Sunteți pe pagina 1din 12

FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLGIE

Catedra de ISTORIE

Planificarea
activităţilor didactice de seminar (laborator)

Denumirea disciplinei: Fenomenul indoeuropenizării Nr.ore/săpt.: 2


Domeniul şi specializarea: Istorie: Arheologie Anul: III Semestrul: 1

Cadrul didactic (numele şi prenumele): Popa Cristian Ioan


Gradul didactic Titlul ştiinţific Statutul (titular/asociat) Modul de ocupare (norma de bază/cumul/P.O.)
Lector Doctorand Titular Norma de bază

Nr. Nr.
Tematica seminariilor şi bibliografia Data
crt. ore
Seminar introductiv:
1 - Prezentarea principalelor direcţii de discuţie la seminarii, indicarea bibliografiei. 2

2 Prezenţe nord-pontice (stepice) pe teritoriul României la sfârşitul eneoliticului. 2


- Direcţia şi cauzele pătrunderii primelor comunităţi nord-pontice pe teritoriul
actual al României.
- Mediile culturale în care se manifestă cele dintâi influenţe stepice.
- Ceramica de tip « C ». Origine, arie de difuziune, semnificaţii.
- Caracteristici ale populaţiilor nord-pontice: tip de organizare socio-economică, rit
şi ritual funerar; semnificaţia prezenţei ocrului în morminte.
- Culturi, grupuri şi aspecte culturale rezultate în urma penetrării populaţiilor
stepice pe teritoriul României. Caracteristici generale.
- Interpretări date aşa-numitelor sceptre din piatră nord-pontice.
- Impactul cultural al mişcărilor de populaţie din spaţiul nord-pontic asupra
evoluţiei culturilor eneolitice locale din România.
Bilbliografie:
1. I. Andriţoiu, Preliminariile epocii bronzului în sud-vestul Transilvaniei, în
Apulum, XXII, 1985, p. 9-15.
2. D. Berciu, Asupra problemei aşa-numitelor sceptre de piatră din RPR, în SCIV,
5, 1954, p. 539-546.
3. H. Ciugudean, The Later eneolithic/Early Bronze Age Tumulus-Burials in
Central and South-Western Transylvania (II), în Apulum, XXXIV, 1997, p. 41-47.
4. H. Ciugudean, Noi descoperiri cu caracter “stepic” în eneoliticul transilvănean,
în Apulum, XXXV, 1998, p. 31-36.
5. E. Comşa, Contribution à la connaissance du processus d’”indoeuropénisation”
des régions carpato-danubiennes, în Actes du IIe Congres International de
Thracologie, vol. I, Bucureşti, 1980.
6. Şt. Cucoş, Ceramica de tip C în aria culturii Cucuteni, în Memoria Antiquitatis,
IX-XI, 1977-1979, p. 63-92.
7. Şt. Cucoş, Cronologia eneoliticului final din zona subcarpatică a Moldovei, în
Carpica, XVIII-XIX, 1986-1987, p. 13-20.
8. St. Cucoş, Faza Cucuteni B în zona subcarpatică a României, Piatra-Neamţ,
1999.
9. A. Dodd-Opriţescu, Les éléments steppique dans l’énéolithique de Transylvanie,
în Dacia, N. S., XXII, 1978, p. 87-97.
10. A. Dodd-Opriţescu, I. Mitrea, Sceptrul de piatră de la Mogoseşti-Siret, jud.
Iaşi. Problema originii şi datării, în Carpica, 15, 1983, p. 69-95.
11. Vl. Dumitrescu, Câteva observaţii în legătură cu prima migraţie a triburilor
stepelor nord-pontice la apus de Prut, în Pontica, 13, 1980, p. 23-31.
12. Vl. Dumitrescu, Al. Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, Bucureşti, 1988, p. 40-
41.
1
13. M. Gimbutas, Civilizaţie şi cultură, Bucureşti, 1989, p. 5-44.
14. P. Haşoti, D. Popovici, Cultura Cernavoda I în contextul descoperirilor de la
Hârşova, în Pontica, 25, 1992, p. 15-44.
15. Al. Häusler, Kulturbeziehungen des nordpontischen Raumes im Spiegel der
Bestattungenssitten des Neolithikums und Äneolithikums, în Relations thraco-
illyro-helléniques, Bucureşti, 1994, p. 25-52.
16. K. Horedt, Elemente răsăritene în câteva descoperiri preistorice din
Transilvania, în Anuarul Institutului de Studii Clasice, V, 1944-1948 (1949), p.
304-309.
17. I. Kovács, Cimitirul eneolitic de la Decea Mureşului, în Anuarul Institutului de
Studii Clasice, 3/1, 1928-1932, p. 89-101.
18. S. A. Luca, Sfârşitul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al României:
cultura Bodrogkeresztür, Alba Iulia, 1998.
19. C. Magda-Mantu, Cultura Cucuteni – evoluţie, cronologie, legături, Piatra
Neamţ, 1999.
20. I. Manzura, Culturi eneolitice în zona de stepă, în Thraco-Dacica, XV, 1994, p.
93-101.
21. I. Manzura, E. Sava, Interacţiuni “est-vest” reflectate în culturile eneolitice şi
ale epocii bronzului în zona de nord-vest a M. Negre (Schiţă cultural-istorică), în
Memoria Antiquitatis, 19, 1994, p. 143-189.
22. M. Petrescu-Dâmboviţa, Date noi asupra înmormântărilor cu ocru în România,
în SCIV, II, 1950, p. 110-125.
23. P. Roman, Modificări în tabelul sincronismelor privind eneoliticul târziu, în
SCIVA, 29, 2, 1978, p. 215-221.
3 Perioada de tranziţie spre epoca bronzului în jumătatea vestică a României: 2
grupul cultural Celei, culturile Baden, Coţofeni, Kostolac şi Vučedol
A. GRUPUL CULTURAL CELEI.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitatul: tipurile de locuinţe şi de aşezări.
- Caracteristici ale culturii materiale: ceramica (paralele cu mediile culturale
învecinate şi contemporane).
B. CULTURA BADEN.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitatul: tipurile de locuinţe şi de aşezări.
- Interferenţe Baden-Coţofeni: zone de contact, influenţe (ceramică, plastică, tip de
locuinţă, rit şi ritual funerar), importuri Baden în mediul Coţofeni.
- Ceramica: tipuri principale şi particulare.
- Plastica antropomorfă.
- Rit şi ritual funerar.
- Periodizarea internă a culturii Baden.
- Cronologia absolută.
- Locul culturii în cadrul cercului cultural Baden-Coţofeni.
C. CULTURA COŢOFENI.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitatul: tipurile de locuinţe şi de aşezări.
- Ceramica: tipuri principale şi particulare; tehnici şi motive ornamentale.
- Plastica antropomorfă.
- Rit şi ritual funerar.
- Caracterul economiei practicate de comunităţile Coţofeni.
- Metalurgia cuprului. Comparaţie cu metalurgia practicată de comunităţile
Tiszápolgar şi Bodrogkeresztúr.
- Periodizarea internă a culturii Coţofeni (sistemul cronologic P. Roman).
Stratigrafia de la Herculane-Peştera Hoţilor.
- Cronologia absolută.
- Contacte cu alte culturi vecine şi contemporane. Importurile.

