Sunteți pe pagina 1din 15

Comunicarea ştiinţifică permite transmiterea cunoştinţelor ştiinţifice între indivizi şi este o necesitate practică a cercetătorilor, fiind în acelaşi timp o sursă, dar şi un mijloc de control, de verificare, de analiză si de acumulare a cunoaşterii. Comunicarea şi cercetarea ştiinţifică sunt strâns legate între ele, şi pe bună dreptate, se afirmă că, fără cercetare nu este nimic de comunicat iar fără comunicare, cercetarea nu progresează. Comunicarea ştiinţifică se situează în centrul activităţii de cercetare şi prin urmare orice cercetător trebuie să ştie să comunice altora rezultatele sale şi să participe activ la discuţii şi la lămurirea unor „controverse”. Comunicarea ştiinţifică se situează în:

Amonte de cercetare: pentru a începe cercetarea

Aval de cercetare: pentru a comunica şi valida rezultatele

În timpul cercetării

Rezultatele cercetărilor ce se adresează cercetătorilor sunt publicate în lume în cca. 24000 de reviste cu comitete de lectură (peer reviewed journals), în toate disciplinele şi

în toate limbile, cu o producţie de cca 2,5 mil articole pe an. În afara acestora care apar pe suport de hârtie, există un număr din ce în ce mai mare de reviste electronice care de regulă au şi ele comitete de lectură. Publicaţiile electronice sunt din ce în ce mai răspândite prin faptul că sunt mai ieftine, acoperă o arie geografică enormă, apar mai rapid şi ca urmare informaţiile un se perimează până la apariţie. Cu privire la calitatea şi prestigiul publicaţiei, orice cercetător le poate aprecia după factorul de impact (Fi) asociat acesteia. Cu cât factorul de impact este mai mare cu atât numărul de lucrări admise spre publicaţie, din totalul de lucrări trimise este mai mic, selecţia fiind caracterizată printr-o exigenţă deosebită. Pe lângă comunicarea prin intermediul revistelor de specialitate, anual în lume, au loc mii de manifestări ştiinţifice (conferinţe, congrese, etc.) de diferite niveluri, care diseminează informaţiile ştiinţifice. Deşi în aceste cazuri comunicarea se face oral sau vizual (poster), majoritatea manifestărilor solicită şi un material sris, după un anumit tipar, material care de regulă se publică.

Posterul

permite

cercetătorului

îşi comunice

rezultatele,

înainte

de

a

fi

publicate într-un periodic ştiinţific de circulaţie obişnuită, unui cerc restrâns de

specialişti, şi ulterior publicării în timpul coferinţelor sau congreselor.

Acest tip de prezentare a rezltatelor unei cercetării ştiinţifice are mai multe avantaje faţă de celelalte tipuri de comunicare ştiinţifică, şi anume:

  • 1. Interactivitate: cu ajuorul posterului, cercetătorii au posibilitatea de a interacţiona cu autorul/autorii lucrării într-un cadru mai relaxat decât în cazul prezentării orale. Într-un fel se pun întrebări într-o sală, şi altfel atunci când sunt numai cu autorul/autorii lucrării. Autorul poate furniza şi alte informaţii care, din raţiuni de timp, nu le poate comunica la sesiunile prezentărilor orale. El poate nuanţa aspectele metodologice, poate expune dificultăţile cu care s-a confruntat;

  • 2. Economie de timp: avantajul este că într-un timp relativ scurt vizionezi un număr mai mare de lucrări decât dacă ai asista la anumite secţiuni din comunicărilor orale. Chiar şi atunci când timpul este foarte scurt, poţi găsi un poster în miniatură si ulterior poţi nuanţa şi de asemenea poţi să revi cu întrebări asupra unor aspecte;

  • 3. Selecţie: cercetătorii pot selecta doar acele lucrări care îi interesează. La sesiunile de prezentare unele lucrări îi pot interesa mai mult, iar altele mai puţin. În plus, sunt anumite lucrări care pot să stârnească interesul iniţial, iar modul în care sunt susţinute pot să plictisească sau să piardă din audienţă.

  • 4. Vizibilitate: posterul poate fi văzut cu uşurinţă de un număr mai mare de oameni decât cel al oamenilo ce asista într-o sală la o prezentare orală.

Realizarea şi prezentarea unui poster:

Posterul este un tip de prezentare vizuală a rezultatelor cercetării prin care cercetătorii comunică datele obţinute prin afişare. În mod simplist, se poate spune că posterul este un tip de afiş. Seziunile poster ale manifestărilor ştiinţifice au început să ocupe un spaţiu din ce în ce mai mare în cadrul manifestărilor ştiinţifice. Scopurile posterului ca instrument de prezentare si diseminare a cunoştinţelor:

Să stimuleze curiozitatea şi interesul;

Să capteze atenţia;

Să realizeze o comunicare ştiinţifică interpersonală ;

Să se constituie într-o sursă de informaţii;

Să stimuleze activitatea cognitivă;

Să se însumeze rezultatele cercetărilor efetuate;

Să pună în valoare munca cercetătorilor;

Sa fie punct de plecare în discuţiile asupra cercetărilor prezentate.

Din aceste motive, prezentarea de tip poster este total deosebită de prezentarea orală sau faţă de cea publicată în revistele de specialitate. În mod obişnuit, posterul este realizat la dimensiunile hârtiei A0 (841/1189 mm), aşezat vertical (poster) sau orizontal (peisaj). Organizatorii manifestărilor impun participanţiilor atât dimensiunile posterelor cât şi modul de aşezare (vertical/orizontal) iar acestea trebuie respectate cu stricteţe. Condiţiile prin care se realizează un poster bun:

Să fie lizibil în conţinutul său de la o distanţă de circa 2 m;

Să fie simplu. Astfel, un cititor al posterului poate să reţină în câteva

minute elementele informatiilor esenţiale, inclusiv graficele sau desenele; Să aibă conţinut ştiinţific;

Informaţiile trebuie să fie esenţiale. Se evită prezentarea abundentă de

statistici descriptive, a tabelelor foarte încărcate, etc; Să fie un raport optim între text şi figuri;

Să aibă un nivel optim al densităţii informaţiilor ;

Să fie accesib şi clar;

Prezentarea trebuie să fie scurtă şi concisă;

Să conţină elemente de conţinut;

Să conţină elemente de formă (text/grafic).

Aranjarea informaţiilor în pagina A0 trebuie să fie realizată si structurată ca o istorie a cercetării pe care o reprezintă, etapele fiind prezentate în ordinea firească, de la introducere la concluzii şi la eventualele mulţumiri.

STRUCTURA PREZENTĂRII DE TIP POSTER:

  • a) Titlul cercetării

  • b) Numele şi prenumele autorului si coautorului / coautorilor

c)

Instituţia şi adresa

d)

Introducerea

e)

Rezumatul

f)

Metodologie

g)

Rezultate (tabele, grafice)

h)

Ilustraţii

i)

Analiza şi interpretarea rezultatelor

j)

Concluzii

k)

Mulţumiri

Introducerea se redactează concis în fragmente de propoziţii şi nu se acceptă textul integral. În mod similar se prezintă şi modul de lucru. Rezultatele obţinute prezentate sub formă de tabele, grafice, desene, trebuie să aibă o expilcaţie succintă. Concuziile se redacteaza pe scurt şi cât mai clar. În construcţia posterului mai trbuie să se ţină seamă şi de următoarele consideraţii generale:

Titlul trebuie să fie cât mai scurt (dar sugestiv şi cuprinzator) şi cu o marime a literelor 32-36, boldat;

Autorii, instituţia(iile), adresa(ele) se scriu mai mic decât titlul dar tot boldat; Textul se scrie cu o litera de o dimensiune între 18 şi 22;

Părţile

din text ce trebuie evidenţiate

mai mult,

vor

fi scrise italic,

subliniat, boldat;

 

Folosirea

culorilor

nu trebuie

fie

excesivă, deoarece excesul

diminuează mesajul; Culorile alese trebuie să fie compatibile atât pentru fond, titlu sau margini cât şi între ele; Inserarea graficelor, ilustraţiilor, tabelelor, fotografiilor etc., se va face numai în context; Ecuaţiile vor fi cat mai reduse la număr. Posterul se redactează exact ca o lucrare ştiinţifică, dar se foloseşte doar informaţia pertinentă, condensată, vizualizată.

Variante de postere:

Modul de aranjare a informaţiilor în pagină este exemplificat prin câteva modele de postere (Anexele I, II, III, IV, V, VI, VII). În posterul vertical (portret) informaţia se prezintă, de regulă, sub forma a trei coloane, citirea facându-se pe coloane, iar în posterul orizontal (peisaj) citirea se face pe orizontală, prezentând dezavantajul unei vizualizări mai dificile. Caracteristici ale posterelor in cele două variante; 1. Varianta verticală (portret); Permite inserarea informaţiei în pachete aşezate în pagină A4; Permite inserarea mai multor ilustraţii, grafice, tabele, etc.; Asigură înscrierea unor propoziţii lungi; Asigură spaţii mici între rânduri; Permite utilizarea mai multo tipuri de font-uri; Legătura şi semnificaţia rezultatelor se identifică şi se relevă mai greu ca în cazul posterului orizontal. Exemplele acestei variante (Anexa I şi II) prezintă structura şi modul de aranjare, rezltatele comparate şi modul de citire. Se poate observa că abordarea este pe coloane (în Anexa I posterul are trei coloane, iar în Anexa II are patru coloane), determinând ca şi citirea să se realizeze la fel. 2. Varianta orizontală (peisaj):

Asigură spaţiu mai generos între rânduri; Asigură un text mai extins; Asigură inserarea unor imagini mari; Legăturile între capitole se identifică mai rapid; Poate prezenta date detaliate; Poate asigura un fond colorat unitar. Anexele III şi IV prezintă structuri a căror citire se face pe orizontală. Deşi am prezentat cele doua variante de postere total diferite ca structură şi ca ordine a citirii, există şi variante combinate care pot folosi avantajele şi dezavantajele ambelor tipuri.

Unele structuri orizontale sunt prezentate în Anexele V, VI, VII unde se observă că pe anumite porţiuni structura este asemănătoare cu cea folosită în posterele verticale. Astfel în anexa V o parte a posterului se citeşte pe verticală şi o alta pe orizontală, iar în anexa VII citirea se face pe verticală. Totul depinde de imaginaţia celui care creează posterul, de informaţiile pe care doreşte să le comunice (pe ce anume pune accentul), cât şi de bogăţia imaginilor puse la dispoziţia celor cu care comunică. În anexele prezentate, se observă pe lângă modul de structurare al capitolelor care se expun şi eventualele posibilităţi de chenar sau de fond care poate să fie alb, colorat sau în nuanţe de gri. De subliniat este faptul că aproape toate comunicările poster devin comunicări ştiinţifice scrise, prin publicarea lor în rapoartele conferinţelor, în actele congreselor, în volume speciale dedicate unor reviste, prin solicitarea de către organizatori a textului integral.

BIBLIOGRAFIE:

A. Ardelean, A. Pisoschi, „Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice”, Arad, Ed. Vasile Goldis University Press, 2005 J. W. Fraas, „Basic concepts in educational research”, New York, University Press of America. Farman, S.R., & Jablonka, K.D., 1990 R. King, „Strategia cercetării”, Iaşi, Ed. Polirom, 2005 V. Mifdote, „Metodologia sociologică”, Galaţi, Ed. Porto-Franco, 1995 http://www.swarthmore.edu/NatSci/cpurrin1/posteradvice.htm http://www.the-aps.org/careers/careers1/GradProf/gposter.htm

ANEXA I:

Model de poster cu structură verticală

ANEXA II: Model de poster cu structură verticală 9

ANEXA II: Model de poster cu structură verticală

ANEXA III: Model de poster cu structură orizontală 10

ANEXA III: Model de poster cu structură orizontală

ANEXA IV: Model de poster cu structură orizontală 11

ANEXA IV: Model de poster cu structură orizontală

ANEXA V: Model de poster cu structură orizontală cu citire pe verticală 12

ANEXA V: Model de poster cu structură orizontală cu citire pe verticală

ANEXA VI: Model de poster cu citire pe veticală, dar şi parţial pe orizontală 13

ANEXA VI: Model de poster cu citire pe veticală, dar şi parţial pe orizontală

ANEXA VII: Model de poster cu structură orizontală, cu citire pe verticală 14

ANEXA VII: Model de poster cu structură orizontală, cu citire pe verticală

15