MINISTERUL EDUCAłIEI , CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

1

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

ADEVERINłĂ

CetăŃeanul (a) ……………………………………………………………………….

………………………………………………,

din

…………………………………..

în

perioada

………………………………..a urmat şi absolvit 6 (şase) ani de studii în profilul de medicină,

specializarea stomatologie, conform Planului de învăŃământ şi Programei analitice anexate.

R E C T O R,

D E C A N,

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

2

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIE, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT
ÎNCEP ÂND CU ANUL UNIVERSI TAR 2003- 2004

tip ECTS - ANUL I COD R-FDB1
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 1101 F.S. 1102 F.S.1103 F.S. 1104 F.S. 1105 F.S. 1106 F.S. 1107 F.S. 1108 F.S. 1109 F.S. 1110 F.S. 1111 ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE BIOFIZICĂ CHIMIE BIOCHIMIE FIZIOLOGIE HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ŞTIINłE COMPORTAMENTALE LIMBA ROMÂNĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICĂ TOTAL 2 2 2 2 2 1 11 1 LP 6 2 2 2 2 1 2 2 19 C 3 2 1 2 2 10 2 LP 6 2 2 2 4 2 2 20 FORMA DE VERIFICARE E 1,2 1 2 2 1,2 2 8 V 1 1 2 2 4 NUMAR DE ORE CREDITE Total 272 64 64 64 112 128 96 32 64 64 160 1120 Curs 80 32 32 32 48 64 32 16 336 Aplic 192 32 32 32 64 64 64 16 64 64 160 784 12 5 4 4 8 9 10 2 2 2 2 60

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 1112 F.S. 1113 F.S. 1114 INFORMATICĂ MEDICALĂ LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 1 1 2 2 2 2 2 2 2 32 64 64 16 16 64 64 2 2 2 3

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

U N IV ER SITAT E A D E M ED IC IN Ă ŞI F ARM AC IE "C AR OL D AVIL A" FACU LTAT EA D E M ED ICIN Ă D EN TARĂ D ura t a st udiilo r: 6 a ni

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL II COD R-FDB2
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C
F.S. 2101 F.S. 2102 F.S. 2103 F.S. 2104 F.S. 2105 F.S. 2106 F.S. 2107 F.S. 2108 F.S. 2109 F.S. 2110 F.S. 2111 F.S. 2112 F.S. 2113 F.S. 2114 F.S. 2115 F.S. 2116 ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ BIOLOGIE - GENETICĂ MICROBIOLOGIE – PARAZITOLOGIE -VIRUSOLOGIE ANATOMIE PATOLOGICĂ PATOLOGIE GENERALĂ INFORMATICĂ MEDICALĂ MATERIALE DENTARE FARMACOLOGIE SEMIOLOGIE MEDICALĂ PSIHOLOGIE MEDICALĂ PREVENłIE ORO DENTARĂ DIAGNOSTIC ORODENTAR ŞI ERGONOMIE METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE LIMBA ROMANĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICA TOTAL 2 2 1 1 1 1 2 1 11

FORMA DE VERIFICARE LP
3 1 2 3 2 1 1 1 2 2 18

NUMAR DE ORE Total
80 64 128 80 80 48 80 64 80 32 32 32 32 64 64 160 1120

1 LP
3 2 2 2 1 2 3 1 2 2 20

2 C
2 1 1 2 2 1 1 1 11

CREDITE Aplic
48 32 80 48 48 32 48 32 48 16 16 16 16 64 64 160 768 6 4 6 5 5 2 8 5 4 3 4 2 2 1 1 2 60

E
3 3 4 4 4 4 4 3 8

V
3 3 3 4 4 4 4 4 8

Curs
32 32 48 32 32 16 32 32 32 16 16 16 16 352

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 2117 F.S. 2118 LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 2 2 2 2 4 4 64 64 64 64 1 1

Din MICROBIOLOGIE: PARAZITOLOGIE 8 ore curs şi 16 ore l.p.; VIRUSOLOGIE 8 ore curs şi 16 l.p.

4

3105 F. 3113 PEDAGOGIE 2 1 5 48 32 16 2 Din MEDICINĂ INTERNĂ-ENDOCRINOLOGIE: 16 ore curs şi 16 ore l.S.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.S. 3107 F.S.6 5 6 6 7 V 5 5 5 5 5 5 DE NUMAR DE ORE Total 48 80 160 32 32 192 32 112 144 64 32 160 1088 Curs 16 32 64 16 16 64 16 48 64 32 16 384 Aplic 32 48 96 16 16 128 16 64 80 32 16 160 704 3 5 8 3 2 12 2 7 9 4 3 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F.S.S.S.S. 3108 F. 3111 F. 3103 F.S. 3112 IMUNOLOGIE MEDICINĂ INTERNĂ. 3110 F.ANUL III COD R-FDB3 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI 1 C F.S. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS . 3106 F. 3102 F.S. 3101 F.S. pentru ENDOCRINOLOGIE 5 . ENDOCRINOLOGIE CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ OBSTETRICA-GINECOLOGIE DERMATO-VENERICE TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE RADIOLOGIE GENERALĂ ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (Fantom) PROTETICĂDENTARĂ FIXÃ ŞI OCLUZOLOGIE (Fantom) PREVENłIA ORO DENTARĂ IGIENĂ PRACTICA TOTAL 1 2 1 1 2 1 1 2 1 12 LP 2 3 1 1 4 3 1 2 1 18 2 C 2 2 2 3 3 12 LP 3 3 4 4 4 18 FORMA VERIFICARE E 6 6 5.S. 3104 F.S.p. 3109 F.

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.L.S. 4115 PEDIATRIE BOLI INFECłIOASE.S.S.S.S.S. 4111 F.S. 4112 F. pentru EPIDEMIOLOGIE 6 .R.S. 4117 ISTORIA MEDICINEI ETICÃ MEDICALÃ 1 1 7 7 16 16 16 16 2 2 Din BOLI INFECTIOASE-EPIDEMIOLOGIE: 8 ore curs şi 8 ore l. OFTALMOLOGIE NEUROLOGIE PSIHIATRIE ENDODONłIE ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE PROTETICĂ DENTARĂ FIXÃ CHIRURGIE ORALÃ RADIOLOGIE GENERALĂ RADIOLOGIE DENTARĂ PEDODONłIE PRACTICA TOTAL 2 1 2 2 3 1 11 1 LP 1 1 3 4 8 1 18 C 1 2 1 1 2 2 2 2 13 2 LP 2 2 2 1 1 4 2 4 18 FORMA DE VERIFICARE E 8 7 7 7 7 8 8 8 8 V 8 8 8 7 8 7 6 Total 48 64 48 48 32 32 48 80 96 176 96 32 64 96 160 1120 NUMAR DE ORE Curs 16 32 32 16 16 16 32 32 32 48 32 16 32 32 384 Aplic 32 32 16 32 16 16 16 48 64 128 64 16 32 64 160 736 2 3 2 4 2 2 2 6 7 9 8 2 3 6 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F.S.S. 4110 F.S. 4107 F.S. 4106 F. 4102 F.S.S.S. 4113 F. 4108 F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS . 4109 F.S. 4103 F. 4116 F. 4101 F.S. EPIDEMIOLOGIE MEDICINĂ LEGALĂ O. 4105 F. 4104 F. 4114 F.ANUL IV COD R-FDB4 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.p.

5111 F.5108 F.S.S. 5102 F.S.S.S. 5106 F. 5103 F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Du rata s tudiilor: 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS .S. 5109 F.S.S. 5110 ENDODONłIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILÃ CHIRURGIE MAXILO-FACIALÃ PEDODONłIE ORTODONłIE PARODONTOLOGIE FIZIOTERAPIE SĂNĂTATE PUBLICĂ MANAGEMENTUL DENTAR PRACTICA TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F.S.ANUL V COD R-FDB5 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F. 5104 F.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI. 5101 F. 5105 F. 5107 F. 5112 ELEMENTE IMUNOPATOLOGIE PATOLOGIE FACIALĂ GENETICĂ ORO-MAXILO- FORMA DE VERIFICARE NUMAR DE ORE CREDITE Total 192 192 176 96 96 64 48 32 32 160 1088 Curs 48 48 48 32 32 32 16 16 16 288 Aplic 144 144 128 64 64 32 32 16 16 160 800 10 10 10 8 8 5 3 2 2 2 60 1 LP 9 9 2 1 21 C 3 2 2 1 1 11 2 LP 8 4 4 2 1 18 E 9 9 10 10 10 9 7 V 10 10 3 3 3 2 1 CABINETULUI 9 1 1 2 - - - 9 9 16 48 16 16 32 2 2 7 .S.S.S.

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL VI COD R-FDB6
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 6101 F.S. 6102 F.S. 6103 F.S. 6104 F.S. 6105 F.S. 6106 F.S. 6107 F.S. 6108 F.S. 6109 SĂNĂTATE ORALA PARODONTOLOGIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ IMPLANTOLOGIE ORALĂ ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTOFACIALĂ ENDODONłIE REABILITARE ORALĂ PATOLOGIE ORALĂ URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 6110 F.S 6111 F.S. 6112 F.S.6113 URGENłE ŞI AFECłIUNI MEDICALE ÎN CABINETUL DENTAR CHIRURGIA SECOLULUI XXI
PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTURI

FORMA DE VERIFICARE

NUMAR DE ORE CREDITE Total 80 112 176 96 128 96 192 64 48 992 Curs 32 32 48 48 32 32 64 32 16 336 Aplic 48 80 128 48 96 64 128 32 32 656 5 8 10 6 8 6 10 4 3 60

1 LP 3 5 6 4 2 20 C 3 3 2 2 1 11

2 LP 8 3 4 4 2 21

E 11 11 12 12 11 12 12 11 7

V 12 1

2 2 2 2 2 10

1 1

-

1 1 -

1 -

-

12 11 12 11

32 16 16 16

16 16 16 16

16 -

2 2 2 2
8

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"
VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

EXAMENUL DE LICENTĂ: 01 - 30 septembrie Proba scrisã nr. 1: Lucrare de specialitate (după tematicã şi bibliografia trunchiului comun de la REZIDENłIAT) Proba 2: examen practic de specialitate SusŃinerea lucrării de diplomă

9

C UPR IN S
PLAN ÎNVĂłĂMÂNT PROMOłIA 2003-2009 ……………………………………. 3

ANA TOMIE ŞI EM BRIOLOGIE ................................................................................................... 12 ANA TOMIE CLIN ICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ................................................................................. 23 ANA TOMIE PA TOLO GICĂ .......................................................................................................... 31 BIOCHIMIE ...................................................................................................................................... 34 BIOF IZICĂ ....................................................................................................................................... 38 HIS TOLOG IE ŞI CITOLOG IE ....................................................................................................... 41 BOLI INFECłIOASE ŞI EPID EMIOLOGIE ................................................................................ 43 CHIRURGIE ORALĂ Ş I MAXILO-FACIALĂ, ANES TEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DEN TARĂ .............................................................................................................. 47 DIAGNOS TIC ORO-DEN TAR, ERGONOMIE ŞI METODO LOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE .................................................................................................................................. 60 DERMA TO–VENERRICE .............................................................................................................. 65 ED UCAłIE FIZICĂ Ş I SPOR T ...................................................................................................... 70 ENDODON TIE ................................................................................................................................ 72 FARMACOLOGIE ........................................................................................................................... 81 FIZIOLO GIE ..................................................................................................................................... 83 FIZIO TERAPIE ................................................................................................................................ 87 GENETICĂ UMANĂ ...................................................................................................................... 93 IMPLAN TO LOGIE ORALĂ ........................................................................................................... 95 INFORMA TICĂ M EDICALĂ ...................................................................................................... 100 IGIENĂ ............................................................................................................................................ 104 IS TORIA M EDICINEI, ETICĂ ŞI D EON TOLOG IE MEDICALĂ .......................................... 108 LIM BI S TRĂ INE............................................................................................................................ 110 MA TERIALE DEN TARE ............................................................................................................. 115 MICROBIO LOGIE ......................................................................................................................... 118 MEDICINA IN TERNA .................................................................................................................. 123 MEDICINA LEGALĂ ................................................................................................................... 135 MANAGEM EN T ÎN CABINETUL MED ICAL .......................................................................... 139 NEUROLOGIE ............................................................................................................................... 140 OBS TETR ICĂ-GIN ECOLOGIE ................................................................................................... 142 ORTODO NłIE ŞI OR TOPED IE D EN TO - FACIALĂ .............................................................. 144

10

ODON TO TERAPIE RES TA URA TOARE .................................................................................. 148 OFTALMOLO GIE ......................................................................................................................... 155 O TORINOLARINGO LOGIE ........................................................................................................ 157 PARODONTO LOGIE .................................................................................................................... 159 PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IM UNOLOG IE ........................................................................... 166 PATOLOGIE ORALĂ ................................................................................................................... 170 PARAZITOLOG IE ŞI VIR USOLOGIE ....................................................................................... 174 PEDIA TRIE..................................................................................................................................... 178 PEDODONłIE................................................................................................................................ 181 PREVENłIE ORO-DEN TARĂ ................................................................................................... 186 MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SIS TEM ULUI TOMA TOGNA T. .... .... .... .... .... .... .... .. 202 TEHNOLOG IA PRO TEZELOR .................................................................................................. 205 PROTETICĂ DEN TARĂ FIXĂ Ş I OCLUZO LOGIE ................................................................ 209 PROTETICĂ DEN TARĂ MO BILĂ ............................................................................................. 219 PSIHOLOGIE MEDICALĂ ............................................................................................................ 223 RADIOLOGIE D EN TARĂ (RAD IOLOGIE GEN ERALĂ) ....................................................... 229 REABILITARE RALĂ. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... . Error! Bookmark not defined. SĂNĂTATE ORALĂ ............................................................................................................235 SĂNĂTATE PUBLICĂ...........................................................................................................237 ŞTIINłE COMPORTAMENTALE......................................................................................239 CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOLOGIE. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE 231

LABORATOR........................................................................................................................241 PATOLOGIE GENETICĂ ORO-DENTO-CRANIOFACIALĂ...........................................241 SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTE...............................................................................244 PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ............................................................244 CHIRURGIA SECOLULUI XXI...........................................................................................245

11

Gametogeneza-generalităŃi. Ovogeneza-generalităŃi. Ciclul menstrual. Spermatogeneza. Etapele spermatogenezei (spermatocitoza. meioza. 3. 4. 5. Celulele germinale primordiale. structură. Cunoaşterea de către viitorii medici stomatologi a topografiei viscerelor toracoabdomino-pelvine şi sinteza inervaŃiei şi vascularizaŃiei acestora. secundar. Stadializarea foliculilor ovarieni (primar. Aprofundarea noŃiunilor teoretice şi practice obŃinute de studenŃi prin disecŃia trunchiului. InseminaŃia artificială şi fecundaŃia in vitro. II. FecundaŃia – etape. EvoluŃia corpului galben şi funcŃiile acestuia. Caracteristicile ovulaŃiei la specia umană. ConsecinŃele fecundaŃiei.ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I 32 ore de curs 64 ore de lucrări practice I. matur). CONłINUTUL CURSURILOR NOłIUNI GENERALE PRIVIND ANATOMIA DEZVOLTĂRII – 8 cursuri x 2 ore 1. Predarea şi înŃelegerea de către studenŃii din anul I a noŃiunilor teoretice de bază privind reproducerea şi embriogeneza (primele două etape ale anatomiei dezvoltării). SCOPUL CURSULUI 1. 12 . mecanism de producere. Mecanismul ovulaŃiei. Ciclul ovogenetic finalizarea meiozei. Corpul galben . Anatomia dezvoltării-etape. Spermia – morfologie. OvulaŃia.secvenŃele formării. miologie şi biomecanică. spermiogeneza). membrelor şi viscerelor cu tematica cursurilor de artrologie. 2. ApariŃia gonadelor primordiale. biologie 3. Corelarea noŃiunilor predate cu tematica lucrărilor practice de embriologie. Meioza şi diviziunile sale de maturaŃie (primară şi secundară). Ciclul ovarian (ciclul folicular şi ciclul ovogenetic). 2.

Nervii şi plexurile nervoase ale cavităŃii toracice şi abdominopelvine. Plexurile vegetative din torace. Dezvoltarea articulaŃiilor. 3. III. sărituri). ImportanŃa clinică. Sinergismul. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI LOCOMOTOR. EvoluŃia endodermului. Focare de auscultaŃie. Clasificarea diartrozelor. amfiartrozelor. chorion. CirculaŃia feto – placentară. 13 . 2. 7. GastrulaŃia. Blastocistogeneza. Sistemul pârghiilor biologice osteomusculare. Origine şi inserŃia musculară. Rezultanta musculară. sinartrozelor (exemplificări). NeurulaŃia formarea tubului neural şi derivatele sale. Contractilitatea musculară (forŃa de contracŃie şi amplitudinea contracŃiei). 6. agonismul şi antagonismul muscular.alantoida. Blastocistul unilaminar. ImplantaŃia (nidaŃia)-secvenŃe. Segmentul toracic şi abdominal al lanŃului simpatic paravertebral. Sarcinile ectopice. Sinteza mişcărilor articulare (mers. Principalele articulaŃii ale membrului inferior – anatomie aplicată. Clasificare (criterii). alergare. Topografie toraco-pleuro-pericardo-cardiacă. NoŃiuni de biomecanică articulară. NoŃiuni de miologie. ProiecŃia cardiacă şi a orificiilor. Rezultanta musculară. Grupuri ganglionare. 4. Criterii de clasificare a muşchilor. placenta şi cordonul ombilical). 7. Ectomezenchimul. Anexele muşchilor.şi trilaminar. Anexele fetale (sac vitelin. Elementele componente ale diartrozelor. SegmentaŃia oului-prima etapă a embriogenezei. ProprietăŃile muşchilor. 8. decidua. Caracteristicile segmentaŃiei. Să ofere studenŃilor stomatologi noŃiunile de bază privind anatomia descriptivă a membrelor şi viscerelor. 8. Blastocistul bi. Principalele articulaŃii ale membrului superior – anatomie aplicată.6. Sistemul limfatic toracic şi abdominopelvin. amnios. abdomen şi pelvis. VISCERE TORACICE ŞI ABDOMINALE 1. Notocordul – etapele formării notocordului şi funcŃiile acestuia. ProiecŃia sinusurilor pleurale. SecŃiunea anatomică şi fiziologică. EvoluŃia mezodermului intraembrionar. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. 5. Tipuri de mişcări. Diviziunea topografică a cavităŃii peritoneale.

plexul brahial. Anatomia pe viu şi aplicativă) 14 .nervii median. NoŃiuni principale de artrologie). Vasele regiunii.rotunzi. nervii şi venele superficiale. Mm. 4. mm. 2. AplicaŃii clinice). muşchiul subscapular. şanŃurilor vertebrale. trapez şi latissimus dorsi. Scheletul membrului superior (humerus. grupele ganglionare limfatice ale axilei.triceps. DisecŃia peretelui antero-lateral toracic ( muşchii pectorali.romboizi. Vasele şi nervii regiunii. DisecŃia axilei (pereŃii axilei. Nervul axilar. M. Prin studiul practic la cadavru şi prin corelarea datelor teoretice cu cele de anatomie aplicată să se realizeze o pregătire anatomică solidă. falange. ridicători al scapulei. sternul. vase şi nervi superficiali.spaŃiul intercostal). coastele). traiecte vase şi nervi. (Muşchii supra şi infraspinoşi. median şi radial. Canalul carpian. AplicaŃii practice). scapula – anatomie descriptivă.2. Explorare pe viu. Fascia brahială. Tecile sinoviale. Anatomie aplicată). Explorare pe viu. DisecŃia palmei. Centura scapulară (clavicula. artera axilară şi ramuri.ulnă. radial. radius. Mm. Nervii palmei şi ai degetelor. vena axilară. DISECłIA MEMBRELOR A1 – DisecŃia membrului superior spatelui şi peretele antero-lateral toracic 1. Scheletul trunchiului (coloana vertebrală în ansamblu. 5. nervii cutanaŃi. vertebre regionale. dinŃat anterior. (Mm. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A. loji musculare. Muşchii anterolaterali ai antebraŃului pe planuri şi grupuri funcŃionale. DisecŃia spatelui. (Fascia antebrahială. DisecŃia regiunii scapulare şi posterioare a braŃului. DisecŃia regiunilor anterioare ale antebraŃului şi mâinii (Fascia antebrahială. musculocutan. Nn. 6. Sinteza topografică a peretelui toracic şi a membrului superior. IV. Anatomie pe viu.ulnar. DisecŃia regiunilor dorsale ale antebraŃului şi mâinii. fascia brahială. absolut necesară în perioada pregătirii univer-sitare şi statutului de viitor medic. (Regiuni topografice. metacarp. glanda mamară. vertebra tip. mm. ŞanŃul pulsului şi tabachera anatomică. 7. 3. Arcadele arteriale. inserŃii musculare). Anatomie aplicată). Muşchii regiunilor. carp. DisecŃia regiunii anterioare a braŃului (venele cefalică şi bazilică.

Anatomie clinică.drept abdominal şi teaca acestuia. Anatomie aplicată). Vene şi nervi superficiali. comunicări. Raporturi. Trigonul femural. (Mm. Canalul adductorilor). Scizurile pulmonare. Nervul ischiadic. Artera pulmonară. ramuri. femur. 9. DisecŃia regiunii anterioare a coapsei (Vena safenă mare. lobi. 4. Pediculul pulmonar). Muşchii regiunilor. Raporturile plămânilor. Vasele bron-şice. Aparatul valvular. oasele tarsului.conŃinut. formare şi ramuri. Arterele coronare şi venele inimii. fesieri. Scheletul centurii pelvine şi al membrului inferior (coxal. Limfo-ganglionii inghinali. Arborele traheobronşic (Traheea toracică. topografie.) 10. Mm.posteriori ai coapsei. (Fascia gambei.A2 – DisecŃia membrului inferior şi a peretelui antero-lateral abdominal 8.plantei. traiecte vase şi nervi.Topografie toraco–pleuro-pulmonară. Lacunele neuromusculară şi vasculară. 11. Anatomia pe viu şi aplicativă) B.ArticulaŃia coxo-femurală. Nervul femural. Cavitatea toracică : delimitare. m. Pleura (sinusurile pleurale. proiecŃie). Plexul lombar. Plămânul (ConfiguraŃia externă. Vasele femurale. Anatomie aplicată. Mediastinul : împărŃire. Pache-tul vasculonervos tibial anterior.Musculatura posterioară a gambei şi mm. pelvitrohanterieni. Anatomie aplicată. BifurcaŃia traheei şi bron-hiile principale. Fascia lata. DisecŃia regiunii antero – laterale a gambei şi dorsală a piciorului. tibia.Mm. conŃinut 2.). Muşchiul diafragm – descriere. DISECłIA VISCERELOR B1 – DisecŃia viscerelor toracale 1. DisecŃia regiunii dorsale a gambei şi plantei.) 15 . loji musculare. Pachetul vasculonervos tibial posterior. ConfiguraŃia internă a cavi-tăŃilor inimii.. InervaŃia cordului. Plexul sacrat-formare. Canalul inghinal. segmente pulmonare. Vasele mari de la baza inimii. Inima (ConfiguraŃia externă. 13. metatarsului şi falangele. fibula. 3. Sinteză topografică a membrului inferior şi peretelui abdominal. Vasele poplitee. Apertura toracică superioară. (Regiuni topografice. DisecŃia peretelui antero – lateral al abdomenului (muşchii laŃi ai abdomenului.) 14. 12. DisecŃia regiunii fesiere şi posterioară a coapsei. Principalele articulaŃii ale membrului inferior). Nervii cutanaŃi. (Fosa poplitee-delimitare.

Nervii vag şi frenic în torace. LanŃul simpatic toracic. vascularizaŃie). Anatomie clinică. Stomacul (ConfiguraŃie externă.mezosalpinx. 8. 11. Sistemul venelor azygos. Anatomie aplicată. Aparatul genital masculin (Testiculul. Anatomie aplicată. Raporturile stomacului. Aorta toracică (raporturi. raporturi. Limfaticele toracelui. Peritoneul splenic. Artera splenică). Duodenul (porŃiuni. Peritoneul gastric. raporturi.) Mezenterul. raporturi.ligamentele late. 17. 6. Artera hepatică proprie. Esofagul toracic-raporturi. AplicaŃii clinice 16 . vascularizaŃie. Raporturi.aspect exterior.raporturi. Pediculul renal (elemente componente. Fascia de coalescenŃă Treitz. 10. corpului şi ale cozii. raporturi. Vena cavă superioară (formare. Vezica urinară (configuraŃie. Bursa omentală. Anatomie aplicată. Loja renală. Anatomie aplicată 13. veziculele seminale). Sinusurile pericadului. Vena portă. Esofagul abdominal. Căile excretoare intra şi extrarenale. raporturi). Rinichii (configuraŃie externă. B2 – DisecŃia viscerelor abdominale 7. ramuri).raporturi). Intestinul gros (anatomie. 9. Regiunea celiacă şi plexul celiac. Artera şi vena renală). Aparatul genital feminin (uterul-aspect exterior.5. Jejun .topografie. prostata-aspect extern. Perineul. VascularizaŃia duodeno-pancreatică). Peritoneul hepatic.ilionul (anatomie descriptivă. VascularizaŃia stomacului). 12. B3 – DisecŃia viscerelor uro–genitale 14. Uretra.raporturi. 15.Omentul mic. Lobi. Mezoco-lonul transvers. Pancreasul (ConfiguraŃie externă. Aorta abdominală (limite. Peritoneul şi cavitatea peritoneală. Ficat (Aspect exterior. Ureterul la bărbat şi la femeie. Glanda suprarenală (situare.raporturi. Căile biliare intra şi extrahepatice.raporturi). raporturi intrinseci şi extrinseci). Sinteză topografică a viscerelor pelviene.raporturile capului. NoŃiuni de anatomie clinică. ramuri). Vezicula biliară. Pericardul fibros şi pericardul seros. VascularizaŃia şi inerva-Ńia rinichiului şi a glandei suprarenale. 18.Anatomie aplicată 16. ImpărŃirea topografică a peretelui abdominal.vascularizaŃie). Raporturi. Pedicul hepatic. Vena cavă inferioară (formare. căile sperma-tice intra şi extratesticulare. raporturi). tuba uterină-porŃiuni. Topografia cavităŃii peritoneale. LanŃul simpaticul abdominal. ovarul-aspect extern. raporturi).porŃiuni.segmente hepatice). Splina (ConfiguraŃie externă.

Dezvoltarea dinŃilor. NoŃiuni introductive privind dezvoltarea feŃei. Osificarea condrocraniului. Gura definitivă şi derivatele sale. Dezvoltarea foselor nazale şi a palatului. Arcurile aortice. Regiunea branhială. 4. Anomalii de dezvoltare. Musculatura branhială. Dezvoltarea articulaŃiei temporo-mandibulare. 2. Formarea cavităŃii bucale. 2. Anomalii de dezvoltare. 7. Punga faringiană Luschka.Formarea mugurilor faciali şi a şanŃurilor intermugurale. 8. o cât mai bună pregătire teoretică privind anatomia funcŃională a aparatului dentomaxilar şi să sintetizeze informaŃiile de anatomie clinică a viscerelor capului şi gâtului. Să permită însuşirea sintetică a acelor noŃiuni de anatomie funcŃională a SNC şi a organelor de simŃ necesare viitorului medic stomatolog. Anomalii în dezvoltarea dinŃilor. Dentinogeneza. Anomalii. Structuri de susŃinere. CONłINUTUL CURSURILOR A. 17 . Amelogeneza. Anomalii de dezvoltare. Să aprofundeze (în baza noŃiunilor de embriologie însuşite în sem. Osificarea oaselor calvariei. Să permită înŃelegerea proceselor de embriogeneză normală dar şi a mecanismelor de producere a malformaŃiilor capului şi gâtului. Cementogeneza. Pungile endo şi ectobranhiale. 3. Fontanele şi suturi.I) cunoştinŃele studenŃilor stomatologi despre dezvoltarea extremităŃii cervico-cefalice. Dezvoltarea glandelor salivare mari şi mici. Dezvoltarea limbii. Câmpul mezobranhial. EvoluŃia sacului dentar. Să realizeze. frecvent întâlnite de medicul stomatolog. EvoluŃia pungilor ectobranhiale. 3. SCOPUL CURSULUI 1. Dezvoltarea craniului. Derivatele pungilor faringiene. ANATOMIA DEZVOLTĂRII CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. 6. InervaŃia complexă a limbii. Arcurile branhiale şi derivatele lor. 5. Nervii arcurilor branhiale. Condrocraniul (segmentul cordal şi segmentul precordal). Gura primitivă şi derivatele sale. Faringele primitiv. Formarea coroanei şi rădăcinii dentare. concomitent cu activitatea din sala de disecŃie.SEMESTRUL II 48 ore curs 128 ore de lucrări practice I. Principalele anomalii de dezvoltare. Dezvoltarea glandei hipofize. Dezvoltarea glandei tiroide. II.

Vasele şi nervii. Structura de rezistenŃă a neuro şi viscerocraniului. 6. Cavitatea laringelui. Repere în anestezie. Fosele nazale – structură. Cavitatea bucală. Anatomia descriptivă şi funcŃională a muşchilor masticatori (secŃiunea fiziologică. Căile descendente medulare (piramidale şi extrapiramidale). Structura trunchiului cerebral. Tubul neural – dezvoltarea măduvei spinării şi encefalului. Cavitatea laringelui. AplicaŃii clinice. VISCERELE CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. 2. structură. Faringele.şi proprioceptivă. Baza craniului-importanŃă. 18 . Anatomia ATM – componente osoase din partea mandibulei şi a osului temporal (condilul mandibulei. Descriere. 3. Vestibulul nazal. funcŃii). VariaŃii anatomice ale articulaŃiei temporomandibulare. Palatul moale.structura osteocartilaginoasă. Sensibilitatea extero . Topografia faringiană. Muşchii mobilizatori ai mandibulei. VascularizaŃia şi inervaŃia complexă. ŞI A ORGANELOR DE SIMł 1. Sinusurile paranazale. Stâlpii traiectoriali longitudinali şi orizontali din partea fixă a viscerocraniului. Citoarhitectonica substanŃei cenuşii. forŃa musculară). 9.clasificare. Nucleii proprii şi echivalenŃi ai trunchiului cerebral.A. ImplicaŃii clinice. 5. Vase şi nervi. InervaŃia şi vascularizaŃia.C. Biodinamica ATM – axe articulare. 10. 3. Musculatura faringiană. DecusaŃia piramidală şi decusaŃia lemniscală. fosa mandibulară şi tuberculul articular). C. a mucoasei cavităŃii bucale. Capsula ATM (fibroasă şi sinovială). discul articulaŃiei temporomandibulare (descriere. Explorarea clinică a muşchilor aparatului dento-maxilar). structură. Nasul extern. 8. 4.N. Muşchii intrinseci şi extrinseci. Mucoasa respiratorie şi olfactivă. senzitiv-senzorială. Glandele salivare . ligamentele intrinseci şi extrinseci ale ATM. Laringele-descriere. Cavitatea faringelui. ConfiguraŃia internă a măduvei spinării. ProtracŃia şi retroducŃia. Mişcarea de lateralitate a mandibulei. 2. Cavitatea nazală. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A S. topografie. NoŃiuni de anatomie comparată. VascularizaŃie şi inervaŃie.Factorii morfogenetici. 7. Sisteme traiectoriale la nivelul mandibulei. Mişcările de coborâre şi de ridicare ale mandibulei. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI DENTO – MAXILAR. Vestibulul bucal şi cavitatea bucală propriu-zisă. Canalele de excreŃie ale glandelor salivare mari. Căile ascendente medulare. Topografia cavităŃii bucale. FuncŃiile laringelui.

comunicări. temporal. Oasele craniului visceral: osul maxilar (corp şi procese). FaŃa externă şi internă a acestora. 5. Căile nervoase. 7. indispensabilă pentru înŃelegerea anatomiei descriptive şi aplicate a capului şi gâtului. procesul pterigoidian. Mandibula ( corp şi ramuri. Sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale. Cavitatea nazală: pereŃii foselor nazale. orificii de drenaj. Descrierea părŃilor componente ale oaselor sfenoid. Analizatorul optic. Osul palatin (lama orizontală. Calea optică 6. AplicaŃii clinice. 5. 8. Suturi. Osul nazal. Căi ascendente din teritoriul nervilor cranieni. Endobaza : Fosele craniene (anterioară. lama verticală procese).medie şi posterioară)-delimitare. FaŃa inferioară a stâncii temporalului. Gaura mandibulei. Sinusul maxilar-pereŃi. 19 . Repere folosite în anestezie. canalul mandibular. Analizatorul acustic şi vestibular. Cornetul nazal inferior. Norma lateralis: prezentare generală. Gaura occipitală mare. Lucrările practice în sala de disecŃie să asigure un bagaj sufient de noŃiuni de anatomie clasică şi aplicativă a extremităŃii cervico-cefalice şi o pondere crescută a celor de interes imediat pentru studenŃii stomatologi. IV. Să permită studenŃilor stomatologi cunoaşterea aprofundată a noŃiunilor de craniologie. Osul lacrimal. Orificii nervoase şi vasculare. InserŃii musculare. 4. anatomie aplicativă. 3. III. Calea durerii dentare. Vomerul. sinusurile paranazale. InserŃii musculare pe mandibulă. gaura mentală. comunicări). Norma occipitalis-liniile nucale. comunicări. ossa faciei. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. etmoid. Osul zigomatic. elemente de relief osos. Studiul în detaliu a viscerocraniului este o condiŃie esenŃială pentru studentul stomatolog. conŃinut. Septul osos nazal. neuro şi visce-rocraniul. 2. 6. Exobaza: Prezentare generală. Calea gustativă. occipital. descrierea fosei temporale (pereŃi. 2. Prezentarea generală a oaselor neurocraniului. inserŃii musculare. Prezentarea generală a craniului: ossa cranii. Planum temporale. Puncte craniometrice. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A.4. CRANIOLOGIA 1. Fontanele. Calvaria. Lemniscul trigeminal. palatul osos.faŃa externă şi faŃa internă.

Muşchiul sternocleidomastoidian-origine. LanŃul simpatic cervical: descriere. jugulară anterioară. Norma anterior-puncte de emergenŃă trigeminale. Ganglionii simpatici cervicali superior. occipitală). canal de excreŃie. traiect. 10. Artera carotidă internă: origine. 3. teritoriu de distribuŃie. sinus carotic. geniohioidian şi pântecele anterior al m. acŃiune. origine reală. teritoriu de distribuŃie. Muşchii suprahioidieni. ramuri. Venele superficiale ale gâtului (v. ramuri intracraniene. raporturi. Vasele subclaviculare: traiect.origine. raporturi. comunicări). Seminar recapitulativ. Artera carotidă co-mună: traiect. Glandele paratiroide. DISECłIA GÂTULUI 1. inserŃie. Muşchii planşeului bucal (milohiodian. Loja glandei: delimitare. Orbita: delimitare. tiroidă supe-rioară. raporturi. Mănunchiul vasculonervos al gâtului-alcătuire. traiect. raporturi. 9. Anatomie clinică. digastric). conŃinut. ÎmpărŃirea topografică a gâtului. Anatomie clinică.raporturi. Muşchii scaleni. v. conŃinut. B. inervaŃie. origine aparentă. comunicări. Nervul accesor: componenŃa în fibre.pratraheală. inervaŃie.Glanda tiroidă: configuraŃie. faringiană ascendentă. raporturi.9. linguală. Muşchii infrahioidieni. eferenŃe. raporturi. ramuri. Anatomie funcŃională. Nervul vag: componenŃa în fibre. SpaŃiul laterofaringian-retro şi prestilian-topografie.Anatomie funcŃională. prevertebrală.lamele superficială.traiect. inferior (stelat): descriere. importanŃa clinică. inervaŃie. a. Vena jugulară internă-origine.afluenŃi. vascularizaŃie. vagina carotica. raporturi. Lucrare practică de embriologie. a. Fosele infratemporală (delimitare. inserŃie.raporturi. origine reală. Test control craniologie. 11. ramuri colaterale (a. Dezvoltarea dinŃilor. 6. origine aparentă. 8. Fosa pterigo-palatină ( delimitare. Osul hioid. teritoriu de distribuŃie. inervaŃie. conŃinut. origine reală. origine aparentă. a. glomus carotic. SpaŃiul interscalenic. ramuri. aferenŃe. Plexul cervical: formare. vascularizaŃie. mijlociu (inconstant). 4. 7. 2. Anatomie funcŃională. Diafragma stiliană-alcătuire. Fascia cervicală. raporturi. Muşchiul platysma. ramuri. traiect. Artera carotidă externă: traiect. raporturi. Nervul hipoglos:-componenŃa în fibre. raporturi. ramuri. 5. Glanda submandibulară: descriere. raporturi. jugulară externă). ramuri. comu-nicări. 20 . comunicări). conŃinut. Ganglionii limfatici ai gâtuluilanŃuri ganglionare. traiect.

Ganglionii limfatici ai capului – grupe ganglionare . Muşchii mimicii grupaŃi în jurul orificiului bucal. raporturi. D. ramuri. ramuri. DinŃii sinusali. Anatomie aplicată. ramurile în totalitate. traiect. Anatomie clinică. ArticulaŃia temporomandibulară. Muşchiul maseter. 9. Nervul glosofaringian: componenŃa fibrilară. 3. Nervul oftalmic-traiect. Artera facială: traiect. ConŃinutul fosei pterigopalatine: Nervul maxilar-traiect. Anatomie clinică. raporturi.arcurile şi pungile branhiale. raporturi intrinseci şi extrinseci ale parotidei. raporturi. Ganglionul trigeminal Gasser. Muşchii pterigoidian medial şi lateral. Anatomie funcŃională. Derivate.Muşchii extrinseci ai globului ocular. Anatomie funcŃională. Anatomia 21 . Anatomie aplicativă. Origine reală şi aparentă.oculomotor. prelungiri. Glanda sublinguală: spaŃiul submucos sublingual. ImplicaŃii clinice. aferenŃe. raporturi. Vena facială. prelungirile glandulare. Nervii motori ai globului ocular. Muşchii mimicii: caractere generale. 11. Nervul facial: componenŃa fibrilară. Anatomie funcŃională. Orbita-conŃinut. nazal şi orbitei. 5. Ganglionul submandibular. 12. eferenŃe. ducte excretoare. ramuri. abducens. 7. 6. 4. eferenŃe. originea aparentă. vascularizaŃie şi inervaŃie. InervaŃia dinŃilor. Nervul trigemen-origine reală şi origine aparentă. ramuri. InervaŃia cutanată a feŃei. 11. vascularizaŃie şi inervaŃie. raporturi. Ganglionul pterigopalatin-aferenŃe. DISECłIA CAPULUI 1. Anatomia funcŃională. Traiect. Ganglionul funcŃională. Ramurile trigemenuluisistematizare. Glanda parotidă: loja parotidiană. cartilaje. ramuri în totalitate. originea aparentă. traiect.10. Artera temporală superficială: traiect. Nervul mandibular-traiect. Test de control din anatomia regiunii cervicale. 8. eferenŃe.ComponenŃa fibri-lară. Muşchiul temporal. Traiect intracranian. 10. raporturi. Lucrare practică de embriologie. Ganglionul ciliar-aferenŃe. raporturi. Anatomie funcŃională. otic-aferenŃe. raporturi. trohlear. raporturi. orificii de drenaj. Sinusurile paranazale-sinusul maxilar:trepanaŃia peretelui anterior. Vena facială. 2. Artera maxilară: traiect. DISECłIA VISCERELOR CAPULUI ŞI GÂTULUI / SISTEMUL NERVOS CENTRAL ŞI ORGANE DE SIMł 1. Nasul extern – planuri stratigrafice.agenŃii motori. SpaŃiul paraamigdalian. ramuri. Artera oftalmică. eferenŃe. Ductul parotidian. ramuri. pereŃi. Regiunile topografice ale capului – sistematizare. C. ramuri. Repere în anestezie.raporturi.

SCOPUL CURSULUI: 1. Principalele arii corticale. vase. vase. Pedunculii cerebeloşi. Ventriculii lateral. raporturi. etajele supra şi infraglotic.feŃe. lobuli. Cerebelul-configuraŃia externă a vermisului şi a emisferelor cerebeloase. Anatomie aplicată. Seminar recapitulativ S. Vasele creierului-artera carotidă internă. NoŃiuni de anatomie clinică. VascularizaŃie. Orofaringele-fosa tonsilară. ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I. Anatomie aplicată. fisuri şi şanŃuri. Meningele. 11. Trunchiul cerebral – aşezare. 8. Cunoaşterea anatomiei speciale a teritoriului oro-maxilo-facial. componente. Ventriculul III. Neoencefalul. nervi. 2. Metatalamusul – corpii geniculaŃi lateral şi medial. 12. Cavitatea laringeluiaditusul laringian. ConfiguraŃie externă . DisecŃia laringelui – cartilajele laringelui. 7. Loja glandei sublinguale-conŃinut. Topografie faringiană. VascularizaŃia măduvei spinării. glota. Studiul sistemului nervos central pe secŃiuni. Sistemul limbic şi calea olfactivă. FisuraŃie. Raporturile leptomeninge-vase cerebrale. giraŃie. 10. 3. vase şi nervi. Măduva spinării –aşezare. nervi. Venele cerebrale. 6. articulaŃii. Faringele-musculatură. intumescenŃe. Cavitatea bucală. Lobi. ConfiguraŃia externă a bulbului. Muşchii planşeului bucal. Anatomie descriptivă. ÎnŃelegerea rolului cercetării fundamentale în perfecŃionarea clinică a viitorului medic stomatolog. VascularizaŃie. raporturi. musculatura intrinsecă şi extrinsecă. nervi. LimbaconformaŃie externă.2. Plicile vocale. Diencefalul – hipotalamus. 9. VascularizaŃia cerebelului.N. Sinusurile venoase ale durei mater. anatomie clinică. Fosa romboidă.vase. talamus.C. 4. Meningele spinal.Ventriculul IV. DisecŃia peretelui anterior al vestibulului bucal-muşchi. Rădăcinile ventrale şi dorsale ale nervilor spinali. 14. 22 . 5. punŃii şi mezencefalului. Calea optică şi calea acustică. artera bazilară. structură. Cortexul cerebral. AplicaŃii practice. muşchi. 13. Nucleii bazali. ConfiguraŃia externă a emisferelor cerebrale. atât de importantă în chirurgia practică. Originile aparente ale nervilor cranieni. şanŃuri.

vascularizaŃie.Regiunea palatină: mucoasa regiunii. OBIECTIVELE CURSURILOR: Ne propunem ca la terminarea cursurilor şi lucrărilor practice studentii să fie capabili: 1. . 2. repere şi aplicaŃii practice privind regiunea sublinguală . Să aibe un bagaj complet de cunoştinŃe care să le permită în timp evitarea oricărui tip de iatrogenii consecutive practicii chirurgicale în stomatologie.Detaiii de suprafaŃă. repere şi aplicaŃii practice privind regiunile retromolare. . 23 . .Regiunile retromolare: mucoasa regiunii. Informarea asupra aplicaŃiilor practice.faciale şi rolul lor în practica oro-maxilo-facială. repere şi aplicaŃii practice privind regiunea palatină. . . repere şi aplicaŃii practice privind vestibulul bucal.3. cât şi raporturile dinŃior cu aceste elemente. Să cunoască cinematica mandibulară şi rolul el în mecanica masticaŃiei. spaŃiul pterigomandibular. astfel încât aceasta anatomie să devină utilă pregătirii clinice. . CONłINUTUL CURSURILOR: 1.Regiunea sublinguală mucoasa regiunii.Detalii de suprafată. III. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A CAVITĂłII BUCALE . raporturile glandei sublinguale.InervaŃia senzitivă a dinŃilor. ANATOMIA APLICATĂ A CAVITAłII BUCALE . . şi mucoasei alveolare (gingiei).Clasificarea glandelor salivare mici.Modificări morfologice la edentatul total. Să cunoască toate formaŃiunile anatomice care pot constitui obstacole morfologice în chirurgia implantologică.Vestibulul bucal: împărtire. 7. astfel incât să poată selecta reperele anatomice vizibile şi invizibile pe care să le poată adapta ulterior la fiecare pacient. Să cunoască bazele anatomice privind propagarea infecŃillor cu punct de plecare dentar. Să cunoască distribuŃia topografică a elementelor vasculo-nervoase în teritoriul oro-maxilo-facial. 3. 4. . . II.Diviziune topografică. Să cunoască spaŃiile cervico. inervaŃie.Detaiii de suprafaŃă. cât şi drenajul limfatic în teritoriul oro-maxilo-facial. mucoasa vestibulară. 6. Să cunoască bazele anatomice privind anestezia în stomatologie. vascularizaŃie şi inervaŃie. 5. 2.Detaiii de suprafată. loja sublinguală.

TOPOGRAFIA PROCESELOR ALVEOLARE .RelaŃiile dinŃilor inferiori cu canalul mandibular.Procesul alveolar mandibular şi relaŃile lui cu dinŃii.AplicaŃii practice privind anestezia supraperiostatală. . anomalii de dezvoltare.ConsideraŃii anatomo-clinice privind conŃinutul canalului mandibular . .Morfologie radiculară externă la grupul molar. . . ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A SINUSURILOR MAXILARE . 24 . STRUCTURA FUNCłIONALĂ A MANDIBULEI ŞI TOPOGRAFIA CANALULUI MANDIBULAR . NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII INFERIORI . .Traiectul canalului mandibular. .Aspecte privind embriologia şi dezvoltarea sinusurilor maxilare. inervaŃie. .PereŃii sinusului maxilar adult .ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 6. şi aplicaŃii practice. 4.Morfologie radiculară externă la grupul frontal. vascularizaŃie.morfologie. NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII SUPERIORI . . .Morfologie radiculară externă la grupul premolar.RelaŃille liniei milohloidiene cu apexurile dentare.AplicaŃii practice în implantologie. .Date morfologice privind compactele şi Ńesutul spongios mandibular. .Morfologie radiculară externă la grupul frontal.3.Clasificarea mandibulelor în funcŃie de calitatea osului.ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 5.Procesul alveolar al maxilarului şi relaŃile lui cu dinŃii.Variante topografice privind nervul alveolar inferior 7.Procesele alveolare edentate total: clase de atrofie şi aplicaŃii practice în implantologie. . . .Morfologie radiculară externă la grupul molar.Sistemul de drenaj al sinusului maxilar. .Morfologie radiculară externă la grupul premolar. . .

T. . ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ PRIVIND RAMURILE PERIFERICE TRIGEMINALE.Topografia nervului bucal şi aplicaŃii practice pentru anestezie. CONSIDERAłII ANATOMO-CLINICE PRIVIND SPAłILE CERVICO-FACIALE .Grosimea masticatorie şi fasciile muşchilor masticatori. ANATOMIA MANDIBULARE .Topografia nervului lingual şi aplicaŃii practice pentru anestezie. . .Variante morfologice ale raporturilor dento-sinusale. cale de propagare a infecŃiilor dentare. . dislocări şi aderente.Comunicările acestor spaŃii.Topografia nervului alveolar inferior şi aplicaŃii practice pentru anestezie.Rolul muşchilor masticatori în cinematica mandibulară.DistribuŃia Ńesutului conjunctiv lax în teritoriul oro-maxilo-facial.Morfologia şi funcŃia meniscală (discală).PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor dentare. . TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A ARTICULAłIEI TEMPORO- 25 .. aplicaŃii practice în endodonŃie şi implantologie. .M.Raporturile A.Topografia nervilor alveolari antero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie. . aplicatii practice. 11. BAZELE ANATOMICE PRIVIND ANESTEZIA ÎN STOMATOLOGIE .RelaŃiile dinŃilor cu spaŃiile peribucale. . . .RelaŃia centrică şi mişcările mandibulare.Mecanica masticaŃiei. căi de difuziune a infecŃiilor dentare. .M.Clasificarea articulaŃiilor în funcŃie de poziŃia discului articular aplicaŃii practice.Topografia nervilor palatini şi aplicaŃii practice pentru anestezie. BAZELE ANATOMICE ALE PROPAGĂRII INFECłIILOR CU PUNCT DE PLECARE DENTAR .Difuziunea infecŃiilor dentare în zona cervicală. 8.AplicaŃii practice privind tulburările interferenŃei discului articular. . .Topografia nervilor alveolari postero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie. 9. . . .căi de propagare a infectiflor cu punct de plecare dentar. 12. .ÎmpărŃirea acestor spaŃii pe criterii clinico-stomatologice. CINEMATICA MANDIBULARA ŞI MECANICA MASTICATIE1 .AplicaŃii practice privind raporturile A.T.Topografia nervului mental şi aplicaŃii practice pentru anestezie. 10.

Diviziunea terminală a nervului facial. TOPOGRAFIA CANALELOR STENON ŞI WHAR'TON 26 . TOPOGRAFIA GRUPELOR GANGLIONARE LMIFATICE LIMFATIC ÎN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL - Clasificarea ganglionilor limfatici din teritoriul oro-maxilo-facial. ObservaŃii privind vasele pulpare şi rolul lor în activitatea dentino-formatoare.Topografia ramurilor zigomatice. . aferenŃele şi eferenŃele lor. Vasele limfatice ale glandelor salivare mari. . ObservaŃii privind vasele parodontale şi rolul lor în amortizarea presiunilor şi apariŃia. NOłIUNI PRIVIND MICROVASCULARIZAłIA ŞI MICROINERVAłIA DENTO-PARODONTALĂ Surse arteriale. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A RAMURILOR TERMINALE ALE NERVULUI FACIAL . - Vasele limfatice din regiunile peribucale superficiale.Topografia ramului cervical. bolii parodontale. 13. MicroinervaŃia dento-parodontală ŞI DRENAJUL 14. 16.Topografia ramurilor bucale. .Topografia ramurii temporale (temporo-frontale). . Vasele limfatice ale limbii. Vasele limfatice dento-parodontale.Topografia ramului marginal al mandibulei. . Vasele limfatice ale articulaŃiei temporo-mandibulare şi ale muşchilor masticatori. Vasele limfatice ale regiunii palatine. Aspecte vasculare speciale.. ObservaŃii şi aplicaŃii practice privind vasele limfatice de mai sus.Topografia nervilor maxilar şi mandibular la baza craniului şi aplicaŃii practice pentru anestezie. AplicaŃii practice privind topografia acestor ramuri şi posibilităŃile lor de lezare în practica oro-maxilo-faciali. 15.

REGIUNEA OCCIPITALĂ ŞI REGIUNEA FRONTALĂ .Delimitarea acestor regiuni.Sistemul musculo-aponevrotic superficial.enumerare planuri.Gaura supraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice. topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia. . . . 4. REGIUNEA TEMPORALĂ .topografie şi ramuri. Muşchii masticatori Artera maxilară .Delimitarea regiunilor calvariei de regiunile feŃei. Originea şi topografia canalului Wharton. .Planul vasculo-nervos profund. ÎMPARłIREA TOPOGRAFICĂ A CAPULUI ŞI GÂTULUI .Stratigrafie. Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind ductul submandibular Wharton.AplicaŃii practice în regiunea temporală.Regiunea parietală 2. Comunicările regiunii. . . .Mănunchiuri vasculo-nervoase în regiune. . .ÎmpărŃirea acestor regiuni având în vedere necesitatea unei concordanŃe anatomo-topografice şi clinico-stomatologice. perniŃa de grăsime temporală şi topografia ramurii temporale a nervului facial. Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind canalul parotidian Stenon.Delimitare.Sinusurile frontale: pereŃii şi posibilităŃi de abord chirurgical 3. dispozitie şi aplicaŃii practice.- Originea şi topografia canalului Stenon. . Nervul mandibular şi ramurile lui în regiune.Stratigrafie. . REGIUNEA INFRATEMPORALĂ Delimitarea regiunii.Elemente vasculo-nervoase subcutanate.Delimitarea regiunilor capului de regiunile gâtului. .Fascia temporală. 27 . căi de propagare a infecŃiilor dentare. CONTINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. IV.FaŃa şi figura. . .

Planul muscular şi loja geniani (bucală). REGIUNEA NAZALĂ. Gaura infraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice. SpaŃiile regiunii infratemporale: pterigoidian şi pterigo-mandibular Alte aplicaŃii practice 5. Glanda parotidă: raporturi parietale. VascularizaŃia şi inervatia regiunii nazale şi auriculare. AplicaŃii practice în regiunea nazală şi auriculară. prelungiri. ConŃinutul şi comunicările spaŃiului bucal. REGIUNEA PAROTIDEO-MASETERINĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii anatomo-clinice.- Nervul maxilar în regiune. Fosa retromandibulară: delimitare şj comunicări. Stratigrafie: enumerare planuri. 6. ConŃinutul orbitei. AplicaŃii practice la nivelul regiunii parotideo-maseterine în chirurgia -oro-maxilo-facială. Regiunea palpebrală: stratigrafie şi aplicaŃii practice. Loja maseterină: delimitare. Stratigrafia în partea anterioară a regiunii. Diviziunea anatomo-clinică a regiunii nazale. Nasul extern: aspect şi stratigrafie. Planul osos al regiunii. Aspectul regiunii. raporturi şi aplicaŃii practice. Raporturile meatului audutiv extern. pediculi. REGIUNEA AURICULARĂ ŞI REGIUNEA ORBITALĂ Delimitarea acestor regiuni. Ductul parotidian: topografie. PereŃii orbitei şi aplicaŃii practice privind raporturile lor. topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia. Comunicările orbitei şi aplicaŃii practice. Detalii de suprafată la nivelul pavilionului urechii. raporturi intrinseci. 28 . comunicări şi aplicaŃii practice în stomatologie. conŃinut. REGIUNEA BUCALĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii a natormo-clinice. AplicaŃii practice în regiunea-bucală EvidenŃierea reperelor utile în anestezie la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 7.

