Medicina Dentara Programa Analitica

MINISTERUL EDUCAłIEI , CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
PROGRAMA ANALITICĂ
A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE
SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,
1
MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
ADEVERINłĂ
CetăŃeanul (a) ……………………………………………………………………….
………………………………………………, din ………………………………….. în perioada
………………………………..a urmat şi absolvit 6 (şase) ani de studii în profilul de medicină,
specializarea stomatologie, conform Planului de învăŃământ şi Programei analitice anexate.
R E C T O R, D E C A N,
SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,
2
VIZAT UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"
MINISTERUL EDUCAłIE, FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Durat a s tudiilor : 6 ani
PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT

ÎNCEP ÂND CU ANUL UNIVERSI TAR 2003- 2004
tip ECTS - ANUL I COD R-FDB1
ORE PE SEMESTRU FORMA DE
NUMAR DE ORE
COD DENUMIREA DISCIPLINEI 1 2 VERIFICARE CREDITE
C LP C LP E V Total Curs Aplic
F.S. 1101 ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE 2 6 3 6 1,2 - 272 80 192 12
F.S. 1102 BIOFIZICĂ 2 2 - - 1 - 64 32 32 5
F.S.1103 CHIMIE 2 2 - - - 1 64 32 32 4
F.S. 1104 BIOCHIMIE - - 2 2 2 - 64 32 32 4
F.S. 1105 FIZIOLOGIE 2 2 1 2 2 - 112 48 64 8
F.S. 1106 HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE 2 2 2 2 1,2 - 128 64 64 9
MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA
F.S. 1107 - - 2 4 2 - 96 32 64 10
SISTEMULUI STOMATOGNAT
F.S. 1108 ŞTIINłE COMPORTAMENTALE 1 1 - - - 1 32 16 16 2
F.S. 1109 LIMBA ROMÂNĂ – LIMBA ENGLEZĂ - 2 - 2 - 2 64 - 64 2
F.S. 1110 EDUCAłIE FIZICĂ - 2 - 2 - 2 64 - 64 2
F.S. 1111 PRACTICĂ - - - - - - 160 - 160 2
TOTAL 11 19 10 20 8 4 1120 336 784 60
DISCIPLINE OPłIONALE
F.S. 1112 INFORMATICĂ MEDICALĂ 1 1 - - - 2 32 16 16 2
F.S. 1113 LIMBA FRANCEZĂ - 2 - 2 - 2 64 - 64 2
F.S. 1114 LIMBA GERMANĂ - 2 - 2 - 2 64 - 64 2
3
U N IV ER SITAT E A D E M ED IC IN Ă ŞI F ARM AC IE "C AR OL D AVIL A"
VIZAT
MINISTERUL EDUCAłIEI, FACU LTAT EA D E M ED ICIN Ă D EN TARĂ
CERCETĂRII ŞI INOVĂRII D ura t a st udiilo r: 6 a ni

tip ECTS - ANUL II COD R-FDB2
NUMAR DE ORE
F.S. 2101 ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ 2 3 - - 3 - 80 32 48 6
F.S. 2102 BIOLOGIE - GENETICĂ 2 2 - - 3 - 64 32 32 4
F.S. 2103 MICROBIOLOGIE – PARAZITOLOGIE -VIRUSOLOGIE 1 2 2 3 4 3 128 48 80 6
F.S. 2104 ANATOMIE PATOLOGICĂ 1 2 1 1 4 - 80 32 48 5
F.S. 2105 PATOLOGIE GENERALĂ 1 1 1 2 4 - 80 32 48 5
F.S. 2106 INFORMATICĂ MEDICALĂ 1 2 - - - 3 48 16 32 2
F.S. 2107 MATERIALE DENTARE - - 2 3 4 - 80 32 48 8
F.S. 2108 FARMACOLOGIE - - 2 2 4 - 64 32 32 5
F.S. 2109 SEMIOLOGIE MEDICALĂ 2 3 - - - 3 80 32 48 4
F.S. 2110 PSIHOLOGIE MEDICALĂ - - 1 1 - 4 32 16 16 3
F.S. 2111 PREVENłIE ORO DENTARĂ 1 1 - - 3 - 32 16 16 4
F.S. 2112 DIAGNOSTIC ORODENTAR ŞI ERGONOMIE - - 1 1 - 4 32 16 16 2
F.S. 2113 METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE - - 1 1 - 4 32 16 16 2
F.S. 2114 LIMBA ROMANĂ – LIMBA ENGLEZĂ - 2 - 2 - 4 64 - 64 1
F.S. 2115 EDUCAłIE FIZICĂ - 2 - 2 - 4 64 - 64 1
F.S. 2116 PRACTICA - - - - - - 160 - 160 2
TOTAL 11 20 11 18 8 8 1120 352 768 60
F.S. 2117 LIMBA FRANCEZĂ - 2 - 2 - 4 64 - 64 1
F.S. 2118 LIMBA GERMANĂ - 2 - 2 - 4 64 - 64 1
Din MICROBIOLOGIE: PARAZITOLOGIE 8 ore curs şi 16 ore l.p.; VIRUSOLOGIE 8 ore curs şi 16 l.p.
4
VIZAT UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA"
MINISTERUL EDUCAłIEI,
FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ

tip ECTS - ANUL III COD R-FDB3
NUMAR DE ORE
F.S. 3101 IMUNOLOGIE 1 2 - - - 5 48 16 32 3
F.S. 3102 MEDICINĂ INTERNĂ, ENDOCRINOLOGIE - - 2 3 6 - 80 32 48 5
F.S. 3103 CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ 2 3 2 3 6 - 160 64 96 8
F.S. 3104 OBSTETRICA-GINECOLOGIE 1 1 - - - 5 32 16 16 3
F.S. 3105 DERMATO-VENERICE 1 1 - - - 5 32 16 16 2
F.S. 3106 TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE 2 4 2 4 5,6 - 192 64 128 12
F.S. 3107 RADIOLOGIE GENERALĂ 1 3 - - 5 - 32 16 16 2
F.S. 3108 ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (Fantom) - - 3 4 6 - 112 48 64 7
PROTETICĂDENTARĂ FIXÃ ŞI OCLUZOLOGIE
F.S. 3109 1 1 3 4 6 - 144 64 80 9
(Fantom)
F.S. 3110 PREVENłIA ORO DENTARĂ 2 2 - - - 5 64 32 32 4
F.S. 3111 IGIENĂ 1 1 - - - 5 32 16 16 3
F.S. 3112 PRACTICA - - - - - - 160 - 160 2
TOTAL 12 18 12 18 7 5 1088 384 704 60
F.S. 3113 PEDAGOGIE 2 1 - - 5 - 48 32 16 2
Din MEDICINĂ INTERNĂ-ENDOCRINOLOGIE: 16 ore curs şi 16 ore l.p. pentru ENDOCRINOLOGIE
5
UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA"
VIZAT
MINISTERUL EDUCAłIEI, FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
tip ECTS - ANUL IV COD R-FDB4
NUMAR DE ORE
F.S. 4101 PEDIATRIE - - 1 2 8 - 48 16 32 2
F.S. 4102 BOLI INFECłIOASE, EPIDEMIOLOGIE - - 2 2 - 8 64 32 32 3
F.S. 4103 MEDICINĂ LEGALĂ 2 1 - - 7 - 48 32 16 2
F.S. 4104 O.R.L. - - 1 2 - 8 48 16 32 4
F.S. 4105 OFTALMOLOGIE - - 1 1 - 8 32 16 16 2
F.S. 4106 NEUROLOGIE 1 1 - - - 7 32 16 16 2
F.S. 4107 PSIHIATRIE - - 2 1 - 8 48 32 16 2
F.S. 4108 ENDODONłIE 2 3 - - 7 - 80 32 48 6
F.S. 4109 ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE 2 4 - - 7 - 96 32 64 7
F.S. 4110 PROTETICĂ DENTARĂ FIXÃ 3 8 - - 7 - 176 48 128 9
F.S. 4111 CHIRURGIE ORALÃ - - 2 4 8 - 96 32 64 8
F.S. 4112 RADIOLOGIE GENERALĂ 1 1 - - - 7 32 16 16 2
F.S. 4113 RADIOLOGIE DENTARĂ - - 2 2 8 - 64 32 32 3
F.S. 4114 PEDODONłIE - - 2 4 8 - 96 32 64 6
F.S. 4115 PRACTICA - - - - - - 160 - 160 2
TOTAL 11 18 13 18 8 6 1120 384 736 60
F.S. 4116 ISTORIA MEDICINEI 1 - - - - 7 16 16 - 2
F.S. 4117 ETICÃ MEDICALÃ 1 - - - - 7 16 16 - 2
Din BOLI INFECTIOASE-EPIDEMIOLOGIE: 8 ore curs şi 8 ore l.p. pentru EPIDEMIOLOGIE
6
UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"
VIZAT
Du rata s tudiilor: 6 ani
tip ECTS - ANUL V COD R-FDB5
NUMAR DE ORE
F.S. 5101 ENDODONłIE 3 9 - - 9 - 192 48 144 10
F.S. 5102 PROTETICĂ DENTARĂ MOBILÃ 3 9 - - 9 - 192 48 144 10
F.S. 5103 CHIRURGIE MAXILO-FACIALÃ - - 3 8 10 - 176 48 128 10
F.S. 5104 PEDODONłIE - - 2 4 10 - 96 32 64 8
F.S. 5105 ORTODONłIE - - 2 4 10 - 96 32 64 8
F.S. 5106 PARODONTOLOGIE 2 2 - - 9 - 64 32 32 5
F.S. 5107 FIZIOTERAPIE - - 1 2 - 10 48 16 32 3
F.S.5108 SĂNĂTATE PUBLICĂ 1 1 - - - - 32 16 16 2
MANAGEMENTUL CABINETULUI - - 1 1 - 10 32 16 16 2
F.S. 5109
DENTAR
F.S. 5110 PRACTICA - - - - - - 160 - 160 2
TOTAL 9 21 11 18 7 3 1088 288 800 60
F.S.5111 ELEMENTE IMUNOPATOLOGIE 1 - - - - 9 16 16 - 2
PATOLOGIE GENETICĂ ORO-MAXILO-
F.S. 5112 1 2 - - - 9 48 16 32 2
FACIALĂ
7
VIZAT UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"
MINISTERUL EDUCAłIEI,
CERCETĂRII ŞI INOVĂRII FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ

tip ECTS - ANUL VI COD R-FDB6
NUMAR DE ORE
F.S. 6101 SĂNĂTATE ORALA 2 3 - - 11 - 80 32 48 5
F.S. 6102 PARODONTOLOGIE 2 5 - - 11 - 112 32 80 8
F.S. 6103 PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ - - 3 8 12 - 176 48 128 10
F.S. 6104 IMPLANTOLOGIE ORALĂ - - 3 3 12 - 96 48 48 6
ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTO-
F.S. 6105 2 6 - - 11 - 128 32 96 8
FACIALĂ
F.S. 6106 ENDODONłIE - - 2 4 12 - 96 32 64 6
F.S. 6107 REABILITARE ORALĂ 2 4 2 4 12 - 192 64 128 10
F.S. 6108 PATOLOGIE ORALĂ 2 2 - - 11 - 64 32 32 4
F.S. 6109 URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE - - 1 2 - 12 48 16 32 3
TOTAL 10 20 11 21 7 1 992 336 656 60
URGENłE ŞI AFECłIUNI MEDICALE ÎN
F.S. 6110 - - 1 1 - 12 32 16 16 2
CABINETUL DENTAR
F.S 6111 CHIRURGIA SECOLULUI XXI 1 - - - - 11 16 16 - 2
F.S. 6112 PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ - - 1 - - 12 16 16 - 2
F.S.6113 SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTURI 1 - - - - 11 16 16 - 2
8
UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"
VIZAT
EXAMENUL DE LICENTĂ: 01 - 30 septembrie
- Proba scrisã nr. 1: Lucrare de specialitate

(după tematicã şi bibliografia trunchiului comun de la REZIDENłIAT)
- Proba 2: examen practic de specialitate
- SusŃinerea lucrării de diplomă
9
C UPR IN S
PLAN ÎNVĂłĂMÂNT PROMOłIA 2003-2009 ……………………………………. 3

ANA TOMIE ŞI EM BRIOLOGIE ................................................................................................... 12
ANA TOMIE CLIN ICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ................................................................................. 23
ANA TOMIE PA TOLO GICĂ .......................................................................................................... 31
BIOCHIMIE ...................................................................................................................................... 34
BIOF IZICĂ ....................................................................................................................................... 38
HIS TOLOG IE ŞI CITOLOG IE ....................................................................................................... 41
BOLI INFECłIOASE ŞI EPID EMIOLOGIE ................................................................................ 43
CHIRURGIE ORALĂ Ş I MAXILO-FACIALĂ, ANES TEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN
MEDICINA DEN TARĂ .............................................................................................................. 47
DIAGNOS TIC ORO-DEN TAR, ERGONOMIE ŞI METODO LOGIA CERCETĂRII
ŞTIINłIFICE .................................................................................................................................. 60
DERMA TO–VENERRICE .............................................................................................................. 65
ED UCAłIE FIZICĂ Ş I SPOR T ...................................................................................................... 70
ENDODON TIE ................................................................................................................................ 72
FARMACOLOGIE ........................................................................................................................... 81
FIZIOLO GIE ..................................................................................................................................... 83
FIZIO TERAPIE ................................................................................................................................ 87
GENETICĂ UMANĂ ...................................................................................................................... 93
IMPLAN TO LOGIE ORALĂ ........................................................................................................... 95
INFORMA TICĂ M EDICALĂ ...................................................................................................... 100
IGIENĂ ............................................................................................................................................ 104
IS TORIA M EDICINEI, ETICĂ ŞI D EON TOLOG IE MEDICALĂ .......................................... 108
LIM BI S TRĂ INE............................................................................................................................ 110
MA TERIALE DEN TARE ............................................................................................................. 115
MICROBIO LOGIE ......................................................................................................................... 118
MEDICINA IN TERNA .................................................................................................................. 123
MEDICINA LEGALĂ ................................................................................................................... 135
MANAGEM EN T ÎN CABINETUL MED ICAL .......................................................................... 139
NEUROLOGIE ............................................................................................................................... 140
OBS TETR ICĂ-GIN ECOLOGIE ................................................................................................... 142
ORTODO NłIE ŞI OR TOPED IE D EN TO - FACIALĂ .............................................................. 144
10
ODON TO TERAPIE RES TA URA TOARE .................................................................................. 148
OFTALMOLO GIE ......................................................................................................................... 155
O TORINOLARINGO LOGIE ........................................................................................................ 157
PARODONTO LOGIE .................................................................................................................... 159
PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IM UNOLOG IE ........................................................................... 166
PATOLOGIE ORALĂ ................................................................................................................... 170
PARAZITOLOG IE ŞI VIR USOLOGIE ....................................................................................... 174
PEDIA TRIE..................................................................................................................................... 178
PEDODONłIE................................................................................................................................ 181
PREVENłIE ORO-DEN TARĂ ................................................................................................... 186
MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SIS TEM ULUI TOMA TOGNA T. .... .... .... .... .... .... .... .. 202
TEHNOLOG IA PRO TEZELOR .................................................................................................. 205
PROTETICĂ DEN TARĂ FIXĂ Ş I OCLUZO LOGIE ................................................................ 209
PROTETICĂ DEN TARĂ MO BILĂ ............................................................................................. 219
PSIHOLOGIE MEDICALĂ ............................................................................................................ 223
RADIOLOGIE D EN TARĂ (RAD IOLOGIE GEN ERALĂ) ....................................................... 229
REABILITARE RALĂ. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... . 231
Error! Bookmark not defined.
SĂNĂTATE ORALĂ ............................................................................................................235
SĂNĂTATE PUBLICĂ...........................................................................................................237
ŞTIINłE COMPORTAMENTALE......................................................................................239
CURS OPłIONAL
ELEMENTE DE IMUNOLOGIE. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE
LABORATOR........................................................................................................................241
PATOLOGIE GENETICĂ ORO-DENTO-CRANIOFACIALĂ...........................................241
SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTE...............................................................................244
PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ............................................................244
CHIRURGIA SECOLULUI XXI...........................................................................................245
11
ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE
ANUL I
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI

Semestrul I
32 ore de curs
64 ore de lucrări practice
I. SCOPUL CURSULUI
1. Predarea şi înŃelegerea de către studenŃii din anul I a noŃiunilor teoretice de bază
privind reproducerea şi embriogeneza (primele două etape ale anatomiei dezvoltării). Corelarea
noŃiunilor predate cu tematica lucrărilor practice de embriologie.
2. Aprofundarea noŃiunilor teoretice şi practice obŃinute de studenŃi prin disecŃia
trunchiului, membrelor şi viscerelor cu tematica cursurilor de artrologie, miologie şi
biomecanică.
3. Cunoaşterea de către viitorii medici stomatologi a topografiei viscerelor toraco-
abdomino-pelvine şi sinteza inervaŃiei şi vascularizaŃiei acestora.
II. CONłINUTUL CURSURILOR

NOłIUNI GENERALE PRIVIND ANATOMIA DEZVOLTĂRII – 8 cursuri x 2 ore
1. Anatomia dezvoltării-etape. Gametogeneza-generalităŃi. Celulele germinale
primordiale. ApariŃia gonadelor primordiale. Meioza şi diviziunile sale de maturaŃie
(primară şi secundară).
2. Spermatogeneza. Etapele spermatogenezei (spermatocitoza, meioza, spermiogeneza).
Spermia – morfologie, structură, biologie
3. Ovogeneza-generalităŃi. Ciclul ovarian (ciclul folicular şi ciclul ovogenetic).
Stadializarea foliculilor ovarieni (primar, secundar, matur). Ciclul ovogenetic -
finalizarea meiozei.
4. OvulaŃia. Caracteristicile ovulaŃiei la specia umană. Mecanismul ovulaŃiei. Corpul
galben - secvenŃele formării. EvoluŃia corpului galben şi funcŃiile acestuia. Ciclul
menstrual.
5. FecundaŃia – etape, mecanism de producere. ConsecinŃele fecundaŃiei. InseminaŃia
artificială şi fecundaŃia in vitro.
12
6. SegmentaŃia oului-prima etapă a embriogenezei. Caracteristicile segmentaŃiei.
Blastocistogeneza. Blastocistul unilaminar. ImplantaŃia (nidaŃia)-secvenŃe. Sarcinile
ectopice. Blastocistul bi- şi trilaminar. GastrulaŃia.
7. Notocordul – etapele formării notocordului şi funcŃiile acestuia. NeurulaŃia -
formarea tubului neural şi derivatele sale. EvoluŃia mezodermului intraembrionar.
8. Ectomezenchimul. EvoluŃia endodermului. Anexele fetale (sac vitelin,
decidua,alantoida, amnios, chorion, placenta şi cordonul ombilical). CirculaŃia feto –
placentară.
ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI LOCOMOTOR. VISCERE

TORACICE ŞI ABDOMINALE
1. Dezvoltarea articulaŃiilor. Clasificare (criterii). Clasificarea diartrozelor,

amfiartrozelor, sinartrozelor (exemplificări). Elementele componente ale diartrozelor.
2. NoŃiuni de biomecanică articulară. Tipuri de mişcări. Sistemul pârghiilor biologice
osteomusculare. Sinergismul, agonismul şi antagonismul muscular. Rezultanta
musculară.
3. NoŃiuni de miologie. Criterii de clasificare a muşchilor. Origine şi inserŃia musculară.
Anexele muşchilor.
4. ProprietăŃile muşchilor. Contractilitatea musculară (forŃa de contracŃie şi amplitudinea
contracŃiei). SecŃiunea anatomică şi fiziologică. Rezultanta musculară.
5. Principalele articulaŃii ale membrului superior – anatomie aplicată. Principalele
articulaŃii ale membrului inferior – anatomie aplicată. Sinteza mişcărilor articulare
(mers, alergare, sărituri).
6. Topografie toraco-pleuro-pericardo-cardiacă. ProiecŃia cardiacă şi a orificiilor. Focare
de auscultaŃie. ProiecŃia sinusurilor pleurale. Diviziunea topografică a cavităŃii
peritoneale.
7. Nervii şi plexurile nervoase ale cavităŃii toracice şi abdominopelvine. Segmentul
toracic şi abdominal al lanŃului simpatic paravertebral. Plexurile vegetative din torace,
abdomen şi pelvis.
8. Sistemul limfatic toracic şi abdominopelvin. Grupuri ganglionare. ImportanŃa clinică.
III. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE

1. Să ofere studenŃilor stomatologi noŃiunile de bază privind anatomia descriptivă a
membrelor şi viscerelor;
13
2. Prin studiul practic la cadavru şi prin corelarea datelor teoretice cu cele de anatomie
aplicată să se realizeze o pregătire anatomică solidă, absolut necesară în perioada
pregătirii univer-sitare şi statutului de viitor medic.
IV. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE
A. DISECłIA MEMBRELOR
A1 – DisecŃia membrului superior spatelui şi peretele antero-lateral toracic
1. Scheletul trunchiului (coloana vertebrală în ansamblu, vertebra tip, vertebre
regionale, sternul, coastele). Centura scapulară (clavicula, scapula – anatomie
descriptivă, inserŃii musculare). Scheletul membrului superior (humerus,
radius,ulnă, carp, metacarp, falange. NoŃiuni principale de artrologie).
2. DisecŃia peretelui antero-lateral toracic ( muşchii pectorali, dinŃat anterior,
glanda mamară,spaŃiul intercostal). DisecŃia axilei (pereŃii axilei, plexul
brahial, artera axilară şi ramuri, vena axilară, grupele ganglionare limfatice
ale axilei. AplicaŃii clinice). DisecŃia regiunii anterioare a braŃului (venele
cefalică şi bazilică, nervii cutanaŃi, fascia brahială,nervii median,ulnar, radial,
musculocutan. Explorare pe viu. AplicaŃii practice).
3. DisecŃia regiunilor anterioare ale antebraŃului şi mâinii (Fascia antebrahială,
nervii şi venele superficiale. Muşchii anterolaterali ai antebraŃului pe planuri
şi grupuri funcŃionale. Nn. median şi radial. Canalul carpian. DisecŃia palmei.
Arcadele arteriale. Tecile sinoviale. Nervii palmei şi ai degetelor. Anatomie
aplicată).
4. DisecŃia spatelui. (Mm. trapez şi latissimus dorsi. Mm. ridicători al scapulei,
mm.romboizi. Mm. şanŃurilor vertebrale. Explorare pe viu. Anatomie
aplicată).
5. DisecŃia regiunii scapulare şi posterioare a braŃului. (Muşchii supra şi
infraspinoşi, mm.rotunzi, muşchiul subscapular. Vasele regiunii. Nervul
axilar. Fascia brahială. M.triceps. Vasele şi nervii regiunii.
6. DisecŃia regiunilor dorsale ale antebraŃului şi mâinii. (Fascia antebrahială,
vase şi nervi superficiali. Muşchii regiunilor. ŞanŃul pulsului şi tabachera
anatomică. Anatomie pe viu.
7. Sinteza topografică a peretelui toracic şi a membrului superior. (Regiuni
topografice, loji musculare, traiecte vase şi nervi. Anatomia pe viu şi
aplicativă)
14
A2 – DisecŃia membrului inferior şi a peretelui antero-lateral abdominal
8. Scheletul centurii pelvine şi al membrului inferior (coxal, femur, tibia, fibula,
oasele tarsului, metatarsului şi falangele.ArticulaŃia coxo-femurală.
Principalele articulaŃii ale membrului inferior).
9. DisecŃia peretelui antero – lateral al abdomenului (muşchii laŃi ai
abdomenului, m.drept abdominal şi teaca acestuia. Canalul inghinal. Plexul
lombar, formare şi ramuri. Anatomie aplicată.)
10. DisecŃia regiunii anterioare a coapsei (Vena safenă mare. Fascia lata. Trigonul
femural. Lacunele neuromusculară şi vasculară. Limfo-ganglionii inghinali.
Vasele femurale. Nervul femural. Canalul adductorilor).
11. DisecŃia regiunii antero – laterale a gambei şi dorsală a piciorului.. (Fascia
gambei. Vene şi nervi superficiali. Muşchii regiunilor. Pache-tul
vasculonervos tibial anterior. Anatomie aplicată).
12. DisecŃia regiunii fesiere şi posterioară a coapsei. (Mm. fesieri. Mm.
pelvitrohanterieni. Plexul sacrat-formare, ramuri.Mm.posteriori ai coapsei.
Nervul ischiadic. Vasele poplitee.
13. DisecŃia regiunii dorsale a gambei şi plantei. (Fosa poplitee-delimi-
tare,conŃinut.Musculatura posterioară a gambei şi mm.plantei. Nervii cutanaŃi.
Pachetul vasculonervos tibial posterior.)
14. Sinteză topografică a membrului inferior şi peretelui abdominal. (Regiuni
topografice, loji musculare, traiecte vase şi nervi. Anatomia pe viu şi
aplicativă)
B. DISECłIA VISCERELOR
B1 – DisecŃia viscerelor toracale
1. Cavitatea toracică : delimitare, topografie. Apertura toracică superioară. Muşchiul
diafragm – descriere, comunicări. Mediastinul : împărŃire, conŃinut
2. Arborele traheobronşic (Traheea toracică. BifurcaŃia traheei şi bron-hiile
principale. Pediculul pulmonar). Pleura (sinusurile pleurale,
proiecŃie).Topografie toraco–pleuro-pulmonară. Anatomie clinică.
3. Plămânul (ConfiguraŃia externă, lobi, segmente pulmonare. Scizurile
pulmonare. Raporturile plămânilor. Artera pulmonară. Vasele bron-şice.).
Anatomie aplicată.
4. Inima (ConfiguraŃia externă. Raporturi. ConfiguraŃia internă a cavi-tăŃilor
inimii. Aparatul valvular. Arterele coronare şi venele inimii. InervaŃia
cordului. Vasele mari de la baza inimii.)
15
5. Pericardul fibros şi pericardul seros. Sinusurile pericadului. Aorta toracică
(raporturi,porŃiuni, ramuri). Vena cavă superioară (formare, raporturi).
6. Esofagul toracic-raporturi. Sistemul venelor azygos. LanŃul simpatic toracic. Nervii
vag şi frenic în torace. Limfaticele toracelui. Anatomie aplicată.
B2 – DisecŃia viscerelor abdominale

7. ImpărŃirea topografică a peretelui abdominal. Peritoneul şi cavitatea
peritoneală. Topografia cavităŃii peritoneale.
8. Esofagul abdominal. Stomacul (ConfiguraŃie externă. Raporturile stomacului.
Peritoneul gastric. VascularizaŃia stomacului). Bursa omentală. Anatomie
clinică.
9. Ficat (Aspect exterior. Raporturi. Peritoneul hepatic. Lobi,segmente hepatice).
Pedicul hepatic.Omentul mic. Artera hepatică proprie. Vena portă. Vezicula
biliară. Căile biliare intra şi extrahepatice. NoŃiuni de anatomie clinică.
10. Splina (ConfiguraŃie externă. Raporturi. Peritoneul splenic. Artera splenică).
Duodenul (porŃiuni, raporturi, vascularizaŃie). Anatomie aplicată.
11. Pancreasul (ConfiguraŃie externă,raporturile capului, corpului şi ale cozii.
Fascia de coalescenŃă Treitz. VascularizaŃia duodeno-pancreatică). Regiunea
celiacă şi plexul celiac.
12. Jejun - ilionul (anatomie descriptivă, vascularizaŃie.) Mezenterul. Intestinul
gros (anatomie,topografie,raporturi,vascularizaŃie). Mezoco-lonul transvers.
Anatomie aplicată
13. Aorta abdominală (limite,raporturi, ramuri). Vena cavă inferioară (formare,
raporturi). LanŃul simpaticul abdominal.
B3 – DisecŃia viscerelor uro–genitale
14. Rinichii (configuraŃie externă, raporturi. Artera şi vena renală). Loja renală.
Glanda suprarenală (situare,raporturi). VascularizaŃia şi inerva-Ńia rinichiului
şi a glandei suprarenale. Anatomie aplicată.
15. Pediculul renal (elemente componente, raporturi intrinseci şi extrinseci). Căile
excretoare intra şi extrarenale. Ureterul la bărbat şi la femeie. Vezica urinară
(configuraŃie, raporturi). Uretra.Anatomie aplicată
16. Aparatul genital masculin (Testiculul- aspect exterior; căile sperma-tice intra
şi extratesticulare; prostata-aspect extern,raporturi; veziculele seminale).
17. Aparatul genital feminin (uterul-aspect exterior, raporturi,ligamentele late;
tuba uterină-porŃiuni, raporturi,mezosalpinx; ovarul-aspect extern,raporturi).
18. Sinteză topografică a viscerelor pelviene. Perineul. AplicaŃii clinice
16
SEMESTRUL II
48 ore curs
I. SCOPUL CURSULUI
1. Să aprofundeze (în baza noŃiunilor de embriologie însuşite în sem.I) cunoştinŃele
studenŃilor stomatologi despre dezvoltarea extremităŃii cervico-cefalice. Să permită
înŃelegerea proceselor de embriogeneză normală dar şi a mecanismelor de producere
a malformaŃiilor capului şi gâtului, frecvent întâlnite de medicul stomatolog;
2. Să realizeze, concomitent cu activitatea din sala de disecŃie, o cât mai bună pregătire
teoretică privind anatomia funcŃională a aparatului dentomaxilar şi să sintetizeze
informaŃiile de anatomie clinică a viscerelor capului şi gâtului;
3. Să permită însuşirea sintetică a acelor noŃiuni de anatomie funcŃională a SNC şi a
organelor de simŃ necesare viitorului medic stomatolog.
A. ANATOMIA DEZVOLTĂRII CAPULUI ŞI GÂTULUI

1. NoŃiuni introductive privind dezvoltarea feŃei.Formarea mugurilor faciali şi a şanŃurilor
intermugurale. Dezvoltarea foselor nazale şi a palatului. Anomalii de dezvoltare.
2. Regiunea branhială. Arcurile branhiale şi derivatele lor. Structuri de susŃinere.
Musculatura branhială. Nervii arcurilor branhiale. Arcurile aortice.
3. Faringele primitiv. Pungile endo şi ectobranhiale. Derivatele pungilor faringiene.
EvoluŃia pungilor ectobranhiale.
4. Câmpul mezobranhial. Dezvoltarea limbii. InervaŃia complexă a limbii. Principalele
anomalii de dezvoltare. Dezvoltarea glandei tiroide. Anomalii.
5. Formarea cavităŃii bucale. Gura primitivă şi derivatele sale. Dezvoltarea glandei
hipofize. Punga faringiană Luschka.
6. Dezvoltarea dinŃilor. Dentinogeneza. Amelogeneza. Cementogeneza. Formarea
coroanei şi rădăcinii dentare. EvoluŃia sacului dentar. Anomalii în dezvoltarea dinŃilor.
7. Gura definitivă şi derivatele sale. Dezvoltarea glandelor salivare mari şi mici.
Anomalii de dezvoltare. Dezvoltarea articulaŃiei temporo-mandibulare.
8. Dezvoltarea craniului. Condrocraniul (segmentul cordal şi segmentul precordal).
Osificarea condrocraniului. Osificarea oaselor calvariei. Fontanele şi suturi. Anomalii
de dezvoltare.
17
A. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI DENTO – MAXILAR. VISCERELE
CAPULUI ŞI GÂTULUI
1. Anatomia ATM – componente osoase din partea mandibulei şi a osului temporal
(condilul mandibulei, fosa mandibulară şi tuberculul articular). NoŃiuni de anatomie
comparată.
2. Capsula ATM (fibroasă şi sinovială), discul articulaŃiei temporomandibulare
(descriere, funcŃii), ligamentele intrinseci şi extrinseci ale ATM. VariaŃii anatomice ale
articulaŃiei temporomandibulare.
3. Muşchii mobilizatori ai mandibulei. Anatomia descriptivă şi funcŃională a muşchilor
masticatori (secŃiunea fiziologică, forŃa musculară). Explorarea clinică a muşchilor
aparatului dento-maxilar).
4. Biodinamica ATM – axe articulare. Mişcările de coborâre şi de ridicare ale
mandibulei. ProtracŃia şi retroducŃia. Mişcarea de lateralitate a mandibulei.
5. Structura de rezistenŃă a neuro şi viscerocraniului.Factorii morfogenetici. Baza
craniului-importanŃă. Stâlpii traiectoriali longitudinali şi orizontali din partea fixă a
viscerocraniului. Sisteme traiectoriale la nivelul mandibulei.
6. Laringele-descriere, structură. Cavitatea laringelui. Muşchii intrinseci şi extrinseci.
Cavitatea laringelui. InervaŃia şi vascularizaŃia. FuncŃiile laringelui.
7. Faringele. Descriere, structură. Topografia faringiană. Musculatura faringiană.
Cavitatea faringelui. Vasele şi nervii.
8. Cavitatea nazală. Nasul extern- structura osteocartilaginoasă. Vestibulul nazal. Vase şi
nervi. Fosele nazale – structură, topografie. Mucoasa respiratorie şi olfactivă.
Sinusurile paranazale. VascularizaŃie şi inervaŃie.
9. Cavitatea bucală. Topografia cavităŃii bucale. Vestibulul bucal şi cavitatea bucală
propriu-zisă. Palatul moale. Glandele salivare - clasificare. Canalele de excreŃie ale
glandelor salivare mari. AplicaŃii clinice.
10. VascularizaŃia şi inervaŃia complexă, senzitiv-senzorială, a mucoasei cavităŃii bucale.
Repere în anestezie.
C. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A S.N.C. ŞI A ORGANELOR DE SIMł
1. Tubul neural – dezvoltarea măduvei spinării şi encefalului. ConfiguraŃia internă a
măduvei spinării. Citoarhitectonica substanŃei cenuşii.
2. Căile ascendente medulare. Sensibilitatea extero - şi proprioceptivă. Căile descendente
medulare (piramidale şi extrapiramidale). ImplicaŃii clinice.
3. Structura trunchiului cerebral. DecusaŃia piramidală şi decusaŃia lemniscală. Nucleii
proprii şi echivalenŃi ai trunchiului cerebral.
18
4. Căi ascendente din teritoriul nervilor cranieni. Lemniscul trigeminal. Calea durerii
dentare. Calea gustativă.
5. Analizatorul optic. Calea optică
6. Analizatorul acustic şi vestibular. Căile nervoase.
III. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE

1. Să permită studenŃilor stomatologi cunoaşterea aprofundată a noŃiunilor de
craniologie, indispensabilă pentru înŃelegerea anatomiei descriptive şi aplicate a
capului şi gâtului. Studiul în detaliu a viscerocraniului este o condiŃie esenŃială pentru
studentul stomatolog;
2. Lucrările practice în sala de disecŃie să asigure un bagaj sufient de noŃiuni de
anatomie clasică şi aplicativă a extremităŃii cervico-cefalice şi o pondere crescută a
celor de interes imediat pentru studenŃii stomatologi;
A. CRANIOLOGIA
1. Prezentarea generală a craniului: ossa cranii, ossa faciei, neuro şi visce-rocraniul.
Prezentarea generală a oaselor neurocraniului. Calvaria- faŃa externă şi faŃa
internă. Suturi. Fontanele. Puncte craniometrice.
2. Endobaza : Fosele craniene (anterioară,medie şi posterioară)-delimitare,
comunicări, elemente de relief osos.
3. Descrierea părŃilor componente ale oaselor sfenoid, etmoid, occipital, temporal.
Sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale.
4. Exobaza: Prezentare generală. FaŃa inferioară a stâncii temporalului, procesul
pterigoidian, palatul osos. Gaura occipitală mare. Orificii nervoase şi vasculare.
InserŃii musculare.
5. Oasele craniului visceral: osul maxilar (corp şi procese). Sinusul maxilar-pereŃi,
orificii de drenaj, anatomie aplicativă. Osul zigomatic.
6. Osul palatin (lama orizontală, lama verticală procese). Mandibula ( corp şi
ramuri. FaŃa externă şi internă a acestora. InserŃii musculare pe mandibulă. Gaura
mandibulei, canalul mandibular, gaura mentală. Repere folosite în anestezie.
7. Osul nazal. Osul lacrimal. Vomerul. Cornetul nazal inferior. Cavitatea nazală:
pereŃii foselor nazale, comunicări, sinusurile paranazale. Septul osos nazal.
AplicaŃii clinice.
8. Norma occipitalis-liniile nucale, inserŃii musculare. Norma lateralis: prezentare
generală, descrierea fosei temporale (pereŃi, conŃinut, comunicări). Planum
temporale.
19
9. Fosele infratemporală (delimitare, conŃinut, comunicări). Fosa pterigo-palatină (
delimitare, conŃinut, comunicări). Orbita: delimitare, comu-nicări. Osul hioid.
Norma anterior-puncte de emergenŃă trigeminale. Seminar recapitulativ.
10. Lucrare practică de embriologie. Dezvoltarea dinŃilor.
11. Test control craniologie.
B. DISECłIA GÂTULUI
1. ÎmpărŃirea topografică a gâtului. Venele superficiale ale gâtului (v. jugulară
anterioară, v. jugulară externă). Plexul cervical: formare, ramuri. Muşchiul
platysma. Fascia cervicală- lamele superficială,pratraheală, prevertebrală, vagina
carotica.
2. Muşchiul sternocleidomastoidian-origine, inserŃie, inervaŃie, acŃiune. Muşchii
infrahioidieni. Nervul accesor: componenŃa în fibre, origine reală, origine aparentă,
traiect, raporturi, teritoriu de distribuŃie. Anatomie funcŃională.
3. Mănunchiul vasculonervos al gâtului-alcătuire, raporturi. Artera carotidă co-mună:
traiect, raporturi, ramuri, sinus carotic, glomus carotic. Vena jugulară internă-origine,
traiect,afluenŃi.
4. Nervul vag: componenŃa în fibre, origine reală, origine aparentă, traiect, raporturi,
ramuri, teritoriu de distribuŃie.Anatomie funcŃională. Ganglionii limfatici ai gâtului-
lanŃuri ganglionare, aferenŃe, eferenŃe, importanŃa clinică.
5. Muşchii scaleni. SpaŃiul interscalenic. Vasele subclaviculare: traiect, raporturi,
ramuri.Glanda tiroidă: configuraŃie, raporturi, vascularizaŃie, inervaŃie. Glandele
paratiroide. Anatomie clinică.
6. LanŃul simpatic cervical: descriere, raporturi. Ganglionii simpatici cervicali superior,
mijlociu (inconstant), inferior (stelat): descriere,raporturi, ramuri.
7. Muşchii suprahioidieni. Muşchii planşeului bucal (milohiodian, geniohioidian şi
pântecele anterior al m. digastric)- origine, inserŃie,raporturi, inervaŃie, ramuri.
Diafragma stiliană-alcătuire. SpaŃiul laterofaringian-retro şi prestilian-topografie,
conŃinut.
8. Artera carotidă externă: traiect, raporturi, ramuri colaterale (a. tiroidă supe-rioară, a.
linguală, a. faringiană ascendentă, a. occipitală). Nervul hipoglos:-componenŃa în
fibre, origine reală, origine aparentă, traiect, raporturi, teritoriu de distribuŃie.
Anatomie funcŃională.
9. Glanda submandibulară: descriere, canal de excreŃie, vascularizaŃie, inervaŃie,
raporturi. Loja glandei: delimitare, conŃinut, comunicări. Anatomie clinică. Artera
carotidă internă: origine,traiect, raporturi, ramuri intracraniene.
20
10. Lucrare practică de embriologie- arcurile şi pungile branhiale. Derivate.
11. Test de control din anatomia regiunii cervicale.
C. DISECłIA CAPULUI
1. Regiunile topografice ale capului – sistematizare; Muşchii mimicii: caractere generale,
Muşchii mimicii grupaŃi în jurul orificiului bucal, nazal şi orbitei. Artera facială: traiect,
raporturi, ramuri. Vena facială.
2. Glanda parotidă: loja parotidiană, raporturi intrinseci şi extrinseci ale parotidei,
prelungirile glandulare, vascularizaŃie şi inervaŃie. Ductul parotidian. Anatomie
aplicată. Muşchiul maseter.
3. Nervul glosofaringian: componenŃa fibrilară, originea aparentă, traiect, raporturi,
ramuri. SpaŃiul paraamigdalian. Anatomie funcŃională.
4. Nervul facial: componenŃa fibrilară, originea aparentă, traiect, raporturi, ramuri.
Anatomia funcŃională. Artera temporală superficială: traiect, raporturi, ramuri. Vena
facială. Muşchiul temporal.
5. Artera maxilară: traiect, raporturi, ramuri. Nervul trigemen-origine reală şi origine
aparentă. Traiect intracranian. Ganglionul trigeminal Gasser. Ramurile trigemenului-
sistematizare.
6. Orbita-conŃinut.Muşchii extrinseci ai globului ocular. Nervul oftalmic-traiect,
raporturi, ramuri. Ganglionul ciliar-aferenŃe, eferenŃe. Anatomie funcŃională.
7. Nervul mandibular-traiect,raporturi, ramurile în totalitate.ComponenŃa fibri-lară.
Ganglionul otic-aferenŃe, eferenŃe. Ganglionul submandibular. Anatomia
funcŃională.
8. ConŃinutul fosei pterigopalatine: Nervul maxilar-traiect, raporturi, ramuri în totalitate.
Ganglionul pterigopalatin-aferenŃe, eferenŃe. Anatomie funcŃională.
9. InervaŃia cutanată a feŃei. InervaŃia dinŃilor. Repere în anestezie. Anatomie aplicativă.
10. Nervii motori ai globului ocular- oculomotor, trohlear, abducens. Origine reală şi
aparentă. Traiect, raporturi, ramuri. Anatomie funcŃională. Artera oftalmică.
11. Glanda sublinguală: spaŃiul submucos sublingual, raporturi, ducte excretoare,
vascularizaŃie şi inervaŃie. Anatomie clinică.
12. Ganglionii limfatici ai capului – grupe ganglionare , aferenŃe, eferenŃe. ImplicaŃii
clinice. ArticulaŃia temporomandibulară- agenŃii motori. Muşchii pterigoidian medial
şi lateral.
D. DISECłIA VISCERELOR CAPULUI ŞI GÂTULUI / SISTEMUL NERVOS CENTRAL ŞI
ORGANE DE SIMł
1. Nasul extern – planuri stratigrafice, cartilaje. Sinusurile paranazale-sinusul maxilar:trepanaŃia
peretelui anterior, pereŃi, prelungiri, orificii de drenaj. DinŃii sinusali. Anatomie clinică.
21
2. Cavitatea bucală. DisecŃia peretelui anterior al vestibulului bucal-muşchi,vase, nervi. Limba-
conformaŃie externă, musculatura intrinsecă şi extrinsecă, vase, nervi. Muşchii planşeului
bucal. Loja glandei sublinguale-conŃinut.
3. Faringele-musculatură, vase, nervi. Topografie faringiană. Orofaringele-fosa tonsilară,
structură, anatomie clinică.
4. DisecŃia laringelui – cartilajele laringelui, muşchi, articulaŃii, vase şi nervi. Cavitatea laringelui-
aditusul laringian, etajele supra şi infraglotic. Plicile vocale, glota. Anatomie aplicată.
5. Măduva spinării –aşezare, raporturi. ConfiguraŃie externă - feŃe, şanŃuri, intumescenŃe.
Rădăcinile ventrale şi dorsale ale nervilor spinali. Meningele spinal. VascularizaŃia măduvei
spinării.
6. Trunchiul cerebral – aşezare, componente, raporturi. ConfiguraŃia externă a bulbului, punŃii şi
mezencefalului. VascularizaŃie.Ventriculul IV. Fosa romboidă. Originile aparente ale nervilor
cranieni.
7. Cerebelul-configuraŃia externă a vermisului şi a emisferelor cerebeloase. Lobi, lobuli, fisuri şi
şanŃuri. Pedunculii cerebeloşi. VascularizaŃia cerebelului.
8. Diencefalul – hipotalamus, talamus. Anatomie descriptivă. Ventriculul III. VascularizaŃie.
NoŃiuni de anatomie clinică.
9. Metatalamusul – corpii geniculaŃi lateral şi medial. Calea optică şi calea acustică. AplicaŃii
practice.
10. Neoencefalul. ConfiguraŃia externă a emisferelor cerebrale. FisuraŃie, giraŃie. Nucleii bazali.
Ventriculii lateral.
11. Cortexul cerebral. Principalele arii corticale. Sistemul limbic şi calea olfactivă. Anatomie
aplicată.
12. Meningele. Raporturile leptomeninge-vase cerebrale. Vasele creierului-artera carotidă
internă, artera bazilară. Venele cerebrale. Sinusurile venoase ale durei mater.
13. Studiul sistemului nervos central pe secŃiuni.
14. Seminar recapitulativ S.N.C.
ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ
ANUL II
1 semestru
32 ore de curs
I. SCOPUL CURSULUI:
1. ÎnŃelegerea rolului cercetării fundamentale în perfecŃionarea clinică a viitorului
medic stomatolog.
2. Cunoaşterea anatomiei speciale a teritoriului oro-maxilo-facial, atât de importantă
în chirurgia practică.
22
3. Informarea asupra aplicaŃiilor practice, astfel încât aceasta anatomie să devină utilă
pregătirii clinice.
II. OBIECTIVELE CURSURILOR:

