PALESTINA in timpul lui Isus Introducere Fiul lui Dumnezeu nu s-a facut om in general: ci a luat chipul unui anumit om, evreu

, galileean, intr-un anumit moment al istoriei lumii. Ca om, el a fost marcat prin urmare de geografia si istoria tarii sale, de cultura ei; s-a supus legilor economice; a intrat in conflictele politice; a impartasit sperantele poporului sau.. in acest caiet se vorbeste putin despre Isus, si nu se studiaza texte biblice. Cu toate acestea, el cuprinde un studiu important - si care ne-a fost cerut adesea: o prezentare a conditiilor sociale, economice, politice care au facut din Isus omul care a fost. Desigur ca un om nu se explica doar prin diferitele conditii, iar Isus cu atat mai putin. Insa cu cat le cunoastem mai bine putem percepe cu mai multa claritate originalitatea mesajului si a persoanei lui. Studiile cu privire la acest subiect sunt numeroase si diferite ca valoare. Aici avem de-a face in primul rand cu o sinteza care vrea sa deschida noi cai spre alte studii. La aceasta sinteza sau angajat doi tineri specialisti: Christisne SAULNIER, licentiata in teologie, profesor asistent de istorie la Universitatea din Paris I (Sorbona); Bernard ROLLAND , exeget la Nancy, a prezentat deja esentialul catorva capitole unor preoti din regiunea sa, aflati in contact cu patura muncitoreasca. Am incheiat pregatirea acestui Caiet in ajunul Craciunului. Leaganul in care a fost asezat Fiul lui Dumnezeu nu este doar ieslea din Betleem; ci in primul rand este civilizatia iudaica pe care si-a insusit-o. Studiind-o, multe din paginile evangheliilor vor capata pentru noi o noua savoare. Fie ca fata lui Isus, om si Dumnezeu, sa ni se dezvaluie intr-o lumina reinnoita. Etienne CHARPENTIER IMPERIUL ROMAN incepand din sec. I i.C., istoria Palestinei este strans legata de cea a Romei. Pentru a o intelege mai bine este necesar, prin urmare, sa desfasuram rapid tabloul de fond pe care-l formeaza Imperiul roman, evocand situatia politica, geografica, sociala si economica.

SITUATIA POLITICA
in sec. I I.C., Roma, stapana peste cea mai mare parte a lumii mediteraneene, cunoaste o evolutie profunda. Lipsita de infrastructura administrativa necesara, vechea Cetate-Stat care e Roma intampina dificultati enorme in conducerea acestui imens imperiu. Guvernatorii pe care ea ii deleaga nu sunt chiar atat de lacomi, cum ii prezinta descrierile traditionale, dar este adevarat ca provinciile sufera adesea din pricina unei gestiuni egoiste ce decurge din lipsa unei veritabile politici de fuziune. Aceasta ruptura dintre Roma si imperiul ei teritorial intareste puterea conducatorilor militari astfel incat Senatul nu mai controleaza decat superficial politica externa de care, teoretic, este responsabil, in acelasi timp, pe plan intern, institutiile traditionale par incapabile sa rezolve conflictele dintre oameni si factiuni. Razboaiele civile, care izbucnesc in 49 i.C. si care sfasie ansamblul lumii romane timp de mai mult de 15 ani, sunt consecinta acestei violente endemice. Aceste razboaie nu sunt decat lupte si intrigi mereu reluate. inainte de toate, ele ii pun in opozitie pe Caesar si pe Pompei. La moartea acestuia din urma, in 48 dupa victoria de la Farsalus, Caesar se indreapta impotriva sustinatorilor partidei <republicane>. Asasinarea lui in 44 declanseaza noi conflicte: tanarul Caesar, numit de obicei Octavian, fiul adoptiv ai lui

Caesar, ii urmareste pe ucigasii tatalui sau si lupta apoi impotriva ambitiilor lui Marc-Antoniu pe care il va invinge in 31, la Actium. Detaliul acestor razboaie nu ne intereseaza aici; insa este important de remarcat faptul ca prin intermediul ambitiilor personale se dezvaluie de fapt mai multe conceptii despre putere. Pe de o parte <Republicanii> apara institutiile traditionale ale Cetatii-Stat, pe cand Caesar incearca sa impuna o putere personala, inspirata in mare masura de Conducatorul ideal din monarhiile elenistice. Marc-Antoniu, desi in mai mica masura, se pare ca va avea conceptii asemanatoare. Octavian, dimpotriva, tragand invatatura din esecurile precedente si beneficiind totodata de starea de oboseala generata de razboaiele civile, se gandeste la o solutie mai moderata: pastreaza aparent institutiile republicane, ca si vechile magistraturi, dar monopolizeaza un anumit numar de functii si titluri care ii asigura de fapt puterea politica militara si religioasa. REZUMAT CRONOLOGIC inainte de Cristos 49 Caesar intra inarmat in Italia; inceputul razboaielor civile. Dictatura lui Caesar. 48 Pompei este infrant in lupta de la Farsalus. 44 Asasinarea lui Caesar. 43 Triumviratul: Marc-Antoniu, Octavian si Lepidus 42 <Republicanii> sunt infranti la Filipi. 31 Batalia de la Actium: infrangerea lui Marc-Antoniu si a Cleopatrei. 27 Octavian primeste titlul de Augustus. Senatul ii confirma puterea de tribun si ii recunoaste <imperium> proconsulara asupra provinciilor imperiale. 12 Augustus ia titlul de Pontifex Maximus. 2 Augustus este proclamat Parintele Patriei. dupa Cristos 14 Moartea lui Augustus. 14-37 Tiberiu. 37-41 Caligula. Dinastia Iulio-claudienilor 41-54 Claudius. 54-68 Nero. 68-69 domnia efemera a lui Galba, Otho, Vitellius. 69-79 Vespasian. Dinastia Flavienilor 79-81 Titus. 81-96 Domitian. 96-98 Nerva. 98-117 Traian. 117-138 Adrian. Dinastia Antoninilor 138-161 Antoninus Pius 161 -180 Marc-Aurel iu. 180-192 Commodus. in plus, noul suveran - care poarta titlul de Augustus incepand din anul 27 i.C. - are meritul de a fi reorganizat administratia imperiului. Pentru aceasta, el face o impartire a provinciilor intre el si Senat: de acum inainte doar provinciile in care s-a instaurat pacea raman de resortul vechii adunari si sunt guvernate de catre proconsuli; in schimb, cele in care stationeaza legiuni sunt plasate sub autoritatea directa a imparatului. Aici doar el trimite delgati, legati (legat al lui Augustus propretor). Anumite teritorii constituie cazuri aparte si sunt incredintate unui prefect sau unui procurator (vezi p. 12. ) dependent de legatul provinciei imperiale celei mai apropiate; adesea este un statut temporar ce se aplica unor mici districte cum ar fi cantoanele din Alpi sau Iudeea. Egiptul constituie un caz aparte. Este

guvernat de un prefect de rang ecvestru iar accesul aici ramane interzis fara autorizatia suveranului. Pentru a asigura stabilitatea regimului, Augustus se va izbi de doua probleme: cea a transmiterii puterilor sale si cea a desemnarii unui eventual succesor, intr-adevar, de drept, Augustus nu a intemeiat o putere dinastica; atributiile sale neapartinandu-i propriu-zis, el nu le poate delega; pe de alta parte, neavand nici un fiu, el va adopta succesiv diferiti membrii ai familiei sale, susceptibili de a dobandi adeziunea Senatului si a armatei prin popularitatea si capacitatile lor, si va conferi acestora responsabilitati importante. Mortile celor din jur, care-i insotesc batranetile, il determina in ultima instanta sa-l adopte pe fiul sotiei sale, Tiberiu, care a fost proclamat imparat la moartea sa, in 14 d.C. Tiberiu (14-37) a fost judecat cu prea mare severitate de catre istoricii din vechime. Se pare ca acest imparat, contemporan cu viata publica a lui Cristos, ar fi fost un personaj cu o psihologie foarte complexa, impregnat de faima familiei sale gens Claudia. Dupa el domneste nepotul sau, Caligula (37-41 d.C.), un tanar ciudat si cu prea putin echilibru: foarte legat de Irod Agrippa I, totusi, el va fi cat pe-aci sa provoace revolta evreilor (cf. p. ). Este asasinat in 41, iar armata il proclama imparat pe unchiul sau, Claudius (41-54); documentele vechi il prezinta ca fiind slab de minte; de notat totusi ca domnia lui a fost mai degraba benefica si ca a stiut sa faca sa progreseze administratia imperiala. Fiul sau adoptiv, Nero (54-68) ii va urma in 54; domnia acestuia este marcata de incendierea Romei din 64, martiriul lui Petru (in 64?) si al lui Paul (in 67?) si inceputul marii revolte evreiesti. in 68 este inlaturat de la putere printr-o conspiratie si, dupa mai multe luni de anarhie, este proclamat imparat Vespasian (6979), comandantul armatei de Palestina, ii vor urma cei doi fii ai lui: mai intai Titus (79-81), invingatorul Ierusalimului, apoi Domitian (81-96). Acesta din urma este rasturnat printr-o conspiratie senatoriala care il aduce la domnie pe Nerva; acesta, neavand copii, il adopta pe Traian care, la randul sau, il va desemna pe Adrian; dinastia Antoninilor va continua pana la sfarsitul secolului cu Antoninus, Marc-Aureliu si Commodus.

SITUATIA GEOGRAFICA
La moartea lui Augustus, imperiul roman aproape ca a atins extinderea maxima. El cuprinde, in extremitatea vestica, cele doua provincii ale Spaniei la care se adauga Lusitania (in mare Portugalia de astazi); Romanii au pus piciorul in peninsula iberica in perioada razboiului cu Hanibal (218-201 i.C.) si au cucerit-o putin cate putin; pacea, uneori greu de obtinut, nu s-a stabilit decat la inceputul domniei lui Augustus. Au urmat Galiile si tinutul germanilor; romanii au inceput cucerirea lor la sfarsitul sec. al II-lea i.C., iar Caesar a continuat anexarea intre 58 si 50. in timpul lui Augustus si apoi in primii ani ai domniei lui Tiberiu, s-a incercat in zadar extinderea hotarului: in cele din urma acesta se va fixa pe Rin.

INCEPUTUL UNEI NOI ERE
Odata cu domnia lui Augustus, se instaureaza in lume pacea - pax romana - iar poetii vad in aceasta reintoarcerea <epocii de aur>. O inscriptie gasita la Priene (in Asia Mica, langa Milet) si care dateaza din anul 9 d.C., constituie un exemplu. Se referea la modificarea denumirilor lunilor si la intocmirea unui nou calendar care sa inceapa in ziua aniversarii nasterii lui Augustus, zeul care s-a manifestat si care promite lumii o era de fericire. (Acest text ar putea fi comparat cu Lc 2, 10-11.)

Fiecare poate pe drept sa considere acest eveniment ca fiind originea vietii si existentei sale, ca timpul incepand de la care sa nu mai regreti ca te-ai nascut. Providenta a dat nastere si a impodobit in mod minunat viata umana daruindu-ni-l pe Augustus, cel plin de virtuti, pentru a face din el binefacatorul oamenilor, mantuitorul nostru, al celor de acum si al celor ce vor veni dupa noi, pentru a face sa inceteze razboiul si sa se restabileasca peste tot ordinea. Ziua de nastere a zeului a fost pentru lume inceputul vestii celei bune primite gratie lui. Spre Est, provinciile Retia, Noricum, Panonia si Moesia sunt limitate de cursul Dunarii. La Sud, peninsula balcanica a fost cucerita intre 167 si 146. Romanii au patruns in Asia Mica in 133 i.C.. Atalos al III-lea al Pergamului cedandu-le regatul, acesta va deveni provincia Asiei; restul este dobandit in urma razboaielor din sec. I i.C. sau prin cedarea unor provincii la inceputul imperiului. Siria, al carui hotar este marcat la NE de Eufrat si in rest de desert, a fost cucerita de catre Pompei in 64 I.C. La Sud, micul stat al Palestinei, devenit vasal incepand din 63, slujeste ca zona de protectie. Egiptul, anexat in 30 i.C., este domeniul personal al imparatului. La vest, Cirenaica, organizata ca provincie in 74 i.C., nu este altceva decat o fasie de coasta, unita din punct de vedere administrativ cu Creta. Tripolitania a fost legata de Caesar de vechiul domeniu al Cartaginei pentru a forma asa zisa Africa proconsulara. Cateva teritorii se vor mai adauga dupa cum urmeaza: Mauritaniile (Algeria si Marocul) in timpul lui Caligula, Britania (actuala Mare-Britanie) a carei cucerire, inceputa de Claudius, se va realiza cu greu, pacea fiind instalata abia in timpul lui Adrian; Domitian asugura protectia intrandului dintre izvoarele Dunarii si Rinului constituind zona militara a Campiilor Decumate; in sfarsit, Traian anexeaza Arabia in 105 d. C. (Transiordania) si Dacia in 107; de asemenea, el incearca sa extinda puterea romana si dincolo de Eufrat, dar aceste teritorii vor fi abandonate imediat duupa moartea sa (cf. p. ). De altfel, domnia lui Traian reprezinta ultima tentativa de expansiune; dupa el, Adrian va fixa definitiv hotarele imperiului completand sistemul defensiv inceput de predecesorii sai. AGRIPPA SI ALEGEREA LUI CLAUDIUS Dupa asasinarea lui Caligula, in 41, a fost proclamat imparat Claudius. Irod Agrippa I se afla la Roma. intr-o relatare, care insa nu prezinta suficienta siguranta, Iosephus Flavius descrie rolul pe care l-a jucat Agrippa, ca mediator intre Claudius si Senat. Pe vremea cand Agrippa locuia la Roma s-a intamplat sa fie chemat pentru a i se cere sfatul si de catre Senat, si de catre Claudius. Dandu-si seama ca puterea era deja in mainile lui Claudius, Agrippa s-a indreptat spre acesta. Claudius la trimis din nou pe langa Senat pentru a-i impartasi modul sau de a vedea lucrurile. Senatul nu accepta propunerile lui Claudius. Agrippa se intoarce pentru a-i face cunoscut refuzul. Claudius il trimite inca o data pentru a spune senatorilor ca este gata de lupta impotriva lor caci nu vrea sa-i tradeze pe cei care l-au ales in unanimitate, in timp ce se discuta astfel, un soldat, de altfel devotat Senatului, striga ca el nu se va lupta impotriva tovarasilor sai de arme fideli lui Claudius si ca trece de partea acestuia din urma; va fi urmat si de alti soldati. Nobilii sunt cuprinsi de spaima. Dupa un timp, nevazand nici un mijloc de scapare, se vor grabi spre Claudius, pe urmele soldatilor. in confuzia generata de aceste rasturnari de situatie, soldatii sunt pe punctul de a-i ucide pe senatori. Agrippa merge intr-un suflet la Claudius pentru a-i face cunoscuta acesta situatie periculoasa. Claudius ii linisteste pe soldati, ii primeste pe senatori si merge degraba impreuna cu ei sa aduca lui Dumnezeu o jertfa de multumire pentru numirea sa ca imparat. Fara sa astepte prea mult, i-a oferit in dar lui Agrippa intregul regat al bunicului sau. (Razboiul iudaic II,204-218).

SITUATIA SOCIALA In momentul de maxima expansiune, Imperiul roman este deci un imens teritoriu, aparat de o armata relativ redusa: aproximativ treizeci de legiuni, dublate de trupe auxiliare, adica aproximativ 350 - 400 000 de oameni. Populatia a fost estimata la aproximativ 50 de milioane de locuitori. Orasele cele mai populate sunt: Roma (intre 700 de mii si un milion de locuitori), Alexandria (aproximativ 700000) si Antiohia (300000). Unitatea care exista la nivelul puterii centrale, al politicii externe si al unui anumit numar de valori culturale nu anuleaza totusi particularismele. Imperiul nu este un bloc monolitic, deoarece limitele teritoriale si sistemele de drept nu coincid intotdeauna, intradevar, supusii imparatului apartin unor etnii sau cetati diferite; in afara de aceasta, locuitorii aceleiasi cetati sau ai aceleiasi regiuni pot fi de <drept> diferit: astfel, printre oamenii li Beri se face distinctie intre cetateni romani si oameni de drept peregrin. Primii se bucurau de un anumit numar de privilegii judiciare, fiscale si politice; notiunea de peregrin ii includea pe toti ceilalti, adica pe cei <straini> de cetatea romana, in sensul juridic al termenului; in acest caz, ei depind de dreptul cetatii sau al etniei lor de origine, in general conducerea imperiala a stiut sa lase o destul de larga autonomie comunitatilor locale, rezervandu-si doar controlul fiscalitatii, dreptul penal si politica externa.

INCENDIUL ROMEI DIN TIMPUL LUI NERO
in anul 64, un incendiu teribil distruge trei sferturi din Roma. Zvonurile il pun pe seama insusi a imparatului Nero care voia sa reconstruiasca orasul. Pentru a stinge zvonul, Nero a pus la cale invinuirea unor oameni uriti de toata lumea pentru infamiile lor, si i-a suspus la chinurile cele mai crunte; lumea ii numea crestini. Numele li se trage de la Cristos, care, in vremea imparatului Tiberius, fusese condamnat la moarte de Pontius Pilatus. Reprimata pentru un moment, aceasta superstitie funesta se raspandea din nou nu numai prin Iudeea, locul de obarsie al acestui flagel, dar si la Roma, unde se revarsa de pretutindeni toate grozaviile sau ticalosiile care isi gasesc multime de adepti. Mai intai, au fost inchisi cei ce marturiseau; apoi, dupa indicatiile lor, o multime de oameni nu atata dovediti ca ar fi pus foc, cat invinuiti de ura fata de neamul omenesc. Cei care trebuiau sa moara au fost si prefacuti in prilejuri de batjocura: acoperiti cu piei de fiare, piereau sfasiati de caini, multi erau pironiti pe cruci sau dati prada flacarilor, iar alti,i dupa ce se intuneca, erau arsi, ca sa serveasca la iluminat in timpul noptii. Nero isi oferise gradinile pentru acest spectacol si dadea o reprezentatie de circ, amestecat cu multimea, in costum de vizitiu, sau conducand un car de curse. Din care cauza, desi acesti oameni erau vinovati si meritau cele mai grele pedepse, acum starneau mila, fiind sacrificati nu in interesul public, ci sabaticiei unui singur om>.(Tacitus, Anale XV,44 - dupa traducerea lui Ghe. GUTU, Humanitas,1995) Sclavii sunt numerosi. Dupa drept, ei nu exista; totusi sub influenta reflectiilor filosofice, juristii recunosteau ca sclavul este un om1. Conditia de sclav nu este nici ea uniforma: cei care lucreaza in mine duc o viata deosebit de grea, insa nici cei care lucreaza la camp nu au o viata mai usoara, in schimb, sclavii <specializati> (bucatari, medici, secretari.. ) sunt cumparati la preturi foarte ridicate, sunt bine tratati si isi dobandesc libertatea cu usurinta. Sclavul artizan care lucreaza intr-un atelier, obligat sa dea o renta din produse stapanului, nu se distinge cu nimic, din punct de vedere al nivelului de trai, de micul artizan nascut liber. Legislatia imperiului a cautat sa usureze soarta sclavilor, mai ales prin controlul asupra dreptului de viata si de moarte pe care il avea stapanul si prin privarea de dreptul de proprietate a celui care abandoneaza un sclav in varsta sau bolnav. Pe scurt, avem de-a face cu un grup important a carui definitie juridica nu trebuie sa ne induca in eroare - deoarece

in vremea lui Cicero erau necesare cinci sau sase saptamani pentru a ajunge din Cilicia (in Asia Mica) in Italia. si facand cale intoarsa la Corint la vestea asasinarii lui. SITUATIA ECONOMICA Datele de ordin economic sunt destul de limitate pentru perioada antica. aur si fier in Dacia). se dezvolta asociatii de luntrasi. ceramica precum si meseriile legate de arhitectura. inainte de a esua in Malta (Fapte 27). Se navigheaza atunci cand marea este <deschisa>. Africa. metalurgia. plumb argintifer. se stie insa ca o traversare record putea lega Puteoli de Alexandria in numai noua zile. care este renumita pentru fluviile ei navigabile. Bosra si . caravanele aduc materiale pretioase. din Africa si mai ales din Egipt. in schimb. trece Eufratul la Dura Europos si ajunge la Palmira si apoi la Antiohia. p. Trebuie sa ne multumim numai cu cateva trasaturi generale. inafara produselor de prima necesitate. traficul de marfuri la scara mare este mult mai clar conturat. mai ales langa lacul Leman. O prima cale vine din China traversand Mongolia. al IV-lea al erei noastre. fier in Noricum si Panonia. a functionat foarte bine pana la mijlocul sec. Aceasta organizare. inaintand corabia este purtata in deriva timp de 40 de zile.si pe care nu trebuie sa-l privim in bloc. Iranul. graul care asigura hrana Romei vine din Sicilia. Din Orient. bazele artizanatului sunt tesatoria. cupru. si al carei scop este in primul rand strategic. marmura vine din Grecia si Italia ceramica cea mai buna se produce in Grecia. Statul trebuia sa le ia pe seama sa. fier si aur in Spania. vezi Cahier Evangile nr. Cu toate acestea. adica de la 5 martie pana la 11 noiembrie: in aceasta perioada vanturile sunt regulate iar riscul de furtuna este neglijabil. in Galia. noul imparat. Paul. Dupa 11 noiembrie contractele comerciale nu mai compensau riscurile navigatiei. In schimb.cazurile particulare sunt extrem de variate . dus prizonier la Roma. asemenea asociatii mai exista si in preajma lacurilor. Astfel. Schimburile locale ne sunt foarte putin cunoscute pentru simplul fapt ca tineau de initiativele personale.” limita nu trebuie inteleasa in sens strict: variatiile climatice anuale sau vanturile locale o puteau modifica. 26. pentru agricultura. iar imperiul roman nu face exceptie de la aceasta regula. Despre sclavie. Totodata Statul a dezvoltat si o excelenta retea rutiera care nu este pietruita intotdeauna asa cum s-ar putea crede. Italia si Galia. Aceste drumuri sunt folosite si de posta imperiala (cursus publicus). in razboaie. Metalele sunt 1. Tot spre Orient se poate merge de-a lungul Marii Rosii pana la golful Aqaba de unde caravanele arabilor nabateeni preiau marfurile luand calea care trece prin Petra. insa erau folosite si pentru transport (animale de tractiune sau de povara). zinc si plumb in Britania. Calea maritima este mijlocul de deplasare cel mai rapid si mai ieftin. care beneficiaza de popasuri (mutationes) la distante regulate si de hanuri (mansiones). paraseste Palestina in septembrie si intalneste vanturi puternice imediat dupa coasta Asiei Mici. iar pielea lor avea multiple intrebuintari. exploatate mai ales in Occident (cositor. Iosephus Flavius ni-l arata pe Titus imbarcandu-se in plina iarna pentru a merge sa-l felicite pe Galba. animalele se cresc pentru carne (care se conserva de obicei prin sarare). ca pe o adevarata clasa sociala. Economia se bazeaza in continuare pe agricultura ale carei principale produse sunt cerealele si legumele la care trebuie adaugata cultivarea vitei de vie si a maslinului in regiunile mediteraneene. 78. in caz de necesitate. iar. Spania si Grecia exporta uleiuri de diferite calitati. Asia Centrala. rezervata Statului si particularilor care au primit autorizatia.

al II-lea i. Ptolemeu al V-lea este invins de Antioh al III-lea in lupta de la Panion: in acest moment Palestina este silita sa treaca sub dominatia suveranului seleucid. voind sa elimine fortele centrifuge care ii submineaza imperiul si sa reinnoade traditiile fondatorilor dinastiei. Aceasta tentativa actioneaza ca un revelator . Astfel. antigonizii aveau o herghelie de 300 de armasari si de 30 000 de iepe. Noul stapan al evreilor este diplomat in relatiile cu acestia. ca si de expansiunea partilor. Succesorul lui. conform conditiilor tratatului de la Apanea. in acest context agitat. de independenta de fapt a suveranilor . dar scumpe (matase. cu tot ceea ce presupune acesta: curaj fizic. Micul regat al Pergamului. incearca sa domine cetatile Greciei si insulele Egeei. Acesti regi sau ingrijit de perfectionarea armatelor lor pana intr-acolo incat s-a putut vorbi de o adevarata goana dupa armament: infanteria grea (falanga) este sprijinita de o cavalerie grea (catafractarii) si de o cavalerie usoara. invins in 189. si despre caile maritime. in general. Evreii par sa se fi adaptat destul de bine cu aceasta hegemonie care se dovedeste a fi mai putin cicalitoare. pietre pretioase. Mai demult parte integranta a celei de-a cincea satrapii persane (Transeufratina). Antioh al IV-lea Epifan. Koile-Siria (adica Siria de Jos fata de platourile din nord si de lanturile muntoase ale Libanului si ale Anti-Libanului). ea cade sub stapanirea lagizilor. dand astfel nastere la ceea ce se numeste civilizatia elenistica. situat la extremitatea vestica a Asiei Mici. Ele sunt urmarea unui joc politic complex in care Republica romana s-a implicat din ce in ce mai mult (incepand din jurul anului 200 i. in anul 200 (sau 198) i. din Asia Mica si pana la Indus dar care se restrange in decursul 2 Despre drumurile romane. desi adeseori superficiala. perle. destramat de razboaie si certuri dinastice.C. Imperiul roman duce lipsa2. Acest comert se face cu produse usoare.C. prin ce mijloace a devenit Irod rege si care era situatia politica in momentul activitatii publice a lui Isus. Palestina facea parte din Imperiul roman. Macedonia este condusa de catre Antigonizi care. initiaza o politica de elenizare autoritara careia Palestina nu-i scapa. vezi Le Monde de la Bible nr. in schimb. Daca unitatea artistica si lingvistica este reala. timpului ca pielea intinsa la soare: la vest este sfasiat de uzurpari. Fiind o parte din ceea ce se numea. in vremea aceea. in care imaginea suveranului este inseparabila de cea a comandantului de razboi. in continuare vom vedea cum au reusit romanii sa se instaleze aici. Palestina este situata la o raspantie. este condus de Atalizi.C. teoretic. 5.) in acea perioada litoralul rasaritean al Mediteranei era impartit intre diferitele monarhii ivite in urma cuceririlor lui Alexandru: Lagizii domnesc asupra Egiptului. ea este un obiect permanent de disputa si conflicte intre lagizi si seleucizi. Originea intereselor romane in Palestina SITUATIA GEOPOLITICA Primele contacte dintre romani si evrei dateaza de pe la mijlocul sec. insa. cu sanse diferite. nr. pricepere in a conduce si deci gust pentru razboi. la care se adauga elefantii. Toate aceste regate formeaza o lume dinamica ce raspandeste in intreg Orientul valorile culturii grecesti. Seleucizii stapanesc un imperiu care se intinde. acest univers ramane un ansamblu instabil din punct de vedere politic. PALESTINA IN IMPERIUL ROMAN in timpul lui Cristos. el trebuie sa plateasca o foarte grea despagubire care va impovara vreme indelungata vistieria seleucida. tamaie) de care. iar la est. de altfel Antigon al IIIlea are alte griji: se afla in razboi cu Roma. dupa cucerirea lui Alexandru.6. in timp ce seleucizii intretineau 500 de elefanti.Damasc.