2
D. CULTURA KOSTOLAC.
- Origine.
- Conceptul de « cultură Kostolac » pentru teritoriul României. Variantă Kostolac,
variantă Coţofeni sau variantă Coţofeni-Kostolac ?
- Arie de răspândire a descoperirilor.
- Poziţia cronologică a descoperirilor de caracter Kostolac de pe teritoriul
României.
E. CULTURA VUČEDOL.
- Origine.
- Arie de răspândire pe teritoriul României.
- Caracteristici ale culturii materiale.
- Rit şi ritual funerar.
- Relaţiile cu culturile Kostolac şi Coţofeni. Importanţa stratigrafiei de la
Herculane-Peştera Hoţilor.
- Poziţia cronologică a descoperirilor de pe teritoriul României.
Bibliografie:
1. I. Andriţoiu, Preliminariile epocii bronzului în sud-vestul Transilvaniei, în
Apulum, XXII, 1985, p. 9-15.
2. V. Boroneanţ, Cultura Kostolac la Cuina Turcului, în SCIVA, 17, 1966, p. 345-
354.
3. V. Boroneanţ, Descoperiri aparţinând culturii Vučedol în zona Porţilor de Fier,
în Revista Muzeelor, V, 1968, 4, p. 352-355.
4. H. Ciugudean, Eneoliticul final în Transilvania şi Banat: cultura Coţofeni,
Timişoara, 2000.
5. E. Comşa, Unele date referitoare la cultura Coţofeni în sud-estul Transilvaniei,
în Cumidava, 4, 1970, p. 3-16.
6. Vl. Dumitrescu, I. Stratan, Keramik der Vučedol-Kultur aus moldova Veche im
Banat, în Dacia, N. S., VI, 1962, p. 411-427.
7. Vl. Dumitrescu, Al. Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, Bucureşti, 1988, p. 54-
58.
8. I. Emödi, Descoperiri ale culturilor Coţofeni şi Baden în peşterile Igriţa şi
Izbândiş, în ActaMN, XXI, 1984, p. 405-431.
9. I. Emödi, Ceramica ornamentată cu şnur din peşterile Igriţa şi Izbândiş (jud.
Bihor), în ActaMN, XXIV-XXV, 1987-1988, p. 485-505.
10. N. Iercoşan, Aşezarea de la Sanislău, în ActaMP, XIV-XV, 1982, p. 35-49.
11. Z. Kalmar-Maxim, L’habitation Coţofeni de Piatra Ilişovei, în Banatica, 12,
1993, p. 65-74.
12. Gh. Lazarovici, Z. Kalmar-Maxim, Necropole tumulare din Munţii Petrindului
şi Dealul Feleacului, în ActaMN, XXIV-XXV, 1987-1988, p. 997-1009.
13. Gh. Lazarovici, M. Meşter, Săpături şi prospectări în necropolele tumulare din
zona Cheilor Turzii, în Cercetări arheologice în aria nord-tracă, I, 1997, p. 86-
105.
14. S. Morintz, P. Roman, Über die Übergangsperiode vom Äneolithikum zur
Bronzezeit in Rumänien, în Symposium über die entstehung und chronologie der
Badener Kultur, Bratislava, 1973, p. 271-272, 276-288.
15. P. Roman, Cultura Coţofeni, Bucureşti, 1976.
16. P. Roman, Noţiunea de “cultura Kostolac”, în SCIVA, 28, 3, 1977, p. 419-429.
17. P. Roman, Der “Kolstolac-Kultur”-Begriff nach 35 Jahren, în Praehistorische
Zietschrift, 55, Band 2, 1980, p. 220-227.
18. P. Roman, Forme de manifestare culturală din eneoliticul târziu şi perioada de
tranziţie spre epoca bronzului, în SCIVA, 32, 1981, p. 21-42.
19. P. Roman, I. Németi, Cultura Baden în România, Bucureşti, 1978.
20. N. Vlassa, Z. Maxim, Gh. Lazarovici, Descoperiri arheologice la Bernadea
(partea I-a), în ActaMN, 32/I, 1995, p. 575-579.
4 Perioada de tranziţie spre epoca bronzului în jumătatea estică a României: 2
culturile Horodiştea, Cernavoda III, Folteşti-Cernavoda II, amforelor sferice,
monumente de tip Jamnaia.
A.CULTURA HORODIŞTEA-ERBICENI.

