P. 1
Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

|Views: 1,843|Likes:
Published by Loredana Lador

More info:

Categories:Types, Research, Law
Published by: Loredana Lador on Sep 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/09/2013

pdf

text

original

Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat recent de modificari legislative importante menite sa asigure, pe de-o parte, un rang superior in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa. Aceste modificari legislative au intervenit o data cu adoptarea, in cursul anului 2006, a doua legi care stabilesc cadrul normativ aplicabil regimului juridic al creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului, si anume : - Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei; - Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007. Potrivit legii 85/2006 privind procedura insolventei, creantele salariale se inscriu DIN OFICIU in tabelul obligatiilor, de catre administratorul judiciar, pe baza evidentelor contabile ale debitorului insolvent, nefiind nevoie ca salariatul sa depuna declaratie de creanta. Prin urmare, cel mai bine pentru salariat ar fi sa verifice tabelul preliminar al obligatiilor si, ulterior, pe cel definitiv, pentru a se asigura ca a fost inscris. Daca nu a fost inscris, poate formula contestatie. In practica, insa, salariatii iau legatura cu administratorii judiciari, care ii inscriu fara nicio problema in tabele. -creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute în procedura de faliment. Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat de modificari legislative importante, menite sa asigure, pe de-o parte, o pozitie superioara in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea

1

unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa. Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat de modificari legislative importante, menite sa asigure, pe de-o parte, o pozitie superioara in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa. Aceste modificari legislative au intervenit odata cu adoptarea, in cursul anului 2006, a doua legi care stabilesc cadrul normativ aplicabil regimului juridic al creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului, si anume: Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007. Dispozitiile normative ale ambelor legi se coroboreaza cu normele prevazute in Codul Muncii, si anume art. 156, care prevede ca „salariile se platesc inaintea oricarei alte obligatii a angajatorilor, si art. 167 „constituirea si utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se vor reglementa prin lege speciala". De asemenea, Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 prevede, in art. 48, ca „toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii" si ca, „ in caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori." Regimul creantelor salariale Lichidarea bunurilor din averea debitorului se efectueaza de catre lichidator, sub controlul judecatorului sindic. Acelasi lichidator va plati creantele creditorilor, in ordinea de prioritate stabilita de lege. Legiuitorul a stabilit ordinea de distribuire a sumelor obtinute din lichidare pentru plata creantelor creditorilor chirografari in functie de importanta acestor creante, care este data de aspectele economice, sociale, umanitare si juridice. Principala modificare adusa textelor legale, cu un impact deosebit, consta in trecerea creantelor ,,salariale" intr-un rang de prioritate superior. Astfel, daca in vechea reglementare a procedurii falimentului creantele izvorate din raporturile de munca erau plasate pe locul 3, in noua procedura a insolventei
2

creantele salariale sunt trecute intr-un rang de prioritate superior. Ordinea de prioritati Legea stabileste urmatoarea ordine de prioritati: 1. Taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuie-lile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in cadrul desfasurarii procedurii insolventei; 2. Creantele izvorăte din raportul de munca; 3. Creantele reprezentănd creditele, cu dobănzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultănd din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. Creantele bugetare; 5. Creantele reprezentănd sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. Creantele reprezentănd sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. Creantele reprezentănd credite bancare, cu cheltuielile si dobănzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. Alte creante chirografare; 9. Creantele subordonate, in urma-toarea ordine de preferinta: a) Creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un aso-ciat sau actionar detinănd cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) Creantele izvorănd din acte cu titlu gratuit. Creantele izvorate din raporturile de munca Modificari legislative au fost reglementate si prin largirea ariei de cuprindere a categoriei fostelor creante ,,salariale" care in prezent includ ,,creantele izvorate din raporturi de munca"; definitia este mai cuprinzatoare si include toate creantele care isi au sursa in raporturile de munca, adica in contractul de munca colectiv si individual, dar si in actele normative de dreptul muncii care se impun partilor in afara vointei lor cuprinse in contract. O prima categorie foarte importanta de drepturi (creante) ce izvorasc din
3

