PALESTINA in timpul lui Isus Introducere Fiul lui Dumnezeu nu s-a facut om in general: ci a luat chipul unui anumit om, evreu

, galileean, intr-un anumit moment al istoriei lumii. Ca om, el a fost marcat prin urmare de geografia si istoria tarii sale, de cultura ei; s-a supus legilor economice; a intrat in conflictele politice; a impartasit sperantele poporului sau.. in acest caiet se vorbeste putin despre Isus, si nu se studiaza texte biblice. Cu toate acestea, el cuprinde un studiu important - si care ne-a fost cerut adesea: o prezentare a conditiilor sociale, economice, politice care au facut din Isus omul care a fost. Desigur ca un om nu se explica doar prin diferitele conditii, iar Isus cu atat mai putin. Insa cu cat le cunoastem mai bine putem percepe cu mai multa claritate originalitatea mesajului si a persoanei lui. Studiile cu privire la acest subiect sunt numeroase si diferite ca valoare. Aici avem de-a face in primul rand cu o sinteza care vrea sa deschida noi cai spre alte studii. La aceasta sinteza sau angajat doi tineri specialisti: Christisne SAULNIER, licentiata in teologie, profesor asistent de istorie la Universitatea din Paris I (Sorbona); Bernard ROLLAND , exeget la Nancy, a prezentat deja esentialul catorva capitole unor preoti din regiunea sa, aflati in contact cu patura muncitoreasca. Am incheiat pregatirea acestui Caiet in ajunul Craciunului. Leaganul in care a fost asezat Fiul lui Dumnezeu nu este doar ieslea din Betleem; ci in primul rand este civilizatia iudaica pe care si-a insusit-o. Studiind-o, multe din paginile evangheliilor vor capata pentru noi o noua savoare. Fie ca fata lui Isus, om si Dumnezeu, sa ni se dezvaluie intr-o lumina reinnoita. Etienne CHARPENTIER IMPERIUL ROMAN incepand din sec. I i.C., istoria Palestinei este strans legata de cea a Romei. Pentru a o intelege mai bine este necesar, prin urmare, sa desfasuram rapid tabloul de fond pe care-l formeaza Imperiul roman, evocand situatia politica, geografica, sociala si economica.

SITUATIA POLITICA
in sec. I I.C., Roma, stapana peste cea mai mare parte a lumii mediteraneene, cunoaste o evolutie profunda. Lipsita de infrastructura administrativa necesara, vechea Cetate-Stat care e Roma intampina dificultati enorme in conducerea acestui imens imperiu. Guvernatorii pe care ea ii deleaga nu sunt chiar atat de lacomi, cum ii prezinta descrierile traditionale, dar este adevarat ca provinciile sufera adesea din pricina unei gestiuni egoiste ce decurge din lipsa unei veritabile politici de fuziune. Aceasta ruptura dintre Roma si imperiul ei teritorial intareste puterea conducatorilor militari astfel incat Senatul nu mai controleaza decat superficial politica externa de care, teoretic, este responsabil, in acelasi timp, pe plan intern, institutiile traditionale par incapabile sa rezolve conflictele dintre oameni si factiuni. Razboaiele civile, care izbucnesc in 49 i.C. si care sfasie ansamblul lumii romane timp de mai mult de 15 ani, sunt consecinta acestei violente endemice. Aceste razboaie nu sunt decat lupte si intrigi mereu reluate. inainte de toate, ele ii pun in opozitie pe Caesar si pe Pompei. La moartea acestuia din urma, in 48 dupa victoria de la Farsalus, Caesar se indreapta impotriva sustinatorilor partidei <republicane>. Asasinarea lui in 44 declanseaza noi conflicte: tanarul Caesar, numit de obicei Octavian, fiul adoptiv ai lui

Caesar, ii urmareste pe ucigasii tatalui sau si lupta apoi impotriva ambitiilor lui Marc-Antoniu pe care il va invinge in 31, la Actium. Detaliul acestor razboaie nu ne intereseaza aici; insa este important de remarcat faptul ca prin intermediul ambitiilor personale se dezvaluie de fapt mai multe conceptii despre putere. Pe de o parte <Republicanii> apara institutiile traditionale ale Cetatii-Stat, pe cand Caesar incearca sa impuna o putere personala, inspirata in mare masura de Conducatorul ideal din monarhiile elenistice. Marc-Antoniu, desi in mai mica masura, se pare ca va avea conceptii asemanatoare. Octavian, dimpotriva, tragand invatatura din esecurile precedente si beneficiind totodata de starea de oboseala generata de razboaiele civile, se gandeste la o solutie mai moderata: pastreaza aparent institutiile republicane, ca si vechile magistraturi, dar monopolizeaza un anumit numar de functii si titluri care ii asigura de fapt puterea politica militara si religioasa. REZUMAT CRONOLOGIC inainte de Cristos 49 Caesar intra inarmat in Italia; inceputul razboaielor civile. Dictatura lui Caesar. 48 Pompei este infrant in lupta de la Farsalus. 44 Asasinarea lui Caesar. 43 Triumviratul: Marc-Antoniu, Octavian si Lepidus 42 <Republicanii> sunt infranti la Filipi. 31 Batalia de la Actium: infrangerea lui Marc-Antoniu si a Cleopatrei. 27 Octavian primeste titlul de Augustus. Senatul ii confirma puterea de tribun si ii recunoaste <imperium> proconsulara asupra provinciilor imperiale. 12 Augustus ia titlul de Pontifex Maximus. 2 Augustus este proclamat Parintele Patriei. dupa Cristos 14 Moartea lui Augustus. 14-37 Tiberiu. 37-41 Caligula. Dinastia Iulio-claudienilor 41-54 Claudius. 54-68 Nero. 68-69 domnia efemera a lui Galba, Otho, Vitellius. 69-79 Vespasian. Dinastia Flavienilor 79-81 Titus. 81-96 Domitian. 96-98 Nerva. 98-117 Traian. 117-138 Adrian. Dinastia Antoninilor 138-161 Antoninus Pius 161 -180 Marc-Aurel iu. 180-192 Commodus. in plus, noul suveran - care poarta titlul de Augustus incepand din anul 27 i.C. - are meritul de a fi reorganizat administratia imperiului. Pentru aceasta, el face o impartire a provinciilor intre el si Senat: de acum inainte doar provinciile in care s-a instaurat pacea raman de resortul vechii adunari si sunt guvernate de catre proconsuli; in schimb, cele in care stationeaza legiuni sunt plasate sub autoritatea directa a imparatului. Aici doar el trimite delgati, legati (legat al lui Augustus propretor). Anumite teritorii constituie cazuri aparte si sunt incredintate unui prefect sau unui procurator (vezi p. 12. ) dependent de legatul provinciei imperiale celei mai apropiate; adesea este un statut temporar ce se aplica unor mici districte cum ar fi cantoanele din Alpi sau Iudeea. Egiptul constituie un caz aparte. Este

guvernat de un prefect de rang ecvestru iar accesul aici ramane interzis fara autorizatia suveranului. Pentru a asigura stabilitatea regimului, Augustus se va izbi de doua probleme: cea a transmiterii puterilor sale si cea a desemnarii unui eventual succesor, intr-adevar, de drept, Augustus nu a intemeiat o putere dinastica; atributiile sale neapartinandu-i propriu-zis, el nu le poate delega; pe de alta parte, neavand nici un fiu, el va adopta succesiv diferiti membrii ai familiei sale, susceptibili de a dobandi adeziunea Senatului si a armatei prin popularitatea si capacitatile lor, si va conferi acestora responsabilitati importante. Mortile celor din jur, care-i insotesc batranetile, il determina in ultima instanta sa-l adopte pe fiul sotiei sale, Tiberiu, care a fost proclamat imparat la moartea sa, in 14 d.C. Tiberiu (14-37) a fost judecat cu prea mare severitate de catre istoricii din vechime. Se pare ca acest imparat, contemporan cu viata publica a lui Cristos, ar fi fost un personaj cu o psihologie foarte complexa, impregnat de faima familiei sale gens Claudia. Dupa el domneste nepotul sau, Caligula (37-41 d.C.), un tanar ciudat si cu prea putin echilibru: foarte legat de Irod Agrippa I, totusi, el va fi cat pe-aci sa provoace revolta evreilor (cf. p. ). Este asasinat in 41, iar armata il proclama imparat pe unchiul sau, Claudius (41-54); documentele vechi il prezinta ca fiind slab de minte; de notat totusi ca domnia lui a fost mai degraba benefica si ca a stiut sa faca sa progreseze administratia imperiala. Fiul sau adoptiv, Nero (54-68) ii va urma in 54; domnia acestuia este marcata de incendierea Romei din 64, martiriul lui Petru (in 64?) si al lui Paul (in 67?) si inceputul marii revolte evreiesti. in 68 este inlaturat de la putere printr-o conspiratie si, dupa mai multe luni de anarhie, este proclamat imparat Vespasian (6979), comandantul armatei de Palestina, ii vor urma cei doi fii ai lui: mai intai Titus (79-81), invingatorul Ierusalimului, apoi Domitian (81-96). Acesta din urma este rasturnat printr-o conspiratie senatoriala care il aduce la domnie pe Nerva; acesta, neavand copii, il adopta pe Traian care, la randul sau, il va desemna pe Adrian; dinastia Antoninilor va continua pana la sfarsitul secolului cu Antoninus, Marc-Aureliu si Commodus.

SITUATIA GEOGRAFICA
La moartea lui Augustus, imperiul roman aproape ca a atins extinderea maxima. El cuprinde, in extremitatea vestica, cele doua provincii ale Spaniei la care se adauga Lusitania (in mare Portugalia de astazi); Romanii au pus piciorul in peninsula iberica in perioada razboiului cu Hanibal (218-201 i.C.) si au cucerit-o putin cate putin; pacea, uneori greu de obtinut, nu s-a stabilit decat la inceputul domniei lui Augustus. Au urmat Galiile si tinutul germanilor; romanii au inceput cucerirea lor la sfarsitul sec. al II-lea i.C., iar Caesar a continuat anexarea intre 58 si 50. in timpul lui Augustus si apoi in primii ani ai domniei lui Tiberiu, s-a incercat in zadar extinderea hotarului: in cele din urma acesta se va fixa pe Rin.

INCEPUTUL UNEI NOI ERE
Odata cu domnia lui Augustus, se instaureaza in lume pacea - pax romana - iar poetii vad in aceasta reintoarcerea <epocii de aur>. O inscriptie gasita la Priene (in Asia Mica, langa Milet) si care dateaza din anul 9 d.C., constituie un exemplu. Se referea la modificarea denumirilor lunilor si la intocmirea unui nou calendar care sa inceapa in ziua aniversarii nasterii lui Augustus, zeul care s-a manifestat si care promite lumii o era de fericire. (Acest text ar putea fi comparat cu Lc 2, 10-11.)

Fiecare poate pe drept sa considere acest eveniment ca fiind originea vietii si existentei sale, ca timpul incepand de la care sa nu mai regreti ca te-ai nascut. Providenta a dat nastere si a impodobit in mod minunat viata umana daruindu-ni-l pe Augustus, cel plin de virtuti, pentru a face din el binefacatorul oamenilor, mantuitorul nostru, al celor de acum si al celor ce vor veni dupa noi, pentru a face sa inceteze razboiul si sa se restabileasca peste tot ordinea. Ziua de nastere a zeului a fost pentru lume inceputul vestii celei bune primite gratie lui. Spre Est, provinciile Retia, Noricum, Panonia si Moesia sunt limitate de cursul Dunarii. La Sud, peninsula balcanica a fost cucerita intre 167 si 146. Romanii au patruns in Asia Mica in 133 i.C.. Atalos al III-lea al Pergamului cedandu-le regatul, acesta va deveni provincia Asiei; restul este dobandit in urma razboaielor din sec. I i.C. sau prin cedarea unor provincii la inceputul imperiului. Siria, al carui hotar este marcat la NE de Eufrat si in rest de desert, a fost cucerita de catre Pompei in 64 I.C. La Sud, micul stat al Palestinei, devenit vasal incepand din 63, slujeste ca zona de protectie. Egiptul, anexat in 30 i.C., este domeniul personal al imparatului. La vest, Cirenaica, organizata ca provincie in 74 i.C., nu este altceva decat o fasie de coasta, unita din punct de vedere administrativ cu Creta. Tripolitania a fost legata de Caesar de vechiul domeniu al Cartaginei pentru a forma asa zisa Africa proconsulara. Cateva teritorii se vor mai adauga dupa cum urmeaza: Mauritaniile (Algeria si Marocul) in timpul lui Caligula, Britania (actuala Mare-Britanie) a carei cucerire, inceputa de Claudius, se va realiza cu greu, pacea fiind instalata abia in timpul lui Adrian; Domitian asugura protectia intrandului dintre izvoarele Dunarii si Rinului constituind zona militara a Campiilor Decumate; in sfarsit, Traian anexeaza Arabia in 105 d. C. (Transiordania) si Dacia in 107; de asemenea, el incearca sa extinda puterea romana si dincolo de Eufrat, dar aceste teritorii vor fi abandonate imediat duupa moartea sa (cf. p. ). De altfel, domnia lui Traian reprezinta ultima tentativa de expansiune; dupa el, Adrian va fixa definitiv hotarele imperiului completand sistemul defensiv inceput de predecesorii sai. AGRIPPA SI ALEGEREA LUI CLAUDIUS Dupa asasinarea lui Caligula, in 41, a fost proclamat imparat Claudius. Irod Agrippa I se afla la Roma. intr-o relatare, care insa nu prezinta suficienta siguranta, Iosephus Flavius descrie rolul pe care l-a jucat Agrippa, ca mediator intre Claudius si Senat. Pe vremea cand Agrippa locuia la Roma s-a intamplat sa fie chemat pentru a i se cere sfatul si de catre Senat, si de catre Claudius. Dandu-si seama ca puterea era deja in mainile lui Claudius, Agrippa s-a indreptat spre acesta. Claudius la trimis din nou pe langa Senat pentru a-i impartasi modul sau de a vedea lucrurile. Senatul nu accepta propunerile lui Claudius. Agrippa se intoarce pentru a-i face cunoscut refuzul. Claudius il trimite inca o data pentru a spune senatorilor ca este gata de lupta impotriva lor caci nu vrea sa-i tradeze pe cei care l-au ales in unanimitate, in timp ce se discuta astfel, un soldat, de altfel devotat Senatului, striga ca el nu se va lupta impotriva tovarasilor sai de arme fideli lui Claudius si ca trece de partea acestuia din urma; va fi urmat si de alti soldati. Nobilii sunt cuprinsi de spaima. Dupa un timp, nevazand nici un mijloc de scapare, se vor grabi spre Claudius, pe urmele soldatilor. in confuzia generata de aceste rasturnari de situatie, soldatii sunt pe punctul de a-i ucide pe senatori. Agrippa merge intr-un suflet la Claudius pentru a-i face cunoscuta acesta situatie periculoasa. Claudius ii linisteste pe soldati, ii primeste pe senatori si merge degraba impreuna cu ei sa aduca lui Dumnezeu o jertfa de multumire pentru numirea sa ca imparat. Fara sa astepte prea mult, i-a oferit in dar lui Agrippa intregul regat al bunicului sau. (Razboiul iudaic II,204-218).

SITUATIA SOCIALA In momentul de maxima expansiune, Imperiul roman este deci un imens teritoriu, aparat de o armata relativ redusa: aproximativ treizeci de legiuni, dublate de trupe auxiliare, adica aproximativ 350 - 400 000 de oameni. Populatia a fost estimata la aproximativ 50 de milioane de locuitori. Orasele cele mai populate sunt: Roma (intre 700 de mii si un milion de locuitori), Alexandria (aproximativ 700000) si Antiohia (300000). Unitatea care exista la nivelul puterii centrale, al politicii externe si al unui anumit numar de valori culturale nu anuleaza totusi particularismele. Imperiul nu este un bloc monolitic, deoarece limitele teritoriale si sistemele de drept nu coincid intotdeauna, intradevar, supusii imparatului apartin unor etnii sau cetati diferite; in afara de aceasta, locuitorii aceleiasi cetati sau ai aceleiasi regiuni pot fi de <drept> diferit: astfel, printre oamenii li Beri se face distinctie intre cetateni romani si oameni de drept peregrin. Primii se bucurau de un anumit numar de privilegii judiciare, fiscale si politice; notiunea de peregrin ii includea pe toti ceilalti, adica pe cei <straini> de cetatea romana, in sensul juridic al termenului; in acest caz, ei depind de dreptul cetatii sau al etniei lor de origine, in general conducerea imperiala a stiut sa lase o destul de larga autonomie comunitatilor locale, rezervandu-si doar controlul fiscalitatii, dreptul penal si politica externa.

INCENDIUL ROMEI DIN TIMPUL LUI NERO
in anul 64, un incendiu teribil distruge trei sferturi din Roma. Zvonurile il pun pe seama insusi a imparatului Nero care voia sa reconstruiasca orasul. Pentru a stinge zvonul, Nero a pus la cale invinuirea unor oameni uriti de toata lumea pentru infamiile lor, si i-a suspus la chinurile cele mai crunte; lumea ii numea crestini. Numele li se trage de la Cristos, care, in vremea imparatului Tiberius, fusese condamnat la moarte de Pontius Pilatus. Reprimata pentru un moment, aceasta superstitie funesta se raspandea din nou nu numai prin Iudeea, locul de obarsie al acestui flagel, dar si la Roma, unde se revarsa de pretutindeni toate grozaviile sau ticalosiile care isi gasesc multime de adepti. Mai intai, au fost inchisi cei ce marturiseau; apoi, dupa indicatiile lor, o multime de oameni nu atata dovediti ca ar fi pus foc, cat invinuiti de ura fata de neamul omenesc. Cei care trebuiau sa moara au fost si prefacuti in prilejuri de batjocura: acoperiti cu piei de fiare, piereau sfasiati de caini, multi erau pironiti pe cruci sau dati prada flacarilor, iar alti,i dupa ce se intuneca, erau arsi, ca sa serveasca la iluminat in timpul noptii. Nero isi oferise gradinile pentru acest spectacol si dadea o reprezentatie de circ, amestecat cu multimea, in costum de vizitiu, sau conducand un car de curse. Din care cauza, desi acesti oameni erau vinovati si meritau cele mai grele pedepse, acum starneau mila, fiind sacrificati nu in interesul public, ci sabaticiei unui singur om>.(Tacitus, Anale XV,44 - dupa traducerea lui Ghe. GUTU, Humanitas,1995) Sclavii sunt numerosi. Dupa drept, ei nu exista; totusi sub influenta reflectiilor filosofice, juristii recunosteau ca sclavul este un om1. Conditia de sclav nu este nici ea uniforma: cei care lucreaza in mine duc o viata deosebit de grea, insa nici cei care lucreaza la camp nu au o viata mai usoara, in schimb, sclavii <specializati> (bucatari, medici, secretari.. ) sunt cumparati la preturi foarte ridicate, sunt bine tratati si isi dobandesc libertatea cu usurinta. Sclavul artizan care lucreaza intr-un atelier, obligat sa dea o renta din produse stapanului, nu se distinge cu nimic, din punct de vedere al nivelului de trai, de micul artizan nascut liber. Legislatia imperiului a cautat sa usureze soarta sclavilor, mai ales prin controlul asupra dreptului de viata si de moarte pe care il avea stapanul si prin privarea de dreptul de proprietate a celui care abandoneaza un sclav in varsta sau bolnav. Pe scurt, avem de-a face cu un grup important a carui definitie juridica nu trebuie sa ne induca in eroare - deoarece

se dezvolta asociatii de luntrasi. trece Eufratul la Dura Europos si ajunge la Palmira si apoi la Antiohia. Calea maritima este mijlocul de deplasare cel mai rapid si mai ieftin. Statul trebuia sa le ia pe seama sa. Aceasta organizare. Se navigheaza atunci cand marea este <deschisa>. Spania si Grecia exporta uleiuri de diferite calitati. exploatate mai ales in Occident (cositor. inafara produselor de prima necesitate. Cu toate acestea. a functionat foarte bine pana la mijlocul sec. In schimb. pentru agricultura. care beneficiaza de popasuri (mutationes) la distante regulate si de hanuri (mansiones). cupru. ceramica precum si meseriile legate de arhitectura. adica de la 5 martie pana la 11 noiembrie: in aceasta perioada vanturile sunt regulate iar riscul de furtuna este neglijabil.si pe care nu trebuie sa-l privim in bloc. animalele se cresc pentru carne (care se conserva de obicei prin sarare). 26. caravanele aduc materiale pretioase. si facand cale intoarsa la Corint la vestea asasinarii lui. Africa.cazurile particulare sunt extrem de variate . insa erau folosite si pentru transport (animale de tractiune sau de povara). Metalele sunt 1. Iosephus Flavius ni-l arata pe Titus imbarcandu-se in plina iarna pentru a merge sa-l felicite pe Galba. mai ales langa lacul Leman. iar pielea lor avea multiple intrebuintari. ca pe o adevarata clasa sociala. fier in Noricum si Panonia. plumb argintifer. Economia se bazeaza in continuare pe agricultura ale carei principale produse sunt cerealele si legumele la care trebuie adaugata cultivarea vitei de vie si a maslinului in regiunile mediteraneene. bazele artizanatului sunt tesatoria.” limita nu trebuie inteleasa in sens strict: variatiile climatice anuale sau vanturile locale o puteau modifica. asemenea asociatii mai exista si in preajma lacurilor. traficul de marfuri la scara mare este mult mai clar conturat. in razboaie. Tot spre Orient se poate merge de-a lungul Marii Rosii pana la golful Aqaba de unde caravanele arabilor nabateeni preiau marfurile luand calea care trece prin Petra. in caz de necesitate. si al carei scop este in primul rand strategic. 78. Bosra si . inainte de a esua in Malta (Fapte 27). in Galia. in vremea lui Cicero erau necesare cinci sau sase saptamani pentru a ajunge din Cilicia (in Asia Mica) in Italia. Din Orient. Iranul. Schimburile locale ne sunt foarte putin cunoscute pentru simplul fapt ca tineau de initiativele personale. fier si aur in Spania. Trebuie sa ne multumim numai cu cateva trasaturi generale. rezervata Statului si particularilor care au primit autorizatia. Astfel. p. Dupa 11 noiembrie contractele comerciale nu mai compensau riscurile navigatiei. din Africa si mai ales din Egipt. Totodata Statul a dezvoltat si o excelenta retea rutiera care nu este pietruita intotdeauna asa cum s-ar putea crede. aur si fier in Dacia). O prima cale vine din China traversand Mongolia. zinc si plumb in Britania. iar. graul care asigura hrana Romei vine din Sicilia. care este renumita pentru fluviile ei navigabile. iar imperiul roman nu face exceptie de la aceasta regula. vezi Cahier Evangile nr. in schimb. paraseste Palestina in septembrie si intalneste vanturi puternice imediat dupa coasta Asiei Mici. SITUATIA ECONOMICA Datele de ordin economic sunt destul de limitate pentru perioada antica. inaintand corabia este purtata in deriva timp de 40 de zile. Italia si Galia. noul imparat. Paul. metalurgia. al IV-lea al erei noastre. marmura vine din Grecia si Italia ceramica cea mai buna se produce in Grecia. Despre sclavie. Aceste drumuri sunt folosite si de posta imperiala (cursus publicus). Asia Centrala. se stie insa ca o traversare record putea lega Puteoli de Alexandria in numai noua zile. dus prizonier la Roma.

