MINISTERUL EDUCAłIEI , CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

1

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

ADEVERINłĂ

CetăŃeanul (a) ……………………………………………………………………….

………………………………………………,

din

…………………………………..

în

perioada

………………………………..a urmat şi absolvit 6 (şase) ani de studii în profilul de medicină,

specializarea stomatologie, conform Planului de învăŃământ şi Programei analitice anexate.

R E C T O R,

D E C A N,

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

2

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIE, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT
ÎNCEP ÂND CU ANUL UNIVERSI TAR 2003- 2004

tip ECTS - ANUL I COD R-FDB1
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 1101 F.S. 1102 F.S.1103 F.S. 1104 F.S. 1105 F.S. 1106 F.S. 1107 F.S. 1108 F.S. 1109 F.S. 1110 F.S. 1111 ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE BIOFIZICĂ CHIMIE BIOCHIMIE FIZIOLOGIE HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ŞTIINłE COMPORTAMENTALE LIMBA ROMÂNĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICĂ TOTAL 2 2 2 2 2 1 11 1 LP 6 2 2 2 2 1 2 2 19 C 3 2 1 2 2 10 2 LP 6 2 2 2 4 2 2 20 FORMA DE VERIFICARE E 1,2 1 2 2 1,2 2 8 V 1 1 2 2 4 NUMAR DE ORE CREDITE Total 272 64 64 64 112 128 96 32 64 64 160 1120 Curs 80 32 32 32 48 64 32 16 336 Aplic 192 32 32 32 64 64 64 16 64 64 160 784 12 5 4 4 8 9 10 2 2 2 2 60

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 1112 F.S. 1113 F.S. 1114 INFORMATICĂ MEDICALĂ LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 1 1 2 2 2 2 2 2 2 32 64 64 16 16 64 64 2 2 2 3

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

U N IV ER SITAT E A D E M ED IC IN Ă ŞI F ARM AC IE "C AR OL D AVIL A" FACU LTAT EA D E M ED ICIN Ă D EN TARĂ D ura t a st udiilo r: 6 a ni

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL II COD R-FDB2
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C
F.S. 2101 F.S. 2102 F.S. 2103 F.S. 2104 F.S. 2105 F.S. 2106 F.S. 2107 F.S. 2108 F.S. 2109 F.S. 2110 F.S. 2111 F.S. 2112 F.S. 2113 F.S. 2114 F.S. 2115 F.S. 2116 ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ BIOLOGIE - GENETICĂ MICROBIOLOGIE – PARAZITOLOGIE -VIRUSOLOGIE ANATOMIE PATOLOGICĂ PATOLOGIE GENERALĂ INFORMATICĂ MEDICALĂ MATERIALE DENTARE FARMACOLOGIE SEMIOLOGIE MEDICALĂ PSIHOLOGIE MEDICALĂ PREVENłIE ORO DENTARĂ DIAGNOSTIC ORODENTAR ŞI ERGONOMIE METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE LIMBA ROMANĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICA TOTAL 2 2 1 1 1 1 2 1 11

FORMA DE VERIFICARE LP
3 1 2 3 2 1 1 1 2 2 18

NUMAR DE ORE Total
80 64 128 80 80 48 80 64 80 32 32 32 32 64 64 160 1120

1 LP
3 2 2 2 1 2 3 1 2 2 20

2 C
2 1 1 2 2 1 1 1 11

CREDITE Aplic
48 32 80 48 48 32 48 32 48 16 16 16 16 64 64 160 768 6 4 6 5 5 2 8 5 4 3 4 2 2 1 1 2 60

E
3 3 4 4 4 4 4 3 8

V
3 3 3 4 4 4 4 4 8

Curs
32 32 48 32 32 16 32 32 32 16 16 16 16 352

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 2117 F.S. 2118 LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 2 2 2 2 4 4 64 64 64 64 1 1

Din MICROBIOLOGIE: PARAZITOLOGIE 8 ore curs şi 16 ore l.p.; VIRUSOLOGIE 8 ore curs şi 16 l.p.

4

3113 PEDAGOGIE 2 1 5 48 32 16 2 Din MEDICINĂ INTERNĂ-ENDOCRINOLOGIE: 16 ore curs şi 16 ore l.S.ANUL III COD R-FDB3 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI 1 C F. 3108 F. 3109 F.S.S.S.S.S.S. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS .S. 3103 F. 3112 IMUNOLOGIE MEDICINĂ INTERNĂ. ENDOCRINOLOGIE CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ OBSTETRICA-GINECOLOGIE DERMATO-VENERICE TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE RADIOLOGIE GENERALĂ ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (Fantom) PROTETICĂDENTARĂ FIXÃ ŞI OCLUZOLOGIE (Fantom) PREVENłIA ORO DENTARĂ IGIENĂ PRACTICA TOTAL 1 2 1 1 2 1 1 2 1 12 LP 2 3 1 1 4 3 1 2 1 18 2 C 2 2 2 3 3 12 LP 3 3 4 4 4 18 FORMA VERIFICARE E 6 6 5.6 5 6 6 7 V 5 5 5 5 5 5 DE NUMAR DE ORE Total 48 80 160 32 32 192 32 112 144 64 32 160 1088 Curs 16 32 64 16 16 64 16 48 64 32 16 384 Aplic 32 48 96 16 16 128 16 64 80 32 16 160 704 3 5 8 3 2 12 2 7 9 4 3 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 3110 F. 3106 F.S. 3104 F. pentru ENDOCRINOLOGIE 5 . 3107 F. 3102 F.S. 3101 F.S. 3111 F.S. 3105 F.p.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.

S.L.S. 4110 F. pentru EPIDEMIOLOGIE 6 . 4116 F. 4117 ISTORIA MEDICINEI ETICÃ MEDICALÃ 1 1 7 7 16 16 16 16 2 2 Din BOLI INFECTIOASE-EPIDEMIOLOGIE: 8 ore curs şi 8 ore l. 4112 F. 4109 F.p.S. 4106 F. 4115 PEDIATRIE BOLI INFECłIOASE. 4102 F.ANUL IV COD R-FDB4 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F. EPIDEMIOLOGIE MEDICINĂ LEGALĂ O. 4113 F. 4104 F.S. 4105 F. 4103 F.R.S.UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.S.S. 4108 F. 4114 F.S.S. 4107 F.S. OFTALMOLOGIE NEUROLOGIE PSIHIATRIE ENDODONłIE ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE PROTETICĂ DENTARĂ FIXÃ CHIRURGIE ORALÃ RADIOLOGIE GENERALĂ RADIOLOGIE DENTARĂ PEDODONłIE PRACTICA TOTAL 2 1 2 2 3 1 11 1 LP 1 1 3 4 8 1 18 C 1 2 1 1 2 2 2 2 13 2 LP 2 2 2 1 1 4 2 4 18 FORMA DE VERIFICARE E 8 7 7 7 7 8 8 8 8 V 8 8 8 7 8 7 6 Total 48 64 48 48 32 32 48 80 96 176 96 32 64 96 160 1120 NUMAR DE ORE Curs 16 32 32 16 16 16 32 32 32 48 32 16 32 32 384 Aplic 32 32 16 32 16 16 16 48 64 128 64 16 32 64 160 736 2 3 2 4 2 2 2 6 7 9 8 2 3 6 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS . 4111 F.S.S.S.S. 4101 F.S.S.S.

5104 F. 5105 F. 5106 F.S.S.S.S. 5103 F.S. 5101 F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Du rata s tudiilor: 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS .S. 5112 ELEMENTE IMUNOPATOLOGIE PATOLOGIE FACIALĂ GENETICĂ ORO-MAXILO- FORMA DE VERIFICARE NUMAR DE ORE CREDITE Total 192 192 176 96 96 64 48 32 32 160 1088 Curs 48 48 48 32 32 32 16 16 16 288 Aplic 144 144 128 64 64 32 32 16 16 160 800 10 10 10 8 8 5 3 2 2 2 60 1 LP 9 9 2 1 21 C 3 2 2 1 1 11 2 LP 8 4 4 2 1 18 E 9 9 10 10 10 9 7 V 10 10 3 3 3 2 1 CABINETULUI 9 1 1 2 - - - 9 9 16 48 16 16 32 2 2 7 . 5107 F.S.S.5108 F.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.ANUL V COD R-FDB5 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.5111 F.S. 5110 ENDODONłIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILÃ CHIRURGIE MAXILO-FACIALÃ PEDODONłIE ORTODONłIE PARODONTOLOGIE FIZIOTERAPIE SĂNĂTATE PUBLICĂ MANAGEMENTUL DENTAR PRACTICA TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F. 5102 F. 5109 F.S.S.S.

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL VI COD R-FDB6
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 6101 F.S. 6102 F.S. 6103 F.S. 6104 F.S. 6105 F.S. 6106 F.S. 6107 F.S. 6108 F.S. 6109 SĂNĂTATE ORALA PARODONTOLOGIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ IMPLANTOLOGIE ORALĂ ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTOFACIALĂ ENDODONłIE REABILITARE ORALĂ PATOLOGIE ORALĂ URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 6110 F.S 6111 F.S. 6112 F.S.6113 URGENłE ŞI AFECłIUNI MEDICALE ÎN CABINETUL DENTAR CHIRURGIA SECOLULUI XXI
PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTURI

FORMA DE VERIFICARE

NUMAR DE ORE CREDITE Total 80 112 176 96 128 96 192 64 48 992 Curs 32 32 48 48 32 32 64 32 16 336 Aplic 48 80 128 48 96 64 128 32 32 656 5 8 10 6 8 6 10 4 3 60

1 LP 3 5 6 4 2 20 C 3 3 2 2 1 11

2 LP 8 3 4 4 2 21

E 11 11 12 12 11 12 12 11 7

V 12 1

2 2 2 2 2 10

1 1

-

1 1 -

1 -

-

12 11 12 11

32 16 16 16

16 16 16 16

16 -

2 2 2 2
8

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"
VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

EXAMENUL DE LICENTĂ: 01 - 30 septembrie Proba scrisã nr. 1: Lucrare de specialitate (după tematicã şi bibliografia trunchiului comun de la REZIDENłIAT) Proba 2: examen practic de specialitate SusŃinerea lucrării de diplomă

9

C UPR IN S
PLAN ÎNVĂłĂMÂNT PROMOłIA 2003-2009 ……………………………………. 3

ANA TOMIE ŞI EM BRIOLOGIE ................................................................................................... 12 ANA TOMIE CLIN ICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ................................................................................. 23 ANA TOMIE PA TOLO GICĂ .......................................................................................................... 31 BIOCHIMIE ...................................................................................................................................... 34 BIOF IZICĂ ....................................................................................................................................... 38 HIS TOLOG IE ŞI CITOLOG IE ....................................................................................................... 41 BOLI INFECłIOASE ŞI EPID EMIOLOGIE ................................................................................ 43 CHIRURGIE ORALĂ Ş I MAXILO-FACIALĂ, ANES TEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DEN TARĂ .............................................................................................................. 47 DIAGNOS TIC ORO-DEN TAR, ERGONOMIE ŞI METODO LOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE .................................................................................................................................. 60 DERMA TO–VENERRICE .............................................................................................................. 65 ED UCAłIE FIZICĂ Ş I SPOR T ...................................................................................................... 70 ENDODON TIE ................................................................................................................................ 72 FARMACOLOGIE ........................................................................................................................... 81 FIZIOLO GIE ..................................................................................................................................... 83 FIZIO TERAPIE ................................................................................................................................ 87 GENETICĂ UMANĂ ...................................................................................................................... 93 IMPLAN TO LOGIE ORALĂ ........................................................................................................... 95 INFORMA TICĂ M EDICALĂ ...................................................................................................... 100 IGIENĂ ............................................................................................................................................ 104 IS TORIA M EDICINEI, ETICĂ ŞI D EON TOLOG IE MEDICALĂ .......................................... 108 LIM BI S TRĂ INE............................................................................................................................ 110 MA TERIALE DEN TARE ............................................................................................................. 115 MICROBIO LOGIE ......................................................................................................................... 118 MEDICINA IN TERNA .................................................................................................................. 123 MEDICINA LEGALĂ ................................................................................................................... 135 MANAGEM EN T ÎN CABINETUL MED ICAL .......................................................................... 139 NEUROLOGIE ............................................................................................................................... 140 OBS TETR ICĂ-GIN ECOLOGIE ................................................................................................... 142 ORTODO NłIE ŞI OR TOPED IE D EN TO - FACIALĂ .............................................................. 144

10

ODON TO TERAPIE RES TA URA TOARE .................................................................................. 148 OFTALMOLO GIE ......................................................................................................................... 155 O TORINOLARINGO LOGIE ........................................................................................................ 157 PARODONTO LOGIE .................................................................................................................... 159 PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IM UNOLOG IE ........................................................................... 166 PATOLOGIE ORALĂ ................................................................................................................... 170 PARAZITOLOG IE ŞI VIR USOLOGIE ....................................................................................... 174 PEDIA TRIE..................................................................................................................................... 178 PEDODONłIE................................................................................................................................ 181 PREVENłIE ORO-DEN TARĂ ................................................................................................... 186 MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SIS TEM ULUI TOMA TOGNA T. .... .... .... .... .... .... .... .. 202 TEHNOLOG IA PRO TEZELOR .................................................................................................. 205 PROTETICĂ DEN TARĂ FIXĂ Ş I OCLUZO LOGIE ................................................................ 209 PROTETICĂ DEN TARĂ MO BILĂ ............................................................................................. 219 PSIHOLOGIE MEDICALĂ ............................................................................................................ 223 RADIOLOGIE D EN TARĂ (RAD IOLOGIE GEN ERALĂ) ....................................................... 229 REABILITARE RALĂ. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... . Error! Bookmark not defined. SĂNĂTATE ORALĂ ............................................................................................................235 SĂNĂTATE PUBLICĂ...........................................................................................................237 ŞTIINłE COMPORTAMENTALE......................................................................................239 CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOLOGIE. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE 231

LABORATOR........................................................................................................................241 PATOLOGIE GENETICĂ ORO-DENTO-CRANIOFACIALĂ...........................................241 SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTE...............................................................................244 PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ............................................................244 CHIRURGIA SECOLULUI XXI...........................................................................................245

11

Spermatogeneza. Ciclul ovarian (ciclul folicular şi ciclul ovogenetic). Ciclul ovogenetic finalizarea meiozei. 5. SCOPUL CURSULUI 1. 4. Meioza şi diviziunile sale de maturaŃie (primară şi secundară). EvoluŃia corpului galben şi funcŃiile acestuia.secvenŃele formării.ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I 32 ore de curs 64 ore de lucrări practice I. meioza. matur). Ovogeneza-generalităŃi. InseminaŃia artificială şi fecundaŃia in vitro. spermiogeneza). CONłINUTUL CURSURILOR NOłIUNI GENERALE PRIVIND ANATOMIA DEZVOLTĂRII – 8 cursuri x 2 ore 1. ApariŃia gonadelor primordiale. 3. Etapele spermatogenezei (spermatocitoza. Aprofundarea noŃiunilor teoretice şi practice obŃinute de studenŃi prin disecŃia trunchiului. Mecanismul ovulaŃiei. Anatomia dezvoltării-etape. Spermia – morfologie. biologie 3. OvulaŃia. Ciclul menstrual. secundar. Predarea şi înŃelegerea de către studenŃii din anul I a noŃiunilor teoretice de bază privind reproducerea şi embriogeneza (primele două etape ale anatomiei dezvoltării). 2. membrelor şi viscerelor cu tematica cursurilor de artrologie. II. mecanism de producere. Caracteristicile ovulaŃiei la specia umană. structură. 12 . Stadializarea foliculilor ovarieni (primar. Gametogeneza-generalităŃi. Celulele germinale primordiale. Corelarea noŃiunilor predate cu tematica lucrărilor practice de embriologie. FecundaŃia – etape. miologie şi biomecanică. Cunoaşterea de către viitorii medici stomatologi a topografiei viscerelor toracoabdomino-pelvine şi sinteza inervaŃiei şi vascularizaŃiei acestora. ConsecinŃele fecundaŃiei. 2. Corpul galben .

Să ofere studenŃilor stomatologi noŃiunile de bază privind anatomia descriptivă a membrelor şi viscerelor. Segmentul toracic şi abdominal al lanŃului simpatic paravertebral. decidua. Clasificarea diartrozelor. Sistemul limfatic toracic şi abdominopelvin. agonismul şi antagonismul muscular. Elementele componente ale diartrozelor. Anexele muşchilor. sărituri). ImplantaŃia (nidaŃia)-secvenŃe. Sistemul pârghiilor biologice osteomusculare. III. Grupuri ganglionare. Caracteristicile segmentaŃiei. 13 . 4. ProprietăŃile muşchilor. 2. Sarcinile ectopice. amnios. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. NeurulaŃia formarea tubului neural şi derivatele sale. Topografie toraco-pleuro-pericardo-cardiacă. Blastocistogeneza. 7. placenta şi cordonul ombilical). EvoluŃia mezodermului intraembrionar.şi trilaminar. Focare de auscultaŃie. Anexele fetale (sac vitelin. Blastocistul unilaminar. Origine şi inserŃia musculară. Rezultanta musculară.6. 8. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI LOCOMOTOR. ImportanŃa clinică. 6. Plexurile vegetative din torace. Criterii de clasificare a muşchilor. Clasificare (criterii). NoŃiuni de biomecanică articulară. chorion. alergare. Diviziunea topografică a cavităŃii peritoneale. ProiecŃia sinusurilor pleurale. SecŃiunea anatomică şi fiziologică. Ectomezenchimul. GastrulaŃia. Sinergismul. Nervii şi plexurile nervoase ale cavităŃii toracice şi abdominopelvine. SegmentaŃia oului-prima etapă a embriogenezei. sinartrozelor (exemplificări). Principalele articulaŃii ale membrului superior – anatomie aplicată. 3. Dezvoltarea articulaŃiilor. Sinteza mişcărilor articulare (mers. Rezultanta musculară. EvoluŃia endodermului. Principalele articulaŃii ale membrului inferior – anatomie aplicată. abdomen şi pelvis. 7. NoŃiuni de miologie. Blastocistul bi. CirculaŃia feto – placentară.alantoida. ProiecŃia cardiacă şi a orificiilor. Tipuri de mişcări. Notocordul – etapele formării notocordului şi funcŃiile acestuia. amfiartrozelor. Contractilitatea musculară (forŃa de contracŃie şi amplitudinea contracŃiei). 8. 5. VISCERE TORACICE ŞI ABDOMINALE 1.

7. falange.ulnar. trapez şi latissimus dorsi. 6. Tecile sinoviale. glanda mamară. 3. IV. Mm. DisecŃia spatelui. AplicaŃii practice). traiecte vase şi nervi. Anatomia pe viu şi aplicativă) 14 . ŞanŃul pulsului şi tabachera anatomică. Explorare pe viu. Anatomie pe viu. mm. inserŃii musculare). mm. carp. scapula – anatomie descriptivă. Arcadele arteriale. Sinteza topografică a peretelui toracic şi a membrului superior. artera axilară şi ramuri. DisecŃia regiunii scapulare şi posterioare a braŃului. Mm. grupele ganglionare limfatice ale axilei. muşchiul subscapular. DisecŃia regiunilor anterioare ale antebraŃului şi mâinii (Fascia antebrahială. (Fascia antebrahială. nervii şi venele superficiale. coastele). DisecŃia axilei (pereŃii axilei. Anatomie aplicată). plexul brahial. vertebra tip. 5. vertebre regionale. absolut necesară în perioada pregătirii univer-sitare şi statutului de viitor medic. radial. loji musculare.romboizi. (Mm. Anatomie aplicată). şanŃurilor vertebrale. DisecŃia regiunilor dorsale ale antebraŃului şi mâinii. vase şi nervi superficiali. Canalul carpian.triceps. Fascia brahială. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A. (Muşchii supra şi infraspinoşi. Muşchii anterolaterali ai antebraŃului pe planuri şi grupuri funcŃionale. musculocutan. Scheletul trunchiului (coloana vertebrală în ansamblu. DisecŃia palmei. Vasele regiunii. Nn. NoŃiuni principale de artrologie). dinŃat anterior. Muşchii regiunilor. sternul. DisecŃia peretelui antero-lateral toracic ( muşchii pectorali. nervii cutanaŃi. vena axilară. median şi radial. M.nervii median. Vasele şi nervii regiunii. 2. Nervul axilar. Scheletul membrului superior (humerus. radius. DisecŃia regiunii anterioare a braŃului (venele cefalică şi bazilică. fascia brahială. AplicaŃii clinice). (Regiuni topografice. Prin studiul practic la cadavru şi prin corelarea datelor teoretice cu cele de anatomie aplicată să se realizeze o pregătire anatomică solidă.spaŃiul intercostal). ridicători al scapulei. Centura scapulară (clavicula. DISECłIA MEMBRELOR A1 – DisecŃia membrului superior spatelui şi peretele antero-lateral toracic 1. 4.rotunzi. metacarp.2. Explorare pe viu. Nervii palmei şi ai degetelor.ulnă.

DisecŃia regiunii antero – laterale a gambei şi dorsală a piciorului. m. 12. formare şi ramuri. Cavitatea toracică : delimitare.) 14. Mm. Canalul adductorilor). (Mm.conŃinut. (Fascia gambei. ramuri. DisecŃia regiunii anterioare a coapsei (Vena safenă mare. segmente pulmonare. conŃinut 2. Nervul ischiadic. Mediastinul : împărŃire. Vasele mari de la baza inimii. Apertura toracică superioară. Scheletul centurii pelvine şi al membrului inferior (coxal. Pache-tul vasculonervos tibial anterior. Inima (ConfiguraŃia externă. 11. 3. Raporturi. Canalul inghinal. Anatomie clinică. 9. Anatomia pe viu şi aplicativă) B. Anatomie aplicată. Pachetul vasculonervos tibial posterior. DisecŃia peretelui antero – lateral al abdomenului (muşchii laŃi ai abdomenului. Plexul sacrat-formare. Muşchii regiunilor.ArticulaŃia coxo-femurală. Anatomie aplicată). DisecŃia regiunii fesiere şi posterioară a coapsei. fesieri. DISECłIA VISCERELOR B1 – DisecŃia viscerelor toracale 1. Fascia lata.. Pleura (sinusurile pleurale. Nervul femural. Vene şi nervi superficiali. Principalele articulaŃii ale membrului inferior). Trigonul femural. ConfiguraŃia internă a cavi-tăŃilor inimii. Arterele coronare şi venele inimii.Mm. Vasele bron-şice. Arborele traheobronşic (Traheea toracică.posteriori ai coapsei.plantei. loji musculare. pelvitrohanterieni.Musculatura posterioară a gambei şi mm. Scizurile pulmonare. comunicări. Pediculul pulmonar). 13. Limfo-ganglionii inghinali. traiecte vase şi nervi.). Plexul lombar. Lacunele neuromusculară şi vasculară. Nervii cutanaŃi. metatarsului şi falangele. Anatomie aplicată. DisecŃia regiunii dorsale a gambei şi plantei. Raporturile plămânilor. Plămânul (ConfiguraŃia externă. 4. Artera pulmonară. topografie. BifurcaŃia traheei şi bron-hiile principale.A2 – DisecŃia membrului inferior şi a peretelui antero-lateral abdominal 8.drept abdominal şi teaca acestuia. (Fosa poplitee-delimitare. oasele tarsului. fibula. proiecŃie). Vasele poplitee.) 10. Sinteză topografică a membrului inferior şi peretelui abdominal. Vasele femurale. tibia. InervaŃia cordului. (Regiuni topografice. Muşchiul diafragm – descriere. lobi. Aparatul valvular.Topografie toraco–pleuro-pulmonară. femur.) 15 .

vascularizaŃie. 15. Rinichii (configuraŃie externă. 18. raporturi. Vena cavă inferioară (formare. LanŃul simpaticul abdominal.ilionul (anatomie descriptivă. Regiunea celiacă şi plexul celiac. Sistemul venelor azygos. ovarul-aspect extern. Vena portă. ImpărŃirea topografică a peretelui abdominal. Artera şi vena renală). Jejun . Duodenul (porŃiuni. VascularizaŃia şi inerva-Ńia rinichiului şi a glandei suprarenale. 8. Pancreasul (ConfiguraŃie externă. Aparatul genital feminin (uterul-aspect exterior. Sinusurile pericadului. Artera splenică). Anatomie aplicată 13. Vezicula biliară.mezosalpinx. AplicaŃii clinice 16 . prostata-aspect extern. corpului şi ale cozii. B2 – DisecŃia viscerelor abdominale 7.topografie. Perineul. raporturi. 9. Splina (ConfiguraŃie externă. ramuri). Stomacul (ConfiguraŃie externă. Loja renală. Căile biliare intra şi extrahepatice.Anatomie aplicată 16.aspect exterior.vascularizaŃie). raporturi intrinseci şi extrinseci). 6. veziculele seminale). Vezica urinară (configuraŃie.ligamentele late. Esofagul toracic-raporturi.raporturi). Pediculul renal (elemente componente. Glanda suprarenală (situare. Căile excretoare intra şi extrarenale. 17.5.raporturile capului. raporturi). NoŃiuni de anatomie clinică. raporturi).) Mezenterul. Anatomie aplicată. Topografia cavităŃii peritoneale. raporturi. Raporturile stomacului.Omentul mic. LanŃul simpatic toracic.raporturi. B3 – DisecŃia viscerelor uro–genitale 14. Limfaticele toracelui. Pericardul fibros şi pericardul seros. Lobi. Esofagul abdominal. Anatomie aplicată. Fascia de coalescenŃă Treitz.raporturi). Pedicul hepatic. Aorta toracică (raporturi. Peritoneul gastric. VascularizaŃia duodeno-pancreatică). Mezoco-lonul transvers. Ficat (Aspect exterior. Sinteză topografică a viscerelor pelviene. Aorta abdominală (limite. Anatomie clinică. Peritoneul hepatic. Peritoneul splenic.raporturi. VascularizaŃia stomacului). Artera hepatică proprie.segmente hepatice). vascularizaŃie). 11. Peritoneul şi cavitatea peritoneală. Uretra. ramuri). Vena cavă superioară (formare. raporturi. 12. Ureterul la bărbat şi la femeie. căile sperma-tice intra şi extratesticulare. Raporturi. Aparatul genital masculin (Testiculul. Nervii vag şi frenic în torace.raporturi. Bursa omentală. raporturi). 10. Anatomie aplicată.porŃiuni. Raporturi. tuba uterină-porŃiuni. Intestinul gros (anatomie.

17 . Arcurile branhiale şi derivatele lor. SCOPUL CURSULUI 1. frecvent întâlnite de medicul stomatolog. Dezvoltarea articulaŃiei temporo-mandibulare. Dezvoltarea dinŃilor. Cementogeneza. Gura primitivă şi derivatele sale. 7. Fontanele şi suturi. Să aprofundeze (în baza noŃiunilor de embriologie însuşite în sem. EvoluŃia pungilor ectobranhiale. Formarea coroanei şi rădăcinii dentare. 4. o cât mai bună pregătire teoretică privind anatomia funcŃională a aparatului dentomaxilar şi să sintetizeze informaŃiile de anatomie clinică a viscerelor capului şi gâtului. Anomalii de dezvoltare. Gura definitivă şi derivatele sale. 3. 5. Dezvoltarea foselor nazale şi a palatului. Să permită însuşirea sintetică a acelor noŃiuni de anatomie funcŃională a SNC şi a organelor de simŃ necesare viitorului medic stomatolog. NoŃiuni introductive privind dezvoltarea feŃei. 2. EvoluŃia sacului dentar. Anomalii. 3. Derivatele pungilor faringiene.I) cunoştinŃele studenŃilor stomatologi despre dezvoltarea extremităŃii cervico-cefalice. Structuri de susŃinere. 8. Regiunea branhială. Anomalii în dezvoltarea dinŃilor. Arcurile aortice. ANATOMIA DEZVOLTĂRII CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. Anomalii de dezvoltare. Dezvoltarea limbii. Să permită înŃelegerea proceselor de embriogeneză normală dar şi a mecanismelor de producere a malformaŃiilor capului şi gâtului. Condrocraniul (segmentul cordal şi segmentul precordal).SEMESTRUL II 48 ore curs 128 ore de lucrări practice I. Pungile endo şi ectobranhiale. Punga faringiană Luschka. Amelogeneza. Dezvoltarea glandei hipofize. 6. Dezvoltarea glandei tiroide. Dezvoltarea glandelor salivare mari şi mici. Câmpul mezobranhial. 2. Principalele anomalii de dezvoltare. Anomalii de dezvoltare. Nervii arcurilor branhiale. InervaŃia complexă a limbii. Formarea cavităŃii bucale. Să realizeze. Dezvoltarea craniului. Osificarea oaselor calvariei. II. Faringele primitiv. CONłINUTUL CURSURILOR A. Osificarea condrocraniului. concomitent cu activitatea din sala de disecŃie. Musculatura branhială. Dentinogeneza.Formarea mugurilor faciali şi a şanŃurilor intermugurale.

Laringele-descriere. Baza craniului-importanŃă. VariaŃii anatomice ale articulaŃiei temporomandibulare. Sensibilitatea extero . Citoarhitectonica substanŃei cenuşii. senzitiv-senzorială. funcŃii). Căile ascendente medulare. 7. C. structură. ligamentele intrinseci şi extrinseci ale ATM. Stâlpii traiectoriali longitudinali şi orizontali din partea fixă a viscerocraniului. Mişcările de coborâre şi de ridicare ale mandibulei. Cavitatea laringelui. Mişcarea de lateralitate a mandibulei.A. discul articulaŃiei temporomandibulare (descriere. Nucleii proprii şi echivalenŃi ai trunchiului cerebral. Sisteme traiectoriale la nivelul mandibulei. Biodinamica ATM – axe articulare. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI DENTO – MAXILAR. 9. Explorarea clinică a muşchilor aparatului dento-maxilar).şi proprioceptivă. Sinusurile paranazale. 8.N. 3. Cavitatea nazală. topografie. Faringele. 2. Repere în anestezie. Vestibulul nazal. 2. NoŃiuni de anatomie comparată. Căile descendente medulare (piramidale şi extrapiramidale). Cavitatea faringelui. InervaŃia şi vascularizaŃia. Nasul extern. 6. Structura trunchiului cerebral. forŃa musculară). Muşchii mobilizatori ai mandibulei. Anatomia ATM – componente osoase din partea mandibulei şi a osului temporal (condilul mandibulei.C. Vase şi nervi. Descriere. VISCERELE CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. Topografia faringiană. ImplicaŃii clinice. Vasele şi nervii. 18 .clasificare. AplicaŃii clinice.structura osteocartilaginoasă. ConfiguraŃia internă a măduvei spinării. Cavitatea laringelui. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A S. Vestibulul bucal şi cavitatea bucală propriu-zisă. Mucoasa respiratorie şi olfactivă. 5. ŞI A ORGANELOR DE SIMł 1. Palatul moale. ProtracŃia şi retroducŃia. 3. Glandele salivare . fosa mandibulară şi tuberculul articular). DecusaŃia piramidală şi decusaŃia lemniscală. Canalele de excreŃie ale glandelor salivare mari. Fosele nazale – structură. Topografia cavităŃii bucale. a mucoasei cavităŃii bucale. Cavitatea bucală. Musculatura faringiană.Factorii morfogenetici. 10. Structura de rezistenŃă a neuro şi viscerocraniului. FuncŃiile laringelui. Capsula ATM (fibroasă şi sinovială). structură. Tubul neural – dezvoltarea măduvei spinării şi encefalului. VascularizaŃia şi inervaŃia complexă. 4. Anatomia descriptivă şi funcŃională a muşchilor masticatori (secŃiunea fiziologică. VascularizaŃie şi inervaŃie. Muşchii intrinseci şi extrinseci.

III. comunicări. Gaura mandibulei. Căile nervoase. Calea gustativă. comunicări). Norma occipitalis-liniile nucale. gaura mentală. Planum temporale. FaŃa externă şi internă a acestora. Studiul în detaliu a viscerocraniului este o condiŃie esenŃială pentru studentul stomatolog. Descrierea părŃilor componente ale oaselor sfenoid. Oasele craniului visceral: osul maxilar (corp şi procese). Prezentarea generală a oaselor neurocraniului. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A. Cornetul nazal inferior. Să permită studenŃilor stomatologi cunoaşterea aprofundată a noŃiunilor de craniologie. 2. InserŃii musculare pe mandibulă. comunicări. 4. Osul palatin (lama orizontală. neuro şi visce-rocraniul. Endobaza : Fosele craniene (anterioară. palatul osos. Fontanele. Orificii nervoase şi vasculare. elemente de relief osos. Sinusul maxilar-pereŃi. Osul zigomatic. IV. Lucrările practice în sala de disecŃie să asigure un bagaj sufient de noŃiuni de anatomie clasică şi aplicativă a extremităŃii cervico-cefalice şi o pondere crescută a celor de interes imediat pentru studenŃii stomatologi. Analizatorul acustic şi vestibular. Prezentarea generală a craniului: ossa cranii. conŃinut. 8. CRANIOLOGIA 1. Căi ascendente din teritoriul nervilor cranieni.medie şi posterioară)-delimitare. Norma lateralis: prezentare generală. Suturi. orificii de drenaj. 7. canalul mandibular. Exobaza: Prezentare generală. 6. AplicaŃii clinice. temporal. Mandibula ( corp şi ramuri. 3. Osul lacrimal. Osul nazal. FaŃa inferioară a stâncii temporalului. 5. Septul osos nazal. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Calvaria. 2. 19 . lama verticală procese). Vomerul. descrierea fosei temporale (pereŃi. Repere folosite în anestezie. Sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale. 5. anatomie aplicativă. ossa faciei. Lemniscul trigeminal. Cavitatea nazală: pereŃii foselor nazale. etmoid. Gaura occipitală mare. procesul pterigoidian. Puncte craniometrice. InserŃii musculare. Calea durerii dentare.faŃa externă şi faŃa internă.4. Calea optică 6. Analizatorul optic. sinusurile paranazale. inserŃii musculare. indispensabilă pentru înŃelegerea anatomiei descriptive şi aplicate a capului şi gâtului. occipital.

v.afluenŃi.pratraheală.raporturi. Osul hioid. origine reală. Anatomie funcŃională.traiect. canal de excreŃie. eferenŃe. comunicări. conŃinut. origine aparentă. mijlociu (inconstant). traiect. faringiană ascendentă. Artera carotidă externă: traiect. Artera carotidă internă: origine. Ganglionii limfatici ai gâtuluilanŃuri ganglionare. raporturi. inervaŃie. raporturi. teritoriu de distribuŃie. 20 . sinus carotic. Dezvoltarea dinŃilor. raporturi. Mănunchiul vasculonervos al gâtului-alcătuire. Orbita: delimitare. conŃinut. acŃiune. vascularizaŃie. raporturi. raporturi. digastric). inserŃie. linguală. inferior (stelat): descriere. ÎmpărŃirea topografică a gâtului. Fascia cervicală. Lucrare practică de embriologie. Anatomie clinică. ramuri. Artera carotidă co-mună: traiect. Loja glandei: delimitare. jugulară anterioară. glomus carotic. ramuri. a. 2. occipitală). Nervul accesor: componenŃa în fibre. 10. Venele superficiale ale gâtului (v. aferenŃe. tiroidă supe-rioară. vagina carotica. Seminar recapitulativ. Muşchii planşeului bucal (milohiodian. traiect. Anatomie clinică. ramuri colaterale (a. Muşchii suprahioidieni. Diafragma stiliană-alcătuire.Anatomie funcŃională. jugulară externă). comunicări). raporturi. 3. Plexul cervical: formare. DISECłIA GÂTULUI 1. B. Test control craniologie. prevertebrală. Fosa pterigo-palatină ( delimitare. 11. teritoriu de distribuŃie. SpaŃiul laterofaringian-retro şi prestilian-topografie. inervaŃie. raporturi.raporturi. LanŃul simpatic cervical: descriere. raporturi. 9. ramuri. raporturi. conŃinut. conŃinut. inserŃie. importanŃa clinică. origine aparentă.lamele superficială. ramuri intracraniene. Vasele subclaviculare: traiect. origine reală. traiect. raporturi.9. 4. comunicări). 5. ramuri. geniohioidian şi pântecele anterior al m. a. origine aparentă. Muşchiul sternocleidomastoidian-origine. Ganglionii simpatici cervicali superior. Vena jugulară internă-origine. Nervul hipoglos:-componenŃa în fibre. 8. Norma anterior-puncte de emergenŃă trigeminale. Fosele infratemporală (delimitare. Nervul vag: componenŃa în fibre. ramuri. 7. Glanda submandibulară: descriere. Muşchii infrahioidieni. SpaŃiul interscalenic. vascularizaŃie. inervaŃie. teritoriu de distribuŃie.origine. Anatomie funcŃională. Muşchii scaleni. origine reală. raporturi. ramuri. a.Glanda tiroidă: configuraŃie. 6. inervaŃie. traiect. comu-nicări. Glandele paratiroide. Muşchiul platysma.

Derivate. Nervul mandibular-traiect. eferenŃe. InervaŃia dinŃilor. 7. Anatomie funcŃională. DISECłIA VISCERELOR CAPULUI ŞI GÂTULUI / SISTEMUL NERVOS CENTRAL ŞI ORGANE DE SIMł 1. Artera maxilară: traiect. orificii de drenaj. DinŃii sinusali. InervaŃia cutanată a feŃei. ramurile în totalitate. Artera facială: traiect. Muşchiul temporal. otic-aferenŃe. Anatomie funcŃională. D. Nasul extern – planuri stratigrafice. 8. ramuri. abducens. ramuri. Ramurile trigemenuluisistematizare.arcurile şi pungile branhiale. trohlear. Anatomia 21 . vascularizaŃie şi inervaŃie. ImplicaŃii clinice. Anatomie aplicativă. Ganglionul ciliar-aferenŃe. ramuri. Glanda sublinguală: spaŃiul submucos sublingual. raporturi. cartilaje. Artera temporală superficială: traiect. Regiunile topografice ale capului – sistematizare. originea aparentă. Glanda parotidă: loja parotidiană. Anatomie clinică. nazal şi orbitei.raporturi. DISECłIA CAPULUI 1. Vena facială. Lucrare practică de embriologie. 6. raporturi. Ductul parotidian. raporturi intrinseci şi extrinseci ale parotidei. traiect. 4. Anatomie funcŃională. Nervul facial: componenŃa fibrilară. 12.agenŃii motori. 3. originea aparentă. Artera oftalmică. raporturi. Traiect. Anatomie clinică.oculomotor. Ganglionii limfatici ai capului – grupe ganglionare . Anatomie aplicată. ramuri. ramuri. Ganglionul trigeminal Gasser. raporturi. ArticulaŃia temporomandibulară. raporturi. ramuri în totalitate. 5. eferenŃe. aferenŃe. Anatomia funcŃională. 9. Muşchiul maseter. raporturi. Nervul glosofaringian: componenŃa fibrilară. prelungiri. SpaŃiul paraamigdalian. raporturi. 2. Ganglionul funcŃională. Vena facială. Origine reală şi aparentă. Muşchii mimicii grupaŃi în jurul orificiului bucal. traiect. eferenŃe. 11. raporturi. prelungirile glandulare. pereŃi.10. Repere în anestezie. Sinusurile paranazale-sinusul maxilar:trepanaŃia peretelui anterior. Orbita-conŃinut. vascularizaŃie şi inervaŃie. Nervii motori ai globului ocular. Muşchii mimicii: caractere generale. ramuri. Nervul trigemen-origine reală şi origine aparentă. ConŃinutul fosei pterigopalatine: Nervul maxilar-traiect. C. Ganglionul pterigopalatin-aferenŃe. Traiect intracranian.Muşchii extrinseci ai globului ocular. Anatomie funcŃională. Nervul oftalmic-traiect. ducte excretoare. 11.ComponenŃa fibri-lară. 10. raporturi. Ganglionul submandibular. ramuri. eferenŃe. Test de control din anatomia regiunii cervicale. Muşchii pterigoidian medial şi lateral.

ConfiguraŃia externă a emisferelor cerebrale. Cavitatea bucală. Meningele. Principalele arii corticale. 9. etajele supra şi infraglotic. SCOPUL CURSULUI: 1. FisuraŃie. Plicile vocale. Venele cerebrale. 3. Fosa romboidă. nervi. ÎnŃelegerea rolului cercetării fundamentale în perfecŃionarea clinică a viitorului medic stomatolog. Trunchiul cerebral – aşezare. Topografie faringiană. vase. Nucleii bazali.feŃe. Ventriculii lateral. Studiul sistemului nervos central pe secŃiuni. AplicaŃii practice. articulaŃii. anatomie clinică. VascularizaŃie. musculatura intrinsecă şi extrinsecă. muşchi. Cortexul cerebral. LimbaconformaŃie externă.Ventriculul IV. vase şi nervi. ConfiguraŃia externă a bulbului. Orofaringele-fosa tonsilară. structură. 7. 11.C. giraŃie. 2.N. 5. DisecŃia laringelui – cartilajele laringelui. Vasele creierului-artera carotidă internă. ConfiguraŃie externă .2. lobuli. glota. Calea optică şi calea acustică. DisecŃia peretelui anterior al vestibulului bucal-muşchi. 12. şanŃuri. punŃii şi mezencefalului. vase. 22 . Ventriculul III. Faringele-musculatură. VascularizaŃie. 4. Seminar recapitulativ S. componente. NoŃiuni de anatomie clinică. Cerebelul-configuraŃia externă a vermisului şi a emisferelor cerebeloase. Meningele spinal. nervi. 8. intumescenŃe. Anatomie aplicată. 10. Măduva spinării –aşezare. Sinusurile venoase ale durei mater. Loja glandei sublinguale-conŃinut. Originile aparente ale nervilor cranieni.vase. Metatalamusul – corpii geniculaŃi lateral şi medial. Muşchii planşeului bucal. raporturi. 14. 13. atât de importantă în chirurgia practică. Neoencefalul. talamus. artera bazilară. Anatomie aplicată. Raporturile leptomeninge-vase cerebrale. Cavitatea laringeluiaditusul laringian. raporturi. Sistemul limbic şi calea olfactivă. ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I. Diencefalul – hipotalamus. Pedunculii cerebeloşi. Anatomie descriptivă. Cunoaşterea anatomiei speciale a teritoriului oro-maxilo-facial. Lobi. VascularizaŃia măduvei spinării. fisuri şi şanŃuri. VascularizaŃia cerebelului. Rădăcinile ventrale şi dorsale ale nervilor spinali. nervi. 6.

Regiunea sublinguală mucoasa regiunii.Diviziune topografică. spaŃiul pterigomandibular. OBIECTIVELE CURSURILOR: Ne propunem ca la terminarea cursurilor şi lucrărilor practice studentii să fie capabili: 1.Clasificarea glandelor salivare mici. . . ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A CAVITĂłII BUCALE . repere şi aplicaŃii practice privind regiunea sublinguală . CONłINUTUL CURSURILOR: 1.Detaiii de suprafaŃă. loja sublinguală. astfel incât să poată selecta reperele anatomice vizibile şi invizibile pe care să le poată adapta ulterior la fiecare pacient. . II.InervaŃia senzitivă a dinŃilor. Să cunoască cinematica mandibulară şi rolul el în mecanica masticaŃiei.Detaiii de suprafaŃă. astfel încât aceasta anatomie să devină utilă pregătirii clinice. . III. Să cunoască spaŃiile cervico. mucoasa vestibulară. Informarea asupra aplicaŃiilor practice. 4. . ANATOMIA APLICATĂ A CAVITAłII BUCALE . 2. 7. cât şi raporturile dinŃior cu aceste elemente. . repere şi aplicaŃii practice privind regiunea palatină.Vestibulul bucal: împărtire. cât şi drenajul limfatic în teritoriul oro-maxilo-facial.faciale şi rolul lor în practica oro-maxilo-facială. 6. vascularizaŃie şi inervaŃie. Să cunoască toate formaŃiunile anatomice care pot constitui obstacole morfologice în chirurgia implantologică. Să cunoască bazele anatomice privind propagarea infecŃillor cu punct de plecare dentar.3. repere şi aplicaŃii practice privind vestibulul bucal. Să cunoască distribuŃia topografică a elementelor vasculo-nervoase în teritoriul oro-maxilo-facial.Regiunea palatină: mucoasa regiunii.Detalii de suprafată. 23 . 2. . raporturile glandei sublinguale. vascularizaŃie. 3. Să aibe un bagaj complet de cunoştinŃe care să le permită în timp evitarea oricărui tip de iatrogenii consecutive practicii chirurgicale în stomatologie. Să cunoască bazele anatomice privind anestezia în stomatologie.Regiunile retromolare: mucoasa regiunii. şi mucoasei alveolare (gingiei). repere şi aplicaŃii practice privind regiunile retromolare. .Modificări morfologice la edentatul total.Detaiii de suprafată. . 5. inervaŃie.

4. TOPOGRAFIA PROCESELOR ALVEOLARE .PereŃii sinusului maxilar adult . . ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A SINUSURILOR MAXILARE .ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 6. vascularizaŃie. .Procesul alveolar mandibular şi relaŃile lui cu dinŃii.Morfologie radiculară externă la grupul frontal. .3.RelaŃiile dinŃilor inferiori cu canalul mandibular. . . .morfologie.AplicaŃii practice în implantologie. . .Procesele alveolare edentate total: clase de atrofie şi aplicaŃii practice în implantologie. .Aspecte privind embriologia şi dezvoltarea sinusurilor maxilare.AplicaŃii practice privind anestezia supraperiostatală. anomalii de dezvoltare. .ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 5.Traiectul canalului mandibular. STRUCTURA FUNCłIONALĂ A MANDIBULEI ŞI TOPOGRAFIA CANALULUI MANDIBULAR .Procesul alveolar al maxilarului şi relaŃile lui cu dinŃii. NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII SUPERIORI .Morfologie radiculară externă la grupul molar. NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII INFERIORI . 24 . . . . inervaŃie.Clasificarea mandibulelor în funcŃie de calitatea osului.Morfologie radiculară externă la grupul premolar. şi aplicaŃii practice.Date morfologice privind compactele şi Ńesutul spongios mandibular.RelaŃille liniei milohloidiene cu apexurile dentare.Morfologie radiculară externă la grupul premolar.Morfologie radiculară externă la grupul molar. .Variante topografice privind nervul alveolar inferior 7. .ConsideraŃii anatomo-clinice privind conŃinutul canalului mandibular . .Sistemul de drenaj al sinusului maxilar.Morfologie radiculară externă la grupul frontal. .

căi de difuziune a infecŃiilor dentare.AplicaŃii practice privind tulburările interferenŃei discului articular. . aplicatii practice. CINEMATICA MANDIBULARA ŞI MECANICA MASTICATIE1 .RelaŃia centrică şi mişcările mandibulare.Difuziunea infecŃiilor dentare în zona cervicală.Variante morfologice ale raporturilor dento-sinusale. .căi de propagare a infectiflor cu punct de plecare dentar.Mecanica masticaŃiei.ÎmpărŃirea acestor spaŃii pe criterii clinico-stomatologice.Grosimea masticatorie şi fasciile muşchilor masticatori. CONSIDERAłII ANATOMO-CLINICE PRIVIND SPAłILE CERVICO-FACIALE . cale de propagare a infecŃiilor dentare.Topografia nervilor palatini şi aplicaŃii practice pentru anestezie.Topografia nervului alveolar inferior şi aplicaŃii practice pentru anestezie. .Morfologia şi funcŃia meniscală (discală). . .RelaŃiile dinŃilor cu spaŃiile peribucale.Clasificarea articulaŃiilor în funcŃie de poziŃia discului articular aplicaŃii practice. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ PRIVIND RAMURILE PERIFERICE TRIGEMINALE. 9.Comunicările acestor spaŃii. . . BAZELE ANATOMICE ALE PROPAGĂRII INFECłIILOR CU PUNCT DE PLECARE DENTAR . . .Raporturile A. aplicaŃii practice în endodonŃie şi implantologie. . 10.Topografia nervului mental şi aplicaŃii practice pentru anestezie.AplicaŃii practice privind raporturile A. . ANATOMIA MANDIBULARE . .PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor dentare.Topografia nervilor alveolari antero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie. 11.Topografia nervului bucal şi aplicaŃii practice pentru anestezie. .T.Rolul muşchilor masticatori în cinematica mandibulară. 12. dislocări şi aderente.Topografia nervilor alveolari postero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie. BAZELE ANATOMICE PRIVIND ANESTEZIA ÎN STOMATOLOGIE . .DistribuŃia Ńesutului conjunctiv lax în teritoriul oro-maxilo-facial. TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A ARTICULAłIEI TEMPORO- 25 . .T.Topografia nervului lingual şi aplicaŃii practice pentru anestezie.M. . .M. 8..

aferenŃele şi eferenŃele lor.Topografia nervilor maxilar şi mandibular la baza craniului şi aplicaŃii practice pentru anestezie. Vasele limfatice dento-parodontale. Vasele limfatice ale regiunii palatine. Vasele limfatice ale glandelor salivare mari. Vasele limfatice ale limbii. . 15. ObservaŃii şi aplicaŃii practice privind vasele limfatice de mai sus. . .. .Topografia ramurilor bucale. 16. bolii parodontale.Topografia ramurii temporale (temporo-frontale). 13.Topografia ramului marginal al mandibulei.Topografia ramurilor zigomatice. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A RAMURILOR TERMINALE ALE NERVULUI FACIAL . - Vasele limfatice din regiunile peribucale superficiale. . TOPOGRAFIA GRUPELOR GANGLIONARE LMIFATICE LIMFATIC ÎN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL - Clasificarea ganglionilor limfatici din teritoriul oro-maxilo-facial. ObservaŃii privind vasele pulpare şi rolul lor în activitatea dentino-formatoare. TOPOGRAFIA CANALELOR STENON ŞI WHAR'TON 26 . Aspecte vasculare speciale. Vasele limfatice ale articulaŃiei temporo-mandibulare şi ale muşchilor masticatori. MicroinervaŃia dento-parodontală ŞI DRENAJUL 14. NOłIUNI PRIVIND MICROVASCULARIZAłIA ŞI MICROINERVAłIA DENTO-PARODONTALĂ Surse arteriale. AplicaŃii practice privind topografia acestor ramuri şi posibilităŃile lor de lezare în practica oro-maxilo-faciali.Topografia ramului cervical. ObservaŃii privind vasele parodontale şi rolul lor în amortizarea presiunilor şi apariŃia.Diviziunea terminală a nervului facial.

.Sistemul musculo-aponevrotic superficial. 27 . IV. . dispozitie şi aplicaŃii practice. REGIUNEA TEMPORALĂ . topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia.FaŃa şi figura. ÎMPARłIREA TOPOGRAFICĂ A CAPULUI ŞI GÂTULUI .Delimitarea regiunilor calvariei de regiunile feŃei.Delimitarea regiunilor capului de regiunile gâtului.AplicaŃii practice în regiunea temporală. .Planul vasculo-nervos profund.- Originea şi topografia canalului Stenon. Comunicările regiunii. .Mănunchiuri vasculo-nervoase în regiune. CONTINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1.Fascia temporală. . REGIUNEA OCCIPITALĂ ŞI REGIUNEA FRONTALĂ .Delimitare. .Delimitarea acestor regiuni. 4.Elemente vasculo-nervoase subcutanate. Muşchii masticatori Artera maxilară . .topografie şi ramuri.Gaura supraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice. . căi de propagare a infecŃiilor dentare.Sinusurile frontale: pereŃii şi posibilităŃi de abord chirurgical 3. . . . Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind canalul parotidian Stenon. REGIUNEA INFRATEMPORALĂ Delimitarea regiunii.Stratigrafie.enumerare planuri. Originea şi topografia canalului Wharton.Regiunea parietală 2.ÎmpărŃirea acestor regiuni având în vedere necesitatea unei concordanŃe anatomo-topografice şi clinico-stomatologice. Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind ductul submandibular Wharton. . perniŃa de grăsime temporală şi topografia ramurii temporale a nervului facial. . Nervul mandibular şi ramurile lui în regiune.Stratigrafie. .

Nasul extern: aspect şi stratigrafie. AplicaŃii practice la nivelul regiunii parotideo-maseterine în chirurgia -oro-maxilo-facială. AplicaŃii practice în regiunea-bucală EvidenŃierea reperelor utile în anestezie la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 7. Planul muscular şi loja geniani (bucală). Gaura infraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice. 6. conŃinut. Detalii de suprafată la nivelul pavilionului urechii. Aspectul regiunii. Stratigrafie: enumerare planuri. ConŃinutul orbitei. REGIUNEA BUCALĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii a natormo-clinice. prelungiri. ConŃinutul şi comunicările spaŃiului bucal. Loja maseterină: delimitare. REGIUNEA NAZALĂ. Regiunea palpebrală: stratigrafie şi aplicaŃii practice. REGIUNEA PAROTIDEO-MASETERINĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii anatomo-clinice. Stratigrafia în partea anterioară a regiunii. Fosa retromandibulară: delimitare şj comunicări. Ductul parotidian: topografie. 28 . VascularizaŃia şi inervatia regiunii nazale şi auriculare. Comunicările orbitei şi aplicaŃii practice. Raporturile meatului audutiv extern. topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia. AplicaŃii practice în regiunea nazală şi auriculară. SpaŃiile regiunii infratemporale: pterigoidian şi pterigo-mandibular Alte aplicaŃii practice 5. raporturi şi aplicaŃii practice. raporturi intrinseci. Glanda parotidă: raporturi parietale. REGIUNEA AURICULARĂ ŞI REGIUNEA ORBITALĂ Delimitarea acestor regiuni. pediculi. Planul osos al regiunii. PereŃii orbitei şi aplicaŃii practice privind raporturile lor. comunicări şi aplicaŃii practice în stomatologie. Diviziunea anatomo-clinică a regiunii nazale.- Nervul maxilar în regiune.

.Anatomie pe viu. REGIUNEA DE TRANZIłIE VASCULO-NERVOASĂ CERVICO-TORACICĂ . REGIUNILE SUPAHIOIDIENE Delimitarea regiunii submentale şi a regiunilor submandibulare.AplicaŃii practice. AplicaŃii practice privind. Pozitia crinică şi chirurgicală în regiunea submandibulară. traheotomia şi traheostomia. ANATOMIA PE VIU A CAPULUI ŞI GATULUI 29 . .AplicaŃii practice. REGIUNEA LABIALA (ORALĂ). . Vasele şi nervii regiunii. 13. AplicaŃii practice în regiunea submandibulară. . REGIUNEA TRIGONULUI CAROTIC ŞI REGIUNEA INFRAHIOIDIANA . REGIUNEA MENTALĂ Delimitarea acestor regiuni. AplicaŃii practice în regiunile tabială şi mentală. Raporturile glandei submandibulare.Planul vasculo-nervos al regiunii. Gaura mentală: consideraŃiuni anatomo-clinice. . Delimitare şi stratigrafie.Descoperiri chirurgicale şi ligaturi de artere.Delimitare şi stratigrafie. topografie şi raporturile lor cu glanda tiroidă.Planul vasculo-nervos al regiunii.PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor cu punct de plecare dentar. . Topografia arterei linguale şi a arterei faciale în regiunea submandibulară.- Aparatul lacrimal. 10. 11. Măsurători la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 9. 12. Stratigrafie şi aplicaŃii practice în regiunea submentală. Bazele anatomo-clinice privind anestezia în stomatologie. 8. Stratigrafia în regiunea submandibulară.Delimitare şi stratigrafie. APLICATII PRACTICE PRIVIND REGIUNILIE PERIBUCALE . Determinarea poziŃiei găurilor infraorbitală şi mentală. Aspectul extern şi stratigrafia în regiunile labială şi mentală. Vasele şi nervii în regiunife labială şi mentală. REGIUNEA LATERALĂ A GÂTULUI.