Stratigrafia în regiunea submandibulară. Bazele anatomo-clinice privind anestezia în stomatologie. Delimitare şi stratigrafie.PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor cu punct de plecare dentar. REGIUNEA LABIALA (ORALĂ). Aspectul extern şi stratigrafia în regiunile labială şi mentală. . Pozitia crinică şi chirurgicală în regiunea submandibulară.Planul vasculo-nervos al regiunii.AplicaŃii practice. REGIUNEA DE TRANZIłIE VASCULO-NERVOASĂ CERVICO-TORACICĂ . Măsurători la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 9. Gaura mentală: consideraŃiuni anatomo-clinice. Stratigrafie şi aplicaŃii practice în regiunea submentală. AplicaŃii practice privind.Delimitare şi stratigrafie. 12. topografie şi raporturile lor cu glanda tiroidă. .- Aparatul lacrimal. REGIUNEA LATERALĂ A GÂTULUI.Descoperiri chirurgicale şi ligaturi de artere. 11. Topografia arterei linguale şi a arterei faciale în regiunea submandibulară. . REGIUNEA MENTALĂ Delimitarea acestor regiuni. 13. 10. Vasele şi nervii în regiunife labială şi mentală. REGIUNILE SUPAHIOIDIENE Delimitarea regiunii submentale şi a regiunilor submandibulare. .Anatomie pe viu.Planul vasculo-nervos al regiunii.AplicaŃii practice. . Vasele şi nervii regiunii. APLICATII PRACTICE PRIVIND REGIUNILIE PERIBUCALE . Raporturile glandei submandibulare. . ANATOMIA PE VIU A CAPULUI ŞI GATULUI 29 . Determinarea poziŃiei găurilor infraorbitală şi mentală.Delimitare şi stratigrafie. AplicaŃii practice în regiunea submandibulară. 8. traheotomia şi traheostomia. AplicaŃii practice în regiunile tabială şi mentală. REGIUNEA TRIGONULUI CAROTIC ŞI REGIUNEA INFRAHIOIDIANA .

diametre şi indici. Mureş. . 1988 "Oral Anatomy". The C. Ed. 1996 3. .Podoleanu. Mosby Company. Ed. L. Nimigean. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei linguale. Linii. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei temporale superficiale.Determinarea tonusului muşchilor mimicii.Detalii şi repere pe radiografia de profil.Seres Sturm L. "Anatomie cervico-oro-facială. Nimigean. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei palatine mari. Nancy. .Palparea ganglionflor limfatici ai capului şi gâtului.Palparea punctelor de emergenŃă periferică trigeminali. Cerma.V. .Detalii şi repere pe radiografia de faŃă. 2000 "Notiuni de anatomle topografică a capului şi gâtului” .Vaillant.Palparea contururilor osoase şi a articutaŃiei temporo-mandibulare.Detalii şi repere în incidenŃe speciale 15. V. traheei şi glandei tiroide. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei carotide externe.Ph. "Artera carotidă externă .Palparea arterelor.Palparea hioidului. al muşchilor masticatori şi al muşchiului sternocleidomastoidian. . . Cerma.. 2.V. dentare şi alveolare. I. .. Tg.M. 6. axe. 5.. BIBLIOGRAFIE: 1. ANATOMIA RADIOLOGICA A CAPULUI . . 16. Podoleanu. 14. Măsurători şi identificări pe craniu V.V.Nimigean.Palparea planşeului cavităŃii bucale. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei faciale. DESCOPERIRI ŞI LIGATURI DE ARTERE Arterele care pot fi lezate în timpul procedurilor chirurgicale sau în timpul tratamentului stomatologic.Sicher S. 1999 30 . . . TERMINOLOGIA ANTROPOMETRICĂ UTILIZATĂ ÎN STUDIUL APARATULUI DENTO-MAXILAR Puncte craniometrice anterioare. posterioare. limbii.F. Ed.L. 1998. laterale. Cerma.AplicaŃii practice. 4. laringelui. 1980 " Cours universitaire de morphologie cranio-faciale". planuri.Palparea glandelor salivare mari. " Anatomia clinică a capului şi gâtului".

congestie. EVALUARE: 1. infarct Distrofiile: definiŃie. tromboza. distrofii protidice. Să utilizeze corect terminologia specifică bolilor. InflamaŃii nespecifice. Seminarii la lucrările practice 3. Să poată descrie şi comenta din punct de vedere anatomo-patologic afecŃiunile studiate în clinică. inflamaŃii nespecifice şi specifice. studenŃii să fie capabili să: Să cunoască cu precizie principalele leziuni din punct de vedere anatomopatologic şi să înŃeleagă principalele modificări histologice precum şi mecanismele lor de producere din cele mai importante afecŃiuni ale organismului. leziuni ischemice reversibile. lipidice şi glucidice InflamaŃia: GeneralităŃi asupra procesului inflamator. V. Să sensibilizeze viitori clinicieni asupra importanŃei decisive a diagnosticului histopatologic pentru practica medicală. Examen practic 4. Examen teoretic-curs 10% 10% 10% 70% ANATOMIE PATOLOGICĂ ANUL II Un semestru 32 ore curs 48 ore lucrări practice Scopul cursului: ÎnŃelegerea şI însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie generală (tulburări circulatorii. distrofii. 31 . Să poată interpreta un buletin de analiză histopatologică. tumori) ÎnŃelegerea şi însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie orală Prezentarea leziunilor histologice în corelare cu mecanismele fiziopalogice şI manifestările clinice. Lucrare de control 2. ConŃinutul cursului Curs introductiv: Obiectul de studiu al anatomiei patologice Tulburările circulatorii: Hiperemie. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului.VI. embolie.

Distrofii 1. 1. 2.şI extracelular. placa de aterom Stază sangvină pulmonară cronică. 8. actinomicoza) Procesele de regenerare şi reparaŃie: Ńesut de granulaŃie. Leziuni celulare ischemice reversibile. vindecarea plăgilor cutanate. Tumorile de origine conjunctivă. 5. 5. reumatismul articular acut şi cronic. 7. 32 . obrazului. boala cu incluzii citomegalice. 3. Patologia limfoganglionară cervico-facială. Leziuni traumatice. Patologia glandelor salivare. Patologia parodonŃială. Patologia maxilarelor. mucoasei bucale şi limbii. ConŃinutul lucrărilor practice Lucrări de macroscopie Lucrări de microscopie Tulburări circulatoriiTrombus. Tumorile disembrioplazice (teratoame) Patologie orală: Tulburări de dezvoltare. Leziuni precanceroase buco-maxilo-faciale. 1. Clasificarea tumorilor (tumori benigne epiteliale. Pericardita fibrinoasă 2. 9. Distrofia fibrinoidă. ulcerul gastric Amiloidoza renală. Boala Gaucher. 3. Tumorile cavităŃii bucale VI. Patologia buzelor. InflamaŃii nespecifice. Infarct renal. 4.(în nodulul Aschoff). tumori maligne conjunctive) Tumorile de origine epitelială. 6. 6. Infarct pulmonar. Stază sangvină renală. 7. Manifestări orale ale unor boli sistemice.InflamaŃii specifice: (tuberculoza. tumori mixte. Hialinul intra. Caria dentară. Staza biliară intrahepatică. procesele de regenerare nervoasă Tumorile: GeneralităŃi. evoluŃia unui focar de fractură. Apendicita acută flegmonoasă. tumori maligne epiteliale. Infarct miocardic. Boala Niemann-Pick. tumori benigne conjunctive. Steatoză hepatică. 2. 4. Stază sangvină hepatică. Patologia pulpei dentare. Patologia articulaŃiei temporomandibulare. Boala de focar. sifilisul congenital şi dobîndit.

3. Papilomul. Leiomiofibromul uterin. łesutul de granulaŃie. ciroza hepatică InflamaŃii specifice 1. 4. Melanomul malign. 4. 6. 4. 8. 5. Leptomeningita acută purulentă. 8. carcinomul hepatocelular 8. 3. 7. Abcesul hepatic. Nevul nevocelular. Actinomicoza. 6. Adenomul pleomorf de glandă parotidă. 9. glomerulonefrita acută difuză poststreptococică 4. 7. Fibroadenomul mamar. Granulom de reparaŃie gigantocelular (epulis). Neurinomul (schwannomul) 8.Chist branhial. 6. 5. Parotidita epidemică. 5. Granulomul de corp străin. Aortita luetică. carcinomul bronhopulmonar 9. Adenom pleomorf de glandă parotidă. Carcinomul mamar ductal invaziv. Lichen plan bucal. endocardita reumatismală 3. limfoame maligne nonhodgkiniene 12. 2. Boala cu incluzii citomegalice.(tbc pulmonar şi ganglionar) 2. 12. Carcinom apărut în cadrul unui adenom pleomorf. Fibrosarcomul Patologie orală. Carcinomul spinocelular. 5. 2. carcinomul gastric 7. endocardita infecŃioasă pielonefrita acută pneumonia francă lobară bronhopneumonia hepatita cronică. Tumori benigne 1. Adenocarcinomul de colon şI metastazele limfoganglionare ale acestuia. Bola reumatismală a cordului: granulomul Aschoff (miocardita reumatismală). 11. Polipul. Pielonefrita micotică. Carcinomul bazocelular 2. 7. Limfoame maligne – limfom Hodgkin. 1. carcinomul de col uterin 11. 4. 6. Hemangiomul capilar cutanat. Enterocolita acută ulcero-hemoragică. carcinomul renal cu celule clare 10. 33 . 3. 10. Tumori maligne 1. Granulomul tuberculos.3.

ştiinŃe cu caracter formator. 5. Cerma. SCOPUL CURSULUI: Sistematizarea într-un tot unitar a ansamblului cunoştinŃelor acumulate de chimia şi biochimia modernă. Bibliografie: 1. Pathologic basis of disease. UMF Bucureşti. Verejan Irina Curs de morfopatologie pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie.. 6. 1989 3. Taşcă C. Ed. Curs de morfopatologie. care ajută la înŃelegerea fenomenelor biologice normale şi patologice II.. Introducerea limbajului chimic şi biochimic şi explicarea importanŃei.BIOCHIMIE 32 ore curs (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) 32 ore lucrări practice (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) I. WB Saunders Company. Cotran RS. 1994. Ameloblastom Recapitulare VII. Evaluare: Lucrări de control…………………………………………………10% Examen practic……………………………………………………. Carcinom scuamocelular de limbă.70% BIOCHIMIE ANUL I semestrul I – CHIMIE. Sternberg S. 8. 10.5. Diagnostic surgical pathology. OBIECTIVELE CURSULUI 1. 7. 1994 4.20% Examen teoretic – scris………………………………………….originii şi semnificaŃiei noŃiunilor de bază 34 . Parotidită epidemică. 6th ed. VIII. Boala cu incluzii citomegalice. Granulomul dentar piogen. Raven Press. Kumar V. New York. Robbins SL. 2001 2. semestrul II . Taşcă C. Stăniceanu Florica Histopatologie practică. 1999. Bucureşti.

în special cele legate de evoluŃie . denumire. K. în contextul în care .semnificaŃie clinică Chimia lipidelor: clasificarea lipidelor. forme biologic active. ARN (structură. B2. citocromul c. colagen. Asigurarea înŃelegerii contextului fizic. Cunoaşterea celor mai noi şi importante tehnici şi a principiilor acestora . ADN (structură. Relevarea problemelor majore. dezoxizaharuri. medicina dentară modernă beneficiază din ce în ce mai mult de noile cercetări ştiinŃifice cu caracter chimic şi biochimic 5. reacŃie sau cale metabolică 3. reglare şi relaŃia structură-funcŃii 4.şi polizaharide. biosinteză). proprietăŃi fizico-chimice ale monozaharidelor. biosinteză). III. proprietăŃi.2. Glicoproteine salivare. proteine din dinŃi Enzime: structură. Cunoaşterea şi înŃelegerea proceselor metabolice desfăşurate în Ńesuturile oro-dentare în perspectiva modernizării procedeeelor terapeutice. rol) Acizi nucleici: structura chimică. elastină. aminozaharuri. B6. biosinteza proteinelor. esenŃiale pentru înŃelegerea chimiei şi biochimiei moderne 6. hemoglobină. E. acizii folici. clasificare. fosfogliceride. eicosanoizi CompoziŃia chimica a dinŃilor RelaŃia fluorului cu structurile dentare Procese chimice in cariogeneză 35 . oligo. proprietăŃi Peptide: clasificare. izoenzime Vitamine: A. acizi graşi. B12 (fără structură). biotina (structură. specificitate. SusŃinerea interesului studenŃilor în studierea chimiei şi biochimiei prin implicarea chimiei şi biochimiei în dezvoltarea societăŃii. nomenclatură. codul genetic. cinetică. C. B1. PP. gliceride. rol ) Proteine: structură. F. mioglobină. D. termodinamică. CONłINUTUL CURSURILOR DE CHIMIE: Apa şi echilibrul acido-bazic Aminoacizi: structură. inhibiŃia şi reglarea activităŃii enzimelor. mutaŃii Chimia glucidelor: caracteristici generale ale glucidelor. izomeria monozaharidelor. acidul pantotenic. chimic şi biologic în care operează fiecare biomoleculă. Glicoproteine şi proteoglicani: structuri şi roluri. lipide nesaponifiabile. imunoglobuline. glutationul (structură. formele ciclice ale glucidelor. proprietăŃi.

cuplarea reacŃiilor endergonice cu cele exergonice. specii reactive ale oxigenului. Chimia lipidelor 7. lipidele plasmatice. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE CHIMIE: 1. lanŃul respirator şi fosforilarea oxidativă. Analiza vitaminelor 10. Chimia glucidelor 6. metabolismul glicogenului. metabolismul colesterolului. fructozei şi galactozei Metabolism lipidic: digestia şi absorbŃia lipidelor. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(III). biosinteza acizilor graşi saturaşi şi nesaturaŃi. calea acidului glucuronic. gluconeogeneza (ciclul Cori. teoriile mecanismului fosforilării oxidative. Elemente şi compuşi chimici cu importanŃă biologică. decuplanŃi ai fosforilării oxidative de lanŃul respirator. Cinetica enzimatică 5. oxidarea acizilor graşi în peroxizomi. bilanŃul energetic al arderii glucozei. Chimia aminoacizilor şi proteinelor 5. metabolismul glicerolului şi trigliceridelor. decarboxilarea oxidativă a piruvatului. calea pentozofosfaŃilor. ReacŃii chimice fundamentale 4. glicoliza. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(I). NoŃiuni de protecŃia muncii şi conduită în laboratorul de chimie. Metale 12. modalităŃi de utilizare a ATP. Aplicabilitatea metalelor 13. ConcentraŃiile soluŃiilor 2. alte lanŃuri respiratorii. Sisteme tampon. metabolismul acizilor graşi (beta-oxidarea acizilor graşi saturaŃi şi nesaturaŃi. biosinteza “de novo” a acidului palmitic). Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(II). Principalele tehnici pentru separarea şi purificarea compuşilor organici 8. Chimia acizilor nucleici 9. reglarea GNG. medicală şi dentară 11. ciclul Krebs.Factori care influenŃează integritatea structurilor orale IV. Echilibrul ionic în soluŃii apoase 3. determinarea energiei libere. fagocitoza Metabolism glucidic: digestia şi absorbŃia glucidelor. căile de sinteză a ATP. CONłINUTUL CURSURILOR DE BIOCHIMIE: Metabolism energetic: energia liberă. Compuşi macromoleculari V. GNG din aminoacizi şi din lipide). componentele lanŃului respirator. cetogeneza 36 .

hormoni cu rol în metabolismul fosfocalcic. Marks. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE BIOCHIMIE 1. hormoni pancreatici Metabolismul şi toxicitatea oxigenului. InterrelaŃii metabolice 9. Metabolismul compuilor minerali II: clor. Basic Medical Biochemistry. Coagularea 7. sinteza AMP şi GMP din IMP. Metabolismul lipidelor 5. tiroidieni. creatina. funcŃii. degradarea bazelor pirimidinice Hormoni: clasificare. proprietăŃi. hiperbilirubinemii. patologia metabolismului purinelor.Marks. Metabolismul glucidelor 4. fier. ureogeneza şi interrelaŃiile cu ciclul Krebs. medulosuprarenalieni. Bucuresti. fosfor 2. BIBLIOGRAFIE: 1. steroizi. Aspecte metabolice tisulare 10. Biochimia cavităŃii orale VII.. degradarea bazelor purinice şi formarea acidului uric. bilanŃuri azotate.B. A. biosinteza dezoxiribonucleotidelor. C..o alternativă pentru biochimia clinică Biochimia plăcii dentare Biochimia parodonŃiului Metabolismul xenobioticelor VI.M. reglare. Greabu. Williams & Wilkins Baltimore. Smith.Metabolism proteic: starea dinamică a proteinelor. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul primidinic. Metabolismul compuşilor azotaŃi neproteici 8. D.. Biochimia cavităŃii orale. hipofizari. Stresul oxidativ în patologia orală 11. SemnificaŃia clinică a proteinelor plasmatice 6. hormoni hipotalamici. formarea CTP din UMP. cupru şi alte microelemente 3. mecanism de acŃiune. Stresul oxidativ şi patologia orală Biochimia salivei: compoziŃie. saliva. biosinteza şi degradarea hemului. 2001 2. M.D. Editura Tehnica. magneziu. Metabolismul compuşilor minerali I: calciu. reglarea biosintezei “de novo” a nucleotidelor purinice. transdezaminarea. metabolismul amoniacului. metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice :sinteza “de novo” a nucleotidelor purinice şi pirimidinice.. compuşi conjugaŃi ai aminoacizilor. digestia proteinelor şi absorbŃia aminoacizilor. 1996 37 . A clinical approach. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul purinic. utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor.

. R. Mayes.W. Ontario. Lehninger. 2002 12. Medicina dentară modernă devine tot mai mult dependentă de cuceririle stiinŃelor fundamentale. M. New York. Totan. Editura Cartea Universitară.G. Greabu.Examen teoretic scris ( grile + subiecte) ……………. Rodwell. 1995 11.. 2003 14. Granner. H. M.. Free radicals in biology and medicine.. M. Nelson. Worth Publishers. Inc. T. 1999 VIII.S. Oxford University Press.C. D.C. Paveliu. L. A. Textbook of Biochemistry. Wiesbaden. Bucureşti.L.. 1995 16.Lucrări de control semestriale …………………………20% .L. Principles of Biochemistry. F. M. Gutteridge. care asigură. Kühl. J. Thomas Nelson and Sons Ltd. D. Friedr. Harper's Biochemistry. Ein Lern und Arbeitsbuch mit klinischen Bezug. Chemistry in Context. Greabu... V.. Chimie şi biochimie pentru Medicina Dentară. Hill. Vierweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH..K.. Holman. Stryer. Devlin. P.. Totan.6. McGraw-Hill Companies. B. Murray. Voet. New York.. G.K.. Spinu. Willey Liss. EVALUARE: .. D.. Bucureşti. ca în toate domeniile medicale de altfel. 2002 10. 1995 9.. creşterea eficienŃei procedurilor 38 . 3rd edition. New York..M.Examen practic + activitate LP……………………… . Cox. Linnemann.. W.50% BIOFIZICĂ ANUL I 1 semestru 32 ore curs 32 ore lucrări practice I.A..M. J... Editura Cartea Universitară. Voet.. Biochemie für Mediziner.PrezenŃă curs ……………………………………………10% . A. Braunschweig. Lucrări practice de chimie şi biochimie. New York. J. 2003 15. Freeman and Company. M... 2004 13. Biochemistry. John Wiley & Sons.M. T. A.. 2000 7.. Halliwell. SCOPUL CURSULUI: Insuşirea noŃiunilor generale necesare înŃelegerii mecanismelor fizice care stau la baza funcŃionării normale si în condiŃii de stres a sistemelor biologice. 4th edition. 20% . Biochemistry. Oxford.

în vederea formării unei terminologii pe baza căreia să fie capabili să apofundeze problemele specifice de fiziologie şi fiziopatologie. asigură premisele unei pregătiri temeinice şi solide în vederea înŃelegerii mecanismelor mult mai complexe ale fiziologiei şi fiziopatologiei umane discipline studiate ulterior în perioada de pregatire preclinică. Să-şi însuşească datele necesare privind efectele asupra structurilor biologice ale unor factori fizici utilizaŃi frecvent în practica stomatologică 3. metodele electronice odontometrice sau bisturiul electric de radiofrecvenŃă. în care absolvenŃii facultăŃilor de medicină dentară trebuie să fie cât mai pregătiŃi pentru a putea beneficia la maxim de soluŃiile tehnologice medicale moderne. Atragem astfel atenŃia asupra importanŃei cu totul speciale şi a rolului esenŃial pe care studiul biofizicii îl poate juca în formarea studenŃilor şi în evoluŃia lor ulterioară. parcurgerea cursului de biofizică oferă oportunitatea studierii principiilor de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica stomatologică. Să fie capabili să explice transformările reciproce ale diferitelor forme de energie care se produc în sistemele naturale dar şi în cele construite de om care le asigură o înŃelegere superioară a problemelor cu care se confruntă medicina în general. Considerăm că aprofundarea de către studenŃii anului I. a principiilor fundamentale de fizică aplicate în studiul sistemelor biologice. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. II. pentru a numii numai câteva. precum tehnicile imagistice. Biofizica in contextul medicinei moderne. 2. Să fie capabili să înŃeleagă mecanismele şi principiile de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica medicală stomatologică. III. mai ales în contextul actual. odată cu îmbunătăŃirea nivelului de siguranŃă şi încredere din partea medicului. Să rămână cu cunoştinŃe suficiente pentru înŃelegerea mecanismelor fizice care guvernează procesele biologice fundamentale. Totodată. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. 4. Metode experimentale în biofizică 39 .terapeutice dar şi confortul pacientului.

Biofizica celulară: barierele biologice. Studiul osciloscopului catodic 40 . energetica celulară. fenomene de bimetalism 5. sisteme de comandă. tipuri de soluŃii. Studiul defectelor de convergenŃă 11. 3. iradierea internă şi externă. Determinarea vâscozităŃii lichidelor biologice 2. prelucrarea informaŃiei într-un analizator 7. interacŃiunea radiaŃiilor neionizante cu materia vie. acŃiunea sunetelor şi ultrasunetelor. efectele biologice ale câmpurilor electromagnetice. circuitul energiei in biosfer. potenŃiale de electrod. energetica unor procese patologice 6. Biofizica sistemelor complexe: biofizica aparatului locomotor. cuplajul dintre diferitele procese din sistemele biologice. mecanismul contracŃiei musculare şi manifestările fizice care-l insotesc. Seminar – metode optice de măsurare a concentraŃiei 6. Termodinamica biologică: principiile termodinamicii. Biocibernetica: informaŃia şi entropia informaŃională. legătura inversă 4. Seminar – metode electrofiziologice utilizate în medicină 10. dozimetria radiaŃiilor. biofizica joncŃiunii neuromusculare.2. coroziunea metalelor in cavitatea bucala. Studiul transportului pasiv prin membrană 4. Analiza spectrofotometrică 9. Măsurarea diametrului mediu al hematiilor 5. procese de autostructurare. acumulare. Determinarea tensiunii superficiale a soluŃiilor 3. apa ca solvent. AcŃiunea factorilor fizici: interacŃiunea radiaŃiilor ionizante cu materia vie. acŃiunea acceleraŃiei. starea de imponderabilitate. Microscopia optica. Măsurarea concentraŃiei unei souluŃii de glucoză 7. laserii în medicină. radioprotecŃia fizică. biofizica circulaŃiei sângelui. chimică şi biologică. Măsurarea concentraŃiei unei soluŃii de glicerină 8. IV. sisteme de transmitere a informaŃiei. soluŃii. proprietatile fizico-chimice ale lichidului bucal. acŃiunea temperaturilor scăzute şi ridicate asupra sistemelor biologice. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. efectele curenŃilor electrici asupra organismelor vii. conversie si transfer de energie în celulă. pile electrice. biofizica analizatorilor. membrane celulare şi fenomene de transport. disiparea de energie libera si producerea de entropie. Ochiul ca sistem optic centrat. Metoda polarimetrica. Metoda refractometrică. proprietăŃi ale soluŃiilor. Biofizica moleculară: starea şi rolul apei în sistemele biologice.

Calculator 2 – prelucrarea activitatii radiatiilor 15. TruŃia. “Lucrări practice de Biofizică”. 1 &2 2. microscopie confocală. ÎnŃelegerea structurii microscopice şi ultramicroscopice a celulelor şi organelor corpului uman. Facultatea de Medicină Generală. Calculator 3 – masurarea tensiunii arteriale şi a pulsului arterial 16.M.. Cornelia. Eremia.………. SCOPUL CURSULUI: 1. U. 2. vol.F.60% HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE ANUL I Semestrul I şi II Curs 32 ore semestrul I + 32 ore semestrul II Lucrări practice 64 ore pentru ambele semestre I. Dimoftache.20% Examen practic………………………………………………. “Carol Davila”. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ 1. Bucuresti. EVALUARE Lucrare de control …………. Ed.…………………………20% Examen teoretic scris ( întrebări grilă şi/sau subiecte de tratat) ………………………. Ed. culturi celulare. Seminar – aplicaŃii IT in practica stomatologică V. şi colab. 1999 3. Cunoaşterea mijloacelor tehnice moderne de investigare a celulelor şi Ńesuturilor (microscopie optică. Catedra de Biofizică. 2003. Bucureşti. C. Calculator 1 – prelucrare EKG 14.12. Tehnoplast Company.. Determinarea atenuării radiaŃiilor ionizante 13. microscopie electronică..……………………………….. “Biofizică Medicală – Lucrări Practice”. 41 . D. Bucureşti. “Carol Davila”. Sonia Herman. “Principii de biofizică umană”.Univ. 2001 VI.……………….

II. adaptându-şi tratamentul în funcŃie de acestea. precum: diapozitive color. desfăşurate pe parcursul a două semestre. incluzând studiul structurii microscopice a Ńesuturilor organismului uman normal (Ńesutul epitelial. prin care studenŃii vor urmări desfăşurarea lucrărilor practice. Ńesutul conjunctiv cu derivatele sale. Informarea studenŃilor privind structurile şi ultrastructurile organismului uman pentru a înŃelege şi aborda patologia generală cuprinsă sub forma cursurilor şi a lucrărilor practice de histopatologie din anul II de studii. structura microscopică şi ultrastructura Ńesuturilor şi a organelor. cuprinzând studiul celulei eucariote histologia generală şi specială. Să realizeze în practica medicală stomatologică diferenŃele structurale dintre normal şi patologic. III.histoenzimologie şi imunohistochimie) pentru stabilirea funcŃiilor normale ale acestor structuri. Ńesutul muscular. 3. Cursurile vor cuprinde noŃiuni privind structura microscopică. Lucrările practice vor urmări cursul. ultrastructura şi funcŃiile celulei eucariote şi a componentelor sale. III. transmisie prin sistem cablu TV. Lucrările practice vor cuprinde prezentarea tehnicilor de laborator din domeniul citologiei şi histologiei. precum şi histologia organelor şi a sistemelor organismului uman. CONłINUTUL CURSULUI Pe parcursul a două ore săptămânal în semestrul I cât şi în semestrul I se vor urmări două capitole esenŃiale şi anume: citologia. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursurilor studenŃii vor trebui să demonstreze însuşirea în mod corect a noŃiunilor predate ce cuprind aspectele normale privind biologia celulei şi a Ńesuturilor. Ńesutul nervos şi sângele) şi respectiv a organelor şi sistemelor de organe. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Lucrările practice. Examinarea preparatelor citologice şi histologice se va efectua cu microscoape binoculare performante. completate cu noŃiuni de histofiziologie. câte două ore săptămânal. folii color pentru retroproiector. cât şi folosirea mijloacelor didactice specifice. realizează pregătirea practică a studenŃilor în vederea posibilităŃii de examinare a preparatelor citologice şi histologice cu ajutorul microscopului optic performant şi a microscopului electronic de transmisie şi de baleiaj. studiindu- 42 .

2. Onicescu D.. Craiova. structura organelor şi a sistemelor de organe. vol. Junqueira C... 5) Atlas color de histologie.se celulele eucariote. USA. Editura Medicală 1995 VI. SCOPUL CURSULUI: 1.M.. muscular. Editura Sitech.. V. precum şi a tehnicii administrării lor. 1995 şi 1999. Kelly R. Ionescu N. conjunctiv. 3) Biologie celulară şi moleculară.. Mixich F. Carneiro J.. Dicules cu I. Onicescu D. ediŃia 8 şi 9. 3. P opes cu L. . 1987. Diculescu I. Ńesuturile epitelial. EVALUARE Evaluarea noŃiunilor predate la curs şi lucrări practice se realizează prin: 1) lucrări de control în semestrul I şi II din materia de curs şi lucrări practice (15%) 2) examen practic la sfârşitul fiecărui semestru (25%) 3) examen teoretic scris în semestrul I şi II (60%) BOLI INFECłIOASE ŞI EPIDEMIOLOGIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice în stagiu I. OBIECTIVELE CURSULUI: 43 . Însusirea simptomatologiei patognomonice a principalelor infecŃii. nervos şi sângele. Beng a Ghe. a mijloacelor terapeutice şi a melodelor actuale profilactice. Bucu reş ti 1 9 8 3 . iar în cadrul histologiei speciale din semestrul al II-lea. Popescu L. A Lange Medical Book. 2) Histologie medicală. a mecanismelor etiopatogenice. BIBLIOGRAFIE 1) Bi o lo gi e celu la ră . M. Onices cu D... Editu ra Didac tic ă ş i P edag og ică. II. ÎnŃelegerea rolului actual al infecŃiilor în patologia umană şi a implicaŃiilor lor în activitatea medicală cotidiană.. Cunoaşterea principalelor antibiotice şi chimioterapice. I. 4) Basic Histology. 1997. Editura Medicală. Bucureşti.

3. cefalosporine. β-lactamine monociclice. simptomatic si de crestere a rezistentei în general. ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE • Tetracicline. Să cunoască riscul profesional al infecŃiilor comunitare şi metodele profilactice actuale. etiotrop specific cu produse biologice. antifungice. Principii generale de tratament în bolile infectioase: tratament igienic. 3. rickettsii. mycoplasme. doze la copil si adult. Să cunoască. metazoare. clinice. macrolide . 6. Antibiotice (I): β-lactamine. cloramfenicol. reactii adverse. 3: tehnica administrãrii. 2. 4. 5. CONłINUTUL CURSULUI: 1. lincosamide. 4. Principii generale de diagnostic pe criterii: epidemiologice. indicatii clinice. chlamidii.Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili 1. TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN ÎN BOLILE INFECTIOASE • • Clasificarea antibioticelor si chimioterapicelor. III. aminoglicozide. Legislatia în bolile infectioase: grupele A si B. riscul infecŃiilor nosocomiale şi metodele de combatere în activitatea medicală cotidiană. dietetic. polimixine. inhibitori de β-lactamaze. CURS INTRODUCTIV: • • • • • • • Clasificarea principalilor agenti etiologici ai bolilor infectioase: virusuri. Profilaxia bolilor infectioase. antifungic sau antiviral. spectrul antibacterian. actynomicete. peniciline. Caracterele specifice bolilor infectioase. intervale între doze. Pentru cursurile 2. Să recunoască semnele clinice cardinale ale infecŃiilor studiate. fungi patogeni. sulfamide. Principii generale de aplicare a serurilor heterologe. FARINGITE. nitroimidazoli. tienamicine. chinolone. ANGINE. Să îndrume pacienŃii pentru elaborarea diagnosticului infecŃiilor şi a tratamentului corespunzator. patogenic. nitrofurani. bacterii. Să evalueze riscul de contagiozitate al principalelor boli infecŃioase. MONONUCLEOZA INFECTIOASÃ 44 . rifampicine. STOMATITE. de laborator. 2. Să cunoască tehnica administrării principalelor antibiotice şi chimioterapice. protozoare. durata tratamentului. DIFTERIA. antivirale.

tablou clinic. RUJEOLA. tablou clinic. tratament si profilaxie. INFECTIA HIV/SIDA. OREIONUL • Etiopatogenie. BOLI ERUPTIVE MAJORE: SCARLATINA. RUBEOLA. tablou clinic. ENTEROVIROZE: POLIOMIELITA. tratament si profilaxie. HOLERA. SINDROAME CLINICE PRINCIPALE PRODUSE DE VIRUSURILE RESPIRATORII: GRIPA. tratament si profilaxie. 7. INFECTII CU GERMENI OPORTUNISTI ASOCIATE CU INFECTIA HIV/ SIDA • Etiopatogenie. diagnostic pozitiv si diferential. diagnostic pozitiv si diferential. diagnostic pozitiv si diferential. complicatii. tablou clinic. complicatii. complicatii. epidemiologie. HEPATITE ACUTE VIRALE: SPECTRU ETIOLOGIC SI CLINIC ACTUAL • Etiopatogenie. tratament si profilaxie. 12. GASTROENTEROCOLITE ACUTE BACTERIENE SI VIRALE: FEBRA TIFOIDÃ. diagnostic pozitiv si diferential. diagnostic pozitiv si diferential. • Etiopatogenie. complicatii. epidemiologie. DIZENTERIA BOTULISMUL • Etiopatogenie. tablou clinic. diagnostic pozitiv si diferential. IV. complicatii.• • Clasificarea clinico-etiologicã a anginelor si stomatitelor. • Etiopatogenie. ADENOVIROZELE. epidemiologie. epidemiologie. BRONSIOLITA (VIRUSUL SINCITIAL RESPIRATOR). tratament si profilaxie. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE . tratament si profilaxie. Etiopatogenie. complicatii. tablou clinic. epidemiologie. tratament si profilaxie. diagnostic pozitiv si diferential. 5. 6. 24 ORE / GRUPA DE STUDENłI 45 . diagnostic pozitiv si diferential. complicatii. epidemiologie. epidemiologie. MENINGITE SI ENCEFALITE ACUTE. 9. complicatii. 10. VARICELA • Etiopatogenie. tablou clinic. INFECTII ALE BACTERIANÃ. RABIA. TUSEA CONVULSIVÃ. 11. INFECTII • ODONTOGENE: ODONTITE. TETANOSUL. PERIODONTITE.ÎN STAGIU CLINIC DE 8 ZILE. tratament si profilaxie. epidemiologie. TOXIINFECTIILE ALIMENTARE SI TESUTURILOR MOI MAXILO-FACIALE Spectrul etiologic actual si tratamentul antibacterian. 8. tablou clinic.

meningitia urliană. InfecŃii odontogene: gingivite. diagnosticul pozitiv. diagnosticul pozitiv.Madelena I. diagnosticul pozitiv. Madelena I.examen clinic. diagnosticul pozitiv. botulismul. Trichineloza. Boli Infectioase pentru studentii facultãtilor de stomatologie – Prof. faringite. discutarea rezultatelor probelor de laborator. InfecŃia cu VIH şi SIDA. 2. discutarea rezultatelor probelor de laborator. forme medii şi severe (cu reacŃie pancreatică. InfecŃiile sistemului nervos: poliornielita la vaccinaŃi. ToxiinfecŃii alimentare colective. D. stomatite şi mononucleoza. discutarea rezultatelor probelor de laborator. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Riscul expunerii profesionale şi obligativitatea respectarii normelor profilactice. 7.examen clinic. Boli infectioase eruptive: rujeola. tratament şi profilaxie 2. 1999. complicaŃii . scarlatina. 8. rubeola. InfecŃii ale plagilor. G. Editura “Granada“ . Angine. R. Bucuresti 1997. orhită).cu virusul sincitial respirator. vol I – Prof. tratament şi profilaxie. Riscul transmiterii profesionale şi obligativitatea vaccinăriiantihepatită . Parotidita cronică hipertrofică la copii infectaŃi cu VIH şi SIDA. Editura Didacticã si Pedagogicã. tratament şi profilaxie.examen clinic.examen clinic. infecŃioasă. discutarea rezultatelor probelor de laborator. 3. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Hepatite virale acute: A. bronsiolita .StudenŃii sub îndrumarea cadrelor didactice efectuează vizita la patul bolnavului. tetanosul. Tusea convulsivă . Boli Infectioase – Teste pentru concursuri si examene. Bucuresti. Parotidite bacteriene supurate.. Drãgan. diagnosticul pozitiv. cu urmatoarele profiluri de infectii: 1.examen clinic. tratament şi profilaxie. 4. BIBLIOGRAFIE: 1. discutarea rezultatelor probelor de laborator. diagnosticul pozitiv. . B. infecŃii streptococice şi stafilococice . V. 6. diagnosticul pozitiv. diagnosticul pozitiv.examen clinic. herpes zoster. varicela.dr. Profilaxia antitetanică şi antirabică pentru plagi produse prin muscatura de animale . infecŃii supurate. Parotidita epidemică. Viroze respiratorii: gripa. InfecŃii cu germeni oportunisti . Drãgan.examen clinic. encefalite . tratament şi profilaxie.examen clinic. tratament şi profilaxie. discutarea rezultatelor probelor de laborator. 46 . meningite virale şi bacteriene.A.dr. InfecŃii digestive bacteriene şi virale. tratament si profilaxie. edem presternal. tratament şi profilaxie. 5. adenoviroze. C.

în funcŃie de statusul pacientului 4. Behrman Richard E. E.3.dr.Cunoaşterea de către studenŃi a substanŃelor anestezice locale şi corective vazoconstrictoare utilizate în stomatologie.50 %.. Gerald L. 6. John E.Maladies Infectieuses et Tropicales. Bucuresti.Scopul cursului Deprinderea teoretică şi practică a tehnicilor de anestezie loco-regională şi deprinderea unor cunoştinŃe de anestezie generală. Robert M. Montmorency. APPIT.Cunoaşterea accidentelor posibile şi a complicaŃiilor anesteziei locale în cabinetul de stomatologie.. Editura “Viata Medicalã Româneascã”. Bennet.. 2000. 2000. Rujeola – Prof.Cunoaşterea indicaŃiilor şi contraindicaŃiilor substanŃelor anestezice. Arvin – Nelson textbook of pediatrics. Drãgan. Douglas and Bennet’s Principles and practice of Infectious Diseases – 5th ed. 47 . 16th ed. Editura “Viata Medicalã Româneascã”. Kliegman. precum şi a atitudinii faŃă de aceste accidente şi complicaŃii. 1998 4. Drãgan. Ed. B. Actualitãti în Boli Infectioase – Prof.Obiectivele cursului 1.Madelena I. W. Pilly . 2000. EVALUARE: • • • • Examen practic la sfârşitul stagiului – 20% Lucrare de control privind tehnica administrării antiboticelor – 15% Lucrare de control privind infecŃiile cavităŃii orale şi ale căilor aeriene superioare – 15% Examen final scris . 7. 2. 1998 5. 2M2. Madelena I. Raphael Dolin – Mandel. CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ.Cunoaşterea şi practicarea corectă a tehnicilor de anestezie locală şi loco-regională 3. VI. Saunders. Bucuresti. II. Mandell.dr. 17-édition. ANESTEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ ANUL III 2 semestre 64 ore curs / 96 ore lucrări practice I. Ann M. Churchill Livingstone.

doze. A. simptome. Anestezia tronculară periferică la mandibulă.GănuŃă. V.Cunoaşterea substanŃelor şi a instrumentarului necesar pentru anestezia loco-regională 2. ProprietăŃi. tratament. boala citostatică. renal. prin infiltraŃie.MaliŃa. C.5. cardiac. Bucureşti.Evaluare 48 .ConŃinutul cursurilor 1 Scurt istoric. 3 4 Anestezia tronculară periferică la maxilarul superior. Anestezia topică.1. A Garfunkel. denutrit anemic. vârstnic. anestezia intraligamentară. 8 Anestezia loco-regională în raport cu terenul pacientului. anestezia plexală.Bucur. IV. Anestezia simultană a mai multor nervi prin aceeaşi injecŃie. III. terenul canceros iradiat. pulmonar.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de anestezie topică.Canavea. infantil.Bibliografie Chirurgie oro-maxilo-facială. Editura NaŃional. anestezia prin infiltraŃie. alcoolic. hepatic.ConŃinutul stagiilor practice 1. tratament. neuropsihic. intraligamentară. vol. Ruxandra Cioacă. precum şi indicaŃiilor inhalosedării în medicina dentară .Cunoaşterea de către studenŃi a indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului şi cu intervenŃia ce urmează a fi efectuată. Resuscitarea cardio-respiratorie în medicina dentară. 1999 VI. forme clinice. 6 Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie. alergic. SubstanŃe anestezice locale şi corective vasoconstrictoare utilizate în medicina dentară.Cunoaşterea indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului. tronculară periferică. corticodependent. 5 Accidente şi complicaŃii locale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie. precum şi a accidentelor şi complicaŃiilor care pot surveni în timpul sau după administrarea anesteziei 3. Terenul cu tulburări de coagulare endocrino-metabolice. 2 Tehnica anesteziei loco-regionale în medicina dentară. 7 IndicaŃiile anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului: obez. I. semne clinice. N.

prevenire tratament. a pregătirii câmpului protetic. ANUL IV 1 semestru 32 ore curs / 64 ore lucrări practice I. sinuzita maxilară odontogenă) şi a tratamentului acestor afecŃiuni. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (I) 5 6 7 8 49 . -2 seminarii (1 anestezie loco-regională. II.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară. Tehnica extracŃiei pe grupe de dinŃi. 1 anestezie generală). ComplicaŃiile extracŃiei dentare:etiopatogenia. Obiectivul chirurgiei oro-maxilo-faciale. NoŃiuni generale.Tehnici speciale utilizate în extracŃie. a accidentelor şi complicaŃiilor extracŃiei dentare. Examenul clinic. III. -examen scris.Obiectivele cursului 1. a accidentelor şi complicaŃiilor acestora şi a prevenirii lor 3.Cunoaşterea şi perfecŃionarea cunoştinŃelor de anestezie loco-regională în vederea efectuării intervenŃiilor de chirurgie orală. IndicaŃii. a noŃiunilor de chirurgie parodontală. clinica şi tratamentul acestora. ExtracŃia dentară. Pregătiri preextracŃionale. refrigeraŃie). indicaŃii şi contraindicaŃii.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 4 Istoric. loji superficiale.Cunoaşterea de către studenŃi a proceselor infecŃioase perimaxilare (supuraŃii periosoase. 2.Fiecare student va consulta 5 pacienŃi cărora le va efectua anamneza înregistrarea datelor în FO.Cunoaşterea şi însuşirea metodelor chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic. precum şi a patologiei erupŃiei dentare 4. tehnici Tehnici individualizate de extracŃie în funcŃie de particularităŃile locale Accidentele extracŃiei dentare: cauze. Se vor efectua 5 anestezii simple (anestezie topică. Tehnica generală a extracŃiilor dentare. ExtracŃia la copii. infiltraŃie.Scopul cursului Cunoaşterea şi însuşirea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară la dinŃii temporari şi permanenŃi.

Bucureşti. I. întocmirea documentaŃiei F.Maftei şi colaboratorii.GănuŃă.Marinescu. A. C. Editura CERMA. A. H.Bibliografie 1. SupuraŃiile periosoase IV. 1999 3.Bucur. A.Bucur.I. Bucureşti. extracŃia resturilor radiculare. diagnostic Tratamentul chirurgical al incluziei dentare InfecŃii oro-maxilo-faciale – GeneralităŃi. diagnosticarea şi tratamentul supuraŃiilor periosoase.O şi a tehnicilor de extracŃie pentru dinŃi temporari. 2. 2001 50 .N. R.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. simptome. vol. S.Garfunkel.Tehnici uzuale de Chirurgie Orală. A.Vârlan.GănuŃă. definitivi.Participarea la îngrijirea.Efectuarea examenului clinic. extracŃie prin alveolotomie.Bucur. N.MaliŃa. Editura NaŃional.IoniŃă. 1988 2. C.ConŃinutul lucrărilor practice 1. A.Bodnar. Editura NaŃional. vol.Maftei şi colaboartorii.Atitudinea de urgenŃă în cadrul accidentelor extracŃiei dentare. Participarea la intervenŃii de chirurgie dento-alveolare ca ajutor la rezecŃii apicale.Atlas de tehnici de anestezie în Stomatologie. monoradiculari şi pluriradiculari.GănuŃă.GănuŃă. extracŃia cu separaŃia rădăcinilor. Bucureşti. I. Editura NaŃional. 2002 4. A. Lidia Ştefănescu. 1999 Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. dinŃi incluşi.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. I. tratamentul deficienŃelor de părŃi moi şi osoase în pregătirea câmpului protetic. Bucureşti.II. editura CERMA. N. C. Ruxandra Cioacă.Petre. V.9 10 11 12 13 14 15 16 Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (II) Metode chirurgicale în tratamentul protetic în deficienŃele părŃilor moi Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul protetic în deficienŃele osoase Accidentele de erupŃie ale dinŃilor Incluzia dentară: etiopatogenie. Bucureşti. 3.Canavea.MaliŃa.

Scopul cursului II.Obiectivele cursului Cunoaşterea de către studenŃi a unor capitole importante de patologie oro-maxilo-facială. ANUL V 1 semestru 48 ore de curs / 128 ore lucrări practice I. care de cele mai multe ori se prezintă în cabinete de stomatologie.Patologia A. 5 6 7 SupuraŃiile lojilor profunde. a atitudinii de urgenŃă precum şi orientarea pacienŃilor cu afecŃiunile mai sus menŃionate.Tratamentul de urgenŃă în traumatismele oro-maxilo-faciale 6. 4.M. 51 . către serviciile de Chirurgie OroMaxilo-Facială. -examen practic. III. Adenite acute şi cronice. 4 SupuraŃii în sfera oro-maxilo-facială. Fistule cronice. cum sunt: 1. a diagnosticului pozitiv şi diferenŃial. Fracturile piramidei nazale.T. InfecŃii difuze. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oromaxilo-facială.Traumatismele oro-maxilo-faciale şi tratamentul lor 2. -examen oral. îngrijiri postoperatorii -2 seminarii din materia predată la curs.VI.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 Traumatologie:Plăgile părŃilor moi oro-maxilo-faciale Traumatologie: Fracturile de mandibulă Traumatologie: Fracturile de maxilar.Evaluare -Fiecare student va participa la tratarea a 18 pacienŃi (examen clinic.generalităŃi. Fracturile complexului orbitozigomatic.Se urmăreşte cunoaşterea semnelor clinice. SupuraŃiile lojilor superficiale. InfecŃii specifice. tehnici operatorii.Tumorile benigne ale maxilarelor şi părŃilor moi 3.Patologia glandelor salivare 5.

Tumori vasculare 9 Tumori benigne de părŃilor moi (II). Tumorile glandelor salivare mici.Tumori conjunctive.Participarea ca ajutor la intervenŃiile de chirurgie orală efectuate în ambulatoriul clinicii (rezecŃii apicale. 10 Tumori ale oaselor maxilare (I). astfel: 1. Litiaza salivară.Tumori epiteliale. care se prezintă la control (fracturi ale maxilarelor. Tumori nonosteogene 11 Tumori ale oaselor maxilare (II). Clasificare. Sialozele. 2. Chisturi de părŃi moi. plăgi diverse. 52 . mezenchimale.Participarea la îngrijirile preoperatorii 3. concediu medical).Întocmirea documentaŃiei de externare a bolnavilor din spital (epicriza.ConŃinutul lucrărilor practice Stagiul practic -Stagiul de Ambulatoriu de împarte în două perioade. terapie intensivă. Chisturile maxilarelor.Participarea şi urmărirea evoluŃiei postoperatorii (reanimare. îngrijiri. Comunicarea buco-sinuzală Patologia ATM IV. 2.În care se urmăreşte întocmirea documentaŃiei clinice a bolnavilor cu afecŃiuni oromaxilo-faciale care se prezintă la consultaŃii.Participă la urmărirea postoperatorie şi dispensarizarea bolnavilor operaŃi în secŃie şi ambulator. Tumori odontogene: epiteliale.Examenul clinic al bolnavilor şi întocmirea foilor de obserrvaŃie.8 Tumori benigne de părŃi moi (I). Sinuzita maxilară odontogenă.Urmărirea postoperatorie a bolnavilor internaŃi şi externaŃi din clinică. injecŃii erc) 5.de câte 8 săptămâni. -Stagiul de StaŃionar 1. chirurgie preprotetică) 3. 12 Tumori ale oaselor maxilare (III). Tumori osteogene. 13 14 15 16 Tumori benigne ale glandelor salivare InfecŃiile glandelor salivare. Clasificare. intervenŃii chirurgicale pentru tumori etc) 4.Participarea la actul operator ca ajutor mâna a III-a 4. dinŃi incluşi.

53 .Petre.ore de curs 96 .V. -examen oral. A.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind asepsia şi antisepsia precum si a noŃiunilor de bază privind anestezia. -participarea la intervenŃii de chirurgie ambulatorie iar la staŃionar.IoniŃă. N.Vârlan. Editura NaŃional. . A.ore de lucrări practice I.MaliŃa. infecŃii chirurgicale localizate si generalizate). tratamente diverse la un număr de 20 de pacienŃi.II.Marinescu.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.Evaluare -fiecare student va întocmi documentaŃia clinică unui număr de 20 de pacienŃi ambulatoriu şi 20 de pacienŃi staŃionar. participarea la imobilizări de fracturi. SCOPUL CURSULUI SEMESTRUL I . Editura NaŃional.Bodnar.Bucur. Vol. N.GănuŃă. 1988 2. C. S. 1999 VI. -test grilă de evaluare. H.Bucur. Bucureşti. L. agresiuni tehnice. . CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ SPITALUL CLINIC "SFÂNTUL IOAN” ANUL III semestrul I / II 64 . -examen practic.Bibliografie 1.Asimilarea de catre studenŃi a aspectelor principalele de patologie traumatică şi ale bazelor explorării imagistice în chirurgie. intervenŃii chirurgicale.GănuŃă. A GănuŃă. C.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind principalele aspecte ale urgenŃelor chirurgicale (soc.Ştefănescu. hemoragii plăgi. A.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. R. Bucureşti.

CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Anexa 2 V. BIBLIOGRAFIE Chirurgie Generală pentru StudenŃii Stomatologi. sistemul endocrin) .să pună în practică elementele de bază privind asepsia.să recunoască urgenŃele chirurgicale şi patologia traumatică fiind capabili de a acorde asistenŃa primară şi dirijarea adecvată a pacienŃilor . .examen practic cu asistentul de 54 . OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili. Editura Tehnică Bucureşti 2003 VI. IV.SEMESTRUL II .La sfârşitui fiecărui modul de 5 săptămâni de activitate clinică (15 zile de stagiu) din semestrul I şi din semestrul II studenŃii sunt controlaŃi prin . după cele două semestre: . antisepsia. elemente de chirurgie pediatrică. CONłINUTUL CURSURILOR Anexa l IV. sistemul vascular periferic. torace. sub redacŃia Prof Dr. III.Asimilarea de către studenŃi a principalelor aspecte din patologia chirurgicală majoră cu accent pe diferitele localizări ale bolii neoplazice şi pe bolile cu răspândire largă sau cu riscuri de complicaŃii majore acute (sân. abdomen în intregime. aparatui genital.Informarea generală a studenŃilor asupra principiilor de oncologie generală.să poată da explicaŃii generale pacienŃilor privind patologia chirurgicală frecventă bolilor neoplazice şi urgenŃele chirurgicale. transplantele de organe. precum şi unele aspecte specifice ale anesteziei .să recunoască manifestările clinice ale bolilor chirurgicale cu răspândire largă sau cu risc de complicaŃii majore acute. Corneliu Dragomirescu.să recunoască manifestările clinice iniŃiale ale diferitelor localizări ale bolii neoplazice şi să îndrume pacienŃii în mod adecvat . pentru a putea îndruma în mod adecvat pacienŃii. EVALUARE .

indicaŃii. primul ajutor. Arsurile: definiŃie clasificare.La sfârşitul anului III .lucrare de control din cursuri (teste cu răspunsuri multiple) . evoluŃie. 2. principii. Traumatismele: aspecte anatomoclinice. resuscitarea cardio-respiratorie. aspecte clinice. Fasceita necrozantă. istoric. principii terapeutice. Primul ajutor în amputaŃiile traumatice ale extremităŃilor. aspecte clinice. fiziopatologie. Agresiunile termice. 9. clasificare. clasificare. primul ajutor şi principii terapeutice. evoluŃie. 5. 12. substanŃe folosite. biologia vindecării plăgilor. primul ajutor. clasificare. evoluŃie complicaŃii. terapeutice. Asepsia şi antisepsia: definiŃie istoric indicatii. Şocul: definiŃie. aspecte clinice. triajul şi asistenŃa primară. 6. Transfuzia de sânge: definiŃie. Politraumatismele: definiŃie. Degerăturile: definiŃie. Entorsele. principii de reanimare chirurgicală. 14. Hipotermia generalizată accidentală. principii terapeutice. Anestezia: definŃie. tehnici şi mijloace de realizare 3. 13. ANEXA 1 CURSURI SEMESTRUL I . principalele tipuri de anestezie. Celulite. semne clinice. aspecte anatomoclinice. semne clinice. Antraxul. indicaŃii. incidente şi accidente. tehnica. Stafilociile cutanate. principii terapeutice. primul ajutor şi principii terapeutice. fiziopatologie. 4. clasificare. 15. clasificare. Plăgile: definiŃie. principii terapeutice. Tetanosul. Traumatismele cranio-cerebrale şi vertebro-medulare: definiŃie. primul ajutor. semne clinice. principii terapeutice. Erizipelul. primul ajutor. evoluŃie. Traumatologie ortopedică. InfecŃiile cu germeni anaerobi. aspecte clinice. evoluŃie. primul ajutor. clasificare. complicaŃii. Traumtismele toracelui: definiŃie. fracturile: definiŃie. anatomie patologică. aspecte clinice.grupă . principii terapeutice. istoric. 55 .examen scris din toată materia (teste cu răspunsuri multiple). principii de tratament. grupele de sânge.ANUL III 1. complicaŃii. 11. incidente şi accidente. Istoricul chirurgiei. semne clinice. InfecŃiile: definiŃie aspecte anatomoclinice. 10. principii terapeutice. tehnici şi mijloace de realizare. principii terapeutice. luxaŃiile. principiile replantării extremităŃilor. Septicemiile. Traumatismele abdomeului: definiŃie. InfecŃiile chirurgicale localizate: definiŃie. Hemoragiile: clasificare. complicaŃii.. Abcesul şi flegmonul. principii terapeutice. 7. InfecŃiile chirurgicale generalizate : definiŃie. clasificare. Patologia chirurgicală a mâinii şi degetelor. 8. semne clinice. semne clinice. evoluŃie. clasificare.

Traumatismele. InfecŃiile sânului: clasificare. clasificare. principii terapeutice. Patologia ficatului şi căilor biliare. principii de tratament. complicaŃii. principii terapeutice. Patologia intestinului subŃire şi Tumorile. clasificare. complicaŃii. 3. semne clinice. leziunile dobândite netumorale.ANUL III 1. aspecte anatomoclinice. 6. Patologia stomacului şi duodenului. Tumorile bronhopulmonare: definiŃie. DefiniŃie. 5. Pancreatita acută şi pacreatita cronică: fiziopatologie. 7. evoluŃie. clasificare. clasificare. Litiaza urinară. complicaŃii. Diverticul Meckel. Boala pilonidală. principii terapeutice. semne clinice. SuferinŃele vasculare apendicelui. semne clinice. clasificare. principii terapeutice. Patologia anusului: hemoroizii şi complicaŃiile lor. evoluŃie. Endoscopia. Boala ulceroasă gastroduodenală. Abdomenul acut netraumatic. complicaŃii. Tehnici de explorare imagistică în diagnosticul şi terapeutica unor afecŃiuni chirurgicale. principii terapeutice. InfecŃiile nespecifice. Hernii. evoluŃie. Ecografia. Celioscopia. 4. 10. principii terapeutice. Tumorile ficatului. 2.aspecte anatomoclinice. tumorile . DefiniŃie. Patologia chirurgicală a sânului. InsuficienŃa 56 . aspecte anatomoclinice. Tomografia computerizată şi RMN. Cancerul căilor biliare şi ampulomul Valerian: definiŃie. clasificare. aspecte clinice. evoluŃie. Patologia chirurgicală a toracelui.16. Traumatismele splinei: aspecte anatomoclinice. aspecte anatomoclinice. evoluŃie. intestino-mezenterice. Boala diverticulară. 9. Aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. principii terapeutice. depistare. Traumatismele ficatului. Tumorile. DefiniŃie. aspecte anatomoclinice. Patologia pancreasului şi splinei. evoluŃie. CURSURI SEMESTRUL II. aspecte apenticita anatomoclinice. complicaŃii. aspecte anatomoclinice. Cancerul mamar: factori de risc. Patologia aparatului urinar şi genital masculin: clasificare. principii terapeutice. Patologia colonului şi rectului. tratament. Chistul hidatic. principii terapeutice. complicaŃii. Patologia peretelui abdominal. aspecte clinice. clasificare. aspecte clinice. clasificare. Litiaza căilor biliare extrahepatice: definiŃie. Tumorile gastrice: definiŃie. hemoragiile digestive: definiŃie. Tumorile pancreasului: definiŃie. Patologia esofagului: arsurile caustice. aspecte clinice. complicaŃii. Apenticita acută şi cronică: semne clinice. evoluŃie. principii terapeutice. principii terapeutice. Boala diverticulară. principii terapeutice. stadializare. principii terapeutice. Peritonitele. clasificare. ocluziile. 8. principii terapeutice. aspecte anatomoclinice. evisceraŃii: definiŃie. evoluŃie. principii terapeutice. evoluŃie. Tuberculoza. evoluŃie. Abcesele şi fistulele anale.

IndicaŃii. Elemente de chirurgie infantilă. evoluŃie. Epidemiologie. Principii de oncologie generală. Evaluarea post terapeutică. complicaŃii. principii terapeutice. Tromboflebitele. clasificare. clasificare. Principii terapeutice. Principii de tehnică. URGENTE MEDICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. Suprarenala. emboliile. 11. Arteriopatiile cronice obstructive ale membrelor. semne clinice. Prognostic. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenta in cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog III. Tiroida. ContraindicaŃii. Diagnostic. Aspecte imunologice. Traumatismeme arteriale periferice: aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. 12. Tumorile maligne. Rezultate. EvoluŃie. Paratiroidele.renală acută. aspecte clinice. 16. Patologia venoasă şi limfatică: definiŃie. aspecte anatomoclinice. Limfangita şi adenitele acute. primul ajutor. Adenomul de prostată. principii terapeutice. 13. trombozele: definiŃie. Endocrinopatiile chirurgicale. 14. primul ajutor. Transplantele de organe. Hidrocel. DefiniŃie. Boala varicoasă. Patologia sistemului arterial periferic. 15. Ischemia acută periferică. principii terapeutice. Varicocel. in functie de amploarea gravitatii cazului I. DefiniŃie.ObstrucŃia arterială periferic acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală – criza de angor pectoris 57 . Oncogeneza. Stadializare. precum si terapia adecvata fiecarei urgente. Pancreasul endocrin. SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor in vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor in trepte logice. InsuficienŃa venoasă cronică. Prognostic. CONTINUTUL CURSURILOR .

