Sunteți pe pagina 1din 20

Revist` lunar`

„Prin defini]ie,
de cultura ideilor
editat` de o guvernare nu are con[tiin]`.
Academia Ca]avencu

Director Uneori are o politic`,


H.-R. Patapievici
dar nimic mai mult.“
Anul V Num`rul 5 (56)
MAI 2009
4,9 lei Albert Camus

Dosar
Criza mondial`
Explica]ii liberale
Coordonator:
Ionu] Sterpan

Disiden]ele r`s`ritene \n oglind`


H.-R. Patapievici
IDEI \N DIALOG
Anul V NUM~RUL CINCI (CINCIZECI {I {ASE) h MAI 2009

3 h T R A I AN U N GU REA N U
Multe [i (nu chiar) Adev`rata criz` (economia nu conteaz`)
5 h A L E X . LEO {ERB A N ÎN D IA LOG CU A N D REI GORZO
m`runte Atît de aproape, atît de departe
10 h DA NIEL CRISTEA - EN A CHE
O veste îmbucur`toare: dup` ce Suhrkamp a vândut 3.500 O istorie critic`
exemplare din De ce iubim femeile, la editura austriac`
Zsolnay Aripa stâng` din Orbitor a ajuns la a patra edi]ie, 12 h Dosar : Criza mondial`. Explica]ii liberale
cu 10.000 exemplare! 13 h I O NU} STERP A N ÎN D IA LOG CU P ETER J . B OETTK E
În ce const` criza actual`
h D A N C . M I H~ IL ES CU P AG . 7
14 h L U DW IG VON MI SES
Ciclul economic [i expansiunea creditelor
15 h I NT E RVIU CU TOM P A LMER
Alma mater potestas Politicile interven]ioniste vor accentua criza
17 h I O NU} STERP A N
În universitatea aservit` puterii din ultimele decenii, Mecanisme ale crizei
rolul gînditorului dezinteresat este treptat înlocuit cu cel 18 h VL A D TOP A N
al tehnocratului. Este epoca managerilor universitari [i a C`tre apoteoza socialismului monetar
inginerilor care conduc lumea academic`. 19 h R A DU N ECHI TA
Criza a fost cauzat` de politicile infla]ioniste
h TE R E Z A - B R Â N D U { A PA L A D E PAG. 33 20 h B O G D A N C. EN A CHE
Nu salva]i de la faliment Europa de Est
22 h B O G D A N GL~ VA N
Apostazia exemplar` O critic` a explica]iilor oferite
23 h H O R I A TERP E
De multe ori, când te apropii de un autor care este Politicile anticriz`
considerat a fi un geniu, o faci cu o deferen]` care împiedic` 24 h A NDREI TRA N D A F IRA
receptarea mesajului. {i aceasta pentru c` personalitatea cu Falsificarea banilor de c`tre institu]iile statului
care te a[tep]i s` te întâlne[ti este atât de cople[itoare încât 25 h C O SMI N MA RIN ESCU
tinde s` î[i oculteze propria oper`. Nu este neap`rat [i cazul Capitalism cu prezum]ie de vinov`]ie
lui Leszek Kołakowski 26 h SO R IN CU CERA I
O surs` a fricii de capitalism
h A N D R EI } ~ R AN U P A G . 37
27 h M I H A IL RA D U SOLCA N
Soros, dintr-o perspectiv` libertarian`
28 h O C T A VI A N - D RA GOMIR J ORA
SCRIU |N ACEST NUM~R Geopolitica infla]iei
Madeea Axinciuc Doctor în filozofie, pred` la sec]ia Alina P`tru Doctor în [tiin]a religiilor [i teologie al
de [tiin]e iudaice, Universitatea din Bucure[ti. Ultima Universit`]ii din Graz, lector la Facultatea de Teologie
carte publicat`: Profetul [i oglinda fermecat`. Despre „Andrei {aguna“ din Sibiu. Ultima carte publicat`: Die
30 h H O R A }I U P EP I N E
imagina]ie [i profe]ie în C`l`uza r`t`ci]ilor de Moise kommunikative Dimension des Symbols, 2007. Ignoran]` [i legiferare
Maimonide, 2008. Hora]iu Pepine Ziarist [i publicist. 31 h H O R I A B A RN A
Horia Barna Profesor, traduc`tor, editor. A tradus Emanuel-Mihail Socaciu Lector la Facultatea de Filosofie,
Carlos Fuentes, Diana sau Zei]a solitar` a vîn`torii, 2003 Universitatea din Bucuresti, doctor în filozofie al Sondaje: criz` [i absenteism
[i Jil]ul vulturului, 2004. Universit`]ii din Bucure[ti. Ultima carte editat`: Filosofia 32 h A L E X A N D ER B A U MGA RTEN
Alexander Baumgarten Doctor în filozofie [i licen]iat în politic` a lui Thomas Hobbes, 2001.
filologie clasic`, pred` la Universitatea „Babe[-Bolyai„ Mihail Radu Solcan Profesor la Facultatea de Filosofie, Despre logic`, sub copaciul lui Porfirie
din Cluj. Ultima carte publicat`: Principiul cerului. Universitatea Bucure[ti. Ultima carte publicat`: 34 h E U G EN MU N TEA N U
Eternitatea lumii [i unitatea intelectului în filozofia Introducere în filosofia min]ii din perspectiva [tiin]ei
secolului al XIII-lea, Humanitas, 2008. cogni]iei, 2000. Repere ale tradi]iei biblice române[ti
Daniel Cristea-Enache Critic literar. Ultima carte Ioan Stanomir Pred` la Facultatea de {tiin]e Politice, Uni- 39 h E M A NU EL- MIHA I L SOCA CIU
publicat`: Timpuri noi, 2009. versitatea din Bucure[ti. Ultima carte publicat`: Spiritul
Sorin Cucerai Filozof [i publicist. conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga, 2008. Anticapitalism la bani m`run]i
Bogdan Gl`van Lector, Universitatea Româno- Ionu] Sterpan Coordonator de programe, Centrul de 40 h A L I NA P ~ TRU
American`, Bucure[ti. Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional` (CADI).
Octavian-Dragomir Jora Asistent universitar la ASE Alex. Leo {erban Critic de film. Ultima carte publicat`: De Tradi]ia patristic` în modernitate
Bucure[ti, publicist. ce vedem filme, 2006. 44 h H O R I A VICEN }I U P ~ TRA {CU
Cosmin Marinescu Conf. univ. dr. la ASE Bucure[ti, Horia Terpe Director executiv al Centrului de Analiz` [i
fondator al Centrului pentru Economie [i Libertate (EcoL). Dezvoltare Institu]ional` (CADI). Înainte de r`ul secolului XX
Dan C. Mih`ilescu Scriitor, critic [i istoric literar. Ulti- Vladimir Tism`neanu Profesor de {tiin]e Politice la 45 h VA L E N TIN Q U I N TU S N I COLESCU
ma carte publicat`: Despre omul din scrisori. Mihai University of Maryland, Fellow, Woodrow Wilson Center.
Eminescu, 2009. Ultimele c`r]i publicate: Stalinism pentru eternitate – O
Cum nu se scrie istoria
Mircea Mih`ie[ Scriitor, anglist, critic literar, pred` istorie politic` a comunismului românesc, 2007; Refuzul 46 h M A DE EA A X I N CIU C
la Universitatea de Vest din Timi[oara. Ultima carte
publicat`: Metafizica detectivului Marlowe, 2008.
de a uita, 2007; Perfectul acrobat. Leonte R`utu, m`[tile
r`ului (coautor Cristian Vasile), 2008.
Înl`n]uiri miraculoase. Eliade – Culianu – Idel
Eugen Munteanu Profesor la Universitatea „Al. I. Cuza„ Vlad Topan Pre[edintele Institutului Ludwig von Mises, 47 h M A R ILEN A VLA D
din Ia[i. Ultima carte publicat`: Lexicologie biblic`
româneasc`, 2008.
România.
Andrei Trandafira Coordonator de programe, Centrul de
Neoplatonismul. Mistica principiului prim
Mihail Neam]u Doctor în teologie al Universit`]ii din Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional` (CADI). 48 h I O A N STA N OMIR
Londra. Ultima carte publicat`: Bufni]a din d`râm`turi.
Insomnii teologice în România post-comunist`, 2008.
Andrei }`ranu Politolog, pred` la SNSPA. Ultima carte
publicat`: Resursele puterii. Statul neopatrimonial în
Agentul secret
Radu Nechita Pre[edintele Centrului Independent pentru România (coautor), 2008. 49 h M I H A IL N EA M}U
Studii de Economie [i Drept. Lector la Universitatea
„Babe[-Bolyai“.
Traian Ungureanu Jurnalist, cronicar [i eseist politic,
cronicar [i eseist sportiv. Ultima carte publicat`: Încotro
Sf. Grigorie de Nyssa: limbaj [i frumuse]e
Tereza-Brîndu[a Palade Doctor în filozofie, pred` la duce istoria României, 2008. 51 h VL A DIMI R TISM~ N EA N U
Facultatea de {tiinte Politice, SNSPA. Ultima carte Marilena Vlad Doctorand la EPHE, Paris [i la Universitatea Revolu]iile din 1989. Cauze, semnifica]ii, consecin]e
publicat`: Noaptea gîndirii metafizice, 2008. Bucure[ti. A tradus din Plotin [i Damascius.
H.-R. Patapievici Scriitor. Ultima carte publicat`: Despre Valentin Quintus Nicolescu Doctorand în [tiin]a politic` la 52 h M I R CEA MIH~ I E{
idei & blocaje, 2007. SNSPA Cercul s-a închis, durerea s-a stins
Horia Vicen]iu P`tra[cu Pred` la Facultatea de Filozofie,
Universitatea „Spiru Haret„, Bucure[ti. Ultima carte 54 h H .- R . P A TA P I EVICI
publicat`: Despre urât [i al]i demoni, 2005. Disiden]ele r`s`ritene în oglind`

Adres`: Pia]a Presei Libere nr.1, Casa Presei, corp A3, et.4, CONCEP}IA GRAFIC~, DESIGN: ABONAMENTE: Elena Teodorescu DISTRIBU}IE: SC Ca]avencu SA
este o marc` a grupului
sector 1, Bucure[ti, cod 013701. Tel. redac]ie: 021–549 3736 elena.teodorescu@gruprc.ro DIRECTOR DISTRIBU}IE:
www.ideiindialog. ro tel. 021/3114061 Alexandru Miri[tea
mail: abonamente@gruprc.ro alexandru.miristea@catavencu.ro
Revist` lunar` de cultura ideilor al vie]ii, 1528, [i pot fi g`site Lucrarea de pe copert` apar]ine REDAC}IA DEPARTAMENT V|NZ~RI tel: 318 55 31; 318 55 32
editat` de Academia Ca]avencu. \n ultima parte a lucr`rii sale lui Devis Grebu. PUBLICITATE: Florin Petre PUBLISHER:
Apare în prima miercuri a fiec`rei Vier Bücher von menschlicher DIRECTOR: H.-R. Patapievici florin.petre@gruprc.ro Nicolae-Ionu] Sârbu
luni. De[i apare la Bucure[ti, ID nu Proportion. Toate desenele acestui num`r REDACTOR-{EF: George Arun tel: +40.722.151.344 DIRECTOR QUALITY MEDIA:
este o revist` bucure[tean`. au fost realizate de Devis Grebu, arun@ideiindialog.ro TRAFFIC MANAGER:
Acesta este num`rul lunii cu excep]ia lucr`rii de la pag. 43, Mihnea Vasiliu
SGR: Alexandru Gabor Ana-Maria Smarandache EDITOR: SC Ca]avencu SA
Caracterele cu care este scris mai 2009 [i este distribuit a lui Florin Mitroi. anamaria.smarandache@gruprc.ro
alexandru.gabor@ideiindialog.ro
acronimul ID au fost desenate \ncep\nd cu 6 mai. PRODUC}IE: Gabriel Preutu Tip`rit la Tipografia
CORECTUR~: Radu Dobând`
de Albrecht Dürer în ultimul an Are 56 de pagini. DTP: Virgil Mercean gabriel.preutu@gruprc.ro România Liber`
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
12

Criza mondial`.
Explica]ii liberale
DOSARELE

Cuvânt introductiv
o IONU} STERPAN o

A
NALIZELE urm`toare a subven]ion`rii de c`tre stat [i a a capitalului. Faptul c` o alian]` cu se vor vedea pe termen lung (Bogdan
ap`r` capitalismul în fa]a credit`rii preferen]iale a sectorului actorii influen]i este avantajoas` [i Enache, Bogdan Gl`van). Iar dac`, în
asalturilor socialiste [i imobiliar (Cosmin Marinescu), a pro- pentru „exper]i“ explic` percep]ia condi]iile concuren]ei monetare între
interven]ioniste ap`rute cedurilor birocratice greoaie de re- comun`, dar gre[it` c` am tr`i într- state, în calea infla]ion`rii st`tea cel
odat` cu criza economic` alocare a capitalului [i sistemului un sistem capitalist, pasibil de blam pu]in teama c` investi]iile se vor
[i prelungite în politicile actuale, care de rezerve frac]ionare (Vlad Topan). pentru desf`[urarea evenimentelor, [i reloca în medii mai stabile, acum va
eludeaz` în mod artificial falimentul, Politicile economice gre[ite vin pe nu într-unul profund interven]ionist sta doar angajamentul fragil luat fa]`
un element esen]ial într-o ordine terenul unei disponibilit`]i psiho- (Cosmin Marinescu). Acela[i lucru de partenerii la cartelul monetar (Oc-
economic` eficient` ca pre] necesar logice nefavorabile capitalismului explic` de ce discursul [colilor de tavian Jora).
pentru decizii economice gre[ite, (Sorin Cucerai). Dac` prin mecanis- gândire favorabile status-quo-ului este Recomandarea general` este de
[i sporesc controlul statului asupra mul pre]urilor libere pia]a pune la atât de influent (Bogdan Gl`van, Peter retragere gradual` a statului din pro-
economiei prin hiperreglementarea lucru o cantitate uria[` de informa]ie J. Boettke, Radu Nechita). cesul de reajustare a pie]ei iar actuala
pie]elor. dispersat` în totalitatea agen]ilor eco- Este avantajos pentru guvernan]i contrac]ie a creditului s` fie v`zut`
Articolele sunt rodul unor reflec]ii nomici, în momente dificile oamenii ca modalit`]ile de dispersare a cos- ca o revenire la normal dup` etapa
[i dezbateri profesioniste de idei într- vor respinge un fenomen complex pe turilor s` fie netransparente. {i din exceselor monetare. Desigur, mediul
o re]ea extins` geografic [i doctrinar care nu îl în]eleg. Ei vor da curs unor acest motiv, dar [i din ignoran]`, politic actual este impermeabil la
dincolo de grupul nucleu de discu]ii tendin]e de întoarcere la tribalism [i interven]iile politice în economie solu]ii radicale precum noi contracte
de la CADI, o re]ea între cercet`tori la procese de produc]ie rudimentare introduc doze de incertitudine (Radu constitu]ionale care s` stipuleze pla-
cu un bagaj conceptual comun, dar u[or de cuprins cu mintea. Nechita) [i încurc` lucrurile (Mihail foane pentru infla]ie [i deficit, libera-
suficient de eterogeni încât s` î[i ofere În mare, pozi]ia grupului de autori Radu Solcan). Cu atât mai mult într- lizarea produc]iei de moned` (Peter J.
noi perspective [i schimb`ri de accen- este c` recesiunile economice sunt un mediu în care discursurile pani- Boettke, Vlad Topan) sau revenirea la
te. Discu]ii cu profesorul Drago[ Paul generate sau cel pu]in grav adâncite carde ajut` în campania electoral` [i etaloane independente dup` exemplul
Aligic`, un atelier filosofic moderat de politicile guvernamentale. {i nu l`rgesc accesul politic c`tre pârghii aurului (Octavian Jora); [tim [i de ce.
de profesorul Adrian-Paul Iliescu accidental. În primul rând, pentru economice din ce în ce mai mari. De Argument`rile de fa]` ]intesc îns` nu
la Facultatea de Filosofie dedicat c` vulnerabilit`]ile pie]ei pe care obicei, pachetele de r`spuns sunt atât schimbarea, cât în]elegerea. Dac`
clarific`rilor conceptuale anterioare ac]iunea colectiv` are preten]ia s` sau gre[ite, sau vin în contratimp. sunt suficiente pentru o evaluare mai
ipotezelor empirice cu privire la cau- le rezolve se reg`sesc din plin în O parte din solu]ia g`sit`, preluarea informat` a proceselor care ne conduc
zele [i solu]iile actuale ale crizei con- mecanismul politic (Ionu] Sterpan); leadership-ului de c`tre organismele via]a [i o recunoa[tere a consecin]elor
stituie r`d`cini notabile ale acestor un exemplu st` în jocul reflexiv interna]ionale, introduce totu[i un interven]iei politice în procesul de
articole. Interesul pentru idei, mobili- dintre estimarea valorii [i ac]iunea efect benefic de coordonare a statelor pia]`, obiectivul este atins.
tatea centrelor intelectuale [i afilierile investi]ional` pe pie]ele financiare [i de lini[tire a agen]ilor economici Mul]umesc Funda]iei Konrad Ade-
multiple sunt semne c` putem reînvia (Mihail Radu Solcan). În al doilea rând, (Horia Terpe). Pe termen scurt, ea nauer pentru efortul de sus]inere a
tradi]ia liberal` a discu]iilor. pentru c` guvernan]ii în democra]iile stopeaz` [i escaladarea reac]iilor valorilor liberale, tuturor prietenilor
Autorii prezint` asem`n`ri de fa- reprezentative ac]ioneaz` într-o struc- protec]ioniste respinse de Tom Pal- [i asocia]ilor CADI care au contribuit
milie [i pot fi numi]i libertarieni f`r` tur` de stimulente favorabil` crize- mer. Îns` absorbirea costurilor fa- într-un fel sau altul la proiectul edi-
s` existe o tr`s`tur` comun` tuturor. lor (Peter J. Boettke). Teoria alegerii limentelor de c`tre Banca Central` torial, [i în special lui Bogdan Enache
Cei mai mul]i urmeaz` tradi]ia [colii publice arat` cum politicienii caut` European`, FMI [i Banca Mondial` pentru ideea alc`tuirii unui dosar Idei
austriece [i articolul seminal al lui modalit`]i de a concentra beneficii introduce hazard moral, iar costurile în Dialog. j
Ludwig von Mises: principala cauz` a în mâinile celor care le pot finan]a
recesiunilor st` în generarea excesiv` sprijinul politic [i de a dispersa cos-
de moned` de c`tre institu]ia statu- turile în rândul popula]iei. Pe de o
lui. Procesul infla]ionist încurajeaz` parte, asist`m la o aliniere de interese Scriu \n acest dosar
investi]iile peste nivelul acceptabil între guvernan]i [i marile afaceri în
de risc creând aparen]a rentabilit`]ii c`utare de asigur`ri publice împotri-
[i altereaz` pre]urile relative creând va falimentelor: un mod de concen- Ionu] Sterpan (coordonator) Interviuri cu
valuri de investi]ii proaste. Dac` banii trare a beneficiilor. Pe de alta, suntem Vlad Topan Peter J. Boettke
reprezint` îndrept`]iri la bunuri [i martorii cheltuielilor în deficit, a Radu Nechita Tom Palmer
servicii, atunci propagarea de moned` continuei devaloriz`ri a monedei Bogdan C. Enache
nou` pe canale selective administrate [i datoriilor publice uria[e (Bogdan Bogdan Gl`van Traducere din
în condi]ii de monopol este [i profund Enache): un mod de dispersare a cos- Horia Terpe Ludwig von Mises
imoral`, întrucât modific` structu- turilor. Pe acest fundal, recomandarea Andrei Trandafira „The Trade Cycle and Credit Expan-
ra de îndrept`]iri existent` (Andrei keynesist` de a injecta lichidit`]i Cosmin Marinescu sion: The Economic Consequences
Trandafira). pentru „deblocarea economiei“ î[i Sorin Cucerai of Cheap Money“ (Ciclul economic
Colec]ia prezent` este un discurs ofer` serviciile clasei politice [i ma- Mihail Radu Solcan [i expansiunea creditelor: consecin]ele
colectiv împotriva socializ`rii pierde- rilor companii favorizate, în dauna Octavian-Dragomir Jora economice ale banilor ieftini)
rilor (Bogdan Enache, Bogdan Gl`van), liberei concuren]e [i aloc`rii corecte
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
13

În ce const` criza actual`


o IONU] STERPAN ÎN DIALOG CU PETER J. BOETTKE o

Peter J. Boettke este Branch Banking and Trust (BB&T) Professor pentru Studiul
Capitalismului, Director pentru Studii Doctorale [i Profesor de Economie la Mercatus

DOSARELE
Center, George Mason University. Specializ`rile sale sunt Teoria Proceselor de Pia]`,
Economia Politic` Comparat` [i Metodologia Gândirii Economice. Peter Boettke este
membru în Consiliul Academic al CADI din 2006.

Ionu] Sterpan: Domnule Peter Boettke, Da fapt, multe din politicile actuale democratic de dup` cel de-al Doilea Cum am spus mai devreme, acestea ne
spune]i-ne pe scurt ce anume st` la baza care vizeaz` infla]ia au retorica luptei R`zboi Mondial – criza din prezent este a[az` inevitabil într-un ciclu al defici-
crizei actuale? împotriva infla]iei, dar demonstreaz` e[ecul keynesianismului, nu un e[ec al telor, datoriilor de stat [i devaloriz`rii
Peter J. Boettke: Pe scurt, politicile în realitate o team` de defla]ie, practica pie]ei [i încrederii în pia]`. monedei.
guvernamentale din ultimii 20 de ani fiind de fapt infla]ionist`. O abordare I.S.: Keynesianismul pare c` a fost I.S.: Care ar fi calea de ie[ire din
care pe de o parte au generat investi]ii larg acceptat` pentru analiza acestei resuscitat în media [i în mediul academic criz`?
proaste, [i pe de alta împiedic` pia]a s` P.J.B.: Acum? S` l`s`m b`ncile in-
le corecteze. Pia]a este o permanent` solvabile s` pice, s` l`s`m pre]urile s`
alocare [i realocare de resurse, ghi- coboare, afacerile s` dea faliment [i for]a
dat` de semnalele pre]urilor. Dar în de lucru s` treac` în [omaj. Nu spun c`
ultimele decenii, de fiecare dat` când nu e dureros. Dar resursele vor fi realo-
pia]a a încercat s` redirec]ioneze capi- cate rapid prin intermediul ajust`rilor
talul [i for]a de lucru prin intermediul pie]ei. Uita]i-v` în trecutul corec]iilor
fluctua]iei pre]urilor [i al falimentu- severe, „neîndulcite“, ale pie]ei – acestea
lui, statul a introdus politici pentru au fost dureroase, dar foarte rapide, de
a împiedica acest lucru. Ca urmare, exemplu Depresia din 1920. Când îns`
politicile guvernamentale au trans- statul încearc` s` împiedice corec]ia
format o corec]ie a pie]ei într-o criz` pie]ei, depresiile [i recesiunile pot fi
economic`. lungi [i dureroase, de exemplu anii 1930
I.S.: Ce crede]i c` îi face pe guvernan]i în Statele Unite, Japonia în anii 1990 [i
s` distorsioneze mecanismul de pia]`? alte cazuri mai pu]in cunoscute.
P.J.B.: Dac` nu este îngr`dit` prin Pe termen lung, trebuie s` g`sim
reguli constitu]ionale, guvernarea metode de a constrânge în mod efici-
democratic` tinde s` concentreze ent guvernan]ii s` rup` acest ciclu de
beneficiile [i s` disperseze costurile politici. Recomand Tiger by the Tail a lui
politicii economice. În actualul sis- F.A. Hayek sau Democracy in Deficit a lui
tem institu]ional, actorii politici au o James Buchanan drept lecturi obligato-
înclina]ie natural` de a concentra be- rii pentru to]i cei care vor s` în]eleag`
neficiile de partea grupurilor bine orga- problemele fundamentale cauzate
nizate [i bine informate [i de a dispersa de infla]ie [i finan]area deficitului.
costurile asupra celor neorganiza]i [i Hayek s-a luptat de-a lungul întregii
prost informa]i. A[a câ[tig` politicienii sale cariere s` g`seasc` politici care
alegerile, [i din acest motiv cei care s` frâneze infla]ia [i tendin]a politic`
concentreaz` costurile [i disperseaz` de expansiune a creditului [i a ajuns
beneficiile sunt înl`tura]i. Din p`cate, la concluzia c` acest lucru nu poate
o politic` economic` bun`, una care dis- fi realizat decât prin dena]ionalizarea
perseaz` beneficiile, vine în conflict cu monedei. La fel, [i James Buchanan a în-
practica politic` bun`, una care concen- cercat s` g`seasc` metode de a controla
treaz` beneficiile în mâinile celor care finan]area în deficit prin intermediul
le pot da în schimb sprijin consistent. contractului constitu]ional. A încercat,
Asta înseamn` c` guvern`rile demo- dar aceste metode nu au avut succes.
cratice, dac` nu sunt constrânse s` fac` Federalismul fiscal (guvernarea descen-
altfel, se vor angaja într-un ciclu de tralizat`) sau contractul constitu]ional
politici ce presupun deficite, datorii [i sunt solu]ii notabile, dar cred c` ar
o devalorizare continu` a monedei pen- probleme se afl` în cartea lui John Tay- de criza economic`, dar spune]i c` de fapt trebui s` imagin`m [i alte moduri de
tru a finan]a concentrarea beneficiilor lor Getting Off Track, în care sunt discu- nu ne-a p`r`sit niciodat`, ci dimpotriv`, a a constrânge tendin]ele naturale ale
[i dispersarea costurilor. Putem vedea tate devierile recente de la regula lui fost întotdeauna la lucru. finan]`rii de c`tre stat din deficit [i prin
rezultatele cu ochiul liber. Taylor în politica b`ncilor centrale, în P.J.B.: Teoriile proaste nu ne-au infla]ie. Cred c` ar trebui luate în consi-
I.S.: În]eleg. S` fie totu[i la mijloc [i încercarea lor de a „îndulci“ corec]iile p`r`sit niciodat`, ne-am f`cut doar derare idei mai radicale, ce vizeaz` pu-
anumite concep]ii gre[ite, dar oneste, în pie]ei. Acest lucru n-a f`cut decât s` iluzia c` le-am eliminat. Ideile keyne- terea enorm` de taxare [i dimensiunea
materie de economie? alimenteze aloc`rile gre[ite prin credi- siene au generat institu]ii keynesiene [i aria de activitate a statului.
P.J.B.: Da, de exemplu ideea c` tare excesiv`. ce aveau ca scop colectarea de date În concluzie – trebuie s` restrângem
Marea Depresie nu a fost cauzat` de În plus, exist` o leg`tur` între aceste keynesiene pentru a formula [i testa statul [i s` l`s`m pia]a s` corecteze dez-
politicile de creditare excesiv` din dou` elemente – expansiunea monetar` politici keynesiene. Nu este ceva foar- echilibrele cauzate de e[ecurile politici-
anii 1920, combinate cu numeroasele a creditului [i iresponsabilitatea fiscal` te complicat: ideile proaste produc lor anterioare. Solu]ia noastr` la proble-
reglement`ri ale pie]ei în anii ’30, ci de –, sursele sale intelectuale putând fi politici proaste, care la rândul lor dau mele actuale nu este înt`rirea statului,
teama de defla]ie imprimat` b`ncilor identificate în doctrina keynesian` [i rezultate proaste. Keynesianismul ci restric]ionarea sa atât în dimensiune
centrale odat` cu contrac]ia monetar` în practica institu]iilor keynesiene. trebuie învins, [i motivul este simplu: cât [i în aria de activitate. Un stat care
din anii ’30. {i ea este responsabil` pen- Nu pot s` subliniez destul ce influen]` l`sat liber, keynesianismul distruge s` protejeze, nu s` restric]ioneze pro-
tru situa]ia actual` [i este des întâlnit` uria[` a avut keynesianismul asupra ca o boal` ]`ri întregi, dând frâu liber prietatea privat`, libertatea contractu-
chiar [i printre sus]in`torii „pie]ei“. politicii economice din Occidentul înclina]iilor naturale ale guvernului. lui [i a schimbului. j
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
14

