ferrata si a X-a Fretensis). S-a discutat mult in aceasta privinta pentru a se sti daca numai procuratorul avea dreptul de a condamna la moarte sau daca si evreii aveau acest drept: intr-adevar. numele guvernatorilor si ale tetrarhilor indica aceeasi perioada. fiind deci platit. 27/28 d. Procuratorul. 1-2). isi are resedinta la Cezareea maritima. militara si juridica. in mod obisnuit. Irod. el se conformeaza traditiei romane care intotdeauna cauta sa foloseasca la maximum structurile existente. Aceste legiuni sunt intarite de trupe auxiliare. careia autoritatile romane n-au voit sau nau putut sa i se opuna. impreuna cu capitala. cantonate Nord-Estul tarii. Augustus. Se pare ca sub iulio-claudieni acesti functionari insarcinati cu administrarea unui teritoriu restrans purtau denumirea de prefecti (echivalentul grecesc fiind termenul de eparchos. fratele lui. Procuratorul nu dispune decat de trupe auxiliare. dupa depunerea lui Arhelau. vedem ca evreii ii cer lui Pilat condamnarea lui Isus invocand o interdictie ce le-ar fi fost impusa cu privire la pedeapsa capitala. este un reprezentant direct al imparatului reunind deci in mainile sale puterea civila. titlul de procurator desemneaza functionari cu atributii destul de diferite cum ar fi administratorii bunurilor patrimoniale ale imparatului si ale membrilor familiei sale. adica.ceea ce pare mai verosimil . Astfel introduce sfantul Luca predica lui Ioan Botezatorul (Lc 3. Procuratorul (de acum inainte il vom numi asa din motive de simplitate) depinde de guvernatorul provinciei Siria care dispune de trei legiuni (in acel timp: a III-a Gallica. in timpul lui Augustus acest tip de cariera se afla inca in stadiu embrionar. dincolo de Eufrat. nu a modificat geografia politica a Palestinei. ca orice guvernator de provincie. Astfel. de notat in acest sens ca izvoarele literare biblice si extrabiblice prezinta un anumit laxism in intrebuintarea acestor termeni). astfel incat ansamblul efectivelor atinge circa 36 de mii de oameni. Procuratorul este un functionar care depinde direct de imparat. numele Marelui Preot si al socrului sau dau o indicatie celor din Ierusalim si lumii evreiesti. insa in cadrul Palestinei.Regimul procuratorilor in al cinsprezecelea al domniei lui Tiberius Caesar. dar in 36. O flota se afla la Seleucia Pieriei. Acest regim va ramane aproape neschimbat pana la marea revolta din 66 d. fie . portul Antiohiei.C. fara a recurge la autorizatia ocupantului. asa cum se facea in acea vreme.. insa. in timp ce regiunile periferice (Galileea si Transiordania) ramaneau sub conducerea printilor (urmasii lui Irod) irodieni sau a suveranilor locali. De altfel. pentru noi. sefii cancelariei sau ai arhivei. cuvantul lui Dumnezeu ajuns la Ioan. cum ar fi Lysanias. Filip. pe cand Pontiu Filat era guvernator al Iudeei. Lysanias tetrarh al Abilenei. de tipul fortelor de ordine. tot ei il lapideaza pe Stefan. El poate cere oricand ajutorul legatului Siriei.): aceasta este o evaluare exacta. cu ocazia marilor sarbatori el vine la Ierusalim deoarece aceste intruniri masive de credinciosi pot genera . valabila in intreg imperiul. In aceste versete el ne ofera o datare precisa. Exista doua moduri de a explica aceste marturii aparent contradictorii: fie ca in 36 puterile procuratorului au fost diminuate pe o perioada scurta. El este de regula recrutat dintre membrii ordinului ecvestru.. El a incredintat centrul tarii. in functie de necesitatile puterii centrale si va atinge stadiul de dezvoltare completa pe timpul lui Adrian. Se va dezvolta progresiv.

puterea lor este strans legata de bunul plac al autoritatii romane si uneori sufera eclipse. ca si drepturi de vama. Ist. in 39. in general proveniti din ordinul ecvestru. primeste principatul Chalcisului. acesta beneficiaza.17) si douazecimea din mostenire in cazul cetatenilor romani. portoria (cel mai bine atestat dintre aceste drepturi de vama este cel care se percepea la frontierele Galiilor si care se numea <patruzecimea Galiilor>). in 34. dincolo pentru furaj sau cheltuielile pentru cazare din timpul popasurilor si diversele dari. din 49 el este totodata si guvernator al Templului cu dreptul de a superviza numirea Marilor Preoti. de tetrarhatul lui Filip al II-lea la care se adauga Abilelena. dupa toate aparentele. dupa cum vom vedea. dar si de un evreu care consimtea sa lucreze cu romanii. astfel incat 688 de dinari reprezentau 13% din total numai pentru transport.6) Tamaia de prima calitate valora in acea vreme 6 dinari livra de 327 g sau aproximativ 18 dinari kilogramul. deci care era in mod constant in contact cu necredinciosii si. In afara de acestea. in acest sens. pe la anul 50. . CHELTUIELI DE TRANSPORT <De-a lungul intregii calatorii. Irod Antipa poseda Galileea si Pereea. Totusi. Cu aceasta ocazie el locuieste fie in fortareata Antonia (in unghiul nordic al Templului). procuratorii fiind cei care supravegheaza operatiunile. fiul lui Aristobul. fie in vechiul palat al asmoneilor. victima a intrigilor lui Agrippa I este exilat la Lyon in 39 de catre Caligula. dupa disparitia lui Lysanias (despre care nu se stie aproape nimic). vazu un vames cu numele de Levi sezand la postul lui de vama (Lc 5. Dupa moartea sa. Aceasta explica de ce vamesii erau asociati cu pacatosii in acuzele fariseilor raportate de evanghelii. Irod. Luca ne povesteste chemarea lui Levi-Matei: Isus iesi. intr-o perpetua stare de impuritate. au birouri care angajeaza muncitori la fata locului. Irod Agrippa I. fiecarui individ i se percepe un impozit direct: tributul in cazul peregrinilor (<Este ingaduit sa dam tribut Caesarului?> Mt 22. O camila purta pana la 300 kg. Astfe1 incat cheltuielile se ridica la 688 de dinari pentru fiecare camila inainte chiar de a fi atins coasta mediteraneana> (Plinius. intelegem scandalul pe care il dadea Isus chemand un astfel de om sa-l urmeze: nu numai ca era vorba de un angajat al vamii. dar. Nat. Pe la 53. concomitent. intr-adevar. Din punct de vedere al fiscalitatii.cu usurinta miscari care la randul lor se pot transforma in rascoale. care traise pana atunci la Roma. Cu timpul. mai intai Irod Filip al II-lea guverneaza tetrarhatele Transiordaniei (in afara de Pereea) pana la moartea sa. Roma reia administrarea directa a celei mai mari parti a Palestinei. Roma percepe mai multe feluri de impozite din teritoriile care depind de administratia ei directa: tributum soli care este impus tuturor proprietatilor provinciale (in afara de cazul in care acestea beneficiaza de ius italicum care le asimileaza proprietatilor italice) si tributum capitis care este impus oricarui venit mobiliar. in prima instanta. Pana la moartea sa. de altfel. in provinciile imperiale imparatul este cel care beneficiaza de perceperea impozitelor. va mosteni posesiunile unchilor sai.27). in perioada care ne intereseaza. Irod Agrippa al II-lea. etnarhatul Iudeea-Samaria cu titlul de rege. o parte din impozitele directe mai este inca perceputa prin intermediul vamesilor: este vorba de agenti fiscali grupati intr-o societate care se ocupa de perceperea taxelor sau de adjudecarea lucrarilor. in 44. Detaliile privitoare la impozitele directe sunt foarte putin cunoscute. Acesti lucratori financiari. Pana in 66. Caligula ii incredinteaza Galileea si Pereea. prin urmare. pe eliberarea sclavilor. restul Palestinei se afla sub autoritatea printilor irodieni. imparatul a sfarsit prin a controla el insusi intreaga fiscalitate. se stie ca existau taxe pe vanzari. XII 32. in 41. transportorii de tamaie nu inceteaza sa plateasca: aici pentru apa. apoi. Irod Agrippa I reuneste deci vechiul regat al bunicului sau.

care cere caldura! AGRICULTURA Graul reprezinta baza alimentatiei si este cultivat aproape peste tot. Limita vestica este Marea Mediterana. acesta are varfuri de pana la 1000 m (Galileea Superioara sau Hebron) si o depresiune de 50 m in campia fertila Isreel (Megiddo din Vechiul Testament). cu exceptia catorva oaze precum Ierihonul si bogatele desisuri din meandrele fluviului. care cresc mai ales iarna. Dupa marea revolta din 6670. Dumnezeu i-a daruit pamantul Canaan . s-a reusit aclimatizarea unor specii in mod normai incompatibile: marul. I. aprovizionand totodata Iudeea si Ierusalimul ale caror nevoi sunt enorme din cauza afluxului pelerinilor din perioada sarbatorilor. Graul produs poate fi de diferite calitati.in schimbul Chalcisului. Dimpotriva. foarte accidentat. este valea Iordanului: acest rau. fie plante de stepa care se usuca vara. primeste la fel de multa apa ca si cantoanele din Alpi cu cea mai mare umiditate: 1000 mm. Relieful face ca aceasta apa sa se scurga imediat nepatrunzand aproape deloc intr-un pamant foarte sarac in argila. caruia ii place racoarea. un lant muntos formeaza coloana vertebrala a tinutului: cu o altitudine medie de 600 m. Vom aminti cateva date bine cunoscute. depresiunea Iordanului nu primeste practic nimic. regiunea muntoasa a Palestinei Centrale si Transiordania primesc la fel de multa apa ca zona Parisului. desi creste mai ales in Galileea. determina puternic regimul ploilor: Galileea. foarte abrupta. Campia Saronului (sub Carmel). isi are izvorul pe coastele Hermonului. iar cea estica. in timpul lui Isus. ECONOMIA PALESTINEI IN SECOLUL I Pamantul apartine lui Dumnezeu: acesta este o dogma esentiala a credintei lui Israel. De aceea solul produce in mod natural fie arbori cu frunzis persistent. aceasta regiune produce categoric mai mult decat consuma. in lacul Tiberiadei. cu cateva ramasite in octombrie si aprilie. si palmierul. incapabil de a o pastra. painile . astfel incat pe jumatate din lungime este desertica. Dar munca omului si irigatiile pot schimba multe in aceasta zona cu climat relativ temperat. pentru Templu (snopii de parga. Nero ii va darui in plus parti importante ale Galileei si Pereei si cateva orase. cand ajunge la lacul Hule se afla la 68 de metri deasupra nivelului marii. La est de Iordan. Tara are forma unui trapez ale carui baze masoara 50 km si respectiv 100 km si cu o inaltime de 220 Km. si in 40 d.C. SCHITA GEOGRAFICA Economia unei tari depinde mult de geografia ei. dar diferite sarbatori si institutii religioase ii vor aminti ca Dumnezeu ramane stapanul pamantului. urca rapid pe platoul Transiordanian (Pereea) cu inaltimi intre 900 si 1200 m. aceste principate vor disparea cu mare usurinta deoarece familia irodienilor se stinsese. Vara este in intregime secetoasa. in acest capitol. este deja la 212 m sub nivelul marii si se varsa in Marea Moarta la 392 m sub nivelul marii. ploile cad practic numai intre noiembrie si martie. or. iar la aproximativ 15 Km mai jos. Relieful. stocheaza mari cantitati pentru prevenirea foametei.C. Doar o seceta foarte mare ar sili Palestina sa importe grau: Iosephus mentioneaza o asemenea foamete in 21 i. Israel va pune deci in valoare acest pamant si.care a fost numit Palestina sau Tara filistenilor incepand cu perioada elenistica. intre Mediterana si Iordan. lipita de cei 2800 m ai muntelui Hermon. vom studia economia Palestinei in sec. al carui nume indeamna fara indoiala cel care coboara. Din nefericire. primeste Abilena si vechiul tetrarhat al Transiordaniei.

Vespasian a fost nevoit sa despadureasca imprejurimile orasului ca sa poata vedea limpede. apoi scoarta si. pinii. in fiecare zi. leandrii. apoi tunsi. De altfel. . printre acestea se afla cu siguranta rodii sau curmale din Ierihon sau Galileea. Romanii i-au luat apararea si s-au luptat pentru un arbust. in orice loc este bautura curenta a intregului Israel iar anumite vinuri sunt exportate pana departe. in cele din urma.C. Zanoah si Hafaraim. Acum il cultiva fiscul si nu a fost niciodata atat de abundent. Nici o frauda nu este mai adesea atestata caci uleiul cumparat de la fisc cu 300 de dinari sextariul (1/2 litri) se vinde cu o mie de dinari. daca nu era transportat prin Samaria. Smochinii prezinta o importanta esentiala in alimentatie: in timpul foametei din 49 d. mentioneaza trufele din Iudeea: romanii le apreciau intr-atat incat au sfarsit prin a le aclimatiza in Italia. are aceeasi repartitie ca si graul. Acest ulei. produsul taierii si lastarii au dat 800000 de sesterti. singura dintre toate tinuturile. Desi la Ierusalim sunt interzise gradinile. produse celebre in lumea intreaga. cel mai apreciat este balsamul. Sucul este cel mai apreciat. exista totusi o gradina de trandafiri de unde se extrage si se vinde ulei sau esenta de trandafiri. nefiind de prima calitate (in afara de cel din Teqoa).54). Palestina secolului I este o regiune destul de impadurita (inainte de ravagiile produse de capre si de venirea turcilor)..25 litri) care valorau pe atunci de doua ori cat greutatea lor in argint. s-au importat din Cipru. Plinius cel Batran. cresonul. cand patru cupe circula in timpul mesei (se da si celor care nu au posibilitatea de a-si procura). productia de ulei este cu mult excedentara si se exporta in Egipt si Siria. sangerarea unui singur arbore produce mai mult. adevarate bomboane ale antichitatii. cu ulei de trandafir sau de molin negru. faina de orz o inlocuieste pe cea de grau pentru hrana oamenilor. inainte de a incepe asediul Ierusalimului.. Acelasi Plinius scrie: <Dintre toate parfumurile. din taietura iese un lichid numit opobalsamum. pentru Templu se aduce untdelemn din Pereea. in caz de foamete.. Printre celelalte fructe si legume se numara mai ales lintea. nu este mai putin bogata. vinul este indispensabil pentru sarbatoarea Pastelul. al carui privilegiu il are Iudeea.C. Toate acestea dau impresia unei tari bogate in arbori. lemnul. care scrie pe la 75 d. Astazi. dupa ceea ce se gaseste le indemana. Orzul. Evreii nu s-au ingrijit catusi de putin de acesta. in vreme ce in mod normal se produceau destule smochine pentru a se exporta la Roma. dar cum acesta ar putea deveni impur pe drum. Maslinul este foarte raspandit in intreaga Palestina: un dicton spune: Este mai usor sa cresti mii de maslini in Galileea decat un copil in pamantul lui Israel! Iudeea. Mai sunt si merele de Galileea si micile. printre care gasim si alte specii precum salciile. se aduc maslinele care sunt presate abia la Ierusalim! Vita-de-vie creste peste tot in Iudeea si trebuie sa fie de buna calitate deoarece Templul nu are probleme de aprovizionare: vinul este folosit aici pentru ablutiuni (dar preotii nu trebuie sa bea in timpul serviciului).. Se gasesc si cateva culturi mai speciale. cicoarea.. salcamii. Sucul este uneori falsificat cu ulei extras din seminte.punerii inainte. care se gaseste in trei sate din ludeea: Mikmas. Sunt crestati de trei ori in fiecare vara. de asemenea era acceptat graul de la Cafarnaum. cu <Muntele Maslinilor>. Se face o incizie. sau ofrandele voluntare) nu se accepta decat cel mai bun. Plutarh afirma ca. ca de altfel nici de propria lor existenta. nautul. cea de-a doua planta de asolament. exista o asemenea abundenta de fructe si legume incat se spune de obicei ca pelerinul este sigur ca va gasi toate cele necesare la Ierusalim. pe masa imparatului sosesc produse din Palestina. Se vand si ramurile: la cinci ani dupa cucerirea Iudeei. salata. devenind astfel impur. chiparosii. > (Istoria naturala XII. apoi semintele. in vremea cand Alexandru a trecut prin Iudeea se adunau 7 congii (3. in mod obisnuit aceasta este faina celor mai saraci fiind folosita si la ingrasarea vitelor si a pasarilor..

38-37 i.2-7). Romanii cunosteau aceasta practica deoarece Tacitus scrie: <Cum lenea avea farmec pentru ei evreii consacrau cel de-al saptelea an statului degeaba> (Istorii 5.AN JUBILIAR Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste tuturor israelitilor in mod egal: aceasta este o dogma esentiala a legii iudaice. se duce aceeasi politica: viteii sunt taiati si se importa boi din Transiordania. Anul jubiliar. in timp ce altii se vindeau ca sclavi.10-11. Se pare ca aceasta lege nu a fost aplicata niciodata. Pe scurt.2-6. Un alt element important pentru cult (deoarece multi saraci nu pot oferi decat atat ca jertfa) sunt porumbeii: acestia se prind cu plase intinse in copaci sau in culturile din muntii Iudeei.49. Dt 15.. este apoi comercializat in intreaga tara._________________________ INDUSTRIA Pe primul loc se afla pescuitul datorita rolului sau in hrana zilnica. in ciuda unei populatii relativ dense pentru acea perioada: 600000 de locuitori la 20000 km2. merge si mai departe: toate pamanturile trebuie redistribuite fiecare reintrand in posesia patrimoniului pe care il mosteneste de la familia sa si pe care il va fi instrainat (Lev 25. unii deveneau mari proprietari. Pentru a regasi idealul de egalitate sociala. a ramas o utopie. numeroase in Iudeea. I. cuvant grecesc ce inseamna saramura aluzie Ia meseria celor 40. stepa nu produce decat foarte putina iarba. care mananca fara sa produca. DECLAIS. Chalet..Cresterea animalelor este in mod cert punctul deficitar al Palestinei. o data la 50 de ani. Iosephus vorbeste despre laptele foarte abundent in Iudeea-Samaria. Galileea ar fi putut furniza si bovine pentru Templu. Lev 25.C. 68-69 d. AN SABATIC . 1974. ceea ce ar presupune existenta animalelor. p. Israel a inventat doua institutii: anul sabatic si anul jubiliar. in Une annee sainte pour notre temps. Nascuta din visul lui Ezechiel despre un Israel perfect. se prefera importarea din Moab a berbecilor. in ceea ce priveste bovinele.000 de locuitori (dupa Iosephus care umfla intotdeauna cifrele!) Pestele. in turme. 23. in acest an pamantul trebuie sa se odihneasca si sa ramana in parloaga . ca si paturile instarite ale populatiei: se pare ca poporul de rand nu manca decat cu ocazia Pastelul si a jertfelor de impacare (Lev 3). sarat sau afumat.. in Iordan si mai ales pe lacul Tiberiadei. Palestina secolului I este o tara destul de bogata pe plan agricol.sclavii israeliti sunt eliberati si deci datoriile lor sunt iertate (Ex. satisfacand din belsug propriile nevoi. dar. Dar nu este oare rolul utopiei de a ne propune un ideal. de VAUX.8-24). Iosephus semnaleaza mai multi ani sabatici respectati in 164-163 i. poate irealizabil avertizandu-ne ca nu ne vom putea odihni inainte de a-l fi atins? (1) (1)Vezi R.-L.C. 41 -64. a vanzarilor sau a datoriilor. crescute in campia Saronului. Mai multe atestari ne arata ca aceasta lege a fost aplicata in mod efectiv: 1M 6.53. Les institutions. Anul sabatic revine o data la sapte ani (de unde si numele). exista importante fabrici de conserve: orasul Magdala a fost supranumit Taricheiai. Daca nu ar fi fost de strabatut Samaria. nu prezinta interes decat oile (pentru reproducere) si mieii (necesari pentru cult). Acesta este intens pe coasta mediteraneana. 264-270 sau J.1-18. .4).C. L’annee du jubilee. Dar ca urmare a tranzactiilor. 21. in fapt. p. Templul este principalul consumator de carne.

este infloritoare: 18. fie pentru Templu (parfumuri). Ist. de la Tir la Iope. ideale pentru conservarea uleiului. numit Asfaltic> (Plinius. zeci de mii de jertfe de impacare la fiecare sarbatoare. pana in 64 d.25 m grosime. este adunat cu grija si exportat mai ales in Egipt unde <este folosit nu numai pentru calfatuirea navelor. Marirea Templului si apoi amenajarea si infrumusetarea acestuia au durat din 20 i. de exemplu). S-au gasit la Ierusalim canale de scurgere ale caror instalatii sunt remarcabile (2 m inaltime si 80 cm largime).C. COMERTUL Comertul este centrat in primul rand asupra Templului care are nevoi imense si mijloace inca si mai mari. Razboiul Iudaic IV. pluteste deasupra apelor unui lac din Iudeea. <substanta vascoasa si lipicioasa care. chiar si celor care locuiesc . putem fi siguri ca se extragea din Marea Moarta. Mai este necesara si extinderea. Doua orase din Galileea. la sfarsitul lucrarilor.C. spune sare: or izvoarele vechi nu spun nimic despre producerea acesteia. impozit perceput tuturor evreilor. dar si ca medicament: acesta intra in compozitia multor produse farmaceutice> (Ilosephus. important in toate timpurile pentru vesela si pentru stocarea alimentelor sau a obiectelor pretioase (sulurile de la Qumran. Iudeea se ocupa in primul rand de lana (oile sunt numeroase aici).000 de miei numai pentru ritul pascal. Irod Antipa a construit orasul Tiberiada si a fortificat Seforis si Iulias Ierusalimul a crescut intr-atat incat depasea fortificatiile construite de catre Irod cel Mare: in 41 d. Nat. La acestea se adauga pielea animalelor taiate la macelarie. intr-o anumita perioada a anului. ei au fost pusi sa paveze drumurile Ierusalimului. pe cand Galileea. Vopseaua de purpura. pentru a pastra puritatea imprejurimilor Templului. numita pe atunci Marea Sarii. Vopsitoria si batutul in piua (pentru a face tesaturile impermeabile) sunt foarte raspandite la Ierusalim iar istoricii ne spun ca sunt marea specialitate a Siriei si Palestinei vechi. alimentata mai ales cu pieile victmelor oferite la Templu. este prosper in secolul I. specialitatea orasului Tir. Bitumul. Totusi. jertfe personale de ispasire (sute in fiecare zi). dar si barbati.Cine spune saramura. evreii participau la acest pescuit. Aceste piei sunt tabacite si apoi prelucrate si exportate. murexul. Agrippa vrea sa protejeze noul cartier din nord cu un zid de 3500 m lungime si 5.suveniruri din Orasul Sfant! Ca centru de pelerinaj. se face dintr-un crustaceu. care sunt dispretuiti (pentru ca sunt mincinosi sau pentru ca fac o munca feminina?). Constructiile sunt in plin avant. tesatorii.. Ierusalimul cunoaste si meserii care sunt mult mai rare in alte parti: brutari. Kefar Hananya si Kefar Sihim. Olaritul. covoare si alte produse sunt din belsug si se exporta la Roma. strabatuta de unul din drumurile spre India. Industria pielii. detin monopolul asupra vaselor impermeabile la aer. Paturi.. sacagii. fie pentru pelerinii care apreciaza deja bibelourile .3). si din lacul Tiberiadei. regina din Adiabene pune sa i se construiasca un mormant maret la nord de Orasului Sfant.C. gratie Didrahmei. care se culege de pe coasta Mediteranei. Pilat adauga un nou apeduct in Ierusalim. Filatura si tesatoria ocupa o mana de lucru cu precadere feminina. La Ierusalim se concentreaza un intreg artizanat de lux. VII.481). pentru a nu scoate in somaj 18000 de muncitori.C. este specializata in matase adusa din China si in (care se produce la fata locului?).. 13. barbieri si chiar un serviciu de maturatori de strada. intretinerea si infrumusetarea numeroaselor constructii ale lui Irod cel Mare. Prin anul 20 d.

