Sunteți pe pagina 1din 137

ISBN 978-973-100-044-2

EDITURA

CONSPRESS

Dr. ing. Dumitru ENACHE

J11~~

=, \y~ ,

\\O;Q ~ 9t

~ 'vi CLIMATIZAREA

v

CLADIRILOR

MUL TIZONALE

SPECIALIZAREA INSTALA DI

2008

EDITURA CONSPRESS este acreditata de

Consiliul National al Cercetiirii ~tiintjfice din Invat8mantul Superior

II

CUPRINS

PREFAl'A.

1. GENERALITATI. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE CLIMATIZARE

1.1. Generalitati

1.2. Stabilirea sarcinii termice ~i de umiditate

a incaperilor climatizate 1.2.1. Sarcina termica de vara 1.2.2. Sarcina termica de iarna 1.2.3. Sarcina de umiditate

1.3. Calculul debitului de aer pentru c1imatizare

1.3.1 Calculul debitului de aer pentru sistemul de climatizare "prin amestec"

1.3.2. Debitul de aer in cazul sisteme de climatizare jos -sus sau .prm deplasare"

1.4. Calculul debitului minim de aer proaspat 1.4.1. Calculul debitului minim de aer proaspat pentru diminuarea nocivitatilor

1.4.2. Debitul minim de aer proaspat pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare

1.4.3. Debitul minim de aer proaspat din considerente tehnice 1.5. Clasificarea sistemelor de climatizare

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romliniei

r

ENACHE, DUMITRU

Climatizarea cWdiriIor multizonale I Dumitnu Enache. - Bucuresti :

Conspress, 2008

Bibliogr,

ISBN 978-973-100-044-:4

697.9

Colectla Carte universitara

2. SISTEME DE CLIMATIZARE NUMAI AER

2.1. Sisteme de climatizare cu debit constant, cu un canal de aer - 24

2.1.1. Sisteme de c1imatizare ell baterii de incalzire (racire) zonale - 25 2.1.2. Sisteme de climatizare cu baterii de incalzire ~i

racire zonale ~i cIapete de amestec - 27

2.1.3. Sisteme de climatizare cu ventilatoare zonale - 30

2.1.4. Reglarea debitului de aer proaspat -35

2.1.5. Exemplu de cal cui - 41

2.2. Sisteme de climatizare cu debit constant, eu dona canale de aer - 43 2.2.1. Generalitati, Sisteme eu unul ~i doua

ventilatoare de refulare eu si rara umidificare - 43

2.2.2. Aparate de amestee - 47

2.2.3. Diagrame de reglare a temperaturii aerului interior - 51

CONSPRESS

B-dul Lacul Tel nr.124, sector 2, cod 020396, Bucurest] Tel.: (021) 2422719/169; Fax: (021) 242 0781

- 1

-2

-4

-4

-6

-7

-9

-10

- 15

- 17

- 18

- 20

- 22

- 24

3.1. Generalitati

3.2. Sisteme de-elimatizare cu ventiloconvectoare

3.2.1. Tipuri de ventiloeonveetoare, elemente componente, aeeesoriile ventiloconveetoarelor

3.2.2. Caraeteristieile tehniee ale ventiloeonvectoarelor 3.2.3. Modifiearea earacteristicilor ventiloconvectoarelor la sehimbarea parametrilor de functionare

3.2.4. Alegerea ventiloconvectoarelor, raeordarea acestora la circuitul de aer

3.2.5. Alimentarea ell aer proaspat a ventiloconveetoarelor.

Instalatii de alimentare eu aer proaspat - 136

3.2.6. Reglarea temperaturii aerului - 141

3.2.7. Alimentarea cu agent termic a sistemului de climatizare aer-apa

ell ventiloconvectoare. Sisteme ell doua si patru conducte - 143

3.2.8. Dimensionarea retelei de alimentare eu agent termic - 149

3.2.9. Eliminarea eondensului din instalatia de climatizare

eu ventiloeonvectoare

3.3. Sisteme de elimatizare en aer primar ijli aparate de inductie ( ejectoconvectoare)

3.4. Exempln de caicni

3.4.1. Alegerea numarului ~i tipului de ventiloconvectoare 3.4.2. Dimensionarea retelei de alimentare eu agent termic 3.4.3. Alegerea gurilor de refulare

2.2.4. Exemplu de ealcul

2.3. Sisteme de climatizare cu debit de aer variabil

2.3.1. Tipuri de guri de aer pentru debit de aer variabil, circulatia

aerului la diverse debite de aer 2.3.2. Variatoare de debit

2.3.3. Proeedee de variatie ale debitului de aer la ventilatoare 2.3.4. Pozitia senzorului de presiune statica ~i economia de energie 2.3.5. Metode de ealeul ale eanalelor de aer

2.3.6. Alegerea variatoarelor de debit si a ventilatorului intr-un Sistem YAY

2.3.7. Exemplu de ealeul

3. SISTEME DE CLIMATIZARE AER-APA

III

- 53

- 53

- 59

-70

- 86

- 97

- 99

- 106

- 107

- 111

- III

- 113

- 113

- 119

- 124

- 131

- 156

- 157

- 161

- 161

- 162

- 166

- 185

- 188

- 191

5. SISTEME DE CLIMATIZARE PENTRU CENTRE DE CALCUL -198

3.4.4. Dimensionarea instalatiei de aer proaspat

3.5. Alegerea agregatelor de raeire a apei

3.6. Sistemul de climatizare cu pompe de caldura pe bucla de apa 3.6.1. Deserierea sistemului

3.6.2. Realizarea buclei de apa

4. SISTEME DE CLIMATIZARE CU DETENTA DIRECTA

4.1. Sisteme de climatizare SPLIT

4.1.1. Sisteme de climatizare mono SPLIT si multi SPLIT eu si rara reeuperarea caldurii,

4.1.2. Sisteme de c1imatizare SPLIT eanalizabile 4.2. Sisteme VRV

5.1. Generalitati

5.2. Sistemele "CLOSED CONTROL UNIT"

5.3. Alegerea sistemelor de climatizare pentru centrele de calcul 5.4. Amplasare sistemelor de climatizare de tip "CLOSED CONTROL UNIT"

6. SISTEME DE CLIMATIZARE PENTRU PISCINE

6.1. Generalitati

6.2. Conditiile interioare din piscinele acoperite

6.3. Calculul degajari de vapori de apa de la bazinele din interiorul piscinelor

6.4. Metode pentru dezumidificare a piscinelor

6.4.1. Dezumidifiearea ell ajutorul echipamentelor de dezumidificare 6.4.2. Dezumidifiearea prin introdueerea de aer proaspat

6.5. Ventilarea spatiilor anexe ale piscinelor

6.6. Criterii pentru realizarea sistemelor de climatizare pentru piscine

7. SISTEMUL DE CLIMATIZARE DESSICANT COOLING

7.1. Descrierea sistemului

7.2. Tipnri de sisteme Dessiccant Cooling

IV

- 231

- 233

- 167

- 169

- 172

~ 172

- 178

- 185

- 185

- 198

- 198

- 203

- 205

- 211

- 211

- 211

- 212

- 214

- 228

- 229

~ 231

7.3. Elemente de calcul ale sistemului Dessiccant Cooling

8. SISTEMUL DE TIP PUT CANADIAN

8.1. Descrierea slstemului

8.2. Proprletanle termice ale solului

8.3. Amplasarea conductelor de aer in cazul sistemelor de tip PUT CANADIAN

8.4. Recomandarl privind dimension area unui sistem de tip

PUT CANADIAN 8.5. Exemplu de calcul

8.6. Masurari experimentale 8.7. Concluzii

9. BIBLIOGRAFIE

v

- 236

- 239

- 239

- 241

- 247

- 251

- 257

- 259

- 261

- 262

PREFATA.

Sistemele de climatizare sunt sisteme moderne de tratare a aerului, care au patruns puternic in Romania in ultimii ani.

Avantul pe care l-au luat aceste sisteme in lume dar ~i in Romania au impus introducerea in planul de invatamant a unui curs de specialitate "Sisteme de climatizare".

Lucrarea de fata acopera un gol informational in acest domeniu si fost scrisa utilizand putinele norme romanesti in materie si mai ales material documentar de mare actualitate, metodologii de calcul si de utilizare a

diversilor producatori de eehipamente de elimatizare. .

Cursul detaliaza sistemele de climatizare numai aer eu debit constant si analizeaza in mod special sistemele eu debit variabil practic neeunoscut in materialul documentar romanesc.

Aici sunt prezentate gurile de aer cu debit variabil, variatoarele de debit simple, cu inductie §i eu ventilator auxiliar precum si metodele de variatie a debitului §i de optimizare a elementelor sistemului.

Sistemului de climatizare aer-apa, utilizat destul de des in Romania in ultimul timp, i-a fost acordata 0 atentie deosebita fiind prezentate in detaliu ventiloconveetoarele, modul de alegere, functionarea acestora in conditii variabile. A fost indus aici de asemenea un capitol despre sistemul eu pompe de caldura pe bucla de apa,

Au fost introduse elemente noi despre climatizarea eentrelor de calcul si a piscinelor interioare si despre utilizarea sistemelor eu detenta directa Ia climatizarea cladirilor cu mai multe incaperi.

DE asemenea au fost inc1use in curs si noi tipuri de sisteme precum Dessicant Cooling sau sistemul de tip put Canadian.

Majoritatea capitolelor contine exemple de calcul care au fost rezolvate pentru sistemele pe aceeasi cladire pentru a se putea compara modul de aplicare al diverselor sisteme.

Lucrarea este astfel foarte utila studentilor carora i se adreseaza dar poate fi consultata si de catre inginerii care lucreaza in domeniul climatizarii aerului.

Domnul profesor Bandrabur Costica a analizat aceasta lucrare §i a facut observatii deosebite de utile, care au condus la imbunatatirea acesteia. Adue multumirile mele pe aceasta cale domnului profesor pe aceasta cale pentrn ajutorul acordat la elaborarea finala a acestei lucrari,

Conf. dr. ing Dumitru Enache

CAPITOLUL 1

GENERALITA.TI. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE CLIMATIZARE

1.1 Generalitati,

in decursul timpului omul a luptat continuu pentru imbunatatirea conditiilor de trai ~i a conditiilor in care i~i desfasura activitatea. Pentru aceasta el a realizat pe parcursul istoriei diverse tipuri de instalatii care sa mentina parametrii aerului . interior la valori apropiate de cele optime. Instalatiile utilizate de om pentru a-si realiza conditii prielnice de lucru ~i de viata au evoluat 0 data cu tehnica, de la focul liber la instalatiile de incalzire centrala apoi la instalatiile de ventilare ~i climatizare.

Instalatiile de climatizare clasice sunt instalatii care mentin in interiorul spatiului climatizat, valorile parametrilor de stare ai aerului interior (temperatura, umiditatea relativa, viteza si puritatea aerului) In limitele dorite de utilizator.

Ele au fost utilizate pentru climatizarea unor incaperi singulare, unde degajarile de cal dura si umiditate creau disconfort ~i impiedicau desfasurarea normals a activitatii (sali de spectacol, restaurante).

o data cu progresul tehnic cu dezvoltarea tehnologica ~i cu cresterea calitatii vietii, a aparut cerinta climatizarii ~i a altor spatii, de productie sau social culturale ~i a aparut astfel necesitatea diversificarii instalatiilor de climatizare.

Cresterea gradului de ocupare al cladirilor civile, diversificarea cladirilor de birouri ~i cresterea gradului de dotare cu echipamente de birou, orientarea comertului catre marl centre comerciale, cresterea calitatii actului medical, dezvoltarea unor ramuri

2

industriale de IT, au condus la necesitatea aparitiei unor instalatii complexe, sisteme de clirnatizare, care sa poata realiza conditiile de microclimat cerute in cladiri multizona,

Noile sisteme de clirnatizare sunt instalatii complexe, similare instalatiilor de clirnatizare monozona care pot realiza conditiile impuse de utilizatori in mai multe incaperi sirnultan,

Ele s-au dezvoltat practic prin adaptarea ~i completarea instalatiilor mono zona existente dar §i prin aparitia unor noi echipamente de climatizare.

Au aparut astfel agregatele de tratare locala a aerului, sisternele de fereastra sisternele de tip SPLIT ~i sistemele monobloc, care au creat posibilitatea de descentralizare a.instalatiilor.

In aceste situatii instalatiile de climatizare au evoluat si au aparut sistemele de climatizare aer - apa care utilizeaza pentru climatizarea spatiilor interioare climaconvectoarele si ventiloconvectoarele, sistemele de climatizare numai aer, de inaWi presiune cu doua canale de aer §i sistemele de clirnatizare, asa numite, cu volum de aer variabil V AV.

Sau dezvoJtat sistemele SPLIT aparand sisternele BISPLIT si MUL TISPLIT, puterea frigorifica a acestora a crescut ~i au aparut sistemele SPLIT necarcasate, de tavan, cu disponibil de presiune care pot climatiza incaperi mari ~i care raspund cerintei de economisire a energiei prin atasarea de canale si guri de aero

In ultima perioada de tirnp sistemele de climatizare cuprind in tot mai mare masura recuperatoare de caldura de diverse tipuri care realizeaza economii importante de energie,

3

Desi nu fac parte din cadrul sistemelor de climatizare au aparut sisteme de ventilare mecanica ale cladirilor de locuit care utilizeaza guri de aer higroreglabile §i cu debit de aer constant ~i recuperatoare de caldura.

1.2. Stabilirea sarcinii term ice ~i de umiditate

In toate incaperile ce urmeazii a fi ventilate sau climatizate au lac degajiiri de cal dura, urniditate, gaze generatoare de mirosuri precum §i diferite alte substante chimice. Acumularea acestor nocivitati in interiorul incaperilor ar conduce la cresterea temperaturii ~i umiditatii precum ~i Ia degradarea calitatii aerului interior.

Pentru mentinerea in interior a unor conditii de me diu care sii fie propice activitatii urnane trebuie eliminate nocivitatile in exces cu ajutorul unor instalatii de ventilare sau climatizare

Dimensionarea acestor instalatii se poate realiza corect doar daca sunt cunoscute debitele de nocivitati ce se degaja in interior.

Sarcinile termice de umiditate si de substante chimice ale incaperilor care se climatizeaza se determine conform metodologiilor prezentate pe larg in cazul cursu lui de baza .Jnstalatii de ventilare ~i climatizare" si sunt prezentate pe scurt in lucrare.

1.2.1. Sarcina termicii de vara

Sarcina termica de racire de vara se determina cu relatia:

Qv=Qap+Qdeg

Q ap ~ surna aporturilor de caldura din exteriorul incaperii Q deg - suma degajarilor de caldura de Ia sursele interioare

(1.2.1)

4

1.2.2. Sarcina termicd de iarna

Sarcina termica de incalzire de iarna se determina cu relatia Q j=Q deg-Q p

(1.2.2)

Calculul se va efectua cu un pas de timp de 0 ora pentru intreg orarul de functionare al incaperii si se va lua in considerare valoarea maxima rezultata.

Degajarile de cal dura de la sursele interioare se vor lua in considerare in confonnitate cu oraruI de functionare al incaperii.

In cazul cladirilor eu mai multe incaperi climatizate, sarcina termica a cladirii se va detennina in acelasi mod prin insumarea orara a sarcinilor termice a incaperilor, sarcina de racire a cladirii fiind valoarea maxima rezultata.

In tabelul 1.2.1. sunt date, cu titlu de exemplu, valorile sarcinii tennice de vara, Qv, pentru 0 cladire de birouri multizona, avand P+2E si 14 incaperi, amplasata in localitatea Bucuresti, considerand temperatura. interioara de 26°C. Aceste valori

e

vor fi folosite pentru diverseIe aplicatii din prezenta lucrare.

Tabelul 1.2.1. Sarcinile tennice de vara pentru 0 cladire de birouri P+2E

Din analiza tabelului 1.2.1 se constata ca valoarea sarcinii tennice de vara pentru cladirea in cauza este de 94 965 W :::::: 95 kW ~i ea este mai mica decat suma sareinilor maxime de vara ale celor 14 incaperi care are valoarea de 102 904 W ::::::

j 103 kW.

'? deg - suma degajarilor de caldura de la sursele interioare existente in situatia de

de caldura se vor lua in considerare in confonnitate cu incarcarea '·~·"""La a incaperilor respective.

6

In situatia de iarna se va Iua 'in cal cui si degajarea de caldura de la corpurile de incalzire de garda, Q gardas daca incaperea are incalzire de garda cu corpuri statice cu functionare continua.

Q p -Necesarul de cal dura a incaperii, este detenninat cu temperatura interioara de iarna in conformitatea cu nonnele in vigoare.

Necesarul de cal dura pentru aerul infiltrat nu se va Iua in considerare pentru incaperile ventilate 'in suprapresiune.

Pentru incaperile de locuit unde aerul proaspat este introdus cu temperatura egala cu cea interioara nu se va lua in calcul decat necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrat.

Daca in incapere se introduc materiale reci care se incalzesc in timpul procesului de productie consumul de cal dura pentru aducerea acestora la temperatura interioara, se va cumula cu pierderile de caldura ale acesteia.

Sarcina termica de iarna va fi pozitiva sau negativa functie de degajarile interioare de caldura.

Sarcina termica a cladirilor in situatia deiarna se va determina ca si in situatia de vara prin insumarea sarcinilor termice ale incaperilor, sarcina termiea de iarna a cladirii fiind valoarea maxima rezultata,

1.2.1. Sarcina de umiditate

Sarcina de umiditate al incaperilor ventilate sau climatizate se calculeaza atat in situatia de vara cat si in cea de iarna cu relatia:

G =G deg Unde:

[kg/s]

(1.2.3)

G deg - degajarile de umiditate de la sursele interioare;

7

Sursele interioare ce pot degaja vapori de apa sunt: oamenii, mancarea, suprafetele libere de apa, apa care stagneaza sau curge pe pardoseala, materialele care se usuca, utilajele industriale etc.

In foarte rare cazuri in incaperile climatizate pot exista consumuri de apa, Acestea sunt realizate de materiale higroscopice sau de suprafetele reci pe care se poate produce condensarea vaporilor de apa, In acest caz consumurile de vapori de apa vor diminua sarcina de umiditate a incaperii.

Degajarile cele mai des intalnite in incaperile obisnuite sunt cele de la oarneni. Degajarea de umiditate de la oameni este dependenta de temperatura interioara si gradul de efort si se determina cu relatia:

G om = N g om [kg/s]

Unde: N - numarul de persoane din spatiul climatizat; g om - degajarea de umiditate a unei persoane

(1.2.4)

[kgls pers]

(1.2.5)

q 1- degajarea de caldura latenta a omului [kW]

h, - entalpia vaporilor de apa Ia temperatura corpului uman, tom= 37°C, determinata cu relatia:

h v= cpv tom + r = 1,86 tom + 2501 = 2570 kJ/kg

cpv - caldura specifica a vaporilor de apa [kJ/kg K]; r - caldura latenta de vaporizare [kJ/kg]

de persoane ~i sarcina de umiditate, Gv, din incaperile cladirii, prezentate exemplu, este data in tabelul 1.2.2

(1,2.6)

1.2.2. Numarul de persoane ~i sarcina de umiditate, Gv
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
9 II 14 37 11 7 9 14 2 2 2 2
19,25 24,5 64,75 19,25 12,25 15,75 24,5 3,5 3,5 3,5
8 1.3. Calculul debitului de aer pentru c1imatizare

Calculul debitului de aer pentru incaperile climatizate se face din conditia preluarii simultane a caldurii ~i umiditatii din incapere.

Deoarece, in general sarcina termica si de umiditate este mai mare vara, debitul de aer se va calcula in aceasta situatie urmand a se mentine ~i in situatia de iarna.

Acest ca1cul, are pe langa aspectele economice, si anumite restrictii functionale in sensul ca pentru evitarea senzatiei de curent, apare necesitatea limitarii diferentei de temperatura intre aerul interior ~i eel tratat, introdus in incapere, in functie de "hataia" jetului de aer, ceea ce duce la dependents debitului de aer, de sistemul de circulatie al acestuia in incapere,

,

In acest moment sunt cunoscute doua sisteme de circulatie a aerului:

• sistemul "prin amestec", In acest sistem aerul este introdus in partea superioara a incaperii si preluarea caldurii ~i umiditatii se face prin amestec turbulent intre aerul introdus ~i eel interior;

. sistemul "tip piston", In acest caz introducerea aerului se poate face: - pe un perete ~i evacuarea se face pe peretele opus;

- prin pardosealii si evacuarea prin partea superioara a incaperii, cand

sistemul este denumit sistem jos-sus,

Un caz particular al sistemului "tip piston" este sistemul "prin deplasare" cand refularea aerului se face prin guri speciale amplasate in zona de lucru ~i evacuarea se face prin plafon sau prin partea superioara a peretilor,

9

1.3.1 Calculul debitului de aer pentru sistemul de climatizare "prin amestec",

a. Situatia de vara

In aceastii categorie sunt incluse sistemele de ventilare in care refularea aerului se face deasupra zonei de lucru de regula in plafonul incaperii sau la partea superioara a peretilor, In functie de pozitia relativa a gurilor de introducere ~i evacuare, sistemul de ventilare prin amestec poate fi sus-sus, cand introducerea si evacuare se fac in partea de sus a incaperii, sistem sus-jos, cand introducerea se face sus iar evacuarea pe jos ~i sistem jos-sus cand introducerea se face prin pardoseala ~i evacuarea prin partea superioara a incaperii.

Pentru a detennina debitul de aer pentru sistemele sus-sus ~i sus-jos trebuie cunoscute: starea aerului interior I(til PI); bilantul termic de vara, Qy; bilantul de umiditate, Gy; tipul guriIor de refulare si distanta dintre acestea si zona de lucru.

MetodoIogia de detenninare a debitului de aer este urmiitoarea:

- Se inscrie in diagrama h-x punctul de stare al aerului interior pentru vara, Iv ~i se determina parametrii hi ~i xi

Corectitudinea citirii se poate verifica pe cale analitlca, in sensu) ca valorile h, ~i Xj citite trebuie sa satisfaca relatla:

h = cpat + x * (c.vt+r) = t + x*(1,86t+2501) [kJ/kg] (1.3.1)

In caz contrar este necesara 0 nouii evaluare a celor doi parametri,

• Se calculeaza raza procesului 8v= Q. = hj - he G. x, -Xc

[kW] [kg Is]

[kJ/kg]

(1.3.2)

Valoarea By obtinuta se marcheaza pe scara diagramei cu care se lucreaza, sau se construieste grafic(v. fig. 1.3.1).

- Se traseaza 0 dreapta paralela la raza procesului s, prin punctul Iv,

- Se stabileste temperatura aerului refulat, te, cu relatia, te, = tj - At •

10

Diferenta de temperatura ~t, recomandata pentru sistemele de distributie a aerului mentionate mai sus ~i pentru diferite tipuri de guri de refulare uzuale, este data in fig. 1.3.2.

- Se intersecteaza paralela la e., dusa prin punetul I", cu dreapta fe, rezultand punctul C", care reprezinta stare a aerului conditionat cu eare acesta este introdus In incapere.

- Se citesc din diagrarna parametrii punctului C,,(hc,xe) recomandu-se aceeasi verifieare analities.

- Se calculeaza debitul de aer necesar pentru evacuarea caldurii si umiditatii in exces cu una din relatiile:

L "" __fk__ = ___!}y_

hi -he XJ -Xc

kg/s

hr-----------------~

h

.. 11 GO 6
D D
-OQ -00
X. Xi X X. Xt X
a b Fig.1.3.1 Determinarea debitului de aer pentru instalatii de climatizare prin amestec - cazul de vara; b - cazul de iarna,

Pentru 0 buna precizie a calcului, valoarea lui x, se poate determina cu relatia:

11

(1.3.3)

x "" fiXl + 10061c - hi

c & _ 2501-1.861

. c

(1.3.4)

obtinuta din relatia 1.3.2. prin inlocuirea lui he determinat cu relatia 1.3.1

Anemostat cu inductie

18

Tipul gurii de refulare

DlfutDla m_ d. t.m.pratuno At

K

14

Anemostat

CiITulsr

UnIsr

Grile de tavan si tavane perforate

VWtld/@jWVlOUOIlIlmmlll1llb

tc tc

......... ... __ ....... _---

111 1 ! I

12

r,r1/i'l7ITt1II'lf/JIJIJJl

r .

tt

Grllede perete

8

UL. U/,I///, '771.
I-
I
tt :- 't,
'-
r; I
tc:-
,- :-
tei =: '-
,
. '- Guri prin depiasare Peretl perioral!

5

tt

\tl :zf' ~'lIlz

illVlfWZWlflltl_t.:_jIMonwlOJI

Guride pardoseala

5

, 1.3.2. Diferenta maxima de temperatura maxima, recomandata pentru diverse tipuri de guri de refulare

12

Daca valoarea razei procesului E, este mai mare de 20 000 kl/kgapa debitul de aer se poate caleula eu relatia:

(1.3.5)

Aplicand metodologia de mai sus, debitele de aer neeesare incaperilor cladirii P+2E, eu earaeteristicile date in tabelul 1.2.1, pentru 0 temperatura interioara ti = 26°C, 0 umiditate CP i = 50%, la un At = 8°C, sunt date in tabelul1.3.1.

Tabelul 1.3.1. Debitele de aer pentru cladirea de birouri P+2E

1 y Qv [kW] Gv [kg/s] Ah L [kg/s] L [m31h]
ncapere s, [kJ/kg]
1 4,96 28* 10-~ 17700 9,5 0,52 1560
2 13,7 24,5*10') 55900 8,2 1,67 5010
f
3 8,1 15,75*lOc5 51400 8,2 0,99 2970
4 8,2 19,25* 1 O-~ 42600 8,2 1 3000
5 13 24,5*10-)" 53060 8,2 1,59 4770
6 16 64,75*1O-~ 24700 9,4 1,7 5100
7 10,4 19,25*10-5 54000 8,2 1,27 3810
8 2,9 I2,25*10'~ 23700 9,4 0,31 930
9 6,8 15,75*10-5 43300 8,2 0,83 2490
10 8,7 24,5*10·j 35500 9,2 0,95 2850
11 3,1 3,5* 10-) 88900 8,2 0,38 1140
12 2,5 3,5*10') 71400 8,2 0,3 900
13 2,0 3,5*10-~ 57100 8,2 0,24 720
14 2,0 3,5*10-5 57100 8,2 0,24 720 13

b. Recalc'ularea parametrilor aerului introdus iarna

In situatia de iarna se poate adopta aceeasi metoda de calcul a debitului ca in situatia de vara dar eu siguranta ar rezulta un alt debit de aer decat de eel de vara, de regula mai mic, datorita sarcinilor termice ~i de umiditate diferite.

Desi tehnic este posibil sa utilizam un ventilator eu dona debite de aer, practic acest lucru este dificil, eostisitor si ar avea implicatii deosebite asupra distributiei aerului in incapere, astfel ea se va utiliza ~i iarna debitul de aer L, detenninat pentru situatia de vara ~i se vor recalcula parametrii aerului introdus astfel ea el sa poata prelua sarcina termica si de umiditate din situatia de lama asigurand confortul termic interior. Pentru acest lueru se cunosc:

~ Sarcina termica de iarna, Qi; - Sarcina de umiditate, Gi;.

- Debitul de aer, Lc= L.= L

Cunoscand faptuI ca debitul de aer L, trebuie sa preia caldura si umiditatea din incaperea climatizata se seriu cele doua relatii de bilan] termic si de umiditate:

Qi = L ( hi _ he) OJ = L ( Xi _ x, )

kW kg/s

(1.3.6) (1.3.7)

Din ecuatiile de mai sus se obtin parametrii aerului introdus iama, Cj:

h =h, _ Q,

elL

kJlkg

(1.3.8)

G.

x =X·_.....J_ elL

(1.3.9)

Punetul C astfeI determinat trebuie sa se situeze pe dreapta paralela la el, dusa prin

. functie de sarcina termica a incaperii, AstfeI, daca Qi < 0 rezulta he> hi> (punctuJ C din fig. 1.3 .l.b) aerul introdus asigurand incalzirea incaperii, iar daca Qi > 0,

14

rezulta hc< hi, acesta asigurand preluarea caldurii si mentinerii parametrilor de confort (punctul C" din fig. 1.3 .1 b).

Pot aparea ~i situatii in care sarcina termica este aproape nula astfel ca entalpia aerului introdus este practic egala cu cea a aerului interior (punctul C' din fig.

n.u»

1.3.2. Dehitul de aer in cazul sistemulul de climatizare "jos -sus" .sau "prin deplasare"

a. Situatia de vara

Sistemul de climatizare jos-sus se utilizeaza in cazul salilor aglomerate la care introducerea aerului tratat se face direct in zona de sedere (contratreapta, piciorul sau spatarul scaunului etc.) sau incaperi industriale cu inaltime mare la care introducerea aerului se face in zona de lucru sau in imediata apropiere a acesteia. Pentru calculul debitului de aer se cunosc: starea L, bilantul termic Qv sl de umiditate G, si bilantul termic ~i de umiditate al zonei de lucru Qzl si Gz1, determinate prin bilantul exact al zonei de lucru sau eu relatiile,

(1.3.10)

Coeficientul K are valoarea:

K = 0,4 0,6

K = 0,5 0,7

Pentru calculul debitului de aer:

- se inscrie in diagrama h-x stare a aerului interior L,

pentru surse termice de dimensiuni mici pentru surse termice de dimensiuni mari

- se calculeaza Ezi = Qz/Gz1 ~i se duce prin I, 0 paralela la i::zl

- se determina stare a aerului climatizat C; la intersectia izotermei tc= ti - ~t ,

L\t determinat din fig. 1.3.1

15

kg/s

- se determina parametrii punctelor I, si C, 1li se calculeaza debitul de aer cu una din relatiile:

Parametrii aerului evacuat la partea superioara, Is, (v. fig. 1.3.3.a) se determina pe baza bilanturilor globale; termic, Qv, ~i de umiditate, Gv.

Din cauza ca 0 parte a caldurii ~i umiditatii se preia de catre pe inaltimea incaperii, temperatura ~i umiditatea aerului evacuat este mai ridicata decat a aerului interior.

Fig. 1.3.3. Determinarea debitului de aer pentru incaperi climatizate pentru sistemul "tip piston" cu refulare prin pardoseala sau "prin deplasare" : a - cazul de vara; b - cazul de iama

hr-------------------,

"" £

f0

-00

x. Xi xu

X

a

h = h + Q •.

S C L'

(1.3.11)

h

Xc XI,

x

b

G

x =x + _"

S C L

sau

Q' G'

h, == h, + -t; x, == x, +-t

(1.3.12)

16

Unde: Q; = (1- a)Q. ; G: = (1- fJ)G.

b. Situatia iarna

Considerand debitul de aer acelasi eu eel din situatia de vara, pot aparea doua situatii functie de marimea degajarilor de caldura: Qi > 0 si Qi< 0, eele doua situatii fiind reprezentate in fig. 1.3.3. a si 1.3.3.b.

Parametri aerului introdus C" se determina eu relatiile:

hc=hj _ K·Q L

K·G

Xc=Xj ---

L

kJlkg

(1.3.13)

(1.3.14)

Aerul paraseste incaperea eu parametrii punetului Is, eare rezulta pe baza bilantului de caldura;

h = h. + (1- K)Q

S I L

kJlkg

(1.3.15)

_ +(l-K)G x =x,

S 1 L

(1.3.16)

1.4. Calculul debitului minim de aer proaspat

Debitul de aer L, ealculat eonform paragrafului de mai sus, este determinat din conditia de preluare simultana a caldurii ~i a urniditatii din incaperile elimatizate. Pentru a se reduce eonsumurile de energie ar fi indicata recircularea in totalitate a aerului de climatizare. Aeest lucru ar conduce la aeumularea nocivitatilor si deteriorarea calitatii aerului interior.

17

Pentru a men tine calitatea aerului interior la un nivel aceeptabil este obligatoriu ca o parte a aerului de ventilare sau climatizare sa fie preluat din exterior, (aer proaspat).

Debitul minim de aer proaspat Lp, se calculeaza pentru a satisface urmatoarele trei conditii:

- de diminuare a nocivitatilor sub limita concentratiilor admisibile

- de realizare a conditiilor igienico sanitare

- de mentinere a unui debit minim de aer proaspat

1.4.1. Calculul debitului minim de aer proaspiit pentru diluarea nocivitattlor

In toate incaperile in care au loc activitati umane, dar mai ales in cazul incaperilor cu procese tehnologice, au lac degajari simultane ale mai multor noxe.

Debitul de aer necesar pentru a reduce concentratia fiecarei noxe sub limitele maxim admise de normele in vigoare se determina cu relatia:

y LpJ=-Yo - y,

(1.4.1)

in care:

- Y, - degajarea de substanta nociva [mg/h] ,

- Ya - concentratia maxim admisibila a noxei degajate in aerul

interior [mg/rrr']

- Yr - concentratia substantei nocive in aerul proaspat [rng/rrr']

Debitul se calculeaza pentru fiecare substanta nociva in parte luandu-se in

considerare, dintre cele calculate, debitul maxim rezultat.