Acest proiect explica totodata si decretele pe care Roma le da in favoarea evreilor . mai exact Armenia. se lupta pentru putere. DECRETELE IN FAVOAREA EVREILOR in Antichitatile iudaice. in acest scop il impiedica pe Antioh al IV-lea sa-si urmareasca interesele pe care le avea in Egipt. Strategia este simpla: pentru a-si apara posesiunile din Asia Mica si din Siria impotriva partilor. in acest timp Roma cucereste Macedonia (167) si duce o politica diplomatica ce consta in sustinerea statelor celor mai slabe (ca marime. Pretextul este politica expansionista a lui Mitriade Eupator. impotriva tentativelor imperialiste ale seleucizilor. regatul evreu si maruntele principate arabe. Disensiunile survenite intre printii dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) ii ofera pretextul de a interveni in Palestina. fratele lui. precum Itureea. oras pe care Aristobul i-l promisese. in acest moment. regele Pontului (pe coasta nordica a Asiei Mici) care se vrea un campion al libertatii cetatilor grecesti impotriva influentei romane. promulgate mai intai in perioada razboaielor civile si apoi de catre Augustus sau de loctiitorii lui. Dupa trei luni de asediu. sunt luati captivi la Roma. Este vorba de aproximativ douazeci de decrete transcrise in intregime sau in parte. ca si intregii tari. Lui Hircan nu-i vor ramane decat Ierusalimul si Iudeea. Alexandru si Antigon. precum Egiptul). Autenticitatea textului a fost insa contestata. Desi nu prea bucuros sa urmeze directivele Senatului. el se indreapta spre Ierusalim. i se impune un tribut. sfatul si poporul din Efes. in orice caz. Aristobul si cei doi fii ai sai. Pompei il trimite pe unul din legatii sai sa se informeze la fata locului si. primeste trei delegatii: urla de la Aristobul. in ziua intai a lunii Leneon. in primavara lui 63. Pe la anul 160 se pare ca ar fi primit chiar favorabil o solie evreiasca trimisa de Iuda Macabeul (1 M 8). Dolabella. tocmai fusese asasinat) si anexeaza acest teritoriu creand provincia Siriei. Primele doua razboaie contra lui Mitriade se incheie cu tratate albe de pace. catre magistratii. fiii lui Alexandru Ianeus. . Pompei este pus in fruntea unui comandament extraordinar care doreste sa-l infranga pe acest suveran. o miscare de rezistenta se baricadeaza in Templu. In 64.impartindu-i pe evrei in doua tendinte: filoelenistii (sau pro-grecii) si ortodocsii. I I. alta de la Hircan si o a treia de la poporul evreu. precum si unele orase sunt trecute sub autoritatea guvernatorului Siriei. istoricul Iosephus Flavius isi intrerupe brusc povestirea pentru a ne dezvalui textul dispozitiilor date in lumea romana in favoarea evreilor. daca senatorii au primit aceasta solie. ei s-au ferit cu grija de a-i acorda vreun ajutor material si sau multumit cu asigurari vagi pentru a putea intretine zizaniile care erau in folosul lor. precum Rodosul sau Pergamul. ea a fost nevoita sa le recunoasca particularitatile. Tigran al Armeniei. Roma nu-si va relua interventia directa in Orient decat in sec. regiunile periferice. in momentul in care el invingea Siria Hircan al II lea si Aristobul. Pompei profita de starea de descompunere in care cazuse ceea ce ramanea din regatul seleucid_ (Antioh al XIII-lea. in 66.caci. Pompei pune stapanire pe oras: responsabilii sunt decapitati Ierusalimului. iar zona de hotar. salutare. mai mult sau mai putin direct. DECRETE IN FAVOAREA EVREILOR In vremea magistraturii lui Artemon. ca si pe aliatul sau. sau prin mediocritatea suveranilor lor. pentru a-si asigura fidelitatea noilor sai clienti. ultimul suveran. Roma isi va face vasale. de aici se naste revolta macabeilor.C. Imperator (1).

Acest aspect punctual nu trebuie sa ne insele: aceste decrete au pus bazele statutului special de care au beneficiat evreii odata cu integrarea lor in lumea romana. XIV. Dispozitiile care vor fi date ulterior se explica cu usurinta pe fundalul razboaielor civile: evreii vor fi scutiti de serviciul militar din cauza scrupulelor lor religioase intrucat respectarea sabatului si a prescriptiilor alimentare era imposibila. Marc-Antoniu. Antichitati iudaice. Aceasta decizie constitutionala este urmata de o dispozitie de detaliu: evreii nu vor fi siliti sa gazduiasca trupe romane in timpul iernii si nici nu vor fi pasibili de taxe ca urinare a acestui fapt. intocmai cum faceau pe timpul lui Hircan.. Aceasta explica de ce decretele favorabile au fost date de catre magistrati partizani ai Triumviratului (magistraturi de exceptie. comunitatile au fost impiedicate sa trimita banii stransi spre Ierusalim. aceste decrete sunt circumstantiale si reflecta problemele care s-au ivit la un moment dat in una sau alta dintre cetati.Alexandru. incetarea colectarii taxelor in timpul anului sabatic si diminuarea acestora in anul urmator (cf. De asemenea. . ). Textele transmise de Iosephus Flavius arata ca imparatul si subalternii sai confirma acest privilegiu fiscal al evreilor. se pare ca. fiul lui Alexandru. or. evreii din diaspora (adica cei care locuiau inafara Palestinei) plateau un impozit anual de doua drahme. o astfel de problema nu se punea insa pentru un corp de auxiliari alcatuit numai din evrei. incredintate in 43 lui Octavian. ca evreii sa-si poata urma obiceiurile conform legii parintilor lor.C... Lepidus) si care corespundeau incercarii de redresare pe care au facut-o acestia din urma dupa esecul republicanilor de la Filipi din 42 i. eu. La inceput. Pontifex Maximus. se pare ca anumite cetati din Asia Mica au elaborat o serie de norme care ingaduiau evreilor sa observe sabatul. cu caracter consultativ. investit cu putere de tribun.s-a hotarit de catre mine si de catre consiliul meu. Prin urmare.. 225-227). fapta sa va fi considerata sacrilegiu si tot avutul sau va fi confiscat in beneficiul poporului roman. iar evreii trebuie sa se fi plans. republicanii silisera aceste cetati la dari epuizante prin toate mijloacele posibile. Aproape concomitent. reglementeaza darul facut lui Hircan si anume nordul tarii. Mare Preot al Dumnezeului preainalt. proconsul al Siriei in 43. legifereaza. iar ofrandele lor sacre vor fi inviolabile si vor putea fi trimise la Ierusalim pentru a fi oferite vistiernicilor din Ierusalim. Antichitati iudaice. Acest text este databil din 24 ianuarie 43. Chiar la inceputul imperiului se iveste o noua problema legata de trimiterea Didrahmei la Ierusalim. E interesant de notat ca cea mai mare parte a decretelor retinute de Iosephus Flavius sunt adresate unor cetati din Asia Mica: dupa moartea lui Caesar. Mare Preot fi etnarh al evreilor. Conform uzantelor legislative ale vremii. fiul lui Teodosie. sub juramant si cu aprobarea poporului roman. (Flavius Iosephus. (Flavius Iosephus. mi-a explicat ca coreligionarii sai nu pot sa implineasca serviciul militar deoarece nu pot purta armele si nu pot marsalui in ziua de sabat si pentru ca nu-si pot procura alimentele traditionale cu care sunt obisnuiti. 162-165). Daca cineva va fi prins ca a furat cartile lor sfinte sau ofrandele sacre ale vreunei sinagogi. ca si predecesorii mei. Caesar il recompenseaza pe Hircan al II-lea pentru ajutorul dat recunoscandu-1 ca etnarh si Mare Preot al evreilor cu titlu ereditar. XVI. de jaful caruia i-au cazut victime. ambasador al lui Hircan. sa .. (1) P. decreteaza: . intocmai ca si grecii. Se pare ca aceasta scutire ii privea pe evreii cetateni romani si deci susceptibili de a fi inrolati in legiuni.pentru reconstruirea si intretinerea Templului. Caesar da dispozitii de ordin fiscal ce reglementeaza impozitarea in Palestina. intr-adevar. in Asia Mica si in Cirenaica. Cornelius Dolabella.Didrahma . printre altele. p. Caesar Augustus. le acord exemptiunea de serviciul militar si le ingadui totodata sa urmeze obiceiurile parintilor lor si sa se intruneasca pentru riturile lor sfinte si sacre conform legilor lor si sa-si aduca ofrandele pentru sacrificiu.

iar Hircan ii indeamna pe evreii din Egipt sa se alature dictatorului. Crestinii vor beneficia de acest statut atata timp cat nu vor fi separati de evrei. in imperiu pot fi intalniti evrei care. Mai mult. Aristobul al IIlea. Dupa infrangerea republicanilor de la Filipi. convins ca va fi razbunat de fratele sau. in acelasi timp. dar care invoca. aceasta acceptare admite unui alt paradox: pentru a-si alipi Palestina propriu-zisa. desi dependenti de dreptul roman. Antipater va pune bazle succesiunii sale.C. Dupa victoria lui Caesar de la Farsalus din 48. si mai ales cel dintre Caesar si Pompei. Aceasta legislatie ar putea parea anecdotica daca n-ar fi plina de consecinte: acceptarea particularismelor ce deriva din traditiile si legile stramosesti ale evreilor tinea de recunoasterea in fapt a unui drept peregrin special si fonda statutul de religio licita al iudaismului. nu ezita sa se sinucida pentru a scapa de maltratarile partilor. Apoi ei vor fi considerati ca adepti ai unei superstitio.. romanii au fost obligati sa recunoasca autoritatea Marelui Preot asupra evreilor din diaspora. Antigon porunceste ca lui Hircan sa . strateg fa Ierusalim si respectiv in Galileea. numindu-i pe cei doi fii ai sai Fasael si Irod. cerand ajutorul partilor: Fasael si Hircan sunt prinsi in timp ce Irod reuseste sa scape refugiindu-se la nabateeni. in plus. ASCENSIUNEA POLITICA A LUI IROD in 49 i. in 42. sprijinul a 3000 de oameni. El primeste succesiv: o delegatie a evreilor. Decretele din 47. depind in acelasi timp si de jurisdictia Marelui Preot sau a Sinedriului. unul dintre asasinii lui Caesar. Cassius. incearca sa revina la putere. decapitat la Antiohia. care se afla in dificultate la Alexandria. incredintandu-i doua legiuni pentru a-i combate pe partizanii lui Pompei din Orient (pompeenii). Alexandru. ministrul sau. Acest detaliu explica anumite aspecte ale procesului intentat lui Paul.ar fi recunoasterea unui privilegiu fiscal surprinzator: Marele Preot are facultatea de a percepe Didrahma de la toate comunitatile evreiesti din lumea romana si de a cere ca aceasta sa-i fie adusa in mod liber la Ierusalim. Marc-Antoniu vine in Asia Mica pentru a incerca sa repare situatia din Orient. Antipater ii ofera lui Caesar.construiasca sinagogi oriunde ar dori iar pietele erau obligate sa ingaduie vanzarea produselor <kaser>. Fasael si Irod sunt numiti tetrarhi ai teritoriului evreiesc. Regimul irodian Razboaiele civile. in anul 40. desi Mare Preot si etnarh al evreilor. fiul lui Aristobul. Fasael. el cauta sa intre in gratiile lui Cassius. obligat sa intretina o armata destul de numeroasa. vor antrena noi schimbari in Palestina favorizand disparitia dinastiei asmoneilor (urmasii macabeilor) si ascensiunea politica a lui Irod. in favoarea lui Hircan. in 43. confirma recunostinta lui Caesar. se grabesc sa se alature partidei noului stapan al Romei. de catre pompeeni. ia din Palestina un impozit de 700 de talanti. ne spune Iosephus Flavius. proconsul al Siriei in acel moment. Irod este numit strateg in Koiie-Siria in acelasi moment in care este otravit tatal sau. Insa planul avea sa fie dejucat deoarece Aristobul este otravit iar fiul sau. Antigon. Dar Hircan. Prin urmare. calitatea sa de cetatean roman pentru a apela la tribunalul imparatului (Fapte 2225). Hircan al II-lea si Antipater. in semn de buna credinta. apoi una de la Hircan si in cele din urma pe Irod insusi. La aceasta veste. nu detine decat o autoritate teoretica intrucat cel care conduce de fapt este Antipater. Caesar intentiona sa se foloseasca de unul din urmasii macabeilor. pe care Caesar l-a numit epitropos (procurator). care este pasibil de o judecata a Sinedriului intrucat este considerat evreu. O ultima consecinta .

ci pentru a respecta idealul legaturilor sale cu Roma. pe care il numeste Fasaelis. revenit in Orient. in 29. Acest calcul politic nu l-a impiedicat totusi sa o iubeasca cu pasiune pana acolo incat. nu pentru asi incalca cuvantul. Aceasta constatare este de ajuns pentru a-i intelege modul de guvernare. jocuri si spectacole. si care ar fi permis verificarea si critica spuselor lui Iosephus). Restaureaza diferite fortarete in care isi amenajeaza palate: Herodium. precum Nicolae din Damasc (a carui istorie s-a pierdut din pacate. in 31. Se inconjoara de eruditi cunoscatori ai literaturii grecesti. Cu toate acestea. Irod nu va putea exercita functia de Mare Preot. in 37 va pune stapanire si pe cetate. Antipater.i se taie urechile pentru a-l face inapt de slujba preoteasca. daca ar fi sa-l credem pe Iosephus Flavius: isi face cunoscuta fidelitatea pe care a avut-o fata de Antoniu pana in ultimul moment. Deja in 38. Or idumeii (din sudul Iudeei). in felul acesta Irod se vede obligat sa colaboreze. Masada. dandui numele de Cezareea (cunoscuta ca Cezareea maritima). si a lui Hircan al II-lea. Atunci cand Antoniu este infrant la Actium. pe locul numit <Turnul lui Straton>. s-o condamne la moarte din gelozie. Irod nu s-a putut bucura niciodata de acceptul evreilor piosi Era fiul unui idumeu. Nu se sfieste apoi sa instituie jocuri cvadrienale in cinstea lui Augustus. fara nici o legatura cu familia asmoneilor. . are in stapanire intreaga Palestina. Odata reintors. in anul urmator. inafara de Ierusalim. ofera Cleopatrei. pe care o numeste Sebaste (echivalentul grecesc pentru Augusta). Irod a cautat intotdeauna si in primul rand sa fie placut Romei. nu ezita sa se indrepte spre invingator. Koile-Siria. fondeaza o noua cetate la tarmul marii. dar va avea grija sa o confere unor <oameni de paie>. el isi datoreste reusita unui simt al posibilului: stiind ca nu este indeajuns de puternic pentru a se elibera de jugul roman si ca nu este nici suficient de popular pentru a se lipsi de sprijinul acestora. de asemenea fondeaza Antipatris in cinstea tatalui sau si zideste un oras de tip elenistic langa Ierihon. va fi decapitat de catre romani. Irod. desi fusesera obligati sa treaca la iudaism. nepoata lui Aristobul al II-lea. el alcatuieste o armata si porneste sa cucereasca teritoriile regatului sau. si nu fara succes. El este in primul rand un suveran constructor: construieste numeroase edificii in cinstea lui Augustus. victoria printului asmoneu a fost de scurta durata: fara a se teme de intemperiile toamnei. in amintirea fratelui sau. iubirea lui pentru civilizatia greceasca se vadeste si in gustul pentru lucrari de mare anvergura. reface Samaria. Antigon care se preda in mod nedemn. el. Cu ajutorul romanilor. dar de origine araba. Cilicia si Ciprul (care corespunde teritoriului detinut de lagizi in perioada de maxima expansiune a Egiptului). pentru a-si legitima puterea. prin furnizarea de bani si alimente. dupa tata. Cu toate acestea Irod nu si-a dobandit inca linistea caci in 37 Marc-Antoniu. si al unei nabateene. in 39. dar cand triumvirul si-a pierdut autoritatea. nu au fost niciodata considerati drept credinciosi de vita aleasa. cuceriti in 126 de Ioan Hircan. Astfel. cu Mariam. in 37. intrucat triumvirii i-au recunoscut titlul de rege. regina Egiptului primeste si rodul balsamierilor din Ierihon si o parte din teritoriul nabateean. Nu departe de Ierusalim amenajeaza un hipodrom. Irod nu ezita sa vina in fata lui Octavian oferindu-i supunerea sa intr-un mod foarte abil. Extraordinara figura de aventurier. Macheront. Pe langa aceasta. el cauta sa se inrudeasca cu asmoneii casatorindu-se. Pe de alta parte. De aceea. POLITICA LUI IROD Ca print de orientare elenistica. Irod se imbarca spre Roma pentru a-si pleda cauza in fata lui Antoniu si a lui Octavian. coasta siro-palestiniana. dupa mama. regina Egiptului. la politica lui Antoniu si a Cleopatrei. la Cezareea si chiar la Ierusalim.

Opozitia vine din partea fiilor nascuti din casatoria cu Mariam: Alexandru si Aristobul. in acelasi timp. unde imparatul ordonase constituirea unui tribunal format din romani si evrei. O prima conspiratie a fariseilor este reprimata cu cruzime in anul 25. in anul 6 d. care mai fusese casatorita anterior cu Alexandru (fiul lui Mariam I) si cu Iuba al Mauritaniei. avand o reputatie de om crud si brutal. De altfel.. Idumeea si Samaria. Antipater. fiul Cleopatrei. al Bataneei si al Paniasului. va fi un prilej de scandal. cu aceasta ocazie a fost nevoit sa califice in meseria de zidar o mie de leviti pentru a evita ca muncitorii simplii sa profaneze partile rezervate preotilor. inca de la inceputul domniei. dar Augustus. de acum inainte etnarhatul Iudeei. desi numit mostenitor de catre tatal sau. va complota si el impotrva regelui.. primul care fusese desemnat ca succesor al lui Irod. El va muri la Ierihon in anul 4 i. Sfarsitul vietii ii este intunecat de certurile dinastice. . devenea tetrarh al Gaulanitidei.C. dupa ce va fi poruncit. Totusi. Fata de farisei. Irod Filip. si pe saducei ii trateaza rau din cauza atasamentului lor fata de asmonei. Totusi. Pe de alta parte. Iosephus Flavius adauga ca regele ar fi ordonat executarea mai multor notabili evrei inchisi in hipodrom. Idumeei si Samariei va fi incredintat unui procurator. Bolnav si in pragul mortii. Irod a reglat problema succesiunii sale: Arhelau. insa trebuia sa se multumeasca cu titlul de etnarh. confirma testamentul lui Irod aproape in intregime: Arhelau urma sa pastreze Iudeea. El s-a bucurat in general de increderea lui Augustus si nu a pierdut nici o ocazie de a se face placut acestuia si de a-si marturisi atentia si fidelitatea. el a fost acuzat in fata Iui Augustus. domnia Iui a fost mai degraba benefica. Este trimis in lanturi la Roma. Casatoria lui Arhelau cu o printesa din Cappadocia.C. o samariteanca. cu permisiunea imperiala. Restabilirea linistii interne prin reprimarea banditismului asigura securitatea comertului intern. pune s se topeasca o parte a veselei regale pentru a asigura cumpararea de produse alimentare. al Auranitidei si al Trahonitidei. imparatul il va depune pe Arhelau exilandu-l in Galia. Arhelau a fost nevoit sa reprime o revolta pusa la cale de farisei. ii contesta titlul.C. politica lui este in general dura. Irod Antipa. Irod grabeste reconstruirea Templului si il infrumuseteaza. fiul lui Maltake. cei doi tineri au fost condamnati si executati impreuna cu 300 de complici. Conflictul a fost la un pas de a-l face sa piarda increderea lui Augustus. Irod Antipa devenea tetrarh al Galileei si Pereei. de o solie a iudeilor si samaritenilor. in 20 reduce cu o treime impozitele. uciderea fiului sau Antipater. iar in 14 le reduce cu un sfert. In timpul foametei din 25. fiul lui Mariam a II-a. Spre Roma se indreapta mai multe delegatii pentru a-si prezenta revendicarile. Si chiar daca nu trebuie sa ne incredem intru totul in spusele lui Iosephus Flavius se pare ca in decursul timpului puterea lui Irod a devenit din ce in ce mai despotica. acest aranjament nu va fi de durata. Din punct de vedere economic. urma sa mosteneasca titlul regal. la Beirut. dupa un timp de gandire. Irod condamna la ardere pe rug doi farisei care conspirasera impotriva lui. al Trahonitidei. spunand ca astfel se va plange la moartea sa. SUCCESORII LUI IROD Cu putin inainte de moarte. Antipa era tetrarh al Bataneei. intemeierea Cezareei asigura posibilitatea schimburilor externe pe calea Mediteranei. in anul 7 i.Pentru a-i imbuna pe evrei.

tetrarh al Itureei si Trahonitidei..): aceasta este o evaluare exacta.C. Prin urmare. fie . De altfel. insa. isi are resedinta la Cezareea maritima. Procuratorul nu dispune decat de trupe auxiliare. impreuna cu capitala. titlul de procurator desemneaza functionari cu atributii destul de diferite cum ar fi administratorii bunurilor patrimoniale ale imparatului si ale membrilor familiei sale. Procuratorul (de acum inainte il vom numi asa din motive de simplitate) depinde de guvernatorul provinciei Siria care dispune de trei legiuni (in acel timp: a III-a Gallica. Astfel introduce sfantul Luca predica lui Ioan Botezatorul (Lc 3. Acest regim va ramane aproape neschimbat pana la marea revolta din 66 d. Filip. insa in cadrul Palestinei. cantonate Nord-Estul tarii. Se va dezvolta progresiv. fara a recurge la autorizatia ocupantului. dincolo de Eufrat. adica. dupa depunerea lui Arhelau. S-a discutat mult in aceasta privinta pentru a se sti daca numai procuratorul avea dreptul de a condamna la moarte sau daca si evreii aveau acest drept: intr-adevar. Augustus.ca in acest caz ar fi vorba de o reglare de conturi inafara unui proces propriu-zis. 1-2). pe timpul arhiereilor Ana si Caiafa. de notat in acest sens ca izvoarele literare biblice si extrabiblice prezinta un anumit laxism in intrebuintarea acestor termeni). dar in 36. in timpul lui Augustus acest tip de cariera se afla inca in stadiu embrionar. Se pare ca sub iulio-claudieni acesti functionari insarcinati cu administrarea unui teritoriu restrans purtau denumirea de prefecti (echivalentul grecesc fiind termenul de eparchos. fratele lui. cum ar fi Lysanias. In aceste versete el ne ofera o datare precisa. El poate cere oricand ajutorul legatului Siriei. fiind deci platit. pe cand Pontiu Filat era guvernator al Iudeei. asa cum se facea in acea vreme. numele guvernatorilor si ale tetrarhilor indica aceeasi perioada. in vreme ce echivalentul termenului de procurator este epitropos. este un reprezentant direct al imparatului reunind deci in mainile sale puterea civila.C. iar acesta din urma are facultatea de a interveni atunci cand crede de cuviinta. valabila in intreg imperiul. tetrarh al Galileei.Regimul procuratorilor in al cinsprezecelea al domniei lui Tiberius Caesar. careia autoritatile romane n-au voit sau nau putut sa i se opuna. astfel incat ansamblul efectivelor atinge circa 36 de mii de oameni. Aceste legiuni sunt intarite de trupe auxiliare. Irod. tot ei il lapideaza pe Stefan. pentru noi. ca orice guvernator de provincie. 27/28 d. El este de regula recrutat dintre membrii ordinului ecvestru. Exista doua moduri de a explica aceste marturii aparent contradictorii: fie ca in 36 puterile procuratorului au fost diminuate pe o perioada scurta. el se conformeaza traditiei romane care intotdeauna cauta sa foloseasca la maximum structurile existente. Astfel. cu ocazia marilor sarbatori el vine la Ierusalim deoarece aceste intruniri masive de credinciosi pot genera . nu a modificat geografia politica a Palestinei. El a incredintat centrul tarii. a VI-a Ferrata si a X-a Fretensis). in timp ce regiunile periferice (Galileea si Transiordania) ramaneau sub conducerea printilor (urmasii lui Irod) irodieni sau a suveranilor locali. Lysanias tetrarh al Abilenei. numele Marelui Preot si al socrului sau dau o indicatie celor din Ierusalim si lumii evreiesti. in mod obisnuit. de tipul fortelor de ordine. in functie de necesitatile puterii centrale si va atinge stadiul de dezvoltare completa pe timpul lui Adrian.. sefii cancelariei sau ai arhivei. cuvantul lui Dumnezeu ajuns la Ioan. O flota se afla la Seleucia Pieriei. unui functionar imperial.ceea ce pare mai verosimil . incepe cu anul de domnie al imparatului (al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberiu. portul Antiohiei. Procuratorul. vedem ca evreii ii cer lui Pilat condamnarea lui Isus invocand o interdictie ce le-ar fi fost impusa cu privire la pedeapsa capitala. Procuratorul este un functionar care depinde direct de imparat. militara si juridica.

17) si douazecimea din mostenire in cazul cetatenilor romani. Cu aceasta ocazie el locuieste fie in fortareata Antonia (in unghiul nordic al Templului). din 49 el este totodata si guvernator al Templului cu dreptul de a superviza numirea Marilor Preoti. in 34. Pana la moartea sa. in 41. Totusi. primeste principatul Chalcisului. victima a intrigilor lui Agrippa I este exilat la Lyon in 39 de catre Caligula. portoria (cel mai bine atestat dintre aceste drepturi de vama este cel care se percepea la frontierele Galiilor si care se numea <patruzecimea Galiilor>). mai intai Irod Filip al II-lea guverneaza tetrarhatele Transiordaniei (in afara de Pereea) pana la moartea sa. fie in vechiul palat al asmoneilor. astfel incat 688 de dinari reprezentau 13% din total numai pentru transport. Roma reia administrarea directa a celei mai mari parti a Palestinei. restul Palestinei se afla sub autoritatea printilor irodieni. Caligula ii incredinteaza Galileea si Pereea. care traise pana atunci la Roma. de tetrarhatul lui Filip al II-lea la care se adauga Abilelena. XII 32. Dupa moartea sa. Nat. dar. o parte din impozitele directe mai este inca perceputa prin intermediul vamesilor: este vorba de agenti fiscali grupati intr-o societate care se ocupa de perceperea taxelor sau de adjudecarea lucrarilor. puterea lor este strans legata de bunul plac al autoritatii romane si uneori sufera eclipse. intr-o perpetua stare de impuritate. apoi. Detaliile privitoare la impozitele directe sunt foarte putin cunoscute. dupa disparitia lui Lysanias (despre care nu se stie aproape nimic). Astfe1 incat cheltuielile se ridica la 688 de dinari pentru fiecare camila inainte chiar de a fi atins coasta mediteraneana> (Plinius. fiul lui Aristobul. Luca ne povesteste chemarea lui Levi-Matei: Isus iesi. Acesti lucratori financiari. dincolo pentru furaj sau cheltuielile pentru cazare din timpul popasurilor si diversele dari. acesta beneficiaza.cu usurinta miscari care la randul lor se pot transforma in rascoale. Irod Agrippa I. va mosteni posesiunile unchilor sai. intr-adevar. Irod Antipa poseda Galileea si Pereea. pe eliberarea sclavilor. Irod Agrippa I reuneste deci vechiul regat al bunicului sau. Ist. vazu un vames cu numele de Levi sezand la postul lui de vama (Lc 5. CHELTUIELI DE TRANSPORT <De-a lungul intregii calatorii. transportorii de tamaie nu inceteaza sa plateasca: aici pentru apa. de altfel. se stie ca existau taxe pe vanzari. in provinciile imperiale imparatul este cel care beneficiaza de perceperea impozitelor. In afara de acestea. in general proveniti din ordinul ecvestru. pe la anul 50. in acest sens. deci care era in mod constant in contact cu necredinciosii si. dupa toate aparentele. O camila purta pana la 300 kg. in 44. fiecarui individ i se percepe un impozit direct: tributul in cazul peregrinilor (<Este ingaduit sa dam tribut Caesarului?> Mt 22. Aceasta explica de ce vamesii erau asociati cu pacatosii in acuzele fariseilor raportate de evanghelii. Pana in 66. imparatul a sfarsit prin a controla el insusi intreaga fiscalitate. Irod. Pe la 53. intelegem scandalul pe care il dadea Isus chemand un astfel de om sa-l urmeze: nu numai ca era vorba de un angajat al vamii. . etnarhatul Iudeea-Samaria cu titlul de rege. au birouri care angajeaza muncitori la fata locului. dar si de un evreu care consimtea sa lucreze cu romanii. Din punct de vedere al fiscalitatii. dupa cum vom vedea. in 39. Cu timpul. concomitent. Irod Agrippa al II-lea. procuratorii fiind cei care supravegheaza operatiunile. prin urmare. in perioada care ne intereseaza. Roma percepe mai multe feluri de impozite din teritoriile care depind de administratia ei directa: tributum soli care este impus tuturor proprietatilor provinciale (in afara de cazul in care acestea beneficiaza de ius italicum care le asimileaza proprietatilor italice) si tributum capitis care este impus oricarui venit mobiliar. ca si drepturi de vama.6) Tamaia de prima calitate valora in acea vreme 6 dinari livra de 327 g sau aproximativ 18 dinari kilogramul. in prima instanta.27).

care cere caldura! AGRICULTURA Graul reprezinta baza alimentatiei si este cultivat aproape peste tot. caruia ii place racoarea.in schimbul Chalcisului. Din nefericire. in acest capitol. Vom aminti cateva date bine cunoscute. Israel va pune deci in valoare acest pamant si. foarte abrupta.care a fost numit Palestina sau Tara filistenilor incepand cu perioada elenistica. isi are izvorul pe coastele Hermonului. Dupa marea revolta din 6670. intre Mediterana si Iordan. vom studia economia Palestinei in sec. este deja la 212 m sub nivelul marii si se varsa in Marea Moarta la 392 m sub nivelul marii. aceasta regiune produce categoric mai mult decat consuma. Limita vestica este Marea Mediterana. I. primeste la fel de multa apa ca si cantoanele din Alpi cu cea mai mare umiditate: 1000 mm. or. iar la aproximativ 15 Km mai jos. Dumnezeu i-a daruit pamantul Canaan . incapabil de a o pastra. Relieful. Campia Saronului (sub Carmel). iar cea estica. desi creste mai ales in Galileea. Vara este in intregime secetoasa. Doar o seceta foarte mare ar sili Palestina sa importe grau: Iosephus mentioneaza o asemenea foamete in 21 i. acesta are varfuri de pana la 1000 m (Galileea Superioara sau Hebron) si o depresiune de 50 m in campia fertila Isreel (Megiddo din Vechiul Testament). astfel incat pe jumatate din lungime este desertica. La est de Iordan. foarte accidentat. SCHITA GEOGRAFICA Economia unei tari depinde mult de geografia ei. dar diferite sarbatori si institutii religioase ii vor aminti ca Dumnezeu ramane stapanul pamantului. aprovizionand totodata Iudeea si Ierusalimul ale caror nevoi sunt enorme din cauza afluxului pelerinilor din perioada sarbatorilor. lipita de cei 2800 m ai muntelui Hermon. Tara are forma unui trapez ale carui baze masoara 50 km si respectiv 100 km si cu o inaltime de 220 Km. Relieful face ca aceasta apa sa se scurga imediat nepatrunzand aproape deloc intr-un pamant foarte sarac in argila. determina puternic regimul ploilor: Galileea. pentru Templu (snopii de parga. este valea Iordanului: acest rau. in timpul lui Isus. Nero ii va darui in plus parti importante ale Galileei si Pereei si cateva orase.C. primeste Abilena si vechiul tetrarhat al Transiordaniei. al carui nume indeamna fara indoiala cel care coboara. s-a reusit aclimatizarea unor specii in mod normai incompatibile: marul. fie plante de stepa care se usuca vara. cu cateva ramasite in octombrie si aprilie. ECONOMIA PALESTINEI IN SECOLUL I Pamantul apartine lui Dumnezeu: acesta este o dogma esentiala a credintei lui Israel. cu exceptia catorva oaze precum Ierihonul si bogatele desisuri din meandrele fluviului. aceste principate vor disparea cu mare usurinta deoarece familia irodienilor se stinsese. si palmierul. Graul produs poate fi de diferite calitati. regiunea muntoasa a Palestinei Centrale si Transiordania primesc la fel de multa apa ca zona Parisului. depresiunea Iordanului nu primeste practic nimic. un lant muntos formeaza coloana vertebrala a tinutului: cu o altitudine medie de 600 m. Dar munca omului si irigatiile pot schimba multe in aceasta zona cu climat relativ temperat. De aceea solul produce in mod natural fie arbori cu frunzis persistent. Dimpotriva. si in 40 d. care cresc mai ales iarna. stocheaza mari cantitati pentru prevenirea foametei.C. cand ajunge la lacul Hule se afla la 68 de metri deasupra nivelului marii. painile . urca rapid pe platoul Transiordanian (Pereea) cu inaltimi intre 900 si 1200 m. ploile cad practic numai intre noiembrie si martie. in lacul Tiberiadei.

cicoarea. produse celebre in lumea intreaga. in vremea cand Alexandru a trecut prin Iudeea se adunau 7 congii (3. mentioneaza trufele din Iudeea: romanii le apreciau intr-atat incat au sfarsit prin a le aclimatiza in Italia. are aceeasi repartitie ca si graul.25 litri) care valorau pe atunci de doua ori cat greutatea lor in argint.C. sau ofrandele voluntare) nu se accepta decat cel mai bun. cu <Muntele Maslinilor>. Se gasesc si cateva culturi mai speciale. pe masa imparatului sosesc produse din Palestina. Acest ulei. cresonul. cu ulei de trandafir sau de molin negru. singura dintre toate tinuturile.. in cele din urma. in caz de foamete. salata. apoi tunsi. printre acestea se afla cu siguranta rodii sau curmale din Ierihon sau Galileea.C. Vespasian a fost nevoit sa despadureasca imprejurimile orasului ca sa poata vedea limpede. Sunt crestati de trei ori in fiecare vara. Sucul este cel mai apreciat. Zanoah si Hafaraim. in orice loc este bautura curenta a intregului Israel iar anumite vinuri sunt exportate pana departe. Palestina secolului I este o regiune destul de impadurita (inainte de ravagiile produse de capre si de venirea turcilor). adevarate bomboane ale antichitatii... Smochinii prezinta o importanta esentiala in alimentatie: in timpul foametei din 49 d. Se face o incizie. pentru Templu se aduce untdelemn din Pereea. salcamii. care se gaseste in trei sate din ludeea: Mikmas. ca de altfel nici de propria lor existenta. Orzul. cand patru cupe circula in timpul mesei (se da si celor care nu au posibilitatea de a-si procura). Nici o frauda nu este mai adesea atestata caci uleiul cumparat de la fisc cu 300 de dinari sextariul (1/2 litri) se vinde cu o mie de dinari. lemnul. exista o asemenea abundenta de fructe si legume incat se spune de obicei ca pelerinul este sigur ca va gasi toate cele necesare la Ierusalim. apoi scoarta si. nefiind de prima calitate (in afara de cel din Teqoa). dar cum acesta ar putea deveni impur pe drum. Plutarh afirma ca. dupa ceea ce se gaseste le indemana. apoi semintele. cel mai apreciat este balsamul. nautul. inainte de a incepe asediul Ierusalimului. Acum il cultiva fiscul si nu a fost niciodata atat de abundent. chiparosii. Astazi.. Plinius cel Batran. de asemenea era acceptat graul de la Cafarnaum. cea de-a doua planta de asolament.54). Sucul este uneori falsificat cu ulei extras din seminte.punerii inainte. Acelasi Plinius scrie: <Dintre toate parfumurile. Se vand si ramurile: la cinci ani dupa cucerirea Iudeei. productia de ulei este cu mult excedentara si se exporta in Egipt si Siria. printre care gasim si alte specii precum salciile. Evreii nu s-au ingrijit catusi de putin de acesta. in vreme ce in mod normal se produceau destule smochine pentru a se exporta la Roma. in mod obisnuit aceasta este faina celor mai saraci fiind folosita si la ingrasarea vitelor si a pasarilor. De altfel.. Toate acestea dau impresia unei tari bogate in arbori. Romanii i-au luat apararea si s-au luptat pentru un arbust. Maslinul este foarte raspandit in intreaga Palestina: un dicton spune: Este mai usor sa cresti mii de maslini in Galileea decat un copil in pamantul lui Israel! Iudeea. in fiecare zi. se aduc maslinele care sunt presate abia la Ierusalim! Vita-de-vie creste peste tot in Iudeea si trebuie sa fie de buna calitate deoarece Templul nu are probleme de aprovizionare: vinul este folosit aici pentru ablutiuni (dar preotii nu trebuie sa bea in timpul serviciului). vinul este indispensabil pentru sarbatoarea Pastelul. faina de orz o inlocuieste pe cea de grau pentru hrana oamenilor. Desi la Ierusalim sunt interzise gradinile. s-au importat din Cipru. nu este mai putin bogata.. daca nu era transportat prin Samaria. sangerarea unui singur arbore produce mai mult. Mai sunt si merele de Galileea si micile. Printre celelalte fructe si legume se numara mai ales lintea. . al carui privilegiu il are Iudeea. din taietura iese un lichid numit opobalsamum. pinii. > (Istoria naturala XII. devenind astfel impur. leandrii. exista totusi o gradina de trandafiri de unde se extrage si se vinde ulei sau esenta de trandafiri. produsul taierii si lastarii au dat 800000 de sesterti. care scrie pe la 75 d.

Pe scurt. I. in acest an pamantul trebuie sa se odihneasca si sa ramana in parloaga . Chalet.53.C.Cresterea animalelor este in mod cert punctul deficitar al Palestinei. 23. Iosephus vorbeste despre laptele foarte abundent in Iudeea-Samaria. se prefera importarea din Moab a berbecilor. Anul sabatic revine o data la sapte ani (de unde si numele). de VAUX. Acesta este intens pe coasta mediteraneana. se duce aceeasi politica: viteii sunt taiati si se importa boi din Transiordania.. unii deveneau mari proprietari. L’annee du jubilee.-L. DECLAIS.C. Lev 25. Nascuta din visul lui Ezechiel despre un Israel perfect. in turme. Romanii cunosteau aceasta practica deoarece Tacitus scrie: <Cum lenea avea farmec pentru ei evreii consacrau cel de-al saptelea an statului degeaba> (Istorii 5.. Dar nu este oare rolul utopiei de a ne propune un ideal. merge si mai departe: toate pamanturile trebuie redistribuite fiecare reintrand in posesia patrimoniului pe care il mosteneste de la familia sa si pe care il va fi instrainat (Lev 25. 41 -64. p.2-7). in ciuda unei populatii relativ dense pentru acea perioada: 600000 de locuitori la 20000 km2. Un alt element important pentru cult (deoarece multi saraci nu pot oferi decat atat ca jertfa) sunt porumbeii: acestia se prind cu plase intinse in copaci sau in culturile din muntii Iudeei. exista importante fabrici de conserve: orasul Magdala a fost supranumit Taricheiai.. in timp ce altii se vindeau ca sclavi. ca si paturile instarite ale populatiei: se pare ca poporul de rand nu manca decat cu ocazia Pastelul si a jertfelor de impacare (Lev 3). Daca nu ar fi fost de strabatut Samaria. 68-69 d. numeroase in Iudeea. crescute in campia Saronului.1-18. in ceea ce priveste bovinele. Palestina secolului I este o tara destul de bogata pe plan agricol. AN SABATIC . nu prezinta interes decat oile (pentru reproducere) si mieii (necesari pentru cult).000 de locuitori (dupa Iosephus care umfla intotdeauna cifrele!) Pestele.AN JUBILIAR Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste tuturor israelitilor in mod egal: aceasta este o dogma esentiala a legii iudaice. Les institutions. care mananca fara sa produca. 264-270 sau J.4). in Une annee sainte pour notre temps. Anul jubiliar. Se pare ca aceasta lege nu a fost aplicata niciodata. 38-37 i. Dar ca urmare a tranzactiilor.10-11. ceea ce ar presupune existenta animalelor. poate irealizabil avertizandu-ne ca nu ne vom putea odihni inainte de a-l fi atins? (1) (1)Vezi R.2-6. p. o data la 50 de ani. in fapt. a ramas o utopie.8-24). 21. cuvant grecesc ce inseamna saramura aluzie Ia meseria celor 40.sclavii israeliti sunt eliberati si deci datoriile lor sunt iertate (Ex. 1974. . Iosephus semnaleaza mai multi ani sabatici respectati in 164-163 i. stepa nu produce decat foarte putina iarba. Galileea ar fi putut furniza si bovine pentru Templu. in Iordan si mai ales pe lacul Tiberiadei. Dt 15.C. a vanzarilor sau a datoriilor. Templul este principalul consumator de carne. Pentru a regasi idealul de egalitate sociala. satisfacand din belsug propriile nevoi. sarat sau afumat._________________________ INDUSTRIA Pe primul loc se afla pescuitul datorita rolului sau in hrana zilnica. dar. este apoi comercializat in intreaga tara. Israel a inventat doua institutii: anul sabatic si anul jubiliar. Mai multe atestari ne arata ca aceasta lege a fost aplicata in mod efectiv: 1M 6.49.

intretinerea si infrumusetarea numeroaselor constructii ale lui Irod cel Mare. detin monopolul asupra vaselor impermeabile la aer. spune sare: or izvoarele vechi nu spun nimic despre producerea acesteia. Doua orase din Galileea. 13. Razboiul Iudaic IV. Kefar Hananya si Kefar Sihim. putem fi siguri ca se extragea din Marea Moarta. jertfe personale de ispasire (sute in fiecare zi). zeci de mii de jertfe de impacare la fiecare sarbatoare. este infloritoare: 18. pluteste deasupra apelor unui lac din Iudeea. pe cand Galileea. numit Asfaltic> (Plinius. Industria pielii. Ierusalimul cunoaste si meserii care sunt mult mai rare in alte parti: brutari.25 m grosime. Filatura si tesatoria ocupa o mana de lucru cu precadere feminina. specialitatea orasului Tir. care se culege de pe coasta Mediteranei. Ist.. la sfarsitul lucrarilor. si din lacul Tiberiadei. barbieri si chiar un serviciu de maturatori de strada. S-au gasit la Ierusalim canale de scurgere ale caror instalatii sunt remarcabile (2 m inaltime si 80 cm largime). de exemplu). intr-o anumita perioada a anului.. sacagii. pentru a nu scoate in somaj 18000 de muncitori. Irod Antipa a construit orasul Tiberiada si a fortificat Seforis si Iulias Ierusalimul a crescut intr-atat incat depasea fortificatiile construite de catre Irod cel Mare: in 41 d. Aceste piei sunt tabacite si apoi prelucrate si exportate. Totusi. Nat. fie pentru pelerinii care apreciaza deja bibelourile .C. Constructiile sunt in plin avant. ei au fost pusi sa paveze drumurile Ierusalimului. Vopseaua de purpura. impozit perceput tuturor evreilor. de la Tir la Iope. pentru a pastra puritatea imprejurimilor Templului. care sunt dispretuiti (pentru ca sunt mincinosi sau pentru ca fac o munca feminina?). fie pentru Templu (parfumuri). ideale pentru conservarea uleiului. regina din Adiabene pune sa i se construiasca un mormant maret la nord de Orasului Sfant. alimentata mai ales cu pieile victmelor oferite la Templu.C. pana in 64 d. tesatorii.000 de miei numai pentru ritul pascal.. Pilat adauga un nou apeduct in Ierusalim. <substanta vascoasa si lipicioasa care. Paturi. este adunat cu grija si exportat mai ales in Egipt unde <este folosit nu numai pentru calfatuirea navelor. Mai este necesara si extinderea. important in toate timpurile pentru vesela si pentru stocarea alimentelor sau a obiectelor pretioase (sulurile de la Qumran. Agrippa vrea sa protejeze noul cartier din nord cu un zid de 3500 m lungime si 5.3). Prin anul 20 d. dar si barbati. Bitumul. Olaritul. Vopsitoria si batutul in piua (pentru a face tesaturile impermeabile) sunt foarte raspandite la Ierusalim iar istoricii ne spun ca sunt marea specialitate a Siriei si Palestinei vechi.suveniruri din Orasul Sfant! Ca centru de pelerinaj.481). strabatuta de unul din drumurile spre India. La acestea se adauga pielea animalelor taiate la macelarie.Cine spune saramura. se face dintr-un crustaceu. este prosper in secolul I. covoare si alte produse sunt din belsug si se exporta la Roma. numita pe atunci Marea Sarii. VII.C. dar si ca medicament: acesta intra in compozitia multor produse farmaceutice> (Ilosephus. COMERTUL Comertul este centrat in primul rand asupra Templului care are nevoi imense si mijloace inca si mai mari. La Ierusalim se concentreaza un intreg artizanat de lux. Iudeea se ocupa in primul rand de lana (oile sunt numeroase aici). este specializata in matase adusa din China si in (care se produce la fata locului?). Marirea Templului si apoi amenajarea si infrumusetarea acestuia au durat din 20 i. chiar si celor care locuiesc . evreii participau la acest pescuit. murexul. gratie Didrahmei.C.

aur. presupun cel putin prezenta maestrilor veniti din Grecia. maslinul este prea banal pentru a fi demn de acesta intrebuintare. Babilonul mai vinde si condimente: semnalam. a carei sarcina utila este mai mare.). smochinul.. in subtire. Acesti negutatori sunt adevarati bancheri cunoscand cecurile si titlurile la purtator si. o caravana de 200 de camile aducand piper la Ierusalim. purpura. un rabi din vremea aceea spunea: <fiicele Israelului sunt frumoase. dar si de Curte si de placerile acesteia. Si aceasta pentru ca interveneau doua elemente: fiscul (cf. Existau fara indoiala adevarate societati de transport ca in cazul transporturilor maritime sau fluviale din intreg Imperiul si din Palmira. 19). ci sa se grupeze in caravane care ofera mai bune garantii impotriva agresiunilor talharilor de orice fel. care ocupa o buna parte a evreilor. Desi in Galileea se tese matase. peste. Parfumurile par a fi singurul produs de lux exportat. au curti fastuoase.. precum si numeroasele sculpturi de epoca.). Corintul trimite celebrul sau bronz pentru confectionarea unei porti a Templului. ) si repartitia inegala a averilor (cf. a carui populatie creste de la 50000 de locuitori in mod obisnuit la 180000 sau mai mult in timpul marilor pelerinaje. Pentru deplasarile lungi se prefera camila. in acelasi timp. de exemplu. unde o societate avea birouri la Babilon. unde oamenii sunt fericiti. Comertul este afacerea marilor negutatori care detin agentii si depozite in intreg imperiul si care provin din aproape toate natiile. exporturile constau in alimente. sau produse industriale curente. Or nu este tocmai ceea ce se intampla. pacat ca saracia le sluteste!> Aceasta saracie era atat de cunoscuta incat a devenit tarta cu frisca a comediilor pagane ale epocii.. ceea ce evita Deplasarile si deci taxele (cf p.. La Templu se utilizeaza cedrul. cu mici exceptii. vin. care vine din Arabia si care pare a fi foarte costisitoare. Comertul intern intre persoane particulare este foarte redus: i se prefera trocul in limitele satului. Dupa cum am vazut. precum si procuratorii. fructe. Dar si diferitii Irozi. p. pietre pretioase. . nucul si pinul drept combustibili pentru jertfe. drumurile nu permit trecerea carutelor. aproape de Templu si de Cer. este posibil sa fi trimis si marmura pentru palate. Palestina ar fi trebuit sa fie acea tara unde curge lapte si miere.. speculanti: se poate intampla ca cineva sa cumpere secerisul inca verde al unui taran indatorat. Importurile privesc in exclusivitate produsele de lux: in primul rand cedrii din Liban. pentru Marele Preot si pentru aristocratia civila si religioasa se aduc si tesaturi din India sau Babilon: stofa stacojie. ulei. Fara indoiala ca printre acestia exista si evrei care tin ca la batranete sa se instaleze la Ierusalim. Capitelurile ionice si corintice.. tesaturi si bitum. Dar toate surplusurile de productie merg catre orase si mai ales catre Ierusalim. Marfurile sunt transportate pe magari deoarece.inafara Palestinei (cf. Oamenii au tot interesul sa nu umble singuri. p. 13).. datorita nobletei lemnului si lungimii barnelor care se pot obtine pentru sarpantele palatelor. Comertul exterior este mai bine cunoscut. Datorita produselor pamantului si Templului. Tot din Arabia se cumpara o mare cantitate de aromate intrebuintate de fabricantii de parfumuri. Templul cere si tamaie. iar clasele instarite din Israel nu se uita la cheltuieli. p. piei. sau chiar fier si arama (minele lui Solomon de langa Aqaba sunt departe.

Cel de-al doilea Templu. nu este inchisa de un zid.C. in partea dreapta. sinagoga si sarbatori. masa painilor punerii inainte sau ofrandei. ea continea Arca Legamantului). in spatele acestui altar se afla Templul propriu-zis. un fel de cub masurand 50 m lungime. EDIFICIUL Sa-l ascultam pe Iosephus descriind Templul lui Irod: <in aspectul exterior al cladirii nu se omisese nimic din ceea ce ar fi putut frapa spiritul si ochii. asezat pe un imens platou cu o lungime de 480 m si o largime de 300 m . altarul tamaierii. latime si inaltime.C. apoi pe cea a barbatilor si pe cea a preotilor care inconjoara altarul jertfelor. ca si tocurile si usorii acestora. Aceeasi impresie de maretie ne-o dau toti martorii oculari.) si avand aceeasi greutate ca si cea din Tir (lucru pentru care era numita moneda tiriana). in partea stanga. ci de-o draperie . Templul este centrul Israelului. Accesul la terasa centrala pe care este construit Templul se face pe niste trepte. de catre Nabucodonosor. le intrecea cu mult pe cele placate cu aur si argint. caci. Sa patrundem in acest spatiu in care au acces si evreii si paganii. ajunsi pe varful unei coline.C. fiind acoperit pe toate partile cu placi groase de aur. Pentru strainii care soseau. era mult mai modest. care depaseste in buna parte orasul si care este inconjurat de un zid ce constituie o adevarata fortareata. si 70 d. necesare pentru cult3. distrus in 587. Traversam curtea femeilor. 222-224). am putut vedea deja importanta economica a Templului. este marcata de religie.2. moneda oficiala a Templului este inca cea batuta pe vremea lui Alexandru Ianeus (103-76 i. V. intr-adevar. reconstruit dupa intoarcerea din Exil si inaugurat in 515. Uneori istoria iudaica dintre 538 i. Creasta acoperisului era plina de tepi de aur care impiedicau pasarile sa se aseze si sa-l murdareasca> (Razboiul Iudaic. Acesta a fost refacut de catre Irod pe baze cu totul noi. in 587. este desemnata cu numele de perioada celui de-al doilea Templu. Vom aduna aici cateva date cunoscute despre Templu. Sfanta Sfintelor este in intregime goala (in Templul lui Solomon. sociala. politica. Razboiul iudaic V. candelabrul cu sapte brate. de oi sau de porumbei. in centru. sub pedeapsa cu moartea. Templul Din toate punctele de vedere. inca de la rasaritul soarelui reflecta lumina atat de puternic incat ii obliga pe privitori sa-si intoarca privirea. ca dinaintea soarelui. acolo unde nu era acoperit cu aur. in interior. incaperea numita Sfanta continea. aparea din departare ca un munte inzapezit. patru spre sud si una spre est. de ulei si de faina. Fiecare poarta avea doua usi cu o inaltime de treizeci de coti (= 15 m) si cu largimea de cincisprezece> (Iosephus. era din marmura cea mai alba.INSTITUTIILE RELIGIOASE Institutiile religioase ca atare sunt greu de prezentat intrucat intreaga existenta iudaica economica. 201-202). Partea centrala a platoului este mai inalta in raport cu ansamblul: cateva stele scrise in greaca si latina interzic intrarea celor necircumcisi. precum si pe schimbatorii de bani: intr-adevar. Remarcam doua porticuri imense care-i adapostesc pe negustorii de vite. Astfel. Cel dintai edificiu a fost construit de catre Solomon si distrus in timpul cuceririi Ierusalimului. aceste noua porti <erau acoperite in intregime cu aur fi argint. insa una dintre ele. Aceasta poarta corintica este desigur poarta frumoasa din F 3. Este adevarat ca oamenii din timpul lui Isus trebuie sa fi fost uluiti atunci cand. descopereau orasul in mijlocul careia se afla un turn cu o inaltime de 50 m (echivalentul unui imobil cu 15 etaje). Spre Templu se poate patrunde pe noua porti: patru spre nord. turnata in bronz de Corint si aflata la exteriorul Sanctuarului.

Les institutions de l’A. doar Marele Preot poate intra. aflati pe fronton. De-a lungul restului zilei se succed jertfe private. el infloreste putin. 1960. Dar evreii nu ar fi acceptat aceasta decizie. depozite de lemn. 3 Pe Muntele Maslinilor se afla de asemenea o piata traditionala. II. Pentru foc se foloseste lemn relativ pretios impreuna cu tamaie. precum si faina si uleiul necesare practic pentru toate . de marimea unui om. cu teama mare. vezi R. Se aduc in fiecare zi.5 m. Irod a hotarit sa mareasca Templul. imparatul roman pune sa se aduca jertfa (pe propria cheltuiala?) doua animale . daca acest lucru nu ar fi corespuns unei nevoi efective. daca nu cumva preotii (singurii care pot patrunde in aceasta parte a Templului) nu curatau in mod regulat peretii: intr-adevar. aduse din tinuturile cele mai indepartate. Putem considera <ca piata Templului si cea de pe Muntele Maslinilor au constituit pe vremea lui Isus miza unor certuri pasionale si ca. vin. Sa mai notam in treacat o diferenta majora: in vreme ce toate celelalte popoare ale imperiului trebuie sa aduca jertfa imparatului. la care se accede cu ajutorul unei scari. ulei. L’Expulsion des marchands du Temple. sala Vistieriei. p.ardere-detot) sau cel putin maruntaiele si grasimea (jertfele pentru pacat si jertfele de impacare)4.dubla (valul Templului).T.291-313.nu se stie ce fel .C. in ziua sarbatorii Ispasirii: aici este locul Prezentei Domnului. dar putem totusi concluziona spunand ca preotii nu somau! Israelitul care vrea sa aduca o jertfa incepe prin a intra in Templu. un incident de tipul alungarii negutatorilor nu are nimic neverosimil. Se mai amintesc si unele elemente decorative precum ciorchinii de struguri din aur. mai ales in timpul verii (perioada calatoriilor) si cu precadere in momentul marilor pelerinaje. deoarece esentialul cultului consta in a arde animale intregi (holocaust . el a facut-o cu siguranta din ratiuni politice: doreste sa fie bine vazut de poporul sau. doi miei de un an: unul dimineata si celalalt seara. TROCME. 4 Despre jertfe. ba chiar dimpotriva.16 sugereaza ca Paul ar fi sosit in momentul unui pelerinaj. ca <jertfa perpetua> a lui Israel pentru Dumnezeul sau. cu latura de 25 m si inaltimea de 7. seamana mai degeaba cu un incinerator sau cu un cuptor crematoriu fara sistem de recuperare si de filtrare a fumului. F 21. este probabil sa asiste si ceilalti preoti de serviciu si sa intervina si levitii si muzicantii. desemnat prin tragere la sorti. CULTUL Atunci cand Iosephus vorbeste de marmura stralucitor de alba si de aur sclipitor. si numeroasele tapiserii din tesaturi pretioase.unul pentru el si celalalt pentru imperiu. prin a cumpara animalul sau animalele pe care vrea sa le ofere. De zidul Templului este alipit un anumit numar de cladiri anexe: sala Sinedriului. destinate cultului. New Testament Studies 15. dar trebuie sa fi fost numeroase.26 ne da de inteles ca pentru a aduce o jertfa este necesara o programare prealabila. La randul sau. administrative si juridice ne scapa> (E. Daca in 20 i. 1968. Cerf. Un bun rezumat poate fi gasit in introducerea la Levitic din TOB. nici in aceasta privinta cifra nu este cunoscuta. Nu este exclus ca Isus sa fi luat parte la un conflict preexistent ale carui elemente economice. care trebuie sa le fi pus multe probleme de ordin ritual si dificultati in mentinerea cultului. o singura data pe an. 16). de VAUX. aici se ofera pentru imparat lui Dumnezeu! Nu cunoastem ritualul exact al acestor jertfe oficiale: daca oficiaza un singur preot. este adevarat ca F 26. Numai pieile nu sunt arse si devin proprietatea preotilor. altarul este o sursa serioasa de poluare atmosferica! Nu are nimic de-a face cu altarele din bisericile noastre: acest altar patrat. al carei parfum este menit sa atenueze mirosul de carne carbonizata. p. in consecinta.

cel care aducea jertfa injunghia el insusi victima. banalul.15). o sfintenie din ce in ce mai difuza si mai slaba. omul si creatia in general constituie profanul impurul. Ei nu sunt considerati evrei pe deplin. se afla orasul Ierusalim. La fel. Dupa starea proprie. in vremea lui Matei. am putea spune ca. Aceste rituri sunt insotite de rugaciuni sau binecuvantari care insa ne-au ramas necunoscute. se pare ca unii rabini au cheltuit mult zel pentru a obtine convertiri (Mt 23. locul in care Dumnezeu a facut si-a odihnit slava (1 R 8. apoi tara lui Israel si in sfarsit restul universului. astfel omul poate comunica semenului sau propria impuritate dar nu si sfintenia sa. spatiul sacru prin excelenta. unul dintre Cei Sapte era prozelit (F 6.) sau despre limite clare. CERCURILE DE SFINTENIE Pana acum am vorbit de amplasari precise. Printr-o simpla apropiere sau contact fiecare este capabil sa comunice o parte din ceea ce este. Se prezinta la un preot. in Vechiul Testament. Cel Separat. acest rol ii apartine preotului. in timp ce. O femeie sau un necircumcis pot cere sa se aduca o jertfa. in profunzime pe conceptia iudaica despre sfintenie. a israelitilor. Acesta il Conduce.. pentru Israel. usor de recunoscut dupa tinuta sa speciala (haine de in alb). Tematorii de Dumnezeu sunt de asemeni pagani atrasi de religia iudaica. Dumnezeu comunica din sfintenia lui tuturor celor ce se apropie de El. numai Dumnezeu este Cel Sfant Cel Pur. Aceste cercuri se inscriu ele insesi intr-un context mai larg: in jurul Templului.n. deoarece. imperfectul.1-2). pur sau impur. jertfit de catre capul familiei. iar partile sunt utilizate dupa prescriptiile legii. este sigur ca in sec. transat. Prozelitii. intregul popor este ridicat in aceasta seara la demnitatea sacerdotala. apoi curtea preotilor in care au acces chiar si preotii inapti de cult (handicapati de orice fel). mai mult sau mai putin. prin natura lor. de iudaism. in cele din urma paganii. Urmeaza Sfanta: in care pot patrunde preotii. Apoi este altarul pe care sunt oferite toate jertfele si spatiul dintre altar si Sfanta. prin curtea preotilor. cu exceptia ritului mielului pascal. circumcis sau nu. Daca. Apoi patrunde in cea de-a doua incinta si merge in curtea lui Israel. pentru evrei.ofrandele. la picioarele altarului. el afirma ca il purifica si ca ii daruieste sfintenia. Dimpotriva. pe care intr-o asemenea imprejurare un laic o poate traversa. pe masura ce ne indepartam de El Am putea reprezenta aceasta sub forma unor cercuri concentrice. in centru se afla locul sacru prin excelenta. Aceste delimitari se bazeaza.10): Sfanta Sfintelor. dar le este interzis sa patrunda in mijlocul Templului: ei nu pot insoti si ajuta preotul. strict rezervat preotilor. Apoi animalul este jupuit. dupa Filon. Gasim. in mod special circumcizia. sunt pagani care s-au convertit la credinta iudaica si ii accepta toate practicile. dar sunt tinuti sa respecte Legea in intregime. cand Isus atinge un lepros pentru a-l vindeca. Acestia vor ramane deci in mod legal pagani (cf. dar care refuza anumite practici. omul poate avansa mai mult sau mai putin in aceste <grade> de sfintenie: atata timp cat ramane in limitele care ii sunt atribuite nu este nici o problema. dar daca le depaseste impuritatea sa <profaneaza> locul in care a intrat pe nedrept si rupe echilibrul voit de Domnul.F 10. in a cincea si a sasea pozitie se afla barbatii adulti ai lui Israel si femeile. I e. dintr-un cuvant grecesc insemnand a se apropia. Caricaturizand putin. mai ales circumcizia. despre curti (a femeilor.5). . Acestia erau destul de numerosi in diaspora si. el nu face altceva decat sa primeasca impuritatea leprosului! PROZELITI SI TEMATORI DE DUMNEZEU intre evrei si pagani exista un fel de clasa intermediara: pagani legati. in Ierusalim. Cel Perfect.

F16. descrierea din Ne 8 fiind un frumos exemplu al unei asemenea intruniri. indispensabile pentru mentinerea credintei in Domnul si pentru afirmarea constiintei de a apartine poporului ales. orase precum Ierusalimul. o mare importanta. Acest dezastru national a constituit o incercare foarte dureroasa pentru credinta lui Israel. efort de meditatie contribuie din plin la formarea <traditiei sacerdotale> si la intensa activitate literara din acea vreme5. in aceasta perioada exista credinta ca aceasta institutie este la fel de veche ca si poporul insusi (F 15. Crezul poporului lui Israel. in viata de zi cu zi. Desfasurarea cultului este centrata pe rugaciune si pe meditarea Scripturilor.13-2 Num 15. tot acest. aceasta miscare sinagogala pare sa se dezvolte sub impulsul lui Ezdra si Neemia. Ca si termenul de biserica. de-a lungul fluviului (Ps 137. Preotii au desigur un rol important si. Nu exista decat un singur Templu la care omul se urca in anumite ocazii (cel putin o data in viata. Dar o alta institutie . meditatia asupra evenimentelor trecute si prezente si rugaciunea raman posibile. Roma. I al erei noastre. pregatiti de propovaduirea lui Ieremia si mai ales.Sinagoga Templul este locul ce polarizeaza intreaga viata religioasa. Pentru aceasta reflectie. Se incepe prin a recita Sema. compus din trei pasaje biblice: Dt 6. p. dar codifica si elemente care nu existau intotdeauna in sec. Se afirma astfel in acelasi timp unicitatea lui Dumnezeu si legatura foarte puternica ce il uneste cu poporul sau. ADUNAREA Originile acestui tip de adunare nu ne sunt cunoscute decat din surse literare care sunt obscure in special asupra acestui subiect. Urmeaza un anumit numar de rugaciuni. provocand chiar apostazia unui anumit numar de evrei: distrugerea Templului si oprirea cultului li se pareau a fi dovada ca zeii babilonieni erau mai puternici decat Dumnezeul lui Israel. dupa intoarcere? Evreii s-au ocupat mai intai de reconstruirea Templului si de restaurarea cultului. Daca cultul oficial este suspendat. 5 Vezi Cahier Evangile nr. fiecare comunitate iudaica are sinagoga ei.21). cel de sinagoga pare ca acopera doua realitati: adunarea credinciosilor pentru rugaciune si edificiul material in care aceasta are loc. pe o plaja. astfel incat nu ne putem da seama daca in sec.detine.37-41. in sec. acolo se fauresc mentalitatea si pietatea israelitului. Credinciosii incep atunci sa se adune dupa cum pot pentru a se intari reciproc in credinta. a lui Ezechiel care a trait impreuna cu ei in deportare. Dar in Palestina.45-55. descopera un sens in ceea ce traiesc: Dumnezeu nu isi abandoneaza poporul. evreii ramasi in Babilonia si cei raspanditi prin lume (Diaspora) simt nevoia acestor adunari. Obiceiul acestor intruniri a continuat oare in Palestina. Alexandria sau Antiohia poseda un mare numar (480 la Ierusalim dupa traditia rabinica). Dar alti evrei. Miscarea se generalizeaza si.1). daca persoana locuieste departe de Palestina). Talmudul ne-a transmis rugaciunea numita Smone Esre sau Cele optsprezece binecuvantari. . economica a lui Israel. politica. ci vrea sa il purifice. in schimb. I nu exista mai degraba o schema de rugaciune decat un text fix. proclamate de catre responsabilul oficiului si caruia i se asociaza ansamblul asistentilor prin <Amin>-uri Rugaciunile vizeaza totodata nevoile curente ale vietii si marea dorinta a poporului: instaurarea erei mesianice. I: unele dintre aceste binecuvantari sunt in mod cert posterioare daramarii Templului si cele doua versiuni cunoscute ale acestei rugaciuni nu sunt identice. se intampla sa se adune la marginea orasului in care au fost deportati.4-9.sinagoga . 11. dar si cel mai mic sat are sinagoga proprie: pana la urma. Pare sigur faptul ca trebuie sa-i cautam originea in timpul Exilului din Babilon (587-538).13 ne da de inteles ca edificiul este secundar in raport cu adunarea.15. La randul lor.

practic. Aceasta actiune liturgica necomportand nici un element sacrificial.Urmeaza lectura Cuvantului lui Dumnezeu. dar codificarea se va stabili mult mai lent. inafara de o binecuvantare care intervine in finalul primei parti si care ii este in mod normal rezervata. dar cu o posibilitate de alegere inca si mai larga. de cele mai multe ori nu are competenta necesara pentru a vorbi si probabil ca este bucuros sa cedeze locul cuiva mai competent (carturar) sau unui personaj in trecere: poate ca acest oaspete detine o explicatie mai buna sau o prezentare diferita! Astfel. Nu se pune problema recitarii acestui text pe de rost (de teama ca nu cumva sa se uite vreun cuvant din textul sacru!): trebuie citit in ebraica. Aceasta traducere este uneori literala. Desigur ca exista o anumita libertate in alegerea pasajului care urmeaza a fi citit. I. preotul nu detine nici un loc determinat.6 face aluzie la scaunele rezervate notabililor. presarata cu multe citate luate in afara oricarui context si inafara oricarei consideratii de ordin istoric. Orice barbat evreu adult. pentru femei este construita o tribuna. inainte sau dupa aceasta lectura intervine predica pe care orice evreu adult o poate face. p. in unele cazuri. Cerf). are dreptul sa citeasca Torah. Daca nu este prezent nici un preot. Geneza. Esentialul mobilierului se compune dintr-un dulap in care sunt pastrate cu grija sulurile Torei si ale 6 O definitie mai precisa poate fi gasita in Cahier Evangile nr. Urmeaza lectura unui pasaj din profeti. Primul volum. altfel aceasta nu poate avea ioc. . dar nu se stie daca era la fel si in sec. LE DEAUT (Col. dupa fiecare verset. in limba franceza exista o excelenta traducere a Targumului Pentateuhului de R. Pentru a celebra rugaciunea comuna trebuie sa existe cei putin zece barbati adulti liberi. Este intotdeauna un text din Torah (Pentateuhul nostru). Textul profetic este adesea ales in functie de lectura din Torah. a aparut in 1978. al II-lea si al III-lea d. Apoi slujba ia sfarsit. 14. au peretii bogat ornamentati si solul impodobit cu mozaicuri7. Lista textelor pentru fiecare sabat nu va fi fixata decat mult mai tarziu. Femeile si copiii sunt adesea separati de barbati printr-o simpla bara de lemn. scribii si fariseii sunt cei care anima aceste intalniri de rugaciune. Sinagogile din sec. dupa aceleasi principii. Orice evreu poate sa citeasca si sa comenteze. dar acest fapt nu este atestat in alte parti. dar adeseori poate fi o parafrazare care face legatura cu alte pasaje biblice sau care introduce o intreaga teologie: este Targumul6. Se pare ca adeseori ea consta intr-o parafrazare explicativa a textului biblic. o formare teologica a intregului popor si o invitatie de a trai dupa Lege. se pare ca oamenii se asezau pe jos sau stateau in picioare. Mt 23. acesta este inlocuit de cel care prezideaza adunarea. un alt membru al comunitatii traduce in aramaica. Fara sinagoga nu ar fi avut niciodata rolul si prestigiul pe care le au. S-a intamplat ca aceasta prescriptie sa determine eliberarea anticipata a unui sclav evreu: fara acesta nu s-ar fi atins numarul minim! CLADIRILE In general sinagoga este o cladire rectangulara orientata catre Templu. Unele au banci de piatra de-a lungul peretilor. profetilor. Acest lucru le permite sa-si propage ideile si sa-si mareasca influenta asupra poporului.C.26-32. adica mai mare de doisprezece ani. care a trudit intreaga saptamana. dar nu toti fac aceasta! Micul mestesugar sau taranul. Aceste comentarii sunt in acelasi timp o proslavire si o glorificare aduse Celui Preainalt. Sources Crhetiennes. Dar multi evrei nu mai stiu aceasta limba: lectorul se opreste si. chiar daca in apropierea sarbatorilor se cauta texte care sa vorbeasca despre solemnitatea respectiva.

130. Rusaliile si Corturile. pentru cei care locuiesc in Galileea Superioara. adica fiecareia i s-a alaturat un eveniment istoric. fara a socoti durata drumului . acestea sunt momente in care poporul tine sa se adune pentru a manifesta solidaritatea ce-i uneste pe membrii sai si pentru a celebra marile interventii ale Domnului. cu aceasta ocazie se va celebra <aniversarea> marilor evenimente fondatoare si eliberatoare ale lui Israel: crearea lumii. de VAUX. Pentru cei din Diaspora acest lucru este de negandit. dar nimeni sa nu se infatiseze inaintea fetei Domnului cu mainile goale> (Dt 16. p. la sfarsitul secerisului graului iar cea a Corturilor. I. sau ca. 10). Se calatoreste pe jos. in aceasta circumstanta ajungand sa cuprinda si satele de la periferie. Astfel. Dar se poate intampla ca ea sa fie proprietatea unui individ.. realizarea fagaduintei de descendenta facute lui Abraham. ne spune Deuteronomul. eliberatorul poporului sau: acestea sunt cele trei sarbatori de pelerinaj. fiecare dintre aceste sarbatori dureaza o saptamana intreaga. sa fie daruita apoi comunitatii. toamna. Les institutions. p. Dar ramane mereu <casa invataturii>. dupa culesul fructelor.Aceasta cladire era utilizata la maximum si nu numai pentru oficiul de sabat. sinagoga poate avea dimensiuni foarte diferite. in caravane care grupeaza pelerinii din unul sau mai multe sate: astfel se risca mai putin aparitia unor surprize neplacute din partea talharilor! Ar fi utopic sa ne gandim ca toti evreii participa in mod efectiv la aceste trei pelerinaje. . eliberarea din Egipt si eliberarea (viitoare) mesianica. aceasta fiind mai tarzie in Galileea decat in Iudeea. De-a lungul secolelor. La Ierusalim s-au descoperit ruinele sinagogii alexandrinilor care slujea la primirea pelerinilor veniti la Ierusalim si continea in acest scop un han si o instalatie de bai.16). (Vezi <poemul celor patru nopti>. Astfel. fiind construita de cineva. in sec. Aceasta explica diferentele de dimensiuni si ornamentatii dintre cladiri. se adunau 180000 de pelerini intr-un oras ce numara poate 25000 de locuitori. extras din Targumul Exodului si citat in Cahier Evangile nr. pentru taranii galileeni nu este imposibil. SARBATOAREA PASTILOR De aceasta sarbatoare agricola a fost legata amintirea eliberarii din Egipt. aceste sarbatori au fost <istoricizate>. cu atat mai mult cu cat Azimele si Corturile cad in plina perioada de recolta. Apoi. Cui apartine aceasta cladire? Se pare ca in mod normal comunitatii locale. la sarbatoarea saptamanilor si la sarbatoarea corturilor. sa se infatiseze toti cei de parte barbateasca inaintea Domnului Dumnezeului tau la locul pe care-l va alege El: la sarbatoarea azimelor. dupa cum vom vedea8. trei sarbatori joaca un rol important. <De trei ori pe an. Aceste sarbatori par sa fi fost la inceput celebrari legate de ritmul naturii: primavara nomazii ofera divinitatii intaii-nascuti din turmele lor (pastile) si taranii sedentari cele dintai roade ale secerisului (sarbatoarea azimelor). in timpul Pastelui. in centrele mai importante se construiesc sali de clasa in jurul incaperii centrale.i se largeau limitele.383-413. 7 Vezi reproduceri in Biblia si Tara Sfanta nr. cu timpul. devine foarte repede locul de educare a copiilor si tinerilor: in multe sate aici se face scoala. dar mai probabil intre 45 si 500009. Toti acesti pelerini neputand fi cazati in Orasul Sfant.25. fiecare participand la construire si intretinere. II. Sarbatorile in Israel. Pastele. acestuia. sarbatoarea cea mai frecventata este cea a Pastilor. sarbatoarea saptamanilor se situeaza in timpul verii. dar este foarte costisitor in timp si bani.de la cateva ore la de doua ori patru zile -. 8 Vezi R.

cu lecturi in legatura directa cu sarbatoarea si mult mai lungi decat de obicei. exista trei <servicii se formeaza siruri in fata preotilor care au ca misiune recuperarea sangelui animalelor si purtarea acestuia la picioarele altarului in semn de ofranda catre Dumnezeu.21.sau prefacandu-se a fi . tatal familiei sau cel care il inlocuieste pronunta binecuvantarile asupra cupelor de vin. in timpul carora fiecare se straduieste sa consume produsul celei de-a doua zeciueli. unii o denumesc sarbatoarea fagaduintelor. Aceste intruniri populare sunt totodata favorabile loviturilor zelotilor. 9 J.n. Multi pelerini profita de aceasta ocazie pentru a oferi jertfe de comuniune. JEREMIAS. in timpul acestui ospat. Iar Iosephus ne semnaleaza ca principalele semne prevestitoare ale revoltei iudaice din 66 avut loc tocmai cu ocazia pelerinajelor. Agrippa.23-28.9). in ceea ce priveste saptamana care urmeaza. ea devenise sarbatoarea reinnoirii Legamantului (si fara indoiala ca nu din intamplare autorul Faptelor plaseaza pogorirea Duhului in aceasta zi)10.11). 10 Vezi Cahier Evangile nr. Cartea Exodului o numeste sarbatoarea secerisului (Ex 23. mereu grijuliu pentru mentinerea ordinei. incheiau sarbatoarea in momentul in care altii. Lc 23.. . In acest moment incepe masa de sarbatoare. astfel incat unii. dupa moda romana La aceasta masa de sarbatoare vinul nu poate lipsi: daca cineva este prea sarac pentru a-si procura Templul ii da atat cat sa-si urnele cele patru cupe reglementare. precum fariseii.16) sau a saptamanilor (34. de celebrarea acesteia a fost legat Legamantul de pe Sinai. se pare ca in sec. Copiii. sotia a inlaturat din casa tot ceea ce s-ar putea asemana cu painea fermentata (adica facuta cu drojdie) si a pregatit azimi fara drojdie si <ierburi amare> (diferite salate). un ofiter al reginei Etiopiei (cf. Prin intermediul unei usoare modificari de vocalizare. precum esenienii sau autorul Cartii secretelor lui Enoh. paraseste Cezareea maritima pentru a controla situatia la fata locului: el se afla in primele balcoane din fortareata Antonia (daca nu din vechiul palat al asmoneilor) pentru a vedea ce se intampla in curtea Templului si pentru a interveni in cazul celei mai mici tulburari. in Templu au loc adunari de rugaciune asemanatoare cu celebrarile sinagogale. abia o incepeau. ospatul are loc pe divane. p. p. Animatia este atat de mare incat procuratorul roman. de acum.7). luat la caderea noptii pun intrebari: <De ce toate acestea? De ce aceasta noapte este diferita de celelalte nopti?> Atunci tatal explica sensul diferitelor rituri si dezvolta mai ales interventiile lui Dumnezeu pentru poporul sau. informatiile ne lipsesc: sunt zile de bucurie in fata lui Dumnezeu.in seara de 14 Nissan. diferitele grupuri religioase nu erau de acord cu privire la data celebrarii acestei sarbatori. familia canta psalmii de Hallel (Ps 113-118). Jerusalem au temps de Jesus. pentru a asculta scribi renumiti explicand un pasaj sau altul din Lege sau dand un sfat juridic. in acest timp.22). F 8. surprinsi .de acest ospat deosebit. regina din Adiabene care isi va construi mormantul la periferia Ierusalimului. aceasta sarbatoare incepe la 50 de zile dupa Paste (cf. I e. Prezenta procuratorului si a intaririlor politiei pare cu atat mai necesara cu cat cu ocazia Pastelui sau a altor sarbatori de pelerinaj in Orasul Sfant vin personalitati politice sau diplomatice: Irod Antipa (cf. Dt 16. intr-adevar.27). Cum in curtea israelitilor nu este suficient loc pentru a primi toata aceasta multime. capii de familie (familie in sens strict sau grup de 10-15 persoane incluzand femeile si copiii) vin la Templu cu un miel pe care urmeaza sa-l jertfeasca. in timpul Exodului aceasta avusese loc in graba (Ex 12. RUSALIILE (PENTECOSTE) Dupa cum o indica etimologia greaca. Apoi fiecare se intoarce la ai sai unde jupuieste animalul si il pregateste. La inceputul erei crestine. 115-122.

candelabre care iluminau intregul oras. o coliba din crengi in care va locui timp de o saptamana. Riturile. singura zi in care patrunde in Sfanta Sfintelor pentru a depune o cadelnita si a stropi piatra. inchinarea sau Hanukah. de tristete si post. fiecare familie trebuie sa construiasca. este ziua in care este dus in mod solemn in pustiu tapul Azazel. LE DEAUT in Le Judaisme. cum ar fi procesiunea preotilor. ca si in cazul celor precedente: sarbatoreste sfarsitul culesului fructelor si are toate aparentele unei sarbatori a culesului viilor. (1M 4). timp de 24 de ore evreii se abtin de la orice hrana si se aduna Ia Templu unde Marele Preot implineste in mod solemn ritul ispasirii pentru greselile sale si pentru cele ale poporului: este singura zi din an in care Marele Preot este obligat sa prezideze liturghia (inafara cazului in care este impur. existau si altele precum Iom Kippur sau Ziua Ispasirilor (devenita celebra prin <razboiul de Kippur> din 1973). In 8.CORTURILE Pentru Iosephus este <cea mai sfanta si cea mai mare dintre solemnitatile iudaice> (Antichitati VIII. este o sarbatoare austera ce pregateste pentru sarbatoarea iertarii.22). in imediata apropiere a Ierusalimului. intr-adevar colibele trebuiau sa aminteasca de norii protectori ai epopeii din desert. dar pentru a evita acest lucru este tinut inchis in saptamana care precede!). Existau unele rituri foarte populare. pana la Siloe. Beauchesne. poate pentru a cere intoarcerea ploilor. dimpotriva. Dupa Targum.12). Aceasta scurta lucrare colectiva scrisa de trei specialisti R. libatia apei pe altar (cf. in care se cere lui Dumnezeu sa stearga toate greselile poporului sau. loc al Prezentei si al ocrotirii divine. celebreaza. Nu este o zi de bucurie. 1975.C. Acesta sarbatoare este cea mai spectaculoasa dintre toate pentru a o celebra. care a slujit altadata drept suport pentru Chivotul Legamantului.13-18) descrie o celebrare dupa ritualul din Lev 23. Se celebra cu cateva zile inainte de sarbatoarea Corturilor. procesiunea in jurul altarului si aprinderea a patru mari candelabre de aur in curtea femeilor (cf. Hruby constituie o foarte buna introducere . In 7. in fiecare dimineata. Purim sau Sortii comemoreaza eliberarea poporului povestita in cartea Esterei. 16). inainte chiar de a pune fundatiile noului Templu. aniversarea purificarii Templului dupa victoria lui Iuda Macabeul din 164 i. in sfarsit. Cahier Evangile nr. Ros Hasana este sarbatoarea Anului Nou.10)>11.65-66) dandu-i astfel deja o legatura deosebita cu sanctuarul. 11 R. cu sangele berbecului oferit ca ardere-de-tot pentru greselile ascunse ale lui si ale poporului. ALTE SARBATORI Alaturi de cele trei mari sarbatori de pelerinaj.4) ne spune ca repatriatii au celebrat sarbatoarea imediat dupa reconstructia altarului. deja descrise in Lev 16. A. Esdra (3. iar Neemia (8. p. cu bucuria si riscul betiei. In 10. purtatorul tuturor pacatelor lui Israel.43) denota o evolutie si o apropiere de istorie: sarbatoarea trebuie sa aminteasca faptul ca Dumnezeu le-a spus fiilor lui Israel sa locuiasca in colibe dupa iesirea din Egipt. Celebrata cu 10 zile inainte Iom Kippur. in sunetele sofarelor (corn lung de berbec folosit drept instrument muzical). Originea ei este rurala. De notat ca teologia Scrisorii catre Evrei este construita pe acest rit (cf. Le Deaut. Jaubert. pe care le presupune! <Dar Leviticul (23. Iosephus o numeste <sarbatoarea luminilor> (cf.40-43 cu lectura zilei din Torah (cf. in decembrie.37). sunt din belsug completate si amplificate in literatura veche. 100).63. insotiti de tot poporul purtand ramuri (lulav).Dt 31. Aceasta a devenit echivalentul <carnavalului>12. K. inchinarea Templului lui Solomon coincide cu aceasta sarbatoare (1R 8.