). Parfumurile par a fi singurul produs de lux exportat. Dupa cum am vazut. Marfurile sunt transportate pe magari deoarece. 13). Palestina ar fi trebuit sa fie acea tara unde curge lapte si miere. pentru Marele Preot si pentru aristocratia civila si religioasa se aduc si tesaturi din India sau Babilon: stofa stacojie. dar si de Curte si de placerile acesteia. de exemplu. Capitelurile ionice si corintice. ulei. exporturile constau in alimente. Importurile privesc in exclusivitate produsele de lux: in primul rand cedrii din Liban. Dar toate surplusurile de productie merg catre orase si mai ales catre Ierusalim. fructe... Templul cere si tamaie. p. pacat ca saracia le sluteste!> Aceasta saracie era atat de cunoscuta incat a devenit tarta cu frisca a comediilor pagane ale epocii. speculanti: se poate intampla ca cineva sa cumpere secerisul inca verde al unui taran indatorat. pietre pretioase. drumurile nu permit trecerea carutelor. precum si numeroasele sculpturi de epoca. La Templu se utilizeaza cedrul.. p.. Babilonul mai vinde si condimente: semnalam. iar clasele instarite din Israel nu se uita la cheltuieli. au curti fastuoase. purpura. unde oamenii sunt fericiti. care ocupa o buna parte a evreilor. Or nu este tocmai ceea ce se intampla. smochinul. unde o societate avea birouri la Babilon. Existau fara indoiala adevarate societati de transport ca in cazul transporturilor maritime sau fluviale din intreg Imperiul si din Palmira. Dar si diferitii Irozi. un rabi din vremea aceea spunea: <fiicele Israelului sunt frumoase. Datorita produselor pamantului si Templului. Tot din Arabia se cumpara o mare cantitate de aromate intrebuintate de fabricantii de parfumuri. cu mici exceptii. p. Corintul trimite celebrul sau bronz pentru confectionarea unei porti a Templului. Fara indoiala ca printre acestia exista si evrei care tin ca la batranete sa se instaleze la Ierusalim. sau chiar fier si arama (minele lui Solomon de langa Aqaba sunt departe. ci sa se grupeze in caravane care ofera mai bune garantii impotriva agresiunilor talharilor de orice fel.). Acesti negutatori sunt adevarati bancheri cunoscand cecurile si titlurile la purtator si. aur. 19).. piei. presupun cel putin prezenta maestrilor veniti din Grecia. ) si repartitia inegala a averilor (cf. datorita nobletei lemnului si lungimii barnelor care se pot obtine pentru sarpantele palatelor.. care vine din Arabia si care pare a fi foarte costisitoare. peste. tesaturi si bitum.. Comertul exterior este mai bine cunoscut. sau produse industriale curente. Si aceasta pentru ca interveneau doua elemente: fiscul (cf. in subtire. aproape de Templu si de Cer. este posibil sa fi trimis si marmura pentru palate. nucul si pinul drept combustibili pentru jertfe. maslinul este prea banal pentru a fi demn de acesta intrebuintare. precum si procuratorii.inafara Palestinei (cf. vin. Oamenii au tot interesul sa nu umble singuri. ceea ce evita Deplasarile si deci taxele (cf p. a carui populatie creste de la 50000 de locuitori in mod obisnuit la 180000 sau mai mult in timpul marilor pelerinaje. a carei sarcina utila este mai mare. . Pentru deplasarile lungi se prefera camila. in acelasi timp. Comertul intern intre persoane particulare este foarte redus: i se prefera trocul in limitele satului. Desi in Galileea se tese matase. Comertul este afacerea marilor negutatori care detin agentii si depozite in intreg imperiul si care provin din aproape toate natiile. o caravana de 200 de camile aducand piper la Ierusalim.

era mult mai modest. asezat pe un imens platou cu o lungime de 480 m si o largime de 300 m . sinagoga si sarbatori. in spatele acestui altar se afla Templul propriu-zis. Astfel. incaperea numita Sfanta continea. am putut vedea deja importanta economica a Templului. apoi pe cea a barbatilor si pe cea a preotilor care inconjoara altarul jertfelor. nu este inchisa de un zid. le intrecea cu mult pe cele placate cu aur si argint. inca de la rasaritul soarelui reflecta lumina atat de puternic incat ii obliga pe privitori sa-si intoarca privirea. fiind acoperit pe toate partile cu placi groase de aur. ca si tocurile si usorii acestora. EDIFICIUL Sa-l ascultam pe Iosephus descriind Templul lui Irod: <in aspectul exterior al cladirii nu se omisese nimic din ceea ce ar fi putut frapa spiritul si ochii. 201-202). si 70 d. de catre Nabucodonosor. Spre Templu se poate patrunde pe noua porti: patru spre nord.) si avand aceeasi greutate ca si cea din Tir (lucru pentru care era numita moneda tiriana). precum si pe schimbatorii de bani: intr-adevar. este marcata de religie. moneda oficiala a Templului este inca cea batuta pe vremea lui Alexandru Ianeus (103-76 i. Creasta acoperisului era plina de tepi de aur care impiedicau pasarile sa se aseze si sa-l murdareasca> (Razboiul Iudaic. acolo unde nu era acoperit cu aur.C. ca dinaintea soarelui. de ulei si de faina. 222-224). turnata in bronz de Corint si aflata la exteriorul Sanctuarului. patru spre sud si una spre est. ci de-o draperie . Vom aduna aici cateva date cunoscute despre Templu.INSTITUTIILE RELIGIOASE Institutiile religioase ca atare sunt greu de prezentat intrucat intreaga existenta iudaica economica. Cel de-al doilea Templu. Traversam curtea femeilor. candelabrul cu sapte brate.C. Aceasta poarta corintica este desigur poarta frumoasa din F 3. sociala. aparea din departare ca un munte inzapezit. masa painilor punerii inainte sau ofrandei. in partea dreapta. Sa patrundem in acest spatiu in care au acces si evreii si paganii. distrus in 587. Este adevarat ca oamenii din timpul lui Isus trebuie sa fi fost uluiti atunci cand. Cel dintai edificiu a fost construit de catre Solomon si distrus in timpul cuceririi Ierusalimului. Fiecare poarta avea doua usi cu o inaltime de treizeci de coti (= 15 m) si cu largimea de cincisprezece> (Iosephus. Remarcam doua porticuri imense care-i adapostesc pe negustorii de vite. de oi sau de porumbei. Templul este centrul Israelului. era din marmura cea mai alba. este desemnata cu numele de perioada celui de-al doilea Templu. ajunsi pe varful unei coline. Accesul la terasa centrala pe care este construit Templul se face pe niste trepte. reconstruit dupa intoarcerea din Exil si inaugurat in 515. descopereau orasul in mijlocul careia se afla un turn cu o inaltime de 50 m (echivalentul unui imobil cu 15 etaje). in 587. in interior. V. caci. Partea centrala a platoului este mai inalta in raport cu ansamblul: cateva stele scrise in greaca si latina interzic intrarea celor necircumcisi. Aceeasi impresie de maretie ne-o dau toti martorii oculari. politica. Razboiul iudaic V. Sfanta Sfintelor este in intregime goala (in Templul lui Solomon. care depaseste in buna parte orasul si care este inconjurat de un zid ce constituie o adevarata fortareata. ea continea Arca Legamantului). necesare pentru cult3. sub pedeapsa cu moartea. Templul Din toate punctele de vedere.2. intr-adevar. altarul tamaierii. insa una dintre ele.C. in centru. in partea stanga. un fel de cub masurand 50 m lungime. aceste noua porti <erau acoperite in intregime cu aur fi argint. Uneori istoria iudaica dintre 538 i. latime si inaltime. Pentru strainii care soseau. Acesta a fost refacut de catre Irod pe baze cu totul noi.

Dar evreii nu ar fi acceptat aceasta decizie. vezi R. aduse din tinuturile cele mai indepartate. destinate cultului.T. este adevarat ca F 26. F 21. 4 Despre jertfe. daca acest lucru nu ar fi corespuns unei nevoi efective. Se mai amintesc si unele elemente decorative precum ciorchinii de struguri din aur. desemnat prin tragere la sorti. Les institutions de l’A.5 m. doi miei de un an: unul dimineata si celalalt seara. Putem considera <ca piata Templului si cea de pe Muntele Maslinilor au constituit pe vremea lui Isus miza unor certuri pasionale si ca. 16). TROCME. Cerf. Un bun rezumat poate fi gasit in introducerea la Levitic din TOB. dar trebuie sa fi fost numeroase. al carei parfum este menit sa atenueze mirosul de carne carbonizata. de marimea unui om. Nu este exclus ca Isus sa fi luat parte la un conflict preexistent ale carui elemente economice. prin a cumpara animalul sau animalele pe care vrea sa le ofere. ba chiar dimpotriva. o singura data pe an. seamana mai degeaba cu un incinerator sau cu un cuptor crematoriu fara sistem de recuperare si de filtrare a fumului. Pentru foc se foloseste lemn relativ pretios impreuna cu tamaie. Se aduc in fiecare zi. La randul sau. De-a lungul restului zilei se succed jertfe private. cu teama mare. aici se ofera pentru imparat lui Dumnezeu! Nu cunoastem ritualul exact al acestor jertfe oficiale: daca oficiaza un singur preot. Sa mai notam in treacat o diferenta majora: in vreme ce toate celelalte popoare ale imperiului trebuie sa aduca jertfa imparatului.C. CULTUL Atunci cand Iosephus vorbeste de marmura stralucitor de alba si de aur sclipitor.26 ne da de inteles ca pentru a aduce o jertfa este necesara o programare prealabila.16 sugereaza ca Paul ar fi sosit in momentul unui pelerinaj. mai ales in timpul verii (perioada calatoriilor) si cu precadere in momentul marilor pelerinaje. doar Marele Preot poate intra. Numai pieile nu sunt arse si devin proprietatea preotilor.unul pentru el si celalalt pentru imperiu. in ziua sarbatorii Ispasirii: aici este locul Prezentei Domnului. 1960. precum si faina si uleiul necesare practic pentru toate . Irod a hotarit sa mareasca Templul. altarul este o sursa serioasa de poluare atmosferica! Nu are nimic de-a face cu altarele din bisericile noastre: acest altar patrat. in consecinta. 1968. deoarece esentialul cultului consta in a arde animale intregi (holocaust . aflati pe fronton. L’Expulsion des marchands du Temple. p. New Testament Studies 15. la care se accede cu ajutorul unei scari. ca <jertfa perpetua> a lui Israel pentru Dumnezeul sau. daca nu cumva preotii (singurii care pot patrunde in aceasta parte a Templului) nu curatau in mod regulat peretii: intr-adevar. 3 Pe Muntele Maslinilor se afla de asemenea o piata traditionala. este probabil sa asiste si ceilalti preoti de serviciu si sa intervina si levitii si muzicantii.nu se stie ce fel . II. depozite de lemn. cu latura de 25 m si inaltimea de 7. dar putem totusi concluziona spunand ca preotii nu somau! Israelitul care vrea sa aduca o jertfa incepe prin a intra in Templu.291-313. nici in aceasta privinta cifra nu este cunoscuta. un incident de tipul alungarii negutatorilor nu are nimic neverosimil. el infloreste putin. p. De zidul Templului este alipit un anumit numar de cladiri anexe: sala Sinedriului. sala Vistieriei. vin. ulei. el a facut-o cu siguranta din ratiuni politice: doreste sa fie bine vazut de poporul sau. care trebuie sa le fi pus multe probleme de ordin ritual si dificultati in mentinerea cultului. Daca in 20 i. si numeroasele tapiserii din tesaturi pretioase.dubla (valul Templului). administrative si juridice ne scapa> (E. de VAUX. imparatul roman pune sa se aduca jertfa (pe propria cheltuiala?) doua animale .ardere-detot) sau cel putin maruntaiele si grasimea (jertfele pentru pacat si jertfele de impacare)4.

1-2). deoarece. circumcis sau nu. Prozelitii. Acesta il Conduce. locul in care Dumnezeu a facut si-a odihnit slava (1 R 8. pentru Israel. despre curti (a femeilor.n. O femeie sau un necircumcis pot cere sa se aduca o jertfa. in vremea lui Matei. mai ales circumcizia. Ei nu sunt considerati evrei pe deplin. in a cincea si a sasea pozitie se afla barbatii adulti ai lui Israel si femeile. iar partile sunt utilizate dupa prescriptiile legii.15). dupa Filon. I e. omul poate avansa mai mult sau mai putin in aceste <grade> de sfintenie: atata timp cat ramane in limitele care ii sunt atribuite nu este nici o problema. dar sunt tinuti sa respecte Legea in intregime. cu exceptia ritului mielului pascal. astfel omul poate comunica semenului sau propria impuritate dar nu si sfintenia sa. pe care intr-o asemenea imprejurare un laic o poate traversa. in centru se afla locul sacru prin excelenta. Apoi animalul este jupuit. dar le este interzis sa patrunda in mijlocul Templului: ei nu pot insoti si ajuta preotul. se afla orasul Ierusalim. este sigur ca in sec. Acestia vor ramane deci in mod legal pagani (cf.F 10. apoi tara lui Israel si in sfarsit restul universului. in mod special circumcizia. pe masura ce ne indepartam de El Am putea reprezenta aceasta sub forma unor cercuri concentrice. .ofrandele. Urmeaza Sfanta: in care pot patrunde preotii. transat. imperfectul. dar daca le depaseste impuritatea sa <profaneaza> locul in care a intrat pe nedrept si rupe echilibrul voit de Domnul. Tematorii de Dumnezeu sunt de asemeni pagani atrasi de religia iudaica. Dimpotriva. Daca. a israelitilor. Dumnezeu comunica din sfintenia lui tuturor celor ce se apropie de El. el afirma ca il purifica si ca ii daruieste sfintenia.. am putea spune ca.) sau despre limite clare.5). pentru evrei. Se prezinta la un preot. La fel. la picioarele altarului. Dupa starea proprie. Aceste cercuri se inscriu ele insesi intr-un context mai larg: in jurul Templului. pur sau impur. Gasim. usor de recunoscut dupa tinuta sa speciala (haine de in alb). in profunzime pe conceptia iudaica despre sfintenie. Aceste delimitari se bazeaza. prin curtea preotilor. dar care refuza anumite practici. Printr-o simpla apropiere sau contact fiecare este capabil sa comunice o parte din ceea ce este. Apoi patrunde in cea de-a doua incinta si merge in curtea lui Israel. cel care aducea jertfa injunghia el insusi victima. sunt pagani care s-au convertit la credinta iudaica si ii accepta toate practicile. Apoi este altarul pe care sunt oferite toate jertfele si spatiul dintre altar si Sfanta. CERCURILE DE SFINTENIE Pana acum am vorbit de amplasari precise. in timp ce. jertfit de catre capul familiei.10): Sfanta Sfintelor. mai mult sau mai putin. apoi curtea preotilor in care au acces chiar si preotii inapti de cult (handicapati de orice fel). in Ierusalim. de iudaism. cand Isus atinge un lepros pentru a-l vindeca. dintr-un cuvant grecesc insemnand a se apropia. banalul. acest rol ii apartine preotului. prin natura lor. Cel Perfect. intregul popor este ridicat in aceasta seara la demnitatea sacerdotala. Aceste rituri sunt insotite de rugaciuni sau binecuvantari care insa ne-au ramas necunoscute. strict rezervat preotilor. unul dintre Cei Sapte era prozelit (F 6. numai Dumnezeu este Cel Sfant Cel Pur. el nu face altceva decat sa primeasca impuritatea leprosului! PROZELITI SI TEMATORI DE DUMNEZEU intre evrei si pagani exista un fel de clasa intermediara: pagani legati. o sfintenie din ce in ce mai difuza si mai slaba. spatiul sacru prin excelenta. Caricaturizand putin. Acestia erau destul de numerosi in diaspora si. in Vechiul Testament. se pare ca unii rabini au cheltuit mult zel pentru a obtine convertiri (Mt 23. Cel Separat. omul si creatia in general constituie profanul impurul. in cele din urma paganii.