In cazul in care in incapere se degaja substante cu actiune cumulative asupra organismului, asa cum se precizeaza in norme (NGPM 2000), debitele de aer rezultate se insumeaza,

18

In majoritatea situatiilor in incaperile climatizate au loc degajari de dioxid de carbon de la ocupanti, Degajarea de dioxid de carbon poate fi determinata cu relatia

Y == c*M* A == 4.10.5 M·A [lis] (1.4.2)

cO2

Tabelul 1.4.2. Concentratia admisibila de CO2 in aerul incaperilor, Y«

Denumirea incaperii l/rrr' g/rrr'
in care oamenii stau ~ennanent (locuinte) I 1,5
pentru copii sau bolnavi 0,7 1,0
in care oamenii se afla periodic (institutii) 1,26 1,75
in care oamenii se afla un timp scurt 0 ... 2 h) 2,0 3,0 Unde:

Tabelul1.4.3. Concentratia de CO2 in aerul exterior, Yr

- Y cO2 - degajarea de dioxid de carbon, a unui om, in lIs; c - coeficient dimensional [I/JJ; M - rata metabolica, in W/m2; A - suprafata corpului uman, in m2•

Degajarea totala de dioxid de la oamenii dintr-o incapere se calculeaza cu relatia:

Locul I/mJ g/rrr'
mediul rural 0,33 0,5
erase mici 0,40 0,6
orase mari 0,50 0,75 1.4.2. Dehitul minim de aer proaspiit pentru asigurarea conditiilor igienicosanitare

(1.4.3)

Unde: N - numarul de persoane din incapere

t

Debitul de aer necesar pentru diminuarea concentratiei de dioxid de carbon se

determina cu relatia 1.4.1.

Degajarea medie de dioxid de carbon pentru oameni se poate calcula cu relatia 1.4.2. sau se poate prelua din in tabelul 1.4.1. Concentratia maxim admisibila de dioxid de carbon in aerul incaperilor este data in tabelul 1.4.2, iar concentratia de dioxid de carbon din aerul exterior este data in tabelul 104.3

Normele igienico-sanitare din diferite tari prevad respectarea unui debit specific de aer proaspat (exterior) de 20 pana la 30 m3Jh ~i persoana.

in prezent se fac cercetari in vederea stabilirii debitului minim de aer proaspat sl pentru evacuarea mirosului din cladiri civile, valorile fiind de ordinul a 35 ... 37 m3/h si persoana,

Debitul de aer pentru realizarea conditiilor igienico-sanitare se calculeaza cu relatia:

Lp2 ;;;:NLpsp

Unde: N - numarul de persoane din incaperea climatizata

Lpsp - debitul specific de aer proaspat [m3Jh pers]

Tabelul 1.4.1.

Degajarile de CO2 ale oamenilor, Yom

(1.4.4)

Varsta omului ~i caracterul muncii yC02
Adulti l/h g/h
munca fizica 45 68
munca utoara 23 35
repaus 23 35
Copii pana la 12 ani 12 18 In tara noastra debitul specific de aer proaspat Lpsp, necesar unei persoane este indicat in normativul IS -1998 ~i acesta are valoarea din tabelul 104.5.

19

20

Tabelull.4.4. Valoarea debitului de aer proaspat necesar unei persoane*

Debitul de aer Conditiile interioare
LosD '" 25 rrr' lit persoana pentru incaperi unde nu se furneaza
LosD '" 35 m~1h persoana pentru mcaperi unde se fumeaza moderat
Io~D '= 50 m~Jh persoana pentru incaperi unde se fumeaza intens
LosD '" 7S m~Jh persoana pentru incliperi uncle se furneaza foarte intens
L"SD = 15 mJJh persoana pentru inca2eri eu eopii cu varsta sub 12 ani
La cladiri industriale
LDSD = min 30 mJth1'_ersoana pentru incaperi eu volumul de pana la 20 mjl persoana
Lnso '" min 20 nr' th__Q_ersoana pentru incaperi eu volumul de (20 - 30)_ nr' I persoana
Lo,n =.= min 40 nr' /h__Q_ersoana pentru hale blindate
Lpsp =.= pana la 70 m'th persoana pentru cladiri social eulturale eu degajari de mirosuri
neplacute * Reducerea locurilor, unde este permrs fumatul, pnn rnasuri legislative, va conduce [a reducerea debitului de aer proaspat si la reducerea consumului de energie pentru tratarea acestuia,

1.4.3. Debitul minim de aer proaspiit din considerente tehnice

In toate incaperile se degaja substante nocive de la materiale de constructie, echipamentul interior, mobilier, etc. Acestea trebuie eliminate pentru a mentine calitatea aerului la un nivel acceptabil chiar in lipsa ocupantilor, Pentru aceasta se impune ca in orice instalatie sa se introduca un debit minim de aer proaspat a carui valoare este de 10% din debitul de aer vehiculat de instalatie,

Lp3~O,1 L.

(1.4.5)

Debitul minim de aer va fi eel mai mare dintre debitele calculate din cele trei conditii, debit ee va respeeta aeeste conditii,

Lp= max (Lph Lp2, Lp3) ,

Daca debitul minim de aer proaspat Lp, va ave a 0 valoare mai mare decat debitul L, pentru climatizarea incaperii va fi ales debitul minim de aer proaspat,

Pentru cladirea mentionata in exemplele anterioare, debitul de aer proaspat este calculat si redat in tabelul 1.4.5.

21

Tabelul 1.4.5. Debitul de aer proaspat pentru cladirea P+2E

lncapere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Nr. pers. 16 14 9 11 37 14 11 7 9 14 2 2 2 2
L p(m3/h] 560 490 315 385 1295 490 385 245 315 490 70 70 70 70 1.5. Clasificarea sistemelor de climatizare

Sistemele de climatizare pot fi c1asifieate in principal dupa agentul care transports frigul sau caldura in incaperi, in:

- sisteme de climatizare numai aer;

- sisteme de climatizare aer-apa;

- sisteme de climatizare aer - agent frigorific.

Sistemele de climatizare numai aer sunt clasificate in:

Sisteme de c1imatizare en debit constant - sisteme de climatizare cu un canal de aer;

• cu baterii de incalzire (racire) zonale;

• cu baterii de lncalzire, racire ~i clapete de amestec zonale;

• eu ventilatoare zonale

- Sisteme de climatizare cu doua canale de aer;

• sisteme cu un ventilator de refulare;

• sisteme eu doua ventilatoare de refulare Sisteme de climatizare cu debit de aer variabil - sisteme de climatizare cu un canal de aer;

- sisteme de climatizare cu doua canale de aer;

- Sisteme de climatizare aer-apa pot fi c1asificate:

Dupa tipul aparatului terminal:

- sisteme de climatizare cu ventiloconvectoare;

22

- sisterne de climatizare eu ejectoconvectoare (climaeonveetoare) ~i grinzi de rae ire

Dupa numarul de conducte:

sisteme de elimatizare eu doua conducte; - sisteme de climatizare cu patru conducte Dupa posibilitatea de preluare aer proaspat sisteme de cIimatizare eu aer proaspat;

- sisteme de climatizare ma aer proaspat

Dupa rnodul de efectuare al reglajului temperaturii interioare - sisteme de climatizare cu reglare pe partea de aer;

- sisteme de climatizare eu reglare pe partea de agent tennie

- Sistemele de cltmatizare aer-agent frigorific:

r

- sisteme de fereastra;

• cu functionare vara in regim de racire;

• cu functionare vara In regim de racire ~i iarna in regim de pompa caldura;

- sisteme de tip SPLIT;

• sisteme MINISPLITj

• sisteme MUL TISLPITj

• sisterne SPLIT eanalizabile;

• sisteme VRV; - agregate de climatizare;

• monobloc;

• modulare

23

2. SISTEME DE CLIMATIZARE NUMAI AER

Sistemele de climatizare cu un canal de aer sunt folosite pentru climatizarea cladirilor eu mai multe incaperi eu sarcini termice diferite ~i folosese pentru climatizarea incaperilor numai aero

Pe parcursul anilor, pe miisurii ce necesitatile tehnologice au cerut-o au fost dezvoltate doua tipuri de sisteme de elimatizare: sisteme de climatizare cu debit constant eu un canal de aer ~i eu doua canale de aer ~i sisteme de cIimatizare cu debit de aer variabil atat pentru cele eu un canal cat ~i pentru eele cu doua canale de aero

2.1. Sistemele de c1imatizare en debit constant, cu un canal de aer

Sistemele de climatizare eu debit constant mentin debituI de aer la valori constante in fiecare lncapere climatizata si modifica temperatura acestuia functie de variatia sareinii tennice ~i de umiditate a incaperii.

In acest caz debitul de aer introdus 'in incapere este determinat din conditiile preluarii simultane a caldurii ~i umiditatii iar temperatura de refulare de calcul este determinata din conditii tehnice de amortizare a diferentei de temperatura din j etul de aer refulat.

Sistemele de climatizare cu debit constant se eonstruiese in varianta de joasa presiune cand viteza aerului in canale este de 3 - 8 mls.

La sistemele de [oasa presiune ventilatoarele de refulare au 0 presiune redusa de ordinul de 100 ..;- 500 Pa ~i deci un nivel de zgomot redus dar datorita vitezei mici din canalele de aer, dimensiunile acestora sunt mari si ele ocupa spatii mari in cladirea in care sunt amplasate.

24

Pentru a reduce dimensiunile canaleIor de aer se micsoreaza debitul de aer vehiculat prin marirea diferentei de temperatura intre aerul refulat ~i cea a aerului interior, lucru posibil prin utilizarea unor guri de refulare speciale cu 0 difuzie rapida a aerului in incapere.

Alta metoda de a reduce dimensiunile canalelor de aer este utilizarea unor viteze mai mari in canaleIe de aer, viteze cuprinse intre 12 - 15 mls cand sistemul de climatizare devine de InaUs presiune.

In acest caz presiunea ventilatorului de refulare ajunge la valori de 1000+200 Pa ~i din acest motiv nivelul de zgomot este mai mare.

Au fost utilizate in trecut sisteme de climatizare de inalta presiune cu viteze in canalele de aer cuprinse intre 15+25 mls ~i presiuni ale ventilatoarelor de pana

,

la 2000 Pa, dar ele nu mai sunt folosite datorita cheltuielilor energetice mari

pentru vehicularea aerului si pentru echipamentele necesare pentru reducerea nivelului de zgomot,

Sistemele de climatizare cu un canal de aer sunt sisteme derivate din sistemeIe de elimatizare existente pentru 0 singura zona (incapere) ~i se cunosc trei tipuri de sisterne de climatizare:

- sisteme de climatizare ell baterii de incalzire/racire zonale;

- sisteme de climatizare eu baterii de incalzire, racire ~i clapete de

amestec zonale;

- sisterne de climatizare eu ventilatoare zonale

2.1.1.

Sisteme de climatizare cu baterii de tnealtire/racire zonate

Sistemele de climatizare cu baterii zonale se utilizeaza in cladiri eu multe incaperi care pot fi grupate in ZOne cu incarcari termice similare ~i cu raze de proces aproximativ egale,

25

Aerul este tratat intr-un agregat central pana la anumiti parametri apoi este tratat supIimentar pana la parametrii neeesari zonelor din cladire eu ajutorul unor baterii zonale care lucreaza pe timpul verii ca baterii de racire si pe timpul iemii ca baterii de incalzire alimentate cu agent termic printr-un sistem de doua conducte.

Dad sistemuI este unul de inalta presiune inaintea gurilor de refulare se monteaza atenuatoare de zgomot sau aparate de detenta,

Un sistem de elimatizare ell baterii zonale este redat in figura 2.1.1.

C1-C4 - Regulatoare de temperatura Tl-T4 - Termostate

B - Baterli zona Ie

Figura 2.1.1. Sistem de c1imatizare eu un canal de aer eu baterii de racireJinealzire zonaIe

Aerul proaspat amesteeat cu cel recireulat este filtrat si tratat partial in agregatul central apoi este incalzit sau dicit functie de anotimp in bateriiIe Bale fiecarei zone.

26

Pentru reglarea temperaturii in fiecare zona se monteaza un termostat intr-o incapere reprezentativa din zona, care va modifica temperatura de introducere, functie de cerintele ocupantilor ~i prescrise la termostat si sarcina termica a incaperii, actionand asupra ventilului de reglare de pe bateria zonala prin intermediul unui regulator de temperatura (Cl, C2).

Deoarece debitul de cal cul pentru fiecare incapere din zona este determinat pentru sarcina termica a acesteia, exista riscul ca temperatura sa varieze destul de mult in lncaperile zonei deoarece sarcinile termice ale acestora sunt variabile ~i temperatura de introducere este determinata functie doar de sarcina termica a incaperii reprezentative.

Pentru a evita acest fenomen nedorit, senzorul de temperatura al termostatului se poate monta ~i pe canalul de evacuare (T3), el sesizand in acest caz, 0 valoare medie a temperaturii interioare pentru toate incaperile zonei va asigura 0 temperatura medie de refulare pentru aceste incaperi.

Solutia este posibila la zonele unde in incaperi nu exista 0 variatie importanta pe timpul unei zilei, a sarcinii termice fata de cea de calcul.

Acest sistem de climatizare va avea dificultati in reglarea temperaturii in timpul unei zile in perioadele de tranzitie cand exista cerinte de frig sau cald sau cerinte simultane de incalzire sau racire diferite in incaperile zonei, de-a lungul zilei si deoarece nu exista decat un singur schimbator de caldura si un singur tip de agent termic pe intreaga cladire,

2.1.2 Sisteme de climatizare cu baterii de indilzire # riicire zonale # clapete de amestec

Sistemul este similar celui precedent dar pe fiecare zona se monteaza 0 baterie de lncalzire (BI) ~i una de racire (BR) la care reglarea temperaturii se realizeaza

27

cu ajutorul a doua c1apete de reglare (CR) actionate conjugat, montate pe fiecare din cele doua baterii. Comanda celor doua clapete este data prin intennediul unor regulatoare de temperatura C I-C3, de termostate de camera Tl- T3. Sistemul este prezentat in figura 2.1.2.

~ --- -------- T----~

-, I

I

Gura de ~levacu1re __ -I ...

Baterie raarel

caare Ventilator

Fitru

C1-C4 - Re;;JulalDare de terrperatura B - Baterii de incazlire §i recire zonale Tt-T4 - Terrrostae

Fig. 2.1.2. Sistem de climatizare cu baterii de racire ~i incalzire locale ~i clapete de amestec

In cazul in care numarul de zone este redus se poate utiliza sistemul cu agregate multizonale de tratare a aerului. In acest caz se utilizeaza doar bateriile de racire si incalzire de pe agregatuI de climatizare, care sunt montate in paralel si pe agregat se monteaza pentru fiecare zona doua c1apete de reglare care modi fica proportia de aer rece ~i cald, regland astfel temperatura aerului functie de sarcina termica a camerei semnificative din zona. (v. figura 2,1.3)

28

Acest tip de agregat are insa un numar lirnitat de zone.

Ca ~i sistemul precedent acest sistem de climatizare nu poate regia corect temperatura aerului interior in to ate incaperile unei zone dar el are un avantaj important fata de sistemul precedent acela ca poate regla temperatura in perioadele de tranzitie si poate asigura simultan lncalzirea sau racirea diverselor incaperi pe parcursul aceleasi zile, Sistemule eu agregate multizonale mai au avantajul ca se reduce numarul de baterii de incalzire ~i conductelor de alirnentare cu agent terrnic,

La aceste doua sisteme de climatizare ventilatorul agregatului central este dimensionat pentru intreg debitul de aer al zonelor iar presiunea este egala eu pierderea de sarcina pentru zona dezavantajata hidraulic.

r-- ----I ---IIIIfII---~

Zona 11

L 13

__ :_~ - - ~ - - ~ - ---r-

I Zona 31 I

C1·C4- Regulatoare de temperatlJra Tl-T4 - 'rermostats

B -, Baterii zonele

Fig. 2.1.3. Sistem de climatizare ell agregat central cu clapete de amestec

29

Acest sistem are avantajul ca toate elementele sunt In centrala de tratare a aerului dar are dezavantajul ea nurnarul de zone este limitat de dimensiunile agregatului de tratare.

2.1.3. Sisteme de climatizare eu ventilatoare zonate

Sistemul de climatizare cu ventilatoare zonale este derivat din sistemele cu baterii zonale la care s-a adaugat un ventilator zonal care poate marl debitul de aer vehieulat pe fiecare zona in parte prin recircularea Iocala,

Sistemul redat in figura 2.1.4 pastreaza dezavantajele sistemului eu baterii zonale dar are avantajul cli dimensionarea ventilatorului central poate fi efectuata la un debit si presiune mai reduse, suficiente ca aerul sa ajunga la ventilatoarele zonale iar presiunea ventilatoarelor zonaIe va fi ale as a conform pierderilor de sarcina din zona respectiva, Sistemul face posibila 0 mai buna adaptare Ia conditiile fiecarei zone.

Cl-C4 • REgulatoare de temperatura B - lIalErli zonale

Vl-V3 - Ventllatoare zona Is

Tl- T4 - Termostate Fl-F3 - Fillre zonals

Fig. 2.1.4. Sistem de climatizare eu ventilatoare zonale

30

Acest sistem poate vehicula eventual cu ventilatorul central doar debitul de aer proaspat necesar intregii cladiri, ventilatoarele zonale vehiculand prin recirculare debitul necesare preluarii sarcinii termice din fiecare zona.

Un alt avantaj al acestui sistem este acela ca 0 anumita zona poate fi scoasa din functiune daca activitatea in zona a incetat.

Un astfel de sistem a fost dezvoltat d firma Carrier care a creat doua tipuri de centrale de tratare locala a aerului MTA(Medul de Tratare Aer) ~i MCI (Modul de Confort Individual), fig. 2.1.5 ~i 2.1.6

" ~--
Aer / ,
I \
) Canal I
de aer
pruaspar
~
~ --
Apa
caJda
Apa
reee
Filtru a

CIRpetll de reglare

b

Fig. 2.1.5. Agregat de tratare Carrier de tip MTA

a _ eu arnestecul aerului proaspat dupa tratare aerului recirculat; b - cu amestecul inainte de tratarea aerului recirculat

31

Apa Apa rece calda

Apa Apa reee colda

Aer reirculat

Aer introdus

Varianta FREE COOLING

Aer Introdus

reirculat

Varianta ~ANDARD

Fig. 2.1.6. Agregat de tratare Carrier de tip Mel

Montajul acestor agregate de mici dimensiuni este redat in figurile 2.1.7 ~i 2.1.8 A vand in vedere debitele de aer relativ mici ale acestor agregate pentru climatizarea unor incaperi mari se pot utiliza mai multe agregate.

Producere Producere

"PII rece apa calda

Fig. 2.1.7. Utilizarea agregatelor de tip MT A intr-o cladire eu multe incaperi

32

Sistemul va trata centralizat debitul de aer necesar agregatelor locale (v. fig. 2.1.9, sau va introduce doar debitul minim de aerul proaspat netratat el fiind tratat in agregatele locale de tip MTA sau MCI a carer sarcina termica va fi fi dimensionata astfel ca sa poata aduce aerul proaspat la parametrii doriti. (v. fig.

2.1.10).

Canal

aer preaspar

Grile de refulare sl aspiratie

Fig. 2.1.8. Utilizarea agregatelor de tip MCI intr-o cladire cu multe incaperi

33

r- -- .. _- - -- - - ....... -- -- - - - -- - -- - ...... l7}lIlJ.'IIllIlJ.'IIllIlJ.ZZj'iI

,

Aer evaeuar

Incaperea I

Recuperator d. ("Idura

I --

Aer pro .. pat la temp •• erului interior

In ca penal

Fig. 2.1.9. Sistem de tratare cu agregate locale cu tot debitul vehiculat, tratat in agregatul central.

(Agregatele MTA sunt amplasate in incaperile climatizate in zona tavanului fals)

r-- --- - -- -- - -- --- - -- - -----V;ZZZZZwzzzzWZZZZZZlil

Aer eV8~llat

I ,

I ,

I 1- - -Aerre(1rculRf - - - - -,

I,

: I

, .

: I

, ,

: I

, .

: I

Ineaperea j

r---------_._._,_-,

AerE I I c

proaspat I

I Agr. trat, debit

---------~---

I I 1

! .~ ~ ~ ~ __ [

,

mlnlmde.er proaspat

Aer preaspat I. tem!>. exteriDDnII

Jneaperea 1

,

D. sl la alte in •• peri

Fig. 2.1.10. Sistem de tratare eu agregate locale cu introducere de aer proaspat tratat in agregatele locale

(Agregatele MT A sunt amplasate in incaperile c1imatizate in zona tavanului fals)

34

2.1.4. Reg/area debitului de aer proaspiit

Tratarea debitului de aer proaspat se realizeaza eu consumuri mari de energie ~i de aceea trebuie redus debitul de aer proaspat la debitul minim necesar.

Reglarea debitului de aer proaspat in sistemele de climatizare cu un canal de aer se poate face prin trei metode: tot sau nimic; reglaj progresiv functie de temperatura aerului exterior ~i reglaj progresiv functie de entalpia aerului exterior. Acest lucru este posibil in momentul de fala datorita sisternelor de reglaj inteligente.

a. Reglajul debitului de aer proaspat TOT sau NIMIC se face pentru incaperi ocupate intermitent si unde numarul persoane este tot tirnpul acelasi, Pe perioada de ocupare a incaperii se introduce intreg debitul de aer proaspat



calculat corespunzator numarului de persoane iar in afara perioadei de ocupare aerul este recirculat, daca este necesar, pentru mentinerea conditiilor interioare in limitele stabilite.

Camera .lImatlzala

prezenta

O.upa,.. Ctapeta I CI.poCa) Clopetal
Do D esc hlsa D ... hl.a ental D .. <hloa
sou partial
Nu In<hl •• D~.:!Ichl!lfl In<hloa Fig. 2:1.5.~ Schema de reglare a debitului de aer proaspat TOT sau NIMIC

35

Daca incaperile sunt ocupate la ore fixe, comanda pentru preluare aer proaspat se face de un programatorsimplu in caz contrar comanda se va da de catre un detector de prezenta, Schema de reglaj este indicata in figura 2.1.5

b. Reglajul debitului de aer proaspat funetie de calitatea aerului interior se face in incaperile uncle numarul de persoane este variabil ~i unde este indicat ca debitul de aer proaspat sa fie variabil functie de numarul de persoane din incapere, Pentru aceasta se va monta un senzor de cali tate a aerului interior, pe canalul de aer aspirat, care va comanda marirea debitului de aer proaspat si reducerea corespunzatoare a celui recirculat si evacuat. (v. fig.2.1.6). 0 metoda posibila este aceea de a utiliza un numarator de persoane care sa comande deschiderea corespunzatoare a clapetei de aer proaspat, Din diagrama de deschidere a cIapetei de aer proaspat se constata cli pe masura ce calitatea aerului scade clapeta de aer proaspat se deschide permitand introducerea unui debit de aer proaspat mai mare.

Deechlderea regislMllulde aor pro •• PHt

Incapere dimatizata

I

- - - ... - -- ~ J

o .___ __,~_

Calhatea aerulut

Fig. 2.1.6.- Schema de reglare a debitului de aer proaspat functie de calitatea aerului interior

c. Reglajul debitului de aer proaspat prin compararea temperaturii aerului exterior ~i interior se face in cazul in care se doreste 0 economie de

36

energie maxima lii 0 calitate a aerului ridicata, cand este de preferat sa mareasca debitul de aer proaspat.

Astfel in situatia de iama cand sarcina termica a incaperii este pozitiva se va utiliza pentru racire un debit mai mare de aer proaspat iar vara se va folosi pentru racire aerul proaspat atat timp cat temperatura lui este redusa lii el are capacitate de raeiretv, fig. 2.1.7).

Sistemul functioneaza astfel: traductorii de temperatura de pe aerul proaspat Lsi de pe aerul evacuat 2, transmit date comparatorului de temperatura 4, care compara cele doua temperaturi lii constata daca aerul exterior are capacitate de racire te<ti sau de lncalzire te>ti. Totodata comparatorul de temperatura 4, primeste semnale si de la regulatorul de temperatura 5, care indica cererea de frig sau de caldura ale bateriilor de racire sau incalzire, Daca cererea de frig sau de caldura este egala cu capacitatea de racire sau de incalzire a aerului exterior comparatorul comanda deschiderea registrului de aer proaspat. Daca cererea de frig sau de caldura este mai mica dedit eapacitatea de racire sau incalzire comparatorul comanda deschiderea partials a aerului proaspat, Daca cererea de frig sau cal dura este mai mare decat capacitatea de racire sau incalzire, registrul de aer proaspat se va inchide astfel ea sa se introduca doar debitul minim de aer proaspat bateriile de racire sau incalzire regland temperatura de refulare conform cerintelor incaperii climatizate.

Traductorul limitator de temperatura 3, este montat pentru a evita scaderea temperaturii aerului introdus sub valoarea minima pentru a nu se crea curenti deranjanti pentru ocupanti, el comandand inchiderea partials a registrului de aer proaspat lii daca temperatura este in continuare sub valoarea Iimita deschiderea robinetului de pe bateria de incalzire,

37

Aer

aspirat Incapere ellmarizata

@

Pozitia elemente!or de

reglare ( 100% Robinete j itltalzil'e 1

. 0

( 100% Robinete i

I'Acil-e -<

I

~ 0

"\
.~.
V

Capaeitatea
de raclre
1------ --_-- .. - (te<ti)
, Capadtlltea
,
\ de IncaJzil'e
, (te>li}
-, -------_ ...
~ ZoDII neutra __.. Temperatura lIet 'Ului

Aer proaspat

interior, ti

Fig. 2.1.7, Schema de reglare a debitului de aer proaspat prin compararea temperaturii aerului exterior §i interior

1- tr~d~ctor de temperatura pe aerul proaspat; 2- idem pentru aerul aspirat; 3.taductor Iimitator de temperatura; 4 - comparator de temperaturi; 5 - regulator progresiv de

temperatura; 6 • servomotor pentru actionarea registrelor de reglare

d. Reglajul debitului de aer proaspat prin compararea entalpiei aerului exterior ~i interior se face pentru lncaperile unde se controleaza atat temperatura cat lii umiditatea relativa lii unde se poate rnari debitul de aer

38

proaspat pe masura ce entalpia acestuia se apropie de cea a aerului interior. (v. fig. 2.1.8).

Aer

Aer aspirat

evacuat

Aer

prnaspat

I Termustat I Umltator

T temperatura

1..---. ..J

1 - Sonda aer pto.'pat 2 - Sanda aer evacuat

3 - Comparator de entalple

4 - Regulator de umiditate

5 - Regulator de temperatura

6 - Servomotor actkmare era pete

Pozltia erganelor de reglare Robine'" {too lneaWre

o

Poziti. organejor de reglare

{IOO%

Lnudfflcatur 0

Roblnere { 100 % raclre

o +--+-----f'capaeltatea

de tacite _____ _ __ .... _--=--I-'(h::;""'_hl....:)_

\ !::!P~~,!!!!~·Wre (he>hl)

{100%

Robinere

raelre

o +--+-----r

Act {IOO

pro •• pat '"ir' +--V

{ 100%

Act

proaspaf n'lf' -1----1"

(he>hl)

na neutra Temperatura

aeru1ul evacuat, Ci

Zona ncutr. Umldltatea aerulul

evaeuat, <P I

a.

b.

Fig. 2.1.8. Schema de reglaj a aerului proaspat prin compararea entalpiei aerului exterior ~i interior

a - diagrarna de reglare a temperaturii; b - diagrama de reglare a umiditatii relative

In acest caz doua traductoare de temperatura ~i umiditate (2) sunt montate pe aerul proaspat ~i eel evacuat ~i conectate la un comparator de entalpie. Acesta

39

5 !

calculeaza dad aerul exterior are capacitate de incalzire (he>hi) sau de racire (he<hi). Simultan se primesc doua semnale de la regulatoarele de temperatura (4) ~i umiditate (5) care pot indica 0 cerere de caldura sau de frig,

Astfel daca temperatura aerului evacuat creste, comparatorul de ental pie va comanda deschiderea clapetei de pe aerul proaspat atat timp cat exist a capacitate de racire de frig (he<hi), pana cand aceasta se deschide complet. Daca temperatura aerului evacuat va continua sa creasca comparatorul de ental pie va comanda deschiderea robinetelor de pe bateria de racire. In situatia in care temperatura aerului evacuat scade, clapeta de pe aerul este inchisa ~i bateria de incalzire deschisa progresiv, la comanda comparatorului de entalpie (fig. 2.1.8.a).

Daca umiditatea relative a aerului evacuat creste, comparatorul de entalpie va comanda deschiderea progresiva a cIapetei de pe aerul proaspat pana la 100% dupa care va comanda deschiderea robinetelor de pe bateria de racire, In situatia in care umiditate relativa scade sub valoarea impusa se inchide progresiv clapeta de pe aerul proaspat ~i daca scaderea continua se deschide progresiv umidificatorul (fig. 2.1.8.b).

Cele doua semnale de la cele doua traductoare pot fi contradictorii referitor la energia necesara pentru indeplinirea cerintelor indicate.

Ele pot sesiza:

o cerere de reducere a temperaturii pentru care este necesar frig, simultan cu 0 cerere de crestere a umiditatii ceea ce ar cere incalzire;

o cerere de crestere a temperaturii pentru care este necesara incalzire, simultan cu 0 cerere de reducere a umiditatii pentru care ar fi necesar frig.

40

In acest caz comparatorul de entalpie decide in functie de criterii economice reducand consumul de energie care este produsa cu costuri mai mari.

Deoarece in instalatiile de climatizare, racirea este mai scumpa decat incalzirea ~i dezumidificarea este mai scumpa decat umidificarea, racirea este prioritara fata de umidificare ~i dezumidificarea este prioritara fata de incalzire. Comparatorul de entalpie va selectiona primul semnal care corespunde unui cereri recluse de energie.

2.1.5. Exemplu de calcul

Sa se detennin~ variatia parametrilor aerului introdus pentru incaperea 9, Ofertare, din eadrul cladirii din exemplele anterioare.

Sarcina de racire a incaperii 9, Ofertare, ~i parametrii aerului evacuat este data in tabelul 2.1.1, entalpia aerului introdus fiind determinata eu relatia 2.1.1, derivata din relatia 1.3.3, considerand ea raza procesului e, = 43 300 kJ/kg apa, se mentine constanta la un debit L = 0,83 kg/s.

h h· Gv

c= 1--

L

(2.1.1)

Temperatura de refulare a fost citita in diagrama h-x, pentru entalpia h, determinata eu relatia 2.1.1, considerand ea raza proeesului nu se schimba eonsiderabil pe perioada unei zile.

Temperatura aerului introdus a fost citita in diagrama h-x, pentru punetele aflate la intersectia entalpiei determinate cu relatia 2.1.1 si dreapta paralele la Ev, trasata prin punctul J(ti = 26°C, <Pi =50%)

41

Tabelu12.3.1. Variatia parametrilor aerului introdus pentru incaperea 9, Ofertare, din cladire P+ 2E

Ora 7 8 9 10 11 12 13
Qv [kWl 0,1 4,39 4,39 4,4 3,83 3,87 5,54
he [kJ/kg] 52,9 47,7 47,7 47,7 50 48,3 46,3
t, [0C} 26 25,6 25,6 25,6 23,2 21,6 19,5 Ora 14 15 16 17 18 19 20 21 22
o, [kW] 6,83 3,93 5,38 3,61 3,35 4,16 3,72 2,79 2,60
he rkJ/kg] 44,8 48,3 46,5 50,2 49,0 48,0 48,5 49,6 49,9
t, roC} 18 21,6 19,6 23,3 22 21 22 22,8 23,1 Din analiza tabelului 2.1.1 se constata ea temperatura aerului introdus variaza intr-o limita destul de mare, de la 18°C, temperatura la care a fost determinat debitul nominal de aer pentru incaperea 9, pana 0 temperatura de 25,6°C (orele 8, 9, 10), care este foarte aproape de temperatura interioara, Aceasta temperatura de refulare ridicata este destul de greu de obtinut din cauza sistemului de automatizare al instalatiei de elimatizare astfel ca de multe ori sistemul de climatizare numai aer nu poate realiza conditiile interioare impuse, mai ales di instalatia introduce aer eu aceeasi parametri in mai multe incaperi simultan.

De aici se poate eonstata ea sistemele de climatizare eu debit constant, eu un canal de aer, au probleme in reglarea temperaturii interioare ~i din acest motiv au fost dezvoltate alte sisteme ee vor fi prezentate in capitolele urmatoare,

42

2.2. Sisteme de climatizare co debit constant, doua canale de aero

2.2.1. Generalita(i. Sisteme cu unul §i doua ventilatoare de introdueere eu $i fara umidificare.

Sistemele de climatizare cu doua canale de aer sunt utilizate pentru a realiza conditiile necesare in cladiri cu mai muIte incaperi 1a care sarcina termica este diferita si variabila,

Sistemu1 prepara aer rece ~i cald cu ajutorul a doua baterii de incalzire (BR ~i BI) ~i apoi i1 amesteca 1a introducerea in incaperile climatizate, proportia de aer rece ~i cald urmand a se va rea1iza intr-un aparat de amestee AA, functie de sarcina termica a acestor incaperi cu scopul de a mentine temperatura aeestora in limite1e prescrise.