V.Palparea contururilor osoase şi a articutaŃiei temporo-mandibulare. Cerma. laringelui.Palparea planşeului cavităŃii bucale.Detalii şi repere pe radiografia de faŃă.Detalii şi repere în incidenŃe speciale 15. 1998. Ed..Palparea ganglionflor limfatici ai capului şi gâtului. "Artera carotidă externă . planuri.Nimigean. . Nancy. 1988 "Oral Anatomy". Podoleanu.Sicher S. traheei şi glandei tiroide.V.Detalii şi repere pe radiografia de profil.Podoleanu. diametre şi indici. Tg..Seres Sturm L. DESCOPERIRI ŞI LIGATURI DE ARTERE Arterele care pot fi lezate în timpul procedurilor chirurgicale sau în timpul tratamentului stomatologic. 5. "Anatomie cervico-oro-facială. . Linii. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei linguale. Ed. posterioare.Determinarea tonusului muşchilor mimicii.Ph. . 14. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei palatine mari. laterale. TERMINOLOGIA ANTROPOMETRICĂ UTILIZATĂ ÎN STUDIUL APARATULUI DENTO-MAXILAR Puncte craniometrice anterioare. . 2. . al muşchilor masticatori şi al muşchiului sternocleidomastoidian.V. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei faciale.M. 1999 30 . Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei carotide externe.Palparea glandelor salivare mari. Nimigean. axe. 1980 " Cours universitaire de morphologie cranio-faciale". Măsurători şi identificări pe craniu V. 4. Cerma. Cerma.AplicaŃii practice. I. .L. Ed. . V. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei temporale superficiale.Vaillant. dentare şi alveolare. 2000 "Notiuni de anatomle topografică a capului şi gâtului” . .Palparea hioidului.Palparea arterelor. The C.. . 16. 6. BIBLIOGRAFIE: 1.F. Nimigean. Mureş. .Palparea punctelor de emergenŃă periferică trigeminali. ANATOMIA RADIOLOGICA A CAPULUI . 1996 3. L. limbii. " Anatomia clinică a capului şi gâtului". Mosby Company.

inflamaŃii nespecifice şi specifice. studenŃii să fie capabili să: Să cunoască cu precizie principalele leziuni din punct de vedere anatomopatologic şi să înŃeleagă principalele modificări histologice precum şi mecanismele lor de producere din cele mai importante afecŃiuni ale organismului. Seminarii la lucrările practice 3. 31 . V. ConŃinutul cursului Curs introductiv: Obiectul de studiu al anatomiei patologice Tulburările circulatorii: Hiperemie. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului. lipidice şi glucidice InflamaŃia: GeneralităŃi asupra procesului inflamator. leziuni ischemice reversibile. infarct Distrofiile: definiŃie.VI. embolie. Să poată interpreta un buletin de analiză histopatologică. tromboza. tumori) ÎnŃelegerea şi însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie orală Prezentarea leziunilor histologice în corelare cu mecanismele fiziopalogice şI manifestările clinice. Să utilizeze corect terminologia specifică bolilor. Lucrare de control 2. Examen teoretic-curs 10% 10% 10% 70% ANATOMIE PATOLOGICĂ ANUL II Un semestru 32 ore curs 48 ore lucrări practice Scopul cursului: ÎnŃelegerea şI însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie generală (tulburări circulatorii. Examen practic 4. congestie. InflamaŃii nespecifice. EVALUARE: 1. Să sensibilizeze viitori clinicieni asupra importanŃei decisive a diagnosticului histopatologic pentru practica medicală. distrofii. Să poată descrie şi comenta din punct de vedere anatomo-patologic afecŃiunile studiate în clinică. distrofii protidice.

mucoasei bucale şi limbii. Infarct miocardic. Patologia maxilarelor. Tumorile cavităŃii bucale VI. 1. 2. 32 . 4. tumori mixte. vindecarea plăgilor cutanate. boala cu incluzii citomegalice. 6. actinomicoza) Procesele de regenerare şi reparaŃie: Ńesut de granulaŃie. 5. obrazului. placa de aterom Stază sangvină pulmonară cronică. Boala Gaucher. Boala Niemann-Pick. Clasificarea tumorilor (tumori benigne epiteliale. Stază sangvină renală. tumori maligne conjunctive) Tumorile de origine epitelială. 2. Patologia glandelor salivare. Steatoză hepatică. tumori maligne epiteliale. Leziuni traumatice. Caria dentară. 7. Patologia articulaŃiei temporomandibulare. 3. Infarct renal. Distrofia fibrinoidă. Leziuni precanceroase buco-maxilo-faciale. Patologia parodonŃială. 3. 7. ulcerul gastric Amiloidoza renală. Boala de focar. ConŃinutul lucrărilor practice Lucrări de macroscopie Lucrări de microscopie Tulburări circulatoriiTrombus.(în nodulul Aschoff). Patologia pulpei dentare. Patologia buzelor. evoluŃia unui focar de fractură. Pericardita fibrinoasă 2.şI extracelular. Tumorile de origine conjunctivă. procesele de regenerare nervoasă Tumorile: GeneralităŃi. InflamaŃii nespecifice. 9. Apendicita acută flegmonoasă. Hialinul intra. reumatismul articular acut şi cronic. 6. 4. Distrofii 1. Patologia limfoganglionară cervico-facială. Leziuni celulare ischemice reversibile. Infarct pulmonar. 8. 1.InflamaŃii specifice: (tuberculoza. Stază sangvină hepatică. Tumorile disembrioplazice (teratoame) Patologie orală: Tulburări de dezvoltare. Staza biliară intrahepatică. sifilisul congenital şi dobîndit. Manifestări orale ale unor boli sistemice. tumori benigne conjunctive. 5.

7. 2. carcinomul hepatocelular 8. Actinomicoza. Granulomul tuberculos. Granulomul de corp străin. Bola reumatismală a cordului: granulomul Aschoff (miocardita reumatismală). Carcinomul spinocelular. 5.3. Adenocarcinomul de colon şI metastazele limfoganglionare ale acestuia. Fibrosarcomul Patologie orală. 8. Boala cu incluzii citomegalice. 5. Aortita luetică. ciroza hepatică InflamaŃii specifice 1. Adenom pleomorf de glandă parotidă. 11. Carcinom apărut în cadrul unui adenom pleomorf. Limfoame maligne – limfom Hodgkin. glomerulonefrita acută difuză poststreptococică 4. Nevul nevocelular. Tumori maligne 1. 4.Chist branhial. limfoame maligne nonhodgkiniene 12. 7. 5. endocardita reumatismală 3. Leiomiofibromul uterin. Tumori benigne 1. Hemangiomul capilar cutanat. 4. 6. Neurinomul (schwannomul) 8. Granulom de reparaŃie gigantocelular (epulis). 6.(tbc pulmonar şi ganglionar) 2. 8. Lichen plan bucal. carcinomul bronhopulmonar 9. 3. 4. carcinomul gastric 7. 3. łesutul de granulaŃie. Fibroadenomul mamar. Papilomul. endocardita infecŃioasă pielonefrita acută pneumonia francă lobară bronhopneumonia hepatita cronică. 6. Parotidita epidemică. Leptomeningita acută purulentă. 1. Melanomul malign. Adenomul pleomorf de glandă parotidă. carcinomul de col uterin 11. 12. Carcinomul bazocelular 2. 3. Enterocolita acută ulcero-hemoragică. Polipul. 7. Carcinomul mamar ductal invaziv. carcinomul renal cu celule clare 10. Pielonefrita micotică. 33 . 9. 2. 5. Abcesul hepatic. 10. 4. 6.

Taşcă C. Boala cu incluzii citomegalice. Bucureşti. Ameloblastom Recapitulare VII. Raven Press. 6. UMF Bucureşti. Evaluare: Lucrări de control…………………………………………………10% Examen practic……………………………………………………. 1994. 1994 4.5. OBIECTIVELE CURSULUI 1. Curs de morfopatologie. Kumar V.. VIII. 7. 1999. Carcinom scuamocelular de limbă. 2001 2. Bibliografie: 1. Diagnostic surgical pathology. 10. 8. Sternberg S. Cerma. 6th ed. care ajută la înŃelegerea fenomenelor biologice normale şi patologice II.20% Examen teoretic – scris…………………………………………. ştiinŃe cu caracter formator. SCOPUL CURSULUI: Sistematizarea într-un tot unitar a ansamblului cunoştinŃelor acumulate de chimia şi biochimia modernă. Introducerea limbajului chimic şi biochimic şi explicarea importanŃei. Verejan Irina Curs de morfopatologie pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. 5. Stăniceanu Florica Histopatologie practică. Robbins SL. Ed.BIOCHIMIE 32 ore curs (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) 32 ore lucrări practice (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) I. 1989 3. Cotran RS. New York.originii şi semnificaŃiei noŃiunilor de bază 34 . Taşcă C. semestrul II . Pathologic basis of disease. Parotidită epidemică. Granulomul dentar piogen.. WB Saunders Company.70% BIOCHIMIE ANUL I semestrul I – CHIMIE.

clasificare. hemoglobină. ADN (structură. nomenclatură. rol ) Proteine: structură. proprietăŃi. proprietăŃi fizico-chimice ale monozaharidelor. izomeria monozaharidelor. SusŃinerea interesului studenŃilor în studierea chimiei şi biochimiei prin implicarea chimiei şi biochimiei în dezvoltarea societăŃii. CONłINUTUL CURSURILOR DE CHIMIE: Apa şi echilibrul acido-bazic Aminoacizi: structură. esenŃiale pentru înŃelegerea chimiei şi biochimiei moderne 6. biosinteză). proprietăŃi. denumire. ARN (structură. chimic şi biologic în care operează fiecare biomoleculă. glutationul (structură. imunoglobuline. D. Cunoaşterea şi înŃelegerea proceselor metabolice desfăşurate în Ńesuturile oro-dentare în perspectiva modernizării procedeeelor terapeutice. proteine din dinŃi Enzime: structură. B6. B12 (fără structură). fosfogliceride. Glicoproteine şi proteoglicani: structuri şi roluri. acizi graşi. lipide nesaponifiabile. proprietăŃi Peptide: clasificare. oligo. B2. dezoxizaharuri. izoenzime Vitamine: A. termodinamică. codul genetic. formele ciclice ale glucidelor.2. biotina (structură. elastină. acizii folici. acidul pantotenic. cinetică. inhibiŃia şi reglarea activităŃii enzimelor. în special cele legate de evoluŃie . specificitate. E. reglare şi relaŃia structură-funcŃii 4. Cunoaşterea celor mai noi şi importante tehnici şi a principiilor acestora . biosinteza proteinelor.şi polizaharide. medicina dentară modernă beneficiază din ce în ce mai mult de noile cercetări ştiinŃifice cu caracter chimic şi biochimic 5. mioglobină. F. mutaŃii Chimia glucidelor: caracteristici generale ale glucidelor. biosinteză). reacŃie sau cale metabolică 3. Glicoproteine salivare.semnificaŃie clinică Chimia lipidelor: clasificarea lipidelor. B1. colagen. citocromul c. Asigurarea înŃelegerii contextului fizic. gliceride. în contextul în care . forme biologic active. K. rol) Acizi nucleici: structura chimică. III. Relevarea problemelor majore. eicosanoizi CompoziŃia chimica a dinŃilor RelaŃia fluorului cu structurile dentare Procese chimice in cariogeneză 35 . aminozaharuri. C. PP.

GNG din aminoacizi şi din lipide). metabolismul colesterolului. Chimia glucidelor 6. Compuşi macromoleculari V. Elemente şi compuşi chimici cu importanŃă biologică. oxidarea acizilor graşi în peroxizomi. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(II). ConcentraŃiile soluŃiilor 2. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE CHIMIE: 1. componentele lanŃului respirator. Echilibrul ionic în soluŃii apoase 3. lipidele plasmatice. bilanŃul energetic al arderii glucozei. NoŃiuni de protecŃia muncii şi conduită în laboratorul de chimie. medicală şi dentară 11. fructozei şi galactozei Metabolism lipidic: digestia şi absorbŃia lipidelor. alte lanŃuri respiratorii. ReacŃii chimice fundamentale 4. ciclul Krebs. calea pentozofosfaŃilor. cetogeneza 36 . metabolismul acizilor graşi (beta-oxidarea acizilor graşi saturaŃi şi nesaturaŃi. reglarea GNG. CONłINUTUL CURSURILOR DE BIOCHIMIE: Metabolism energetic: energia liberă. cuplarea reacŃiilor endergonice cu cele exergonice. decuplanŃi ai fosforilării oxidative de lanŃul respirator. glicoliza. Chimia acizilor nucleici 9. căile de sinteză a ATP. calea acidului glucuronic. Sisteme tampon. metabolismul glicerolului şi trigliceridelor. Metale 12.Factori care influenŃează integritatea structurilor orale IV. decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(I). Cinetica enzimatică 5. metabolismul glicogenului. modalităŃi de utilizare a ATP. gluconeogeneza (ciclul Cori. specii reactive ale oxigenului. Chimia aminoacizilor şi proteinelor 5. fagocitoza Metabolism glucidic: digestia şi absorbŃia glucidelor. Chimia lipidelor 7. biosinteza acizilor graşi saturaşi şi nesaturaŃi. lanŃul respirator şi fosforilarea oxidativă. Analiza vitaminelor 10. determinarea energiei libere. Aplicabilitatea metalelor 13. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(III). Principalele tehnici pentru separarea şi purificarea compuşilor organici 8. biosinteza “de novo” a acidului palmitic). teoriile mecanismului fosforilării oxidative.

proprietăŃi..M.Marks. sinteza AMP şi GMP din IMP. patologia metabolismului purinelor. Editura Tehnica.. degradarea bazelor pirimidinice Hormoni: clasificare. Biochimia cavităŃii orale VII. InterrelaŃii metabolice 9. hormoni cu rol în metabolismul fosfocalcic. metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice :sinteza “de novo” a nucleotidelor purinice şi pirimidinice. hiperbilirubinemii. Smith. 2001 2. Marks. tiroidieni. Metabolismul glucidelor 4. bilanŃuri azotate. cupru şi alte microelemente 3.o alternativă pentru biochimia clinică Biochimia plăcii dentare Biochimia parodonŃiului Metabolismul xenobioticelor VI. Bucuresti. D. magneziu. Williams & Wilkins Baltimore. Stresul oxidativ în patologia orală 11..D. medulosuprarenalieni. Greabu. hipofizari. reglarea biosintezei “de novo” a nucleotidelor purinice. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul primidinic. Basic Medical Biochemistry. utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor. M. 1996 37 . originea atomilor de carbon şi azot din nucleul purinic. A clinical approach. hormoni hipotalamici. degradarea bazelor purinice şi formarea acidului uric.. A. hormoni pancreatici Metabolismul şi toxicitatea oxigenului. digestia proteinelor şi absorbŃia aminoacizilor. funcŃii. biosinteza şi degradarea hemului. Metabolismul compuşilor azotaŃi neproteici 8. metabolismul amoniacului. formarea CTP din UMP. Biochimia cavităŃii orale. transdezaminarea. reglare. BIBLIOGRAFIE: 1. steroizi. fosfor 2. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE BIOCHIMIE 1. mecanism de acŃiune. SemnificaŃia clinică a proteinelor plasmatice 6. Metabolismul lipidelor 5. ureogeneza şi interrelaŃiile cu ciclul Krebs. Metabolismul compuilor minerali II: clor.Metabolism proteic: starea dinamică a proteinelor. compuşi conjugaŃi ai aminoacizilor. biosinteza dezoxiribonucleotidelor. saliva. Stresul oxidativ şi patologia orală Biochimia salivei: compoziŃie.B. Aspecte metabolice tisulare 10. creatina. Coagularea 7. Metabolismul compuşilor minerali I: calciu. fier. C.

Cox. 2003 14.PrezenŃă curs ……………………………………………10% . P. Greabu. Halliwell. Kühl.L. Harper's Biochemistry. L.. 20% . A.. 3rd edition. Ontario. V. 1995 11.. T. 2003 15. Gutteridge. D.G. G. Oxford. Free radicals in biology and medicine..S. 2000 7. creşterea eficienŃei procedurilor 38 . M. Rodwell.. Friedr. ca în toate domeniile medicale de altfel. SCOPUL CURSULUI: Insuşirea noŃiunilor generale necesare înŃelegerii mecanismelor fizice care stau la baza funcŃionării normale si în condiŃii de stres a sistemelor biologice.. T.. Textbook of Biochemistry. Oxford University Press. Linnemann.M.... Greabu.. Hill.Examen practic + activitate LP……………………… .A. 2004 13. John Wiley & Sons.K. Paveliu. Chemistry in Context. Spinu. Lucrări practice de chimie şi biochimie. Devlin. New York.W. Murray. Biochemie für Mediziner. Wiesbaden. Braunschweig. M. Lehninger. W.. New York. F. 2002 10.. Nelson. A.C. 4th edition. Totan.. B. Inc... Freeman and Company.. Holman.M.L. Bucureşti. Editura Cartea Universitară. M. Principles of Biochemistry. EVALUARE: . H. Medicina dentară modernă devine tot mai mult dependentă de cuceririle stiinŃelor fundamentale.. A. Granner. Voet. Bucureşti. M.50% BIOFIZICĂ ANUL I 1 semestru 32 ore curs 32 ore lucrări practice I. D.Examen teoretic scris ( grile + subiecte) …………….. care asigură.. Mayes. J... Willey Liss. Vierweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH. J. 2002 12. Worth Publishers. Chimie şi biochimie pentru Medicina Dentară. Voet.C. 1995 16. McGraw-Hill Companies. M. 1999 VIII.. Editura Cartea Universitară. R. Biochemistry. J.6. Ein Lern und Arbeitsbuch mit klinischen Bezug. Totan.K.Lucrări de control semestriale …………………………20% . 1995 9. Stryer. D. Thomas Nelson and Sons Ltd... Biochemistry.. New York. New York.M.

Să fie capabili să înŃeleagă mecanismele şi principiile de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica medicală stomatologică. III. Biofizica in contextul medicinei moderne. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. odată cu îmbunătăŃirea nivelului de siguranŃă şi încredere din partea medicului. Considerăm că aprofundarea de către studenŃii anului I.terapeutice dar şi confortul pacientului. pentru a numii numai câteva. Să-şi însuşească datele necesare privind efectele asupra structurilor biologice ale unor factori fizici utilizaŃi frecvent în practica stomatologică 3. Atragem astfel atenŃia asupra importanŃei cu totul speciale şi a rolului esenŃial pe care studiul biofizicii îl poate juca în formarea studenŃilor şi în evoluŃia lor ulterioară. precum tehnicile imagistice. a principiilor fundamentale de fizică aplicate în studiul sistemelor biologice. 4. în care absolvenŃii facultăŃilor de medicină dentară trebuie să fie cât mai pregătiŃi pentru a putea beneficia la maxim de soluŃiile tehnologice medicale moderne. în vederea formării unei terminologii pe baza căreia să fie capabili să apofundeze problemele specifice de fiziologie şi fiziopatologie. Metode experimentale în biofizică 39 . Să rămână cu cunoştinŃe suficiente pentru înŃelegerea mecanismelor fizice care guvernează procesele biologice fundamentale. Să fie capabili să explice transformările reciproce ale diferitelor forme de energie care se produc în sistemele naturale dar şi în cele construite de om care le asigură o înŃelegere superioară a problemelor cu care se confruntă medicina în general. 2. parcurgerea cursului de biofizică oferă oportunitatea studierii principiilor de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica stomatologică. II. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. asigură premisele unei pregătiri temeinice şi solide în vederea înŃelegerii mecanismelor mult mai complexe ale fiziologiei şi fiziopatologiei umane discipline studiate ulterior în perioada de pregatire preclinică. metodele electronice odontometrice sau bisturiul electric de radiofrecvenŃă. Totodată. mai ales în contextul actual.

procese de autostructurare. Microscopia optica. Biocibernetica: informaŃia şi entropia informaŃională. Biofizica sistemelor complexe: biofizica aparatului locomotor. potenŃiale de electrod. Termodinamica biologică: principiile termodinamicii. sisteme de transmitere a informaŃiei. 3. Biofizica moleculară: starea şi rolul apei în sistemele biologice. biofizica analizatorilor. cuplajul dintre diferitele procese din sistemele biologice. membrane celulare şi fenomene de transport. Studiul osciloscopului catodic 40 . apa ca solvent. Seminar – metode electrofiziologice utilizate în medicină 10. fenomene de bimetalism 5. prelucrarea informaŃiei într-un analizator 7. IV. Studiul defectelor de convergenŃă 11. biofizica circulaŃiei sângelui. energetica celulară. mecanismul contracŃiei musculare şi manifestările fizice care-l insotesc. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Măsurarea diametrului mediu al hematiilor 5. starea de imponderabilitate. Determinarea vâscozităŃii lichidelor biologice 2. Măsurarea concentraŃiei unei soluŃii de glicerină 8. Determinarea tensiunii superficiale a soluŃiilor 3. tipuri de soluŃii. sisteme de comandă. Măsurarea concentraŃiei unei souluŃii de glucoză 7. acŃiunea temperaturilor scăzute şi ridicate asupra sistemelor biologice. efectele curenŃilor electrici asupra organismelor vii. interacŃiunea radiaŃiilor neionizante cu materia vie. legătura inversă 4. acŃiunea sunetelor şi ultrasunetelor. Seminar – metode optice de măsurare a concentraŃiei 6. disiparea de energie libera si producerea de entropie. radioprotecŃia fizică. conversie si transfer de energie în celulă. energetica unor procese patologice 6. laserii în medicină. Biofizica celulară: barierele biologice. Metoda refractometrică. efectele biologice ale câmpurilor electromagnetice. coroziunea metalelor in cavitatea bucala. Studiul transportului pasiv prin membrană 4. circuitul energiei in biosfer. pile electrice. Analiza spectrofotometrică 9.2. AcŃiunea factorilor fizici: interacŃiunea radiaŃiilor ionizante cu materia vie. acumulare. iradierea internă şi externă. acŃiunea acceleraŃiei. chimică şi biologică. soluŃii. biofizica joncŃiunii neuromusculare. dozimetria radiaŃiilor. proprietatile fizico-chimice ale lichidului bucal. Ochiul ca sistem optic centrat. Metoda polarimetrica. proprietăŃi ale soluŃiilor.

“Principii de biofizică umană”.F. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ 1.……………….20% Examen practic………………………………………………. Sonia Herman. Facultatea de Medicină Generală. C. Determinarea atenuării radiaŃiilor ionizante 13. 2003. “Carol Davila”. Dimoftache. Calculator 1 – prelucrare EKG 14. Cunoaşterea mijloacelor tehnice moderne de investigare a celulelor şi Ńesuturilor (microscopie optică. Ed. vol.…………………………20% Examen teoretic scris ( întrebări grilă şi/sau subiecte de tratat) ………………………. şi colab.60% HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE ANUL I Semestrul I şi II Curs 32 ore semestrul I + 32 ore semestrul II Lucrări practice 64 ore pentru ambele semestre I. “Biofizică Medicală – Lucrări Practice”. culturi celulare. 1 &2 2..………. Catedra de Biofizică. microscopie electronică. Calculator 3 – masurarea tensiunii arteriale şi a pulsului arterial 16..M. 41 . Seminar – aplicaŃii IT in practica stomatologică V. Bucuresti. microscopie confocală. TruŃia. SCOPUL CURSULUI: 1.Univ. Calculator 2 – prelucrarea activitatii radiatiilor 15. 2001 VI. U. “Lucrări practice de Biofizică”. Ed. 1999 3. Eremia. Bucureşti. “Carol Davila”. 2. EVALUARE Lucrare de control …………. Tehnoplast Company.………………………………. Cornelia. ÎnŃelegerea structurii microscopice şi ultramicroscopice a celulelor şi organelor corpului uman..12.. D.

cuprinzând studiul celulei eucariote histologia generală şi specială. III. Ńesutul conjunctiv cu derivatele sale. realizează pregătirea practică a studenŃilor în vederea posibilităŃii de examinare a preparatelor citologice şi histologice cu ajutorul microscopului optic performant şi a microscopului electronic de transmisie şi de baleiaj. Lucrările practice vor cuprinde prezentarea tehnicilor de laborator din domeniul citologiei şi histologiei. precum şi histologia organelor şi a sistemelor organismului uman. câte două ore săptămânal. incluzând studiul structurii microscopice a Ńesuturilor organismului uman normal (Ńesutul epitelial. prin care studenŃii vor urmări desfăşurarea lucrărilor practice. Să realizeze în practica medicală stomatologică diferenŃele structurale dintre normal şi patologic. studiindu- 42 . II. structura microscopică şi ultrastructura Ńesuturilor şi a organelor.histoenzimologie şi imunohistochimie) pentru stabilirea funcŃiilor normale ale acestor structuri. completate cu noŃiuni de histofiziologie. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Lucrările practice. Lucrările practice vor urmări cursul. desfăşurate pe parcursul a două semestre. Examinarea preparatelor citologice şi histologice se va efectua cu microscoape binoculare performante. III. Informarea studenŃilor privind structurile şi ultrastructurile organismului uman pentru a înŃelege şi aborda patologia generală cuprinsă sub forma cursurilor şi a lucrărilor practice de histopatologie din anul II de studii. folii color pentru retroproiector. CONłINUTUL CURSULUI Pe parcursul a două ore săptămânal în semestrul I cât şi în semestrul I se vor urmări două capitole esenŃiale şi anume: citologia. precum: diapozitive color. Ńesutul muscular. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursurilor studenŃii vor trebui să demonstreze însuşirea în mod corect a noŃiunilor predate ce cuprind aspectele normale privind biologia celulei şi a Ńesuturilor. 3. Cursurile vor cuprinde noŃiuni privind structura microscopică. cât şi folosirea mijloacelor didactice specifice. transmisie prin sistem cablu TV. Ńesutul nervos şi sângele) şi respectiv a organelor şi sistemelor de organe. ultrastructura şi funcŃiile celulei eucariote şi a componentelor sale. adaptându-şi tratamentul în funcŃie de acestea.

EVALUARE Evaluarea noŃiunilor predate la curs şi lucrări practice se realizează prin: 1) lucrări de control în semestrul I şi II din materia de curs şi lucrări practice (15%) 2) examen practic la sfârşitul fiecărui semestru (25%) 3) examen teoretic scris în semestrul I şi II (60%) BOLI INFECłIOASE ŞI EPIDEMIOLOGIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice în stagiu I.. muscular. nervos şi sângele. Mixich F. Editu ra Didac tic ă ş i P edag og ică. P opes cu L. structura organelor şi a sistemelor de organe. Însusirea simptomatologiei patognomonice a principalelor infecŃii. 1995 şi 1999. precum şi a tehnicii administrării lor... 3. BIBLIOGRAFIE 1) Bi o lo gi e celu la ră . II..M. Kelly R. 1997. USA. Cunoaşterea principalelor antibiotice şi chimioterapice. A Lange Medical Book. ediŃia 8 şi 9. Popescu L. Onicescu D. Craiova.. vol. Bucu reş ti 1 9 8 3 . I... M. 2. Carneiro J. iar în cadrul histologiei speciale din semestrul al II-lea. ÎnŃelegerea rolului actual al infecŃiilor în patologia umană şi a implicaŃiilor lor în activitatea medicală cotidiană.. Editura Sitech. OBIECTIVELE CURSULUI: 43 . Onicescu D. conjunctiv. a mecanismelor etiopatogenice. Dicules cu I. Editura Medicală. Onices cu D. Bucureşti. 1987. SCOPUL CURSULUI: 1. V.. 5) Atlas color de histologie. 2) Histologie medicală. Editura Medicală 1995 VI. 3) Biologie celulară şi moleculară. Junqueira C.se celulele eucariote. Beng a Ghe. 4) Basic Histology. a mijloacelor terapeutice şi a melodelor actuale profilactice. . Ionescu N. Diculescu I. Ńesuturile epitelial..

protozoare. dietetic. Profilaxia bolilor infectioase. Principii generale de tratament în bolile infectioase: tratament igienic. intervale între doze. 3. TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN ÎN BOLILE INFECTIOASE • • Clasificarea antibioticelor si chimioterapicelor. Pentru cursurile 2. simptomatic si de crestere a rezistentei în general. antivirale. Să îndrume pacienŃii pentru elaborarea diagnosticului infecŃiilor şi a tratamentului corespunzator. MONONUCLEOZA INFECTIOASÃ 44 .Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili 1. CURS INTRODUCTIV: • • • • • • • Clasificarea principalilor agenti etiologici ai bolilor infectioase: virusuri. 4. 3: tehnica administrãrii. chlamidii. Să cunoască. Să cunoască riscul profesional al infecŃiilor comunitare şi metodele profilactice actuale. STOMATITE. doze la copil si adult. III. reactii adverse. etiotrop specific cu produse biologice. lincosamide. polimixine. Antibiotice (I): β-lactamine. antifungic sau antiviral. durata tratamentului. β-lactamine monociclice. Principii generale de aplicare a serurilor heterologe. spectrul antibacterian. bacterii. Să recunoască semnele clinice cardinale ale infecŃiilor studiate. CONłINUTUL CURSULUI: 1. cefalosporine. 2. chinolone. metazoare. peniciline. aminoglicozide. 2. nitrofurani. Legislatia în bolile infectioase: grupele A si B. Să evalueze riscul de contagiozitate al principalelor boli infecŃioase. 3. rifampicine. Principii generale de diagnostic pe criterii: epidemiologice. ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE • Tetracicline. de laborator. rickettsii. FARINGITE. 4. inhibitori de β-lactamaze. antifungice. clinice. mycoplasme. ANGINE. indicatii clinice. nitroimidazoli. 6. sulfamide. riscul infecŃiilor nosocomiale şi metodele de combatere în activitatea medicală cotidiană. fungi patogeni. macrolide . Caracterele specifice bolilor infectioase. patogenic. DIFTERIA. actynomicete. 5. tienamicine. cloramfenicol. Să cunoască tehnica administrării principalelor antibiotice şi chimioterapice.

epidemiologie. diagnostic pozitiv si diferential. 9. • Etiopatogenie. INFECTII ALE BACTERIANÃ. OREIONUL • Etiopatogenie. 10. tratament si profilaxie. 6. epidemiologie. epidemiologie. HOLERA. tratament si profilaxie. tablou clinic. complicatii. VARICELA • Etiopatogenie. diagnostic pozitiv si diferential. PERIODONTITE. RUBEOLA. epidemiologie. tratament si profilaxie. INFECTII CU GERMENI OPORTUNISTI ASOCIATE CU INFECTIA HIV/ SIDA • Etiopatogenie. diagnostic pozitiv si diferential. tratament si profilaxie. tratament si profilaxie. 7. complicatii. • Etiopatogenie. complicatii. 5. complicatii. tratament si profilaxie. DIZENTERIA BOTULISMUL • Etiopatogenie. tratament si profilaxie.• • Clasificarea clinico-etiologicã a anginelor si stomatitelor. ADENOVIROZELE. tablou clinic. tablou clinic. IV. tablou clinic. diagnostic pozitiv si diferential. complicatii. BOLI ERUPTIVE MAJORE: SCARLATINA. MENINGITE SI ENCEFALITE ACUTE. complicatii. tablou clinic. 12. complicatii. tablou clinic. epidemiologie. RABIA. complicatii. epidemiologie. TOXIINFECTIILE ALIMENTARE SI TESUTURILOR MOI MAXILO-FACIALE Spectrul etiologic actual si tratamentul antibacterian. Etiopatogenie. diagnostic pozitiv si diferential. diagnostic pozitiv si diferential. RUJEOLA. tablou clinic. tratament si profilaxie. HEPATITE ACUTE VIRALE: SPECTRU ETIOLOGIC SI CLINIC ACTUAL • Etiopatogenie. BRONSIOLITA (VIRUSUL SINCITIAL RESPIRATOR). tablou clinic. TUSEA CONVULSIVÃ. INFECTII • ODONTOGENE: ODONTITE. INFECTIA HIV/SIDA. 24 ORE / GRUPA DE STUDENłI 45 . ENTEROVIROZE: POLIOMIELITA. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE . TETANOSUL. diagnostic pozitiv si diferential. 8. 11. epidemiologie. GASTROENTEROCOLITE ACUTE BACTERIENE SI VIRALE: FEBRA TIFOIDÃ. diagnostic pozitiv si diferential.ÎN STAGIU CLINIC DE 8 ZILE. SINDROAME CLINICE PRINCIPALE PRODUSE DE VIRUSURILE RESPIRATORII: GRIPA. epidemiologie.

7. 2. R. InfecŃia cu VIH şi SIDA. InfecŃiile sistemului nervos: poliornielita la vaccinaŃi. 5.StudenŃii sub îndrumarea cadrelor didactice efectuează vizita la patul bolnavului. bronsiolita .A. edem presternal.examen clinic. diagnosticul pozitiv. Bucuresti.examen clinic. Hepatite virale acute: A. meningite virale şi bacteriene. stomatite şi mononucleoza. Madelena I. . Drãgan. 1999.examen clinic. complicaŃii . discutarea rezultatelor probelor de laborator. scarlatina. Riscul expunerii profesionale şi obligativitatea respectarii normelor profilactice. rubeola. discutarea rezultatelor probelor de laborator. discutarea rezultatelor probelor de laborator. tratament şi profilaxie.dr. vol I – Prof. infecŃii streptococice şi stafilococice . Editura “Granada“ . Parotidite bacteriene supurate. diagnosticul pozitiv. Viroze respiratorii: gripa. cu urmatoarele profiluri de infectii: 1. infecŃii supurate. 8. InfecŃii digestive bacteriene şi virale. D. Parotidita epidemică. orhită). discutarea rezultatelor probelor de laborator.examen clinic.examen clinic. V. tratament şi profilaxie. adenoviroze. tratament si profilaxie. 4. Tusea convulsivă . herpes zoster. Boli Infectioase – Teste pentru concursuri si examene. Profilaxia antitetanică şi antirabică pentru plagi produse prin muscatura de animale . Parotidita cronică hipertrofică la copii infectaŃi cu VIH şi SIDA. Boli infectioase eruptive: rujeola. discutarea rezultatelor probelor de laborator. 6. C.examen clinic. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Bucuresti 1997.examen clinic. Angine. Riscul transmiterii profesionale şi obligativitatea vaccinăriiantihepatită . botulismul. Drãgan.Madelena I. diagnosticul pozitiv. discutarea rezultatelor probelor de laborator. tratament şi profilaxie. 3. tetanosul.. diagnosticul pozitiv.examen clinic. Editura Didacticã si Pedagogicã. InfecŃii odontogene: gingivite. Boli Infectioase pentru studentii facultãtilor de stomatologie – Prof. InfecŃii ale plagilor. meningitia urliană. ToxiinfecŃii alimentare colective. encefalite . infecŃioasă.cu virusul sincitial respirator. tratament şi profilaxie. diagnosticul pozitiv. 46 . tratament şi profilaxie. forme medii şi severe (cu reacŃie pancreatică. BIBLIOGRAFIE: 1. tratament şi profilaxie 2. Trichineloza. B. G. diagnosticul pozitiv. faringite. diagnosticul pozitiv. discutarea rezultatelor probelor de laborator. InfecŃii cu germeni oportunisti . varicela. tratament şi profilaxie. diagnosticul pozitiv.dr.

. Madelena I. Churchill Livingstone.Obiectivele cursului 1. B. VI. 2000.Scopul cursului Deprinderea teoretică şi practică a tehnicilor de anestezie loco-regională şi deprinderea unor cunoştinŃe de anestezie generală. în funcŃie de statusul pacientului 4.Cunoaşterea accidentelor posibile şi a complicaŃiilor anesteziei locale în cabinetul de stomatologie. 7. Drãgan. 6. E. ANESTEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ ANUL III 2 semestre 64 ore curs / 96 ore lucrări practice I.Cunoaşterea de către studenŃi a substanŃelor anestezice locale şi corective vazoconstrictoare utilizate în stomatologie. W.Maladies Infectieuses et Tropicales. Editura “Viata Medicalã Româneascã”. 2.Cunoaşterea indicaŃiilor şi contraindicaŃiilor substanŃelor anestezice. APPIT. Bucuresti. Robert M.dr. 17-édition.Cunoaşterea şi practicarea corectă a tehnicilor de anestezie locală şi loco-regională 3. Ann M. 2M2. Raphael Dolin – Mandel. EVALUARE: • • • • Examen practic la sfârşitul stagiului – 20% Lucrare de control privind tehnica administrării antiboticelor – 15% Lucrare de control privind infecŃiile cavităŃii orale şi ale căilor aeriene superioare – 15% Examen final scris . 2000.3.50 %. Montmorency. Ed. 2000. CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ.. Pilly . Saunders. Rujeola – Prof. Kliegman. 1998 4. Douglas and Bennet’s Principles and practice of Infectious Diseases – 5th ed. Gerald L.dr. II. John E. 16th ed. Bennet. Arvin – Nelson textbook of pediatrics.. precum şi a atitudinii faŃă de aceste accidente şi complicaŃii. Behrman Richard E. Bucuresti. Actualitãti în Boli Infectioase – Prof.Madelena I. Drãgan. Editura “Viata Medicalã Româneascã”. 47 . 1998 5. Mandell.

Evaluare 48 . C. Anestezia simultană a mai multor nervi prin aceeaşi injecŃie. 1999 VI.Cunoaşterea substanŃelor şi a instrumentarului necesar pentru anestezia loco-regională 2. Bucureşti. III. tronculară periferică. tratament. anestezia plexală. ProprietăŃi. precum şi indicaŃiilor inhalosedării în medicina dentară .Cunoaşterea de către studenŃi a indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului şi cu intervenŃia ce urmează a fi efectuată. semne clinice.Canavea. alergic. Editura NaŃional. neuropsihic. A. doze. tratament. anestezia intraligamentară. Terenul cu tulburări de coagulare endocrino-metabolice. Ruxandra Cioacă. prin infiltraŃie. 2 Tehnica anesteziei loco-regionale în medicina dentară. vârstnic.5. denutrit anemic. A Garfunkel. terenul canceros iradiat. Resuscitarea cardio-respiratorie în medicina dentară. 6 Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie. N. IV. 5 Accidente şi complicaŃii locale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie.1. I.Bibliografie Chirurgie oro-maxilo-facială. vol. 3 4 Anestezia tronculară periferică la maxilarul superior. renal. Anestezia tronculară periferică la mandibulă. forme clinice.GănuŃă. pulmonar. cardiac. corticodependent. hepatic. boala citostatică.MaliŃa. SubstanŃe anestezice locale şi corective vasoconstrictoare utilizate în medicina dentară.Bucur. 8 Anestezia loco-regională în raport cu terenul pacientului. precum şi a accidentelor şi complicaŃiilor care pot surveni în timpul sau după administrarea anesteziei 3.ConŃinutul cursurilor 1 Scurt istoric.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de anestezie topică. simptome.Cunoaşterea indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului. intraligamentară. 7 IndicaŃiile anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului: obez. alcoolic.ConŃinutul stagiilor practice 1. anestezia prin infiltraŃie. Anestezia topică. V. infantil.

IndicaŃii. II. ExtracŃia la copii. 1 anestezie generală). Examenul clinic. infiltraŃie. Pregătiri preextracŃionale. NoŃiuni generale. loji superficiale. ComplicaŃiile extracŃiei dentare:etiopatogenia. -2 seminarii (1 anestezie loco-regională. a pregătirii câmpului protetic. 2.Obiectivele cursului 1. III. Tehnica generală a extracŃiilor dentare.Tehnici speciale utilizate în extracŃie.Cunoaşterea şi perfecŃionarea cunoştinŃelor de anestezie loco-regională în vederea efectuării intervenŃiilor de chirurgie orală. a accidentelor şi complicaŃiilor acestora şi a prevenirii lor 3. refrigeraŃie).Scopul cursului Cunoaşterea şi însuşirea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară la dinŃii temporari şi permanenŃi. Tehnica extracŃiei pe grupe de dinŃi. clinica şi tratamentul acestora.Cunoaşterea şi însuşirea metodelor chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic.Cunoaşterea de către studenŃi a proceselor infecŃioase perimaxilare (supuraŃii periosoase. sinuzita maxilară odontogenă) şi a tratamentului acestor afecŃiuni. indicaŃii şi contraindicaŃii.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară. tehnici Tehnici individualizate de extracŃie în funcŃie de particularităŃile locale Accidentele extracŃiei dentare: cauze. a accidentelor şi complicaŃiilor extracŃiei dentare. ExtracŃia dentară. Se vor efectua 5 anestezii simple (anestezie topică. Obiectivul chirurgiei oro-maxilo-faciale. -examen scris. precum şi a patologiei erupŃiei dentare 4. a noŃiunilor de chirurgie parodontală. ANUL IV 1 semestru 32 ore curs / 64 ore lucrări practice I.Fiecare student va consulta 5 pacienŃi cărora le va efectua anamneza înregistrarea datelor în FO.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 4 Istoric. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (I) 5 6 7 8 49 . prevenire tratament.

GănuŃă. A. Participarea la intervenŃii de chirurgie dento-alveolare ca ajutor la rezecŃii apicale. Bucureşti.Bucur. A. A. Bucureşti.GănuŃă.Atitudinea de urgenŃă în cadrul accidentelor extracŃiei dentare. I. 1988 2.Maftei şi colaboratorii. 1999 3.Bucur.Tehnici uzuale de Chirurgie Orală. tratamentul deficienŃelor de părŃi moi şi osoase în pregătirea câmpului protetic.MaliŃa. extracŃia resturilor radiculare. Bucureşti. R.MaliŃa. vol.Efectuarea examenului clinic. 2001 50 . Bucureşti. Bucureşti. N.Bodnar.II. S. A.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. Editura CERMA. întocmirea documentaŃiei F. 2002 4. Lidia Ştefănescu. Editura NaŃional. C. A. C.Petre. vol. V.Bucur. 1999 Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.I.Vârlan. Editura NaŃional.GănuŃă.Participarea la îngrijirea. monoradiculari şi pluriradiculari. editura CERMA. N. 2. H. Editura NaŃional.Marinescu. diagnostic Tratamentul chirurgical al incluziei dentare InfecŃii oro-maxilo-faciale – GeneralităŃi.Maftei şi colaboartorii. diagnosticarea şi tratamentul supuraŃiilor periosoase.Garfunkel.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.ConŃinutul lucrărilor practice 1. I.Atlas de tehnici de anestezie în Stomatologie.N. dinŃi incluşi. extracŃia cu separaŃia rădăcinilor. definitivi.9 10 11 12 13 14 15 16 Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (II) Metode chirurgicale în tratamentul protetic în deficienŃele părŃilor moi Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul protetic în deficienŃele osoase Accidentele de erupŃie ale dinŃilor Incluzia dentară: etiopatogenie. SupuraŃiile periosoase IV.Bibliografie 1. extracŃie prin alveolotomie. 3. simptome. Ruxandra Cioacă. I.IoniŃă.GănuŃă.Canavea. C. A.O şi a tehnicilor de extracŃie pentru dinŃi temporari.

îngrijiri postoperatorii -2 seminarii din materia predată la curs. Adenite acute şi cronice. 5 6 7 SupuraŃiile lojilor profunde.Evaluare -Fiecare student va participa la tratarea a 18 pacienŃi (examen clinic. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oromaxilo-facială. către serviciile de Chirurgie OroMaxilo-Facială. SupuraŃiile lojilor superficiale.M.Traumatismele oro-maxilo-faciale şi tratamentul lor 2. care de cele mai multe ori se prezintă în cabinete de stomatologie. cum sunt: 1.Tratamentul de urgenŃă în traumatismele oro-maxilo-faciale 6. InfecŃii specifice. Fistule cronice.VI.Patologia glandelor salivare 5. Fracturile piramidei nazale.Patologia A. 51 .T. 4 SupuraŃii în sfera oro-maxilo-facială. -examen oral.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 Traumatologie:Plăgile părŃilor moi oro-maxilo-faciale Traumatologie: Fracturile de mandibulă Traumatologie: Fracturile de maxilar.Se urmăreşte cunoaşterea semnelor clinice. InfecŃii difuze.Tumorile benigne ale maxilarelor şi părŃilor moi 3. III. ANUL V 1 semestru 48 ore de curs / 128 ore lucrări practice I. tehnici operatorii.generalităŃi. a diagnosticului pozitiv şi diferenŃial. Fracturile complexului orbitozigomatic.Scopul cursului II. -examen practic. a atitudinii de urgenŃă precum şi orientarea pacienŃilor cu afecŃiunile mai sus menŃionate. 4.Obiectivele cursului Cunoaşterea de către studenŃi a unor capitole importante de patologie oro-maxilo-facială.

chirurgie preprotetică) 3.8 Tumori benigne de părŃi moi (I). Comunicarea buco-sinuzală Patologia ATM IV. astfel: 1.Participarea la îngrijirile preoperatorii 3.Participarea la actul operator ca ajutor mâna a III-a 4.Urmărirea postoperatorie a bolnavilor internaŃi şi externaŃi din clinică. Tumori osteogene. Sialozele.ConŃinutul lucrărilor practice Stagiul practic -Stagiul de Ambulatoriu de împarte în două perioade. Clasificare. Tumori odontogene: epiteliale. concediu medical). care se prezintă la control (fracturi ale maxilarelor. 52 .Întocmirea documentaŃiei de externare a bolnavilor din spital (epicriza. 10 Tumori ale oaselor maxilare (I).de câte 8 săptămâni.Tumori vasculare 9 Tumori benigne de părŃilor moi (II). îngrijiri.Participarea ca ajutor la intervenŃiile de chirurgie orală efectuate în ambulatoriul clinicii (rezecŃii apicale.Tumori epiteliale. terapie intensivă. 2.Examenul clinic al bolnavilor şi întocmirea foilor de obserrvaŃie. Tumori nonosteogene 11 Tumori ale oaselor maxilare (II). 2. 12 Tumori ale oaselor maxilare (III).Participarea şi urmărirea evoluŃiei postoperatorii (reanimare. Tumorile glandelor salivare mici. 13 14 15 16 Tumori benigne ale glandelor salivare InfecŃiile glandelor salivare. Chisturi de părŃi moi. Clasificare. mezenchimale.Participă la urmărirea postoperatorie şi dispensarizarea bolnavilor operaŃi în secŃie şi ambulator. Sinuzita maxilară odontogenă. Litiaza salivară.Tumori conjunctive. plăgi diverse.În care se urmăreşte întocmirea documentaŃiei clinice a bolnavilor cu afecŃiuni oromaxilo-faciale care se prezintă la consultaŃii. injecŃii erc) 5. intervenŃii chirurgicale pentru tumori etc) 4. -Stagiul de StaŃionar 1. Chisturile maxilarelor. dinŃi incluşi.

tratamente diverse la un număr de 20 de pacienŃi. -examen oral.ore de curs 96 . Editura NaŃional.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind asepsia şi antisepsia precum si a noŃiunilor de bază privind anestezia. N. S. .II.Evaluare -fiecare student va întocmi documentaŃia clinică unui număr de 20 de pacienŃi ambulatoriu şi 20 de pacienŃi staŃionar.GănuŃă.Bibliografie 1.IoniŃă.Petre.Ştefănescu.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. 1999 VI.Vârlan. C. A. Bucureşti. A. -examen practic.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. 1988 2. A GănuŃă. intervenŃii chirurgicale. R. Editura NaŃional.Bodnar. L.Bucur. N. Vol. -participarea la intervenŃii de chirurgie ambulatorie iar la staŃionar.Asimilarea de catre studenŃi a aspectelor principalele de patologie traumatică şi ale bazelor explorării imagistice în chirurgie. -test grilă de evaluare.Marinescu.GănuŃă. infecŃii chirurgicale localizate si generalizate).V. SCOPUL CURSULUI SEMESTRUL I . H. A. 53 . hemoragii plăgi. agresiuni tehnice. CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ SPITALUL CLINIC "SFÂNTUL IOAN” ANUL III semestrul I / II 64 .ore de lucrări practice I.MaliŃa. participarea la imobilizări de fracturi. Bucureşti. C.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind principalele aspecte ale urgenŃelor chirurgicale (soc. .Bucur.

SEMESTRUL II .La sfârşitui fiecărui modul de 5 săptămâni de activitate clinică (15 zile de stagiu) din semestrul I şi din semestrul II studenŃii sunt controlaŃi prin . OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili. sub redacŃia Prof Dr. CONłINUTUL CURSURILOR Anexa l IV. torace. după cele două semestre: . IV.să poată da explicaŃii generale pacienŃilor privind patologia chirurgicală frecventă bolilor neoplazice şi urgenŃele chirurgicale. EVALUARE . abdomen în intregime.să recunoască manifestările clinice iniŃiale ale diferitelor localizări ale bolii neoplazice şi să îndrume pacienŃii în mod adecvat .examen practic cu asistentul de 54 . elemente de chirurgie pediatrică. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Anexa 2 V. precum şi unele aspecte specifice ale anesteziei . III. aparatui genital.Informarea generală a studenŃilor asupra principiilor de oncologie generală. Corneliu Dragomirescu.să recunoască manifestările clinice ale bolilor chirurgicale cu răspândire largă sau cu risc de complicaŃii majore acute.Asimilarea de către studenŃi a principalelor aspecte din patologia chirurgicală majoră cu accent pe diferitele localizări ale bolii neoplazice şi pe bolile cu răspândire largă sau cu riscuri de complicaŃii majore acute (sân.să pună în practică elementele de bază privind asepsia. pentru a putea îndruma în mod adecvat pacienŃii. antisepsia. sistemul endocrin) . Editura Tehnică Bucureşti 2003 VI. sistemul vascular periferic. transplantele de organe. .să recunoască urgenŃele chirurgicale şi patologia traumatică fiind capabili de a acorde asistenŃa primară şi dirijarea adecvată a pacienŃilor . BIBLIOGRAFIE Chirurgie Generală pentru StudenŃii Stomatologi.

Traumtismele toracelui: definiŃie. primul ajutor. semne clinice. tehnica. semne clinice. resuscitarea cardio-respiratorie. principii de tratament. aspecte clinice. evoluŃie. principiile replantării extremităŃilor. Anestezia: definŃie. clasificare. Traumatismele: aspecte anatomoclinice. semne clinice. fiziopatologie. tehnici şi mijloace de realizare. Primul ajutor în amputaŃiile traumatice ale extremităŃilor. 12. luxaŃiile. Istoricul chirurgiei. principii. aspecte clinice. principalele tipuri de anestezie. complicaŃii. clasificare. fiziopatologie. tehnici şi mijloace de realizare 3. complicaŃii. fracturile: definiŃie. InfecŃiile cu germeni anaerobi. Traumatologie ortopedică. primul ajutor. Şocul: definiŃie.. 15. principii de reanimare chirurgicală. Antraxul. Stafilociile cutanate. aspecte clinice. 7. evoluŃie. principii terapeutice. 6. principii terapeutice. InfecŃiile: definiŃie aspecte anatomoclinice. 9. aspecte clinice. clasificare. 55 . Hemoragiile: clasificare. Transfuzia de sânge: definiŃie. principii terapeutice. aspecte anatomoclinice. clasificare. clasificare. 8.La sfârşitul anului III . triajul şi asistenŃa primară. Degerăturile: definiŃie. aspecte clinice.examen scris din toată materia (teste cu răspunsuri multiple). principii terapeutice. 2. Abcesul şi flegmonul. primul ajutor. primul ajutor şi principii terapeutice. principii terapeutice. Hipotermia generalizată accidentală. istoric. 11. istoric. ANEXA 1 CURSURI SEMESTRUL I . evoluŃie. indicaŃii. semne clinice. complicaŃii. Septicemiile. indicaŃii. terapeutice. Fasceita necrozantă. 14. principii terapeutice. semne clinice.grupă . grupele de sânge. 5. evoluŃie. Asepsia şi antisepsia: definiŃie istoric indicatii. principii terapeutice. 4. primul ajutor şi principii terapeutice. incidente şi accidente. clasificare. Celulite. principii terapeutice. anatomie patologică. Entorsele. biologia vindecării plăgilor. incidente şi accidente. evoluŃie. substanŃe folosite. primul ajutor. principii terapeutice. Traumatismele abdomeului: definiŃie. Erizipelul. Arsurile: definiŃie clasificare. Traumatismele cranio-cerebrale şi vertebro-medulare: definiŃie.lucrare de control din cursuri (teste cu răspunsuri multiple) . clasificare. Politraumatismele: definiŃie. clasificare. evoluŃie complicaŃii.ANUL III 1. 10. Plăgile: definiŃie. Tetanosul. InfecŃiile chirurgicale localizate: definiŃie. Patologia chirurgicală a mâinii şi degetelor. InfecŃiile chirurgicale generalizate : definiŃie. primul ajutor. 13. semne clinice. Agresiunile termice.

principii terapeutice. principii terapeutice. principii terapeutice. DefiniŃie. Litiaza urinară. aspecte anatomoclinice. complicaŃii. principii terapeutice. 10. Boala pilonidală. 7. Tehnici de explorare imagistică în diagnosticul şi terapeutica unor afecŃiuni chirurgicale. Patologia aparatului urinar şi genital masculin: clasificare. 6. aspecte clinice. clasificare. Cancerul mamar: factori de risc. evoluŃie. Patologia pancreasului şi splinei. principii terapeutice. evoluŃie. Diverticul Meckel. aspecte anatomoclinice. Pancreatita acută şi pacreatita cronică: fiziopatologie. Abdomenul acut netraumatic. evisceraŃii: definiŃie. principii terapeutice. aspecte apenticita anatomoclinice. Patologia esofagului: arsurile caustice. intestino-mezenterice. Boala diverticulară. aspecte clinice. aspecte clinice. Peritonitele. Chistul hidatic. depistare. Boala diverticulară. principii terapeutice. evoluŃie. Tumorile gastrice: definiŃie. Patologia intestinului subŃire şi Tumorile. principii terapeutice. clasificare. principii terapeutice. tratament. InfecŃiile nespecifice. principii terapeutice. evoluŃie. Patologia stomacului şi duodenului. Apenticita acută şi cronică: semne clinice. Endoscopia. complicaŃii. Patologia colonului şi rectului. DefiniŃie. evoluŃie. principii terapeutice. ocluziile. 8. stadializare.ANUL III 1. aspecte anatomoclinice. Abcesele şi fistulele anale. complicaŃii. Traumatismele. principii terapeutice. Traumatismele splinei: aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. semne clinice. Traumatismele ficatului. hemoragiile digestive: definiŃie. complicaŃii. principii terapeutice. aspecte anatomoclinice. DefiniŃie. Tumorile ficatului. evoluŃie. Patologia chirurgicală a sânului. Boala ulceroasă gastroduodenală. clasificare. Tuberculoza. 3.16. clasificare. principii terapeutice. 9. evoluŃie. evoluŃie. tumorile . complicaŃii. evoluŃie. Litiaza căilor biliare extrahepatice: definiŃie. Aspecte anatomoclinice. complicaŃii. semne clinice. SuferinŃele vasculare apendicelui. Hernii. 5. Tomografia computerizată şi RMN. evoluŃie. semne clinice. Cancerul căilor biliare şi ampulomul Valerian: definiŃie. clasificare. InsuficienŃa 56 . complicaŃii. 2. Celioscopia. 4. Tumorile pancreasului: definiŃie. principii de tratament. leziunile dobândite netumorale. Patologia ficatului şi căilor biliare. Tumorile bronhopulmonare: definiŃie. aspecte anatomoclinice. CURSURI SEMESTRUL II. principii terapeutice. clasificare.aspecte anatomoclinice. clasificare. aspecte anatomoclinice. Patologia anusului: hemoroizii şi complicaŃiile lor. Ecografia. clasificare. InfecŃiile sânului: clasificare. clasificare. aspecte clinice. Tumorile. Patologia chirurgicală a toracelui. Patologia peretelui abdominal.