Ne propunem ca la terminarea cursurilor şi lucrărilor practice studentii să fie capabili:
1. Să cunoască bazele anatomice privind propagarea infecŃillor cu punct de plecare
dentar, cât şi drenajul limfatic în teritoriul oro-maxilo-facial.
2. Să cunoască spaŃiile cervico- faciale şi rolul lor în practica oro-maxilo-facială.
3. Să cunoască bazele anatomice privind anestezia în stomatologie, astfel incât să poată
selecta reperele anatomice vizibile şi invizibile pe care să le poată adapta ulterior la
fiecare pacient.
4. Să cunoască toate formaŃiunile anatomice care pot constitui obstacole morfologice în
chirurgia implantologică, cât şi raporturile dinŃior cu aceste elemente.
5. Să cunoască distribuŃia topografică a elementelor vasculo-nervoase în teritoriul
oro-maxilo-facial.
6. Să cunoască cinematica mandibulară şi rolul el în mecanica masticaŃiei.
7. Să aibe un bagaj complet de cunoştinŃe care să le permită în timp evitarea oricărui tip
de iatrogenii consecutive practicii chirurgicale în stomatologie.
III. CONłINUTUL CURSURILOR:
1. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A CAVITĂłII BUCALE
- Diviziune topografică;
- Vestibulul bucal: împărtire, mucoasa vestibulară, vascularizaŃie şi inervaŃie;
- Regiunea palatină: mucoasa regiunii, vascularizaŃie, inervaŃie;
- Regiunea sublinguală mucoasa regiunii, loja sublinguală, raporturile glandei
sublinguale;
- Regiunile retromolare: mucoasa regiunii, spaŃiul pterigomandibular,
2. ANATOMIA APLICATĂ A CAVITAłII BUCALE
- Detalii de suprafată, repere şi aplicaŃii practice privind vestibulul bucal;
- Detaiii de suprafaŃă, repere şi aplicaŃii practice privind regiunea palatină;
- Detaiii de suprafată, repere şi aplicaŃii practice privind regiunea sublinguală
- Detaiii de suprafaŃă, repere şi aplicaŃii practice privind regiunile retromolare;
- InervaŃia senzitivă a dinŃilor, şi mucoasei alveolare (gingiei);
- Clasificarea glandelor salivare mici;
- Modificări morfologice la edentatul total;
23
3. TOPOGRAFIA PROCESELOR ALVEOLARE
- Procesul alveolar al maxilarului şi relaŃile lui cu dinŃii;
- Procesul alveolar mandibular şi relaŃile lui cu dinŃii;
- RelaŃille liniei milohloidiene cu apexurile dentare;
- RelaŃiile dinŃilor inferiori cu canalul mandibular;
- AplicaŃii practice privind anestezia supraperiostatală;
- Procesele alveolare edentate total: clase de atrofie şi aplicaŃii practice în implantologie;
4. NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII SUPERIORI

- Morfologie radiculară externă la grupul frontal;
- Morfologie radiculară externă la grupul premolar;
- Morfologie radiculară externă la grupul molar;
- ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe
5. NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII INFERIORI

- Morfologie radiculară externă la grupul frontal;
- Morfologie radiculară externă la grupul premolar;
- Morfologie radiculară externă la grupul molar;
- ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe
6. STRUCTURA FUNCłIONALĂ A MANDIBULEI ŞI TOPOGRAFIA CANALULUI

MANDIBULAR
- Date morfologice privind compactele şi Ńesutul spongios mandibular,
- Clasificarea mandibulelor în funcŃie de calitatea osului;
- AplicaŃii practice în implantologie;
- Traiectul canalului mandibular;
- ConsideraŃii anatomo-clinice privind conŃinutul canalului mandibular
- Variante topografice privind nervul alveolar inferior
7. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A SINUSURILOR MAXILARE
- Aspecte privind embriologia şi dezvoltarea sinusurilor maxilare; anomalii de
dezvoltare;
- PereŃii sinusului maxilar adult - morfologie, vascularizaŃie, inervaŃie, şi aplicaŃii
practice;
- Sistemul de drenaj al sinusului maxilar;
24
- Variante morfologice ale raporturilor dento-sinusale; aplicaŃii practice în endodonŃie şi
implantologie;
8. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A ARTICULAłIEI TEMPORO-
MANDIBULARE
- Raporturile A.T.M;
- AplicaŃii practice privind raporturile A.T.M;
- Morfologia şi funcŃia meniscală (discală);
- AplicaŃii practice privind tulburările interferenŃei discului articular. dislocări şi
aderente;
- Clasificarea articulaŃiilor în funcŃie de poziŃia discului articular aplicaŃii practice;
9. CINEMATICA MANDIBULARA ŞI MECANICA MASTICATIE1
- RelaŃia centrică şi mişcările mandibulare;
- Rolul muşchilor masticatori în cinematica mandibulară; aplicatii practice;
- Mecanica masticaŃiei;
10. CONSIDERAłII ANATOMO-CLINICE PRIVIND SPAłILE CERVICO-FACIALE
- ÎmpărŃirea acestor spaŃii pe criterii clinico-stomatologice;
- Comunicările acestor spaŃii- căi de propagare a infectiflor cu punct de plecare dentar;
11. BAZELE ANATOMICE ALE PROPAGĂRII INFECłIILOR CU PUNCT DE
PLECARE DENTAR
- PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor dentare;
- DistribuŃia Ńesutului conjunctiv lax în teritoriul oro-maxilo-facial, cale de propagare a
infecŃiilor dentare;
- Grosimea masticatorie şi fasciile muşchilor masticatori, căi de difuziune a infecŃiilor
dentare;
- Difuziunea infecŃiilor dentare în zona cervicală;
- RelaŃiile dinŃilor cu spaŃiile peribucale;
12. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ PRIVIND RAMURILE PERIFERICE
TRIGEMINALE. BAZELE ANATOMICE PRIVIND ANESTEZIA ÎN STOMATOLOGIE
- Topografia nervilor alveolari postero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie;
- Topografia nervilor alveolari antero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie;
- Topografia nervilor palatini şi aplicaŃii practice pentru anestezie;
- Topografia nervului alveolar inferior şi aplicaŃii practice pentru anestezie;
- Topografia nervului mental şi aplicaŃii practice pentru anestezie;
- Topografia nervului lingual şi aplicaŃii practice pentru anestezie;
- Topografia nervului bucal şi aplicaŃii practice pentru anestezie;
25
- Topografia nervilor maxilar şi mandibular la baza craniului şi aplicaŃii practice pentru
anestezie;
13. NOłIUNI PRIVIND MICROVASCULARIZAłIA ŞI MICROINERVAłIA
DENTO-PARODONTALĂ
- Surse arteriale;
- Aspecte vasculare speciale;
- ObservaŃii privind vasele pulpare şi rolul lor în activitatea dentino-formatoare;
- ObservaŃii privind vasele parodontale şi rolul lor în amortizarea presiunilor şi
apariŃia, bolii parodontale;
- MicroinervaŃia dento-parodontală
14. TOPOGRAFIA GRUPELOR GANGLIONARE LMIFATICE ŞI DRENAJUL
LIMFATIC
ÎN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL
- Clasificarea ganglionilor limfatici din teritoriul oro-maxilo-facial, aferenŃele şi
eferenŃele lor;
- Vasele limfatice din regiunile peribucale superficiale;
- Vasele limfatice ale articulaŃiei temporo-mandibulare şi ale muşchilor masticatori;
- Vasele limfatice ale glandelor salivare mari;
- Vasele limfatice ale regiunii palatine;
- Vasele limfatice ale limbii;
- Vasele limfatice dento-parodontale;
- ObservaŃii şi aplicaŃii practice privind vasele limfatice de mai sus;
15. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A RAMURILOR TERMINALE ALE NERVULUI

FACIAL
- Diviziunea terminală a nervului facial;
- Topografia ramurii temporale (temporo-frontale);
- Topografia ramurilor zigomatice;
- Topografia ramurilor bucale;
- Topografia ramului marginal al mandibulei;
- Topografia ramului cervical;
- AplicaŃii practice privind topografia acestor ramuri şi posibilităŃile lor de lezare în
practica oro-maxilo-faciali;
16. TOPOGRAFIA CANALELOR STENON ŞI WHAR'TON
26
- Originea şi topografia canalului Stenon;
- Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind canalul parotidian Stenon;
- Originea şi topografia canalului Wharton;
- Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind ductul submandibular Wharton;
IV. CONTINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE

1. ÎMPARłIREA TOPOGRAFICĂ A CAPULUI ŞI GÂTULUI
- Delimitarea regiunilor capului de regiunile gâtului;
- Delimitarea regiunilor calvariei de regiunile feŃei;
- ÎmpărŃirea acestor regiuni având în vedere necesitatea unei concordanŃe
anatomo-topografice şi clinico-stomatologice;
- FaŃa şi figura;
- Regiunea parietală
2. REGIUNEA OCCIPITALĂ ŞI REGIUNEA FRONTALĂ
- Delimitarea acestor regiuni;
- Stratigrafie;
- Mănunchiuri vasculo-nervoase în regiune;
- Gaura supraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice;
- Sinusurile frontale: pereŃii şi posibilităŃi de abord chirurgical
3. REGIUNEA TEMPORALĂ
- Delimitare;
- Stratigrafie- enumerare planuri;
- Elemente vasculo-nervoase subcutanate; dispozitie şi aplicaŃii practice;
- Fascia temporală, perniŃa de grăsime temporală şi topografia ramurii temporale a
nervului facial;
- Sistemul musculo-aponevrotic superficial;
- Planul vasculo-nervos profund;
- AplicaŃii practice în regiunea temporală;
4. REGIUNEA INFRATEMPORALĂ
- Delimitarea regiunii;
- Comunicările regiunii, căi de propagare a infecŃiilor dentare;
- Muşchii masticatori
- Artera maxilară - topografie şi ramuri;
- Nervul mandibular şi ramurile lui în regiune; topografie şi aplicaŃii practice
privind anestezia;
27
- Nervul maxilar în regiune; topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia;
- SpaŃiile regiunii infratemporale: pterigoidian şi pterigo-mandibular
- Alte aplicaŃii practice
5. REGIUNEA PAROTIDEO-MASETERINĂ
- Delimitare şi împărŃire folosind criterii anatomo-clinice;
- Loja maseterină: delimitare, conŃinut, comunicări şi aplicaŃii practice în stomatologie;
- Fosa retromandibulară: delimitare şj comunicări;
- Glanda parotidă: raporturi parietale, raporturi intrinseci, pediculi, prelungiri;
- Ductul parotidian: topografie, raporturi şi aplicaŃii practice;
- Stratigrafia în partea anterioară a regiunii;
- AplicaŃii practice la nivelul regiunii parotideo-maseterine în chirurgia
-oro-maxilo-facială;
6. REGIUNEA BUCALĂ
- Delimitare şi împărŃire folosind criterii a natormo-clinice;
- Aspectul regiunii;
- Stratigrafie: enumerare planuri;
- Planul muscular şi loja geniani (bucală);
- ConŃinutul şi comunicările spaŃiului bucal;
- Planul osos al regiunii;
- Gaura infraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice;
- AplicaŃii practice în regiunea-bucală
- EvidenŃierea reperelor utile în anestezie la nivelul punctelor de emergenŃă periferică
trigeminală
7. REGIUNEA NAZALĂ, REGIUNEA AURICULARĂ ŞI REGIUNEA ORBITALĂ
- Diviziunea anatomo-clinică a regiunii nazale;
- Nasul extern: aspect şi stratigrafie;
- VascularizaŃia şi inervatia regiunii nazale şi auriculare;
- AplicaŃii practice în regiunea nazală şi auriculară;
- Detalii de suprafată la nivelul pavilionului urechii;
- Raporturile meatului audutiv extern;
- PereŃii orbitei şi aplicaŃii practice privind raporturile lor,
- Comunicările orbitei şi aplicaŃii practice;
- ConŃinutul orbitei;
- Regiunea palpebrală: stratigrafie şi aplicaŃii practice;
28
- Aparatul lacrimal;
8. REGIUNEA LABIALA (ORALĂ), REGIUNEA MENTALĂ
- Aspectul extern şi stratigrafia în regiunile labială şi mentală;
- Vasele şi nervii în regiunife labială şi mentală;
- Gaura mentală: consideraŃiuni anatomo-clinice;
- AplicaŃii practice în regiunile tabială şi mentală;
- Măsurători la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală
9. APLICATII PRACTICE PRIVIND REGIUNILIE PERIBUCALE
- Descoperiri chirurgicale şi ligaturi de artere;
- Bazele anatomo-clinice privind anestezia în stomatologie;
- Determinarea poziŃiei găurilor infraorbitală şi mentală;
- Anatomie pe viu;
- PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor cu punct de plecare dentar,
10. REGIUNILE SUPAHIOIDIENE
- Delimitarea regiunii submentale şi a regiunilor submandibulare;
- Stratigrafie şi aplicaŃii practice în regiunea submentală;
- Stratigrafia în regiunea submandibulară;
- Pozitia crinică şi chirurgicală în regiunea submandibulară;
- Raporturile glandei submandibulare;
- Topografia arterei linguale şi a arterei faciale în regiunea submandibulară;
- AplicaŃii practice în regiunea submandibulară;
11. REGIUNEA TRIGONULUI CAROTIC ŞI REGIUNEA INFRAHIOIDIANA
- Delimitare şi stratigrafie;
- Planul vasculo-nervos al regiunii;
- AplicaŃii practice;
- Vasele şi nervii regiunii; topografie şi raporturile lor cu glanda tiroidă;
- AplicaŃii practice privind, traheotomia şi traheostomia;
12. REGIUNEA LATERALĂ A GÂTULUI, REGIUNEA DE TRANZIłIE
VASCULO-NERVOASĂ CERVICO-TORACICĂ
- Planul vasculo-nervos al regiunii;
- AplicaŃii practice;
13. ANATOMIA PE VIU A CAPULUI ŞI GATULUI
29
- Palparea contururilor osoase şi a articutaŃiei temporo-mandibulare;
- Palparea arterelor,
- Palparea glandelor salivare mari;
- Determinarea tonusului muşchilor mimicii, limbii, al muşchilor masticatori şi
al muşchiului sternocleidomastoidian;
- Palparea planşeului cavităŃii bucale;
- Palparea punctelor de emergenŃă periferică trigeminali;
- Palparea hioidului, laringelui, traheei şi glandei tiroide;
- Palparea ganglionflor limfatici ai capului şi gâtului;
14. ANATOMIA RADIOLOGICA A CAPULUI
- Detalii şi repere pe radiografia de faŃă;
- Detalii şi repere pe radiografia de profil.
- Detalii şi repere în incidenŃe speciale
15. DESCOPERIRI ŞI LIGATURI DE ARTERE
- Arterele care pot fi lezate în timpul procedurilor chirurgicale sau în timpul
tratamentului stomatologic;
- Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei carotide externe;
- Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei linguale;
- Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei faciale;
- Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei temporale superficiale;
- Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei palatine mari;
16. TERMINOLOGIA ANTROPOMETRICĂ UTILIZATĂ ÎN STUDIUL APARATULUI
DENTO-MAXILAR
- Puncte craniometrice anterioare, posterioare, laterale, dentare şi alveolare;
- Linii, axe, planuri, diametre şi indici; - AplicaŃii practice;
- Măsurători şi identificări pe craniu
V. BIBLIOGRAFIE:
1. " Anatomia clinică a capului şi gâtului"- V. Nimigean, Ed. Cerma, 2000
2. "Notiuni de anatomle topografică a capului şi gâtului” - L. Podoleanu, V.
Nimigean, Ed. Cerma, 1996
3. "Anatomie cervico-oro-facială- Seres Sturm L., I.M.F. Tg. Mureş, 1988
4. "Oral Anatomy"- Sicher S., The C.V. Mosby Company, 1980
5. " Cours universitaire de morphologie cranio-faciale"- Ph.Vaillant, Nancy, 1998.
6. "Artera carotidă externă - V.Nimigean, L.Podoleanu, Ed. Cerma, 1999
30
VI. EVALUARE:
1. Lucrare de control 10%
2. Seminarii la lucrările practice 10%
3. Examen practic 10%
4. Examen teoretic-curs 70%
ANATOMIE PATOLOGICĂ
ANUL II
Un semestru
32 ore curs
48 ore lucrări practice
Scopul cursului:
ÎnŃelegerea şI însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie generală (tulburări circulatorii,
distrofii, inflamaŃii nespecifice şi specifice, tumori)
ÎnŃelegerea şi însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie orală
Prezentarea leziunilor histologice în corelare cu mecanismele fiziopalogice şI manifestările
clinice.
Obiectivele cursului:
Se propune ca la terminarea cursului, studenŃii să fie capabili să:
Să cunoască cu precizie principalele leziuni din punct de vedere anatomopatologic şi să înŃeleagă
principalele modificări histologice precum şi mecanismele lor de producere din cele mai
importante afecŃiuni ale organismului.
Să utilizeze corect terminologia specifică bolilor.
Să poată descrie şi comenta din punct de vedere anatomo-patologic afecŃiunile studiate în
clinică.
Să poată interpreta un buletin de analiză histopatologică.
Să sensibilizeze viitori clinicieni asupra importanŃei decisive a diagnosticului histopatologic
pentru practica medicală.
V. ConŃinutul cursului
Curs introductiv: Obiectul de studiu al anatomiei patologice
Tulburările circulatorii: Hiperemie; congestie; tromboza, embolie, leziuni ischemice
reversibile; infarct
Distrofiile: definiŃie, distrofii protidice, lipidice şi glucidice
InflamaŃia: GeneralităŃi asupra procesului inflamator. InflamaŃii nespecifice.
31
InflamaŃii specifice: (tuberculoza, sifilisul congenital şi dobîndit, reumatismul articular acut şi
cronic, boala cu incluzii citomegalice, actinomicoza)
Procesele de regenerare şi reparaŃie: Ńesut de granulaŃie, vindecarea plăgilor cutanate, evoluŃia
unui focar de fractură, procesele de regenerare nervoasă
Tumorile: GeneralităŃi. Clasificarea tumorilor (tumori benigne epiteliale, tumori benigne
conjunctive, tumori mixte, tumori maligne epiteliale, tumori maligne conjunctive)
Tumorile de origine epitelială. Tumorile de origine conjunctivă. Tumorile disembrioplazice
(teratoame)
Patologie orală: Tulburări de dezvoltare. Leziuni traumatice. Caria dentară. Patologia pulpei
dentare. Patologia parodonŃială. Patologia buzelor, obrazului, mucoasei bucale şi limbii.
Patologia glandelor salivare. Patologia maxilarelor. Patologia articulaŃiei temporomandibulare.
Patologia limfoganglionară cervico-facială. Boala de focar. Manifestări orale ale unor boli
sistemice. Leziuni precanceroase buco-maxilo-faciale. Tumorile cavităŃii bucale
VI. ConŃinutul lucrărilor practice
Lucrări de macroscopie
Lucrări de microscopie
Tulburări circulatoriiTrombus.
1. Stază sangvină pulmonară cronică.