C. in anul 200 (sau 198) i. Fiind o parte din ceea ce se numea. pricepere in a conduce si deci gust pentru razboi. la care se adauga elefantii. Daca unitatea artistica si lingvistica este reala. antigonizii aveau o herghelie de 300 de armasari si de 30 000 de iepe. perle. Ptolemeu al V-lea este invins de Antioh al III-lea in lupta de la Panion: in acest moment Palestina este silita sa treaca sub dominatia suveranului seleucid. Noul stapan al evreilor este diplomat in relatiile cu acestia.Damasc. din Asia Mica si pana la Indus dar care se restrange in decursul 2 Despre drumurile romane. in care imaginea suveranului este inseparabila de cea a comandantului de razboi. Aceasta tentativa actioneaza ca un revelator . 5. dand astfel nastere la ceea ce se numeste civilizatia elenistica. Toate aceste regate formeaza o lume dinamica ce raspandeste in intreg Orientul valorile culturii grecesti. pietre pretioase. cu tot ceea ce presupune acesta: curaj fizic. Originea intereselor romane in Palestina SITUATIA GEOPOLITICA Primele contacte dintre romani si evrei dateaza de pe la mijlocul sec. in general. in continuare vom vedea cum au reusit romanii sa se instaleze aici. tamaie) de care. timpului ca pielea intinsa la soare: la vest este sfasiat de uzurpari. conform conditiilor tratatului de la Apanea. vezi Le Monde de la Bible nr. Palestina este situata la o raspantie. desi adeseori superficiala. este condus de Atalizi. ea este un obiect permanent de disputa si conflicte intre lagizi si seleucizi. Seleucizii stapanesc un imperiu care se intinde. PALESTINA IN IMPERIUL ROMAN in timpul lui Cristos.6. teoretic. Succesorul lui. de altfel Antigon al IIIlea are alte griji: se afla in razboi cu Roma. in acest context agitat. cu sanse diferite. Micul regat al Pergamului. iar la est. in vremea aceea. Imperiul roman duce lipsa2. Macedonia este condusa de catre Antigonizi care.) in acea perioada litoralul rasaritean al Mediteranei era impartit intre diferitele monarhii ivite in urma cuceririlor lui Alexandru: Lagizii domnesc asupra Egiptului. incearca sa domine cetatile Greciei si insulele Egeei. prin ce mijloace a devenit Irod rege si care era situatia politica in momentul activitatii publice a lui Isus. invins in 189. nr. si despre caile maritime. destramat de razboaie si certuri dinastice.C. Acest comert se face cu produse usoare. el trebuie sa plateasca o foarte grea despagubire care va impovara vreme indelungata vistieria seleucida. ca si de expansiunea partilor. dar scumpe (matase. al II-lea i. Acesti regi sau ingrijit de perfectionarea armatelor lor pana intr-acolo incat s-a putut vorbi de o adevarata goana dupa armament: infanteria grea (falanga) este sprijinita de o cavalerie grea (catafractarii) si de o cavalerie usoara. Ele sunt urmarea unui joc politic complex in care Republica romana s-a implicat din ce in ce mai mult (incepand din jurul anului 200 i. Mai demult parte integranta a celei de-a cincea satrapii persane (Transeufratina).C. ea cade sub stapanirea lagizilor. Evreii par sa se fi adaptat destul de bine cu aceasta hegemonie care se dovedeste a fi mai putin cicalitoare. dupa cucerirea lui Alexandru. voind sa elimine fortele centrifuge care ii submineaza imperiul si sa reinnoade traditiile fondatorilor dinastiei. acest univers ramane un ansamblu instabil din punct de vedere politic. Antioh al IV-lea Epifan. insa. situat la extremitatea vestica a Asiei Mici. in schimb. Palestina facea parte din Imperiul roman. Astfel. de independenta de fapt a suveranilor . Koile-Siria (adica Siria de Jos fata de platourile din nord si de lanturile muntoase ale Libanului si ale Anti-Libanului). in timp ce seleucizii intretineau 500 de elefanti. initiaza o politica de elenizare autoritara careia Palestina nu-i scapa.

impartindu-i pe evrei in doua tendinte: filoelenistii (sau pro-grecii) si ortodocsii. se lupta pentru putere. Dupa trei luni de asediu. promulgate mai intai in perioada razboaielor civile si apoi de catre Augustus sau de loctiitorii lui. in primavara lui 63. Roma isi va face vasale.caci. Dolabella. regiunile periferice. in acest timp Roma cucereste Macedonia (167) si duce o politica diplomatica ce consta in sustinerea statelor celor mai slabe (ca marime. Pretextul este politica expansionista a lui Mitriade Eupator. DECRETELE IN FAVOAREA EVREILOR in Antichitatile iudaice. DECRETE IN FAVOAREA EVREILOR In vremea magistraturii lui Artemon. pentru a-si asigura fidelitatea noilor sai clienti. Aristobul si cei doi fii ai sai. de aici se naste revolta macabeilor. Primele doua razboaie contra lui Mitriade se incheie cu tratate albe de pace. iar zona de hotar. salutare. regele Pontului (pe coasta nordica a Asiei Mici) care se vrea un campion al libertatii cetatilor grecesti impotriva influentei romane. daca senatorii au primit aceasta solie. ei s-au ferit cu grija de a-i acorda vreun ajutor material si sau multumit cu asigurari vagi pentru a putea intretine zizaniile care erau in folosul lor. Lui Hircan nu-i vor ramane decat Ierusalimul si Iudeea. sunt luati captivi la Roma. Pompei este pus in fruntea unui comandament extraordinar care doreste sa-l infranga pe acest suveran. Este vorba de aproximativ douazeci de decrete transcrise in intregime sau in parte. in acest scop il impiedica pe Antioh al IV-lea sa-si urmareasca interesele pe care le avea in Egipt. regatul evreu si maruntele principate arabe. precum Rodosul sau Pergamul. mai exact Armenia. fiii lui Alexandru Ianeus. Strategia este simpla: pentru a-si apara posesiunile din Asia Mica si din Siria impotriva partilor. precum Egiptul). in 66. el se indreapta spre Ierusalim. Pe la anul 160 se pare ca ar fi primit chiar favorabil o solie evreiasca trimisa de Iuda Macabeul (1 M 8).C. in momentul in care el invingea Siria Hircan al II lea si Aristobul. alta de la Hircan si o a treia de la poporul evreu. sfatul si poporul din Efes. catre magistratii. impotriva tentativelor imperialiste ale seleucizilor. . I I. in acest moment. Tigran al Armeniei. ca si pe aliatul sau. o miscare de rezistenta se baricadeaza in Templu. Imperator (1). precum si unele orase sunt trecute sub autoritatea guvernatorului Siriei. Acest proiect explica totodata si decretele pe care Roma le da in favoarea evreilor . ea a fost nevoita sa le recunoasca particularitatile. istoricul Iosephus Flavius isi intrerupe brusc povestirea pentru a ne dezvalui textul dispozitiilor date in lumea romana in favoarea evreilor. ca si intregii tari. Pompei profita de starea de descompunere in care cazuse ceea ce ramanea din regatul seleucid_ (Antioh al XIII-lea. precum Itureea. Pompei pune stapanire pe oras: responsabilii sunt decapitati Ierusalimului. Desi nu prea bucuros sa urmeze directivele Senatului. Alexandru si Antigon. Pompei il trimite pe unul din legatii sai sa se informeze la fata locului si. Roma nu-si va relua interventia directa in Orient decat in sec. primeste trei delegatii: urla de la Aristobul. tocmai fusese asasinat) si anexeaza acest teritoriu creand provincia Siriei. mai mult sau mai putin direct. Autenticitatea textului a fost insa contestata. Disensiunile survenite intre printii dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) ii ofera pretextul de a interveni in Palestina. i se impune un tribut. in ziua intai a lunii Leneon. in orice caz. In 64. oras pe care Aristobul i-l promisese. fratele lui. ultimul suveran. sau prin mediocritatea suveranilor lor.

. . legifereaza. La inceput. Aceasta decizie constitutionala este urmata de o dispozitie de detaliu: evreii nu vor fi siliti sa gazduiasca trupe romane in timpul iernii si nici nu vor fi pasibili de taxe ca urinare a acestui fapt. Aproape concomitent. le acord exemptiunea de serviciul militar si le ingadui totodata sa urmeze obiceiurile parintilor lor si sa se intruneasca pentru riturile lor sfinte si sacre conform legilor lor si sa-si aduca ofrandele pentru sacrificiu. de jaful caruia i-au cazut victime. fiul lui Teodosie. printre altele. se pare ca. fapta sa va fi considerata sacrilegiu si tot avutul sau va fi confiscat in beneficiul poporului roman. (1) P. investit cu putere de tribun.. E interesant de notat ca cea mai mare parte a decretelor retinute de Iosephus Flavius sunt adresate unor cetati din Asia Mica: dupa moartea lui Caesar. iar ofrandele lor sacre vor fi inviolabile si vor putea fi trimise la Ierusalim pentru a fi oferite vistiernicilor din Ierusalim.Didrahma . Acest text este databil din 24 ianuarie 43. Lepidus) si care corespundeau incercarii de redresare pe care au facut-o acestia din urma dupa esecul republicanilor de la Filipi din 42 i. 225-227). mi-a explicat ca coreligionarii sai nu pot sa implineasca serviciul militar deoarece nu pot purta armele si nu pot marsalui in ziua de sabat si pentru ca nu-si pot procura alimentele traditionale cu care sunt obisnuiti. Textele transmise de Iosephus Flavius arata ca imparatul si subalternii sai confirma acest privilegiu fiscal al evreilor.. decreteaza: . eu. sub juramant si cu aprobarea poporului roman. evreii din diaspora (adica cei care locuiau inafara Palestinei) plateau un impozit anual de doua drahme. 162-165). or. comunitatile au fost impiedicate sa trimita banii stransi spre Ierusalim. intocmai ca si grecii.C. o astfel de problema nu se punea insa pentru un corp de auxiliari alcatuit numai din evrei. incredintate in 43 lui Octavian. proconsul al Siriei in 43. p. Aceasta explica de ce decretele favorabile au fost date de catre magistrati partizani ai Triumviratului (magistraturi de exceptie.. Chiar la inceputul imperiului se iveste o noua problema legata de trimiterea Didrahmei la Ierusalim.Alexandru. Mare Preot fi etnarh al evreilor. fiul lui Alexandru. reglementeaza darul facut lui Hircan si anume nordul tarii. intr-adevar. intocmai cum faceau pe timpul lui Hircan. se pare ca anumite cetati din Asia Mica au elaborat o serie de norme care ingaduiau evreilor sa observe sabatul. XVI. ). Acest aspect punctual nu trebuie sa ne insele: aceste decrete au pus bazele statutului special de care au beneficiat evreii odata cu integrarea lor in lumea romana. Antichitati iudaice. Pontifex Maximus. Caesar il recompenseaza pe Hircan al II-lea pentru ajutorul dat recunoscandu-1 ca etnarh si Mare Preot al evreilor cu titlu ereditar. sa .pentru reconstruirea si intretinerea Templului. Dispozitiile care vor fi date ulterior se explica cu usurinta pe fundalul razboaielor civile: evreii vor fi scutiti de serviciul militar din cauza scrupulelor lor religioase intrucat respectarea sabatului si a prescriptiilor alimentare era imposibila. cu caracter consultativ. Caesar da dispozitii de ordin fiscal ce reglementeaza impozitarea in Palestina. Marc-Antoniu. Mare Preot al Dumnezeului preainalt. Antichitati iudaice. (Flavius Iosephus. in Asia Mica si in Cirenaica.s-a hotarit de catre mine si de catre consiliul meu.. ca evreii sa-si poata urma obiceiurile conform legii parintilor lor. incetarea colectarii taxelor in timpul anului sabatic si diminuarea acestora in anul urmator (cf. aceste decrete sunt circumstantiale si reflecta problemele care s-au ivit la un moment dat in una sau alta dintre cetati. Conform uzantelor legislative ale vremii. Cornelius Dolabella. Se pare ca aceasta scutire ii privea pe evreii cetateni romani si deci susceptibili de a fi inrolati in legiuni. De asemenea. (Flavius Iosephus. ambasador al lui Hircan. Daca cineva va fi prins ca a furat cartile lor sfinte sau ofrandele sacre ale vreunei sinagogi. Prin urmare. ca si predecesorii mei. XIV. iar evreii trebuie sa se fi plans. Caesar Augustus. republicanii silisera aceste cetati la dari epuizante prin toate mijloacele posibile.

fiul lui Aristobul. nu detine decat o autoritate teoretica intrucat cel care conduce de fapt este Antipater. depind in acelasi timp si de jurisdictia Marelui Preot sau a Sinedriului. Apoi ei vor fi considerati ca adepti ai unei superstitio. ia din Palestina un impozit de 700 de talanti. in semn de buna credinta. Mai mult. Decretele din 47. La aceasta veste. Dar Hircan. Antigon porunceste ca lui Hircan sa .construiasca sinagogi oriunde ar dori iar pietele erau obligate sa ingaduie vanzarea produselor <kaser>. el cauta sa intre in gratiile lui Cassius. in favoarea lui Hircan.C. Marc-Antoniu vine in Asia Mica pentru a incerca sa repare situatia din Orient. iar Hircan ii indeamna pe evreii din Egipt sa se alature dictatorului. Caesar intentiona sa se foloseasca de unul din urmasii macabeilor. Alexandru. convins ca va fi razbunat de fratele sau. in anul 40. incredintandu-i doua legiuni pentru a-i combate pe partizanii lui Pompei din Orient (pompeenii). numindu-i pe cei doi fii ai sai Fasael si Irod.. in 42. si mai ales cel dintre Caesar si Pompei. proconsul al Siriei in acel moment. Antipater va pune bazle succesiunii sale. se grabesc sa se alature partidei noului stapan al Romei. in imperiu pot fi intalniti evrei care. Fasael si Irod sunt numiti tetrarhi ai teritoriului evreiesc. calitatea sa de cetatean roman pentru a apela la tribunalul imparatului (Fapte 2225). care se afla in dificultate la Alexandria. dar care invoca. Antipater ii ofera lui Caesar. Regimul irodian Razboaiele civile. unul dintre asasinii lui Caesar. Crestinii vor beneficia de acest statut atata timp cat nu vor fi separati de evrei. decapitat la Antiohia. Prin urmare. Hircan al II-lea si Antipater. obligat sa intretina o armata destul de numeroasa. ministrul sau. sprijinul a 3000 de oameni. cerand ajutorul partilor: Fasael si Hircan sunt prinsi in timp ce Irod reuseste sa scape refugiindu-se la nabateeni. apoi una de la Hircan si in cele din urma pe Irod insusi. Fasael. Dupa infrangerea republicanilor de la Filipi. confirma recunostinta lui Caesar. nu ezita sa se sinucida pentru a scapa de maltratarile partilor. pe care Caesar l-a numit epitropos (procurator). romanii au fost obligati sa recunoasca autoritatea Marelui Preot asupra evreilor din diaspora. strateg fa Ierusalim si respectiv in Galileea. O ultima consecinta . Dupa victoria lui Caesar de la Farsalus din 48. in plus. desi dependenti de dreptul roman. aceasta acceptare admite unui alt paradox: pentru a-si alipi Palestina propriu-zisa. incearca sa revina la putere. care este pasibil de o judecata a Sinedriului intrucat este considerat evreu. Insa planul avea sa fie dejucat deoarece Aristobul este otravit iar fiul sau. Aristobul al IIlea. in acelasi timp. in 43. vor antrena noi schimbari in Palestina favorizand disparitia dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) si ascensiunea politica a lui Irod. Aceasta legislatie ar putea parea anecdotica daca n-ar fi plina de consecinte: acceptarea particularismelor ce deriva din traditiile si legile stramosesti ale evreilor tinea de recunoasterea in fapt a unui drept peregrin special si fonda statutul de religio licita al iudaismului. Antigon. Cassius. ne spune Iosephus Flavius.ar fi recunoasterea unui privilegiu fiscal surprinzator: Marele Preot are facultatea de a percepe Didrahma de la toate comunitatile evreiesti din lumea romana si de a cere ca aceasta sa-i fie adusa in mod liber la Ierusalim. desi Mare Preot si etnarh al evreilor. ASCENSIUNEA POLITICA A LUI IROD in 49 i. Acest detaliu explica anumite aspecte ale procesului intentat lui Paul. de catre pompeeni. El primeste succesiv: o delegatie a evreilor. Irod este numit strateg in Koiie-Siria in acelasi moment in care este otravit tatal sau.

Antipater. inafara de Ierusalim. Cu toate acestea. nu ezita sa se indrepte spre invingator. in amintirea fratelui sau.i se taie urechile pentru a-l face inapt de slujba preoteasca. nepoata lui Aristobul al II-lea. nu pentru asi incalca cuvantul. Irod nu s-a putut bucura niciodata de acceptul evreilor piosi Era fiul unui idumeu. daca ar fi sa-l credem pe Iosephus Flavius: isi face cunoscuta fidelitatea pe care a avut-o fata de Antoniu pana in ultimul moment. POLITICA LUI IROD Ca print de orientare elenistica. pentru a-si legitima puterea. la Cezareea si chiar la Ierusalim. Or idumeii (din sudul Iudeei). in 29. Cilicia si Ciprul (care corespunde teritoriului detinut de lagizi in perioada de maxima expansiune a Egiptului). in 37. Irod nu va putea exercita functia de Mare Preot. Se inconjoara de eruditi cunoscatori ai literaturii grecesti. Irod se imbarca spre Roma pentru a-si pleda cauza in fata lui Antoniu si a lui Octavian. cuceriti in 126 de Ioan Hircan. Odata reintors. regina Egiptului. Cu ajutorul romanilor. de asemenea fondeaza Antipatris in cinstea tatalui sau si zideste un oras de tip elenistic langa Ierihon. Koile-Siria. dar de origine araba. dupa mama. va fi decapitat de catre romani. el cauta sa se inrudeasca cu asmoneii casatorindu-se. cu Mariam. Restaureaza diferite fortarete in care isi amenajeaza palate: Herodium. la politica lui Antoniu si a Cleopatrei. . Pe de alta parte. el. intrucat triumvirii i-au recunoscut titlul de rege. coasta siro-palestiniana. s-o condamne la moarte din gelozie. regina Egiptului primeste si rodul balsamierilor din Ierihon si o parte din teritoriul nabateean. Extraordinara figura de aventurier. Macheront. dar va avea grija sa o confere unor <oameni de paie>. Atunci cand Antoniu este infrant la Actium. dar cand triumvirul si-a pierdut autoritatea. fondeaza o noua cetate la tarmul marii. dandui numele de Cezareea (cunoscuta ca Cezareea maritima). Irod. nu au fost niciodata considerati drept credinciosi de vita aleasa. Acest calcul politic nu l-a impiedicat totusi sa o iubeasca cu pasiune pana acolo incat. victoria printului asmoneu a fost de scurta durata: fara a se teme de intemperiile toamnei. Deja in 38. si care ar fi permis verificarea si critica spuselor lui Iosephus). fara nici o legatura cu familia asmoneilor. si al unei nabateene. pe care il numeste Fasaelis. in anul urmator. Cu toate acestea Irod nu si-a dobandit inca linistea caci in 37 Marc-Antoniu. De aceea. el isi datoreste reusita unui simt al posibilului: stiind ca nu este indeajuns de puternic pentru a se elibera de jugul roman si ca nu este nici suficient de popular pentru a se lipsi de sprijinul acestora. in 31. Nu se sfieste apoi sa instituie jocuri cvadrienale in cinstea lui Augustus. iubirea lui pentru civilizatia greceasca se vadeste si in gustul pentru lucrari de mare anvergura. pe care o numeste Sebaste (echivalentul grecesc pentru Augusta). Astfel. in felul acesta Irod se vede obligat sa colaboreze. jocuri si spectacole. Nu departe de Ierusalim amenajeaza un hipodrom. precum Nicolae din Damasc (a carui istorie s-a pierdut din pacate. are in stapanire intreaga Palestina. ofera Cleopatrei. El este in primul rand un suveran constructor: construieste numeroase edificii in cinstea lui Augustus. Pe langa aceasta. Masada. si nu fara succes. el alcatuieste o armata si porneste sa cucereasca teritoriile regatului sau. dupa tata. in 39. Aceasta constatare este de ajuns pentru a-i intelege modul de guvernare. ci pentru a respecta idealul legaturilor sale cu Roma. prin furnizarea de bani si alimente. Antigon care se preda in mod nedemn. si a lui Hircan al II-lea. reface Samaria. Irod a cautat intotdeauna si in primul rand sa fie placut Romei. Irod nu ezita sa vina in fata lui Octavian oferindu-i supunerea sa intr-un mod foarte abil. in 37 va pune stapanire si pe cetate. desi fusesera obligati sa treaca la iudaism. revenit in Orient. pe locul numit <Turnul lui Straton>.

In timpul foametei din 25. confirma testamentul lui Irod aproape in intregime: Arhelau urma sa pastreze Iudeea.C. iar in 14 le reduce cu un sfert. dupa ce va fi poruncit. domnia Iui a fost mai degraba benefica.C. Antipa era tetrarh al Bataneei. Idumeea si Samaria. imparatul il va depune pe Arhelau exilandu-l in Galia. o samariteanca. pune s se topeasca o parte a veselei regale pentru a asigura cumpararea de produse alimentare. in anul 6 d. Sfarsitul vietii ii este intunecat de certurile dinastice. Arhelau a fost nevoit sa reprime o revolta pusa la cale de farisei. cu permisiunea imperiala. care mai fusese casatorita anterior cu Alexandru (fiul lui Mariam I) si cu Iuba al Mauritaniei. el a fost acuzat in fata Iui Augustus. Irod Antipa. Este trimis in lanturi la Roma. Din punct de vedere economic. Irod Antipa devenea tetrarh al Galileei si Pereei. dar Augustus. Irod grabeste reconstruirea Templului si il infrumuseteaza. Spre Roma se indreapta mai multe delegatii pentru a-si prezenta revendicarile. Iosephus Flavius adauga ca regele ar fi ordonat executarea mai multor notabili evrei inchisi in hipodrom. va complota si el impotrva regelui. El va muri la Ierihon in anul 4 i. acest aranjament nu va fi de durata. cu aceasta ocazie a fost nevoit sa califice in meseria de zidar o mie de leviti pentru a evita ca muncitorii simplii sa profaneze partile rezervate preotilor. fiul Cleopatrei. cei doi tineri au fost condamnati si executati impreuna cu 300 de complici. Irod Filip. de o solie a iudeilor si samaritenilor. primul care fusese desemnat ca succesor al lui Irod. Irod condamna la ardere pe rug doi farisei care conspirasera impotriva lui. El s-a bucurat in general de increderea lui Augustus si nu a pierdut nici o ocazie de a se face placut acestuia si de a-si marturisi atentia si fidelitatea. Antipater. fiul lui Maltake. politica lui este in general dura. Totusi.Pentru a-i imbuna pe evrei. si pe saducei ii trateaza rau din cauza atasamentului lor fata de asmonei. unde imparatul ordonase constituirea unui tribunal format din romani si evrei.. al Trahonitidei. al Bataneei si al Paniasului. Si chiar daca nu trebuie sa ne incredem intru totul in spusele lui Iosephus Flavius se pare ca in decursul timpului puterea lui Irod a devenit din ce in ce mai despotica. Totusi. de acum inainte etnarhatul Iudeei. Restabilirea linistii interne prin reprimarea banditismului asigura securitatea comertului intern. SUCCESORII LUI IROD Cu putin inainte de moarte.. insa trebuia sa se multumeasca cu titlul de etnarh. urma sa mosteneasca titlul regal. uciderea fiului sau Antipater. De altfel. inca de la inceputul domniei. Bolnav si in pragul mortii. intemeierea Cezareei asigura posibilitatea schimburilor externe pe calea Mediteranei.C. la Beirut. devenea tetrarh al Gaulanitidei. Opozitia vine din partea fiilor nascuti din casatoria cu Mariam: Alexandru si Aristobul. in acelasi timp. Casatoria lui Arhelau cu o printesa din Cappadocia. ii contesta titlul. Fata de farisei. al Auranitidei si al Trahonitidei. fiul lui Mariam a II-a. spunand ca astfel se va plange la moartea sa. Irod a reglat problema succesiunii sale: Arhelau. in 20 reduce cu o treime impozitele. dupa un timp de gandire. Conflictul a fost la un pas de a-l face sa piarda increderea lui Augustus. Idumeei si Samariei va fi incredintat unui procurator. in anul 7 i. . desi numit mostenitor de catre tatal sau. avand o reputatie de om crud si brutal. O prima conspiratie a fariseilor este reprimata cu cruzime in anul 25. va fi un prilej de scandal. Pe de alta parte.

fara a recurge la autorizatia ocupantului.. Astfel. titlul de procurator desemneaza functionari cu atributii destul de diferite cum ar fi administratorii bunurilor patrimoniale ale imparatului si ale membrilor familiei sale. S-a discutat mult in aceasta privinta pentru a se sti daca numai procuratorul avea dreptul de a condamna la moarte sau daca si evreii aveau acest drept: intr-adevar.): aceasta este o evaluare exacta. in timpul lui Augustus acest tip de cariera se afla inca in stadiu embrionar. Prin urmare. Filip. Augustus. insa in cadrul Palestinei. Procuratorul (de acum inainte il vom numi asa din motive de simplitate) depinde de guvernatorul provinciei Siria care dispune de trei legiuni (in acel timp: a III-a Gallica. tot ei il lapideaza pe Stefan. Se va dezvolta progresiv.. 1-2). a VI-a Ferrata si a X-a Fretensis).C. Procuratorul. Exista doua moduri de a explica aceste marturii aparent contradictorii: fie ca in 36 puterile procuratorului au fost diminuate pe o perioada scurta. de tipul fortelor de ordine. iar acesta din urma are facultatea de a interveni atunci cand crede de cuviinta. tetrarh al Itureei si Trahonitidei. pe cand Pontiu Filat era guvernator al Iudeei. numele guvernatorilor si ale tetrarhilor indica aceeasi perioada. Procuratorul este un functionar care depinde direct de imparat. fiind deci platit. careia autoritatile romane n-au voit sau nau putut sa i se opuna. 27/28 d. insa. pentru noi. Lysanias tetrarh al Abilenei. militara si juridica. El poate cere oricand ajutorul legatului Siriei. cum ar fi Lysanias. Acest regim va ramane aproape neschimbat pana la marea revolta din 66 d. dupa depunerea lui Arhelau. in timp ce regiunile periferice (Galileea si Transiordania) ramaneau sub conducerea printilor (urmasii lui Irod) irodieni sau a suveranilor locali. de notat in acest sens ca izvoarele literare biblice si extrabiblice prezinta un anumit laxism in intrebuintarea acestor termeni).ca in acest caz ar fi vorba de o reglare de conturi inafara unui proces propriu-zis.ceea ce pare mai verosimil . fratele lui. in vreme ce echivalentul termenului de procurator este epitropos.Regimul procuratorilor in al cinsprezecelea al domniei lui Tiberius Caesar. astfel incat ansamblul efectivelor atinge circa 36 de mii de oameni. impreuna cu capitala. Aceste legiuni sunt intarite de trupe auxiliare. Irod. el se conformeaza traditiei romane care intotdeauna cauta sa foloseasca la maximum structurile existente. Procuratorul nu dispune decat de trupe auxiliare. O flota se afla la Seleucia Pieriei. dincolo de Eufrat. unui functionar imperial. cantonate Nord-Estul tarii. nu a modificat geografia politica a Palestinei. portul Antiohiei. in functie de necesitatile puterii centrale si va atinge stadiul de dezvoltare completa pe timpul lui Adrian. El este de regula recrutat dintre membrii ordinului ecvestru. adica. sefii cancelariei sau ai arhivei. ca orice guvernator de provincie. incepe cu anul de domnie al imparatului (al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberiu. in mod obisnuit. asa cum se facea in acea vreme. Astfel introduce sfantul Luca predica lui Ioan Botezatorul (Lc 3. fie . valabila in intreg imperiul.C. cuvantul lui Dumnezeu ajuns la Ioan. vedem ca evreii ii cer lui Pilat condamnarea lui Isus invocand o interdictie ce le-ar fi fost impusa cu privire la pedeapsa capitala. Se pare ca sub iulio-claudieni acesti functionari insarcinati cu administrarea unui teritoriu restrans purtau denumirea de prefecti (echivalentul grecesc fiind termenul de eparchos. pe timpul arhiereilor Ana si Caiafa. De altfel. numele Marelui Preot si al socrului sau dau o indicatie celor din Ierusalim si lumii evreiesti. In aceste versete el ne ofera o datare precisa. dar in 36. El a incredintat centrul tarii. tetrarh al Galileei. cu ocazia marilor sarbatori el vine la Ierusalim deoarece aceste intruniri masive de credinciosi pot genera . isi are resedinta la Cezareea maritima. este un reprezentant direct al imparatului reunind deci in mainile sale puterea civila.

