.

ln acelaqi timp, criticul susfine necesitatea stabil iril Varianta 19

unor reguli de a scrie, dar atrage atenfia asupra supravs' aflatd
Era aceastd tume [fanaiotd 9i post-fanariotd]'
gheriilexicului, pentru a nu se produce inovafii
de dragul unei scrupulozitd[i lingvistice.
t, iirgir" dintre orient 9i Occident' l1t.emeiaie rye
';ri;;i;'s;;irate protund a.
ate epociitumintt?1 9I!"
Se pof socgfi
2. Care este opinia ta despre importanfa ic,eptai eagi pe ce ,ai iA"n' iluministe?
iluminist
unui popor? Susfine cu 3rgumente opinia iio[it"t" ei'culturale parte a fenomenului
zentati. -" -f,gi-r,u,
european?
am aretat, fanariotismuta. adus cu sine'
. in opinia mea, limba este at6t un act de identitate orientalizara
din motive politice, o activd tendinld de
cultural6 gispirituald a flecirui popor, dargi o dovad6 a nu au
evolufiei lui istorice.
C"nimir, ttiro, Costin 9i Sfolnrbul Cantacuzino
. Un prim argumentfl reprezinti circulalia uiigi direcfi, hiatusut este evident' pima iumdtate a.
punct
i""ritui
-i, sdracd si neoriginald din
a literaturiisprijiniti de o limbd de culturd consacratd;
iii"r" cultural' Contactele cu Europa au rdmas
"tiVilt-teafiind
precum germana, engleza gifranceza' Nume la miculgrup
intrerupte aprc)ape cu desdvdr1ire,limitate
Shakespeare, Goethe, Balzac gi-au depdgit ideilo1
Ji piin"gi",ti din iurut curtii domnegti' Circulalia
grani[ele nafionale gi au devenit repere asumate dq
toate literaturile.ln plus, latinitatea a fost des
airipi eur6p" citn Pincipate nu s'a teluatdecdtdupd
1750. [...]
cu dimensiunea catolicl a cregtinismului(prin puterea preze nla ofileilor
Rdzboaiete ruso'austiaco'turce'
papalittfli gi prin caracterul cult), iar limbile slave cu' pfcym deschiderea
ortodoxismul (prin asocierea cu spaliul monahal rus). i
ouropenti ta BucureEtigi ta lagi, f
treptata tntocuire a
. Pe de altd parte, tendinfa de a uniformiza comuni- ;;;;"E;rwi aupa'1774 au dus la Boieroaicele
carea prin folosirea aceleiaqi limbi are fundamente
ilidutlui d'e viali oriental cu celeuropean' lncd
politice giistorice. Un exemplu fl reprezinti inventarea au fost pimete care au pdrdsit m.oda Rdsdrtfufui
de la 1787-1792'
aZ i"iiip"tocupaliei ruso-austiece
limbii Esperanto incd Tn 1887 de cdtre Ludovic ate lagului prin
Zamenhof, cu scopul de a dep69i diferen[ele lingvistice.:
,iirra cle pomindin antalele mondene
irtiit, pinlului Potemkin' Boieriiceitineri au inceput
in prezent, autoritatea limbii engleze este necontestatd;
indiferent de domeniul utilizdrii ei.
ra-ii t"iiit'be gatvariigi rptrbele.cu pantaloni 9i ioben
18061812'
. Prin urmare, existd o dimensiune particulari a dupd urmdtoarea ocupagie rusd''.cea .din
obiceiurile pdnd
a Ooi",ii vetirli 9i bdtrdnii 1i+r' continuat
fiecdreilimbi, darEiurta univercald prin necesitatea de, "i t no, uni chiar 9i dipd adoptalel leoutamg't*'.
auia-
anulare a granifelor politice giculturale.
;:s;;;;;;;efiia'cosiumutuioientattusesedeattret
101
100