2. Stază sangvină hepatică.
3. Stază sangvină renală.
4. Leziuni celulare ischemice reversibile.
5. Infarct miocardic.
6. Infarct pulmonar.
7. Infarct renal.
Distrofii
1. Hialinul intra- şI extracelular.

2. Distrofia fibrinoidă.(în nodulul Aschoff).
3. ulcerul gastric
4. Amiloidoza renală.
5. Steatoză hepatică.
6. Boala Niemann-Pick.
7. Boala Gaucher.
8. Staza biliară intrahepatică.
9. placa de aterom
InflamaŃii nespecifice.
1. Pericardita fibrinoasă
2. Apendicita acută flegmonoasă.
32
3. Abcesul hepatic.
4. Leptomeningita acută purulentă.
5. Enterocolita acută ulcero-hemoragică.
6. Parotidita epidemică.
7. łesutul de granulaŃie.
8. endocardita infecŃioasă
9. pielonefrita acută
10. pneumonia francă lobară
11. bronhopneumonia
12. hepatita cronică; ciroza hepatică
InflamaŃii specifice
1. Granulomul tuberculos.(tbc pulmonar şi ganglionar)
2. Bola reumatismală a cordului: granulomul Aschoff (miocardita reumatismală),
endocardita reumatismală
3. glomerulonefrita acută difuză poststreptococică
4. Granulomul de corp străin.
5. Aortita luetică.
6. Actinomicoza.
7. Pielonefrita micotică.
8. Boala cu incluzii citomegalice.
Tumori benigne
1. Papilomul.
2. Polipul.
3. Nevul nevocelular.
4. Fibroadenomul mamar.
5. Leiomiofibromul uterin.
6. Adenomul pleomorf de glandă parotidă.
7. Neurinomul (schwannomul)
8. Hemangiomul capilar cutanat.
Tumori maligne
1. Carcinomul bazocelular
2. Carcinomul spinocelular.
3. Melanomul malign.
4. Carcinomul mamar ductal invaziv.
5. Adenocarcinomul de colon şI metastazele limfoganglionare ale acestuia.
6. carcinomul gastric
7. carcinomul hepatocelular
8. carcinomul bronhopulmonar
9. carcinomul renal cu celule clare
10. carcinomul de col uterin
11. Limfoame maligne – limfom Hodgkin, limfoame maligne nonhodgkiniene
12. Fibrosarcomul
Patologie orală.Chist branhial.

1. Granulom de reparaŃie gigantocelular (epulis).
2. Lichen plan bucal.
3. Adenom pleomorf de glandă parotidă.
4. Carcinom apărut în cadrul unui adenom pleomorf.
33
5. Carcinom scuamocelular de limbă.
6. Parotidită epidemică.
7. Boala cu incluzii citomegalice.
8. Granulomul dentar piogen.
10. Ameloblastom
Recapitulare
VII. Bibliografie:
1. Robbins SL, Cotran RS, Kumar V, Pathologic basis of disease, 6th ed., WB Saunders
Company, 2001
2. Sternberg S, Diagnostic surgical pathology, Raven Press, New York, 1989
3. Taşcă C, Curs de morfopatologie, UMF Bucureşti, 1994
4. Taşcă C, Verejan Irina Curs de morfopatologie pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie,
1994.
5. Stăniceanu Florica Histopatologie practică, Ed. Cerma, Bucureşti, 1999.
VIII. Evaluare:
Lucrări de control…………………………………………………10%
Examen practic…………………………………………………….20%
Examen teoretic – scris…………………………………………..70%
BIOCHIMIE
ANUL I
semestrul I – CHIMIE, semestrul II - BIOCHIMIE
32 ore curs (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II)
32 ore lucrări practice (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II)
I. SCOPUL CURSULUI:
Sistematizarea într-un tot unitar a ansamblului cunoştinŃelor acumulate de chimia şi biochimia
modernă, ştiinŃe cu caracter formator, care ajută la înŃelegerea fenomenelor biologice normale şi
patologice
II. OBIECTIVELE CURSULUI
1. Introducerea limbajului chimic şi biochimic şi explicarea importanŃei,originii şi semnificaŃiei

noŃiunilor de bază
34
2. Asigurarea înŃelegerii contextului fizic, chimic şi biologic în care operează fiecare
biomoleculă, reacŃie sau cale metabolică
3. Relevarea problemelor majore, în special cele legate de evoluŃie , termodinamică, reglare şi
relaŃia structură-funcŃii
4. Cunoaşterea şi înŃelegerea proceselor metabolice desfăşurate în Ńesuturile oro-dentare în
perspectiva modernizării procedeeelor terapeutice, în contextul în care , medicina dentară
modernă beneficiază din ce în ce mai mult de noile cercetări ştiinŃifice cu caracter chimic şi
biochimic
5. Cunoaşterea celor mai noi şi importante tehnici şi a principiilor acestora , esenŃiale pentru
înŃelegerea chimiei şi biochimiei moderne
6. SusŃinerea interesului studenŃilor în studierea chimiei şi biochimiei prin implicarea chimiei şi
biochimiei în dezvoltarea societăŃii.
III. CONłINUTUL CURSURILOR DE CHIMIE:
Apa şi echilibrul acido-bazic

Aminoacizi: structură, proprietăŃi
Peptide: clasificare, denumire, proprietăŃi, glutationul (structură, rol )
Proteine: structură, proprietăŃi, imunoglobuline, colagen, elastină, mioglobină, hemoglobină,
citocromul c, proteine din dinŃi
Enzime: structură, nomenclatură, clasificare, specificitate, cinetică, inhibiŃia şi reglarea
activităŃii enzimelor, izoenzime
Vitamine: A, D, K, E, F, B1, B2, PP, B6, B12 (fără structură), C, acidul pantotenic, acizii folici,
biotina (structură, forme biologic active, rol)
Acizi nucleici: structura chimică, ADN (structură, biosinteză), ARN (structură, biosinteză),
codul genetic, biosinteza proteinelor, mutaŃii
Chimia glucidelor: caracteristici generale ale glucidelor, formele ciclice ale glucidelor,
izomeria monozaharidelor, aminozaharuri, dezoxizaharuri, proprietăŃi fizico-chimice ale
monozaharidelor, oligo- şi polizaharide. Glicoproteine şi proteoglicani: structuri şi roluri.
Glicoproteine salivare- semnificaŃie clinică
Chimia lipidelor: clasificarea lipidelor, acizi graşi, gliceride, fosfogliceride, lipide
nesaponifiabile, eicosanoizi
CompoziŃia chimica a dinŃilor
RelaŃia fluorului cu structurile dentare
Procese chimice in cariogeneză
35
Factori care influenŃează integritatea structurilor orale
IV. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE CHIMIE:
1. NoŃiuni de protecŃia muncii şi conduită în laboratorul de chimie. ConcentraŃiile soluŃiilor

2. Echilibrul ionic în soluŃii apoase
3. Sisteme tampon. ReacŃii chimice fundamentale
4. Chimia aminoacizilor şi proteinelor
5. Cinetica enzimatică
5. Chimia glucidelor
6. Chimia lipidelor
7. Principalele tehnici pentru separarea şi purificarea compuşilor organici
8. Chimia acizilor nucleici
9. Analiza vitaminelor
10. Elemente şi compuşi chimici cu importanŃă biologică, medicală şi dentară
11. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(I). Metale
12. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(II). Aplicabilitatea metalelor
13. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(III). Compuşi macromoleculari
V. CONłINUTUL CURSURILOR DE BIOCHIMIE:
Metabolism energetic: energia liberă, determinarea energiei libere, cuplarea reacŃiilor

endergonice cu cele exergonice, modalităŃi de utilizare a ATP, căile de sinteză a ATP, lanŃul
respirator şi fosforilarea oxidativă, componentele lanŃului respirator, teoriile mecanismului
fosforilării oxidative, decuplanŃi ai fosforilării oxidative de lanŃul respirator, alte lanŃuri
respiratorii, specii reactive ale oxigenului, fagocitoza
Metabolism glucidic: digestia şi absorbŃia glucidelor, glicoliza, decarboxilarea oxidativă a
piruvatului, ciclul Krebs, bilanŃul energetic al arderii glucozei, calea pentozofosfaŃilor, calea
acidului glucuronic, gluconeogeneza (ciclul Cori, GNG din aminoacizi şi din lipide), reglarea
GNG, metabolismul glicogenului, fructozei şi galactozei
Metabolism lipidic: digestia şi absorbŃia lipidelor, metabolismul colesterolului, metabolismul
acizilor graşi (beta-oxidarea acizilor graşi saturaŃi şi nesaturaŃi, oxidarea acizilor graşi în
peroxizomi, biosinteza acizilor graşi saturaşi şi nesaturaŃi, biosinteza “de novo” a acidului
palmitic), metabolismul glicerolului şi trigliceridelor, lipidele plasmatice, cetogeneza
36
Metabolism proteic: starea dinamică a proteinelor, bilanŃuri azotate, digestia proteinelor şi
absorbŃia aminoacizilor, transdezaminarea, metabolismul amoniacului, ureogeneza şi
interrelaŃiile cu ciclul Krebs, utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor, creatina,
compuşi conjugaŃi ai aminoacizilor, biosinteza şi degradarea hemului, hiperbilirubinemii,
metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice :sinteza “de novo” a nucleotidelor purinice
şi pirimidinice, originea atomilor de carbon şi azot din nucleul purinic, sinteza AMP şi GMP din
IMP, reglarea biosintezei “de novo” a nucleotidelor purinice, originea atomilor de carbon şi
azot din nucleul primidinic, formarea CTP din UMP, biosinteza dezoxiribonucleotidelor,
degradarea bazelor purinice şi formarea acidului uric, patologia metabolismului purinelor,
degradarea bazelor pirimidinice
Hormoni: clasificare, reglare, mecanism de acŃiune, hormoni hipotalamici, hipofizari,
tiroidieni, medulosuprarenalieni, steroizi, hormoni cu rol în metabolismul fosfocalcic, hormoni
pancreatici
Metabolismul şi toxicitatea oxigenului. Stresul oxidativ şi patologia orală
Biochimia salivei: compoziŃie, proprietăŃi, funcŃii, saliva- o alternativă pentru biochimia clinică
Biochimia plăcii dentare
Biochimia parodonŃiului
Metabolismul xenobioticelor
VI. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE BIOCHIMIE
1. Metabolismul compuşilor minerali I: calciu, magneziu, fosfor
2. Metabolismul compuilor minerali II: clor, fier, cupru şi alte microelemente
3. Metabolismul glucidelor
4. Metabolismul lipidelor
5. SemnificaŃia clinică a proteinelor plasmatice
6. Coagularea
7. Metabolismul compuşilor azotaŃi neproteici
8. InterrelaŃii metabolice
9. Aspecte metabolice tisulare
10. Stresul oxidativ în patologia orală
11. Biochimia cavităŃii orale
VII. BIBLIOGRAFIE:
1. Greabu, M., Biochimia cavităŃii orale, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001

2. Marks, D.B.,Marks, A.D., Smith, C.M., Basic Medical Biochemistry, A clinical approach,
Williams & Wilkins Baltimore, 1996
37
6. Lehninger, A.L., Nelson, D.L., Cox, M.M., Principles of Biochemistry, Worth Publishers,
New York, 2000
7. Linnemann, M., Kühl, M., Biochemie für Mediziner. Ein Lern und Arbeitsbuch mit klinischen
Bezug, Friedr. Vierweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH, Braunschweig, Wiesbaden, 1995
9. Stryer, L., Biochemistry, W. H. Freeman and Company, New York, 2002
10. Voet, D., Voet, J.G., Biochemistry, John Wiley & Sons, Inc., New York, 1995
11. Devlin, T.M., Textbook of Biochemistry, Willey Liss, New York, 2002
12. Greabu, M., Totan, A., Chimie şi biochimie pentru Medicina Dentară, Editura Cartea
Universitară, Bucureşti, 2004
13. Murray, R.K., Granner, D.K., Mayes, P.A., Rodwell, V.W., Harper's Biochemistry,
McGraw-Hill Companies, 2003
14. Greabu, M., Paveliu, F., Totan, A., Spinu, T., Lucrări practice de chimie şi biochimie,
Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2003
15. Hill, G.C., Holman, J.S., Chemistry in Context, 4th edition, Thomas Nelson and Sons Ltd.,
Ontario, 1995
16. Halliwell, B., Gutteridge, J.M.C., Free radicals in biology and medicine, 3rd edition, Oxford
University Press, Oxford, 1999
VIII. EVALUARE:
- Lucrări de control semestriale …………………………20%
- PrezenŃă curs ……………………………………………10%
- Examen practic + activitate LP……………………… . 20%
- Examen teoretic scris ( grile + subiecte) ……………..50%
BIOFIZICĂ
ANUL I
1 semestru
32 ore curs
I. SCOPUL CURSULUI:
Insuşirea noŃiunilor generale necesare înŃelegerii mecanismelor fizice care stau la

baza funcŃionării normale si în condiŃii de stres a sistemelor biologice. Medicina dentară
modernă devine tot mai mult dependentă de cuceririle stiinŃelor fundamentale, care
asigură, ca în toate domeniile medicale de altfel, creşterea eficienŃei procedurilor
38
terapeutice dar şi confortul pacientului, odată cu îmbunătăŃirea nivelului de siguranŃă şi
încredere din partea medicului.
Considerăm că aprofundarea de către studenŃii anului I, a principiilor

fundamentale de fizică aplicate în studiul sistemelor biologice, asigură premisele unei
pregătiri temeinice şi solide în vederea înŃelegerii mecanismelor mult mai complexe ale
fiziologiei şi fiziopatologiei umane discipline studiate ulterior în perioada de pregatire
preclinică.
Totodată, parcurgerea cursului de biofizică oferă oportunitatea studierii

principiilor de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica stomatologică,
precum tehnicile imagistice, metodele electronice odontometrice sau bisturiul electric de
radiofrecvenŃă, pentru a numii numai câteva.
Atragem astfel atenŃia asupra importanŃei cu totul speciale şi a rolului esenŃial pe

care studiul biofizicii îl poate juca în formarea studenŃilor şi în evoluŃia lor ulterioară,
mai ales în contextul actual, în care absolvenŃii facultăŃilor de medicină dentară trebuie să
fie cât mai pregătiŃi pentru a putea beneficia la maxim de soluŃiile tehnologice medicale
moderne.
II. OBIECTIVELE CURSULUI:
Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili:
1. Să rămână cu cunoştinŃe suficiente pentru înŃelegerea mecanismelor fizice care

guvernează procesele biologice fundamentale, în vederea formării unei terminologii
pe baza căreia să fie capabili să apofundeze problemele specifice de fiziologie şi
fiziopatologie;
2. Să-şi însuşească datele necesare privind efectele asupra structurilor biologice ale unor
factori fizici utilizaŃi frecvent în practica stomatologică
3. Să fie capabili să explice transformările reciproce ale diferitelor forme de energie
care se produc în sistemele naturale dar şi în cele construite de om care le asigură o
înŃelegere superioară a problemelor cu care se confruntă medicina în general.
4. Să fie capabili să înŃeleagă mecanismele şi principiile de funcŃionare a unor tehnici şi
metode utilizate în practica medicală stomatologică.
III. CONTINUTUL CURSURILOR:
1. Biofizica in contextul medicinei moderne. Metode experimentale în biofizică
39
2. Termodinamica biologică: principiile termodinamicii; cuplajul dintre diferitele procese
din sistemele biologice; disiparea de energie libera si producerea de entropie; procese de
autostructurare; circuitul energiei in biosfer;
3. Biocibernetica: informaŃia şi entropia informaŃională; sisteme de transmitere a
informaŃiei; sisteme de comandă, legătura inversă
4. Biofizica moleculară: starea şi rolul apei în sistemele biologice; apa ca solvent; soluŃii;
tipuri de soluŃii; proprietăŃi ale soluŃiilor; potenŃiale de electrod, pile electrice;
proprietatile fizico-chimice ale lichidului bucal, coroziunea metalelor in cavitatea bucala,
fenomene de bimetalism
5. Biofizica celulară: barierele biologice, membrane celulare şi fenomene de transport;
energetica celulară; acumulare, conversie si transfer de energie în celulă; energetica unor
procese patologice
6. Biofizica sistemelor complexe: biofizica aparatului locomotor, mecanismul contracŃiei
musculare şi manifestările fizice care-l insotesc; biofizica joncŃiunii neuromusculare;
biofizica circulaŃiei sângelui; biofizica analizatorilor; prelucrarea informaŃiei într-un
analizator
7. AcŃiunea factorilor fizici: interacŃiunea radiaŃiilor ionizante cu materia vie; iradierea
internă şi externă; dozimetria radiaŃiilor; radioprotecŃia fizică, chimică şi biologică;
interacŃiunea radiaŃiilor neionizante cu materia vie; laserii în medicină; efectele biologice
ale câmpurilor electromagnetice; acŃiunea temperaturilor scăzute şi ridicate asupra
sistemelor biologice; efectele curenŃilor electrici asupra organismelor vii; acŃiunea
sunetelor şi ultrasunetelor; acŃiunea acceleraŃiei; starea de imponderabilitate.
IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE
1. Determinarea vâscozităŃii lichidelor biologice