URGENTE MEDICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. Arteriopatiile cronice obstructive ale membrelor. clasificare. 12. Endocrinopatiile chirurgicale. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenta in cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog III. Rezultate. IndicaŃii. Epidemiologie. 15. Oncogeneza. Hidrocel. 16. Varicocel. Aspecte imunologice. principii terapeutice. Principii terapeutice. 11. complicaŃii. in functie de amploarea gravitatii cazului I. Stadializare. DefiniŃie. principii terapeutice. aspecte clinice. Principii de tehnică. Tumorile maligne. Tiroida. Limfangita şi adenitele acute. aspecte anatomoclinice. Paratiroidele. Traumatismeme arteriale periferice: aspecte anatomoclinice. Suprarenala. trombozele: definiŃie. principii terapeutice. DefiniŃie. principii terapeutice. Tromboflebitele. emboliile. Pancreasul endocrin. primul ajutor. Transplantele de organe. evoluŃie. Evaluarea post terapeutică. precum si terapia adecvata fiecarei urgente. EvoluŃie. clasificare. Patologia venoasă şi limfatică: definiŃie. Patologia sistemului arterial periferic. CONTINUTUL CURSURILOR . Boala varicoasă. Elemente de chirurgie infantilă. semne clinice. Prognostic. Ischemia acută periferică. 14. Adenomul de prostată. primul ajutor. 13. ContraindicaŃii. Diagnostic. InsuficienŃa venoasă cronică. Principii de oncologie generală.ObstrucŃia arterială periferic acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală – criza de angor pectoris 57 . SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor in vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor in trepte logice.renală acută. Prognostic.

in curs de aparitie la Editura Medicala V. Dr. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. Conf. EVALUARE Examen practic si oral la finalul stagiului Proba scrisa – expunere in extenso a 4 subiecte 58 . BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. Iordache Nicolae.UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii Insuficien\a cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza +ocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc şocul cardiogen şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. Dr.– angorul instabil – infarctul miocardic acut . specifice pentru tipurile de urgente medicale V. Balan Horia.

examenul clinic. în sensul prevenirii bolilor profesionale. cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de diagnosticare Însuşirea manierei de lucru ergonomice. • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Pregătirea studentilor în scopul însuşirii algoritmului necesar realizării unui diagnostic corect. CondiŃii de bază necesare pentru realizarea diagnosticului: • Pregătire teoretică • Examen clinic corect • RaŃionament Etape în elaborarea diagnosticului: anamneza. Istoricul social 59 . testele diagnostice şi cele de laborator CURS II Istoricul bolii (Anamneza). Antecedente heredo-colaterale e. Etape de realizare a anamnezei: • • • Faza introductivă. micşorării disconfortului şi eficientizarea lucrului Însuşirea modului de lucru la 4 mâini. Cauza prezentării b. Istoricul medical c. scurtă. DIAGNOSTIC ORO-DENTAR CURS I Introducere în studiul modalităŃilor şi metodelor ce duc la punerea diagnosticului. DefiniŃia termenilor de specialitate.DIAGNOSTIC ORO-DENTAR.motivaŃia prezentării la tratament şi descrierea problemelor Structurarea întrebărilor pe mai multe tipuri (clase): a. în condiŃiile lucrului cu unităŃi dentare moderne şi ajutor specializat. ERGONOMIE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I. Obiectivele anamnezei. Antecedente stomatologice d. de stabilire a unei bune comunicări cu pacientul Relatarea pacintului .

DIFOTI Mărirea imaginii Teste medicale de rutină: temperatură. Teste suplimentare ERGONOMIE DENTARĂ CURS V Introducere în ergonomia dentară. ochilor. Istoricul ergonomiei dentare. Necesitatea introducerii principiilor ergonomice în practica dentară: Solicitări psihice crescute: • RelaŃia cu pacientul • Organizarea activităŃii Solicitări fizice crescute prin: • Specificul practicii dentare • Solicitări care Ńin de ambient Prevenirea afecŃiunilor profesionale prin practica ergonomică. ergonomiei dentare. glandelor salivare Examinarea restarurărior existente CURS IV Teste diagnostice. parodonŃiului. Teste stomatologice de rutină: • • • • • • teste de vitalitate teste de percuŃiie mobilitatea transiluminarea FOTI. DefiniŃia ergonomiei generale. Examenul clinic extraoral: • Examinarea feŃei în general. puls.CURS III Examenul clinic. 60 . frecvenŃa respiraŃiei. greutatea corporală. buzelor • Examenul ganglionilor limfatici • Examenul glandelor salivare şi ATM Examenul clinic intraoral: • • • Examenul mucoasei orale Examinarea dinŃilor.Examinarea generală.

Caracteristicile de dotare şi organizare a cabinetului pentru lucrul ergonomic .A.fotoliul pacientului .CURS VI Organizarea cabinetului dentar. asistentei şi pacientului. aşezare.Wright.mobilierul fix şi mobil . Washington. Dunne – Oral Diagnosis. protecŃie. Iluminarea. Formarea unor stereotipii de lucru în echipă. The clinician’s guide . 2002 Denise C. Stephen M.scaunele medicului şi asistentei . eliberare ) asigurarea vizibilităŃii şi protecŃiei părŃilor moi menŃinerea câmpului operator curat : spălare. . PoziŃii corespunzătoare ale medicului. izolare să cunoască secvenŃele actului operator să ofere medicului instrumentele şi materialele necesare în momentul potrivit şi în manieră ergonomică Metoda de evaluare: examen scris • • • • • • BIBLIOGRAFIE: Cawson R. Organizarea programului de activitate.ResponsabilităŃile asistentei: planificarea sedinŃei de tratament şi pregătirea zonei de lucru pregătirea pacientului ( primire. Churchill Livingstone. Conceptul de lucru la patru mâini.diferite aparate folosite în cabinet Zone de activitate. 1998 J. Odell E. 1980 Warren Birnbaum. Edinburgh.Ergonomics and the dental care worker .Ellis Paul – A manual of four-handed dentistry – Quintessence publishing.Cawson’s Essentials of Oral Pathology and oral medicine. aspirarea fluidelor. London.împărŃirea spaŃiului cabinetului . 2002 61 . American Public Health Association. Murphy .. Instrumentarul folosit în cabinet CURS VII-VIII Organizarea ergonomică a activităŃii.W.caracteristicile unitului dentar . Planificarea şedinŃelor de tratament.

indici epidemiologici 62 .Studii descriptive . Tipuri de studii: Studii observaŃionale .Studii analitice Studii experimentale NoŃiuni de epidemiologie: definiŃie. DefiniŃia termenilor.METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I. Etapele cercetării: • Documentare • Stabilirea obiectivelor • Alegerea tipului de studiu şi realizarea propriu-zisă • Reflectarea şi evaluarea rezultatelor Specificul cercetării medicale ştiinŃifice: • • • ŞtiinŃe bio-medicale Servicii de sănătate ŞtiinŃe comportamentale CURS II Strategii de cercetare. aplicată Planul de elaborare a unei cercetări. Istoric. • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Posibilitatea evaluării informaŃiei cuprinsă într-un referat sau articol de specialitate şi aprecierea relevanŃei acestuia ÎmbunătăŃirea capacităŃilor de a căuta informaŃia ştiinŃifică scrisă sau în format electronic folosind metode clasice sau modalităŃi informatice de căutare şi selectare a datelor Însuşirea tehnicii de redactare a unui referat ştiinŃific şi modalităŃile de prezentare ale acestuia CURS I Introducere în metodologia cercetării ştiinŃifice. Structurarea cercetării. Cercetare ştiinŃifică fundamentală.

Diagrama studiilor prospective şi retrospective. Metaanalize CURS VI Culegerea şi interpretarea datelor. 63 . . Interpretarea datelor folosind tabele 2x2 CURS V Studiul experimental. Alegerea loturilor de studiu şi loturilor martor. Tipuri de experimente: absolut.CURS III Studii observaŃionale. Metode folosite: .Metoda numerelor aleatorii Metode de codificare şi scalare CURS VII – VIII NoŃiuni de biostatistică.Studiul de cohortă.Metoda triplu-orb Review.Metoda pasului mecanic .Metoda simplu-orb .Metoda dublu-orb . comparativ. Interviul Chestionarul . .Tipuri de chestionare .Tipuri de întrebări folosite Eşantionare – metode: .Studii control-caz.Tragerea la sorŃi cu sau fără repetiŃie .Ancheta epidemiologică . Experimentul în cercetarea medicală. Studii descriptive. Alegerea loturilor de studiu CURS IV Studii analitice: .Screening CondiŃii de realizare a studiului în funcŃie de incidenŃa bolii şi de populaŃia Ńintă.

1992 DERMATO–VENERICE ANUL III 1 Semestrul 16 ore curs 16 ore de lucrari practice I.1995 Hilary Coombes – Research using IT. ÎnŃelegerea importanŃei corelaŃiei dintre cele două specialităŃi medicale (stomatologie – dermatovenerologie) . 64 . Metode de prezentare grafică a rezultatelor. Cunoaşterea cu precădere a aspectelor clinice. Manila.Medie . cu importanŃă epidemiologică (sifilis) sau prognostică (pemfigus vulgar). 2001 Sir Augustin Bradford Hill – A short textbook of medical statistics. Bucureşti Enăchescu Dan. Să cunoască modalităŃile de prevenire a unor boli dermatovenerice (tumori cutanate maligne. Editura UMF 1990. Editura ALL. London WHO – Health Research Methodology.Mediana . Dan – Medicină socială – elemente de biostatistică. 2. division of Hodder&Stoughton. OBIECTIVELE CURSULUI La sfârşitul cursului se propune ca studenŃii să fie capabili : 1. 2. WHO Regional Publications. Să recunoască afecŃiunile cutanate cu leziuni la nivelul extremităŃii cefalice.modul Indicatori de dispersie. Palgrave New York. SCOPUL CURSULUI 1. seventh edition. necesare diagnosticului clinic şi diferenŃial al afecŃiunilor cutanate.Indicatori de tendinŃă centrală: . II. BTS). Marcu Mihai – Sănătate publică şi management sanitar. Formularea raportului de cercetare. Referatul ştiinŃific. Metoda de evaluare: examen scris BIBLIOGRAFIE: Enăchescu. Eduard Arnold.

Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. Să evite greşelile de conduită terapeutică (utilizarea necorespunzătoare a dermatocorticoizilor. Dermatomiozita cu localizare facială.3. III. impetigo streptococic. sicozis. Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei 65 . scrofuloderma ulcerul tuberculos etc. . 5. Candidozele cutaneo – mucoase (glosite.Micozele cutaneo – mucoase . cervico. marea aftoză Behcet).Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extremităŃii cefalice. oftalmică). aftoza bipolară . a) Introducere privind importanŃa studierii afecŃiunilor dermato-venerice pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. Micozele foliculare (tricofiŃia uscată şi inflamatorie.. moluscum contagiosum). b) Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). cheilitele. al tegumentelor feŃei . Alte viroze (aftele bucale . CONłINUTUL CURSURILOR 1. microsporie. stomatite) 3. fiziopatologice si histopatologice. . cheilite. antibioterapiei). Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale.Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie) . furunculul antracoid. . bucal. zona zoster – bucală . cheilitele angulare). fiziologia şi histologia pielii şi a mucoasei bucale.Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci .facială . aspecte clinice.a) Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale). Streptodermii (erizipelul feŃei. Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). tuberculidele miliare ale feŃei). 4.Virozele cutaneo – mucoase . botriomicomul). . b) Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. Epidermomicozele . favusul). Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei . Sindrom Sjögren.Dermatoze buloase majore. lingual. . abcesele multiple. b) Anatomia . Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. abuzul corticoterapiei sistemice.) Atipice tuberculidele papulo-necrotice de tip acnitis.– a) Tuberculozele cutaneo-mucoase.Colagenozele cutaneo-mucoase. .

lingual . Sifilisul congenital (localizare la nivelul feŃei. fiziopatologice şi histopatologice. . Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. . 7. . atopică seboreică cu manifestări la nivelul feŃei . Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. limbii şi mucoasei bucale).Macrocheilite inflamatorii. Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale).Macroglosia. actinice. adenoamele feŃei).bucale şi regiunii cefalice). al 66 . gangrenoase . Tumori benigne (keratoacantomul feŃei. scleroase. Epidermoliza buloasă. exfoliatrice. b) Sindromul seboreic – Acneea. cavităŃii bucale şi dinŃilor). Sindromul Lyell). keratozice. Eritemul polimorf : forma minoră şi formele majore (Sindromul Stevens – Johnson .Eczema vulgară. angulare. Dermatozele precanceroase. 6.adenomatoasă.edematoasă. aspecte clinice. marginale. edemul Quincke şi edemul glotic. piloase. Scurte date privind bacteriologia. boltă palatină). IV. a) Tumori cutanate. muco-membranoase. Tumori maligne ( epitelioamele bazocelulare ale feŃei. moluscum contagiosum). leucoplazice. Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). Urticaria feŃei. c) Stomatitele : stomatitele simple . Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. bucal.Dermatologie topografică a cavităŃii bucale. romboidale. Sensibilizări post – medicamentoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale. depapilante . glandulare.Sifilisul. Porfiriile cutanate – localizare facială. profunde. Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci.Manifestările alergice cutanate. Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale : limbă. b) Glositele : glositele acute. granulomatoasă). CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie). a) Cheilite: cheilite simple. ulceroase. Virozele cutaneo-mucoase. ulcero membranoase .Glosodinia. 8. cronice. Dermatită herpetiformă Dühring-Brocq. la protezele acrilice. Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. imunitatea şi alergia în sifilis.

scrofuloderma. cheilitele. aftoza bipolară.tegumentelor feŃei . adenoamele feŃei). Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei bucale şi regiunii cefalice). Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. Dermatozele Precanceroase. Candidozele cutaneo-mucoase (glosita. furunculul antracoid. Eritemul polimorf cu manifestări la nivelul feŃei şi mucoasei bucale: forma minoră şi formele majore. ulcerul tuberculos etc. Alte viroze (aftele bucale. cheilitele angulare. Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei. Sindromul Sjögren. zona-zoster – bucală. scrofuloderma. cervico-facială. Micozele cutaneo – mucoase . Dermatomiozita cu localizare facială. Eczema vulgară .). Micozele foliculare (tricofiŃia uscată si inflamatorie . ulcerul tuberculos al feŃei. Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. la protezele acrilice. stomatite). impetigo streptococic. Sindromul Stevens-Johnson. Manifestările alergice cutanate. Streptodermii (erizipelul feŃei .Sensibilizări postmedicamantoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale. Colagenozele cutaneo-mucoase. favusul). sicozis. tuberculidele miliare ale feŃei). (tuberculidele 67 .Epidermoliza bucoasă. Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale). Dermatoze buloase majore. Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. atopică şi seboreică cu manifestări la nivelul feŃei. limbii şi mucoasei bucale). oftalmică. Atipice papulo. Epidermomicozele .necrotice de tip acnitis . Microscopia. Urticaria feŃei. Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extramităŃii cefalice. Tumori maligne (epitelioamele bazocelulare ale feŃei. Dermatita herpetiformă Dühring – Brocq . Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). Tuberculozele cutaneo-mucoase. Tumori cutanate. Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. Sindromul Lyell. marea aftoză Behcet). edemul Quincke şi edemul glotic. botriomicomul) . Sindromul seboreic – Acneea. abcesele multiple. cheilite. Tumori benigne (keratoacantomul feŃei. Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. epitelioamele spiuno-celulare ale buzei inferioare . Porfiriile cutanate – localizare facială.

Sifilisul. Scurte date privind bacteriologia, imunitatea şi alergia în sifilis. Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale: limbă, boltă palatină). congenital (localizare la nivelul feŃei, cavităŃii bucale şi dinŃilor). Dermatologie topografică a cavităŃii bucale . a) Cheilite simple , angulare , exfoliatrice , actinice, keratozice, leucoplazice, glandulare. Macrocheilite (inflamatorii , edematoasă, adenomatoasă, granulomatoasă). b) Glositele: glositele acute, profunde, cronice, depapilante, marginale, romboidale, piloase, scleroase. Glosodinia. Macroglosia. c) Stomatitele: stomatitele simple, muco-membranoase, ulceroase, ulceromembranoase, gangrenoase . Sifilisul

V. BIBLIOGRAFIE 1. DIACONU D.J.- “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ – şi colab. EdiŃia I. Ed. Didactică şi Pedagogică , 1998. 2. DIACONU D.J.– “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ - şi colab. EdiŃia II-a . Ed. Didactică şi Pedagogică . 1999.

VI. EVALUARE Fiecare student va realiza la 8 pacienŃi : anamneză , examen clinic, înregistrarea datelor în foaia de observaŃie ................................................... 20% Lucrare de control .................................................................. Examen practic ..................................................................... Examen teoretic – scris ........................................................ 10% 20% 50%

EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANUL I - două semestre, 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre 64 ore lucrări practice I. SCOPUL ACTIVITĂłII (pentru ambii ani de studii) 1. Întărirea sănătăŃii şi creştera potenŃialului biomotric.

68

2. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea practicării unei discipline sportive vizând cunoaşterea şi aplicarea unor abilităŃi şi deprinderi specifice referitoare la tehnica, tactica regulile competiŃionale şi efectele fiziologice ce influenŃează starea de sănătate. II. OBIECTIVELE ACTIVITĂłII l. Însuşirea unor seturi de exerciŃii ce se pretează la practicarea individuală şi au ca efect - Compensarea activităŃilor statice, obositoare, generatoare de stress negativ. - MenŃinerea poziŃiei corecte a corpului prin evitarea deformări- coloanei vertebrale. (În special la studenŃii FacultaŃii de Stomatologie) - Ameliorarea funcŃiilor vitale în vederea consolidarii starii de sănătate şi implicit obŃinerea unui tonus favorabil activităŃii profesionale. 2. Însuşirea şi perfecŃionarea practicării unei ramuri de sport până la nivel competiŃional. III. CONTINUTUL LECłIILOR PRACTICE

Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecŃii practice săptămânale de 120 min. pe parcursul a patru semestre, în anii I. si II. În volumul de timp, afectat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive, expunerea unor noŃiuni teoretice şi evaluarea studenŃilor. Deoarece procesul de învăŃământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplina îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcŃie de condiŃiile materiale opŃiunile studenŃilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă. Deşi conŃinutul lecŃiilor diferă de la o ramură sportivă la ce sunt însa tratate diferenŃiat în funcŃie de specificul sportului respectiv si anul de studii conform urmatorului grafic de programare. NR. ORE CONłINUTUL PROGRAMELOR ANUL I Sem. I 1. Deprinderi motrice de bază: mersul, alergarea, forme de săritură, aruncări. 2. łinută corectă, exerciŃii de compensare şi refacere. 3. Dezvoltarea calităŃilor fizice. de bază şi specifice ramurii de sport 4 4 4 4 3 5 2 5 3 2 2 2 3 2 2 2 Sem. II ANUL II Sem. I Sem. II

69

4. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea elementelor tehnice. 5. Aplicarea tehnicii în condiŃii de solicitare maximă creată de cadrul competiŃional (pentru sporturilor de echipă, pregătirea tactică) 6. Pregătirea teoretică: noŃiuni de regulamentarbitraj, efectele fiziologice, cerinŃele practicării individuale a exerciŃiilor fizice. 7. Probe de control, teste de verificare a pregătirii fizice şi sportive.

8

8

8

9

8

8

8

9

2

2

2

2

1

2

1

2

V. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenŃilor se face cu note în semestrele II si IV, dupa un sistem complex de punctaj ce include: 1. 3 teste de pregătire fizică generală pentru braŃe centura abdominală, detentă şi îndemanare aprox. 40%. 2. 2 teste de verificare a pregatirii sportive bazate pe autodepăşire .....aprox. 50%. 3. Indeplinirea cerinŃelor de participare la competiŃii şi frecvenŃa aprox. 10%. 4. Examen teoretic oral (facultativ pentru studenŃii ce nu îndeplinesc condiŃiile cerute la pct. 1.2.3.)

ENDODONłIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs / 48 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare. 2. Cunoaşterea anatomiei spaŃiului endodontic. 3. Identificarea factorilor etiologici ai îmbolnăvirilor pulpare. 4. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 5. Cunoaşterea simptomatologiei inflamaŃiilor pulpare. 6. Formarea discernământului în selectarea cazurilor de inflamaŃii pulpare reversibile pasibile de tratament conservator. 7. Asigurarea unui tratament biologic conservator bazat pe cunoştinŃe moderne,

70

experienŃă şi pricepere. 8. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect. 9. Cunoaşterea tehnicilor de conservare totală sau parŃială a pulpei vii.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI :

1. Cunoaşterea instrumentarului endodontic şi însuşirea utilizării sale corecte. 2. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament într-o inflamaŃie pulpară. 3. Insuşirea experienŃei în aplicarea digii în cazuri variate. 4. Insuşirea tehnicilor de tratament preventiv al inflamaŃiei pulpare. 5. Insuşirea tratamentelor biologice de conservare a vitalităŃii pulpei dentare. 6. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în inflamaŃiile pulpare acute.

III.

CONTINUTUL CURSURILOR :

1. Odontogeneza (amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii) 2. Morfologia spaŃiului endodontic. 3. Morfofiziologia pulpei dentare (celule, fibre, substanŃă fundamentală, inervaŃie, vascularizaŃie) 4. Complexul pulpo-dentinar (biologia dentinei, formarea dentinei secundare, recepŃia durerii) 5. Modificările pulpo-dentinare influenŃate de vârstă, afecŃiuni congenitale şi sistemice 6. Deschiderea accidentală a camerei pulpare : simptomatologie, diagnostic şi tratament (materiale, tehnica coafajului direct) 7. InflamaŃia pulpei dentare : particularităŃi condiŃionate de teren, agenŃi iritanŃi locali (mecanici, termici, chimici, prepararea cavităŃilor, materiale de obturaŃie, radiaŃii, microorganisme), consecinŃele microinfiltraŃiei marginale, mecanismul imun al inflamaŃiei pulpare; clasificarea inflamaŃiilor pulpare 8. Examenul clinic în endodonŃie : - anamneza : identificarea şi înregistrarea tuturor factorilor relevanŃi; - inspecŃie, palpare, percuŃie, testarea mobilităŃii, teste de vitalitate, foraj explorator, transiluminare, explorarea fistulelor, anestezia selectivă, analiza ocluziei, precizarea naturii discromiilor; - aprecierea riscurilor tuturor opŃiunilor terapeutice (tratament endodontic "de

71

novo", refacerea unui tratament anterior, tratament chirurgical); - acceptul pacientului faŃă de soluŃiile terapeutice propuse 9. Clinica inflamaŃiei acute a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare acute (hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă parŃială, pulpita acută seroasă totală, pulpita acută purulentă parŃială, pulpita acută purulentă totală), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 10. Clinica inflamaŃiei cronice a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare cronice (pulpita cronică deschisă ulceroasă, pulpita cronică deschisă granulomatoasă / polipoasă, pulpita cronică închisă propriu-zisă, pulpita cronică închisă hiperplazică / granulomul intern Palazzi), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 11. Principii şi tehnici de izolare a câmpului operator; folosirea digii 12. Anestezia locală în endodonŃie : prin infiltraŃie, regională, intrapulpară, intraligamentară şi intraosoasă; pansamentul calmant în pulpitele acute 13. Principii tratamentului preventiv (coafajul indirect, prevenirea microinfiltraŃiei marginale) şi curativ al inflamaŃiei pulpare 14. Crearea accesului în camera pulpară 15. Metode şi tehnici de conservare parŃială a pulpei dentare (pulpotomia vitală şi devitală)

IV.

CONTINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. Instrumentarul de consultaŃie şi tratament în endodonŃie (tehnici de manevrare) 2. Accesul în spaŃiul endodontic (pe dinŃi extraşi) 3. Odontometria (pe dinŃi extraşi) 4. Tratamentul biomecanic de canal prin telescopare regresivă (pe dinŃi extraşi) 5. Obturarea canalelor prin tehnica convenŃională şi condensarea laterală la rece a gutapercii (pe dinŃi extraşi) 6. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie, mijloace de izolare, teste de vitalitate 7. Demonstrarea diagnosticului inflamaŃiilor pulpare acute şi cronice pe pacienŃi 8. Stabilirea planului de tratament în inflamaŃiile pulpare acute 9. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice

72

V.

BIBLIOGRAFIE : 1. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a - M.Gafar, A.Iliescu : Ed.Medicală, 2002 2. Teste de odontologie ediŃia 2a - A.Iliescu : Ed.Medicală, 1999 3. Endodontics ediŃia 5a - J.Ingle, L.Bakland : B.C.Decker Inc., 2002 4. Pathways of the pulp ediŃia 8a - S.Cohen, R.Burns : Mosby, 2002 5. Principles and practice of endodontics ediŃia 3a- R.Walton, M.Torabinejad : W.B.Saunders, 2002 6. Textbook of endodontology - G.Bergenholtz, P. Horsted-Bindslev, C.Reit : Blackwell Munksgaard, 2003 7. Endodontologie – W.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag, 2003 8. Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K.M.Hargreaves, H.E.Goodis : Quintessence, 2002

VI.

EVALUARE : - Activitatea pe dinŃi extraşi............................................................................................ 5 % - Activitatea pe pacient................................................................................................. 15 % - Lucrări de control....................................................................................................... 10 % - Examen practic........................................................................................................... 20 % - Examen teoretic.......................................................................................................... 50 %

ANUL V Un semestru 48 ore de curs 144 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea indicaŃiilor şi principiilor extirpării pulpei dentare. 2. Cunoaşterea principiilor determinării lungimii canalelor radiculare. 3. Cunoaşterea principiilor tratamentului biomecanic de canal. 4. Cunoaşterea principiilor obturaŃiei de canal tridimensionale. 5. Cunoaşterea morfofiziologiei parodonŃiului apical. 6. Identificarea factorilor etiologici ai necrozei şi gangrenei pulpare. 7. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 8. Cunoaşterea simptomatologiei necrozei şi gangrenei pulpare. 9. Cunoaşterea mecanismelor imune în generarea osteitelor apicale cronice. 10. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect în

73

gangrena pulpară simplă şi complicată. 11. Cunoaşterea tehnicilor uzuale moderne de tratament biomecanic şi obturaŃie de canal. 12. Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în parodontitele apicale cronice. 13. Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile de gangrenă simplă şi complicată tratate.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Interpretarea examenului radiologic în endodonŃie. 2. Insuşirea tehnicii extirpării vitale. 3. Insuşirea tehnicii obturaŃiei de canal tridimensionale. 4. Autoevaluarea tratamentului în inflamaŃia pulpară. 5. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în necroza şi gangrena pulpară. 6. Interpretarea examenului radiologic în gangrena pulpară simplă şi complicată. 7. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în parodontitele apicale acute. 8. Insuşirea procedurilor terapeutice de rutină în parodontitele apicale cronice. 9. Autoevaluarea tratamentului în gangrena simplă şi complicată.

III.

CONłINUTUL CURSURILOR : 1. Morfofiziologia regiunii apicale (apex, cement, spaŃiu periodontal, os alveolar 2. Raportul dinŃilor cu structurile anatomice locale 3. Examenul radiologic în endodonŃie : generarea radiaŃiilor, crearea imaginii, sisteme convenŃionale şi digitale, radiografia intraorală (tehnica bisectoarei şi a paralelismului), folosirea suportului de film 4. Metode şi tehnici de îndepărtare totală a pulpei dentare (pulpectomia vitală şi devitală) 5. Tratamentul biomecanic de canal : principii, stabilirea lungimii de lucru, tehnici de lărgire a canalelor radiculare, lavajele endodontice, pansamentul endodontic 6. Lărgirea canalelor radiculare prin tehnici rotatorii la turaŃie constantă redusă (freze din aliaje de Ni-Ti) 7. Accidente în tratamentul pulpitelor 8. Obturarea canalelor radiculare : obiective, materiale, gradul de biocompatibilitate al acestora, tehnici de obturare, indicaŃii pentru discomfortul postoperator (durere, edem)

74

Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică neconturată : histopatologie. semne clinice. histopatologie. evoluŃie şi complicaŃii. histopatologie. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. semne clinice. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor 75 . semne clinice. Parodontitelor apicale cronice . histopatologie. complicaŃii 11. Parodontitelor apicale acute : etiopatogenie (relevanŃa clinică a patogenităŃii microflorei endodontice). parodontita apicală acută exudativă seroasă. Stabilirea planului de tratament în endodonŃie 4. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. semne clinice. Stabilirea planului de tratament în gangrena pulpară simplă şi complicată 18. teste de diagnostic complementare 2. complicaŃii 10. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie.9. Gangrena pulpară simplă : etiopatogenie. evoluŃie. mijloace de izolare. consecinŃele microinfiltraŃiei şi rolul microorganismelor (raportul microflorei endodontice cu microflora cavităŃii orale). tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 12. cement) şi Ńesutului osos periapical. Principiile şi metodele de prevenire a pulpopatiilor 17. Tratamentul cu agenŃi fizici în endodonŃie IV. Necroza pulpară : etiopatogenie. evoluŃie şi complicaŃii 15. relevanŃa clinică a formării plăcii dentare extraradiculare şi patogenităŃii microflorei endodontice 14. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Valoarea examenului radiologic în diagnostic şi evaluarea tratamentului endodontic 3. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. diagnostic pozitiv şi diferenŃial.mecanismele imune implicate în fenomenele rezorbtive care interesează apexul (dentină. evoluŃie şi complicaŃii 16. forme anatomoclinice (parodontita apicală acută hiperemică. semne clinice. Tratamentul endodontic medicamentos în gangrena pulpară (mecanismele de acŃiune ale agenŃilor farmacoterapeutici) 19. Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică conturată : histopatologie. Tratamentul de urgenŃă în parodontitele apicale acute 13. parodontita apicală acută exudativă purulentă). diagnostic pozitiv şi diferenŃial. ParticularităŃile tratamentului endodontic în gangrena simplă şi complicată 19. evoluŃie.

.S.....W..............C.... 50 % ANUL VI Un semestru 32 ore de curs 64 ore de stagiu clinic I..Medicală... BIBLIOGRAFIE : 1.. 4............................... Pathways of the pulp ediŃia 9a ....... 2003 7.. 5 % .... R..... 2008 4.....Bakland : B.... EVALUARE : .... 10 % .............Bergenholtz.... L.. Essential endodontology – D...... A. 1999 3...........A...........Pitt Ford : Blackwell Science...... Cunoaşterea metodelor de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic 76 ..... Ingle's Endodontics ediŃia 6a ........Iliescu : Ed.....Cohen.... Endodontologie .... 15 % .............. 2008 6.................. M.................... Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V.................. T... Teste de odontologie ediŃia 2a ..........Prezentări de cazuri clinice .......... Textbook of endodontology ..R........ 2002 2..Reit : Blackwell Munksgaard....... EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a .. 3..Torabinejad : W....................... Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în endodonŃie....Examen practic.......Burns : Mosby.R.didactice 5.Orstavik...... 2003 8.......... P. C...................Decker Inc.... 1998 VI....................... Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile tratate endodontic.. 20 % ....Walton....................B.........Saunders........Examen teoretic............J.. 2005 5............Lucrări de control.................. 2......Ingle..... Prezentări de cazuri clinice 6.. SCOPUL CURSULUI : 1.G.......Gafar..........Activitatea clinică pe pacient ...............M... Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a..........Medicală.. Autoevaluarea tratamentelor endodontice.Iliescu : Ed.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag..... Horsted-Bindslev..................

Sindromul de "dinte fisurat" 4. 2. 5. Cunoaşterea patologiei endo-parodontale şi a procedeelor adecvate de tratament. Tratamentul chirurgical al parodontitelor apicale cronice : chiuretajul periapical. Interpretarea examenului radiologic în diagnosticul infecŃiilor de focar dento parodontale. ameliorarea implantării rădăcinilor tratate endodontic prin implante transfixiante sau osteointegrate 2. 8. rezecŃia apicală. obturaŃia retrogradă. Cunoaşterea cauzelor şi formelor anatomoclinice de traumatisme dentare. 7. 11. Monitorizarea tratamentelor endodontice. 4. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice. RezorbŃia radiculară externă 77 . Insuşirea tratamentului de urgenŃă în traumatismele dento-parodontale. replantarea terapeutică. 7. amputaŃia. principiile procedeelor de regenerare tisulară dirijată. 6. 8. Cunoaşterea principiilor biomecanice ale efectuării reconstituirilor coronoradiculare. Cunoaşterea şi prevenirea infecŃiei de focar de origine dento-parodontală. II. Insuşirea procedeelor de albire a dinŃilor devitali. 9.convenŃional. 12. Familiarizarea cu procedurile de chirurgie endodontică. Insuşirea procedurilor de diagnostic ale algiilor dentare. Insuşirea procedurilor de efectuare a reconstituirilor coronoradiculare. Cunoaşterea noŃiunilor de epidemiologie a pulpopatiilor şi a principiilor de sănătate publică conexe. reparaŃia perforaŃiilor. Cunoaşterea procedeelor de tratamente odontale complexe. 10. 9. Cunoaşterea cauzelor durerii dento-parodontale şi cranio-faciale. hemisecŃiunea. 9. Familiarizarea cu problemele de epidemiologie endodontică. OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Inducerea capacităŃii de a trata endodontic diverse grupe de pacienŃi. III. CONłINUTUL CURSURILOR : 1. 6. 5. 3. Sindromul endo-parodontal 3. inclusiv vârstnici şi pacienŃi medical compromişi. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în infecŃia de focar de origine dento-parodontală.

Cohen. L. pentru integrarea cunoştinŃelor dobândite în anii anteriori. refacerea tratamentului endodontic : indicaŃii. Boala de focar de origine dento-parodontală 14. corono-radiculare. protetica fixă şi mobilă.simptomatologie şi tratament 12. inclusiv cele verticale.A. metode şi tehnici. BIBLIOGRAFIE : 1. îndepărtarea instrumentarlui fracturat din canale 7. ortodonŃia şi pedodonŃia (apexogeneza.Iliescu : Ed. tratamentul efectiv de calmare a durerii dento-parodontale.J.Burns : Mosby.Bakland : B. presterilizarea şi sterilizarea. Durerea de origine dento-parodontală şi cranio-facială: fiziopatologie. principii de epidemiologie şi biostatistică endodontică IV. Principii şi practici de sănătate publică pentru promovarea stării de sănătate dentară privind patologia pulpară şi traumatismele dentare. dezobturarea canalelor. A.S.. Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a. UrgenŃele odonto-parodontale 11. ImplicaŃiile bolilor sistemice asupra tratamentului endodontic la pacienŃii medical compromişi 13.Torabinejad : 78 . avulsii) . clasificarea durerilor oro-faciale. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice 2. apexificarea) 6.Medicală.5.Iliescu : Ed. Reconstituirile coronare la dinŃii devitali 9.R.M. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Pathways of the pulp ediŃia 9a . înŃelegerea largă a tratamentului. Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1.Ingle. radiculare.Gafar.Decker Inc. R. tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 10. Albirea dinŃilor devitali 8. 2002 2. Prezentări de cazuri clinice cu soluŃii terapeutice complexe. M.Medicală. luxaŃii. implantologia. Raportul endodonŃiei cu alte specialităŃi : parodontologia. 2008 4. 3. 1999 3.C. 2005 5. Controlul infecŃiei încrucişate. Ingle's Endodontics ediŃia 6a . Leziunile traumatice ale dinŃilor (fracturi coronare.Walton. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a . Teste de odontologie ediŃia 2a . tehnici de protecŃie 15. Determinarea condiŃiei de succes sau eşec al tratamentului endodontic.

.....M.............R...................W.................Saunders........... 50 % FARMACOLOGIE E ANUL II 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice I...............Examen practic........ Endodontologie – W.... 2... 2003 9................. 2............. Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K..........Orstavik.......... II......ALL...Examen teoretic. Essential endodontology – D.........Lotreanu : Ed.................... 1994 VI...... 10 % ...... V.... StudenŃii să recunoască unele reacŃii adverse medicamentose la nivelul cavităŃii bucale..... 15 % .. 3........... 5 % ..Hargreaves......Urseanu............ C..... EVALUARE : ....Activitatea clinică pe pacient ....Reit : Blackwell Munksgaard...... OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului: 1....Bergenholtz......................... Textbook of endodontology .E......... Horsted-Bindslev........................ 2003 7.............. avantajele şi riscurile acestora... Cunoaşterea formelor medicamentoase şi a căilor de administrare a medicamentelor........ 2008 6...... P.....G.....I..Lucrări de control. 2002 10...... SCOPUL CURSULUI: 1................... StudenŃii să facă o evaluare corectă privind raportul beneficiu/risc în utilizarea unor medicamente..Pitt Ford : Blackwell Science. 20 % .. H.................................................Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag.............. StudenŃii să aibă cunoştinŃe corecte privind substanŃele medicamentoase folosite în tratamentele stomatologice curative ca şi în urgenŃele medico-chirurgicale apărute în cadrul manevrelor stomatologice..................... Însuşirea noŃiunilor de bază privind folosirea medicamentelor........... T..... InfecŃia de focar .............. 1998 8.......B........... Cunoaşterea principalelor grupe de substanŃe medicamentoase..Prezentări de cazuri clinice .........Goodis : Quintessence. 3....... 79 ..

tetraciclinele şi cloramfenicolul. analgezice opioide şi analgezice nesteroidiene. hipnotice. hemostatice. antihipotensoare. 5. aminoglicozidele. MedicaŃia sistemului nervos: MedicaŃia sistemului nervos vegetativ: NoŃiuni generale despre neurotransmiŃători. viroze şi boli parazitare. celular şi asupra diferitelor aparate şi sisteme. antitiroidienele de sinteză. antianginoase. LecŃie introductivă: Obiectul şi scopurile farmacologiei. Chimioterapicele antituberculoase. 2. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. reacŃii adverse la nivelul cavităŃii bucale. Chimioterapicele active în micoze. interrelaŃiile de ordin farmacocinetic. Hormonale. medicaŃia antitrombotică (anticoagulante. MedicaŃia diferitelor aparate şi sisteme efectoare: MedicaŃia aparatului circulator: medicamente inotprop pozitive (digitalice şi nedigitalice) antiaritmice. MedicaŃia sistemului nervos central: anestezice generale şi locale. 4. macrolidele. . prostaglandinele. antiparkinsoniene. sedative. Principalele grupe de antibiotice: β-lactaminele. polimixinele. Farmacodinamia generală: acŃiunea medicamentelor la nivel molecular. PoziŃia farmacologiei în pregătirea stomatologică. leucotrienele şi antagoniştii.III. neuroleptice. miorelaxante). kininele şi antagoniştii. Chimioterapicele şi antibioticele:. antiagregante plachetare). MedicaŃia sângelui: antianemice. Sulfamidele antibacteriene şi trimetoprimul. Antisepticele şi dezinfectantele. Diureticele. anti H2). Antibioticele şi chimioterapicele antibacteriene: . principalele tipuri de medicamente cu acŃiune în domeniul vegetativ şi utilizarea lor în stomatologie. Farmacologie generală: Farmacocinetică generală: absorbŃia. tranchilizante. 3.generalităŃi. Imunodepresivele 6. distribuŃia şi epurarea medicamentelor.. trombolitice. serotonina şi antiserotoninicele. Farmacotoxicologia: tipuri de reacŃii adverse. deprimante motorii centrale (antiepileptice.SusbtanŃe tisulare active şi antagonişti: histamina şi antihistaminicele (anti H1. antihipertensive. metabolice SubstanŃele hormonale şi antihormonale utilizate ca medicament: glucocorticoizii. 80 . Chimioterapice anticanceroase. antidiabeticele de sinteză.

....... antianginoase..... DemonstraŃie: medicaŃia SNV.. „Îndreptar pentru prescrierea medicamentelor” – V... Receptură .... Forme farmaceutice lichide şi gazoase.. antisecretoare. anestezice locale.. gazoase) 4. antihipertensive. Receptură – MedicaŃia sângelui..... Receptură ......... părŃile reŃetei.. V..20% din nota finală 3........ Examen scris ...... Iosefina Corciovei Constantinescu.. antidiareice. Info-Medica. substanŃe antihistaminice... Receptură – Antibiotice şi chimioterapice 81 . MedicaŃia aparatului respirator: antitusive... anticonvulsivante. antiaritmice.. 2.. 3. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE DE FARMACOLOGIE 1.. antivomitive. Prescrierea diferitelor forme farmaceutice (solide.. 9.... 1998.. Obiectul farmacologiei.... EVALUARE: 1... Ed. analgetice opioide. Ed.MedicaŃia aparatului cardiovascular–tonicardiace.... Farmacologie – generalităŃi. Aprecierea activităŃii din timpul anului şi examen practic...15% din nota finală. 5. diuretice.. Forme farmaceutice solide şi semisolide..MedicaŃia aparatului digestiv: antiulceroase (antiacide. purgative... Receptură ....MedicaŃia aparatului digestiv.. Receptură – MedicaŃia aparatului respirator 10.... antispastice. antiinflamatoare nesteroidiene. Două lucrări de control – fiecare lucrare conŃine lucrări tip grilă şi întrebări cu răspuns liber şi valorează . neuroleptice. semisolide.... 11.. MedicaŃia diuretică 8....... laxative.. EdiŃie revizuită şi adăugită. lichide.. stimulante şi substituente ale secreŃiei digestive....... 6. 2........... 7.. 2004..............50% din nota finală..hipnotice..... Receptură – MedicaŃia hormonală.. antiastmatice. neuroleptice. Farmacopeea Română... medicaŃia antihipotensivă. tranchilizante-sedative. BIBLIOGRAFIE: „Farmacologie pentru studenŃii facultăŃii de Stomatologie” – sub redacŃia Iosefina Corciovei Constantinescu...MedicaŃia sistemului nervos central ......... expectorante...... Farmacografie – reguli generale de prescriere a reŃetei... Stroescu.... ALL. protectoare ale mucoasei şi leziunii ulceroase).... EdiŃia a III-a.

5. 7. Homeostazia. 8. 3. 9. 32 lucrări practice (64 de ore) I. SCOPUL CURSULUI explicarea principaleleor mecanisme de menŃinere a funcŃiilor normale ale organismului explicarea reglării şi integrării funcŃiilor somatice şi vegetative studiul reactivităŃii organismului în anumite condiŃii de mediu şi în situaŃii fiziologice particulare aprofundarea aspectelor de bază. Leucocitele. Hematoza. Mecanisme de apărare specifică şi nespecifică. Grupele sanguine OAB şi Rh. Apa din organism. VentilaŃia pulmonară. PH-ul sângelui. 4. esenŃiale pentru viitorii medici şi utile în practica medicinei dentare II. Hemoglobina. VSH-ul. OBIECTIVELE CURSULUI Ne propunem ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: să explice mecanismele fiziologice de funcŃionare a organelor şi sistemelor să stabilească limitele normal / patologic ale explorărilor paraclinice să interpreteze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul unor perturbări ale funcŃiilor normale ale diferitelor organe să înŃeleagă interrelaŃiile dintre cavitatea bucală şi organism în ansamblu CONłINUTUL CURSULUI Semestrul I 1. Hemoliza şi rezistenŃa globulară. Hematocritul. ProprietăŃile sângelui. FuncŃiile sângelui. CompoziŃia plasmei.FIZIOLOGIE ANUL I SEMESTRUL I ŞI II 24 cursuri (48 de ore). celulară şi umorală. CirculaŃia pulmonară. SubstanŃele plastice şi oligoelementele. 82 . Fiziologia sângelui. 2. Eritrocitul. Fibrinoliza. Fiziologia respiraŃiei. compartimentele hidrice. Organismul ca sistem. Echilibrul acido-bazic. Hemostaza primară şi secundară. Volemia. 6.

23. 21. Reglarea funcŃiei cardio-vasculare. 19. Indicii eritrocitari. 22. Sucul pancreatic. RaŃia alimentară. Termogeneza şi termoliza. Bila. 83 . Materiale şi metode în fiziologie. Sensibilitatea gustativă. Valoarea calorică a alimentelor şi acŃiunea dinamică specifică. 15. Curba de disociere a oxi-hemoglobinei. Mecanismele durerii la nivelul cavităŃii bucale. 16. Mecanismele formării urinei. 18. compoziŃia salivei. 12. conductibilitate. FuncŃiile salivei.10. InfluenŃa dietei asupra structurilor bucale. Manifestări externe ale ciclului cardiac. Secusa şi tetenosul. ProprietăŃile centrilor nervoşi. Reflexele medulare. Fiziologia renală. Fiziologia digestiei. 14. Motilitatea tractului digestiv. Metabolismul energetic şi metabolismul bazal. Echilibrul fosfo-calcic. Fiziologia glandelor endocrine. SecreŃia gastrică. Fiziologia articulaŃiei temporo-mandibulare. Determinarea hematocritului. Fiziologia cardio-vasculară. Hemodinamica –cracteristicile circulaŃiei arteriale. Transmiterea sinaptică. Vitaminele. Foamea şi saŃietatea. proprietăŃile salivei. excitabilitate. Sensibilitatea dureroasă. Insulina şi glucagonul. Glandele salivare. Somnul şi veghea. Reglarea respiraŃiei 11. 3. AbsorbŃia intestinală. Transportul gazelor respiratorii prin sânge. Clearance-ul renal. Sucul intestinal. MasticaŃia. Hormonii tiroidieni. contractilitate. Cavitatea bucală. Ciclul cardiac. 24. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Semestrul I 1. Fiziologia metabolismelor. FuncŃiile rinichiului. 13. ProprietăŃile cordului: automatism. a pH-ului sanguin şi evidenŃierea puterii tampon a plasmei. capilare şi venoase. 2. FuncŃiile colonului. Determinarea densităŃii sângelui. mecanismele secreŃiei salivare. Semestrul II 17. Fiziologia neuro-musculară. Explorarea sângelui. Hormonii hipofizari şi hipotalamici. Numărarea eritrocitelor. reflexul secreŃiei salivare. Carecteristici ale contracŃiei muşchiuli neted şi striat. 20. DeglutiŃia.

timpul de sângerare (metoda Duke). capacităŃilor şi debitelor pulmonare. proba hiperglicemiei provocate. Frotiul salivar. timpul Howell. electroencefalograma. Semestrul II 17. Dozarea hemoglobinei –metoda Sahli. proba de diluŃie şi concentrare a urinei. Examen practic. 14. Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei salivare la om. Explorarea neuro-musculară –cronaxia şi reobaza. Explorarea ventilaŃiei –determinarea volumelor. Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei gastrice. 19. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. Determinarea grupelor sanguine OAB şi Rh. calciului şi sulfocianatului salivar. fosforului. testul de fragilitate osmotică (hemoliza în mediu hipoton). Dozarea O2 şi CO2 în aerul alveolar şi expirat. Determinarea amilazuriei (metoda Wolgemuth). Determinarea metabolismului bazal. Determinarea VSH. Explorarea sistemului endocrin –efectul pigmentogen al ACTH-ului. 15. secusa şi tetanosul. timpul de coagulare. testul fragilităŃii capilare (Rumpel-Leed). reflexele osteotendinoase. Explorarea hemostazei primare şi secundare –numărarea trombocitelor. EvidenŃierea acŃiunii amilazei salivare. 12. RaŃia alimentară echilibrată. Tubajul duodenal. pH-ul salivar. 84 . Fluxul salivar. 18. 16. Explorarea funcŃiei renale –examenul sumar. 6. 8. Numărarea leucocitelor. Spectroscopia derivaŃilor de hemoglobină. Cristalele Teichman. Produşii proteici ai digestiei gastrice. 11. manevre de evidenŃiere a hiperexcitabilităŃii neuromusculare. EvidenŃierea acŃiunii labfermentului. 9. RezistenŃa globulară. 13. Recoltarea sucului pancreatic. 5. EvidenŃierea mucusului. 7. total şi bacteriologic de urină. EvidenŃierea HCl liber şi a acidului lactic în sucul gastric. Determinarea acidităŃii gastrice (metoda titrării). evidenŃierea potenŃialului de acŃiune şi de repaus. Refaceri lucrări practice. Explorarea funcŃiei digestive. electromiograma. Formula leucocitară. 10. teste de sarcină.4. clearance-ul ureei şi creatininei. timpul Quick. SecreŃia iodului prin salivă.

32. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. 31. testul la efort. segmentelor şi intervalelor. Motilitatea tubului digestiv –metoda radiografică. De asemenea. 29. Legea inimii Frank-Starling. zgomotele cardiace. testul presor la rece. 30. Pulsul arterial. Sărurile biliare –reacŃia de evidenŃiere. Spinalizarea broaştei.20. Scopul cursului Patologia dentara si oro-maxilofaciala beneficiaza de mijloacele si modalitatile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor sale. Recoltarea bilei. fonocardiograma. Ligaturile Stanius. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. explorarea endoscopică. PigmenŃii biliari –recŃii de evidenŃiere. solubilizare a colesterolului şi a acizilor graşi. 21. testul clino/ortostatism. Presiunea venoasă centrală. Pulsul venos. 27. aspecte patologice 26. Şocul apexian. determinarea ritmului cardiac. Descoperirea cordului de broască in situ. oferind pacientilor o evolutie pozitiva si un prognosticul favorabil (ameliorare sau vindecare prin solutionare pe cale conservatoare si/sau chirurgicala). Electrocardiograma –derivaŃiile. Izolarea cordului de broască pe canula Straub. carotidograma. Electrocardiograma –analiza undelor. rolurile de reducere a tensiunii superficiale. 24. apexocardiograma. InfluenŃa stimulării nervului vag asupra cordului de broască. 28. jugulograma. Explorarea cardio-vasculară. Efecte ale diferitelor substanŃe asupra proprietăŃilor inimii. frecvenŃei cardiace şi a axei electrice a inimii. AuscultaŃia cordului. Refaceri lucrări practice. Cardiografia directă a cordului de broască. FIZIOTERAPIE Anul V 1 semestru 16 ore de curs si 32 ore de lucrari practice I. 85 . 23. 25. vectorii de activare. Studentii Facultatii de Medicina Dentara isi vor imbogati astfel cunostiintele teoretice si practice din domeniul terapiei complexe reprezentate de Fizioterapie. vor avea capacitatea de a decide procedurile si de a stabili propriile programe terapeutice care isi vor gasi rolul in contextul terapiei patologiei de specialitate. 22. Tensiunea arterială –metode de determinare. Examen practic.

modalitati de aplicare. Terapia combinata: ultrasunet si CDD.5 Terapia cu inalta frecventa . actiunile biologice.undele scurte: proprietati fizice. 4. Principii de diagnostic clinico-functional. aparatura utilizata.II.1 Aplicatiile de caldura. Evaluarea clinico-functionala a pacientului. 4. indicatii si contraindicatii. Introducere. Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati (bazele fiziologice si fiziopatologice. metodologia de aplicare. galvanoionizarea: proprietati fizice. stohastici. indicatii si contraindicatii.2 Curentul galvanic. indicatii si contraindicatii. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. 4. Continutul cursului 1. aparatura utilizata.6 Terapia cu ultrasunete: proprietati fizice. inclusiv cea dentara si oro-maxilofaciala. 2.2 Aplicatiile de rece sau gheata (crioterapia). aparatura utilizata. Prezentarea principalelor mijloace si modalitati terapeutice. Domenii de patologie. aparatura utilizata. Aplicabilitate in cadrul patologiei studiate. 86 . actiunile biologice. Trabert. aparatura si tehnici utilizate. efectele fiziologice. Aspecte clinice. efectele fiziologice. actiunile biologice. 4. indicatii si contraindicatii. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand fizioterapiei. 4. efectele fiziologice. biomecanica loco-regionala). efectele fiziologice. 4. (1 ora) 4. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS. modalitati de aplicare. Istoricul fizioterapiei ca specialitate. efectele fiziologice. diagnostice si terapeutice. 3. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. 3. actiunile biologice. actiunile biologice.3 Curentii de joasa frecventa: proprietati fizice.4 Curentii de medie frecventa: modalitati de aplicare. partial sau total denervate. CDD. riscuri.1 Bazele fiziologice ale electroterapiei. indicatii si contraindicatii. 3. precum si electromiografia de detectie). Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila.

Terminologie. deconditionare. electropunctura. 6.3 Bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. 9. efectele fiziologice. inclusiv durerea din cancer. 87 . principii. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala).5 Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici. particularitati terapeutice. 8. clasificare. 12. modalitati sau tehnica de aplicare. 10. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice.1 Kinetoprofilaxie si kinetoterapie. 6. 7. aparatura utilizata. 5. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare. Laserterapia: modalitate terapeutica cu larga aplicabilitate in patologia de specialitate.6 Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. 7. 6. 11. mijloace terapeutice si de recuperare functionala. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. efecte fiziologice. continut. indicatii si contraindicatii. clasificare. presopunctura. clasificare. 4. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. obiective.2 Elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 6. 6.4. particularitati terapeutice. 7. exercitii si metode). Terapia ocupationala. 13. Acupunctura. metodologoa de aplicare. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. clasificare. particularitati terapeutice. 6.7 Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice. 14. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. fracturi. obiceiuri vicioase.8 Fototerapia cu RUV si RIR: proprietati fizice. particularitati terapeutice. 6.2 Parafunctii. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii.1 Definitii. Biofeed-back. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. indicatii si contraindicatii. Tehnici. particularitati terapeutice.4 Obiectivele kinetoterapiei locoregionale. 15. actiunile biologice. clasificare. indicatii si contraindicatii. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate.

Aprecierea diagnosticului clinico-functional de specialitate (incapacitate. lucrarile practice vor familiariza studentii Facultatii de Medicina Dentara cu mijloacele si modalitatile terapeutice. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. III. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. 3. precum agentii terapeutici. indicatii. Prezentarea generala a principalelor mijloace si modalitati terapeutice aflate in baza unui serviciu de Fizioterapie al unui spital. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. Evaluarea clinico-functionala de specialitate a pacientului (bilant muscular. posibilitatile de comunicare. modalitati si tehnica de aplicare. IV. 88 . 4. infirmitate. metode. Prezentarea domeniilor de patologie de specialitate ce beneficiaza de avantajele terapeutice ale Fizioterapiei. 3. 3. beneficiile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor de patologie de specialitate. contraindicatii. tehnicile. integrarea psiho-sociala. 2. aparate si dispozitive in vederea alcatuirii unui program corespunzator. Continutul lucrarilor practice 1. efecte fiziologice. metodele. istoricul si secventialitatea suferintei etc). contraindicatii. Obiectivele lucrarilor practice Pornind de la scopul acestui curs si anume. Proprietati fizice. indicatii. aparatura. modalitati si tehnica de aplicare. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.2 Demonstratii practice ale aplicatiilor de rece sau gheata (crioterapia). handicap). tehnici. efecte fiziologice. Justificarea alegerii anumitor agenti terapeutici. dispozitivele ce alcatuiesc programe de specialitate adaptate scopului terapeutic urmarit. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. Proprietati fizice.1 Demonstratii practice ale aplicatiilor de caldura. diagnostice si terapeutice de specialitate. actiuni biologice. articular. exercitii. 4. exercitiile.16.1 Discutii privind bazele fiziologice ale electroterapiei. Recomandarea si prescrierea principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand Fizioterapiei. actiuni biologice. Aplicabilitatea specialitatii de Fizioterapie in cadrul patologiei studiate. Explicatii si demonstratii practice cu privire la aspectele clinice.

aparatura utilizata. indicatii si contraindicatii. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS.3 Demonstratii practice. exercitii si metode). indicatii si contraindicatii. indicatii si contraindicatii.8 Demonstratii practice. aparatura utilizata. indicatii si contraindicatii. efectele fiziologice. CDD. 6. 6. stohastici. Aplicarea terapiei cu inalta frecventa .6 Demonstratii practice. aparatura utilizata. 89 .4 Demonstratii practice. indicatii si contraindicatii. aparatura utilizata. 4. efectele fiziologice. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila.1 Exemplificarea notiunilor de kinetoprofilaxie si kinetoterapie. metodologia de aplicare. efectele fiziologice.2 Demonstratii practice cu privire la elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei. modalitati de aplicare. modalitati sau tehnica de aplicare. efecte fiziologice. aparatura utilizata. 4.5 Demonstratii practice. 6. actiunile biologice.4. efectele fiziologice. efectele fiziologice.undele scurte: proprietati fizice. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. indicatii si contraindicatii. precum si electromiografia de detectie). 6. Trabert. actiunile biologice. Aplicarea fototerapiei cu RUV si RIR: proprietati fizice. 6. Aplicarea curentilor de joasa frecventa: proprietati fizice. indicatii si contraindicatii. modalitati de aplicare. actiunile biologice. indicatii si contraindicatii. Demonstratii practice privind procedeele de masaj si efectele lor.7 Demonstratii practice. metodologoa de aplicare. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. actiunile biologice. aparatura si tehnici utilizate. 4. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici. partial sau total denervate.3 Discutii privind bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. Aplicarea curentilor de medie frecventa: modalitati de aplicare. actiunile biologice. 5. efectele fiziologice. 4. Aplicarea terapiei prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice.2 Demonstratii practice. Aplicarea terapiei cu curentul galvanic si galvanoionizarea: proprietati fizice. Terapia combinata ultrasunet si CDD. actiunile biologice. riscuri. 4. Aplicarea terapiei cu ultrasunete: proprietati fizice.4 Prezentarea obiectivelor kinetoterapiei locoregionale. 4.

Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. OBIECTIVELE CURSULUI: 90 . purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare. 16. principii. moral şi profesional. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala). Demonstratii practice. clasificare. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. 15. clasificare. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate 10. Demonstratii practice. deconditionare.2 Parafunctii. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 8. Demonstratii practice. particularitati terapeutice. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. Biofeed-back. electropunctura. SCOPUL CURSULUI: . particularitati terapeutice. fracturi. Laserterapia: modalitate terapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Acupunctura. clasificare. 14. obiceiuri vicioase.1 Mijloace terapeutice si de recuperare functionala. GENETICĂ UMANĂ ANUL II • 32 ore de curs/ 32 ore de lucrări practice I. 7. 13. 7. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. Terminologie. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 9. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. familia acestuia. particularitati terapeutice. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. particularitati terapeutice. dezvoltarea unor aptitudini pentru practica medicinei genetice şi formarea unor atitudini bazate pe respect şi compasiune pentru bolnavul cu afecŃiuni genetice. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii. Terapia ocupationala. 11. clasificare. inclusiv durerea din cancer. presopunctura.transmiterea unor cunoştinŃe fundamentale. particularitati terapeutice. sprijinind totodată. clasificare. 12. II.Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. 7. continut.

. 4. 2004. . Covic.Genetică Medicală – M. de a preveni. 6. Sandovici. W.Inborn errors of development – C. 1998. BIBLIOGRAFIE Curs: 1. .Saunders Company.Polirom. I. II. Ed. Ed.Genetics in Medicine – Thompson and Thompson.Genetică umană – elemente de curs – Emilia Severin.Erickson.cunoaşterea posibilităŃilor de a prevedea. 5. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Capitolul I – Citogenetică umană Capitolul II – Ereditatea umană Capitolul III – Aplicarea geneticii în practica medicală Capitolul IV – Genetica şi evoluŃia populaŃiilor umane Examen practic V.B. 2004.formarea unei baze de cunoştinŃe care să permită descifrarea viitoarelor descoperiri ale geneticii medicale. . . 2. Blackwell Science.Scripta.cunoaşterea legilor şi mecanismelor moleculare ale eredităŃii şi variabilităŃii umane normale şi patologice. 2003.Medical Genetics at a Glance – D. CONłINUTUL CURSURILOR Capitolul I – Caracteristicile generale ale organismelor vii Capitolul II – Structura şi organizarea celulară a ADN). B. A.Pritchard.înŃelegerea relaŃiei genotip – fenotip – mediu. Ştefănescu. Emilia Severin. Ed. 91 . 2001. de a diagnostica şi trata o tulburare sau o anomalie genetică.Genetica anomaliilor dentomaxilare – Emilia Severin. Organizarea generală a genomului uman Capitolul III – Ereditatea umană Capitolul IV – Variabilitatea genetică umană Capitolul IV – Rolul factorilor genetici în producerea bolilor umane Capitolul V – Genetica bolii canceroase Capitolul VI – Genetica dezvoltării şi anomaliile congenitale IV. Wynshaw-Boris. Oxford University Press. R.Epstein.informarea asupra implicării factorului genetic în apariŃia unor anomalii şi boli dentare. Korf. 3. 1996. D. Scripta.

............... Medicală..... Ed..................... CrenguŃa Albu....... VI.................. Ed... OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1...Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin..... Să evalueze corect un pacient edentat stabilind corect indicaŃiile şi mai ales contraindicaŃiile implantelor orale 92 . analiza amprentelor palmare. SCOPUL CURSULUI 1. Scripta....... Dinu Albu....15% o Examen scris. 4. 2002........... ÎnŃelegerea rolului şi locului implantologiei orale şi reconstrucŃia protetică pe implante Cunoaşterea aspectelor şi principiilor de bază în implantologia stomatologică plecând de la principlul că "de fiecare dinte atârnă un om'' 3......15% o Examen practic.... II.......... CD-Rom „Genetica Umană”....... 2........ 2004.......................20% o Lucrări de control.. Informarea asupra avantajelor şi dezavantajelor implantologiei orale Cunoaşterea limitelor implantologiei orale şi a perspectivelor acestei specialităŃi....Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin.......Lucrări practice: 1............... ancheta familială şi arborele genealogic al unui proband................ evaluarea riscului de recurenŃă în cazul unur tulburări genetice .................................. identificarea modului de transmitere a unui caracter normal sau patologic...................50% IMPLANTOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 48 ore de curs / 48 ore de lucrări practice I.... EVALUARE: o Fiecare student va realiza: cariotipul normal al unui caz................................................. CrenguŃa Albu.. 2... Ileana Ioachim........... 2004...................................... măsurători cefalometrice ale unui individ.

Biomaterialele utilizate în implantologia orala. contraindicaŃii generale şi locale. date istorice. 2. parodontale ale tumorilor benigne. Biomecanica aparatului dento-maxilar . Să cunoască etapele reabilitării orale pe implante şi să insere cel puŃin câte un implant în creasta de viŃel 6. Tratamentul preimplantar al afecŃiunilor cavităŃii bucale. a ceramicii de aluminiu. etc. oferta osoasă în implantologie. ale mucoasei bucale ale osului subdimensionat sau neregulat. toate raportate la protezarea pe implante. rezorbŃia crestelor alveolare. Introducerea în implantologia orala. Să cunoască biomaterialele folosite în implantologia orală şi principiile integrării tisulare a implantelor orale 4. a ceramicii de hidroxiapatita. III. clasificarea dupa dimensiunea crestelor alveolare. Explicarea termenilor. indicaŃii şi contraindicaŃii în implantologia orală. stadiul actul. calităŃile titanului. Diagnostic. dentat şi edentat. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Anatomia maxilarului. etapele de reechilibrare ocluzo-articulară în implantologia orală. calitatile biomaterialelor. Tratamente odontale. Să cunoască accidentele şi complicaŃiile ce pot apare în implantologia orală 7. Criterii de stabilire a biomaterialului. indicaŃii generale şi locale. perspective în implantologie. Să poată selecta pacienŃii cu indicanŃii pentru implante 9. NoŃiuni anatomice ale aparatului dento-maxilar corelate cu câmpul protetic primitor de implante. 5. Să cunoască tipurile de bază ale implantelor orale 5. 93 . contraindicaŃii definitive. contraindicaŃii temporare. ocluzia şi rolul acesteia. transformarea unei oferte osoase insuficiente inserării implantelor în una favorabila. Să cunoască indicaŃiile de tratament preimplantar 3. rolul ocluziei fiziologice autoechilibrată şi etapele obŃinerii acesteia. tratamente ortodontice preimplantare.2. Rolul acesteia în implantologia orală. 4. Să aibă cunoştintele necesare care să le permită trecerea în calitate de medic la cursurile postuniversitare în vederea obŃinerii competenŃei în implantologia orală . structura osului crestelor alveolare şi clasificarea acesteia. 3. Clasificarea edentaŃiilor. Să cunoască principiile dispensarizării pacientului purtator de implante 8. a ceramicii de zirconium. anatomia mandibulei dentată şi edentată. 6.

calităŃile implantelor. indicaŃiile implantelor.Implantele de transfixatie dentara. incidente şi complicaŃii în perioada de inserŃie. tehnici chirurgicale. materiale utilizate în protezare.ReconstrucŃia protetică pe implante. 10. 14. transmiterea forŃelor de la implant la osul inconjurator. integrarea osoasă. tratamentul periimplantitelor. principii de acŃiune a implantelor. IndicaŃiile acestor implante. Implantele endostale şi subperiostale. 13. 16. Tipuri de implante surub. 15. cauzele afecŃiunilor periimplantare. Tipuri de implante cilindru. accidente şi complicaŃii tardive. avantajele şi dezavantajele acestora. Integrarea tisulara a implantelor orale. etape chirurgicale de inserare a implantului surub. prognostic. urmărirea evoluŃiei în timp a implantelor. Implantul endoosos cilindru. SituaŃiile clinice a diferitelor tipuri de edentaŃii şi rezolvarea acestora prin implante. tipuri de implante. transmiterea forŃelor la osul înconjurator la implantul cilindru. Accidente. 8. etape chirurgicale. Dispensarizarea purtatorului de implante. Implantele de concepŃie proprie. încărcarea protetică graduală a implantelor. etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. etape chirurgicale de inserare. integrarea epitelio-conjunctivă. mediile biologice şi reacŃia acestora cu implantele. Implantul de concepŃie proprie. avantaje şi dezavantaje. integrare şi purtare a implantelor orale. principiile transmiterii forŃelor de la implant la os. 9. transmiterea forŃelor de la implante la osul înconjurator. măsuri de prevenire şi/sau tratament. IndicaŃiile acestora. Implantul de concepŃie proprie.7. etapele chirurgicale ale inserarii implantelor endostale şi subperiostale. Etapele protezarii pe implante pornind de la protezarea fiziologică preimplantara a edentaŃiilor cu realizarea ocluziei fiziologice autoechilibrata. indicaŃiile acestor implante. Implantul endoosos lama. Principiile integrării tisulare şi etapele acestei integrari. Clasificarea implantelor lama. 11. Implantul endoosos şurub. indicaŃiile implantelor lama. Etapele dispensarizării. coroziunea şi efectele acesteia. 12. Curs recapitulativ. Accidente şi complicaŃii intraoperatorii. 94 .

lama şi subperiostal cu componentele protetice şi pentru amprenta de transfer.Se va prezenta câte un caz clinic din diferite tipuri de edentaŃie şi rezolvarea acestuia prin implante şurub. legislaŃie specifică. BilanŃul general al pacientului. 95 . conŃinutul şi importanŃa acestuia. Tehnici curente în implantologia orala. analiza structurală a ofertei osoase. Evaluarea clinico-anatomică a arcadelor maxilare şi mandibulare corelate cu o tehnica şi tip de implante. cilindru. spina nazală anterioară. Bilantul preimplantar . subperiostale şi combinate cu principii de dispensarizare a pacienŃilor. explicarea modului de utilizare. analiza ofertei osoase. sinusul maxilar. Tehnicile generale pentru inserŃia implantelor. 4. principiile chirurgiei mucoasei gingivale. stabilirea tipului de lucrare pe implante şi a tipului şi numărului de implante necesar. lama. incidente. tehnica implantului cu tarodaj. 5. dezechilibrele ocluzo-articulare existente şi măsuri de corectare a acestora. Tipul dosarului pacientului. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PROTETICE 1. Analiza Ńesutului moale al crestelor alveolare. 2. avantajele implantului de generaŃia a-II-a. poziŃia elementelor anatomice specifice cum sunt: gaura mentoniera. colaborarea cu alte specialităŃi. relaŃia medic pacient. Instrumentar şi aparatura în implantologia orală. caseta video 30 minute care să prezinte toate aspectele descries cu explicaŃiile de rigoare. complicaŃii. prezentarea fiziodispenserului şi a modului de funcŃionare. 3. Prezentarea tipurilor de implante. canalul mandibular. IV. Tehnica chirurgicală a implantului şurub. Tehnica implantului şurub autoforant. măsuri de terapie preimplantară. caseta video 30 minute cu vizionarea acestor tehnici şi principii cu explicaŃiile de rigoare. principiile frezării în os. 7. planşeul foselor nazale. gradul de rezorbŃie osoasă a crestelor alveolare. Implantul şurub. 6. bilanŃul statusului oral al pacientului. accidente. Prezentarea instrumentarului şi a modului de utilizare a acestuia pe tipuri de implante. cilindru. Dosarul pacientului. bilanŃul loco-regional cu stabilirea necesităŃii şi a ofertei osoase.

Tipurile de implante lama dupa oferta anatomică. Tehnica chirurgicală a implantului endostal şi subperiostal. ocluzia fiziologică autoechilibrată. Inserarea implantului lamă pe simulator cu coasta de viŃel. Principiile regenerării osoase. caseta video 30 minute care să prezinte în dinamica etapele şi tehnicile regenerării osoase dirijate cu explicaŃiile de rigoare. Principiile ridicarii podelei sinuzale. Accidente. proteze cimentate proteze în sistem montabil-demontabil. tehnici utilizate. Etapele inserării implantului cilindru. principiile de obŃinere a unei bune integrări . Urmărirea corectitudinii fiecarei etape pană la inserarea implantului pentru fiecare student în parte. 13. 15. materiale de umplere utilizate. 14. 16. Prezentarea unei casete de o oră cu diferite situaŃii şi comentarea acesteia. utilizarea implantelor în fixarea grefelor la patul osos receptor. 12.8. materiale utilizate. incidente şi complicaŃii în implantologia orală. instrumentarul specific. caseta video 30 minute cu prezentarea în dinamică a acestor etape şi tehnici cu explicaŃiile de rigoare. Protezarea preimplantara. Tehnica chirurgicala a implantului cilindru. 10. Tehnica chirurgicală pentru reconstrucŃia osoasă dirijată a crestelor alveolare deficitare. membrane rezorbabile. Faze clinice şi de laborator în protezarea pe implante. etape chirurgicale. caseta video 30 minute cu prezentarea datelor teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. nerezorbabile. protezarea definitive. încarcarea protetică graduală a implantelor orale. Tehnica chirurgicală a lifting-sinusul în implantologie. Etapele şi tehnicile chirurgicale şi de laborator în realizarea şi inserarea implantului. cilindru pe simulator pe coasta de vitel . Inserarea implantului şurub. Tehnica chirurgicală a implantului lama . instrumentarul specific. 9. caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. tehnici şi materiale utilizate. 11. 96 . caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele prezentate teoretic şi practic cu explicaŃiile de rigoare.

Nivele de conectare. directoare. 4. EVALUAREA CUNOŞTINłELOR ..20% . DefiniŃie. Bucureşti 2. Organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice de memorie externă (fişiere.examenul practic ……………………. BIBLIOGRAFIE 1. 97 . Tipuri de reŃele. procesare imagini. CONłINUTUL CURSURILOR – A. Tipuri şi funcŃii. cale de acces la fişiere). calcul tabelar. Arhitecturi de reŃele.Urmărirea atentă a corectitudinii fiecărei etape păna la inserarea implantului pentru fiecare student în parte.10% 2. V. Un implant şurub ………………….fiecare student în parte va insera un implant: 1. Un implant lamă …………………. Editura Sylvi 1995. Sisteme de calcul. Obiectivele informaticii medicale. Asimilarea principalelor metode ale tehnologiei informatiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicala. Curs. Necesitatea informatizării în medicina dentară 2.examenul teoretic ……………………50% INFORMATICĂ MEDICALĂ ANUL I 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI ÎnvăŃarea şi însuşirea noŃiunilor. Implantologia orală. Sisteme şi medii de operare. Caiet de lucrări practice VI. Arhitectura hardware şi software a sistemelor de calcul.10% 3. Prezentare generală. termenilor şi conceptelor informatice de bază privind hardware şi software PC. baze de date medicale. Sisteme de gestiune a fişierelor 5. pentru deprinderea utilizării lor în practica informatică. Bucureşti 3. Dispozitive de înregistrare şi redare a informaŃiei.. InterfaŃa utilizator. Editura Sylvi 2000. baze de date) 6.10% . Un implant cilindru ………………. Editura Sylvi 2000. 3. caracteristici. lucrul în reŃele de calculatoare) - VI. conform standardelor ECDL (European Computer Driving Licence). ReŃele de calculatoare. Implantele endoosoase osteointegrate în stomatologie. Etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Bazele Informaticii 1. NoŃiuni introductive în informatică. Software de aplicaŃii în birotica medicală (procesare text. Bucureşti 4. DiscuŃii generale.

6. OlteniŃa. 2. My Computer). 3. Elena Podoleanu – Editura Tridona. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Instruirea privind utilizarea în practica medicală a calculatorului personal şi a reŃelelor de calculatoare AplicaŃii practice privind structurarea. Augustin Semenescu. Utilizarea facilităŃii OLE (Object Linking and Embedding) pentru inserarea fotografiilor/imaginilior în alte documente electronice. Ion Voinea. 8. Prezentare componente hardware PC. Tiberiu Spircu . CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. Windows Media Player. Florian Gonzacenco .Note de curs pentru Colegii”. 4. Editare prezentări privind studii/lucrări/proiecte ( Microsoft PowerPoint). łigan . Servicii Internet (conectare. Procesarea informaŃiilor de tip multimedia. calea de acces la fişiere în interfaŃa grafică mediul WINDOWS (Windows Explorer. 5. T. 5. transfer de fişiere) şi programe de comunicare. Windows Movie Maker etc). Accesorii WINDOWS pentru editare şi procesare text (Notepad. WordPad). 3. Tipuri de utilizatori şi drepturi de acces în sistemul de calcul 2.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Protocolul de comunicare TCP/IP. directoare. OperaŃii pentru organizarea şi structurarea informaŃiei. AplicaŃie practică. 2001 Informatică în medicină şi inginerie medicală. InterfaŃa de comunicare utilizator-PC. URL – Locator universal de resurse Internet. Tipuri de interfată utilizator-PC. AplicaŃie practică. 4. 2004 Informatică Medicală.Editura Tehnoplast Company SRL. Internet şi servicii generale de informare şi comunicare. Internet. Proiect individual 8. AplicaŃii practice privind organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice. Comunicarea în reŃele de calculatoare. Spircu. VII. navigare. Bucureşti. Elemente standard de operare în interfaŃa grafică utilizator în mediul WINDOWS. Procesarea informaŃiilor de tip text. 8. organizarea. Bucureşti. 6. Bucureşti. Elemente standard de operare in interfaŃa utilizator-PC. BIBLIOGRAFIE Informatică Medicală . (Paint. 1998 Microsoft Excel Quick Reference 1.Editura Teora. AplicaŃie practică. 1995 Informatică Medicală – Partea I . 2002 Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet. imagini/desene/fotografii şi editatre prezentări). 98 . înregistrarea şi reprezentarea datelor Însuşirea şi utilizarea programelor generale în activitatea de birotică în medicina dentară (procesare date tip text. Bucureşti. Şt. Accesorii WINDOWS pentru editare şi progesare date text şi multimedia. Proiect individual 7. Elena Podoleanu . VIII. Tiberiu Spircu .7. 7. 2002 Informatica în Medicină. Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. Elena Podoleanu. OperaŃii cu fişiere. poştă electronică. Bucureşti.Editura Tehnoplast. NoŃiuni introductive de lucru cu PC-ul. 1997 Informatică Medicală – Partea II . IX. Prezentare reŃea locală de calcul. ModalităŃi de lucru in sistem independent şi reŃea de calcul.Editura Universitară “CAROL DAVILA”.

. AplicaŃii de informatică medicală. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Utilizarea echipamentelor şi resurselor electronice de tehnică de calcul.) în activitatea de birotică medicală.ro – site Internet. Bucureşti 11. clinicieni-pacienŃi Asimilarea principalelor metode de modelare şi de prelucrare statistică a datelor medicale. lucrul în retele de calculatoare. SPSS) 4. UMF “Carol Davila”.. tomografie dentară computerizată).100 – site Intranet. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică. EVALUARE ANUL II (16 ore de curs. parametri statistici) . utilizarea şi evaluarea informaŃiei. 32 ore de lucrări practice) Examen oral …………………………….. InformaŃia medicală şi înregistrarea electronică a datelor medicale – 1. 5. VII. (EXCEL. UMF “Carol Davila”. 3.. EPIINFO.………. Sisteme informatice de documentare medicală. prelucrarea. http://192. Elemente de biostatistică cu aplicaŃii în medicina dentară. în comunicarea interpersonală între clinicieni..…………………. Testatrea ipotezelor statistice.. AplicaŃii practice privind organizarea.. 50 % Elaborare proiect individual …. 2. date statistice. baze de date. pentru documentare. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică.168. 2. AplicaŃii informatice în medicina şi tehnica dentară. înregistrarea. în practica medicală. în transferul informaŃiilor medicale. etc. Dosarul medical informatizat . eşantionare..rdsnet. CONłINUTUL CURSURILOR – B.) ÎnŃelegerea şi utilizarea sistemelor informatizate în activitatea clinică şi decizională din medicina dentară. InformaŃia medicalǎ şi procese informaŃionale. Înregistrarea electronică a datelor de sănătate orală (EOHR – Electronic Oral Health Record).. Software pentru prelucrare si analiza statistica.………………………………… 50 % SCOPUL CURSULUI Asimilarea şi utilizarea principalelor metode ale tehnologiei informaŃiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicală. 4. sisteme informatice medicale. Telemedicina şi teleasistenŃa 3. Sisteme de codificare a datelor medicale. http://stoma. - - VI.. C.9.. înregistrare date şi informaŃii din activitatea clinică. Microsoft Word Quick Reference 10. Utilizarea în practică a PC-ului şi a reŃelelor de calcul (Intranet. Facultatea de Medicină Dentară. Facultatea de Medicină Dentară. Sisteme informatice de imagistică dentară (aplicaŃii în radiologie dentară. Internet etc. 99 . Bucureşti X. Analiza de corelaŃie şi de regresie. Obiective. variabile statistice..DES (Dosarul Electronic Stomatologic). Statistica descriptivă.0. Elemente de biostatisticǎ în medicina dentarǎ – 1. concepte de bază (populaŃia statistică.

Sisteme de documentare informatizata în domeniul medical (MEDLINE) IX. Prezentarea informatiilor in sistem de video-proiectare. MS PhotoEditor ) 6. Informatică Medicală – Partea II . 2004 2. BIBLIOGRAFIE 1. Computer Tomograf 16 . Bucureşti. Baze de date. Informatică Medicală. Informatică în medicină şi inginerie medicală. Sisteme de Imagisitica medicala in Medicina Dentara. Procesarea datelor de tip grafic. 2001 4. Aplicatia DentalMap 13. Programul Microsoft Word (2). Prezentare retea locala de calcu.Editura Universitară “CAROL DAVILA”.Editura Tehnoplast.Editura Teora. Aplicatii Informatice in Imagistica Dentara. Bucureşti. Aplicatia Windows Explorer 3. VIII. 1997 7. Aplicatii Grafice ( Paint.Editura Tehnoplast Company SRL. Procesare informatii tip text Programul Microsoft Word (1) 4. Elena Podoleanu. Informatică Medicală . Proiect Individual 5. 1995 6. T. Programul MS Powerpoint. OlteniŃa. Tiberiu Spircu . Florian Gonzacenco . Elena Podoleanu – Editura Tridona. Augustin Semenescu. Tiberiu Spircu . Bucureşti. 15. Tabele si grafice. Prezentare şi prelucrare statistică a datelor medicale. Aplicatie Practica Proiect Individual 7. Bucureşti. Programul Microsoft Acces (2) 12. Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet. în practica şi procesul decizional medical. Achizitia si procesarea imaginilor dentare. Proiect Individual 9. Şt. Programul Microsoft Excel (1). Arhitectura hardware si software 2. Organizarea Informatiei (Fisiere/Dir/Cale). Bucureşti. 8. Aplicatie Practica. Informatica în Medicină. Baze de date. łigan . Ion Voinea. 1998 100 . CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. Captare si scanare radiografii dentare digitale Aplicatia DentalMap 14.Editura Universitară “CAROL DAVILA”.- achiziŃionare şi comunicare informaŃii medicale şi administrative.Note de curs pentru Colegii”. 2002 3. Procesarea informatilor cu programe de calcul tabelar. Facilitati Statistice ale programului Excel (2). Programul Microsoft Acces (1) 11. Spircu. Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. Elena Podoleanu . Baza date medicala Management Cabinet/Clinica Dentara. 2002 5. Informatică Medicală – Partea I .

3. 12. http://stoma.168.100 – site Intranet. UMF “Carol Davila”. UMF “Carol Davila”. Duncan Cramer. OBIECTIVELE CURSULUI : 1.bmjbooks.0.ro – site Internet. managementul situatiilor de risc si consilierea nutritionala. Utilizarea metodelor de evaluare medicala a factorilor profesionali din cabinetele stomatologice ce pot influenta starea de sanatate. trad. 13. By: Frank Sullivan (University of Dundee) and Jeremy Wyatt. 3. de Andrei Popescu şi Cristina Popa – Editura Polirom. http://www. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică Facultatea de Medicină Dentară.ABC of Health Informatics. 11. Microsoft Excel Quick Reference 11. Statistică pentru psihologi. asupra 2. 2006 9. Identificarea riscurilor legate de mediul de viata sau de munca. Evaluarea impactului factorilor de mediu asupra starii de sanatate.rdsnet. Bucureşti 14. EVALUARE Examen teoretic (redacŃional sau grilǎ) …………………………………………………. Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunile SPSS 10. 2. Microsoft Word Quick Reference 12. II.com . Identificarea patologiei infectioase datorate contaminarii biologice a aerului. Stabilirea rolului nutritiei ca factor determinant al starii de sanatate. Published by: Blackwell BMJ Books X. 50 % Examen practic (oral şi susŃinere proiect individual) …………………………………… 50 % IGIENĂ ANUL III 16 ore de curs / 32 ore de lucrari practice I. http://192. Bucureşti 13. Evaluarea factorilor de risc din mediu si a consecintelor patologice aparatului dento-maxilar. Facultatea de Medicină Dentară. 4. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul de alimente insalubre microbiologic sau chimic. SCOPUL CURSULUI : 1.8. Iaşi. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar. Disciplina Informatică Medicală şi B iostatistică. Dumitru Gheorghiu – Editura Trei. 4. a apei sau a obiectelor din cabinetele stomatologice. Denis Howitt. 101 . 2004 10.

5. Efectele nespecifice ale poluarii aerului asupra sanatatii: patologia respiratorie nespecifica acuta si cronica. Alimentatia – factor sanogen. afectiuni periodontale. 6. Importanta apei in organism si necesarul fiziologic de apa. Patologia buco-maxilara indusa de dezechilibrele nutritionale. Vitaminele – clasificare. folosind criterii epidemiologice. Patologia infectioasa transmisa prin apa. Rolul elementelor minerale in nutritie. fibrozanti. nevoi zilnice. carne. manifestari orale ale bolilor sistemice. Identificarea strategiilor de prevenire si combatere a bolilor determinate de factori de mediu.5. Insusirea cunostiintelor indispensabile utilizarii alimentatiei ca metoda profilactica eficienta si a dietoterapiei ca modalitate esentiala in tratamentul celor mai variate afectiuni. mijloace de prevenire si combatere. Nutritia si sanatatea dentara. asfixianti. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului in cabinetele stomatologice . Evaluarea statusului nutritional. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar. oua.valoare nutritiva. peste si derivatele lor. cancerigeni. metode. produse zaharoase . . sindroame carentiale si toxicitate. azotului si bioxidului de carbon – efecte asupra organismului . 6. legume si fructe. toxici. Proteinele. grasimi alimentare. Grupele alimentare : lapte si produse lactate. Bazele fiziologice ale alimentatiei si comportamentul alimentar. Balanta hidrica. Ciclul natural si artificial al apei. ratii recomandate. Efectele specifice: cancerul. 3. Necesarul caloric. masuri de profilaxie. CONTINUTUL CURSURILOR : 1. Sursele de poluare si principalii poluanti atmosferici : iritanti. Compozitia chimica a aerului si influenta asupra sanatatii. bauturi alcoolice si nealcolice. intoxicatii acute si cronice. sursele alimentare. Caria dentara. derivate cerealiere si leguminoase uscate. Echilibrul hidro-electrolitic. Poluarea aerului si impactul sau asupra sanatatii. 4. Variatiile presiunii partiale ale oxigenului. lipidele si glucidele – rolul lor. influenta lor asupra sanatatii dentare. Factorii de risc hidrici implicati in patologia dento-maxilara. profilaxie . 102 . Valoarea nutritiva si igiena alimentelor. control de calitate si riscul de contaminare a acestora. Profilaxia poluarii: norme. alergizanti. Importanta alimentatiei pentru promovarea starii de sanatate in general si a sanatatii orale in special. Efectele aportului caloric neadecvat (denutritie. III. 2.obezitate). roluri in organism.

riscurile radiatiilor pentru sanatate: efecte somatice si genetice. accidentele. metale. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. microundele. Radiatiile neionizante luminoase. a produselor din carne si a pestelui . aeromicroflora. gusei endemice. recomandari nutritionale. Necesarul energetic. Patologia determinata de microclimatul necorespunzator. Radiatiile. fizico-chimice si microbiologice. 1. fizico-chimice si microbiologice. masuri de profilaxie. Factorii de risc dependenti de activitatea stomatologica si patologia caracteristica personalului stomatologic . Examene organoleptice. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic.Intoxicatiile hidrice. ultraviolete. Interpretarea rezultatelor. masuri de profilaxie. Examene organoleptice. Controlul calitatii nutritive si igienice a oului si a grasimilor. 5. 4. alergiile. fizico-chimice si microbiologice. pesticide. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Controlul calitatii nutritive si igienice a derivatelor cerealiere. Igiena cabinetelor stomatologice. Controlul calitatii nutritive si igienice a carnii. Interpretarea rezultatelor. poluarea si vicierea aerului. laser – actiunea asupra organismului. 2. Examene organoleptice. Interpretarea rezultatelor. III. cianuri. fizico-chimice si microbiologice. Examene organoleptice. Radiatiile ionizante . Principii de dietetica in practica medicala. Protectia radiologica. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE : 1. Examene organoleptice. 3. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Substantele toxice din apa : nitriti. forme clinice. Interpretarea rezultatelor. hidrocarburi aromatice policiclice – surse si mecanisme de poluare. Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale. aterosclerozei. factori nutritivi. fizico-chimice si microbiologice.masuri profilactice. Controlul calitatii nutritive si igienice a legumelor si fructelor. Interpretarea rezultatelor. 103 . Controlul calitatii nutritive si igienice a laptelui si a produselor lactate . Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Factorul hidric in determinismul cariei dentare. 7.

Examene organoleptice. Controlul calitatii nutritive si igienice a bauturilor nealcoolice.. Examene organoleptice. Evaluarea factorilor de risc ai microclimatului cabinetelor stomatologice . – Igiena. BIBLIOGRAFIE: Manescu S. Implicatiile riscurilor datorate agentilor biologici infectiosi din aer si de pe suprafete . IMF Bucuresti. Interpretarea rezultatelor. Dumitrache S. Implicatiile riscurilor datorate poluarii chimice a apei . Medicala. Evaluarea riscului epidemiologic legat de poluarea apei cu agenti biologici infectiosi .. 1979 104 . Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor microclimatului asupra sanatatii. 10. Seminar practic semestrial.. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului cu particule si gaze . obiectelor si suprafetelor din cabinetele stomatologice . Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si a efectelor radiatiilor asupra sanatatii. Controlul calitatii nutritive si igienice a produselor zaharoase. Interpretarea rezultatelor. 15.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice. 1996 Manescu S.Evaluarea riscului expunerii la radiatii neionizante si ionizante. Alcatuirea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritional . Dumitrache S. 9. Ed. Implicatiile riscurilor datorate microclimatului – masuri de profilaxie. Evaluarea riscului legat de poluarea chimica a apei . . strategii de prevenire. Cucu M.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinetele stomatologice. Contaminarea microbiologica a aerului. Interpretarea testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor substantelor chimice din apa asupra sanatatii.7. – Igiena. Lucrari practice. 8. Tanasescu Gh. 16.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice. Aprecierea starii de nutritie pe baza « Nutritional Screening Information » . 12. Evaluarea riscului legat de poluarea aerului cu particule si gaze . Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. 13. fizico-chimice si microbiologice. V. fizico-chimice si microbiologice. 14. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Impactul agentilor biologici infectiosi din apa asupra sanatatii –profilaxie.. Interpretarea rezultatelor testelor de masurarea expunerii si evaluare a efectelor particulelor asupra sanatatii. 11. Interpretarea rezultatelor testelor microbiologice. Implicatiile riscurilor datorate utilizarii radiatiilor .

1996 In pregatire – Curs de Igiena pentru Facultatea de Medicina Dentara. Medicina evului mediu european CURS V Curentul renascentist. Medicina şi specialitatea dentară În culturile din bazinul Mediteranei. Medicina arabă. Lucrari practice pentru Facultatea de Medicina Dentara. Concepte filosofice care au orientat modelul explicativ în medicină. 105 . EVALUAREA CUNOSTIINTELOR : Examenul practic …………. Practici medicale în extremul orient CURS III Medicina greacă. Medicina hipocratică. Casarett & Doull’s Toxicology. 30% Examenul teoretic…………. De la secolul contrareformei la secolul luminilor CURS VI Fauchard şi începuturile stomatologiei moderne în FranŃa. Medicina în Imperiul roman CURS IV Medicina bizantină. Organizarea învăŃământului şi practicii medicale. Descoperiri în anatomia Capului şi gâtului. Succesorii lui Fauchard. Anatomiştii. Medicina indiană. Metode de studiu CURS II Medicina veche (premedicina).Klaassen C.. 70% ISTORIA MEDICINEI ŞI ETICA MEDICALĂ ANUL IV PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI 16 ore curs Curs opŃional CURS I Introducere. Şcolile din Cos şi Ios. Medicina dentară în Europa CURS VII Medicina dentară pe continentul american. Medicina elenistică. ModalităŃi de abordare în studiul istoriei medicinei. VI. McGraw – Hill. Şcoala alexandrină. Începuturile.

avortul şi etica începutulul vieŃii umane. Specificul etic al raportulul medic-bolnav în stomatologie. Etica şi Deontologia medicală în medicina modernă. Specificul etic al actulul medical. 3. Abradale Press. Koln. CondiŃiile etice ale experimentului pe om. 4. informatizării şi specializării medicinei contemporane. ApariŃia responsabilitatii profesionale şi morale a mediculul în Grecia antica. Organizarea profesiei. Polirom 1999 Drimba Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaŃiei. un raspuns la provocăile ştiinŃei secolulul al XX lea. Bioetica . Juramântul lui Hippocrate. Euthanasia. Medicul în faŃa începutului şi a sfârşitului vieŃii. 2. Specificul consultului medical în stomatologie.ÎnfiinŃarea facultăŃilor de medicină dentară. Bucureşti 1990 Proskauer Curt. 1962 Ring Malvin – Dentistry-An Illustrated History. ŞtiinŃifică. Jurământul de la Geneva. RelaŃille medicului cu alti profesionişti ai sănăităŃii. 1postaze isorice ale eticii medicale. 106 . Etica medicală în Evul mediu. Secretul profesional. Probleme morale ale consultului medical şi al muncii în echipa. TendinŃe actuale Metoda de evaluare: Referat ştiinŃific cu temă dată Bibliografie: Candrea Aurel – Folclorul medical român comparat. Coordonate etice ale şcolilor medicale. Importanta lor pentru pregătirea mediculul societăŃii moderne. Deontologia şi Bioetică medicala ca discipline ale Umanismului medical. Etica. ComplianŃa la tratament. Etica relaŃiilor dintre medici. Jurământul lui Maimonide. RelaŃia medic-bolnav în condiŃiile tehnicizării. Dreptul la sănătate. valoarea inestimabilă a vieŃii omenşti. 5. Rolul Colegiulul medicilor în medicina contemporană. Witt Fritz – Bildgeschichte der Zahnheilkunde. Şcoala românească de Medicină dentară. Etica raportului medic-bolnav. Ed. Avântul Stomatologiei americane în secolul XIX CURS VIII Medicina dentară în secolul XX. 1993 PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI DE ETICĂ MEDICALĂ 1. Probleme etice ale procreaŃiei asistate medical.o morală a viului. Valorile vieŃii respectul pentru viaŃă.

Anomalies dentaires 7. Morphologie du système dentaire 3. Probleme etice-deontologice ale urgenŃelor medicale. Colegiul medicilor din România. Iatrogenii de explorare. Le sang et l'histoire ANUL II 1. L'art dentaire 9. Probleme etice ale igienei şi săinătăŃii publice. Algies faciales. Combaterea latrogeniilor medicamentoase.ce qu'une dent? 4.o disciplind nouă. La dentition et la denture 8. Les traumatismes faciaux 4. Fixarea cunoştinŃelor predate prin intrebari. Problema drepturilor omulul şi genetica umană. 8. L'émail dentaire 5. LegislaŃia etică-deontologică a Colegiului medicilor. Bolile iatrogene.6. 9. La cavité buccale 2. ANUL I 1. 3. Bioetica . UrgenŃele stomatologice LIMBI STRĂINE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA FRANCEZĂ (facultativ) SCOP: Introducerea terminologiei de specialitate. coordonate etice. latrogenil în practica stomatologică.Răspuns la provocarile marilor descoperiri şi a noilor realitaŃi de la sfârşitul secolului al XX lea. latropsibogenii. latrogenii de spital. La dentition et la denture 2. La carie dentaire 6.. Qu’est. Medicamente noi . 7. Vue d'ensemble sur la parodontologie 107 . METODE: Lectura textului însoŃită de explicarea termenilor medicali. Raportul medic-societate: coordonate etice.încercare şi alegere.

Das Verhalten das Zahnarztes den Kindern gegnuber ANUL II 1. Substantivul 2. Klinische Untersuchung 3. Das Zement 4.5. Die Extraktion 5. formarea perfectului. Beim Zahnarzt 5. a pronumelui personal. pasivul (de mare importanŃă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) 108 . L'art dentaire GRAMATICA 1 . Klinische Prophylaxe 2. Adjectivul 3. Brucken) GRAMATICA ANUL I . Les parodontopathies 6. Pronumele 4. Verbul 5. Die Struktur des Zahnes 2. a adjectivului Verbe cu particula separabilă. Adverbul PROGRAMA ANALITICĂ LIMBA GERMANĂ (facultativ) ANUL I 1. Die Karies 6.Recapitularea celor mai importante probleme ale gramaticii: Declinarea substantivului. Thérapeutique prothétique 9. Zahnerhaltungskunde 4. Prothetik (Kronen. Das Dentin 3. Les stomatorragies 7. Noma 8.

PropoziŃia secundară.Structuri gramaticale specifice limbajului medical german: Diateza pasivă ( în special infinitivul pasiv) Atributul dezvoltat PropoziŃia relativă PropoziŃia condiŃională camuflată Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) CondiŃionalul (Konjunktiv II) PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ROMÂNA (facultativ) ANUL I 1. dinŃii. Ecologia cavitatii bucale 2. Dezvoltarea cavităŃii bucale 6. Măseaua de minte ANUL II 1. ProprietăŃile lichidului bucal 7. topica Verbele modale ANUL II . Limba 8. Protezele dentare 6. InflamaŃia 5. Factorii care influenŃează procesele odontogeneze 13. Aliaje folosite în tehnica dentară 109 . glandele salivare) 4. Streptococii 4. Structura fizică a dintelui 10. Receptorii gustativi 9. Anomalii de dezvoltare a gurii 5. Coci patogeni starliococii 3. Notiuni de anatomie stomatologică 2. Dezvoltarea dintelui 3. SmalŃul 12. FormaŃiuni derivate din gura primitivă (limba. Pulpa dintelui 11.

etc . prepoziŃionale. verb în adjectiv.Transformări din adjectiv în substantiv şi invers. verb în adjectiv etc… Adjectivul .LocuŃiuni (verbale... antomimie .Substantivul (derivare cu sufixe prefixe. adjectivale. genitiv şi dativ .ProbIeme de vocabular .Substantivul (derivare cu sufixe prefixe. diateza reflexivă.) ANUL II Folosirea prepozitlilor în cazul acuzativ.Recapitularea părŃilor de vorbire şi părŃilor de propoziŃie.) 110 .) .Sinonimie. diateza reflexivă şi pasivă ..... familii de cuvinte) . genitiv si dativ . etc . Parodontopatia marginală 15.Probleme de vocabular . familii de cuvinte) . Adjectivul .. Distrofiile dentare 14. pasivă etc .) .Verbul (conjunctivul.Sinonimie antomie .Folosirea prepoziŃiilor în cazul acuzativ. Caria dentară 11.. 12.Verbul (conjunctivul.Transformări din adjectiv în substantiv şi invers.. Istoricul infecŃiei de focal.7. Tulburari a1 aparatului dento-maxilar 9. diateza reflexivă pasivă etc . etc. Coroziunea metalelor în cavitatea bucală 8. PulpiŃa şi gangrena dentară 13. Profilaxia bolilor de nas gât şi urechi 10..LocuŃiuni (verbale adjectivale prepoziŃionale. Stomatitele GRAMATICA ANUL I .

Paragraphs.Identifying Formal Style .Describing Position Tooth Anatomy .Headway Intermediate Revision of Basic Structures Introduction of New Exam Techniques SEMESTRUL II .Information Transfer: Writing Medical Texts: .Sentence Connectors in speech and writing . Structure of gums Describing structure of tissues Bibliography: Medical texts.Dentition Becomes Key to Identifying Victims -Management of oral Cancer: A Growing . brochures.Rooth Pulp.Relationships and Functions .The Importance of Team Work .PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ENGLEZA (facultativ) ANUL I SEMESTRUL I .Oral Tissue Colour Changes .History of Forensic Odontology Reads like a Detective Story 111 . Project Health Leaflet: "Choosing Materials in Tooth Replacement" ANUL II SEMESTRUL I . Long Texts .Skills Developing SEMESTRUL II . leaflets.Main Features of Medical Articles .Polite Requests Giving Advice Asking for and giving information Case Histories and Note taking.Reading Scientific Papers.Main parts and systems .Responsability for the Dental Profession .Becoming a Doctor The Hlippocratic Oath The Human Body.

obŃinerea tiparelor.noŃiuni introductive (material/biomaterial dentar). dozare-preparare. Sã indice şi sã utilizeze corect materialele restaurativ coronare 2. OBIECTIVELE CURSULUI : Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã posede informaŃiile necesare activitãŃii clinice pentru utilizarea materialelor dentare. tehnicã de lucru. a dozelor şi metodelor de preparare a materialelor dentare 3. CONłINUTUL CURSURILOR 1..SCOPUL CURSULUI : 1.. 5. Testarea biocompatibilitãŃii materialelor dentare. 3. 3. Materialele dentare. 4. Cunoaşterea formei de prezentare. indicaŃii.Materiale restaurativ coronare moderne : rãşinile compozite. cimenturile ionomere 4. baza protezei scheletate. Sã cunoascã biomaterialele utilizate în chirurgia OMF. sistemele integral ceramice). pardoontalã şi implantologie. compoziŃie. Materiale restaurativ-coronare: a. Sã asiste la demonstraŃiile practice: pentru placarea componentelor metalice cu rãşini compozite.clasice (cimenturi-amalgame): formã de prezentare. Clasificarea materialelor dentare. turnarea modelelor. Materiale pentru fixarea protezelor dentare: Cimenturile dentare 112 . masele ceramice. 2. Sã efectueze turnãturi cu aliaje de antrenament (Gaudent. II. Prezentarea celor mai noi clasificãri a materialelor utilizate în stomatologie 2. proprietãŃi. Alamã. 1. Sã cunoascã metodele şi materialele pentru amprentare.MATERIALE DENTARE ANUL II curs 32 ore lucrari practice 48 ore I. III. Ni-Cr) pentru protezele unidentare pluridentare. Prezentarea materialelor moderne utilizate în tehnologia protezelor dentare (rãşinile compozite. mase ceramice.

clasificare. 13. materialele termoplastice. Aliajele nenobile : Ni-Cr. proprietãŃi generale. Materiale pe baza protezelor şi placarea componentelor metalice: rãşinile acrilice simple. rãşinile simple şi compozite. 2. Aliajele nobile pe bazã de aur. 15. tehnica de ardere. indicaŃii. pe bazã de Ti şi Cu. Clasificare. Materiale de amprentare elastice: hidrocoloizii reversibili. Prezentarea materialelor utilizate în tratamentele conservative: cimenturile şi amalgamele. Materiale pentru modele : proprietãŃi generale. Elastomerii de sintezã (thiocauciucurile. Aliajele nobile pe bazã de Ag-Pd: forma de prezentare. compoziŃie. forma de prezentare. acrilatele elastice. bucoplastice. moderne. polimerizare. tipuri de mase de ambalat. Materiale moderne pentru restaurarile dentare directe si indirecte : alumino-ceramica. 9. indicaŃii. sistemele ceramice. mod de lucru. proprietãŃi. produse comerciale. produse comerciale (clase de ghipsuri). 6. Condensarea cimenturilor şi amalgamelor în cavitãŃi pregãtite pe fantome. proprietãŃi. proprietãŃi. produse comerciale. compoziŃie. indicaŃii. 12. ultima generaŃie de compozite şi accesoriile necesare de lucru. domeniu de utilizare. indicaŃii. Materiale anorganice pentru proteze : masele ceramice. zirconium-ceramica (f. 16. proprietãŃi generale. metode de prelucrare) IV. Materialele de amprentare semirigide : Pastele ZOE. clasice. 113 . prelucrarea aliajelor. Pregãtirea materialelor : manual şi electro-mecanic. portamprentele. legãtura metalo-ceramicã. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE: 1. formã de prezentare. formã de prezentare. produse comerciale.5. Materiale pentru machete : cerurile dentare. de prezentare. compoziŃie. materiale cu prizã lent progresivã 7. Materialele compozite . 10. 14. Materiale pentru tipare : clasificare. metode de pregãtire.prezentarea lor. 8. Materiale pentru amprentare : Caracteristici generale. Sistemele retentive: forme şi materiale. tipuri de amprente. Efectuarea demonstrativ a obturaŃiilor din compozite pe fantom-modele. indicaŃii. recomandãri practice. proprietãŃi specifice.denumirile comerciale. hidrocoloizii ireversibili. formã de prezentare. Aliajele nenobile : Co-Cr. polietherii). siliconii. Materiale metalice pentru proteze : aliajele dentare. proprietãŃi. compoziŃie. 11.

13. 16. denumiri comerciale. 11. Turnarea modelelor de studiu. mod de prezentare. DemonstraŃii practice şi clinice de fixare a coroanelor pe bonturile dentare. Prezentarea materialelor de modelat.caracteristici fizico-chimice.funcŃional a grupurilor dentare pe modele de arcadã. Materialele pentru fixarea coroanelor şi punŃilor dentare . 15. Bego. 14. Materiale pentru tipare . dezavantaje.compoziŃie. Prezentarea de cazuri clinice rezolvate prin metoda metalo-ceramicã. Aliajele specifice . DEMONSTRAłII practice ale etapelor de ardere a maselor ceramice. Aliajele utilizate în stomatologie . 10. paste oxid de zinc eugenol. Amprentarea câmpurilor protetice cu materiale rigide. Teste mecanice şi tehnologice : duritatea. Teste de vâscozitate şi contracŃia materialelor de amprentã. denumiri comerciale. funcŃionalã. Modelajul anatoform . metode de polimerizare. metode de aplicare şi fixare pe structurile metalice. tehnici de modelare. mod de prezentare. Co-Cr . tehnica propriu-zisã. metode de amprentare. tehnici de modelat: gnatologicã. clasificare. Aliajele inoxidabile . 4. materiale elastice. Masele de ambalat specifice aliajelor utilizate în protetica dentarã. rezistenŃa mecanicã. Metode moderne de ambalare : Heraeus. rezistenŃa la îndoire şi rupere. Prezentarea materialelor pentru modele.compozite.materiale organice. funcŃional. Materialele pentru proteze . teorii privind fuzionarea la structurile metalice. compoziŃie. mod de preparare. Masele ceramice utilizate în stomatologie : compoziŃie. tehnici de modelare. ambalarea-turnarea. 9. caractere fizico-chimice. modelarea machetei componentei metalice. ambalarea. 5. Testarea contracŃiei şi a rezistenŃei mecanice a rãşinilor acrilice. DEMONSTRAłIE practicã a realizãrii modelului de arcadã cu bonturi mobile. 12. 114 . Materialele de modelat. avantaje. dezavantaje. Rãşinile diacrilice compozite (generaŃia modernã a rãşinilor acrilice) . Aliajele nobile . principii de modelaj. turnarea pentru aliajele nobile.Cr-Ni. Avantaje. 8. clasificarea lor. compoziŃie. tehnica propriu-zisã. PREZENTARE DE CAZURI CLINICE. indicaŃii (contraindicaŃii ambalarea-turnarea). 7.compoziŃie. Materialele pentru amprentare : clasificare. teste de aderenŃã şi rezistenŃã mecanicã. metoda funcŃionalã -principii de modelaj. mod de prezentare.3.fuzonãrii maselor ceramice . 6. Teste de coroziune şi galvanism bucal. semirigide.mod de prezentare.compoziŃie.denumiri comerciale. Materialele de modelat.

G.Prezentarea de cazuri clinice cu punŃi din wipla......BRATU ........ ...CRAIG .examen teoretic (scris + oral)................II............ 40 ore lucrari practice semestrul II: 24 ore curs......... parazitologie. 115 ........ SCOPUL CURSULUI: Dobandirea unor notiuni de microbiologie... necesare pentru formatia de medic stomatolog...... “MATERIALE DENTARE” vol........ 20% ....dupã prezentarea materialelor restaurativ coronare.. virusuri si paraziti implicate in patologia infectioasa generala si influenta acestora in manifestarile stomatologice..10% MICROBIOLOGIE.. virusologie si imunologie.. Cr-Co şi schelete din Co-Cr... III....VIRUSOLOGIE ANUL II semestru I: 24 ore curs.....25% ................teste teoretice din cursuri......... 1994 • R. 1993 IX.........examen practic de semestru ..P..... -În şedinŃele de lucrãri practice se vor face proiecŃii video şi diapozitive pentru ilustrarea capitolelor principale ale cursului... vor da probe de control.......... “ RESTORATIVE DENTAL MATERIALS”................. PÃTRAŞCU : “TEHNOLOGIA ALIAJELOR DENTARE” MATERIALE DENTARE (L............... pentru modele.......... Studiul microorganismelor implicate in afectiunile stomatologice............. Determinãri ale pH-ului salivar şi galvanismul bucal.Helicon...... Ed. Chicago..... V..... BIBLIOGRAFIE : $ Cursul teoretic – editie on-line 2000 • I...... notate de asistenŃii de grupã ....... tipare şi machete...) Horenda Press • D........... mijloace de terapie tintita si profilaxie.. EVALUARE Activitatea practicã şi teoreticã va fi evaluatã astfel : ....... Mosby... în sãptãmâna 1-10 decembrie ..... Timişoara... 40 ore lucrari practice I. Cunoasterea unor bacterii ...PARAZITOLOGIE...... mecanisme etiopatogenice.... 10% ...ConŃinutul şedinŃelor de lucrãri practice vor fi prezentate pe video.....

respiratie. etape. structura. factorii umorali. tratament.- Dobandirea unor cunostinte generale privind principalele microorganisme cu cale de transmitere parenterala si a riscului profesional asociat infectiei cu acestea. Imunitatea nespecifica sau rezistenta naturala. - Sa posede notiuni de terapie tintita cu antibiotice si chimioterapice. 9. Imunitatea specifica sau dobandita. antigene bacteriene. II. 11. structura antigenelor. mecanism de actiune si rezistenta bacteriana. morfologie si structura bacteriana. precum si notiuni de profilaxie. Antibiotice si chimioterapice. 14. factorii celulari. clasificare. Patogenitatea bacteriana. Bacteriofagul. factorii de patogenitate. mecanisme. 8. Actiunea unor factori fizici si chimici asupra bacteriilor. Genetica bacteriana. Raspunsul imun umoral si celular: celule implicate. III. Infectii cu bacili Gram-negativi. Introducere. 2. 4. 6. Antigene – definitie. IV. profilaxie. Fiziologie bacteriana – metabolism. 5. CONTINUTUL CURSURILOR 1. 13. Starile de hipersensibilizare I. III. Infectii cu coci Gram-pozitivi si Gram-negativi. Microbiocenoza bucala. Enterobacterii . Infectii cu micobacterii. mecanismul invazivitatii si toxinogenezei. factorii rezistentei naturale: barierele naturale. 7. Imunoglobuline – definitie. cacterele de antigenicitate. tratamentul si profilaxia afectiunilor infectioase ale cavitatii bucale. 3. 10. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studentii: - sa posede notiunile teoretice legate de etiopatogenia bacteriana. Produse biologice de diagnostic. utilizarea produselor biologice de stimulare nespecifica si specifica. 116 . - sa fie capabili sa coreleze si sa aplice toate notiunile generale dobandite in diagnosticul. crestere si multiplicare. Infectii cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi. virala si parazitara si diagnosticul de laborator.caracteristici generale. Placa bacteriana. cicluri de evolutie. variabilitatea. efectori. Infectii cu spirochete. 12. structura. Patogenitatea bacteriilor in cavitatea bucala – elemente de rezistenta naturala si imunitatea specifica in cavitatea bucala. II.

Clasa Cestode (Taenia solium. Antibiograma. virusul rujeolic si virusul rubeolic: taxonomie. Reactii antigen – anticorp de diagnostic si teste celulare. Delta. structura. 24. Strongyloides stercoralis). Virusurile herpetice de interes medical (virusul herpes simplex 1 si 2. 20. Diphylobotrium latum). Trichinella spiralis. - CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea laboratorului de microbiologie. parazitism. Paraziti. structura si infectiile produse. C. Virusuri cu poarta de intrare respiratorie. Actinomicoza cervico-faciala. Taenia saginata. T. Virusurile hepatitice A. reactia de precipitare. 19. 23. Leziuni orale de etiologie microbiană şi neoplasme ale mucoasei bucale asociate cu infecŃia HIV. E. candidozele. Stomatite virale: clasificare. B. 18. Patogenia infectiei virale. virusul Epstein-Barr. gingivalis. Genul Entamoeba (E. Enterobius vermicularis. E. Tehnici de colorare. Definitia si caracterele generale ale virusurilor. Tehnici de sterilizare. Clasa Nematoda (Ascaris lumbricoides.15. Identificarea bacteriilor prin reactii biochimice si caractere antigenice. infectia produsa. virusul varicelozosterian. etiopatogenie. Caria dentara si parodontopatia – flora bacteriana implicata. 21. bucalis. Markerii infecŃiei cu virusul hepatitic B – semnificaŃie. structura. Principalele familii de virusuri implicate in patologia umana. Structura virusurilor. infectii produse. mecanism de patogenitate. afectiuni produse de asociatia fuzospirilara. Forme fundamentale bacteriene. 16. histolytica). IV. aspecte clinice. Clasa Trematoda (Fasciola hepatica). norme de protectie antiinfectioasa. Echinococcus granulosus. 22. Tehnici de efectuare a frotiurilor din produs patologic. Notiuni de imunitate antivirala. tropica). Tehnica examinarii microscopice. virusul herpetic uman 6. agenŃii etiologici. Trichuris trichiura. 117 . Virusul polio: taxonomie. Virusurile gripale. genul Leishmania (L. F. Interferonii: efecte biologice. genul Trichomonas (T. structura) şi infecŃiile produse. teorii. 7 si 8): taxonomie. InfecŃia cu HIV si SIDA. G (taxonomie. structură. 17. Ciclul replicativ viral. genul Giardia (Lamblia intestinalis). vaginalis). Virusul imunodeficienŃei umane (HIV): taxonomie. virusul citomegalic. utilizarea preparatelor de interferon in terapie.

Taenia solium. parazitologic. Recoltarea probelor din canalele endodontice si abcese periapicale. Diphilobotrium latum.Diagnosticul de laborator in hepatita virala acuta de tip B si in infectia cu HIV. revederi de tehnici de laborator specifice. . Trichomonas. Trichuris trichiura. colorare. Investigarea raspunsului organismului gazda in parodontopatii.Recoltarea probelor din leziuni carioase pentru efectuarea frotiurilor.Diagnosticul de laborator in infectia cu Mycobacterium tuberculosis.Sinteza asupra metodelor de diagnostic bacteriologic. . Diagnosticul serologic in viroze. .Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Echinococcus granulosus. Strongiloides stercoralis. .Diagnosticul de laborator in infectiile cu germeni spiralati si vibrioni. Ascaris lumbricoides. .Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Fasciola hepatica. . Taenia saginata.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Entamoeba. . colorare.Diagnosticul de laborator in infectiile cu enterobacterii. colorare.Investigarea microbiocenozei bucale si a placii bacteriene. 118 . . . imunoglobuline). .Principii de recoltare si transport ale produselor patologice in vederea efectuarii diagnosticului virusologic.Diagnosticul de laborator in infectiile cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi. Metode de izolare si de identificare a virusurilor. . Diagnosticul de laborator in candidoza si actinomicoza cervico-faciala. Leishmania. tehnici de cultivare. virusologic. efectuarea frotiurilor. Toxocara spp. . . .RFC.Recoltarea probelor din pungi parodontale. Teste de apreciere a starii de imunitate nespecifica si specifica in cavitatea bucala (lizozim.Recapitulare.Metode de cultivare pentru izolarea si identificarea genurilor bacteriene implicate in patologia orala.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Toxoplasma gondii si Plasmodium spp. Enterobius vermicularis.Diagnosticul de laborator in gripa. . reactia de seroneutralizare.Diagnosticul de laborator in infectiile cu coci patogeni Gram-pozitivi si Gram-negativi.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Trichinella spiralis. Teste de apreciere. . Efectuare de frotiuri. . Hymenolepis nana. . Giardia . cultivare.