fiul lui Aristobul. se stie ca existau taxe pe vanzari. astfel incat 688 de dinari reprezentau 13% din total numai pentru transport. intr-adevar. O camila purta pana la 300 kg. Irod Agrippa I reuneste deci vechiul regat al bunicului sau. Pe la 53. in provinciile imperiale imparatul este cel care beneficiaza de perceperea impozitelor. fiecarui individ i se percepe un impozit direct: tributul in cazul peregrinilor (<Este ingaduit sa dam tribut Caesarului?> Mt 22. Luca ne povesteste chemarea lui Levi-Matei: Isus iesi. in acest sens. Aceasta explica de ce vamesii erau asociati cu pacatosii in acuzele fariseilor raportate de evanghelii. Irod Antipa poseda Galileea si Pereea. Totusi. Roma reia administrarea directa a celei mai mari parti a Palestinei. dupa cum vom vedea.27). imparatul a sfarsit prin a controla el insusi intreaga fiscalitate. ca si drepturi de vama. intelegem scandalul pe care il dadea Isus chemand un astfel de om sa-l urmeze: nu numai ca era vorba de un angajat al vamii. prin urmare. primeste principatul Chalcisului. . vazu un vames cu numele de Levi sezand la postul lui de vama (Lc 5. Cu timpul. Irod Agrippa I. procuratorii fiind cei care supravegheaza operatiunile. Dupa moartea sa. puterea lor este strans legata de bunul plac al autoritatii romane si uneori sufera eclipse. Detaliile privitoare la impozitele directe sunt foarte putin cunoscute. etnarhatul Iudeea-Samaria cu titlul de rege. apoi. in 39. acesta beneficiaza. Cu aceasta ocazie el locuieste fie in fortareata Antonia (in unghiul nordic al Templului). in prima instanta. o parte din impozitele directe mai este inca perceputa prin intermediul vamesilor: este vorba de agenti fiscali grupati intr-o societate care se ocupa de perceperea taxelor sau de adjudecarea lucrarilor. in 34. dupa disparitia lui Lysanias (despre care nu se stie aproape nimic). portoria (cel mai bine atestat dintre aceste drepturi de vama este cel care se percepea la frontierele Galiilor si care se numea <patruzecimea Galiilor>). din 49 el este totodata si guvernator al Templului cu dreptul de a superviza numirea Marilor Preoti. va mosteni posesiunile unchilor sai. transportorii de tamaie nu inceteaza sa plateasca: aici pentru apa. intr-o perpetua stare de impuritate. Irod.6) Tamaia de prima calitate valora in acea vreme 6 dinari livra de 327 g sau aproximativ 18 dinari kilogramul. Roma percepe mai multe feluri de impozite din teritoriile care depind de administratia ei directa: tributum soli care este impus tuturor proprietatilor provinciale (in afara de cazul in care acestea beneficiaza de ius italicum care le asimileaza proprietatilor italice) si tributum capitis care este impus oricarui venit mobiliar. pe eliberarea sclavilor. au birouri care angajeaza muncitori la fata locului. Astfe1 incat cheltuielile se ridica la 688 de dinari pentru fiecare camila inainte chiar de a fi atins coasta mediteraneana> (Plinius. victima a intrigilor lui Agrippa I este exilat la Lyon in 39 de catre Caligula. Irod Agrippa al II-lea. dar. Nat. de altfel. Acesti lucratori financiari. care traise pana atunci la Roma. in general proveniti din ordinul ecvestru.cu usurinta miscari care la randul lor se pot transforma in rascoale. CHELTUIELI DE TRANSPORT <De-a lungul intregii calatorii. Caligula ii incredinteaza Galileea si Pereea. fie in vechiul palat al asmoneilor. In afara de acestea. concomitent. in 44. dar si de un evreu care consimtea sa lucreze cu romanii. Pana in 66. deci care era in mod constant in contact cu necredinciosii si. dupa toate aparentele. dincolo pentru furaj sau cheltuielile pentru cazare din timpul popasurilor si diversele dari. mai intai Irod Filip al II-lea guverneaza tetrarhatele Transiordaniei (in afara de Pereea) pana la moartea sa. in perioada care ne intereseaza. restul Palestinei se afla sub autoritatea printilor irodieni. Ist. Din punct de vedere al fiscalitatii. de tetrarhatul lui Filip al II-lea la care se adauga Abilelena. XII 32. pe la anul 50. in 41.17) si douazecimea din mostenire in cazul cetatenilor romani. Pana la moartea sa.

vom studia economia Palestinei in sec. Dumnezeu i-a daruit pamantul Canaan . foarte abrupta. ploile cad practic numai intre noiembrie si martie. intre Mediterana si Iordan. cand ajunge la lacul Hule se afla la 68 de metri deasupra nivelului marii. Doar o seceta foarte mare ar sili Palestina sa importe grau: Iosephus mentioneaza o asemenea foamete in 21 i. pentru Templu (snopii de parga. si in 40 d. primeste Abilena si vechiul tetrarhat al Transiordaniei. acesta are varfuri de pana la 1000 m (Galileea Superioara sau Hebron) si o depresiune de 50 m in campia fertila Isreel (Megiddo din Vechiul Testament).C. stocheaza mari cantitati pentru prevenirea foametei. Vom aminti cateva date bine cunoscute. care cresc mai ales iarna. in timpul lui Isus. determina puternic regimul ploilor: Galileea. Campia Saronului (sub Carmel). fie plante de stepa care se usuca vara. care cere caldura! AGRICULTURA Graul reprezinta baza alimentatiei si este cultivat aproape peste tot.in schimbul Chalcisului. caruia ii place racoarea. Nero ii va darui in plus parti importante ale Galileei si Pereei si cateva orase. s-a reusit aclimatizarea unor specii in mod normai incompatibile: marul. Tara are forma unui trapez ale carui baze masoara 50 km si respectiv 100 km si cu o inaltime de 220 Km. Dimpotriva. este deja la 212 m sub nivelul marii si se varsa in Marea Moarta la 392 m sub nivelul marii. aceasta regiune produce categoric mai mult decat consuma. Israel va pune deci in valoare acest pamant si. depresiunea Iordanului nu primeste practic nimic. La est de Iordan. desi creste mai ales in Galileea. Vara este in intregime secetoasa. painile . iar la aproximativ 15 Km mai jos. ECONOMIA PALESTINEI IN SECOLUL I Pamantul apartine lui Dumnezeu: acesta este o dogma esentiala a credintei lui Israel. Din nefericire. in acest capitol.care a fost numit Palestina sau Tara filistenilor incepand cu perioada elenistica. Relieful face ca aceasta apa sa se scurga imediat nepatrunzand aproape deloc intr-un pamant foarte sarac in argila. regiunea muntoasa a Palestinei Centrale si Transiordania primesc la fel de multa apa ca zona Parisului. foarte accidentat. Relieful. dar diferite sarbatori si institutii religioase ii vor aminti ca Dumnezeu ramane stapanul pamantului. al carui nume indeamna fara indoiala cel care coboara. aceste principate vor disparea cu mare usurinta deoarece familia irodienilor se stinsese. cu exceptia catorva oaze precum Ierihonul si bogatele desisuri din meandrele fluviului. astfel incat pe jumatate din lungime este desertica. primeste la fel de multa apa ca si cantoanele din Alpi cu cea mai mare umiditate: 1000 mm. Dar munca omului si irigatiile pot schimba multe in aceasta zona cu climat relativ temperat. si palmierul. incapabil de a o pastra. or. Graul produs poate fi de diferite calitati. Limita vestica este Marea Mediterana. aprovizionand totodata Iudeea si Ierusalimul ale caror nevoi sunt enorme din cauza afluxului pelerinilor din perioada sarbatorilor.C. in lacul Tiberiadei. este valea Iordanului: acest rau. lipita de cei 2800 m ai muntelui Hermon. urca rapid pe platoul Transiordanian (Pereea) cu inaltimi intre 900 si 1200 m. cu cateva ramasite in octombrie si aprilie. De aceea solul produce in mod natural fie arbori cu frunzis persistent. isi are izvorul pe coastele Hermonului. Dupa marea revolta din 6670. un lant muntos formeaza coloana vertebrala a tinutului: cu o altitudine medie de 600 m. iar cea estica. I. SCHITA GEOGRAFICA Economia unei tari depinde mult de geografia ei.

. inainte de a incepe asediul Ierusalimului. salcamii. Zanoah si Hafaraim.. De altfel. de asemenea era acceptat graul de la Cafarnaum. Sunt crestati de trei ori in fiecare vara. in mod obisnuit aceasta este faina celor mai saraci fiind folosita si la ingrasarea vitelor si a pasarilor. Se vand si ramurile: la cinci ani dupa cucerirea Iudeei. produsul taierii si lastarii au dat 800000 de sesterti.54). sangerarea unui singur arbore produce mai mult. exista totusi o gradina de trandafiri de unde se extrage si se vinde ulei sau esenta de trandafiri. Se gasesc si cateva culturi mai speciale. chiparosii. cel mai apreciat este balsamul. in cele din urma. . cand patru cupe circula in timpul mesei (se da si celor care nu au posibilitatea de a-si procura). Se face o incizie. in vreme ce in mod normal se produceau destule smochine pentru a se exporta la Roma. s-au importat din Cipru. salata. care se gaseste in trei sate din ludeea: Mikmas. apoi scoarta si. Sucul este uneori falsificat cu ulei extras din seminte.. Acum il cultiva fiscul si nu a fost niciodata atat de abundent... din taietura iese un lichid numit opobalsamum. produse celebre in lumea intreaga. are aceeasi repartitie ca si graul. Desi la Ierusalim sunt interzise gradinile. pentru Templu se aduce untdelemn din Pereea. printre care gasim si alte specii precum salciile. leandrii. nefiind de prima calitate (in afara de cel din Teqoa). ca de altfel nici de propria lor existenta. lemnul. care scrie pe la 75 d. exista o asemenea abundenta de fructe si legume incat se spune de obicei ca pelerinul este sigur ca va gasi toate cele necesare la Ierusalim. Printre celelalte fructe si legume se numara mai ales lintea. mentioneaza trufele din Iudeea: romanii le apreciau intr-atat incat au sfarsit prin a le aclimatiza in Italia. cresonul. devenind astfel impur. al carui privilegiu il are Iudeea. daca nu era transportat prin Samaria. Romanii i-au luat apararea si s-au luptat pentru un arbust.C. cu <Muntele Maslinilor>.punerii inainte.25 litri) care valorau pe atunci de doua ori cat greutatea lor in argint. sau ofrandele voluntare) nu se accepta decat cel mai bun. Nici o frauda nu este mai adesea atestata caci uleiul cumparat de la fisc cu 300 de dinari sextariul (1/2 litri) se vinde cu o mie de dinari. pe masa imparatului sosesc produse din Palestina. cea de-a doua planta de asolament. nautul. se aduc maslinele care sunt presate abia la Ierusalim! Vita-de-vie creste peste tot in Iudeea si trebuie sa fie de buna calitate deoarece Templul nu are probleme de aprovizionare: vinul este folosit aici pentru ablutiuni (dar preotii nu trebuie sa bea in timpul serviciului). > (Istoria naturala XII. productia de ulei este cu mult excedentara si se exporta in Egipt si Siria. Astazi. apoi tunsi. Plutarh afirma ca. apoi semintele. Acelasi Plinius scrie: <Dintre toate parfumurile. dar cum acesta ar putea deveni impur pe drum. Vespasian a fost nevoit sa despadureasca imprejurimile orasului ca sa poata vedea limpede. in vremea cand Alexandru a trecut prin Iudeea se adunau 7 congii (3. nu este mai putin bogata.. Maslinul este foarte raspandit in intreaga Palestina: un dicton spune: Este mai usor sa cresti mii de maslini in Galileea decat un copil in pamantul lui Israel! Iudeea. adevarate bomboane ale antichitatii. Orzul. cicoarea. printre acestea se afla cu siguranta rodii sau curmale din Ierihon sau Galileea. Palestina secolului I este o regiune destul de impadurita (inainte de ravagiile produse de capre si de venirea turcilor). pinii. vinul este indispensabil pentru sarbatoarea Pastelul. Mai sunt si merele de Galileea si micile. Toate acestea dau impresia unei tari bogate in arbori. in fiecare zi. Plinius cel Batran. in orice loc este bautura curenta a intregului Israel iar anumite vinuri sunt exportate pana departe. in caz de foamete. Smochinii prezinta o importanta esentiala in alimentatie: in timpul foametei din 49 d. cu ulei de trandafir sau de molin negru. faina de orz o inlocuieste pe cea de grau pentru hrana oamenilor. Sucul este cel mai apreciat. dupa ceea ce se gaseste le indemana.C. Evreii nu s-au ingrijit catusi de putin de acesta. Acest ulei. singura dintre toate tinuturile.

Dar nu este oare rolul utopiei de a ne propune un ideal. Un alt element important pentru cult (deoarece multi saraci nu pot oferi decat atat ca jertfa) sunt porumbeii: acestia se prind cu plase intinse in copaci sau in culturile din muntii Iudeei. Anul sabatic revine o data la sapte ani (de unde si numele). Anul jubiliar. sarat sau afumat. Galileea ar fi putut furniza si bovine pentru Templu. 38-37 i. ceea ce ar presupune existenta animalelor. in Iordan si mai ales pe lacul Tiberiadei. DECLAIS.4). 41 -64. Templul este principalul consumator de carne..Cresterea animalelor este in mod cert punctul deficitar al Palestinei. Pe scurt. in turme. nu prezinta interes decat oile (pentru reproducere) si mieii (necesari pentru cult). unii deveneau mari proprietari. in ciuda unei populatii relativ dense pentru acea perioada: 600000 de locuitori la 20000 km2. Iosephus semnaleaza mai multi ani sabatici respectati in 164-163 i.C.1-18. AN SABATIC .-L. p. crescute in campia Saronului. I.10-11. p.C. in timp ce altii se vindeau ca sclavi.000 de locuitori (dupa Iosephus care umfla intotdeauna cifrele!) Pestele. 264-270 sau J. Israel a inventat doua institutii: anul sabatic si anul jubiliar.. Mai multe atestari ne arata ca aceasta lege a fost aplicata in mod efectiv: 1M 6. Lev 25. Se pare ca aceasta lege nu a fost aplicata niciodata. este apoi comercializat in intreaga tara. de VAUX. poate irealizabil avertizandu-ne ca nu ne vom putea odihni inainte de a-l fi atins? (1) (1)Vezi R. Daca nu ar fi fost de strabatut Samaria. Acesta este intens pe coasta mediteraneana. a vanzarilor sau a datoriilor. in Une annee sainte pour notre temps. dar. L’annee du jubilee. .49.C. Palestina secolului I este o tara destul de bogata pe plan agricol. 1974. stepa nu produce decat foarte putina iarba.AN JUBILIAR Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste tuturor israelitilor in mod egal: aceasta este o dogma esentiala a legii iudaice. se duce aceeasi politica: viteii sunt taiati si se importa boi din Transiordania. satisfacand din belsug propriile nevoi. in ceea ce priveste bovinele. Romanii cunosteau aceasta practica deoarece Tacitus scrie: <Cum lenea avea farmec pentru ei evreii consacrau cel de-al saptelea an statului degeaba> (Istorii 5. exista importante fabrici de conserve: orasul Magdala a fost supranumit Taricheiai. Dar ca urmare a tranzactiilor. Les institutions._________________________ INDUSTRIA Pe primul loc se afla pescuitul datorita rolului sau in hrana zilnica. o data la 50 de ani. a ramas o utopie. 23. Iosephus vorbeste despre laptele foarte abundent in Iudeea-Samaria. se prefera importarea din Moab a berbecilor. Pentru a regasi idealul de egalitate sociala. numeroase in Iudeea. in fapt. 68-69 d. cuvant grecesc ce inseamna saramura aluzie Ia meseria celor 40. ca si paturile instarite ale populatiei: se pare ca poporul de rand nu manca decat cu ocazia Pastelul si a jertfelor de impacare (Lev 3).8-24).. in acest an pamantul trebuie sa se odihneasca si sa ramana in parloaga . Nascuta din visul lui Ezechiel despre un Israel perfect. Chalet.sclavii israeliti sunt eliberati si deci datoriile lor sunt iertate (Ex. 21. merge si mai departe: toate pamanturile trebuie redistribuite fiecare reintrand in posesia patrimoniului pe care il mosteneste de la familia sa si pe care il va fi instrainat (Lev 25. Dt 15.2-7). care mananca fara sa produca.2-6.53.

sacagii. Marirea Templului si apoi amenajarea si infrumusetarea acestuia au durat din 20 i. la sfarsitul lucrarilor.C. este adunat cu grija si exportat mai ales in Egipt unde <este folosit nu numai pentru calfatuirea navelor. care sunt dispretuiti (pentru ca sunt mincinosi sau pentru ca fac o munca feminina?). S-au gasit la Ierusalim canale de scurgere ale caror instalatii sunt remarcabile (2 m inaltime si 80 cm largime). murexul.3). chiar si celor care locuiesc .C. intr-o anumita perioada a anului. se face dintr-un crustaceu. Totusi. Filatura si tesatoria ocupa o mana de lucru cu precadere feminina.C. Bitumul. este infloritoare: 18.. gratie Didrahmei. Ist. regina din Adiabene pune sa i se construiasca un mormant maret la nord de Orasului Sfant. Agrippa vrea sa protejeze noul cartier din nord cu un zid de 3500 m lungime si 5. alimentata mai ales cu pieile victmelor oferite la Templu. barbieri si chiar un serviciu de maturatori de strada.481). este prosper in secolul I. COMERTUL Comertul este centrat in primul rand asupra Templului care are nevoi imense si mijloace inca si mai mari. pentru a pastra puritatea imprejurimilor Templului. specialitatea orasului Tir. pe cand Galileea. tesatorii.C. VII. de la Tir la Iope. zeci de mii de jertfe de impacare la fiecare sarbatoare. fie pentru Templu (parfumuri). <substanta vascoasa si lipicioasa care.. pana in 64 d. La Ierusalim se concentreaza un intreg artizanat de lux. Vopseaua de purpura. Razboiul Iudaic IV. Doua orase din Galileea. numita pe atunci Marea Sarii. fie pentru pelerinii care apreciaza deja bibelourile . Vopsitoria si batutul in piua (pentru a face tesaturile impermeabile) sunt foarte raspandite la Ierusalim iar istoricii ne spun ca sunt marea specialitate a Siriei si Palestinei vechi.suveniruri din Orasul Sfant! Ca centru de pelerinaj.Cine spune saramura. strabatuta de unul din drumurile spre India. dar si ca medicament: acesta intra in compozitia multor produse farmaceutice> (Ilosephus. care se culege de pe coasta Mediteranei. intretinerea si infrumusetarea numeroaselor constructii ale lui Irod cel Mare.. ei au fost pusi sa paveze drumurile Ierusalimului. important in toate timpurile pentru vesela si pentru stocarea alimentelor sau a obiectelor pretioase (sulurile de la Qumran. Irod Antipa a construit orasul Tiberiada si a fortificat Seforis si Iulias Ierusalimul a crescut intr-atat incat depasea fortificatiile construite de catre Irod cel Mare: in 41 d. Pilat adauga un nou apeduct in Ierusalim. jertfe personale de ispasire (sute in fiecare zi). Nat. si din lacul Tiberiadei. ideale pentru conservarea uleiului. dar si barbati. pluteste deasupra apelor unui lac din Iudeea. Olaritul. covoare si alte produse sunt din belsug si se exporta la Roma. este specializata in matase adusa din China si in (care se produce la fata locului?). numit Asfaltic> (Plinius. detin monopolul asupra vaselor impermeabile la aer.000 de miei numai pentru ritul pascal. impozit perceput tuturor evreilor. putem fi siguri ca se extragea din Marea Moarta. Industria pielii. 13. La acestea se adauga pielea animalelor taiate la macelarie. pentru a nu scoate in somaj 18000 de muncitori. evreii participau la acest pescuit. Ierusalimul cunoaste si meserii care sunt mult mai rare in alte parti: brutari. Constructiile sunt in plin avant. Aceste piei sunt tabacite si apoi prelucrate si exportate. de exemplu). Prin anul 20 d. spune sare: or izvoarele vechi nu spun nimic despre producerea acesteia. Iudeea se ocupa in primul rand de lana (oile sunt numeroase aici).25 m grosime. Mai este necesara si extinderea. Kefar Hananya si Kefar Sihim. Paturi.

Capitelurile ionice si corintice. Tot din Arabia se cumpara o mare cantitate de aromate intrebuintate de fabricantii de parfumuri. este posibil sa fi trimis si marmura pentru palate. Existau fara indoiala adevarate societati de transport ca in cazul transporturilor maritime sau fluviale din intreg Imperiul si din Palmira. p. Desi in Galileea se tese matase. cu mici exceptii. sau chiar fier si arama (minele lui Solomon de langa Aqaba sunt departe.inafara Palestinei (cf. Datorita produselor pamantului si Templului. precum si procuratorii.. ) si repartitia inegala a averilor (cf. Or nu este tocmai ceea ce se intampla. care vine din Arabia si care pare a fi foarte costisitoare.. in subtire. Si aceasta pentru ca interveneau doua elemente: fiscul (cf. Oamenii au tot interesul sa nu umble singuri. precum si numeroasele sculpturi de epoca. un rabi din vremea aceea spunea: <fiicele Israelului sunt frumoase.). Dupa cum am vazut.. ulei. tesaturi si bitum. Importurile privesc in exclusivitate produsele de lux: in primul rand cedrii din Liban. p.. aproape de Templu si de Cer.). Pentru deplasarile lungi se prefera camila. care ocupa o buna parte a evreilor. Acesti negutatori sunt adevarati bancheri cunoscand cecurile si titlurile la purtator si. presupun cel putin prezenta maestrilor veniti din Grecia. pietre pretioase. Comertul exterior este mai bine cunoscut. de exemplu. 19). Dar si diferitii Irozi. Fara indoiala ca printre acestia exista si evrei care tin ca la batranete sa se instaleze la Ierusalim. Dar toate surplusurile de productie merg catre orase si mai ales catre Ierusalim. datorita nobletei lemnului si lungimii barnelor care se pot obtine pentru sarpantele palatelor. La Templu se utilizeaza cedrul. a carui populatie creste de la 50000 de locuitori in mod obisnuit la 180000 sau mai mult in timpul marilor pelerinaje. ceea ce evita Deplasarile si deci taxele (cf p. piei. Babilonul mai vinde si condimente: semnalam.. 13). dar si de Curte si de placerile acesteia. . purpura. Comertul este afacerea marilor negutatori care detin agentii si depozite in intreg imperiul si care provin din aproape toate natiile. au curti fastuoase. Marfurile sunt transportate pe magari deoarece. exporturile constau in alimente. Templul cere si tamaie. Parfumurile par a fi singurul produs de lux exportat. pentru Marele Preot si pentru aristocratia civila si religioasa se aduc si tesaturi din India sau Babilon: stofa stacojie. sau produse industriale curente. in acelasi timp. speculanti: se poate intampla ca cineva sa cumpere secerisul inca verde al unui taran indatorat. unde oamenii sunt fericiti.. o caravana de 200 de camile aducand piper la Ierusalim. smochinul. iar clasele instarite din Israel nu se uita la cheltuieli. Corintul trimite celebrul sau bronz pentru confectionarea unei porti a Templului. a carei sarcina utila este mai mare. p. nucul si pinul drept combustibili pentru jertfe. pacat ca saracia le sluteste!> Aceasta saracie era atat de cunoscuta incat a devenit tarta cu frisca a comediilor pagane ale epocii. aur. fructe. drumurile nu permit trecerea carutelor. unde o societate avea birouri la Babilon. vin. Comertul intern intre persoane particulare este foarte redus: i se prefera trocul in limitele satului. ci sa se grupeze in caravane care ofera mai bune garantii impotriva agresiunilor talharilor de orice fel. peste.. maslinul este prea banal pentru a fi demn de acesta intrebuintare. Palestina ar fi trebuit sa fie acea tara unde curge lapte si miere.

Creasta acoperisului era plina de tepi de aur care impiedicau pasarile sa se aseze si sa-l murdareasca> (Razboiul Iudaic. turnata in bronz de Corint si aflata la exteriorul Sanctuarului. in partea stanga. Templul este centrul Israelului. nu este inchisa de un zid. caci. precum si pe schimbatorii de bani: intr-adevar.2. descopereau orasul in mijlocul careia se afla un turn cu o inaltime de 50 m (echivalentul unui imobil cu 15 etaje). in spatele acestui altar se afla Templul propriu-zis. inca de la rasaritul soarelui reflecta lumina atat de puternic incat ii obliga pe privitori sa-si intoarca privirea. Cel de-al doilea Templu. Vom aduna aici cateva date cunoscute despre Templu. Cel dintai edificiu a fost construit de catre Solomon si distrus in timpul cuceririi Ierusalimului. este marcata de religie. era mult mai modest. Uneori istoria iudaica dintre 538 i. in centru. politica. Sfanta Sfintelor este in intregime goala (in Templul lui Solomon. V. le intrecea cu mult pe cele placate cu aur si argint.C. in interior.C.INSTITUTIILE RELIGIOASE Institutiile religioase ca atare sunt greu de prezentat intrucat intreaga existenta iudaica economica. Accesul la terasa centrala pe care este construit Templul se face pe niste trepte. reconstruit dupa intoarcerea din Exil si inaugurat in 515.) si avand aceeasi greutate ca si cea din Tir (lucru pentru care era numita moneda tiriana). sinagoga si sarbatori. Traversam curtea femeilor. in 587. Spre Templu se poate patrunde pe noua porti: patru spre nord. Astfel. ca si tocurile si usorii acestora. Pentru strainii care soseau. latime si inaltime. incaperea numita Sfanta continea. de oi sau de porumbei. ca dinaintea soarelui. am putut vedea deja importanta economica a Templului. 222-224). ea continea Arca Legamantului). si 70 d. necesare pentru cult3. sub pedeapsa cu moartea. 201-202). intr-adevar. masa painilor punerii inainte sau ofrandei. Templul Din toate punctele de vedere. care depaseste in buna parte orasul si care este inconjurat de un zid ce constituie o adevarata fortareata. apoi pe cea a barbatilor si pe cea a preotilor care inconjoara altarul jertfelor. Remarcam doua porticuri imense care-i adapostesc pe negustorii de vite. Fiecare poarta avea doua usi cu o inaltime de treizeci de coti (= 15 m) si cu largimea de cincisprezece> (Iosephus. Partea centrala a platoului este mai inalta in raport cu ansamblul: cateva stele scrise in greaca si latina interzic intrarea celor necircumcisi. Sa patrundem in acest spatiu in care au acces si evreii si paganii. Este adevarat ca oamenii din timpul lui Isus trebuie sa fi fost uluiti atunci cand. fiind acoperit pe toate partile cu placi groase de aur. distrus in 587. EDIFICIUL Sa-l ascultam pe Iosephus descriind Templul lui Irod: <in aspectul exterior al cladirii nu se omisese nimic din ceea ce ar fi putut frapa spiritul si ochii. acolo unde nu era acoperit cu aur. de catre Nabucodonosor. asezat pe un imens platou cu o lungime de 480 m si o largime de 300 m . de ulei si de faina. aceste noua porti <erau acoperite in intregime cu aur fi argint. Acesta a fost refacut de catre Irod pe baze cu totul noi. era din marmura cea mai alba. insa una dintre ele. sociala. Aceasta poarta corintica este desigur poarta frumoasa din F 3. patru spre sud si una spre est.C. in partea dreapta. moneda oficiala a Templului este inca cea batuta pe vremea lui Alexandru Ianeus (103-76 i. Razboiul iudaic V. este desemnata cu numele de perioada celui de-al doilea Templu. un fel de cub masurand 50 m lungime. ajunsi pe varful unei coline. aparea din departare ca un munte inzapezit. altarul tamaierii. Aceeasi impresie de maretie ne-o dau toti martorii oculari. ci de-o draperie . candelabrul cu sapte brate.