raporturi de munca, dar nu constituie si creante salariale sunt asa-zisele ,,salarii compensatorii"; drepturile la sume compensatorii nu au fost, in practica instantelor noastre, inclusiv a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, asimilate drepturilor salariale, datorita scopului acordarii lor (un fel de ajutor de somaj pentru ipoteza neincadrarii in munca in viitor), a denumirii improprii de ,,salarii" deoarece salariile se utilizeaza doar ca baza de calcul etc. Or, in ipoteza unor persoane juridice supuse procedurii cu un numar ridicat de salariati care, la randul lor, au convenit in contracte asupra unui numar considerabil de salarii lunare ca baza de calcul a compensarilor pentru pierderea locurilor de munca, sumele la care aceste mase de salariati au dreptul pot fi deosebit de importante in totalul masei credale, astfel incat sa consume o parte semnificativa a activului debitoarei in insolventa, urmand ca alte categorii ce beneficiaza de un rang inferior sa primeasca foarte putin sau chiar deloc. Largirea sferei temporale O alta modificare in raport de vechea reglementare a procedurii falimentului se refera la eliminarea restrictiei de a aseza in acest rang de prioritate doar creantele nascute in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii. Astfel, creantele ce izvorasc din raporturi de munca beneficiaza de aceasta prioritate oricand s-ar fi nascut inainte de deschiderea procedurii, dar nu si pentru cele care ar fi fost prescrise la data la care creantele respective ar trebui incluse in tabelul creantelor care de fapt este data deschiderii procedurii, deoarece prescriptia nu mai curge contra creditorilor din acest moment. Aceasta ,,largire" a sferei temporale pentru care salariatii beneficiaza de rangul de la art. 123, al. 1, pct. 2 are consecinte nefaste asupra creditorilor de rang inferior locului 2 care vor risca sa-si vada drastic diminuate sumele recuperate din procedura, in special la societati cu un numar mare de salariati care, din diferite motive, au stat in pasivitate. Fondul pentru plata creantelor salariale Legea nr. 200/2006 reprezinta un pas inainte decisiv in materia garantarii creantelor salariale in cazul falimentului. Legea a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2007 si de prevederile sale beneficiaza salariatii angajatorilor pentru care starea de insolventa intervine dupa aceasta data. Fondul asigura plata creantelor salariale care rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de
4

salariati cu angajatorii impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare. Conceptia legiuitorului este evidentiata prin reglementarea principiilor care stau la baza constituirii, gestionarii si utilizarii acestui Fond. Astfel, art. 4, literele c si d, stabileste ca legea se aplica salariatilor (care lucreaza cu norma intreaga sau partial, la sediul proprietarului sau in alt loc sau la domiciliu, pe baza unui contract de munca temporara sau a unui contract de ucenicie la locul de munca - indiferent de durata acestora). Sunt vizate - cu titlu de creante salariale - toate drepturile salariale si alte drepturi banesti datorate si neplatite salariatului. Din resursele Fondului se suporta urmatoarele categorii de creante salariale: a) salariile restante; b) compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru maximum un an de munca; c) platile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si/sau in contractul individual de munca, in cazul incetarii raporturilor de munca; d) compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si/sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale; e) indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii. Limitele (plafoanele) stabilite de lege pentru plata creantelor salariale din resursele Fondului sunt urmatoarele: - Suma totala a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Salariul avut in vedere este salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul National de Statistica in luna in care s-a deschis procedura insolventei. Creantele salariale se suporta pentru o perioada de trei luni calendaristice. Termenul pana la care angajatorii trebuie sa declare si sa plateasca aceasta contributie este data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale. - Creantele izvorate din raporturi de munca, platite in cazul falimentului, potrivit legislatiei in vigoare, se diminueaza cu sumele achitate din Fondul de garantare. Instituirea acestui mecanism special, dar echitabil de catre legiuitor impune o corelatie logica cu articolul 123 din Legea insolventei,
5