– angorul instabil – infarctul miocardic acut . Iordache Nicolae. EVALUARE Examen practic si oral la finalul stagiului Proba scrisa – expunere in extenso a 4 subiecte 58 . BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. Dr.UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii Insuficien\a cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza +ocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc şocul cardiogen şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. specifice pentru tipurile de urgente medicale V. Dr. in curs de aparitie la Editura Medicala V. Conf. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. Balan Horia.

CondiŃii de bază necesare pentru realizarea diagnosticului: • Pregătire teoretică • Examen clinic corect • RaŃionament Etape în elaborarea diagnosticului: anamneza. Istoricul medical c. Obiectivele anamnezei. Antecedente heredo-colaterale e. DefiniŃia termenilor de specialitate. de stabilire a unei bune comunicări cu pacientul Relatarea pacintului . în sensul prevenirii bolilor profesionale. scurtă. DIAGNOSTIC ORO-DENTAR CURS I Introducere în studiul modalităŃilor şi metodelor ce duc la punerea diagnosticului.DIAGNOSTIC ORO-DENTAR. testele diagnostice şi cele de laborator CURS II Istoricul bolii (Anamneza). Antecedente stomatologice d. micşorării disconfortului şi eficientizarea lucrului Însuşirea modului de lucru la 4 mâini. Etape de realizare a anamnezei: • • • Faza introductivă. Cauza prezentării b. Istoricul social 59 . • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Pregătirea studentilor în scopul însuşirii algoritmului necesar realizării unui diagnostic corect. examenul clinic.motivaŃia prezentării la tratament şi descrierea problemelor Structurarea întrebărilor pe mai multe tipuri (clase): a. în condiŃiile lucrului cu unităŃi dentare moderne şi ajutor specializat. cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de diagnosticare Însuşirea manierei de lucru ergonomice. ERGONOMIE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I.

Necesitatea introducerii principiilor ergonomice în practica dentară: Solicitări psihice crescute: • RelaŃia cu pacientul • Organizarea activităŃii Solicitări fizice crescute prin: • Specificul practicii dentare • Solicitări care Ńin de ambient Prevenirea afecŃiunilor profesionale prin practica ergonomică. parodonŃiului. Istoricul ergonomiei dentare. Examenul clinic extraoral: • Examinarea feŃei în general. ergonomiei dentare. frecvenŃa respiraŃiei. buzelor • Examenul ganglionilor limfatici • Examenul glandelor salivare şi ATM Examenul clinic intraoral: • • • Examenul mucoasei orale Examinarea dinŃilor. puls.Examinarea generală. DefiniŃia ergonomiei generale. greutatea corporală. 60 . DIFOTI Mărirea imaginii Teste medicale de rutină: temperatură.CURS III Examenul clinic. Teste stomatologice de rutină: • • • • • • teste de vitalitate teste de percuŃiie mobilitatea transiluminarea FOTI. Teste suplimentare ERGONOMIE DENTARĂ CURS V Introducere în ergonomia dentară. glandelor salivare Examinarea restarurărior existente CURS IV Teste diagnostice. ochilor.

Stephen M. 1998 J.Ergonomics and the dental care worker .caracteristicile unitului dentar . Iluminarea. Instrumentarul folosit în cabinet CURS VII-VIII Organizarea ergonomică a activităŃii. PoziŃii corespunzătoare ale medicului. eliberare ) asigurarea vizibilităŃii şi protecŃiei părŃilor moi menŃinerea câmpului operator curat : spălare..Wright. American Public Health Association.Ellis Paul – A manual of four-handed dentistry – Quintessence publishing. Formarea unor stereotipii de lucru în echipă.CURS VI Organizarea cabinetului dentar. Churchill Livingstone. Edinburgh. Murphy . . Dunne – Oral Diagnosis. Planificarea şedinŃelor de tratament.ResponsabilităŃile asistentei: planificarea sedinŃei de tratament şi pregătirea zonei de lucru pregătirea pacientului ( primire. 2002 Denise C. London. Caracteristicile de dotare şi organizare a cabinetului pentru lucrul ergonomic .scaunele medicului şi asistentei . izolare să cunoască secvenŃele actului operator să ofere medicului instrumentele şi materialele necesare în momentul potrivit şi în manieră ergonomică Metoda de evaluare: examen scris • • • • • • BIBLIOGRAFIE: Cawson R. aspirarea fluidelor.fotoliul pacientului . 2002 61 .Cawson’s Essentials of Oral Pathology and oral medicine. asistentei şi pacientului. protecŃie. 1980 Warren Birnbaum. aşezare.împărŃirea spaŃiului cabinetului . Organizarea programului de activitate.mobilierul fix şi mobil .A. Odell E. The clinician’s guide .W. Washington.diferite aparate folosite în cabinet Zone de activitate. Conceptul de lucru la patru mâini.

Studii analitice Studii experimentale NoŃiuni de epidemiologie: definiŃie. DefiniŃia termenilor. Cercetare ştiinŃifică fundamentală.Studii descriptive . indici epidemiologici 62 . Etapele cercetării: • Documentare • Stabilirea obiectivelor • Alegerea tipului de studiu şi realizarea propriu-zisă • Reflectarea şi evaluarea rezultatelor Specificul cercetării medicale ştiinŃifice: • • • ŞtiinŃe bio-medicale Servicii de sănătate ŞtiinŃe comportamentale CURS II Strategii de cercetare. Istoric. Structurarea cercetării. Tipuri de studii: Studii observaŃionale . • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Posibilitatea evaluării informaŃiei cuprinsă într-un referat sau articol de specialitate şi aprecierea relevanŃei acestuia ÎmbunătăŃirea capacităŃilor de a căuta informaŃia ştiinŃifică scrisă sau în format electronic folosind metode clasice sau modalităŃi informatice de căutare şi selectare a datelor Însuşirea tehnicii de redactare a unui referat ştiinŃific şi modalităŃile de prezentare ale acestuia CURS I Introducere în metodologia cercetării ştiinŃifice.METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I. aplicată Planul de elaborare a unei cercetări.

Screening CondiŃii de realizare a studiului în funcŃie de incidenŃa bolii şi de populaŃia Ńintă.Studiul de cohortă.Metoda numerelor aleatorii Metode de codificare şi scalare CURS VII – VIII NoŃiuni de biostatistică.Metoda simplu-orb . . Experimentul în cercetarea medicală.Metoda dublu-orb . Diagrama studiilor prospective şi retrospective.CURS III Studii observaŃionale.Ancheta epidemiologică . Alegerea loturilor de studiu CURS IV Studii analitice: . Metode folosite: . Interpretarea datelor folosind tabele 2x2 CURS V Studiul experimental.Studii control-caz.Tragerea la sorŃi cu sau fără repetiŃie . Alegerea loturilor de studiu şi loturilor martor. comparativ.Tipuri de chestionare . Tipuri de experimente: absolut.Metoda pasului mecanic .Tipuri de întrebări folosite Eşantionare – metode: . . Interviul Chestionarul .Metoda triplu-orb Review. Metaanalize CURS VI Culegerea şi interpretarea datelor. 63 . Studii descriptive.

Editura ALL.Medie .modul Indicatori de dispersie. cu importanŃă epidemiologică (sifilis) sau prognostică (pemfigus vulgar). 2. SCOPUL CURSULUI 1.Indicatori de tendinŃă centrală: . necesare diagnosticului clinic şi diferenŃial al afecŃiunilor cutanate. Metode de prezentare grafică a rezultatelor. ÎnŃelegerea importanŃei corelaŃiei dintre cele două specialităŃi medicale (stomatologie – dermatovenerologie) . 1992 DERMATO–VENERICE ANUL III 1 Semestrul 16 ore curs 16 ore de lucrari practice I. WHO Regional Publications. 2.Mediana . Palgrave New York. II. Marcu Mihai – Sănătate publică şi management sanitar. Metoda de evaluare: examen scris BIBLIOGRAFIE: Enăchescu. Eduard Arnold. Manila. London WHO – Health Research Methodology. seventh edition. Bucureşti Enăchescu Dan. Să cunoască modalităŃile de prevenire a unor boli dermatovenerice (tumori cutanate maligne. Formularea raportului de cercetare. division of Hodder&Stoughton. Cunoaşterea cu precădere a aspectelor clinice. 64 .1995 Hilary Coombes – Research using IT. BTS). Referatul ştiinŃific. OBIECTIVELE CURSULUI La sfârşitul cursului se propune ca studenŃii să fie capabili : 1. Să recunoască afecŃiunile cutanate cu leziuni la nivelul extremităŃii cefalice. Dan – Medicină socială – elemente de biostatistică. 2001 Sir Augustin Bradford Hill – A short textbook of medical statistics. Editura UMF 1990.

bucal.facială . Sindrom Sjögren. fiziologia şi histologia pielii şi a mucoasei bucale. Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. . moluscum contagiosum). lingual.Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extremităŃii cefalice. III. CONłINUTUL CURSURILOR 1. b) Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. Epidermomicozele . cheilitele.) Atipice tuberculidele papulo-necrotice de tip acnitis.Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci . oftalmică). abuzul corticoterapiei sistemice. Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei . Candidozele cutaneo – mucoase (glosite.Dermatoze buloase majore. aspecte clinice.Micozele cutaneo – mucoase . aftoza bipolară .Colagenozele cutaneo-mucoase. stomatite) 3. Micozele foliculare (tricofiŃia uscată şi inflamatorie. 5. cheilite.Virozele cutaneo – mucoase . a) Introducere privind importanŃa studierii afecŃiunilor dermato-venerice pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. favusul). . fiziopatologice si histopatologice. b) Anatomia ..3. al tegumentelor feŃei . sicozis. impetigo streptococic. . microsporie.– a) Tuberculozele cutaneo-mucoase. scrofuloderma ulcerul tuberculos etc.Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie) . 4.a) Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale). b) Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). abcesele multiple. Streptodermii (erizipelul feŃei. Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei 65 . cheilitele angulare). Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. cervico. . Să evite greşelile de conduită terapeutică (utilizarea necorespunzătoare a dermatocorticoizilor. . antibioterapiei). furunculul antracoid. Alte viroze (aftele bucale . Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. tuberculidele miliare ale feŃei). . zona zoster – bucală . Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). botriomicomul). marea aftoză Behcet). Dermatomiozita cu localizare facială.

Sifilisul congenital (localizare la nivelul feŃei. ulceroase. Urticaria feŃei. piloase. granulomatoasă). angulare. la protezele acrilice.Eczema vulgară. Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). Tumori benigne (keratoacantomul feŃei. limbii şi mucoasei bucale). marginale. Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. a) Cheilite: cheilite simple. Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. aspecte clinice. lingual . Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. . c) Stomatitele : stomatitele simple .Manifestările alergice cutanate. Tumori maligne ( epitelioamele bazocelulare ale feŃei. leucoplazice. boltă palatină). al 66 . . romboidale. Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale : limbă. muco-membranoase. fiziopatologice şi histopatologice. imunitatea şi alergia în sifilis. 8. cavităŃii bucale şi dinŃilor). gangrenoase . Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci. b) Sindromul seboreic – Acneea.Sifilisul. adenoamele feŃei). Dermatită herpetiformă Dühring-Brocq. atopică seboreică cu manifestări la nivelul feŃei . Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor.Glosodinia.Dermatologie topografică a cavităŃii bucale. IV. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie). exfoliatrice. . Porfiriile cutanate – localizare facială. bucal. profunde. glandulare. moluscum contagiosum).edematoasă. Epidermoliza buloasă. Virozele cutaneo-mucoase. Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). cronice. scleroase. ulcero membranoase .Macroglosia. depapilante . 6.bucale şi regiunii cefalice).Macrocheilite inflamatorii. actinice. Eritemul polimorf : forma minoră şi formele majore (Sindromul Stevens – Johnson . b) Glositele : glositele acute. Sindromul Lyell). Dermatozele precanceroase.adenomatoasă. 7. Scurte date privind bacteriologia. a) Tumori cutanate. Sensibilizări post – medicamentoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale. keratozice. edemul Quincke şi edemul glotic.

Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. Sindromul Stevens-Johnson. Micozele cutaneo – mucoase . Sindromul Sjögren. la protezele acrilice. Micozele foliculare (tricofiŃia uscată si inflamatorie . marea aftoză Behcet). epitelioamele spiuno-celulare ale buzei inferioare . Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extramităŃii cefalice. impetigo streptococic. Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. Colagenozele cutaneo-mucoase. limbii şi mucoasei bucale). (tuberculidele 67 . cervico-facială. ulcerul tuberculos al feŃei. favusul).Epidermoliza bucoasă. oftalmică. Alte viroze (aftele bucale.). Eczema vulgară . Candidozele cutaneo-mucoase (glosita. Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. Dermatita herpetiformă Dühring – Brocq . Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. Streptodermii (erizipelul feŃei . Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei bucale şi regiunii cefalice). Atipice papulo. zona-zoster – bucală. Tumori maligne (epitelioamele bazocelulare ale feŃei. tuberculidele miliare ale feŃei). Dermatomiozita cu localizare facială. Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). cheilite. Sindromul Lyell. Tuberculozele cutaneo-mucoase. adenoamele feŃei).necrotice de tip acnitis . Sindromul seboreic – Acneea. furunculul antracoid. scrofuloderma. Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. scrofuloderma. atopică şi seboreică cu manifestări la nivelul feŃei. Porfiriile cutanate – localizare facială. Epidermomicozele . botriomicomul) . Manifestările alergice cutanate. cheilitele angulare. edemul Quincke şi edemul glotic. Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). aftoza bipolară. sicozis. Urticaria feŃei. cheilitele. ulcerul tuberculos etc.tegumentelor feŃei . Dermatoze buloase majore. stomatite). Dermatozele Precanceroase. Microscopia. abcesele multiple. Eritemul polimorf cu manifestări la nivelul feŃei şi mucoasei bucale: forma minoră şi formele majore. Tumori benigne (keratoacantomul feŃei. Tumori cutanate. Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei. Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale).Sensibilizări postmedicamantoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale.

Sifilisul. Scurte date privind bacteriologia, imunitatea şi alergia în sifilis. Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale: limbă, boltă palatină). congenital (localizare la nivelul feŃei, cavităŃii bucale şi dinŃilor). Dermatologie topografică a cavităŃii bucale . a) Cheilite simple , angulare , exfoliatrice , actinice, keratozice, leucoplazice, glandulare. Macrocheilite (inflamatorii , edematoasă, adenomatoasă, granulomatoasă). b) Glositele: glositele acute, profunde, cronice, depapilante, marginale, romboidale, piloase, scleroase. Glosodinia. Macroglosia. c) Stomatitele: stomatitele simple, muco-membranoase, ulceroase, ulceromembranoase, gangrenoase . Sifilisul

V. BIBLIOGRAFIE 1. DIACONU D.J.- “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ – şi colab. EdiŃia I. Ed. Didactică şi Pedagogică , 1998. 2. DIACONU D.J.– “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ - şi colab. EdiŃia II-a . Ed. Didactică şi Pedagogică . 1999.

VI. EVALUARE Fiecare student va realiza la 8 pacienŃi : anamneză , examen clinic, înregistrarea datelor în foaia de observaŃie ................................................... 20% Lucrare de control .................................................................. Examen practic ..................................................................... Examen teoretic – scris ........................................................ 10% 20% 50%

EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANUL I - două semestre, 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre 64 ore lucrări practice I. SCOPUL ACTIVITĂłII (pentru ambii ani de studii) 1. Întărirea sănătăŃii şi creştera potenŃialului biomotric.

68

2. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea practicării unei discipline sportive vizând cunoaşterea şi aplicarea unor abilităŃi şi deprinderi specifice referitoare la tehnica, tactica regulile competiŃionale şi efectele fiziologice ce influenŃează starea de sănătate. II. OBIECTIVELE ACTIVITĂłII l. Însuşirea unor seturi de exerciŃii ce se pretează la practicarea individuală şi au ca efect - Compensarea activităŃilor statice, obositoare, generatoare de stress negativ. - MenŃinerea poziŃiei corecte a corpului prin evitarea deformări- coloanei vertebrale. (În special la studenŃii FacultaŃii de Stomatologie) - Ameliorarea funcŃiilor vitale în vederea consolidarii starii de sănătate şi implicit obŃinerea unui tonus favorabil activităŃii profesionale. 2. Însuşirea şi perfecŃionarea practicării unei ramuri de sport până la nivel competiŃional. III. CONTINUTUL LECłIILOR PRACTICE

Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecŃii practice săptămânale de 120 min. pe parcursul a patru semestre, în anii I. si II. În volumul de timp, afectat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive, expunerea unor noŃiuni teoretice şi evaluarea studenŃilor. Deoarece procesul de învăŃământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplina îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcŃie de condiŃiile materiale opŃiunile studenŃilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă. Deşi conŃinutul lecŃiilor diferă de la o ramură sportivă la ce sunt însa tratate diferenŃiat în funcŃie de specificul sportului respectiv si anul de studii conform urmatorului grafic de programare. NR. ORE CONłINUTUL PROGRAMELOR ANUL I Sem. I 1. Deprinderi motrice de bază: mersul, alergarea, forme de săritură, aruncări. 2. łinută corectă, exerciŃii de compensare şi refacere. 3. Dezvoltarea calităŃilor fizice. de bază şi specifice ramurii de sport 4 4 4 4 3 5 2 5 3 2 2 2 3 2 2 2 Sem. II ANUL II Sem. I Sem. II

69

4. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea elementelor tehnice. 5. Aplicarea tehnicii în condiŃii de solicitare maximă creată de cadrul competiŃional (pentru sporturilor de echipă, pregătirea tactică) 6. Pregătirea teoretică: noŃiuni de regulamentarbitraj, efectele fiziologice, cerinŃele practicării individuale a exerciŃiilor fizice. 7. Probe de control, teste de verificare a pregătirii fizice şi sportive.

8

8

8

9

8

8

8

9

2

2

2

2

1

2

1

2

V. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenŃilor se face cu note în semestrele II si IV, dupa un sistem complex de punctaj ce include: 1. 3 teste de pregătire fizică generală pentru braŃe centura abdominală, detentă şi îndemanare aprox. 40%. 2. 2 teste de verificare a pregatirii sportive bazate pe autodepăşire .....aprox. 50%. 3. Indeplinirea cerinŃelor de participare la competiŃii şi frecvenŃa aprox. 10%. 4. Examen teoretic oral (facultativ pentru studenŃii ce nu îndeplinesc condiŃiile cerute la pct. 1.2.3.)

ENDODONłIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs / 48 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare. 2. Cunoaşterea anatomiei spaŃiului endodontic. 3. Identificarea factorilor etiologici ai îmbolnăvirilor pulpare. 4. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 5. Cunoaşterea simptomatologiei inflamaŃiilor pulpare. 6. Formarea discernământului în selectarea cazurilor de inflamaŃii pulpare reversibile pasibile de tratament conservator. 7. Asigurarea unui tratament biologic conservator bazat pe cunoştinŃe moderne,

70

experienŃă şi pricepere. 8. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect. 9. Cunoaşterea tehnicilor de conservare totală sau parŃială a pulpei vii.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI :

1. Cunoaşterea instrumentarului endodontic şi însuşirea utilizării sale corecte. 2. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament într-o inflamaŃie pulpară. 3. Insuşirea experienŃei în aplicarea digii în cazuri variate. 4. Insuşirea tehnicilor de tratament preventiv al inflamaŃiei pulpare. 5. Insuşirea tratamentelor biologice de conservare a vitalităŃii pulpei dentare. 6. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în inflamaŃiile pulpare acute.

III.

CONTINUTUL CURSURILOR :

1. Odontogeneza (amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii) 2. Morfologia spaŃiului endodontic. 3. Morfofiziologia pulpei dentare (celule, fibre, substanŃă fundamentală, inervaŃie, vascularizaŃie) 4. Complexul pulpo-dentinar (biologia dentinei, formarea dentinei secundare, recepŃia durerii) 5. Modificările pulpo-dentinare influenŃate de vârstă, afecŃiuni congenitale şi sistemice 6. Deschiderea accidentală a camerei pulpare : simptomatologie, diagnostic şi tratament (materiale, tehnica coafajului direct) 7. InflamaŃia pulpei dentare : particularităŃi condiŃionate de teren, agenŃi iritanŃi locali (mecanici, termici, chimici, prepararea cavităŃilor, materiale de obturaŃie, radiaŃii, microorganisme), consecinŃele microinfiltraŃiei marginale, mecanismul imun al inflamaŃiei pulpare; clasificarea inflamaŃiilor pulpare 8. Examenul clinic în endodonŃie : - anamneza : identificarea şi înregistrarea tuturor factorilor relevanŃi; - inspecŃie, palpare, percuŃie, testarea mobilităŃii, teste de vitalitate, foraj explorator, transiluminare, explorarea fistulelor, anestezia selectivă, analiza ocluziei, precizarea naturii discromiilor; - aprecierea riscurilor tuturor opŃiunilor terapeutice (tratament endodontic "de

71

novo", refacerea unui tratament anterior, tratament chirurgical); - acceptul pacientului faŃă de soluŃiile terapeutice propuse 9. Clinica inflamaŃiei acute a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare acute (hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă parŃială, pulpita acută seroasă totală, pulpita acută purulentă parŃială, pulpita acută purulentă totală), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 10. Clinica inflamaŃiei cronice a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare cronice (pulpita cronică deschisă ulceroasă, pulpita cronică deschisă granulomatoasă / polipoasă, pulpita cronică închisă propriu-zisă, pulpita cronică închisă hiperplazică / granulomul intern Palazzi), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 11. Principii şi tehnici de izolare a câmpului operator; folosirea digii 12. Anestezia locală în endodonŃie : prin infiltraŃie, regională, intrapulpară, intraligamentară şi intraosoasă; pansamentul calmant în pulpitele acute 13. Principii tratamentului preventiv (coafajul indirect, prevenirea microinfiltraŃiei marginale) şi curativ al inflamaŃiei pulpare 14. Crearea accesului în camera pulpară 15. Metode şi tehnici de conservare parŃială a pulpei dentare (pulpotomia vitală şi devitală)

IV.

CONTINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. Instrumentarul de consultaŃie şi tratament în endodonŃie (tehnici de manevrare) 2. Accesul în spaŃiul endodontic (pe dinŃi extraşi) 3. Odontometria (pe dinŃi extraşi) 4. Tratamentul biomecanic de canal prin telescopare regresivă (pe dinŃi extraşi) 5. Obturarea canalelor prin tehnica convenŃională şi condensarea laterală la rece a gutapercii (pe dinŃi extraşi) 6. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie, mijloace de izolare, teste de vitalitate 7. Demonstrarea diagnosticului inflamaŃiilor pulpare acute şi cronice pe pacienŃi 8. Stabilirea planului de tratament în inflamaŃiile pulpare acute 9. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice

72

V.

BIBLIOGRAFIE : 1. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a - M.Gafar, A.Iliescu : Ed.Medicală, 2002 2. Teste de odontologie ediŃia 2a - A.Iliescu : Ed.Medicală, 1999 3. Endodontics ediŃia 5a - J.Ingle, L.Bakland : B.C.Decker Inc., 2002 4. Pathways of the pulp ediŃia 8a - S.Cohen, R.Burns : Mosby, 2002 5. Principles and practice of endodontics ediŃia 3a- R.Walton, M.Torabinejad : W.B.Saunders, 2002 6. Textbook of endodontology - G.Bergenholtz, P. Horsted-Bindslev, C.Reit : Blackwell Munksgaard, 2003 7. Endodontologie – W.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag, 2003 8. Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K.M.Hargreaves, H.E.Goodis : Quintessence, 2002

VI.

EVALUARE : - Activitatea pe dinŃi extraşi............................................................................................ 5 % - Activitatea pe pacient................................................................................................. 15 % - Lucrări de control....................................................................................................... 10 % - Examen practic........................................................................................................... 20 % - Examen teoretic.......................................................................................................... 50 %

ANUL V Un semestru 48 ore de curs 144 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea indicaŃiilor şi principiilor extirpării pulpei dentare. 2. Cunoaşterea principiilor determinării lungimii canalelor radiculare. 3. Cunoaşterea principiilor tratamentului biomecanic de canal. 4. Cunoaşterea principiilor obturaŃiei de canal tridimensionale. 5. Cunoaşterea morfofiziologiei parodonŃiului apical. 6. Identificarea factorilor etiologici ai necrozei şi gangrenei pulpare. 7. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 8. Cunoaşterea simptomatologiei necrozei şi gangrenei pulpare. 9. Cunoaşterea mecanismelor imune în generarea osteitelor apicale cronice. 10. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect în

73

gangrena pulpară simplă şi complicată. 11. Cunoaşterea tehnicilor uzuale moderne de tratament biomecanic şi obturaŃie de canal. 12. Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în parodontitele apicale cronice. 13. Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile de gangrenă simplă şi complicată tratate.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Interpretarea examenului radiologic în endodonŃie. 2. Insuşirea tehnicii extirpării vitale. 3. Insuşirea tehnicii obturaŃiei de canal tridimensionale. 4. Autoevaluarea tratamentului în inflamaŃia pulpară. 5. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în necroza şi gangrena pulpară. 6. Interpretarea examenului radiologic în gangrena pulpară simplă şi complicată. 7. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în parodontitele apicale acute. 8. Insuşirea procedurilor terapeutice de rutină în parodontitele apicale cronice. 9. Autoevaluarea tratamentului în gangrena simplă şi complicată.

III.

CONłINUTUL CURSURILOR : 1. Morfofiziologia regiunii apicale (apex, cement, spaŃiu periodontal, os alveolar 2. Raportul dinŃilor cu structurile anatomice locale 3. Examenul radiologic în endodonŃie : generarea radiaŃiilor, crearea imaginii, sisteme convenŃionale şi digitale, radiografia intraorală (tehnica bisectoarei şi a paralelismului), folosirea suportului de film 4. Metode şi tehnici de îndepărtare totală a pulpei dentare (pulpectomia vitală şi devitală) 5. Tratamentul biomecanic de canal : principii, stabilirea lungimii de lucru, tehnici de lărgire a canalelor radiculare, lavajele endodontice, pansamentul endodontic 6. Lărgirea canalelor radiculare prin tehnici rotatorii la turaŃie constantă redusă (freze din aliaje de Ni-Ti) 7. Accidente în tratamentul pulpitelor 8. Obturarea canalelor radiculare : obiective, materiale, gradul de biocompatibilitate al acestora, tehnici de obturare, indicaŃii pentru discomfortul postoperator (durere, edem)

74

histopatologie.mecanismele imune implicate în fenomenele rezorbtive care interesează apexul (dentină. relevanŃa clinică a formării plăcii dentare extraradiculare şi patogenităŃii microflorei endodontice 14. cement) şi Ńesutului osos periapical. Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică neconturată : histopatologie. Parodontitelor apicale cronice . evoluŃie şi complicaŃii 16. teste de diagnostic complementare 2. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. mijloace de izolare. ParticularităŃile tratamentului endodontic în gangrena simplă şi complicată 19. Tratamentul de urgenŃă în parodontitele apicale acute 13. forme anatomoclinice (parodontita apicală acută hiperemică. parodontita apicală acută exudativă seroasă. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. parodontita apicală acută exudativă purulentă). evoluŃie. Principiile şi metodele de prevenire a pulpopatiilor 17. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. Gangrena pulpară simplă : etiopatogenie. evoluŃie. histopatologie. complicaŃii 10. Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică conturată : histopatologie.9. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Necroza pulpară : etiopatogenie. semne clinice. Tratamentul endodontic medicamentos în gangrena pulpară (mecanismele de acŃiune ale agenŃilor farmacoterapeutici) 19. Parodontitelor apicale acute : etiopatogenie (relevanŃa clinică a patogenităŃii microflorei endodontice). semne clinice. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie. consecinŃele microinfiltraŃiei şi rolul microorganismelor (raportul microflorei endodontice cu microflora cavităŃii orale). evoluŃie şi complicaŃii. tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 12. complicaŃii 11. evoluŃie şi complicaŃii 15. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor 75 . Stabilirea planului de tratament în endodonŃie 4. Valoarea examenului radiologic în diagnostic şi evaluarea tratamentului endodontic 3. semne clinice. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. semne clinice. histopatologie. semne clinice. Tratamentul cu agenŃi fizici în endodonŃie IV. Stabilirea planului de tratament în gangrena pulpară simplă şi complicată 18.

....Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag...J....... Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a......Burns : Mosby.... Horsted-Bindslev. 3................Gafar.A.Lucrări de control.......... Teste de odontologie ediŃia 2a ...M......... Ingle's Endodontics ediŃia 6a ......... 2008 6....... Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile tratate endodontic...... Essential endodontology – D...........G..R..... 10 % ............C... 1998 VI.Walton...............Examen teoretic...............Pitt Ford : Blackwell Science...................Activitatea clinică pe pacient ........... SCOPUL CURSULUI : 1. Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în endodonŃie.................R... M. P.........................Bakland : B.....Torabinejad : W.... C. 2...W..................Reit : Blackwell Munksgaard.Medicală.... 2002 2....................... Endodontologie .... Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V....didactice 5..Saunders....... 2003 8... 2008 4........B...Prezentări de cazuri clinice ......... Pathways of the pulp ediŃia 9a ...........S. R. Autoevaluarea tratamentelor endodontice...................Ingle.... BIBLIOGRAFIE : 1...................... 5 % ....Bergenholtz..................Examen practic........... T..... 4....................... 20 % .. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a ......... 50 % ANUL VI Un semestru 32 ore de curs 64 ore de stagiu clinic I...Decker Inc... A. Textbook of endodontology .....................Cohen. Prezentări de cazuri clinice 6... 2005 5.. 15 % .........Orstavik.Medicală................. 1999 3..Iliescu : Ed.... Cunoaşterea metodelor de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic 76 ................ L........... 2003 7.. EVALUARE : .Iliescu : Ed........

Insuşirea procedeelor de albire a dinŃilor devitali. principiile procedeelor de regenerare tisulară dirijată. OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în infecŃia de focar de origine dento-parodontală. Tratamentul chirurgical al parodontitelor apicale cronice : chiuretajul periapical. Cunoaşterea cauzelor şi formelor anatomoclinice de traumatisme dentare. ameliorarea implantării rădăcinilor tratate endodontic prin implante transfixiante sau osteointegrate 2. Monitorizarea tratamentelor endodontice. II. obturaŃia retrogradă. Sindromul de "dinte fisurat" 4. Cunoaşterea cauzelor durerii dento-parodontale şi cranio-faciale. rezecŃia apicală. III. 8. 2. Sindromul endo-parodontal 3. RezorbŃia radiculară externă 77 . Cunoaşterea principiilor biomecanice ale efectuării reconstituirilor coronoradiculare. 4. Insuşirea procedurilor de efectuare a reconstituirilor coronoradiculare. 12. 5. Cunoaşterea şi prevenirea infecŃiei de focar de origine dento-parodontală. 5. Familiarizarea cu problemele de epidemiologie endodontică. replantarea terapeutică. 7. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice. 3. hemisecŃiunea. Insuşirea procedurilor de diagnostic ale algiilor dentare. 9. 7. 8. Cunoaşterea patologiei endo-parodontale şi a procedeelor adecvate de tratament. 10. 11. 6. Insuşirea tratamentului de urgenŃă în traumatismele dento-parodontale. Cunoaşterea procedeelor de tratamente odontale complexe. amputaŃia. Interpretarea examenului radiologic în diagnosticul infecŃiilor de focar dento parodontale. Inducerea capacităŃii de a trata endodontic diverse grupe de pacienŃi. 9. 9.convenŃional. reparaŃia perforaŃiilor. Familiarizarea cu procedurile de chirurgie endodontică. 6. CONłINUTUL CURSURILOR : 1. inclusiv vârstnici şi pacienŃi medical compromişi. Cunoaşterea noŃiunilor de epidemiologie a pulpopatiilor şi a principiilor de sănătate publică conexe.

Decker Inc.Iliescu : Ed. Determinarea condiŃiei de succes sau eşec al tratamentului endodontic.J.C.Walton. Prezentări de cazuri clinice cu soluŃii terapeutice complexe. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. UrgenŃele odonto-parodontale 11.simptomatologie şi tratament 12. presterilizarea şi sterilizarea. luxaŃii. Reconstituirile coronare la dinŃii devitali 9. Boala de focar de origine dento-parodontală 14. Ingle's Endodontics ediŃia 6a . tehnici de protecŃie 15. ImplicaŃiile bolilor sistemice asupra tratamentului endodontic la pacienŃii medical compromişi 13. îndepărtarea instrumentarlui fracturat din canale 7. BIBLIOGRAFIE : 1.Gafar. pentru integrarea cunoştinŃelor dobândite în anii anteriori.Medicală. Durerea de origine dento-parodontală şi cranio-facială: fiziopatologie. R. Pathways of the pulp ediŃia 9a . refacerea tratamentului endodontic : indicaŃii.S. 3. tratamentul efectiv de calmare a durerii dento-parodontale. metode şi tehnici. Leziunile traumatice ale dinŃilor (fracturi coronare. M. 1999 3. 2005 5. tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 10. Albirea dinŃilor devitali 8. principii de epidemiologie şi biostatistică endodontică IV. apexificarea) 6. ortodonŃia şi pedodonŃia (apexogeneza. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a . Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice 2. inclusiv cele verticale.Ingle. A. Raportul endodonŃiei cu alte specialităŃi : parodontologia.Iliescu : Ed. L. dezobturarea canalelor.Torabinejad : 78 . 2002 2.Medicală. înŃelegerea largă a tratamentului.M.A. corono-radiculare. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. Teste de odontologie ediŃia 2a . implantologia. Principii şi practici de sănătate publică pentru promovarea stării de sănătate dentară privind patologia pulpară şi traumatismele dentare. Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a.Bakland : B.Cohen. Controlul infecŃiei încrucişate.Burns : Mosby. 2008 4.R. avulsii) .. radiculare.5. clasificarea durerilor oro-faciale. Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V. protetica fixă şi mobilă.

.....................Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag.......B....................... StudenŃii să recunoască unele reacŃii adverse medicamentose la nivelul cavităŃii bucale...... P..... 2...............M.. Însuşirea noŃiunilor de bază privind folosirea medicamentelor................... 10 % ..................Saunders...................Pitt Ford : Blackwell Science... 20 % .........................Bergenholtz.... 2002 10........ OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului: 1.............. avantajele şi riscurile acestora.... 2003 9....... 50 % FARMACOLOGIE E ANUL II 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice I............. 1994 VI..Goodis : Quintessence................W...... 5 % ..G....... Cunoaşterea formelor medicamentoase şi a căilor de administrare a medicamentelor... Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K.... H........ SCOPUL CURSULUI: 1...... Cunoaşterea principalelor grupe de substanŃe medicamentoase....Hargreaves.R... V......I.............. EVALUARE : ........ Essential endodontology – D.... Endodontologie – W.... 15 % ..... StudenŃii să facă o evaluare corectă privind raportul beneficiu/risc în utilizarea unor medicamente..........ALL............. 2008 6..........Activitatea clinică pe pacient .Examen teoretic.. 2003 7..... StudenŃii să aibă cunoştinŃe corecte privind substanŃele medicamentoase folosite în tratamentele stomatologice curative ca şi în urgenŃele medico-chirurgicale apărute în cadrul manevrelor stomatologice...... 3. 2... C..E............ InfecŃia de focar ...Examen practic................................................... Horsted-Bindslev.......... Textbook of endodontology .Reit : Blackwell Munksgaard...... 3............ II......................Orstavik...... 1998 8.Lotreanu : Ed.........................Lucrări de control..............Urseanu... T...... 79 ...Prezentări de cazuri clinice ...

MedicaŃia sângelui: antianemice. trombolitice. medicaŃia antitrombotică (anticoagulante. Chimioterapicele active în micoze. 5. Antisepticele şi dezinfectantele. 2.III. Sulfamidele antibacteriene şi trimetoprimul. 3. metabolice SubstanŃele hormonale şi antihormonale utilizate ca medicament: glucocorticoizii. viroze şi boli parazitare. macrolidele. . MedicaŃia diferitelor aparate şi sisteme efectoare: MedicaŃia aparatului circulator: medicamente inotprop pozitive (digitalice şi nedigitalice) antiaritmice. principalele tipuri de medicamente cu acŃiune în domeniul vegetativ şi utilizarea lor în stomatologie. anti H2). Principalele grupe de antibiotice: β-lactaminele. Diureticele.SusbtanŃe tisulare active şi antagonişti: histamina şi antihistaminicele (anti H1. Farmacologie generală: Farmacocinetică generală: absorbŃia. miorelaxante). reacŃii adverse la nivelul cavităŃii bucale. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Chimioterapicele antituberculoase. PoziŃia farmacologiei în pregătirea stomatologică. tetraciclinele şi cloramfenicolul. Antibioticele şi chimioterapicele antibacteriene: . aminoglicozidele. antitiroidienele de sinteză. sedative. distribuŃia şi epurarea medicamentelor. serotonina şi antiserotoninicele. leucotrienele şi antagoniştii. antihipotensoare. hipnotice. kininele şi antagoniştii. Chimioterapice anticanceroase. MedicaŃia sistemului nervos central: anestezice generale şi locale. prostaglandinele. antihipertensive. Farmacodinamia generală: acŃiunea medicamentelor la nivel molecular. 80 . Imunodepresivele 6. 4. antianginoase. antiagregante plachetare). MedicaŃia sistemului nervos: MedicaŃia sistemului nervos vegetativ: NoŃiuni generale despre neurotransmiŃători. polimixinele. interrelaŃiile de ordin farmacocinetic. antiparkinsoniene. neuroleptice.. antidiabeticele de sinteză. Farmacotoxicologia: tipuri de reacŃii adverse. hemostatice. analgezice opioide şi analgezice nesteroidiene. Hormonale. LecŃie introductivă: Obiectul şi scopurile farmacologiei. celular şi asupra diferitelor aparate şi sisteme. tranchilizante.generalităŃi. Chimioterapicele şi antibioticele:. deprimante motorii centrale (antiepileptice.

analgetice opioide.... purgative..... anestezice locale. Receptură – MedicaŃia hormonală..20% din nota finală 3. 9.. antiastmatice..... DemonstraŃie: medicaŃia SNV.. Receptură ... protectoare ale mucoasei şi leziunii ulceroase)... PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE DE FARMACOLOGIE 1. Ed...... neuroleptice. EdiŃia a III-a. Prescrierea diferitelor forme farmaceutice (solide. Receptură . Farmacologie – generalităŃi.... Receptură – MedicaŃia aparatului respirator 10.. MedicaŃia aparatului respirator: antitusive. Examen scris ....... Forme farmaceutice solide şi semisolide....... substanŃe antihistaminice... 11.. Receptură – Antibiotice şi chimioterapice 81 .. părŃile reŃetei..MedicaŃia aparatului digestiv: antiulceroase (antiacide.. antisecretoare.. antidiareice.... V. stimulante şi substituente ale secreŃiei digestive.... 3.. gazoase) 4. diuretice..... 2.... anticonvulsivante............... ALL.. Receptură . antihipertensive... 2004......... Ed. Receptură – MedicaŃia sângelui.. Stroescu...50% din nota finală. 5...... Forme farmaceutice lichide şi gazoase...... Farmacografie – reguli generale de prescriere a reŃetei... antispastice.... 7...... MedicaŃia diuretică 8....MedicaŃia sistemului nervos central .. Obiectul farmacologiei. 1998... lichide.. antivomitive. „Îndreptar pentru prescrierea medicamentelor” – V. tranchilizante-sedative.. antiinflamatoare nesteroidiene.. Aprecierea activităŃii din timpul anului şi examen practic. Iosefina Corciovei Constantinescu.... Info-Medica..hipnotice.. 6... 2.MedicaŃia aparatului cardiovascular–tonicardiace. expectorante... EdiŃie revizuită şi adăugită.... neuroleptice... BIBLIOGRAFIE: „Farmacologie pentru studenŃii facultăŃii de Stomatologie” – sub redacŃia Iosefina Corciovei Constantinescu.... semisolide.... laxative... EVALUARE: 1...... medicaŃia antihipotensivă..15% din nota finală.. antiaritmice....MedicaŃia aparatului digestiv. Farmacopeea Română. antianginoase.. Două lucrări de control – fiecare lucrare conŃine lucrări tip grilă şi întrebări cu răspuns liber şi valorează ...

Hematocritul. compartimentele hidrice. Volemia. FuncŃiile sângelui. VentilaŃia pulmonară. Mecanisme de apărare specifică şi nespecifică. 8. Fibrinoliza. Hemoglobina. 7. Apa din organism. CompoziŃia plasmei. 4. Hemostaza primară şi secundară. celulară şi umorală. OBIECTIVELE CURSULUI Ne propunem ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: să explice mecanismele fiziologice de funcŃionare a organelor şi sistemelor să stabilească limitele normal / patologic ale explorărilor paraclinice să interpreteze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul unor perturbări ale funcŃiilor normale ale diferitelor organe să înŃeleagă interrelaŃiile dintre cavitatea bucală şi organism în ansamblu CONłINUTUL CURSULUI Semestrul I 1. 2. Grupele sanguine OAB şi Rh. 3. 82 . Fiziologia respiraŃiei. 32 lucrări practice (64 de ore) I. CirculaŃia pulmonară. Hemoliza şi rezistenŃa globulară. ProprietăŃile sângelui. 6. Organismul ca sistem. PH-ul sângelui. Hematoza. SubstanŃele plastice şi oligoelementele. Echilibrul acido-bazic. Homeostazia. SCOPUL CURSULUI explicarea principaleleor mecanisme de menŃinere a funcŃiilor normale ale organismului explicarea reglării şi integrării funcŃiilor somatice şi vegetative studiul reactivităŃii organismului în anumite condiŃii de mediu şi în situaŃii fiziologice particulare aprofundarea aspectelor de bază. 9. Eritrocitul. VSH-ul.FIZIOLOGIE ANUL I SEMESTRUL I ŞI II 24 cursuri (48 de ore). Fiziologia sângelui. 5. Leucocitele. esenŃiale pentru viitorii medici şi utile în practica medicinei dentare II.

a pH-ului sanguin şi evidenŃierea puterii tampon a plasmei. Echilibrul fosfo-calcic. Fiziologia cardio-vasculară. AbsorbŃia intestinală. FuncŃiile rinichiului. Fiziologia metabolismelor. Reglarea respiraŃiei 11. Foamea şi saŃietatea.10. Termogeneza şi termoliza. Hormonii tiroidieni. proprietăŃile salivei. RaŃia alimentară. Mecanismele formării urinei. Reflexele medulare. Transportul gazelor respiratorii prin sânge. Determinarea hematocritului. InfluenŃa dietei asupra structurilor bucale. FuncŃiile salivei. FuncŃiile colonului. Carecteristici ale contracŃiei muşchiuli neted şi striat. Secusa şi tetenosul. 16. 12. Sensibilitatea gustativă. Fiziologia renală. Curba de disociere a oxi-hemoglobinei. DeglutiŃia. Motilitatea tractului digestiv. Reglarea funcŃiei cardio-vasculare. Explorarea sângelui. excitabilitate. Glandele salivare. MasticaŃia. ProprietăŃile centrilor nervoşi. 21. 14. Mecanismele durerii la nivelul cavităŃii bucale. Materiale şi metode în fiziologie. Fiziologia articulaŃiei temporo-mandibulare. Ciclul cardiac. Metabolismul energetic şi metabolismul bazal. Hormonii hipofizari şi hipotalamici. 13. ProprietăŃile cordului: automatism. Sensibilitatea dureroasă. conductibilitate. Valoarea calorică a alimentelor şi acŃiunea dinamică specifică. 23. mecanismele secreŃiei salivare. 24. Vitaminele. Cavitatea bucală. Somnul şi veghea. Sucul pancreatic. Numărarea eritrocitelor. Manifestări externe ale ciclului cardiac. 2. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Semestrul I 1. Hemodinamica –cracteristicile circulaŃiei arteriale. Determinarea densităŃii sângelui. 19. capilare şi venoase. Sucul intestinal. contractilitate. Indicii eritrocitari. Semestrul II 17. SecreŃia gastrică. Fiziologia neuro-musculară. 3. 20. Transmiterea sinaptică. 83 . Fiziologia digestiei. compoziŃia salivei. 18. Insulina şi glucagonul. 22. reflexul secreŃiei salivare. Fiziologia glandelor endocrine. Bila. Clearance-ul renal. 15.

Explorarea funcŃiei renale –examenul sumar. 16. timpul de sângerare (metoda Duke). SecreŃia iodului prin salivă. Fluxul salivar. secusa şi tetanosul. Determinarea amilazuriei (metoda Wolgemuth). 18. Refaceri lucrări practice. EvidenŃierea HCl liber şi a acidului lactic în sucul gastric. Determinarea VSH. total şi bacteriologic de urină. Explorarea funcŃiei digestive. pH-ul salivar. 10. EvidenŃierea acŃiunii amilazei salivare. reflexele osteotendinoase. Numărarea leucocitelor. Semestrul II 17. 11. 14. Spectroscopia derivaŃilor de hemoglobină. 13. Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei gastrice. testul de fragilitate osmotică (hemoliza în mediu hipoton). Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei salivare la om.4. Explorarea ventilaŃiei –determinarea volumelor. Determinarea acidităŃii gastrice (metoda titrării). Produşii proteici ai digestiei gastrice. Explorarea neuro-musculară –cronaxia şi reobaza. 7. electromiograma. Determinarea grupelor sanguine OAB şi Rh. 19. 5. 84 . testul fragilităŃii capilare (Rumpel-Leed). capacităŃilor şi debitelor pulmonare. timpul Howell. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. timpul Quick. proba de diluŃie şi concentrare a urinei. RaŃia alimentară echilibrată. RezistenŃa globulară. Recoltarea sucului pancreatic. Explorarea sistemului endocrin –efectul pigmentogen al ACTH-ului. Determinarea metabolismului bazal. Explorarea hemostazei primare şi secundare –numărarea trombocitelor. proba hiperglicemiei provocate. 8. calciului şi sulfocianatului salivar. Formula leucocitară. electroencefalograma. teste de sarcină. EvidenŃierea mucusului. clearance-ul ureei şi creatininei. Examen practic. timpul de coagulare. fosforului. 15. 6. 12. Frotiul salivar. Dozarea hemoglobinei –metoda Sahli. manevre de evidenŃiere a hiperexcitabilităŃii neuromusculare. Dozarea O2 şi CO2 în aerul alveolar şi expirat. evidenŃierea potenŃialului de acŃiune şi de repaus. Cristalele Teichman. EvidenŃierea acŃiunii labfermentului. Tubajul duodenal. 9.

Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. Pulsul arterial. 21. Legea inimii Frank-Starling.20. De asemenea. Scopul cursului Patologia dentara si oro-maxilofaciala beneficiaza de mijloacele si modalitatile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor sale. AuscultaŃia cordului. zgomotele cardiace. solubilizare a colesterolului şi a acizilor graşi. testul clino/ortostatism. Examen practic. 22. apexocardiograma. 28. determinarea ritmului cardiac. 31. Cardiografia directă a cordului de broască. 30. 85 . vectorii de activare. Descoperirea cordului de broască in situ. jugulograma. Electrocardiograma –derivaŃiile. segmentelor şi intervalelor. rolurile de reducere a tensiunii superficiale. 32. Electrocardiograma –analiza undelor. Spinalizarea broaştei. testul la efort. 27. Ligaturile Stanius. oferind pacientilor o evolutie pozitiva si un prognosticul favorabil (ameliorare sau vindecare prin solutionare pe cale conservatoare si/sau chirurgicala). Studentii Facultatii de Medicina Dentara isi vor imbogati astfel cunostiintele teoretice si practice din domeniul terapiei complexe reprezentate de Fizioterapie. FIZIOTERAPIE Anul V 1 semestru 16 ore de curs si 32 ore de lucrari practice I. fonocardiograma. 25. carotidograma. Sărurile biliare –reacŃia de evidenŃiere. explorarea endoscopică. testul presor la rece. 29. Pulsul venos. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. Presiunea venoasă centrală. vor avea capacitatea de a decide procedurile si de a stabili propriile programe terapeutice care isi vor gasi rolul in contextul terapiei patologiei de specialitate. 23. aspecte patologice 26. PigmenŃii biliari –recŃii de evidenŃiere. Tensiunea arterială –metode de determinare. Motilitatea tubului digestiv –metoda radiografică. Efecte ale diferitelor substanŃe asupra proprietăŃilor inimii. Şocul apexian. Explorarea cardio-vasculară. frecvenŃei cardiace şi a axei electrice a inimii. InfluenŃa stimulării nervului vag asupra cordului de broască. 24. Izolarea cordului de broască pe canula Straub. Recoltarea bilei. Refaceri lucrări practice.

86 . efectele fiziologice. indicatii si contraindicatii. Aspecte clinice. partial sau total denervate. actiunile biologice. biomecanica loco-regionala).1 Bazele fiziologice ale electroterapiei. indicatii si contraindicatii. 4. Principii de diagnostic clinico-functional. efectele fiziologice. aparatura utilizata. Continutul cursului 1. actiunile biologice. actiunile biologice. actiunile biologice. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. (1 ora) 4. 3. Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati (bazele fiziologice si fiziopatologice. Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand fizioterapiei.2 Curentul galvanic. metodologia de aplicare.2 Aplicatiile de rece sau gheata (crioterapia). modalitati de aplicare. efectele fiziologice. aparatura si tehnici utilizate. CDD. aparatura utilizata. efectele fiziologice.4 Curentii de medie frecventa: modalitati de aplicare. 4. efectele fiziologice. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. actiunile biologice. indicatii si contraindicatii. galvanoionizarea: proprietati fizice. stohastici. aparatura utilizata. 3. Introducere. diagnostice si terapeutice. Prezentarea principalelor mijloace si modalitati terapeutice. 4. Evaluarea clinico-functionala a pacientului. Trabert. inclusiv cea dentara si oro-maxilofaciala. indicatii si contraindicatii. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila.5 Terapia cu inalta frecventa . riscuri.undele scurte: proprietati fizice. precum si electromiografia de detectie). aparatura utilizata. 2. indicatii si contraindicatii. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS.1 Aplicatiile de caldura.3 Curentii de joasa frecventa: proprietati fizice. Aplicabilitate in cadrul patologiei studiate. 4. modalitati de aplicare.II. 3. Terapia combinata: ultrasunet si CDD.6 Terapia cu ultrasunete: proprietati fizice. 4. Domenii de patologie. Istoricul fizioterapiei ca specialitate. 4.

Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 4. clasificare. 7. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. clasificare. efecte fiziologice. clasificare.4 Obiectivele kinetoterapiei locoregionale. indicatii si contraindicatii. obiective. 6. 13. indicatii si contraindicatii.5 Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici. 12. presopunctura. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. clasificare. Biofeed-back. modalitati sau tehnica de aplicare. continut. 6. 6. particularitati terapeutice.2 Elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei. 6. indicatii si contraindicatii. electropunctura. 5. fracturi. Terminologie. 7. 10. particularitati terapeutice. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate.1 Kinetoprofilaxie si kinetoterapie. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii. 14. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare. obiceiuri vicioase. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.4. Acupunctura. inclusiv durerea din cancer. Laserterapia: modalitate terapeutica cu larga aplicabilitate in patologia de specialitate. clasificare. 11. 15.1 Definitii. 6. aparatura utilizata. 6. 8. mijloace terapeutice si de recuperare functionala. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Terapia ocupationala. particularitati terapeutice. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate.3 Bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. particularitati terapeutice. 6.8 Fototerapia cu RUV si RIR: proprietati fizice. exercitii si metode). Tehnici. efectele fiziologice. 9.2 Parafunctii. metodologoa de aplicare. 87 . Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. deconditionare. actiunile biologice.6 Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala).7 Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice. principii. 7. particularitati terapeutice. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice.

efecte fiziologice. indicatii. Aplicabilitatea specialitatii de Fizioterapie in cadrul patologiei studiate. infirmitate. 2. dispozitivele ce alcatuiesc programe de specialitate adaptate scopului terapeutic urmarit. 3. contraindicatii. contraindicatii. III. Prezentarea generala a principalelor mijloace si modalitati terapeutice aflate in baza unui serviciu de Fizioterapie al unui spital. Proprietati fizice. aparate si dispozitive in vederea alcatuirii unui program corespunzator. 88 . actiuni biologice. modalitati si tehnica de aplicare. Evaluarea clinico-functionala de specialitate a pacientului (bilant muscular. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. modalitati si tehnica de aplicare. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. tehnici. Continutul lucrarilor practice 1. aparatura. precum agentii terapeutici. IV. 3. Aprecierea diagnosticului clinico-functional de specialitate (incapacitate. Justificarea alegerii anumitor agenti terapeutici. articular. metode. metodele. istoricul si secventialitatea suferintei etc). integrarea psiho-sociala. handicap). exercitii. Recomandarea si prescrierea principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand Fizioterapiei. efecte fiziologice.1 Demonstratii practice ale aplicatiilor de caldura. 4. actiuni biologice. tehnicile. 3. Obiectivele lucrarilor practice Pornind de la scopul acestui curs si anume.1 Discutii privind bazele fiziologice ale electroterapiei. exercitiile. Proprietati fizice. Explicatii si demonstratii practice cu privire la aspectele clinice.16. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. beneficiile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor de patologie de specialitate. lucrarile practice vor familiariza studentii Facultatii de Medicina Dentara cu mijloacele si modalitatile terapeutice. indicatii. diagnostice si terapeutice de specialitate. posibilitatile de comunicare. 4.2 Demonstratii practice ale aplicatiilor de rece sau gheata (crioterapia). Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. Prezentarea domeniilor de patologie de specialitate ce beneficiaza de avantajele terapeutice ale Fizioterapiei.

aparatura utilizata. 4. Trabert. efectele fiziologice. Terapia combinata ultrasunet si CDD. modalitati sau tehnica de aplicare. actiunile biologice. indicatii si contraindicatii.7 Demonstratii practice. 4. 5. Aplicarea fototerapiei cu RUV si RIR: proprietati fizice.1 Exemplificarea notiunilor de kinetoprofilaxie si kinetoterapie.4 Prezentarea obiectivelor kinetoterapiei locoregionale. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. actiunile biologice. CDD.2 Demonstratii practice. modalitati de aplicare. efecte fiziologice. aparatura utilizata.5 Demonstratii practice. 6. efectele fiziologice. riscuri. Aplicarea terapiei cu ultrasunete: proprietati fizice. efectele fiziologice. 6. Demonstratii practice privind procedeele de masaj si efectele lor. actiunile biologice. indicatii si contraindicatii. aparatura si tehnici utilizate. indicatii si contraindicatii.undele scurte: proprietati fizice. actiunile biologice.4. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. aparatura utilizata. indicatii si contraindicatii. precum si electromiografia de detectie). Aplicarea terapiei cu inalta frecventa . 4. Aplicarea terapiei prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice. efectele fiziologice. 4.6 Demonstratii practice. aparatura utilizata. modalitati de aplicare. 4. Aplicarea terapiei cu curentul galvanic si galvanoionizarea: proprietati fizice. Aplicarea curentilor de joasa frecventa: proprietati fizice. metodologia de aplicare. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS. stohastici. actiunile biologice. efectele fiziologice. aparatura utilizata.2 Demonstratii practice cu privire la elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei.3 Demonstratii practice. indicatii si contraindicatii. indicatii si contraindicatii. metodologoa de aplicare. Aplicarea curentilor de medie frecventa: modalitati de aplicare. 6. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. efectele fiziologice. 6.4 Demonstratii practice. 4.8 Demonstratii practice. 89 . Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici.3 Discutii privind bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. partial sau total denervate. 6. exercitii si metode). actiunile biologice. indicatii si contraindicatii. indicatii si contraindicatii.

13. electropunctura. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 7. presopunctura. 7. principii. moral şi profesional. deconditionare.transmiterea unor cunoştinŃe fundamentale. obiceiuri vicioase. clasificare. clasificare. 7. particularitati terapeutice. 11. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice.Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. sprijinind totodată. 15. inclusiv durerea din cancer. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. Terminologie. familia acestuia. Acupunctura. 12. 16. particularitati terapeutice. 9. GENETICĂ UMANĂ ANUL II • 32 ore de curs/ 32 ore de lucrări practice I. 14. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala). Terapia ocupationala. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare. Demonstratii practice. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice.2 Parafunctii. particularitati terapeutice. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. continut.1 Mijloace terapeutice si de recuperare functionala. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii. II. clasificare. particularitati terapeutice. Laserterapia: modalitate terapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Biofeed-back. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate 10. Demonstratii practice. Demonstratii practice. clasificare. fracturi. particularitati terapeutice. OBIECTIVELE CURSULUI: 90 . Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. 8. dezvoltarea unor aptitudini pentru practica medicinei genetice şi formarea unor atitudini bazate pe respect şi compasiune pentru bolnavul cu afecŃiuni genetice. SCOPUL CURSULUI: . clasificare.