3
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitatul: aşezări şi locuinţe.
- Tradiţia Cucuteni-Tripolie în ceramica de tip Horodiştea-Erbiceni.
- Forme principale de vase şi ornamentica lor.
- Rit şi ritual funerar.
- Periodizarea internă a culturii (vezi Pl. 10).
B. CULTURA CERNAVODĂ III.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: locuinţe şi aşezări.
- Asemănări cu cultura Baden. Cauze.
- Caracteristici ale culturii materiale (ceramică, plastică antropomorfă).
- Porblema descoperirilor Cernavodă III din Transilvania şi Crişana.
- Poziţia cronologică faţă de descoperirile de tip Cernavoda I şi Cernavodă II (vezi
Pl. 8).
C. CULTURA FOLTEŞTI II-CERNAVODĂ II.
- Origine.
- Arie de răspândire. Plasarea geografică a descoperirilor Folteştii II şi a celor
Cernavodă II.
- Habitat: locuinţe şi aşezări.
- Caracteristici ale culturii materiale (ceramică, plastică antropomorfă).
- Legături culturale cu aria răsăriteană şi cu cea sudică.
- Periodizare internă şi plasare cronologică (vezi Pl. 9).
D. CULTURA AMFORELOR SFERICE.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Problematica aşezărilor culturii amforelor sferice.
- caracteristici ale culturii materiale.
- Rit şi ritual funerar.
- Plasare cronologică (vezi Pl. 10).
E. MONUMENTE FUNERARE DE TIP IAMNAIA.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Caracteristici ale ritului şi ritualului funerar. Aspectul monumentelor funerare.
- Probleme de încadrare cultural-cronologică.
Bibliografie:
1. H. Ciugudean, Eneoliticul final în Transilvania şi Banat: cultura Coţofeni,
Timişoara, 2000.
2. Şt. Cucoş, Cultura amforelor sferice din depresiunea subcarpatică a Moldovei,
în Memoria Antiquitatis, IX-XI, 1977-1979, p. 141-161.
3. M. Dinu, Quelques considérations sur la période de transition du néolithique à
l’âge du bronze sur le territoire de la Roumanie, în Dacia, N. S., XII, 1968, p. 129-
139.
4. M. Dinu, Folteşti-Cernavoda II. O cultură de origine răsăriteană?, în Carpica,
XXVII, 1998, p. 32-43.
5. R. Maxim-Alaiba, New settlements with painted pottery from the transition
period from Copper Age to Bronze Age in the Prut and Nistru area, în Thraco-
Dacica, XVI, 1-2, 1995, p. 25-43.
6. R. Maxim-Alaiba, New Archaeological Researches on the Transition Period to
the Bronze Age in the Siret and Nistru Areas – the Horodiştea-Gordineşti Culture,
în The Thracian World at the Crossroads of Civilisations, I, Bucureşti, 1997, p.
465-478.
7. S. Morintz, P. Roman, Über die Übergangsperiode vom Äneolithikum zur
Bronzezeit in Rumänien, în Symposium über die entstehung und chronologie der
Badener Kultur, Bratislava, 1973, p. 272-276.
5 Manifestări culturale ale bronzului timpuriu din Transilvania şi legăturile cu 2
spaţiile învecinate

4
I. TRANSILVANIA.
A. GRUPUL CULTURAL LIVEZILE.
- Origine. Coţofeni IV sau Livezile ?
- Arie de răspândire.
- Habitat.
- Caracteristici ale inventarului arheologic (ceramică, plastică, unelte).
- Rit şi ritual funerar.
- Cronologia relativă şi absolută a descoperirilor de tip Livezile.
- Relaţiile cu culturile învecinate.
B. GRUPUL ZĂBALA.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Caracteristici ale inventarului arheologic (ceramică, plastică, unelte).
- Rit şi ritual funerar.
- Cronologia relativă şi absolută a descoperirilor de tip Zăbala.
C. GRUPUL SCHNECKENBERG.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Caracteristici ale inventarului arheologic (ceramică, plastică, unelte).
- Rit şi ritual funerar.
- Cronologia relativă şi absolută a descoperirilor de tip Schneckenberg.
- Relaţiile cu culturile învecinate.
D. GRUPUL CULTURLAL COPĂCENI.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Caracteristici ale inventarului arheologic (ceramică, plastică, unelte).
- Rit şi ritual funerar. Necropola de la Tureni.
- Cronologia relativă şi absolută a descoperirilor de tip Livezile.
- Relaţiile cu culturile învecinate.
E. GRUPUL CULTURAL ŞOIMUŞ.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Caracteristici ale inventarului arheologic (ceramică, plastică, unelte).
- Rit şi ritual funerar.
- Cronologia relativă şi absolută a descoperirilor de tip Şoimuş. Importurile.
- Relaţiile cu culturile învecinate.
F. GRUPUL GORNEA-ORLEŞTI-IERNUT.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Caracteristici ale ceramicii.
- Cronologia relativă şi absolută a descoperirilor de tip Livezile. Importurile.
- Relaţiile cu culturile învecinate. Integrarea descoperirilor în cadrul complexului
cultural caracterizat prin Besentrich und Textilmuster.
Bibliografie:
1. I. Andriţoiu, Contribuţii la cunoaşterea bronzului timpuriu în sud-vestul
Transilvaniei. Grupul cultural Şoimuş, în Thraco-Dacica, X, 1989, p. 39-56.
2. I. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului,
Bibliotheca Thracologica, II, Bucureşti, 1992, p. 19-26.
3. H. Ciugudean, Grupul tumular Bedeleu şi câteva consideraţii privind epoca
timpurie a bronzului în vestul Transilvaniei, în Apulum, XXIII, 1986, p. 67-82.
4. H. Ciugudean, Zur frühen Bronzezeite in Siebenbürgen im Lichte der
Ausgrabungen von Ampoiţa, jud. Alba, în PZ, 66, 1, 1991, p. 79-114.
5. H. Ciugudean, Câteva consideraţii privind cronologia unor manifestări
aparţinând bronzului timpuriu transilvănean, în Apulum, XXVII-XXX, 1990-1993,

5
p. 117-119.
6. H. Ciugudean, The Later Eneolithic/Early Bronze Age Tumulus-Burials in
central and south-western Transylvania (I), în Apulum, XXXII, 1995, p. 13-32.
7. H. Ciugudean, Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei,
Bibliotheca Thracologica, XIII, Bucureşti, 1996.
8. H. Ciugudean, Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în
Transilvania, Bibliotheca Muzei Apulensis, VII, Alba Iulia, 1997, p. 7-64.
9. C. Kacsó, Contribuţii la cunoaşterea bronzului timpuriu în nord-vestul
României, în SCIV, 23, 1, 1972, p. 31-44.
10. Fl. Gogâltan, Die Frühe Bronzezeit im Südwesten Rumäniens. Stand der
Forschung, în Thraco-Dacica, XVI, 1-2, 1995, p.55-79.
11. M. Gumă, Epoca bronzului în Banat, Timişoara, 1997.
12. Gh. Lazarovici, Z. Kalmar-Maxim, Necropole tumulare din Munţii Petrindului
şi Dealul Feleacului, în ActaMN, XXIV-XXV, 1987-1988, p. 997-1009.
13. C. I. Popa, Noi descoperiri aparţinând bronzului timpuriu în bazinul mijlociu
al Mureşului şi câteva consideraţii privind etapa finală a acestei perioade în
Transilvania, în Apulum, XXXV, 1998, p. 47-85.
14. C. Rişcuţa, Archaeological discoveries concerning the Early Bronze Age at
Deva, în The Early and Midle Bronze Age in the Carpathian Basin, Bibliotheca
Musei Apulensis, VIII, Alba Iulia, 1998, p. 111-139.
15. P. Roman, Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României, în
SCIVA, 37, 1, 1986, p. 29-55.
16. M. Rotea, Contribuţii privind bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei, în
Thraco-Dacica, XIV, 1-2, p. 65-86.
17. Zs. Székely, Date noi privind ritul de înmormântare al culturii Schneckenberg
în judeţul Covasna, în Aluta, 10-11, 1978-1979 (1980), p. 39-46.
18. Zs. Székely, Perioada timpurie şi începutul celei mijlocii a epocii bronzului în
sud-estul Transilvaniei, Bibliotheca Thracologica, XXI, Bucureşti, 1997.
19. E. Zaharia, Cultura Zăbala, în Comori ale epocii bronzului pe teritoriul
României, Bucureşti, 1995, p. 285-286.
6 Bronzul mijlociu în spaţiul intracarpatic al României: cultura Wietenberg 2
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări, locuinţe, gropi.
- Importanţa stratigrafiei de la Derşida.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Obiecte cu caracter special (cărucioare de lut, capate de băţ, afumători etc.).
- Obiecte din os şi corn.
- Evoluţia culturii. Sisteme de periodizare internă (sistemele Chidioşan şi Boroffka,
alte opinii).
- Locuri de cult.
- Metalurgia bronzului.
- Rit şi ritual funerar.
- Cronologia relativă şi absolută.
- Importuri culturale înspre şi dinspre cultura Wietenberg. Relaţiile cu culturile
învecinate şi contemporane.
Bibliografie:
1. I. Andriţoiu, Cimitirul de incineraţie din epoca bronzului de la Deva, în SCIVA,
29, 2, 1978, p. 241-256.
2. I. Andriţoiu, Contribuţii la cunoaşterea culturii Wietenberg în sud-vestul
Transilvaniei (I), în Sargetia, XX, 1986-1987, p. 45-63.
3. I. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului,
Bibliotheca Thracologica, II, Bucureşti, 1992, p. 27-54.
4. I. Andriţoiu, Câteva consideraţii privind descoperirile funerare din aria culturii
Wietenberg, în Relations thraco-illyro-helléniques, Bucureşti, 1994, p. 147-169.
5. I. Andriţoiu, A. Rustoiu, Sighişoara-Wietenberg. Descoperirile preistorice şi
aşezarea dacică, Bibliotheca Thracologica, XXIII, Bucureşti, 1997.
6. N. Boroffka, Die Wietenberg-Kultur. Ein Beitrag zur Erforschung der

6
Bronzezeit in Südoesteuropa. Teil 1-2, Bonn, 1994.
7. N. Boroffka, Consideraţii asupra culturii Wietenberg. Aşezarea de la Poiana
Ampoiului, în SCIVA, 45, 1, 1994, p. 15-26.
8. N. Chidioşan, Contribuţii la istoria tracilor din nord-vestul României. Aşezarea
Wietenberg de la Derşida, Oradea, 1980.
9. H. Ciugudean, Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în
Transilvania, Bibliotheca Muzei Apulensis, VII, Alba Iulia, 1997, p. 65-97.
10. I. H. Crişan, Necropola de incineraţie aparţinând culturii Wietenberg-
Sighişoara de la Bistriţa, în Materiale şi cercetări arheologice, IX, 1970, p. 137-
160.
11. Fl. Gogâltan, Săpături de salvare la Tureni-Carieră, judeţul Cluj (1985-1986),
în Acta MN, 26-30, I/2, 1989-1993, p. 365-387.
12. Fl. Gogâltan, S. Cociş, A. Paki, Săpăturile de salvare de la Cluj-Becaş – 1989,
în Ephemeris Napocensis, II, 1992, p. 7-17.
13. K. Horedt, Die Wietenbergkultur, în Dacia, N.S., IV, 1960, p. 107-137.
14. I. Paul, Die Wietenberg-Nekropole und Siedlung von Sibişeni-Deasupra Satului
(Gemeinde Vinţu de Jos, Kreis Alba), în Vorgeschichtliche Untesuchungen in
Siebenbürgen, Alba Iulia, 1995, p. 164-197.
15. Zs. Székely, Perioada timpurie şi începutul celei mijlocii a epocii bronzului în
sud-estul Transilvaniei, Bibliotheca Thracologica, XXI, Bucureşti, 1997.
Bronzul mijlociu în partea vestică a României: cultura Otomani
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări, locuinţe.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Obiecte din os şi corn.
- Evoluţia culturii. Periodizarea internă.
- Problema descoperirilor Otomani din Transilvania.
- Metalurgia bronzului.
- Locuri de cult.
- Rit şi ritual funerar.
- Cronologia relativă şi absolută.
- Importuri culturale înspre şi dinspre cultura Otomani. Relaţiile cu culturile
învecinate şi contemporane.
Bibliografie:
1. I. Andriţoiu, Contribuţii la cunoaşterea culturii Otomani în sud-vestul
Transilvaniei, în ActaMN, XV, 1978, p. 63-83.
2. T. Bader, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei, Bucureşti, 1978, p. 30-
62.
7 2
3. N. Chidioşan, Contribuţii la istoria tracilor din nord-vestul României. Aşezarea
Wietenberg de la Derşida, Oradea, 1980.
4. G. Fazecaş, Aspecte privind aşezările culturii Otomani de pe teritoriul României,
în Crisia, XXVI-XXVII, 1997, p. 51-65.
5. C. Kacsó, Faza finală a culturii Otomani şi evoluţia culturală ulterioară
acesteia în nord-vestul României, în Satu Mare. Studii şi comunicări, XIV, 1997, p.
85-110.
6. Gh. Lazarovici, Săpăturile arheologice de la Bădeni. Campania din 1969, în
ActaMN, VIII, 1971, p. 71-82.
7. S. Morintz, Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii, I, Bucureşti,
1978, p. 163-164.
8. D. Popescu, Cercetări arheologice în Transilvania. Sondajele de la Socodor-
1948 şi Vărşand-1949, în Materiale şi cercetări arheologice, II, 1956, p. 43-152.
9. P. Roman, Probleme în legătură cu perioada timpurie a epocii bronzului şi
începuturile culturii Otomani, în SCIVA, 35, 4, 1984, p. 266-274.
10. P. Roman, I. Németi, Date asupra cercetărilor arheologice de la
Carei-“Bobald”, în Thraco-Dacica, XI, 1-2, 1990, p. 39-47.
11. M. Rotea, Aşezările culturii Wietenberg, în Ephemeris Napocenis, III, 1993, p.
25-41.

7
Bronzul mijlociu în nord-vestul României: cultura Suciu de Sus
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Evoluţia culturii. Periodizarea internă.
- Metalurgia bronzului.
- Rit şi ritual funerar.
- Cronologia relativă şi absolută.
- Importuri culturale înspre şi dinspre cultura Suciu de Sus. Relaţiile cu culturile
învecinate şi contemporane. Relaţiile cu zona sud-balcanică.
Bibliografie:
1. T. Bader, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei, Bucureşti, 1978, p. 62-
2
78.
2. T. Bader, Die Suciu de Sus-Kultur in Nordwestrumänien, în Praehistorische
Zeitschrift, 54, 1979, p. 3-31.
8
3. N. Chidioşan, Contribuţii la cunoaşterea grupei Suciu de Sus în contextul epocii
bronzului din Crişana, în SCIV, 21, 1970, p. 287-294.
4. H.-G. Hüttel, Bemerkumgen zur Chronologie der suciu de Sus-Kultur, în
Praehistorische Zeitschrift, Band 54, 1979, p. 32-46.
5. C. Kacsó, Beitrage zur Kenntnis des Verbreiungsgebietes und der Chronologie
der Suciu de Sus-Kultur, în Dacia, N. S., XXXI, 1987, p. 51-75.
6. C. Kacsó, Noi date cu privire la prima fază a culturii Suciu de Sus, în Apulum,
XXXII, 1995, p.
7. S. Morintz, Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii, I, Bucureşti,
1978, p. 164-167.
Bronzul timpuriu şi mijlociu în zona Carpaţilor de curbură: cultura Monteoru
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Importanţa stratigrafiei şi aşezării de la Sărata Monteoru.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Obiecte din os şi corn.
- Evoluţia culturii. Periodizarea internă.
- Locuri de cult.
- Rit şi ritual funerar.
- Cronologia relativă şi absolută.
- Importuri culturale înspre şi dinspre cultura Monteoru. Relaţiile cu culturile
învecinate şi contemporane.
9 Bibliografie:
1. M. Florescu, Câteva consideraţii referitoare la tipurile de aşezări aparţinând 2
culturii Monteoru în lumina cercetărilor din zona sud-vestică a Moldovei, în
Danubius, IV, 1970, p. 93-112.
2. S. Morintz, Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii, I, Bucureşti,
1978, p. 101-112.
3. Al. Oancea, Consideraţii asupra terminologiei şi cronologiei etapei finale a
culturii Monteoru, în SCIVA, 31, 4, 1980, p. 615-621.
4. E. Sava, Relaţii între cultura “Mnogovalikovaia” dintre Nistru şi Prut şi cultura
Monteoru, în Thraco-Dacica, XII, 1991, p. 15-37.
5. E. Zaharia, La culture Monteoru. L’étape des débuts à la lumière des fouilles de
Sărata Monteoru, în Dacia, N. S., XXXI, 1987, p. 21-49.
6. E. Zaharia, Descoperiri ale culturii Monteoru în sud-estul Transilvaniei, în
Thraco-Dacica, XI, 1-2, 1990, p. 33-37.
7. E. Zaharia, La culture de Monteoru. Les IV-V étapes. Les fouilles de Sărata
Monteoru, în Dacia, N. S., XXXVII, 1993, p. 15-38.

8
Bronzul mijlociu în Banat şi Oltenia: cultura Žuto-Brdo - Gârla Mare
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Plastica antropomorfă (morfologie, ornamentică, posibilităţi de interpretare
magico-religioasă şi racordare culturală cu lumea sudică).
- Evoluţia culturii. Periodizarea internă.
- Rit şi ritual funerar. Studiu de caz: necropola de la Cârna.
- Cronologia relativă şi absolută.
- Relaţiile cu culturile învecinate şi contemporane.
Bibliografie:
1. N. Chicideanu-Şandor, I. Chicideanu, Contributions to the Study of the Gârla
Mare Antropomorphic Statuettes, în Dacia, XXXIV, 1990, p. 53-75.
2. G. Crăciunescu, Aşezare a culturii Gârla Mare la Izvoarele, în Thraco-Dacica,
XIII, 1-2, 1992, p. 43-47.
10 3. Vl. Dumitrescu, Necropola de incineraţie din epoca bronzului de la Cârna, 2
Bucureşti, 1961.
4. M. Gumă, Civilizaţia primei epoci a fierului în sud-vestul României, Bibliotheca
Thracologica, IV, Bucureşti, 1993, p. 157-163.
5. S. Morintz, Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii, I, Bucureşti,
1978, p. 28-40.
6. M. Nica, Locuinţele de tip Gârla Mare şi hallstattiene de la Ghidici (jud. Dolj),
în Thraco-Dacica, VII, 1987, p. 16-38.
7. M. Nica, Noi date cu privire la cronologia şi periodizarea grupului cultural
Gârla Mare, pe baza descoperirilor din aşezarea şi necropola de la Ghidici,
punctul “Balta Ţarova”, în Relations thraco-illyro-helléniques, Bucureşti, 1994, p.
178-206.
8. M. Nica, P. Rogozea, Şantierul arheologic Ghidici punctul “Balta Ţarovei”
campania1994, în Cercetări arheologice în aria nord-tracă, I, 1997, p. 199-219.
9. T. Shalganova, About Ornamental Pattern of the Incrusted Pottery Culture
along the Lower Danube, în Relations thraco-illyro-helléniques, Bucureşti, 1994,
p. 170-177.
Bronzul târziu în Transilvania: culturi, grupe şi aspecte culturale în intervalul 2
Bz. D-Ha A
A. CULTURA NOUA.
- Origine.
11 - Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Obiecte din os şi corn.
- Metalurgia bronzului.
- Evoluţia culturii în Transilvania.
- Rit şi ritual funerar.
- Cronologia relativă şi absolută.
- Interferenţe culturale transilvănene.
B. GRUPUL “IGRIŢA”.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Posibilităţi de periodizare internă.
- Cronologia relativă.
- Particularităţi ale descoperirilor de tip „Igriţa” din Transilvania.
C. GRUPUL UIOARA DE JOS.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.

9
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Posibilităţi de periodizare internă.
- Relaţiile cu manifestările culturale contemporane şi învecinate.
D. GRUPUL CUGIR-BAND.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Cronologia relativă.
- Relaţiile cu manifestările culturale contemporane şi învecinate.
E. Problema descoperirilor de tip Susani în Transilvania. Plasare cronologică.
Bibliografie:
1. I. Andriţoiu, Consideraţii asupra unor materiale arheologice aparţinând
bronzului târziu descoperite în împrejurimile Devei, în Sargetia, XVI-XVII, 1982-
1983, p. 125-137.
2. I. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului,
Bibliotheca Thracologica, II, Bucureşti, 1992, p. 61-72.
3. I. Andriţoiu, V. Vasiliev, Câteva consideraţii privind cultura Noua în
Transilvania, în Apulum, XXVII-XXX, 1990-1993, p. 121-161.
4. I. Berciu, Al. Popa, Un nou cimitir de tip Noua, în Apulum, V, 1965, p. 39-50.
5. H. Ciugudean, Perioada Hallstatt A în centrul Transilvaniei, în Apulum, XXXI,
1994, p. 59-73.
6. A. C. Florescu, Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. Aşezări şi
necropole, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos, IX / Biblioteca Thracologica, I,
Călăraşi, 1991.
7 V. Vasiliev, Probleme privind cronologia epocii hallstattiene în aria
intracarpatică a României (III), în Ephemeris Napocensis, II, 1992, p. 19-26.
8. V. Vasiliev, Les recherches consacrées au Premier âge du fer en Transylvanie.
Résultats et problèmes, în Thraco-Dacica, XVI, 1-2, 1995, p. 93-98. (cercetările de
la Bernadea, com. Bahnea, jud. Mureş), Cluj-Napoca, 2002.
Bronzul târziu în jumătatea estică a teritoriului României: complexul cultural 2
Noua-Sabatinovka-Coslogeni
- Origine.
- Arie de răspândire.
12 - Habitat: aşezări, locuinţe.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Obiecte din os şi corn.
- Evoluţia culturii. Periodizarea internă a complexului cultural.
- Metalurgia bronzului.
- Rit şi ritual funerar.
- Cronologia relativă şi absolută.
- Relaţiile cu culturile învecinate şi contemporane.
Bibliografie:
1. V. Cavruc, With reference to formation of Noua culture (a historiographic survey),
dans Culture et civilisation aus Bas Danube, X, Călăraşi, 1993, p. 83-99.
2. V. Cavruc, Câteva consideraţii privind originea culturii Noua, Angustia, 1,
1996, p. 67-78.
3. A. C. Florescu, Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. Aşezări şi
necropole, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos, IX / Biblioteca Thracologica, I,
Călăraşi, 1991.
4. M. Florescu, A. C. Florescu, Unele observaţii cu privire la geneza culturii Noua
în zonele de curbură ale Carpaţilor Răsăriteni, în Arheologia Moldovei, XIII,
1990, p. 49-102.
5. S. Morintz, Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii, I, Bucureşti,
1978, p. 85-100, 120-160.
6. O. Munteanu, Cercetări cu privire la epoca bronzului târziu în spaţiul pruto-
nistrian, în ActaMN, 33/I, 1996, p. 19-48.
7. E. Sava, Contribution au probleme de la gense de l’esemble des cultures Noua,

10
Sabatinovka et Coslogeni, în Symposia Thracologica, 9, 1992, p. 107-109.
Bronzul târziu (Bz. D-Ha. A) în Banat
A. GRUPUL CRUCENI-BELEGIŠ.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Habitat: aşezări şi locuinţe.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Metalurgia bronzului.
- Rit şi ritual funerar.
- Posibilităţi de periodizare internă.
- Cronologia relativă (vezi Pl. 32).
B. GRUPUL BOBDA.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Metalurgia bronzului.
- Rit şi ritual funerar.
- Posibilităţi de periodizare internă.
- Cronologia relativă (vezi Pl. 33).
C. GRUPUL SUSANI.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Metalurgia bronzului.
- Rit şi ritual funerar.
- Posibilităţi de periodizare internă.
13 2
- Cronologia relativă (vezi Pl. 35).
D. GRUPUL HINOVA-MALA VRBICA.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Metalurgia bronzului.
- Rit şi ritual funerar.
- Posibilităţi de periodizare internă.
- Cronologia relativă (vezi Pl. 34).
E. GRUPUL TICVANIUL MARE-KARABURNA III.
- Origine.
- Arie de răspândire.
- Ceramica (forme, tehnici şi motive decorative).
- Metalurgia bronzului.
- Rit şi ritual funerar.
- Posibilităţi de periodizare internă.
- Cronologia relativă (vezi Pl. 34).
Bibliografie:
1. M. Gumă, Prima epocă a fierului în zona de sud a Banatului (jud. Caraş-
Severin), în Symposia Thracologica, 9, 1992, p. 26-31.
2. M. Gumă, Civilizaţia primei epoci a fierului în sud-vestul României, Bibliotheca
Thracologica, IV, Bucureşti, 1993, p. 148-180.
3. M. Gumă, The end of the Bronze Age and the beginning of the Early Iron Age in
south-western Romania, western Serbia and nort-western Bulgaria. A short
review, în Thraco-Dacica, XVI, 1995, 1-2, p. 99-137.
Evoluţia metalurgiei bronzului pe teritoriul României 2
A. Surse de materii prime necesare obţinerii bronzului (locale şi importate).
B. Metalurgia bronzului în bronzul timpuriu.
C. Metalurgia bronzului în bronzul mijlociu.
14 D. Explozia metalurgiei bronzului în intervalul Bronz D – Hallstatt A.
E. Ateliere de meşteşugari.
F. Artefacte.
11
G. Relaţia sare-bronzuri pentru teritoriul Transilvaniei. Studiu de caz: depozitul de
la Uioara de Jos.
G. Depozitele de bronzuri. Implicaţii socio-economice şi religioase (vezi Pl. 35).
Bibliografie:
1. I. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului,
Bibliotheca Thracologica, II, Bucureşti, 1992, p. 73-86, 88-95.
2. C. Kacsó, Date preliminare cu privire la descoperirile de bronzuri de la Bicaz
(jud. Maramureş), în SCIVA, 31, 2, 1980, p. 295-303.
3. C. Kacsó, Piese inedite din depozitul de bronzuri de la Crăciuneşti, în SCIVA,
41, 3-4, 1990, p. 235-250.
4. T. Soroceanu, Die Fundmstände bronzezeitlicher Deponierungen – Ein Beitrag
zur Hortdeutung beiderseits der Karpaten, în Bronzefunde aus Rumänien, PAS, 10,
Berlin, 1995, p. 15-80.

Data întocmirii ___23.02.2007_______ Semnătura ____________________________________

12