vin. altarul este o sursa serioasa de poluare atmosferica! Nu are nimic de-a face cu altarele din bisericile noastre: acest altar patrat.291-313. mai ales in timpul verii (perioada calatoriilor) si cu precadere in momentul marilor pelerinaje.unul pentru el si celalalt pentru imperiu. care trebuie sa le fi pus multe probleme de ordin ritual si dificultati in mentinerea cultului. 4 Despre jertfe. si numeroasele tapiserii din tesaturi pretioase. Daca in 20 i. dar putem totusi concluziona spunand ca preotii nu somau! Israelitul care vrea sa aduca o jertfa incepe prin a intra in Templu. Sa mai notam in treacat o diferenta majora: in vreme ce toate celelalte popoare ale imperiului trebuie sa aduca jertfa imparatului.26 ne da de inteles ca pentru a aduce o jertfa este necesara o programare prealabila. Un bun rezumat poate fi gasit in introducerea la Levitic din TOB. 1960.dubla (valul Templului). F 21. Cerf. Putem considera <ca piata Templului si cea de pe Muntele Maslinilor au constituit pe vremea lui Isus miza unor certuri pasionale si ca. De-a lungul restului zilei se succed jertfe private. el a facut-o cu siguranta din ratiuni politice: doreste sa fie bine vazut de poporul sau. La randul sau. ba chiar dimpotriva. dar trebuie sa fi fost numeroase. un incident de tipul alungarii negutatorilor nu are nimic neverosimil. Nu este exclus ca Isus sa fi luat parte la un conflict preexistent ale carui elemente economice. 16). cu teama mare. vezi R. prin a cumpara animalul sau animalele pe care vrea sa le ofere. la care se accede cu ajutorul unei scari. seamana mai degeaba cu un incinerator sau cu un cuptor crematoriu fara sistem de recuperare si de filtrare a fumului. L’Expulsion des marchands du Temple. Pentru foc se foloseste lemn relativ pretios impreuna cu tamaie. deoarece esentialul cultului consta in a arde animale intregi (holocaust . in ziua sarbatorii Ispasirii: aici este locul Prezentei Domnului. o singura data pe an. aduse din tinuturile cele mai indepartate. cu latura de 25 m si inaltimea de 7. De zidul Templului este alipit un anumit numar de cladiri anexe: sala Sinedriului. II. imparatul roman pune sa se aduca jertfa (pe propria cheltuiala?) doua animale . CULTUL Atunci cand Iosephus vorbeste de marmura stralucitor de alba si de aur sclipitor.C. Les institutions de l’A. ca <jertfa perpetua> a lui Israel pentru Dumnezeul sau.ardere-detot) sau cel putin maruntaiele si grasimea (jertfele pentru pacat si jertfele de impacare)4. daca acest lucru nu ar fi corespuns unei nevoi efective. Numai pieile nu sunt arse si devin proprietatea preotilor. al carei parfum este menit sa atenueze mirosul de carne carbonizata.T. doi miei de un an: unul dimineata si celalalt seara. doar Marele Preot poate intra. TROCME. Se mai amintesc si unele elemente decorative precum ciorchinii de struguri din aur. aici se ofera pentru imparat lui Dumnezeu! Nu cunoastem ritualul exact al acestor jertfe oficiale: daca oficiaza un singur preot. Se aduc in fiecare zi.16 sugereaza ca Paul ar fi sosit in momentul unui pelerinaj. 1968. este probabil sa asiste si ceilalti preoti de serviciu si sa intervina si levitii si muzicantii. precum si faina si uleiul necesare practic pentru toate . in consecinta. ulei. New Testament Studies 15. el infloreste putin. desemnat prin tragere la sorti. aflati pe fronton. de VAUX. de marimea unui om. Dar evreii nu ar fi acceptat aceasta decizie. depozite de lemn. p. nici in aceasta privinta cifra nu este cunoscuta. 3 Pe Muntele Maslinilor se afla de asemenea o piata traditionala.nu se stie ce fel . sala Vistieriei. daca nu cumva preotii (singurii care pot patrunde in aceasta parte a Templului) nu curatau in mod regulat peretii: intr-adevar. p. destinate cultului.5 m. administrative si juridice ne scapa> (E. Irod a hotarit sa mareasca Templul. este adevarat ca F 26.

unul dintre Cei Sapte era prozelit (F 6. cel care aducea jertfa injunghia el insusi victima. mai mult sau mai putin. omul poate avansa mai mult sau mai putin in aceste <grade> de sfintenie: atata timp cat ramane in limitele care ii sunt atribuite nu este nici o problema. acest rol ii apartine preotului. dar daca le depaseste impuritatea sa <profaneaza> locul in care a intrat pe nedrept si rupe echilibrul voit de Domnul. in Ierusalim. dintr-un cuvant grecesc insemnand a se apropia. I e. imperfectul. Dupa starea proprie. Apoi patrunde in cea de-a doua incinta si merge in curtea lui Israel. prin natura lor. in a cincea si a sasea pozitie se afla barbatii adulti ai lui Israel si femeile. Aceste delimitari se bazeaza. de iudaism. a israelitilor. este sigur ca in sec. in cele din urma paganii. Dumnezeu comunica din sfintenia lui tuturor celor ce se apropie de El. prin curtea preotilor. Daca. locul in care Dumnezeu a facut si-a odihnit slava (1 R 8. Acestia erau destul de numerosi in diaspora si. in timp ce. despre curti (a femeilor. transat. apoi curtea preotilor in care au acces chiar si preotii inapti de cult (handicapati de orice fel). apoi tara lui Israel si in sfarsit restul universului. dar sunt tinuti sa respecte Legea in intregime. la picioarele altarului. Se prezinta la un preot. Apoi animalul este jupuit. pur sau impur. Ei nu sunt considerati evrei pe deplin. O femeie sau un necircumcis pot cere sa se aduca o jertfa. jertfit de catre capul familiei. CERCURILE DE SFINTENIE Pana acum am vorbit de amplasari precise. cand Isus atinge un lepros pentru a-l vindeca. Prozelitii. sunt pagani care s-au convertit la credinta iudaica si ii accepta toate practicile.) sau despre limite clare. omul si creatia in general constituie profanul impurul. Acesta il Conduce. usor de recunoscut dupa tinuta sa speciala (haine de in alb). intregul popor este ridicat in aceasta seara la demnitatea sacerdotala. pe care intr-o asemenea imprejurare un laic o poate traversa. Cel Perfect. La fel. Dimpotriva. Aceste cercuri se inscriu ele insesi intr-un context mai larg: in jurul Templului. .5). strict rezervat preotilor.. Gasim. Printr-o simpla apropiere sau contact fiecare este capabil sa comunice o parte din ceea ce este. spatiul sacru prin excelenta. in Vechiul Testament.1-2). Cel Separat. circumcis sau nu. Aceste rituri sunt insotite de rugaciuni sau binecuvantari care insa ne-au ramas necunoscute. o sfintenie din ce in ce mai difuza si mai slaba. Tematorii de Dumnezeu sunt de asemeni pagani atrasi de religia iudaica. el nu face altceva decat sa primeasca impuritatea leprosului! PROZELITI SI TEMATORI DE DUMNEZEU intre evrei si pagani exista un fel de clasa intermediara: pagani legati. dupa Filon. dar care refuza anumite practici.F 10. iar partile sunt utilizate dupa prescriptiile legii. pentru Israel.ofrandele. in vremea lui Matei. se pare ca unii rabini au cheltuit mult zel pentru a obtine convertiri (Mt 23. cu exceptia ritului mielului pascal.10): Sfanta Sfintelor. Acestia vor ramane deci in mod legal pagani (cf. am putea spune ca. banalul. Apoi este altarul pe care sunt oferite toate jertfele si spatiul dintre altar si Sfanta. Caricaturizand putin. astfel omul poate comunica semenului sau propria impuritate dar nu si sfintenia sa. dar le este interzis sa patrunda in mijlocul Templului: ei nu pot insoti si ajuta preotul. el afirma ca il purifica si ca ii daruieste sfintenia. pe masura ce ne indepartam de El Am putea reprezenta aceasta sub forma unor cercuri concentrice. in mod special circumcizia. in profunzime pe conceptia iudaica despre sfintenie. mai ales circumcizia. pentru evrei. numai Dumnezeu este Cel Sfant Cel Pur.n. deoarece.15). se afla orasul Ierusalim. in centru se afla locul sacru prin excelenta. Urmeaza Sfanta: in care pot patrunde preotii.

Se incepe prin a recita Sema. o mare importanta. Dar alti evrei. fiecare comunitate iudaica are sinagoga ei. in viata de zi cu zi.13 ne da de inteles ca edificiul este secundar in raport cu adunarea. Nu exista decat un singur Templu la care omul se urca in anumite ocazii (cel putin o data in viata.21). Talmudul ne-a transmis rugaciunea numita Smone Esre sau Cele optsprezece binecuvantari. se intampla sa se adune la marginea orasului in care au fost deportati. dupa intoarcere? Evreii s-au ocupat mai intai de reconstruirea Templului si de restaurarea cultului. I nu exista mai degraba o schema de rugaciune decat un text fix.detine. orase precum Ierusalimul. Desfasurarea cultului este centrata pe rugaciune si pe meditarea Scripturilor. a lui Ezechiel care a trait impreuna cu ei in deportare. pregatiti de propovaduirea lui Ieremia si mai ales. Dar in Palestina.45-55. aceasta miscare sinagogala pare sa se dezvolte sub impulsul lui Ezdra si Neemia. I al erei noastre. descrierea din Ne 8 fiind un frumos exemplu al unei asemenea intruniri. p. dar codifica si elemente care nu existau intotdeauna in sec. Alexandria sau Antiohia poseda un mare numar (480 la Ierusalim dupa traditia rabinica). Se afirma astfel in acelasi timp unicitatea lui Dumnezeu si legatura foarte puternica ce il uneste cu poporul sau.1). ci vrea sa il purifice.37-41. daca persoana locuieste departe de Palestina). 5 Vezi Cahier Evangile nr. tot acest. evreii ramasi in Babilonia si cei raspanditi prin lume (Diaspora) simt nevoia acestor adunari. Preotii au desigur un rol important si. de-a lungul fluviului (Ps 137. Pentru aceasta reflectie. compus din trei pasaje biblice: Dt 6. Acest dezastru national a constituit o incercare foarte dureroasa pentru credinta lui Israel. I: unele dintre aceste binecuvantari sunt in mod cert posterioare daramarii Templului si cele doua versiuni cunoscute ale acestei rugaciuni nu sunt identice. proclamate de catre responsabilul oficiului si caruia i se asociaza ansamblul asistentilor prin <Amin>-uri Rugaciunile vizeaza totodata nevoile curente ale vietii si marea dorinta a poporului: instaurarea erei mesianice. astfel incat nu ne putem da seama daca in sec.Sinagoga Templul este locul ce polarizeaza intreaga viata religioasa. efort de meditatie contribuie din plin la formarea <traditiei sacerdotale> si la intensa activitate literara din acea vreme5. 11. cel de sinagoga pare ca acopera doua realitati: adunarea credinciosilor pentru rugaciune si edificiul material in care aceasta are loc. in aceasta perioada exista credinta ca aceasta institutie este la fel de veche ca si poporul insusi (F 15. politica. Crezul poporului lui Israel. Urmeaza un anumit numar de rugaciuni. pe o plaja. Credinciosii incep atunci sa se adune dupa cum pot pentru a se intari reciproc in credinta. in sec.4-9. Roma. in schimb. Daca cultul oficial este suspendat. F16. dar si cel mai mic sat are sinagoga proprie: pana la urma. provocand chiar apostazia unui anumit numar de evrei: distrugerea Templului si oprirea cultului li se pareau a fi dovada ca zeii babilonieni erau mai puternici decat Dumnezeul lui Israel. acolo se fauresc mentalitatea si pietatea israelitului. Dar o alta institutie . ADUNAREA Originile acestui tip de adunare nu ne sunt cunoscute decat din surse literare care sunt obscure in special asupra acestui subiect. meditatia asupra evenimentelor trecute si prezente si rugaciunea raman posibile. Pare sigur faptul ca trebuie sa-i cautam originea in timpul Exilului din Babilon (587-538). indispensabile pentru mentinerea credintei in Domnul si pentru afirmarea constiintei de a apartine poporului ales. La randul lor. Miscarea se generalizeaza si.sinagoga . Obiceiul acestor intruniri a continuat oare in Palestina.13-2 Num 15. Ca si termenul de biserica. economica a lui Israel.15. . descopera un sens in ceea ce traiesc: Dumnezeu nu isi abandoneaza poporul.

Urmeaza lectura unui pasaj din profeti. scribii si fariseii sunt cei care anima aceste intalniri de rugaciune. Textul profetic este adesea ales in functie de lectura din Torah. presarata cu multe citate luate in afara oricarui context si inafara oricarei consideratii de ordin istoric. chiar daca in apropierea sarbatorilor se cauta texte care sa vorbeasca despre solemnitatea respectiva. Orice evreu poate sa citeasca si sa comenteze. LE DEAUT (Col. Aceste comentarii sunt in acelasi timp o proslavire si o glorificare aduse Celui Preainalt. care a trudit intreaga saptamana. Sources Crhetiennes. dar nu toti fac aceasta! Micul mestesugar sau taranul. au peretii bogat ornamentati si solul impodobit cu mozaicuri7. o formare teologica a intregului popor si o invitatie de a trai dupa Lege. dupa fiecare verset. un alt membru al comunitatii traduce in aramaica.Urmeaza lectura Cuvantului lui Dumnezeu. a aparut in 1978. Desigur ca exista o anumita libertate in alegerea pasajului care urmeaza a fi citit. Sinagogile din sec. se pare ca oamenii se asezau pe jos sau stateau in picioare. Pentru a celebra rugaciunea comuna trebuie sa existe cei putin zece barbati adulti liberi.6 face aluzie la scaunele rezervate notabililor. profetilor. Mt 23. Geneza. Acest lucru le permite sa-si propage ideile si sa-si mareasca influenta asupra poporului. Dar multi evrei nu mai stiu aceasta limba: lectorul se opreste si. pentru femei este construita o tribuna. are dreptul sa citeasca Torah. Apoi slujba ia sfarsit. dar nu se stie daca era la fel si in sec.C. dupa aceleasi principii. Daca nu este prezent nici un preot. dar codificarea se va stabili mult mai lent. S-a intamplat ca aceasta prescriptie sa determine eliberarea anticipata a unui sclav evreu: fara acesta nu s-ar fi atins numarul minim! CLADIRILE In general sinagoga este o cladire rectangulara orientata catre Templu. Cerf). practic. Femeile si copiii sunt adesea separati de barbati printr-o simpla bara de lemn. Fara sinagoga nu ar fi avut niciodata rolul si prestigiul pe care le au. dar adeseori poate fi o parafrazare care face legatura cu alte pasaje biblice sau care introduce o intreaga teologie: este Targumul6. Se pare ca adeseori ea consta intr-o parafrazare explicativa a textului biblic. p. de cele mai multe ori nu are competenta necesara pentru a vorbi si probabil ca este bucuros sa cedeze locul cuiva mai competent (carturar) sau unui personaj in trecere: poate ca acest oaspete detine o explicatie mai buna sau o prezentare diferita! Astfel. Orice barbat evreu adult. inainte sau dupa aceasta lectura intervine predica pe care orice evreu adult o poate face. Nu se pune problema recitarii acestui text pe de rost (de teama ca nu cumva sa se uite vreun cuvant din textul sacru!): trebuie citit in ebraica. Aceasta actiune liturgica necomportand nici un element sacrificial. acesta este inlocuit de cel care prezideaza adunarea. Aceasta traducere este uneori literala.26-32. dar cu o posibilitate de alegere inca si mai larga. altfel aceasta nu poate avea ioc. in unele cazuri. I. adica mai mare de doisprezece ani. in limba franceza exista o excelenta traducere a Targumului Pentateuhului de R. . Esentialul mobilierului se compune dintr-un dulap in care sunt pastrate cu grija sulurile Torei si ale 6 O definitie mai precisa poate fi gasita in Cahier Evangile nr. Primul volum. preotul nu detine nici un loc determinat. Lista textelor pentru fiecare sabat nu va fi fixata decat mult mai tarziu. inafara de o binecuvantare care intervine in finalul primei parti si care ii este in mod normal rezervata. al II-lea si al III-lea d. dar acest fapt nu este atestat in alte parti. Unele au banci de piatra de-a lungul peretilor. Este intotdeauna un text din Torah (Pentateuhul nostru). 14.

(Vezi <poemul celor patru nopti>. sarbatoarea saptamanilor se situeaza in timpul verii. Cui apartine aceasta cladire? Se pare ca in mod normal comunitatii locale. se adunau 180000 de pelerini intr-un oras ce numara poate 25000 de locuitori. Pastele. La Ierusalim s-au descoperit ruinele sinagogii alexandrinilor care slujea la primirea pelerinilor veniti la Ierusalim si continea in acest scop un han si o instalatie de bai. adica fiecareia i s-a alaturat un eveniment istoric. acestuia. p. 130. II. fara a socoti durata drumului . toamna..i se largeau limitele. 8 Vezi R.Aceasta cladire era utilizata la maximum si nu numai pentru oficiul de sabat. fiecare participand la construire si intretinere.16).25. in timpul Pastelui. fiecare dintre aceste sarbatori dureaza o saptamana intreaga. fiind construita de cineva. De-a lungul secolelor. pentru cei care locuiesc in Galileea Superioara. Toti acesti pelerini neputand fi cazati in Orasul Sfant. Astfel. la sarbatoarea saptamanilor si la sarbatoarea corturilor. 7 Vezi reproduceri in Biblia si Tara Sfanta nr. trei sarbatori joaca un rol important.383-413. Rusaliile si Corturile. p. in aceasta circumstanta ajungand sa cuprinda si satele de la periferie. devine foarte repede locul de educare a copiilor si tinerilor: in multe sate aici se face scoala. sa fie daruita apoi comunitatii. Se calatoreste pe jos. 10). Apoi. pentru taranii galileeni nu este imposibil. sarbatoarea cea mai frecventata este cea a Pastilor. dar nimeni sa nu se infatiseze inaintea fetei Domnului cu mainile goale> (Dt 16. Dar ramane mereu <casa invataturii>. extras din Targumul Exodului si citat in Cahier Evangile nr. eliberarea din Egipt si eliberarea (viitoare) mesianica. cu aceasta ocazie se va celebra <aniversarea> marilor evenimente fondatoare si eliberatoare ale lui Israel: crearea lumii. acestea sunt momente in care poporul tine sa se adune pentru a manifesta solidaritatea ce-i uneste pe membrii sai si pentru a celebra marile interventii ale Domnului. in caravane care grupeaza pelerinii din unul sau mai multe sate: astfel se risca mai putin aparitia unor surprize neplacute din partea talharilor! Ar fi utopic sa ne gandim ca toti evreii participa in mod efectiv la aceste trei pelerinaje. de VAUX. in sec. aceste sarbatori au fost <istoricizate>. realizarea fagaduintei de descendenta facute lui Abraham.de la cateva ore la de doua ori patru zile -. Aceste sarbatori par sa fi fost la inceput celebrari legate de ritmul naturii: primavara nomazii ofera divinitatii intaii-nascuti din turmele lor (pastile) si taranii sedentari cele dintai roade ale secerisului (sarbatoarea azimelor). Astfel. sau ca. cu atat mai mult cu cat Azimele si Corturile cad in plina perioada de recolta. SARBATOAREA PASTILOR De aceasta sarbatoare agricola a fost legata amintirea eliberarii din Egipt. sinagoga poate avea dimensiuni foarte diferite. dupa culesul fructelor. . in centrele mai importante se construiesc sali de clasa in jurul incaperii centrale. dupa cum vom vedea8. Aceasta explica diferentele de dimensiuni si ornamentatii dintre cladiri. dar mai probabil intre 45 si 500009. Sarbatorile in Israel. cu timpul. I. Dar se poate intampla ca ea sa fie proprietatea unui individ. Pentru cei din Diaspora acest lucru este de negandit. ne spune Deuteronomul. dar este foarte costisitor in timp si bani. la sfarsitul secerisului graului iar cea a Corturilor. Les institutions. aceasta fiind mai tarzie in Galileea decat in Iudeea. sa se infatiseze toti cei de parte barbateasca inaintea Domnului Dumnezeului tau la locul pe care-l va alege El: la sarbatoarea azimelor. eliberatorul poporului sau: acestea sunt cele trei sarbatori de pelerinaj. <De trei ori pe an.

diferitele grupuri religioase nu erau de acord cu privire la data celebrarii acestei sarbatori.11). familia canta psalmii de Hallel (Ps 113-118). unii o denumesc sarbatoarea fagaduintelor. . astfel incat unii.sau prefacandu-se a fi . informatiile ne lipsesc: sunt zile de bucurie in fata lui Dumnezeu. Apoi fiecare se intoarce la ai sai unde jupuieste animalul si il pregateste. surprinsi . Agrippa. un ofiter al reginei Etiopiei (cf. La inceputul erei crestine. F 8. in timpul carora fiecare se straduieste sa consume produsul celei de-a doua zeciueli.de acest ospat deosebit. aceasta sarbatoare incepe la 50 de zile dupa Paste (cf. Iar Iosephus ne semnaleaza ca principalele semne prevestitoare ale revoltei iudaice din 66 avut loc tocmai cu ocazia pelerinajelor. mereu grijuliu pentru mentinerea ordinei. de acum. RUSALIILE (PENTECOSTE) Dupa cum o indica etimologia greaca.in seara de 14 Nissan. p. Multi pelerini profita de aceasta ocazie pentru a oferi jertfe de comuniune. Prin intermediul unei usoare modificari de vocalizare.21.. incheiau sarbatoarea in momentul in care altii. se pare ca in sec. precum fariseii. in Templu au loc adunari de rugaciune asemanatoare cu celebrarile sinagogale. 10 Vezi Cahier Evangile nr. in timpul acestui ospat. dupa moda romana La aceasta masa de sarbatoare vinul nu poate lipsi: daca cineva este prea sarac pentru a-si procura Templul ii da atat cat sa-si urnele cele patru cupe reglementare. in timpul Exodului aceasta avusese loc in graba (Ex 12. tatal familiei sau cel care il inlocuieste pronunta binecuvantarile asupra cupelor de vin. capii de familie (familie in sens strict sau grup de 10-15 persoane incluzand femeile si copiii) vin la Templu cu un miel pe care urmeaza sa-l jertfeasca. in ceea ce priveste saptamana care urmeaza. 115-122. Lc 23. Prezenta procuratorului si a intaririlor politiei pare cu atat mai necesara cu cat cu ocazia Pastelui sau a altor sarbatori de pelerinaj in Orasul Sfant vin personalitati politice sau diplomatice: Irod Antipa (cf. regina din Adiabene care isi va construi mormantul la periferia Ierusalimului. Dt 16. abia o incepeau. Cartea Exodului o numeste sarbatoarea secerisului (Ex 23. ea devenise sarbatoarea reinnoirii Legamantului (si fara indoiala ca nu din intamplare autorul Faptelor plaseaza pogorirea Duhului in aceasta zi)10. cu lecturi in legatura directa cu sarbatoarea si mult mai lungi decat de obicei. ospatul are loc pe divane. JEREMIAS.23-28. de celebrarea acesteia a fost legat Legamantul de pe Sinai. In acest moment incepe masa de sarbatoare.16) sau a saptamanilor (34. in acest timp.n. sotia a inlaturat din casa tot ceea ce s-ar putea asemana cu painea fermentata (adica facuta cu drojdie) si a pregatit azimi fara drojdie si <ierburi amare> (diferite salate).9). I e.27). Animatia este atat de mare incat procuratorul roman. Aceste intruniri populare sunt totodata favorabile loviturilor zelotilor. precum esenienii sau autorul Cartii secretelor lui Enoh. exista trei <servicii se formeaza siruri in fata preotilor care au ca misiune recuperarea sangelui animalelor si purtarea acestuia la picioarele altarului in semn de ofranda catre Dumnezeu. paraseste Cezareea maritima pentru a controla situatia la fata locului: el se afla in primele balcoane din fortareata Antonia (daca nu din vechiul palat al asmoneilor) pentru a vedea ce se intampla in curtea Templului si pentru a interveni in cazul celei mai mici tulburari. Jerusalem au temps de Jesus. Copiii.22). 9 J.7). intr-adevar. pentru a asculta scribi renumiti explicand un pasaj sau altul din Lege sau dand un sfat juridic. luat la caderea noptii pun intrebari: <De ce toate acestea? De ce aceasta noapte este diferita de celelalte nopti?> Atunci tatal explica sensul diferitelor rituri si dezvolta mai ales interventiile lui Dumnezeu pentru poporul sau. Cum in curtea israelitilor nu este suficient loc pentru a primi toata aceasta multime. p.

ALTE SARBATORI Alaturi de cele trei mari sarbatori de pelerinaj. pana la Siloe. Purim sau Sortii comemoreaza eliberarea poporului povestita in cartea Esterei. Beauchesne. cum ar fi procesiunea preotilor. in imediata apropiere a Ierusalimului. In 10.37). purtatorul tuturor pacatelor lui Israel. Riturile. poate pentru a cere intoarcerea ploilor. p. in sfarsit. Ros Hasana este sarbatoarea Anului Nou. sunt din belsug completate si amplificate in literatura veche. 1975. Originea ei este rurala.Dt 31. inainte chiar de a pune fundatiile noului Templu.CORTURILE Pentru Iosephus este <cea mai sfanta si cea mai mare dintre solemnitatile iudaice> (Antichitati VIII. K. iar Neemia (8. in fiecare dimineata. Aceasta scurta lucrare colectiva scrisa de trei specialisti R. intr-adevar colibele trebuiau sa aminteasca de norii protectori ai epopeii din desert. cu sangele berbecului oferit ca ardere-de-tot pentru greselile ascunse ale lui si ale poporului.13-18) descrie o celebrare dupa ritualul din Lev 23.65-66) dandu-i astfel deja o legatura deosebita cu sanctuarul. loc al Prezentei si al ocrotirii divine. candelabre care iluminau intregul oras. o coliba din crengi in care va locui timp de o saptamana. ca si in cazul celor precedente: sarbatoreste sfarsitul culesului fructelor si are toate aparentele unei sarbatori a culesului viilor. care a slujit altadata drept suport pentru Chivotul Legamantului. fiecare familie trebuie sa construiasca. existau si altele precum Iom Kippur sau Ziua Ispasirilor (devenita celebra prin <razboiul de Kippur> din 1973). 11 R.4) ne spune ca repatriatii au celebrat sarbatoarea imediat dupa reconstructia altarului. cu bucuria si riscul betiei. Celebrata cu 10 zile inainte Iom Kippur.43) denota o evolutie si o apropiere de istorie: sarbatoarea trebuie sa aminteasca faptul ca Dumnezeu le-a spus fiilor lui Israel sa locuiasca in colibe dupa iesirea din Egipt. Existau unele rituri foarte populare. (1M 4). In 8. de tristete si post. timp de 24 de ore evreii se abtin de la orice hrana si se aduna Ia Templu unde Marele Preot implineste in mod solemn ritul ispasirii pentru greselile sale si pentru cele ale poporului: este singura zi din an in care Marele Preot este obligat sa prezideze liturghia (inafara cazului in care este impur.C. singura zi in care patrunde in Sfanta Sfintelor pentru a depune o cadelnita si a stropi piatra. este ziua in care este dus in mod solemn in pustiu tapul Azazel. Jaubert. deja descrise in Lev 16. in decembrie. inchinarea Templului lui Solomon coincide cu aceasta sarbatoare (1R 8. in sunetele sofarelor (corn lung de berbec folosit drept instrument muzical). Se celebra cu cateva zile inainte de sarbatoarea Corturilor. 16). Iosephus o numeste <sarbatoarea luminilor> (cf. Nu este o zi de bucurie. insotiti de tot poporul purtand ramuri (lulav). dar pentru a evita acest lucru este tinut inchis in saptamana care precede!). inchinarea sau Hanukah. este o sarbatoare austera ce pregateste pentru sarbatoarea iertarii. celebreaza. A. Dupa Targum. libatia apei pe altar (cf. pe care le presupune! <Dar Leviticul (23. Esdra (3.40-43 cu lectura zilei din Torah (cf. LE DEAUT in Le Judaisme.63. dimpotriva. in care se cere lui Dumnezeu sa stearga toate greselile poporului sau. Cahier Evangile nr. 100).12).10)>11. Hruby constituie o foarte buna introducere . In 7. De notat ca teologia Scrisorii catre Evrei este construita pe acest rit (cf. Acesta sarbatoare este cea mai spectaculoasa dintre toate pentru a o celebra. Aceasta a devenit echivalentul <carnavalului>12. procesiunea in jurul altarului si aprinderea a patru mari candelabre de aur in curtea femeilor (cf. Le Deaut. aniversarea purificarii Templului dupa victoria lui Iuda Macabeul din 164 i.22).

Isus nu va face altceva decat sa-i redea semnificatia primara atunci cand afirma: <Sabatul este pentru om si nu omul pentru sabat> (Mc 2. 29-107. cultura. intalniri anuale pe care Dumnezeu le da poporului sau pentru a sfinti timpul. <La alte popoare. Enquete sur le sabbatjuif. pentru care luna calendaristica nu era legata de fazele lunii. acest aspect eliberator al sabatului este legat de eliberarea infaptuita de Dumnezeu in timpul Exodului (Dt 5. la noi. Sabatul Sarbatorile lui Dumnezeu (Lev 23. preotii si apoi scribii. tinzand uneori sa devina un fel de absolut ce subjuga omul.4) sunt. ci de pozitia acesteia in functie de constelatiile in care se afla in zori. Legea religioasa: cei care sunt pazitorii si interpretii ei. pentru evrei legea civila nu este altceva decat Torah. iar timpul este daruit libertatii omului de a conduce lumea. in a saptea zi si-a incetat activitatea. SOCIETATEA IUDAICA Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste poporului sau. literal. carturarii.literal . precum si primele si ultimele din Cele Optsprezece Binecuvantari sau Smone Esre care erau in mod cert deja in uz (Vezi Cahier Evangile nr.3. in aceasta trecere in revista a diferitelor categorii sociale vom incepe deci cu clerul. Ex 31. bogatia.25.12.2-3)14. 14 in gandirea iudaica. Originea sa este foarte complexa13. MARTIN-ACHARD. 167 p. Labor et Fides. Nu din intamplare Musulmanii celebreaza cea de-a sasea zi.aceasta zi de odihna nu este numita sabat). 1975. toti fiind egali in fata lui. au deci. ei recitau o rugaciune de binecuvantare. 21 . De ce acest ritm de sapte zile? Acesta pare legat de calendarul lunar al vechilor semiti din sudul Mesopotamiei. GRELOT. alte consideratii permit determinarea nobletei. 34. Dumnezeu a lucrat singur timp de sase zile. posesia preotiei este dovada unei origini ilustre> (Autobiografie 1. evreii pe cea de-a saptea (spatiu de libertate . si mai ales sclavul.12-17) au unit doua institutii distincte initial. Ex 23.56-58). trebuie sa se poata odihni. 12 Pentru a cunoaste mai bine sarbatorile se poate citi R. prin forta imprejurarilor. Valoarea religioasa a sabatului a fost dezvoltata in doua directii. Practicarea sabatului a fost codificata din ce in ce mai strict de-a lungul timpului.11. inainte de orice activitate. Sabatul a fost de asemenea legat de creatie: in cea de-a saptea zi. Legislatorii sacerdotali care l-au codificat in mod definitiv in timpul Exilului (Lev 23. Au trebuit inventate institutii precum anii sabatici sau jubiliari pentru a aminti aceasta egalitate sociala deoarece.14-15.a facut sabat (Ex 20. in Maison-Dieu nr. Essai Biblique sur le fetes d’Israel. 123. intorsi spre Templul din Ierusalim. dar urmeaza un ritm saptamanal. Sabatul joaca acelasi rol. 1974.Ex 23. dar amandoua foarte vechi: o zi de sarbatoare saptamanala si o zi de odihna obligatorie (in textele vechi . dimpotriva.la iudaism. Dumnezeu a incetat (sa intervina) . implicit.1). De altfel. si seara. Gen 2.27). meseria creau diferente. scrie Iosephus.12). p. va veni o a opta zi in care Dumnezeu isi va incheia lucrarea. RUGACIUNEA ZILNICA Adultii aveau datoria de a se ruga dimineata.. apoi Sema. Una insista asupra aspectului umanitar si social: omul. p. un loc mai important.. 13Excelenta punere la punct: P. vinerea (Dumnezeu singur face totul).

Doar in timpul marilor sarbatori de pelerinaj sunt de serviciu in acelasi timp toate clasele: fiecare preot isi exercita deci functia la Templu timp de cinci saptamani pe an. Clerul IN VARFUL IERARHIEI: MARELE PREOT Odata cu intoarcerea din Exil din 538 i. Ne indoim ca acest comportament favoriza popularitatea Marelui Preot. Pentru el Templul este de asemenea o sursa de venituri. Dar nu este nevoie de atata lume pentru a satisface nevoile obisnuite ale cultului. este cel dintai care ‚isi alege partea din ofrandele oferite Templului si destinate preotilor. pe rand. El este singurul care poate sa se roage si sa ispaseasca pentru intregul popor. Datorita functiilor sale. ). p. se cumpara mult lemn pretios. dar cel putin il numeau pe viata. iar restul timpului nu are nimic de facut.) au fost douazeci si sase! Altfel spus. El raspunde de Lege si de Templu si este din oficiu conducatorul Sinedriului. Marele Preot se bucura de o mare demnitate.C. ceea ce scoate in evidenta puterea politica si economica a acestor familii si intrigile dintre ele! Acestea formau osatura partidului saduceilor (vezi p. Irod ce Mare si apoi procuratorii indrazneau sa il destituie dupa bunul lor plac: in vreme ce mai mult de un secol si jumatate (intre 200 si 36 i.C. conducatorii celor douazeci si patru de sectiuni saptamanale. Sau se foloseste de intrigi.daruit omului pentru a actiona). mai ales ca acesta este din ce in ce mai supus puterii romane. responsabili de toata intretinerea si cei trei trezorieri. in Sfanta Sfintelor. ceea ce atrage dupa sine o situatie financiara confortabila: in fiecare seara. Or. exceptand faptul ca uneori . iar crestinii pe cea de-a opta. 25 provin din patru familii. in fiecare dimineata din aceasta saptamana se trageau la sorti cei care urmau sa joace un rol deosebit in cult (cf. pentru ispasire (cf. Comandantul Templului. iar moartea Iui era considerata ispasitoare avand in vedere ca in acesta imprejurare criminalii erau gratiati. singurele vrednice de Domnul. ). intr-un secol (din 36 i. pe de alta parte. Lc 1. Marele Preot trebuia sa se faca placut printului. dintre acesti 26 Mari Preoti temporari. intr-adevar. merge in ferme pentru a fura zeciuiala care le este de asemenea destinata. pana in 67 d. Toate aceste posturi sunt ocupate de membrii familiei sau de prietenii Marelui Preot. pentru a-si pastra locul. sau chiar de crima. PREOTII In numar de aproximativ 7000. pelerinii sunt practic obligati sa cumpere victimele chiar din Templu. Seleucizii si apoi pompeii si-au permis sa numeasca un Mare Preot atunci cand locul acestuia era vacant. santaj. Cum aceste mijloace nu sunt intotdeauna de ajuns Marelui Preot si familiei lui. deoarece nu mai exista rege.C. Totusi.. preotii sunt insarcinati sa ofere jertfele la Templu si sa intretina partea centrala. uneori acesta mai utilizeaza si altele: isi insuseste cu forta pieile animalelor sacrificate care ar fi trebuit sa revina celorlalti preoti. Marele Preot a devenit treptat cheia de bolta a societatii iudaice. duminica (afirmatia ca Dumnezeu a inceput deja sa-si incheie lucrarea prin Mesia.) nu au fost decat treisprezece Mari Preoti.C. tot acest comert apartine familiei Marelui Preot sau este incredintat unor mari comercianti care se folosesc de <ciubucuri> pentru a castiga piata. Marele Preot este ajutat in functiile sale de catre un anumit numar de functionari numiti conducatorii preotilor. Ei sunt deci impartiti in 24 de clase sau echipe slujind fiecare cate o saptamana. era un centru comercial foarte important: datorita regulilor de puritate in vigoare pentru animalele care vor fi oferite ca jertfa..9). responsabil al cultului si al politiei in sanctuar si care il inlocuieste pe Marele Preot in caz de nevoie. singurul care poate sa intre o data pe an in inima Templului. cei sapte supraveghetori ai Templului. Isus).. parfumuri si alte obiecte de lux.

pentru a putea pronunta o condamnare la moarte. Veniturile sale sunt constituite din doua elemente: partea luata din jertfe (timp de cinci saptamani pe an) si zeciuiala. Sinedriul avea puterea de a condamna la moarte. Unii fac studii si devin scribi. in intreaga Palestina existau mici sinedrii alcatuite din trei membrii.8-32) le-a fost confiscata. nu prea vedem cum ar fi putut s-o achite micii agricultori zdrobiti de fisc sau zilierii. erau necesare doua sedinte la un interval de 24 de ore. Irod cel Mare ii va limita puterile. Acest cler este sarac. pentru a se sti daca.25). de altfel. LEVITII Levitii sunt adevarati sub-proletari ai Templului. inafara serviciului lor. Dar. unul fiind judecatorul (Mt 5. nu se stie prea bine cand. Aceasta preotie este ereditara. Este alcatuit din 71 de membru: batranii. cu cinci saptamani anuale de serviciu. iar fiul sa fie normal. marii preoti depusi. dar sub ocupatia romana puterea i-a fost restituita si chiar largita.poate juca rolul de consilier la tribunalul de langa domiciliul sau. in cele din urma controleaza intreaga viata religioasa. S-a discutat mult. dar va fi o institutie total diferita in ceea ce priveste competenta si spiritul sau. Foarte apropiati de poporul de rand. fara a se ajunge la o concluzie. 41). cu doua conditii: ca sotia sa fie o evreica adevarata si nu o bastarda. din ce in ce mai frecvent. in orice caz. macelari (meserie pe care o practica toti in timpul cultului). in vremea lui Isus.12). Fiind curte de justitie. in beneficiul preotilor. meseriile cele mai variate. Dar veniturile pentru acest serviciu par inexistente: ei nu au avut niciodata dreptul la partea oprita din jertfe iar zeciuiala care altadata le era rezervata (Num 18. Este probabil ca nici cei marginalizati din cauza meseriei lor dispretuite sa nu se grabeasca sa ofere 10% din veniturile lor! Astfel. taietori de piatra (Irod cel Mare a trimis o mie dintre ei pentru formare profesionala accelerata inainte de marirea Templului). preotii trebuie sa-si gaseasca o meserie: ei sunt tamplari. sedere impreuna) este instanta suprema a lui Israel Originile lui provin in mod cert din epoca persana.C. cat si prin conditiile de munca si de viata. fixeaza doctrina si... In momentul razboiului iudaic se pare ca multi vor face cauza comuna cu zelotii: sperau ca plecarea romanilor le va aduce un mic venit si un statut social. SINEDRIUL Marele Sinedriu (din grecescul synedrion. precum preotii. de multa vreme. comercianti. A fost instituit in timpul lui Ioan Hircan (134-104). scribi farisei. acesta se va reconstitui la Iamnia. atunci cand se judeca un caz care cere prezenta unui preot (vezi Cahier Evangile nr. atat prin venituri. Ei sunt in numar de aproximativ 10000 impartiti la randul lor in 24 de clase. adesea nu mai instruiti decat acesta. Ca si in cetatile elenistice. acestia practica. este vorba despre un sfat care il asista pe Marelel Preot. Dupa catastrofa din 70 d. conducatorul suprem al poporului si conducatorul acestui sfat. unii evrei uitau sa o plateasca si. p. In Templu ei sunt imparati in doua grupuri: leviti muzicanti care sunt asezati intre curtea levitilor si cea a preotilor si anima liturghiile prin cantul si instrumentele lor si levitii portari . se transmite fiilor. fizic si mental. pentru a supravietui. ei ii impartasesc ideile. El dispunea de o garda (cf. In 18.3. iar primele atestari din timpul domniei lui Antioh al III-lea (223-187).18. judeca delictele impotriva Legii. preotii saducei si.

. Se pare ca in Galileea. printr-o derogare exceptionala. sare si lemn. in 66 d. acela care este consacrat lui Dumnezeu. timp de 21 de ani. in schimb. Acesti mari proprietari si comercianti au in mod necesar legaturi cu principala piata.sau ceea ce mai ramane din ele . adica cu Templul si conducatorii acestuia. marii preoti. Au de asemenea legaturi si cu puterea romana care stie sa si-i apropie dandu-le posturi de consilieri si deci o anumita putere. dar adeseori se multumesc sa exileze si sa confiste bunurile! Acesti batrani in zadar au avere si sunt <primii in demnitate> caci Ie lipseste totusi un lucru ce reprezinta culmea slavei in Palestina: accesul in Templu care este rezervat fiilor lui Levi.formeaza ansamblul poporului. cel care ar indeplini munca unui alt grup ar fi pasibil de moarte! in perioada care ne intereseaza fiecare din grupuri incepe sa ceara o promovare sociala. trei dintre acesti batrani se lauda ca sunt capabili sa aprovizioneze singuri Ierusalimul cu grau. aceasta practica nu este necunoscuta romanilor. asa cum se intampla si cu termenul de ales sub pana ziaristilor de azi.care intretin si curata Templul (inafara de curtea preotilor). Pe noi ne intereseaza acum acestia din urma: ei formeaza aristocratia laica a lui Israel. Nu exista aproape nici un raport intre conducatorii unui sat care traiesc ca toti ceilalti si micul grup de batrani care fac parte din Sinedriul de la Ierusalim. bine administrat. BATRANII Cuvantul batran acopera situatii foarte diferite. dar foarte bogata datorita marilor proprietati (care totusi nu sunt comparabile cu latifundiile romane) sau comertului. in timp ce portarii vor putea invata imnurile ca si muzicantii. apoi de santaj si eventual i se confisca proprietatea! In caz de opozitie in fata puterii se risca chiar viata: Irod a ucis 45 de notabili care se asociasera impotriva lui inainte de urcarea sa pe tron. aceasta oligarhie este. controleaza accesul in diferitele cercuri ale sanctuarului. dupa toate marturiile. asigura paza si protectia in sanctuar. foarte diversificat din punct de vedere social.C. b aristocratie redusa ca numar. Aceste doua grupuri sunt riguros despartite deoarece. pe cand in mod normal ar fi trebuit sa ramana in curtea femeilor. ei aduna faramele: familiile cele mai bogate si mai ales cele mai vechi pastreaza cu gelozie privilegiul de a oferi. de partea saduceilor. Aceasta promovare acordata de Agrippa al II-lea care dorea sa diminueze importanta preotilor este rau primita de poporul ostil oricarei schimbari. baietii din acesta aristocratie se pot alatura levitilor muzicanti pentru a acompania slujbele: in acest moment ei se afla intre curtea levitilor si cea a preotilor. Celelalte triburi . acesti consilieri sunt excelenti administratori ai impozitelor indirecte: averea proprie reprezinta garantia ca oricum impozitul va intra in vistieriile imperiului. lemnul necesar sacrificiilor si in primul rand. Pentru Roma.C. in principiu. ulei. lucru care va reusi in 64 d. orz. impozitul devine sursa de venituri suplimentare pentru administratori.. Datorita imposibilitatii de a cumpara preotia. apropiata atat de marii preoti cat si de Roma. vin.: muzicantii vor avea dreptul la haina distinctiva a preotilor. in anumite zile. Foarte legata de privilegiile sale. Notabilul care refuza acest serviciu devine mai intai obiect al unor presiuni amicale. Poporul Preotii si levitii formeaza unul din cele douasprezece triburi ale lui Israel. partidul irodienilor face si el parte din acest grup.

C.. care sunt folosite in timpul sarbatorilor. cum nu sunt admisi nici femeia sau sclavul. neglijandu-i pe cei saraci si fara bani. Desigur ca teoretic aceasta zeciuiala poate fi adusa in natura pentru a fi consumata la Ierusalim. chiar dispretuite.17-18). Exista de asemenea si toate meseriile legate de primirea si gazduirea pelerinilor: pensiuni. iar turma pentru ca merge prea des pe pasunile altora medicul practica o medicina de clasa. de asemenea poate lucra intr-o intreprindere de transport sau la un mare mestesugar. domeniile par a fi mai importante. dar nu poate sluji pentru ofrande si sacrificii: de remarcat norocul negustorilor din capitala. brutarii. de tip familial. Adesea doar intaiul nascut poate prelua ferma. In Galileea. cu atat si informatiile precise sunt mai rare: in intreaga literatura a lumii se vorbeste putin despre cei mici! Putem totusi deosebi cateva grupe Micii proprietari de pamanturi se multumesc foarte adesea sa consume din propriile produse sau sa faca putin troc pentru ceea ce le lipseste: acest lucru evita taxele de piata. prosperitatea lor depinde de Templu. Aceasta suma trebuie cheltuita pentru hrana. Unii se specializeaza in bibelouri pentru pelerini sau in obiectele de lux cele mai diferite. Dupa izvoarele rabinice vechi.. transportul si vanzarea marfurilor necesare. ca muncitor agricol intr-o exploatare mare sau medie. Cele cateva informatii pe care le avem asupra situatiei lor financiare sunt mai degraba de domeniul legendei decat al realitatii. tesatorul este atat de mincinos incat nu este admis sa depuna marturie. La Ierusalim consumul trebuie sa fi fost foarte ridicat deoarece fiecare evreu era obligat prin Lege sa cheltuiasca aici cea de-a doua zeciuiala. fabricantii de parfumuri. acesti pagani au fost nevoiti sa se converteasca sau sa plece. net favorizati in raport cu confratii lor din provincie.45). ne sunt foarte putin cunoscuti. ). paganii recuperasera terenurile marindu-si domeniile. croitorii. toti evreii fugisera din aceasta provincie (1 M 5.23. el pentru hrana proprie. fie ca vin din Palestina ori din alte regiuni. in mod global. bucurandu-se inaintea lui Dumnezeu (Dt 12. fie cu ziua . Este sigur ca mare parte din aceste meserii sunt foarte prost vazute. este constrans sa intre in serviciul unui patron. In ludeea si Samaria se pare ca domeniile sunt mici. Lista meseriilor rele este atat de lunga incat ne lasa impresia ca ramane prea putin loc pentru meseriile bine vazute15. Chiar daca nu toti evreii se conformeaza acestei reguli (vezi p. imbracaminte sau parfumuri si obiecte de lux. sunt foarte bine platiti. sau mai exact cei care lucrau pe cont propriu inafara unei exploatari agricole. dar cand Ioan Hircan a recucerit Galileea.CLASA DE MIJLOC Detinem putine informatii referitoare la aceasta clasa sociala alcatuita din comercianti si mestesugari. Muncitorii si zilierii: cel care a avut o recolta proasta sau si-a condus rau afacerea sau a fost depasit de concurent si astfel si-a pierdut independenta. Mestesugarii. pastorul este considerat hot. tabacarul <pute> atat de tare incat isi pierde intreaga demnitate pana acolo incat sotia se poate desparti de el atunci cand doreste (unul din rarele cazuri in care sotul poate fi constrans la divort). sa intre ca servitor la un . fie. intr-o maniera mai stabila.dar in acest caz va avea o situatie extrem de precara -. acest lucru este determinat de ratiuni istorice: pe la 150 i. restaurante. ne putem gandi ca pelerinii tin sa se achite. Mestesugarii care lucreaza direct pentru acesta. ceilalti copii devenind muncitori sau expatriindu-se. dar acest lucru este atat de complicat incat oamenii prefera sa-si vanda produsele proprii si sa vina in Orasul Sfant cu bani pentru a cumpara lucrurile necesare sau dorite cu o considerabila diferenta de pret: in oras preturile sunt mult mai ridicate decat la tara. cel putin de trei ori pentru smochine! POPORUL Cu cat coborim mai mult in ierarhia sociala.

sigur de slujba sa. mai ales. dar poate. o mare parte din scribi practica aceste meserii umile. acesti hoti il deranjau atat de tare pe Irod incat acesta a pornit un adevarat razboi impotriva lor. sclavul evreu seamana mai mult cu un muncitor respectat. care isi vinde forta de munca pentru sase ani. munca este cinstita pentru ea insasi deoarece reprezinta participarea la lucrarea creatoare a lui Dumnezeu. Sclavul pagan poate deveni de asemenea proprietatea unui evreu. in plus. oamenii trebuie sa traiasca si. profitand de instabilitatea politica. Deja pe la anii 35 i. sa-l dezbrace inainte de baie sau Chiar sa-i duca apa de toaleta la baia publica. poporul pamantului cei inculti. ei devin cersetori. o parte din cea de-a doua zeciuiala poate sluji drept pomana. Desigur. 15 Nu trebuie sa vedem aici conceptia greco-romana conform careia orice munca manuala este servila. in ceea ce priveste hrana. Sclavii evrei. si. Totusi. Evident. Barbatul este sclav pentru o durata maxima de sase ani (vezi anul sabatic). fie la Ierusalim. fie de-a lungul drumurilor unde-i va jefui pe calatorii imprudenti.notabil sau la curte sau. in mod normal mai dure.. in timp ce acest lucru este posibil la romani. Pot deveni sclavi doar barbatul israelit adult si fata mai mica de 12 ani. stapanul pagan are alte principii. Printre acestia se gasesc foarte multi <leprosi>. Pana la urma.C. in cele din urma. dar nu fiul sau sotia. Desi termenul de bandit ii cuprinde atat pe hoti. el trebuie sa fie tratat la fel cu stapanul. dar familia unui evreu vandut unui pagan are datoria stricta de a-l rascumpara. in functie de calitatile sale. iar poporul este principalul sprijin al fariseilor deoarece el resimte in modul cel mai dureros greutatea ocupatiei romane: sufera cu rabdare asteptand interventia eliberatoare a lui Dumnezeu. Hotul care este prins si nu poate rambursa obiectele furate sau evreul care a luat cu imprumut si nu poate plati este nevoit sa-si piarda libertatea devenind sclav. ci convingerea scribilor ca numai studiul Legii conteaza: tot ce distrage este nefast. de exemplu: sa spele picioarele stapanului. este obligat sa intretina familia sclavului. muncitori cu venituri marunte. a accidentelor sau a bolilor. Fiica este eliberata la 12 ani daca nu este luata in casatorie de catre stapan. Tot acest popor de jos formeaza partea importanta a lui Israel.. NEVOIASII Din pacate se intampla de asemenea ca unii oameni. dar atunci statutul sau este cu totul diferit: este cumparat pentru intreaga viata platindu-se pana la 100 de mine. opera foarte meritorie in fata Domnului. Stapanul poate trata acest sclav dupa bunul sau plac si ii . hoti sau sclavi. Este in proprietatea totala a stapanului: deci nu poate poseda nimic si tot ceea ce ar putea gasi sau primi ca despagubire pentru o accidentare apartine stapanului: se afla in imposibilitatea de a strange bani pentru a se rascumpara. muncile prea umilitoare ii sunt interzise. de obicei valoreaza 20.. Stapanul il cumpara pentru o suma ce variaza intre l si 10 mine (de la 100 la 1000 de zile de salariu). este de crezut ca hotii formau un grup in continua crestere in anii 60 d. daca mosteneste sau descopera o comoara. ceea ce suprima imediat sclavia. sa se rascumpere atunci cand vrea. sa ajunga incapabili de munca: mai mult sau mai putin exclusi din comunitate.. sa se angajeze pe unul din marile santiere de constructii . Cersetorii stau de preferinta la Ierusalim unde pelerinii sunt mai generosi. Dar omul isi poate incerca norocul si ca hot. locuinta si imbracamintea. drept urmare a unor proaste afaceri. cat si pe zeloti. care. aceasta nu are valoare decat daca stapanul insusi este evreu. nu mai este liber. dispretuiti de casta carturarilor si fariseilor si numit: ham ha’aret. adica toti aceia care sunt atinsi de o boala de piele si sunt considerati impuri. intr-adevar.C. Sclavul evreu este juridic egal cu fiul major al stapanului.

cat si din cel al muncitorilor cu ziua.. un pagan nu poate locui impreuna cu un evreu pios si mai ales nu-i poate pregati mesele sau servi la masa: stapanul are deci un an. in acelasi timp. daca nu mai mult decat ereditatea. Dimpotriva. Totusi. pelerinaje. bazate pe o credinta profunda care anima o intreaga viata morala. inclusiv pe plan liturgic. incepand de la cumparare. evreu pur sau bastard. din motive de puritate rituala. Exista deci relatii stranse intre aceste doua grupuri. O data intrati in Sinedriu. dar avand o greutate sociala considerabila. pentru a-si circumcide sclavul (si este neaparat necesar ca acesta sa accepte!) sau sa-l vanda unui pagan. in mare parte sunt laici. sunt obligatorii. sa fie un bun macelar in Templu). anumite reguli care nu impiedica munca. care atrag dupa sine eliberarea imediata.. Singura mare achizitie obtinuta prin circumcizie este dreptul la odihna sabatica pe care stapanul este tinut sa o acorde16. De acum inainte. Aceasta circumcidere nu il asimileaza unui sclav evreu: ea ii suprima numai impuritatea fundamentala. in sec. I ei au devenit numerosi in Sinedriu. Cunostintele lor scripturistice si competenta lor juridica fac din scribi niste personaje indispensabile din diversele sfaturi si tribunale: fara ei ar fi imposibila dezlegarea echitabila a cazurilor dificile. determinat prin nastere (preot sau nu.poate cere tot ce vrea. SCRIBII (CARTURARII) Nu foarte numerosi. conditiile de munca si de viata raman aceleasi. Dar dat fiind faptul ca acestia sunt recrutati atat din randul preotilor sau al batranilor. singurele limite ale acestei puteri sunt anumite mutilari aplicate sclavului. ii plaseaza mai degraba de partea fariseilor care sunt fericiti sa gaseasca in ei oameni siguri din punct de vedere doctrinar. si uciderea voluntara a sclavului care este considerata drept crima si urmarita ca atare. mai profunda a credintei in Dumnezeu sau pentru a trai mereu mai bine dupa vointa lui. precum rugaciunea dupa masa. familie bagata sau saraca). intr-o societate iudaica in care intreg edificiul social pare intepenit.). Daca preotului i se cere mai ales sa ofere sacrificii Domnului (am putea spune. De altfel. ei scapa unei clasificari sociale precise. caci sclavul este dispensat de toate actele religioase care au loc intr-un moment precis al zilei sau al anului (rugaciunea la rasaritul soarelui. (Titlul de profet atribuit lui Ioan Botezatorul sau lui Isus arata ca pentru evreii secolului I incepuse era mesianica). Scribul este recunoscut ca fiu spiritual si. Cercetarile lor. Acesti scribi sunt in primul rand specialisti ai legii. ) si de toate poruncile pozitive (<Trebuie sa. caci toate aceste precepte ar impiedica utilizarea lui. intr-adevar. scribii sunt dovada ca o promovare sociala este posibila: Hillel incepuse ca cersetor inainte de a deveni unul din personajele cele mai celebre ale lui Israel. ei suscita o mare speranta . se asteapta de asemenea de la el sa fie un indrumator spiritual pentru interiorizarea din ce in ce 16 in acest contex s-ar putea citi In 13.>). altii au sange amestecat: aceasta nu ii impiedica sa aiba o cariera prestigioasa si sa comande chiar regilor. datorita acestei competente si circumstantelor politice (vezi p. ca urmas al vechilor profeti pe care Dumnezeu nu ii mai trimite: exista convingerea ca timpul profetilor a incetat pana la venirea Profetului mesianic al timpurilor de pe urma. calitatile personale valoreaza la fel. scribii ar putea fi plasati dupa batrani. scribului i se cere sa explice si sa actualizeze Legea in functie de noile timpuri si de problemele concrete care apar. dar ele nu trebuie identificate: exista scribi saducei si scribi independenti. Scribii farisei vor merge si mai departe: straduindu-se sa extinda asupra intregului popor regulile de puritate care initial erau rezervate preotilor in functie. incetul cu incetul isi vor impune de aici propriile conceptii in fata intregului Israel si a saduceilor.