Ed. Ed. Ed. Popescu-Dranda MC. Briliant 1999. Examen teoretic: examen scris la virusologie si parazitologie in presesiune valoare = 1/3 din nota finala examen oral la microbiologie in sesiune valoare = 2/3 din nota finala MEDICINA INTERNA ANUL II SEMIOLOGIE MEDICALA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. 2002. 10. Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice. 2002. Dumitriu S. Ed. BIBLIOGRAFIE 1. Bucuresti 1992. Ed. tip constitutional. Ed. Virusologie medicala – Cernescu C. 6. Saunders Company USA Philadelphia. Oral microbiology and immunology – Nisengard R. Medicala Amaltea 1994. 8. VI. 7. PUBLISTAR 2003. Microbiologie medicala – Buiuc D. Medicala 2003. pentru a crea baza semantică.Lazar L. Medicala Nationala 2003. 2002. Infectii parazitare umane . 4. All 1997. Cernescu C. 2. Ed. Concept publishing 1998.V. Ed. Parazitologie medicala . Virusologie medicala. Ciufecu ES. simptome. Dumitriu H. Profilaxie si tratament antimicrobian. Practica diagnosticului virusologic. etc. Ed. 119 . Cerma 1996. Baze practice in parazitologia medicala .Radulescu S. obtinerea calificativului “admis” la stagiu si la examenul practice. Microbiologie –Debeleac L. nosologică si gnoseologică necesara întelegerii semiologiei diverselor aparate si respectiv a sindroamelor specifice. SCOPUL CURSULUI - Prezentarea datelor de semiologie generală referitoare la semne. 3. 5. Ruta S. EVALUARE Criterii pentru admiterea la examenul de MICROBIOLOGIE-PARAZITOLOGIEVIRUSOLOGIE: frecventarea lucrarilor practice. 2003. 9. 1994. Didactica si Pedagogica.Steriu D.

uri. insomnia FOAIA DE OBSERVAłIE (2): datele generale. mat. patologice. motivele internării. Semiologia ganglionilor SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR (5-6): 120 . antecedentele personale – fiziologice. CONTINUTUL CURSURILOR SEMIOLOGIE GENERALĂ (1): Diagnostic. prognostic. Facies. cianoza. modificări pigmentare cutanate. icterul. Examenul mersului. Crearea unui limbaj medical precis. ConstituŃia. astenia. IV. OBIECTIVELE CURSULUI Prezentarea de o maniera care sa uşureze însusirea notiunilor specifice. timpanic PALPAREA AUSCULTAłIA EXAMENUL CLINIC PE APARATE (3-4) Semiologia pielii şi fanerelor (3): modificări de culoare ale tegumentelor. semiologia unghiilor Semiologia părului. antecedentele heredo-colaterale. febra: tipuri de curbe febrile. transpiraŃiile. cu o corelare interdisciplinara – necesare articulării unui sistem logic. atat teoretică cât şi practica. tulburări trofice ale pielii Modificări ale secreŃiei sudorale. absolut oblitoriu pentru orice medic. respectiv posibilitatea de diagnostic clinic rapid si de instituire în timp util a unei terapii specifice în cazul unor incidente/accidente în practica uzuala din cabinetul stomatologic. Starea de nutriŃie. simptome. coerent şi util. cefaleea. hemoragii cutanate. modificări vasculare cutanate ErupŃii cutanate (4): noduli. V. semne. Modificări staturale. esentiale pentru activitatea viitoare: întelegerea si aprofundarea notiunilor de medicină internă si de urgenŃe medicale din anii III si V. coerent de gândire medicala. anamneza EXAMENUL CLINIC OBIECTIV INSPECłIA Starea de conştienŃă PoziŃii PERCUłIA: Sunetul sonor.- Crearea deprinderilor esentiale de logică si de limbaj medical. Semiologia ochilor.

pleurita. expectoraŃia. palpitaŃiile. sindromul de condensare pulmonară. mecanismul general de producere a suflurilor. examenul planşeului bucal. inspecŃia cavităŃii bucale. infarctul miocardic acut Sindromul hipertensiunii arteriale Sindromul de hipotensiune arterială Sindromul insuficienŃei cardiace Tulburări de ritm şi de conducere SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV (11-12): EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI DIGESTIV (11): InspecŃia generală. PARTICULARITĂłILE ANAMNEZEI ÎN SEMIOLOGIA AFECłIUNILOR APARATULUI RESPIRATOR. examenul limbii. inspecŃia zonei vestibulare. PercuŃia. sindroamele miocardice Sindroamele insuficienŃei coronariene (10): Angorul stabil de efort. inspecŃia buzelor. pierderile de conştienŃă EXAMENUL FIZIC CARDIAC: InspecŃia. sindromul de revărsat pleural lichidian = pleurezia. sindromul de simfiză pleurală. SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR (7-10): SEMNE SI SIMPTOME ESENłIALE (7): dispneea cardiacă. sindroamele pleurale. sindroamele pericardice. tusea. AUSCULTAłIA. AuscultaŃia Zgomote cardiace suplimentare. examenul boltei palatine. dispneea. ANTECEDENTELE PERSONALE. durerea vasculară periferică. exemple de dureri toracice. respiraŃii de tip special. tusea cardiacă. PALPAREA. insuficienŃa mitrală. examenul arterelor. astmul bronşic. sindromul clinic din bronşiectazii. sindromul de revărsat pleural aerian = pneumotorax. sindromul mediastinal. sindromul cavitar.(5) FOAIA DE OBSERVAłIE. durerea cardiacă. hemoptizia. insuficienŃa aortică. PERCUłIA. abcesul pulmonar. inspecŃia tegumentelor. cianoza EXAMENUL OBIECTIV ÎN AFECłIUNILE APARATULUI RESPIRATOR: INSPECłIA. cauzele durerii toracice. caracterele durerii toracice. boala mitrală (9) Stenoza aortică. emfizemul pulmonar. inspecŃia gingiilor. sindromul de hipeaeraŃie pulmonară (sindromul de distensie alveolară). vomica. examenul palatului moale 121 . inervaŃia senzorială a organelor toracale şi ale abdomenului superior. Palparea. zgomote respiratorii suraadăugate METODE PARACLINICE DE INVESTIGARE A APARATULUI RESPIRATOR (6) PRINCIPALELLE SINDROAME PLEURO-PULMONARE: sindromul bronşitic. examenul clinic al venelor Metode paraclinice de investigare a aparatului cardio-vascular Sindroame cardio-vasculare (8): Stenoza mitrală.

Anetecedente heredocolaterale si personale (fiziologice si patologice). sindroame mieloproliferative. meteorismul abdominal. CondiŃii de viaŃă. hematemeza. antecedente personale patologice SIMPTOMATOLOGIA AFECłIUNILOR RENALE: tulburările diurezei. leucemia mieloidă (granulocitară) cronică. greaŃa. sindromul anemiei feriprive. modificări ale halenei. Patologie profesionala. sindromul de hipertensiune portală Semiologia splinei Semiologia pancreasului SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL (13-14) DATE SEMIOLOGICE GENERALE (13). purpurele vasculare Coagulopatii VI. vărsăturile. sughiŃul. durerea abdominală SEMNE ALE AFECłIUNILOR DIGESTIVE: Modificări ale scaunului. Semiologia ficatului: sindromul ascitic. sindroamele tubulare. anemia hipocromă hiposideremică.Modificări ale faringelui şi amigdalelor Examenul abdomenului: InspecŃia abdomenului. sindromul nefropatiilor interstiŃiale (pielonefrite acute şi cronice). auscultaŃia abdomenului SIMPTOMELE SUFERINłELOR APARATULUI DIGESTIV (12): tulburările apetitului. limba dureroasă. purpurele trombopenice. tulburările de micŃiune SEMNE URINARE CONSECINłELE GENERALE ALE AFECłIUNILOR APARATULUI RENO-URINAR EXAMENUL FIZIC AL APARATULUI RENO-URINAR EXAMINAREA PARACLINICĂ A APARATULUI RENAL SINDROAME RENALE (14): sindromul nefropatiilor glomerulare. sindroamele renale vasculare. Date personale . Antecedente hetero-colaterale. Motivele internării. sindromul de aplazie medulară Poliglobulia Sindroame prin anomalii leucocitare: hiperleucocitoza malignă. sindromul anemiilor hemolitice. 122 . eructaŃiile. palparea abdomenului. sindromul de innsuficienŃă renală cronică SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC SI SANGELUI(15-16) Sindroame anemice (15): anemia normocromă. sindromul de insuficienŃă hepato-celulară. modificări ale gustului. sindromul anemiei megaloblastice. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE a) Foaia de observaŃie clinică. leucemii acute Sindroame hemoragipare (16): Sindroame hemoragipare prin trombopatie. sindromul de insuficienŃă renală acută. purpurele trombopatice. sindromul nefrotic.

AuscultaŃie. InspecŃia. starea de conştienŃă. Manifestări hemoragice pe tegumente şi mucoase . Palpare. Sindromul icteric. Determinarea tensiunii arteriale. Aureliu.Patologia sângelui. Angela Vladan Sopa. Anamneza. b) Examenul general al bolnavului: atitudine. simptomul . Asist. Sindromul coronarian.Angela Sopa. Curs de semiologie medicală – Conf. 2002 4. Semiologie generala. BIBLIOGRAFIE 1. Sindroame valvulare.dr. e) Aparatul digestiv: Examenul clinic al gurii si faringelui. tegumente. Editura Ametist.Bălan Horia. EVALUARE Evaluare periodica la patul bolnavului pe parcursul desfasurarii stagiului practic. Sindromul. Sindromul ulceros. Univ. facies. Sindroame anemice.Dr. semnul. Tulburari mictionale si ale diurezei. Semiologia tulburarilor de ritm si de conducere.patologie specifica anumitor grup de varsta. Alice Balaceanu. InfecŃiile urinare g) Semiologia sangelui si sistemului hemato-poietic . starea de nutriŃie. Semiologia paratului digestiv. Sef de lucrari Delia Donciu. Sindroame mieloproliferative V. Dr. semiologia aparatului respirator si cardiovascular ii. Poppa I. Prof. palparea şi percuŃia ficatului normal şi patologic. Sindroame specifice d) Aparatul cardio-vascular. 2003 3. patologie specifica anumitor deprinderi nocive. Sindromul pericardic. Colica renală. a celui reno-urinar. Anamneză. Examenul pancreasului.PercuŃie. Examenul obiectiv InspecŃia şi palparea arterelor şi venelor. c) Aparatul respirator. Sindromul colecistic. palparea. percuŃia. Camelia Diaconu – Examenul obiectiv al pacientului in bolile interne – Editura Cerma 2003 VI. Istoricul bolii. cu ocazia vizitelor sefului de disciplina Examen practic de final de stagiu cu asistentul de grupa si titularul de curs Examen scris: 2 lucrari cu expunere in extenso a unor subiecte: i. a sangelui si sistemului hematopoietic Examen oral (pondere 1/3 fata de proba scrisa). InspecŃie. in prezenta asistentului de grupa 123 . Examenul splinei f) Semiologia aparatului renal . cu toata grupa. Examenul obiectiv. Sindromul insuficientei cardiace. Cursul predat 2. Elena Popescu – Editura Cerma. auscultaŃia abdomenului. Sindromul ascitic.

juste. II. CONTINUTUL CURSURILOR ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII (1-4) traheobronşita acută (1) bronşita cronică astmul bronşic pneumoniile bacteriene acute (2) pneumoniile acute interstiŃiale supuraŃii pulmonare cancerul bronhopulmonar (3) pleurezia tuberculoasă tuberculoza bronho-pulmonară (4) bolile neinflamatorii ale pleurei ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE (5-14) hipertensiunea arterială (5) stenoza mitrală (6) insuficienŃa mitrală şi boala mitrală insuficienŃa aortică stenoza aortica edemul pulmonar acut (7) insuficienŃa cardiacă angorul pectoris (8) 124 . in cabinetul stomatologic. concordant cu realitatea Crearea obisnuintei de a utiliza informatiile oferite de anamneza si de examenul clinic pentru a orienta de o maniera sigura. a unor diagnostice ce impun prudenta/temporizarea unor proceduri stomatologice. OBIECTIVELE CURSULUI Construirea unei gandiri medicale coerente.ANUL III MEDICINA INTERNA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. coerenta si eficienta abordarea pacientului din unitul dentar. III. in integralitatea sa. SCOPUL CURSULUI Prezentare succinta. utilizand un limbaj adecvat. logica si conform celor mai actuale date din literatura de specialitate a principalelor afectiuni care fac obiectul Medicinei interne Crearea deprinderilor necesare recunoasterii rapide. sau eventuala solicitare a avizului specialistului pentru realizarea acestora.

a.infarctul miocardic acut (9) aritmii extrasistolice (10) fibrilaŃia atrială( f.) (11) tahicardii parioxistice (12) blocul atrio-ventricular de gradul iii endocardita bacteriană subacută (13) endocardita reumatismală (14) pericardite ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE (15-20) esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală (15) ulcerul gastro-duodenal cancerul colo-rectal (16) boala crohn (ileita regională) rectocolita ulcero-hemoragica hepatitele cronice (17) cirozele hepatice (18) colecistita cronică litiazică şi nelitiazică (19) pancreatita cronică (20) cancerulpancreatic ♦ AFECłIUNI RENALE (21-26) glomerulonefrite acute (21) glomerulonefritele cronice (22) sindromul nefrotic (23) pielonefrita acută (24) pielonefrita cronica (25) ♦BOLI REUMATISMALE (26-28) reumatismul articular acut (26) poliartrita reumatoidă (27) spondilita ankilozantă (28) lupusul eritematos sistematic ♦BOLI METABOLICE (31): diabetul zaharat ♦BOLI DE SANGE (32) sindroame hemoragice trombocitare coagulopatii leucemii acute si cronice anemii posthemoragice 125 .

insuficienŃa cardiacă. infarctul miocardic acut. stenoza mitrală. BOLI METABOLICE: DIABETUL ZAHARAT . sindromul nefrotic. angorul pectoris. aritmii extrasistolice.IV. cirozele hepatice. V.Date esenŃiale ale examenului clinic. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. Prof. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII: traheobronşita acută.Date esenŃiale ale examenului clinic. supuraŃii pulmonare. spondilita ankilozantă. ulcerul gastro-duodenal. insuficienŃa aortică. Popa I. Prof. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI RENALE: glomerulonefrite acute. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei.Date esenŃiale ale examenului clinic. cancerul colo-rectal. elemente de terapie.Date esenŃiale ale examenului clinic.Sef lucrari Balan M. bronşita cronică.Date esenŃiale ale examenului clinic. Aureliu. cancerul bronhopulmonar. glomerulonefritele cronice. Horia. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE: esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală. pancreatita cronică.Cursul predat . datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. fibrilaŃia atrială. endocardita reumatismală. pleurezia tuberculoasă. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului si supravegherea evolutiei.C. tahicardii parioxistice. boala crohn (ileita regională). datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei. rectocolita ulcero-hemoragica. stenoza aortica. elemente de terapie. CANCERULPANCREATIC . poliartrita reumatoidă. endocardita bacteriană subacută. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. lupusul eritematos sistematic . datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei. EVALUARE 126 . coagulopatii. Dr. pielonefrita acută pielonefrita cronica .Date esenŃiale ale examenului clinic. BIBLIOGRAFIE . pneumoniile bacteriene acute.Date esenŃiale ale examenului clinic. colecistita cronică litiazică şi nelitiazică. edemul pulmonar acut. Varlas Anghel – Subiecte teoretice si teste de medicina interna – Ed. pericardite . bolile neinflamatorii ale pleure . ♦BOLI REUMATISMALE: reumatismul articular acut. anemii posthemoragice . ♦BOLI DE SANGE: sindroame hemoragice trombocitare. tuberculoza bronho-pulmonară. insuficienŃa mitrală şi boala mitrală. Cerma 2002 VI. blocul atrio-ventricular de gradul iii. leucemii acute si cronice. pneumoniile acute interstiŃiale. elemente de terapie. hepatitele cronice. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE: hipertensiunea arterială . elemente de terapie. astmul bronşic.

cu toata grupa. cancerul medular. etc) 5. Insuficienta tiroidiana a adultului si copilului. metode de evaluare. Coma mixedematoasa 9. Alte tireotoxicoze (gusa polinodulara hipertiroidizata. Tiroida . tratament) 6. radioterapie. Criza tireotoxica (etiologie. mod de actiune) 2. imunologie. cancerul follicular. Hormonii – structura.anatomie. fiziologie. rol fiziologic. la patul bolnavului. axe neuro-endocrine. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing. tratament) 13. Adenoamele hipofizare nesecretante 9. Tumorile hipofizare – etiopatogenie. Metode de evaluare a functiei si morfologiei tiroidiene 3. fiziologie. clasificare 2. biogenetica. Mixedemul congenital 8. Nodulul tiroidian (etiopatogenie. hormonii tiroidieni (sinteza. Cancerul tiroidian (cancerul papilar. secretie. Adeno si neurohipofiza – anatomie. Controlul genetic al sintezei hormonale 3. Metode de explorare endocrina a axului hipotalamo-hipofizar 4. Mijloace de tratament in tumorile hipofizare (chirurgie. Hipotalamus – anatomie. Examen scris: expunere in extenso a 5 subiecte Examen oral (pondere 30% fata de proba scrisa). alte cancere tiroidiene primare sau metastaze) 127 .- Evaluare periodica. ritmuri endocrine 2. imunocitochimie. Tiroidite 10. pe parcursul desfaşurarii stagiului practice. evaluare si diagnostic. evaluare si diagnostic. diagnostic. Endoc rinol ogie BAZELE ENDOCRINOLOGIEI 1. cu prezenta asistentului de grupa si a sefului disciplinei. diagnostic diferential 5. Sindromul secretiei inadecvate de ADH 12. genetica. mecanisme de actiune. Insuficienta hipofizara a adultului (etiopatogenie. embriologie. tratament) TIROIDA 1. reglare) 3. Diabetul insipid 11. gonadotropinom) 8. tratament) 11. tratament medicamentos) 10. HIPOFIZA 1. Hiperprolactinemia. hormonii hipofizari (structura. Deficitul de iod si gusa endemica 7. adenomul toxic. Boala Graves Basedow 4. adenoamele hipofizare secretante de prolactina 6. Acromegalia si gigantismul 7. - Examen practice de final de stagiu cu asistentul de grupa şi şeful de disciplina. carcinomul tiroidian nediferentiat. Insuficienta hipofizara a copilului (etiopatogenie. cu ocazia vizitelor sefului de disciplină. Receptorul hormonal si patologia de receptor HIPOTALAMUS. evaluare. tireotropinom.

Hormonii testiculari – biosinteza. Ginecomastia 8. efecte fiziologice) 2. embriologie. Ovarul – embriologie. Corticosuprarenala: anatomie. embriologie. neoplazii) 10. tratament) Hiperparatiroidismul primar Hiperparatiroidismul secundar si tertiar. anatomie. hormonii medulosuprarenalienii (biosinteza. Sindromul ovarului polichistic 9. Diferentierea sexuala 1. Criptorhidia 7. Feocromocitomul SEXUALIZARE NORMALA SI PATOLOGICA I. 4. mecanism de actiune. Anovulatia II Barbat 1. efecte si roluri fiziologice. Bolile adrenale congenitale 7. steroidogeneza ovariana. 6. Insuficienta corticosuprarenaliana cronica primara (boala Adisson. receptori estrogenici 2. Hirsutismul si hiperandrogenemia 8. Insuficienta corticosuprarenaliana acuta 9.PARATIROIDELE SI METABOLISMUL MINERAL 1. Metode de explorare in patologia suprarenaliana 4. Metode de investigare in patologia ovariana 4. 7. 2. Amenoree secundara 6. tratament) Hipocalcemiile (etiopatogenie. 6. Disfunctia erectila III. 8. reglare. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale 128 . Genetica determinismului sexual si diferentierii sexuale 2. 5. Femeie 1. fiziologia hormonilor ovarieni. incidentaloame. Paratiroidele – anatomie. Medulosuprarenala: anatomie. 3. anatomie. Insuficienta ovariana primara 7. efecte fiziologice) 3. Amenoreea primara 5. diagnostic. mod de actiune. inclusiv reglarea. mod de actiune. fiziologia secretiei de parathormon Evaluarea paraclinica a bolilor metabolice ale osului si metabolismului mineral Hipercalcemiile (etiopatogenie. receptorul androgenic 3.hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza. 2. Fiziologia ciclului menstrual 3. Insuficienta testiculara 6. Tumori gonadale secretante 9. Evaluarea functiei gonadale masculine 5. Spermatogeneza 4. osteodistrofia renala Osteoporoza Hipoparatiroidismul SUPRARENALA 1. Testiculul – embriologie. Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame. suprarenalectomia) 8. diagnostic. Hipercorticismul si sindromul Cushing 5.

Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i. peptidul C. Hemoglobina glicozilata 29. Testul la metyrapon 34. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) si cromatografic 25. Testul de stimulare la ACTH 1-24 33. insulina 31.3. Hipoglicemiile 4. Hipocalemia 9. Colesterolemie. Reflexograma ahileana 7. LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIE I. Antropometrie 6. Examen citovaginal 3. Cortizol plasmatic/ cortizol liber urinar. 17 OH progesteron. Sindromul Klinefelter URGENTE IN ENDOCRINOLOGIE: 1. Estrogeni plasmatici si urinari. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei. DHEA. Progesteron plasmatic. Tetania hipocalcemica (paratireopriva) 7. Testosteron plasmatica. Comele diabetice Lucrari practice Prezentari de cazuri de endocrinologie conform tematicii. lipidograma 28. Ionograma sanguina. dinamic. in ritm 26. Dozarea catecolaminelor urinare si a metabolitilor 27. T4 liberi si legati. interpretare 1. DELPHIA a urmatorilor hormoni: . Spermograma 4. IRMA. Insulina. echilibru acido-bazic (Astrup) 30. Temperatura bazala 8 . TSH. Insuficienta suprarenala acuta 2. Calcitonina. Sindromul Turner 4. Teste de inhibitie la dexametazona 35. Test Barr 5. Hipercalcemia 8. activitatea reninei plasmatice. Coma mixedematoasa 6.GH. CPG urinar. PRL. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static. HCG 24. ELISA. ACTH.v. Criza tireotoxica (encepalopatia tireotoxica) 5. Proba de deshidratare cu indicatorii de valoare 129 . FSH/ LH. GH. T3. Principiul metodelor.23 Dozarea RIA. trigliceridemie. Imunodozare 2. PTH. Aldosteron. cu determinarea hormonilor adenohipofizari si glicemiei 32. Coma hipofizara 3.

36. SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor în vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor în trepte logice. Scintigrama tiroidiana. Determinarea corpilor cetonici urinari IMAGISTICA SI COMPETENTA IN ECOGRAFIA ENDOCRINA (1) Bazele clinice ale ecografiei (2) Diagnosticul ecografic in patologia benigna tiroidiana (3) Diagnosticul ecografic in cancerul tiroidian (4) Diagnosticul ecografic in bolile tiroidiene autoimune (5) Tiroidita subacuta – diagnostic ecografic (6) Valoarea examenului ecografic in gusa nodulara (7) Diagnosticul ecografic in patologia tumorala sau hiperplazia paratiroidelor (8) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic (9) Patologia benigna a sanului (10) Diagnostic ecografic in patologia tumorala a glandei suprarenale (11) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea si limitele examenului ecografic (12) Diagnosticul ecografic in patologia functionala a ovarului (13) Diagnosticul ecografic in tumorile testiculare (14) DEXA (15) Densitometria cu ultrasunete (16) Valoarea examenului ecocardiografic in patologia endocrina Seminarii privind principiul metodelor si interpretare a. medulosuprarenale paratiroide. în functie de amploarea gravitatii cazului. Radiografii osoase din patologia endocrina. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenŃa în cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog 130 . precum si terapia adecvata fiecarei urgente. Determinarea si interpretarea glicozuriei 37. Tomografia computerizata si RMN a zonei hipotalamohipofizare si a diferitelor glande endocrine b. corticosuprarenale. osoasa ANUL VI URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. Ecografia tiroidiana si ovariana d. inclusiv radiografia de mana pentru aprecierea varstei osoase (nuclei de osificare) si radiografia craniu-profil pentru saua turceasca c. II.

VI. specifice pentru tipurile de urgente medicale . Iordache Nicolae.UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii InsuficienŃa cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza Şocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc Şocul cardiogen Şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. în curs de apariŃie la Editura Medicală. Conf. BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. V. EVALUARE Examen practic şi oral la finalul stagiului Proba scrisă – expunere in extenso a 4 subiecte 131 . Dr. Dr. CONTINUTUL CURSURILOR .III. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. Balan Horia.ObstrucŃia arterială periferică acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală o o o – criza de angor pectoris – angorul instabil – infarctul miocardic acut .

clasificarea şi etapele morŃii. Moarte subită. Traumatismele gâtului. evoluŃia probaŃiunii medico-legale. Traumatologia generală Clasificarea agenŃilor traumatici. Traumatisme produse prin agenŃi fizici Leziunile şi moartea datorită electricităŃii. Stările terminale. Leziuni BMF în accidentele de trafic rutier Leziunile şoferului. aspecte morfopatologice. modificări cadaverice tardive ( distructive şi conservatoare). ale pasagerului din dreapta şi ale ocupanŃilor din spate. leziunile şi moartea datorită radiaŃilor. Odontologie medico-legală – definiŃie. preocupări.MEDICINA LEGALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Ore de curs: 32 Ore de lucrări practice: 16 Anul IV 1 Semestru = 16 cursuri Curs introductiv DefiniŃa medicinei-legale. Traumatologie sistemică şi topografică Probleme medico-legale ale traumatismului cranio-cerebral. Tanatologie medico-legală DefiniŃia. semnele clinice de diagnostic al morŃii. Asfixii mecanice 132 . problemele expertizei medico-legale odontostomatologice. Traumatismele rutiere. sindroame tanatogeneratoare în accidentele de circulaŃie cu componentă lezională BMF. aprecierea gravităŃii leziuniloe corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal. precoce. expertiza medico-legală. modificări cadaverice. reacŃii postvitale. cadrul juridic şi metodologic. generale şi locale. mecanisme de producere. obiectiv. ReacŃiile vitale. determinarea datei morŃii. Leziunile traumatice primare: clasificare. organizarea medicinei legale şi a aparatului de justiŃie.

leziunile părŃilor moi. căile de pătrundere ale toxicelor. infirmitatea permanentă fizică sau psihică. expertiza medico-legală în intoxicaŃii. particularităŃile leziunilor traumatice buco-mazilo-faciale. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. reconstituirea facială. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor. morfopatologie. morfopatologie.prevederile codului penal şi codului civil . 133 . rolul odontologiei medico-legale în expertiza antropologică. reacŃii la substanŃele toxice. tanatogeneză.GeneralităŃi abdominală). fiziopatologie. fiziopatologie. Criterii pentru aprecierea gravităŃii leziunilor traumatice Prevederile legislaŃiei române. clasificarea toxicelor. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. morfopatologie. fracturile oaselor masivului facial. punerea în primejdie a vieŃii victimei. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice. BeŃia acută. aspecte medico-legale privind noŃiunea de “ sluŃire”. pierderea unui simŃ sau organ ori încetarea funcŃionării acestora. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic. morfopatologie. tanatogeneză.legală în leziunile traumatice buco.faciale Factorii ce condiŃionează gravitatea leziunilor buco-maxilo-faciale. fiziopatologie. noŃiuni generale.maxilo. sugrumare.Asfixii prin compresiune (spânzurare. fiziopatologie. neutralizarea toxicelor. clasificare. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. Identificare medico-legală NoŃiunii generale asupra identificării. morfopatologie. privind sindroamele anoxice. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. probleme la care trebuie să răspundă expertiza medico-legală odontostomatologică. metode de lucru în odontologia medico-legală. complicaŃii şi sechele ale traumatismelor buco-maxilo-faciale. tanatogeneză. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. fiziopatologie. tanatogeneză. compresie toraco- Expertiza medico. strangulare.

morfopatologie.IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. morfopatologie. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. tanatogeneză. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. aspecte sociale. tanatogeneză. reacŃii la substanŃele toxice. culpa şi delictul. BeŃia acută. Legea drepturilor pacientului. IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. neutralizarea toxicelor. morfopatologie. Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală. tanatogeneză. tanatogeneză. fiziopatologie. fiziopatologie. Legea nr. clasificarea toxicelor. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice.74/1995. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. căile de pătrundere ale toxicelor. tanatogeneză. morfopatologie. fiziopatologie. simptome. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor. implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale. Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. fiziopatologie. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. fiziopatologie. 134 . expertiza medico-legală în intoxicaŃii. morfopatologie. morfopatologie. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. fiziopatologie. IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. tanatogeneză. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice.

aspecte sociale. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. exemplificări. culpa şi delictul. Legea drepturilor pacientului. simptome. implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. prezentări de cazuri Organizarea reŃelei de medicină-legală în România: expertiza medico-legală în intoxicaŃia etilică (recoltarea de probe biologice – sarcină obligatorie care interesează şi pe medicii stomatologi).IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. organizarea expertizei. aportul specialistului stomatolog în diagnosticul leziunilor buco-maxilo-faciale. prevederi legale Certificatul medico-legal: părŃi componente. Expertiza medico-legală odontologică: definiŃie. vizitarea muzeului de medicină-legală cu exemplificarea expertizelor medico-legale odontostomatologice Examen practic 135 . prezentări de cazuri Expertiza medico-legală în accidentele terapeuticii buco-maxilo-faciale: metodologia redactării actelor medico-legale. prezentări de cazuri Expertiza leziunilor traumatice buco-maxilo-faciale: examinarea persoanelor traumatizate. Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. obiective.74/1995. Legea nr. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE Anul IV 1 Semestru Expertiza medico-legală: generalităŃi. redactarea actelor medico-legale. prezentări de cazuri Leziuni buco-maxilo-faciale în accidentele de trafic rutier: redactarea actelor medicolegale de autopsie şi de examinare pe persoană. metodologie. prezentări de cazuri Expertiza medico-legală odontologică – noŃiuni de bio-traseologie.

organizarea si functionarea cabinetului dentar 5. editura Business Tech International Press. Notiuni fundamentale de sanatate publica/ Armean Petru. Marketing fara costuri – pentru luptatorul de gherila/ Jay Conrad Levinson. Bucuresti. cel mai puternic concurent pe care il avem 12. Bucuresti. Vaca mov: transforma-ti afacerea prin idei remarcabile/ Seth Godin. Fa-ti o firma. Bucuresti. Bucuresti. casa de editura Irecson. Planul de marketing 10. 2007 4. editura C N I Coresi. 10 pacate capitale de marketing/ Philip Kotler. Bucuresti. Managementul calitatii serviciilor medico dentare 4. 2005 10. 2007 2. Bucuresti editura Trei. 2006 7. tata sarac/ Robert T. Planul de afaceri/ Dumitru Porojan. Kiyosaki. Bucuresti. Tata bogat. 2003 6. Profetiile tatalui bogat/ Robert T. Promovare 8. Kiyosaki. 2002 5. Calea pe care o alegem dupa facultate: Salariat / liber profesionist / antreprenor /investitor 3. Cristian Bisa. Produsul. editura Amaltea. editura Amaltea. 2005 11. Legislatie.MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR Tematica curs / lucrari practice 1. 2004 8. Ghid de investitii personale – editia a II-a/ Eugen Voicu. Pretul 7. Noi. 2000 3. Arta de a fi egoist/ Josef Kirschener. editura Meronia. vinde-o si imbogateste-te/ John Duran. Bucuresti. Notiuni generale de management 2. editura Brandbuilders. Negocierea 14. 2004 136 . Planul de afaceri 9. Planul eficace de marketing/ Peter Knight. editura Codecs. Razvan Pasol. Bucuresti. Suntem pregatiti pentru o afacere? / Ce trebuie sa facem? • Tematica de curs urmareste tematica lucrarilor practice Bibliografie 1. 2005 9. Management Sanitar. Distributie. Fluxurile de numerar 13. Marketing fara costuri 11. Bucuresti. Bucuresti. Editura Curtea Veche Publishing. Ideea de afaceri – Calificare 6. editura Bic All.

3. Să înŃeleagă faptul că în calitate de medici tratează o afecŃiune stomatologică. II. 3. Patologia neurologică (prezentarea succentă a principalelor capitole de patologie) IV. Prezentarea foii de observaŃie neurologică cu aspectele ei specifice şi patologiei neurologice prin prezentarea bolnavilor neurologici internaŃi în clinică 137 . 2. Cunoaşterea principalelor sindroame neurologice motorii şi senzitive. la o persoană cu mai multe afecŃiuni asociate. SCOPUL CURSULUI: 1. ÎnŃelegerea rolului sistemului nervos somatic şi a funcŃilor sale de recepŃie şi efectorie.NEUROLOGIE ANUL IV Un semestru 16 ore de curs 16 ore lucrări practice I. CONłINUTUL CURSURILOR 1. din diferite domenii ale patologiei. Semiologia neurologică (sindroame neurologice majore) 2. dintre care unele chiar cu evoluŃie severă şi sfârşit latat. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. 2. Să sesiseze momentul în care trebuie să solicite ajutorul neurologului într-o complicaŃie sau pentru evitarea unei complicaŃii. III. 4. Să se orienteze în situaŃiile patologice de tip neurologic şi să-şi desfăşoare propria activitate fără a provoca unele complicaŃii neurologice. Informarea asupra afecŃiunilor primitive neurologice şi secundar neurologice cu influenŃa asupra întregului organismului. Să înŃeleagă necesitatea unui tratament stomatologic în unele boli neurologice. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1.

. BIBLIOGRAFIE 1..2. Câmpeanu.50% Lucrare de verificare în scris la terminarea cursului…………………. SCOPUL CURSULUI 1. Ed. A. Stomatoiu. 2. Cerona Bucureşti 1996. . Prezentarea unor investigaŃii neurologice specifice V. OBIECTIVELE CURSULUI 1. C. Pregătirea medicului de medicină orală de a efectua tratamente complexe. . Ed. 1999. Patologia Neurologica”. Georgescu. V..50 % OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 16 ore de curs / 16 ore lucrări practice I. Vol. Cunoaşterea elementelor de bază ale patologiei obstetricale şi ginecologice. Lupescu.. “Neurologie clinică”. Cinca.. bazate pe cunoştiinŃe etiopatogenice şi de farmacologie 3. Ion. Tudoran. S. Pregătirea medicului de medicină orală de a fi capabil să depisteze afecŃiuni generale. Pregătirea profesională de bază a viitorului medic dentist cu noŃiunile esenŃiale teoretice şi practice de ginecologie şi obstetrică 2. EVALUARE Examenul practic la bolnav …………………………………………. Deprinderea examenului neurologic prin examenul bolnavilor din clinica neurologică 3. cu răsunet asupra cavităŃii orale şi de a solicita consulturi interdisciplinare. “Elemente de Semioloogie şi Patologie Semiologică pentru ÎnvăŃământul Stomatologic. Prezentarea influenŃelor exercitate de perioadele fiziologice din viaŃa femeii şi a sarcinii asupra patologiei orale şi a consecinŃelor terapeutice II. CONłINUTUL CURSURILOR 138 . All Bucureşti. I şi II. Tufănoiu. I. I. I. E. Însuşirea de către student a anatomiei şi fiziologiei aparatului genital feminin şi a elementelor de bază a fenomenului reproducerii umane 2. VI. ce trebuie să facă parte din educaŃia medicală a medicului de medicină orală 3. III.

Obstetrica. Pelinescu-Onciul. examen clinic obiectiv. Fiziologia genitală feminină – influenŃa etapelor fiziologice din viaŃa femeii asupra aparatului oro-dento-maxilar 3.Crişan. Urmărirea unei operaŃii cezariene şi a unei intervenŃii chirurgicale ginecologice 5. Patologie generală asociată sarcinii. Litografia UMF Carol davila.A. Fătul la termen. migraŃia. Maria Bari. Masson. Naşterea normală. D. D. Merger. Diagnosticul paraclinic al sarcinii. laparoscopie 2. Bucureşti 1996 4. Clinica sarcinii normale în trimestrul I. Patologie inflamatorie. lichidul amniotic. BIBLIOGRAFIE 1. Urmărirea asistenŃei naşterii normale şi însuşirea manevrelor necesare 4. Prècis d´obstètrique . Levy. Patologie oro-dento-maxilară asociată sarcinii 8. Simptome cardinale în ginecologie. Gametogeneza. membranele. Patologia specifică sarcinii: sângerări în prima jumătate a sarcinii. R. Anexele fetale: placenta. sub. sîngerări în a doua jumătate a sarcinii. Maria Bari. segmentaŃia şi dezvoltarea oului. IV. Bucureşti 1994 5. J. cordonul ombilical. paris 1993 139 . Editura didactică şi pedagogică. Însuşirea de elemente de planning familial şi contracepŃie. BAREM DE LUCRĂRI PRACTICE 1. 6. Cursul predat 2. Modificări adaptative şi statusul hormonal în sarcină. R. tumorală benignă şi malignă. Curs de obstetrică şi ginecologie pentru studenŃii FacultăŃii de Medicină Orală ( în pregătire pentru apariŃie ) 3. Pelinescu-Onciul. 4. Prezentarea metodelor contraceptive. Anatomia organelor genitale feminine 2. histeroscopie. Nanu . 5. hipertensiunea indusă de sarcină 7. V. Urmărirea unui curetaj uterin biopsic sau pentru întreruperea sarcinii 6. Naşterea patologică. D. N. participarea la efectuarea unor explorări paraclinice specifice specialităŃii: ecografie. fecundaŃia. Melchior. II şi III. J. Participarea la examinarea unei gravide în trimestrul III şi urmărirea travaliului 3. red. Curs de obstetrică-ginecologie pentru studenŃii şi absolvenŃii FacultăŃii de Stomatologie.1. Lăuzia. Însuşirea elementelor de examinare clinică: anamneză specifică. colposcopie.

William´s Obstetrics.facială neo şi postnatală 3. examen oral final ) ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTO . Introducere in ortodonŃie si ODF 2. Cunningham FG. Dezvoltarea normală şi patologica cranio . VI. a interpreta investigaŃii curente utilizate în ortodonŃie şi ODF 4. diferenŃierea patologicului de normal şi a fenomenologiei tranzitorii în dezvoltare 2. EVALUARE DiscuŃii şi seminarii în perioada stagiului 1. se propune ca studenŃii să aibă cunoştinŃe necesare pentru: 1.. Gant NF. Creşterea şi dezvoltarea aparatului dento -maxilar 4.maxilare II. Examen de sfârşit de stagiu ( parŃial după 5 cursuri – test grilă. Mecanismele de reglare ale dezvoltării Ap.maxilar şi implicaŃiile în patologia ortodontică şi ODF.M 140 . Principii terapeutice în anomaliile dento . a corela principiile terapeutice cu momentul de creştere şi dezvoltare.6. CONłINUTUL CURSURILOR 1. EvoluŃia filogenetică aparatului dento . Introducere în ortodonŃie şi ortopedic dento . EvoluŃia relaŃiilor de ocluzie normale 5. Cunoaşterea specificului investigaŃiilor în ortodonŃie şi ODF 5. a cunoaşte şi a interpreta elementele semiotice ale unei anomalii dento . OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului V.FACIALĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 64 ore de lucrări practice / semestru I. mecanisme etiopatogenice 4. 3. Reglarea creşterii.facială (ODF) 2.maxilare 3. Prentice-Hall international Inc. MacDonald PC.D. SCOPUL CURSULUI 1. 1997. cu axare pe prevenŃie şi intercepŃie 5. a percepe interdisciplinar ortodonŃia şi ODF cu celelalte specialităŃi III.

Dragoş Stanciu. Bucureşti. NoŃiuni de tehnică ortodontică . 1996 3. Analiza modelelor de studiu 5.propedeutică ortodontică 9. Editura Medicală.maxilare 7. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC l . 2000.Cerma. Etapizarea tratamentului ortodonŃie 11. Clasificarea aparatelor ortodontice. Lidia Boboc. Bucureşti 4. OrtodonŃie practică . Prezentare segmentară de caz BIBLIOGRAFIE 1. Ed. Bucureşti 5. Ed.Medicala.D. înregistrarea ocluziei de obişnuinŃă 6.M. Ed. Anomalii dentare izolate V. morfologic şi funcŃional al pacienŃilor cu An. Turnarea modelelor 4. Examenul clinic.D. Ed.Dragoş Stanciu. Med.Ecaterina lonescu. Analiza OPG 8. Aparatele ortodontice bio-active mecanice mobilizabile 13. 2001. ExerciŃii de miogimnastică 13. Viorica Milicescu. IndicaŃiile tratamentului în An.maxilar . elemente componente 12. Caiet de lucrări practice .M 9. InvestigaŃia în ortodonŃie 8. Aparatul dento . (completarea foii de observaŃie ortodontice) 2. Amprentarea 3. Igienizarea şi asanarea cazurilor luate în tratament 11. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială.6. Etiopatogenia anomaliilor dento . Dragoş Stanciu. 2003 141 . Caracteristicile desenului aparatului ortodontic 10. 2000 2. Med.Gheorghe Boboc. Aplicarea de mici măsuri de ortodonŃie preventivă şi interceptivă 12. Elementele constructive ale aparatelor mobile . Valentina DorobăŃ .Lidia Boboc. Principii de tratament ortodonŃie 10. Examenul fotostatic 7.

examen clinic complet.. aplicarea aparatelor ortodontice sub îndrumarea directă a asistentului.............. Cunoaşterea principalelor concepte de clasificare a anomaliilor dento .faŃă.. ocluzie statică şi dinamică... 3...30% ....................... fiecare student trebuie să: a) investigheze 2 pacienŃi noi pe specificul ortodonŃiei şi ODF: anamneză............ analiza examenelor complementare. absolventul trebuie să fie capabil să: 1. dezvoltarea tridimensională a arcadelor.2 probe pe model 3.....VI....40% .....arcadă ... Examen teoretic: scris (teste grilă sau 10 subiecte) .. În timpul stagiului clinic de ortodonŃie şi ODF..........2 probe clinice . EVALUARE 1..........maxilare (AnDM) Cunoaşterea semiologiei clinicii şi a principiilor terapeutice ale AnDM ÎnŃelegerea şi însuşirea competenŃei medicului stomatolog în complexul asistenŃei ortodontice în corelaŃie cu interdisciplinaritatea stomatologică 4.... SCOPUL CURSULUI 1.............maxilară (AnDM) 142 ..... Examen practic . b) realizeze un minim de 6 ........ OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului VI.8 amprente şi să toarne modele pentru minim 2 cazuri...... înŃelegerea şi însuşirea limitelor medicului interceptivă stomatolog în ortodonŃia preventivă şi II.se are în vedere trecerea la examenul teoretic oral ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 96 ore lucrări practice / semestru I.................... indici de dezvoltare dinŃi .... 2............ Să stabilească un diagnostic precoce corect de anomalie dento .....30% 2.. c) realizeze exerciŃii de evaluare a creşterii şi dezvoltării (analiza tridimensională pe modele de studiu şi alte cazuri în afara celor noi …. model de studiu.........

Stabilirea diagnosticului şi a obiectivelor terapeutice 5. Dizarmonia dento .M.aparatura mobilă . Să efectueze etapele pre-ortodontice de stomatologie generală preventivă şi endodontică 4. Aparatele ortodontice fixe 9. la tinar si adult IV.aparatura funcŃională . 4. Aparatele ortodontice pasive 11. Să îndrume şi să sfătuiască într-o etapizare terapeutică corectă pacientul purtător şi de AnDM 3.M.alveolară (DDA) 7. aparatele extraorale in tratamentul An. 8. Aparatele funcŃionale în tratamentul An.D. Perfectarea tehnicii de amprentare. Clasificarea şi diagnosticul anomaliilor dento . radiologice.maxilare (An. fotografice şi antropometrice. Terminologia în ortodonŃie 2. Anomalii în plan sagital 4. soclarea modelelor. Anomalii în plan transversal 5.chirurgical 14. III.D. Terapia prin metode ortodontice a malformaŃiilor congenitale 13. IndicaŃii de purtare şi întreŃinere a diverselor tipuri de aparate ortodontice 9.D. Aparatele intra-extraorale. în vederea colaborării cu medicul ortodont. analiza de model în vederea diagnosticului 3.M 10. Tratamentul complex al An.M) 3. ReparaŃii simple în cabinet 143 . Examinarea clinică a pacientului şi întocmirea foii de observaŃie 2. Interpretarea examenelor complementare.2. STAGIU CLINIC l . CONłINUTUL CURSURILOR 1. Tratamentul ortodontico .D. Completarea terapiei: . Însuşirea metodelor terapeutice profilactice şi interceptive ortodontice 8.aparatura fixă 7. Să cunoască tehnicile ortodontice preventive şi interceptive pentru care a fost instruit. Reechilibrarea post-tratament ortodontic 12. Anomalii în plan vertical 6. Prezentarea de caz 6.

....... sub îndrumarea asistentului de grupă) şi la aplicarea aparatelor ortodontice în cavitatea bucală .. Med. să participe la elaborarea planului de tratament (şi eventual la confecŃionarea aparatului ortodontic.. Med. OrtodonŃie practică ....fie orientat asupra limitei vârstei optime şi a posibilităŃilor în timp ale unui tratament ortodontic .... Examen teoretic scris (teste grila) ..40% a) prezentare de caz clinic (pe pacient) b) recunoaştere.. Dragoş Stanciu...V............................. Ed... posibilităŃi terapeutice ale unui aparat ortodontic curent 3..... 2001 4. precum şi pregătirea pacientului în vederea tratamentului ortodontic .realizeze necesitatea consultului pluridisciplinar în utilizarea rezervelor biologice oferite de aparatul dento . OrtodonŃie...luliu Hateganu. 1991 2. Caiet lucrări practice ... Examen practic . Editura Medicală.Dragoş Stanciu....... VI................... Anomaliile dento-maxilare ... Elvira Cocirla... fiecare student trebuie să: .... 2000 5..Boboc Gheorghe.....64 ore lucrări practice şi stagiu clinic / semestru 144 ..........investigheze complet..48 ore de curs / semestru ....... BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti...... descriere completă.................. Dragoş Stanciu .Lidia Boboc.. OrtodonŃie........ EVALUARE 1..să cunoască etapizarea şi succesiunea tratamentelor pre-ortodontice....... Ed. OrtodonŃie şi Ortopedie Dento-facială... Ed...30% ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE ANUL III ..........să fie capabil de a da indicaŃii primare şi secundare de purtare şi igienizare a aparatului ortodontic ... 1971 6.. 2003... In timpul stagiului clinic de ortodonŃie..... Lit....... Valentina DorobăŃ...... Med.. Dragoş Stanciu...........30% 2............. Ed.. 7.maxilar în cadrul îmbolnăvirilor complexe ... Valentina DorobăŃ. Lidia Boboc. Medicală........ 2000 3...

în vederea combaterii factorilor cauzali intr-un cadru individualizat.Însuşirea noŃiunilor privind diagnosticul. 8. 2. 6.Să poată alege metoda de tratament adecvată. 11. 2.Să pună un diagnostic de leziune carioasă necavitară.Să diferenŃieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin tratament adecvat al plăgii pulpo-dentinare.Însuşirea unor noŃiuni privind structura şi funcŃiile Ńesuturilor dure dentare în contextual patologiei odontale şi a odontoterapiei restauratoare . 3.Să poată aplica tehnica optimă de tratament a plăgii pulpo-dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi de materialul ales pentru restaurarea coronară.Să poată finaliza o restaurare coronară morfofuncŃională prin restaurări adezive sau neadezive. 5.I. formele clinice şi procedeele de diagnostiv pozitiv şi diferenŃial de carie simplă. SCOPUL CURSULUI 1. în cariile incipiente necavitare. 4. 5. 4.Să poată diferenŃia o leziune carioasă incipientă necavitară. 9.Să cunoască şi să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive. 10.Însuşirea principiului biologic în tratamentul cariei simple.Însuşirea importanŃei caracterului reversibil al demineralizării smalŃului pentru păstrarea integrităŃii sale morfologice prin tratament neinvaziv. pentru o pregătire convenŃională sau minim invazivă a preparaŃiei şi să o aplice corect. 145 . 3. 6. II. de o leziune cavitară ireversibilă.Însuşirea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei simple (conform regulilor lui Black) şi a tehnicilor moderne minim invazive bazate pe adeziune. reversibilă. 7.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la terminarea cursului studentul să fie capabil : 1.Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă.Să evalueze statusul dentar (indicele DMFT / DMFS ).ÎnŃelegerea cariei dentare simple ca o boală multifactorială .Să întocmească un plan de tratament etapizat.Să definească gradul de risc cariogen şi să identifice un pacient cu risc de carie crescut.

8.Prezentarea materialelor de restaurare coronară provizorie şi de durată.Tratamentul convenŃionale/moderne) plăgii dentinare şi protecŃia pulpo-dentinară (metode 146 . Prepararea cavităŃilor pentru amalgam – tehnici convenŃională/tehnici moderne 14.Măsuri de profilaxie / prevenŃie a cariei simple dentare.Materiale de restaurare de durată neestetice (amalgame dentare). mod de formare. semne clinice.Caria dentară simplă: generalităŃi.Date privind morfofiziologia Ńesuturilor dure dentare şi implicaŃiile sale clinice. 3.III. tehnici de restaurare. 2. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. generalităŃi. 4. etape de lucru.Metode de izolare a câmpului operator 10.Tratamentul cariei simple.ConcepŃia actuală privind etiopatogenia cariei dentare (triada Keyes/timp de acŃiune): calitatea structurilor dure dentare.Controlul infecŃiei/contaminării în cursul tratamentului de carie simplă ( echipamentul de protecŃie.Tehnici de realizare a preparaŃiilor şi de restaurare coronară cu materiale aderente 16.Prezentarea instrumentarului de consultaŃie şi tratament. demonstratii de preparare a cavităŃilor (modele/simulatoare).Materiale aderente de restaurare de durată estetice/parŃial estetice. CONłINUTUL CURSURILOR 1. ProtecŃia pulpo-dentinară IV. materiale de restaurare coronară provizorie 12. funcŃionarea şi modul de utilizare a unitului dentar în odontoterapia restauratoare 2.Epidemiologia cariei simple dentare.Morfopatologia cariei dentare simple. 11. 9.Tratamentul plăgii dentinare. demonstraŃii practice. executarea de către studenŃi a unor obturaŃii pe dinŃi extraşi sau pe modele 4. prepararea efectivă a cavităŃilor de către studenti 3. 6. evoluŃie. placa bacteriană (structură.Caria dentară.Principii generale de tratament în caria simplă. complicaŃii. rolul alimentelor.Adeziunea la structurile dure dentare 15. poziŃiile de lucru. prezentare. teorii etiopatogenice. 5. mecanisme de acŃiune). lichidul bucal. 7.Materiale de restaurare coronară: clasificare.CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE ŞI AL STAGIILOR CLINICE 1. forme clinice.igiena mâinilor).

Vârlan. “Carol Davila” Bucureşti.Marcov. 147 . SCOPUL CURSULUI 1.C. Univ. 6.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B.Univ. Ed. D.Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul cariei dentare simple.Note curs predat. “Carol Davila” Bucureşti.5. mijloace de izolare a câmpului operator 7. 3. 2005. Ed.Medicală.Univ. Ed.64 ore stagiu clinic / semestru I.Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic al cariei simple dentare. Bucureşti. 2. M.Evaluarea gradului de risc cariogen 8.…………………………25% Examen practic (stagiu / lucrări practice)………………25% Examen teoretic (sesiune)………………………………35% ANUL IV Semestrul I / Semestrul al II-lea . igiena mâinilor) 6. “Carol Davila” Bucureşti.Popa. EVALUARE Activitatea pe modele (simulatoare) şi la pacient………15% Lucrări de control (degrevare). examene complementare şi teste diagnostice în caria simplă cavitară şi necavitară. 2.Cerma.Bodnar.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A. Ed. VI.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol. 4. 5. C.B.M.B.I) – M.32 ore de curs / semestru . 2007.Popa.Gafar.Iliescu. 2003.Examenul clinic al pacientului şi foaia de observaŃie clinică.Demonstrarea clinică a poziŃiilor de lucru la fotoliul/unitul dentar şi a modalităŃilor de utilizare a instrumentarului pentru tratamentul de carie dentară simplă (pacienŃi) . Ed.Organizarea cabinetului de medicină dentară (echipamentul de protecŃie. V. D. BIBLIOGRAFIE 1.Bodnar.Popa.Andreescu. 1999.Estetica în odontoterapia restauratorie – M. 2004.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N. C.

) 13. laser) în vederea restaurarii.Posibilitatea diagnosticării şi rezolvării terapeutice a cariei secundare marginale şi recidivei de carie 5. 14.Să stabilească un diagnostic corect de carie simplă cavitară sau necavitară 2. leziuni traumatice. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale.Însuşirea metodelor de evaluare. decontaminarea instrumentarului şi a suprafeŃelor. 8. supraveghere şi reabilitare a unei restaurări vechi incorecte precum şi a posibilităŃilor de rezolvare a acestora.Însuşirea noŃiunilor cu privire la mijloacele moderne de preparare a dinŃilor (sonoabraziune.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la sfârşitul cursului studenŃii să fie capabili : 1. a metodelor de tratament prin procedee de albire şi/sau faŃetări la dinŃii vitali.Însuşirea noŃiunilor privind măsurile de protecŃie ale pacienŃilor şi ale cadrelor medicale: asepsie/antisepsie. 7. 12.Aplicarea şi aprofundarea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei dentare simple. conform regulilor lui Black.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare la persoanele vârstnice.Cunoaşterea etiologiei şi formelor clinice ale discromiilor dentare. 11. controlul infecŃiilor de mediu. manipularea deşeurilor. rezolvarea tremelor.Cunoaşterea substratului morfologic al durerii dentinare. ceramice sau compozite.3. 148 . formelor clinice şi a modalităŃilor de tratament ale leziunilor coronare necarioase (uzură dentară. a incrustaŃiilor metalice.etc.Cunoaşterea aspectelor morfofuncŃionale ale complexului pulpo-dentinar. a diastemei. 10. a modului său de manifestare clinică. 4. a capacităŃii sale de adaptare şi reparare . leziuni distrofice).Însuşirea noŃiunilor cu privire la restaurarea leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară cu ajutorul restaurărilor directe din aur.Cunoaşterea etiologiei . precum şi a metodelor moderne de tratament ale acesteia. precum şi a tehnicilor moderne (minim invazive) de tratament cu materiale aderente. 9. aer abraziv. II.Să stabilească un plan etapizat de tratament şi să opteze pentru o tehnică de pregătire convenŃională sau minim invazivă a cavităŃilor şi să o aplice corect. 6.Însuşirea unor metode speciale de restaurare a funcŃiei estetice (modificarea morfologiei coronare a dinŃilor.

leziuni traumatice. metode de tratament 8. semne clinice. 7. mijloace de asepsie/antisepsie.Să identifice dentina alterată şi dentina sănătoasă. 5. 4. Să-şi însuşească corect tehnica realizării faŃetelor estetice din materiale compozite şi ceramice. principii de tratament) 6.Să stabilească şi să aplice tehnica optimă de tratament a plăgii dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi materialul ales pentru restaurarea coronară.Criterii de evaluare a restaurărilor coronare.CONłINUTUL CURSURILOR 1. precum şi în actele terapeutice de restaurare ale acestora 7.Complexul pulpo-dentinar şi implicaŃiile sale în patologia leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară.a. carioase sau necarioase.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale prin incrustaŃii neestetice (metalice). precum şi pe cea reversibil alterată (recuperabilă prin tratament pulpo-dentinar adecvat).Discromiile dentare: clasificare. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. etiologie. forme clinice. 8. diagnostic.Leziunile coronare necarioase cu pierdere / modificare de substanŃă dură dentară (uzură.Restaurările directe cu aur 9. modalităŃi de remediere a deficienŃelor constatate 5.).3.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale din materiale neestetice (amalgam de argint) sau materiale estetice adezive (compozite.FaŃete estetice compozite şi ceramice 11.IncrustaŃii neestetice (metalice) şi estetice (compozite şi ceramice) 10.Durerea dentinară: substrat morfologic.Combaterea infecŃiei în cabinetele dentare. 6. controlul infecŃiilor mediului. precum şi tehnicile corecte de realizare a acesteia. sau estetice (compozite şi ceramice). restaurarea funcŃiei estetice prin tehnici de albire a dinŃilor 149 .Caria secundară şi recidiva de carie 4. III. forme de manifestare. protecŃia pacientului şi a cadrelor medicale 2. cimenturi cu ionomeri de sticlă. ş. manipularea deşeurilor. leziuni distrofice): etiologie. 9.Teste diagnostice în caria simplă dentară 3. Să-şi însuşească corect principiile şi tehnicile de albire a dinŃilor vitali. modalităŃi de decontaminare a instrumentarului şi a suprafeŃelor.Să stăpânească corect noŃiunile privind adeziunea la structurile dure dentare.

Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B.Note curs predat. 5.Metode moderne (neconvenŃionale) de tratament în odontoterapia restauratoare (sonoabraziune. la persoanele vârstnice. D. C. Ed. Univ.Durerea dentinară – M. cu pierdere de substanŃă dură dentară.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii ceramice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 6.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii (discuŃii teoretice) 3. “Carol Davila” Bucureşti. 2003. laser) 13. 2004.Cerma.Tehnici de realizare a incrustaŃiilor compozite (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 5.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de albire a dinŃilor vitali în cabinet V.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de preparare pentru faŃetare 9. 7.Medicală. Ed.Popa. Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii metalice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 4. “Carol Davila” Bucureşti. 150 . aer abraziv. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale IV. M. Ed.Iliescu. 2003.Univ.Prezentarea teoretică şi demonstrarea practică a procedurilor de albire a dinŃilor vitali (la pacienŃi) 10. CONłINUTUL STAGIILOR CLINICE 1.Vârlan.12.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A. C. BIBLIOGRAFIE 1.Popa.B.M.Gafar. 2.Tehnica de preparare a dinŃilor pentru realizarea faŃetelor (discuŃii teoretice. 1999. 3.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N. 4. Bucureşti.Marcov.Andreescu.Tratamentul cariei simple dentare executate de student la pacienŃi 2. demonstraŃie pe modele şi la pacient) 8.Bodnar. Ed.Executarea de către studenŃi a unor preparaŃii pentru diferite tipuri de incrustaŃii (pe modele şi la pacienŃi).

Recunoaşterea tumorilor oculare. miopiei. Recunoaşterea şi tratarea viciilor de refracŃie.M.C. Univ. SCOPUL CURSULU ÎnŃelegerea noŃiunilor de refracŃie oculară pentru diagnosticul şi corecŃia hipermetropiei.Bodnar. “Carol Davila” Bucureşti. D.Univ.B. IndicaŃiile tratamentului laser în patologia oculară.. Cunoaşterea patologiei infecŃioase inflamatorii a globului ocular şi anexelor şi legătura lor cu patologia stomatologică. Orientarea diagnostică şi terapeutică cea mai eficientă în urgenŃele medico-chirurgicale oftalmologice.……………. VI. II.. Informarea viitorilor medici asupra patologiei fundului de ochi. astigmatismului. EVALUARE Activitatea pe modele şi la pacient………. 151 . 7. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea şi aprofundarea noŃiunilor de oftalmologie privind infecŃiile şi inflamaŃiile globului ocular şi anexelor.B.25% Examen teoretic (sesiune). Însuşirea noŃiunilor clinice necesare pentru diagnosticul şi tratamentul afecŃiunilor retinei şi nervului optic.Vârlan.I) – M.6. .Popa. Ed.35% OFTALMOLOGIE ANUL IV PROGRAMA AANALITICĂ A CURSULUI 16 ore de curs 16 ore de stagii I.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol.. 2005.15% Lucrări de control (degrevare)……………25% Examen practice (stagiu clinic)…………. 2007.Estetica în odontoterapia restauratorie – M.Popa. Stabilirea atitudinei medico-chirurgicale oftalmologice în traumatismele oculare. Ed. Orientarea diagnosticului în patologia cristalinului şi în glaucom. “Carol Davila” Bucureşti. C.

secundar. CURS 8: Patologia uveei. CURS 7: Patologia corneei. CorecŃia viciilor de refracŃie cu ajutorul lentilelor corectoare. CURS 6: Patologia conjunctivei. iridociclita. CURS 3: Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal. CURS 9: Patologia cristalinului. contuzii. atacul acut de glaucom.III. Examenul la lumina zilei a anexelor globului ocular Examenul polului anterior al globului ocular la lumina zilei Examenul tensiunii intraoculare. astigmatism. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE DemonstraŃii de anatomie a globului ocular cu diapozitive şi disecŃii pe ochi de animal. Diagnosticul diferenŃial al ochiului roşu: conjunctivita. IV. Manifestări oculare în boli generale CURS 2: RefracŃia oculară: miopie. CURS 10: Glaucomul primitiv. CURS 15: Tratamentul local şi general în patologia oculară. CURS 16: AfecŃiuni oculo-orbitare odontogene. CURS 12: Traumatismele globului ocular şi anexelor CURS 13: UrgenŃe în oftalmologie CURS 14: ComplicaŃii în chirurgia oftalmologică. 152 . congenital. plăgi perforante. CURS 11: Patologia retinei şi a nervului optic. arsuri. hipermetropie. CONłINUTUL CURSULUI CURS 1: Anatomia şi fiziologia globului ocular şi anexelor. CURS 4: Patologia orbitei şi a sclerei CURS 5: Motilitatea oculară. Tulburările fiziologice şi patologice ale acomodaŃiei. Metode de examinare a fundului de ochi – oftalmoscopia corneo-conjunctivali.

Sa recunoasca aspectele de patologie ORL care impun o conduita terapeutica in echipa ORL. Ed...... 3.. 5. Informatii privind interferentele unor afectiuni chirurgicale ORL cu patologia si chirurgia OMF II. Geron 2004 VII. Arsene....... Dr...20% Lucrare de control privind patologia oftalmologică..traheala Patologie otologica Sindroame algice cranio-faciale 153 ...........30% Examen teoretic – test. A.50% OTORINOLARINGOLOGIE ANUL IV Ore curs: 16 ore Ore lucrări practice : 32 ore I..... Patologie rinosinusala Patologie faringiana Patologie laringo... Intelegerea rolului afecŃiunilor curente ORL in patologia generala 2. arsuri.... Dr........ Ciocâlteu....... C... OBIECTIVELE CURSULUI..... 4.. M..........chirurgie OMF III. Prof. hemoragii. 2.. Cunoasterea influentei afectiunilor ORL in patologia stomatologica 3..... EVALUĂRI Fiecare student va cunoaşte un caz din patologia oftalmologică. Sa cunoasca momentul in care pacientul trebuie indrumat la specialistul ORL 6.. M....... Sa poata indica un tratament corect de prima instanta 3.... Dr. BIBLIOGRAFIE Oftalmologie. Dumitrache.V.. Ed.. etc......se are in vedere ca la sfarsitul cursului studentii sa fie capabili : 1... Sa-si insuseasca cateva manevre de baza in tratamentul de urgenta al unor afectiuni ORL......... Dr. Prof... 5........... Dumitrache...... Sa cunoasca relatiile cauza-efect intre afectiunile ORL si patologia stomatologica si invers 4..stomatologie sau ORL.corpi straini. Geron 2002 Oftalmologie – teste... SCOPUL CURSULUI 1.. CONTINUTUL CURSULUI 1. insuficienta respiratorie. Sa cunoasca criteriile de diagnostic ale afectiunilor curente ORL 2........

tratamentul epistaxisului) 3. C. 2001 5. V.« Explorarea functionala si paraclinica in Otorinolaringologie ». Notiuni practice de anatomie si fiziologie laringiana. interpretarea imagisticii. Notiuni practice de anatomie. Ed.IV.2004 2.examen practic la pacient V. etc. examenul clinic si paraclinic al faringelui. examenul clinic si paraclinic al urechii. C Sarafoleanu. Didactica si Pedagogica 1999 154 . Ed. hipoacuzia. aspecte terapeutice de baza in patologia faringiana (flegmonul periamigdalian. semiologie faringiana. examene endoscopice ORL. Sarafoleanu. Generalitati : cunoasterea instrumentarului folosit in ORL si sistematizarea examenului clinic al bolnavului ORL 2. semiologie laringiana. pansamentelor. a unor manevre medico-chirurgicale (punctii. D. Notiuni practice de anatomie si fiziologie rinosinusala. efectuarea tratamentului. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1.ed. BIBLIOGRAFIE 1. Ed. semiologie. Corina Mella. D. Sarafoleanu si colab. semiologie acusticovestibulara . examenul clinic si paraclinic al laringelui. Notiuni practice de anatomie si fiziologie faringiana. spalaturi auriculare. examinare clinica. traheostomia) 5. Universitara « Carol Davila » Bucuresti. Theodor. sindromul adenoidian) 4.« Caiet de lucrari practice de Otorinolaringologie ». . paraclinic si terapeutica nervilor cranieni. Codrut Sarafoleanu –« Otorinolaringologie » curs pentru studentii Facultatii de Medicina Dentara.) 8. aspecte terapeutice de baza in patologia auriculara (corpi straini auriculari. RAI Coressi 1997 3.« Compendiu ORL ». Sarafoleanu. insuflatii tubare.« Urgente ORL »-. aspecte terapeutice de baza in patologia laringiana (insuficienta respiratorie acuta.Ed. Participarea la activitatea practica din clinica : examinarea bolnavilor.. Notiuni practice de anatomie si fiziologie a urechii. G. sistemului limfatic cervical si glandelor anexe ale cavitatii bucale. fiziologie. Verificarea cunostintelor. aspecte terapeutice de baza in patologia rinosinusala (punctia sinusului maxilar. Mincu-Radulescu. Silvy.vol. semiologie rinologica. examenul clinic si paraclinic rinosinusal . patologie. National 1977 4. vertijul periferic) 6. I si II. D.. sinusoscopii. Videocaseta cu examenul ORL detaliat 7. Sarafoleanu si colab.

de intelegere a relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si boala parodontala in raport cu influentele organismului gazda la nivel local si general. Examen teoretic dupa tematica cursului……70% din nota finala PARODONTOLOGIE ANUL V 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice I. 3. EVALUARE i.Investigarea clinica si paraclinica a cazurilor de imbolnavire a parodontiului marginal.Istoricul Parodontologiei. Va interpreta o radiografie.ramura medico-chirurgicala a stiintelor stomatologice. Va incerca sa stabileasca diagnosticul si sa indice un minim de masuri terapeutice iii.VI.Insusirea cunostintelor de baza privind structura functionala a parodontiului marginal. un examen CT. 155 . o audiograma.epidemiologia bolii parodontale si aspectele actuale.Intelegerea relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si mecanismele directe si indirecte de patogenitate in boala parodontala 2.OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1.medical.30% din nota finala v. 4. III. Stadiul actual al cunostiintelor de specialitate in Parodontologie. Fiecare student va examina un numar de 8 pacienti ii.SCOPUL CURSULUI 1. Introducere.Insusirea unei metodologii de investigare prin ancheta epidemiologica in boala parodontala. Examen practic la sfarsitul stagiului……….CONTINUTUL CURSURILOR 1. II.Recunoasterea starii de imbolnavire a componentelor aparatului dento-maxilar cu accent pe aprecierea formei clinice de suferinta a structurilor parodontiului marginal. Obiectul Parodontologiei . 2. 3. analizele uzuale iv.Insusirea unui mod biologic.moderne privind etiopatogenia bacteriana a bolii parodontale in conditiile existentei factorilor favorizanti locali si generali.Insusirea unui mod eficient de utilizare a instrumentarului de tratament parodontal.

Atritia si implicatiile abraziunii patologice.Prezentarea instrumentarului de consultatie si de detartraj manual si chirurgical.CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1.in producerea bolii parodontale Influenta unor factori generali asupra susceptibilitatii de imbolnavire a parodontiului marginal 10.Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice.Relatii functionale.Prezentarea pe model a tehnicilor de detartraj manual instrumental 6.Dinamica dezvoltarii complexului si dento articulatia parodontal. Prezentari de cazuri clinice si rezolvari terapeutice 3. 8.musculatura masticatorie temporo-mandibulara.de laborator 4.instrumental si a detartrajului ultrasonic 7.radiografiilor si interpretarea rezultatelor unor investigatii paraclinice.Aprecierea starii de igiena.Morfofiziologia parodontiului marginal superficial.Terminologie.Studiul modelelor. 2.Evidentierea clinica a placii bacteriene supragingivale. Evidentierea clinica si biochimica a placii bacteriene subgingivale 8.Demonstratii pe pacient ale detartrajului manual.a starii de imbolnavire si a cerintelor de tratament parodontal prin : 156 .Vascularizatia si inervatia parodontiului marginal 6. Prezentarea instrumentarului specializat in tratamente complexe chirurgicale si de echilibrare ocluzala 5. Particularitatile morfologice si functionale ale parodontiului marginal. 5.Prezentarea schemei odontonului cu referiri la evolutia morfologica si topografica a bolii parodontale 2. 4. Eruptia dentara si structurarea parodontiului marginal 3.Prezentarea Foii de Observatie a bolnavului parodontopat. Embriogeneza.Fiziologia parodontiului marginalTeorii privind modalitatile de preluare a solicitarilor asupra dintilor de catre parodontiul profund.Rolul factorilor generali.Morfofiziologia parodontiului marginal profund.sistemici.Examinarea bolnavului parodontopat Anamneza Examenul clinic obiectiv Examene complementare IV.Epidemiologia bolii parodontale. B. 7.Relatii functionale intre ocluzale odonton. 9.

1996 VI.O.Buc.eficient.BIBLIOGRAFIE 1.Horia Traian Dumitriu.clatire si irigatie bucala 11. 3.Dr.Horia Traian Dumitriu.EVALUARE 1.Lucrari de control din materia predata 3.Ed.Periajul dentar pentru finisare si instruirea pacientilor dupa detartraj V.CERMA. 2.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof. 2. 2.”Parodontologie”Prof.Insusirea deprinderilor practice de utilizare a intregului instrumentar utilizat in cadrul manoperelor de investigare si tratament parodontal.Individualizarea pentru fiecare bolnav parodontopat a programului de igienizare prin autointretinere legata de: instructiuni privind alegerea periutei de dinti.Insusirea unui mod biologic.medical de intelegere a patologiei parodontiului marginal in vederea instituirii unui tratament rational. 157 .Intelegerea la un nivel superior a aspectelor complexe de simptomatologie clinica a afectiunilor parodontale in corelatie cu substratul lezional al acestora.. Viata Medicala Romaneasca.Examen practic 4.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% ANUL VI 32 ore curs 80 ore de lucrari practice I.Ed.chirurgical si functional in vederea aplicarii unui tratament modern realizat prin mijloace actuale de maxima eficienta.Buc.9.Fiecare student va examina complex 10 pacienti cu stabilirea statusului dento-parodontal si inregistrarea datelor in F. Editia a-III-a 1999 2. SCOPUL CURSULUI: 1.Prof.proceduri de spalare.Instruirea bolnavilor parodontopati privind folosirea unor mijloace secundare de igienizare ca: firul de matase.a metodei de periaj si a frecventei periajului 10.Prezentarea complexa a procedurilor de tratament medicamentos.Dr.Efectuarea detartrajului manual instrumentar si cu ultrasunete 12.Dr.stimulatorul gingival.Silvia Dumitriu.

Recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cit mai corect care sa evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavire parodontala. OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1.Parodontita marginala cronica superficiala 2.Gingivita cronica.simpla.simpla.Gingivita alergica 8.necomplicata 2.Clasificarea bolilor parodontiului marginal II.prin introducerea unor proceduri moderne.de cauza microbiana 3.Gingivite simptomatice.Gingivite din cursul unor stari fiziologice 4.Gingivite si gingivostomatite de cauza micotica 11.Parodontita marginala cronica profunda a)Parodontita prepubertala b)Parodontita juvenila c)Parodontita marginala cronica profunda la adult Forme clinice de parodontite marginale la adult a)Parodontita marginala agresiva.Tumori gingivale benigne si maligne B.Gingivite descuamative 9.rapid progresiva b)Parodontita marginala profunda ulero-necrotica c)Parodontita marginala profunda refractara la tratament d)Parodontita distrofica 158 .Forme clinice-simptomatologie A.Instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu. CONTINUTUL CURSURILOR I.I.frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice 5. 3.Parodontite marginale 1.de maxima eficienta terapeutica.Gingivite si gingivostomatite acute si subacute 10. 2. III.Intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualizarii acestuia in raport cu starea de imbolnavire a pacientului.Gingivita 1.Gingivita hiperplazica.Gingivite hiperplazice de cauza medicamentoasa 6.Gingivita hiperplazica idiopatica 7.

C.Evolutie.Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA D.Gingivectomia gingivoplastica 4.Chirurgia osoasa alveolara 6.Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice 1.a metodei si a momentului aplicarii acesteia Alegerea dintilor inclusi in sistemele de imobilizare Alegerea metodei de imobilizare Momentul aplicarii imobilizarii Clasificarea sistemelor de imobilizare Imobilizarea temporara 159 .Operatiile cu lambou a)Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate b)Operatia cu lambou mucoperiostal partial reflectat c)Operatiile cu lambou mucozal d)Operatia cu lambou repozitionat apical 5.Chiuretajul gingival si subgingival 2.Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice A.Tratamentul de echilibrare ocluzala Individualizarea microprotezelor la bolnavii parodontopati Restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati Tratamentul ortodontic Imobilizarea dintilor parodontotici Alegerea dintilor pentru imobilizare.Chirurgia mucogingivala C.Gingivectomia 3.Manifestari ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului ocluzal asupra parodontiului marginal III. antiinflamator al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice B.Profilaxia si tratamentul antimicrobian in inflamatiile parodontiului marginal Principii generale Indepartarea placii microbiene Mijloace principale de indepartare a placii microbiene Mijloace secundare Tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene Modalitati de aplicare a substantelor medicamentoase in tratamentul antimicrobian.prognostic si complicatii IV.

4. tamponament. aplicatii de antiseptice si antibiotice. clinice. Imobilizarea temporara prin ligaturi. Slefuiri selective 5. atele. combinatii ale acestora 6. mezoterapia imunoterapia si terapia cu produse imunobiologice 3. periaj si lustruire dupa detartraj. Insusirea procedurilor de tratament parodontal prin : badijonaj.Bioterapia de reactivare Cu produse de origine animala Cu produse de origine vegetala Prin produse medicamentoase de origine sintetica Vitaminoterapia Proceduri chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala Masajul gingival Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice Substante imunobiologice E. mesajul santului gingival spalaturi si irigatii ale santului gingival aplicatii cu spatula sau sonda instilatii infiltratii.paraclinice si experimentale ale remanierii osoase si a regenerarii parodontiului marginal Aspecte actuale ale profilaxiei specifice in parodontopatii II. Anestezia in practica parodontala 2. Imobilizarea permanenta cu mijloace specifice contentiei dintilor parodontotici 160 . Imobilizarea cu materiale compozite auto sau foto polimerizabile 7. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1.Orientari terapeutice principale si scheme de tratament Aspecte actuale. detratraj manual subgingival.Imobilizarea permanenta Realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara Realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara Aprecierea critica a sistemelor de imobilizare D. Detratraj profesional cu ultrasunete supra si subgingival.

9.8.”Parodontologie”Prof. Chiuretajul gingival 12.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof. Papilectomia 11. Electro si chimio-cauterizarea microburjoanelor gingivale 19. Ed.Examen practic 4. EVALUARE 1..Examen teoretic 20% 20% 20% 40% 161 . Chiuretajul subgingival in camp inchis 13. BIBLIOGRAFIE 1. Mici deplasari dentare ortodontice 10. stabilirea statusului dentoparodontal si a unui plan de tratament complex:medicamentos. Gingivectomia 15. Slefuirea dintilor parodontotici recuperati prin tratament anti microbian si chirurgical pentru restaurari protetice conjuncte inclusiv metalo-ceramice.Dr.Dr. terapie de aditie si interpozitie de membrane Seminarii recapitulative.Buc. referate V.Buc. Gingivectomie gingivoplastica 16. Insusirea elementelor de pregatire preoperatorie si de ingrijiri postoperatorii 20.Ed.CERMA.Horia Traian Dumitriu. Chiuretajul subgingival in camp deschis 14. Viata Medicala Romaneasca. Editia a-III-a 1999 2. Participarea si efectuarea unor interventii mai ample de regenerare tisulara ghidata. Interventii de chirurgie plastica muco-gingivala 18.Horia Traian Dumitriu. Operatii cu lambou 17. discutii.1996 VI.Fiecare student va examina complex 15 pacienti cu inregistrarea datelor in FO. Prof.Lucrari de control din materia predata 3.Dr.Silvia Dumitriu. chirurgical si de reechilibrare functionala 2.

Edemele Fiziopatologia metabolismului fosfocalcic Fiziopatologia hemostazei ReacŃia sistemică postagresivă şi stările de şoc InsuficienŃa cardiacă . 48 ore de lucrări practice I. . 2. Analiza electrocardiogramei Investigarea metabolismului glucidic şi lipidic Investigarea metabolismului protidic Diagnosticul enzimatic al bolilor interne 162 . etc. 3. 14. . cardiace. 5. renale. 13.PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IMUNOLOGIE ANUL II Un semestru 32 ore de curs.Prezentarea aspectului normal şi patologic al traseelor EKG. hepatice. renale. 2. respiratorii. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. . Diabetul zaharat Fiziopatologia metabolismului protidic Fiziopatologia echilibrului hidroelectrolitic. CONłINUTUL CURSURILOR: Fiziopatologia inflamaŃiei Fiziopatologia termoreglării Fiziopatologia durerii Fiziopatologia metabolismului glucidic. SCOPUL CURSULUI: .Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare. şoc. 4. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: . pulmonare.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom plecând de la datele de laborator. 3. 12. 9.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor: hematologice. metabolice. 8. cardiace. 6. III. II. 10. 4. Fiziopatologia eritrocitelor Hipertensiunea arterială InsuficienŃa hepatică InsuficienŃa respiratorie IV. 1. 7. digestive.Prezentarea valorilor normale ale datelor de laborator şi interpretarea valorilor patologice. .Prezentarea mecanismelor marilor sindroame: inflamaŃie. 11.

Wilson L.. 9..... Teodorescu Exarcu I.. (sub redacŃia) ... 11............. Medicală.... – Patophysiology..... 1980 15..5.. 10...... Saragea M.. 1982 12........ – Explorări funcŃionale.. Bucureşti 1999 2.. Saragea M.... Editura Academiei R.. Medicală...Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii... (sub redacŃia) – Fiziopatologie ... Didactică şi Pedagogică....Fiziologia şi fiziopatologia excreŃiei. Ed...... Teodorescu Exarcu I..Examen teoretic . Anemiile Investigarea seriei albe.. Cluj-Napoca.. Medicală. Icterele Explorarea aparatului respirator şi renal Buletine de analiză şi cazuri comentate – recapitulare Examen practic V.. Teodorescu Exarcu I.. 50% 163 ... Teodorescu-Exarcu I. Bucureşti. septicemie şi şoc toxicoseptic în : Drăgan M... 1983 VI.. Ed. 1985 14. (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase... Ed... Aramă S.. 1998 5.. Teodorescu Exarcu I........ 1989 11.... Bucureşti..... Neutropeniile Test Explorarea hemostazei Explorarea funcŃiilor ficatului. litografia IMF Bucureşti. 7... Ed..... Teodorescu Exarcu I....Fiziologia şi fiziopatologia digestiei. Bucureşti.... EVALUARE: .. 1984 13. Vol.. Didactică şi Pedagogică.. – Bacteriemie... Cerma.... 1998 7..... 12. Ed...... Bucureşti...... Marin F..... (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice... 4th Edition. 30% . Investigarea eritrocitelor..... 1982 10. Didactică şi Pedagogică... Bucureşti. I. Barbu R. Mosby Year Book Inc.. Aramă S..... Bucureşti...Fiecare student va interpreta buletine de analiză şi trasee de EKG în cadrul testelor ... (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase..... 1980 6...R....S.... Medicală....... 1998 4.. BIBLIOGRAFIE: 1.. 1985 9..... – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M. Medicală. II.... (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol I.. Ed...... Leucemiile.. (sub redacŃia) ....Fiziologia şi fiziopatologia sistemului endocrin.. Bucureşti... Citoliza hepatică. Ed.... Ed..... (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol II. Aramă S.. Bucureşti.. Ed. Aramă S.... Ed....R.... biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină. – Fiziopatologie pentru studenŃii facultăŃilor de stomatologie. Bucureşti 2000 3... Ed.....S... Cerma...... (sub redacŃia) ... 6...Examen practic ...Lucrări practice. (sub redacŃia) .. Price S... 8. Bucureşti. 20% ... – Fiziopatologie... Dacia.. (sub redacŃia) ..Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii.... Bucureşti. Editura Academiei R.1992 8. Vol..

autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă. Celulele auxiliare. . Imunoglobulinele. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Reglarea răspunsului imun 5. inclusiv SIDA. III. . Ganglionii limfatici splina.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom imun plecând de la datele de laborator. Recunoaşterea antigenului de către LB şi LT. NoŃiuni introductive. Sistemul complement 8. în special colagenoze.IMUNOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 16 ore de curs 32 ore de lucrări practice I. inclusiv a şocului anafilactic.Prezentarea datelor esenŃiale referitoare la mecanismele de apărare ale organismului. Dinamica răspunsului imun umoral 7.Prezentarea tipurilor de hipersensibilitate. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili : .Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă.Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare.Prezentarea principalelor metode de explorare a bolilor alergice. ImunodeficienŃele primare şi dobândite 164 . . Receptorii LT. Răspunsul imun celular 9. II. Citokinele şi interleukinele 6.Prezentarea mecanismelor bolilor autoimune. .Prezentarea unor imagini ale celulelor implicate în răspunsul imun. .Prezentarea elementelor fundamentale de imunologie normală.Prezentarea principalelor tipuri de deficite imune. Limfocitele 4. . . Apărarea specifică şi nespecifică 2.Moleculele de prezentare a epitopilor 3.Să cunoască principiile de tratament al şocului anafilactic. . . SCOPUL CURSULUI: .

. Bucureşti.... Bancu A. Didactică şi Pedagogică. Apărarea imună la nivelul cavităŃii bucale.... 1998 2...M... – Imunologie fundamentală. Explorarea imunologică la pacienŃii cu sindrom febril prelungit.. 20% .......... Hipersensibilitatea de tip I (anafilaxia).Explorarea imunologică în bolile autoimune V. Parodontopatiile IV... Aramă S. Ed. – Explorări funcŃionale..Fiecare student va cunoaşte principiile explorării imunologice...... alimentare.... Explorarea imunologică în bolile cavităŃii bucale şi ale tubului digestiv... Marin F.. Determinarea grupelor sanguine. Cialâcu V. Bucureşti.. 2000 3......Lupusul eritematos sistemic.10...... eozinofilia... Ed... – Fiziopatologie. ReacŃia post-transfuzională.. ocupaŃionale 4....... Testele in vitro: reacŃia de fixare a complementului. Explorarea imunologică în bolile alergice : cutanate.. ReacŃiile de hipersensibilitate...... Lichidul gingival...... Placa bacteriană. Bucureşti. Ed.... şocul anafilactic 11. Mucoasa bucală.. Bolile autoimune.Explorarea imunopatologică : testele cutanate... Saliva. Ursaciuc C.. va interpreta buletine de analiză şi va recunoaşte aspecte imunohistologice în cadrul lucrărilor practice ..... Medicală... (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice.. Bâră C...... Ed.... (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase... respiratorii.. EVALUARE: .... reacŃia de hemaglutinare... 1998 VI. Sindromul Sjogren 13.. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. Dacia.. autoanticorpii 3..... Ed. Poliartrita reumatoidă. medicamentoase.Examen teoretic ... – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M.. Bucureşti.............. 1998 6.. imunodifuzia în gel. factorul reumatoid. Universitară “Carol Davila”. 1996 5... Barbu R... Ed. 80% 165 .. testele cu histamină 2. Didactică şi Pedagogică.. Incompatibilitatea în sistemul Rh.... Cluj-Napoca.. Aramă S. Hipersensibilitatea de tip II citotoxică....... biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină. Popescu L. – Imunologie Medicală... 1980 4... reacŃiile de imunofluorescenŃă. Bucureşti. Cerma... BIBLIOGRAFIE: 1. Astmul bronşic alergic.. Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune 12...

Structura histologică normală a mucoasei bucale. 4. limfonodulii regionali. II. 2. Cunoaşterea morfologiei normale şi a structurii mucoasei bucale precum şi variantelor sale normale. III.mucoasa bucală. Să cunoască afecŃiunile cu potenŃial de malignizare şi principalele forme de debut ale carcinomului şi melanomului de mucoasă în vederea efectuării controlului oncologic preventiv în cabinetul stomatologi. Să cunoască principalele afecŃiuni medicale ale cavităŃii bucale în general şi ale mucoasei bucale în special. 2.OBIECTIVELE FINALE ALE CURSULUI: Se doreşte ca la sfârşitul cursului şi a stagiului practic. Cunoaşterea leziunilor cu potenŃial de malignizare şi a formelor de debut ale carcinomului şi melanomului mucoasei bucale. Ńesuturile limfoide ale cavităŃii bucale. Cunoaşterea sistemului imun de aparare a cavităŃii bucale. studenŃii să fie capabili: 1. 5. Mecanisme de aparare antiinfecŃioasă ale cavităŃii bucale: saliva. Să cunoască şi eventual să poată suprima factorii locali favorizanŃi ai malignizarii. Să cunoască aspectul normal al cavităŃii bucale şi variantele normalului. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Cunoaşterea principalilor factori favorizanŃi ai carcinomului de mucoasă. 4. 3. 2.PATOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore de curs / 32 ore de lucrări practice I. Să trateze o parte din aceste afecŃiuni care sunt cuprinse în ghidul de competenŃe profesionale ale medicului stomatolog. 5. Cunoaşterea principalelor grupe de afecŃiuni ale mucoasei bucale precum şi ale afecŃiunilor medicale ale gurii şi glandelor salivare. 3. Obiectul de studiu al disciplinei şi clasificarea afecŃiunilor medicale ale cavităŃii bucale Mucoasa bucală normală şi variantele ei zonale. 166 . SCOPUL CURSULUI: 1.

stomatita streptococică. Leziuni pigmentare ale mucoasei bucale. Metodologia examinăii bolnavului 2. sindromul Sjogren.citologia exfoliativă . 6. 15. Foaia de observaŃie şi particularităŃile ei 4. cauze favorizante. parotidita virală. 12. stomatoscopia 167 . 14. celule imunocompetente. Histopatologia leziunilor mucoasei-alterări ale epiteliului. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Manifestări alergice la nivelul cavităŃii bucale. Metode de diagnostic precoce ale leziunilor neoplazice . 13. 4. AfecŃiuni cu potenŃial de malignizare şi afecŃiunile premaligne ale mucoasei. Sistemul imunitar de apărare al mucoasei şi verigile sale: moleculele de adeziune. Dermatoze autoimune. Lichenul plan bucal şi lupusul eritematos.. Eritroplazia Papilomatoza orală. 9. Manifestări bucale în sifilis şi tuberculoză. Carcinomul de mucoasa: etiologie. AfecŃiuni autoimune ale mucoasei bucale. IV. aftoza şi sindromul Behcet. condiloame. modificari benigne şi de origine necunoscută. Patologia medicală a glandelor salivare: gura uscată. InfecŃii micotice ale mucoasei bucale: candidoza bucală acută şi cronică. stomatita odontiazica. 5. mucoasă.displazii epiteliale şi carcinomul "in situ".3. Zona Zoster. Hiperplaziiie gingivale. varicela. Afte bucale cronice recidivante. ReacŃii locale la medicamente şi materiale Leziuni traumatice şi importanŃa lor. Leziunile elementare ale mucoasei-tipurile clinice de leziuni. Examene complementare-enumerare. citokinele. 5. glande salivare.I. Tumori de origine virală: veruci. imunologia cancerului debutant. 10. efectele patogene asupra mucoasei. Forme clinice de debut de carcinom. AfecŃiuni virale cu manifestări bucale: herpesul simplex. papilom.V.coloraŃia vitală. Variante ale normalului la nivelul cavitătii bucale. alterări ale conjunctivului. tipuri de leziuni. 11. herpangina. Algiile nespecifice ale cavităŃii bucale: stomatodinia. Efectele radio şi chimioterapiei asupra structurilor cavitătii bucale: dinŃi. Manifestări bucale în hemopatii. mononucleoza infecŃioasă. 16. 8. importanŃa lor. Manifestări bucale în sindromul H.Tratamentul stomatologic al pacienŃilor seropozitivi. Keratozele bucale-leucoplazia. Etapele alcătuirii diagnosticului în Patologia Orală 3. AfecŃiunile bacteriene ale mucoasei bucale: stomatita ulcero-necrotică. 7. Stomatitele buloase şi ulcerative.

identificarea de germeni. V.radioterapice 12. J. EVALUARE: 1. studenŃii participă la consultaŃiile serviciului. Prezentări de cazuri clinice. colorarea 8. cultura. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 16. NoŃiunea de "urgenŃă" în afecŃiunile mucoasei bucale 13. Fiecare student va efectua minimum o foaie de observaŃie. Bucuresti 1999 3. Edition. secŃionarea. 2. includerea. Examenul histopatologic-transportul pieselor. Cerma. testarea sensibilităŃii (antibiograma).chirurgicale .. 10.1992 4. Metode de identificare ale virusurilor din leziunile mucoasei bucale 11. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 15. supravegherea vindecării 7. Metode de explorare clinică şi paraclinice în patologia medicală a glandelor salivare 14. Fiecare student va efectua examen clinic la minimum 4 pacienŃi diferiŃi şi va raporta modificările observate. Examenul microbiologic şi etapele sale: prelevare. Regezi & Sciuba "Oral Pathology " second edition. Prezentări de cazuri clinice. Examenul biopsic-indicaŃii. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate NOTA: Concomitent cu temele expuse în cadrul L. Metode moderne de diagnostic complementar -imunofluorescenta . efectuarea de foi de observaŃie şi prezentări de caz. Pindborg "Atlas of Diseases of the Oral Mucosa" 5-th.6.medicale . transport.P. Strategii de tratament în afecŃiunile medicale stomatologice: .domenii de utilizare -imunohistochimia 9. Prezentări de cazuri clinice. 168 .Cursul teoretic predat 2.J. BIBLIOGRAFIE: 1. Tovaru."Patologie Medicală Stomatologică" Ş. tehnica. 1993 VI. fixarea. Ed.

pneumocistoza. amoeba libere conditionat patogene. interelaŃie parazit gazdă. gingivalis . CONłINUTUL CURSURILOR: Cursul Nr. Examenul practic constă în recunoaşterea pe diapozitive a 5 cazuri diferite de afecŃiuni ale mucoasei bucale 4. Clasa Trematoda (Genul Schistosoma) Cursul Nr. Echinococcus). Examen teoretic scris cu 20 de subiecte PARAZITOLOGIE ŞI VIRUSOLOGIE ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE PARAZITOLOGIE Un semestru 8 ore de curs. Enterobius. Cunoaşterea principalelor genuri şi specii de paraziŃi implicaŃi în patologia umană Prezentarea unor elemente esenŃiale de recunoaştere ale infecŃiilor parazitare în scop de diagnostic. E. răspuns imun. III. 2: infecŃii parazitare oportuniste producatoare de moarte în (criptosporidioza. 3: Clasa Cestoidea (Genurile: Taenia. Trichuris. elemente clinice de bază. Genul Leishmania. 4: Clasa Nematoda (Genurile: Ascaris. Genul Trichomonas ( T.3. toxoplasmoza). SCOPUL CURSULUI: Prezentarea unor noŃiuni de bază referitoare la principalele infecŃii parazitare întâlnite în patologia umană II. Genul Entamoeba (E. Trichinella. histolytica). bucalis. patogenitate. 16 ore lucrari practice I. T vaginalis). Cursul SIDA Nr. Hymenolepis. Strngyloides 169 . I: paraziŃii şi parazitismul. Cursul Nr. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea noŃiunilor de parazit şi parazitism. Genul Plasmodium (malaria).

"Parazitologie medicală” Simona Rădulescu Ed. 170 . Lucrarea Nr. 3. 6: examenul coproparazitologic şi alte tehnici speciale de recoltare şi diagnostic al infecŃiilor helmitice. 4: diagnosticul în malarie. VI. un test grila (anunŃat) în scopul familiarizării cu astfel de verificări. Asimilarea unor noŃiuni privind principalele virusuri implicate în patologia infecŃioasa a cavităŃii bucale. EVALUARE Examen: test grilă cu 25 de întrebari în timp de 25 de minute. 1: recoltarea materialului biologic. 5: examene microscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (protozoare) utilizate în diagnosticul curent.. SCOPUL CURSULUI: 1 . R. Lucrarea Nr. tehnica froŃiului şi al picaturii groase. BIBLIOGRAFIE "InfecŃii parazitare umane" Dan Steriu Ed. V. Lucrarea Nr. pneumocistoza şi toxoplasmoza. Dobândirea unor cunoştiinte generale privind principalele familii de virusuri cu cale de transmitere parenterala şi a riscului profesional asociat infecŃiei cu aceste virusuri. 2: examenul L. Briliant 1999. Lucrarile Nr. diagnosticul infecŃiei trichomonozice.IV. Oricare alt titlu apărut pe piaŃa internă (eventual externă) dupa 1990. izolarea şi cultivarea amoebelor libere condiŃionat patogene. Lucrarea Nr. 3: diagnosticul în criptosporidioza. ALL 1997. PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE VIRUSOLOGIE semestrul I/II 12 ore curs 12 ore lucrari practice I. Lucrarea Nr. 7 si 8: examene microscopice şi macroscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (helminti) utilizate în diagnosticul curent. coprocultura parazitologică. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Lucrarea Nr.C. ÎnŃelegerea patogeniei infecŃiei virale şi a noŃiunilor generale privind imunitatea antivirală 2.

Curs 4. Tehnici de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. Vaccinuri virale. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri. Mecanisme ale rezistenŃei la antiretrovirale. strategii virale de eludare a raspunsului imun. Curs 3. Terapia combinată. NoŃiuni de hemovigilenta. CMV.II. virusuri hepatitice recent identificate AgenŃii etiologici. 2. Stomatitele eritematoase. Interpretarea semnificaŃiei testelor calitative şi cantitative de detectie a acizilor nucleici virali în produse patologice recoltate de la pacienŃi III. Aplicarea algoritmului de diagnostic în hepatitele virale A. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Însuşirea şi aplicarea recomandarilor intenaŃionale privind tehnicile de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. Patogenia infectiei virale Curs 2. Leziuni orale asociate cu infecŃia HIV Curs 5. Diagnosticul de laborator.Antiretrovirale. Diagnostic de laborator. EvoluŃia şi stadializarea infecŃiei HIV/SIDA la adult şi în pediatrie. Carcinom hepatic de etiologie virală. Ciclul replicativ viral. E. Efectul antiretroviralelor în alte viroze. Markeri pentru monitorizarea evoluŃiei şi tratamentului hepatitelor cronice. inhibitori de proteaze virale. CONTINUTUL CURSURILOR Curs 1. Haine de protecŃie şi tehnici bariera. Herpesviridae: virusurile HSV 1 şi 2. Stomatitele buloase. principalele familii virale de interes medical. 3. Utilizarea instrumentarului tăios. Imunitatea în viroze. EBV. Interpretarea principalelor metode de izolare a virusurilor pe substraturi vii şi de identificare rapidă a antigenelor virale în produse patologice recoltate de la pacienŃi. Hepatita cronică cu virusurile B şi C. Virusuri hepatitice: Hepatita A. B C D E şi în infecŃia cu HIV 4 . VZ. Indicarea analizelor de laborator necesare diagnosticarii corecte a leziunilor din stomatitele virale 5. 171 . InfecŃia HIV / AIDS. Metode de dezinfecŃie şi sterilizare a instrumentarului dentar. Imunoterapia în infectia HIV. Stomatitele veziculare. Agentul etiologic. Curs 6. Stomatite hiperplazice. OBIECTIVELE CURSULUI: 1 . B C Delta. Taxonomie virală. IV.7 şi 8. Stomatite de etiologie virală. raspunsul imun celular. Human herpesvirus 6. Inhibitori ai reverstranscriptazei. CurăŃirea şi dezinfectarea cabinetului stomatologic şi a suprafeŃelor adiacente. Interferon: mecanisme de acŃiune şi efecte biologice.

Protocol de menŃinere a unei culturi celulare stationare.. 2000 . V. Diagnosticul în infecŃia HIV/SIDA: Tehnici serologice de triaj şi de confirmare: ELISA.. Diagnosticul în hepatita B: Metode de evidenŃiere a AgHBs... 2. 23.C. Evaluare Seminarii din materia de lucrări practice ……10% Examen teoretic .. Cernescu.2. Transportul probelor. 3. 10 (ELISA. Prelevarea şi etichetarea probelor biologice. Diagnosticul de laborator în hepatitele virale: Diagnosticul hepatitei A. cap.7 (Imunofluorescenta).. DetecŃia infecŃiei la nou nascuŃii din mame seropozitive."Virusologie Medicală''. 12. . Protocol de izolare a unui virus pe culturi celulare. Principalale tipuri de efect citopatic. Diagnosticul hepatitei E 5. 28.5. 25. Cernescu. 8. Ruta."Practica diagnosticului virusologic''. 6. WB). 10.. 13..7. 9.. DetecŃia infecŃiei în timpul ferestrei serologice. Western Blot (WB) 6. 12.. 3.. Tehnici moleculare.test grilă . Ed. 1998. 11. Capitolele 1."SIDA. 34. Concept publishing.ELISA. Tehnici de detecŃie a virusului şi a produselor virale: Tehnica de amplificare genica (PCR). 8 (PCR).C.. Markeri ai infectivităŃii VHB. Concept publishing.. Culturi de celule: Clasificarea culturilor celulare. VI. Ed. SCOPUL CURSULUI: 1. 4. Creşterea şi dezvoltarea coplilului. 5.6. . Alegerea eşantioanelor pentru diagnosticul Virusologic.. Ruta Ed. ………90% PEDIATRIE ANUL IV Un semestru 16 ore curs/ 32 ore lucrări practice I. 26.. Determinarea încarcarii virale. Cernescu. 172 . C. Diagnosticul hepatitei D. 1998 1. Diagnosticul hepatitei C: Teste serologice: Tehnica imunoenzimatică . Algoritmul operaŃiilor implicate în diagnosticul Virusologic rapid: Etapele izolarii şi Identificării virusurilor de la bolnavi. Medicală.Tratamentul cu antiretrovirale". S. S. BIBLIOGRAFIE . 11.. 32.

Endocardita bacteriană. InsuficienŃă cardiacă. AlimentaŃia mixtă. Icterele nou-născutului: algoritm de diagnostic. Tehnica şi stabilirea raŃiei în alimentaŃia artificială. particularităŃi morfofuncŃionale. Miocardite. metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor. NutriŃie şi alimentaŃie pediatrică. Mecanisme de aparate antiinfecŃioasă ale aparatului respirator. Greutatea mică la naştere: prematuritatea. Neonatologie Nou-născutul la termen: evaluarea la naştere. pubertate (adolescent). postmaturul cu greutate mică. proteice. glucidice. compoziŃia laptelui de vacă. factori care determină şi influenŃează creşterea şi dezvoltarea. lipidice. Asmul bornşic infantil. Cardiologia pediatrică Boli congenitale de cord: etiologie. InfecŃia bacteriană (sepsisul) la nou-născut. perioada de antepreşcolar. 4. Nevoi nutriŃionale: energice. scorul APGAR. ecremate şi semiecremate acidulate). AlimentaŃia diversificată. Pneumologie pediatrică InfecŃii virale ale cariilor aeriene inferioare: laringita acută subglotică (crupul viral). dismaturitatea. minerale. 3. Pneumonii nebacteriene: pneumonii interstiŃiale. Incidente în alimentaŃia naturală. 6. AlimentaŃia artificială. şcolar. Boli congenitale de cord necianogene (cu şunt stânga-dreapta): defect septal atrial. Boli congenitale de cord cianogene: teralogia Fallot. preşcolar. adaptate. bronsiolita.Mecanismul creşterii şi dezvoltării. Hemoragia meningocerebrala la nou-născut. defect septal ventricular. Creşterea şi dezvoltarea în perioada primei copilării. legile creşterii. Bolile carenŃiale ale sugarului. formule de lapte praf (de start. hidrice. Detresa respiratorie a nou-născutului. artificială şi mixtă. Gastroenterologie pediatrică 173 . greutatea la naştere. de continuare. 2. MalnutriŃia. boala hemolitică a nou-născutului prin izoimunizare Rh şi AB0. Creşterea şi dezvoltarea somatică şi neuropsihică a copilului. vitamine. Rahititsmul carenŃial. 5. transpoziŃia de mari vase. clasificare şi termiologie. Hipoxia la naştere (encefalopatia hipoxicischemică). 7. Anemia carenŃială feripriva. compoziŃia şi proprietăŃile laptelui de mamă. AlimentaŃia naturală. pneumonia stafilococică. parŃial adaptate. Boala hemoragică a nou-născutului. Pneumonii bacteriene: pneumonia pneumococică.

Diareea acută şi sindromul de deshidratare acută de cauză digestivă. Diareea cronică: clasificare, celiachia, fibroza chistică. Dureri abdominale recurente. Parazitoze intestinale. Hepatite cronice. 8. Nefrologie pediatrică Glomerulonefrita acută posttreptococica. Sindroame nefrotice: clasificare, sindrom nefrotic cu leziune glomerurală minimă. InfecŃia tractului unrinar la copil. 9. Boli reumatice la copil Reumatismul articular acut. Lupusul eritematos sistemic. Artrita reumatoidă juvenilă. Purpura Schonlein-Henoch. 10. Hematologie – oncologie pediatrică Sindroame talasemice, talasemia majoră. Anemia hemolitică microsferocitară congenitală. Purpure trombocitopenice. Hemofilia. 11. Toxicologie pediatrică IntxicaŃii acute la copii: epidemiologie, diagnostic, tratament general. II. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Anamneza şi examenul clinic: particularităŃi la sugar şi copil 2. Nou născutul: particularităŃi morfo-funcŃionale 3. AlimentaŃia sugarului: naturală, artificială, mixtă, diversificarea alimentaŃiei. Formule adaptate. 4. Boli carenŃiale ale sugarului şi copilului mic: manutriŃia, rahitismul carenŃial, anemia feriprivă. 5. Diareea acută a sugarului şi copilului mic: etiologie, semne şi simtome, tratament dietetic şi antibiotic. Deshidratarea acută şi reechilibrarea hidroelectrolitică. 6. InfecŃii virale ale căilor respiratorii inferioare: laringita acută, bronşiolita acută, pneumonii intertiŃiale. 7. Pneumonii şi pleurezii bacteriene. 8. Asmul bronşic. 9. Boli congenitate de cord: DSA, DSV, tetralogia Fallot. 10. Glomerulonefrite acute, sindromul nefrotic, infecŃia tractului urinar. 11. Hepatita virală cronică. 12. Reumatismul articular acut, artrita cronică juvenilă. 13. Sindroame hemoragice: Purpura trombocitopenică, hemofilia. 14. Convulsii: recunoaştere şi tratament de urgenŃă. 15. IntoxicaŃii acute: principii generale de diagnostic şi tratament.

174

III. BIBLIOGRAFIE

EsenŃialul în pediatrie, sub redacŃie, prof. dr. E.P. Ciofu – Carmen Ciofu, Ed. Medicală Amaleta 1997. IV. EVALUARE 6 lucrări de control scrise pe parcursul semestrului – pentru evaluarea pe etape a cunoştinŃelor teoretice şi practice dobândite = lucrările sunt apreciate cu note de la 1 la 10. Examenul final la sfârşit se semestru, constă într-o lucrare scrisă notată de la 1 la 10.

PEDODONłIE ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestrul 32 ore de curs; 64 ore de stagiu clinic. I. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea patologiei odontale (caria dentară şi traumatisme dento-parodontale) la copil şi adolescent. 2. Cunoaşteree particularităŃilor etiopatogenice ale cariei dentare la copil şi adolescent. 3. Cunoaşterea metodelor de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent.

II. OBIECTIVELE CURSULUI:

Se propune ca la terminarea, cursului studenŃii să fie capabili: 1. Să cunoască particularităŃile morfologice şi de structura ale dinŃilor temporari şi permanenŃi cu radacina incomplet formată. 2. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria simplă la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată. 3. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria complicată la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacină incomplet formată. 4. Să cunoască şi să recomande individualizat metodele locale şi generale de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent. 5. Să recunoască diferitele forme clinice de traumatisme dento-parodontale ale dinŃilor temporari şi ale dinŃilor permanenŃi cu radăcina incomplet formată şi să cunoască principiile de tratament.

175

III. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Obiectivul PedodonŃiei – conŃinut, istoric tendinŃe de dezvoltare; 2. NoŃiuni de odontogeneză 3. ErupŃia dentară - etape, secvenŃa erupŃiei dinŃiilor temporari şi permanenŃi, patologie infla matorie 4. Cronologia dezvoltării dentare. Vârsta dentară 5. ParticularităŃile morfologice şi de structură ale dinŃilor temporari. RezorbŃia fiziologică a rădăcinii dinŃilor temporari 6. Etiopatogenia cariei dentare – particularităŃi la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 7. Caria dinŃilor temporari - indici de apreciere a morbidităŃii prin carie, epidemiologie, clasificare, forme clinice. Caria de biberon - epidemiologie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 8. Caria simpla la dinŃii temporari - histopatologie, simptomatologie, diagnostic, tratament 9. InflamaŃia pulpara la dinŃii temporari - particularităŃi, forme clinice, elemente de diagnostic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, tratament 10. Gangrena pulpara la dinŃii temporari - etiopatogenie, forme clinice, complicaŃii, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evolutie, tratament 11. Caria la dinŃii permanenŃi în perioada de creştere epidemiologică. ParticularităŃi ale dinŃilor permanenŃi tineri. Caria simplă - simptomatologie, diagnostic, tratament; Caria incipientă - metode de diagnosticare precoce, principii de 12. InflamaŃia pulpar la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată - ParticularităŃi morfologice ale zonei apicale, particularitalile inflamatiei pulpare, forme clinice, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 13. Gangrena pulpară la dinŃii permanenŃi cu rădăcina incomplet formată particularităŃi, tablou clinic, tratament (metode şi tehnici de apexificare) 14. Traumatismele dintilor temporari pi permanenti cu radacina incomplet formata -

epidemiologie etiologie, clasificare, forme clinice, tratament de urgenŃă şi definitiv. ConsecinŃele traumatismelor dinŃilor temporari asupra succesorilor permanenti 15. Prevenirea cariei dentare la copii - principii, metode. Fluorizarea generală şi locală - mecanism de acŃiune, metode de aplicare, eficienŃă. Rolul alimentaŃiei. Rolul igienei orale, metode şi tehnici de igienă orală, eficienŃă. Sigilarea şanŃurilor şi fosetelor.

176

IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE:

Obiective: 1. Examenul clinic exo- şi endobucal al pacientului copil; 2. Diagnosticul cariei simple şi complicate la dentiŃia temporară şi permanentă cu radacina incomplet formată; 3. Diagnosticul traumatismelor dinŃilor temporari şi permanenti cu radacina incomplet formată; 4. Deprinderea metodelor de lucru specifice Pedodontiei; 5. Deprinderea metodelor locale de prevenire a cariei; 6. Interpretarea radiografiilor dentare la copii în perioada dentiŃiei temporare şi mixte. Barem minim 1. Tratamentul cariei simple la dinŃii temporari şi permanenti tineri ………16-20 procese ……………..carioase 2. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 3. Tratamentul gangrenei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri ……………. 5 cazuri ……………..5 cazuri

4. ExtracŃii de dinŃi temporari ............. ... ...........……………………………….... 5 cazuri 5. Proceduri de utilizare pe cale locală a preparatelor fluorate .......................16-20 proceduri 6. Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive. 7. Rezolvarea diferitelor urgente. ……………..16 cazuri ………………..6 cazuri

V. BIBLIOGRAFIE:

- "PedodonŃie" - Livia Zarnea; ed.Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,1993. - "Pulpotomia la dinŃii temporari" - Rodica Luce; Ed.Cerma, Bucureşti, 1996. - “Metode locale de prevenire a cariei din şanŃuri şi fosete" - Rodica Luca; Ed. Cerma, Bucureşti,1998 - "Teste de PedodonŃie" - Rodica Luca, Cherlea V., Lung T., SurpăŃeanu M., In: Teste de Stomatologie, vol.2, Ed. Cerma,1996, pg.6-24. - "Teste de PedodonŃie'! - Rodica Luca, In: Teste de Stomatologie şi Chirurgie oro-maxilo-facială, sub redacŃia GănuŃă N., Ed. Medicală, Bucureşti, 1998, pg. 259-270.

177

forme clinice.etiopatogenie. 4.Lucrare de control . forme clinice. tratament. Cunoaştereca patologiei orientale a molarului de şase ani. Să cunoască patologia complexă a molarului de şase ani şi posibilităŃile de tratament. forme clinice. coloraŃiile extrinseci (etiologie. 5. 2. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Să recunoască anomaliile dentare de dezvoltare şi anomaliile dentare dobândite altele decât caria dentară şi să stabilească un plan de tratament.VI.60% ANUL V Un semestrul 32 ore de curs. 3. Să recunoască diferitele tipuri de îmbolnavire parodontală la copil şi adolescent şi să cunoască conduita terapeutică.coloraŃiile intinseci (etiologie.15% ……………………………………….. I.Examen practic . Cunoaşterea anomaliilor dentare de dezvoltare. III. Cunoaşteree patologiei mucoasei orale mai frecvent întalnită la copil şi adolescent. Cunoaşterea patologiei periodontale la copil şi adolescent. Să conceapă un plan de tratament pedodontic complex în funcŃie de nevoile pacientului raportate la grupa de vârstă şi starea generală de sănatate. Să recunoască tipurile mai frecvente de afecŃiuni ale mucoasei orale la copil şi adolescent şi să cunoască" conduita terapeutică". Modificari de culoare ale structurilor dentare . 4. tratament). SCOPUL CURSULUI: 1. Distrofiile dentare de structură . OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. 64 ore de stagiu clinic. 2.15% …………………………………………….Notă stagiu ………………………………………. Distrofiile dentare .. EVALUARE: . 2.perturbări ale perioadei de formare dentară. 3. II. 10% - Examen teoretic final – sris ………………………………. clasificare. tratament) 178 .