Medical Genetics at a Glance – D.Pritchard. Ed. B. BIBLIOGRAFIE Curs: 1. 1996. Oxford University Press. R.Genetica anomaliilor dentomaxilare – Emilia Severin. Ştefănescu. D. de a preveni. . .formarea unei baze de cunoştinŃe care să permită descifrarea viitoarelor descoperiri ale geneticii medicale. . Emilia Severin. Scripta. 2004.cunoaşterea posibilităŃilor de a prevedea.Scripta. 1998. .informarea asupra implicării factorului genetic în apariŃia unor anomalii şi boli dentare. Korf. 2003.Genetics in Medicine – Thompson and Thompson.B.Polirom. Sandovici. Blackwell Science. A. Wynshaw-Boris.Erickson.Inborn errors of development – C.. 2004. 6. de a diagnostica şi trata o tulburare sau o anomalie genetică. II. Covic. CONłINUTUL CURSURILOR Capitolul I – Caracteristicile generale ale organismelor vii Capitolul II – Structura şi organizarea celulară a ADN). Ed. I. 2001. W.Genetică Medicală – M.Genetică umană – elemente de curs – Emilia Severin. 3. Organizarea generală a genomului uman Capitolul III – Ereditatea umană Capitolul IV – Variabilitatea genetică umană Capitolul IV – Rolul factorilor genetici în producerea bolilor umane Capitolul V – Genetica bolii canceroase Capitolul VI – Genetica dezvoltării şi anomaliile congenitale IV. 5.cunoaşterea legilor şi mecanismelor moleculare ale eredităŃii şi variabilităŃii umane normale şi patologice. 2.înŃelegerea relaŃiei genotip – fenotip – mediu. 91 . Ed. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Capitolul I – Citogenetică umană Capitolul II – Ereditatea umană Capitolul III – Aplicarea geneticii în practica medicală Capitolul IV – Genetica şi evoluŃia populaŃiilor umane Examen practic V. 4.Saunders Company.Epstein.

...15% o Examen practic.... 2004................ Ileana Ioachim...... VI........ măsurători cefalometrice ale unui individ.........15% o Examen scris.. 2002.......... analiza amprentelor palmare......Lucrări practice: 1....... CrenguŃa Albu...... ancheta familială şi arborele genealogic al unui proband.......... OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1.. CrenguŃa Albu...... Să evalueze corect un pacient edentat stabilind corect indicaŃiile şi mai ales contraindicaŃiile implantelor orale 92 .. Medicală............................. evaluarea riscului de recurenŃă în cazul unur tulburări genetice .. EVALUARE: o Fiecare student va realiza: cariotipul normal al unui caz. Ed..........20% o Lucrări de control... SCOPUL CURSULUI 1....... Ed. II......................... Dinu Albu....... 2..... Informarea asupra avantajelor şi dezavantajelor implantologiei orale Cunoaşterea limitelor implantologiei orale şi a perspectivelor acestei specialităŃi..Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin..... ÎnŃelegerea rolului şi locului implantologiei orale şi reconstrucŃia protetică pe implante Cunoaşterea aspectelor şi principiilor de bază în implantologia stomatologică plecând de la principlul că "de fiecare dinte atârnă un om'' 3...... 4............. Scripta... identificarea modului de transmitere a unui caracter normal sau patologic...........................50% IMPLANTOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 48 ore de curs / 48 ore de lucrări practice I... 2004...............................................Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin.......... 2.......................... CD-Rom „Genetica Umană”......................................

dentat şi edentat. NoŃiuni anatomice ale aparatului dento-maxilar corelate cu câmpul protetic primitor de implante. Explicarea termenilor. oferta osoasă în implantologie. Diagnostic. etc. transformarea unei oferte osoase insuficiente inserării implantelor în una favorabila. a ceramicii de hidroxiapatita. Să cunoască etapele reabilitării orale pe implante şi să insere cel puŃin câte un implant în creasta de viŃel 6. 93 . CONłINUTUL CURSURILOR 1. indicaŃii generale şi locale. anatomia mandibulei dentată şi edentată. stadiul actul. Anatomia maxilarului. Biomaterialele utilizate în implantologia orala. Să aibă cunoştintele necesare care să le permită trecerea în calitate de medic la cursurile postuniversitare în vederea obŃinerii competenŃei în implantologia orală . a ceramicii de zirconium. indicaŃii şi contraindicaŃii în implantologia orală. 4. a ceramicii de aluminiu. perspective în implantologie. contraindicaŃii definitive. ale mucoasei bucale ale osului subdimensionat sau neregulat. Să cunoască biomaterialele folosite în implantologia orală şi principiile integrării tisulare a implantelor orale 4. Introducerea în implantologia orala. Tratamente odontale. III. Criterii de stabilire a biomaterialului. contraindicaŃii generale şi locale. Tratamentul preimplantar al afecŃiunilor cavităŃii bucale. contraindicaŃii temporare. ocluzia şi rolul acesteia. toate raportate la protezarea pe implante. tratamente ortodontice preimplantare. Clasificarea edentaŃiilor. Să cunoască accidentele şi complicaŃiile ce pot apare în implantologia orală 7. Să cunoască tipurile de bază ale implantelor orale 5. calităŃile titanului. rolul ocluziei fiziologice autoechilibrată şi etapele obŃinerii acesteia. date istorice. rezorbŃia crestelor alveolare. Biomecanica aparatului dento-maxilar . Să cunoască principiile dispensarizării pacientului purtator de implante 8. Să poată selecta pacienŃii cu indicanŃii pentru implante 9.2. 5. 2. etapele de reechilibrare ocluzo-articulară în implantologia orală. Rolul acesteia în implantologia orală. Să cunoască indicaŃiile de tratament preimplantar 3. 6. calitatile biomaterialelor. clasificarea dupa dimensiunea crestelor alveolare. 3. structura osului crestelor alveolare şi clasificarea acesteia. parodontale ale tumorilor benigne.

15. Principiile integrării tisulare şi etapele acestei integrari. IndicaŃiile acestor implante. principii de acŃiune a implantelor.7. IndicaŃiile acestora. tratamentul periimplantitelor. prognostic. avantajele şi dezavantajele acestora. 94 . transmiterea forŃelor de la implant la osul inconjurator. calităŃile implantelor. măsuri de prevenire şi/sau tratament. indicaŃiile implantelor lama. principiile transmiterii forŃelor de la implant la os. Curs recapitulativ. tehnici chirurgicale. integrare şi purtare a implantelor orale. Implantele de concepŃie proprie. Tipuri de implante cilindru. etape chirurgicale. Implantele endostale şi subperiostale. etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Clasificarea implantelor lama. materiale utilizate în protezare. Accidente şi complicaŃii intraoperatorii. tipuri de implante. 16. Implantul endoosos cilindru. 9. cauzele afecŃiunilor periimplantare. accidente şi complicaŃii tardive. Etapele dispensarizării. Implantul endoosos şurub. integrarea epitelio-conjunctivă. etape chirurgicale de inserare a implantului surub. coroziunea şi efectele acesteia. transmiterea forŃelor de la implante la osul înconjurator.ReconstrucŃia protetică pe implante. Accidente. 12. Dispensarizarea purtatorului de implante. indicaŃiile implantelor. etapele chirurgicale ale inserarii implantelor endostale şi subperiostale. Etapele protezarii pe implante pornind de la protezarea fiziologică preimplantara a edentaŃiilor cu realizarea ocluziei fiziologice autoechilibrata. avantaje şi dezavantaje. Tipuri de implante surub. indicaŃiile acestor implante. transmiterea forŃelor la osul înconjurator la implantul cilindru. Integrarea tisulara a implantelor orale. 11. Implantul endoosos lama. Implantul de concepŃie proprie. SituaŃiile clinice a diferitelor tipuri de edentaŃii şi rezolvarea acestora prin implante. Implantul de concepŃie proprie. etape chirurgicale de inserare. 10.Implantele de transfixatie dentara. 8. mediile biologice şi reacŃia acestora cu implantele. 13. integrarea osoasă. încărcarea protetică graduală a implantelor. incidente şi complicaŃii în perioada de inserŃie. 14. urmărirea evoluŃiei în timp a implantelor.

subperiostale şi combinate cu principii de dispensarizare a pacienŃilor. poziŃia elementelor anatomice specifice cum sunt: gaura mentoniera. incidente. accidente. Tehnica implantului şurub autoforant. sinusul maxilar. conŃinutul şi importanŃa acestuia. Instrumentar şi aparatura în implantologia orală. explicarea modului de utilizare. BilanŃul general al pacientului. Prezentarea instrumentarului şi a modului de utilizare a acestuia pe tipuri de implante. tehnica implantului cu tarodaj. colaborarea cu alte specialităŃi. canalul mandibular. cilindru. caseta video 30 minute cu vizionarea acestor tehnici şi principii cu explicaŃiile de rigoare. măsuri de terapie preimplantară. relaŃia medic pacient. prezentarea fiziodispenserului şi a modului de funcŃionare. 7. Implantul şurub. gradul de rezorbŃie osoasă a crestelor alveolare. Tipul dosarului pacientului. Tehnici curente în implantologia orala. spina nazală anterioară. lama. 3. Prezentarea tipurilor de implante. 2. Tehnica chirurgicală a implantului şurub. Evaluarea clinico-anatomică a arcadelor maxilare şi mandibulare corelate cu o tehnica şi tip de implante. principiile frezării în os. lama şi subperiostal cu componentele protetice şi pentru amprenta de transfer. 4. Bilantul preimplantar . stabilirea tipului de lucrare pe implante şi a tipului şi numărului de implante necesar. principiile chirurgiei mucoasei gingivale. 95 . complicaŃii. IV. Tehnicile generale pentru inserŃia implantelor. caseta video 30 minute care să prezinte toate aspectele descries cu explicaŃiile de rigoare.Se va prezenta câte un caz clinic din diferite tipuri de edentaŃie şi rezolvarea acestuia prin implante şurub. bilanŃul loco-regional cu stabilirea necesităŃii şi a ofertei osoase. cilindru. planşeul foselor nazale. dezechilibrele ocluzo-articulare existente şi măsuri de corectare a acestora. Analiza Ńesutului moale al crestelor alveolare. bilanŃul statusului oral al pacientului. avantajele implantului de generaŃia a-II-a. legislaŃie specifică. 5. Dosarul pacientului. analiza ofertei osoase. 6. analiza structurală a ofertei osoase. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PROTETICE 1.

caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. tehnici şi materiale utilizate. Prezentarea unei casete de o oră cu diferite situaŃii şi comentarea acesteia. 96 . Faze clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Principiile regenerării osoase. Tehnica chirurgicală a implantului lama . Principiile ridicarii podelei sinuzale. membrane rezorbabile. Protezarea preimplantara. 11. Tehnica chirurgicală a lifting-sinusul în implantologie. 9. Tehnica chirurgicala a implantului cilindru. 13.8. caseta video 30 minute cu prezentarea datelor teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. protezarea definitive. incidente şi complicaŃii în implantologia orală. 14. 15. 10. caseta video 30 minute care să prezinte în dinamica etapele şi tehnicile regenerării osoase dirijate cu explicaŃiile de rigoare. Etapele inserării implantului cilindru. instrumentarul specific. utilizarea implantelor în fixarea grefelor la patul osos receptor. materiale de umplere utilizate. 16. Accidente. Inserarea implantului lamă pe simulator cu coasta de viŃel. Tehnica chirurgicală pentru reconstrucŃia osoasă dirijată a crestelor alveolare deficitare. Etapele şi tehnicile chirurgicale şi de laborator în realizarea şi inserarea implantului. încarcarea protetică graduală a implantelor orale. principiile de obŃinere a unei bune integrări . tehnici utilizate. materiale utilizate. 12. ocluzia fiziologică autoechilibrată. caseta video 30 minute cu prezentarea în dinamică a acestor etape şi tehnici cu explicaŃiile de rigoare. instrumentarul specific. Tehnica chirurgicală a implantului endostal şi subperiostal. Tipurile de implante lama dupa oferta anatomică. Urmărirea corectitudinii fiecarei etape pană la inserarea implantului pentru fiecare student în parte. Inserarea implantului şurub. caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele prezentate teoretic şi practic cu explicaŃiile de rigoare. nerezorbabile. cilindru pe simulator pe coasta de vitel . proteze cimentate proteze în sistem montabil-demontabil. etape chirurgicale.

Arhitecturi de reŃele. Implantele endoosoase osteointegrate în stomatologie. Bazele Informaticii 1. Asimilarea principalelor metode ale tehnologiei informatiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicala. Editura Sylvi 2000. CONłINUTUL CURSURILOR – A. 97 . Un implant lamă …………………. Un implant cilindru ………………. 3.examenul practic ……………………. Tipuri şi funcŃii. Editura Sylvi 2000.examenul teoretic ……………………50% INFORMATICĂ MEDICALĂ ANUL I 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI ÎnvăŃarea şi însuşirea noŃiunilor..10% 2. NoŃiuni introductive în informatică. Prezentare generală.fiecare student în parte va insera un implant: 1. procesare imagini..20% . 4. DefiniŃie. Arhitectura hardware şi software a sistemelor de calcul. Dispozitive de înregistrare şi redare a informaŃiei. lucrul în reŃele de calculatoare) - VI. Bucureşti 2. Tipuri de reŃele. Bucureşti 4. InterfaŃa utilizator. DiscuŃii generale. V. Caiet de lucrări practice VI. baze de date) 6. caracteristici.Urmărirea atentă a corectitudinii fiecărei etape păna la inserarea implantului pentru fiecare student în parte. Etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. directoare. BIBLIOGRAFIE 1. termenilor şi conceptelor informatice de bază privind hardware şi software PC. baze de date medicale. pentru deprinderea utilizării lor în practica informatică. Editura Sylvi 1995. Organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice de memorie externă (fişiere. EVALUAREA CUNOŞTINłELOR .10% 3. Necesitatea informatizării în medicina dentară 2. Sisteme de gestiune a fişierelor 5.10% . Sisteme de calcul. Curs. Nivele de conectare. conform standardelor ECDL (European Computer Driving Licence). Bucureşti 3. Software de aplicaŃii în birotica medicală (procesare text. Obiectivele informaticii medicale. ReŃele de calculatoare. Un implant şurub …………………. Implantologia orală. calcul tabelar. Sisteme şi medii de operare. cale de acces la fişiere).

InterfaŃa de comunicare utilizator-PC. Utilizarea facilităŃii OLE (Object Linking and Embedding) pentru inserarea fotografiilor/imaginilior în alte documente electronice. 7. organizarea. 1997 Informatică Medicală – Partea II . Windows Media Player. Procesarea informaŃiilor de tip multimedia. 6. 3. Bucureşti. 2002 Informatica în Medicină. 4. transfer de fişiere) şi programe de comunicare. Elena Podoleanu . AplicaŃie practică. T. Prezentare reŃea locală de calcul. Proiect individual 8. 98 . Tiberiu Spircu .Editura Teora.Note de curs pentru Colegii”. Augustin Semenescu. 4. Elena Podoleanu. 1995 Informatică Medicală – Partea I . Florian Gonzacenco . poştă electronică. AplicaŃii practice privind organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice. NoŃiuni introductive de lucru cu PC-ul. Tipuri de utilizatori şi drepturi de acces în sistemul de calcul 2. Proiect individual 7. Elemente standard de operare în interfaŃa grafică utilizator în mediul WINDOWS. Ion Voinea. Accesorii WINDOWS pentru editare şi progesare date text şi multimedia. Bucureşti. Bucureşti. 5. Comunicarea în reŃele de calculatoare. navigare. Procesarea informaŃiilor de tip text. Editare prezentări privind studii/lucrări/proiecte ( Microsoft PowerPoint). 8.Editura Tehnoplast. Bucureşti. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. 8. 2. 2002 Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet. 6.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Internet. AplicaŃie practică. 3. ModalităŃi de lucru in sistem independent şi reŃea de calcul. 1998 Microsoft Excel Quick Reference 1. VII. WordPad). Elemente standard de operare in interfaŃa utilizator-PC. OlteniŃa. OperaŃii cu fişiere. directoare. Tipuri de interfată utilizator-PC. BIBLIOGRAFIE Informatică Medicală . Servicii Internet (conectare. înregistrarea şi reprezentarea datelor Însuşirea şi utilizarea programelor generale în activitatea de birotică în medicina dentară (procesare date tip text. Prezentare componente hardware PC. Windows Movie Maker etc). Spircu. Elena Podoleanu – Editura Tridona. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Instruirea privind utilizarea în practica medicală a calculatorului personal şi a reŃelelor de calculatoare AplicaŃii practice privind structurarea. Accesorii WINDOWS pentru editare şi procesare text (Notepad.Editura Tehnoplast Company SRL. AplicaŃie practică. URL – Locator universal de resurse Internet. Şt. 5. Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. 2001 Informatică în medicină şi inginerie medicală. OperaŃii pentru organizarea şi structurarea informaŃiei. VIII. Internet şi servicii generale de informare şi comunicare. Bucureşti. IX. Protocolul de comunicare TCP/IP.7. (Paint. calea de acces la fişiere în interfaŃa grafică mediul WINDOWS (Windows Explorer. My Computer). łigan .Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Tiberiu Spircu . 2004 Informatică Medicală. imagini/desene/fotografii şi editatre prezentări).

AplicaŃii practice privind organizarea.………. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică.0. Telemedicina şi teleasistenŃa 3. sisteme informatice medicale. Testatrea ipotezelor statistice.rdsnet. Software pentru prelucrare si analiza statistica. 50 % Elaborare proiect individual …. în transferul informaŃiilor medicale. InformaŃia medicală şi înregistrarea electronică a datelor medicale – 1. Internet etc. parametri statistici) . clinicieni-pacienŃi Asimilarea principalelor metode de modelare şi de prelucrare statistică a datelor medicale.. UMF “Carol Davila”. Microsoft Word Quick Reference 10. VII. Sisteme informatice de imagistică dentară (aplicaŃii în radiologie dentară. EVALUARE ANUL II (16 ore de curs. înregistrare date şi informaŃii din activitatea clinică. AplicaŃii de informatică medicală. date statistice. lucrul în retele de calculatoare. variabile statistice.ro – site Internet. baze de date. în comunicarea interpersonală între clinicieni. Bucureşti 11.. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică. tomografie dentară computerizată).. 3.100 – site Intranet. Sisteme de codificare a datelor medicale. EPIINFO. 99 . Analiza de corelaŃie şi de regresie.) în activitatea de birotică medicală. Obiective.. etc.. - - VI. Dosarul medical informatizat . CONłINUTUL CURSURILOR – B. Utilizarea în practică a PC-ului şi a reŃelelor de calcul (Intranet. Sisteme informatice de documentare medicală.. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Utilizarea echipamentelor şi resurselor electronice de tehnică de calcul. 4.. eşantionare. 5. Facultatea de Medicină Dentară. pentru documentare. 2.. UMF “Carol Davila”. http://stoma.. utilizarea şi evaluarea informaŃiei. Facultatea de Medicină Dentară. Înregistrarea electronică a datelor de sănătate orală (EOHR – Electronic Oral Health Record).DES (Dosarul Electronic Stomatologic).168.…………………. concepte de bază (populaŃia statistică. prelucrarea. C. (EXCEL.) ÎnŃelegerea şi utilizarea sistemelor informatizate în activitatea clinică şi decizională din medicina dentară. SPSS) 4..9. http://192. 32 ore de lucrări practice) Examen oral …………………………….………………………………… 50 % SCOPUL CURSULUI Asimilarea şi utilizarea principalelor metode ale tehnologiei informaŃiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicală. Bucureşti X. Elemente de biostatisticǎ în medicina dentarǎ – 1. Elemente de biostatistică cu aplicaŃii în medicina dentară. Statistica descriptivă.. AplicaŃii informatice în medicina şi tehnica dentară. în practica medicală. 2.. înregistrarea. InformaŃia medicalǎ şi procese informaŃionale.

Programul Microsoft Acces (1) 11. Achizitia si procesarea imaginilor dentare. Spircu. Baza date medicala Management Cabinet/Clinica Dentara. BIBLIOGRAFIE 1. Programul Microsoft Word (2). Programul Microsoft Acces (2) 12. Captare si scanare radiografii dentare digitale Aplicatia DentalMap 14. 2002 3. Şt.Editura Tehnoplast Company SRL. MS PhotoEditor ) 6. Bucureşti. 2001 4. Tiberiu Spircu . 1997 7. Informatică Medicală. în practica şi procesul decizional medical. Ion Voinea. Bucureşti. Procesare informatii tip text Programul Microsoft Word (1) 4.- achiziŃionare şi comunicare informaŃii medicale şi administrative. Informatica în Medicină. Procesarea informatilor cu programe de calcul tabelar. Augustin Semenescu. OlteniŃa. Elena Podoleanu . Tabele si grafice.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Aplicatie Practica. Informatică Medicală – Partea I .Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Bucureşti. 15. Florian Gonzacenco . Aplicatia Windows Explorer 3. Procesarea datelor de tip grafic. Sisteme de Imagisitica medicala in Medicina Dentara. VIII. łigan . Informatică în medicină şi inginerie medicală. Informatică Medicală – Partea II . T. Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet. Bucureşti. 2002 5. Prezentarea informatiilor in sistem de video-proiectare. Informatică Medicală . 8. Aplicatii Informatice in Imagistica Dentara. 2004 2. Aplicatie Practica Proiect Individual 7.Note de curs pentru Colegii”. Elena Podoleanu. Prezentare retea locala de calcu. Proiect Individual 5. Programul MS Powerpoint. Proiect Individual 9. Organizarea Informatiei (Fisiere/Dir/Cale). Facilitati Statistice ale programului Excel (2). Bucureşti. 1998 100 . 1995 6. Aplicatia DentalMap 13. Computer Tomograf 16 . Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. Aplicatii Grafice ( Paint. Programul Microsoft Excel (1).Editura Tehnoplast. Elena Podoleanu – Editura Tridona. Arhitectura hardware si software 2. Tiberiu Spircu . Baze de date. Prezentare şi prelucrare statistică a datelor medicale. Baze de date.Sisteme de documentare informatizata în domeniul medical (MEDLINE) IX.Editura Teora. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1.

11. Denis Howitt.rdsnet. Bucureşti 14. Stabilirea rolului nutritiei ca factor determinant al starii de sanatate. managementul situatiilor de risc si consilierea nutritionala. 50 % Examen practic (oral şi susŃinere proiect individual) …………………………………… 50 % IGIENĂ ANUL III 16 ore de curs / 32 ore de lucrari practice I. Duncan Cramer. Identificarea patologiei infectioase datorate contaminarii biologice a aerului. OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Statistică pentru psihologi. UMF “Carol Davila”. 4. http://www. 4. 101 . 2006 9. a apei sau a obiectelor din cabinetele stomatologice. asupra 2. SCOPUL CURSULUI : 1.0. 3. Dumitru Gheorghiu – Editura Trei. UMF “Carol Davila”. Identificarea riscurilor legate de mediul de viata sau de munca. 2. trad. 2004 10. II. http://stoma. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul de alimente insalubre microbiologic sau chimic. Microsoft Excel Quick Reference 11. Facultatea de Medicină Dentară. EVALUARE Examen teoretic (redacŃional sau grilǎ) …………………………………………………. Iaşi. de Andrei Popescu şi Cristina Popa – Editura Polirom. http://192. 12.ro – site Internet. Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunile SPSS 10. Utilizarea metodelor de evaluare medicala a factorilor profesionali din cabinetele stomatologice ce pot influenta starea de sanatate. Microsoft Word Quick Reference 12.100 – site Intranet. Evaluarea impactului factorilor de mediu asupra starii de sanatate.168.bmjbooks. Bucureşti 13. 13. Published by: Blackwell BMJ Books X. 3. Disciplina Informatică Medicală şi B iostatistică.8.com . Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar. By: Frank Sullivan (University of Dundee) and Jeremy Wyatt.ABC of Health Informatics. Evaluarea factorilor de risc din mediu si a consecintelor patologice aparatului dento-maxilar. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică Facultatea de Medicină Dentară.

oua. . Caria dentara. folosind criterii epidemiologice. grasimi alimentare. Factorii de risc hidrici implicati in patologia dento-maxilara. mijloace de prevenire si combatere. CONTINUTUL CURSURILOR : 1. Alimentatia – factor sanogen. Compozitia chimica a aerului si influenta asupra sanatatii. 3. alergizanti. masuri de profilaxie. Variatiile presiunii partiale ale oxigenului. toxici. intoxicatii acute si cronice. 102 . carne. produse zaharoase . Efectele nespecifice ale poluarii aerului asupra sanatatii: patologia respiratorie nespecifica acuta si cronica. III. Ciclul natural si artificial al apei. Valoarea nutritiva si igiena alimentelor. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului in cabinetele stomatologice . ratii recomandate. fibrozanti. Patologia buco-maxilara indusa de dezechilibrele nutritionale. Grupele alimentare : lapte si produse lactate. Bazele fiziologice ale alimentatiei si comportamentul alimentar. Rolul elementelor minerale in nutritie. roluri in organism. peste si derivatele lor. 4. Efectele aportului caloric neadecvat (denutritie. Echilibrul hidro-electrolitic. Sursele de poluare si principalii poluanti atmosferici : iritanti. 2. Balanta hidrica. manifestari orale ale bolilor sistemice. Nutritia si sanatatea dentara. profilaxie . Insusirea cunostiintelor indispensabile utilizarii alimentatiei ca metoda profilactica eficienta si a dietoterapiei ca modalitate esentiala in tratamentul celor mai variate afectiuni. bauturi alcoolice si nealcolice.obezitate). Profilaxia poluarii: norme. lipidele si glucidele – rolul lor.valoare nutritiva. sindroame carentiale si toxicitate. Evaluarea statusului nutritional. Proteinele. afectiuni periodontale. asfixianti. control de calitate si riscul de contaminare a acestora. 5. influenta lor asupra sanatatii dentare. metode. 6.5. Efectele specifice: cancerul. Vitaminele – clasificare. Importanta alimentatiei pentru promovarea starii de sanatate in general si a sanatatii orale in special. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar. azotului si bioxidului de carbon – efecte asupra organismului . sursele alimentare. nevoi zilnice. derivate cerealiere si leguminoase uscate. Importanta apei in organism si necesarul fiziologic de apa. Poluarea aerului si impactul sau asupra sanatatii. cancerigeni. 6. Necesarul caloric. Identificarea strategiilor de prevenire si combatere a bolilor determinate de factori de mediu. Patologia infectioasa transmisa prin apa. legume si fructe.

Examene organoleptice. gusei endemice. Radiatiile neionizante luminoase. microundele. Necesarul energetic. Radiatiile ionizante . aeromicroflora. Interpretarea rezultatelor. masuri de profilaxie. III. forme clinice. cianuri. Examene organoleptice.riscurile radiatiilor pentru sanatate: efecte somatice si genetice. Interpretarea rezultatelor. Substantele toxice din apa : nitriti. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE : 1. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. 4. Principii de dietetica in practica medicala. Radiatiile. fizico-chimice si microbiologice. 1. Protectia radiologica. masuri de profilaxie. laser – actiunea asupra organismului. Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale. poluarea si vicierea aerului. fizico-chimice si microbiologice. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Controlul calitatii nutritive si igienice a derivatelor cerealiere. fizico-chimice si microbiologice. Examene organoleptice. aterosclerozei. 103 . hidrocarburi aromatice policiclice – surse si mecanisme de poluare. 2. factori nutritivi. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Factorul hidric in determinismul cariei dentare. fizico-chimice si microbiologice. Interpretarea rezultatelor. Examene organoleptice. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. recomandari nutritionale. 5. Controlul calitatii nutritive si igienice a carnii. 3. a produselor din carne si a pestelui . Controlul calitatii nutritive si igienice a oului si a grasimilor. Interpretarea rezultatelor. fizico-chimice si microbiologice.Intoxicatiile hidrice. Patologia determinata de microclimatul necorespunzator.masuri profilactice. Factorii de risc dependenti de activitatea stomatologica si patologia caracteristica personalului stomatologic . ultraviolete. Examene organoleptice. Igiena cabinetelor stomatologice. metale. Interpretarea rezultatelor. Controlul calitatii nutritive si igienice a laptelui si a produselor lactate . accidentele. Controlul calitatii nutritive si igienice a legumelor si fructelor. alergiile. 7. pesticide.

10. Impactul agentilor biologici infectiosi din apa asupra sanatatii –profilaxie. . 14. Controlul calitatii nutritive si igienice a produselor zaharoase.. Interpretarea rezultatelor. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. BIBLIOGRAFIE: Manescu S. Examene organoleptice.. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului cu particule si gaze . Implicatiile riscurilor datorate poluarii chimice a apei . Evaluarea riscului legat de poluarea chimica a apei . obiectelor si suprafetelor din cabinetele stomatologice . Interpretarea rezultatelor. Interpretarea rezultatelor testelor microbiologice. Dumitrache S. Ed. fizico-chimice si microbiologice. V. Examene organoleptice. Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si a efectelor radiatiilor asupra sanatatii. Evaluarea factorilor de risc ai microclimatului cabinetelor stomatologice . 12. 1996 Manescu S. Interpretarea rezultatelor testelor de masurarea expunerii si evaluare a efectelor particulelor asupra sanatatii. Tanasescu Gh.7. 15. 13.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice. 9. Implicatiile riscurilor datorate microclimatului – masuri de profilaxie. – Igiena. strategii de prevenire. 8. Medicala. Implicatiile riscurilor datorate agentilor biologici infectiosi din aer si de pe suprafete . Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor microclimatului asupra sanatatii... Evaluarea riscului legat de poluarea aerului cu particule si gaze .strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinetele stomatologice. Contaminarea microbiologica a aerului. Aprecierea starii de nutritie pe baza « Nutritional Screening Information » . Interpretarea testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor substantelor chimice din apa asupra sanatatii. 1979 104 . IMF Bucuresti. Dumitrache S. Implicatiile riscurilor datorate utilizarii radiatiilor . 11. Alcatuirea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritional . – Igiena. Cucu M. fizico-chimice si microbiologice. Lucrari practice. Controlul calitatii nutritive si igienice a bauturilor nealcoolice. Evaluarea riscului epidemiologic legat de poluarea apei cu agenti biologici infectiosi . 16. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Seminar practic semestrial.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice.Evaluarea riscului expunerii la radiatii neionizante si ionizante.

Practici medicale în extremul orient CURS III Medicina greacă. Medicina arabă. De la secolul contrareformei la secolul luminilor CURS VI Fauchard şi începuturile stomatologiei moderne în FranŃa. Lucrari practice pentru Facultatea de Medicina Dentara. ModalităŃi de abordare în studiul istoriei medicinei. Anatomiştii. Începuturile. VI. 1996 In pregatire – Curs de Igiena pentru Facultatea de Medicina Dentara. Organizarea învăŃământului şi practicii medicale. Şcoala alexandrină. Casarett & Doull’s Toxicology. Medicina dentară în Europa CURS VII Medicina dentară pe continentul american. EVALUAREA CUNOSTIINTELOR : Examenul practic ………….. Medicina în Imperiul roman CURS IV Medicina bizantină. Concepte filosofice care au orientat modelul explicativ în medicină. Medicina şi specialitatea dentară În culturile din bazinul Mediteranei. 70% ISTORIA MEDICINEI ŞI ETICA MEDICALĂ ANUL IV PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI 16 ore curs Curs opŃional CURS I Introducere. McGraw – Hill.Klaassen C. Şcolile din Cos şi Ios. Medicina evului mediu european CURS V Curentul renascentist. 105 . Succesorii lui Fauchard. Medicina elenistică. 30% Examenul teoretic…………. Medicina hipocratică. Metode de studiu CURS II Medicina veche (premedicina). Descoperiri în anatomia Capului şi gâtului. Medicina indiană.

Şcoala românească de Medicină dentară. Specificul etic al actulul medical. un raspuns la provocăile ştiinŃei secolulul al XX lea. Secretul profesional. Etica şi Deontologia medicală în medicina modernă. ŞtiinŃifică. Bioetica . informatizării şi specializării medicinei contemporane. 106 . Abradale Press. Avântul Stomatologiei americane în secolul XIX CURS VIII Medicina dentară în secolul XX. valoarea inestimabilă a vieŃii omenşti. avortul şi etica începutulul vieŃii umane. Deontologia şi Bioetică medicala ca discipline ale Umanismului medical. RelaŃille medicului cu alti profesionişti ai sănăităŃii. 1993 PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI DE ETICĂ MEDICALĂ 1. 5. TendinŃe actuale Metoda de evaluare: Referat ştiinŃific cu temă dată Bibliografie: Candrea Aurel – Folclorul medical român comparat. Jurământul lui Maimonide. Jurământul de la Geneva. Probleme morale ale consultului medical şi al muncii în echipa. Polirom 1999 Drimba Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaŃiei. Coordonate etice ale şcolilor medicale. Importanta lor pentru pregătirea mediculul societăŃii moderne. Etica medicală în Evul mediu. Etica raportului medic-bolnav. Specificul consultului medical în stomatologie. Etica. Juramântul lui Hippocrate. Medicul în faŃa începutului şi a sfârşitului vieŃii. 3. RelaŃia medic-bolnav în condiŃiile tehnicizării. 2.o morală a viului. Ed. CondiŃiile etice ale experimentului pe om. Valorile vieŃii respectul pentru viaŃă. Dreptul la sănătate. Organizarea profesiei. Etica relaŃiilor dintre medici. Probleme etice ale procreaŃiei asistate medical. ComplianŃa la tratament. Bucureşti 1990 Proskauer Curt. 1postaze isorice ale eticii medicale. Koln. Specificul etic al raportulul medic-bolnav în stomatologie. Witt Fritz – Bildgeschichte der Zahnheilkunde. Rolul Colegiulul medicilor în medicina contemporană. 1962 Ring Malvin – Dentistry-An Illustrated History.ÎnfiinŃarea facultăŃilor de medicină dentară. Euthanasia. 4. ApariŃia responsabilitatii profesionale şi morale a mediculul în Grecia antica.

încercare şi alegere. LegislaŃia etică-deontologică a Colegiului medicilor. La carie dentaire 6. Morphologie du système dentaire 3. Iatrogenii de explorare. 3. latropsibogenii. Probleme etice ale igienei şi săinătăŃii publice. Qu’est. La cavité buccale 2. Bolile iatrogene. 7. Raportul medic-societate: coordonate etice.o disciplind nouă. UrgenŃele stomatologice LIMBI STRĂINE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA FRANCEZĂ (facultativ) SCOP: Introducerea terminologiei de specialitate. Le sang et l'histoire ANUL II 1. Combaterea latrogeniilor medicamentoase.ce qu'une dent? 4. L'art dentaire 9.Răspuns la provocarile marilor descoperiri şi a noilor realitaŃi de la sfârşitul secolului al XX lea. latrogenii de spital. 8. Bioetica . La dentition et la denture 8.. Les traumatismes faciaux 4. 9.6. Probleme etice-deontologice ale urgenŃelor medicale. Colegiul medicilor din România. latrogenil în practica stomatologică. Anomalies dentaires 7. Medicamente noi . Vue d'ensemble sur la parodontologie 107 . La dentition et la denture 2. coordonate etice. Problema drepturilor omulul şi genetica umană. Fixarea cunoştinŃelor predate prin intrebari. METODE: Lectura textului însoŃită de explicarea termenilor medicali. Algies faciales. L'émail dentaire 5. ANUL I 1.

Zahnerhaltungskunde 4.Recapitularea celor mai importante probleme ale gramaticii: Declinarea substantivului. Noma 8. Verbul 5. Prothetik (Kronen. a pronumelui personal. Substantivul 2. Das Dentin 3. L'art dentaire GRAMATICA 1 . Das Zement 4. formarea perfectului. Thérapeutique prothétique 9. Brucken) GRAMATICA ANUL I . Die Extraktion 5. Pronumele 4. Adjectivul 3. a adjectivului Verbe cu particula separabilă. Beim Zahnarzt 5. Adverbul PROGRAMA ANALITICĂ LIMBA GERMANĂ (facultativ) ANUL I 1. pasivul (de mare importanŃă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) 108 . Klinische Untersuchung 3.5. Das Verhalten das Zahnarztes den Kindern gegnuber ANUL II 1. Die Struktur des Zahnes 2. Les stomatorragies 7. Klinische Prophylaxe 2. Die Karies 6. Les parodontopathies 6.

topica Verbele modale ANUL II . Notiuni de anatomie stomatologică 2. Dezvoltarea dintelui 3. FormaŃiuni derivate din gura primitivă (limba. Receptorii gustativi 9. ProprietăŃile lichidului bucal 7. Coci patogeni starliococii 3. Dezvoltarea cavităŃii bucale 6.PropoziŃia secundară. Streptococii 4. SmalŃul 12. InflamaŃia 5. Măseaua de minte ANUL II 1. Aliaje folosite în tehnica dentară 109 .Structuri gramaticale specifice limbajului medical german: Diateza pasivă ( în special infinitivul pasiv) Atributul dezvoltat PropoziŃia relativă PropoziŃia condiŃională camuflată Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) CondiŃionalul (Konjunktiv II) PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ROMÂNA (facultativ) ANUL I 1. Anomalii de dezvoltare a gurii 5. Pulpa dintelui 11. Protezele dentare 6. glandele salivare) 4. Ecologia cavitatii bucale 2. Structura fizică a dintelui 10. dinŃii. Factorii care influenŃează procesele odontogeneze 13. Limba 8.

) 110 . prepoziŃionale. diateza reflexivă. PulpiŃa şi gangrena dentară 13. verb în adjectiv..Transformări din adjectiv în substantiv şi invers.) . Parodontopatia marginală 15.LocuŃiuni (verbale adjectivale prepoziŃionale.Substantivul (derivare cu sufixe prefixe. antomimie .) ANUL II Folosirea prepozitlilor în cazul acuzativ.Sinonimie antomie .Substantivul (derivare cu sufixe prefixe. genitiv şi dativ . etc . Coroziunea metalelor în cavitatea bucală 8..Probleme de vocabular ..Recapitularea părŃilor de vorbire şi părŃilor de propoziŃie.7.... Tulburari a1 aparatului dento-maxilar 9..LocuŃiuni (verbale. Istoricul infecŃiei de focal. pasivă etc . Adjectivul . verb în adjectiv etc… Adjectivul . Distrofiile dentare 14. familii de cuvinte) .Verbul (conjunctivul.Verbul (conjunctivul. Stomatitele GRAMATICA ANUL I .ProbIeme de vocabular . etc .. genitiv si dativ .Folosirea prepoziŃiilor în cazul acuzativ.Transformări din adjectiv în substantiv şi invers.. Caria dentară 11.) . Profilaxia bolilor de nas gât şi urechi 10.. diateza reflexivă pasivă etc . diateza reflexivă şi pasivă . adjectivale. familii de cuvinte) . 12.Sinonimie. etc.

Oral Tissue Colour Changes .Skills Developing SEMESTRUL II .Relationships and Functions . Project Health Leaflet: "Choosing Materials in Tooth Replacement" ANUL II SEMESTRUL I .Describing Position Tooth Anatomy . Structure of gums Describing structure of tissues Bibliography: Medical texts.History of Forensic Odontology Reads like a Detective Story 111 .Main parts and systems .Sentence Connectors in speech and writing .Rooth Pulp.Headway Intermediate Revision of Basic Structures Introduction of New Exam Techniques SEMESTRUL II . Long Texts .PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ENGLEZA (facultativ) ANUL I SEMESTRUL I .Polite Requests Giving Advice Asking for and giving information Case Histories and Note taking.Responsability for the Dental Profession .Dentition Becomes Key to Identifying Victims -Management of oral Cancer: A Growing .Identifying Formal Style .Main Features of Medical Articles .The Importance of Team Work .Becoming a Doctor The Hlippocratic Oath The Human Body.Paragraphs. brochures.Information Transfer: Writing Medical Texts: .Reading Scientific Papers. leaflets.

1. mase ceramice.. a dozelor şi metodelor de preparare a materialelor dentare 3. Prezentarea materialelor moderne utilizate în tehnologia protezelor dentare (rãşinile compozite. 3. 3. Testarea biocompatibilitãŃii materialelor dentare. proprietãŃi. Sã cunoascã biomaterialele utilizate în chirurgia OMF. dozare-preparare. 5. sistemele integral ceramice). Materiale pentru fixarea protezelor dentare: Cimenturile dentare 112 . Sã cunoascã metodele şi materialele pentru amprentare. Materiale restaurativ-coronare: a. compoziŃie. Prezentarea celor mai noi clasificãri a materialelor utilizate în stomatologie 2. cimenturile ionomere 4. II. turnarea modelelor. Materialele dentare. Alamã. tehnicã de lucru.MATERIALE DENTARE ANUL II curs 32 ore lucrari practice 48 ore I. Sã asiste la demonstraŃiile practice: pentru placarea componentelor metalice cu rãşini compozite.SCOPUL CURSULUI : 1.noŃiuni introductive (material/biomaterial dentar). Sã efectueze turnãturi cu aliaje de antrenament (Gaudent. CONłINUTUL CURSURILOR 1. pardoontalã şi implantologie. 4. Ni-Cr) pentru protezele unidentare pluridentare. OBIECTIVELE CURSULUI : Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã posede informaŃiile necesare activitãŃii clinice pentru utilizarea materialelor dentare. Cunoaşterea formei de prezentare. 2. Clasificarea materialelor dentare.clasice (cimenturi-amalgame): formã de prezentare. masele ceramice. obŃinerea tiparelor.Materiale restaurativ coronare moderne : rãşinile compozite. Sã indice şi sã utilizeze corect materialele restaurativ coronare 2.. III. baza protezei scheletate. indicaŃii.

proprietãŃi. 16. Materiale de amprentare elastice: hidrocoloizii reversibili. 11. sistemele ceramice. polietherii). Materiale anorganice pentru proteze : masele ceramice. compoziŃie. domeniu de utilizare. siliconii. legãtura metalo-ceramicã. proprietãŃi. materialele termoplastice. Aliajele nobile pe bazã de Ag-Pd: forma de prezentare. produse comerciale. 2. Condensarea cimenturilor şi amalgamelor în cavitãŃi pregãtite pe fantome. proprietãŃi. compoziŃie. rãşinile simple şi compozite. Efectuarea demonstrativ a obturaŃiilor din compozite pe fantom-modele. pe bazã de Ti şi Cu. 6. formã de prezentare. indicaŃii. produse comerciale (clase de ghipsuri). 14. produse comerciale. Aliajele nobile pe bazã de aur. proprietãŃi. Materiale pe baza protezelor şi placarea componentelor metalice: rãşinile acrilice simple. indicaŃii. Materiale metalice pentru proteze : aliajele dentare. mod de lucru. Materiale moderne pentru restaurarile dentare directe si indirecte : alumino-ceramica. portamprentele. prelucrarea aliajelor. tehnica de ardere. Materialele de amprentare semirigide : Pastele ZOE. 10. de prezentare. proprietãŃi specifice. compoziŃie. 13. clasice. materiale cu prizã lent progresivã 7. Elastomerii de sintezã (thiocauciucurile. ultima generaŃie de compozite şi accesoriile necesare de lucru. formã de prezentare. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE: 1. Aliajele nenobile : Co-Cr. Pregãtirea materialelor : manual şi electro-mecanic. proprietãŃi generale. Materiale pentru modele : proprietãŃi generale. tipuri de mase de ambalat.5. Materiale pentru amprentare : Caracteristici generale. 8. metode de prelucrare) IV. Sistemele retentive: forme şi materiale. Aliajele nenobile : Ni-Cr. produse comerciale.denumirile comerciale. indicaŃii. compoziŃie. Prezentarea materialelor utilizate în tratamentele conservative: cimenturile şi amalgamele. zirconium-ceramica (f. bucoplastice. clasificare. 9. Materiale pentru tipare : clasificare. metode de pregãtire. forma de prezentare. 113 . polimerizare. Materialele compozite . Clasificare. proprietãŃi generale. formã de prezentare. acrilatele elastice. indicaŃii. hidrocoloizii ireversibili. 15.prezentarea lor. Materiale pentru machete : cerurile dentare. indicaŃii. recomandãri practice. 12. tipuri de amprente. moderne.

7. metode de polimerizare. 114 . Teste de coroziune şi galvanism bucal. 13. metoda funcŃionalã -principii de modelaj. mod de preparare. ambalarea. teste de aderenŃã şi rezistenŃã mecanicã. Rãşinile diacrilice compozite (generaŃia modernã a rãşinilor acrilice) . Amprentarea câmpurilor protetice cu materiale rigide. mod de prezentare. 15.denumiri comerciale. 16.Cr-Ni. Prezentarea materialelor pentru modele. compoziŃie. Teste de vâscozitate şi contracŃia materialelor de amprentã. funcŃionalã.compozite. Aliajele nobile . Bego. 5.compoziŃie.materiale organice. Masele de ambalat specifice aliajelor utilizate în protetica dentarã. Materialele pentru fixarea coroanelor şi punŃilor dentare . Materialele pentru proteze . tehnici de modelare. 6. 14. clasificare. materiale elastice. Materialele pentru amprentare : clasificare. Materialele de modelat. denumiri comerciale. Modelajul anatoform . avantaje. dezavantaje. principii de modelaj. tehnica propriu-zisã. Co-Cr . Aliajele specifice . mod de prezentare. turnarea pentru aliajele nobile. 11. 4. DEMONSTRAłII practice ale etapelor de ardere a maselor ceramice. rezistenŃa mecanicã. Materiale pentru tipare . tehnici de modelat: gnatologicã.3. clasificarea lor. paste oxid de zinc eugenol. tehnica propriu-zisã. 12. Teste mecanice şi tehnologice : duritatea. Testarea contracŃiei şi a rezistenŃei mecanice a rãşinilor acrilice. Aliajele inoxidabile . denumiri comerciale. caractere fizico-chimice. funcŃional. PREZENTARE DE CAZURI CLINICE. Prezentarea materialelor de modelat. semirigide. Aliajele utilizate în stomatologie . metode de aplicare şi fixare pe structurile metalice. teorii privind fuzionarea la structurile metalice.compoziŃie. tehnici de modelare. Prezentarea de cazuri clinice rezolvate prin metoda metalo-ceramicã. 10. 9.caracteristici fizico-chimice. dezavantaje. rezistenŃa la îndoire şi rupere. Masele ceramice utilizate în stomatologie : compoziŃie. Avantaje. 8.compoziŃie. mod de prezentare. DEMONSTRAłIE practicã a realizãrii modelului de arcadã cu bonturi mobile. modelarea machetei componentei metalice. indicaŃii (contraindicaŃii ambalarea-turnarea). Materialele de modelat. Turnarea modelelor de studiu. Metode moderne de ambalare : Heraeus.mod de prezentare. ambalarea-turnarea. compoziŃie.fuzonãrii maselor ceramice . DemonstraŃii practice şi clinice de fixare a coroanelor pe bonturile dentare. metode de amprentare.funcŃional a grupurilor dentare pe modele de arcadã.

..... -În şedinŃele de lucrãri practice se vor face proiecŃii video şi diapozitive pentru ilustrarea capitolelor principale ale cursului.......10% MICROBIOLOGIE.... Determinãri ale pH-ului salivar şi galvanismul bucal.. V.... III.... virusologie si imunologie........CRAIG .BRATU . SCOPUL CURSULUI: Dobandirea unor notiuni de microbiologie.. 10% ... 20% .. PÃTRAŞCU : “TEHNOLOGIA ALIAJELOR DENTARE” MATERIALE DENTARE (L..... tipare şi machete... Cunoasterea unor bacterii ................ Timişoara.. Chicago......................... 115 ............... notate de asistenŃii de grupã ..examen practic de semestru ............. . necesare pentru formatia de medic stomatolog.......PARAZITOLOGIE. 1994 • R......teste teoretice din cursuri..... Mosby..................examen teoretic (scris + oral)..... în sãptãmâna 1-10 decembrie ... parazitologie..........II.. “MATERIALE DENTARE” vol...Helicon............. Ed..VIRUSOLOGIE ANUL II semestru I: 24 ore curs.. vor da probe de control.......... mecanisme etiopatogenice....... EVALUARE Activitatea practicã şi teoreticã va fi evaluatã astfel : ...P.. 40 ore lucrari practice semestrul II: 24 ore curs..................... 40 ore lucrari practice I...dupã prezentarea materialelor restaurativ coronare..... “ RESTORATIVE DENTAL MATERIALS”..Prezentarea de cazuri clinice cu punŃi din wipla... Cr-Co şi schelete din Co-Cr.. virusuri si paraziti implicate in patologia infectioasa generala si influenta acestora in manifestarile stomatologice.......25% ..... BIBLIOGRAFIE : $ Cursul teoretic – editie on-line 2000 • I. pentru modele......... 1993 IX. Studiul microorganismelor implicate in afectiunile stomatologice...... mijloace de terapie tintita si profilaxie.....G...ConŃinutul şedinŃelor de lucrãri practice vor fi prezentate pe video.....) Horenda Press • D.

- Sa posede notiuni de terapie tintita cu antibiotice si chimioterapice. Infectii cu micobacterii. Patogenitatea bacteriana. 7. structura antigenelor. tratament.caracteristici generale. III. III. factorii de patogenitate. Infectii cu spirochete. factorii umorali. 14. Imunoglobuline – definitie. Imunitatea specifica sau dobandita. utilizarea produselor biologice de stimulare nespecifica si specifica. 2. Infectii cu bacili Gram-negativi. factorii celulari. Microbiocenoza bucala. Bacteriofagul. Produse biologice de diagnostic. Infectii cu coci Gram-pozitivi si Gram-negativi. - sa fie capabili sa coreleze si sa aplice toate notiunile generale dobandite in diagnosticul. Raspunsul imun umoral si celular: celule implicate. 3. tratamentul si profilaxia afectiunilor infectioase ale cavitatii bucale. IV. Enterobacterii . structura. Imunitatea nespecifica sau rezistenta naturala. Infectii cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi. precum si notiuni de profilaxie. 11. 4. CONTINUTUL CURSURILOR 1. virala si parazitara si diagnosticul de laborator. 9. efectori. morfologie si structura bacteriana. Placa bacteriana. Introducere. Antibiotice si chimioterapice. mecanism de actiune si rezistenta bacteriana. Actiunea unor factori fizici si chimici asupra bacteriilor. II. Starile de hipersensibilizare I. mecanisme. mecanismul invazivitatii si toxinogenezei. etape.- Dobandirea unor cunostinte generale privind principalele microorganisme cu cale de transmitere parenterala si a riscului profesional asociat infectiei cu acestea. 5. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studentii: - sa posede notiunile teoretice legate de etiopatogenia bacteriana. 116 . II. profilaxie. 8. respiratie. clasificare. Antigene – definitie. cacterele de antigenicitate. variabilitatea. 6. Genetica bacteriana. cicluri de evolutie. 12. 10. 13. Patogenitatea bacteriilor in cavitatea bucala – elemente de rezistenta naturala si imunitatea specifica in cavitatea bucala. Fiziologie bacteriana – metabolism. structura. antigene bacteriene. factorii rezistentei naturale: barierele naturale. crestere si multiplicare.

Leziuni orale de etiologie microbiană şi neoplasme ale mucoasei bucale asociate cu infecŃia HIV. Notiuni de imunitate antivirala. Enterobius vermicularis. mecanism de patogenitate. agenŃii etiologici. structura. Genul Entamoeba (E. Tehnici de colorare. Strongyloides stercoralis). 19. histolytica). genul Giardia (Lamblia intestinalis). Principalele familii de virusuri implicate in patologia umana. virusul rujeolic si virusul rubeolic: taxonomie. norme de protectie antiinfectioasa. C. G (taxonomie. 21. Virusuri cu poarta de intrare respiratorie. Virusurile hepatitice A. Forme fundamentale bacteriene. Definitia si caracterele generale ale virusurilor. - CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea laboratorului de microbiologie. tropica). utilizarea preparatelor de interferon in terapie. Clasa Trematoda (Fasciola hepatica). virusul varicelozosterian. 20. bucalis. Taenia saginata. structura. Paraziti. parazitism. Diphylobotrium latum). Stomatite virale: clasificare. structura) şi infecŃiile produse. Tehnica examinarii microscopice. Structura virusurilor. Tehnici de sterilizare. genul Leishmania (L. Identificarea bacteriilor prin reactii biochimice si caractere antigenice. 22. 117 . B. Clasa Cestode (Taenia solium. Trichinella spiralis. Tehnici de efectuare a frotiurilor din produs patologic. aspecte clinice. 16. Virusurile gripale. 23. T. Antibiograma. virusul herpetic uman 6. reactia de precipitare. 18. Patogenia infectiei virale. Clasa Nematoda (Ascaris lumbricoides. Virusurile herpetice de interes medical (virusul herpes simplex 1 si 2. 7 si 8): taxonomie. structura si infectiile produse. Echinococcus granulosus. Virusul polio: taxonomie. Caria dentara si parodontopatia – flora bacteriana implicata. vaginalis). Trichuris trichiura. gingivalis. infectii produse. etiopatogenie. virusul Epstein-Barr. Delta.15. 17. afectiuni produse de asociatia fuzospirilara. E. IV. F. Interferonii: efecte biologice. Reactii antigen – anticorp de diagnostic si teste celulare. Actinomicoza cervico-faciala. structură. Ciclul replicativ viral. Virusul imunodeficienŃei umane (HIV): taxonomie. 24. genul Trichomonas (T. candidozele. virusul citomegalic. Markerii infecŃiei cu virusul hepatitic B – semnificaŃie. InfecŃia cu HIV si SIDA. E. infectia produsa. teorii.

.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Fasciola hepatica.Diagnosticul de laborator in infectia cu Mycobacterium tuberculosis.Recapitulare. revederi de tehnici de laborator specifice. Strongiloides stercoralis. parazitologic. . Toxocara spp. . colorare. . Trichuris trichiura. Efectuare de frotiuri. . .Diagnosticul de laborator in gripa. efectuarea frotiurilor.Recoltarea probelor din pungi parodontale.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Trichinella spiralis.Diagnosticul de laborator in infectiile cu germeni spiralati si vibrioni. Taenia saginata. Diagnosticul serologic in viroze. .Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Entamoeba. Investigarea raspunsului organismului gazda in parodontopatii. . Hymenolepis nana. .Principii de recoltare si transport ale produselor patologice in vederea efectuarii diagnosticului virusologic. Ascaris lumbricoides. Diphilobotrium latum. . . . colorare. tehnici de cultivare. . Teste de apreciere. Teste de apreciere a starii de imunitate nespecifica si specifica in cavitatea bucala (lizozim.Investigarea microbiocenozei bucale si a placii bacteriene.Diagnosticul de laborator in hepatita virala acuta de tip B si in infectia cu HIV.Diagnosticul de laborator in infectiile cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi. colorare.Diagnosticul de laborator in infectiile cu coci patogeni Gram-pozitivi si Gram-negativi. 118 .Recoltarea probelor din leziuni carioase pentru efectuarea frotiurilor. . Enterobius vermicularis. Leishmania. Giardia . virusologic. reactia de seroneutralizare. .Metode de cultivare pentru izolarea si identificarea genurilor bacteriene implicate in patologia orala. Diagnosticul de laborator in candidoza si actinomicoza cervico-faciala.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Toxoplasma gondii si Plasmodium spp. . Taenia solium.RFC. imunoglobuline).Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Echinococcus granulosus.Sinteza asupra metodelor de diagnostic bacteriologic. . Recoltarea probelor din canalele endodontice si abcese periapicale.Diagnosticul de laborator in infectiile cu enterobacterii. Trichomonas. . cultivare. Metode de izolare si de identificare a virusurilor.

Parazitologie medicala . etc. Ruta S. All 1997. EVALUARE Criterii pentru admiterea la examenul de MICROBIOLOGIE-PARAZITOLOGIEVIRUSOLOGIE: frecventarea lucrarilor practice. VI. Medicala Nationala 2003. Virusologie medicala. pentru a crea baza semantică.Steriu D. Medicala Amaltea 1994. BIBLIOGRAFIE 1. Baze practice in parazitologia medicala . Examen teoretic: examen scris la virusologie si parazitologie in presesiune valoare = 1/3 din nota finala examen oral la microbiologie in sesiune valoare = 2/3 din nota finala MEDICINA INTERNA ANUL II SEMIOLOGIE MEDICALA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. Profilaxie si tratament antimicrobian. Cernescu C. Briliant 1999.Lazar L. Ed. 2002. Ed. Cerma 1996. Saunders Company USA Philadelphia. Ed. Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice. tip constitutional. obtinerea calificativului “admis” la stagiu si la examenul practice. Ciufecu ES. Ed. 2. Microbiologie medicala – Buiuc D. Popescu-Dranda MC. Ed. 3. Bucuresti 1992. Practica diagnosticului virusologic.Radulescu S. Didactica si Pedagogica. 7. Ed. nosologică si gnoseologică necesara întelegerii semiologiei diverselor aparate si respectiv a sindroamelor specifice. SCOPUL CURSULUI - Prezentarea datelor de semiologie generală referitoare la semne. Ed. Concept publishing 1998. Dumitriu S. 10.V. Ed. Infectii parazitare umane . 2002. Microbiologie –Debeleac L. simptome. 9. 5. 2003. 6. 2002. Medicala 2003. 119 . PUBLISTAR 2003. Oral microbiology and immunology – Nisengard R. Virusologie medicala – Cernescu C. Ed. Dumitriu H. 8. 1994. 4.

respectiv posibilitatea de diagnostic clinic rapid si de instituire în timp util a unei terapii specifice în cazul unor incidente/accidente în practica uzuala din cabinetul stomatologic. modificări vasculare cutanate ErupŃii cutanate (4): noduli. V. cianoza. prognostic. Facies. simptome. OBIECTIVELE CURSULUI Prezentarea de o maniera care sa uşureze însusirea notiunilor specifice. cu o corelare interdisciplinara – necesare articulării unui sistem logic. timpanic PALPAREA AUSCULTAłIA EXAMENUL CLINIC PE APARATE (3-4) Semiologia pielii şi fanerelor (3): modificări de culoare ale tegumentelor. esentiale pentru activitatea viitoare: întelegerea si aprofundarea notiunilor de medicină internă si de urgenŃe medicale din anii III si V. Crearea unui limbaj medical precis. hemoragii cutanate. transpiraŃiile. febra: tipuri de curbe febrile. Examenul mersului. Semiologia ganglionilor SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR (5-6): 120 . tulburări trofice ale pielii Modificări ale secreŃiei sudorale. modificări pigmentare cutanate. semne. Semiologia ochilor. antecedentele personale – fiziologice. Modificări staturale. coerent de gândire medicala. mat. coerent şi util. atat teoretică cât şi practica. cefaleea. ConstituŃia.- Crearea deprinderilor esentiale de logică si de limbaj medical. patologice. CONTINUTUL CURSURILOR SEMIOLOGIE GENERALĂ (1): Diagnostic. IV. semiologia unghiilor Semiologia părului.uri. Starea de nutriŃie. antecedentele heredo-colaterale. insomnia FOAIA DE OBSERVAłIE (2): datele generale. anamneza EXAMENUL CLINIC OBIECTIV INSPECłIA Starea de conştienŃă PoziŃii PERCUłIA: Sunetul sonor. motivele internării. absolut oblitoriu pentru orice medic. astenia. icterul.

tusea cardiacă. zgomote respiratorii suraadăugate METODE PARACLINICE DE INVESTIGARE A APARATULUI RESPIRATOR (6) PRINCIPALELLE SINDROAME PLEURO-PULMONARE: sindromul bronşitic. respiraŃii de tip special. examenul limbii. exemple de dureri toracice. Palparea. sindromul de condensare pulmonară. sindromul clinic din bronşiectazii. durerea vasculară periferică. caracterele durerii toracice. sindroamele pericardice. palpitaŃiile. cauzele durerii toracice. mecanismul general de producere a suflurilor. sindromul de revărsat pleural lichidian = pleurezia. tusea. sindromul mediastinal. inspecŃia tegumentelor. SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR (7-10): SEMNE SI SIMPTOME ESENłIALE (7): dispneea cardiacă. sindromul de hipeaeraŃie pulmonară (sindromul de distensie alveolară). AUSCULTAłIA. vomica. insuficienŃa aortică. emfizemul pulmonar. pierderile de conştienŃă EXAMENUL FIZIC CARDIAC: InspecŃia. PARTICULARITĂłILE ANAMNEZEI ÎN SEMIOLOGIA AFECłIUNILOR APARATULUI RESPIRATOR. PercuŃia. sindroamele miocardice Sindroamele insuficienŃei coronariene (10): Angorul stabil de efort. durerea cardiacă. cianoza EXAMENUL OBIECTIV ÎN AFECłIUNILE APARATULUI RESPIRATOR: INSPECłIA. abcesul pulmonar. sindromul de simfiză pleurală. inervaŃia senzorială a organelor toracale şi ale abdomenului superior. expectoraŃia. boala mitrală (9) Stenoza aortică. sindroamele pleurale. dispneea. PALPAREA. sindromul cavitar. examenul planşeului bucal. astmul bronşic. hemoptizia. examenul clinic al venelor Metode paraclinice de investigare a aparatului cardio-vascular Sindroame cardio-vasculare (8): Stenoza mitrală. examenul arterelor. inspecŃia gingiilor. infarctul miocardic acut Sindromul hipertensiunii arteriale Sindromul de hipotensiune arterială Sindromul insuficienŃei cardiace Tulburări de ritm şi de conducere SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV (11-12): EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI DIGESTIV (11): InspecŃia generală. inspecŃia buzelor. ANTECEDENTELE PERSONALE. sindromul de revărsat pleural aerian = pneumotorax. examenul boltei palatine. insuficienŃa mitrală. examenul palatului moale 121 . AuscultaŃia Zgomote cardiace suplimentare. inspecŃia zonei vestibulare. PERCUłIA.(5) FOAIA DE OBSERVAłIE. pleurita. inspecŃia cavităŃii bucale.

Modificări ale faringelui şi amigdalelor Examenul abdomenului: InspecŃia abdomenului. sindromul anemiei megaloblastice. sindromul de insuficienŃă renală acută. sindroamele renale vasculare. leucemia mieloidă (granulocitară) cronică. meteorismul abdominal. leucemii acute Sindroame hemoragipare (16): Sindroame hemoragipare prin trombopatie. auscultaŃia abdomenului SIMPTOMELE SUFERINłELOR APARATULUI DIGESTIV (12): tulburările apetitului. sindroame mieloproliferative. sindromul de aplazie medulară Poliglobulia Sindroame prin anomalii leucocitare: hiperleucocitoza malignă. durerea abdominală SEMNE ALE AFECłIUNILOR DIGESTIVE: Modificări ale scaunului. greaŃa. CondiŃii de viaŃă. antecedente personale patologice SIMPTOMATOLOGIA AFECłIUNILOR RENALE: tulburările diurezei. Semiologia ficatului: sindromul ascitic. 122 . Motivele internării. purpurele trombopatice. sindroamele tubulare. Date personale . sindromul de insuficienŃă hepato-celulară. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE a) Foaia de observaŃie clinică. limba dureroasă. anemia hipocromă hiposideremică. sughiŃul. sindromul anemiilor hemolitice. tulburările de micŃiune SEMNE URINARE CONSECINłELE GENERALE ALE AFECłIUNILOR APARATULUI RENO-URINAR EXAMENUL FIZIC AL APARATULUI RENO-URINAR EXAMINAREA PARACLINICĂ A APARATULUI RENAL SINDROAME RENALE (14): sindromul nefropatiilor glomerulare. sindromul de innsuficienŃă renală cronică SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC SI SANGELUI(15-16) Sindroame anemice (15): anemia normocromă. Patologie profesionala. purpurele trombopenice. palparea abdomenului. modificări ale gustului. Anetecedente heredocolaterale si personale (fiziologice si patologice). sindromul anemiei feriprive. hematemeza. sindromul nefropatiilor interstiŃiale (pielonefrite acute şi cronice). eructaŃiile. Antecedente hetero-colaterale. modificări ale halenei. purpurele vasculare Coagulopatii VI. sindromul de hipertensiune portală Semiologia splinei Semiologia pancreasului SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL (13-14) DATE SEMIOLOGICE GENERALE (13). sindromul nefrotic. vărsăturile.

Examenul pancreasului. percuŃia. Sindromul pericardic. semnul. Manifestări hemoragice pe tegumente şi mucoase . Istoricul bolii. semiologia aparatului respirator si cardiovascular ii. Sindromul colecistic. cu ocazia vizitelor sefului de disciplina Examen practic de final de stagiu cu asistentul de grupa si titularul de curs Examen scris: 2 lucrari cu expunere in extenso a unor subiecte: i. Semiologia tulburarilor de ritm si de conducere. tegumente.Patologia sângelui. Examenul splinei f) Semiologia aparatului renal . Examenul obiectiv InspecŃia şi palparea arterelor şi venelor.Bălan Horia. cu toata grupa. Alice Balaceanu. Colica renală. a sangelui si sistemului hematopoietic Examen oral (pondere 1/3 fata de proba scrisa). Sindromul ascitic. InspecŃie.Angela Sopa. palparea şi percuŃia ficatului normal şi patologic. Sindroame mieloproliferative V. Sindroame valvulare.patologie specifica anumitor grup de varsta. Sindromul ulceros. Curs de semiologie medicală – Conf. Examenul obiectiv. Prof.AuscultaŃie. Semiologie generala. Angela Vladan Sopa. Sindromul icteric. Camelia Diaconu – Examenul obiectiv al pacientului in bolile interne – Editura Cerma 2003 VI. Asist. palparea.Dr. Poppa I. b) Examenul general al bolnavului: atitudine. Anamneza. Sindromul insuficientei cardiace. Dr. EVALUARE Evaluare periodica la patul bolnavului pe parcursul desfasurarii stagiului practic. InspecŃia. c) Aparatul respirator. Sindroame anemice. BIBLIOGRAFIE 1. Cursul predat 2. Sindromul. Tulburari mictionale si ale diurezei. 2003 3. simptomul . patologie specifica anumitor deprinderi nocive. Semiologia paratului digestiv. Sef de lucrari Delia Donciu. Sindroame specifice d) Aparatul cardio-vascular. auscultaŃia abdomenului. Palpare. InfecŃiile urinare g) Semiologia sangelui si sistemului hemato-poietic . starea de nutriŃie. 2002 4. Aureliu. facies. Elena Popescu – Editura Cerma.PercuŃie. in prezenta asistentului de grupa 123 . starea de conştienŃă. Univ. Determinarea tensiunii arteriale.dr. a celui reno-urinar. Sindromul coronarian. Anamneză. e) Aparatul digestiv: Examenul clinic al gurii si faringelui. Editura Ametist.

concordant cu realitatea Crearea obisnuintei de a utiliza informatiile oferite de anamneza si de examenul clinic pentru a orienta de o maniera sigura. SCOPUL CURSULUI Prezentare succinta. logica si conform celor mai actuale date din literatura de specialitate a principalelor afectiuni care fac obiectul Medicinei interne Crearea deprinderilor necesare recunoasterii rapide. II. OBIECTIVELE CURSULUI Construirea unei gandiri medicale coerente. juste. III. in integralitatea sa. utilizand un limbaj adecvat. coerenta si eficienta abordarea pacientului din unitul dentar.ANUL III MEDICINA INTERNA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. in cabinetul stomatologic. a unor diagnostice ce impun prudenta/temporizarea unor proceduri stomatologice. sau eventuala solicitare a avizului specialistului pentru realizarea acestora. CONTINUTUL CURSURILOR ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII (1-4) traheobronşita acută (1) bronşita cronică astmul bronşic pneumoniile bacteriene acute (2) pneumoniile acute interstiŃiale supuraŃii pulmonare cancerul bronhopulmonar (3) pleurezia tuberculoasă tuberculoza bronho-pulmonară (4) bolile neinflamatorii ale pleurei ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE (5-14) hipertensiunea arterială (5) stenoza mitrală (6) insuficienŃa mitrală şi boala mitrală insuficienŃa aortică stenoza aortica edemul pulmonar acut (7) insuficienŃa cardiacă angorul pectoris (8) 124 .

a.infarctul miocardic acut (9) aritmii extrasistolice (10) fibrilaŃia atrială( f.) (11) tahicardii parioxistice (12) blocul atrio-ventricular de gradul iii endocardita bacteriană subacută (13) endocardita reumatismală (14) pericardite ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE (15-20) esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală (15) ulcerul gastro-duodenal cancerul colo-rectal (16) boala crohn (ileita regională) rectocolita ulcero-hemoragica hepatitele cronice (17) cirozele hepatice (18) colecistita cronică litiazică şi nelitiazică (19) pancreatita cronică (20) cancerulpancreatic ♦ AFECłIUNI RENALE (21-26) glomerulonefrite acute (21) glomerulonefritele cronice (22) sindromul nefrotic (23) pielonefrita acută (24) pielonefrita cronica (25) ♦BOLI REUMATISMALE (26-28) reumatismul articular acut (26) poliartrita reumatoidă (27) spondilita ankilozantă (28) lupusul eritematos sistematic ♦BOLI METABOLICE (31): diabetul zaharat ♦BOLI DE SANGE (32) sindroame hemoragice trombocitare coagulopatii leucemii acute si cronice anemii posthemoragice 125 .

datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. EVALUARE 126 . elemente de terapie ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE: esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală. anemii posthemoragice . bronşita cronică. sindromul nefrotic. tahicardii parioxistice. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII: traheobronşita acută. elemente de terapie. leucemii acute si cronice. elemente de terapie. hepatitele cronice. pancreatita cronică. BIBLIOGRAFIE .C. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. Popa I.Date esenŃiale ale examenului clinic. insuficienŃa cardiacă.Date esenŃiale ale examenului clinic. pneumoniile bacteriene acute. tuberculoza bronho-pulmonară. endocardita reumatismală. lupusul eritematos sistematic . glomerulonefritele cronice. supuraŃii pulmonare. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. spondilita ankilozantă. colecistita cronică litiazică şi nelitiazică. CANCERULPANCREATIC . pielonefrita acută pielonefrita cronica . astmul bronşic. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI RENALE: glomerulonefrite acute. pleurezia tuberculoasă. Cerma 2002 VI. Dr. elemente de terapie. Prof. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei. Aureliu. aritmii extrasistolice.Date esenŃiale ale examenului clinic. insuficienŃa mitrală şi boala mitrală. boala crohn (ileita regională). bolile neinflamatorii ale pleure . angorul pectoris. fibrilaŃia atrială. cancerul bronhopulmonar. Varlas Anghel – Subiecte teoretice si teste de medicina interna – Ed. coagulopatii.Cursul predat .Date esenŃiale ale examenului clinic. stenoza aortica. cirozele hepatice. V. ulcerul gastro-duodenal. pericardite . insuficienŃa aortică. BOLI METABOLICE: DIABETUL ZAHARAT .IV. stenoza mitrală. elemente de terapie.Date esenŃiale ale examenului clinic. cancerul colo-rectal. infarctul miocardic acut. pneumoniile acute interstiŃiale.Date esenŃiale ale examenului clinic. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului si supravegherea evolutiei. rectocolita ulcero-hemoragica. ♦BOLI DE SANGE: sindroame hemoragice trombocitare.Date esenŃiale ale examenului clinic. blocul atrio-ventricular de gradul iii. Prof. edemul pulmonar acut. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE: hipertensiunea arterială . poliartrita reumatoidă. ♦BOLI REUMATISMALE: reumatismul articular acut.Sef lucrari Balan M. endocardita bacteriană subacută. Horia. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei.

hormonii tiroidieni (sinteza. genetica. Diabetul insipid 11. Insuficienta hipofizara a copilului (etiopatogenie. Hormonii – structura. Tiroida . Insuficienta hipofizara a adultului (etiopatogenie. adenoamele hipofizare secretante de prolactina 6. Metode de evaluare a functiei si morfologiei tiroidiene 3. diagnostic diferential 5. Criza tireotoxica (etiologie. Insuficienta tiroidiana a adultului si copilului. Acromegalia si gigantismul 7. ritmuri endocrine 2. Receptorul hormonal si patologia de receptor HIPOTALAMUS. fiziologie. etc) 5. clasificare 2. alte cancere tiroidiene primare sau metastaze) 127 . Metode de explorare endocrina a axului hipotalamo-hipofizar 4. rol fiziologic. cu toata grupa. Hiperprolactinemia. Boala Graves Basedow 4. reglare) 3. embriologie. mod de actiune) 2. - Examen practice de final de stagiu cu asistentul de grupa şi şeful de disciplina. metode de evaluare. axe neuro-endocrine. biogenetica. Endoc rinol ogie BAZELE ENDOCRINOLOGIEI 1. imunologie. Alte tireotoxicoze (gusa polinodulara hipertiroidizata. hormonii hipofizari (structura. diagnostic. cancerul medular. la patul bolnavului. imunocitochimie. evaluare si diagnostic. Controlul genetic al sintezei hormonale 3. cu prezenta asistentului de grupa si a sefului disciplinei. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing. Tumorile hipofizare – etiopatogenie. Hipotalamus – anatomie. evaluare. Adenoamele hipofizare nesecretante 9. cancerul follicular. carcinomul tiroidian nediferentiat. Nodulul tiroidian (etiopatogenie. evaluare si diagnostic. secretie. Deficitul de iod si gusa endemica 7. Sindromul secretiei inadecvate de ADH 12. fiziologie. Mijloace de tratament in tumorile hipofizare (chirurgie. Tiroidite 10. gonadotropinom) 8. pe parcursul desfaşurarii stagiului practice. Cancerul tiroidian (cancerul papilar. tratament) 6. Mixedemul congenital 8. tratament) TIROIDA 1. radioterapie. tratament) 13. tratament medicamentos) 10. Examen scris: expunere in extenso a 5 subiecte Examen oral (pondere 30% fata de proba scrisa). tratament) 11. mecanisme de actiune. tireotropinom. Coma mixedematoasa 9.- Evaluare periodica. Adeno si neurohipofiza – anatomie. HIPOFIZA 1.anatomie. adenomul toxic. cu ocazia vizitelor sefului de disciplină.

Insuficienta corticosuprarenaliana cronica primara (boala Adisson. Genetica determinismului sexual si diferentierii sexuale 2. osteodistrofia renala Osteoporoza Hipoparatiroidismul SUPRARENALA 1. suprarenalectomia) 8. efecte fiziologice) 2. tratament) Hiperparatiroidismul primar Hiperparatiroidismul secundar si tertiar. Sindromul ovarului polichistic 9. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame. 7. mod de actiune. Tumori gonadale secretante 9. embriologie. tratament) Hipocalcemiile (etiopatogenie. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale 128 . Amenoreea primara 5. anatomie. efecte fiziologice) 3. Hormonii testiculari – biosinteza. Diferentierea sexuala 1. 2. steroidogeneza ovariana. Criptorhidia 7. hormonii medulosuprarenalienii (biosinteza. Metode de explorare in patologia suprarenaliana 4.PARATIROIDELE SI METABOLISMUL MINERAL 1. embriologie. diagnostic. Insuficienta ovariana primara 7. Anovulatia II Barbat 1. Feocromocitomul SEXUALIZARE NORMALA SI PATOLOGICA I. efecte si roluri fiziologice. Medulosuprarenala: anatomie. Spermatogeneza 4. receptorul androgenic 3. Bolile adrenale congenitale 7. Insuficienta testiculara 6. 5. Testiculul – embriologie. anatomie. 8. Ovarul – embriologie. mecanism de actiune. neoplazii) 10. Paratiroidele – anatomie. 2. Disfunctia erectila III. Femeie 1. Amenoree secundara 6.hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza. mod de actiune. inclusiv reglarea. 3. Metode de investigare in patologia ovariana 4. 4. 6. Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar. fiziologia secretiei de parathormon Evaluarea paraclinica a bolilor metabolice ale osului si metabolismului mineral Hipercalcemiile (etiopatogenie. Hipercorticismul si sindromul Cushing 5. incidentaloame. Hirsutismul si hiperandrogenemia 8. reglare. fiziologia hormonilor ovarieni. diagnostic. Evaluarea functiei gonadale masculine 5. receptori estrogenici 2. Ginecomastia 8. Fiziologia ciclului menstrual 3. Corticosuprarenala: anatomie. 6. Insuficienta corticosuprarenaliana acuta 9.

trigliceridemie. Hipercalcemia 8. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static. Hipocalemia 9. FSH/ LH. Antropometrie 6. Insulina. Calcitonina. Colesterolemie. Testosteron plasmatica. lipidograma 28. Cortizol plasmatic/ cortizol liber urinar. Coma mixedematoasa 6. Ionograma sanguina.v. CPG urinar.GH. LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIE I.3. T3. Spermograma 4. PTH. Test Barr 5. PRL. Dozarea catecolaminelor urinare si a metabolitilor 27. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) si cromatografic 25. Estrogeni plasmatici si urinari. Comele diabetice Lucrari practice Prezentari de cazuri de endocrinologie conform tematicii. Testul de stimulare la ACTH 1-24 33. dinamic. Hipoglicemiile 4. interpretare 1. Insuficienta suprarenala acuta 2. Aldosteron. Sindromul Klinefelter URGENTE IN ENDOCRINOLOGIE: 1. IRMA. cu determinarea hormonilor adenohipofizari si glicemiei 32. 17 OH progesteron. Examen citovaginal 3. ACTH. T4 liberi si legati. peptidul C. Sindromul Turner 4. Hemoglobina glicozilata 29. Principiul metodelor. TSH. Teste de inhibitie la dexametazona 35. GH. Testul la metyrapon 34. echilibru acido-bazic (Astrup) 30. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei. Imunodozare 2. Criza tireotoxica (encepalopatia tireotoxica) 5. Progesteron plasmatic. Temperatura bazala 8 . activitatea reninei plasmatice. Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i. in ritm 26. insulina 31. ELISA. Proba de deshidratare cu indicatorii de valoare 129 . DELPHIA a urmatorilor hormoni: . Tetania hipocalcemica (paratireopriva) 7. Coma hipofizara 3.23 Dozarea RIA. Reflexograma ahileana 7. HCG 24. DHEA.

în functie de amploarea gravitatii cazului. osoasa ANUL VI URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. Determinarea si interpretarea glicozuriei 37. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenŃa în cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog 130 . II. Determinarea corpilor cetonici urinari IMAGISTICA SI COMPETENTA IN ECOGRAFIA ENDOCRINA (1) Bazele clinice ale ecografiei (2) Diagnosticul ecografic in patologia benigna tiroidiana (3) Diagnosticul ecografic in cancerul tiroidian (4) Diagnosticul ecografic in bolile tiroidiene autoimune (5) Tiroidita subacuta – diagnostic ecografic (6) Valoarea examenului ecografic in gusa nodulara (7) Diagnosticul ecografic in patologia tumorala sau hiperplazia paratiroidelor (8) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic (9) Patologia benigna a sanului (10) Diagnostic ecografic in patologia tumorala a glandei suprarenale (11) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea si limitele examenului ecografic (12) Diagnosticul ecografic in patologia functionala a ovarului (13) Diagnosticul ecografic in tumorile testiculare (14) DEXA (15) Densitometria cu ultrasunete (16) Valoarea examenului ecocardiografic in patologia endocrina Seminarii privind principiul metodelor si interpretare a. Ecografia tiroidiana si ovariana d. Scintigrama tiroidiana. SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor în vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor în trepte logice. Radiografii osoase din patologia endocrina. medulosuprarenale paratiroide. precum si terapia adecvata fiecarei urgente. Tomografia computerizata si RMN a zonei hipotalamohipofizare si a diferitelor glande endocrine b. corticosuprarenale. inclusiv radiografia de mana pentru aprecierea varstei osoase (nuclei de osificare) si radiografia craniu-profil pentru saua turceasca c.36.

BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf.UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii InsuficienŃa cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza Şocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc Şocul cardiogen Şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. CONTINUTUL CURSURILOR . EVALUARE Examen practic şi oral la finalul stagiului Proba scrisă – expunere in extenso a 4 subiecte 131 .ObstrucŃia arterială periferică acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală o o o – criza de angor pectoris – angorul instabil – infarctul miocardic acut . CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. Dr.III. Dr. V. Iordache Nicolae. VI. specifice pentru tipurile de urgente medicale . Balan Horia. în curs de apariŃie la Editura Medicală. Conf.

expertiza medico-legală. modificări cadaverice tardive ( distructive şi conservatoare). aspecte morfopatologice. reacŃii postvitale. Traumatologie sistemică şi topografică Probleme medico-legale ale traumatismului cranio-cerebral. generale şi locale. Asfixii mecanice 132 . Traumatisme produse prin agenŃi fizici Leziunile şi moartea datorită electricităŃii. Leziuni BMF în accidentele de trafic rutier Leziunile şoferului. modificări cadaverice. Traumatismele gâtului. Traumatismele rutiere. problemele expertizei medico-legale odontostomatologice. organizarea medicinei legale şi a aparatului de justiŃie. semnele clinice de diagnostic al morŃii. leziunile şi moartea datorită radiaŃilor. determinarea datei morŃii. mecanisme de producere. preocupări. ReacŃiile vitale. Moarte subită. Leziunile traumatice primare: clasificare. precoce.MEDICINA LEGALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Ore de curs: 32 Ore de lucrări practice: 16 Anul IV 1 Semestru = 16 cursuri Curs introductiv DefiniŃa medicinei-legale. Tanatologie medico-legală DefiniŃia. ale pasagerului din dreapta şi ale ocupanŃilor din spate. evoluŃia probaŃiunii medico-legale. obiectiv. Odontologie medico-legală – definiŃie. Stările terminale. cadrul juridic şi metodologic. sindroame tanatogeneratoare în accidentele de circulaŃie cu componentă lezională BMF. Traumatologia generală Clasificarea agenŃilor traumatici. clasificarea şi etapele morŃii. aprecierea gravităŃii leziuniloe corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal.

morfopatologie. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. fiziopatologie. morfopatologie.maxilo. particularităŃile leziunilor traumatice buco-mazilo-faciale. fiziopatologie. aspecte medico-legale privind noŃiunea de “ sluŃire”. strangulare. tanatogeneză. Identificare medico-legală NoŃiunii generale asupra identificării. fiziopatologie. leziunile părŃilor moi. Criterii pentru aprecierea gravităŃii leziunilor traumatice Prevederile legislaŃiei române. complicaŃii şi sechele ale traumatismelor buco-maxilo-faciale.prevederile codului penal şi codului civil . compresie toraco- Expertiza medico. probleme la care trebuie să răspundă expertiza medico-legală odontostomatologică. reconstituirea facială. fracturile oaselor masivului facial. clasificarea toxicelor. morfopatologie. privind sindroamele anoxice. metode de lucru în odontologia medico-legală. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice. rolul odontologiei medico-legale în expertiza antropologică.GeneralităŃi abdominală). tanatogeneză. BeŃia acută. morfopatologie. clasificare.faciale Factorii ce condiŃionează gravitatea leziunilor buco-maxilo-faciale.legală în leziunile traumatice buco. punerea în primejdie a vieŃii victimei. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. expertiza medico-legală în intoxicaŃii. tanatogeneză. sugrumare. neutralizarea toxicelor. fiziopatologie. tanatogeneză. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. infirmitatea permanentă fizică sau psihică. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor. morfopatologie. pierderea unui simŃ sau organ ori încetarea funcŃionării acestora. 133 . fiziopatologie. reacŃii la substanŃele toxice. căile de pătrundere ale toxicelor. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. noŃiuni generale.Asfixii prin compresiune (spânzurare.

Legea drepturilor pacientului. aspecte sociale. expertiza medico-legală în intoxicaŃii. morfopatologie. morfopatologie. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor. morfopatologie. clasificarea toxicelor. BeŃia acută. tanatogeneză. morfopatologie. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice. culpa şi delictul. Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. fiziopatologie. fiziopatologie. IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. căile de pătrundere ale toxicelor. morfopatologie. neutralizarea toxicelor. fiziopatologie. morfopatologie. Legea nr.IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. 134 . expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic. tanatogeneză. tanatogeneză. simptome. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. tanatogeneză.74/1995. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. fiziopatologie. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. reacŃii la substanŃele toxice. implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. fiziopatologie. tanatogeneză. tanatogeneză. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. fiziopatologie. IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice.

implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. obiective. aportul specialistului stomatolog în diagnosticul leziunilor buco-maxilo-faciale. vizitarea muzeului de medicină-legală cu exemplificarea expertizelor medico-legale odontostomatologice Examen practic 135 . prezentări de cazuri Leziuni buco-maxilo-faciale în accidentele de trafic rutier: redactarea actelor medicolegale de autopsie şi de examinare pe persoană. Legea drepturilor pacientului. Expertiza medico-legală odontologică: definiŃie. culpa şi delictul. aspecte sociale. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. exemplificări. organizarea expertizei. prezentări de cazuri Expertiza leziunilor traumatice buco-maxilo-faciale: examinarea persoanelor traumatizate.IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare.74/1995. prezentări de cazuri Expertiza medico-legală odontologică – noŃiuni de bio-traseologie. Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. simptome. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. prevederi legale Certificatul medico-legal: părŃi componente. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale. prezentări de cazuri Organizarea reŃelei de medicină-legală în România: expertiza medico-legală în intoxicaŃia etilică (recoltarea de probe biologice – sarcină obligatorie care interesează şi pe medicii stomatologi). Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală. redactarea actelor medico-legale. Legea nr. prezentări de cazuri Expertiza medico-legală în accidentele terapeuticii buco-maxilo-faciale: metodologia redactării actelor medico-legale. metodologie. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE Anul IV 1 Semestru Expertiza medico-legală: generalităŃi.

Notiuni fundamentale de sanatate publica/ Armean Petru. Cristian Bisa. Ideea de afaceri – Calificare 6. organizarea si functionarea cabinetului dentar 5. Management Sanitar. Suntem pregatiti pentru o afacere? / Ce trebuie sa facem? • Tematica de curs urmareste tematica lucrarilor practice Bibliografie 1. Bucuresti. Planul de afaceri/ Dumitru Porojan. Kiyosaki. Promovare 8. editura Business Tech International Press. Fa-ti o firma. Kiyosaki. editura Bic All.MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR Tematica curs / lucrari practice 1. Bucuresti. editura Amaltea. Bucuresti. Calea pe care o alegem dupa facultate: Salariat / liber profesionist / antreprenor /investitor 3. editura Amaltea. 2006 7. Bucuresti. Bucuresti. 2004 8. Editura Curtea Veche Publishing. Marketing fara costuri – pentru luptatorul de gherila/ Jay Conrad Levinson. Produsul. 2005 11. Fluxurile de numerar 13. Tata bogat. tata sarac/ Robert T. editura C N I Coresi. Vaca mov: transforma-ti afacerea prin idei remarcabile/ Seth Godin. 10 pacate capitale de marketing/ Philip Kotler. 2002 5. editura Brandbuilders. 2000 3. Ghid de investitii personale – editia a II-a/ Eugen Voicu. editura Codecs. Profetiile tatalui bogat/ Robert T. casa de editura Irecson. Pretul 7. cel mai puternic concurent pe care il avem 12. Bucuresti. Razvan Pasol. vinde-o si imbogateste-te/ John Duran. Planul eficace de marketing/ Peter Knight. 2007 2. Bucuresti. Managementul calitatii serviciilor medico dentare 4. Notiuni generale de management 2. Legislatie. editura Meronia. 2003 6. 2007 4. Distributie. Bucuresti. Noi. Bucuresti editura Trei. 2005 10. Bucuresti. Bucuresti. Arta de a fi egoist/ Josef Kirschener. Planul de marketing 10. Planul de afaceri 9. 2004 136 . Marketing fara costuri 11. Negocierea 14. 2005 9.

4. Semiologia neurologică (sindroame neurologice majore) 2. 2. la o persoană cu mai multe afecŃiuni asociate. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Informarea asupra afecŃiunilor primitive neurologice şi secundar neurologice cu influenŃa asupra întregului organismului. dintre care unele chiar cu evoluŃie severă şi sfârşit latat. 3. II. SCOPUL CURSULUI: 1. 3. din diferite domenii ale patologiei. 2.NEUROLOGIE ANUL IV Un semestru 16 ore de curs 16 ore lucrări practice I. Să sesiseze momentul în care trebuie să solicite ajutorul neurologului într-o complicaŃie sau pentru evitarea unei complicaŃii. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Să se orienteze în situaŃiile patologice de tip neurologic şi să-şi desfăşoare propria activitate fără a provoca unele complicaŃii neurologice. III. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. Patologia neurologică (prezentarea succentă a principalelor capitole de patologie) IV. Cunoaşterea principalelor sindroame neurologice motorii şi senzitive. Prezentarea foii de observaŃie neurologică cu aspectele ei specifice şi patologiei neurologice prin prezentarea bolnavilor neurologici internaŃi în clinică 137 . ÎnŃelegerea rolului sistemului nervos somatic şi a funcŃilor sale de recepŃie şi efectorie. Să înŃeleagă faptul că în calitate de medici tratează o afecŃiune stomatologică. Să înŃeleagă necesitatea unui tratament stomatologic în unele boli neurologice.

“Neurologie clinică”. “Elemente de Semioloogie şi Patologie Semiologică pentru ÎnvăŃământul Stomatologic. .50% Lucrare de verificare în scris la terminarea cursului…………………. OBIECTIVELE CURSULUI 1. 2. Vol. Ed. Cerona Bucureşti 1996. VI... Pregătirea profesională de bază a viitorului medic dentist cu noŃiunile esenŃiale teoretice şi practice de ginecologie şi obstetrică 2. Pregătirea medicului de medicină orală de a efectua tratamente complexe. Lupescu. Ion. Prezentarea unor investigaŃii neurologice specifice V. Patologia Neurologica”.50 % OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 16 ore de curs / 16 ore lucrări practice I. Prezentarea influenŃelor exercitate de perioadele fiziologice din viaŃa femeii şi a sarcinii asupra patologiei orale şi a consecinŃelor terapeutice II. Câmpeanu. I. E. ce trebuie să facă parte din educaŃia medicală a medicului de medicină orală 3. EVALUARE Examenul practic la bolnav …………………………………………. bazate pe cunoştiinŃe etiopatogenice şi de farmacologie 3. Cinca. A.. CONłINUTUL CURSURILOR 138 . V. S. SCOPUL CURSULUI 1. Stomatoiu. III. ... 1999. All Bucureşti. Însuşirea de către student a anatomiei şi fiziologiei aparatului genital feminin şi a elementelor de bază a fenomenului reproducerii umane 2. Cunoaşterea elementelor de bază ale patologiei obstetricale şi ginecologice. Georgescu. Tufănoiu. Deprinderea examenului neurologic prin examenul bolnavilor din clinica neurologică 3. I. I şi II. Ed. C. Pregătirea medicului de medicină orală de a fi capabil să depisteze afecŃiuni generale. BIBLIOGRAFIE 1. Tudoran.2. I. cu răsunet asupra cavităŃii orale şi de a solicita consulturi interdisciplinare.

Lăuzia. Nanu . Urmărirea asistenŃei naşterii normale şi însuşirea manevrelor necesare 4. 5. Participarea la examinarea unei gravide în trimestrul III şi urmărirea travaliului 3. Diagnosticul paraclinic al sarcinii. Obstetrica. BIBLIOGRAFIE 1. Urmărirea unui curetaj uterin biopsic sau pentru întreruperea sarcinii 6. II şi III. segmentaŃia şi dezvoltarea oului. Levy. histeroscopie. Clinica sarcinii normale în trimestrul I. examen clinic obiectiv. lichidul amniotic. Maria Bari. Editura didactică şi pedagogică. Prezentarea metodelor contraceptive. Curs de obstetrică-ginecologie pentru studenŃii şi absolvenŃii FacultăŃii de Stomatologie. D. Patologie oro-dento-maxilară asociată sarcinii 8. IV. Simptome cardinale în ginecologie. cordonul ombilical. Însuşirea de elemente de planning familial şi contracepŃie. colposcopie. Bucureşti 1996 4. sub. Fiziologia genitală feminină – influenŃa etapelor fiziologice din viaŃa femeii asupra aparatului oro-dento-maxilar 3. Curs de obstetrică şi ginecologie pentru studenŃii FacultăŃii de Medicină Orală ( în pregătire pentru apariŃie ) 3. sîngerări în a doua jumătate a sarcinii.A. Litografia UMF Carol davila. R. paris 1993 139 . BAREM DE LUCRĂRI PRACTICE 1. 4. 6. Masson. Patologia specifică sarcinii: sângerări în prima jumătate a sarcinii. Melchior. Bucureşti 1994 5. Maria Bari.Crişan. Patologie generală asociată sarcinii. participarea la efectuarea unor explorări paraclinice specifice specialităŃii: ecografie. Însuşirea elementelor de examinare clinică: anamneză specifică. Patologie inflamatorie. Anexele fetale: placenta. V. Modificări adaptative şi statusul hormonal în sarcină. Naşterea patologică. J. Fătul la termen. laparoscopie 2. red. Urmărirea unei operaŃii cezariene şi a unei intervenŃii chirurgicale ginecologice 5. R. Naşterea normală.1. migraŃia. membranele. Pelinescu-Onciul. hipertensiunea indusă de sarcină 7. Anatomia organelor genitale feminine 2. J. tumorală benignă şi malignă. Pelinescu-Onciul. Cursul predat 2. D. Gametogeneza. Merger. fecundaŃia. Prècis d´obstètrique . N. D.

1997. EvoluŃia relaŃiilor de ocluzie normale 5. Gant NF.FACIALĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 64 ore de lucrări practice / semestru I. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului V. examen oral final ) ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTO . a cunoaşte şi a interpreta elementele semiotice ale unei anomalii dento . William´s Obstetrics. se propune ca studenŃii să aibă cunoştinŃe necesare pentru: 1. a interpreta investigaŃii curente utilizate în ortodonŃie şi ODF 4. Principii terapeutice în anomaliile dento .maxilar şi implicaŃiile în patologia ortodontică şi ODF. a corela principiile terapeutice cu momentul de creştere şi dezvoltare. diferenŃierea patologicului de normal şi a fenomenologiei tranzitorii în dezvoltare 2. Cunningham FG. Cunoaşterea specificului investigaŃiilor în ortodonŃie şi ODF 5. Creşterea şi dezvoltarea aparatului dento -maxilar 4. Examen de sfârşit de stagiu ( parŃial după 5 cursuri – test grilă. Introducere in ortodonŃie si ODF 2.maxilare II.facială (ODF) 2. Mecanismele de reglare ale dezvoltării Ap.6. VI.maxilare 3.M 140 .. EvoluŃia filogenetică aparatului dento . Introducere în ortodonŃie şi ortopedic dento . mecanisme etiopatogenice 4. Reglarea creşterii. a percepe interdisciplinar ortodonŃia şi ODF cu celelalte specialităŃi III. Dezvoltarea normală şi patologica cranio . SCOPUL CURSULUI 1. CONłINUTUL CURSURILOR 1. 3.facială neo şi postnatală 3. MacDonald PC. EVALUARE DiscuŃii şi seminarii în perioada stagiului 1. Prentice-Hall international Inc.D. cu axare pe prevenŃie şi intercepŃie 5.

Cerma. Med. Examenul clinic. Aplicarea de mici măsuri de ortodonŃie preventivă şi interceptivă 12. Analiza modelelor de studiu 5. Ed. InvestigaŃia în ortodonŃie 8. Valentina DorobăŃ . Prezentare segmentară de caz BIBLIOGRAFIE 1. Analiza OPG 8.6.Gheorghe Boboc. Aparatul dento . Ed. elemente componente 12.M 9. 2003 141 . Anomalii dentare izolate V. Clasificarea aparatelor ortodontice. Bucureşti 5.maxilare 7. ExerciŃii de miogimnastică 13. (completarea foii de observaŃie ortodontice) 2. 2001. Principii de tratament ortodonŃie 10.maxilar . Turnarea modelelor 4. 2000.Dragoş Stanciu. Aparatele ortodontice bio-active mecanice mobilizabile 13. Bucureşti 4. NoŃiuni de tehnică ortodontică . Igienizarea şi asanarea cazurilor luate în tratament 11. Dragoş Stanciu.propedeutică ortodontică 9. Dragoş Stanciu. Examenul fotostatic 7.Medicala. Caiet de lucrări practice .Lidia Boboc. Ed. Etapizarea tratamentului ortodonŃie 11. OrtodonŃie practică . Viorica Milicescu. IndicaŃiile tratamentului în An. Lidia Boboc. Elementele constructive ale aparatelor mobile . Bucureşti. morfologic şi funcŃional al pacienŃilor cu An. Caracteristicile desenului aparatului ortodontic 10. Ed. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială. înregistrarea ocluziei de obişnuinŃă 6. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC l .D. 2000 2. Amprentarea 3.M. Med. Editura Medicală.D. Etiopatogenia anomaliilor dento .Ecaterina lonescu. 1996 3.

maxilare (AnDM) Cunoaşterea semiologiei clinicii şi a principiilor terapeutice ale AnDM ÎnŃelegerea şi însuşirea competenŃei medicului stomatolog în complexul asistenŃei ortodontice în corelaŃie cu interdisciplinaritatea stomatologică 4. analiza examenelor complementare....... OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului VI..... Cunoaşterea principalelor concepte de clasificare a anomaliilor dento .. Examen teoretic: scris (teste grilă sau 10 subiecte) .........30% ....... înŃelegerea şi însuşirea limitelor medicului interceptivă stomatolog în ortodonŃia preventivă şi II......faŃă......... model de studiu..... SCOPUL CURSULUI 1. c) realizeze exerciŃii de evaluare a creşterii şi dezvoltării (analiza tridimensională pe modele de studiu şi alte cazuri în afara celor noi ….......2 probe clinice .. ocluzie statică şi dinamică...30% 2........se are în vedere trecerea la examenul teoretic oral ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 96 ore lucrări practice / semestru I..... absolventul trebuie să fie capabil să: 1.......2 probe pe model 3...arcadă .. examen clinic complet........... indici de dezvoltare dinŃi ......maxilară (AnDM) 142 .... dezvoltarea tridimensională a arcadelor...40% .......... EVALUARE 1...8 amprente şi să toarne modele pentru minim 2 cazuri...... b) realizeze un minim de 6 .... aplicarea aparatelor ortodontice sub îndrumarea directă a asistentului...... 3...........VI... 2. fiecare student trebuie să: a) investigheze 2 pacienŃi noi pe specificul ortodonŃiei şi ODF: anamneză.............. Să stabilească un diagnostic precoce corect de anomalie dento ... În timpul stagiului clinic de ortodonŃie şi ODF........ Examen practic .............

aparatele extraorale in tratamentul An. Prezentarea de caz 6.D.maxilare (An. 8. la tinar si adult IV. radiologice. Examinarea clinică a pacientului şi întocmirea foii de observaŃie 2.M. Terapia prin metode ortodontice a malformaŃiilor congenitale 13. Stabilirea diagnosticului şi a obiectivelor terapeutice 5. Să cunoască tehnicile ortodontice preventive şi interceptive pentru care a fost instruit. Perfectarea tehnicii de amprentare.2.D. Să efectueze etapele pre-ortodontice de stomatologie generală preventivă şi endodontică 4.aparatura funcŃională . Completarea terapiei: . STAGIU CLINIC l . Aparatele funcŃionale în tratamentul An.M 10.D. Clasificarea şi diagnosticul anomaliilor dento .M. Tratamentul ortodontico . III. Însuşirea metodelor terapeutice profilactice şi interceptive ortodontice 8. Tratamentul complex al An. Reechilibrarea post-tratament ortodontic 12. Anomalii în plan vertical 6. soclarea modelelor. Aparatele ortodontice pasive 11.aparatura fixă 7.chirurgical 14. Dizarmonia dento . Terminologia în ortodonŃie 2.aparatura mobilă . IndicaŃii de purtare şi întreŃinere a diverselor tipuri de aparate ortodontice 9. Anomalii în plan sagital 4. Aparatele intra-extraorale. fotografice şi antropometrice. ReparaŃii simple în cabinet 143 . Aparatele ortodontice fixe 9.alveolară (DDA) 7. CONłINUTUL CURSURILOR 1. în vederea colaborării cu medicul ortodont. 4.D. Anomalii în plan transversal 5. Interpretarea examenelor complementare.M) 3. analiza de model în vederea diagnosticului 3. Să îndrume şi să sfătuiască într-o etapizare terapeutică corectă pacientul purtător şi de AnDM 3.

.să cunoască etapizarea şi succesiunea tratamentelor pre-ortodontice..40% a) prezentare de caz clinic (pe pacient) b) recunoaştere. OrtodonŃie..... Medicală. fiecare student trebuie să: ...fie orientat asupra limitei vârstei optime şi a posibilităŃilor în timp ale unui tratament ortodontic . 2003...... sub îndrumarea asistentului de grupă) şi la aplicarea aparatelor ortodontice în cavitatea bucală .. Ed.. 1971 6.....30% ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE ANUL III ........... Anomaliile dento-maxilare ... 2000 5.......... In timpul stagiului clinic de ortodonŃie............... Dragoş Stanciu..... VI.. BIBLIOGRAFIE 1...........Boboc Gheorghe...... Valentina DorobăŃ.... Lit......Lidia Boboc. Med.luliu Hateganu.... Dragoş Stanciu . precum şi pregătirea pacientului în vederea tratamentului ortodontic ..... EVALUARE 1.. OrtodonŃie..... posibilităŃi terapeutice ale unui aparat ortodontic curent 3..... Ed. Med...investigheze complet... Ed...... 2000 3... Elvira Cocirla............ 2001 4......realizeze necesitatea consultului pluridisciplinar în utilizarea rezervelor biologice oferite de aparatul dento ....maxilar în cadrul îmbolnăvirilor complexe . Examen teoretic scris (teste grila) ... Ed....... Editura Medicală. descriere completă.V....... OrtodonŃie şi Ortopedie Dento-facială. 1991 2.................... Dragoş Stanciu..... Bucureşti.....48 ore de curs / semestru .64 ore lucrări practice şi stagiu clinic / semestru 144 .să fie capabil de a da indicaŃii primare şi secundare de purtare şi igienizare a aparatului ortodontic ...........Dragoş Stanciu.. Examen practic ....... să participe la elaborarea planului de tratament (şi eventual la confecŃionarea aparatului ortodontic.30% 2. Valentina DorobăŃ..... Caiet lucrări practice ....... OrtodonŃie practică .... 7......... Med...... Lidia Boboc...

Însuşirea unor noŃiuni privind structura şi funcŃiile Ńesuturilor dure dentare în contextual patologiei odontale şi a odontoterapiei restauratoare .OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la terminarea cursului studentul să fie capabil : 1.Să poată alege metoda de tratament adecvată. 10. 6. pentru o pregătire convenŃională sau minim invazivă a preparaŃiei şi să o aplice corect.Însuşirea noŃiunilor privind diagnosticul.Să poată aplica tehnica optimă de tratament a plăgii pulpo-dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi de materialul ales pentru restaurarea coronară. II.Să evalueze statusul dentar (indicele DMFT / DMFS ). 5.ÎnŃelegerea cariei dentare simple ca o boală multifactorială . în vederea combaterii factorilor cauzali intr-un cadru individualizat.Însuşirea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei simple (conform regulilor lui Black) şi a tehnicilor moderne minim invazive bazate pe adeziune. 9. 2. 11.Să poată diferenŃia o leziune carioasă incipientă necavitară.Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă.Să definească gradul de risc cariogen şi să identifice un pacient cu risc de carie crescut.Să cunoască şi să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive. formele clinice şi procedeele de diagnostiv pozitiv şi diferenŃial de carie simplă. SCOPUL CURSULUI 1. reversibilă. 2.Să pună un diagnostic de leziune carioasă necavitară. în cariile incipiente necavitare.Însuşirea principiului biologic în tratamentul cariei simple. 8. 4. 7.Să diferenŃieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin tratament adecvat al plăgii pulpo-dentinare. 5.I. 3. 6. 3. 145 .Să poată finaliza o restaurare coronară morfofuncŃională prin restaurări adezive sau neadezive.Însuşirea importanŃei caracterului reversibil al demineralizării smalŃului pentru păstrarea integrităŃii sale morfologice prin tratament neinvaziv.Să întocmească un plan de tratament etapizat. de o leziune cavitară ireversibilă. 4.

executarea de către studenŃi a unor obturaŃii pe dinŃi extraşi sau pe modele 4. 3.ConcepŃia actuală privind etiopatogenia cariei dentare (triada Keyes/timp de acŃiune): calitatea structurilor dure dentare. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. tehnici de restaurare. 9. prezentare.Tratamentul plăgii dentinare. demonstratii de preparare a cavităŃilor (modele/simulatoare).Caria dentară simplă: generalităŃi. generalităŃi. 8. 7.Materiale aderente de restaurare de durată estetice/parŃial estetice.Materiale de restaurare de durată neestetice (amalgame dentare). forme clinice.igiena mâinilor). mecanisme de acŃiune).Date privind morfofiziologia Ńesuturilor dure dentare şi implicaŃiile sale clinice. mod de formare. demonstraŃii practice.Caria dentară.Principii generale de tratament în caria simplă. 2. Prepararea cavităŃilor pentru amalgam – tehnici convenŃională/tehnici moderne 14.Măsuri de profilaxie / prevenŃie a cariei simple dentare. 4. complicaŃii.Metode de izolare a câmpului operator 10. 5.Adeziunea la structurile dure dentare 15. placa bacteriană (structură. semne clinice.Prezentarea materialelor de restaurare coronară provizorie şi de durată.Tehnici de realizare a preparaŃiilor şi de restaurare coronară cu materiale aderente 16. 6. funcŃionarea şi modul de utilizare a unitului dentar în odontoterapia restauratoare 2. materiale de restaurare coronară provizorie 12.III. etape de lucru.Controlul infecŃiei/contaminării în cursul tratamentului de carie simplă ( echipamentul de protecŃie. prepararea efectivă a cavităŃilor de către studenti 3.Tratamentul cariei simple. poziŃiile de lucru.Prezentarea instrumentarului de consultaŃie şi tratament. rolul alimentelor.Epidemiologia cariei simple dentare.Tratamentul convenŃionale/moderne) plăgii dentinare şi protecŃia pulpo-dentinară (metode 146 .Materiale de restaurare coronară: clasificare. evoluŃie.Morfopatologia cariei dentare simple. ProtecŃia pulpo-dentinară IV. lichidul bucal.CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE ŞI AL STAGIILOR CLINICE 1. 11. CONłINUTUL CURSURILOR 1. teorii etiopatogenice.

Note curs predat. 5. Univ.Popa. 4.Marcov. “Carol Davila” Bucureşti. 2004. 147 . 2007. EVALUARE Activitatea pe modele (simulatoare) şi la pacient………15% Lucrări de control (degrevare). C.B.Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul cariei dentare simple. igiena mâinilor) 6. “Carol Davila” Bucureşti.B. M. 1999.Popa.Andreescu. Ed.Medicală.Univ.C.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B. Ed.Organizarea cabinetului de medicină dentară (echipamentul de protecŃie. 3.Bodnar. C. mijloace de izolare a câmpului operator 7.Cerma.Univ. BIBLIOGRAFIE 1.Iliescu.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N. 2. 2005.64 ore stagiu clinic / semestru I.Examenul clinic al pacientului şi foaia de observaŃie clinică.Estetica în odontoterapia restauratorie – M.Gafar. 2003.Evaluarea gradului de risc cariogen 8.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A. Ed. Ed.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol. 2. examene complementare şi teste diagnostice în caria simplă cavitară şi necavitară. D. V.Popa.Vârlan.…………………………25% Examen practic (stagiu / lucrări practice)………………25% Examen teoretic (sesiune)………………………………35% ANUL IV Semestrul I / Semestrul al II-lea .Bodnar. D.Demonstrarea clinică a poziŃiilor de lucru la fotoliul/unitul dentar şi a modalităŃilor de utilizare a instrumentarului pentru tratamentul de carie dentară simplă (pacienŃi) .5.M. “Carol Davila” Bucureşti. 6.Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic al cariei simple dentare.32 ore de curs / semestru . SCOPUL CURSULUI 1.I) – M. Ed. Bucureşti. VI.

Să stabilească un diagnostic corect de carie simplă cavitară sau necavitară 2. 9.Cunoaşterea substratului morfologic al durerii dentinare. precum şi a tehnicilor moderne (minim invazive) de tratament cu materiale aderente. 148 .Însuşirea noŃiunilor privind măsurile de protecŃie ale pacienŃilor şi ale cadrelor medicale: asepsie/antisepsie.Posibilitatea diagnosticării şi rezolvării terapeutice a cariei secundare marginale şi recidivei de carie 5. leziuni distrofice).Cunoaşterea etiologiei şi formelor clinice ale discromiilor dentare. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale. 11. decontaminarea instrumentarului şi a suprafeŃelor. aer abraziv. supraveghere şi reabilitare a unei restaurări vechi incorecte precum şi a posibilităŃilor de rezolvare a acestora.Însuşirea noŃiunilor cu privire la mijloacele moderne de preparare a dinŃilor (sonoabraziune.etc. 8. ceramice sau compozite. manipularea deşeurilor. laser) în vederea restaurarii.Cunoaşterea etiologiei . 7.Însuşirea metodelor de evaluare.Însuşirea unor metode speciale de restaurare a funcŃiei estetice (modificarea morfologiei coronare a dinŃilor. 10. a incrustaŃiilor metalice. II.Cunoaşterea aspectelor morfofuncŃionale ale complexului pulpo-dentinar.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la sfârşitul cursului studenŃii să fie capabili : 1. 12. rezolvarea tremelor. formelor clinice şi a modalităŃilor de tratament ale leziunilor coronare necarioase (uzură dentară.Să stabilească un plan etapizat de tratament şi să opteze pentru o tehnică de pregătire convenŃională sau minim invazivă a cavităŃilor şi să o aplice corect.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare la persoanele vârstnice.Aplicarea şi aprofundarea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei dentare simple. 14. a capacităŃii sale de adaptare şi reparare . a modului său de manifestare clinică.) 13. controlul infecŃiilor de mediu.3. 4. precum şi a metodelor moderne de tratament ale acesteia. leziuni traumatice. a metodelor de tratament prin procedee de albire şi/sau faŃetări la dinŃii vitali. conform regulilor lui Black. 6.Însuşirea noŃiunilor cu privire la restaurarea leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară cu ajutorul restaurărilor directe din aur. a diastemei.

precum şi tehnicile corecte de realizare a acesteia. 6.a. 9. diagnostic.3. modalităŃi de decontaminare a instrumentarului şi a suprafeŃelor. etiologie. diagnostic pozitiv şi diferenŃial.Să stabilească şi să aplice tehnica optimă de tratament a plăgii dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi materialul ales pentru restaurarea coronară. precum şi în actele terapeutice de restaurare ale acestora 7. ş. modalităŃi de remediere a deficienŃelor constatate 5.Combaterea infecŃiei în cabinetele dentare. leziuni distrofice): etiologie. cimenturi cu ionomeri de sticlă.IncrustaŃii neestetice (metalice) şi estetice (compozite şi ceramice) 10. Să-şi însuşească corect principiile şi tehnicile de albire a dinŃilor vitali.Caria secundară şi recidiva de carie 4. III. precum şi pe cea reversibil alterată (recuperabilă prin tratament pulpo-dentinar adecvat).Să identifice dentina alterată şi dentina sănătoasă. restaurarea funcŃiei estetice prin tehnici de albire a dinŃilor 149 . metode de tratament 8. leziuni traumatice. 8.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale prin incrustaŃii neestetice (metalice).Leziunile coronare necarioase cu pierdere / modificare de substanŃă dură dentară (uzură. mijloace de asepsie/antisepsie.Complexul pulpo-dentinar şi implicaŃiile sale în patologia leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară.Teste diagnostice în caria simplă dentară 3. protecŃia pacientului şi a cadrelor medicale 2. 7. manipularea deşeurilor. sau estetice (compozite şi ceramice). 4.CONłINUTUL CURSURILOR 1.Durerea dentinară: substrat morfologic. Să-şi însuşească corect tehnica realizării faŃetelor estetice din materiale compozite şi ceramice.Discromiile dentare: clasificare.Criterii de evaluare a restaurărilor coronare.Restaurările directe cu aur 9. 5.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale din materiale neestetice (amalgam de argint) sau materiale estetice adezive (compozite. principii de tratament) 6. forme clinice.Să stăpânească corect noŃiunile privind adeziunea la structurile dure dentare. carioase sau necarioase.). forme de manifestare. semne clinice. controlul infecŃiilor mediului.FaŃete estetice compozite şi ceramice 11.