2. Determinarea tensiunii superficiale a soluŃiilor
3. Studiul transportului pasiv prin membrană
4. Microscopia optica. Măsurarea diametrului mediu al hematiilor
5. Seminar – metode optice de măsurare a concentraŃiei
6. Metoda polarimetrica. Măsurarea concentraŃiei unei souluŃii de glucoză
7. Metoda refractometrică. Măsurarea concentraŃiei unei soluŃii de glicerină
8. Analiza spectrofotometrică
9. Seminar – metode electrofiziologice utilizate în medicină
10. Ochiul ca sistem optic centrat. Studiul defectelor de convergenŃă
11. Studiul osciloscopului catodic
40
12. Determinarea atenuării radiaŃiilor ionizante
13. Calculator 1 – prelucrare EKG
14. Calculator 2 – prelucrarea activitatii radiatiilor
15. Calculator 3 – masurarea tensiunii arteriale şi a pulsului arterial
16. Seminar – aplicaŃii IT in practica stomatologică
V. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
1. Dimoftache, C., Sonia Herman, “Principii de biofizică umană”, Ed.Univ. “Carol Davila”,
Bucuresti, 2003, vol. 1 &2
2. TruŃia, Cornelia, “Lucrări practice de Biofizică”, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti,
1999
3. Eremia, D. şi colab. “Biofizică Medicală – Lucrări Practice”, Catedra de Biofizică,
Facultatea de Medicină Generală, U.M.F. “Carol Davila”, Bucureşti, 2001
VI. EVALUARE
- Lucrare de control …………..……………………………….……….………………..20%

- Examen practic……………………………………………….…………………………20%
- Examen teoretic scris ( întrebări grilă şi/sau subiecte de tratat) ………………………..60%
HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE
ANUL I
Semestrul I şi II
Curs 32 ore semestrul I + 32 ore semestrul II
Lucrări practice 64 ore pentru ambele semestre
I. SCOPUL CURSULUI:
1. ÎnŃelegerea structurii microscopice şi ultramicroscopice a celulelor şi organelor

corpului uman.
2. Cunoaşterea mijloacelor tehnice moderne de investigare a celulelor şi Ńesuturilor
(microscopie optică, microscopie electronică, microscopie confocală, culturi celulare,
41
histoenzimologie şi imunohistochimie) pentru stabilirea funcŃiilor normale ale acestor
structuri.
3. Informarea studenŃilor privind structurile şi ultrastructurile organismului uman pentru
a înŃelege şi aborda patologia generală cuprinsă sub forma cursurilor şi a lucrărilor
practice de histopatologie din anul II de studii.
La terminarea cursurilor studenŃii vor trebui să demonstreze însuşirea în mod corect a
noŃiunilor predate ce cuprind aspectele normale privind biologia celulei şi a Ńesuturilor,
precum şi histologia organelor şi a sistemelor organismului uman. Să realizeze în practica
medicală stomatologică diferenŃele structurale dintre normal şi patologic, adaptându-şi
tratamentul în funcŃie de acestea.
III. CONłINUTUL CURSULUI

Pe parcursul a două ore săptămânal în semestrul I cât şi în semestrul I se vor urmări
două capitole esenŃiale şi anume:
- citologia, cuprinzând studiul celulei eucariote
- histologia generală şi specială, incluzând studiul structurii microscopice a Ńesuturilor
organismului uman normal (Ńesutul epitelial, Ńesutul conjunctiv cu derivatele sale, Ńesutul
muscular, Ńesutul nervos şi sângele) şi respectiv a organelor şi sistemelor de organe.
Cursurile vor cuprinde noŃiuni privind structura microscopică, ultrastructura şi funcŃiile
celulei eucariote şi a componentelor sale, structura microscopică şi ultrastructura Ńesuturilor şi a
organelor, completate cu noŃiuni de histofiziologie.
III. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE
Lucrările practice, desfăşurate pe parcursul a două semestre, câte două ore săptămânal,
realizează pregătirea practică a studenŃilor în vederea posibilităŃii de examinare a preparatelor
citologice şi histologice cu ajutorul microscopului optic performant şi a microscopului electronic
de transmisie şi de baleiaj.
Lucrările practice vor cuprinde prezentarea tehnicilor de laborator din domeniul
citologiei şi histologiei, cât şi folosirea mijloacelor didactice specifice, precum: diapozitive
color, folii color pentru retroproiector, transmisie prin sistem cablu TV, prin care studenŃii vor
urmări desfăşurarea lucrărilor practice. Examinarea preparatelor citologice şi histologice se va
efectua cu microscoape binoculare performante. Lucrările practice vor urmări cursul, studiindu-
42
se celulele eucariote, Ńesuturile epitelial, conjunctiv, muscular, nervos şi sângele, iar în cadrul
histologiei speciale din semestrul al II-lea, structura organelor şi a sistemelor de organe.
V. BIBLIOGRAFIE
1) Bi o lo gi e celu la ră . Dicules cu I., Onices cu D., Beng a Ghe., P opes cu
L.M. , Editu ra Didac tic ă ş i P edag og ică, Bucu reş ti 1 9 8 3 .
2) Histologie medicală. vol. I., Diculescu I., Onicescu D, Editura Medicală, Bucureşti,
1987.
3) Biologie celulară şi moleculară. Mixich F., Editura Sitech, Craiova, 1997.
4) Basic Histology. Junqueira C., Carneiro J, Kelly R. ediŃia 8 şi 9, A Lange Medical Book,
USA, 1995 şi 1999.
5) Atlas color de histologie. Popescu L. M., Ionescu N., Onicescu D., Editura Medicală
1995
VI. EVALUARE
Evaluarea noŃiunilor predate la curs şi lucrări practice se realizează prin:
1) lucrări de control în semestrul I şi II din materia de curs şi lucrări practice (15%)
2) examen practic la sfârşitul fiecărui semestru (25%)
3) examen teoretic scris în semestrul I şi II (60%)
BOLI INFECłIOASE ŞI EPIDEMIOLOGIE
ANUL IV
1 semestru
32 ore de curs
32 ore de lucrări practice în stagiu
I. SCOPUL CURSULUI:
1. ÎnŃelegerea rolului actual al infecŃiilor în patologia umană şi a implicaŃiilor lor în activitatea

medicală cotidiană.
2. Cunoaşterea principalelor antibiotice şi chimioterapice, precum şi a tehnicii administrării lor.
3. Însusirea simptomatologiei patognomonice a principalelor infecŃii, a mecanismelor
etiopatogenice, a mijloacelor terapeutice şi a melodelor actuale profilactice.
43
Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili
1. Să recunoască semnele clinice cardinale ale infecŃiilor studiate.
2. Să evalueze riscul de contagiozitate al principalelor boli infecŃioase.
3. Să îndrume pacienŃii pentru elaborarea diagnosticului infecŃiilor şi a tratamentului
corespunzator.
4. Să cunoască tehnica administrării principalelor antibiotice şi chimioterapice.
5. Să cunoască riscul profesional al infecŃiilor comunitare şi metodele profilactice actuale.
6. Să cunoască, riscul infecŃiilor nosocomiale şi metodele de combatere în activitatea
medicală cotidiană.
III. CONłINUTUL CURSULUI:

1. CURS INTRODUCTIV:
• Clasificarea principalilor agenti etiologici ai bolilor infectioase: virusuri, bacterii, chlamidii,
mycoplasme, rickettsii, actynomicete, fungi patogeni, protozoare, metazoare.
• Legislatia în bolile infectioase: grupele A si B.
• Caracterele specifice bolilor infectioase.
• Principii generale de diagnostic pe criterii: epidemiologice, clinice, de laborator.
• Principii generale de tratament în bolile infectioase: tratament igienic, dietetic, etiotrop
specific cu produse biologice, patogenic, simptomatic si de crestere a rezistentei în general.
• Principii generale de aplicare a serurilor heterologe.
• Profilaxia bolilor infectioase.
2. TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN ÎN BOLILE INFECTIOASE

• Clasificarea antibioticelor si chimioterapicelor.
• Antibiotice (I): β-lactamine, peniciline, cefalosporine, tienamicine, inhibitori de β-lactamaze,
β-lactamine monociclice, aminoglicozide, macrolide , polimixine, lincosamide, rifampicine,
cloramfenicol.
3. ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE
• Tetracicline, nitrofurani, sulfamide, chinolone, nitroimidazoli, antifungice, antivirale.
Pentru cursurile 2, 3: tehnica administrãrii, spectrul antibacterian, antifungic sau antiviral,
indicatii clinice, doze la copil si adult, intervale între doze, durata tratamentului, reactii adverse.
4. ANGINE. FARINGITE. STOMATITE. DIFTERIA. MONONUCLEOZA
INFECTIOASÃ
44
• Clasificarea clinico-etiologicã a anginelor si stomatitelor.
• Etiopatogenie, epidemiologie, tablou clinic, complicatii, diagnostic pozitiv si diferential,
tratament si profilaxie.
5. BOLI ERUPTIVE MAJORE: SCARLATINA, RUJEOLA, RUBEOLA, VARICELA
6. SINDROAME CLINICE PRINCIPALE PRODUSE DE VIRUSURILE
RESPIRATORII: GRIPA, ADENOVIROZELE, BRONSIOLITA (VIRUSUL SINCITIAL
RESPIRATOR), TUSEA CONVULSIVÃ, OREIONUL
7. GASTROENTEROCOLITE ACUTE BACTERIENE SI VIRALE: FEBRA TIFOIDÃ,
DIZENTERIA BACTERIANÃ, HOLERA, TOXIINFECTIILE ALIMENTARE SI
BOTULISMUL
8. HEPATITE ACUTE VIRALE: SPECTRU ETIOLOGIC SI CLINIC ACTUAL
9. ENTEROVIROZE: POLIOMIELITA. TETANOSUL.
10. MENINGITE SI ENCEFALITE ACUTE. RABIA.
11. INFECTIA HIV/SIDA. INFECTII CU GERMENI OPORTUNISTI ASOCIATE CU
INFECTIA HIV/ SIDA
12. INFECTII ODONTOGENE: ODONTITE, PERIODONTITE, INFECTII ALE
TESUTURILOR MOI MAXILO-FACIALE
• Spectrul etiologic actual si tratamentul antibacterian.
IV. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE - ÎN STAGIU CLINIC DE 8 ZILE, 24
ORE / GRUPA DE STUDENłI
45
StudenŃii sub îndrumarea cadrelor didactice efectuează vizita la patul bolnavului, cu urmatoarele
profiluri de infectii:
1. Boli infectioase eruptive: rujeola, rubeola, varicela, herpes zoster, scarlatina, infecŃii
streptococice şi stafilococice - examen clinic, discutarea rezultatelor probelor de laborator,
diagnosticul pozitiv, tratament şi profilaxie
2. Angine, faringite, stomatite şi mononucleoza, infecŃioasă. InfecŃii odontogene: gingivite,
infecŃii supurate; complicaŃii - examen clinic, discutarea rezultatelor probelor de laborator,
diagnosticul pozitiv, tratament şi profilaxie.
3. Viroze respiratorii: gripa, adenoviroze, bronsiolita - cu virusul sincitial respirator. Tusea
convulsivă - examen clinic, discutarea rezultatelor probelor de laborator, diagnosticul pozitiv,
tratament şi profilaxie.
4. Parotidita epidemică, forme medii şi severe (cu reacŃie pancreatică, meningitia urliană, edem
presternal, orhită). Parotidita cronică hipertrofică la copii infectaŃi cu VIH şi SIDA. Parotidite
bacteriene supurate. - examen clinic, discutarea rezultatelor probelor de laborator, diagnosticul
pozitiv, tratament şi profilaxie.
5. InfecŃii digestive bacteriene şi virale. Trichineloza. ToxiinfecŃii alimentare colective. Hepatite
virale acute: A, B, C, D, G. Riscul transmiterii profesionale şi obligativitatea vaccinării-
antihepatită - examen clinic, discutarea rezultatelor probelor de laborator, diagnosticul pozitiv,
6. InfecŃii ale plagilor. Profilaxia antitetanică şi antirabică pentru plagi produse prin muscatura
de animale - examen clinic, discutarea rezultatelor probelor de laborator, diagnosticul pozitiv,
7. InfecŃiile sistemului nervos: poliornielita la vaccinaŃi, tetanosul, botulismul, meningite virale
şi bacteriene, encefalite - examen clinic, discutarea rezultatelor probelor de laborator,
diagnosticul pozitiv, tratament si profilaxie.
8. InfecŃia cu VIH şi SIDA. Riscul expunerii profesionale şi obligativitatea respectarii normelor
profilactice. InfecŃii cu germeni oportunisti - examen clinic, discutarea rezultatelor probelor de
laborator, diagnosticul pozitiv, tratament şi profilaxie.
V. BIBLIOGRAFIE:
1. Boli Infectioase pentru studentii facultãtilor de stomatologie – Prof.dr.Madelena I. Drãgan.
Editura Didacticã si Pedagogicã, R.A., Bucuresti, 1999.
2. Boli Infectioase – Teste pentru concursuri si examene, vol I – Prof.dr. Madelena I. Drãgan,
Editura “Granada“ , Bucuresti 1997.
46
3. Rujeola – Prof.dr. Madelena I. Drãgan, Editura “Viata Medicalã Româneascã”, Bucuresti,
1998
4. Actualitãti în Boli Infectioase – Prof.dr.Madelena I. Drãgan, Editura “Viata Medicalã
Româneascã”, Bucuresti, 1998
5. E. Pilly - Maladies Infectieuses et Tropicales, APPIT, Ed. 2M2, 17-édition, Montmorency,
2000.
6. Gerald L. Mandell, John E. Bennet, Raphael Dolin – Mandel, Douglas and Bennet’s
Principles and practice of Infectious Diseases – 5th ed., Churchill Livingstone, 2000.
7. Behrman Richard E., Robert M. Kliegman, Ann M. Arvin – Nelson textbook of pediatrics,
W. B. Saunders, 16th ed., 2000.
VI. EVALUARE:
• Examen practic la sfârşitul stagiului – 20%
• Lucrare de control privind tehnica administrării antiboticelor – 15%
• Lucrare de control privind infecŃiile cavităŃii orale şi ale căilor aeriene superioare – 15%
• Examen final scris - 50 %.
CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ, ANESTEZIOLOGIE ŞI

SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ
ANUL III
2 semestre
64 ore curs / 96 ore lucrări practice
I.Scopul cursului
Deprinderea teoretică şi practică a tehnicilor de anestezie loco-regională şi deprinderea
unor cunoştinŃe de anestezie generală.
II.Obiectivele cursului
1.Cunoaşterea de către studenŃi a substanŃelor anestezice locale şi corective

vazoconstrictoare utilizate în stomatologie.
2.Cunoaşterea şi practicarea corectă a tehnicilor de anestezie locală şi loco-regională
3.Cunoaşterea indicaŃiilor şi contraindicaŃiilor substanŃelor anestezice, în funcŃie de
statusul pacientului
4.Cunoaşterea accidentelor posibile şi a complicaŃiilor anesteziei locale în cabinetul de
stomatologie, precum şi a atitudinii faŃă de aceste accidente şi complicaŃii.
47
5.Cunoaşterea indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului,
precum şi indicaŃiilor inhalosedării în medicina dentară .
III.ConŃinutul cursurilor
1 Scurt istoric. SubstanŃe anestezice locale şi corective vasoconstrictoare
utilizate în medicina dentară. ProprietăŃi, doze.
2 Tehnica anesteziei loco-regionale în medicina dentară. Anestezia topică,
anestezia prin infiltraŃie, anestezia intraligamentară, anestezia plexală.
3 Anestezia tronculară periferică la maxilarul superior.

4 Anestezia tronculară periferică la mandibulă.
Anestezia simultană a mai multor nervi prin aceeaşi injecŃie.
5 Accidente şi complicaŃii locale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie,
forme clinice, simptome, tratament.
6 Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie, semne
clinice, tratament. Resuscitarea cardio-respiratorie în medicina dentară.
7 IndicaŃiile anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului: obez,
denutrit anemic, vârstnic, infantil, cardiac, pulmonar, alergic, renal, hepatic,
terenul canceros iradiat, boala citostatică.
8 Anestezia loco-regională în raport cu terenul pacientului. Terenul cu tulburări
de coagulare endocrino-metabolice, alcoolic, neuropsihic, corticodependent.
IV.ConŃinutul stagiilor practice
1.Cunoaşterea substanŃelor şi a instrumentarului necesar pentru anestezia loco-regională

2.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de anestezie topică, prin infiltraŃie,
intraligamentară, tronculară periferică, precum şi a accidentelor şi complicaŃiilor care pot surveni
în timpul sau după administrarea anesteziei
3.Cunoaşterea de către studenŃi a indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu
terenul pacientului şi cu intervenŃia ce urmează a fi efectuată.
V.Bibliografie
Chirurgie oro-maxilo-facială, vol.1, N.GănuŃă, A Garfunkel, A.Bucur, I.Canavea, Ruxandra

Cioacă, C.MaliŃa, Editura NaŃional, Bucureşti, 1999
VI.Evaluare
48
Fiecare student va consulta 5 pacienŃi cărora le va efectua anamneza înregistrarea
datelor în FO. Se vor efectua 5 anestezii simple (anestezie topică, infiltraŃie, refrigeraŃie).
-2 seminarii (1 anestezie loco-regională; 1 anestezie generală);
-examen scris.
ANUL IV
1 semestru
32 ore curs / 64 ore lucrări practice
I.Scopul cursului
Cunoaşterea şi însuşirea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară la dinŃii
temporari şi permanenŃi, a accidentelor şi complicaŃiilor extracŃiei dentare.
1.Cunoaşterea şi perfecŃionarea cunoştinŃelor de anestezie loco-regională în vederea efectuării

intervenŃiilor de chirurgie orală.
2.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară, a accidentelor şi complicaŃiilor
acestora şi a prevenirii lor
3.Cunoaşterea şi însuşirea metodelor chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic, a
pregătirii câmpului protetic, a noŃiunilor de chirurgie parodontală, precum şi a patologiei erupŃiei
dentare
4.Cunoaşterea de către studenŃi a proceselor infecŃioase perimaxilare (supuraŃii periosoase, loji
superficiale, sinuzita maxilară odontogenă) şi a tratamentului acestor afecŃiuni.
1 Istoric. Obiectivul chirurgiei oro-maxilo-faciale. Examenul clinic.
2 ExtracŃia dentară. NoŃiuni generale, indicaŃii şi contraindicaŃii.
3 Tehnica generală a extracŃiilor dentare. Pregătiri preextracŃionale.
4 Tehnica extracŃiei pe grupe de dinŃi.Tehnici speciale utilizate în extracŃie.