articol care stabileste ordinea de preferinta in satisfacerea creantelor creditorilor. Altfel spus, tinand seama de necesitatea acoperirii creantelor salariale, de nevoile presante (de subzistenta) ale angajatilor, legiuitorul accepta ca, inainte de plata creantelor potrivit ordinii de preferinta prevazute de Legea insolventei, sa se acopere creantele in cauza din Fondul de garantare, in limitele legal stabilite. Numai ca - procedandu-se astfel si creantele fiind de regula mai mari decat limitele stabilite de Legea nr.200/2006 - ulterior, din sumele care se platesc conform Legii insolventei, se deduc sumele achitate din Fondul de garantare. In toate cazurile, daca urmare a redresarii angajatorilor judecatorul sindic pronunta inchiderea procedurii de insolventa, angajatorii sunt obligati sa restituie sumele suportate din Fondul de garantare, in termen de 6 luni de la pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. Desi Fondul de garantare e constituit numai din contributiile angajatorilor, statul este implicat direct in stabilirea si plata creantelor salariale cuvenite salariatilor in cazul falimentului. Astfel, stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca: - la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa; - la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora. Aceasta categorie include orice organizatie de natura profesionala - constituita potrivit legii si avand ca unul dintre obiective, stabilite prin lege sau statut, reprezentarea intereselor salariatilor. Procedura simplificata Legea 85/2006 a imbunatatit legislatia din domeniu, creditorii nu mai trebuie sa demonstreze insolvabilitatea debitorului, ci practic aceasta stare se prezuma, debitorul fiind cel care trebuie sa probeze ca este solvabil si stabil din punct de vedere economic. Totusi, spre deosebire de tarile occidentale, in Romania in continuare o procedura de lichidare poate dura pana la cinci ani, spre deosebire de sase luni, cat ar fi normal. Cu toate acestea, timpul necesar incheierii procedurii de faliment ar putea fi redus potrivit noii legislatii. Se poate opta pentru o procedura simplificata prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile.
6

Procedura simplificata prevazuta de aceasta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care sunt fie comercianti persoane fizice, actionand individual, fie asociatii familiale. Si comerciantii persoane juridice care nu detin niciun bun in patrimoniul lor, ale caror acte constitutive sau documente contabile nu pot fi gasite, cu administrator „disparut” sau al caror sediu nu mai exista sau nu corespunde adresei din Registrul Comertului, intra sub incidenta procedurii simplificate.La fel si debitorii care nu au prezentat documentele necesare in termenul prevazut de lege, societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive sau debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de lege. Model cerere de deschidere a procedurii insolventei

DOMNULE JUDECATOR SINDIC,

Subscrisa ______________________________________________, cu sediul social in ______, str. ___________________, nr. __, judetul/sectorul __, numar de ordine in registrul comertului/registrul societatilor agricole/registrul asociatiilor si fundatiilor/alte registre ___, Cod unic de inregistrare/Cod de identificare fiscala _______, Cont bancar nr. ___, deschis la __, tel./fax _______ ___, legal reprezentata prin , in calitate de creditor4, formuleaza prezenta:

Cerere de deschidere a procedurii insolventei

impotriva debitorului _____, cu domiciliul/sediul social in ___, str. ________________, nr. , judetul/sectorul _______, numar de ordine in registrul comertului/registrul societatilor agricole/registrul asociatiilor si fundatiilor/alte registre __________, Cod unic de inregistrare/Cod de identificare fiscala
7

, Cont bancar nr. _______, deschis la ______________________, tel./fax ______, solicitandu-va sa dispuneti: 1. deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului mai sus nominalizat; 2. admiterea creantei noastre certe, lichide si exigibile in cuantum de _______, reprezentand __, conform _____; 3. inregistrarea creantei noastre certe lichide si exigibile in cuantum de in tabelul definitiv al creantelor contra debitorului mai sus nominalizat; 4. obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecata, pentru urmatoarele

MOTIVE: In fapt, debitorul ______se afla in stare de insolventa, situatie confirmata si de . In drept, creditorul invoca prevederile art. 31 si urm. din Legea privind procedura insolventei nr. 85/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21.04.2006, cu com- pletarile si modificarile ulterioare, coroborate cu celelalte dispozitii legale in vigoare. In subsidiar, se invoca _________. In sustinerea prezentei cereri, creditorul intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisuri, interogatoriul debitoarei, (eventual) expertiza judiciara contabila, precum si de orice alte probe a caror necesitate va rezulta pe parcursul dezbaterilor. In concluzie, avand in vedere motivele de fapt si de drept mai sus invocate, creditorul solicita admiterea prezentei cereri, astfel cum aceasta a fost formulata, judecatorul sindic urmand a dispune, in consecinta, deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului _, admiterea creantei certe, lichide si exigibile, in cuantum de ______________, reprezentand _, si inscrierea acesteia in tabelul definitiv al creantelor contra debitorului, cu cheltuieli de judecata.

8

Redactata si semnata astazi, ______, in __exemplare, la care s-au anexat copii certificate pen- tru conformitate de pe inscrisurile mentionate in cuprinsul cererii, timbre judiciare in cuantum de ___ lei, precum si dovada achitarii taxei judiciare de timbru legal datorate, in cuantum de ________ lei.

numele si prenumele reprezentantului legal al persoanei care a formulat cererea) ___________________________________________ (semnatura reprezentant legal al persoanei care a formulat cererea si stampila) DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI _________

9

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->