Miscarea se generalizeaza si. pe o plaja. fiecare comunitate iudaica are sinagoga ei. I nu exista mai degraba o schema de rugaciune decat un text fix. proclamate de catre responsabilul oficiului si caruia i se asociaza ansamblul asistentilor prin <Amin>-uri Rugaciunile vizeaza totodata nevoile curente ale vietii si marea dorinta a poporului: instaurarea erei mesianice. dar codifica si elemente care nu existau intotdeauna in sec. compus din trei pasaje biblice: Dt 6. efort de meditatie contribuie din plin la formarea <traditiei sacerdotale> si la intensa activitate literara din acea vreme5.15.13 ne da de inteles ca edificiul este secundar in raport cu adunarea. Daca cultul oficial este suspendat. se intampla sa se adune la marginea orasului in care au fost deportati. descrierea din Ne 8 fiind un frumos exemplu al unei asemenea intruniri.sinagoga . astfel incat nu ne putem da seama daca in sec. Desfasurarea cultului este centrata pe rugaciune si pe meditarea Scripturilor. daca persoana locuieste departe de Palestina). indispensabile pentru mentinerea credintei in Domnul si pentru afirmarea constiintei de a apartine poporului ales. in sec. orase precum Ierusalimul. ADUNAREA Originile acestui tip de adunare nu ne sunt cunoscute decat din surse literare care sunt obscure in special asupra acestui subiect. meditatia asupra evenimentelor trecute si prezente si rugaciunea raman posibile. in schimb.detine. Pare sigur faptul ca trebuie sa-i cautam originea in timpul Exilului din Babilon (587-538).13-2 Num 15. in aceasta perioada exista credinta ca aceasta institutie este la fel de veche ca si poporul insusi (F 15. dar si cel mai mic sat are sinagoga proprie: pana la urma. Alexandria sau Antiohia poseda un mare numar (480 la Ierusalim dupa traditia rabinica). Urmeaza un anumit numar de rugaciuni. F16.1). in viata de zi cu zi. o mare importanta. Credinciosii incep atunci sa se adune dupa cum pot pentru a se intari reciproc in credinta. La randul lor. Se incepe prin a recita Sema. Preotii au desigur un rol important si.45-55. a lui Ezechiel care a trait impreuna cu ei in deportare. Crezul poporului lui Israel. Nu exista decat un singur Templu la care omul se urca in anumite ocazii (cel putin o data in viata. economica a lui Israel. I al erei noastre. aceasta miscare sinagogala pare sa se dezvolte sub impulsul lui Ezdra si Neemia. Dar in Palestina. Pentru aceasta reflectie. Ca si termenul de biserica. dupa intoarcere? Evreii s-au ocupat mai intai de reconstruirea Templului si de restaurarea cultului. I: unele dintre aceste binecuvantari sunt in mod cert posterioare daramarii Templului si cele doua versiuni cunoscute ale acestei rugaciuni nu sunt identice. Obiceiul acestor intruniri a continuat oare in Palestina.21).Sinagoga Templul este locul ce polarizeaza intreaga viata religioasa. cel de sinagoga pare ca acopera doua realitati: adunarea credinciosilor pentru rugaciune si edificiul material in care aceasta are loc. Acest dezastru national a constituit o incercare foarte dureroasa pentru credinta lui Israel. evreii ramasi in Babilonia si cei raspanditi prin lume (Diaspora) simt nevoia acestor adunari. Se afirma astfel in acelasi timp unicitatea lui Dumnezeu si legatura foarte puternica ce il uneste cu poporul sau. Dar alti evrei. Roma. provocand chiar apostazia unui anumit numar de evrei: distrugerea Templului si oprirea cultului li se pareau a fi dovada ca zeii babilonieni erau mai puternici decat Dumnezeul lui Israel. Dar o alta institutie . 5 Vezi Cahier Evangile nr.4-9. acolo se fauresc mentalitatea si pietatea israelitului. Talmudul ne-a transmis rugaciunea numita Smone Esre sau Cele optsprezece binecuvantari. descopera un sens in ceea ce traiesc: Dumnezeu nu isi abandoneaza poporul. de-a lungul fluviului (Ps 137. . politica. p. pregatiti de propovaduirea lui Ieremia si mai ales. ci vrea sa il purifice.37-41. 11. tot acest.

o formare teologica a intregului popor si o invitatie de a trai dupa Lege. Acest lucru le permite sa-si propage ideile si sa-si mareasca influenta asupra poporului. are dreptul sa citeasca Torah. Sources Crhetiennes. p. S-a intamplat ca aceasta prescriptie sa determine eliberarea anticipata a unui sclav evreu: fara acesta nu s-ar fi atins numarul minim! CLADIRILE In general sinagoga este o cladire rectangulara orientata catre Templu. Aceste comentarii sunt in acelasi timp o proslavire si o glorificare aduse Celui Preainalt. presarata cu multe citate luate in afara oricarui context si inafara oricarei consideratii de ordin istoric. Dar multi evrei nu mai stiu aceasta limba: lectorul se opreste si. Lista textelor pentru fiecare sabat nu va fi fixata decat mult mai tarziu. Este intotdeauna un text din Torah (Pentateuhul nostru). dar acest fapt nu este atestat in alte parti. Daca nu este prezent nici un preot. . Apoi slujba ia sfarsit. al II-lea si al III-lea d. in limba franceza exista o excelenta traducere a Targumului Pentateuhului de R. Nu se pune problema recitarii acestui text pe de rost (de teama ca nu cumva sa se uite vreun cuvant din textul sacru!): trebuie citit in ebraica. a aparut in 1978. au peretii bogat ornamentati si solul impodobit cu mozaicuri7. Urmeaza lectura unui pasaj din profeti. de cele mai multe ori nu are competenta necesara pentru a vorbi si probabil ca este bucuros sa cedeze locul cuiva mai competent (carturar) sau unui personaj in trecere: poate ca acest oaspete detine o explicatie mai buna sau o prezentare diferita! Astfel. care a trudit intreaga saptamana. Aceasta traducere este uneori literala.Urmeaza lectura Cuvantului lui Dumnezeu. Fara sinagoga nu ar fi avut niciodata rolul si prestigiul pe care le au. Desigur ca exista o anumita libertate in alegerea pasajului care urmeaza a fi citit. Textul profetic este adesea ales in functie de lectura din Torah. Geneza. Cerf). inainte sau dupa aceasta lectura intervine predica pe care orice evreu adult o poate face. un alt membru al comunitatii traduce in aramaica. scribii si fariseii sunt cei care anima aceste intalniri de rugaciune. preotul nu detine nici un loc determinat. Primul volum. inafara de o binecuvantare care intervine in finalul primei parti si care ii este in mod normal rezervata. Se pare ca adeseori ea consta intr-o parafrazare explicativa a textului biblic. dupa fiecare verset. adica mai mare de doisprezece ani. Mt 23.C. Unele au banci de piatra de-a lungul peretilor. chiar daca in apropierea sarbatorilor se cauta texte care sa vorbeasca despre solemnitatea respectiva. 14. Aceasta actiune liturgica necomportand nici un element sacrificial. Esentialul mobilierului se compune dintr-un dulap in care sunt pastrate cu grija sulurile Torei si ale 6 O definitie mai precisa poate fi gasita in Cahier Evangile nr. in unele cazuri. altfel aceasta nu poate avea ioc. dar codificarea se va stabili mult mai lent. practic. dar adeseori poate fi o parafrazare care face legatura cu alte pasaje biblice sau care introduce o intreaga teologie: este Targumul6. Orice barbat evreu adult. Femeile si copiii sunt adesea separati de barbati printr-o simpla bara de lemn. profetilor.6 face aluzie la scaunele rezervate notabililor. LE DEAUT (Col. pentru femei este construita o tribuna.26-32. Sinagogile din sec. dar cu o posibilitate de alegere inca si mai larga. acesta este inlocuit de cel care prezideaza adunarea. dupa aceleasi principii. Pentru a celebra rugaciunea comuna trebuie sa existe cei putin zece barbati adulti liberi. I. dar nu toti fac aceasta! Micul mestesugar sau taranul. dar nu se stie daca era la fel si in sec. se pare ca oamenii se asezau pe jos sau stateau in picioare. Orice evreu poate sa citeasca si sa comenteze.

383-413. 10). 7 Vezi reproduceri in Biblia si Tara Sfanta nr. sinagoga poate avea dimensiuni foarte diferite. de VAUX. fiind construita de cineva. cu timpul. Rusaliile si Corturile. adica fiecareia i s-a alaturat un eveniment istoric. realizarea fagaduintei de descendenta facute lui Abraham. dupa culesul fructelor. dar nimeni sa nu se infatiseze inaintea fetei Domnului cu mainile goale> (Dt 16. Apoi. se adunau 180000 de pelerini intr-un oras ce numara poate 25000 de locuitori. Dar se poate intampla ca ea sa fie proprietatea unui individ. pentru cei care locuiesc in Galileea Superioara. dar este foarte costisitor in timp si bani. Cui apartine aceasta cladire? Se pare ca in mod normal comunitatii locale. Pentru cei din Diaspora acest lucru este de negandit. Les institutions. ne spune Deuteronomul. Aceasta explica diferentele de dimensiuni si ornamentatii dintre cladiri. in caravane care grupeaza pelerinii din unul sau mai multe sate: astfel se risca mai putin aparitia unor surprize neplacute din partea talharilor! Ar fi utopic sa ne gandim ca toti evreii participa in mod efectiv la aceste trei pelerinaje. la sarbatoarea saptamanilor si la sarbatoarea corturilor. dar mai probabil intre 45 si 500009. sarbatoarea cea mai frecventata este cea a Pastilor. Aceste sarbatori par sa fi fost la inceput celebrari legate de ritmul naturii: primavara nomazii ofera divinitatii intaii-nascuti din turmele lor (pastile) si taranii sedentari cele dintai roade ale secerisului (sarbatoarea azimelor). aceasta fiind mai tarzie in Galileea decat in Iudeea. in centrele mai importante se construiesc sali de clasa in jurul incaperii centrale.Aceasta cladire era utilizata la maximum si nu numai pentru oficiul de sabat. p. pentru taranii galileeni nu este imposibil. la sfarsitul secerisului graului iar cea a Corturilor. cu aceasta ocazie se va celebra <aniversarea> marilor evenimente fondatoare si eliberatoare ale lui Israel: crearea lumii. De-a lungul secolelor. fiecare participand la construire si intretinere. in timpul Pastelui. Sarbatorile in Israel. eliberarea din Egipt si eliberarea (viitoare) mesianica. devine foarte repede locul de educare a copiilor si tinerilor: in multe sate aici se face scoala. acestea sunt momente in care poporul tine sa se adune pentru a manifesta solidaritatea ce-i uneste pe membrii sai si pentru a celebra marile interventii ale Domnului. extras din Targumul Exodului si citat in Cahier Evangile nr. La Ierusalim s-au descoperit ruinele sinagogii alexandrinilor care slujea la primirea pelerinilor veniti la Ierusalim si continea in acest scop un han si o instalatie de bai. toamna. I. sa fie daruita apoi comunitatii. trei sarbatori joaca un rol important. p. II. sau ca. Astfel. . fara a socoti durata drumului . eliberatorul poporului sau: acestea sunt cele trei sarbatori de pelerinaj. 8 Vezi R. in aceasta circumstanta ajungand sa cuprinda si satele de la periferie. cu atat mai mult cu cat Azimele si Corturile cad in plina perioada de recolta. dupa cum vom vedea8.25.. <De trei ori pe an. Dar ramane mereu <casa invataturii>. sa se infatiseze toti cei de parte barbateasca inaintea Domnului Dumnezeului tau la locul pe care-l va alege El: la sarbatoarea azimelor.16). Toti acesti pelerini neputand fi cazati in Orasul Sfant. acestuia.de la cateva ore la de doua ori patru zile -. Astfel. sarbatoarea saptamanilor se situeaza in timpul verii. Pastele. Se calatoreste pe jos. fiecare dintre aceste sarbatori dureaza o saptamana intreaga. SARBATOAREA PASTILOR De aceasta sarbatoare agricola a fost legata amintirea eliberarii din Egipt. in sec. 130.i se largeau limitele. aceste sarbatori au fost <istoricizate>. (Vezi <poemul celor patru nopti>.

de celebrarea acesteia a fost legat Legamantul de pe Sinai. Iar Iosephus ne semnaleaza ca principalele semne prevestitoare ale revoltei iudaice din 66 avut loc tocmai cu ocazia pelerinajelor. Cum in curtea israelitilor nu este suficient loc pentru a primi toata aceasta multime. 10 Vezi Cahier Evangile nr. ospatul are loc pe divane. Animatia este atat de mare incat procuratorul roman.9). informatiile ne lipsesc: sunt zile de bucurie in fata lui Dumnezeu. in timpul Exodului aceasta avusese loc in graba (Ex 12. abia o incepeau. astfel incat unii. Agrippa.21. de acum.11). cu lecturi in legatura directa cu sarbatoarea si mult mai lungi decat de obicei. un ofiter al reginei Etiopiei (cf. Jerusalem au temps de Jesus. Lc 23. I e. diferitele grupuri religioase nu erau de acord cu privire la data celebrarii acestei sarbatori. capii de familie (familie in sens strict sau grup de 10-15 persoane incluzand femeile si copiii) vin la Templu cu un miel pe care urmeaza sa-l jertfeasca. in acest timp.in seara de 14 Nissan. incheiau sarbatoarea in momentul in care altii. Dt 16. La inceputul erei crestine. F 8. in ceea ce priveste saptamana care urmeaza. p. pentru a asculta scribi renumiti explicand un pasaj sau altul din Lege sau dand un sfat juridic.16) sau a saptamanilor (34. precum esenienii sau autorul Cartii secretelor lui Enoh. Prin intermediul unei usoare modificari de vocalizare. 115-122. in timpul acestui ospat. aceasta sarbatoare incepe la 50 de zile dupa Paste (cf.de acest ospat deosebit.22). JEREMIAS. in Templu au loc adunari de rugaciune asemanatoare cu celebrarile sinagogale. unii o denumesc sarbatoarea fagaduintelor. Aceste intruniri populare sunt totodata favorabile loviturilor zelotilor.7). precum fariseii. In acest moment incepe masa de sarbatoare. luat la caderea noptii pun intrebari: <De ce toate acestea? De ce aceasta noapte este diferita de celelalte nopti?> Atunci tatal explica sensul diferitelor rituri si dezvolta mai ales interventiile lui Dumnezeu pentru poporul sau.. Cartea Exodului o numeste sarbatoarea secerisului (Ex 23. RUSALIILE (PENTECOSTE) Dupa cum o indica etimologia greaca. 9 J. sotia a inlaturat din casa tot ceea ce s-ar putea asemana cu painea fermentata (adica facuta cu drojdie) si a pregatit azimi fara drojdie si <ierburi amare> (diferite salate).23-28. exista trei <servicii se formeaza siruri in fata preotilor care au ca misiune recuperarea sangelui animalelor si purtarea acestuia la picioarele altarului in semn de ofranda catre Dumnezeu.n. surprinsi . paraseste Cezareea maritima pentru a controla situatia la fata locului: el se afla in primele balcoane din fortareata Antonia (daca nu din vechiul palat al asmoneilor) pentru a vedea ce se intampla in curtea Templului si pentru a interveni in cazul celei mai mici tulburari. dupa moda romana La aceasta masa de sarbatoare vinul nu poate lipsi: daca cineva este prea sarac pentru a-si procura Templul ii da atat cat sa-si urnele cele patru cupe reglementare. Multi pelerini profita de aceasta ocazie pentru a oferi jertfe de comuniune. se pare ca in sec. tatal familiei sau cel care il inlocuieste pronunta binecuvantarile asupra cupelor de vin. intr-adevar. mereu grijuliu pentru mentinerea ordinei. Copiii.sau prefacandu-se a fi . in timpul carora fiecare se straduieste sa consume produsul celei de-a doua zeciueli.27). ea devenise sarbatoarea reinnoirii Legamantului (si fara indoiala ca nu din intamplare autorul Faptelor plaseaza pogorirea Duhului in aceasta zi)10. familia canta psalmii de Hallel (Ps 113-118). regina din Adiabene care isi va construi mormantul la periferia Ierusalimului. Prezenta procuratorului si a intaririlor politiei pare cu atat mai necesara cu cat cu ocazia Pastelui sau a altor sarbatori de pelerinaj in Orasul Sfant vin personalitati politice sau diplomatice: Irod Antipa (cf. Apoi fiecare se intoarce la ai sai unde jupuieste animalul si il pregateste. . p.

in imediata apropiere a Ierusalimului. Beauchesne. intr-adevar colibele trebuiau sa aminteasca de norii protectori ai epopeii din desert. inainte chiar de a pune fundatiile noului Templu. Iosephus o numeste <sarbatoarea luminilor> (cf. p.10)>11. Originea ei este rurala. Esdra (3. 1975. procesiunea in jurul altarului si aprinderea a patru mari candelabre de aur in curtea femeilor (cf. Existau unele rituri foarte populare. In 10.Dt 31. candelabre care iluminau intregul oras.65-66) dandu-i astfel deja o legatura deosebita cu sanctuarul. in sfarsit. purtatorul tuturor pacatelor lui Israel. Purim sau Sortii comemoreaza eliberarea poporului povestita in cartea Esterei. K.22).43) denota o evolutie si o apropiere de istorie: sarbatoarea trebuie sa aminteasca faptul ca Dumnezeu le-a spus fiilor lui Israel sa locuiasca in colibe dupa iesirea din Egipt.13-18) descrie o celebrare dupa ritualul din Lev 23. 100).40-43 cu lectura zilei din Torah (cf. existau si altele precum Iom Kippur sau Ziua Ispasirilor (devenita celebra prin <razboiul de Kippur> din 1973). pana la Siloe. iar Neemia (8.63. A. ca si in cazul celor precedente: sarbatoreste sfarsitul culesului fructelor si are toate aparentele unei sarbatori a culesului viilor. in decembrie. Dupa Targum. Aceasta scurta lucrare colectiva scrisa de trei specialisti R.12). 11 R. dimpotriva. De notat ca teologia Scrisorii catre Evrei este construita pe acest rit (cf. Nu este o zi de bucurie. libatia apei pe altar (cf. sunt din belsug completate si amplificate in literatura veche. de tristete si post. inchinarea sau Hanukah. dar pentru a evita acest lucru este tinut inchis in saptamana care precede!). Jaubert. celebreaza.CORTURILE Pentru Iosephus este <cea mai sfanta si cea mai mare dintre solemnitatile iudaice> (Antichitati VIII. in care se cere lui Dumnezeu sa stearga toate greselile poporului sau. aniversarea purificarii Templului dupa victoria lui Iuda Macabeul din 164 i. Le Deaut. Se celebra cu cateva zile inainte de sarbatoarea Corturilor. deja descrise in Lev 16. fiecare familie trebuie sa construiasca. in sunetele sofarelor (corn lung de berbec folosit drept instrument muzical). In 7. o coliba din crengi in care va locui timp de o saptamana. Riturile. cu bucuria si riscul betiei. pe care le presupune! <Dar Leviticul (23. LE DEAUT in Le Judaisme. Hruby constituie o foarte buna introducere . (1M 4).C. Cahier Evangile nr. cu sangele berbecului oferit ca ardere-de-tot pentru greselile ascunse ale lui si ale poporului. loc al Prezentei si al ocrotirii divine. Ros Hasana este sarbatoarea Anului Nou. Acesta sarbatoare este cea mai spectaculoasa dintre toate pentru a o celebra. poate pentru a cere intoarcerea ploilor. In 8. timp de 24 de ore evreii se abtin de la orice hrana si se aduna Ia Templu unde Marele Preot implineste in mod solemn ritul ispasirii pentru greselile sale si pentru cele ale poporului: este singura zi din an in care Marele Preot este obligat sa prezideze liturghia (inafara cazului in care este impur. insotiti de tot poporul purtand ramuri (lulav). Aceasta a devenit echivalentul <carnavalului>12. inchinarea Templului lui Solomon coincide cu aceasta sarbatoare (1R 8.4) ne spune ca repatriatii au celebrat sarbatoarea imediat dupa reconstructia altarului.37). este o sarbatoare austera ce pregateste pentru sarbatoarea iertarii. care a slujit altadata drept suport pentru Chivotul Legamantului. ALTE SARBATORI Alaturi de cele trei mari sarbatori de pelerinaj. singura zi in care patrunde in Sfanta Sfintelor pentru a depune o cadelnita si a stropi piatra. Celebrata cu 10 zile inainte Iom Kippur. in fiecare dimineata. cum ar fi procesiunea preotilor. este ziua in care este dus in mod solemn in pustiu tapul Azazel. 16).

dar urmeaza un ritm saptamanal. Essai Biblique sur le fetes d’Israel. Dumnezeu a incetat (sa intervina) . Ex 31. apoi Sema. Legea religioasa: cei care sunt pazitorii si interpretii ei. Originea sa este foarte complexa13. GRELOT. 29-107. meseria creau diferente. Valoarea religioasa a sabatului a fost dezvoltata in doua directii. Gen 2.11. Practicarea sabatului a fost codificata din ce in ce mai strict de-a lungul timpului.a facut sabat (Ex 20. intorsi spre Templul din Ierusalim.2-3)14. 12 Pentru a cunoaste mai bine sarbatorile se poate citi R. p. p. 1974. SOCIETATEA IUDAICA Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste poporului sau. carturarii.la iudaism. Sabatul a fost de asemenea legat de creatie: in cea de-a saptea zi. 21 .3. alte consideratii permit determinarea nobletei.. tinzand uneori sa devina un fel de absolut ce subjuga omul. Sabatul joaca acelasi rol. precum si primele si ultimele din Cele Optsprezece Binecuvantari sau Smone Esre care erau in mod cert deja in uz (Vezi Cahier Evangile nr. intalniri anuale pe care Dumnezeu le da poporului sau pentru a sfinti timpul. scrie Iosephus. De ce acest ritm de sapte zile? Acesta pare legat de calendarul lunar al vechilor semiti din sudul Mesopotamiei. inainte de orice activitate. Legislatorii sacerdotali care l-au codificat in mod definitiv in timpul Exilului (Lev 23. in Maison-Dieu nr. pentru care luna calendaristica nu era legata de fazele lunii. cultura. Sabatul Sarbatorile lui Dumnezeu (Lev 23. dimpotriva. toti fiind egali in fata lui.56-58). literal.aceasta zi de odihna nu este numita sabat). vinerea (Dumnezeu singur face totul). Dumnezeu a lucrat singur timp de sase zile.1). va veni o a opta zi in care Dumnezeu isi va incheia lucrarea. si seara.Ex 23. au deci. prin forta imprejurarilor. ci de pozitia acesteia in functie de constelatiile in care se afla in zori. 34. Labor et Fides.12). Isus nu va face altceva decat sa-i redea semnificatia primara atunci cand afirma: <Sabatul este pentru om si nu omul pentru sabat> (Mc 2. Una insista asupra aspectului umanitar si social: omul. la noi. ei recitau o rugaciune de binecuvantare. dar amandoua foarte vechi: o zi de sarbatoare saptamanala si o zi de odihna obligatorie (in textele vechi . acest aspect eliberator al sabatului este legat de eliberarea infaptuita de Dumnezeu in timpul Exodului (Dt 5. si mai ales sclavul. 14 in gandirea iudaica. MARTIN-ACHARD. Au trebuit inventate institutii precum anii sabatici sau jubiliari pentru a aminti aceasta egalitate sociala deoarece.12-17) au unit doua institutii distincte initial. pentru evrei legea civila nu este altceva decat Torah. implicit. 123. 167 p. trebuie sa se poata odihni. 13Excelenta punere la punct: P. preotii si apoi scribii. Enquete sur le sabbatjuif. bogatia.12.. in aceasta trecere in revista a diferitelor categorii sociale vom incepe deci cu clerul. <La alte popoare.14-15.25. Nu din intamplare Musulmanii celebreaza cea de-a sasea zi. Ex 23.literal . 1975. evreii pe cea de-a saptea (spatiu de libertate . un loc mai important. in a saptea zi si-a incetat activitatea.27).4) sunt. De altfel. posesia preotiei este dovada unei origini ilustre> (Autobiografie 1. RUGACIUNEA ZILNICA Adultii aveau datoria de a se ruga dimineata. iar timpul este daruit libertatii omului de a conduce lumea.