4. C. D. 2004. 2003. BIBLIOGRAFIE 1.Tehnica de preparare a dinŃilor pentru realizarea faŃetelor (discuŃii teoretice. demonstraŃie pe modele şi la pacient) 8.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare.Bodnar.M. 150 .12.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A.Note curs predat. cu pierdere de substanŃă dură dentară. Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii metalice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 4. aer abraziv.Tehnici de realizare a incrustaŃiilor compozite (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 5. C.Durerea dentinară – M.Marcov.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii (discuŃii teoretice) 3. 2. 5. 3. la persoanele vârstnice.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de preparare pentru faŃetare 9. CONłINUTUL STAGIILOR CLINICE 1.Iliescu.Prezentarea teoretică şi demonstrarea practică a procedurilor de albire a dinŃilor vitali (la pacienŃi) 10.Vârlan.B. Ed.Andreescu.Popa.Metode moderne (neconvenŃionale) de tratament în odontoterapia restauratoare (sonoabraziune.Univ.Popa. “Carol Davila” Bucureşti. Ed.Medicală.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de albire a dinŃilor vitali în cabinet V.Cerma.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii ceramice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 6. Univ.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N.Gafar. Ed. Bucureşti. M. “Carol Davila” Bucureşti. 7. laser) 13.Tratamentul cariei simple dentare executate de student la pacienŃi 2. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale IV.Executarea de către studenŃi a unor preparaŃii pentru diferite tipuri de incrustaŃii (pe modele şi la pacienŃi). Ed. 1999. 2003.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B.

miopiei. Recunoaşterea şi tratarea viciilor de refracŃie.C. Stabilirea atitudinei medico-chirurgicale oftalmologice în traumatismele oculare. .Bodnar. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea şi aprofundarea noŃiunilor de oftalmologie privind infecŃiile şi inflamaŃiile globului ocular şi anexelor. 151 . 7.Vârlan.Popa. astigmatismului.. Însuşirea noŃiunilor clinice necesare pentru diagnosticul şi tratamentul afecŃiunilor retinei şi nervului optic. Orientarea diagnosticului în patologia cristalinului şi în glaucom.Popa.B.I) – M.M. 2005.……………. D. Cunoaşterea patologiei infecŃioase inflamatorii a globului ocular şi anexelor şi legătura lor cu patologia stomatologică. EVALUARE Activitatea pe modele şi la pacient……….Estetica în odontoterapia restauratorie – M.25% Examen teoretic (sesiune).Univ. Orientarea diagnostică şi terapeutică cea mai eficientă în urgenŃele medico-chirurgicale oftalmologice.15% Lucrări de control (degrevare)……………25% Examen practice (stagiu clinic)…………. Univ.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol.B.6. Ed.. Ed. “Carol Davila” Bucureşti. SCOPUL CURSULU ÎnŃelegerea noŃiunilor de refracŃie oculară pentru diagnosticul şi corecŃia hipermetropiei.35% OFTALMOLOGIE ANUL IV PROGRAMA AANALITICĂ A CURSULUI 16 ore de curs 16 ore de stagii I. Recunoaşterea tumorilor oculare. VI. 2007.. II. “Carol Davila” Bucureşti. Informarea viitorilor medici asupra patologiei fundului de ochi. C. IndicaŃiile tratamentului laser în patologia oculară.

CURS 3: Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal. CURS 7: Patologia corneei.III. hipermetropie. CURS 9: Patologia cristalinului. CURS 6: Patologia conjunctivei. CURS 11: Patologia retinei şi a nervului optic. CURS 15: Tratamentul local şi general în patologia oculară. CURS 10: Glaucomul primitiv. CURS 4: Patologia orbitei şi a sclerei CURS 5: Motilitatea oculară. Metode de examinare a fundului de ochi – oftalmoscopia corneo-conjunctivali. iridociclita. CURS 16: AfecŃiuni oculo-orbitare odontogene. CorecŃia viciilor de refracŃie cu ajutorul lentilelor corectoare. secundar. Diagnosticul diferenŃial al ochiului roşu: conjunctivita. atacul acut de glaucom. plăgi perforante. Tulburările fiziologice şi patologice ale acomodaŃiei. CONłINUTUL CURSULUI CURS 1: Anatomia şi fiziologia globului ocular şi anexelor. CURS 8: Patologia uveei. 152 . contuzii. Manifestări oculare în boli generale CURS 2: RefracŃia oculară: miopie. CURS 12: Traumatismele globului ocular şi anexelor CURS 13: UrgenŃe în oftalmologie CURS 14: ComplicaŃii în chirurgia oftalmologică. congenital. arsuri. astigmatism. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE DemonstraŃii de anatomie a globului ocular cu diapozitive şi disecŃii pe ochi de animal. IV. Examenul la lumina zilei a anexelor globului ocular Examenul polului anterior al globului ocular la lumina zilei Examenul tensiunii intraoculare.

. 5.... Geron 2004 VII..V... Prof. Dr. 3............ Sa-si insuseasca cateva manevre de baza in tratamentul de urgenta al unor afectiuni ORL.. OBIECTIVELE CURSULUI.. Sa cunoasca momentul in care pacientul trebuie indrumat la specialistul ORL 6.corpi straini..... SCOPUL CURSULUI 1.. arsuri..... Sa poata indica un tratament corect de prima instanta 3.......... Intelegerea rolului afecŃiunilor curente ORL in patologia generala 2. hemoragii... Ed......... 5... Sa recunoasca aspectele de patologie ORL care impun o conduita terapeutica in echipa ORL. Arsene. Dr........ Sa cunoasca criteriile de diagnostic ale afectiunilor curente ORL 2.... Ed.. Patologie rinosinusala Patologie faringiana Patologie laringo....traheala Patologie otologica Sindroame algice cranio-faciale 153 .. EVALUĂRI Fiecare student va cunoaşte un caz din patologia oftalmologică.. Dr... Dumitrache.. M.. Informatii privind interferentele unor afectiuni chirurgicale ORL cu patologia si chirurgia OMF II.... etc.se are in vedere ca la sfarsitul cursului studentii sa fie capabili : 1..... M. 4. Geron 2002 Oftalmologie – teste...stomatologie sau ORL. Prof....50% OTORINOLARINGOLOGIE ANUL IV Ore curs: 16 ore Ore lucrări practice : 32 ore I.... C...chirurgie OMF III...20% Lucrare de control privind patologia oftalmologică..... A. 2.... BIBLIOGRAFIE Oftalmologie..30% Examen teoretic – test.. CONTINUTUL CURSULUI 1..... Ciocâlteu...... Dumitrache. Cunoasterea influentei afectiunilor ORL in patologia stomatologica 3..... Sa cunoasca relatiile cauza-efect intre afectiunile ORL si patologia stomatologica si invers 4... insuficienta respiratorie.... Dr........

Videocaseta cu examenul ORL detaliat 7. Ed. efectuarea tratamentului. etc. RAI Coressi 1997 3. National 1977 4. Universitara « Carol Davila » Bucuresti. Notiuni practice de anatomie. C. V. semiologie laringiana. Notiuni practice de anatomie si fiziologie rinosinusala. Corina Mella. Participarea la activitatea practica din clinica : examinarea bolnavilor. Codrut Sarafoleanu –« Otorinolaringologie » curs pentru studentii Facultatii de Medicina Dentara.examen practic la pacient V. sindromul adenoidian) 4. 2001 5.« Urgente ORL »-.) 8. fiziologie. sistemului limfatic cervical si glandelor anexe ale cavitatii bucale. Generalitati : cunoasterea instrumentarului folosit in ORL si sistematizarea examenului clinic al bolnavului ORL 2. Silvy.2004 2. Theodor. G. semiologie. examene endoscopice ORL. semiologie rinologica. aspecte terapeutice de baza in patologia laringiana (insuficienta respiratorie acuta. a unor manevre medico-chirurgicale (punctii. examenul clinic si paraclinic al laringelui. hipoacuzia. examinare clinica.ed.Ed. Notiuni practice de anatomie si fiziologie a urechii. paraclinic si terapeutica nervilor cranieni. examenul clinic si paraclinic rinosinusal . Verificarea cunostintelor. Ed. aspecte terapeutice de baza in patologia auriculara (corpi straini auriculari. D. Mincu-Radulescu.« Explorarea functionala si paraclinica in Otorinolaringologie ». C Sarafoleanu. tratamentul epistaxisului) 3. Notiuni practice de anatomie si fiziologie laringiana.. BIBLIOGRAFIE 1. insuflatii tubare. semiologie faringiana. D.vol.. Sarafoleanu. interpretarea imagisticii.« Caiet de lucrari practice de Otorinolaringologie ». vertijul periferic) 6. aspecte terapeutice de baza in patologia rinosinusala (punctia sinusului maxilar.« Compendiu ORL ». Sarafoleanu si colab. . sinusoscopii. patologie. D. Sarafoleanu. Ed. Didactica si Pedagogica 1999 154 . CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. I si II. spalaturi auriculare. semiologie acusticovestibulara . examenul clinic si paraclinic al urechii. Notiuni practice de anatomie si fiziologie faringiana.IV. aspecte terapeutice de baza in patologia faringiana (flegmonul periamigdalian. examenul clinic si paraclinic al faringelui. pansamentelor. traheostomia) 5. Sarafoleanu si colab.

Stadiul actual al cunostiintelor de specialitate in Parodontologie. 3. EVALUARE i.moderne privind etiopatogenia bacteriana a bolii parodontale in conditiile existentei factorilor favorizanti locali si generali. II. Examen teoretic dupa tematica cursului……70% din nota finala PARODONTOLOGIE ANUL V 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice I.Insusirea cunostintelor de baza privind structura functionala a parodontiului marginal.SCOPUL CURSULUI 1.medical.VI.Insusirea unui mod biologic. analizele uzuale iv. 3. 2.Insusirea unui mod eficient de utilizare a instrumentarului de tratament parodontal. o audiograma. 155 .Investigarea clinica si paraclinica a cazurilor de imbolnavire a parodontiului marginal. Fiecare student va examina un numar de 8 pacienti ii.OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1. Examen practic la sfarsitul stagiului……….Istoricul Parodontologiei.ramura medico-chirurgicala a stiintelor stomatologice.Insusirea unei metodologii de investigare prin ancheta epidemiologica in boala parodontala.30% din nota finala v. III. un examen CT.de intelegere a relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si boala parodontala in raport cu influentele organismului gazda la nivel local si general. 4. Obiectul Parodontologiei .Recunoasterea starii de imbolnavire a componentelor aparatului dento-maxilar cu accent pe aprecierea formei clinice de suferinta a structurilor parodontiului marginal.Intelegerea relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si mecanismele directe si indirecte de patogenitate in boala parodontala 2.CONTINUTUL CURSURILOR 1. Va interpreta o radiografie. Va incerca sa stabileasca diagnosticul si sa indice un minim de masuri terapeutice iii. Introducere.epidemiologia bolii parodontale si aspectele actuale.

Examinarea bolnavului parodontopat Anamneza Examenul clinic obiectiv Examene complementare IV. Embriogeneza.Rolul factorilor generali.Morfofiziologia parodontiului marginal profund.Atritia si implicatiile abraziunii patologice. 2.de laborator 4.Vascularizatia si inervatia parodontiului marginal 6.Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice. Prezentari de cazuri clinice si rezolvari terapeutice 3. 9.CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. 5.Relatii functionale.Epidemiologia bolii parodontale.Relatii functionale intre ocluzale odonton.instrumental si a detartrajului ultrasonic 7.Prezentarea schemei odontonului cu referiri la evolutia morfologica si topografica a bolii parodontale 2.radiografiilor si interpretarea rezultatelor unor investigatii paraclinice.Dinamica dezvoltarii complexului si dento articulatia parodontal.Aprecierea starii de igiena.a starii de imbolnavire si a cerintelor de tratament parodontal prin : 156 .Studiul modelelor. 7. B.Prezentarea Foii de Observatie a bolnavului parodontopat. 8.Terminologie. Evidentierea clinica si biochimica a placii bacteriene subgingivale 8.musculatura masticatorie temporo-mandibulara. 4.Evidentierea clinica a placii bacteriene supragingivale. Particularitatile morfologice si functionale ale parodontiului marginal. Eruptia dentara si structurarea parodontiului marginal 3.Demonstratii pe pacient ale detartrajului manual. Prezentarea instrumentarului specializat in tratamente complexe chirurgicale si de echilibrare ocluzala 5.sistemici.Morfofiziologia parodontiului marginal superficial.in producerea bolii parodontale Influenta unor factori generali asupra susceptibilitatii de imbolnavire a parodontiului marginal 10.Prezentarea instrumentarului de consultatie si de detartraj manual si chirurgical.Fiziologia parodontiului marginalTeorii privind modalitatile de preluare a solicitarilor asupra dintilor de catre parodontiul profund.Prezentarea pe model a tehnicilor de detartraj manual instrumental 6.

Dr.Ed.a metodei de periaj si a frecventei periajului 10.Insusirea deprinderilor practice de utilizare a intregului instrumentar utilizat in cadrul manoperelor de investigare si tratament parodontal.Silvia Dumitriu. Editia a-III-a 1999 2.BIBLIOGRAFIE 1.Periajul dentar pentru finisare si instruirea pacientilor dupa detartraj V.Lucrari de control din materia predata 3.Buc.9.Individualizarea pentru fiecare bolnav parodontopat a programului de igienizare prin autointretinere legata de: instructiuni privind alegerea periutei de dinti.CERMA.Insusirea unui mod biologic..Prezentarea complexa a procedurilor de tratament medicamentos. Viata Medicala Romaneasca. 157 .Intelegerea la un nivel superior a aspectelor complexe de simptomatologie clinica a afectiunilor parodontale in corelatie cu substratul lezional al acestora.Ed.chirurgical si functional in vederea aplicarii unui tratament modern realizat prin mijloace actuale de maxima eficienta.O.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% ANUL VI 32 ore curs 80 ore de lucrari practice I.Instruirea bolnavilor parodontopati privind folosirea unor mijloace secundare de igienizare ca: firul de matase.Dr.1996 VI.Horia Traian Dumitriu. 3.stimulatorul gingival.Efectuarea detartrajului manual instrumentar si cu ultrasunete 12.EVALUARE 1.Buc.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof.Fiecare student va examina complex 10 pacienti cu stabilirea statusului dento-parodontal si inregistrarea datelor in F.proceduri de spalare. 2.”Parodontologie”Prof.Dr.medical de intelegere a patologiei parodontiului marginal in vederea instituirii unui tratament rational. 2.eficient.Prof.Examen practic 4.clatire si irigatie bucala 11. 2. SCOPUL CURSULUI: 1.Horia Traian Dumitriu.

3.Gingivita hiperplazica idiopatica 7.Forme clinice-simptomatologie A.necomplicata 2.rapid progresiva b)Parodontita marginala profunda ulero-necrotica c)Parodontita marginala profunda refractara la tratament d)Parodontita distrofica 158 .Gingivite si gingivostomatite de cauza micotica 11.Clasificarea bolilor parodontiului marginal II.Gingivita cronica.Gingivite descuamative 9.de maxima eficienta terapeutica.frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice 5.Instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu.Gingivite hiperplazice de cauza medicamentoasa 6.simpla.prin introducerea unor proceduri moderne.Parodontita marginala cronica superficiala 2.Parodontita marginala cronica profunda a)Parodontita prepubertala b)Parodontita juvenila c)Parodontita marginala cronica profunda la adult Forme clinice de parodontite marginale la adult a)Parodontita marginala agresiva.Recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cit mai corect care sa evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavire parodontala.de cauza microbiana 3. 2.Parodontite marginale 1. III.Gingivite simptomatice.Gingivita hiperplazica.Intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualizarii acestuia in raport cu starea de imbolnavire a pacientului.Gingivite din cursul unor stari fiziologice 4.Gingivita 1. CONTINUTUL CURSURILOR I. OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1.Tumori gingivale benigne si maligne B.Gingivita alergica 8.Gingivite si gingivostomatite acute si subacute 10.simpla.I.

Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice 1.Manifestari ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului ocluzal asupra parodontiului marginal III.prognostic si complicatii IV.C.Chirurgia mucogingivala C.Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice A.a metodei si a momentului aplicarii acesteia Alegerea dintilor inclusi in sistemele de imobilizare Alegerea metodei de imobilizare Momentul aplicarii imobilizarii Clasificarea sistemelor de imobilizare Imobilizarea temporara 159 .Chirurgia osoasa alveolara 6.Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA D.Chiuretajul gingival si subgingival 2.Evolutie.Profilaxia si tratamentul antimicrobian in inflamatiile parodontiului marginal Principii generale Indepartarea placii microbiene Mijloace principale de indepartare a placii microbiene Mijloace secundare Tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene Modalitati de aplicare a substantelor medicamentoase in tratamentul antimicrobian.Gingivectomia 3. antiinflamator al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice B.Gingivectomia gingivoplastica 4.Operatiile cu lambou a)Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate b)Operatia cu lambou mucoperiostal partial reflectat c)Operatiile cu lambou mucozal d)Operatia cu lambou repozitionat apical 5.Tratamentul de echilibrare ocluzala Individualizarea microprotezelor la bolnavii parodontopati Restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati Tratamentul ortodontic Imobilizarea dintilor parodontotici Alegerea dintilor pentru imobilizare.

Insusirea procedurilor de tratament parodontal prin : badijonaj. mezoterapia imunoterapia si terapia cu produse imunobiologice 3. tamponament.Bioterapia de reactivare Cu produse de origine animala Cu produse de origine vegetala Prin produse medicamentoase de origine sintetica Vitaminoterapia Proceduri chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala Masajul gingival Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice Substante imunobiologice E. clinice. Imobilizarea cu materiale compozite auto sau foto polimerizabile 7. aplicatii de antiseptice si antibiotice. Slefuiri selective 5. Imobilizarea temporara prin ligaturi. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Anestezia in practica parodontala 2.Orientari terapeutice principale si scheme de tratament Aspecte actuale. mesajul santului gingival spalaturi si irigatii ale santului gingival aplicatii cu spatula sau sonda instilatii infiltratii. Detratraj profesional cu ultrasunete supra si subgingival. combinatii ale acestora 6. 4. Imobilizarea permanenta cu mijloace specifice contentiei dintilor parodontotici 160 .Imobilizarea permanenta Realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara Realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara Aprecierea critica a sistemelor de imobilizare D. atele.paraclinice si experimentale ale remanierii osoase si a regenerarii parodontiului marginal Aspecte actuale ale profilaxiei specifice in parodontopatii II. detratraj manual subgingival. periaj si lustruire dupa detartraj.

Lucrari de control din materia predata 3. Papilectomia 11.Horia Traian Dumitriu. Operatii cu lambou 17. Chiuretajul subgingival in camp inchis 13. EVALUARE 1. Prof.CERMA.Dr. Mici deplasari dentare ortodontice 10.Dr. Participarea si efectuarea unor interventii mai ample de regenerare tisulara ghidata. Editia a-III-a 1999 2.Fiecare student va examina complex 15 pacienti cu inregistrarea datelor in FO. Electro si chimio-cauterizarea microburjoanelor gingivale 19. Chiuretajul gingival 12. Interventii de chirurgie plastica muco-gingivala 18.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% 161 . Slefuirea dintilor parodontotici recuperati prin tratament anti microbian si chirurgical pentru restaurari protetice conjuncte inclusiv metalo-ceramice. stabilirea statusului dentoparodontal si a unui plan de tratament complex:medicamentos. referate V.8.Silvia Dumitriu. discutii.Horia Traian Dumitriu.1996 VI.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof.Examen practic 4. Chiuretajul subgingival in camp deschis 14. Ed.Buc. Gingivectomia 15. Insusirea elementelor de pregatire preoperatorie si de ingrijiri postoperatorii 20. Gingivectomie gingivoplastica 16. 9.Dr.Buc.Ed. Viata Medicala Romaneasca. BIBLIOGRAFIE 1. chirurgical si de reechilibrare functionala 2. terapie de aditie si interpozitie de membrane Seminarii recapitulative..”Parodontologie”Prof.

cardiace. 9. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. 2. cardiace. . 6.PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IMUNOLOGIE ANUL II Un semestru 32 ore de curs. Edemele Fiziopatologia metabolismului fosfocalcic Fiziopatologia hemostazei ReacŃia sistemică postagresivă şi stările de şoc InsuficienŃa cardiacă . etc. 14. 48 ore de lucrări practice I. 7. 10. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: . CONłINUTUL CURSURILOR: Fiziopatologia inflamaŃiei Fiziopatologia termoreglării Fiziopatologia durerii Fiziopatologia metabolismului glucidic.Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare. Diabetul zaharat Fiziopatologia metabolismului protidic Fiziopatologia echilibrului hidroelectrolitic. . hepatice. 13. renale.Prezentarea aspectului normal şi patologic al traseelor EKG.Prezentarea valorilor normale ale datelor de laborator şi interpretarea valorilor patologice. Fiziopatologia eritrocitelor Hipertensiunea arterială InsuficienŃa hepatică InsuficienŃa respiratorie IV.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom plecând de la datele de laborator. II. 4.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor: hematologice. 2. III. .Prezentarea mecanismelor marilor sindroame: inflamaŃie. 12. şoc. 8. 5. Analiza electrocardiogramei Investigarea metabolismului glucidic şi lipidic Investigarea metabolismului protidic Diagnosticul enzimatic al bolilor interne 162 . digestive. metabolice. 3. . SCOPUL CURSULUI: . 3. respiratorii. 4. 11. pulmonare. renale. 1.

. 8.. Didactică şi Pedagogică...Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii.... Icterele Explorarea aparatului respirator şi renal Buletine de analiză şi cazuri comentate – recapitulare Examen practic V... Barbu R......... 11. Ed. 10...... Teodorescu Exarcu I... biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină... Ed. Ed..Fiecare student va interpreta buletine de analiză şi trasee de EKG în cadrul testelor ........ septicemie şi şoc toxicoseptic în : Drăgan M.. Didactică şi Pedagogică..... Ed.. Bucureşti 1999 2... – Bacteriemie.. Teodorescu Exarcu I........ 1980 6. Editura Academiei R. – Explorări funcŃionale. Price S........ II...... Teodorescu Exarcu I..S.... (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice.. 1983 VI... Neutropeniile Test Explorarea hemostazei Explorarea funcŃiilor ficatului. Editura Academiei R. Bucureşti... 1998 7. Mosby Year Book Inc..Examen teoretic ..... Ed.. Vol.. – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M.. litografia IMF Bucureşti.... 4th Edition. Investigarea eritrocitelor. Teodorescu Exarcu I. Medicală.. Marin F............ (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase.. 1989 11.. 1980 15... 20% . 50% 163 . (sub redacŃia) .... Ed. Anemiile Investigarea seriei albe.. Ed.. Ed. (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol II.... Ed.... (sub redacŃia) .. Ed....Lucrări practice....R....... (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase. Vol... Aramă S... 12.. I..... (sub redacŃia) – Fiziopatologie . 1998 5.... 1998 4. (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol I. – Fiziopatologie pentru studenŃii facultăŃilor de stomatologie......R.. (sub redacŃia) ... Medicală. (sub redacŃia) .. Wilson L... 1985 14... Didactică şi Pedagogică........Examen practic . 30% ... Medicală. Bucureşti... Medicală.... – Patophysiology.. Saragea M. Bucureşti. Bucureşti. Aramă S...... 1982 12.... Bucureşti.. 1984 13. EVALUARE: .. Bucureşti... Bucureşti 2000 3........ Bucureşti. Cerma. Bucureşti... Ed.. Bucureşti......... 7.. Dacia..Fiziologia şi fiziopatologia digestiei.. Teodorescu-Exarcu I. Aramă S... Medicală....5. 1982 10. Citoliza hepatică..... Cerma. 6.... – Fiziopatologie... 1985 9...Fiziologia şi fiziopatologia excreŃiei.....Fiziologia şi fiziopatologia sistemului endocrin..S..... Teodorescu Exarcu I.. BIBLIOGRAFIE: 1... (sub redacŃia) .... Bucureşti... 9..1992 8.. Saragea M...Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii.... Cluj-Napoca... Leucemiile. Aramă S.

Apărarea specifică şi nespecifică 2. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili : . Reglarea răspunsului imun 5. II. . . CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Recunoaşterea antigenului de către LB şi LT. SCOPUL CURSULUI: . inclusiv SIDA.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă.Moleculele de prezentare a epitopilor 3. Răspunsul imun celular 9. autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom imun plecând de la datele de laborator. Sistemul complement 8. Citokinele şi interleukinele 6. .Prezentarea unor imagini ale celulelor implicate în răspunsul imun.Prezentarea elementelor fundamentale de imunologie normală. Celulele auxiliare. inclusiv a şocului anafilactic.Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare.Să cunoască principiile de tratament al şocului anafilactic.Prezentarea datelor esenŃiale referitoare la mecanismele de apărare ale organismului. .Prezentarea tipurilor de hipersensibilitate. Imunoglobulinele. Receptorii LT.Prezentarea principalelor tipuri de deficite imune. . . NoŃiuni introductive. ImunodeficienŃele primare şi dobândite 164 . Ganglionii limfatici splina. III. . . în special colagenoze.Prezentarea mecanismelor bolilor autoimune. .Prezentarea principalelor metode de explorare a bolilor alergice. Limfocitele 4.IMUNOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 16 ore de curs 32 ore de lucrări practice I. Dinamica răspunsului imun umoral 7.

.. EVALUARE: ... Cluj-Napoca... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1.. Lichidul gingival.. – Fiziopatologie.... Ed.. Ed. factorul reumatoid... Universitară “Carol Davila”..... 1980 4. 80% 165 . Bâră C.. – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M. imunodifuzia în gel. respiratorii..Fiecare student va cunoaşte principiile explorării imunologice... 2000 3.. Bucureşti. Ed. Aramă S.. 1996 5...... Medicală.... Aramă S.... biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină... alimentare. Ursaciuc C... va interpreta buletine de analiză şi va recunoaşte aspecte imunohistologice în cadrul lucrărilor practice ... şocul anafilactic 11....... Ed. – Imunologie fundamentală.. Poliartrita reumatoidă... eozinofilia.. 20% .... autoanticorpii 3.Lupusul eritematos sistemic. Bucureşti. Determinarea grupelor sanguine.. ocupaŃionale 4... ReacŃiile de hipersensibilitate. Bolile autoimune.. reacŃia de hemaglutinare... Hipersensibilitatea de tip II citotoxică.. – Explorări funcŃionale.... Explorarea imunologică la pacienŃii cu sindrom febril prelungit. Didactică şi Pedagogică.. Dacia.. Explorarea imunologică în bolile alergice : cutanate. Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune 12. Didactică şi Pedagogică.. ReacŃia post-transfuzională.. Sindromul Sjogren 13.... Astmul bronşic alergic.. Testele in vitro: reacŃia de fixare a complementului... BIBLIOGRAFIE: 1....... Incompatibilitatea în sistemul Rh. – Imunologie Medicală.Explorarea imunopatologică : testele cutanate. Barbu R. Ed..M...Examen teoretic .. Bucureşti.. Bancu A...... Bucureşti.... Popescu L...... 1998 6.. Hipersensibilitatea de tip I (anafilaxia).. Ed... 1998 VI.............. Parodontopatiile IV....... Cerma.. Explorarea imunologică în bolile cavităŃii bucale şi ale tubului digestiv..Explorarea imunologică în bolile autoimune V.... Cialâcu V. Bucureşti. testele cu histamină 2... medicamentoase. Mucoasa bucală. Marin F..... Saliva.. (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice..... Placa bacteriană. reacŃiile de imunofluorescenŃă.10. (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase...... Apărarea imună la nivelul cavităŃii bucale. 1998 2.....

Să cunoască afecŃiunile cu potenŃial de malignizare şi principalele forme de debut ale carcinomului şi melanomului de mucoasă în vederea efectuării controlului oncologic preventiv în cabinetul stomatologi. Să cunoască aspectul normal al cavităŃii bucale şi variantele normalului. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea principalelor grupe de afecŃiuni ale mucoasei bucale precum şi ale afecŃiunilor medicale ale gurii şi glandelor salivare. Să cunoască principalele afecŃiuni medicale ale cavităŃii bucale în general şi ale mucoasei bucale în special. 3. 2. 5. Structura histologică normală a mucoasei bucale. 166 . II. CONłINUTUL CURSURILOR 1.PATOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore de curs / 32 ore de lucrări practice I. 5. III.OBIECTIVELE FINALE ALE CURSULUI: Se doreşte ca la sfârşitul cursului şi a stagiului practic. Obiectul de studiu al disciplinei şi clasificarea afecŃiunilor medicale ale cavităŃii bucale Mucoasa bucală normală şi variantele ei zonale. Cunoaşterea morfologiei normale şi a structurii mucoasei bucale precum şi variantelor sale normale. 3. Cunoaşterea principalilor factori favorizanŃi ai carcinomului de mucoasă. Să trateze o parte din aceste afecŃiuni care sunt cuprinse în ghidul de competenŃe profesionale ale medicului stomatolog. studenŃii să fie capabili: 1. 4. Mecanisme de aparare antiinfecŃioasă ale cavităŃii bucale: saliva.mucoasa bucală. 4. limfonodulii regionali. 2. 2. Cunoaşterea sistemului imun de aparare a cavităŃii bucale. Cunoaşterea leziunilor cu potenŃial de malignizare şi a formelor de debut ale carcinomului şi melanomului mucoasei bucale. Să cunoască şi eventual să poată suprima factorii locali favorizanŃi ai malignizarii. Ńesuturile limfoide ale cavităŃii bucale.

Etapele alcătuirii diagnosticului în Patologia Orală 3. 14.coloraŃia vitală. AfecŃiuni cu potenŃial de malignizare şi afecŃiunile premaligne ale mucoasei. citokinele. importanŃa lor. mononucleoza infecŃioasă. Variante ale normalului la nivelul cavitătii bucale. Examene complementare-enumerare.V. InfecŃii micotice ale mucoasei bucale: candidoza bucală acută şi cronică. celule imunocompetente. Forme clinice de debut de carcinom. Zona Zoster. Dermatoze autoimune. 9. Tumori de origine virală: veruci. mucoasă. IV. Metode de diagnostic precoce ale leziunilor neoplazice . modificari benigne şi de origine necunoscută. AfecŃiuni virale cu manifestări bucale: herpesul simplex. AfecŃiuni autoimune ale mucoasei bucale. 11. sindromul Sjogren. 5. aftoza şi sindromul Behcet. Manifestări alergice la nivelul cavităŃii bucale. Metodologia examinăii bolnavului 2. ReacŃii locale la medicamente şi materiale Leziuni traumatice şi importanŃa lor. Manifestări bucale în hemopatii. Foaia de observaŃie şi particularităŃile ei 4. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. papilom. stomatita streptococică. parotidita virală. 15. 10. herpangina.. Sistemul imunitar de apărare al mucoasei şi verigile sale: moleculele de adeziune. Carcinomul de mucoasa: etiologie. varicela.3. Patologia medicală a glandelor salivare: gura uscată. Afte bucale cronice recidivante. Leziunile elementare ale mucoasei-tipurile clinice de leziuni. tipuri de leziuni. Hiperplaziiie gingivale. Keratozele bucale-leucoplazia. Algiile nespecifice ale cavităŃii bucale: stomatodinia.I. Leziuni pigmentare ale mucoasei bucale. cauze favorizante. 5. Manifestări bucale în sifilis şi tuberculoză.displazii epiteliale şi carcinomul "in situ". Lichenul plan bucal şi lupusul eritematos. 6. Eritroplazia Papilomatoza orală. glande salivare. stomatoscopia 167 .citologia exfoliativă . 8. 12. condiloame. Manifestări bucale în sindromul H. 13. imunologia cancerului debutant.Tratamentul stomatologic al pacienŃilor seropozitivi. 16. Stomatitele buloase şi ulcerative. 4. alterări ale conjunctivului. Histopatologia leziunilor mucoasei-alterări ale epiteliului. Efectele radio şi chimioterapiei asupra structurilor cavitătii bucale: dinŃi. efectele patogene asupra mucoasei. AfecŃiunile bacteriene ale mucoasei bucale: stomatita ulcero-necrotică. 7. stomatita odontiazica.

participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate NOTA: Concomitent cu temele expuse în cadrul L. Bucuresti 1999 3. efectuarea de foi de observaŃie şi prezentări de caz.1992 4. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 15.Cursul teoretic predat 2. secŃionarea.J.chirurgicale . Strategii de tratament în afecŃiunile medicale stomatologice: . identificarea de germeni. Prezentări de cazuri clinice. Prezentări de cazuri clinice. Regezi & Sciuba "Oral Pathology " second edition. 2. BIBLIOGRAFIE: 1. Prezentări de cazuri clinice. 1993 VI.domenii de utilizare -imunohistochimia 9. Metode de identificare ale virusurilor din leziunile mucoasei bucale 11. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 16. tehnica.. Fiecare student va efectua examen clinic la minimum 4 pacienŃi diferiŃi şi va raporta modificările observate. Examenul biopsic-indicaŃii. testarea sensibilităŃii (antibiograma). EVALUARE: 1. transport.P. J."Patologie Medicală Stomatologică" Ş. Metode de explorare clinică şi paraclinice în patologia medicală a glandelor salivare 14. Cerma. colorarea 8. Metode moderne de diagnostic complementar -imunofluorescenta . supravegherea vindecării 7. Tovaru. Edition. Examenul histopatologic-transportul pieselor. cultura. Fiecare student va efectua minimum o foaie de observaŃie. fixarea. studenŃii participă la consultaŃiile serviciului.6. includerea. 168 .radioterapice 12. Examenul microbiologic şi etapele sale: prelevare. Ed.medicale . Pindborg "Atlas of Diseases of the Oral Mucosa" 5-th. 10. V. NoŃiunea de "urgenŃă" în afecŃiunile mucoasei bucale 13.

OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea noŃiunilor de parazit şi parazitism. 4: Clasa Nematoda (Genurile: Ascaris. CONłINUTUL CURSURILOR: Cursul Nr. 2: infecŃii parazitare oportuniste producatoare de moarte în (criptosporidioza. Examenul practic constă în recunoaşterea pe diapozitive a 5 cazuri diferite de afecŃiuni ale mucoasei bucale 4. E. Cursul Nr. Genul Entamoeba (E. Genul Trichomonas ( T. histolytica). Clasa Trematoda (Genul Schistosoma) Cursul Nr. SCOPUL CURSULUI: Prezentarea unor noŃiuni de bază referitoare la principalele infecŃii parazitare întâlnite în patologia umană II. Genul Leishmania. Trichuris. răspuns imun. toxoplasmoza). bucalis. Enterobius. interelaŃie parazit gazdă. elemente clinice de bază. Trichinella. Cunoaşterea principalelor genuri şi specii de paraziŃi implicaŃi în patologia umană Prezentarea unor elemente esenŃiale de recunoaştere ale infecŃiilor parazitare în scop de diagnostic. pneumocistoza. Examen teoretic scris cu 20 de subiecte PARAZITOLOGIE ŞI VIRUSOLOGIE ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE PARAZITOLOGIE Un semestru 8 ore de curs. I: paraziŃii şi parazitismul. Cursul SIDA Nr. 16 ore lucrari practice I. amoeba libere conditionat patogene. Hymenolepis. Genul Plasmodium (malaria). patogenitate. Strngyloides 169 . gingivalis . III. Echinococcus). 3: Clasa Cestoidea (Genurile: Taenia.3. T vaginalis).

. "Parazitologie medicală” Simona Rădulescu Ed. Briliant 1999. ÎnŃelegerea patogeniei infecŃiei virale şi a noŃiunilor generale privind imunitatea antivirală 2. 6: examenul coproparazitologic şi alte tehnici speciale de recoltare şi diagnostic al infecŃiilor helmitice. BIBLIOGRAFIE "InfecŃii parazitare umane" Dan Steriu Ed. Lucrarile Nr. ALL 1997.C. Asimilarea unor noŃiuni privind principalele virusuri implicate în patologia infecŃioasa a cavităŃii bucale. 7 si 8: examene microscopice şi macroscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (helminti) utilizate în diagnosticul curent. tehnica froŃiului şi al picaturii groase. coprocultura parazitologică. pneumocistoza şi toxoplasmoza. 1: recoltarea materialului biologic. 3. 170 . SCOPUL CURSULUI: 1 . diagnosticul infecŃiei trichomonozice. Lucrarea Nr. 2: examenul L. PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE VIRUSOLOGIE semestrul I/II 12 ore curs 12 ore lucrari practice I. 5: examene microscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (protozoare) utilizate în diagnosticul curent. V. Lucrarea Nr. Oricare alt titlu apărut pe piaŃa internă (eventual externă) dupa 1990. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Lucrarea Nr. izolarea şi cultivarea amoebelor libere condiŃionat patogene. Lucrarea Nr. 4: diagnosticul în malarie. EVALUARE Examen: test grilă cu 25 de întrebari în timp de 25 de minute. un test grila (anunŃat) în scopul familiarizării cu astfel de verificări. 3: diagnosticul în criptosporidioza.IV. VI. Lucrarea Nr. Dobândirea unor cunoştiinte generale privind principalele familii de virusuri cu cale de transmitere parenterala şi a riscului profesional asociat infecŃiei cu aceste virusuri. R. Lucrarea Nr.

strategii virale de eludare a raspunsului imun. Diagnosticul de laborator. Mecanisme ale rezistenŃei la antiretrovirale. Interpretarea semnificaŃiei testelor calitative şi cantitative de detectie a acizilor nucleici virali în produse patologice recoltate de la pacienŃi III. Hepatita cronică cu virusurile B şi C. Curs 4. Terapia combinată. Imunitatea în viroze. IV.7 şi 8.Antiretrovirale. InfecŃia HIV / AIDS. Imunoterapia în infectia HIV. Haine de protecŃie şi tehnici bariera. Indicarea analizelor de laborator necesare diagnosticarii corecte a leziunilor din stomatitele virale 5. EBV. Utilizarea instrumentarului tăios. Interferon: mecanisme de acŃiune şi efecte biologice. Însuşirea şi aplicarea recomandarilor intenaŃionale privind tehnicile de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. CMV. Stomatitele buloase. Stomatite de etiologie virală. Human herpesvirus 6. inhibitori de proteaze virale. Interpretarea principalelor metode de izolare a virusurilor pe substraturi vii şi de identificare rapidă a antigenelor virale în produse patologice recoltate de la pacienŃi. Metode de dezinfecŃie şi sterilizare a instrumentarului dentar. Vaccinuri virale. 171 . NoŃiuni de hemovigilenta. VZ. Efectul antiretroviralelor în alte viroze. principalele familii virale de interes medical. B C D E şi în infecŃia cu HIV 4 . Taxonomie virală. B C Delta. raspunsul imun celular. Tehnici de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. CONTINUTUL CURSURILOR Curs 1. Curs 3. Agentul etiologic. Markeri pentru monitorizarea evoluŃiei şi tratamentului hepatitelor cronice. Aplicarea algoritmului de diagnostic în hepatitele virale A. 3. Virusuri hepatitice: Hepatita A. Patogenia infectiei virale Curs 2. CurăŃirea şi dezinfectarea cabinetului stomatologic şi a suprafeŃelor adiacente. Leziuni orale asociate cu infecŃia HIV Curs 5. Stomatite hiperplazice. Stomatitele eritematoase. Stomatitele veziculare. Diagnostic de laborator.II. Ciclul replicativ viral. E. Carcinom hepatic de etiologie virală. Inhibitori ai reverstranscriptazei. OBIECTIVELE CURSULUI: 1 . virusuri hepatitice recent identificate AgenŃii etiologici. EvoluŃia şi stadializarea infecŃiei HIV/SIDA la adult şi în pediatrie. 2. Herpesviridae: virusurile HSV 1 şi 2. Curs 6.

34.. Diagnosticul de laborator în hepatitele virale: Diagnosticul hepatitei A. S. Transportul probelor. 8 (PCR). SCOPUL CURSULUI: 1. Ed.. 11. 26..2.6. Ruta.. 5.ELISA. Tehnici moleculare. 10 (ELISA. 172 . 2.. Protocol de izolare a unui virus pe culturi celulare. DetecŃia infecŃiei la nou nascuŃii din mame seropozitive. Concept publishing.. DetecŃia infecŃiei în timpul ferestrei serologice.. Diagnosticul în hepatita B: Metode de evidenŃiere a AgHBs. Markeri ai infectivităŃii VHB. 25.. C. Protocol de menŃinere a unei culturi celulare stationare. S. Tehnici de detecŃie a virusului şi a produselor virale: Tehnica de amplificare genica (PCR). 1998. 12.. cap. Evaluare Seminarii din materia de lucrări practice ……10% Examen teoretic . V. 11. 32.. Prelevarea şi etichetarea probelor biologice. 9.. Diagnosticul hepatitei C: Teste serologice: Tehnica imunoenzimatică ."SIDA. 4. Cernescu. WB). Concept publishing. Western Blot (WB) 6..7. Culturi de celule: Clasificarea culturilor celulare.5. 6.C. Creşterea şi dezvoltarea coplilului. 8. Principalale tipuri de efect citopatic. Diagnosticul hepatitei D.test grilă . 12. 13. 28. 10. VI. Medicală. Ruta Ed. Determinarea încarcarii virale. Ed."Virusologie Medicală''..7 (Imunofluorescenta). ………90% PEDIATRIE ANUL IV Un semestru 16 ore curs/ 32 ore lucrări practice I.. 3. Diagnosticul în infecŃia HIV/SIDA: Tehnici serologice de triaj şi de confirmare: ELISA. 2000 .. Alegerea eşantioanelor pentru diagnosticul Virusologic. Algoritmul operaŃiilor implicate în diagnosticul Virusologic rapid: Etapele izolarii şi Identificării virusurilor de la bolnavi.. 1998 1. 23. Cernescu. 3."Practica diagnosticului virusologic''. . BIBLIOGRAFIE . Cernescu. .C. Diagnosticul hepatitei E 5.Tratamentul cu antiretrovirale". Capitolele 1.

AlimentaŃia naturală. postmaturul cu greutate mică. dismaturitatea. Mecanisme de aparate antiinfecŃioasă ale aparatului respirator. metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor. Pneumonii bacteriene: pneumonia pneumococică. lipidice. Endocardita bacteriană. NutriŃie şi alimentaŃie pediatrică.Mecanismul creşterii şi dezvoltării. Neonatologie Nou-născutul la termen: evaluarea la naştere. Incidente în alimentaŃia naturală. AlimentaŃia mixtă. particularităŃi morfofuncŃionale. Asmul bornşic infantil. formule de lapte praf (de start. transpoziŃia de mari vase. vitamine. bronsiolita. AlimentaŃia artificială. factori care determină şi influenŃează creşterea şi dezvoltarea. Icterele nou-născutului: algoritm de diagnostic. hidrice. Bolile carenŃiale ale sugarului. Creşterea şi dezvoltarea somatică şi neuropsihică a copilului. legile creşterii. Anemia carenŃială feripriva. 4. Pneumologie pediatrică InfecŃii virale ale cariilor aeriene inferioare: laringita acută subglotică (crupul viral). Nevoi nutriŃionale: energice. Rahititsmul carenŃial. boala hemolitică a nou-născutului prin izoimunizare Rh şi AB0. clasificare şi termiologie. adaptate. pubertate (adolescent). 2. perioada de antepreşcolar. 6. defect septal ventricular. preşcolar. 5. Creşterea şi dezvoltarea în perioada primei copilării. AlimentaŃia diversificată. MalnutriŃia. compoziŃia laptelui de vacă. Detresa respiratorie a nou-născutului. ecremate şi semiecremate acidulate). pneumonia stafilococică. parŃial adaptate. şcolar. 3. proteice. 7. scorul APGAR. Tehnica şi stabilirea raŃiei în alimentaŃia artificială. greutatea la naştere. Hemoragia meningocerebrala la nou-născut. InfecŃia bacteriană (sepsisul) la nou-născut. minerale. Boli congenitale de cord cianogene: teralogia Fallot. Greutatea mică la naştere: prematuritatea. InsuficienŃă cardiacă. Gastroenterologie pediatrică 173 . Pneumonii nebacteriene: pneumonii interstiŃiale. Cardiologia pediatrică Boli congenitale de cord: etiologie. artificială şi mixtă. compoziŃia şi proprietăŃile laptelui de mamă. Boli congenitale de cord necianogene (cu şunt stânga-dreapta): defect septal atrial. glucidice. Boala hemoragică a nou-născutului. Miocardite. Hipoxia la naştere (encefalopatia hipoxicischemică). de continuare.

Diareea acută şi sindromul de deshidratare acută de cauză digestivă. Diareea cronică: clasificare, celiachia, fibroza chistică. Dureri abdominale recurente. Parazitoze intestinale. Hepatite cronice. 8. Nefrologie pediatrică Glomerulonefrita acută posttreptococica. Sindroame nefrotice: clasificare, sindrom nefrotic cu leziune glomerurală minimă. InfecŃia tractului unrinar la copil. 9. Boli reumatice la copil Reumatismul articular acut. Lupusul eritematos sistemic. Artrita reumatoidă juvenilă. Purpura Schonlein-Henoch. 10. Hematologie – oncologie pediatrică Sindroame talasemice, talasemia majoră. Anemia hemolitică microsferocitară congenitală. Purpure trombocitopenice. Hemofilia. 11. Toxicologie pediatrică IntxicaŃii acute la copii: epidemiologie, diagnostic, tratament general. II. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Anamneza şi examenul clinic: particularităŃi la sugar şi copil 2. Nou născutul: particularităŃi morfo-funcŃionale 3. AlimentaŃia sugarului: naturală, artificială, mixtă, diversificarea alimentaŃiei. Formule adaptate. 4. Boli carenŃiale ale sugarului şi copilului mic: manutriŃia, rahitismul carenŃial, anemia feriprivă. 5. Diareea acută a sugarului şi copilului mic: etiologie, semne şi simtome, tratament dietetic şi antibiotic. Deshidratarea acută şi reechilibrarea hidroelectrolitică. 6. InfecŃii virale ale căilor respiratorii inferioare: laringita acută, bronşiolita acută, pneumonii intertiŃiale. 7. Pneumonii şi pleurezii bacteriene. 8. Asmul bronşic. 9. Boli congenitate de cord: DSA, DSV, tetralogia Fallot. 10. Glomerulonefrite acute, sindromul nefrotic, infecŃia tractului urinar. 11. Hepatita virală cronică. 12. Reumatismul articular acut, artrita cronică juvenilă. 13. Sindroame hemoragice: Purpura trombocitopenică, hemofilia. 14. Convulsii: recunoaştere şi tratament de urgenŃă. 15. IntoxicaŃii acute: principii generale de diagnostic şi tratament.

174

III. BIBLIOGRAFIE

EsenŃialul în pediatrie, sub redacŃie, prof. dr. E.P. Ciofu – Carmen Ciofu, Ed. Medicală Amaleta 1997. IV. EVALUARE 6 lucrări de control scrise pe parcursul semestrului – pentru evaluarea pe etape a cunoştinŃelor teoretice şi practice dobândite = lucrările sunt apreciate cu note de la 1 la 10. Examenul final la sfârşit se semestru, constă într-o lucrare scrisă notată de la 1 la 10.

PEDODONłIE ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestrul 32 ore de curs; 64 ore de stagiu clinic. I. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea patologiei odontale (caria dentară şi traumatisme dento-parodontale) la copil şi adolescent. 2. Cunoaşteree particularităŃilor etiopatogenice ale cariei dentare la copil şi adolescent. 3. Cunoaşterea metodelor de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent.

II. OBIECTIVELE CURSULUI:

Se propune ca la terminarea, cursului studenŃii să fie capabili: 1. Să cunoască particularităŃile morfologice şi de structura ale dinŃilor temporari şi permanenŃi cu radacina incomplet formată. 2. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria simplă la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată. 3. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria complicată la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacină incomplet formată. 4. Să cunoască şi să recomande individualizat metodele locale şi generale de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent. 5. Să recunoască diferitele forme clinice de traumatisme dento-parodontale ale dinŃilor temporari şi ale dinŃilor permanenŃi cu radăcina incomplet formată şi să cunoască principiile de tratament.

175

III. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Obiectivul PedodonŃiei – conŃinut, istoric tendinŃe de dezvoltare; 2. NoŃiuni de odontogeneză 3. ErupŃia dentară - etape, secvenŃa erupŃiei dinŃiilor temporari şi permanenŃi, patologie infla matorie 4. Cronologia dezvoltării dentare. Vârsta dentară 5. ParticularităŃile morfologice şi de structură ale dinŃilor temporari. RezorbŃia fiziologică a rădăcinii dinŃilor temporari 6. Etiopatogenia cariei dentare – particularităŃi la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 7. Caria dinŃilor temporari - indici de apreciere a morbidităŃii prin carie, epidemiologie, clasificare, forme clinice. Caria de biberon - epidemiologie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 8. Caria simpla la dinŃii temporari - histopatologie, simptomatologie, diagnostic, tratament 9. InflamaŃia pulpara la dinŃii temporari - particularităŃi, forme clinice, elemente de diagnostic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, tratament 10. Gangrena pulpara la dinŃii temporari - etiopatogenie, forme clinice, complicaŃii, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evolutie, tratament 11. Caria la dinŃii permanenŃi în perioada de creştere epidemiologică. ParticularităŃi ale dinŃilor permanenŃi tineri. Caria simplă - simptomatologie, diagnostic, tratament; Caria incipientă - metode de diagnosticare precoce, principii de 12. InflamaŃia pulpar la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată - ParticularităŃi morfologice ale zonei apicale, particularitalile inflamatiei pulpare, forme clinice, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 13. Gangrena pulpară la dinŃii permanenŃi cu rădăcina incomplet formată particularităŃi, tablou clinic, tratament (metode şi tehnici de apexificare) 14. Traumatismele dintilor temporari pi permanenti cu radacina incomplet formata -

epidemiologie etiologie, clasificare, forme clinice, tratament de urgenŃă şi definitiv. ConsecinŃele traumatismelor dinŃilor temporari asupra succesorilor permanenti 15. Prevenirea cariei dentare la copii - principii, metode. Fluorizarea generală şi locală - mecanism de acŃiune, metode de aplicare, eficienŃă. Rolul alimentaŃiei. Rolul igienei orale, metode şi tehnici de igienă orală, eficienŃă. Sigilarea şanŃurilor şi fosetelor.

176

IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE:

Obiective: 1. Examenul clinic exo- şi endobucal al pacientului copil; 2. Diagnosticul cariei simple şi complicate la dentiŃia temporară şi permanentă cu radacina incomplet formată; 3. Diagnosticul traumatismelor dinŃilor temporari şi permanenti cu radacina incomplet formată; 4. Deprinderea metodelor de lucru specifice Pedodontiei; 5. Deprinderea metodelor locale de prevenire a cariei; 6. Interpretarea radiografiilor dentare la copii în perioada dentiŃiei temporare şi mixte. Barem minim 1. Tratamentul cariei simple la dinŃii temporari şi permanenti tineri ………16-20 procese ……………..carioase 2. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 3. Tratamentul gangrenei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri ……………. 5 cazuri ……………..5 cazuri

4. ExtracŃii de dinŃi temporari ............. ... ...........……………………………….... 5 cazuri 5. Proceduri de utilizare pe cale locală a preparatelor fluorate .......................16-20 proceduri 6. Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive. 7. Rezolvarea diferitelor urgente. ……………..16 cazuri ………………..6 cazuri

V. BIBLIOGRAFIE:

- "PedodonŃie" - Livia Zarnea; ed.Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,1993. - "Pulpotomia la dinŃii temporari" - Rodica Luce; Ed.Cerma, Bucureşti, 1996. - “Metode locale de prevenire a cariei din şanŃuri şi fosete" - Rodica Luca; Ed. Cerma, Bucureşti,1998 - "Teste de PedodonŃie" - Rodica Luca, Cherlea V., Lung T., SurpăŃeanu M., In: Teste de Stomatologie, vol.2, Ed. Cerma,1996, pg.6-24. - "Teste de PedodonŃie'! - Rodica Luca, In: Teste de Stomatologie şi Chirurgie oro-maxilo-facială, sub redacŃia GănuŃă N., Ed. Medicală, Bucureşti, 1998, pg. 259-270.

177

I. coloraŃiile extrinseci (etiologie.. 64 ore de stagiu clinic.perturbări ale perioadei de formare dentară. 2. forme clinice. 3. 3. II. Să recunoască tipurile mai frecvente de afecŃiuni ale mucoasei orale la copil şi adolescent şi să cunoască" conduita terapeutică".coloraŃiile intinseci (etiologie.Notă stagiu ……………………………………….Examen practic . Modificari de culoare ale structurilor dentare . EVALUARE: . Distrofiile dentare de structură .. Cunoaşterea anomaliilor dentare de dezvoltare. Cunoaşterea patologiei periodontale la copil şi adolescent. 5. Să recunoască anomaliile dentare de dezvoltare şi anomaliile dentare dobândite altele decât caria dentară şi să stabilească un plan de tratament.VI.15% ……………………………………….15% ……………………………………………. Să conceapă un plan de tratament pedodontic complex în funcŃie de nevoile pacientului raportate la grupa de vârstă şi starea generală de sănatate. Să recunoască diferitele tipuri de îmbolnavire parodontală la copil şi adolescent şi să cunoască conduita terapeutică.etiopatogenie. Să cunoască patologia complexă a molarului de şase ani şi posibilităŃile de tratament. tratament) 178 . III. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. 2. 10% - Examen teoretic final – sris ………………………………. tratament.Lucrare de control . Distrofiile dentare . OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. SCOPUL CURSULUI: 1. forme clinice. forme clinice. clasificare. 4. Cunoaşteree patologiei mucoasei orale mai frecvent întalnită la copil şi adolescent. Cunoaştereca patologiei orientale a molarului de şase ani. tratament). 2.60% ANUL V Un semestrul 32 ore de curs. 4.

.. 5........ ……. gingivita la copil şi adolescent.. Necesitate şi priorităŃi în asistenŃa pedodontică. preşcolar........... 4.... AfecŃiuni ale mucoasei bucale întilnite mai frecvent la copil şi adolescent 6.particularităŃi de structură ale parodonŃiului marginal în perioada dentiŃiei temporare şi mixte....... Plan complex de tratament ........ 8 cazuri 5........ Diagnosticul complex al afecŃiunilor stomatologice în perioada dentiŃiei temporare şi mixte.... parodontita juvenilă 5........ Tratamentul cariei simple la dintii temporari si permanenti tineri carioase.... Diagnosticul afecŃiunilor dentare specifice dentiŃiei temporare şi mixte...... 3.. Însuşirea atitudinilor profilactice şi curative specifice pentru molarul de şase ani.. adolescent) IV........ Rezolvarea diferitelor urgente ... ParticularităŃile tratamentului protetic la copil şi adolescent 9.. 2.....3. Intocmirea unui plan complex de tratament al afecŃiunilor pedodontice în report cu vârsta.......20-25 procese 179 .... 8 cazuri.... Abordarea pedodontică a copilului cu probleme speciale 7..................factori favorizanti consecinte 4.......... Tratamentul gangrenei la dintii temporari şi permanenŃi tineri …………6 cazuri 4. 20 proceduri 6.. 6...... Diagnosticul diferitelor forme de distrotii dentare....... Patologia prin eerie simpla si complicata a molarului de sase ani ....... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Obiective: 1.. Materiale utilizate în practica pedodontică 8.... Proceduri de utilizare pe cale locală a diferitelor preparate fluorate ............ pe grupe de vârstă (copilul mic............... 20 cazuri 7...... 2.... Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive .. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenti tineri ……………6 cazuri 3.... Insuşirea diferitelor metode de tratament ale distrofiilor de structură Barem mimim: 1.. Îmbolnăvirea parodontală la copii ..... şcolar..

................10% ... vol.....scris...... cross contamination........... In: Teste de Stomatologie si Chirurgie oro-maxilo-facială l998... PREVENIREA TRANSMITERII INFECłIILOR Definirea noŃiunilor: precauŃii universale/standard..DENTARĂ ANUL II Un semestru 16 ore curs 16 ore lucrări practice OBIECTIVELE CURSULUI: .......2o% ........ Ed........... CURSUL I Introducere în prevenŃie oro-dentară......A.....V.....Lucrare de control ........"Teste de Pedodontie"...259-270 ..... .15% . ...Examen practic .......pg 6-24.. pg.....Cursul predat sub redacŃia GănuŃă N.. Ed.................... Verigile lanŃului infecŃios: Antibioterapia profilactică 180 ....1993........... Bucuresti..Cerma.... SurpăŃeanu M.... .......... Procesul infecŃios....Rodica Luca........Medicală...studenŃii trebuie să cunoască la sfârşitul cursului care sunt bolile contagioase. ce se pot transmite prin practică stomatologică şi cum trebuie să procedeze pentru a reduce la minim acest risc...1996......... BIBLIOGRAFIE: .... cele mai importante pentru medicul dentist...... Ed.......…………………………………55% PREVENłIE ORO........ .."Teste de Pedodontie"-Rodica Luca... Cherlea V...Notă stagiu ....2.....Examen teoretic final ........... EVALUARE: ......"Pedodontie" -Livia Zarnea. Lung To... In: Teste de Stomatologie.. infecŃie nosocomială......si Pedagogica' R............ CONłINUTUL CURSURILOR: 1....... VI.. Didactica.. Bucureşti...

semne patognomonice. evoluŃia bolii. InfecŃia cu virusul Epstein-Barr (VE-B): Mononucleoza infecŃioasă. căi de transmitere. manifestările bolii.V 4. INFECłII VIRALE ALE MUCOASEI ORALE 3. HEPATITELE VIRALE .căi de transmitere. măsuri preventive. receptivitatea la boală şi grupe de risc Aspecte medicale ale infecŃiei HIV. căi de transmitere. evoluŃie.) 1. Teste de laborator şi evaluarea medicală a pacientului infectat HIV 181 . etape evolutive. perioada de contagiune. MĂSURI PREVENTIVE 4.3. InfecŃia cu cytomegalovirusul (VHCM): manifestări clinice orale. etape evolutive.Z.epidemiologie. CURSUL III Hepatita C . măsuri profilactice. PanariŃiul herpetic. CURSUL II Cele mai importante boli infecŃioase care se pot transmite pe durata procedurilor stomatologice Provocări infecŃioase prezente şi viitoare.Etiologie. epidemiologie.1. Leucoplakia infecŃioasă cu manifestări clinice. măsuri peventive. etape evolutive. CURSUL IV .V. 1. măsuri preventive.căi de transmitere.2. o Sindromul acut respirator sever (SARS) 1. măsuri preventive.Z): epidemiologie. Varicela (primo infecŃia cu V. 3. INFECłIA HIV (human imunodeficiency virus) . măsuri preventive. Hepatita E căi de transmitere. diagnostic. InfecŃia cu virusul varicelei-zoster (V. Hepatita D (delta) . Herpesul labial. căi de transmiter. profilaxia post expunere. tratament 2. măsuri preventive 2. perioada de incubaŃie. evoluŃie. Hepatita B manifestări clinice. manifestări clinice orale. 4. BOLI PRODUSE DE HERPES-VIRUSURI 1.căi de transmitere. căi de transmitere. manifestări clinice. manifestări orale. InfecŃiile cu viruşii herpes simplex Gingivo-stomatita herpetică primară. vaccinarea şi testarea postvaccinare. etape evolutive. situaŃia din România. Zona zoster: manifestări prodromale. starea de purtător cronic. TUBERCULOZA (TBC) . Herpesul ocular.ACUTE Hepatita A . etape evolutive. 3.V. o Encefalopatiile spongiforme umane. măsuri preventive. agent etiologic.

InfecŃii recidivante cu Herpes Simplex Virus (HSV).ECHIPAMENTUL DE PROTECłIE Halatul sau uniforma lavabilă Boneta sau acoperitoarele pentru păr Masca oro-nazală (facială) Ochelarii de protecŃie TEHNICI DE SPĂLARE A MÂINILOR Mănuşile de protecŃie HIPERSENSIBILITATEA LA LATEX 6. OBIECTIVELE STOMATOLOGIC CONTROLULUI INFCłIILOR ÎN CABINETUL 1. CURSUL VI A. Gingivita ulceronecrotică.Leucoplazia pătroasă a limbii (Hairy Leukoplakia). Parodontopatia marginală HIV. CurăŃirea manuală Împachetarea instrumentarului în vederea sterilizării INDICATORII STERILIZĂRII Sterilizarea sterilizarea prin căldură umedă (abur sub presiune) sterilizarea prin căldură uscată sterilizarea prin vapori chimici 182 . MĂSURI DE PROTEJARE PERSONALĂ A ECHIPEI STOMATOLOGICE Imunizări şi testări periodice . hiperplazică. RECIRCULAREA INSTRUMENTARULUI REFOLOSIBIL Prespălarea – PrecurăŃirea CurăŃirea propriu-zisă a. CURSUL VII . InfecŃia cu Varicella Zoster Virus.LEZIUNI ORALE ASOCIATE OBIŞNUIT INFECłIEI HIV Limfadenopatia InfecŃii fungice: Candidoza pseudo-membranoasă. AfecŃiuni neoplazice . cheilita angulară.Sarcomul Kaposi Xerostomia sau afectarea glandelor salivare Trombocitopenia INGRIJIREA PROFILACTICO-STOMATOLOGICĂ A PACIENTULUI INFECTAT HIV/SIDA o Tratamentul preventiv stomatologic propriu-zis o Tratamentul profilactic al personalului medical imediat postexpunere RESTRICłII PROFESIONALE ÎN CAZUL PROFESIONISTULUI CONTAGIOS 5. InfecŃiile virale: InfecŃiile cu Human Papilloma Virus – HPV. CurăŃirea ultrasonică b.VIII B. InfecŃiile bacteriene: Gingivita HIV sau Eritemul gingival linear. InfecŃii cu Cytomegalovirus. ParticularităŃile amenajării interiorului cabinetului stomatologic 2. atrofică. InfecŃii cu Epsein-Barr Virus .

Bucureşti.DEZINFECTANłII CHIMICI RECOMANDAłI ÎN STOMATOLOGIE 1. BUCUREŞTI. Caiete de lucrări practice . Marian Cuculescu. Compuşii clorului 3. 3. PROGRAMA ANALITICĂ . nota finală Ńine cont de frecvenŃa la curs. activitatea de la lucrări practice. interesând semnele clinice şi tratamentele de urgenŃă de în caz de accident.Aspecte Practice în PrevenŃia Oro Dentară – Manual de lucrări practice pentru studenŃii facultăŃii de Medicină Dentară şi ai Colegiului de AsistenŃă Dentară autori: Ranga Roxana. de rezultatul la testul scris.ACTUALIZĂRI LA CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL DENTAR. Editura Universală . . Gluraraldehide 2.Carol Davila” Bucureşti 2006. examen teoretic – 2 subiecte scris + test grilă (60 teste complement simplu şi complement multiplu).. 2002. Adrian łandără. Bucureşti – 2006. Compuşii fenolici (sintetici) Sterilizarea chimică (prin imersie) 3. PREGĂTIREA CABINETULUI PENTRU LUCRU Contaminarea zonelor dintr-un cabinet stomatologic CurăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor ÎntreŃinerea circuitelor de apă Grija faŃă de instrumentarul steril Pregătirea pacientului pentru şedinŃa de tratament Atitudinea faŃă de reziduri SFATURI PRACTICE BIBLIOGRAFIE: 1. testul final. EVALUARE: • fiecare student va realiza la minimum 2 pacienŃi: o completarea foii de observaŃie (examenul clinic şi anamneza) o cu plan de tratament preventiv o cu înregistrarea semnelor vitale lucrare de control din materia predată cu privire la cele 4 boli contagioase descrise. Cristian Funieru. Oana Sluşanschi. CUCULESCU M. PROFILACTIC. CUCULESCU M. Nicolae Bănicioiu. 2. Editura Cerma Print.LUCRĂRI PRACTICE PREVENłIE ORO-DENTARĂ – AN III MEDICINĂ DENTARĂ 183 . CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC. Editura BIC ALL. Iodoforii 4.

- Prezentarea cabinetului stomatologic ÎmpărŃirea cabinetului pe arii de contaminare: de tratament. mănuşi. Obiectivele controlului infecŃiilor. familiarizându-se cu comenzile acestuia. .Tipuri de săpunuri folosite. Îngrijirea mâinilor.Tipuri. bonetă. mediu steril. . Introducere în prevenirea transmiterii bolilor în cabinetul stomatologic. asistentă). Rolul şi spaŃiul de lucru al acestora. ÎnŃelegerea necesităŃii aplicării corecte a tehnicilor de control al infecŃiei în cabinetul stomatologic. bonetă). . . necritice. ochelari de protecŃie. LP2 – Pregătirea cabinetului şi a pacientului pentru şedinŃa de tratament. Necesar de echipament: măşti oro-nazale. mediu curat. aerisire.aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie.Pentru pacient: aşezarea pacientului în scaunul stomatologic. NoŃiuni de bază privind prevenirea afecŃiunilor din sfera oromaxilo-facială.spălarea mâinilor . semicritice.LP1 – Introducere Introducere în stomatologia preventivă. StudenŃii vor exersa aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie. Definirea noŃiunilor: mediu contaminat. standard rapidă. . halat. zonele neutre. Pregătirea echipei stomatologice pentru tratament . Obiectivele şedinŃei de LP: familarizarea studenŃilor cu noŃiunea de medicină preventivă. prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. prevenirea bolilor profesionale. După efectuarea de demonstraŃii.Prezentarea unitului dentar.Echipa stomatologică (medic. Exemple. definirea etapelor prevenŃiei – primară. 184 . mănuşi. chirurgicală). măsuri universale de prevenire. de contact indirect cu pacientul. echipamentul de protecŃie (când este cazul) şi pregătirea pacientului pentru şedinŃa de lucru. ochelari. curăŃarea circuitelor de apă ale unitului. terŃiară. . precum şi spălarea corectă a mâinilor prin una din tehnicile rapidă sau standard rapidă. secundară. Echipamentul de protecŃie al echipei medicale (mască. Utilizare corectă. studenŃii exersează manevrarea corectă a unitului stomatologic.Metode de spălare a mâinilor (rapidă.Gradul de contaminare a suprafeŃelor existente în cabinetul stomatologic (critice. săpun chirurgical lichid(conŃinut antimicrobian). Pentru cabinet: curăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor. ale mediului înconjurător) . halat.

oxid de etilenă. vor StudenŃii manevra corect diferitele instrumente stomatologice prezentate. vor efectua manevre de decontaminare a suprafeŃelor cabinetului stomatologic. Usucă şi împachetează instrumentarul de sterilizat. vapori chimici sub presiune. Se învaŃă şi se exersează spălarea cu ambientul cabinetului stomatologic. Atitudinea faŃă de reziduri. Indicatorii sterilizării: definire. intrumentar pentru parodontologie. curăŃire (manuală. evitând producerea accidentelor. Recircularea instrumentarului refolosibil (precurăŃirea. precum şi folosirea lui corectă. şerveŃele. Zona cabinetului stomatologic unde se manevrează instrumentarul refolosibil. corectă a mâinilor. poupinel. ultrasonică). Manevrarea corectă a instrumentarului sterilizat.Obiectivele LP: StudenŃii înŃeleg necesitatea utilizării echipamentului de protecŃie. Manevrarea corectă a instrumentarului tăietor folosit (lame de bisturiu). cutii şi casolete. Prezentarea sacilor şi al recipientelor pentru deşeuri. a seringilor şi acelor folosite. Se familiarizează LP3 – ReCircularea instrumentarului şi al materialelor în cabinetul stomatologic. demonstraŃie. vor învăŃa şi aplica corect manevrele de curăŃire manuală în funcŃie de obiectul curăŃit. Exemplificare: dezinfecŃia suprafeŃelor şi a instrumentarului. Exemplificare: poupinel. DezinfecŃie. instrumentar chirurgical). utilizare corectă. Necesar de echipament: dezinfectanŃi. demonstraŃie. împachetarea şi sterilizarea). pungi speciale din hârtieplastic şi aparatul de sigilat specific. sterilizatoare rapide). Vor fi capabili să împacheteze corect instrumentarul în vederea sterilizării şi să manevreze corect instrumentarul sterilizat. diferite obiecte de instrumentar stomatologic (truse de consultaŃie. 185 . Pregătirea instrumentarului pentru sterilizare: împachetare (în şerveŃel sau în pungi speciale din hârtie-plastic). Trusa de consultaŃie. instrumentar endododontic. tipuri de dezinfectanŃi. Pensa de serviciu şi utilizarea corectă a acesteia. Prespălare. uscarea. instrumentar stomatologic. - - Procesul de sterilizare ModalităŃi de sterilizare (căldură umedă. Instrumentarul de unică folosinŃă şi refolosibil. sterilizator cu cuarŃ. spălarea propriu-zisă. demonstraŃie. manevrarea lui corectă. aparat de curăŃare cu ultrasunete. Exemple. Exemplificare. aşezarea corectă în cutii şi în sterilizator. autoclav. Vor face diferenŃa dintre dezinfecŃie şi sterilizare. autoclav şi sterilizator cu cuarŃ. Obiective: StudeŃii vor fi în stare să efectueze corect etapele recirculării instrumentarului reutilizabil. căldură uscată.

Se explică o tehnică de periere. mănuşi. StudenŃii sunt iniŃiaŃi cu privire la înregistrarea semnelor vitale.Examenul clinic al pacientului StudenŃii Se prezintă fişa de consultaŃie Se demonstrează modalitatea de evaluare şi înregistrare a statusului dentar. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. dezinfectanŃi. fişe stomatologice. se insistă pe noŃiuni legate de prevenirea cariei dentare şi mai puŃin pe prevenŃia în parodontologie. StudenŃii sunt instruiŃi cu privire la obligativitatea şi metoda de palpare a grupelor ganglionare latero-cervicale. La sfârşitul şedinŃelor. ochelari. Necesar de echipament: mască oro-nazală. LP6 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – studenŃii absenŃi sau cei care nu au promovat testul scris au posibilitatea de refacere. truse de consultaŃie. StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate la LP-urile precedente. - LP8 . halat. se efectuează colorarea plăcii dentare şi se cuantifică cantitatea de placă prin efectuarea unui indice de placă. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. Se înregistrează în fişă statusul dentar al fiecărui studentpacient. care cred că este normal să fie dezbătute în anul V şi VI la parodontologie. La sfârşitul şedinŃelor. - LP7 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. StudenŃii aplică în practică noŃiunile învăŃate anterior lucrează în echipe de medic-asistentă-pacient. Fiecare va aplica noŃiunile învăŃate anterior în funcŃie de rolul jucat. Nu se face referire la prevenirea oncologică care cred că este recomandabil 186 . fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar şi reface indicele de placă. săpun chirurgical (conŃinut antimicrobian). un semestru 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice ANUL III OBIECTIVELE CURSULUI .LP4. .studenŃii trebuie să fie capabili la sfârşitul stagiului să realizeze un plan de tratament profilactic individualizat şi să poată să efectueze manoperele specifice prevenŃiei primare. bonetă.testarea în scris a cunoştinŃelor acumulate cu privire la tematica primelor 4 cursuri. La sfârşitul şedinŃelor.fiind vorba de studenŃi de anul III. LP5– Lucrare de control .Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente.

disciplinarea consumului de hidrocarbonate. o Halitoza: definiŃie. MICRORGANISMELE PLĂCII DENTARE GENERATOARE DE CARIE DENTARĂ SAU/ŞI BOALĂ PARODONTALĂ I.. Depozitele dentare dure Tartrul dentar: formarea tartrului dentar. şi educarea stomatologică a pacienŃilor. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor.D. CURSUL I .D.D.: indicaŃii. Depozite dentare moi Pelicula dobândită. fluorizarea structurilor dure dentare. compoziŃia T. soluŃii utilizate. matricea intermicrobiană a plăcii dentare. metode de evidenŃiere.II Definirea etapelor prevenŃiei primare în reducerea frecvenŃei apariŃiei şi evoluŃiei bolilor plăcii: controlul mecanic şi chimic al P.D.. Materia alba Resturile alimentare 2. virulenŃa patogenilor parodontali.V MIJOLACE DE CONTROL AL P.D.Collis o Tehnica de periere prin rulare o Tehnica vibratorie de periere Stillman o Tehnica viratorie de periere Charters o Tehnica circulară de periere Fones 187 . CURSUL IV . Mijloace de control mecanic al P. CURSUL III • II. I. Placa dentară microbiană: aspecte clinice. 3. forme clinice. semnificaŃia clinică a P. cauze. forme clinice. proceduri de aplicare. semnificaŃie clinică..să se facă la chirurgie BMF sau prevenirea malformaŃiilor şi al anomaliilor dento-maxilare care cred că pot fi făcute mai competent în cadrul cursurilor de ortodonŃie. succesiunea fixării microbiene şi coagregarea microbiană. tratament.D. flora microbiană asociată variatelor forme de afectări parodontale. metabolismul P. caracteristici. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Mijloace principale – periajul dentar PERIUłE DENTARE Istoric PeriuŃe de dinŃi manuale Descriere generală Factori care influienŃează alegerea unei periuŃe dentare METODE DE PERIERE MANUALĂ A DINłILOR o FrecvenŃa periajului dentar – sfaturi practice o Tehnica sulcular vibratorie de periere Bass o Tehnica de periere simultan sulculară .D. o AgenŃii de colorare ai P.

Paste de dinŃi antiplacă . CURSUL VIII-IX MODALITĂłI DE APLICARE A SUBSTANłELOR CHIMICA ANTIPLACĂ I. dental floss-ul (aŃa dentară sau firul de mătase) Banda dentară Super floss-ul Benzile de tifon stimulatorul gingival interdentare sau conurile interdentare scobitorile – Tooth picks periuŃele interdentare şi cele unitufă gumele de mestecat II. antiseptice a. Sărurile 2.D.D.Paste de dinŃi anticarie .Paste de dinŃi desensibilizante Paste de dinŃi de albire • • • • 188 .VII Mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar . CURSUL VI . enzimele 5. Clorura de Benzalconiu. Alcaloizii vegetali – Saguinarina d.CompoziŃie chimică de bază Testarea capacităŃii de abrazare a pastelor de dinŃi Pastele de dinŃi profilactice/terapeutice .destinate controlului mecanic al P. Compuşii cuaternari de amoniu – Clorura de cetylpyridinium. antibioticele 3.Istoric . Compuşii fenolici – Listerina şi Triclosanul c.o Tehnica verticală de periere Leonard o Tehnica orizonatală de periere o Tehnica fiziologică de periere Smith Perierea suprafeŃelor ocluzale PERIUłELE DE DINłI MECANICE o Tipuri o Tehnici de periere CURĂłIREA LIMBII o individualuizarea periajului o efecte negative ale periajului dentar 4. Mijloacele chimice de control al P.Paste de dinŃi antitartru . Biguanidine – digluconatul de clorhexidină b. AgenŃii de oxidare f. Hexetidina e. PASTELE DE DINłI . 1.

Polipeptidele . APE DE GURĂ DESTINATE CLĂTIRII CAVITĂłII ORALE • Cosmetice • Terapeutice o Utilizate în cabinet o Utilizate la domiciliu Ape de gură prepararte extemporaneu Ape de gură prefabricate inlocuitori ai salivei (salive artificiale) III.Efecte şi indicaŃii .Îndulcitorii din cereale – HFCS 3.Poliolii .ContraindicaŃii . CURSUL X .şi subgingivale .II. alimente cu efect cario-protector 1. Alimentele nerafinate 7. Îndulcitorii alternativi . Grăsimile şi proteinele 2.Factorii perturbatori ai mineralizării matricei smalŃului 189 . IRIGATOAREL BUCALE . FACTORII CARE INFLUIENłEAZĂ COMPORTAMENTUL ANTICARIE A SMALłULUI DENTAR Factorii care determină perturbări în formarea matricei organice a smalŃului dentar carenŃele în aportul de vitamină A carenŃele în aportul vitaminei C aportul de oligoelemente aportul glucidelor.Îndulcitorii artificiali Zaharina Aspartamul Acesulfamul K Ciclamatul de sodiu Sweetener 2000 caracteristici ce influienŃează cariogenitatea alimentelor B. Îndulcitorii tradiŃionali .Amidonul . proteinelor şi lipidelor bolile infecto-contagioase . prin controlul dietei A.AgenŃi antimicrobieni recomandaŃi Jet-floss-ul 6. Zaharoza 2.Monozaharidele .d. CURSUL XII-XIII CREŞTEREA REZISTENłEI STRUCTURILOR DENTARE FAłĂ DE ATACURILE ACIDE CARIOGENE I.Tipuri: supra.XI prevenirea c. alimente cu potenŃial cariogen 1.

Istoric . 2.factorii perturbatori ai maturpării preeruptive a smalŃului hipofizectomia nanismul hipofizar hormonii sexuali II.Defluorurarea apei potabile .tratamentul fluorozei dentare 1.Beneficii .aportul scăzut de calciu şi fosfor sau un raport Ca/P deficitar rolul fluorului carenŃa în vitamina D disfuncŃiile hormonale . c. avantaje .Tehnici de lucru SIGILAREA CA METODĂ ALTERNATIVĂ LA TERAPIA CLASICĂ 190 . Fluorizarea locală profesională a. Autofluorizările locale a. contraindicaŃii. în conformatoare c. paste de dinŃi b. geluri COMBINAREA METODELOR DE FLUORIZARE 8. badijonare b.Materiale utilizate .LegislaŃie în viguare . ape de gură c. a. Efecte secundare produse la nivelul celorlalte organe şi Ńesuturi Mecanisme cario-statice ale fluorului METODE SISTEMICE DE ADMINISTRARE A FLUORULUI Apă potabilă fluorurată . d.D. PRIN ADMINISTRAREA FLUORULUI Metabolismul fluorului Toxicitatea fluorului IntoxicaŃia acută – tratamente de urgenŃă IntoxicaŃia cronică o Fluoroza osoasă o Fluoroza dentară – indicele de fluoroză Dean . CURSUL XIV SIGILAREA ŞANłURILOR ŞI FOSETELOR OCLUZALE .IndicaŃii. ionoforeză II.Fluorizarea apei potabile în şcoli Tablete şi soluŃii cu fluor Sarea de bucătărie fluorurată Laptele şi băuturile răcoritoare fluorurate FLUORIZAREA LOCALĂ Caracteristicele sistemelor de fluorizare locală IndicaŃiile fluorizărilor locale Obiectivele fluorizării locale I. b. PREVENIREAC.

Craiova. 191 . Didactică şi Pedagogică . Factorii care influienŃează remineralizarea. BIBLIOGRAFIE: 1. proprietăŃi fizice – flux salivar b. EDUCAREA MEDICAL-STOMATOLOGICĂ II. 1996. Didactică şi . proprietăŃi chimice c.şi remineralizare. Memet Gafar Medicală. ROLUL SECREłIEI SALIVARE ÎN APĂRAREA STRUCTURILOR BUCODENTARE FuncŃiile salivei ProprietăŃile salivei a. Andei Iliescu .Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare. Ed. OLTEAN DUMITRU şi colab. etape evolutive. petagogică. Ioan Dănilă Bucureşti. 2001. Ecologia producerii cariei dentare. DĂNILĂ IOAN şi colab. Leziunea de subsuprafaŃă. Permeabilitatea smalŃului.LASĂRUL ÎN PREVENIREA CARIEI 9. Ed. Aspecte fizice şi microscopice al leziuni incipiente produse în smalŃ. proprietăŃi antimicrobiene Sisteme tampon salivare Rolul cario-preventiv al salivei 10. Microorganisme cariogene. Embriologia şi histologia smalŃului. 1996. Ed.Dentistică Preventivă. 2. CURSUL XV I. 5. 3. diagnosticare clinică. . Rolul fosfatului de calciu în procesele de de. CURSUL PREDAT 4. 2005.STOMATOLOGIE PREVENTIVĂ. CURSUL XVI CARIA DENTARĂ-LEZIUNEA INCIPIENTĂ DefiniŃie. Caria dentară: o boală locală transmisibilă – nivelele preventive. Anotimp.Profilaxie stomatologică. Ed. .

StudenŃii efectueză completarea fişei catredei ce impune: • • • • Examinare clinică reciprocă Fişa clinică se completează înregistrându-se status-ul dentar Se efectuează colorări ale P. rulouri sau comprese. Se calculează indicele de placă OHI iar datele se trec în fişă personală. . pahare de unică folosinŃă. Necesar de materiale: trusă de consultaŃie.D. aspiratoare de salivă.D.se prezintă diverşii revelatorii de placă în variatele forme de prezentare. 10 planuri de tratament preventiv cu educarea pacientului. Testul se concepe din câteva întrebări cu răspunsuri scurte. obiect de activitate. Se demonstrează practic protocolul clinic al revelării P. revelator de placă. LP 2. În finalul LP se efectueză testarea în scris a cunoştinŃelor studenŃilor cu privire la prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. LP 3 Se prezintă generalităŃi cu privire la periuŃele de dinŃi manuale şi electrice.se evidenŃiază prezenŃa tartrului dentar prin inspecŃie.definiŃii. indici de placă. o Lucrare de control din primele 9 cursuri în a 10 şedinŃă de lucrări practice.EVALUARE: o studentul va efectua câte 2 sigilări. o Examen teoretic – test grilă + 2 întrebării de redectat. 1 fluorizare locală prin ionoforeză. înainte şi după uscarea suprafeŃelor dentare. ca şi modul de înregistrare şi de calcul al indicelui de placă OHI. Se demonstrează modul de evidenŃiere clinică a plăcii dentare insistându-se pe modalităŃile de colorare – revelare. ANUL III – 32 DE ORE LUCRĂRI PRACTICE LP 1. 10 truse de consultaŃie. . 5 fluorizări locale prin badijonare. cca. palpare cu sonda. GeneralităŃi cu privire la prevenŃia primară şi secundară: . Se demonstrează anumite tehnici manuale de periaj. 192 . revelatori de placă. Se insistă pe rolul plăcii dentare microbiene în producerea bolilor plăcii (leziuni carioase şi boli parodontale). Necesar de materiale: fişe.

Practic. revelatori de placă. StudenŃii vor mima realizarea câtorva tehnici de periere manuală pe model şi vor efetua un periaj dentar înainte şi după efectuarea colorării P. LP 6. studenŃii efectuează curăŃirea suprafeŃelor dentare aproximale cu dental floss-ul.D. pahar de plastic. pastă de dinŃi. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. LP 5. pahare de unică folosinŃă. trusă de consultaŃie. revelatori de placă.StudenŃii termină completarea fişelor începute în şedinŃa anterioară. LP 7. Se atrage atenŃia asupra efectelor negative produse prin periaj dentar efectuat incorect. ca şi a indicelui de placă API. transparente sau colorate. aspiratoare de salivă. Necesar de materiale: sigilanŃi.D. şi calcularea indicelui de placă. LP 4. Necesar de material: model demonstrativ. rulouri. hârtie de articulaŃie. Se discută timpii operatori indicaŃi la o săptămână de la implementarea unei noi tehnici de periere dentară manuală. Necesar de material: mijloace mecanice auxiliare periajului. 193 . Se începe prezentarea mijloacelor mecanice auxiliare periajului şi se demonstrază modul corect de utilizare. rulouri. cca 10 truse de consultaŃie. gume şi paste de lustruit. comprese. dentalfloss. Se discută şi se demonstrează sigilarea şanŃurilor şi fosetelor coronare. În limita pacienŃilor existenŃi studenŃii efectuează sigilări folosind tipurile de materiale de sigilare existente în clinică. lampă de fotopolimerizare. Se discută despre individualizarea periajului manual în funcŃie de diferitele situaŃii clinice şi se controlează rezultatul tehnicii de periere propusă/efectuată. Se prezintă tehnicile de periaj manual şi se exemplifică pe model. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. freze de adaptat. Necesar de materiale: fişe. periuŃă manuală. Cu periuŃele personale îşi efectuează periajul personal înainte şi după efectuarea colorării P. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. compozite şi glass ionomeri. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre ape de gură şi paste de dinŃi. periuŃe dentare manuale şi electrice. aspirator de salivă. Se explică necesitatea folosirii modelului de studiu în prevenŃia oro-dentară mai ales în cazul în care ne propunem să implementăm o nouă metodă de periere manuală.

Se discută despre autofluorizările cu paste de dinŃi. Se discută despre metodele de fluorizare locală profesională. Se discută despre fluorizarea pe cale generală. duş oral. Se realizează echipe pacient medic dintre studenŃii componenŃi ai grupei respective. LP 8. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. rulouri absorbante. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. perii de periere profesională. LP 10 Lucrare de control – controlul plăcii dentare LP 11. trusă de consultaŃie. Se prezintă duşul oral şi se demonstrază utilizarea lui. apele de gură ca şi despre salivele artificiale. Se prezintă variatele tipuri de preparate comercializate demonstrându-se modul corect de utilizare a soluŃiilor. pahar de unică folosinŃă. spumei şi al lacurilor fluorurate existente în clinică.D. Se vor indica formule de tratament în funcŃie de vârstă şi legat de riscul la carie prezentat de pacient. gelurilor. ape de gură şi geluri. LP 9. Se prezintă instrumentarul şi tehnica (pe pacient sau pe fantomă). În următoarele 4 şedinŃe de lucrări practice studenŃii în limita timpului şi al materialelor fluorurate existente îşi vor efectua fluorizări locale profesionale. StudenŃii efectuează practic controlul P. StudenŃii care nu au dat lucrarea scrisă sau nu au luat notă de trecere au posibilitatea de refacere. pahar de unică folosinŃă. rulouri. aspiratoare de salivă. aspirator. Necesar de materiale: soluŃii fluorurate. paste de dinŃi. Se fac indicaŃii de tratament în funcŃiie de variatele situaŃii clinice posibile (ipotetice). cu ajutorul duşului bucal.Se discută despre mijloacele chimice de control al P. Necesar de materiale: ape de gură. 194 .D: pastele de dinŃi. geluri cu fluor. IniŃial asistentul face demonstraŃia practică. trusă de consultaŃie. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. inclusiv cu privire la tratarea preventivă sau curativă a cariei radiculare. Detartrajul manual. aspirator de salivă. aparat de ionoforeză cu conformator. Necesar de materiale: materiale de fluorizare locală profesională. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre fluorizări. conformator universal.

aspiratoare. revelator de placă. StudenŃii vor putea utiliza înainte de revelarea plăcii orice mijloc de control al P. LP 15 şi 16. pahar de unică utilizare. benzi abrazive. rulouri sau comprese. Detartrajul mecanic. fluorizare topică profesională urmată de indicaŃii privind fluorizarea topică personală sigilare şanŃurilor şi fosetelor coronare. Se prezintă aparatura şi tehnica (la pacient sau la fantomă). Examen practic. LP 14. individualizarea periajului manual sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului. StudenŃii îşi vor efectua a doua revelare de placă şi vor înscrie pe fişele deja completate noul indice de placă OHI. benzi abrazive. LP 13. gume de finisat. comprese. urmată de o discuŃie de 3-5 min care pleacă de la manopera respectivă. Necesar de materiale: fişe. aspirator. piesă contraunghi. periuŃă pentru periaj profesional. periuŃă pentru periaj profesional. aspirator. detartraj mecanic urmat de periaj profesional. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare aplicate pe vârste şi diferite situaŃii clinice. trusă de detartraj manual. discuŃii cu privire la planul de tratment preventiv indicat pacientului în funcŃie de vârstă sau de tratamentele protetice existente 195 . gume de finisat. pastă pentru periaj profesional.D doresc. cca 20 truse de consultaŃie.Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. StudenŃii care nu au fost prezenŃi sau nu au luat notă de trecere al testul scris au dreptul lo o singură refacere. comprese. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Manopera clinică poate fi: • • • • • • revelare de placă urmată de demostrarea unei tehnici de periaj. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare indicate (planul de tartament preventiv) pe vârste. Fiecare student execută o manoperă clinică. detartraj manual urmat de periaj profesional. Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. piesă contraunghi. pahar de unică utilizare. pastă pentru periaj profesional. LP 12. aparat de detartraj ultrasonic. pahare de unică folosinŃă. Pe durata oricăror şedinŃe de lucrări practice vor avea prioritate pacienŃii care vor fi trataŃi cu respectarea prevederilor şi a formelor legale. capete pentru aparatul de detartraj.

Cunoaşterea fiecãrei entitãŃi morfologice individuale şi asocierea lor într-un complex morfologic funcŃional : arcada dentarã.OBIECTIVELE STAGIULUI La finalul stagiului studentul trebuie să: • • • • • indice o tehnică de periaj adecvată oricărui pacient. acest sens fiecare student va avea un caiet de stagiu unde asistentul universitar semnează şi-şi pune parafa la momentul efectuări manoperelor. MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 32 ore curs 64 ore lucr. SCOPUL CURSULUI : 1. Trebuie urmărit în timpul stagiului dacă acest barem poate fi îndeplinit şi dacă există probleme el poate fi redus. indiferent de vârstă sau situaŃie clinică individualizeze tehnica de periaj recomandată indice corect mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient indice corect mijloacele chimice de control al P. 3. Aprecierea transformãrii morfologiei dentare primare în morfologie dentarã funcŃionalã prin prisma tipurilor de rapoarte interdentare posibil de realizat în diferite tipuri de ocluzie 196 .pr I. Barem de îndeplinit pentru a putea susŃine examenul practic şi apoi pe cel teoretic executate de fiecare student în timpul stagiului (condiŃie de admitere în examenul scris): • • • • • În 3 revelări de placă urmate de demostraŃie privind o tehnică de periaj sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului 1 detartraj manual sau mecanic 2 fluorizări topice profesionale urmate de indicaŃii privind fluorizarea topică personală 1 sigilare susŃinerea unui referat. Însuşirea principalelor noŃiuni teoretice legate de morfologia primarã a dinŃilor umani permanenŃi 2.D. corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient execute corect manevrele clinice prezentate în timpul stagiului.

fizionomie şi sã poatã stabili o ierarhizare a acestora. IV. 197 . protetic chirurgie Se accentueazã pe elementele morfologice ce constituie o caracteristicã comunã sau diferenŃialã a unui dinte sau grup de dinŃi Rapoartele interdentare sunt prezentate atât pentru zona frontalã cât şi pentru cea lateralã. erupŃia şi implantarea. proteticã. Sã fie capabili sã aprecieze valoarea clinicã a fiecãrui dinte în raport cu ceea ce reprezintã el prin atributele sale : în masticaŃie. fonaŃie. primul molar superior. 3. Sã identifice şi sã diferenŃiere fiecare entitate morfologicã pe baza caracteristilor morfologice individuale şi de grup. Sã gãseascã valoarea practicã a caracteristicilor morfologice individuale şi de grup ale dinŃilor permanenŃi în activitatea clinicã de terapie.II. 2. caracteristicile coronare radiculare. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã fie capabili : 1. III. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE Realizarea prin sculpturã în ghips a fiecãrei entitãŃi morfologice caracteristice unui anumit grup dentar: incisivul central superior. Sunt prezentate formele de arcadã şi curbele de compensaŃie sagitalã Spee şi transversalã Wilson Sunt subliniate criteriile morfologice ce permit recunoaşterea dinŃilor permanenŃi O atenŃie deosebitã se dã materializãrii caracteristicilor morfologice dentare prin desen. primul molar inferior. Sunt descrise variaŃiile morfologice şi caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice Se fac referiri la posibila transformare funcŃionalã a morfologiei primare în morfologie secundarã fãcându-se corelaŃie cu tipurile de rapoarte interdentare prezente în zona frontalã Sunt corelate elementele morfologice cu conduita practicã din activitatea viitoare de terapie. premolarul superior. CONłINUTUL CURSURILOR Morfologia dentarã prezintã începând cu caracteristicile comune tuturor dinŃilor toate elementele morfologice caracteristice celor 16 entitãŃi morfologice dentare Este descris dintele ca structurã şi pãrŃi componente se prezintã terminologia proprie morfologiei dentare Sunt descrise sistemele de notare ale dinŃilor permanenŃi Este prezentat fiecare dinte maxilar şi mandibular începând cu incisivul central superiori. caninul superior. chirurgie.

.Atheneum......Denehy... IoniŃã.. 1976 .. L.Mosby .Ene........ molar sup.Scheid VI.Coca......Bratu şi colab.....Fiecare dinte prezentat şi executat de student este încheiat cu o probã practicã de control ..Incisiv central..“Concise dental anatomy and morphology” ..………………. (nota asistentului de grupã)... .... 1968 ... 1991 .... 5% .Examen scris gen gilã .......Costa....... molar inf.Recunoaşterea a 5-10 dinŃi umani....Woelfel.. Ed.James L....“Morfologia dintelui” ...“Morfologia clinico-funcŃionalã a dinŃilor” .“Propedeuticã stomatologicã” ..Noelfel ...….. EVALUARE EXAMEN PRACTIC .5% 198 ....15% ... Timişoara ........“Dental Anatomy It s relevance to dentistry” ...Douã lucrãri de control teoretice...Dumitrescu.. recunoaştere asociatã cu identificarea acestora în toate sistemene de notare ..Examen practic ..St....Dumitrescu... E..Crearea unei îndemânãri specifice activitãŃii practice viitoare. D...realizarea contra timp din ghips a unui dinte ( nota probã practicã a coordonatorului de curs) . BIBLIOGRAFIE ...... Rickne C.curs predat ... asociatã cu recunoaşterea acestora în toate sistemele de notare. I.....Helicon 1997.Recunoaşterea a 5 dinŃi umani..……………………….Did........E.Lucrãrile de control teoretice (douã) la încheierea grupului frontal şi respectiv lateral (notã teorie a asistentului)...Rîndaşu....Julian B.Recunoaştere dinŃi naturali EXAMEN PRACTIC Activitatea practicã are ca obiectiv : .5% ..Conştientizarea noŃiunilor teoretice prin materializarea acestora în desen şi în forme geometrice spaŃiale......... St.......Examen oral gen interviu pe baza recunoaşterii dinŃilor .....Fuller. ... I...Sava curs litografiat....Proba practicã .“Morfologia dinŃilor şi arcadelor dentare” ......“Dental Anatomy” -Julian B...S.Realizarea contratimp din ghips a unui dinte ........ Ed... canin.şi Ped. Gerald E.D... Ed. V...“Aparatul dento-maxilar” .

. Materiale............ Topirea şi turnarea aliajelor.. Materiale. SCOPUL CURSULUI 1..Cunoaşterea tuturor lucrãrilor protetice fixe.. IndicaŃii.....40% ....Examen scris gen grilã . tehnici de realizare.... Aparate moderne de topire şi turnarea aliajelor.... metode de obŃinere a machetei. Introducere : proteze dentare. Clasificare....CONłINUTUL CURSURILOR 1.. Coroana turnatã cu grosime dirijatã.. 4...... Materiale. Proteze dentare fixe: clasificare. 2. Prezentarea protezelor unidentare şi a punŃilor dentare folosite în protetica dentarã.. mobile... III....... Coroanele parŃiale.. 5.. indicaŃii. aparate ortodontice.. Coroanele de înveliş.. metode de obŃinere.. 3. NoŃiuni generale.... Caracteristici .- Examen oral gen interviu pe baza dinŃilor ce s-au prezentat la recunoaştere.OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursului studenŃii sã posede cunoştinŃe necesare pentru : 1... DefecŃiuni posibile ale pieselor turnate.Executarea machetelor unor proteze unidentare şi punŃi dentare confecŃionate curent... Metode de obŃinere a machetei... 5... metode şi tehnici de realizare....... 2. câmpul protetic în leziunile coronare. materiale............ II. 3.... Reconstituirile corono-radiculare... Proteze dentare: fixe.. mobilizabile... IncrustaŃiile... proteze chirurgicale. Coroana turnatã cu grosime totalã. Cunoaşterea etapelor clinico-tehnice de confecŃionare a protezelor dentare fixe. metode şi tehnici de realizare.... 2... Aparate care utilizeazã forŃa centrifugã.. Caracteristici. Materiale. Clasificare..30% TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE ANUL III 64 ore curs 128 ore lucrãri practice I. NoŃiuni generale. 4.. materiale.Stabilirea unui plan de tratament protetic.. NoŃiuni generale.Critica unor lucrãri protetice fixe incorect executate.. Clasificare. Surse de topire a aliajelor..Diagnosticarea leziunilor dentare şi a edentaŃiilor. 199 .....

puntea demontabilã . Turnarea modelului.CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE OBIECTIVE . Teoriile legãturii metalo-ceramice. Componentele punŃilor dentare. Se urmãreşte instruirea studenŃilor în biomecanica protezelor fixe. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate. Critici. Tehnici de obŃinere. Caracteristici. Polimerizarea. puntea mobilizabilã. dintr-o bucatã. Coroana fizionomicã din acrilat. Principiile de concepere a punŃilor dentare: biofuncŃional. Factori care condiŃioneazã conceperea punŃilor dentare. 10. PunŃile speciale: puntea totalã. Tehnici de obŃinere. confecŃionarea machetei. Caracteristici. 2. tehnici de obŃinere 9. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 200 . 8. De asemeni unele faze clinice executate pe fantome (amprentarea. ceramicã). Caracteristici. 6. Caracteristici generale. Materiale. PunŃile dentare. PunŃile speciale. Sunt executate un numãr de faze de laborator strâns legate de activitatea medicului stomatolog. Corpri de punte indicate la maxilar şi mandibulã (în regiunea frontalã şi în regiunea lateralã) 15. materiale. Coroanele de înveliş fizionomice (acrilicã. Avantaje. Avantajele şi dezavantajele punŃilor dentare. caracteristici. Coroanele de substituŃie. 7.Tehnica de lucru. 12. Coroana din douã bucãŃi şi coroana ştanŃatã. puntea cu extensie. IV. dezavantaje. biomecanic. tehnici de obŃinere. GeneralitãŃi. Elementele de agregare. criterii de alegere. Cîmpul protetic în edentaŃia parŃialã redusã. adaptarea lucrãrilor). arderea masei ceramice. Sunt demonstrate şi alte tipuri de amprente. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate 13. Erori în confecŃionarea punŃilor dentare. profilactic 11. 1. Puntea pe implante. puntea provizorie 16. indicaŃii. Coroanele mixte (metalo-acrilice. indicaŃii. indicaŃii. metalo-ceramice). DificultãŃi în conceperea punŃilor dentare 14. Din elemente separate. Caracteristicile punŃilor din elemente separate şi dintr-o bucatã. Metode de realizare a punŃilor dentare. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã din ghips. NoŃiuni generale. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi.sumar.

DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. Adaptarea coroanelor tip Weisser şi turnarea. ConfecŃionarea bontului radicular. polimerizarea acrilatului. Se mai demonstreazã şi studenŃii executã macheta corpului de punte suspendat (la mandibulã) 201 . dezambalarea. Dezambalarea. Lipirea corpului de punte de elementele de agregare. ConfecŃionarea amprentei acrilice a coroanei de substituŃie-demonstraŃie. Prelucrarea. Macheta faŃetelor. Dezambalarea. Se demonstreazã şi studenŃii executã corpul de punte punctiform la mandibulã. lustruirea. Ambalarea. ConfecŃionarea modelului. StudenŃii executã cele douã machete. DemonstraŃie 7. Proba pe fantomã. Ambalarea. Ambalarea machetei dispozitivului corono-radicular. DemonstraŃie. 12. Turnarea modelului de ghips pentru confecŃionarea componentei fizionomice a coroanei de substituŃie. DemonstraŃie. Ambalarea machetei definitive. folosite ca elemente de agregare pentru puntea semifizionomicã cu raport tangent linear la maxilar.Prepararea. StudenŃii adapteazã dispozitivele pe fantomã şi amprenteazã câmpul protetic cu ghips 6. prelucrarea şi lustruirea punŃii cu raport tangent linear la maxilar. StudenŃii adapteazã microprotezele pe bonturile fantomei 4. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã. Modelarea machetei dispozitivului coronoradicular. Turnarea. ConfecŃionarea cheii tipar şi realizarea machetei definitive a corpului de punte în formã de casete. se executã de cãtre studenŃi 11. Topirea şi turnarea aliajului. Se adapteazã pe bonturile fantomei şi se amprenteazã cu ghips. Turnarea modelului cu elementele de agregare. prelucrarea şi lustruirea microprotezei. Ambalarea pentru componenta acrilicã. se executã de cãtre studenŃi. ambalarea. DemonstraŃie. Se demonstreazã şi se executã de cãtre studenŃi 10. Coroana de substituŃie cu bont metalic. executã studenŃii 8. DemonstraŃie. Amprentarea cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã de ghips pentru coroana mixtã metaloacrilicã şi coroana turnatã. DemonstraŃie. îndesarea şi polimerizarea acrilatului. 9.3. lustruirea şi adaptarea dispozitivului corono-radicular pe fantomã.Prepararea. DemonstraŃie 13. Turnarea corpului de punte.Realizarea componentei fizionomice a punŃii cu raport tangent linear la maxilar. îndesarea. Modelarea machetei preliminare a corpului de punte în formã de casete. prelucrarea. 14. Macheta coroanelor metalo-acrilicã (tip Weisser) şi turnatã. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 5.

.... • Informarea studenŃilor asupra interrelaŃiilor ocluzie parodonŃiu sistem neuromuscular ATM • Prezentarea cauzelor şi tabloului clinic în dizarmoniile ocluzale şi tulburările craniomandibulare................. ore de curs 64 / semestru Nr....................... curs litografiat 1984 .. proteze unidentare şi punŃi dentare...........Donciu şi colab.........Donciu şi colab.... I. PROTEZE FIXE”.în curs de apariŃie ..Rândaşu......15........Prezentarea de material didactic........... ore de lucrări practice 80 / semestru CURSUL A: Morfologia şi clinica patologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare (ocluziei) – 32 de ore de curs.StudenŃii definitiveazã machetele corpurilor de punte indicate în regiunea lateralã la mandibulã 16... SCOPUL CURSULUI • Informarea studenŃilor asupra structurilor care participă la funcŃionalitatea ocluzală • Informarea studenŃilor asupra fiziologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare cu şi fără contacte dento-dentare... 40 de ore de lucrări practice I . 202 ........ I..........Rândaşu... V............ corecte şi incorecte Se executã proba practicã de control semestrialã.. CURS predat în anul 1999 ........Examen practic.…...............Examen teoretic grilã.“PROPEDEUTICA........ • Prezentarea posibilităŃilor de prevenire şi a principiilor de tratament în dizarmoniile ocluzale şi tulburările cranio-mandibulare. BIBLIOGRAFIE: ............20% ..50% PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI OCLUZOLOGIE Anul III Nr....................... curs litografiat 1981 .10% .... V.“MICROPROTEZE”.........Lucrari de control teoretice ........................................................................“INDREPTAR LUCRARI PRACTICE PROPEDEUTICÔ........ V.........curs litografiat 1990 VI............ EVALUARE: ...….............Rândaşu şi colab......................“PUNłI DENTARE”.....Fiecare student va confecŃiona 6 machete de proteze unidentare şi 4 machete de punŃi dentare... I.....................................10% ....

date de morfologie ocluzală. lateralitate cap la cap. Criteriile ocluziei funcŃionale – ParticularităŃi ocluzale în protetica fixă pe implante. traumă ocluzală. DVO. o Examineze complex. transfer. înregistrare. Simulatoare ale mişcărilor mandibulare. lateralitate. CONłINUTUL CURSULUI Ocluzologie – terminologie. Stopuri ocluzale. un rol esenŃiar revenind depistării cauzelor iatrogene de producere a acestora – pentru a putea evita producerea acestei patologii complexe în practica lor viitoare. 203 . RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – determinare. orice pacient susceptibil de tulburare cranio-mandibulară o Stabilească corelaŃii corecte între diversele date obŃinute la examinarea clinică şi paraclinică o Stabilească diagnosticul de afectare a ocluziei o Stabilească locul tratamentului ocluzal în cadrul planului general de tratament. etiopatogenie. A. o Efectueze manoperele simple de corectare a morfofiziologiei ocluzale şi să recomande tratamentele complexe în cazul tulburărilor cranio-mandibulare o Adapteze piesele protetice fixe la cerinŃele criteriilor ocluziei funcŃionale III. propulsie. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – IM. repaus. RelaŃia ocluzie – parodonŃiu. clasificare. Mişcările mandibulare – în plan S. RC. CorelaŃia clinică mişcări mandibulare – morfologie ocluzală – refacerea terapeutică a morfologiei ocluzale. Ocluzia statică. Contacte dento-dentare. Fonetica.II. F. Tulburări cranio-mandibulare: epidemiologie. DeglutiŃia. DeterminanŃii mişcărilor mandibulare. clinic şi paraclinic. MasticaŃia. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Cunoască morfologia şi funcŃionalitatea structurilor aparatului dento-maxilar care participă la fiziologia ocluzală o Cunoască etiologia dizarmoniilor ocluzale şi tulburărilor cranio-mandibulare. propulsie cap la cap. Teorii ocluzale.

Sindroame DisfuncŃionale Mioarticulare. crestelor marginale) 4. Obiective ocluzale în restaurările unidentare. Bucureşti. EVALUAREA 1. 2. 1997 204 . Sounders Co. DemonstraŃie practică a utilizării arcului facial. Julien Prelat. BIBLIOGRAFIE: 1. programarea articulatorului. 4. crestelor triunghiulare. Trăistaru T. 1995 6. Les problemes de l’occlusion. Lucrare de control (10%) Activitatea în timpul stagiului (20%) Examenul practic final (30%) Examenul scris final DE DEGREVARE (40%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. 3. London. 5. 3. Editura Didactică şi Pedagogică. IoniŃă S. pozitiv/diferenŃial. Modelarea din ceară a suprafeŃelor ocluzale (pregătirea modelelor. Ocluzia Dentară. V. 2. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. examinarea modelelor montate în articulator. principii terapeutice. Occlusion. Tehnica de amprentare a arcadelor dentare maxilară şi mandibulară. Examinarea clinică din punct de vedere ocluzal a unui subiect cu întocmirea dentopanoramogramei şi înscrierea datelor de morfofiziologie ocluzală. determinarea axei balama terminale şi realizarea înregistrărilor ocluzale. Paris. IoniŃă S. Montare modelelor în articulator. Ed. obŃinerea modelelor documentare şi de studiu. Note de lucrări practice 3. 1999 5. Bucureşti. Ramfjord S. Note de curs 2. Dawson P. Ed. conurilor linguale. IV. realizarea conurilor vestibulare. examen clinic / paraclinic. crestelor vestibulare. 2003 4. Petre A.simptomatologie. diagnostic. Ash M. Editura Tehnoplast Co.

principii estetice. proba. adaptarea şi cimentarea • Cunoaşterea succesiunii fazelor clinice şi de laborator • NoŃiuni de comunicare cu laboratorul de tehnică dentară • ÎntreŃinerea igieniei orale şi dispensarizarea persoanelor cu proteze fixe unitare • Cunoaşterea accidentelor şi incidentelor suferite de protezele unitare şi a posibilităŃilor de remediere şi / sau îndepărtare a acestora II.CURSUL B: Tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare I . clinic şi radiologic. tablou clinic. integral fizionomice) • Studierea etapelor clinice – pregătirea preprotetică. Metode de tratament protetic al leziunilor coronare. Principii generale ale tratamentului leziunilor coronare. SCOPUL CURSULUI • Cunoaşterea leziunilor coroanelor dentare – etiopatogenie. controlul. inclusiv protezarea provizorie o Să recunoască avantajele şi dezavantajele diverselor soluŃii de tratament ale leziunilor coroanelor dentare. alegerea materialului pentru realizarea protezelor unitare. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Pună un diagnostic corect. amprentarea. înregistrarea relaŃiilor mandibulo-maxilare. complicaŃii • Studierea metodelor de tratament protetic al leziunilor coroanelor dentare • Cunoaşterea protezelor unitare utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare (coroane metalice. combinaŃia proteze unitare-proteze mobilizabile. CONłINUTUL CURSULUI Leziunile coroanelor dentare – clasificare. metalo-ceramice. al leziunilor coronare susceptibile tratamentului protetic o Realizeze toate fazele clinice necesare tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. III. tablou clinic. prepararea dinŃilor. Examenul clinic. diagnosticul şi planul de tratament al leziunilor coronare. metalo-compozite. Etape clinice şi tehnice în realizarea protezelor unidentare. 205 . protecŃia preparaŃiilor. Caracteristicile tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. indicaŃii terapeutice generale.

Materiale pentru proteze unidentare – indicaŃii clinice. controlul preparaŃiei. adaptarea protezelor unidentare. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Accidente. complicaŃii ale tratamentului leziunilor coronare. Prezentarea aparaturii. cimentarea. realizarea amprentării preparaŃiilor unitare. Coroana de substituŃie. IV. compozită. 2. Igiena orală. Reprezentarea grafică a dinŃilor integri. Coroana de înveliş metalo-ceramică. Reconstituirea corono-radiculară. FaŃetări. inclusiv faŃetare. amprentei unimaxilare. Cimentarea. amprentare. 4. proba. Indici morfologici dentari. particularităŃi ale fazelor de laborator. leziunilor periapicale şi implantării dinŃilor – dentopanoramograma. AblaŃia coroanelor. leziunilor coronare. pregătirea dintelui. ceramică. Alegerea culorii. Coroana de înveliş metalo-acrilică. Coroane integral fizionomice („metal-free”) – acrilică. Prepararea pe modelul didactic de antrenamet a dinŃilor pentru fiecare tip de proteză unitară. protezarea provizorie. Proba. EvicŃiunea gingivală. instrumentarului şi materialelor utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coronare 3. Atitudine terapeutică. Amprentarea. Coroana de înveliş metalo-compozită. adaptarea. Protezare provizorie. Coroana parŃială. realizarea pe model sau pe dinte extras a machetei pentru reconstituirea coronoradiculară turnată 206 . amprentei bimaxilare şi înregistrarea relaŃiilor intermaxilare 5. criterii pentru alegere. Coroana de înveliş total metalică – indicaŃii.

Fisher S. Hobo S. realizare a protezelor unitare. BIBLIOGRAFIE: 1. 1974 Anul IV Nr. demonstraŃii clinice de ablaŃie a protezelor unitare IV. Shillingburg HT. Editura Medicală. Quintessence. în cadrul planului de tratament integrat (comprehensiv). OBIECTIVELE CURSULUI • Cunoaşterea etapelor clinice şi de laborator în tratamentul edentaŃiei parŃiale cu punŃi • Dobândirea cunoştinŃelor şi a metodologiei examinării pacientului edentat parŃial • Stabilirea diagnosticului de edentaŃie parŃială. Note de curs 2. Nussbaum R. de protezare provizorie 7. Examenul practic final (30%) 4. Preparations for Cast Gold Restorations. Note de lucrări practice 3. SCOPUL CURSULUI Dobândirea cunoştinŃelor şi deprinderilor de bază necesare efectuării tratamentelor în edentaŃia parŃială cu ajutorul punŃilor dentare. Lucrare de control (10%) 2. a tulburărilor morfo-funcŃionale asociate • Examinarea şi diagnosticul modificărilor relaŃiilor intermaxilare la edentatul parŃial 207 . Activitatea în timpul stagiului (20%) 3.6. II. Bratu D. prezentări cu ajutorul materialelor ilustrative a tehnicilor de amprentare. EVALUAREA 1. demonstraŃii clinice. ore de curs 48 Nr. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Examenul scris final (40%) Nota finală se calculează din media aritmetică simplă între nota cursului A şi cea a cursului B NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. 2003 4. ore de lucrări practice 128 TRATAMENTUL EDENTAłIEI PARłIALE CU PUNłI DENTARE I.

Amprentarea pentru proteze parŃiale fixe. turnarea şi prelucrarea componentei metalice. NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe 9. persoanele cu nevoi speciale • Însuşirea unor noŃiuni de ergonomie aplicată în protetica dentară fixă • NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe • Însuşirea unor noŃiuni legate de medicina dentară bazată pe dovezi III. medicodentar. Modelele diagnostice. 10. 5. estetic caracteristic fiecărui pacient (tratamentul integrat. 208 . ambalarea. bazat pe dovezi şi pe nevoile pacientului – alegerea materialelor şi tehnologiei de realizare. 13. examenul clinic. NoŃiuni de ergonomie aplicate în protetica dentară fixă. consideraŃii parodontale. recunoaşterea accidentelor şi complicaŃiilor tratamentului prin punte. Protezele parŃiale fixe: generalităŃi. Comunicarea cabinet – laborator de tehnică dentară. CONłINUTUL CURSULUI 1. Conceperea şi stadializarea planului de tratament protetic fix. social. • Recunoaşterea particularităŃilor tratamentului prin punte la persoanele vârstnice. 14. macheta. Biomecanica protezelor parŃiale fixe. 11. 2. 8. 12. Protezarea provizorie şi de urgenŃă la pacienŃii edentaŃi parŃial. 3. 6. • NoŃiuni legate de comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară • Aprecierea corectitutinii tratamentelor protetice prin punte. Analiza raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. elementelor de agregare. a dinŃilor stâlpi. funcŃii. CorelaŃia dintre punŃile dentare şi parodonŃiu. ConsideraŃii funcŃionale. 7. 4. intermediarilor (corpului de punte) şi conectorilor protezelor parŃiale fixe. Diagnosticul. terminologie. examenul radiografiilor. individualizat) • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic fix în strânsă corelaŃie cu starea parodonŃiului. Puntea metalo-ceramică. Clasificarea formelor clinice de edentaŃie parŃială. Diagnosticul pozitiv şi diferenŃial al edentaŃiei parŃiale. estetice şi profilactice legate de protezarea fixă. Examinarea pacientului – anamneza.• Precizarea intervenŃiilor protetice şi etapizarea lor în cazul edentaŃiei parŃiale • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic prin punte în contextul medical general. Principii generale ale preparării dinŃilor stâlpi pentru protezarea parŃială fixă. ParticularităŃi ale etapelor tehnice de realizare a punŃilor dentare: modelul.

instrumentarul pentru examinare. Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili: portamprente. cu patologie asociată. ProtecŃia antiinfecŃioasă. dezinfecŃia şi conservarea amprentei. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Pregătirea pentru examinare: pregătirea pacientului. Proteze parŃiale fixate adeziv – colate 19. 209 . foaia de observaŃie. integral ceramice 11. 23. puntea totală. a medicului. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe 21. Protezarea pe implante cu ajutorul punŃilor dentare 20. IV. a pieselor dentare şi instrumentarului rotativ. Erori. Realizarea modelului diagnostic. PreparaŃia pentru coroane mixte metalo-ceramice. examenul clinic şi ergonomia examinării intraorale. 10. 16. Examenul radiografiilor retroalveolare. Instrumentarul utilizat în protetica dentară. 8. multidisciplinară. puntea mobilizabilă. 14. Puntea în extensie. 18. 26. 7. Restaurarea dinŃilor devitali. 6. prezentarea unitului. Anamneza – tehnici de culegere a informaŃiilor. Determinarea. informaŃii administrative – programarea. accidente şi complicaŃii ale tratamentului prin proteze parŃiale fixe. ÎntreŃinerea igienei orale şi dispensarizarea pacienŃilor cu proteze dentare fixe. supraproteze. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. Instrumente abrazive. Compozitele întărite cu fibre folosite în realizarea protezelor parŃiale fixe.15. 12. coroane parŃiale metalice. puntea demontabilă 17. instrumente. 24. înregistrarea şi transferul raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. ReparaŃiile protezelor parŃiale fixe. reprogramarea pacientului. Fixarea 2 ore 22. Principii generale ale preparaŃiilor pentru coroane turnate 9. PreparaŃia pentru coroane de înveliş total metalice. Sisteme integral ceramice pentru punŃi dentare. Protezarea combinată fixă – mobilizabilă. aparatură şi materiale auxiliare. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. pregătirea materialului. tehnica de amprentare. Modelarea diagnostică în ceară 13. Prepararea dinŃilor cu leziuni coronare întinse în suprafaŃă şi profunzime.

Protezarea provizorie. 23. 16. 4 absenŃe motivate ii. Stadializarea etapelor terapeutice. Pregătirea modelului de lucru pentru realizarea protezelor fixe. Analiza restaurărilor protetice fixe la pacienŃii examinaŃi: date clinice. V. EVALUAREA 1. nu există posibilitatea refacerii stagiului în afara vacanŃei de vară d. Tehnici de preparare pentru asigurarea menŃinerii protezelor parŃiale fixe. Examenul radiografiilor panoramice. 34. 35. radiologice şi la nivelul modelelor diagnostice 17. 33. Fixarea protezelor parŃiale. Ńinută şi comportament stagiu 210 . Determinarea cromatică în protetica dentară. 30. Stabilirea priorităŃilor. maximum 2 absenŃe nemotivate. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe. Tehnici de conservare a raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie după prepararea dinŃilor pentru relizarea protezărilor fixe. Puntea totală – particularităŃi clinice. 31. RCR turnate) 25. Activitatea în timpul stagiului (20%) a. Conceperea planului de tratament orientat asupra problemelor pacientului. 28. o notă pentru fiecare săptămână de stagiu (seminar) b. Tehnici de preparare pentru asigurarea paralelismului dinŃilor stâlpi ai unei proteze parŃiale fixe. PrezenŃă STAGIU i. Prezentarea planului de tratament pacientului. 24. particularităŃi clinice. Protezarea combinată: fixă – moblizabilă. ObŃinerea acordului pacientului.15. 32. ParticularităŃi ale etapelor clinice de realizare a punŃilor metalo-ceramice. 21. Amprentarea cu materiale elastice pentru realizarea protezelor fixe. 18. 22. 29. 26. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. Amprentarea pentru restaurări protetice cu agregare intraradiculară (coroane de substituŃie. Activitate practică c. Realizarea reconstituirilor corono-radiculare turnate prin tehnici directe. Analiza restaurărilor protetice fixe îndepărtate din cavitatea bucală. Aspecte financiare şi durată. Comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară. Lucrare de control la mijlocul semestrului (10%) 2. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. 19. 27. 20.

instrumentarului şi descrierea unei tehnici de amprentare şi înregistrare a raporturilor de ocluzie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Amprentare iii. Întrebări cu răspunsuri multiple (50%) h. în timpul semestrului – cu programare prealabilă de cel puŃin 7 zile i. reprezentate prin modele. raport cu creasta) în cazuri reale de edentaŃie parŃială. radiografii sau fotografii vii. reprezentate prin modele. radiografii sau fotografii iii. reprezentate prin modele. Note de curs 8. reprezentate prin modele. Mosby. 2d ed. Fisher S. Descrierea unei tehnici de protezare provizorie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Probă. VI. Examenul scris final (40%) g. Alegerea materialelor. Descrierea etapelor prin care se realizează proba şi adaptarea unei punŃi dentare viii. 1974 211 . Alegerea elementelor de agregare în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Note de lucrări practice 9. Bratu D. Alegerea corpului de punte (tip. 2003 10. reprezentate prin modele. Alegerea materialului. Cimenturi fosfat de zinc 3. Preparare iv. instrumentarului şi descrierea unei tehnici de fixare (cimentare) a unei punŃi dentare cu unul dintre următoarele materiale: 1. Compomeri pentru cimentare 6. BIBLIOGRAFIE: 7. 1997 11. Hobo S. Quintessence. Cimenturi provizorii 2. Editura Medicală. Răşini compozite pentru cimentare 4. Formularea diagnosticului şi alegerea dinŃilor stâlpi de punte şi a elementelor de agregare în cazuri de edentaŃie parŃială figurate prin reprezentare grafică ii. adaptare şi fixare f. Examen oral i. Contemporary Fixed Prosthodontics. Descrierea particularităŃilor de preparaŃie pentru elementele de agregare alese anterior în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Cimenturi policarboxilat 4. radiografii sau fotografii vi. Land MF. Nussbaum R. Ionomeri de sticlă pentru cimentare 5. radiografii sau fotografii v. Examenul practic final (30%) e. Shillingburg HT. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Întrebări cu răspuns scris (50%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII .3. Protezare provizorie ii. Rosenstiel SF. radiografii sau fotografii iv. Fujimoto J. Preparations for Cast Gold Restorations. O etapă clinică de realizare a unei proteze parŃiale fixe.

OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune că la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei şi cauzele acesteia.PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Stagiu clinic: 144 ore I. 3. Aplicarea protezelor finite în cavitatea bucală şi adaptarea lor. ParticularităŃi ale protezării edentatului subtotal. 5. Amprentarea câmpului protetic edentat total. Studiul clinic al edentaŃiei totale. 7. 9. RecondiŃionarea protezelor totale. 6. 2. 8. III. Aspecte caracteristice ale mişcărilor mandibulare la edentatul total şi articulatoarele. Determinarea relaŃiilor intermaxilare . II. SCOPUL CURSULUI: 1) Însuşirea noŃiunilor clinice şi tehnice în tratamentul cu proteze totale acrilice. ParticularităŃi ale protezării edentaŃiei unimaxilare 212 . 4. Examenul edentatului total. Tratamentul edentaŃiei totale (noŃiuni generale). Alegerea şi montarea dinŃilor artificiali Controlul machetelor. 3) să protezeze edentaŃia totală bimaxilară şi unimaxilară în situaŃii clinice cu grad mic de dificultate. 13. 12. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Stomatopatii protetice la edentatul total. 11. 2) să cunoască ordinea fazelor clinice şi de laborator. 10.

.. 2002.... Didactică şi Pedagogica........ 6. Ed....... 3) Mihaela Păuna........ 4........ Ed.... V....... Bodnar.. D..........……………………...... 1999 – Capitolul I......... Hutu..... Determinarea relaŃiilor intermaxilare.............. Ed.20% Examen practic .. Mihaela Păuna.. 9.......... Ana Maria łâncu ...... Constantinescu EdentaŃia totală.......... Bucureşti.... Amprentare funcŃională... Bucureşti 2000............ BIBLIOGRAFIE: 1) Em.. Examinarea pacientului...................... Bodnar... Constantinescu.. Tratamentul edentaŃiei totale unimaxilare V. Ed.20% 213 .Fiecare student va rezolva un edentat total bimaxilar sau 2 edentaŃi total unimaxilar şi va asista la rezolvarea celorlalŃi pacienŃi ai grupei de studenŃi .............. Ana-Maria łâncu..... M.......V... 3....... EpistatuTehnici curente în protetica dentară......IV.......................... Instruirea pacientului purtator de proteze totale.. 2......30% .2 lucrări de control .. EdiŃia a III-a.. NaŃional............ 8........ 2) Em. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1.. Atitudini practice în protezarea edentaŃiei totale....... Mihaela Păuna....30% Examen teoretic .. Tratament postinserarea protezei.... Hutu..... M....... Proba machetelor. Aplicarea protezei finite...................... Didactică şi Pedagogică... Cerma...... V..... Amprentare preliminară.... 10. V. RecondiŃionarea protezelor totale... EVALUARE: ..... M. VI.... Elena Preoteasa... Bucureşti 1998....... 5.. Mihaela Păuna........ Bucureşti.......... 4) Em... Hutu..... Constantinescu.... 7. Bodnar.scris . Aspecte clinice-tratament. V...EdentaŃia totală.. V....

şi proprotetice în edentaŃia parŃială. 6. 11. în edentaŃia parŃială tratată prin proteze scheletate. Determinarea şi înregistrarea R. Examenul clinic al edentatului parŃial . Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃia de clasa I şi a II-a. 9.ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Lucrări practice: 128 ore I. DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială . Tratamentul pre. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. Proba machetei şi a scheletului metalic al protezei parŃiale scheletate Aplicarea protezei parŃiale scheletate în cavitatea bucală 214 . II. 2) să stabilească cele mai corecte tratamente pre. III. 13. 10. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃii de clasa a III-a şi a IV-a Mijloace de menŃinere. 3) să precizeze cel mai indicat tratament protetic cu proteze partiale mobile.M. Cauzele şi complicaŃiile edentaŃiei parŃiale netratate. Examenul clinic al edentatului parŃial . examinare şi diagnostic.etapa secundară. 12.tratament Biodinamica protezelor parŃiale scheletate. 14. 8.etiologie.etapa preliminară DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială întinsă . 2. 7. sprijin şi stabilizare a protezelor parŃiale scheletete Amprenta în edentaŃia parŃială. 3. indicaŃiile protezei parŃiale mobile acrilice şi scheletate. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei precum şi cauzele acesteia. 5.I.şi proprotetic în edentaŃia parŃială. 4. simptomatologie. SCOPUL CURSULUI: 1) Cunoaşterea problematicii edentaŃiei parŃiale tratate cu proteze mobile acrilice şi scheletate.

în edentaŃia parŃială tratată prin proteze acrilice 20. Bucureşti. 4) S. D.Vol. Ed.V. 2) Mihaela Păuna – Atitudini practice în protezarea edentaŃiei parŃiale. NaŃional. Examinarea pacientului. Ana-Maria łâncu. Ed. 2. Didactică şi Pedagogică. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 23. 215 ."Ocluzia dentară". 16."Tratamentul edentaŃiei parŃiale cu proteze mobile". 18. loniŃă. Hutu. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 17. Bucurşti. lonescu . 19. Realizarea de tratamente pre. Stagiu demonstrativ de proteza scheletată. V. 4. 1996. 3. EpistatuTehnici curente în protetica dentară. Bucureşti. Elementele componente ale protezei parŃiale acrilice Biodinamica protezelor parŃiale acrilice Determinarea şi înregistrarea R. 4. Ed. Bucureşti. 1999 . Petre . Ed. Readaptarea protezelor parŃiale şi reparaŃii Protezarea imediată IV. Proba machetei protezei parŃiale acrilice Aplicarea protezei parŃiale acrilice în cavitatea bucală IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale acrilice.15. 24. Mihaela Păuna. BIBLIOGRAFIE: 1) A.şi proprotetice în edentaŃia parŃială. M. Bodnar. V. 1999 – Capitolele II şi III. Echilibrarea ocluzală a protezelor parŃiale scheletate IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale scheletate. Cerma. 5. Didactică şi Pedagogică. 21 22. 2003. 3) Em. I Protezarea prin proteză parŃială acrilică. Constantinescu. Conceperea unui plan de tratament cu proteză parŃială acrilică şi scheletată Realizarea unei proteze parŃiale acrilice Reabilitarea ocluzală în edentaŃia parŃială. A.M. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC: 1.I.

opereze cu tehnicile de evaluare. criterii. EVALUARE: . manualele etc. metode. să asiguare formarea unei viziuni globale şi realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional.2 lucrări de control …………………………………………20% . studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului psihopedagogic. OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs. ore de curs: 16 ore/ 16 ore lucrări practice I.VI. orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare a randamentului cursanŃilor. SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei. adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. opereze cu principii..scris ………………………………………20% PSIHOLOGIE MEDICALĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PSIHOPEDAGOGIE Nr. transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate.Stagiul clinic …………………………………………30% . 216 . apreciere. fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor. docimologie.Examen teoretic . tehnicilor şi mijloacelor de instruire şi formare.Examen practic …………………………………………30% . cunoască mecanismele şi formele procesului de dezvoltare psihică şi de învăŃare. II. măsurare. să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative. mijloace si procedee pedagogice. însuşirea conŃinutului conceptelor de psihologie şi pedagogie folosite în desfăşurarea activităŃii de instruire şi formare. pragramele. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ.

CONTINUTUL CURSULUI PSIHIATRIA: definitie. III. 6). 8. 11. 217 . 2). 4. 2. sfera si continut. Recunoasterea principalelor entitati clinice. Insusirea unor notiuni legate de abordarea pacientului cu probleme psihiatrice. contraindicatii.III. Sa diferentieze tulburarile psihice apartinand sferei nevrotice de cele psihotice. 3). 9. 3. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. 4). 12. 3). 6. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili: 1). Sa recunoasca principalele tratamente psihotrope: indicatii. 5). Insusirea unor notiuni de semiologie psihiatrica in vederea recunoasterii si abordarii adecvate a pacientului cu probleme psihiatrice. 4). II. 2). 5. 7. etc. Psihopedagogia: Dezvoltarea psihică: Procese psihice implicate în procesul de învăŃare: Comunicarea didactică: EducaŃia şi formele ei: Proiectarea activităŃii instructiv-educative: ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: Principiile didactice: Metode şi tehnici ale instruirii: RelaŃiile sociale în procesul de instruire şi formare: Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ Succesul şcolar: Insuccesul şcolar: Personalitatea educatorului: PSIHIATRIE ANUL IV ore de curs: 32 ore / lucrari practice: 16 I. 14. Sa selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi de specialitate. Sa recunoasca principalele elemente semiologice psihiatrice si semnificatia lor clinica. Sa recunoasca principalele entitati clinice. Sa cunoasca eventualele interactiuni intre medicatia psihotropa si medicatia din sfera stomatologica. SCOPUL CURSULUI 1). Cunoasterea principalelor tratamente psihotrope. 13. 10.

cisvestitism. paramnezia de reduplicare Pick. MEMORIA: definitie. amimie. instante de aparitie LIMBAJUL: definitie. viziunea panoramica retrospectiva. hiperprosexie. Tulburarile atentiei: hipoprosexie. functiile memoriei. fuga de idei. bizarerii 218 . tulburari ale asociatiei si coerentei ideative. Cenestopatiile. criptomnezia. tardiva. rafinament vestimentar. Privirea. comparatia. halucinatiile fiziologice. suprasimulatia. Tulburari ale rememorarii trecutului: pseudoreminiscente. Tulburari predominant de continut: ideea dominanta. tulburari cantitative ale imaginatiei. TULBURARILE COMUNICARII NONVERBALE: tinuta vestimentara: dezordonata. Tulburari particulare ale imaginatiei. flux. disimulatia. palilalie. Tulburari de intensitate si tonalitate. halucinozele. simulatia. salata de cuvinte. obsesiva. iluzia de nonrecunoastere. Amnezia lacunara. incoerenta. Hipomnezia de fixare. operatiunile gandirii: analiza. bradipsihie. de evocare. Tulburarile gandirii: tulburari predominant formale ale gandirii. incetinirea ritm. Tulburari de continut: paralogisme. hipomimie. Paramnezii. instante de aparitie ATENTIA: definitie. neomimia. schizofazie IMAGINATIA: definitie. abstractizarea. blocaj verbal. onomatomanie. jargonomimia.PERCEPTIA: senzatii si perceptii. stereotipii. Tipuri atentie. glosolalie. aprosexie. instante de aparitie. Instante de aparitie. confabulatii. tulburari calitative (paramimii): mimica de imprumut. psitacism. tulburarile psihopatologice ale perceptiei. Semiologia perceptiei. verbigeratie. tulburarile ritmului si fluxului ideativ: accelerarea. Tulburari calitative ale perceptiei: iluziile fiziologice si patologice. Disfazii. Mitomania. Dialalii. verbigeratie. baraj. ecmnezia GANDIREA: definitie. tahipsihia. Agnoziile. mixte). salata de cuvinte. Halucinatii: caracteristici. electiva. metasimulatia.Hipermnezia. agramatism. depresive. Tulburarile de gestica: ticurile. jargonofazie. expresia mimica: tulburari cantitative: hipertermie. tipuri (expansive. psitacismul mimic. mentism. exacerbarea. prelevanta. ecomimia. travestism. instante de aparitie. ecolalie. sinteza. neologisme. Pantomimica: manierisme. Tulburari cantitative: cresterea si scaderea pragului senzorial. psitacism. clasificari.Tulburari ale coerentei verbale: incoerenta. deliranta: caracteristici. Dislogii. instrainarea amintirilor. tulburarile memoriei. anecforia. Tulburari ale sintezei mnezice imediate: falsa identificare. excentrica.

anancasta. Dispozitia. hipomaniacal. nediferentiat. tulburarea de panica. instante de aparitie. Schizofrenia afectiva. dependenta. tulburare de personalitate emotional-instabila (borderline). Tratament. Tulburarile dinamicii dispozitionale: labilitatea emotiei. Starea de sevraj necomplicata/complicata cu delirium. Sindrom amnestic. Disforia. Catatonia: caracteristici clinice (stereotipii. incontinenta afectiva. Intoxicatia patologica. Catalepsia. dispozitia depresiva – caracteristici. Anestezia psihica dureroasa. sugestibilitate. Paratimiile: inversiunea afectiva. Tulburari somatoforme. Episodul maniacal: hipomania fara simptome psihotice. constiinta de sine. mania cu simptome psihotice. disociala. TULBURARI NEVROTICE: tulburari anxioase: anxietate generalizata. anxioasa. schizoida. Atimia. distimia TOXICOMANIILE: tulburari datorate utilizarii alcoolului: intoxicatia acuta necomplicata/complicata cu delirium. Tulburari mentale datorate utilizarii opioizilor. Tulburari de conversie si disociere. cauze. Diminuarea activitatii motorii. starea de mânie). dezorganizat. cu convulsii. Tipuri de schizofrenie: catatonic. de gandire. ambivalenta afectiva SCHIZOFRENIA: diagnostic. Episodul depresiv major. mixt. instante de aparitie. Tulburari persistente ale depozitiei: ciclotimia. Afectele (starea de furie. tulburare obsesiv-compulsiva. tutunului: intoxicatia acuta. Tratament TULBURARI DE PERSONALITATE: definitie. Stadiul de dependenta. Clinica schizofreniei: tulburari de perceptie. paranoid. stare de sevraj.PSIHOPATOLOGIA CONDUITEI MOTORII: agitatia psihomotorie: instante de aparitie. Clinica si tratament DEMENTE EVALUARE 219 . Tulburarile anxios fobice: agorafobii. canabinoizilor. Tulburarea depresiva recurenta. Debutul. utilizarea nociva. Tulburarile de dispozitie: dispozitia expansiva – caracteristici. Tratament TULBURARI AFECTIVE: definitie. ale comportamentului psihomotor. Stuporul: instante de aparitie. negativism) AFECTIVITATEA: definitie. cocainei. Dementa. sindrom de dependenta. afectivitate. maniacal. rezidual. histrionica. Tulburari afective bipolare: episod actual depresiv major cu simptome psihotice/fara simptome psihotice. Anxietatea. vointa. Utilizarea nociva. etiologie. Starile afective. personalitate premorbida. fobii sociale. Tulburare de personalitate paranoida.

forme. măsurare.etapele proiectării didactice 18. să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative. .forme ale educaŃiei. orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare.procesul instructiv-educativ. mijloace si procedee pedagogice.definire.definire.comunicare şi informaŃie. . .definire. metode. EducaŃia şi formele ei: . ÎnvăŃarea: . Proiectarea activităŃii instructiv-educative: .PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PEDAGOGIE Anul III Nr.stadiile dezvoltării psihice.factorii dezvoltării psihice.educaŃia permanentă (conŃinut şi semnificaŃii) 18. adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. criterii. OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs. tipuri. 17.canale ale comunicării. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ. Pedagogia-ştiinŃă a educaŃiei: . apreciere. CONłINUTUL CURSURILOR: 15. . . Comunicarea didactică: . Dezvoltarea psihică: .principalele caracteristici ale dezvoltării psihice 17. tehnicilor şi mijloacelor de instruire.. fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor. . pragramele. . opereze cu principii. . manualele etc. opereze cu tehnicile de evaluare. să asiguare formarea unei viziuni globale si realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional. ore de curs: 32 ore/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei.factorii învăŃării. studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului pedagogic.discursul didactic 220 . . însuşirea aparatului conceptual pedagogic folosit în efectuarea activităŃii de formare şi instruire. docimologie.sarcini si obiective 16.definire. . transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate. .

. .factorii insuccesului şcolar.sistemul principiilor. Insuccesul şcolar: .conceptul de principiu didactic. . metodă. 27. .personalitatea şi competenŃa educatorului 221 . . ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: . . Devieri comportamentale şi combaterea lor: .sistemul metodelor de învăŃământ.19.planul. Principiile didactice: . Metode şi tehnici ale instruirii: . .prevenirea eşecului şcolar. manualul.semnificaŃia pedagogică a interrelaŃiilor 23.definire. . . procedeu). RelaŃiile educator-educat: .concepte (metodologie. Rolul şi personalitatea educatorului: . . .caracteristicile principiilor didactice . 26. . . .factorii succesului şcolar.testul docimologic .strategii de evaluare.educatorul-conducător al procesului.mijloace de învăŃământ. programa. 21.perspectiva interdisciplinară şi organizarea modulară 20. .funcŃiile evaluării.forme ale inadaptării. 24. 25. Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ .definire. Succesul şcolar: .profilaxia comportamentului deviant. .tipuri de realaŃii.strategie şi stiluri 22.sursele conŃinutului.

către studenŃi a achiziŃiilor tehnice recente în radioimagistică. Ultrasonografia: Principii. Asimilarea de către studenŃi a principiilor generale de fizică a radiaŃiilor. 4. SCOPUL CURSULUI: 1. Imagistica cu izotopi radioactivi. a principiilor generale al formării imaginii radiologice. SubstanŃa de contrast în radioimagistică.R AD I OL OG I E D EN T AR Ă ( R AD I OL OG I E G E N E R AL Ă ) ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I. Imagistica prin RezonanŃă Magnetică (noŃiuni generale). 3. Cunoaşterea aparaturii imagistice. ProprietăŃi. II. 16 ore de curs 16 ore de lucrări practice I. AplicaŃii. Producerea razelor X. 5. Metode radioimagistice care folosesc raze X. Semiologie. Legile formării imaginii radiologice. Cunoaşterea aspectului radiologic al principalelor entităŃi patologice. Aparatura. Metode radio-imagistice: Imagistica cu raze: RadiaŃia elecromagnetică. Cunoaşterea unor elemente de semiologie radiologică generală. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Asimilarea de. Tubul de raze X. 2. 222 . ProprietăŃile razelor X. Producerea ultrasunetului.

Aspectul radiologic normal. 223 . Sarcoidoze. Pneumoconioze. Modificări elementare. Semiologie radiologică.2. Metode şi tehnici de examinare. Cancerul bronhpulmonar. Radio-imagistica tubului digestiv. Tumori benigne/maligne. Chistul hidatic pulmonar. 4. Radiologia sistemului osteo-articular. Radiologia sistemului urinar. Radioimagistica esofagului. 7. Necroze aseptice. Patologie osteoarticulară: Traumatisme. Radio-imagistica pulmonului şi mediastinului. Radio-imagistica sistemului osteoarticular. Sindroame radiologice pulmonare. Semiologie radiologică osoasă. Radiologia toracelui. Scleroze pulmonare. Displazii. 6. Metode radiomagistice. Semiologie radiologică generală: 3. Criterii de clasificare a proceselor patologice. AfecŃiuni pleurale. Boli inflamatorii. Radioimagistica stomacului. Patologie pulmonară: Patologie bronşică. Radiologia sistemului digestiv. Plămânul cardiac. Pneumopatii inflamatorii (acute/cronice). Colagenoze. distrofii. 5.

................. Bucureşti... Radioimagistica în urgenŃe medico-chirurgicale abdominale....... Radiologie medicală – Prof. SCHMITZER – Editura Didactică şi Pedagogică.... ............. 2.. în consecinŃă. III...10% ..... ÎnŃelegerea importanŃei conceptului de sistem stomatognat şi...... Prezentare de aparatură imagistică....... Radiologie medicală – I. IV..Lucrare de control:........ BÎRZU – Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti............ Radiodiagnosticul aparatului urinar. BIBLIOGRAFIE: 1...Interpretarea de către fiecare student a 2 filme radiologice. Radioimagistica intestinului.Dr... 1963 3... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1...... SCOPUL CURSULUI: 1... Asamblarea cunoştiinŃelor biologice.......... Radioimagistica colonului...1980.. Prezentări pe film a noŃiunilor de tehnică radiologică....... G.. 224 ....... ............ 3.. 2...........Examen practic:....... Individualizarea metodelor şi tehnicilor de tratament oro-dentar la cazul clinic integrat în mediul socio-cultural.......... CHIŞLEAG..... a aspectului normal şi patologic.......... 2....1986 V.. 30% ................. 8........Examen teoretic în timpul sesiunii de examene:....... EVALUARE: .............. Bucureşti...............Radioimagistica duodenului........... a importanŃei tratamentului oro-dentar integral. medicale şi oro-dentare pentru evaluarea sistremului stomatognat în vederea refacerii şi menŃinerii stării de sănătate prin armonia părŃilor componente...................10% .. Radiologie medicală – Gh..........50% REABILITARE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI curs 64 ore lucrări practice 128 ore I.......................

Axiomele comunicării. resturarea numai a premolarilor şi molarilor maxilari. SecvenŃele tratamentului protetic. Conceptul de tratament oro-dentar integral. resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi mandibulari 4. Sistemul stomatognat. Etapele generale ale planului de tratament. Cauzele insuficientei comunicări între medic şi pacient. Să prevadă evoluŃia individuală pentru a asigura prin dispensarizare menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat. Teoria generală a sistemelor. ConsimŃământul informat.AderenŃa pacientului la tratamentul integral. Componentele diagnosticului oro-dental complet. 225 . III. 7. psihologice. Pledoarie pentru îngrijirea oro-dentară integrală. cultura şi condiŃiile socio-economice ale pacientului. Colaborarea cu pacientul pentru stabilirea programului de îngrijire oro-dentară integrală. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Să integreze patologia oro-maxilo-facială în patologia generală a pacientului. medicale. Obiectivele reabilitării orale 2. importante în stabilirea relaŃiei de cooperare pentru tratamentul orodentar integral. 4. Caracteristicile psihosociale ale pacientului tânăr. Algoritmul examinarii pacientului. Epidemiologia leziunilor carioase la tineri. ergonomice şi economice. instrucŃia. Să identifice şi să înregistreze totalitatea factorilor dismorfic-disfuncŃionali ai sistemului stomatognat în cadrul activităŃii curente. Nevoia de îngrijiri oro-dentare. 2. manageriale. Să formuleze diagnosticul de sinteză specific cazului clinic. 3. vârsta. Caracteristicile sistemelor biologice. 5. Efectele distrucŃiilor coronare. Abordarea sistemică a aparatului dento-maxilar. Să realizeze managementul tratamentului integral în raport cu patologia dominantă. 3. Etapizarea tratamentului protetic în raport cu particularităŃile cazului clinic: restaurarea numai a premolarilor şi molarilor mandibulari. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. Piramida nevoilor umane a lui Masslow. Reabilitarea orală în asistenŃa planificată. Argumente biologice.II. 6. Reabilitarea orală a pacientului tânăr cu carioactivitate crescută. Să conceapă planuri de tratament complex pentru situaŃiile clinice comune. Să obŃină consimŃământul informat al pacientului pentru realizarea tratamentului integral. Determinarea nevoilor resimŃite sau a dorinŃei de tratament a pacientului. sociale.

ParticularităŃile tratamentelor odontale. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu disfuncŃii ocluzale. clinică. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor parodontopaŃi 7. protezarea adjunctă. Impactul psiho-social al dismorfiilor dinŃilor frontali. Dimensiunea verticală de ocluzie. Resturarea dinŃilor laterali. Principii în protezarea compozită a edentaŃiilor terminale 9. Proiectarea pe modele a resturărilor. Locul şi rolul tratamentului disfuncŃiei ocluzale în cadrul tratamentului integral. Testarea pe resturări provizorii. Bruxismul în etiopatogenia uzurii intense a arcadelor dentare: prevalenŃă. protezarea conjunctă. Alegerea materialelor de restaurare. atriŃie. Dispensarizarea pacienŃilor vârstnici 10. diagnosticului şi tratamentului afecŃiunilor oro-dentare la vârstnici. fractură: prevalenŃă. ModalităŃi de terapie a edentaŃiilor terminale: neprotezarea. Etapele tratamentului parodontal. eroziune. SecvenŃele diagnosticului parodontal.Criterii de alegere a metodelor de refacere a morfologiei funcŃionale a dinŃilor cu leziuni întinse în suprafaŃă şi profunzime. Leziuni necarioase ale dinŃilor. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor din zona frontală. CorelaŃii dintre morfologia dinŃilor şi elementele de agregare a punŃilor frontale. Reabilitare orală în prezenŃa: ocluziei adânci acoperite. chirurgicale. ortodontice şi protetice la pacienŃii parodontopaŃi. abfracŃie. tratament. ValenŃele şi limitele tratamentului ortodontic la adulŃi. Reabilitarea orală a pacienŃilor adulŃi cu anomalii dento-maxilare. ParticularităŃile nutriŃiei la pacienŃii vârstnici. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor reduse. RelaŃiile dintre ghidajul anterior şi cel condilian în uzura dentară. clinică. înghesuirilor dentare 8. Dispensarizarea pacienŃilor cu tratamente pentru uzură intensă a arcadelor dentare 226 .abraziune. etiologie. Rolul şi exigenŃele protezărilor provizorii. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu uzura intensă a arcadelor. IndicaŃiile şi limitele protezării adjuncte acrilice. ocluziei cap la cap. ocluziei deschise. Caracteristicile psiho-sociale ale pacientului vârstnic importante în stabilirea relaŃiei de colaborare pentru un tratament oro-dentar integral. Resturarea dinŃilor frontali. Dimensiunea culturală a zâmbetului. Efectele medicaŃiei pentru afecŃiuni genrale la nivelul cavităŃii orale. clasificare. Obiectivele sănătăŃii parodontale. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii terminale. Obiectivele planului de tratament. etiologie. ImportanŃa examenelor clinic şi paraclinice în managementul tratamentului disfuncŃiilor ocluzale 6. Manifestări generale şi la nivelul cavităŃii orale a proceselor de îmbătrânire. Managementul pacientului vârstnic.Reabilitarea orală a pacienŃilor cu parodontopatii marginale cronice. ocluziei adânci în acoperiş. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor adulŃi 5. ParticularităŃile prevenirii. Restaurarea arcadelor dentare cu uzură intensă. ocluziei inverse. tratament.

Solidarizare şi contenŃie. 14. Igienizarea şi tratamentul cariilor simple la prima solicitare ca mijloc de motivare a pacientului pentru tratament complex.NoŃiuni generale despre pacienŃii cu nevoi speciale. 17. Efectuarea de tratamente multiple. V. 2. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu handicap psihic. Protezarea provizorie – valenŃe biologice şi funcŃionale. Prezentarea de caz ca probă clinică de concurs. grupate în aceiaşi şedinŃă. 9. Studiul modelelor. ImportanŃa şi limitele păstrării ultimilor dinŃi pe arcadă. Epidemiologia edentaŃiilor subtotale şi totale. 11. 15. 227 . Supraprotezarea. Modificări oro-faciale în edentaŃia subtotală şi totală. Prezentarea de caz didactică. 7. 12. Prezentarea de caz ca informare ştiinŃifică. Etapele tratamentului complex. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu nevoi speciale. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu afecŃiuni generale grave. Aplicarea principiilor ergonomice pentru eficientizarea tratamentelor oro-dentare integrale. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. Examinarea pacientului. 10. Terapia de integrare în sistemul stomatognat şi de asimilare psihică a protezelor adjuncte totale. 16. 4. Amprente pentru modele de studiu. înregistrarea datelor clinice. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii subtotale şi totale. Motivarea pacientului pentru menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat prin autodispensarizare. Stabilirea diagnosticului de sinteză. 3. Asigurarea rezistenŃie substructurilor dentare. ParticularităŃile reabilitărilor orale la pacienŃii cu handicap motor. Prezentarea de caz pentru obŃinerea consimŃământului informat al pacientului. indicaŃii pentru examene complementare. 8. 6. 13. Dispensarizarea pacienŃilor edentaŃi subtotal şi /sau total protezaŃi 12. Managementul activităŃilor integrate. Efectuarea tratamentului complex la pacienŃii prezentaŃi. Protezarea imediată. Rolul protezelor adjuncte în refacerea echilibrului sistemului stomatognat. 5.11.

.: . Examen teoretic 10% 10% 10% 20% 50% SĂNĂTATE ORALĂ ANUL VI 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I.” C. 1995 5.F.” Ed. Prezentări de cazuri clinice 3. Lucrări de control D.Contemporary Fixed Prosthodontics. Scopul cursului de sănătate orală 1.Evaluation. Geormăneanu M. 1996 VII. Tratamente la primă solicitare 2.Metodologia probei clinice de concurs.. Cunoaşterea etapelor de realizare a unui proiect de cercetare în sănătatea orală 228 .V. Tratamente integrale C.: .” C.M... Mosby Co. and Treatment of Occlusal Problems. Bucureşti 1996 3. Tratamente integrale 30 pacienŃi 10 pacienŃi 10 pacienŃi VI.: . BAREMUL ACTIVITĂłILOR PRACTICE: 1. Morăraşu Cătălina..V. Diagnostic. Oltean D.. Cunoaşterea şi înŃelegerea mesajului sanogen şi a metodelor de schimbare a vechilor comportamente şi atitudini 2.B. Appoloni. Rosenstiel S. 1989 2. All. Saunder Co. ŞuŃeanu Şt.” Ed. BIBLIOGRAFIE: 1. Prişcu A. Newman G. Iaşi 2002 4. Philadelphia W.V.Reabilitarea orală complexă.: .Clinical Periodontology” Ed.. EVALUARE: A. Mosby Co. Examen practic E. . Carranza A. Dawson EP: . Cunoaşterea tehnicilor de comunicare şi educaŃie pentru sănătate orală 3. Burlui V.. Prezentări de cazuri clinice B.

Promovarea sănătăŃii orale 12. Să cunoască teoriile comunicării şi să le aplice în comunităŃi.6 h 6.M.6h 3. analiza statistică. implementarea proiectului în şcoli la elevii de cls I şi a VI-a-6 h 7. 4.M. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. Sociologia medicală 9. stabilirea obiectelor de studiu (fişa O. 5. Indice Dean. Evaluarea stării de sănătate orală a adultului– instrument fişa O. 3. fişa O. 5.S: teoretic. IncidenŃa. Să cunoască şi să interpreteze literatura de medicală cu tematica sănătate orală. criterii de selecŃie a metodei.6 h 229 . Căi de transmitere a mesajului sanogen în sănătatea orală 1. Să poată aplica metodele educaŃionale interpersonale în comunităŃi mici. ConŃinutul lucrărilor practice: 1.6h 4.. Evaluarea necesităŃilor de tratament 8. chestionar DAS şi OHIP) .M. Să cunoască metodele conceptuale ale nevoilor umane de igienă orală. TendinŃe evolutive în sănătatea orală: Epidemiologia cariei dentare.6 ore 5.II. 4. realizarea echipei.M. Chestionarul DAS şi chestionarul de evaluare a calităŃii vieŃii (ODIP) . Metodologia cercetarii ştiinŃifice în sănătatea orală 11.S. SusŃinerea examenului practic. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. 7. Scale de apreciere a asocierii sănătate orală. Interviul. 2. 3. SIC. EducaŃia pentru sănătate 13. ConŃinutul cursurilor Sănătatea orală. Structura unui program Exemple de programe comunitare de sănătate oralăAnchete epidemiologice.S. Evaluarea starii de sănătate orală a copilului (de 6 şi 12 ani) . Prelucrarea statistică a indicilor de evaluare a stării de sănătate orală (DMFS/DMFT. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii: 1. 2. Intensitatea şi gravitatea cariei). IV. concepere. obiectivele O. Instrumente sociologice: Chestionarul.M. a bolii parodontale şi cancerului oral. privind sănătatea orală Programe de sănătate orală. scrierea proiectului şi redactarea raportului ştiinŃific – 6 h 8. 6.proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi prezentarea fişei O. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. Indici folosiŃi în epidemiologia orală (PrevalenŃa.S. parte integrantă a sănătăŃii generale: introducere DefiniŃiile şi dimensiunile sănătăŃii.calitatea vieŃii 10. III. Cariograma).. Să cunoască şi să aplice modelele pentru schimbarea atitudinilor şi comportamentelor în sănătatea orală.S: teoretic şi aplicatie practică – 6h 2.

.. Sheiham....... C.. Moraru.. Stomatologie comunitară. Ed Butterworth-Heinemann..1998. Cerma...75% PrezenŃă la cursuri şi lucrările practice... Ed. L. Bucureşti.... 2000 Hanganu.....5% SĂN ĂTATE PUBLIC Ă ANU L V Curs Titlul temei 1.. Studiile descriptive...... Morbiditatea oro-dentară.. Definire.... Bibliografie: Lupu I. Croucher... Comunicare şi educaŃie în sănătatea orală...... Wright... 2002 Achieving Oral Health... Dumitraşcu. 2) 16 o re cu rs/ 1 6 o re lu cră r i p ract ice 230 ...... 3. ConŃinut.......... Evaluare: Examen practic: prezentarea şi evaluarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi a fişei O...M. I.... Iaşi... Cerma. Moraru R........ Metodologia SănătăŃii Publice oro-dentare: Tipuri de studii utilizate în Sănătatea Publică oro-dentară 4. Dănilă I.. Oxford.... 1998) 5. studiile experimentale şi operaŃionale 5. Metodologia specifică a sanatatii publice... Kent.. World Health. 2... Editura Polirom. Evaluarea nevoilor de asistenŃă stomatologică a populaŃiei....... A. October... 2000 Cynthia Pine..... 4. caz-control)... Zanc.. 3. G... 2002........ 28-29 6.... 2.org 1.. Dumitrache.... VI..... R.. Screening-ul şi studiile de prevalenŃă în Sănătatea Publică Oro-dentară (1. Introducere în Sănătatea Publică Oro-dentară: TradiŃie şi actualitate.. Ed Tehnica – info........ Ed........ Dumitrache A. Integrating strategies for improving oral health and general health....V........ The Social Context of Dental Care (Paperback)..who.. Ştiinte comportamentale... 7..... Scop şi obiective....... A.....S... studiile analitice (de cohortă... R.... Sociologie medicală....... Bucureşti........ 2nd edition (January 15. Community Oral Health............. 2005 www...... note de curs.. Chişinău....20% Examen teoretic.... Sănătatea oro-dentară a populaŃiei: Caracteristici generale....

7. 4. Elemente de demografie utilizate in Sanatatea Publica. Organizarea programelor de EducaŃie pentru Sănătate în colectivităŃile de copii 9. Programele Uniunii Europene in domeniul Sanatatii Publice Lucrări practice 1. 8. Organizarea unei anchete de morbiditate pentru stabilirea necesarului de asistenŃă stomatologică a populaŃiei (1. Îngrijirile primare de sănătate oro-dentară Problematica medico-socială stomatologică a populaŃiei vârstnice. Locul şi rolul acesteia în cadrul SănătăŃii Publice Oro-dentare 10. Managementul programelor de sănătate. 2) 2. Dezvoltarea Sistemului de Sanatate Publica din Romania 13. LegislaŃia sanitară care reglementează organizarea. controlul şi evaluarea programelor de promovarea a sănătăŃii (1. EducaŃia pentru Sănătate în prevenirea şi combaterea bolilor orodentare: Definire. Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (1) Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (2) Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1) Studiile de prevalenŃă şi intervenŃionale 5. scop şi obiective.6. 2) 7. Elemente de geronto-stomatologie medico-socială 9. 2) 12. Organizarea unei lecŃii de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară prin metoda problematizării (1. (1. ConŃinut. 2) 231 . Participarea comunitară în Promovarea SănătăŃii oro-dentare a populaŃiei. Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (2) Studiile de cohortă şi caz-control. Comunicarea în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară 11. Promovarea sănătăŃii oro-dentare: Stilul de viaŃă sanogen. Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Chestionarul Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Interviul Organizarea lecŃiei de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară în şcoală. 3. 8. Sondajul 6.

Folosirea capacităŃii de comunicare afectivă. 2 ŞTIINłE COMPORTAM EN TALE ANUL I 16 ore curs / 16 ore lucrari practice – semestru I. Sa identifice cauzele si sa recunoasca anxietatea din cursul tratamentului dentar. Abordarea fenomenologica a personalitatii. Practica comunicării în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară (formarea formatorilor) 11. Diagnosticul educativ-sanitar. Tipuri umane si trasaturi de personalitate 232 . Abordarea psihodinamica a personalitatii. III. Scopul cursului: cunoasterea impactului pe care il are comportamenul uman asupra sanatatii sa dezvolte cunostintele despre aspectele sociale ale practicii dentare sa dezvolte capacitatea de comunicare cu colegii/pacientii si sa ofere o mai buna intelegere a interactiunilor dintre medic si pacient. Calculul şi interpretarea indicatorilor utilizaŃi pentru evaluarea eficienŃei activităŃii de educaŃie pentru sănătate oro-dentară 1. Calculul şi interpretarea indicatorilor demografici 1. Tratarea unor dinamici de grup imprevizibile în activitatea de EducaŃie pentru sănătate oro-dentară. Personalitatea. Elemente de psihopedagogie utilizate în educaŃia pentru sănătate orodentară: InteracŃiunea educator-elev. Implicatii in medicina dentara 5. Definitie si abordare in cadrul sanatatii orale si stiintelor sociale 2. Continutul cursurilor 1. Metodologia evaluării nivelului de cultură sanitară a populaŃiei. Obiectivele cursului: Se propune ca la finele cursului studentii sa fie capabili : Sa cunoasca diferitele tipuri de personalitatati si modelele de schimbare ale comportamentului.10. Sa cunoasca si sa aplice principiile comunicarii in relatia medic-pacient. Introducere in stiintele comportamentale. Motivatia. 2 12. II. Etapele de dezvoltare umana 3. Invatarea comportamentului sanogen 4. Comportamenul uman. Sa aplice cunostintele despre empatie in relatia cu pacientul. Sa recunoasca si sa foloseasca diferite tipuri de motivare a pacientului. Teoriile invatarii.

repere fundamentale.6. Bucuresti. Iasi.15% 2. Comunicarea cu pacientul .. Dinu. Ed. Zanc. Ruxandra. Polirom. 1999 Evaluare 1 Lucrare de verificare a cunostintelor………………. 2003 9. Schimbarea comportamentului fata de sanatate V. Lupu. Ed. 6. Metode de motivare pacientului 7. Cerma. Universitatii Bucuresti. Bucureşti. 1983 2. Cottraux. Ed. Jean. Bucuresti. Alexandrescu. Dumitrache. Ioan. Petru. Comunicare si educatie in sanatatea orala. Ralph. LP: Indicii nonverbali ai comunicarii Bibliografie 1 Athanasiu. Facultatea de Jurnalistica. Empatia in relatia medic-pacient 11. Mihai. 1997 3. Editura Algos. Mihai. Bucuresti.. Comunicarea. clasificare. Bucuresti. Examen scris-verificare ……………75% 3. Comunicarea verbala 9. 1999 8. Terapiile cognitive. Gaston. Bucureşti. Ed. ŞtiinŃifică. Relatia medic-pacient: generalitati. Personalitate si comunicare. Ioan. Dinu. Introducere in teoria comunicarii. tactici de influenta interpersonala. Ed. Editia a II-a. LP: Evaluarea personalitatii 2. LP: Trasaturile de personalitate 3. Fundamentul cultural al personalităŃii. Ed. Andrei. 2003 4. 1968 7. Berger. Sociologie medicală. Comunicarea nonverbala 10. Medicala. Ed. Florin. Licorna.definitii. Polirom. Elemente de psihologie medicala. 2000 5. LP: Limbajul folosit in comunicarea cu pacientul 4. Adina. Teorie şi aplicatii. Ed. Prezenta la cursuri si seminarii…………………………. Linton. metode de reducere 12. Tratat practic de cunoaştere a omului. Bucuresti. Continutul lucrarilor practice 1. tipuri de medici si pacienti 8. Andrei. IRI.10% 233 . Anxietatea in cabinetul dentar: cauze. Moraru.

Anomalii oro-dento-craniofaciale non-sindromice . ElectrochemiluminiscenŃa. semestrul II 1 ora curs sáptamânal — total 16 ore/semestru 2 ore lucrari practice — total 32 ore /semestm TOTAL: 48 ore /an universitar • Scopul cursului şi al lucrarilor practice . identificarea si tratamentul anomaliilor care afecteaza regiunea oro-dentocraniofaciala ( se investigheaza cauza. Boala Basedow. 2. 7. Anticorpii anti-DNP. Proteinuria Bence-Jones.dezvoltarea aptitudinilor practice și a interesulul pentru munca de cercetare în laborator. . Sindromul de imunodeficienŃă dobândită (HIV-SIDA) 5. Limfoamele maligne. Tiroiditele. • Continutul cursului . Crioglobulinele . procesele si efectele acestor anomalii.Relatia genotip-fenotip. Gamapatiile monoclonale 6.pregatirea complementara a medicului dentist pentu marea diversitate clinicä a anomaliilor orodento-craniofaciale de naturá genetica intälnite în practica medicala. Deficitele imune secundare. imunocromatografice EXAMEN FINAL Cursul opŃional “Patologie genetica oro-dento-craniofaciala” • Anul V. Reumatismul articular acut. ReacŃiile de aglutinare.Sindroamele de imunodeficienŃă Deficitele imune congenitale. Lupusul eritematos sistemic.Bolile autoimune (I) Poliartrita reumatoidă. Sindroamele mielodisplazice. Hepatitele autoimune. screening neonatal și post natal.Proliferările maligne ale celulelor limfoide Leucemiile.Explorarea de laborator (II) Grupele sanguine în sistemul ABO şi Rh. 3. a Ac antifosfolipidici şi a Ac antiADN dublu catenar prin Metode imunoenzimatice şi metoda ELISA.Explorarea de laborator (I) Electroforeza. ASLO. ImunofluorescenŃa indirectă. cercetare-diagnostic-managenent).studiul relației ereditate — anomalie oro-dento-craniofaciala prin diagnostic prenatal. Factorul reumatoid. 4. diagnostic presimptomatic. Sclerodermia. • Obiectivul cursului şi al Iucrärilor practice . relatia mediu-fenotip 234 . Glomerulonefritele.Bolile autoimmune (II) Sindromul Sjogren.Anomalii oro-dento-craniofaciale sindromice .natura.Bolile autoimune (III) Bolile imune ale cavităŃii bucale. Determinarea complexelor imune circulante. . ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE LABORATOR AN V/16 ore de curs 1.Genomul uman și gene implicate în moifogeneza dentara .CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOPATOLOGIE. Anemiile hemolitice autoimune.

Examinarea si conceperea planului de tratament 235 .3. Stefanescu D. European Journal of Medical Genetics . .Covic M. Avantaje şi dezavantaje ale supraprotezării pe implante 2. Polirom.Diagnosticul prenatal în anomaliile oro-dento-craniofaciale .Nieminen P. Wynshaw-Boris A.L. Curs opŃional . .Curs introductiv 1. Academic Dissertation.Explorarile genetice (2) Tehnici de diagnostic prenatal .fiecare student va prezenta oral un caz clinic la finalul orelor de l. Crenguta Albu. Humana Press . Frans Vinckier.fiecare student va prezenta un referat scris pe baza unei teme prezentate la curs 50%.1. Elsevier Saunders . (2007) Molecular Genetics of Tooth Agenesis.Elsevier Masson SAS - • Evaluare .Emilia Severin.4..Screening-ui populational si utilitatea lui: riscul genetic si statutul de purtator . (2006) — Atlas of genetic Diagnosis and Counseling.Consultul genetic in cazul pacientilor cu dismorfii oro-dento-craniofaciale.Heterogenitatea genetica a anomaliilor oro-dento-craniofaciale . Jean Pierre Fryns. Sandovici I. Tipuri de implante folosite în protezarea mobilă pe implante 3. . Thorny de Ravel. Alain Verloes (2008) — The genetic basis of inherited anomalies of teeth: Part 1: Clinical and molecular aspects of non-syndromic dental disorders and Part 2: Syndromes with significant dental involvement.1.. Prezentare de caz. (2008) — Inborn errors of developmentm Oxford University Press.(2004) — Genetica Medicala.Tratamentul anornaliilor genetice . CD-Rom..Supraprotezele mobile pe implante 2.Epstein C.p. Aspecte comparative privind alternativa de supraprotezare pe implante/protezare conventionala/supraprotezare pe dinti 1. Criterii de succes pentru supraprotezarea pe implante 2. University of Helsinki. IndicaŃiile supraprotezării pe implante la edentatul total/partial tratat mobil 2. Ed. Bucureti ..2. Albu D.Mutatia genetica în cancerele de cap și gât .3. Iași. Ed..Isabelle Bailleul-Forestier. Medicala.Emilia Severin (1998) — Genetica anomaliilor dentomaxilare.P. Bucuresti ..Profilaxia anomaliilor de origine genetica • Continutul Iucrarilor practice .J.tipuri de supraproteze pe implante 1. Sisteme protetice folosite pentru supraproteza pe implante 2. (2006) — SMITH’S recognizable patterns of human malformations.5O% .Explorarile genetice (1) .Analize de laborator efectuate pe celule fetale . Prezentarea variantelor terapeutice.Emilia Severin. Ed. CD-ROM.Serviciile de genetica clinica • Bibliografie . . Ariane Berdal.2.Chen H. Crengua Albu (2004) — Lucrari practice i teste de geneticä umanä. .Sfatulgenetic .Jones K.Supraprotezarea pe implante AN VI/16 ore curs 1. Scripta. (2004) — Genetica Urnana — Concepte i aplicaii practice. second edition. Erickson R.

1. Atitudini terapeutice in protezare pentru cresterea calitatii protezärii 4.2.1. Atitudini terapeutice in protezare in raport cu clasa scheletală 6.2. Tehnici piezografice de protezare 5. Aspecte particulare in protezarea totalá 1. Etapele tratamentului protetic pe implante 4.2. Etapele de lucru 6.2.2. Atitudini terapeutice la purtatorul de woteze pentru cresterea calitä{ii protezärii 3.2. Punctele cheie ale examenului clinic specific acestui tratament 3. Protezari chirurgicale mobile 7. Rezolvarea aspectelor de estetică in protezarea totala 6. Discutii Curs opțional .1. functionale si evolutive în edentatul total in raport cu clasa scheletalä 5.2. IndicaŃiile aplicării implantelor la edentatul total în vederea protezării mobile 4. Evaluarea edentatului total si evidentierea aspectelor de dificultate in protezarea totala 1. concepere si realizare practicá 7.2. Aspecte estetice la edentatul total. Particularitati morfologice. Examene complementare-ortopantomografia/telerx/TC 3.3.1.4. Protezarea edentatici totale în resorbtie severa 4. Prezentare de cazuri 7.1.3. Profilul local si general al pacientului edentat total în vederea protezării pe implante 3. Igienizarea supraprotezei pe implante 6.1 Evaluarea edentatului total cu resorbtie severä si evidentierea aspectelor de dificultate 4. Etapele protetice 5. Protezarea persoanelor in várstá cu afectiuni generale 3.1. IndicaŃiile si avantajele mini implantelor 5. Necesitatea dispensarizării pacientului protezat pe implante 6.2. Obturatorul — indicatii. Protezarea pacientului diabetic 3. Schimbarea sistemelor protetice de menŃinere 7.mini implante 5. Exemplificări clinice 7.2.3. in relatie cu protezarea totala 236 . Etapele chirurgicale 4. Dispensarizarea pacientului supraprotezat pe implante 6.2. Protezarea purtatorului de proteze 2. Protezarea totala in raport în clasa scheletala 5.3.1.1. Evaluarea purtatorului de proteze si stabilirea dificultatilor in protezare 2.2.1.3. Stabilirea gradului de dificultate si a alternativei terapeutice 2.1. Epiteze.Implantele de stabilizare a protezelor mobile . Evaluarea scheletalä a edentatului total si stabilirea gradului de dificultate in protezarea totala 5. Protezarea pacientului cu afectiuni neurologice 4. Particularități ale persoanelor in varsta edentate total 3. conceperea si realizarea practica 7. Evaluarea aspectelor de estetica. Accidente/alternative de tratament 6.1.3. stabilirea gradului de dificultate din punct de vedere estetic si a implicatiilor in protezare 6.4.Particularitati în protezarea totalä Tematica / an VI 1.

Niculae Iordache. An VI/ 14 ore Acest curs are ca obiectiv ridicarea orizontului de cultura generala medicala prezentând achizitiile recente in chirurgie in care suntem implicaŃi cu o experientä semnificativa atat în tara cat şi în afară.dr. Chirurgia toracoscopica 6. — 237 . Elemente de endoscopie interventionalä 2. Chirurgia prin orificii naturale (Natural Orifices Translurninal Endoscopic Surgery NOTES) 4. Chirurgia roboticä 3.Curs optional Chirurgia secolului XXI”. Chirurgia obezitatii morbide ci metabolica 7. 1.Corneliu Dragomirescu și monografia .. Chirurgie laparoscopica abdominalä 5.Actualitati în tratarnentul miniinvaziv al obezitatii” sub redactia Prof Dr. iar bibliografia este monografia editatá de colectivul Clinicii sub redactia Prof. Chirurgia endocrinä miniinvazivä Cursul va avea ca bază o iconografie bogatä cu numeroase filme din activitatea Clinicii. Evaluarea va fi forma de test cu intrebäri cu raspunsuri multiple tip complement simplu.