Sisternul a fost 'gandit sa inlature dezavantajele sistemelor cu un canal de aer ~i el poate eontrola temperatura aerului interior in to ate incaperile climatizate dar nu poate eontrola ~i umiditatea relativa in aeeste incaperi.

Debitul de aer al sistemului este egal cu suma debitelor de aer neeesare tuturor inca peril or elimatizate din cladire care se calculeaza din conditia de preluare simultana a caldurii ~i umiditatii relative din aceste incaperi conform paragrafelor 1.3, 1.4.

Deoarece pot exista situatii in care toate incaperile necesita simultan numai aer cald sau rece, canalele de aer rece si cald sunt dimensionate la intreg debitul de aer al instalatiei,

Deoareee vo1umu1 ocupat de eanalele de aer in cladire este mare sistemul de climatizare eu doua canale de aer se realizeaza de regula in varianta de medie sau inalta presiune.

Sistemul de climatizare cu doua canale de aer se poate realiza eu un ventilator de introducere sau eu doua ventilatoare eu sau rara umidificarea aerului tratat.

43

Sistemul de climatizare eu doua canale de aer eu un ventilator de introducere este prezentat in figura 2.2,1.

Sistemul preia aer proaspat ~i 11 amesteca eu aerul recireulat, proportia de aer proaspat si reeirculat se realizeaza cu ajutorul eelor trei cJapete CRt, CR", ~i CR3, care sunt actionate conjugat de un regulator C3 care primeste eomanda de la traductorul de temperatura T3 amplasat in canalul de aer amestecat.

AE.- CR2 AAS CR3 ,-----'====:__j

aerrece

ITe

I Bl........,..r'--____.,

L _

Fig. 2.2.1. Sistem de climatizare eu doua canale de aer eu un ventilator de refulare

AP - aer proaspat, AT - aer recirculat, AE - aeT evacuat, AAS - aer aspirat

Aerul amesteeat este filtrat prin filtrul F si apoi eu ajutorul ventilatorului VR este introdus in cele doua canale de aer unde este incalzit in bateria de incalzire BI de pe canalul de aer eald ~i racit in bateria BR de pe canalul de aer reee.

Temperatura aerului cald este reglata de un regulator de temperatura Cl , functie de indicatiile traductoarelor de temperatura Tl;;i Te iar temperatura aerului rece este reglata de un regulator de temperatura C2, functie de indicatiile traductorului de temperatura T2.

44

Aerul este introdus in fiecare camera prin intennediul aparatelor de amestec AA, care combina in proportii adecvate aerul cald si reee functie de sarcina termica a incaperilor climatizate, respectiv de semnalul termostatelor de interior.

Sistemul de clirnatizare ell doua ventilatoare de introdueere prezentat in figura 2.2.2. functioneaza in acelasi mod ca si sisternul precedent dar fiecare canal de aer rece ~i aer cald are propriul ventilator de introducere VRI §i VR2. Acest sistem are avantajul ca prin rnontarea a doua ventilatoare de introducere se reduce presiunea de refulare acestora in comparatie cu situatia in eare se utiliza un singur ventilator.

AE +- CR2 AAS--

t '---_---'+.--...., CR3 .--- __ 1==0=---1

ITe

I 8

l _

Fig. 2.2.2 Sistern de climatizare cu doua canale de aer cu doua ventilatoare de refulare

Pentru a preveni scaderea umiditatii relative in incaperile climatizate se poate prevedea umidificarea aerului introdus.

Umidificarea se poate face atat cu camere de pulverizare in regim adiabatic cat

§i eu umidificatoare cu abur in regim izoterm.

Solutia ,cea mai utilizata in ultirnul timp este cea cu umidifieatoare cu abur elimina riscul de infestare cu Legionella in bazinele camerelor de pulverizare.

45

Umidificarea se poate face pe intregul debit de aer tratat si acest sistem este prezentat in figura 2.2.3 saupe canalul de aer rece care este prezentat in figura 2.2.4 .. Aeeste sisteme desi pot preveni scaderea umiditatii relative in incaperile climatizate controlul efectiv al umiditatii se poate realiza doar in camera unde se afla amplasat higrostatul H.

12

aer rece

- --

---

ITa

I I

l _

aer cald

Fig. 2.2.3. Sistem de climatizare cu doua canale de aer cu umidifiearea intregului debit de aer

AE -- CR2 AAS

CR3 r------"~~--j

+--

T2

aerrec9 '

ITe I

I

l _

Fig. 2.2.4. Sistem de climatizare eu doua canale de aer eu umidificarea partial a a debitului de aer

Pentru incaperi unde este neeesar controlul umiditatii relative, umidificarea se poate realiza direct in incaperi ell umidificatoare independente de tip atomizor.

46

2. 2.2. Aparate de amestec,

Aparatele de amestee sunt elementele terminale ale sisternului de elimatizare

care amesteca in proportiile necesare aerul cald si reee ~i introduc in incaperea climatizata un debit de aer constant cu scopul de a mentine aici 0 temperatura

constanta ,

Aparatele de amestec sunt eonstruite in doua variante:

aparate de amestec cu reglaj direct

aparate de amestec cu reglaj indirect

Aparatul de amestec cu reglaj direct este prezentat in figura 2.2.5.

Daca temperatura din incapere scade datorita reducerii sarcinii termice, termostatul de camera T va sesiza acest lucru si va comanda prin intermediul servomotomlui 5 desehiderea canalului de aer cald 7 prin deplasarea clapetei 6 catre canalul de aer rece 8, pe care 11 va obtura. In incapere va patrunde aer mai cald care va incalzi incaperea pana la temperatura dorita,

:.[1

__ SJ I
I
,
6
5 6
8 7 8
;.
9 Aer Aer
Aer Aer rece cald
rece cald Fig. 22.5. Aparat de amestec cu reglaj Fig. 2.2.6. Aparat de amestec cu

direct reglaj indirect

47

Debitul introdus in incapere prin grila de refulare 2 ~i 3 este mentinut constant de regulatorul de debit 4.

Daca temperatura aerului creste aparatul termostatul T, va comanda inchiderea clapetei de aer caId simultan cu deschiderea celui de aer rece in incapere patrunzand aer mai rece care va reduce temperatura aeruIui interior.

La sfarsit de saptamana sau de sarbator] cand sistemul de climatizare functioneaza cu debit de aer redus ~i temperatura aerului interior scade, aparatul de amestec va deschide complet canalul de aer eald pentru a incalzi incaperea ~i il va inchide complet pe eel de aer rece astfel ca incaperea nu se poate raci excesiv.

Aparatul de amestec eu reglaj indirect prezentat in figura 2.2.6. ~i el functioneaza astfel:

La scaderea temperaturii incaperii termostatul de camera T, va inchide clapeta 8 de pe canalul de aer rece prin servomotorul 6. In acest caz viteza aerului prin aparat scade si regulatorul de debit 4, va eomanda prin servomotorul 5, deschiderea c1apetei 7, de pe canalul de aer cald astfel ca viteza aerului sa revina Ia valoarea reglata, Daca temperatura aerului din incapere creste operatiile de reglare se produs in sens invers.

Pe perioadele in care sistemul functioneaza eu debit de aer redus, aparatul de amestee conceput sa introduca un debit constant in incapere, nu gaseste suficient aer in eanalul de aer cald, deoarece toate aparatele preiau aer caId, regulatorul

de debit va deschide ca I I d d ~

na U e aer rece con ucand la 0 rae ire excesiva a

incaperii.

In figura 2.2.7 este redat aparatul de amestee cu reglaj direct produs de firma CARNESS®, iar in tabelul 2.2.1 se gasesc datele tehnice ale acestor aparate de amestec.

48

Alegerea aparatelor de amestec se poate face functie de debitul necesar a incaperii din tabeluI2.2.7 dar ~i din nomograma 2.2.8.

sonda de presiune

crntD

<to:nipamenrul do eonbol

sonda de preslune diferentiala

Fig. 2.2.7. Aparatele de amestec de tip ADCD produse de firma CARNESS® Tabelul 2.2.1. Date tehnice ale aparatelor de amestec de tip ADCD

Tipul Debitul nominal A . Refulare Aspiratie F G H J
Racire Incalzire rnm B C D E mm mm rnm rnm
Us l/s rnm mm mm mm
0505 165 165 610 305 254 124 124 978 229 356 864
0605 236 610 305 254 149 124 978 203 343 864
0606 236 149 178 330
0705 165 124 178 305
0706 330 236 610 305 254 175 149 978 152 318 864
0707 330 175 127 305
0806 236 149 127 305
0807 472 330 610 305 254 200 175 978 102 292 864
0808 472 200 76 279
1007 300 175 152 368
1008 708 472 711 356 318 251 200 1080 127 356 965
1010 708 251 76 330
1208 472 200 178 432
1210 1085 708 813 4065 381 302 251 1130 127 406 1067
1212 1085 302 76 381
1410 708 251 178 483
1412 1463 1085 914 508 445 358 302 1156 127 457 1168
1414 1463 353 76 432
1612 1085 302 178 353
1614 1982 1463 1016 610 445 403 353 1232 127 508 1270
1616 1982 403 76 483 49

Debitul de aer in LIs

~ ~ g! !5 fHf~~ S

1.35

q. 1.00 % .90 Z .80

- .70

~ Q. ~ "0' <J ,W

ftII .so "0' :!! ; J! .40

:-i

_ a... .30

~ ~ ="0' =_

'iii.2 .20

~ ~ "'q:; Q. 'I: ~ 0 "0'=

ftII ._

1: 'C .10 ~ (If 119 ... "ii .os

~= Q i .m

.... 06

.! .05 :a 4) .04 c

,! .03 ~ ~ '$.. Q.

v ~ Ii 1/
)
II
II 'If II
II
II II I IN
IL V !L 1/
v If If I IU !I 1/
V II I A ) IJ ~
II II 1/ V IA'(I 1/ II
) lL j
V V ~~ v V If v
/ V V V
II Ii ~ u V !J 1/
J.
1 IN 1
II lL II ~ If
Ii V II
oj I 1/ Ii J I II
v If
/ II II, V V J V
- _. Dimensiuni orificiu de intrare inmm

Fig. 2.2.8. Nomograms de alegere a aparatelor de amestec ADCD

Sistemul de climatizare cu doua canale de aer pot fi utilizate ~i ca sisteme multizonal.

In fig. 2.2.9 este redat un sistem de climatizare cu trei zone un de aparatele de amestec sunt amplasate in parapetul ferestrelor, similar radiatoarelor sau, convectoarelor, sau in tavanuI fals cand pot fi racordate la diverse tipuri de guri de refulare.

Incaperile auxiliare existente in cladire, care nu necesita climatizare vor fi incelzite cu corpuri statice.

Sistemul prezentat in fig. 2.2.9, are inc1use sursa de caldura(cazanul si accesoriile) pentru situatia de iarna si sursa de frig (chillerul ~i accesoriile) pentru situatia de vara,

50

I I,

"

I

,III ::

" ~VE

11 «_.,._ 6-1 f-------

II _C 1J .~ ,

~ ,..., CR I I ~

~ ~~I~'·· ~~~ . - - ..... ~ 61 CA ' : - ~ :

t'ltllVfX c.l<n1Iiz ... ei ~t:: ~ - - - - - - - - - - - - -':

(,C '0 .? j. Cl1_l'_,L.F-.··-- .. ----------·

/?- ? ... ~ :;,. f' .'7? }')}7 );;, n,g}:;r t --.~----'-------+<

" • I ..

'-I!~

zona 2

• ,

.:..:_;T



inciJ1z~re co coepuri siatice

___.-~

. · .. ······· .. ··t .. ···· .' '~m

,

[~ [AM"J '

__.·t·c:_·_· ._ .. __ -_-4- t·_·_· ._ .. _ .. ___.~ '; ~

11

IY

,.

Fig. 2.2.9 Sistem de climatizare cu doua canale de aer, cu trei zone de presiune inalta pentru 0 cladire administrative

C-cazan; Bi -baterie incalzire; BR - baterie racire; AM - aparat amestec; VE - ventilator evacuare; K -compresor; CD- condensator; Ep- vaporizator; VI- ventillaminare; VEX - vas expansiune; p, pompa circulatie; Cr- clapeta reglare

2.2.3. Diagrame de reglare a temperaturii aerului interior

Pentru ca sistemul sa poata regia temperatura aerului interior cu consumuri reduse de energie se utilizeaza doua tipuri de reglare a temperaturii aerului rece si cald, reglarea prin mentinerea constants a temperaturii aerului rece si reglarea cu temperatura variabila a aerului rece,

Diagramele de reglare sunt redate in figura 2.2.10

Reglarea prin mentinerea constants a temperaturii aerului rece este simpla ~i

usor de st~panit.

51

Temperatura: aerului rece se mentine constanta Ia 0 valoare de (14-16)OC cu ajutoruI regulatorului de temperatura C2, (fig 2.2.3) care prirneste comanda de la traductoruI de temperatura T2, amplasat pe canal.

In acest tip de reglare temperatura aerului cald t . bila fu

es e vana 1 a nctie de

temperatura aerului exterior. In momentul in care temperatura aerului exterior este egala cu cea a aerului interior bateria de incalzire este scoasa din functiune iar aerul cald va avea 0 temperatura crescatoare dar mai mica decat a aerului exterior datorita faptului ca aerul proaspat este amestecat cu aerul reeirculat.

OJ

il0~t-t-~T-~~-+~--~~-i

D.

E

~rO'r-~±=~~~'_-'±~~~~~

20 30 40

rompe<allJ'& aerulul eXierior IOC1

Fig. 2.2.1 O. Diagra~e de reglare a temperaturii aerului eald ~i r~ce la sistemul de elimatizare eu doua canale de aer

a.- temperatura constanta a aerului reee; b- temperatura variabila a aerului reee

Prin amestecul de aer cald sl reee se va obtine in situatia de vara 0 temperatura aerului interior variabila functie de cea a aerului exterior astfel ea intre aerul interior ~i exterior sa se mentina 0 diferenta de temperatura acceptabila din punct de vedere al confortului termic.

Zona pierderilor de energie prin amestee se afla domeniul 15 ... 160C 21...22°C.

In cazul al doilea cand temperatura aerului reee este variabila zona pierderilor de energie prin amestec se reduce.

52

2.2.4. Exemplu de calcul

Sa se aleaga aparatele de amestec pentru etajul 2 al cladirii P+2E prezentate la § 1.2.1.

Debitele de aer pentru toate incaperile cladirii sunt date in tabelul 1.3.1 si suma lor este L = 42540 m3/h. Debitul total al incaperilor de la etaju12 este L2= 16230 m3/h. Se vor alege aparate de tip ADCD produse de firma CARNESS® (tab. 2.2.1).

TabeluI2.2.2 Tipul aparatelor de amestec folosite la etajul2 al cladirii P+2E

Camera 7 8 9 10 11 12 13 14
Debitul 3810 930 2490 28S0 1140 900 720 720
Tip aparat 3x 1212 2x 2x 1414 1212 1212 1212
de amestec 1414 1414 1414 Alegerea aparatelor s-a efectuat astfel ca debitul de aer in regim de die ire sa fie egal eu eel din regim de incalzire.

Canalele de aer eald ~i rece se vor dimensiona similar eelor de la instalatiile de climatizare monozona ~i ambele canale de aer se vor dimensiona pentru

intreg debitul de aero

2.3. Sisteme de climatizare cu debit de aer variabil.

Instalatiile de elimatizare eu debit de aer variabil au aparut ea 0 necesitate de a reduce consumurile energetice in cladirile care au un numar mare de incaperi climatizate, cu un orar de function are foarte variat ~i cu sarcini termice variabile in timp.

Instalatiile de climatizare cu debit variabil mentin temperatura aerului din reteaua de canale de aer, constanta si modi fica debitul de aer introdus in incaperi in functie de sarcinile termice ale acestora.

S3

Avand in vedere faptul cii multe incaperi climatizate au 0 sarcina termica variabila in timp .!?i sistemul de climatizare Iivreaza in reteaua de canale de aer un debit variabil. Debitul de aer va fi euprins intre un debit minim care este egal cu debitul minim de aer proaspat calculat functie de cerintele igienicosanitare sau de calitate a aerului interior ~i debitul nominal calculat la sarcina termica maxima a incaperii,

Deoarece debitul de aer vehieulat de ventilatorul instalatiei este redus intr-o perioada importanta din timpul de functionare al instalatiei, eonsumurile energetice pentru vehicularea aerului sunt reduse semnifieativ.

Instalatiile de climatizare cu debit variabil sunt construite cu unul sau doua canale de aer ~i sunt similare eelor cu debit constant, avand suplimentar dispozitive de variatie a debitului de aer guri de aer eu debit variabil sau variatoare de debit.

Modificarile au fost realizate prin introducerea in instalatiile existente a gurile de aer pentru debit variabil, a variatoarelor de debit ~i a ventilatoarelor eu debit variabil.

in acest moment in SUA dar ~i in aite tari dezvoltate, sistemul de climatizare cu debit de aer variabil este sistemul eel mai utilizat fiind eel mai flexibil ~i eel mai economic dintre cele existente.

Sistemele de climatizare cu debit de aer variabil sunt realizate in mai multe variante constructive.

Sistem de climatizare cu debit variabil cu un canal de aero

Sistemul este prezentat in figura 2.3.1

Acest sistem poate realiza fie procese de incalzire fie de racire si se utilizeaza in cladirile in care nu exists cerinte simultane de incalzire ~i racire sau in cladiri in care exists ~i 0 instalatie de incalzire cu corpuri statice.

S4

O~-I----------~-

As< I ' .-l-----,

evaCual t ~ 7 -o

I : DVD

I 11 :

~~9 :d~ t~i'-~5;:-}t~-. ~ ~;'

", 2 '3 4 5:' 6

: •••••••• : •••••••••••••••••••••••••••••••••••• _ ••••••••••••••••••••••• - •••••• - •• + •••••••••••••••••••••

r~ ::

l.:/' 8

Figura 2.3.1. Sistem de climatizare cu debit variabil cu un canal de aer

1- camera de amestec; 2 - filtru de praf; 3-; baterie de tncalzire 4-filtru de aer; 5- camera de umidificare; 6 ~ ventilator introducere cu debit variabil baterie de racire; 7- ventilator evacuare; 8 - aparat de detenta; 9 - incapere climatizata; 10 - regulator de umiditate, 11~ regulator de temperatura; 12 - ventil eu doua cai; 13 - ventil cu trei cai; 14 - clapeta de reglare; T - termostat de camera; H =higrostat de camera al zonei, DVD - gura de refulare cu debit variabil; VD -variator de debit simplu; V di -variator de debit cu inductie, VDvsvariator de debit cu ventilator suplimentar; Tps - traductor de presiune statics.

Elementele componente sunt similare unui sistem cu debit constant dar apar in plus elementele care realizeaza variatia debitului introdus in incaperile cIimatizate: DVD - difuzoare cu debit de aer variabil; VD - variatoare simple de debit; VDi - variatoare de debit cu inductie ~i VDvs -variatoare de aer cu ventilator suplimentar.

Debitul de aer introdus este variabil functie de sarcina termica a incaperii, variatoarele de debit fiind comandate functie de sesizarile termostatelor de camera Tl.

Debitul de aer introdus de ventilator se va modifica functie de sesizarlle traductorului de presiune statica TPs. Ventilatorul de evacuare va evacua un debit variabil care va fi hotarar de indicatiile traductorului de presiune statica TPs ~i va mentine in interior 0 usoara suprapresiune.

Sisternul are avantajul ca este simplu, poate mentine usor temperatura prescrisa in incaperile climatizate dar nu poate realiza temperatura dorita 'in perioadele de tranzitie cand in cladire pot exista cerinte simultane de incalzire sau racire.

55

Sisteme de climatizare cu debit variabil cu un canal de aer # baterii de incalzire. Sistemele cu baterii de incalzire sunt utilizate in incaperile care au un necesar de caldura important in situatia de iarna, Un exemplu de realizare a acestui tip de sisteme este prezentat in figura 2.3.3.

-9

Elementele componente ale acestui sistem sunt identice cu cele ale sistemului precedent simple dar variatorul de debit 10, contine 0 baterie ce poate incalzi aerul introdus in conformitate cu comanda data de termostatul de camera 9. Sistemul va functiona ca ~i sistemul eu variatoare simple doar ca aceasta va putea introduce aer incalzit, in eaz de nevoie, in incaperea climatizata functie de necesarul de caldura momentan al incaperii,

Variatoarele de debit utilizate pentru acest tip de instalatie vor fi de tipul cu inductie sau cu ventilator ~i ele vor fi prezentate in capitolele urmatoare,

Aceste doua tipuri de sisteme sunt deseori utilizate impreuna in cladirile mari care au zone perimetrale cu incaperi cu necesar important de cal dura ~i zone interioare rarii necesar de caldura in situatia de iarna.

In zonele perimetrale se vor amplasa instalatii cu variatoare de debit cu baterii de incalzire iar in zonele interioare instalatii cu variatoare simple.

Combinatia dintre cele doua sisteme are avantajele ambelor sisteme dar elimina dezavantajele acestora. In aceasta situatie:

ventilatoarele lucreaza mult la debit redus sl se pot obtine economii importante de energie ~i un nivel de zgomot redus;

se pot realiza simultan sarcini de racire sau incalzire importante pentru incaperi diferite;

zonele neocupate pot fi inchise

56

traductor de prssluns statics

aer prosepat

racire

I- __ ~ ear recirculat

aer prosapat

Figura 2.3.3. Sjsteme de climatizare cu debit de aer variabil cu racire si cu baterii de lncalzire.

Pentru a se putea realiza aceasta combinatie de sisteme trebuie realizata 0 zonare initiala a cladirii pentru se putea obtine un grad inalt de flexibilitate.

Sistemul de ellmatizare cu debit variabll cu doua canale de aer este prezentat in figura 2.3.4. ~i se poate utiliza pentru orice fel de incaperi.

Sistemul va functions similar unui sistem cu doua canale de aer cu debit constant dar aerul va fi introdus in canale de catre doua ventilatoare cu debit

variabil 2 ~i 3.

Variatia debitului de aer cald ~i rece necesar incaperii climatizate se face prin

intermediul variatorului de debit 6, cu doua racorduri iar in canalele de aer cald ~i rece variatia debitului se face prin modificarea turatiei ventilatoarelor cu ajutorul -unor dispozitive VFD, comandate de traductoarele de presiune statica

11.

57

Figura 2.3.4. Instalatie de climatizare cu debit de aer variabil cu doua canale de

aero

1- ventilator evacuare, 2- ventilator refulare aer cald, 3- ventilator aer rece, 4 - baterie racire, 5 - baterie incalzire, 6 - variator de debit, 7- gura de refulare, 8- gura de evacuare, 9- canal de aer cald, 10 - canal aer rece,

11 - sesizor de presiune static a

in situatia de vara clapeta de aer cald va fi partial deschisa, pozitia ei fiind comandata de cerintele de ventilare minima. In acest timp cIapeta de aer rece se va deschide suficient pentru raci corespunzator incaperea. Situatia va fi inversa in situatia de iarna cand incaperea trebuie incalzita,

Sistemul cu doua canale de aer are avantajele generale ale sistemului cu debit de aer variabil cu un canal dar are in plus urmatoarele avantaje:

nu este nevoie de 0 zonare a cladirii fiind necesar doar un tip de instalatie; - nu este necesara trecerea din regimul de incalzire in eel de racire la schimbarea anotimpurilor;

58

~ reglarea temperaturii se realizeaza rapid.

Sistemul de climatizare cu debit var~abil cu doua canale de aer este Insa mai scump decat celelalte tipuri prezentate, datorita componentei sale.

2.3.1. Ttpurt de guri de aer pentru debit de aer variabil. Circulatiaaertdui la diverse debite de aero

Deoarece debitul de aer introdus In incaperile elimatizate este variabil in timp, sistemele de climatizare de acest tip necesita guri de aer speciale care sa realizeze 0 distributie oarecum uniforma a aerului la orice debit de aer refulat. Din acest motiv gurile de aer pentru debit de aer variabil sunt deosebit de complicate avand piese mobile care modifica sectiunea de refulare, astfel ca la debite de aer rnici sa se mentina 0 viteza de refulare mare si 0 distributie uniforma a acestuia in incapere,

Aceste guri distribuie aerul in in~apere dar in acelasi timp modifica debitul de aer in conformitate cu cerintele incaperii avand ~i rolul de varia tor de debit.

Dintre gurile de debit de aer variabil se pot enumera: anemostatul liniar Moduline produs de firma Carrier, Varitrane produs de TRANE sau gurile mai modeme Titus Zcom Diffuzers produse de TITUS. Vari-Flow VFS -24, sau Vari Flow VFL, produse de firma Thermal Products Corporation SUA.

Debitul de aer este modificat la aceste guri de aer prin diverse procedee.

Astfel la anemostatul liniar Moduline care este prezentat In figura 2.3.5a, debitul de aer este modificat eu ajutorul unui sistem interior gonflabil, actionat pneumatic. Acesta se umfla sau se dezumfla functie de cerintele de temperatura ale incaperii modiflcand sectiunea de trecere a aerului ~i implicit debitul de aer introdus intre limitele de 10 % ~i 100%.

S9

Controlul sistemului gonflabil se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv pneumatic prezentat in figura 2.3.S.b. Aerul este preluat din canalul principal printr-un plenum eu izolatie fonica A, prin intermediul unei piese din tabla perforata b ~i trece prin spatiul variabil dintre carcass ~i sistemul gonflabil e, apoi este distribuit catre 0 fanta B, eu doua sloturi cu refulare pe una sau doua directii,

~~~I--b

----c

a

b Figura 2.3.5 . Anemostatulliniar Moduline Elementele componente ale unui anemostat Moduline sunt:

- a - plenum din tabla zincata, b - tabla perforata pentru distributie uniforms, c

- dispozitiv gonflabil din NEOPREN, d - elemente de fixare a dispozitivului

gonflabil invelite in fetru pentru a reduce nivelul de zgomot, e - izolatie acustica ~i termica, f - profil aerodinamic pentru prevenirea turbulentei ~i mentinerea vitezei in gatul difuzorului, g - izolatie acustica din fibra de sticla de 25 mm grosime, acoperita cu NEOPREN, h - fanta de refulare din profil de aluminiu vopsit in camp electrostatic.

60

, i

Elementele componente ale sistemului de control sunt: 1- filtru de aer, 2 - regulator pneumatic, 3 - termostat, 4 - plenumul gurii de refulare, 5- racord de legatura cu atmosfera

Anemostatele Moduline se construiesc cu lungimi variabile incepand de la 450 rum si ajungand pana la 1500 mm, functie de model.

Fanta de refulare poate avea 0 directie de refulare (fig. 2.3.6a) sau doua directii de refulare (figura 2.3.6.b)

Anemostatele Moduline se construiesc in varianta liniara (fig. 2.3.5) sau varianta anemostat patrat pentru montaj in tavanul fals casetat (fig. 2.3.7.).

in tabelele 2.3.1 si 2.3.2 sunt red ate caracteristicile anemostatelor liniare ~i patrate Moduline,

Tabelul 2.3.1. Caracteristicile anemostatelor liniare Moduline, model 37 AG, cu

f

lungimea de 900 rnm

Inaltimea plenumului [mml 120 230 280
lnlUt1mea totala [rom] 327 378 428
Racordul de alimentare ¢ D [roml 159 199 249
Debitul nominal [mJIh] 200
[Us] 56
Debitul maxim de aer [mJIh] 720 1120 1750
[Us] 200 311 486
Debit minim [mTth] 41
[lIs] II
Masa [kg] 10 12 16 Tabelul 2.3.2. caracteristicile anemostatului patrat Moduline model 37 AHS

£naltimea_plenumului [mm] 230 280
Tnattimea totala [rom] 388 439
Racordul de alimentare <l> D [rnm] 159 199
Debitul nominal [m%] 325
[lIs] 90
Debitul maxim de aer [m%] 720 1120
[l/sJ 200 311
72
20
Masa (kg] 17 I 18 61

a

b

Figura 2.3.6. Forma fantei de refulare

a-pe 0 directie de refulare; b - pe doua directii de refulare

Figura 2.3.7. Anemostat Moduline patrat

La anemostatele Titus Zcom prezentat in figura 2.3.8. variatia debitului de aer refulat se face prin deplasarea unei cJapete de reglare cu ajutorul unui servomotor comandat electronic, functie de indicatiile traductorului de temperatura din conducta,

Acesta reduce suprafata de trecerea aerului si implicit debitul de aer care este introdus de anemostat. Acest tip de gura este 0 gura de aer moderna care este dotata cu: un sistem de automatizare de tip DDC (Direct digital control) ce

62

euprinde algoritmi de control al ocuparii incaperii, posibilitatea de prescriere a ternperaturii, 0 memorie nevolatila care mentine setarile; un termistor eu raspuns rapid la schirnbarile de temperatura din zona de control; traductor pentru temperatura de refulare ~i traductor pentru deteetarea curgerii; 0 geometric variabila a anemostatului care face poslbila mentinerea unor viteze relativ ridicate ale jetului de aer la debite mici ; posibilitate de operare ea unitate singulars, sau intr-o retea eu ajutorul unei interfete RS 485 pentru BMS (Building management system) cu capacitatea de comunicatie pe doua cal; posibilitatea de lucru ca anemostat "master" sau "slave" eu sau rara telecomanda sau termostat, Anemostatele care Iucreaza in regim "slave" nu sunt dotate eu senzor de temperatura de conducta ~i de camera.

Traductor temperatura -aer interior

Panou de fata

P8110U de spate

Pozltte racera electric

Traductol' de temperatura -aer Introdus

Clapeta de reglare

Servomotor

Fanta lndUctie aer Interior

Figura 2.3.8, Anemostat Titus Zcom

63

Anemostatul va introduce aerul tratat prin racordul realizat in panoul spate 1}i antreneaza aer interior prin fanta de inductie. Traductorul de temperatura plasat in aceasta fanta determina temperatura aerului interior iar sistemul de reglare compara aceasta valoare cu cea a aerului introdus 1}i comanda servomotorul care va modifica pozitia c1apetei de reglare marind sau micsorand debitul de aer refulat in incapere.

Caracteristicile anemostatelor Titus Zcom pentru diametrul racordului de 254 mm (10") sunt redate in tabeluI2.3.3.

TabeIuI2.3.3. Caracteristicile anemostatelor Titus Com

Presiunea de intrare Debitul de aer [mJJh] 85 175 270 365 460 550 645
a aeru1ui [Pal
Nivelul de zgomot [dB)A)] 23 27 29 31 32 33 34
Vitezajetului Bataia jetului Em]
50 v 0,25 mls 0,6 0,9 1,2 1,5 1,5 1,8 1,8
v 0,5 mls 0,9 1,5 1,8 2,1 2,4 2,4 2,7
v 0,75 mls 1,5 2,1 2,7 3,0 3,7 4,0 4,3
Presiunea de intrare Debitul de aer [mJJh] 85 175 270 365 460 550 645
a aerului [Pal
Nivelul de zgomot [dB(A)] 30 33 36 37 38 39 40
Viteza jetului Bataia jetului Em]
90 v 0,25 mls 0,9 1,2 1,5 1,5 1,8 1,8 2,1
v 0,5 mls 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 2,7 3,0
v 0,75 mls 1,5 2,1 2,7 3,0 3,7 4,0 4,3
Presiunea de intrare Debitul de aer [nr'zh] 85 175 270 365 460 550 645
a aerului [Pal
Nivelul de zgornot [dB(A)] 34 37 40 41 42 43 44
125 Viteza jetului Bataia jetului [m]
v 0,25 mls 0,9 1,2 1,5 1,5 1,8 2,1 2,4
v 0,5 mls 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 2,7 3,0
v 0,75 mls 1,5 2,1 2,7 3,0 3,7 4,0 4,3 La anemostatele patrate Vari - Flow VFS-24 sau anemostatele Tennafuser precum 1}i la cele liniare Vari-Flow VFL prezentate in figurile 2.3.9 1}i 2.3.10.

64

Tabelul 2.3.4. Caracteristicile tehnice ale anemostatelor patrate TERMAFUSER TF

variatia debitului de aer se realizeaza prin deplasarea unor clapete actionate de un element tennic (v, fig. 2.3.11, 2.3.12.).

o midi parte a aerului tratat este refulat printr-o fanta si creeaza in zona 0 depresiune iar 0 parte a aerului interior va fi aspirata ~i va spala elementul termic. Acesta se va dilata sau contracta functie de temperatura aerului interior ~i va actiona asupra clapetei de reglare la anemostatul patrat sau asupra larnelelor de la anemostatul liniar rnodificand debitul refulat, regland rapid temperatura interioara

Figura 2.3.9. Anemostat patrat Vari - Flow VFS

Caracteristicile anemostatelor Termafuser TF, produse de firma italians FeR SPA, sunt date in tabelul 1.3.4

Comutator

Element delfector

Disc de control

Figura 2.3.10. Anemostat liniar VARI-FLOW VFL

Figura 2.3.11. Actionarea elementului termic Ia trecerea aerului interior in anemostatele Tennafuser TF

65

66

Figura 2.3.12. Actionarea elementului termic la anemostatulliniar VFL

Circulatia aerului la diverse debite de aer .

Deoarece debitele de aer refulate de gurile de aer de tip V A V sunt variabile, jetul de aer refulat are biitai diferite in timpul functionarii.

Tabelu12.3.5. Energia jeturilor de aer realizate de guri cu sectiune constants sau variabila de refulare

Debitul de aer [%] Ecuatia energiei Energia disponibila in %
Guri de aer cu sectiunea constanta ~i viteza variabila
100 Lv2 1",]2 100
E=-==--
2g 2g
75 0,75'" 0,752 42
E=
2g
50 0,5 * 0,52 12,5
E=
2g
25 0,25*0,252 1,56
E=
2g
Guri de aer cu sectiunea variabila si viteza constanta
100 Lv2 1'" 12 100
E""-==--
2g 2g
75 0,75 *]2 75
E=
2g
50 0,5"'e 50
E"'--
2g
25 0,25 ",]2 25
E=
2g 67

Majoritatea gurilor de tip VA V sunt de tip anemostat patrat sau liniar care realizeaza jeturi Iipite de tavan sub actiunea efectului COANDA.

in plus gurile de tip VA V au 0 geometrie speciala care face ca la debitele de aer mici sa se obtina viteze similare cu cele obtinute la debitele mari, realizand conditii confortabile atat la debitele nominale cat ~i la debitele minime.

Acest lucru face ca energia jeturilor sa se mentina relativ ridicata chiar la valori reduse ale debitului de aer, fapt evidentiat in tabelul 2.3.5, care indica energia jeturilor de aer in situatia cand sectiunea de refulare este constanta ~i viteza de refulare variabila comparativ cu situatia in care sectiunea de refulare este variabila ~i viteza de refulare constants

Astfel pentru gurile de tip Termafuser TF, similare anemostatelor Moduline jetul de aer are forma indicata in figura 2.3.13

Figura 2.3.13. Formajetului de aer la anemostatul de tip Termafuser TF Stanga: jetul pentru anemostat Tennafuser (culoare gri) ~i pentru anemostat normal (culoare neagra) la 0 valoare de 25% din debitul nominal, Dreapta: variaIia vitezei ~i temperaturii aerului pentru 0 valoare a debitului de 3,7 m Ih m2

68

Bataia jetului refulat de un anemostat Moduline se poate detennina din figura 2.3.14 pentru anemostatul liniar ~i in figura 2.3.15 pentru anemostatul patrat

Anemostatele Vari Flow patrate de tip VFS au 0 distributie variabila a debitului de aer, la diverse grade de deschidere a clapetelor ~i implicit la diverse debite de aer refulat, distributie ce este indicata in figura 2.3.16.

Pr&siunell stldlca mlrdnla la debilul dot [Pal

Figura 2.3.14. Bataia jetului la anemostatele Moduline 37 AG

Figura 2.3.16. Distributia aerului intr-o incapere la modificarea debitului de aer

la anemostatele patrate de tip V ARl FLOW VFS

2.3.2. Variatoare de debit

Variatoarele de debit sunt elemente componente ale sistemului de climatizare care realizeaza modificarea debitului de aer introdus intr-o incapere in situatia in care se utilizeaza guri de aer normale pentru distributia aerului refulat. Variatoarele de debit sunt realizate in mai multe forme constructive atat pentru sisteme cu un canal de aer cat si pentru cele cu doua canale.

Tipurile de variatoare de debit existente in acest moment sunt:

- a - variatoare simple;

- b -variatoare cu inductie;

- c - variatoare cu ventilator auxiliar

Figura 2.3.15. Bataia jetului la anemostatele Moduline 37 AS

Bataia minima - distants minima dintre anernostat ~i peretele apropiat; Bataia medie - lungimea minima a jetului dintre douA anemostate apropiate; Bataia maxima - lungimea maxima ajetului de aer; TWB - refulare pe doua directii; OWB - refulare pe 0 directie

69

70

a) Variatoarsle de debit simple sunt dispozitive de reglare a debitului de aer care se construiesc pentru canale circulars sau rectangulare si sunt utilizate in sisteme de climatizare cu unul sau doua canale,

Un tip de variator de aer pentru sisteme de climatizare eu un canal de aer este prezentat schematic in figura 2.3.17.

clapeta de reglare'

canal de aer

Figura 2.3.18. Servomotor de actionare

priza de presiune statica

lntrare aer ..

servomotor

regulator

Figura 2.3.17. Schema unui variator de debit

">:"

bateri e de i ncalzi re

Figura 2.3.19. Variator de debit eu baterie de incalzire

Figura 2.3.20. Variatoare de debit eu sectiunea circulara de productie HALTON

Clapeta de reglare este de forma rectangulara sau circulara ~i este actionata de un servomotor asociat cu un dispozitiv care poate Sa indice unui sistem BAS, (Building automation system) pozitia clapetei. Servomotorul este comandat de un regulator pneumatic, analog electric sau electronic ODe (Direct digital control), functie de sesizarile unui tennostat interior (v. fig. 2.3.18).

Carcasa variatorului este izolata fonic ~i poate sa contina la unele tipuri de variatoare 0 baterie de lncalzire (v.fig. 2.3.19)

Variatoarele de debit simple pot avea sectiunea de aspiratie si refulare circulara sau rectangulara ~i sunt prezentate in figura 2.3.19. ~i figura 2.3.20.

71

72

In figura 2.3.20. este prezentat un variator de debit cu sectiunea de aspiratie ~i refulare circulara, de productie HALTON, dimensiunile acestor variatoare de debit sunt date in tabelul 2.3.6. iar caracteristicile aeraulice sunt prezentate 'in figura 2.3.21. pentru variatoarele BFA 250 §i HFA 315.

Tabelul 2.3.6. Dirnensiunile variatoarelor de debit cu sectiunea de aspirati ~i refulare circulara, de productie HALTON

Tie_ul A D L
BFA 100 40 99 500
HFA 125 40 124 500
HFA 160 40 159 500
HFA 200 40 199 500
HFA250 40 249 500
BFA 315 40 314 550
HFA 355 40 354 625
HFA400 40 399 700
HFA500 40 499 900 HFA .. 250

HFA .. 315
Q""~46 JIIsl .p",=200 Wal
L.(A~. 10m'sab.50 [dBI NRlNC=45145
L.[dBI
63 [Hz] ]1~& [HZl]250 [Hzl]500 [HIll 1k [H.j T ~k [HzlT 4k [Hzl] Ok (IIzl
53 1 61 l 51 54]49146 40 1 34

'" ~ !
500 I~ -.
'J'» 300 -.
[POI 60
200,, ___ ~
~ :\~
i - : so'
100 200 300 ·500
(lVII/sl Figura 2.3 .21. Caracteristicile aeraulice ale variatoarelor HF A, HALTON

intr~d~cere dit ~i la evacuare iar montajul este dat in figura 2.3.23, acest montaj reahzand un control simultan al introducerii sl evacuarii aerului din incaperea climatizata,

Variatoarele de debit simple transporta aerul catre gurile de aer un debit variabil de cele mai multe ori mai mie dedit eel nominal al gurii. Din aeest motiv gurile de aer, care sunt guri nonnale, realizeaza jeturi de aer mult diferit de eele

obtinute la debitul nominal ~i distributia aerului poate fi .c:

t nefavorabila pentru

incapere,

SIZe Air now (m'th) A B C 00
Min. Max. E F
125 50 500 250 200 220
160 100 1000 300 123 255 200
250 270 158 255
200 140 1400 450 200
400 420 198
250 225 2250 450 255 200
400 420 248
315 360 3600 355 300
650 600 620 313
355 450 355 300
4500 750 700
400 600 720 353 355 300
6000 900 850 870 398 355 300 Figura 2.3.22. Caracteristieile unor variatoare de debit GRADA INTERNATIONAL eu aspiratia circulara ~i refularea rectangulara

Variatoarele cu sectiunea de aspiratie circulars si cea de refulare rectangulara sunt prezentate in figura 2.3.22. Variatoarele de debit pot lucra atat la

V' Figura 2:3.23. Mon~ajul variatoarelor de debit intr-o incapere

anatoarele de debit pentru sisteme de cIimatizare eu doua canale de aer sunt

similare eu cele prezentate mai sus, utilizate pentru sisteme de climatizare cu un

73

74

canal de aer. Variatorul de debit pentru sisternele cu doua canale de aer este prezentat in figura 2.3.24.

Figura 2.3.24. Varistor de debit pentru sisteme de climatizare cu doua canale de aero

Aceste variatoare au racorduri de aer cald ~i rece, fiecare racord avand cate 0 clapeta de reglare. Cele doua clapete lucreaza conjugat functie de cerintele termice ale incaperii. in situatia de vara clapeta de aer cald va avea 0 deschidere minima, pozitia ei fiind comandata de cerintele de ventilare minima. In acest timp clapeta de aer rece se va deschide suficient pentru did corespunzator incaperea, In situatia de iama clapetele lucreaza in sens invers.

Caracteristicile generale ale variatoarelor de debit TRANE sunt date in tabelul

2.3.7

b) Variatoarele de debit ell induetie sunt variatoare care pe Hingii debitul de aer preluat din sisternul de canale de aer indue aer interior recirculat prin efect de ejectie, Acest variatoare vor introduce in incaperea climatizata un debit de aer mai mare decat eel preluat din reteaua de canale iar gurile de aer vor lucra la debite de aer mai mari rnai aproape de debitul nominal ~i vor realiza 0 distributie

rnai buna a aerului tn incapere

Schema a unui asemenea variator este data in figura 2.3.25

75

TabeluI2.3.7. Caraeteristicile generale ale variatoarelor de debit TRANE

Tipul de Tipul Debit Maximul Minimum
control variator Debitulla volum
maxim controlat controlat
lIs constant
lis lis
Direct 5 165 lIs
digital 6 19-165 0,19- 165 19-330
236 28-236 0,28-236
control 8 425 28-472
10 50-425 0,50-425 50-850
661 77-661 0,77-661
12 944 77-1321
14 111-944 0,111-944 111-1888
1416 151-1416
16 0,151-1416 151-2832
1888 198-1888 0,198·1888
5 165 198-3776
30-165 0,30-165
6 236 30-330
8 35·236 0,35-236 35·472
Regulator 425
10 63-425 0,63-425 63-850
pneumatic 661 102-661 0,102-661
12 944 141-944 102-1321
14 0,141-944 141-1888
1362 193-1362 0,193-1362
16 1787 193-2723
253-1787 0,253-1787 253-3573 Clapete recirulara

Ajutaj Ventouri 'yt-

Aer primar _/ ~ a::::::::::: i 1

~ .... < i

____ -.__________ ~ I !

~--------:i=====~~~~~1 ~

i !

••• , •••• , ••••••••••• Ijlloj ••••• , •••••• "'~.

Aerindus (recirulat)

Tavanfals

?

Aer interior

Regulator

Tennostat Aer

de camera introdus

Figura 2.3.25. Variator de debit eu inductie

Aceste variatoare pot contine ~i 0 baterie de incalzire. In tabelul 2.3.8 ~i 2.3.9. sunt red ate dimensiunile caracteristicile tehnice ale

variatoarelor de debit eu

76

inductie EMVIROM _PACK™, produse de firma EMVIROM PACK™ Air induction sistem, care sunt prezentate in figura 2.3.26.

TM Figura 2.3.26. Forma variatoarelor EMVIROM PACK

Tabelu12.3.8. Dimensiunile variatoarel~~ de debit cu inductie EMVIROM PACK

Dlrnensiuni variator Greutate Dimensiuni racord
Tipul aerprimar
C D rk21 y X
A B
205 265 220 10 130 90
nero 840
350 320 15 180 130
Be20 1100 270 220 155
Be30 1250 320 420 375 20
480 420 25 258 180
BC40 1500 360 290 200
BCSO 1500 400 530 470 27 Caracteristicile tehniee ale variatoarelor de debit cu inductie Tabelul 2.3.9.

KTM

EMVIROMPAC Rata de
Debitul de aer [ nr' Is} Preslunea
Vito statidi rPa} inductie
[011 s] De30 BC40 BCSO Min. Max. Min. Max.
DCIO BC20 1 2.86
0.134 0.2 0.267 0.336 130 250
2 0.067 0.504 130 250 1 2.85
0.1 0.198 0.3 0.4
3 0.534 0.672 130 250 1 1.93
0.134 0.264 0.4
4 0.84 130 250 1 1.55
5 0.167 0.334 O.S 0.667 1 1.14
1.008 130 250
6 0.2 0.396 0.6 0.8 Se constata til aceste variatoare pot introduce in incapere un debit de aer cu pana la 2,86 ori rnai mare dec at aerul primar preluat din instalatia de tratare.

77

Tp rOc]

120

100

80 60 40 20 o

-10

]4.0 _b II lp.oy~
I II 1f:::::12.Od
L5.0 .r J..J. _L[IR1/
rtL V V V
'1/ / /
I V [1£] I--
_fJ_ ILL 1/
0, v/
.IlL.
~
A
~I
// 14 10

30

50

70

Ts (OC]

Figura 2.3.27. Variatia temperaturii aerului introdus functie de temperatura aerului primar si rata de inductie Ia variatoarele de debit eu inductie EMVIROM PACK™

Tp- temperatura aerului primar; Ts -temperatura aerului introdus, IR - rata de inductie,

Din acest motiv temperatura aerului introdus in incapere va fi diferita de cea a aerului primar. Variatia temperaturii aerului introdus poate fi determinate in nomograma din figura 2.3.27. Aceasta nomograma a fost construita pentru 0 temperatura a aerului interior de 200e

Aceste variatoare pot fi echipate si eu baterii de incalzire/racire iar in nomograma din figura 2.3.28 se po ate detennina sarcina termica a bateriilor de racire sau incalzire functie de viteza de treeere a aerului prin variator.

Variatoarele de debit eu inductie au avantajul ea asigura debite mai mari la gurile de aer, reducand dezavantajul variatoarelor simple, dar au dezavantajul ea debitul de aer introdus este relativ mic, controlul debitului este dificil ~i disponibilul de presiune este de asemenea mic indit aceste variatoare nu pot refula aerul in sisteme eu pierderi de sarcina mare.

78

1.1

1 0.9 0.8 0.7

~ 0.6 cu 0.5 CD

~ 0.4

.1:1 0

..cl •

A o. o. o



- V
Racire 6112 I ,/' /"
'" V /'
/...}""
~ Vin'calzire 4~'5 J-
/: V
3 /.~
2 ~
ilL" 2 4 6 8 10 12 14

Sarcina de racire [k WI

Figura 2.3.28. Sarcina termica a baterii~~ cu care sunt eehipate variatoarele de debit cu inductie EMVIROM PACK

Un variator de aer eu inductie este ~i variatorul VA V INDUCTION, furnizat de firma FRANCE AIR.

Acesta are forma din figura 2.3.29 ~i are peretii izolati fonie cu 0 izolatie de 25

mm ce poate asigura izolarea fo~ica chiar la viteze de 30 m/s. Variatorul poate fi automatizat eu sisteme pneumatice, analogice sau de tip DDC ~i poate fi dotat cu baterie de lncalzire eu apa sau electrica.

Fig.2.3.29. Variator de debit cu inductie VA V INDUCTION, fumizat de firma FRANCE AIR

79

RegIarea debitului de aer se realizeaza eu ajutorul unei clapete de reglare actionate de un servomotor comandat de sistemul de automatizare. iar pozitiile aeesteia In figura 2.3.30.a este indicata pozitia complet deschis cand inductia de aer interior este maxima iar in figura 2.3.30.b pozitia complet inchis cand inductia este nula, prin variator circuland doar debitul de aer primar Lp.

Lp tp

P1

Lr tr P3

Clapeta de reglare

Orificiu deinductie

b

Figura 2.3.30. Pozitiile cIapetei de regIare la variatorul cu inductie, VA V INDUCTION.

Lp -aer primar; t 1- temperatura aerului primar; PI - presiunea aerului primar; ti- temperatura aerului interior; Li - debitul de aer indus (recirculat); Lr debitul de aer introdus; trtemperatura aerului introdus; P3- presiunea aerului introdus

Pozitiile intermediare vor permite inductia unui debit de aer interior, variabil prin intermediul orificiului de inductie,

Pozitia clapetei de reglare si implicit debitul de aer indus, este comandata de un regulator de temperatura prin intermediul unui termostat de camera. Acesta sesizeaza cresterea temperaturii ~i cornanda deschiderea la maxim a clapetei, acesta introducand debitul maxim de aer primar rece, reducand temperatura aerului din incapere, Dimensiunile variatorului V A V INDUCTION sunt date in figura 2.3.31 iar rata de inductie a aerului interior in figura 2.3.32.

80

Model 100 .iUS

Modal l00si2SO

1

~Pe

j_

200 250
160
Model 100 125 1300 1400
1300 13000
A 1300 400 500 600
330 330 318
B 248 268
228 228 248
C 158 198
98 123 305
<I> De 215 255
G . . 125 175
. - 170
H . 110 110
K 110 110 838 838
838 838
L 838 90 90 90
P 90 90 363 363
363
Y 363 363 31,0 39,9
21,1 21,1 24,7
Masa ·Fig. 2.3.31 Dimensiunile variatorului VA V INDUCTION

81

150%
140%
130%
120%
110%
100%
90%
-.
~
e...
~ 80%
..J
II
iil 70%
..
:!
u
= 60%
'0
.S
u
'0
,ll 50%
&!
40%
30%
20% ~ V
/ V V'
/
/ V V ~a
/" /
/ V/ V 7' i>
./
V/ V V V ~
/
~ ~ ~ V V
l ~ ~ V
j ~ ~ V
II! ~ 1/
~ IV \ Debit de aer
prhnar
V 17
V
V
iii iii J I l" iii r 'i ,i iii. I I Ii' i I F iii I I I I I I

20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Raportul dintre debitul primar nominal 51 debitul primar vehicular Lpn/Lp (%)

Fig. 2.3.32. Rata de inductie a aerului interior functie de presiunea aerului primar

Debitul de aer la diverse viteze ale aerului primar ~i nivelul de zgomot al acestor variatoare este dat in tabelul 2.3.10. Nomograma a fost determinata pentru viteze ale aerului primar de 8 -i- 10 mls ~i 0 presiune disponibila P3 = 30 Pa.

82

. 1 V AV INDUCTION se determina tinand

Debitul de aer prirnar al variatoare or

cont de sarcina frigorifica a incaperii cu relatia,

L ee Qr [lis]

P {JCp(ti -tp)

. 1 e tinand cont de acest debit de nivelul de zgomot §i de

Vanatorul se va a eg t

dil11cnsiunile acestuia din tabelu12.3.10.

Debitul de aer introdus de variator se determina cu relatia:

Lr = Lr gr*Kl *K3 Lr gr = Ri '" Lpn/Lp

[l/sJ [lIs]

(2.3.2) (2.3.3)

(2.3.1)

Unde:

1 d zgomot al variatoarelor V A V INDUCTION la Tabelul 2.3.10. Nivelu e

diverse pierderi de sarcina

- Lpn - pentru care a fost determinata nomograma din figura 2.3.32 , indicat in tabelul 2.3.11; Lp - debitul de aer primar detenninat cu relatia 2.3.1; Ri - rata de inductie determinata din figura 2.3.32; Kl - coeficient de corectie pentru debitul de aer primar indicat in tabelul 2.3.11; K3 - coeficient de corectie pentru presiunea disponibila P3, indicat in tabelu12.3 .12.

Presiunea disponibila P3 trebuie astfel aleasa ca aerul sa invinga pierderile de sarcina de la variator pana la gura de refulare.

Temperatura de introducere tr se determina cu relatia:

Nivelul presiunii sonore (NC) la pierderea de
Viteaza Debitul de aer
ModeIul sarcina A_ll_
aerului mj/s 150 Pa 200Pa 400Pa 600Pa
primar -m"'J/s
<20 <20 <20
0,015 53 <20 <20
2 f <20 <20
0,030 106 <20 <20
4 160 <20 <20 <20
6 0,044 <20 22
100 213 <20 <20
8 0,059 <20 21 25 -
- 0,074 266 <20 24 27
10 <20 <20 -
I 12 0,089 319 <20 <20 <20
<: 20
2 0,023 '84 <20 <20
<: 20 <20
4 0,041 168 <20 <20 22
0,070 253 <20 26
6 <20 23
125 0,094 337 <20 26 29
8 <20 21
10 0,111 421 23 29 32
0,140 505 21 <20
12 <20 <20 <20
2 0,039 139 <20 <20 22
0,077 279 <20 24 27
4 <20 <20
6 0,116 418 28 31
160 0,155 558 21 23 34
8 24 26 31 -
10 0,194 697 34 37 _
21 29
12 0,232 836 <20 <20
0,061 219 <20 <20 26
2 <20 <20 23
4 0,122 439 28 31
21 23
6 0,183 658 32 35
25 27
200 8 0,244 878 35 38
28 30
10 0,305 1097 38 41
30 32
12 0,366 1317 <20 20
0,096 345 <20 <20 29
2 <20 21 26
0.192 690 35
4 24 26 32 -
6 0,287 1033 36 39
28 30 -
250 8 0,383 1380 36 39 41
10 0,479 1725 34 41 44
0,575 2010 34 36
1 12 L ,3 = Lp" Ip + Lr .. Ii Lr

[KJ

(2.3.4)

Tabelu12.3.11. Coeficientul de corectie Kl, pentru debituI de aer primar

Modelu1 Lp< Lpn [m-'/h Lpnjrrr'zh] Lp> Lpn [m-'IhJ
100 133 167 200 233 267 300 333 367 400
125 167 208 250 292 333 375 417 458 500
160 277 346 415 484 553 623 692 761 830
200 442 552 663 773 683 994 1 104 1 215 1 325
250 683 854 1025 I 196 1 367 1538 1 708 1879 2050 c) Variatoarele de debit eu ventilator au fost realizate ca 0 alternative Ja variatoarele de debit eu inductie pentru a realiza un control mai bun al debitului introdus cit §i un disponibil mare de presiune.

In momentul de fala exista doua versiuni de variatoare de debit:

variator de debit ell ventilator in serie co canalul de aer primar: variator de debit ell ventilator in paralel ell canalul de aer primar.

84

83

d' figura 2 4 33 si au un

, ventilator 'in serie au forma m 1 ' ,

variatoarele de debit cu ~ ~ 1 vehiculeze ventilatorul.

debitul de aer pe care poate sa ,

debit constant, egal cu , _, V rilatorul aspira aer dintr-o

, u baterie de inefHzue/racue, en , '

Ele pot fi dotate ~l c ibilit tea de reglaj pnntr-o

," are plitrunde l}i aerul primar care are post 1 I a

cuue m c x

d - d tennostatul de camera

clapeta de regtare coman ata e

refulare

ventilatol

F' 2333 Variator de debit cu ventilator in serie

igura .' ,

" " - ere un debit constant dar preia din canalul de

Acest variator refuleaza III mcap , ' c ~ a incaperii. Ventilatorul va

, ' bil functie de sarcina tertm a

e tratat un debit varia 1 ,

a r "d d bitul de aer primar preluat.

function a continuu indiferent eel t In figura 2.4.34 aspira

bit cu ventilator in paralel prezenta e

Variatoarele de de 1 de ajunge ~i aerul primar.

, " "1 r fuleaza tntr-un plenum un

aer dintr-o cutie l}l 1 e

ventilator

terie de plenum

incalz;re

V . t de debit cu ventilator in paralel Figura 2,3,34. ana or

8S

Variatorul de debit cu ventilatorul in paralel eu eanalul de aer primar furnizeaza incaperii un debit variabil egal cu suma debitului ventilatorului ~i aI aerului primar

Ventilatorul functioneaza in acest caz intermitent functie de debitul de aer primar

Aeeste variatoare pot fi dotate :;;i eu baterii de incalzire/racire similar eelor eu ventilator in serie,

In unele momente ale functionarii cand sarcina termica a incaperii este redusa nevoia de aer primar se reduce:;;i regulatorul de temperatura scoate din functiune ventilatorul (care ar aspira aer eald din interior) si reduce debitul de aer primar la valoarea minima,

2.3.3. Procedee de reglare a debitului de aer la ventilatoare

Sistemele de climatizare de tip V A V sunt concepute ca sa introduca In incaperile c1imatizate debite de aer variabile, functie de necesitatile acestora si din acest motiv ventilatorul trebuie sa livreze in reteaua de canale un debit variabil pe tot timpul functionarii .

In momentul actual exista trei metode de variatie a debitului de aer la ventilator:

a) Utilizarea c1apetei de By-pas intre refularea si aspiratia ventilatorului;

b) Utilizarea sistemului de palete regia bile simultan pe aspiratia ventilatorului;

c) Utilizarea ventilatorului cu turatie variabila

·a) Utilizarea clapetei de By-pass este prezentata in figura 2,3.35,

86

ssnzor de viteza

clapeta By-pass

clapeta VARITRAC

termostat de camera

. 2 - ariator de debit, 3 clapeta de by-pass

1- ventilator ell debit cons~ant, . d v A nale ell clapeta de By-pass.

F· 2335 Variatia debltulul e aer mea

19ura .. .

~ bi 1 d er vehiculat functie de

. 1 d debit Varitrac modifica de itu ea.

variatoare e e . introdus de ventilator

. ~ '1 t tului de camera iar debitul suphmentar

sesizan e termos a w d bit

este returnat la aspiratia acestuia, La acest sistem ventilatorul re.ful~a~a ~n w e

d ehiculeaza doar debitul disrribuit In meapere

constant dar in canalele e aer se v

de variatoarele de debit. . .. w •

• • w f a TRANE ~l utlhzeaza numai

Acest tip de instalatie este utilizat de catre irm .' 1

, .' e d r el este eel mai putin eficient dintre ststeme e

elemente de productie propn a

cunoscute.

87

b) Sistemul de palete reglabile simultan prezentat in figura 2.3.36. este montat pe aspiratia ventilatorului ~i modifies unghiul de intrarea al aerului in aspiratia ventilatorului prin modificarea unghiului de inclinare al paletelor.

In acest caz aeruI intra in gura de aspiratie a ventilatorului cu 0 rotatie initiala fapt ce modifica caracteristica ventilatorului (v, Figura 2.3.36), pentru fiecare pozitia a clapetelor corespunzand 0 alta caracteristica de ventilator.

Pentru a se putea realiza 0 variatie continua a debitului de aer, asa cum 0 cere instalatia, sistemul de palete este dotat eu un servomotor de actionare. Acesta este comandat de un traductor de presiune statica care va mentine presiunea statica in reteaua de canale de aero Sistemul cu palete orientabile simultan pe aspiratia ventilatorului este un sistem folosit frecvent in USA ~i multe materiale bibliografice fac referinta la el.

a b

Fig. 2.3.36. reglajul debitului de aer cu palete reglabile simultan in aspiratia ventilatorul ui

a - sistemul de palete, b- Curbele caracteristice ale ventilatorului la lnclinari diferite ale paletelor de reglare

c) Ventilatorul cu turatie variabiHi este una dintre eele mai utilizate metode de variatie a debitului de aer la ventilatore In momentul actual.

88

Pentru variatia turatiei se utilizeaza metoda variatiei frecventei curentului electric de alimentare a1 motoarelor ventilatoarelor cu ajutorul unui dispozitiv electronic nurnit VSDt Variable speed drive, care modi fica frecventei

eurentului electric furnizat ventilatorului.

Prin modificarea frecventei se poate modifica turatia in lirnitele de 0 % ~120%

din turatia nominala a motorului electric si ventilatorul trece pe 0 alta curba

oaracteristicd.

in figura 3.3.37 este data 0 schema de modificare a turatiei unui ventilator dintrun agregat de tratare a aerului iar in figura 3.3.38, este exernplificat modul de reducere a consumului de energie in situatia modificarii turatiei ventilatorului. Modificarea turatiei motorului electric si implicit a ventilatorului se poate realiza

continuu functie de cerintele de debit ale cladirii.

1

2 3

4

aer proaspat

aer refulat \a variatoare

aer reclrculat

7

6

5

Fig. 3.3.37. Schema de modificarea turatiei ventilatorului cu un sistem VSD

1 _ filtru de aero 2~ baterie de rlkire, 3- motor ventilator, 4~ ventilator, 5- traductor de presiune statics, 6- regulator de turatie, 7- VSD

89

Presiunea statica

curba caracleristica a ve nt ilatorului

t ... -....... /

. ... ..

",

'.

'. '.

"'11-110 .. ,

Oeblt

Figura 3.3.38. Variatia c I . d

onsumu U1 e energie electrica la modificarea turatie

ventilatorul ui

Teoretic economia de energie poate fi determinata din legile ventilatoarelor:

~=!i

L2 n2

(2.3.5)

~ =(!i)J

~ n2

Daca debitul de aer necesar in' I

.. msta atie este 50% din eel nominal, turatia

ventilatorului se poate reduce la 50% iar puterea consumata in acest caz va fi:

P2 = P.*(:12)3 = P.*0,53 = 0,125*P. .

(2.3.6)

Economia de energie in acest caz va fi ventilatorullucra la debit nominal.

In realitate debitul refulat

de 87,5% fata de cazul initial cand

de ventilator in sistem este variabil tot ti 1·

turati . mpu ~1

ratia acestuia va fi modificata continuu si se pot obtine economii de 30-60%

90

din energia consumata de acelasi ventilator intr-u sistem de climatizare cu debit constant.

Consurnul de energie raportat la puterea nominala a ventilatoarele sau a

pornpelor cand se utilizeaza motoare cu turatie variabila este dat in tabelul

2.3.13.

Tabelul 2.3.13. Consumul de energie electrica la variatia turatiei motoarelor electrice [raportat la puterea nominata]

Nr. Crt. Turatia Motor Motor pompa
[%] ventilator
1 90 0,78 0,80
2 80 0,70 0,64
3 70 0,59 0,49
4 60 0,46 0,38
5 50 0,32 0,28
6' 40 0,22 0,20
7 30 0,13 -
8 20 0,10 - Comanda dispozitivului electronic (VSD) se realizeaza de catre un traductor de presiune static a care poate fi montat in reteaua de canale de aer in diverse

pozitii,

2.3.4. Poz;;;a traductorului de presiune statlcii si economia de energie Functionarea ventilatorului instalatiei in regim de debit variabil are implicatii

deosebite asupra consumului de energie.

Firma TRANE a efectuat un studiu pe 0 instalatie cu debit variabil, care are un ventilator cu debitul de L = 24 000 CFM = ~i pierderea de sarcina de H = 2,4 Inc CA si utilizeaza un ventilator cu palete orientate inainte ~i un sistem de palete orientabile simultan in aspiratia ventilatorului, pentru variatia debitului. Pentru variatia debitului in camerele climatizate sistemul utilizeaza variatoare

de debitde tip TRANE.

91

In situatia cand ventilatorul ~i instalatia lucreaza consumul de energie este de 24 CP, (Figura 2.3,39)

la conditiile nominale

Presiunea

statics

Inch CA r-----~~--------

3.0

110

"

Curba

~ '. caracteristica ". '. ~ , a, ventilatorului

. "",' .

Curba caracteristica a retelei

40

2.0

1.0

, , "

• or- ,:;;,,<)

'e .~ ~ O.U -~F-;:-;;:---:,::",:",~-_J...-----I

.$ II 1~ 11; 20 24 28

Debitul de aer CFMx1000

Figura 2.3.39, Functionarea ventilatorului in regim de calcul

Daca gradul de ocupare al incaperilor este redus variatoarele de debit red

d b' uc

e itul de aer introdus in incaperi si daca nu exista nici un sistem de modificare

a debitului de aer la ventilator, reducerea debitului introdus de ventilator se face na~ral prin cresterea pierderilor de sarcina introduse de clapetele de reglare ale

variatoarelor de debit si in t

y aces caz consumul de energie este de 18 CPo (fig.

2.3.40).

Daca se monteaza un sistem d I

e pa ete reglabile simultan in aspiratia

ventilatorului, acesta va reduce debitul de aer, la eel cerut de variatoarele de debit datorita sesizarilor unui senzorul de presiune statica.

92

Acest [ucru se realizeaza prin pozitionarea paletelor sistemului de reglare la un unghi mai mic de 90", fapt ce induce 0 rotalie inilia1~ a aerului I. intrare In

ventilator si care modifica curb a caracteristica a acestuia.

Trebuie men\ionat di 'in cazul sistemelor variabile curba caracteristidi a retelei

de canale de aer se modifica continuu prin introducerea unor rezisten\e locale

suplimentare datorits modificarii pozitiei variatoarelor de debit.

TraductoruI p . t fi ..

oa e 1 pozrtionat in ~

. acest caz m fabri v •

statica va fi setat la 0 presi . v rica ;;1 regulatorul de presiune

une statica de 360 Pa U T

un ventilator cu sistem d 1 . ti izarea acestui traductor Ia

~ e c apete reglabile sim 1

reducand consumul de energie de 1 ~ u tan are efecte benefice,

. . a 18 CP cat era in I

prm pierderi suplimentare d . ¥ cazu reducerii debitului

e sarcina la 13 CP (F'

5.0 r~-\~--:-:--~---:-' ~lg~U_r_a~2~.3~.4=1.~) _

4

E"Kista trei rnetode utilizate pentru pozitionarea traductorului de presiune:

a) pozitionarea'in gura de refulare a ventilatorului;

b) pozitionarea'in canalele de refulare;

c) pozition,\rea III gura de refulare corel at cu pozitia clapetelor de la

variatoarele de debit;

3

5.0 1q,"
, .
~~'
., 4
4.0 .
s . '.", 1 '
", ."',
-5
.5 3.0 .
.5
~
c:
::s 2,0
'$
....
0.
1.0 28

32

de climatizare V A V ~

in cazul retelei de c 1 d

de sarcina suplimentare pri ana e e aer se introduc

prm actionarea cl 1

~.&"J""JLUU-SP. ;;i curba retelei de 1 apete or variatoarelor de debit,

cana e de aer punctul d

se muta la intersectia .. ' e functionare al

cu b¥ non curbe caracteristice a ventilatorului 2

r a a retelei 5, aparand astfel 0 nona curb- '

denumita "curb a d d ' a caracteristica a

e rno ulatie a ventilatorului" 3.

o.ol. ......... ~~~ ....... __ ..,._ ........ _j...-+--+--l.-----i

4 a 12 Hi 70 24

Debltul de aer In CFMx1000

Figura 2.3.40. Functionarea ventilatorului tara dispozitiv de reglare a ll{":"IILUl 1- curba caractetistica a ventilatorului la 1000 rot/min cu sistemul de palete reglabile comptet deschis; 4 _ curba caracteristica a sistemuiui de canale la debit nominal; 5-

debit redus,

32

a) pozi\ionarea traductorului de presiune statica 'in gura de refulare este simpla dar cea mai putin economica,

94

93

b) Pozitionarea traductorului in sistemul de canale de refulare este mai eficienta dar este mai dificil de realizat.

Regulatorul de presiune static! se va seta la 200 Pa (pierderea nominala de sarcina a variatorului) si consumul de energie va fi in acest caz de 12 CP in comparatie cu 13 CP din cazul precedent pentru aceeasi instalatie. (figura

2.3.42) .

Deoarece este greu sa se determine pozitia variatorului critic se pot pozitiona mai multe traductoare, la posibilele variatoare1e critice ~i un circuit de discriminare care sa determine variatorul critic si care va comanda sistemul de

reglare a debitului.
5.0

., • • .
. • •
., • .
• •
. • •
. .
to • • •
Li 4.0 .. •
• . . 4

'ti
.a 3.0
.. •
. =
~ ..
IU
a 2.0
...
tI.t
~
1.0
,
.
• 1ft
·l
00
4 8 12 16 20 24 28 32
Debitul lie aer ill CFM xl000 Figura 2.3.42. Modificarea caraeteristieilor ventilatorului la pozitionarea senzorului de presiune statica in canalul de refulare

l-curba caracteristica a ventilatorului la 1000 rot/min cu sistemul de palete reglabile simultan complet desehis; 2-idem eu sistemul de palete partial deschis; 3 - eurba de modulatie a ventilatorului; 4 - curba caracteristica a sistemului de canale la debit nominal; 5- idem la debit redus.

Amplasare mai multor traductoare conduce la cheltuieli materiale mai mari ~i de aceea se mai utilizeaza metoda amplasarii unui singur traductor de presiune statica la doua treimi din lungimea canalului cel mai lung

9S

Regulatorul de presiune statica va fi setat in acest eaz la 0 presiune suficienta ca

aerul sa depla di . .

seze III pozitia unde este montat traductorul paua la capatul

canalului.

~) Pozitionarea in gura de refulare corelat eu pozitia clapetelor de la vanatoarele de debit este numita "C iti I

, n lea zone reset".

In a~easta metoda traductorul de presiune se amplaseaza in gura de refulare a

venttlatorului'l.i regulato 1 d . . -

y ru e presiune statica este astfel setat ea variatorul d

debit folosit in zona critica sa fie deschis la maximum. e

Fig. 2.3.43. ~odificar~a caracteristicilor ventilatorului la pozitionarea senz~~lU1 de p:eslUne dup metoda CRITICAL ZONE RESET

l-curba caracteristica a ventilatorului la 1000 t/mi .

complet deschis; 2-idem cu sistemul de pal:~e mp~~.cul dSlsteh~~I4de palete reglabile s~multan

.• • tla esc IS, - curba caracteristica a

sistemului de canale la debit nominal; 5- idem la debit redus.

Regulatorul de presiune monitorizeaza continuu pozitia tuturor variatoarelor de db' .

e It ~l adapteaza continuu presiunea statica astfel

ea mentina deschis la

maximum variatorul de debit aferent zonei critiee.

96

Daca se utilizeaza aceasta metoda de amplasare a traductorului de presiune statica consumul de energie este de 9,5 CP (fig. 2.3.43).

In acest caz curba retelei nu se modi fica deoarece variatorul critic este complet deschis astfel ca nu se introduc rezistente locale suplimentare pe traseul dezavantajat hidraulic ~i curba de modulatie a ventilatorului este identica cu

curba retelei,

Se constata eli aceasta metoda de amplasare a senzorului de presiune statica este

cea mai economica si ea a devenit practic solutia standard in acest moment.

La sistemele de climatizare la care variatia debitului de aer se face prin modificarea turatiei, cu ajutorul unui dispozitiv de tip VSD pozitionarea traductorului de presiune statica se face in acelasi mod ca la sistemul eu dispozitiv cu palete orienta bile simultan. Pentru sistemele de climatizare la care retelele de canale de aer sunt lungi se pot monta mai multe traductoare de

presiune statics.

Daca lungimea retelei de canale de aer este mare se vor monta doua traduetoare

de presiune statica, senzorul principal la mceputul retelei de canale, dupa zona de turbulente creata de ventilator ~i al doilea la capatul retelei de canale (vezi,

Fig. 2.3.44).

Al doilea senzor de presiune va lucra ca senzor de limits tnalta de presiune ~i el va functiona la valoarea de referinta maxima pentru a asigura presiunea minimala la capatul retelei atunci in care variatoarele de debit sunt desehise. Daca variatoarele de debit se tnchid acest senzor va modi fica valoarea de

referinta Ia valoarea minima.

97

Aor rerula1

p

Va'oarede

f6'.rlnta mxlma -

ValoiUN de

rtfl.rtnta mlnfma -

- Debiloninilll

o~~----------------------------h

Fig. 2.3.44 Amplasarea sen I· d

' zoru UI e presiune statica in retele de canale d

lungi e aer

La retelele de canale lungi Qi ifi

"f rami reate se monteaza mai multe se . d

Pres. tati W I nzon e

JUne s atica a capetele canalelor d ' ., .

, e aer ~1 un CIrCUIt de discriminare care va

sesiza variatorul de debit dezavantajat hidraulic si va I

"f pre ua semnalul de

comanda de la acest variator. (fig. 2.3.45)

@- - - - - -

I

I

I I



o

{3

I I

1

1

I

I I ... _~- -' ~

I 17I-J r.::;;r----- _~ _

--~~~~------- ... --

Fi .2.3.45. Amplasarea senzorului de p.resiune statica in cazul retelelor de

g canale ramificate

2.3.5. Recomandiiri privind c~/cul canalelor de aer

~ iunea J' oasa presiune

,. . AV I' zeaza cu canale de aer In vers

Instalatiile de tip V se rea ) .' d

. aliza canale de aer mai eficiente ~l cu un pre] e

~i medie preslUne. Pentru a se re . . ..

cost cat mai redus se pot utiliza urmatoarele pnncipu:

_ utilizare unor trasee rectilinii cat mai mari;

'I' .. d lungime standard'

_ utilizarea tronsoanelor recti inn e '. ~

. . I I d tip SPIRO care sunt ieftine atunci cand ele au

- utilizarea cana e or e, 1 I SPIRO

1 .. ~ara multe piese speciale. In acelasi timp cana e e

trasee ung) ~I 1~ • •

.. capacitatea redusa de a transmite ~l

au pierderi de sarcina mici ~I 0

db' e de canalele rectangulare care au amplifica zgomotul spre eose ir

comporta ea 0 toba si amplifica nivelul de variatii de presiune ~i se

zgomot din instalatie;

99

canalele plat ovale sunt mai scumpe dar ocupa mai bine satiul in cladire si pot fi folosite cu succes doar daca executantul are 0 instalatie proprie de aplatisat, realizand instalatii cu un pre] redus;

- canalele rectangulare, se vor folosi atunci cand este nevoie ca instalatia sa fie izolata fonie, cand inaltimea incaperii nu permite utilizarea canalelor circulare sau in situatia cand exista un mare numar de piese speciale care pentru canalele de tip SPIRO au preturi de cost mari;

- se vor utiliza coturi cu raza de curbura mare evitandu-se coturile drepte;

- Pentru racordarea variatoarelor de debit se vor utiliza piese speciale de tip

trunchi de con sau trunchi de piramida ~i se va evita utilizarea canalelor flexibile;

se va evita folosirea pieselor speciale succesive care rnaresc pierderilor locale de sarcina pana Ia 50%.

Metodele de cal cuI ale canalelor de aer au fost concepute pentru instalatii cu debit de aer constant. Deoarece instalatiile de tip VA V au in timpul functionaril debite variabile de aer a fost elaborata metoda de dimensionare numita "Lyfe Cycle Cost" care optimizeaza dirnensiunile canalelor de aer functie de costurile de investitie ~i de exploatare in regim de debit variabil.

Aceasta metoda este insa imposibil de utilizat rara un program de calcul corespunzator ~i de aceea este putin folosita in practica curenta mai ales ca ar mari exagerat timpul de realizare al proiectului si implicit pretul proiecrarii.

De aceea in practica curenta se utilizeaza doua metode cunoscute:

Pentru canalele de joasa presiune se utilizeaza metoda pierderilor de sarcina constante.

Se accepts 0 pierdere de sarcina Iiniara de aproximativ 0,7 ... 1 Palm pe tronsoanele instalatiei. Pentru a se reduce numarul de piese speciale se accepta

roo

o pierdere de sarcina de pana la 1,3 Palm la tronsoanele de langa ventilator astfel ca diametrul canalului sa nu se schimbe.

Pentru eanalele de medie presiune se utilizeaza metoda reducerii pierderilor de presiune catre ultima gura de aer (similar metodei cu vitezei crescatoare spre ventilator) .

Pentru dimensionare se parcurg urrnatoarele etape:

Se adopta langa ventilator 0 viteza maxima adrnisa impusa de nivelul de zgomot

18 m/s la instalatii cu sensibilitate redusa la zgomot; 10 m/s pentru canalele montate in tavanul fals;

- 7,5 mill pentru canalele montate expus.

1) se utilizeaza 0 pierdere de sarcina maxima de ordinul de 2,2 Palm

2) la capatul retelei de canale se foloseste 0 pierdere de sarcina minima de 0,7 - 1 Palm;

3) se impune numarul maxim al schimbarilor de sectiune pe retea la 3 -4.

4) se determina un factor de reducere a pierderilor de sarcina ca fiind diferenta dintre pierderea de sarcina initiala si finala raportata la numarul de schirnbari de sectiune.

5) se impune pierderea de sarcina maxima la ventilator si la fiecare schimbare de sectiune se reduce pierderea de sarcina eu faetorul de reducere dedus anterior.

Etanseitatea canalelor de aer este un element important in sistemele de climatizare cu debit de aer variabil tinand cont ca unele dintre aceste sisteme sunt de medie sau 'inaIta presiune.

Pierderile de aer din canalele sistemelor de climatizare determina: curenti de aer necontrolati intr-o cladire; modificarea calitatii aerului interior; pierderi de energie.

101

Curentii de aer necontrolati intr-o cladire pot crea efecte dezagreabile dar ~i antrenarea diverselor particule ~i substante din alte spatii decat cele climatizate. Modificarea calitatii aerului interior este un efect important al neetanseitati eanalelor de aero

In cazuI in care canalele de aer traverseaza zone de tip garaj, depozit de substante toxice si alte zone de acest tip, exista pericolul ca in canalele de aspiratie, datorita neetanseitatilor, sa fie aspirate substante periculoase ce pot pune in perieol sanatetea ocupantilor, Din acest motiv, travers area acestor zone problema nu este recomandata.

Infiltratiile de aer in canalele de evacuare pot duce la scaderea randamentului agregatelor de tratare, in cazul in care aerul infiltrat este aer exterior sau aer viciat din incaperi neclimatizate. Acesta are parametrii inferiori eel or luati 'in caleul la dimensionarea agregatului de tratare, bateria de racire I incalzire fiind suprasolicitata, astfel ca aerul tratat nu mai are parametrii corespunzatori, cu efect negativ asupra confortului interior. De asemenea, daca sunt prevazute canale de aer in podurile caselor, exista pericolul ca 'in canalele de aer sa patrunda aer cu un conti nut mare de praf si de alte particule, ceea ce duce la colmatarea filtrelor agregatului de tratare sau si mai gray, la introducerea de aer "murdar" in lncaperile deservite.

Pierderile de aer tratat din canalele de introducere, 'in aIte zone decst spatiul deservit, afecteaza confortul ocupantilor prin scaderea debitului de aer tratat rezultat din calculul instalatiei de climatizare.

Pierderile de energie sunt de asemenea un efect extrem de neplacut aI neetanseitatii canelelor de aer.

Studiile arata ca neetanseitatile canalelor de aer pot irosi intre 20 .. .40 % din energia de incalzire ~i /sau racire a unei cladiri. Cladirile in care canalele de aer sunt montate 'in spatii protejate (precum subsolurile), pierd de obicei mai putin

102

de cat atat, insa daca sunt montate in spatii de tip poduri, spatii cu umiditate mare, pierderea de energie poate ajunge pana la 60%.

Un grup de cercetatori americani au facut un studiu tn care au considerat 0 casa reprezentativa, eu subsol, parter, etaj si mansarda cu 0 suprafata pe nivel de 140 m2, prevazuta cu sistem de clirnatizare tip pompa de caldura, eu distributie de aer tratat in incaperi, din 6 erase din Sud~Vestul Statelor Unite. Au simulat 3 cazuri: "base case" in care s-au provocat pierderi aer tratat de 20% catre exterior, pierderi de aer tratat de 10% catre interior ~i infiltratii de aer exterior de 20% in canalele de aspiratie; "better case" in care s-au provoeat 10% pierderi aer tratat catre exterior, 5% pierderi de aer tratat catre interior ~i infiltratii de aer exterior de 20% in canalele de aspiratie; "best case" in care s-au provocat 2% pierderi aer tratat catre exterior, 2% pierderi de aer tratat catre interior si 2% [nfiltratii de aer exterior in canalele de aspiratie. Rezultatele sunt cuprinse in nornograma din flgura 2.3.46:;;i arata consurnurile energetice anuale datorate

pierderilor de aer din canale.
(S/an)
$800
~
~ $700
I $600
"
I $500

$400
s
I $300

1 $200
~ $100
$0
'!I>~ l
q,~ ~~
~ Gvf
~.:i ~ B~se ~ ~etter 13 Best]

Fig. 2.3.46. Costurile energetice datorate pierderilor de aer din canale

103

Pentru a se reduce aceste efecte standardul european impus limite ale pierderilor de aer din canale. Au etanseitate si valorile

Eurovent 2.:.3 DW144 a

fost stabilite 3 c1ase de acestor limite de pierderi de aer sunt date in tabelul

2.3.14.

TabeluI2.3.14. Limita pierderilor de aer din canale

Clasa canalului Limita de presiune statica
Viteza maxima Lirnita pierderile
Pozitiva [Pa] Negativa [Pal
Clasa A in canal [m/s] deaer [l/sm2]
Presiune ioasa 500 500 10
Clasa B 0,027 P 0,65
Presiune medie 1000 750 20 0,009 p 0,65
Clasa C
Presiune inalta 2000 750 40 0,003 P 0,65
Clasa D (speciali)
Presiune inalta 2000 750 40 0,001 P 0,65 Valorile pierderilor de aer sunt indicate in tabelul 23 15 t d'

" . pen ru lverse valori

ale presiunii interioare din canalele de aero

Tabelul 2.3.15. Pierderile de aer admise din canale

Pe langa valorile Iimita ale pierderilor de aer, normele internationale m

modul d . t at impun

e esantionare, pentru testarea gradului de etanseitate al canalelor d

astfeI: ' e aer

104

4,0

Glasa de etanseltate A

~
!-V
I--+- ~ ~
~
, -
,~ .-
po _.."., ~
~ ""
"",,1--1- ~ ~ ~
!.-- .......
f.-- C--"
;..- -
~
~
j.- ~ .. !
! B

ii 1,0 E

~ 0,5

c

:e s

c.

I/) 0,1

~

~ 0,05

c

D

0,01 50

100

400500 1000

2000

Diferenta de presiune (PA)

Figura 2.3.47 Nomograrna pentru deterrninarea pierderilor de aer din canalele de ventilare

canalele de aer clasa A nu se impune testare;

_ canalele din clasa B se vor testa in lirnita a 10% din piesele dintr-o retea, alese aleatoriu. Daca aeeste piese nu respects Iimitele impuse in tabelul 2.3.14 se vor repeta testele cu alte 10 % din piesele retelei iar daca nici aceste piese nu respects se vor lua masuri de etanseizare al retelei ;

- canalele din clasa C se vor testa 100%

Canalele din clasa 0 sunt utilizate pentru aplicatii speciale unde se vehiculeaza debite mari de aer ~i pierderea de aer sau aspiratia de aer fals ar eauza contaminarea cu poluanti nedoriti in zona climatizata,

Proiectantul poate irnpune testarea canalelor de clasa B ~i la presiuni mai mari de 1000 Pa sau a canalelor de clasa C la presiuni mai rnici de 500 Pa.

El poate impune de asemenea, functie de irnportanta cladirii, 0 pierdere de aer mai mica, .speeificiind un procent de pierderi din valoarea impusa clasei in care se incadreaza canalele in cauza sau impunerea unei anumite clase de etanseitate,

105

2.3.6. Alegerea variatoarelor de debit # a ventilatorului intr-a instalatie VA V Variatoarele de debit utilizate pentru cIimatizarea diverselor incaperi din cladirea climatizata trebuie alese astfel indit ele:

- sa asigure un debit de aer si un numar de schimburi de aer adecvat incaperii respective;

- sa acopere intreaga sarcina termica a incaperii;

- sa utilizeze acelasi sistem de automatizare pentru toate variatoarele

utilizate in cladire;

Suplimentar, gurile de aer cu debit variabil mai trebuie:

- sa elimine riscul de scurtcircuitare a aerului in regim de incalzire;

- sa elimine fenomenul de "DUMPING", de scurgere a aerului rece aproape

de gura de introducere la debite de aer mid ceace ar conduce la 0 circulatie defectuoasa aerului tratat.

Pentru alegerea ventilatoarelor, principalii factori care trebuie luati in considerare sunt: fiabilitatea care va impune alegerea unui singur ventilator sau a mai muItora in paralel; caracteristicile tehnice cerute de instalatia VA V; eficienta; nivelul de zgomot; posibilitatea de Iucru in regim redus; limitarile spatiale din incaperea unde este amplasata central a de climatizare; pretul de cost. Pentru a compara eficienta mai multor ventilatoare care pot fi folosite intr-o instalatie V A V, se compara curbele caracteristice ale acestora, curbe puse la dispozitie de producator.

Deoarece acest Iucru este destul de dificil de realizat se poate trasa 0 curba noua numita curba GAMA.

Aceasta curba reprezinta valoarea GAMA, determinata pe baza caracteristicilor ventilatorului cu relatia 2.3. 3, functie de eficienta ventilatorului si poate fi utilizata pentru alegerea ventilatorului cu eficienta maxima.

Y"" -In(SCC) sec ""t1P IL2

[2.3.11] [2.3.12]

106

AP - presiunea ventilatorului [inchi CAl

L - debitul de aer in cubic foot/minute [CFM]

Pe aceeasi nomograma se pot trasa curbele GAMA pentru rnai multe

ventilatoare ~i se pot cornpara eficient performantele lor.

o reprezentare a unei serii de curbe GAMA este redata in figura 2.3.48.

~~----------------------------------~

:~~~~~

1~!---------------~~~~~~~~~~~~

o~L---~--~--r-~~~--~--~--~--~---

IS Ig 20 21 22 23 24 25

15 18 17

't= -1n(SCC)

Figura 2.3.48. Curbele GAMA pentru gama de ventilatoare Greenheck

2.3.7. Exemplu de ealcul,

Sa se determine variatia debitului de aer refulat pentru mcaperea 9, Ofertare, din cadrul cladirii P+2E §i sa se aleaga variatoarele de debit pentru cladirea

P+2E.

Determinarea debitului de aer refulat pentru tncaperea 9, Ofertare, din eadrul

cladirii P+2E, se va face in ipoteza ea raza procesului s, = 43 300 kJ/kg, se mentine constanta in tirnpul zilei,

Sarcina de racire ~i debitul de aer refulat in incaperea 9, in aceasta ipoteza, este

data tabelu12.3.16.

Debitul de aer a fost determinat cu relatia 1.3.3 in aceleasi conditii eu debitul de

aer deterrninat pentru instalatia cu debit constant din tabelul 1.3.1, pentru 0 temperatura. interioara ti "" 26°C, 0 umiditate <P i = 50%, ~i un ~t = 8°C.

107

Debitul nominal al aeestei incaperi este Ln = 2 490 m3/h

Tabelu12.3.16. Variatia debitului de aer, pentru incaperea 9, Ofertare, din cladire P+ 2E

15 16 17 18 19 20 21 22
o. [kW] 3,93 5,38 3,61 3,35 4,16 3,72 2,79 2,60
L [kg/s] 1440 1970 1320 1230 1520 1360 1020 950
1%1 58 79 53 49 61 55 40 38 Din analiza tabelului 2.3.16 se constata ea debitul de aer refulat variaza intre limite destul de mari, plecand de la 40% (ora 21) pana la 100% la ora 14, cand a fost detenninat debitul nominal. La ora 7 cand abia incepe luerul debitul de aer este extrem de mie, mai mic decat debitul minim de aer proaspat (315 m3/h) §i el trebuie adus la aceasta valoare.

Variatorul de debit care va fi ales pentru aceasta incapere trebui sa poata realiza o variatie a debitului cuprinsa intre minim 315 m3/h (12,6%) ~i 2490 m3/h, (100%).

Pentru cladirea P+2E se vor folosi variatoare de debit de tip GRADA INTERNATIONAL, tipullor fiind dat in tabelu12.3.17.

TabeluI2.3.17. Tipul §i marimea variatoarelor de debit pentru cladirea P+2E "

Inei\j:l_erea 1 2 3 4 5 6 7
L [mj/h] 1560 5010 2970 3000 4770 5100 3810
Lp [m~/h] 560 490 315 385 1295 490 385
Tip variator 250 400 315 315 400 400 355
Debit minim 225 600 360 360 600 600 450
Debit maxim 2250 6000 3600 3600 6000 6000 4500 108

11 12 13 14
8 9 10 720
Incaperea 2490 2850 1140 900 720
L lkg/sl 930 70 70
490 70 70
Lp_l!nJlhl 245 315 160 160
315 315 200 160
Tip variator 160 140 100 100 100
Debit minim 100 360 360 1000 1000
3600 3600 1400 1000
Debit maxim 1000 . DA INTERNATIONAL (fig. 2.3.22)

Variatoarele de debit simple de tip GRA. . ~ ariatie a debitului

. d ti circular ~1 realizeaza 0 v

utilizate sunt variatoare e P li a pentru

. El or putea rea lZ

• w tntre 1 0% si 100% din debitul maxim. e v

cupnnsa I 'i .' s re

fiecare incapere din cladire debitele minime si maxime ne~e a .

~. f cu guri de aer de tIP V A V.

Refularea aerului in incapen se va ace . ili guri eu debit

. . . e w tn tncapen se pot utt lza

Pentru a realiza 0 circulatie urntorrna I

. '1 d . THERMAFUSER TF. 0

variabi e up . d bite cupdnse intre 25 Yo

. ib . bu a a aerului pentru e

Acestea pot realiza 0 distri upe n . rnarul i tipul de guri utilizate

si 100% din debitul nominal (tabel 2.3.4) !}l nu $

sunt date in tabelul 2.3.1S.

. de ti THERMAFUSER TF
Tabelu12.3.1S. Tipul *i nurnarul de gun de refulare P
folosite in cladirea P+2E
4 5 6 7
1 2 3 5100 3810
1560 5010 2970 3000 4770
300 300 250
200 250 200 200
Tip variator 6 9 6
3 8 6 6 630x6
Nr variatoare 545x6 545x6 800x6 595x9
Debit total 545x3 630x8 5355 3780
3270 3270 4800
max. realizat 1635 5040 12 13 14
-lncaperea 8 9 10 11 720
2490 2850 1140 900 720
- L [kg/s1 930 300 200 200 200
Tip varistor 200 250 200 2
2 2 2
6 6
Nr variatoare 2 470x2 380x2 380x2
r-: Debit total 470x2 440x6 470x6 595x2 760 760
2690 2820 1190 940
max. realizat 940
.__ 109

Din analiza tabelului 2.3.18 se observa ca debitul maxim refulat de gurile propuse este de regula mai mare decat eel necesar, eu exceptia incaperilor 7 ~i 10 care au debit usor mai mie dedit eel necesar, reducerea de debit fiind in jur de 1 %. Alegerea unor variatoare mai mati pentru aceste incaperi este posibila dar cresterea de debit ar fi importanta ~i s-ar putea crea probleme pentru realizarea unor debite mid in situatia de degajari interioare reduse.

Luand in considerare datele din tabelul 2.3.16 se poate determina consumul de energie electrica pentru vehicularea aerului necesar incaperii "Ofertare" Consumul de energie electrica a fost determinat prin calcul, considerand 0 presiune totala a ventilatorului de 300 Pa si un randament de 60%.

Valorile consumurilor de energie sunt indicate in tabelul 2.3.19.

TabeluI2.3.19. Consumul de energie electrica pentru vehicularea aerului

Ora 7 8 9 10 11 12 13 14
L [ml/h] 40 1600 1600 1600 1400 1420 2030 2490
Putere el. [WJ 6 222 222 222 194 197 282 345
[%] 1,7% 64% 64% 64% 56% 57% 82% 100% 15 16 17 18 19 20 21 22
L [~~ 1440 1970 1320 1230 1520 1360 1020 950
Putere el. [W] 200 274 183 171 211 189 142 132
_[%] 58% 79% 53% 50% 61% 55% 41% 38% Din analiza tabelului 2.3.19 se constata di exista 0 variatie mare a consumului de energie cuprinsa intre 38% si 1 00% si de aid se vede necesitatea unui sistem de climatizare cu debit variabil in cladirile cu sarcina termica cu variatie mare.

110

CAPITOLUL 3. SISTEME DE CLIMATIZARE AER - APA

3.1. Generalitili Sistemele de climatizare aer-apa sunt utilizate pentru climatizarea cladirilor

adnlinistrative, de birouri sau cHidiri cu mai multe 'indiperi cu tnaltime relativ mica. Sistemul realizeaza climatizaree spatiilor aferente eu ajutorul unor aparate terminale care trateaza local aerul pana la parametrii doriti de beneficiari. Unele aparate terminale utilizeaza pentru dicirea sau incalzirea incaperilor 0 singura baterie care este folosita vera drept baterie de raclre si iarna drept baterie de inei'ilzire. Agentul tennic folosit este apa dicita sau calda functie de sezon f}i este furnizat aparatului terminal prin intermediul unei retele eu doua conducte. Aparatele terminate mai complexe folosesc doua baterii una pentru racire si a doua pentru 'incalzire. Alimentarea eu agent termic a bateriilor se face in acest caz eu 0 retea de patru conducte. Desi sistemul de climatizare aer-apa ell patru conducte este mai scurnp, el poate realiza simultan racirea sau tncalzirea unor indiperi eu sarcini termice diferite, situatie des intalnita in perioadele de tranzitie la .

inc!iperile amplasate pe fatade opuse.

Indiferent de tipul de aparat terminal, sistemul de climatizare va avea pe liinga· conduetele de agent terrnic ~i 0 conducts de evacuate a condensului rezultat pe suprafata ,

bateriei de racire in situatia de vara,

Unele dintre sistemele de climatizare aer-apa, aduc in incaperea climatizata f}i un de aer, numit aer primar, care este tratat tntr-un agregat central. De obicei debitul aer prirnar este egal ell debitul de aer proaspat ~i sistemul de climatizare rezolva prin acest adaos de aer ~i problema calitatii aerului din incaperile climatizate. Sistemul de climatizare aer - apa poate controla doar temperatura aerului din 111\.,0<1-1'''''' umiditatea relative avand 0 variatie libera functie de sarcina de umiditatea a lncaperii-

111

Schema general a a unei instalatii aer - apa este redata in fig. 3.1.1.

Initial sistemul a fast conceput pentru incaperi mici, dar pe masura ce dimensiunea

. '

capacitatea termier. §i debitul de aer vehiculat de aparatele terminale a erescut, acest

sistem a inceput sa fie folosit ~i pentru climatizarea unor lncaperi mai mari.

Aparatele terminale pot fi: ventiloconvectoare la care aerul (amestecat sau doar recireulat) este vehiculat in interiorul incaperii eu ajutorul unui ventilator §i climaconvectoare sau ejectoconvectoare, la care aerul amestecat este vehiculat eu ajutorul aerului primar prin efectul de ejectie,

CAP

PA

AlA

AT

AP

Fig. 3.1.1 Schema instalatiei de climatizare aer - apa

P A - priza de aer proaspat; AT A _ agregat central de tratare; CAP- canal aer primar; AT- aparat terminal; AP _ aer primar

112

3.2. Sisteme de elimatizare eu ventiIoconvectoare

3.2.1. Tipuri de ventiloconvectoare. Elemente componente, aecesoriile ventiloconvectoarelor

plasat intre cele do~a ventilatoare i acest I .

r d '1 iJ ucru favorizeaza echilibrarea ansamblului iJi

e u,ce mve ul de zgomot produs. Motorul electric 11, este de regula monofazat

ventlloconvectoarele mid si trifazat pentru til pentru

. Yen 1 oconvectoarele cu debite mari de a

Motoarele electnce au trei sau mai multe' er. b bi I' trepte de viteza obtinute prin legarea diferita a

o me or statorului acestuia.

2 - g.rila de aspiratie, care poate fi amplasata pe fata laterala sau

la parte a inferioara

ventdoconvectorului'

,

3 - filtrul de aer lavabil:

,

4 - Bateriile c fu .

~ . are nctioneaza cu apa calda sau apa racita functie de sezon ~i pot fi

cu doua tret sau chiar patru randuri de levi;

Instalatiile de clirnatizare cu ventiloconvectoare sunt instalatii de tip aer-apa la care .. aparatul terminal este un ventiloeonvector.

Ventiloconvectorul este uri aparat cu 0 alcatuire simpla, la care singura piesa in miscare este ventilatorul de antrenare a aerului, are 0 masa redusa §i posibilid'ili mari de montare

in diverse tipuri de tncaperi.

Pot fi dotate eu ventiloeonveetoare constructii noi dar ~i cladirile existente

modernizeaza, se reabiliteaza, se transforms sau li se schimba destinatia,

f

Conform "Gbidului pentru proieetarea instalatiilor de racirelindUzire

ventiloeonvectoare" ele se pot utiliza la incaperi cu inaltirnea de 2,5 - 5 m cu de: blocuri de locuinte, vile, hoteluri, spitale, restaurante, cofetarii, braserii, banci, de sedinte, discoteci, amfiteatre, ·laboratoare, cladiri administrative, industria

mecanica fina, aeronautica, electronica.

Trebuie evitata utilizarea ventiloconvectoarelor in tncaperi eu sarcini termice mari 23 W/m.3). umiditate (peste 80 %), praf sau noxe sau pentru echiparea camerelor (sali de operatii, laboratoare etc.) precum ~i a salilor in care se eer conditii i:1\';"'I1iUI,,~ deosebite (teatre, cinematografe, opere, filarmonici, sali de 'inregistrare audio-video

Ventiloconvectorul este alcatuit din urmatoarele elemente montate peu comun (fig. 3.2.1):

1- Ventilatorul pentru vehicularea aerului tratat

Ventilatorul poate fi simplu sau dublu ~i este de tip radial, amplasat direct pe rnotorului electric 11, In sltuatia in care ventilatorul este dublu, motorul electric

Fig. 3.2.1. Elementele compon t 1 . .

en e a e unui ventiloconvector cu doua baterii

113

114

Racordurile de alimentare cu agent termic se pot face atat pe partea dreapta cat ~i pe cea stsnga functie de posibilitatile de montaj, Ele au diametrul de W' pentru ventiloconvectoarele mici iar pentru cele cu debite de aer mari au diametrul de %;

5 _ tava pentru colectarea condensatului, izolata termic pentru ca in situatia de vara cand aceasta colecteaza condens sa nu se produca condens pe partea inferioara a tavii, Tava are racorduri de eliminare a condensului pe doua laturi pentru a se permite racordarea comoda a vantiloconvectorului la conducta de condens;

6 - grila de refulare; 7 - panou de comanda; 8 - carcasa; 9 - termostat; 10-

structura portanta.

Pe Hinga aceste elements ventiloconvectoarele pot avea diverse accesorii

diferite functie de producatorul ventiloconvectorului.

Cele mai uzuale aeeesorli sunt,

a) accesorii de baza:

- rezistenta electrica pentru incalzire:

- lntrerupator ~i protectie pentru rezistenta electrica;

_ picioare pentru aparatul de pardoseala, tip "cabinet" (vertical); - soclu cu gratar pentru aerul recirculat;

_ kit de preluare aer proaspat (pentru aparate verticale sau orizontale);

- stuturi de racordare pentru aerul recirculat;

_ camera de amestec (plenum) pentru aerul recirculat si exterior;

_ camera. de presiune (plenum) cu 2,3,4 racorduri pentru introducerea aerului

mai multe guri.

_ pompa de condensat pentru situatia in care condensul nu se poate

gravitalional;

b) accesorii pentru reglare (care se monteaza pe ventiloconvector):

115

- comutator pentru I '"

. a egerea vitezei venttloconvectorului Ili tennostate pentru

sistemul ~u 2 ~au 4 conducte cu diverse regimuri de functionars, aceste accesorii pot functiona ~I prin telecomanda

1

2

3

4

5

6

7

Fig 322' A" 8

1- plenum aspiratie eu euti~ d~ ~~este~~;sorul~ ventiloconvectoarelor

selector de trepte de tutatie; 5- mod 1 idifi venn oconvector; 3, - baterie electrica; 4- tennostat si

" ' U UUll I Icare; 6- plenum reful . 7 . 'f

. . cu doua conducte, 8- modul ventile de I ru:e, - modul venti le pentru sistem

robinete care pot fi: reg are pentru sistem eu 4 eonducte

- robinete de amestec cu 2 sau 3 cai, cu 2 sau 4

racorduri, totlnimic sau cu reglaj

continuu;

116

- - - - - - - - - - - - -~---------------------._

- robinete cu servomotor ell actionare electrotermica, tot/nimic sau eu continua;

- set pentru montaj (robinete manuale de inchidere si fitinguri), o parte a acestor aecesorii este redata in figura 3.2.2

Tipurlle constructive de ventiloconvectoare sunt:

a) Ventilatoare carcasate (fig3.2.3)

OPV

OP

01

~'I

'. 'rf

. .'

VP

VT

Fig. 3.2.3. Ventiloconvectoare carcasate

Fig. 3.2.4. Ventiloconvectoare neearcasate

- VP; VT - ventiloconvector de pardoseala - Cll amplasare verticals in parapetul ferestre unei sau pe un perete, eu aspiratia pe jos sau lateral;

- OPV; OP - ventiloconvector de plafon - eu amplasare orizontala la plafon, eu aspiratia pe jos sau lateral;

- ventiloconvector de perete/plafon - eu amplasare verticala la perete sau eu amplasare orizontala la plafon;

b) ventiloconvectoare necarcasate (fig3.2.4, fig. 3.2.5)

- pentru montaj orizontal sau vertical si racordare la tubulatura

Acestea pot fi montate rnascate pe elernentele arhitecturale sau in spatiul de deasupra tavanului fals.

117

- pentru montaj in caseta de tavan fals (fig. 3.2.6.)

UlC28-40

Fig.3. 2.5. Ventiloconvectoare necarcasate TRANE

Fig. 3.2.6. Ventiloeonvectoare pentru montaj in tavanul casetat

- ventiloconvectoare de pardoseala prezentate in figura 3.2.7. concepute pentru montat in ~apa sau canale special eonstruite in dreptul ferestrelor lara parapet.

Figura 3.2.7. Ventiloconveetoare de pardoseala pentru montat in canale in pardoseala

Ventiloconvectoarele pot avea mici diferente de constructie ehiar in cadrul aceluiasi tip constructiv, functie de pozitia gurii de aspiratie, tipul grilei de refulare, modul de fixare sau de dotare al aeestuia

118

3.2.2. Caracteristicile tehnice ale ventiloconvectoarelor

Tabelu13.2.2. Caracteristicile tehnice ale ventiloconvectoarelor FVC, FSC, FVK FHK

produse de firma TRANE ' ,

Caracteristicile tehnice principale ale ventiloconvectoarelor care sunt indicate in toate prospectele furnizate de producatori sunt: puterea frigorifica ~i termica, debitul de aer vehiculat; debitul de agent termic §i pierderea de sarcina pe partea de agent la puterea termica nominala, nivelul de zgomot, curentul SaU puterea electrica: absorbita §i disponibilul de presiune al ventilatorului. DnH produditori indica pe langa puterea frigoriflca totala si sarcina de puterea frigorifica sensibila sau capacitatea de uscare a aerului. Aceste caracteristici sunt indicate pentru cele trei trepte de turatie ale ventiloconvectorului sau pentru turatia maxima a acestuia, caz in care sunt indicati si

coeficienti de corectie a acestor caracteristici.

In tabelul 3.2.1, 3.2.f, 3.2.3, sunt indicate caracteristicile generale pentru unele din

ventiloconvectoarele produse de finnele RHOSS, TRANE si DAIKIN

o 00

M

N o

-

-

r-

......

00 N 00

roo

3

3

6 5

Tabelul 3.2.1. Caracteristicile tehnice ale ventiloconvectoarelor BRIQ, produse de firma RHOSS

32

32

8 17 8 16 31 19 30 54 25 58 79

II"> II"> \0

o .,..,

00

-

f.:'2

\0 00

00

vi

00 00

a\

-

"1.

-

00 II">

d

-

- N

o~ d 0

51

51

74

74

95

95

104 136

37

37

38

38

44

44

42

42

49

51

34 41 51 37 47 56 37 43 58 40 51 62 42 51

65 45 53

62

933x448 x230

1753x448 x230

x

II">

N 11">0 x ..... oN o

-

-

Dim.

LxHXB

*~ caracteristicile sunt indicate pentru viteza maxima 119

1 133x448 x230

120

1333x448 x230

1533x448 x230

Ventiloconvectoare necarca.sate

Tabelul 3.2.3. Caracteristicile tehnice ale ventiloconvectoarelor de tip FW produse de firma DAIKIN

Caracteristica

Turatia

Debit

I~

S

:~

- r-

N

I~

8

.~

1194x564 x246

- ...

N

1~

8

:~

- oo~

sarcint't kPa1

N '"

12

Putere frigorific!i

13

V) o.

-

.,.. V)

..... .....

putere frigorifiea tota.la *[W]

13

14

11

12

-

C'i,

V)

sensibila[W1

termica lW1

s

o r-

s

... <::I

<:>

.0 N <:> N

apa calda

°

&l

o

lntensitatea absorbitil tAl

o "'.

C>

-

'0

N

N

o

o ....,

roo

0\ '0

00 00

39 47 36 44 52 38 44 50 40 48 55 44 52 59 47 54 61

mm

774x564 x246

" '0 (t/t')(27/19)OC . -d oPa

7/120C temperatura aerulul mte~l r I debit maxim ~i presiune statica e .

*~ Apa rece .'.. e la 25m sub unitate, a

* .... ~ Nive1ul preslunll senor ,

774x564 x246

Ventiloconvectoare necarcasate tip FWD, produse de firma DAIKIN

121

122

Ventiloconvector 10
04 06 08
's ,~ 1 ,ea ~ :1 <I) a
1 .~ :1 t.l :.a .~
Turatia ~ .2 :.a .~
.~ "t:l <I)
a E e
~ E 's
0 <:;) 0 o· 0
Debit 0 <:;) 0 0 0 0 0
@ 0 0 0 \I') 0 0 C"I <::t -o
0 0 0 C"I ('.I :!: to ..... .....
~ 0 .... ......
de aer co co .... ..... .....
Jm3f1!) N
Putere frig, Q'\ ~. '" lI"'l
0 ..., :::i 0- ..... '" 0\ 00.
totala 00 \I') 0.. "'". C"I ..., 0. -& ~ 00
c"l .... -& ..0 t- t-
[kJl1· M (') ...;' "'" tr>
~ ..., 10 -o
Putere frig, 0 t'"> on .... N .." M ....n
\I') ~ co -.0 .... 00. -..c
r-. 0. ('1 "'. o::i 0.0 or> ..c) on r-
sensibila ..... N ..., rro t'">
[kW] 00 '" r--. e-- o
Debit de apli \I') ~ r--. \0 0 lr) ..., .....
~ QO 10 t- ..... .... t'"> o.t) ..., V"J r--
racita 0 In or> 0 ..... N .... ..... .... ..... .....
'-0 t- oo ..... ..... .....
[ 1Ih]
pierderea de or. 0 M t- o
..... \0 C"I Q'\ 0 C"I <"l ..... .... M
sarcina apt'. 8 14 N ...... ('.I N N
[kPal 00 r--. 00 \0 r-
\0. "'. .....
Puterea, .... r- r--. M q!. <:l" <::to M
'" <::t ~ 00 0 '<1". 0 .... 0 .....
terrnica "l 00 \0" c.O ..... ..... ......
.,f' \I') Q'\ '" ..... ....
[kW)"'· <"l
co \0 .q- ......
Debit de apa .... '" ~ ~ co ..., ..... co
~ V"J t'"> 0\ 0- e- N 10 .". \0 l""-
or> 0 ~ 0 N on .... .... .- ....
.....
calda[lIh] <::t 10 00 .... ..... .....
Pierderea de on Q'\ C"I on r--.
o- lI"'l 0 N 00 C"I N ...... ..... .....
rro .-
sarcina 00 .... ..... ..... N
[kPa]
Putere 'Cl ~ ..... '-0 rro
to- ~ .~ ..... -.0 M ~
electric a 0 C"") <::t ~ ~ '0 M N f'l
t'"> r- ..., M N M
absorbitli ..... ..... N
00
Nivel de putere 63 69 62 67 72 62 67 72
acustica 54 61 66 59
IdB(A)l 964x658 1174x658 1174x658
Dim. 754x658 x294 )(294
LxHXB x294 x294 .' DC ,. =' 190C i temperatura apei reci de (7-12)OC

"'-1a temperatura tn~eno~rl!. ~ed2722.,'~ !i temper!tura agentului terrnic de (60-50)OC

"' ... _ la temperatura tntenoar.. e 'I

123

3.2.3. Modificarea caracteristicilor ventiloconvectoarelor la schimbarea parametrilor de functionare

Caracteristicile ventiloconvectoarelor sunt indicate de fiecare producator pentru anumiti parametri, specificati in prospectele acestora. In realitate insa in multe situatii practice ventiloconvectoarele lucreaza in alte conditii decat cele indicate in prospect si deci caracteristicile acestora sunt diferite fata de cele indicate.

In mod normal schimbul de caldura realizat in timpul functionarii ventiloconvectoarelor poate fi descris de relatiile generale de schimb de caldura

Q = Gat Cat (tt- t.) = L (hfln- hin) = k A Atm Unde: Q fluxul tennic in kW;

- Gat - debitul de agent tennic in kg/s;

- Cat - caldura specifica a agentului termic, pentru apa; Cat = 4,186 kl/kg=C;

(3.2.1)

- tt; t., temperatura de tur ~i de retur a agentului tennie;

- L - debitul de aer in kg/s;

- hfin; h., - entalpia finala si initiala a aerului in kJ/kg;

- A- suprafata de schimb de caldura a schimbatorului in m2;

- k - coeficientul global de schimb de caldura in W/m2 °C;

- Atm - diferenta medie de temperatura intre temperatura agentului termic ~i a

, aerului in °C.

o parte a acestor parametri nu sunt accesibili proiectantului, astfel ca el trebuie sa aiba acces la cataloagele tehnice sau la programele de simulare a functionarii .; ventiloconvectoarelor in diverse conditii,

fOe exemplu A, suprafata de schimb de caldura si k, coeficientul global de transfer de nu sunt cunoscute ~i nu pot fi determinate de proiectant decat ca produs al celor marimi, indirect din ecuatiile 3.2.1.

124

Coeficientul global de transfer de caldura k, este dependent de forma J?i materialul din care este realizat schimbatorul de caldura precum ~i de vitezele de circulatie ale aerului

:;;i agentului termic prin schimbator-

E1 este descris de obicei de 0 relatie de forma: k =" C (vptwn

(3.2.2)

~ C, m, n _ constante detenninate experimental de producator, care sunt .. functie de modul de realizare al schimbatorului de caldura:

-vp -viteza masica a aerului la trecerea prin schimbatorul de caldura; w _ viteza de trecere a agentului termic prin tevile schimbatorului de

caldura.

Din acest motiv la un debit de agent termic constant si un debit de aer

Unde:

coeficientul global de transfer de caldura k. are 0 variatie care este datorata vitezei de circulatie a aerului prin schhnbatorul de caldura. Aceasta variatie este ins a mica s! nU'poate [nfluenta semnificativ fluxul de caldura de schirnbetor, modificarea fluxului termic efectuandu-se doar pe seama u .... , .. uu ..... "'u

diferentei de temperatura a agentului terrnic.

De aceea trebuie remareat eli la modificarea treptei de turatie a cand debitul de aer creste, acesta nu va ceda fluxul de dlldura indicat de corespunzator noii trepte de turatie, iara a se modifica corespunzator!Ji debitul

agent terlllic.

La alegerea ventiloconvectoarelor proiectantul trebuie sa tina seama de lndlcetiile paragraful urmator dar si de conditiile reale 'in care acestea vor functiona. Pentru este nevoie. de eataloage tehnice complete sau de programe de simulare ela.bolrat€~J.1

firmele producatoare-

125

In practica, caracteristicile standard ale ventiloconvectorul' t d v •

U1 sun ate pentru apa raCIta

eu temperatura initiala 7 ° C si cea final a 12 ° C avand dif ¥ d

, 0 irerenta e temperatura de 5 0

C.

Temperatura initiala a aerului supus racirii este de 27 ° C du W t 1 .

pa ermometru uscat ~l 19 0

C dupa termometrul umed.

in regim de iarna temperatura apei calde se considera 70/60 0 C' t .

, tar emperatura aerului

supus incalzirii este de 20 ° C.

Finnele pro~ucatoare de ventiloconveetoare trebuie sa indice coeficientii de corectie in cazul abaterilor de la parametrii standard. in lips a acestor date, orientativ pot fi folositi

urrnatorii coeficienti de corectie C·, '

~ , l'

a). Pentru sarcina de racire QR = C, * Q .

, I Rnominal

La At ;; tflnal - tinitial = 2,5 9, 517°C

(3.2.3)

C, = 1,25 Ci= 1,0 C, = 0,83

= 5 12/7°C

= 7,5 14,517°C

b). Pentru sarcina de incalzire Q' = C . * Q' .

, I I I nominal

La At = tinitial - tflnal = 5 70/65°C

(3.2.4)

C, = 1,15 C, = 1,0

= 10

.• : Caracteristicile ventiloconvectoarelor in regim de incal . determi

i • zire se pot etermina ~1 cu

ajutorul coeficientilor de eficacitate <l> ~i de performanta al bateriei N .

Eficacitatea <l> a bateriei din componenta ventiloeonvectorului se determina eu relatia: <l> = Lltl

8 (3.2.5)

,,, ... ,\,ilJIIJU;UlUl de performanta to{ , se determina eu relatia:

l{ = kA WI

(3.2.6)

126

d 1· alde t - temperatura

_ . () "" T -t . T - temperatura de ucere a apel c "

Unde : At, - trt\> 07' 1 hi. .

t2 - temperatura de iesire al aerului din de intrare al aerului in ventiloconvector,

ventiloconvector ( fig. 3.2.8, 3.2.9)

La modificarea oricaruia dintre acesti parametri de intrare, temperatura de iesire h, va fi diferita de cea indicata in catalog.

Pentru verificarea noii temperaturi de iesire a aerului din ventiloconvector exista doua situatii:

Coeficientul de performanta N, se modifica atunci cand conditiile 'in care el a fost determinat ~i care au fost indicate de producator in catalog, se schimba.

In cataloagele de produse se indica: temperatura de refulare a aerului h; de~itul de aer L

. lui . db' tul de agent termic G [l/h sau

[m3/hsau l/rnin], temperatura de intrare aero UI t\, e 1 . .

. T' d i sire T a agentului termic.

ro3/h] ~i temperatura de lOtrare 1 ~1 e es 2

0,8

1,5 1,4 K'1,3 K 1,2 1,1

1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5

"
i'.. r-,
~ ~~
~ 1"-
~ r-, r-,
<, ~ ~ W'2
~ ~ ::--/W2:::20
- -- ~~ ,
~ C-- u.._n
• -- ~
.,
.1 1

1,2 1,4 W'1 Wi

1,6 1,8 2

Fig. 3.2.9. Variatia coeficientului de performanta t{, functie de variatia debitelor de aer ~i apa ce traverseaza bateria

a) Situatia simpla ~i relativ frecventa este aceea in care se cunosc din catalog datele enumerate mai sus dar temperatura de intrare a aerului, t l e s-a modificat.

In acest caz pentru determinarea temperaturii finale h, se determina eficienta de catalog a bateriei <fl, cu relatia 3.2.5.

o 0

0,4

1,6

1,8

,

Valoarea lui t2 se determina din relatia de mai jos.

t2' = tl' + <P s'

(3.2.'Z)

0,6 0,8 1 1.2 1,4

Coeficient de perforrnanla kAIW 1

Fig. 3.2.8. Corelatia Intre eficienta <1>, 't ~i c?efici~ntul de perforrnanta ~. pentru cu curent mcrucl~at

b) 0 situatie mai complexa este aceea in care pe tanga temperatura initiala a aerului tl, se modifica si debitele de aer sl de agent termic.

127

128

,

Pentru determinarea valorii temperaturii de iesire t2 , se vor utiliza nomogramele din fig.

3.2.8 ~i 3.2.9:;;.i se va mai utiliza 0 marime caracteristica a bateriilor t.

Aceasta marirne se deterrnina din valorile celor doua fluxuri termice schimbate in baterie intre agentul termic ~i aero

Q aer =: C aer PaerL (t2~tl) =: W l.1\tl Qap~ =:::: c ap~ Papa G (TI-T2) = W2t\t2

't == W; :,; I1f,

W2 L1f2

(3.2.8)

In acest caz se vor determina:

- valorile noi: WI "" C aer paer Ll si W2 ::::: C apa Papa G;

, ,

- raporturile dintre W. /W1 si W2 /W2;

,

- Raportul t :;;.i coeficientul $ la valorile de catalog;

coeficientul de performanta t{, din figura 3.2.8, functie de coeficientul $ raportul l' ;

,

- din nomograma 3.2.9 se determine raportul t{ /~, functie de raporturile dintre

WI /W.:;;.i W2 1W2 ~i apoi noul coeficientul de performanta

,

- ell aceasta valoare ~ si cu raportul t, se va detennina din nornograma 3.2.8,

valoarea noua a eficientei <1>' ~i apoi se va determina temperatura finala a aerului t2 cu relatia 3.2.7.

De multe ori proieetantul are acces la CD-uri care contin programe de simulare care pot indica rnodul de functionare at ventiloconvectoarelor, la modificarea agentilor termici sau ai aerului interior.

129

Pentru exemplificare se prezinta in tabelele 3.2.4, 3.2.5, vanatra caracteristicilor ventiloconvectoarelor YORK si TRANE in diverse conditii de functionare.

Tab~luI3.2.4. V~rial~a sarcinii de racire a ventiloconvectoarelor YORK seria LASER I

rnodificarea debitului de apa racita ' a

Marimea ventiloconvectorului 110 110 110
Numarul de randuri de tevi al bateriei 2 2 2
Treapta de turatie a ventilatorului 1 1 1
Concentratia de Glycol r%l 0 0 0
Presiunea statica externa [PaJ 0 0 0
Temperatura apei reci tur
Temperatura anei reci retur r-ei 7,0 7,0 7,0
r-ei 12,0 10,0 9,8
Temperatura dupa termometrul uscat
a aerului la intrare [0C] 27,0 27,0 27,0
Temperatura dupa termometrul umed
a aerului la intrare [oC] 19,0 19,0 19,0
Debitul de apa riicita nISI 0,055 0,111 0,120
Capacitatea de racire totala rWl 1159 1386 1407
Capacitatea de racire sensibila rWJ 1033 1122 1130
Pierderea de sarcina pe partea de apa nePal 13,8 47,7 54,8
Temperatura finala a aerului roC] 16,4 15,5 15,4
Debitul de aer
Nivelul de putere sonora rm3/S1 0,081 0,081 0,081
rdB(A}) 52 52 52
Nivelul de presiune sonora [dB(A)l 43 43 43 Din analiza tabelului 3.2.4. se constata ea puterea frigorifica creste, dar nu se dubleaza la dublarea debitului de agent termic daca debitul de aer rarnane constant.

In acelasi tabel se constata ca pierderea de sarcina pe partea de apa creste foarte mult, lueru normal tindnd cant cii aceasta depinde direct de patratul vitezei de circulatie a agentului termic.

in tabelul 3.2.5 se poate constata ea desi debitul de agent termic creste de aproximativ 2 ori (0,053 lis de Ia 0,029 lis pentru ventiloconveetorul 02) puterea termica scade la 1,1

130

kW

temperatura agentului terrnic se modifica de la 80-60°C de la 2,43 kW, deoarece

ia 4S-S0°C,

, " 1 mANE in regim de 'indilzire la

T belul 3,2.5" Caracteristlclie ventlloconv~~toare or" "

a variatia temperaturll agentului ternnc

o..ti Turatia
E=:~
02
03
04
06
08
10 d tora la circuitul de aer

3.2.4. Alegerea ventiloconvectoareloT, racor area aces

" ~ t' ~ arna ca:

In instalatiile cu ventiloconveetoare trebuie sa se ina se . ~'.

I d aldura si de frig al ineapern sau a

a) sa se asigure integral necesaru e c .

r tizate din cladire ~i dezumidificarea partiala a aerulUl;

c ima 1 f ~. ta d pa caz cu ~Ul"U""

. fro rifica sau termica a ventiloconvectorului va 1 man u

Sarcina 19o 1 • ~

frigorifica sau termica necesara pentru racirea sau incalzirea aerului pr~aspat. 1

" d d pori de apa venttloconvectoru

Din cazul tncaperilor cu degajlln re use e va

eoarece, ~ f 1 s la

" este recomandabil ca acesta sa ie a e

poate realize =v= aerului interior,

frigorifid\ sensibilli ~i nu la cea totala;

131

b) sa se asigure integral cantitatea de aer exterior necesar pentru Incaperile care nu se pot aerisi prin deschiderea ferestrelor;

c) sa se asigure calitatea aerului din incaperea sau zona climatizata printr-un amestec optim intre aerul proaspat (exterior) ~i aerul din incapere (recirculat);

d) sa se asigure reglarea temperaturii aerului interior pentru fiecare incapere in

parte;

e) sa se asigure un nivel de zgomot cat mai redus, la alegerea ventiloconvectoarelor urmarindu-se ca aparatele sa fie prevazute eu ventilatoare eu turatii reduse ~i baterii cu pierderi de sarcina mica. De asemenea, carcasa ventiloconvectorului trebuie sa fie pe cat posibil fonoizolata;

Se recomanda ea ventiloconvectoarele alese sa realizeze sarcina termica /jIi frigorifica necesare pentru inca perea respeetiva, pe treapta de turatia medie. Nivelul de zgomot va fi astfel mai redus /jIi ventiloconvectorul va avea 0 rezerva de putere frigorifica san termica pentru un varf de consum neluat in calcul.

t) La alegerea tipului de ventiloconvector se va tine seama de:

inaltimea parapetului ferestrei pentru ventiloconveetorul de tip cabinet (se va avea in vedere ca se fabrica ventiloconvectoare eu inaltime normala ~i redusa);

- distanta dintre planseul de rezistenta si plafonul fals (In cazul unui tip de ventiloconvector necarcasat);

modul de raeordare la instalatia de aer primar (prevederea unei eutii de amestec);

numarul de anemostate alimentate (prevederea unei camere de presiune - plenum, eu numar corespunzator de racorduri);

- modul de racordare (se pot prevedea atat camera de amestec, cat ~i camera de presiune);

- marimea ventiloconvectorului si numarul de randuri de tevi ale bateriei se aleg tinand seama de marimea sarcinilor de racire si incalzire (se verifica daca

132

puterea termica de die ire a ventiloconvectorului ales este eel putin egala cu sarcina de die ire a indiperii, dupa care se verifica puterea termica de incalzlre

a ventiloconvectorului).

g) Numarul de ventiloeonvectoare ~i amplasarea acestora se va stabili

astfel ca jeturile de aer emise de acestea sa parcurga toata tncaperee sau portiunea din tncaperea deserVita, sa nu fie indreptate direct spre ocupanti ~i sa se evite devierea jeturilor datorita unor obstacole tehnologice sau constructive (grinzi, masini, mobilier);

h ) Amplasarea ventiloconvectorului tip cabinet se va face asemenea corpurilor de incalz.ire statice (radiatoare) avand grija ca jetul de aer emis sa nu impiedicat sau deviat de glafurile ferestrelor sau de nisele unde ventiloconvectorul

montat;

Camera de amestec (plenum)

Grila de aspirane

Plafon fals

ill '"

Anemostat

Fig. 3.2.13. Aspiratia aerului prin camera de amestec Pe circuitul de ful

re are a aerului, ventiloconvectorul poate av ¥'

racorduri la care se vor alim t . ea doua, trei sau mai multe

• w' en a pnn canale flexibile gurile de introducere. In fig. 3.2.2.

se prezmta vananta unui ventiloconvector echipat cu 0 ca a .

'. racorduri iar in figura 3 2 14' mer de presiune cu trei

.. .a, un ventiloconvector cu doua racorduri.

i) Numardl de ventiloconvectoare se va stabili astfel ca jeturile de aer emise sa acopere integral spatiu! indiperii sau a portiunii de tncapere climatizate; j) Se va tine cont pe dit posibil de eventualitatea recompartimenHirii spatiulu

climatizat .

Racordarea ventilocOllvectoarelor necarcasate la circuitul de aer

Anemostat

Fig. 3.2.14. Tipuri de camere de presiune a. ~ eu 2 racorduri, b - eu 7 raeorduri

Fig. 3.2.12 Aspiratia aerului prin plafonul fals dintr-o camera de presiune

ventiloeonveetoarele cu debite .

mare in fig. 3.2 14~b mar~, numarul de racorduri circulare poate fi rnult

., camera de presiune are 7 racorduri fiecare racord urmand sa

cate 0 gura de aer (anemostat '1 f:

, gn a, anta, etc.).

Ventiloconvectoare1e necarcasate amplasate la plafon sau in spatiul creat de fals se pot. racorda la 0 camera de presiune (fig.3.2.12), la 0 camera de (fig.3.2.13) sau la ambele (fig.3.2.2) pentru a prelua aerul pe care 11 vor trata

133

134

Ventiloconvectoarele pot avea camera de presiune (plenum) adit pe aspiratie cat ~i pe refulare (v, Fig. 3.2.2). Ele pot avea pe langa racordurile de aspiratie aer recirculat ~i un racord de aer proaspat care este prezentat in fig.3.2.15 pentru un ventiloconvector eu doua racorduri de aspiratie ~i doua racorduri de refulare

Fig. 3.2.15. ventitoconvector cu doua racorduri ~e aspiratie aer recireulat ~i un raeord de

f aer proaspat

RA _ racord aer recirculat; RAP- racord aer proaspat; RAF -racorduri aer refulat

Unele dintre aceste plenumuri pot avea forma paralelipipedica (v. Fig. 3.2.2, poz.l ) ~i la ele se pot racorda la canale de aer ca.la orice alt agregat de tratare a aerului mult mai avantajoase dedit canalele flexibile care au pierderi de sarcina mari. Canalele vor fi dimensionate cu rnetodele obisnuite si ele vor alirnenta gurile de aer de aspiratie sau

refulare din indiperea cllmatizata,

In cazul utilizarii canalelor flexibile se va limita la minimum lungirnea lor datorita

pierderilor marl de sarcina ale acestora.

Pe Hinge. aceste situatii prezentate pot exista ~i alte moduri de racordare a

ventiloconveetoarelor pentru a prelua si distribui aerul tratat.

135

3.2.5. Alimentarea eu aer proaspiit a ventiloconveetoarelor. Instalatii de alimentare eu aer proaspiit

Alimentarea eu aer proaspat a sistemelor de cIimatizare aer - apa se realizeaza functie de modul de amplasare al ventiloconveetoarelor, de posibilitatile de preluare a aerului proaspat precum ~i de posibilitatile de investitie ale beneficiarului.

a. In situatia in care ventiloconvectorul este amplasat intr-o incapere eu ferestre mobile ~i grad de oeupare redus, instal alia de aer proaspat poate Iipsi, aerul proaspat patrunzand in incapere prin deschiderea periodica a ferestrelor. Sistemul de climatizare realizat fiind denumit in acest caz in literatura, sistem numai apa.

In acest caz sarcina termica sau de racire a ventiloeonvectorului se va suplimenta eu fluxul termic necesar tratarii aerului exterior pana la temperatura interioara,

Desi acest mod de preluare a aerului proaspat este cel mai ieftin el este ~i eel mai neindicat deoarece nu exista un control al debitului de aer proaspat introdus ~i al distributiei aeestuia in incapere.

b. in cazul in care ventiloconvectorul este amplasat pe un perete exterior in care se pot practica orificii, aerul proaspat poate fi preluat prin intermediul unui accesoriu numit "kit de aer proaspat",

in fig. 3.2.l6-a este reprezentat schematic un asemenea kit iar In fig. 3.2.l6-b este redat kit-ul de aer proaspat al firmei TONON.

Acesta este realizat dintr-un racord de aer proaspat pe care sunt montate clapete actionate de un servomotor. Aceste cIapete se inchid automat atunci cand se inchide ventiloconvectorul sau cand temperatura agentului termic scade pe timpul iernii sub 0 anumita limita, pentru a se evita riscul de inghet al bateriei.

136

I· cia petS

2. c,1I1ol record

}. sril a c Or pro.spol 4. grila recirculnro

b

" . _ 1 i proaspiit prin orificii create in

F· 3" 2 16 preluarea dlfecta a aeru u .

19 .. , . extenor

a ~ montaj. b - detaliu

137

Daca temperatura agentului termic scade sub 0 anum ita valoare (datorita debitului de agent termic redussau a temperaturii foarte scazute a aerului introdus) termostatul antigel va intrerupe alimentarea cu energie electrica a ventiloconvectorului ~i a servomotorului. in acest moment servomotorul va inchide clapeta prin intermediul resortului de readucere pentru a se evita riscul de inghet al schimbatorului de caldura pe perioada de iama

Daca ventiloconvectorul este montat in plafonul fals, alimentarea cu aer proaspat se realizeaza printr-un canal care are priza exterioara de aer, clapeta de inchidere si termostat anti gel similare eelor existente la eazul precedent. Un exemplu este prezentat in fig. 3.2.17.

Sarcina termica sau de racire a acestor ventiloconvectoare va fi egala eu eea a incaperilor in care functioneaza, la care se adauga sarcina pentru racirea sau de incalzirea aerului proaspat pana la temperatura aerului interior.

spatiu climatizat

rama ell jaluzele opuse

Fig. 3.2.17. Preluarea aerului proaspat de catre ventiloconveetoarele de plafon, prin tubulatura

138

.. ------------------------~~~---

d . In cazul in care Indi.perile sunt amplasate In interiorul cladirii ~i aerul proaspat necesar nu poate fi preluat cu metodele de rnai sus sau numarul de ventiloconvectoare este foarte mare ~i acest mod de preluare al aerului ar fi extrern de complicat ~i costisitor, se realizeaza 0 instalatie centralizata de aer

proaspat (fig. 3.2.18)

[nstalatia se va dimensiona pentru necesarul de aer proaspat al cladirii si temperatura de refulare va fi egala cu temperatura aerului interior.

Pe canalul de aer proaspat se vor monta obligatoriu aceleasi tip de accesorii ea ~i pentru kit-urile de aer proaspat, pentru a se evita riscul de Inghet al bateriilor pe perioada de iarna, prin circulatia naturale aerului rece exterior.

Distributia aerului proaspat se va realiza prin canale de aer iar refularea aeestuia 'in 'incapere se poate face 'in doua moduri:

_ direct In plenumul de aspiratie pentru ventiloconveetoarele de debit mare in apropierea aspiratiei ventiloeonvectoarelor cu debit mic, montate la

parapet sau in plafonul fals.

Pentru reducerea investitiei aerul proaspat poate fi introdus in aeest eaz netratat (in situ alia de vara) eu conditia ca sarcina de racire a ventiloeonveetorului sa se suplimenteze cu cea necesara racirii aerului exterior pana la temperatura aerului

interior.

139

T

spatiu climatizat

agregat central detratare

Fig. 3.2.18. Instalatie eentralizat~ pentru introducerea aerului proaspat la ventiloconvector

In multe cazuri aerul proaspat poate este refulat intennediul gurilor de refulare. (figura 3.2.19)

direct in incapere prin

In aceste cazuri sarcina de racire sau incalzire a ventiloconvectoarelor este egala numai eu cea a mcaperilor pe care le climatizeaza,

T

spatiu climatizet

agregat central detratare

Fig. 3.2.19. Introducerea aerului proaspat direct in incapere

140

Deoarece debitele de aer proaspat sunt relativ rnici, reglarea lor pe cana1ele de aer este dificila ~i este necesara montarea unor regulatoare de debit pe fiecare

ramura finaHi a canalelor de aer proaspat.

Evacuarea aerului corespunzator debitului de aer proaspat

introdus din

tncaperile clirnatizate se va realiza de regula prin suprapresiune catre exterior sau ln culoarele interioare ~i in grupurile sanitate, prin grile de transfer, de unde aerul viciat va fi preluat mecanic de catre unul sau rnai rnulte ventilatoare.

Pentru [nstalatii rnari eu debite de aer proaspat importante, evacuarea se va face mecanic cu 0 instalatie 'in regim echilibrat care va avea orificii de evacuare in fiecare indipere unde este introdus aer proaspat. In acest caz agregatul de tratare poate utiliza recuperatoare de ealdurii, tratarea aerului proaspat devenind astfel

rnai economicli.

3.2.6, Reglarea temperaturii aerului

Instalariile de clirnatizare eu ventiloconveetoare nu pot functiona coreet flidi sisteme de reglare a temperaturii aerului interior.

Reglarea temperaturii aerului interior se face pe partea de agent termic sau pe

partea de aer.

a. Reglarea pe partea de agent termic

La acest sistem temperatura aerului primar (tap) se mentine constanta tot timpul

anului 'in timp ce ternperaturile apei calde ~i reci se modi fica 'in functie de temperatura exterioarii. La iemperaturi ale aerului exterior de ordinul a 15~ 17°C se face comutarea de la remperaturi variabile la temperatura constants ai apei calde ~i reel. Variatia temperaturilor agentilor terrnici in functie de temperatura

exterioara este indicata in fig. 3.2.20.- a.

141

In acest caz reglarea se realizeaza cu ajutorul unui termostat care actioneaza asupra unor robinete on-off, care intrerup pe un anumit timp alimentarea ventiloconvectorului cu agent termic sau asupra unor robinete eu doua, trei sau patru cai care modifies temperatura agentului termic sau debitul de agent termie functie de cerintele termice ale incaperii,

b. Reglarea pe partea de aer

La acest sistem temperatura aerului proaspat, tap, sau a aerului amestecat, te, refulat in incapere este variabila in tot timpul anului in functie de temperatura aerului exterior. Temperatura apei racite, tar, se pastreaza constants tot timpul anului (fig.3.2.20-b). Temperatura apei calde, tac, este ~i ea variabila in decursul anului in functie de temperatura aerului exterior.

70

70 60




"I' k4
2 I'-.. I- f- l-
I-- .L_ 1)., !::. ~
~.- 1-0-- .,

3 r" 1\
~
N
~ i"i!..... 1/3 ~
~ -tI. ~ I ..... f-
,_ ll,..~
_.1- 'T' -. ..... II,.. j:
~ r-:
r o .20 -10 0 10 20 30 40

Temperatura aenJlui exterior 1°c]

60

50

po

.... 40

i 30 • 20 ~ 16

10

o -20 -10 0 10 20 30 40

Temperaiura aenJlui exterior l°e)

50

IT

~ 40

i 30

C)

r 20 ~ 16

10

a b

Figura 3.2.20. Diagrame de reglare a temperaturii aerului interior. a - pe partea de agent termic; b - pe partea de aero

1· aer primar, 2- aer interior, 3 - apa reee ducere, 4 - apii calda due ere

in fig. 3.2.20-b este prezentat un grafie orientativ al variatiei temperaturii agentilor termici si a aerului interior. Valorile temperaturilor tac, tar, tap se determine in functie de localitate, de gradul de izolare termica ~i de vitrare ale

142

cladirii, de orientare, de gradul de ocupare al incaperilor (numarul de persoane), de natura ~i marimea surselor de degajare a caldurii etc.

Practic reglarea se realizeaza 'in acest caz cu ajutorul unui termostat care intrerupe functionarea vsntllatorului atunci cand temperatura aerului interior

atinge valoarea prescrlsa-

OFF

n ON

: ~ 11111111111111111111111111111

3.2.7. Alimentarea cu agent termic a sistemulu; de elimatizare aer apii cu ventiloeonvectoare. Sisteme cu doua §i patru conducte.

a. Sistemul cu doua conduete.

Prin reteaua de conduete (ducere-intoareere) circula in sezonul rece, apa calda

iar 'in sezonul cald,lapa racita. Sistemul este simplu ~i ieftin, dar dezavantajos in sezoanele de tranzitie (primavara ~i toamna) cand unele tncaperi necesita incalzire iar altele racire ~i nu li se poate furniza sarcina termica dupa necesitati.

Fig. 3.2.21. Robinet cu doua cai on-off.

Racordarea bateriei se poate face prin intermediul: unui robinet motorizate cu doua cai; unui robinet eu 3 cai sau unui robinet cu 4 racorduri cu by-pass incorporate. Este preferabila utilizarea racordarii cu ajutorul robinetelor cu 3 cai sau cu 4 racorduri ~i by-pass care permit recircularea apei ~i asigura stabilitatea hldraulica a retelei de conducte ~i un reglaj continuu a temperaturii.

b. Sistemul cu 4 eonducte

Reteaua de distributie a agentilor tennici este alcatuita din 4 eonduete: - 2 eonduete, ducere-intoarcere, pentru apa calda;

- 2 conducte, ducere-intoarcere, pentru apa racita.

Prin eonducte circula in perioadele de tranzitie agentii tennici pentru incalzire si racire asigurand oriee sarcina termica de incalzire sau racire. Este sistemul eel mai bun dar ~i eel mai scump. Modul de racordare al bateriilor este similar celui prezentat in fig. 3.2.21.

Proiectantul va prezenta beneficiarului cele doua sisteme (eu 2 si 4 conduete), avantajele si dezavantajele lor pentru a se decide in cunostinta de cauza asupra sistemului ee va fi adoptat.

La alegerea unuia din c I d Y •

e e oua variante de alimentarea a

ventiloconveetoarelor cu agent termie se va line seama ea in anumite cladir] sarcina termica este pozlnva ~i in perioadele de tranzitie.

in zonele climatice cu temperatura exterioara de iarna relativ ridicata (te=- 12°C si te=-lS0C) apare necesitatea raciri! spatiilor lnterloare, ehiar la ineaperi cu ferestre exterioare.

Astfel la auditarea instalatiilor unei cladiri din birouri din Bucuresti, au fast efectuate simulari ale functionarii instalatiilor de climatizare, in situatia de iarna

In fig. 3.2.2; sunt prezentate robinete eu doua cai pentru alimentarea unui ventiloconvector cu doua si patru conducte iar in fig. 3.2.21 este data functionarea ventilului cu doua cai de tip on-off.

143

144

§i de primavara §i a rezultat ca necesitatea racirii spatiilor interioare poate aparea chiar din luna februarie. Cladirea are axa lungs orientata Nor-Sud ~i fatadele

principale pe directia Est ~i Vest.

In cazul in care se adopta t tu . .

o ~I un sistem cu 2 conducte ln ladi d

de vi . c a in cu gra rna

e vitrare ~I degaiari mari de cal dura trebui re

I' buie masuri astfel ca instalatia d

a imentare cu agent termic sa fie cat mai flexibila . _ w e rapida de pe in -1 . _" . ~I sa se poata face 0 trecere ca zire pe racrre ~l myers.

Simularea numeric a s-a efectuat in regim dinarnic, tinandu-se cont de variatia orara a parametrilor clirnatici exteriori, pentm un tronson dintrwun etaj curent at

cladirii,

Astfel pentru cladirea de birouri auditata au fost p w

ropuse urmatoarele masuri:

in aceste simulari numerice s-a utilizat un fisier meteo cu datele climatice al orasului Bucure~ti (conform METEONORM).

In calcul s-au luat in considerare aporturile de caldudi. din exterior §i degajarile

f

de la surse interioare precum oarneni, calculatoare, faxuri, imprimante,

copiatoare dar si de la iluminat, Rezultatele simularii sunt date in figurile 3.2.22

-3.2.25.

Din analiza simularilor efectuate se constata ca apar sarcini de racire atat pe fatada VEST, vizibile usor 'in fig. 3.2.22 si 3.2.23, cat ~i pe fatada EST, vizibile in fig 3.2.24 ~i 3.2.25 §i se impune punerea 1:n functiune a Instalatiei de racire 1:nca din 5 rnartie (fig. 3.2.25) cand pe fatada Est apar sarcini de racire

irnportante1:n timpul zilei,

"_p .. ..

orrnrea instalatiei de racire atunci cil d ..

, teri . . n ocupantn reclama temperaturi

In enoare ridicate Se .

_ . vor monta ventile electromagnetice pe conduct I

de apa calda ~i de apa racita care a . W • e e

~ _. w S perrmta schimbarea regimului d

mcalZIre/racire rara a se efectua ~ e

. . manevre manuale. In perioadele de

dimineata cand cladirea necesita incalzire va fu f

pa~naw A' I . 30 ,ne pona centrala termica

In juru oret 8-8 . '1

~I venti oconvectoarele vor function .

incalzire . d _ a pe regim de

~l upa aceasta perioada centrala se va inchide . d

chillerul du ' pornm u-se

p un Interval de aproximativ 0 ora- t

pen ru ca apa c ld- di

sistemul de climati _ a a m

matizare sa se raceasd. Duna

'1 . pa acest moment

venti oconvectoarele vor lucra in regim de _. ~ A

, racire In incaperile unde este

nevoie.

In acest caz este necesara alegerea ventiloeonvectoarelor cu 4 conducte, dar aceasta 1:nseamna dublarea rete lei de conduete (2 conducte de apa calda, 2 conducte de apa r£leWi) ~i al robinetelor cu 3 cai, ceea ce face ca sistemul sa

devina mai scump si folosit mai rar.

.. Pentru ca unele 'i - .

cald w . ncapen care au 0 orientare defavorabila ~i necesita

ura simultan cu unele care necesita frig se propune ca ~ w

In aeestea sa se

monteze surse de incalzire electrice care sa fu l' 1

. nc ioneze a dorinta

~e:~tIlor. Ocupantii vor fi instruiti sa nu utilizeze simultan instalatia de

incalzire electrica cu cea de - . .

racire cu ventlloconvectoare.

Se recomanda sistemul cu 2 conducte prin care circula iarna apa calds ~i vara apa racita doar pentru cladiri cu un grad redus de vitrare si degajari reduse de caldura, care nu au nevoie de racire 1:n perioadele de tranzitie.

145

146

r !
Q(w)1
I T('C) T{C)
50001 ; 35
[ 30 ,
4000\ 130
25
20 ' ! 25
30001
15 . i 20
I
10 20001
i [5
5 1000\ iro
0 i 5
-5 0 0

i-lO I I -5
i 30-ian. 4-feb. l O-mar. IS-mar. \
L Timp(zi1e) 1-10

I 30-ian.
I I Q(W~ \ T(QC~)}~~_k~~~====~~:==!-~1 5000'\'

I 30 -r+ I

\ 25 40001

! 20 I

I 15 30001

\10 ' 2000[

! 5 ~+-II"I-'I1.f'~ I 0 ·hUl~N~- ... ---t--t---'r-I" . -5 ~J~-~~~·~~~~t,~;r-'·r-~~W I il~j1'l,!UIi!LIi!IJ._..J.l.~llL.JL!llL...ilUL-U_-'--_'_-""'" i-10

I

1 30-ian.

29-feb.

30-mar.

i 10001

I

~..\IlllI.I1-.IJ"""_'" 0 \

29-mai. i Timp(zile) I

29-apr.

Fig. 3.2.22. Variatia temperaturii interioare, a sarcinilor de racire sau incalzire pentru fatada VEST (perioada 30.01 - 30. 05)

Fig. 3.2.23. Variatia temperaturii interi?are, a ~arcinilor de racire sau indilzire pentru fatada VEST (detahu - perioada 30.01-15.03)

147

T(C)

I

35 .,--:===========:;-----------r 5000!

30 I

i

2 5 i--------.otcn'<n1II'~I'OTlIJJrlJm_,c_.r-r.lJI:1l'II'#'''t''-'''''hrIIJilllJJ'r''t'ull"'....,o.I[nt___l 4000 I

20-~n~hm~n~~~~~~-L~~I~~~~-t~II~llhr-L- 15 +-4------ 10 -t--+---

5 -t--T.--I .. t-·I!H'-W o "r ,u:I..-,t."II+---II--------'I,t-5 +TJ~~H~~~~-------_---,---·,~---,-,---~~

Fatada Est

30001 I

20001

1000i

-ro -'-""'-'-"'" ..... 3~-ian.

~-L~----------------------------~O i

29-mai 'Ii

Timp(zile ).

29-feb.

30-mar. 29-apr.

Fig. 3.2.24. Variatia temperaturii interioare, a sarcinilor de racire sau incalzire pentru fatada EST, (perioada 30.01-30.05)

,

Q(W) I

I-;============~=-=-,;----------"T. 50001

--Text -- Tint .---~.---------------- i

~ ----Oinc Orack 4000i

--,'\-,r't---rrrtn-rlo'l,--,,-,.'rrr7\'l'\--."'I1'\,f'«P'-=-'-:.::f'.f-"""_ _ 30001

20001 I

Fatada Est

l-~~~~~~~~&-~~----L---------------~O

4-feb. 9-feb. 14-feb. 19-feb. 24-feb. 29-feb. 5-mar. 10-mar. IS-mar.

Tlmptzilej]

---------_._.-_--1

Fig. 3.2.25. Variatia temperaturii interioare, a sarcinilor de racire sau incalzire pentru fatada EST, (detaliu - perioada 30.01-15.03)

148

Desi exista scheme care utilizeaza un sistem cu 3 conducte (conducts apa rece ducere, apa calda ducere ~i conducts comuns de tntoarcere) acesta nu se recornanda datorita pierderilor de energie cauzate de amestecul apei racite eu cea calda in conducta de intoarcere.

3.2.8. Dimensionarea retelei de alimentare cu agent termic.

Dimensionarea retelei de conducte se va face functie de tipul retelei, cu doua sau patru conducte.

Retelele de distributie ~l de alimentare cu apa ealdaJracita a ventiloconvectoarelor pot fi de tip arborescent sau inelar, cu caracteristicile similare retelelor de distributie bitubulare ale instalatiilor de incalzire.

,

Retelele de distributie ~i alimentare se dimensioneaza pentru debitul de agent

termic transportat de conducta (apa racita sau apa calda),

In cazul in care se utilizeaza ventiloconvectoare cu doua conducte, acestea se dimensioneaza pentru apa rece,

Debitul de apa racita se determina cu relatia:

(3.2.1)

in care: Gar - este debitul de apa racita, in kg/s;

QR - sarcina de racire transportata, in kW;

c, - caldura specifica a apei; in domeniul temperaturilor utilizate, cp = 4,186 kJlkgK

t\ ~ temperatura apei pe conducta de intoarcere, 'in °C; t2 - temperatura apei pe conducta de ducere, in °C;

Diametrul conductei de transport, dr, se determina eu relatia:

(3.2.2)

in care: d, - este diametrul interior al conductei de transport, in m;

149

G - debitul de apa transportat, 'in kg/s; p - masa specifica a apei, in kg/m'';

w, - viteza de curgere a apei 'in conducta, in m/s; Pierderea de sarcina totala se calculeaza eu relatia:

t¥ :: l{ ~ + l:~ ) i2 P = l:RI + zz

In care: A - coeficientul de rezistenta prin frecare; ~ - coeficientul de rezistenta locala; l-lungimea tronsonului de conducts;

(3.2.3)

Pierderea de sarcina locala Z, se stabileste cu relatia: w2

l:Z = l:;_i p [Pal

2

(3.2.4)

Pierderea de sarcina locala se poate stabili lili ca un procent din pierderea total a de sarcina, adica:

l:Z = atsp

(3.2.5)

unde a, similar ca si la instalatiile de lncalzire, poate fi cuprins intre 0,1 +0,3. Pentru calcule practice ale pierderilor de sarcina distribuite se pot utiliza tabele sau nomograme In care sunt corelate rnarimile Gar in kg/h; d, in mm; w, in mfs si R in mmH20/m, pentru diferenta de temperatura dt = 1°C sau tabelele pentru dimensionarea conductelor de apa calda pentru dt = 20°C, aducandu-se corectia necesara pentru 0 diferenta de temperatura , dt = SoC, general valabil pentru retelele de alimentare cu apa racita,

In figurile 3.2.26,3.2.27, 3.2.28. sunt prezentate nomograme de dimensionare a conductelor din otel, cupru si PVC, utilizate frecvent pentru aliment area cu agent tennic a ventiloconvectoarelor iar In tabelul 3.2.7 sunt redate valorile coeficientilor de pierdere locala de sarcina ~.

150

CO!'ID~CTA DIN CUPRU

Pierderi de sarc[n~ R tn mrncNrn

Fig. 3.2.26. Nornograrna pentru detenninarea pierderilor de sarcina distri pentru conducte de cupru

151

CONDUCTA DIN OTEL

hZ. / !/ / 7 §

<, fI II 1/

F'

19. 3.2.27. Nomograms pentru determi . .

pentru conducte de otel narea pierderilor de sarcina distribuite

152

CONOUCTA DIN PVC "_'-r-+---+t-,H'!07b'!ty~I--I6AI'UtL l)< Ir'---~ .L L_l _L s

~ ~;, JF'-J _/Lf':,( _/ J 1.1 r..; ... 6"~ V L s

~ '--~ It~ _4~ _~Y..~r-h_ _L[)SV .1r-..~~~~I!J.(' / '<J'

~._ ~b-. '" k'~~ I~~~~tt; v~rt~l>~r'--K)rYr:i s r-, / t'- Iltyllj iy~t1~ -~'f t;.<~<'<1 i2Z./""~lt) N

"'~?& /v~~'xi171,~ l'i1V,bi'lYZ-b(,~ g

~ IL .L ./ or» D>fLRY .ra/ -'f.'

c-, t...L.L _L_ 'Of Ii' !?L I;;: u.s::«

TabeluI3.2.7. Coeficienjii de pierdere locala de sarcina

Nr. Denumrre

srmbol

Material Date

crt.

Coeffelerrt de rez:lsfenll! rocalA

Curb~ _ii_ eoturJ Ia 90'

Curbe

2

Cot a-ept

Teuri de tracere cu derlvatli Ie 90'

0
-~
0
C';
0
N
-
--
M
.~
I:) :-
- --
---
:C
<';
'" VVV 0,3 I 0,4 0,6 O,B 1.0 2 Olel. 12 7 ~L 3.§_ 2 5 _j 2 I 1

r----TeJo~~trcEi~-~ -~'--- .--- ------ -N{}----~-----

~----£i--~ ~~-----.---~------ ---~I~=-~-;~ __ ---

Term~ast1ce ' , 03

3 La separSre T

4 La fmpreunare ~

+v.

Teuri de tracere cu derlvatii la 45"

," :., v,

;'-:1 (:'I c- "-J 0 ~ '" -:> ~ - "' .'!" M
~--.. a- ; ~ ~ -,

TeUT! de trecere Tn contraeurent

La SliIpararEi

7

Fig. 3.2.28. Nomograms pentru determinarea pierderilor de sarcina distribuite pentru conducte de PVC

153

La lmpreunare

155

3.2.9. Eliminarea condensului din instal alia de climatizare cu ventiloconvectoare.

Sistemele de

climatizare care utilizeaza ventiloconvectoare sau

ejectoconvectoare, functioneaza in situatia de vara in regim de racire cu uscare ~i din acest motiv in sistem va exista in mod obligatoriu 0 conducta de evacuare a condensului.

Conductele de evacuare a condensului se realizeaza de regula din acelasi material ca ~i conductele de canalizare din cladire (PVC, polipropilena sau

PElID).

Evacuarea condensului se va realiza printr-o retea speciala de canalizare sau cand acest lucru nu este posibil cprin conductele de canalizare menajera,

In acest eaz eonductele de evacuare a eondensului vor fi raeordate la conducta de canalizare prin intermediul unui sifon, pentru a se evita patrunderea gaze lor infestate ~i purtatoare de mirosuri neplacute in zona ventiloconveetoarelor si de aici in incaperile climatizate. Sifonul trebuie sa fie de 0 constructie speciala eu inchidere mecanica in lipsa garzii hidraulice, care se evapora iarna.

Evacuarea condensului se va efectua pe cat posibil gravitational iar atunci cand nu este posibil, evacuarea condensului se va efectua cu ajutorul unor mici pompe de condens anexate ventiloconvectoarelor.

In timpul functionarii ventiloconvectoarelor, orificiile tavilor de condensat se pot colmata cu praf sau scame.

Pentru a se putea interveni pentru curatare, acestea trebuie sa fie aecesibile personalului de intretinere, Tot pentru a se evita colmatarea conductelor de condens acestea sunt realizate eu un diametru exterior de minim 32 mm

156

3.3. Instalatia de clil11atizare en aer pritnar si aparate de induetie (ejectocon"ectoare ).

Instalatia de climatizare e1.1 aer primar ~i aparate de inductie, este similara cu cea cu ventiloconvectoare, numai ea aparatut terminal este un aparat eu inductie

nurnit ~i ej ectoeonvector.

Ejectoconvectorul este un aparat terminal la care recircularea aerului se face

prin efect de ejectie-

Ejeetoconveetorul este prezentat In figura 3 .3.1. ~i are ca elemente componente:

1- racord aer primar; 2 _ baterle de incalzireJracire; 2a-baterie de racire; 2b - baterie de indilzire; 3 _ duze de aer; 4 - earcasa fonoizolata; 5 - grila de aspiratie

t

a aerului recireulat; 6 _ grila de refulare; 7 - tava condens 8 - clapeta de reglare

b

a

Figura 3,3.1. Elementele componente ale unui ejectoconveetor

a _ ejeetoconveetor eu -eglarea pe partea de agent tennie, b - ejectoeonvector cu reglarea pe partea de aer

Spre deosebire de instalatiile de climatizare eu ventiloconvectoare unde: instalatia centralizata de preparare si de distribu\ie a aerului primer poate [ipsi, la

lnstalatia cu ejectoeonvectoare aceasta este obligatorie.

157

Ejectoconvectorul functioneaza eu ajutorul aerului primar .

it w • • care este introdus eu

Vi eza mare prm intermediul duzelor de ei e . . w •

ful ~ 1 ctie (poz. 3). Datonta vitezei mari de

~e ~e, in duzelor de ejectie se produce 0 depresiune importanta i ae

mterior este antrenat prin grila 5 fiind ' ful ~ ~ w ~ rul

apoi re at in mcapere prin 'I 1 6

Datorita disponibilului de" gri e e .

• ~ • • A presmne redus, ejectoconvectorul nu are filtre de ae

tar in situatia in care d ~ b .. r,

. _ are oua ateru, acestea sunt puse in paralel

ae .. , pe partea de

r §l nu m sene ca la ventiloconvector.

:~:toconve~to~rele sunt mult mai rar utilizate decat ventiloconvectoarele si

construite in mai putine ti . El

purl. e sunt realizate pentru debite mici d

Sunt prezentate ., . e aero

.. mat JOS ejectoconvectoarele firmei M&I

Engineering produse in Canada. Air Systems

b

Fig. 3.3.1. Tipuri de aparate de inductie, eu reglarea temperaturii e

apa, (a _ vedere, b _ sectiuni) p partea de

a

158

Aceste ejectoconvectoare se monteaza de obicei in parapetul ferestrelor

sau atunci cand nu exista ferestre, montarea se face 15nga pereti, (v. figura 3.3.2.

ejecto-convector

Figura 3.3i2. Montarea ejectoconvectorului in parapetul ferestrei

Aerul primar folosit la ejeetoconveetoare este preparat in mod similar cu aerul proaspat pentru ventiloconvectoare.

Debitul de aer primar este stabilit ea suma debitelor de aer necesare pentru

functionarea ejectoconvectoarelor din sistem. Se va verifica ea acest debit sa fie eel putin egal cu debitul de aerproaspat necesar in cladire.

Tot din categoria ejectoconvectoarelor fac parte ~i grinzile de racire care sunt

folosite In realizarea tavanelor radiante.

In figura 3.3.3 sunt prezentate ejectoconvectoarele de tip grinds dieita produse

de HALTON iar in figura 3.3 ,3. sunt redate caracteristicile functionale

Aerlnterlor

Aer prlmar, raclt, amestecat eu aer Interior

b

Figura 3.3.3. Grinda racita tip CMB HALTON a-forma exterioara, b - modu1 de funetionare

(·m·AI>

Aceste ejectoconvectoare pot fi montate libere sau incadrate in plafoane, reelizand plafoane radiante.

~ ~ ~ ~ !i ~ ! ~ .. ~ ~ :! ~ :;; !l ::1 :000'

[""MlMd [~JMJ.V

Figura 3.3.4. Sarcina de racire ~i inC9.HlZifle ale grinzilor de tip CMB/A produse de a ton

."

I a - ~ ~ iii
it ~'. ~
~~ -:7
.. l' .-W
,,~ T "V
'. f I~
.. ,~ // ,1-
,~ '/" J>"
-- •
~ ~\ •
!----:
y ~ 'tJ.; .... V V
\
)l V ...... .. ~
_'l; "'"
V :~

8 a a ... .. , ODE

:: ~

os, 8.

00'

Aceste ejectoconveetoare functioneaza in acelasi mod ca si eele montate in parapet. Aerul primar intra prin racordul de aer 1, antreneaza prin efect de ejectie aerul interior prin grila 2 ~i refuleaza aerul amestecat prin fantele 3 (fig.

3.3.3.)

... ~ ... l.

...

159

160

3.4. Exemplu de ealcul

Sa se dimensioneze 0 instalatie de climatizare eu ventiloconvectoare pentru cladirea de birouri P+2E.

3.4.1. Ategerea lIumiirului §i tipului de ventiloconvectoare

A vand in vedere faptul ca aceasta cladire nu are ferestre pe toate laturile ~i aeolo unde sunt ferestre, ele nu au parapet, este necesar sa se aleaga ventiloconvectoare necarcasate de tavan (v. fig. 3.2.2, 3.2.4): Se vor folosi ventiloconvectoare de tip FWD produse de firma Daikin, ale carer caracteristici sunt date in tabeluI2.3.5. Alegerea se va face pe treapta medie de turatie iar numarul de ventiloconvectoare va fi ales functie de sarcina de racire §i de suprafata incaperii.

Pentru ca distributia aerului sa se faca cat mai uniform se va avea in vedere ca debitul de aer al ventiloconvectoarelor alese sa realizeze un nurnar minim de 5 schimburi pe ora (sch/h),

Din acest motiv pentru incaperile 11, 12, 13 s-a ales in final varianta cu un ventiloconvector cu 0 putere termica mai mare decat cea necesara dar si un debit mai mare care realizeaza un numar de 5,68 sc/h.

Sarcina de urniditate este redusa ~i raza procesului Ev, este aproape verticala astfel ca ventiloconvectoarele au fost alese la sarcina frigorifica sensibila.

In asemenea incaperi, datorita degajarilor mid de umiditate, evolutia aerului In incapere are loc aproxirnativ la x ;::;: constant. ~i ventiloconvectorul nu va usca aerul, lucrand dear la sarcina frigorifica sensibila.

Pentru a se putea realize sarcina frigorifica sensibila redata in tabelul 3.4.1 debitul de agent termic trebuie sa fie ega] cu eel nominal (v, tabe12.3.5)

Caracteristicile indiperilor ~i tipurile ventiloconvectoarelor alese sunt date

tabeluI3.4.L

161

Tabelul 3.4.1 Detenninarea numarului de ventiloconvectoare Nr. inc.

3.4.2. Dimensionarea retelei de alimentare cu agent termic

Pentru ea lungimea retelei de alimentare a cladirii este relativ mica se va utiliza 0 retea de distributie ramificata, Pentru cladiri unde reteaua are

lungime mare este recomandabil sa se utilizeze 0 retea de alimentare inel W R ~

eteaua de alimentare cu agent tennic pentru etaiul 2 al IWd'"

~ e a InI, este prezentata in

figura 3.4.1.

162

Ofertare

we

Secretar

Director 1

Dep. Economic

Director 3

Fig, 3.4.1. Schema de calcul a retelei de a1imentare cu agent termic

Director 2

5

o

163

In acest etaj sunt amplasate 3 din cele 4 ventiloconvectoare ale .Receptiei" cladirii, datorita faptului ca receptia este desfasurata p pe intreaga inaltime a cladirii,

Pentru alimentarea cu agent termic a ventiloconvectoarelor se vor folosi conducte din otel,

Tabelu13.4.2. Dimensionarea retelei de alimentarea cu agent termic

Nr. Q G <I> v I R Rl S Z Rl+Z L
tr. [kW] [m3/h] m/s (Rl+Z)
1 5,27 1,015 I" 0,48 8 120 960 11,5 1325 2285 2285
2 10,54 2,03 11/4" 0,56 2 90 180 4,5 706 796 3081
3 15,81 3,1 1114" 0,61 8 200 1600 4,5 1861 1786 4867
4 21,08 4,1 Dn40 0,82 1 160 160 4,5 336 496 5363
5 26,35 5,1 Dn50 0,63 6 80 480 4,5 893 1373 6736
6 31,62 6,1 Dn50 0,75 1 110 110 4,5 1266 1376 8112
7 34,77 6,7 Dn50 0,78 4 130 520 4,5 1369 1889 10001
8 40,04 7,71 Dn50 0,94 2 170 340 2 884 1224 12449
9 45,31 8,73 Dn50 1,05 6 180 1080 5,5 3032 4112 16561
10 73,18 14,1 Dn65 0,96 12 125 1500 7,5 461 1961 18522
Il 110,35 20 Dn65 1,40 14 190 2660 7,5 7350 10010 28532
12 141,97 26 Dn80 1,35 20 170 3400 13 11846 15246 43778 Pentru dimensionarea conductelor de alimentare s-a folosit nomograma 3.2.23 si se vor limita pierderile liniare de sarcina la 150- 200 Pa 1m. Pentru retele mai lungi pierderile maxi me de sarcina ar trebuii sa fie limitate la 80-100 Palm pentru ca presiunea pompei de circulatie sa fie mentinuta in limite acceptabile de 8-10 m CA ~i pentru a se putea folosi pompe de circulatle de conducts.

Pentru cladiri foarte mari aceasta limita poate fi depa~ita dar trebui folosite alte tipuri de pompe de circulatie,

La pierderea de sarcina din conductele de distributie se va adauga pierderea de sarcina din ventiloconvector.

Evaluarea coeflcientilor de pierdere locala de sarcina

Ventiloconvector

FWD 06-

.1P = 22 kPa;

164

Tronscn 2: robinete de trecere coturi 1"

teu de trecere la separare V2/V= 0,6

teu de tree ere la impreunare

2 bucati - s = 2*0,5=== 1; 4 bucati - s = 4* 1,5 == 6; 1 bucata - S = 3,5;

1 bucata· , :: 1;

Total

11,5

'I'ronson 2, 3, 4,5,6,7, teu de tree ere I _ 06 la separate V2 v- ,

la impreunare

1 bucata - S = 3,5; 1 bucata - , = 1;

4,5

Total

Tronson 8: 2 coturi 2" -

Tronson 9: teu de trecere in contracurent la separare -

la impreunare -

s = 2*1;

1 bucata - ~ = 0,5; 1 bucata : r. =5 ~

Total f

5,5

Tronson 10: teu de trecere la separate

la impreunare -

1 bucata - ~ == 7;

1 bucata - r. == 0.5 ~

Total

7,5

Tronson 11: teu de trecere la separare

la impreunare -

1 bucata - S == 7;

1 bucata - ,= 0,5;

Total

7,5

Tronson 12: teu de trecere la separare

la rmpreunere- 4 coturi On 80 distribuitor colector

1 bucata - S = 7;

1 bucata - S = 0,5; ~=4*1; S= 0,5;

r. = 1~

Total

13

. .' d 43 8 kPa la care se adauga

Pierderea de sarcina din reteaua de distributie este e , . _

kP Wind 0 pierdere de sarcma

plerderea de sarcina in ventiloconvector de 22 a, rezu

de 65,8 kPa == 6,58 mCA.

165

Pentru alegerea pompei de circulatie trebuie sa fie inclusa la pierderea din reteaua de distributie, pierderea de sarcina din chiller.

3.4.3. Alegerea gurilor de refulare

Pentru etajul 2 al cladirii P+2E se vor alege doua tipuri de guri de refulare. In zonele interioare se vor folosi anemostate circulare sau patrate cu doua pozitii, care sa poata dezvolta jeturi lipite de tavan in situatia de vara si jeturi conice pe timp de iarna, pentru a se evita recircularea aerului prin gurile de aspiratie ale ventiloconvectoarelor.

Pentru zonele cladirii cu ferestre exterioare de dimensiuni marl se vor utiliza anemostate Iiniare eu doua sau 4 slituri pentru zonele care sa realizeze 0 spalare a ferestrelor pentru a se evita in situatia de iarna, condensarea vaporilor de apa pe aceste suprafete,

Se va avea in vedere ca viteza terminala In zona de lucru sa nu depaseasca 0,2 mls si nivelul de zgomot 0 valoare de 25-30dBA.

Astfel pentru ventiloconvectoarele de tip FWD 04 din incaperile rara ferestre de dimensiuni importante se vor folosi doua anemostate circulare cu posibilitatea de reglaj a pozitiei de refulare, cu diametrul de 200 mm, de exemplu de tip DAU 03 Reactil, de productie France Air. Aceste anemostate au 0 viteza terminala de 0,2 mls si un nivel de zgomot cuprins intre 25 si 35 dBa si au pozitii de vara ~i de iarna care se modifies automat cu ajutorul unui termostat.

Pentru ventiloconvectoarele de tip FWD 06 se vor folosi trei anemostate de tip DAU 03 ReaetiI, cu diametrul de 250 m avand aceleasi caracteristici de viteza si nivel de zgomot.

Anemostatele FWD 08 ~i FWD 10 vor avea cate trei anemostate de tip DAU 03 Reactil cu diametrul 250 mm.

166

Pentru incaperile unde sunt ferestre de dimensiuni mad (reeePlia > director 1 si director 3) se vor folosi cate 2 sau 3 anemostate liniare ell 2 sau 4 sloturi de tip LAD 272, produs de France Air, cu dimensiunea 1175- 4.

Detalii ale acestor solutii sunt date in fig. 3.4.2.

Incapere 7 8 9 10 11
12 13 14
L p[m3/h] 385 245 3i5 490
70 70 70 70 Dap. Economic

6

Ofertar.

Director 4

Figura 3.4.2. Detalii de amplasare ale gurilor de refulare

Alimentarea cu aer a gurilor de refulare se poate face §i cu ajutorul canalelor flexibile eu conditia ca acestea sa nu aiba 0 lungime mai mare de 1-1,5 m, lucru ce ar conduce la pierderi de sarcina mati si la reducerea debitului de aer a1

ventiloconvectoarelor.

3.4.4. D;mensionarea instalariei de aer proaspdt

Debitul de aer proaspat necesar pentru etajul 2 al c1adirii P+2E utilizata drept

exemplu este dat in tabelul 3.4.1,

Director 1

Fig. 3.4.2 Schema de calcul pentru di .

D. . mensionarea canalelor de aer proaspat

imensionarea constructiva 1 1

h a cana e or de aer proaspat este data in tabelul 3 4 2 .

sc ema de ealcul este data In fi 3 ~ ., tar aer de ti . rg, .4.2. In exemplul de calcul s-au folosit canale de

rp SPIRO, ~l nu s-au calcula pierderile de sarcina pe aceste canale pie d .

ce se determina ca la sistemele de climatizare sau ventilare monozona, ' r en

Tabelul 3".4..1. Debitul de aer proaspat pentru etajul 2 al cladirii P+2E

167

168

o structiva a canalelor de aer proaspat

La alegerea ehillerelor se va tine eont de: puterea frigorifica necesara a cladirii; posibilitatile de montaj; nivelul de zgomot admis; nivelul de dotare cu accesorii a acestora.

Tabelul 3.4.2, DimenslOIlarea c n Sreal Vreal
_I v Snec cI> [m2] [m/s]
Nr. Lp [rn2] [rnrnl
[mJIh] [mJ/s] [mls] 0,0012 1,7
tr, 0,01 125
1 70 0,02 2 0,021 1,9
0,02 160
2 140 0,04 2 0,0314 1,9
0,03 200
3 210 0,06 2 0,0314 2,5
0,032 200
4 280 0,08 2,5 0,078 2,7
0,07 315
770 0,21 3 0,126 3,8
5 0,137 400
1715 0,48 3,5 0,25 3,88
6 0,243 560
3500 0,97 4 0,25 5,48
7 0,243 560
8 5250 1,46 6
, .' - Puterea frigorifica a chillerului ales trebuie sa fie egala eu sarcina de racire a cladiri Qv si nu cu suma sarcinilor de racire ale incaperilor ~i eu atdt mai putin cu suma puterilor tennice ale ventiloconvectoarelor utilizate in sistem,

In cazul cladirii P+2E utilizata drept exemplu aceasta sarcina este 95 kW in timp ce suma sarcinilor tennice ale lncaperilor este de 103 kW iar suma puterilor frigorifice ale ventiloeonvectoarelor folosite este de 142 kW,

- Posibilitatile de montaj ale chillerului vor impune anumite dimensiuni dar uneori pot impune chiar alegerea unui anumit tip de chiller, chiller racit eu aer sau cu apa sau utilizarea unui chiller splitat, la care condensatorul sa fie montat in exterior si partea de masina frigorifica sa fie montat in exteriorul cladirii.

- Nivelul de zgomot este un criteriu deosebit de important in alegerea chillerelor mai ales daca cladirea este amplasata in zone deja construite ~i in imediata ei apropiere se afla cladiri de locuit pentru care nivelul de zgomot nu trebuie sa depaseasca valoarea impusa de nonne.

In acest caz este nevoie ca chillerul ales sa contina un kit de nivel redus de zgomot. Daca ~i in acest nivelul de zgomot depaseste valoarea maxima admisa sau chillerul ales nu are asemenea kit se pot adopta mai multe masuri de izolare fonica a zonei de amplasare a chillerului. Una dintre masuri este aeeea de monta paravane fonoabsorbante in jurul chilerului sau de realiza inchiderea completa a zonei de amplasare a chillerului cu pereti si tavan fonoabsorbant. In acest caz orificiile de introducere sau evacuare a aerului de racire trebuie sa fie mici pentru a reduce nivelul de zgomot in exteriorul camerei.

Pentru ca racirea chillerului sa se realizeze in limite nonnale se va avea in vedere di trebuie realizata introducerea sau evacuarea mecanica a aerului de racire, Se pot

. oas at 'in incaperile etajului 2 al cladirii se va face cu

Introducerea aerului pr P 160 rom (sau de alt .

. I v cu diametrul de 125 sau

ajutorul un~r :ne~ostat: d::1:i: l::aperile climatizate va trece din Indiperi prin tip) direct ill mcapcre- e. ~, .. d d va fi evacuat cu ajutorul unui 'I de transfer catre holurile cladim e un e

gTl e , Am lasarea gurilor de refulare se va

ventilator axial amplasat pe acopen~. P ~t ~i de gurile

d 'I de refulare de la ventiloconvectoare ca

lin and cont e gun e

. t' amplasate in tavanul fals, aspna,le

3.5. Alegerea agregatelor de racire a apei

" er-apa se folosesc

. 'flizata in sistemul de chmauzare a

Pentru racirea ,apel u 1 avea condensatorul tacit cu aer sau eu apa care

frigorifice (chillere) care pot 'd h' La chillere

, u t ChIS sau esc IS.:

, -' turnuri de racire cu CIrCUI 10 .

reclrculata prm r ventilatoare axiale sau

condensatorul tacit eu aer, racirea se poate rea iza eu ~ , •. .

. Chill care au racirea

aiutorul unor ventilatoare radiale. 1 ere " a ii

J , dl ibil de presiune si pot fi montate ill sp t

ventilatoare radiale au un lSPOU1 1 ~t r

aerul de racire fiind adus la chiller prin canale dimensionate corespunza 0 .

169

170

utili"" penna aceasta ventiiatOare .,dale cu aivel redus do zgomot, amplasate In interiorul camerei chillerelor.

o altli solulie de reducere a nivelului de zgomot este aceea de a utiliza ehillere

racite cu ocr cu ventilator radia\. Ele pot fi ampl as ate in interiorul clMirii in spatii tehnice special amermjato, aerul de racire fiind ados la chillere prin canale de aer

dimensionate 'in func\ie de disponibilul de presiune al chillerului.

o alta solutie de a redoce niv.lul do zgomot este aceea de a otili"" un chiller splitat,

cu condensatorul montat in exteriorul cUidirii ~i vaporizaterul ~i compresorulln

c1adire. Totu~i ~i 'in acest cat. nivelul de zgoroot poate fi ridicat. Oacl se dispune de apa te!mologiea se poato otiliza un chiller cu condensatorul

dicit cu apa. ConsUlnul de apa do mcire este tetu~i mare si apa folositli \rebuie sa fie refolosi1A

alte scopuri. DOC! acest lucru nu e posibil so po.te utiliza un tum de racire de preferin\!·

circuit lnchis (DRY COOLER) utilizarea unui turn de raeire cu circuit deschis conduce la depunere de piatrii In scbimbiltorul condensatorului pe partea de apii.

racire ~i la necesitatea de curatare chimica periodica a acestuia. Pentru eliminarea totalii a problemei de ,gomot ,i ln acest CO2 turnul de rUc~

\rebuie s' aib' un nivel redus do zgomot. pot fi folosite si aici tum uri de circuit 'inchis cu ventilator radial amplasat 'in interiorul cllldirii, la care racire sa fie preluat din exterior prin canale de aer dirnensionate

disponibilului de presiune al ventilatoruluL

171

3.6. Sistemul de climati

izare cu pompe d VI

. e ca dura pe bucla de apa

3.6.1. Descrierea sistemului

Acest sistem de climatizare folose

-I ste pentru climatizarea A - •

ca dura care preiau fri 1 " incaperilor pompe de

gu sau cal dura de la 0 bucla d x

Pompa d ald _ .. e api:t.

e ca ura utilizata in aceste c .

azun, are un agr t fro .

este prezentata schematic Al fi ega igorific reversibil si

n igura 3.6.1 't

Aer refulat

lava de condan8at

Vanacu 4cII pentru Invallara de elclu frigorific

Pras08tat de JOI81 presiune -+-11--++-J..-I1lIII

Flus08tat

Carcasa fonolzolata

Schimbator de caldura agent frigorific/apa

F'

19. 3.6.1. Elementele componente ale pompei de caldura

172

. ~nca¥peri si 0 cedeaza altora,

• • ¥ de la anumite 1 Of

Sistemul recupereaza energie terrrnca

prin intermediul buclei de apa. tura de 20°C de la

d ~ ldura utllizeaza apa ell 0 tempera

In srtuatia de iarna, pompa e ea ~ ~ v 1 te ..... peratura de 16°C. (fig.

~ . ~ ste apa pana a 0 I" .

bucla de apa, preia caldura ~l races

3.6.2.a)

conducte deapa

2Q~

Conduct' de alia

30~

36 lie

16~

b

a . i de dHdura

Fi . 3.6.2. Func\lOnarea pompe .

g . d ~ alzire: b -regim de tacite

a • reglffi e men •

• v A egim de racire

~ . . a de vara. sistemul func\lOneaZa m r

In situati v d 300C din bucla de apa, preia frigul ~i

utilizeaza apa eu 0 temperatura e ,

lv A v I temperatura de 36 DC.

apa din bue a pana a '1' una sau mai multe pompe

• A aperi se poate uti lza

Pentru climatizarea unei me . Al d la parametrii necesari pentrU

di A vpere 'lIla uce

vld v Ele recircuHi aerul In mea y

ea ura. .

. tura aerului interior 'in limite Ie prescnse.

aSlgura tempera

113

Pompele de ciildura pot fi earcasate (v. fig. 3.6.1), care se monteaza aparent, similar ventiloconveetoarelor sau necarcasate care se monteaza in tavane false sau spatii tehnice special amenajate daca sunt de debite mari.

Daca intr-o incapere exista mai multe pompe de caldura pentru reglarea temperaturii aerului interior se po ate utiliza un singur termostat de reglare. Termostatul poate functiona in regim de iarna sau de vara si poate actiona fie asupra compresorului masinii frigorifice fie asupra ventilului eu 4 cai care inverseaza cic1ul frigorific.

Reglarea temperaturii ambiante se face conform diagramei din fig. 3.6.3:

Slares organelDr de reglare

I - - ------.....,....-----:

Vanacu 4cal I I

de inveraare I I

ciclulul ....-

M~rl~ I

I

o - - - - - - - - - __;_----;-------

I - -
I I I I
CQmpresor I I I I
frigorific t 't t t
1 I
I I I I Temperatura
0 - - - --
amhianla ,oCJ
I
I
17 18 19 20 21 22 23 24 2' 26 27 28
Reglm Incalzlre Zonaneulra Raglm de raclre Fig. 3.6.3. diagrama de reglare a pompelor de caldura

Pompa de caldura lucreaza in regim de incalzire pana la temperaturi interioare de

Cresterea temperaturii interioare peste 19°C - 20°C conduce la oprirea compresorului frigorific. In acest caz pompa nu mai incalzeste aerul ci doar realizeaza 0 ventilare ~i 0 filtrare a acestuia.

174

RXHItXH Tlpodlrnenslunlle 10115120 r25 A

_--;_'--"1

K

·1 I I ,

1

I

, .,

. _ . . [

~ .,

I ··/d

I.··· ··1

I'··· .1

\. _.. 150""" _ .. I

:'. . ~

t -_-_-_------------ -_-----J

RXllflXt-I Tlpodlmens,unlla 30/401 50165 B

-_ ... _ ... -

c

<=

p

t- __ -_ ..... - --- -_ .... - -- ----~ ---""": -'7 --: -: _,.-

I . L .

, ,

I 1 I I I I I· r I 1· r I .. I'· . (

I .: 110m'" .

: . ......----;'-.

1 1000mm . I

L~_~_~~--' -----~~-J

r - -r --, Spldu n"aur p8nmont.]II Intretin,ra pompa de caldull

r : .'

"_-<--J d firma CIAT

Fig. 3.6.4. Pornpe de caldudi de RXHIIXH, produse e 1

175

In zona neutra alimentarea electrica a vanei eu 4 cai, de inversare a ciclului frigorific este oprita si pompa de caldura trece in regim de racire,

La temperaturi mai mari de 26°C pompa de caldura lucreaza in regim de racire cu useare, producand pe langa racirea aerului interior ~i reducerea continutului de umiditate al acestuia.

In figura 3.6.4 este redata forma pompelor de caldura de tip IXH, produse de CIAT, in tabelul 3.6.1 sunt date dimensiunile pompelor iar in tabelul 3.6.2 sunt date caracteristicile tehnice ale acestor

Tabelul 3.6.1. Dimensiunile pompel or de caldura IXH

Model A B C D E F G H I J
IXH 10/15 889 666 351 112 213 189 300 21 313,5 48
IXN 20/25 1024 866 431 131 262 189 497,5 21 393,5 48
IXH 30/40 1162 790 536 200 295 344 337 298 95 348
IXH 50/65 1408 946 587 200 295 344 337 363 95 348 Model K L M N 0 p Q R S T U
IXH-10/15 817,5 342,5 557,5 43 250 132,5 531,5 173,5 470,5 22 622,5
IXN 20/25 952,5 422,5 757,5 68,5 250 179 731,5 198,5 516,5 22 822,5
IXH 30/40 1082 1134 710 655 43 30 452
IXH 50/65 1328 1380 872 765 43 30 502 Tabelul 3.6.2. Caracteristicile tehnice ale pompel or de caldura IXH, produse de firmaCIAT

Model to 15 20 25 30 40M 40 50 65
Puterea Putere frig, [kW] 2,7 3,9 5,2 6,9 7,7 10,5 10,5 12,4 16,0
frlgorifica Puterea electrical [kW] 1,0 1,3 1.6 2,0 2,3 3,3 3,3 3,7 4,8
Coef. performanta [COP] 2,7 3,0 3,3 3,5 3,3 3,2 3,2 3,3 3,3
Puterea Put. termica rkWl 33 44 64 82 90 12,8 128 16,0 19-,-5
termica Puterea electrica [kWI 1,0 1,3 1,6 2,0 2,41 3,4 3,4 3,9 5,1
Coef. performanta [COP] 3,3 3,4 4,0 4,1 3,7 3,8 3,8 4,1 3,8
Circuit Debit de apll [m'lhl 0,6 0,9 1,1 1,5 1,7 2,3 2,3 2,7 3,5
apa Plerderea de sarcina [m CAl 2,8 5,2 2,9 4,9 5,3 9,8 9,8 3,5 5,7
Dimensiuni racorduri %". %" Yo_" %" I" I" I" 1" 11,4"
Circuit aer Debit de aer [m'lh) 425 600 1000 1300 1500 2000 2000 2500 3100
Pres. st. dis2_onibiHl lmrn CAl 5 3 7 3 55 5 5 5 8
Vent. radial, puterea electrica 0,15 0,15 0,15 0,15 025 025 025 0,37 0,55
Turatia [rot/min] 860 860 900 900 800 800 800 728 936 176

Din analiza tabelului 3.6.2, se constata ca aceste pornpe de caldura au un coeficien~ de perfonnantit, COP, rnai mare dedit un chiller ~i acest lucru reprezinta. un avantaj

pentru acest sistem de elimatizare.

Pierderea de sarcina pe partea de apa este indicata tn tabel dar la alte debite decat

cele nominale aceasta este redatain fig. 3.6.5. . Pompele de dildura de tip CIAT, prezentate sunt pompe necarcasate, pentru montaj

in zona de deasupra tavanului fals. Acestea au un disponibil de presiune important

pe partea de aer.

. .. di I 1 I de aer si gurilor de aer care

Ele vor distribui aerul tratat pnn interme 1U cana e or

vor fi dimensionate astfel ca pierderea de sarcina sa nu depa~easdi disponibilul

fiecarei pompe in ppte.

Model Plald_ 10

dB 9

ufOlnl a

[mCAI 7

:-

3

2 3 4 5 6 7 a 9 10 20

0,3 0,4 0,5 o,e 0,70,80,9 1 Debltul de apa m~lh

Fig, 3.6.5. Pierderea de sarcina pe partea de apa, a pompelor de caldura de tip IXH, produse de CIA T

177

Sistemul de climatizare cu pompe de caldura pe bucla de apa este folosit tn Romania in marile complexe comerciale de tip MALL sau Carrefour dar poate fi folosit la orice tip de cladire cu mai multe incaperi climatizate.

El este completat cu 0 instalatie de aer proaspat care este dimensionata la un debit de 5 m3lhJm2 sau la un debit corespunzator numarului estimat de persoane. Aerul proaspat poate fi introdus direct in incapere prin guri de aer dimensionate corespunzator, in canalul de aspiratie al pompei de caldura sau in tavanul fals, daca pompa de caldura aspira aerul din acest spatiu,

De asemenea sistemul va avea 0 instalatie de evacuare de la grupurile sanitare ale spatiilor prin care se evacueaza 0 parte a debitului de aer proaspat introdus. Debitul de aer evacuat prin grupurile sanitare va fi mai mare dedit debitul de aer proaspat pentru ca aeestea sa fie ventilate in depresiune.

3.6.2 Realizarea buclei de apa

Agentul termic folosit la acest sistem de elimatizare este apa care se vehiculeaza in circuit inehis pe 0 bucla de apa realizata ea 0 retea de tip inelar.

Prin bucla de apa se vehiculeaza cu ajutorul unor pompe centrifugale cu debit constant, un debit de apa egal cu suma debitelor de apa ale pompelor de caldura utilizate in cladire.

Pentru fieeare pompa de caldura se monteaza vane de reglare ~i de eehilibrare eu posibilitatea de masurare a debitului de agent termic.

In situatia de iarna apa este mentinuta pe conducta de ducere la 0 temperatura mai mare de 16°C cu ajutorul unei surse de caldura,

178

Temperatura pe condueta de intoarcere este limita inferior din motive de condensare a vaporilor de apa din aerul interior. Acest lucru va face ca temperatura exterioara a conductelor buclei de apa sa fie superioara temperaturii punctului de roua a aerului interior spre a irnpiedica condensarea vaporilor de apa pe suprafata exterioara a acestor conducte. In acest fel conductele nu se vor izola si se vor

realiza sconomii importante.

in situatia de vara un tum de racire in circuit inchis sau deschis va mentine

temperatura apei din bucla mai mica de 35°C. Aceasta temperatura este diet at! de temperatura de eondensare a agentului frigorific §i de obtinerea unui coeficient de

performanla (COP) ridicat a1 pornpei de dHdura.

,

Dimensionarea buclei de apa se face ea orice retea de distributie de tip inelar iar

pompele de vehiculare al apei se dimensioneaza. Debitul de apa vehiculat va fi egal eu eel al pompelor de dildura din sistem iar presiunea pompei va fi egaHi cu suma plerderilor de sarcina din retea inclusiv pierderea de sarcina din pompa de dildur!. Buc1a de apa a sisternului de climatizare se poate dimensiona in doua ipoteze:

_ ipoteza I este aceea ca toate pornpele de caldura sunt cunoscutc si sunt introduse in proiect de proiectantul sistemului. In acest caz proiectantul va determina sarcinile de racire §i incalzire ale inciiperilor din cladire si va alege toate pompele de cal dura, echipamentul de incalzire §i racire a apei din bucla de apa si va

dimensiona bucla pentru echipamentele alese;

• ipoteza a II-a in care pornpele de caldura §i instalatiile aferente unui spatiu cad in

sarcina beneficiarului spatiului respectiv. Prolectantul sistemului principal dil11ensioneaza bucla de apa pentru 0 sarcina de rae ire determinate pe baza de indici (spre exemplu 140 W/m2 in cazul Carrefour) §i dimensioneaza echipamentele de racire §i tncalztre ale apei din bucla pentru aceste sarcini. In acest caz locatarii spatiilor comerciale sunt obligati sa respecte un caiet de sarcini detaliat

179

langii sarcina de racire si de incalzire impune §i alte detalii referitoare la reteaua de aer proaspat si de aer evacuat dar si la alte tipuri de instalatii precum instalatia de desfumare, de stingere incendii si instalatii electrice.

Locatarul va alege pompa d WId ;.;; v'

. .. e ea ura corespunzator cerintelor caietului de sarcini sl

va dimensiona instalatia de distributie a aerului de la pompa de cal dura la gurile de aero

Bucla de apa se poate construi in doua variante. _ Varianta I - bucla de a W fii v

pa ara acumulare care este prezentata in figura

3.6.6.

Schlmbator decaldura

IIII IIII 1111 IIII

- - - - '111

III III III

III III

"",,=::---J-.-o<l---~n- - - - ~::

II II II

@ )1

~ I

1. -

Tum de raclre iR clrcuil inchi.

I

• ---------J

a

180

I Y

~

Lllld.1I pornptlo4. c.a:ldl.lrll

Tum riGluk1 Cllrcl.lltlnchlt

b

III III

- - """'I - - "'11

II II "::~nal II

-_ -_-{] _ ~ _1:

- - I

- - - - - -- -'

cHanl __ _"---r~~ _ __'_~:-""-T--r

:/

o Lasldela

R I I pompei, de

sec~~,:tll I I caldura

- -----n II

__ ..... _ ---- .... 1

~ ---------- -~~-- ,

....... Turn da raolre

""'.=" In Circuit Inchls

,- . I

I r " I I

I I

I I I

~_l. = = : ~ : : ~-:- _ .... _ - _- ~ ", _.. _ .. _~" __ :...' _,----------

Releu secVenUal

: :: : -n - ~

_---U

c

Fig. 3.6.6. Scheme de bucla de ealdura rodi acumulare

181

In acest caz debitul de apa vehiculat in bucla si prin sursa de caldura sau prin tumul de racire este constant. Sursa decaldura poate fi un cazan sau un schimbator de caldura folosind agent termic primar de la alta sursa.

Sursa de cal dura si tumul de racire pot fi montate in serie (fig 3.6.6.a), in paralel (fig. 3.6.6.b) sau regim de injectie (fig. 3.6.6.c).

Temperatura apei din bucla este mentinuta la 0 temperatura mai mare de 16°C cu ajutorul unui cazan (de preferinta in condensatie) sau a unui schimbator de caldura, Apa este mentinuta la 0 temperatura mai mica de 35°C cu ajutorul unui tum de racire, de regula in circuit inchis.

- Varianta 2 - bucla de apa en aeumulare a caldurii este prezentata in fig. 3.6.7. Acumularea se poate face intr-un rezervor tampon(fig. 3.6.7.a) sau cu acumulare intr-un boiler electric cu acumulare (fig. 3.6.7.b). La aceste scheme functionarea surselor de caldura este intermitenta ~i sursele de caldura electrice pot fi folosite In perioadele in care energia este mai ieftina, In aceste perioade energia se acumuleaza in acumulatorul de caldura si este folosita dimineata cand camerele au sarcina termica negative. In timpul zilei pompele de caldura preiau caldura de la incaperi si 0 redau buclei de apa,

In cazul utilizarii unui boiler electric eu acumulare volumul de acumulare se determina cu relatia:

(3.6.1)

Vst - volumul de stocare;

Pa - densitatea apei in kg/rrr' ;

Ca - caIdura specifica a apei in kJ/kgK; - ~tmax in K

182

I

e

----------':

,

I I I

La 81 lie Ie pam».11 de caldura

, I ,

I I n:';':::"~1--"_"-~ - - -- -; ~ {} - - - - ----'

" ,

Releu secventlonal

" "

I _.. ; I

II 11

"

,'I II

'-':: :. -= -= :: :: :. :: :. -= ::::: :: 1:.: .:,-=_.::::,.:::;,;:::;._-::.- ,;:.::..::,-----------

Ef

Boll(!r~u a~umulare

La 81 de la pompele de caldura

I

rt::~~~fo- -'~"-::-=-::G - -'

,

.. --_._,...__.----.--

Sf

b

F' 3 6 7 Scheme de bucla de caldura cu acumulare 19 ....

183

Puterea electrica necesara pentru incalzirea aeumulatorului se determina eu relatia este:

[kW]

(3.6.2)

Unde: 'tf _ este timpul de functionare ega] eu durata tarifului preferential.

184

4. SISTEME DE CLIMATIZARE eu DETENTA. DIRECTA

4.1. Sisteme de climatizare SPLIT

4.1.1. Sisteme de climatizare monoSPLIT ~i multiSPLIT cu # fora

recuperarea caldurii

Sisteme monoSPLIT

Sistemele de c1imatizare SPLIT sunt instalatii frigorifice care sunt rea1izate din

doua unitllti separate: unitatea exterioadi care grupeaza compresorul, condensatorul dicit eu aer si ventilatorul acestuia ~i unitatea interioara care

include vaporizatoml, ventilatorul si sistemul de comanda-

Unitatea ex.terioara este plasata in imediata vecinatate a c1adirii, in aer liber (pe

,

terasa, pe baleen, Intr-o curte sau suspendata pe peretele exterior). Racordarea cu

unitatea interioara se face prin conducte de agent frigorific ~i circuite electrice. Condensatorul este, de regula, racit cu aer, dar in situatii deosebite cand conditiile particulare ale cladirii sau constrangerile arhitecturale nu pennit acest lucru, unitatea exterioara se doteaza cu un condensator racit cu apa de la in turn de racire ~i se amplaseaza mtr-un spatiu tehnic alaturat 'incaperii c1imatizate.

Scoaterea In exterior a compresorului asigurs un contort superior prin reducerea

nivelului de zgomot ~i a spatiului ocupat in ind\pere.

Vaporizatoru1 uniHitii interioare este dicit cu aer, cu ajutorul unui ventilator cu 2-3 trepte de turatie care li permite 0 atingere rapide. a regimului de lucru ~i 0

functionare silentioasa.

Aerul de racire al vaporizatomlui este utilizat pentru racirea spatiului unde este

amplasaUi unitatea interioara.

185

Unitatea interio~ra este realizata cu un desi ~ ... .

usor functie de f gn ingnjit ~1 se poate arnplasa rapid ~i

, t onna constructive pe p d 1-

, ar osea a, pe perete sau pe plafon.

Aerul refulat este vehiculat .

un volet, care poat I' cu un v~ntllator cu curent transversal i?i este dirijat de

e rea lza ° modificare a di .. .

ocupantii nu sesizeaza J' etul d irectiei a jetului de aer, astfel ca

e aer rece Voletul p t fi fi

do rita sau care sa modifi . oa e 1 ixat lntr-o pozitie

1 Ice automat, ondulatoriu, jetul de .

ornogenitatea clirnatului ~ ~ aer pentru a asrgura

m mtreaga incapere, evitand stratificarea term' -

senzatia de aer rece. ica sau

In fig. 4.1.1. sunt pre t t . .

zen a e tipurile constructive de unitati t .

t1 m enoare.

a

;.-:,'-;; "

.. ." ,-~~:(.~~\.;, ~~,~~,z·~ .\;;,~:-;~~:,~~~~i-3~~ ;~~~~~>/!:~~:::::~;<~:;

b

c

d

. Fig. 4.1.1. Tipurile de unitati interioare

a- urutate de perete; b-unitate de t· .

avan, C - umtate de pardoseala; d- unitate de plaf

ion casetat

Unitatile i .

e mtenoare au un acces cornod la filtrul d .

intretinut. e aer ele fiind astfel usor de

186

Sisternele de clirnatizare monoSPLIt sunt utillzate pentru puteri frigorifice reduse (P""'2 ... 12 kW), de regula pentru climatizarea unei singure tncaperi

Sistemele de climatizare de tip SPLIT pot lucra in regim de racire I usc are vara sau

in regim de racire sau de incalzire in perioada de iarna.

Pentru a putea lucra in regim de tncalzire, Instalatla frigorifica trebuie sa lucreze in

regim de pompa de ci'!ldura ~i in acest caz este nevoie de un sistem de inversare a ciclului frigorific. Inversarea ciclului frigorific se face de obicei pe partea de agent frigorific eu ajutorul unor robinete electromagnetice speciale care modifica directia de circulatie a agentului frigorific inc at functia vaporizatorului si a condensatorului se inverseaza. In fig. 4.1.2 este prezenta schematic un asemenea

ventil.

UI

I

spre condensator

UE

UI

UE

"-'- __ --..l-o""- de la vaporlzator

compresor

Compresof

b

Fig. 4.1.2. Inversarea ciclului frigorific

UI _ unitatea interioara, DE _ unitatea extenoare; a • regimul de pompa termica; b - regimul de racire

187

Sistemele multiSPLIT sunt sisteme similare eelor mono SPLIT d I '

exterioara se cu 1 ~. . ~ , , ' ar a 0 umtate

p eaza mal multe umtatr interioare de acelasi ti .

ti . dif ' 'r Ip constructiv sau de

~lPUrt 1 ente, eu puteri pana la 15,5 kW.

In fig. 4.1.3. este prezentat un sistem multiSLPIT

. . ee poate avea pana la 9 unitati

mtenoare de acelasi tip. .

-
'{.' r-"
-
~.
0 f--I

Q ~
! Fig, 4.1.3. Sistem multiSPLIT eu 4 't~t" .

. uru at: intenoare

Fiecare unitate interioara poate asigura dim ti ,~ - .,

de comanda proprie, a izare a unei incaperi ~I are 0 unitate

4.1.2. Sisteme de climatizare SPLIT, canalizabile

Spre deosebire de sistemele monoSPLIT '

sunt mont ate apare t . sau multi Sf'Ll'T la care unitatile interioare

n ~l aeestea au u di ibi

. n isporu II de presiune statics ne I" .

sistemele de climatizare SPLIT l' bi g ijabil.

aerul tratat este vehieulat .cana iza lie au unitatile interioare necarcasate, iar

. . ~ eu ajutorul unor ventilatoare radiale eu disponibil d

presnme statica suficienta pentru a transnorta aerul nri e

ansporta aerul pnn eanalele de aer si apoi a-J

188

distribui in lncl\pere prin guri de refulare (fig. 4.1.4). Unitatile interioare se ll10nteaza in acest caz, mascat 'in plafonul fals dadi au i:naltimi reduse sau 'in

incaperi special smenaiate-

Sistemele pot avea una sau mai multe unitiili iuterioare §i puterile frigorifice sunt

rnult mai mad fiind utilizate pentru c1imatizarea uneia sau mai multor tncaperl

rnari.

Fig. 4.1.4. Unitati interioare canalizabile

in fig. 4.1.5. este prezentat un slstern de climatizare cu doua unitati interioare canalizabile care sunt utilizate pentru c\ill1atizarea mai multor Inciiperi.

La sistem.ul prezentat, aerul tratat este vehiculat prin canale de aer iar aspiratia aerului se realizeaza prin plafonul fals.

Dimensionarea canalelor de aer se va face functie de disponibilul depresiune al

unitiitH interioare, avand In vedere ea vltezele sa fie rnai mici de 5 mls din motive

de zgomot.

189

Fig. 4.1.5. Sistem SPLIT eu d - . - ..

oua urutati mterioare eanalizabile

In momentul actual I f .

eele can r bil une e irme producatoare combina unitatile necanalizabile eu

a iza J e pentru a da 0 mai mare flexibilitate sistemului

Fieeare unitate interioara este total independenta . ~ . . .

aleaga .. d a, permitand utilizatorilor sa-~i

parametru e confort du - d . -

, pa onnta, Diferitele posibilitati de I

unitatil . . amp asare a

lor interioare permit 0 distrib t' -

~ _ . 1 U ie omogena a aerului in to ate zonele

mcapenlor climatizate, oricare ar fi constrangerile arhiteeturale.

In fig. 4.1.6. este prezentat un sistem DAIKIN d ti .

.. . e Ip supermultiplus avand 7 unitati

mtenoare prmtre care ~i una de tip canalizabil, '

190