trebuie sa pastreze anonimatul cel mai complet. este normal ca oamenii sa se opreasca din lucru si sa se intoarca sa-l salute! Astfel.C. parintii sunt sfatuiti cu insistenta sa nu o invete prea multe. Ea nu trebuie sa faca nimic inafara casei si. caci <acela care o invata Torah pe fiica sa.. sa se ocupe de copii si de menaj si sa toarca lana in Iudeea sau inul in Galileea: textele prevad cantitatea minima pe care trebuie sa o toarca sau sa o teasa pe saptamana. Este deci periculos . crescut pe parcursul celui de-al doilea secol al erei noastre in iudaism. ca si in crestinism. altfel nu trebuie sa i se vorbeasca . apartine doar secolului al II-lea sau deja celui dintai. onorariile sunt pe masura insa aceasta nu exclude micile cadouri care sfarsesc prin a aduce scribilor batrani si renumiti un mod de viata ridicat. cantitate diminuata in cazul alaptarii unui copil mai mic de doi ani. de exemplu. daca este constransa sa iasa. si scribul trebuie sa imparta gratuit invatatura si sfaturile sale. pe perioada in care serviciile sale sur folosite. scribii pregatesc Israelul mai ales pentru disparitia Templului si a preotiei. rezervate catorva studenti siguri. inainte de aceasta data. iar fecunditatea ei este extrem de importanta inca din perioada evanghelica.Nu!> Acesta definitie prezinta bine pozitia femeii: ca si sclavul. Este poate necesara si o <hirotonire>? in sec. iar preotia cedeaza locul rabinismului. Exista deci vreo diferenta intre cumpararea unei femei si cea a unui sclav? . Dar nu este scrib oricine doreste: sunt necesare studii indelungate. daca nu mai mult. o invata prostitutia!> Locul femeii este acasa. multe informatii ne sunt transmise prin textele rabinice posterioare.inlauntrul maselor: si ele pot fi aproape de Dumnezeu si deci sa aiba putere(a)17. in general. dintre care unele sunt ezoterice. Daca. nu este supusa decat preceptelor negative sau generale ale Legii si nu celor care sunt legate de uri timp precis: altfel. scribul este cinstit la fel ca si Marele Preot. la fel cum Dumnezeu a daruit Legea lui in mod gratuit fiilor lui Israel. I. de unde si portul valului. Trebuie totusi sa poata trai: i se da deci o retributie egala cu ceea ce ar fi castigat practicand meseria sa obisnuita. nici de ceea ce ar gasi. este necesara si o judecata dreapta. ei devin in mod natural conducatorii poporului ales. Sclavul pagan se cumpara cu bani contract si luare in posesie. Dupa catastrofa din 70 d. al II-lea ea este obligatorie si se confera la varsta de 40 de ani. incepe o conversatie pentru a cere o informatie. <Femeia se cumpara cu bani. dar onorariile lui nu sunt aceleasi! Caci.in acest domeniu ca si in altele . asa cum o prezentam aici. Atunci cand cineva este in mod oficial scrib sau invatator al Legii. semn al demnitatii dobandite. era mult mai putin accentuat si este cunoscut succesul repurtat de farisei in mediile feminine in sec. se bucura de intaietate in aproape toate adunarile si de un salut respectuos din partea tuturor: atunci cand un scrib trece pe strada. recunoscuta de ceilalti scribi.sa extrapolam informatiile pe care le avem si sa spunem cu certitudine daca femeia. contract si raporturi sexuale. ea nu poate profita nici de veniturile de pe urma muncii ei.. ea depinde de stapanul-sot si foloseste Ia indeplinirea tuturor nevoilor lui. Si cum. dar puteau fi un mijloc de eliberare. Insistand asupra relatiei launtrice cu Dumnezeu si asupra unei vieti in conformitate cu credinta mai mult decat asupra cultului propriu-zis. meseria lui este umila. trebuie sa i se raspunda cel mai scurt cu putinta. constata un rabin. cum s-ar mai putea ocupa de copii si de indatoririle de menaj? Daca nu ii este interzis sa se intereseze de Lege si de traditie. Femeia Nu este usor de precizat statutul femeii in vremea lui Cristos. „are dreptul la un vesmant special. Se pare ca antifeminismul ar fi 17 Nu trebuie sa judecam cele o mie si una de prescriptii rabinice potrivit mentalitatii omului modern: avem impresia ca ele inlantuiau. o cunoastere perfecta a Legii si a tuturor traditiilor orale. Toata aceasta miscare se impamanteneste. intr-adevar.

Era practicata in casa de catre tata sau de catre un specialist. faptul ca familiile iudaice traiesc alaturi de familii pagane de mentalitate greco-romana in care femeia are un cu totul alt statut este imposibil sa nu suscite probleme sau influente. in lipsa carora ea poate face plangere inaintea unui tribunal care. Ea trebuie in plus sa accepte ca sotul ei sa-si imparta afectiunea cu alte femei. mai ales la tara pot fi vazute femei ajutandu-si barbatii la munca campului.nici macar pentru a o saluta. in sfarsit. frecat cu sare si invelit in scutece. Copilul si educatia Atat Vechiul Testament cat si literatura iudaica veche arata ca un copil este absolut esential pentru evrei: el este garantia ca poporul ales va continua sa existe. cu ajutorul unei moase. Dar taiereaimprejur a dobandit o semnificatie deplina abia in timpul Exilului babilonic.59. el nu-i poate impune angajamente contrare demnitatii si nu o poate obliga la prostitutie. daca este bolnava.21). atunci cand s-au instalat in Canaan. sotul trebuie sa faca totul pentru a o elibera. in fata unui tribunal. semnul perenitatii Legamantului si deci dovada binecuvantarii divine: a nu avea copii este un adevarat blestem (de care numai femeia este responsabila!) Trebuie deci ca o familie sa aiba cat mai multi copii cu putinta. in mod sigur. este imposibila celebrarea oficiului. dar de fapt realitatea nu este asa de sumbra. in anumite orase. . Ea a devenit semnul apartenentei la Dumnezeu si la poporul sau. in momentul in care nu mai aveau aproape nici un mijloc de a-si afirma caracterul propriu. Baiatul era circumcis la opt zile dupa nastere. Sa nu uitam nici diferentele care provin din situatia sociala. Ea are de asemeni dreptul la demnitatea personala: daca ajunge sclava. Sa notam totusi ca poligamia este foarte rara si aceasta in primul rand din motive economice. ea nu poate fi admisa ca martor si cu atat mai putin ca judecator. astfel incat in fata oricarei critici sau motiv de a se feri de femeie din literatura veche putem aseza o lauda diametral opusa. Mama isi alapta copilul luni intregi. 2. imbracaminte si bani de buzunar. uneori doi sau trei ani. Apoi mama sau tatal ii dadeau numele. din posibilitatea de a avea sau nu slujitori sau slujnice. iar altele facand negustorie. De aceea. fie sotii ca si ea. fie chiar sclave. iar familiile numeroase sunt mult laudate. isi are propriul ei loc.2).15-16). Iubirea conjugala este departe de a nu fi apreciata si este in stare sa transforme toate legile. el trebuia <rascumparat>. Aceasta este situatia juridica ce reiese din textele vechi. vechii evrei au imprumutat acest rit de initiere la casatorie de la semiti. dar oricate femei ar fi. ea nu poate fi repudiata oricum: contractul de casatorie este totodata o frana pusa violentei barbatului si o garantie pentru femeie. fie concubine. fapt care ii confera unele drepturi. Orice baiat intai-nascut apartine Domnului (Ex 13. daca nu sunt zece barbati adulti. obiceiul de a astepta cea de-a opta zi nu este atestat inainte de Noul Testament (Lc 1. La sinagoga. se facea in decursul lunii ce urma nasterii platindu-se 5 siclii de argint (Num 18. NASTEREA SI RITURILE EI Nasterea avea loc acasa18. va constrange eventual sotul la divort. In sfarsit. Nu era prescris nici un loc anume pentru aceasta rascumparare. dupa o ancheta. el trebuie sa-i procure medicamentele necesare. Noul nascut era spalat. Dar si femeia este fiica lui Israel. Ea are dreptul Ia un minimum vital: sotul ei este obligat sa-i dea cele necesare pentru hrana.

Deoarece nu multi tati pot face ei insisi acest lucru. geografia studiind razboaiele lui Israel.C. Trebuie sa stie sa citeasca textul sacru si sa fie in stare sa-l interpreteze. antiteza. s-au inventat scoli doar pentru baieti. Se utilizeaza procedeele mnemotehnice ale epocii. Maria se retrage in singurul loc in care la tarani este liniste. Se poate intampla ca un baiat sa fie trimis in ucenicie la altcineva sau ca fata sa fie vanduta ca sclava. care este mentalitatea iudaica. De la patru ani. mama este singura care se ocupa de copil. Autorul arata ca acest tip de educatie era inca practicat in anumite medii evreiesti de la inceputul secolul nostru si ne vom putea da seama. despre care evangheliile ne ofera nenumarate exemple: paralelism. cu cat sunt invatate mai putin. dimpotriva. Biblia este cartea completa care cuprinde totul si este inutil sa se caute in alte parti ne spun rabinii celui de-al doilea secol al erei noastre. observand din interior. 1973. TULMAN. Pentru unul ca si pentru celalalt incepe in acest moment ucenicia: meseria de bucatareasa . Fiul. pentru copiii mai mari de 6-7 ani.> si cele referitoare la conditia lor. si 80 de zile. daca a nascut un baiat. Dar aici este o mare diferenta intre fete si baieti Primele trebuie in mod evident sa cunoasca toate poruncile negative: <Sa nu faci.. Marele Preot a hotarit sa fondeze in fiecare sat cate o scoala gratuita 18 in casutele din Palestina. in staul. cu atat este mai bine. unii insa situeaza instituirea invatamantului public pe la 130 i. iar invatatorul Ie comenteaza pentru ca elevul sa sfarseasca prin a le memora. pentru fiu.femeie de serviciuviitoare sotie. mama trebuia sa se purifice (Lev 12. abia dupa 63 d. este fara indoiala un lucru obisnuit.. asonanta. Dimpotriva. EDUCATIA Copilul este iubit de familie. este de presupus c nasterea nu avea loc in camera comuna. Stock. meseria tatalui. cel putin spre a pregati lectori pentru sinagoga20. dar aceasta nu inseamna ca este rasfatat. Citind textul biblic se invata totul: calculul este invatat cu ajutorul duratelor vietilor Patriarhilor. Dupa aceasta varsta. Aceasta purificare nu are nici o legatura cu impuritatea morala (in intelesul actual al cuvantului) pe care mama ar fi dobandit-o.Dupa 40 de zile. Si acesta este rolul parintilor. faptul ca. in aceste scoli baza invatamantului sunt Scripturile: acestea sunt repetate.7). toate textele preconizeaza o educatie prin mijloace dure pentru <dresarea> unui salbatic incapabil de intelepciune sau de respect pentru Lege: exista convingerea ca aceasta intelepciune intra mai usor cu lovituri de bata! in timpul primilor ani. Lc 11. Notiunea de <impuritate din Levitic este apropiata de cea de <tabu> iar <purificarea> se aseamana cu un fel de <desacralizare>. dar pentru aceasta trebuie asteptata varsta de sase ani. stiintele pornind de la o minune sau un fenomen. fetele dobandind totusi o formare gratie comentariilor din timpul slujbei sinagogale. situatia se schimba dupa sex: fiica ramane cu mama iar fiul este luat in grija de tata. pentru fiica si. Va-t’en!. trebuie sa stie cat mai mult cu putinta pentru a cunoaste cat mai bine Legea si a-l slavi pe Domnul. 464 p.C. daca a nascut o fata. pentru a-si aduce copilul pe lume.2-7). de obicei. dar in afara de acestea. in care toata lumea locuia in aceeasi camera (cf. tatal nu mai este obligat juridic sa-si hraneasca copiii: ei trebuie sa fie in stare sa se descurce singuri19. ci consta mai ales in invatarea de catre copii a Torei. Dupa o traditie iudaica. 19 in acest sens ar fi de citit pasionanta autobiografie a lui D. . Educatia nu vizeaza numai invatarea unei meserii.

al II-lea al erei noastre (traducerile grecesti ale Scripturii numite ale lui Aquila si Teodotion sunt facute in mediu iudaic. fiecare invatat (sau rabbi) era preocupat de formarea discipolilor si a viitorilor scribi care sa-si poata practica meseria in tribunale si sinagogi. in capitalele de regiuni se instituie un fel de scoli unde sunt obligati sa mearga toti tinerii intre 16 si 18 ani. in scoala lui Sammai se cerea un an de stagiu pentru cunoasterea acestor prescriptii rituale. in primul rand. Cu mult inainte de vremea lui Cristos.Este indemnat sa inceapa munca. nu se va mai pune problema studiului filosofiei care ii perverteste pe tineri. Sunt oare unele din ele vechi? Sa exemplificam. Deci. Nu avem informatii privitoare la scolarizare inainte de distrugerea celui de-al doilea Templu (70 d. Totusi. aproape intotdeauna scrib. in ceea ce priveste profesorul. ei erau obligati sa se gandeasca mai intai la hrana. exista cu siguranta o preocupare pentru pregatirea unor oameni capabili sa faca lectura si predica in sinagoga. sa sadeasca o vie si apoi sa se casatoreasca>. sa poata primi o educatie cat se poate de cuprinzatoare. Unii carturari accepta si varsta de 24 de ani. el este tinut sa respecte Legea pe care o poate citi la sinagoga (mai tarziu. acesta se revolta si parasea scoala>. Trebuie sa stranga cele necesare pentru a-si adaposti si hrani corect sotia si copiii. nici noaptea>. 20 Vezi R. Dupa doisprezece ani baiatul devine major. pe cand scoala lui Hillel se multumea cu 30 de zile. al II-lea al erei noastre. <E1 trebuie in primul rand sa-si construiasca o casa. el trebuie respectat de catre elevii sai la fel ca Dumnezeu. invatamantul superior este centrat pe discutie si argumentare intre studenti in legatura cu diferite interpretari ale textului biblic. de VAUX. intaiul Datator al Legii. invatamantul superior este organizat cel dintai. in miscarea scribilor de orientare fariseica existau doua curente: unul mai rigorist si celalalt mai laxist in materie de puritate rituala. Hillel avea aproximativ optzeci. in vreme ce responsabilii lui Israel se ingrijeau mereu ca toti. Se considera ca trebuie sa se casatoreasca intre 16 si 22 de ani. p. Unele familii se organizeaza in grupuri de cinci sau sase si angajeaza un invatator pentru copii.). limba internationala a epocii.85. inclusiv cei saraci si orfani. Les Institutions. in acest moment trebuie sa se faca o distinctie intre baiat si fata. Studiul limbii grecesti. dupa anul 70). Dupa sec.. Acest lucru va duce la crearea in toate satele de scoli gratuite pentru toti copiii mai mari de sase ani. este acceptat pana in sec. inafara unei credinte foarte profunde sau a unei averi familiale care sa le permita intretinerea. Dar acest lucru pune probleme caci scoala se desfasoara din zori si pana la apusul soarelui: tinerii trebuie sa mearga pana acolo sau sa plateasca o gazda. in acest moment va fi desemnat ca bar-mitva sau fiul poruncii). informatiile sunt imbelsugate. Casatoria VARSTA Pana la doisprezece ani copilul este minor si nu poate lua nici o decizie care il angajeaza cu adevarat.. Mai tarziu.C. in ceea ce priveste limba: <O poti studia daca gasesti un timp care sa nu fie nici ziua. acest lucru va fi prost vazut.are grija ca barbatul sa se casatoreasca cel tarziu la 20 de ani si este blestemat cel care nu a facut-o pana la aceasta varsta>. parintii vin dupa el. pentru ca transmit Cuvantul lui Dumnezeu. doar fiii familiilor instarite puteau primi aceasta invatatura. se uita ca tinerii de aceasta varsta sunt in mod normal pe deplin inserati in lumea muncii si ca. Pe de alta parte. practic. 18 ani fiind idealul <Cel Sfant -fie binecuvantat .INVATAMANTUL SUPERIOR Ca in toate tarile lumii. conform gandirii scribilor. acesti tineri intre 16 si 18 ani nu sunt intotdeauna foarte docili: Talmudul ne spune ca <atunci cand profesorul se plangea de unul dintre elevi. .

trebuie sa munceasca pentru a strange o dota pentru surorile lor. In timpul acestei perioade de adolescenta. dupa aceasta varsta. ea devine pe deplin majora si poate deci accepta sau nu in mod liber proiectele tatalui. sotul este obligat sa ii dea acest zalog. doar baietii mostenesc. sotia recupereaza aceste bunuri sau echivalentul lor. dar in cazul despartirii sotilor sau al mortii barbatului. Sa precizam cateva aspecte legate de acest contract. Acest contract este un act oficial care stipuleaza: .modul in care vor fi impartite cheltuielile pentru sarbatorirea nuntii. . Fiecare stie totusi ca este pe . zalogul casatoriei.Fiica intre 12 si 12 ani si jumatate este o adolescenta pe care tatal trebuie neaparat sa o logodeasca deoarece. eventual. I stipuleaza ca.ceea ce.. poseda fata ca bunuri proprii. dar fiicele trebuie sa primeasca o zestre. tatal cauta o partida pentru fiica lui intre rude: acest lucru evita imprastierea bunurilor familiale. in ziua casatoriei. bunurile proprii si dota sunt administrate de catre sot. este sfatuit staruitor sa-i ceara parerea si sa nu se impotriveasca dorintei ei exprese. Si ea devine in mod efectiv libera. unul din ei sa spuna: <Ce am capatat nu e ce speram. prezinta totodata avantajul ca viitorii soti se cunosc si au o mai mare sansa de a se intelege. pentru sot este o mare constrangere sa scrie un <bilet de repudiere deoarece este nevoit sa renunte la uzufructul bunurilor sotiei si la o parte din propriile bunuri (zalogul). care are putere deplina asupra veniturilor pe care acestea le-ar putea aduce. Tatal care isi iubeste fiica trebuie sa se intereseze in mod special de valoarea zalogului de casatorie si sa se asigure ca viitorul sot il poseda cu adevarat. inscris mai degraba sub forma de bunuri decat de bani. putand proveni dintr-o mostenire sau despagubire in urma unui accident survenit dupa varsta de 12 ani. oricum. . Totusi. Cum barbatii din Ierusalim au luat in mare parte obiceiul de a da casa eventualei vaduve. exceptie facand cazurile in care purtarea proasta a sotiei ar fi notorie. Dupa cum am vazut. Aceste bunuri sunt rezervate sotiei: daca devine vaduva ele ii sunt atribuite. Din punct de vedere strict juridic. daca unii parveniti isi pot permite acest sacrificiu <pentru orice motiv> (Mt 19. in ziua in care implineste aceasta varsta ea poate spune: <Ma consider ca fiind vanduta sclava si prin urmare astazi ma eliberez>. asa ca nu mai vreau>. desi nu mostenesc nimic. dupa o lege a rabinilor. iar impartirea intre copii are loc abia dupa aceea daca este repudiata. in fapt. in mod normal. tatal este cel care decide de drept si o poate face impotriva vointei fiicei. marea majoritate a evreilor ezita mult mai mult. LOGODNA Din punct de vedere juridic. o vaduva va pastra pe durata vietii posesia casei sotului ei. intaiulnascut primind parte dubla.3). Dota sau provizia tatalui pentru fiica lui reprezinta un lucru foarte important: aceasta este in fapt. Valoarea diferitelor elemente ale contractului depinde de averea familiilor si de pretentiile reciproce..dota pe care tatal o da fiicei lui. mostenirea ei paterna. Daca tatal a logodit-o sau a casatorit-o inainte de doisprezece ani.in cele din urma. .ceea ce viitorul mire trebuie sa dea tatalui fetei (pentru <cumpararea> fetei). este interzisa casatoria a doi tineri care nu s-au mai intalnit niciodata. Logodna nu schima nimic din viata viitorilor soti: fiecare continua sa traiasca in propria familie ca si mai inainte. de teama ca nu cumva. iar relatiile sexuale nu sunt bine vazute. este actul esential care ii leaga definitiv pe viitorii soti si familiile acestora prin contractul de casatorie. o lege din sec. fratii. Textele precizeaza ca daca tatal a murit sarac. fiind deci cu totul diferita de conceptia noastra moderna. . intr-adevar.

datoreaza respect sotului. sotie poseda fara a dispune. Se danseaza. In noaptea nuntii. daca e sclava. se canta. renuntand la val. Copil nu poate poseda nimic. Pentru familie si anturaj este prilejul unor mari sarbatori. Logodnicul care a primit deja zestrea o poate fructifica. adica.I. tanara sotie nu trebuie sa uite in primul rand prescriptia din Dt 22. inclusiv noaptea. in familia lui: aceasta sosire in familia sotului nu este intotdeauna usoara pentru mireasa.deplin legat de celalalt si ca despartirea nu s-ar putea realiza decat printr-un bilet de repudiere. Aceasta nu inseamna ca Dumnezeu nu este avut in vedere: dimpotriva. se crede ca El insusi hotaraste toate casatoriile. dovedindu-si astfel fidelitatea. . mutilata: despagubirea este probabil pentru sot. poate fi vanduta ca sclava. ceea ce gaseste apartine tatalui. Aceasta perioada de logodna dureaza aproximativ un an si. cu toate consecintele lui. cel mai adesea. ea are de ales intre a se recasatori sau saracie. Se pare ca nu exista o ceremonie religioasa speciala cu exceptia unei binecuvantari rostite de tatal miresei. mutilata sau deflorata: despagubirea apartine in mod cert tatalui. Adevarata binecuvantare va veni odata cu copiii ce se vor naste din aceasta unire. mereu in vigoare. Aceasta situatie globala explica bine locul limitat al femeii si in acelasi timp insistenta asupra vaduviei care se desprinde din Noul Testament. ceea ce gaseste apartine sotului. Sotul merge sa-si ia sotia si sa o aduca la el. sotul trebuie sa o elibereze. la ea acasa. in sec. reprezinta desigur timpul necesar pentru ca fata sa devina fiziologic femeie si deci posibila mama: ei insista sa se astepte pana la al patrulea ciclu. daca nu cumva.13-21. CASATORIA Soseste in sfarsit momentul adevaratei intalniri si al vietii comune. acest act eminamente uman este sacru prin el insusi. Dar intreaga viata a evreului fiind orientata catre Dumnezeu. devine prostituata. sotul ii poate impune angajamente. reprezentata de catre sot. Si mai trebuie ca veniturile sa-i permita sa traiasca! Daca nu. nu poate hotari nimic singura (angajamente) reprezentata in justitie de tata. nu poate hotari nimic singura. sotia trece de la o supunere totala fata de tata la o supunere cvasitotala fata de sot. Trebuie sa intervina vaduvia sau divortul pentru ca femeia sa-si dobandeasca in sfarsit autonomia si sa se bucure de libertate si de posibilitatea de a-si administra afacerile. dupa comentariile rabinilor. fara a fi nevoie de mai mult. datoreaza respect tatalui si fratilor. in viitorul imediat. inafara cazului in care ea depune plangere impotriva lui. in vreme ce logodnica nu are decat sa astepte cuminte. Prin casatorie. Se stiu putine lucruri despre casatoria in sine. este ultima zi a vietii ei cand are dreptul sa nu poarte val.

intr-adevar.5). aduce Israelul sub stapanirea sa si vrea elenizarea acestuia. in sanul iudaismului. el este inlocuit de unul din fiii sai. Iuda supranumit Macabeul (Ciocanul?). in epoca rabinica se discuta mult asupra motivului din Dt 24. provoaca revolta lui Matatia din 167.11). Dimpotriva. esenienii si zelotii.. doar esenienii. iudaismul se acomoda foarte bine cu divergentele destul de considerabile dintre membrii sai. Dar razboiul militar si diplomatic va mai dura multa vreme. .1). dar a caror lectura prezinta multe dificultati. Antioh al III-lea.. cu conditia ca acestia sa mentina cateva adevaruri esentiale si sa accepte anumite practici. iar traditiile lor vor structura legea iudaica pana in zilele noastre. Universul grecesc apare anumitor evrei ca o iluminare si este o invitatie de a iesi din <ghetoul> in care erau inchisi (1 M 1. de al trai altfel. Iosephus vorbeste despre trei <secte> (sau curente de idei) prezentand in mod efectiv patru: fariseii. continuau sa se roage la Templu (F 3. Aici ne vom referi in primul rand la cele patru secte prezentate de Iosephus si vom adauga apoi cateva cuvinte despre samariteni si baptisti. Pe de alta parte.n. nu ii urmeaza pe acesti noi profeti. acesta recucereste Templul care va fi purificat in 164 (sarbatoarea inchinarii). l: <daca i-a aflat vreun defect>. desigur ca ele vorbesc si de saducei. Astfel. un fel de tendinta noua care este o data desemnata ca fiind secta nazoreilor (F 24. de irodieni. Evangheliile risca sa adanceasca aceasta tendinta. formau deci. dar singurii adversari seriosi pe plan doctrinar raman fariseii. se bazau pe Scripturi. Din aceasta cauza apare uneori tendinta de a proiecta aceasta stare de lucruri in perioada dinainte de 70 gandind ca in perioada lui Cristos lucrurile erau la fel. O asemenea simplificare nu tine seama de tumultul de idei ce diversificau in acea vreme iudaismul. cum ar fi faptul ca femeia a gatit prost o mancare sau chiar ca nu mai place barbatului. regele seleucid al Antiohiei. in fapt aceste grupari sunt foarte greu de definit. PUTINA ISTORIE Originea primelor patru grupuri este legata mai mult sau mai putin de perioada macabeilor. Am prezentat deja aceasta istorie.12 (care nu apare la Mt-Lc) este fara indoiala influentata de obiceiurile pagane. Dar poporul. miscarile baptiste s-au dezvoltat in paturile populatiei care in general nu lasa o literatura. iar in 143. Scoala lui Sammai nu admitea ca motiv decat reaua putare sau adulterul femeii. in 166. saduceii. Autoritarismul lui Antioh al IV-lea. pe de o parte. care vrea sa impuna religia greaca interzicand circumcizia si practicile iudaice. ipoteza din Mc 10. ne ofera documente. de samariteni sau semnaleaza ca unul dintre ucenici. temandu-se ca o data cu obiceiurile va disparea si credinta. doctrina acestor grupuri nu ne este foarte bine cunoscuta: cea a fariseilor este transmisa prin texte scrise tarziu: gandirea saduceilor ne-a parvenit doar prin intermediul criticii aduse de adversarii lor. femeile nu pot cere divortul. in 160. insa este necesar sa amintim cateva detalii. dupa descoperirea unor manuscrise incepand in 1947. iudaismul va supravietui datorita fariseilor. in 198. iar cea a lui Hillel admitea motive mai putin serioase. Simon este supranumit zelotul. evreii au trait in pace sub dominatia lagizilor din Egipt. Din 333 in 198. Ionatan ii urmeaza fratelui sau Iuda. GRUPARILE POLITICO-RELIGIOASE Dupa caderea Ierusalimului in 70 e.DIVORTUL Sotul isi poate repudia sotia. de a face comert cu acest imperiu grecesc. de exemplu ucenicii lui Isus de la Ierusalim par sa fi fost destul de multa vreme considerati ca facand parte din poporul evreu: ei pastrau credinta in Dumnezeul unic.

35). intre 76-67 domneste sotia acestuia. in 159. iar altii recurgeau chiar la chirurgie pentru a face sa dispara semnul apartenentei la Israel. preia stafeta.un alt frate. va determina ocuparea Palestinei de catre romani (vezi p. Dar trebuie sa revenim la un eveniment cu urmari foarte importante. asa cum vestisera profetii si cum o dovedise Exilul. Aceste contacte ii deschid fata de civilizatia greceasca in care nu toate sunt rele si care apartine stapanitorilor. adica o intreaga avalansa de nenorociri ajungand pana la pierderea pamantului sfant. dar pentru a asigura victoria cauzei lor sunt nevoiti sa caute sprijin exterior si mai ales la romani. Fratele lui. Dar ceea ce in principiu este clar pentru cei care. ). inca din vremea lui David si Solomon. iar preotia Iui a fost considerata ilegitima de catre cei credinciosi traditiei. o asemenea lepadare de Legamant si de semnul sau tangibil nu poate decat sa atraga dupa sine respingerea poporului de catre Dumnezeu. fiul sau. fiul lui. Aristobul al II-lea (67-63) sa atinga majoratul. Deci cele patru mari secte se vor naste intr-o ambianta tulbure.46. urmas al lui Aaron. a obtinut functia platind. <sunt zelosi pentru Lege si sustin Legamantul> (1 M 2. Alexandra. Dupa asasinarea acestuia in 134. La inceput. Ioan Hircan. SADUCEII Se pare ca numele ii leaga de Sadoc: <saduceii se considera ca fiind detinatorii preotiei legitime dupa traditia din Ez 40. impreuna cu Matatia. dar nu din familia lui Sadoc. Marele Preot era ales dintre urmasii lui Sadoc (2S 8. Hircan al II-lea. negociind in acelasi timp si cu adversarii lor directi mai degraba decat sa lase intreg poporul prada macelului. se implineau sapte ani de cand locul Marelui Preot era vacant. asteptand ca fiul lor.13-15). ii putem considera drept urmasi ai clerului si ai aristocratiei din epoca macabeilor. Pentru credincios. Ei apar ca grup organizat in vremea lui Ioan Hircan (135-104) si intervin constant in viata politica a tarii mai ales prin intermediul Marelui Preot si al Sinedriului>21 Deci la origine sunt capii rezistentei in fata necredinciosilor. Istoria asmoneilor si a grupului saduceilor care ii sustin vadeste o influenta din . Dumnezeu a evitat apostazia intregului popor si o noua incalcare a Legamantului. Fara indoiala in acest moment unii evrei piosi au inceput sa se separe de Macabei (vezi mai departe: farisei si esenieni). fiind urmat de fratele sau Alexandru Ianeus (103-76). succesorii sai au continuat sa cumuleze cele doua functii: civila si religioasa. in 104. reuseste in 152 sa se faca numit Mare Preot de catre Alexandru Balas.17. preia puterea fondand astfel dinastia asmoneilor. pana unde se poate merge? De aici vor izvori diferentele dintre grupuri.27) este mai putin clar in mod concret: fidelitatea fata de Lege impune oare un fixism absolut? Si daca se admite posibilitatea unei evolutii. Marele Preot Onias al III-lea fusese inlaturat de catre Antioh al IV-lea si murise asasinat in exil. Aristobul ii succede pentru un an la domnie. La moartea lui. in 142. un preot necunoscut. nu este inlocuit. Simon. deja conducator al rezistentei armate. Dupa cum bine arata 2M 6. Atunci Ionatan. Gelozia dintre Aristobul si fratele lui. Ionatan era din casta preoteasca. Legitimitatea era legata de apartenenta la aceasta dinastie sadocita.12-17: trimitand persecutiile inca de la primele greseli. deschisi fata de elenism si fideli dinastiei asmoneilor. acesta reuseste sa obtina independenta Israelului. lucru revendicat si de „fiii Iui Sadoc” de la Qumran. Or. Dupa Ionatan. este ales apoi Alkim. toti evreii piosi sau unit in jurul familiei Macabeilor din motiv religios: respingeau cu tarie apostazia pe care Antioh al IV-lea voia sa le-o impuna si pe care unii o acceptau pana acolo incat sa-si abandoneze toate obiceiurile iudaice. in 152. circumcizia (1M 1. dar foarte repede este inlocuit de Menelau. care va lua titlul de rege. in 175. 1 R 2. un pretendent la tronul Antiohiei. Iason.

foarte repede. mai ales corvezi. influentate de civilizatiile din jur si promovate de catre farisei. 21 R. in care omul se bucura de o totala libertate. fariseii le iau autoritatea care le mai ramane: chiar si in domeniul propriu. intr-adevar.15-20). se explica bine in acest context.49-50). ei par a se ingriji pana la capat atat de popor. adica conducatorilor preotilor: practic. data mortii lui Alexandru Ianeus. in Introducerea Bibliei.ce in ce mai mare a luxului si a gusturilor lumii elenistice. Este adevarat ca sunt constienti ca prosperitatea lor este legata de linistea poporului: ei sunt deci primii care vor sa opreasca orice miscare populara care ar risca sa atraga represalii. Acest lucru are doua consecinte: omul este liber in afara slujirii in Templu si liber de a avea contacte cu paganii (vezi atitudinea contrara a fariseilor dupa Mt 7. Astfel.. LE DEAUT. suspiciosi fata de Profeti si dispretuitori fata de Scrieri. Spre sfarsitul vietii. cat si de propriile lor afaceri: Iosephus ii arata adeseori intervenind pentru popor pe langa procuratori sau impotriva procuratorilor pe langa imparat. depinde total de puterea civila (asmonei. Din aceasta cauza ei sunt intru totul desconsiderati de poporul de rand.C. III. el a inteles cat de periculos era sa guverneze bazandu-se doar pe un singur partid si i-a cerut Alexandrei sa faca loc partidului fariseilor. oprind in anul 66 jertfa pentru imparat. I e.. comert important.T. N. este rezervata celor care sunt adesea in Templu. T. Au disparut in 70 odata cu Templul. poporul nu este avut in vedere de aceste reguli si i se pot cere tot felul de lucruri. ei au putere asupra Templului si deci asupra cultului si asupra Sinedriului pana in 76 I. deci sfintenia. Aceasta va aduce in Sinedriu cativa scribi care. Saduceii vor putea reactiona cu atat mai putin cu cat conducatorul lor. apoi Irod si procuratorii romani). vor acapara intreaga putere religioasa. Credinta saduceilor. p. ei sunt nevoiti sa urmeze propunerile fariseilor din cauza presiunii poporului. in sec. 18. acesta era sigur ca astfel va face din el un prieten ale carui sentimente le-ar putea schimba (1 M 10. fidelitate ce reprezinta un atu considerabil in justificarea modului lor de viata. Cu toate acestea unul dintre ei a declansat catastrofa din 70. fara de care Hircan al II-lea nu ar fi primit ca semn de recunostinta coroana de aur a Atenei si nu i s-ar fi ridicat o statuie in acest oras. cu atat este mai larg spatiul in care aceasta nu se aplica. singura ratiune de a fi care le ramasese. dar numai de acesta. ei considera ca erezii inovatoare toate traditiile noi. l (Desclee). ei neaga invierea bazandu-se pe conceptia traditionala despre o rasplata imediata si materiala: ei poseda bogatia si puterea pentru ca Dumnezeu ii binecuvanteaza si sunt drepti! A accepta existenta judecatii si rasplatii dupa moarte ar insemna a-si pierde siguranta: este inspaimantator sa traiesti intr-o lume in care <cei dintai vor fi cei din urma!> Iosephus (care este un fariseu si nu-i iubeste) afirma ca <a disputa impotriva invatatorilor intelepciunii pe care ei o urmeaza trece in ochii lor drept o virtute> (Antichitati. prin legatul acestuia). ei tin sa-si arate fidelitatea fata de Dumnezeul Parintilor si al Legamantului. O aplicare concreta a acestor principii o gasim in regulile de puritate: saduceii considera ca ele nu sunt valabile decat in interiorul Templului. .. Pe plan religios.n. saduceii dau o impresie dezolanta : dupa Pompei. ei sunt foarte legati de Pentateuh. Totusi.16): cu cat Legea este mai precisa si mai limitata. In 11. vol.3-4). cultul. Marele Preot. Roma le-a luat puterea politica si o parte din puterea religioasa (Marele Preot nu mai este ales de Dumnezeu dupa ereditate. Nici Ionatan nu va rezista in fata coroanei de aur pe care i-o oferea Alexandru Balas numindu-l Mare Preot. ci de imparat.41. invaluiti in demnitatea lor de notabili. Duritatea. aceasta apare mai ales in comertul dintre Grecia si Palestina. atat cat o cunoastem. Ei au avut rolul principal in moartea lui Isus (cf.

cat si in plan social: zelotii sunt originari din Galileea unde se pot ascunde mai usor in nenumaratele pesteri si adesea sunt foarte saraci. Ilie. prin urmare. insa in realitate. Ei sunt convinsi ca prin actiunile lor de <curatire a nelegiuitilor> grabesc venirea imparatiei lui. pe acest pamant sfant nu tolereaza nici o greseala. p. cand Iuda Galileeanul lanseaza o miscare de revolta impotriva recensamantului facut Quirinius in scop fiscal. iar divergentele apar atat in plan geografic. Ne-evreii si mai ales ocupantul trebuie eliminati mai ales daca isi manifesta prea mult stapanirea asupra tarii (prin recensamant) sau daca isi bat joc de institutiile religioase: un act de indiscretie al unui soldat roman si distrugerea prin ardere a unui sul al Legii de catre altul vor provoca pe la anul 50 i. Dumnezeu este singurul stapan. aceasta miscare se dezvolta in epoca macabeilor si. cat si in cel al motivatiilor profunde. 23 J.C. avand binecuvantarea preotilor. Denumirea de zelot provine dintr-un cuvant grecesc ce indeamna a fi zelos pentru2 . Pentru zelotii din razboiul iudaic dusmanul nu mai este evreul apostat. aceasta miscare extremista are radacini foarte adanci in istoria poporului. intervin printr-un linsaj imediat (moartea lui Stefan ar putea fi un exemplu. Ei pot fi de asemenea infideli pe plan politic. Evreii pot fi infideli pe plan religios. Les dieux deriners les Douze. dar. zelotii au incredere absoluta in Dumnezeu si in institutiile voite de EI: Templul si Legea. El recunoaste totusi ca exista o <secta> (pe care nu o numeste) sau uri grup organizat inca din anul 6 i. mai degraba decat sa se increada doar in Dumnezeu. este vorba despre existenta de-a lungul secolelor a unei aceleiasi miscari: acesti oameni sunt foarte stricti cu privire la sfintenia Templului si la respectarea Legii si. in ochii lui. in vreme ce saduceii si prietenii lor asmoneii au tradat cauza religioasa a macabeilor facand alianta cu cei mai rai dintre dusmani credintei. preotul Finees (Pinhas) este infatisat ca fiind zelos pentru Dumnezeu (Num 25. incepand cu acesta perioada. Aceasta recunoastere tarzie ca <secta> marcheaza clar resemnarea responsabililor evrei: in aceasta perioada doar cei violenti pot salva ceea ce constituie insasi ratiunea de a fi a lui Israel. O intelegere intre cele doua tendinte este imposibila. sunt siguri ca Dumnezeu este cu ei. 11. MORIN. Astfel. nici o incalcare a legilor din partea evreilor ori a ne-evreilor. ca tendinta. in acest caz zelotii.ZELOTII Abia odata cu rascoala iudaica din 66 d. spre marele regret al lui Iosephus. p.C.A. cu atat va fi mai bun! . <toate textele ne descriu zeloti de acelasi fel: rigoristi violenti care. a Mesiei lui. zelotii sunt campionii ortodoxiei si ai integrismului. cu privire la bunurile evreilor.12s). Asistam fara indoiala Ia o schimbare provocata de o situatie noua>23. Deja in perioada Exodului. 26. intr-adevar Domnul i-a daruit lui Israel un pamant. Atat in planul actiunilor concrete. ii executa fara mila pe cei care. Din punct de vedere religios.6-13). tulburari care nu vor lua sfarsit decat o data cu razboiul. ci romanul si colaboratorii lui. Iehu si Matatia. ci are nevoie de oameni: cu cat omul este mai zelos pentru El. in schimb. nu sunt credinciosi Legii lui Moise. dar nu actioneaza singur. Si in aceasta situatie. dupa exemplul lui Finees. cautand realizarea unor aliante cu ocupantul. unde isi au averile. romanul. zelotii reactioneaza. Iosephus ii numeste <zeloti> pe cei pe care inainte ii numise <talhari> sau <banditi>. ). 22 Vezi Cahier Evangile nr.. F 6.346s. intelegand aici si planul politic si temporal. Ultima provocare va fi jefuirea Templului de catre procuratorul Florus (vezi p. in <Revue biblique> 1973. ceilalti domnesc in Iudeea si mai ales la Ierusalim.C.

Marele Preot. favorizata de un studiu serios al Legii. SAPTE FELURI DE FARISEI Fariseii insisi stiau sa-i distinga. Este trist ca am ajuns sa-i caricaturizam in chip de ipocriti si nu trebuie sa citim literal Mt 23: este un text polemic pe care multi farisei l-ar semna ei insisi. ) si au fost foarte influenti in timpul domniei Alexandrei. Dict. 151). lupta lui Iuda are deja un caracter mai mult politic decat religios. apropiati ideologic de cei din urma. ei indraznesc sa se opuna acestui rege Mare Preot care le reproseaza influenta asupra poporului. alese liber din aceste patru texte. Cei <socotitori>. ceea ce si fac. poporul <a cerut sa nu mai aiba rege: pentru ca traditia lor era sa se supuna preotilor Dumnezeului pe care il cinsteau. Patru texte din Talmud ne dau diferite liste (vezi articolul <Fariseii> din suplim. de exemplu. 1960. pe cei buni si pe cei rai dintre ei. ei isi spun: pentru ca am acumulat multe merite. fariseii. ei il accepta pe Marele Preot Alkim. Hassidim sunt evreii piosi (intelesul cuvantului ebraic) care. Dar fariseii au iesit invingatori (vezi p.. Aceasta delegatie a poporului este de fapt cea. in ochii lor. Irod cel Mare nu ve reusi sa-i determine sai jure credinta. imi pot permite si un pacat. Bible. voisera sa determine poporul sa schimbe modul de guvernare pentru a-l duce Ia sclavie> (Antichitati iudaice 14. Grasset. chiar daca este influentat de elenism. in 63 i. zelotii refuza orice compromis si lupta activ pentru alungarea ocupantului. De aceea. p. se straduiesc mai intai s-o traiasca ei insisi si considera ca este datoria lor sa o faca cunoscuta in jur. daca nu creatorii. Cand. Mai tarziu. a numerosi psalmi. oricare ar fi acesta. <Economii>: ce lucru mic as putea implini pentru a-mi creste meritele? . Cei <molai>: spun ca au o porunca urgenta de implinit pentru a intarzia plata muncitorilor. Les annees obscures de Jesus. ARON. cateva extrase prezentand sapte categorii de farisei: Cei <tari de umeri> : isi scriu faptele pe spate pentru a fi slaviti de oameni. refuza angajarea politica activa gandind ca vor obtine mantuirea poporului si a tarii prin pietate. acesta a fost inceputul unui razboi civil de sase ani in timpul caruia mii de evrei au fost rastigniti de regele lor. cunosc bine Legea. In timpul crizei macabeilor. bazata pe studiul Legii pentru a cunoaste vointa lui Dumnezeu si pe rugaciune. a zidurilor si a orasului Ierusalim nu este de ajuns. col 1074 sau R. constienti fiind de propria lor imperfectiune. oameni piosi. Vedem infiripandu-se astfel diferentele dintre cele trei curente iudaice. acesti piosi nu par a fi unanimi: la inceput sunt de partea lui Matatia. Fariseii vor pastra aceasta atitudine de respect fata de Marele Preot. deoarece datorita lui se pot relua jertfele rituale din Templu si deci Dumnezeu poate fi din nou slavit. dar inca din vremea lui Iuda Macabeul unii parasesc miscarea pentru ca. sunt de parere ca numai reconstructia Templului.FARISEII Fariseii isi fac o remarcabila intrare in istorie in vremea lui Alexandru Ianeus (103-76). In realitate originile lor sunt mai indepartate: pot fi legati de grupul de hassidim si de Esdra. legata de o lipsa de incredere in puterea politica. trebuie de asemenea reconstruita si o viata spirituala capabila sa anime aceste pietre. a fariseilor. fii de preoti. iar acesti oameni (Hircan si Aristobul). Iata. Pompei a venit in Orient si i s-a cerut sa arbitreze conflictul dintre Hircan al II-lea si Aristobul al II-lea. Saduceii duc o activitate politica de compromis cu puterea pentru a recupera tot ce se poate.C. Acesti farisei. cu un umor feroce. mai ales Ia sinagoga.4). in timpul restaurarii nationale animate de Esdra. Acesti hassidim sunt purtatorii.

Pentru a fi puri. dupa o criza in interiorul grupului. cei slabi s-au intors la locuintele lor. unii descendenti din familia lui Sadoc.<Scrupulosii> care intreaba: Ce pacat ascuns am comis ca sa-l indrept cu o fapta buna? <Fariseii tematori>: cei care se poarta ca Iob. pentru multi. se dobandesc meritele necesare pentru mantuire si pentru trimiterea lui Mesia care va intemeia in sfarsit imparatia lui Dumnezeu si in acelasi timp ii va alunga pe romani si pe toti ceilalti ocupanti. dar s-au descoperit un tratat despre casatorie si morminte de femei. ei erau cunoscuti prin Iosephus. fariseii gasesc un sprijin serios pe langa regii Agrippa I si al II-lea. In sec. expresia insasi a vointei lui Dumnezeu. partid al poporului. se pare ca in timpul persecutiei macabeilor. I. Iesiti din mijlocul poporului. din ea va renaste iudaismul. daca procuratorii par a fi mai degraba pro-saducei. la Iamnia. Neincrederea fata de putere si grija pentru educatia maselor vor dobandi fariseilor o enorma audienta din partea poporului de rand pana acolo incat conducatorii vor fi mereu siliti sa tina cont de parerea lor: Marele Preot trebuie sa se supuna hotaririlor lor. I al erei noastre. mai ales. Istoria si mai ales originea lor nu ne sunt inca intru totul clare. dat fiind locul lor in Sinedriu. apoi inteleptilor sau carturarilor (rabbi) gratie unei invataturi ezoterice care. restul fiind transmis prin viu grai profetilor de catre Moise. <fiii lui Sadoc. <Fariseii iubitori>: care se poarta dupa exemplul lui Abraham: acestia sunt cei adevarati. Filon din Alexandria si Plinius cel Batran. preotii. Dar inainte de a ne fi deschis astfel biblioteca lor. renuntau sa mearga la Templu. pe coasta mediteraneana. pe cand cei curajosi au mers la Qumran unde i-au gasit pe primii refugiati ai persecutiei. Aceasta fuziune dintre laici exilati si preoti saduciti explica bine organizarea lor foarte ierarhizata in care. Totusi. fariseii se vor separati de el (dupa toate aparentele.14). ei sunt cu adevarat aparatorii poporului si apar ca fiind primul partid atat politic cat si religios. Si in masura in care este respectata toata aceasta Lege.. fiii lui Sadoc. multa vreme s-a crezut ca nu se casatoreau. Traiau toti la Qumran sau in comunitati inchise sau traiau si <in lume>? in orice caz este sigur atasamentul lor chiar mai scrupulos decat al fariseilor fata de regulile de puritate si traditionalismul lor absolut in privinta unor probleme: astfel. Aceasta Lege orala are la fel sau chiar mai multa valoare decat legea scrisa. chiar si intr-un act strict rezervat lui. ei faceau mai multe bai pe zi si. Preferau inlocuirea arderilor-de-tot cu sfintenia vietii. Nu ne sunt clare nici unele dintre punctele importante ale vietii lor. scrisa si orala. au o pozitie de neinlocuit. in sec. Miscarea fariseilor era singura miscare religioasa destul de profunda pentru a rezista catastrofei din 70. esenienii sunt legati de descoperirea <manuscriselor de la Marea Moarta>. devine din ce in ce mai importanta (vezi Cahier Evangile nr. acesta este sensul numelui lor): ei il gasesc prea ignorant fata de Lege si mai ales impur deoarece nu respecta indeajuns Legea sfinteniei. ESENIENII incepand din 1947. precum accesul in Sfanta Sfintelor din ziua de Kippur. s-au refugiat in desert. la toate nivelele. ei au refuzat calendarul seleucid pentru a reveni la cel vechi (ceea ce explica de ce nu celebrau Pastele in acelasi timp cu iudaismul oficial). Se pare ca Irod cel Mare tinea sema mai mult de ei decat de saducei: la urcarea lui pe tron lichideaza multi opozanti dar se multumeste numai cu o amenda in cazul fariseilor care refuza juramantul de supunere. . Din Legea lui Moise numai o parte a fost pusa in scris. prea pangarit in ochii lor de cand s-a schimbat calendarul si marii preoti nu mai sunt sadociti.

in Palestina existau miscari de <trezire religioasa>.si nu numai unora .ele nu au lasat nici o urma literara.28. Lc. altfel necunoscuti. 24 Vezi nr. 1978. mandeenii sunt supravietuitori ai acestor grupuri. dar fascinant pentru evreii care vor sa se daruiasca total lui Dumnezeu. Trebuiau sa fie foarte atenti la tot ce ar fi putut constitui (sau parea) o miscare.7-14). Dezvoltandu-se in poporul de rand. in acest moment. apoi Antipa in Galileea si in cele din urma cei doi Agrippa nu ar fi putut domni fara sa aiba partizani si prieteni care traiau ca ei: ca evrei in Palestina.asteptand ca Dumnezeu sa binevoiasca restabilirea cultului si a Templului in puritatea lor originara. Le Manuscrits de la Mer Morte et la Communaute de Qumran. Acesti esenieni sunt. Botezul. nimicirea celor rai si triumful sfintilor. contrar zelotilor. scufundare in apa.22. mesianica ce ar fi riscat sa le conteste puterea.. Se considerau ca fiind ostirea sfanta a lui Dumnezeu care va trebui sa lupte pe pamant Si sa-i nimiceasca pe toti nelegiuitii in momentul in care Dumnezeu le va face semn. samaritenii trebuie considerati ca o comunitate caracteristica a mediului palestinian. chiar pacatosilor si paganilor (cf.si grupul nascut in jurul lui Isus care el insusi boteaza (In 3. la Curte si in viata privata.25 si 19. dimpotriva. Este sigur ca Irod cel Mare. F 18. Ei vor disparea in aceasta rascoala24. facut o data pentru totdeauna (ceea ce il deosebeste de riturile de purificare ale altor secte) este un rit implinit in vederea iertarii pacatelor. dar in stil roman inafara Palestinei. 3. dupa cum arata Iosephus si Plinius. Pana in zilele noastre. IRODIENII Daca evanghelistii nu vorbesc despre esenieni. de ex.4 al revistei Le Monde de la Bible. O foarte buna selectie a principalelor texte poate fi gasita in suplim. in ce masura impartaseste Isus aceste idei?25 SAMARITENII Desi nu apartineau propriu-zis iudaismului si nu constituiau o secta iudaica.n. ingerii din cer vor lupta si ei impotriva demonilor intr-o lupta eshatologica ce va asigura victoria finala a lui Dumnezeu. Alaturi de aceste doua grupuri organizate. I? Nu stim nimic.1-2). Se pare ca erau caracterizate de vointa de a propune tuturor .1-5) asa incat crestinii sunt obligati sa polemizeze impotriva lui . refuza sa-l inceapa atata vreme cat Dumnezeu nu le da semnalul. ei ii pomensc pe irodienii (Mc 3.mantuirea. cu exceptia razboiului din 66-70 in care sunt (incepand cu care <semn> al lui Dumnezeu?) de partea zelotilor. I e. Articolul Qumran din suplimentul de la Dictionnaire de la Bible (1978) este mai tehnic.). . prezentat de J. Nr. Care a fost impactul lor politic in societatea iudaica din sec. Aceasta miscare era caracterizata si prin respingerea Templului si a jertfelor sangeroase. Ei vor sa fie mereu pregatiti din punct de vedere ritual pentru acest razboi sfant dar.6. Se cunosc mai ales doua grupari baptiste: cel care se aduna in jurul lui Ioan supranumit Botezatorul si care va dura destul de multa vreme (cf. in popor trebuie sa se fi inmultit diferite practici baptiste. un grup foarte inchis. POILLY. 4. MISCARILE BAPTISTE Se presupune ca in sec. la Cahier Ev. Acest din urma grup va fi desigur intru totul preschimbat de persoana lui Isus.

circumcizia. iudaismul tarziu se reclama ca provenind din monoteism si din Torah (Legea). de ROBERT. Dar se manifesta o diferenta fundamentala prin refuzul celorlalte carti. profetul din Dt 18. asirienii au deportat o parte din locuitori si au adus in tara coloni mesopotamieni. Conform relatarii din 2R 17. au disparut ca Stat. Garizim.161-164. pagana si politeista. cel care se intoarce. Desi traditia samariteana plaseaza ruptura cu mult inainte. Opozitia fata de civilizatia greco-romana in domeniu religios.29 si 27. de exemplu.I-am putea caracteriza prin apropierea si totodata opozitia lor fata de iudaism. III. este extrasa din Une inititation a la Bible. loc al binecuvantarii dupa Dt 11. Huit fiches pour etudier l’A. La fel si chiar mai mult decat evreii. (A. VIII. adevaratul sanctuar al pamantului sfant si singurul loc de cult legitim este muntele Garizim care domina antica asezare a Sihemului. Ne putem gandi la intoarcerea din Exil. in Introduction a la Bible T. Istoria originilor acestei comunitati este greu de trasat cu certitudine. voi. facuta de P. odata cu abandonarea Sihemului pentru Silo. Nu este un urmas al lui David. nu cunoaste notiunea de adevar exclusiv. cei ai vecinilor. lumea greco-romana. 25 Vezi C. dupa Iosephus.divinitati poliade -. acestia au refuzat sa se lase asimilati si. ei ii urmeaza riguros prescriptiile in ceea ce priveste. publicata de <Evangile et Vie> si Centrul St. PERROT. samaritenii ar fi inaltat un templu pe muntele Garizim. Dimpotriva. Opozitia lor fata de Templul din Ierusalim i-a putut apropia de esenieni ca si de unele curente ale crestinismului primar26. eliberarea din Egipt si revelatia de pe Sinai. Liturghia si literatura lor religioasa celebreaza Dumnezeul unic. Pe varful acestui munte ei celebreaza marile sarbatori si mai ales Pastile dupa ritualul din Ex 12. s-au exercitat influente reciproce intre evrei si samariteni. 10). 26 Aceasta prezentare a samaritenilor. este de altfel mentionat in cea de-a zecea porunca din versiunea samariteana a Decalogului.T.15 care va veni la sfarsitul timpurilor pentru a reaseza totul in ordine. sabatul sau sarbatorile. ai .T. . dupa caderea regatului din nord si cucerirea Samariei in 721. Este una din rarele deosebiri dintre Pentateuhul samaritean si textul primit. pe Moise interpretul lui. Dominique. Pentru ei. samaritenii sunt oameni ai Legii reprezentate de cele cinci carti ale Pentateuhului. de altfel in anumite privinte acestia din urma sunt mai apropiati de saducei decat de farisei. cum este Mesia iudaic. Ei se vor mostenitori ai triburilor din nord. ramase fidele credintei lui Moise. p. indivizii pot avea o devotiune particulara. Cetatile pot avea un zeu protector . prin aceasta insa nu neaga existenta altor zei. ale Vechiului Testament si mai ales prin nerecunoasterea Ierusalimului ca metropola religioasa si a Templului lui Solomon ca sanctuar central. S-au mentinut legaturi. astazi se considera mai degraba ca formarea <sectei samaritene este mai tarzie.12. ei il asteapta pe Taheb. ci un fel de nou Moise. La samariteni exista si un mesianism. Relatiile dintre Ierusalim si Samaria au fost adeseori foarte tensionate dar inlauntrul unei stranse comunitati de destine. REZISTENTA IUDAICA Puterea romana a facut eforturi pentru a recunoaste specificitatea evreilor si le-a acordat privilegii conforme cu traditiile lor. la perioada lui Zorobabel si Neemia sau la momentul cuceririi lui Alexandru: abia atunci. dupa multe revolte politice. Totusi.l. dar au continuat sa traiasca pana in zilele noastre ca popor religios. Acestia ar fi fondat un cult sincretist cu ajutorul unui preot local.