Ciclul economic [i expansiunea


creditelor: consecin]ele
economice ale banilor ieftini
DOSARELE

o LUDWIG VON MISES o

Efectele manipul`rii cu înc`p`]ânare, de politicile lor [i expansioniste [i agen]iile lor de rela]ii politica expansionist`. Ea este urmarea
politice a dobânzii nu înceteaz` de a furniza afaceri[tilor cu publicul sfideaz` în mod arogant necesar` [i inevitabil` a unei asemenea
banii de care au nevoie pentru a-[i avertismentele economi[tilor [i se politici. Singura întrebare care se pune
Expansioni[tii nu se în[al` afirmând continua proiectele, în ciuda costu- mândresc cu aparentele succese ale po- atunci este dac` trebuie continuat ex-
c` expansiunea creditelor aduce cu sine rilor de produc]ie supuse cre[terilor liticilor lor. Îns`, când vine sorocul cel pansionismul pân` la colapsul final al
un avânt exploziv al afacerilor (booming infla]ioniste. Ele sunt hot`râte s` aco- amar, ei se spal` cu to]ii pe mâini. întregului sistem monetar [i de credit
business). Ei gre[esc îns` nesocotind pere permanent cererea tot mai mare Prosperitatea artificial` nu poate sau dac` trebuie s` i se pun` cap`t mai
faptul c` o asemenea prosperitate arti- de credite. Pre]urile [i ratele salariilor dura, deoarece diminuarea ratei dobân- devreme. Cu cât i se pune cap`t mai
ficial` nu poate dura [i va sfâr[i inevi- cresc exploziv. Cantitatea de bancnote zii, fiind de natur` pur tehnic`, f`r` nici devreme, cu atât mai pu]in grave vor fi
tabil printr-un declin abrupt (slump), o [i de depozite ´bancare¨ cre[te nelimitat. un temei în configura]ia real` a datelor daunele produse [i pierderile suferite.
depresiune generalizat`. În cele din urm`, publicul în]elege ce se pie]ei, a falsificat calculele antrepre- Opinia public` judec` total gre[it
Atunci când rata dobânzii determi- petrece. Oamenii realizeaz` c` nu se va noriale, generând iluzia c` anumite fazele ciclului economic. „Explozia“
nate de pia]` este redus` prin expansiu- pune cap`t produc]iei unei cantit`]i proiecte promit s` fie profitabile, când, artificial` nu înseamn` prosperitate,
nea creditelor, multe proiecte care îna- tot mai mari de substitute monetare de fapt, cantitatea disponibil` a facto- afacerile bune fiind doar aparen]`
inte erau socotite neprofitabile cap`t` [i c`, de aceea, pre]urile vor continua rilor de produc]ie era, dintru început, în[el`toare. Prad` iluziilor, oamenii
o aparen]` de profitabilitate. Antrepre- s` creasc` în ritm accelerat. Oamenii insuficient` pentru finalizarea lor. sunt indu[i în eroare; se acumuleaz`
norul care î[i asum` executarea lor va în]eleg c`, în aceast` situa]ie, devine o În[ela]i de socoteli falsificate, oamenii malinvesti]ii [i se consum` câ[tiguri
trebui s` constate îns`, cât de curând, prostie s` p`strezi bani. Pentru a nu se de afaceri [i-au extins activit`]ile din- aparente dar ireale, ceea ce revine,
c` a luat în calcul date eronate. El a so- num`ra printre victimele sc`derii pu- colo de limitele permise de resursele practic, la consumarea capitalului real.
cotit pornind de la pre]urile factorilor terii de cump`rare a monedei, ei se pre- de bog`]ie ale societ`]ii. Ei au subeva- Depresiunea este procesul necesar de
de produc]ie corespunz`toare datelor cipit` s` cumpere bunuri la orice pre], luat grosolan gradul de raritate al fac- reajustare structural` a activit`]ilor
pie]ei din faza timpurie a expansiunii indiferent dac` au sau nu nevoie de ele. torilor de produc]ie, supraestimându-[i productive la configura]ia real` a date-
creditelor. Acum îns`, ca urmare a aces- Orice bun este preferabil banilor. Astfel capacit`]ile productive. Pe scurt, ei au lor pie]ei, i.e., la oferta de bunuri de ca-
tei expansiuni a creditelor, pre]urile apare fenomenul cunoscut în Germa- irosit bunuri de capital rare, malinves- pital [i la evalu`rile publicului. Aceasta
respective au crescut. Proiectul nu nia anului 1923, când Reich-ul a dat un tindu-le. înseamn` c` depresiunea este primul
mai pare atât de promi]`tor ca înainte. exemplu clasic de expansiune nelimi- Am putea compara întreaga clas` pas pe calea întoarcerii la normalitate,
Fondurile omului de afaceri au devenit tat` a creditelor, sub numele de Flucht antreprenorial` cu un constructor începutul îns`n`to[irii [i fundamen-
insuficiente pentru achizi]ionarea in die Sachwerte, precipitarea asupra care [i-a luat sarcina s` ridice o cl`dire, tul prosperit`]ii reale, întemeiate pe
factorilor de produc]ie necesari. Dac` valorilor reale. Întregul sistem monetar dispunând de o cantitate limitat` de produc]ia efectiv` de bunuri [i nu pe
expansiunea creditelor ar înceta, el ar se pr`bu[e[te. Puterea de cump`rare materiale de construc]ie. Dac` omul nisipurile mi[c`toare ale expansiunii
fi silit s` renun]e la planurile sale. Pe a monedei se tope[te pân` la anulare. nostru supraestimeaz` aceast` can- creditelor.
de alt` parte, atâta vreme cât b`ncile Oamenii recurg la troc sau la utilizarea titate, el va concepe un plan pentru Creditele adi]ionale sunt bineveni-
continu` expansiunea creditelor, fur- unui alt tip de moned`, str`in` sau au- a c`rui execu]ie mijloacele de care te într-o economie de pia]` numai în
nizând antreprenorilor „bani u[or de tohton`. Criza se declan[eaz`. dispune se vor dovedi insuficiente. El m`sura în care ele reflect` o cre[tere a
procurat“, ace[tia nu v`d motive de în- A doua alternativ` presupune c` va supradimensiona lucr`rile de ame- economiilor publicului larg, înso]it` de
grijorare. Ei împrumut` tot mai mult. b`ncile sau autorit`]ile monetare devin najare a terenului [i funda]iile [i va cre[terea derivat` a cantit`]ii de credite
Pre]urile [i salariile cresc exploziv. con[tiente, înaintea omului de rând, descoperi abia mai târziu, pe m`sur` reale. A[adar, conduita publicului este
Toat` lumea este fericit` [i convins` de pericolele implicate într-o expan- ce construc]ia avanseaz`, c` îi lipse[te cea care furnizeaz` mijloacele necesare
c`, de acum, omenirea a dep`[it defi- siune nelimitat` a creditelor. Ele pun materialul necesar finaliz`rii structu- pentru investi]ii adi]ionale. Dac` pu-
nitiv condi]ia sup`r`toare impus` de cap`t, de bun`voie, politicilor de su- rii. Îns` aceast` descoperire târzie nu blicul nu furnizeaz` aceste mijloace,
raritate, atingând, în fine, prosperitatea plimentare a cantit`]ii de bancnote este originea necazurilor sale. Ea nu atunci ele nu pot fi create prin magia
ve[nic`. [i depozite bancare, încetând s` mai face decât s` dezv`luie erori comise în nici unui truc bancar. Rata dobânzii,
În fond, toat` aceast` uimitoare satisfac` solicit`rile mediilor de afaceri trecut. Ea m`tur` iluziile, punându-l pe a[a cum este determinat` pe pia]a
bog`]ie este fragil`, un castel cl`dit pentru credite adi]ionale. Atunci se constructor în fa]a crudei realit`]i. fondurilor de împrumut, nesupus`
din nisipul iluziilor. Ea nu poare dura. declan[eaz` panica. Ratele dobânzilor Nu se va insista niciodat` îndea- manipul`rilor politicii „banilor u[or
Nu exist` nici un mijloc de a substitui ating cote excesive, ca urmare a nevoii juns asupra acestui punct, deoarece de procurat“, exprim` disponibilitatea
bunurilor de capital inexistente banc- acute de bani resim]ite de numeroa- publicul, mereu în c`utare de ]api popula]iei de a renun]a în prezent la
note [i depozite bancare fictive, acolo se firme, amenin]ate cu falimentul. isp`[itori, este de regul` gata s` dea consumul unei p`r]i din venitul efectiv
unde este nevoie de ele. Lordul Keynes, Pre]urile scad brusc, atunci când fir- vina pe autorit`]ile monetare [i pe câ[tigat [i de a aloca aceast` parte unei
într-un moment de inspira]ie liric`, ne mele amenin]ate încearc` s` ob]in` sistemul bancar pentru declan[area extinderi a proceselor de produc]ie.
asigura c` expansiunea creditelor este fonduri aruncându-[i stocurile pe crizei. Vina lor ar fi c`, punând cap`t Este un semnal adecvat, dup` care se
bagheta magic` necesar` pentru „mi- pia]`, la pre]uri de nimic. Activit`]ile expansiunii creditelor, au produs o pre- ghideaz` oamenii de afaceri atunci
racolul ´…¨ transform`rii pietrelor în productive se restrâng, muncitorii sunt siune defla]ionist` asupra comer]ului. când decid cât de mult s`-[i extind`
pâine“1. Din p`cate, miracolul acesta, disponibiliza]i. Este, desigur, adev`rat c` autorit`]ile investi]iile [i ce proiecte corespund sau
privit mai îndeaproape, nu este mai Expansiunea creditelor conduce monetare [i b`ncile poart` respon- nu volumului real de economii [i de
pu]in îndoielnic decât orice alt truc din deci, în mod inevitabil, la o criz`. În sabilitatea orgiilor expansioniste [i a capital acumulat. Politica de reducere
repertoriul fachirului indian. ambele cazuri, produc]ia amplificat` exploziei economice artificiale rezul- artificial` a ratei dobânzii, sub cota ei
exploziv, în mod artificial, are soarta tate de aici, de[i opinia public`, gata s` de pia]` poten]ial`, îi mome[te pe
Nu exist` decât dou` pecetluit`. Pe termen lung, ea este aprobe întotdeauna, din toat` inima, antreprenori, ademenindu-i s` adopte
alternative sortit` colapsului. Efectul pe termen m`surile infla]ioniste, n-ar trebui s` anumite proiecte care nu se bucur` de
scurt, perioada de prosperitate, se poate uite c` responsabilit`]ile nu le apar]in aprobarea publicului. Într-o economie
În primul caz, b`ncile expansio- prelungi uneori mai mul]i ani la rând. numai altora. Acestea fiind spuse, criza de pia]`, fiecare membru al societ`]ii
niste se cramponeaz` pân` la cap`t, În acest r`stimp, autorit`]ile, b`ncile nu este o consecin]` a renun]`rii la î[i spune cuvântul s`u în determina-
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
15
rea cantit`]ii de investi]ii adi]ionale. bunurilor prezente fa]` de cele viitoare, Finalul inevitabil oamenilor. Dac` popula]ia nu este dis-
Nu exist` nici un mijloc de a în[ela joac` acela[i rol ca [i în capitalism. pus` s` economiseasc` mai mult, redu-
ve[nic publicul prin manipularea ratei Desigur, într-o economie socialist`, Este esen]ial s` re]inem c` ceea ce cându-[i din consumul curent, atunci
dobânzii. Mai devreme sau mai târziu, oamenii sunt lipsi]i de mijloacele determin` declan[area crizei economi- mijloacele unor extinderi substan]iale
dezacordul publicului cu politica de exprim`rii [i impunerii propriilor lor ce este dezaprobarea de c`tre public a ale investi]iilor lipsesc. Aceasta în-
supra-expansiune devine manifest. {i judec`]i de valoare, [i numai judec`]ile întreprinderilor expansioniste, induse seamn` c` ele nu pot fi furnizate prin
atunci, structura suspendat` în aer a de valoare ale puterii politice conteaz`. prin manipularea ratei dobânzii. Co- tip`rirea de bancnote sau prin împru-
prosperit`]ii artificiale se pr`bu[e[te. Unui dictator nu-i pas` dac` masele lapsul edificiului ridicat din c`r]i de muturi acoperite numai de o tr`s`tur`
Dobânda nu este produsul ma[i- aprob` sau nu volumul ´de resurse¨ joc este o manifestare a democra]iei de condei în conturile bancare. ´...¨
na]iunilor unor exploatatori lipsi]i de alocat de el consumului curent sau procesului de pia]`.
scrupule. Decontarea bunurilor viitoare pe cel alocat investi]iilor adi]ionale. În zadar se obiecteaz` c` publicul l
prin compara]ie cu bunurile prezente Dac` dictatorul investe[te mai mult, agreeaz` politica banilor ieftini. Mase- 1 Paper of the British Experts, April 8, 1943.

este o categorie permanent` a ac]iunii reducând astfel mijloacele disponibile le sunt induse în eroare de aser]iunile
umane, ce nu poate fi abolit` prin pentru consumul curent, popula]ia tre- pseudoexper]ilor, dup` care banii ief- Nota redac]iei: Extrase din memo-
m`suri birocratice. Cât` vreme vor exis- buie s` m`nânce mai pu]in, [i s` nu co- tini pot asigura prosperitatea f`r` nici riul datat 24 aprilie 1946, redactat de

DOSARELE
ta oameni care prefer` un m`r disponi- menteze. Nici o criz` nu se declan[eaz`, un fel de cost. Ace[tia nu în]eleg c` Ludwig von Mises, în calitate de consul-
bil ast`zi unui m`r disponibil peste 25 deoarece supu[ii n-au nici un mijloc investi]iile nu pot fi extinse decât în tant, în limba englez`, pentru un grup
de ani, va exista dobând`. Nu conteaz` s`-[i manifeste insatisfac]ia. Într-un m`sura în care se acumuleaz` capital de oameni de afaceri [i publicat postum,
dac` societatea este organizat` pe baza sistem de pia]` îns`, cu democra]ia eco- suplimentar, prin economisire. Ei sunt sub titlul „The Trade Cycle and Credit
propriet`]ii private asupra mijloacelor nomic` ce îl caracterizeaz`, suprema]ia indu[i în eroare de pove[tile de adormit Expansion: The Economic Consequen-
de produc]ie, a[adar capitalist`, sau pe o de]in consumatorii. Cump`rând sau copiii n`scocite de utopi[tii monetari ces of Cheap Money“, în L. von Mises,
baza propriet`]ii publice, a[adar socia- ab]inându-se s` cumpere, ei hot`r`sc (monetary cranks), de la John Law [i On the Manipulation of Money and Credit,
list` sau comunist`. Într-adev`r, pentru pierderile sau profitul antreprenorial. pân` la maiorul C.H. Douglas. Îns` P. Greaves, Jr., ed. (Dobbs Ferry, NY: Free
orientarea afacerilor unui guvern tota- Op]iunea lor este criteriul definitiv al realitatea nu este o poveste de adormit Market Books, 1978). În române[te de
litar, dobânda, i.e. evaluarea diferit` a activit`]ilor productive. copiii; ceea ce conteaz` este atitudinea Dan Cristian Com`nescu. j

Politicile interven]ioniste
vor accentua criza economic`
o INTERVIU CU TOM PALMERo

Închiderea pie]elor a devenit un fenomen obi[nuit. Exist` îns` câ]iva economi[ti,


cei autentic liberali [i libertarieni, care sus]in c` aceste ac]iuni ale guvernelor
na]ionale nu fac altceva decât s` conduc` la stagnare economic` sau s` înr`ut`]easc`
situa]ia economiei globale în general. Printre ace[ti sceptici se num`r` [i renumitul
teoretician liberal, Directorul Universit`]ii Cato, Tom Palmer. Într-un interviu
acordat revistei ruse[ti Expert în timpul vizitei sale în Kazahstan în februarie 2009,
Tom Palmer a vorbit despre posibilele consecin]e ale deciziei guvernelor de a
respinge principiile liberului schimb [i a adus argumente împotriva intruziunilor
politicului în economie. Interviul a fost tradus [i adaptat pentru Idei în Dialog de
Catinca Hanganu [i Olga Nicoar` cu permisiunea autorului.

Expert: Domnule Palmer, în prezent are. Consecin]ele au fost dezastruoase: duce la s`r`cie [i suferin]`. Acest lucru aceast` sec]iune va fi revizuit`, pen-
dorin]a multor ]`ri de a-[i p`stra pro- exporturile Statelor Unite au sc`zut se aplic` la fel de bine în Uniunea tru c` altfel urm`torul slogan care va
priile pie]e duce la apari]ia unor politici cu peste 50% în acel an. Acest lucru European`, Statelor Unite sau oriunde ap`rea va fi „Cump`r` produse ameri-
protec]ioniste. Care sunt consecin]ele unor s-a întâmplat pentru c` politicienii nu pe glob. O politic` protec]ionist` va cane, pentru c` nimeni altcineva nu o
astfel de m`suri? în]eleg principiile liberului schimb. Ex- avea un efect devastator asupra expor- mai face!“ Acela[i lucru se va întâmpla
Tom Palmer: Protec]ionismul este, porturile sunt cele care acoper` impor- turilor. în cazul unei m`suri de tipul „Cump`r`
f`r` îndoial`, un mare pericol pentru turile. Astfel, dac` alegi s` îngreunezi Expert: Cât de puternici sunt produse române[ti sau europene!“ Pur
economia mondial` [i experien]a ne-a procesul de import, în mod automat sus]in`torii protec]ionismului în lume? [i simplu nimeni altcineva nu va mai
ar`tat-o de mai multe ori. Ca r`spuns la vei îngreuna [i procesul de export. În T.P.: Preferin]a pentru protec]ionism cump`ra produsele respective.
criza pie]ei bursiere din 1929, Congre- plus, legea ce reglementa pre]urile a poate fi observat` [i în ]`rile vest-euro- Expert: În prezent se încearc` totu[i
sul Statelor Unite a adoptat o serie de cauzat o reac]ie de protec]ionism în pene. Congresul american a adoptat un reducerea barierelor tarifare la export…
m`suri care merit` catalogate printre lan] în întreaga lume. În mai pu]in plan de salvare a economiei Statelor T.P.: Eu consider c` aceste bariere
cele mai proaste legi din istoria Statelor de doi ani, comer]ul mondial a fost Unite ce con]ine o sec]iune numit` tarifare ar trebui s` fie egale cu zero.
Unite. Pe 17 iunie 1930 a fost adoptat` aproape distrus, sc`zând cu 70%. Acest „Cump`r` produse americane!“ To]i Acesta este nivelul optim de taxare a
Legea tarifului Smoot-Holly, un act le- exemplu arat` c` protec]ionismul este economi[tii au fost împotriva acestei importurilor [i exporturilor – zero.
gislativ ce-[i propunea protejarea indus- o cale sigur` c`tre pr`bu[irea total` a idei, dar, din p`cate, nu sunt foarte Expert: Considera]i c` exist` posi-
triei americane în timpul crizei financi- economiei globale [i, în consecin]`, mul]i economi[ti în Congres. Sper c` bilitatea s` se produc` un proces opus
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
16
globaliz`rii, în cadrul c`ruia fiecare ]ar` pentru c` duce la ignorarea posibilit`]ii este politica comercial` unilateral` ipotecare pe baza c`rora s-au emis
s` încerce s` fac` fa]` crizei de una sin- beneficiilor în urma unui schimb liber care confer` acelea[i drepturi tuturor. garan]ii financiare care pân` la urm`
gur`? cu ]`rile vecine. De aceea, consider Georgia [i Estonia au adoptat aceast` au fost suportate din banii contribua-
T.P.: M` tem c` acesta este un sce- c` fiecare stat are posibilitatea s` se atitudine [i ea s-a dovedit mai mult bililor.
nariu plauzibil, dar care va avea efecte protejeze tocmai prin mic[orarea ba- decât benefic`. Chiar [i în timp ce Geor- Acest tip de garan]ii au fost distri-
dezastruoase. Imagina]i-v` c` fiecare rierelor [i obstacolelor ce stau în calea gia era implicat` în recentul r`zboi, buite în întreaga lume. Companiile
cas` devine un produc`tor autonom. comer]ului. Asta înseamn` c` la tarife economia ei a continuat s` creasc`, în private ce se ocup` cu evaluarea [i
Imagina]i-v` c` fiecare gospod`rie tre- mai pu]ine [i mai mici vom avea un ciuda unei înfrângeri politice totale. re-evaluarea acestor garan]ii au aver-
buie s` func]ioneze independent, s` schimb comercial mai liber. În tot acest timp, Georgia a continuat tizat din timp cu privire la posibilele
produc` de una singur` mâncare, medi- Expert: Dar alternativa la globalizare s`-[i exporte produsele în întreaga probleme ce ar putea ap`rea pe pia]a
camente [i haine. F`r` îndoial`, în acest nu mai este izola]ionismul, ci o abordare lume. Situa]ia ar fi fost, evident, [i mai ipotecar`. Îns` acelea[i companii pri-
caz am tr`i într-o s`r`cie lucie. Ar fi mult regional`; în aceast` situa]ie, o ]ar` î[i bun` dac` la acea dat` Rusia, Osetia vate nu au avut nici o reac]ie când
mai bine s` dai unele din produsele tale extinde activitatea economic` dincolo de de Sud [i Abhazia ar fi format toate o Congresul american a aprobat cele 800
în schimbul produselor vecinilor – s` propriile grani]e c`tre un num`r limitat zon` de liber schimb. Situa]ie care, cu de miliarde de dolari pentru programul
le dai lor ceea ce tu po]i produce mai de parteneri, formând unit`]i compacte siguran]`, ar fi diminuat [i posibilitatea TARP (Troubled Asset Relief Program,
DOSARELE

bine [i s` cumperi de la ei ceea ce ei pot precum Uniunea European` sau CSI. isc`rii acelui r`zboi. prin care guvernul cump`r` tocmai
produce mai eficient decât tine. T.P.: Consider c` aceast` abordare Unul din motivele ce stau la baza aceste active problematice – nota trad.),
Comer]ul stradal între vecini nu este de asemenea gre[it`. Schimbul teribilului incident cu Abhazia a fost [i ce era menit s` rezolve problema aces-
este cu nimic diferit de comer]ul comercial trebuie s` fie liber pentru faptul c` precedentul guvern georgian tor datorii active. Aceast` decizie nu a
interna]ional, chiar dac` în ultimul toat` lumea, nu doar pentru parteneri a interzis importurile din Abhazia, permis profesioni[tilor în domeniu s`
caz bunurile traverseaz` grani]ele comerciali speciali. Legea ar trebui s` ceea ce a fost f`r` îndoial` o decizie evalueze corect portofoliile existente
]`rilor. Acesta este un lucru extrem de stabileasc` egalitatea în rela]iile comer- nebuneasc`. [i s` reglementeze situa]ia pe pia]`.
important, dar care este adesea trecut ciale. Politica urm`rit` de liderii euro- Pe locul doi s-ar afla politica multi- În schimb, ne-am confruntat cu to]ii
cu vederea. Prea mul]i oameni consi- peni a dus la o cre[tere semnificativ` lateral` prin care toate ]`rile implicate cu o mare incertitudine. Ca urmare a
î[i propun reducerea barierelor comer- acestui fapt, mul]i juc`tori au ales pur
ciale. [i simplu s` nu mai intre pe pia]`, ci
Cel de-al treilea loc ar fi ocupat de s`-[i p`streze economiile în numerar.
tratate bilaterale sau de o abordare Aceasta este explica]ia pentru deterio-
regional`. În principiu, aceast` poli- rarea situa]iei în lume.
tic` ar avea efecte pozitive, dar mai Ce se întâmpl` de fapt acum, atât în
reduse ca intensitate decât o politic` Statele Unite cât [i oriunde în lume?
multilateral` sau de deschidere co- Guvernul spune „F` asta, nu face
mercial` unilateral`. Acest fapt are [i cealalt`, investe[te în aceste sectoare
o explica]ie logic`. Costul adi]ional al industriale [i nu investi în celelalte“.
unor produse datorat transport`rii lor Un bun exemplu este situa]ia celor de
din China în Statele Unite este mai la General Motors, pe care guvernul
redus decât costul datorat transport`rii i-a ajutat cu subven]ii [i c`rora le-a
lor din Chicago în Texas, [i asta deoa- facilitat împrumuturi ipotecare. În tot
rece transportul maritim este cu atât acest timp func]ioneaz` foarte eficient
mai ieftin cu cât volumul transportat [i profitabil în Statele Unite o indus-
este mai mare. trie produc`toare de ma[ini în Ohio,
Blocul regional ideal depinde Tennessee [i Carolina de Sud. Dar acele
neap`rat de un parteneriat cu ]`rile ma[ini sunt produse numai de firme
vecine. Dac` ar fi a[a, atunci parteneri germane sau japoneze [i, de[i Congre-
preferen]iali în blocul de pe coasta sul a refuzat s` sus]in` financiar firme-
Pacificului ar fi: Chile, Ecuador, Peru, le americane, Henry Paulson (Secretar,
Mexic [i Statele Unite. Iar în blocul de Trezoreria Statelor Unite) a ac]ionat în
pe partea cealalt` a oceanului, Rusia, ciuda refuzului Congresului, oferind
Coreea [i China. Evident, nu sugerez c` bani companiilor Chrysler [i General
a[a ar trebui s` stea lucrurile, ci dimpo- Motors. De acest gest, demn de un rege
triv`, încerc s` subliniez cât de absurd american al ma[inilor, domnul Paulson
sun` politica comer]ului regional. este foarte mândru în prezent. Îns` ul-
Singura preocupare pe care ar trebui timul lucru de care avem nevoie acum
s` o avem este asigurarea unei baze este un rege.
pentru liber schimb. Nu e nevoie de Expert: Exist` totu[i alt` solu]ie pen-
planuri de ac]iune sau ceva de genul tru ie[irea din criza actual`, alta decât
acesta. Trebuie doar s` aducem tarifele infuzia de capital în anumite industrii?
la nivelul zero. Acum, în aproape toate T.P.: Da. Cea mai bun` politic`
cazurile, un acord comercial de 600 de ar fi s` nu facem nimic. Dar pentru
pagini nu are ca rezultat un cadru legal politicieni acest lucru s-a dovedit a fi
în interiorul c`ruia schimburile s` fie dificil. S` ne amintim, din istoria rece-
libere. {i asta se întâmpl` deoarece siunilor, anul 1920, imediat dup` Pri-
fiecare pagin` con]ine un anumit privi- mul R`zboi Mondial, când a avut loc
legiu secret conferit unui anumit repre- o criz` financiar` extrem de serioas`.
zentant al unei anumite industrii. Po]i Aceasta a durat doar un an, între 1920
scrie un acord comercial pe o singur` [i 1921, tocmai datorit` neinterven]iei
foaie de hârtie, specificând c` tarifele din plan politic. Cu totul altfel s-a
sunt zero – [i asta ar fi suficient. întâmplat în 1929. Atunci, politicile
Expert: Pe lâng` restric]iile comerciale protec]ioniste, planurile de stimulare
putem observa o alt` tendin]`, înt`rirea care au dirijat capitalul c`tre anumi-
rolului statului în economie, mai precis în te industrii [i lucr`ri publice, plus
sectorul financiar, Statele Unite fiind un r`zboiul, au f`cut din criza din 1929
exemplu în acest sens. Care este p`rerea cea mai lung` criz` economic` din
dumneavoastr` cu privire la rolul statului istoria Statelor Unite. Recesiunea a
ca organism de reglementare financiar` [i durat pân` în 1946.
economic`? Dac` vre]i, situa]ia actual` e ca o
T.P.: Acesta este un lucru îngrozi- mahmureal`. Ieri te-ai distrat, azi te
tor. {i spun asta nu pentru c` privesc eu treze[ti cu o durere de cap. Po]i s` bei
lumea cu anumi]i ochelari. M`surile de o cafea, s` ignori durerea de cap [i s` te
acest tip trimit mesaje gre[ite tuturor apuci de treab`. Sau po]i s` mai bei o
der` c` cel mai important este ca ]`rile a pre]urilor produselor în Europa. A[ juc`torilor de pe pia]a financiar`. M` vodc`. Acesta este modul în care sunt
lor s` încheie acorduri comerciale spune c` s-au sufocat de unii singuri. refer acum la bine cunoscutele active gândite politicile actuale: cea mai bun`
cu Statele Unite, Japonia sau Europa. Dac` ar fi s` fac un top al politicilor problematice, în cazul Statelor Unite. metod` de a sc`pa de mahmureal` este
Aceast` abordare este defectuoas`, comerciale, a[ spune c` cea mai bun` Dup` cum [ti]i, exist` atâtea credite înc` un pahar cu vodc`. j
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
17

Mecanisme ale crizei


o IONU} STERPAN o

Politica de socializare

N
E putem reprezenta nucleul Dobânzile mici vor da acela[i sem- trebui îns` ca tranzac]iile brokerilor s`
crizei financiare sub forma nal [i dac` au fost mic[orate artificial a pierderilor ofere un tablou fidel al valorilor de baz`?
unui balon uria[ care mai prin politicile de creditare u[oar`. Îns` Cum se face c` pia]a a permis brokerilor
întâi se umfl` cu speran]e a[tept`rile antreprenorilor cu privire A[teptarea ca Fannie [i Freddie s` le exagereze valoarea? Într-o anumit`

DOSARELE
false [i în cele din urm` se la disponibilitatea real` de a consuma s` preia riscurile cump`r`torilor m`sur`, [i pentru c` ei sunt con[tien]i c`
sparge odat` cu ele. Aceasta a fost traiec- resursele în orizontul apropiat vor fi obi[nui]i a fost cuplat` cu o a[teptare propriile tranzac]ii pot influen]a situa]ia
toria bulei economice. teribil în[elate. Ei vor demara proiecte pe mai larg` care a împins lucrurile în de la sol în direc]ia dorit`. Acesta este
Vom trece împreun` în revist` câteva termen lung ca [i cum pia]a ar fi dispus` aceea[i direc]ie: anume c` statul ga- mecanismul reflexivit`]ii. M`rimea unei
mecanisme economice suprapuse, ce s` economiseasc`, nu s` consume rapid ranteaz` solvabilitatea companiilor achizi]ii sau investi]ii într-un proiect este
[i-au sus]inut unul altuia efectele în resursele. Cererea real` mare în orizontul Freddie [i Fannie însele. E u[or de [i o estimare a valorii proiectului, dar
direc]ia cre[terii ei intolerabile: exce- apropiat va cre[te pre]ul acelora[i resur- în]eles c` investitorii î[i iau riscuri contribuie în acela[i timp [i la cre[terea
sul de creditare în general, excesul de se care conform calculelor trebuiau s` majore în umbra a[tept`rii socializ`rii valorii lui. Investitorii influen]eaz` cursul
creditare în zona imobiliar`, socializa- serveasc` drept capital în proiecte pe ter- consecin]elor negative, a[tept`rii c` în lucrurilor tocmai pentru c` î[i „exprim`
rea pierderilor, schemele Ponzi, asime- men lung. Din cauza distorsiunii semna- cele din urm` pl`titorii de taxe sunt opinia“ cu privire la cursul lucrurilor.
tria informa]iei de]inute de principalii lului dat de m`rimea dobânzilor, boom-ul cei ce suport` eventualele pierderi. Mecanismul reflexiv este prezent
interesa]i [i agen]ii lor. Într-o anumit` economic a fost în[el`tor, bula se sparge Argumentul politic la vedere este în multe sfere ale interac]iunii umane.
m`sur` toate sunt tipare naturale, în [i urmeaz` o perioad` a pierderilor. urm`torul: dac` falimentul clasic al Aproape întotdeauna exist` o miz`
sensul c` le reg`sim [i în interac]iunile De[i agen]ii priva]i pot lua în calcul unor companii atât de mari ar antrena performativ` în exprimarea opiniilor în
umane de schimb liber; îns`, ca întot- faptul c` semnalul este distorsionat, ei valuri largi de rele colaterale, atunci public. Exemplele la îndemân` sunt talk-
deauna, vom vedea c` au fost amplificate r`mân captivi noilor reguli generate po- e preferabil` r`scump`rarea pierderi- show-urile politice: sub aparen]a mizei
nefast de interven]ia statului. litic. Presa]i de concuren]`, nu vor putea lor de c`tre stat, sau cel pu]in o fali- cognitive, actorii întreprind ac]iuni.
Pentru a în]elege cele [ase mecanis- l`sa s` scape ocazia creditelor u[oare mentare lin` asistat` de bani publici.
me care stau la baza explica]iilor crizei chiar dac` [tiu c` [i ei în[i[i contribuie la Ra]ionamentul e îns` gre[it, pentru c` Schemele Ponzi
trebuie s` ne asum`m dou` op]iuni cre[terea bulei. atunci când institu]ionaliz`m tocmai
metodologice extrem de fertile: prima, deresponsabilizarea agen]ilor cu pute- Spre deosebire de investi]iile obi[nuite
s` nu vorbim de speran]e [i deziluzii Politica de favorizare re investi]ional` mare cre[te riscul tot al c`ror randament vine din vânz`rile
ca atare, ci doar de manifest`rile lor în a zonei imobiliare pentru colaterali. unor bunuri pe pia]`, în schemele
ac]iune, de investi]ii [i falimente. În investi]ionale Ponzi investitorii sunt
economie supraevaluarea înseamn` Excesul de credite a luat drumul Asimetria informa]iei pl`ti]i doar din banii investitorilor ulte-
suprainvesti]ie, iar recunoa[terea c` va- sectorului imobiliar în primul rând de]inute de principalii riori. Singura [ans` s` fie pl`ti]i este ca
loarea unui tip de bunuri [i proiecte s-a datorit` politicii statului american de interesa]i [i agen]ii lor mul]i al]ii s` intre mai departe în joc, aici
dovedit mai mic` decât credeam e echi- a subven]iona cump`rarea caselor de st` unica surs` a valorii. Participan]ii la
valent` cu pr`bu[irea pre]urilor. A doua, c`tre oameni care în mod obi[nuit nu [i Cea mai vizibil` instan]` a problemei bula speculativ` pot [ti acest lucru, ca
s` trat`m valoarea autentic` a bunurilor le permiteau. Acest lucru a fost posibil principal-agent în contextul discu]iei este în cazul Caritas, sau s` fie p`c`li]i c` e o
supuse schimbului drept manifest` în printr-o serie de acte legislative [i prin cea dintre investitorii de baz` [i mana- vorba de o investi]ie obi[nuit` – cazul Ma-
interac]iunile libere [i informate. Pre]ul presiuni asupra companiilor gigantice gerii lichidit`]ilor pe pie]ele financiare. doff. De cele mai multe ori îns`, f`r` s` fie
corect al unui bun supus schimbului de investi]ii Fannie Mae [i Freddie Mac În general, managerii afla]i în pozi]ia de vorba de inten]ii de fraudare, evaluarea ca-
în raport cu care judec`m o investi]ie de a oferi garan]ii de solvabilitate pentru a de]ine informa]ii speciale pot s`-[i racteristic` jocurilor Ponzi este suprapus`
ca fiind în exces e indicat de nivelul la credite ipotecare cu risc înalt. În general, foloseasc` sistematic avantajul în dauna în doze obscure peste evalu`rile pe care
care agen]ii informa]i dintr-o pia]` liber` [i în eventualitatea nepl`]ilor, Fannie de]in`torilor de ac]iuni. Acum l-au folosit agen]ii le dau proiectelor investi]ionale
renun]` efectiv la alte bunuri în favoarea [i Freddie cump`rau mii de ipoteci, le pentru a-[i asuma riscuri în tranzac]ii obi[nuite, crescându-le pre]ul. Unii agen]i
lui. În aceast` lumin` trebuie privite for- regrupau în pachete derivate de crean]e speculative cu randament mare pe termen economici cump`r` ac]iuni în a[teptarea
mulele „supracreditare“, „supraevaluare“, (drepturile creditorilor asupra debitori- scurt. Cum am putea alinia interesele c` vor urma noi cereri ce le vor cre[te
„cre[tere artificial` a investi]iilor“. lor) con]inând grade de risc diverse [i le brokerilor cu ale proprietarilor? Ce anume valoarea f`r` s` judece independent ca-
revindeau pe pia]a financiar`. A[teptarea i-ar putea face pe dealeri s` investeasc` în pacitatea productiv` a proiectului. Al]ii
Politica de supracreditare general` c` statul este garantul noilor proiecte mai sigure sau s` internalizeze pot urma investitorii anteriori, în absen]a
împrumuturilor a încurajat o curs` a riscul? R`spunsul adep]ilor pie]ei este altor estim`ri independente, intrând [i ei
Principiul conform c`ruia valoarea b`ncilor în acordarea acestor credite. designul institu]ional al agen]iilor de cu propria investi]ie, care va multiplica
este manifest` în schimb se aplic` [i Întregul mecanism s-a desf`[urat pe rating. R`spunsul etati[tilor este desig- efectul de supraevaluare.
schimburilor care iau în calcul trecerea fundalul unei particularit`]i structurale nul agen]iilor reglementative. Surpriz` {i investi]iile în anticipare, [i cele prin
timpului. Fenomenul dobânzii reflect` a sectorului imobiliar: dac` în timpul îns`, ambele trimit la o nou` instan]` a imita]ie contribuie la cre[terea bulei. Îns`
preferin]a general uman` de a avea livrat traiectoriei ascendente a bulei într-un aceleia[i probleme, noi agen]i de mediere realitatea imita]iei [i a mut`rilor antici-
ceva mai repede decât mai târziu, iar sector de afaceri obi[nuit investitorii a intereselor proprietarilor de baz`. Noii pative nu poate fi imputat` sistemului
m`rimea dobânzii m`soar` intensitatea anteriori ajung martorii unor noi valuri agen]i vor performa la fel de slab atâta capitalist, ci alegerii umane în general în
acestei preferin]e. Dobânzile sunt [i ele de investi]ii, cererea adi]ional` pentru vreme cât schemele de compensare includ condi]ii de informare incomplet`. Mul]i
pre]uri, pre]urile a[tept`rii. Prezen]a capitalul necesar va duce [i la o cre[tere a bonusuri pentru câ[tig, dar sunt înscrise în pot vota cu Ion Iliescu nu pentru c` ar
unor dobânzi mari semnific` preferin]a pre]ului capitalului necesar pentru con- cadrul politic al socializ`rii pierderilor. De avea o evaluare independent`, ci pentru
generalizat` pentru consumul imediat tinuarea proiectului. Antreprenorii sunt altfel, problema principal-agent este mai c` toat` lumea voteaz` a[a. În plus, [tim c`
sau pentru investi]ii pe termen scurt. con[tien]i c` cre[terea investi]ional` degrab` caracteristic` politicii în general la originea anticip`rii unor noi investitori
Sau, ceea ce e acela[i lucru spus invers, o ulterioar` propriei investi]ii aduce cu decât ac]iunilor colective din companii. în imobiliare st`teau mai ales asigur`rile
rat` mare a dobânzii manifest` disponibi- ea acest risc care ac]ioneaz` ca o frân` Rela]ia cet`]ean-legislator [i legislator-bi- politice în direc]ia credit`rii u[oare.
litatea redus` a pie]ei de a economisi. pentru investi]ii. În sectorul imobiliar rocrat, sunt situa]ii structurale severe de În concluzie, fiecare dintre meca-
Rata dobânzii transmite o informa]ie îns` lucrurile stau mai bine: aici cre[terea asumare a riscurilor pe banii altora. nismele trecute în revist` constituie
crucial` antreprenorilor. Ea le ghideaz` bulei [i a pre]urilor cre[te valoarea unui vulnerabilit`]i ale pie]ei. Din aceast`
planurile de alocare a resurselor în pro- bun pe care deja îl de]in. Pe acest fundal, Reflexia estim`rii valorii cauz` nu putem defini pur [i simplu va-
iecte pe termen lung mai degrab` decât interven]ia statului pe pia]a imobiliar` a în valoarea îns`[i loarea drept manifestarea preferin]elor
scurt, tocmai pentru c` ei canalizeaz` dus la o explozie a cererii de case care a pe pia]a real`. Dar de[i pia]a poate avea
resursele c`tre orizontul temporal care crescut ratele pl`]ilor la cote ame]itoare. Schimburile pe pia]a financiar` au insuccese dup` orice criteriu rezonabil
promite mai mult profit. Alocarea con- Curând acest lucru s-a reflectat [i în pa- influen]at cre[terea pre]urilor la imo- al eficien]ei formulat abstract, dup`
form` acestor semnale este de regul` chetele derivate de crean]e [i, inevitabil, biliare [i din cauza obscurit`]ii pache- acelea[i criterii, e[ecurile statului sunt
[i eficient`: resursele merg acolo unde o mas` critic` de cump`r`tori au intrat telor uria[e de crean]e tranzac]ionate, mult mai severe. Într-un sistem mixt,
sunt dorite mai urgent [i valorificate mai în incapacitate de plat`. Bula [i-a început cu alte cuvinte din cauza absen]ei unor interven]iile statului în pia]` vor am-
productiv. traiectoria descendent`. informa]ii din pie]ele de baz`. Nu ar plifica mereu distorsiunile. j
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
18

C`tre apoteoza
socialismului monetar
o VLAD TOPAN o
DOSARELE

C
INEVA spunea c` cel care zerv` frac]ionar`“ practicat` în sistemele Revenind: expansiunea creditului tot din sfera interven]iilor guverna-
vrea s` fac` lumea un loc mai bancare moderne. În cadrul acestora, reduce artificial rata dobânzii, creând mentale: facilit`]i pentru creditori
bun ar face bine s` înceap` distinc]ia de manual – [i de bun-sim] senza]ia fals` a disponibilit`]ii mai mari a neperforman]i (ca în cazul Community
cu el însu[i; [i c` asta îl va – între depozitele „la vedere“ [i cele „la popula]iei de a amâna consumul prezent. Reinvestment Act din SUA – prin care se
]ine ocupat o vreme. Cred c` termen“ nu se face decât retoric. Depo- Antreprenorii se lanseaz` în proiecte urm`rea împropriet`rirea cu câte o cas` a
acest lucru este valabil [i în criz`. Dar zite la vedere ar însemna banii ]inu]i de investi]ionale mai ample (mai „lungi“). fiec`rui american, indiferent de bonitatea
nu pot s` nu indic, în cele ce urmeaz` popula]ie în b`nci, considera]i oricând Cu „surplusul“ de resurse din noile cre- lui economic`); scheme de garantare
(nu de la mine citire, ci de la acea parte disponibili [i apar]inând de]inerilor dite intr` pe pia]` licitând pentru bunuri a creditelor care creeaz` hazard moral;
a tradi]iei de gândire economic` la ale monetare prezente (conturile curente; pe care le folosesc în produc]ie. Aici se controale de pre]uri care nu permit
c`rei teze subscriu), sursa problemelor cu conturile aferente cardurilor de debit; întâlnesc cu ceilal]i întreprinz`tori [i reajustarea în criz` la nivelurile reale
care economia mondial` ([i România) se etc.); depozitele la termen ar fi economi- cu consumatorii care doresc totu[i s` de pia]`; rigiditatea impus` prin lege a
confrunt` în prezent [i cu al c`ror punct ile împrumutate b`ncii pe un anumit consume în prezent mai mult decât î[i salariilor; proceduri greoaie [i perverse
critic cred c` înc` nu ne-am confruntat. termen, care nu fac parte din de]inerile imagineaz` ei – indu[i în eroare de redu- de faliment; alte bariere institu]ionale
Spa]iul disponibil aici îmi va permite s` monetare curente. Rezerva frac]ionar` cerea artificial` a dobânzii. Cu atât mai care îngreuneaz` realocarea capitalurilor
expun pe scurt problema principal` – ca- înseamn` procentul minim din sumele mult va fi evident` tensiunea când mun- c`tre sectoarele realmente profitabile
uzele crizei – [i s` fac câteva considera]ii depuse la vedere în b`nci pe care acestea citorii prin[i în noile proiecte de investire ale economiei (reglement`ri sociale, de
generale înainte de a încheia. sunt obligate s` le p`streze. cap`t` salarii [i le cheltuiesc pe bunuri de mediu, fiscalitate ap`s`toare etc.).
Aceast` rezerv` din spatele depozite- consum în concuren]` cu aceia[i consu-
Scurt` expunere lor la vedere ar trebui s` fie 100%, tocmai matori a c`ror disponibilitate de a[teptare Solu]ia: libertatea
a teoriei crizei pentru c` ace[ti bani sunt „la popula]ie“, nu s-a schimbat. Aceast` concuren]` monetar`
conturile bancare de acest fel nefiind are ca efect cre[terea pre]urilor. Pentru
Cea mai coerent` explica]ie a feno- decât „un tip mai sofisticat de portofel“. întreprinz`tori, acest lucru echivaleaz` Spa]iul nu-mi permite s` elaborez mai
menelor ciclice în economie este teoria Regulile actuale ale activit`]ii bancare cu reconsiderarea profitabilit`]ii noilor mult aceast` explica]ie a crizelor1. De
zis` „austriac`“. Este denumit` astfel – fapt universal, nu doar românesc – per- proiecte de afaceri care acum nu mai asemenea, nu am loc s` ar`t aici cum in-
deoarece cei mai importan]i exponen]i mit împrumutarea de c`tre b`nci [i din par la fel de rentabile. Dac` fenomenul gredientele men]ionate mai sus opereaz`
ai s`i – Ludwig von Mises [i F.A. Hayek, aceste resurse, în limita unui procent expansiunii creditului (neanticipat`) con- [i-n criza prezent`2. Am dorit doar s`
sau ulterior Murray Rothbard – au f`cut stabilit de banca central` (rata rezerve- tinu` [i sistemul bancar ofer` noi resurse atrag aten]ia c` în toat` discu]ia actual`
parte din curentul de gândire economic` lor minime obligatorii). De aici [i ideea pentru continuarea proiectelor la scara asupra crizei, mai mult „simptomatolo-
ini]iat de Carl Menger în Viena sfâr[itului c` se opereaz` cu rezerve „frac]ionare“ la care au fost ini]iate, situa]ia se repet`, gic`“, întrebarea cea mai ocolit` – singura
de secol XIX, r`mas în istorie drept „[coala (nu sunt 1 sau 100%, ci subunitare). Or, cu acela[i deznod`mânt: pre]urile vor care poate indica solu]ia fundamental`
austriac`“. Tr`s`tura principal` a acestei dac` banii din depozitele la vedere sunt cre[te în final [i mai mult, asupra noilor – este cea cu privire la cauze.
explica]ii a crizelor – care o diferen]iaz` par]ial da]i mai departe cu împrumut, investi]ii planând din nou spectrul unei Dac` explica]ia dat` crizelor mai sus
net de celelalte – este aceea c` se înscrie apar urm`toarele fenomene: se creeaz` rentabilit`]i diminuate (sau inexistente). este corect`, rezult` câteva lucruri: (1)
armonios în întregul corpus al teoriei iluzia dublei disponibilit`]i a unor resur- Când sistemul bancar este prea expus [i c` alternative naive ca planurile dlui
economice, nefiind „scoas` din buzunar“, se: pentru cei care au conturile la vedere, alimenteaz` cu noi credite tot mai greu Geoan` de „evitare“ a crizei nu exist`
cum se spune, sau – mai academic – ad-hoc. concomitent cu cei care au primit credite (sau deloc) proiectele în discu]ie, se insta- (dup` ce ai s`rit de la etaj e târziu s`-]i pui
Cu alte cuvinte, nu apeleaz` la construc]ii din „plusul de rezerve“ peste rata minim` ureaz` „senza]ia“ de criz`. Perioada ante- problema evit`rii contactului cu solul);
de moment – cu atât mai pu]in din afara obligatorie; oferta de credite din sectorul rioar` de expansiune este înlocuit` de o (2) terapia s`n`toas` anticriz` presupune
teoriei economice (cum sunt încerc`rile bancar dep`[e[te economisirea real` contrac]ie. Apar falimentele „în mas`“, cu a lucra la eliminarea cauzelor (reforma
psihologizante de explicare a fenome- a popula]iei; b`ncile devin creatori de toate consecin]ele nepl`cute (necesitatea sistemului bancar cu rezerve frac]ionare
nelor ciclice prin „supra-optimism“ sau moned` (scriptural`) [i are loc fenome- concedierilor, a reorient`rii activit`]ii etc.). în direc]ia rezervelor 100%); (3) planurile
„super-pesimism“ investi]ional, de pild`). nul „expansiunii creditului“ (o form` de Rata dobânzii va fi revenit la nivelul s`u anticriz` bazate pe noi interven]ii guver-
Identificând problema crizelor econo- infla]ie). real (mai mare). Retrospectiv, devine clar namentale în diverse forme (ajutoare de
mice pe dou` coordonate – prezen]a erorii La ultimul punct începe s` se întrevad` c` anumite proiecte investi]ionale pur stat, subven]ii, na]ionaliz`ri) creeaz` mai
antreprenoriale în mas` (falimentele, efec- „criza“. Aceast` expansiune a creditului [i simplu n-au fost sustenabile. Parafra- multe probleme decât rezolv`; (4) s-ar
tive sau iminente [i inevitabile, specifice – cu condi]ia s` fie neanticipat` ca atare zându-l pe Mises, s-au construit funda]ii impune reconsiderarea întregului sistem
perioadelor de criz`) [i faptul c` acestea de agen]ii economici – creeaz` iluzia unor pentru case cu trei etaje [i cincisprezece monetar [i bancar în direc]ia libert`]ii
par s` loveasc` dispropor]ionat sectoarele disponibilit`]i de capital (economisire) în camere când, de fapt, existau resurse doar monetare (produc]ia privat` de moned`
din „amonte“ ale structurii produc]iei economie superioare celor existente în pentru case cu cel mult dou` etaje [i [apte cu tot ce implic` ea3).
(sau produc`toare de „bunuri de capital“) fapt. Lucrul acesta se vede [i în tendin]a de camere. {i apare peisajul dezolant al unui
în raport cu cele mai apropiate de con- sc`dere a ratei dobânzii sub nivelul pe care [antier neterminat care nu merit` (econo- l
sumul final, la care s-ar putea ad`uga [i l-ar fi avut în absen]a expansiunii creditu- mic, în noile condi]ii) decât s` fie l`sat în 1 Introduceri bune în problematic` ar fi: L.

desf`[urarea specific` pe scenariul de tip lui. Ca urmare, proiecte antreprenoriale paragin` (temporar sau chiar definitiv). von Mises, Ciclul economic [i expansiunea credi-
expansiune-contrac]ie (boom-bust), eventu- care anterior erau neprofitabile devin – în Sintetizând, criza reprezint` o disco- telor: consecin]ele economice ale banilor ieftini,
al repetabil („ciclic“) –, teoria „austriac`“ o noile condi]ii de creditare – profitabile. ordonare intertemporal` a structurii disponibil la www.misesromania.org/266/;
pune pe seama interven]iei guvernamen- Dar ele, realmente, nu sunt. produc]iei cauzat` de sc`derea artificial` The Austrian Theory of the Trade Cycle, dis-
tale. Mai precis, pe seama interven]iei în Se impune o precizare cu privire la a ratei dobânzii în urma expansiunii cre- ponibil la www.mises.org/tradcycl.asp, (ed.
sectorul monetar-bancar sau al „produc]iei semnifica]ia ratei dobânzii. Ea regleaz` ditului, posibil` prin sistemul rezervelor R. Ebeling); un tratament extins ofer` Marius
[i comercializ`rii banilor [i creditului“. – înainte de orice aspecte legate de risc, frac]ionare. În tot acest proces, banca Spiridon, în Ciclul în teoria economic` modern`,
C`ci în prezent acest sector este gestionat infla]ie sau lichiditate – rela]ia între bu- central` joac` un rol crucial, ea stabilind tez` de doctorat, disponibil` la www.misesro-
de c`tre fiecare stat în regim de planificare nurile (inclusiv banii) prezente [i cele vi- coordonatele în care expansiunea cre- mania.org/468/.
centralizat`, cu un monopol al b`ncii itoare, semnifica]ia sa pe pia]a creditului ditului are loc (rata rezervelor minime 2 A se vedea articolele din ultima perioad`

centrale în ceea ce prive[te produc]ia de putând fi redat`, simplificat, astfel: rata obligatorii; rata dobânzii de referin]`; ale unor autori precum Robert P. Murphy sau
bani, coroborat cu o veritabil` cartelizare dobânzii arat` cât de dispus` e popula]ia „opera]iuni de pia]` deschis`“ (open mar- Frank Shostak din sec]iunea Daily Articles a
– sub auspiciile aceleia[i b`nci centrale – a s` a[tepte, renun]ând la consum prezent ket operations) etc.). www.mises.org.
sistemului bancar. în favoarea unuia viitor anticipat mai Peste aceast` surs` fundamental` 3 Vezi M. Rothbard, Ce le-a f`cut Statul

Elementul particular care st` la baza mare, nefiind altceva decât pre]ul acestei a crizelor î[i mai pot face apoi sim]it` banilor no[tri?, Institutul Ludwig von Mises
fenomenului crizei este a[a-numita „re- „a[tept`ri“. ac]iunea al]i factori agravan]i, de regul` – România, Bucure[ti, 2006. j
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
19

„Criza a fost cauzat`


de politicile infla]ioniste“
o RADU NECHITA o

DOSARELE
Criza economic` ne pune în fa]a unor agravat` de autorit`]i, prin cadrul legisla- duce num`rul cump`r`torilor, deci are loc de monolit“ pe care o sugereaz` folosirea
discrepan]e între estimarea valorii unor tiv conceput pentru a deresponsabiliza [i a o sc`dere drastic` [i rapid` a pre]urilor. singularului. Au existat mereu curente
bunuri la un moment dat [i estimarea va- încuraja asumarea de riscuri excesive. Este Mecanismul pre]urilor este un sistem care au considerat interven]ia guverna-
lorii lor la un moment ulterior. |nainte de a exact ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite care sintetizeaz` cunoa[terea disponibil` mental` drept mijloc de ameliorare a
vedea ce anume alimenteaz` discrepan]a, [i în multe alte ]`ri. în societate, adic` tot ceea ce [tie fiecare func]ion`rii pie]elor. {tiin]ele sociale au
s` ne ferim \ntâi de o capcan`: timp de Pe o pia]` liber` ´...¨ discrepan]a dintre om în parte despre trebuin]ele sale [i des- îns` un dezavantaj teribil fa]` de [tiin]ele
milenii, marii gânditori au încercat s` de- pre]urile bunurilor pe pia]a de baz` [i pre posibilit`]ile de satisfacere a acestora. naturii din cauza faptului c` erorile sunt
termine o m`sur` obiectiv` a valorii, prin pre]urile lor reflectate pe pie]ele financi- El este în acela[i timp [i un mecanism de mult mai greu de eliminat. Nici m`car tra-
analogie cu lungimea sau masa. Aceast` are nu este atât de mare pe cum se crede. transmitere a cunoa[terii, prin integrarea gedia experimentului comunist nu a fost
c`utare a fost [i va fi mereu zadarnic`, ase- Obliga]iunile garantate cu ipoteci au noilor informa]ii în pre]uri. Spre exemplu, suficient` s`-i fac` pe to]i marxi[tii s`-[i
menea c`ut`rii pietrei filosofale de c`tre avut valoare atât timp cât proprietarii o informa]ie credibil` cu privire la o nou` schimbe p`rerile. Cu fiecare criz`, ei devin
alchimi[ti. Valoarea nu este ceva obiectiv, locuin]elor pl`teau ratele [i/sau atât posibilitate de producere a energiei la un mai vocali. În mod general, partizanii
ci depinde de aprecierile subiective pe timp cât valoarea locuin]elor „reale“ era cost mult mai redus decât în prezent va interven]iei statului în economie g`sesc
care le fac oamenii cu privire la diverse ridicat`. Altfel spus, infla]ia a între]inut avea ca efect reducerea pre]ului la petrol noi argumente în timp de criz` deoarece
bunuri, fie ele schimbate pe pia]` sau nu. iluzia prosperit`]ii pe ambele pie]e. Dar [i la alte forme conven]ionale de energie. atunci coordonarea descentralizat`, prin
Valoarea bunurilor nu poate fi separat` de [i destr`marea iluziei s-a produs pe am- Acest lucru va influen]a comportamente- pia]`, nu mai func]ioneaz` la fel de bine
trebuin]ele umane, de modul cum sunt bele pie]e. Obliga]iunile „sub-prime“ s-au le oamenilor [i pre]urile altor bunuri în cum suntem obi[nui]i în perioadele nor-
percepute ele, de cunoa[terea pe care o pr`bu[it mai mult decât altele pentru c` moduri care nu pot fi prev`zute în detaliu. male. E suficient s` ne gândim doar la ex-
are fiecare cu privire la trebuin]ele proprii erau garantate cu activele de cea mai Cu toate acestea, fiecare va încerca s` anti- perimentul comunist, ca s` vedem c` nu
[i la modalit`]ile alternative prin care pot slab` calitate. Mai mult de atât, pre]urile cipeze cât mai corect evolu]ia lor viitoare. exist` o catastrof` suficient de mare încât
fi satisf`cute. Ea nu poate fi separat` nici pe pia]a financiar` sunt mai flexibile, iar s`-l conving` [i pe ultimul intelectual din
de valorile la care trebuie s` renun]`m investitorii sunt mai sofistica]i, ceea ce în Reac]ia actorilor politici domeniul [tiin]elor sociale c` a gre[it.
pentru a satisface trebuin]ele respective anumite situa]ii poate conduce la sc`deri În mod similar, teoriile keynesiste
(fie bunuri obi[nuite, fie timp). Aprecie- mai mari decât pe pia]a real` doar pentru La fiecare criz`, deciden]ii politici revin la mod` în perioadele de criz`.
rile noastre individuale se confrunt` [i se c` sunt anticipate sc`deri pe pia]a real`. ac]ioneaz` dup` un tipar u[or de recunos- Politicienii de-abia a[teapt` s` aud` me-
armonizeaz` cu cele ale semenilor no[tri cut. În primul rând, ei nu vor recunoa[te sajul acestor teorii, care poate fi rezumat
în principal prin intermediul schimbu- Reajustarea pre]urilor sau vor minimiza erorile trecute. Apoi, la ideea atât de pl`cut` maselor potrivit
rilor realizate pe pia]`. Desigur, suntem vor c`uta al]i vinova]i. În func]ie de c`reia pentru a te îmbog`]i este suficient
nevoi]i s` ne corect`m propriile aprecieri Procesul de ajustare a pre]urilor la contextul istoric [i de orientarea ide- s` cheltuie[ti mai mult. To]i keynesi[tii
cu privire la valoarea bunurilor [i servici- noile informa]ii este firesc [i binevenit. ologic`, suspec]ii de serviciu sunt: gu- cer acum cre[terea cheltuielilor publice
ilor atunci când „socoteala de acas` nu se El are loc în permanen]`, chiar [i atunci vernele precedente, du[manii interni [i a deficitelor bugetare. Au fost mult mai
potrive[te cu cea din târg“. când pia]a func]ioneaz` „normal“. El este [i/sau externi, minorit`]ile [i str`inii t`cu]i în perioadele de cre[tere economic`,
Îns` cele mai grave divergen]e în la originea tuturor câ[tigurilor de eficien]` în general, organiza]iile interna]ionale, atunci când teoria keynesist` recomanda
aprecieri apar [i persist` atunci când din economie, adic` la originea tuturor multina]ionalele, globalizarea [i, în ultim` excedente bugetare.
mecanismul pre]urilor este perturbat bunurilor pe care le folosim în via]a de zi instan]` capitalismul, economia de pia]`
de crea]ia monetar`. Este important s` cu zi. Datorit` lui, pentru tot mai mul]i în general. În al treilea rând, vor lua cât Evolu]ia fenomenului
reamintim faptul c`, de secole, banii sunt oameni, aceast` via]` este mai lung` [i mai repede m`suri spectaculoase – trebuie \n România
controla]i de c`tre un monopol aflat sub mai pl`cut` decât în urm` cu 100, 1000 s` dea impresia c` st`pânesc situa]ia – f`r`
tutela autorit`]ilor politice. Situa]ia a de- sau 2000 de ani. Problemele apar atunci s` ]in` cont de consecin]ele negative pe Poate c` principala sl`biciune a eco-
venit mult mai grav` în ultimele decenii. când ajust`rile necesare sunt foarte ample. termen lung sau de consecin]ele negative nomiei române[ti este faptul c` în con-
De când s-a renun]at la convertibilitatea Ajustarea nu poate fi lin` deoarece proiec- pe termen scurt dac` acestea sunt mai greu tinuare mediul economic este unul ostil
în aur, nu exist` practic nici o limit` în tele cu rentabilitate artificial` [i iluzorie de observat. Oamenii politici reac]ioneaz` ini]iativei private. Orice întreprinz`tor
calea crea]iei monetare de c`tre autorit`]i. sunt readuse la valoarea lor „real`“, care astfel pentru c` sunt oameni [i pentru român se poate sim]i dezam`git [i con-
Rezultatul se manifest` sub forma unor uneori se poate apropia de zero. Cu cât ex- c` sunt implica]i în politic`: tuturor ne trariat de locul ocupat de ]ara noastr` în
rate ale infla]iei incomparabil mai ridi- cesele crea]iei monetare au fost mai mari, este greu s` ne recunoa[tem erorile, dar clasamentul întocmit de Banca Mondial`
cate decât în trecut. Cre[terea continu` cu atât corec]iile sunt mai ample. Desigur, sistemul politic favorizeaz` comiterea lor cu privire la mediul de afaceri, „Doing
[i generalizat` a pre]urilor genereaz` [i în procesul de corec]ie apar adesea erori [i atenueaz` sanc]ionarea acestora. Într- Business Report“. El îns` [tie c` acel loc
între]ine iluzia unei prosperit`]i facile, de sens contrar, adic` pre]urile pot sc`dea adev`r, în domeniul politic se privilegiaz` este „meritat“. Pentru oamenii obi[nui]i,
perturb` pre]urile relative [i încurajeaz` prea mult, dar nu ne putem da seama deciziile care au efecte pozitive pe termen riscurile cele mai palpabile sunt pierderea
investi]iile în proiecte a c`ror rentabilita- dinainte de aceste erori. Singura modali- scurt [i/sau asupra unui grup bine deter- locului de munc` [i/sau cre[terea ratei la
te este doar aparent` [i se poate men]ine tate de a cunoa[te pre]ul corect este prin minat de indivizi, chiar dac` au efecte ne- banc` din cauza cre[terii ratei dobânzii
numai cu condi]ia acceler`rii infla]iei. încerc`ri succesive, prin corectarea per- gative mult mai grave, atât timp cât acestea [i a deprecierii monedei na]ionale fa]`
Dac` acest proces continu`, se ajunge la manent` a erorilor constatate, adic` prin din urm` nu sunt u[or de identificat sau se de valuta în care a fost luat creditul. Este
hiperinfla]ia care a ruinat clasa medie din func]ionarea pie]ei. Nu poate avea loc o vor manifesta pe termen mediu sau lung. dificil` aprecierea în bloc a m`surilor
Germania [i l-a adus pe Hitler la putere. ajustare nedureroas` pentru c` s-au irosit Aici este diferen]a major` dintre pia]` [i luate. Pân` acum, impresia general` este
Un exemplu mai recent poate fi întâlnit resurse care ar fi fost folosite la alte pro- politic`: oamenii obi[nui]i sunt interesa]i de ezitare [i incoeren]`: idei bune sunt
în Zimbabwe, a c`rui banc` central` iecte, cu adev`rat necesare. Ajustarea este [i de consecin]ele pe termen lung ale deci- abandonate sau anulate de ini]iative
tocmai [i-a redenominat moneda, la un previzibil`, în sensul c` ea este inevitabil`, ziilor lor, în timp ce oamenii politici sunt demagogice. Un pericol mult mai mare
curs de 1 trilion de dolari vechi pentru 1 chiar dac` momentul exact al acesteia este preocupa]i mai pu]in de consecin]ele care decât criza îl reprezint` tocmai m`surile
dolar nou… Alternativa nu poate fi decât imprevizibil. Dac` s-ar anticipa c` în ziua se vor manifesta dup` alegeri. Expresia luate în grab` de politicieni pentru „rezol-
oprirea procesului infla]ionist înainte ca Z iluzia se va disipa [i va urma corec]ia, oa- „dup` noi, potopul“ nu a fost rostit` de un varea“ acesteia [i incertitudinea pe care
el s` distrug` întreaga economie. Acest menii vor ac]iona în ziua Z-1. Ar fi bine s` întreprinz`tor de succes… ele o genereaz`. Cel mai recent exemplu
lucru înseamn` destr`marea iluziilor [i reamintim faptul c` pre]ul de azi depinde este impozitul forfetar, dar temerea mea
revenirea la realitate. Erorile b`ncii cen- de pre]ul de mâine, nu de pre]ul de ieri. Teorii macroeconomice este c` lista r`mâne deschis`. Aceast` te-
trale pot fi amplificate de c`tre b`ncile Ajustarea nu poate fi calm` [i uniform` defectuoase mere este împ`rt`[it` de întreprinz`tori [i
comerciale, mai ales atunci când ele con- deoarece fiecare încearc` s` se pun` la salaria]i, ceea ce înseamn` c` autorit`]ile
teaz` pe indulgen]a autorit`]ilor în cazul ad`post înaintea celuilalt, ceea ce produce Mediul academic, cel pu]in în dome- genereaz` incertitudine în loc s-o atenu-
eventualit`]ii falimentului. Situa]ia este „înghesuial`“ în rândul vânz`torilor [i re- niul [tiin]elor economice, nu are „unitatea eze. j
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
20

Nu salva]i de la faliment
Europa de Est
o BOGDAN C. ENACHE o
DOSARELE

O
NOU~ criz` subprime uria[e pe Europa de Est, criza din regi-
]ine capul de afi[ al [ti- une se dovede[te acum critic` pentru
rilor. Dar, spre deosebire s`n`tatea lor financiar`. Falimentul
de originalul american, uneia singure dintre aceste b`nci ca
aceasta nu presupune urmare a pierderilor pe opera]iunile lor
numai c`derea pre]ului caselor, ci în Est ar pune serios în pericol stabilita-
c`derea unor economii întregi. }`rile tea sistemului financiar european.
din Europa Central` [i de Est, dup` ani În aceste condi]ii, Europa de Est
de rate înalte de cre[tere economic` pare s` fi devenit debitorul subprime
alimentate de investi]ii vest-europene, al Vestului. La fel ca debitorii ipotecari
se îndreapt` în momentul de fa]` c`tre subprime din SUA, sectorul public
o recesiune. B`ncile care au furnizat [i privat din ]`rile est-europene este
mare parte din credit în perioada de foarte îndatorat, în timp ce c`derea
avânt, deja afectate de probleme de monedelor din regiune [i a produc]iei
lichiditate ca urmare a evenimente- înseamn` un venit [i mai sc`zut în
lor din SUA [i din ]`rile unde î[i au viitorul imediat. Ca urmare a recesiunii
reziden]a, se confrunt` în momentul de din SUA [i Europa de Vest, ]`rile est-
fa]` cu perspectiva unor mari pierderi europene se îndreapt`, [i ele, spre rate
pe împrumuturile f`cute în jum`tatea negative de cre[tere, iar cu acestea vine 6% PIB real cunoscute de majoritatea de mari încât criza din Europa de Est
estic` a continentului. [i riscul sporit ca ]`rile din regiune s` ]`rilor din regiune în ultimii 6–7 ani. poate dep`[i în amploare criza valutar`
Odat` cu criza economic` din State- intre în incapacitate de plat`. Vânzarea de locuin]e, de ma[ini [i alte asiatic` de la mijlocul anilor 1990.
le Unite [i din Europa occidental` s-a bunuri durabile de consum a explodat.
încheiat [i avântul economic al ]`rilor Incapacitate de plat` În acela[i timp, condi]iile de acordare Salvatorul FMI
emergente din Europa de Est. Înghe]ul la orizont a creditelor au devenit din ce în ce
pie]ei monetare în SUA [i în economi- mai relaxate. A[a cum se [tie, b`ncile B`ncile nu sunt îns` singurele care
ile dezvoltate din Occident din vara B`ncile din regiune au în]eles gra- din România f`ceau reclam` la „credit cer ajutor de la organismele europene
lui 2007, urmat de o cre[tere a riscului vitatea situa]iei. Nou` dintre cele mai doar cu buletinul“. Totul a func]ionat sau interna]ionale, ci [i guvernele. În
de credit ca urmare a falimentului expuse b`nci occidentale, sub condu- bine atât timp cât cre[terea economic` toamna anului trecut, FMI a aprobat
Lehman Brothers din septembrie 2008, cerea grupului Raiffeisen, au cerut Co- era ridicat`. Dar în momentul de fa]` un împrumut de 16,4 miliarde de dolari
a provocat o goan` dup` lichidit`]i misiei Europene (CE) [i B`ncii Centrale economiile Europei de Est se scufund`, pentru Ucraina, a c`rei moned` – griv-
printre investitori. În Europa de Est Europene (BCE) s` vin` în ajutorul [omajul este în cre[tere, iar datoriile na – [i-a pierdut mai mult de jum`tate
aceste evenimente s-au tradus în re- ]`rilor estice pentru a evita, mai târziu, acumulate în ultimii ani s-ar putea s` din valoare în ultimele [ese luni, provo-
patrieri de capital, un nivel mai redus repercusiunile pe care neplata împru- nu mai fie pl`tite. când o luare cu salt a caselor de schimb.
al investi]iilor str`ine [i prime de risc muturilor le-ar avea asupra s`n`t`]ii Îns` guvernul de la Kiev nu este capabil
mai ridicate. Încetinirea cre[terii în financiare a economiilor din vestul Cursuri de schimb, în picaj s` reduc` deficitul bugetar, iar nivelul
economiile dezvoltate [i, în cele din continentului. }`rile cele mai expuse infla]iei a s`rit de 20% anual. Ungaria
urm`, intrarea acestora în recesiune în la o incapacitate de plat` a Europei de Intrarea în incapacitate de plat` – ]ara cu cea mai mare datorie public`
a doua parte a anului trecut au dus la Est sunt Austria, Fran]a, Italia, Belgia, este o posibilitate real`. Monedele din din regiune – a primit de asemenea un
o diminuare a exporturilor Europei de Germania [i Suedia. Numai Austria, Europa de Est sunt în c`dere liber` fa]` împrumut de 12,5 miliarde de dolari
Est, care a accelerat c`derea economic` de pild`, a acordat împrumuturi de de dolar, euro sau francul elve]ian, fapt de la FMI, de zece ori mai mult decât
a regiunii. Monedele est-europene au 292 de miliarde de dolari Europei de care face mult mai dificil` plata debite- o îndrept`]ea cota sa oficial`, cât [i 8,1
intrat în picaj. Est, conform declara]iilor lui Josef Pröll, lor denominate în valute occidentale miliarde de dolari de la o facilitate spe-
ministru de finan]e în guvernul de la pentru indivizi, companii sau guverne. cial` a UE [i un credit de 1,3 miliarde de
B`nci prea mari Viena. Acestea reprezint` pentru Aus- În topul datornicilor conduc de la mare euro de la Banca Mondial`.
pentru a da faliment tria 70% din PIB. distan]` ]`rile baltice. Datoria extern` În octombrie anul trecut, la apogeul
Dar [i Elve]ia, o ]ar` nemembr` a Estoniei este de 131% din PIB, cea a crizei interna]ionale de lichiditate,
În Europa de Est, b`ncile au fost a UE, reprezint` unul dintre marii Letoniei – de 116%, iar a Lituaniei – de BCE a s`rit de asemenea în ajutorul
privatizate în anii 1990 [i la înce- creditori ai Europei de Est. Francul 72%. La un loc, ]`rile Europei de Est Budapestei, furnizând 5 miliarde de
putul anilor 2000. Metoda preferat` elve]ian – ca urmare a dobânzilor trebuie s` pl`teasc` creditorilor externi euro (6,5 miliarde de dolari) b`ncii
de privatizare a fost vânzarea – fie reduse – a devenit moneda preferat` echivalentul a 400 de miliarde de dolari centrale ungare într-un acord de swap
prin negocieri directe cu guvernul în pentru creditele ipotecare din regiune. doar în acest an. pentru a cre[te lichiditatea de pe pia]a
func]ie, fie printr-o licita]ie public` – a Împrumuturile în franci elve]ieni au Mai mult, contrac]ia economic` monetar`. Acest eveniment a marcat
unui pachet majoritar de ac]iuni la o atins 50% din totalul creditului ne- duce la adâncirea unor deficite gu- o extindere important` a rolului BCE.
banc` de stat unui mare grup bancar guvernamental în unele ]`ri precum vernamentale deja ridicate, într-un A fost pentru prima dat` când banca,
str`in, considerat capabil s` o restruc- Ungaria sau Polonia. Conform unui ra- moment în care costul credit`rii [i responsabil` pentru politica monetar`
tureze [i s` treac` pe profit. Ca urmare, port al Morgan Stanley, bazat pe datele primele de risc au crescut semnificativ. a zonei euro, a împrumutat o ]ar` din
circa 80% din b`ncile din Europa de B`ncii Reglement`rilor Interna]ionale, Ca urmare a exodului de capital [i a afara uniunii monetare. Ulterior, BCE
Est sunt de]inute în prezent de mari datoria extern` a Europei de Est a atins deficitelor de cont curent ridicate din a încheiat un aranjament swap [i cu
grupuri financiare vestice, cum ar fi 1.600 de miliarde de dolari în septem- regiune, monedele est-europene vor banca central` din Polonia [i nu este
Raiffeisen sau Erste Bank din Austria, brie 2008, din care 1.500 miliarde de continua s` se devalorizeze în raport cu exclus s` fac` acela[i lucru [i cu alte
Swedbank din Suedia, Société Générale dolari au fost furnizate de creditori euro [i dolarul, de[i forintul maghiar, b`nci centrale din partea estic` a UE.
din Fran]a, UniCredit din Italia, KBC vest-europeni1. Numai între 2005 [i zlotul polonez sau leul românesc au În decembrie anul trecut, FMI, îm-
din Belgia, Bayern Landesbank din Ger- 2008 volumul de credit extern absorbit atins deja minime istorice. De[i b`ncile preun` cu UE, Banca Mondial` [i Su-
mania [.a.m.d.. Aceste grupuri bancare de Europa de Est s-a majorat de trei ori. centrale din unele ]`ri cum ar fi Rusia, edia, a împrumutat de asemenea 10,5
sunt printre cele mai mari în ]`rile lor Aceste împrumuturi au adus profituri Cehia, Polonia sau România au rezerve miliarde de dolari Letoniei. În acela[i
de origine, iar subsidiarele lor est-euro- uria[e b`ncilor occidentale din regiune valutare importante [i au intervenit timp, Georgia a primit o linie de credit
pene reprezint` o parte important` din [i au fost, în mare m`sur`, responsa- pentru a frâna c`derea cursului, deze- de 750 de milioane de dolari, urmat`
activele lor. Din cauza acestei expuneri bile pentru ratele medii de cre[tere de chilibrele macroeconomice sunt atât – în mod surprinz`tor – de Belarus, care
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
21
a ob]inut 2,5 miliarde dolari în ianuarie s` devin` coordonatorul unui stimul [i în România. Printre ]`rile non-mem- Concluzie
anul acesta. Cu pu]in timp în urm`, fiscal mondial care s` faciliteze o re- bre ale UE, Ucraina iese în eviden]` ca
Serbia a primit un împrumut FMI de lansare a cererii globale. Îns` cre[terea o ]ar` distrus` de excesul de cheltuieli Realitatea este c`, dat` fiind dezor-
4 miliarde de dolari, iar România a rapid` a datoriei [i a masei monetare guvernamentale. dinea economic` actual`, nu exist` o
încheiat un acord prin care va primi a SUA a început s` provoace nelini[te Cu toate acestea, încetinirea cre[terii solu]ie de ie[ire f`r` costuri. Dar a folosi
25 de miliarde de dolari de la FMI, UE, printre de]in`torii de dolari sau de economice va duce la majorarea defici- BCE, FMI sau Banca Mondial` pentru a
Banca Mondial` [i BERD. Dar celelalte crean]e denominate în dolari. China, telor bugetare chiar [i în acele ]`ri absorbi pierderile b`ncilor insolvabile
dou` state baltice – Estonia [i Lituania cel mai mare investitor în titluri de unde politica fiscal` a fost relativ echi- sub aparen]a unei ajust`ri temporare
– cât [i Bulgaria sunt urm`toarele pe stat americane, vrea o nou` moned` librat`. În cazul Rusiei, ]ar` care – spre a balan]ei de pl`]i este cea mai proast`
lista statelor care au nevoie de bani interna]ional` de rezerv` pentru a pre- deosebire de aproape toate celelalte solu]ie din câte se pot imagina. Cu tim-
de la FMI, Banca Mondial` sau UE. De veni neplata crean]elor sale americane, ]`ri est-europene – are un surplus de pul, majoritatea dezechilibrelor externe
la începutul crizei, în toamna anului iar mul]i oameni de afaceri [i anali[ti se cont curent, c`derea abrupt` a pre]ului se vor ajusta singure. Deja, încetinirea
trecut, FMI a împrumutat aproape 60 a[teapt` la o infla]ie galopant` în anii petrolului în a doua parte a anului a economic` reduce deficitul de cont cu-
de miliarde de dolari în Europa de Est [i urm`tori. redus considerabil veniturile. Acest rent al regiunii.
70 de miliarde în total dac` num`r`m [i eveniment a coincis cu o deteriorare Cre[terea rapid` a prosperit`]ii care

DOSARELE
creditele date Islandei [i Pakistanului. Tragedia planific`rii semnificativ` a mediului de afaceri ca a avut loc în majoritatea ]`rilor Europei
În acela[i timp, Banca Mondial`, monetare centralizate urmare a scurtului r`zboi cu Georgia. de Est în ultimii opt ani a alimentat
BERD [i Banca European` de Investi]ii Politicile ostile ale guvernului au deter- a[tept`ri ridicate privind prinderea
(BEI) au anun]at la mijlocul lunii mar- Actuala criz` din Europa de Est, ca minat investitorii s` î[i scoat` banii din din urm` a standardelor de via]` occi-
tie c` au preg`tit un pachet de sprijin [i cea din SUA sau din vestul vechiului ]ar`, provocând o c`dere spectaculoas` dentale. În mod nesurprinz`tor, criza
în valoare de 24,5 miliarde de dolari continent, este un proces dureros. {i a bursei din Moscova [i o pr`bu[ire a economic` provoac` nelini[te [i în
pentru b`ncile occidentale cu de]ineri totu[i, o ac]iune concertat` pe plan rublei. unele ]`ri chiar nesupunere civic`. De[i
importante de active în Europa de Est interna]ional de salvare de la faliment Exist` o presiune imens` în Europa situa]ia se va înr`ut`]i înainte de a se
[i spa]iul ex-sovietic. Obiectivul acestui a b`ncilor [i guvernelor iresponsabile de a nu permite falimentul nici unei îmbun`t`]i, teama privind un colaps
ajutor este s` determine b`ncile occi- din regiune nu este solu]ia adecvat`. b`nci care a[teapt` pierderi masive pe economic care ar transporta regiunea
dentale care se confrunt` cu probleme Exact acest tip de a[tept`ri, împreun` opera]iunile din Europa de Est. În plus, înapoi la condi]iile tr`ite imediat dup`
de lichiditate s` continue creditarea cu mai mul]i ani de politic` monetar` în cazul Bulgariei [i al ]`rilor baltice fi- pr`bu[irea sistemului comunist de pla-
subsidiarele din Est. Conform planului lax` în SUA [i Europa sunt responsa- xarea cursului de schimb dintre mone- nificare centralizat` sunt exagerate.
pe doi ani, BERD va acorda 6 miliarde bile pentru crearea unui lan] al hazar- dele locale [i euro (pegging) exclude în Asta nu înseamn` îns` c` nu exist`
de dolari b`ncilor sub form` de credite dului moral care a dus la actuala criz` mod formal o devalorizare a monedei. motive de îngrijorare. Politicile care
sau infuzii de capital; BEI va sprijini economic`. Dar o acoperire a pierderilor din regi- vor fi adoptate în urma acestei crize
împrumuturile întreprinderilor mici Sc`derea gradual` a dobânzii de une printr-o interven]ie comun` a UE, vor determina poten]ialul pentru pros-
[i mijlocii cu 11 miliarde de dolari, iar politic` monetar` de c`tre Fed (Banca FMI [i B`ncii Mondiale nu va face decât peritate din viitor. O salvare integral`
Banca Mondial` va oferi 5,5 miliarde central` american`), BCE, Banca Angliei s` continue politica de subven]ionare de la faliment a b`ncilor responsabile
pentru credit bancar, comercial [i de [i alte b`nci centrale independente din a riscului [i de eroziune a discipli- pentru împrumuturi proaste nu va face
infrastructur`, plus dou` miliarde sub Europa, ca Banca Na]ional` Elve]ian` nei pie]ei care a dat de fapt na[tere decât s` adânceasc` [i s` perpetueze un
forma de asigurare contra riscurilor. sau Riksbank în urma bulei din sectorul turbulen]elor din prezent. B`ncile care sistem economic în care profiturile sunt
IT din 2000–2001 [i a atacurilor teroriste
Buzunarele Occidentului din 11 septembrie din 2001, a furnizat
sunt goale b`ncilor occidentale stimulentul pen-
tru a cre[te rata leverajului pe activele
Liderii celor mai bogate state vest- de]inute, iar apoi, prin subsidiarele
europene, aduna]i la Berlin înaintea de]inute, s` fac` împrumuturi cu un co-
celui de-al doilea summit G20 de la lateral minim sau chiar absent [i f`r` o
declan[area crizei interna]ionale, [i-au verificare temeinic` a bonit`]ii clien]ilor
exprimat inten]ia de a cre[te capacita- pe pia]a virgin` din Europa de Est.
tea de împrumut a FMI de la nivelul ac- {i guvernatorii b`ncilor centrale
tual de 250 de miliarde de dolari la 500 est-europene [i-au al`turat eforturile
de miliarde de dolari. Japonia a oferit omologilor lor occidentali de a stimula
deja înc` 100 de miliarde de dolari, dar cererea global`, dar reducerile pe care
marile state vest-europene s-ar putea s` le-au operat la dobânzile de referin]`
nu aib` de unde s` strâng` noi resurse, au fost mai reduse [i acestea au r`mas
chiar dac` discut` posibilitatea unei la un nivel comparativ mai înalt. Ca
eventuale emisiuni de euro-obliga]iuni urmare, financiari sofistica]i au f`cut
menite s` reduc` prima de risc ce tre- carry trade cu o parte din banii ieftini
buie pl`tit` de guvernele cu un rating din Vest în Europa de Est, situa]ie care a
suveran de credit sc`zut. Statele Unite creat aparen]a c` monedele est-europe-
sunt deja sub un munte de datorii, în ne, precum leul românesc, erau solide.
timp ce China sau statele din Orientul Când criza financiar` s-a declan[at în
Mijlociu, care au rezervele necesare, SUA [i Europa de Vest în vara lui 2007,
condi]ioneaz` suplimentarea fondurile carry trade-ul de pe curs a intrat într-o au pariat pe împrumuturi proaste vor fi private, dar pierderile sunt socializate.
FMI de cre[terea puterii lor de vot în mi[care invers` pe m`sur` ce inves- r`spl`tite pentru ineficien]a de care au Acest sistem este la fel de incompatibil
structurile decizionale ale organiza]iei titorii î[i retr`geau banii din Europa dat dovad` [i vor fi ]inute în via]` prin cu economia de pia]` pe care mul]i est-
interna]ionale – o concesie pe care ma- de Est pentru a-[i acoperi penuriile de redistribuirea avu]iei de la acele com- europeni credeau c` o adopt` dup` 1989
rile state europene refuz` s` le-o ofere. lichiditate acas`. Apoi liniile de credit panii [i indivizi care au fost comparativ ca [i vechiul socialism marxist-leninist.
În acela[i timp, statele sudice din Uni- ale b`ncilor-mam` (care acum aveau mai pruden]i. Efectul net al acestor po-
unea European` (Portugalia, Spania, propriile probleme) c`tre subsidiarele litici este încurajarea hazardului moral, l
Italia, Grecia) [i Irlanda, confruntate cu est-europene au fost reduse. Pe m`sur` care, la rândul s`u, va induce o mai 1 Stephen Jen and Spyros Andreopoulous,

probleme severe în sectorul bancar ca ce dobânzile cre[teau, pia]a imobiliar` mare impredictibilitate în func]ionarea „Europe More Exposed to EM Bank Debt than
urmare a c`derii activelor ipotecare [i din Polonia, Bulgaria, România, ]`rile sistemului financiar. the US or Japan“, Global Economic Forum, Octo-
cu contrac]ii economice accelerate, vor baltice sau Rusia a intrat în stagnare [i Cu toate acestea, Europa de Est nu ber 27, 2008.
ca BCE [i UE s` î[i canalizeze resursele apoi în declin. B`ncile locale au r`mas este un spa]iu omogen, nici m`car o en- 2 O excelent` analiz` a procesului prin care,

în principal spre salvarea propriilor cu o sum` de împrumuturi de o valoare titate care poate fi în mod clar definit`2. mult înainte de ascensiunea comunismului [i
b`nci. Pe m`sur` ce criza economic` incert`. Situa]ia difer` de la ]ar` la alta. În unele a R`zboiul Rece, c`l`tori occidentali din sec-
din Europa [i restul lumii se va adânci, În multe cazuri, niveluri ridicate cazuri, mai ales în statele ex-sovietice olul al XVII-lea, de regul` crescu]i în mediile
politica din jurul întreb`rii cine sal- ale datoriei guvernamentale au repre- care nu sunt membre UE, precum aristocratice din Marea Britanie, Fran]a sau
veaz` pe cine va deveni din ce în ce mai zentat o parte important` a problemei. Ucraina sau – dincolo de grani]ele pur Austria, au inventat literalmente Europa de
complex`. De[i economiile din regiune au cunos- geografice ale Europei – Kazahstan, Est ca o zon`-tampon dintre Occident – sau,
Timothy Geithner, secretarul ame- cut rate ridicate de cre[tere în anii ante- guvernele ar putea intra în incapacitate pe scurt, Civiliza]ie – [i Despotismul oriental
rican al Trezoreriei, a pledat pentru riori, datoria public` a crescut în multe de plat` a datoriei externe. În alte p`r]i, sau asiatic este cartea lui Larry Wolff, Invent-
consolidarea rolului FMI [i cre[terea ]`ri. Ungaria este exemplul cel mai va fi adoptat` o form` de restructurare ing Eastern Europe: The Map of Civilization on the
capacit`]ii sale de împrumut pân` la proeminent dintre ]`rile est-europene a datoriei, în timp ce în unele locuri Mind of the Enlightenment, Stanford University
750 de miliarde de dolari. În opinia care sunt membre ale UE, dar deficite solu]ia încercat` va fi o devalorizare a Press, 1994, traducere româneasc` Inventarea
oficialilor americani, FMI ar trebui bugetare relativ ridicate s-au înregistrat monedei [i o refinan]are. Europei de Est, Humanitas, 2000. j
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
22

Criza financiar` actual`:


o critic` a explica]iilor oferite
o BOGDAN GL~VAN o
DOSARELE

I. O singur` criz`, l`comia nu determin` evolu]ia cererii. siunea monetar` (infla]ia) la care au
mai multe explica]ii Mai precis, l`comia este limitat` de recurs autorit`]ile americane.
banii pe care îi avem în buzunar.
II. Adev`ra]ii vinova]i:
De la începutul crizei, în 2007, trei 2. Prostia statul [i bancherii
tipuri de explica]ii au fost avansate
constant pentru a justifica atât eviden- A doua explica]ie a crizei pune ac- Cele trei tipuri de explica]ii arunca-
tul ciclu de tip boom-bust prin care a centul pe erorile comise de investitori te în ochii publicului nu sunt valabile.
trecut economia în acest deceniu, cât din cauza lipsei capacit`]ii acestora Printre altele, toate se împotmolesc
[i solu]iile propuse pentru atenuarea de a evalua corect riscul investi]iilor în punctul din care trebuie de fapt
efectelor [i prevenirea acestui fenomen asumate. Din prostie [i ignoran]`, s` înceap` explica]ia corect`: banii [i
în viitor. Argumentele oferite nu sunt investitorii s-au hazardat s` cumpere func]ionarea sistemului financiar.
îns` satisf`c`toare – nici prin prisma active supraevaluate (irrational exu- În vârful acestui sistem se afl` banca
coeren]ei logice, nici prin gradul de re- berance). Împachetat` în argumente central` în calitatea sa de produc`tor
flectare a realit`]ii. S` le lu`m pe rând. tehnice sofisticate (informa]ie asi- monetar. Banca central` poate extinde
metric`, comportament de turm`, Pentru a merge la cauza crizei oricând masa monetar`, deoarece banii
1. L`comia echilibre multiple [.a.), explica]ia sun` trebuie s` abandon`m explica]ia de hârtie pe care îi produce cost` prac-
bine, dar… atât. Este în egal` m`sur` conven]ional`. Trebuie s` ne întreb`m tic… zero. Astfel, devine foarte simplu
Cea mai la îndemân` explica]ie nerealist` [i lipsit` de consisten]`. În de ce investitorii ac]ioneaz` in corpore pentru stat s` adopte politica too big to
este l`comia. L`comia b`ncilor care primul rând, formuleaz` o acuza]ie în acela[i sens pe pia]`. Iar r`spunsul fail, prin care bancherii [i ceilal]i actori
au vânat chiar [i clien]ii r`u-platnici banal` [i profund fals`. C`ci este nu este „Pentru c` sunt pro[ti“, ci importan]i din sistemul financiar sunt
în speran]a încas`rii unui venit mai greu de crezut c` vreun profesor de „Tocmai fiindc` este profitabil“. Acest încuraja]i s` se îndatoreze [i s` inves-
mare din dobânda aplicat` creditelor. economie sau politician în]elege mai r`spuns este doar aparent paradoxal. teasc` imprudent – fenomen cunoscut
L`comia debitorilor care s-au întins bine func]ionarea sistemului finan- sub numele de „hazard moral“. Dac`
mai mult decât le este plapuma [i au ciar decât o pot face cei care lucreaz` 3. Chinezii [i arabii investi]iile se întorc cu profit, banii
m`rit achizi]iile pe datorie. L`comia nemijlocit cu acesta – investitorii, cei se duc în buzunarele bancherilor [i
investitorilor care cump`r` creditele care î[i pun la b`taie propria avere A treia variant` a pove[tii spune c` ale celorlal]i juc`tori de pe pia]`. Dac`
ipotecare titrizate (obliga]iuni garantate în tranzac]iile derulate. Explica]ia un rol crucial în declan[area avântului investi]iile aduc pierderi, acestea sunt
cu ipoteci) f`r` s` se mai uite la riscul trece cu vederea problema stimulen- nesustenabil l-a avut ampla lichidita- externalizate prin infla]ie. Nim`nui nu-
aferent acestora. telor: participan]ii la pia]` sunt direct te din pia]`, datorat` ratei sc`zute a i mai pas` de ra]ionalitatea economic`
Problema cu acest argument este interesa]i (în orice caz, mai mult decât dobânzii. Aceasta din urm`, la rândul din moment ce eventualele pierderi pot
c` l`comia nu evolueaz` ciclic. Nu ceilal]i) s` dep`[easc` dificult`]ile s`u, a fost împins` în jos datorit` unui fi pasate statului (adic` cet`]enilor). De
exist` nici un motiv pentru a-i b`nui informa]ionale. Ace[ti participan]i la volum imens de economisiri pe plan fapt, ra]ionalitatea este întoars` pe dos.
pe capitali[tii americani ca fiind mai pia]` (b`ncile de investi]ii [i alte firme mondial, deopotriv` de sorginte pri- Devine rentabil s` speculezi, s` te înda-
lacomi decât cei ru[i, brazilieni sau de administrare a activelor financiare) vat` [i public` (mai multe state în curs torezi, pentru c` numai a[a po]i câ[tiga.
francezi. {i nu exist` nici un motiv colecteaz` anual cei mai de seam` de dezvoltare, printre care China [i ]`ri Dac` stai pe margine [i te compor]i
s` presupunem c` participan]ii la absolven]i ai departamentelor de pro- din Orientul Mijlociu, au acumulat prudent, nu faci decât s` irose[ti o opor-
pia]` sunt mai lacomi decât cei care fil din cele mai bune universit`]i. Din treptat rezerve valutare uria[e, pe care tunitate [i s` pierzi în raport cu ceilal]i.
îi privesc, îi analizeaz` [i ne prezint` punct de vedere intelectual, ace[tia le-au deversat în economia american`). Pur [i simplu, aceasta este logica dup`
l`comia drept cauza principal` a crizei. sunt printre cei mai buni membri ai De aici a rezultat ieftinirea creditului [i care func]ioneaz` sistemul. Indiferent
Din perspectiv` psihologic`, a[adar, societ`]ii. Nu putem s` punem criza încurajarea îndator`rii. câte reglement`ri i se aduc, tendin]a
nu avem motive s` d`m crezare aces- pe seama ignoran]ei lor decât dac` Aceast` explica]ie este sus]inut`, c`tre crize este încorporat` în sistem.
tui argument. În plus, din perspectiv` trat`m în mod simplist situa]ia. printre al]ii, de Alan Greenspan, fostul Ea nu poate fi evitat` decât prin refor-
economic`, argumentul l`comiei nu În al doilea rând, indiferent cât guvernator al B`ncii Centrale Ameri- marea din temelii a acestuia.
explic` modul concret de dezvoltare al este de relevant`, problema asime- cane. Pe scurt, ea p`c`tuie[te zdrav`n Exist` [i alte motive punctuale,
avântului (care determin` totodat` [i triei informa]ionale nu poate duce la capitolul relevan]` empiric`: este specifice contextului, care au modelat
detaliile fazei de declin): nu ne spune nicidecum la criz`. Pur [i simplu, fals` sau, în cel mai bun caz, incom- acest avânt artificial. De exemplu, un
de ce anumite sectoare sunt în mod insuficien]a informa]iei îi împiedic` plet`. Spun fals`, deoarece statisticile rol important l-a avut politica guvernu-
special afectate de boom (activitatea pe indivizi s` intre în schimburi (care, interna]ionale arat` c` economisirile lui american de încurajare a credit`rii
imobiliar`, construc]iile, industria cu o cunoa[tere adecvat`, ar fi rentabil nu au crescut, în perioada la care facem popula]iei s`race – a[a-numitele credite
auto [i sistemul financiar). Nu ne ajut` de efectuat). Consecin]a este un num`r referire, din contr`, în ultimele decenii subprime – urmare a politicii mai vechi
s` explic`m de ce febra speculativ` a redus de tranzac]ii (missing markets), nu am asistat la o sc`dere a ratei economi- de cre[tere a num`rului proprietarilor
demarat în tromb` dup` anul 2001 [i de comiterea unor erori. Aici trebuie s` sirii în lume. Putem afirma, a[adar, c` de case. M`surile legislative adoptate în
ce s-a oprit brusc în anii 2006–2007. ne întreb`m de ce concuren]a nu [i-a boom-ul s-a produs pe un trend istoric acest sens au distorsionat alocarea cre-
Nu este pentru prima oar` în istorie manifestat efectele benefice cu care o de declin al economisirii. În acela[i ditului, în sensul stimul`rii expansiunii
când cre[terea pre]urilor este pus` pe crediteaz` teoria [i practica. De pild`, timp, este adev`rat c` rezervele ofici- construc]iei de locuin]e [i cre[terii pon-
seama l`comiei speculan]ilor. L`sând la este ciudat c` nici o banc` nu a ales s`- ale de dolari au crescut constant [i c` derii împrumuturilor neperformante.
o parte problema cre[terii diferen]iate [i consolideze reputa]ia, punând mai statele care le posed` le-au canalizat Cheia evit`rii situa]iilor de acest
a pre]urilor (ceea ce ne face s` ne presus profitul pe termen lung decât spre investi]ii în economia american`. gen care se pot întâmpla în viitor st`
întreb`m de ce l`comia se manifest` cî[tigurile riscante pe termen scurt. S-ar Îns` (1) acumularea de bani în visteria în în]elegerea corect` a trecutului.
mai mult în domeniul imobiliar [i mai p`rea c` [i investitorii secundari, dar [i b`ncilor centrale nu este sinonim` cu Din nefericire, dezbaterea public` este
pu]in în cel turistic, de pild`), se pune institu]iile (a[a-numitele originators of cre[terea economisirii [i (2) necesit` ea dominat` de „exper]i“ care î[i ob]in ve-
cu acuitate urm`toarea întrebare: dac` credit) care au creat [i apoi revândut îns`[i o explica]ie: exist` mai mul]i do- niturile din rela]iile pe care le între]in
l`comia dicteaz` cursul economiei, de „activele toxice“ sunt de vin`. Atât cei lari în lume pentru c` cineva i-a produs cu statul sau cu sistemul financiar
ce se mul]umesc vânz`torii s` creasc` care au acordat ini]ial creditele ipoteca- mai întâi, nu pentru c` au c`zut din cer. – atunci când prim-planul nu îl de]in
pre]urile doar cu 10% (sau 50%) pe re, \nstr`inându-le, cât [i cei care le-au Dac` mergem în continuare pe acest fir politicienii în[i[i. Nu ne putem a[tepta
an? De ce nu se dubleaz` pre]urile în cump`rat de la primii au dat dovad` de logic ajungem la factorul determinant ca solu]iile veritabile s` vin` de aici.
fiecare lun`? R`spunsul este c`, de fapt, stupiditate în egal` m`sur`. fundamental al ciclului, anume expan- Stimulentele se opun. j
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
23

Politicile anticriz`
o HORIA TERPE o

O
DAT~ cu îmbun`t`]irea Exist` dou` categorii de cauze pen- criza reprezint` o bun` oportunitate de nu în timpul recesiunii sau recuper`rii.
indicatorilor financiari tru acest comportament. Primele sunt afirmare, indiferent de natura ideilor Sincronizarea cu faza de blocaj a crizei
din ultimele s`pt`mâni de natur` conjunctural`; dintre aces- sus]inute. este esen]ial`. {i 2. Pentru efectul scon-
se poate spune, cel pu]in tea, cea mai important` este nefericita tat, dispersia noii monede în economie

DOSARELE
din punct de vedere psi- suprapunere a începutului crizei cu Mâine trebuie s` fie rapid`, brusc`.
hologic, c` partea de „criz`“ a ciclului alegerile americane. A doua categorie Dac` percep]ia potrivit c`reia partea
a trecut. Îns` schimbarea rapid` a este de natur` sistemic`. Prin natura Aceasta este ceea ce politicienii au de criz` a ciclului s-a încheiat este co-
situa]iei economice – care evolueaz` democra]iilor, leadershipul politic este putut face [i au f`cut împotriva crizei. rect`, atunci fereastra de oportunitate
c`tre a doua parte a ciclului – ridic` furnizat colectiv [i competitiv. Adic` Paradoxal îns`, continuarea perseve- pentru acest Mixaj de politici se va
un nou tip de provoc`ri, iar eventuala exist` o pluralitate de voci politice, rent` a eforturilor începute – implemen- închide în cel mai scurt timp. Continu-
aplicare defazat` a m`surilor preg`tite dintre care nici una nu vrea s` r`mân` tarea politicilor economice preg`tite area lor în timpul recesiunii nu ar face
pentru [i în timpul fazei ini]iale poate mai prejos decât alta în a se exprima cu a[a cum sunt acestea proiectate în decât s` încetineasc` recuperarea, care
cauza o alt` înr`ut`]ire. privire la evolu]iile prezentului. Din momentul de fa]` – ar putea face mai const` în reorientarea activit`]ii econo-
acest motiv, unele dintre cerin]ele de mult r`u decât bine. În linii mari, pro- mice a indivizilor ([i, implicit, re-combi-
Ieri baz` ale leadershipului, ca, spre exem- blema este urm`toarea. Atât din punct narea altor factori de produc]ie) în noi
plu, imperativul lini[tirii popula]iei în de vedere financiar cât [i din punct de direc]ii sau domenii care sunt poten]ial
Din punct de vedere economic, timpul unei crize, sunt dificil de prac- vedere psihologic, criza propriu-zis` se profitabile. Îns` dac` ace[tia sunt r`ni]i
pr`bu[irea unor pie]e financiare su- ticat. În plus, un alt efect al sistemului pare c` a trecut. Urm`toarele faze ale în încercarea lor de c`tre infla]ie, pe
praexpuse la risc s-a transformat într-o politic curent este iner]ia opiniilor. ciclului constau în recesiune, urmat` de o parte, [i de noi [i schimb`toare
criz` economic` global` care va fi Aceasta poate deveni o problem` cri- de recuperare. Pur [i simplu, oamenii reglement`ri, pe de alt` parte, vor e[ua.
urmat`, se pare, de o recesiune (pentru tic` în condi]iile unei crize, care, fiind nu pot tr`i mult` vreme f`r` activitate Un set complet diferit de politici
2009, OECD a prognozat o sc`dere caracterizat` de bru[te schimb`ri de economic`. Îns` procesele de recupera- este necesar în anticiparea recuper`rii
medie a PIB-ului ]`rilor membre de situa]ie, provoac` sistemul politic ca re sunt de fapt sincrone recesiunii; ele economice, iar dificultatea schimb`rii
4,3%). Pe fond, la originea crizei actuale în reac]iile [i interven]iile sale s` ]in` încep în timpul acesteia – etapizarea lor rapide a op]iunilor politice astfel încât
se g`sesc racilele sistemelor bancare pasul. Vor fi acestea sincrone recesiunii ulterioar` este doar o simplificare spre a acestea s` ]in` pasul cu criza este cel
[i monetare: o lung` perioad` de rate [i recuper`rii de mâine? facilita în]elegerea. A[adar, principalul mai îngrijor`tor lucru.
sc`zute ale dobânzilor în întreaga pericol este ca efectele colaterale negati- Acest set de politici postcriz` pre-
lume, sus]inute de politici monetare Azi ve ale politicilor anticriz`, care urmeaz` supune trei elemente. În primul rând,
expansioniste, dezechilibre imense ale un ritm independent de cel al crizei, Mixajul de politici economice trebuie s`
balan]elor de cont curent [i cre[tere În iarn` îns`, sistemul interna]ional s` nu r`neasc` recuperarea natural` a revin` la regl`rile ini]iale. Scopul politi-
economic` supraalimentat` prin bani a reînceput s` func]ioneze. Tonul economiei. cii monetare trebuie s` redevin` contro-
u[ori. Factorul declan[ator – pr`bu[irea anticriz` a început s` fie preluat de Mixajul de politici economice anga- lul infla]iei, prin stoparea „quantitative
creditelor imobiliare de pe pia]a ameri- organiza]ii ca FMI, Banca Mondial`, jat împotriva crizei presupune, pe de easening“ [i limitarea interven]iei la
can` – a fost doar cea mai slab` verig`, UE ori diferitele foruri G, care au in- o parte, o politic` monetar` constând reglajul fin al dobânzii de referin]`.
din p`cate suficient de ampl` încât s` sistat asupra necesit`]ii coordon`rii în sc`derea la minim a ratelor dobân- Reconstruirea încrederii în moned` este
antreneze întregul sistem. interna]ionale a eforturilor anticriz` [i zii [i expansiunea masei monetare cheia pentru ca activit`]ile economice
Din punct de vedere psihologic, au adoptat un discurs interna]ionalist („quantitative easening“ în terminolo- s` poat` fi reluate. În al doilea rând este
criza a fost receptat` ca o înlocuire [i conservator, încercând s` calmeze pa- gia actual`) [i, pe de alt` parte, o poli- problema reglement`rii. Agita]ia pro-
rapid` a adev`rurilor general acceptate nica [i avertizând împotriva tenta]iilor tic` fiscal` constând în „stimul fiscal“: vocat` de criz` a ridicat un val de opinie
cu privire la lume de c`tre o cantitate protec]ionismului [i a pericolului cheltuieli guvernamentale ridicate [i semnificativ, nu întotdeauna dezintere-
masiv` [i brusc` de incertitudine – o infla]iei provocate de cheltuieli publice sc`derea nivelului de taxare (sau m`car sat, în favoarea cre[terii reglement`rii.
ampl` distorsiune a informa]iei genera- iresponsabile. În plus fa]` de poten]iala men]inerea sa la nivelul precedent); Din fericire, spre deosebire de mixajul
le relevante cu privire la prezent [i mai calitate superioar` a politicilor econo- urmând ca deficitul bugetar astfel reali- economic descris, asta nu s-a putut
ales cu privire la viitor. Pentru o peri- mice, coordonarea interna]ional` are zat s` fie finan]at tocmai prin cre[terea face peste noapte. Îns` acum ar fi ne-
oad`, senza]ia general` a fost c` ima- [i un efect de lini[tire a agen]ilor eco- masei monetare (via cump`rarea de cesar` o contraintuitiv` schimbare de
ginea lumii s-a spart în mii de cioburi. nomici. Minimal – [i prin compara]ie c`tre b`ncile centrale a bonurilor de macaz la nivelul opiniilor deciden]ilor
Îns`, din acest punct de vedere, se poate cu reac]iile politice ini]iale – se creeaz` stat). Cheltuielile guvernamentale, în [i exper]ilor, pentru c` în sprijinul
spune c` criza a fost deja dep`[it`. percep]ia c` exist` o în]elegere comun` teorie, ar fi îndreptate c`tre trei sco- recuper`rii este necesar` tocmai libera-
Atenuarea percep]iilor negative privind ce se întâmpl` [i ce este de puri: cur`]irea b`ncilor [i a institu]iilor lizarea [i dereglementarea pie]elor, a[a
asociate incertitudinii s-a datorat în f`cut. Chiar dac` o asemenea în]elegere financiare de instrumente cu risc ri- încât volatilitatea acestora s` creasc` cât
primul rând trecerii timpului, dar [i ar fi, în detaliu, eronat`, ea contribuie dicat, salvarea unor mari companii în mai mult pentru a permite reajustarea
dezmeticirii mediilor politice occiden- la calmarea panicii [i elimin` o parte încercarea de a întrerupe dominoul rapid` a activit`]ii economice imediat
tale [i interna]ionale. Astfel, confruntat dintre incertitudinile asociate crizei, falimentelor [i, în sfâr[it, investi]ia în ce criza trece de punctul minim. În
cu o avalan[` de semnale negative pri- facilitând reînchegarea unei imagini lucr`ri publice care s` ocupe cât mai sfâr[it, al treilea element presupune
vind extinderea [i aprofundarea crizei, comune suficient de larg împ`rt`[ite mul]i [omeri sau poten]iali [omeri. asistarea direct` a indivizilor sau famili-
reflexul politic ini]ial a fost unul pani- încât s` poat` func]iona ca punctul Ideea principal` a acestei combina]ii ilor cel mai grav lovi]i de criz` ([i nu via
card [i dezarticulat. Prima genera]ie de fix necesar recâ[tig`rii controlului in- de politici este deblocarea activit`]ii unit`]ile economice în care ace[tia sunt
politici anticriz` a constat în m`suri dividual [i/sau sentimentului asociat economice prin ieftinirea banilor. Dup` acum angaja]i, între care pia]a trebuie s`
incoerente [i improvizate, în lipsa unui acestuia. unele estim`ri, cre[terea masei moneta- le selecteze pe cele viabile).
plan predefinit pentru o asemenea Aceste dou` aspecte pot fi în m`sur` re ocazionate de criz` a trecut deja de 4 Prin facilitarea comunic`rii [i
situa]ie. Importante guverne occiden- s` evite dou` rele pe termen scurt. triliarde de dolari (pentru compara]ie, circula]iei informa]iilor, globaliza-
tale au abandonat peste noapte 30 de Având în vedere c`, pe de o parte, majo- valoarea comer]ului OECD în bunuri rea are printre alte efecte accelerarea
ani de politic` economic` neoclasic` ritatea economiilor importante sunt in- [i servicii în anul 2000 a fost de cca 6 reac]iilor psihologice [i economice
(rezumat`, în linii mari, de Washin- tegrate în acest cadru institu]ional [i c`, trd), bani care vor fi urma]i pe termen în raport cu schimb`rile. Acesta este
gton Consensus) [i au risipit primele pe de alt` parte, acordul actorilor statali scurt de înc` 1,1 trd injectate via FMI, un motiv serios pentru a crede c`
sute de miliarde de dolari publici în importan]i îi confer` suficient` legitimi- Banca Mondial` [i alte b`nci regiona- desf`[urarea ciclului economic negativ
m`suri improvizate de salvare a unor tate [i influen]`, devia]iile protec]ioniste le. Evident, costul întregii opera]iuni actual poate fi una rapid`. Cazul cel
b`nci sau companii care, înso]ite de care au început s` prind` teren în di- este infla]ia tuturor monedelor astfel mai r`u este îns` acela în care insisten]a
discursuri alarmiste, au panicat în ferite state pot fi stopate [i ]inute sub „u[urate“, pl`tit` de c`tre to]i de]in`torii unor politici anticriz` nepotrivite ar
extrem agen]ii economici, accelerând control. În plus, predominan]a unui acestor monede. Pariul pus poate avea putea provoca infla]ie [i rigidizarea
tezaurizarea resurselor [i, prin urmare, discurs interna]ional comun poate succes numai dac` sunt întrunite dou` pie]elor, împiedicând astfel recuperarea
contractarea activit`]ii economice la limita apelul radicaliz`rii ideologice în condi]ii-cheie: 1. Injec]ia de moned` [i prelungind recesiunea. Cam asta s-a
toate nivelurile. cre[tere a diferitelor mi[c`ri pentru care trebuie s` aib` loc în timpul crizei, [i întâmplat dup` ultima Mare Criz`. j
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
24

Falsificarea banilor
de c`tre institu]iile statului
o ANDREI TRANDAFIRA o
DOSARELE

A
CTUALA criz` econo- diul bunurilor [i serviciilor oferite. Desigur, un sistem monetar cu alocarea noilor bani direct la bugetul
mic` are un caracter pa- Interdependen]a uman` este atât de mas` monetar` fix` implic` probleme de stat ca parte din taxare. Dintre cele
radoxal. Capacitatea de puternic` încât valoarea banilor este complexe. Una dintre ele ar fi blocarea dou` metode, prima pare complet
produc]ie la nivel global men]inut` [i stabilizat` prin fiecare economiei din cauza rarit`]ii bunului inutil` în m`sura în care ulterior se
este în continu` cre[tere, interac]iune pe pia]` care implic` monetar. Conform acestui argument, va realiza procesul de impozitare.
tehnologiile evolueaz` cu rapiditate, bani. cre[terea continu` a produsului intern Folosind a doua metod`, se realizeaz`
înc` nu exist` probleme de raritate Taxarea sau impozitarea sunt brut corelat` cu o mas` monetar` fix` atât impozitarea cât [i cre[terea masei
semnificativ` a vreunei resurse vitale, ac]iuni prin care cet`]enii contribu- ar cauza un fenomen de defla]ie, cel monetare printr-un singur proces de
resursele umane sunt din ce în ce mai ie la bugetul statului, finan]ându-i pu]in la fel de nociv ca cel de infla]ie. alocare a noilor bani direct la bugetul
numeroase. Îns`, cu toate acestea, ne astfel cheltuielile. Exist` dou` me- Valoarea unei unit`]i monetare ar de stat.
afl`m în plin` criz` economic`, iar tode principale prin care ele se pot cre[te continuu, stimulând astfel eco- Din p`cate, în actualul sistem mo-
oamenii de pe tot globul se tem pen- realiza. Prima, cea direct`, const` în nomisirea. Într-un sistem cu mas` netar introducerea noilor bani pe
tru ce ar putea aduce viitorul nu prea impozitarea venitului, profitului sau monetar` fix` este suficient s` „]ii pia]` se face într-un mod diferit [i
îndep`rtat. Ceva pare fundamental în a tranzac]iilor. Aceast` metod` presu- banii la ciorap“ pentru ca valoarea lor ilegitim. Iar cazul cel mai elocvent
neregul` cu aceast` situa]ie. Este oare pune prelevarea unei cote procentuale s` creasc` propor]ional cu cre[terea este chiar pilonul central al pie]ei mo-
vorba de un e[ec al capitalismului [i al din banii deja existen]i pe pia]`. Într-o PIB-ului. Un astfel de sistem ar crea netare mondiale, cel al Statelor Unite.
pie]ei libere sau dimpotriv`? societate cu o mas` monetar` de 10 un cerc vicios, deoarece oamenii ar S` presupunem c` guvernul federal
Distinc]ia între proprietatea pri- milioane unit`]i [i un impozit unic pe fi stimula]i s` economiseasc` banii are nevoie de 10.000 $ pentru a aco-
vat` [i proprietatea colectiv` este o venit de 10%, statul va colecta din im- în condi]iile în care economia pros- peri anumite cheltuieli bugetare. El
distinc]ie în[el`toare. Amintindu-ne pozite un milion de unit`]i monetare, per`, ceea ce ar duce mai departe la emite bonuri de trezorerie în valoare
de regimul comunist, în ce fel era iar în zona privat` vor r`mâne nou` sc`derea masei monetare utilizate de 10.000 $. Banca Federal` cump`r`
proprietatea colectiv`? Cu siguran]`, milioane de unit`]i. A doua metod`, propriu-zis în tranzac]iile de pe pia]`, bonurile de trezorerie, creditând con-
proprietatea era considerat` colec- cea indirect`, const` în introducerea la o cre[tere [i mai accentuat` a valo- tul guvernamental aflat la banca A cu
tiv`; îns`, dup` cum [tim, controlul de mas` monetar` nou`. Astfel, în rii banilor [i a stimulentelor pentru suma de 10.000 $, bani nou crea]i pe
efectiv al presupusei entit`]i colective acela[i exemplu, o metod` aproxi- a economisi. În final, acest proces ar care guvernul îi poate folosi [i care se
poate fi realizat doar de c`tre indivizi mativ echivalent` pentru a ob]ine duce la dispari]ia lichidit`]ilor de pe bucur` de puterea de cump`rare ini]ial`.
concre]i. Iar istoria umanit`]ii poate acelea[i resurse de partea statului ar fi pia]`, echivalent` cu blocarea întregii Ace[ti 10.000 $ depozita]i în banca A
fi lesne în]eleas` ca istoria modurilor s` se tip`reasc` un milion suplimen- economii. Prin urmare, se pare c` o vor deveni totodat` [i parte a rezervei
în care o cast` conduc`toare mic` a tar. În acest caz, de[i în zona privat` economie func]ional` presupune in- b`ncii A. Pe baza principiului rezervei
controlat majoritatea propriet`]ii. am avea tot 10 milioane, iar statul ar troducerea de noi lichidit`]i pe pia]` frac]ionare, banca A are dreptul s` îm-
Ceea ce e izbitor la sistemul comu- dispune de un milion proveni]i din pentru a preveni blocajul tranzac]iilor prumute 90% din noua rezerv`. Ace[ti
nist este tocmai faptul c` o mic` bani nou tip`ri]i, taxarea s-ar produce [i investi]iilor. 9.000 $, bani de asemenea nou crea]i,
elit` conduc`toare controla, de facto, tot asupra cet`]enilor, deoarece intro- Dincolo de întrebarea tehnic` cu vor fi împrumuta]i unor doritori, iar
decizia asupra folosirii celei mai ducerea noilor bani conduce la deva- privire la cantitatea de bani noi ce tre- banii vor ajunge în depozitul unei alte
mari p`r]i a propriet`]ii presupus lorizarea monedei cu 10%. Pe scurt, buie s` intre pe pia]` pentru a asigura b`nci comerciale B, care la rândul ei
colective. indiferent de metoda folosit`, efectul o bun` func]ionare a economiei, pro- va putea împrumuta 8.100 $ unui nou
Când vorbim de o ordine a este acela[i dac` procentul din masa blema fundamental` r`mâne una de client, procesul continuând pân` ce se
propriet`]ii private, noi sus]inem în monetar` total` ob]inut de c`tre stat ordin politic [i moral – sau, dac` vre]i, vor fi creat aproximativ 100.000 $ noi:
primul rând o lume în care fiecare este acela[i. Desigur, de obicei statul una de dreptate: Cine trebuie s` ajung` cei 10.000 $ ini]iali folosi]i de c`tre
om poate produce bunuri [i servicii practic` ambele metode, îns` o consi- în posesia noilor bani intra]i pe pia]`? guvern plus înc` aproximativ 90.000
pe care s` le schimbe pe o pia]` liber` der` doar pe prima ca fiind taxare sau Dac` banii reprezint` îndrept`]iri $ oferi]i drept credit poten]ialilor
(libertate) [i în care distribu]ia averii impozitare. ob]inute în urma serviciilor furnizate doritori. Desigur, odat` cu folosirea
este ob]inut` exclusiv în urma unor F`r` a aduce în discu]ie juste]ea pe pia]a liber`, atunci noii bani nu acestor noi bani se creeaz` o datorie
tranzac]ii voluntare cu respectarea impozit`rii sau a existen]ei taxelor ca reflect` contribu]ia de acest fel a vreu- echivalent`, 10.000 $ datora]i de c`tre
drepturilor de proprietate ale altora atare, r`mâne indiscutabil faptul c` nui individ. Prin urmare, un sistem guvern [i 90.000 $ datora]i de credi-
(dreptate). Îns` datorit` dispersiei ele ]in în exclusivitate de rela]ia dintre monetar care presupune [i introdu- tori.
ini]iativei private [i a talentelor, este cet`]eni [i stat, ca entitate colectiv` ce cerea de cantit`]i noi de bani pe pia]` Cui sunt datora]i ace[ti bani? În
nerezonabil s` ne imagin`m aceast` le reprezint` interesele. Într-o econo- din ra]iuni pur financiare este drept în mare parte b`ncilor. Pentru a în]elege
lume ca pe una profund inechitabil`. mie liber` care func]ioneaz` în mod m`sura în care ac]iunile de introduce- magnitudinea nedrept`]ii, este sufi-
Rezultatul distribu]iei nu va fi unul just, banii nu pot fi crea]i din nimic. re de mas` monetar` nu altereaz` în cient s` ne uit`m la datoria public` a
în care pu]ini indivizi controleaz` o Banii reprezint` îndrept`]iri la bunuri nici un fel structura de distribu]ie a Statelor Unite, care a ajuns la 13.000
mare parte a propriet`]ii. [i servicii (acele social claims de care îndrept`]irilor. Altfel spus, introdu- de miliarde de dolari; sum` care este în
Ce rol au banii în aceast` ordine? vorbeam), iar cantitatea total` de bani cerea de noi bani pe pia]` nu trebuie mare parte datorat` ca urmare a sume-
Banii, ca mijloc de schimb [i etalon de pe pia]` reprezint` cantitatea total` s` modifice distribu]ia relativ` a pu- lor de bani nou crea]i primi]i de c`tre
de m`sur` a valorii, nu au o valoare de îndrept`]iri de]inut` la nivelul terii de cump`rare în rândul agen]ilor guvern de la Banca Federal`. Dac`
intrinsec` tranzac]ionabil` într-o eco- societ`]ii. Cu alte cuvinte, într-o astfel existen]i, distribu]ie rezultat` anterior ad`ug`m pe deasupra o sum` de nou`
nomie pe baz` de troc. Cu alte cuvinte, de economie utilitatea principal` a ca urmare a interac]iunilor de pe pia]a ori mai mare, datorat` de indivizi [i
banii nu ]in niciodat` de foame prin banilor este de a permite distribu]ia liber`. companii în urma primirii de credite
ei în[i[i, ci datorit` faptului c` au o îndrept`]irilor la nivelul membrilor În paralel cu cele dou` posibilit`]i în bani nou crea]i în baza principiului
putere de cump`rare stabilit` în urma societ`]ii. Iar ordinea propriet`]ii de taxare exist` dou` modalit`]i legi- rezervei frac]ionare, situa]ia devine
interac]iunilor economice pe pia]`. private asigur` c` aceste îndrept`]iri time de introducere a noilor bani pe dramatic`. Într-o lume în care banii
Banii constituie nu bunuri ca atare, pot fi ob]inute doar în urma furniz`rii pia]` de c`tre stat. Prima dintre ele ar trebui s` reflecte doar contribu]ia
ci îndrept`]iri la alte bunuri (social unor bunuri [i servicii pe pia]a liber`. presupune distribuirea noilor bani fiec`rui individ pe pia]a liber`, asist`m
claims) întemeiate pe încrederea în ei Condi]ia de baz` care asigur` o bun` la nivelul popula]iei, propor]ional la un proces continuu de falsificare a
a altor participan]i la pia]`. Iar valoa- func]ionare a acestui instrument mo- cu cota pe care o de]ineau din masa banilor de c`tre institu]iile statului,
rea banilor instituit` la nivel social netar este caracterul divizibil al aces- monetar`, l`sând astfel neafectat` care îi las` pe indivizi lua]i atât sepa-
cuantific` utilitatea social` pe care tora, ceea ce asigur` o bun` fluiditate distribu]ia puterii de cump`rare an- rat cât [i colectiv datori, [i economia
un individ o furnizeaz` prin interme- tranzac]iilor pe pia]`. terioare. A doua metod` presupune într-o stare de criz`. j
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
25

Jurnal de criz`: capitalism


cu prezum]ie de vinov`]ie
o COSMIN MARINESCU o

DOSARELE
N
U voi încerca, în acest modelul american, „capitalismul“ occi- economice. Originile recesiunii actuale mai autorit`]ilor monetare, cele care
scurt „jurnal“, s` zugr`vesc dental, în general, nu (mai) au practic trebuie c`utate în anii de expansiune ]in frâiele sistemului monetar [i care
neap`rat condi]iile ins- nimic în comun cu pia]a liber`. În monetar` promovat` generos de Fede- elibereaz` în sistem, periodic, injec]ii
titu]ionale din care r`sar al doilea rând, în privin]a solu]iilor, ral Reserve System – Banca Central` a de lichiditate. Îns` ca [i în cazul dopa-
ciclurile economice, cu guvernele au abandonat orice rezerv` SUA. Din 2001 [i pân` în 2008, FED a jului sportiv, iluzia de prosperitate e
toate detalierile teoretice asupra cauze- de încredere în for]a autoreglatoare a invadat pie]ele financiare cu valuri de de scurt` durat`, pân` ce „organismul“
lor crizei. Aici, acum, m` preocup` mai pie]ei, de unde [i înclina]ia de adminis- moned`, care s-au scurs în credit artifi- economic resimte acut nevoia de a se
mult negarea radical` a capitalismului, trare a acelora[i „medicamente“ care, cial ieftin [i, în consecin]`, în dezvolt`ri cur`]a de pl`gile gen bubble speculativ.
cu un vast arsenal de mituri, erori [i rea- de fapt, au declan[at boala. economice cu insuficient` pruden]` De aici esen]a curativ` a crizei,
credin]`. Dincolo de teoria economic` Ideea c` sistemul economic occiden- investi]ional`. În ultimii cinci ani, rata prin care este salubrizat`, de fapt, o
autentic` a ciclului afacerilor, „profe- tal ar fi, în prezent, unul capitalist, de dobânzii de politic` monetar` a evoluat structur` economic` deformat` arti-
siunea de credin]`“ a economistului „pia]` liber`“, este la fel de absurd` ca sistematic, în termeni reali, în band` ficial, prin capitalul fictiv ]â[nit din
oblig`, cred, ast`zi poate mai mult decât [i preten]ia unor radicali na]ionali[ti
oricând, la rigoare logic` [i restaurarea c` politica economic` a URSS a fost,
adev`rului despre capitalism, despre în ultimii s`i ani, una laissez-faire.
sistemul economic al pie]ei libere. Îns` prezum]ia de vinov`]ie a capi-
talismului are efect de „bulg`re de
Este criz`! Cum proced`m? z`pad`“ în favoarea t`v`lugului etatist.
De exemplu, în America anilor 1930,
Simplu, putem da vina pe capita- pre[edintele Hoover era acuzat de
lism! Multe din relele lumii postmoder- „colabora]ionism“ cu laissez-faire-ul,
ne sunt atribuite, ast`zi, pie]ei libere: de[i politicile sale erau complet anti-
dac` pacifi[tii v`d r`zboaiele drept capitaliste. Scopul lor era s` împiedice
produs al imperialismului capitalist, reducerea salariilor. Îns` tocmai redu-
dictatorii secolului trecut au condam- cerea salariilor ar fi restaurat, cumva,
nat capitalismul pe motive de… paci- cererea de munc` [i ar mai fi domolit
fism „burghez“. Tot mai mul]i oameni [omajul masiv. Mai târziu, prin invo-
pun s`r`cia pe seama capitalismului, în carea [omajului drastic izvorât chiar
timp ce îl acuz`, contradictoriu, de ex- din politicile lui Hoover, adversarii
cese de… materialism. Tot capitalismul capitalismului [i-au asigurat un nou
ar fi cel care submineaz` valorile fami- val de welfare state prin politicile de
liale [i inspir` la imoralitate. Pu]ini au inspira]ie socialist` din New-Deal-ul
r`mas cei care s` nu condamne capita- lui Roosevelt.
lismul pentru ceva anume. Debutul erei republicanismului
Perpetuu parc`, dar mai acerb ast`zi democratic, angajarea în cele dou`
ca niciodat`, este mitul c` libertatea r`zboaie mondiale [i mai ales dezvol-
economic` [i capitalismul sunt cauzele tarea securit`]ii sociale, introdus` în
crizei actuale. Articole recente în The perioada Marii Depresiuni, au generat
New York Times, de pild`, fac apologia cre[terea continu` a m`rimii guver-
dezastrului economiei „ancorate“ în nelor. În ultimele decenii, în Fran]a
laissez-faire: „prezum]ia de vinov`]ie“ [i Germania, de exemplu, ponderea
inund` mitologia popular` ]esut` în cheltuielilor guvernamentale în PIB
jurul capitalismului: „cultura ameri- a dep`[it sistematic 50% din PIB. Mai
can` celebreaz` capitalismul laissez- putem spune, oare, c` avem de-a face
faire drept ideal economic“, „pia]a cu „economie de pia]`“, când peste
liber` este vinovat` de criza economic` jum`tate din avu]ia nou creat` anual zero [i chiar negativ`. Aceea[i politic` a tiparni]ele – reale [i scripturale – ale
globalizat`“. Tot recent, Newsweek este distribuit`, arbitrar, pe criteriile banilor ieftini a fost adoptat` [i de Banca b`ncilor centrale. „Pia]a“ nu a f`cut
Magazine ne asigur` de pe copert` politice ale guvern`rii?! Japoniei, care a v`rsat în b`ncile sub- decât s` r`spund` la stimulente, s` ex-
c` „ast`zi, cu to]ii suntem sociali[ti“, ordonate bani cu dobând` nominal` acerbeze consumul [i îndatorarea,
iar sfâr[itul capitalismului a devenit „Vinova]ii f`r` vin` zero. În acela[i sens, Banca Central` în dauna economisirii [i acumul`rii
implacabil. cer s` se fac` lumin`“ European` a c`utat s` sufle în pânzele s`n`toase de capital.
Nimic nou sub soare, dac` ne gân- ciuruite ale cre[terii economice din
dim la profe]iile marxiste ce invocau Dezbaterile pe agenda crizei Europa cu reducerea ratei dobânzii de De la prezum]ia
secular colapsul pie]ei libere, r`pus` se poart`, îndeob[te, în tandemul politic` monetar`, vreme de mai mul]i de vinov`]ie
de povara ciclurilor economice. De consecin]e – solu]ii. Este lipsit` de sens, ani, la circa 2%. la verdictul economiei
altfel, din majoritatea manualelor de îns`, orice tentativ` de „combatere“ a În SUA, sistemul bancar – stimulat
economie (de pia]`!) de ast`zi r`zbate, crizei – a[a cum triumfalist pronun]` [i prin reglement`ri de tip welfare state Dar ce înseamn`, oare, capitalismul
mai mult sau mai pu]in subtil, socialis- rapoartele oficiale – în absen]a oric`rei – a expandat nes`buit creditul, c`tre [i cum se învârt roti]ele acestuia? Capi-
mul inevitabil: „ciclul economic este o probe de discern`mânt asupra cauzelor categorii tot mai largi de debitori, talismul este sistemul libert`]ii care înce-
form` de evolu]ie normal`, fireasc`, a fundamentale, anatomice a[ spune, ale cu ipoteci garantate guvernamental pe [i se încheie cu institu]ia esen]ial` a
activit`]ii economice“, adic` r`bufnirea ciclului afacerilor. sub sloganul politic „o cas` pentru societ`]ii – proprietatea privat`. Simpla
natural` a „contradic]iilor interne ale Istoria recent` a crizei arat`, pe scurt, fiecare american“. Dobânzile extrem trecere în revist` a anatomiei pie]ei
pie]ei“. De aici, pr`bu[irea prezis` a cam a[a: în ultima decad`, deciden]ii de sc`zute promovate de FED au dis- libere arat` lesne de ce capitalismul nu
capitalismului, destr`mat treptat, din politici monopoli[ti ai principalelor trus stimulentul de economisire [i este „s`lbatic“ ori „domestic“, ci doar
interior, de recesiuni tot mai frecvente monede din lume au purces la redu- au deschis robinetul consumului [i sistemul institu]ional al propriet`]ii
[i mai ap`s`toare. cerea ratei dobânzii [i expansiune îndator`rii. private [i al regulilor dreptului privat.
Dou` sunt, îns`, problemele unei monetar`, convin[i c` astfel vor dez- De aceea, responsabilitatea pentru Pia]a nu este condus` de cineva
asemenea retorici. În primul rând, lega obstacolele din calea prosperit`]ii mersul ciclic al economiei revine toc- anume, ci numai de regula propriet`]ii
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
26
private. Ea semnific` un sistem partici- societ`]ii moderne. „Natural`“ nu poate fi ce urm`resc scopuri legitime [i care mai tuturor guvernelor occidentale se
pativ de societate în care fiecare e res- decât pia]a liber`, ca sistem spontan de utilizeaz`, deliberat, mijloace economice ghideaz`, în prezent, dup` idei total
pectat pentru c` nimeni nu e personal interac]iune social` ce func]ioneaz` lin, pentru atingerea scopurilor lor. anticapitaliste. P`catul ultim al etatis-
favorizat. „S`lbatice“ nu pot fi decât fur- în armonia cooper`rii sociale, [i în care Sistemul de pia]` tinde s` dea mului este credin]a c` guvernul poate
tul, exproprierea propriet`]ii legitime, mecanismul pre]urilor libere orienteaz` fiec`ruia ceea ce el creeaz`. Sintagma rezolva orice probleme ale oamenilor.
agresiunea [i exploatarea [i, bineîn]eles, resursele productive, precum o „mân` „dup` fapt` [i r`splat`“ este cea care Problema este c`, în nem`surata-i
ca mod` peren` parc` a tranzi]iei, afa- invizibil`“, c`tre cele mai valoroase ghideaz` ac]iunile umane pe pia]`. De generozitate, „inginerul social“ din
cerile cu statul pe ritm de „licita]ie cu utiliz`ri. „Artificial`“ este, spre deosebi- aceea, capitalismul nu poate pica testul sfera puterii politice interfereaz` cu
dedica]ie“. Ceea ce este „s`lbatic“ nu re, interven]ia guvernului, cea care in- etic în dauna celebrei politici socialiste legile economice, cu ordinea natural` a
poate fi câtu[i de pu]in capitalism [i, duce dezechilibre economice [i sincope – „de la fiecare dup` posibilit`]i, tuturor unei realit`]i guvernate de legit`]i uni-
deci, nici economie. Nu capitalismul, ci de în alocarea eficient` a resurselor. dup` nevoi“. În sistemul schimbului vo- versale. Orice încercare de a transforma
fapt socialismul este s`lbatic, c`ci socia- Vinovat` este „pia]a“? Eu nu cu- luntar, r`splata fiec`ruia este rezultatul lumea f`r` a ]ine cont de legile rarit`]ii,
lismul a luat na[tere prin violen]`, con- nosc aceast` persoan`! Pia]a nu este oferirii serviciilor sale celorlal]i. Morala ale pie]ei, ale monedei etc. va avea tot
strângere [i na]ionalizarea propriet`]ii o entitate, una care s` adopte decizii, este aceea c`, dac` dore[ti un venit cât atât succes cât ar avea un decret guver-
private, care au ucis zeci de milioane de adecvate ori nedorite. „Pia]a“ nu repre- mai mare, trebuie s` socote[ti cum îi namental ce i-ar sili pe oameni s` zboa-
DOSARELE

oameni pa[nici în numele unei utopii zint` decât o etichet` pentru sistemul po]i ajuta cel mai mult pe ceilal]i. Bill re. Iar atunci când guvernan]ii for]eaz`
contrare firii. schimburilor voluntare de drepturi Gates, de exemplu, a câ[tigat o mul]ime limitele legilor economice, consecin]a
Proprietatea privat` nu a fost inven- legitime de proprietate privat`. Nici un de bani pentru c`, prin talentul lui înseamn` conflict [i exploatare, s`r`cie
tat` de nimeni, ea exist` prin îns`[i esen]a fel de for]e „automate“ sau „anonime“ tehnic [i antreprenorial, a dezvoltat un [i dezordine spiritual`. De aceea, fie [i
naturii umane. Astfel, economia de pia]` nu ac]ioneaz` „mecanismul“ pie]ei. produs ce a îmbun`t`]it radical via]a a doar în planul s`u moral, „prezum]ia de
nu este ceva accidental sau artificial, Singurii factori care „dirijeaz`“ pia]a miliarde de oameni. vinov`]ie“ asupra crizei trebuie s` treac`
care s` poat` fi înlocuit prin orice alt [i determin` pre]urile sunt ac]iunile De[i capitalismul este sistemul dincolo de „mâna invizibil`“ a capitalis-
mod de ac]iune. A[ spune, de fapt, c` oamenilor; pia]a liber` înseamn` oa- economic pe care s-a cl`dit civiliza]ia mului, în „mâna vizibil`“ a statului [i a
economia de pia]` este starea natural` a meni, Ionescu, Popescu, Marinescu etc., [i prosperitatea occidental`, politicile monopolului monetar etatist. j

O surs` a fricii de capitalism


o SORIN CUCERAI o

O
RDINEA capitalist` este func]ioneaz` ordinea trans-finit` – dar sens, autonomia este garantat` prin li- natural al ordinii capitaliste, deci c` în
una trans-finit` – o ordine ce anume o face cu putin]`? {i ce berul schimb [i prin libera concuren]`, absen]a statului capitalismul ar înflori.
menit` s` se transceand`, anume îi permite s` subziste? iar eventualele limite puse acestor dou` Lucrurile stau exact pe dos. În absen]a
s` se dep`[easc`, s` se ex- Pentru a putea tr`i, un om are nevo- libert`]i sunt percepute ca tentative de unui aranjament institu]ional care s`
tind` prin chiar ac]iunea ie de un ad`post [i de hran`. Cel care limitare a autonomiei individuale. îi oblige pe indivizi s` pl`teasc` taxe
de ordonare. Afirma]ia poate p`rea este proprietarul unei surse de hran` Statele moderne impun tuturor [i impozite – [i s` fac` asta exclusiv
neobi[nuit`, a[a încât are nevoie de [i al unei locuin]e este autonom în cet`]enilor lor obliga]ia de a-[i pl`ti ta- în moned` – capitalismul ar fi impo-
explica]ii. sensul de autosuficient, nu depinde de xele [i impozitele numai în moned`, nu sibil. În absen]a acestui aranjament
La prima vedere, lucrurile stau astfel al]ii pentru a putea subzista. Iar dac` [i în natur` sau în munc`. Astfel, chiar institu]ional – statul modern –, ordinea
tocmai din pricina legilor economice nu depinde de al]ii, nu poate fi în nici dac` cineva ar deveni proprietarul unei feudal` devine mult mai plauzibil`
ale cererii [i ofertei. Dac` oferta cre[te un fel constrâns s` intre în rela]ii co- surse de hran`, el nu [i-ar putea p`stra decât cea capitalist` (tocmai pentru
[i cererea r`mâne constant`, pre]ul merciale cu al]i oameni. Haide]i acum proprietatea decât dac` s-ar angaja [i c` cea din urm` nu mai are cum s`
bunului oferit scade. Asta se întâmpl` s` ne reamintim c` idealul clasic de în rela]ii comerciale pe o pia]` mone- subziste). Din acest punct de vedere,
când, datorit` liberei concuren]e, apar om era individul autonom. Autonomia tarizat`, pentru a putea ob]ine banii no]iunea de anarho-capitalism este o
mai mul]i ofertan]i ai aceluia[i bun – capacitatea de auto-între]inere, deci necesari pl`]ii taxelor [i impozitelor. contradic]ie în termeni.
pe o anumit` pia]`. Pe de alt` parte, de hr`nire din resurse proprii – repre- Sursa de venit cap`t` în felul acesta Ordinea capitalist` nu este a[adar
dac` cererea cre[te [i oferta r`mâne zenta, în lumea greco-latin`, o valoare preeminen]` asupra sursei de hran`, una natural`. Ea se poate men]ine doar
constant`, pre]ul bunului oferit cre[te. fundamental` – pân` într-acolo încât iar rela]iile comerciale se generalizeaz` dac` exist` un aranjament institu]ional
Lucrul este valabil, printre altele, pen- cet`]enilor le era interzis prin lege s` prin aceea c` devin practic imposibil prin care indivizii s` nu poat` evita
tru pre]ul for]ei de munc`: libera con- vând` sau s` înstr`ineze în orice alt de evitat. s` se angajeze în rela]ii comerciale
curen]` nu înseamn` doar c` mai mul]i fel o bucat` de p`mânt dac` aceea era Este foarte important s` în]elegem prin intermediul monedei. Asta nu
întreprinz`tori ofer` clien]ilor acela[i singura lor proprietate [i le asigura c` ordinea capitalist` nu este o ordine înseamn` c` liberul schimb economic
bun (pâine, s` zicem), ci [i c` ace[ti hrana. natural`. Oamenii nu caut` în mod este nenatural. La urma urmei, oamenii
întreprinz`tori au nevoie de mai mul]i Acest tip de autonomie a r`mas un instinctiv surse de venit monetar. Ei l-au practicat dintotdeauna. Nu liberul
angaja]i care s` produc` [i s` vând` ideal pân` la începutul epocii moder- caut` îns`, în mod natural, s` aib` acces schimb este artificial, ci imposibilitatea
bunul respectiv. ne. Chiar [i în perioada feudal`, dac` la o surs` de hran` [i la ad`post; altfel de a ie[i, dac` dore[ti, din re]eaua de
Cu alte cuvinte, într-o economie un om era proprietarul unei surse de spus, în mod natural, oamenii caut` s` schimburi comerciale.
de pia]` liber` pre]ul bunurilor de hran`, era considerat liber [i tratat ca devin` autonomi în sens tare. A[ spune Ordinea capitalist` este o ordine
consum tinde s` scad`, iar cel al bu- atare, de unde [i puternica dorin]` de chiar mai mult: oamenii caut` în mod a schimbului comercial universal [i
nurilor de produc]ie (for]a de munc`, împropriet`rire nutrit` de ]`ranii lipsi]i spontan s` de]in` o surs` de hran` [i inevitabil (cum am spus deja, inevita-
printre altele) s` creasc`. Avem ast- de p`mânt. În întreaga perioad` premo- un ad`post într-un astfel de mod încât bilitatea rezult` din obliga]ia impus`
fel un cerc virtuos: o cantitate tot dern`, unul dintre sensurile libert`]ii ei s` nu trebuiasc` s` depun` vreun tuturor de a pl`ti taxe [i impozite în
mai mare de bani r`mâne la discre]ia a fost acela de absen]` a obliga]iei de efort pentru ob]inerea propriei hrane [i moned`). Aranjamentul institu]ional
consumatorilor, fapt care le permite a intra în rela]ii comerciale cu cineva pentru între]inerea ad`postului. necesar men]inerii ordinii capitaliste
întreprinz`torilor s` creeze bunuri noi pentru a-]i asigura hrana zilnic`. Capitalismul este posibil numai este conceput s` fac` un singur lucru:
pentru a încerca s` extrag`, sub form` Pe scurt, condi]ia fundamental` de dac` acest proces natural este între- s` blocheze tendin]a natural` a oame-
de profit, o parte din acest surplus mo- posibilitate a unei ordini capitaliste rupt cu ajutorul unui instrument nilor de a-[i însu[i o surs` de hran` [i
netar; procedând astfel, întreprinz`torii este absen]a autonomiei individuale prin care nimeni s` nu mai poat` avea un ad`post, astfel încât indivizii s` nu
dezvolt` concuren]a, ceea ce conduce la în sensul de proprietate asupra unei acces la hran` [i la ad`post decât prin mai aib` acces la hran` [i la ad`post
sc`derea pre]ului bunurilor de consum surse de hran`. Doar în acest caz schim- intermediul unei surse de venit mo- decât prin intermediul unui venit mo-
[i la cre[terea pre]ului for]ei de munc` burile comerciale pot deveni temelia netar. Condi]ia de posibilitate pentru netar. Tocmai blocarea acestei tendin]e
– [i tot a[a la nesfâr[it. cooper`rii sociale. Importan]a sursei men]inerea ordinii capitaliste este naturale, care deriv` spontan din in-
Toate bune [i frumoase, dar cum de hran` este înlocuit` cu cea a sursei tocmai acest instrument. Spun toate stinctul de conservare, face posibil
e posibil un astfel de cerc virtuos? de venit, iar autonomia este redefinit` astea mai ales pentru sus]in`torii capitalismul. În absen]a acestui blocaj
{i de ce apare el atât de târziu în ca non-dependen]` fa]` de un ter] în doctrinei numite „anarho-capitalism“, impus din exterior, pia]a (monetarizat`
istoria umanit`]ii? {tim deja cum asigurarea sursei de venit. În acest nou care consider` c` statul este du[manul sau nu) s-ar restrânge semnificativ. Ca-
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
27
pitalismul ar redeveni în mod spontan [i la ad`post decât prin intermediul fals`. Exist` cel pu]in dou` servicii pe c`reia ordinea capitalist` nu este o
ceea ce a fost de-a lungul întregii istorii unui venit monetar, comportamentul care statul modern le furnizeaz` mai ordine natural` nu este în nici un fel o
premoderne: o ordine periferic`, expre- acestora va fi în mod natural orientat bine decât orice agent privat – blocarea critic` la adresa acestui tip de ordine.
sia unui mod de ac]iune util în anumi- c`tre ob]inerea unui venit sigur (sau, în accesului direct la sursa de hran` [i la Dimpotriv`, descoperirea faptului c`
te circumstan]e, dar nenecesar. limbaj economic, c`tre ob]inerea veni- locuin]` [i blocarea form`rii de rente prosperitatea [i libert`]ile ei sunt po-
Faptul c`, pentru a se men]ine, tului dintr-o specie sau alta de rent`). Ei – [i asta pentru simplul motiv c` nici sibile doar prin frustrarea instinctului
ordinea capitalist` are nevoie de un vor c`uta a[adar s` descopere mijloace un agent privat nu le poate furniza, de conservare, prin refuzul accesului
aranjament institu]ional exterior ei prin care s`-[i asigure un num`r (even- iar în absen]a acestor dou` servicii direct la hran` [i la ad`post, prin in-
care s` impun` blocajul descris mai tual cât mai mare) de clien]i captivi. ordinea capitalist` ar înceta practic s` troducerea unui mediator între noi
sus are câteva consecin]e remarcabile. Libera concuren]` este la fel de nenatu- mai existe. în[ine [i propria noastr` natur` mi se
Cea mai important` dintre ele este ne- ral` ca [i capitalismul însu[i. Ideea de a privi statul ca pe o firm` pare una dintre cele mai remarcabile
cesitatea de a impune [i de a men]ine o Îns` libera concuren]` este cea care sau ca pe un ansamblu de firme în descoperiri din istoria umanit`]ii.
distinc]ie net` între stat [i pia]`. Statul face posibil cercul virtuos descris la competi]ie cu alte firme e funest` ordi- Bre[a creat` între noi [i natura noastr`
modern este un instrument de blocaj. început. În absen]a ei, nu am mai putea nii capitaliste, pentru c` dizolv` statul – [i astfel între noi [i natur` în general
Tocmai de aceea este necesar ca el s` vorbi cu adev`rat de capitalism. Prin în ansamblul rela]iilor de pia]` [i astfel – deschide un spa]iu necunoscut ante-

DOSARELE
nu blocheze mai mult decât trebuie urmare, statul modern este ]inut s` îl împiedic` s` î[i exercite func]iile sale, rior al libert`]ii specific umane (deci
pentru buna func]ionare a pie]ei. Cu intervin` pe pia]` pentru a preveni for- care, prin îns`[i natura lor, sunt exteri- non-animale) [i este, în consecin]`, o
alte cuvinte, statul trebuie s` fie un marea de rente [i pentru a le desfiin]a oare pie]ei, dar necesare subzisten]ei form` de civilizare.
garant al liberului schimb [i al liberei pe cele deja formate. Cu alte cuvinte, acesteia. De vreme ce ordinea capita- Nu este îns` mai pu]in adev`rat c`
concuren]e. Ori de câte ori încearc` s` statul modern este ]inut s` reglemen- list` nu este o ordine natural`, capabil` frustrarea unui instinct atât de puter-
fie mai mult decât atât, el mic[oreaz` teze activit`]ile economice în sensul s` subziste prin ea îns`[i, ci depinde de nic precum cel de conservare contrari-
([i, la limit`, anuleaz`) beneficiile f`r` garant`rii liberei concuren]e (inclusiv, un aranjament institu]ional exterior az` [i nemul]ume[te. Orice individ care
precedent pe care ordinea capitalist` bun`oar`, prin obligarea furnizorilor de ei, care o face cu putin]`, „privatizarea locuie[te în ordinea capitalist` este, din
le face posibile. Dar, procedând astfel, bunuri [i servicii de a oferi poten]ialilor statului“ are drept consecin]` necesar` acest motiv, o fiin]` fundamental pre-
ajunge s` î[i piard` ra]iunea de a fi clien]i toate informa]iile relevante lega- dispari]ia ordinii capitaliste. Prin ur- car`, de o radical` fragilitate. Tocmai
– pentru c` în absen]a respectivelor te de bunul sau serviciul respectiv). mare, men]inerea unei distinc]ii nete, a aceast` precaritate a celui care nu (mai)
beneficii tipul modern de stat nu mai Pe de alt` parte, institu]iile statului unei grani]e ferme între statul modern are p`mânt ferm sub t`lpi este, cred eu,
are nici o justificare. modern nu trebuie judecate dup` crite- [i ordinea capitalist` este o condi]ie sursa ultim` din care provin toate criti-
De aici nu rezult` îns` c` statul nu riile de eficien]` ale unei firme private. necesar` pentru ca ambele s` poat` cile la adresa ordinii capitaliste – critici
trebuie s` intervin` pe pia]`. Dimpo- Teza potrivit c`reia nu exist` servicii supravie]ui. care reapar periodic [i care î[i reg`sesc
triv`. Atâta vreme cât, în ordinea capita- furnizate de stat pe care pia]a s` nu le Ajuns aici, a[ vrea s` elimin o po- audien]a ori de câte ori capitalismul
list`, oamenii nu pot avea acces la hran` poat` furniza mai bine e demonstrabil sibil` neîn]elegere. Afirma]ia potrivit este (sau pare s` fie) în impas. j

Cum s` dai un sens lui Soros


dintr-o perspectiv` libertarian`
o MIHAIL RADU SOLCAN o

L
IBERTARIANUL socote[te c` cred c` spune totu[i ceva important La pagina 14 a c`r]ii, Soros compar` Karl Popper. Pe o pia]`, oamenii înva]`
statul este du[manul implaca- despre realitatea în care se mi[c` cele decizia de a investi cu o ipotez` (a[a [i, a[a cum [tim de la Popper, înva]`
bil al omului cu ini]iativ`, care dou` p`r]i men]ionate mai sus. cum este ea formulat`, în vederea din gre[eli. Tot de la Popper a preluat
vrea s` creeze [i s` dezvolte o George Soros nu este numai un om test`rii, de c`tre persoanele care fac Soros ideea c` oamenii nu au niciodat`
afacere. Socialistul sau comu- cu un extraordinar sim] al afacerilor. A parte dintr-o comunitate [tiin]ific`). În o cunoa[tere asigurat`; tocmai pentru
nitarianul cred c` oamenii de afaceri studiat filosofia cu Karl R. Popper [i a cazul investi]iilor îns`, pia]a este cea c` este cunoa[tere, ea este failibil`.
sunt egoi[ti [i vor s` împart` privat pro- r`mas un discipol al marelui gânditor care testeaz` ipotezele. Soros adaug` îns` [i ideea c` oamenii
fiturile [i s` pun` comunitatea s` achite n`scut la Viena. Ca filosof, George De ce vorbe[te Soros despre o „al- se deplaseaz` sub semnul reflexivit`]ii,
pierderile. Realitatea este, de fapt, o dez- Soros a produs o serie de c`r]i, mai chimie a finan]elor“? Soros respinge în situa]ia de pe o pia]`, de la o ipotez`
iluzie [i pentru libertarian, [i pentru so- pu]in luate îns` în serios, atât de c`tre ideea c` investi]iile-ca-ipoteze ar avea failibil` la alta care nu este deloc mai
cialist. Oamenii de afaceri [i guvernan]ii filosofi, cât [i de c`tre economi[ti. Mo- un caracter [tiin]ific. El spune explicit c` bun`. Acest lucru are consecin]e, dup`
lucreaz` mai degrab` mân` în mân`; nu mentul actual ar cere cel pu]in o revi- „investi]iile încununate de succes sunt Soros, foarte importante.
sunt, în practic`, acei adversari jura]i, zuire par]ial` a acestei atitudini: Soros un soi de alchimie“(p. 14). La Popper, oamenii de [tiin]` selec-
a[a cum cred – din motive total opuse a formulat de mult` vreme predic]ia Conceptul central în teoria lui Soros teaz` succesiv ipoteze, dar se apropie
– libertarianul [i socialistul. c` sistemul financiar va ajunge într-o este cel de reflexivitate. În viziunea lui cumva de un adev`r obiectiv. Exist`
Cum de se produc atunci erori ma- stare de colaps. De altfel, New York Re- Soros, persoanele angajate în tranzac]ii oare acest tip de adev`r-coresponden]`
sive, crize precum aceea care zguduie view of Books a recunoscut acest lucru, au o dubl` rela]ie func]ional` cu în condi]iile pie]ei? Nu, dup` George
acum lumea finan]elor la nivel global? prin pana recenzentului c`r]ii lui Soros situa]ia în care se afl`: pe de o parte, Soros – din pricina reflexivit`]ii. Soros
Cum de cele dou` p`r]i nu sunt precum Noua paradigm` [i prin oferirea unui aceste persoane se folosesc de func]ia respinge candidatura cea mai plauzi-
orbul [i ologul? Cum de lucrurile nu se spa]iu pentru o prezentare direct` a cognitiv` a min]ii lor; pe de alt` parte, bil` pentru o mi[care analoag` celei
petrec astfel: oamenii de afaceri îi duc ideilor sale (în num`rul din 4 decem- ca persoane care încheie tranzac]ii, ele c`tre adev`rul obiectiv: apropierea
în spate pe guvernan]i, dar ace[tia v`d brie 2008). pun în joc o func]ie ac]ional`. Soros pie]ei de un punct de echilibru. Soros
ce se petrece în jur? compar` aceste func]ii cu o pereche nu este deloc de acord c` ideea de echi-
Experien]a [i reflec]ia teoretic` m` Soros despre finan]e de func]ii recursive, în care rezultatul libru are vreun sens în cazul pie]elor.
fac, pe mine personal, s` înclin c`tre [i reflexivitate primei func]ii este argument pentru Ea este doar o construc]ie matematic`
perspectiva libertarian`: guvernantul cea de-a doua func]ie, iar rezultatul [i atât; teoria respectiv` este elegant`
dus în spate nu vede nimic în mod Fundamentele teoretice ale perspec- celei de-a doua func]ii este argument din punct de vedere matematic, dar
limpede [i, de fapt, încurc` lucrurile. tivei lui Soros asupra crizelor financia- pentru prima. Reflexivitatea este toc- irelevant` pentru pie]ele reale. Proce-
Voi arunca totu[i o privire asupra unui re sunt articulate înc` din The Alchemy mai aceast` leg`tur` dintre cele dou` sele de pia]` caut` s` loveasc` o ]int`
punct de vedere, cel al lui George Soros, of Finance (New York: John Wiley & func]ii. mobil` (p. 44). Mobilitatea ]intei se
care ar fi de tratat mai degrab` cu scep- Sons) în 1987. Au trecut deci de atunci În carte, George Soros nu este un dis- datoreaz` reflexivit`]ii. Cu alte cu-
ticism de c`tre un libertarian. Soros mai bine de dou`zeci de ani. cipol în totalitate fidel maestrului s`u, vinte, procesul de pia]` ca atare este
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
28
cel care deplaseaz` ]inta c`tre care se genereaz` acea continu` instabilitate un obiectiv, aceste tehnici permit atin- ac]iune, poarta interven]iei cuiva
îndreapt`. a pie]elor. gerea obiectivului cât mai eficient. De care „are capul pe umeri“, omul de
Spre deosebire de Karl Popper, care Restul c`r]ii lui George Soros este exemplu, ai hârtie, o ma[in` de tip`rit stat, care tempereaz` r`t`cirile pie]ei,
era partizanul unit`]ii metodologice a format din analiza unor situa]ii de pe [i textul unei c`r]i; paginile trebuie s` r`mâne deschis`. Acesta este aspec-
[tiin]ei, George Soros respinge catego- acele pie]e cu care autorul s-a familia- aib` dimensiuni care permit tip`rirea tul cel mai pu]in credibil pentru un
ric ideea c` [tiin]a economic` [i alte rizat în activitatea sa practic`. cât mai multor exemplare. libertarian.
[tiin]e sociale ar fi aidoma [tiin]elor Lumea ac]iunilor umane are [i o Din perspectiva creionat` mai sus,
naturii. Mai mult chiar, el afirm` c` O încercare de revizuire alt` dimensiune decât aceea pe care reflexivitatea este îns` rodul unui efort
sintagma „[tiin]` social`“ este un „ter- critic` a ideii de o deservesc tehnicile de optimizare. de interpretare a ac]iunilor-ca-metafo-
men magic, folosit de c`tre alchimi[tii reflexivitate Este o lume care are ceva de basm, de re. Orice interpretare intr`, ca s` spun
sociali în incanta]iile lor“ (p. 39). poveste în ea, gra]ie acelei coloraturi a[a, [i ea în joc. Ea nu este îns` rodul
Trecând concret acum la evalu`rile Exist` o presupozi]ie implicit`, la metaforice a ac]iunilor. unei „cunoa[teri“, pentru c` nu este
care au curs pe pia]`, se poate ar`ta c`, Soros, dar nu numai la el, referitoare Într-un anume fel, lumea finan]elor nimic de cunoscut. Închipuirea este in-
din pricina reflexivit`]ii, dup` Soros, la cunoa[tere [i ac]iune: ac]iunile se are în cel mai înalt grad un aer de lume evitabil s` o ia, din când în când, razna;
aceste evalu`ri sunt constant distor- desf`[oar` pe baza cunoa[terii. Asta de basm. Problema este c` aici nu are turbulen]ele sunt de neînl`turat. Statul
DOSARELE

sionate (vezi p. 49). Nu este, a[adar, este o fa]` a ac]iunilor umane. Exist` sens s` procedezi precum actri]a care-[i nu poate s` le previn` sau s` le domo-
posibil un proces de testare a ipotezelor îns` [i o alt` conexiune. S` ne gândim etaleaz` rochia. Inten]iile actri]ei sunt leasc`. În cazul cel mai r`u, poate doar
precum în [tiin]ele naturii. la actri]a care, la gala premiilor Oscar, transparente. Un investitor ra]ional s` ucid` basmul. În sistemul „orbului [i
„Pie]ele sunt constant distorsi- pozeaz` într-o rochie nou`. Ac]iunea nu are îns` interesul s`-[i dezv`luie ologului“, statul rigidizeaz` condi]iile
onate într-o direc]ie sau alta.“ „Ele este colorat` metaforic: actri]a vrea s` inten]iile. În cel mai bun caz, dorin]a din mediul de afaceri, f`cându-l mai
influen]eaz`, de asemenea, cursul arate ca o zân`, ca o prin]es` etc. sa este ca ac]iunile s` fie incolore din abordabil cu tehnicile de optimizare.
evenimentelor pe care le anticipeaz`.“ Culoarea metaforic` este o alt` fa]` punct de vedere metaforic. Asta nu-i Pozi]ia cu care simpatizez este aceea
Aceste enun]uri, de la pagina 49, Soros a ac]iunii. Aici intr` în joc un mod de a împiedic`, desigur, pe ceilal]i s` vad` a unui libertarian sceptic. Turbulen]ele
le scoate în mod explicit în eviden]`. vie]ui poetic. Desigur, actri]ei poate s` i în ele tot felul de metafore. Ceea ce sunt inevitabile, dar inevitabil` este [i
Ideea este c` testele succesive reu[ite se par` rochia fascinant`, iar lui X toat` Soros socote[te deformare sistematic` str`duin]a de a le corecta cu ajutorul
îi duc la o cre[tere a încrederii, dar scena s`-i apar` ca una vulgar`. este, de fapt, o fr`mântare creatoare statului. Ar fi bine ca statul s` nu se
aceasta nu este o inocent` încredere Soros are dreptate atunci când cri- permanent`. amestece. Oamenii vor fi îns` totdeau-
într-o teorie [tiin]ific`. Ea este un factor tic` [tiin]a social`: calculele ra]ionale Realitatea dintr-o astfel de lume nu na sedu[i de discursul politicienilor
care influen]eaz` realitatea îns`[i. Cum descrise de teorie se desf`[oar` cumva este prin natura ei „realitate“; este închi- care sus]in c` pricep ceea ce nu este de
oamenii sunt failibili (vezi Popper, pen- în gol. Într-o lume a formelor mate- puire, miraj care desfide orice procedur` priceput, c` pot aborda cognitiv ceea ce
tru aceast` idee), metaforic vorbind, ei matice, ele sunt perfecte. Pe de alt` de testare a unor ipoteze. Închipuire ]ine de sclipirile de culoare metaforic`
injecteaz` realitatea cu o doz` de eroare parte, aplica]iile practice sunt absolut care poate fi – în condi]ii precum cele de ale ac]iunilor. Vor crede c` politicienii
(vezi p. 55). La un moment dat, eroarea corecte, dar sunt tehnici de optimi- mai sus – sistematic în[el`toare. sunt chiar acei ologi pe care trebuie
astfel infiltrat` în realitatea-de-vis a zare: în condi]iile în care resursele [i La Soros, reflexivitatea fiind rodul s`-i duc` în spate oamenii de afaceri,
pie]ei începe s`-[i produc` efectele [i tehnologiile sunt date [i se specific` interac]iunii dintre cunoa[tere [i pentru c` ace[tia sunt orbi. j

Geopolitica infla]iei. Lumea


recent` între dolari [i doluri
o OCTAVIAN-DRAGOMIR JORA o

Î
N 1904, Sir Halford J. Mackinder ca unitate fundamental`, omul. Mai acestea pot fi conflictuale, atunci când statul a descoperit inversul alchimiei!3
trimitea un articol Societ`]ii Brita- exact: omul politic institu]ionalizat. În expansiunile se ciocnesc, sau armoni- Care sunt îns` leg`turile dintre infla]ie
nice de Geografie, revolu]ionând terminologia lui Franz Oppenheimer, ce, atunci când se cartelizeaz` pentru [i teoria (geo)politic`? În primul rând
gândirea geopolitic` clasic`, una ar fi vorba de omul mijloacelor politice, non- a exploata stabil într-un perimetru. moneda, care nu mai este de mult
obsedat` mai curând de vecin`t`]i. economice/non-productive/non-contractuale. Cartelul e tentant, deoarece asimetriile un produs ales de pia]`, ci un produs
În „The Geographical Pivot of History“, Deci, omul agresiv. de exploatare nasc instabilit`]i inter- discre]ionar al statului. În al doilea,
Sir Halford construia postulatul în te- Dac` se vrea teoretic`, geopolitica e statale. În m`sura în care stabilizarea infla]ia, care e un fenomen rezultat din
meiul c`ruia geopolitica se reinventa ca subset al „teoriei statului“. Dac` se vrea prin cartelul exploat`rii e mai ieftin` manipularea monedei de c`tre stat prin
[tiin]` a unei obsesii a totalit`]ii planetare. istoric`, are nevoie de teoria statului decât concuren]a feroce, statele se gru- cre[terea masei monetare. E o unealt`
Socotea geograful britanic c`: „cine con- pentru a nu degenera în dogm` sau de- peaz` în altfel roman]at privitele foru- rafinat` de redistribu]ie, mult mai per-
troleaz` Europa de Est, st`pâne[te Heart- scriptivism amorf. Logica ac]iunii statu- muri & organiza]ii interguvernamentale. fid` pentru c` este mult mai discret`
land-ul (teritoriul dintre Ural [i Pamir, lui (acea organiza]ie auto-înzestrat` cu Bun`oar`, FMI, OMC sau UE sunt carte- comparativ cu nepopulara fiscalizare,
Volga [i Iantzi – n.n.); cine controleaz` monopolul utiliz`rii for]ei [i violen]ei luri interven]ioniste. dar [i mult mai otr`vit` când alimen-
Heartland-ul, st`pâne[te Insula Lumii într-un teritoriu dat; singura organiza]ie teaz` discoordon`ri masive în structura
(Eurasia – n.n.); cine controleaz` Insula din societate ce î[i ob]ine venitul nu Statul [i moneda productiv` (crizele)4; orientarea ei are
Lumii, st`pâne[te întreaga planet`“. prin contribu]ii voluntare sau pl`]i pen- o uria[` miz` politic`. Iar în al treilea
tru servicii prestate, ci prin constrângere Putem lua urm`toarea afirma]ie a lui rând, lumea comer]ului [i investi]iilor
Excurs în geopolitic`. ´coerci]ie¨) e maximizatoare. Ca orice Hans Hoppe1 drept lem`2: „Interesele inter-na]iuni, în care moneda politic`
Despre stat [i aranjamente logic` a oric`rei ac]iuni umane. Statele economice ale individului, i.e. sporirea poate disimula dijmuirea circula]iei
inter-state qua state au de ales între intensificarea venitului [i avu]iei sale prin produc]ie [i avu]iei.
exploat`rii interne, a expansiunii externe schimb, favorizeaz` apari]ia unei mone-
Geopolitica mainstream are limite sau o combina]ie a lor. Limita intern` e de-marf` universal acceptat` – aurul – [i Statele [i monedele
epistemice în explicarea realit`]ilor revolu]ia, limita extern` e mapamondul. a unui sistem al activit`]ii bancare libe-
umane: naturaliter teleologice, acestea ar (Atunci când devin liberale [i retractile, re. Interesele politice ale individului, i.e. O astfel de lume a banilor de hârtie
fi impropriu matri]ate de geopolitic` în nu mai sunt ontologic state; intr` în sporirea veniturilor [i avu]iei sale prin pune probleme statelor. State care se
canon deterministic. Un locus regit actum, logica productiv`, societal`, ziditoare, [i exploatare – pe seama produc`torilor [i afl`, în stare de natur`, în competi]ie.
citit anapoda, ca ac]iune uman` cumva nu mai fac obiectul „teoriei statului“; [i a contractan]ilor – conduc la formarea Infla]iile diferite de la o ]ar` la alta sunt
dictat` de împrejurime [i împrejurare. nici al geopoliticii.) statelor, la distrugerea standardului aur deconspirate de cursul de schimb al
Recuperat`, geopolitica p`streaz` ca Geopolitica e legat` de înclina]ia spre [i la monopolizarea produc]iei de bani unei monede de hârtie în alta. Excesul
unitate relevant` Statul; dar, inevitabil, expansiune a statelor. Rela]iile dintre [i a activit`]ii bancare“. Cu alte cuvinte de infla]ie se vede în cursul de schimb,
NUM~RUL 5 (56) MAI 2009
29

DOSARELE
iar aceast` revela]ie poate îndrepta trolul asupra situa]iei interne, prefer` în acmetalul lui Nursultan Nazarbaiev, ori c`reia i-am fost martori, ea s-a p`strat
resursa uman` [i capitalul c`tre zone mod natural s` accepte o schem` care despre moneda pe care o viseaz`, în tocmai datorit` relativei stabilit`]i pe
mai pu]in spoliatoare. Desigur, spre nu doar c` îi permite s` r`mân` la pute- plin` criz` global`, mandarinii Parti- care au putut-o asigura „monedei pivot“
nelini[tea statului, care ar pierde astfel re, ci chiar s`-[i continue exproprierea dului Comunist, plictisi]i s` strâng` în de-a lungul ultimei jum`t`]i de veac
„baza de impozitare [i reglementare“ din frauduloas` a propriei popula]ii prin schimbul muncii stoice a chinezului [i mai bine. Este evident c`, în noua
care tr`ie[te. Statul este prins între dou` infla]ionarea monedei sale peste, [i-n reinventat la pia]` papet`rie american` ordine mondial` a vechilor G8-20, FMI,
obiective contrare: vrea [i infla]ie care acela[i ritm cu, cea a statului dominant depreciat` în rezerva valutar` de stat. ONU, stabilitatea nu va fi asigurat` nici
dirijeaz` avu]ia spre clientela cartelului ´laolalt` cu clientela politic` – n.n.¨“. {i aceasta cu atât mai mult pe fondul de raportarea la aur, nici de concuren]a
etatist-bancar, dar [i resurse productive injec]iilor ipocrite de lichiditate, f`cute liber` pe pia]` în produc]ia de moned`.
f`r` de care ar ajunge s` redistribuie… Statele [i moneda azi de Federal Reserve întru salvarea Va fi doar o alt` epoc` a hârtiei, tip`rit`
origami. complicilor din cartelul bancar. Îns` fi- cu alt` cerneal`, dar cu acelea[i texte.
Are de ales între a elimina concuren]a Ce stat a devenit în [i dup` R`zboi losofia monetar-bancar` contemporan`
prin r`zboi sau a c`dea la pace cu ea, cre- suzeran militar al Vestului [i sponsorul nu trebuie rafinat` în ceea ce este mai l
ând un cartel al infla]iilor coordonate. reconstruc]iei postbelice? (Memento fragil în ea. Ci ar trebui repudiat` f`r` 1 H.-H. Hoppe, Activitatea bancar`, statele-

R`zboiul poate rezolva inconvenientul, Bretton Woods, 1944.) Ce stat a reu[it regrete7. Citez din acela[i Hans Hoppe8: na]iune [i politica interna]ional`: o reconstruc]ie
dar este costisitor, ca imagine, resurse, în 1971, în momentul în care a devenit „un guvern mondial, o banc` central` [i sociologic` a ordinii economice actuale.
sprijin popular. Pe de alt` parte, cartelul limpede c` nu mai poate onora anga- o moned`-hârtie globale – contrar im- 2 Pentru o demonstra]ie-tratat, vezi L.

monetar al infla]iilor coordonate (regim jamentul monetar fa]` de restul lumii presiei în[el`toare c` reprezint` valori von Mises (Theory of Money and Credit), M.N.
de curs fix) e un produs instabil; creeaz` (luat în 1944), de a r`scump`ra dolarii universale – nu înseamn` decât univer- Rothbard (Man, Economy and State). Pentru
stimulente rele. Fiecare stat va fi tentat de hârtie acumula]i (obedient, dar [i salizarea [i intensificarea exploat`rii, demonstra]ii de popularizare, nu mai pu]in
s` infla]ioneze cel mai mult: partenerii complice în numele dezastruosului fraudei expansioniste [i distrugerii riguroase, M.N. Rothbard (What Has Govern-
vin cu moneda lor s` o sprijine pe a sa, principiu al infla]iilor coordonate), în economice“. ment Done to Our Money?/Ce le-a f`cut Statul
cump`rând-o pentru a-i sus]ine cursul, rezervele valutare, de statele din concla- Deci, ce pricepem judecând geopo- banilor no[tri?), J.G. Hulsmann (The Ethics of
ocazie cu care el va deveni primul uti- vul FMI, contra aur, s` spun`, sec, „Pas!“? litica infla]iei? Virtuozitatea dolosiv` Money Production). Pentru demonstra]ii ultra-
lizator al crea]iei monetare din spa]iul {i asta pentru c`, tip`ri]i non[alant pe pe care statele combatante sau coope- sintetice, dar la fel de canonice: M.N. Roth-
cartelizat. Deci prim expropriator. Dar principiul c` cineva e obligat de cealalt` rante ale lumii noastre ne-o preg`tesc. bard („Împotriva socialismului monetar“),
dac` într-un cartel te asiguri c` de]ii „pozi]ia parte a „tipografiei americane“ s` îi cum- Fariseismul lui In God We Trust, pictat H.-H. Hoppe (op. cit.). Pentru detalii bibliogra-
dominant`“, lucrurile se schimb`. pere, dolarii deveniser` jenant de mul]i! din 1956 pe fiecare bancnot` ameri- fice aprofundate, a se vedea www.mises.org [i
Hans Hoppe5 deconspir` în mod {i ce stat a reu[it s` conserve statutul can`, e sfid`tor; marele contraf`c`tor www.misesromania.org
neroman]at taina sistemului monetar de moned` de rezerv` a lumii pentru de moned`, Statul, î[i pune frauda sub 3 Putem în]elege degenerarea istoric` a

prezent, unul al infla]iilor în pira- dolarul s`u, în ciuda fiasco-ului monetar protec]ia divinit`]ii. Dar chiar f`r` a monedei din studiul lui M.N. Rothbard, Ce le-
mid` peste o moned` pivot: „Guvernul deconspirat în anii ’70? În virtutea unei o anun]a blasfemic, to]i falsificatorii a f`cut Statul banilor no[tri?
´statului dominant plus clientela lui oferte r`mase de nerefuzat (pe infla]ia cu act de la stat o fac într-o armonie 4 Despre malformarea etatist` a monedei

– n.n.¨ va fi satisf`cut ´de aceea¨ c`, dolarului nostru, v` construi]i infla]ia complice. Miza lor e mare, prezen]a ofer- [i creditului, a se vedea [i articolul din acest
odat` ce propria-i moned` este utilizat` voastr`), dac` nu degenereaz`6, sistemul tant`; ierarhiile au mici fisuri [i fronde supliment al lui Vlad Topan.
ca valut` de rezerv` de c`tre b`ncile acesta este „win-win“ pentru state. marginale, îns` important e s` tac` to]i 5 Op. cit.

str`ine, devine posibil` angajarea într-o Dac` competi]ia monetar` asigur` ceilal]i, cei productivi. 6 În hiperinfla]ie [i dezintegrare mon-

expropriere aproape lipsit` de costuri a un minim de rezonabilitate în privin]a În domeniul monetar, postulatul lui etar`. Aceasta este unica limit` a expansiunii
proprietarilor [i produc`torilor externi oferirii monedei celei mai stabile posibil Mackinder ar putea suna aproape apo- frauduloase a monedei [i creditului în econo-
´crea]ia lui monetar` ajunge acolo pe (r`mâne concuren]` între monopoluri dictic astfel: „cine controleaz` moneda mie, pe care statele sunt for]ate s` [i-o autoim-
post de investi]ii fiind preschimbat` în monetare na]ionale!), unificarea mo- (de rezerv` a) lumii controleaz` infla]ia pun`. Tot ce merge pân` la hiperinfla]ie este
moneda locului, în lan]ul infla]iei c`reia netar` global` în etalon hârtie e infinit lumii; cine controleaz` infla]ia lumii un succes monetar!
investitorii sunt primi utilizatori – n.n.¨. de riscant`. Ideea „nevoii“ unei monede controleaz` economia lumii; cine con- 7 Alternativa reîntoarcerii la aur nu e deloc

´…¨ Statul dominat pierde resurse în fa- unice globale are vechimea bancorului troleaz` economia lumii controleaz` a[a de atavic`, precum o sus]in economi[tii
voarea celui dominant. Dar, confruntat lui J.M. Keynes sau a unitasului lui F.D. lumea. Adic` pe noi“. Îns` dac` hegemo- de cas` ai establishment-elor politice actuale.
cu posibilitatea de a pierde cu totul con- Roosevelt. Ast`zi se vorbe[te despre nia statului american a permis infla]ia 8 Op. cit. j

Acest dosar a ap`rut cu sprijinul Centrului


de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional`
(CADI) [i al Funda]iei Konrad Adenauer.