.... 2... 8 cazuri....... Diagnosticul diferitelor forme de distrotii dentare........ 2... Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive . 4.. Diagnosticul complex al afecŃiunilor stomatologice în perioada dentiŃiei temporare şi mixte......... pe grupe de vârstă (copilul mic..particularităŃi de structură ale parodonŃiului marginal în perioada dentiŃiei temporare şi mixte... 20 proceduri 6........ gingivita la copil şi adolescent... Materiale utilizate în practica pedodontică 8.... 20 cazuri 7...............20-25 procese 179 .... AfecŃiuni ale mucoasei bucale întilnite mai frecvent la copil şi adolescent 6.................... Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenti tineri ……………6 cazuri 3.. adolescent) IV............... Insuşirea diferitelor metode de tratament ale distrofiilor de structură Barem mimim: 1. Îmbolnăvirea parodontală la copii ..... preşcolar.. Tratamentul cariei simple la dintii temporari si permanenti tineri carioase. Diagnosticul afecŃiunilor dentare specifice dentiŃiei temporare şi mixte. 5..3............... parodontita juvenilă 5. …….... Patologia prin eerie simpla si complicata a molarului de sase ani . Necesitate şi priorităŃi în asistenŃa pedodontică...... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Obiective: 1... 8 cazuri 5..... 3. Abordarea pedodontică a copilului cu probleme speciale 7....... Intocmirea unui plan complex de tratament al afecŃiunilor pedodontice în report cu vârsta.......... Rezolvarea diferitelor urgente ........ Proceduri de utilizare pe cale locală a diferitelor preparate fluorate ....... Însuşirea atitudinilor profilactice şi curative specifice pentru molarul de şase ani........ Plan complex de tratament .... ParticularităŃile tratamentului protetic la copil şi adolescent 9. şcolar........... 6. Tratamentul gangrenei la dintii temporari şi permanenŃi tineri …………6 cazuri 4...factori favorizanti consecinte 4.

pg.Cursul predat sub redacŃia GănuŃă N..............A.... Ed..... cele mai importante pentru medicul dentist......... .....Cerma...... .........…………………………………55% PREVENłIE ORO.....DENTARĂ ANUL II Un semestru 16 ore curs 16 ore lucrări practice OBIECTIVELE CURSULUI: . Lung To...............Notă stagiu . Verigile lanŃului infecŃios: Antibioterapia profilactică 180 ..259-270 ........ Ed. Bucureşti........si Pedagogica' R............ ..studenŃii trebuie să cunoască la sfârşitul cursului care sunt bolile contagioase.. cross contamination.. vol............. ce se pot transmite prin practică stomatologică şi cum trebuie să procedeze pentru a reduce la minim acest risc......V. Bucuresti.... Procesul infecŃios.....1993..scris..Examen teoretic final ... BIBLIOGRAFIE: ........2o% ...15% .. SurpăŃeanu M.... Didactica......1996.... In: Teste de Stomatologie si Chirurgie oro-maxilo-facială l998..... Ed. VI............... EVALUARE: .. .Rodica Luca...... CONłINUTUL CURSURILOR: 1..2.. In: Teste de Stomatologie.Examen practic ..."Pedodontie" -Livia Zarnea........... CURSUL I Introducere în prevenŃie oro-dentară............ infecŃie nosocomială........."Teste de Pedodontie"-Rodica Luca....Medicală..... PREVENIREA TRANSMITERII INFECłIILOR Definirea noŃiunilor: precauŃii universale/standard....10% ..........pg 6-24..... Cherlea V...........Lucrare de control ............."Teste de Pedodontie"........

semne patognomonice.Z): epidemiologie.3. etape evolutive. agent etiologic. căi de transmitere.căi de transmitere. căi de transmitere. etape evolutive. căi de transmiter. diagnostic. măsuri preventive. starea de purtător cronic. evoluŃie. Teste de laborator şi evaluarea medicală a pacientului infectat HIV 181 . Herpesul labial. TUBERCULOZA (TBC) . HEPATITELE VIRALE . căi de transmitere. măsuri preventive. evoluŃia bolii. INFECłIA HIV (human imunodeficiency virus) . INFECłII VIRALE ALE MUCOASEI ORALE 3.ACUTE Hepatita A . etape evolutive. Hepatita E căi de transmitere.Etiologie. InfecŃia cu virusul Epstein-Barr (VE-B): Mononucleoza infecŃioasă.1.V 4. Herpesul ocular. BOLI PRODUSE DE HERPES-VIRUSURI 1. receptivitatea la boală şi grupe de risc Aspecte medicale ale infecŃiei HIV. InfecŃiile cu viruşii herpes simplex Gingivo-stomatita herpetică primară. măsuri preventive. Leucoplakia infecŃioasă cu manifestări clinice.) 1. Hepatita B manifestări clinice. situaŃia din România. Hepatita D (delta) . măsuri preventive 2. etape evolutive. 3. profilaxia post expunere. InfecŃia cu virusul varicelei-zoster (V. manifestări clinice. o Sindromul acut respirator sever (SARS) 1. InfecŃia cu cytomegalovirusul (VHCM): manifestări clinice orale. epidemiologie. vaccinarea şi testarea postvaccinare.epidemiologie.2. manifestări orale. Varicela (primo infecŃia cu V. măsuri preventive. etape evolutive.V. o Encefalopatiile spongiforme umane. perioada de contagiune. Zona zoster: manifestări prodromale. tratament 2. evoluŃie. manifestările bolii. măsuri preventive. CURSUL III Hepatita C .V. PanariŃiul herpetic. MĂSURI PREVENTIVE 4. CURSUL IV .Z.căi de transmitere.căi de transmitere. măsuri peventive. 3. 1. manifestări clinice orale. 4. CURSUL II Cele mai importante boli infecŃioase care se pot transmite pe durata procedurilor stomatologice Provocări infecŃioase prezente şi viitoare. perioada de incubaŃie. măsuri profilactice.

VIII B. RECIRCULAREA INSTRUMENTARULUI REFOLOSIBIL Prespălarea – PrecurăŃirea CurăŃirea propriu-zisă a. cheilita angulară. Gingivita ulceronecrotică. ParticularităŃile amenajării interiorului cabinetului stomatologic 2. MĂSURI DE PROTEJARE PERSONALĂ A ECHIPEI STOMATOLOGICE Imunizări şi testări periodice . InfecŃii cu Epsein-Barr Virus . InfecŃia cu Varicella Zoster Virus. CURSUL VII . Parodontopatia marginală HIV. InfecŃii cu Cytomegalovirus. AfecŃiuni neoplazice .ECHIPAMENTUL DE PROTECłIE Halatul sau uniforma lavabilă Boneta sau acoperitoarele pentru păr Masca oro-nazală (facială) Ochelarii de protecŃie TEHNICI DE SPĂLARE A MÂINILOR Mănuşile de protecŃie HIPERSENSIBILITATEA LA LATEX 6. CURSUL VI A.Sarcomul Kaposi Xerostomia sau afectarea glandelor salivare Trombocitopenia INGRIJIREA PROFILACTICO-STOMATOLOGICĂ A PACIENTULUI INFECTAT HIV/SIDA o Tratamentul preventiv stomatologic propriu-zis o Tratamentul profilactic al personalului medical imediat postexpunere RESTRICłII PROFESIONALE ÎN CAZUL PROFESIONISTULUI CONTAGIOS 5.Leucoplazia pătroasă a limbii (Hairy Leukoplakia).LEZIUNI ORALE ASOCIATE OBIŞNUIT INFECłIEI HIV Limfadenopatia InfecŃii fungice: Candidoza pseudo-membranoasă. CurăŃirea ultrasonică b. InfecŃii recidivante cu Herpes Simplex Virus (HSV). hiperplazică. OBIECTIVELE STOMATOLOGIC CONTROLULUI INFCłIILOR ÎN CABINETUL 1. CurăŃirea manuală Împachetarea instrumentarului în vederea sterilizării INDICATORII STERILIZĂRII Sterilizarea sterilizarea prin căldură umedă (abur sub presiune) sterilizarea prin căldură uscată sterilizarea prin vapori chimici 182 . atrofică. InfecŃiile bacteriene: Gingivita HIV sau Eritemul gingival linear. InfecŃiile virale: InfecŃiile cu Human Papilloma Virus – HPV.

CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC. 2. Editura BIC ALL. nota finală Ńine cont de frecvenŃa la curs. PREGĂTIREA CABINETULUI PENTRU LUCRU Contaminarea zonelor dintr-un cabinet stomatologic CurăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor ÎntreŃinerea circuitelor de apă Grija faŃă de instrumentarul steril Pregătirea pacientului pentru şedinŃa de tratament Atitudinea faŃă de reziduri SFATURI PRACTICE BIBLIOGRAFIE: 1. CUCULESCU M. Cristian Funieru. Marian Cuculescu. EVALUARE: • fiecare student va realiza la minimum 2 pacienŃi: o completarea foii de observaŃie (examenul clinic şi anamneza) o cu plan de tratament preventiv o cu înregistrarea semnelor vitale lucrare de control din materia predată cu privire la cele 4 boli contagioase descrise. de rezultatul la testul scris. PROGRAMA ANALITICĂ . Bucureşti – 2006. Compuşii fenolici (sintetici) Sterilizarea chimică (prin imersie) 3. CUCULESCU M. Bucureşti. BUCUREŞTI.. Editura Cerma Print.DEZINFECTANłII CHIMICI RECOMANDAłI ÎN STOMATOLOGIE 1. . 2002.Aspecte Practice în PrevenŃia Oro Dentară – Manual de lucrări practice pentru studenŃii facultăŃii de Medicină Dentară şi ai Colegiului de AsistenŃă Dentară autori: Ranga Roxana. interesând semnele clinice şi tratamentele de urgenŃă de în caz de accident. Compuşii clorului 3. PROFILACTIC. Iodoforii 4. testul final. 3.ACTUALIZĂRI LA CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL DENTAR.LUCRĂRI PRACTICE PREVENłIE ORO-DENTARĂ – AN III MEDICINĂ DENTARĂ 183 . Nicolae Bănicioiu. examen teoretic – 2 subiecte scris + test grilă (60 teste complement simplu şi complement multiplu). activitatea de la lucrări practice. Gluraraldehide 2. Caiete de lucrări practice .Carol Davila” Bucureşti 2006. Editura Universală . Oana Sluşanschi. Adrian łandără.

zonele neutre.Tipuri de săpunuri folosite. . Echipamentul de protecŃie al echipei medicale (mască.Metode de spălare a mâinilor (rapidă. . asistentă). precum şi spălarea corectă a mâinilor prin una din tehnicile rapidă sau standard rapidă.Echipa stomatologică (medic. mediu curat. halat.spălarea mâinilor . necritice. terŃiară. Necesar de echipament: măşti oro-nazale. mănuşi.Prezentarea unitului dentar. StudenŃii vor exersa aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie. ale mediului înconjurător) . măsuri universale de prevenire. Obiectivele controlului infecŃiilor. săpun chirurgical lichid(conŃinut antimicrobian).aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie. prevenirea bolilor profesionale. . ochelari. bonetă). Introducere în prevenirea transmiterii bolilor în cabinetul stomatologic. Pregătirea echipei stomatologice pentru tratament . Pentru cabinet: curăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor. Exemple. 184 . . semicritice. - Prezentarea cabinetului stomatologic ÎmpărŃirea cabinetului pe arii de contaminare: de tratament.Pentru pacient: aşezarea pacientului în scaunul stomatologic. Definirea noŃiunilor: mediu contaminat. definirea etapelor prevenŃiei – primară.Tipuri.Gradul de contaminare a suprafeŃelor existente în cabinetul stomatologic (critice. . chirurgicală). După efectuarea de demonstraŃii. familiarizându-se cu comenzile acestuia. secundară. Îngrijirea mâinilor. de contact indirect cu pacientul. halat. studenŃii exersează manevrarea corectă a unitului stomatologic. ochelari de protecŃie. standard rapidă. curăŃarea circuitelor de apă ale unitului. aerisire. Rolul şi spaŃiul de lucru al acestora.LP1 – Introducere Introducere în stomatologia preventivă. echipamentul de protecŃie (când este cazul) şi pregătirea pacientului pentru şedinŃa de lucru. LP2 – Pregătirea cabinetului şi a pacientului pentru şedinŃa de tratament. mănuşi. bonetă. NoŃiuni de bază privind prevenirea afecŃiunilor din sfera oromaxilo-facială. prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. mediu steril. Utilizare corectă. ÎnŃelegerea necesităŃii aplicării corecte a tehnicilor de control al infecŃiei în cabinetul stomatologic. Obiectivele şedinŃei de LP: familarizarea studenŃilor cu noŃiunea de medicină preventivă. .

Pregătirea instrumentarului pentru sterilizare: împachetare (în şerveŃel sau în pungi speciale din hârtie-plastic). vor învăŃa şi aplica corect manevrele de curăŃire manuală în funcŃie de obiectul curăŃit. căldură uscată. cutii şi casolete. Usucă şi împachetează instrumentarul de sterilizat. şerveŃele. Se familiarizează LP3 – ReCircularea instrumentarului şi al materialelor în cabinetul stomatologic. DezinfecŃie. tipuri de dezinfectanŃi. Exemplificare: dezinfecŃia suprafeŃelor şi a instrumentarului. corectă a mâinilor. vapori chimici sub presiune. - - Procesul de sterilizare ModalităŃi de sterilizare (căldură umedă. utilizare corectă. instrumentar stomatologic. Prezentarea sacilor şi al recipientelor pentru deşeuri. Manevrarea corectă a instrumentarului tăietor folosit (lame de bisturiu). Exemple.Obiectivele LP: StudenŃii înŃeleg necesitatea utilizării echipamentului de protecŃie. vor efectua manevre de decontaminare a suprafeŃelor cabinetului stomatologic. uscarea. vor StudenŃii manevra corect diferitele instrumente stomatologice prezentate. Exemplificare: poupinel. Prespălare. Pensa de serviciu şi utilizarea corectă a acesteia. Instrumentarul de unică folosinŃă şi refolosibil. Trusa de consultaŃie. 185 . împachetarea şi sterilizarea). precum şi folosirea lui corectă. instrumentar endododontic. diferite obiecte de instrumentar stomatologic (truse de consultaŃie. demonstraŃie. curăŃire (manuală. Vor face diferenŃa dintre dezinfecŃie şi sterilizare. spălarea propriu-zisă. Indicatorii sterilizării: definire. pungi speciale din hârtieplastic şi aparatul de sigilat specific. sterilizatoare rapide). a seringilor şi acelor folosite. poupinel. manevrarea lui corectă. Vor fi capabili să împacheteze corect instrumentarul în vederea sterilizării şi să manevreze corect instrumentarul sterilizat. demonstraŃie. instrumentar chirurgical). intrumentar pentru parodontologie. Exemplificare. Necesar de echipament: dezinfectanŃi. aparat de curăŃare cu ultrasunete. sterilizator cu cuarŃ. Zona cabinetului stomatologic unde se manevrează instrumentarul refolosibil. Obiective: StudeŃii vor fi în stare să efectueze corect etapele recirculării instrumentarului reutilizabil. autoclav. oxid de etilenă. Manevrarea corectă a instrumentarului sterilizat. evitând producerea accidentelor. autoclav şi sterilizator cu cuarŃ. Atitudinea faŃă de reziduri. Se învaŃă şi se exersează spălarea cu ambientul cabinetului stomatologic. demonstraŃie. aşezarea corectă în cutii şi în sterilizator. ultrasonică). Recircularea instrumentarului refolosibil (precurăŃirea.

fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar şi reface indicele de placă. Nu se face referire la prevenirea oncologică care cred că este recomandabil 186 .fiind vorba de studenŃi de anul III. ochelari. LP5– Lucrare de control . Se înregistrează în fişă statusul dentar al fiecărui studentpacient. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. un semestru 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice ANUL III OBIECTIVELE CURSULUI . StudenŃii sunt instruiŃi cu privire la obligativitatea şi metoda de palpare a grupelor ganglionare latero-cervicale.Examenul clinic al pacientului StudenŃii Se prezintă fişa de consultaŃie Se demonstrează modalitatea de evaluare şi înregistrare a statusului dentar. mănuşi. StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate la LP-urile precedente.Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. - LP7 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. La sfârşitul şedinŃelor. Fiecare va aplica noŃiunile învăŃate anterior în funcŃie de rolul jucat. Se explică o tehnică de periere. se insistă pe noŃiuni legate de prevenirea cariei dentare şi mai puŃin pe prevenŃia în parodontologie.LP4. bonetă. Necesar de echipament: mască oro-nazală. se efectuează colorarea plăcii dentare şi se cuantifică cantitatea de placă prin efectuarea unui indice de placă. La sfârşitul şedinŃelor. StudenŃii sunt iniŃiaŃi cu privire la înregistrarea semnelor vitale. - LP8 . truse de consultaŃie. dezinfectanŃi. LP6 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – studenŃii absenŃi sau cei care nu au promovat testul scris au posibilitatea de refacere. săpun chirurgical (conŃinut antimicrobian). La sfârşitul şedinŃelor. care cred că este normal să fie dezbătute în anul V şi VI la parodontologie.studenŃii trebuie să fie capabili la sfârşitul stagiului să realizeze un plan de tratament profilactic individualizat şi să poată să efectueze manoperele specifice prevenŃiei primare. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. .testarea în scris a cunoştinŃelor acumulate cu privire la tematica primelor 4 cursuri. fişe stomatologice. halat. StudenŃii aplică în practică noŃiunile învăŃate anterior lucrează în echipe de medic-asistentă-pacient.

fluorizarea structurilor dure dentare. metabolismul P.V MIJOLACE DE CONTROL AL P. Depozitele dentare dure Tartrul dentar: formarea tartrului dentar. semnificaŃia clinică a P. şi educarea stomatologică a pacienŃilor. CURSUL I . o Halitoza: definiŃie. succesiunea fixării microbiene şi coagregarea microbiană. soluŃii utilizate. Materia alba Resturile alimentare 2. Placa dentară microbiană: aspecte clinice.Collis o Tehnica de periere prin rulare o Tehnica vibratorie de periere Stillman o Tehnica viratorie de periere Charters o Tehnica circulară de periere Fones 187 . 3. flora microbiană asociată variatelor forme de afectări parodontale.să se facă la chirurgie BMF sau prevenirea malformaŃiilor şi al anomaliilor dento-maxilare care cred că pot fi făcute mai competent în cadrul cursurilor de ortodonŃie.D. CURSUL III • II. Mijloace principale – periajul dentar PERIUłE DENTARE Istoric PeriuŃe de dinŃi manuale Descriere generală Factori care influienŃează alegerea unei periuŃe dentare METODE DE PERIERE MANUALĂ A DINłILOR o FrecvenŃa periajului dentar – sfaturi practice o Tehnica sulcular vibratorie de periere Bass o Tehnica de periere simultan sulculară .. Depozite dentare moi Pelicula dobândită.D. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Mijloace de control mecanic al P.. forme clinice. proceduri de aplicare. MICRORGANISMELE PLĂCII DENTARE GENERATOARE DE CARIE DENTARĂ SAU/ŞI BOALĂ PARODONTALĂ I.: indicaŃii. matricea intermicrobiană a plăcii dentare.D.D.D.. cauze. compoziŃia T. CURSUL IV . disciplinarea consumului de hidrocarbonate.D. forme clinice. virulenŃa patogenilor parodontali. caracteristici. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor. o AgenŃii de colorare ai P.D. metode de evidenŃiere. semnificaŃie clinică. tratament. I.II Definirea etapelor prevenŃiei primare în reducerea frecvenŃei apariŃiei şi evoluŃiei bolilor plăcii: controlul mecanic şi chimic al P.

Mijloacele chimice de control al P. Alcaloizii vegetali – Saguinarina d.Istoric . antibioticele 3.o Tehnica verticală de periere Leonard o Tehnica orizonatală de periere o Tehnica fiziologică de periere Smith Perierea suprafeŃelor ocluzale PERIUłELE DE DINłI MECANICE o Tipuri o Tehnici de periere CURĂłIREA LIMBII o individualuizarea periajului o efecte negative ale periajului dentar 4. Sărurile 2.Paste de dinŃi antiplacă .Paste de dinŃi desensibilizante Paste de dinŃi de albire • • • • 188 .destinate controlului mecanic al P.Paste de dinŃi anticarie . dental floss-ul (aŃa dentară sau firul de mătase) Banda dentară Super floss-ul Benzile de tifon stimulatorul gingival interdentare sau conurile interdentare scobitorile – Tooth picks periuŃele interdentare şi cele unitufă gumele de mestecat II.D. enzimele 5. 1. Hexetidina e.VII Mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar .CompoziŃie chimică de bază Testarea capacităŃii de abrazare a pastelor de dinŃi Pastele de dinŃi profilactice/terapeutice . Biguanidine – digluconatul de clorhexidină b. CURSUL VIII-IX MODALITĂłI DE APLICARE A SUBSTANłELOR CHIMICA ANTIPLACĂ I. AgenŃii de oxidare f. PASTELE DE DINłI . antiseptice a. Compuşii fenolici – Listerina şi Triclosanul c. CURSUL VI . Compuşii cuaternari de amoniu – Clorura de cetylpyridinium. Clorura de Benzalconiu.Paste de dinŃi antitartru .D.

Grăsimile şi proteinele 2.AgenŃi antimicrobieni recomandaŃi Jet-floss-ul 6.Monozaharidele .Îndulcitorii artificiali Zaharina Aspartamul Acesulfamul K Ciclamatul de sodiu Sweetener 2000 caracteristici ce influienŃează cariogenitatea alimentelor B.Amidonul . Îndulcitorii tradiŃionali . FACTORII CARE INFLUIENłEAZĂ COMPORTAMENTUL ANTICARIE A SMALłULUI DENTAR Factorii care determină perturbări în formarea matricei organice a smalŃului dentar carenŃele în aportul de vitamină A carenŃele în aportul vitaminei C aportul de oligoelemente aportul glucidelor.şi subgingivale . alimente cu efect cario-protector 1.Factorii perturbatori ai mineralizării matricei smalŃului 189 . prin controlul dietei A.Efecte şi indicaŃii . Alimentele nerafinate 7.ContraindicaŃii . alimente cu potenŃial cariogen 1. IRIGATOAREL BUCALE .XI prevenirea c. Zaharoza 2. CURSUL X .Polipeptidele .II. Îndulcitorii alternativi .Poliolii . APE DE GURĂ DESTINATE CLĂTIRII CAVITĂłII ORALE • Cosmetice • Terapeutice o Utilizate în cabinet o Utilizate la domiciliu Ape de gură prepararte extemporaneu Ape de gură prefabricate inlocuitori ai salivei (salive artificiale) III. CURSUL XII-XIII CREŞTEREA REZISTENłEI STRUCTURILOR DENTARE FAłĂ DE ATACURILE ACIDE CARIOGENE I.Îndulcitorii din cereale – HFCS 3.d.Tipuri: supra. proteinelor şi lipidelor bolile infecto-contagioase .

Fluorizarea locală profesională a.Istoric . paste de dinŃi b. în conformatoare c. b. Efecte secundare produse la nivelul celorlalte organe şi Ńesuturi Mecanisme cario-statice ale fluorului METODE SISTEMICE DE ADMINISTRARE A FLUORULUI Apă potabilă fluorurată .LegislaŃie în viguare . avantaje .Materiale utilizate . contraindicaŃii. CURSUL XIV SIGILAREA ŞANłURILOR ŞI FOSETELOR OCLUZALE .D. PREVENIREAC.Fluorizarea apei potabile în şcoli Tablete şi soluŃii cu fluor Sarea de bucătărie fluorurată Laptele şi băuturile răcoritoare fluorurate FLUORIZAREA LOCALĂ Caracteristicele sistemelor de fluorizare locală IndicaŃiile fluorizărilor locale Obiectivele fluorizării locale I. ape de gură c. ionoforeză II.tratamentul fluorozei dentare 1.factorii perturbatori ai maturpării preeruptive a smalŃului hipofizectomia nanismul hipofizar hormonii sexuali II.Beneficii . c. Autofluorizările locale a. geluri COMBINAREA METODELOR DE FLUORIZARE 8. badijonare b. 2.aportul scăzut de calciu şi fosfor sau un raport Ca/P deficitar rolul fluorului carenŃa în vitamina D disfuncŃiile hormonale . d. a. PRIN ADMINISTRAREA FLUORULUI Metabolismul fluorului Toxicitatea fluorului IntoxicaŃia acută – tratamente de urgenŃă IntoxicaŃia cronică o Fluoroza osoasă o Fluoroza dentară – indicele de fluoroză Dean .Tehnici de lucru SIGILAREA CA METODĂ ALTERNATIVĂ LA TERAPIA CLASICĂ 190 .IndicaŃii.Defluorurarea apei potabile .

Didactică şi Pedagogică .Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare. . EDUCAREA MEDICAL-STOMATOLOGICĂ II. 191 .Profilaxie stomatologică. 3. Anotimp. 5. Didactică şi . ROLUL SECREłIEI SALIVARE ÎN APĂRAREA STRUCTURILOR BUCODENTARE FuncŃiile salivei ProprietăŃile salivei a. diagnosticare clinică. Permeabilitatea smalŃului. 2. CURSUL PREDAT 4. Memet Gafar Medicală. Factorii care influienŃează remineralizarea. petagogică. DĂNILĂ IOAN şi colab. Ioan Dănilă Bucureşti. Ed. 2001. proprietăŃi antimicrobiene Sisteme tampon salivare Rolul cario-preventiv al salivei 10. 2005. Ecologia producerii cariei dentare. Caria dentară: o boală locală transmisibilă – nivelele preventive. 1996. 1996. proprietăŃi chimice c. proprietăŃi fizice – flux salivar b. Leziunea de subsuprafaŃă. OLTEAN DUMITRU şi colab. Ed. Ed. Andei Iliescu . CURSUL XVI CARIA DENTARĂ-LEZIUNEA INCIPIENTĂ DefiniŃie. Aspecte fizice şi microscopice al leziuni incipiente produse în smalŃ. Rolul fosfatului de calciu în procesele de de. BIBLIOGRAFIE: 1.STOMATOLOGIE PREVENTIVĂ. Embriologia şi histologia smalŃului.Dentistică Preventivă. etape evolutive.LASĂRUL ÎN PREVENIREA CARIEI 9. . Craiova.şi remineralizare. Ed. Microorganisme cariogene. CURSUL XV I.

Necesar de materiale: trusă de consultaŃie.se evidenŃiază prezenŃa tartrului dentar prin inspecŃie. 10 planuri de tratament preventiv cu educarea pacientului. 10 truse de consultaŃie. 5 fluorizări locale prin badijonare. rulouri sau comprese. Necesar de materiale: fişe. cca. Testul se concepe din câteva întrebări cu răspunsuri scurte.D.definiŃii. StudenŃii efectueză completarea fişei catredei ce impune: • • • • Examinare clinică reciprocă Fişa clinică se completează înregistrându-se status-ul dentar Se efectuează colorări ale P. indici de placă. LP 2. obiect de activitate. înainte şi după uscarea suprafeŃelor dentare. revelatori de placă. 1 fluorizare locală prin ionoforeză. LP 3 Se prezintă generalităŃi cu privire la periuŃele de dinŃi manuale şi electrice.D. Se demonstrează modul de evidenŃiere clinică a plăcii dentare insistându-se pe modalităŃile de colorare – revelare. .EVALUARE: o studentul va efectua câte 2 sigilări.se prezintă diverşii revelatorii de placă în variatele forme de prezentare. Se insistă pe rolul plăcii dentare microbiene în producerea bolilor plăcii (leziuni carioase şi boli parodontale). revelator de placă. palpare cu sonda. ANUL III – 32 DE ORE LUCRĂRI PRACTICE LP 1. aspiratoare de salivă. o Examen teoretic – test grilă + 2 întrebării de redectat. Se demonstrează anumite tehnici manuale de periaj. Se demonstrează practic protocolul clinic al revelării P. În finalul LP se efectueză testarea în scris a cunoştinŃelor studenŃilor cu privire la prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. 192 . o Lucrare de control din primele 9 cursuri în a 10 şedinŃă de lucrări practice. pahare de unică folosinŃă. Se calculează indicele de placă OHI iar datele se trec în fişă personală. GeneralităŃi cu privire la prevenŃia primară şi secundară: . . ca şi modul de înregistrare şi de calcul al indicelui de placă OHI.

Cu periuŃele personale îşi efectuează periajul personal înainte şi după efectuarea colorării P. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Se explică necesitatea folosirii modelului de studiu în prevenŃia oro-dentară mai ales în cazul în care ne propunem să implementăm o nouă metodă de periere manuală. revelatori de placă. lampă de fotopolimerizare. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre ape de gură şi paste de dinŃi. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Necesar de materiale: sigilanŃi. dentalfloss. hârtie de articulaŃie. ca şi a indicelui de placă API. pastă de dinŃi. Se atrage atenŃia asupra efectelor negative produse prin periaj dentar efectuat incorect. Se începe prezentarea mijloacelor mecanice auxiliare periajului şi se demonstrază modul corect de utilizare. Necesar de material: mijloace mecanice auxiliare periajului. Practic. LP 6. trusă de consultaŃie.D. periuŃă manuală. compozite şi glass ionomeri. gume şi paste de lustruit. aspirator de salivă. pahare de unică folosinŃă. LP 4. rulouri. 193 . rulouri. studenŃii efectuează curăŃirea suprafeŃelor dentare aproximale cu dental floss-ul. Necesar de material: model demonstrativ. şi calcularea indicelui de placă. LP 5. pahar de plastic. Se discută despre individualizarea periajului manual în funcŃie de diferitele situaŃii clinice şi se controlează rezultatul tehnicii de periere propusă/efectuată. aspiratoare de salivă. StudenŃii vor mima realizarea câtorva tehnici de periere manuală pe model şi vor efetua un periaj dentar înainte şi după efectuarea colorării P. Se prezintă tehnicile de periaj manual şi se exemplifică pe model. cca 10 truse de consultaŃie. freze de adaptat. Necesar de materiale: fişe. transparente sau colorate. comprese. periuŃe dentare manuale şi electrice. Se discută şi se demonstrează sigilarea şanŃurilor şi fosetelor coronare. revelatori de placă. LP 7.D.StudenŃii termină completarea fişelor începute în şedinŃa anterioară. În limita pacienŃilor existenŃi studenŃii efectuează sigilări folosind tipurile de materiale de sigilare existente în clinică. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Se discută timpii operatori indicaŃi la o săptămână de la implementarea unei noi tehnici de periere dentară manuală.

Se realizează echipe pacient medic dintre studenŃii componenŃi ai grupei respective. aspirator de salivă. Se vor indica formule de tratament în funcŃie de vârstă şi legat de riscul la carie prezentat de pacient. LP 10 Lucrare de control – controlul plăcii dentare LP 11.D. StudenŃii efectuează practic controlul P. Detartrajul manual. trusă de consultaŃie.Se discută despre mijloacele chimice de control al P.D: pastele de dinŃi. perii de periere profesională. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Se discută despre fluorizarea pe cale generală. Se fac indicaŃii de tratament în funcŃiie de variatele situaŃii clinice posibile (ipotetice). Necesar de materiale: ape de gură. StudenŃii care nu au dat lucrarea scrisă sau nu au luat notă de trecere au posibilitatea de refacere. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. cu ajutorul duşului bucal. În următoarele 4 şedinŃe de lucrări practice studenŃii în limita timpului şi al materialelor fluorurate existente îşi vor efectua fluorizări locale profesionale. LP 8. LP 9. paste de dinŃi. trusă de consultaŃie. conformator universal. ape de gură şi geluri. duş oral. pahar de unică folosinŃă. inclusiv cu privire la tratarea preventivă sau curativă a cariei radiculare. Necesar de materiale: soluŃii fluorurate. pahar de unică folosinŃă. 194 . geluri cu fluor. spumei şi al lacurilor fluorurate existente în clinică. Se discută despre metodele de fluorizare locală profesională. Se prezintă variatele tipuri de preparate comercializate demonstrându-se modul corect de utilizare a soluŃiilor. Se discută despre autofluorizările cu paste de dinŃi. Necesar de materiale: materiale de fluorizare locală profesională. apele de gură ca şi despre salivele artificiale. Se prezintă instrumentarul şi tehnica (pe pacient sau pe fantomă). StudenŃii lucrează pe pacienŃi. gelurilor. rulouri. rulouri absorbante. IniŃial asistentul face demonstraŃia practică. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre fluorizări. aparat de ionoforeză cu conformator. aspiratoare de salivă. Se prezintă duşul oral şi se demonstrază utilizarea lui. aspirator.

StudenŃii vor putea utiliza înainte de revelarea plăcii orice mijloc de control al P. aspiratoare. LP 12. StudenŃii îşi vor efectua a doua revelare de placă şi vor înscrie pe fişele deja completate noul indice de placă OHI. gume de finisat. Necesar de materiale: fişe. pahar de unică utilizare. pahare de unică folosinŃă. Pe durata oricăror şedinŃe de lucrări practice vor avea prioritate pacienŃii care vor fi trataŃi cu respectarea prevederilor şi a formelor legale. aspirator. urmată de o discuŃie de 3-5 min care pleacă de la manopera respectivă.Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. discuŃii cu privire la planul de tratment preventiv indicat pacientului în funcŃie de vârstă sau de tratamentele protetice existente 195 . Manopera clinică poate fi: • • • • • • revelare de placă urmată de demostrarea unei tehnici de periaj. periuŃă pentru periaj profesional. detartraj mecanic urmat de periaj profesional. gume de finisat. Detartrajul mecanic. cca 20 truse de consultaŃie. piesă contraunghi. StudenŃii care nu au fost prezenŃi sau nu au luat notă de trecere al testul scris au dreptul lo o singură refacere. rulouri sau comprese. aspirator. individualizarea periajului manual sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului. LP 14. LP 13. comprese. Fiecare student execută o manoperă clinică. Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. Se prezintă aparatura şi tehnica (la pacient sau la fantomă). Examen practic. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare aplicate pe vârste şi diferite situaŃii clinice. fluorizare topică profesională urmată de indicaŃii privind fluorizarea topică personală sigilare şanŃurilor şi fosetelor coronare. benzi abrazive.D doresc. trusă de detartraj manual. periuŃă pentru periaj profesional. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. pastă pentru periaj profesional. comprese. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare indicate (planul de tartament preventiv) pe vârste. detartraj manual urmat de periaj profesional. pastă pentru periaj profesional. LP 15 şi 16. pahar de unică utilizare. benzi abrazive. aparat de detartraj ultrasonic. capete pentru aparatul de detartraj. piesă contraunghi. revelator de placă.

3. Barem de îndeplinit pentru a putea susŃine examenul practic şi apoi pe cel teoretic executate de fiecare student în timpul stagiului (condiŃie de admitere în examenul scris): • • • • • În 3 revelări de placă urmate de demostraŃie privind o tehnică de periaj sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului 1 detartraj manual sau mecanic 2 fluorizări topice profesionale urmate de indicaŃii privind fluorizarea topică personală 1 sigilare susŃinerea unui referat. Aprecierea transformãrii morfologiei dentare primare în morfologie dentarã funcŃionalã prin prisma tipurilor de rapoarte interdentare posibil de realizat în diferite tipuri de ocluzie 196 .pr I. Cunoaşterea fiecãrei entitãŃi morfologice individuale şi asocierea lor într-un complex morfologic funcŃional : arcada dentarã. Trebuie urmărit în timpul stagiului dacă acest barem poate fi îndeplinit şi dacă există probleme el poate fi redus. SCOPUL CURSULUI : 1.OBIECTIVELE STAGIULUI La finalul stagiului studentul trebuie să: • • • • • indice o tehnică de periaj adecvată oricărui pacient. corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient execute corect manevrele clinice prezentate în timpul stagiului. indiferent de vârstă sau situaŃie clinică individualizeze tehnica de periaj recomandată indice corect mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient indice corect mijloacele chimice de control al P. acest sens fiecare student va avea un caiet de stagiu unde asistentul universitar semnează şi-şi pune parafa la momentul efectuări manoperelor. Însuşirea principalelor noŃiuni teoretice legate de morfologia primarã a dinŃilor umani permanenŃi 2.D. MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 32 ore curs 64 ore lucr.

OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã fie capabili : 1. caninul superior. chirurgie. 3. premolarul superior. protetic chirurgie Se accentueazã pe elementele morfologice ce constituie o caracteristicã comunã sau diferenŃialã a unui dinte sau grup de dinŃi Rapoartele interdentare sunt prezentate atât pentru zona frontalã cât şi pentru cea lateralã. Sã identifice şi sã diferenŃiere fiecare entitate morfologicã pe baza caracteristilor morfologice individuale şi de grup. Sunt descrise variaŃiile morfologice şi caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice Se fac referiri la posibila transformare funcŃionalã a morfologiei primare în morfologie secundarã fãcându-se corelaŃie cu tipurile de rapoarte interdentare prezente în zona frontalã Sunt corelate elementele morfologice cu conduita practicã din activitatea viitoare de terapie. fizionomie şi sã poatã stabili o ierarhizare a acestora. fonaŃie. CONłINUTUL CURSURILOR Morfologia dentarã prezintã începând cu caracteristicile comune tuturor dinŃilor toate elementele morfologice caracteristice celor 16 entitãŃi morfologice dentare Este descris dintele ca structurã şi pãrŃi componente se prezintã terminologia proprie morfologiei dentare Sunt descrise sistemele de notare ale dinŃilor permanenŃi Este prezentat fiecare dinte maxilar şi mandibular începând cu incisivul central superiori. Sã fie capabili sã aprecieze valoarea clinicã a fiecãrui dinte în raport cu ceea ce reprezintã el prin atributele sale : în masticaŃie. 2.II. primul molar superior. 197 . Sã gãseascã valoarea practicã a caracteristicilor morfologice individuale şi de grup ale dinŃilor permanenŃi în activitatea clinicã de terapie. primul molar inferior. III. proteticã. IV. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE Realizarea prin sculpturã în ghips a fiecãrei entitãŃi morfologice caracteristice unui anumit grup dentar: incisivul central superior. Sunt prezentate formele de arcadã şi curbele de compensaŃie sagitalã Spee şi transversalã Wilson Sunt subliniate criteriile morfologice ce permit recunoaşterea dinŃilor permanenŃi O atenŃie deosebitã se dã materializãrii caracteristicilor morfologice dentare prin desen. erupŃia şi implantarea. caracteristicile coronare radiculare.

.....“Morfologia clinico-funcŃionalã a dinŃilor” .....Woelfel.....Dumitrescu.Conştientizarea noŃiunilor teoretice prin materializarea acestora în desen şi în forme geometrice spaŃiale......Coca...Examen scris gen gilã .Scheid VI.James L. Ed....Incisiv central. (nota asistentului de grupã).. Rickne C.“Morfologia dintelui” .. L. EVALUARE EXAMEN PRACTIC ......curs predat .Recunoaşterea a 5-10 dinŃi umani...... . 1976 . Gerald E. I. ..………………......15% ............Recunoaştere dinŃi naturali EXAMEN PRACTIC Activitatea practicã are ca obiectiv : .“Aparatul dento-maxilar” .. BIBLIOGRAFIE .Rîndaşu...şi Ped....“Dental Anatomy It s relevance to dentistry” . St......D.. Timişoara . .. molar sup...Fuller...Atheneum. Ed.Douã lucrãri de control teoretice........Costa..Lucrãrile de control teoretice (douã) la încheierea grupului frontal şi respectiv lateral (notã teorie a asistentului).......Realizarea contratimp din ghips a unui dinte ........Mosby .Proba practicã ... IoniŃã.…...St. 5% .Ene....E.“Concise dental anatomy and morphology” .. I..Did. V.“Dental Anatomy” -Julian B. recunoaştere asociatã cu identificarea acestora în toate sistemene de notare ...Examen practic ...Examen oral gen interviu pe baza recunoaşterii dinŃilor .....Julian B....Noelfel .....Fiecare dinte prezentat şi executat de student este încheiat cu o probã practicã de control .......Helicon 1997.. canin.Crearea unei îndemânãri specifice activitãŃii practice viitoare.5% ..5% 198 .………………………... E. molar inf.....S.Dumitrescu.....Recunoaşterea a 5 dinŃi umani. 1968 .“Propedeuticã stomatologicã” ......“Morfologia dinŃilor şi arcadelor dentare” ..Bratu şi colab.. asociatã cu recunoaşterea acestora în toate sistemele de notare.....realizarea contra timp din ghips a unui dinte ( nota probã practicã a coordonatorului de curs) ... 1991 .......... Ed... D.Sava curs litografiat...Denehy...

.Diagnosticarea leziunilor dentare şi a edentaŃiilor.Executarea machetelor unor proteze unidentare şi punŃi dentare confecŃionate curent... metode şi tehnici de realizare.... materiale.. Clasificare.. 2...... Introducere : proteze dentare.CONłINUTUL CURSURILOR 1. mobilizabile. Aparate moderne de topire şi turnarea aliajelor... Clasificare.. 3. Surse de topire a aliajelor. Clasificare.40% ... Aparate care utilizeazã forŃa centrifugã.. metode de obŃinere... Materiale... Coroanele de înveliş.. câmpul protetic în leziunile coronare.... Coroanele parŃiale.... indicaŃii..... Prezentarea protezelor unidentare şi a punŃilor dentare folosite în protetica dentarã. metode de obŃinere a machetei. mobile. III. II. 4. Coroana turnatã cu grosime dirijatã...... NoŃiuni generale.Critica unor lucrãri protetice fixe incorect executate... 199 ........ SCOPUL CURSULUI 1.. Materiale..- Examen oral gen interviu pe baza dinŃilor ce s-au prezentat la recunoaştere......... Proteze dentare: fixe..... metode şi tehnici de realizare.Stabilirea unui plan de tratament protetic.. aparate ortodontice. IncrustaŃiile.. NoŃiuni generale..... 2. Caracteristici.. Caracteristici . NoŃiuni generale.. proteze chirurgicale..... 3... Materiale. materiale.. tehnici de realizare. Materiale.. Reconstituirile corono-radiculare.OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursului studenŃii sã posede cunoştinŃe necesare pentru : 1....30% TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE ANUL III 64 ore curs 128 ore lucrãri practice I.. Coroana turnatã cu grosime totalã. 2... Proteze dentare fixe: clasificare... Metode de obŃinere a machetei. 5... IndicaŃii....... 4..Cunoaşterea tuturor lucrãrilor protetice fixe.... Cunoaşterea etapelor clinico-tehnice de confecŃionare a protezelor dentare fixe.Examen scris gen grilã ... Topirea şi turnarea aliajelor.... DefecŃiuni posibile ale pieselor turnate. 5...

Principiile de concepere a punŃilor dentare: biofuncŃional. Componentele punŃilor dentare. 12. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi.sumar. Erori în confecŃionarea punŃilor dentare. indicaŃii. indicaŃii. PunŃile speciale. dintr-o bucatã. confecŃionarea machetei. Coroanele de substituŃie. PunŃile speciale: puntea totalã. puntea cu extensie. 10. Avantajele şi dezavantajele punŃilor dentare. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã din ghips. caracteristici. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate. Sunt demonstrate şi alte tipuri de amprente. tehnici de obŃinere 9. Avantaje. DificultãŃi în conceperea punŃilor dentare 14. materiale. 8. puntea provizorie 16. Din elemente separate.CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE OBIECTIVE . Coroana fizionomicã din acrilat. Cîmpul protetic în edentaŃia parŃialã redusã. arderea masei ceramice. IV. Materiale. dezavantaje. biomecanic. Coroana din douã bucãŃi şi coroana ştanŃatã. ceramicã). Elementele de agregare. criterii de alegere. adaptarea lucrãrilor). Coroanele de înveliş fizionomice (acrilicã. Polimerizarea. Critici. indicaŃii. puntea demontabilã . Caracteristici. 6. Factori care condiŃioneazã conceperea punŃilor dentare. Coroanele mixte (metalo-acrilice. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 200 . Puntea pe implante. De asemeni unele faze clinice executate pe fantome (amprentarea. 1. Corpri de punte indicate la maxilar şi mandibulã (în regiunea frontalã şi în regiunea lateralã) 15. Caracteristici. profilactic 11. Metode de realizare a punŃilor dentare. PunŃile dentare. NoŃiuni generale. Caracteristici generale. GeneralitãŃi. metalo-ceramice).Tehnica de lucru. puntea mobilizabilã. 2. Teoriile legãturii metalo-ceramice. Caracteristici. Se urmãreşte instruirea studenŃilor în biomecanica protezelor fixe. Caracteristicile punŃilor din elemente separate şi dintr-o bucatã. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate 13. Sunt executate un numãr de faze de laborator strâns legate de activitatea medicului stomatolog. Tehnici de obŃinere. Tehnici de obŃinere. tehnici de obŃinere. 7. Turnarea modelului.

14. îndesarea.Realizarea componentei fizionomice a punŃii cu raport tangent linear la maxilar.3. DemonstraŃie. Turnarea modelului de ghips pentru confecŃionarea componentei fizionomice a coroanei de substituŃie. StudenŃii executã cele douã machete. prelucrarea. Turnarea. Dezambalarea. dezambalarea. executã studenŃii 8. DemonstraŃie. Coroana de substituŃie cu bont metalic. Topirea şi turnarea aliajului. Se demonstreazã şi se executã de cãtre studenŃi 10. Turnarea corpului de punte. ambalarea. DemonstraŃie 7. ConfecŃionarea cheii tipar şi realizarea machetei definitive a corpului de punte în formã de casete. Adaptarea coroanelor tip Weisser şi turnarea. DemonstraŃie. Lipirea corpului de punte de elementele de agregare. StudenŃii adapteazã dispozitivele pe fantomã şi amprenteazã câmpul protetic cu ghips 6. Ambalarea. prelucrarea şi lustruirea punŃii cu raport tangent linear la maxilar. Ambalarea machetei definitive. prelucrarea şi lustruirea microprotezei. Ambalarea. Se adapteazã pe bonturile fantomei şi se amprenteazã cu ghips. 12. StudenŃii adapteazã microprotezele pe bonturile fantomei 4. Macheta faŃetelor. Turnarea modelului cu elementele de agregare. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 5. îndesarea şi polimerizarea acrilatului. Modelarea machetei preliminare a corpului de punte în formã de casete. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã. polimerizarea acrilatului. Se demonstreazã şi studenŃii executã corpul de punte punctiform la mandibulã. Se mai demonstreazã şi studenŃii executã macheta corpului de punte suspendat (la mandibulã) 201 . Prelucrarea. ConfecŃionarea bontului radicular. Modelarea machetei dispozitivului coronoradicular. lustruirea. lustruirea şi adaptarea dispozitivului corono-radicular pe fantomã. Dezambalarea. Amprentarea cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã de ghips pentru coroana mixtã metaloacrilicã şi coroana turnatã. ConfecŃionarea modelului.Prepararea. Ambalarea pentru componenta acrilicã. se executã de cãtre studenŃi. Proba pe fantomã. Macheta coroanelor metalo-acrilicã (tip Weisser) şi turnatã.Prepararea. DemonstraŃie. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. DemonstraŃie. ConfecŃionarea amprentei acrilice a coroanei de substituŃie-demonstraŃie. folosite ca elemente de agregare pentru puntea semifizionomicã cu raport tangent linear la maxilar. se executã de cãtre studenŃi 11. Ambalarea machetei dispozitivului corono-radicular. DemonstraŃie 13. 9.

............. • Prezentarea posibilităŃilor de prevenire şi a principiilor de tratament în dizarmoniile ocluzale şi tulburările cranio-mandibulare.............. • Informarea studenŃilor asupra interrelaŃiilor ocluzie parodonŃiu sistem neuromuscular ATM • Prezentarea cauzelor şi tabloului clinic în dizarmoniile ocluzale şi tulburările craniomandibulare..... ore de lucrări practice 80 / semestru CURSUL A: Morfologia şi clinica patologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare (ocluziei) – 32 de ore de curs...în curs de apariŃie ......... 40 de ore de lucrări practice I ...................10% .Rândaşu........ V. PROTEZE FIXE”...... CURS predat în anul 1999 ..“MICROPROTEZE”... curs litografiat 1981 ...............StudenŃii definitiveazã machetele corpurilor de punte indicate în regiunea lateralã la mandibulã 16.......Donciu şi colab......... V.15..... EVALUARE: .. I........curs litografiat 1990 VI....“PROPEDEUTICA............. I.Rândaşu şi colab.......... curs litografiat 1984 ..Lucrari de control teoretice .............................Fiecare student va confecŃiona 6 machete de proteze unidentare şi 4 machete de punŃi dentare.............................“PUNłI DENTARE”..Examen practic................. I......... SCOPUL CURSULUI • Informarea studenŃilor asupra structurilor care participă la funcŃionalitatea ocluzală • Informarea studenŃilor asupra fiziologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare cu şi fără contacte dento-dentare..................... BIBLIOGRAFIE: ....... ore de curs 64 / semestru Nr......................Examen teoretic grilã............... proteze unidentare şi punŃi dentare.....50% PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI OCLUZOLOGIE Anul III Nr..............…..“INDREPTAR LUCRARI PRACTICE PROPEDEUTICÔ......... corecte şi incorecte Se executã proba practicã de control semestrialã................... V..........20% ......Rândaşu.Prezentarea de material didactic........Donciu şi colab...10% .....…....... 202 ...............

înregistrare. RC. un rol esenŃiar revenind depistării cauzelor iatrogene de producere a acestora – pentru a putea evita producerea acestei patologii complexe în practica lor viitoare. etiopatogenie.II. Simulatoare ale mişcărilor mandibulare. DVO. MasticaŃia. Teorii ocluzale. CONłINUTUL CURSULUI Ocluzologie – terminologie. Mişcările mandibulare – în plan S. clasificare. o Examineze complex. Ocluzia statică. RelaŃia ocluzie – parodonŃiu. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – IM. o Efectueze manoperele simple de corectare a morfofiziologiei ocluzale şi să recomande tratamentele complexe în cazul tulburărilor cranio-mandibulare o Adapteze piesele protetice fixe la cerinŃele criteriilor ocluziei funcŃionale III. lateralitate cap la cap. repaus. Tulburări cranio-mandibulare: epidemiologie. propulsie cap la cap. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Cunoască morfologia şi funcŃionalitatea structurilor aparatului dento-maxilar care participă la fiziologia ocluzală o Cunoască etiologia dizarmoniilor ocluzale şi tulburărilor cranio-mandibulare. A. F. 203 . clinic şi paraclinic. date de morfologie ocluzală. Criteriile ocluziei funcŃionale – ParticularităŃi ocluzale în protetica fixă pe implante. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – determinare. DeglutiŃia. CorelaŃia clinică mişcări mandibulare – morfologie ocluzală – refacerea terapeutică a morfologiei ocluzale. propulsie. Fonetica. transfer. orice pacient susceptibil de tulburare cranio-mandibulară o Stabilească corelaŃii corecte între diversele date obŃinute la examinarea clinică şi paraclinică o Stabilească diagnosticul de afectare a ocluziei o Stabilească locul tratamentului ocluzal în cadrul planului general de tratament. lateralitate. DeterminanŃii mişcărilor mandibulare. Contacte dento-dentare. Stopuri ocluzale. traumă ocluzală.

V. DemonstraŃie practică a utilizării arcului facial. Occlusion. 2. crestelor marginale) 4. Bucureşti. 5. Ed. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Modelarea din ceară a suprafeŃelor ocluzale (pregătirea modelelor. Paris. 1997 204 . IoniŃă S. crestelor vestibulare. Examinarea clinică din punct de vedere ocluzal a unui subiect cu întocmirea dentopanoramogramei şi înscrierea datelor de morfofiziologie ocluzală. Montare modelelor în articulator. Note de lucrări practice 3. Lucrare de control (10%) Activitatea în timpul stagiului (20%) Examenul practic final (30%) Examenul scris final DE DEGREVARE (40%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. Les problemes de l’occlusion. Trăistaru T. Sounders Co. IV. diagnostic. determinarea axei balama terminale şi realizarea înregistrărilor ocluzale. 2. obŃinerea modelelor documentare şi de studiu. crestelor triunghiulare. 2003 4.simptomatologie. Petre A. examen clinic / paraclinic. realizarea conurilor vestibulare. Dawson P. Sindroame DisfuncŃionale Mioarticulare. Editura Tehnoplast Co. Julien Prelat. 3. Ocluzia Dentară. Tehnica de amprentare a arcadelor dentare maxilară şi mandibulară. conurilor linguale. pozitiv/diferenŃial. BIBLIOGRAFIE: 1. Ed. 1999 5. examinarea modelelor montate în articulator. IoniŃă S. programarea articulatorului. Note de curs 2. principii terapeutice. 3. EVALUAREA 1. Ash M. Bucureşti. London. Editura Didactică şi Pedagogică. 4. Obiective ocluzale în restaurările unidentare. Ramfjord S. 1995 6.

principii estetice. inclusiv protezarea provizorie o Să recunoască avantajele şi dezavantajele diverselor soluŃii de tratament ale leziunilor coroanelor dentare. înregistrarea relaŃiilor mandibulo-maxilare. amprentarea. III. Etape clinice şi tehnice în realizarea protezelor unidentare. combinaŃia proteze unitare-proteze mobilizabile. controlul. SCOPUL CURSULUI • Cunoaşterea leziunilor coroanelor dentare – etiopatogenie. tablou clinic. Principii generale ale tratamentului leziunilor coronare. prepararea dinŃilor. 205 . metalo-ceramice. integral fizionomice) • Studierea etapelor clinice – pregătirea preprotetică. CONłINUTUL CURSULUI Leziunile coroanelor dentare – clasificare. metalo-compozite. alegerea materialului pentru realizarea protezelor unitare. al leziunilor coronare susceptibile tratamentului protetic o Realizeze toate fazele clinice necesare tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Pună un diagnostic corect.CURSUL B: Tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare I . adaptarea şi cimentarea • Cunoaşterea succesiunii fazelor clinice şi de laborator • NoŃiuni de comunicare cu laboratorul de tehnică dentară • ÎntreŃinerea igieniei orale şi dispensarizarea persoanelor cu proteze fixe unitare • Cunoaşterea accidentelor şi incidentelor suferite de protezele unitare şi a posibilităŃilor de remediere şi / sau îndepărtare a acestora II. diagnosticul şi planul de tratament al leziunilor coronare. indicaŃii terapeutice generale. protecŃia preparaŃiilor. Caracteristicile tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. Metode de tratament protetic al leziunilor coronare. clinic şi radiologic. complicaŃii • Studierea metodelor de tratament protetic al leziunilor coroanelor dentare • Cunoaşterea protezelor unitare utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare (coroane metalice. Examenul clinic. tablou clinic. proba.

ceramică. pregătirea dintelui. Coroana parŃială. 2. IV. Proba. inclusiv faŃetare.Materiale pentru proteze unidentare – indicaŃii clinice. leziunilor coronare. amprentei bimaxilare şi înregistrarea relaŃiilor intermaxilare 5. FaŃetări. Amprentarea. Atitudine terapeutică. Cimentarea. amprentare. Reprezentarea grafică a dinŃilor integri. Coroana de substituŃie. realizarea amprentării preparaŃiilor unitare. compozită. Igiena orală. leziunilor periapicale şi implantării dinŃilor – dentopanoramograma. Coroana de înveliş metalo-compozită. cimentarea. Coroane integral fizionomice („metal-free”) – acrilică. instrumentarului şi materialelor utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coronare 3. Alegerea culorii. EvicŃiunea gingivală. 4. controlul preparaŃiei. Coroana de înveliş metalo-ceramică. Prepararea pe modelul didactic de antrenamet a dinŃilor pentru fiecare tip de proteză unitară. amprentei unimaxilare. adaptarea. proba. Protezare provizorie. Accidente. criterii pentru alegere. complicaŃii ale tratamentului leziunilor coronare. AblaŃia coroanelor. Indici morfologici dentari. Prezentarea aparaturii. realizarea pe model sau pe dinte extras a machetei pentru reconstituirea coronoradiculară turnată 206 . adaptarea protezelor unidentare. protezarea provizorie. Coroana de înveliş total metalică – indicaŃii. particularităŃi ale fazelor de laborator. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Reconstituirea corono-radiculară. Coroana de înveliş metalo-acrilică.

6. BIBLIOGRAFIE: 1. ore de curs 48 Nr. Nussbaum R. Preparations for Cast Gold Restorations. demonstraŃii clinice de ablaŃie a protezelor unitare IV. Editura Medicală. OBIECTIVELE CURSULUI • Cunoaşterea etapelor clinice şi de laborator în tratamentul edentaŃiei parŃiale cu punŃi • Dobândirea cunoştinŃelor şi a metodologiei examinării pacientului edentat parŃial • Stabilirea diagnosticului de edentaŃie parŃială. prezentări cu ajutorul materialelor ilustrative a tehnicilor de amprentare. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. în cadrul planului de tratament integrat (comprehensiv). SCOPUL CURSULUI Dobândirea cunoştinŃelor şi deprinderilor de bază necesare efectuării tratamentelor în edentaŃia parŃială cu ajutorul punŃilor dentare. Activitatea în timpul stagiului (20%) 3. Hobo S. Note de curs 2. Bratu D. realizare a protezelor unitare. EVALUAREA 1. 1974 Anul IV Nr. 2003 4. demonstraŃii clinice. Shillingburg HT. Fisher S. ore de lucrări practice 128 TRATAMENTUL EDENTAłIEI PARłIALE CU PUNłI DENTARE I. Lucrare de control (10%) 2. a tulburărilor morfo-funcŃionale asociate • Examinarea şi diagnosticul modificărilor relaŃiilor intermaxilare la edentatul parŃial 207 . II. de protezare provizorie 7. Examenul scris final (40%) Nota finală se calculează din media aritmetică simplă între nota cursului A şi cea a cursului B NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. Quintessence. Note de lucrări practice 3. Examenul practic final (30%) 4.