. asiduitatea cu care se practica gimnastica sau folosirea bailor. si cu precadere cea statuara. cultul de care se bucura imparatul este cu totul socant pentru evrei. este de asemenea obiect de scandal: ideea pe care si-o fac grecii despre frumusetea corpului uman este necunoscuta evreilor pentru care nuditatea nu poate fi decat dezonoranta. acest cult nu priveste decat persoanele oficiale sau asociatiile care doresc sa-l cinsteasca pe imparat. Vedem deci ca la nivel juridic Roma a incercat sa nu ofenseze sensibilitatea religioasa a evreilor.strainilor sau ai dusmanilor. indragirea spectacolelor. Acelasi lucru si in ceea ce poveste spectacolele din amfiteatre care prezinta lupte intre gladiatori sau intre oameni si fiare. de exemplu. un asemenea altar va fin inaltat si la Narbona. Acest cult. Antagonismul dintre iudaism si civilizatia greco-romana se face mult mai simtit la nivelul valorilor culturale si al artei de a trai. nu are valoare in ochii evreilor. moartea lui va permite ne-executarea acestui proiect. arta greceasca. Caligula va fi cat pe-aci sa provoace o revolta prin dorinta de a-si face o statuie in Templul din Ierusalim. Augustus si Claudius au fost fiecare proclamati divus (zeu). Aceasta koine de civilizatie presupune intr-adevar un anumit numar de valori straine iudaismului ortodox ca de exemplu dispretul pentru munca manuala. Pentru unii imparati nu are loc nici o judecata nici intr-un sens. La fel. In plus. printre care si tanara Blandina. nici in celalalt (ca in cazul lui Tiberiu). nu exclude alte culte. Etnarhatul evreilor nu este constrans la acest cult: Marele Preot este autorizat sa se roage <pentru imparat> in loc sa invoce in mod direct persoana acestuia. Aceasta devotiune. un simplu supus al imperiului nu are in mod obisnuit ocazia sa-si manifeste aprobarea sau dezaprobarea in aceasta privinta28. Scopul este de a cere zeilor sa-l pastreze pe suveran sub protectia lor. Cultul imparatilor defuncti nu se adreseaza decat acelora dintre ei care au beneficiat de onoruri neobisnuite: aceasta decizie este luata de Senat care exprima astfel un fel de judecata cu privire la faptele suveranului decedat. in timp ce memoria lui lui Caligula a fost definitiv condamnata (damnatio memoriae). Pe atunci teatrul isi pierduse legaturile religioase cu zeul Dyonisos. cetatile din Galii se vor reuni in fiecare an la l august in jurul altarului lui Romulus? si al lui Augustus inaltat la Lyon27. comediile sau pantomimele de inspiratie populara trateaza subiecte dintre cele mai indecente. Curand au urmat si alte cereri analoage. in lumea romana. in Occident. 28 in timpul perioadelor de persecutie. dar trecea cu usurinta in ochii evreilor drept o manifestare de desfrau cu atat mai mult cu cat tragediile pun in scena pasiunile dezlantuite ale oamenilor si ale zeilor. trebuie sa facem o distinctie intre cultul inchinat imparatului in viata si cel care i se aduce dupa moarte. curenta in epoca elenistica. Un pasaj din Iosephus Flavius evoca bine acest dezgust: <Sa dai oameni prada fiarelor salbatice pentru placerea spectatorilor parea o nelegiuire izbitoare. incepand din 27 i. refuzul de a aduce cult imparatului era considerat ca fiind un act de nesupunere si atragea adesea dupa sine moartea crestinilor. iar altul la Taragon. dar o nelegiuire si mai mare se dovedea a fi 27 Cu ocazia unei asemenea adunari au fost ucisi in 177 martirii din Lyon. Un credincios al lui Mitra. Gimnastica. unele cetati din Asia Mica i-au cerut lui Augustus autorizatia de a-i aduce onoruri divine: prin construirea unui Templu si prin organizarea de jocuri in cinstea aniversarii lui. De altfel. incurajate de putere. act civic si religios. destul de neindemanatic numita cult imperial (ar fi mai bine sa se vorbeasca de cult inchinat imparatului) isi afla originea indepartata in cultul eroilor dezvoltat in Grecia si in mistica conducatorului. sau un cinstitor al lui Isis nu vor vedea nici o contradictie intre pietatea personala si cea publica. . aparent mai inocenta.C.

scrie Ioan in legatura cu procesul lui Isus. alta de catre Iuda Galileeanul (F 5. fara indoiala in martie 41. Ambasade si contra-ambasade sunt trimise la Roma. mai mult decat toate celelalte. a fost de partea grupului nationalist grec si nu a intervenit atunci cand acesta l-a insultat pe Irod Agrippa I. intr-adevar.36-37). Irod. <Venira niste oameni. Caligula hotarise sa ridice in Templul din Ierusalim o statuie a lui Zeus avand propriile lui trasaturi. printr-un edict confirmat de o scrisoare trimisa alexandrinilor si publicata in luna noiembrie a aceluiasi an. pe atunci legat procurator al Siriei. revolta care a tulburat Alexandria in timpul lui Caligula. in trecere prin oras. apoi ii cheama la Antiohia pe principalii responsabili evrei pentru a le aduce la cunostinta dorintele imparatului si a-i determina sa-i convinga pe coreligionarii lor sa le accepte cu calm. lucru care era impotriva obiceiurilor nationale de cult si care ii umpleau de o furie cumplita. Cand au strigat: <chipuri omenesti>. care ii adusera lui Isus vestea despre cele intamplate galileenilor al caror sange Pilat l-a amestecat cu sangele jertfelor lor> (Lc 13. ii chinuiau trofeele deoarece credeau ca erau statui acoperite cu arme. Faptele Apostolilor fac aluzie la unele miscari mesianice.inlocuirea obiceiurilor impamantenite cu practici straine. vazand pana la ce punct erau tulburati.1) iar Iosephus Flavius ne spune ca Pilat actionase cu asprime la Ierusalim si in Samaria (Antichitati iudaice XVIII. intelegand inoportunitatea acestei hotariri. sa se ocupe de confectionarea si amplasarea statuii. il insarcinase pe Publius Petronius. noul imparat Claudius regleaza situatia. pe cand altii nu vad in ea decat o mare nelegiuire.37). In aceeasi perioada apare un inceput de revolta in Palestina. Prefectul Egiptului. gratie relatarilor lui Iosephus Flavius si Filon. i-a chemat pe cei mai multi dintre ei si. Din cele cinci cartiere ale orasului. Flaccus. unul era rezervat evreilor. 62 si 87). fariseii si in general evreii ortodocsi considera ca orice contact cu un strain produce o pan’garire rituala care necesita o purificare: <Nu au intrat in pretoriu. conducandu-i la teatru. ei vad mantuirea lui Israel in crearea unui stat teocratic si sunt partizanii unei actiuni directe impotriva ocupantului: Este ingaduit sa dam tribut Cezarului? este intrebat Isus (Mc 12. se vorbeste si de un egiptean care a dus in pustiu 4000 de ucigasi (F 21. una condusa de un oarecare Teudas. se pare ca Petronius lasase lucrurile sa taraganeze cat mai mult cu putinta: incepe lucrarile la statuie la Sidon. a dat ordin sa fie ridicate ornamentele care le acopereau si a aratat intregului popor lemnul gol> (Antichitati iudaice XV. Este cunoscuta mai bine. Anumite texte ne lasa sa subintelegem existenta mai multor incercari de rasculare. 274-279). Legand solutia politica de speranta mesianica. scrie Luca. pentru anii se pangari si a putea manca Pastele> (In 18.1317). Aceasta opozitie est cu atat mai incrancenata cu cat evreii nu sunt intru totul de aceeasi parere in acesta privinta: unii vad cu ochi destul de binevoitori bunastarea pe care o aduce civilizatia romana.28). Dupa multe peripetii. Miscarile sporadice Aceste reticente si opozitii explica de ce lumea iudaica nu a cunoscut in epoca romana decat unele momente de pace relativa. Acest lucru a fost urmat de o miscare populara si de o adevarata persecutie impotriva evreilor care au fost siliti sa se retraga in cartierul lor ca intr-un adevarat ghetou. Mai precis.. Refuzul . le-a aratat trofeele si i-a intrebat doar ce credeau ca sunt aceste obiecte. insa. Aceasta scrisoare impaciuitoare recomanda celor doua comunitati sa traiasca in buna intelegere si confirma privilegiile evreilor. Exista si o opozitie in mod mai direct politica: un anumit numar de evrei regreta independenta si vor sa respinga jugul roman.

fara a preveni populatia. Incidentul s-ar fi putut opri aici daca escorta procuratorului nu ar fi fost atacata in momentul in care parasea Ierusalimul. Iosephus . dar pune totodata in lumina diviziunile latente dintre evrei. Petronius ii scrie lui Caligula ca lucrarile sunt in intarziere si ca evreii risca sa neglijeze munca campului in momentul secerisului pentru a-si manifesta opozitia. Cestius Gallus: cu legiunea a XII-a. in timp ce rebelii incendiau palatul Iui Irod. cohorta romana si-a gasit refugiu in cele trei turnuri irodiene. ceea ce echivala cu un act deschis de rebeliune. il sfatuieste pe Caligula sa continue conduita predecesorilor sai respectand specificitatea religioasa a Palestinei. Agrippa al II-lea s-a intors in graba de la Alexandria pentru a-si indemna compatriotii la moderatie. in urma unei ambuscade. reintors la Roma. romanii i-au promis viata cu conditia de a se preda: ar fi facut-o daca insotitorii lui nu ar fi protestat propunand o sinucidere colectiva: <Pentru ca am hotarit sa murim. debutase in confuzie. Confruntarea a fost evitata prin asasinarea lui Caligula in ziua de 24 ianuarie 41. explicandu-i ca hotarise sa puna sa i se construiasca o statuie la Roma. sustinut de cateva trupe trimise de Irod Agrippa ai II-lea. dar nu lui Florus si s-au retras in fortareata Masada. Totul incepe printr-un eveniment aparent fara importanta: procuratorul Florus luase 17 talanti din vistieria Templului. Iosephus a reusit sa se ascunda intr-o pestera in care se aflau deja aproximativ 40 de notabili. Miscarea. el si-a instalat tabara pe Muntele Scopus (la nord de Muntele Maslinilor).previzibil al conducatorilor este confirmat prin manifestatii la Ptolemais si Tiberiada.din intamplare sau din providenta divina? .a ramas la urma impreuna cu un altul. a fost asasinat. Atunci cand Titus a reusit sa intre. incoltita. ca intotdeauna in astfel de cazuri. locuitorii Ierusalimului au iesit pe strazi cu cosuri facandu-se ca cersesc pentru a se ingriji de nevoile procuratorului. in acelasi timp. intelegand foarte repede ca nu era indeajuns de puternic si nici suficient echipat pentru a asedia Ierusalimul. recrutat dintre farisei si anumiti preoti. A inceput o lupta de strada extrem de violenta. Dar rebelii s-au multumit sa raspunda ca voiau sa ramana supusi imparatului. Descoperindu-i ascunzatoarea. Din acest moment situatia a evoluat foarte rapid. pentru a-si bate joc de el. Aceasta initiativa s-a dovedit conforma cu aspiratiile maselor avand in vedere ca eforturile de pace ale preotilor si levitilor au ramas fara nici un rezultat. fara a tine cont de incercarile de mijlocire al notabililor si nici chiar de petitia Berenicei29 a prins si executat cativa responsabili. fiul Marelui Preot Anania. Agrippa I. a fost imediat coplesit si alungat din oras. el a inceput o retragere care. sa tragem la sorti ordinea in care vom fi ucisi: fie ca cel care trage primul numar sa fie omorit de cel care are numarul urmator>. Desigur ca acesta din urma nu a apreciat acest umor si. Marele Preot. Partidul impacarii. A aparat cu vehementa orasul Iotapata. . Eleazar. locuinta Marelui Preot si ocupau fortareata Antonia. s-a incheiat in dezordine (octombrie 66). Anania. fara sa se fi stiut cum a fost declansata. Revolta de 66-70 d. IOSEPHUS CONDUCATOR DE RAZBOI Conduita lui Iosephus a fost foarte ambigua. Caligula i-ar fi scris atunci lui Petronius sa amane proiectul.C. pe care o va aduce el in momentul calatoriei pe care planuia sa o faca in Orient si pe care o va instala el insusi la Ierusalim. In acest moment a intervenit legatul de Siria. in acelasi timp. Revolta s-a intins curand si in celelalte orase ale Palestinei si chiar la Alexandria. Marea revolta care a izbucnit la sfarsitul domniei lui Nero marcheaza declinul iudaismului palestinian. iar Florus a fost nevoit sa fuga la Cezareea. un corp de 2000 de barbati adunati din alte legiuni si trupe auxiliare furnizate de regii aliati (printre care si Agrippa al II-lea). a spulberat atunci orice posibilitate de impacare intrerupand jertfa zilnica in onoarea imparatului. Caligula nu se lasa convins si ii raspunde lui Petronius sa se grabeasca.

in Palestina si Siria. capetenia lor. Lidia.pe care nu i-a fost greu sa-l convinga sa se predea! (Razboiul iudaic III. beneficiaza curand si de acordul armatelor dunarene. zonele joase sunt repede abandonate. prefectul Egiptului. Iosephus l-a insotit pe Titus la asediul Ierusalimului si i-a slujit drept interpret. pronuntase un lung discurs pe care il relateaza Iosephus Flavius. la inceputul razboiului. in tot acest timp. Acesti extremisti pe care Iosephus ii numea sicari (dupa numele sabiei lor scurte sica) erau condusi de catre Ioan din Giscala. Apoi ocupa cu usurinta Tiberiada. in aceasta calitate. incearca sa-l impuna la putere pe Vespasian. Iata cateva pasaje: . Eleazar. beneficiind de o pensie imperiala. Ioan a omorit cativa din capii rezistentei si devenise astfel atotputernic la Ierusalim. Dar. Noul legat concepe un plan de razboi simplu si eficace care consta in avansarea progresiva dinspre Siria fara a lasa nici urma de rezistenta dupa el. p. in primavara anului 67. Aducand idumei pentru a-si intari trupele. Vespasian il trimite pe fiul sau Titus insotit de Irod Agrippa al II-Iea sa-l felicite pe noul imparat. poate pe drept. A reusit sa fuga din orasul Giscala (in nordul Galileei) chiar inainte de capitulare si s-a refugiat la Ierusalim. 387-388). Aceste evenimente explica de ce inaintarea romana nu a continuat in 69. soseste si vestea mortii Iui Nero si proclamarea lui Galba. in acelasi timp. El este proclamat imparat la 1 iulie si. poate incepe pregatirile pentru asediul Ierusalimului si asteapta ca evreii sa-si slabeasca ei insisi puterile in lupte sterile. la Ierusalim situatia se degradeaza: capii rezistentei intampinau o vie opozitie din parte zelotilor care ii suspectau de pactizare cu romanii. Vespasian l-a eliberat. Acesta. El incepe deci prin a ataca Galileea. A trait apoi la Roma unde a primit cetatenia romana o data cu numele de Flavius. iar armata lui Iosephus Flavius. ajunsi la Corint. Nero ii incredinteaza lui Vespasian conducerea razboiului. Vespasian se indreapta atunci spre Alexandria pentru a se asigura de posesia uneia din cele mai bogate provincii ale imperiului si lasa conducerea razboiului in seama fiului sau Titus. Neapolis si Ierihonul. inspaimantata de perspectiva unei confruntari fata in fata. Iosephus Flavius este insarcinat cu organizarea rezistentei in Galileea. in iunie.53. Iamnia. Adus inaintea lui Vespasian. il respinsese in mod violent pe Iosephus pe care il considera. el s-a prezentat cu multa maiestrie drept profet si i-a promis acestuia ca in curand va fi proclamat imparat. ei afla ca Galba tocmai fusese asasinat (15 ianuarie 69) si ca situatia era confuza. in martie 68. Cand acest lucru s-a realizat. tara este impartita in districte militare in fruntea carora o adunare plaseaza conducatori.21. el a distrus intreaga Peree. in timp ce blocarea Ierusalimului continua. rasculatii urmati de imensa majoritate a populatiei s-au organizat. prea lipsit de entuziasm si incercase sa determine asasinarea lui. o conspiratie sustinuta de Tiberiu Alexandru. se refugiaza la Iotapata. doua zile mai tarziu. Acesta din urma dispune de trei legiuni din Siria si de o a patra recrutata din fortele stationare in Egipt. 29 Vezi Cahier Evangile nr. Gamala Trahonitidei si Muntele Tabor si se intoarce pentru a ierna la Cezareea. ceea ce i-a atras ura coreligionarilor sai. Din acest moment. in iulie 69. Vespasian cucereste orasul dupa un asediu de doua luni. apoi a doborit cu usurinta Antipatris. Se pare ca in acest moment comunitatea a parasit Ierusalimul refugiindu-se la Pella (la est de Iordan). Atunci s-au intors. Vespasian profita de acest adevarat razboi civil pentru a supune teritoriile ce incojurau Ierusalmul. SINUCIDERE COLECTIVA LA MASADA inainte ca oponentii de la Masada sa se omoare unii pe altii.

Ioan profita pentru a-l asasina impreuna cu partizanii sai. Fara a deveni sclavi. alegand afirmarea libertatii. in care stationau doua legiuni. odinioara mult indragit de El. sa citim planul lui Dumnezeu si sa recunoastem ca neamul iudeu. se aflau si candelabrul cu sapte brate (menora) si masa painilor punerii inainte. Simon bar Goria se afla in oras. Soarta noastra este o robie sigura. Titus incheie concentrarea trupelor in jurul Ierusalimului. dar Masada s-a impotrivit cu incrancenare. Titus nu a putut face nimic pentru a stinge focul intr-atat soldatii sai erau cuprinsi de o furie atatata de lungile saptamani de asediu.cand. Titus ataca zidurile in trei puncte diferite. Dupa victoria lui Traian. iar Eleazar s-a retras in curtea Templului. fiscus iudaicus. orasul. La Cirene. inafara de prizonieri. care reconstruisera o scoala la Iamnia sub directia lui rabbi Iohanan ben Zahhai. construieste un rambleu in jurul orasului pentru a impiedica populatia sa fuga.325-327. prin urmare Traian a trebuit sa trimita 3000 de oameni pentru a repopula cetatea. Templul aproape distrus era inchis sacrificiilor. nu au gasit decat doi supravietuitori: toti ceilalti se omorisera. s-au revoltat si evreii din Mesopotamia. Dimpotriva. Miscarile au inceput in 115 si au degenerat intr-un adevarat razboi avand in vedere ca in 116 ne-evreii au fost nevoiti sa paraseasca Alexandria si au avut loc confruntari si la Hermopolis si Memfis. Un oarecare Artemion ii indemnase la rascoala si pe evreii din Cipru care au devastat orasul Salamis. in primavara lui 70. Ioan si Simon au fost luati prizonieri si tinuti pentru a fi de fata la triumful lui Titus. am suportat continuu tratamente dure din partea celorlalti si inca si mai dure din partea dusmanilor . Poate ca ar fi trebuit. suntem ultimii care purtam armele impotriva romanilor. Ultimele zile ale asediului au fost deosebit de atroce. in orice caz.ar fi trebuit. cultul sinagogal dobandea o importanta exclusiva sub conducerea invatatorilor legii. fusese judecat spre pietre. evreii condusi de un <rege> numit Lucuas sau Andreas incendiasera templele si omorisera o parte din populatie.este impartit in trei: Ioan din Giscala detine Templul si imprejurimile. Titus reuseste sa strabata cele trei ziduri de aparare si. Se stie ca atunci s-au purtat lupte foarte dure la Alexandria si Cirene. Dupa lupte dure. spun. Mai rezistau inca trei fortarete: Macheront. iar combatantii. vom muri ca oameni liberi impreuna cu copiii si femeile noastre! Aceasta ne-o cer legile. 386-387). dar ne ramane inca alegerea libera a unei morti nobile impreuna cu cei pe care ii iubim cel mai mult. Pentru Paste. iar femeile si copiii o implora… (Razboiul iudaic VII. Aceasta ceremonie a avut loc la Roma in anul 71. dar. Romanii au fost nevoiti sa inalte un dig de pamant pentru a asalta zidurile. Impozitul (Didrahma) era de acum varsat intr-o casa imperiala speciala. Herodium si Masada. privilegiu refuzat tuturor celor care au intampinat o infrangere neasteptata. in acelasi timp. dupa Iosephus. Revolta lui Bar-Kosba Nu se mai cunoaste nici o revolta pana in perioada lui Traian. patrunzand in interior. Disparitia liturghiei sacrificiale a atras dupa sine declinul familiilor sacerdotale si stingerea progresiva a partidului saduceilor. atunci Ioan si Simon se impaca. Primele doua s-au predat destul de usor. Se pare ca ludeea a devenit din acest moment o provincie. inca de la inceput . Acest ultim bastion al rezistentei iudaice a disparut deci in aprilie 72. Putin mai tarziu. Eleazar propune un armistitiu si deschide accesul in Templu. fariseii. cartier dupa cartier. in timpul asediului final. Templul a fost incendiat si. cred ca Dumnezeu ne-a acordat aceasta favoare de a avea in mainile noastre puterea de a muri in mod nobil si liber.<Am fost primii dinte toti care ne-am revoltat. desi adusi la infometare au rezistat. Dupa reprimarea revoltei in . De acum inainte. in acest moment..

aceasta interdictie parea grava mai ales pentru evreii ortodocsi. Totusi. daca continua sa faca necazuri galileenilor. Stim ca Simon bar Kosba conducatorul acesteia. aproape de Marea Moarta. daca vreunul dintre galileenii care sunt la voi nu este bine primit. Aelia Capitolina. De acum inainte. Adrian a reinnoit interzicerea castrarii asimilandu-i circumcizia si impunand contravenientilor pedeapsa cu moartea.> (traducere in limba franceza J. Aceasta pozitie generala nu-i atingea numai pe evrei. sapaturile arheologice facute in desertul lui Iuda si mai ales in asezarea Qumran. Oricum. Transportul.Palestina au mai ramas cateva miscari pana la inceputul domniei lui Adrian. o data pe an. T. este probabil ca Adrian planuise inca din 130 sa fondeze o colonie romana pe locul Ierusalimului. conducatorul celei de-a doua revolte. si a pus sa se construiasca pe locul Templului un sanctuar inchinat lui Jupiter Capitolin. salutare! Iau cerurile ca martor impotriva mea ca. au permis scoaterea la lumina a unor obiecte ce apartinusera rasculatilor. dar au fost repede inabusite. Din Ierusalim nu mai ramasesera decat cateva case si o bisericuta crestina pe Muntele Sion. Totusi. Pace tie. Lui Iesua i se cere livrarea unei cantitati considerabile de grau. caci ea echivala cu impiedicarea supravietuirii poporului ales. Fii curajos si intareste curajul oamenilor locului. Simeon fiul lui Kosba pentru el insusi. ei sa il aduca. in plus. desigur refugiati civili instalati in satele din sudul Iudeei. Adrian a fondat o colonie romana. luptele au fost foarte dure pentru ca in 135 Palestina parea sa fi devenit un desert. precum si a unor documente din corespondenta lor. Sa ramana la tine in timpul sabatului. nabateeni si preotii egipteni. ci si pe samariteni. Abia in timpul lui Constantin. Pregateste deci fiecaruia un loc de oaspete. iar Eusebiu in Istoria ecleziastica nu vorbeste aproape deloc. intr-adevar. <Din partea lui Simeon catre Iesua fiul lui Galgula. urma sa fie asigurat de trimisii lui Simeon care urmau sa petreaca sabatul la Iesua. cu o caravana alcatuita din aproximativ 30 de magari a caror sarcina este de 60 kg. salutare! Sa-ti fie cunoscut ca trebuie sa trimiti cinci care cu grau prin oamenii casei mele. isi spunea print al Israelului si ca fusese recunoscut ca mesia de catre Rabbi Akiba. in ziua comemorarii distrugerii Templului. Nu cunoastem aproape nimic cu privire la miscarea militara. evreilor li s-a ingaduit sa vina pentru a venera fundatiile Templului (zidul plangerii). Si am ordonat ca oricine iti va da graul sau: (in ziua de dupa sabat). Fa in asa fel incat fiecare sa fie multumit. Noua revolta care izbucneste in 132 in Palestina este din nefericire foarte putin cunoscuta din lipsa unor documente intr-adevar clare. idumei. E de presupus ca interzicerea circumciziei a fost cea care a umplut paharul. UN AUTOGRAF Acest bilet este scris si semnat de Bar Kosba. <Din partea lui Simeon fiul lui Kosba catre Iesua fiul lui Galgula si oamenilor din Ha-Baruk. voi pune picioarele voastre in lanturi. Revolta s-a intins repede in tot tinutul iar noul print a pus sa se bata monede datate in anul I sau II (dupa obiectele descoperite) al eliberarii Israelului. Cauzele precise ale rebeliunii sunt neclare. MILIK) . ‚asa cum am facut la Ben Aful. O alta scrisoare scrisa de un scrib profesionist ne arata cat de bine era organizata administratia. nici un evreu nu mai putea patrunde in oras sub pedeapsa cu moartea. Este o amenintare cu inchisoarea adesata conducatorului taberelor. Autorii pagani nu au facut decat scurte aluzii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful