P. 1
Medicina Dentara Programa Analitica[1]

Medicina Dentara Programa Analitica[1]

|Views: 2,950|Likes:
Published by kissu_diana281

More info:

Published by: kissu_diana281 on Sep 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2013

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAłIEI , CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

1

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

ADEVERINłĂ

CetăŃeanul (a) ……………………………………………………………………….

………………………………………………,

din

…………………………………..

în

perioada

………………………………..a urmat şi absolvit 6 (şase) ani de studii în profilul de medicină,

specializarea stomatologie, conform Planului de învăŃământ şi Programei analitice anexate.

R E C T O R,

D E C A N,

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

2

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIE, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT
ÎNCEP ÂND CU ANUL UNIVERSI TAR 2003- 2004

tip ECTS - ANUL I COD R-FDB1
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 1101 F.S. 1102 F.S.1103 F.S. 1104 F.S. 1105 F.S. 1106 F.S. 1107 F.S. 1108 F.S. 1109 F.S. 1110 F.S. 1111 ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE BIOFIZICĂ CHIMIE BIOCHIMIE FIZIOLOGIE HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ŞTIINłE COMPORTAMENTALE LIMBA ROMÂNĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICĂ TOTAL 2 2 2 2 2 1 11 1 LP 6 2 2 2 2 1 2 2 19 C 3 2 1 2 2 10 2 LP 6 2 2 2 4 2 2 20 FORMA DE VERIFICARE E 1,2 1 2 2 1,2 2 8 V 1 1 2 2 4 NUMAR DE ORE CREDITE Total 272 64 64 64 112 128 96 32 64 64 160 1120 Curs 80 32 32 32 48 64 32 16 336 Aplic 192 32 32 32 64 64 64 16 64 64 160 784 12 5 4 4 8 9 10 2 2 2 2 60

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 1112 F.S. 1113 F.S. 1114 INFORMATICĂ MEDICALĂ LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 1 1 2 2 2 2 2 2 2 32 64 64 16 16 64 64 2 2 2 3

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

U N IV ER SITAT E A D E M ED IC IN Ă ŞI F ARM AC IE "C AR OL D AVIL A" FACU LTAT EA D E M ED ICIN Ă D EN TARĂ D ura t a st udiilo r: 6 a ni

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL II COD R-FDB2
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C
F.S. 2101 F.S. 2102 F.S. 2103 F.S. 2104 F.S. 2105 F.S. 2106 F.S. 2107 F.S. 2108 F.S. 2109 F.S. 2110 F.S. 2111 F.S. 2112 F.S. 2113 F.S. 2114 F.S. 2115 F.S. 2116 ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ BIOLOGIE - GENETICĂ MICROBIOLOGIE – PARAZITOLOGIE -VIRUSOLOGIE ANATOMIE PATOLOGICĂ PATOLOGIE GENERALĂ INFORMATICĂ MEDICALĂ MATERIALE DENTARE FARMACOLOGIE SEMIOLOGIE MEDICALĂ PSIHOLOGIE MEDICALĂ PREVENłIE ORO DENTARĂ DIAGNOSTIC ORODENTAR ŞI ERGONOMIE METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE LIMBA ROMANĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICA TOTAL 2 2 1 1 1 1 2 1 11

FORMA DE VERIFICARE LP
3 1 2 3 2 1 1 1 2 2 18

NUMAR DE ORE Total
80 64 128 80 80 48 80 64 80 32 32 32 32 64 64 160 1120

1 LP
3 2 2 2 1 2 3 1 2 2 20

2 C
2 1 1 2 2 1 1 1 11

CREDITE Aplic
48 32 80 48 48 32 48 32 48 16 16 16 16 64 64 160 768 6 4 6 5 5 2 8 5 4 3 4 2 2 1 1 2 60

E
3 3 4 4 4 4 4 3 8

V
3 3 3 4 4 4 4 4 8

Curs
32 32 48 32 32 16 32 32 32 16 16 16 16 352

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 2117 F.S. 2118 LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 2 2 2 2 4 4 64 64 64 64 1 1

Din MICROBIOLOGIE: PARAZITOLOGIE 8 ore curs şi 16 ore l.p.; VIRUSOLOGIE 8 ore curs şi 16 l.p.

4

S. 3112 IMUNOLOGIE MEDICINĂ INTERNĂ. 3108 F.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI. 3104 F. 3101 F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS . pentru ENDOCRINOLOGIE 5 . 3103 F. 3105 F. 3109 F.S.S.S. 3110 F. 3107 F.S.p.S.S.ANUL III COD R-FDB3 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI 1 C F. 3113 PEDAGOGIE 2 1 5 48 32 16 2 Din MEDICINĂ INTERNĂ-ENDOCRINOLOGIE: 16 ore curs şi 16 ore l.S.S. ENDOCRINOLOGIE CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ OBSTETRICA-GINECOLOGIE DERMATO-VENERICE TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE RADIOLOGIE GENERALĂ ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (Fantom) PROTETICĂDENTARĂ FIXÃ ŞI OCLUZOLOGIE (Fantom) PREVENłIA ORO DENTARĂ IGIENĂ PRACTICA TOTAL 1 2 1 1 2 1 1 2 1 12 LP 2 3 1 1 4 3 1 2 1 18 2 C 2 2 2 3 3 12 LP 3 3 4 4 4 18 FORMA VERIFICARE E 6 6 5. 3111 F.S. 3102 F. 3106 F.S.S.S.6 5 6 6 7 V 5 5 5 5 5 5 DE NUMAR DE ORE Total 48 80 160 32 32 192 32 112 144 64 32 160 1088 Curs 16 32 64 16 16 64 16 48 64 32 16 384 Aplic 32 48 96 16 16 128 16 64 80 32 16 160 704 3 5 8 3 2 12 2 7 9 4 3 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F.

S.R. 4116 F.S. 4117 ISTORIA MEDICINEI ETICÃ MEDICALÃ 1 1 7 7 16 16 16 16 2 2 Din BOLI INFECTIOASE-EPIDEMIOLOGIE: 8 ore curs şi 8 ore l.S.S. 4107 F.S. 4106 F.S. 4108 F. 4111 F. 4109 F.S.ANUL IV COD R-FDB4 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.S.S.S.S. 4105 F. 4103 F. 4115 PEDIATRIE BOLI INFECłIOASE.S. 4101 F. 4114 F.p. pentru EPIDEMIOLOGIE 6 .L.S. 4113 F.S. EPIDEMIOLOGIE MEDICINĂ LEGALĂ O. OFTALMOLOGIE NEUROLOGIE PSIHIATRIE ENDODONłIE ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE PROTETICĂ DENTARĂ FIXÃ CHIRURGIE ORALÃ RADIOLOGIE GENERALĂ RADIOLOGIE DENTARĂ PEDODONłIE PRACTICA TOTAL 2 1 2 2 3 1 11 1 LP 1 1 3 4 8 1 18 C 1 2 1 1 2 2 2 2 13 2 LP 2 2 2 1 1 4 2 4 18 FORMA DE VERIFICARE E 8 7 7 7 7 8 8 8 8 V 8 8 8 7 8 7 6 Total 48 64 48 48 32 32 48 80 96 176 96 32 64 96 160 1120 NUMAR DE ORE Curs 16 32 32 16 16 16 32 32 32 48 32 16 32 32 384 Aplic 32 32 16 32 16 16 16 48 64 128 64 16 32 64 160 736 2 3 2 4 2 2 2 6 7 9 8 2 3 6 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F. 4110 F.S.S.S. 4112 F. 4102 F. 4104 F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS .

S.S.S. 5106 F. 5102 F.S. 5101 F. 5105 F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Du rata s tudiilor: 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS . 5110 ENDODONłIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILÃ CHIRURGIE MAXILO-FACIALÃ PEDODONłIE ORTODONłIE PARODONTOLOGIE FIZIOTERAPIE SĂNĂTATE PUBLICĂ MANAGEMENTUL DENTAR PRACTICA TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F.S.S.S. 5103 F. 5107 F.S.S.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.5111 F.S.S.ANUL V COD R-FDB5 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F. 5109 F. 5112 ELEMENTE IMUNOPATOLOGIE PATOLOGIE FACIALĂ GENETICĂ ORO-MAXILO- FORMA DE VERIFICARE NUMAR DE ORE CREDITE Total 192 192 176 96 96 64 48 32 32 160 1088 Curs 48 48 48 32 32 32 16 16 16 288 Aplic 144 144 128 64 64 32 32 16 16 160 800 10 10 10 8 8 5 3 2 2 2 60 1 LP 9 9 2 1 21 C 3 2 2 1 1 11 2 LP 8 4 4 2 1 18 E 9 9 10 10 10 9 7 V 10 10 3 3 3 2 1 CABINETULUI 9 1 1 2 - - - 9 9 16 48 16 16 32 2 2 7 .5108 F.S. 5104 F.

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL VI COD R-FDB6
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 6101 F.S. 6102 F.S. 6103 F.S. 6104 F.S. 6105 F.S. 6106 F.S. 6107 F.S. 6108 F.S. 6109 SĂNĂTATE ORALA PARODONTOLOGIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ IMPLANTOLOGIE ORALĂ ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTOFACIALĂ ENDODONłIE REABILITARE ORALĂ PATOLOGIE ORALĂ URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 6110 F.S 6111 F.S. 6112 F.S.6113 URGENłE ŞI AFECłIUNI MEDICALE ÎN CABINETUL DENTAR CHIRURGIA SECOLULUI XXI
PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTURI

FORMA DE VERIFICARE

NUMAR DE ORE CREDITE Total 80 112 176 96 128 96 192 64 48 992 Curs 32 32 48 48 32 32 64 32 16 336 Aplic 48 80 128 48 96 64 128 32 32 656 5 8 10 6 8 6 10 4 3 60

1 LP 3 5 6 4 2 20 C 3 3 2 2 1 11

2 LP 8 3 4 4 2 21

E 11 11 12 12 11 12 12 11 7

V 12 1

2 2 2 2 2 10

1 1

-

1 1 -

1 -

-

12 11 12 11

32 16 16 16

16 16 16 16

16 -

2 2 2 2
8

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"
VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

EXAMENUL DE LICENTĂ: 01 - 30 septembrie Proba scrisã nr. 1: Lucrare de specialitate (după tematicã şi bibliografia trunchiului comun de la REZIDENłIAT) Proba 2: examen practic de specialitate SusŃinerea lucrării de diplomă

9

C UPR IN S
PLAN ÎNVĂłĂMÂNT PROMOłIA 2003-2009 ……………………………………. 3

ANA TOMIE ŞI EM BRIOLOGIE ................................................................................................... 12 ANA TOMIE CLIN ICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ................................................................................. 23 ANA TOMIE PA TOLO GICĂ .......................................................................................................... 31 BIOCHIMIE ...................................................................................................................................... 34 BIOF IZICĂ ....................................................................................................................................... 38 HIS TOLOG IE ŞI CITOLOG IE ....................................................................................................... 41 BOLI INFECłIOASE ŞI EPID EMIOLOGIE ................................................................................ 43 CHIRURGIE ORALĂ Ş I MAXILO-FACIALĂ, ANES TEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DEN TARĂ .............................................................................................................. 47 DIAGNOS TIC ORO-DEN TAR, ERGONOMIE ŞI METODO LOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE .................................................................................................................................. 60 DERMA TO–VENERRICE .............................................................................................................. 65 ED UCAłIE FIZICĂ Ş I SPOR T ...................................................................................................... 70 ENDODON TIE ................................................................................................................................ 72 FARMACOLOGIE ........................................................................................................................... 81 FIZIOLO GIE ..................................................................................................................................... 83 FIZIO TERAPIE ................................................................................................................................ 87 GENETICĂ UMANĂ ...................................................................................................................... 93 IMPLAN TO LOGIE ORALĂ ........................................................................................................... 95 INFORMA TICĂ M EDICALĂ ...................................................................................................... 100 IGIENĂ ............................................................................................................................................ 104 IS TORIA M EDICINEI, ETICĂ ŞI D EON TOLOG IE MEDICALĂ .......................................... 108 LIM BI S TRĂ INE............................................................................................................................ 110 MA TERIALE DEN TARE ............................................................................................................. 115 MICROBIO LOGIE ......................................................................................................................... 118 MEDICINA IN TERNA .................................................................................................................. 123 MEDICINA LEGALĂ ................................................................................................................... 135 MANAGEM EN T ÎN CABINETUL MED ICAL .......................................................................... 139 NEUROLOGIE ............................................................................................................................... 140 OBS TETR ICĂ-GIN ECOLOGIE ................................................................................................... 142 ORTODO NłIE ŞI OR TOPED IE D EN TO - FACIALĂ .............................................................. 144

10

ODON TO TERAPIE RES TA URA TOARE .................................................................................. 148 OFTALMOLO GIE ......................................................................................................................... 155 O TORINOLARINGO LOGIE ........................................................................................................ 157 PARODONTO LOGIE .................................................................................................................... 159 PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IM UNOLOG IE ........................................................................... 166 PATOLOGIE ORALĂ ................................................................................................................... 170 PARAZITOLOG IE ŞI VIR USOLOGIE ....................................................................................... 174 PEDIA TRIE..................................................................................................................................... 178 PEDODONłIE................................................................................................................................ 181 PREVENłIE ORO-DEN TARĂ ................................................................................................... 186 MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SIS TEM ULUI TOMA TOGNA T. .... .... .... .... .... .... .... .. 202 TEHNOLOG IA PRO TEZELOR .................................................................................................. 205 PROTETICĂ DEN TARĂ FIXĂ Ş I OCLUZO LOGIE ................................................................ 209 PROTETICĂ DEN TARĂ MO BILĂ ............................................................................................. 219 PSIHOLOGIE MEDICALĂ ............................................................................................................ 223 RADIOLOGIE D EN TARĂ (RAD IOLOGIE GEN ERALĂ) ....................................................... 229 REABILITARE RALĂ. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... . Error! Bookmark not defined. SĂNĂTATE ORALĂ ............................................................................................................235 SĂNĂTATE PUBLICĂ...........................................................................................................237 ŞTIINłE COMPORTAMENTALE......................................................................................239 CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOLOGIE. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE 231

LABORATOR........................................................................................................................241 PATOLOGIE GENETICĂ ORO-DENTO-CRANIOFACIALĂ...........................................241 SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTE...............................................................................244 PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ............................................................244 CHIRURGIA SECOLULUI XXI...........................................................................................245

11

Celulele germinale primordiale. 4. 5. Ovogeneza-generalităŃi. miologie şi biomecanică. Predarea şi înŃelegerea de către studenŃii din anul I a noŃiunilor teoretice de bază privind reproducerea şi embriogeneza (primele două etape ale anatomiei dezvoltării). Spermatogeneza. CONłINUTUL CURSURILOR NOłIUNI GENERALE PRIVIND ANATOMIA DEZVOLTĂRII – 8 cursuri x 2 ore 1. Aprofundarea noŃiunilor teoretice şi practice obŃinute de studenŃi prin disecŃia trunchiului. spermiogeneza). structură. mecanism de producere. Ciclul menstrual. membrelor şi viscerelor cu tematica cursurilor de artrologie. ConsecinŃele fecundaŃiei. Spermia – morfologie. Stadializarea foliculilor ovarieni (primar.ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I 32 ore de curs 64 ore de lucrări practice I. Corelarea noŃiunilor predate cu tematica lucrărilor practice de embriologie. ApariŃia gonadelor primordiale. Ciclul ovogenetic finalizarea meiozei. Cunoaşterea de către viitorii medici stomatologi a topografiei viscerelor toracoabdomino-pelvine şi sinteza inervaŃiei şi vascularizaŃiei acestora. Mecanismul ovulaŃiei. II. Etapele spermatogenezei (spermatocitoza. Anatomia dezvoltării-etape. InseminaŃia artificială şi fecundaŃia in vitro. matur). 2. EvoluŃia corpului galben şi funcŃiile acestuia. 3. Ciclul ovarian (ciclul folicular şi ciclul ovogenetic). Meioza şi diviziunile sale de maturaŃie (primară şi secundară). secundar. Caracteristicile ovulaŃiei la specia umană. SCOPUL CURSULUI 1. meioza. OvulaŃia. 12 . FecundaŃia – etape. biologie 3. 2.secvenŃele formării. Corpul galben . Gametogeneza-generalităŃi.

Focare de auscultaŃie. Principalele articulaŃii ale membrului inferior – anatomie aplicată. EvoluŃia endodermului. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Segmentul toracic şi abdominal al lanŃului simpatic paravertebral. SegmentaŃia oului-prima etapă a embriogenezei. EvoluŃia mezodermului intraembrionar. Blastocistul bi. Principalele articulaŃii ale membrului superior – anatomie aplicată. ImportanŃa clinică. amfiartrozelor. Anexele fetale (sac vitelin. Grupuri ganglionare. sinartrozelor (exemplificări). 7. Clasificare (criterii). Să ofere studenŃilor stomatologi noŃiunile de bază privind anatomia descriptivă a membrelor şi viscerelor. ImplantaŃia (nidaŃia)-secvenŃe. VISCERE TORACICE ŞI ABDOMINALE 1. Plexurile vegetative din torace. Elementele componente ale diartrozelor. 5. Diviziunea topografică a cavităŃii peritoneale. ProiecŃia cardiacă şi a orificiilor. decidua. Sinergismul. Contractilitatea musculară (forŃa de contracŃie şi amplitudinea contracŃiei). ProiecŃia sinusurilor pleurale. chorion. Criterii de clasificare a muşchilor. 7. ProprietăŃile muşchilor. 3.alantoida. Caracteristicile segmentaŃiei. 6.şi trilaminar. Rezultanta musculară. 2. 8. agonismul şi antagonismul muscular. Blastocistogeneza. placenta şi cordonul ombilical). abdomen şi pelvis. CirculaŃia feto – placentară. III. Origine şi inserŃia musculară. 4. Sistemul pârghiilor biologice osteomusculare. NeurulaŃia formarea tubului neural şi derivatele sale. Topografie toraco-pleuro-pericardo-cardiacă. Dezvoltarea articulaŃiilor. sărituri). Sarcinile ectopice. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI LOCOMOTOR. Blastocistul unilaminar. Ectomezenchimul. Notocordul – etapele formării notocordului şi funcŃiile acestuia. 8. alergare. Sistemul limfatic toracic şi abdominopelvin. Tipuri de mişcări.6. amnios. NoŃiuni de biomecanică articulară. Nervii şi plexurile nervoase ale cavităŃii toracice şi abdominopelvine. NoŃiuni de miologie. Sinteza mişcărilor articulare (mers. Rezultanta musculară. SecŃiunea anatomică şi fiziologică. 13 . Anexele muşchilor. GastrulaŃia. Clasificarea diartrozelor.

Anatomia pe viu şi aplicativă) 14 . ŞanŃul pulsului şi tabachera anatomică. loji musculare. Explorare pe viu. 6. Vasele regiunii. DISECłIA MEMBRELOR A1 – DisecŃia membrului superior spatelui şi peretele antero-lateral toracic 1. inserŃii musculare). Anatomie aplicată). DisecŃia regiunii anterioare a braŃului (venele cefalică şi bazilică. Vasele şi nervii regiunii. Nn.ulnar. grupele ganglionare limfatice ale axilei. (Muşchii supra şi infraspinoşi. Arcadele arteriale. Nervii palmei şi ai degetelor.triceps. Scheletul membrului superior (humerus. Canalul carpian. scapula – anatomie descriptivă. nervii şi venele superficiale. (Fascia antebrahială. Centura scapulară (clavicula. DisecŃia regiunilor dorsale ale antebraŃului şi mâinii. Explorare pe viu. trapez şi latissimus dorsi. falange. 2. (Regiuni topografice. 3. vena axilară.2. Muşchii anterolaterali ai antebraŃului pe planuri şi grupuri funcŃionale. musculocutan. (Mm. 7.rotunzi. Mm. fascia brahială.romboizi. DisecŃia spatelui. 5. IV. NoŃiuni principale de artrologie). AplicaŃii practice). Anatomie pe viu. vertebre regionale. dinŃat anterior. Mm. metacarp. Prin studiul practic la cadavru şi prin corelarea datelor teoretice cu cele de anatomie aplicată să se realizeze o pregătire anatomică solidă. DisecŃia regiunii scapulare şi posterioare a braŃului. glanda mamară. DisecŃia axilei (pereŃii axilei. vertebra tip. Scheletul trunchiului (coloana vertebrală în ansamblu. radius. artera axilară şi ramuri. Fascia brahială. vase şi nervi superficiali. median şi radial. radial. mm. nervii cutanaŃi. Anatomie aplicată). coastele). DisecŃia regiunilor anterioare ale antebraŃului şi mâinii (Fascia antebrahială. Tecile sinoviale.spaŃiul intercostal). ridicători al scapulei. mm. sternul. absolut necesară în perioada pregătirii univer-sitare şi statutului de viitor medic. carp. traiecte vase şi nervi. plexul brahial. DisecŃia palmei. Muşchii regiunilor. AplicaŃii clinice).ulnă.nervii median. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A. Nervul axilar. 4. M. DisecŃia peretelui antero-lateral toracic ( muşchii pectorali. Sinteza topografică a peretelui toracic şi a membrului superior. muşchiul subscapular. şanŃurilor vertebrale.

). (Fascia gambei. DisecŃia regiunii antero – laterale a gambei şi dorsală a piciorului. DisecŃia regiunii fesiere şi posterioară a coapsei. traiecte vase şi nervi. Principalele articulaŃii ale membrului inferior). Fascia lata. tibia. Raporturile plămânilor. ramuri. (Mm. Arborele traheobronşic (Traheea toracică. DisecŃia regiunii anterioare a coapsei (Vena safenă mare. Mm.posteriori ai coapsei. 12. Trigonul femural. fesieri. Pediculul pulmonar).. ConfiguraŃia internă a cavi-tăŃilor inimii. loji musculare. Muşchiul diafragm – descriere. pelvitrohanterieni. Artera pulmonară. femur. Aparatul valvular. Plexul sacrat-formare.Musculatura posterioară a gambei şi mm. m.Mm. segmente pulmonare. Limfo-ganglionii inghinali. Nervul ischiadic.) 10. Nervul femural. Anatomie clinică.conŃinut. Lacunele neuromusculară şi vasculară. BifurcaŃia traheei şi bron-hiile principale. Plămânul (ConfiguraŃia externă. Apertura toracică superioară. Vasele bron-şice. Vasele poplitee. Vasele femurale. Canalul adductorilor). proiecŃie).A2 – DisecŃia membrului inferior şi a peretelui antero-lateral abdominal 8. Vasele mari de la baza inimii. Cavitatea toracică : delimitare. fibula. Anatomie aplicată). 13. InervaŃia cordului. Scizurile pulmonare. comunicări. Pleura (sinusurile pleurale. 9. Anatomie aplicată.) 14.) 15 . DisecŃia peretelui antero – lateral al abdomenului (muşchii laŃi ai abdomenului. 3. topografie.plantei. Nervii cutanaŃi. conŃinut 2.Topografie toraco–pleuro-pulmonară. Plexul lombar. Vene şi nervi superficiali. Muşchii regiunilor. Sinteză topografică a membrului inferior şi peretelui abdominal. 4.drept abdominal şi teaca acestuia. Inima (ConfiguraŃia externă. Anatomia pe viu şi aplicativă) B. (Regiuni topografice. DISECłIA VISCERELOR B1 – DisecŃia viscerelor toracale 1. 11. formare şi ramuri. Raporturi. Anatomie aplicată. Arterele coronare şi venele inimii. metatarsului şi falangele. Scheletul centurii pelvine şi al membrului inferior (coxal. Pache-tul vasculonervos tibial anterior. Mediastinul : împărŃire. Pachetul vasculonervos tibial posterior. lobi. (Fosa poplitee-delimitare.ArticulaŃia coxo-femurală. Canalul inghinal. oasele tarsului. DisecŃia regiunii dorsale a gambei şi plantei.

Raporturi. vascularizaŃie. Stomacul (ConfiguraŃie externă. Anatomie clinică. ramuri). Mezoco-lonul transvers. Raporturi. Jejun . Duodenul (porŃiuni. Ureterul la bărbat şi la femeie. Intestinul gros (anatomie. ImpărŃirea topografică a peretelui abdominal. căile sperma-tice intra şi extratesticulare. Glanda suprarenală (situare. raporturi. Sinusurile pericadului. Peritoneul splenic. Raporturile stomacului.aspect exterior. 18. vascularizaŃie).mezosalpinx.raporturile capului. Căile biliare intra şi extrahepatice. Pedicul hepatic. prostata-aspect extern. raporturi). Peritoneul gastric. Căile excretoare intra şi extrarenale.segmente hepatice).raporturi. VascularizaŃia stomacului).Anatomie aplicată 16. Vezicula biliară. Nervii vag şi frenic în torace.vascularizaŃie). raporturi. Esofagul abdominal. corpului şi ale cozii. Pediculul renal (elemente componente. Anatomie aplicată. Esofagul toracic-raporturi. Aorta toracică (raporturi. AplicaŃii clinice 16 . Vena cavă superioară (formare.raporturi). LanŃul simpaticul abdominal. Aparatul genital feminin (uterul-aspect exterior.ligamentele late. Anatomie aplicată. 11.) Mezenterul. Pancreasul (ConfiguraŃie externă. Topografia cavităŃii peritoneale. LanŃul simpatic toracic. raporturi). raporturi. ovarul-aspect extern. Artera hepatică proprie. Perineul. Artera şi vena renală).topografie. Lobi.raporturi. VascularizaŃia şi inerva-Ńia rinichiului şi a glandei suprarenale. B2 – DisecŃia viscerelor abdominale 7. 15. raporturi). 9. Aorta abdominală (limite. Rinichii (configuraŃie externă.Omentul mic. Peritoneul şi cavitatea peritoneală.ilionul (anatomie descriptivă. 10. veziculele seminale). tuba uterină-porŃiuni. Anatomie aplicată. B3 – DisecŃia viscerelor uro–genitale 14. Pericardul fibros şi pericardul seros. Bursa omentală. Splina (ConfiguraŃie externă. Vezica urinară (configuraŃie. Vena portă. Uretra.porŃiuni.raporturi). Anatomie aplicată 13. Vena cavă inferioară (formare.raporturi. 12. Limfaticele toracelui. Aparatul genital masculin (Testiculul. ramuri). NoŃiuni de anatomie clinică.5. Sistemul venelor azygos. Sinteză topografică a viscerelor pelviene. 17. Fascia de coalescenŃă Treitz. Ficat (Aspect exterior. 6. VascularizaŃia duodeno-pancreatică). raporturi. Peritoneul hepatic. 8. raporturi intrinseci şi extrinseci). Loja renală. Regiunea celiacă şi plexul celiac. Artera splenică).

3. Dezvoltarea glandei tiroide. Nervii arcurilor branhiale. Regiunea branhială. ANATOMIA DEZVOLTĂRII CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. Să permită înŃelegerea proceselor de embriogeneză normală dar şi a mecanismelor de producere a malformaŃiilor capului şi gâtului.I) cunoştinŃele studenŃilor stomatologi despre dezvoltarea extremităŃii cervico-cefalice. Dezvoltarea glandelor salivare mari şi mici. SCOPUL CURSULUI 1. Gura primitivă şi derivatele sale. Musculatura branhială. Dezvoltarea glandei hipofize. o cât mai bună pregătire teoretică privind anatomia funcŃională a aparatului dentomaxilar şi să sintetizeze informaŃiile de anatomie clinică a viscerelor capului şi gâtului. 4. Gura definitivă şi derivatele sale. 2. Anomalii. II. Punga faringiană Luschka. Osificarea oaselor calvariei. 3. 8. EvoluŃia pungilor ectobranhiale. Dezvoltarea dinŃilor. Dezvoltarea articulaŃiei temporo-mandibulare. Formarea coroanei şi rădăcinii dentare. Să realizeze. Dezvoltarea limbii. 5. Faringele primitiv. Cementogeneza. 2. Anomalii de dezvoltare. Structuri de susŃinere. Derivatele pungilor faringiene. Arcurile branhiale şi derivatele lor. Fontanele şi suturi.SEMESTRUL II 48 ore curs 128 ore de lucrări practice I.Formarea mugurilor faciali şi a şanŃurilor intermugurale. Amelogeneza. frecvent întâlnite de medicul stomatolog. Anomalii de dezvoltare. Să aprofundeze (în baza noŃiunilor de embriologie însuşite în sem. Condrocraniul (segmentul cordal şi segmentul precordal). Osificarea condrocraniului. 17 . Principalele anomalii de dezvoltare. Arcurile aortice. NoŃiuni introductive privind dezvoltarea feŃei. EvoluŃia sacului dentar. Pungile endo şi ectobranhiale. 7. Dezvoltarea foselor nazale şi a palatului. InervaŃia complexă a limbii. Anomalii de dezvoltare. CONłINUTUL CURSURILOR A. Dentinogeneza. Anomalii în dezvoltarea dinŃilor. Formarea cavităŃii bucale. Câmpul mezobranhial. Dezvoltarea craniului. concomitent cu activitatea din sala de disecŃie. 6. Să permită însuşirea sintetică a acelor noŃiuni de anatomie funcŃională a SNC şi a organelor de simŃ necesare viitorului medic stomatolog.

5. funcŃii). topografie. Căile ascendente medulare. 2. 6. ŞI A ORGANELOR DE SIMł 1. C. structură. Nasul extern. 3. Sinusurile paranazale. Cavitatea laringelui. Capsula ATM (fibroasă şi sinovială). ProtracŃia şi retroducŃia. Topografia cavităŃii bucale. FuncŃiile laringelui. Musculatura faringiană. Tubul neural – dezvoltarea măduvei spinării şi encefalului. Faringele. Anatomia ATM – componente osoase din partea mandibulei şi a osului temporal (condilul mandibulei. Căile descendente medulare (piramidale şi extrapiramidale). VascularizaŃie şi inervaŃie. InervaŃia şi vascularizaŃia. Nucleii proprii şi echivalenŃi ai trunchiului cerebral.A. VascularizaŃia şi inervaŃia complexă. Vestibulul nazal. Palatul moale. senzitiv-senzorială.structura osteocartilaginoasă. Stâlpii traiectoriali longitudinali şi orizontali din partea fixă a viscerocraniului. Anatomia descriptivă şi funcŃională a muşchilor masticatori (secŃiunea fiziologică. AplicaŃii clinice. fosa mandibulară şi tuberculul articular). Mişcările de coborâre şi de ridicare ale mandibulei. Biodinamica ATM – axe articulare. Canalele de excreŃie ale glandelor salivare mari. structură. 3. Fosele nazale – structură. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI DENTO – MAXILAR. forŃa musculară).clasificare. Baza craniului-importanŃă.C. Repere în anestezie.Factorii morfogenetici. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A S. VISCERELE CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. Citoarhitectonica substanŃei cenuşii. Explorarea clinică a muşchilor aparatului dento-maxilar). Structura trunchiului cerebral. Cavitatea laringelui.N. Mişcarea de lateralitate a mandibulei. Muşchii mobilizatori ai mandibulei. ConfiguraŃia internă a măduvei spinării. Mucoasa respiratorie şi olfactivă. Vase şi nervi. 2. discul articulaŃiei temporomandibulare (descriere. Sensibilitatea extero . 9. Muşchii intrinseci şi extrinseci. Descriere. Vestibulul bucal şi cavitatea bucală propriu-zisă. Sisteme traiectoriale la nivelul mandibulei. Cavitatea nazală. DecusaŃia piramidală şi decusaŃia lemniscală. 10. Cavitatea bucală. Structura de rezistenŃă a neuro şi viscerocraniului. Laringele-descriere. 7. 18 . ImplicaŃii clinice. ligamentele intrinseci şi extrinseci ale ATM.şi proprioceptivă. 4. Glandele salivare . 8. Topografia faringiană. VariaŃii anatomice ale articulaŃiei temporomandibulare. Cavitatea faringelui. Vasele şi nervii. NoŃiuni de anatomie comparată. a mucoasei cavităŃii bucale.

InserŃii musculare. Căile nervoase. Calea durerii dentare. palatul osos. gaura mentală. neuro şi visce-rocraniul. comunicări.4. Exobaza: Prezentare generală. Puncte craniometrice. comunicări). Cornetul nazal inferior. 5. Cavitatea nazală: pereŃii foselor nazale. 4. Calea gustativă.faŃa externă şi faŃa internă. 2. Analizatorul acustic şi vestibular. FaŃa externă şi internă a acestora. 5. 19 . 6. Calea optică 6. Căi ascendente din teritoriul nervilor cranieni. Să permită studenŃilor stomatologi cunoaşterea aprofundată a noŃiunilor de craniologie. sinusurile paranazale. comunicări.medie şi posterioară)-delimitare. 7. Lucrările practice în sala de disecŃie să asigure un bagaj sufient de noŃiuni de anatomie clasică şi aplicativă a extremităŃii cervico-cefalice şi o pondere crescută a celor de interes imediat pentru studenŃii stomatologi. Gaura mandibulei. Lemniscul trigeminal. occipital. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A. Endobaza : Fosele craniene (anterioară. Prezentarea generală a craniului: ossa cranii. 8. Sinusul maxilar-pereŃi. Osul zigomatic. ossa faciei. Osul lacrimal. Studiul în detaliu a viscerocraniului este o condiŃie esenŃială pentru studentul stomatolog. FaŃa inferioară a stâncii temporalului. Osul nazal. Oasele craniului visceral: osul maxilar (corp şi procese). Repere folosite în anestezie. III. Planum temporale. 2. Norma occipitalis-liniile nucale. Septul osos nazal. orificii de drenaj. etmoid. indispensabilă pentru înŃelegerea anatomiei descriptive şi aplicate a capului şi gâtului. Analizatorul optic. conŃinut. Calvaria. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. elemente de relief osos. Vomerul. Descrierea părŃilor componente ale oaselor sfenoid. Norma lateralis: prezentare generală. lama verticală procese). AplicaŃii clinice. inserŃii musculare. CRANIOLOGIA 1. Osul palatin (lama orizontală. Prezentarea generală a oaselor neurocraniului. IV. canalul mandibular. temporal. 3. anatomie aplicativă. descrierea fosei temporale (pereŃi. Mandibula ( corp şi ramuri. procesul pterigoidian. Fontanele. InserŃii musculare pe mandibulă. Orificii nervoase şi vasculare. Sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale. Gaura occipitală mare. Suturi.

raporturi. inervaŃie. mijlociu (inconstant). inervaŃie. ramuri. ramuri colaterale (a. raporturi. vascularizaŃie. origine reală. inserŃie. ramuri intracraniene. Artera carotidă internă: origine. Glanda submandibulară: descriere. geniohioidian şi pântecele anterior al m. acŃiune. comunicări. Artera carotidă externă: traiect. 5. ÎmpărŃirea topografică a gâtului. raporturi. raporturi. Osul hioid. Artera carotidă co-mună: traiect. Test control craniologie. Plexul cervical: formare. Anatomie funcŃională. teritoriu de distribuŃie. Anatomie funcŃională. 3. linguală. DISECłIA GÂTULUI 1. inserŃie.lamele superficială.traiect. glomus carotic. Muşchiul platysma. origine reală. Anatomie clinică. Dezvoltarea dinŃilor. ramuri. Muşchii scaleni. eferenŃe. traiect. traiect. 20 . conŃinut. raporturi. Venele superficiale ale gâtului (v. origine aparentă. ramuri. jugulară externă). digastric). raporturi. teritoriu de distribuŃie. 8. occipitală). tiroidă supe-rioară. Muşchii suprahioidieni. Lucrare practică de embriologie. canal de excreŃie. Glandele paratiroide. a.Anatomie funcŃională. v. teritoriu de distribuŃie. origine aparentă. SpaŃiul interscalenic.raporturi. ramuri. faringiană ascendentă. Seminar recapitulativ. inervaŃie. 10. conŃinut. 9. Fascia cervicală. LanŃul simpatic cervical: descriere. vagina carotica. Ganglionii simpatici cervicali superior. Nervul hipoglos:-componenŃa în fibre. Muşchii planşeului bucal (milohiodian. origine aparentă. comunicări). raporturi. Nervul accesor: componenŃa în fibre. raporturi.9. Fosa pterigo-palatină ( delimitare. B. Nervul vag: componenŃa în fibre. conŃinut. Muşchii infrahioidieni. ramuri. traiect. ramuri. SpaŃiul laterofaringian-retro şi prestilian-topografie. Anatomie clinică. raporturi. jugulară anterioară.pratraheală. Muşchiul sternocleidomastoidian-origine. Ganglionii limfatici ai gâtuluilanŃuri ganglionare. vascularizaŃie.afluenŃi. Norma anterior-puncte de emergenŃă trigeminale. aferenŃe. importanŃa clinică. sinus carotic.origine. 11. comu-nicări.Glanda tiroidă: configuraŃie. conŃinut. Loja glandei: delimitare. Fosele infratemporală (delimitare.raporturi. 6. Vena jugulară internă-origine. inferior (stelat): descriere. traiect. 2. Orbita: delimitare. a. a. Diafragma stiliană-alcătuire. raporturi. prevertebrală. Vasele subclaviculare: traiect. 7. raporturi. comunicări). inervaŃie. Mănunchiul vasculonervos al gâtului-alcătuire. 4. origine reală.

Muşchiul maseter. 7.10. 10. ramuri în totalitate. Nervul oftalmic-traiect. raporturi. originea aparentă. traiect. Artera temporală superficială: traiect. Glanda sublinguală: spaŃiul submucos sublingual. originea aparentă. Nervul facial: componenŃa fibrilară. ramuri. Anatomia 21 . Anatomie funcŃională. InervaŃia cutanată a feŃei.agenŃii motori. Ganglionul pterigopalatin-aferenŃe. Vena facială. Muşchii mimicii: caractere generale. Anatomie funcŃională. 11. ramuri. eferenŃe. ramuri. Nervul trigemen-origine reală şi origine aparentă. Ganglionul submandibular. otic-aferenŃe. cartilaje. 11. Nervul glosofaringian: componenŃa fibrilară. ramurile în totalitate. Artera oftalmică. Anatomie aplicativă. nazal şi orbitei. Anatomie clinică. C. ConŃinutul fosei pterigopalatine: Nervul maxilar-traiect.arcurile şi pungile branhiale. InervaŃia dinŃilor. DISECłIA CAPULUI 1. SpaŃiul paraamigdalian.ComponenŃa fibri-lară. raporturi. 2. vascularizaŃie şi inervaŃie. raporturi. DISECłIA VISCERELOR CAPULUI ŞI GÂTULUI / SISTEMUL NERVOS CENTRAL ŞI ORGANE DE SIMł 1. Muşchiul temporal. Ganglionul trigeminal Gasser. abducens. raporturi. Ganglionii limfatici ai capului – grupe ganglionare . Derivate. ramuri. Orbita-conŃinut. Nervii motori ai globului ocular. Test de control din anatomia regiunii cervicale.oculomotor. Muşchii pterigoidian medial şi lateral. Ganglionul ciliar-aferenŃe. raporturi. Ramurile trigemenuluisistematizare. prelungiri. Glanda parotidă: loja parotidiană. Nervul mandibular-traiect. pereŃi. raporturi. Anatomie funcŃională. raporturi. orificii de drenaj. Traiect intracranian. prelungirile glandulare.raporturi. Anatomie clinică. ArticulaŃia temporomandibulară. Anatomie funcŃională. Ganglionul funcŃională. Anatomia funcŃională. raporturi. aferenŃe. 12. eferenŃe. Traiect. eferenŃe. Ductul parotidian. 3. eferenŃe. raporturi intrinseci şi extrinseci ale parotidei. Sinusurile paranazale-sinusul maxilar:trepanaŃia peretelui anterior. Lucrare practică de embriologie. trohlear. raporturi. Artera facială: traiect. 8. Artera maxilară: traiect. DinŃii sinusali. ImplicaŃii clinice. Anatomie aplicată. 6. Repere în anestezie. ducte excretoare. vascularizaŃie şi inervaŃie. ramuri. ramuri. 9. Nasul extern – planuri stratigrafice. Origine reală şi aparentă. ramuri. Muşchii mimicii grupaŃi în jurul orificiului bucal. D. Regiunile topografice ale capului – sistematizare. 4. Vena facială. 5. traiect.Muşchii extrinseci ai globului ocular.

glota. ÎnŃelegerea rolului cercetării fundamentale în perfecŃionarea clinică a viitorului medic stomatolog. Raporturile leptomeninge-vase cerebrale. Cerebelul-configuraŃia externă a vermisului şi a emisferelor cerebeloase. Sistemul limbic şi calea olfactivă. Lobi. Metatalamusul – corpii geniculaŃi lateral şi medial. Meningele. ConfiguraŃia externă a bulbului. fisuri şi şanŃuri. raporturi. Nucleii bazali. vase şi nervi. Cavitatea bucală. Ventriculul III. 2. artera bazilară. articulaŃii. 9.C. Plicile vocale. Sinusurile venoase ale durei mater. atât de importantă în chirurgia practică. nervi.2. 10. raporturi. Rădăcinile ventrale şi dorsale ale nervilor spinali. Meningele spinal. ConfiguraŃie externă .vase. Calea optică şi calea acustică. ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I. Cunoaşterea anatomiei speciale a teritoriului oro-maxilo-facial. şanŃuri. 3. 5. Cavitatea laringeluiaditusul laringian. Măduva spinării –aşezare. 12. Vasele creierului-artera carotidă internă. DisecŃia peretelui anterior al vestibulului bucal-muşchi. 4. giraŃie. FisuraŃie. LimbaconformaŃie externă. 7. VascularizaŃie. componente. musculatura intrinsecă şi extrinsecă. DisecŃia laringelui – cartilajele laringelui.feŃe. 11. vase. 14. Topografie faringiană. AplicaŃii practice. etajele supra şi infraglotic. Studiul sistemului nervos central pe secŃiuni. NoŃiuni de anatomie clinică. ConfiguraŃia externă a emisferelor cerebrale. Anatomie aplicată. Neoencefalul. 6. VascularizaŃie. Cortexul cerebral. 22 . Venele cerebrale. punŃii şi mezencefalului. Anatomie aplicată. Loja glandei sublinguale-conŃinut. Principalele arii corticale. Fosa romboidă. Diencefalul – hipotalamus. vase.N. Trunchiul cerebral – aşezare. muşchi. VascularizaŃia cerebelului. Originile aparente ale nervilor cranieni. 8. Orofaringele-fosa tonsilară. 13. structură. anatomie clinică. VascularizaŃia măduvei spinării. Seminar recapitulativ S. SCOPUL CURSULUI: 1. talamus. Pedunculii cerebeloşi. Muşchii planşeului bucal. lobuli. intumescenŃe. Faringele-musculatură. Ventriculii lateral. nervi. Anatomie descriptivă. nervi.Ventriculul IV.

4. . repere şi aplicaŃii practice privind regiunea sublinguală . III. şi mucoasei alveolare (gingiei).Diviziune topografică. 2. . repere şi aplicaŃii practice privind regiunile retromolare.Regiunile retromolare: mucoasa regiunii. 3. . . inervaŃie.faciale şi rolul lor în practica oro-maxilo-facială. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A CAVITĂłII BUCALE . 7.Regiunea sublinguală mucoasa regiunii. Să cunoască cinematica mandibulară şi rolul el în mecanica masticaŃiei. 23 .Detaiii de suprafaŃă. Să cunoască bazele anatomice privind propagarea infecŃillor cu punct de plecare dentar. vascularizaŃie.Vestibulul bucal: împărtire. . . . Să cunoască toate formaŃiunile anatomice care pot constitui obstacole morfologice în chirurgia implantologică. astfel incât să poată selecta reperele anatomice vizibile şi invizibile pe care să le poată adapta ulterior la fiecare pacient. 2. spaŃiul pterigomandibular. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Să cunoască distribuŃia topografică a elementelor vasculo-nervoase în teritoriul oro-maxilo-facial.InervaŃia senzitivă a dinŃilor. vascularizaŃie şi inervaŃie. ANATOMIA APLICATĂ A CAVITAłII BUCALE . . astfel încât aceasta anatomie să devină utilă pregătirii clinice. cât şi raporturile dinŃior cu aceste elemente. Să cunoască spaŃiile cervico. cât şi drenajul limfatic în teritoriul oro-maxilo-facial. .Detaiii de suprafaŃă. Informarea asupra aplicaŃiilor practice. mucoasa vestibulară.Modificări morfologice la edentatul total. repere şi aplicaŃii practice privind regiunea palatină. II.Clasificarea glandelor salivare mici.Detalii de suprafată. OBIECTIVELE CURSURILOR: Ne propunem ca la terminarea cursurilor şi lucrărilor practice studentii să fie capabili: 1.Regiunea palatină: mucoasa regiunii.Detaiii de suprafată.3. Să aibe un bagaj complet de cunoştinŃe care să le permită în timp evitarea oricărui tip de iatrogenii consecutive practicii chirurgicale în stomatologie. 6. loja sublinguală. raporturile glandei sublinguale. repere şi aplicaŃii practice privind vestibulul bucal. Să cunoască bazele anatomice privind anestezia în stomatologie. 5.

Variante topografice privind nervul alveolar inferior 7. .Traiectul canalului mandibular. .AplicaŃii practice în implantologie. inervaŃie.Sistemul de drenaj al sinusului maxilar.Clasificarea mandibulelor în funcŃie de calitatea osului. . .Morfologie radiculară externă la grupul frontal.morfologie. . ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A SINUSURILOR MAXILARE . . .Aspecte privind embriologia şi dezvoltarea sinusurilor maxilare. vascularizaŃie.Procesul alveolar mandibular şi relaŃile lui cu dinŃii.RelaŃille liniei milohloidiene cu apexurile dentare.ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 5. .PereŃii sinusului maxilar adult .ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 6.Date morfologice privind compactele şi Ńesutul spongios mandibular.ConsideraŃii anatomo-clinice privind conŃinutul canalului mandibular . . . . NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII SUPERIORI . .Morfologie radiculară externă la grupul premolar.Morfologie radiculară externă la grupul premolar. .AplicaŃii practice privind anestezia supraperiostatală.Procesul alveolar al maxilarului şi relaŃile lui cu dinŃii. .RelaŃiile dinŃilor inferiori cu canalul mandibular.Morfologie radiculară externă la grupul frontal.Morfologie radiculară externă la grupul molar. 24 . . NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII INFERIORI . şi aplicaŃii practice. TOPOGRAFIA PROCESELOR ALVEOLARE . anomalii de dezvoltare. .Procesele alveolare edentate total: clase de atrofie şi aplicaŃii practice în implantologie.3. STRUCTURA FUNCłIONALĂ A MANDIBULEI ŞI TOPOGRAFIA CANALULUI MANDIBULAR . 4.Morfologie radiculară externă la grupul molar. .

aplicaŃii practice în endodonŃie şi implantologie.T. cale de propagare a infecŃiilor dentare. 8.Topografia nervului alveolar inferior şi aplicaŃii practice pentru anestezie.căi de propagare a infectiflor cu punct de plecare dentar.Raporturile A. 10. 9. BAZELE ANATOMICE ALE PROPAGĂRII INFECłIILOR CU PUNCT DE PLECARE DENTAR .Topografia nervilor alveolari antero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ PRIVIND RAMURILE PERIFERICE TRIGEMINALE. căi de difuziune a infecŃiilor dentare. . CINEMATICA MANDIBULARA ŞI MECANICA MASTICATIE1 .PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor dentare.Variante morfologice ale raporturilor dento-sinusale. aplicatii practice. .Topografia nervului lingual şi aplicaŃii practice pentru anestezie.AplicaŃii practice privind raporturile A. 11. .DistribuŃia Ńesutului conjunctiv lax în teritoriul oro-maxilo-facial.Topografia nervului mental şi aplicaŃii practice pentru anestezie.Rolul muşchilor masticatori în cinematica mandibulară. . 12.AplicaŃii practice privind tulburările interferenŃei discului articular. . BAZELE ANATOMICE PRIVIND ANESTEZIA ÎN STOMATOLOGIE . TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A ARTICULAłIEI TEMPORO- 25 . CONSIDERAłII ANATOMO-CLINICE PRIVIND SPAłILE CERVICO-FACIALE . . . dislocări şi aderente.Difuziunea infecŃiilor dentare în zona cervicală.Morfologia şi funcŃia meniscală (discală).Mecanica masticaŃiei. .RelaŃia centrică şi mişcările mandibulare.Topografia nervilor alveolari postero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie. . .M. ..ÎmpărŃirea acestor spaŃii pe criterii clinico-stomatologice. ANATOMIA MANDIBULARE .RelaŃiile dinŃilor cu spaŃiile peribucale. .M.Grosimea masticatorie şi fasciile muşchilor masticatori.Clasificarea articulaŃiilor în funcŃie de poziŃia discului articular aplicaŃii practice. .T. .Topografia nervului bucal şi aplicaŃii practice pentru anestezie.Comunicările acestor spaŃii. . .Topografia nervilor palatini şi aplicaŃii practice pentru anestezie. .

- Vasele limfatice din regiunile peribucale superficiale. Vasele limfatice ale regiunii palatine.Topografia nervilor maxilar şi mandibular la baza craniului şi aplicaŃii practice pentru anestezie.Diviziunea terminală a nervului facial. . MicroinervaŃia dento-parodontală ŞI DRENAJUL 14. . TOPOGRAFIA GRUPELOR GANGLIONARE LMIFATICE LIMFATIC ÎN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL - Clasificarea ganglionilor limfatici din teritoriul oro-maxilo-facial. 15. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A RAMURILOR TERMINALE ALE NERVULUI FACIAL . NOłIUNI PRIVIND MICROVASCULARIZAłIA ŞI MICROINERVAłIA DENTO-PARODONTALĂ Surse arteriale. 13.Topografia ramurilor zigomatice. Vasele limfatice ale limbii. Vasele limfatice ale glandelor salivare mari. . ObservaŃii privind vasele parodontale şi rolul lor în amortizarea presiunilor şi apariŃia. ObservaŃii şi aplicaŃii practice privind vasele limfatice de mai sus. bolii parodontale. Vasele limfatice dento-parodontale. ObservaŃii privind vasele pulpare şi rolul lor în activitatea dentino-formatoare. TOPOGRAFIA CANALELOR STENON ŞI WHAR'TON 26 . .Topografia ramului marginal al mandibulei.Topografia ramurilor bucale. aferenŃele şi eferenŃele lor. .. Vasele limfatice ale articulaŃiei temporo-mandibulare şi ale muşchilor masticatori.Topografia ramurii temporale (temporo-frontale). 16.Topografia ramului cervical. AplicaŃii practice privind topografia acestor ramuri şi posibilităŃile lor de lezare în practica oro-maxilo-faciali. Aspecte vasculare speciale.

4. căi de propagare a infecŃiilor dentare. dispozitie şi aplicaŃii practice.Mănunchiuri vasculo-nervoase în regiune. Nervul mandibular şi ramurile lui în regiune. Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind ductul submandibular Wharton.Planul vasculo-nervos profund. .enumerare planuri.Sinusurile frontale: pereŃii şi posibilităŃi de abord chirurgical 3. .Delimitarea acestor regiuni.ÎmpărŃirea acestor regiuni având în vedere necesitatea unei concordanŃe anatomo-topografice şi clinico-stomatologice.topografie şi ramuri. .Sistemul musculo-aponevrotic superficial. perniŃa de grăsime temporală şi topografia ramurii temporale a nervului facial. .FaŃa şi figura.Delimitarea regiunilor calvariei de regiunile feŃei.Stratigrafie.- Originea şi topografia canalului Stenon. .Stratigrafie. .Gaura supraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice. .AplicaŃii practice în regiunea temporală. CONTINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. IV.Regiunea parietală 2. Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind canalul parotidian Stenon. Muşchii masticatori Artera maxilară . REGIUNEA INFRATEMPORALĂ Delimitarea regiunii. .Delimitare. ÎMPARłIREA TOPOGRAFICĂ A CAPULUI ŞI GÂTULUI .Elemente vasculo-nervoase subcutanate.Delimitarea regiunilor capului de regiunile gâtului. . Originea şi topografia canalului Wharton. . topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia. 27 .Fascia temporală. REGIUNEA TEMPORALĂ . . . . REGIUNEA OCCIPITALĂ ŞI REGIUNEA FRONTALĂ . . Comunicările regiunii.

ConŃinutul orbitei. Planul osos al regiunii. prelungiri. VascularizaŃia şi inervatia regiunii nazale şi auriculare. Regiunea palpebrală: stratigrafie şi aplicaŃii practice. Raporturile meatului audutiv extern. Detalii de suprafată la nivelul pavilionului urechii. 28 . Comunicările orbitei şi aplicaŃii practice. conŃinut. Stratigrafia în partea anterioară a regiunii. Diviziunea anatomo-clinică a regiunii nazale. pediculi.- Nervul maxilar în regiune. REGIUNEA BUCALĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii a natormo-clinice. topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia. Fosa retromandibulară: delimitare şj comunicări. REGIUNEA NAZALĂ. Planul muscular şi loja geniani (bucală). Stratigrafie: enumerare planuri. AplicaŃii practice la nivelul regiunii parotideo-maseterine în chirurgia -oro-maxilo-facială. PereŃii orbitei şi aplicaŃii practice privind raporturile lor. 6. ConŃinutul şi comunicările spaŃiului bucal. AplicaŃii practice în regiunea nazală şi auriculară. comunicări şi aplicaŃii practice în stomatologie. AplicaŃii practice în regiunea-bucală EvidenŃierea reperelor utile în anestezie la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 7. Ductul parotidian: topografie. Glanda parotidă: raporturi parietale. Nasul extern: aspect şi stratigrafie. REGIUNEA AURICULARĂ ŞI REGIUNEA ORBITALĂ Delimitarea acestor regiuni. raporturi intrinseci. Gaura infraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice. Loja maseterină: delimitare. REGIUNEA PAROTIDEO-MASETERINĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii anatomo-clinice. raporturi şi aplicaŃii practice. Aspectul regiunii. SpaŃiile regiunii infratemporale: pterigoidian şi pterigo-mandibular Alte aplicaŃii practice 5.

AplicaŃii practice. 12. REGIUNEA MENTALĂ Delimitarea acestor regiuni. Raporturile glandei submandibulare. Pozitia crinică şi chirurgicală în regiunea submandibulară. AplicaŃii practice în regiunile tabială şi mentală. . topografie şi raporturile lor cu glanda tiroidă. Bazele anatomo-clinice privind anestezia în stomatologie. AplicaŃii practice privind. . Determinarea poziŃiei găurilor infraorbitală şi mentală. APLICATII PRACTICE PRIVIND REGIUNILIE PERIBUCALE . Măsurători la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 9. . AplicaŃii practice în regiunea submandibulară. 11. REGIUNEA LATERALĂ A GÂTULUI. 8. . REGIUNEA TRIGONULUI CAROTIC ŞI REGIUNEA INFRAHIOIDIANA . Delimitare şi stratigrafie. Stratigrafia în regiunea submandibulară. Vasele şi nervii în regiunife labială şi mentală. traheotomia şi traheostomia. Gaura mentală: consideraŃiuni anatomo-clinice. REGIUNEA DE TRANZIłIE VASCULO-NERVOASĂ CERVICO-TORACICĂ . Topografia arterei linguale şi a arterei faciale în regiunea submandibulară.PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor cu punct de plecare dentar. Stratigrafie şi aplicaŃii practice în regiunea submentală.Descoperiri chirurgicale şi ligaturi de artere. Aspectul extern şi stratigrafia în regiunile labială şi mentală. 13.AplicaŃii practice.Delimitare şi stratigrafie. 10.Anatomie pe viu. ANATOMIA PE VIU A CAPULUI ŞI GATULUI 29 .Planul vasculo-nervos al regiunii. REGIUNILE SUPAHIOIDIENE Delimitarea regiunii submentale şi a regiunilor submandibulare. . Vasele şi nervii regiunii.Delimitare şi stratigrafie.Planul vasculo-nervos al regiunii. . REGIUNEA LABIALA (ORALĂ).- Aparatul lacrimal.

Nimigean. Cerma. planuri. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei palatine mari. Nimigean. .AplicaŃii practice.Palparea ganglionflor limfatici ai capului şi gâtului. 1998. 1999 30 .Detalii şi repere pe radiografia de profil. Cerma. 16. . "Anatomie cervico-oro-facială. Mureş.Podoleanu. . 1988 "Oral Anatomy". . Podoleanu.Determinarea tonusului muşchilor mimicii. 1996 3. Nimigean. Ed. Ed. Linii. Cerma. laringelui. . 6. "Artera carotidă externă .F.V. laterale. diametre şi indici.Detalii şi repere pe radiografia de faŃă. " Anatomia clinică a capului şi gâtului". Ed. I. 14. .Ph. axe.V. Tg. traheei şi glandei tiroide. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei linguale.Palparea hioidului. Nancy. limbii. .Palparea arterelor.L... . DESCOPERIRI ŞI LIGATURI DE ARTERE Arterele care pot fi lezate în timpul procedurilor chirurgicale sau în timpul tratamentului stomatologic. . posterioare. Măsurători şi identificări pe craniu V. 1980 " Cours universitaire de morphologie cranio-faciale". L.. dentare şi alveolare. BIBLIOGRAFIE: 1. Mosby Company.Detalii şi repere în incidenŃe speciale 15. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei faciale. 4. The C. TERMINOLOGIA ANTROPOMETRICĂ UTILIZATĂ ÎN STUDIUL APARATULUI DENTO-MAXILAR Puncte craniometrice anterioare.Sicher S.V.Seres Sturm L. al muşchilor masticatori şi al muşchiului sternocleidomastoidian.Palparea punctelor de emergenŃă periferică trigeminali. 5. . Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei temporale superficiale. 2. V.Palparea planşeului cavităŃii bucale. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei carotide externe.Palparea contururilor osoase şi a articutaŃiei temporo-mandibulare.Vaillant. 2000 "Notiuni de anatomle topografică a capului şi gâtului” . ANATOMIA RADIOLOGICA A CAPULUI .M.Palparea glandelor salivare mari.

InflamaŃii nespecifice. Examen teoretic-curs 10% 10% 10% 70% ANATOMIE PATOLOGICĂ ANUL II Un semestru 32 ore curs 48 ore lucrări practice Scopul cursului: ÎnŃelegerea şI însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie generală (tulburări circulatorii. 31 . Lucrare de control 2. lipidice şi glucidice InflamaŃia: GeneralităŃi asupra procesului inflamator. Să poată interpreta un buletin de analiză histopatologică. embolie. leziuni ischemice reversibile. EVALUARE: 1. infarct Distrofiile: definiŃie. ConŃinutul cursului Curs introductiv: Obiectul de studiu al anatomiei patologice Tulburările circulatorii: Hiperemie. studenŃii să fie capabili să: Să cunoască cu precizie principalele leziuni din punct de vedere anatomopatologic şi să înŃeleagă principalele modificări histologice precum şi mecanismele lor de producere din cele mai importante afecŃiuni ale organismului. Să sensibilizeze viitori clinicieni asupra importanŃei decisive a diagnosticului histopatologic pentru practica medicală. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului. congestie. tromboza. distrofii.VI. V. Să utilizeze corect terminologia specifică bolilor. Să poată descrie şi comenta din punct de vedere anatomo-patologic afecŃiunile studiate în clinică. inflamaŃii nespecifice şi specifice. tumori) ÎnŃelegerea şi însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie orală Prezentarea leziunilor histologice în corelare cu mecanismele fiziopalogice şI manifestările clinice. distrofii protidice. Examen practic 4. Seminarii la lucrările practice 3.

boala cu incluzii citomegalice. tumori maligne epiteliale. Tumorile cavităŃii bucale VI. Patologia buzelor. 8. vindecarea plăgilor cutanate. 3. 2. reumatismul articular acut şi cronic.InflamaŃii specifice: (tuberculoza. procesele de regenerare nervoasă Tumorile: GeneralităŃi. placa de aterom Stază sangvină pulmonară cronică. Distrofia fibrinoidă. Boala de focar. Clasificarea tumorilor (tumori benigne epiteliale. Caria dentară. Distrofii 1. Boala Niemann-Pick. Infarct pulmonar. tumori maligne conjunctive) Tumorile de origine epitelială. Patologia maxilarelor. 6. 7. Stază sangvină hepatică. Stază sangvină renală. Patologia glandelor salivare. Infarct renal. Apendicita acută flegmonoasă. InflamaŃii nespecifice. obrazului. Leziuni traumatice. ConŃinutul lucrărilor practice Lucrări de macroscopie Lucrări de microscopie Tulburări circulatoriiTrombus. 1. Patologia articulaŃiei temporomandibulare. Staza biliară intrahepatică. tumori mixte. ulcerul gastric Amiloidoza renală. 6. evoluŃia unui focar de fractură.şI extracelular. Hialinul intra. 3. 2. Patologia parodonŃială. Pericardita fibrinoasă 2. 7. actinomicoza) Procesele de regenerare şi reparaŃie: Ńesut de granulaŃie. Infarct miocardic. mucoasei bucale şi limbii. 5. Leziuni precanceroase buco-maxilo-faciale. Steatoză hepatică. tumori benigne conjunctive. 4. Patologia pulpei dentare. 4.(în nodulul Aschoff). Tumorile disembrioplazice (teratoame) Patologie orală: Tulburări de dezvoltare. Manifestări orale ale unor boli sistemice. 9. sifilisul congenital şi dobîndit. 32 . Tumorile de origine conjunctivă. Boala Gaucher. Patologia limfoganglionară cervico-facială. 5. Leziuni celulare ischemice reversibile. 1.

Granulomul tuberculos. 6. carcinomul renal cu celule clare 10. 8. Parotidita epidemică. endocardita infecŃioasă pielonefrita acută pneumonia francă lobară bronhopneumonia hepatita cronică. 6. Neurinomul (schwannomul) 8. Boala cu incluzii citomegalice. carcinomul gastric 7. ciroza hepatică InflamaŃii specifice 1. 12. 3. Carcinomul bazocelular 2. 5. 7. 5. Tumori maligne 1. Actinomicoza. carcinomul de col uterin 11. 7. 11. 4. Adenocarcinomul de colon şI metastazele limfoganglionare ale acestuia. 6. Granulom de reparaŃie gigantocelular (epulis). 4. Melanomul malign. glomerulonefrita acută difuză poststreptococică 4. 4. Nevul nevocelular. Carcinomul mamar ductal invaziv. 5. Lichen plan bucal. Granulomul de corp străin. Leptomeningita acută purulentă. 9. 33 . 2. 6. 3. Papilomul. 5. Bola reumatismală a cordului: granulomul Aschoff (miocardita reumatismală). limfoame maligne nonhodgkiniene 12. Tumori benigne 1. 7. Pielonefrita micotică. Fibroadenomul mamar. carcinomul bronhopulmonar 9.Chist branhial. 3. Adenomul pleomorf de glandă parotidă. 1. Limfoame maligne – limfom Hodgkin. 10.3. 4. endocardita reumatismală 3. łesutul de granulaŃie. Carcinom apărut în cadrul unui adenom pleomorf. Fibrosarcomul Patologie orală. Hemangiomul capilar cutanat. Abcesul hepatic. Enterocolita acută ulcero-hemoragică. Carcinomul spinocelular. carcinomul hepatocelular 8.(tbc pulmonar şi ganglionar) 2. 8. 2. Adenom pleomorf de glandă parotidă. Leiomiofibromul uterin. Polipul. Aortita luetică.

semestrul II . 1994.originii şi semnificaŃiei noŃiunilor de bază 34 . WB Saunders Company. ştiinŃe cu caracter formator.BIOCHIMIE 32 ore curs (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) 32 ore lucrări practice (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) I. Raven Press.5. 2001 2. UMF Bucureşti. 7. OBIECTIVELE CURSULUI 1. 5. Robbins SL. Taşcă C. Pathologic basis of disease. New York.20% Examen teoretic – scris…………………………………………. 1999. Cerma. 6. 1994 4. Introducerea limbajului chimic şi biochimic şi explicarea importanŃei. VIII. Taşcă C. 10. Evaluare: Lucrări de control…………………………………………………10% Examen practic…………………………………………………….70% BIOCHIMIE ANUL I semestrul I – CHIMIE. 1989 3. Curs de morfopatologie.. Ed. Verejan Irina Curs de morfopatologie pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. care ajută la înŃelegerea fenomenelor biologice normale şi patologice II. Sternberg S. Carcinom scuamocelular de limbă. 8. Stăniceanu Florica Histopatologie practică. Bibliografie: 1. Ameloblastom Recapitulare VII. Diagnostic surgical pathology. Kumar V. Granulomul dentar piogen.. Bucureşti. Boala cu incluzii citomegalice. Parotidită epidemică. Cotran RS. SCOPUL CURSULUI: Sistematizarea într-un tot unitar a ansamblului cunoştinŃelor acumulate de chimia şi biochimia modernă. 6th ed.

Glicoproteine salivare. cinetică. CONłINUTUL CURSURILOR DE CHIMIE: Apa şi echilibrul acido-bazic Aminoacizi: structură. B12 (fără structură). proprietăŃi. biosinteză). reacŃie sau cale metabolică 3. reglare şi relaŃia structură-funcŃii 4. rol) Acizi nucleici: structura chimică. proprietăŃi. oligo. B2. imunoglobuline. acidul pantotenic. F. clasificare.2. nomenclatură. inhibiŃia şi reglarea activităŃii enzimelor. PP. acizi graşi. Cunoaşterea celor mai noi şi importante tehnici şi a principiilor acestora . aminozaharuri. proprietăŃi fizico-chimice ale monozaharidelor.şi polizaharide. esenŃiale pentru înŃelegerea chimiei şi biochimiei moderne 6. III. fosfogliceride. glutationul (structură. chimic şi biologic în care operează fiecare biomoleculă. B6. C. B1. formele ciclice ale glucidelor.semnificaŃie clinică Chimia lipidelor: clasificarea lipidelor. în contextul în care . elastină. colagen. biosinteză). denumire. E. izoenzime Vitamine: A. citocromul c. SusŃinerea interesului studenŃilor în studierea chimiei şi biochimiei prin implicarea chimiei şi biochimiei în dezvoltarea societăŃii. Glicoproteine şi proteoglicani: structuri şi roluri. medicina dentară modernă beneficiază din ce în ce mai mult de noile cercetări ştiinŃifice cu caracter chimic şi biochimic 5. Relevarea problemelor majore. ADN (structură. specificitate. dezoxizaharuri. proprietăŃi Peptide: clasificare. codul genetic. rol ) Proteine: structură. acizii folici. gliceride. biotina (structură. biosinteza proteinelor. Cunoaşterea şi înŃelegerea proceselor metabolice desfăşurate în Ńesuturile oro-dentare în perspectiva modernizării procedeeelor terapeutice. mutaŃii Chimia glucidelor: caracteristici generale ale glucidelor. proteine din dinŃi Enzime: structură. lipide nesaponifiabile. în special cele legate de evoluŃie . hemoglobină. Asigurarea înŃelegerii contextului fizic. izomeria monozaharidelor. termodinamică. forme biologic active. D. ARN (structură. mioglobină. K. eicosanoizi CompoziŃia chimica a dinŃilor RelaŃia fluorului cu structurile dentare Procese chimice in cariogeneză 35 .

GNG din aminoacizi şi din lipide). alte lanŃuri respiratorii. CONłINUTUL CURSURILOR DE BIOCHIMIE: Metabolism energetic: energia liberă. Chimia aminoacizilor şi proteinelor 5. Elemente şi compuşi chimici cu importanŃă biologică. Aplicabilitatea metalelor 13. metabolismul colesterolului. ciclul Krebs. modalităŃi de utilizare a ATP. biosinteza acizilor graşi saturaşi şi nesaturaŃi. oxidarea acizilor graşi în peroxizomi. gluconeogeneza (ciclul Cori. decuplanŃi ai fosforilării oxidative de lanŃul respirator. NoŃiuni de protecŃia muncii şi conduită în laboratorul de chimie. teoriile mecanismului fosforilării oxidative. ReacŃii chimice fundamentale 4. Chimia acizilor nucleici 9. specii reactive ale oxigenului. Chimia glucidelor 6. Echilibrul ionic în soluŃii apoase 3. căile de sinteză a ATP. fagocitoza Metabolism glucidic: digestia şi absorbŃia glucidelor. cuplarea reacŃiilor endergonice cu cele exergonice. Chimia lipidelor 7. glicoliza. calea acidului glucuronic. Principalele tehnici pentru separarea şi purificarea compuşilor organici 8. cetogeneza 36 .Factori care influenŃează integritatea structurilor orale IV. lanŃul respirator şi fosforilarea oxidativă. lipidele plasmatice. Analiza vitaminelor 10. reglarea GNG. fructozei şi galactozei Metabolism lipidic: digestia şi absorbŃia lipidelor. Sisteme tampon. Metale 12. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(I). Cinetica enzimatică 5. biosinteza “de novo” a acidului palmitic). medicală şi dentară 11. metabolismul acizilor graşi (beta-oxidarea acizilor graşi saturaŃi şi nesaturaŃi. componentele lanŃului respirator. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(III). CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE CHIMIE: 1. Compuşi macromoleculari V. calea pentozofosfaŃilor. metabolismul glicerolului şi trigliceridelor. metabolismul glicogenului. determinarea energiei libere. bilanŃul energetic al arderii glucozei. decarboxilarea oxidativă a piruvatului. ConcentraŃiile soluŃiilor 2. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(II).

funcŃii. Williams & Wilkins Baltimore. patologia metabolismului purinelor. Aspecte metabolice tisulare 10. SemnificaŃia clinică a proteinelor plasmatice 6. Greabu. saliva. fier. metabolismul amoniacului. Basic Medical Biochemistry. hormoni hipotalamici.. biosinteza şi degradarea hemului. reglare. compuşi conjugaŃi ai aminoacizilor. cupru şi alte microelemente 3. degradarea bazelor pirimidinice Hormoni: clasificare. fosfor 2. Coagularea 7. magneziu. digestia proteinelor şi absorbŃia aminoacizilor. reglarea biosintezei “de novo” a nucleotidelor purinice. hipofizari. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE BIOCHIMIE 1. biosinteza dezoxiribonucleotidelor.Marks. tiroidieni. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul primidinic. Biochimia cavităŃii orale. Metabolismul compuşilor azotaŃi neproteici 8. metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice :sinteza “de novo” a nucleotidelor purinice şi pirimidinice. Stresul oxidativ în patologia orală 11. A clinical approach. Smith. 2001 2. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul purinic. A. bilanŃuri azotate. degradarea bazelor purinice şi formarea acidului uric. creatina. steroizi. Bucuresti. Metabolismul compuşilor minerali I: calciu. Metabolismul lipidelor 5. hiperbilirubinemii..M.Metabolism proteic: starea dinamică a proteinelor. Stresul oxidativ şi patologia orală Biochimia salivei: compoziŃie. formarea CTP din UMP. Metabolismul compuilor minerali II: clor. Metabolismul glucidelor 4. InterrelaŃii metabolice 9. hormoni cu rol în metabolismul fosfocalcic. utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor. sinteza AMP şi GMP din IMP. C. medulosuprarenalieni. D..o alternativă pentru biochimia clinică Biochimia plăcii dentare Biochimia parodonŃiului Metabolismul xenobioticelor VI.B. M. Editura Tehnica.D. ureogeneza şi interrelaŃiile cu ciclul Krebs. BIBLIOGRAFIE: 1.. Biochimia cavităŃii orale VII. hormoni pancreatici Metabolismul şi toxicitatea oxigenului. Marks. mecanism de acŃiune. transdezaminarea. 1996 37 . proprietăŃi.

. J. New York. M. Cox. 4th edition..C.. Greabu. Chimie şi biochimie pentru Medicina Dentară.. New York. Biochemistry.. Bucureşti. New York.L.. Granner. Greabu. 1995 16. Totan. Hill.L. creşterea eficienŃei procedurilor 38 . Textbook of Biochemistry. Voet.S. McGraw-Hill Companies.. T. Spinu. ca în toate domeniile medicale de altfel.A. Worth Publishers. Stryer.Examen practic + activitate LP……………………… . 2000 7. EVALUARE: . Voet.. Totan. Halliwell.M. John Wiley & Sons. P.. L.. Biochemistry. Harper's Biochemistry. M.. Kühl. 1995 9.. Biochemie für Mediziner. A. 1999 VIII. New York.6. Lehninger.Examen teoretic scris ( grile + subiecte) ……………. J. care asigură. 2003 15. SCOPUL CURSULUI: Insuşirea noŃiunilor generale necesare înŃelegerii mecanismelor fizice care stau la baza funcŃionării normale si în condiŃii de stres a sistemelor biologice. H. 1995 11.K.50% BIOFIZICĂ ANUL I 1 semestru 32 ore curs 32 ore lucrări practice I.K.G. Paveliu.. Wiesbaden.W. Ontario. 3rd edition. M.. M. B. 2003 14. Oxford University Press. Lucrări practice de chimie şi biochimie.. D. T..Lucrări de control semestriale …………………………20% . Mayes. Editura Cartea Universitară. Freeman and Company..C. Inc. Principles of Biochemistry. Devlin. Murray. Medicina dentară modernă devine tot mai mult dependentă de cuceririle stiinŃelor fundamentale. A.. D. J. A. Oxford. Willey Liss. 20% . Ein Lern und Arbeitsbuch mit klinischen Bezug.M.. Holman. Editura Cartea Universitară. Rodwell. Gutteridge. Vierweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH. 2002 10. R. M. Chemistry in Context.. Thomas Nelson and Sons Ltd..M. W. Free radicals in biology and medicine. Friedr.. V.. Braunschweig.. 2002 12. 2004 13. Linnemann. G. Nelson. Bucureşti.PrezenŃă curs ……………………………………………10% . D.. F..

Să fie capabili să explice transformările reciproce ale diferitelor forme de energie care se produc în sistemele naturale dar şi în cele construite de om care le asigură o înŃelegere superioară a problemelor cu care se confruntă medicina în general.terapeutice dar şi confortul pacientului. 2. parcurgerea cursului de biofizică oferă oportunitatea studierii principiilor de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica stomatologică. precum tehnicile imagistice. 4. a principiilor fundamentale de fizică aplicate în studiul sistemelor biologice. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. Atragem astfel atenŃia asupra importanŃei cu totul speciale şi a rolului esenŃial pe care studiul biofizicii îl poate juca în formarea studenŃilor şi în evoluŃia lor ulterioară. Biofizica in contextul medicinei moderne. mai ales în contextul actual. Considerăm că aprofundarea de către studenŃii anului I. odată cu îmbunătăŃirea nivelului de siguranŃă şi încredere din partea medicului. Totodată. pentru a numii numai câteva. în vederea formării unei terminologii pe baza căreia să fie capabili să apofundeze problemele specifice de fiziologie şi fiziopatologie. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. Metode experimentale în biofizică 39 . în care absolvenŃii facultăŃilor de medicină dentară trebuie să fie cât mai pregătiŃi pentru a putea beneficia la maxim de soluŃiile tehnologice medicale moderne. asigură premisele unei pregătiri temeinice şi solide în vederea înŃelegerii mecanismelor mult mai complexe ale fiziologiei şi fiziopatologiei umane discipline studiate ulterior în perioada de pregatire preclinică. III. Să-şi însuşească datele necesare privind efectele asupra structurilor biologice ale unor factori fizici utilizaŃi frecvent în practica stomatologică 3. Să fie capabili să înŃeleagă mecanismele şi principiile de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica medicală stomatologică. Să rămână cu cunoştinŃe suficiente pentru înŃelegerea mecanismelor fizice care guvernează procesele biologice fundamentale. II. metodele electronice odontometrice sau bisturiul electric de radiofrecvenŃă.

Ochiul ca sistem optic centrat. Seminar – metode electrofiziologice utilizate în medicină 10. circuitul energiei in biosfer. procese de autostructurare. legătura inversă 4. radioprotecŃia fizică. laserii în medicină. Studiul defectelor de convergenŃă 11. Studiul osciloscopului catodic 40 . conversie si transfer de energie în celulă. Termodinamica biologică: principiile termodinamicii. Metoda refractometrică. Măsurarea diametrului mediu al hematiilor 5. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Analiza spectrofotometrică 9. energetica unor procese patologice 6. pile electrice. Seminar – metode optice de măsurare a concentraŃiei 6.2. acŃiunea temperaturilor scăzute şi ridicate asupra sistemelor biologice. Biofizica moleculară: starea şi rolul apei în sistemele biologice. proprietatile fizico-chimice ale lichidului bucal. fenomene de bimetalism 5. Determinarea tensiunii superficiale a soluŃiilor 3. membrane celulare şi fenomene de transport. tipuri de soluŃii. acŃiunea sunetelor şi ultrasunetelor. Microscopia optica. potenŃiale de electrod. Măsurarea concentraŃiei unei souluŃii de glucoză 7. IV. Metoda polarimetrica. sisteme de transmitere a informaŃiei. biofizica circulaŃiei sângelui. cuplajul dintre diferitele procese din sistemele biologice. prelucrarea informaŃiei într-un analizator 7. coroziunea metalelor in cavitatea bucala. iradierea internă şi externă. mecanismul contracŃiei musculare şi manifestările fizice care-l insotesc. starea de imponderabilitate. biofizica analizatorilor. 3. sisteme de comandă. chimică şi biologică. Măsurarea concentraŃiei unei soluŃii de glicerină 8. AcŃiunea factorilor fizici: interacŃiunea radiaŃiilor ionizante cu materia vie. acŃiunea acceleraŃiei. acumulare. Biocibernetica: informaŃia şi entropia informaŃională. interacŃiunea radiaŃiilor neionizante cu materia vie. biofizica joncŃiunii neuromusculare. proprietăŃi ale soluŃiilor. Biofizica celulară: barierele biologice. efectele curenŃilor electrici asupra organismelor vii. Studiul transportului pasiv prin membrană 4. disiparea de energie libera si producerea de entropie. efectele biologice ale câmpurilor electromagnetice. apa ca solvent. Biofizica sistemelor complexe: biofizica aparatului locomotor. Determinarea vâscozităŃii lichidelor biologice 2. energetica celulară. soluŃii. dozimetria radiaŃiilor.

C. Ed. 2003. Calculator 3 – masurarea tensiunii arteriale şi a pulsului arterial 16. D.. 1 &2 2. TruŃia. Cornelia. SCOPUL CURSULUI: 1. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ 1.M. 1999 3.………. Bucuresti.60% HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE ANUL I Semestrul I şi II Curs 32 ore semestrul I + 32 ore semestrul II Lucrări practice 64 ore pentru ambele semestre I.………………………………. Cunoaşterea mijloacelor tehnice moderne de investigare a celulelor şi Ńesuturilor (microscopie optică. Bucureşti.. Sonia Herman. Determinarea atenuării radiaŃiilor ionizante 13. vol. “Lucrări practice de Biofizică”. culturi celulare. 2. şi colab. Seminar – aplicaŃii IT in practica stomatologică V. ÎnŃelegerea structurii microscopice şi ultramicroscopice a celulelor şi organelor corpului uman. Facultatea de Medicină Generală. 2001 VI. Ed. Catedra de Biofizică. Tehnoplast Company. “Biofizică Medicală – Lucrări Practice”. “Carol Davila”. EVALUARE Lucrare de control ………….20% Examen practic………………………………………………. Bucureşti. Eremia.12. Calculator 1 – prelucrare EKG 14. “Carol Davila”. microscopie electronică. microscopie confocală. Dimoftache.Univ.…………………………20% Examen teoretic scris ( întrebări grilă şi/sau subiecte de tratat) ………………………. “Principii de biofizică umană”. 41 . Calculator 2 – prelucrarea activitatii radiatiilor 15.F.. U..……………….

transmisie prin sistem cablu TV. desfăşurate pe parcursul a două semestre. 3. Să realizeze în practica medicală stomatologică diferenŃele structurale dintre normal şi patologic. precum şi histologia organelor şi a sistemelor organismului uman. incluzând studiul structurii microscopice a Ńesuturilor organismului uman normal (Ńesutul epitelial. cuprinzând studiul celulei eucariote histologia generală şi specială. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Lucrările practice. câte două ore săptămânal. studiindu- 42 . prin care studenŃii vor urmări desfăşurarea lucrărilor practice. Lucrările practice vor cuprinde prezentarea tehnicilor de laborator din domeniul citologiei şi histologiei. Examinarea preparatelor citologice şi histologice se va efectua cu microscoape binoculare performante. realizează pregătirea practică a studenŃilor în vederea posibilităŃii de examinare a preparatelor citologice şi histologice cu ajutorul microscopului optic performant şi a microscopului electronic de transmisie şi de baleiaj. Cursurile vor cuprinde noŃiuni privind structura microscopică. Ńesutul conjunctiv cu derivatele sale. ultrastructura şi funcŃiile celulei eucariote şi a componentelor sale. adaptându-şi tratamentul în funcŃie de acestea. II. Ńesutul nervos şi sângele) şi respectiv a organelor şi sistemelor de organe. precum: diapozitive color. folii color pentru retroproiector. cât şi folosirea mijloacelor didactice specifice.histoenzimologie şi imunohistochimie) pentru stabilirea funcŃiilor normale ale acestor structuri. III. CONłINUTUL CURSULUI Pe parcursul a două ore săptămânal în semestrul I cât şi în semestrul I se vor urmări două capitole esenŃiale şi anume: citologia. III. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursurilor studenŃii vor trebui să demonstreze însuşirea în mod corect a noŃiunilor predate ce cuprind aspectele normale privind biologia celulei şi a Ńesuturilor. Lucrările practice vor urmări cursul. Ńesutul muscular. Informarea studenŃilor privind structurile şi ultrastructurile organismului uman pentru a înŃelege şi aborda patologia generală cuprinsă sub forma cursurilor şi a lucrărilor practice de histopatologie din anul II de studii. completate cu noŃiuni de histofiziologie. structura microscopică şi ultrastructura Ńesuturilor şi a organelor.

3. EVALUARE Evaluarea noŃiunilor predate la curs şi lucrări practice se realizează prin: 1) lucrări de control în semestrul I şi II din materia de curs şi lucrări practice (15%) 2) examen practic la sfârşitul fiecărui semestru (25%) 3) examen teoretic scris în semestrul I şi II (60%) BOLI INFECłIOASE ŞI EPIDEMIOLOGIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice în stagiu I. Ńesuturile epitelial. Ionescu N. 5) Atlas color de histologie. Kelly R.. 1995 şi 1999. Editura Medicală.. muscular. Onicescu D. . Junqueira C. Mixich F. V.. ediŃia 8 şi 9... Cunoaşterea principalelor antibiotice şi chimioterapice. A Lange Medical Book. Carneiro J. OBIECTIVELE CURSULUI: 43 . I. Însusirea simptomatologiei patognomonice a principalelor infecŃii. M.se celulele eucariote. Beng a Ghe.. 1987.. 2) Histologie medicală. Popescu L. structura organelor şi a sistemelor de organe. Diculescu I. 1997. Bucu reş ti 1 9 8 3 . Editura Sitech. precum şi a tehnicii administrării lor. Bucureşti. SCOPUL CURSULUI: 1. Onicescu D. ÎnŃelegerea rolului actual al infecŃiilor în patologia umană şi a implicaŃiilor lor în activitatea medicală cotidiană. BIBLIOGRAFIE 1) Bi o lo gi e celu la ră .M. Editu ra Didac tic ă ş i P edag og ică. nervos şi sângele.. 4) Basic Histology. P opes cu L. conjunctiv. a mecanismelor etiopatogenice. Onices cu D. II.. a mijloacelor terapeutice şi a melodelor actuale profilactice. 3) Biologie celulară şi moleculară. vol. USA. Craiova. Editura Medicală 1995 VI. 2. iar în cadrul histologiei speciale din semestrul al II-lea.. Dicules cu I.

5. 4. Să cunoască riscul profesional al infecŃiilor comunitare şi metodele profilactice actuale. Să recunoască semnele clinice cardinale ale infecŃiilor studiate. sulfamide. clinice. antifungic sau antiviral. Principii generale de diagnostic pe criterii: epidemiologice. Caracterele specifice bolilor infectioase. Să evalueze riscul de contagiozitate al principalelor boli infecŃioase. dietetic. 3. TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN ÎN BOLILE INFECTIOASE • • Clasificarea antibioticelor si chimioterapicelor. III. Legislatia în bolile infectioase: grupele A si B. actynomicete. macrolide . etiotrop specific cu produse biologice. ANGINE. doze la copil si adult. durata tratamentului. CONłINUTUL CURSULUI: 1. simptomatic si de crestere a rezistentei în general. reactii adverse. cefalosporine. fungi patogeni. Principii generale de tratament în bolile infectioase: tratament igienic. nitrofurani. Să cunoască tehnica administrării principalelor antibiotice şi chimioterapice. de laborator. STOMATITE. polimixine. Pentru cursurile 2. lincosamide. aminoglicozide. rifampicine. MONONUCLEOZA INFECTIOASÃ 44 . Să cunoască. riscul infecŃiilor nosocomiale şi metodele de combatere în activitatea medicală cotidiană. β-lactamine monociclice. intervale între doze. 3. antivirale. metazoare. ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE • Tetracicline. protozoare. patogenic.Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili 1. indicatii clinice. bacterii. 3: tehnica administrãrii. Principii generale de aplicare a serurilor heterologe. Profilaxia bolilor infectioase. antifungice. 2. rickettsii. Antibiotice (I): β-lactamine. 4. Să îndrume pacienŃii pentru elaborarea diagnosticului infecŃiilor şi a tratamentului corespunzator. 6. spectrul antibacterian. chinolone. mycoplasme. tienamicine. nitroimidazoli. DIFTERIA. peniciline. 2. CURS INTRODUCTIV: • • • • • • • Clasificarea principalilor agenti etiologici ai bolilor infectioase: virusuri. chlamidii. FARINGITE. inhibitori de β-lactamaze. cloramfenicol.

epidemiologie. • Etiopatogenie. DIZENTERIA BOTULISMUL • Etiopatogenie. complicatii. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE . INFECTII • ODONTOGENE: ODONTITE. • Etiopatogenie. tratament si profilaxie. TOXIINFECTIILE ALIMENTARE SI TESUTURILOR MOI MAXILO-FACIALE Spectrul etiologic actual si tratamentul antibacterian. tratament si profilaxie. tablou clinic. ADENOVIROZELE. GASTROENTEROCOLITE ACUTE BACTERIENE SI VIRALE: FEBRA TIFOIDÃ. tablou clinic. diagnostic pozitiv si diferential. 7. epidemiologie. tablou clinic. INFECTII ALE BACTERIANÃ. epidemiologie.ÎN STAGIU CLINIC DE 8 ZILE. Etiopatogenie. HEPATITE ACUTE VIRALE: SPECTRU ETIOLOGIC SI CLINIC ACTUAL • Etiopatogenie. tablou clinic. diagnostic pozitiv si diferential. epidemiologie. epidemiologie. 6. tratament si profilaxie. INFECTII CU GERMENI OPORTUNISTI ASOCIATE CU INFECTIA HIV/ SIDA • Etiopatogenie. diagnostic pozitiv si diferential. diagnostic pozitiv si diferential. complicatii. ENTEROVIROZE: POLIOMIELITA. IV. 9. complicatii. 24 ORE / GRUPA DE STUDENłI 45 . SINDROAME CLINICE PRINCIPALE PRODUSE DE VIRUSURILE RESPIRATORII: GRIPA. tratament si profilaxie. diagnostic pozitiv si diferential. PERIODONTITE. 12. tablou clinic. tratament si profilaxie. tablou clinic. diagnostic pozitiv si diferential. MENINGITE SI ENCEFALITE ACUTE. 5. RABIA. BRONSIOLITA (VIRUSUL SINCITIAL RESPIRATOR). INFECTIA HIV/SIDA. tablou clinic. complicatii. RUJEOLA. 11. epidemiologie. VARICELA • Etiopatogenie. diagnostic pozitiv si diferential. complicatii. tratament si profilaxie. 10. HOLERA. BOLI ERUPTIVE MAJORE: SCARLATINA. complicatii. 8. epidemiologie. diagnostic pozitiv si diferential. tratament si profilaxie. epidemiologie.• • Clasificarea clinico-etiologicã a anginelor si stomatitelor. complicatii. OREIONUL • Etiopatogenie. tablou clinic. TUSEA CONVULSIVÃ. complicatii. RUBEOLA. tratament si profilaxie. TETANOSUL.

discutarea rezultatelor probelor de laborator. Angine. 2. Bucuresti 1997. tratament şi profilaxie. bronsiolita . infecŃioasă. Editura Didacticã si Pedagogicã. vol I – Prof..examen clinic. Boli infectioase eruptive: rujeola. varicela. tratament şi profilaxie.examen clinic. Tusea convulsivă . encefalite . Boli Infectioase – Teste pentru concursuri si examene. scarlatina. Viroze respiratorii: gripa. tratament şi profilaxie. BIBLIOGRAFIE: 1. forme medii şi severe (cu reacŃie pancreatică. discutarea rezultatelor probelor de laborator. adenoviroze. diagnosticul pozitiv. discutarea rezultatelor probelor de laborator. C. ToxiinfecŃii alimentare colective. meningite virale şi bacteriene. stomatite şi mononucleoza. 5. Profilaxia antitetanică şi antirabică pentru plagi produse prin muscatura de animale . tratament şi profilaxie. tratament şi profilaxie. botulismul. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Riscul transmiterii profesionale şi obligativitatea vaccinăriiantihepatită .examen clinic. tratament si profilaxie. 6. tetanosul. 1999. faringite.examen clinic. orhită). Hepatite virale acute: A.dr. tratament şi profilaxie 2. Trichineloza. Drãgan. InfecŃia cu VIH şi SIDA. Parotidita cronică hipertrofică la copii infectaŃi cu VIH şi SIDA. Riscul expunerii profesionale şi obligativitatea respectarii normelor profilactice. infecŃii streptococice şi stafilococice .A. diagnosticul pozitiv. complicaŃii . InfecŃii cu germeni oportunisti . V. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Editura “Granada“ . meningitia urliană.examen clinic. D. Drãgan. . rubeola. edem presternal. Madelena I. 46 . InfecŃii digestive bacteriene şi virale. Bucuresti. diagnosticul pozitiv. Parotidita epidemică. 7. R. InfecŃii ale plagilor. 4. diagnosticul pozitiv.examen clinic. diagnosticul pozitiv. herpes zoster.dr.Madelena I. diagnosticul pozitiv. InfecŃiile sistemului nervos: poliornielita la vaccinaŃi. 3. Parotidite bacteriene supurate. B. G.StudenŃii sub îndrumarea cadrelor didactice efectuează vizita la patul bolnavului. infecŃii supurate. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Boli Infectioase pentru studentii facultãtilor de stomatologie – Prof. cu urmatoarele profiluri de infectii: 1.examen clinic. discutarea rezultatelor probelor de laborator. diagnosticul pozitiv. 8. diagnosticul pozitiv.examen clinic. discutarea rezultatelor probelor de laborator. tratament şi profilaxie.cu virusul sincitial respirator. InfecŃii odontogene: gingivite.

Cunoaşterea de către studenŃi a substanŃelor anestezice locale şi corective vazoconstrictoare utilizate în stomatologie. CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ.dr. E.Cunoaşterea accidentelor posibile şi a complicaŃiilor anesteziei locale în cabinetul de stomatologie. 2. Editura “Viata Medicalã Româneascã”. Kliegman. 2M2. Drãgan. Douglas and Bennet’s Principles and practice of Infectious Diseases – 5th ed. Bucuresti. 2000.. 7. Ed. Bucuresti. Gerald L. 2000. 2000. Drãgan.Cunoaşterea şi practicarea corectă a tehnicilor de anestezie locală şi loco-regională 3. în funcŃie de statusul pacientului 4. Robert M.Maladies Infectieuses et Tropicales.Cunoaşterea indicaŃiilor şi contraindicaŃiilor substanŃelor anestezice. W. Rujeola – Prof.. Montmorency. Actualitãti în Boli Infectioase – Prof.Obiectivele cursului 1. 47 . Raphael Dolin – Mandel. II. Churchill Livingstone.3. ANESTEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ ANUL III 2 semestre 64 ore curs / 96 ore lucrări practice I. John E.Scopul cursului Deprinderea teoretică şi practică a tehnicilor de anestezie loco-regională şi deprinderea unor cunoştinŃe de anestezie generală. Editura “Viata Medicalã Româneascã”.dr. Madelena I. Ann M. 6. VI. B.Madelena I. Arvin – Nelson textbook of pediatrics.. 16th ed. precum şi a atitudinii faŃă de aceste accidente şi complicaŃii. Pilly . Behrman Richard E. Mandell. 1998 5. EVALUARE: • • • • Examen practic la sfârşitul stagiului – 20% Lucrare de control privind tehnica administrării antiboticelor – 15% Lucrare de control privind infecŃiile cavităŃii orale şi ale căilor aeriene superioare – 15% Examen final scris . 1998 4.50 %. 17-édition. Bennet. Saunders. APPIT.

intraligamentară.ConŃinutul stagiilor practice 1. 6 Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie. tronculară periferică. A. 8 Anestezia loco-regională în raport cu terenul pacientului. vârstnic. 3 4 Anestezia tronculară periferică la maxilarul superior. anestezia prin infiltraŃie. cardiac. simptome.Bucur. hepatic.Evaluare 48 . alergic. prin infiltraŃie.MaliŃa.5. semne clinice. terenul canceros iradiat. Editura NaŃional. Ruxandra Cioacă. A Garfunkel. 5 Accidente şi complicaŃii locale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie. Anestezia simultană a mai multor nervi prin aceeaşi injecŃie.1. 7 IndicaŃiile anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului: obez. neuropsihic. precum şi indicaŃiilor inhalosedării în medicina dentară . Bucureşti.ConŃinutul cursurilor 1 Scurt istoric. precum şi a accidentelor şi complicaŃiilor care pot surveni în timpul sau după administrarea anesteziei 3. tratament. I. vol. SubstanŃe anestezice locale şi corective vasoconstrictoare utilizate în medicina dentară. C.Bibliografie Chirurgie oro-maxilo-facială. denutrit anemic. IV.Cunoaşterea substanŃelor şi a instrumentarului necesar pentru anestezia loco-regională 2. Anestezia topică. V. N. III.Canavea.Cunoaşterea de către studenŃi a indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului şi cu intervenŃia ce urmează a fi efectuată. infantil.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de anestezie topică. Anestezia tronculară periferică la mandibulă.GănuŃă. Resuscitarea cardio-respiratorie în medicina dentară. Terenul cu tulburări de coagulare endocrino-metabolice. 1999 VI. tratament. renal. alcoolic. forme clinice. pulmonar. anestezia plexală. boala citostatică. corticodependent. ProprietăŃi.Cunoaşterea indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului. anestezia intraligamentară. doze. 2 Tehnica anesteziei loco-regionale în medicina dentară.

sinuzita maxilară odontogenă) şi a tratamentului acestor afecŃiuni. ExtracŃia dentară. Tehnica extracŃiei pe grupe de dinŃi. indicaŃii şi contraindicaŃii. -2 seminarii (1 anestezie loco-regională.Obiectivele cursului 1. Pregătiri preextracŃionale. precum şi a patologiei erupŃiei dentare 4. Obiectivul chirurgiei oro-maxilo-faciale. NoŃiuni generale. tehnici Tehnici individualizate de extracŃie în funcŃie de particularităŃile locale Accidentele extracŃiei dentare: cauze. II. refrigeraŃie). clinica şi tratamentul acestora. ComplicaŃiile extracŃiei dentare:etiopatogenia. -examen scris. prevenire tratament.Cunoaşterea şi însuşirea metodelor chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic.Tehnici speciale utilizate în extracŃie.Fiecare student va consulta 5 pacienŃi cărora le va efectua anamneza înregistrarea datelor în FO.Scopul cursului Cunoaşterea şi însuşirea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară la dinŃii temporari şi permanenŃi. 2.Cunoaşterea şi perfecŃionarea cunoştinŃelor de anestezie loco-regională în vederea efectuării intervenŃiilor de chirurgie orală. infiltraŃie. a pregătirii câmpului protetic.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 4 Istoric. Examenul clinic. Tehnica generală a extracŃiilor dentare. loji superficiale. a accidentelor şi complicaŃiilor extracŃiei dentare. ANUL IV 1 semestru 32 ore curs / 64 ore lucrări practice I. IndicaŃii. Se vor efectua 5 anestezii simple (anestezie topică. ExtracŃia la copii. a accidentelor şi complicaŃiilor acestora şi a prevenirii lor 3. 1 anestezie generală). III.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (I) 5 6 7 8 49 .Cunoaşterea de către studenŃi a proceselor infecŃioase perimaxilare (supuraŃii periosoase. a noŃiunilor de chirurgie parodontală.

vol.Maftei şi colaboratorii. Editura CERMA. C.GănuŃă.II.Atitudinea de urgenŃă în cadrul accidentelor extracŃiei dentare. A. monoradiculari şi pluriradiculari. extracŃie prin alveolotomie.Bucur.Bibliografie 1. definitivi. N.Efectuarea examenului clinic.GănuŃă.GănuŃă.Bodnar.9 10 11 12 13 14 15 16 Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (II) Metode chirurgicale în tratamentul protetic în deficienŃele părŃilor moi Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul protetic în deficienŃele osoase Accidentele de erupŃie ale dinŃilor Incluzia dentară: etiopatogenie.Participarea la îngrijirea. H. A.N.Bucur.Marinescu. Editura NaŃional. A. dinŃi incluşi. simptome. I.Bucur. C. diagnostic Tratamentul chirurgical al incluziei dentare InfecŃii oro-maxilo-faciale – GeneralităŃi. V. R.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.MaliŃa.GănuŃă. I. 1999 Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. S. extracŃia resturilor radiculare. Editura NaŃional.Petre. vol.MaliŃa.Maftei şi colaboartorii. 1988 2. SupuraŃiile periosoase IV.Vârlan. tratamentul deficienŃelor de părŃi moi şi osoase în pregătirea câmpului protetic. Editura NaŃional. Bucureşti. întocmirea documentaŃiei F. Lidia Ştefănescu.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. editura CERMA. 2001 50 . 2. A. N. A. 1999 3.Garfunkel. Bucureşti. Bucureşti.I. diagnosticarea şi tratamentul supuraŃiilor periosoase. Bucureşti.ConŃinutul lucrărilor practice 1. Bucureşti. Participarea la intervenŃii de chirurgie dento-alveolare ca ajutor la rezecŃii apicale. I. 3. extracŃia cu separaŃia rădăcinilor.Tehnici uzuale de Chirurgie Orală.O şi a tehnicilor de extracŃie pentru dinŃi temporari. Ruxandra Cioacă.Canavea. A.Atlas de tehnici de anestezie în Stomatologie. 2002 4. C.IoniŃă.

ANUL V 1 semestru 48 ore de curs / 128 ore lucrări practice I.Tumorile benigne ale maxilarelor şi părŃilor moi 3. tehnici operatorii.generalităŃi. îngrijiri postoperatorii -2 seminarii din materia predată la curs.M.VI. InfecŃii specifice. 51 . către serviciile de Chirurgie OroMaxilo-Facială. InfecŃii difuze. III.Se urmăreşte cunoaşterea semnelor clinice.Patologia glandelor salivare 5. -examen oral. 4. a diagnosticului pozitiv şi diferenŃial.Tratamentul de urgenŃă în traumatismele oro-maxilo-faciale 6.Traumatismele oro-maxilo-faciale şi tratamentul lor 2. Fracturile complexului orbitozigomatic.Obiectivele cursului Cunoaşterea de către studenŃi a unor capitole importante de patologie oro-maxilo-facială. -examen practic.Patologia A. 4 SupuraŃii în sfera oro-maxilo-facială. care de cele mai multe ori se prezintă în cabinete de stomatologie. cum sunt: 1. a atitudinii de urgenŃă precum şi orientarea pacienŃilor cu afecŃiunile mai sus menŃionate. Fistule cronice. SupuraŃiile lojilor superficiale. Fracturile piramidei nazale.Evaluare -Fiecare student va participa la tratarea a 18 pacienŃi (examen clinic. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oromaxilo-facială. Adenite acute şi cronice. 5 6 7 SupuraŃiile lojilor profunde.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 Traumatologie:Plăgile părŃilor moi oro-maxilo-faciale Traumatologie: Fracturile de mandibulă Traumatologie: Fracturile de maxilar.Scopul cursului II.T.

Tumori odontogene: epiteliale. 13 14 15 16 Tumori benigne ale glandelor salivare InfecŃiile glandelor salivare. care se prezintă la control (fracturi ale maxilarelor. Sinuzita maxilară odontogenă. injecŃii erc) 5.Participarea la actul operator ca ajutor mâna a III-a 4. îngrijiri. 52 . mezenchimale.de câte 8 săptămâni. Tumori osteogene. 2. Chisturile maxilarelor.Tumori conjunctive. 2. terapie intensivă. Litiaza salivară. Comunicarea buco-sinuzală Patologia ATM IV. 10 Tumori ale oaselor maxilare (I).Examenul clinic al bolnavilor şi întocmirea foilor de obserrvaŃie.Urmărirea postoperatorie a bolnavilor internaŃi şi externaŃi din clinică. astfel: 1.În care se urmăreşte întocmirea documentaŃiei clinice a bolnavilor cu afecŃiuni oromaxilo-faciale care se prezintă la consultaŃii. Clasificare. -Stagiul de StaŃionar 1. dinŃi incluşi.Tumori vasculare 9 Tumori benigne de părŃilor moi (II). chirurgie preprotetică) 3.Tumori epiteliale.Participarea şi urmărirea evoluŃiei postoperatorii (reanimare. Tumorile glandelor salivare mici. plăgi diverse.Participarea la îngrijirile preoperatorii 3. Chisturi de părŃi moi.ConŃinutul lucrărilor practice Stagiul practic -Stagiul de Ambulatoriu de împarte în două perioade. concediu medical). Clasificare.Participarea ca ajutor la intervenŃiile de chirurgie orală efectuate în ambulatoriul clinicii (rezecŃii apicale.Întocmirea documentaŃiei de externare a bolnavilor din spital (epicriza. intervenŃii chirurgicale pentru tumori etc) 4.Participă la urmărirea postoperatorie şi dispensarizarea bolnavilor operaŃi în secŃie şi ambulator. Sialozele. 12 Tumori ale oaselor maxilare (III).8 Tumori benigne de părŃi moi (I). Tumori nonosteogene 11 Tumori ale oaselor maxilare (II).

IoniŃă.Bodnar. -participarea la intervenŃii de chirurgie ambulatorie iar la staŃionar. 53 .Marinescu.GănuŃă. .ore de lucrări practice I. H. agresiuni tehnice. tratamente diverse la un număr de 20 de pacienŃi. N. Bucureşti. CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ SPITALUL CLINIC "SFÂNTUL IOAN” ANUL III semestrul I / II 64 . A GănuŃă. Vol. A. hemoragii plăgi. 1988 2.GănuŃă. intervenŃii chirurgicale. -test grilă de evaluare. C.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. A.Ştefănescu. -examen oral. participarea la imobilizări de fracturi.Asimilarea de catre studenŃi a aspectelor principalele de patologie traumatică şi ale bazelor explorării imagistice în chirurgie.Bibliografie 1.V. R. S. A.ore de curs 96 . 1999 VI.Bucur.II.Petre. SCOPUL CURSULUI SEMESTRUL I . -examen practic. N.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind asepsia şi antisepsia precum si a noŃiunilor de bază privind anestezia. Editura NaŃional.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind principalele aspecte ale urgenŃelor chirurgicale (soc.Evaluare -fiecare student va întocmi documentaŃia clinică unui număr de 20 de pacienŃi ambulatoriu şi 20 de pacienŃi staŃionar. infecŃii chirurgicale localizate si generalizate). . Editura NaŃional.MaliŃa.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.Bucur. C. Bucureşti.Vârlan. L.

pentru a putea îndruma în mod adecvat pacienŃii. BIBLIOGRAFIE Chirurgie Generală pentru StudenŃii Stomatologi. EVALUARE . aparatui genital. . torace.Asimilarea de către studenŃi a principalelor aspecte din patologia chirurgicală majoră cu accent pe diferitele localizări ale bolii neoplazice şi pe bolile cu răspândire largă sau cu riscuri de complicaŃii majore acute (sân.să pună în practică elementele de bază privind asepsia. sistemul endocrin) . sub redacŃia Prof Dr.examen practic cu asistentul de 54 . CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Anexa 2 V. transplantele de organe. sistemul vascular periferic. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili. antisepsia.La sfârşitui fiecărui modul de 5 săptămâni de activitate clinică (15 zile de stagiu) din semestrul I şi din semestrul II studenŃii sunt controlaŃi prin .să recunoască manifestările clinice ale bolilor chirurgicale cu răspândire largă sau cu risc de complicaŃii majore acute.Informarea generală a studenŃilor asupra principiilor de oncologie generală. IV.să recunoască manifestările clinice iniŃiale ale diferitelor localizări ale bolii neoplazice şi să îndrume pacienŃii în mod adecvat . abdomen în intregime.să recunoască urgenŃele chirurgicale şi patologia traumatică fiind capabili de a acorde asistenŃa primară şi dirijarea adecvată a pacienŃilor .să poată da explicaŃii generale pacienŃilor privind patologia chirurgicală frecventă bolilor neoplazice şi urgenŃele chirurgicale. CONłINUTUL CURSURILOR Anexa l IV. Editura Tehnică Bucureşti 2003 VI. precum şi unele aspecte specifice ale anesteziei .SEMESTRUL II . elemente de chirurgie pediatrică. Corneliu Dragomirescu. III. după cele două semestre: .

complicaŃii. semne clinice. ANEXA 1 CURSURI SEMESTRUL I . semne clinice. aspecte clinice. principii terapeutice. clasificare. principii terapeutice. Primul ajutor în amputaŃiile traumatice ale extremităŃilor. Degerăturile: definiŃie. Erizipelul. Şocul: definiŃie. luxaŃiile. clasificare. evoluŃie. InfecŃiile chirurgicale localizate: definiŃie. 12. substanŃe folosite. Istoricul chirurgiei. InfecŃiile chirurgicale generalizate : definiŃie. primul ajutor şi principii terapeutice. Traumatismele: aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. complicaŃii. 2. Fasceita necrozantă. 11. semne clinice. anatomie patologică. Arsurile: definiŃie clasificare. evoluŃie. aspecte clinice. aspecte clinice. principii terapeutice. Antraxul. istoric. clasificare. clasificare. principii terapeutice. Celulite. primul ajutor şi principii terapeutice. resuscitarea cardio-respiratorie. Tetanosul. primul ajutor.examen scris din toată materia (teste cu răspunsuri multiple). clasificare. Anestezia: definŃie. 14.La sfârşitul anului III . Agresiunile termice. istoric. InfecŃiile cu germeni anaerobi. fracturile: definiŃie. biologia vindecării plăgilor. principalele tipuri de anestezie. triajul şi asistenŃa primară. Hipotermia generalizată accidentală. complicaŃii. 55 . semne clinice. Traumtismele toracelui: definiŃie. terapeutice. tehnici şi mijloace de realizare 3. evoluŃie complicaŃii. 15. evoluŃie. incidente şi accidente. primul ajutor. Patologia chirurgicală a mâinii şi degetelor. semne clinice. Traumatismele abdomeului: definiŃie. principii de reanimare chirurgicală. Traumatismele cranio-cerebrale şi vertebro-medulare: definiŃie. primul ajutor.ANUL III 1. fiziopatologie. grupele de sânge. 5. tehnici şi mijloace de realizare. Entorsele. principii terapeutice. Transfuzia de sânge: definiŃie.grupă . InfecŃiile: definiŃie aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. principiile replantării extremităŃilor. tehnica. clasificare. incidente şi accidente. principii terapeutice. primul ajutor. indicaŃii.lucrare de control din cursuri (teste cu răspunsuri multiple) . Politraumatismele: definiŃie. Asepsia şi antisepsia: definiŃie istoric indicatii. 7.. evoluŃie. 13. aspecte anatomoclinice. principii de tratament. clasificare. 6. Septicemiile. principii. clasificare. fiziopatologie. Plăgile: definiŃie. 9. aspecte clinice. 4. indicaŃii. aspecte clinice. principii terapeutice. primul ajutor. Hemoragiile: clasificare. semne clinice. evoluŃie. 8. 10. Stafilociile cutanate. Traumatologie ortopedică. Abcesul şi flegmonul.

clasificare. aspecte anatomoclinice. evoluŃie. Boala diverticulară. complicaŃii. semne clinice. Patologia colonului şi rectului. 6. 9. Cancerul mamar: factori de risc. evoluŃie. 5. principii de tratament. Diverticul Meckel. DefiniŃie. complicaŃii. principii terapeutice. CURSURI SEMESTRUL II. complicaŃii. Tomografia computerizată şi RMN. Boala pilonidală. InfecŃiile sânului: clasificare. Patologia pancreasului şi splinei. Tumorile gastrice: definiŃie. InsuficienŃa 56 . principii terapeutice. Patologia chirurgicală a sânului. aspecte clinice. clasificare. Tuberculoza. 7. evoluŃie. Aspecte anatomoclinice. clasificare. Abcesele şi fistulele anale.ANUL III 1. Tumorile. evoluŃie. Patologia intestinului subŃire şi Tumorile. leziunile dobândite netumorale. SuferinŃele vasculare apendicelui. complicaŃii. semne clinice. principii terapeutice. aspecte anatomoclinice. evoluŃie. InfecŃiile nespecifice. aspecte clinice. Litiaza urinară. aspecte anatomoclinice. DefiniŃie. Pancreatita acută şi pacreatita cronică: fiziopatologie. 8. complicaŃii. stadializare. complicaŃii. Boala ulceroasă gastroduodenală. Peritonitele. Chistul hidatic. evoluŃie.16. principii terapeutice. intestino-mezenterice. tumorile . aspecte anatomoclinice. clasificare. Patologia aparatului urinar şi genital masculin: clasificare. clasificare. principii terapeutice. principii terapeutice. clasificare. principii terapeutice. aspecte clinice. complicaŃii. 2. principii terapeutice. Boala diverticulară. aspecte clinice. clasificare. Endoscopia. 10. principii terapeutice. Cancerul căilor biliare şi ampulomul Valerian: definiŃie. Tumorile ficatului. principii terapeutice. Traumatismele splinei: aspecte anatomoclinice.aspecte anatomoclinice. 3. ocluziile. aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. principii terapeutice. tratament. evoluŃie. clasificare. Tehnici de explorare imagistică în diagnosticul şi terapeutica unor afecŃiuni chirurgicale. Apenticita acută şi cronică: semne clinice. Patologia esofagului: arsurile caustice. aspecte apenticita anatomoclinice. Tumorile bronhopulmonare: definiŃie. Patologia stomacului şi duodenului. Litiaza căilor biliare extrahepatice: definiŃie. evoluŃie. semne clinice. depistare. Abdomenul acut netraumatic. evoluŃie. 4. Hernii. evoluŃie. aspecte anatomoclinice. Patologia ficatului şi căilor biliare. DefiniŃie. principii terapeutice. principii terapeutice. Tumorile pancreasului: definiŃie. principii terapeutice. clasificare. Patologia peretelui abdominal. Celioscopia. Patologia chirurgicală a toracelui. Ecografia. hemoragiile digestive: definiŃie. Traumatismele. Traumatismele ficatului. evisceraŃii: definiŃie. Patologia anusului: hemoroizii şi complicaŃiile lor. principii terapeutice.

Arteriopatiile cronice obstructive ale membrelor. 16. clasificare. EvoluŃie. Prognostic. Aspecte imunologice. principii terapeutice. 12. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenta in cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog III. evoluŃie. Hidrocel. primul ajutor. in functie de amploarea gravitatii cazului I. precum si terapia adecvata fiecarei urgente. ContraindicaŃii. Tromboflebitele. URGENTE MEDICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. Boala varicoasă. Elemente de chirurgie infantilă. Varicocel. Pancreasul endocrin. aspecte clinice. principii terapeutice. Epidemiologie. DefiniŃie. Transplantele de organe. SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor in vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor in trepte logice. 14. Stadializare. emboliile. 13. Principii de tehnică. DefiniŃie. principii terapeutice. Patologia venoasă şi limfatică: definiŃie. Diagnostic. 11. Tiroida. Endocrinopatiile chirurgicale. Principii de oncologie generală. IndicaŃii. Prognostic. Tumorile maligne. principii terapeutice. aspecte anatomoclinice. Suprarenala. Evaluarea post terapeutică. semne clinice. Paratiroidele. CONTINUTUL CURSURILOR . Ischemia acută periferică. Oncogeneza. trombozele: definiŃie. clasificare. 15. Traumatismeme arteriale periferice: aspecte anatomoclinice. Rezultate. primul ajutor. Principii terapeutice.renală acută.ObstrucŃia arterială periferic acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală – criza de angor pectoris 57 . Adenomul de prostată. complicaŃii. Patologia sistemului arterial periferic. Limfangita şi adenitele acute. InsuficienŃa venoasă cronică.

Iordache Nicolae. Conf. Dr. Balan Horia.UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii Insuficien\a cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza +ocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc şocul cardiogen şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. in curs de aparitie la Editura Medicala V. EVALUARE Examen practic si oral la finalul stagiului Proba scrisa – expunere in extenso a 4 subiecte 58 . CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf.– angorul instabil – infarctul miocardic acut . Dr. specifice pentru tipurile de urgente medicale V.

examenul clinic. micşorării disconfortului şi eficientizarea lucrului Însuşirea modului de lucru la 4 mâini. de stabilire a unei bune comunicări cu pacientul Relatarea pacintului . cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de diagnosticare Însuşirea manierei de lucru ergonomice. • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Pregătirea studentilor în scopul însuşirii algoritmului necesar realizării unui diagnostic corect. scurtă. DefiniŃia termenilor de specialitate. testele diagnostice şi cele de laborator CURS II Istoricul bolii (Anamneza). Istoricul social 59 . Antecedente stomatologice d. Antecedente heredo-colaterale e. Obiectivele anamnezei.motivaŃia prezentării la tratament şi descrierea problemelor Structurarea întrebărilor pe mai multe tipuri (clase): a. CondiŃii de bază necesare pentru realizarea diagnosticului: • Pregătire teoretică • Examen clinic corect • RaŃionament Etape în elaborarea diagnosticului: anamneza. în sensul prevenirii bolilor profesionale. Etape de realizare a anamnezei: • • • Faza introductivă. Istoricul medical c. Cauza prezentării b. în condiŃiile lucrului cu unităŃi dentare moderne şi ajutor specializat.DIAGNOSTIC ORO-DENTAR. ERGONOMIE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I. DIAGNOSTIC ORO-DENTAR CURS I Introducere în studiul modalităŃilor şi metodelor ce duc la punerea diagnosticului.

parodonŃiului. ochilor. glandelor salivare Examinarea restarurărior existente CURS IV Teste diagnostice. frecvenŃa respiraŃiei.Examinarea generală. puls. Examenul clinic extraoral: • Examinarea feŃei în general. DIFOTI Mărirea imaginii Teste medicale de rutină: temperatură. greutatea corporală. Necesitatea introducerii principiilor ergonomice în practica dentară: Solicitări psihice crescute: • RelaŃia cu pacientul • Organizarea activităŃii Solicitări fizice crescute prin: • Specificul practicii dentare • Solicitări care Ńin de ambient Prevenirea afecŃiunilor profesionale prin practica ergonomică. Teste suplimentare ERGONOMIE DENTARĂ CURS V Introducere în ergonomia dentară. buzelor • Examenul ganglionilor limfatici • Examenul glandelor salivare şi ATM Examenul clinic intraoral: • • • Examenul mucoasei orale Examinarea dinŃilor. 60 . DefiniŃia ergonomiei generale. Istoricul ergonomiei dentare. Teste stomatologice de rutină: • • • • • • teste de vitalitate teste de percuŃiie mobilitatea transiluminarea FOTI.CURS III Examenul clinic. ergonomiei dentare.

Churchill Livingstone. Stephen M. American Public Health Association. Conceptul de lucru la patru mâini. Iluminarea.Ellis Paul – A manual of four-handed dentistry – Quintessence publishing. Murphy . protecŃie.scaunele medicului şi asistentei .Ergonomics and the dental care worker . asistentei şi pacientului.mobilierul fix şi mobil . Instrumentarul folosit în cabinet CURS VII-VIII Organizarea ergonomică a activităŃii.ResponsabilităŃile asistentei: planificarea sedinŃei de tratament şi pregătirea zonei de lucru pregătirea pacientului ( primire. Caracteristicile de dotare şi organizare a cabinetului pentru lucrul ergonomic . aspirarea fluidelor. 2002 Denise C.fotoliul pacientului .CURS VI Organizarea cabinetului dentar. Odell E.A. 2002 61 ..împărŃirea spaŃiului cabinetului . Organizarea programului de activitate. 1998 J.W. Edinburgh. izolare să cunoască secvenŃele actului operator să ofere medicului instrumentele şi materialele necesare în momentul potrivit şi în manieră ergonomică Metoda de evaluare: examen scris • • • • • • BIBLIOGRAFIE: Cawson R. Planificarea şedinŃelor de tratament. The clinician’s guide . Dunne – Oral Diagnosis. London. PoziŃii corespunzătoare ale medicului. Formarea unor stereotipii de lucru în echipă. aşezare.caracteristicile unitului dentar .Wright.Cawson’s Essentials of Oral Pathology and oral medicine. eliberare ) asigurarea vizibilităŃii şi protecŃiei părŃilor moi menŃinerea câmpului operator curat : spălare. .diferite aparate folosite în cabinet Zone de activitate. Washington. 1980 Warren Birnbaum.

Etapele cercetării: • Documentare • Stabilirea obiectivelor • Alegerea tipului de studiu şi realizarea propriu-zisă • Reflectarea şi evaluarea rezultatelor Specificul cercetării medicale ştiinŃifice: • • • ŞtiinŃe bio-medicale Servicii de sănătate ŞtiinŃe comportamentale CURS II Strategii de cercetare. Structurarea cercetării. • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Posibilitatea evaluării informaŃiei cuprinsă într-un referat sau articol de specialitate şi aprecierea relevanŃei acestuia ÎmbunătăŃirea capacităŃilor de a căuta informaŃia ştiinŃifică scrisă sau în format electronic folosind metode clasice sau modalităŃi informatice de căutare şi selectare a datelor Însuşirea tehnicii de redactare a unui referat ştiinŃific şi modalităŃile de prezentare ale acestuia CURS I Introducere în metodologia cercetării ştiinŃifice. Tipuri de studii: Studii observaŃionale .Studii descriptive .METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I. Istoric. indici epidemiologici 62 .Studii analitice Studii experimentale NoŃiuni de epidemiologie: definiŃie. DefiniŃia termenilor. aplicată Planul de elaborare a unei cercetări. Cercetare ştiinŃifică fundamentală.

.Metoda numerelor aleatorii Metode de codificare şi scalare CURS VII – VIII NoŃiuni de biostatistică. Experimentul în cercetarea medicală.Studii control-caz. Diagrama studiilor prospective şi retrospective. Alegerea loturilor de studiu şi loturilor martor. .CURS III Studii observaŃionale. Studii descriptive.Metoda triplu-orb Review. comparativ.Metoda simplu-orb .Ancheta epidemiologică .Tragerea la sorŃi cu sau fără repetiŃie .Metoda dublu-orb . 63 .Tipuri de chestionare .Screening CondiŃii de realizare a studiului în funcŃie de incidenŃa bolii şi de populaŃia Ńintă. Metaanalize CURS VI Culegerea şi interpretarea datelor. Interpretarea datelor folosind tabele 2x2 CURS V Studiul experimental. Alegerea loturilor de studiu CURS IV Studii analitice: .Metoda pasului mecanic . Tipuri de experimente: absolut. Interviul Chestionarul .Tipuri de întrebări folosite Eşantionare – metode: .Studiul de cohortă. Metode folosite: .

Să recunoască afecŃiunile cutanate cu leziuni la nivelul extremităŃii cefalice. Eduard Arnold. Editura UMF 1990. 1992 DERMATO–VENERICE ANUL III 1 Semestrul 16 ore curs 16 ore de lucrari practice I. necesare diagnosticului clinic şi diferenŃial al afecŃiunilor cutanate. Editura ALL.Mediana . Marcu Mihai – Sănătate publică şi management sanitar. 2. cu importanŃă epidemiologică (sifilis) sau prognostică (pemfigus vulgar). 2001 Sir Augustin Bradford Hill – A short textbook of medical statistics. Formularea raportului de cercetare. WHO Regional Publications. Manila. 64 . Bucureşti Enăchescu Dan. Metode de prezentare grafică a rezultatelor.Medie . Să cunoască modalităŃile de prevenire a unor boli dermatovenerice (tumori cutanate maligne.Indicatori de tendinŃă centrală: . Palgrave New York. BTS). SCOPUL CURSULUI 1. London WHO – Health Research Methodology. division of Hodder&Stoughton. 2.1995 Hilary Coombes – Research using IT. Metoda de evaluare: examen scris BIBLIOGRAFIE: Enăchescu. OBIECTIVELE CURSULUI La sfârşitul cursului se propune ca studenŃii să fie capabili : 1. ÎnŃelegerea importanŃei corelaŃiei dintre cele două specialităŃi medicale (stomatologie – dermatovenerologie) .modul Indicatori de dispersie. Referatul ştiinŃific. Cunoaşterea cu precădere a aspectelor clinice. seventh edition. II. Dan – Medicină socială – elemente de biostatistică.

aftoza bipolară . cheilite.facială . al tegumentelor feŃei . marea aftoză Behcet). . aspecte clinice. zona zoster – bucală . b) Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). 5. Să evite greşelile de conduită terapeutică (utilizarea necorespunzătoare a dermatocorticoizilor.Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie) . Dermatomiozita cu localizare facială. Candidozele cutaneo – mucoase (glosite.Dermatoze buloase majore. a) Introducere privind importanŃa studierii afecŃiunilor dermato-venerice pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. favusul). . Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei 65 . scrofuloderma ulcerul tuberculos etc. cheilitele angulare). Micozele foliculare (tricofiŃia uscată şi inflamatorie. antibioterapiei). 4. moluscum contagiosum).a) Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale).) Atipice tuberculidele papulo-necrotice de tip acnitis. oftalmică).Virozele cutaneo – mucoase . cervico. b) Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. lingual.3. Alte viroze (aftele bucale . Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. fiziologia şi histologia pielii şi a mucoasei bucale. . botriomicomul).Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extremităŃii cefalice. Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei . Sindrom Sjögren. . Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. abcesele multiple. ..Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci . Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. III.Micozele cutaneo – mucoase . Epidermomicozele . sicozis.– a) Tuberculozele cutaneo-mucoase. microsporie. fiziopatologice si histopatologice.Colagenozele cutaneo-mucoase. tuberculidele miliare ale feŃei). CONłINUTUL CURSURILOR 1. Streptodermii (erizipelul feŃei. abuzul corticoterapiei sistemice. stomatite) 3. cheilitele. b) Anatomia . bucal. . furunculul antracoid. impetigo streptococic.

Sindromul Lyell). Eritemul polimorf : forma minoră şi formele majore (Sindromul Stevens – Johnson . Sensibilizări post – medicamentoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale. boltă palatină). lingual . muco-membranoase. cronice. Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare.Manifestările alergice cutanate. Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. Urticaria feŃei. aspecte clinice. . Dermatozele precanceroase. al 66 . Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. ulcero membranoase . bucal. limbii şi mucoasei bucale).Macroglosia. adenoamele feŃei). imunitatea şi alergia în sifilis. profunde. edemul Quincke şi edemul glotic. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie). keratozice. leucoplazice. Dermatită herpetiformă Dühring-Brocq. Scurte date privind bacteriologia. IV. ulceroase. glandulare.bucale şi regiunii cefalice). . Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci. marginale.Dermatologie topografică a cavităŃii bucale.adenomatoasă. Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). b) Glositele : glositele acute. a) Tumori cutanate. Epidermoliza buloasă. Tumori benigne (keratoacantomul feŃei. depapilante . la protezele acrilice. b) Sindromul seboreic – Acneea.Macrocheilite inflamatorii. Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. piloase.Eczema vulgară. exfoliatrice. Tumori maligne ( epitelioamele bazocelulare ale feŃei. Sifilisul congenital (localizare la nivelul feŃei. Virozele cutaneo-mucoase. 6.Sifilisul. 8. Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale : limbă. atopică seboreică cu manifestări la nivelul feŃei . gangrenoase .Glosodinia. cavităŃii bucale şi dinŃilor). c) Stomatitele : stomatitele simple . Porfiriile cutanate – localizare facială. actinice.edematoasă. fiziopatologice şi histopatologice. 7. romboidale. Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). granulomatoasă). a) Cheilite: cheilite simple. . scleroase. moluscum contagiosum). angulare.

cheilite. favusul). oftalmică. Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). scrofuloderma. Dermatozele Precanceroase. ulcerul tuberculos etc. Sindromul seboreic – Acneea. Micozele foliculare (tricofiŃia uscată si inflamatorie . Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. abcesele multiple. impetigo streptococic. cervico-facială.tegumentelor feŃei . scrofuloderma. Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. Sindromul Sjögren. Sindromul Lyell. Atipice papulo. sicozis. aftoza bipolară. Urticaria feŃei. botriomicomul) .). Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale). adenoamele feŃei). Micozele cutaneo – mucoase . Tumori cutanate. epitelioamele spiuno-celulare ale buzei inferioare . Dermatita herpetiformă Dühring – Brocq . Porfiriile cutanate – localizare facială. Dermatomiozita cu localizare facială. Tuberculozele cutaneo-mucoase. Tumori maligne (epitelioamele bazocelulare ale feŃei. Epidermomicozele .Sensibilizări postmedicamantoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale. Candidozele cutaneo-mucoase (glosita. Dermatoze buloase majore. Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). la protezele acrilice. Manifestările alergice cutanate. Sindromul Stevens-Johnson. Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei bucale şi regiunii cefalice). limbii şi mucoasei bucale). Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. stomatite). tuberculidele miliare ale feŃei). zona-zoster – bucală. cheilitele. Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei. marea aftoză Behcet). Alte viroze (aftele bucale.necrotice de tip acnitis . edemul Quincke şi edemul glotic. Colagenozele cutaneo-mucoase. Eritemul polimorf cu manifestări la nivelul feŃei şi mucoasei bucale: forma minoră şi formele majore. Microscopia. Eczema vulgară . Tumori benigne (keratoacantomul feŃei.Epidermoliza bucoasă. Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. atopică şi seboreică cu manifestări la nivelul feŃei. ulcerul tuberculos al feŃei. Streptodermii (erizipelul feŃei . cheilitele angulare. Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extramităŃii cefalice. furunculul antracoid. (tuberculidele 67 .

Sifilisul. Scurte date privind bacteriologia, imunitatea şi alergia în sifilis. Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale: limbă, boltă palatină). congenital (localizare la nivelul feŃei, cavităŃii bucale şi dinŃilor). Dermatologie topografică a cavităŃii bucale . a) Cheilite simple , angulare , exfoliatrice , actinice, keratozice, leucoplazice, glandulare. Macrocheilite (inflamatorii , edematoasă, adenomatoasă, granulomatoasă). b) Glositele: glositele acute, profunde, cronice, depapilante, marginale, romboidale, piloase, scleroase. Glosodinia. Macroglosia. c) Stomatitele: stomatitele simple, muco-membranoase, ulceroase, ulceromembranoase, gangrenoase . Sifilisul

V. BIBLIOGRAFIE 1. DIACONU D.J.- “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ – şi colab. EdiŃia I. Ed. Didactică şi Pedagogică , 1998. 2. DIACONU D.J.– “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ - şi colab. EdiŃia II-a . Ed. Didactică şi Pedagogică . 1999.

VI. EVALUARE Fiecare student va realiza la 8 pacienŃi : anamneză , examen clinic, înregistrarea datelor în foaia de observaŃie ................................................... 20% Lucrare de control .................................................................. Examen practic ..................................................................... Examen teoretic – scris ........................................................ 10% 20% 50%

EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANUL I - două semestre, 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre 64 ore lucrări practice I. SCOPUL ACTIVITĂłII (pentru ambii ani de studii) 1. Întărirea sănătăŃii şi creştera potenŃialului biomotric.

68

2. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea practicării unei discipline sportive vizând cunoaşterea şi aplicarea unor abilităŃi şi deprinderi specifice referitoare la tehnica, tactica regulile competiŃionale şi efectele fiziologice ce influenŃează starea de sănătate. II. OBIECTIVELE ACTIVITĂłII l. Însuşirea unor seturi de exerciŃii ce se pretează la practicarea individuală şi au ca efect - Compensarea activităŃilor statice, obositoare, generatoare de stress negativ. - MenŃinerea poziŃiei corecte a corpului prin evitarea deformări- coloanei vertebrale. (În special la studenŃii FacultaŃii de Stomatologie) - Ameliorarea funcŃiilor vitale în vederea consolidarii starii de sănătate şi implicit obŃinerea unui tonus favorabil activităŃii profesionale. 2. Însuşirea şi perfecŃionarea practicării unei ramuri de sport până la nivel competiŃional. III. CONTINUTUL LECłIILOR PRACTICE

Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecŃii practice săptămânale de 120 min. pe parcursul a patru semestre, în anii I. si II. În volumul de timp, afectat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive, expunerea unor noŃiuni teoretice şi evaluarea studenŃilor. Deoarece procesul de învăŃământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplina îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcŃie de condiŃiile materiale opŃiunile studenŃilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă. Deşi conŃinutul lecŃiilor diferă de la o ramură sportivă la ce sunt însa tratate diferenŃiat în funcŃie de specificul sportului respectiv si anul de studii conform urmatorului grafic de programare. NR. ORE CONłINUTUL PROGRAMELOR ANUL I Sem. I 1. Deprinderi motrice de bază: mersul, alergarea, forme de săritură, aruncări. 2. łinută corectă, exerciŃii de compensare şi refacere. 3. Dezvoltarea calităŃilor fizice. de bază şi specifice ramurii de sport 4 4 4 4 3 5 2 5 3 2 2 2 3 2 2 2 Sem. II ANUL II Sem. I Sem. II

69

4. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea elementelor tehnice. 5. Aplicarea tehnicii în condiŃii de solicitare maximă creată de cadrul competiŃional (pentru sporturilor de echipă, pregătirea tactică) 6. Pregătirea teoretică: noŃiuni de regulamentarbitraj, efectele fiziologice, cerinŃele practicării individuale a exerciŃiilor fizice. 7. Probe de control, teste de verificare a pregătirii fizice şi sportive.

8

8

8

9

8

8

8

9

2

2

2

2

1

2

1

2

V. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenŃilor se face cu note în semestrele II si IV, dupa un sistem complex de punctaj ce include: 1. 3 teste de pregătire fizică generală pentru braŃe centura abdominală, detentă şi îndemanare aprox. 40%. 2. 2 teste de verificare a pregatirii sportive bazate pe autodepăşire .....aprox. 50%. 3. Indeplinirea cerinŃelor de participare la competiŃii şi frecvenŃa aprox. 10%. 4. Examen teoretic oral (facultativ pentru studenŃii ce nu îndeplinesc condiŃiile cerute la pct. 1.2.3.)

ENDODONłIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs / 48 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare. 2. Cunoaşterea anatomiei spaŃiului endodontic. 3. Identificarea factorilor etiologici ai îmbolnăvirilor pulpare. 4. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 5. Cunoaşterea simptomatologiei inflamaŃiilor pulpare. 6. Formarea discernământului în selectarea cazurilor de inflamaŃii pulpare reversibile pasibile de tratament conservator. 7. Asigurarea unui tratament biologic conservator bazat pe cunoştinŃe moderne,

70

experienŃă şi pricepere. 8. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect. 9. Cunoaşterea tehnicilor de conservare totală sau parŃială a pulpei vii.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI :

1. Cunoaşterea instrumentarului endodontic şi însuşirea utilizării sale corecte. 2. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament într-o inflamaŃie pulpară. 3. Insuşirea experienŃei în aplicarea digii în cazuri variate. 4. Insuşirea tehnicilor de tratament preventiv al inflamaŃiei pulpare. 5. Insuşirea tratamentelor biologice de conservare a vitalităŃii pulpei dentare. 6. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în inflamaŃiile pulpare acute.

III.

CONTINUTUL CURSURILOR :

1. Odontogeneza (amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii) 2. Morfologia spaŃiului endodontic. 3. Morfofiziologia pulpei dentare (celule, fibre, substanŃă fundamentală, inervaŃie, vascularizaŃie) 4. Complexul pulpo-dentinar (biologia dentinei, formarea dentinei secundare, recepŃia durerii) 5. Modificările pulpo-dentinare influenŃate de vârstă, afecŃiuni congenitale şi sistemice 6. Deschiderea accidentală a camerei pulpare : simptomatologie, diagnostic şi tratament (materiale, tehnica coafajului direct) 7. InflamaŃia pulpei dentare : particularităŃi condiŃionate de teren, agenŃi iritanŃi locali (mecanici, termici, chimici, prepararea cavităŃilor, materiale de obturaŃie, radiaŃii, microorganisme), consecinŃele microinfiltraŃiei marginale, mecanismul imun al inflamaŃiei pulpare; clasificarea inflamaŃiilor pulpare 8. Examenul clinic în endodonŃie : - anamneza : identificarea şi înregistrarea tuturor factorilor relevanŃi; - inspecŃie, palpare, percuŃie, testarea mobilităŃii, teste de vitalitate, foraj explorator, transiluminare, explorarea fistulelor, anestezia selectivă, analiza ocluziei, precizarea naturii discromiilor; - aprecierea riscurilor tuturor opŃiunilor terapeutice (tratament endodontic "de

71

novo", refacerea unui tratament anterior, tratament chirurgical); - acceptul pacientului faŃă de soluŃiile terapeutice propuse 9. Clinica inflamaŃiei acute a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare acute (hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă parŃială, pulpita acută seroasă totală, pulpita acută purulentă parŃială, pulpita acută purulentă totală), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 10. Clinica inflamaŃiei cronice a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare cronice (pulpita cronică deschisă ulceroasă, pulpita cronică deschisă granulomatoasă / polipoasă, pulpita cronică închisă propriu-zisă, pulpita cronică închisă hiperplazică / granulomul intern Palazzi), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 11. Principii şi tehnici de izolare a câmpului operator; folosirea digii 12. Anestezia locală în endodonŃie : prin infiltraŃie, regională, intrapulpară, intraligamentară şi intraosoasă; pansamentul calmant în pulpitele acute 13. Principii tratamentului preventiv (coafajul indirect, prevenirea microinfiltraŃiei marginale) şi curativ al inflamaŃiei pulpare 14. Crearea accesului în camera pulpară 15. Metode şi tehnici de conservare parŃială a pulpei dentare (pulpotomia vitală şi devitală)

IV.

CONTINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. Instrumentarul de consultaŃie şi tratament în endodonŃie (tehnici de manevrare) 2. Accesul în spaŃiul endodontic (pe dinŃi extraşi) 3. Odontometria (pe dinŃi extraşi) 4. Tratamentul biomecanic de canal prin telescopare regresivă (pe dinŃi extraşi) 5. Obturarea canalelor prin tehnica convenŃională şi condensarea laterală la rece a gutapercii (pe dinŃi extraşi) 6. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie, mijloace de izolare, teste de vitalitate 7. Demonstrarea diagnosticului inflamaŃiilor pulpare acute şi cronice pe pacienŃi 8. Stabilirea planului de tratament în inflamaŃiile pulpare acute 9. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice

72

V.

BIBLIOGRAFIE : 1. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a - M.Gafar, A.Iliescu : Ed.Medicală, 2002 2. Teste de odontologie ediŃia 2a - A.Iliescu : Ed.Medicală, 1999 3. Endodontics ediŃia 5a - J.Ingle, L.Bakland : B.C.Decker Inc., 2002 4. Pathways of the pulp ediŃia 8a - S.Cohen, R.Burns : Mosby, 2002 5. Principles and practice of endodontics ediŃia 3a- R.Walton, M.Torabinejad : W.B.Saunders, 2002 6. Textbook of endodontology - G.Bergenholtz, P. Horsted-Bindslev, C.Reit : Blackwell Munksgaard, 2003 7. Endodontologie – W.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag, 2003 8. Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K.M.Hargreaves, H.E.Goodis : Quintessence, 2002

VI.

EVALUARE : - Activitatea pe dinŃi extraşi............................................................................................ 5 % - Activitatea pe pacient................................................................................................. 15 % - Lucrări de control....................................................................................................... 10 % - Examen practic........................................................................................................... 20 % - Examen teoretic.......................................................................................................... 50 %

ANUL V Un semestru 48 ore de curs 144 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea indicaŃiilor şi principiilor extirpării pulpei dentare. 2. Cunoaşterea principiilor determinării lungimii canalelor radiculare. 3. Cunoaşterea principiilor tratamentului biomecanic de canal. 4. Cunoaşterea principiilor obturaŃiei de canal tridimensionale. 5. Cunoaşterea morfofiziologiei parodonŃiului apical. 6. Identificarea factorilor etiologici ai necrozei şi gangrenei pulpare. 7. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 8. Cunoaşterea simptomatologiei necrozei şi gangrenei pulpare. 9. Cunoaşterea mecanismelor imune în generarea osteitelor apicale cronice. 10. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect în

73

gangrena pulpară simplă şi complicată. 11. Cunoaşterea tehnicilor uzuale moderne de tratament biomecanic şi obturaŃie de canal. 12. Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în parodontitele apicale cronice. 13. Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile de gangrenă simplă şi complicată tratate.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Interpretarea examenului radiologic în endodonŃie. 2. Insuşirea tehnicii extirpării vitale. 3. Insuşirea tehnicii obturaŃiei de canal tridimensionale. 4. Autoevaluarea tratamentului în inflamaŃia pulpară. 5. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în necroza şi gangrena pulpară. 6. Interpretarea examenului radiologic în gangrena pulpară simplă şi complicată. 7. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în parodontitele apicale acute. 8. Insuşirea procedurilor terapeutice de rutină în parodontitele apicale cronice. 9. Autoevaluarea tratamentului în gangrena simplă şi complicată.

III.

CONłINUTUL CURSURILOR : 1. Morfofiziologia regiunii apicale (apex, cement, spaŃiu periodontal, os alveolar 2. Raportul dinŃilor cu structurile anatomice locale 3. Examenul radiologic în endodonŃie : generarea radiaŃiilor, crearea imaginii, sisteme convenŃionale şi digitale, radiografia intraorală (tehnica bisectoarei şi a paralelismului), folosirea suportului de film 4. Metode şi tehnici de îndepărtare totală a pulpei dentare (pulpectomia vitală şi devitală) 5. Tratamentul biomecanic de canal : principii, stabilirea lungimii de lucru, tehnici de lărgire a canalelor radiculare, lavajele endodontice, pansamentul endodontic 6. Lărgirea canalelor radiculare prin tehnici rotatorii la turaŃie constantă redusă (freze din aliaje de Ni-Ti) 7. Accidente în tratamentul pulpitelor 8. Obturarea canalelor radiculare : obiective, materiale, gradul de biocompatibilitate al acestora, tehnici de obturare, indicaŃii pentru discomfortul postoperator (durere, edem)

74

semne clinice. parodontita apicală acută exudativă purulentă). cement) şi Ńesutului osos periapical. semne clinice. Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică conturată : histopatologie. histopatologie. evoluŃie şi complicaŃii 16. semne clinice. ParticularităŃile tratamentului endodontic în gangrena simplă şi complicată 19. Parodontitelor apicale cronice . forme anatomoclinice (parodontita apicală acută hiperemică. evoluŃie şi complicaŃii. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor 75 . Principiile şi metodele de prevenire a pulpopatiilor 17. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. semne clinice. histopatologie. Gangrena pulpară simplă : etiopatogenie. Stabilirea planului de tratament în gangrena pulpară simplă şi complicată 18. evoluŃie şi complicaŃii 15.9. teste de diagnostic complementare 2. evoluŃie. Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică neconturată : histopatologie. relevanŃa clinică a formării plăcii dentare extraradiculare şi patogenităŃii microflorei endodontice 14. Stabilirea planului de tratament în endodonŃie 4. Tratamentul de urgenŃă în parodontitele apicale acute 13. mijloace de izolare. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 12.mecanismele imune implicate în fenomenele rezorbtive care interesează apexul (dentină. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Tratamentul cu agenŃi fizici în endodonŃie IV. consecinŃele microinfiltraŃiei şi rolul microorganismelor (raportul microflorei endodontice cu microflora cavităŃii orale). diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Tratamentul endodontic medicamentos în gangrena pulpară (mecanismele de acŃiune ale agenŃilor farmacoterapeutici) 19. complicaŃii 10. semne clinice. histopatologie. evoluŃie. complicaŃii 11. Valoarea examenului radiologic în diagnostic şi evaluarea tratamentului endodontic 3. Necroza pulpară : etiopatogenie. parodontita apicală acută exudativă seroasă. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie. Parodontitelor apicale acute : etiopatogenie (relevanŃa clinică a patogenităŃii microflorei endodontice).

..... 15 % ........Iliescu : Ed.. T....... BIBLIOGRAFIE : 1.........................Saunders..W.......didactice 5.....Bergenholtz. 1998 VI........G........................Examen teoretic........ 2005 5......C...........A........ 20 % ....Ingle.. 1999 3...J........ Autoevaluarea tratamentelor endodontice.............. C........ 50 % ANUL VI Un semestru 32 ore de curs 64 ore de stagiu clinic I.... EVALUARE : ...Medicală.......... 2008 6... Cunoaşterea metodelor de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic 76 .. Ingle's Endodontics ediŃia 6a ........... P.Reit : Blackwell Munksgaard............. Prezentări de cazuri clinice 6............................Gafar........... SCOPUL CURSULUI : 1..S.....Prezentări de cazuri clinice ..Walton...............Iliescu : Ed.... 2...... 2002 2............ 5 % ............Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag......M...............Orstavik........ 10 % .......... R. 2008 4....R...Pitt Ford : Blackwell Science................ 2003 8......Activitatea clinică pe pacient .Decker Inc..... Endodontologie ....Bakland : B.... Teste de odontologie ediŃia 2a ........B...... M..........Cohen...........Torabinejad : W.... L......... Horsted-Bindslev... 2003 7..... Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile tratate endodontic... 3..............Lucrări de control.... Textbook of endodontology ..... Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V. Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a..............Medicală. A............................. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a ..R.... Pathways of the pulp ediŃia 9a ......Examen practic... Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în endodonŃie.. Essential endodontology – D.......................Burns : Mosby. 4.

Cunoaşterea principiilor biomecanice ale efectuării reconstituirilor coronoradiculare. principiile procedeelor de regenerare tisulară dirijată. 12. Monitorizarea tratamentelor endodontice. inclusiv vârstnici şi pacienŃi medical compromişi. RezorbŃia radiculară externă 77 . amputaŃia. 2. 10. Inducerea capacităŃii de a trata endodontic diverse grupe de pacienŃi. Cunoaşterea noŃiunilor de epidemiologie a pulpopatiilor şi a principiilor de sănătate publică conexe. 5. Cunoaşterea patologiei endo-parodontale şi a procedeelor adecvate de tratament. Cunoaşterea cauzelor durerii dento-parodontale şi cranio-faciale. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în infecŃia de focar de origine dento-parodontală. Sindromul endo-parodontal 3. hemisecŃiunea. 4. 11. Familiarizarea cu problemele de epidemiologie endodontică. 5. Insuşirea tratamentului de urgenŃă în traumatismele dento-parodontale. 3. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice. OBIECTIVELE CURSULUI : 1. 9. Insuşirea procedurilor de diagnostic ale algiilor dentare. Familiarizarea cu procedurile de chirurgie endodontică. Tratamentul chirurgical al parodontitelor apicale cronice : chiuretajul periapical. obturaŃia retrogradă. rezecŃia apicală. Interpretarea examenului radiologic în diagnosticul infecŃiilor de focar dento parodontale. Sindromul de "dinte fisurat" 4. Cunoaşterea şi prevenirea infecŃiei de focar de origine dento-parodontală. 8. ameliorarea implantării rădăcinilor tratate endodontic prin implante transfixiante sau osteointegrate 2. reparaŃia perforaŃiilor. III. 7. replantarea terapeutică. Insuşirea procedurilor de efectuare a reconstituirilor coronoradiculare. 6. Cunoaşterea cauzelor şi formelor anatomoclinice de traumatisme dentare. Cunoaşterea procedeelor de tratamente odontale complexe. 8. 9. 9. II. Insuşirea procedeelor de albire a dinŃilor devitali. CONłINUTUL CURSURILOR : 1. 7. 6.convenŃional.

Teste de odontologie ediŃia 2a . avulsii) .Iliescu : Ed. BIBLIOGRAFIE : 1.S. apexificarea) 6. ImplicaŃiile bolilor sistemice asupra tratamentului endodontic la pacienŃii medical compromişi 13. M. Durerea de origine dento-parodontală şi cranio-facială: fiziopatologie. Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a. Prezentări de cazuri clinice cu soluŃii terapeutice complexe. Controlul infecŃiei încrucişate. tratamentul efectiv de calmare a durerii dento-parodontale.C. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a . luxaŃii.Cohen. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. 2002 2.M. R. Determinarea condiŃiei de succes sau eşec al tratamentului endodontic. Raportul endodonŃiei cu alte specialităŃi : parodontologia. refacerea tratamentului endodontic : indicaŃii. UrgenŃele odonto-parodontale 11.Medicală. 2005 5. metode şi tehnici.R. tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 10. clasificarea durerilor oro-faciale. Pathways of the pulp ediŃia 9a . principii de epidemiologie şi biostatistică endodontică IV. implantologia.Burns : Mosby.simptomatologie şi tratament 12. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice 2. Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V. 2008 4. protetica fixă şi mobilă.Walton. ortodonŃia şi pedodonŃia (apexogeneza. îndepărtarea instrumentarlui fracturat din canale 7. Leziunile traumatice ale dinŃilor (fracturi coronare. Albirea dinŃilor devitali 8.Medicală. corono-radiculare.J.Decker Inc. Reconstituirile coronare la dinŃii devitali 9. Boala de focar de origine dento-parodontală 14. tehnici de protecŃie 15. radiculare. L.Iliescu : Ed.Gafar. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Principii şi practici de sănătate publică pentru promovarea stării de sănătate dentară privind patologia pulpară şi traumatismele dentare.A. Ingle's Endodontics ediŃia 6a . înŃelegerea largă a tratamentului. A.. pentru integrarea cunoştinŃelor dobândite în anii anteriori.Torabinejad : 78 . 1999 3.Ingle.5. inclusiv cele verticale. 3. presterilizarea şi sterilizarea. dezobturarea canalelor.Bakland : B.

..... 10 % ....................... OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului: 1... Endodontologie – W.... C......B.Examen teoretic..... Essential endodontology – D.Bergenholtz.. 2002 10.................................................Hargreaves. 1998 8......Lucrări de control................................................ Cunoaşterea principalelor grupe de substanŃe medicamentoase.......Reit : Blackwell Munksgaard............ 2............. StudenŃii să aibă cunoştinŃe corecte privind substanŃele medicamentoase folosite în tratamentele stomatologice curative ca şi în urgenŃele medico-chirurgicale apărute în cadrul manevrelor stomatologice.......... 50 % FARMACOLOGIE E ANUL II 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice I...........................................Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag.............. InfecŃia de focar ...... T..... H.............ALL.. V... 2... 5 % ...Pitt Ford : Blackwell Science....... II...Examen practic.. 2008 6. 20 % .....G... 2003 9................Saunders........I. 3... avantajele şi riscurile acestora............ 79 ... 1994 VI.R..............W...... StudenŃii să facă o evaluare corectă privind raportul beneficiu/risc în utilizarea unor medicamente........ Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K............... 15 % .....Prezentări de cazuri clinice .... SCOPUL CURSULUI: 1.................. 2003 7.... Cunoaşterea formelor medicamentoase şi a căilor de administrare a medicamentelor.....M...E........Activitatea clinică pe pacient ........Goodis : Quintessence......... P.....Lotreanu : Ed..... EVALUARE : .......................Urseanu............ Textbook of endodontology ........ StudenŃii să recunoască unele reacŃii adverse medicamentose la nivelul cavităŃii bucale...... Însuşirea noŃiunilor de bază privind folosirea medicamentelor................Orstavik... 3. Horsted-Bindslev........

. Antisepticele şi dezinfectantele. hemostatice. trombolitice.SusbtanŃe tisulare active şi antagonişti: histamina şi antihistaminicele (anti H1. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. PoziŃia farmacologiei în pregătirea stomatologică. antihipotensoare. Farmacodinamia generală: acŃiunea medicamentelor la nivel molecular. MedicaŃia diferitelor aparate şi sisteme efectoare: MedicaŃia aparatului circulator: medicamente inotprop pozitive (digitalice şi nedigitalice) antiaritmice. prostaglandinele.generalităŃi. tranchilizante. distribuŃia şi epurarea medicamentelor.III. antianginoase. Imunodepresivele 6. neuroleptice. 2. MedicaŃia sistemului nervos: MedicaŃia sistemului nervos vegetativ: NoŃiuni generale despre neurotransmiŃători. reacŃii adverse la nivelul cavităŃii bucale. serotonina şi antiserotoninicele. Farmacologie generală: Farmacocinetică generală: absorbŃia. celular şi asupra diferitelor aparate şi sisteme. hipnotice. analgezice opioide şi analgezice nesteroidiene. Farmacotoxicologia: tipuri de reacŃii adverse. aminoglicozidele. leucotrienele şi antagoniştii. Chimioterapicele antituberculoase. Hormonale. MedicaŃia sistemului nervos central: anestezice generale şi locale. antiparkinsoniene. Chimioterapicele active în micoze. kininele şi antagoniştii. 4. Sulfamidele antibacteriene şi trimetoprimul. 80 . Chimioterapicele şi antibioticele:. LecŃie introductivă: Obiectul şi scopurile farmacologiei. principalele tipuri de medicamente cu acŃiune în domeniul vegetativ şi utilizarea lor în stomatologie. deprimante motorii centrale (antiepileptice. antiagregante plachetare). Diureticele. macrolidele. 3. MedicaŃia sângelui: antianemice. tetraciclinele şi cloramfenicolul. antidiabeticele de sinteză. Principalele grupe de antibiotice: β-lactaminele. interrelaŃiile de ordin farmacocinetic. anti H2). Chimioterapice anticanceroase. metabolice SubstanŃele hormonale şi antihormonale utilizate ca medicament: glucocorticoizii. 5. antitiroidienele de sinteză. medicaŃia antitrombotică (anticoagulante. sedative. miorelaxante). polimixinele. antihipertensive. Antibioticele şi chimioterapicele antibacteriene: . viroze şi boli parazitare..

EdiŃie revizuită şi adăugită...MedicaŃia aparatului cardiovascular–tonicardiace.MedicaŃia sistemului nervos central . analgetice opioide.. semisolide..... 3..hipnotice. Receptură – MedicaŃia sângelui... Farmacografie – reguli generale de prescriere a reŃetei.. antivomitive.... anestezice locale. antianginoase.... antispastice. antisecretoare. EVALUARE: 1.. 6.. tranchilizante-sedative......... Farmacologie – generalităŃi. Receptură . Forme farmaceutice solide şi semisolide... stimulante şi substituente ale secreŃiei digestive.MedicaŃia aparatului digestiv: antiulceroase (antiacide.......... Receptură ... neuroleptice.. anticonvulsivante... 2........ 5.... 2. antidiareice. V. MedicaŃia diuretică 8. EdiŃia a III-a..... „Îndreptar pentru prescrierea medicamentelor” – V... Iosefina Corciovei Constantinescu.. 9.... Două lucrări de control – fiecare lucrare conŃine lucrări tip grilă şi întrebări cu răspuns liber şi valorează ...... Aprecierea activităŃii din timpul anului şi examen practic.. MedicaŃia aparatului respirator: antitusive.. 2004.. 11.... laxative.. ALL. Prescrierea diferitelor forme farmaceutice (solide.. Forme farmaceutice lichide şi gazoase.... diuretice. BIBLIOGRAFIE: „Farmacologie pentru studenŃii facultăŃii de Stomatologie” – sub redacŃia Iosefina Corciovei Constantinescu... Obiectul farmacologiei.... antihipertensive. expectorante.. Info-Medica... Stroescu. Ed. neuroleptice. Ed. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE DE FARMACOLOGIE 1..... gazoase) 4.... Receptură . protectoare ale mucoasei şi leziunii ulceroase). purgative... DemonstraŃie: medicaŃia SNV...... Farmacopeea Română..... părŃile reŃetei........MedicaŃia aparatului digestiv.... 7. antiinflamatoare nesteroidiene... Receptură – MedicaŃia aparatului respirator 10.. 1998. Examen scris ..... Receptură – MedicaŃia hormonală.20% din nota finală 3.. Receptură – Antibiotice şi chimioterapice 81 .......... lichide.....50% din nota finală. antiaritmice...... antiastmatice....15% din nota finală... substanŃe antihistaminice...... medicaŃia antihipotensivă..

esenŃiale pentru viitorii medici şi utile în practica medicinei dentare II. Hemoliza şi rezistenŃa globulară. Leucocitele. Mecanisme de apărare specifică şi nespecifică. FuncŃiile sângelui. ProprietăŃile sângelui. 32 lucrări practice (64 de ore) I. 3. Organismul ca sistem. VentilaŃia pulmonară. Hematocritul. 6. Eritrocitul. celulară şi umorală. CirculaŃia pulmonară. Fiziologia sângelui. 4. SCOPUL CURSULUI explicarea principaleleor mecanisme de menŃinere a funcŃiilor normale ale organismului explicarea reglării şi integrării funcŃiilor somatice şi vegetative studiul reactivităŃii organismului în anumite condiŃii de mediu şi în situaŃii fiziologice particulare aprofundarea aspectelor de bază. Hemoglobina. Grupele sanguine OAB şi Rh. Fiziologia respiraŃiei. PH-ul sângelui. compartimentele hidrice. 7. 8. 5. CompoziŃia plasmei. Homeostazia. 82 . 2. Hematoza. Fibrinoliza. VSH-ul. Apa din organism. Volemia.FIZIOLOGIE ANUL I SEMESTRUL I ŞI II 24 cursuri (48 de ore). 9. Echilibrul acido-bazic. Hemostaza primară şi secundară. SubstanŃele plastice şi oligoelementele. OBIECTIVELE CURSULUI Ne propunem ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: să explice mecanismele fiziologice de funcŃionare a organelor şi sistemelor să stabilească limitele normal / patologic ale explorărilor paraclinice să interpreteze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul unor perturbări ale funcŃiilor normale ale diferitelor organe să înŃeleagă interrelaŃiile dintre cavitatea bucală şi organism în ansamblu CONłINUTUL CURSULUI Semestrul I 1.

reflexul secreŃiei salivare. Manifestări externe ale ciclului cardiac. proprietăŃile salivei. 19. 12. Curba de disociere a oxi-hemoglobinei. FuncŃiile colonului. 3. Mecanismele durerii la nivelul cavităŃii bucale. 23. Sensibilitatea gustativă. Reglarea funcŃiei cardio-vasculare. Termogeneza şi termoliza. Numărarea eritrocitelor. Glandele salivare. Fiziologia articulaŃiei temporo-mandibulare. conductibilitate. Reglarea respiraŃiei 11. ProprietăŃile centrilor nervoşi. a pH-ului sanguin şi evidenŃierea puterii tampon a plasmei. 18. SecreŃia gastrică. Sucul intestinal. FuncŃiile rinichiului. Determinarea hematocritului. 14. 15. Bila. contractilitate. Vitaminele. Foamea şi saŃietatea. Hemodinamica –cracteristicile circulaŃiei arteriale. Hormonii hipofizari şi hipotalamici. Valoarea calorică a alimentelor şi acŃiunea dinamică specifică. Clearance-ul renal. 13. 21. Carecteristici ale contracŃiei muşchiuli neted şi striat. 20. 83 . Indicii eritrocitari. Transmiterea sinaptică. excitabilitate. MasticaŃia. InfluenŃa dietei asupra structurilor bucale. compoziŃia salivei. FuncŃiile salivei. mecanismele secreŃiei salivare. Cavitatea bucală. RaŃia alimentară. Motilitatea tractului digestiv. Explorarea sângelui. Fiziologia metabolismelor. Semestrul II 17. Determinarea densităŃii sângelui. Somnul şi veghea. Hormonii tiroidieni. 16. Fiziologia renală. Materiale şi metode în fiziologie. capilare şi venoase. Mecanismele formării urinei. Metabolismul energetic şi metabolismul bazal. Ciclul cardiac. Sucul pancreatic. Insulina şi glucagonul. Echilibrul fosfo-calcic. Reflexele medulare. 2.10. 24. Sensibilitatea dureroasă. Fiziologia digestiei. Fiziologia neuro-musculară. Fiziologia cardio-vasculară. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Semestrul I 1. ProprietăŃile cordului: automatism. Fiziologia glandelor endocrine. 22. AbsorbŃia intestinală. DeglutiŃia. Transportul gazelor respiratorii prin sânge. Secusa şi tetenosul.

capacităŃilor şi debitelor pulmonare. Frotiul salivar. Explorarea neuro-musculară –cronaxia şi reobaza. 84 . calciului şi sulfocianatului salivar. Spectroscopia derivaŃilor de hemoglobină. reflexele osteotendinoase. electroencefalograma. 7. Numărarea leucocitelor. Semestrul II 17. 5. timpul de coagulare. Explorarea ventilaŃiei –determinarea volumelor. Examen practic. RezistenŃa globulară. Tubajul duodenal. 18. clearance-ul ureei şi creatininei. RaŃia alimentară echilibrată. 14. Determinarea metabolismului bazal. Explorarea hemostazei primare şi secundare –numărarea trombocitelor. evidenŃierea potenŃialului de acŃiune şi de repaus. Produşii proteici ai digestiei gastrice. Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei gastrice. timpul Quick. Determinarea amilazuriei (metoda Wolgemuth). Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. 9. Explorarea sistemului endocrin –efectul pigmentogen al ACTH-ului. Dozarea O2 şi CO2 în aerul alveolar şi expirat. 16. Formula leucocitară. Determinarea acidităŃii gastrice (metoda titrării). teste de sarcină. 19. Explorarea funcŃiei digestive. Refaceri lucrări practice. fosforului. 8. testul fragilităŃii capilare (Rumpel-Leed). Recoltarea sucului pancreatic. proba hiperglicemiei provocate. Determinarea VSH. EvidenŃierea acŃiunii amilazei salivare. 11. Cristalele Teichman. EvidenŃierea HCl liber şi a acidului lactic în sucul gastric. timpul Howell. Fluxul salivar. manevre de evidenŃiere a hiperexcitabilităŃii neuromusculare. pH-ul salivar. testul de fragilitate osmotică (hemoliza în mediu hipoton). SecreŃia iodului prin salivă. 10. 6. Dozarea hemoglobinei –metoda Sahli. EvidenŃierea acŃiunii labfermentului.4. 12. 15. timpul de sângerare (metoda Duke). Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei salivare la om. Determinarea grupelor sanguine OAB şi Rh. secusa şi tetanosul. electromiograma. 13. Explorarea funcŃiei renale –examenul sumar. EvidenŃierea mucusului. total şi bacteriologic de urină. proba de diluŃie şi concentrare a urinei.

testul la efort. 32.20. Cardiografia directă a cordului de broască. 21. 27. Descoperirea cordului de broască in situ. Spinalizarea broaştei. AuscultaŃia cordului. Refaceri lucrări practice. testul presor la rece. Electrocardiograma –derivaŃiile. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. Sărurile biliare –reacŃia de evidenŃiere. 22. Electrocardiograma –analiza undelor. Tensiunea arterială –metode de determinare. explorarea endoscopică. Recoltarea bilei. aspecte patologice 26. apexocardiograma. 25. Presiunea venoasă centrală. frecvenŃei cardiace şi a axei electrice a inimii. carotidograma. vectorii de activare. 30. Explorarea cardio-vasculară. 85 . determinarea ritmului cardiac. 23. vor avea capacitatea de a decide procedurile si de a stabili propriile programe terapeutice care isi vor gasi rolul in contextul terapiei patologiei de specialitate. Efecte ale diferitelor substanŃe asupra proprietăŃilor inimii. Scopul cursului Patologia dentara si oro-maxilofaciala beneficiaza de mijloacele si modalitatile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor sale. rolurile de reducere a tensiunii superficiale. Şocul apexian. oferind pacientilor o evolutie pozitiva si un prognosticul favorabil (ameliorare sau vindecare prin solutionare pe cale conservatoare si/sau chirurgicala). Ligaturile Stanius. 31. Pulsul arterial. 24. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. FIZIOTERAPIE Anul V 1 semestru 16 ore de curs si 32 ore de lucrari practice I. Studentii Facultatii de Medicina Dentara isi vor imbogati astfel cunostiintele teoretice si practice din domeniul terapiei complexe reprezentate de Fizioterapie. fonocardiograma. Motilitatea tubului digestiv –metoda radiografică. jugulograma. Examen practic. Izolarea cordului de broască pe canula Straub. Legea inimii Frank-Starling. zgomotele cardiace. PigmenŃii biliari –recŃii de evidenŃiere. segmentelor şi intervalelor. solubilizare a colesterolului şi a acizilor graşi. 28. 29. De asemenea. Pulsul venos. InfluenŃa stimulării nervului vag asupra cordului de broască. testul clino/ortostatism.

efectele fiziologice. Istoricul fizioterapiei ca specialitate. 4.6 Terapia cu ultrasunete: proprietati fizice. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate.1 Bazele fiziologice ale electroterapiei.II. efectele fiziologice. 4. Continutul cursului 1. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS. 4. riscuri.5 Terapia cu inalta frecventa . actiunile biologice. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. aparatura utilizata. actiunile biologice. efectele fiziologice. Domenii de patologie. Principii de diagnostic clinico-functional. CDD. precum si electromiografia de detectie).2 Curentul galvanic. partial sau total denervate. Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati (bazele fiziologice si fiziopatologice. galvanoionizarea: proprietati fizice. 3. biomecanica loco-regionala).3 Curentii de joasa frecventa: proprietati fizice. Evaluarea clinico-functionala a pacientului. modalitati de aplicare. (1 ora) 4. indicatii si contraindicatii. 4. Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand fizioterapiei. stohastici. inclusiv cea dentara si oro-maxilofaciala. 4. modalitati de aplicare. Terapia combinata: ultrasunet si CDD. indicatii si contraindicatii. Introducere. diagnostice si terapeutice. Trabert. efectele fiziologice.undele scurte: proprietati fizice.1 Aplicatiile de caldura. actiunile biologice. actiunile biologice. Prezentarea principalelor mijloace si modalitati terapeutice. 2. actiunile biologice. metodologia de aplicare. efectele fiziologice. aparatura utilizata. 3. Aplicabilitate in cadrul patologiei studiate. aparatura utilizata. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. aparatura utilizata. 86 .2 Aplicatiile de rece sau gheata (crioterapia). 3. indicatii si contraindicatii. indicatii si contraindicatii. indicatii si contraindicatii. Aspecte clinice. aparatura si tehnici utilizate.4 Curentii de medie frecventa: modalitati de aplicare. 4.

13. Terminologie. aparatura utilizata.7 Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice.1 Definitii. particularitati terapeutice. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare. efectele fiziologice. 6. inclusiv durerea din cancer. 6. particularitati terapeutice. 7. 14. efecte fiziologice. Biofeed-back. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. modalitati sau tehnica de aplicare. electropunctura.6 Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. actiunile biologice. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. exercitii si metode). 15. clasificare. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 5. 12.4. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. indicatii si contraindicatii. Terapia ocupationala. obiective. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate. 7. fracturi. 6. clasificare. obiceiuri vicioase. 4. continut. indicatii si contraindicatii.5 Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici. particularitati terapeutice. 87 . Laserterapia: modalitate terapeutica cu larga aplicabilitate in patologia de specialitate. deconditionare.3 Bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei.1 Kinetoprofilaxie si kinetoterapie. 7. clasificare. Acupunctura. particularitati terapeutice.4 Obiectivele kinetoterapiei locoregionale. clasificare. 6. indicatii si contraindicatii. Tehnici. particularitati terapeutice. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale.2 Elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei. clasificare. 6. metodologoa de aplicare. 6. mijloace terapeutice si de recuperare functionala. principii.2 Parafunctii. 11. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala).8 Fototerapia cu RUV si RIR: proprietati fizice. 8. 6. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. 9. 10. presopunctura. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.

aparate si dispozitive in vederea alcatuirii unui program corespunzator. exercitii. Proprietati fizice. integrarea psiho-sociala. Prezentarea generala a principalelor mijloace si modalitati terapeutice aflate in baza unui serviciu de Fizioterapie al unui spital.1 Discutii privind bazele fiziologice ale electroterapiei. Proprietati fizice. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. dispozitivele ce alcatuiesc programe de specialitate adaptate scopului terapeutic urmarit. 88 . efecte fiziologice. 4. infirmitate. Prezentarea domeniilor de patologie de specialitate ce beneficiaza de avantajele terapeutice ale Fizioterapiei. 3. Continutul lucrarilor practice 1. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. actiuni biologice. III. indicatii. metode. contraindicatii. IV. Evaluarea clinico-functionala de specialitate a pacientului (bilant muscular. Aplicabilitatea specialitatii de Fizioterapie in cadrul patologiei studiate.2 Demonstratii practice ale aplicatiilor de rece sau gheata (crioterapia). Justificarea alegerii anumitor agenti terapeutici. beneficiile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor de patologie de specialitate. 2. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. handicap). articular.16. indicatii. tehnicile. tehnici.1 Demonstratii practice ale aplicatiilor de caldura. exercitiile. Obiectivele lucrarilor practice Pornind de la scopul acestui curs si anume. Explicatii si demonstratii practice cu privire la aspectele clinice. diagnostice si terapeutice de specialitate. metodele. 3. 3. modalitati si tehnica de aplicare. aparatura. lucrarile practice vor familiariza studentii Facultatii de Medicina Dentara cu mijloacele si modalitatile terapeutice. posibilitatile de comunicare. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. precum agentii terapeutici. actiuni biologice. contraindicatii. efecte fiziologice. Recomandarea si prescrierea principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand Fizioterapiei. Aprecierea diagnosticului clinico-functional de specialitate (incapacitate. 4. modalitati si tehnica de aplicare. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. istoricul si secventialitatea suferintei etc).

aparatura utilizata. indicatii si contraindicatii. actiunile biologice.8 Demonstratii practice. actiunile biologice. 4. modalitati de aplicare. 6. Aplicarea terapiei cu ultrasunete: proprietati fizice. actiunile biologice. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. 4. metodologia de aplicare. 4.2 Demonstratii practice. Aplicarea terapiei cu curentul galvanic si galvanoionizarea: proprietati fizice. 4. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila. 6.7 Demonstratii practice. efectele fiziologice. 5. Aplicarea curentilor de medie frecventa: modalitati de aplicare.4 Prezentarea obiectivelor kinetoterapiei locoregionale. Aplicarea terapiei cu inalta frecventa . efectele fiziologice. indicatii si contraindicatii. Aplicarea fototerapiei cu RUV si RIR: proprietati fizice. 4. metodologoa de aplicare. indicatii si contraindicatii. actiunile biologice. 6. efecte fiziologice. Trabert.3 Discutii privind bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. Demonstratii practice privind procedeele de masaj si efectele lor. indicatii si contraindicatii. aparatura utilizata. aparatura si tehnici utilizate. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.6 Demonstratii practice. modalitati sau tehnica de aplicare. precum si electromiografia de detectie). actiunile biologice. efectele fiziologice. exercitii si metode). stohastici. efectele fiziologice. actiunile biologice. modalitati de aplicare. aparatura utilizata. aparatura utilizata. Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici.2 Demonstratii practice cu privire la elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS.3 Demonstratii practice. riscuri. indicatii si contraindicatii. efectele fiziologice. 4. Aplicarea terapiei prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice. indicatii si contraindicatii. 6. aparatura utilizata. Terapia combinata ultrasunet si CDD. 6.1 Exemplificarea notiunilor de kinetoprofilaxie si kinetoterapie. partial sau total denervate. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. indicatii si contraindicatii.undele scurte: proprietati fizice. Aplicarea curentilor de joasa frecventa: proprietati fizice. 89 .4.5 Demonstratii practice. efectele fiziologice. CDD.4 Demonstratii practice. indicatii si contraindicatii.

15. clasificare. 14. electropunctura. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala). Demonstratii practice. Demonstratii practice. familia acestuia. particularitati terapeutice. 11. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii. 8. GENETICĂ UMANĂ ANUL II • 32 ore de curs/ 32 ore de lucrări practice I. fracturi. obiceiuri vicioase. deconditionare.1 Mijloace terapeutice si de recuperare functionala. Terminologie. principii. presopunctura. particularitati terapeutice. Demonstratii practice. sprijinind totodată. 7. 7. 13. Terapia ocupationala. particularitati terapeutice. inclusiv durerea din cancer. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. clasificare. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 12. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice.2 Parafunctii. Biofeed-back. clasificare. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. SCOPUL CURSULUI: . 16. Acupunctura.transmiterea unor cunoştinŃe fundamentale.Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. 9. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. II. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate 10. continut. particularitati terapeutice. moral şi profesional. particularitati terapeutice. Laserterapia: modalitate terapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. 7. clasificare. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. OBIECTIVELE CURSULUI: 90 . clasificare. dezvoltarea unor aptitudini pentru practica medicinei genetice şi formarea unor atitudini bazate pe respect şi compasiune pentru bolnavul cu afecŃiuni genetice.

1996. Oxford University Press. B.Scripta. 6.Erickson. Organizarea generală a genomului uman Capitolul III – Ereditatea umană Capitolul IV – Variabilitatea genetică umană Capitolul IV – Rolul factorilor genetici în producerea bolilor umane Capitolul V – Genetica bolii canceroase Capitolul VI – Genetica dezvoltării şi anomaliile congenitale IV. . de a diagnostica şi trata o tulburare sau o anomalie genetică. II. R. 2004.Polirom.Medical Genetics at a Glance – D. 3. A. D.Genetică umană – elemente de curs – Emilia Severin.Genetics in Medicine – Thompson and Thompson. 2. W. Wynshaw-Boris.cunoaşterea posibilităŃilor de a prevedea. . 5.formarea unei baze de cunoştinŃe care să permită descifrarea viitoarelor descoperiri ale geneticii medicale. Ştefănescu.Genetică Medicală – M. . Korf. de a preveni. BIBLIOGRAFIE Curs: 1. Covic. 2004.înŃelegerea relaŃiei genotip – fenotip – mediu.informarea asupra implicării factorului genetic în apariŃia unor anomalii şi boli dentare. 4. Scripta.Epstein. I. 91 .Inborn errors of development – C.cunoaşterea legilor şi mecanismelor moleculare ale eredităŃii şi variabilităŃii umane normale şi patologice. Ed.Saunders Company.. . Blackwell Science.Genetica anomaliilor dentomaxilare – Emilia Severin.B. 2001. 2003.Pritchard. Ed. CONłINUTUL CURSURILOR Capitolul I – Caracteristicile generale ale organismelor vii Capitolul II – Structura şi organizarea celulară a ADN). Sandovici. 1998. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Capitolul I – Citogenetică umană Capitolul II – Ereditatea umană Capitolul III – Aplicarea geneticii în practica medicală Capitolul IV – Genetica şi evoluŃia populaŃiilor umane Examen practic V. Ed. Emilia Severin.

. SCOPUL CURSULUI 1........50% IMPLANTOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 48 ore de curs / 48 ore de lucrări practice I............... 2004.... VI................ 2002.. CD-Rom „Genetica Umană”. Medicală.......... ancheta familială şi arborele genealogic al unui proband............... măsurători cefalometrice ale unui individ.... CrenguŃa Albu...... analiza amprentelor palmare..................... II.Lucrări practice: 1. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1........ 2............. Să evalueze corect un pacient edentat stabilind corect indicaŃiile şi mai ales contraindicaŃiile implantelor orale 92 ........................... identificarea modului de transmitere a unui caracter normal sau patologic... Ed..... Dinu Albu.....20% o Lucrări de control....... CrenguŃa Albu........................ evaluarea riscului de recurenŃă în cazul unur tulburări genetice ..15% o Examen practic.Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin..................................................................................... Scripta....... EVALUARE: o Fiecare student va realiza: cariotipul normal al unui caz........ 4....... 2004........ Ed.......... Ileana Ioachim.......Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin.....15% o Examen scris.. ÎnŃelegerea rolului şi locului implantologiei orale şi reconstrucŃia protetică pe implante Cunoaşterea aspectelor şi principiilor de bază în implantologia stomatologică plecând de la principlul că "de fiecare dinte atârnă un om'' 3.................... Informarea asupra avantajelor şi dezavantajelor implantologiei orale Cunoaşterea limitelor implantologiei orale şi a perspectivelor acestei specialităŃi....... 2.

a ceramicii de hidroxiapatita. calităŃile titanului. contraindicaŃii generale şi locale. 93 . Tratamente odontale. ale mucoasei bucale ale osului subdimensionat sau neregulat. indicaŃii generale şi locale. 2. Criterii de stabilire a biomaterialului. Să cunoască accidentele şi complicaŃiile ce pot apare în implantologia orală 7. calitatile biomaterialelor.2. Biomaterialele utilizate în implantologia orala. Să cunoască principiile dispensarizării pacientului purtator de implante 8. rolul ocluziei fiziologice autoechilibrată şi etapele obŃinerii acesteia. Să cunoască etapele reabilitării orale pe implante şi să insere cel puŃin câte un implant în creasta de viŃel 6. Să aibă cunoştintele necesare care să le permită trecerea în calitate de medic la cursurile postuniversitare în vederea obŃinerii competenŃei în implantologia orală . Rolul acesteia în implantologia orală. Biomecanica aparatului dento-maxilar . Să cunoască indicaŃiile de tratament preimplantar 3. rezorbŃia crestelor alveolare. contraindicaŃii temporare. indicaŃii şi contraindicaŃii în implantologia orală. structura osului crestelor alveolare şi clasificarea acesteia. 6. transformarea unei oferte osoase insuficiente inserării implantelor în una favorabila. dentat şi edentat. anatomia mandibulei dentată şi edentată. date istorice. etapele de reechilibrare ocluzo-articulară în implantologia orală. Să poată selecta pacienŃii cu indicanŃii pentru implante 9. NoŃiuni anatomice ale aparatului dento-maxilar corelate cu câmpul protetic primitor de implante. Să cunoască tipurile de bază ale implantelor orale 5. a ceramicii de zirconium. toate raportate la protezarea pe implante. parodontale ale tumorilor benigne. 4. contraindicaŃii definitive. a ceramicii de aluminiu. clasificarea dupa dimensiunea crestelor alveolare. Explicarea termenilor. Tratamentul preimplantar al afecŃiunilor cavităŃii bucale. tratamente ortodontice preimplantare. Diagnostic. stadiul actul. III. oferta osoasă în implantologie. etc. perspective în implantologie. Să cunoască biomaterialele folosite în implantologia orală şi principiile integrării tisulare a implantelor orale 4. ocluzia şi rolul acesteia. Anatomia maxilarului. Introducerea în implantologia orala. Clasificarea edentaŃiilor. CONłINUTUL CURSURILOR 1. 5. 3.

indicaŃiile implantelor. Accidente. Clasificarea implantelor lama. transmiterea forŃelor de la implant la osul inconjurator. Integrarea tisulara a implantelor orale. Tipuri de implante surub. integrarea epitelio-conjunctivă. integrarea osoasă. 12. Etapele protezarii pe implante pornind de la protezarea fiziologică preimplantara a edentaŃiilor cu realizarea ocluziei fiziologice autoechilibrata. 10. 11. coroziunea şi efectele acesteia.7. calităŃile implantelor. Implantul de concepŃie proprie. Implantul endoosos lama. Accidente şi complicaŃii intraoperatorii. Implantele endostale şi subperiostale. incidente şi complicaŃii în perioada de inserŃie. avantaje şi dezavantaje. indicaŃiile acestor implante. principiile transmiterii forŃelor de la implant la os. materiale utilizate în protezare. etape chirurgicale de inserare a implantului surub. transmiterea forŃelor la osul înconjurator la implantul cilindru. transmiterea forŃelor de la implante la osul înconjurator. cauzele afecŃiunilor periimplantare. integrare şi purtare a implantelor orale. Principiile integrării tisulare şi etapele acestei integrari. urmărirea evoluŃiei în timp a implantelor. IndicaŃiile acestor implante. Implantul endoosos cilindru.Implantele de transfixatie dentara. etape chirurgicale de inserare. accidente şi complicaŃii tardive. Tipuri de implante cilindru. 16. prognostic. SituaŃiile clinice a diferitelor tipuri de edentaŃii şi rezolvarea acestora prin implante. încărcarea protetică graduală a implantelor. tehnici chirurgicale. 13. Etapele dispensarizării. etapele chirurgicale ale inserarii implantelor endostale şi subperiostale. 14. avantajele şi dezavantajele acestora. Implantul de concepŃie proprie. mediile biologice şi reacŃia acestora cu implantele. tratamentul periimplantitelor. Implantul endoosos şurub. Curs recapitulativ. tipuri de implante. etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. măsuri de prevenire şi/sau tratament. IndicaŃiile acestora. Implantele de concepŃie proprie. 15. 9.ReconstrucŃia protetică pe implante. 8. Dispensarizarea purtatorului de implante. indicaŃiile implantelor lama. 94 . etape chirurgicale. principii de acŃiune a implantelor.

planşeul foselor nazale. Tipul dosarului pacientului. BilanŃul general al pacientului. bilanŃul statusului oral al pacientului. explicarea modului de utilizare. Analiza Ńesutului moale al crestelor alveolare. bilanŃul loco-regional cu stabilirea necesităŃii şi a ofertei osoase. canalul mandibular. măsuri de terapie preimplantară. spina nazală anterioară. lama. lama şi subperiostal cu componentele protetice şi pentru amprenta de transfer. subperiostale şi combinate cu principii de dispensarizare a pacienŃilor. 5. poziŃia elementelor anatomice specifice cum sunt: gaura mentoniera. principiile frezării în os. gradul de rezorbŃie osoasă a crestelor alveolare. accidente. prezentarea fiziodispenserului şi a modului de funcŃionare. Prezentarea tipurilor de implante. legislaŃie specifică. Prezentarea instrumentarului şi a modului de utilizare a acestuia pe tipuri de implante. stabilirea tipului de lucrare pe implante şi a tipului şi numărului de implante necesar. 3. Evaluarea clinico-anatomică a arcadelor maxilare şi mandibulare corelate cu o tehnica şi tip de implante. analiza structurală a ofertei osoase. caseta video 30 minute cu vizionarea acestor tehnici şi principii cu explicaŃiile de rigoare. Implantul şurub. 2. 6. Tehnici curente în implantologia orala. cilindru. conŃinutul şi importanŃa acestuia. caseta video 30 minute care să prezinte toate aspectele descries cu explicaŃiile de rigoare. Tehnica implantului şurub autoforant. 7. avantajele implantului de generaŃia a-II-a. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PROTETICE 1. relaŃia medic pacient. tehnica implantului cu tarodaj. 95 . complicaŃii.Se va prezenta câte un caz clinic din diferite tipuri de edentaŃie şi rezolvarea acestuia prin implante şurub. Instrumentar şi aparatura în implantologia orală. Dosarul pacientului. sinusul maxilar. colaborarea cu alte specialităŃi. incidente. cilindru. dezechilibrele ocluzo-articulare existente şi măsuri de corectare a acestora. IV. Bilantul preimplantar . Tehnica chirurgicală a implantului şurub. 4. Tehnicile generale pentru inserŃia implantelor. principiile chirurgiei mucoasei gingivale. analiza ofertei osoase.

Tehnica chirurgicală a implantului endostal şi subperiostal. Tehnica chirurgicală pentru reconstrucŃia osoasă dirijată a crestelor alveolare deficitare. 16. Principiile ridicarii podelei sinuzale. materiale utilizate. 15. instrumentarul specific. nerezorbabile. Inserarea implantului şurub. 13. protezarea definitive. etape chirurgicale. caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. tehnici utilizate. principiile de obŃinere a unei bune integrări . Urmărirea corectitudinii fiecarei etape pană la inserarea implantului pentru fiecare student în parte. caseta video 30 minute cu prezentarea în dinamică a acestor etape şi tehnici cu explicaŃiile de rigoare. caseta video 30 minute care să prezinte în dinamica etapele şi tehnicile regenerării osoase dirijate cu explicaŃiile de rigoare. incidente şi complicaŃii în implantologia orală. Tehnica chirurgicala a implantului cilindru. Etapele inserării implantului cilindru. cilindru pe simulator pe coasta de vitel . 96 . Tipurile de implante lama dupa oferta anatomică. membrane rezorbabile. Inserarea implantului lamă pe simulator cu coasta de viŃel. materiale de umplere utilizate. Accidente. Protezarea preimplantara. proteze cimentate proteze în sistem montabil-demontabil. 9. Faze clinice şi de laborator în protezarea pe implante. 14. Tehnica chirurgicală a implantului lama . Principiile regenerării osoase. caseta video 30 minute cu prezentarea datelor teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. utilizarea implantelor în fixarea grefelor la patul osos receptor. Etapele şi tehnicile chirurgicale şi de laborator în realizarea şi inserarea implantului. Prezentarea unei casete de o oră cu diferite situaŃii şi comentarea acesteia. 12. ocluzia fiziologică autoechilibrată. Tehnica chirurgicală a lifting-sinusul în implantologie.8. încarcarea protetică graduală a implantelor orale. instrumentarul specific. 10. tehnici şi materiale utilizate. caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele prezentate teoretic şi practic cu explicaŃiile de rigoare. 11.

Sisteme şi medii de operare. Editura Sylvi 2000. 97 . baze de date) 6. Un implant lamă …………………. Arhitectura hardware şi software a sistemelor de calcul. Bucureşti 4. Curs. cale de acces la fişiere). DefiniŃie. DiscuŃii generale. pentru deprinderea utilizării lor în practica informatică. Bucureşti 3. ReŃele de calculatoare. Bucureşti 2. Etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Caiet de lucrări practice VI. Prezentare generală.examenul practic ……………………. Tipuri şi funcŃii. Sisteme de gestiune a fişierelor 5. Software de aplicaŃii în birotica medicală (procesare text. Organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice de memorie externă (fişiere. Nivele de conectare. procesare imagini.10% 3. Dispozitive de înregistrare şi redare a informaŃiei. NoŃiuni introductive în informatică. lucrul în reŃele de calculatoare) - VI. Editura Sylvi 1995.examenul teoretic ……………………50% INFORMATICĂ MEDICALĂ ANUL I 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI ÎnvăŃarea şi însuşirea noŃiunilor. Asimilarea principalelor metode ale tehnologiei informatiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicala. Un implant cilindru ………………. Implantologia orală. Tipuri de reŃele. Implantele endoosoase osteointegrate în stomatologie.fiecare student în parte va insera un implant: 1. caracteristici. EVALUAREA CUNOŞTINłELOR . 4. Sisteme de calcul.. termenilor şi conceptelor informatice de bază privind hardware şi software PC.10% 2.10% . Obiectivele informaticii medicale. CONłINUTUL CURSURILOR – A. InterfaŃa utilizator. 3. Bazele Informaticii 1. V.Urmărirea atentă a corectitudinii fiecărei etape păna la inserarea implantului pentru fiecare student în parte.20% . Editura Sylvi 2000. BIBLIOGRAFIE 1. directoare. Arhitecturi de reŃele. conform standardelor ECDL (European Computer Driving Licence). calcul tabelar. baze de date medicale.. Necesitatea informatizării în medicina dentară 2. Un implant şurub ………………….

1995 Informatică Medicală – Partea I . Accesorii WINDOWS pentru editare şi progesare date text şi multimedia. Şt. Tiberiu Spircu . Proiect individual 8. AplicaŃie practică. 6. T. Ion Voinea. 6. Bucureşti. Procesarea informaŃiilor de tip multimedia. 5. 8. Bucureşti. 2001 Informatică în medicină şi inginerie medicală. Comunicarea în reŃele de calculatoare. IX. imagini/desene/fotografii şi editatre prezentări). Bucureşti. Servicii Internet (conectare. 3. Florian Gonzacenco . Elena Podoleanu. Bucureşti. Prezentare reŃea locală de calcul. 2002 Informatica în Medicină. Protocolul de comunicare TCP/IP. Tipuri de interfată utilizator-PC.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Windows Media Player. Elena Podoleanu .Editura Tehnoplast. 98 . CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. 2. VIII. Elena Podoleanu – Editura Tridona. transfer de fişiere) şi programe de comunicare. Prezentare componente hardware PC. 5. AplicaŃii practice privind organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice. AplicaŃie practică. VII. WordPad). 7. Augustin Semenescu. OperaŃii pentru organizarea şi structurarea informaŃiei. 2004 Informatică Medicală. Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. 1997 Informatică Medicală – Partea II . 3. Windows Movie Maker etc). înregistrarea şi reprezentarea datelor Însuşirea şi utilizarea programelor generale în activitatea de birotică în medicina dentară (procesare date tip text. Internet.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Tiberiu Spircu .7. poştă electronică. OperaŃii cu fişiere. directoare. łigan . 2002 Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet. navigare. NoŃiuni introductive de lucru cu PC-ul. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Instruirea privind utilizarea în practica medicală a calculatorului personal şi a reŃelelor de calculatoare AplicaŃii practice privind structurarea. My Computer). Internet şi servicii generale de informare şi comunicare. Tipuri de utilizatori şi drepturi de acces în sistemul de calcul 2. BIBLIOGRAFIE Informatică Medicală . Spircu. Bucureşti. ModalităŃi de lucru in sistem independent şi reŃea de calcul. (Paint. AplicaŃie practică. 1998 Microsoft Excel Quick Reference 1.Editura Tehnoplast Company SRL. calea de acces la fişiere în interfaŃa grafică mediul WINDOWS (Windows Explorer. Procesarea informaŃiilor de tip text.Note de curs pentru Colegii”. OlteniŃa. organizarea. Elemente standard de operare in interfaŃa utilizator-PC.Editura Teora. 8. Proiect individual 7. Elemente standard de operare în interfaŃa grafică utilizator în mediul WINDOWS. Utilizarea facilităŃii OLE (Object Linking and Embedding) pentru inserarea fotografiilor/imaginilior în alte documente electronice. InterfaŃa de comunicare utilizator-PC. Editare prezentări privind studii/lucrări/proiecte ( Microsoft PowerPoint). URL – Locator universal de resurse Internet. 4. 4. Accesorii WINDOWS pentru editare şi procesare text (Notepad.

168. clinicieni-pacienŃi Asimilarea principalelor metode de modelare şi de prelucrare statistică a datelor medicale. InformaŃia medicală şi înregistrarea electronică a datelor medicale – 1.100 – site Intranet. Sisteme informatice de documentare medicală.. Obiective. 2. UMF “Carol Davila”.. în comunicarea interpersonală între clinicieni. utilizarea şi evaluarea informaŃiei.ro – site Internet. (EXCEL.. înregistrare date şi informaŃii din activitatea clinică. Analiza de corelaŃie şi de regresie. date statistice. Microsoft Word Quick Reference 10. Facultatea de Medicină Dentară. Statistica descriptivă. UMF “Carol Davila”. baze de date. 4. 32 ore de lucrări practice) Examen oral ……………………………. Telemedicina şi teleasistenŃa 3. 5.. SPSS) 4. CONłINUTUL CURSURILOR – B. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică.. Înregistrarea electronică a datelor de sănătate orală (EOHR – Electronic Oral Health Record).rdsnet. Testatrea ipotezelor statistice. înregistrarea. EPIINFO. Bucureşti 11.0.. pentru documentare. http://stoma. variabile statistice. - - VI. tomografie dentară computerizată). Sisteme de codificare a datelor medicale.) în activitatea de birotică medicală.. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică. C. sisteme informatice medicale. Bucureşti X. parametri statistici) . AplicaŃii de informatică medicală.. Facultatea de Medicină Dentară. InformaŃia medicalǎ şi procese informaŃionale. concepte de bază (populaŃia statistică. VII. Internet etc.………………………………… 50 % SCOPUL CURSULUI Asimilarea şi utilizarea principalelor metode ale tehnologiei informaŃiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicală. Utilizarea în practică a PC-ului şi a reŃelelor de calcul (Intranet.9. EVALUARE ANUL II (16 ore de curs. în transferul informaŃiilor medicale. etc.…………………. în practica medicală. Elemente de biostatistică cu aplicaŃii în medicina dentară.. prelucrarea.. Dosarul medical informatizat ..) ÎnŃelegerea şi utilizarea sistemelor informatizate în activitatea clinică şi decizională din medicina dentară. Sisteme informatice de imagistică dentară (aplicaŃii în radiologie dentară. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Utilizarea echipamentelor şi resurselor electronice de tehnică de calcul.………. 50 % Elaborare proiect individual …. Elemente de biostatisticǎ în medicina dentarǎ – 1.DES (Dosarul Electronic Stomatologic). AplicaŃii informatice în medicina şi tehnica dentară. lucrul în retele de calculatoare. Software pentru prelucrare si analiza statistica. AplicaŃii practice privind organizarea. 99 . 3. http://192.. 2. eşantionare.

Baze de date. Informatică în medicină şi inginerie medicală. în practica şi procesul decizional medical.Note de curs pentru Colegii”. 1995 6. Sisteme de Imagisitica medicala in Medicina Dentara. Elena Podoleanu . Tabele si grafice. Spircu. Ion Voinea. Informatica în Medicină. Florian Gonzacenco . VIII. Informatică Medicală. 2001 4. Procesare informatii tip text Programul Microsoft Word (1) 4. Aplicatia Windows Explorer 3. Augustin Semenescu.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Proiect Individual 9. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. Captare si scanare radiografii dentare digitale Aplicatia DentalMap 14. Programul MS Powerpoint. 1997 7. Tiberiu Spircu . Aplicatie Practica. Programul Microsoft Excel (1). Informatică Medicală – Partea I . Computer Tomograf 16 . Aplicatie Practica Proiect Individual 7. Bucureşti.Editura Tehnoplast.Editura Tehnoplast Company SRL. Facilitati Statistice ale programului Excel (2). 2004 2. Informatică Medicală . Baze de date. Programul Microsoft Word (2). Procesarea informatilor cu programe de calcul tabelar. T. Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. 2002 3. Bucureşti.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Elena Podoleanu. MS PhotoEditor ) 6. Proiect Individual 5. Tiberiu Spircu . 15.- achiziŃionare şi comunicare informaŃii medicale şi administrative.Editura Teora. Procesarea datelor de tip grafic.Sisteme de documentare informatizata în domeniul medical (MEDLINE) IX. Programul Microsoft Acces (2) 12. OlteniŃa. Bucureşti. Şt. Informatică Medicală – Partea II . Bucureşti. Bucureşti. 2002 5. Aplicatii Grafice ( Paint. Prezentare retea locala de calcu. Prezentarea informatiilor in sistem de video-proiectare. Aplicatii Informatice in Imagistica Dentara. 1998 100 . łigan . Achizitia si procesarea imaginilor dentare. Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet. Aplicatia DentalMap 13. 8. BIBLIOGRAFIE 1. Prezentare şi prelucrare statistică a datelor medicale. Baza date medicala Management Cabinet/Clinica Dentara. Elena Podoleanu – Editura Tridona. Programul Microsoft Acces (1) 11. Organizarea Informatiei (Fisiere/Dir/Cale). Arhitectura hardware si software 2.

101 . asupra 2. SCOPUL CURSULUI : 1. http://www. trad. Microsoft Excel Quick Reference 11. Denis Howitt. http://192. Identificarea riscurilor legate de mediul de viata sau de munca. OBIECTIVELE CURSULUI : 1. 11. 3. Bucureşti 14.0.com . managementul situatiilor de risc si consilierea nutritionala. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar.ro – site Internet.bmjbooks. 12.rdsnet. UMF “Carol Davila”. Evaluarea factorilor de risc din mediu si a consecintelor patologice aparatului dento-maxilar. 3. 2004 10. EVALUARE Examen teoretic (redacŃional sau grilǎ) …………………………………………………. de Andrei Popescu şi Cristina Popa – Editura Polirom. Published by: Blackwell BMJ Books X. Iaşi. Statistică pentru psihologi.ABC of Health Informatics. 4. Bucureşti 13.8. By: Frank Sullivan (University of Dundee) and Jeremy Wyatt. 2006 9. http://stoma.168. 13. Stabilirea rolului nutritiei ca factor determinant al starii de sanatate. Evaluarea impactului factorilor de mediu asupra starii de sanatate. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică Facultatea de Medicină Dentară. Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunile SPSS 10. Microsoft Word Quick Reference 12. 2. Duncan Cramer.100 – site Intranet. 50 % Examen practic (oral şi susŃinere proiect individual) …………………………………… 50 % IGIENĂ ANUL III 16 ore de curs / 32 ore de lucrari practice I. Utilizarea metodelor de evaluare medicala a factorilor profesionali din cabinetele stomatologice ce pot influenta starea de sanatate. 4. Facultatea de Medicină Dentară. Disciplina Informatică Medicală şi B iostatistică. a apei sau a obiectelor din cabinetele stomatologice. II. Dumitru Gheorghiu – Editura Trei. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul de alimente insalubre microbiologic sau chimic. UMF “Carol Davila”. Identificarea patologiei infectioase datorate contaminarii biologice a aerului.

Evaluarea statusului nutritional. peste si derivatele lor. mijloace de prevenire si combatere. ratii recomandate. azotului si bioxidului de carbon – efecte asupra organismului . Efectele specifice: cancerul. metode. Proteinele. Importanta alimentatiei pentru promovarea starii de sanatate in general si a sanatatii orale in special. 4. Identificarea strategiilor de prevenire si combatere a bolilor determinate de factori de mediu. Echilibrul hidro-electrolitic. Valoarea nutritiva si igiena alimentelor. asfixianti. Poluarea aerului si impactul sau asupra sanatatii. manifestari orale ale bolilor sistemice. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului in cabinetele stomatologice . 2. roluri in organism. sursele alimentare. produse zaharoase . derivate cerealiere si leguminoase uscate. afectiuni periodontale.5. alergizanti. . Vitaminele – clasificare. Insusirea cunostiintelor indispensabile utilizarii alimentatiei ca metoda profilactica eficienta si a dietoterapiei ca modalitate esentiala in tratamentul celor mai variate afectiuni. Caria dentara. CONTINUTUL CURSURILOR : 1. Variatiile presiunii partiale ale oxigenului. legume si fructe.obezitate). profilaxie . Rolul elementelor minerale in nutritie. nevoi zilnice. sindroame carentiale si toxicitate. fibrozanti. Grupele alimentare : lapte si produse lactate. Ciclul natural si artificial al apei. Patologia buco-maxilara indusa de dezechilibrele nutritionale. intoxicatii acute si cronice. masuri de profilaxie. folosind criterii epidemiologice. Balanta hidrica. Compozitia chimica a aerului si influenta asupra sanatatii.valoare nutritiva. Efectele nespecifice ale poluarii aerului asupra sanatatii: patologia respiratorie nespecifica acuta si cronica. grasimi alimentare. Alimentatia – factor sanogen. Importanta apei in organism si necesarul fiziologic de apa. carne. Efectele aportului caloric neadecvat (denutritie. toxici. Necesarul caloric. 5. 3. Factorii de risc hidrici implicati in patologia dento-maxilara. control de calitate si riscul de contaminare a acestora. oua. lipidele si glucidele – rolul lor. influenta lor asupra sanatatii dentare. Profilaxia poluarii: norme. Patologia infectioasa transmisa prin apa. Bazele fiziologice ale alimentatiei si comportamentul alimentar. 6. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar. Sursele de poluare si principalii poluanti atmosferici : iritanti. 102 . 6. cancerigeni. III. bauturi alcoolice si nealcolice. Nutritia si sanatatea dentara.

Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale. Factorul hidric in determinismul cariei dentare. III. Patologia determinata de microclimatul necorespunzator. 3. Interpretarea rezultatelor. alergiile. Controlul calitatii nutritive si igienice a oului si a grasimilor. recomandari nutritionale. Protectia radiologica. Interpretarea rezultatelor. ultraviolete. Igiena cabinetelor stomatologice. Interpretarea rezultatelor. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. hidrocarburi aromatice policiclice – surse si mecanisme de poluare. 5. 103 . Radiatiile neionizante luminoase. fizico-chimice si microbiologice. 2.masuri profilactice. metale. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Interpretarea rezultatelor.riscurile radiatiilor pentru sanatate: efecte somatice si genetice. laser – actiunea asupra organismului. Radiatiile. masuri de profilaxie. 1. Examene organoleptice. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. microundele. Necesarul energetic. Principii de dietetica in practica medicala. Examene organoleptice.Intoxicatiile hidrice. Interpretarea rezultatelor. Examene organoleptice. fizico-chimice si microbiologice. gusei endemice. Substantele toxice din apa : nitriti. forme clinice. Controlul calitatii nutritive si igienice a legumelor si fructelor. accidentele. 7. fizico-chimice si microbiologice. masuri de profilaxie. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE : 1. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. pesticide. factori nutritivi. Examene organoleptice. fizico-chimice si microbiologice. aeromicroflora. 4. fizico-chimice si microbiologice. Controlul calitatii nutritive si igienice a laptelui si a produselor lactate . a produselor din carne si a pestelui . aterosclerozei. Factorii de risc dependenti de activitatea stomatologica si patologia caracteristica personalului stomatologic . Radiatiile ionizante . Examene organoleptice. Controlul calitatii nutritive si igienice a derivatelor cerealiere. Controlul calitatii nutritive si igienice a carnii. cianuri. poluarea si vicierea aerului. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic.

Implicatiile riscurilor datorate poluarii chimice a apei . 16. fizico-chimice si microbiologice. fizico-chimice si microbiologice.. strategii de prevenire. Implicatiile riscurilor datorate agentilor biologici infectiosi din aer si de pe suprafete . 12. Evaluarea riscului epidemiologic legat de poluarea apei cu agenti biologici infectiosi . 1979 104 . . Evaluarea factorilor de risc ai microclimatului cabinetelor stomatologice . Controlul calitatii nutritive si igienice a bauturilor nealcoolice. Tanasescu Gh. Controlul calitatii nutritive si igienice a produselor zaharoase. 14. Contaminarea microbiologica a aerului. V.. Evaluarea riscului legat de poluarea chimica a apei . Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului cu particule si gaze . – Igiena. 8. Dumitrache S. Implicatiile riscurilor datorate utilizarii radiatiilor .7.. – Igiena. obiectelor si suprafetelor din cabinetele stomatologice . Examene organoleptice. Interpretarea rezultatelor.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice. 10. Alcatuirea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritional . 13. Evaluarea riscului legat de poluarea aerului cu particule si gaze . Impactul agentilor biologici infectiosi din apa asupra sanatatii –profilaxie. Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor microclimatului asupra sanatatii. Lucrari practice. 9. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Implicatiile riscurilor datorate microclimatului – masuri de profilaxie. Dumitrache S. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinetele stomatologice. Medicala. Seminar practic semestrial. 1996 Manescu S.Evaluarea riscului expunerii la radiatii neionizante si ionizante. Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si a efectelor radiatiilor asupra sanatatii. Examene organoleptice. 15. Interpretarea rezultatelor testelor de masurarea expunerii si evaluare a efectelor particulelor asupra sanatatii. 11.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice. Ed. Interpretarea rezultatelor. BIBLIOGRAFIE: Manescu S. Interpretarea testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor substantelor chimice din apa asupra sanatatii. Cucu M. Interpretarea rezultatelor testelor microbiologice. IMF Bucuresti. Aprecierea starii de nutritie pe baza « Nutritional Screening Information » ..

Şcolile din Cos şi Ios. Medicina şi specialitatea dentară În culturile din bazinul Mediteranei. De la secolul contrareformei la secolul luminilor CURS VI Fauchard şi începuturile stomatologiei moderne în FranŃa. Medicina în Imperiul roman CURS IV Medicina bizantină. Începuturile. Şcoala alexandrină. 70% ISTORIA MEDICINEI ŞI ETICA MEDICALĂ ANUL IV PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI 16 ore curs Curs opŃional CURS I Introducere.. Metode de studiu CURS II Medicina veche (premedicina). 105 . Casarett & Doull’s Toxicology. McGraw – Hill. Anatomiştii. ModalităŃi de abordare în studiul istoriei medicinei. EVALUAREA CUNOSTIINTELOR : Examenul practic …………. Organizarea învăŃământului şi practicii medicale. 1996 In pregatire – Curs de Igiena pentru Facultatea de Medicina Dentara. Medicina arabă. Medicina indiană. Medicina dentară în Europa CURS VII Medicina dentară pe continentul american. Medicina evului mediu european CURS V Curentul renascentist. 30% Examenul teoretic………….Klaassen C. Medicina hipocratică. Lucrari practice pentru Facultatea de Medicina Dentara. VI. Succesorii lui Fauchard. Descoperiri în anatomia Capului şi gâtului. Practici medicale în extremul orient CURS III Medicina greacă. Concepte filosofice care au orientat modelul explicativ în medicină. Medicina elenistică.

Probleme etice ale procreaŃiei asistate medical. Etica şi Deontologia medicală în medicina modernă. Şcoala românească de Medicină dentară. RelaŃia medic-bolnav în condiŃiile tehnicizării. RelaŃille medicului cu alti profesionişti ai sănăităŃii. 106 . ApariŃia responsabilitatii profesionale şi morale a mediculul în Grecia antica. Probleme morale ale consultului medical şi al muncii în echipa. TendinŃe actuale Metoda de evaluare: Referat ştiinŃific cu temă dată Bibliografie: Candrea Aurel – Folclorul medical român comparat.ÎnfiinŃarea facultăŃilor de medicină dentară. Medicul în faŃa începutului şi a sfârşitului vieŃii. Coordonate etice ale şcolilor medicale. ŞtiinŃifică. 1993 PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI DE ETICĂ MEDICALĂ 1. Avântul Stomatologiei americane în secolul XIX CURS VIII Medicina dentară în secolul XX. Etica raportului medic-bolnav. Etica relaŃiilor dintre medici. Secretul profesional. 5. ComplianŃa la tratament. Abradale Press. Bucureşti 1990 Proskauer Curt. Euthanasia. Etica medicală în Evul mediu. Importanta lor pentru pregătirea mediculul societăŃii moderne. 3. un raspuns la provocăile ştiinŃei secolulul al XX lea. Jurământul de la Geneva. Specificul etic al raportulul medic-bolnav în stomatologie. avortul şi etica începutulul vieŃii umane. 2. Juramântul lui Hippocrate. Etica. Witt Fritz – Bildgeschichte der Zahnheilkunde. Specificul etic al actulul medical. 1postaze isorice ale eticii medicale. 1962 Ring Malvin – Dentistry-An Illustrated History. Organizarea profesiei. informatizării şi specializării medicinei contemporane. Specificul consultului medical în stomatologie. Koln. valoarea inestimabilă a vieŃii omenşti. Rolul Colegiulul medicilor în medicina contemporană. Polirom 1999 Drimba Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaŃiei. CondiŃiile etice ale experimentului pe om.o morală a viului. Bioetica . Deontologia şi Bioetică medicala ca discipline ale Umanismului medical. Jurământul lui Maimonide. Ed. Dreptul la sănătate. Valorile vieŃii respectul pentru viaŃă. 4.

9. METODE: Lectura textului însoŃită de explicarea termenilor medicali. La dentition et la denture 8. Medicamente noi . latrogenii de spital.. latrogenil în practica stomatologică. Bolile iatrogene. latropsibogenii.Răspuns la provocarile marilor descoperiri şi a noilor realitaŃi de la sfârşitul secolului al XX lea. 7. UrgenŃele stomatologice LIMBI STRĂINE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA FRANCEZĂ (facultativ) SCOP: Introducerea terminologiei de specialitate. Vue d'ensemble sur la parodontologie 107 . coordonate etice.încercare şi alegere. L'art dentaire 9. Morphologie du système dentaire 3. Le sang et l'histoire ANUL II 1. Algies faciales. Problema drepturilor omulul şi genetica umană.o disciplind nouă. Les traumatismes faciaux 4. La carie dentaire 6. Qu’est. La dentition et la denture 2. Fixarea cunoştinŃelor predate prin intrebari. Probleme etice ale igienei şi săinătăŃii publice. Probleme etice-deontologice ale urgenŃelor medicale.ce qu'une dent? 4. LegislaŃia etică-deontologică a Colegiului medicilor. Colegiul medicilor din România. 3. L'émail dentaire 5. Raportul medic-societate: coordonate etice. 8. Anomalies dentaires 7. ANUL I 1. Combaterea latrogeniilor medicamentoase. La cavité buccale 2.6. Bioetica . Iatrogenii de explorare.

Die Extraktion 5. Das Verhalten das Zahnarztes den Kindern gegnuber ANUL II 1. Die Struktur des Zahnes 2. Adverbul PROGRAMA ANALITICĂ LIMBA GERMANĂ (facultativ) ANUL I 1. a adjectivului Verbe cu particula separabilă. L'art dentaire GRAMATICA 1 .5. Klinische Prophylaxe 2. Die Karies 6. Zahnerhaltungskunde 4. pasivul (de mare importanŃă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) 108 . Substantivul 2. Thérapeutique prothétique 9. Les parodontopathies 6.Recapitularea celor mai importante probleme ale gramaticii: Declinarea substantivului. Adjectivul 3. Brucken) GRAMATICA ANUL I . Les stomatorragies 7. Das Dentin 3. Das Zement 4. Noma 8. a pronumelui personal. Pronumele 4. formarea perfectului. Klinische Untersuchung 3. Beim Zahnarzt 5. Prothetik (Kronen. Verbul 5.

Anomalii de dezvoltare a gurii 5. Coci patogeni starliococii 3. topica Verbele modale ANUL II . Structura fizică a dintelui 10. Ecologia cavitatii bucale 2. Pulpa dintelui 11. Receptorii gustativi 9. FormaŃiuni derivate din gura primitivă (limba. Notiuni de anatomie stomatologică 2. dinŃii. Streptococii 4. SmalŃul 12. Aliaje folosite în tehnica dentară 109 . Măseaua de minte ANUL II 1. InflamaŃia 5. ProprietăŃile lichidului bucal 7. glandele salivare) 4. Dezvoltarea cavităŃii bucale 6. Dezvoltarea dintelui 3.PropoziŃia secundară. Factorii care influenŃează procesele odontogeneze 13. Limba 8.Structuri gramaticale specifice limbajului medical german: Diateza pasivă ( în special infinitivul pasiv) Atributul dezvoltat PropoziŃia relativă PropoziŃia condiŃională camuflată Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) CondiŃionalul (Konjunktiv II) PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ROMÂNA (facultativ) ANUL I 1. Protezele dentare 6.

Substantivul (derivare cu sufixe prefixe...Verbul (conjunctivul.) .ProbIeme de vocabular . etc .Transformări din adjectiv în substantiv şi invers.) 110 ..LocuŃiuni (verbale adjectivale prepoziŃionale.. Coroziunea metalelor în cavitatea bucală 8..Probleme de vocabular . pasivă etc .Transformări din adjectiv în substantiv şi invers.. etc .Sinonimie... Parodontopatia marginală 15. diateza reflexivă. Istoricul infecŃiei de focal..Sinonimie antomie .7. genitiv şi dativ .) ANUL II Folosirea prepozitlilor în cazul acuzativ. Stomatitele GRAMATICA ANUL I .Recapitularea părŃilor de vorbire şi părŃilor de propoziŃie. Adjectivul . genitiv si dativ .. Distrofiile dentare 14. Caria dentară 11. diateza reflexivă pasivă etc .Verbul (conjunctivul. PulpiŃa şi gangrena dentară 13.) . familii de cuvinte) . antomimie . Tulburari a1 aparatului dento-maxilar 9.Substantivul (derivare cu sufixe prefixe. prepoziŃionale. etc. familii de cuvinte) . adjectivale.LocuŃiuni (verbale. 12. verb în adjectiv. verb în adjectiv etc… Adjectivul .Folosirea prepoziŃiilor în cazul acuzativ. diateza reflexivă şi pasivă . Profilaxia bolilor de nas gât şi urechi 10.

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ENGLEZA (facultativ) ANUL I SEMESTRUL I .Rooth Pulp. leaflets.Becoming a Doctor The Hlippocratic Oath The Human Body.Oral Tissue Colour Changes .Dentition Becomes Key to Identifying Victims -Management of oral Cancer: A Growing .Main parts and systems .Describing Position Tooth Anatomy . brochures.Headway Intermediate Revision of Basic Structures Introduction of New Exam Techniques SEMESTRUL II .Responsability for the Dental Profession .Relationships and Functions . Project Health Leaflet: "Choosing Materials in Tooth Replacement" ANUL II SEMESTRUL I .Sentence Connectors in speech and writing . Structure of gums Describing structure of tissues Bibliography: Medical texts.Information Transfer: Writing Medical Texts: .The Importance of Team Work .Polite Requests Giving Advice Asking for and giving information Case Histories and Note taking. Long Texts .History of Forensic Odontology Reads like a Detective Story 111 .Identifying Formal Style .Main Features of Medical Articles .Reading Scientific Papers.Paragraphs.Skills Developing SEMESTRUL II .

dozare-preparare. Ni-Cr) pentru protezele unidentare pluridentare. cimenturile ionomere 4. obŃinerea tiparelor. Sã asiste la demonstraŃiile practice: pentru placarea componentelor metalice cu rãşini compozite. II. baza protezei scheletate. compoziŃie.clasice (cimenturi-amalgame): formã de prezentare. proprietãŃi. turnarea modelelor. sistemele integral ceramice). indicaŃii. 4.SCOPUL CURSULUI : 1. 3. Sã efectueze turnãturi cu aliaje de antrenament (Gaudent.noŃiuni introductive (material/biomaterial dentar). Prezentarea materialelor moderne utilizate în tehnologia protezelor dentare (rãşinile compozite. pardoontalã şi implantologie. 5. tehnicã de lucru.. Sã indice şi sã utilizeze corect materialele restaurativ coronare 2. Sã cunoascã biomaterialele utilizate în chirurgia OMF.Materiale restaurativ coronare moderne : rãşinile compozite. Prezentarea celor mai noi clasificãri a materialelor utilizate în stomatologie 2. Testarea biocompatibilitãŃii materialelor dentare. Cunoaşterea formei de prezentare. mase ceramice. Materialele dentare. 2. CONłINUTUL CURSURILOR 1. III. masele ceramice.. 3. Alamã.MATERIALE DENTARE ANUL II curs 32 ore lucrari practice 48 ore I. a dozelor şi metodelor de preparare a materialelor dentare 3. OBIECTIVELE CURSULUI : Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã posede informaŃiile necesare activitãŃii clinice pentru utilizarea materialelor dentare. Materiale pentru fixarea protezelor dentare: Cimenturile dentare 112 . Materiale restaurativ-coronare: a. Clasificarea materialelor dentare. 1. Sã cunoascã metodele şi materialele pentru amprentare.

compoziŃie. Materialele de amprentare semirigide : Pastele ZOE. Aliajele nenobile : Ni-Cr. forma de prezentare. tipuri de amprente. formã de prezentare. 15. prelucrarea aliajelor. Pregãtirea materialelor : manual şi electro-mecanic. Materiale pentru modele : proprietãŃi generale. Materialele compozite . polietherii). Sistemele retentive: forme şi materiale. 8. tehnica de ardere. Aliajele nobile pe bazã de Ag-Pd: forma de prezentare. Elastomerii de sintezã (thiocauciucurile. proprietãŃi. 12. proprietãŃi. Materiale de amprentare elastice: hidrocoloizii reversibili. Aliajele nobile pe bazã de aur. acrilatele elastice. mod de lucru. clasificare. 113 . indicaŃii. moderne.prezentarea lor. produse comerciale. clasice. tipuri de mase de ambalat. metode de prelucrare) IV. indicaŃii. ultima generaŃie de compozite şi accesoriile necesare de lucru. pe bazã de Ti şi Cu. Materiale anorganice pentru proteze : masele ceramice. compoziŃie. Prezentarea materialelor utilizate în tratamentele conservative: cimenturile şi amalgamele. proprietãŃi generale. 11. compoziŃie. indicaŃii. Materiale metalice pentru proteze : aliajele dentare. 14. Materiale pe baza protezelor şi placarea componentelor metalice: rãşinile acrilice simple.5. polimerizare. Efectuarea demonstrativ a obturaŃiilor din compozite pe fantom-modele. indicaŃii. 9. produse comerciale (clase de ghipsuri). bucoplastice. rãşinile simple şi compozite. formã de prezentare. 2. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE: 1. Materiale pentru amprentare : Caracteristici generale. materialele termoplastice. Condensarea cimenturilor şi amalgamelor în cavitãŃi pregãtite pe fantome. indicaŃii. Materiale pentru machete : cerurile dentare. compoziŃie. 13. Clasificare. produse comerciale. hidrocoloizii ireversibili. produse comerciale. proprietãŃi specifice. proprietãŃi generale. 10. zirconium-ceramica (f. domeniu de utilizare. materiale cu prizã lent progresivã 7. metode de pregãtire. portamprentele. 16. de prezentare. Aliajele nenobile : Co-Cr. recomandãri practice.denumirile comerciale. legãtura metalo-ceramicã. Materiale moderne pentru restaurarile dentare directe si indirecte : alumino-ceramica. 6. proprietãŃi. siliconii. formã de prezentare. Materiale pentru tipare : clasificare. sistemele ceramice. proprietãŃi.

Modelajul anatoform . Teste mecanice şi tehnologice : duritatea. Teste de coroziune şi galvanism bucal. Prezentarea materialelor pentru modele. DEMONSTRAłII practice ale etapelor de ardere a maselor ceramice. Aliajele specifice . 14. ambalarea-turnarea. Bego. Turnarea modelelor de studiu. denumiri comerciale. DemonstraŃii practice şi clinice de fixare a coroanelor pe bonturile dentare. metode de amprentare. Aliajele nobile . 6. paste oxid de zinc eugenol. 9. Aliajele utilizate în stomatologie . metode de polimerizare. Materialele de modelat. Materialele pentru amprentare : clasificare.caracteristici fizico-chimice. denumiri comerciale. 4. indicaŃii (contraindicaŃii ambalarea-turnarea). 16. modelarea machetei componentei metalice. mod de prezentare. dezavantaje. mod de preparare. Aliajele inoxidabile . dezavantaje. caractere fizico-chimice. 11. Metode moderne de ambalare : Heraeus.fuzonãrii maselor ceramice . Materialele de modelat.Cr-Ni. Avantaje. Materialele pentru fixarea coroanelor şi punŃilor dentare . 12.funcŃional a grupurilor dentare pe modele de arcadã. Rãşinile diacrilice compozite (generaŃia modernã a rãşinilor acrilice) . mod de prezentare. Prezentarea materialelor de modelat.compoziŃie. 10. Teste de vâscozitate şi contracŃia materialelor de amprentã. teste de aderenŃã şi rezistenŃã mecanicã. teorii privind fuzionarea la structurile metalice.denumiri comerciale. Testarea contracŃiei şi a rezistenŃei mecanice a rãşinilor acrilice. Masele de ambalat specifice aliajelor utilizate în protetica dentarã. 8.3. funcŃionalã. compoziŃie. tehnica propriu-zisã. clasificare. tehnica propriu-zisã. funcŃional.compozite. 5. Materialele pentru proteze . mod de prezentare. 7. Materiale pentru tipare . Prezentarea de cazuri clinice rezolvate prin metoda metalo-ceramicã. 114 . materiale elastice. avantaje.mod de prezentare. 13. Amprentarea câmpurilor protetice cu materiale rigide. rezistenŃa la îndoire şi rupere. turnarea pentru aliajele nobile. compoziŃie. 15. DEMONSTRAłIE practicã a realizãrii modelului de arcadã cu bonturi mobile. rezistenŃa mecanicã. Co-Cr . tehnici de modelare. principii de modelaj.compoziŃie. metode de aplicare şi fixare pe structurile metalice. ambalarea. clasificarea lor. tehnici de modelare. metoda funcŃionalã -principii de modelaj. semirigide.materiale organice. PREZENTARE DE CAZURI CLINICE. Masele ceramice utilizate în stomatologie : compoziŃie. tehnici de modelat: gnatologicã.compoziŃie.

. în sãptãmâna 1-10 decembrie .....25% . Timişoara.... Ed...... necesare pentru formatia de medic stomatolog............P..........PARAZITOLOGIE.... 40 ore lucrari practice semestrul II: 24 ore curs...... notate de asistenŃii de grupã ....10% MICROBIOLOGIE.. 10% ........ III. mijloace de terapie tintita si profilaxie......G...... vor da probe de control.................. BIBLIOGRAFIE : $ Cursul teoretic – editie on-line 2000 • I. virusologie si imunologie........ 115 .CRAIG ........ Chicago...... tipare şi machete.............. 40 ore lucrari practice I........ ................. -În şedinŃele de lucrãri practice se vor face proiecŃii video şi diapozitive pentru ilustrarea capitolelor principale ale cursului...........dupã prezentarea materialelor restaurativ coronare... SCOPUL CURSULUI: Dobandirea unor notiuni de microbiologie..... Studiul microorganismelor implicate in afectiunile stomatologice.......... PÃTRAŞCU : “TEHNOLOGIA ALIAJELOR DENTARE” MATERIALE DENTARE (L..BRATU ....) Horenda Press • D............ Determinãri ale pH-ului salivar şi galvanismul bucal...... Cr-Co şi schelete din Co-Cr..............VIRUSOLOGIE ANUL II semestru I: 24 ore curs..examen practic de semestru . parazitologie........... V........ mecanisme etiopatogenice............ Cunoasterea unor bacterii . “ RESTORATIVE DENTAL MATERIALS”..ConŃinutul şedinŃelor de lucrãri practice vor fi prezentate pe video..Helicon..... 1993 IX..teste teoretice din cursuri.... 1994 • R.Prezentarea de cazuri clinice cu punŃi din wipla. pentru modele....examen teoretic (scris + oral). 20% .II.. Mosby.... EVALUARE Activitatea practicã şi teoreticã va fi evaluatã astfel : ........ “MATERIALE DENTARE” vol...... virusuri si paraziti implicate in patologia infectioasa generala si influenta acestora in manifestarile stomatologice.

tratamentul si profilaxia afectiunilor infectioase ale cavitatii bucale. IV. factorii de patogenitate. Actiunea unor factori fizici si chimici asupra bacteriilor. respiratie. 9. etape. II. Microbiocenoza bucala. III. mecanismul invazivitatii si toxinogenezei. Bacteriofagul. structura. structura. Antibiotice si chimioterapice. variabilitatea. Patogenitatea bacteriana. precum si notiuni de profilaxie. Imunitatea specifica sau dobandita. tratament. - sa fie capabili sa coreleze si sa aplice toate notiunile generale dobandite in diagnosticul. 14. Fiziologie bacteriana – metabolism. Genetica bacteriana. Produse biologice de diagnostic. 7. 4.- Dobandirea unor cunostinte generale privind principalele microorganisme cu cale de transmitere parenterala si a riscului profesional asociat infectiei cu acestea. clasificare. III. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studentii: - sa posede notiunile teoretice legate de etiopatogenia bacteriana. mecanisme. 11. Imunoglobuline – definitie. utilizarea produselor biologice de stimulare nespecifica si specifica. Infectii cu bacili Gram-negativi. Infectii cu spirochete. structura antigenelor. Infectii cu coci Gram-pozitivi si Gram-negativi. cacterele de antigenicitate. Introducere. 5. cicluri de evolutie.caracteristici generale. 13. Imunitatea nespecifica sau rezistenta naturala. Raspunsul imun umoral si celular: celule implicate. efectori. profilaxie. Enterobacterii . 10. 6. Infectii cu micobacterii. mecanism de actiune si rezistenta bacteriana. Infectii cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi. antigene bacteriene. 3. virala si parazitara si diagnosticul de laborator. crestere si multiplicare. 116 . Antigene – definitie. factorii rezistentei naturale: barierele naturale. - Sa posede notiuni de terapie tintita cu antibiotice si chimioterapice. II. factorii umorali. 2. 12. CONTINUTUL CURSURILOR 1. Placa bacteriana. factorii celulari. morfologie si structura bacteriana. Starile de hipersensibilizare I. 8. Patogenitatea bacteriilor in cavitatea bucala – elemente de rezistenta naturala si imunitatea specifica in cavitatea bucala.

- CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea laboratorului de microbiologie. 7 si 8): taxonomie. reactia de precipitare. Structura virusurilor. tropica). afectiuni produse de asociatia fuzospirilara. T. Stomatite virale: clasificare. InfecŃia cu HIV si SIDA. 19. parazitism. infectia produsa. candidozele. Tehnici de efectuare a frotiurilor din produs patologic. Virusurile gripale. virusul herpetic uman 6. Virusuri cu poarta de intrare respiratorie. IV. Virusul imunodeficienŃei umane (HIV): taxonomie. 117 . 24. Forme fundamentale bacteriene. Delta. virusul citomegalic. G (taxonomie. Leziuni orale de etiologie microbiană şi neoplasme ale mucoasei bucale asociate cu infecŃia HIV. Clasa Cestode (Taenia solium. Diphylobotrium latum). Principalele familii de virusuri implicate in patologia umana. C. virusul rujeolic si virusul rubeolic: taxonomie. Clasa Trematoda (Fasciola hepatica). E. Paraziti. genul Giardia (Lamblia intestinalis). utilizarea preparatelor de interferon in terapie. 17. 21. Interferonii: efecte biologice. 22. Tehnici de colorare. structura. structură. aspecte clinice. Echinococcus granulosus. Antibiograma. F. Taenia saginata. genul Leishmania (L. Genul Entamoeba (E. infectii produse. 18. Markerii infecŃiei cu virusul hepatitic B – semnificaŃie. Virusul polio: taxonomie. Trichuris trichiura. structura si infectiile produse. Trichinella spiralis. agenŃii etiologici. B. Actinomicoza cervico-faciala. Enterobius vermicularis. Caria dentara si parodontopatia – flora bacteriana implicata. Virusurile hepatitice A. E. gingivalis. etiopatogenie. structura) şi infecŃiile produse. genul Trichomonas (T. Identificarea bacteriilor prin reactii biochimice si caractere antigenice. 20.15. norme de protectie antiinfectioasa. vaginalis). Reactii antigen – anticorp de diagnostic si teste celulare. Patogenia infectiei virale. virusul varicelozosterian. Definitia si caracterele generale ale virusurilor. Ciclul replicativ viral. mecanism de patogenitate. Virusurile herpetice de interes medical (virusul herpes simplex 1 si 2. Clasa Nematoda (Ascaris lumbricoides. bucalis. Tehnica examinarii microscopice. 23. Strongyloides stercoralis). Tehnici de sterilizare. structura. teorii. 16. Notiuni de imunitate antivirala. virusul Epstein-Barr. histolytica).

cultivare. Teste de apreciere. Leishmania. . Trichomonas. reactia de seroneutralizare. . Diagnosticul serologic in viroze. . .Diagnosticul de laborator in infectiile cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi. Teste de apreciere a starii de imunitate nespecifica si specifica in cavitatea bucala (lizozim.Recoltarea probelor din pungi parodontale. colorare. . colorare.Diagnosticul de laborator in infectiile cu enterobacterii.RFC. . Toxocara spp. Giardia .Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Fasciola hepatica.Principii de recoltare si transport ale produselor patologice in vederea efectuarii diagnosticului virusologic. efectuarea frotiurilor. Hymenolepis nana. Diphilobotrium latum.Recapitulare.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Echinococcus granulosus. .Recoltarea probelor din leziuni carioase pentru efectuarea frotiurilor. Metode de izolare si de identificare a virusurilor.Diagnosticul de laborator in infectia cu Mycobacterium tuberculosis. . . . colorare.Diagnosticul de laborator in gripa. 118 . .Sinteza asupra metodelor de diagnostic bacteriologic.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Toxoplasma gondii si Plasmodium spp.Diagnosticul de laborator in infectiile cu coci patogeni Gram-pozitivi si Gram-negativi. .Diagnosticul de laborator in infectiile cu germeni spiralati si vibrioni. . Trichuris trichiura. Ascaris lumbricoides. Efectuare de frotiuri. . . . parazitologic.Diagnosticul de laborator in hepatita virala acuta de tip B si in infectia cu HIV.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Entamoeba. tehnici de cultivare.Investigarea microbiocenozei bucale si a placii bacteriene. Recoltarea probelor din canalele endodontice si abcese periapicale.Metode de cultivare pentru izolarea si identificarea genurilor bacteriene implicate in patologia orala. imunoglobuline). Taenia saginata. . Investigarea raspunsului organismului gazda in parodontopatii. revederi de tehnici de laborator specifice. Strongiloides stercoralis. . virusologic. Enterobius vermicularis.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Trichinella spiralis. Taenia solium. Diagnosticul de laborator in candidoza si actinomicoza cervico-faciala.

V. tip constitutional. Popescu-Dranda MC. Dumitriu H. Examen teoretic: examen scris la virusologie si parazitologie in presesiune valoare = 1/3 din nota finala examen oral la microbiologie in sesiune valoare = 2/3 din nota finala MEDICINA INTERNA ANUL II SEMIOLOGIE MEDICALA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. 2003. Microbiologie medicala – Buiuc D. nosologică si gnoseologică necesara întelegerii semiologiei diverselor aparate si respectiv a sindroamelor specifice. 7. VI. Didactica si Pedagogica. Ed. 10. 2002. Ed. Oral microbiology and immunology – Nisengard R. Briliant 1999. pentru a crea baza semantică.Steriu D. Virusologie medicala. 6. Profilaxie si tratament antimicrobian. Bucuresti 1992. Medicala Amaltea 1994. 119 . Ed.Radulescu S. Ed. 3. Ciufecu ES. Ed. BIBLIOGRAFIE 1. SCOPUL CURSULUI - Prezentarea datelor de semiologie generală referitoare la semne. All 1997. 1994. 8. Medicala Nationala 2003. Ed. 2002. Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice. 2002. Baze practice in parazitologia medicala . Infectii parazitare umane . Dumitriu S. Cernescu C.Lazar L. 9. PUBLISTAR 2003. 4. Microbiologie –Debeleac L. EVALUARE Criterii pentru admiterea la examenul de MICROBIOLOGIE-PARAZITOLOGIEVIRUSOLOGIE: frecventarea lucrarilor practice. Virusologie medicala – Cernescu C. Medicala 2003. Saunders Company USA Philadelphia. Ed. simptome. Practica diagnosticului virusologic. Parazitologie medicala . Concept publishing 1998. Ruta S. Cerma 1996. 2. obtinerea calificativului “admis” la stagiu si la examenul practice. 5. etc. Ed. Ed.

V. astenia. Examenul mersului. CONTINUTUL CURSURILOR SEMIOLOGIE GENERALĂ (1): Diagnostic. coerent de gândire medicala. cianoza. transpiraŃiile. IV. esentiale pentru activitatea viitoare: întelegerea si aprofundarea notiunilor de medicină internă si de urgenŃe medicale din anii III si V. modificări vasculare cutanate ErupŃii cutanate (4): noduli. cu o corelare interdisciplinara – necesare articulării unui sistem logic. Semiologia ochilor. anamneza EXAMENUL CLINIC OBIECTIV INSPECłIA Starea de conştienŃă PoziŃii PERCUłIA: Sunetul sonor. insomnia FOAIA DE OBSERVAłIE (2): datele generale. Starea de nutriŃie. mat.uri.- Crearea deprinderilor esentiale de logică si de limbaj medical. icterul. OBIECTIVELE CURSULUI Prezentarea de o maniera care sa uşureze însusirea notiunilor specifice. patologice. modificări pigmentare cutanate. coerent şi util. absolut oblitoriu pentru orice medic. Modificări staturale. antecedentele heredo-colaterale. cefaleea. prognostic. timpanic PALPAREA AUSCULTAłIA EXAMENUL CLINIC PE APARATE (3-4) Semiologia pielii şi fanerelor (3): modificări de culoare ale tegumentelor. hemoragii cutanate. semiologia unghiilor Semiologia părului. ConstituŃia. atat teoretică cât şi practica. tulburări trofice ale pielii Modificări ale secreŃiei sudorale. simptome. Crearea unui limbaj medical precis. febra: tipuri de curbe febrile. Facies. motivele internării. semne. respectiv posibilitatea de diagnostic clinic rapid si de instituire în timp util a unei terapii specifice în cazul unor incidente/accidente în practica uzuala din cabinetul stomatologic. antecedentele personale – fiziologice. Semiologia ganglionilor SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR (5-6): 120 .

inspecŃia zonei vestibulare. sindroamele miocardice Sindroamele insuficienŃei coronariene (10): Angorul stabil de efort. zgomote respiratorii suraadăugate METODE PARACLINICE DE INVESTIGARE A APARATULUI RESPIRATOR (6) PRINCIPALELLE SINDROAME PLEURO-PULMONARE: sindromul bronşitic. expectoraŃia. caracterele durerii toracice. cianoza EXAMENUL OBIECTIV ÎN AFECłIUNILE APARATULUI RESPIRATOR: INSPECłIA. inspecŃia cavităŃii bucale. inervaŃia senzorială a organelor toracale şi ale abdomenului superior. AuscultaŃia Zgomote cardiace suplimentare. exemple de dureri toracice. Palparea. durerea cardiacă. examenul palatului moale 121 . sindromul de hipeaeraŃie pulmonară (sindromul de distensie alveolară). tusea. sindromul cavitar. sindromul de condensare pulmonară. sindromul clinic din bronşiectazii. emfizemul pulmonar. vomica. PercuŃia. PARTICULARITĂłILE ANAMNEZEI ÎN SEMIOLOGIA AFECłIUNILOR APARATULUI RESPIRATOR. pierderile de conştienŃă EXAMENUL FIZIC CARDIAC: InspecŃia. examenul arterelor. sindromul de simfiză pleurală. examenul planşeului bucal. PERCUłIA. inspecŃia buzelor. examenul limbii. hemoptizia. pleurita. boala mitrală (9) Stenoza aortică. respiraŃii de tip special. inspecŃia gingiilor. SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR (7-10): SEMNE SI SIMPTOME ESENłIALE (7): dispneea cardiacă. dispneea. sindroamele pericardice. ANTECEDENTELE PERSONALE. sindromul mediastinal.(5) FOAIA DE OBSERVAłIE. cauzele durerii toracice. sindromul de revărsat pleural aerian = pneumotorax. tusea cardiacă. abcesul pulmonar. AUSCULTAłIA. insuficienŃa mitrală. insuficienŃa aortică. sindromul de revărsat pleural lichidian = pleurezia. PALPAREA. inspecŃia tegumentelor. examenul boltei palatine. sindroamele pleurale. infarctul miocardic acut Sindromul hipertensiunii arteriale Sindromul de hipotensiune arterială Sindromul insuficienŃei cardiace Tulburări de ritm şi de conducere SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV (11-12): EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI DIGESTIV (11): InspecŃia generală. durerea vasculară periferică. palpitaŃiile. astmul bronşic. mecanismul general de producere a suflurilor. examenul clinic al venelor Metode paraclinice de investigare a aparatului cardio-vascular Sindroame cardio-vasculare (8): Stenoza mitrală.

Modificări ale faringelui şi amigdalelor Examenul abdomenului: InspecŃia abdomenului. greaŃa. tulburările de micŃiune SEMNE URINARE CONSECINłELE GENERALE ALE AFECłIUNILOR APARATULUI RENO-URINAR EXAMENUL FIZIC AL APARATULUI RENO-URINAR EXAMINAREA PARACLINICĂ A APARATULUI RENAL SINDROAME RENALE (14): sindromul nefropatiilor glomerulare. modificări ale halenei. sindroamele renale vasculare. auscultaŃia abdomenului SIMPTOMELE SUFERINłELOR APARATULUI DIGESTIV (12): tulburările apetitului. sindromul anemiei feriprive. sindroame mieloproliferative. eructaŃiile. Anetecedente heredocolaterale si personale (fiziologice si patologice). leucemia mieloidă (granulocitară) cronică. sughiŃul. Antecedente hetero-colaterale. sindromul de aplazie medulară Poliglobulia Sindroame prin anomalii leucocitare: hiperleucocitoza malignă. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE a) Foaia de observaŃie clinică. sindromul nefropatiilor interstiŃiale (pielonefrite acute şi cronice). sindromul anemiei megaloblastice. sindromul de insuficienŃă renală acută. hematemeza. purpurele vasculare Coagulopatii VI. vărsăturile. anemia hipocromă hiposideremică. CondiŃii de viaŃă. palparea abdomenului. limba dureroasă. Motivele internării. meteorismul abdominal. antecedente personale patologice SIMPTOMATOLOGIA AFECłIUNILOR RENALE: tulburările diurezei. purpurele trombopatice. sindromul de innsuficienŃă renală cronică SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC SI SANGELUI(15-16) Sindroame anemice (15): anemia normocromă. Date personale . leucemii acute Sindroame hemoragipare (16): Sindroame hemoragipare prin trombopatie. Semiologia ficatului: sindromul ascitic. sindromul de insuficienŃă hepato-celulară. durerea abdominală SEMNE ALE AFECłIUNILOR DIGESTIVE: Modificări ale scaunului. sindromul anemiilor hemolitice. purpurele trombopenice. 122 . sindromul nefrotic. Patologie profesionala. sindroamele tubulare. modificări ale gustului. sindromul de hipertensiune portală Semiologia splinei Semiologia pancreasului SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL (13-14) DATE SEMIOLOGICE GENERALE (13).

starea de nutriŃie. Sindroame anemice. Anamneză. Sindromul colecistic. Editura Ametist. EVALUARE Evaluare periodica la patul bolnavului pe parcursul desfasurarii stagiului practic. Camelia Diaconu – Examenul obiectiv al pacientului in bolile interne – Editura Cerma 2003 VI. Univ. Semiologia paratului digestiv. Sindromul coronarian. 2002 4. Examenul obiectiv InspecŃia şi palparea arterelor şi venelor. InspecŃie.patologie specifica anumitor grup de varsta. patologie specifica anumitor deprinderi nocive. cu toata grupa. percuŃia. Sindromul ulceros. Sindromul. a sangelui si sistemului hematopoietic Examen oral (pondere 1/3 fata de proba scrisa). auscultaŃia abdomenului. Sindroame valvulare. BIBLIOGRAFIE 1.Patologia sângelui. b) Examenul general al bolnavului: atitudine. Angela Vladan Sopa. Anamneza. Sindromul ascitic. 2003 3. Semiologie generala.AuscultaŃie. Examenul obiectiv.dr. cu ocazia vizitelor sefului de disciplina Examen practic de final de stagiu cu asistentul de grupa si titularul de curs Examen scris: 2 lucrari cu expunere in extenso a unor subiecte: i. semiologia aparatului respirator si cardiovascular ii.PercuŃie. simptomul . Aureliu. Alice Balaceanu. c) Aparatul respirator. Determinarea tensiunii arteriale. a celui reno-urinar. Sindromul pericardic.Bălan Horia. Istoricul bolii. tegumente. e) Aparatul digestiv: Examenul clinic al gurii si faringelui. palparea. Sindroame mieloproliferative V. Sindromul icteric. palparea şi percuŃia ficatului normal şi patologic. facies. InspecŃia. semnul. Palpare. Sindroame specifice d) Aparatul cardio-vascular. Semiologia tulburarilor de ritm si de conducere. Examenul pancreasului. Asist. Prof. starea de conştienŃă. Sindromul insuficientei cardiace. Poppa I. Curs de semiologie medicală – Conf.Dr. Elena Popescu – Editura Cerma. Dr. InfecŃiile urinare g) Semiologia sangelui si sistemului hemato-poietic . Examenul splinei f) Semiologia aparatului renal . Colica renală. Tulburari mictionale si ale diurezei. Manifestări hemoragice pe tegumente şi mucoase . in prezenta asistentului de grupa 123 .Angela Sopa. Cursul predat 2. Sef de lucrari Delia Donciu.

logica si conform celor mai actuale date din literatura de specialitate a principalelor afectiuni care fac obiectul Medicinei interne Crearea deprinderilor necesare recunoasterii rapide. SCOPUL CURSULUI Prezentare succinta. a unor diagnostice ce impun prudenta/temporizarea unor proceduri stomatologice. III. in integralitatea sa. juste. sau eventuala solicitare a avizului specialistului pentru realizarea acestora. CONTINUTUL CURSURILOR ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII (1-4) traheobronşita acută (1) bronşita cronică astmul bronşic pneumoniile bacteriene acute (2) pneumoniile acute interstiŃiale supuraŃii pulmonare cancerul bronhopulmonar (3) pleurezia tuberculoasă tuberculoza bronho-pulmonară (4) bolile neinflamatorii ale pleurei ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE (5-14) hipertensiunea arterială (5) stenoza mitrală (6) insuficienŃa mitrală şi boala mitrală insuficienŃa aortică stenoza aortica edemul pulmonar acut (7) insuficienŃa cardiacă angorul pectoris (8) 124 . utilizand un limbaj adecvat.ANUL III MEDICINA INTERNA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. concordant cu realitatea Crearea obisnuintei de a utiliza informatiile oferite de anamneza si de examenul clinic pentru a orienta de o maniera sigura. in cabinetul stomatologic. coerenta si eficienta abordarea pacientului din unitul dentar. II. OBIECTIVELE CURSULUI Construirea unei gandiri medicale coerente.

infarctul miocardic acut (9) aritmii extrasistolice (10) fibrilaŃia atrială( f.a.) (11) tahicardii parioxistice (12) blocul atrio-ventricular de gradul iii endocardita bacteriană subacută (13) endocardita reumatismală (14) pericardite ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE (15-20) esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală (15) ulcerul gastro-duodenal cancerul colo-rectal (16) boala crohn (ileita regională) rectocolita ulcero-hemoragica hepatitele cronice (17) cirozele hepatice (18) colecistita cronică litiazică şi nelitiazică (19) pancreatita cronică (20) cancerulpancreatic ♦ AFECłIUNI RENALE (21-26) glomerulonefrite acute (21) glomerulonefritele cronice (22) sindromul nefrotic (23) pielonefrita acută (24) pielonefrita cronica (25) ♦BOLI REUMATISMALE (26-28) reumatismul articular acut (26) poliartrita reumatoidă (27) spondilita ankilozantă (28) lupusul eritematos sistematic ♦BOLI METABOLICE (31): diabetul zaharat ♦BOLI DE SANGE (32) sindroame hemoragice trombocitare coagulopatii leucemii acute si cronice anemii posthemoragice 125 .

Cursul predat . CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII: traheobronşita acută. supuraŃii pulmonare. lupusul eritematos sistematic . ♦BOLI REUMATISMALE: reumatismul articular acut. aritmii extrasistolice. edemul pulmonar acut. cirozele hepatice. Prof. pericardite . datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei.Date esenŃiale ale examenului clinic.Date esenŃiale ale examenului clinic. tuberculoza bronho-pulmonară.Date esenŃiale ale examenului clinic. Cerma 2002 VI. pneumoniile acute interstiŃiale. cancerul bronhopulmonar. boala crohn (ileita regională). angorul pectoris. endocardita reumatismală. fibrilaŃia atrială. cancerul colo-rectal. Varlas Anghel – Subiecte teoretice si teste de medicina interna – Ed. insuficienŃa mitrală şi boala mitrală. insuficienŃa cardiacă. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. spondilita ankilozantă.Date esenŃiale ale examenului clinic. leucemii acute si cronice. colecistita cronică litiazică şi nelitiazică. V. Popa I. hepatitele cronice. rectocolita ulcero-hemoragica. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. ulcerul gastro-duodenal. sindromul nefrotic. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI RENALE: glomerulonefrite acute.IV. elemente de terapie. BOLI METABOLICE: DIABETUL ZAHARAT . pielonefrita acută pielonefrita cronica . poliartrita reumatoidă. Prof. elemente de terapie. pneumoniile bacteriene acute. elemente de terapie.Date esenŃiale ale examenului clinic. elemente de terapie.Date esenŃiale ale examenului clinic. ♦BOLI DE SANGE: sindroame hemoragice trombocitare. pancreatita cronică. CANCERULPANCREATIC . BIBLIOGRAFIE . stenoza aortica. coagulopatii. infarctul miocardic acut. pleurezia tuberculoasă. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei.Sef lucrari Balan M. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE: hipertensiunea arterială . blocul atrio-ventricular de gradul iii. bolile neinflamatorii ale pleure . Dr. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului si supravegherea evolutiei. endocardita bacteriană subacută. insuficienŃa aortică.Date esenŃiale ale examenului clinic. anemii posthemoragice . bronşita cronică.C. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE: esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală. tahicardii parioxistice. EVALUARE 126 . glomerulonefritele cronice. astmul bronşic. stenoza mitrală. Aureliu. Horia.

Insuficienta tiroidiana a adultului si copilului. Metode de evaluare a functiei si morfologiei tiroidiene 3. carcinomul tiroidian nediferentiat. - Examen practice de final de stagiu cu asistentul de grupa şi şeful de disciplina. Cancerul tiroidian (cancerul papilar. Insuficienta hipofizara a adultului (etiopatogenie. alte cancere tiroidiene primare sau metastaze) 127 . Hiperprolactinemia. Metode de explorare endocrina a axului hipotalamo-hipofizar 4. pe parcursul desfaşurarii stagiului practice. cancerul medular. Adeno si neurohipofiza – anatomie. rol fiziologic. etc) 5. cu toata grupa. hormonii tiroidieni (sinteza. Tumorile hipofizare – etiopatogenie.- Evaluare periodica. fiziologie. Sindromul secretiei inadecvate de ADH 12. genetica. Acromegalia si gigantismul 7. Deficitul de iod si gusa endemica 7. axe neuro-endocrine. tratament) TIROIDA 1. Examen scris: expunere in extenso a 5 subiecte Examen oral (pondere 30% fata de proba scrisa). Tiroida . tratament) 13. cancerul follicular. clasificare 2. Hipotalamus – anatomie. Boala Graves Basedow 4. radioterapie. la patul bolnavului. adenoamele hipofizare secretante de prolactina 6. Controlul genetic al sintezei hormonale 3. Nodulul tiroidian (etiopatogenie. Coma mixedematoasa 9. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing. HIPOFIZA 1. evaluare si diagnostic. tratament) 11.anatomie. imunocitochimie. fiziologie. Criza tireotoxica (etiologie. gonadotropinom) 8. tratament medicamentos) 10. imunologie. Mixedemul congenital 8. biogenetica. Insuficienta hipofizara a copilului (etiopatogenie. diagnostic. Receptorul hormonal si patologia de receptor HIPOTALAMUS. adenomul toxic. Tiroidite 10. Diabetul insipid 11. diagnostic diferential 5. secretie. Adenoamele hipofizare nesecretante 9. metode de evaluare. reglare) 3. cu ocazia vizitelor sefului de disciplină. mecanisme de actiune. tratament) 6. embriologie. hormonii hipofizari (structura. mod de actiune) 2. ritmuri endocrine 2. Mijloace de tratament in tumorile hipofizare (chirurgie. evaluare. Endoc rinol ogie BAZELE ENDOCRINOLOGIEI 1. tireotropinom. Alte tireotoxicoze (gusa polinodulara hipertiroidizata. cu prezenta asistentului de grupa si a sefului disciplinei. Hormonii – structura. evaluare si diagnostic.

Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar. mod de actiune. inclusiv reglarea. Femeie 1. Fiziologia ciclului menstrual 3.hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza. receptori estrogenici 2. Hormonii testiculari – biosinteza. 6. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale 128 . anatomie. Diferentierea sexuala 1. 6. Hipercorticismul si sindromul Cushing 5. Sindromul ovarului polichistic 9. receptorul androgenic 3. Insuficienta ovariana primara 7. suprarenalectomia) 8. embriologie. Anovulatia II Barbat 1. efecte si roluri fiziologice. tratament) Hipocalcemiile (etiopatogenie. Spermatogeneza 4. Insuficienta testiculara 6. Testiculul – embriologie. Insuficienta corticosuprarenaliana acuta 9. Ginecomastia 8. Disfunctia erectila III. Paratiroidele – anatomie. 3. Metode de investigare in patologia ovariana 4. Ovarul – embriologie. diagnostic. 8. anatomie. fiziologia secretiei de parathormon Evaluarea paraclinica a bolilor metabolice ale osului si metabolismului mineral Hipercalcemiile (etiopatogenie. efecte fiziologice) 2. 7. 5. reglare. incidentaloame. Amenoree secundara 6. Corticosuprarenala: anatomie. tratament) Hiperparatiroidismul primar Hiperparatiroidismul secundar si tertiar. Metode de explorare in patologia suprarenaliana 4. osteodistrofia renala Osteoporoza Hipoparatiroidismul SUPRARENALA 1. Insuficienta corticosuprarenaliana cronica primara (boala Adisson. Tumori gonadale secretante 9. Amenoreea primara 5.PARATIROIDELE SI METABOLISMUL MINERAL 1. Evaluarea functiei gonadale masculine 5. Feocromocitomul SEXUALIZARE NORMALA SI PATOLOGICA I. Medulosuprarenala: anatomie. hormonii medulosuprarenalienii (biosinteza. 4. 2. neoplazii) 10. mod de actiune. steroidogeneza ovariana. Hirsutismul si hiperandrogenemia 8. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame. Criptorhidia 7. Bolile adrenale congenitale 7. 2. mecanism de actiune. fiziologia hormonilor ovarieni. diagnostic. Genetica determinismului sexual si diferentierii sexuale 2. embriologie. efecte fiziologice) 3.

peptidul C. Estrogeni plasmatici si urinari. echilibru acido-bazic (Astrup) 30. Colesterolemie. Sindromul Klinefelter URGENTE IN ENDOCRINOLOGIE: 1. T4 liberi si legati. Calcitonina. Hipocalemia 9.v. trigliceridemie. dinamic. ACTH. Testosteron plasmatica. T3. Testul de stimulare la ACTH 1-24 33. Reflexograma ahileana 7. insulina 31. Tetania hipocalcemica (paratireopriva) 7. Comele diabetice Lucrari practice Prezentari de cazuri de endocrinologie conform tematicii. Insuficienta suprarenala acuta 2. Insulina. Hipoglicemiile 4. activitatea reninei plasmatice. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) si cromatografic 25. interpretare 1. GH. Spermograma 4. Imunodozare 2. cu determinarea hormonilor adenohipofizari si glicemiei 32.23 Dozarea RIA. Principiul metodelor. 17 OH progesteron. PTH. Coma hipofizara 3. Dozarea catecolaminelor urinare si a metabolitilor 27. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static. Hipercalcemia 8. Teste de inhibitie la dexametazona 35. Ionograma sanguina. Temperatura bazala 8 .3. LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIE I. Antropometrie 6. Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i. TSH. IRMA. PRL. Hemoglobina glicozilata 29. Coma mixedematoasa 6.GH. DHEA. ELISA. Test Barr 5. Progesteron plasmatic. CPG urinar. Testul la metyrapon 34. lipidograma 28. Aldosteron. HCG 24. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei. Examen citovaginal 3. Criza tireotoxica (encepalopatia tireotoxica) 5. in ritm 26. Sindromul Turner 4. Proba de deshidratare cu indicatorii de valoare 129 . DELPHIA a urmatorilor hormoni: . FSH/ LH. Cortizol plasmatic/ cortizol liber urinar.

OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenŃa în cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog 130 . Determinarea corpilor cetonici urinari IMAGISTICA SI COMPETENTA IN ECOGRAFIA ENDOCRINA (1) Bazele clinice ale ecografiei (2) Diagnosticul ecografic in patologia benigna tiroidiana (3) Diagnosticul ecografic in cancerul tiroidian (4) Diagnosticul ecografic in bolile tiroidiene autoimune (5) Tiroidita subacuta – diagnostic ecografic (6) Valoarea examenului ecografic in gusa nodulara (7) Diagnosticul ecografic in patologia tumorala sau hiperplazia paratiroidelor (8) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic (9) Patologia benigna a sanului (10) Diagnostic ecografic in patologia tumorala a glandei suprarenale (11) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea si limitele examenului ecografic (12) Diagnosticul ecografic in patologia functionala a ovarului (13) Diagnosticul ecografic in tumorile testiculare (14) DEXA (15) Densitometria cu ultrasunete (16) Valoarea examenului ecocardiografic in patologia endocrina Seminarii privind principiul metodelor si interpretare a. Determinarea si interpretarea glicozuriei 37. Radiografii osoase din patologia endocrina. SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor în vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor în trepte logice.36. Ecografia tiroidiana si ovariana d. Tomografia computerizata si RMN a zonei hipotalamohipofizare si a diferitelor glande endocrine b. II. osoasa ANUL VI URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. corticosuprarenale. precum si terapia adecvata fiecarei urgente. Scintigrama tiroidiana. în functie de amploarea gravitatii cazului. medulosuprarenale paratiroide. inclusiv radiografia de mana pentru aprecierea varstei osoase (nuclei de osificare) si radiografia craniu-profil pentru saua turceasca c.

Dr.ObstrucŃia arterială periferică acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală o o o – criza de angor pectoris – angorul instabil – infarctul miocardic acut . EVALUARE Examen practic şi oral la finalul stagiului Proba scrisă – expunere in extenso a 4 subiecte 131 .III. VI. Conf. BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. Iordache Nicolae. V. Dr. Balan Horia.UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii InsuficienŃa cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza Şocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc Şocul cardiogen Şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. specifice pentru tipurile de urgente medicale . CONTINUTUL CURSURILOR . în curs de apariŃie la Editura Medicală.

aprecierea gravităŃii leziuniloe corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal. Traumatologia generală Clasificarea agenŃilor traumatici. expertiza medico-legală. Traumatismele rutiere. modificări cadaverice. Leziunile traumatice primare: clasificare. Moarte subită. Traumatismele gâtului. modificări cadaverice tardive ( distructive şi conservatoare). organizarea medicinei legale şi a aparatului de justiŃie. sindroame tanatogeneratoare în accidentele de circulaŃie cu componentă lezională BMF. ale pasagerului din dreapta şi ale ocupanŃilor din spate. Stările terminale. determinarea datei morŃii. Traumatisme produse prin agenŃi fizici Leziunile şi moartea datorită electricităŃii. aspecte morfopatologice. generale şi locale. evoluŃia probaŃiunii medico-legale. preocupări. obiectiv. ReacŃiile vitale. mecanisme de producere. precoce. Tanatologie medico-legală DefiniŃia. reacŃii postvitale.MEDICINA LEGALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Ore de curs: 32 Ore de lucrări practice: 16 Anul IV 1 Semestru = 16 cursuri Curs introductiv DefiniŃa medicinei-legale. Odontologie medico-legală – definiŃie. leziunile şi moartea datorită radiaŃilor. clasificarea şi etapele morŃii. Leziuni BMF în accidentele de trafic rutier Leziunile şoferului. cadrul juridic şi metodologic. semnele clinice de diagnostic al morŃii. Traumatologie sistemică şi topografică Probleme medico-legale ale traumatismului cranio-cerebral. problemele expertizei medico-legale odontostomatologice. Asfixii mecanice 132 .

tanatogeneză. reconstituirea facială.prevederile codului penal şi codului civil . căile de pătrundere ale toxicelor. probleme la care trebuie să răspundă expertiza medico-legală odontostomatologică. neutralizarea toxicelor.maxilo. aspecte medico-legale privind noŃiunea de “ sluŃire”. tanatogeneză. noŃiuni generale. fiziopatologie. 133 . clasificarea toxicelor. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. fiziopatologie. infirmitatea permanentă fizică sau psihică. fiziopatologie. expertiza medico-legală în intoxicaŃii.faciale Factorii ce condiŃionează gravitatea leziunilor buco-maxilo-faciale. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. punerea în primejdie a vieŃii victimei. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice.Asfixii prin compresiune (spânzurare. pierderea unui simŃ sau organ ori încetarea funcŃionării acestora. fiziopatologie. fiziopatologie. strangulare. tanatogeneză. leziunile părŃilor moi. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. sugrumare. metode de lucru în odontologia medico-legală. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. morfopatologie. tanatogeneză. clasificare. compresie toraco- Expertiza medico. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor. complicaŃii şi sechele ale traumatismelor buco-maxilo-faciale. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice.legală în leziunile traumatice buco. rolul odontologiei medico-legale în expertiza antropologică. fracturile oaselor masivului facial. particularităŃile leziunilor traumatice buco-mazilo-faciale. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. morfopatologie. privind sindroamele anoxice. morfopatologie. morfopatologie. Criterii pentru aprecierea gravităŃii leziunilor traumatice Prevederile legislaŃiei române. BeŃia acută. Identificare medico-legală NoŃiunii generale asupra identificării. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic.GeneralităŃi abdominală). reacŃii la substanŃele toxice. morfopatologie.

134 . Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală. fiziopatologie. IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. Legea drepturilor pacientului. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. reacŃii la substanŃele toxice. aspecte sociale. tanatogeneză. fiziopatologie. tanatogeneză. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. fiziopatologie.74/1995. morfopatologie. tanatogeneză. tanatogeneză. IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. morfopatologie. tanatogeneză. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. simptome.IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. fiziopatologie. clasificarea toxicelor. Legea nr. tanatogeneză. expertiza medico-legală în intoxicaŃii. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. BeŃia acută. fiziopatologie. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice. căile de pătrundere ale toxicelor. morfopatologie. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic. culpa şi delictul. morfopatologie. morfopatologie. neutralizarea toxicelor. fiziopatologie. morfopatologie. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale.

prezentări de cazuri Expertiza medico-legală în accidentele terapeuticii buco-maxilo-faciale: metodologia redactării actelor medico-legale. obiective. prezentări de cazuri Organizarea reŃelei de medicină-legală în România: expertiza medico-legală în intoxicaŃia etilică (recoltarea de probe biologice – sarcină obligatorie care interesează şi pe medicii stomatologi). Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. prezentări de cazuri Expertiza medico-legală odontologică – noŃiuni de bio-traseologie. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. redactarea actelor medico-legale. prezentări de cazuri Leziuni buco-maxilo-faciale în accidentele de trafic rutier: redactarea actelor medicolegale de autopsie şi de examinare pe persoană. metodologie. vizitarea muzeului de medicină-legală cu exemplificarea expertizelor medico-legale odontostomatologice Examen practic 135 . PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE Anul IV 1 Semestru Expertiza medico-legală: generalităŃi. Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală.74/1995. simptome. prezentări de cazuri Expertiza leziunilor traumatice buco-maxilo-faciale: examinarea persoanelor traumatizate. Legea nr. exemplificări. aportul specialistului stomatolog în diagnosticul leziunilor buco-maxilo-faciale. implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. aspecte sociale. Legea drepturilor pacientului.IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. Expertiza medico-legală odontologică: definiŃie. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. organizarea expertizei. prevederi legale Certificatul medico-legal: părŃi componente. culpa şi delictul.

Arta de a fi egoist/ Josef Kirschener. vinde-o si imbogateste-te/ John Duran. Bucuresti. editura Codecs. Bucuresti. Ghid de investitii personale – editia a II-a/ Eugen Voicu. Pretul 7. organizarea si functionarea cabinetului dentar 5. Planul eficace de marketing/ Peter Knight. Tata bogat.MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR Tematica curs / lucrari practice 1. Cristian Bisa. 2005 10. Notiuni fundamentale de sanatate publica/ Armean Petru. Kiyosaki. 2002 5. Bucuresti editura Trei. Legislatie. Ideea de afaceri – Calificare 6. 2004 8. Noi. Bucuresti. Bucuresti. editura Brandbuilders. 2003 6. Planul de afaceri/ Dumitru Porojan. Managementul calitatii serviciilor medico dentare 4. Management Sanitar. editura Business Tech International Press. Suntem pregatiti pentru o afacere? / Ce trebuie sa facem? • Tematica de curs urmareste tematica lucrarilor practice Bibliografie 1. 2007 4. Bucuresti. Bucuresti. Vaca mov: transforma-ti afacerea prin idei remarcabile/ Seth Godin. 2000 3. 10 pacate capitale de marketing/ Philip Kotler. Razvan Pasol. Calea pe care o alegem dupa facultate: Salariat / liber profesionist / antreprenor /investitor 3. Bucuresti. editura Amaltea. casa de editura Irecson. cel mai puternic concurent pe care il avem 12. Editura Curtea Veche Publishing. Kiyosaki. Negocierea 14. Bucuresti. 2007 2. editura C N I Coresi. Fa-ti o firma. Distributie. Planul de marketing 10. Promovare 8. Bucuresti. Marketing fara costuri – pentru luptatorul de gherila/ Jay Conrad Levinson. Profetiile tatalui bogat/ Robert T. Bucuresti. Fluxurile de numerar 13. Marketing fara costuri 11. editura Bic All. 2004 136 . 2005 9. Notiuni generale de management 2. editura Meronia. 2006 7. 2005 11. Produsul. Planul de afaceri 9. editura Amaltea. tata sarac/ Robert T.

III. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. II. 2. 3. Să sesiseze momentul în care trebuie să solicite ajutorul neurologului într-o complicaŃie sau pentru evitarea unei complicaŃii. Prezentarea foii de observaŃie neurologică cu aspectele ei specifice şi patologiei neurologice prin prezentarea bolnavilor neurologici internaŃi în clinică 137 . Semiologia neurologică (sindroame neurologice majore) 2. 2. Patologia neurologică (prezentarea succentă a principalelor capitole de patologie) IV. Să se orienteze în situaŃiile patologice de tip neurologic şi să-şi desfăşoare propria activitate fără a provoca unele complicaŃii neurologice. Să înŃeleagă necesitatea unui tratament stomatologic în unele boli neurologice. Să înŃeleagă faptul că în calitate de medici tratează o afecŃiune stomatologică. 4. Informarea asupra afecŃiunilor primitive neurologice şi secundar neurologice cu influenŃa asupra întregului organismului. Cunoaşterea principalelor sindroame neurologice motorii şi senzitive. la o persoană cu mai multe afecŃiuni asociate. 3. CONłINUTUL CURSURILOR 1. SCOPUL CURSULUI: 1. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. dintre care unele chiar cu evoluŃie severă şi sfârşit latat. ÎnŃelegerea rolului sistemului nervos somatic şi a funcŃilor sale de recepŃie şi efectorie. din diferite domenii ale patologiei.NEUROLOGIE ANUL IV Un semestru 16 ore de curs 16 ore lucrări practice I.

1999. Ed. EVALUARE Examenul practic la bolnav …………………………………………. S. Prezentarea unor investigaŃii neurologice specifice V. Câmpeanu.50% Lucrare de verificare în scris la terminarea cursului…………………. All Bucureşti. I. I. Lupescu. Georgescu. ce trebuie să facă parte din educaŃia medicală a medicului de medicină orală 3. E. C. cu răsunet asupra cavităŃii orale şi de a solicita consulturi interdisciplinare.50 % OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 16 ore de curs / 16 ore lucrări practice I. Cunoaşterea elementelor de bază ale patologiei obstetricale şi ginecologice. Ed. I. .. 2. Patologia Neurologica”. Pregătirea medicului de medicină orală de a fi capabil să depisteze afecŃiuni generale. “Neurologie clinică”. VI. V. Prezentarea influenŃelor exercitate de perioadele fiziologice din viaŃa femeii şi a sarcinii asupra patologiei orale şi a consecinŃelor terapeutice II. Ion. bazate pe cunoştiinŃe etiopatogenice şi de farmacologie 3. Cinca. BIBLIOGRAFIE 1. A. Tufănoiu. SCOPUL CURSULUI 1.. CONłINUTUL CURSURILOR 138 .. OBIECTIVELE CURSULUI 1. III. Tudoran. Însuşirea de către student a anatomiei şi fiziologiei aparatului genital feminin şi a elementelor de bază a fenomenului reproducerii umane 2... Cerona Bucureşti 1996. Stomatoiu. Vol. Pregătirea medicului de medicină orală de a efectua tratamente complexe.2. “Elemente de Semioloogie şi Patologie Semiologică pentru ÎnvăŃământul Stomatologic. Deprinderea examenului neurologic prin examenul bolnavilor din clinica neurologică 3. I şi II. Pregătirea profesională de bază a viitorului medic dentist cu noŃiunile esenŃiale teoretice şi practice de ginecologie şi obstetrică 2. .

Patologie inflamatorie. colposcopie. Pelinescu-Onciul. D. Naşterea patologică. Bucureşti 1996 4.A. Melchior. Patologie oro-dento-maxilară asociată sarcinii 8. red. 4. II şi III. Curs de obstetrică şi ginecologie pentru studenŃii FacultăŃii de Medicină Orală ( în pregătire pentru apariŃie ) 3. R. sub. examen clinic obiectiv. Clinica sarcinii normale în trimestrul I. cordonul ombilical. R. Diagnosticul paraclinic al sarcinii. Gametogeneza. Urmărirea unei operaŃii cezariene şi a unei intervenŃii chirurgicale ginecologice 5. paris 1993 139 . IV. Anatomia organelor genitale feminine 2. Bucureşti 1994 5. Însuşirea de elemente de planning familial şi contracepŃie. membranele. hipertensiunea indusă de sarcină 7. Editura didactică şi pedagogică. Levy. laparoscopie 2. Curs de obstetrică-ginecologie pentru studenŃii şi absolvenŃii FacultăŃii de Stomatologie. Obstetrica. Nanu . Însuşirea elementelor de examinare clinică: anamneză specifică. Cursul predat 2. 5. Prècis d´obstètrique . Fătul la termen. BAREM DE LUCRĂRI PRACTICE 1.Crişan. Lăuzia. Urmărirea asistenŃei naşterii normale şi însuşirea manevrelor necesare 4. Naşterea normală. Merger. migraŃia. Maria Bari. sîngerări în a doua jumătate a sarcinii. tumorală benignă şi malignă. Patologia specifică sarcinii: sângerări în prima jumătate a sarcinii. Masson. segmentaŃia şi dezvoltarea oului. Modificări adaptative şi statusul hormonal în sarcină. V. participarea la efectuarea unor explorări paraclinice specifice specialităŃii: ecografie. histeroscopie. Anexele fetale: placenta. Prezentarea metodelor contraceptive. Participarea la examinarea unei gravide în trimestrul III şi urmărirea travaliului 3. J.1. fecundaŃia. Maria Bari. Litografia UMF Carol davila. Fiziologia genitală feminină – influenŃa etapelor fiziologice din viaŃa femeii asupra aparatului oro-dento-maxilar 3. Patologie generală asociată sarcinii. Simptome cardinale în ginecologie. Pelinescu-Onciul. J. D. Urmărirea unui curetaj uterin biopsic sau pentru întreruperea sarcinii 6. 6. N. lichidul amniotic. D. BIBLIOGRAFIE 1.

EvoluŃia relaŃiilor de ocluzie normale 5.. Prentice-Hall international Inc.D. EvoluŃia filogenetică aparatului dento . William´s Obstetrics. Introducere în ortodonŃie şi ortopedic dento .FACIALĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 64 ore de lucrări practice / semestru I. Dezvoltarea normală şi patologica cranio . a cunoaşte şi a interpreta elementele semiotice ale unei anomalii dento . Creşterea şi dezvoltarea aparatului dento -maxilar 4. MacDonald PC.facială neo şi postnatală 3. 3. Mecanismele de reglare ale dezvoltării Ap.maxilare II. Cunoaşterea specificului investigaŃiilor în ortodonŃie şi ODF 5. SCOPUL CURSULUI 1. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului V. se propune ca studenŃii să aibă cunoştinŃe necesare pentru: 1. VI. Examen de sfârşit de stagiu ( parŃial după 5 cursuri – test grilă. Introducere in ortodonŃie si ODF 2. Principii terapeutice în anomaliile dento . diferenŃierea patologicului de normal şi a fenomenologiei tranzitorii în dezvoltare 2.6. Cunningham FG. examen oral final ) ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTO .maxilar şi implicaŃiile în patologia ortodontică şi ODF.M 140 . a interpreta investigaŃii curente utilizate în ortodonŃie şi ODF 4. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Gant NF.maxilare 3. EVALUARE DiscuŃii şi seminarii în perioada stagiului 1. cu axare pe prevenŃie şi intercepŃie 5. a percepe interdisciplinar ortodonŃia şi ODF cu celelalte specialităŃi III. a corela principiile terapeutice cu momentul de creştere şi dezvoltare. mecanisme etiopatogenice 4.facială (ODF) 2. 1997. Reglarea creşterii.

Analiza OPG 8. 2000. Lidia Boboc. Caiet de lucrări practice . OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială. Editura Medicală.maxilare 7. Anomalii dentare izolate V.Dragoş Stanciu.maxilar . Examenul clinic.M. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC l . Aparatele ortodontice bio-active mecanice mobilizabile 13. (completarea foii de observaŃie ortodontice) 2.D. 2003 141 . înregistrarea ocluziei de obişnuinŃă 6. Elementele constructive ale aparatelor mobile . Etapizarea tratamentului ortodonŃie 11. InvestigaŃia în ortodonŃie 8. Etiopatogenia anomaliilor dento .6. Ed. Ed.M 9.Ecaterina lonescu. Ed. IndicaŃiile tratamentului în An. Igienizarea şi asanarea cazurilor luate în tratament 11. morfologic şi funcŃional al pacienŃilor cu An. Bucureşti. Med. Aplicarea de mici măsuri de ortodonŃie preventivă şi interceptivă 12. Amprentarea 3. Dragoş Stanciu. Clasificarea aparatelor ortodontice. OrtodonŃie practică .Lidia Boboc. ExerciŃii de miogimnastică 13. Med. Examenul fotostatic 7.D. Prezentare segmentară de caz BIBLIOGRAFIE 1.Cerma. Bucureşti 4. Turnarea modelelor 4. Caracteristicile desenului aparatului ortodontic 10. Ed. Valentina DorobăŃ . 2000 2. elemente componente 12. 1996 3.Medicala. Aparatul dento . Principii de tratament ortodonŃie 10.propedeutică ortodontică 9.Gheorghe Boboc. NoŃiuni de tehnică ortodontică . Bucureşti 5. Analiza modelelor de studiu 5. Viorica Milicescu. 2001. Dragoş Stanciu.

examen clinic complet.2 probe pe model 3....30% ... b) realizeze un minim de 6 ..maxilară (AnDM) 142 ...............faŃă..........8 amprente şi să toarne modele pentru minim 2 cazuri.2 probe clinice .......... 2.... EVALUARE 1.arcadă ............. aplicarea aparatelor ortodontice sub îndrumarea directă a asistentului. Cunoaşterea principalelor concepte de clasificare a anomaliilor dento .... Examen practic ........... fiecare student trebuie să: a) investigheze 2 pacienŃi noi pe specificul ortodonŃiei şi ODF: anamneză...... SCOPUL CURSULUI 1. Examen teoretic: scris (teste grilă sau 10 subiecte) ......se are în vedere trecerea la examenul teoretic oral ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 96 ore lucrări practice / semestru I..... Să stabilească un diagnostic precoce corect de anomalie dento .. analiza examenelor complementare........ c) realizeze exerciŃii de evaluare a creşterii şi dezvoltării (analiza tridimensională pe modele de studiu şi alte cazuri în afara celor noi …........ dezvoltarea tridimensională a arcadelor....VI......maxilare (AnDM) Cunoaşterea semiologiei clinicii şi a principiilor terapeutice ale AnDM ÎnŃelegerea şi însuşirea competenŃei medicului stomatolog în complexul asistenŃei ortodontice în corelaŃie cu interdisciplinaritatea stomatologică 4. înŃelegerea şi însuşirea limitelor medicului interceptivă stomatolog în ortodonŃia preventivă şi II............. ocluzie statică şi dinamică. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului VI..................30% 2............... În timpul stagiului clinic de ortodonŃie şi ODF...... model de studiu. absolventul trebuie să fie capabil să: 1... 3.......40% ... indici de dezvoltare dinŃi .

alveolară (DDA) 7.aparatura funcŃională . Anomalii în plan transversal 5. Reechilibrarea post-tratament ortodontic 12. III.aparatura mobilă . STAGIU CLINIC l . Aparatele ortodontice fixe 9. Tratamentul ortodontico .D.D. 4. 8.2.chirurgical 14.M 10. Examinarea clinică a pacientului şi întocmirea foii de observaŃie 2. la tinar si adult IV. Să efectueze etapele pre-ortodontice de stomatologie generală preventivă şi endodontică 4. Prezentarea de caz 6. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Aparatele intra-extraorale. în vederea colaborării cu medicul ortodont.M. ReparaŃii simple în cabinet 143 . Aparatele funcŃionale în tratamentul An.maxilare (An. Tratamentul complex al An.M. Să îndrume şi să sfătuiască într-o etapizare terapeutică corectă pacientul purtător şi de AnDM 3. Terminologia în ortodonŃie 2. analiza de model în vederea diagnosticului 3. Clasificarea şi diagnosticul anomaliilor dento . radiologice. soclarea modelelor. IndicaŃii de purtare şi întreŃinere a diverselor tipuri de aparate ortodontice 9. Interpretarea examenelor complementare.M) 3. Să cunoască tehnicile ortodontice preventive şi interceptive pentru care a fost instruit. Aparatele ortodontice pasive 11.D. Însuşirea metodelor terapeutice profilactice şi interceptive ortodontice 8. Anomalii în plan sagital 4. Dizarmonia dento . Stabilirea diagnosticului şi a obiectivelor terapeutice 5.aparatura fixă 7. aparatele extraorale in tratamentul An. Completarea terapiei: . Terapia prin metode ortodontice a malformaŃiilor congenitale 13. fotografice şi antropometrice.D. Perfectarea tehnicii de amprentare. Anomalii în plan vertical 6.

Editura Medicală.. In timpul stagiului clinic de ortodonŃie........... Anomaliile dento-maxilare ............. Ed......64 ore lucrări practice şi stagiu clinic / semestru 144 .. Dragoş Stanciu.. Med. 1971 6..... Elvira Cocirla.. Dragoş Stanciu .. Valentina DorobăŃ. fiecare student trebuie să: ..... OrtodonŃie şi Ortopedie Dento-facială.30% 2..Lidia Boboc....fie orientat asupra limitei vârstei optime şi a posibilităŃilor în timp ale unui tratament ortodontic .. Ed...... precum şi pregătirea pacientului în vederea tratamentului ortodontic ..48 ore de curs / semestru ... OrtodonŃie....... OrtodonŃie practică . Med.............. Medicală......... 7. să participe la elaborarea planului de tratament (şi eventual la confecŃionarea aparatului ortodontic.... Lidia Boboc........Boboc Gheorghe.luliu Hateganu.. VI...............40% a) prezentare de caz clinic (pe pacient) b) recunoaştere....să fie capabil de a da indicaŃii primare şi secundare de purtare şi igienizare a aparatului ortodontic .Dragoş Stanciu. OrtodonŃie........ 2001 4.........realizeze necesitatea consultului pluridisciplinar în utilizarea rezervelor biologice oferite de aparatul dento ...... Examen practic ........ 1991 2....... Med..V... Ed.. 2000 5....să cunoască etapizarea şi succesiunea tratamentelor pre-ortodontice........ sub îndrumarea asistentului de grupă) şi la aplicarea aparatelor ortodontice în cavitatea bucală ........... Lit. 2000 3......investigheze complet.. Caiet lucrări practice . Valentina DorobăŃ. descriere completă.. posibilităŃi terapeutice ale unui aparat ortodontic curent 3........maxilar în cadrul îmbolnăvirilor complexe .............30% ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE ANUL III ..... BIBLIOGRAFIE 1.... Examen teoretic scris (teste grila) ...... Dragoş Stanciu. 2003. EVALUARE 1.... Ed. Bucureşti.........

4.Însuşirea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei simple (conform regulilor lui Black) şi a tehnicilor moderne minim invazive bazate pe adeziune. II.Să evalueze statusul dentar (indicele DMFT / DMFS ).Însuşirea unor noŃiuni privind structura şi funcŃiile Ńesuturilor dure dentare în contextual patologiei odontale şi a odontoterapiei restauratoare . 7. 6. 2.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la terminarea cursului studentul să fie capabil : 1.Să poată finaliza o restaurare coronară morfofuncŃională prin restaurări adezive sau neadezive.Să poată aplica tehnica optimă de tratament a plăgii pulpo-dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi de materialul ales pentru restaurarea coronară. 5.Să întocmească un plan de tratament etapizat.Să diferenŃieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin tratament adecvat al plăgii pulpo-dentinare. în vederea combaterii factorilor cauzali intr-un cadru individualizat.Să poată alege metoda de tratament adecvată.Să pună un diagnostic de leziune carioasă necavitară.Să poată diferenŃia o leziune carioasă incipientă necavitară.Însuşirea importanŃei caracterului reversibil al demineralizării smalŃului pentru păstrarea integrităŃii sale morfologice prin tratament neinvaziv.Însuşirea noŃiunilor privind diagnosticul.I.ÎnŃelegerea cariei dentare simple ca o boală multifactorială . pentru o pregătire convenŃională sau minim invazivă a preparaŃiei şi să o aplice corect. SCOPUL CURSULUI 1.Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă. 4. 3. 9. formele clinice şi procedeele de diagnostiv pozitiv şi diferenŃial de carie simplă. 3. 10. reversibilă. 8.Să cunoască şi să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive. 145 . 6. 11.Să definească gradul de risc cariogen şi să identifice un pacient cu risc de carie crescut. 2. în cariile incipiente necavitare. de o leziune cavitară ireversibilă. 5.Însuşirea principiului biologic în tratamentul cariei simple.

evoluŃie.Date privind morfofiziologia Ńesuturilor dure dentare şi implicaŃiile sale clinice.igiena mâinilor). CONłINUTUL CURSURILOR 1. 8.CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE ŞI AL STAGIILOR CLINICE 1.Epidemiologia cariei simple dentare.Adeziunea la structurile dure dentare 15. etape de lucru.Tratamentul plăgii dentinare. 4. mod de formare. prezentare.Morfopatologia cariei dentare simple. 2.Caria dentară simplă: generalităŃi. poziŃiile de lucru. rolul alimentelor. prepararea efectivă a cavităŃilor de către studenti 3.Materiale de restaurare coronară: clasificare.Principii generale de tratament în caria simplă. teorii etiopatogenice. materiale de restaurare coronară provizorie 12. forme clinice. demonstraŃii practice. Prepararea cavităŃilor pentru amalgam – tehnici convenŃională/tehnici moderne 14. 6. demonstratii de preparare a cavităŃilor (modele/simulatoare). executarea de către studenŃi a unor obturaŃii pe dinŃi extraşi sau pe modele 4.ConcepŃia actuală privind etiopatogenia cariei dentare (triada Keyes/timp de acŃiune): calitatea structurilor dure dentare. placa bacteriană (structură. 3.Prezentarea materialelor de restaurare coronară provizorie şi de durată. 7. ProtecŃia pulpo-dentinară IV.Metode de izolare a câmpului operator 10. mecanisme de acŃiune).Materiale aderente de restaurare de durată estetice/parŃial estetice.Prezentarea instrumentarului de consultaŃie şi tratament.Materiale de restaurare de durată neestetice (amalgame dentare). complicaŃii.Măsuri de profilaxie / prevenŃie a cariei simple dentare. generalităŃi.Tehnici de realizare a preparaŃiilor şi de restaurare coronară cu materiale aderente 16. 5. 9. diagnostic pozitiv şi diferenŃial.III. funcŃionarea şi modul de utilizare a unitului dentar în odontoterapia restauratoare 2. semne clinice.Controlul infecŃiei/contaminării în cursul tratamentului de carie simplă ( echipamentul de protecŃie. tehnici de restaurare.Tratamentul cariei simple.Tratamentul convenŃionale/moderne) plăgii dentinare şi protecŃia pulpo-dentinară (metode 146 .Caria dentară. lichidul bucal. 11.

2. examene complementare şi teste diagnostice în caria simplă cavitară şi necavitară.I) – M.Medicală. Ed.Univ.Iliescu. 2004.Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul cariei dentare simple. 6.Vârlan.Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic al cariei simple dentare. “Carol Davila” Bucureşti.Popa.32 ore de curs / semestru . Bucureşti. 2005. 2003.Bodnar. 147 . V. 1999. 3.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A. 2007.Univ.Evaluarea gradului de risc cariogen 8.…………………………25% Examen practic (stagiu / lucrări practice)………………25% Examen teoretic (sesiune)………………………………35% ANUL IV Semestrul I / Semestrul al II-lea .5.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B.Bodnar. C.Note curs predat. 4. Ed.Organizarea cabinetului de medicină dentară (echipamentul de protecŃie. “Carol Davila” Bucureşti.Demonstrarea clinică a poziŃiilor de lucru la fotoliul/unitul dentar şi a modalităŃilor de utilizare a instrumentarului pentru tratamentul de carie dentară simplă (pacienŃi) . 2. SCOPUL CURSULUI 1. “Carol Davila” Bucureşti.M. VI. EVALUARE Activitatea pe modele (simulatoare) şi la pacient………15% Lucrări de control (degrevare).B. Ed.Popa. D. BIBLIOGRAFIE 1.Estetica în odontoterapia restauratorie – M. M. mijloace de izolare a câmpului operator 7.64 ore stagiu clinic / semestru I.Marcov.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N.Cerma. 5.Examenul clinic al pacientului şi foaia de observaŃie clinică. Ed.Popa.Andreescu. D.C. igiena mâinilor) 6.Gafar. Univ. C.B. Ed.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol.

precum şi a tehnicilor moderne (minim invazive) de tratament cu materiale aderente.Însuşirea metodelor de evaluare. conform regulilor lui Black.Să stabilească un diagnostic corect de carie simplă cavitară sau necavitară 2. 12. formelor clinice şi a modalităŃilor de tratament ale leziunilor coronare necarioase (uzură dentară.Însuşirea noŃiunilor cu privire la mijloacele moderne de preparare a dinŃilor (sonoabraziune. 11.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare la persoanele vârstnice. 148 . 4.Cunoaşterea substratului morfologic al durerii dentinare. laser) în vederea restaurarii.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la sfârşitul cursului studenŃii să fie capabili : 1. 7.) 13.Să stabilească un plan etapizat de tratament şi să opteze pentru o tehnică de pregătire convenŃională sau minim invazivă a cavităŃilor şi să o aplice corect. 8. precum şi a metodelor moderne de tratament ale acesteia. rezolvarea tremelor. 14.Însuşirea noŃiunilor privind măsurile de protecŃie ale pacienŃilor şi ale cadrelor medicale: asepsie/antisepsie. a modului său de manifestare clinică. 6. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale.Posibilitatea diagnosticării şi rezolvării terapeutice a cariei secundare marginale şi recidivei de carie 5.3.Cunoaşterea etiologiei şi formelor clinice ale discromiilor dentare. supraveghere şi reabilitare a unei restaurări vechi incorecte precum şi a posibilităŃilor de rezolvare a acestora. aer abraziv. ceramice sau compozite. a capacităŃii sale de adaptare şi reparare . II. controlul infecŃiilor de mediu.Aplicarea şi aprofundarea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei dentare simple. a diastemei.Cunoaşterea aspectelor morfofuncŃionale ale complexului pulpo-dentinar. decontaminarea instrumentarului şi a suprafeŃelor.Însuşirea unor metode speciale de restaurare a funcŃiei estetice (modificarea morfologiei coronare a dinŃilor. leziuni distrofice). 9. 10.Cunoaşterea etiologiei . manipularea deşeurilor. a incrustaŃiilor metalice.Însuşirea noŃiunilor cu privire la restaurarea leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară cu ajutorul restaurărilor directe din aur. a metodelor de tratament prin procedee de albire şi/sau faŃetări la dinŃii vitali. leziuni traumatice.etc.

modalităŃi de decontaminare a instrumentarului şi a suprafeŃelor.).Discromiile dentare: clasificare.Teste diagnostice în caria simplă dentară 3.CONłINUTUL CURSURILOR 1.Leziunile coronare necarioase cu pierdere / modificare de substanŃă dură dentară (uzură. forme clinice. 5. mijloace de asepsie/antisepsie.Criterii de evaluare a restaurărilor coronare. III.Combaterea infecŃiei în cabinetele dentare. metode de tratament 8. 8. 7. diagnostic pozitiv şi diferenŃial.Să stabilească şi să aplice tehnica optimă de tratament a plăgii dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi materialul ales pentru restaurarea coronară. principii de tratament) 6. cimenturi cu ionomeri de sticlă. leziuni distrofice): etiologie. modalităŃi de remediere a deficienŃelor constatate 5.Restaurările directe cu aur 9. ş. 4. precum şi pe cea reversibil alterată (recuperabilă prin tratament pulpo-dentinar adecvat). leziuni traumatice.a.IncrustaŃii neestetice (metalice) şi estetice (compozite şi ceramice) 10.FaŃete estetice compozite şi ceramice 11.Să stăpânească corect noŃiunile privind adeziunea la structurile dure dentare. protecŃia pacientului şi a cadrelor medicale 2. Să-şi însuşească corect tehnica realizării faŃetelor estetice din materiale compozite şi ceramice. precum şi în actele terapeutice de restaurare ale acestora 7. precum şi tehnicile corecte de realizare a acesteia.Să identifice dentina alterată şi dentina sănătoasă. manipularea deşeurilor. restaurarea funcŃiei estetice prin tehnici de albire a dinŃilor 149 . forme de manifestare. sau estetice (compozite şi ceramice).Complexul pulpo-dentinar şi implicaŃiile sale în patologia leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară. etiologie.Caria secundară şi recidiva de carie 4. semne clinice. carioase sau necarioase. 6.Durerea dentinară: substrat morfologic.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale prin incrustaŃii neestetice (metalice). Să-şi însuşească corect principiile şi tehnicile de albire a dinŃilor vitali. 9.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale din materiale neestetice (amalgam de argint) sau materiale estetice adezive (compozite. diagnostic. controlul infecŃiilor mediului.3.

1999.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii (discuŃii teoretice) 3. la persoanele vârstnice. Ed.Tehnici de realizare a incrustaŃiilor compozite (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 5.Univ. laser) 13.Iliescu. “Carol Davila” Bucureşti.M. BIBLIOGRAFIE 1.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de preparare pentru faŃetare 9. 2003.Metode moderne (neconvenŃionale) de tratament în odontoterapia restauratoare (sonoabraziune.B. C.Popa. 5.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A.Vârlan. D. demonstraŃie pe modele şi la pacient) 8. Ed. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale IV.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii ceramice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 6. 2004.Tratamentul cariei simple dentare executate de student la pacienŃi 2.Cerma. 3. Bucureşti. 150 . M.Tehnica de preparare a dinŃilor pentru realizarea faŃetelor (discuŃii teoretice. aer abraziv. Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii metalice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 4. 2003. cu pierdere de substanŃă dură dentară. 7. CONłINUTUL STAGIILOR CLINICE 1. 2.Andreescu.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B.Medicală.Executarea de către studenŃi a unor preparaŃii pentru diferite tipuri de incrustaŃii (pe modele şi la pacienŃi).Bodnar. Univ.Gafar.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de albire a dinŃilor vitali în cabinet V. Ed.Popa.Note curs predat. Ed. 4.12. C.Marcov.Prezentarea teoretică şi demonstrarea practică a procedurilor de albire a dinŃilor vitali (la pacienŃi) 10.Durerea dentinară – M.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare. “Carol Davila” Bucureşti.

Orientarea diagnostică şi terapeutică cea mai eficientă în urgenŃele medico-chirurgicale oftalmologice. Însuşirea noŃiunilor clinice necesare pentru diagnosticul şi tratamentul afecŃiunilor retinei şi nervului optic. 151 . 2005...Popa.Popa. Recunoaşterea tumorilor oculare. Ed. Cunoaşterea patologiei infecŃioase inflamatorii a globului ocular şi anexelor şi legătura lor cu patologia stomatologică. “Carol Davila” Bucureşti.Bodnar.35% OFTALMOLOGIE ANUL IV PROGRAMA AANALITICĂ A CURSULUI 16 ore de curs 16 ore de stagii I. 2007. C.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol. miopiei. Informarea viitorilor medici asupra patologiei fundului de ochi. Recunoaşterea şi tratarea viciilor de refracŃie.I) – M. Orientarea diagnosticului în patologia cristalinului şi în glaucom. Stabilirea atitudinei medico-chirurgicale oftalmologice în traumatismele oculare.25% Examen teoretic (sesiune). VI.B.……………. EVALUARE Activitatea pe modele şi la pacient………. “Carol Davila” Bucureşti.Vârlan.Estetica în odontoterapia restauratorie – M. astigmatismului.Univ. II. Univ.. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea şi aprofundarea noŃiunilor de oftalmologie privind infecŃiile şi inflamaŃiile globului ocular şi anexelor. SCOPUL CURSULU ÎnŃelegerea noŃiunilor de refracŃie oculară pentru diagnosticul şi corecŃia hipermetropiei. .6.B. Ed.C. 7.15% Lucrări de control (degrevare)……………25% Examen practice (stagiu clinic)………….M. IndicaŃiile tratamentului laser în patologia oculară. D.

secundar. Examenul la lumina zilei a anexelor globului ocular Examenul polului anterior al globului ocular la lumina zilei Examenul tensiunii intraoculare. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE DemonstraŃii de anatomie a globului ocular cu diapozitive şi disecŃii pe ochi de animal. CURS 15: Tratamentul local şi general în patologia oculară. astigmatism. CURS 10: Glaucomul primitiv. arsuri. CURS 11: Patologia retinei şi a nervului optic. Tulburările fiziologice şi patologice ale acomodaŃiei. CURS 4: Patologia orbitei şi a sclerei CURS 5: Motilitatea oculară. CONłINUTUL CURSULUI CURS 1: Anatomia şi fiziologia globului ocular şi anexelor. CURS 9: Patologia cristalinului. CURS 16: AfecŃiuni oculo-orbitare odontogene. congenital. Manifestări oculare în boli generale CURS 2: RefracŃia oculară: miopie. CURS 3: Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal. CURS 7: Patologia corneei. IV. hipermetropie. contuzii. atacul acut de glaucom. CorecŃia viciilor de refracŃie cu ajutorul lentilelor corectoare. iridociclita. plăgi perforante.III. Diagnosticul diferenŃial al ochiului roşu: conjunctivita. CURS 8: Patologia uveei. CURS 6: Patologia conjunctivei. 152 . Metode de examinare a fundului de ochi – oftalmoscopia corneo-conjunctivali. CURS 12: Traumatismele globului ocular şi anexelor CURS 13: UrgenŃe în oftalmologie CURS 14: ComplicaŃii în chirurgia oftalmologică.

Dr.. EVALUĂRI Fiecare student va cunoaşte un caz din patologia oftalmologică. Geron 2002 Oftalmologie – teste.. 5............. M... Geron 2004 VII... Sa cunoasca relatiile cauza-efect intre afectiunile ORL si patologia stomatologica si invers 4... Informatii privind interferentele unor afectiuni chirurgicale ORL cu patologia si chirurgia OMF II..30% Examen teoretic – test... Dr. Dr.. Prof....se are in vedere ca la sfarsitul cursului studentii sa fie capabili : 1.. A.......... Dumitrache........ Dumitrache......20% Lucrare de control privind patologia oftalmologică.... Sa poata indica un tratament corect de prima instanta 3.. Ciocâlteu.. OBIECTIVELE CURSULUI......chirurgie OMF III. 4..50% OTORINOLARINGOLOGIE ANUL IV Ore curs: 16 ore Ore lucrări practice : 32 ore I.. Arsene... Sa recunoasca aspectele de patologie ORL care impun o conduita terapeutica in echipa ORL. Patologie rinosinusala Patologie faringiana Patologie laringo.corpi straini. C.. Sa cunoasca criteriile de diagnostic ale afectiunilor curente ORL 2..... Sa-si insuseasca cateva manevre de baza in tratamentul de urgenta al unor afectiuni ORL..... Sa cunoasca momentul in care pacientul trebuie indrumat la specialistul ORL 6. SCOPUL CURSULUI 1... M.V. arsuri. Ed...... 5....... 3. Dr........ insuficienta respiratorie...... Intelegerea rolului afecŃiunilor curente ORL in patologia generala 2. hemoragii....... Prof. Ed.... etc.....stomatologie sau ORL........traheala Patologie otologica Sindroame algice cranio-faciale 153 .... Cunoasterea influentei afectiunilor ORL in patologia stomatologica 3.. 2. BIBLIOGRAFIE Oftalmologie. CONTINUTUL CURSULUI 1...

traheostomia) 5. Sarafoleanu si colab.. Sarafoleanu. examenul clinic si paraclinic rinosinusal . Ed. Universitara « Carol Davila » Bucuresti. insuflatii tubare. RAI Coressi 1997 3. a unor manevre medico-chirurgicale (punctii. Notiuni practice de anatomie. examene endoscopice ORL.ed. examinare clinica. Codrut Sarafoleanu –« Otorinolaringologie » curs pentru studentii Facultatii de Medicina Dentara. Theodor. semiologie acusticovestibulara . Participarea la activitatea practica din clinica : examinarea bolnavilor. Notiuni practice de anatomie si fiziologie a urechii.) 8. Ed. D. spalaturi auriculare. C.2004 2. semiologie laringiana. Corina Mella. I si II. interpretarea imagisticii. C Sarafoleanu. BIBLIOGRAFIE 1. .examen practic la pacient V. Sarafoleanu. vertijul periferic) 6. sinusoscopii. etc.« Urgente ORL »-. Sarafoleanu si colab. semiologie. patologie. Notiuni practice de anatomie si fiziologie laringiana. Notiuni practice de anatomie si fiziologie faringiana. 2001 5. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. pansamentelor. efectuarea tratamentului. examenul clinic si paraclinic al faringelui..IV. fiziologie. National 1977 4.« Caiet de lucrari practice de Otorinolaringologie ».« Explorarea functionala si paraclinica in Otorinolaringologie ». tratamentul epistaxisului) 3. D. sindromul adenoidian) 4. Ed. Generalitati : cunoasterea instrumentarului folosit in ORL si sistematizarea examenului clinic al bolnavului ORL 2. semiologie faringiana. Notiuni practice de anatomie si fiziologie rinosinusala. examenul clinic si paraclinic al laringelui.« Compendiu ORL ». hipoacuzia. V. aspecte terapeutice de baza in patologia laringiana (insuficienta respiratorie acuta.vol. D. Verificarea cunostintelor. sistemului limfatic cervical si glandelor anexe ale cavitatii bucale. Silvy. aspecte terapeutice de baza in patologia faringiana (flegmonul periamigdalian. semiologie rinologica. paraclinic si terapeutica nervilor cranieni. Videocaseta cu examenul ORL detaliat 7. Mincu-Radulescu. G. Didactica si Pedagogica 1999 154 .Ed. aspecte terapeutice de baza in patologia auriculara (corpi straini auriculari. aspecte terapeutice de baza in patologia rinosinusala (punctia sinusului maxilar. examenul clinic si paraclinic al urechii.

Investigarea clinica si paraclinica a cazurilor de imbolnavire a parodontiului marginal.Insusirea unui mod biologic. Introducere.de intelegere a relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si boala parodontala in raport cu influentele organismului gazda la nivel local si general. un examen CT. EVALUARE i.Insusirea unui mod eficient de utilizare a instrumentarului de tratament parodontal. Fiecare student va examina un numar de 8 pacienti ii.moderne privind etiopatogenia bacteriana a bolii parodontale in conditiile existentei factorilor favorizanti locali si generali. 3.ramura medico-chirurgicala a stiintelor stomatologice. Examen practic la sfarsitul stagiului……….30% din nota finala v. o audiograma. Examen teoretic dupa tematica cursului……70% din nota finala PARODONTOLOGIE ANUL V 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice I.medical. Obiectul Parodontologiei .Insusirea unei metodologii de investigare prin ancheta epidemiologica in boala parodontala. II.Istoricul Parodontologiei. 3.SCOPUL CURSULUI 1.VI. Stadiul actual al cunostiintelor de specialitate in Parodontologie. 4. analizele uzuale iv.OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1.Insusirea cunostintelor de baza privind structura functionala a parodontiului marginal. III. Va incerca sa stabileasca diagnosticul si sa indice un minim de masuri terapeutice iii. 155 .Recunoasterea starii de imbolnavire a componentelor aparatului dento-maxilar cu accent pe aprecierea formei clinice de suferinta a structurilor parodontiului marginal. Va interpreta o radiografie. 2.CONTINUTUL CURSURILOR 1.Intelegerea relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si mecanismele directe si indirecte de patogenitate in boala parodontala 2.epidemiologia bolii parodontale si aspectele actuale.

Eruptia dentara si structurarea parodontiului marginal 3.Fiziologia parodontiului marginalTeorii privind modalitatile de preluare a solicitarilor asupra dintilor de catre parodontiul profund.musculatura masticatorie temporo-mandibulara.Prezentarea schemei odontonului cu referiri la evolutia morfologica si topografica a bolii parodontale 2.Prezentarea instrumentarului de consultatie si de detartraj manual si chirurgical. 7.Studiul modelelor.CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Evidentierea clinica si biochimica a placii bacteriene subgingivale 8.instrumental si a detartrajului ultrasonic 7.Terminologie.Prezentarea Foii de Observatie a bolnavului parodontopat. Embriogeneza.Prezentarea pe model a tehnicilor de detartraj manual instrumental 6. 9.Relatii functionale intre ocluzale odonton.in producerea bolii parodontale Influenta unor factori generali asupra susceptibilitatii de imbolnavire a parodontiului marginal 10.Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice.sistemici. Particularitatile morfologice si functionale ale parodontiului marginal.Morfofiziologia parodontiului marginal superficial. Prezentarea instrumentarului specializat in tratamente complexe chirurgicale si de echilibrare ocluzala 5.Epidemiologia bolii parodontale.Aprecierea starii de igiena.a starii de imbolnavire si a cerintelor de tratament parodontal prin : 156 .Vascularizatia si inervatia parodontiului marginal 6.Demonstratii pe pacient ale detartrajului manual.Morfofiziologia parodontiului marginal profund. Prezentari de cazuri clinice si rezolvari terapeutice 3. 4.Rolul factorilor generali. 5. 2. B.Relatii functionale.Dinamica dezvoltarii complexului si dento articulatia parodontal.Examinarea bolnavului parodontopat Anamneza Examenul clinic obiectiv Examene complementare IV.radiografiilor si interpretarea rezultatelor unor investigatii paraclinice.de laborator 4.Evidentierea clinica a placii bacteriene supragingivale. 8.Atritia si implicatiile abraziunii patologice.

Instruirea bolnavilor parodontopati privind folosirea unor mijloace secundare de igienizare ca: firul de matase.Examen practic 4.Ed.medical de intelegere a patologiei parodontiului marginal in vederea instituirii unui tratament rational.Dr.BIBLIOGRAFIE 1.Insusirea unui mod biologic. 157 .CERMA.Periajul dentar pentru finisare si instruirea pacientilor dupa detartraj V.O.Intelegerea la un nivel superior a aspectelor complexe de simptomatologie clinica a afectiunilor parodontale in corelatie cu substratul lezional al acestora. Viata Medicala Romaneasca.clatire si irigatie bucala 11.Ed. 2.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof.”Parodontologie”Prof. 3.Silvia Dumitriu. 2.Buc.Dr.Insusirea deprinderilor practice de utilizare a intregului instrumentar utilizat in cadrul manoperelor de investigare si tratament parodontal.Horia Traian Dumitriu.9.1996 VI.proceduri de spalare.Horia Traian Dumitriu.stimulatorul gingival. Editia a-III-a 1999 2.Prezentarea complexa a procedurilor de tratament medicamentos.a metodei de periaj si a frecventei periajului 10.Buc.Lucrari de control din materia predata 3.Efectuarea detartrajului manual instrumentar si cu ultrasunete 12.Fiecare student va examina complex 10 pacienti cu stabilirea statusului dento-parodontal si inregistrarea datelor in F.Prof.eficient.Individualizarea pentru fiecare bolnav parodontopat a programului de igienizare prin autointretinere legata de: instructiuni privind alegerea periutei de dinti.chirurgical si functional in vederea aplicarii unui tratament modern realizat prin mijloace actuale de maxima eficienta.EVALUARE 1.Dr. SCOPUL CURSULUI: 1. 2.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% ANUL VI 32 ore curs 80 ore de lucrari practice I..

Tumori gingivale benigne si maligne B.Gingivite simptomatice.Parodontita marginala cronica superficiala 2.de cauza microbiana 3.Clasificarea bolilor parodontiului marginal II.Gingivita hiperplazica idiopatica 7.Instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu.Gingivite din cursul unor stari fiziologice 4. 3. III.de maxima eficienta terapeutica.I.simpla.Gingivite descuamative 9.necomplicata 2.Gingivite si gingivostomatite de cauza micotica 11.Parodontita marginala cronica profunda a)Parodontita prepubertala b)Parodontita juvenila c)Parodontita marginala cronica profunda la adult Forme clinice de parodontite marginale la adult a)Parodontita marginala agresiva.frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice 5.Gingivita 1.Recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cit mai corect care sa evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavire parodontala.Parodontite marginale 1.simpla.Gingivite hiperplazice de cauza medicamentoasa 6. 2. OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1. CONTINUTUL CURSURILOR I.Gingivita alergica 8.Forme clinice-simptomatologie A.Gingivita hiperplazica.Intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualizarii acestuia in raport cu starea de imbolnavire a pacientului.prin introducerea unor proceduri moderne.rapid progresiva b)Parodontita marginala profunda ulero-necrotica c)Parodontita marginala profunda refractara la tratament d)Parodontita distrofica 158 .Gingivita cronica.Gingivite si gingivostomatite acute si subacute 10.

Operatiile cu lambou a)Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate b)Operatia cu lambou mucoperiostal partial reflectat c)Operatiile cu lambou mucozal d)Operatia cu lambou repozitionat apical 5.Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice A.a metodei si a momentului aplicarii acesteia Alegerea dintilor inclusi in sistemele de imobilizare Alegerea metodei de imobilizare Momentul aplicarii imobilizarii Clasificarea sistemelor de imobilizare Imobilizarea temporara 159 . antiinflamator al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice B.C.prognostic si complicatii IV.Tratamentul de echilibrare ocluzala Individualizarea microprotezelor la bolnavii parodontopati Restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati Tratamentul ortodontic Imobilizarea dintilor parodontotici Alegerea dintilor pentru imobilizare.Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA D.Manifestari ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului ocluzal asupra parodontiului marginal III.Gingivectomia gingivoplastica 4.Chirurgia mucogingivala C.Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice 1.Gingivectomia 3.Chirurgia osoasa alveolara 6.Chiuretajul gingival si subgingival 2.Profilaxia si tratamentul antimicrobian in inflamatiile parodontiului marginal Principii generale Indepartarea placii microbiene Mijloace principale de indepartare a placii microbiene Mijloace secundare Tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene Modalitati de aplicare a substantelor medicamentoase in tratamentul antimicrobian.Evolutie.

Imobilizarea permanenta Realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara Realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara Aprecierea critica a sistemelor de imobilizare D.Bioterapia de reactivare Cu produse de origine animala Cu produse de origine vegetala Prin produse medicamentoase de origine sintetica Vitaminoterapia Proceduri chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala Masajul gingival Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice Substante imunobiologice E. aplicatii de antiseptice si antibiotice. detratraj manual subgingival. Imobilizarea cu materiale compozite auto sau foto polimerizabile 7. periaj si lustruire dupa detartraj. Imobilizarea temporara prin ligaturi. Anestezia in practica parodontala 2. mezoterapia imunoterapia si terapia cu produse imunobiologice 3. mesajul santului gingival spalaturi si irigatii ale santului gingival aplicatii cu spatula sau sonda instilatii infiltratii. 4.paraclinice si experimentale ale remanierii osoase si a regenerarii parodontiului marginal Aspecte actuale ale profilaxiei specifice in parodontopatii II. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Imobilizarea permanenta cu mijloace specifice contentiei dintilor parodontotici 160 . clinice.Orientari terapeutice principale si scheme de tratament Aspecte actuale. tamponament. Slefuiri selective 5. Detratraj profesional cu ultrasunete supra si subgingival. atele. Insusirea procedurilor de tratament parodontal prin : badijonaj. combinatii ale acestora 6.

Horia Traian Dumitriu.Examen practic 4.1996 VI. stabilirea statusului dentoparodontal si a unui plan de tratament complex:medicamentos. Gingivectomie gingivoplastica 16. Slefuirea dintilor parodontotici recuperati prin tratament anti microbian si chirurgical pentru restaurari protetice conjuncte inclusiv metalo-ceramice. Papilectomia 11.”Parodontologie”Prof. Participarea si efectuarea unor interventii mai ample de regenerare tisulara ghidata. EVALUARE 1. Insusirea elementelor de pregatire preoperatorie si de ingrijiri postoperatorii 20. referate V. 9.Buc.Buc. Editia a-III-a 1999 2..8. Electro si chimio-cauterizarea microburjoanelor gingivale 19. Chiuretajul subgingival in camp inchis 13. Interventii de chirurgie plastica muco-gingivala 18. Mici deplasari dentare ortodontice 10. chirurgical si de reechilibrare functionala 2. Chiuretajul gingival 12.Dr. Gingivectomia 15.Lucrari de control din materia predata 3. Ed. Viata Medicala Romaneasca. terapie de aditie si interpozitie de membrane Seminarii recapitulative.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% 161 . discutii.Horia Traian Dumitriu. Prof.Silvia Dumitriu.Dr.CERMA. Chiuretajul subgingival in camp deschis 14.Dr.Ed. Operatii cu lambou 17. BIBLIOGRAFIE 1.Fiecare student va examina complex 15 pacienti cu inregistrarea datelor in FO.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof.

4. 6. 1.Prezentarea mecanismelor marilor sindroame: inflamaŃie. . hepatice. 12. cardiace. 3. renale. 11. etc.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom plecând de la datele de laborator. II.Prezentarea valorilor normale ale datelor de laborator şi interpretarea valorilor patologice. 48 ore de lucrări practice I.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor: hematologice. Fiziopatologia eritrocitelor Hipertensiunea arterială InsuficienŃa hepatică InsuficienŃa respiratorie IV. . 7. 2. 13.PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IMUNOLOGIE ANUL II Un semestru 32 ore de curs. 14. 9. Analiza electrocardiogramei Investigarea metabolismului glucidic şi lipidic Investigarea metabolismului protidic Diagnosticul enzimatic al bolilor interne 162 . digestive. . Edemele Fiziopatologia metabolismului fosfocalcic Fiziopatologia hemostazei ReacŃia sistemică postagresivă şi stările de şoc InsuficienŃa cardiacă . . III. Diabetul zaharat Fiziopatologia metabolismului protidic Fiziopatologia echilibrului hidroelectrolitic. metabolice. 8. şoc. SCOPUL CURSULUI: . OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: . pulmonare. CONłINUTUL CURSURILOR: Fiziopatologia inflamaŃiei Fiziopatologia termoreglării Fiziopatologia durerii Fiziopatologia metabolismului glucidic. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. 4. 5.Prezentarea aspectului normal şi patologic al traseelor EKG. cardiace. 2.Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare. 3. respiratorii. renale. 10.

Ed. 1982 12.. Icterele Explorarea aparatului respirator şi renal Buletine de analiză şi cazuri comentate – recapitulare Examen practic V.... Bucureşti. Aramă S.. Editura Academiei R.. Anemiile Investigarea seriei albe..... 1985 14.....Lucrări practice... 20% ...... Ed.......... (sub redacŃia) .. 50% 163 .... Ed... – Fiziopatologie.. Cluj-Napoca. Bucureşti..S.. 4th Edition.. Didactică şi Pedagogică..... 11.. Teodorescu Exarcu I. 1998 7.. Bucureşti...... BIBLIOGRAFIE: 1.... Saragea M... Medicală... Mosby Year Book Inc.. Teodorescu Exarcu I. Bucureşti... Bucureşti. 8... 1982 10. – Fiziopatologie pentru studenŃii facultăŃilor de stomatologie.. Medicală...... Saragea M.. (sub redacŃia) .... 7.... Teodorescu Exarcu I.. Ed........ Medicală.......... Bucureşti 2000 3. (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase..1992 8. Cerma.... 10. Medicală. Bucureşti. Aramă S... Ed.. II.. (sub redacŃia) .. Marin F.... Cerma..5... Ed... I...S.Examen teoretic .Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii... 1980 6...... Ed.Fiziologia şi fiziopatologia sistemului endocrin...... Price S..... (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase. Teodorescu Exarcu I..... (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice.......... – Explorări funcŃionale. – Bacteriemie. biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină.. Didactică şi Pedagogică....... (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol II. 1984 13..... Bucureşti. 30% .. Bucureşti.R.. Bucureşti.. Aramă S.... Ed... Barbu R..... (sub redacŃia) . 1983 VI.....R... Citoliza hepatică.. – Patophysiology.. 1985 9. Ed. Teodorescu-Exarcu I.. 1989 11.. Vol...Fiziologia şi fiziopatologia excreŃiei..Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii. Medicală. Bucureşti 1999 2.... Dacia....Fiziologia şi fiziopatologia digestiei.. Investigarea eritrocitelor.... Teodorescu Exarcu I. Didactică şi Pedagogică. Leucemiile....... (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol I..... septicemie şi şoc toxicoseptic în : Drăgan M... 6..... 9.... Bucureşti. Aramă S.. 1998 5.... 1998 4.. 12. Wilson L.Examen practic . 1980 15.. Ed.. Vol... (sub redacŃia) – Fiziopatologie .... Neutropeniile Test Explorarea hemostazei Explorarea funcŃiilor ficatului..... – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M... litografia IMF Bucureşti..Fiecare student va interpreta buletine de analiză şi trasee de EKG în cadrul testelor . (sub redacŃia) ..... EVALUARE: .... Editura Academiei R...... Ed.

.Prezentarea tipurilor de hipersensibilitate. .IMUNOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 16 ore de curs 32 ore de lucrări practice I. Citokinele şi interleukinele 6. SCOPUL CURSULUI: .Prezentarea elementelor fundamentale de imunologie normală.Prezentarea principalelor metode de explorare a bolilor alergice. inclusiv SIDA.Să cunoască principiile de tratament al şocului anafilactic.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă. .Moleculele de prezentare a epitopilor 3. Apărarea specifică şi nespecifică 2. .Să pună un diagnostic de boală sau sindrom imun plecând de la datele de laborator. Recunoaşterea antigenului de către LB şi LT. în special colagenoze. Celulele auxiliare. . . Imunoglobulinele.Prezentarea datelor esenŃiale referitoare la mecanismele de apărare ale organismului.Prezentarea unor imagini ale celulelor implicate în răspunsul imun. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili : . CONłINUTUL CURSURILOR: 1. ImunodeficienŃele primare şi dobândite 164 . Limfocitele 4. Răspunsul imun celular 9. . Dinamica răspunsului imun umoral 7. II.Prezentarea principalelor tipuri de deficite imune. autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă. Ganglionii limfatici splina. III. inclusiv a şocului anafilactic. NoŃiuni introductive.Prezentarea mecanismelor bolilor autoimune.Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare. . Sistemul complement 8. Receptorii LT. . Reglarea răspunsului imun 5.

Explorarea imunologică în bolile cavităŃii bucale şi ale tubului digestiv.... Testele in vitro: reacŃia de fixare a complementului. 20% ...... Ed..... Saliva....... 1998 VI... ReacŃiile de hipersensibilitate... Aramă S....... Barbu R.. – Fiziopatologie.. – Explorări funcŃionale... Medicală...Fiecare student va cunoaşte principiile explorării imunologice.... Ed..Examen teoretic ... Marin F........ reacŃia de hemaglutinare.... Lichidul gingival... 1998 2.. Aramă S. (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice..Explorarea imunopatologică : testele cutanate.. Explorarea imunologică în bolile alergice : cutanate.. Ed. Bancu A... 80% 165 .... imunodifuzia în gel.... 1998 6...M. autoanticorpii 3. reacŃiile de imunofluorescenŃă.. Bucureşti.... ReacŃia post-transfuzională. Bolile autoimune. Ed... Parodontopatiile IV.. – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M.. Bucureşti........ Bucureşti. Didactică şi Pedagogică... 2000 3.... Determinarea grupelor sanguine.... Didactică şi Pedagogică. factorul reumatoid.... Hipersensibilitatea de tip II citotoxică. biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină. Ursaciuc C.Explorarea imunologică în bolile autoimune V.. Placa bacteriană... va interpreta buletine de analiză şi va recunoaşte aspecte imunohistologice în cadrul lucrărilor practice .. Poliartrita reumatoidă.. Cluj-Napoca. Ed..... Cialâcu V.... EVALUARE: .. Bucureşti. eozinofilia. 1980 4.. Universitară “Carol Davila”... Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune 12.. Ed.. BIBLIOGRAFIE: 1... Popescu L.... Astmul bronşic alergic... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1.. Apărarea imună la nivelul cavităŃii bucale.. Dacia...... 1996 5. Bucureşti... Incompatibilitatea în sistemul Rh. alimentare. ocupaŃionale 4.. Bâră C. Mucoasa bucală.. Sindromul Sjogren 13.. Cerma.. şocul anafilactic 11. medicamentoase.10... – Imunologie fundamentală.Lupusul eritematos sistemic. Hipersensibilitatea de tip I (anafilaxia). respiratorii............ testele cu histamină 2.. Explorarea imunologică la pacienŃii cu sindrom febril prelungit... – Imunologie Medicală. (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase.

limfonodulii regionali. III. Cunoaşterea principalelor grupe de afecŃiuni ale mucoasei bucale precum şi ale afecŃiunilor medicale ale gurii şi glandelor salivare. Ńesuturile limfoide ale cavităŃii bucale. 2. 5. Mecanisme de aparare antiinfecŃioasă ale cavităŃii bucale: saliva. Cunoaşterea sistemului imun de aparare a cavităŃii bucale. 3. Cunoaşterea leziunilor cu potenŃial de malignizare şi a formelor de debut ale carcinomului şi melanomului mucoasei bucale. Obiectul de studiu al disciplinei şi clasificarea afecŃiunilor medicale ale cavităŃii bucale Mucoasa bucală normală şi variantele ei zonale. 166 . Structura histologică normală a mucoasei bucale. 4. studenŃii să fie capabili: 1. II. Să cunoască afecŃiunile cu potenŃial de malignizare şi principalele forme de debut ale carcinomului şi melanomului de mucoasă în vederea efectuării controlului oncologic preventiv în cabinetul stomatologi. 2. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Cunoaşterea principalilor factori favorizanŃi ai carcinomului de mucoasă.mucoasa bucală. 2. Cunoaşterea morfologiei normale şi a structurii mucoasei bucale precum şi variantelor sale normale. Să cunoască aspectul normal al cavităŃii bucale şi variantele normalului. Să trateze o parte din aceste afecŃiuni care sunt cuprinse în ghidul de competenŃe profesionale ale medicului stomatolog. Să cunoască şi eventual să poată suprima factorii locali favorizanŃi ai malignizarii. 3. 4.PATOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore de curs / 32 ore de lucrări practice I. SCOPUL CURSULUI: 1.OBIECTIVELE FINALE ALE CURSULUI: Se doreşte ca la sfârşitul cursului şi a stagiului practic. Să cunoască principalele afecŃiuni medicale ale cavităŃii bucale în general şi ale mucoasei bucale în special. 5.

Carcinomul de mucoasa: etiologie. Variante ale normalului la nivelul cavitătii bucale. efectele patogene asupra mucoasei. sindromul Sjogren. Stomatitele buloase şi ulcerative. herpangina.citologia exfoliativă . 7. varicela. Tumori de origine virală: veruci. stomatita odontiazica. Eritroplazia Papilomatoza orală. Patologia medicală a glandelor salivare: gura uscată.V. 16. Algiile nespecifice ale cavităŃii bucale: stomatodinia. 11. Dermatoze autoimune. Leziuni pigmentare ale mucoasei bucale. AfecŃiunile bacteriene ale mucoasei bucale: stomatita ulcero-necrotică. Histopatologia leziunilor mucoasei-alterări ale epiteliului. 5. Sistemul imunitar de apărare al mucoasei şi verigile sale: moleculele de adeziune.coloraŃia vitală. Leziunile elementare ale mucoasei-tipurile clinice de leziuni. stomatoscopia 167 . condiloame. Foaia de observaŃie şi particularităŃile ei 4. 12. imunologia cancerului debutant. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. IV. 10. 8. 15.. cauze favorizante. Manifestări bucale în sindromul H. tipuri de leziuni. aftoza şi sindromul Behcet. Examene complementare-enumerare.I. 5. citokinele. Zona Zoster. Lichenul plan bucal şi lupusul eritematos. Efectele radio şi chimioterapiei asupra structurilor cavitătii bucale: dinŃi.3. Hiperplaziiie gingivale. 13. modificari benigne şi de origine necunoscută. mononucleoza infecŃioasă. Metodologia examinăii bolnavului 2.Tratamentul stomatologic al pacienŃilor seropozitivi. ReacŃii locale la medicamente şi materiale Leziuni traumatice şi importanŃa lor. AfecŃiuni autoimune ale mucoasei bucale. parotidita virală. Etapele alcătuirii diagnosticului în Patologia Orală 3. InfecŃii micotice ale mucoasei bucale: candidoza bucală acută şi cronică. importanŃa lor.displazii epiteliale şi carcinomul "in situ". 14. mucoasă. 9. 6. Manifestări bucale în hemopatii. papilom. glande salivare. 4. Manifestări bucale în sifilis şi tuberculoză. Afte bucale cronice recidivante. celule imunocompetente. Keratozele bucale-leucoplazia. Forme clinice de debut de carcinom. AfecŃiuni cu potenŃial de malignizare şi afecŃiunile premaligne ale mucoasei. AfecŃiuni virale cu manifestări bucale: herpesul simplex. alterări ale conjunctivului. Metode de diagnostic precoce ale leziunilor neoplazice . stomatita streptococică. Manifestări alergice la nivelul cavităŃii bucale.

1992 4.chirurgicale . J.radioterapice 12. Tovaru. cultura. Prezentări de cazuri clinice. supravegherea vindecării 7. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 15.P. includerea.Cursul teoretic predat 2. Metode moderne de diagnostic complementar -imunofluorescenta . NoŃiunea de "urgenŃă" în afecŃiunile mucoasei bucale 13. testarea sensibilităŃii (antibiograma). Metode de identificare ale virusurilor din leziunile mucoasei bucale 11. 10. Cerma.J. secŃionarea. Prezentări de cazuri clinice. Ed. 1993 VI. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 16. tehnica. transport.domenii de utilizare -imunohistochimia 9. 168 ."Patologie Medicală Stomatologică" Ş.6. V. Bucuresti 1999 3. Regezi & Sciuba "Oral Pathology " second edition. Examenul biopsic-indicaŃii. fixarea. colorarea 8. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate NOTA: Concomitent cu temele expuse în cadrul L. Metode de explorare clinică şi paraclinice în patologia medicală a glandelor salivare 14. Examenul histopatologic-transportul pieselor. Strategii de tratament în afecŃiunile medicale stomatologice: . Fiecare student va efectua minimum o foaie de observaŃie. efectuarea de foi de observaŃie şi prezentări de caz. Fiecare student va efectua examen clinic la minimum 4 pacienŃi diferiŃi şi va raporta modificările observate. Pindborg "Atlas of Diseases of the Oral Mucosa" 5-th. Prezentări de cazuri clinice. BIBLIOGRAFIE: 1. Examenul microbiologic şi etapele sale: prelevare. identificarea de germeni. 2.. Edition. EVALUARE: 1.medicale . studenŃii participă la consultaŃiile serviciului.

Trichuris. Enterobius. Genul Trichomonas ( T. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea noŃiunilor de parazit şi parazitism. patogenitate. Echinococcus). histolytica). bucalis. Hymenolepis. Strngyloides 169 . gingivalis . E. Cunoaşterea principalelor genuri şi specii de paraziŃi implicaŃi în patologia umană Prezentarea unor elemente esenŃiale de recunoaştere ale infecŃiilor parazitare în scop de diagnostic. 2: infecŃii parazitare oportuniste producatoare de moarte în (criptosporidioza. Genul Leishmania. pneumocistoza. CONłINUTUL CURSURILOR: Cursul Nr. Cursul SIDA Nr. toxoplasmoza). interelaŃie parazit gazdă. Trichinella. răspuns imun. 3: Clasa Cestoidea (Genurile: Taenia. T vaginalis). Examen teoretic scris cu 20 de subiecte PARAZITOLOGIE ŞI VIRUSOLOGIE ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE PARAZITOLOGIE Un semestru 8 ore de curs. III. 16 ore lucrari practice I. amoeba libere conditionat patogene. Cursul Nr. Clasa Trematoda (Genul Schistosoma) Cursul Nr. elemente clinice de bază. 4: Clasa Nematoda (Genurile: Ascaris. Genul Entamoeba (E. SCOPUL CURSULUI: Prezentarea unor noŃiuni de bază referitoare la principalele infecŃii parazitare întâlnite în patologia umană II.3. Genul Plasmodium (malaria). I: paraziŃii şi parazitismul. Examenul practic constă în recunoaşterea pe diapozitive a 5 cazuri diferite de afecŃiuni ale mucoasei bucale 4.

4: diagnosticul în malarie. ÎnŃelegerea patogeniei infecŃiei virale şi a noŃiunilor generale privind imunitatea antivirală 2. 7 si 8: examene microscopice şi macroscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (helminti) utilizate în diagnosticul curent. Oricare alt titlu apărut pe piaŃa internă (eventual externă) dupa 1990.IV. 3: diagnosticul în criptosporidioza. PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE VIRUSOLOGIE semestrul I/II 12 ore curs 12 ore lucrari practice I. pneumocistoza şi toxoplasmoza.. Dobândirea unor cunoştiinte generale privind principalele familii de virusuri cu cale de transmitere parenterala şi a riscului profesional asociat infecŃiei cu aceste virusuri. 5: examene microscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (protozoare) utilizate în diagnosticul curent. Lucrarile Nr. Lucrarea Nr. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Lucrarea Nr. 2: examenul L. "Parazitologie medicală” Simona Rădulescu Ed. SCOPUL CURSULUI: 1 . 3. Briliant 1999.C. Lucrarea Nr. VI. BIBLIOGRAFIE "InfecŃii parazitare umane" Dan Steriu Ed. Lucrarea Nr. diagnosticul infecŃiei trichomonozice. Asimilarea unor noŃiuni privind principalele virusuri implicate în patologia infecŃioasa a cavităŃii bucale. un test grila (anunŃat) în scopul familiarizării cu astfel de verificări. tehnica froŃiului şi al picaturii groase. V. EVALUARE Examen: test grilă cu 25 de întrebari în timp de 25 de minute. Lucrarea Nr. 170 . izolarea şi cultivarea amoebelor libere condiŃionat patogene. 1: recoltarea materialului biologic. coprocultura parazitologică. 6: examenul coproparazitologic şi alte tehnici speciale de recoltare şi diagnostic al infecŃiilor helmitice. Lucrarea Nr. R. ALL 1997.

Efectul antiretroviralelor în alte viroze. VZ. Imunoterapia în infectia HIV. E. B C D E şi în infecŃia cu HIV 4 . Stomatitele eritematoase. Ciclul replicativ viral. Diagnosticul de laborator. Mecanisme ale rezistenŃei la antiretrovirale. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Aplicarea algoritmului de diagnostic în hepatitele virale A. Indicarea analizelor de laborator necesare diagnosticarii corecte a leziunilor din stomatitele virale 5. 171 . Tehnici de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. Stomatitele veziculare. Hepatita cronică cu virusurile B şi C. Human herpesvirus 6. 2. 3. Stomatite hiperplazice. Haine de protecŃie şi tehnici bariera. OBIECTIVELE CURSULUI: 1 . strategii virale de eludare a raspunsului imun. Diagnostic de laborator. Imunitatea în viroze. Markeri pentru monitorizarea evoluŃiei şi tratamentului hepatitelor cronice. Însuşirea şi aplicarea recomandarilor intenaŃionale privind tehnicile de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. CurăŃirea şi dezinfectarea cabinetului stomatologic şi a suprafeŃelor adiacente. raspunsul imun celular. Taxonomie virală. Curs 4. Patogenia infectiei virale Curs 2. B C Delta.Antiretrovirale. inhibitori de proteaze virale. Vaccinuri virale. Curs 3.II. CONTINUTUL CURSURILOR Curs 1. Virusuri hepatitice: Hepatita A. Herpesviridae: virusurile HSV 1 şi 2. EvoluŃia şi stadializarea infecŃiei HIV/SIDA la adult şi în pediatrie. Terapia combinată. principalele familii virale de interes medical. Stomatite de etiologie virală. EBV. virusuri hepatitice recent identificate AgenŃii etiologici. Agentul etiologic. Metode de dezinfecŃie şi sterilizare a instrumentarului dentar. Interpretarea semnificaŃiei testelor calitative şi cantitative de detectie a acizilor nucleici virali în produse patologice recoltate de la pacienŃi III. Curs 6. Carcinom hepatic de etiologie virală. Utilizarea instrumentarului tăios. InfecŃia HIV / AIDS. Inhibitori ai reverstranscriptazei. Stomatitele buloase. Leziuni orale asociate cu infecŃia HIV Curs 5. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri. IV. CMV. NoŃiuni de hemovigilenta. Interferon: mecanisme de acŃiune şi efecte biologice. Interpretarea principalelor metode de izolare a virusurilor pe substraturi vii şi de identificare rapidă a antigenelor virale în produse patologice recoltate de la pacienŃi.7 şi 8.

Diagnosticul hepatitei E 5.Tratamentul cu antiretrovirale".6..ELISA. 28. 1998 1. S. 13.5. Diagnosticul hepatitei C: Teste serologice: Tehnica imunoenzimatică . Concept publishing. Creşterea şi dezvoltarea coplilului. Alegerea eşantioanelor pentru diagnosticul Virusologic. Culturi de celule: Clasificarea culturilor celulare... 26.. 11. 32.. BIBLIOGRAFIE . DetecŃia infecŃiei la nou nascuŃii din mame seropozitive. 2. . 25. 8 (PCR).. WB).. Determinarea încarcarii virale. DetecŃia infecŃiei în timpul ferestrei serologice. ………90% PEDIATRIE ANUL IV Un semestru 16 ore curs/ 32 ore lucrări practice I.. Evaluare Seminarii din materia de lucrări practice ……10% Examen teoretic . 10. 12. Cernescu. Diagnosticul hepatitei D. Medicală. 12.. VI. Capitolele 1.2. Tehnici de detecŃie a virusului şi a produselor virale: Tehnica de amplificare genica (PCR). C. Algoritmul operaŃiilor implicate în diagnosticul Virusologic rapid: Etapele izolarii şi Identificării virusurilor de la bolnavi. 11.. 3. 4.C. Tehnici moleculare. Diagnosticul în infecŃia HIV/SIDA: Tehnici serologice de triaj şi de confirmare: ELISA. 172 .test grilă . . 34. cap. Ed. V. Ed. 10 (ELISA. Western Blot (WB) 6. 6.7. Concept publishing. Diagnosticul în hepatita B: Metode de evidenŃiere a AgHBs. S. 3. Ruta Ed. 1998.7 (Imunofluorescenta).. 5. 23. Cernescu."Virusologie Medicală''. 2000 ."SIDA.. 8. Cernescu. Markeri ai infectivităŃii VHB. Prelevarea şi etichetarea probelor biologice. SCOPUL CURSULUI: 1. Protocol de izolare a unui virus pe culturi celulare. Transportul probelor. Protocol de menŃinere a unei culturi celulare stationare... Principalale tipuri de efect citopatic.C. Diagnosticul de laborator în hepatitele virale: Diagnosticul hepatitei A. 9."Practica diagnosticului virusologic''... Ruta.

metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor. transpoziŃia de mari vase. de continuare. 4. postmaturul cu greutate mică. Anemia carenŃială feripriva. vitamine. 2. şcolar. scorul APGAR. Icterele nou-născutului: algoritm de diagnostic. preşcolar. AlimentaŃia mixtă. Creşterea şi dezvoltarea în perioada primei copilării. Miocardite. pubertate (adolescent). NutriŃie şi alimentaŃie pediatrică. minerale. 3. AlimentaŃia artificială. Rahititsmul carenŃial. greutatea la naştere. factori care determină şi influenŃează creşterea şi dezvoltarea. parŃial adaptate. Boli congenitale de cord necianogene (cu şunt stânga-dreapta): defect septal atrial. Pneumonii nebacteriene: pneumonii interstiŃiale. Asmul bornşic infantil. Incidente în alimentaŃia naturală. compoziŃia laptelui de vacă. pneumonia stafilococică. Detresa respiratorie a nou-născutului. ecremate şi semiecremate acidulate). MalnutriŃia. AlimentaŃia diversificată. Neonatologie Nou-născutul la termen: evaluarea la naştere. artificială şi mixtă. boala hemolitică a nou-născutului prin izoimunizare Rh şi AB0. proteice. Pneumologie pediatrică InfecŃii virale ale cariilor aeriene inferioare: laringita acută subglotică (crupul viral). defect septal ventricular. InfecŃia bacteriană (sepsisul) la nou-născut. hidrice. adaptate. legile creşterii. 5. dismaturitatea. Bolile carenŃiale ale sugarului. particularităŃi morfofuncŃionale. Boala hemoragică a nou-născutului. Gastroenterologie pediatrică 173 . Hemoragia meningocerebrala la nou-născut. lipidice. InsuficienŃă cardiacă. Endocardita bacteriană. glucidice. 7. AlimentaŃia naturală. perioada de antepreşcolar. Hipoxia la naştere (encefalopatia hipoxicischemică). Tehnica şi stabilirea raŃiei în alimentaŃia artificială. Greutatea mică la naştere: prematuritatea.Mecanismul creşterii şi dezvoltării. compoziŃia şi proprietăŃile laptelui de mamă. 6. Cardiologia pediatrică Boli congenitale de cord: etiologie. Mecanisme de aparate antiinfecŃioasă ale aparatului respirator. Creşterea şi dezvoltarea somatică şi neuropsihică a copilului. Pneumonii bacteriene: pneumonia pneumococică. bronsiolita. Boli congenitale de cord cianogene: teralogia Fallot. formule de lapte praf (de start. Nevoi nutriŃionale: energice. clasificare şi termiologie.

Diareea acută şi sindromul de deshidratare acută de cauză digestivă. Diareea cronică: clasificare, celiachia, fibroza chistică. Dureri abdominale recurente. Parazitoze intestinale. Hepatite cronice. 8. Nefrologie pediatrică Glomerulonefrita acută posttreptococica. Sindroame nefrotice: clasificare, sindrom nefrotic cu leziune glomerurală minimă. InfecŃia tractului unrinar la copil. 9. Boli reumatice la copil Reumatismul articular acut. Lupusul eritematos sistemic. Artrita reumatoidă juvenilă. Purpura Schonlein-Henoch. 10. Hematologie – oncologie pediatrică Sindroame talasemice, talasemia majoră. Anemia hemolitică microsferocitară congenitală. Purpure trombocitopenice. Hemofilia. 11. Toxicologie pediatrică IntxicaŃii acute la copii: epidemiologie, diagnostic, tratament general. II. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Anamneza şi examenul clinic: particularităŃi la sugar şi copil 2. Nou născutul: particularităŃi morfo-funcŃionale 3. AlimentaŃia sugarului: naturală, artificială, mixtă, diversificarea alimentaŃiei. Formule adaptate. 4. Boli carenŃiale ale sugarului şi copilului mic: manutriŃia, rahitismul carenŃial, anemia feriprivă. 5. Diareea acută a sugarului şi copilului mic: etiologie, semne şi simtome, tratament dietetic şi antibiotic. Deshidratarea acută şi reechilibrarea hidroelectrolitică. 6. InfecŃii virale ale căilor respiratorii inferioare: laringita acută, bronşiolita acută, pneumonii intertiŃiale. 7. Pneumonii şi pleurezii bacteriene. 8. Asmul bronşic. 9. Boli congenitate de cord: DSA, DSV, tetralogia Fallot. 10. Glomerulonefrite acute, sindromul nefrotic, infecŃia tractului urinar. 11. Hepatita virală cronică. 12. Reumatismul articular acut, artrita cronică juvenilă. 13. Sindroame hemoragice: Purpura trombocitopenică, hemofilia. 14. Convulsii: recunoaştere şi tratament de urgenŃă. 15. IntoxicaŃii acute: principii generale de diagnostic şi tratament.

174

III. BIBLIOGRAFIE

EsenŃialul în pediatrie, sub redacŃie, prof. dr. E.P. Ciofu – Carmen Ciofu, Ed. Medicală Amaleta 1997. IV. EVALUARE 6 lucrări de control scrise pe parcursul semestrului – pentru evaluarea pe etape a cunoştinŃelor teoretice şi practice dobândite = lucrările sunt apreciate cu note de la 1 la 10. Examenul final la sfârşit se semestru, constă într-o lucrare scrisă notată de la 1 la 10.

PEDODONłIE ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestrul 32 ore de curs; 64 ore de stagiu clinic. I. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea patologiei odontale (caria dentară şi traumatisme dento-parodontale) la copil şi adolescent. 2. Cunoaşteree particularităŃilor etiopatogenice ale cariei dentare la copil şi adolescent. 3. Cunoaşterea metodelor de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent.

II. OBIECTIVELE CURSULUI:

Se propune ca la terminarea, cursului studenŃii să fie capabili: 1. Să cunoască particularităŃile morfologice şi de structura ale dinŃilor temporari şi permanenŃi cu radacina incomplet formată. 2. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria simplă la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată. 3. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria complicată la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacină incomplet formată. 4. Să cunoască şi să recomande individualizat metodele locale şi generale de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent. 5. Să recunoască diferitele forme clinice de traumatisme dento-parodontale ale dinŃilor temporari şi ale dinŃilor permanenŃi cu radăcina incomplet formată şi să cunoască principiile de tratament.

175

III. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Obiectivul PedodonŃiei – conŃinut, istoric tendinŃe de dezvoltare; 2. NoŃiuni de odontogeneză 3. ErupŃia dentară - etape, secvenŃa erupŃiei dinŃiilor temporari şi permanenŃi, patologie infla matorie 4. Cronologia dezvoltării dentare. Vârsta dentară 5. ParticularităŃile morfologice şi de structură ale dinŃilor temporari. RezorbŃia fiziologică a rădăcinii dinŃilor temporari 6. Etiopatogenia cariei dentare – particularităŃi la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 7. Caria dinŃilor temporari - indici de apreciere a morbidităŃii prin carie, epidemiologie, clasificare, forme clinice. Caria de biberon - epidemiologie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 8. Caria simpla la dinŃii temporari - histopatologie, simptomatologie, diagnostic, tratament 9. InflamaŃia pulpara la dinŃii temporari - particularităŃi, forme clinice, elemente de diagnostic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, tratament 10. Gangrena pulpara la dinŃii temporari - etiopatogenie, forme clinice, complicaŃii, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evolutie, tratament 11. Caria la dinŃii permanenŃi în perioada de creştere epidemiologică. ParticularităŃi ale dinŃilor permanenŃi tineri. Caria simplă - simptomatologie, diagnostic, tratament; Caria incipientă - metode de diagnosticare precoce, principii de 12. InflamaŃia pulpar la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată - ParticularităŃi morfologice ale zonei apicale, particularitalile inflamatiei pulpare, forme clinice, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 13. Gangrena pulpară la dinŃii permanenŃi cu rădăcina incomplet formată particularităŃi, tablou clinic, tratament (metode şi tehnici de apexificare) 14. Traumatismele dintilor temporari pi permanenti cu radacina incomplet formata -

epidemiologie etiologie, clasificare, forme clinice, tratament de urgenŃă şi definitiv. ConsecinŃele traumatismelor dinŃilor temporari asupra succesorilor permanenti 15. Prevenirea cariei dentare la copii - principii, metode. Fluorizarea generală şi locală - mecanism de acŃiune, metode de aplicare, eficienŃă. Rolul alimentaŃiei. Rolul igienei orale, metode şi tehnici de igienă orală, eficienŃă. Sigilarea şanŃurilor şi fosetelor.

176

IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE:

Obiective: 1. Examenul clinic exo- şi endobucal al pacientului copil; 2. Diagnosticul cariei simple şi complicate la dentiŃia temporară şi permanentă cu radacina incomplet formată; 3. Diagnosticul traumatismelor dinŃilor temporari şi permanenti cu radacina incomplet formată; 4. Deprinderea metodelor de lucru specifice Pedodontiei; 5. Deprinderea metodelor locale de prevenire a cariei; 6. Interpretarea radiografiilor dentare la copii în perioada dentiŃiei temporare şi mixte. Barem minim 1. Tratamentul cariei simple la dinŃii temporari şi permanenti tineri ………16-20 procese ……………..carioase 2. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 3. Tratamentul gangrenei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri ……………. 5 cazuri ……………..5 cazuri

4. ExtracŃii de dinŃi temporari ............. ... ...........……………………………….... 5 cazuri 5. Proceduri de utilizare pe cale locală a preparatelor fluorate .......................16-20 proceduri 6. Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive. 7. Rezolvarea diferitelor urgente. ……………..16 cazuri ………………..6 cazuri

V. BIBLIOGRAFIE:

- "PedodonŃie" - Livia Zarnea; ed.Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,1993. - "Pulpotomia la dinŃii temporari" - Rodica Luce; Ed.Cerma, Bucureşti, 1996. - “Metode locale de prevenire a cariei din şanŃuri şi fosete" - Rodica Luca; Ed. Cerma, Bucureşti,1998 - "Teste de PedodonŃie" - Rodica Luca, Cherlea V., Lung T., SurpăŃeanu M., In: Teste de Stomatologie, vol.2, Ed. Cerma,1996, pg.6-24. - "Teste de PedodonŃie'! - Rodica Luca, In: Teste de Stomatologie şi Chirurgie oro-maxilo-facială, sub redacŃia GănuŃă N., Ed. Medicală, Bucureşti, 1998, pg. 259-270.

177

Cunoaşterea anomaliilor dentare de dezvoltare. 2. forme clinice. III. 4.coloraŃiile intinseci (etiologie. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. Să recunoască diferitele tipuri de îmbolnavire parodontală la copil şi adolescent şi să cunoască conduita terapeutică. 3.60% ANUL V Un semestrul 32 ore de curs.Notă stagiu ………………………………………. Cunoaşteree patologiei mucoasei orale mai frecvent întalnită la copil şi adolescent. Modificari de culoare ale structurilor dentare . EVALUARE: .perturbări ale perioadei de formare dentară. 2. Să conceapă un plan de tratament pedodontic complex în funcŃie de nevoile pacientului raportate la grupa de vârstă şi starea generală de sănatate. 5. 10% - Examen teoretic final – sris ………………………………. forme clinice. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaştereca patologiei orientale a molarului de şase ani. 4. 2. Să recunoască anomaliile dentare de dezvoltare şi anomaliile dentare dobândite altele decât caria dentară şi să stabilească un plan de tratament. Distrofiile dentare .. tratament) 178 . 3..Lucrare de control . II. Distrofiile dentare de structură . CONłINUTUL CURSURILOR: 1.Examen practic . Cunoaşterea patologiei periodontale la copil şi adolescent.15% ………………………………………. Să cunoască patologia complexă a molarului de şase ani şi posibilităŃile de tratament. clasificare. Să recunoască tipurile mai frecvente de afecŃiuni ale mucoasei orale la copil şi adolescent şi să cunoască" conduita terapeutică". forme clinice. coloraŃiile extrinseci (etiologie. 64 ore de stagiu clinic.VI. I. tratament).etiopatogenie.15% ……………………………………………. tratament.

parodontita juvenilă 5. Rezolvarea diferitelor urgente .. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenti tineri ……………6 cazuri 3....... Diagnosticul diferitelor forme de distrotii dentare.... 2...... Necesitate şi priorităŃi în asistenŃa pedodontică... Îmbolnăvirea parodontală la copii . Plan complex de tratament ............. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Obiective: 1........ Abordarea pedodontică a copilului cu probleme speciale 7................ ……... 20 cazuri 7...... Patologia prin eerie simpla si complicata a molarului de sase ani ................ 6.... şcolar......... 8 cazuri 5..3.... Materiale utilizate în practica pedodontică 8.... ParticularităŃile tratamentului protetic la copil şi adolescent 9.. gingivita la copil şi adolescent......... 3... adolescent) IV.......... 5.. Tratamentul cariei simple la dintii temporari si permanenti tineri carioase.... Proceduri de utilizare pe cale locală a diferitelor preparate fluorate ...20-25 procese 179 ........ pe grupe de vârstă (copilul mic.... Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive ..particularităŃi de structură ale parodonŃiului marginal în perioada dentiŃiei temporare şi mixte. Diagnosticul complex al afecŃiunilor stomatologice în perioada dentiŃiei temporare şi mixte.... Intocmirea unui plan complex de tratament al afecŃiunilor pedodontice în report cu vârsta......... 20 proceduri 6.. 2... 4........... Diagnosticul afecŃiunilor dentare specifice dentiŃiei temporare şi mixte...... AfecŃiuni ale mucoasei bucale întilnite mai frecvent la copil şi adolescent 6....... Insuşirea diferitelor metode de tratament ale distrofiilor de structură Barem mimim: 1. Însuşirea atitudinilor profilactice şi curative specifice pentru molarul de şase ani........... 8 cazuri.... preşcolar..factori favorizanti consecinte 4.. Tratamentul gangrenei la dintii temporari şi permanenŃi tineri …………6 cazuri 4...

. Bucureşti..."Pedodontie" -Livia Zarnea..."Teste de Pedodontie". BIBLIOGRAFIE: .. cele mai importante pentru medicul dentist..............pg 6-24.15% ...........Cerma.....Rodica Luca.........A.Notă stagiu ....1993.......... ............. Bucuresti........."Teste de Pedodontie"-Rodica Luca... ce se pot transmite prin practică stomatologică şi cum trebuie să procedeze pentru a reduce la minim acest risc.............. cross contamination.2o% . In: Teste de Stomatologie si Chirurgie oro-maxilo-facială l998... In: Teste de Stomatologie....... Didactica....…………………………………55% PREVENłIE ORO.... CONłINUTUL CURSURILOR: 1...........1996..Medicală....V..10% ..Examen teoretic final ...... vol....... CURSUL I Introducere în prevenŃie oro-dentară...2... EVALUARE: ..........Cursul predat sub redacŃia GănuŃă N... Ed............scris....... ... Lung To...259-270 .. Cherlea V.......studenŃii trebuie să cunoască la sfârşitul cursului care sunt bolile contagioase.. SurpăŃeanu M....Lucrare de control ..si Pedagogica' R. Procesul infecŃios.. Ed......... infecŃie nosocomială................... Verigile lanŃului infecŃios: Antibioterapia profilactică 180 ............DENTARĂ ANUL II Un semestru 16 ore curs 16 ore lucrări practice OBIECTIVELE CURSULUI: ... Ed............. pg.. .......Examen practic ...... PREVENIREA TRANSMITERII INFECłIILOR Definirea noŃiunilor: precauŃii universale/standard......... .. VI.

măsuri preventive. CURSUL III Hepatita C . căi de transmitere. PanariŃiul herpetic. măsuri preventive. BOLI PRODUSE DE HERPES-VIRUSURI 1.ACUTE Hepatita A .V. perioada de incubaŃie. căi de transmitere. 1. căi de transmiter. Teste de laborator şi evaluarea medicală a pacientului infectat HIV 181 .V 4. Hepatita E căi de transmitere. 4. măsuri preventive 2. măsuri preventive. căi de transmitere. evoluŃia bolii. o Encefalopatiile spongiforme umane. Hepatita D (delta) . măsuri preventive. măsuri profilactice.epidemiologie. evoluŃie. evoluŃie.căi de transmitere. Herpesul ocular. etape evolutive.căi de transmitere. InfecŃia cu virusul Epstein-Barr (VE-B): Mononucleoza infecŃioasă.Etiologie.căi de transmitere. semne patognomonice. CURSUL IV . Leucoplakia infecŃioasă cu manifestări clinice. situaŃia din România. CURSUL II Cele mai importante boli infecŃioase care se pot transmite pe durata procedurilor stomatologice Provocări infecŃioase prezente şi viitoare. TUBERCULOZA (TBC) .3. manifestări clinice. InfecŃia cu virusul varicelei-zoster (V. tratament 2. măsuri preventive. perioada de contagiune. 3. agent etiologic. o Sindromul acut respirator sever (SARS) 1. Herpesul labial. Zona zoster: manifestări prodromale. MĂSURI PREVENTIVE 4. INFECłII VIRALE ALE MUCOASEI ORALE 3. etape evolutive. HEPATITELE VIRALE .2. profilaxia post expunere.V. etape evolutive. epidemiologie. măsuri peventive. InfecŃiile cu viruşii herpes simplex Gingivo-stomatita herpetică primară. manifestări clinice orale.1.) 1. 3. InfecŃia cu cytomegalovirusul (VHCM): manifestări clinice orale. Hepatita B manifestări clinice. etape evolutive. diagnostic. manifestări orale. INFECłIA HIV (human imunodeficiency virus) . starea de purtător cronic. etape evolutive. vaccinarea şi testarea postvaccinare. manifestările bolii. receptivitatea la boală şi grupe de risc Aspecte medicale ale infecŃiei HIV. Varicela (primo infecŃia cu V.Z): epidemiologie.Z.

cheilita angulară. InfecŃii cu Epsein-Barr Virus . InfecŃiile bacteriene: Gingivita HIV sau Eritemul gingival linear.LEZIUNI ORALE ASOCIATE OBIŞNUIT INFECłIEI HIV Limfadenopatia InfecŃii fungice: Candidoza pseudo-membranoasă. Gingivita ulceronecrotică. atrofică. OBIECTIVELE STOMATOLOGIC CONTROLULUI INFCłIILOR ÎN CABINETUL 1. InfecŃii recidivante cu Herpes Simplex Virus (HSV). RECIRCULAREA INSTRUMENTARULUI REFOLOSIBIL Prespălarea – PrecurăŃirea CurăŃirea propriu-zisă a. MĂSURI DE PROTEJARE PERSONALĂ A ECHIPEI STOMATOLOGICE Imunizări şi testări periodice . CURSUL VI A. Parodontopatia marginală HIV.Leucoplazia pătroasă a limbii (Hairy Leukoplakia).ECHIPAMENTUL DE PROTECłIE Halatul sau uniforma lavabilă Boneta sau acoperitoarele pentru păr Masca oro-nazală (facială) Ochelarii de protecŃie TEHNICI DE SPĂLARE A MÂINILOR Mănuşile de protecŃie HIPERSENSIBILITATEA LA LATEX 6. AfecŃiuni neoplazice .Sarcomul Kaposi Xerostomia sau afectarea glandelor salivare Trombocitopenia INGRIJIREA PROFILACTICO-STOMATOLOGICĂ A PACIENTULUI INFECTAT HIV/SIDA o Tratamentul preventiv stomatologic propriu-zis o Tratamentul profilactic al personalului medical imediat postexpunere RESTRICłII PROFESIONALE ÎN CAZUL PROFESIONISTULUI CONTAGIOS 5. hiperplazică. ParticularităŃile amenajării interiorului cabinetului stomatologic 2. CurăŃirea ultrasonică b. CURSUL VII . InfecŃiile virale: InfecŃiile cu Human Papilloma Virus – HPV. InfecŃia cu Varicella Zoster Virus.VIII B. CurăŃirea manuală Împachetarea instrumentarului în vederea sterilizării INDICATORII STERILIZĂRII Sterilizarea sterilizarea prin căldură umedă (abur sub presiune) sterilizarea prin căldură uscată sterilizarea prin vapori chimici 182 . InfecŃii cu Cytomegalovirus.

Cristian Funieru. Bucureşti – 2006. Bucureşti. Iodoforii 4. examen teoretic – 2 subiecte scris + test grilă (60 teste complement simplu şi complement multiplu). Compuşii clorului 3. testul final. CUCULESCU M. PROFILACTIC. Gluraraldehide 2. 2002.DEZINFECTANłII CHIMICI RECOMANDAłI ÎN STOMATOLOGIE 1. Oana Sluşanschi. Adrian łandără..Carol Davila” Bucureşti 2006. 2. Compuşii fenolici (sintetici) Sterilizarea chimică (prin imersie) 3.ACTUALIZĂRI LA CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL DENTAR. . PREGĂTIREA CABINETULUI PENTRU LUCRU Contaminarea zonelor dintr-un cabinet stomatologic CurăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor ÎntreŃinerea circuitelor de apă Grija faŃă de instrumentarul steril Pregătirea pacientului pentru şedinŃa de tratament Atitudinea faŃă de reziduri SFATURI PRACTICE BIBLIOGRAFIE: 1. PROGRAMA ANALITICĂ . 3. CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC. Marian Cuculescu. Nicolae Bănicioiu. CUCULESCU M. activitatea de la lucrări practice.Aspecte Practice în PrevenŃia Oro Dentară – Manual de lucrări practice pentru studenŃii facultăŃii de Medicină Dentară şi ai Colegiului de AsistenŃă Dentară autori: Ranga Roxana. Caiete de lucrări practice . Editura Universală . nota finală Ńine cont de frecvenŃa la curs. EVALUARE: • fiecare student va realiza la minimum 2 pacienŃi: o completarea foii de observaŃie (examenul clinic şi anamneza) o cu plan de tratament preventiv o cu înregistrarea semnelor vitale lucrare de control din materia predată cu privire la cele 4 boli contagioase descrise. Editura BIC ALL. de rezultatul la testul scris. Editura Cerma Print. interesând semnele clinice şi tratamentele de urgenŃă de în caz de accident.LUCRĂRI PRACTICE PREVENłIE ORO-DENTARĂ – AN III MEDICINĂ DENTARĂ 183 . BUCUREŞTI.

StudenŃii vor exersa aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie.LP1 – Introducere Introducere în stomatologia preventivă. zonele neutre. ale mediului înconjurător) . . aerisire. săpun chirurgical lichid(conŃinut antimicrobian).Pentru pacient: aşezarea pacientului în scaunul stomatologic. Rolul şi spaŃiul de lucru al acestora. Pentru cabinet: curăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor. Necesar de echipament: măşti oro-nazale. Definirea noŃiunilor: mediu contaminat.Tipuri. terŃiară. mediu steril. prevenirea bolilor profesionale.Prezentarea unitului dentar. - Prezentarea cabinetului stomatologic ÎmpărŃirea cabinetului pe arii de contaminare: de tratament. Obiectivele şedinŃei de LP: familarizarea studenŃilor cu noŃiunea de medicină preventivă.Metode de spălare a mâinilor (rapidă. . NoŃiuni de bază privind prevenirea afecŃiunilor din sfera oromaxilo-facială. Exemple. Introducere în prevenirea transmiterii bolilor în cabinetul stomatologic. Pregătirea echipei stomatologice pentru tratament . standard rapidă. . halat. ÎnŃelegerea necesităŃii aplicării corecte a tehnicilor de control al infecŃiei în cabinetul stomatologic. curăŃarea circuitelor de apă ale unitului. de contact indirect cu pacientul. mediu curat.spălarea mâinilor . prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. ochelari. 184 . familiarizându-se cu comenzile acestuia. studenŃii exersează manevrarea corectă a unitului stomatologic. ochelari de protecŃie. . mănuşi. mănuşi. Îngrijirea mâinilor. Utilizare corectă. definirea etapelor prevenŃiei – primară. chirurgicală). . secundară. bonetă. LP2 – Pregătirea cabinetului şi a pacientului pentru şedinŃa de tratament. Echipamentul de protecŃie al echipei medicale (mască. bonetă). măsuri universale de prevenire. precum şi spălarea corectă a mâinilor prin una din tehnicile rapidă sau standard rapidă. semicritice. .Tipuri de săpunuri folosite.aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie. halat. Obiectivele controlului infecŃiilor. După efectuarea de demonstraŃii. echipamentul de protecŃie (când este cazul) şi pregătirea pacientului pentru şedinŃa de lucru. asistentă).Echipa stomatologică (medic.Gradul de contaminare a suprafeŃelor existente în cabinetul stomatologic (critice. necritice.

spălarea propriu-zisă. tipuri de dezinfectanŃi. aparat de curăŃare cu ultrasunete. Exemple. Manevrarea corectă a instrumentarului tăietor folosit (lame de bisturiu). Prespălare. Usucă şi împachetează instrumentarul de sterilizat. evitând producerea accidentelor. Indicatorii sterilizării: definire.Obiectivele LP: StudenŃii înŃeleg necesitatea utilizării echipamentului de protecŃie. aşezarea corectă în cutii şi în sterilizator. uscarea. Exemplificare: poupinel. curăŃire (manuală. demonstraŃie. Vor face diferenŃa dintre dezinfecŃie şi sterilizare. ultrasonică). Se învaŃă şi se exersează spălarea cu ambientul cabinetului stomatologic. - - Procesul de sterilizare ModalităŃi de sterilizare (căldură umedă. 185 . căldură uscată. Instrumentarul de unică folosinŃă şi refolosibil. Se familiarizează LP3 – ReCircularea instrumentarului şi al materialelor în cabinetul stomatologic. precum şi folosirea lui corectă. Necesar de echipament: dezinfectanŃi. diferite obiecte de instrumentar stomatologic (truse de consultaŃie. vor StudenŃii manevra corect diferitele instrumente stomatologice prezentate. vapori chimici sub presiune. instrumentar stomatologic. Atitudinea faŃă de reziduri. Obiective: StudeŃii vor fi în stare să efectueze corect etapele recirculării instrumentarului reutilizabil. pungi speciale din hârtieplastic şi aparatul de sigilat specific. a seringilor şi acelor folosite. sterilizator cu cuarŃ. Pregătirea instrumentarului pentru sterilizare: împachetare (în şerveŃel sau în pungi speciale din hârtie-plastic). oxid de etilenă. Exemplificare: dezinfecŃia suprafeŃelor şi a instrumentarului. vor efectua manevre de decontaminare a suprafeŃelor cabinetului stomatologic. instrumentar chirurgical). Exemplificare. Pensa de serviciu şi utilizarea corectă a acesteia. instrumentar endododontic. autoclav şi sterilizator cu cuarŃ. Prezentarea sacilor şi al recipientelor pentru deşeuri. sterilizatoare rapide). şerveŃele. demonstraŃie. împachetarea şi sterilizarea). Zona cabinetului stomatologic unde se manevrează instrumentarul refolosibil. Vor fi capabili să împacheteze corect instrumentarul în vederea sterilizării şi să manevreze corect instrumentarul sterilizat. vor învăŃa şi aplica corect manevrele de curăŃire manuală în funcŃie de obiectul curăŃit. manevrarea lui corectă. Trusa de consultaŃie. cutii şi casolete. autoclav. intrumentar pentru parodontologie. poupinel. utilizare corectă. demonstraŃie. Recircularea instrumentarului refolosibil (precurăŃirea. DezinfecŃie. corectă a mâinilor. Manevrarea corectă a instrumentarului sterilizat.

săpun chirurgical (conŃinut antimicrobian). un semestru 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice ANUL III OBIECTIVELE CURSULUI .Examenul clinic al pacientului StudenŃii Se prezintă fişa de consultaŃie Se demonstrează modalitatea de evaluare şi înregistrare a statusului dentar. StudenŃii sunt instruiŃi cu privire la obligativitatea şi metoda de palpare a grupelor ganglionare latero-cervicale. se insistă pe noŃiuni legate de prevenirea cariei dentare şi mai puŃin pe prevenŃia în parodontologie. La sfârşitul şedinŃelor. Se înregistrează în fişă statusul dentar al fiecărui studentpacient. .LP4.Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. dezinfectanŃi. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. truse de consultaŃie. ochelari. StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate la LP-urile precedente. La sfârşitul şedinŃelor. fişe stomatologice. halat. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar şi reface indicele de placă. - LP7 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. La sfârşitul şedinŃelor. LP6 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – studenŃii absenŃi sau cei care nu au promovat testul scris au posibilitatea de refacere. Fiecare va aplica noŃiunile învăŃate anterior în funcŃie de rolul jucat. StudenŃii aplică în practică noŃiunile învăŃate anterior lucrează în echipe de medic-asistentă-pacient. Necesar de echipament: mască oro-nazală.fiind vorba de studenŃi de anul III. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. se efectuează colorarea plăcii dentare şi se cuantifică cantitatea de placă prin efectuarea unui indice de placă. - LP8 . StudenŃii sunt iniŃiaŃi cu privire la înregistrarea semnelor vitale. LP5– Lucrare de control . Nu se face referire la prevenirea oncologică care cred că este recomandabil 186 . bonetă. care cred că este normal să fie dezbătute în anul V şi VI la parodontologie. Se explică o tehnică de periere.testarea în scris a cunoştinŃelor acumulate cu privire la tematica primelor 4 cursuri. mănuşi.studenŃii trebuie să fie capabili la sfârşitul stagiului să realizeze un plan de tratament profilactic individualizat şi să poată să efectueze manoperele specifice prevenŃiei primare.

D. CURSUL I . caracteristici. semnificaŃia clinică a P. virulenŃa patogenilor parodontali. CURSUL IV .D.D..V MIJOLACE DE CONTROL AL P. o Halitoza: definiŃie. CONłINUTUL CURSURILOR 1. flora microbiană asociată variatelor forme de afectări parodontale. cauze. forme clinice. 3. matricea intermicrobiană a plăcii dentare. succesiunea fixării microbiene şi coagregarea microbiană. Depozite dentare moi Pelicula dobândită. o AgenŃii de colorare ai P. MICRORGANISMELE PLĂCII DENTARE GENERATOARE DE CARIE DENTARĂ SAU/ŞI BOALĂ PARODONTALĂ I. fluorizarea structurilor dure dentare. Depozitele dentare dure Tartrul dentar: formarea tartrului dentar. proceduri de aplicare.Collis o Tehnica de periere prin rulare o Tehnica vibratorie de periere Stillman o Tehnica viratorie de periere Charters o Tehnica circulară de periere Fones 187 .D.D.II Definirea etapelor prevenŃiei primare în reducerea frecvenŃei apariŃiei şi evoluŃiei bolilor plăcii: controlul mecanic şi chimic al P. Mijloace principale – periajul dentar PERIUłE DENTARE Istoric PeriuŃe de dinŃi manuale Descriere generală Factori care influienŃează alegerea unei periuŃe dentare METODE DE PERIERE MANUALĂ A DINłILOR o FrecvenŃa periajului dentar – sfaturi practice o Tehnica sulcular vibratorie de periere Bass o Tehnica de periere simultan sulculară . semnificaŃie clinică.să se facă la chirurgie BMF sau prevenirea malformaŃiilor şi al anomaliilor dento-maxilare care cred că pot fi făcute mai competent în cadrul cursurilor de ortodonŃie. disciplinarea consumului de hidrocarbonate. tratament.D. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor. CURSUL III • II. Mijloace de control mecanic al P. metode de evidenŃiere. compoziŃia T. soluŃii utilizate. Placa dentară microbiană: aspecte clinice. Materia alba Resturile alimentare 2.D. I. şi educarea stomatologică a pacienŃilor.: indicaŃii.. forme clinice.. metabolismul P.

Paste de dinŃi desensibilizante Paste de dinŃi de albire • • • • 188 . CURSUL VIII-IX MODALITĂłI DE APLICARE A SUBSTANłELOR CHIMICA ANTIPLACĂ I.Paste de dinŃi antitartru . Biguanidine – digluconatul de clorhexidină b. Compuşii fenolici – Listerina şi Triclosanul c. antiseptice a.Paste de dinŃi anticarie .VII Mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar . Mijloacele chimice de control al P. Hexetidina e. CURSUL VI . dental floss-ul (aŃa dentară sau firul de mătase) Banda dentară Super floss-ul Benzile de tifon stimulatorul gingival interdentare sau conurile interdentare scobitorile – Tooth picks periuŃele interdentare şi cele unitufă gumele de mestecat II.D. 1. AgenŃii de oxidare f. Compuşii cuaternari de amoniu – Clorura de cetylpyridinium.Istoric . enzimele 5.CompoziŃie chimică de bază Testarea capacităŃii de abrazare a pastelor de dinŃi Pastele de dinŃi profilactice/terapeutice .D. PASTELE DE DINłI . antibioticele 3. Alcaloizii vegetali – Saguinarina d. Sărurile 2. Clorura de Benzalconiu.o Tehnica verticală de periere Leonard o Tehnica orizonatală de periere o Tehnica fiziologică de periere Smith Perierea suprafeŃelor ocluzale PERIUłELE DE DINłI MECANICE o Tipuri o Tehnici de periere CURĂłIREA LIMBII o individualuizarea periajului o efecte negative ale periajului dentar 4.Paste de dinŃi antiplacă .destinate controlului mecanic al P.

ContraindicaŃii .II. alimente cu potenŃial cariogen 1.d. Zaharoza 2.Îndulcitorii din cereale – HFCS 3. Grăsimile şi proteinele 2.Polipeptidele . Îndulcitorii tradiŃionali . IRIGATOAREL BUCALE .Monozaharidele . alimente cu efect cario-protector 1.şi subgingivale . Îndulcitorii alternativi . APE DE GURĂ DESTINATE CLĂTIRII CAVITĂłII ORALE • Cosmetice • Terapeutice o Utilizate în cabinet o Utilizate la domiciliu Ape de gură prepararte extemporaneu Ape de gură prefabricate inlocuitori ai salivei (salive artificiale) III.Tipuri: supra. prin controlul dietei A.Amidonul . Alimentele nerafinate 7.AgenŃi antimicrobieni recomandaŃi Jet-floss-ul 6.Îndulcitorii artificiali Zaharina Aspartamul Acesulfamul K Ciclamatul de sodiu Sweetener 2000 caracteristici ce influienŃează cariogenitatea alimentelor B.Poliolii . proteinelor şi lipidelor bolile infecto-contagioase .Efecte şi indicaŃii . FACTORII CARE INFLUIENłEAZĂ COMPORTAMENTUL ANTICARIE A SMALłULUI DENTAR Factorii care determină perturbări în formarea matricei organice a smalŃului dentar carenŃele în aportul de vitamină A carenŃele în aportul vitaminei C aportul de oligoelemente aportul glucidelor.XI prevenirea c. CURSUL X .Factorii perturbatori ai mineralizării matricei smalŃului 189 . CURSUL XII-XIII CREŞTEREA REZISTENłEI STRUCTURILOR DENTARE FAłĂ DE ATACURILE ACIDE CARIOGENE I.

contraindicaŃii. a. geluri COMBINAREA METODELOR DE FLUORIZARE 8.Materiale utilizate .Defluorurarea apei potabile . paste de dinŃi b. PREVENIREAC. c.Fluorizarea apei potabile în şcoli Tablete şi soluŃii cu fluor Sarea de bucătărie fluorurată Laptele şi băuturile răcoritoare fluorurate FLUORIZAREA LOCALĂ Caracteristicele sistemelor de fluorizare locală IndicaŃiile fluorizărilor locale Obiectivele fluorizării locale I. CURSUL XIV SIGILAREA ŞANłURILOR ŞI FOSETELOR OCLUZALE . PRIN ADMINISTRAREA FLUORULUI Metabolismul fluorului Toxicitatea fluorului IntoxicaŃia acută – tratamente de urgenŃă IntoxicaŃia cronică o Fluoroza osoasă o Fluoroza dentară – indicele de fluoroză Dean . d. b. Efecte secundare produse la nivelul celorlalte organe şi Ńesuturi Mecanisme cario-statice ale fluorului METODE SISTEMICE DE ADMINISTRARE A FLUORULUI Apă potabilă fluorurată . avantaje . ionoforeză II.Beneficii .tratamentul fluorozei dentare 1. în conformatoare c.factorii perturbatori ai maturpării preeruptive a smalŃului hipofizectomia nanismul hipofizar hormonii sexuali II.aportul scăzut de calciu şi fosfor sau un raport Ca/P deficitar rolul fluorului carenŃa în vitamina D disfuncŃiile hormonale .LegislaŃie în viguare .Tehnici de lucru SIGILAREA CA METODĂ ALTERNATIVĂ LA TERAPIA CLASICĂ 190 . ape de gură c. badijonare b. 2.D. Fluorizarea locală profesională a.IndicaŃii. Autofluorizările locale a.Istoric .

Ioan Dănilă Bucureşti. proprietăŃi fizice – flux salivar b.Dentistică Preventivă. Ed. Ecologia producerii cariei dentare. diagnosticare clinică. 191 . 1996. 2005. proprietăŃi antimicrobiene Sisteme tampon salivare Rolul cario-preventiv al salivei 10. . Ed. 2. Microorganisme cariogene.LASĂRUL ÎN PREVENIREA CARIEI 9. petagogică. ROLUL SECREłIEI SALIVARE ÎN APĂRAREA STRUCTURILOR BUCODENTARE FuncŃiile salivei ProprietăŃile salivei a.şi remineralizare. Memet Gafar Medicală. Permeabilitatea smalŃului. 2001. Caria dentară: o boală locală transmisibilă – nivelele preventive. Ed. Embriologia şi histologia smalŃului. Rolul fosfatului de calciu în procesele de de. Aspecte fizice şi microscopice al leziuni incipiente produse în smalŃ. Didactică şi . proprietăŃi chimice c. 3. DĂNILĂ IOAN şi colab. Andei Iliescu . 1996.STOMATOLOGIE PREVENTIVĂ.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare. 5. CURSUL XV I. . Factorii care influienŃează remineralizarea. CURSUL PREDAT 4. Craiova. Didactică şi Pedagogică . Leziunea de subsuprafaŃă. Anotimp. etape evolutive.Profilaxie stomatologică. EDUCAREA MEDICAL-STOMATOLOGICĂ II. CURSUL XVI CARIA DENTARĂ-LEZIUNEA INCIPIENTĂ DefiniŃie. Ed. BIBLIOGRAFIE: 1. OLTEAN DUMITRU şi colab.

Testul se concepe din câteva întrebări cu răspunsuri scurte. revelatori de placă. o Examen teoretic – test grilă + 2 întrebării de redectat. . Se demonstrează practic protocolul clinic al revelării P. obiect de activitate.se evidenŃiază prezenŃa tartrului dentar prin inspecŃie. Necesar de materiale: fişe. revelator de placă. 5 fluorizări locale prin badijonare. ANUL III – 32 DE ORE LUCRĂRI PRACTICE LP 1. StudenŃii efectueză completarea fişei catredei ce impune: • • • • Examinare clinică reciprocă Fişa clinică se completează înregistrându-se status-ul dentar Se efectuează colorări ale P. 10 planuri de tratament preventiv cu educarea pacientului. Se calculează indicele de placă OHI iar datele se trec în fişă personală. Se demonstrează modul de evidenŃiere clinică a plăcii dentare insistându-se pe modalităŃile de colorare – revelare. În finalul LP se efectueză testarea în scris a cunoştinŃelor studenŃilor cu privire la prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic.definiŃii. 1 fluorizare locală prin ionoforeză. pahare de unică folosinŃă. 192 . LP 3 Se prezintă generalităŃi cu privire la periuŃele de dinŃi manuale şi electrice. . Se insistă pe rolul plăcii dentare microbiene în producerea bolilor plăcii (leziuni carioase şi boli parodontale).se prezintă diverşii revelatorii de placă în variatele forme de prezentare. GeneralităŃi cu privire la prevenŃia primară şi secundară: . 10 truse de consultaŃie. indici de placă.EVALUARE: o studentul va efectua câte 2 sigilări.D. ca şi modul de înregistrare şi de calcul al indicelui de placă OHI. Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. Se demonstrează anumite tehnici manuale de periaj. cca. rulouri sau comprese. palpare cu sonda. aspiratoare de salivă. o Lucrare de control din primele 9 cursuri în a 10 şedinŃă de lucrări practice. LP 2.D. înainte şi după uscarea suprafeŃelor dentare.

Se explică necesitatea folosirii modelului de studiu în prevenŃia oro-dentară mai ales în cazul în care ne propunem să implementăm o nouă metodă de periere manuală. lampă de fotopolimerizare. Necesar de materiale: sigilanŃi. revelatori de placă. studenŃii efectuează curăŃirea suprafeŃelor dentare aproximale cu dental floss-ul. pahar de plastic. Cu periuŃele personale îşi efectuează periajul personal înainte şi după efectuarea colorării P. aspiratoare de salivă. compozite şi glass ionomeri. Se începe prezentarea mijloacelor mecanice auxiliare periajului şi se demonstrază modul corect de utilizare. gume şi paste de lustruit. Necesar de material: mijloace mecanice auxiliare periajului. şi calcularea indicelui de placă. LP 6. LP 4. Se atrage atenŃia asupra efectelor negative produse prin periaj dentar efectuat incorect. Se prezintă tehnicile de periaj manual şi se exemplifică pe model. LP 7. rulouri. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. StudenŃii vor mima realizarea câtorva tehnici de periere manuală pe model şi vor efetua un periaj dentar înainte şi după efectuarea colorării P. dentalfloss. freze de adaptat.D. ca şi a indicelui de placă API. Practic. periuŃe dentare manuale şi electrice. rulouri.StudenŃii termină completarea fişelor începute în şedinŃa anterioară. cca 10 truse de consultaŃie. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. comprese. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre ape de gură şi paste de dinŃi. Necesar de materiale: fişe. 193 . Se discută şi se demonstrează sigilarea şanŃurilor şi fosetelor coronare. Se discută timpii operatori indicaŃi la o săptămână de la implementarea unei noi tehnici de periere dentară manuală. trusă de consultaŃie. pahare de unică folosinŃă. transparente sau colorate. Se discută despre individualizarea periajului manual în funcŃie de diferitele situaŃii clinice şi se controlează rezultatul tehnicii de periere propusă/efectuată. În limita pacienŃilor existenŃi studenŃii efectuează sigilări folosind tipurile de materiale de sigilare existente în clinică. LP 5. Necesar de material: model demonstrativ. aspirator de salivă.D. revelatori de placă. hârtie de articulaŃie. periuŃă manuală. pastă de dinŃi.

Necesar de materiale: materiale de fluorizare locală profesională. Necesar de materiale: soluŃii fluorurate. conformator universal. ape de gură şi geluri. spumei şi al lacurilor fluorurate existente în clinică. Se discută despre autofluorizările cu paste de dinŃi. Se discută despre metodele de fluorizare locală profesională. Detartrajul manual. Se prezintă variatele tipuri de preparate comercializate demonstrându-se modul corect de utilizare a soluŃiilor. inclusiv cu privire la tratarea preventivă sau curativă a cariei radiculare. gelurilor. LP 9. geluri cu fluor. Se fac indicaŃii de tratament în funcŃiie de variatele situaŃii clinice posibile (ipotetice). paste de dinŃi. apele de gură ca şi despre salivele artificiale. rulouri absorbante. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre fluorizări. aparat de ionoforeză cu conformator. LP 10 Lucrare de control – controlul plăcii dentare LP 11. aspirator de salivă. StudenŃii care nu au dat lucrarea scrisă sau nu au luat notă de trecere au posibilitatea de refacere. aspiratoare de salivă. În următoarele 4 şedinŃe de lucrări practice studenŃii în limita timpului şi al materialelor fluorurate existente îşi vor efectua fluorizări locale profesionale. StudenŃii efectuează practic controlul P. cu ajutorul duşului bucal. trusă de consultaŃie. Se prezintă instrumentarul şi tehnica (pe pacient sau pe fantomă). Se prezintă duşul oral şi se demonstrază utilizarea lui. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. duş oral. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Se vor indica formule de tratament în funcŃie de vârstă şi legat de riscul la carie prezentat de pacient. pahar de unică folosinŃă. trusă de consultaŃie. IniŃial asistentul face demonstraŃia practică. Se realizează echipe pacient medic dintre studenŃii componenŃi ai grupei respective. aspirator. 194 . pahar de unică folosinŃă.D: pastele de dinŃi.Se discută despre mijloacele chimice de control al P. LP 8. perii de periere profesională. StudenŃii lucrează pe pacienŃi.D. rulouri. Necesar de materiale: ape de gură. Se discută despre fluorizarea pe cale generală.

LP 15 şi 16. StudenŃii care nu au fost prezenŃi sau nu au luat notă de trecere al testul scris au dreptul lo o singură refacere. benzi abrazive. periuŃă pentru periaj profesional. gume de finisat. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. capete pentru aparatul de detartraj. detartraj manual urmat de periaj profesional. urmată de o discuŃie de 3-5 min care pleacă de la manopera respectivă. StudenŃii vor putea utiliza înainte de revelarea plăcii orice mijloc de control al P. LP 13. discuŃii cu privire la planul de tratment preventiv indicat pacientului în funcŃie de vârstă sau de tratamentele protetice existente 195 . aparat de detartraj ultrasonic. pastă pentru periaj profesional. benzi abrazive. StudenŃii îşi vor efectua a doua revelare de placă şi vor înscrie pe fişele deja completate noul indice de placă OHI. aspirator. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare indicate (planul de tartament preventiv) pe vârste. Se prezintă aparatura şi tehnica (la pacient sau la fantomă). pahar de unică utilizare. pahare de unică folosinŃă. piesă contraunghi. individualizarea periajului manual sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului. cca 20 truse de consultaŃie. rulouri sau comprese. aspiratoare. Manopera clinică poate fi: • • • • • • revelare de placă urmată de demostrarea unei tehnici de periaj. comprese. LP 14. Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. detartraj mecanic urmat de periaj profesional. gume de finisat. Fiecare student execută o manoperă clinică. pahar de unică utilizare. comprese. Necesar de materiale: fişe. Examen practic.Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. aspirator. Detartrajul mecanic. LP 12. periuŃă pentru periaj profesional. fluorizare topică profesională urmată de indicaŃii privind fluorizarea topică personală sigilare şanŃurilor şi fosetelor coronare. piesă contraunghi.D doresc. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare aplicate pe vârste şi diferite situaŃii clinice. revelator de placă. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Pe durata oricăror şedinŃe de lucrări practice vor avea prioritate pacienŃii care vor fi trataŃi cu respectarea prevederilor şi a formelor legale. trusă de detartraj manual. pastă pentru periaj profesional.

Trebuie urmărit în timpul stagiului dacă acest barem poate fi îndeplinit şi dacă există probleme el poate fi redus. Barem de îndeplinit pentru a putea susŃine examenul practic şi apoi pe cel teoretic executate de fiecare student în timpul stagiului (condiŃie de admitere în examenul scris): • • • • • În 3 revelări de placă urmate de demostraŃie privind o tehnică de periaj sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului 1 detartraj manual sau mecanic 2 fluorizări topice profesionale urmate de indicaŃii privind fluorizarea topică personală 1 sigilare susŃinerea unui referat. indiferent de vârstă sau situaŃie clinică individualizeze tehnica de periaj recomandată indice corect mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient indice corect mijloacele chimice de control al P. Însuşirea principalelor noŃiuni teoretice legate de morfologia primarã a dinŃilor umani permanenŃi 2. Aprecierea transformãrii morfologiei dentare primare în morfologie dentarã funcŃionalã prin prisma tipurilor de rapoarte interdentare posibil de realizat în diferite tipuri de ocluzie 196 .pr I. Cunoaşterea fiecãrei entitãŃi morfologice individuale şi asocierea lor într-un complex morfologic funcŃional : arcada dentarã. corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient execute corect manevrele clinice prezentate în timpul stagiului. SCOPUL CURSULUI : 1.OBIECTIVELE STAGIULUI La finalul stagiului studentul trebuie să: • • • • • indice o tehnică de periaj adecvată oricărui pacient. 3. MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 32 ore curs 64 ore lucr.D. acest sens fiecare student va avea un caiet de stagiu unde asistentul universitar semnează şi-şi pune parafa la momentul efectuări manoperelor.

proteticã. premolarul superior. 2. IV. Sunt prezentate formele de arcadã şi curbele de compensaŃie sagitalã Spee şi transversalã Wilson Sunt subliniate criteriile morfologice ce permit recunoaşterea dinŃilor permanenŃi O atenŃie deosebitã se dã materializãrii caracteristicilor morfologice dentare prin desen. 197 . fizionomie şi sã poatã stabili o ierarhizare a acestora. protetic chirurgie Se accentueazã pe elementele morfologice ce constituie o caracteristicã comunã sau diferenŃialã a unui dinte sau grup de dinŃi Rapoartele interdentare sunt prezentate atât pentru zona frontalã cât şi pentru cea lateralã. Sã fie capabili sã aprecieze valoarea clinicã a fiecãrui dinte în raport cu ceea ce reprezintã el prin atributele sale : în masticaŃie. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE Realizarea prin sculpturã în ghips a fiecãrei entitãŃi morfologice caracteristice unui anumit grup dentar: incisivul central superior. primul molar inferior. Sã identifice şi sã diferenŃiere fiecare entitate morfologicã pe baza caracteristilor morfologice individuale şi de grup. caracteristicile coronare radiculare. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã fie capabili : 1. CONłINUTUL CURSURILOR Morfologia dentarã prezintã începând cu caracteristicile comune tuturor dinŃilor toate elementele morfologice caracteristice celor 16 entitãŃi morfologice dentare Este descris dintele ca structurã şi pãrŃi componente se prezintã terminologia proprie morfologiei dentare Sunt descrise sistemele de notare ale dinŃilor permanenŃi Este prezentat fiecare dinte maxilar şi mandibular începând cu incisivul central superiori. primul molar superior.II. 3. Sã gãseascã valoarea practicã a caracteristicilor morfologice individuale şi de grup ale dinŃilor permanenŃi în activitatea clinicã de terapie. Sunt descrise variaŃiile morfologice şi caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice Se fac referiri la posibila transformare funcŃionalã a morfologiei primare în morfologie secundarã fãcându-se corelaŃie cu tipurile de rapoarte interdentare prezente în zona frontalã Sunt corelate elementele morfologice cu conduita practicã din activitatea viitoare de terapie. III. fonaŃie. caninul superior. chirurgie. erupŃia şi implantarea.

..Scheid VI.... ...Examen scris gen gilã . 1991 .“Morfologia clinico-funcŃionalã a dinŃilor” . canin..Fiecare dinte prezentat şi executat de student este încheiat cu o probã practicã de control ....Proba practicã ...Fuller....“Dental Anatomy” -Julian B...... V.realizarea contra timp din ghips a unui dinte ( nota probã practicã a coordonatorului de curs) ..Realizarea contratimp din ghips a unui dinte .5% 198 .....Denehy.5% ...Sava curs litografiat..Costa... Timişoara ....E.Recunoaştere dinŃi naturali EXAMEN PRACTIC Activitatea practicã are ca obiectiv : .Helicon 1997.Dumitrescu.Recunoaşterea a 5-10 dinŃi umani..………………....………………………...“Propedeuticã stomatologicã” . 5% ....Crearea unei îndemânãri specifice activitãŃii practice viitoare...... (nota asistentului de grupã)........... L.Recunoaşterea a 5 dinŃi umani...........şi Ped... St. .....Atheneum. molar sup...... asociatã cu recunoaşterea acestora în toate sistemele de notare..Mosby ..Coca...James L..15% ... EVALUARE EXAMEN PRACTIC ... Ed..Julian B..curs predat ...St. Gerald E....S.. molar inf.D... BIBLIOGRAFIE ... E..Lucrãrile de control teoretice (douã) la încheierea grupului frontal şi respectiv lateral (notã teorie a asistentului)......... Ed.Douã lucrãri de control teoretice.Did... 1976 ...Rîndaşu........ IoniŃã..Noelfel .Examen practic ..Conştientizarea noŃiunilor teoretice prin materializarea acestora în desen şi în forme geometrice spaŃiale.Incisiv central... recunoaştere asociatã cu identificarea acestora în toate sistemene de notare ... 1968 ...Ene...“Dental Anatomy It s relevance to dentistry” .“Concise dental anatomy and morphology” .....“Morfologia dintelui” .Woelfel.Examen oral gen interviu pe baza recunoaşterii dinŃilor .“Aparatul dento-maxilar” . I. Ed..Bratu şi colab... .“Morfologia dinŃilor şi arcadelor dentare” ..... I.......Dumitrescu........….. D. Rickne C......

3......OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursului studenŃii sã posede cunoştinŃe necesare pentru : 1... Coroanele de înveliş.- Examen oral gen interviu pe baza dinŃilor ce s-au prezentat la recunoaştere.. proteze chirurgicale..Executarea machetelor unor proteze unidentare şi punŃi dentare confecŃionate curent..... metode de obŃinere.Examen scris gen grilã ..... Prezentarea protezelor unidentare şi a punŃilor dentare folosite în protetica dentarã. câmpul protetic în leziunile coronare. 5... 2. II.. metode de obŃinere a machetei. tehnici de realizare.. Proteze dentare: fixe.. Aparate care utilizeazã forŃa centrifugã.. Introducere : proteze dentare. Reconstituirile corono-radiculare..Cunoaşterea tuturor lucrãrilor protetice fixe.. IndicaŃii. 4.. Proteze dentare fixe: clasificare. NoŃiuni generale. IncrustaŃiile....... 199 . 3... NoŃiuni generale....Stabilirea unui plan de tratament protetic..CONłINUTUL CURSURILOR 1. Materiale... Aparate moderne de topire şi turnarea aliajelor.. mobile. Surse de topire a aliajelor. 2... Clasificare..... mobilizabile.Critica unor lucrãri protetice fixe incorect executate. 5. Materiale..... materiale............Diagnosticarea leziunilor dentare şi a edentaŃiilor.. Cunoaşterea etapelor clinico-tehnice de confecŃionare a protezelor dentare fixe. Metode de obŃinere a machetei... indicaŃii......... NoŃiuni generale..... Coroana turnatã cu grosime dirijatã...... materiale. aparate ortodontice. Caracteristici... Caracteristici .. Clasificare.. 2... III.40% . SCOPUL CURSULUI 1.. Materiale. 4. Coroanele parŃiale......... Coroana turnatã cu grosime totalã.30% TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE ANUL III 64 ore curs 128 ore lucrãri practice I. Materiale. Topirea şi turnarea aliajelor. Clasificare...... metode şi tehnici de realizare.. metode şi tehnici de realizare... DefecŃiuni posibile ale pieselor turnate.

Caracteristici. Factori care condiŃioneazã conceperea punŃilor dentare. arderea masei ceramice. Principiile de concepere a punŃilor dentare: biofuncŃional. Cîmpul protetic în edentaŃia parŃialã redusã. Avantaje. 2. Coroanele mixte (metalo-acrilice. Corpri de punte indicate la maxilar şi mandibulã (în regiunea frontalã şi în regiunea lateralã) 15. Se urmãreşte instruirea studenŃilor în biomecanica protezelor fixe. Erori în confecŃionarea punŃilor dentare. NoŃiuni generale. confecŃionarea machetei. caracteristici. Componentele punŃilor dentare. Tehnici de obŃinere. metalo-ceramice).CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE OBIECTIVE . adaptarea lucrãrilor). indicaŃii. tehnici de obŃinere 9. Teoriile legãturii metalo-ceramice. indicaŃii. PunŃile speciale: puntea totalã. dintr-o bucatã. Tehnici de obŃinere. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 200 . Coroanele de înveliş fizionomice (acrilicã. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. puntea cu extensie. 6. biomecanic. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã din ghips. criterii de alegere. Coroanele de substituŃie. Caracteristicile punŃilor din elemente separate şi dintr-o bucatã. Elementele de agregare. PunŃile dentare. Turnarea modelului. puntea mobilizabilã. PunŃile speciale. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate 13.sumar. Avantajele şi dezavantajele punŃilor dentare. Caracteristici. GeneralitãŃi. Metode de realizare a punŃilor dentare. profilactic 11. DificultãŃi în conceperea punŃilor dentare 14. IV. Polimerizarea. 10. Sunt executate un numãr de faze de laborator strâns legate de activitatea medicului stomatolog. materiale. Din elemente separate. Puntea pe implante.Tehnica de lucru. indicaŃii. puntea demontabilã . Caracteristici. 8. 1. Sunt demonstrate şi alte tipuri de amprente. Coroana din douã bucãŃi şi coroana ştanŃatã. De asemeni unele faze clinice executate pe fantome (amprentarea. Coroana fizionomicã din acrilat. Caracteristici generale. tehnici de obŃinere. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate. Materiale. ceramicã). 12. dezavantaje. 7. Critici. puntea provizorie 16.

Se demonstreazã şi studenŃii executã corpul de punte punctiform la mandibulã. Dezambalarea. DemonstraŃie. Turnarea modelului de ghips pentru confecŃionarea componentei fizionomice a coroanei de substituŃie. Se mai demonstreazã şi studenŃii executã macheta corpului de punte suspendat (la mandibulã) 201 . Turnarea modelului cu elementele de agregare. 14. Ambalarea. Topirea şi turnarea aliajului. Dezambalarea. Turnarea corpului de punte. 12. Modelarea machetei dispozitivului coronoradicular. Lipirea corpului de punte de elementele de agregare. Ambalarea machetei definitive. ConfecŃionarea cheii tipar şi realizarea machetei definitive a corpului de punte în formã de casete. DemonstraŃie. Amprentarea cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã de ghips pentru coroana mixtã metaloacrilicã şi coroana turnatã. se executã de cãtre studenŃi. prelucrarea şi lustruirea microprotezei. prelucrarea şi lustruirea punŃii cu raport tangent linear la maxilar. DemonstraŃie 13. Modelarea machetei preliminare a corpului de punte în formã de casete. Coroana de substituŃie cu bont metalic. Turnarea. DemonstraŃie 7. StudenŃii adapteazã dispozitivele pe fantomã şi amprenteazã câmpul protetic cu ghips 6. Prelucrarea. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã. DemonstraŃie. Ambalarea machetei dispozitivului corono-radicular. StudenŃii executã cele douã machete. polimerizarea acrilatului. folosite ca elemente de agregare pentru puntea semifizionomicã cu raport tangent linear la maxilar. Se adapteazã pe bonturile fantomei şi se amprenteazã cu ghips. Proba pe fantomã. ConfecŃionarea modelului. lustruirea şi adaptarea dispozitivului corono-radicular pe fantomã. ambalarea. Ambalarea pentru componenta acrilicã. 9. Macheta coroanelor metalo-acrilicã (tip Weisser) şi turnatã. lustruirea.Prepararea. Adaptarea coroanelor tip Weisser şi turnarea. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 5. îndesarea şi polimerizarea acrilatului. se executã de cãtre studenŃi 11.Realizarea componentei fizionomice a punŃii cu raport tangent linear la maxilar. Se demonstreazã şi se executã de cãtre studenŃi 10.3. îndesarea. Macheta faŃetelor.Prepararea. ConfecŃionarea amprentei acrilice a coroanei de substituŃie-demonstraŃie. executã studenŃii 8. StudenŃii adapteazã microprotezele pe bonturile fantomei 4. dezambalarea. prelucrarea. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. Ambalarea. DemonstraŃie. ConfecŃionarea bontului radicular. DemonstraŃie.

...... curs litografiat 1981 ...............în curs de apariŃie ........Prezentarea de material didactic........... ore de lucrări practice 80 / semestru CURSUL A: Morfologia şi clinica patologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare (ocluziei) – 32 de ore de curs................Rândaşu şi colab............. V....... 40 de ore de lucrări practice I .................“MICROPROTEZE”..... corecte şi incorecte Se executã proba practicã de control semestrialã.. EVALUARE: ............... PROTEZE FIXE”..20% ....................“INDREPTAR LUCRARI PRACTICE PROPEDEUTICÔ............ BIBLIOGRAFIE: .StudenŃii definitiveazã machetele corpurilor de punte indicate în regiunea lateralã la mandibulã 16.“PROPEDEUTICA.... CURS predat în anul 1999 .............…........Donciu şi colab...…..... 202 .......Examen practic. V............... SCOPUL CURSULUI • Informarea studenŃilor asupra structurilor care participă la funcŃionalitatea ocluzală • Informarea studenŃilor asupra fiziologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare cu şi fără contacte dento-dentare.................15.........Fiecare student va confecŃiona 6 machete de proteze unidentare şi 4 machete de punŃi dentare....Examen teoretic grilã...... proteze unidentare şi punŃi dentare..................... • Prezentarea posibilităŃilor de prevenire şi a principiilor de tratament în dizarmoniile ocluzale şi tulburările cranio-mandibulare. I..Donciu şi colab..................“PUNłI DENTARE”........10% ................................. I...........Rândaşu....... • Informarea studenŃilor asupra interrelaŃiilor ocluzie parodonŃiu sistem neuromuscular ATM • Prezentarea cauzelor şi tabloului clinic în dizarmoniile ocluzale şi tulburările craniomandibulare.curs litografiat 1990 VI..........................50% PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI OCLUZOLOGIE Anul III Nr..........Rândaşu.... ore de curs 64 / semestru Nr....10% ... curs litografiat 1984 .........Lucrari de control teoretice ....... I... V.....

date de morfologie ocluzală. înregistrare. Ocluzia statică. clasificare. Teorii ocluzale. Contacte dento-dentare. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – IM. lateralitate cap la cap. traumă ocluzală. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Cunoască morfologia şi funcŃionalitatea structurilor aparatului dento-maxilar care participă la fiziologia ocluzală o Cunoască etiologia dizarmoniilor ocluzale şi tulburărilor cranio-mandibulare. Criteriile ocluziei funcŃionale – ParticularităŃi ocluzale în protetica fixă pe implante. RC. o Efectueze manoperele simple de corectare a morfofiziologiei ocluzale şi să recomande tratamentele complexe în cazul tulburărilor cranio-mandibulare o Adapteze piesele protetice fixe la cerinŃele criteriilor ocluziei funcŃionale III. clinic şi paraclinic. lateralitate. DeglutiŃia. DVO. F. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – determinare. MasticaŃia. Mişcările mandibulare – în plan S. Simulatoare ale mişcărilor mandibulare. Tulburări cranio-mandibulare: epidemiologie. 203 . orice pacient susceptibil de tulburare cranio-mandibulară o Stabilească corelaŃii corecte între diversele date obŃinute la examinarea clinică şi paraclinică o Stabilească diagnosticul de afectare a ocluziei o Stabilească locul tratamentului ocluzal în cadrul planului general de tratament. A. o Examineze complex. CONłINUTUL CURSULUI Ocluzologie – terminologie. propulsie cap la cap. propulsie. un rol esenŃiar revenind depistării cauzelor iatrogene de producere a acestora – pentru a putea evita producerea acestei patologii complexe în practica lor viitoare.II. CorelaŃia clinică mişcări mandibulare – morfologie ocluzală – refacerea terapeutică a morfologiei ocluzale. Stopuri ocluzale. repaus. etiopatogenie. DeterminanŃii mişcărilor mandibulare. RelaŃia ocluzie – parodonŃiu. Fonetica. transfer.

IoniŃă S. Editura Didactică şi Pedagogică. Tehnica de amprentare a arcadelor dentare maxilară şi mandibulară. Examinarea clinică din punct de vedere ocluzal a unui subiect cu întocmirea dentopanoramogramei şi înscrierea datelor de morfofiziologie ocluzală. EVALUAREA 1.simptomatologie. diagnostic. examen clinic / paraclinic. examinarea modelelor montate în articulator. 4. crestelor marginale) 4. 1995 6. BIBLIOGRAFIE: 1. Julien Prelat. conurilor linguale. Ash M. IV. Ed. IoniŃă S. 3. Paris. Obiective ocluzale în restaurările unidentare. determinarea axei balama terminale şi realizarea înregistrărilor ocluzale. Ocluzia Dentară. Trăistaru T. crestelor vestibulare. Les problemes de l’occlusion. Bucureşti. 3. Montare modelelor în articulator. Lucrare de control (10%) Activitatea în timpul stagiului (20%) Examenul practic final (30%) Examenul scris final DE DEGREVARE (40%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. Bucureşti. 2. obŃinerea modelelor documentare şi de studiu. pozitiv/diferenŃial. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. V. DemonstraŃie practică a utilizării arcului facial. realizarea conurilor vestibulare. Occlusion. London. crestelor triunghiulare. 1997 204 . Note de curs 2. Modelarea din ceară a suprafeŃelor ocluzale (pregătirea modelelor. Ed. Sounders Co. 1999 5. Ramfjord S. Note de lucrări practice 3. Petre A. 5. 2. principii terapeutice. Sindroame DisfuncŃionale Mioarticulare. Editura Tehnoplast Co. 2003 4. Dawson P. programarea articulatorului.

inclusiv protezarea provizorie o Să recunoască avantajele şi dezavantajele diverselor soluŃii de tratament ale leziunilor coroanelor dentare. Etape clinice şi tehnice în realizarea protezelor unidentare. metalo-ceramice. controlul. Examenul clinic. tablou clinic. Metode de tratament protetic al leziunilor coronare. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Pună un diagnostic corect. principii estetice.CURSUL B: Tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare I . alegerea materialului pentru realizarea protezelor unitare. combinaŃia proteze unitare-proteze mobilizabile. amprentarea. înregistrarea relaŃiilor mandibulo-maxilare. clinic şi radiologic. metalo-compozite. al leziunilor coronare susceptibile tratamentului protetic o Realizeze toate fazele clinice necesare tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. indicaŃii terapeutice generale. adaptarea şi cimentarea • Cunoaşterea succesiunii fazelor clinice şi de laborator • NoŃiuni de comunicare cu laboratorul de tehnică dentară • ÎntreŃinerea igieniei orale şi dispensarizarea persoanelor cu proteze fixe unitare • Cunoaşterea accidentelor şi incidentelor suferite de protezele unitare şi a posibilităŃilor de remediere şi / sau îndepărtare a acestora II. Caracteristicile tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. integral fizionomice) • Studierea etapelor clinice – pregătirea preprotetică. protecŃia preparaŃiilor. prepararea dinŃilor. CONłINUTUL CURSULUI Leziunile coroanelor dentare – clasificare. III. Principii generale ale tratamentului leziunilor coronare. 205 . SCOPUL CURSULUI • Cunoaşterea leziunilor coroanelor dentare – etiopatogenie. complicaŃii • Studierea metodelor de tratament protetic al leziunilor coroanelor dentare • Cunoaşterea protezelor unitare utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare (coroane metalice. diagnosticul şi planul de tratament al leziunilor coronare. proba. tablou clinic.

Coroane integral fizionomice („metal-free”) – acrilică. Amprentarea. proba. criterii pentru alegere. Coroana de substituŃie. ceramică. Coroana de înveliş metalo-compozită. Cimentarea. Proba. Atitudine terapeutică. Coroana de înveliş total metalică – indicaŃii. controlul preparaŃiei. adaptarea. instrumentarului şi materialelor utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coronare 3. Coroana de înveliş metalo-acrilică. Alegerea culorii. pregătirea dintelui. adaptarea protezelor unidentare. Coroana parŃială. 2. leziunilor coronare. Igiena orală. complicaŃii ale tratamentului leziunilor coronare. EvicŃiunea gingivală. FaŃetări. realizarea amprentării preparaŃiilor unitare. compozită. Reconstituirea corono-radiculară. Reprezentarea grafică a dinŃilor integri. particularităŃi ale fazelor de laborator. inclusiv faŃetare. 4. cimentarea. amprentare. amprentei unimaxilare. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Coroana de înveliş metalo-ceramică.Materiale pentru proteze unidentare – indicaŃii clinice. Indici morfologici dentari. Protezare provizorie. AblaŃia coroanelor. leziunilor periapicale şi implantării dinŃilor – dentopanoramograma. realizarea pe model sau pe dinte extras a machetei pentru reconstituirea coronoradiculară turnată 206 . protezarea provizorie. Accidente. Prezentarea aparaturii. amprentei bimaxilare şi înregistrarea relaŃiilor intermaxilare 5. Prepararea pe modelul didactic de antrenamet a dinŃilor pentru fiecare tip de proteză unitară. IV.

Fisher S. OBIECTIVELE CURSULUI • Cunoaşterea etapelor clinice şi de laborator în tratamentul edentaŃiei parŃiale cu punŃi • Dobândirea cunoştinŃelor şi a metodologiei examinării pacientului edentat parŃial • Stabilirea diagnosticului de edentaŃie parŃială. Preparations for Cast Gold Restorations. prezentări cu ajutorul materialelor ilustrative a tehnicilor de amprentare. a tulburărilor morfo-funcŃionale asociate • Examinarea şi diagnosticul modificărilor relaŃiilor intermaxilare la edentatul parŃial 207 . de protezare provizorie 7. Activitatea în timpul stagiului (20%) 3. Nussbaum R. ore de curs 48 Nr. ore de lucrări practice 128 TRATAMENTUL EDENTAłIEI PARłIALE CU PUNłI DENTARE I. Quintessence. Examenul practic final (30%) 4.6. 1974 Anul IV Nr. EVALUAREA 1. BIBLIOGRAFIE: 1. în cadrul planului de tratament integrat (comprehensiv). demonstraŃii clinice de ablaŃie a protezelor unitare IV. Editura Medicală. Note de lucrări practice 3. Shillingburg HT. realizare a protezelor unitare. SCOPUL CURSULUI Dobândirea cunoştinŃelor şi deprinderilor de bază necesare efectuării tratamentelor în edentaŃia parŃială cu ajutorul punŃilor dentare. Hobo S. II. 2003 4. Bratu D. Examenul scris final (40%) Nota finală se calculează din media aritmetică simplă între nota cursului A şi cea a cursului B NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. Note de curs 2. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. demonstraŃii clinice. Lucrare de control (10%) 2.

Clasificarea formelor clinice de edentaŃie parŃială. elementelor de agregare. Principii generale ale preparării dinŃilor stâlpi pentru protezarea parŃială fixă. NoŃiuni de ergonomie aplicate în protetica dentară fixă. estetic caracteristic fiecărui pacient (tratamentul integrat. ParticularităŃi ale etapelor tehnice de realizare a punŃilor dentare: modelul. 208 . social. persoanele cu nevoi speciale • Însuşirea unor noŃiuni de ergonomie aplicată în protetica dentară fixă • NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe • Însuşirea unor noŃiuni legate de medicina dentară bazată pe dovezi III. 14. Examinarea pacientului – anamneza. 8. NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe 9. Amprentarea pentru proteze parŃiale fixe. Comunicarea cabinet – laborator de tehnică dentară. 13. 11. CorelaŃia dintre punŃile dentare şi parodonŃiu. Puntea metalo-ceramică. 3. • NoŃiuni legate de comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară • Aprecierea corectitutinii tratamentelor protetice prin punte. Analiza raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. examenul clinic. Diagnosticul. CONłINUTUL CURSULUI 1.• Precizarea intervenŃiilor protetice şi etapizarea lor în cazul edentaŃiei parŃiale • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic prin punte în contextul medical general. terminologie. examenul radiografiilor. Diagnosticul pozitiv şi diferenŃial al edentaŃiei parŃiale. Protezarea provizorie şi de urgenŃă la pacienŃii edentaŃi parŃial. Modelele diagnostice. funcŃii. Biomecanica protezelor parŃiale fixe. bazat pe dovezi şi pe nevoile pacientului – alegerea materialelor şi tehnologiei de realizare. Conceperea şi stadializarea planului de tratament protetic fix. ambalarea. 5. a dinŃilor stâlpi. 12. intermediarilor (corpului de punte) şi conectorilor protezelor parŃiale fixe. 10. ConsideraŃii funcŃionale. individualizat) • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic fix în strânsă corelaŃie cu starea parodonŃiului. medicodentar. 7. 2. 4. • Recunoaşterea particularităŃilor tratamentului prin punte la persoanele vârstnice. 6. estetice şi profilactice legate de protezarea fixă. consideraŃii parodontale. recunoaşterea accidentelor şi complicaŃiilor tratamentului prin punte. macheta. Protezele parŃiale fixe: generalităŃi. turnarea şi prelucrarea componentei metalice.

supraproteze. înregistrarea şi transferul raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. Examenul radiografiilor retroalveolare. cu patologie asociată. PreparaŃia pentru coroane de înveliş total metalice. Erori. Puntea în extensie. Restaurarea dinŃilor devitali. tehnica de amprentare. puntea demontabilă 17. ReparaŃiile protezelor parŃiale fixe. multidisciplinară. integral ceramice 11. puntea mobilizabilă. pregătirea materialului. 8. Fixarea 2 ore 22. coroane parŃiale metalice. Modelarea diagnostică în ceară 13. accidente şi complicaŃii ale tratamentului prin proteze parŃiale fixe. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Pregătirea pentru examinare: pregătirea pacientului. 7. Realizarea modelului diagnostic. reprogramarea pacientului. 209 . Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili: portamprente. informaŃii administrative – programarea. prezentarea unitului. a pieselor dentare şi instrumentarului rotativ. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe 21. foaia de observaŃie. Compozitele întărite cu fibre folosite în realizarea protezelor parŃiale fixe. ProtecŃia antiinfecŃioasă. Protezarea combinată fixă – mobilizabilă. instrumentarul pentru examinare.15. Sisteme integral ceramice pentru punŃi dentare. Prepararea dinŃilor cu leziuni coronare întinse în suprafaŃă şi profunzime. 10. aparatură şi materiale auxiliare. 16. Anamneza – tehnici de culegere a informaŃiilor. Instrumentarul utilizat în protetica dentară. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. Proteze parŃiale fixate adeziv – colate 19. 6. Protezarea pe implante cu ajutorul punŃilor dentare 20. PreparaŃia pentru coroane mixte metalo-ceramice. IV. 24. dezinfecŃia şi conservarea amprentei. Instrumente abrazive. Determinarea. Principii generale ale preparaŃiilor pentru coroane turnate 9. ÎntreŃinerea igienei orale şi dispensarizarea pacienŃilor cu proteze dentare fixe. puntea totală. examenul clinic şi ergonomia examinării intraorale. 26. 12. 14. instrumente. 18. 23. a medicului.

34. Activitatea în timpul stagiului (20%) a.15. Tehnici de conservare a raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie după prepararea dinŃilor pentru relizarea protezărilor fixe. 20. 19. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. Lucrare de control la mijlocul semestrului (10%) 2. 4 absenŃe motivate ii. 32. Protezarea combinată: fixă – moblizabilă. Activitate practică c. RCR turnate) 25. Tehnici de preparare pentru asigurarea menŃinerii protezelor parŃiale fixe. Ńinută şi comportament stagiu 210 . Fixarea protezelor parŃiale. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. Analiza restaurărilor protetice fixe îndepărtate din cavitatea bucală. Amprentarea cu materiale elastice pentru realizarea protezelor fixe. 26. Amprentarea pentru restaurări protetice cu agregare intraradiculară (coroane de substituŃie. 33. o notă pentru fiecare săptămână de stagiu (seminar) b. 24. 22. 18. Realizarea reconstituirilor corono-radiculare turnate prin tehnici directe. Puntea totală – particularităŃi clinice. Aspecte financiare şi durată. particularităŃi clinice. Prezentarea planului de tratament pacientului. PrezenŃă STAGIU i. EVALUAREA 1. Pregătirea modelului de lucru pentru realizarea protezelor fixe. 21. Tehnici de preparare pentru asigurarea paralelismului dinŃilor stâlpi ai unei proteze parŃiale fixe. 35. 16. 31. 23. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe. V. Comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară. 30. Examenul radiografiilor panoramice. nu există posibilitatea refacerii stagiului în afara vacanŃei de vară d. Stadializarea etapelor terapeutice. Conceperea planului de tratament orientat asupra problemelor pacientului. Determinarea cromatică în protetica dentară. Stabilirea priorităŃilor. Protezarea provizorie. radiologice şi la nivelul modelelor diagnostice 17. maximum 2 absenŃe nemotivate. 27. 28. ParticularităŃi ale etapelor clinice de realizare a punŃilor metalo-ceramice. Analiza restaurărilor protetice fixe la pacienŃii examinaŃi: date clinice. ObŃinerea acordului pacientului. 29.

Răşini compozite pentru cimentare 4. radiografii sau fotografii vi. radiografii sau fotografii vii. Preparare iv. Cimenturi provizorii 2. Cimenturi policarboxilat 4. Mosby. instrumentarului şi descrierea unei tehnici de amprentare şi înregistrare a raporturilor de ocluzie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Întrebări cu răspunsuri multiple (50%) h. Preparations for Cast Gold Restorations. adaptare şi fixare f. 1974 211 . Examen oral i. Examenul practic final (30%) e. 2003 10.3. reprezentate prin modele. radiografii sau fotografii iv. Alegerea corpului de punte (tip. 2d ed. raport cu creasta) în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Contemporary Fixed Prosthodontics. Protezare provizorie ii. Alegerea elementelor de agregare în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Cimenturi fosfat de zinc 3. Alegerea materialului. reprezentate prin modele. reprezentate prin modele. Examenul scris final (40%) g. Note de curs 8. Compomeri pentru cimentare 6. Fujimoto J. radiografii sau fotografii v. BIBLIOGRAFIE: 7. Alegerea materialelor. Quintessence. Editura Medicală. Fisher S. reprezentate prin modele. Note de lucrări practice 9. Hobo S. Descrierea unei tehnici de protezare provizorie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. reprezentate prin modele. Shillingburg HT. radiografii sau fotografii iii. Formularea diagnosticului şi alegerea dinŃilor stâlpi de punte şi a elementelor de agregare în cazuri de edentaŃie parŃială figurate prin reprezentare grafică ii. Land MF. în timpul semestrului – cu programare prealabilă de cel puŃin 7 zile i. Rosenstiel SF. instrumentarului şi descrierea unei tehnici de fixare (cimentare) a unei punŃi dentare cu unul dintre următoarele materiale: 1. Ionomeri de sticlă pentru cimentare 5. 1997 11. VI. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Nussbaum R. Bratu D. Descrierea particularităŃilor de preparaŃie pentru elementele de agregare alese anterior în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Probă. Amprentare iii. Întrebări cu răspuns scris (50%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII . Descrierea etapelor prin care se realizează proba şi adaptarea unei punŃi dentare viii. O etapă clinică de realizare a unei proteze parŃiale fixe.

CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Alegerea şi montarea dinŃilor artificiali Controlul machetelor. Studiul clinic al edentaŃiei totale. 7. RecondiŃionarea protezelor totale. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune că la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei şi cauzele acesteia. ParticularităŃi ale protezării edentaŃiei unimaxilare 212 . Amprentarea câmpului protetic edentat total. 5. III. Stomatopatii protetice la edentatul total. SCOPUL CURSULUI: 1) Însuşirea noŃiunilor clinice şi tehnice în tratamentul cu proteze totale acrilice. II.PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Stagiu clinic: 144 ore I. Tratamentul edentaŃiei totale (noŃiuni generale). 3. 4. 12. 11. 2. Examenul edentatului total. 13. 3) să protezeze edentaŃia totală bimaxilară şi unimaxilară în situaŃii clinice cu grad mic de dificultate. Aplicarea protezelor finite în cavitatea bucală şi adaptarea lor. ParticularităŃi ale protezării edentatului subtotal. Determinarea relaŃiilor intermaxilare . 2) să cunoască ordinea fazelor clinice şi de laborator. 9. Aspecte caracteristice ale mişcărilor mandibulare la edentatul total şi articulatoarele. 8. 6. 10.

.......... 1999 – Capitolul I. 5.... Aplicarea protezei finite. M..... Hutu...... Instruirea pacientului purtator de proteze totale.. Bucureşti 1998........ 3... V...... 4........... Bodnar....... D.30% .. Didactică şi Pedagogica.. V.... V.. EpistatuTehnici curente în protetica dentară.. Ed.. Ed.30% Examen teoretic ....... 10.......V.. NaŃional.scris . Determinarea relaŃiilor intermaxilare.... Mihaela Păuna... Amprentare funcŃională.. BIBLIOGRAFIE: 1) Em............... EVALUARE: .... M. VI............ Amprentare preliminară........... 6..............20% Examen practic .. 7...... Bucureşti. Bodnar. RecondiŃionarea protezelor totale... Constantinescu EdentaŃia totală..................... EdiŃia a III-a.. Elena Preoteasa..... 4) Em......... M....... Mihaela Păuna.. Ed.............. 9... Proba machetelor..... Ana Maria łâncu ..... Bodnar.. Tratament postinserarea protezei........ 3) Mihaela Păuna. Cerma... Examinarea pacientului.... 8.......................... V...……………………... Aspecte clinice-tratament....... Tratamentul edentaŃiei totale unimaxilare V...Fiecare student va rezolva un edentat total bimaxilar sau 2 edentaŃi total unimaxilar şi va asista la rezolvarea celorlalŃi pacienŃi ai grupei de studenŃi ..... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1...... Ed.... Bucureşti 2000.........IV......2 lucrări de control ...... V.... Hutu...20% 213 ....... Bucureşti....... 2002............... Constantinescu.. Constantinescu....EdentaŃia totală....... Didactică şi Pedagogică... Ana-Maria łâncu.. 2..... Mihaela Păuna... 2) Em... Hutu....... Atitudini practice în protezarea edentaŃiei totale...

7. Cauzele şi complicaŃiile edentaŃiei parŃiale netratate. simptomatologie. Examenul clinic al edentatului parŃial . examinare şi diagnostic.etapa preliminară DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială întinsă . în edentaŃia parŃială tratată prin proteze scheletate.ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Lucrări practice: 128 ore I. 12.şi proprotetic în edentaŃia parŃială. 10.I. III.etiologie. 6. 14. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃia de clasa I şi a II-a. Determinarea şi înregistrarea R. II. 11. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃii de clasa a III-a şi a IV-a Mijloace de menŃinere. Proba machetei şi a scheletului metalic al protezei parŃiale scheletate Aplicarea protezei parŃiale scheletate în cavitatea bucală 214 . 13. Examenul clinic al edentatului parŃial . sprijin şi stabilizare a protezelor parŃiale scheletete Amprenta în edentaŃia parŃială. SCOPUL CURSULUI: 1) Cunoaşterea problematicii edentaŃiei parŃiale tratate cu proteze mobile acrilice şi scheletate.tratament Biodinamica protezelor parŃiale scheletate. 8. 4. 3) să precizeze cel mai indicat tratament protetic cu proteze partiale mobile.şi proprotetice în edentaŃia parŃială.etapa secundară. Tratamentul pre. 3. DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială . 2. indicaŃiile protezei parŃiale mobile acrilice şi scheletate.M. 2) să stabilească cele mai corecte tratamente pre. 5. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. 9. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei precum şi cauzele acesteia.

Didactică şi Pedagogică. 2.I. Elementele componente ale protezei parŃiale acrilice Biodinamica protezelor parŃiale acrilice Determinarea şi înregistrarea R. 2) Mihaela Păuna – Atitudini practice în protezarea edentaŃiei parŃiale.M. Ed. 1999 . ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 17.V. 24. Petre . Bucureşti. D. 2003. Mihaela Păuna. Bucurşti. M. 4. lonescu . 1996. Realizarea de tratamente pre. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 23. 5. 21 22. NaŃional. loniŃă. Conceperea unui plan de tratament cu proteză parŃială acrilică şi scheletată Realizarea unei proteze parŃiale acrilice Reabilitarea ocluzală în edentaŃia parŃială."Ocluzia dentară". V.15. Ed. EpistatuTehnici curente în protetica dentară. 19.Vol. Ed. 3) Em. Hutu. Cerma. Readaptarea protezelor parŃiale şi reparaŃii Protezarea imediată IV. Stagiu demonstrativ de proteza scheletată. în edentaŃia parŃială tratată prin proteze acrilice 20. Ana-Maria łâncu. Echilibrarea ocluzală a protezelor parŃiale scheletate IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale scheletate.şi proprotetice în edentaŃia parŃială. Proba machetei protezei parŃiale acrilice Aplicarea protezei parŃiale acrilice în cavitatea bucală IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale acrilice. 16. BIBLIOGRAFIE: 1) A. 4) S. 215 . Examinarea pacientului. I Protezarea prin proteză parŃială acrilică. Ed. 1999 – Capitolele II şi III. A. 18. Bodnar. Constantinescu. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 3. 4."Tratamentul edentaŃiei parŃiale cu proteze mobile". Bucureşti. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC: 1. V.

transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate.VI. SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ. opereze cu principii. opereze cu tehnicile de evaluare. 216 . mijloace si procedee pedagogice. EVALUARE: . cunoască mecanismele şi formele procesului de dezvoltare psihică şi de învăŃare. metode. criterii. manualele etc. ore de curs: 16 ore/ 16 ore lucrări practice I. fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor. OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs. docimologie. orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare a randamentului cursanŃilor. însuşirea conŃinutului conceptelor de psihologie şi pedagogie folosite în desfăşurarea activităŃii de instruire şi formare.Examen practic …………………………………………30% .Examen teoretic .Stagiul clinic …………………………………………30% . tehnicilor şi mijloacelor de instruire şi formare. II.scris ………………………………………20% PSIHOLOGIE MEDICALĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PSIHOPEDAGOGIE Nr. apreciere. studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului psihopedagogic. adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative.2 lucrări de control …………………………………………20% . măsurare.. să asiguare formarea unei viziuni globale şi realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional. pragramele.

3). 6). 5. 7. 4. 8. 10. II. contraindicatii. Sa cunoasca eventualele interactiuni intre medicatia psihotropa si medicatia din sfera stomatologica. 13. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Sa recunoasca principalele elemente semiologice psihiatrice si semnificatia lor clinica. SCOPUL CURSULUI 1). 217 . 12. Insusirea unor notiuni de semiologie psihiatrica in vederea recunoasterii si abordarii adecvate a pacientului cu probleme psihiatrice. Sa recunoasca principalele tratamente psihotrope: indicatii. 6.III. 4). Psihopedagogia: Dezvoltarea psihică: Procese psihice implicate în procesul de învăŃare: Comunicarea didactică: EducaŃia şi formele ei: Proiectarea activităŃii instructiv-educative: ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: Principiile didactice: Metode şi tehnici ale instruirii: RelaŃiile sociale în procesul de instruire şi formare: Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ Succesul şcolar: Insuccesul şcolar: Personalitatea educatorului: PSIHIATRIE ANUL IV ore de curs: 32 ore / lucrari practice: 16 I. Sa selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi de specialitate. 4). III. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili: 1). 2. 11. 9. 14. 2). Sa diferentieze tulburarile psihice apartinand sferei nevrotice de cele psihotice. 3). sfera si continut. CONTINUTUL CURSULUI PSIHIATRIA: definitie. 3. Recunoasterea principalelor entitati clinice. Insusirea unor notiuni legate de abordarea pacientului cu probleme psihiatrice. Sa recunoasca principalele entitati clinice. 2). Cunoasterea principalelor tratamente psihotrope. etc. 5).

disimulatia. bradipsihie. glosolalie. Tulburari de intensitate si tonalitate. depresive. flux. iluzia de nonrecunoastere. anecforia. halucinozele. Disfazii. blocaj verbal. Semiologia perceptiei. incetinirea ritm. instante de aparitie. agramatism. halucinatiile fiziologice. prelevanta.Tulburari ale coerentei verbale: incoerenta. operatiunile gandirii: analiza. verbigeratie. MEMORIA: definitie. neologisme. Tulburarile atentiei: hipoprosexie. incoerenta. mentism. abstractizarea. sinteza. tulburarile memoriei. excentrica. schizofazie IMAGINATIA: definitie. palilalie. comparatia. Tulburari ale rememorarii trecutului: pseudoreminiscente. jargonofazie. paramnezia de reduplicare Pick. tulburarile ritmului si fluxului ideativ: accelerarea. psitacismul mimic. tardiva. functiile memoriei. onomatomanie. obsesiva. verbigeratie. ecomimia. Agnoziile. Halucinatii: caracteristici. simulatia. Pantomimica: manierisme. viziunea panoramica retrospectiva. tahipsihia. fuga de idei. Privirea. Tipuri atentie. confabulatii. instante de aparitie. Tulburarile gandirii: tulburari predominant formale ale gandirii. instante de aparitie LIMBAJUL: definitie. Mitomania. psitacism. travestism. expresia mimica: tulburari cantitative: hipertermie. instante de aparitie ATENTIA: definitie. mixte). amimie. instrainarea amintirilor. de evocare. ecmnezia GANDIREA: definitie. Cenestopatiile. suprasimulatia. ecolalie. rafinament vestimentar. salata de cuvinte. cisvestitism. Paramnezii.Hipermnezia. aprosexie. Amnezia lacunara. Tulburari de continut: paralogisme. TULBURARILE COMUNICARII NONVERBALE: tinuta vestimentara: dezordonata. psitacism. Tulburari particulare ale imaginatiei. Tulburari cantitative: cresterea si scaderea pragului senzorial. jargonomimia. salata de cuvinte. Tulburari predominant de continut: ideea dominanta. Tulburarile de gestica: ticurile.PERCEPTIA: senzatii si perceptii. Instante de aparitie. neomimia. electiva. Tulburari ale sintezei mnezice imediate: falsa identificare. tulburari calitative (paramimii): mimica de imprumut. tipuri (expansive. Hipomnezia de fixare. Tulburari calitative ale perceptiei: iluziile fiziologice si patologice. tulburari ale asociatiei si coerentei ideative. Dislogii. hipomimie. tulburarile psihopatologice ale perceptiei. clasificari. metasimulatia. baraj. Dialalii. hiperprosexie. criptomnezia. stereotipii. exacerbarea. bizarerii 218 . deliranta: caracteristici. tulburari cantitative ale imaginatiei.

Clinica si tratament DEMENTE EVALUARE 219 . Stuporul: instante de aparitie. Catalepsia. cocainei. Tulburari mentale datorate utilizarii opioizilor. dezorganizat. nediferentiat. personalitate premorbida. Tulburare de personalitate paranoida. disociala. TULBURARI NEVROTICE: tulburari anxioase: anxietate generalizata. anxioasa. Disforia. histrionica. Atimia. Stadiul de dependenta. mixt. Tulburarea depresiva recurenta. Paratimiile: inversiunea afectiva. tulburarea de panica. Diminuarea activitatii motorii. cu convulsii. Intoxicatia patologica. tutunului: intoxicatia acuta. distimia TOXICOMANIILE: tulburari datorate utilizarii alcoolului: intoxicatia acuta necomplicata/complicata cu delirium. Debutul. afectivitate. Clinica schizofreniei: tulburari de perceptie. tulburare obsesiv-compulsiva. starea de mânie). canabinoizilor. Tulburari afective bipolare: episod actual depresiv major cu simptome psihotice/fara simptome psihotice. Tratament TULBURARI AFECTIVE: definitie. de gandire. sugestibilitate. rezidual. Dispozitia. Episodul depresiv major. Starea de sevraj necomplicata/complicata cu delirium. Tulburari somatoforme. incontinenta afectiva. instante de aparitie. Tratament TULBURARI DE PERSONALITATE: definitie. Catatonia: caracteristici clinice (stereotipii. hipomaniacal. Tulburari persistente ale depozitiei: ciclotimia. Afectele (starea de furie. Tulburarile anxios fobice: agorafobii. dispozitia depresiva – caracteristici.PSIHOPATOLOGIA CONDUITEI MOTORII: agitatia psihomotorie: instante de aparitie. paranoid. Tulburarile dinamicii dispozitionale: labilitatea emotiei. ale comportamentului psihomotor. Tulburarile de dispozitie: dispozitia expansiva – caracteristici. tulburare de personalitate emotional-instabila (borderline). fobii sociale. Tulburari de conversie si disociere. Sindrom amnestic. stare de sevraj. anancasta. negativism) AFECTIVITATEA: definitie. Starile afective. maniacal. Episodul maniacal: hipomania fara simptome psihotice. Schizofrenia afectiva. utilizarea nociva. etiologie. dependenta. vointa. sindrom de dependenta. Tipuri de schizofrenie: catatonic. Utilizarea nociva. instante de aparitie. ambivalenta afectiva SCHIZOFRENIA: diagnostic. Anxietatea. constiinta de sine. Dementa. mania cu simptome psihotice. cauze. schizoida. Anestezia psihica dureroasa. Tratament.

17. .forme ale educaŃiei. adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. . .. manualele etc.etapele proiectării didactice 18. . mijloace si procedee pedagogice. apreciere. Comunicarea didactică: .definire. transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate.stadiile dezvoltării psihice.canale ale comunicării. studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului pedagogic.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PEDAGOGIE Anul III Nr.definire. însuşirea aparatului conceptual pedagogic folosit în efectuarea activităŃii de formare şi instruire. ÎnvăŃarea: .forme. . OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs. . .definire.principalele caracteristici ale dezvoltării psihice 17.definire. Proiectarea activităŃii instructiv-educative: . măsurare. Pedagogia-ştiinŃă a educaŃiei: . opereze cu tehnicile de evaluare. tipuri. opereze cu principii. . CONłINUTUL CURSURILOR: 15.discursul didactic 220 . criterii. . EducaŃia şi formele ei: . metode. .comunicare şi informaŃie.factorii învăŃării.educaŃia permanentă (conŃinut şi semnificaŃii) 18.procesul instructiv-educativ. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ. fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor.sarcini si obiective 16. docimologie. pragramele. ore de curs: 32 ore/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei. să asiguare formarea unei viziuni globale si realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional.factorii dezvoltării psihice. tehnicilor şi mijloacelor de instruire. Dezvoltarea psihică: . . să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative. orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare.

Succesul şcolar: . Insuccesul şcolar: . 26. 27.sistemul metodelor de învăŃământ. .semnificaŃia pedagogică a interrelaŃiilor 23.planul.conceptul de principiu didactic.caracteristicile principiilor didactice .factorii insuccesului şcolar.tipuri de realaŃii.testul docimologic . procedeu). Metode şi tehnici ale instruirii: . metodă.mijloace de învăŃământ. . . programa.definire. Devieri comportamentale şi combaterea lor: . .funcŃiile evaluării. Principiile didactice: .concepte (metodologie. . RelaŃiile educator-educat: . 21. . 24. . .strategii de evaluare. ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: . . .19. . . Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ . .profilaxia comportamentului deviant.factorii succesului şcolar.sistemul principiilor. 25.educatorul-conducător al procesului.prevenirea eşecului şcolar.forme ale inadaptării.strategie şi stiluri 22.definire. . Rolul şi personalitatea educatorului: . .sursele conŃinutului. . manualul.personalitatea şi competenŃa educatorului 221 .perspectiva interdisciplinară şi organizarea modulară 20.

Cunoaşterea aparaturii imagistice. Metode radioimagistice care folosesc raze X. Ultrasonografia: Principii. 16 ore de curs 16 ore de lucrări practice I. 2.R AD I OL OG I E D EN T AR Ă ( R AD I OL OG I E G E N E R AL Ă ) ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I. 222 . AplicaŃii. Producerea ultrasunetului. Semiologie. Metode radio-imagistice: Imagistica cu raze: RadiaŃia elecromagnetică. Tubul de raze X. 4. SubstanŃa de contrast în radioimagistică. II. Aparatura. Asimilarea de către studenŃi a principiilor generale de fizică a radiaŃiilor. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. 3. Asimilarea de. Legile formării imaginii radiologice. Producerea razelor X. 5. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea unor elemente de semiologie radiologică generală. ProprietăŃi. ProprietăŃile razelor X. a principiilor generale al formării imaginii radiologice. Imagistica prin RezonanŃă Magnetică (noŃiuni generale). Imagistica cu izotopi radioactivi. Cunoaşterea aspectului radiologic al principalelor entităŃi patologice. către studenŃi a achiziŃiilor tehnice recente în radioimagistică.

Radiologia sistemului urinar. Criterii de clasificare a proceselor patologice. Patologie osteoarticulară: Traumatisme. Chistul hidatic pulmonar. Semiologie radiologică generală: 3. Metode şi tehnici de examinare. Pneumoconioze. Displazii. Radio-imagistica sistemului osteoarticular. 5. Radioimagistica esofagului. Semiologie radiologică osoasă. Patologie pulmonară: Patologie bronşică. 6.2. Colagenoze. 4. Boli inflamatorii. Plămânul cardiac. Radiologia toracelui. Radioimagistica stomacului. Radiologia sistemului digestiv. Metode radiomagistice. Sindroame radiologice pulmonare. Tumori benigne/maligne. Radio-imagistica tubului digestiv. Scleroze pulmonare. Cancerul bronhpulmonar. Modificări elementare. Necroze aseptice. 7. Sarcoidoze. distrofii. AfecŃiuni pleurale. 223 . Radiologia sistemului osteo-articular. Semiologie radiologică. Radio-imagistica pulmonului şi mediastinului. Pneumopatii inflamatorii (acute/cronice). Aspectul radiologic normal.

.Interpretarea de către fiecare student a 2 filme radiologice.................. III. Radiologie medicală – I................. Prezentare de aparatură imagistică. medicale şi oro-dentare pentru evaluarea sistremului stomatognat în vederea refacerii şi menŃinerii stării de sănătate prin armonia părŃilor componente....Lucrare de control:........ a importanŃei tratamentului oro-dentar integral......... Radiologie medicală – Gh.. 2. G...........Dr. Bucureşti.......... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1.... 3..... ............ CHIŞLEAG. Radiologie medicală – Prof..... Individualizarea metodelor şi tehnicilor de tratament oro-dentar la cazul clinic integrat în mediul socio-cultural.. SCOPUL CURSULUI: 1......... SCHMITZER – Editura Didactică şi Pedagogică...... ÎnŃelegerea importanŃei conceptului de sistem stomatognat şi... 2..... 1963 3.......... EVALUARE: ......... în consecinŃă...........Examen practic:.... BÎRZU – Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti................. Radioimagistica colonului... Radioimagistica intestinului... 2............. IV.................1986 V......Radioimagistica duodenului. .... Prezentări pe film a noŃiunilor de tehnică radiologică.... 30% ... a aspectului normal şi patologic......... BIBLIOGRAFIE: 1...............Examen teoretic în timpul sesiunii de examene:............. 224 ......50% REABILITARE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI curs 64 ore lucrări practice 128 ore I... Radiodiagnosticul aparatului urinar................10% ..1980..10% ................ Asamblarea cunoştiinŃelor biologice.. Radioimagistica în urgenŃe medico-chirurgicale abdominale.. Bucureşti... 8....

Efectele distrucŃiilor coronare. Determinarea nevoilor resimŃite sau a dorinŃei de tratament a pacientului. Reabilitarea orală în asistenŃa planificată. cultura şi condiŃiile socio-economice ale pacientului. instrucŃia. vârsta. 6.II. Nevoia de îngrijiri oro-dentare. Reabilitarea orală a pacientului tânăr cu carioactivitate crescută. 225 . Etapele generale ale planului de tratament. 7. Colaborarea cu pacientul pentru stabilirea programului de îngrijire oro-dentară integrală. resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi mandibulari 4. SecvenŃele tratamentului protetic. resturarea numai a premolarilor şi molarilor maxilari. Piramida nevoilor umane a lui Masslow. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Cauzele insuficientei comunicări între medic şi pacient. sociale. Conceptul de tratament oro-dentar integral. Algoritmul examinarii pacientului. manageriale. Teoria generală a sistemelor. Să realizeze managementul tratamentului integral în raport cu patologia dominantă. 5. Etapizarea tratamentului protetic în raport cu particularităŃile cazului clinic: restaurarea numai a premolarilor şi molarilor mandibulari. 4. Să integreze patologia oro-maxilo-facială în patologia generală a pacientului.AderenŃa pacientului la tratamentul integral. Caracteristicile sistemelor biologice. Epidemiologia leziunilor carioase la tineri. Să formuleze diagnosticul de sinteză specific cazului clinic. ergonomice şi economice. Să conceapă planuri de tratament complex pentru situaŃiile clinice comune. Axiomele comunicării. Să identifice şi să înregistreze totalitatea factorilor dismorfic-disfuncŃionali ai sistemului stomatognat în cadrul activităŃii curente. Pledoarie pentru îngrijirea oro-dentară integrală. psihologice. 2. Obiectivele reabilitării orale 2. Caracteristicile psihosociale ale pacientului tânăr. 3. Argumente biologice. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. importante în stabilirea relaŃiei de cooperare pentru tratamentul orodentar integral. Sistemul stomatognat. Abordarea sistemică a aparatului dento-maxilar. Să prevadă evoluŃia individuală pentru a asigura prin dispensarizare menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat. ConsimŃământul informat. Componentele diagnosticului oro-dental complet. Să obŃină consimŃământul informat al pacientului pentru realizarea tratamentului integral. medicale. III. 3.

Caracteristicile psiho-sociale ale pacientului vârstnic importante în stabilirea relaŃiei de colaborare pentru un tratament oro-dentar integral. clinică. Bruxismul în etiopatogenia uzurii intense a arcadelor dentare: prevalenŃă. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu disfuncŃii ocluzale. diagnosticului şi tratamentului afecŃiunilor oro-dentare la vârstnici. ortodontice şi protetice la pacienŃii parodontopaŃi.Reabilitarea orală a pacienŃilor cu parodontopatii marginale cronice. Dispensarizarea pacienŃilor cu tratamente pentru uzură intensă a arcadelor dentare 226 . ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor reduse. CorelaŃii dintre morfologia dinŃilor şi elementele de agregare a punŃilor frontale. ParticularităŃile nutriŃiei la pacienŃii vârstnici. Resturarea dinŃilor frontali. Efectele medicaŃiei pentru afecŃiuni genrale la nivelul cavităŃii orale. ocluziei deschise. Managementul pacientului vârstnic. Leziuni necarioase ale dinŃilor. ParticularităŃile tratamentelor odontale. ocluziei cap la cap. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor adulŃi 5. Proiectarea pe modele a resturărilor. protezarea conjunctă. chirurgicale. Testarea pe resturări provizorii. Principii în protezarea compozită a edentaŃiilor terminale 9. RelaŃiile dintre ghidajul anterior şi cel condilian în uzura dentară. ImportanŃa examenelor clinic şi paraclinice în managementul tratamentului disfuncŃiilor ocluzale 6. Dimensiunea verticală de ocluzie. Rolul şi exigenŃele protezărilor provizorii. tratament. tratament. SecvenŃele diagnosticului parodontal. Resturarea dinŃilor laterali. ParticularităŃile prevenirii. Obiectivele sănătăŃii parodontale. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor din zona frontală. eroziune. atriŃie. Impactul psiho-social al dismorfiilor dinŃilor frontali. ModalităŃi de terapie a edentaŃiilor terminale: neprotezarea.abraziune. Alegerea materialelor de restaurare. clasificare. etiologie. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor parodontopaŃi 7. ocluziei adânci în acoperiş. protezarea adjunctă. Reabilitare orală în prezenŃa: ocluziei adânci acoperite. ocluziei inverse. Manifestări generale şi la nivelul cavităŃii orale a proceselor de îmbătrânire. Reabilitarea orală a pacienŃilor adulŃi cu anomalii dento-maxilare. abfracŃie. Dimensiunea culturală a zâmbetului. clinică. Etapele tratamentului parodontal. fractură: prevalenŃă. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu uzura intensă a arcadelor. înghesuirilor dentare 8.Criterii de alegere a metodelor de refacere a morfologiei funcŃionale a dinŃilor cu leziuni întinse în suprafaŃă şi profunzime. Restaurarea arcadelor dentare cu uzură intensă. Locul şi rolul tratamentului disfuncŃiei ocluzale în cadrul tratamentului integral. etiologie. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii terminale. IndicaŃiile şi limitele protezării adjuncte acrilice. Dispensarizarea pacienŃilor vârstnici 10. ValenŃele şi limitele tratamentului ortodontic la adulŃi. Obiectivele planului de tratament.

înregistrarea datelor clinice.11. 12. 6. Protezarea imediată. 227 . 9. Studiul modelelor. 17. Asigurarea rezistenŃie substructurilor dentare. V. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii subtotale şi totale. Prezentarea de caz didactică. grupate în aceiaşi şedinŃă. Aplicarea principiilor ergonomice pentru eficientizarea tratamentelor oro-dentare integrale. Dispensarizarea pacienŃilor edentaŃi subtotal şi /sau total protezaŃi 12. Rolul protezelor adjuncte în refacerea echilibrului sistemului stomatognat. 10. Prezentarea de caz pentru obŃinerea consimŃământului informat al pacientului. indicaŃii pentru examene complementare. 3. ParticularităŃile reabilitărilor orale la pacienŃii cu handicap motor. 13. 8. Epidemiologia edentaŃiilor subtotale şi totale. Etapele tratamentului complex. 7. 5. Modificări oro-faciale în edentaŃia subtotală şi totală. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu afecŃiuni generale grave. 11. Amprente pentru modele de studiu. 15. 16. Efectuarea de tratamente multiple. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. 2. Protezarea provizorie – valenŃe biologice şi funcŃionale. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu nevoi speciale. ImportanŃa şi limitele păstrării ultimilor dinŃi pe arcadă. Efectuarea tratamentului complex la pacienŃii prezentaŃi. Prezentarea de caz ca probă clinică de concurs. Solidarizare şi contenŃie. Managementul activităŃilor integrate. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu handicap psihic. 14. Prezentarea de caz ca informare ştiinŃifică. Motivarea pacientului pentru menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat prin autodispensarizare. 4. Terapia de integrare în sistemul stomatognat şi de asimilare psihică a protezelor adjuncte totale.NoŃiuni generale despre pacienŃii cu nevoi speciale. Igienizarea şi tratamentul cariilor simple la prima solicitare ca mijloc de motivare a pacientului pentru tratament complex. Supraprotezarea. Stabilirea diagnosticului de sinteză. Examinarea pacientului.

All.. Burlui V. Scopul cursului de sănătate orală 1. Geormăneanu M. Oltean D. Cunoaşterea tehnicilor de comunicare şi educaŃie pentru sănătate orală 3. Cunoaşterea etapelor de realizare a unui proiect de cercetare în sănătatea orală 228 . Prezentări de cazuri clinice 3. Philadelphia W. ŞuŃeanu Şt. Newman G.: .V.. 1995 5.Metodologia probei clinice de concurs..M.. Bucureşti 1996 3.F.V.V.” C. Morăraşu Cătălina.Clinical Periodontology” Ed.” Ed. BIBLIOGRAFIE: 1. Prişcu A. ..B. Cunoaşterea şi înŃelegerea mesajului sanogen şi a metodelor de schimbare a vechilor comportamente şi atitudini 2.Evaluation. Examen teoretic 10% 10% 10% 20% 50% SĂNĂTATE ORALĂ ANUL VI 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I. Mosby Co.. Iaşi 2002 4. EVALUARE: A. 1989 2. Diagnostic. Prezentări de cazuri clinice B. Carranza A..: . Tratamente integrale C. Examen practic E. BAREMUL ACTIVITĂłILOR PRACTICE: 1. Dawson EP: . Tratamente integrale 30 pacienŃi 10 pacienŃi 10 pacienŃi VI. Lucrări de control D.” C.Reabilitarea orală complexă.Contemporary Fixed Prosthodontics. Rosenstiel S. Tratamente la primă solicitare 2.” Ed.: . 1996 VII. Mosby Co. Saunder Co. Appoloni.. and Treatment of Occlusal Problems.: .

M. ConŃinutul lucrărilor practice: 1. Să poată aplica metodele educaŃionale interpersonale în comunităŃi mici.6h 3. scrierea proiectului şi redactarea raportului ştiinŃific – 6 h 8. IncidenŃa. criterii de selecŃie a metodei. 2.S. 2. fişa O.S: teoretic şi aplicatie practică – 6h 2. Evaluarea starii de sănătate orală a copilului (de 6 şi 12 ani) . Cariograma). concepere..M. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. 3. Prelucrarea statistică a indicilor de evaluare a stării de sănătate orală (DMFS/DMFT. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii: 1. Chestionarul DAS şi chestionarul de evaluare a calităŃii vieŃii (ODIP) . 6. Structura unui program Exemple de programe comunitare de sănătate oralăAnchete epidemiologice.S. implementarea proiectului în şcoli la elevii de cls I şi a VI-a-6 h 7.6 ore 5. Indici folosiŃi în epidemiologia orală (PrevalenŃa. Interviul. chestionar DAS şi OHIP) . 4. analiza statistică. Scale de apreciere a asocierii sănătate orală. privind sănătatea orală Programe de sănătate orală.M.S: teoretic.II. Evaluarea necesităŃilor de tratament 8. SusŃinerea examenului practic. Să cunoască teoriile comunicării şi să le aplice în comunităŃi. Promovarea sănătăŃii orale 12. TendinŃe evolutive în sănătatea orală: Epidemiologia cariei dentare. ConŃinutul cursurilor Sănătatea orală. 7. Indice Dean. SIC. Să cunoască şi să aplice modelele pentru schimbarea atitudinilor şi comportamentelor în sănătatea orală.M.. obiectivele O. stabilirea obiectelor de studiu (fişa O.M.calitatea vieŃii 10. realizarea echipei. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. Evaluarea stării de sănătate orală a adultului– instrument fişa O. Să cunoască şi să interpreteze literatura de medicală cu tematica sănătate orală. 4. 3.S.proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi prezentarea fişei O. Să cunoască metodele conceptuale ale nevoilor umane de igienă orală.6 h 229 . 5. Instrumente sociologice: Chestionarul. Metodologia cercetarii ştiinŃifice în sănătatea orală 11. III.6 h 6. a bolii parodontale şi cancerului oral. Intensitatea şi gravitatea cariei). EducaŃia pentru sănătate 13. IV.6h 4. parte integrantă a sănătăŃii generale: introducere DefiniŃiile şi dimensiunile sănătăŃii. 5. Căi de transmitere a mesajului sanogen în sănătatea orală 1. Sociologia medicală 9.

.....1998. Bucureşti..V.S. Integrating strategies for improving oral health and general health.....20% Examen teoretic......M.. A. C..... World Health. Bibliografie: Lupu I.... Dumitraşcu.. Evaluarea nevoilor de asistenŃă stomatologică a populaŃiei. A... 28-29 6........ R... G... Bucureşti.. 2.. Community Oral Health.75% PrezenŃă la cursuri şi lucrările practice.... Moraru...... 2nd edition (January 15.......... Ed. Oxford. Chişinău... Sociologie medicală.. note de curs... studiile experimentale şi operaŃionale 5... 2002 Achieving Oral Health. I.... Stomatologie comunitară. Definire............ 3....org 1. Ed.. Moraru R. 7........... The Social Context of Dental Care (Paperback)... ConŃinut........... Zanc....... Cerma. Comunicare şi educaŃie în sănătatea orală.. Morbiditatea oro-dentară.. Ştiinte comportamentale. 2000 Hanganu....... Cerma... Screening-ul şi studiile de prevalenŃă în Sănătatea Publică Oro-dentară (1.. caz-control). 2.... Metodologia specifică a sanatatii publice...... Introducere în Sănătatea Publică Oro-dentară: TradiŃie şi actualitate... VI. R. 2002.............. 2) 16 o re cu rs/ 1 6 o re lu cră r i p ract ice 230 . studiile analitice (de cohortă........ Kent. Wright......... 3.. 4... Sănătatea oro-dentară a populaŃiei: Caracteristici generale.... Dănilă I.. Evaluare: Examen practic: prezentarea şi evaluarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi a fişei O. 2000 Cynthia Pine. L. Ed Tehnica – info... Croucher.. Dumitrache A...... Dumitrache.... Iaşi. Editura Polirom. Ed Butterworth-Heinemann.who... 1998) 5..5% SĂN ĂTATE PUBLIC Ă ANU L V Curs Titlul temei 1.. Metodologia SănătăŃii Publice oro-dentare: Tipuri de studii utilizate în Sănătatea Publică oro-dentară 4...... Studiile descriptive.. Sheiham...... October............... 2005 www.. Scop şi obiective.

Comunicarea în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară 11. 2) 7. 7. Managementul programelor de sănătate. 4. Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Chestionarul Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Interviul Organizarea lecŃiei de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară în şcoală. 2) 2. Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (2) Studiile de cohortă şi caz-control.6. Dezvoltarea Sistemului de Sanatate Publica din Romania 13. Organizarea unei lecŃii de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară prin metoda problematizării (1. LegislaŃia sanitară care reglementează organizarea. Organizarea programelor de EducaŃie pentru Sănătate în colectivităŃile de copii 9. scop şi obiective. Îngrijirile primare de sănătate oro-dentară Problematica medico-socială stomatologică a populaŃiei vârstnice. 8. Promovarea sănătăŃii oro-dentare: Stilul de viaŃă sanogen. ConŃinut. controlul şi evaluarea programelor de promovarea a sănătăŃii (1. EducaŃia pentru Sănătate în prevenirea şi combaterea bolilor orodentare: Definire. 3. 2) 12. Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (1) Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (2) Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1) Studiile de prevalenŃă şi intervenŃionale 5. 8. Locul şi rolul acesteia în cadrul SănătăŃii Publice Oro-dentare 10. Participarea comunitară în Promovarea SănătăŃii oro-dentare a populaŃiei. 2) 231 . Programele Uniunii Europene in domeniul Sanatatii Publice Lucrări practice 1. (1. Elemente de demografie utilizate in Sanatatea Publica. Organizarea unei anchete de morbiditate pentru stabilirea necesarului de asistenŃă stomatologică a populaŃiei (1. Sondajul 6. Elemente de geronto-stomatologie medico-socială 9.

Abordarea fenomenologica a personalitatii. Calculul şi interpretarea indicatorilor utilizaŃi pentru evaluarea eficienŃei activităŃii de educaŃie pentru sănătate oro-dentară 1. Invatarea comportamentului sanogen 4. Sa recunoasca si sa foloseasca diferite tipuri de motivare a pacientului. Calculul şi interpretarea indicatorilor demografici 1. 2 ŞTIINłE COMPORTAM EN TALE ANUL I 16 ore curs / 16 ore lucrari practice – semestru I. Etapele de dezvoltare umana 3. Definitie si abordare in cadrul sanatatii orale si stiintelor sociale 2. 2 12. Teoriile invatarii. Personalitatea. Abordarea psihodinamica a personalitatii. III. II. Metodologia evaluării nivelului de cultură sanitară a populaŃiei. Diagnosticul educativ-sanitar. Continutul cursurilor 1. Sa aplice cunostintele despre empatie in relatia cu pacientul. Folosirea capacităŃii de comunicare afectivă. Tratarea unor dinamici de grup imprevizibile în activitatea de EducaŃie pentru sănătate oro-dentară. Sa cunoasca si sa aplice principiile comunicarii in relatia medic-pacient. Comportamenul uman. Sa identifice cauzele si sa recunoasca anxietatea din cursul tratamentului dentar. Introducere in stiintele comportamentale. Elemente de psihopedagogie utilizate în educaŃia pentru sănătate orodentară: InteracŃiunea educator-elev. Obiectivele cursului: Se propune ca la finele cursului studentii sa fie capabili : Sa cunoasca diferitele tipuri de personalitatati si modelele de schimbare ale comportamentului. Implicatii in medicina dentara 5. Motivatia. Scopul cursului: cunoasterea impactului pe care il are comportamenul uman asupra sanatatii sa dezvolte cunostintele despre aspectele sociale ale practicii dentare sa dezvolte capacitatea de comunicare cu colegii/pacientii si sa ofere o mai buna intelegere a interactiunilor dintre medic si pacient. Practica comunicării în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară (formarea formatorilor) 11.10. Tipuri umane si trasaturi de personalitate 232 .

Elemente de psihologie medicala. Florin. Facultatea de Jurnalistica. Sociologie medicală. Prezenta la cursuri si seminarii…………………………. Bucuresti. Bucureşti. Ed. Ed. Anxietatea in cabinetul dentar: cauze. Jean. 1968 7. Mihai. Teorie şi aplicatii. Ralph. Gaston.6. Alexandrescu. ŞtiinŃifică. Petru. Personalitate si comunicare. Dinu. Dumitrache. Ed. Bucuresti. Universitatii Bucuresti. LP: Indicii nonverbali ai comunicarii Bibliografie 1 Athanasiu. Linton. Ruxandra.15% 2. Cottraux. Licorna. Ed. 1983 2. tactici de influenta interpersonala. Ed. Comunicarea verbala 9. 6. Berger. 2003 9. Editia a II-a. Relatia medic-pacient: generalitati. Cerma. Andrei. Comunicarea. Continutul lucrarilor practice 1. Ed. LP: Trasaturile de personalitate 3. tipuri de medici si pacienti 8. 2000 5. Lupu. 2003 4. Bucuresti. Polirom. repere fundamentale. LP: Evaluarea personalitatii 2. Introducere in teoria comunicarii. Comunicare si educatie in sanatatea orala. Iasi. Adina. 1999 Evaluare 1 Lucrare de verificare a cunostintelor………………. Terapiile cognitive. Dinu. Ioan. Fundamentul cultural al personalităŃii. Examen scris-verificare ……………75% 3. Ioan. clasificare.10% 233 . Ed. Polirom. Comunicarea nonverbala 10. Bucureşti. Editura Algos. IRI. Andrei. Comunicarea cu pacientul .. Tratat practic de cunoaştere a omului. Empatia in relatia medic-pacient 11. LP: Limbajul folosit in comunicarea cu pacientul 4. 1997 3.. Ed. Schimbarea comportamentului fata de sanatate V. Bucuresti. Medicala. Bucuresti. Mihai. Zanc. Metode de motivare pacientului 7. metode de reducere 12. 1999 8. Moraru.definitii.

ReacŃiile de aglutinare. Anemiile hemolitice autoimune.pregatirea complementara a medicului dentist pentu marea diversitate clinicä a anomaliilor orodento-craniofaciale de naturá genetica intälnite în practica medicala.Bolile autoimmune (II) Sindromul Sjogren.Sindroamele de imunodeficienŃă Deficitele imune congenitale.dezvoltarea aptitudinilor practice și a interesulul pentru munca de cercetare în laborator.Anomalii oro-dento-craniofaciale sindromice . 4. Proteinuria Bence-Jones. • Obiectivul cursului şi al Iucrärilor practice . Sindromul de imunodeficienŃă dobândită (HIV-SIDA) 5. Lupusul eritematos sistemic. ElectrochemiluminiscenŃa. ASLO. semestrul II 1 ora curs sáptamânal — total 16 ore/semestru 2 ore lucrari practice — total 32 ore /semestm TOTAL: 48 ore /an universitar • Scopul cursului şi al lucrarilor practice . Determinarea complexelor imune circulante.Proliferările maligne ale celulelor limfoide Leucemiile. procesele si efectele acestor anomalii. .Anomalii oro-dento-craniofaciale non-sindromice . Glomerulonefritele.Bolile autoimune (I) Poliartrita reumatoidă. relatia mediu-fenotip 234 . Sclerodermia.Relatia genotip-fenotip. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE LABORATOR AN V/16 ore de curs 1. screening neonatal și post natal. Deficitele imune secundare. Factorul reumatoid. . 2. Boala Basedow. 7. Hepatitele autoimune. a Ac antifosfolipidici şi a Ac antiADN dublu catenar prin Metode imunoenzimatice şi metoda ELISA. Gamapatiile monoclonale 6. diagnostic presimptomatic.natura. imunocromatografice EXAMEN FINAL Cursul opŃional “Patologie genetica oro-dento-craniofaciala” • Anul V.Explorarea de laborator (II) Grupele sanguine în sistemul ABO şi Rh.Explorarea de laborator (I) Electroforeza.Bolile autoimune (III) Bolile imune ale cavităŃii bucale. 3. Limfoamele maligne. ImunofluorescenŃa indirectă.Genomul uman și gene implicate în moifogeneza dentara .CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOPATOLOGIE. • Continutul cursului . identificarea si tratamentul anomaliilor care afecteaza regiunea oro-dentocraniofaciala ( se investigheaza cauza. cercetare-diagnostic-managenent). Anticorpii anti-DNP. Sindroamele mielodisplazice. Crioglobulinele . Reumatismul articular acut.studiul relației ereditate — anomalie oro-dento-craniofaciala prin diagnostic prenatal. Tiroiditele.

Academic Dissertation.4.Emilia Severin.Epstein C. (2007) Molecular Genetics of Tooth Agenesis.Curs introductiv 1. Wynshaw-Boris A. IndicaŃiile supraprotezării pe implante la edentatul total/partial tratat mobil 2. Frans Vinckier. Ariane Berdal.Isabelle Bailleul-Forestier.L. second edition. European Journal of Medical Genetics . Bucureti .Explorarile genetice (1) .Explorarile genetice (2) Tehnici de diagnostic prenatal .(2004) — Genetica Medicala. Ed.p.fiecare student va prezenta oral un caz clinic la finalul orelor de l.Emilia Severin.fiecare student va prezenta un referat scris pe baza unei teme prezentate la curs 50%. Humana Press . Aspecte comparative privind alternativa de supraprotezare pe implante/protezare conventionala/supraprotezare pe dinti 1.Analize de laborator efectuate pe celule fetale .Screening-ui populational si utilitatea lui: riscul genetic si statutul de purtator . Medicala. Ed. Jean Pierre Fryns.Heterogenitatea genetica a anomaliilor oro-dento-craniofaciale . Elsevier Saunders . Sisteme protetice folosite pentru supraproteza pe implante 2.J. University of Helsinki.. Crengua Albu (2004) — Lucrari practice i teste de geneticä umanä.2.2.Sfatulgenetic . Curs opŃional . .tipuri de supraproteze pe implante 1. (2008) — Inborn errors of developmentm Oxford University Press.Jones K.3. (2006) — SMITH’S recognizable patterns of human malformations. Scripta.Mutatia genetica în cancerele de cap și gât . Crenguta Albu. (2004) — Genetica Urnana — Concepte i aplicaii practice. Stefanescu D.Supraprotezarea pe implante AN VI/16 ore curs 1. CD-ROM. . Thorny de Ravel. Polirom.1.. Albu D. (2006) — Atlas of genetic Diagnosis and Counseling. Prezentarea variantelor terapeutice. Bucuresti . Tipuri de implante folosite în protezarea mobilă pe implante 3. CD-Rom. .1.3. Alain Verloes (2008) — The genetic basis of inherited anomalies of teeth: Part 1: Clinical and molecular aspects of non-syndromic dental disorders and Part 2: Syndromes with significant dental involvement... Criterii de succes pentru supraprotezarea pe implante 2.Profilaxia anomaliilor de origine genetica • Continutul Iucrarilor practice ..Diagnosticul prenatal în anomaliile oro-dento-craniofaciale . Sandovici I. Prezentare de caz.Tratamentul anornaliilor genetice . Erickson R.Examinarea si conceperea planului de tratament 235 . Avantaje şi dezavantaje ale supraprotezării pe implante 2.P.Consultul genetic in cazul pacientilor cu dismorfii oro-dento-craniofaciale. Ed.5O% . Iași.Chen H.Covic M.Supraprotezele mobile pe implante 2.Emilia Severin (1998) — Genetica anomaliilor dentomaxilare.Elsevier Masson SAS - • Evaluare . . .Nieminen P.Serviciile de genetica clinica • Bibliografie ..

Protezarea persoanelor in várstá cu afectiuni generale 3. Tehnici piezografice de protezare 5. Aspecte estetice la edentatul total. Atitudini terapeutice la purtatorul de woteze pentru cresterea calitä{ii protezärii 3. Stabilirea gradului de dificultate si a alternativei terapeutice 2. Prezentare de cazuri 7. Protezari chirurgicale mobile 7. Discutii Curs opțional .2. Protezarea edentatici totale în resorbtie severa 4.2.1.2. stabilirea gradului de dificultate din punct de vedere estetic si a implicatiilor in protezare 6. Accidente/alternative de tratament 6.Particularitati în protezarea totalä Tematica / an VI 1. Evaluarea aspectelor de estetica. Schimbarea sistemelor protetice de menŃinere 7. Evaluarea edentatului total si evidentierea aspectelor de dificultate in protezarea totala 1.2. Examene complementare-ortopantomografia/telerx/TC 3.2. Evaluarea scheletalä a edentatului total si stabilirea gradului de dificultate in protezarea totala 5.4. Necesitatea dispensarizării pacientului protezat pe implante 6.1.3.1.2.1. Aspecte particulare in protezarea totalá 1.1.3. Particularitati morfologice. Etapele chirurgicale 4. IndicaŃiile aplicării implantelor la edentatul total în vederea protezării mobile 4.2.4.mini implante 5. Atitudini terapeutice in protezare in raport cu clasa scheletală 6. in relatie cu protezarea totala 236 . Protezarea purtatorului de proteze 2.2.1. functionale si evolutive în edentatul total in raport cu clasa scheletalä 5.3. Dispensarizarea pacientului supraprotezat pe implante 6.1. Protezarea totala in raport în clasa scheletala 5. Igienizarea supraprotezei pe implante 6.3. Particularități ale persoanelor in varsta edentate total 3. Etapele protetice 5. conceperea si realizarea practica 7.1 Evaluarea edentatului total cu resorbtie severä si evidentierea aspectelor de dificultate 4. Evaluarea purtatorului de proteze si stabilirea dificultatilor in protezare 2.1.1.1. Profilul local si general al pacientului edentat total în vederea protezării pe implante 3. Epiteze. concepere si realizare practicá 7.3. Protezarea pacientului cu afectiuni neurologice 4. Exemplificări clinice 7. Etapele tratamentului protetic pe implante 4.Implantele de stabilizare a protezelor mobile . Rezolvarea aspectelor de estetică in protezarea totala 6. Atitudini terapeutice in protezare pentru cresterea calitatii protezärii 4. Punctele cheie ale examenului clinic specific acestui tratament 3.2.2.1. IndicaŃiile si avantajele mini implantelor 5. Protezarea pacientului diabetic 3. Etapele de lucru 6.2.3.2. Obturatorul — indicatii.

Chirurgia endocrinä miniinvazivä Cursul va avea ca bază o iconografie bogatä cu numeroase filme din activitatea Clinicii. Elemente de endoscopie interventionalä 2. Evaluarea va fi forma de test cu intrebäri cu raspunsuri multiple tip complement simplu. — 237 .dr. Chirurgia toracoscopica 6. Chirurgie laparoscopica abdominalä 5. 1.Actualitati în tratarnentul miniinvaziv al obezitatii” sub redactia Prof Dr. Chirurgia prin orificii naturale (Natural Orifices Translurninal Endoscopic Surgery NOTES) 4.. iar bibliografia este monografia editatá de colectivul Clinicii sub redactia Prof. An VI/ 14 ore Acest curs are ca obiectiv ridicarea orizontului de cultura generala medicala prezentând achizitiile recente in chirurgie in care suntem implicaŃi cu o experientä semnificativa atat în tara cat şi în afară. Chirurgia obezitatii morbide ci metabolica 7.Corneliu Dragomirescu și monografia .Niculae Iordache.Curs optional Chirurgia secolului XXI”. Chirurgia roboticä 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->