• Precizarea intervenŃiilor protetice şi etapizarea lor în cazul edentaŃiei parŃiale • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic prin punte în contextul medical general. bazat pe dovezi şi pe nevoile pacientului – alegerea materialelor şi tehnologiei de realizare. 6. consideraŃii parodontale. Protezele parŃiale fixe: generalităŃi. Amprentarea pentru proteze parŃiale fixe. Diagnosticul. terminologie. Clasificarea formelor clinice de edentaŃie parŃială. 10. Principii generale ale preparării dinŃilor stâlpi pentru protezarea parŃială fixă. 5. 11. Analiza raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. elementelor de agregare. individualizat) • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic fix în strânsă corelaŃie cu starea parodonŃiului. Conceperea şi stadializarea planului de tratament protetic fix. CorelaŃia dintre punŃile dentare şi parodonŃiu. • NoŃiuni legate de comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară • Aprecierea corectitutinii tratamentelor protetice prin punte. CONłINUTUL CURSULUI 1. Comunicarea cabinet – laborator de tehnică dentară. macheta. ParticularităŃi ale etapelor tehnice de realizare a punŃilor dentare: modelul. 3. ConsideraŃii funcŃionale. 12. • Recunoaşterea particularităŃilor tratamentului prin punte la persoanele vârstnice. 7. 4. turnarea şi prelucrarea componentei metalice. recunoaşterea accidentelor şi complicaŃiilor tratamentului prin punte. estetice şi profilactice legate de protezarea fixă. 8. NoŃiuni de ergonomie aplicate în protetica dentară fixă. 14. medicodentar. Puntea metalo-ceramică. examenul radiografiilor. estetic caracteristic fiecărui pacient (tratamentul integrat. social. Protezarea provizorie şi de urgenŃă la pacienŃii edentaŃi parŃial. examenul clinic. funcŃii. 208 . Diagnosticul pozitiv şi diferenŃial al edentaŃiei parŃiale. NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe 9. Biomecanica protezelor parŃiale fixe. Examinarea pacientului – anamneza. persoanele cu nevoi speciale • Însuşirea unor noŃiuni de ergonomie aplicată în protetica dentară fixă • NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe • Însuşirea unor noŃiuni legate de medicina dentară bazată pe dovezi III. 13. intermediarilor (corpului de punte) şi conectorilor protezelor parŃiale fixe. a dinŃilor stâlpi. 2. ambalarea. Modelele diagnostice.

16. aparatură şi materiale auxiliare. informaŃii administrative – programarea. 26. 7. Anamneza – tehnici de culegere a informaŃiilor. 14. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe 21. prezentarea unitului. Puntea în extensie. puntea totală. examenul clinic şi ergonomia examinării intraorale. IV. a medicului. pregătirea materialului. ReparaŃiile protezelor parŃiale fixe. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Pregătirea pentru examinare: pregătirea pacientului.15. Sisteme integral ceramice pentru punŃi dentare. ProtecŃia antiinfecŃioasă. PreparaŃia pentru coroane mixte metalo-ceramice. Modelarea diagnostică în ceară 13. 209 . 18. coroane parŃiale metalice. Erori. puntea mobilizabilă. 8. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. 12. Determinarea. reprogramarea pacientului. foaia de observaŃie. tehnica de amprentare. accidente şi complicaŃii ale tratamentului prin proteze parŃiale fixe. Protezarea pe implante cu ajutorul punŃilor dentare 20. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. integral ceramice 11. Realizarea modelului diagnostic. Examenul radiografiilor retroalveolare. 24. Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili: portamprente. înregistrarea şi transferul raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. cu patologie asociată. Instrumentarul utilizat în protetica dentară. instrumente. multidisciplinară. 6. PreparaŃia pentru coroane de înveliş total metalice. Proteze parŃiale fixate adeziv – colate 19. ÎntreŃinerea igienei orale şi dispensarizarea pacienŃilor cu proteze dentare fixe. Principii generale ale preparaŃiilor pentru coroane turnate 9. Restaurarea dinŃilor devitali. Instrumente abrazive. puntea demontabilă 17. instrumentarul pentru examinare. a pieselor dentare şi instrumentarului rotativ. Fixarea 2 ore 22. Compozitele întărite cu fibre folosite în realizarea protezelor parŃiale fixe. Prepararea dinŃilor cu leziuni coronare întinse în suprafaŃă şi profunzime. dezinfecŃia şi conservarea amprentei. Protezarea combinată fixă – mobilizabilă. supraproteze. 10. 23.

33. Tehnici de preparare pentru asigurarea paralelismului dinŃilor stâlpi ai unei proteze parŃiale fixe. 4 absenŃe motivate ii. Activitatea în timpul stagiului (20%) a. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. Pregătirea modelului de lucru pentru realizarea protezelor fixe. 24. Stadializarea etapelor terapeutice.15. Fixarea protezelor parŃiale. RCR turnate) 25. Tehnici de preparare pentru asigurarea menŃinerii protezelor parŃiale fixe. radiologice şi la nivelul modelelor diagnostice 17. Ńinută şi comportament stagiu 210 . Conceperea planului de tratament orientat asupra problemelor pacientului. maximum 2 absenŃe nemotivate. particularităŃi clinice. 23. Lucrare de control la mijlocul semestrului (10%) 2. 32. ParticularităŃi ale etapelor clinice de realizare a punŃilor metalo-ceramice. Determinarea cromatică în protetica dentară. Examenul radiografiilor panoramice. ObŃinerea acordului pacientului. o notă pentru fiecare săptămână de stagiu (seminar) b. V. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. Amprentarea cu materiale elastice pentru realizarea protezelor fixe. Puntea totală – particularităŃi clinice. Prezentarea planului de tratament pacientului. 35. PrezenŃă STAGIU i. 21. 19. nu există posibilitatea refacerii stagiului în afara vacanŃei de vară d. Analiza restaurărilor protetice fixe îndepărtate din cavitatea bucală. 30. 26. Comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară. 28. 29. 20. 18. Amprentarea pentru restaurări protetice cu agregare intraradiculară (coroane de substituŃie. Realizarea reconstituirilor corono-radiculare turnate prin tehnici directe. 31. Activitate practică c. 27. Aspecte financiare şi durată. Tehnici de conservare a raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie după prepararea dinŃilor pentru relizarea protezărilor fixe. 16. EVALUAREA 1. Protezarea provizorie. Analiza restaurărilor protetice fixe la pacienŃii examinaŃi: date clinice. 22. Stabilirea priorităŃilor. 34. Protezarea combinată: fixă – moblizabilă.

în timpul semestrului – cu programare prealabilă de cel puŃin 7 zile i. O etapă clinică de realizare a unei proteze parŃiale fixe. radiografii sau fotografii v. 2003 10.3. 1974 211 . Cimenturi policarboxilat 4. Note de curs 8. Mosby. reprezentate prin modele. Compomeri pentru cimentare 6. Cimenturi provizorii 2. Editura Medicală. Hobo S. Examenul scris final (40%) g. 2d ed. Cimenturi fosfat de zinc 3. Shillingburg HT. 1997 11. reprezentate prin modele. reprezentate prin modele. radiografii sau fotografii iii. Examen oral i. Alegerea materialului. Note de lucrări practice 9. Formularea diagnosticului şi alegerea dinŃilor stâlpi de punte şi a elementelor de agregare în cazuri de edentaŃie parŃială figurate prin reprezentare grafică ii. BIBLIOGRAFIE: 7. Fujimoto J. radiografii sau fotografii iv. Contemporary Fixed Prosthodontics. raport cu creasta) în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Land MF. Descrierea unei tehnici de protezare provizorie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Întrebări cu răspunsuri multiple (50%) h. Probă. Descrierea etapelor prin care se realizează proba şi adaptarea unei punŃi dentare viii. instrumentarului şi descrierea unei tehnici de fixare (cimentare) a unei punŃi dentare cu unul dintre următoarele materiale: 1. Alegerea corpului de punte (tip. radiografii sau fotografii vi. Amprentare iii. radiografii sau fotografii vii. Răşini compozite pentru cimentare 4. Alegerea elementelor de agregare în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Ionomeri de sticlă pentru cimentare 5. Quintessence. Descrierea particularităŃilor de preparaŃie pentru elementele de agregare alese anterior în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Întrebări cu răspuns scris (50%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII . reprezentate prin modele. Rosenstiel SF. adaptare şi fixare f. Nussbaum R. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Protezare provizorie ii. Fisher S. reprezentate prin modele. Preparations for Cast Gold Restorations. Bratu D. Examenul practic final (30%) e. Preparare iv. instrumentarului şi descrierea unei tehnici de amprentare şi înregistrare a raporturilor de ocluzie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. VI. Alegerea materialelor.

III. SCOPUL CURSULUI: 1) Însuşirea noŃiunilor clinice şi tehnice în tratamentul cu proteze totale acrilice. 3. 2) să cunoască ordinea fazelor clinice şi de laborator. 5. Stomatopatii protetice la edentatul total. 12. 7. 13. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune că la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei şi cauzele acesteia. Determinarea relaŃiilor intermaxilare . 8. 3) să protezeze edentaŃia totală bimaxilară şi unimaxilară în situaŃii clinice cu grad mic de dificultate.PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Stagiu clinic: 144 ore I. Studiul clinic al edentaŃiei totale. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. RecondiŃionarea protezelor totale. 4. Alegerea şi montarea dinŃilor artificiali Controlul machetelor. 9. 2. 6. Aspecte caracteristice ale mişcărilor mandibulare la edentatul total şi articulatoarele. ParticularităŃi ale protezării edentatului subtotal. Amprentarea câmpului protetic edentat total. Examenul edentatului total. 11. II. Aplicarea protezelor finite în cavitatea bucală şi adaptarea lor. ParticularităŃi ale protezării edentaŃiei unimaxilare 212 . 10. Tratamentul edentaŃiei totale (noŃiuni generale).

....... Hutu...... Aspecte clinice-tratament...... Ed... 5. D.... M. Proba machetelor....... Constantinescu EdentaŃia totală... Aplicarea protezei finite... Ed........……………………. BIBLIOGRAFIE: 1) Em.... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1.. Hutu. Constantinescu............................ V....... 4) Em........ 2) Em......20% 213 ................. 8.............. Bodnar..........IV. Bucureşti 1998.. Hutu......Fiecare student va rezolva un edentat total bimaxilar sau 2 edentaŃi total unimaxilar şi va asista la rezolvarea celorlalŃi pacienŃi ai grupei de studenŃi . VI.2 lucrări de control . Bucureşti 2000... NaŃional..... Mihaela Păuna. Constantinescu....... Bucureşti.. 7.. Ana-Maria łâncu...30% ...... Instruirea pacientului purtator de proteze totale. 6................... 10. EdiŃia a III-a.... Examinarea pacientului...... Didactică şi Pedagogica.. RecondiŃionarea protezelor totale.... EVALUARE: . Tratamentul edentaŃiei totale unimaxilare V..... 2... Mihaela Păuna..V................. EpistatuTehnici curente în protetica dentară.. 2002.. Elena Preoteasa. 1999 – Capitolul I........... V........ Ana Maria łâncu .. Ed........ V.... 3) Mihaela Păuna...... M... 4........ Didactică şi Pedagogică............. M.......... Bodnar... Tratament postinserarea protezei. Bucureşti. Determinarea relaŃiilor intermaxilare.... 3................ Amprentare funcŃională.....20% Examen practic .. Cerma.......... Amprentare preliminară....... Atitudini practice în protezarea edentaŃiei totale..scris ...... Mihaela Păuna..EdentaŃia totală........... 9.......30% Examen teoretic . V.... Bodnar.... V... Ed.

şi proprotetic în edentaŃia parŃială. 14. Proba machetei şi a scheletului metalic al protezei parŃiale scheletate Aplicarea protezei parŃiale scheletate în cavitatea bucală 214 . Tratamentul pre. 6.etiologie.şi proprotetice în edentaŃia parŃială. DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială . Cauzele şi complicaŃiile edentaŃiei parŃiale netratate. SCOPUL CURSULUI: 1) Cunoaşterea problematicii edentaŃiei parŃiale tratate cu proteze mobile acrilice şi scheletate. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. Examenul clinic al edentatului parŃial . 7. III. 10. 8. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃii de clasa a III-a şi a IV-a Mijloace de menŃinere. Determinarea şi înregistrarea R. simptomatologie. 11. în edentaŃia parŃială tratată prin proteze scheletate.etapa secundară. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃia de clasa I şi a II-a. 13. 2) să stabilească cele mai corecte tratamente pre. 2.etapa preliminară DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială întinsă . 9. sprijin şi stabilizare a protezelor parŃiale scheletete Amprenta în edentaŃia parŃială.M. Examenul clinic al edentatului parŃial . 4. 12. examinare şi diagnostic. 3) să precizeze cel mai indicat tratament protetic cu proteze partiale mobile.ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Lucrări practice: 128 ore I. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei precum şi cauzele acesteia. II. indicaŃiile protezei parŃiale mobile acrilice şi scheletate.tratament Biodinamica protezelor parŃiale scheletate. 5. 3.I.

lonescu . D. 4. M. V. Realizarea de tratamente pre. Constantinescu. 2003. Echilibrarea ocluzală a protezelor parŃiale scheletate IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale scheletate.Vol. 3) Em. EpistatuTehnici curente în protetica dentară. 16. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 17. 1999 . 1996. Petre . Didactică şi Pedagogică. 215 . Hutu.I. Bucureşti.V. Ed. Mihaela Păuna.M. 1999 – Capitolele II şi III. Proba machetei protezei parŃiale acrilice Aplicarea protezei parŃiale acrilice în cavitatea bucală IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale acrilice. V. Ed. Stagiu demonstrativ de proteza scheletată. loniŃă. 24."Ocluzia dentară". Elementele componente ale protezei parŃiale acrilice Biodinamica protezelor parŃiale acrilice Determinarea şi înregistrarea R. 5. în edentaŃia parŃială tratată prin proteze acrilice 20. I Protezarea prin proteză parŃială acrilică.şi proprotetice în edentaŃia parŃială. Ed. 4) S. Bucureşti. 21 22. BIBLIOGRAFIE: 1) A. Cerma. Readaptarea protezelor parŃiale şi reparaŃii Protezarea imediată IV. 4. Bodnar.15. 3. Ed. 18. Bucureşti. NaŃional. Didactică şi Pedagogică. Conceperea unui plan de tratament cu proteză parŃială acrilică şi scheletată Realizarea unei proteze parŃiale acrilice Reabilitarea ocluzală în edentaŃia parŃială. Examinarea pacientului. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC: 1."Tratamentul edentaŃiei parŃiale cu proteze mobile". A. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 23. 19. 2. Ana-Maria łâncu. 2) Mihaela Păuna – Atitudini practice în protezarea edentaŃiei parŃiale. Bucurşti.

manualele etc. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ. docimologie. să asiguare formarea unei viziuni globale şi realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional. însuşirea conŃinutului conceptelor de psihologie şi pedagogie folosite în desfăşurarea activităŃii de instruire şi formare.scris ………………………………………20% PSIHOLOGIE MEDICALĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PSIHOPEDAGOGIE Nr. tehnicilor şi mijloacelor de instruire şi formare. OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs. II. adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare a randamentului cursanŃilor. apreciere.Stagiul clinic …………………………………………30% . măsurare. EVALUARE: . cunoască mecanismele şi formele procesului de dezvoltare psihică şi de învăŃare. să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative.Examen practic …………………………………………30% .2 lucrări de control …………………………………………20% .VI. mijloace si procedee pedagogice. pragramele.. metode. transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate. fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor. ore de curs: 16 ore/ 16 ore lucrări practice I. criterii. opereze cu principii. opereze cu tehnicile de evaluare. studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului psihopedagogic. 216 .Examen teoretic . SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei.

4). 5). Recunoasterea principalelor entitati clinice. 9. 3. SCOPUL CURSULUI 1). Psihopedagogia: Dezvoltarea psihică: Procese psihice implicate în procesul de învăŃare: Comunicarea didactică: EducaŃia şi formele ei: Proiectarea activităŃii instructiv-educative: ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: Principiile didactice: Metode şi tehnici ale instruirii: RelaŃiile sociale în procesul de instruire şi formare: Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ Succesul şcolar: Insuccesul şcolar: Personalitatea educatorului: PSIHIATRIE ANUL IV ore de curs: 32 ore / lucrari practice: 16 I. Sa diferentieze tulburarile psihice apartinand sferei nevrotice de cele psihotice. II.III. Sa recunoasca principalele tratamente psihotrope: indicatii. 2). III. 3). 5. contraindicatii. 7. Insusirea unor notiuni legate de abordarea pacientului cu probleme psihiatrice. 10. Sa recunoasca principalele entitati clinice. Sa cunoasca eventualele interactiuni intre medicatia psihotropa si medicatia din sfera stomatologica. sfera si continut. 8. 3). Cunoasterea principalelor tratamente psihotrope. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili: 1). CONTINUTUL CURSULUI PSIHIATRIA: definitie. 217 . 6). etc. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Sa selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi de specialitate. 11. 6. 2. 12. Insusirea unor notiuni de semiologie psihiatrica in vederea recunoasterii si abordarii adecvate a pacientului cu probleme psihiatrice. 4. Sa recunoasca principalele elemente semiologice psihiatrice si semnificatia lor clinica. 4). 2). 13. 14.

Pantomimica: manierisme. Tulburari calitative ale perceptiei: iluziile fiziologice si patologice. neologisme. instante de aparitie LIMBAJUL: definitie. prelevanta. depresive. exacerbarea. instrainarea amintirilor. operatiunile gandirii: analiza. MEMORIA: definitie. stereotipii. Tulburari ale sintezei mnezice imediate: falsa identificare. ecmnezia GANDIREA: definitie. jargonofazie. paramnezia de reduplicare Pick. Halucinatii: caracteristici. Semiologia perceptiei. Dislogii. incetinirea ritm. fuga de idei. glosolalie. instante de aparitie ATENTIA: definitie. Tulburari de continut: paralogisme. psitacismul mimic. verbigeratie. halucinozele. agramatism. mentism. tulburari calitative (paramimii): mimica de imprumut. verbigeratie. Hipomnezia de fixare. salata de cuvinte. Tipuri atentie. incoerenta. Tulburari de intensitate si tonalitate. Tulburarile gandirii: tulburari predominant formale ale gandirii.Hipermnezia. anecforia. tulburarile memoriei. Agnoziile. instante de aparitie. TULBURARILE COMUNICARII NONVERBALE: tinuta vestimentara: dezordonata. simulatia. neomimia. salata de cuvinte. Tulburari predominant de continut: ideea dominanta. psitacism. Instante de aparitie. Paramnezii. halucinatiile fiziologice.PERCEPTIA: senzatii si perceptii. tipuri (expansive. tardiva. expresia mimica: tulburari cantitative: hipertermie. tulburarile psihopatologice ale perceptiei. ecolalie. aprosexie. tulburarile ritmului si fluxului ideativ: accelerarea. functiile memoriei. Tulburarile de gestica: ticurile. Dialalii. electiva. metasimulatia. travestism. Tulburari cantitative: cresterea si scaderea pragului senzorial. tahipsihia. suprasimulatia. Tulburarile atentiei: hipoprosexie. Cenestopatiile. confabulatii. mixte). Privirea. disimulatia. Tulburari ale rememorarii trecutului: pseudoreminiscente. criptomnezia. clasificari. cisvestitism. rafinament vestimentar. excentrica. blocaj verbal. Disfazii. baraj. iluzia de nonrecunoastere. bradipsihie. deliranta: caracteristici. viziunea panoramica retrospectiva. Tulburari particulare ale imaginatiei. ecomimia. sinteza. onomatomanie. bizarerii 218 . tulburari ale asociatiei si coerentei ideative. amimie. de evocare. comparatia. hipomimie. Amnezia lacunara.Tulburari ale coerentei verbale: incoerenta. obsesiva. instante de aparitie. tulburari cantitative ale imaginatiei. flux. psitacism. palilalie. Mitomania. hiperprosexie. abstractizarea. jargonomimia. schizofazie IMAGINATIA: definitie.

Afectele (starea de furie. Tulburari somatoforme. sindrom de dependenta. Diminuarea activitatii motorii. Tratament. tulburarea de panica. Utilizarea nociva. Intoxicatia patologica. utilizarea nociva. Sindrom amnestic. Catalepsia. schizoida. Tulburarile anxios fobice: agorafobii. anancasta. dependenta. maniacal. histrionica. Tulburarile dinamicii dispozitionale: labilitatea emotiei. Tulburari de conversie si disociere.PSIHOPATOLOGIA CONDUITEI MOTORII: agitatia psihomotorie: instante de aparitie. sugestibilitate. nediferentiat. tutunului: intoxicatia acuta. cocainei. Tulburari afective bipolare: episod actual depresiv major cu simptome psihotice/fara simptome psihotice. dispozitia depresiva – caracteristici. rezidual. Anestezia psihica dureroasa. afectivitate. paranoid. Dispozitia. Stuporul: instante de aparitie. canabinoizilor. Tulburari mentale datorate utilizarii opioizilor. Stadiul de dependenta. Episodul depresiv major. fobii sociale. Tratament TULBURARI AFECTIVE: definitie. dezorganizat. incontinenta afectiva. tulburare obsesiv-compulsiva. starea de mânie). TULBURARI NEVROTICE: tulburari anxioase: anxietate generalizata. vointa. cauze. Atimia. Anxietatea. hipomaniacal. Clinica schizofreniei: tulburari de perceptie. Debutul. Paratimiile: inversiunea afectiva. Episodul maniacal: hipomania fara simptome psihotice. negativism) AFECTIVITATEA: definitie. mania cu simptome psihotice. Catatonia: caracteristici clinice (stereotipii. instante de aparitie. instante de aparitie. tulburare de personalitate emotional-instabila (borderline). Clinica si tratament DEMENTE EVALUARE 219 . Schizofrenia afectiva. de gandire. distimia TOXICOMANIILE: tulburari datorate utilizarii alcoolului: intoxicatia acuta necomplicata/complicata cu delirium. mixt. personalitate premorbida. Starea de sevraj necomplicata/complicata cu delirium. anxioasa. Tulburare de personalitate paranoida. Starile afective. ambivalenta afectiva SCHIZOFRENIA: diagnostic. etiologie. ale comportamentului psihomotor. Tratament TULBURARI DE PERSONALITATE: definitie. disociala. Disforia. Tipuri de schizofrenie: catatonic. constiinta de sine. Tulburarile de dispozitie: dispozitia expansiva – caracteristici. Dementa. stare de sevraj. Tulburari persistente ale depozitiei: ciclotimia. Tulburarea depresiva recurenta. cu convulsii.

educaŃia permanentă (conŃinut şi semnificaŃii) 18.forme ale educaŃiei. Proiectarea activităŃii instructiv-educative: . studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului pedagogic. . . ore de curs: 32 ore/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei.factorii dezvoltării psihice. opereze cu principii.discursul didactic 220 . . ÎnvăŃarea: .definire. docimologie. .PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PEDAGOGIE Anul III Nr. tehnicilor şi mijloacelor de instruire. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ. EducaŃia şi formele ei: . Pedagogia-ştiinŃă a educaŃiei: . transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate.procesul instructiv-educativ.canale ale comunicării. criterii. însuşirea aparatului conceptual pedagogic folosit în efectuarea activităŃii de formare şi instruire.stadiile dezvoltării psihice.definire. tipuri. Dezvoltarea psihică: . măsurare. CONłINUTUL CURSURILOR: 15. mijloace si procedee pedagogice.factorii învăŃării.definire. adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. . OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs.definire. fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor.etapele proiectării didactice 18.forme. să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative. Comunicarea didactică: . .comunicare şi informaŃie. manualele etc.principalele caracteristici ale dezvoltării psihice 17. opereze cu tehnicile de evaluare. . pragramele.. apreciere. 17.sarcini si obiective 16. orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare. . . să asiguare formarea unei viziuni globale si realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional. . . metode.

definire. programa. . Devieri comportamentale şi combaterea lor: . manualul. RelaŃiile educator-educat: . Metode şi tehnici ale instruirii: .funcŃiile evaluării. .mijloace de învăŃământ. . Succesul şcolar: .factorii insuccesului şcolar.sistemul metodelor de învăŃământ. 26. Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ . Principiile didactice: .tipuri de realaŃii.19. Insuccesul şcolar: .conceptul de principiu didactic. .sursele conŃinutului.factorii succesului şcolar.semnificaŃia pedagogică a interrelaŃiilor 23. Rolul şi personalitatea educatorului: .planul. . procedeu).concepte (metodologie.personalitatea şi competenŃa educatorului 221 . metodă.testul docimologic .definire.educatorul-conducător al procesului.forme ale inadaptării. ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: . 27. .profilaxia comportamentului deviant. . . . 25.perspectiva interdisciplinară şi organizarea modulară 20. . . 21.caracteristicile principiilor didactice . .prevenirea eşecului şcolar. . . .sistemul principiilor. 24. .strategii de evaluare.strategie şi stiluri 22.

Legile formării imaginii radiologice. Asimilarea de către studenŃi a principiilor generale de fizică a radiaŃiilor. II. Imagistica prin RezonanŃă Magnetică (noŃiuni generale). Aparatura. 5. a principiilor generale al formării imaginii radiologice. Tubul de raze X. Asimilarea de. Metode radioimagistice care folosesc raze X. 3. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea unor elemente de semiologie radiologică generală. către studenŃi a achiziŃiilor tehnice recente în radioimagistică.R AD I OL OG I E D EN T AR Ă ( R AD I OL OG I E G E N E R AL Ă ) ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I. 4. Semiologie. 16 ore de curs 16 ore de lucrări practice I. Metode radio-imagistice: Imagistica cu raze: RadiaŃia elecromagnetică. 222 . ProprietăŃi. Producerea razelor X. Cunoaşterea aparaturii imagistice. Imagistica cu izotopi radioactivi. AplicaŃii. 2. Producerea ultrasunetului. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Ultrasonografia: Principii. SubstanŃa de contrast în radioimagistică. ProprietăŃile razelor X. Cunoaşterea aspectului radiologic al principalelor entităŃi patologice.

4. 6. Patologie pulmonară: Patologie bronşică. Patologie osteoarticulară: Traumatisme. Tumori benigne/maligne. Metode radiomagistice. Sarcoidoze. Aspectul radiologic normal.2. Plămânul cardiac. Scleroze pulmonare. Chistul hidatic pulmonar. Radiologia sistemului digestiv. Colagenoze. Semiologie radiologică. Boli inflamatorii. Criterii de clasificare a proceselor patologice. 7. Radiologia sistemului urinar. Radio-imagistica tubului digestiv. Modificări elementare. Cancerul bronhpulmonar. Sindroame radiologice pulmonare. 5. Pneumoconioze. Necroze aseptice. Radio-imagistica pulmonului şi mediastinului. Metode şi tehnici de examinare. Radioimagistica esofagului. AfecŃiuni pleurale. Radiologia toracelui. Displazii. distrofii. 223 . Pneumopatii inflamatorii (acute/cronice). Radiologia sistemului osteo-articular. Radioimagistica stomacului. Semiologie radiologică generală: 3. Radio-imagistica sistemului osteoarticular. Semiologie radiologică osoasă.

................ .Interpretarea de către fiecare student a 2 filme radiologice. BIBLIOGRAFIE: 1.............10% ...... Radioimagistica intestinului......... Bucureşti..... 2.......... CHIŞLEAG.... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1..... Radiologie medicală – Prof........Lucrare de control:..... 2......... SCOPUL CURSULUI: 1.. .. ÎnŃelegerea importanŃei conceptului de sistem stomatognat şi... 30% .Dr...Examen practic:. III... 8.... EVALUARE: .... a importanŃei tratamentului oro-dentar integral.. 1963 3........................Examen teoretic în timpul sesiunii de examene:.....................Radioimagistica duodenului........ IV................. Bucureşti................ 2...............1986 V.. Individualizarea metodelor şi tehnicilor de tratament oro-dentar la cazul clinic integrat în mediul socio-cultural. Radiodiagnosticul aparatului urinar.... medicale şi oro-dentare pentru evaluarea sistremului stomatognat în vederea refacerii şi menŃinerii stării de sănătate prin armonia părŃilor componente...... Asamblarea cunoştiinŃelor biologice........ SCHMITZER – Editura Didactică şi Pedagogică. Radiologie medicală – I..1980... în consecinŃă. Prezentări pe film a noŃiunilor de tehnică radiologică............ Radiologie medicală – Gh......................... G...........10% ... BÎRZU – Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti.......... a aspectului normal şi patologic....... 3. Prezentare de aparatură imagistică.............50% REABILITARE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI curs 64 ore lucrări practice 128 ore I. Radioimagistica în urgenŃe medico-chirurgicale abdominale. Radioimagistica colonului. 224 ...

ergonomice şi economice. Obiectivele reabilitării orale 2. manageriale. III. instrucŃia. Reabilitarea orală a pacientului tânăr cu carioactivitate crescută. Teoria generală a sistemelor. resturarea numai a premolarilor şi molarilor maxilari. Colaborarea cu pacientul pentru stabilirea programului de îngrijire oro-dentară integrală.AderenŃa pacientului la tratamentul integral. 6. Componentele diagnosticului oro-dental complet. cultura şi condiŃiile socio-economice ale pacientului. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. importante în stabilirea relaŃiei de cooperare pentru tratamentul orodentar integral. Abordarea sistemică a aparatului dento-maxilar. Pledoarie pentru îngrijirea oro-dentară integrală. 225 . resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi mandibulari 4. Algoritmul examinarii pacientului. Conceptul de tratament oro-dentar integral.II. Sistemul stomatognat. Etapele generale ale planului de tratament. Să obŃină consimŃământul informat al pacientului pentru realizarea tratamentului integral. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. vârsta. Reabilitarea orală în asistenŃa planificată. Determinarea nevoilor resimŃite sau a dorinŃei de tratament a pacientului. Argumente biologice. 7. Să identifice şi să înregistreze totalitatea factorilor dismorfic-disfuncŃionali ai sistemului stomatognat în cadrul activităŃii curente. psihologice. 4. 5. Piramida nevoilor umane a lui Masslow. Nevoia de îngrijiri oro-dentare. 2. Să conceapă planuri de tratament complex pentru situaŃiile clinice comune. ConsimŃământul informat. 3. Efectele distrucŃiilor coronare. Caracteristicile psihosociale ale pacientului tânăr. Axiomele comunicării. Cauzele insuficientei comunicări între medic şi pacient. Caracteristicile sistemelor biologice. Să formuleze diagnosticul de sinteză specific cazului clinic. Să realizeze managementul tratamentului integral în raport cu patologia dominantă. Epidemiologia leziunilor carioase la tineri. Să integreze patologia oro-maxilo-facială în patologia generală a pacientului. medicale. sociale. SecvenŃele tratamentului protetic. 3. Etapizarea tratamentului protetic în raport cu particularităŃile cazului clinic: restaurarea numai a premolarilor şi molarilor mandibulari. Să prevadă evoluŃia individuală pentru a asigura prin dispensarizare menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat.

ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor din zona frontală. diagnosticului şi tratamentului afecŃiunilor oro-dentare la vârstnici. ImportanŃa examenelor clinic şi paraclinice în managementul tratamentului disfuncŃiilor ocluzale 6. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii terminale. Alegerea materialelor de restaurare. Manifestări generale şi la nivelul cavităŃii orale a proceselor de îmbătrânire. ocluziei inverse. ocluziei deschise. ValenŃele şi limitele tratamentului ortodontic la adulŃi. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor parodontopaŃi 7. Principii în protezarea compozită a edentaŃiilor terminale 9. ParticularităŃile nutriŃiei la pacienŃii vârstnici. Locul şi rolul tratamentului disfuncŃiei ocluzale în cadrul tratamentului integral. ocluziei adânci în acoperiş.abraziune. tratament. eroziune. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor reduse. chirurgicale. ParticularităŃile prevenirii. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor adulŃi 5. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu uzura intensă a arcadelor. tratament. clinică. ModalităŃi de terapie a edentaŃiilor terminale: neprotezarea. înghesuirilor dentare 8. Leziuni necarioase ale dinŃilor. Obiectivele planului de tratament. Caracteristicile psiho-sociale ale pacientului vârstnic importante în stabilirea relaŃiei de colaborare pentru un tratament oro-dentar integral. ParticularităŃile tratamentelor odontale. Efectele medicaŃiei pentru afecŃiuni genrale la nivelul cavităŃii orale. Dimensiunea verticală de ocluzie. Reabilitare orală în prezenŃa: ocluziei adânci acoperite. Bruxismul în etiopatogenia uzurii intense a arcadelor dentare: prevalenŃă. ocluziei cap la cap. Reabilitarea orală a pacienŃilor adulŃi cu anomalii dento-maxilare. Dimensiunea culturală a zâmbetului. etiologie. atriŃie. Resturarea dinŃilor laterali. Managementul pacientului vârstnic. protezarea adjunctă. Restaurarea arcadelor dentare cu uzură intensă. ortodontice şi protetice la pacienŃii parodontopaŃi. etiologie. Obiectivele sănătăŃii parodontale. Proiectarea pe modele a resturărilor.Criterii de alegere a metodelor de refacere a morfologiei funcŃionale a dinŃilor cu leziuni întinse în suprafaŃă şi profunzime. CorelaŃii dintre morfologia dinŃilor şi elementele de agregare a punŃilor frontale. fractură: prevalenŃă. protezarea conjunctă. Resturarea dinŃilor frontali. Testarea pe resturări provizorii. RelaŃiile dintre ghidajul anterior şi cel condilian în uzura dentară. Rolul şi exigenŃele protezărilor provizorii. Impactul psiho-social al dismorfiilor dinŃilor frontali. IndicaŃiile şi limitele protezării adjuncte acrilice. Dispensarizarea pacienŃilor cu tratamente pentru uzură intensă a arcadelor dentare 226 .Reabilitarea orală a pacienŃilor cu parodontopatii marginale cronice. clinică. abfracŃie. clasificare. Etapele tratamentului parodontal. Dispensarizarea pacienŃilor vârstnici 10. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu disfuncŃii ocluzale. SecvenŃele diagnosticului parodontal.

7. Examinarea pacientului. Prezentarea de caz ca informare ştiinŃifică. Managementul activităŃilor integrate. Modificări oro-faciale în edentaŃia subtotală şi totală. Prezentarea de caz ca probă clinică de concurs. 2. 17. Amprente pentru modele de studiu. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii subtotale şi totale. 3.NoŃiuni generale despre pacienŃii cu nevoi speciale. 12. 16. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu afecŃiuni generale grave. V. 14. Rolul protezelor adjuncte în refacerea echilibrului sistemului stomatognat. indicaŃii pentru examene complementare. Stabilirea diagnosticului de sinteză. 5. Studiul modelelor. Igienizarea şi tratamentul cariilor simple la prima solicitare ca mijloc de motivare a pacientului pentru tratament complex. Prezentarea de caz pentru obŃinerea consimŃământului informat al pacientului. înregistrarea datelor clinice. 10. Prezentarea de caz didactică.11. Protezarea imediată. 11. Solidarizare şi contenŃie. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu nevoi speciale. grupate în aceiaşi şedinŃă. Protezarea provizorie – valenŃe biologice şi funcŃionale. 8. ImportanŃa şi limitele păstrării ultimilor dinŃi pe arcadă. Asigurarea rezistenŃie substructurilor dentare. Aplicarea principiilor ergonomice pentru eficientizarea tratamentelor oro-dentare integrale. Efectuarea tratamentului complex la pacienŃii prezentaŃi. 15. Motivarea pacientului pentru menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat prin autodispensarizare. Dispensarizarea pacienŃilor edentaŃi subtotal şi /sau total protezaŃi 12. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. 227 . 6. 13. Etapele tratamentului complex. Supraprotezarea. 4. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu handicap psihic. Efectuarea de tratamente multiple. ParticularităŃile reabilitărilor orale la pacienŃii cu handicap motor. 9. Terapia de integrare în sistemul stomatognat şi de asimilare psihică a protezelor adjuncte totale. Epidemiologia edentaŃiilor subtotale şi totale.

Clinical Periodontology” Ed.V. Bucureşti 1996 3..: .Reabilitarea orală complexă. Philadelphia W.Contemporary Fixed Prosthodontics. and Treatment of Occlusal Problems.” C. Tratamente la primă solicitare 2. ..: .: . Scopul cursului de sănătate orală 1. Prişcu A.. BIBLIOGRAFIE: 1. Rosenstiel S. Mosby Co. Iaşi 2002 4. Mosby Co. Appoloni. Oltean D.” C. BAREMUL ACTIVITĂłILOR PRACTICE: 1. Cunoaşterea tehnicilor de comunicare şi educaŃie pentru sănătate orală 3. Cunoaşterea etapelor de realizare a unui proiect de cercetare în sănătatea orală 228 . 1995 5.. 1996 VII..” Ed.V... Tratamente integrale 30 pacienŃi 10 pacienŃi 10 pacienŃi VI.: . Burlui V.Evaluation. Prezentări de cazuri clinice 3.B. Saunder Co. EVALUARE: A. Examen practic E. ŞuŃeanu Şt. Prezentări de cazuri clinice B. 1989 2. Dawson EP: .M.. Cunoaşterea şi înŃelegerea mesajului sanogen şi a metodelor de schimbare a vechilor comportamente şi atitudini 2. Newman G. Morăraşu Cătălina.F.V. Tratamente integrale C. Geormăneanu M. Examen teoretic 10% 10% 10% 20% 50% SĂNĂTATE ORALĂ ANUL VI 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I. Diagnostic. Carranza A.” Ed.Metodologia probei clinice de concurs. Lucrări de control D. All.

realizarea echipei. implementarea proiectului în şcoli la elevii de cls I şi a VI-a-6 h 7.S.6 h 6. Indice Dean. 3. scrierea proiectului şi redactarea raportului ştiinŃific – 6 h 8. obiectivele O. Să cunoască şi să aplice modelele pentru schimbarea atitudinilor şi comportamentelor în sănătatea orală. 6. Evaluarea starii de sănătate orală a copilului (de 6 şi 12 ani) .6 ore 5. Să cunoască teoriile comunicării şi să le aplice în comunităŃi. 7.M. Scale de apreciere a asocierii sănătate orală. Intensitatea şi gravitatea cariei).II. 4.M. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. EducaŃia pentru sănătate 13. SIC. Interviul. IV. ConŃinutul lucrărilor practice: 1. Să poată aplica metodele educaŃionale interpersonale în comunităŃi mici. fişa O. a bolii parodontale şi cancerului oral.proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi prezentarea fişei O. Promovarea sănătăŃii orale 12. SusŃinerea examenului practic. Metodologia cercetarii ştiinŃifice în sănătatea orală 11.M.S. Evaluarea necesităŃilor de tratament 8. IncidenŃa.M. 2. Evaluarea stării de sănătate orală a adultului– instrument fişa O.6 h 229 .6h 4. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. ConŃinutul cursurilor Sănătatea orală. 5. Să cunoască metodele conceptuale ale nevoilor umane de igienă orală. Instrumente sociologice: Chestionarul. stabilirea obiectelor de studiu (fişa O. analiza statistică.S. Cariograma). Chestionarul DAS şi chestionarul de evaluare a calităŃii vieŃii (ODIP) . 4. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii: 1. Să cunoască şi să interpreteze literatura de medicală cu tematica sănătate orală. Structura unui program Exemple de programe comunitare de sănătate oralăAnchete epidemiologice. concepere. TendinŃe evolutive în sănătatea orală: Epidemiologia cariei dentare. chestionar DAS şi OHIP) .S: teoretic şi aplicatie practică – 6h 2. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. criterii de selecŃie a metodei.calitatea vieŃii 10. Prelucrarea statistică a indicilor de evaluare a stării de sănătate orală (DMFS/DMFT. 5. III. Sociologia medicală 9. 3. Indici folosiŃi în epidemiologia orală (PrevalenŃa. parte integrantă a sănătăŃii generale: introducere DefiniŃiile şi dimensiunile sănătăŃii.6h 3. 2.. privind sănătatea orală Programe de sănătate orală.M.. Căi de transmitere a mesajului sanogen în sănătatea orală 1.S: teoretic.

. R. Chişinău.. Dumitrache......... Oxford... Croucher......who. Evaluarea nevoilor de asistenŃă stomatologică a populaŃiei....... Metodologia specifică a sanatatii publice..... studiile analitice (de cohortă.. Bibliografie: Lupu I. 2) 16 o re cu rs/ 1 6 o re lu cră r i p ract ice 230 ..... The Social Context of Dental Care (Paperback)... 2000 Hanganu...... Bucureşti.... Community Oral Health.... 28-29 6. Evaluare: Examen practic: prezentarea şi evaluarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi a fişei O. Definire.. Ed Butterworth-Heinemann. 3..... 2000 Cynthia Pine...... Zanc... Wright....... Stomatologie comunitară. Bucureşti. Morbiditatea oro-dentară.... Studiile descriptive... Dumitrache A. Screening-ul şi studiile de prevalenŃă în Sănătatea Publică Oro-dentară (1.... Moraru R............. 2002.... Dănilă I.. Kent.. Metodologia SănătăŃii Publice oro-dentare: Tipuri de studii utilizate în Sănătatea Publică oro-dentară 4.......... 2nd edition (January 15..20% Examen teoretic........... A. Comunicare şi educaŃie în sănătatea orală...5% SĂN ĂTATE PUBLIC Ă ANU L V Curs Titlul temei 1.. 2. Ed Tehnica – info... Sănătatea oro-dentară a populaŃiei: Caracteristici generale.S..... studiile experimentale şi operaŃionale 5.org 1. note de curs..M.. Ed. Cerma. 1998) 5.... 4.. October. Sociologie medicală. G... Sheiham... 3... 2002 Achieving Oral Health.... World Health. Ed.... Integrating strategies for improving oral health and general health. VI.... Editura Polirom. Iaşi......V... 2................ 2005 www. C. A. ConŃinut...75% PrezenŃă la cursuri şi lucrările practice.. Cerma..... Scop şi obiective.......1998... Dumitraşcu..... Introducere în Sănătatea Publică Oro-dentară: TradiŃie şi actualitate.... L............... Ştiinte comportamentale... Moraru.. caz-control).... 7. R.... I..

Programele Uniunii Europene in domeniul Sanatatii Publice Lucrări practice 1.6. 3. Organizarea unei lecŃii de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară prin metoda problematizării (1. Promovarea sănătăŃii oro-dentare: Stilul de viaŃă sanogen. 8. 2) 231 . 2) 2. ConŃinut. Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (2) Studiile de cohortă şi caz-control. Participarea comunitară în Promovarea SănătăŃii oro-dentare a populaŃiei. 4. Locul şi rolul acesteia în cadrul SănătăŃii Publice Oro-dentare 10. Dezvoltarea Sistemului de Sanatate Publica din Romania 13. LegislaŃia sanitară care reglementează organizarea. Sondajul 6. Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Chestionarul Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Interviul Organizarea lecŃiei de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară în şcoală. (1. Elemente de demografie utilizate in Sanatatea Publica. 8. 2) 7. scop şi obiective. Organizarea programelor de EducaŃie pentru Sănătate în colectivităŃile de copii 9. Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (1) Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (2) Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1) Studiile de prevalenŃă şi intervenŃionale 5. controlul şi evaluarea programelor de promovarea a sănătăŃii (1. Elemente de geronto-stomatologie medico-socială 9. Managementul programelor de sănătate. EducaŃia pentru Sănătate în prevenirea şi combaterea bolilor orodentare: Definire. 2) 12. Îngrijirile primare de sănătate oro-dentară Problematica medico-socială stomatologică a populaŃiei vârstnice. Comunicarea în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară 11. 7. Organizarea unei anchete de morbiditate pentru stabilirea necesarului de asistenŃă stomatologică a populaŃiei (1.

Sa aplice cunostintele despre empatie in relatia cu pacientul. Practica comunicării în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară (formarea formatorilor) 11. Definitie si abordare in cadrul sanatatii orale si stiintelor sociale 2. Comportamenul uman. Continutul cursurilor 1. Diagnosticul educativ-sanitar. II. Sa identifice cauzele si sa recunoasca anxietatea din cursul tratamentului dentar. Metodologia evaluării nivelului de cultură sanitară a populaŃiei. Scopul cursului: cunoasterea impactului pe care il are comportamenul uman asupra sanatatii sa dezvolte cunostintele despre aspectele sociale ale practicii dentare sa dezvolte capacitatea de comunicare cu colegii/pacientii si sa ofere o mai buna intelegere a interactiunilor dintre medic si pacient. Tratarea unor dinamici de grup imprevizibile în activitatea de EducaŃie pentru sănătate oro-dentară. Introducere in stiintele comportamentale.10. Calculul şi interpretarea indicatorilor demografici 1. 2 ŞTIINłE COMPORTAM EN TALE ANUL I 16 ore curs / 16 ore lucrari practice – semestru I. Teoriile invatarii. Sa cunoasca si sa aplice principiile comunicarii in relatia medic-pacient. Tipuri umane si trasaturi de personalitate 232 . Calculul şi interpretarea indicatorilor utilizaŃi pentru evaluarea eficienŃei activităŃii de educaŃie pentru sănătate oro-dentară 1. 2 12. Implicatii in medicina dentara 5. Abordarea fenomenologica a personalitatii. Personalitatea. Elemente de psihopedagogie utilizate în educaŃia pentru sănătate orodentară: InteracŃiunea educator-elev. Motivatia. Etapele de dezvoltare umana 3. Obiectivele cursului: Se propune ca la finele cursului studentii sa fie capabili : Sa cunoasca diferitele tipuri de personalitatati si modelele de schimbare ale comportamentului. Invatarea comportamentului sanogen 4. III. Sa recunoasca si sa foloseasca diferite tipuri de motivare a pacientului. Abordarea psihodinamica a personalitatii. Folosirea capacităŃii de comunicare afectivă.

Zanc. 6.definitii. clasificare. Ed. Comunicarea cu pacientul . Gaston. Iasi. Cottraux. ŞtiinŃifică. Comunicare si educatie in sanatatea orala. Andrei. IRI. Alexandrescu. Elemente de psihologie medicala. Comunicarea verbala 9. Mihai.10% 233 . Ioan. 2000 5.6. Terapiile cognitive. Polirom. 1999 Evaluare 1 Lucrare de verificare a cunostintelor………………. Comunicarea nonverbala 10. Continutul lucrarilor practice 1. Berger. tipuri de medici si pacienti 8.. LP: Trasaturile de personalitate 3. Examen scris-verificare ……………75% 3. Ed. Bucuresti. Ruxandra. LP: Evaluarea personalitatii 2. metode de reducere 12. Cerma. Relatia medic-pacient: generalitati. Empatia in relatia medic-pacient 11. 1983 2. Ioan. Teorie şi aplicatii. Bucureşti. Jean. Mihai. Dinu. Prezenta la cursuri si seminarii…………………………. 2003 9. 1999 8. Medicala. Linton. Personalitate si comunicare. Schimbarea comportamentului fata de sanatate V. Adina. Universitatii Bucuresti. Fundamentul cultural al personalităŃii. Dinu. LP: Limbajul folosit in comunicarea cu pacientul 4.15% 2. Ed. Facultatea de Jurnalistica. Sociologie medicală. Tratat practic de cunoaştere a omului. Metode de motivare pacientului 7. Introducere in teoria comunicarii. Petru. 1968 7. Polirom. Dumitrache. Bucureşti. Ed. 2003 4. Comunicarea. Ed. Moraru. Bucuresti. Editura Algos. Anxietatea in cabinetul dentar: cauze. Andrei. Ed.. Lupu. repere fundamentale. LP: Indicii nonverbali ai comunicarii Bibliografie 1 Athanasiu. tactici de influenta interpersonala. Bucuresti. Ed. Editia a II-a. Ralph. Licorna. Bucuresti. Ed. 1997 3. Florin. Bucuresti.

Genomul uman și gene implicate în moifogeneza dentara .Proliferările maligne ale celulelor limfoide Leucemiile. procesele si efectele acestor anomalii. Sclerodermia.CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOPATOLOGIE.Explorarea de laborator (I) Electroforeza.natura.Bolile autoimune (III) Bolile imune ale cavităŃii bucale. a Ac antifosfolipidici şi a Ac antiADN dublu catenar prin Metode imunoenzimatice şi metoda ELISA. Factorul reumatoid. • Obiectivul cursului şi al Iucrärilor practice . Sindroamele mielodisplazice. cercetare-diagnostic-managenent). 3. Reumatismul articular acut.Bolile autoimmune (II) Sindromul Sjogren.dezvoltarea aptitudinilor practice și a interesulul pentru munca de cercetare în laborator. Gamapatiile monoclonale 6. ASLO. Sindromul de imunodeficienŃă dobândită (HIV-SIDA) 5. Determinarea complexelor imune circulante. Lupusul eritematos sistemic. Limfoamele maligne. Crioglobulinele . ElectrochemiluminiscenŃa.studiul relației ereditate — anomalie oro-dento-craniofaciala prin diagnostic prenatal. Hepatitele autoimune. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE LABORATOR AN V/16 ore de curs 1.pregatirea complementara a medicului dentist pentu marea diversitate clinicä a anomaliilor orodento-craniofaciale de naturá genetica intälnite în practica medicala. diagnostic presimptomatic.Explorarea de laborator (II) Grupele sanguine în sistemul ABO şi Rh.Bolile autoimune (I) Poliartrita reumatoidă. Glomerulonefritele. Tiroiditele. • Continutul cursului . Anemiile hemolitice autoimune. identificarea si tratamentul anomaliilor care afecteaza regiunea oro-dentocraniofaciala ( se investigheaza cauza. 2. Proteinuria Bence-Jones.Anomalii oro-dento-craniofaciale sindromice . semestrul II 1 ora curs sáptamânal — total 16 ore/semestru 2 ore lucrari practice — total 32 ore /semestm TOTAL: 48 ore /an universitar • Scopul cursului şi al lucrarilor practice .Anomalii oro-dento-craniofaciale non-sindromice . 7. . Deficitele imune secundare. ImunofluorescenŃa indirectă. 4.Relatia genotip-fenotip. ReacŃiile de aglutinare. Anticorpii anti-DNP. relatia mediu-fenotip 234 . Boala Basedow. .Sindroamele de imunodeficienŃă Deficitele imune congenitale. imunocromatografice EXAMEN FINAL Cursul opŃional “Patologie genetica oro-dento-craniofaciala” • Anul V. screening neonatal și post natal.

Supraprotezele mobile pe implante 2. CD-ROM. Alain Verloes (2008) — The genetic basis of inherited anomalies of teeth: Part 1: Clinical and molecular aspects of non-syndromic dental disorders and Part 2: Syndromes with significant dental involvement.Explorarile genetice (2) Tehnici de diagnostic prenatal .2.Consultul genetic in cazul pacientilor cu dismorfii oro-dento-craniofaciale.. Wynshaw-Boris A.Serviciile de genetica clinica • Bibliografie . Crengua Albu (2004) — Lucrari practice i teste de geneticä umanä. Frans Vinckier.fiecare student va prezenta oral un caz clinic la finalul orelor de l. Sisteme protetice folosite pentru supraproteza pe implante 2. Erickson R.Tratamentul anornaliilor genetice .1. Curs opŃional .2. Ed. Criterii de succes pentru supraprotezarea pe implante 2. (2006) — SMITH’S recognizable patterns of human malformations. second edition.tipuri de supraproteze pe implante 1.p.(2004) — Genetica Medicala.Sfatulgenetic .Isabelle Bailleul-Forestier. Prezentare de caz.Screening-ui populational si utilitatea lui: riscul genetic si statutul de purtator ...Jones K. Crenguta Albu. Albu D. Aspecte comparative privind alternativa de supraprotezare pe implante/protezare conventionala/supraprotezare pe dinti 1. (2004) — Genetica Urnana — Concepte i aplicaii practice.Supraprotezarea pe implante AN VI/16 ore curs 1.Chen H. Scripta. Avantaje şi dezavantaje ale supraprotezării pe implante 2. Thorny de Ravel. CD-Rom.. Medicala.Mutatia genetica în cancerele de cap și gât . Bucureti . Bucuresti .Curs introductiv 1. Polirom.Diagnosticul prenatal în anomaliile oro-dento-craniofaciale .Examinarea si conceperea planului de tratament 235 . IndicaŃiile supraprotezării pe implante la edentatul total/partial tratat mobil 2. Sandovici I.L.Analize de laborator efectuate pe celule fetale .Elsevier Masson SAS - • Evaluare .Explorarile genetice (1) . Iași.3. . . Academic Dissertation.fiecare student va prezenta un referat scris pe baza unei teme prezentate la curs 50%.Epstein C. Stefanescu D. Ariane Berdal. . (2008) — Inborn errors of developmentm Oxford University Press. . Tipuri de implante folosite în protezarea mobilă pe implante 3. (2006) — Atlas of genetic Diagnosis and Counseling.. Ed.Covic M. Humana Press . University of Helsinki.Emilia Severin. Prezentarea variantelor terapeutice. Jean Pierre Fryns.5O% . European Journal of Medical Genetics .Emilia Severin (1998) — Genetica anomaliilor dentomaxilare. . Elsevier Saunders . (2007) Molecular Genetics of Tooth Agenesis..Nieminen P.Heterogenitatea genetica a anomaliilor oro-dento-craniofaciale . Ed.3.Profilaxia anomaliilor de origine genetica • Continutul Iucrarilor practice .1.J.P.4.Emilia Severin.

2. Evaluarea scheletalä a edentatului total si stabilirea gradului de dificultate in protezarea totala 5.2. Protezarea totala in raport în clasa scheletala 5.Particularitati în protezarea totalä Tematica / an VI 1. Profilul local si general al pacientului edentat total în vederea protezării pe implante 3.1 Evaluarea edentatului total cu resorbtie severä si evidentierea aspectelor de dificultate 4. Protezarea pacientului cu afectiuni neurologice 4.1. Evaluarea aspectelor de estetica.1.Implantele de stabilizare a protezelor mobile .3. Exemplificări clinice 7. Evaluarea edentatului total si evidentierea aspectelor de dificultate in protezarea totala 1. concepere si realizare practicá 7. Protezarea persoanelor in várstá cu afectiuni generale 3.1. Protezarea edentatici totale în resorbtie severa 4.2. Etapele tratamentului protetic pe implante 4.2. Schimbarea sistemelor protetice de menŃinere 7. Rezolvarea aspectelor de estetică in protezarea totala 6. IndicaŃiile aplicării implantelor la edentatul total în vederea protezării mobile 4.1. Prezentare de cazuri 7.2. Dispensarizarea pacientului supraprotezat pe implante 6.3.4.3. Aspecte particulare in protezarea totalá 1.1. Punctele cheie ale examenului clinic specific acestui tratament 3. Etapele de lucru 6. Protezari chirurgicale mobile 7. Epiteze.3. Atitudini terapeutice in protezare in raport cu clasa scheletală 6. Aspecte estetice la edentatul total.2.1. Particularități ale persoanelor in varsta edentate total 3. Obturatorul — indicatii. IndicaŃiile si avantajele mini implantelor 5.3. conceperea si realizarea practica 7.1. Atitudini terapeutice in protezare pentru cresterea calitatii protezärii 4. functionale si evolutive în edentatul total in raport cu clasa scheletalä 5. in relatie cu protezarea totala 236 . Particularitati morfologice.1. Etapele chirurgicale 4. Evaluarea purtatorului de proteze si stabilirea dificultatilor in protezare 2.2. Accidente/alternative de tratament 6.2.2. Examene complementare-ortopantomografia/telerx/TC 3.2. Protezarea pacientului diabetic 3.2.3.1. Protezarea purtatorului de proteze 2. Tehnici piezografice de protezare 5. stabilirea gradului de dificultate din punct de vedere estetic si a implicatiilor in protezare 6. Igienizarea supraprotezei pe implante 6.1.1.mini implante 5. Necesitatea dispensarizării pacientului protezat pe implante 6.2. Discutii Curs opțional .4. Atitudini terapeutice la purtatorul de woteze pentru cresterea calitä{ii protezärii 3. Stabilirea gradului de dificultate si a alternativei terapeutice 2. Etapele protetice 5.

— 237 .. Chirurgia obezitatii morbide ci metabolica 7. Chirurgia prin orificii naturale (Natural Orifices Translurninal Endoscopic Surgery NOTES) 4.dr. Elemente de endoscopie interventionalä 2. Evaluarea va fi forma de test cu intrebäri cu raspunsuri multiple tip complement simplu. An VI/ 14 ore Acest curs are ca obiectiv ridicarea orizontului de cultura generala medicala prezentând achizitiile recente in chirurgie in care suntem implicaŃi cu o experientä semnificativa atat în tara cat şi în afară. Chirurgia toracoscopica 6. 1.Actualitati în tratarnentul miniinvaziv al obezitatii” sub redactia Prof Dr.Niculae Iordache. Chirurgie laparoscopica abdominalä 5. iar bibliografia este monografia editatá de colectivul Clinicii sub redactia Prof. Chirurgia roboticä 3. Chirurgia endocrinä miniinvazivä Cursul va avea ca bază o iconografie bogatä cu numeroase filme din activitatea Clinicii.Corneliu Dragomirescu și monografia .Curs optional Chirurgia secolului XXI”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful