referire la o noastrd imagine - simbor impusd de viziunea criticurui ritu apuseantd; ideite de progres, dez,voltarea pentru a Maiorescu - figura eminesciani vizutd ca iaonomica tebuie sd fie pururea linta noastrd o sfafur'e de a rlrspira increderc inafard' marmurd carc privegte sur€zdtoare, de la indllimea ne - intdri inlduntru la9i Belin nu ne-au garantat neutrali- oiia puterite Tugusta a vegniciei aftei _ nise dezv6luie o alt5 laturd, ineditd, cea a gazetarului preocupat gi de problemele tatii, tiebuie ca noi, pin atitudinea ce vomlinea-o' sd politicd.tn!3t9apte, realitdfii, profund ancorat in via{a trecuta gi'prezentd nu ni depdrtdm cdtugi de pu.tin de ta o a ,rr, te nu se inspire decdt de propriile inferese poporului. romilnegti, ftindcd este o probd Cvidentd cd o asemenea potii"a'esfe singu ra bund pentru Rominia' fiindcd Varianta 3 'pururea am regretat regretdm 9i am ceit-o, fiindcd 9i ne amintim epoca in care se zicea cd in Girecia 'astdzi nu ne-a asigurat el .Sd cd inaltut areopag european existd.un partid englez, unulfrancez, aftul pentru rusesc, gi cd iniugi condiliile de existenll ce le doream cu tolii in z.adar se cduta partid adevdrat na,,tionat. Oamenii de sfafu/nosfru. stat ai Greciei s-au convinspnn espenb nld de a cd aaevaiia Noi nu putem decilt regreta cd se vdd tendinle politicd nalionard nu poate ft.-afta dec6t pe apropierca exclusivd aceea care se nzimd pe propiite interese ate nafunii; giastlzinegrepit tara n o potiticd bizatd "rgii" iiairi u'r" sau cealaltd din marite puteri, depdftdnd-o existd in Grecia paftide politice, ca'in ortcare pe care o socotim singura siat astfelde ta tinia de conduitd constitufional, insd ele nu mai pot fi califrcate de partid propiile noastre rnferese' bund,fiind inspiratd numaidin englez, francez sau rusesc. Ar fi regretabil, ar fi (MihaiEminescu, IE greu pentru ofoaie din o nenorocire chiar pentru noi dacd, i doua zi dupd opozilie..-l in Tlmpul, 6 martie 1880' apud M' recunoagterea independenlii noastre, am cddea 1 984) in Eminescu, Opere, X, Publicistic[, Bucu regti' gregeala ce o comitea odinioard Grecia in loc sd ne insp^irdm de politica noastrd tradilionald. Cerinle 9i rezolviri Posibile ln ce constdinsd aicitradifiunea? Ea constdin ceea ce.ne impune chiar pozi.tiunea noastrt geognftcd; de_a [Citegte textul cu voce tarel evita oriee provocarc fald cu puteile ,o"":tr" r"iii" ii 1. Ge poli deduce despre autorul textului 9i d-1ftre.ti1e tndeobgte cu toate puterite ypljuni. Prin aspira{iunile noastre, prin""t" ^"i iii" despre situafia de comunicare ? . Cuise adreseazd textul? dezvoltarea intelectuald ce pia dat Romilnia de jimdtate . Ce tiP de tekt este acesta? de secot aproape, ea a cdutaf a se apropia de civiliza{iunea . Care este atitudinea autorului fa[6 de orientarea 52 politicd a Romdnieit U,