P. 1
PALESTINA în timpul lui Isus

PALESTINA în timpul lui Isus

|Views: 671|Likes:
Published by Odett Odetty

More info:

Published by: Odett Odetty on Sep 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2012

pdf

text

original

PALESTINA in timpul lui Isus Introducere Fiul lui Dumnezeu nu s-a facut om in general: ci a luat chipul unui anumit om, evreu

, galileean, intr-un anumit moment al istoriei lumii. Ca om, el a fost marcat prin urmare de geografia si istoria tarii sale, de cultura ei; s-a supus legilor economice; a intrat in conflictele politice; a impartasit sperantele poporului sau.. in acest caiet se vorbeste putin despre Isus, si nu se studiaza texte biblice. Cu toate acestea, el cuprinde un studiu important - si care ne-a fost cerut adesea: o prezentare a conditiilor sociale, economice, politice care au facut din Isus omul care a fost. Desigur ca un om nu se explica doar prin diferitele conditii, iar Isus cu atat mai putin. Insa cu cat le cunoastem mai bine putem percepe cu mai multa claritate originalitatea mesajului si a persoanei lui. Studiile cu privire la acest subiect sunt numeroase si diferite ca valoare. Aici avem de-a face in primul rand cu o sinteza care vrea sa deschida noi cai spre alte studii. La aceasta sinteza sau angajat doi tineri specialisti: Christisne SAULNIER, licentiata in teologie, profesor asistent de istorie la Universitatea din Paris I (Sorbona); Bernard ROLLAND , exeget la Nancy, a prezentat deja esentialul catorva capitole unor preoti din regiunea sa, aflati in contact cu patura muncitoreasca. Am incheiat pregatirea acestui Caiet in ajunul Craciunului. Leaganul in care a fost asezat Fiul lui Dumnezeu nu este doar ieslea din Betleem; ci in primul rand este civilizatia iudaica pe care si-a insusit-o. Studiind-o, multe din paginile evangheliilor vor capata pentru noi o noua savoare. Fie ca fata lui Isus, om si Dumnezeu, sa ni se dezvaluie intr-o lumina reinnoita. Etienne CHARPENTIER IMPERIUL ROMAN incepand din sec. I i.C., istoria Palestinei este strans legata de cea a Romei. Pentru a o intelege mai bine este necesar, prin urmare, sa desfasuram rapid tabloul de fond pe care-l formeaza Imperiul roman, evocand situatia politica, geografica, sociala si economica.

SITUATIA POLITICA
in sec. I I.C., Roma, stapana peste cea mai mare parte a lumii mediteraneene, cunoaste o evolutie profunda. Lipsita de infrastructura administrativa necesara, vechea Cetate-Stat care e Roma intampina dificultati enorme in conducerea acestui imens imperiu. Guvernatorii pe care ea ii deleaga nu sunt chiar atat de lacomi, cum ii prezinta descrierile traditionale, dar este adevarat ca provinciile sufera adesea din pricina unei gestiuni egoiste ce decurge din lipsa unei veritabile politici de fuziune. Aceasta ruptura dintre Roma si imperiul ei teritorial intareste puterea conducatorilor militari astfel incat Senatul nu mai controleaza decat superficial politica externa de care, teoretic, este responsabil, in acelasi timp, pe plan intern, institutiile traditionale par incapabile sa rezolve conflictele dintre oameni si factiuni. Razboaiele civile, care izbucnesc in 49 i.C. si care sfasie ansamblul lumii romane timp de mai mult de 15 ani, sunt consecinta acestei violente endemice. Aceste razboaie nu sunt decat lupte si intrigi mereu reluate. inainte de toate, ele ii pun in opozitie pe Caesar si pe Pompei. La moartea acestuia din urma, in 48 dupa victoria de la Farsalus, Caesar se indreapta impotriva sustinatorilor partidei <republicane>. Asasinarea lui in 44 declanseaza noi conflicte: tanarul Caesar, numit de obicei Octavian, fiul adoptiv ai lui

Caesar, ii urmareste pe ucigasii tatalui sau si lupta apoi impotriva ambitiilor lui Marc-Antoniu pe care il va invinge in 31, la Actium. Detaliul acestor razboaie nu ne intereseaza aici; insa este important de remarcat faptul ca prin intermediul ambitiilor personale se dezvaluie de fapt mai multe conceptii despre putere. Pe de o parte <Republicanii> apara institutiile traditionale ale Cetatii-Stat, pe cand Caesar incearca sa impuna o putere personala, inspirata in mare masura de Conducatorul ideal din monarhiile elenistice. Marc-Antoniu, desi in mai mica masura, se pare ca va avea conceptii asemanatoare. Octavian, dimpotriva, tragand invatatura din esecurile precedente si beneficiind totodata de starea de oboseala generata de razboaiele civile, se gandeste la o solutie mai moderata: pastreaza aparent institutiile republicane, ca si vechile magistraturi, dar monopolizeaza un anumit numar de functii si titluri care ii asigura de fapt puterea politica militara si religioasa. REZUMAT CRONOLOGIC inainte de Cristos 49 Caesar intra inarmat in Italia; inceputul razboaielor civile. Dictatura lui Caesar. 48 Pompei este infrant in lupta de la Farsalus. 44 Asasinarea lui Caesar. 43 Triumviratul: Marc-Antoniu, Octavian si Lepidus 42 <Republicanii> sunt infranti la Filipi. 31 Batalia de la Actium: infrangerea lui Marc-Antoniu si a Cleopatrei. 27 Octavian primeste titlul de Augustus. Senatul ii confirma puterea de tribun si ii recunoaste <imperium> proconsulara asupra provinciilor imperiale. 12 Augustus ia titlul de Pontifex Maximus. 2 Augustus este proclamat Parintele Patriei. dupa Cristos 14 Moartea lui Augustus. 14-37 Tiberiu. 37-41 Caligula. Dinastia Iulio-claudienilor 41-54 Claudius. 54-68 Nero. 68-69 domnia efemera a lui Galba, Otho, Vitellius. 69-79 Vespasian. Dinastia Flavienilor 79-81 Titus. 81-96 Domitian. 96-98 Nerva. 98-117 Traian. 117-138 Adrian. Dinastia Antoninilor 138-161 Antoninus Pius 161 -180 Marc-Aurel iu. 180-192 Commodus. in plus, noul suveran - care poarta titlul de Augustus incepand din anul 27 i.C. - are meritul de a fi reorganizat administratia imperiului. Pentru aceasta, el face o impartire a provinciilor intre el si Senat: de acum inainte doar provinciile in care s-a instaurat pacea raman de resortul vechii adunari si sunt guvernate de catre proconsuli; in schimb, cele in care stationeaza legiuni sunt plasate sub autoritatea directa a imparatului. Aici doar el trimite delgati, legati (legat al lui Augustus propretor). Anumite teritorii constituie cazuri aparte si sunt incredintate unui prefect sau unui procurator (vezi p. 12. ) dependent de legatul provinciei imperiale celei mai apropiate; adesea este un statut temporar ce se aplica unor mici districte cum ar fi cantoanele din Alpi sau Iudeea. Egiptul constituie un caz aparte. Este

guvernat de un prefect de rang ecvestru iar accesul aici ramane interzis fara autorizatia suveranului. Pentru a asigura stabilitatea regimului, Augustus se va izbi de doua probleme: cea a transmiterii puterilor sale si cea a desemnarii unui eventual succesor, intr-adevar, de drept, Augustus nu a intemeiat o putere dinastica; atributiile sale neapartinandu-i propriu-zis, el nu le poate delega; pe de alta parte, neavand nici un fiu, el va adopta succesiv diferiti membrii ai familiei sale, susceptibili de a dobandi adeziunea Senatului si a armatei prin popularitatea si capacitatile lor, si va conferi acestora responsabilitati importante. Mortile celor din jur, care-i insotesc batranetile, il determina in ultima instanta sa-l adopte pe fiul sotiei sale, Tiberiu, care a fost proclamat imparat la moartea sa, in 14 d.C. Tiberiu (14-37) a fost judecat cu prea mare severitate de catre istoricii din vechime. Se pare ca acest imparat, contemporan cu viata publica a lui Cristos, ar fi fost un personaj cu o psihologie foarte complexa, impregnat de faima familiei sale gens Claudia. Dupa el domneste nepotul sau, Caligula (37-41 d.C.), un tanar ciudat si cu prea putin echilibru: foarte legat de Irod Agrippa I, totusi, el va fi cat pe-aci sa provoace revolta evreilor (cf. p. ). Este asasinat in 41, iar armata il proclama imparat pe unchiul sau, Claudius (41-54); documentele vechi il prezinta ca fiind slab de minte; de notat totusi ca domnia lui a fost mai degraba benefica si ca a stiut sa faca sa progreseze administratia imperiala. Fiul sau adoptiv, Nero (54-68) ii va urma in 54; domnia acestuia este marcata de incendierea Romei din 64, martiriul lui Petru (in 64?) si al lui Paul (in 67?) si inceputul marii revolte evreiesti. in 68 este inlaturat de la putere printr-o conspiratie si, dupa mai multe luni de anarhie, este proclamat imparat Vespasian (6979), comandantul armatei de Palestina, ii vor urma cei doi fii ai lui: mai intai Titus (79-81), invingatorul Ierusalimului, apoi Domitian (81-96). Acesta din urma este rasturnat printr-o conspiratie senatoriala care il aduce la domnie pe Nerva; acesta, neavand copii, il adopta pe Traian care, la randul sau, il va desemna pe Adrian; dinastia Antoninilor va continua pana la sfarsitul secolului cu Antoninus, Marc-Aureliu si Commodus.

SITUATIA GEOGRAFICA
La moartea lui Augustus, imperiul roman aproape ca a atins extinderea maxima. El cuprinde, in extremitatea vestica, cele doua provincii ale Spaniei la care se adauga Lusitania (in mare Portugalia de astazi); Romanii au pus piciorul in peninsula iberica in perioada razboiului cu Hanibal (218-201 i.C.) si au cucerit-o putin cate putin; pacea, uneori greu de obtinut, nu s-a stabilit decat la inceputul domniei lui Augustus. Au urmat Galiile si tinutul germanilor; romanii au inceput cucerirea lor la sfarsitul sec. al II-lea i.C., iar Caesar a continuat anexarea intre 58 si 50. in timpul lui Augustus si apoi in primii ani ai domniei lui Tiberiu, s-a incercat in zadar extinderea hotarului: in cele din urma acesta se va fixa pe Rin.

INCEPUTUL UNEI NOI ERE
Odata cu domnia lui Augustus, se instaureaza in lume pacea - pax romana - iar poetii vad in aceasta reintoarcerea <epocii de aur>. O inscriptie gasita la Priene (in Asia Mica, langa Milet) si care dateaza din anul 9 d.C., constituie un exemplu. Se referea la modificarea denumirilor lunilor si la intocmirea unui nou calendar care sa inceapa in ziua aniversarii nasterii lui Augustus, zeul care s-a manifestat si care promite lumii o era de fericire. (Acest text ar putea fi comparat cu Lc 2, 10-11.)

Fiecare poate pe drept sa considere acest eveniment ca fiind originea vietii si existentei sale, ca timpul incepand de la care sa nu mai regreti ca te-ai nascut. Providenta a dat nastere si a impodobit in mod minunat viata umana daruindu-ni-l pe Augustus, cel plin de virtuti, pentru a face din el binefacatorul oamenilor, mantuitorul nostru, al celor de acum si al celor ce vor veni dupa noi, pentru a face sa inceteze razboiul si sa se restabileasca peste tot ordinea. Ziua de nastere a zeului a fost pentru lume inceputul vestii celei bune primite gratie lui. Spre Est, provinciile Retia, Noricum, Panonia si Moesia sunt limitate de cursul Dunarii. La Sud, peninsula balcanica a fost cucerita intre 167 si 146. Romanii au patruns in Asia Mica in 133 i.C.. Atalos al III-lea al Pergamului cedandu-le regatul, acesta va deveni provincia Asiei; restul este dobandit in urma razboaielor din sec. I i.C. sau prin cedarea unor provincii la inceputul imperiului. Siria, al carui hotar este marcat la NE de Eufrat si in rest de desert, a fost cucerita de catre Pompei in 64 I.C. La Sud, micul stat al Palestinei, devenit vasal incepand din 63, slujeste ca zona de protectie. Egiptul, anexat in 30 i.C., este domeniul personal al imparatului. La vest, Cirenaica, organizata ca provincie in 74 i.C., nu este altceva decat o fasie de coasta, unita din punct de vedere administrativ cu Creta. Tripolitania a fost legata de Caesar de vechiul domeniu al Cartaginei pentru a forma asa zisa Africa proconsulara. Cateva teritorii se vor mai adauga dupa cum urmeaza: Mauritaniile (Algeria si Marocul) in timpul lui Caligula, Britania (actuala Mare-Britanie) a carei cucerire, inceputa de Claudius, se va realiza cu greu, pacea fiind instalata abia in timpul lui Adrian; Domitian asugura protectia intrandului dintre izvoarele Dunarii si Rinului constituind zona militara a Campiilor Decumate; in sfarsit, Traian anexeaza Arabia in 105 d. C. (Transiordania) si Dacia in 107; de asemenea, el incearca sa extinda puterea romana si dincolo de Eufrat, dar aceste teritorii vor fi abandonate imediat duupa moartea sa (cf. p. ). De altfel, domnia lui Traian reprezinta ultima tentativa de expansiune; dupa el, Adrian va fixa definitiv hotarele imperiului completand sistemul defensiv inceput de predecesorii sai. AGRIPPA SI ALEGEREA LUI CLAUDIUS Dupa asasinarea lui Caligula, in 41, a fost proclamat imparat Claudius. Irod Agrippa I se afla la Roma. intr-o relatare, care insa nu prezinta suficienta siguranta, Iosephus Flavius descrie rolul pe care l-a jucat Agrippa, ca mediator intre Claudius si Senat. Pe vremea cand Agrippa locuia la Roma s-a intamplat sa fie chemat pentru a i se cere sfatul si de catre Senat, si de catre Claudius. Dandu-si seama ca puterea era deja in mainile lui Claudius, Agrippa s-a indreptat spre acesta. Claudius la trimis din nou pe langa Senat pentru a-i impartasi modul sau de a vedea lucrurile. Senatul nu accepta propunerile lui Claudius. Agrippa se intoarce pentru a-i face cunoscut refuzul. Claudius il trimite inca o data pentru a spune senatorilor ca este gata de lupta impotriva lor caci nu vrea sa-i tradeze pe cei care l-au ales in unanimitate, in timp ce se discuta astfel, un soldat, de altfel devotat Senatului, striga ca el nu se va lupta impotriva tovarasilor sai de arme fideli lui Claudius si ca trece de partea acestuia din urma; va fi urmat si de alti soldati. Nobilii sunt cuprinsi de spaima. Dupa un timp, nevazand nici un mijloc de scapare, se vor grabi spre Claudius, pe urmele soldatilor. in confuzia generata de aceste rasturnari de situatie, soldatii sunt pe punctul de a-i ucide pe senatori. Agrippa merge intr-un suflet la Claudius pentru a-i face cunoscuta acesta situatie periculoasa. Claudius ii linisteste pe soldati, ii primeste pe senatori si merge degraba impreuna cu ei sa aduca lui Dumnezeu o jertfa de multumire pentru numirea sa ca imparat. Fara sa astepte prea mult, i-a oferit in dar lui Agrippa intregul regat al bunicului sau. (Razboiul iudaic II,204-218).

SITUATIA SOCIALA In momentul de maxima expansiune, Imperiul roman este deci un imens teritoriu, aparat de o armata relativ redusa: aproximativ treizeci de legiuni, dublate de trupe auxiliare, adica aproximativ 350 - 400 000 de oameni. Populatia a fost estimata la aproximativ 50 de milioane de locuitori. Orasele cele mai populate sunt: Roma (intre 700 de mii si un milion de locuitori), Alexandria (aproximativ 700000) si Antiohia (300000). Unitatea care exista la nivelul puterii centrale, al politicii externe si al unui anumit numar de valori culturale nu anuleaza totusi particularismele. Imperiul nu este un bloc monolitic, deoarece limitele teritoriale si sistemele de drept nu coincid intotdeauna, intradevar, supusii imparatului apartin unor etnii sau cetati diferite; in afara de aceasta, locuitorii aceleiasi cetati sau ai aceleiasi regiuni pot fi de <drept> diferit: astfel, printre oamenii li Beri se face distinctie intre cetateni romani si oameni de drept peregrin. Primii se bucurau de un anumit numar de privilegii judiciare, fiscale si politice; notiunea de peregrin ii includea pe toti ceilalti, adica pe cei <straini> de cetatea romana, in sensul juridic al termenului; in acest caz, ei depind de dreptul cetatii sau al etniei lor de origine, in general conducerea imperiala a stiut sa lase o destul de larga autonomie comunitatilor locale, rezervandu-si doar controlul fiscalitatii, dreptul penal si politica externa.

INCENDIUL ROMEI DIN TIMPUL LUI NERO
in anul 64, un incendiu teribil distruge trei sferturi din Roma. Zvonurile il pun pe seama insusi a imparatului Nero care voia sa reconstruiasca orasul. Pentru a stinge zvonul, Nero a pus la cale invinuirea unor oameni uriti de toata lumea pentru infamiile lor, si i-a suspus la chinurile cele mai crunte; lumea ii numea crestini. Numele li se trage de la Cristos, care, in vremea imparatului Tiberius, fusese condamnat la moarte de Pontius Pilatus. Reprimata pentru un moment, aceasta superstitie funesta se raspandea din nou nu numai prin Iudeea, locul de obarsie al acestui flagel, dar si la Roma, unde se revarsa de pretutindeni toate grozaviile sau ticalosiile care isi gasesc multime de adepti. Mai intai, au fost inchisi cei ce marturiseau; apoi, dupa indicatiile lor, o multime de oameni nu atata dovediti ca ar fi pus foc, cat invinuiti de ura fata de neamul omenesc. Cei care trebuiau sa moara au fost si prefacuti in prilejuri de batjocura: acoperiti cu piei de fiare, piereau sfasiati de caini, multi erau pironiti pe cruci sau dati prada flacarilor, iar alti,i dupa ce se intuneca, erau arsi, ca sa serveasca la iluminat in timpul noptii. Nero isi oferise gradinile pentru acest spectacol si dadea o reprezentatie de circ, amestecat cu multimea, in costum de vizitiu, sau conducand un car de curse. Din care cauza, desi acesti oameni erau vinovati si meritau cele mai grele pedepse, acum starneau mila, fiind sacrificati nu in interesul public, ci sabaticiei unui singur om>.(Tacitus, Anale XV,44 - dupa traducerea lui Ghe. GUTU, Humanitas,1995) Sclavii sunt numerosi. Dupa drept, ei nu exista; totusi sub influenta reflectiilor filosofice, juristii recunosteau ca sclavul este un om1. Conditia de sclav nu este nici ea uniforma: cei care lucreaza in mine duc o viata deosebit de grea, insa nici cei care lucreaza la camp nu au o viata mai usoara, in schimb, sclavii <specializati> (bucatari, medici, secretari.. ) sunt cumparati la preturi foarte ridicate, sunt bine tratati si isi dobandesc libertatea cu usurinta. Sclavul artizan care lucreaza intr-un atelier, obligat sa dea o renta din produse stapanului, nu se distinge cu nimic, din punct de vedere al nivelului de trai, de micul artizan nascut liber. Legislatia imperiului a cautat sa usureze soarta sclavilor, mai ales prin controlul asupra dreptului de viata si de moarte pe care il avea stapanul si prin privarea de dreptul de proprietate a celui care abandoneaza un sclav in varsta sau bolnav. Pe scurt, avem de-a face cu un grup important a carui definitie juridica nu trebuie sa ne induca in eroare - deoarece

pentru agricultura. Se navigheaza atunci cand marea este <deschisa>. p. trece Eufratul la Dura Europos si ajunge la Palmira si apoi la Antiohia. asemenea asociatii mai exista si in preajma lacurilor. Iosephus Flavius ni-l arata pe Titus imbarcandu-se in plina iarna pentru a merge sa-l felicite pe Galba. care beneficiaza de popasuri (mutationes) la distante regulate si de hanuri (mansiones). bazele artizanatului sunt tesatoria. Statul trebuia sa le ia pe seama sa. iar. vezi Cahier Evangile nr. adica de la 5 martie pana la 11 noiembrie: in aceasta perioada vanturile sunt regulate iar riscul de furtuna este neglijabil. se dezvolta asociatii de luntrasi. Spania si Grecia exporta uleiuri de diferite calitati. SITUATIA ECONOMICA Datele de ordin economic sunt destul de limitate pentru perioada antica. rezervata Statului si particularilor care au primit autorizatia. care este renumita pentru fluviile ei navigabile. dus prizonier la Roma. Iranul. Calea maritima este mijlocul de deplasare cel mai rapid si mai ieftin. paraseste Palestina in septembrie si intalneste vanturi puternice imediat dupa coasta Asiei Mici. Aceasta organizare. si al carei scop este in primul rand strategic. Asia Centrala. O prima cale vine din China traversand Mongolia. Totodata Statul a dezvoltat si o excelenta retea rutiera care nu este pietruita intotdeauna asa cum s-ar putea crede.cazurile particulare sunt extrem de variate . Dupa 11 noiembrie contractele comerciale nu mai compensau riscurile navigatiei. si facand cale intoarsa la Corint la vestea asasinarii lui. Despre sclavie. Paul. Economia se bazeaza in continuare pe agricultura ale carei principale produse sunt cerealele si legumele la care trebuie adaugata cultivarea vitei de vie si a maslinului in regiunile mediteraneene. in razboaie. plumb argintifer. Schimburile locale ne sunt foarte putin cunoscute pentru simplul fapt ca tineau de initiativele personale. Italia si Galia. Bosra si . in schimb. a functionat foarte bine pana la mijlocul sec. zinc si plumb in Britania. Trebuie sa ne multumim numai cu cateva trasaturi generale. inainte de a esua in Malta (Fapte 27). Cu toate acestea. ca pe o adevarata clasa sociala. iar imperiul roman nu face exceptie de la aceasta regula. exploatate mai ales in Occident (cositor. insa erau folosite si pentru transport (animale de tractiune sau de povara). graul care asigura hrana Romei vine din Sicilia. Aceste drumuri sunt folosite si de posta imperiala (cursus publicus). din Africa si mai ales din Egipt. in Galia. marmura vine din Grecia si Italia ceramica cea mai buna se produce in Grecia. ceramica precum si meseriile legate de arhitectura.si pe care nu trebuie sa-l privim in bloc. aur si fier in Dacia). noul imparat. fier si aur in Spania. fier in Noricum si Panonia. Din Orient. iar pielea lor avea multiple intrebuintari. Africa. mai ales langa lacul Leman. In schimb. 78. Tot spre Orient se poate merge de-a lungul Marii Rosii pana la golful Aqaba de unde caravanele arabilor nabateeni preiau marfurile luand calea care trece prin Petra. Metalele sunt 1. Astfel. traficul de marfuri la scara mare este mult mai clar conturat.” limita nu trebuie inteleasa in sens strict: variatiile climatice anuale sau vanturile locale o puteau modifica. in caz de necesitate. inaintand corabia este purtata in deriva timp de 40 de zile. cupru. in vremea lui Cicero erau necesare cinci sau sase saptamani pentru a ajunge din Cilicia (in Asia Mica) in Italia. se stie insa ca o traversare record putea lega Puteoli de Alexandria in numai noua zile. al IV-lea al erei noastre. caravanele aduc materiale pretioase. animalele se cresc pentru carne (care se conserva de obicei prin sarare). metalurgia. 26. inafara produselor de prima necesitate.

Seleucizii stapanesc un imperiu care se intinde. Imperiul roman duce lipsa2. Mai demult parte integranta a celei de-a cincea satrapii persane (Transeufratina). Noul stapan al evreilor este diplomat in relatiile cu acestia. insa. Antioh al IV-lea Epifan. Ptolemeu al V-lea este invins de Antioh al III-lea in lupta de la Panion: in acest moment Palestina este silita sa treaca sub dominatia suveranului seleucid. el trebuie sa plateasca o foarte grea despagubire care va impovara vreme indelungata vistieria seleucida. teoretic. Astfel. in anul 200 (sau 198) i. desi adeseori superficiala. invins in 189. acest univers ramane un ansamblu instabil din punct de vedere politic. perle. prin ce mijloace a devenit Irod rege si care era situatia politica in momentul activitatii publice a lui Isus.C. nr. cu tot ceea ce presupune acesta: curaj fizic. antigonizii aveau o herghelie de 300 de armasari si de 30 000 de iepe. pricepere in a conduce si deci gust pentru razboi. in acest context agitat. este condus de Atalizi. Evreii par sa se fi adaptat destul de bine cu aceasta hegemonie care se dovedeste a fi mai putin cicalitoare. situat la extremitatea vestica a Asiei Mici. Micul regat al Pergamului. initiaza o politica de elenizare autoritara careia Palestina nu-i scapa. PALESTINA IN IMPERIUL ROMAN in timpul lui Cristos. la care se adauga elefantii. Palestina facea parte din Imperiul roman. in vremea aceea. dar scumpe (matase. Daca unitatea artistica si lingvistica este reala. incearca sa domine cetatile Greciei si insulele Egeei. cu sanse diferite. ea este un obiect permanent de disputa si conflicte intre lagizi si seleucizi. timpului ca pielea intinsa la soare: la vest este sfasiat de uzurpari. in continuare vom vedea cum au reusit romanii sa se instaleze aici. Originea intereselor romane in Palestina SITUATIA GEOPOLITICA Primele contacte dintre romani si evrei dateaza de pe la mijlocul sec. dand astfel nastere la ceea ce se numeste civilizatia elenistica. Acest comert se face cu produse usoare. destramat de razboaie si certuri dinastice. Palestina este situata la o raspantie. conform conditiilor tratatului de la Apanea. de altfel Antigon al IIIlea are alte griji: se afla in razboi cu Roma. in care imaginea suveranului este inseparabila de cea a comandantului de razboi. pietre pretioase.6. in timp ce seleucizii intretineau 500 de elefanti. ca si de expansiunea partilor. Succesorul lui. dupa cucerirea lui Alexandru. in schimb.C.C. ea cade sub stapanirea lagizilor. Ele sunt urmarea unui joc politic complex in care Republica romana s-a implicat din ce in ce mai mult (incepand din jurul anului 200 i. Toate aceste regate formeaza o lume dinamica ce raspandeste in intreg Orientul valorile culturii grecesti.Damasc. iar la est. Acesti regi sau ingrijit de perfectionarea armatelor lor pana intr-acolo incat s-a putut vorbi de o adevarata goana dupa armament: infanteria grea (falanga) este sprijinita de o cavalerie grea (catafractarii) si de o cavalerie usoara. Aceasta tentativa actioneaza ca un revelator . tamaie) de care. voind sa elimine fortele centrifuge care ii submineaza imperiul si sa reinnoade traditiile fondatorilor dinastiei. Koile-Siria (adica Siria de Jos fata de platourile din nord si de lanturile muntoase ale Libanului si ale Anti-Libanului). vezi Le Monde de la Bible nr. 5. si despre caile maritime. in general. Fiind o parte din ceea ce se numea. de independenta de fapt a suveranilor . din Asia Mica si pana la Indus dar care se restrange in decursul 2 Despre drumurile romane. al II-lea i. Macedonia este condusa de catre Antigonizi care.) in acea perioada litoralul rasaritean al Mediteranei era impartit intre diferitele monarhii ivite in urma cuceririlor lui Alexandru: Lagizii domnesc asupra Egiptului.

ei s-au ferit cu grija de a-i acorda vreun ajutor material si sau multumit cu asigurari vagi pentru a putea intretine zizaniile care erau in folosul lor. Pompei profita de starea de descompunere in care cazuse ceea ce ramanea din regatul seleucid_ (Antioh al XIII-lea.caci. impotriva tentativelor imperialiste ale seleucizilor. DECRETELE IN FAVOAREA EVREILOR in Antichitatile iudaice. fratele lui. tocmai fusese asasinat) si anexeaza acest teritoriu creand provincia Siriei. regiunile periferice.C. el se indreapta spre Ierusalim. de aici se naste revolta macabeilor. Pe la anul 160 se pare ca ar fi primit chiar favorabil o solie evreiasca trimisa de Iuda Macabeul (1 M 8). Tigran al Armeniei. Pompei il trimite pe unul din legatii sai sa se informeze la fata locului si. Acest proiect explica totodata si decretele pe care Roma le da in favoarea evreilor . regele Pontului (pe coasta nordica a Asiei Mici) care se vrea un campion al libertatii cetatilor grecesti impotriva influentei romane. sunt luati captivi la Roma. in momentul in care el invingea Siria Hircan al II lea si Aristobul. sfatul si poporul din Efes. Pretextul este politica expansionista a lui Mitriade Eupator. ea a fost nevoita sa le recunoasca particularitatile. Autenticitatea textului a fost insa contestata. oras pe care Aristobul i-l promisese. pentru a-si asigura fidelitatea noilor sai clienti. in 66. Desi nu prea bucuros sa urmeze directivele Senatului. fiii lui Alexandru Ianeus. ca si intregii tari. Pompei pune stapanire pe oras: responsabilii sunt decapitati Ierusalimului. precum Rodosul sau Pergamul. o miscare de rezistenta se baricadeaza in Templu. precum si unele orase sunt trecute sub autoritatea guvernatorului Siriei. I I. iar zona de hotar. in ziua intai a lunii Leneon. Dupa trei luni de asediu. catre magistratii. istoricul Iosephus Flavius isi intrerupe brusc povestirea pentru a ne dezvalui textul dispozitiilor date in lumea romana in favoarea evreilor.impartindu-i pe evrei in doua tendinte: filoelenistii (sau pro-grecii) si ortodocsii. sau prin mediocritatea suveranilor lor. promulgate mai intai in perioada razboaielor civile si apoi de catre Augustus sau de loctiitorii lui. Disensiunile survenite intre printii dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) ii ofera pretextul de a interveni in Palestina. in acest moment. Roma nu-si va relua interventia directa in Orient decat in sec. Pompei este pus in fruntea unui comandament extraordinar care doreste sa-l infranga pe acest suveran. in acest scop il impiedica pe Antioh al IV-lea sa-si urmareasca interesele pe care le avea in Egipt. Imperator (1). i se impune un tribut. precum Itureea. in primavara lui 63. in orice caz. In 64. DECRETE IN FAVOAREA EVREILOR In vremea magistraturii lui Artemon. primeste trei delegatii: urla de la Aristobul. regatul evreu si maruntele principate arabe. Roma isi va face vasale. se lupta pentru putere. ultimul suveran. in acest timp Roma cucereste Macedonia (167) si duce o politica diplomatica ce consta in sustinerea statelor celor mai slabe (ca marime. daca senatorii au primit aceasta solie. Este vorba de aproximativ douazeci de decrete transcrise in intregime sau in parte. Aristobul si cei doi fii ai sai. ca si pe aliatul sau. alta de la Hircan si o a treia de la poporul evreu. Primele doua razboaie contra lui Mitriade se incheie cu tratate albe de pace. Alexandru si Antigon. mai mult sau mai putin direct. Dolabella. . Lui Hircan nu-i vor ramane decat Ierusalimul si Iudeea. Strategia este simpla: pentru a-si apara posesiunile din Asia Mica si din Siria impotriva partilor. precum Egiptul). salutare. mai exact Armenia.

ca evreii sa-si poata urma obiceiurile conform legii parintilor lor. Caesar il recompenseaza pe Hircan al II-lea pentru ajutorul dat recunoscandu-1 ca etnarh si Mare Preot al evreilor cu titlu ereditar. eu. Caesar da dispozitii de ordin fiscal ce reglementeaza impozitarea in Palestina. fiul lui Teodosie. XVI.. Aceasta decizie constitutionala este urmata de o dispozitie de detaliu: evreii nu vor fi siliti sa gazduiasca trupe romane in timpul iernii si nici nu vor fi pasibili de taxe ca urinare a acestui fapt. incredintate in 43 lui Octavian. Marc-Antoniu. Cornelius Dolabella. Conform uzantelor legislative ale vremii. aceste decrete sunt circumstantiale si reflecta problemele care s-au ivit la un moment dat in una sau alta dintre cetati.. Se pare ca aceasta scutire ii privea pe evreii cetateni romani si deci susceptibili de a fi inrolati in legiuni. legifereaza. intocmai cum faceau pe timpul lui Hircan. in Asia Mica si in Cirenaica. de jaful caruia i-au cazut victime. republicanii silisera aceste cetati la dari epuizante prin toate mijloacele posibile. ca si predecesorii mei. se pare ca anumite cetati din Asia Mica au elaborat o serie de norme care ingaduiau evreilor sa observe sabatul. Mare Preot al Dumnezeului preainalt. Antichitati iudaice.Alexandru. Textele transmise de Iosephus Flavius arata ca imparatul si subalternii sai confirma acest privilegiu fiscal al evreilor. Chiar la inceputul imperiului se iveste o noua problema legata de trimiterea Didrahmei la Ierusalim. intocmai ca si grecii. . or. comunitatile au fost impiedicate sa trimita banii stransi spre Ierusalim. intr-adevar. Pontifex Maximus. investit cu putere de tribun. (1) P..Didrahma . decreteaza: . Prin urmare. Mare Preot fi etnarh al evreilor. 162-165). ). fiul lui Alexandru.pentru reconstruirea si intretinerea Templului. Acest aspect punctual nu trebuie sa ne insele: aceste decrete au pus bazele statutului special de care au beneficiat evreii odata cu integrarea lor in lumea romana. incetarea colectarii taxelor in timpul anului sabatic si diminuarea acestora in anul urmator (cf. 225-227). proconsul al Siriei in 43. Daca cineva va fi prins ca a furat cartile lor sfinte sau ofrandele sacre ale vreunei sinagogi. iar evreii trebuie sa se fi plans. Aceasta explica de ce decretele favorabile au fost date de catre magistrati partizani ai Triumviratului (magistraturi de exceptie. De asemenea. o astfel de problema nu se punea insa pentru un corp de auxiliari alcatuit numai din evrei. sa . XIV. cu caracter consultativ.C. (Flavius Iosephus. La inceput. (Flavius Iosephus. iar ofrandele lor sacre vor fi inviolabile si vor putea fi trimise la Ierusalim pentru a fi oferite vistiernicilor din Ierusalim. evreii din diaspora (adica cei care locuiau inafara Palestinei) plateau un impozit anual de doua drahme. Acest text este databil din 24 ianuarie 43. Lepidus) si care corespundeau incercarii de redresare pe care au facut-o acestia din urma dupa esecul republicanilor de la Filipi din 42 i. fapta sa va fi considerata sacrilegiu si tot avutul sau va fi confiscat in beneficiul poporului roman. Antichitati iudaice.. ambasador al lui Hircan. Caesar Augustus. Aproape concomitent. p. E interesant de notat ca cea mai mare parte a decretelor retinute de Iosephus Flavius sunt adresate unor cetati din Asia Mica: dupa moartea lui Caesar. sub juramant si cu aprobarea poporului roman. reglementeaza darul facut lui Hircan si anume nordul tarii. printre altele. mi-a explicat ca coreligionarii sai nu pot sa implineasca serviciul militar deoarece nu pot purta armele si nu pot marsalui in ziua de sabat si pentru ca nu-si pot procura alimentele traditionale cu care sunt obisnuiti. Dispozitiile care vor fi date ulterior se explica cu usurinta pe fundalul razboaielor civile: evreii vor fi scutiti de serviciul militar din cauza scrupulelor lor religioase intrucat respectarea sabatului si a prescriptiilor alimentare era imposibila.s-a hotarit de catre mine si de catre consiliul meu. se pare ca. le acord exemptiunea de serviciul militar si le ingadui totodata sa urmeze obiceiurile parintilor lor si sa se intruneasca pentru riturile lor sfinte si sacre conform legilor lor si sa-si aduca ofrandele pentru sacrificiu..

ne spune Iosephus Flavius. aceasta acceptare admite unui alt paradox: pentru a-si alipi Palestina propriu-zisa. pe care Caesar l-a numit epitropos (procurator). Prin urmare. iar Hircan ii indeamna pe evreii din Egipt sa se alature dictatorului. Caesar intentiona sa se foloseasca de unul din urmasii macabeilor. Dupa victoria lui Caesar de la Farsalus din 48. Marc-Antoniu vine in Asia Mica pentru a incerca sa repare situatia din Orient. dar care invoca. Insa planul avea sa fie dejucat deoarece Aristobul este otravit iar fiul sau. Mai mult.construiasca sinagogi oriunde ar dori iar pietele erau obligate sa ingaduie vanzarea produselor <kaser>. Hircan al II-lea si Antipater. ia din Palestina un impozit de 700 de talanti. convins ca va fi razbunat de fratele sau. Antipater ii ofera lui Caesar. obligat sa intretina o armata destul de numeroasa. proconsul al Siriei in acel moment. apoi una de la Hircan si in cele din urma pe Irod insusi. Antigon porunceste ca lui Hircan sa . Regimul irodian Razboaiele civile. Fasael.ar fi recunoasterea unui privilegiu fiscal surprinzator: Marele Preot are facultatea de a percepe Didrahma de la toate comunitatile evreiesti din lumea romana si de a cere ca aceasta sa-i fie adusa in mod liber la Ierusalim. si mai ales cel dintre Caesar si Pompei. Aceasta legislatie ar putea parea anecdotica daca n-ar fi plina de consecinte: acceptarea particularismelor ce deriva din traditiile si legile stramosesti ale evreilor tinea de recunoasterea in fapt a unui drept peregrin special si fonda statutul de religio licita al iudaismului. incearca sa revina la putere. numindu-i pe cei doi fii ai sai Fasael si Irod. Cassius. Antigon. Crestinii vor beneficia de acest statut atata timp cat nu vor fi separati de evrei. Antipater va pune bazle succesiunii sale.C. el cauta sa intre in gratiile lui Cassius. Aristobul al IIlea. Fasael si Irod sunt numiti tetrarhi ai teritoriului evreiesc.. O ultima consecinta . in 43. in plus. in acelasi timp. El primeste succesiv: o delegatie a evreilor. Dupa infrangerea republicanilor de la Filipi. in favoarea lui Hircan. La aceasta veste. Acest detaliu explica anumite aspecte ale procesului intentat lui Paul. desi dependenti de dreptul roman. desi Mare Preot si etnarh al evreilor. nu ezita sa se sinucida pentru a scapa de maltratarile partilor. fiul lui Aristobul. se grabesc sa se alature partidei noului stapan al Romei. strateg fa Ierusalim si respectiv in Galileea. confirma recunostinta lui Caesar. unul dintre asasinii lui Caesar. care este pasibil de o judecata a Sinedriului intrucat este considerat evreu. sprijinul a 3000 de oameni. Alexandru. in 42. de catre pompeeni. Dar Hircan. Irod este numit strateg in Koiie-Siria in acelasi moment in care este otravit tatal sau. romanii au fost obligati sa recunoasca autoritatea Marelui Preot asupra evreilor din diaspora. vor antrena noi schimbari in Palestina favorizand disparitia dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) si ascensiunea politica a lui Irod. ASCENSIUNEA POLITICA A LUI IROD in 49 i. nu detine decat o autoritate teoretica intrucat cel care conduce de fapt este Antipater. incredintandu-i doua legiuni pentru a-i combate pe partizanii lui Pompei din Orient (pompeenii). depind in acelasi timp si de jurisdictia Marelui Preot sau a Sinedriului. in imperiu pot fi intalniti evrei care. Apoi ei vor fi considerati ca adepti ai unei superstitio. in semn de buna credinta. Decretele din 47. decapitat la Antiohia. ministrul sau. in anul 40. care se afla in dificultate la Alexandria. calitatea sa de cetatean roman pentru a apela la tribunalul imparatului (Fapte 2225). cerand ajutorul partilor: Fasael si Hircan sunt prinsi in timp ce Irod reuseste sa scape refugiindu-se la nabateeni.

va fi decapitat de catre romani. si care ar fi permis verificarea si critica spuselor lui Iosephus). pe locul numit <Turnul lui Straton>. la politica lui Antoniu si a Cleopatrei. in 39. regina Egiptului. Macheront. Antigon care se preda in mod nedemn. daca ar fi sa-l credem pe Iosephus Flavius: isi face cunoscuta fidelitatea pe care a avut-o fata de Antoniu pana in ultimul moment. iubirea lui pentru civilizatia greceasca se vadeste si in gustul pentru lucrari de mare anvergura. Atunci cand Antoniu este infrant la Actium. el. dandui numele de Cezareea (cunoscuta ca Cezareea maritima). Irod nu ezita sa vina in fata lui Octavian oferindu-i supunerea sa intr-un mod foarte abil. in amintirea fratelui sau. regina Egiptului primeste si rodul balsamierilor din Ierihon si o parte din teritoriul nabateean. are in stapanire intreaga Palestina. nu pentru asi incalca cuvantul. Nu departe de Ierusalim amenajeaza un hipodrom. pentru a-si legitima puterea. Restaureaza diferite fortarete in care isi amenajeaza palate: Herodium. dupa tata. el alcatuieste o armata si porneste sa cucereasca teritoriile regatului sau. dar cand triumvirul si-a pierdut autoritatea. Antipater. nu au fost niciodata considerati drept credinciosi de vita aleasa. si a lui Hircan al II-lea. Cilicia si Ciprul (care corespunde teritoriului detinut de lagizi in perioada de maxima expansiune a Egiptului). pe care o numeste Sebaste (echivalentul grecesc pentru Augusta). De aceea. fondeaza o noua cetate la tarmul marii. dupa mama. precum Nicolae din Damasc (a carui istorie s-a pierdut din pacate. in 37 va pune stapanire si pe cetate. dar va avea grija sa o confere unor <oameni de paie>. Irod. Cu ajutorul romanilor. POLITICA LUI IROD Ca print de orientare elenistica. Pe de alta parte. el isi datoreste reusita unui simt al posibilului: stiind ca nu este indeajuns de puternic pentru a se elibera de jugul roman si ca nu este nici suficient de popular pentru a se lipsi de sprijinul acestora. ofera Cleopatrei. Pe langa aceasta. Irod nu va putea exercita functia de Mare Preot. El este in primul rand un suveran constructor: construieste numeroase edificii in cinstea lui Augustus. jocuri si spectacole. ci pentru a respecta idealul legaturilor sale cu Roma. revenit in Orient. Acest calcul politic nu l-a impiedicat totusi sa o iubeasca cu pasiune pana acolo incat. . in 37. la Cezareea si chiar la Ierusalim. in felul acesta Irod se vede obligat sa colaboreze. inafara de Ierusalim. Cu toate acestea Irod nu si-a dobandit inca linistea caci in 37 Marc-Antoniu. fara nici o legatura cu familia asmoneilor. Masada. Odata reintors. in anul urmator. desi fusesera obligati sa treaca la iudaism. si nu fara succes. victoria printului asmoneu a fost de scurta durata: fara a se teme de intemperiile toamnei. Koile-Siria. si al unei nabateene. Irod nu s-a putut bucura niciodata de acceptul evreilor piosi Era fiul unui idumeu. Aceasta constatare este de ajuns pentru a-i intelege modul de guvernare. reface Samaria.i se taie urechile pentru a-l face inapt de slujba preoteasca. intrucat triumvirii i-au recunoscut titlul de rege. Astfel. el cauta sa se inrudeasca cu asmoneii casatorindu-se. prin furnizarea de bani si alimente. s-o condamne la moarte din gelozie. de asemenea fondeaza Antipatris in cinstea tatalui sau si zideste un oras de tip elenistic langa Ierihon. cuceriti in 126 de Ioan Hircan. dar de origine araba. nepoata lui Aristobul al II-lea. nu ezita sa se indrepte spre invingator. in 31. Cu toate acestea. Nu se sfieste apoi sa instituie jocuri cvadrienale in cinstea lui Augustus. coasta siro-palestiniana. Or idumeii (din sudul Iudeei). in 29. pe care il numeste Fasaelis. Se inconjoara de eruditi cunoscatori ai literaturii grecesti. Irod a cautat intotdeauna si in primul rand sa fie placut Romei. Deja in 38. cu Mariam. Irod se imbarca spre Roma pentru a-si pleda cauza in fata lui Antoniu si a lui Octavian. Extraordinara figura de aventurier.

in anul 7 i. Irod Antipa. el a fost acuzat in fata Iui Augustus. Din punct de vedere economic. Antipa era tetrarh al Bataneei. Iosephus Flavius adauga ca regele ar fi ordonat executarea mai multor notabili evrei inchisi in hipodrom. fiul lui Mariam a II-a. Idumeea si Samaria. o samariteanca. cei doi tineri au fost condamnati si executati impreuna cu 300 de complici. Si chiar daca nu trebuie sa ne incredem intru totul in spusele lui Iosephus Flavius se pare ca in decursul timpului puterea lui Irod a devenit din ce in ce mai despotica. al Trahonitidei. Irod condamna la ardere pe rug doi farisei care conspirasera impotriva lui... cu aceasta ocazie a fost nevoit sa califice in meseria de zidar o mie de leviti pentru a evita ca muncitorii simplii sa profaneze partile rezervate preotilor. fiul Cleopatrei. avand o reputatie de om crud si brutal. Fata de farisei. acest aranjament nu va fi de durata. Arhelau a fost nevoit sa reprime o revolta pusa la cale de farisei. al Bataneei si al Paniasului. fiul lui Maltake.C. dupa un timp de gandire. Antipater. Irod a reglat problema succesiunii sale: Arhelau.Pentru a-i imbuna pe evrei. primul care fusese desemnat ca succesor al lui Irod. confirma testamentul lui Irod aproape in intregime: Arhelau urma sa pastreze Iudeea. intemeierea Cezareei asigura posibilitatea schimburilor externe pe calea Mediteranei. va fi un prilej de scandal. al Auranitidei si al Trahonitidei. In timpul foametei din 25. Este trimis in lanturi la Roma. iar in 14 le reduce cu un sfert. El va muri la Ierihon in anul 4 i. Casatoria lui Arhelau cu o printesa din Cappadocia. O prima conspiratie a fariseilor este reprimata cu cruzime in anul 25. . si pe saducei ii trateaza rau din cauza atasamentului lor fata de asmonei. va complota si el impotrva regelui. cu permisiunea imperiala. imparatul il va depune pe Arhelau exilandu-l in Galia. insa trebuia sa se multumeasca cu titlul de etnarh. SUCCESORII LUI IROD Cu putin inainte de moarte. devenea tetrarh al Gaulanitidei. desi numit mostenitor de catre tatal sau. inca de la inceputul domniei. in anul 6 d. Irod Filip. Irod Antipa devenea tetrarh al Galileei si Pereei. in 20 reduce cu o treime impozitele.C. Irod grabeste reconstruirea Templului si il infrumuseteaza. Totusi. Conflictul a fost la un pas de a-l face sa piarda increderea lui Augustus. Spre Roma se indreapta mai multe delegatii pentru a-si prezenta revendicarile. Bolnav si in pragul mortii.C. domnia Iui a fost mai degraba benefica. Restabilirea linistii interne prin reprimarea banditismului asigura securitatea comertului intern. care mai fusese casatorita anterior cu Alexandru (fiul lui Mariam I) si cu Iuba al Mauritaniei. dupa ce va fi poruncit. El s-a bucurat in general de increderea lui Augustus si nu a pierdut nici o ocazie de a se face placut acestuia si de a-si marturisi atentia si fidelitatea. in acelasi timp. de acum inainte etnarhatul Iudeei. de o solie a iudeilor si samaritenilor. dar Augustus. pune s se topeasca o parte a veselei regale pentru a asigura cumpararea de produse alimentare. Opozitia vine din partea fiilor nascuti din casatoria cu Mariam: Alexandru si Aristobul. uciderea fiului sau Antipater. ii contesta titlul. politica lui este in general dura. Pe de alta parte. spunand ca astfel se va plange la moartea sa. Idumeei si Samariei va fi incredintat unui procurator. unde imparatul ordonase constituirea unui tribunal format din romani si evrei. la Beirut. urma sa mosteneasca titlul regal. Totusi. De altfel. Sfarsitul vietii ii este intunecat de certurile dinastice.

pe timpul arhiereilor Ana si Caiafa.C. De altfel. vedem ca evreii ii cer lui Pilat condamnarea lui Isus invocand o interdictie ce le-ar fi fost impusa cu privire la pedeapsa capitala. titlul de procurator desemneaza functionari cu atributii destul de diferite cum ar fi administratorii bunurilor patrimoniale ale imparatului si ale membrilor familiei sale. tot ei il lapideaza pe Stefan. in vreme ce echivalentul termenului de procurator este epitropos. in mod obisnuit. valabila in intreg imperiul. Exista doua moduri de a explica aceste marturii aparent contradictorii: fie ca in 36 puterile procuratorului au fost diminuate pe o perioada scurta.. incepe cu anul de domnie al imparatului (al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberiu. sefii cancelariei sau ai arhivei. astfel incat ansamblul efectivelor atinge circa 36 de mii de oameni. asa cum se facea in acea vreme.Regimul procuratorilor in al cinsprezecelea al domniei lui Tiberius Caesar. 1-2). Prin urmare. Lysanias tetrarh al Abilenei. Se pare ca sub iulio-claudieni acesti functionari insarcinati cu administrarea unui teritoriu restrans purtau denumirea de prefecti (echivalentul grecesc fiind termenul de eparchos.ca in acest caz ar fi vorba de o reglare de conturi inafara unui proces propriu-zis. cantonate Nord-Estul tarii. Se va dezvolta progresiv. Procuratorul (de acum inainte il vom numi asa din motive de simplitate) depinde de guvernatorul provinciei Siria care dispune de trei legiuni (in acel timp: a III-a Gallica. fratele lui. fie . El a incredintat centrul tarii.. dar in 36. cu ocazia marilor sarbatori el vine la Ierusalim deoarece aceste intruniri masive de credinciosi pot genera . El poate cere oricand ajutorul legatului Siriei. Procuratorul nu dispune decat de trupe auxiliare. numele guvernatorilor si ale tetrarhilor indica aceeasi perioada. pentru noi. dupa depunerea lui Arhelau. In aceste versete el ne ofera o datare precisa. S-a discutat mult in aceasta privinta pentru a se sti daca numai procuratorul avea dreptul de a condamna la moarte sau daca si evreii aveau acest drept: intr-adevar. impreuna cu capitala. in functie de necesitatile puterii centrale si va atinge stadiul de dezvoltare completa pe timpul lui Adrian. Aceste legiuni sunt intarite de trupe auxiliare. Astfel. unui functionar imperial. in timp ce regiunile periferice (Galileea si Transiordania) ramaneau sub conducerea printilor (urmasii lui Irod) irodieni sau a suveranilor locali. Procuratorul. dincolo de Eufrat. de notat in acest sens ca izvoarele literare biblice si extrabiblice prezinta un anumit laxism in intrebuintarea acestor termeni).C. este un reprezentant direct al imparatului reunind deci in mainile sale puterea civila. Irod. cum ar fi Lysanias. in timpul lui Augustus acest tip de cariera se afla inca in stadiu embrionar. pe cand Pontiu Filat era guvernator al Iudeei. fiind deci platit. isi are resedinta la Cezareea maritima. El este de regula recrutat dintre membrii ordinului ecvestru. adica.ceea ce pare mai verosimil . O flota se afla la Seleucia Pieriei. Acest regim va ramane aproape neschimbat pana la marea revolta din 66 d. careia autoritatile romane n-au voit sau nau putut sa i se opuna. Procuratorul este un functionar care depinde direct de imparat. portul Antiohiei. iar acesta din urma are facultatea de a interveni atunci cand crede de cuviinta. insa. Augustus. el se conformeaza traditiei romane care intotdeauna cauta sa foloseasca la maximum structurile existente. insa in cadrul Palestinei. ca orice guvernator de provincie. militara si juridica. nu a modificat geografia politica a Palestinei. numele Marelui Preot si al socrului sau dau o indicatie celor din Ierusalim si lumii evreiesti. fara a recurge la autorizatia ocupantului. a VI-a Ferrata si a X-a Fretensis). tetrarh al Itureei si Trahonitidei. 27/28 d. de tipul fortelor de ordine.): aceasta este o evaluare exacta. tetrarh al Galileei. Astfel introduce sfantul Luca predica lui Ioan Botezatorul (Lc 3. cuvantul lui Dumnezeu ajuns la Ioan. Filip.

portoria (cel mai bine atestat dintre aceste drepturi de vama este cel care se percepea la frontierele Galiilor si care se numea <patruzecimea Galiilor>). dar si de un evreu care consimtea sa lucreze cu romanii. in 44. XII 32. dupa toate aparentele. acesta beneficiaza.17) si douazecimea din mostenire in cazul cetatenilor romani. Pe la 53. in perioada care ne intereseaza. in acest sens. Caligula ii incredinteaza Galileea si Pereea. Roma percepe mai multe feluri de impozite din teritoriile care depind de administratia ei directa: tributum soli care este impus tuturor proprietatilor provinciale (in afara de cazul in care acestea beneficiaza de ius italicum care le asimileaza proprietatilor italice) si tributum capitis care este impus oricarui venit mobiliar. Ist. CHELTUIELI DE TRANSPORT <De-a lungul intregii calatorii. restul Palestinei se afla sub autoritatea printilor irodieni. in prima instanta. dupa disparitia lui Lysanias (despre care nu se stie aproape nimic). mai intai Irod Filip al II-lea guverneaza tetrarhatele Transiordaniei (in afara de Pereea) pana la moartea sa. pe eliberarea sclavilor. dincolo pentru furaj sau cheltuielile pentru cazare din timpul popasurilor si diversele dari. vazu un vames cu numele de Levi sezand la postul lui de vama (Lc 5. Astfe1 incat cheltuielile se ridica la 688 de dinari pentru fiecare camila inainte chiar de a fi atins coasta mediteraneana> (Plinius. Totusi. din 49 el este totodata si guvernator al Templului cu dreptul de a superviza numirea Marilor Preoti. in provinciile imperiale imparatul este cel care beneficiaza de perceperea impozitelor. care traise pana atunci la Roma. fie in vechiul palat al asmoneilor. astfel incat 688 de dinari reprezentau 13% din total numai pentru transport. O camila purta pana la 300 kg. o parte din impozitele directe mai este inca perceputa prin intermediul vamesilor: este vorba de agenti fiscali grupati intr-o societate care se ocupa de perceperea taxelor sau de adjudecarea lucrarilor. intr-o perpetua stare de impuritate. imparatul a sfarsit prin a controla el insusi intreaga fiscalitate. puterea lor este strans legata de bunul plac al autoritatii romane si uneori sufera eclipse. transportorii de tamaie nu inceteaza sa plateasca: aici pentru apa. au birouri care angajeaza muncitori la fata locului. in general proveniti din ordinul ecvestru. in 34. Aceasta explica de ce vamesii erau asociati cu pacatosii in acuzele fariseilor raportate de evanghelii.6) Tamaia de prima calitate valora in acea vreme 6 dinari livra de 327 g sau aproximativ 18 dinari kilogramul. intelegem scandalul pe care il dadea Isus chemand un astfel de om sa-l urmeze: nu numai ca era vorba de un angajat al vamii. Irod Antipa poseda Galileea si Pereea. Pana in 66. victima a intrigilor lui Agrippa I este exilat la Lyon in 39 de catre Caligula. Detaliile privitoare la impozitele directe sunt foarte putin cunoscute. de tetrarhatul lui Filip al II-lea la care se adauga Abilelena.27). de altfel. in 39. ca si drepturi de vama. Cu aceasta ocazie el locuieste fie in fortareata Antonia (in unghiul nordic al Templului). Din punct de vedere al fiscalitatii. Pana la moartea sa. Irod Agrippa al II-lea. primeste principatul Chalcisului. Roma reia administrarea directa a celei mai mari parti a Palestinei. Acesti lucratori financiari. fiecarui individ i se percepe un impozit direct: tributul in cazul peregrinilor (<Este ingaduit sa dam tribut Caesarului?> Mt 22. fiul lui Aristobul. procuratorii fiind cei care supravegheaza operatiunile. Luca ne povesteste chemarea lui Levi-Matei: Isus iesi. va mosteni posesiunile unchilor sai.cu usurinta miscari care la randul lor se pot transforma in rascoale. dupa cum vom vedea. dar. pe la anul 50. in 41. Nat. se stie ca existau taxe pe vanzari. apoi. Irod Agrippa I reuneste deci vechiul regat al bunicului sau. concomitent. prin urmare. . deci care era in mod constant in contact cu necredinciosii si. Dupa moartea sa. etnarhatul Iudeea-Samaria cu titlul de rege. Irod. Irod Agrippa I. In afara de acestea. Cu timpul. intr-adevar.

iar cea estica. este deja la 212 m sub nivelul marii si se varsa in Marea Moarta la 392 m sub nivelul marii. primeste la fel de multa apa ca si cantoanele din Alpi cu cea mai mare umiditate: 1000 mm.care a fost numit Palestina sau Tara filistenilor incepand cu perioada elenistica. Israel va pune deci in valoare acest pamant si.in schimbul Chalcisului. si in 40 d.C. regiunea muntoasa a Palestinei Centrale si Transiordania primesc la fel de multa apa ca zona Parisului. in timpul lui Isus. al carui nume indeamna fara indoiala cel care coboara. care cere caldura! AGRICULTURA Graul reprezinta baza alimentatiei si este cultivat aproape peste tot. primeste Abilena si vechiul tetrarhat al Transiordaniei. caruia ii place racoarea. Vara este in intregime secetoasa.C. Limita vestica este Marea Mediterana. cu cateva ramasite in octombrie si aprilie. stocheaza mari cantitati pentru prevenirea foametei. isi are izvorul pe coastele Hermonului. fie plante de stepa care se usuca vara. Dar munca omului si irigatiile pot schimba multe in aceasta zona cu climat relativ temperat. cand ajunge la lacul Hule se afla la 68 de metri deasupra nivelului marii. care cresc mai ales iarna. este valea Iordanului: acest rau. I. Vom aminti cateva date bine cunoscute. Doar o seceta foarte mare ar sili Palestina sa importe grau: Iosephus mentioneaza o asemenea foamete in 21 i. s-a reusit aclimatizarea unor specii in mod normai incompatibile: marul. astfel incat pe jumatate din lungime este desertica. lipita de cei 2800 m ai muntelui Hermon. aceste principate vor disparea cu mare usurinta deoarece familia irodienilor se stinsese. SCHITA GEOGRAFICA Economia unei tari depinde mult de geografia ei. in lacul Tiberiadei. ECONOMIA PALESTINEI IN SECOLUL I Pamantul apartine lui Dumnezeu: acesta este o dogma esentiala a credintei lui Israel. Relieful face ca aceasta apa sa se scurga imediat nepatrunzand aproape deloc intr-un pamant foarte sarac in argila. Dimpotriva. La est de Iordan. desi creste mai ales in Galileea. determina puternic regimul ploilor: Galileea. Campia Saronului (sub Carmel). intre Mediterana si Iordan. or. foarte accidentat. Graul produs poate fi de diferite calitati. pentru Templu (snopii de parga. urca rapid pe platoul Transiordanian (Pereea) cu inaltimi intre 900 si 1200 m. Din nefericire. De aceea solul produce in mod natural fie arbori cu frunzis persistent. incapabil de a o pastra. vom studia economia Palestinei in sec. Relieful. acesta are varfuri de pana la 1000 m (Galileea Superioara sau Hebron) si o depresiune de 50 m in campia fertila Isreel (Megiddo din Vechiul Testament). aprovizionand totodata Iudeea si Ierusalimul ale caror nevoi sunt enorme din cauza afluxului pelerinilor din perioada sarbatorilor. Dumnezeu i-a daruit pamantul Canaan . in acest capitol. dar diferite sarbatori si institutii religioase ii vor aminti ca Dumnezeu ramane stapanul pamantului. foarte abrupta. Dupa marea revolta din 6670. painile . ploile cad practic numai intre noiembrie si martie. iar la aproximativ 15 Km mai jos. un lant muntos formeaza coloana vertebrala a tinutului: cu o altitudine medie de 600 m. Tara are forma unui trapez ale carui baze masoara 50 km si respectiv 100 km si cu o inaltime de 220 Km. depresiunea Iordanului nu primeste practic nimic. cu exceptia catorva oaze precum Ierihonul si bogatele desisuri din meandrele fluviului. Nero ii va darui in plus parti importante ale Galileei si Pereei si cateva orase. si palmierul. aceasta regiune produce categoric mai mult decat consuma.

inainte de a incepe asediul Ierusalimului. in orice loc este bautura curenta a intregului Israel iar anumite vinuri sunt exportate pana departe. cu <Muntele Maslinilor>. Se vand si ramurile: la cinci ani dupa cucerirea Iudeei. cel mai apreciat este balsamul. in fiecare zi. care se gaseste in trei sate din ludeea: Mikmas. Vespasian a fost nevoit sa despadureasca imprejurimile orasului ca sa poata vedea limpede...25 litri) care valorau pe atunci de doua ori cat greutatea lor in argint. Romanii i-au luat apararea si s-au luptat pentru un arbust. productia de ulei este cu mult excedentara si se exporta in Egipt si Siria.. exista o asemenea abundenta de fructe si legume incat se spune de obicei ca pelerinul este sigur ca va gasi toate cele necesare la Ierusalim.. vinul este indispensabil pentru sarbatoarea Pastelul. Sunt crestati de trei ori in fiecare vara. Astazi. produsul taierii si lastarii au dat 800000 de sesterti. cresonul. adevarate bomboane ale antichitatii. se aduc maslinele care sunt presate abia la Ierusalim! Vita-de-vie creste peste tot in Iudeea si trebuie sa fie de buna calitate deoarece Templul nu are probleme de aprovizionare: vinul este folosit aici pentru ablutiuni (dar preotii nu trebuie sa bea in timpul serviciului). al carui privilegiu il are Iudeea. s-au importat din Cipru. devenind astfel impur. Palestina secolului I este o regiune destul de impadurita (inainte de ravagiile produse de capre si de venirea turcilor). mentioneaza trufele din Iudeea: romanii le apreciau intr-atat incat au sfarsit prin a le aclimatiza in Italia. pinii. cicoarea. salcamii. Se gasesc si cateva culturi mai speciale. ca de altfel nici de propria lor existenta. faina de orz o inlocuieste pe cea de grau pentru hrana oamenilor.punerii inainte..C. cea de-a doua planta de asolament. pentru Templu se aduce untdelemn din Pereea. Smochinii prezinta o importanta esentiala in alimentatie: in timpul foametei din 49 d. De altfel. chiparosii. in vremea cand Alexandru a trecut prin Iudeea se adunau 7 congii (3. leandrii. apoi tunsi.. Plinius cel Batran. > (Istoria naturala XII. Orzul. sau ofrandele voluntare) nu se accepta decat cel mai bun. Toate acestea dau impresia unei tari bogate in arbori. Acelasi Plinius scrie: <Dintre toate parfumurile. exista totusi o gradina de trandafiri de unde se extrage si se vinde ulei sau esenta de trandafiri. din taietura iese un lichid numit opobalsamum. Se face o incizie. in mod obisnuit aceasta este faina celor mai saraci fiind folosita si la ingrasarea vitelor si a pasarilor. Plutarh afirma ca. dar cum acesta ar putea deveni impur pe drum. Printre celelalte fructe si legume se numara mai ales lintea. apoi scoarta si. are aceeasi repartitie ca si graul. printre care gasim si alte specii precum salciile. in cele din urma. nautul. singura dintre toate tinuturile. dupa ceea ce se gaseste le indemana. Nici o frauda nu este mai adesea atestata caci uleiul cumparat de la fisc cu 300 de dinari sextariul (1/2 litri) se vinde cu o mie de dinari. lemnul. cu ulei de trandafir sau de molin negru. Zanoah si Hafaraim. Desi la Ierusalim sunt interzise gradinile. cand patru cupe circula in timpul mesei (se da si celor care nu au posibilitatea de a-si procura). sangerarea unui singur arbore produce mai mult. Sucul este cel mai apreciat. daca nu era transportat prin Samaria. apoi semintele. care scrie pe la 75 d. de asemenea era acceptat graul de la Cafarnaum. Maslinul este foarte raspandit in intreaga Palestina: un dicton spune: Este mai usor sa cresti mii de maslini in Galileea decat un copil in pamantul lui Israel! Iudeea.C. produse celebre in lumea intreaga. Acest ulei.54). pe masa imparatului sosesc produse din Palestina. Mai sunt si merele de Galileea si micile. nu este mai putin bogata. salata. Evreii nu s-au ingrijit catusi de putin de acesta. Acum il cultiva fiscul si nu a fost niciodata atat de abundent. in caz de foamete. printre acestea se afla cu siguranta rodii sau curmale din Ierihon sau Galileea. . nefiind de prima calitate (in afara de cel din Teqoa). Sucul este uneori falsificat cu ulei extras din seminte. in vreme ce in mod normal se produceau destule smochine pentru a se exporta la Roma.

o data la 50 de ani. Nascuta din visul lui Ezechiel despre un Israel perfect. Galileea ar fi putut furniza si bovine pentru Templu.4). a vanzarilor sau a datoriilor.49. Israel a inventat doua institutii: anul sabatic si anul jubiliar. se duce aceeasi politica: viteii sunt taiati si se importa boi din Transiordania.sclavii israeliti sunt eliberati si deci datoriile lor sunt iertate (Ex. in acest an pamantul trebuie sa se odihneasca si sa ramana in parloaga . 264-270 sau J._________________________ INDUSTRIA Pe primul loc se afla pescuitul datorita rolului sau in hrana zilnica.C.Cresterea animalelor este in mod cert punctul deficitar al Palestinei.53. Templul este principalul consumator de carne. Se pare ca aceasta lege nu a fost aplicata niciodata. cuvant grecesc ce inseamna saramura aluzie Ia meseria celor 40. p.2-7). 38-37 i. AN SABATIC .000 de locuitori (dupa Iosephus care umfla intotdeauna cifrele!) Pestele. in fapt.. este apoi comercializat in intreaga tara. 41 -64.8-24). in Iordan si mai ales pe lacul Tiberiadei. care mananca fara sa produca. Daca nu ar fi fost de strabatut Samaria. DECLAIS.1-18. Iosephus vorbeste despre laptele foarte abundent in Iudeea-Samaria.10-11. Dar ca urmare a tranzactiilor. sarat sau afumat. numeroase in Iudeea. 21. Mai multe atestari ne arata ca aceasta lege a fost aplicata in mod efectiv: 1M 6. 68-69 d. stepa nu produce decat foarte putina iarba. I. Anul jubiliar. in timp ce altii se vindeau ca sclavi. Palestina secolului I este o tara destul de bogata pe plan agricol. in ceea ce priveste bovinele. in turme. se prefera importarea din Moab a berbecilor. .. de VAUX. exista importante fabrici de conserve: orasul Magdala a fost supranumit Taricheiai. Iosephus semnaleaza mai multi ani sabatici respectati in 164-163 i. Un alt element important pentru cult (deoarece multi saraci nu pot oferi decat atat ca jertfa) sunt porumbeii: acestia se prind cu plase intinse in copaci sau in culturile din muntii Iudeei.AN JUBILIAR Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste tuturor israelitilor in mod egal: aceasta este o dogma esentiala a legii iudaice.-L. 23. Pe scurt. nu prezinta interes decat oile (pentru reproducere) si mieii (necesari pentru cult). Chalet. unii deveneau mari proprietari. poate irealizabil avertizandu-ne ca nu ne vom putea odihni inainte de a-l fi atins? (1) (1)Vezi R. crescute in campia Saronului. Romanii cunosteau aceasta practica deoarece Tacitus scrie: <Cum lenea avea farmec pentru ei evreii consacrau cel de-al saptelea an statului degeaba> (Istorii 5. ceea ce ar presupune existenta animalelor. Lev 25. dar.C. merge si mai departe: toate pamanturile trebuie redistribuite fiecare reintrand in posesia patrimoniului pe care il mosteneste de la familia sa si pe care il va fi instrainat (Lev 25.2-6. Anul sabatic revine o data la sapte ani (de unde si numele).C. Dt 15.. Acesta este intens pe coasta mediteraneana. Dar nu este oare rolul utopiei de a ne propune un ideal. Pentru a regasi idealul de egalitate sociala. Les institutions. a ramas o utopie. p. in Une annee sainte pour notre temps. in ciuda unei populatii relativ dense pentru acea perioada: 600000 de locuitori la 20000 km2. ca si paturile instarite ale populatiei: se pare ca poporul de rand nu manca decat cu ocazia Pastelul si a jertfelor de impacare (Lev 3). 1974. L’annee du jubilee. satisfacand din belsug propriile nevoi.

Prin anul 20 d. 13. tesatorii. strabatuta de unul din drumurile spre India.000 de miei numai pentru ritul pascal. Razboiul Iudaic IV. Iudeea se ocupa in primul rand de lana (oile sunt numeroase aici). dar si barbati. care se culege de pe coasta Mediteranei. Doua orase din Galileea.C. Irod Antipa a construit orasul Tiberiada si a fortificat Seforis si Iulias Ierusalimul a crescut intr-atat incat depasea fortificatiile construite de catre Irod cel Mare: in 41 d. de exemplu). VII. impozit perceput tuturor evreilor.. intretinerea si infrumusetarea numeroaselor constructii ale lui Irod cel Mare. murexul. La acestea se adauga pielea animalelor taiate la macelarie. Marirea Templului si apoi amenajarea si infrumusetarea acestuia au durat din 20 i. important in toate timpurile pentru vesela si pentru stocarea alimentelor sau a obiectelor pretioase (sulurile de la Qumran. pentru a pastra puritatea imprejurimilor Templului.3). Constructiile sunt in plin avant. evreii participau la acest pescuit. Nat. fie pentru pelerinii care apreciaza deja bibelourile . sacagii.suveniruri din Orasul Sfant! Ca centru de pelerinaj. COMERTUL Comertul este centrat in primul rand asupra Templului care are nevoi imense si mijloace inca si mai mari. alimentata mai ales cu pieile victmelor oferite la Templu. ideale pentru conservarea uleiului. pe cand Galileea. La Ierusalim se concentreaza un intreg artizanat de lux. S-au gasit la Ierusalim canale de scurgere ale caror instalatii sunt remarcabile (2 m inaltime si 80 cm largime). pana in 64 d. Ierusalimul cunoaste si meserii care sunt mult mai rare in alte parti: brutari. Industria pielii. este infloritoare: 18. fie pentru Templu (parfumuri). numit Asfaltic> (Plinius. este adunat cu grija si exportat mai ales in Egipt unde <este folosit nu numai pentru calfatuirea navelor. pluteste deasupra apelor unui lac din Iudeea. jertfe personale de ispasire (sute in fiecare zi). de la Tir la Iope. barbieri si chiar un serviciu de maturatori de strada. la sfarsitul lucrarilor. intr-o anumita perioada a anului. Paturi. regina din Adiabene pune sa i se construiasca un mormant maret la nord de Orasului Sfant. zeci de mii de jertfe de impacare la fiecare sarbatoare. Bitumul. Pilat adauga un nou apeduct in Ierusalim. detin monopolul asupra vaselor impermeabile la aer. ei au fost pusi sa paveze drumurile Ierusalimului. dar si ca medicament: acesta intra in compozitia multor produse farmaceutice> (Ilosephus. Ist. si din lacul Tiberiadei. Vopsitoria si batutul in piua (pentru a face tesaturile impermeabile) sunt foarte raspandite la Ierusalim iar istoricii ne spun ca sunt marea specialitate a Siriei si Palestinei vechi. este prosper in secolul I. gratie Didrahmei. se face dintr-un crustaceu. Olaritul.Cine spune saramura. Kefar Hananya si Kefar Sihim.C. care sunt dispretuiti (pentru ca sunt mincinosi sau pentru ca fac o munca feminina?). Mai este necesara si extinderea. covoare si alte produse sunt din belsug si se exporta la Roma. <substanta vascoasa si lipicioasa care. spune sare: or izvoarele vechi nu spun nimic despre producerea acesteia.C. este specializata in matase adusa din China si in (care se produce la fata locului?).25 m grosime. chiar si celor care locuiesc . Agrippa vrea sa protejeze noul cartier din nord cu un zid de 3500 m lungime si 5. Vopseaua de purpura. specialitatea orasului Tir. putem fi siguri ca se extragea din Marea Moarta. pentru a nu scoate in somaj 18000 de muncitori.C.. numita pe atunci Marea Sarii.481).. Totusi. Filatura si tesatoria ocupa o mana de lucru cu precadere feminina. Aceste piei sunt tabacite si apoi prelucrate si exportate.

pacat ca saracia le sluteste!> Aceasta saracie era atat de cunoscuta incat a devenit tarta cu frisca a comediilor pagane ale epocii. Oamenii au tot interesul sa nu umble singuri. p. fructe. Comertul este afacerea marilor negutatori care detin agentii si depozite in intreg imperiul si care provin din aproape toate natiile. ceea ce evita Deplasarile si deci taxele (cf p. sau produse industriale curente. Dupa cum am vazut. cu mici exceptii. Fara indoiala ca printre acestia exista si evrei care tin ca la batranete sa se instaleze la Ierusalim.. care ocupa o buna parte a evreilor. 19). Si aceasta pentru ca interveneau doua elemente: fiscul (cf. nucul si pinul drept combustibili pentru jertfe. pentru Marele Preot si pentru aristocratia civila si religioasa se aduc si tesaturi din India sau Babilon: stofa stacojie. pietre pretioase. Pentru deplasarile lungi se prefera camila. Marfurile sunt transportate pe magari deoarece.). Parfumurile par a fi singurul produs de lux exportat. datorita nobletei lemnului si lungimii barnelor care se pot obtine pentru sarpantele palatelor. a carui populatie creste de la 50000 de locuitori in mod obisnuit la 180000 sau mai mult in timpul marilor pelerinaje. care vine din Arabia si care pare a fi foarte costisitoare. . presupun cel putin prezenta maestrilor veniti din Grecia. a carei sarcina utila este mai mare. iar clasele instarite din Israel nu se uita la cheltuieli. exporturile constau in alimente.inafara Palestinei (cf. Capitelurile ionice si corintice. ci sa se grupeze in caravane care ofera mai bune garantii impotriva agresiunilor talharilor de orice fel. Comertul exterior este mai bine cunoscut. Desi in Galileea se tese matase. de exemplu. Dar toate surplusurile de productie merg catre orase si mai ales catre Ierusalim. drumurile nu permit trecerea carutelor. Acesti negutatori sunt adevarati bancheri cunoscand cecurile si titlurile la purtator si. un rabi din vremea aceea spunea: <fiicele Israelului sunt frumoase.. Templul cere si tamaie. Tot din Arabia se cumpara o mare cantitate de aromate intrebuintate de fabricantii de parfumuri. Corintul trimite celebrul sau bronz pentru confectionarea unei porti a Templului. p.. precum si numeroasele sculpturi de epoca. este posibil sa fi trimis si marmura pentru palate. tesaturi si bitum.. smochinul. Babilonul mai vinde si condimente: semnalam. Importurile privesc in exclusivitate produsele de lux: in primul rand cedrii din Liban. aproape de Templu si de Cer. o caravana de 200 de camile aducand piper la Ierusalim. 13).). Or nu este tocmai ceea ce se intampla. Dar si diferitii Irozi. aur. Comertul intern intre persoane particulare este foarte redus: i se prefera trocul in limitele satului. p. unde oamenii sunt fericiti.. La Templu se utilizeaza cedrul. in subtire. purpura. precum si procuratorii. piei. speculanti: se poate intampla ca cineva sa cumpere secerisul inca verde al unui taran indatorat. sau chiar fier si arama (minele lui Solomon de langa Aqaba sunt departe.. au curti fastuoase. Palestina ar fi trebuit sa fie acea tara unde curge lapte si miere. peste. ulei.. unde o societate avea birouri la Babilon. in acelasi timp. dar si de Curte si de placerile acesteia. maslinul este prea banal pentru a fi demn de acesta intrebuintare. ) si repartitia inegala a averilor (cf. vin. Existau fara indoiala adevarate societati de transport ca in cazul transporturilor maritime sau fluviale din intreg Imperiul si din Palmira. Datorita produselor pamantului si Templului.

EDIFICIUL Sa-l ascultam pe Iosephus descriind Templul lui Irod: <in aspectul exterior al cladirii nu se omisese nimic din ceea ce ar fi putut frapa spiritul si ochii. este marcata de religie. caci. ca dinaintea soarelui. intr-adevar. V. politica. Razboiul iudaic V. Fiecare poarta avea doua usi cu o inaltime de treizeci de coti (= 15 m) si cu largimea de cincisprezece> (Iosephus. Sa patrundem in acest spatiu in care au acces si evreii si paganii. nu este inchisa de un zid. Templul este centrul Israelului. Este adevarat ca oamenii din timpul lui Isus trebuie sa fi fost uluiti atunci cand. Cel dintai edificiu a fost construit de catre Solomon si distrus in timpul cuceririi Ierusalimului. Remarcam doua porticuri imense care-i adapostesc pe negustorii de vite. altarul tamaierii. care depaseste in buna parte orasul si care este inconjurat de un zid ce constituie o adevarata fortareata. le intrecea cu mult pe cele placate cu aur si argint. este desemnata cu numele de perioada celui de-al doilea Templu. moneda oficiala a Templului este inca cea batuta pe vremea lui Alexandru Ianeus (103-76 i. in spatele acestui altar se afla Templul propriu-zis. acolo unde nu era acoperit cu aur. Cel de-al doilea Templu. distrus in 587. si 70 d.2. Pentru strainii care soseau. apoi pe cea a barbatilor si pe cea a preotilor care inconjoara altarul jertfelor. un fel de cub masurand 50 m lungime. sinagoga si sarbatori. ea continea Arca Legamantului). Aceasta poarta corintica este desigur poarta frumoasa din F 3. Sfanta Sfintelor este in intregime goala (in Templul lui Solomon. Spre Templu se poate patrunde pe noua porti: patru spre nord. latime si inaltime. Astfel. Templul Din toate punctele de vedere. 222-224). fiind acoperit pe toate partile cu placi groase de aur. 201-202). asezat pe un imens platou cu o lungime de 480 m si o largime de 300 m . era din marmura cea mai alba.INSTITUTIILE RELIGIOASE Institutiile religioase ca atare sunt greu de prezentat intrucat intreaga existenta iudaica economica. Uneori istoria iudaica dintre 538 i. sub pedeapsa cu moartea. in partea stanga. Aceeasi impresie de maretie ne-o dau toti martorii oculari.) si avand aceeasi greutate ca si cea din Tir (lucru pentru care era numita moneda tiriana). Creasta acoperisului era plina de tepi de aur care impiedicau pasarile sa se aseze si sa-l murdareasca> (Razboiul Iudaic. insa una dintre ele. aceste noua porti <erau acoperite in intregime cu aur fi argint. ci de-o draperie . descopereau orasul in mijlocul careia se afla un turn cu o inaltime de 50 m (echivalentul unui imobil cu 15 etaje). turnata in bronz de Corint si aflata la exteriorul Sanctuarului.C. in partea dreapta. patru spre sud si una spre est. reconstruit dupa intoarcerea din Exil si inaugurat in 515.C. Accesul la terasa centrala pe care este construit Templul se face pe niste trepte. Partea centrala a platoului este mai inalta in raport cu ansamblul: cateva stele scrise in greaca si latina interzic intrarea celor necircumcisi. inca de la rasaritul soarelui reflecta lumina atat de puternic incat ii obliga pe privitori sa-si intoarca privirea. ca si tocurile si usorii acestora. de catre Nabucodonosor. ajunsi pe varful unei coline. sociala. in centru.C. masa painilor punerii inainte sau ofrandei. necesare pentru cult3. aparea din departare ca un munte inzapezit. in interior. Acesta a fost refacut de catre Irod pe baze cu totul noi. de ulei si de faina. am putut vedea deja importanta economica a Templului. de oi sau de porumbei. precum si pe schimbatorii de bani: intr-adevar. Vom aduna aici cateva date cunoscute despre Templu. era mult mai modest. Traversam curtea femeilor. candelabrul cu sapte brate. incaperea numita Sfanta continea. in 587.

vezi R. al carei parfum este menit sa atenueze mirosul de carne carbonizata. p. De-a lungul restului zilei se succed jertfe private. si numeroasele tapiserii din tesaturi pretioase. 1968. el infloreste putin. Nu este exclus ca Isus sa fi luat parte la un conflict preexistent ale carui elemente economice. cu teama mare. prin a cumpara animalul sau animalele pe care vrea sa le ofere.5 m. Cerf. L’Expulsion des marchands du Temple. care trebuie sa le fi pus multe probleme de ordin ritual si dificultati in mentinerea cultului. aici se ofera pentru imparat lui Dumnezeu! Nu cunoastem ritualul exact al acestor jertfe oficiale: daca oficiaza un singur preot. dar trebuie sa fi fost numeroase. seamana mai degeaba cu un incinerator sau cu un cuptor crematoriu fara sistem de recuperare si de filtrare a fumului. p. 3 Pe Muntele Maslinilor se afla de asemenea o piata traditionala. CULTUL Atunci cand Iosephus vorbeste de marmura stralucitor de alba si de aur sclipitor.16 sugereaza ca Paul ar fi sosit in momentul unui pelerinaj. Irod a hotarit sa mareasca Templul. cu latura de 25 m si inaltimea de 7. deoarece esentialul cultului consta in a arde animale intregi (holocaust . Sa mai notam in treacat o diferenta majora: in vreme ce toate celelalte popoare ale imperiului trebuie sa aduca jertfa imparatului.291-313. Dar evreii nu ar fi acceptat aceasta decizie. desemnat prin tragere la sorti. dar putem totusi concluziona spunand ca preotii nu somau! Israelitul care vrea sa aduca o jertfa incepe prin a intra in Templu. Pentru foc se foloseste lemn relativ pretios impreuna cu tamaie.C. este adevarat ca F 26. de VAUX. ulei. daca nu cumva preotii (singurii care pot patrunde in aceasta parte a Templului) nu curatau in mod regulat peretii: intr-adevar. el a facut-o cu siguranta din ratiuni politice: doreste sa fie bine vazut de poporul sau. Putem considera <ca piata Templului si cea de pe Muntele Maslinilor au constituit pe vremea lui Isus miza unor certuri pasionale si ca. nici in aceasta privinta cifra nu este cunoscuta. de marimea unui om. in ziua sarbatorii Ispasirii: aici este locul Prezentei Domnului. aduse din tinuturile cele mai indepartate. administrative si juridice ne scapa> (E. imparatul roman pune sa se aduca jertfa (pe propria cheltuiala?) doua animale . aflati pe fronton.26 ne da de inteles ca pentru a aduce o jertfa este necesara o programare prealabila.nu se stie ce fel . La randul sau.T.dubla (valul Templului). altarul este o sursa serioasa de poluare atmosferica! Nu are nimic de-a face cu altarele din bisericile noastre: acest altar patrat. Se aduc in fiecare zi. in consecinta. destinate cultului. sala Vistieriei. 1960. un incident de tipul alungarii negutatorilor nu are nimic neverosimil. II. ca <jertfa perpetua> a lui Israel pentru Dumnezeul sau.unul pentru el si celalalt pentru imperiu. Numai pieile nu sunt arse si devin proprietatea preotilor. depozite de lemn.ardere-detot) sau cel putin maruntaiele si grasimea (jertfele pentru pacat si jertfele de impacare)4. mai ales in timpul verii (perioada calatoriilor) si cu precadere in momentul marilor pelerinaje. 16). Se mai amintesc si unele elemente decorative precum ciorchinii de struguri din aur. o singura data pe an. doar Marele Preot poate intra. vin. 4 Despre jertfe. Daca in 20 i. doi miei de un an: unul dimineata si celalalt seara. Un bun rezumat poate fi gasit in introducerea la Levitic din TOB. F 21. daca acest lucru nu ar fi corespuns unei nevoi efective. precum si faina si uleiul necesare practic pentru toate . ba chiar dimpotriva. Les institutions de l’A. De zidul Templului este alipit un anumit numar de cladiri anexe: sala Sinedriului. este probabil sa asiste si ceilalti preoti de serviciu si sa intervina si levitii si muzicantii. New Testament Studies 15. TROCME. la care se accede cu ajutorul unei scari.

Cel Perfect. apoi curtea preotilor in care au acces chiar si preotii inapti de cult (handicapati de orice fel). jertfit de catre capul familiei. la picioarele altarului. Gasim. mai mult sau mai putin. Acestia erau destul de numerosi in diaspora si. cel care aducea jertfa injunghia el insusi victima. acest rol ii apartine preotului. cu exceptia ritului mielului pascal. pentru Israel. in profunzime pe conceptia iudaica despre sfintenie. deoarece. Prozelitii. Se prezinta la un preot. Acesta il Conduce. in centru se afla locul sacru prin excelenta. banalul. O femeie sau un necircumcis pot cere sa se aduca o jertfa.1-2). in cele din urma paganii. Apoi patrunde in cea de-a doua incinta si merge in curtea lui Israel. se afla orasul Ierusalim. Dumnezeu comunica din sfintenia lui tuturor celor ce se apropie de El. in a cincea si a sasea pozitie se afla barbatii adulti ai lui Israel si femeile. spatiul sacru prin excelenta. in Ierusalim. Apoi este altarul pe care sunt oferite toate jertfele si spatiul dintre altar si Sfanta. intregul popor este ridicat in aceasta seara la demnitatea sacerdotala. . in mod special circumcizia. despre curti (a femeilor. Urmeaza Sfanta: in care pot patrunde preotii. se pare ca unii rabini au cheltuit mult zel pentru a obtine convertiri (Mt 23. usor de recunoscut dupa tinuta sa speciala (haine de in alb). in timp ce. circumcis sau nu. omul poate avansa mai mult sau mai putin in aceste <grade> de sfintenie: atata timp cat ramane in limitele care ii sunt atribuite nu este nici o problema. prin natura lor. omul si creatia in general constituie profanul impurul. strict rezervat preotilor. imperfectul. dar daca le depaseste impuritatea sa <profaneaza> locul in care a intrat pe nedrept si rupe echilibrul voit de Domnul. pur sau impur. I e.) sau despre limite clare. La fel. dar care refuza anumite practici. Daca. Dupa starea proprie.. este sigur ca in sec. pe masura ce ne indepartam de El Am putea reprezenta aceasta sub forma unor cercuri concentrice.n. de iudaism. Dimpotriva. in Vechiul Testament. Cel Separat. pentru evrei. Acestia vor ramane deci in mod legal pagani (cf. am putea spune ca. astfel omul poate comunica semenului sau propria impuritate dar nu si sfintenia sa. in vremea lui Matei. mai ales circumcizia. unul dintre Cei Sapte era prozelit (F 6. sunt pagani care s-au convertit la credinta iudaica si ii accepta toate practicile.15). Aceste cercuri se inscriu ele insesi intr-un context mai larg: in jurul Templului.ofrandele. Printr-o simpla apropiere sau contact fiecare este capabil sa comunice o parte din ceea ce este. transat. Tematorii de Dumnezeu sunt de asemeni pagani atrasi de religia iudaica. numai Dumnezeu este Cel Sfant Cel Pur. o sfintenie din ce in ce mai difuza si mai slaba. locul in care Dumnezeu a facut si-a odihnit slava (1 R 8. dar le este interzis sa patrunda in mijlocul Templului: ei nu pot insoti si ajuta preotul. Ei nu sunt considerati evrei pe deplin. dintr-un cuvant grecesc insemnand a se apropia. el afirma ca il purifica si ca ii daruieste sfintenia. CERCURILE DE SFINTENIE Pana acum am vorbit de amplasari precise. el nu face altceva decat sa primeasca impuritatea leprosului! PROZELITI SI TEMATORI DE DUMNEZEU intre evrei si pagani exista un fel de clasa intermediara: pagani legati. iar partile sunt utilizate dupa prescriptiile legii. apoi tara lui Israel si in sfarsit restul universului. Aceste rituri sunt insotite de rugaciuni sau binecuvantari care insa ne-au ramas necunoscute. Caricaturizand putin. Aceste delimitari se bazeaza. dupa Filon.F 10. pe care intr-o asemenea imprejurare un laic o poate traversa. Apoi animalul este jupuit. cand Isus atinge un lepros pentru a-l vindeca. a israelitilor. dar sunt tinuti sa respecte Legea in intregime.10): Sfanta Sfintelor. prin curtea preotilor.5).

detine. daca persoana locuieste departe de Palestina).15. proclamate de catre responsabilul oficiului si caruia i se asociaza ansamblul asistentilor prin <Amin>-uri Rugaciunile vizeaza totodata nevoile curente ale vietii si marea dorinta a poporului: instaurarea erei mesianice.1). Dar alti evrei. Crezul poporului lui Israel.13-2 Num 15. compus din trei pasaje biblice: Dt 6. Daca cultul oficial este suspendat.13 ne da de inteles ca edificiul este secundar in raport cu adunarea. La randul lor. ci vrea sa il purifice. de-a lungul fluviului (Ps 137. Se incepe prin a recita Sema. Nu exista decat un singur Templu la care omul se urca in anumite ocazii (cel putin o data in viata. pregatiti de propovaduirea lui Ieremia si mai ales. Credinciosii incep atunci sa se adune dupa cum pot pentru a se intari reciproc in credinta. aceasta miscare sinagogala pare sa se dezvolte sub impulsul lui Ezdra si Neemia. in viata de zi cu zi. dar si cel mai mic sat are sinagoga proprie: pana la urma. cel de sinagoga pare ca acopera doua realitati: adunarea credinciosilor pentru rugaciune si edificiul material in care aceasta are loc. Talmudul ne-a transmis rugaciunea numita Smone Esre sau Cele optsprezece binecuvantari. astfel incat nu ne putem da seama daca in sec. Pentru aceasta reflectie. Roma. provocand chiar apostazia unui anumit numar de evrei: distrugerea Templului si oprirea cultului li se pareau a fi dovada ca zeii babilonieni erau mai puternici decat Dumnezeul lui Israel. meditatia asupra evenimentelor trecute si prezente si rugaciunea raman posibile. se intampla sa se adune la marginea orasului in care au fost deportati. in schimb. efort de meditatie contribuie din plin la formarea <traditiei sacerdotale> si la intensa activitate literara din acea vreme5. Preotii au desigur un rol important si. I: unele dintre aceste binecuvantari sunt in mod cert posterioare daramarii Templului si cele doua versiuni cunoscute ale acestei rugaciuni nu sunt identice. Obiceiul acestor intruniri a continuat oare in Palestina. tot acest. evreii ramasi in Babilonia si cei raspanditi prin lume (Diaspora) simt nevoia acestor adunari. acolo se fauresc mentalitatea si pietatea israelitului. in sec. descopera un sens in ceea ce traiesc: Dumnezeu nu isi abandoneaza poporul.Sinagoga Templul este locul ce polarizeaza intreaga viata religioasa. Acest dezastru national a constituit o incercare foarte dureroasa pentru credinta lui Israel. fiecare comunitate iudaica are sinagoga ei. Dar in Palestina. o mare importanta. indispensabile pentru mentinerea credintei in Domnul si pentru afirmarea constiintei de a apartine poporului ales. .21). politica. a lui Ezechiel care a trait impreuna cu ei in deportare. F16. p. I nu exista mai degraba o schema de rugaciune decat un text fix. Desfasurarea cultului este centrata pe rugaciune si pe meditarea Scripturilor. orase precum Ierusalimul. economica a lui Israel.4-9.sinagoga . I al erei noastre. Pare sigur faptul ca trebuie sa-i cautam originea in timpul Exilului din Babilon (587-538). 5 Vezi Cahier Evangile nr. dar codifica si elemente care nu existau intotdeauna in sec. Dar o alta institutie . Alexandria sau Antiohia poseda un mare numar (480 la Ierusalim dupa traditia rabinica). Miscarea se generalizeaza si. descrierea din Ne 8 fiind un frumos exemplu al unei asemenea intruniri. Ca si termenul de biserica. Se afirma astfel in acelasi timp unicitatea lui Dumnezeu si legatura foarte puternica ce il uneste cu poporul sau. in aceasta perioada exista credinta ca aceasta institutie este la fel de veche ca si poporul insusi (F 15.45-55.37-41. 11. dupa intoarcere? Evreii s-au ocupat mai intai de reconstruirea Templului si de restaurarea cultului. ADUNAREA Originile acestui tip de adunare nu ne sunt cunoscute decat din surse literare care sunt obscure in special asupra acestui subiect. pe o plaja. Urmeaza un anumit numar de rugaciuni.

Femeile si copiii sunt adesea separati de barbati printr-o simpla bara de lemn. Daca nu este prezent nici un preot.26-32. dar acest fapt nu este atestat in alte parti. Sources Crhetiennes. o formare teologica a intregului popor si o invitatie de a trai dupa Lege. dupa fiecare verset. dar codificarea se va stabili mult mai lent. dar nu toti fac aceasta! Micul mestesugar sau taranul. Unele au banci de piatra de-a lungul peretilor. Aceste comentarii sunt in acelasi timp o proslavire si o glorificare aduse Celui Preainalt. dupa aceleasi principii. I. S-a intamplat ca aceasta prescriptie sa determine eliberarea anticipata a unui sclav evreu: fara acesta nu s-ar fi atins numarul minim! CLADIRILE In general sinagoga este o cladire rectangulara orientata catre Templu. Esentialul mobilierului se compune dintr-un dulap in care sunt pastrate cu grija sulurile Torei si ale 6 O definitie mai precisa poate fi gasita in Cahier Evangile nr. in unele cazuri. Geneza.C. care a trudit intreaga saptamana. Cerf). Orice barbat evreu adult. a aparut in 1978. Primul volum. altfel aceasta nu poate avea ioc. un alt membru al comunitatii traduce in aramaica. Acest lucru le permite sa-si propage ideile si sa-si mareasca influenta asupra poporului. Este intotdeauna un text din Torah (Pentateuhul nostru). Pentru a celebra rugaciunea comuna trebuie sa existe cei putin zece barbati adulti liberi. Fara sinagoga nu ar fi avut niciodata rolul si prestigiul pe care le au. LE DEAUT (Col. . 14. dar adeseori poate fi o parafrazare care face legatura cu alte pasaje biblice sau care introduce o intreaga teologie: este Targumul6. Nu se pune problema recitarii acestui text pe de rost (de teama ca nu cumva sa se uite vreun cuvant din textul sacru!): trebuie citit in ebraica. profetilor. are dreptul sa citeasca Torah. Orice evreu poate sa citeasca si sa comenteze. practic. Apoi slujba ia sfarsit. Textul profetic este adesea ales in functie de lectura din Torah. Lista textelor pentru fiecare sabat nu va fi fixata decat mult mai tarziu. dar cu o posibilitate de alegere inca si mai larga. Dar multi evrei nu mai stiu aceasta limba: lectorul se opreste si. Sinagogile din sec. dar nu se stie daca era la fel si in sec. scribii si fariseii sunt cei care anima aceste intalniri de rugaciune.6 face aluzie la scaunele rezervate notabililor. inafara de o binecuvantare care intervine in finalul primei parti si care ii este in mod normal rezervata. Aceasta traducere este uneori literala. presarata cu multe citate luate in afara oricarui context si inafara oricarei consideratii de ordin istoric. inainte sau dupa aceasta lectura intervine predica pe care orice evreu adult o poate face. de cele mai multe ori nu are competenta necesara pentru a vorbi si probabil ca este bucuros sa cedeze locul cuiva mai competent (carturar) sau unui personaj in trecere: poate ca acest oaspete detine o explicatie mai buna sau o prezentare diferita! Astfel. Aceasta actiune liturgica necomportand nici un element sacrificial. preotul nu detine nici un loc determinat. p. pentru femei este construita o tribuna. Desigur ca exista o anumita libertate in alegerea pasajului care urmeaza a fi citit. au peretii bogat ornamentati si solul impodobit cu mozaicuri7. Se pare ca adeseori ea consta intr-o parafrazare explicativa a textului biblic. chiar daca in apropierea sarbatorilor se cauta texte care sa vorbeasca despre solemnitatea respectiva. acesta este inlocuit de cel care prezideaza adunarea. Mt 23.Urmeaza lectura Cuvantului lui Dumnezeu. al II-lea si al III-lea d. in limba franceza exista o excelenta traducere a Targumului Pentateuhului de R. adica mai mare de doisprezece ani. Urmeaza lectura unui pasaj din profeti. se pare ca oamenii se asezau pe jos sau stateau in picioare.

130. (Vezi <poemul celor patru nopti>.i se largeau limitele. sinagoga poate avea dimensiuni foarte diferite.. <De trei ori pe an. II. sa se infatiseze toti cei de parte barbateasca inaintea Domnului Dumnezeului tau la locul pe care-l va alege El: la sarbatoarea azimelor. ne spune Deuteronomul. dupa culesul fructelor.16). eliberarea din Egipt si eliberarea (viitoare) mesianica. sarbatoarea saptamanilor se situeaza in timpul verii. cu timpul. fara a socoti durata drumului . adica fiecareia i s-a alaturat un eveniment istoric. in centrele mai importante se construiesc sali de clasa in jurul incaperii centrale. Cui apartine aceasta cladire? Se pare ca in mod normal comunitatii locale. in aceasta circumstanta ajungand sa cuprinda si satele de la periferie. in caravane care grupeaza pelerinii din unul sau mai multe sate: astfel se risca mai putin aparitia unor surprize neplacute din partea talharilor! Ar fi utopic sa ne gandim ca toti evreii participa in mod efectiv la aceste trei pelerinaje. la sfarsitul secerisului graului iar cea a Corturilor.25. Aceste sarbatori par sa fi fost la inceput celebrari legate de ritmul naturii: primavara nomazii ofera divinitatii intaii-nascuti din turmele lor (pastile) si taranii sedentari cele dintai roade ale secerisului (sarbatoarea azimelor). eliberatorul poporului sau: acestea sunt cele trei sarbatori de pelerinaj. se adunau 180000 de pelerini intr-un oras ce numara poate 25000 de locuitori. dar este foarte costisitor in timp si bani. realizarea fagaduintei de descendenta facute lui Abraham. Pastele. aceasta fiind mai tarzie in Galileea decat in Iudeea. Aceasta explica diferentele de dimensiuni si ornamentatii dintre cladiri. Toti acesti pelerini neputand fi cazati in Orasul Sfant. cu aceasta ocazie se va celebra <aniversarea> marilor evenimente fondatoare si eliberatoare ale lui Israel: crearea lumii. dupa cum vom vedea8. la sarbatoarea saptamanilor si la sarbatoarea corturilor. sa fie daruita apoi comunitatii. devine foarte repede locul de educare a copiilor si tinerilor: in multe sate aici se face scoala. I. in sec. fiecare participand la construire si intretinere. fiecare dintre aceste sarbatori dureaza o saptamana intreaga. Les institutions. pentru cei care locuiesc in Galileea Superioara. toamna. Pentru cei din Diaspora acest lucru este de negandit. Apoi. Dar ramane mereu <casa invataturii>.383-413.Aceasta cladire era utilizata la maximum si nu numai pentru oficiul de sabat. Se calatoreste pe jos. de VAUX. Astfel. aceste sarbatori au fost <istoricizate>. 8 Vezi R. p. acestea sunt momente in care poporul tine sa se adune pentru a manifesta solidaritatea ce-i uneste pe membrii sai si pentru a celebra marile interventii ale Domnului. sau ca. 10). in timpul Pastelui. dar nimeni sa nu se infatiseze inaintea fetei Domnului cu mainile goale> (Dt 16. cu atat mai mult cu cat Azimele si Corturile cad in plina perioada de recolta. Astfel. Rusaliile si Corturile.de la cateva ore la de doua ori patru zile -. pentru taranii galileeni nu este imposibil. La Ierusalim s-au descoperit ruinele sinagogii alexandrinilor care slujea la primirea pelerinilor veniti la Ierusalim si continea in acest scop un han si o instalatie de bai. 7 Vezi reproduceri in Biblia si Tara Sfanta nr. sarbatoarea cea mai frecventata este cea a Pastilor. extras din Targumul Exodului si citat in Cahier Evangile nr. SARBATOAREA PASTILOR De aceasta sarbatoare agricola a fost legata amintirea eliberarii din Egipt. De-a lungul secolelor. trei sarbatori joaca un rol important. Sarbatorile in Israel. . fiind construita de cineva. p. dar mai probabil intre 45 si 500009. Dar se poate intampla ca ea sa fie proprietatea unui individ. acestuia.

Prin intermediul unei usoare modificari de vocalizare. surprinsi . Animatia este atat de mare incat procuratorul roman. Cum in curtea israelitilor nu este suficient loc pentru a primi toata aceasta multime. tatal familiei sau cel care il inlocuieste pronunta binecuvantarile asupra cupelor de vin.11). in ceea ce priveste saptamana care urmeaza. Copiii. p. Cartea Exodului o numeste sarbatoarea secerisului (Ex 23. incheiau sarbatoarea in momentul in care altii. Jerusalem au temps de Jesus. in Templu au loc adunari de rugaciune asemanatoare cu celebrarile sinagogale. precum fariseii. RUSALIILE (PENTECOSTE) Dupa cum o indica etimologia greaca. diferitele grupuri religioase nu erau de acord cu privire la data celebrarii acestei sarbatori. pentru a asculta scribi renumiti explicand un pasaj sau altul din Lege sau dand un sfat juridic. La inceputul erei crestine. paraseste Cezareea maritima pentru a controla situatia la fata locului: el se afla in primele balcoane din fortareata Antonia (daca nu din vechiul palat al asmoneilor) pentru a vedea ce se intampla in curtea Templului si pentru a interveni in cazul celei mai mici tulburari. luat la caderea noptii pun intrebari: <De ce toate acestea? De ce aceasta noapte este diferita de celelalte nopti?> Atunci tatal explica sensul diferitelor rituri si dezvolta mai ales interventiile lui Dumnezeu pentru poporul sau. Prezenta procuratorului si a intaririlor politiei pare cu atat mai necesara cu cat cu ocazia Pastelui sau a altor sarbatori de pelerinaj in Orasul Sfant vin personalitati politice sau diplomatice: Irod Antipa (cf. dupa moda romana La aceasta masa de sarbatoare vinul nu poate lipsi: daca cineva este prea sarac pentru a-si procura Templul ii da atat cat sa-si urnele cele patru cupe reglementare. de celebrarea acesteia a fost legat Legamantul de pe Sinai. Agrippa. JEREMIAS. Apoi fiecare se intoarce la ai sai unde jupuieste animalul si il pregateste. regina din Adiabene care isi va construi mormantul la periferia Ierusalimului.de acest ospat deosebit. . I e. de acum. 9 J. exista trei <servicii se formeaza siruri in fata preotilor care au ca misiune recuperarea sangelui animalelor si purtarea acestuia la picioarele altarului in semn de ofranda catre Dumnezeu. abia o incepeau.9). informatiile ne lipsesc: sunt zile de bucurie in fata lui Dumnezeu. mereu grijuliu pentru mentinerea ordinei. Aceste intruniri populare sunt totodata favorabile loviturilor zelotilor.16) sau a saptamanilor (34. un ofiter al reginei Etiopiei (cf.in seara de 14 Nissan. In acest moment incepe masa de sarbatoare. cu lecturi in legatura directa cu sarbatoarea si mult mai lungi decat de obicei.27). familia canta psalmii de Hallel (Ps 113-118). Dt 16. astfel incat unii.22). F 8. aceasta sarbatoare incepe la 50 de zile dupa Paste (cf. in timpul acestui ospat. p. Iar Iosephus ne semnaleaza ca principalele semne prevestitoare ale revoltei iudaice din 66 avut loc tocmai cu ocazia pelerinajelor. Lc 23.7). sotia a inlaturat din casa tot ceea ce s-ar putea asemana cu painea fermentata (adica facuta cu drojdie) si a pregatit azimi fara drojdie si <ierburi amare> (diferite salate). 10 Vezi Cahier Evangile nr.23-28. unii o denumesc sarbatoarea fagaduintelor. ospatul are loc pe divane. ea devenise sarbatoarea reinnoirii Legamantului (si fara indoiala ca nu din intamplare autorul Faptelor plaseaza pogorirea Duhului in aceasta zi)10.21. 115-122. in timpul Exodului aceasta avusese loc in graba (Ex 12. in acest timp.sau prefacandu-se a fi .. se pare ca in sec.n. in timpul carora fiecare se straduieste sa consume produsul celei de-a doua zeciueli. precum esenienii sau autorul Cartii secretelor lui Enoh. capii de familie (familie in sens strict sau grup de 10-15 persoane incluzand femeile si copiii) vin la Templu cu un miel pe care urmeaza sa-l jertfeasca. intr-adevar. Multi pelerini profita de aceasta ocazie pentru a oferi jertfe de comuniune.

procesiunea in jurul altarului si aprinderea a patru mari candelabre de aur in curtea femeilor (cf. Jaubert. De notat ca teologia Scrisorii catre Evrei este construita pe acest rit (cf. insotiti de tot poporul purtand ramuri (lulav).65-66) dandu-i astfel deja o legatura deosebita cu sanctuarul. sunt din belsug completate si amplificate in literatura veche. Acesta sarbatoare este cea mai spectaculoasa dintre toate pentru a o celebra. in sfarsit. ALTE SARBATORI Alaturi de cele trei mari sarbatori de pelerinaj.37). este ziua in care este dus in mod solemn in pustiu tapul Azazel. dar pentru a evita acest lucru este tinut inchis in saptamana care precede!). o coliba din crengi in care va locui timp de o saptamana.Dt 31. In 10. in care se cere lui Dumnezeu sa stearga toate greselile poporului sau. poate pentru a cere intoarcerea ploilor. fiecare familie trebuie sa construiasca. K. care a slujit altadata drept suport pentru Chivotul Legamantului. 11 R. inchinarea sau Hanukah. 16). in imediata apropiere a Ierusalimului. Hruby constituie o foarte buna introducere . Dupa Targum.43) denota o evolutie si o apropiere de istorie: sarbatoarea trebuie sa aminteasca faptul ca Dumnezeu le-a spus fiilor lui Israel sa locuiasca in colibe dupa iesirea din Egipt. in decembrie. pana la Siloe. iar Neemia (8. p. loc al Prezentei si al ocrotirii divine.CORTURILE Pentru Iosephus este <cea mai sfanta si cea mai mare dintre solemnitatile iudaice> (Antichitati VIII.63.12). ca si in cazul celor precedente: sarbatoreste sfarsitul culesului fructelor si are toate aparentele unei sarbatori a culesului viilor. Celebrata cu 10 zile inainte Iom Kippur. Le Deaut. 1975. in sunetele sofarelor (corn lung de berbec folosit drept instrument muzical). LE DEAUT in Le Judaisme. intr-adevar colibele trebuiau sa aminteasca de norii protectori ai epopeii din desert. Existau unele rituri foarte populare. Purim sau Sortii comemoreaza eliberarea poporului povestita in cartea Esterei. Aceasta a devenit echivalentul <carnavalului>12. in fiecare dimineata. In 7.40-43 cu lectura zilei din Torah (cf. timp de 24 de ore evreii se abtin de la orice hrana si se aduna Ia Templu unde Marele Preot implineste in mod solemn ritul ispasirii pentru greselile sale si pentru cele ale poporului: este singura zi din an in care Marele Preot este obligat sa prezideze liturghia (inafara cazului in care este impur. (1M 4). aniversarea purificarii Templului dupa victoria lui Iuda Macabeul din 164 i. purtatorul tuturor pacatelor lui Israel. Nu este o zi de bucurie. libatia apei pe altar (cf.C. Beauchesne. Iosephus o numeste <sarbatoarea luminilor> (cf. Riturile. Originea ei este rurala. celebreaza. In 8.13-18) descrie o celebrare dupa ritualul din Lev 23. inainte chiar de a pune fundatiile noului Templu.10)>11.22). deja descrise in Lev 16. este o sarbatoare austera ce pregateste pentru sarbatoarea iertarii. Se celebra cu cateva zile inainte de sarbatoarea Corturilor. existau si altele precum Iom Kippur sau Ziua Ispasirilor (devenita celebra prin <razboiul de Kippur> din 1973). pe care le presupune! <Dar Leviticul (23. 100). Cahier Evangile nr. candelabre care iluminau intregul oras.4) ne spune ca repatriatii au celebrat sarbatoarea imediat dupa reconstructia altarului. cu sangele berbecului oferit ca ardere-de-tot pentru greselile ascunse ale lui si ale poporului. A. dimpotriva. Ros Hasana este sarbatoarea Anului Nou. cum ar fi procesiunea preotilor. cu bucuria si riscul betiei. inchinarea Templului lui Solomon coincide cu aceasta sarbatoare (1R 8. de tristete si post. singura zi in care patrunde in Sfanta Sfintelor pentru a depune o cadelnita si a stropi piatra. Aceasta scurta lucrare colectiva scrisa de trei specialisti R. Esdra (3.

inainte de orice activitate. meseria creau diferente. 29-107. acest aspect eliberator al sabatului este legat de eliberarea infaptuita de Dumnezeu in timpul Exodului (Dt 5. dar amandoua foarte vechi: o zi de sarbatoare saptamanala si o zi de odihna obligatorie (in textele vechi .56-58).. Originea sa este foarte complexa13. implicit. ci de pozitia acesteia in functie de constelatiile in care se afla in zori. iar timpul este daruit libertatii omului de a conduce lumea. Gen 2. carturarii. 1975.14-15. GRELOT. pentru evrei legea civila nu este altceva decat Torah. Essai Biblique sur le fetes d’Israel.11. tinzand uneori sa devina un fel de absolut ce subjuga omul.la iudaism. in Maison-Dieu nr. apoi Sema.12). dimpotriva. in aceasta trecere in revista a diferitelor categorii sociale vom incepe deci cu clerul. p.12. Sabatul joaca acelasi rol. Sabatul a fost de asemenea legat de creatie: in cea de-a saptea zi.a facut sabat (Ex 20. p. Labor et Fides. la noi. un loc mai important. toti fiind egali in fata lui.25.2-3)14. 167 p. literal. va veni o a opta zi in care Dumnezeu isi va incheia lucrarea. Nu din intamplare Musulmanii celebreaza cea de-a sasea zi. 14 in gandirea iudaica. Ex 23. Legea religioasa: cei care sunt pazitorii si interpretii ei. posesia preotiei este dovada unei origini ilustre> (Autobiografie 1. 1974.3. <La alte popoare. SOCIETATEA IUDAICA Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste poporului sau. pentru care luna calendaristica nu era legata de fazele lunii. De altfel. intalniri anuale pe care Dumnezeu le da poporului sau pentru a sfinti timpul. alte consideratii permit determinarea nobletei. Dumnezeu a incetat (sa intervina) .. Valoarea religioasa a sabatului a fost dezvoltata in doua directii. 13Excelenta punere la punct: P. in a saptea zi si-a incetat activitatea. si mai ales sclavul. Enquete sur le sabbatjuif. 34. RUGACIUNEA ZILNICA Adultii aveau datoria de a se ruga dimineata.27). evreii pe cea de-a saptea (spatiu de libertate . scrie Iosephus. prin forta imprejurarilor. MARTIN-ACHARD. 123. cultura. si seara. dar urmeaza un ritm saptamanal. Sabatul Sarbatorile lui Dumnezeu (Lev 23. 12 Pentru a cunoaste mai bine sarbatorile se poate citi R. Dumnezeu a lucrat singur timp de sase zile.aceasta zi de odihna nu este numita sabat). 21 . Isus nu va face altceva decat sa-i redea semnificatia primara atunci cand afirma: <Sabatul este pentru om si nu omul pentru sabat> (Mc 2. Ex 31. vinerea (Dumnezeu singur face totul).1). Legislatorii sacerdotali care l-au codificat in mod definitiv in timpul Exilului (Lev 23. De ce acest ritm de sapte zile? Acesta pare legat de calendarul lunar al vechilor semiti din sudul Mesopotamiei. precum si primele si ultimele din Cele Optsprezece Binecuvantari sau Smone Esre care erau in mod cert deja in uz (Vezi Cahier Evangile nr. intorsi spre Templul din Ierusalim. au deci. Au trebuit inventate institutii precum anii sabatici sau jubiliari pentru a aminti aceasta egalitate sociala deoarece. preotii si apoi scribii.4) sunt. ei recitau o rugaciune de binecuvantare.Ex 23. Una insista asupra aspectului umanitar si social: omul. bogatia. Practicarea sabatului a fost codificata din ce in ce mai strict de-a lungul timpului. trebuie sa se poata odihni.12-17) au unit doua institutii distincte initial.literal .

. intr-adevar. Dar nu este nevoie de atata lume pentru a satisface nevoile obisnuite ale cultului. pe de alta parte. iar moartea Iui era considerata ispasitoare avand in vedere ca in acesta imprejurare criminalii erau gratiati. dar cel putin il numeau pe viata.. parfumuri si alte obiecte de lux. dintre acesti 26 Mari Preoti temporari. Marele Preot a devenit treptat cheia de bolta a societatii iudaice. Lc 1. intr-un secol (din 36 i. Irod ce Mare si apoi procuratorii indrazneau sa il destituie dupa bunul lor plac: in vreme ce mai mult de un secol si jumatate (intre 200 si 36 i. 25 provin din patru familii. pana in 67 d. cei sapte supraveghetori ai Templului.C. tot acest comert apartine familiei Marelui Preot sau este incredintat unor mari comercianti care se folosesc de <ciubucuri> pentru a castiga piata. Sau se foloseste de intrigi. duminica (afirmatia ca Dumnezeu a inceput deja sa-si incheie lucrarea prin Mesia.) au fost douazeci si sase! Altfel spus. El raspunde de Lege si de Templu si este din oficiu conducatorul Sinedriului. Doar in timpul marilor sarbatori de pelerinaj sunt de serviciu in acelasi timp toate clasele: fiecare preot isi exercita deci functia la Templu timp de cinci saptamani pe an. Marele Preot se bucura de o mare demnitate. Isus). PREOTII In numar de aproximativ 7000. Seleucizii si apoi pompeii si-au permis sa numeasca un Mare Preot atunci cand locul acestuia era vacant.C.) nu au fost decat treisprezece Mari Preoti. ceea ce atrage dupa sine o situatie financiara confortabila: in fiecare seara. Toate aceste posturi sunt ocupate de membrii familiei sau de prietenii Marelui Preot. ). iar restul timpului nu are nimic de facut. mai ales ca acesta este din ce in ce mai supus puterii romane. Datorita functiilor sale. ceea ce scoate in evidenta puterea politica si economica a acestor familii si intrigile dintre ele! Acestea formau osatura partidului saduceilor (vezi p. este cel dintai care ‚isi alege partea din ofrandele oferite Templului si destinate preotilor. Marele Preot trebuia sa se faca placut printului.9). responsabili de toata intretinerea si cei trei trezorieri. preotii sunt insarcinati sa ofere jertfele la Templu si sa intretina partea centrala. p. pentru a-si pastra locul. pentru ispasire (cf. Pentru el Templul este de asemenea o sursa de venituri. Marele Preot este ajutat in functiile sale de catre un anumit numar de functionari numiti conducatorii preotilor. conducatorii celor douazeci si patru de sectiuni saptamanale. Ei sunt deci impartiti in 24 de clase sau echipe slujind fiecare cate o saptamana. Or. ). exceptand faptul ca uneori . singurele vrednice de Domnul. deoarece nu mai exista rege. El este singurul care poate sa se roage si sa ispaseasca pentru intregul popor. iar crestinii pe cea de-a opta. sau chiar de crima.daruit omului pentru a actiona). Totusi. Comandantul Templului. Cum aceste mijloace nu sunt intotdeauna de ajuns Marelui Preot si familiei lui. pelerinii sunt practic obligati sa cumpere victimele chiar din Templu. merge in ferme pentru a fura zeciuiala care le este de asemenea destinata. Ne indoim ca acest comportament favoriza popularitatea Marelui Preot. se cumpara mult lemn pretios. santaj. pe rand. singurul care poate sa intre o data pe an in inima Templului.. in fiecare dimineata din aceasta saptamana se trageau la sorti cei care urmau sa joace un rol deosebit in cult (cf. era un centru comercial foarte important: datorita regulilor de puritate in vigoare pentru animalele care vor fi oferite ca jertfa. in Sfanta Sfintelor. uneori acesta mai utilizeaza si altele: isi insuseste cu forta pieile animalelor sacrificate care ar fi trebuit sa revina celorlalti preoti. responsabil al cultului si al politiei in sanctuar si care il inlocuieste pe Marele Preot in caz de nevoie.C.C. Clerul IN VARFUL IERARHIEI: MARELE PREOT Odata cu intoarcerea din Exil din 538 i.

p. precum preotii.. Acest cler este sarac. erau necesare doua sedinte la un interval de 24 de ore. meseriile cele mai variate. nu prea vedem cum ar fi putut s-o achite micii agricultori zdrobiti de fisc sau zilierii. pentru a putea pronunta o condamnare la moarte. cu cinci saptamani anuale de serviciu. Este alcatuit din 71 de membru: batranii. atat prin venituri. Irod cel Mare ii va limita puterile. Veniturile sale sunt constituite din doua elemente: partea luata din jertfe (timp de cinci saptamani pe an) si zeciuiala. fara a se ajunge la o concluzie. in cele din urma controleaza intreaga viata religioasa. macelari (meserie pe care o practica toti in timpul cultului).18. nu se stie prea bine cand. in orice caz. preotii trebuie sa-si gaseasca o meserie: ei sunt tamplari. preotii saducei si. inafara serviciului lor. cat si prin conditiile de munca si de viata.25). S-a discutat mult.3. adesea nu mai instruiti decat acesta. conducatorul suprem al poporului si conducatorul acestui sfat. pentru a se sti daca. LEVITII Levitii sunt adevarati sub-proletari ai Templului. din ce in ce mai frecvent. SINEDRIUL Marele Sinedriu (din grecescul synedrion. taietori de piatra (Irod cel Mare a trimis o mie dintre ei pentru formare profesionala accelerata inainte de marirea Templului).. comercianti. A fost instituit in timpul lui Ioan Hircan (134-104). in intreaga Palestina existau mici sinedrii alcatuite din trei membrii. judeca delictele impotriva Legii. Foarte apropiati de poporul de rand. In Templu ei sunt imparati in doua grupuri: leviti muzicanti care sunt asezati intre curtea levitilor si cea a preotilor si anima liturghiile prin cantul si instrumentele lor si levitii portari . atunci cand se judeca un caz care cere prezenta unui preot (vezi Cahier Evangile nr. fizic si mental. Ei sunt in numar de aproximativ 10000 impartiti la randul lor in 24 de clase. de multa vreme. unul fiind judecatorul (Mt 5. dar va fi o institutie total diferita in ceea ce priveste competenta si spiritul sau. In momentul razboiului iudaic se pare ca multi vor face cauza comuna cu zelotii: sperau ca plecarea romanilor le va aduce un mic venit si un statut social. in vremea lui Isus. acesta se va reconstitui la Iamnia. Ca si in cetatile elenistice. Unii fac studii si devin scribi. Dar veniturile pentru acest serviciu par inexistente: ei nu au avut niciodata dreptul la partea oprita din jertfe iar zeciuiala care altadata le era rezervata (Num 18. cu doua conditii: ca sotia sa fie o evreica adevarata si nu o bastarda.C. In 18.12). 41). Aceasta preotie este ereditara. in beneficiul preotilor. iar primele atestari din timpul domniei lui Antioh al III-lea (223-187). Dar. se transmite fiilor. Sinedriul avea puterea de a condamna la moarte. El dispunea de o garda (cf. unii evrei uitau sa o plateasca si. este vorba despre un sfat care il asista pe Marelel Preot. scribi farisei.8-32) le-a fost confiscata. Este probabil ca nici cei marginalizati din cauza meseriei lor dispretuite sa nu se grabeasca sa ofere 10% din veniturile lor! Astfel. fixeaza doctrina si.poate juca rolul de consilier la tribunalul de langa domiciliul sau. iar fiul sa fie normal. dar sub ocupatia romana puterea i-a fost restituita si chiar largita. marii preoti depusi. Fiind curte de justitie. Dupa catastrofa din 70 d. de altfel. ei ii impartasesc ideile. acestia practica. pentru a supravietui. sedere impreuna) este instanta suprema a lui Israel Originile lui provin in mod cert din epoca persana.

Aceste doua grupuri sunt riguros despartite deoarece. cel care ar indeplini munca unui alt grup ar fi pasibil de moarte! in perioada care ne intereseaza fiecare din grupuri incepe sa ceara o promovare sociala. printr-o derogare exceptionala. baietii din acesta aristocratie se pot alatura levitilor muzicanti pentru a acompania slujbele: in acest moment ei se afla intre curtea levitilor si cea a preotilor. impozitul devine sursa de venituri suplimentare pentru administratori. adica cu Templul si conducatorii acestuia. Foarte legata de privilegiile sale.. ei aduna faramele: familiile cele mai bogate si mai ales cele mai vechi pastreaza cu gelozie privilegiul de a oferi. asigura paza si protectia in sanctuar. Poporul Preotii si levitii formeaza unul din cele douasprezece triburi ale lui Israel. b aristocratie redusa ca numar.C. apropiata atat de marii preoti cat si de Roma. Pe noi ne intereseaza acum acestia din urma: ei formeaza aristocratia laica a lui Israel. in timp ce portarii vor putea invata imnurile ca si muzicantii. apoi de santaj si eventual i se confisca proprietatea! In caz de opozitie in fata puterii se risca chiar viata: Irod a ucis 45 de notabili care se asociasera impotriva lui inainte de urcarea sa pe tron. Celelalte triburi . acela care este consacrat lui Dumnezeu. acesti consilieri sunt excelenti administratori ai impozitelor indirecte: averea proprie reprezinta garantia ca oricum impozitul va intra in vistieriile imperiului. dar foarte bogata datorita marilor proprietati (care totusi nu sunt comparabile cu latifundiile romane) sau comertului. in anumite zile. in principiu. lemnul necesar sacrificiilor si in primul rand. trei dintre acesti batrani se lauda ca sunt capabili sa aprovizioneze singuri Ierusalimul cu grau. timp de 21 de ani. aceasta practica nu este necunoscuta romanilor. de partea saduceilor. lucru care va reusi in 64 d. Pentru Roma. pe cand in mod normal ar fi trebuit sa ramana in curtea femeilor. ulei. . in schimb. marii preoti. Notabilul care refuza acest serviciu devine mai intai obiect al unor presiuni amicale. dupa toate marturiile. partidul irodienilor face si el parte din acest grup. bine administrat. Acesti mari proprietari si comercianti au in mod necesar legaturi cu principala piata. controleaza accesul in diferitele cercuri ale sanctuarului.: muzicantii vor avea dreptul la haina distinctiva a preotilor.sau ceea ce mai ramane din ele . asa cum se intampla si cu termenul de ales sub pana ziaristilor de azi. BATRANII Cuvantul batran acopera situatii foarte diferite. sare si lemn. aceasta oligarhie este. Nu exista aproape nici un raport intre conducatorii unui sat care traiesc ca toti ceilalti si micul grup de batrani care fac parte din Sinedriul de la Ierusalim. Se pare ca in Galileea.care intretin si curata Templul (inafara de curtea preotilor). foarte diversificat din punct de vedere social. dar adeseori se multumesc sa exileze si sa confiste bunurile! Acesti batrani in zadar au avere si sunt <primii in demnitate> caci Ie lipseste totusi un lucru ce reprezinta culmea slavei in Palestina: accesul in Templu care este rezervat fiilor lui Levi. vin.formeaza ansamblul poporului. Aceasta promovare acordata de Agrippa al II-lea care dorea sa diminueze importanta preotilor este rau primita de poporul ostil oricarei schimbari. in 66 d. Au de asemenea legaturi si cu puterea romana care stie sa si-i apropie dandu-le posturi de consilieri si deci o anumita putere. orz.C. Datorita imposibilitatii de a cumpara preotia.

imbracaminte sau parfumuri si obiecte de lux. Chiar daca nu toti evreii se conformeaza acestei reguli (vezi p. acest lucru este determinat de ratiuni istorice: pe la 150 i. pastorul este considerat hot. iar turma pentru ca merge prea des pe pasunile altora medicul practica o medicina de clasa. tesatorul este atat de mincinos incat nu este admis sa depuna marturie. cel putin de trei ori pentru smochine! POPORUL Cu cat coborim mai mult in ierarhia sociala. In ludeea si Samaria se pare ca domeniile sunt mici. tabacarul <pute> atat de tare incat isi pierde intreaga demnitate pana acolo incat sotia se poate desparti de el atunci cand doreste (unul din rarele cazuri in care sotul poate fi constrans la divort). cum nu sunt admisi nici femeia sau sclavul.17-18). transportul si vanzarea marfurilor necesare. Mestesugarii. fie. net favorizati in raport cu confratii lor din provincie. ca muncitor agricol intr-o exploatare mare sau medie. restaurante. Lista meseriilor rele este atat de lunga incat ne lasa impresia ca ramane prea putin loc pentru meseriile bine vazute15. intr-o maniera mai stabila. in mod global. dar cand Ioan Hircan a recucerit Galileea. toti evreii fugisera din aceasta provincie (1 M 5. acesti pagani au fost nevoiti sa se converteasca sau sa plece. sau mai exact cei care lucrau pe cont propriu inafara unei exploatari agricole. ceilalti copii devenind muncitori sau expatriindu-se. Dupa izvoarele rabinice vechi.45). Cele cateva informatii pe care le avem asupra situatiei lor financiare sunt mai degraba de domeniul legendei decat al realitatii. bucurandu-se inaintea lui Dumnezeu (Dt 12. In Galileea.. fie cu ziua . Exista de asemenea si toate meseriile legate de primirea si gazduirea pelerinilor: pensiuni. Muncitorii si zilierii: cel care a avut o recolta proasta sau si-a condus rau afacerea sau a fost depasit de concurent si astfel si-a pierdut independenta. paganii recuperasera terenurile marindu-si domeniile. neglijandu-i pe cei saraci si fara bani. fie ca vin din Palestina ori din alte regiuni. dar nu poate sluji pentru ofrande si sacrificii: de remarcat norocul negustorilor din capitala. fabricantii de parfumuri. croitorii.CLASA DE MIJLOC Detinem putine informatii referitoare la aceasta clasa sociala alcatuita din comercianti si mestesugari. ). Este sigur ca mare parte din aceste meserii sunt foarte prost vazute. Desigur ca teoretic aceasta zeciuiala poate fi adusa in natura pentru a fi consumata la Ierusalim.dar in acest caz va avea o situatie extrem de precara -. este constrans sa intre in serviciul unui patron. Mestesugarii care lucreaza direct pentru acesta.. chiar dispretuite. el pentru hrana proprie.23. de asemenea poate lucra intr-o intreprindere de transport sau la un mare mestesugar. de tip familial. Aceasta suma trebuie cheltuita pentru hrana. sunt foarte bine platiti. cu atat si informatiile precise sunt mai rare: in intreaga literatura a lumii se vorbeste putin despre cei mici! Putem totusi deosebi cateva grupe Micii proprietari de pamanturi se multumesc foarte adesea sa consume din propriile produse sau sa faca putin troc pentru ceea ce le lipseste: acest lucru evita taxele de piata. Adesea doar intaiul nascut poate prelua ferma. domeniile par a fi mai importante. prosperitatea lor depinde de Templu. ne sunt foarte putin cunoscuti. brutarii. Unii se specializeaza in bibelouri pentru pelerini sau in obiectele de lux cele mai diferite.C. care sunt folosite in timpul sarbatorilor. La Ierusalim consumul trebuie sa fi fost foarte ridicat deoarece fiecare evreu era obligat prin Lege sa cheltuiasca aici cea de-a doua zeciuiala. ne putem gandi ca pelerinii tin sa se achite. sa intre ca servitor la un . dar acest lucru este atat de complicat incat oamenii prefera sa-si vanda produsele proprii si sa vina in Orasul Sfant cu bani pentru a cumpara lucrurile necesare sau dorite cu o considerabila diferenta de pret: in oras preturile sunt mult mai ridicate decat la tara.

Tot acest popor de jos formeaza partea importanta a lui Israel. Barbatul este sclav pentru o durata maxima de sase ani (vezi anul sabatic). o parte din cea de-a doua zeciuiala poate sluji drept pomana. in timp ce acest lucru este posibil la romani. care isi vinde forta de munca pentru sase ani. sigur de slujba sa.C. dar familia unui evreu vandut unui pagan are datoria stricta de a-l rascumpara. ceea ce suprima imediat sclavia. Stapanul il cumpara pentru o suma ce variaza intre l si 10 mine (de la 100 la 1000 de zile de salariu). este de crezut ca hotii formau un grup in continua crestere in anii 60 d. Stapanul poate trata acest sclav dupa bunul sau plac si ii . hoti sau sclavi. a accidentelor sau a bolilor. in ceea ce priveste hrana. fie de-a lungul drumurilor unde-i va jefui pe calatorii imprudenti. sclavul evreu seamana mai mult cu un muncitor respectat. Desi termenul de bandit ii cuprinde atat pe hoti.. Hotul care este prins si nu poate rambursa obiectele furate sau evreul care a luat cu imprumut si nu poate plati este nevoit sa-si piarda libertatea devenind sclav. Pot deveni sclavi doar barbatul israelit adult si fata mai mica de 12 ani. este obligat sa intretina familia sclavului. munca este cinstita pentru ea insasi deoarece reprezinta participarea la lucrarea creatoare a lui Dumnezeu. de exemplu: sa spele picioarele stapanului. Sclavii evrei.. fie la Ierusalim. oamenii trebuie sa traiasca si. si. drept urmare a unor proaste afaceri.. sa se angajeze pe unul din marile santiere de constructii . dar poate. Pana la urma.. nu mai este liber. Deja pe la anii 35 i. dar nu fiul sau sotia. Fiica este eliberata la 12 ani daca nu este luata in casatorie de catre stapan. Sclavul pagan poate deveni de asemenea proprietatea unui evreu. profitand de instabilitatea politica. Dar omul isi poate incerca norocul si ca hot. ei devin cersetori. in mod normal mai dure. muncitori cu venituri marunte. intr-adevar. sa-l dezbrace inainte de baie sau Chiar sa-i duca apa de toaleta la baia publica. mai ales. sa ajunga incapabili de munca: mai mult sau mai putin exclusi din comunitate. Totusi. poporul pamantului cei inculti. care. o mare parte din scribi practica aceste meserii umile. Cersetorii stau de preferinta la Ierusalim unde pelerinii sunt mai generosi. Este in proprietatea totala a stapanului: deci nu poate poseda nimic si tot ceea ce ar putea gasi sau primi ca despagubire pentru o accidentare apartine stapanului: se afla in imposibilitatea de a strange bani pentru a se rascumpara.notabil sau la curte sau. cat si pe zeloti. el trebuie sa fie tratat la fel cu stapanul. NEVOIASII Din pacate se intampla de asemenea ca unii oameni. stapanul pagan are alte principii. iar poporul este principalul sprijin al fariseilor deoarece el resimte in modul cel mai dureros greutatea ocupatiei romane: sufera cu rabdare asteptand interventia eliberatoare a lui Dumnezeu. sa se rascumpere atunci cand vrea. opera foarte meritorie in fata Domnului. muncile prea umilitoare ii sunt interzise. Desigur. adica toti aceia care sunt atinsi de o boala de piele si sunt considerati impuri.C. Printre acestia se gasesc foarte multi <leprosi>. Sclavul evreu este juridic egal cu fiul major al stapanului. in cele din urma. in plus. ci convingerea scribilor ca numai studiul Legii conteaza: tot ce distrage este nefast. de obicei valoreaza 20. daca mosteneste sau descopera o comoara. locuinta si imbracamintea. 15 Nu trebuie sa vedem aici conceptia greco-romana conform careia orice munca manuala este servila. Evident. aceasta nu are valoare decat daca stapanul insusi este evreu. dispretuiti de casta carturarilor si fariseilor si numit: ham ha’aret. acesti hoti il deranjau atat de tare pe Irod incat acesta a pornit un adevarat razboi impotriva lor. dar atunci statutul sau este cu totul diferit: este cumparat pentru intreaga viata platindu-se pana la 100 de mine. in functie de calitatile sale.

si uciderea voluntara a sclavului care este considerata drept crima si urmarita ca atare. dar avand o greutate sociala considerabila.). din motive de puritate rituala. dar ele nu trebuie identificate: exista scribi saducei si scribi independenti. daca nu mai mult decat ereditatea.poate cere tot ce vrea.. pelerinaje. Daca preotului i se cere mai ales sa ofere sacrificii Domnului (am putea spune. scribii ar putea fi plasati dupa batrani. Singura mare achizitie obtinuta prin circumcizie este dreptul la odihna sabatica pe care stapanul este tinut sa o acorde16. in acelasi timp. Scribii farisei vor merge si mai departe: straduindu-se sa extinda asupra intregului popor regulile de puritate care initial erau rezervate preotilor in functie. ii plaseaza mai degraba de partea fariseilor care sunt fericiti sa gaseasca in ei oameni siguri din punct de vedere doctrinar. caci sclavul este dispensat de toate actele religioase care au loc intr-un moment precis al zilei sau al anului (rugaciunea la rasaritul soarelui. singurele limite ale acestei puteri sunt anumite mutilari aplicate sclavului. (Titlul de profet atribuit lui Ioan Botezatorul sau lui Isus arata ca pentru evreii secolului I incepuse era mesianica). Aceasta circumcidere nu il asimileaza unui sclav evreu: ea ii suprima numai impuritatea fundamentala. care atrag dupa sine eliberarea imediata. O data intrati in Sinedriu. ei scapa unei clasificari sociale precise. Exista deci relatii stranse intre aceste doua grupuri. Dar dat fiind faptul ca acestia sunt recrutati atat din randul preotilor sau al batranilor. mai profunda a credintei in Dumnezeu sau pentru a trai mereu mai bine dupa vointa lui. De acum inainte. familie bagata sau saraca). Cercetarile lor. intr-adevar.. De altfel. pentru a-si circumcide sclavul (si este neaparat necesar ca acesta sa accepte!) sau sa-l vanda unui pagan. datorita acestei competente si circumstantelor politice (vezi p. cat si din cel al muncitorilor cu ziua. intr-o societate iudaica in care intreg edificiul social pare intepenit. SCRIBII (CARTURARII) Nu foarte numerosi. incetul cu incetul isi vor impune de aici propriile conceptii in fata intregului Israel si a saduceilor. ) si de toate poruncile pozitive (<Trebuie sa. I ei au devenit numerosi in Sinedriu. precum rugaciunea dupa masa. un pagan nu poate locui impreuna cu un evreu pios si mai ales nu-i poate pregati mesele sau servi la masa: stapanul are deci un an. Acesti scribi sunt in primul rand specialisti ai legii. Cunostintele lor scripturistice si competenta lor juridica fac din scribi niste personaje indispensabile din diversele sfaturi si tribunale: fara ei ar fi imposibila dezlegarea echitabila a cazurilor dificile. determinat prin nastere (preot sau nu.>). evreu pur sau bastard. se asteapta de asemenea de la el sa fie un indrumator spiritual pentru interiorizarea din ce in ce 16 in acest contex s-ar putea citi In 13. incepand de la cumparare. anumite reguli care nu impiedica munca. calitatile personale valoreaza la fel. Scribul este recunoscut ca fiu spiritual si. ca urmas al vechilor profeti pe care Dumnezeu nu ii mai trimite: exista convingerea ca timpul profetilor a incetat pana la venirea Profetului mesianic al timpurilor de pe urma. scribului i se cere sa explice si sa actualizeze Legea in functie de noile timpuri si de problemele concrete care apar. caci toate aceste precepte ar impiedica utilizarea lui. scribii sunt dovada ca o promovare sociala este posibila: Hillel incepuse ca cersetor inainte de a deveni unul din personajele cele mai celebre ale lui Israel. in mare parte sunt laici. ei suscita o mare speranta . conditiile de munca si de viata raman aceleasi. Totusi. altii au sange amestecat: aceasta nu ii impiedica sa aiba o cariera prestigioasa si sa comande chiar regilor. sunt obligatorii. in sec. Dimpotriva. sa fie un bun macelar in Templu). bazate pe o credinta profunda care anima o intreaga viata morala. inclusiv pe plan liturgic.

o cunoastere perfecta a Legii si a tuturor traditiilor orale.in acest domeniu ca si in altele . incepe o conversatie pentru a cere o informatie. trebuie sa i se raspunda cel mai scurt cu putinta. rezervate catorva studenti siguri. meseria lui este umila. Se pare ca antifeminismul ar fi 17 Nu trebuie sa judecam cele o mie si una de prescriptii rabinice potrivit mentalitatii omului modern: avem impresia ca ele inlantuiau.. Dupa catastrofa din 70 d. contract si raporturi sexuale. dar onorariile lui nu sunt aceleasi! Caci.C. dar puteau fi un mijloc de eliberare. <Femeia se cumpara cu bani. apartine doar secolului al II-lea sau deja celui dintai. onorariile sunt pe masura insa aceasta nu exclude micile cadouri care sfarsesc prin a aduce scribilor batrani si renumiti un mod de viata ridicat. Toata aceasta miscare se impamanteneste. Insistand asupra relatiei launtrice cu Dumnezeu si asupra unei vieti in conformitate cu credinta mai mult decat asupra cultului propriu-zis. Sclavul pagan se cumpara cu bani contract si luare in posesie. scribii pregatesc Israelul mai ales pentru disparitia Templului si a preotiei. al II-lea ea este obligatorie si se confera la varsta de 40 de ani. Este deci periculos . daca este constransa sa iasa. semn al demnitatii dobandite.inlauntrul maselor: si ele pot fi aproape de Dumnezeu si deci sa aiba putere(a)17. era mult mai putin accentuat si este cunoscut succesul repurtat de farisei in mediile feminine in sec. crescut pe parcursul celui de-al doilea secol al erei noastre in iudaism. trebuie sa pastreze anonimatul cel mai complet. Este poate necesara si o <hirotonire>? in sec. intr-adevar.. de exemplu. Femeia Nu este usor de precizat statutul femeii in vremea lui Cristos. iar fecunditatea ei este extrem de importanta inca din perioada evanghelica. altfel nu trebuie sa i se vorbeasca . nu este supusa decat preceptelor negative sau generale ale Legii si nu celor care sunt legate de uri timp precis: altfel. iar preotia cedeaza locul rabinismului. „are dreptul la un vesmant special. este normal ca oamenii sa se opreasca din lucru si sa se intoarca sa-l salute! Astfel. Atunci cand cineva este in mod oficial scrib sau invatator al Legii. daca nu mai mult. Daca. nici de ceea ce ar gasi.sa extrapolam informatiile pe care le avem si sa spunem cu certitudine daca femeia. sa se ocupe de copii si de menaj si sa toarca lana in Iudeea sau inul in Galileea: textele prevad cantitatea minima pe care trebuie sa o toarca sau sa o teasa pe saptamana. pe perioada in care serviciile sale sur folosite. ca si in crestinism. in general. dintre care unele sunt ezoterice. o invata prostitutia!> Locul femeii este acasa. scribul este cinstit la fel ca si Marele Preot.Nu!> Acesta definitie prezinta bine pozitia femeii: ca si sclavul. de unde si portul valului. Ea nu trebuie sa faca nimic inafara casei si. Exista deci vreo diferenta intre cumpararea unei femei si cea a unui sclav? . la fel cum Dumnezeu a daruit Legea lui in mod gratuit fiilor lui Israel. parintii sunt sfatuiti cu insistenta sa nu o invete prea multe. recunoscuta de ceilalti scribi. si scribul trebuie sa imparta gratuit invatatura si sfaturile sale. inainte de aceasta data. Trebuie totusi sa poata trai: i se da deci o retributie egala cu ceea ce ar fi castigat practicand meseria sa obisnuita. caci <acela care o invata Torah pe fiica sa. este necesara si o judecata dreapta. Si cum. asa cum o prezentam aici. multe informatii ne sunt transmise prin textele rabinice posterioare. ea depinde de stapanul-sot si foloseste Ia indeplinirea tuturor nevoilor lui. se bucura de intaietate in aproape toate adunarile si de un salut respectuos din partea tuturor: atunci cand un scrib trece pe strada. cum s-ar mai putea ocupa de copii si de indatoririle de menaj? Daca nu ii este interzis sa se intereseze de Lege si de traditie. ei devin in mod natural conducatorii poporului ales. cantitate diminuata in cazul alaptarii unui copil mai mic de doi ani. constata un rabin. I. Dar nu este scrib oricine doreste: sunt necesare studii indelungate. ea nu poate profita nici de veniturile de pe urma muncii ei.

Apoi mama sau tatal ii dadeau numele. dar oricate femei ar fi. Baiatul era circumcis la opt zile dupa nastere. fapt care ii confera unele drepturi. fie concubine. La sinagoga. Ea are dreptul Ia un minimum vital: sotul ei este obligat sa-i dea cele necesare pentru hrana. uneori doi sau trei ani. ea nu poate fi admisa ca martor si cu atat mai putin ca judecator. Ea a devenit semnul apartenentei la Dumnezeu si la poporul sau. 2. Dar taiereaimprejur a dobandit o semnificatie deplina abia in timpul Exilului babilonic. obiceiul de a astepta cea de-a opta zi nu este atestat inainte de Noul Testament (Lc 1. ea nu poate fi repudiata oricum: contractul de casatorie este totodata o frana pusa violentei barbatului si o garantie pentru femeie. el trebuia <rascumparat>. in mod sigur.2). fie sotii ca si ea. Copilul si educatia Atat Vechiul Testament cat si literatura iudaica veche arata ca un copil este absolut esential pentru evrei: el este garantia ca poporul ales va continua sa existe. Ea trebuie in plus sa accepte ca sotul ei sa-si imparta afectiunea cu alte femei. Iubirea conjugala este departe de a nu fi apreciata si este in stare sa transforme toate legile. Era practicata in casa de catre tata sau de catre un specialist. vechii evrei au imprumutat acest rit de initiere la casatorie de la semiti. astfel incat in fata oricarei critici sau motiv de a se feri de femeie din literatura veche putem aseza o lauda diametral opusa. NASTEREA SI RITURILE EI Nasterea avea loc acasa18. in fata unui tribunal. isi are propriul ei loc. Sa notam totusi ca poligamia este foarte rara si aceasta in primul rand din motive economice. semnul perenitatii Legamantului si deci dovada binecuvantarii divine: a nu avea copii este un adevarat blestem (de care numai femeia este responsabila!) Trebuie deci ca o familie sa aiba cat mai multi copii cu putinta. in momentul in care nu mai aveau aproape nici un mijloc de a-si afirma caracterul propriu. imbracaminte si bani de buzunar. dupa o ancheta. In sfarsit. daca nu sunt zece barbati adulti. este imposibila celebrarea oficiului. Noul nascut era spalat. Ea are de asemeni dreptul la demnitatea personala: daca ajunge sclava. Aceasta este situatia juridica ce reiese din textele vechi. faptul ca familiile iudaice traiesc alaturi de familii pagane de mentalitate greco-romana in care femeia are un cu totul alt statut este imposibil sa nu suscite probleme sau influente.59. el trebuie sa-i procure medicamentele necesare. De aceea.21). din posibilitatea de a avea sau nu slujitori sau slujnice.nici macar pentru a o saluta. frecat cu sare si invelit in scutece. in lipsa carora ea poate face plangere inaintea unui tribunal care. Mama isi alapta copilul luni intregi. se facea in decursul lunii ce urma nasterii platindu-se 5 siclii de argint (Num 18. atunci cand s-au instalat in Canaan. Nu era prescris nici un loc anume pentru aceasta rascumparare. in sfarsit. iar altele facand negustorie. iar familiile numeroase sunt mult laudate. Orice baiat intai-nascut apartine Domnului (Ex 13. Dar si femeia este fiica lui Israel. cu ajutorul unei moase. daca este bolnava. va constrange eventual sotul la divort. fie chiar sclave. . sotul trebuie sa faca totul pentru a o elibera. dar de fapt realitatea nu este asa de sumbra. el nu-i poate impune angajamente contrare demnitatii si nu o poate obliga la prostitutie.15-16). in anumite orase. mai ales la tara pot fi vazute femei ajutandu-si barbatii la munca campului. Sa nu uitam nici diferentele care provin din situatia sociala.

Educatia nu vizeaza numai invatarea unei meserii. asonanta. iar invatatorul Ie comenteaza pentru ca elevul sa sfarseasca prin a le memora. Biblia este cartea completa care cuprinde totul si este inutil sa se caute in alte parti ne spun rabinii celui de-al doilea secol al erei noastre. dimpotriva. Maria se retrage in singurul loc in care la tarani este liniste. daca a nascut o fata.7). fetele dobandind totusi o formare gratie comentariilor din timpul slujbei sinagogale. Dupa o traditie iudaica. situatia se schimba dupa sex: fiica ramane cu mama iar fiul este luat in grija de tata. Autorul arata ca acest tip de educatie era inca practicat in anumite medii evreiesti de la inceputul secolul nostru si ne vom putea da seama. dar in afara de acestea.C. Lc 11. de obicei. Citind textul biblic se invata totul: calculul este invatat cu ajutorul duratelor vietilor Patriarhilor. si 80 de zile. stiintele pornind de la o minune sau un fenomen. mama trebuia sa se purifice (Lev 12. Va-t’en!. cu atat este mai bine. pentru fiica si. abia dupa 63 d. Fiul. Dar aici este o mare diferenta intre fete si baieti Primele trebuie in mod evident sa cunoasca toate poruncile negative: <Sa nu faci. ci consta mai ales in invatarea de catre copii a Torei.. daca a nascut un baiat.Dupa 40 de zile. unii insa situeaza instituirea invatamantului public pe la 130 i. Si acesta este rolul parintilor. . Dupa aceasta varsta. antiteza. faptul ca. mama este singura care se ocupa de copil. geografia studiind razboaiele lui Israel. pentru fiu. pentru a-si aduce copilul pe lume. cu cat sunt invatate mai putin. De la patru ani. dar pentru aceasta trebuie asteptata varsta de sase ani. Notiunea de <impuritate din Levitic este apropiata de cea de <tabu> iar <purificarea> se aseamana cu un fel de <desacralizare>. meseria tatalui.> si cele referitoare la conditia lor.. Deoarece nu multi tati pot face ei insisi acest lucru. Se poate intampla ca un baiat sa fie trimis in ucenicie la altcineva sau ca fata sa fie vanduta ca sclava.femeie de serviciuviitoare sotie.2-7). 1973. dar aceasta nu inseamna ca este rasfatat. trebuie sa stie cat mai mult cu putinta pentru a cunoaste cat mai bine Legea si a-l slavi pe Domnul. TULMAN. in staul. in care toata lumea locuia in aceeasi camera (cf. 464 p. pentru copiii mai mari de 6-7 ani. despre care evangheliile ne ofera nenumarate exemple: paralelism. Marele Preot a hotarit sa fondeze in fiecare sat cate o scoala gratuita 18 in casutele din Palestina. este fara indoiala un lucru obisnuit. EDUCATIA Copilul este iubit de familie.C. este de presupus c nasterea nu avea loc in camera comuna. in aceste scoli baza invatamantului sunt Scripturile: acestea sunt repetate. toate textele preconizeaza o educatie prin mijloace dure pentru <dresarea> unui salbatic incapabil de intelepciune sau de respect pentru Lege: exista convingerea ca aceasta intelepciune intra mai usor cu lovituri de bata! in timpul primilor ani. observand din interior. Aceasta purificare nu are nici o legatura cu impuritatea morala (in intelesul actual al cuvantului) pe care mama ar fi dobandit-o. care este mentalitatea iudaica. Stock. cel putin spre a pregati lectori pentru sinagoga20. Pentru unul ca si pentru celalalt incepe in acest moment ucenicia: meseria de bucatareasa . Trebuie sa stie sa citeasca textul sacru si sa fie in stare sa-l interpreteze. s-au inventat scoli doar pentru baieti. tatal nu mai este obligat juridic sa-si hraneasca copiii: ei trebuie sa fie in stare sa se descurce singuri19. Se utilizeaza procedeele mnemotehnice ale epocii. 19 in acest sens ar fi de citit pasionanta autobiografie a lui D. Dimpotriva.

in ceea ce priveste profesorul. Sunt oare unele din ele vechi? Sa exemplificam. Cu mult inainte de vremea lui Cristos. doar fiii familiilor instarite puteau primi aceasta invatatura. acesta se revolta si parasea scoala>. 20 Vezi R. in acest moment va fi desemnat ca bar-mitva sau fiul poruncii). al II-lea al erei noastre. Se considera ca trebuie sa se casatoreasca intre 16 si 22 de ani. de VAUX. Studiul limbii grecesti. se uita ca tinerii de aceasta varsta sunt in mod normal pe deplin inserati in lumea muncii si ca. in miscarea scribilor de orientare fariseica existau doua curente: unul mai rigorist si celalalt mai laxist in materie de puritate rituala. Mai tarziu. Dar acest lucru pune probleme caci scoala se desfasoara din zori si pana la apusul soarelui: tinerii trebuie sa mearga pana acolo sau sa plateasca o gazda. invatamantul superior este centrat pe discutie si argumentare intre studenti in legatura cu diferite interpretari ale textului biblic. nici noaptea>. exista cu siguranta o preocupare pentru pregatirea unor oameni capabili sa faca lectura si predica in sinagoga. in acest moment trebuie sa se faca o distinctie intre baiat si fata. in vreme ce responsabilii lui Israel se ingrijeau mereu ca toti. invatamantul superior este organizat cel dintai.C. in capitalele de regiuni se instituie un fel de scoli unde sunt obligati sa mearga toti tinerii intre 16 si 18 ani. pe cand scoala lui Hillel se multumea cu 30 de zile. nu se va mai pune problema studiului filosofiei care ii perverteste pe tineri. este acceptat pana in sec. intaiul Datator al Legii. Pe de alta parte. Nu avem informatii privitoare la scolarizare inainte de distrugerea celui de-al doilea Templu (70 d. inafara unei credinte foarte profunde sau a unei averi familiale care sa le permita intretinerea. pentru ca transmit Cuvantul lui Dumnezeu. Unele familii se organizeaza in grupuri de cinci sau sase si angajeaza un invatator pentru copii. acesti tineri intre 16 si 18 ani nu sunt intotdeauna foarte docili: Talmudul ne spune ca <atunci cand profesorul se plangea de unul dintre elevi.are grija ca barbatul sa se casatoreasca cel tarziu la 20 de ani si este blestemat cel care nu a facut-o pana la aceasta varsta>.85. in scoala lui Sammai se cerea un an de stagiu pentru cunoasterea acestor prescriptii rituale. el este tinut sa respecte Legea pe care o poate citi la sinagoga (mai tarziu. ei erau obligati sa se gandeasca mai intai la hrana. al II-lea al erei noastre (traducerile grecesti ale Scripturii numite ale lui Aquila si Teodotion sunt facute in mediu iudaic. Trebuie sa stranga cele necesare pentru a-si adaposti si hrani corect sotia si copiii. conform gandirii scribilor. limba internationala a epocii.. in primul rand. Totusi. Les Institutions. aproape intotdeauna scrib. Acest lucru va duce la crearea in toate satele de scoli gratuite pentru toti copiii mai mari de sase ani. sa sadeasca o vie si apoi sa se casatoreasca>. dupa anul 70). 18 ani fiind idealul <Cel Sfant -fie binecuvantat . fiecare invatat (sau rabbi) era preocupat de formarea discipolilor si a viitorilor scribi care sa-si poata practica meseria in tribunale si sinagogi. sa poata primi o educatie cat se poate de cuprinzatoare.). acest lucru va fi prost vazut. <E1 trebuie in primul rand sa-si construiasca o casa. Dupa doisprezece ani baiatul devine major.INVATAMANTUL SUPERIOR Ca in toate tarile lumii. practic. in ceea ce priveste limba: <O poti studia daca gasesti un timp care sa nu fie nici ziua. informatiile sunt imbelsugate. el trebuie respectat de catre elevii sai la fel ca Dumnezeu.Este indemnat sa inceapa munca. parintii vin dupa el. Unii carturari accepta si varsta de 24 de ani. p. . Hillel avea aproximativ optzeci. Casatoria VARSTA Pana la doisprezece ani copilul este minor si nu poate lua nici o decizie care il angajeaza cu adevarat. Dupa sec.. Deci. inclusiv cei saraci si orfani.

In timpul acestei perioade de adolescenta. Fiecare stie totusi ca este pe .in cele din urma. oricum. . ea devine pe deplin majora si poate deci accepta sau nu in mod liber proiectele tatalui. inscris mai degraba sub forma de bunuri decat de bani. marea majoritate a evreilor ezita mult mai mult.. . prezinta totodata avantajul ca viitorii soti se cunosc si au o mai mare sansa de a se intelege. dar in cazul despartirii sotilor sau al mortii barbatului. Acest contract este un act oficial care stipuleaza: . sotia recupereaza aceste bunuri sau echivalentul lor. in ziua casatoriei. de teama ca nu cumva. intaiulnascut primind parte dubla. Daca tatal a logodit-o sau a casatorit-o inainte de doisprezece ani. Cum barbatii din Ierusalim au luat in mare parte obiceiul de a da casa eventualei vaduve. bunurile proprii si dota sunt administrate de catre sot. poseda fata ca bunuri proprii.3).ceea ce viitorul mire trebuie sa dea tatalui fetei (pentru <cumpararea> fetei). Textele precizeaza ca daca tatal a murit sarac. mostenirea ei paterna. tatal este cel care decide de drept si o poate face impotriva vointei fiicei. iar relatiile sexuale nu sunt bine vazute. care are putere deplina asupra veniturilor pe care acestea le-ar putea aduce. Dota sau provizia tatalui pentru fiica lui reprezinta un lucru foarte important: aceasta este in fapt. daca unii parveniti isi pot permite acest sacrificiu <pentru orice motiv> (Mt 19. este actul esential care ii leaga definitiv pe viitorii soti si familiile acestora prin contractul de casatorie. eventual. Din punct de vedere strict juridic. dupa o lege a rabinilor. este interzisa casatoria a doi tineri care nu s-au mai intalnit niciodata. in mod normal. o lege din sec. I stipuleaza ca. Dupa cum am vazut. trebuie sa munceasca pentru a strange o dota pentru surorile lor. tatal cauta o partida pentru fiica lui intre rude: acest lucru evita imprastierea bunurilor familiale. in ziua in care implineste aceasta varsta ea poate spune: <Ma consider ca fiind vanduta sclava si prin urmare astazi ma eliberez>. fiind deci cu totul diferita de conceptia noastra moderna. .ceea ce. iar impartirea intre copii are loc abia dupa aceea daca este repudiata. Tatal care isi iubeste fiica trebuie sa se intereseze in mod special de valoarea zalogului de casatorie si sa se asigure ca viitorul sot il poseda cu adevarat. in fapt.dota pe care tatal o da fiicei lui. Logodna nu schima nimic din viata viitorilor soti: fiecare continua sa traiasca in propria familie ca si mai inainte. Sa precizam cateva aspecte legate de acest contract. pentru sot este o mare constrangere sa scrie un <bilet de repudiere deoarece este nevoit sa renunte la uzufructul bunurilor sotiei si la o parte din propriile bunuri (zalogul). dar fiicele trebuie sa primeasca o zestre. sotul este obligat sa ii dea acest zalog. putand proveni dintr-o mostenire sau despagubire in urma unui accident survenit dupa varsta de 12 ani. intr-adevar. Valoarea diferitelor elemente ale contractului depinde de averea familiilor si de pretentiile reciproce. doar baietii mostenesc. Si ea devine in mod efectiv libera. asa ca nu mai vreau>. LOGODNA Din punct de vedere juridic. . o vaduva va pastra pe durata vietii posesia casei sotului ei. zalogul casatoriei..Fiica intre 12 si 12 ani si jumatate este o adolescenta pe care tatal trebuie neaparat sa o logodeasca deoarece. exceptie facand cazurile in care purtarea proasta a sotiei ar fi notorie. Totusi. dupa aceasta varsta. Aceste bunuri sunt rezervate sotiei: daca devine vaduva ele ii sunt atribuite. desi nu mostenesc nimic. fratii. unul din ei sa spuna: <Ce am capatat nu e ce speram.modul in care vor fi impartite cheltuielile pentru sarbatorirea nuntii. este sfatuit staruitor sa-i ceara parerea si sa nu se impotriveasca dorintei ei exprese.

adica.13-21. dupa comentariile rabinilor. nu poate hotari nimic singura (angajamente) reprezentata in justitie de tata. Pentru familie si anturaj este prilejul unor mari sarbatori. renuntand la val. Aceasta situatie globala explica bine locul limitat al femeii si in acelasi timp insistenta asupra vaduviei care se desprinde din Noul Testament. sotul ii poate impune angajamente. inafara cazului in care ea depune plangere impotriva lui. devine prostituata. dovedindu-si astfel fidelitatea. ea are de ales intre a se recasatori sau saracie. Prin casatorie. in viitorul imediat. in vreme ce logodnica nu are decat sa astepte cuminte. sotie poseda fara a dispune. fara a fi nevoie de mai mult. Copil nu poate poseda nimic. Se pare ca nu exista o ceremonie religioasa speciala cu exceptia unei binecuvantari rostite de tatal miresei. ceea ce gaseste apartine tatalui. datoreaza respect tatalui si fratilor. Adevarata binecuvantare va veni odata cu copiii ce se vor naste din aceasta unire. sotia trece de la o supunere totala fata de tata la o supunere cvasitotala fata de sot. reprezinta desigur timpul necesar pentru ca fata sa devina fiziologic femeie si deci posibila mama: ei insista sa se astepte pana la al patrulea ciclu. poate fi vanduta ca sclava. daca e sclava. acest act eminamente uman este sacru prin el insusi. reprezentata de catre sot. Dar intreaga viata a evreului fiind orientata catre Dumnezeu. se canta. Si mai trebuie ca veniturile sa-i permita sa traiasca! Daca nu. sotul trebuie sa o elibereze. in sec.I. cel mai adesea. este ultima zi a vietii ei cand are dreptul sa nu poarte val. Logodnicul care a primit deja zestrea o poate fructifica. Trebuie sa intervina vaduvia sau divortul pentru ca femeia sa-si dobandeasca in sfarsit autonomia si sa se bucure de libertate si de posibilitatea de a-si administra afacerile. daca nu cumva. se crede ca El insusi hotaraste toate casatoriile. inclusiv noaptea. cu toate consecintele lui.deplin legat de celalalt si ca despartirea nu s-ar putea realiza decat printr-un bilet de repudiere. mutilata: despagubirea este probabil pentru sot. Se stiu putine lucruri despre casatoria in sine. ceea ce gaseste apartine sotului. nu poate hotari nimic singura. Aceasta perioada de logodna dureaza aproximativ un an si. la ea acasa. in familia lui: aceasta sosire in familia sotului nu este intotdeauna usoara pentru mireasa. Se danseaza. Aceasta nu inseamna ca Dumnezeu nu este avut in vedere: dimpotriva. mutilata sau deflorata: despagubirea apartine in mod cert tatalui. tanara sotie nu trebuie sa uite in primul rand prescriptia din Dt 22. Sotul merge sa-si ia sotia si sa o aduca la el. mereu in vigoare. . datoreaza respect sotului. In noaptea nuntii. CASATORIA Soseste in sfarsit momentul adevaratei intalniri si al vietii comune.

Simon este supranumit zelotul. regele seleucid al Antiohiei. saduceii. Ionatan ii urmeaza fratelui sau Iuda. Iosephus vorbeste despre trei <secte> (sau curente de idei) prezentand in mod efectiv patru: fariseii. Din aceasta cauza apare uneori tendinta de a proiecta aceasta stare de lucruri in perioada dinainte de 70 gandind ca in perioada lui Cristos lucrurile erau la fel. Am prezentat deja aceasta istorie.. cu conditia ca acestia sa mentina cateva adevaruri esentiale si sa accepte anumite practici. temandu-se ca o data cu obiceiurile va disparea si credinta. el este inlocuit de unul din fiii sai. aduce Israelul sub stapanirea sa si vrea elenizarea acestuia. Astfel. iar in 143. acesta recucereste Templul care va fi purificat in 164 (sarbatoarea inchinarii). dupa descoperirea unor manuscrise incepand in 1947. de irodieni. doctrina acestor grupuri nu ne este foarte bine cunoscuta: cea a fariseilor este transmisa prin texte scrise tarziu: gandirea saduceilor ne-a parvenit doar prin intermediul criticii aduse de adversarii lor. GRUPARILE POLITICO-RELIGIOASE Dupa caderea Ierusalimului in 70 e. in 166. Dar razboiul militar si diplomatic va mai dura multa vreme. in 198. intr-adevar. iar traditiile lor vor structura legea iudaica pana in zilele noastre. doar esenienii. de al trai altfel. in fapt aceste grupari sunt foarte greu de definit. de exemplu ucenicii lui Isus de la Ierusalim par sa fi fost destul de multa vreme considerati ca facand parte din poporul evreu: ei pastrau credinta in Dumnezeul unic. Dar poporul. insa este necesar sa amintim cateva detalii. l: <daca i-a aflat vreun defect>. Scoala lui Sammai nu admitea ca motiv decat reaua putare sau adulterul femeii. Dimpotriva. care vrea sa impuna religia greaca interzicand circumcizia si practicile iudaice. nu ii urmeaza pe acesti noi profeti. in 160.12 (care nu apare la Mt-Lc) este fara indoiala influentata de obiceiurile pagane. iar cea a lui Hillel admitea motive mai putin serioase.5). provoaca revolta lui Matatia din 167. iudaismul se acomoda foarte bine cu divergentele destul de considerabile dintre membrii sai. pe de o parte.1). Iuda supranumit Macabeul (Ciocanul?). Din 333 in 198. un fel de tendinta noua care este o data desemnata ca fiind secta nazoreilor (F 24. . in sanul iudaismului. desigur ca ele vorbesc si de saducei. dar singurii adversari seriosi pe plan doctrinar raman fariseii. de samariteni sau semnaleaza ca unul dintre ucenici. ne ofera documente. formau deci. ipoteza din Mc 10.11).n.DIVORTUL Sotul isi poate repudia sotia. continuau sa se roage la Templu (F 3. O asemenea simplificare nu tine seama de tumultul de idei ce diversificau in acea vreme iudaismul. cum ar fi faptul ca femeia a gatit prost o mancare sau chiar ca nu mai place barbatului. in epoca rabinica se discuta mult asupra motivului din Dt 24. dar a caror lectura prezinta multe dificultati. PUTINA ISTORIE Originea primelor patru grupuri este legata mai mult sau mai putin de perioada macabeilor. esenienii si zelotii. Universul grecesc apare anumitor evrei ca o iluminare si este o invitatie de a iesi din <ghetoul> in care erau inchisi (1 M 1. de a face comert cu acest imperiu grecesc. Pe de alta parte. se bazau pe Scripturi. Evangheliile risca sa adanceasca aceasta tendinta. Autoritarismul lui Antioh al IV-lea. miscarile baptiste s-au dezvoltat in paturile populatiei care in general nu lasa o literatura. iudaismul va supravietui datorita fariseilor. Aici ne vom referi in primul rand la cele patru secte prezentate de Iosephus si vom adauga apoi cateva cuvinte despre samariteni si baptisti. Antioh al III-lea.. evreii au trait in pace sub dominatia lagizilor din Egipt. femeile nu pot cere divortul.

46. care va lua titlul de rege. toti evreii piosi sau unit in jurul familiei Macabeilor din motiv religios: respingeau cu tarie apostazia pe care Antioh al IV-lea voia sa le-o impuna si pe care unii o acceptau pana acolo incat sa-si abandoneze toate obiceiurile iudaice. Deci cele patru mari secte se vor naste intr-o ambianta tulbure. acesta reuseste sa obtina independenta Israelului. in 175. lucru revendicat si de „fiii Iui Sadoc” de la Qumran. circumcizia (1M 1. succesorii sai au continuat sa cumuleze cele doua functii: civila si religioasa. fiul sau. Ionatan era din casta preoteasca. intre 76-67 domneste sotia acestuia. ). asa cum vestisera profetii si cum o dovedise Exilul. pana unde se poate merge? De aici vor izvori diferentele dintre grupuri. un pretendent la tronul Antiohiei. Dupa asasinarea acestuia in 134. Fratele lui. nu este inlocuit. Hircan al II-lea. Dupa Ionatan. Pentru credincios. Or. un preot necunoscut.12-17: trimitand persecutiile inca de la primele greseli. La inceput. Simon. dar pentru a asigura victoria cauzei lor sunt nevoiti sa caute sprijin exterior si mai ales la romani. o asemenea lepadare de Legamant si de semnul sau tangibil nu poate decat sa atraga dupa sine respingerea poporului de catre Dumnezeu. inca din vremea lui David si Solomon. Dar trebuie sa revenim la un eveniment cu urmari foarte importante. va determina ocuparea Palestinei de catre romani (vezi p. se implineau sapte ani de cand locul Marelui Preot era vacant. Dumnezeu a evitat apostazia intregului popor si o noua incalcare a Legamantului. impreuna cu Matatia. dar foarte repede este inlocuit de Menelau. Atunci Ionatan. Aceste contacte ii deschid fata de civilizatia greceasca in care nu toate sunt rele si care apartine stapanitorilor. SADUCEII Se pare ca numele ii leaga de Sadoc: <saduceii se considera ca fiind detinatorii preotiei legitime dupa traditia din Ez 40. Alexandra. in 152. adica o intreaga avalansa de nenorociri ajungand pana la pierderea pamantului sfant. 1 R 2. La moartea lui. urmas al lui Aaron. Gelozia dintre Aristobul si fratele lui. deja conducator al rezistentei armate. ii putem considera drept urmasi ai clerului si ai aristocratiei din epoca macabeilor. iar preotia Iui a fost considerata ilegitima de catre cei credinciosi traditiei. iar altii recurgeau chiar la chirurgie pentru a face sa dispara semnul apartenentei la Israel.13-15). Dupa cum bine arata 2M 6. Ei apar ca grup organizat in vremea lui Ioan Hircan (135-104) si intervin constant in viata politica a tarii mai ales prin intermediul Marelui Preot si al Sinedriului>21 Deci la origine sunt capii rezistentei in fata necredinciosilor. Aristobul ii succede pentru un an la domnie. dar nu din familia lui Sadoc. asteptand ca fiul lor. reuseste in 152 sa se faca numit Mare Preot de catre Alexandru Balas. Fara indoiala in acest moment unii evrei piosi au inceput sa se separe de Macabei (vezi mai departe: farisei si esenieni). in 159. Ioan Hircan. negociind in acelasi timp si cu adversarii lor directi mai degraba decat sa lase intreg poporul prada macelului. Istoria asmoneilor si a grupului saduceilor care ii sustin vadeste o influenta din . Marele Preot era ales dintre urmasii lui Sadoc (2S 8. preia stafeta. este ales apoi Alkim. fiind urmat de fratele sau Alexandru Ianeus (103-76). Aristobul al II-lea (67-63) sa atinga majoratul.17. in 104. Dar ceea ce in principiu este clar pentru cei care. Marele Preot Onias al III-lea fusese inlaturat de catre Antioh al IV-lea si murise asasinat in exil. deschisi fata de elenism si fideli dinastiei asmoneilor.35). fiul lui. in 142. Iason. <sunt zelosi pentru Lege si sustin Legamantul> (1 M 2.un alt frate. preia puterea fondand astfel dinastia asmoneilor. a obtinut functia platind. Legitimitatea era legata de apartenenta la aceasta dinastie sadocita.27) este mai putin clar in mod concret: fidelitatea fata de Lege impune oare un fixism absolut? Si daca se admite posibilitatea unei evolutii.

Spre sfarsitul vietii. influentate de civilizatiile din jur si promovate de catre farisei. Totusi. ei tin sa-si arate fidelitatea fata de Dumnezeul Parintilor si al Legamantului. Pe plan religios. Saduceii vor putea reactiona cu atat mai putin cu cat conducatorul lor. mai ales corvezi. Roma le-a luat puterea politica si o parte din puterea religioasa (Marele Preot nu mai este ales de Dumnezeu dupa ereditate. LE DEAUT. I e..ce in ce mai mare a luxului si a gusturilor lumii elenistice. dar numai de acesta. Marele Preot.3-4). deci sfintenia.T. O aplicare concreta a acestor principii o gasim in regulile de puritate: saduceii considera ca ele nu sunt valabile decat in interiorul Templului. Au disparut in 70 odata cu Templul. cu atat este mai larg spatiul in care aceasta nu se aplica. Ei au avut rolul principal in moartea lui Isus (cf.49-50). in Introducerea Bibliei. singura ratiune de a fi care le ramasese. adica conducatorilor preotilor: practic. cat si de propriile lor afaceri: Iosephus ii arata adeseori intervenind pentru popor pe langa procuratori sau impotriva procuratorilor pe langa imparat. el a inteles cat de periculos era sa guverneze bazandu-se doar pe un singur partid si i-a cerut Alexandrei sa faca loc partidului fariseilor. ei par a se ingriji pana la capat atat de popor. depinde total de puterea civila (asmonei. in care omul se bucura de o totala libertate. Credinta saduceilor. 21 R. ei au putere asupra Templului si deci asupra cultului si asupra Sinedriului pana in 76 I. prin legatul acestuia). T.. l (Desclee). atat cat o cunoastem. data mortii lui Alexandru Ianeus. vor acapara intreaga putere religioasa. fariseii le iau autoritatea care le mai ramane: chiar si in domeniul propriu.16): cu cat Legea este mai precisa si mai limitata. Nici Ionatan nu va rezista in fata coroanei de aur pe care i-o oferea Alexandru Balas numindu-l Mare Preot. oprind in anul 66 jertfa pentru imparat. Duritatea. Aceasta va aduce in Sinedriu cativa scribi care. Din aceasta cauza ei sunt intru totul desconsiderati de poporul de rand. ci de imparat. In 11. p. fara de care Hircan al II-lea nu ar fi primit ca semn de recunostinta coroana de aur a Atenei si nu i s-ar fi ridicat o statuie in acest oras. ei sunt nevoiti sa urmeze propunerile fariseilor din cauza presiunii poporului. fidelitate ce reprezinta un atu considerabil in justificarea modului lor de viata. cultul. Acest lucru are doua consecinte: omul este liber in afara slujirii in Templu si liber de a avea contacte cu paganii (vezi atitudinea contrara a fariseilor dupa Mt 7. aceasta apare mai ales in comertul dintre Grecia si Palestina. ei considera ca erezii inovatoare toate traditiile noi. este rezervata celor care sunt adesea in Templu. N.n. comert important. in sec. invaluiti in demnitatea lor de notabili.41. Cu toate acestea unul dintre ei a declansat catastrofa din 70.15-20). ei sunt foarte legati de Pentateuh. se explica bine in acest context.. ei neaga invierea bazandu-se pe conceptia traditionala despre o rasplata imediata si materiala: ei poseda bogatia si puterea pentru ca Dumnezeu ii binecuvanteaza si sunt drepti! A accepta existenta judecatii si rasplatii dupa moarte ar insemna a-si pierde siguranta: este inspaimantator sa traiesti intr-o lume in care <cei dintai vor fi cei din urma!> Iosephus (care este un fariseu si nu-i iubeste) afirma ca <a disputa impotriva invatatorilor intelepciunii pe care ei o urmeaza trece in ochii lor drept o virtute> (Antichitati. apoi Irod si procuratorii romani). vol. . Astfel. saduceii dau o impresie dezolanta : dupa Pompei. 18. foarte repede. acesta era sigur ca astfel va face din el un prieten ale carui sentimente le-ar putea schimba (1 M 10. suspiciosi fata de Profeti si dispretuitori fata de Scrieri. Este adevarat ca sunt constienti ca prosperitatea lor este legata de linistea poporului: ei sunt deci primii care vor sa opreasca orice miscare populara care ar risca sa atraga represalii. intr-adevar. III.C. poporul nu este avut in vedere de aceste reguli si i se pot cere tot felul de lucruri.

preotul Finees (Pinhas) este infatisat ca fiind zelos pentru Dumnezeu (Num 25. Iosephus ii numeste <zeloti> pe cei pe care inainte ii numise <talhari> sau <banditi>. Les dieux deriners les Douze. 11. incepand cu acesta perioada. zelotii reactioneaza. in ochii lui. dupa exemplul lui Finees.. ceilalti domnesc in Iudeea si mai ales la Ierusalim. dar. cat si in plan social: zelotii sunt originari din Galileea unde se pot ascunde mai usor in nenumaratele pesteri si adesea sunt foarte saraci. spre marele regret al lui Iosephus. romanul. Ei pot fi de asemenea infideli pe plan politic. Ilie. insa in realitate. cu atat va fi mai bun! . ca tendinta. 26. intervin printr-un linsaj imediat (moartea lui Stefan ar putea fi un exemplu. Astfel. Pentru zelotii din razboiul iudaic dusmanul nu mai este evreul apostat. pe acest pamant sfant nu tolereaza nici o greseala. Deja in perioada Exodului. in schimb.C. nu sunt credinciosi Legii lui Moise.6-13). cu privire la bunurile evreilor. in <Revue biblique> 1973. Atat in planul actiunilor concrete. ci are nevoie de oameni: cu cat omul este mai zelos pentru El. aceasta miscare se dezvolta in epoca macabeilor si. Iehu si Matatia. zelotii au incredere absoluta in Dumnezeu si in institutiile voite de EI: Templul si Legea. avand binecuvantarea preotilor. nici o incalcare a legilor din partea evreilor ori a ne-evreilor. dar nu actioneaza singur. El recunoaste totusi ca exista o <secta> (pe care nu o numeste) sau uri grup organizat inca din anul 6 i. ii executa fara mila pe cei care. 23 J. Din punct de vedere religios. p.C. este vorba despre existenta de-a lungul secolelor a unei aceleiasi miscari: acesti oameni sunt foarte stricti cu privire la sfintenia Templului si la respectarea Legii si. in acest caz zelotii. MORIN. cand Iuda Galileeanul lanseaza o miscare de revolta impotriva recensamantului facut Quirinius in scop fiscal. Si in aceasta situatie.346s.A. sunt siguri ca Dumnezeu este cu ei. intr-adevar Domnul i-a daruit lui Israel un pamant. Dumnezeu este singurul stapan. intelegand aici si planul politic si temporal. Asistam fara indoiala Ia o schimbare provocata de o situatie noua>23. Ultima provocare va fi jefuirea Templului de catre procuratorul Florus (vezi p. mai degraba decat sa se increada doar in Dumnezeu. Ei sunt convinsi ca prin actiunile lor de <curatire a nelegiuitilor> grabesc venirea imparatiei lui.ZELOTII Abia odata cu rascoala iudaica din 66 d. tulburari care nu vor lua sfarsit decat o data cu razboiul. ). in vreme ce saduceii si prietenii lor asmoneii au tradat cauza religioasa a macabeilor facand alianta cu cei mai rai dintre dusmani credintei. a Mesiei lui. aceasta miscare extremista are radacini foarte adanci in istoria poporului. O intelegere intre cele doua tendinte este imposibila. Evreii pot fi infideli pe plan religios. Ne-evreii si mai ales ocupantul trebuie eliminati mai ales daca isi manifesta prea mult stapanirea asupra tarii (prin recensamant) sau daca isi bat joc de institutiile religioase: un act de indiscretie al unui soldat roman si distrugerea prin ardere a unui sul al Legii de catre altul vor provoca pe la anul 50 i. Denumirea de zelot provine dintr-un cuvant grecesc ce indeamna a fi zelos pentru2 . cat si in cel al motivatiilor profunde. F 6. 22 Vezi Cahier Evangile nr. cautand realizarea unor aliante cu ocupantul. iar divergentele apar atat in plan geografic. ci romanul si colaboratorii lui. Aceasta recunoastere tarzie ca <secta> marcheaza clar resemnarea responsabililor evrei: in aceasta perioada doar cei violenti pot salva ceea ce constituie insasi ratiunea de a fi a lui Israel.C. unde isi au averile. prin urmare.12s). p. zelotii sunt campionii ortodoxiei si ai integrismului. <toate textele ne descriu zeloti de acelasi fel: rigoristi violenti care.

col 1074 sau R. a zidurilor si a orasului Ierusalim nu este de ajuns. Este trist ca am ajuns sa-i caricaturizam in chip de ipocriti si nu trebuie sa citim literal Mt 23: este un text polemic pe care multi farisei l-ar semna ei insisi. a fariseilor. bazata pe studiul Legii pentru a cunoaste vointa lui Dumnezeu si pe rugaciune. imi pot permite si un pacat. ceea ce si fac. trebuie de asemenea reconstruita si o viata spirituala capabila sa anime aceste pietre. Saduceii duc o activitate politica de compromis cu puterea pentru a recupera tot ce se poate. daca nu creatorii. <Economii>: ce lucru mic as putea implini pentru a-mi creste meritele? .FARISEII Fariseii isi fac o remarcabila intrare in istorie in vremea lui Alexandru Ianeus (103-76). Vedem infiripandu-se astfel diferentele dintre cele trei curente iudaice. Cei <molai>: spun ca au o porunca urgenta de implinit pentru a intarzia plata muncitorilor.C. In realitate originile lor sunt mai indepartate: pot fi legati de grupul de hassidim si de Esdra. SAPTE FELURI DE FARISEI Fariseii insisi stiau sa-i distinga. voisera sa determine poporul sa schimbe modul de guvernare pentru a-l duce Ia sclavie> (Antichitati iudaice 14. cu un umor feroce. Irod cel Mare nu ve reusi sa-i determine sai jure credinta. se straduiesc mai intai s-o traiasca ei insisi si considera ca este datoria lor sa o faca cunoscuta in jur. apropiati ideologic de cei din urma. Hassidim sunt evreii piosi (intelesul cuvantului ebraic) care. de exemplu. Aceasta delegatie a poporului este de fapt cea. In timpul crizei macabeilor. legata de o lipsa de incredere in puterea politica. Marele Preot. pe cei buni si pe cei rai dintre ei. favorizata de un studiu serios al Legii. lupta lui Iuda are deja un caracter mai mult politic decat religios. in ochii lor. dar inca din vremea lui Iuda Macabeul unii parasesc miscarea pentru ca.4). Cei <socotitori>. mai ales Ia sinagoga. Patru texte din Talmud ne dau diferite liste (vezi articolul <Fariseii> din suplim. Fariseii vor pastra aceasta atitudine de respect fata de Marele Preot. Les annees obscures de Jesus. in 63 i. deoarece datorita lui se pot relua jertfele rituale din Templu si deci Dumnezeu poate fi din nou slavit. Acesti farisei. ) si au fost foarte influenti in timpul domniei Alexandrei. oricare ar fi acesta. fii de preoti. Cand. Pompei a venit in Orient si i s-a cerut sa arbitreze conflictul dintre Hircan al II-lea si Aristobul al II-lea. Dict. acesta a fost inceputul unui razboi civil de sase ani in timpul caruia mii de evrei au fost rastigniti de regele lor. p. 151). alese liber din aceste patru texte. Dar fariseii au iesit invingatori (vezi p. sunt de parere ca numai reconstructia Templului. De aceea. acesti piosi nu par a fi unanimi: la inceput sunt de partea lui Matatia. poporul <a cerut sa nu mai aiba rege: pentru ca traditia lor era sa se supuna preotilor Dumnezeului pe care il cinsteau. fariseii. Mai tarziu. ARON. cunosc bine Legea. ei indraznesc sa se opuna acestui rege Mare Preot care le reproseaza influenta asupra poporului. Acesti hassidim sunt purtatorii. in timpul restaurarii nationale animate de Esdra. ei isi spun: pentru ca am acumulat multe merite. chiar daca este influentat de elenism. ei il accepta pe Marele Preot Alkim. zelotii refuza orice compromis si lupta activ pentru alungarea ocupantului. 1960. cateva extrase prezentand sapte categorii de farisei: Cei <tari de umeri> : isi scriu faptele pe spate pentru a fi slaviti de oameni. Grasset. iar acesti oameni (Hircan si Aristobul). oameni piosi. refuza angajarea politica activa gandind ca vor obtine mantuirea poporului si a tarii prin pietate. Iata. Bible.. constienti fiind de propria lor imperfectiune. a numerosi psalmi.

Nu ne sunt clare nici unele dintre punctele importante ale vietii lor. precum accesul in Sfanta Sfintelor din ziua de Kippur. ei erau cunoscuti prin Iosephus. Iesiti din mijlocul poporului. pe cand cei curajosi au mers la Qumran unde i-au gasit pe primii refugiati ai persecutiei. dar s-au descoperit un tratat despre casatorie si morminte de femei.14). fariseii se vor separati de el (dupa toate aparentele. pentru multi. pe coasta mediteraneana. ei au refuzat calendarul seleucid pentru a reveni la cel vechi (ceea ce explica de ce nu celebrau Pastele in acelasi timp cu iudaismul oficial). Si in masura in care este respectata toata aceasta Lege. fiii lui Sadoc. cei slabi s-au intors la locuintele lor. Se pare ca Irod cel Mare tinea sema mai mult de ei decat de saducei: la urcarea lui pe tron lichideaza multi opozanti dar se multumeste numai cu o amenda in cazul fariseilor care refuza juramantul de supunere. scrisa si orala. apoi inteleptilor sau carturarilor (rabbi) gratie unei invataturi ezoterice care. preotii. I al erei noastre. renuntau sa mearga la Templu. Aceasta Lege orala are la fel sau chiar mai multa valoare decat legea scrisa. prea pangarit in ochii lor de cand s-a schimbat calendarul si marii preoti nu mai sunt sadociti. dupa o criza in interiorul grupului. Filon din Alexandria si Plinius cel Batran. chiar si intr-un act strict rezervat lui. Dar inainte de a ne fi deschis astfel biblioteca lor. devine din ce in ce mai importanta (vezi Cahier Evangile nr. acesta este sensul numelui lor): ei il gasesc prea ignorant fata de Lege si mai ales impur deoarece nu respecta indeajuns Legea sfinteniei. daca procuratorii par a fi mai degraba pro-saducei. Istoria si mai ales originea lor nu ne sunt inca intru totul clare. s-au refugiat in desert. fariseii gasesc un sprijin serios pe langa regii Agrippa I si al II-lea.<Scrupulosii> care intreaba: Ce pacat ascuns am comis ca sa-l indrept cu o fapta buna? <Fariseii tematori>: cei care se poarta ca Iob. la toate nivelele. <fiii lui Sadoc. Neincrederea fata de putere si grija pentru educatia maselor vor dobandi fariseilor o enorma audienta din partea poporului de rand pana acolo incat conducatorii vor fi mereu siliti sa tina cont de parerea lor: Marele Preot trebuie sa se supuna hotaririlor lor. dat fiind locul lor in Sinedriu. multa vreme s-a crezut ca nu se casatoreau. Traiau toti la Qumran sau in comunitati inchise sau traiau si <in lume>? in orice caz este sigur atasamentul lor chiar mai scrupulos decat al fariseilor fata de regulile de puritate si traditionalismul lor absolut in privinta unor probleme: astfel. Din Legea lui Moise numai o parte a fost pusa in scris. Preferau inlocuirea arderilor-de-tot cu sfintenia vietii. la Iamnia. expresia insasi a vointei lui Dumnezeu. Totusi.. In sec. Miscarea fariseilor era singura miscare religioasa destul de profunda pentru a rezista catastrofei din 70. se pare ca in timpul persecutiei macabeilor. Pentru a fi puri. unii descendenti din familia lui Sadoc. partid al poporului. Aceasta fuziune dintre laici exilati si preoti saduciti explica bine organizarea lor foarte ierarhizata in care. ei sunt cu adevarat aparatorii poporului si apar ca fiind primul partid atat politic cat si religios. mai ales. au o pozitie de neinlocuit. ei faceau mai multe bai pe zi si. . se dobandesc meritele necesare pentru mantuire si pentru trimiterea lui Mesia care va intemeia in sfarsit imparatia lui Dumnezeu si in acelasi timp ii va alunga pe romani si pe toti ceilalti ocupanti. restul fiind transmis prin viu grai profetilor de catre Moise. I. esenienii sunt legati de descoperirea <manuscriselor de la Marea Moarta>. <Fariseii iubitori>: care se poarta dupa exemplul lui Abraham: acestia sunt cei adevarati. ESENIENII incepand din 1947. din ea va renaste iudaismul. in sec.

IRODIENII Daca evanghelistii nu vorbesc despre esenieni. dar in stil roman inafara Palestinei. contrar zelotilor. de ex. Aceasta miscare era caracterizata si prin respingerea Templului si a jertfelor sangeroase.4 al revistei Le Monde de la Bible.si nu numai unora . 24 Vezi nr. in ce masura impartaseste Isus aceste idei?25 SAMARITENII Desi nu apartineau propriu-zis iudaismului si nu constituiau o secta iudaica. I? Nu stim nimic. Se considerau ca fiind ostirea sfanta a lui Dumnezeu care va trebui sa lupte pe pamant Si sa-i nimiceasca pe toti nelegiuitii in momentul in care Dumnezeu le va face semn. Acest din urma grup va fi desigur intru totul preschimbat de persoana lui Isus. scufundare in apa. cu exceptia razboiului din 66-70 in care sunt (incepand cu care <semn> al lui Dumnezeu?) de partea zelotilor. . in Palestina existau miscari de <trezire religioasa>. Se cunosc mai ales doua grupari baptiste: cel care se aduna in jurul lui Ioan supranumit Botezatorul si care va dura destul de multa vreme (cf. Dezvoltandu-se in poporul de rand. facut o data pentru totdeauna (ceea ce il deosebeste de riturile de purificare ale altor secte) este un rit implinit in vederea iertarii pacatelor.28. Alaturi de aceste doua grupuri organizate.ele nu au lasat nici o urma literara.n. ei ii pomensc pe irodienii (Mc 3. Se pare ca erau caracterizate de vointa de a propune tuturor . la Curte si in viata privata. Care a fost impactul lor politic in societatea iudaica din sec. I e. chiar pacatosilor si paganilor (cf. Acesti esenieni sunt. Ei vor disparea in aceasta rascoala24. Botezul. mesianica ce ar fi riscat sa le conteste puterea. dupa cum arata Iosephus si Plinius. 3. mandeenii sunt supravietuitori ai acestor grupuri. ingerii din cer vor lupta si ei impotriva demonilor intr-o lupta eshatologica ce va asigura victoria finala a lui Dumnezeu.22. in popor trebuie sa se fi inmultit diferite practici baptiste.si grupul nascut in jurul lui Isus care el insusi boteaza (In 3. Este sigur ca Irod cel Mare. Trebuiau sa fie foarte atenti la tot ce ar fi putut constitui (sau parea) o miscare. 4. Lc.6. Ei vor sa fie mereu pregatiti din punct de vedere ritual pentru acest razboi sfant dar.7-14). prezentat de J. Le Manuscrits de la Mer Morte et la Communaute de Qumran. POILLY.asteptand ca Dumnezeu sa binevoiasca restabilirea cultului si a Templului in puritatea lor originara.25 si 19. la Cahier Ev. Nr.mantuirea. apoi Antipa in Galileea si in cele din urma cei doi Agrippa nu ar fi putut domni fara sa aiba partizani si prieteni care traiau ca ei: ca evrei in Palestina.. Articolul Qumran din suplimentul de la Dictionnaire de la Bible (1978) este mai tehnic. MISCARILE BAPTISTE Se presupune ca in sec. altfel necunoscuti. O foarte buna selectie a principalelor texte poate fi gasita in suplim. refuza sa-l inceapa atata vreme cat Dumnezeu nu le da semnalul.1-5) asa incat crestinii sunt obligati sa polemizeze impotriva lui . F 18. un grup foarte inchis. in acest moment. 1978.1-2). samaritenii trebuie considerati ca o comunitate caracteristica a mediului palestinian. Pana in zilele noastre. nimicirea celor rai si triumful sfintilor. dar fascinant pentru evreii care vor sa se daruiasca total lui Dumnezeu. dimpotriva.).

Ne putem gandi la intoarcerea din Exil. La fel si chiar mai mult decat evreii. cei ai vecinilor. voi. 26 Aceasta prezentare a samaritenilor. in Introduction a la Bible T. Dimpotriva. de ROBERT. pe Moise interpretul lui. Totusi. adevaratul sanctuar al pamantului sfant si singurul loc de cult legitim este muntele Garizim care domina antica asezare a Sihemului.15 care va veni la sfarsitul timpurilor pentru a reaseza totul in ordine. Dominique. publicata de <Evangile et Vie> si Centrul St. profetul din Dt 18.12. de exemplu. lumea greco-romana. facuta de P.l. Opozitia lor fata de Templul din Ierusalim i-a putut apropia de esenieni ca si de unele curente ale crestinismului primar26. Nu este un urmas al lui David. s-au exercitat influente reciproce intre evrei si samariteni. la perioada lui Zorobabel si Neemia sau la momentul cuceririi lui Alexandru: abia atunci. dupa caderea regatului din nord si cucerirea Samariei in 721. Conform relatarii din 2R 17. Desi traditia samariteana plaseaza ruptura cu mult inainte. Pentru ei. Pe varful acestui munte ei celebreaza marile sarbatori si mai ales Pastile dupa ritualul din Ex 12.T. ei il asteapta pe Taheb. III. Opozitia fata de civilizatia greco-romana in domeniu religios. iudaismul tarziu se reclama ca provenind din monoteism si din Torah (Legea). astazi se considera mai degraba ca formarea <sectei samaritene este mai tarzie. p. samaritenii sunt oameni ai Legii reprezentate de cele cinci carti ale Pentateuhului.29 si 27. odata cu abandonarea Sihemului pentru Silo. Acestia ar fi fondat un cult sincretist cu ajutorul unui preot local. ci un fel de nou Moise. este de altfel mentionat in cea de-a zecea porunca din versiunea samariteana a Decalogului. dupa multe revolte politice.I-am putea caracteriza prin apropierea si totodata opozitia lor fata de iudaism. indivizii pot avea o devotiune particulara. pagana si politeista.divinitati poliade -. loc al binecuvantarii dupa Dt 11. cel care se intoarce.161-164. Este una din rarele deosebiri dintre Pentateuhul samaritean si textul primit. ramase fidele credintei lui Moise. Liturghia si literatura lor religioasa celebreaza Dumnezeul unic. Relatiile dintre Ierusalim si Samaria au fost adeseori foarte tensionate dar inlauntrul unei stranse comunitati de destine. nu cunoaste notiunea de adevar exclusiv. Garizim. ai . S-au mentinut legaturi. ei ii urmeaza riguros prescriptiile in ceea ce priveste. Istoria originilor acestei comunitati este greu de trasat cu certitudine. Cetatile pot avea un zeu protector . . PERROT. cum este Mesia iudaic. prin aceasta insa nu neaga existenta altor zei. circumcizia. eliberarea din Egipt si revelatia de pe Sinai. ale Vechiului Testament si mai ales prin nerecunoasterea Ierusalimului ca metropola religioasa si a Templului lui Solomon ca sanctuar central. VIII. Ei se vor mostenitori ai triburilor din nord. asirienii au deportat o parte din locuitori si au adus in tara coloni mesopotamieni. Huit fiches pour etudier l’A. 25 Vezi C. (A. de altfel in anumite privinte acestia din urma sunt mai apropiati de saducei decat de farisei. au disparut ca Stat. este extrasa din Une inititation a la Bible. Dar se manifesta o diferenta fundamentala prin refuzul celorlalte carti. dupa Iosephus. La samariteni exista si un mesianism. REZISTENTA IUDAICA Puterea romana a facut eforturi pentru a recunoaste specificitatea evreilor si le-a acordat privilegii conforme cu traditiile lor. samaritenii ar fi inaltat un templu pe muntele Garizim. dar au continuat sa traiasca pana in zilele noastre ca popor religios. sabatul sau sarbatorile. acestia au refuzat sa se lase asimilati si.T. 10).

arta greceasca. comediile sau pantomimele de inspiratie populara trateaza subiecte dintre cele mai indecente. iar altul la Taragon. Pentru unii imparati nu are loc nici o judecata nici intr-un sens. Acest cult. Gimnastica. refuzul de a aduce cult imparatului era considerat ca fiind un act de nesupunere si atragea adesea dupa sine moartea crestinilor. De altfel. Aceasta koine de civilizatie presupune intr-adevar un anumit numar de valori straine iudaismului ortodox ca de exemplu dispretul pentru munca manuala. La fel. nu are valoare in ochii evreilor. Caligula va fi cat pe-aci sa provoace o revolta prin dorinta de a-si face o statuie in Templul din Ierusalim. Aceasta devotiune. printre care si tanara Blandina. Un credincios al lui Mitra. dar trecea cu usurinta in ochii evreilor drept o manifestare de desfrau cu atat mai mult cu cat tragediile pun in scena pasiunile dezlantuite ale oamenilor si ale zeilor. Antagonismul dintre iudaism si civilizatia greco-romana se face mult mai simtit la nivelul valorilor culturale si al artei de a trai. cetatile din Galii se vor reuni in fiecare an la l august in jurul altarului lui Romulus? si al lui Augustus inaltat la Lyon27. sau un cinstitor al lui Isis nu vor vedea nici o contradictie intre pietatea personala si cea publica. este de asemenea obiect de scandal: ideea pe care si-o fac grecii despre frumusetea corpului uman este necunoscuta evreilor pentru care nuditatea nu poate fi decat dezonoranta. in timp ce memoria lui lui Caligula a fost definitiv condamnata (damnatio memoriae). Augustus si Claudius au fost fiecare proclamati divus (zeu). Pe atunci teatrul isi pierduse legaturile religioase cu zeul Dyonisos. nu exclude alte culte. Cultul imparatilor defuncti nu se adreseaza decat acelora dintre ei care au beneficiat de onoruri neobisnuite: aceasta decizie este luata de Senat care exprima astfel un fel de judecata cu privire la faptele suveranului decedat. Un pasaj din Iosephus Flavius evoca bine acest dezgust: <Sa dai oameni prada fiarelor salbatice pentru placerea spectatorilor parea o nelegiuire izbitoare. cultul de care se bucura imparatul este cu totul socant pentru evrei. Vedem deci ca la nivel juridic Roma a incercat sa nu ofenseze sensibilitatea religioasa a evreilor. asiduitatea cu care se practica gimnastica sau folosirea bailor. aparent mai inocenta.strainilor sau ai dusmanilor. trebuie sa facem o distinctie intre cultul inchinat imparatului in viata si cel care i se aduce dupa moarte.. unele cetati din Asia Mica i-au cerut lui Augustus autorizatia de a-i aduce onoruri divine: prin construirea unui Templu si prin organizarea de jocuri in cinstea aniversarii lui. un asemenea altar va fin inaltat si la Narbona. 28 in timpul perioadelor de persecutie. Etnarhatul evreilor nu este constrans la acest cult: Marele Preot este autorizat sa se roage <pentru imparat> in loc sa invoce in mod direct persoana acestuia. acest cult nu priveste decat persoanele oficiale sau asociatiile care doresc sa-l cinsteasca pe imparat. indragirea spectacolelor.C. destul de neindemanatic numita cult imperial (ar fi mai bine sa se vorbeasca de cult inchinat imparatului) isi afla originea indepartata in cultul eroilor dezvoltat in Grecia si in mistica conducatorului. act civic si religios. si cu precadere cea statuara. incepand din 27 i. un simplu supus al imperiului nu are in mod obisnuit ocazia sa-si manifeste aprobarea sau dezaprobarea in aceasta privinta28. . Curand au urmat si alte cereri analoage. dar o nelegiuire si mai mare se dovedea a fi 27 Cu ocazia unei asemenea adunari au fost ucisi in 177 martirii din Lyon. in Occident. curenta in epoca elenistica. moartea lui va permite ne-executarea acestui proiect. de exemplu. incurajate de putere. in lumea romana. nici in celalalt (ca in cazul lui Tiberiu). In plus. Scopul este de a cere zeilor sa-l pastreze pe suveran sub protectia lor. Acelasi lucru si in ceea ce poveste spectacolele din amfiteatre care prezinta lupte intre gladiatori sau intre oameni si fiare.

<Venira niste oameni. scrie Luca.37). apoi ii cheama la Antiohia pe principalii responsabili evrei pentru a le aduce la cunostinta dorintele imparatului si a-i determina sa-i convinga pe coreligionarii lor sa le accepte cu calm. pe cand altii nu vad in ea decat o mare nelegiuire. Exista si o opozitie in mod mai direct politica: un anumit numar de evrei regreta independenta si vor sa respinga jugul roman. intelegand inoportunitatea acestei hotariri. 62 si 87). Aceasta scrisoare impaciuitoare recomanda celor doua comunitati sa traiasca in buna intelegere si confirma privilegiile evreilor. Ambasade si contra-ambasade sunt trimise la Roma. revolta care a tulburat Alexandria in timpul lui Caligula.inlocuirea obiceiurilor impamantenite cu practici straine. sa se ocupe de confectionarea si amplasarea statuii. pentru anii se pangari si a putea manca Pastele> (In 18. unul era rezervat evreilor. a fost de partea grupului nationalist grec si nu a intervenit atunci cand acesta l-a insultat pe Irod Agrippa I. Cand au strigat: <chipuri omenesti>. Faptele Apostolilor fac aluzie la unele miscari mesianice. scrie Ioan in legatura cu procesul lui Isus. Aceasta opozitie est cu atat mai incrancenata cu cat evreii nu sunt intru totul de aceeasi parere in acesta privinta: unii vad cu ochi destul de binevoitori bunastarea pe care o aduce civilizatia romana. insa. Caligula hotarise sa ridice in Templul din Ierusalim o statuie a lui Zeus avand propriile lui trasaturi. il insarcinase pe Publius Petronius. fariseii si in general evreii ortodocsi considera ca orice contact cu un strain produce o pan’garire rituala care necesita o purificare: <Nu au intrat in pretoriu. Legand solutia politica de speranta mesianica. lucru care era impotriva obiceiurilor nationale de cult si care ii umpleau de o furie cumplita. 274-279).. Flaccus. Refuzul . vazand pana la ce punct erau tulburati. Anumite texte ne lasa sa subintelegem existenta mai multor incercari de rasculare. Este cunoscuta mai bine. gratie relatarilor lui Iosephus Flavius si Filon. in trecere prin oras. se pare ca Petronius lasase lucrurile sa taraganeze cat mai mult cu putinta: incepe lucrarile la statuie la Sidon. In aceeasi perioada apare un inceput de revolta in Palestina. Acest lucru a fost urmat de o miscare populara si de o adevarata persecutie impotriva evreilor care au fost siliti sa se retraga in cartierul lor ca intr-un adevarat ghetou. Prefectul Egiptului. alta de catre Iuda Galileeanul (F 5.36-37).1) iar Iosephus Flavius ne spune ca Pilat actionase cu asprime la Ierusalim si in Samaria (Antichitati iudaice XVIII. a dat ordin sa fie ridicate ornamentele care le acopereau si a aratat intregului popor lemnul gol> (Antichitati iudaice XV. Din cele cinci cartiere ale orasului. ei vad mantuirea lui Israel in crearea unui stat teocratic si sunt partizanii unei actiuni directe impotriva ocupantului: Este ingaduit sa dam tribut Cezarului? este intrebat Isus (Mc 12.28). Dupa multe peripetii. intr-adevar. i-a chemat pe cei mai multi dintre ei si. una condusa de un oarecare Teudas. Mai precis. mai mult decat toate celelalte. Miscarile sporadice Aceste reticente si opozitii explica de ce lumea iudaica nu a cunoscut in epoca romana decat unele momente de pace relativa. Irod. noul imparat Claudius regleaza situatia. ii chinuiau trofeele deoarece credeau ca erau statui acoperite cu arme. pe atunci legat procurator al Siriei. conducandu-i la teatru.1317). care ii adusera lui Isus vestea despre cele intamplate galileenilor al caror sange Pilat l-a amestecat cu sangele jertfelor lor> (Lc 13. le-a aratat trofeele si i-a intrebat doar ce credeau ca sunt aceste obiecte. se vorbeste si de un egiptean care a dus in pustiu 4000 de ucigasi (F 21. printr-un edict confirmat de o scrisoare trimisa alexandrinilor si publicata in luna noiembrie a aceluiasi an. fara indoiala in martie 41.

reintors la Roma. ca intotdeauna in astfel de cazuri. Miscarea. Agrippa al II-lea s-a intors in graba de la Alexandria pentru a-si indemna compatriotii la moderatie. pe care o va aduce el in momentul calatoriei pe care planuia sa o faca in Orient si pe care o va instala el insusi la Ierusalim. sa tragem la sorti ordinea in care vom fi ucisi: fie ca cel care trage primul numar sa fie omorit de cel care are numarul urmator>. fara sa se fi stiut cum a fost declansata. Partidul impacarii. intelegand foarte repede ca nu era indeajuns de puternic si nici suficient echipat pentru a asedia Ierusalimul. Agrippa I. dar pune totodata in lumina diviziunile latente dintre evrei. iar Florus a fost nevoit sa fuga la Cezareea. A inceput o lupta de strada extrem de violenta. . Aceasta initiativa s-a dovedit conforma cu aspiratiile maselor avand in vedere ca eforturile de pace ale preotilor si levitilor au ramas fara nici un rezultat. in acelasi timp. cohorta romana si-a gasit refugiu in cele trei turnuri irodiene. explicandu-i ca hotarise sa puna sa i se construiasca o statuie la Roma. IOSEPHUS CONDUCATOR DE RAZBOI Conduita lui Iosephus a fost foarte ambigua. locuinta Marelui Preot si ocupau fortareata Antonia.din intamplare sau din providenta divina? . Confruntarea a fost evitata prin asasinarea lui Caligula in ziua de 24 ianuarie 41. a fost imediat coplesit si alungat din oras. un corp de 2000 de barbati adunati din alte legiuni si trupe auxiliare furnizate de regii aliati (printre care si Agrippa al II-lea). in acelasi timp. Marea revolta care a izbucnit la sfarsitul domniei lui Nero marcheaza declinul iudaismului palestinian. romanii i-au promis viata cu conditia de a se preda: ar fi facut-o daca insotitorii lui nu ar fi protestat propunand o sinucidere colectiva: <Pentru ca am hotarit sa murim.C. s-a incheiat in dezordine (octombrie 66). Incidentul s-ar fi putut opri aici daca escorta procuratorului nu ar fi fost atacata in momentul in care parasea Ierusalimul. incoltita.previzibil al conducatorilor este confirmat prin manifestatii la Ptolemais si Tiberiada. Desigur ca acesta din urma nu a apreciat acest umor si. Caligula nu se lasa convins si ii raspunde lui Petronius sa se grabeasca. ceea ce echivala cu un act deschis de rebeliune. pentru a-si bate joc de el. fiul Marelui Preot Anania. locuitorii Ierusalimului au iesit pe strazi cu cosuri facandu-se ca cersesc pentru a se ingriji de nevoile procuratorului. Anania. Iosephus . A aparat cu vehementa orasul Iotapata. in timp ce rebelii incendiau palatul Iui Irod. Descoperindu-i ascunzatoarea. In acest moment a intervenit legatul de Siria. Marele Preot. a fost asasinat. debutase in confuzie. Din acest moment situatia a evoluat foarte rapid. Atunci cand Titus a reusit sa intre.a ramas la urma impreuna cu un altul. el a inceput o retragere care. a spulberat atunci orice posibilitate de impacare intrerupand jertfa zilnica in onoarea imparatului. Revolta de 66-70 d. fara a preveni populatia. Totul incepe printr-un eveniment aparent fara importanta: procuratorul Florus luase 17 talanti din vistieria Templului. Eleazar. dar nu lui Florus si s-au retras in fortareata Masada. sustinut de cateva trupe trimise de Irod Agrippa ai II-lea. Petronius ii scrie lui Caligula ca lucrarile sunt in intarziere si ca evreii risca sa neglijeze munca campului in momentul secerisului pentru a-si manifesta opozitia. Dar rebelii s-au multumit sa raspunda ca voiau sa ramana supusi imparatului. recrutat dintre farisei si anumiti preoti. il sfatuieste pe Caligula sa continue conduita predecesorilor sai respectand specificitatea religioasa a Palestinei. fara a tine cont de incercarile de mijlocire al notabililor si nici chiar de petitia Berenicei29 a prins si executat cativa responsabili. in urma unei ambuscade. Iosephus a reusit sa se ascunda intr-o pestera in care se aflau deja aproximativ 40 de notabili. Caligula i-ar fi scris atunci lui Petronius sa amane proiectul. Cestius Gallus: cu legiunea a XII-a. el si-a instalat tabara pe Muntele Scopus (la nord de Muntele Maslinilor). Revolta s-a intins curand si in celelalte orase ale Palestinei si chiar la Alexandria.

Vespasian l-a eliberat. Eleazar. A trait apoi la Roma unde a primit cetatenia romana o data cu numele de Flavius. A reusit sa fuga din orasul Giscala (in nordul Galileei) chiar inainte de capitulare si s-a refugiat la Ierusalim. Dar. in martie 68. Acesta din urma dispune de trei legiuni din Siria si de o a patra recrutata din fortele stationare in Egipt. Lidia. El incepe deci prin a ataca Galileea. Vespasian il trimite pe fiul sau Titus insotit de Irod Agrippa al II-Iea sa-l felicite pe noul imparat. Vespasian se indreapta atunci spre Alexandria pentru a se asigura de posesia uneia din cele mai bogate provincii ale imperiului si lasa conducerea razboiului in seama fiului sau Titus.53. Iata cateva pasaje: . el a distrus intreaga Peree. Neapolis si Ierihonul. iar armata lui Iosephus Flavius. Din acest moment. Nero ii incredinteaza lui Vespasian conducerea razboiului. Noul legat concepe un plan de razboi simplu si eficace care consta in avansarea progresiva dinspre Siria fara a lasa nici urma de rezistenta dupa el. Acesti extremisti pe care Iosephus ii numea sicari (dupa numele sabiei lor scurte sica) erau condusi de catre Ioan din Giscala. ceea ce i-a atras ura coreligionarilor sai. ajunsi la Corint. o conspiratie sustinuta de Tiberiu Alexandru. Acesta. Cand acest lucru s-a realizat. soseste si vestea mortii Iui Nero si proclamarea lui Galba. Aceste evenimente explica de ce inaintarea romana nu a continuat in 69. Vespasian cucereste orasul dupa un asediu de doua luni. tara este impartita in districte militare in fruntea carora o adunare plaseaza conducatori. se refugiaza la Iotapata. El este proclamat imparat la 1 iulie si. p. 29 Vezi Cahier Evangile nr. rasculatii urmati de imensa majoritate a populatiei s-au organizat. pronuntase un lung discurs pe care il relateaza Iosephus Flavius. in tot acest timp. Gamala Trahonitidei si Muntele Tabor si se intoarce pentru a ierna la Cezareea. Iosephus Flavius este insarcinat cu organizarea rezistentei in Galileea. Iosephus l-a insotit pe Titus la asediul Ierusalimului si i-a slujit drept interpret. in Palestina si Siria. el s-a prezentat cu multa maiestrie drept profet si i-a promis acestuia ca in curand va fi proclamat imparat. Iamnia. doua zile mai tarziu. in primavara anului 67. Se pare ca in acest moment comunitatea a parasit Ierusalimul refugiindu-se la Pella (la est de Iordan). SINUCIDERE COLECTIVA LA MASADA inainte ca oponentii de la Masada sa se omoare unii pe altii. Vespasian profita de acest adevarat razboi civil pentru a supune teritoriile ce incojurau Ierusalmul. Aducand idumei pentru a-si intari trupele. incearca sa-l impuna la putere pe Vespasian. prea lipsit de entuziasm si incercase sa determine asasinarea lui. inspaimantata de perspectiva unei confruntari fata in fata. apoi a doborit cu usurinta Antipatris. in iunie. beneficiaza curand si de acordul armatelor dunarene. Adus inaintea lui Vespasian. prefectul Egiptului. in timp ce blocarea Ierusalimului continua. poate pe drept. zonele joase sunt repede abandonate. il respinsese in mod violent pe Iosephus pe care il considera.pe care nu i-a fost greu sa-l convinga sa se predea! (Razboiul iudaic III. in aceasta calitate. in acelasi timp. la inceputul razboiului. in iulie 69. beneficiind de o pensie imperiala. 387-388). Atunci s-au intors. la Ierusalim situatia se degradeaza: capii rezistentei intampinau o vie opozitie din parte zelotilor care ii suspectau de pactizare cu romanii. Ioan a omorit cativa din capii rezistentei si devenise astfel atotputernic la Ierusalim.21. poate incepe pregatirile pentru asediul Ierusalimului si asteapta ca evreii sa-si slabeasca ei insisi puterile in lupte sterile. ei afla ca Galba tocmai fusese asasinat (15 ianuarie 69) si ca situatia era confuza. Apoi ocupa cu usurinta Tiberiada. capetenia lor.

Titus reuseste sa strabata cele trei ziduri de aparare si. fariseii. Mai rezistau inca trei fortarete: Macheront. Fara a deveni sclavi. iar Eleazar s-a retras in curtea Templului. Pentru Paste. privilegiu refuzat tuturor celor care au intampinat o infrangere neasteptata. Impozitul (Didrahma) era de acum varsat intr-o casa imperiala speciala. Titus ataca zidurile in trei puncte diferite. dar. Revolta lui Bar-Kosba Nu se mai cunoaste nici o revolta pana in perioada lui Traian. Dimpotriva. nu au gasit decat doi supravietuitori: toti ceilalti se omorisera. fusese judecat spre pietre. Herodium si Masada.este impartit in trei: Ioan din Giscala detine Templul si imprejurimile. dar Masada s-a impotrivit cu incrancenare. evreii condusi de un <rege> numit Lucuas sau Andreas incendiasera templele si omorisera o parte din populatie. La Cirene. Dupa reprimarea revoltei in . inafara de prizonieri. Soarta noastra este o robie sigura.cand. Ioan si Simon au fost luati prizonieri si tinuti pentru a fi de fata la triumful lui Titus. cultul sinagogal dobandea o importanta exclusiva sub conducerea invatatorilor legii. inca de la inceput . am suportat continuu tratamente dure din partea celorlalti si inca si mai dure din partea dusmanilor . in primavara lui 70. dar ne ramane inca alegerea libera a unei morti nobile impreuna cu cei pe care ii iubim cel mai mult.. Se pare ca ludeea a devenit din acest moment o provincie. Acest ultim bastion al rezistentei iudaice a disparut deci in aprilie 72. Se stie ca atunci s-au purtat lupte foarte dure la Alexandria si Cirene. Un oarecare Artemion ii indemnase la rascoala si pe evreii din Cipru care au devastat orasul Salamis. se aflau si candelabrul cu sapte brate (menora) si masa painilor punerii inainte. fiscus iudaicus.<Am fost primii dinte toti care ne-am revoltat. Titus incheie concentrarea trupelor in jurul Ierusalimului. patrunzand in interior. care reconstruisera o scoala la Iamnia sub directia lui rabbi Iohanan ben Zahhai. s-au revoltat si evreii din Mesopotamia.325-327. Miscarile au inceput in 115 si au degenerat intr-un adevarat razboi avand in vedere ca in 116 ne-evreii au fost nevoiti sa paraseasca Alexandria si au avut loc confruntari si la Hermopolis si Memfis. Eleazar propune un armistitiu si deschide accesul in Templu. in acest moment. in timpul asediului final. 386-387). Ioan profita pentru a-l asasina impreuna cu partizanii sai. Dupa victoria lui Traian. cartier dupa cartier. sa citim planul lui Dumnezeu si sa recunoastem ca neamul iudeu. alegand afirmarea libertatii. in care stationau doua legiuni. dupa Iosephus. desi adusi la infometare au rezistat. atunci Ioan si Simon se impaca. suntem ultimii care purtam armele impotriva romanilor. Ultimele zile ale asediului au fost deosebit de atroce. Aceasta ceremonie a avut loc la Roma in anul 71. Romanii au fost nevoiti sa inalte un dig de pamant pentru a asalta zidurile. vom muri ca oameni liberi impreuna cu copiii si femeile noastre! Aceasta ne-o cer legile. iar femeile si copiii o implora… (Razboiul iudaic VII. Disparitia liturghiei sacrificiale a atras dupa sine declinul familiilor sacerdotale si stingerea progresiva a partidului saduceilor. in orice caz. De acum inainte. Templul aproape distrus era inchis sacrificiilor. Primele doua s-au predat destul de usor. in acelasi timp. Poate ca ar fi trebuit. orasul. Simon bar Goria se afla in oras. Dupa lupte dure. odinioara mult indragit de El. iar combatantii. spun. Putin mai tarziu. prin urmare Traian a trebuit sa trimita 3000 de oameni pentru a repopula cetatea. Templul a fost incendiat si. Titus nu a putut face nimic pentru a stinge focul intr-atat soldatii sai erau cuprinsi de o furie atatata de lungile saptamani de asediu.ar fi trebuit. cred ca Dumnezeu ne-a acordat aceasta favoare de a avea in mainile noastre puterea de a muri in mod nobil si liber. construieste un rambleu in jurul orasului pentru a impiedica populatia sa fuga.

evreilor li s-a ingaduit sa vina pentru a venera fundatiile Templului (zidul plangerii). Si am ordonat ca oricine iti va da graul sau: (in ziua de dupa sabat). cu o caravana alcatuita din aproximativ 30 de magari a caror sarcina este de 60 kg. este probabil ca Adrian planuise inca din 130 sa fondeze o colonie romana pe locul Ierusalimului. idumei. o data pe an. Fii curajos si intareste curajul oamenilor locului. Abia in timpul lui Constantin. Pace tie. precum si a unor documente din corespondenta lor. Sa ramana la tine in timpul sabatului. salutare! Iau cerurile ca martor impotriva mea ca. Revolta s-a intins repede in tot tinutul iar noul print a pus sa se bata monede datate in anul I sau II (dupa obiectele descoperite) al eliberarii Israelului. Din Ierusalim nu mai ramasesera decat cateva case si o bisericuta crestina pe Muntele Sion. salutare! Sa-ti fie cunoscut ca trebuie sa trimiti cinci care cu grau prin oamenii casei mele. isi spunea print al Israelului si ca fusese recunoscut ca mesia de catre Rabbi Akiba. Fa in asa fel incat fiecare sa fie multumit. nici un evreu nu mai putea patrunde in oras sub pedeapsa cu moartea. UN AUTOGRAF Acest bilet este scris si semnat de Bar Kosba. conducatorul celei de-a doua revolte. Totusi. desigur refugiati civili instalati in satele din sudul Iudeei. Totusi. urma sa fie asigurat de trimisii lui Simeon care urmau sa petreaca sabatul la Iesua. Noua revolta care izbucneste in 132 in Palestina este din nefericire foarte putin cunoscuta din lipsa unor documente intr-adevar clare. nabateeni si preotii egipteni. Este o amenintare cu inchisoarea adesata conducatorului taberelor. Autorii pagani nu au facut decat scurte aluzii. daca continua sa faca necazuri galileenilor. Aceasta pozitie generala nu-i atingea numai pe evrei. E de presupus ca interzicerea circumciziei a fost cea care a umplut paharul. De acum inainte. daca vreunul dintre galileenii care sunt la voi nu este bine primit. Aelia Capitolina. Adrian a reinnoit interzicerea castrarii asimilandu-i circumcizia si impunand contravenientilor pedeapsa cu moartea. Lui Iesua i se cere livrarea unei cantitati considerabile de grau. MILIK) . aceasta interdictie parea grava mai ales pentru evreii ortodocsi. Adrian a fondat o colonie romana. Stim ca Simon bar Kosba conducatorul acesteia. T. iar Eusebiu in Istoria ecleziastica nu vorbeste aproape deloc. Simeon fiul lui Kosba pentru el insusi. si a pus sa se construiasca pe locul Templului un sanctuar inchinat lui Jupiter Capitolin. intr-adevar. ei sa il aduca. in ziua comemorarii distrugerii Templului. luptele au fost foarte dure pentru ca in 135 Palestina parea sa fi devenit un desert. ‚asa cum am facut la Ben Aful. <Din partea lui Simeon fiul lui Kosba catre Iesua fiul lui Galgula si oamenilor din Ha-Baruk. O alta scrisoare scrisa de un scrib profesionist ne arata cat de bine era organizata administratia. Transportul.> (traducere in limba franceza J. voi pune picioarele voastre in lanturi. Pregateste deci fiecaruia un loc de oaspete. dar au fost repede inabusite. <Din partea lui Simeon catre Iesua fiul lui Galgula.Palestina au mai ramas cateva miscari pana la inceputul domniei lui Adrian. aproape de Marea Moarta. Cauzele precise ale rebeliunii sunt neclare. Nu cunoastem aproape nimic cu privire la miscarea militara. sapaturile arheologice facute in desertul lui Iuda si mai ales in asezarea Qumran. in plus. au permis scoaterea la lumina a unor obiecte ce apartinusera rasculatilor. Oricum. ci si pe samariteni. caci ea echivala cu impiedicarea supravietuirii poporului ales.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->