parfumuri si alte obiecte de lux. Irod ce Mare si apoi procuratorii indrazneau sa il destituie dupa bunul lor plac: in vreme ce mai mult de un secol si jumatate (intre 200 si 36 i. pana in 67 d. Lc 1. iar crestinii pe cea de-a opta. intr-adevar. intr-un secol (din 36 i. pelerinii sunt practic obligati sa cumpere victimele chiar din Templu. conducatorii celor douazeci si patru de sectiuni saptamanale. 25 provin din patru familii.daruit omului pentru a actiona). ceea ce atrage dupa sine o situatie financiara confortabila: in fiecare seara. Totusi. iar moartea Iui era considerata ispasitoare avand in vedere ca in acesta imprejurare criminalii erau gratiati. pe de alta parte. Ei sunt deci impartiti in 24 de clase sau echipe slujind fiecare cate o saptamana. Sau se foloseste de intrigi. merge in ferme pentru a fura zeciuiala care le este de asemenea destinata. Doar in timpul marilor sarbatori de pelerinaj sunt de serviciu in acelasi timp toate clasele: fiecare preot isi exercita deci functia la Templu timp de cinci saptamani pe an. tot acest comert apartine familiei Marelui Preot sau este incredintat unor mari comercianti care se folosesc de <ciubucuri> pentru a castiga piata. Or.9). deoarece nu mai exista rege. dar cel putin il numeau pe viata. sau chiar de crima. este cel dintai care ‚isi alege partea din ofrandele oferite Templului si destinate preotilor. exceptand faptul ca uneori . PREOTII In numar de aproximativ 7000. Comandantul Templului.C. Marele Preot se bucura de o mare demnitate. pentru ispasire (cf. cei sapte supraveghetori ai Templului.. Marele Preot a devenit treptat cheia de bolta a societatii iudaice.) au fost douazeci si sase! Altfel spus. Marele Preot este ajutat in functiile sale de catre un anumit numar de functionari numiti conducatorii preotilor. El raspunde de Lege si de Templu si este din oficiu conducatorul Sinedriului. in fiecare dimineata din aceasta saptamana se trageau la sorti cei care urmau sa joace un rol deosebit in cult (cf.C. El este singurul care poate sa se roage si sa ispaseasca pentru intregul popor. pentru a-si pastra locul. duminica (afirmatia ca Dumnezeu a inceput deja sa-si incheie lucrarea prin Mesia. Ne indoim ca acest comportament favoriza popularitatea Marelui Preot.. dintre acesti 26 Mari Preoti temporari. Clerul IN VARFUL IERARHIEI: MARELE PREOT Odata cu intoarcerea din Exil din 538 i. pe rand.C. in Sfanta Sfintelor. singurele vrednice de Domnul. Cum aceste mijloace nu sunt intotdeauna de ajuns Marelui Preot si familiei lui. iar restul timpului nu are nimic de facut. Marele Preot trebuia sa se faca placut printului.) nu au fost decat treisprezece Mari Preoti. santaj. Dar nu este nevoie de atata lume pentru a satisface nevoile obisnuite ale cultului. preotii sunt insarcinati sa ofere jertfele la Templu si sa intretina partea centrala. Datorita functiilor sale. responsabil al cultului si al politiei in sanctuar si care il inlocuieste pe Marele Preot in caz de nevoie. ). era un centru comercial foarte important: datorita regulilor de puritate in vigoare pentru animalele care vor fi oferite ca jertfa. singurul care poate sa intre o data pe an in inima Templului. se cumpara mult lemn pretios. uneori acesta mai utilizeaza si altele: isi insuseste cu forta pieile animalelor sacrificate care ar fi trebuit sa revina celorlalti preoti. responsabili de toata intretinerea si cei trei trezorieri.C. p. mai ales ca acesta este din ce in ce mai supus puterii romane. Seleucizii si apoi pompeii si-au permis sa numeasca un Mare Preot atunci cand locul acestuia era vacant. ). Isus). Toate aceste posturi sunt ocupate de membrii familiei sau de prietenii Marelui Preot.. Pentru el Templul este de asemenea o sursa de venituri. ceea ce scoate in evidenta puterea politica si economica a acestor familii si intrigile dintre ele! Acestea formau osatura partidului saduceilor (vezi p.

se transmite fiilor. dar va fi o institutie total diferita in ceea ce priveste competenta si spiritul sau. cu cinci saptamani anuale de serviciu. Ca si in cetatile elenistice. Veniturile sale sunt constituite din doua elemente: partea luata din jertfe (timp de cinci saptamani pe an) si zeciuiala. in intreaga Palestina existau mici sinedrii alcatuite din trei membrii. in vremea lui Isus. inafara serviciului lor. nu se stie prea bine cand. de multa vreme. A fost instituit in timpul lui Ioan Hircan (134-104). dar sub ocupatia romana puterea i-a fost restituita si chiar largita. iar fiul sa fie normal. Sinedriul avea puterea de a condamna la moarte. Acest cler este sarac. atat prin venituri. cat si prin conditiile de munca si de viata. marii preoti depusi. S-a discutat mult. taietori de piatra (Irod cel Mare a trimis o mie dintre ei pentru formare profesionala accelerata inainte de marirea Templului). pentru a se sti daca.3. Dar veniturile pentru acest serviciu par inexistente: ei nu au avut niciodata dreptul la partea oprita din jertfe iar zeciuiala care altadata le era rezervata (Num 18. 41). meseriile cele mai variate. iar primele atestari din timpul domniei lui Antioh al III-lea (223-187). SINEDRIUL Marele Sinedriu (din grecescul synedrion. in cele din urma controleaza intreaga viata religioasa. pentru a putea pronunta o condamnare la moarte. Este probabil ca nici cei marginalizati din cauza meseriei lor dispretuite sa nu se grabeasca sa ofere 10% din veniturile lor! Astfel. macelari (meserie pe care o practica toti in timpul cultului). acesta se va reconstitui la Iamnia. El dispunea de o garda (cf.. precum preotii. fara a se ajunge la o concluzie. in beneficiul preotilor.12). p. Este alcatuit din 71 de membru: batranii.25). in orice caz. adesea nu mai instruiti decat acesta. Foarte apropiati de poporul de rand. Aceasta preotie este ereditara. conducatorul suprem al poporului si conducatorul acestui sfat. In Templu ei sunt imparati in doua grupuri: leviti muzicanti care sunt asezati intre curtea levitilor si cea a preotilor si anima liturghiile prin cantul si instrumentele lor si levitii portari . comercianti.. acestia practica. preotii saducei si. este vorba despre un sfat care il asista pe Marelel Preot. preotii trebuie sa-si gaseasca o meserie: ei sunt tamplari.18. unul fiind judecatorul (Mt 5. pentru a supravietui. erau necesare doua sedinte la un interval de 24 de ore. scribi farisei. In 18. judeca delictele impotriva Legii. fixeaza doctrina si. Dupa catastrofa din 70 d. cu doua conditii: ca sotia sa fie o evreica adevarata si nu o bastarda. LEVITII Levitii sunt adevarati sub-proletari ai Templului. Dar. ei ii impartasesc ideile. fizic si mental. Ei sunt in numar de aproximativ 10000 impartiti la randul lor in 24 de clase.poate juca rolul de consilier la tribunalul de langa domiciliul sau. Irod cel Mare ii va limita puterile. unii evrei uitau sa o plateasca si. din ce in ce mai frecvent. sedere impreuna) este instanta suprema a lui Israel Originile lui provin in mod cert din epoca persana. In momentul razboiului iudaic se pare ca multi vor face cauza comuna cu zelotii: sperau ca plecarea romanilor le va aduce un mic venit si un statut social.C. Unii fac studii si devin scribi. de altfel. Fiind curte de justitie.8-32) le-a fost confiscata. atunci cand se judeca un caz care cere prezenta unui preot (vezi Cahier Evangile nr. nu prea vedem cum ar fi putut s-o achite micii agricultori zdrobiti de fisc sau zilierii.

Se pare ca in Galileea. asigura paza si protectia in sanctuar. Pentru Roma. in timp ce portarii vor putea invata imnurile ca si muzicantii. trei dintre acesti batrani se lauda ca sunt capabili sa aprovizioneze singuri Ierusalimul cu grau.: muzicantii vor avea dreptul la haina distinctiva a preotilor. aceasta oligarhie este. controleaza accesul in diferitele cercuri ale sanctuarului. b aristocratie redusa ca numar. BATRANII Cuvantul batran acopera situatii foarte diferite. dar foarte bogata datorita marilor proprietati (care totusi nu sunt comparabile cu latifundiile romane) sau comertului. Aceste doua grupuri sunt riguros despartite deoarece. Datorita imposibilitatii de a cumpara preotia. Aceasta promovare acordata de Agrippa al II-lea care dorea sa diminueze importanta preotilor este rau primita de poporul ostil oricarei schimbari. bine administrat. Nu exista aproape nici un raport intre conducatorii unui sat care traiesc ca toti ceilalti si micul grup de batrani care fac parte din Sinedriul de la Ierusalim. partidul irodienilor face si el parte din acest grup. in 66 d. apropiata atat de marii preoti cat si de Roma. cel care ar indeplini munca unui alt grup ar fi pasibil de moarte! in perioada care ne intereseaza fiecare din grupuri incepe sa ceara o promovare sociala. orz. Poporul Preotii si levitii formeaza unul din cele douasprezece triburi ale lui Israel.C. adica cu Templul si conducatorii acestuia. dar adeseori se multumesc sa exileze si sa confiste bunurile! Acesti batrani in zadar au avere si sunt <primii in demnitate> caci Ie lipseste totusi un lucru ce reprezinta culmea slavei in Palestina: accesul in Templu care este rezervat fiilor lui Levi. sare si lemn. asa cum se intampla si cu termenul de ales sub pana ziaristilor de azi. dupa toate marturiile. in schimb. lucru care va reusi in 64 d.sau ceea ce mai ramane din ele . ulei. printr-o derogare exceptionala. Notabilul care refuza acest serviciu devine mai intai obiect al unor presiuni amicale. de partea saduceilor.. Foarte legata de privilegiile sale. Acesti mari proprietari si comercianti au in mod necesar legaturi cu principala piata. Celelalte triburi . vin.formeaza ansamblul poporului. impozitul devine sursa de venituri suplimentare pentru administratori. Pe noi ne intereseaza acum acestia din urma: ei formeaza aristocratia laica a lui Israel. foarte diversificat din punct de vedere social. in principiu. pe cand in mod normal ar fi trebuit sa ramana in curtea femeilor. apoi de santaj si eventual i se confisca proprietatea! In caz de opozitie in fata puterii se risca chiar viata: Irod a ucis 45 de notabili care se asociasera impotriva lui inainte de urcarea sa pe tron. Au de asemenea legaturi si cu puterea romana care stie sa si-i apropie dandu-le posturi de consilieri si deci o anumita putere. ei aduna faramele: familiile cele mai bogate si mai ales cele mai vechi pastreaza cu gelozie privilegiul de a oferi. baietii din acesta aristocratie se pot alatura levitilor muzicanti pentru a acompania slujbele: in acest moment ei se afla intre curtea levitilor si cea a preotilor. acesti consilieri sunt excelenti administratori ai impozitelor indirecte: averea proprie reprezinta garantia ca oricum impozitul va intra in vistieriile imperiului. . timp de 21 de ani. marii preoti. lemnul necesar sacrificiilor si in primul rand. acela care este consacrat lui Dumnezeu. in anumite zile.care intretin si curata Templul (inafara de curtea preotilor). aceasta practica nu este necunoscuta romanilor.C.

dar acest lucru este atat de complicat incat oamenii prefera sa-si vanda produsele proprii si sa vina in Orasul Sfant cu bani pentru a cumpara lucrurile necesare sau dorite cu o considerabila diferenta de pret: in oras preturile sunt mult mai ridicate decat la tara. Exista de asemenea si toate meseriile legate de primirea si gazduirea pelerinilor: pensiuni. intr-o maniera mai stabila. ne sunt foarte putin cunoscuti. cel putin de trei ori pentru smochine! POPORUL Cu cat coborim mai mult in ierarhia sociala. ne putem gandi ca pelerinii tin sa se achite. care sunt folosite in timpul sarbatorilor. paganii recuperasera terenurile marindu-si domeniile. ca muncitor agricol intr-o exploatare mare sau medie. fie. acest lucru este determinat de ratiuni istorice: pe la 150 i. prosperitatea lor depinde de Templu. In Galileea. fabricantii de parfumuri. toti evreii fugisera din aceasta provincie (1 M 5. domeniile par a fi mai importante. transportul si vanzarea marfurilor necesare. Mestesugarii care lucreaza direct pentru acesta.dar in acest caz va avea o situatie extrem de precara -. Aceasta suma trebuie cheltuita pentru hrana.CLASA DE MIJLOC Detinem putine informatii referitoare la aceasta clasa sociala alcatuita din comercianti si mestesugari. de tip familial. iar turma pentru ca merge prea des pe pasunile altora medicul practica o medicina de clasa.23. este constrans sa intre in serviciul unui patron. net favorizati in raport cu confratii lor din provincie. Dupa izvoarele rabinice vechi. Muncitorii si zilierii: cel care a avut o recolta proasta sau si-a condus rau afacerea sau a fost depasit de concurent si astfel si-a pierdut independenta.45). dar nu poate sluji pentru ofrande si sacrificii: de remarcat norocul negustorilor din capitala. fie cu ziua . de asemenea poate lucra intr-o intreprindere de transport sau la un mare mestesugar. cu atat si informatiile precise sunt mai rare: in intreaga literatura a lumii se vorbeste putin despre cei mici! Putem totusi deosebi cateva grupe Micii proprietari de pamanturi se multumesc foarte adesea sa consume din propriile produse sau sa faca putin troc pentru ceea ce le lipseste: acest lucru evita taxele de piata. chiar dispretuite. tabacarul <pute> atat de tare incat isi pierde intreaga demnitate pana acolo incat sotia se poate desparti de el atunci cand doreste (unul din rarele cazuri in care sotul poate fi constrans la divort). sunt foarte bine platiti. La Ierusalim consumul trebuie sa fi fost foarte ridicat deoarece fiecare evreu era obligat prin Lege sa cheltuiasca aici cea de-a doua zeciuiala.. tesatorul este atat de mincinos incat nu este admis sa depuna marturie. Adesea doar intaiul nascut poate prelua ferma. neglijandu-i pe cei saraci si fara bani. Chiar daca nu toti evreii se conformeaza acestei reguli (vezi p. acesti pagani au fost nevoiti sa se converteasca sau sa plece. ). in mod global. el pentru hrana proprie. Unii se specializeaza in bibelouri pentru pelerini sau in obiectele de lux cele mai diferite.17-18). sau mai exact cei care lucrau pe cont propriu inafara unei exploatari agricole.C. Este sigur ca mare parte din aceste meserii sunt foarte prost vazute. In ludeea si Samaria se pare ca domeniile sunt mici.. sa intre ca servitor la un . restaurante. cum nu sunt admisi nici femeia sau sclavul. croitorii. fie ca vin din Palestina ori din alte regiuni. pastorul este considerat hot. imbracaminte sau parfumuri si obiecte de lux. dar cand Ioan Hircan a recucerit Galileea. Mestesugarii. Cele cateva informatii pe care le avem asupra situatiei lor financiare sunt mai degraba de domeniul legendei decat al realitatii. brutarii. Desigur ca teoretic aceasta zeciuiala poate fi adusa in natura pentru a fi consumata la Ierusalim. Lista meseriilor rele este atat de lunga incat ne lasa impresia ca ramane prea putin loc pentru meseriile bine vazute15. bucurandu-se inaintea lui Dumnezeu (Dt 12. ceilalti copii devenind muncitori sau expatriindu-se.

sclavul evreu seamana mai mult cu un muncitor respectat. a accidentelor sau a bolilor. Sclavii evrei. ci convingerea scribilor ca numai studiul Legii conteaza: tot ce distrage este nefast. Pana la urma.. intr-adevar. Deja pe la anii 35 i. este de crezut ca hotii formau un grup in continua crestere in anii 60 d. sa-l dezbrace inainte de baie sau Chiar sa-i duca apa de toaleta la baia publica. sa se angajeze pe unul din marile santiere de constructii . cat si pe zeloti. in functie de calitatile sale. care. si. Desi termenul de bandit ii cuprinde atat pe hoti. el trebuie sa fie tratat la fel cu stapanul. in timp ce acest lucru este posibil la romani. Totusi. Cersetorii stau de preferinta la Ierusalim unde pelerinii sunt mai generosi.. in cele din urma. 15 Nu trebuie sa vedem aici conceptia greco-romana conform careia orice munca manuala este servila. care isi vinde forta de munca pentru sase ani. iar poporul este principalul sprijin al fariseilor deoarece el resimte in modul cel mai dureros greutatea ocupatiei romane: sufera cu rabdare asteptand interventia eliberatoare a lui Dumnezeu. sa se rascumpere atunci cand vrea. aceasta nu are valoare decat daca stapanul insusi este evreu. Tot acest popor de jos formeaza partea importanta a lui Israel. Dar omul isi poate incerca norocul si ca hot. locuinta si imbracamintea. dar poate. munca este cinstita pentru ea insasi deoarece reprezinta participarea la lucrarea creatoare a lui Dumnezeu. nu mai este liber.notabil sau la curte sau. in plus. Barbatul este sclav pentru o durata maxima de sase ani (vezi anul sabatic). Fiica este eliberata la 12 ani daca nu este luata in casatorie de catre stapan. ei devin cersetori. Pot deveni sclavi doar barbatul israelit adult si fata mai mica de 12 ani. o mare parte din scribi practica aceste meserii umile. muncile prea umilitoare ii sunt interzise. in mod normal mai dure. dispretuiti de casta carturarilor si fariseilor si numit: ham ha’aret.C. adica toti aceia care sunt atinsi de o boala de piele si sunt considerati impuri. profitand de instabilitatea politica. de exemplu: sa spele picioarele stapanului. sigur de slujba sa. Hotul care este prins si nu poate rambursa obiectele furate sau evreul care a luat cu imprumut si nu poate plati este nevoit sa-si piarda libertatea devenind sclav. acesti hoti il deranjau atat de tare pe Irod incat acesta a pornit un adevarat razboi impotriva lor. este obligat sa intretina familia sclavului. Stapanul poate trata acest sclav dupa bunul sau plac si ii . fie de-a lungul drumurilor unde-i va jefui pe calatorii imprudenti. Desigur. dar atunci statutul sau este cu totul diferit: este cumparat pentru intreaga viata platindu-se pana la 100 de mine. Printre acestia se gasesc foarte multi <leprosi>. Este in proprietatea totala a stapanului: deci nu poate poseda nimic si tot ceea ce ar putea gasi sau primi ca despagubire pentru o accidentare apartine stapanului: se afla in imposibilitatea de a strange bani pentru a se rascumpara. dar familia unui evreu vandut unui pagan are datoria stricta de a-l rascumpara. o parte din cea de-a doua zeciuiala poate sluji drept pomana. drept urmare a unor proaste afaceri.. muncitori cu venituri marunte. sa ajunga incapabili de munca: mai mult sau mai putin exclusi din comunitate. Sclavul evreu este juridic egal cu fiul major al stapanului. fie la Ierusalim. ceea ce suprima imediat sclavia. Sclavul pagan poate deveni de asemenea proprietatea unui evreu. dar nu fiul sau sotia. Evident. hoti sau sclavi. mai ales. daca mosteneste sau descopera o comoara. de obicei valoreaza 20. opera foarte meritorie in fata Domnului.C. NEVOIASII Din pacate se intampla de asemenea ca unii oameni. stapanul pagan are alte principii. Stapanul il cumpara pentru o suma ce variaza intre l si 10 mine (de la 100 la 1000 de zile de salariu). in ceea ce priveste hrana. oamenii trebuie sa traiasca si. poporul pamantului cei inculti..

. Acesti scribi sunt in primul rand specialisti ai legii. Dar dat fiind faptul ca acestia sunt recrutati atat din randul preotilor sau al batranilor. calitatile personale valoreaza la fel. De acum inainte. altii au sange amestecat: aceasta nu ii impiedica sa aiba o cariera prestigioasa si sa comande chiar regilor. in sec. ii plaseaza mai degraba de partea fariseilor care sunt fericiti sa gaseasca in ei oameni siguri din punct de vedere doctrinar. dar avand o greutate sociala considerabila. scribului i se cere sa explice si sa actualizeze Legea in functie de noile timpuri si de problemele concrete care apar. caci sclavul este dispensat de toate actele religioase care au loc intr-un moment precis al zilei sau al anului (rugaciunea la rasaritul soarelui. Scribul este recunoscut ca fiu spiritual si. si uciderea voluntara a sclavului care este considerata drept crima si urmarita ca atare. din motive de puritate rituala. evreu pur sau bastard. se asteapta de asemenea de la el sa fie un indrumator spiritual pentru interiorizarea din ce in ce 16 in acest contex s-ar putea citi In 13. Cercetarile lor. datorita acestei competente si circumstantelor politice (vezi p. familie bagata sau saraca). un pagan nu poate locui impreuna cu un evreu pios si mai ales nu-i poate pregati mesele sau servi la masa: stapanul are deci un an. bazate pe o credinta profunda care anima o intreaga viata morala. mai profunda a credintei in Dumnezeu sau pentru a trai mereu mai bine dupa vointa lui. Cunostintele lor scripturistice si competenta lor juridica fac din scribi niste personaje indispensabile din diversele sfaturi si tribunale: fara ei ar fi imposibila dezlegarea echitabila a cazurilor dificile. ei suscita o mare speranta . Scribii farisei vor merge si mai departe: straduindu-se sa extinda asupra intregului popor regulile de puritate care initial erau rezervate preotilor in functie. SCRIBII (CARTURARII) Nu foarte numerosi. Daca preotului i se cere mai ales sa ofere sacrificii Domnului (am putea spune. determinat prin nastere (preot sau nu. in mare parte sunt laici. caci toate aceste precepte ar impiedica utilizarea lui. Aceasta circumcidere nu il asimileaza unui sclav evreu: ea ii suprima numai impuritatea fundamentala.). intr-o societate iudaica in care intreg edificiul social pare intepenit. in acelasi timp. ei scapa unei clasificari sociale precise. ) si de toate poruncile pozitive (<Trebuie sa. De altfel. inclusiv pe plan liturgic. Exista deci relatii stranse intre aceste doua grupuri. Singura mare achizitie obtinuta prin circumcizie este dreptul la odihna sabatica pe care stapanul este tinut sa o acorde16. sa fie un bun macelar in Templu).>). precum rugaciunea dupa masa. conditiile de munca si de viata raman aceleasi. singurele limite ale acestei puteri sunt anumite mutilari aplicate sclavului. scribii sunt dovada ca o promovare sociala este posibila: Hillel incepuse ca cersetor inainte de a deveni unul din personajele cele mai celebre ale lui Israel. incetul cu incetul isi vor impune de aici propriile conceptii in fata intregului Israel si a saduceilor. I ei au devenit numerosi in Sinedriu. Dimpotriva. anumite reguli care nu impiedica munca. scribii ar putea fi plasati dupa batrani.. incepand de la cumparare. pelerinaje. intr-adevar. Totusi. pentru a-si circumcide sclavul (si este neaparat necesar ca acesta sa accepte!) sau sa-l vanda unui pagan. ca urmas al vechilor profeti pe care Dumnezeu nu ii mai trimite: exista convingerea ca timpul profetilor a incetat pana la venirea Profetului mesianic al timpurilor de pe urma. (Titlul de profet atribuit lui Ioan Botezatorul sau lui Isus arata ca pentru evreii secolului I incepuse era mesianica). daca nu mai mult decat ereditatea. dar ele nu trebuie identificate: exista scribi saducei si scribi independenti. care atrag dupa sine eliberarea imediata. O data intrati in Sinedriu. cat si din cel al muncitorilor cu ziua. sunt obligatorii.poate cere tot ce vrea.

C. de exemplu. Daca. era mult mai putin accentuat si este cunoscut succesul repurtat de farisei in mediile feminine in sec. Dupa catastrofa din 70 d. pe perioada in care serviciile sale sur folosite. semn al demnitatii dobandite. este necesara si o judecata dreapta. contract si raporturi sexuale. Atunci cand cineva este in mod oficial scrib sau invatator al Legii. se bucura de intaietate in aproape toate adunarile si de un salut respectuos din partea tuturor: atunci cand un scrib trece pe strada. daca este constransa sa iasa. Exista deci vreo diferenta intre cumpararea unei femei si cea a unui sclav? . <Femeia se cumpara cu bani.. intr-adevar. parintii sunt sfatuiti cu insistenta sa nu o invete prea multe. „are dreptul la un vesmant special.inlauntrul maselor: si ele pot fi aproape de Dumnezeu si deci sa aiba putere(a)17. Este poate necesara si o <hirotonire>? in sec. Dar nu este scrib oricine doreste: sunt necesare studii indelungate. ea depinde de stapanul-sot si foloseste Ia indeplinirea tuturor nevoilor lui. I. nu este supusa decat preceptelor negative sau generale ale Legii si nu celor care sunt legate de uri timp precis: altfel. si scribul trebuie sa imparta gratuit invatatura si sfaturile sale. constata un rabin. altfel nu trebuie sa i se vorbeasca . scribii pregatesc Israelul mai ales pentru disparitia Templului si a preotiei. Trebuie totusi sa poata trai: i se da deci o retributie egala cu ceea ce ar fi castigat practicand meseria sa obisnuita. iar fecunditatea ei este extrem de importanta inca din perioada evanghelica.sa extrapolam informatiile pe care le avem si sa spunem cu certitudine daca femeia.. sa se ocupe de copii si de menaj si sa toarca lana in Iudeea sau inul in Galileea: textele prevad cantitatea minima pe care trebuie sa o toarca sau sa o teasa pe saptamana. dar puteau fi un mijloc de eliberare. cantitate diminuata in cazul alaptarii unui copil mai mic de doi ani. Insistand asupra relatiei launtrice cu Dumnezeu si asupra unei vieti in conformitate cu credinta mai mult decat asupra cultului propriu-zis. la fel cum Dumnezeu a daruit Legea lui in mod gratuit fiilor lui Israel. dar onorariile lui nu sunt aceleasi! Caci. Si cum. crescut pe parcursul celui de-al doilea secol al erei noastre in iudaism.in acest domeniu ca si in altele . recunoscuta de ceilalti scribi. meseria lui este umila. asa cum o prezentam aici. daca nu mai mult. de unde si portul valului. incepe o conversatie pentru a cere o informatie. apartine doar secolului al II-lea sau deja celui dintai. Se pare ca antifeminismul ar fi 17 Nu trebuie sa judecam cele o mie si una de prescriptii rabinice potrivit mentalitatii omului modern: avem impresia ca ele inlantuiau. inainte de aceasta data. trebuie sa pastreze anonimatul cel mai complet. o cunoastere perfecta a Legii si a tuturor traditiilor orale. in general. este normal ca oamenii sa se opreasca din lucru si sa se intoarca sa-l salute! Astfel. dintre care unele sunt ezoterice. Ea nu trebuie sa faca nimic inafara casei si. nici de ceea ce ar gasi. o invata prostitutia!> Locul femeii este acasa. caci <acela care o invata Torah pe fiica sa. trebuie sa i se raspunda cel mai scurt cu putinta. scribul este cinstit la fel ca si Marele Preot. Femeia Nu este usor de precizat statutul femeii in vremea lui Cristos. ea nu poate profita nici de veniturile de pe urma muncii ei. Sclavul pagan se cumpara cu bani contract si luare in posesie. ei devin in mod natural conducatorii poporului ales. onorariile sunt pe masura insa aceasta nu exclude micile cadouri care sfarsesc prin a aduce scribilor batrani si renumiti un mod de viata ridicat. iar preotia cedeaza locul rabinismului. al II-lea ea este obligatorie si se confera la varsta de 40 de ani. ca si in crestinism. multe informatii ne sunt transmise prin textele rabinice posterioare. Toata aceasta miscare se impamanteneste. cum s-ar mai putea ocupa de copii si de indatoririle de menaj? Daca nu ii este interzis sa se intereseze de Lege si de traditie.Nu!> Acesta definitie prezinta bine pozitia femeii: ca si sclavul. rezervate catorva studenti siguri. Este deci periculos .

Sa nu uitam nici diferentele care provin din situatia sociala. Orice baiat intai-nascut apartine Domnului (Ex 13. Aceasta este situatia juridica ce reiese din textele vechi. La sinagoga. NASTEREA SI RITURILE EI Nasterea avea loc acasa18.21). in sfarsit. Baiatul era circumcis la opt zile dupa nastere. fie sotii ca si ea. Noul nascut era spalat. Copilul si educatia Atat Vechiul Testament cat si literatura iudaica veche arata ca un copil este absolut esential pentru evrei: el este garantia ca poporul ales va continua sa existe. Sa notam totusi ca poligamia este foarte rara si aceasta in primul rand din motive economice. daca este bolnava. in lipsa carora ea poate face plangere inaintea unui tribunal care. el nu-i poate impune angajamente contrare demnitatii si nu o poate obliga la prostitutie. Iubirea conjugala este departe de a nu fi apreciata si este in stare sa transforme toate legile. 2. . cu ajutorul unei moase. fie chiar sclave. Nu era prescris nici un loc anume pentru aceasta rascumparare. Ea are de asemeni dreptul la demnitatea personala: daca ajunge sclava. isi are propriul ei loc. se facea in decursul lunii ce urma nasterii platindu-se 5 siclii de argint (Num 18. fie concubine. semnul perenitatii Legamantului si deci dovada binecuvantarii divine: a nu avea copii este un adevarat blestem (de care numai femeia este responsabila!) Trebuie deci ca o familie sa aiba cat mai multi copii cu putinta. dar de fapt realitatea nu este asa de sumbra. dar oricate femei ar fi. sotul trebuie sa faca totul pentru a o elibera. Dar si femeia este fiica lui Israel. atunci cand s-au instalat in Canaan. imbracaminte si bani de buzunar. astfel incat in fata oricarei critici sau motiv de a se feri de femeie din literatura veche putem aseza o lauda diametral opusa. obiceiul de a astepta cea de-a opta zi nu este atestat inainte de Noul Testament (Lc 1. faptul ca familiile iudaice traiesc alaturi de familii pagane de mentalitate greco-romana in care femeia are un cu totul alt statut este imposibil sa nu suscite probleme sau influente.59. Dar taiereaimprejur a dobandit o semnificatie deplina abia in timpul Exilului babilonic. el trebuia <rascumparat>. va constrange eventual sotul la divort. in anumite orase. daca nu sunt zece barbati adulti. in momentul in care nu mai aveau aproape nici un mijloc de a-si afirma caracterul propriu. iar altele facand negustorie. din posibilitatea de a avea sau nu slujitori sau slujnice. uneori doi sau trei ani. in fata unui tribunal. frecat cu sare si invelit in scutece. el trebuie sa-i procure medicamentele necesare. Ea trebuie in plus sa accepte ca sotul ei sa-si imparta afectiunea cu alte femei. Mama isi alapta copilul luni intregi. fapt care ii confera unele drepturi. Apoi mama sau tatal ii dadeau numele.2). in mod sigur. ea nu poate fi repudiata oricum: contractul de casatorie este totodata o frana pusa violentei barbatului si o garantie pentru femeie. mai ales la tara pot fi vazute femei ajutandu-si barbatii la munca campului. este imposibila celebrarea oficiului. iar familiile numeroase sunt mult laudate. Era practicata in casa de catre tata sau de catre un specialist. Ea are dreptul Ia un minimum vital: sotul ei este obligat sa-i dea cele necesare pentru hrana. ea nu poate fi admisa ca martor si cu atat mai putin ca judecator.nici macar pentru a o saluta. dupa o ancheta. Ea a devenit semnul apartenentei la Dumnezeu si la poporul sau. vechii evrei au imprumutat acest rit de initiere la casatorie de la semiti. In sfarsit.15-16). De aceea.

Dimpotriva. mama trebuia sa se purifice (Lev 12. si 80 de zile. antiteza. Deoarece nu multi tati pot face ei insisi acest lucru. Dupa o traditie iudaica. daca a nascut un baiat. s-au inventat scoli doar pentru baieti. pentru fiu. Si acesta este rolul parintilor. meseria tatalui. de obicei. toate textele preconizeaza o educatie prin mijloace dure pentru <dresarea> unui salbatic incapabil de intelepciune sau de respect pentru Lege: exista convingerea ca aceasta intelepciune intra mai usor cu lovituri de bata! in timpul primilor ani. trebuie sa stie cat mai mult cu putinta pentru a cunoaste cat mai bine Legea si a-l slavi pe Domnul. Va-t’en!. pentru copiii mai mari de 6-7 ani. tatal nu mai este obligat juridic sa-si hraneasca copiii: ei trebuie sa fie in stare sa se descurce singuri19.C.7). dimpotriva. Dupa aceasta varsta. abia dupa 63 d. Marele Preot a hotarit sa fondeze in fiecare sat cate o scoala gratuita 18 in casutele din Palestina. . Notiunea de <impuritate din Levitic este apropiata de cea de <tabu> iar <purificarea> se aseamana cu un fel de <desacralizare>. Se utilizeaza procedeele mnemotehnice ale epocii. faptul ca. Biblia este cartea completa care cuprinde totul si este inutil sa se caute in alte parti ne spun rabinii celui de-al doilea secol al erei noastre. Maria se retrage in singurul loc in care la tarani este liniste. Educatia nu vizeaza numai invatarea unei meserii.> si cele referitoare la conditia lor.Dupa 40 de zile. situatia se schimba dupa sex: fiica ramane cu mama iar fiul este luat in grija de tata. cu cat sunt invatate mai putin. EDUCATIA Copilul este iubit de familie. Lc 11. cu atat este mai bine. Dar aici este o mare diferenta intre fete si baieti Primele trebuie in mod evident sa cunoasca toate poruncile negative: <Sa nu faci. dar pentru aceasta trebuie asteptata varsta de sase ani. Aceasta purificare nu are nici o legatura cu impuritatea morala (in intelesul actual al cuvantului) pe care mama ar fi dobandit-o..2-7).C.femeie de serviciuviitoare sotie.. Trebuie sa stie sa citeasca textul sacru si sa fie in stare sa-l interpreteze. mama este singura care se ocupa de copil. Fiul. este fara indoiala un lucru obisnuit. geografia studiind razboaiele lui Israel. in care toata lumea locuia in aceeasi camera (cf. 19 in acest sens ar fi de citit pasionanta autobiografie a lui D. este de presupus c nasterea nu avea loc in camera comuna. pentru fiica si. Autorul arata ca acest tip de educatie era inca practicat in anumite medii evreiesti de la inceputul secolul nostru si ne vom putea da seama. cel putin spre a pregati lectori pentru sinagoga20. 464 p. Pentru unul ca si pentru celalalt incepe in acest moment ucenicia: meseria de bucatareasa . in staul. Se poate intampla ca un baiat sa fie trimis in ucenicie la altcineva sau ca fata sa fie vanduta ca sclava. in aceste scoli baza invatamantului sunt Scripturile: acestea sunt repetate. ci consta mai ales in invatarea de catre copii a Torei. iar invatatorul Ie comenteaza pentru ca elevul sa sfarseasca prin a le memora. stiintele pornind de la o minune sau un fenomen. observand din interior. unii insa situeaza instituirea invatamantului public pe la 130 i. dar aceasta nu inseamna ca este rasfatat. daca a nascut o fata. asonanta. despre care evangheliile ne ofera nenumarate exemple: paralelism. De la patru ani. 1973. fetele dobandind totusi o formare gratie comentariilor din timpul slujbei sinagogale. pentru a-si aduce copilul pe lume. care este mentalitatea iudaica. dar in afara de acestea. Stock. Citind textul biblic se invata totul: calculul este invatat cu ajutorul duratelor vietilor Patriarhilor. TULMAN.

in capitalele de regiuni se instituie un fel de scoli unde sunt obligati sa mearga toti tinerii intre 16 si 18 ani. in ceea ce priveste profesorul.). invatamantul superior este centrat pe discutie si argumentare intre studenti in legatura cu diferite interpretari ale textului biblic. Unii carturari accepta si varsta de 24 de ani. dupa anul 70). Dar acest lucru pune probleme caci scoala se desfasoara din zori si pana la apusul soarelui: tinerii trebuie sa mearga pana acolo sau sa plateasca o gazda. sa sadeasca o vie si apoi sa se casatoreasca>. Deci. este acceptat pana in sec. in vreme ce responsabilii lui Israel se ingrijeau mereu ca toti. exista cu siguranta o preocupare pentru pregatirea unor oameni capabili sa faca lectura si predica in sinagoga. inclusiv cei saraci si orfani. in primul rand. invatamantul superior este organizat cel dintai. Acest lucru va duce la crearea in toate satele de scoli gratuite pentru toti copiii mai mari de sase ani. p. Les Institutions.Este indemnat sa inceapa munca. 20 Vezi R. in miscarea scribilor de orientare fariseica existau doua curente: unul mai rigorist si celalalt mai laxist in materie de puritate rituala. sa poata primi o educatie cat se poate de cuprinzatoare. nici noaptea>. Se considera ca trebuie sa se casatoreasca intre 16 si 22 de ani. conform gandirii scribilor. <E1 trebuie in primul rand sa-si construiasca o casa. Hillel avea aproximativ optzeci. Unele familii se organizeaza in grupuri de cinci sau sase si angajeaza un invatator pentru copii. in scoala lui Sammai se cerea un an de stagiu pentru cunoasterea acestor prescriptii rituale. Pe de alta parte. acesti tineri intre 16 si 18 ani nu sunt intotdeauna foarte docili: Talmudul ne spune ca <atunci cand profesorul se plangea de unul dintre elevi. pentru ca transmit Cuvantul lui Dumnezeu. doar fiii familiilor instarite puteau primi aceasta invatatura. practic. Mai tarziu. de VAUX. pe cand scoala lui Hillel se multumea cu 30 de zile. se uita ca tinerii de aceasta varsta sunt in mod normal pe deplin inserati in lumea muncii si ca.INVATAMANTUL SUPERIOR Ca in toate tarile lumii. in acest moment va fi desemnat ca bar-mitva sau fiul poruncii). Dupa sec.. ei erau obligati sa se gandeasca mai intai la hrana. nu se va mai pune problema studiului filosofiei care ii perverteste pe tineri. inafara unei credinte foarte profunde sau a unei averi familiale care sa le permita intretinerea. Studiul limbii grecesti.are grija ca barbatul sa se casatoreasca cel tarziu la 20 de ani si este blestemat cel care nu a facut-o pana la aceasta varsta>. Sunt oare unele din ele vechi? Sa exemplificam. Nu avem informatii privitoare la scolarizare inainte de distrugerea celui de-al doilea Templu (70 d. informatiile sunt imbelsugate. Dupa doisprezece ani baiatul devine major.. intaiul Datator al Legii. acest lucru va fi prost vazut. Casatoria VARSTA Pana la doisprezece ani copilul este minor si nu poate lua nici o decizie care il angajeaza cu adevarat. fiecare invatat (sau rabbi) era preocupat de formarea discipolilor si a viitorilor scribi care sa-si poata practica meseria in tribunale si sinagogi. el este tinut sa respecte Legea pe care o poate citi la sinagoga (mai tarziu.C. in ceea ce priveste limba: <O poti studia daca gasesti un timp care sa nu fie nici ziua. el trebuie respectat de catre elevii sai la fel ca Dumnezeu. al II-lea al erei noastre. in acest moment trebuie sa se faca o distinctie intre baiat si fata. .85. 18 ani fiind idealul <Cel Sfant -fie binecuvantat . aproape intotdeauna scrib. Trebuie sa stranga cele necesare pentru a-si adaposti si hrani corect sotia si copiii. acesta se revolta si parasea scoala>. limba internationala a epocii. Totusi. al II-lea al erei noastre (traducerile grecesti ale Scripturii numite ale lui Aquila si Teodotion sunt facute in mediu iudaic. parintii vin dupa el. Cu mult inainte de vremea lui Cristos.

poseda fata ca bunuri proprii. Valoarea diferitelor elemente ale contractului depinde de averea familiilor si de pretentiile reciproce. Tatal care isi iubeste fiica trebuie sa se intereseze in mod special de valoarea zalogului de casatorie si sa se asigure ca viitorul sot il poseda cu adevarat. mostenirea ei paterna. este interzisa casatoria a doi tineri care nu s-au mai intalnit niciodata. este actul esential care ii leaga definitiv pe viitorii soti si familiile acestora prin contractul de casatorie. ea devine pe deplin majora si poate deci accepta sau nu in mod liber proiectele tatalui. eventual. asa ca nu mai vreau>. oricum.in cele din urma. putand proveni dintr-o mostenire sau despagubire in urma unui accident survenit dupa varsta de 12 ani. Cum barbatii din Ierusalim au luat in mare parte obiceiul de a da casa eventualei vaduve.Fiica intre 12 si 12 ani si jumatate este o adolescenta pe care tatal trebuie neaparat sa o logodeasca deoarece. inscris mai degraba sub forma de bunuri decat de bani. dar in cazul despartirii sotilor sau al mortii barbatului. o vaduva va pastra pe durata vietii posesia casei sotului ei. in mod normal. Dupa cum am vazut. este sfatuit staruitor sa-i ceara parerea si sa nu se impotriveasca dorintei ei exprese. Daca tatal a logodit-o sau a casatorit-o inainte de doisprezece ani. daca unii parveniti isi pot permite acest sacrificiu <pentru orice motiv> (Mt 19. fratii.. LOGODNA Din punct de vedere juridic. In timpul acestei perioade de adolescenta. bunurile proprii si dota sunt administrate de catre sot. dupa o lege a rabinilor. in fapt. sotia recupereaza aceste bunuri sau echivalentul lor. exceptie facand cazurile in care purtarea proasta a sotiei ar fi notorie. marea majoritate a evreilor ezita mult mai mult. fiind deci cu totul diferita de conceptia noastra moderna. tatal este cel care decide de drept si o poate face impotriva vointei fiicei. de teama ca nu cumva. . doar baietii mostenesc. desi nu mostenesc nimic. Textele precizeaza ca daca tatal a murit sarac.modul in care vor fi impartite cheltuielile pentru sarbatorirea nuntii. Acest contract este un act oficial care stipuleaza: . I stipuleaza ca. iar relatiile sexuale nu sunt bine vazute. Totusi. trebuie sa munceasca pentru a strange o dota pentru surorile lor. in ziua casatoriei. intaiulnascut primind parte dubla. pentru sot este o mare constrangere sa scrie un <bilet de repudiere deoarece este nevoit sa renunte la uzufructul bunurilor sotiei si la o parte din propriile bunuri (zalogul). Din punct de vedere strict juridic.dota pe care tatal o da fiicei lui. dar fiicele trebuie sa primeasca o zestre. unul din ei sa spuna: <Ce am capatat nu e ce speram. intr-adevar. prezinta totodata avantajul ca viitorii soti se cunosc si au o mai mare sansa de a se intelege. zalogul casatoriei. iar impartirea intre copii are loc abia dupa aceea daca este repudiata.ceea ce viitorul mire trebuie sa dea tatalui fetei (pentru <cumpararea> fetei). dupa aceasta varsta. .3). . sotul este obligat sa ii dea acest zalog.. Dota sau provizia tatalui pentru fiica lui reprezinta un lucru foarte important: aceasta este in fapt. o lege din sec. Aceste bunuri sunt rezervate sotiei: daca devine vaduva ele ii sunt atribuite. Fiecare stie totusi ca este pe . Si ea devine in mod efectiv libera. .ceea ce. care are putere deplina asupra veniturilor pe care acestea le-ar putea aduce. Sa precizam cateva aspecte legate de acest contract. tatal cauta o partida pentru fiica lui intre rude: acest lucru evita imprastierea bunurilor familiale. in ziua in care implineste aceasta varsta ea poate spune: <Ma consider ca fiind vanduta sclava si prin urmare astazi ma eliberez>. Logodna nu schima nimic din viata viitorilor soti: fiecare continua sa traiasca in propria familie ca si mai inainte.

ceea ce gaseste apartine tatalui. datoreaza respect sotului. Trebuie sa intervina vaduvia sau divortul pentru ca femeia sa-si dobandeasca in sfarsit autonomia si sa se bucure de libertate si de posibilitatea de a-si administra afacerile. mutilata sau deflorata: despagubirea apartine in mod cert tatalui. cu toate consecintele lui. reprezinta desigur timpul necesar pentru ca fata sa devina fiziologic femeie si deci posibila mama: ei insista sa se astepte pana la al patrulea ciclu.13-21. Sotul merge sa-si ia sotia si sa o aduca la el. mutilata: despagubirea este probabil pentru sot. sotia trece de la o supunere totala fata de tata la o supunere cvasitotala fata de sot. cel mai adesea. daca e sclava. Dar intreaga viata a evreului fiind orientata catre Dumnezeu. nu poate hotari nimic singura. Aceasta situatie globala explica bine locul limitat al femeii si in acelasi timp insistenta asupra vaduviei care se desprinde din Noul Testament. inclusiv noaptea. Se danseaza. Se stiu putine lucruri despre casatoria in sine. acest act eminamente uman este sacru prin el insusi. ceea ce gaseste apartine sotului. Aceasta perioada de logodna dureaza aproximativ un an si. dupa comentariile rabinilor. fara a fi nevoie de mai mult. datoreaza respect tatalui si fratilor. Adevarata binecuvantare va veni odata cu copiii ce se vor naste din aceasta unire. este ultima zi a vietii ei cand are dreptul sa nu poarte val. Aceasta nu inseamna ca Dumnezeu nu este avut in vedere: dimpotriva. in viitorul imediat.deplin legat de celalalt si ca despartirea nu s-ar putea realiza decat printr-un bilet de repudiere. dovedindu-si astfel fidelitatea. nu poate hotari nimic singura (angajamente) reprezentata in justitie de tata. in sec. adica. renuntand la val. in familia lui: aceasta sosire in familia sotului nu este intotdeauna usoara pentru mireasa. se canta. Pentru familie si anturaj este prilejul unor mari sarbatori.I. tanara sotie nu trebuie sa uite in primul rand prescriptia din Dt 22. Si mai trebuie ca veniturile sa-i permita sa traiasca! Daca nu. Se pare ca nu exista o ceremonie religioasa speciala cu exceptia unei binecuvantari rostite de tatal miresei. daca nu cumva. sotul trebuie sa o elibereze. poate fi vanduta ca sclava. Logodnicul care a primit deja zestrea o poate fructifica. se crede ca El insusi hotaraste toate casatoriile. mereu in vigoare. ea are de ales intre a se recasatori sau saracie. . sotie poseda fara a dispune. in vreme ce logodnica nu are decat sa astepte cuminte. devine prostituata. Prin casatorie. reprezentata de catre sot. Copil nu poate poseda nimic. sotul ii poate impune angajamente. CASATORIA Soseste in sfarsit momentul adevaratei intalniri si al vietii comune. inafara cazului in care ea depune plangere impotriva lui. la ea acasa. In noaptea nuntii.

Dimpotriva. Scoala lui Sammai nu admitea ca motiv decat reaua putare sau adulterul femeii. Aici ne vom referi in primul rand la cele patru secte prezentate de Iosephus si vom adauga apoi cateva cuvinte despre samariteni si baptisti. Pe de alta parte. de exemplu ucenicii lui Isus de la Ierusalim par sa fi fost destul de multa vreme considerati ca facand parte din poporul evreu: ei pastrau credinta in Dumnezeul unic. Universul grecesc apare anumitor evrei ca o iluminare si este o invitatie de a iesi din <ghetoul> in care erau inchisi (1 M 1. Iosephus vorbeste despre trei <secte> (sau curente de idei) prezentand in mod efectiv patru: fariseii. in 160.5). Antioh al III-lea. de al trai altfel. in 166. . Ionatan ii urmeaza fratelui sau Iuda. de irodieni. miscarile baptiste s-au dezvoltat in paturile populatiei care in general nu lasa o literatura. care vrea sa impuna religia greaca interzicand circumcizia si practicile iudaice. formau deci. in sanul iudaismului. Am prezentat deja aceasta istorie. iar traditiile lor vor structura legea iudaica pana in zilele noastre. temandu-se ca o data cu obiceiurile va disparea si credinta. Iuda supranumit Macabeul (Ciocanul?). provoaca revolta lui Matatia din 167. acesta recucereste Templul care va fi purificat in 164 (sarbatoarea inchinarii). pe de o parte. doar esenienii. saduceii... Din aceasta cauza apare uneori tendinta de a proiecta aceasta stare de lucruri in perioada dinainte de 70 gandind ca in perioada lui Cristos lucrurile erau la fel. Din 333 in 198. Evangheliile risca sa adanceasca aceasta tendinta. in 198. el este inlocuit de unul din fiii sai. insa este necesar sa amintim cateva detalii. iudaismul se acomoda foarte bine cu divergentele destul de considerabile dintre membrii sai. Dar poporul. iar cea a lui Hillel admitea motive mai putin serioase.12 (care nu apare la Mt-Lc) este fara indoiala influentata de obiceiurile pagane. desigur ca ele vorbesc si de saducei. dar singurii adversari seriosi pe plan doctrinar raman fariseii. continuau sa se roage la Templu (F 3. cum ar fi faptul ca femeia a gatit prost o mancare sau chiar ca nu mai place barbatului. dar a caror lectura prezinta multe dificultati.1). Simon este supranumit zelotul. dupa descoperirea unor manuscrise incepand in 1947. intr-adevar. in epoca rabinica se discuta mult asupra motivului din Dt 24. Dar razboiul militar si diplomatic va mai dura multa vreme. Autoritarismul lui Antioh al IV-lea. femeile nu pot cere divortul. iudaismul va supravietui datorita fariseilor. doctrina acestor grupuri nu ne este foarte bine cunoscuta: cea a fariseilor este transmisa prin texte scrise tarziu: gandirea saduceilor ne-a parvenit doar prin intermediul criticii aduse de adversarii lor. nu ii urmeaza pe acesti noi profeti. cu conditia ca acestia sa mentina cateva adevaruri esentiale si sa accepte anumite practici. ne ofera documente. de samariteni sau semnaleaza ca unul dintre ucenici.DIVORTUL Sotul isi poate repudia sotia. iar in 143. Astfel. esenienii si zelotii. regele seleucid al Antiohiei.n. O asemenea simplificare nu tine seama de tumultul de idei ce diversificau in acea vreme iudaismul. se bazau pe Scripturi. PUTINA ISTORIE Originea primelor patru grupuri este legata mai mult sau mai putin de perioada macabeilor. aduce Israelul sub stapanirea sa si vrea elenizarea acestuia. evreii au trait in pace sub dominatia lagizilor din Egipt. GRUPARILE POLITICO-RELIGIOASE Dupa caderea Ierusalimului in 70 e. un fel de tendinta noua care este o data desemnata ca fiind secta nazoreilor (F 24. l: <daca i-a aflat vreun defect>. in fapt aceste grupari sunt foarte greu de definit.11). de a face comert cu acest imperiu grecesc. ipoteza din Mc 10.

care va lua titlul de rege. Pentru credincios. toti evreii piosi sau unit in jurul familiei Macabeilor din motiv religios: respingeau cu tarie apostazia pe care Antioh al IV-lea voia sa le-o impuna si pe care unii o acceptau pana acolo incat sa-si abandoneze toate obiceiurile iudaice. inca din vremea lui David si Solomon. Gelozia dintre Aristobul si fratele lui. va determina ocuparea Palestinei de catre romani (vezi p. ii putem considera drept urmasi ai clerului si ai aristocratiei din epoca macabeilor. Ionatan era din casta preoteasca.27) este mai putin clar in mod concret: fidelitatea fata de Lege impune oare un fixism absolut? Si daca se admite posibilitatea unei evolutii. negociind in acelasi timp si cu adversarii lor directi mai degraba decat sa lase intreg poporul prada macelului. Hircan al II-lea. Dar trebuie sa revenim la un eveniment cu urmari foarte importante. intre 76-67 domneste sotia acestuia. impreuna cu Matatia. Atunci Ionatan. iar preotia Iui a fost considerata ilegitima de catre cei credinciosi traditiei. Marele Preot Onias al III-lea fusese inlaturat de catre Antioh al IV-lea si murise asasinat in exil.13-15). se implineau sapte ani de cand locul Marelui Preot era vacant. Fara indoiala in acest moment unii evrei piosi au inceput sa se separe de Macabei (vezi mai departe: farisei si esenieni). in 159.17.12-17: trimitand persecutiile inca de la primele greseli. Legitimitatea era legata de apartenenta la aceasta dinastie sadocita. La inceput. Alexandra. Simon. un pretendent la tronul Antiohiei. deja conducator al rezistentei armate. in 104. lucru revendicat si de „fiii Iui Sadoc” de la Qumran. Aristobul ii succede pentru un an la domnie. a obtinut functia platind. dar pentru a asigura victoria cauzei lor sunt nevoiti sa caute sprijin exterior si mai ales la romani. succesorii sai au continuat sa cumuleze cele doua functii: civila si religioasa. in 152. adica o intreaga avalansa de nenorociri ajungand pana la pierderea pamantului sfant. reuseste in 152 sa se faca numit Mare Preot de catre Alexandru Balas. preia puterea fondand astfel dinastia asmoneilor. pana unde se poate merge? De aici vor izvori diferentele dintre grupuri. Dupa Ionatan. Marele Preot era ales dintre urmasii lui Sadoc (2S 8. SADUCEII Se pare ca numele ii leaga de Sadoc: <saduceii se considera ca fiind detinatorii preotiei legitime dupa traditia din Ez 40. dar nu din familia lui Sadoc. in 175. asteptand ca fiul lor. Dupa cum bine arata 2M 6. fiul lui. 1 R 2.46. Aceste contacte ii deschid fata de civilizatia greceasca in care nu toate sunt rele si care apartine stapanitorilor. un preot necunoscut. Istoria asmoneilor si a grupului saduceilor care ii sustin vadeste o influenta din .35). Or. Ioan Hircan. Fratele lui. urmas al lui Aaron. Ei apar ca grup organizat in vremea lui Ioan Hircan (135-104) si intervin constant in viata politica a tarii mai ales prin intermediul Marelui Preot si al Sinedriului>21 Deci la origine sunt capii rezistentei in fata necredinciosilor. Deci cele patru mari secte se vor naste intr-o ambianta tulbure. acesta reuseste sa obtina independenta Israelului. asa cum vestisera profetii si cum o dovedise Exilul. Dupa asasinarea acestuia in 134. o asemenea lepadare de Legamant si de semnul sau tangibil nu poate decat sa atraga dupa sine respingerea poporului de catre Dumnezeu. dar foarte repede este inlocuit de Menelau. Dar ceea ce in principiu este clar pentru cei care. fiul sau. Dumnezeu a evitat apostazia intregului popor si o noua incalcare a Legamantului. este ales apoi Alkim. Iason. <sunt zelosi pentru Lege si sustin Legamantul> (1 M 2. Aristobul al II-lea (67-63) sa atinga majoratul. deschisi fata de elenism si fideli dinastiei asmoneilor. preia stafeta. circumcizia (1M 1. ).un alt frate. iar altii recurgeau chiar la chirurgie pentru a face sa dispara semnul apartenentei la Israel. La moartea lui. nu este inlocuit. fiind urmat de fratele sau Alexandru Ianeus (103-76). in 142.

O aplicare concreta a acestor principii o gasim in regulile de puritate: saduceii considera ca ele nu sunt valabile decat in interiorul Templului. singura ratiune de a fi care le ramasese. ei sunt nevoiti sa urmeze propunerile fariseilor din cauza presiunii poporului. fara de care Hircan al II-lea nu ar fi primit ca semn de recunostinta coroana de aur a Atenei si nu i s-ar fi ridicat o statuie in acest oras. ei considera ca erezii inovatoare toate traditiile noi. l (Desclee). comert important. el a inteles cat de periculos era sa guverneze bazandu-se doar pe un singur partid si i-a cerut Alexandrei sa faca loc partidului fariseilor.n. depinde total de puterea civila (asmonei. intr-adevar. data mortii lui Alexandru Ianeus. foarte repede. cat si de propriile lor afaceri: Iosephus ii arata adeseori intervenind pentru popor pe langa procuratori sau impotriva procuratorilor pe langa imparat. ei au putere asupra Templului si deci asupra cultului si asupra Sinedriului pana in 76 I. prin legatul acestuia). III. atat cat o cunoastem. deci sfintenia. p. ei par a se ingriji pana la capat atat de popor. cultul.16): cu cat Legea este mai precisa si mai limitata. in Introducerea Bibliei.15-20). Marele Preot.. Totusi. ci de imparat.41. Duritatea. I e. 18.ce in ce mai mare a luxului si a gusturilor lumii elenistice. fidelitate ce reprezinta un atu considerabil in justificarea modului lor de viata. poporul nu este avut in vedere de aceste reguli si i se pot cere tot felul de lucruri. vor acapara intreaga putere religioasa. T. N. Spre sfarsitul vietii. Cu toate acestea unul dintre ei a declansat catastrofa din 70. Nici Ionatan nu va rezista in fata coroanei de aur pe care i-o oferea Alexandru Balas numindu-l Mare Preot. Acest lucru are doua consecinte: omul este liber in afara slujirii in Templu si liber de a avea contacte cu paganii (vezi atitudinea contrara a fariseilor dupa Mt 7. dar numai de acesta. adica conducatorilor preotilor: practic. aceasta apare mai ales in comertul dintre Grecia si Palestina. Astfel. Din aceasta cauza ei sunt intru totul desconsiderati de poporul de rand.C. Credinta saduceilor.. este rezervata celor care sunt adesea in Templu. Este adevarat ca sunt constienti ca prosperitatea lor este legata de linistea poporului: ei sunt deci primii care vor sa opreasca orice miscare populara care ar risca sa atraga represalii. ei neaga invierea bazandu-se pe conceptia traditionala despre o rasplata imediata si materiala: ei poseda bogatia si puterea pentru ca Dumnezeu ii binecuvanteaza si sunt drepti! A accepta existenta judecatii si rasplatii dupa moarte ar insemna a-si pierde siguranta: este inspaimantator sa traiesti intr-o lume in care <cei dintai vor fi cei din urma!> Iosephus (care este un fariseu si nu-i iubeste) afirma ca <a disputa impotriva invatatorilor intelepciunii pe care ei o urmeaza trece in ochii lor drept o virtute> (Antichitati. Saduceii vor putea reactiona cu atat mai putin cu cat conducatorul lor. in care omul se bucura de o totala libertate.. mai ales corvezi. se explica bine in acest context. vol. Ei au avut rolul principal in moartea lui Isus (cf. ei sunt foarte legati de Pentateuh. invaluiti in demnitatea lor de notabili.T. Pe plan religios. Au disparut in 70 odata cu Templul. saduceii dau o impresie dezolanta : dupa Pompei. cu atat este mai larg spatiul in care aceasta nu se aplica. influentate de civilizatiile din jur si promovate de catre farisei. In 11. ei tin sa-si arate fidelitatea fata de Dumnezeul Parintilor si al Legamantului.3-4). in sec. acesta era sigur ca astfel va face din el un prieten ale carui sentimente le-ar putea schimba (1 M 10. Roma le-a luat puterea politica si o parte din puterea religioasa (Marele Preot nu mai este ales de Dumnezeu dupa ereditate. LE DEAUT. 21 R.49-50). . apoi Irod si procuratorii romani). oprind in anul 66 jertfa pentru imparat. suspiciosi fata de Profeti si dispretuitori fata de Scrieri. fariseii le iau autoritatea care le mai ramane: chiar si in domeniul propriu. Aceasta va aduce in Sinedriu cativa scribi care.

pe acest pamant sfant nu tolereaza nici o greseala. in <Revue biblique> 1973. nici o incalcare a legilor din partea evreilor ori a ne-evreilor. nu sunt credinciosi Legii lui Moise. unde isi au averile.12s). spre marele regret al lui Iosephus. a Mesiei lui. 23 J. ci romanul si colaboratorii lui. Les dieux deriners les Douze. tulburari care nu vor lua sfarsit decat o data cu razboiul. romanul. dar nu actioneaza singur.C. mai degraba decat sa se increada doar in Dumnezeu. 26. 22 Vezi Cahier Evangile nr. Ei pot fi de asemenea infideli pe plan politic. Dumnezeu este singurul stapan. El recunoaste totusi ca exista o <secta> (pe care nu o numeste) sau uri grup organizat inca din anul 6 i. Si in aceasta situatie. Ei sunt convinsi ca prin actiunile lor de <curatire a nelegiuitilor> grabesc venirea imparatiei lui. in schimb. ). Aceasta recunoastere tarzie ca <secta> marcheaza clar resemnarea responsabililor evrei: in aceasta perioada doar cei violenti pot salva ceea ce constituie insasi ratiunea de a fi a lui Israel. <toate textele ne descriu zeloti de acelasi fel: rigoristi violenti care. insa in realitate. Din punct de vedere religios. MORIN. intelegand aici si planul politic si temporal.C. Ultima provocare va fi jefuirea Templului de catre procuratorul Florus (vezi p. incepand cu acesta perioada. intr-adevar Domnul i-a daruit lui Israel un pamant. cautand realizarea unor aliante cu ocupantul. prin urmare. Evreii pot fi infideli pe plan religios. zelotii reactioneaza. cu privire la bunurile evreilor. este vorba despre existenta de-a lungul secolelor a unei aceleiasi miscari: acesti oameni sunt foarte stricti cu privire la sfintenia Templului si la respectarea Legii si. ci are nevoie de oameni: cu cat omul este mai zelos pentru El. Ilie.A. zelotii sunt campionii ortodoxiei si ai integrismului. Denumirea de zelot provine dintr-un cuvant grecesc ce indeamna a fi zelos pentru2 . Deja in perioada Exodului. in acest caz zelotii. in ochii lui. p. Asistam fara indoiala Ia o schimbare provocata de o situatie noua>23. sunt siguri ca Dumnezeu este cu ei. dupa exemplul lui Finees.ZELOTII Abia odata cu rascoala iudaica din 66 d. avand binecuvantarea preotilor.346s.6-13). cand Iuda Galileeanul lanseaza o miscare de revolta impotriva recensamantului facut Quirinius in scop fiscal. F 6. zelotii au incredere absoluta in Dumnezeu si in institutiile voite de EI: Templul si Legea. in vreme ce saduceii si prietenii lor asmoneii au tradat cauza religioasa a macabeilor facand alianta cu cei mai rai dintre dusmani credintei. cat si in plan social: zelotii sunt originari din Galileea unde se pot ascunde mai usor in nenumaratele pesteri si adesea sunt foarte saraci. aceasta miscare se dezvolta in epoca macabeilor si. Iehu si Matatia. 11. Ne-evreii si mai ales ocupantul trebuie eliminati mai ales daca isi manifesta prea mult stapanirea asupra tarii (prin recensamant) sau daca isi bat joc de institutiile religioase: un act de indiscretie al unui soldat roman si distrugerea prin ardere a unui sul al Legii de catre altul vor provoca pe la anul 50 i.C. preotul Finees (Pinhas) este infatisat ca fiind zelos pentru Dumnezeu (Num 25. Iosephus ii numeste <zeloti> pe cei pe care inainte ii numise <talhari> sau <banditi>. aceasta miscare extremista are radacini foarte adanci in istoria poporului. dar. O intelegere intre cele doua tendinte este imposibila. iar divergentele apar atat in plan geografic.. cu atat va fi mai bun! . ceilalti domnesc in Iudeea si mai ales la Ierusalim. ca tendinta. Astfel. cat si in cel al motivatiilor profunde. ii executa fara mila pe cei care. intervin printr-un linsaj imediat (moartea lui Stefan ar putea fi un exemplu. p. Atat in planul actiunilor concrete. Pentru zelotii din razboiul iudaic dusmanul nu mai este evreul apostat.

151). a fariseilor. alese liber din aceste patru texte. Hassidim sunt evreii piosi (intelesul cuvantului ebraic) care. a zidurilor si a orasului Ierusalim nu este de ajuns. lupta lui Iuda are deja un caracter mai mult politic decat religios. imi pot permite si un pacat. ei il accepta pe Marele Preot Alkim. fii de preoti. daca nu creatorii.FARISEII Fariseii isi fac o remarcabila intrare in istorie in vremea lui Alexandru Ianeus (103-76). Saduceii duc o activitate politica de compromis cu puterea pentru a recupera tot ce se poate. constienti fiind de propria lor imperfectiune. iar acesti oameni (Hircan si Aristobul). ei isi spun: pentru ca am acumulat multe merite. Acesti farisei. col 1074 sau R. bazata pe studiul Legii pentru a cunoaste vointa lui Dumnezeu si pe rugaciune. in 63 i. chiar daca este influentat de elenism. Cand. ARON. Aceasta delegatie a poporului este de fapt cea. Pompei a venit in Orient si i s-a cerut sa arbitreze conflictul dintre Hircan al II-lea si Aristobul al II-lea. Cei <socotitori>. zelotii refuza orice compromis si lupta activ pentru alungarea ocupantului. SAPTE FELURI DE FARISEI Fariseii insisi stiau sa-i distinga. trebuie de asemenea reconstruita si o viata spirituala capabila sa anime aceste pietre. refuza angajarea politica activa gandind ca vor obtine mantuirea poporului si a tarii prin pietate. apropiati ideologic de cei din urma. favorizata de un studiu serios al Legii. Vedem infiripandu-se astfel diferentele dintre cele trei curente iudaice. Grasset. acesta a fost inceputul unui razboi civil de sase ani in timpul caruia mii de evrei au fost rastigniti de regele lor. ) si au fost foarte influenti in timpul domniei Alexandrei. Dar fariseii au iesit invingatori (vezi p. voisera sa determine poporul sa schimbe modul de guvernare pentru a-l duce Ia sclavie> (Antichitati iudaice 14. mai ales Ia sinagoga. In realitate originile lor sunt mai indepartate: pot fi legati de grupul de hassidim si de Esdra. in ochii lor. Acesti hassidim sunt purtatorii. legata de o lipsa de incredere in puterea politica. cateva extrase prezentand sapte categorii de farisei: Cei <tari de umeri> : isi scriu faptele pe spate pentru a fi slaviti de oameni. Fariseii vor pastra aceasta atitudine de respect fata de Marele Preot. oameni piosi. de exemplu. Dict. pe cei buni si pe cei rai dintre ei. ei indraznesc sa se opuna acestui rege Mare Preot care le reproseaza influenta asupra poporului. Cei <molai>: spun ca au o porunca urgenta de implinit pentru a intarzia plata muncitorilor. oricare ar fi acesta. In timpul crizei macabeilor.C. Marele Preot. p. ceea ce si fac. 1960. <Economii>: ce lucru mic as putea implini pentru a-mi creste meritele? . a numerosi psalmi. dar inca din vremea lui Iuda Macabeul unii parasesc miscarea pentru ca. De aceea. Mai tarziu. Iata. se straduiesc mai intai s-o traiasca ei insisi si considera ca este datoria lor sa o faca cunoscuta in jur. cunosc bine Legea. in timpul restaurarii nationale animate de Esdra.. acesti piosi nu par a fi unanimi: la inceput sunt de partea lui Matatia. Irod cel Mare nu ve reusi sa-i determine sai jure credinta. cu un umor feroce. Bible.4). Les annees obscures de Jesus. Patru texte din Talmud ne dau diferite liste (vezi articolul <Fariseii> din suplim. poporul <a cerut sa nu mai aiba rege: pentru ca traditia lor era sa se supuna preotilor Dumnezeului pe care il cinsteau. Este trist ca am ajuns sa-i caricaturizam in chip de ipocriti si nu trebuie sa citim literal Mt 23: este un text polemic pe care multi farisei l-ar semna ei insisi. fariseii. sunt de parere ca numai reconstructia Templului. deoarece datorita lui se pot relua jertfele rituale din Templu si deci Dumnezeu poate fi din nou slavit.

ei erau cunoscuti prin Iosephus. Pentru a fi puri. partid al poporului. Se pare ca Irod cel Mare tinea sema mai mult de ei decat de saducei: la urcarea lui pe tron lichideaza multi opozanti dar se multumeste numai cu o amenda in cazul fariseilor care refuza juramantul de supunere.. fiii lui Sadoc. I. Totusi. Aceasta fuziune dintre laici exilati si preoti saduciti explica bine organizarea lor foarte ierarhizata in care. ei faceau mai multe bai pe zi si. Preferau inlocuirea arderilor-de-tot cu sfintenia vietii. se dobandesc meritele necesare pentru mantuire si pentru trimiterea lui Mesia care va intemeia in sfarsit imparatia lui Dumnezeu si in acelasi timp ii va alunga pe romani si pe toti ceilalti ocupanti. se pare ca in timpul persecutiei macabeilor. . <Fariseii iubitori>: care se poarta dupa exemplul lui Abraham: acestia sunt cei adevarati. dupa o criza in interiorul grupului. mai ales. preotii.<Scrupulosii> care intreaba: Ce pacat ascuns am comis ca sa-l indrept cu o fapta buna? <Fariseii tematori>: cei care se poarta ca Iob. Si in masura in care este respectata toata aceasta Lege. Aceasta Lege orala are la fel sau chiar mai multa valoare decat legea scrisa. unii descendenti din familia lui Sadoc. precum accesul in Sfanta Sfintelor din ziua de Kippur. multa vreme s-a crezut ca nu se casatoreau. <fiii lui Sadoc. acesta este sensul numelui lor): ei il gasesc prea ignorant fata de Lege si mai ales impur deoarece nu respecta indeajuns Legea sfinteniei. pentru multi. fariseii gasesc un sprijin serios pe langa regii Agrippa I si al II-lea. I al erei noastre. devine din ce in ce mai importanta (vezi Cahier Evangile nr. dat fiind locul lor in Sinedriu. scrisa si orala. s-au refugiat in desert. in sec. pe cand cei curajosi au mers la Qumran unde i-au gasit pe primii refugiati ai persecutiei. prea pangarit in ochii lor de cand s-a schimbat calendarul si marii preoti nu mai sunt sadociti. Iesiti din mijlocul poporului. In sec. Nu ne sunt clare nici unele dintre punctele importante ale vietii lor. chiar si intr-un act strict rezervat lui. ei sunt cu adevarat aparatorii poporului si apar ca fiind primul partid atat politic cat si religios. la toate nivelele. apoi inteleptilor sau carturarilor (rabbi) gratie unei invataturi ezoterice care. dar s-au descoperit un tratat despre casatorie si morminte de femei. au o pozitie de neinlocuit. renuntau sa mearga la Templu. la Iamnia. restul fiind transmis prin viu grai profetilor de catre Moise. ESENIENII incepand din 1947. Neincrederea fata de putere si grija pentru educatia maselor vor dobandi fariseilor o enorma audienta din partea poporului de rand pana acolo incat conducatorii vor fi mereu siliti sa tina cont de parerea lor: Marele Preot trebuie sa se supuna hotaririlor lor. Dar inainte de a ne fi deschis astfel biblioteca lor. ei au refuzat calendarul seleucid pentru a reveni la cel vechi (ceea ce explica de ce nu celebrau Pastele in acelasi timp cu iudaismul oficial). din ea va renaste iudaismul. fariseii se vor separati de el (dupa toate aparentele. cei slabi s-au intors la locuintele lor. pe coasta mediteraneana. Istoria si mai ales originea lor nu ne sunt inca intru totul clare.14). esenienii sunt legati de descoperirea <manuscriselor de la Marea Moarta>. Miscarea fariseilor era singura miscare religioasa destul de profunda pentru a rezista catastrofei din 70. Filon din Alexandria si Plinius cel Batran. Din Legea lui Moise numai o parte a fost pusa in scris. daca procuratorii par a fi mai degraba pro-saducei. Traiau toti la Qumran sau in comunitati inchise sau traiau si <in lume>? in orice caz este sigur atasamentul lor chiar mai scrupulos decat al fariseilor fata de regulile de puritate si traditionalismul lor absolut in privinta unor probleme: astfel. expresia insasi a vointei lui Dumnezeu.

samaritenii trebuie considerati ca o comunitate caracteristica a mediului palestinian. Se cunosc mai ales doua grupari baptiste: cel care se aduna in jurul lui Ioan supranumit Botezatorul si care va dura destul de multa vreme (cf.22. Se considerau ca fiind ostirea sfanta a lui Dumnezeu care va trebui sa lupte pe pamant Si sa-i nimiceasca pe toti nelegiuitii in momentul in care Dumnezeu le va face semn. dar in stil roman inafara Palestinei. MISCARILE BAPTISTE Se presupune ca in sec. in acest moment. F 18. un grup foarte inchis. 3. Pana in zilele noastre. I? Nu stim nimic. 1978.28. de ex. apoi Antipa in Galileea si in cele din urma cei doi Agrippa nu ar fi putut domni fara sa aiba partizani si prieteni care traiau ca ei: ca evrei in Palestina. Alaturi de aceste doua grupuri organizate.7-14).1-5) asa incat crestinii sunt obligati sa polemizeze impotriva lui .1-2).6. scufundare in apa. mandeenii sunt supravietuitori ai acestor grupuri. Nr. Lc. in popor trebuie sa se fi inmultit diferite practici baptiste. la Cahier Ev. I e. Trebuiau sa fie foarte atenti la tot ce ar fi putut constitui (sau parea) o miscare.. contrar zelotilor. Articolul Qumran din suplimentul de la Dictionnaire de la Bible (1978) este mai tehnic. dar fascinant pentru evreii care vor sa se daruiasca total lui Dumnezeu. dupa cum arata Iosephus si Plinius. Acest din urma grup va fi desigur intru totul preschimbat de persoana lui Isus. .25 si 19. dimpotriva. la Curte si in viata privata. cu exceptia razboiului din 66-70 in care sunt (incepand cu care <semn> al lui Dumnezeu?) de partea zelotilor. Este sigur ca Irod cel Mare.n. refuza sa-l inceapa atata vreme cat Dumnezeu nu le da semnalul.si nu numai unora . O foarte buna selectie a principalelor texte poate fi gasita in suplim.). Se pare ca erau caracterizate de vointa de a propune tuturor . POILLY.4 al revistei Le Monde de la Bible. 24 Vezi nr.ele nu au lasat nici o urma literara. Acesti esenieni sunt. facut o data pentru totdeauna (ceea ce il deosebeste de riturile de purificare ale altor secte) este un rit implinit in vederea iertarii pacatelor. 4. altfel necunoscuti. Care a fost impactul lor politic in societatea iudaica din sec.mantuirea.si grupul nascut in jurul lui Isus care el insusi boteaza (In 3. mesianica ce ar fi riscat sa le conteste puterea. Dezvoltandu-se in poporul de rand. IRODIENII Daca evanghelistii nu vorbesc despre esenieni. Le Manuscrits de la Mer Morte et la Communaute de Qumran. Ei vor disparea in aceasta rascoala24. nimicirea celor rai si triumful sfintilor. Ei vor sa fie mereu pregatiti din punct de vedere ritual pentru acest razboi sfant dar. ei ii pomensc pe irodienii (Mc 3. Botezul. prezentat de J. in Palestina existau miscari de <trezire religioasa>. chiar pacatosilor si paganilor (cf. ingerii din cer vor lupta si ei impotriva demonilor intr-o lupta eshatologica ce va asigura victoria finala a lui Dumnezeu. Aceasta miscare era caracterizata si prin respingerea Templului si a jertfelor sangeroase.asteptand ca Dumnezeu sa binevoiasca restabilirea cultului si a Templului in puritatea lor originara. in ce masura impartaseste Isus aceste idei?25 SAMARITENII Desi nu apartineau propriu-zis iudaismului si nu constituiau o secta iudaica.

l.12. dupa caderea regatului din nord si cucerirea Samariei in 721. 10). iudaismul tarziu se reclama ca provenind din monoteism si din Torah (Legea). prin aceasta insa nu neaga existenta altor zei. facuta de P. pe Moise interpretul lui.29 si 27. (A. La samariteni exista si un mesianism. ale Vechiului Testament si mai ales prin nerecunoasterea Ierusalimului ca metropola religioasa si a Templului lui Solomon ca sanctuar central. Dimpotriva. circumcizia. odata cu abandonarea Sihemului pentru Silo. samaritenii sunt oameni ai Legii reprezentate de cele cinci carti ale Pentateuhului. 25 Vezi C.T. Opozitia lor fata de Templul din Ierusalim i-a putut apropia de esenieni ca si de unele curente ale crestinismului primar26. ei ii urmeaza riguros prescriptiile in ceea ce priveste. ai . este de altfel mentionat in cea de-a zecea porunca din versiunea samariteana a Decalogului. acestia au refuzat sa se lase asimilati si. Desi traditia samariteana plaseaza ruptura cu mult inainte. in Introduction a la Bible T. pagana si politeista. astazi se considera mai degraba ca formarea <sectei samaritene este mai tarzie. La fel si chiar mai mult decat evreii. dupa multe revolte politice. Pe varful acestui munte ei celebreaza marile sarbatori si mai ales Pastile dupa ritualul din Ex 12. . indivizii pot avea o devotiune particulara. profetul din Dt 18. sabatul sau sarbatorile. Cetatile pot avea un zeu protector .T. nu cunoaste notiunea de adevar exclusiv. este extrasa din Une inititation a la Bible. S-au mentinut legaturi. eliberarea din Egipt si revelatia de pe Sinai. de exemplu. samaritenii ar fi inaltat un templu pe muntele Garizim. 26 Aceasta prezentare a samaritenilor. Opozitia fata de civilizatia greco-romana in domeniu religios. de altfel in anumite privinte acestia din urma sunt mai apropiati de saducei decat de farisei. Dominique. dar au continuat sa traiasca pana in zilele noastre ca popor religios. Huit fiches pour etudier l’A. Acestia ar fi fondat un cult sincretist cu ajutorul unui preot local. voi. VIII. ramase fidele credintei lui Moise. Istoria originilor acestei comunitati este greu de trasat cu certitudine. III. Liturghia si literatura lor religioasa celebreaza Dumnezeul unic. Nu este un urmas al lui David. ei il asteapta pe Taheb. PERROT. p. asirienii au deportat o parte din locuitori si au adus in tara coloni mesopotamieni.I-am putea caracteriza prin apropierea si totodata opozitia lor fata de iudaism. la perioada lui Zorobabel si Neemia sau la momentul cuceririi lui Alexandru: abia atunci. cum este Mesia iudaic. Pentru ei. Conform relatarii din 2R 17. Ei se vor mostenitori ai triburilor din nord.161-164. Totusi. adevaratul sanctuar al pamantului sfant si singurul loc de cult legitim este muntele Garizim care domina antica asezare a Sihemului.divinitati poliade -. loc al binecuvantarii dupa Dt 11. cei ai vecinilor. ci un fel de nou Moise.15 care va veni la sfarsitul timpurilor pentru a reaseza totul in ordine. s-au exercitat influente reciproce intre evrei si samariteni. Ne putem gandi la intoarcerea din Exil. cel care se intoarce. publicata de <Evangile et Vie> si Centrul St. de ROBERT. Relatiile dintre Ierusalim si Samaria au fost adeseori foarte tensionate dar inlauntrul unei stranse comunitati de destine. au disparut ca Stat. Dar se manifesta o diferenta fundamentala prin refuzul celorlalte carti. dupa Iosephus. Garizim. Este una din rarele deosebiri dintre Pentateuhul samaritean si textul primit. REZISTENTA IUDAICA Puterea romana a facut eforturi pentru a recunoaste specificitatea evreilor si le-a acordat privilegii conforme cu traditiile lor. lumea greco-romana.

Un pasaj din Iosephus Flavius evoca bine acest dezgust: <Sa dai oameni prada fiarelor salbatice pentru placerea spectatorilor parea o nelegiuire izbitoare. dar trecea cu usurinta in ochii evreilor drept o manifestare de desfrau cu atat mai mult cu cat tragediile pun in scena pasiunile dezlantuite ale oamenilor si ale zeilor. nici in celalalt (ca in cazul lui Tiberiu). cultul de care se bucura imparatul este cu totul socant pentru evrei. in Occident. nu are valoare in ochii evreilor. Un credincios al lui Mitra. Acelasi lucru si in ceea ce poveste spectacolele din amfiteatre care prezinta lupte intre gladiatori sau intre oameni si fiare. In plus. printre care si tanara Blandina. Scopul este de a cere zeilor sa-l pastreze pe suveran sub protectia lor. cetatile din Galii se vor reuni in fiecare an la l august in jurul altarului lui Romulus? si al lui Augustus inaltat la Lyon27. Pe atunci teatrul isi pierduse legaturile religioase cu zeul Dyonisos. unele cetati din Asia Mica i-au cerut lui Augustus autorizatia de a-i aduce onoruri divine: prin construirea unui Templu si prin organizarea de jocuri in cinstea aniversarii lui. asiduitatea cu care se practica gimnastica sau folosirea bailor. in timp ce memoria lui lui Caligula a fost definitiv condamnata (damnatio memoriae). refuzul de a aduce cult imparatului era considerat ca fiind un act de nesupunere si atragea adesea dupa sine moartea crestinilor. nu exclude alte culte. acest cult nu priveste decat persoanele oficiale sau asociatiile care doresc sa-l cinsteasca pe imparat. destul de neindemanatic numita cult imperial (ar fi mai bine sa se vorbeasca de cult inchinat imparatului) isi afla originea indepartata in cultul eroilor dezvoltat in Grecia si in mistica conducatorului. Pentru unii imparati nu are loc nici o judecata nici intr-un sens. Aceasta devotiune. aparent mai inocenta. este de asemenea obiect de scandal: ideea pe care si-o fac grecii despre frumusetea corpului uman este necunoscuta evreilor pentru care nuditatea nu poate fi decat dezonoranta. incepand din 27 i. curenta in epoca elenistica. Vedem deci ca la nivel juridic Roma a incercat sa nu ofenseze sensibilitatea religioasa a evreilor. de exemplu. si cu precadere cea statuara. moartea lui va permite ne-executarea acestui proiect. iar altul la Taragon. Caligula va fi cat pe-aci sa provoace o revolta prin dorinta de a-si face o statuie in Templul din Ierusalim. De altfel. arta greceasca. 28 in timpul perioadelor de persecutie. Aceasta koine de civilizatie presupune intr-adevar un anumit numar de valori straine iudaismului ortodox ca de exemplu dispretul pentru munca manuala. un asemenea altar va fin inaltat si la Narbona. indragirea spectacolelor. Augustus si Claudius au fost fiecare proclamati divus (zeu). Gimnastica.C. sau un cinstitor al lui Isis nu vor vedea nici o contradictie intre pietatea personala si cea publica. in lumea romana. un simplu supus al imperiului nu are in mod obisnuit ocazia sa-si manifeste aprobarea sau dezaprobarea in aceasta privinta28. Acest cult.strainilor sau ai dusmanilor. act civic si religios. dar o nelegiuire si mai mare se dovedea a fi 27 Cu ocazia unei asemenea adunari au fost ucisi in 177 martirii din Lyon.. Antagonismul dintre iudaism si civilizatia greco-romana se face mult mai simtit la nivelul valorilor culturale si al artei de a trai. Cultul imparatilor defuncti nu se adreseaza decat acelora dintre ei care au beneficiat de onoruri neobisnuite: aceasta decizie este luata de Senat care exprima astfel un fel de judecata cu privire la faptele suveranului decedat. . comediile sau pantomimele de inspiratie populara trateaza subiecte dintre cele mai indecente. trebuie sa facem o distinctie intre cultul inchinat imparatului in viata si cel care i se aduce dupa moarte. La fel. Curand au urmat si alte cereri analoage. Etnarhatul evreilor nu este constrans la acest cult: Marele Preot este autorizat sa se roage <pentru imparat> in loc sa invoce in mod direct persoana acestuia. incurajate de putere.

274-279). pentru anii se pangari si a putea manca Pastele> (In 18. lucru care era impotriva obiceiurilor nationale de cult si care ii umpleau de o furie cumplita. gratie relatarilor lui Iosephus Flavius si Filon. Legand solutia politica de speranta mesianica. Aceasta opozitie est cu atat mai incrancenata cu cat evreii nu sunt intru totul de aceeasi parere in acesta privinta: unii vad cu ochi destul de binevoitori bunastarea pe care o aduce civilizatia romana. Flaccus. 62 si 87).1317).37). scrie Ioan in legatura cu procesul lui Isus. le-a aratat trofeele si i-a intrebat doar ce credeau ca sunt aceste obiecte. fara indoiala in martie 41. Faptele Apostolilor fac aluzie la unele miscari mesianice. Ambasade si contra-ambasade sunt trimise la Roma.1) iar Iosephus Flavius ne spune ca Pilat actionase cu asprime la Ierusalim si in Samaria (Antichitati iudaice XVIII. conducandu-i la teatru. una condusa de un oarecare Teudas.28). intelegand inoportunitatea acestei hotariri. Anumite texte ne lasa sa subintelegem existenta mai multor incercari de rasculare.36-37). Din cele cinci cartiere ale orasului. scrie Luca. printr-un edict confirmat de o scrisoare trimisa alexandrinilor si publicata in luna noiembrie a aceluiasi an. unul era rezervat evreilor. Refuzul . Miscarile sporadice Aceste reticente si opozitii explica de ce lumea iudaica nu a cunoscut in epoca romana decat unele momente de pace relativa. Acest lucru a fost urmat de o miscare populara si de o adevarata persecutie impotriva evreilor care au fost siliti sa se retraga in cartierul lor ca intr-un adevarat ghetou. vazand pana la ce punct erau tulburati. Cand au strigat: <chipuri omenesti>.inlocuirea obiceiurilor impamantenite cu practici straine. il insarcinase pe Publius Petronius. i-a chemat pe cei mai multi dintre ei si. pe atunci legat procurator al Siriei. ii chinuiau trofeele deoarece credeau ca erau statui acoperite cu arme. se pare ca Petronius lasase lucrurile sa taraganeze cat mai mult cu putinta: incepe lucrarile la statuie la Sidon. Exista si o opozitie in mod mai direct politica: un anumit numar de evrei regreta independenta si vor sa respinga jugul roman. Caligula hotarise sa ridice in Templul din Ierusalim o statuie a lui Zeus avand propriile lui trasaturi. Irod. ei vad mantuirea lui Israel in crearea unui stat teocratic si sunt partizanii unei actiuni directe impotriva ocupantului: Este ingaduit sa dam tribut Cezarului? este intrebat Isus (Mc 12. apoi ii cheama la Antiohia pe principalii responsabili evrei pentru a le aduce la cunostinta dorintele imparatului si a-i determina sa-i convinga pe coreligionarii lor sa le accepte cu calm. a dat ordin sa fie ridicate ornamentele care le acopereau si a aratat intregului popor lemnul gol> (Antichitati iudaice XV. Aceasta scrisoare impaciuitoare recomanda celor doua comunitati sa traiasca in buna intelegere si confirma privilegiile evreilor.. care ii adusera lui Isus vestea despre cele intamplate galileenilor al caror sange Pilat l-a amestecat cu sangele jertfelor lor> (Lc 13. in trecere prin oras. Prefectul Egiptului. revolta care a tulburat Alexandria in timpul lui Caligula. fariseii si in general evreii ortodocsi considera ca orice contact cu un strain produce o pan’garire rituala care necesita o purificare: <Nu au intrat in pretoriu. alta de catre Iuda Galileeanul (F 5. noul imparat Claudius regleaza situatia. <Venira niste oameni. a fost de partea grupului nationalist grec si nu a intervenit atunci cand acesta l-a insultat pe Irod Agrippa I. Mai precis. In aceeasi perioada apare un inceput de revolta in Palestina. insa. mai mult decat toate celelalte. se vorbeste si de un egiptean care a dus in pustiu 4000 de ucigasi (F 21. sa se ocupe de confectionarea si amplasarea statuii. Dupa multe peripetii. pe cand altii nu vad in ea decat o mare nelegiuire. Este cunoscuta mai bine. intr-adevar.

il sfatuieste pe Caligula sa continue conduita predecesorilor sai respectand specificitatea religioasa a Palestinei. cohorta romana si-a gasit refugiu in cele trei turnuri irodiene. Dar rebelii s-au multumit sa raspunda ca voiau sa ramana supusi imparatului. iar Florus a fost nevoit sa fuga la Cezareea. incoltita. dar pune totodata in lumina diviziunile latente dintre evrei. el si-a instalat tabara pe Muntele Scopus (la nord de Muntele Maslinilor). Din acest moment situatia a evoluat foarte rapid. Cestius Gallus: cu legiunea a XII-a. reintors la Roma. a fost asasinat. intelegand foarte repede ca nu era indeajuns de puternic si nici suficient echipat pentru a asedia Ierusalimul. . Iosephus a reusit sa se ascunda intr-o pestera in care se aflau deja aproximativ 40 de notabili. Eleazar. Totul incepe printr-un eveniment aparent fara importanta: procuratorul Florus luase 17 talanti din vistieria Templului. Confruntarea a fost evitata prin asasinarea lui Caligula in ziua de 24 ianuarie 41. recrutat dintre farisei si anumiti preoti. Revolta s-a intins curand si in celelalte orase ale Palestinei si chiar la Alexandria. fara a tine cont de incercarile de mijlocire al notabililor si nici chiar de petitia Berenicei29 a prins si executat cativa responsabili. sustinut de cateva trupe trimise de Irod Agrippa ai II-lea. Iosephus .previzibil al conducatorilor este confirmat prin manifestatii la Ptolemais si Tiberiada. fara a preveni populatia. Marele Preot. sa tragem la sorti ordinea in care vom fi ucisi: fie ca cel care trage primul numar sa fie omorit de cel care are numarul urmator>. un corp de 2000 de barbati adunati din alte legiuni si trupe auxiliare furnizate de regii aliati (printre care si Agrippa al II-lea). dar nu lui Florus si s-au retras in fortareata Masada. el a inceput o retragere care. Incidentul s-ar fi putut opri aici daca escorta procuratorului nu ar fi fost atacata in momentul in care parasea Ierusalimul. Partidul impacarii. in urma unei ambuscade.C. Atunci cand Titus a reusit sa intre. A aparat cu vehementa orasul Iotapata. Petronius ii scrie lui Caligula ca lucrarile sunt in intarziere si ca evreii risca sa neglijeze munca campului in momentul secerisului pentru a-si manifesta opozitia. in timp ce rebelii incendiau palatul Iui Irod. Agrippa I. ceea ce echivala cu un act deschis de rebeliune. fara sa se fi stiut cum a fost declansata. locuitorii Ierusalimului au iesit pe strazi cu cosuri facandu-se ca cersesc pentru a se ingriji de nevoile procuratorului. IOSEPHUS CONDUCATOR DE RAZBOI Conduita lui Iosephus a fost foarte ambigua. In acest moment a intervenit legatul de Siria. Descoperindu-i ascunzatoarea. explicandu-i ca hotarise sa puna sa i se construiasca o statuie la Roma. romanii i-au promis viata cu conditia de a se preda: ar fi facut-o daca insotitorii lui nu ar fi protestat propunand o sinucidere colectiva: <Pentru ca am hotarit sa murim. A inceput o lupta de strada extrem de violenta. ca intotdeauna in astfel de cazuri. pentru a-si bate joc de el. in acelasi timp. Marea revolta care a izbucnit la sfarsitul domniei lui Nero marcheaza declinul iudaismului palestinian. s-a incheiat in dezordine (octombrie 66). Agrippa al II-lea s-a intors in graba de la Alexandria pentru a-si indemna compatriotii la moderatie. a spulberat atunci orice posibilitate de impacare intrerupand jertfa zilnica in onoarea imparatului. in acelasi timp. Caligula nu se lasa convins si ii raspunde lui Petronius sa se grabeasca.din intamplare sau din providenta divina? . locuinta Marelui Preot si ocupau fortareata Antonia.a ramas la urma impreuna cu un altul. Miscarea. pe care o va aduce el in momentul calatoriei pe care planuia sa o faca in Orient si pe care o va instala el insusi la Ierusalim. a fost imediat coplesit si alungat din oras. fiul Marelui Preot Anania. Aceasta initiativa s-a dovedit conforma cu aspiratiile maselor avand in vedere ca eforturile de pace ale preotilor si levitilor au ramas fara nici un rezultat. Caligula i-ar fi scris atunci lui Petronius sa amane proiectul. Desigur ca acesta din urma nu a apreciat acest umor si. Revolta de 66-70 d. debutase in confuzie. Anania.

in martie 68. ceea ce i-a atras ura coreligionarilor sai. Lidia. Iosephus Flavius este insarcinat cu organizarea rezistentei in Galileea. beneficiind de o pensie imperiala. in iulie 69. la inceputul razboiului. pronuntase un lung discurs pe care il relateaza Iosephus Flavius. Dar. incearca sa-l impuna la putere pe Vespasian. Atunci s-au intors. in acelasi timp. el s-a prezentat cu multa maiestrie drept profet si i-a promis acestuia ca in curand va fi proclamat imparat. ei afla ca Galba tocmai fusese asasinat (15 ianuarie 69) si ca situatia era confuza. Adus inaintea lui Vespasian. Vespasian cucereste orasul dupa un asediu de doua luni. 387-388). Acesta din urma dispune de trei legiuni din Siria si de o a patra recrutata din fortele stationare in Egipt. o conspiratie sustinuta de Tiberiu Alexandru. in Palestina si Siria.pe care nu i-a fost greu sa-l convinga sa se predea! (Razboiul iudaic III. Acesti extremisti pe care Iosephus ii numea sicari (dupa numele sabiei lor scurte sica) erau condusi de catre Ioan din Giscala. Iata cateva pasaje: . Nero ii incredinteaza lui Vespasian conducerea razboiului. zonele joase sunt repede abandonate. El este proclamat imparat la 1 iulie si. Aceste evenimente explica de ce inaintarea romana nu a continuat in 69. in primavara anului 67. doua zile mai tarziu. Vespasian profita de acest adevarat razboi civil pentru a supune teritoriile ce incojurau Ierusalmul. Eleazar. El incepe deci prin a ataca Galileea. Gamala Trahonitidei si Muntele Tabor si se intoarce pentru a ierna la Cezareea. Iamnia. il respinsese in mod violent pe Iosephus pe care il considera. se refugiaza la Iotapata. in tot acest timp. Ioan a omorit cativa din capii rezistentei si devenise astfel atotputernic la Ierusalim. Apoi ocupa cu usurinta Tiberiada. inspaimantata de perspectiva unei confruntari fata in fata. Noul legat concepe un plan de razboi simplu si eficace care consta in avansarea progresiva dinspre Siria fara a lasa nici urma de rezistenta dupa el. capetenia lor. poate incepe pregatirile pentru asediul Ierusalimului si asteapta ca evreii sa-si slabeasca ei insisi puterile in lupte sterile. in iunie. Vespasian se indreapta atunci spre Alexandria pentru a se asigura de posesia uneia din cele mai bogate provincii ale imperiului si lasa conducerea razboiului in seama fiului sau Titus. soseste si vestea mortii Iui Nero si proclamarea lui Galba. Vespasian l-a eliberat. prefectul Egiptului. la Ierusalim situatia se degradeaza: capii rezistentei intampinau o vie opozitie din parte zelotilor care ii suspectau de pactizare cu romanii.21. ajunsi la Corint. Se pare ca in acest moment comunitatea a parasit Ierusalimul refugiindu-se la Pella (la est de Iordan). iar armata lui Iosephus Flavius. in timp ce blocarea Ierusalimului continua. 29 Vezi Cahier Evangile nr. Acesta. Aducand idumei pentru a-si intari trupele. rasculatii urmati de imensa majoritate a populatiei s-au organizat. SINUCIDERE COLECTIVA LA MASADA inainte ca oponentii de la Masada sa se omoare unii pe altii. Cand acest lucru s-a realizat. Din acest moment. el a distrus intreaga Peree. apoi a doborit cu usurinta Antipatris. tara este impartita in districte militare in fruntea carora o adunare plaseaza conducatori. poate pe drept. Iosephus l-a insotit pe Titus la asediul Ierusalimului si i-a slujit drept interpret. in aceasta calitate. Vespasian il trimite pe fiul sau Titus insotit de Irod Agrippa al II-Iea sa-l felicite pe noul imparat. prea lipsit de entuziasm si incercase sa determine asasinarea lui. beneficiaza curand si de acordul armatelor dunarene. A reusit sa fuga din orasul Giscala (in nordul Galileei) chiar inainte de capitulare si s-a refugiat la Ierusalim. Neapolis si Ierihonul.53. p. A trait apoi la Roma unde a primit cetatenia romana o data cu numele de Flavius.

sa citim planul lui Dumnezeu si sa recunoastem ca neamul iudeu. prin urmare Traian a trebuit sa trimita 3000 de oameni pentru a repopula cetatea. Disparitia liturghiei sacrificiale a atras dupa sine declinul familiilor sacerdotale si stingerea progresiva a partidului saduceilor.. cultul sinagogal dobandea o importanta exclusiva sub conducerea invatatorilor legii. in primavara lui 70. Dupa lupte dure. cred ca Dumnezeu ne-a acordat aceasta favoare de a avea in mainile noastre puterea de a muri in mod nobil si liber. Soarta noastra este o robie sigura. spun. privilegiu refuzat tuturor celor care au intampinat o infrangere neasteptata. vom muri ca oameni liberi impreuna cu copiii si femeile noastre! Aceasta ne-o cer legile. Revolta lui Bar-Kosba Nu se mai cunoaste nici o revolta pana in perioada lui Traian.cand. Se stie ca atunci s-au purtat lupte foarte dure la Alexandria si Cirene. Ioan profita pentru a-l asasina impreuna cu partizanii sai. Primele doua s-au predat destul de usor. suntem ultimii care purtam armele impotriva romanilor. Putin mai tarziu. iar femeile si copiii o implora… (Razboiul iudaic VII. De acum inainte. am suportat continuu tratamente dure din partea celorlalti si inca si mai dure din partea dusmanilor . Dimpotriva. se aflau si candelabrul cu sapte brate (menora) si masa painilor punerii inainte. in orice caz. fusese judecat spre pietre. Titus incheie concentrarea trupelor in jurul Ierusalimului. Acest ultim bastion al rezistentei iudaice a disparut deci in aprilie 72. atunci Ioan si Simon se impaca. Pentru Paste. dar. Se pare ca ludeea a devenit din acest moment o provincie. Dupa reprimarea revoltei in . inafara de prizonieri. Herodium si Masada. s-au revoltat si evreii din Mesopotamia. iar combatantii. Aceasta ceremonie a avut loc la Roma in anul 71. patrunzand in interior. Templul a fost incendiat si. Titus nu a putut face nimic pentru a stinge focul intr-atat soldatii sai erau cuprinsi de o furie atatata de lungile saptamani de asediu. fariseii. Simon bar Goria se afla in oras. Miscarile au inceput in 115 si au degenerat intr-un adevarat razboi avand in vedere ca in 116 ne-evreii au fost nevoiti sa paraseasca Alexandria si au avut loc confruntari si la Hermopolis si Memfis. Un oarecare Artemion ii indemnase la rascoala si pe evreii din Cipru care au devastat orasul Salamis. evreii condusi de un <rege> numit Lucuas sau Andreas incendiasera templele si omorisera o parte din populatie.325-327. Dupa victoria lui Traian. in care stationau doua legiuni. desi adusi la infometare au rezistat. nu au gasit decat doi supravietuitori: toti ceilalti se omorisera. iar Eleazar s-a retras in curtea Templului. fiscus iudaicus. Templul aproape distrus era inchis sacrificiilor. in acest moment. Poate ca ar fi trebuit. Ioan si Simon au fost luati prizonieri si tinuti pentru a fi de fata la triumful lui Titus. orasul. odinioara mult indragit de El.ar fi trebuit. dar ne ramane inca alegerea libera a unei morti nobile impreuna cu cei pe care ii iubim cel mai mult. dupa Iosephus. dar Masada s-a impotrivit cu incrancenare. La Cirene. care reconstruisera o scoala la Iamnia sub directia lui rabbi Iohanan ben Zahhai.<Am fost primii dinte toti care ne-am revoltat. 386-387). Titus ataca zidurile in trei puncte diferite. Eleazar propune un armistitiu si deschide accesul in Templu. cartier dupa cartier. Romanii au fost nevoiti sa inalte un dig de pamant pentru a asalta zidurile. in timpul asediului final. in acelasi timp.este impartit in trei: Ioan din Giscala detine Templul si imprejurimile. Impozitul (Didrahma) era de acum varsat intr-o casa imperiala speciala. Ultimele zile ale asediului au fost deosebit de atroce. construieste un rambleu in jurul orasului pentru a impiedica populatia sa fuga. alegand afirmarea libertatii. Mai rezistau inca trei fortarete: Macheront. Titus reuseste sa strabata cele trei ziduri de aparare si. Fara a deveni sclavi. inca de la inceput .

daca continua sa faca necazuri galileenilor. ‚asa cum am facut la Ben Aful. UN AUTOGRAF Acest bilet este scris si semnat de Bar Kosba. Aceasta pozitie generala nu-i atingea numai pe evrei. cu o caravana alcatuita din aproximativ 30 de magari a caror sarcina este de 60 kg. salutare! Sa-ti fie cunoscut ca trebuie sa trimiti cinci care cu grau prin oamenii casei mele. isi spunea print al Israelului si ca fusese recunoscut ca mesia de catre Rabbi Akiba. salutare! Iau cerurile ca martor impotriva mea ca.Palestina au mai ramas cateva miscari pana la inceputul domniei lui Adrian. Fa in asa fel incat fiecare sa fie multumit. Lui Iesua i se cere livrarea unei cantitati considerabile de grau. Revolta s-a intins repede in tot tinutul iar noul print a pus sa se bata monede datate in anul I sau II (dupa obiectele descoperite) al eliberarii Israelului. Aelia Capitolina. Adrian a fondat o colonie romana. aceasta interdictie parea grava mai ales pentru evreii ortodocsi. in plus. au permis scoaterea la lumina a unor obiecte ce apartinusera rasculatilor. voi pune picioarele voastre in lanturi. T. Este o amenintare cu inchisoarea adesata conducatorului taberelor. Fii curajos si intareste curajul oamenilor locului. nici un evreu nu mai putea patrunde in oras sub pedeapsa cu moartea. ei sa il aduca.> (traducere in limba franceza J. desigur refugiati civili instalati in satele din sudul Iudeei. dar au fost repede inabusite. De acum inainte. MILIK) . Adrian a reinnoit interzicerea castrarii asimilandu-i circumcizia si impunand contravenientilor pedeapsa cu moartea. Pregateste deci fiecaruia un loc de oaspete. ci si pe samariteni. nabateeni si preotii egipteni. Oricum. idumei. o data pe an. Noua revolta care izbucneste in 132 in Palestina este din nefericire foarte putin cunoscuta din lipsa unor documente intr-adevar clare. conducatorul celei de-a doua revolte. Stim ca Simon bar Kosba conducatorul acesteia. sapaturile arheologice facute in desertul lui Iuda si mai ales in asezarea Qumran. intr-adevar. E de presupus ca interzicerea circumciziei a fost cea care a umplut paharul. si a pus sa se construiasca pe locul Templului un sanctuar inchinat lui Jupiter Capitolin. Cauzele precise ale rebeliunii sunt neclare. Pace tie. Simeon fiul lui Kosba pentru el insusi. este probabil ca Adrian planuise inca din 130 sa fondeze o colonie romana pe locul Ierusalimului. precum si a unor documente din corespondenta lor. daca vreunul dintre galileenii care sunt la voi nu este bine primit. urma sa fie asigurat de trimisii lui Simeon care urmau sa petreaca sabatul la Iesua. luptele au fost foarte dure pentru ca in 135 Palestina parea sa fi devenit un desert. in ziua comemorarii distrugerii Templului. Si am ordonat ca oricine iti va da graul sau: (in ziua de dupa sabat). Din Ierusalim nu mai ramasesera decat cateva case si o bisericuta crestina pe Muntele Sion. <Din partea lui Simeon fiul lui Kosba catre Iesua fiul lui Galgula si oamenilor din Ha-Baruk. Sa ramana la tine in timpul sabatului. O alta scrisoare scrisa de un scrib profesionist ne arata cat de bine era organizata administratia. caci ea echivala cu impiedicarea supravietuirii poporului ales. Transportul. Autorii pagani nu au facut decat scurte aluzii. evreilor li s-a ingaduit sa vina pentru a venera fundatiile Templului (zidul plangerii). Nu cunoastem aproape nimic cu privire la miscarea militara. aproape de Marea Moarta. <Din partea lui Simeon catre Iesua fiul lui Galgula. Totusi. iar Eusebiu in Istoria ecleziastica nu vorbeste aproape deloc. Abia in timpul lui Constantin. Totusi.