12 Pentru a cunoaste mai bine sarbatorile se poate citi R.Ex 23. Labor et Fides.1). intorsi spre Templul din Ierusalim.literal .3. Isus nu va face altceva decat sa-i redea semnificatia primara atunci cand afirma: <Sabatul este pentru om si nu omul pentru sabat> (Mc 2. un loc mai important. si mai ales sclavul. iar timpul este daruit libertatii omului de a conduce lumea. Legislatorii sacerdotali care l-au codificat in mod definitiv in timpul Exilului (Lev 23. Dumnezeu a incetat (sa intervina) . RUGACIUNEA ZILNICA Adultii aveau datoria de a se ruga dimineata. posesia preotiei este dovada unei origini ilustre> (Autobiografie 1.a facut sabat (Ex 20. GRELOT.27). Essai Biblique sur le fetes d’Israel. 167 p.25. prin forta imprejurarilor. dar urmeaza un ritm saptamanal. meseria creau diferente. dimpotriva. tinzand uneori sa devina un fel de absolut ce subjuga omul. ci de pozitia acesteia in functie de constelatiile in care se afla in zori. 123.12-17) au unit doua institutii distincte initial.. Gen 2. Valoarea religioasa a sabatului a fost dezvoltata in doua directii. dar amandoua foarte vechi: o zi de sarbatoare saptamanala si o zi de odihna obligatorie (in textele vechi .14-15. Nu din intamplare Musulmanii celebreaza cea de-a sasea zi.2-3)14. inainte de orice activitate.11.aceasta zi de odihna nu este numita sabat). evreii pe cea de-a saptea (spatiu de libertate . Originea sa este foarte complexa13. literal. Sabatul a fost de asemenea legat de creatie: in cea de-a saptea zi. Practicarea sabatului a fost codificata din ce in ce mai strict de-a lungul timpului. intalniri anuale pe care Dumnezeu le da poporului sau pentru a sfinti timpul. <La alte popoare. Enquete sur le sabbatjuif. toti fiind egali in fata lui.12). si seara. 14 in gandirea iudaica. acest aspect eliberator al sabatului este legat de eliberarea infaptuita de Dumnezeu in timpul Exodului (Dt 5. in aceasta trecere in revista a diferitelor categorii sociale vom incepe deci cu clerul.. SOCIETATEA IUDAICA Pamantul ii apartine lui Dumnezeu care il daruieste poporului sau. trebuie sa se poata odihni. De altfel. MARTIN-ACHARD. cultura. precum si primele si ultimele din Cele Optsprezece Binecuvantari sau Smone Esre care erau in mod cert deja in uz (Vezi Cahier Evangile nr. 29-107. alte consideratii permit determinarea nobletei. au deci. Ex 23. 1975. p. scrie Iosephus. pentru evrei legea civila nu este altceva decat Torah. Dumnezeu a lucrat singur timp de sase zile. bogatia. De ce acest ritm de sapte zile? Acesta pare legat de calendarul lunar al vechilor semiti din sudul Mesopotamiei.la iudaism. carturarii. preotii si apoi scribii.56-58). Ex 31. 1974. p. in Maison-Dieu nr. apoi Sema. 34. ei recitau o rugaciune de binecuvantare. Sabatul joaca acelasi rol. Una insista asupra aspectului umanitar si social: omul. pentru care luna calendaristica nu era legata de fazele lunii. Legea religioasa: cei care sunt pazitorii si interpretii ei. vinerea (Dumnezeu singur face totul). 13Excelenta punere la punct: P. implicit. va veni o a opta zi in care Dumnezeu isi va incheia lucrarea.4) sunt. in a saptea zi si-a incetat activitatea.12. 21 . Sabatul Sarbatorile lui Dumnezeu (Lev 23. Au trebuit inventate institutii precum anii sabatici sau jubiliari pentru a aminti aceasta egalitate sociala deoarece. la noi.

singurele vrednice de Domnul. Comandantul Templului. Marele Preot se bucura de o mare demnitate. pana in 67 d. in fiecare dimineata din aceasta saptamana se trageau la sorti cei care urmau sa joace un rol deosebit in cult (cf. tot acest comert apartine familiei Marelui Preot sau este incredintat unor mari comercianti care se folosesc de <ciubucuri> pentru a castiga piata.daruit omului pentru a actiona). pelerinii sunt practic obligati sa cumpere victimele chiar din Templu. pe rand. El este singurul care poate sa se roage si sa ispaseasca pentru intregul popor. ). Cum aceste mijloace nu sunt intotdeauna de ajuns Marelui Preot si familiei lui. responsabil al cultului si al politiei in sanctuar si care il inlocuieste pe Marele Preot in caz de nevoie.) nu au fost decat treisprezece Mari Preoti. Dar nu este nevoie de atata lume pentru a satisface nevoile obisnuite ale cultului. PREOTII In numar de aproximativ 7000. Datorita functiilor sale. Ei sunt deci impartiti in 24 de clase sau echipe slujind fiecare cate o saptamana. Or. dar cel putin il numeau pe viata. santaj. Marele Preot a devenit treptat cheia de bolta a societatii iudaice. exceptand faptul ca uneori . Totusi. ceea ce atrage dupa sine o situatie financiara confortabila: in fiecare seara. El raspunde de Lege si de Templu si este din oficiu conducatorul Sinedriului.. Lc 1. pentru a-si pastra locul. pe de alta parte. Seleucizii si apoi pompeii si-au permis sa numeasca un Mare Preot atunci cand locul acestuia era vacant.C. Isus).) au fost douazeci si sase! Altfel spus. sau chiar de crima. singurul care poate sa intre o data pe an in inima Templului. preotii sunt insarcinati sa ofere jertfele la Templu si sa intretina partea centrala. p. dintre acesti 26 Mari Preoti temporari. cei sapte supraveghetori ai Templului. merge in ferme pentru a fura zeciuiala care le este de asemenea destinata.C.C. Toate aceste posturi sunt ocupate de membrii familiei sau de prietenii Marelui Preot. uneori acesta mai utilizeaza si altele: isi insuseste cu forta pieile animalelor sacrificate care ar fi trebuit sa revina celorlalti preoti. parfumuri si alte obiecte de lux. Irod ce Mare si apoi procuratorii indrazneau sa il destituie dupa bunul lor plac: in vreme ce mai mult de un secol si jumatate (intre 200 si 36 i. responsabili de toata intretinerea si cei trei trezorieri. iar moartea Iui era considerata ispasitoare avand in vedere ca in acesta imprejurare criminalii erau gratiati. iar restul timpului nu are nimic de facut. duminica (afirmatia ca Dumnezeu a inceput deja sa-si incheie lucrarea prin Mesia. Marele Preot este ajutat in functiile sale de catre un anumit numar de functionari numiti conducatorii preotilor. Doar in timpul marilor sarbatori de pelerinaj sunt de serviciu in acelasi timp toate clasele: fiecare preot isi exercita deci functia la Templu timp de cinci saptamani pe an.. Sau se foloseste de intrigi. pentru ispasire (cf. Pentru el Templul este de asemenea o sursa de venituri. ). ceea ce scoate in evidenta puterea politica si economica a acestor familii si intrigile dintre ele! Acestea formau osatura partidului saduceilor (vezi p. Clerul IN VARFUL IERARHIEI: MARELE PREOT Odata cu intoarcerea din Exil din 538 i. in Sfanta Sfintelor.. Marele Preot trebuia sa se faca placut printului. mai ales ca acesta este din ce in ce mai supus puterii romane.C. deoarece nu mai exista rege. 25 provin din patru familii. este cel dintai care ‚isi alege partea din ofrandele oferite Templului si destinate preotilor. se cumpara mult lemn pretios. conducatorii celor douazeci si patru de sectiuni saptamanale. era un centru comercial foarte important: datorita regulilor de puritate in vigoare pentru animalele care vor fi oferite ca jertfa. Ne indoim ca acest comportament favoriza popularitatea Marelui Preot. iar crestinii pe cea de-a opta. intr-adevar. intr-un secol (din 36 i.9).

A fost instituit in timpul lui Ioan Hircan (134-104). Acest cler este sarac. S-a discutat mult. acestia practica. iar primele atestari din timpul domniei lui Antioh al III-lea (223-187). Veniturile sale sunt constituite din doua elemente: partea luata din jertfe (timp de cinci saptamani pe an) si zeciuiala. in beneficiul preotilor. Dupa catastrofa din 70 d. atunci cand se judeca un caz care cere prezenta unui preot (vezi Cahier Evangile nr. Foarte apropiati de poporul de rand. conducatorul suprem al poporului si conducatorul acestui sfat. atat prin venituri. marii preoti depusi. unii evrei uitau sa o plateasca si. Este probabil ca nici cei marginalizati din cauza meseriei lor dispretuite sa nu se grabeasca sa ofere 10% din veniturile lor! Astfel.C.12). taietori de piatra (Irod cel Mare a trimis o mie dintre ei pentru formare profesionala accelerata inainte de marirea Templului). cat si prin conditiile de munca si de viata. El dispunea de o garda (cf. fara a se ajunge la o concluzie. pentru a supravietui. macelari (meserie pe care o practica toti in timpul cultului). din ce in ce mai frecvent. de altfel. iar fiul sa fie normal. erau necesare doua sedinte la un interval de 24 de ore. in orice caz. dar sub ocupatia romana puterea i-a fost restituita si chiar largita. p. fixeaza doctrina si. In Templu ei sunt imparati in doua grupuri: leviti muzicanti care sunt asezati intre curtea levitilor si cea a preotilor si anima liturghiile prin cantul si instrumentele lor si levitii portari . Sinedriul avea puterea de a condamna la moarte. Ca si in cetatile elenistice. Este alcatuit din 71 de membru: batranii. precum preotii. preotii trebuie sa-si gaseasca o meserie: ei sunt tamplari. scribi farisei. Aceasta preotie este ereditara. este vorba despre un sfat care il asista pe Marelel Preot.8-32) le-a fost confiscata. pentru a se sti daca. fizic si mental. preotii saducei si. ei ii impartasesc ideile. meseriile cele mai variate.25).. SINEDRIUL Marele Sinedriu (din grecescul synedrion. Irod cel Mare ii va limita puterile. Dar. de multa vreme. Unii fac studii si devin scribi. sedere impreuna) este instanta suprema a lui Israel Originile lui provin in mod cert din epoca persana. LEVITII Levitii sunt adevarati sub-proletari ai Templului. In 18. pentru a putea pronunta o condamnare la moarte..poate juca rolul de consilier la tribunalul de langa domiciliul sau. unul fiind judecatorul (Mt 5. inafara serviciului lor. Dar veniturile pentru acest serviciu par inexistente: ei nu au avut niciodata dreptul la partea oprita din jertfe iar zeciuiala care altadata le era rezervata (Num 18. cu cinci saptamani anuale de serviciu. judeca delictele impotriva Legii. 41). cu doua conditii: ca sotia sa fie o evreica adevarata si nu o bastarda. Fiind curte de justitie. comercianti. Ei sunt in numar de aproximativ 10000 impartiti la randul lor in 24 de clase. in intreaga Palestina existau mici sinedrii alcatuite din trei membrii. dar va fi o institutie total diferita in ceea ce priveste competenta si spiritul sau. nu prea vedem cum ar fi putut s-o achite micii agricultori zdrobiti de fisc sau zilierii. In momentul razboiului iudaic se pare ca multi vor face cauza comuna cu zelotii: sperau ca plecarea romanilor le va aduce un mic venit si un statut social. adesea nu mai instruiti decat acesta. nu se stie prea bine cand.3. acesta se va reconstitui la Iamnia. se transmite fiilor.18. in vremea lui Isus. in cele din urma controleaza intreaga viata religioasa.

in schimb. cel care ar indeplini munca unui alt grup ar fi pasibil de moarte! in perioada care ne intereseaza fiecare din grupuri incepe sa ceara o promovare sociala. printr-o derogare exceptionala. . baietii din acesta aristocratie se pot alatura levitilor muzicanti pentru a acompania slujbele: in acest moment ei se afla intre curtea levitilor si cea a preotilor. asigura paza si protectia in sanctuar. Foarte legata de privilegiile sale. impozitul devine sursa de venituri suplimentare pentru administratori. marii preoti. Aceasta promovare acordata de Agrippa al II-lea care dorea sa diminueze importanta preotilor este rau primita de poporul ostil oricarei schimbari. ei aduna faramele: familiile cele mai bogate si mai ales cele mai vechi pastreaza cu gelozie privilegiul de a oferi. trei dintre acesti batrani se lauda ca sunt capabili sa aprovizioneze singuri Ierusalimul cu grau. BATRANII Cuvantul batran acopera situatii foarte diferite. foarte diversificat din punct de vedere social. dar adeseori se multumesc sa exileze si sa confiste bunurile! Acesti batrani in zadar au avere si sunt <primii in demnitate> caci Ie lipseste totusi un lucru ce reprezinta culmea slavei in Palestina: accesul in Templu care este rezervat fiilor lui Levi. Nu exista aproape nici un raport intre conducatorii unui sat care traiesc ca toti ceilalti si micul grup de batrani care fac parte din Sinedriul de la Ierusalim. Au de asemenea legaturi si cu puterea romana care stie sa si-i apropie dandu-le posturi de consilieri si deci o anumita putere. Pe noi ne intereseaza acum acestia din urma: ei formeaza aristocratia laica a lui Israel. Celelalte triburi . Se pare ca in Galileea. Notabilul care refuza acest serviciu devine mai intai obiect al unor presiuni amicale.care intretin si curata Templul (inafara de curtea preotilor). de partea saduceilor. vin. pe cand in mod normal ar fi trebuit sa ramana in curtea femeilor. partidul irodienilor face si el parte din acest grup. Datorita imposibilitatii de a cumpara preotia. Acesti mari proprietari si comercianti au in mod necesar legaturi cu principala piata. dar foarte bogata datorita marilor proprietati (care totusi nu sunt comparabile cu latifundiile romane) sau comertului. Poporul Preotii si levitii formeaza unul din cele douasprezece triburi ale lui Israel. ulei. dupa toate marturiile. sare si lemn. bine administrat.sau ceea ce mai ramane din ele . lemnul necesar sacrificiilor si in primul rand.. controleaza accesul in diferitele cercuri ale sanctuarului.C. in timp ce portarii vor putea invata imnurile ca si muzicantii. Pentru Roma. apropiata atat de marii preoti cat si de Roma. orz. b aristocratie redusa ca numar. asa cum se intampla si cu termenul de ales sub pana ziaristilor de azi.: muzicantii vor avea dreptul la haina distinctiva a preotilor. adica cu Templul si conducatorii acestuia. aceasta practica nu este necunoscuta romanilor. in anumite zile. aceasta oligarhie este.C. lucru care va reusi in 64 d. in principiu. timp de 21 de ani. Aceste doua grupuri sunt riguros despartite deoarece. acela care este consacrat lui Dumnezeu.formeaza ansamblul poporului. in 66 d. apoi de santaj si eventual i se confisca proprietatea! In caz de opozitie in fata puterii se risca chiar viata: Irod a ucis 45 de notabili care se asociasera impotriva lui inainte de urcarea sa pe tron. acesti consilieri sunt excelenti administratori ai impozitelor indirecte: averea proprie reprezinta garantia ca oricum impozitul va intra in vistieriile imperiului.

neglijandu-i pe cei saraci si fara bani. chiar dispretuite. ). net favorizati in raport cu confratii lor din provincie. fie cu ziua . dar acest lucru este atat de complicat incat oamenii prefera sa-si vanda produsele proprii si sa vina in Orasul Sfant cu bani pentru a cumpara lucrurile necesare sau dorite cu o considerabila diferenta de pret: in oras preturile sunt mult mai ridicate decat la tara. Dupa izvoarele rabinice vechi. Unii se specializeaza in bibelouri pentru pelerini sau in obiectele de lux cele mai diferite. In Galileea. Mestesugarii. de asemenea poate lucra intr-o intreprindere de transport sau la un mare mestesugar. transportul si vanzarea marfurilor necesare. Exista de asemenea si toate meseriile legate de primirea si gazduirea pelerinilor: pensiuni. sa intre ca servitor la un . cu atat si informatiile precise sunt mai rare: in intreaga literatura a lumii se vorbeste putin despre cei mici! Putem totusi deosebi cateva grupe Micii proprietari de pamanturi se multumesc foarte adesea sa consume din propriile produse sau sa faca putin troc pentru ceea ce le lipseste: acest lucru evita taxele de piata. Mestesugarii care lucreaza direct pentru acesta. sunt foarte bine platiti. ca muncitor agricol intr-o exploatare mare sau medie. dar nu poate sluji pentru ofrande si sacrificii: de remarcat norocul negustorilor din capitala. fabricantii de parfumuri. Lista meseriilor rele este atat de lunga incat ne lasa impresia ca ramane prea putin loc pentru meseriile bine vazute15. ne putem gandi ca pelerinii tin sa se achite. brutarii. de tip familial.C. acest lucru este determinat de ratiuni istorice: pe la 150 i.CLASA DE MIJLOC Detinem putine informatii referitoare la aceasta clasa sociala alcatuita din comercianti si mestesugari. ne sunt foarte putin cunoscuti. dar cand Ioan Hircan a recucerit Galileea. sau mai exact cei care lucrau pe cont propriu inafara unei exploatari agricole. care sunt folosite in timpul sarbatorilor.17-18). acesti pagani au fost nevoiti sa se converteasca sau sa plece. domeniile par a fi mai importante. in mod global. tabacarul <pute> atat de tare incat isi pierde intreaga demnitate pana acolo incat sotia se poate desparti de el atunci cand doreste (unul din rarele cazuri in care sotul poate fi constrans la divort).23.. cum nu sunt admisi nici femeia sau sclavul. Desigur ca teoretic aceasta zeciuiala poate fi adusa in natura pentru a fi consumata la Ierusalim. Este sigur ca mare parte din aceste meserii sunt foarte prost vazute. este constrans sa intre in serviciul unui patron. imbracaminte sau parfumuri si obiecte de lux. toti evreii fugisera din aceasta provincie (1 M 5. restaurante. ceilalti copii devenind muncitori sau expatriindu-se. Cele cateva informatii pe care le avem asupra situatiei lor financiare sunt mai degraba de domeniul legendei decat al realitatii.dar in acest caz va avea o situatie extrem de precara -. Chiar daca nu toti evreii se conformeaza acestei reguli (vezi p. fie. Muncitorii si zilierii: cel care a avut o recolta proasta sau si-a condus rau afacerea sau a fost depasit de concurent si astfel si-a pierdut independenta. croitorii. tesatorul este atat de mincinos incat nu este admis sa depuna marturie. fie ca vin din Palestina ori din alte regiuni. pastorul este considerat hot.. cel putin de trei ori pentru smochine! POPORUL Cu cat coborim mai mult in ierarhia sociala. el pentru hrana proprie. Adesea doar intaiul nascut poate prelua ferma. In ludeea si Samaria se pare ca domeniile sunt mici. prosperitatea lor depinde de Templu. La Ierusalim consumul trebuie sa fi fost foarte ridicat deoarece fiecare evreu era obligat prin Lege sa cheltuiasca aici cea de-a doua zeciuiala. bucurandu-se inaintea lui Dumnezeu (Dt 12. Aceasta suma trebuie cheltuita pentru hrana. iar turma pentru ca merge prea des pe pasunile altora medicul practica o medicina de clasa. paganii recuperasera terenurile marindu-si domeniile. intr-o maniera mai stabila.45).

nu mai este liber. o parte din cea de-a doua zeciuiala poate sluji drept pomana. ceea ce suprima imediat sclavia. Fiica este eliberata la 12 ani daca nu este luata in casatorie de catre stapan. sa se rascumpere atunci cand vrea. sclavul evreu seamana mai mult cu un muncitor respectat. Desigur. Stapanul poate trata acest sclav dupa bunul sau plac si ii . cat si pe zeloti. in plus. care isi vinde forta de munca pentru sase ani.. a accidentelor sau a bolilor.C. Hotul care este prins si nu poate rambursa obiectele furate sau evreul care a luat cu imprumut si nu poate plati este nevoit sa-si piarda libertatea devenind sclav. NEVOIASII Din pacate se intampla de asemenea ca unii oameni. ci convingerea scribilor ca numai studiul Legii conteaza: tot ce distrage este nefast. dispretuiti de casta carturarilor si fariseilor si numit: ham ha’aret. Totusi. sa ajunga incapabili de munca: mai mult sau mai putin exclusi din comunitate. o mare parte din scribi practica aceste meserii umile. dar familia unui evreu vandut unui pagan are datoria stricta de a-l rascumpara. daca mosteneste sau descopera o comoara. aceasta nu are valoare decat daca stapanul insusi este evreu. iar poporul este principalul sprijin al fariseilor deoarece el resimte in modul cel mai dureros greutatea ocupatiei romane: sufera cu rabdare asteptand interventia eliberatoare a lui Dumnezeu. sa-l dezbrace inainte de baie sau Chiar sa-i duca apa de toaleta la baia publica. opera foarte meritorie in fata Domnului.C. locuinta si imbracamintea. dar atunci statutul sau este cu totul diferit: este cumparat pentru intreaga viata platindu-se pana la 100 de mine. sigur de slujba sa. el trebuie sa fie tratat la fel cu stapanul. si. poporul pamantului cei inculti. este de crezut ca hotii formau un grup in continua crestere in anii 60 d. Evident. in cele din urma.. profitand de instabilitatea politica. Este in proprietatea totala a stapanului: deci nu poate poseda nimic si tot ceea ce ar putea gasi sau primi ca despagubire pentru o accidentare apartine stapanului: se afla in imposibilitatea de a strange bani pentru a se rascumpara.. in mod normal mai dure. Barbatul este sclav pentru o durata maxima de sase ani (vezi anul sabatic). Pot deveni sclavi doar barbatul israelit adult si fata mai mica de 12 ani. munca este cinstita pentru ea insasi deoarece reprezinta participarea la lucrarea creatoare a lui Dumnezeu. in timp ce acest lucru este posibil la romani. Printre acestia se gasesc foarte multi <leprosi>. in functie de calitatile sale. 15 Nu trebuie sa vedem aici conceptia greco-romana conform careia orice munca manuala este servila. adica toti aceia care sunt atinsi de o boala de piele si sunt considerati impuri. mai ales. de exemplu: sa spele picioarele stapanului. Tot acest popor de jos formeaza partea importanta a lui Israel. acesti hoti il deranjau atat de tare pe Irod incat acesta a pornit un adevarat razboi impotriva lor. Sclavul evreu este juridic egal cu fiul major al stapanului. Pana la urma. ei devin cersetori. stapanul pagan are alte principii. muncile prea umilitoare ii sunt interzise. Cersetorii stau de preferinta la Ierusalim unde pelerinii sunt mai generosi. dar nu fiul sau sotia. sa se angajeze pe unul din marile santiere de constructii . de obicei valoreaza 20. hoti sau sclavi. dar poate. oamenii trebuie sa traiasca si. este obligat sa intretina familia sclavului. Dar omul isi poate incerca norocul si ca hot. Sclavii evrei. Stapanul il cumpara pentru o suma ce variaza intre l si 10 mine (de la 100 la 1000 de zile de salariu). Sclavul pagan poate deveni de asemenea proprietatea unui evreu. fie la Ierusalim. care. muncitori cu venituri marunte. drept urmare a unor proaste afaceri. Deja pe la anii 35 i. in ceea ce priveste hrana. fie de-a lungul drumurilor unde-i va jefui pe calatorii imprudenti.notabil sau la curte sau. intr-adevar. Desi termenul de bandit ii cuprinde atat pe hoti..

determinat prin nastere (preot sau nu. Dar dat fiind faptul ca acestia sunt recrutati atat din randul preotilor sau al batranilor. sunt obligatorii. se asteapta de asemenea de la el sa fie un indrumator spiritual pentru interiorizarea din ce in ce 16 in acest contex s-ar putea citi In 13. Exista deci relatii stranse intre aceste doua grupuri. Cunostintele lor scripturistice si competenta lor juridica fac din scribi niste personaje indispensabile din diversele sfaturi si tribunale: fara ei ar fi imposibila dezlegarea echitabila a cazurilor dificile. Singura mare achizitie obtinuta prin circumcizie este dreptul la odihna sabatica pe care stapanul este tinut sa o acorde16. caci sclavul este dispensat de toate actele religioase care au loc intr-un moment precis al zilei sau al anului (rugaciunea la rasaritul soarelui. din motive de puritate rituala. un pagan nu poate locui impreuna cu un evreu pios si mai ales nu-i poate pregati mesele sau servi la masa: stapanul are deci un an. ) si de toate poruncile pozitive (<Trebuie sa. SCRIBII (CARTURARII) Nu foarte numerosi. anumite reguli care nu impiedica munca. bazate pe o credinta profunda care anima o intreaga viata morala. pentru a-si circumcide sclavul (si este neaparat necesar ca acesta sa accepte!) sau sa-l vanda unui pagan. precum rugaciunea dupa masa. caci toate aceste precepte ar impiedica utilizarea lui. datorita acestei competente si circumstantelor politice (vezi p. familie bagata sau saraca). in sec. care atrag dupa sine eliberarea imediata. daca nu mai mult decat ereditatea. ii plaseaza mai degraba de partea fariseilor care sunt fericiti sa gaseasca in ei oameni siguri din punct de vedere doctrinar. calitatile personale valoreaza la fel. in acelasi timp. I ei au devenit numerosi in Sinedriu. O data intrati in Sinedriu. sa fie un bun macelar in Templu). Scribul este recunoscut ca fiu spiritual si. ca urmas al vechilor profeti pe care Dumnezeu nu ii mai trimite: exista convingerea ca timpul profetilor a incetat pana la venirea Profetului mesianic al timpurilor de pe urma. Aceasta circumcidere nu il asimileaza unui sclav evreu: ea ii suprima numai impuritatea fundamentala. Totusi. in mare parte sunt laici. Cercetarile lor. incetul cu incetul isi vor impune de aici propriile conceptii in fata intregului Israel si a saduceilor. (Titlul de profet atribuit lui Ioan Botezatorul sau lui Isus arata ca pentru evreii secolului I incepuse era mesianica). dar avand o greutate sociala considerabila. altii au sange amestecat: aceasta nu ii impiedica sa aiba o cariera prestigioasa si sa comande chiar regilor. scribii ar putea fi plasati dupa batrani. ei scapa unei clasificari sociale precise.poate cere tot ce vrea. mai profunda a credintei in Dumnezeu sau pentru a trai mereu mai bine dupa vointa lui. scribii sunt dovada ca o promovare sociala este posibila: Hillel incepuse ca cersetor inainte de a deveni unul din personajele cele mai celebre ale lui Israel. inclusiv pe plan liturgic. intr-adevar. intr-o societate iudaica in care intreg edificiul social pare intepenit. Dimpotriva. Scribii farisei vor merge si mai departe: straduindu-se sa extinda asupra intregului popor regulile de puritate care initial erau rezervate preotilor in functie. De altfel. singurele limite ale acestei puteri sunt anumite mutilari aplicate sclavului. evreu pur sau bastard. De acum inainte.). pelerinaje.. scribului i se cere sa explice si sa actualizeze Legea in functie de noile timpuri si de problemele concrete care apar. ei suscita o mare speranta . conditiile de munca si de viata raman aceleasi. incepand de la cumparare. Daca preotului i se cere mai ales sa ofere sacrificii Domnului (am putea spune..>). Acesti scribi sunt in primul rand specialisti ai legii. si uciderea voluntara a sclavului care este considerata drept crima si urmarita ca atare. dar ele nu trebuie identificate: exista scribi saducei si scribi independenti. cat si din cel al muncitorilor cu ziua.

ea depinde de stapanul-sot si foloseste Ia indeplinirea tuturor nevoilor lui. Dupa catastrofa din 70 d.in acest domeniu ca si in altele . Insistand asupra relatiei launtrice cu Dumnezeu si asupra unei vieti in conformitate cu credinta mai mult decat asupra cultului propriu-zis. de unde si portul valului. ca si in crestinism. si scribul trebuie sa imparta gratuit invatatura si sfaturile sale. Este poate necesara si o <hirotonire>? in sec. scribul este cinstit la fel ca si Marele Preot. apartine doar secolului al II-lea sau deja celui dintai. scribii pregatesc Israelul mai ales pentru disparitia Templului si a preotiei. Toata aceasta miscare se impamanteneste. semn al demnitatii dobandite. intr-adevar. Si cum. dar puteau fi un mijloc de eliberare. constata un rabin. ei devin in mod natural conducatorii poporului ales. Se pare ca antifeminismul ar fi 17 Nu trebuie sa judecam cele o mie si una de prescriptii rabinice potrivit mentalitatii omului modern: avem impresia ca ele inlantuiau. inainte de aceasta data. rezervate catorva studenti siguri. contract si raporturi sexuale. trebuie sa i se raspunda cel mai scurt cu putinta. Trebuie totusi sa poata trai: i se da deci o retributie egala cu ceea ce ar fi castigat practicand meseria sa obisnuita. daca nu mai mult. Dar nu este scrib oricine doreste: sunt necesare studii indelungate. daca este constransa sa iasa. altfel nu trebuie sa i se vorbeasca . Daca. Ea nu trebuie sa faca nimic inafara casei si. este normal ca oamenii sa se opreasca din lucru si sa se intoarca sa-l salute! Astfel. dintre care unele sunt ezoterice. o cunoastere perfecta a Legii si a tuturor traditiilor orale. parintii sunt sfatuiti cu insistenta sa nu o invete prea multe. trebuie sa pastreze anonimatul cel mai complet.. cum s-ar mai putea ocupa de copii si de indatoririle de menaj? Daca nu ii este interzis sa se intereseze de Lege si de traditie. o invata prostitutia!> Locul femeii este acasa. caci <acela care o invata Torah pe fiica sa. asa cum o prezentam aici. Femeia Nu este usor de precizat statutul femeii in vremea lui Cristos. „are dreptul la un vesmant special. iar fecunditatea ei este extrem de importanta inca din perioada evanghelica.. nici de ceea ce ar gasi. era mult mai putin accentuat si este cunoscut succesul repurtat de farisei in mediile feminine in sec.Nu!> Acesta definitie prezinta bine pozitia femeii: ca si sclavul. nu este supusa decat preceptelor negative sau generale ale Legii si nu celor care sunt legate de uri timp precis: altfel. cantitate diminuata in cazul alaptarii unui copil mai mic de doi ani. Sclavul pagan se cumpara cu bani contract si luare in posesie. se bucura de intaietate in aproape toate adunarile si de un salut respectuos din partea tuturor: atunci cand un scrib trece pe strada. de exemplu. sa se ocupe de copii si de menaj si sa toarca lana in Iudeea sau inul in Galileea: textele prevad cantitatea minima pe care trebuie sa o toarca sau sa o teasa pe saptamana. iar preotia cedeaza locul rabinismului. <Femeia se cumpara cu bani. meseria lui este umila. ea nu poate profita nici de veniturile de pe urma muncii ei.C. multe informatii ne sunt transmise prin textele rabinice posterioare. Exista deci vreo diferenta intre cumpararea unei femei si cea a unui sclav? . Este deci periculos . crescut pe parcursul celui de-al doilea secol al erei noastre in iudaism. dar onorariile lui nu sunt aceleasi! Caci. onorariile sunt pe masura insa aceasta nu exclude micile cadouri care sfarsesc prin a aduce scribilor batrani si renumiti un mod de viata ridicat. Atunci cand cineva este in mod oficial scrib sau invatator al Legii. pe perioada in care serviciile sale sur folosite. in general. recunoscuta de ceilalti scribi. este necesara si o judecata dreapta. la fel cum Dumnezeu a daruit Legea lui in mod gratuit fiilor lui Israel.inlauntrul maselor: si ele pot fi aproape de Dumnezeu si deci sa aiba putere(a)17. incepe o conversatie pentru a cere o informatie. I. al II-lea ea este obligatorie si se confera la varsta de 40 de ani.sa extrapolam informatiile pe care le avem si sa spunem cu certitudine daca femeia.

in anumite orase. ea nu poate fi repudiata oricum: contractul de casatorie este totodata o frana pusa violentei barbatului si o garantie pentru femeie. dupa o ancheta. fie chiar sclave. din posibilitatea de a avea sau nu slujitori sau slujnice. el nu-i poate impune angajamente contrare demnitatii si nu o poate obliga la prostitutie.2).21). in sfarsit. Dar si femeia este fiica lui Israel. Mama isi alapta copilul luni intregi. iar altele facand negustorie. el trebuia <rascumparat>. Sa notam totusi ca poligamia este foarte rara si aceasta in primul rand din motive economice. sotul trebuie sa faca totul pentru a o elibera. . ea nu poate fi admisa ca martor si cu atat mai putin ca judecator. fie sotii ca si ea. Ea trebuie in plus sa accepte ca sotul ei sa-si imparta afectiunea cu alte femei. frecat cu sare si invelit in scutece. Era practicata in casa de catre tata sau de catre un specialist. 2. Dar taiereaimprejur a dobandit o semnificatie deplina abia in timpul Exilului babilonic. obiceiul de a astepta cea de-a opta zi nu este atestat inainte de Noul Testament (Lc 1. Apoi mama sau tatal ii dadeau numele. el trebuie sa-i procure medicamentele necesare. Noul nascut era spalat. Iubirea conjugala este departe de a nu fi apreciata si este in stare sa transforme toate legile. De aceea. Copilul si educatia Atat Vechiul Testament cat si literatura iudaica veche arata ca un copil este absolut esential pentru evrei: el este garantia ca poporul ales va continua sa existe. se facea in decursul lunii ce urma nasterii platindu-se 5 siclii de argint (Num 18. astfel incat in fata oricarei critici sau motiv de a se feri de femeie din literatura veche putem aseza o lauda diametral opusa. uneori doi sau trei ani.nici macar pentru a o saluta. in momentul in care nu mai aveau aproape nici un mijloc de a-si afirma caracterul propriu. iar familiile numeroase sunt mult laudate. Baiatul era circumcis la opt zile dupa nastere. Orice baiat intai-nascut apartine Domnului (Ex 13. atunci cand s-au instalat in Canaan. cu ajutorul unei moase.59. In sfarsit.15-16). in fata unui tribunal. va constrange eventual sotul la divort. dar oricate femei ar fi. Ea a devenit semnul apartenentei la Dumnezeu si la poporul sau. semnul perenitatii Legamantului si deci dovada binecuvantarii divine: a nu avea copii este un adevarat blestem (de care numai femeia este responsabila!) Trebuie deci ca o familie sa aiba cat mai multi copii cu putinta. este imposibila celebrarea oficiului. mai ales la tara pot fi vazute femei ajutandu-si barbatii la munca campului. daca este bolnava. in mod sigur. Ea are de asemeni dreptul la demnitatea personala: daca ajunge sclava. daca nu sunt zece barbati adulti. NASTEREA SI RITURILE EI Nasterea avea loc acasa18. dar de fapt realitatea nu este asa de sumbra. faptul ca familiile iudaice traiesc alaturi de familii pagane de mentalitate greco-romana in care femeia are un cu totul alt statut este imposibil sa nu suscite probleme sau influente. Nu era prescris nici un loc anume pentru aceasta rascumparare. Aceasta este situatia juridica ce reiese din textele vechi. Ea are dreptul Ia un minimum vital: sotul ei este obligat sa-i dea cele necesare pentru hrana. Sa nu uitam nici diferentele care provin din situatia sociala. imbracaminte si bani de buzunar. La sinagoga. fapt care ii confera unele drepturi. isi are propriul ei loc. vechii evrei au imprumutat acest rit de initiere la casatorie de la semiti. fie concubine. in lipsa carora ea poate face plangere inaintea unui tribunal care.

iar invatatorul Ie comenteaza pentru ca elevul sa sfarseasca prin a le memora. fetele dobandind totusi o formare gratie comentariilor din timpul slujbei sinagogale. Aceasta purificare nu are nici o legatura cu impuritatea morala (in intelesul actual al cuvantului) pe care mama ar fi dobandit-o. de obicei.> si cele referitoare la conditia lor. mama este singura care se ocupa de copil. toate textele preconizeaza o educatie prin mijloace dure pentru <dresarea> unui salbatic incapabil de intelepciune sau de respect pentru Lege: exista convingerea ca aceasta intelepciune intra mai usor cu lovituri de bata! in timpul primilor ani. Maria se retrage in singurul loc in care la tarani este liniste. observand din interior. in aceste scoli baza invatamantului sunt Scripturile: acestea sunt repetate. Dimpotriva. Se utilizeaza procedeele mnemotehnice ale epocii. faptul ca. Deoarece nu multi tati pot face ei insisi acest lucru. dimpotriva. Va-t’en!. EDUCATIA Copilul este iubit de familie. cu atat este mai bine. Citind textul biblic se invata totul: calculul este invatat cu ajutorul duratelor vietilor Patriarhilor.7). pentru fiu. s-au inventat scoli doar pentru baieti. daca a nascut un baiat. Si acesta este rolul parintilor. . dar in afara de acestea. Autorul arata ca acest tip de educatie era inca practicat in anumite medii evreiesti de la inceputul secolul nostru si ne vom putea da seama. Biblia este cartea completa care cuprinde totul si este inutil sa se caute in alte parti ne spun rabinii celui de-al doilea secol al erei noastre. 1973. Fiul. TULMAN. situatia se schimba dupa sex: fiica ramane cu mama iar fiul este luat in grija de tata. dar pentru aceasta trebuie asteptata varsta de sase ani. Se poate intampla ca un baiat sa fie trimis in ucenicie la altcineva sau ca fata sa fie vanduta ca sclava. tatal nu mai este obligat juridic sa-si hraneasca copiii: ei trebuie sa fie in stare sa se descurce singuri19.. Stock.Dupa 40 de zile.C. Pentru unul ca si pentru celalalt incepe in acest moment ucenicia: meseria de bucatareasa . despre care evangheliile ne ofera nenumarate exemple: paralelism. Dupa aceasta varsta. in staul. este de presupus c nasterea nu avea loc in camera comuna. daca a nascut o fata. 19 in acest sens ar fi de citit pasionanta autobiografie a lui D. Dupa o traditie iudaica. Lc 11. cel putin spre a pregati lectori pentru sinagoga20. cu cat sunt invatate mai putin.. pentru copiii mai mari de 6-7 ani. trebuie sa stie cat mai mult cu putinta pentru a cunoaste cat mai bine Legea si a-l slavi pe Domnul. geografia studiind razboaiele lui Israel. Trebuie sa stie sa citeasca textul sacru si sa fie in stare sa-l interpreteze. ci consta mai ales in invatarea de catre copii a Torei.2-7). meseria tatalui. mama trebuia sa se purifice (Lev 12. dar aceasta nu inseamna ca este rasfatat. si 80 de zile. Dar aici este o mare diferenta intre fete si baieti Primele trebuie in mod evident sa cunoasca toate poruncile negative: <Sa nu faci. unii insa situeaza instituirea invatamantului public pe la 130 i. este fara indoiala un lucru obisnuit. Notiunea de <impuritate din Levitic este apropiata de cea de <tabu> iar <purificarea> se aseamana cu un fel de <desacralizare>.femeie de serviciuviitoare sotie. care este mentalitatea iudaica. Marele Preot a hotarit sa fondeze in fiecare sat cate o scoala gratuita 18 in casutele din Palestina.C. in care toata lumea locuia in aceeasi camera (cf. abia dupa 63 d. De la patru ani. antiteza. stiintele pornind de la o minune sau un fenomen. Educatia nu vizeaza numai invatarea unei meserii. pentru fiica si. 464 p. pentru a-si aduce copilul pe lume. asonanta.

aproape intotdeauna scrib. <E1 trebuie in primul rand sa-si construiasca o casa. se uita ca tinerii de aceasta varsta sunt in mod normal pe deplin inserati in lumea muncii si ca.85.are grija ca barbatul sa se casatoreasca cel tarziu la 20 de ani si este blestemat cel care nu a facut-o pana la aceasta varsta>. p. nici noaptea>. in capitalele de regiuni se instituie un fel de scoli unde sunt obligati sa mearga toti tinerii intre 16 si 18 ani. al II-lea al erei noastre. invatamantul superior este centrat pe discutie si argumentare intre studenti in legatura cu diferite interpretari ale textului biblic. Unele familii se organizeaza in grupuri de cinci sau sase si angajeaza un invatator pentru copii.). Casatoria VARSTA Pana la doisprezece ani copilul este minor si nu poate lua nici o decizie care il angajeaza cu adevarat. este acceptat pana in sec. Mai tarziu. exista cu siguranta o preocupare pentru pregatirea unor oameni capabili sa faca lectura si predica in sinagoga. inafara unei credinte foarte profunde sau a unei averi familiale care sa le permita intretinerea. in vreme ce responsabilii lui Israel se ingrijeau mereu ca toti. Les Institutions. Acest lucru va duce la crearea in toate satele de scoli gratuite pentru toti copiii mai mari de sase ani.. Totusi. intaiul Datator al Legii. nu se va mai pune problema studiului filosofiei care ii perverteste pe tineri. conform gandirii scribilor. inclusiv cei saraci si orfani. parintii vin dupa el. sa poata primi o educatie cat se poate de cuprinzatoare. informatiile sunt imbelsugate. dupa anul 70). fiecare invatat (sau rabbi) era preocupat de formarea discipolilor si a viitorilor scribi care sa-si poata practica meseria in tribunale si sinagogi. el trebuie respectat de catre elevii sai la fel ca Dumnezeu. el este tinut sa respecte Legea pe care o poate citi la sinagoga (mai tarziu. 20 Vezi R.C. pentru ca transmit Cuvantul lui Dumnezeu. Studiul limbii grecesti. in ceea ce priveste profesorul. Dupa sec. Pe de alta parte. doar fiii familiilor instarite puteau primi aceasta invatatura. Nu avem informatii privitoare la scolarizare inainte de distrugerea celui de-al doilea Templu (70 d. in acest moment va fi desemnat ca bar-mitva sau fiul poruncii). Dupa doisprezece ani baiatul devine major. in scoala lui Sammai se cerea un an de stagiu pentru cunoasterea acestor prescriptii rituale. in miscarea scribilor de orientare fariseica existau doua curente: unul mai rigorist si celalalt mai laxist in materie de puritate rituala. Deci. 18 ani fiind idealul <Cel Sfant -fie binecuvantat . sa sadeasca o vie si apoi sa se casatoreasca>. in acest moment trebuie sa se faca o distinctie intre baiat si fata. de VAUX. in primul rand. practic. Se considera ca trebuie sa se casatoreasca intre 16 si 22 de ani. acesta se revolta si parasea scoala>. Dar acest lucru pune probleme caci scoala se desfasoara din zori si pana la apusul soarelui: tinerii trebuie sa mearga pana acolo sau sa plateasca o gazda. invatamantul superior este organizat cel dintai. acesti tineri intre 16 si 18 ani nu sunt intotdeauna foarte docili: Talmudul ne spune ca <atunci cand profesorul se plangea de unul dintre elevi. Hillel avea aproximativ optzeci. pe cand scoala lui Hillel se multumea cu 30 de zile. . ei erau obligati sa se gandeasca mai intai la hrana. Unii carturari accepta si varsta de 24 de ani. in ceea ce priveste limba: <O poti studia daca gasesti un timp care sa nu fie nici ziua. Sunt oare unele din ele vechi? Sa exemplificam. limba internationala a epocii. acest lucru va fi prost vazut. al II-lea al erei noastre (traducerile grecesti ale Scripturii numite ale lui Aquila si Teodotion sunt facute in mediu iudaic.Este indemnat sa inceapa munca.. Trebuie sa stranga cele necesare pentru a-si adaposti si hrani corect sotia si copiii.INVATAMANTUL SUPERIOR Ca in toate tarile lumii. Cu mult inainte de vremea lui Cristos.

doar baietii mostenesc. Dota sau provizia tatalui pentru fiica lui reprezinta un lucru foarte important: aceasta este in fapt. pentru sot este o mare constrangere sa scrie un <bilet de repudiere deoarece este nevoit sa renunte la uzufructul bunurilor sotiei si la o parte din propriile bunuri (zalogul). Daca tatal a logodit-o sau a casatorit-o inainte de doisprezece ani. sotia recupereaza aceste bunuri sau echivalentul lor. Sa precizam cateva aspecte legate de acest contract.Fiica intre 12 si 12 ani si jumatate este o adolescenta pe care tatal trebuie neaparat sa o logodeasca deoarece. zalogul casatoriei. de teama ca nu cumva. o lege din sec. . in ziua casatoriei. Fiecare stie totusi ca este pe . fratii.. . daca unii parveniti isi pot permite acest sacrificiu <pentru orice motiv> (Mt 19. este sfatuit staruitor sa-i ceara parerea si sa nu se impotriveasca dorintei ei exprese.dota pe care tatal o da fiicei lui. Si ea devine in mod efectiv libera. trebuie sa munceasca pentru a strange o dota pentru surorile lor. bunurile proprii si dota sunt administrate de catre sot. prezinta totodata avantajul ca viitorii soti se cunosc si au o mai mare sansa de a se intelege. intaiulnascut primind parte dubla.in cele din urma. . eventual. iar relatiile sexuale nu sunt bine vazute. Logodna nu schima nimic din viata viitorilor soti: fiecare continua sa traiasca in propria familie ca si mai inainte. I stipuleaza ca. Valoarea diferitelor elemente ale contractului depinde de averea familiilor si de pretentiile reciproce. tatal cauta o partida pentru fiica lui intre rude: acest lucru evita imprastierea bunurilor familiale. Acest contract este un act oficial care stipuleaza: . exceptie facand cazurile in care purtarea proasta a sotiei ar fi notorie. inscris mai degraba sub forma de bunuri decat de bani. in mod normal. asa ca nu mai vreau>. iar impartirea intre copii are loc abia dupa aceea daca este repudiata. unul din ei sa spuna: <Ce am capatat nu e ce speram. oricum. ea devine pe deplin majora si poate deci accepta sau nu in mod liber proiectele tatalui. poseda fata ca bunuri proprii. Textele precizeaza ca daca tatal a murit sarac. LOGODNA Din punct de vedere juridic.3).. dupa aceasta varsta. putand proveni dintr-o mostenire sau despagubire in urma unui accident survenit dupa varsta de 12 ani. Din punct de vedere strict juridic. dar in cazul despartirii sotilor sau al mortii barbatului. sotul este obligat sa ii dea acest zalog.ceea ce viitorul mire trebuie sa dea tatalui fetei (pentru <cumpararea> fetei). desi nu mostenesc nimic. intr-adevar. este actul esential care ii leaga definitiv pe viitorii soti si familiile acestora prin contractul de casatorie. dar fiicele trebuie sa primeasca o zestre. Cum barbatii din Ierusalim au luat in mare parte obiceiul de a da casa eventualei vaduve. in ziua in care implineste aceasta varsta ea poate spune: <Ma consider ca fiind vanduta sclava si prin urmare astazi ma eliberez>. Dupa cum am vazut. este interzisa casatoria a doi tineri care nu s-au mai intalnit niciodata. In timpul acestei perioade de adolescenta. tatal este cel care decide de drept si o poate face impotriva vointei fiicei. o vaduva va pastra pe durata vietii posesia casei sotului ei.modul in care vor fi impartite cheltuielile pentru sarbatorirea nuntii. Aceste bunuri sunt rezervate sotiei: daca devine vaduva ele ii sunt atribuite. care are putere deplina asupra veniturilor pe care acestea le-ar putea aduce. Totusi. Tatal care isi iubeste fiica trebuie sa se intereseze in mod special de valoarea zalogului de casatorie si sa se asigure ca viitorul sot il poseda cu adevarat. mostenirea ei paterna. in fapt.ceea ce. fiind deci cu totul diferita de conceptia noastra moderna. marea majoritate a evreilor ezita mult mai mult. dupa o lege a rabinilor. .

I. in viitorul imediat.deplin legat de celalalt si ca despartirea nu s-ar putea realiza decat printr-un bilet de repudiere. Se stiu putine lucruri despre casatoria in sine. fara a fi nevoie de mai mult. mutilata: despagubirea este probabil pentru sot. este ultima zi a vietii ei cand are dreptul sa nu poarte val. sotul trebuie sa o elibereze. se crede ca El insusi hotaraste toate casatoriile. Dar intreaga viata a evreului fiind orientata catre Dumnezeu. Se danseaza. sotie poseda fara a dispune. reprezinta desigur timpul necesar pentru ca fata sa devina fiziologic femeie si deci posibila mama: ei insista sa se astepte pana la al patrulea ciclu. acest act eminamente uman este sacru prin el insusi. daca nu cumva. Copil nu poate poseda nimic. nu poate hotari nimic singura (angajamente) reprezentata in justitie de tata. ceea ce gaseste apartine tatalui. CASATORIA Soseste in sfarsit momentul adevaratei intalniri si al vietii comune. la ea acasa. datoreaza respect sotului. Sotul merge sa-si ia sotia si sa o aduca la el. poate fi vanduta ca sclava. tanara sotie nu trebuie sa uite in primul rand prescriptia din Dt 22. Aceasta situatie globala explica bine locul limitat al femeii si in acelasi timp insistenta asupra vaduviei care se desprinde din Noul Testament. reprezentata de catre sot. dupa comentariile rabinilor.13-21. Aceasta perioada de logodna dureaza aproximativ un an si. In noaptea nuntii. mutilata sau deflorata: despagubirea apartine in mod cert tatalui. cel mai adesea. Si mai trebuie ca veniturile sa-i permita sa traiasca! Daca nu. sotia trece de la o supunere totala fata de tata la o supunere cvasitotala fata de sot. nu poate hotari nimic singura. sotul ii poate impune angajamente. devine prostituata. daca e sclava. renuntand la val. Adevarata binecuvantare va veni odata cu copiii ce se vor naste din aceasta unire. in sec. Aceasta nu inseamna ca Dumnezeu nu este avut in vedere: dimpotriva. datoreaza respect tatalui si fratilor. in familia lui: aceasta sosire in familia sotului nu este intotdeauna usoara pentru mireasa. cu toate consecintele lui. Prin casatorie. Trebuie sa intervina vaduvia sau divortul pentru ca femeia sa-si dobandeasca in sfarsit autonomia si sa se bucure de libertate si de posibilitatea de a-si administra afacerile. se canta. mereu in vigoare. in vreme ce logodnica nu are decat sa astepte cuminte. dovedindu-si astfel fidelitatea. Logodnicul care a primit deja zestrea o poate fructifica. ea are de ales intre a se recasatori sau saracie. Pentru familie si anturaj este prilejul unor mari sarbatori. . Se pare ca nu exista o ceremonie religioasa speciala cu exceptia unei binecuvantari rostite de tatal miresei. inafara cazului in care ea depune plangere impotriva lui. inclusiv noaptea. ceea ce gaseste apartine sotului. adica.

de irodieni. Iosephus vorbeste despre trei <secte> (sau curente de idei) prezentand in mod efectiv patru: fariseii. Iuda supranumit Macabeul (Ciocanul?). Dar razboiul militar si diplomatic va mai dura multa vreme. GRUPARILE POLITICO-RELIGIOASE Dupa caderea Ierusalimului in 70 e. insa este necesar sa amintim cateva detalii. in 166.11). miscarile baptiste s-au dezvoltat in paturile populatiei care in general nu lasa o literatura. un fel de tendinta noua care este o data desemnata ca fiind secta nazoreilor (F 24. acesta recucereste Templul care va fi purificat in 164 (sarbatoarea inchinarii). temandu-se ca o data cu obiceiurile va disparea si credinta. nu ii urmeaza pe acesti noi profeti. Din aceasta cauza apare uneori tendinta de a proiecta aceasta stare de lucruri in perioada dinainte de 70 gandind ca in perioada lui Cristos lucrurile erau la fel. evreii au trait in pace sub dominatia lagizilor din Egipt. Din 333 in 198. iudaismul va supravietui datorita fariseilor.. in epoca rabinica se discuta mult asupra motivului din Dt 24.1). care vrea sa impuna religia greaca interzicand circumcizia si practicile iudaice. de samariteni sau semnaleaza ca unul dintre ucenici. de al trai altfel. PUTINA ISTORIE Originea primelor patru grupuri este legata mai mult sau mai putin de perioada macabeilor.5).DIVORTUL Sotul isi poate repudia sotia.12 (care nu apare la Mt-Lc) este fara indoiala influentata de obiceiurile pagane. ne ofera documente. Astfel. Autoritarismul lui Antioh al IV-lea. dar singurii adversari seriosi pe plan doctrinar raman fariseii. in fapt aceste grupari sunt foarte greu de definit. Evangheliile risca sa adanceasca aceasta tendinta. Antioh al III-lea. Ionatan ii urmeaza fratelui sau Iuda. Dimpotriva. iar traditiile lor vor structura legea iudaica pana in zilele noastre. doar esenienii. cu conditia ca acestia sa mentina cateva adevaruri esentiale si sa accepte anumite practici. formau deci. Universul grecesc apare anumitor evrei ca o iluminare si este o invitatie de a iesi din <ghetoul> in care erau inchisi (1 M 1. desigur ca ele vorbesc si de saducei. aduce Israelul sub stapanirea sa si vrea elenizarea acestuia. Dar poporul. regele seleucid al Antiohiei. Scoala lui Sammai nu admitea ca motiv decat reaua putare sau adulterul femeii. se bazau pe Scripturi. in 198. dupa descoperirea unor manuscrise incepand in 1947. iar in 143. saduceii. in sanul iudaismului. Simon este supranumit zelotul. el este inlocuit de unul din fiii sai. l: <daca i-a aflat vreun defect>. cum ar fi faptul ca femeia a gatit prost o mancare sau chiar ca nu mai place barbatului. O asemenea simplificare nu tine seama de tumultul de idei ce diversificau in acea vreme iudaismul. ipoteza din Mc 10. doctrina acestor grupuri nu ne este foarte bine cunoscuta: cea a fariseilor este transmisa prin texte scrise tarziu: gandirea saduceilor ne-a parvenit doar prin intermediul criticii aduse de adversarii lor. in 160. esenienii si zelotii. iar cea a lui Hillel admitea motive mai putin serioase. provoaca revolta lui Matatia din 167. Pe de alta parte. . Am prezentat deja aceasta istorie. de a face comert cu acest imperiu grecesc. de exemplu ucenicii lui Isus de la Ierusalim par sa fi fost destul de multa vreme considerati ca facand parte din poporul evreu: ei pastrau credinta in Dumnezeul unic. Aici ne vom referi in primul rand la cele patru secte prezentate de Iosephus si vom adauga apoi cateva cuvinte despre samariteni si baptisti. dar a caror lectura prezinta multe dificultati.. intr-adevar.n. continuau sa se roage la Templu (F 3. pe de o parte. femeile nu pot cere divortul. iudaismul se acomoda foarte bine cu divergentele destul de considerabile dintre membrii sai.

Dar ceea ce in principiu este clar pentru cei care. in 159. Or. deja conducator al rezistentei armate. in 175. Gelozia dintre Aristobul si fratele lui. ii putem considera drept urmasi ai clerului si ai aristocratiei din epoca macabeilor. Alexandra. dar nu din familia lui Sadoc.46. La moartea lui.un alt frate. nu este inlocuit. pana unde se poate merge? De aici vor izvori diferentele dintre grupuri. inca din vremea lui David si Solomon. urmas al lui Aaron. <sunt zelosi pentru Lege si sustin Legamantul> (1 M 2. Simon. Dupa cum bine arata 2M 6. Ionatan era din casta preoteasca. Dar trebuie sa revenim la un eveniment cu urmari foarte importante.13-15). fiul lui. in 104. Marele Preot era ales dintre urmasii lui Sadoc (2S 8.27) este mai putin clar in mod concret: fidelitatea fata de Lege impune oare un fixism absolut? Si daca se admite posibilitatea unei evolutii. fiul sau. fiind urmat de fratele sau Alexandru Ianeus (103-76). Dupa Ionatan. care va lua titlul de rege. impreuna cu Matatia. deschisi fata de elenism si fideli dinastiei asmoneilor. Istoria asmoneilor si a grupului saduceilor care ii sustin vadeste o influenta din . 1 R 2. Atunci Ionatan. negociind in acelasi timp si cu adversarii lor directi mai degraba decat sa lase intreg poporul prada macelului. Aristobul al II-lea (67-63) sa atinga majoratul.35). o asemenea lepadare de Legamant si de semnul sau tangibil nu poate decat sa atraga dupa sine respingerea poporului de catre Dumnezeu. Fratele lui. Ei apar ca grup organizat in vremea lui Ioan Hircan (135-104) si intervin constant in viata politica a tarii mai ales prin intermediul Marelui Preot si al Sinedriului>21 Deci la origine sunt capii rezistentei in fata necredinciosilor. lucru revendicat si de „fiii Iui Sadoc” de la Qumran. este ales apoi Alkim. Hircan al II-lea. adica o intreaga avalansa de nenorociri ajungand pana la pierderea pamantului sfant. preia puterea fondand astfel dinastia asmoneilor. circumcizia (1M 1. va determina ocuparea Palestinei de catre romani (vezi p. Aceste contacte ii deschid fata de civilizatia greceasca in care nu toate sunt rele si care apartine stapanitorilor. Deci cele patru mari secte se vor naste intr-o ambianta tulbure. La inceput. Marele Preot Onias al III-lea fusese inlaturat de catre Antioh al IV-lea si murise asasinat in exil. reuseste in 152 sa se faca numit Mare Preot de catre Alexandru Balas. in 152. a obtinut functia platind. Dupa asasinarea acestuia in 134. Pentru credincios. iar preotia Iui a fost considerata ilegitima de catre cei credinciosi traditiei. Fara indoiala in acest moment unii evrei piosi au inceput sa se separe de Macabei (vezi mai departe: farisei si esenieni). Dumnezeu a evitat apostazia intregului popor si o noua incalcare a Legamantului. un preot necunoscut. un pretendent la tronul Antiohiei. preia stafeta. asa cum vestisera profetii si cum o dovedise Exilul. ). Legitimitatea era legata de apartenenta la aceasta dinastie sadocita. succesorii sai au continuat sa cumuleze cele doua functii: civila si religioasa. in 142.12-17: trimitand persecutiile inca de la primele greseli.17. intre 76-67 domneste sotia acestuia. dar foarte repede este inlocuit de Menelau. Aristobul ii succede pentru un an la domnie. iar altii recurgeau chiar la chirurgie pentru a face sa dispara semnul apartenentei la Israel. se implineau sapte ani de cand locul Marelui Preot era vacant. SADUCEII Se pare ca numele ii leaga de Sadoc: <saduceii se considera ca fiind detinatorii preotiei legitime dupa traditia din Ez 40. Iason. acesta reuseste sa obtina independenta Israelului. asteptand ca fiul lor. toti evreii piosi sau unit in jurul familiei Macabeilor din motiv religios: respingeau cu tarie apostazia pe care Antioh al IV-lea voia sa le-o impuna si pe care unii o acceptau pana acolo incat sa-si abandoneze toate obiceiurile iudaice. Ioan Hircan. dar pentru a asigura victoria cauzei lor sunt nevoiti sa caute sprijin exterior si mai ales la romani.

se explica bine in acest context. cat si de propriile lor afaceri: Iosephus ii arata adeseori intervenind pentru popor pe langa procuratori sau impotriva procuratorilor pe langa imparat. Totusi. ei au putere asupra Templului si deci asupra cultului si asupra Sinedriului pana in 76 I. apoi Irod si procuratorii romani). 18. ei par a se ingriji pana la capat atat de popor. intr-adevar. ei sunt nevoiti sa urmeze propunerile fariseilor din cauza presiunii poporului. ei considera ca erezii inovatoare toate traditiile noi. Este adevarat ca sunt constienti ca prosperitatea lor este legata de linistea poporului: ei sunt deci primii care vor sa opreasca orice miscare populara care ar risca sa atraga represalii.n. In 11. fidelitate ce reprezinta un atu considerabil in justificarea modului lor de viata. fariseii le iau autoritatea care le mai ramane: chiar si in domeniul propriu. Saduceii vor putea reactiona cu atat mai putin cu cat conducatorul lor. suspiciosi fata de Profeti si dispretuitori fata de Scrieri. poporul nu este avut in vedere de aceste reguli si i se pot cere tot felul de lucruri.C. atat cat o cunoastem. invaluiti in demnitatea lor de notabili. el a inteles cat de periculos era sa guverneze bazandu-se doar pe un singur partid si i-a cerut Alexandrei sa faca loc partidului fariseilor. mai ales corvezi. l (Desclee).3-4). prin legatul acestuia). deci sfintenia. dar numai de acesta. p. in care omul se bucura de o totala libertate. Acest lucru are doua consecinte: omul este liber in afara slujirii in Templu si liber de a avea contacte cu paganii (vezi atitudinea contrara a fariseilor dupa Mt 7.. I e. vor acapara intreaga putere religioasa.. Spre sfarsitul vietii. foarte repede. in Introducerea Bibliei. ci de imparat. Credinta saduceilor.ce in ce mai mare a luxului si a gusturilor lumii elenistice. N. cultul. fara de care Hircan al II-lea nu ar fi primit ca semn de recunostinta coroana de aur a Atenei si nu i s-ar fi ridicat o statuie in acest oras. Din aceasta cauza ei sunt intru totul desconsiderati de poporul de rand. vol. T. depinde total de puterea civila (asmonei. Cu toate acestea unul dintre ei a declansat catastrofa din 70.49-50). saduceii dau o impresie dezolanta : dupa Pompei. comert important. Duritatea. oprind in anul 66 jertfa pentru imparat.. .16): cu cat Legea este mai precisa si mai limitata. Marele Preot. ei tin sa-si arate fidelitatea fata de Dumnezeul Parintilor si al Legamantului. III. LE DEAUT. Roma le-a luat puterea politica si o parte din puterea religioasa (Marele Preot nu mai este ales de Dumnezeu dupa ereditate. adica conducatorilor preotilor: practic. 21 R. acesta era sigur ca astfel va face din el un prieten ale carui sentimente le-ar putea schimba (1 M 10.T. data mortii lui Alexandru Ianeus. Astfel. in sec. O aplicare concreta a acestor principii o gasim in regulile de puritate: saduceii considera ca ele nu sunt valabile decat in interiorul Templului. singura ratiune de a fi care le ramasese. Au disparut in 70 odata cu Templul. ei sunt foarte legati de Pentateuh.15-20). aceasta apare mai ales in comertul dintre Grecia si Palestina.41. cu atat este mai larg spatiul in care aceasta nu se aplica. influentate de civilizatiile din jur si promovate de catre farisei. ei neaga invierea bazandu-se pe conceptia traditionala despre o rasplata imediata si materiala: ei poseda bogatia si puterea pentru ca Dumnezeu ii binecuvanteaza si sunt drepti! A accepta existenta judecatii si rasplatii dupa moarte ar insemna a-si pierde siguranta: este inspaimantator sa traiesti intr-o lume in care <cei dintai vor fi cei din urma!> Iosephus (care este un fariseu si nu-i iubeste) afirma ca <a disputa impotriva invatatorilor intelepciunii pe care ei o urmeaza trece in ochii lor drept o virtute> (Antichitati. este rezervata celor care sunt adesea in Templu. Ei au avut rolul principal in moartea lui Isus (cf. Pe plan religios. Nici Ionatan nu va rezista in fata coroanei de aur pe care i-o oferea Alexandru Balas numindu-l Mare Preot. Aceasta va aduce in Sinedriu cativa scribi care.

avand binecuvantarea preotilor. Iehu si Matatia. in ochii lui. unde isi au averile. nici o incalcare a legilor din partea evreilor ori a ne-evreilor. sunt siguri ca Dumnezeu este cu ei. cat si in plan social: zelotii sunt originari din Galileea unde se pot ascunde mai usor in nenumaratele pesteri si adesea sunt foarte saraci. Iosephus ii numeste <zeloti> pe cei pe care inainte ii numise <talhari> sau <banditi>. cu privire la bunurile evreilor. Pentru zelotii din razboiul iudaic dusmanul nu mai este evreul apostat. Evreii pot fi infideli pe plan religios. romanul. zelotii sunt campionii ortodoxiei si ai integrismului. Dumnezeu este singurul stapan. Ei pot fi de asemenea infideli pe plan politic.6-13). El recunoaste totusi ca exista o <secta> (pe care nu o numeste) sau uri grup organizat inca din anul 6 i. ).C. Ultima provocare va fi jefuirea Templului de catre procuratorul Florus (vezi p. cu atat va fi mai bun! . Asistam fara indoiala Ia o schimbare provocata de o situatie noua>23. tulburari care nu vor lua sfarsit decat o data cu razboiul. O intelegere intre cele doua tendinte este imposibila. Les dieux deriners les Douze. ci are nevoie de oameni: cu cat omul este mai zelos pentru El. ii executa fara mila pe cei care. dar. intelegand aici si planul politic si temporal. Si in aceasta situatie. spre marele regret al lui Iosephus. Astfel.346s. Deja in perioada Exodului. F 6. intr-adevar Domnul i-a daruit lui Israel un pamant.C. <toate textele ne descriu zeloti de acelasi fel: rigoristi violenti care. insa in realitate. zelotii reactioneaza. pe acest pamant sfant nu tolereaza nici o greseala. p. cat si in cel al motivatiilor profunde. ca tendinta. cand Iuda Galileeanul lanseaza o miscare de revolta impotriva recensamantului facut Quirinius in scop fiscal. in schimb. intervin printr-un linsaj imediat (moartea lui Stefan ar putea fi un exemplu. ci romanul si colaboratorii lui. iar divergentele apar atat in plan geografic. prin urmare. aceasta miscare se dezvolta in epoca macabeilor si. incepand cu acesta perioada. dar nu actioneaza singur. in acest caz zelotii. dupa exemplul lui Finees.12s). Ilie. 22 Vezi Cahier Evangile nr. Aceasta recunoastere tarzie ca <secta> marcheaza clar resemnarea responsabililor evrei: in aceasta perioada doar cei violenti pot salva ceea ce constituie insasi ratiunea de a fi a lui Israel.ZELOTII Abia odata cu rascoala iudaica din 66 d. nu sunt credinciosi Legii lui Moise. preotul Finees (Pinhas) este infatisat ca fiind zelos pentru Dumnezeu (Num 25. p. in <Revue biblique> 1973. in vreme ce saduceii si prietenii lor asmoneii au tradat cauza religioasa a macabeilor facand alianta cu cei mai rai dintre dusmani credintei. 23 J.. Denumirea de zelot provine dintr-un cuvant grecesc ce indeamna a fi zelos pentru2 . cautand realizarea unor aliante cu ocupantul. MORIN. Ne-evreii si mai ales ocupantul trebuie eliminati mai ales daca isi manifesta prea mult stapanirea asupra tarii (prin recensamant) sau daca isi bat joc de institutiile religioase: un act de indiscretie al unui soldat roman si distrugerea prin ardere a unui sul al Legii de catre altul vor provoca pe la anul 50 i. aceasta miscare extremista are radacini foarte adanci in istoria poporului. zelotii au incredere absoluta in Dumnezeu si in institutiile voite de EI: Templul si Legea.A. este vorba despre existenta de-a lungul secolelor a unei aceleiasi miscari: acesti oameni sunt foarte stricti cu privire la sfintenia Templului si la respectarea Legii si. 26.C. Din punct de vedere religios. 11. ceilalti domnesc in Iudeea si mai ales la Ierusalim. a Mesiei lui. Atat in planul actiunilor concrete. Ei sunt convinsi ca prin actiunile lor de <curatire a nelegiuitilor> grabesc venirea imparatiei lui. mai degraba decat sa se increada doar in Dumnezeu.

<Economii>: ce lucru mic as putea implini pentru a-mi creste meritele? . legata de o lipsa de incredere in puterea politica. a zidurilor si a orasului Ierusalim nu este de ajuns. Dar fariseii au iesit invingatori (vezi p. ) si au fost foarte influenti in timpul domniei Alexandrei. Saduceii duc o activitate politica de compromis cu puterea pentru a recupera tot ce se poate. de exemplu. imi pot permite si un pacat.4). ceea ce si fac. Bible. oricare ar fi acesta. favorizata de un studiu serios al Legii. fariseii. trebuie de asemenea reconstruita si o viata spirituala capabila sa anime aceste pietre. a fariseilor. ARON. Cei <socotitori>. constienti fiind de propria lor imperfectiune. fii de preoti. cu un umor feroce. voisera sa determine poporul sa schimbe modul de guvernare pentru a-l duce Ia sclavie> (Antichitati iudaice 14. in ochii lor. sunt de parere ca numai reconstructia Templului. Marele Preot. cunosc bine Legea. Hassidim sunt evreii piosi (intelesul cuvantului ebraic) care. Iata.FARISEII Fariseii isi fac o remarcabila intrare in istorie in vremea lui Alexandru Ianeus (103-76). Les annees obscures de Jesus. Aceasta delegatie a poporului este de fapt cea. acesta a fost inceputul unui razboi civil de sase ani in timpul caruia mii de evrei au fost rastigniti de regele lor. Vedem infiripandu-se astfel diferentele dintre cele trei curente iudaice. In timpul crizei macabeilor. ei isi spun: pentru ca am acumulat multe merite. a numerosi psalmi. Acesti hassidim sunt purtatorii. 1960. oameni piosi. daca nu creatorii.C. Cand. Irod cel Mare nu ve reusi sa-i determine sai jure credinta. se straduiesc mai intai s-o traiasca ei insisi si considera ca este datoria lor sa o faca cunoscuta in jur. p. zelotii refuza orice compromis si lupta activ pentru alungarea ocupantului.. Mai tarziu. col 1074 sau R. lupta lui Iuda are deja un caracter mai mult politic decat religios. De aceea. dar inca din vremea lui Iuda Macabeul unii parasesc miscarea pentru ca. Este trist ca am ajuns sa-i caricaturizam in chip de ipocriti si nu trebuie sa citim literal Mt 23: este un text polemic pe care multi farisei l-ar semna ei insisi. in 63 i. mai ales Ia sinagoga. apropiati ideologic de cei din urma. In realitate originile lor sunt mai indepartate: pot fi legati de grupul de hassidim si de Esdra. SAPTE FELURI DE FARISEI Fariseii insisi stiau sa-i distinga. refuza angajarea politica activa gandind ca vor obtine mantuirea poporului si a tarii prin pietate. Grasset. alese liber din aceste patru texte. poporul <a cerut sa nu mai aiba rege: pentru ca traditia lor era sa se supuna preotilor Dumnezeului pe care il cinsteau. 151). ei il accepta pe Marele Preot Alkim. Pompei a venit in Orient si i s-a cerut sa arbitreze conflictul dintre Hircan al II-lea si Aristobul al II-lea. iar acesti oameni (Hircan si Aristobul). chiar daca este influentat de elenism. in timpul restaurarii nationale animate de Esdra. Cei <molai>: spun ca au o porunca urgenta de implinit pentru a intarzia plata muncitorilor. bazata pe studiul Legii pentru a cunoaste vointa lui Dumnezeu si pe rugaciune. ei indraznesc sa se opuna acestui rege Mare Preot care le reproseaza influenta asupra poporului. cateva extrase prezentand sapte categorii de farisei: Cei <tari de umeri> : isi scriu faptele pe spate pentru a fi slaviti de oameni. deoarece datorita lui se pot relua jertfele rituale din Templu si deci Dumnezeu poate fi din nou slavit. pe cei buni si pe cei rai dintre ei. Acesti farisei. Patru texte din Talmud ne dau diferite liste (vezi articolul <Fariseii> din suplim. Dict. acesti piosi nu par a fi unanimi: la inceput sunt de partea lui Matatia. Fariseii vor pastra aceasta atitudine de respect fata de Marele Preot.

In sec. ei au refuzat calendarul seleucid pentru a reveni la cel vechi (ceea ce explica de ce nu celebrau Pastele in acelasi timp cu iudaismul oficial). ei faceau mai multe bai pe zi si. Istoria si mai ales originea lor nu ne sunt inca intru totul clare. au o pozitie de neinlocuit. . I. dat fiind locul lor in Sinedriu. Nu ne sunt clare nici unele dintre punctele importante ale vietii lor. devine din ce in ce mai importanta (vezi Cahier Evangile nr. esenienii sunt legati de descoperirea <manuscriselor de la Marea Moarta>. Aceasta fuziune dintre laici exilati si preoti saduciti explica bine organizarea lor foarte ierarhizata in care. prea pangarit in ochii lor de cand s-a schimbat calendarul si marii preoti nu mai sunt sadociti. multa vreme s-a crezut ca nu se casatoreau. Miscarea fariseilor era singura miscare religioasa destul de profunda pentru a rezista catastrofei din 70. Se pare ca Irod cel Mare tinea sema mai mult de ei decat de saducei: la urcarea lui pe tron lichideaza multi opozanti dar se multumeste numai cu o amenda in cazul fariseilor care refuza juramantul de supunere. se dobandesc meritele necesare pentru mantuire si pentru trimiterea lui Mesia care va intemeia in sfarsit imparatia lui Dumnezeu si in acelasi timp ii va alunga pe romani si pe toti ceilalti ocupanti. ESENIENII incepand din 1947. s-au refugiat in desert. Iesiti din mijlocul poporului. Pentru a fi puri. in sec. precum accesul in Sfanta Sfintelor din ziua de Kippur. cei slabi s-au intors la locuintele lor. Filon din Alexandria si Plinius cel Batran. daca procuratorii par a fi mai degraba pro-saducei. la Iamnia. Totusi. acesta este sensul numelui lor): ei il gasesc prea ignorant fata de Lege si mai ales impur deoarece nu respecta indeajuns Legea sfinteniei. mai ales. expresia insasi a vointei lui Dumnezeu. partid al poporului. dupa o criza in interiorul grupului.<Scrupulosii> care intreaba: Ce pacat ascuns am comis ca sa-l indrept cu o fapta buna? <Fariseii tematori>: cei care se poarta ca Iob. Aceasta Lege orala are la fel sau chiar mai multa valoare decat legea scrisa. I al erei noastre. preotii. fariseii se vor separati de el (dupa toate aparentele. ei erau cunoscuti prin Iosephus. Preferau inlocuirea arderilor-de-tot cu sfintenia vietii. unii descendenti din familia lui Sadoc. fiii lui Sadoc. apoi inteleptilor sau carturarilor (rabbi) gratie unei invataturi ezoterice care. Neincrederea fata de putere si grija pentru educatia maselor vor dobandi fariseilor o enorma audienta din partea poporului de rand pana acolo incat conducatorii vor fi mereu siliti sa tina cont de parerea lor: Marele Preot trebuie sa se supuna hotaririlor lor. <Fariseii iubitori>: care se poarta dupa exemplul lui Abraham: acestia sunt cei adevarati. Din Legea lui Moise numai o parte a fost pusa in scris.14). pe coasta mediteraneana. se pare ca in timpul persecutiei macabeilor.. scrisa si orala. la toate nivelele. chiar si intr-un act strict rezervat lui. pe cand cei curajosi au mers la Qumran unde i-au gasit pe primii refugiati ai persecutiei. <fiii lui Sadoc. Traiau toti la Qumran sau in comunitati inchise sau traiau si <in lume>? in orice caz este sigur atasamentul lor chiar mai scrupulos decat al fariseilor fata de regulile de puritate si traditionalismul lor absolut in privinta unor probleme: astfel. renuntau sa mearga la Templu. dar s-au descoperit un tratat despre casatorie si morminte de femei. Si in masura in care este respectata toata aceasta Lege. pentru multi. restul fiind transmis prin viu grai profetilor de catre Moise. din ea va renaste iudaismul. ei sunt cu adevarat aparatorii poporului si apar ca fiind primul partid atat politic cat si religios. Dar inainte de a ne fi deschis astfel biblioteca lor. fariseii gasesc un sprijin serios pe langa regii Agrippa I si al II-lea.

Trebuiau sa fie foarte atenti la tot ce ar fi putut constitui (sau parea) o miscare.25 si 19. IRODIENII Daca evanghelistii nu vorbesc despre esenieni.ele nu au lasat nici o urma literara. Aceasta miscare era caracterizata si prin respingerea Templului si a jertfelor sangeroase. Nr. Se pare ca erau caracterizate de vointa de a propune tuturor . un grup foarte inchis.. . refuza sa-l inceapa atata vreme cat Dumnezeu nu le da semnalul. ingerii din cer vor lupta si ei impotriva demonilor intr-o lupta eshatologica ce va asigura victoria finala a lui Dumnezeu. de ex.4 al revistei Le Monde de la Bible. dar in stil roman inafara Palestinei. in popor trebuie sa se fi inmultit diferite practici baptiste. dimpotriva. dar fascinant pentru evreii care vor sa se daruiasca total lui Dumnezeu.1-5) asa incat crestinii sunt obligati sa polemizeze impotriva lui . scufundare in apa. O foarte buna selectie a principalelor texte poate fi gasita in suplim. nimicirea celor rai si triumful sfintilor. Se considerau ca fiind ostirea sfanta a lui Dumnezeu care va trebui sa lupte pe pamant Si sa-i nimiceasca pe toti nelegiuitii in momentul in care Dumnezeu le va face semn. altfel necunoscuti.6. prezentat de J. Este sigur ca Irod cel Mare. Care a fost impactul lor politic in societatea iudaica din sec. cu exceptia razboiului din 66-70 in care sunt (incepand cu care <semn> al lui Dumnezeu?) de partea zelotilor. apoi Antipa in Galileea si in cele din urma cei doi Agrippa nu ar fi putut domni fara sa aiba partizani si prieteni care traiau ca ei: ca evrei in Palestina. Dezvoltandu-se in poporul de rand. in acest moment. Le Manuscrits de la Mer Morte et la Communaute de Qumran. dupa cum arata Iosephus si Plinius. Alaturi de aceste doua grupuri organizate. I e. chiar pacatosilor si paganilor (cf. Articolul Qumran din suplimentul de la Dictionnaire de la Bible (1978) este mai tehnic. Ei vor sa fie mereu pregatiti din punct de vedere ritual pentru acest razboi sfant dar. la Cahier Ev. Pana in zilele noastre.asteptand ca Dumnezeu sa binevoiasca restabilirea cultului si a Templului in puritatea lor originara. 4.1-2). 1978. samaritenii trebuie considerati ca o comunitate caracteristica a mediului palestinian. Acesti esenieni sunt. Acest din urma grup va fi desigur intru totul preschimbat de persoana lui Isus. Ei vor disparea in aceasta rascoala24. la Curte si in viata privata.mantuirea. in ce masura impartaseste Isus aceste idei?25 SAMARITENII Desi nu apartineau propriu-zis iudaismului si nu constituiau o secta iudaica. Botezul. ei ii pomensc pe irodienii (Mc 3.si nu numai unora .22.).28. in Palestina existau miscari de <trezire religioasa>. 3. mesianica ce ar fi riscat sa le conteste puterea. I? Nu stim nimic. contrar zelotilor. Se cunosc mai ales doua grupari baptiste: cel care se aduna in jurul lui Ioan supranumit Botezatorul si care va dura destul de multa vreme (cf. Lc.si grupul nascut in jurul lui Isus care el insusi boteaza (In 3. 24 Vezi nr. F 18.n. MISCARILE BAPTISTE Se presupune ca in sec. mandeenii sunt supravietuitori ai acestor grupuri. facut o data pentru totdeauna (ceea ce il deosebeste de riturile de purificare ale altor secte) este un rit implinit in vederea iertarii pacatelor.7-14). POILLY.

ramase fidele credintei lui Moise. Totusi. La samariteni exista si un mesianism.T. nu cunoaste notiunea de adevar exclusiv. ei il asteapta pe Taheb. La fel si chiar mai mult decat evreii. Ne putem gandi la intoarcerea din Exil. Conform relatarii din 2R 17. ci un fel de nou Moise. facuta de P. S-au mentinut legaturi. iudaismul tarziu se reclama ca provenind din monoteism si din Torah (Legea). Istoria originilor acestei comunitati este greu de trasat cu certitudine. (A. ei ii urmeaza riguros prescriptiile in ceea ce priveste.12.I-am putea caracteriza prin apropierea si totodata opozitia lor fata de iudaism. . Desi traditia samariteana plaseaza ruptura cu mult inainte. circumcizia. Pentru ei. samaritenii sunt oameni ai Legii reprezentate de cele cinci carti ale Pentateuhului. asirienii au deportat o parte din locuitori si au adus in tara coloni mesopotamieni. Dimpotriva. la perioada lui Zorobabel si Neemia sau la momentul cuceririi lui Alexandru: abia atunci. 26 Aceasta prezentare a samaritenilor. de exemplu. este de altfel mentionat in cea de-a zecea porunca din versiunea samariteana a Decalogului. Opozitia lor fata de Templul din Ierusalim i-a putut apropia de esenieni ca si de unele curente ale crestinismului primar26. dupa multe revolte politice. pe Moise interpretul lui.161-164.l.29 si 27. in Introduction a la Bible T. ai . Este una din rarele deosebiri dintre Pentateuhul samaritean si textul primit. de altfel in anumite privinte acestia din urma sunt mai apropiati de saducei decat de farisei. Huit fiches pour etudier l’A. cum este Mesia iudaic. adevaratul sanctuar al pamantului sfant si singurul loc de cult legitim este muntele Garizim care domina antica asezare a Sihemului.15 care va veni la sfarsitul timpurilor pentru a reaseza totul in ordine. Acestia ar fi fondat un cult sincretist cu ajutorul unui preot local. eliberarea din Egipt si revelatia de pe Sinai. dupa caderea regatului din nord si cucerirea Samariei in 721. VIII. 10). Ei se vor mostenitori ai triburilor din nord. cel care se intoarce. cei ai vecinilor. publicata de <Evangile et Vie> si Centrul St. REZISTENTA IUDAICA Puterea romana a facut eforturi pentru a recunoaste specificitatea evreilor si le-a acordat privilegii conforme cu traditiile lor. p.T. s-au exercitat influente reciproce intre evrei si samariteni. 25 Vezi C. Opozitia fata de civilizatia greco-romana in domeniu religios. astazi se considera mai degraba ca formarea <sectei samaritene este mai tarzie. loc al binecuvantarii dupa Dt 11.divinitati poliade -. III. profetul din Dt 18. au disparut ca Stat. Garizim. odata cu abandonarea Sihemului pentru Silo. Liturghia si literatura lor religioasa celebreaza Dumnezeul unic. Pe varful acestui munte ei celebreaza marile sarbatori si mai ales Pastile dupa ritualul din Ex 12. ale Vechiului Testament si mai ales prin nerecunoasterea Ierusalimului ca metropola religioasa si a Templului lui Solomon ca sanctuar central. acestia au refuzat sa se lase asimilati si. samaritenii ar fi inaltat un templu pe muntele Garizim. Dar se manifesta o diferenta fundamentala prin refuzul celorlalte carti. Cetatile pot avea un zeu protector . este extrasa din Une inititation a la Bible. prin aceasta insa nu neaga existenta altor zei. sabatul sau sarbatorile. Dominique. pagana si politeista. voi. dar au continuat sa traiasca pana in zilele noastre ca popor religios. de ROBERT. PERROT. lumea greco-romana. Nu este un urmas al lui David. indivizii pot avea o devotiune particulara. Relatiile dintre Ierusalim si Samaria au fost adeseori foarte tensionate dar inlauntrul unei stranse comunitati de destine. dupa Iosephus.

printre care si tanara Blandina.. Curand au urmat si alte cereri analoage. nici in celalalt (ca in cazul lui Tiberiu). 28 in timpul perioadelor de persecutie. incepand din 27 i. aparent mai inocenta. dar o nelegiuire si mai mare se dovedea a fi 27 Cu ocazia unei asemenea adunari au fost ucisi in 177 martirii din Lyon. unele cetati din Asia Mica i-au cerut lui Augustus autorizatia de a-i aduce onoruri divine: prin construirea unui Templu si prin organizarea de jocuri in cinstea aniversarii lui. nu exclude alte culte. arta greceasca. in lumea romana. Acelasi lucru si in ceea ce poveste spectacolele din amfiteatre care prezinta lupte intre gladiatori sau intre oameni si fiare. Vedem deci ca la nivel juridic Roma a incercat sa nu ofenseze sensibilitatea religioasa a evreilor. asiduitatea cu care se practica gimnastica sau folosirea bailor. in timp ce memoria lui lui Caligula a fost definitiv condamnata (damnatio memoriae). cultul de care se bucura imparatul este cu totul socant pentru evrei. dar trecea cu usurinta in ochii evreilor drept o manifestare de desfrau cu atat mai mult cu cat tragediile pun in scena pasiunile dezlantuite ale oamenilor si ale zeilor. refuzul de a aduce cult imparatului era considerat ca fiind un act de nesupunere si atragea adesea dupa sine moartea crestinilor. Aceasta devotiune. de exemplu. destul de neindemanatic numita cult imperial (ar fi mai bine sa se vorbeasca de cult inchinat imparatului) isi afla originea indepartata in cultul eroilor dezvoltat in Grecia si in mistica conducatorului. act civic si religios. incurajate de putere. moartea lui va permite ne-executarea acestui proiect. Un credincios al lui Mitra. . Aceasta koine de civilizatie presupune intr-adevar un anumit numar de valori straine iudaismului ortodox ca de exemplu dispretul pentru munca manuala. Scopul este de a cere zeilor sa-l pastreze pe suveran sub protectia lor.C. Cultul imparatilor defuncti nu se adreseaza decat acelora dintre ei care au beneficiat de onoruri neobisnuite: aceasta decizie este luata de Senat care exprima astfel un fel de judecata cu privire la faptele suveranului decedat. sau un cinstitor al lui Isis nu vor vedea nici o contradictie intre pietatea personala si cea publica. este de asemenea obiect de scandal: ideea pe care si-o fac grecii despre frumusetea corpului uman este necunoscuta evreilor pentru care nuditatea nu poate fi decat dezonoranta. Acest cult. si cu precadere cea statuara. Antagonismul dintre iudaism si civilizatia greco-romana se face mult mai simtit la nivelul valorilor culturale si al artei de a trai. comediile sau pantomimele de inspiratie populara trateaza subiecte dintre cele mai indecente. trebuie sa facem o distinctie intre cultul inchinat imparatului in viata si cel care i se aduce dupa moarte. De altfel.strainilor sau ai dusmanilor. Pe atunci teatrul isi pierduse legaturile religioase cu zeul Dyonisos. La fel. Augustus si Claudius au fost fiecare proclamati divus (zeu). curenta in epoca elenistica. iar altul la Taragon. Pentru unii imparati nu are loc nici o judecata nici intr-un sens. un simplu supus al imperiului nu are in mod obisnuit ocazia sa-si manifeste aprobarea sau dezaprobarea in aceasta privinta28. indragirea spectacolelor. cetatile din Galii se vor reuni in fiecare an la l august in jurul altarului lui Romulus? si al lui Augustus inaltat la Lyon27. Caligula va fi cat pe-aci sa provoace o revolta prin dorinta de a-si face o statuie in Templul din Ierusalim. un asemenea altar va fin inaltat si la Narbona. in Occident. Etnarhatul evreilor nu este constrans la acest cult: Marele Preot este autorizat sa se roage <pentru imparat> in loc sa invoce in mod direct persoana acestuia. In plus. acest cult nu priveste decat persoanele oficiale sau asociatiile care doresc sa-l cinsteasca pe imparat. Gimnastica. Un pasaj din Iosephus Flavius evoca bine acest dezgust: <Sa dai oameni prada fiarelor salbatice pentru placerea spectatorilor parea o nelegiuire izbitoare. nu are valoare in ochii evreilor.

scrie Luca.. lucru care era impotriva obiceiurilor nationale de cult si care ii umpleau de o furie cumplita. sa se ocupe de confectionarea si amplasarea statuii. in trecere prin oras. scrie Ioan in legatura cu procesul lui Isus. unul era rezervat evreilor. mai mult decat toate celelalte.inlocuirea obiceiurilor impamantenite cu practici straine. intr-adevar. printr-un edict confirmat de o scrisoare trimisa alexandrinilor si publicata in luna noiembrie a aceluiasi an.37).36-37). noul imparat Claudius regleaza situatia. Caligula hotarise sa ridice in Templul din Ierusalim o statuie a lui Zeus avand propriile lui trasaturi. Irod. alta de catre Iuda Galileeanul (F 5. Este cunoscuta mai bine. 62 si 87). conducandu-i la teatru. Faptele Apostolilor fac aluzie la unele miscari mesianice.1317). Dupa multe peripetii.28). care ii adusera lui Isus vestea despre cele intamplate galileenilor al caror sange Pilat l-a amestecat cu sangele jertfelor lor> (Lc 13. Exista si o opozitie in mod mai direct politica: un anumit numar de evrei regreta independenta si vor sa respinga jugul roman. Anumite texte ne lasa sa subintelegem existenta mai multor incercari de rasculare. fara indoiala in martie 41. Miscarile sporadice Aceste reticente si opozitii explica de ce lumea iudaica nu a cunoscut in epoca romana decat unele momente de pace relativa. revolta care a tulburat Alexandria in timpul lui Caligula. il insarcinase pe Publius Petronius. fariseii si in general evreii ortodocsi considera ca orice contact cu un strain produce o pan’garire rituala care necesita o purificare: <Nu au intrat in pretoriu. ii chinuiau trofeele deoarece credeau ca erau statui acoperite cu arme. Legand solutia politica de speranta mesianica. Acest lucru a fost urmat de o miscare populara si de o adevarata persecutie impotriva evreilor care au fost siliti sa se retraga in cartierul lor ca intr-un adevarat ghetou. Cand au strigat: <chipuri omenesti>. apoi ii cheama la Antiohia pe principalii responsabili evrei pentru a le aduce la cunostinta dorintele imparatului si a-i determina sa-i convinga pe coreligionarii lor sa le accepte cu calm. pe cand altii nu vad in ea decat o mare nelegiuire. ei vad mantuirea lui Israel in crearea unui stat teocratic si sunt partizanii unei actiuni directe impotriva ocupantului: Este ingaduit sa dam tribut Cezarului? este intrebat Isus (Mc 12. vazand pana la ce punct erau tulburati. pe atunci legat procurator al Siriei. 274-279). Mai precis. insa. In aceeasi perioada apare un inceput de revolta in Palestina. Refuzul . Ambasade si contra-ambasade sunt trimise la Roma. gratie relatarilor lui Iosephus Flavius si Filon.1) iar Iosephus Flavius ne spune ca Pilat actionase cu asprime la Ierusalim si in Samaria (Antichitati iudaice XVIII. a fost de partea grupului nationalist grec si nu a intervenit atunci cand acesta l-a insultat pe Irod Agrippa I. pentru anii se pangari si a putea manca Pastele> (In 18. i-a chemat pe cei mai multi dintre ei si. le-a aratat trofeele si i-a intrebat doar ce credeau ca sunt aceste obiecte. Aceasta opozitie est cu atat mai incrancenata cu cat evreii nu sunt intru totul de aceeasi parere in acesta privinta: unii vad cu ochi destul de binevoitori bunastarea pe care o aduce civilizatia romana. a dat ordin sa fie ridicate ornamentele care le acopereau si a aratat intregului popor lemnul gol> (Antichitati iudaice XV. Flaccus. Din cele cinci cartiere ale orasului. una condusa de un oarecare Teudas. Aceasta scrisoare impaciuitoare recomanda celor doua comunitati sa traiasca in buna intelegere si confirma privilegiile evreilor. intelegand inoportunitatea acestei hotariri. se vorbeste si de un egiptean care a dus in pustiu 4000 de ucigasi (F 21. <Venira niste oameni. se pare ca Petronius lasase lucrurile sa taraganeze cat mai mult cu putinta: incepe lucrarile la statuie la Sidon. Prefectul Egiptului.

Cestius Gallus: cu legiunea a XII-a. pentru a-si bate joc de el. Agrippa I. Confruntarea a fost evitata prin asasinarea lui Caligula in ziua de 24 ianuarie 41. Anania. reintors la Roma. iar Florus a fost nevoit sa fuga la Cezareea. a fost imediat coplesit si alungat din oras. Revolta de 66-70 d. sustinut de cateva trupe trimise de Irod Agrippa ai II-lea. Miscarea. in urma unei ambuscade. cohorta romana si-a gasit refugiu in cele trei turnuri irodiene. A aparat cu vehementa orasul Iotapata. ca intotdeauna in astfel de cazuri.din intamplare sau din providenta divina? . fara sa se fi stiut cum a fost declansata. locuinta Marelui Preot si ocupau fortareata Antonia. romanii i-au promis viata cu conditia de a se preda: ar fi facut-o daca insotitorii lui nu ar fi protestat propunand o sinucidere colectiva: <Pentru ca am hotarit sa murim. il sfatuieste pe Caligula sa continue conduita predecesorilor sai respectand specificitatea religioasa a Palestinei. Descoperindu-i ascunzatoarea. Desigur ca acesta din urma nu a apreciat acest umor si. recrutat dintre farisei si anumiti preoti. Marea revolta care a izbucnit la sfarsitul domniei lui Nero marcheaza declinul iudaismului palestinian. pe care o va aduce el in momentul calatoriei pe care planuia sa o faca in Orient si pe care o va instala el insusi la Ierusalim. Petronius ii scrie lui Caligula ca lucrarile sunt in intarziere si ca evreii risca sa neglijeze munca campului in momentul secerisului pentru a-si manifesta opozitia. Eleazar. Dar rebelii s-au multumit sa raspunda ca voiau sa ramana supusi imparatului. sa tragem la sorti ordinea in care vom fi ucisi: fie ca cel care trage primul numar sa fie omorit de cel care are numarul urmator>. Partidul impacarii. Marele Preot. incoltita. explicandu-i ca hotarise sa puna sa i se construiasca o statuie la Roma. A inceput o lupta de strada extrem de violenta. fiul Marelui Preot Anania. dar nu lui Florus si s-au retras in fortareata Masada. In acest moment a intervenit legatul de Siria. Totul incepe printr-un eveniment aparent fara importanta: procuratorul Florus luase 17 talanti din vistieria Templului. Aceasta initiativa s-a dovedit conforma cu aspiratiile maselor avand in vedere ca eforturile de pace ale preotilor si levitilor au ramas fara nici un rezultat. IOSEPHUS CONDUCATOR DE RAZBOI Conduita lui Iosephus a fost foarte ambigua. Caligula i-ar fi scris atunci lui Petronius sa amane proiectul.a ramas la urma impreuna cu un altul. . in acelasi timp.C. a spulberat atunci orice posibilitate de impacare intrerupand jertfa zilnica in onoarea imparatului. ceea ce echivala cu un act deschis de rebeliune. Incidentul s-ar fi putut opri aici daca escorta procuratorului nu ar fi fost atacata in momentul in care parasea Ierusalimul.previzibil al conducatorilor este confirmat prin manifestatii la Ptolemais si Tiberiada. el si-a instalat tabara pe Muntele Scopus (la nord de Muntele Maslinilor). fara a preveni populatia. s-a incheiat in dezordine (octombrie 66). Iosephus a reusit sa se ascunda intr-o pestera in care se aflau deja aproximativ 40 de notabili. Din acest moment situatia a evoluat foarte rapid. debutase in confuzie. Agrippa al II-lea s-a intors in graba de la Alexandria pentru a-si indemna compatriotii la moderatie. in timp ce rebelii incendiau palatul Iui Irod. dar pune totodata in lumina diviziunile latente dintre evrei. a fost asasinat. un corp de 2000 de barbati adunati din alte legiuni si trupe auxiliare furnizate de regii aliati (printre care si Agrippa al II-lea). in acelasi timp. Revolta s-a intins curand si in celelalte orase ale Palestinei si chiar la Alexandria. intelegand foarte repede ca nu era indeajuns de puternic si nici suficient echipat pentru a asedia Ierusalimul. Iosephus . locuitorii Ierusalimului au iesit pe strazi cu cosuri facandu-se ca cersesc pentru a se ingriji de nevoile procuratorului. Caligula nu se lasa convins si ii raspunde lui Petronius sa se grabeasca. Atunci cand Titus a reusit sa intre. fara a tine cont de incercarile de mijlocire al notabililor si nici chiar de petitia Berenicei29 a prins si executat cativa responsabili. el a inceput o retragere care.

in iulie 69. Cand acest lucru s-a realizat. el a distrus intreaga Peree. SINUCIDERE COLECTIVA LA MASADA inainte ca oponentii de la Masada sa se omoare unii pe altii. Aceste evenimente explica de ce inaintarea romana nu a continuat in 69. in iunie. doua zile mai tarziu. zonele joase sunt repede abandonate. Acesta. soseste si vestea mortii Iui Nero si proclamarea lui Galba. Gamala Trahonitidei si Muntele Tabor si se intoarce pentru a ierna la Cezareea. Vespasian cucereste orasul dupa un asediu de doua luni. 29 Vezi Cahier Evangile nr. in acelasi timp. capetenia lor. el s-a prezentat cu multa maiestrie drept profet si i-a promis acestuia ca in curand va fi proclamat imparat.53. Iamnia. Iosephus Flavius este insarcinat cu organizarea rezistentei in Galileea. El este proclamat imparat la 1 iulie si. Noul legat concepe un plan de razboi simplu si eficace care consta in avansarea progresiva dinspre Siria fara a lasa nici urma de rezistenta dupa el. Atunci s-au intors. Vespasian se indreapta atunci spre Alexandria pentru a se asigura de posesia uneia din cele mai bogate provincii ale imperiului si lasa conducerea razboiului in seama fiului sau Titus. il respinsese in mod violent pe Iosephus pe care il considera. poate incepe pregatirile pentru asediul Ierusalimului si asteapta ca evreii sa-si slabeasca ei insisi puterile in lupte sterile. rasculatii urmati de imensa majoritate a populatiei s-au organizat. prea lipsit de entuziasm si incercase sa determine asasinarea lui. pronuntase un lung discurs pe care il relateaza Iosephus Flavius. apoi a doborit cu usurinta Antipatris. El incepe deci prin a ataca Galileea.pe care nu i-a fost greu sa-l convinga sa se predea! (Razboiul iudaic III. iar armata lui Iosephus Flavius. Iosephus l-a insotit pe Titus la asediul Ierusalimului si i-a slujit drept interpret. ei afla ca Galba tocmai fusese asasinat (15 ianuarie 69) si ca situatia era confuza. Eleazar. poate pe drept. p. Neapolis si Ierihonul. A reusit sa fuga din orasul Giscala (in nordul Galileei) chiar inainte de capitulare si s-a refugiat la Ierusalim. prefectul Egiptului. Dar. Vespasian l-a eliberat. Lidia. in timp ce blocarea Ierusalimului continua. Adus inaintea lui Vespasian. Iata cateva pasaje: . Apoi ocupa cu usurinta Tiberiada. ajunsi la Corint. in martie 68. ceea ce i-a atras ura coreligionarilor sai. Acesta din urma dispune de trei legiuni din Siria si de o a patra recrutata din fortele stationare in Egipt. in primavara anului 67. 387-388). tara este impartita in districte militare in fruntea carora o adunare plaseaza conducatori. o conspiratie sustinuta de Tiberiu Alexandru. beneficiaza curand si de acordul armatelor dunarene. Vespasian il trimite pe fiul sau Titus insotit de Irod Agrippa al II-Iea sa-l felicite pe noul imparat. la Ierusalim situatia se degradeaza: capii rezistentei intampinau o vie opozitie din parte zelotilor care ii suspectau de pactizare cu romanii. la inceputul razboiului. in aceasta calitate. Din acest moment.21. inspaimantata de perspectiva unei confruntari fata in fata. se refugiaza la Iotapata. Se pare ca in acest moment comunitatea a parasit Ierusalimul refugiindu-se la Pella (la est de Iordan). A trait apoi la Roma unde a primit cetatenia romana o data cu numele de Flavius. Aducand idumei pentru a-si intari trupele. Ioan a omorit cativa din capii rezistentei si devenise astfel atotputernic la Ierusalim. Acesti extremisti pe care Iosephus ii numea sicari (dupa numele sabiei lor scurte sica) erau condusi de catre Ioan din Giscala. Vespasian profita de acest adevarat razboi civil pentru a supune teritoriile ce incojurau Ierusalmul. incearca sa-l impuna la putere pe Vespasian. Nero ii incredinteaza lui Vespasian conducerea razboiului. beneficiind de o pensie imperiala. in Palestina si Siria. in tot acest timp.

alegand afirmarea libertatii. Disparitia liturghiei sacrificiale a atras dupa sine declinul familiilor sacerdotale si stingerea progresiva a partidului saduceilor. Herodium si Masada. Eleazar propune un armistitiu si deschide accesul in Templu. Miscarile au inceput in 115 si au degenerat intr-un adevarat razboi avand in vedere ca in 116 ne-evreii au fost nevoiti sa paraseasca Alexandria si au avut loc confruntari si la Hermopolis si Memfis. in timpul asediului final. fariseii. in orice caz. Putin mai tarziu. spun. fiscus iudaicus. vom muri ca oameni liberi impreuna cu copiii si femeile noastre! Aceasta ne-o cer legile. prin urmare Traian a trebuit sa trimita 3000 de oameni pentru a repopula cetatea. Pentru Paste. Primele doua s-au predat destul de usor. inafara de prizonieri. iar femeile si copiii o implora… (Razboiul iudaic VII. s-au revoltat si evreii din Mesopotamia. 386-387). Un oarecare Artemion ii indemnase la rascoala si pe evreii din Cipru care au devastat orasul Salamis. Poate ca ar fi trebuit. dar Masada s-a impotrivit cu incrancenare. Simon bar Goria se afla in oras. Acest ultim bastion al rezistentei iudaice a disparut deci in aprilie 72.ar fi trebuit. La Cirene. Templul a fost incendiat si. Titus incheie concentrarea trupelor in jurul Ierusalimului.este impartit in trei: Ioan din Giscala detine Templul si imprejurimile. patrunzand in interior. in care stationau doua legiuni. dar ne ramane inca alegerea libera a unei morti nobile impreuna cu cei pe care ii iubim cel mai mult. Se pare ca ludeea a devenit din acest moment o provincie. in primavara lui 70. sa citim planul lui Dumnezeu si sa recunoastem ca neamul iudeu. Fara a deveni sclavi. cred ca Dumnezeu ne-a acordat aceasta favoare de a avea in mainile noastre puterea de a muri in mod nobil si liber. Revolta lui Bar-Kosba Nu se mai cunoaste nici o revolta pana in perioada lui Traian. Titus ataca zidurile in trei puncte diferite. Dupa reprimarea revoltei in .<Am fost primii dinte toti care ne-am revoltat. iar Eleazar s-a retras in curtea Templului. Titus nu a putut face nimic pentru a stinge focul intr-atat soldatii sai erau cuprinsi de o furie atatata de lungile saptamani de asediu. cartier dupa cartier. cultul sinagogal dobandea o importanta exclusiva sub conducerea invatatorilor legii. in acelasi timp. De acum inainte. evreii condusi de un <rege> numit Lucuas sau Andreas incendiasera templele si omorisera o parte din populatie. nu au gasit decat doi supravietuitori: toti ceilalti se omorisera. Dupa victoria lui Traian. atunci Ioan si Simon se impaca. inca de la inceput . Impozitul (Didrahma) era de acum varsat intr-o casa imperiala speciala. dupa Iosephus.325-327. orasul.cand. in acest moment.. Romanii au fost nevoiti sa inalte un dig de pamant pentru a asalta zidurile. Ioan profita pentru a-l asasina impreuna cu partizanii sai. suntem ultimii care purtam armele impotriva romanilor. iar combatantii. care reconstruisera o scoala la Iamnia sub directia lui rabbi Iohanan ben Zahhai. desi adusi la infometare au rezistat. privilegiu refuzat tuturor celor care au intampinat o infrangere neasteptata. fusese judecat spre pietre. Aceasta ceremonie a avut loc la Roma in anul 71. am suportat continuu tratamente dure din partea celorlalti si inca si mai dure din partea dusmanilor . Dupa lupte dure. odinioara mult indragit de El. Mai rezistau inca trei fortarete: Macheront. Ioan si Simon au fost luati prizonieri si tinuti pentru a fi de fata la triumful lui Titus. Se stie ca atunci s-au purtat lupte foarte dure la Alexandria si Cirene. Soarta noastra este o robie sigura. se aflau si candelabrul cu sapte brate (menora) si masa painilor punerii inainte. Titus reuseste sa strabata cele trei ziduri de aparare si. Templul aproape distrus era inchis sacrificiilor. dar. Ultimele zile ale asediului au fost deosebit de atroce. Dimpotriva. construieste un rambleu in jurul orasului pentru a impiedica populatia sa fuga.

conducatorul celei de-a doua revolte. Stim ca Simon bar Kosba conducatorul acesteia. E de presupus ca interzicerea circumciziei a fost cea care a umplut paharul. O alta scrisoare scrisa de un scrib profesionist ne arata cat de bine era organizata administratia. aproape de Marea Moarta. intr-adevar. UN AUTOGRAF Acest bilet este scris si semnat de Bar Kosba. Fii curajos si intareste curajul oamenilor locului. Abia in timpul lui Constantin. Si am ordonat ca oricine iti va da graul sau: (in ziua de dupa sabat). Simeon fiul lui Kosba pentru el insusi. <Din partea lui Simeon fiul lui Kosba catre Iesua fiul lui Galgula si oamenilor din Ha-Baruk. Fa in asa fel incat fiecare sa fie multumit. luptele au fost foarte dure pentru ca in 135 Palestina parea sa fi devenit un desert. Aelia Capitolina. Transportul. nabateeni si preotii egipteni. Revolta s-a intins repede in tot tinutul iar noul print a pus sa se bata monede datate in anul I sau II (dupa obiectele descoperite) al eliberarii Israelului. si a pus sa se construiasca pe locul Templului un sanctuar inchinat lui Jupiter Capitolin. <Din partea lui Simeon catre Iesua fiul lui Galgula. salutare! Sa-ti fie cunoscut ca trebuie sa trimiti cinci care cu grau prin oamenii casei mele. iar Eusebiu in Istoria ecleziastica nu vorbeste aproape deloc. Noua revolta care izbucneste in 132 in Palestina este din nefericire foarte putin cunoscuta din lipsa unor documente intr-adevar clare. Pace tie. Cauzele precise ale rebeliunii sunt neclare. Din Ierusalim nu mai ramasesera decat cateva case si o bisericuta crestina pe Muntele Sion. nici un evreu nu mai putea patrunde in oras sub pedeapsa cu moartea. Aceasta pozitie generala nu-i atingea numai pe evrei. daca continua sa faca necazuri galileenilor. Autorii pagani nu au facut decat scurte aluzii. urma sa fie asigurat de trimisii lui Simeon care urmau sa petreaca sabatul la Iesua. Pregateste deci fiecaruia un loc de oaspete. ci si pe samariteni. voi pune picioarele voastre in lanturi. sapaturile arheologice facute in desertul lui Iuda si mai ales in asezarea Qumran. De acum inainte. ‚asa cum am facut la Ben Aful. Oricum. cu o caravana alcatuita din aproximativ 30 de magari a caror sarcina este de 60 kg. precum si a unor documente din corespondenta lor.Palestina au mai ramas cateva miscari pana la inceputul domniei lui Adrian. in ziua comemorarii distrugerii Templului. este probabil ca Adrian planuise inca din 130 sa fondeze o colonie romana pe locul Ierusalimului.> (traducere in limba franceza J. Adrian a reinnoit interzicerea castrarii asimilandu-i circumcizia si impunand contravenientilor pedeapsa cu moartea. Este o amenintare cu inchisoarea adesata conducatorului taberelor. MILIK) . o data pe an. idumei. Lui Iesua i se cere livrarea unei cantitati considerabile de grau. desigur refugiati civili instalati in satele din sudul Iudeei. Nu cunoastem aproape nimic cu privire la miscarea militara. in plus. daca vreunul dintre galileenii care sunt la voi nu este bine primit. evreilor li s-a ingaduit sa vina pentru a venera fundatiile Templului (zidul plangerii). isi spunea print al Israelului si ca fusese recunoscut ca mesia de catre Rabbi Akiba. Totusi. aceasta interdictie parea grava mai ales pentru evreii ortodocsi. Sa ramana la tine in timpul sabatului. au permis scoaterea la lumina a unor obiecte ce apartinusera rasculatilor. caci ea echivala cu impiedicarea supravietuirii poporului ales. Adrian a fondat o colonie romana. Totusi. ei sa il aduca. dar au fost repede inabusite. T. salutare! Iau cerurile ca martor impotriva mea ca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful