Sunteți pe pagina 1din 1

.

Contextul este prezentat cu


ajutorul detali
didascarii: . in plus, comiculde
l!Xli'3,:"Tjp? il
dd lnapoilmpiedicilndu-se --- vv
"" ""1"]J deTbs !si
'vs
limbajeste susfinut de etimologia
populari care deformeazd cuvintele
b) Ce tip de text este acesta? iamoarea mea) gi
de.exprimarea pleonasticd (sub pietextut
. Textul este literar gi beletristic, ce gi'ps
prin elemen motivut).
expresive gi limbajul folosit. De asemenea, . Combinarea nor neologisme creeazdsenzaf ia
se in u
de
descriptive cu cete argumentative prefiozitate ridicord, cdci mesajur
fasitulfe.
declara{iei de dragoste, care arJ
in ti este redundani
forma unui o (strdluce.ste sublim in noaptea teiebroasd
tu e,stt angelul visuilol mele, tu a existengii
egti steaua, pot mele) gi artificial construit.
ca sd zic chiar luceafdrul, ,"r" &ratuirste subtim
n oa pte a te n e b roasd a e xi stenli
i mele. Oentmca
f ;;; ;, .. l...Care este opinia ta despre particularitifile
llmbii romine fn contemporaneitaie? Susgine'cu
:i1::ii precumdemonstreald
Darbatu-meu
lii ta pietea dumitate qif"_o cdrca ai argumente opinia prezentati.
caracteiut conotativ i
mesajului. . in opinia mea, limba
. Subiectivitatea se .importante romdnd a suferit transformiri
desprinde din folosirea cauzate de schimbarea stilului de
nelor intdi gi a doua singutar fu comunicare gide evidentele diferenfe de la genera{ie
e,s,tiiiietut vi, o
u!.-denotd impt ica re" p"rs on"j u uiloar
! :!?,
persuasivd gi expresivd a textului,
t
9if
la alta.
. inainte de orice, limba pare s6-s,i piardd
sensul
Didgscatiite gi prezenfa diatogutui cultural pe care l-a avut dintoideauna prin citit giscris.
___;
argu mente ale apartenefei
textulu i la lenu I dramatic. Apropierea de lecturi este accidentald, cdci'cdrfile
c)_Ca1e sunt particutaritdlile gisit un substitut in producfiile cinematografice,
gi-au
limbajutui?
online gi media, De asemenea, diferenlel6 intre
cotocvial. in cazut primurui, eiiffiil'ffiil[#;
::""^q"X9l"_stitisticeevid'e-nfiaterLni;"rgonutsicr registrele stilistirce sunt tot mai greu de sesizat.
exemplu, mass-media incurajeazd aceastd
De
j.:::
doual,::.?T,"
o irgcja
! mirci;b;ilr:ffii
\
situafie se ideniificd
a d a m r s aZ i-p
"ii " ), t n
n! iar
deformare
a limbii, prin deschiderea granifelor comunicirii gi
incercarea de a se raporta la un public neelitist, pentru
u), fotosirea apostroiuiu iei unorc
(Da'cum, ff
1?5f :li1 Doamne
iartd-md). punctel "ol';ffi5ffiJ
a obfine un rating favorabil (posturi precum
. Nu in ultimulr6nd, new-media (chat_ul, OTV)
des-intdtnite sunr gi ete o dovadj internetul)
priil a 01o{ys limbaje cdrora li se subordoneazd limbj
pauzele numeroase care
fragment""=a" ""r"*i"[tji,
i"prrcirJ. romAnd, iar anglicismele au devenit uzuale
(in loc de
spectacol show, in loc de glagir hrf). Univers
alizarea
106 limbii engleze a periclitat autonomia limbii
matein;;;;