ExtracŃia la copii. IndicaŃii, tehnici
5 Tehnici individualizate de extracŃie în funcŃie de particularităŃile locale

6 Accidentele extracŃiei dentare: cauze, prevenire tratament.
7 ComplicaŃiile extracŃiei dentare:etiopatogenia, clinica şi tratamentul acestora.
8 Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (I)
49
9 Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (II)
10 Metode chirurgicale în tratamentul protetic în deficienŃele părŃilor moi
11 Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul protetic în deficienŃele osoase
12 Accidentele de erupŃie ale dinŃilor
13 Incluzia dentară: etiopatogenie, simptome, diagnostic
14 Tratamentul chirurgical al incluziei dentare
15 InfecŃii oro-maxilo-faciale – GeneralităŃi.
16 SupuraŃiile periosoase
IV.ConŃinutul lucrărilor practice
1.Efectuarea examenului clinic, întocmirea documentaŃiei F.O şi a tehnicilor de extracŃie pentru

dinŃi temporari, definitivi, monoradiculari şi pluriradiculari, extracŃia resturilor radiculare,
extracŃie prin alveolotomie, extracŃia cu separaŃia rădăcinilor.
2.Atitudinea de urgenŃă în cadrul accidentelor extracŃiei dentare. Participarea la intervenŃii de
chirurgie dento-alveolare ca ajutor la rezecŃii apicale, dinŃi incluşi, tratamentul deficienŃelor de
părŃi moi şi osoase în pregătirea câmpului protetic.
3.Participarea la îngrijirea, diagnosticarea şi tratamentul supuraŃiilor periosoase.
V.Bibliografie
1.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, vol.I.N.GănuŃă, A.Garfunkel, A.Bucur, I.Canavea, Ruxandra

Cioacă, C.MaliŃa, Editura NaŃional, Bucureşti, 1999
Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, vol.II, N.GănuŃă, A.Bucur, Lidia Ştefănescu, R.Marinescu,
A.GănuŃă, H.Bodnar, Editura NaŃional, Bucureşti, 1988
2.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, N.GănuŃă, A.Bucur, C.Vârlan,
C.MaliŃa, S.IoniŃă, A.Petre, Editura NaŃional, Bucureşti, 1999
3.Tehnici uzuale de Chirurgie Orală, I.Maftei şi colaboratorii, Editura CERMA, Bucureşti, 2002
4.Atlas de tehnici de anestezie în Stomatologie, I.Maftei şi colaboartorii, editura CERMA,
Bucureşti, 2001
50
VI.Evaluare
-Fiecare student va participa la tratarea a 18 pacienŃi (examen clinic, tehnici operatorii, îngrijiri
postoperatorii
-2 seminarii din materia predată la curs;
-examen practic;
-examen oral.
ANUL V
1 semestru
48 ore de curs / 128 ore lucrări practice
I.Scopul cursului
Cunoaşterea de către studenŃi a unor capitole importante de patologie oro-maxilo-facială,
cum sunt:
1.Traumatismele oro-maxilo-faciale şi tratamentul lor
2.Tumorile benigne ale maxilarelor şi părŃilor moi
3.Patologia A.T.M.
4.Patologia glandelor salivare
5.Tratamentul de urgenŃă în traumatismele oro-maxilo-faciale
6.Se urmăreşte cunoaşterea semnelor clinice, a diagnosticului pozitiv şi diferenŃial, a
atitudinii de urgenŃă precum şi orientarea pacienŃilor cu afecŃiunile mai sus menŃionate, care de
cele mai multe ori se prezintă în cabinete de stomatologie, către serviciile de Chirurgie Oro-
Maxilo-Facială.
1 Traumatologie:Plăgile părŃilor moi oro-maxilo-faciale
2 Traumatologie: Fracturile de mandibulă
3 Traumatologie: Fracturile de maxilar. Fracturile complexului orbito-
zigomatic. Fracturile piramidei nazale.
4 SupuraŃii în sfera oro-maxilo-facială.generalităŃi.
SupuraŃiile lojilor superficiale.
5 SupuraŃiile lojilor profunde. InfecŃii difuze.
6 InfecŃii specifice. Adenite acute şi cronice. Fistule cronice.
7 Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oro-
maxilo-facială.
51
8 Tumori benigne de părŃi moi (I).
Clasificare.Tumori epiteliale.Tumori conjunctive.Tumori vasculare
9 Tumori benigne de părŃilor moi (II).
Tumorile glandelor salivare mici. Chisturi de părŃi moi.
10 Tumori ale oaselor maxilare (I). Clasificare.
Tumori osteogene. Tumori nonosteogene
11 Tumori ale oaselor maxilare (II).
Tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale.
12 Tumori ale oaselor maxilare (III).
Chisturile maxilarelor.
13 Tumori benigne ale glandelor salivare
14 InfecŃiile glandelor salivare. Litiaza salivară. Sialozele.
15 Sinuzita maxilară odontogenă. Comunicarea buco-sinuzală
16 Patologia ATM
IV.ConŃinutul lucrărilor practice

Stagiul practic de împarte în două perioade,de câte 8 săptămâni, astfel:
-Stagiul de Ambulatoriu
1.În care se urmăreşte întocmirea documentaŃiei clinice a bolnavilor cu afecŃiuni oro-

maxilo-faciale care se prezintă la consultaŃii.
2.Participarea ca ajutor la intervenŃiile de chirurgie orală efectuate în ambulatoriul clinicii
(rezecŃii apicale, dinŃi incluşi, chirurgie preprotetică)
3.Urmărirea postoperatorie a bolnavilor internaŃi şi externaŃi din clinică, care se prezintă
la control (fracturi ale maxilarelor, plăgi diverse, intervenŃii chirurgicale pentru tumori etc)
4.Participă la urmărirea postoperatorie şi dispensarizarea bolnavilor operaŃi în secŃie şi
ambulator.
-Stagiul de StaŃionar
1.Examenul clinic al bolnavilor şi întocmirea foilor de obserrvaŃie;
2.Participarea la îngrijirile preoperatorii
3.Participarea la actul operator ca ajutor mâna a III-a
4.Participarea şi urmărirea evoluŃiei postoperatorii (reanimare, terapie intensivă, îngrijiri,
injecŃii erc)
5.Întocmirea documentaŃiei de externare a bolnavilor din spital (epicriza, concediu
medical).
52
V.Bibliografie
1.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, Vol.II, N.GănuŃă, A.Bucur, L.Ştefănescu, R.Marinescu,

A GănuŃă, H.Bodnar, Editura NaŃional, Bucureşti, 1988
2.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, N.GănuŃă, A.Bucur,
C.Vârlan, C.MaliŃa, S.IoniŃă, A.Petre, Editura NaŃional, Bucureşti, 1999
VI.Evaluare
-fiecare student va întocmi documentaŃia clinică unui număr de 20 de pacienŃi
ambulatoriu şi 20 de pacienŃi staŃionar;
-participarea la intervenŃii de chirurgie ambulatorie iar la staŃionar, participarea la
imobilizări de fracturi, intervenŃii chirurgicale, tratamente diverse la un număr de 20 de pacienŃi;
-test grilă de evaluare;
-examen practic;
-examen oral.
CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ

SPITALUL CLINIC "SFÂNTUL IOAN”
ANUL III
semestrul I / II
64 - ore de curs
96 - ore de lucrări practice
I. SCOPUL CURSULUI
SEMESTRUL I
- Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind asepsia şi antisepsia precum si

a noŃiunilor de bază privind anestezia.
- Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind principalele aspecte ale urgenŃelor
chirurgicale (soc, hemoragii plăgi, agresiuni tehnice, infecŃii chirurgicale localizate si
generalizate).
- Asimilarea de catre studenŃi a aspectelor principalele de patologie traumatică şi ale
bazelor explorării imagistice în chirurgie.
53
SEMESTRUL II
- Asimilarea de către studenŃi a principalelor aspecte din patologia chirurgicală majoră cu accent
pe diferitele localizări ale bolii neoplazice şi pe bolile cu răspândire largă sau cu riscuri de
complicaŃii majore acute (sân, torace, abdomen în intregime, aparatui genital, sistemul
vascular periferic, sistemul endocrin)
- Informarea generală a studenŃilor asupra principiilor de oncologie generală, transplantele de
organe, elemente de chirurgie pediatrică.
IV. OBIECTIVELE CURSULUI
Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili, după cele două semestre:
- să pună în practică elementele de bază privind asepsia, antisepsia, precum şi unele aspecte
specifice ale anesteziei
- să recunoască urgenŃele chirurgicale şi patologia traumatică fiind capabili de a acorde
asistenŃa primară şi dirijarea adecvată a pacienŃilor
- să recunoască manifestările clinice iniŃiale ale diferitelor localizări ale bolii neoplazice
şi să îndrume pacienŃii în mod adecvat
- să recunoască manifestările clinice ale bolilor chirurgicale cu răspândire largă sau cu risc de
complicaŃii majore acute, pentru a putea îndruma în mod adecvat pacienŃii.
- să poată da explicaŃii generale pacienŃilor privind patologia chirurgicală frecventă bolilor
neoplazice şi urgenŃele chirurgicale.
III. CONłINUTUL CURSURILOR

Anexa l
Anexa 2
V. BIBLIOGRAFIE
Chirurgie Generală pentru StudenŃii Stomatologi, sub redacŃia Prof Dr.

Corneliu Dragomirescu, Editura Tehnică Bucureşti 2003
VI. EVALUARE
- La sfârşitui fiecărui modul de 5 săptămâni de activitate clinică (15 zile de stagiu) din
semestrul I şi din semestrul II studenŃii sunt controlaŃi prin - examen practic cu asistentul de
54
grupă - lucrare de control din cursuri (teste cu răspunsuri multiple)
- La sfârşitul anului III - examen scris din toată materia (teste cu răspunsuri multiple).
ANEXA 1
CURSURI SEMESTRUL I - ANUL III

1. Istoricul chirurgiei.
2. Asepsia şi antisepsia: definiŃie istoric indicatii, tehnici şi mijloace de realizare
3. Anestezia: definŃie, istoric, principalele tipuri de anestezie, substanŃe folosite, indicaŃii,
tehnici şi mijloace de realizare, incidente şi accidente.
4. Şocul: definiŃie, fiziopatologie, clasificare, semne clinice, principii terapeutice, principii de
reanimare chirurgicală.
5. Hemoragiile: clasificare, semne clinice, principii terapeutice. Transfuzia de sânge: definiŃie,
istoric, indicaŃii., tehnica, incidente şi accidente, grupele de sânge.
6. Plăgile: definiŃie, clasificare, aspecte clinice, evoluŃie complicaŃii, principii de tratament,
biologia vindecării plăgilor.
7. Agresiunile termice. Arsurile: definiŃie clasificare, aspecte clinice, evoluŃie, primul ajutor şi
principii terapeutice. Degerăturile: definiŃie, clasificare, aspecte clinice, evoluŃie, primul
ajutor şi principii terapeutice. Hipotermia generalizată accidentală.
8. InfecŃiile chirurgicale localizate: definiŃie, anatomie patologică, semne clinice, principii
terapeutice. Abcesul şi flegmonul. Stafilociile cutanate. Celulite. Erizipelul.
9. InfecŃiile chirurgicale generalizate : definiŃie, fiziopatologie, aspecte clinice, principii
terapeutice. Septicemiile. Tetanosul. Antraxul. Fasceita necrozantă. InfecŃiile cu germeni
anaerobi.
10. Patologia chirurgicală a mâinii şi degetelor. Traumatismele: aspecte anatomoclinice, primul
ajutor, principii terapeutice. InfecŃiile: definiŃie aspecte anatomoclinice, principii, terapeutice.
11. Politraumatismele: definiŃie, clasificare, aspecte clinice, triajul şi asistenŃa primară,
resuscitarea cardio-respiratorie.
12. Traumatismele cranio-cerebrale şi vertebro-medulare: definiŃie, clasificare, aspecte
anatomoclinice, primul ajutor, principii terapeutice.
13. Traumtismele toracelui: definiŃie, clasificare, semne clinice, evoluŃie, complicaŃii, primul
ajutor, principii terapeutice.
14. Traumatismele abdomeului: definiŃie, clasificare, semne clinice, evoluŃie, complicaŃii, primul
ajutor, principii terapeutice.
15. Traumatologie ortopedică. Entorsele, luxaŃiile, fracturile: definiŃie, clasificare, semne clinice,
evoluŃie, complicaŃii, primul ajutor, principii terapeutice. Primul ajutor în amputaŃiile traumatice
ale extremităŃilor, principiile replantării extremităŃilor.
55
16. Tehnici de explorare imagistică în diagnosticul şi terapeutica unor afecŃiuni chirurgicale.
Ecografia. Celioscopia. Endoscopia. Tomografia computerizată şi RMN.
CURSURI SEMESTRUL II- ANUL III

1. Patologia chirurgicală a sânului. InfecŃiile sânului: clasificare, aspecte clinice, principii
terapeutice. Cancerul mamar: factori de risc, evoluŃie, semne clinice, stadializare, principii
terapeutice.
2. Patologia chirurgicală a toracelui. Tumorile bronhopulmonare: definiŃie, clasificare, semne
clinice, depistare, principii terapeutice. Patologia esofagului: arsurile caustice, leziunile
dobândite netumorale, tumorile - aspecte anatomoclinice, principii terapeutice.
3. Patologia peretelui abdominal. Hernii, evisceraŃii: definiŃie, clasificare, aspecte
anatomoclinice, evoluŃie, complicaŃii, principii terapeutice.
4. Patologia stomacului şi duodenului. Boala ulceroasă gastroduodenală. Tumorile gastrice:
definiŃie, clasificare, aspecte anatomoclinice, evoluŃie, complicaŃii, principii terapeutice.
5. Patologia ficatului şi căilor biliare. Traumatismele ficatului. Tumorile ficatului. Chistul
hidatic. Aspecte anatomoclinice, evoluŃie, principii terapeutice. Litiaza căilor biliare
extrahepatice: definiŃie, clasificare, aspecte anatomoclinice, evoluŃie, complicaŃii, principii
terapeutice. Cancerul căilor biliare şi ampulomul Valerian: definiŃie, clasificare, aspecte clinice,
principii terapeutice.
6. Patologia pancreasului şi splinei. Pancreatita acută şi pacreatita cronică: fiziopatologie,
semne clinice, evoluŃie, complicaŃii, principii terapeutice. Tumorile pancreasului: definiŃie,
clasificare, aspecte clinice, principii de tratament. Traumatismele splinei: aspecte
anatomoclinice, principii terapeutice.
7. Patologia intestinului subŃire şi apendicelui. Boala diverticulară. Diverticul Meckel.
Tumorile. SuferinŃele vasculare intestino-mezenterice. DefiniŃie, clasificare, aspecte
anatomoclinice, evoluŃie, complicaŃii, principii terapeutice. Apenticita acută şi apenticita
cronică: semne clinice, evoluŃie, tratament.
8. Patologia colonului şi rectului. Boala diverticulară. Tumorile. DefiniŃie, clasificare, aspecte
anatomoclinice, evoluŃie, complicaŃii, principii terapeutice. Patologia anusului: hemoroizii şi
complicaŃiile lor. Abcesele şi fistulele anale. Boala pilonidală. DefiniŃie, aspecte
anatomoclinice, evoluŃie, complicaŃii, principii terapeutice.
9. Abdomenul acut netraumatic. Peritonitele, ocluziile, hemoragiile digestive: definiŃie,
clasificare, aspecte clinice, principii terapeutice.
10. Patologia aparatului urinar şi genital masculin: clasificare, aspecte anatomoclinice, principii
terapeutice. Traumatismele. InfecŃiile nespecifice. Tuberculoza. Litiaza urinară. InsuficienŃa
56
renală acută. Adenomul de prostată. Tumorile maligne. Varicocel. Hidrocel.
11. Patologia venoasă şi limfatică: definiŃie, clasificare, aspecte anatomoclinice, evoluŃie,
complicaŃii, principii terapeutice. Boala varicoasă. InsuficienŃa venoasă cronică.
Tromboflebitele. Limfangita şi adenitele acute.
12. Patologia sistemului arterial periferic. Arteriopatiile cronice obstructive ale membrelor.
DefiniŃie, clasificare, aspecte clinice, principii terapeutice. Ischemia acută periferică, emboliile,
trombozele: definiŃie, semne clinice, primul ajutor, principii terapeutice.
Traumatismeme arteriale periferice: aspecte anatomoclinice, primul ajutor, principii terapeutice.
13. Endocrinopatiile chirurgicale. Tiroida. Paratiroidele. Suprarenala. Pancreasul endocrin.
14. Principii de oncologie generală. DefiniŃie. Oncogeneza. Epidemiologie. EvoluŃie. Diagnostic.
Stadializare. Principii terapeutice. Evaluarea post terapeutică. Prognostic.
15. Transplantele de organe. IndicaŃii. ContraindicaŃii. Aspecte imunologice. Principii de
tehnică.
Rezultate. Prognostic.
16. Elemente de chirurgie infantilă.
URGENTE MEDICALE
16 ore curs
32 ore lucrari practice
I. SCOPUL CURSULUI
- Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot

interveni in cabinetul stomatologic
- Prezentarea algoritmurilor in vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor in trepte
logice, precum si terapia adecvata fiecarei urgente, in functie de amploarea gravitatii
cazului
I. OBIECTIVELE CURSULUI
Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenta in cabinetul

stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog
III. CONTINUTUL CURSURILOR
- ObstrucŃia arterială periferic acută

Tromboza venoasă profundă
Edemul pulmonar acut
Durerea toracală
– criza de angor pectoris
57
– angorul instabil
– infarctul miocardic acut
- UrgenŃe hipertensive
Tahiaritmii
Bradiaritmii
Insuficien\a cardio-circulatorie acută
- Criza de astm bronsic
- Embolia pulmonară
- InsuficienŃa respiratorie acută
- Hemoptizia
- Hematemeza
- +ocul anafilactic
- Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc
- şocul cardiogen
- şocul hipovolemic
- Hipoglicemia
- Convulsiile
- Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute
- Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii
Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si

manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu
dotarea cabinetului stomatologic, specifice pentru tipurile de urgente medicale
V. BIBLIOGRAFIE
- Cursul predat
- Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. Dr. Balan Horia, Conf. Dr. Iordache
Nicolae, in curs de aparitie la Editura Medicala
V. EVALUARE
- Examen practic si oral la finalul stagiului

- Proba scrisa – expunere in extenso a 4 subiecte
58
DIAGNOSTIC ORO-DENTAR, ERGONOMIE ŞI METODOLOGIA
CERCETĂRII ŞTIINłIFICE
ANUL II
16 ore curs/ 16 ore lucrări practice
I. OBIECTIVELE CURSULUI:
• Pregătirea studentilor în scopul însuşirii algoritmului necesar realizării unui diagnostic
corect, cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de diagnosticare
• Însuşirea manierei de lucru ergonomice, în sensul prevenirii bolilor profesionale,
micşorării disconfortului şi eficientizarea lucrului
• Însuşirea modului de lucru la 4 mâini, în condiŃiile lucrului cu unităŃi dentare moderne şi
ajutor specializat.
DIAGNOSTIC ORO-DENTAR
CURS I
Introducere în studiul modalităŃilor şi metodelor ce duc la punerea diagnosticului. DefiniŃia
termenilor de specialitate.
CondiŃii de bază necesare pentru realizarea diagnosticului:
• Pregătire teoretică
• Examen clinic corect
• RaŃionament
Etape în elaborarea diagnosticului:
anamneza,
examenul clinic,
testele diagnostice şi cele de laborator
CURS II
Istoricul bolii (Anamneza). Obiectivele anamnezei. Etape de realizare a anamnezei:

• Faza introductivă, scurtă, de stabilire a unei bune comunicări cu pacientul
• Relatarea pacintului - motivaŃia prezentării la tratament şi descrierea problemelor
• Structurarea întrebărilor pe mai multe tipuri (clase):
a. Cauza prezentării
b. Istoricul medical
c. Antecedente stomatologice
d. Antecedente heredo-colaterale
e. Istoricul social
59
CURS III
Examenul clinic.Examinarea generală.

Examenul clinic extraoral:
• Examinarea feŃei în general, ochilor, buzelor
• Examenul ganglionilor limfatici
• Examenul glandelor salivare şi ATM
Examenul clinic intraoral:
• Examenul mucoasei orale
• Examinarea dinŃilor, parodonŃiului, glandelor salivare
• Examinarea restarurărior existente
CURS IV
Teste diagnostice.
Teste stomatologice de rutină:
• teste de vitalitate
• teste de percuŃiie
• mobilitatea
• transiluminarea
• FOTI, DIFOTI
• Mărirea imaginii
Teste medicale de rutină: temperatură, puls, frecvenŃa respiraŃiei, greutatea corporală.

Teste suplimentare
ERGONOMIE DENTARĂ
CURS V
Introducere în ergonomia dentară.
DefiniŃia ergonomiei generale, ergonomiei dentare. Istoricul ergonomiei dentare.
Necesitatea introducerii principiilor ergonomice în practica dentară:
Solicitări psihice crescute:
• RelaŃia cu pacientul
• Organizarea activităŃii
Solicitări fizice crescute prin:
• Specificul practicii dentare
• Solicitări care Ńin de ambient
Prevenirea afecŃiunilor profesionale prin practica ergonomică.
60
CURS VI
Organizarea cabinetului dentar.

Caracteristicile de dotare şi organizare a cabinetului pentru lucrul ergonomic
- împărŃirea spaŃiului cabinetului
- caracteristicile unitului dentar
- fotoliul pacientului
- scaunele medicului şi asistentei
- mobilierul fix şi mobil
- diferite aparate folosite în cabinet
Zone de activitate. Iluminarea. Instrumentarul folosit în cabinet
CURS VII-VIII
Organizarea ergonomică a activităŃii. PoziŃii corespunzătoare ale medicului, asistentei şi

pacientului. Planificarea şedinŃelor de tratament. Organizarea programului de activitate.
Conceptul de lucru la patru mâini. Formarea unor stereotipii de lucru în echipă.ResponsabilităŃile
asistentei:
•planificarea sedinŃei de tratament şi pregătirea zonei de lucru
•pregătirea pacientului ( primire, aşezare, protecŃie, eliberare )
•asigurarea vizibilităŃii şi protecŃiei părŃilor moi
•menŃinerea câmpului operator curat : spălare, aspirarea fluidelor, izolare
•să cunoască secvenŃele actului operator
•să ofere medicului instrumentele şi materialele necesare în momentul potrivit şi în
manieră ergonomică
Metoda de evaluare: examen scris
BIBLIOGRAFIE:
Cawson R.A., Odell E.W. - Cawson’s Essentials of Oral Pathology and oral medicine,
Churchill Livingstone, London, 2002
Denise C. Murphy - Ergonomics and the dental care worker , American Public Health
Association, Washington, 1998
J.Ellis Paul – A manual of four-handed dentistry – Quintessence publishing, 1980
Warren Birnbaum, Stephen M. Dunne – Oral Diagnosis. The clinician’s guide - Wright,
Edinburgh, 2002
61
METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE
ANUL II
I. OBIECTIVELE CURSULUI:
• Posibilitatea evaluării informaŃiei cuprinsă într-un referat sau articol de specialitate şi

aprecierea relevanŃei acestuia
• ÎmbunătăŃirea capacităŃilor de a căuta informaŃia ştiinŃifică scrisă sau în format electronic
folosind metode clasice sau modalităŃi informatice de căutare şi selectare a datelor
• Însuşirea tehnicii de redactare a unui referat ştiinŃific şi modalităŃile de prezentare ale
acestuia
CURS I
Introducere în metodologia cercetării ştiinŃifice. Istoric.
DefiniŃia termenilor. Cercetare ştiinŃifică fundamentală, aplicată
Planul de elaborare a unei cercetări.
Etapele cercetării:
• Documentare
• Stabilirea obiectivelor
• Alegerea tipului de studiu şi realizarea propriu-zisă
• Reflectarea şi evaluarea rezultatelor
Specificul cercetării medicale ştiinŃifice:
• ŞtiinŃe bio-medicale
• Servicii de sănătate
• ŞtiinŃe comportamentale
CURS II
Strategii de cercetare. Structurarea cercetării.
Tipuri de studii:
Studii observaŃionale
- Studii descriptive
- Studii analitice
Studii experimentale
NoŃiuni de epidemiologie: definiŃie, indici epidemiologici
62
CURS III
Studii observaŃionale. Studii descriptive.
- Ancheta epidemiologică
- Screening
CondiŃii de realizare a studiului în funcŃie de incidenŃa bolii şi de populaŃia Ńintă.
Alegerea loturilor de studiu
CURS IV
Studii analitice:
- Studii control-caz.
- Studiul de cohortă.
Alegerea loturilor de studiu şi loturilor martor.
Diagrama studiilor prospective şi retrospective.
Interpretarea datelor folosind tabele 2x2
CURS V
Studiul experimental.
Tipuri de experimente: absolut, comparativ.
Experimentul în cercetarea medicală.
Metode folosite:
- Metoda simplu-orb
- Metoda dublu-orb
- Metoda triplu-orb
Review. Metaanalize
CURS VI
Culegerea şi interpretarea datelor.
Interviul
Chestionarul
- Tipuri de chestionare
- Tipuri de întrebări folosite
Eşantionare – metode:
- Tragerea la sorŃi cu sau fără repetiŃie
- Metoda pasului mecanic
- Metoda numerelor aleatorii
Metode de codificare şi scalare
CURS VII – VIII

NoŃiuni de biostatistică.
63
Indicatori de tendinŃă centrală:
- Medie
- Mediana
- modul
Indicatori de dispersie.
Formularea raportului de cercetare. Referatul ştiinŃific.
Metode de prezentare grafică a rezultatelor.
Metoda de evaluare: examen scris
BIBLIOGRAFIE:
Enăchescu, Dan – Medicină socială – elemente de biostatistică, Editura UMF 1990, Bucureşti
Enăchescu Dan, Marcu Mihai – Sănătate publică şi management sanitar, Editura ALL,1995
Hilary Coombes – Research using IT, Palgrave New York, 2001
Sir Augustin Bradford Hill – A short textbook of medical statistics, seventh edition, Eduard
Arnold, division of Hodder&Stoughton, London
WHO – Health Research Methodology, WHO Regional Publications, Manila, 1992
DERMATO–VENERICE
ANUL III
1 Semestrul
16 ore curs
16 ore de lucrari practice
I. SCOPUL CURSULUI
1. ÎnŃelegerea importanŃei corelaŃiei dintre cele două specialităŃi medicale (stomatologie

– dermatovenerologie) .
2. Cunoaşterea cu precădere a aspectelor clinice, necesare diagnosticului clinic şi
diferenŃial al afecŃiunilor cutanate.
La sfârşitul cursului se propune ca studenŃii să fie capabili :

1. Să recunoască afecŃiunile cutanate cu leziuni la nivelul extremităŃii cefalice, cu
importanŃă epidemiologică (sifilis) sau prognostică (pemfigus vulgar);
2. Să cunoască modalităŃile de prevenire a unor boli dermatovenerice (tumori cutanate
maligne, BTS);
64
3. Să evite greşelile de conduită terapeutică (utilizarea necorespunzătoare a
dermatocorticoizilor, abuzul corticoterapiei sistemice, antibioterapiei).
1. a) Introducere privind importanŃa studierii afecŃiunilor dermato-venerice pentru

studenŃii FacultăŃii de Stomatologie.
b) Anatomia , fiziologia şi histologia pielii şi a mucoasei bucale.
- Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie) , aspecte clinice, fiziopatologice si
histopatologice.
- Virozele cutaneo – mucoase .Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci , moluscum
contagiosum). Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal, bucal, lingual, al
tegumentelor feŃei ; zona zoster – bucală , cervico- facială , oftalmică). Alte viroze
(aftele bucale , aftoza bipolară , marea aftoză Behcet).
- Micozele cutaneo – mucoase . Micozele foliculare (tricofiŃia uscată şi inflamatorie,
microsporie, favusul). Epidermomicozele . Candidozele cutaneo – mucoase
(glosite, cheilite, stomatite)
3.- a) Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale).

b) Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice).
- Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extremităŃii
cefalice.
Streptodermii (erizipelul feŃei, impetigo streptococic, cheilitele, cheilitele
angulare).
Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei , furunculul antracoid, abcesele
multiple, sicozis, botriomicomul).
4.– a) Tuberculozele cutaneo-mucoase. Tipice (lupusul tuberculos al feŃei,

scrofuloderma ulcerul tuberculos etc.) Atipice tuberculidele papulo-necrotice de
tip acnitis, tuberculidele miliare ale feŃei).
b) Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială;
- Colagenozele cutaneo-mucoase. Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei
bucale.
Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). Dermatomiozita cu localizare facială.
Sindrom Sjögren.
5. - Dermatoze buloase majore. Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei
65
bucale şi regiunii cefalice). Porfiriile cutanate – localizare facială. Dermatită
herpetiformă Dühring-Brocq. Epidermoliza buloasă.
a) Tumori cutanate. Tumori benigne (keratoacantomul feŃei, adenoamele feŃei).
Dermatozele precanceroase. Tumori maligne ( epitelioamele bazocelulare ale
feŃei, limbii şi mucoasei bucale). Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale.
b) Sindromul seboreic – Acneea.
6. - Manifestările alergice cutanate. Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul
feŃei şi membrelor. Urticaria feŃei, edemul Quincke şi edemul glotic.Eczema
vulgară, atopică seboreică cu manifestări la nivelul feŃei ; Eritemul polimorf : forma
minoră şi formele majore (Sindromul Stevens – Johnson . Sindromul Lyell).
Sensibilizări post – medicamentoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale.
Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în
diverse lucrări dentare, la protezele acrilice.
7. - Sifilisul. Scurte date privind bacteriologia, imunitatea şi alergia în sifilis. Sifilisul
primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi
limbii).
Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). Sifilisul
terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale : limbă, boltă
palatină).
Sifilisul congenital (localizare la nivelul feŃei, cavităŃii bucale şi dinŃilor).
8. - Dermatologie topografică a cavităŃii bucale.

a) Cheilite: cheilite simple, angulare, exfoliatrice, actinice, keratozice,
leucoplazice, glandulare.Macrocheilite inflamatorii,edematoasă,adenomatoasă,
granulomatoasă).
b) Glositele : glositele acute, profunde, cronice, depapilante , marginale,
romboidale, piloase, scleroase.Glosodinia.Macroglosia.
c) Stomatitele : stomatitele simple , muco-membranoase, ulceroase, ulcero -
membranoase , gangrenoase .

Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie), aspecte clinice, fiziopatologice şi
histopatologice.
Virozele cutaneo-mucoase. Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci, moluscum
contagiosum). Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal, bucal, lingual , al
66
tegumentelor feŃei ; zona-zoster – bucală, cervico-facială, oftalmică. Alte viroze (aftele bucale,
aftoza bipolară, marea aftoză Behcet).
Micozele cutaneo – mucoase . Micozele foliculare (tricofiŃia uscată si inflamatorie ,
Microscopia, favusul). Epidermomicozele . Candidozele cutaneo-mucoase (glosita,
cheilite, stomatite).
Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale).

Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice).
Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extramităŃii cefalice.
Streptodermii (erizipelul feŃei , impetigo streptococic, cheilitele, cheilitele angulare.
Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei, furunculul antracoid, abcesele multiple,
sicozis, botriomicomul) .
Tuberculozele cutaneo-mucoase. Tipice (lupusul tuberculos al feŃei, scrofuloderma,
ulcerul tuberculos al feŃei, scrofuloderma, ulcerul tuberculos etc.). Atipice (tuberculidele
papulo- necrotice de tip acnitis , tuberculidele miliare ale feŃei).
Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială.
Colagenozele cutaneo-mucoase. Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale.
Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). Dermatomiozita cu localizare facială.
Sindromul Sjögren.
Dermatoze buloase majore. Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei
bucale şi regiunii cefalice). Porfiriile cutanate – localizare facială. Dermatita herpetiformă
Dühring – Brocq .Epidermoliza bucoasă.
Tumori cutanate. Tumori benigne (keratoacantomul feŃei, adenoamele feŃei).
Dermatozele
Precanceroase. Tumori maligne (epitelioamele bazocelulare ale feŃei, epitelioamele
spiuno-celulare ale buzei inferioare , limbii şi mucoasei bucale). Melanomul malign al feŃei şi
mucoasei bucale.
Sindromul seboreic – Acneea.
Manifestările alergice cutanate. Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei
şi membrelor. Urticaria feŃei, edemul Quincke şi edemul glotic. Eczema vulgară , atopică şi
seboreică cu manifestări la nivelul feŃei. Eritemul polimorf cu manifestări la nivelul feŃei şi
mucoasei bucale: forma minoră şi formele majore. Sindromul Stevens-Johnson. Sindromul
Lyell.Sensibilizări postmedicamantoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale.
Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări
dentare, la protezele acrilice.
67
Sifilisul. Scurte date privind bacteriologia, imunitatea şi alergia în sifilis. Sifilisul primar
al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii).
Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). Sifilisul terŃiar
(gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale: limbă, boltă palatină). Sifilisul
congenital (localizare la nivelul feŃei, cavităŃii bucale şi dinŃilor).
Dermatologie topografică a cavităŃii bucale .
a) Cheilite simple , angulare , exfoliatrice , actinice, keratozice, leucoplazice,
glandulare.
Macrocheilite (inflamatorii , edematoasă, adenomatoasă, granulomatoasă).
b) Glositele: glositele acute, profunde, cronice, depapilante, marginale,

romboidale,
piloase, scleroase. Glosodinia. Macroglosia.
c) Stomatitele: stomatitele simple, muco-membranoase, ulceroase, ulcero-
membranoase, gangrenoase .
V. BIBLIOGRAFIE
1. DIACONU D.J.- “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de
Stomatologie “ – şi colab. EdiŃia I. Ed. Didactică şi Pedagogică , 1998.
2. DIACONU D.J.– “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie
“ - şi colab. EdiŃia II-a . Ed. Didactică şi Pedagogică . 1999.
VI. EVALUARE
- Fiecare student va realiza la 8 pacienŃi : anamneză , examen clinic, înregistrarea
datelor în foaia de observaŃie ................................................... 20%
- Lucrare de control .................................................................. 10%
- Examen practic ..................................................................... 20%
- Examen teoretic – scris ........................................................ 50%
EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANUL I - două semestre, 64 ore lucrări practice

ANUL II – două semestre 64 ore lucrări practice
I. SCOPUL ACTIVITĂłII (pentru ambii ani de studii)
1. Întărirea sănătăŃii şi creştera potenŃialului biomotric.
68
2. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea practicării unei discipline sportive vizând cunoaşterea şi aplicarea
unor abilităŃi şi deprinderi specifice referitoare la tehnica, tactica regulile competiŃionale şi
efectele fiziologice ce influenŃează starea de sănătate.
II. OBIECTIVELE ACTIVITĂłII

l. Însuşirea unor seturi de exerciŃii ce se pretează la practicarea individuală şi au ca efect
- Compensarea activităŃilor statice, obositoare, generatoare de stress negativ.
- MenŃinerea poziŃiei corecte a corpului prin evitarea deformări- coloanei vertebrale. (În
special la studenŃii FacultaŃii de Stomatologie)
- Ameliorarea funcŃiilor vitale în vederea consolidarii starii de sănătate şi implicit
obŃinerea unui tonus favorabil activităŃii profesionale.
2. Însuşirea şi perfecŃionarea practicării unei ramuri de sport până la nivel competiŃional.
III. CONTINUTUL LECłIILOR PRACTICE
Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecŃii practice săptămânale de 120

min. pe parcursul a patru semestre, în anii I. si II. În volumul de timp, afectat se rezolvă
activitatea practică specifică disciplinei sportive, expunerea unor noŃiuni teoretice şi evaluarea
studenŃilor.
Deoarece procesul de învăŃământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplina îşi
are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcŃie de condiŃiile materiale
opŃiunile studenŃilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă.
Deşi conŃinutul lecŃiilor diferă de la o ramură sportivă la ce sunt însa tratate diferenŃiat în
funcŃie de specificul sportului respectiv si anul de studii conform urmatorului grafic de
programare.
NR. ORE
CONłINUTUL PROGRAMELOR ANUL I ANUL II
Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II
1. Deprinderi motrice de bază: mersul, alergarea,
forme de săritură, aruncări. 3 2 3 2
2. łinută corectă, exerciŃii de compensare şi 2 2 2 2
refacere.
3. Dezvoltarea calităŃilor fizice.
- de bază şi 4 4 3 2
- specifice ramurii de sport 4 4 5 5
69
4. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea elementelor tehnice. 8 8 8 9
5. Aplicarea tehnicii în condiŃii de solicitare
maximă creată de cadrul competiŃional (pentru
sporturilor de echipă, pregătirea tactică) 8 8 8 9
6. Pregătirea teoretică: noŃiuni de regulament-
arbitraj, efectele fiziologice, cerinŃele practicării
individuale a exerciŃiilor fizice. 2 2 2 2
7. Probe de control, teste de verificare a pregătirii
fizice şi sportive. 1 2 1 2
V. EVALUARE
Precizăm că aprecierea studenŃilor se face cu note în semestrele II si IV, dupa un sistem
complex de punctaj ce include:
1. 3 teste de pregătire fizică generală pentru braŃe centura abdominală, detentă şi îndemanare
aprox. 40%.
2. 2 teste de verificare a pregatirii sportive bazate pe autodepăşire .....aprox. 50%.
3. Indeplinirea cerinŃelor de participare la competiŃii şi frecvenŃa aprox. 10%.
4. Examen teoretic oral (facultativ pentru studenŃii ce nu îndeplinesc condiŃiile cerute la pct.
1.2.3.)
ENDODONłIE
ANUL IV
1 semestru
32 ore de curs / 48 ore de stagiu clinic
I. SCOPUL CURSULUI :
1. Cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare.
2. Cunoaşterea anatomiei spaŃiului endodontic.
3. Identificarea factorilor etiologici ai îmbolnăvirilor pulpare.
4. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare.
5. Cunoaşterea simptomatologiei inflamaŃiilor pulpare.
6. Formarea discernământului în selectarea cazurilor de inflamaŃii pulpare reversibile
pasibile de tratament conservator.
7. Asigurarea unui tratament biologic conservator bazat pe cunoştinŃe moderne,
70
experienŃă şi pricepere.
8. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect.
9. Cunoaşterea tehnicilor de conservare totală sau parŃială a pulpei vii.
II. OBIECTIVELE CURSULUI :
1. Cunoaşterea instrumentarului endodontic şi însuşirea utilizării sale corecte.

2. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament într-o inflamaŃie pulpară.
3. Insuşirea experienŃei în aplicarea digii în cazuri variate.
4. Insuşirea tehnicilor de tratament preventiv al inflamaŃiei pulpare.
5. Insuşirea tratamentelor biologice de conservare a vitalităŃii pulpei dentare.
6. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în inflamaŃiile pulpare acute.
III. CONTINUTUL CURSURILOR :
1. Odontogeneza (amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii)

2. Morfologia spaŃiului endodontic.
3. Morfofiziologia pulpei dentare (celule, fibre, substanŃă fundamentală, inervaŃie,
vascularizaŃie)
4. Complexul pulpo-dentinar (biologia dentinei, formarea dentinei secundare, recepŃia
durerii)
5. Modificările pulpo-dentinare influenŃate de vârstă, afecŃiuni congenitale şi
sistemice
6. Deschiderea accidentală a camerei pulpare : simptomatologie, diagnostic şi
tratament (materiale, tehnica coafajului direct)
7. InflamaŃia pulpei dentare : particularităŃi condiŃionate de teren, agenŃi iritanŃi locali
(mecanici, termici, chimici, prepararea cavităŃilor, materiale de obturaŃie, radiaŃii,
microorganisme), consecinŃele microinfiltraŃiei marginale, mecanismul imun al
inflamaŃiei pulpare; clasificarea inflamaŃiilor pulpare
8. Examenul clinic în endodonŃie :
- anamneza : identificarea şi înregistrarea tuturor factorilor relevanŃi;
- inspecŃie, palpare, percuŃie, testarea mobilităŃii, teste de vitalitate, foraj explorator,
transiluminare, explorarea fistulelor, anestezia selectivă, analiza ocluziei, precizarea
naturii discromiilor;
- aprecierea riscurilor tuturor opŃiunilor terapeutice (tratament endodontic "de
71
novo", refacerea unui tratament anterior, tratament chirurgical);
- acceptul pacientului faŃă de soluŃiile terapeutice propuse
9. Clinica inflamaŃiei acute a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii
pulpare acute (hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă parŃială, pulpita
acută seroasă totală, pulpita acută purulentă parŃială, pulpita acută purulentă totală),
semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii,
indicaŃii de tratament
10. Clinica inflamaŃiei cronice a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii
pulpare cronice (pulpita cronică deschisă ulceroasă, pulpita cronică deschisă
granulomatoasă / polipoasă, pulpita cronică închisă propriu-zisă, pulpita cronică
închisă hiperplazică / granulomul intern Palazzi), semne clinice, histopatologie,
diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament
11. Principii şi tehnici de izolare a câmpului operator; folosirea digii
12. Anestezia locală în endodonŃie : prin infiltraŃie, regională, intrapulpară,
intraligamentară şi intraosoasă; pansamentul calmant în pulpitele acute
13. Principii tratamentului preventiv (coafajul indirect, prevenirea microinfiltraŃiei
marginale) şi curativ al inflamaŃiei pulpare
14. Crearea accesului în camera pulpară
15. Metode şi tehnici de conservare parŃială a pulpei dentare (pulpotomia vitală şi
devitală)
IV. CONTINUTUL STAGIULUI CLINIC :

1. Instrumentarul de consultaŃie şi tratament în endodonŃie (tehnici de manevrare)
2. Accesul în spaŃiul endodontic (pe dinŃi extraşi)
3. Odontometria (pe dinŃi extraşi)
4. Tratamentul biomecanic de canal prin telescopare regresivă (pe dinŃi extraşi)
5. Obturarea canalelor prin tehnica convenŃională şi condensarea laterală la rece a
gutapercii (pe dinŃi extraşi)
6. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie, mijloace de izolare, teste de
vitalitate
7. Demonstrarea diagnosticului inflamaŃiilor pulpare acute şi cronice pe pacienŃi
8. Stabilirea planului de tratament în inflamaŃiile pulpare acute
9. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor
didactice
72
V. BIBLIOGRAFIE :
1. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a - M.Gafar, A.Iliescu : Ed.Medicală, 2002
2. Teste de odontologie ediŃia 2a - A.Iliescu : Ed.Medicală, 1999
3. Endodontics ediŃia 5a - J.Ingle, L.Bakland : B.C.Decker Inc., 2002
4. Pathways of the pulp ediŃia 8a - S.Cohen, R.Burns : Mosby, 2002
5. Principles and practice of endodontics ediŃia 3a- R.Walton, M.Torabinejad :
W.B.Saunders, 2002
6. Textbook of endodontology - G.Bergenholtz, P. Horsted-Bindslev, C.Reit :
Blackwell Munksgaard, 2003
7. Endodontologie – W.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag, 2003
8. Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K.M.Hargreaves, H.E.Goodis : Quintessence, 2002
VI. EVALUARE :
- Activitatea pe dinŃi extraşi............................................................................................ 5 %
- Activitatea pe pacient................................................................................................. 15 %
- Lucrări de control....................................................................................................... 10 %
- Examen practic........................................................................................................... 20 %
- Examen teoretic.......................................................................................................... 50 %
ANUL V
Un semestru
48 ore de curs
144 ore de stagiu clinic
1. Cunoaşterea indicaŃiilor şi principiilor extirpării pulpei dentare.

2. Cunoaşterea principiilor determinării lungimii canalelor radiculare.
3. Cunoaşterea principiilor tratamentului biomecanic de canal.
4. Cunoaşterea principiilor obturaŃiei de canal tridimensionale.
5. Cunoaşterea morfofiziologiei parodonŃiului apical.
6. Identificarea factorilor etiologici ai necrozei şi gangrenei pulpare.
7. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare.
8. Cunoaşterea simptomatologiei necrozei şi gangrenei pulpare.
9. Cunoaşterea mecanismelor imune în generarea osteitelor apicale cronice.
10. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect în
73
gangrena pulpară simplă şi complicată.
11. Cunoaşterea tehnicilor uzuale moderne de tratament biomecanic şi obturaŃie de
canal.
12. Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în parodontitele
apicale cronice.
13. Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile de gangrenă simplă şi
complicată tratate.

1. Interpretarea examenului radiologic în endodonŃie.
2. Insuşirea tehnicii extirpării vitale.
3. Insuşirea tehnicii obturaŃiei de canal tridimensionale.
4. Autoevaluarea tratamentului în inflamaŃia pulpară.
5. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în necroza şi gangrena pulpară.
6. Interpretarea examenului radiologic în gangrena pulpară simplă şi complicată.
7. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în parodontitele apicale acute.
8. Insuşirea procedurilor terapeutice de rutină în parodontitele apicale cronice.
9. Autoevaluarea tratamentului în gangrena simplă şi complicată.
III. CONłINUTUL CURSURILOR :

1. Morfofiziologia regiunii apicale (apex, cement, spaŃiu periodontal, os alveolar
2. Raportul dinŃilor cu structurile anatomice locale
3. Examenul radiologic în endodonŃie : generarea radiaŃiilor, crearea imaginii, sisteme
convenŃionale şi digitale, radiografia intraorală (tehnica bisectoarei şi a
paralelismului), folosirea suportului de film
4. Metode şi tehnici de îndepărtare totală a pulpei dentare (pulpectomia vitală şi
devitală)
5. Tratamentul biomecanic de canal : principii, stabilirea lungimii de lucru, tehnici
de lărgire a canalelor radiculare, lavajele endodontice, pansamentul endodontic
6. Lărgirea canalelor radiculare prin tehnici rotatorii la turaŃie constantă redusă
(freze din aliaje de Ni-Ti)
7. Accidente în tratamentul pulpitelor
8. Obturarea canalelor radiculare : obiective, materiale, gradul de biocompatibilitate
al acestora, tehnici de obturare, indicaŃii pentru discomfortul postoperator (durere,
edem)
74
9. Necroza pulpară : etiopatogenie, histopatologie, semne clinice, diagnostic pozitiv
şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii
10. Gangrena pulpară simplă : etiopatogenie, consecinŃele microinfiltraŃiei şi rolul
microorganismelor (raportul microflorei endodontice cu microflora cavităŃii orale),
histopatologie, semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie,
complicaŃii
11. Parodontitelor apicale acute : etiopatogenie (relevanŃa clinică a patogenităŃii
microflorei endodontice), forme anatomoclinice (parodontita apicală acută
hiperemică, parodontita apicală acută exudativă seroasă, parodontita apicală acută
exudativă purulentă), histopatologie, semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenŃial,
evoluŃie şi complicaŃii; tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie
12. Tratamentul de urgenŃă în parodontitele apicale acute
13. Parodontitelor apicale cronice - mecanismele imune implicate în fenomenele
rezorbtive care interesează apexul (dentină, cement) şi Ńesutului osos periapical;
relevanŃa clinică a formării plăcii dentare extraradiculare şi patogenităŃii microflorei
endodontice
14. Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică conturată : histopatologie,
semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie şi complicaŃii
15. Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică neconturată : histopatologie,
semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie şi complicaŃii
16. Principiile şi metodele de prevenire a pulpopatiilor
17. Stabilirea planului de tratament în gangrena pulpară simplă şi complicată
18. ParticularităŃile tratamentului endodontic în gangrena simplă şi complicată
19. Tratamentul endodontic medicamentos în gangrena pulpară (mecanismele de
acŃiune ale agenŃilor farmacoterapeutici)
19. Tratamentul cu agenŃi fizici în endodonŃie
IV. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC :
1. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie, mijloace de izolare, teste de

diagnostic complementare
2. Valoarea examenului radiologic în diagnostic şi evaluarea tratamentului
endodontic
3. Stabilirea planului de tratament în endodonŃie
75
didactice
5. Prezentări de cazuri clinice
6. Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină
V. BIBLIOGRAFIE :
3. Ingle's Endodontics ediŃia 6a - J.Ingle, L.Bakland : B.C.Decker Inc., 2008
5. Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a- R.Walton, M.Torabinejad :
W.B.Saunders, 2008
7. Endodontologie - W.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag, 2003
8. Essential endodontology – D.Orstavik, T.R.Pitt Ford : Blackwell Science, 1998
VI. EVALUARE :
- Prezentări de cazuri clinice .......................................................................................... 5 %
- Activitatea clinică pe pacient ..................................................................................... 15 %
- Examen practic........................................................................................................... 20 %
- Examen teoretic.......................................................................................................... 50 %
ANUL VI
Un semestru
32 ore de curs
64 ore de stagiu clinic
1. Autoevaluarea tratamentelor endodontice.

2. Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în endodonŃie.
3. Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile tratate endodontic.
4. Cunoaşterea metodelor de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic
76
convenŃional.
5. Cunoaşterea principiilor biomecanice ale efectuării reconstituirilor coronoradiculare.
6. Cunoaşterea patologiei endo-parodontale şi a procedeelor adecvate de tratament.
7. Cunoaşterea cauzelor durerii dento-parodontale şi cranio-faciale.
8. Cunoaşterea cauzelor şi formelor anatomoclinice de traumatisme dentare.
9. Cunoaşterea procedeelor de tratamente odontale complexe.
10. Cunoaşterea şi prevenirea infecŃiei de focar de origine dento-parodontală.
11. Inducerea capacităŃii de a trata endodontic diverse grupe de pacienŃi, inclusiv
vârstnici şi pacienŃi medical compromişi.
12. Cunoaşterea noŃiunilor de epidemiologie a pulpopatiilor şi a principiilor de sănătate
publică conexe.

1. Familiarizarea cu procedurile de chirurgie endodontică.
2. Monitorizarea tratamentelor endodontice.
3. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice.
4. Insuşirea procedurilor de efectuare a reconstituirilor coronoradiculare.
5. Insuşirea procedurilor de diagnostic ale algiilor dentare.
6. Insuşirea tratamentului de urgenŃă în traumatismele dento-parodontale.
7. Insuşirea procedeelor de albire a dinŃilor devitali.
8. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în infecŃia de focar de origine
dento-parodontală.
9. Interpretarea examenului radiologic în diagnosticul infecŃiilor de focar dento -
parodontale.
9. Familiarizarea cu problemele de epidemiologie endodontică.
III. CONłINUTUL CURSURILOR :

1. Tratamentul chirurgical al parodontitelor apicale cronice : chiuretajul periapical,
rezecŃia apicală, obturaŃia retrogradă, amputaŃia, hemisecŃiunea, reparaŃia
perforaŃiilor, replantarea terapeutică, principiile procedeelor de regenerare tisulară
dirijată, ameliorarea implantării rădăcinilor tratate endodontic prin implante
transfixiante sau osteointegrate
2. Sindromul endo-parodontal
3. Sindromul de "dinte fisurat"
4. RezorbŃia radiculară externă
77
5. Raportul endodonŃiei cu alte specialităŃi : parodontologia, protetica fixă şi mobilă,
implantologia, ortodonŃia şi pedodonŃia (apexogeneza, apexificarea)
6. Determinarea condiŃiei de succes sau eşec al tratamentului endodontic; refacerea
tratamentului endodontic : indicaŃii, metode şi tehnici, dezobturarea canalelor,
îndepărtarea instrumentarlui fracturat din canale
7. Albirea dinŃilor devitali
8. Reconstituirile coronare la dinŃii devitali
9. Durerea de origine dento-parodontală şi cranio-facială: fiziopatologie, clasificarea
durerilor oro-faciale, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, înŃelegerea largă a
tratamentului, tratamentul efectiv de calmare a durerii dento-parodontale;
tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie
10. UrgenŃele odonto-parodontale
11. Leziunile traumatice ale dinŃilor (fracturi coronare, corono-radiculare, radiculare,
inclusiv cele verticale, luxaŃii, avulsii) - simptomatologie şi tratament
12. ImplicaŃiile bolilor sistemice asupra tratamentului endodontic la pacienŃii medical
compromişi
13. Boala de focar de origine dento-parodontală
14. Controlul infecŃiei încrucişate, presterilizarea şi sterilizarea, tehnici de protecŃie
15. Principii şi practici de sănătate publică pentru promovarea stării de sănătate dentară
privind patologia pulpară şi traumatismele dentare; principii de epidemiologie şi
biostatistică endodontică
IV. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC :

didactice
2. Prezentări de cazuri clinice cu soluŃii terapeutice complexe, pentru integrarea
cunoştinŃelor dobândite în anii anteriori.
3. Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină
V. BIBLIOGRAFIE :
3. Ingle's Endodontics ediŃia 6a - J.Ingle, L.Bakland : B.C.Decker Inc., 2008
5. Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a- R.Walton, M.Torabinejad :
78
W.B.Saunders, 2008
7. Essential endodontology – D.Orstavik, T.R.Pitt Ford : Blackwell Science, 1998
8. Endodontologie – W.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag, 2003
9. Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K.M.Hargreaves, H.E.Goodis : Quintessence, 2002
10. InfecŃia de focar - I.Urseanu, V.Lotreanu : Ed.ALL, 1994
VI. EVALUARE :
- Prezentări de cazuri clinice .......................................................................................... 5 %
- Activitatea clinică pe pacient ..................................................................................... 15 %
- Examen practic........................................................................................................... 20 %
- Examen teoretic.......................................................................................................... 50 %
FARMACOLOGIE
E
ANUL II
I. SCOPUL CURSULUI:
1. Însuşirea noŃiunilor de bază privind folosirea medicamentelor, avantajele şi
riscurile acestora.
2. Cunoaşterea formelor medicamentoase şi a căilor de administrare a
medicamentelor.
3. Cunoaşterea principalelor grupe de substanŃe medicamentoase.
Se propune ca la terminarea cursului:

1. StudenŃii să facă o evaluare corectă privind raportul beneficiu/risc în utilizarea
unor medicamente.
2. StudenŃii să aibă cunoştinŃe corecte privind substanŃele medicamentoase
folosite în tratamentele stomatologice curative ca şi în urgenŃele medico-chirurgicale
apărute în cadrul manevrelor stomatologice.
3. StudenŃii să recunoască unele reacŃii adverse medicamentose la nivelul cavităŃii
bucale.
79
1. LecŃie introductivă:
Obiectul şi scopurile farmacologiei. PoziŃia farmacologiei în pregătirea stomatologică..
2. Farmacologie generală:
Farmacocinetică generală: absorbŃia, distribuŃia şi epurarea medicamentelor, interrelaŃiile de
ordin farmacocinetic.
Farmacodinamia generală: acŃiunea medicamentelor la nivel molecular, celular şi asupra
diferitelor aparate şi sisteme.
Farmacotoxicologia: tipuri de reacŃii adverse, reacŃii adverse la nivelul cavităŃii bucale.
3. MedicaŃia sistemului nervos:
MedicaŃia sistemului nervos vegetativ: NoŃiuni generale despre neurotransmiŃători;
principalele tipuri de medicamente cu acŃiune în domeniul vegetativ şi utilizarea lor în
stomatologie.
MedicaŃia sistemului nervos central: anestezice generale şi locale, hipnotice, sedative,
tranchilizante, deprimante motorii centrale (antiepileptice, antiparkinsoniene, miorelaxante),
neuroleptice, analgezice opioide şi analgezice nesteroidiene.
4. Hormonale, metabolice
SubstanŃele hormonale şi antihormonale utilizate ca medicament: glucocorticoizii,
antitiroidienele de sinteză, antidiabeticele de sinteză.
- SusbtanŃe tisulare active şi antagonişti: histamina şi antihistaminicele (anti H1, anti H2),
serotonina şi antiserotoninicele, kininele şi antagoniştii, prostaglandinele, leucotrienele şi
antagoniştii.
5. Chimioterapicele şi antibioticele:.
Antibioticele şi chimioterapicele antibacteriene: - generalităŃi. Principalele grupe de
antibiotice: β-lactaminele, macrolidele, aminoglicozidele, polimixinele, tetraciclinele şi
cloramfenicolul.
Sulfamidele antibacteriene şi trimetoprimul. Chimioterapicele antituberculoase.
Chimioterapicele active în micoze, viroze şi boli parazitare.
Antisepticele şi dezinfectantele.
Chimioterapice anticanceroase. Imunodepresivele
6. MedicaŃia diferitelor aparate şi sisteme efectoare:
MedicaŃia aparatului circulator: medicamente inotprop pozitive (digitalice şi nedigitalice)
antiaritmice, antianginoase, antihipertensive, antihipotensoare. Diureticele.
MedicaŃia sângelui: antianemice, hemostatice, medicaŃia antitrombotică (anticoagulante,
trombolitice, antiagregante plachetare).
80
MedicaŃia aparatului digestiv: antiulceroase (antiacide, antisecretoare, protectoare ale
mucoasei şi leziunii ulceroase), stimulante şi substituente ale secreŃiei digestive, antivomitive,
laxative, purgative, antidiareice, antispastice.
MedicaŃia aparatului respirator: antitusive, expectorante, antiastmatice.
BIBLIOGRAFIE:
„Farmacologie pentru studenŃii facultăŃii de Stomatologie” – sub redacŃia Iosefina
Corciovei Constantinescu, EdiŃie revizuită şi adăugită, Ed. Info-Medica, 2004.
„Îndreptar pentru prescrierea medicamentelor” – V. Stroescu, Iosefina Corciovei
Constantinescu, EdiŃia a III-a, 1998, Ed. ALL.
V. EVALUARE:
1. Două lucrări de control – fiecare lucrare conŃine lucrări tip grilă şi întrebări cu răspuns
liber şi valorează ........................................................................15% din nota finală.
2. Aprecierea activităŃii din timpul anului şi examen practic.......20% din nota finală
3. Examen scris ............................................................................50% din nota finală.
PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE DE

FARMACOLOGIE
1. Farmacologie – generalităŃi. Obiectul farmacologiei. Farmacopeea Română.

Forme farmaceutice solide şi semisolide.
2. Forme farmaceutice lichide şi gazoase. Farmacografie – reguli generale de prescriere a
reŃetei; părŃile reŃetei.
3. Prescrierea diferitelor forme farmaceutice (solide, semisolide, lichide, gazoase)
4. DemonstraŃie: medicaŃia SNV.
5. Receptură - MedicaŃia sistemului nervos central - hipnotice, tranchilizante-sedative,
anticonvulsivante, neuroleptice; neuroleptice; anestezice locale, analgetice opioide,
antiinflamatoare nesteroidiene.
6. Receptură – MedicaŃia hormonală, substanŃe antihistaminice.
7. Receptură - MedicaŃia aparatului cardiovascular–tonicardiace, diuretice, antiaritmice,
antianginoase, antihipertensive; medicaŃia antihipotensivă.
MedicaŃia diuretică
8. Receptură – MedicaŃia sângelui.
9. Receptură – MedicaŃia aparatului respirator
10. Receptură - MedicaŃia aparatului digestiv.
11. Receptură – Antibiotice şi chimioterapice
81
FIZIOLOGIE
ANUL I
SEMESTRUL I ŞI II
24 cursuri (48 de ore); 32 lucrări practice (64 de ore)
I. SCOPUL CURSULUI
explicarea principaleleor mecanisme de menŃinere a funcŃiilor normale ale organismului
explicarea reglării şi integrării funcŃiilor somatice şi vegetative
studiul reactivităŃii organismului în anumite condiŃii de mediu şi în situaŃii fiziologice
particulare
aprofundarea aspectelor de bază, esenŃiale pentru viitorii medici şi utile în practica
medicinei dentare
Ne propunem ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili:
să explice mecanismele fiziologice de funcŃionare a organelor şi sistemelor
să stabilească limitele normal / patologic ale explorărilor paraclinice
să interpreteze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul unor perturbări ale
funcŃiilor normale ale diferitelor organe
să înŃeleagă interrelaŃiile dintre cavitatea bucală şi organism în ansamblu
CONłINUTUL CURSULUI
Semestrul I
1. SubstanŃele plastice şi oligoelementele. Apa din organism; compartimentele hidrice.

Homeostazia. Organismul ca sistem.
2. Fiziologia sângelui. Volemia. Hematocritul. FuncŃiile sângelui.
3. ProprietăŃile sângelui. PH-ul sângelui. Echilibrul acido-bazic.
4. CompoziŃia plasmei.
5. Eritrocitul. Hemoliza şi rezistenŃa globulară. VSH-ul.
6. Hemoglobina. Grupele sanguine OAB şi Rh.
7. Leucocitele. Mecanisme de apărare specifică şi nespecifică, celulară şi umorală.
8. Hemostaza primară şi secundară. Fibrinoliza.
9. Fiziologia respiraŃiei. CirculaŃia pulmonară. VentilaŃia pulmonară. Hematoza.
82
10. Transportul gazelor respiratorii prin sânge. Curba de disociere a oxi-hemoglobinei.
Reglarea respiraŃiei
11. Fiziologia renală. FuncŃiile rinichiului. Mecanismele formării urinei. Clearance-ul renal.
12. Fiziologia glandelor endocrine. Hormonii hipofizari şi hipotalamici. Hormonii tiroidieni.
13. Insulina şi glucagonul. Echilibrul fosfo-calcic.
14. Fiziologia neuro-musculară. Carecteristici ale contracŃiei muşchiuli neted şi striat. Secusa
şi tetenosul. Transmiterea sinaptică. ProprietăŃile centrilor nervoşi. Reflexele medulare.
Somnul şi veghea. Sensibilitatea dureroasă.
15. Fiziologia metabolismelor. Metabolismul energetic şi metabolismul bazal. Termogeneza
şi termoliza.
16. Foamea şi saŃietatea. RaŃia alimentară. Valoarea calorică a alimentelor şi acŃiunea
dinamică specifică. Vitaminele. InfluenŃa dietei asupra structurilor bucale.
Semestrul II
17. Fiziologia digestiei. Cavitatea bucală. Glandele salivare, reflexul secreŃiei salivare,
mecanismele secreŃiei salivare, compoziŃia salivei, proprietăŃile salivei.
18. FuncŃiile salivei. Sensibilitatea gustativă. Mecanismele durerii la nivelul cavităŃii bucale.
19. MasticaŃia. Fiziologia articulaŃiei temporo-mandibulare. DeglutiŃia.
20. SecreŃia gastrică. Sucul pancreatic. Bila.
21. Sucul intestinal. FuncŃiile colonului. AbsorbŃia intestinală. Motilitatea tractului digestiv.
22. Fiziologia cardio-vasculară. Ciclul cardiac. Manifestări externe ale ciclului cardiac.
23. ProprietăŃile cordului: automatism, excitabilitate, conductibilitate, contractilitate.
24. Hemodinamica –cracteristicile circulaŃiei arteriale, capilare şi venoase. Reglarea funcŃiei
cardio-vasculare.
CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE

Semestrul I
1. Materiale şi metode în fiziologie.

2. Explorarea sângelui.
Determinarea densităŃii sângelui, a pH-ului sanguin şi evidenŃierea puterii tampon a
plasmei.
3. Numărarea eritrocitelor. Determinarea hematocritului. Indicii eritrocitari.
83
4. Dozarea hemoglobinei –metoda Sahli. Spectroscopia derivaŃilor de hemoglobină.
Cristalele Teichman.
5. RezistenŃa globulară; testul de fragilitate osmotică (hemoliza în mediu hipoton).
Determinarea VSH.
6. Determinarea grupelor sanguine OAB şi Rh.
7. Numărarea leucocitelor. Formula leucocitară.
8. Explorarea hemostazei primare şi secundare –numărarea trombocitelor, testul fragilităŃii
capilare (Rumpel-Leed), timpul de sângerare (metoda Duke), timpul de coagulare, timpul
Quick, timpul Howell.
9. Explorarea ventilaŃiei –determinarea volumelor, capacităŃilor şi debitelor pulmonare.
Dozarea O2 şi CO2 în aerul alveolar şi expirat.
10. Explorarea funcŃiei renale –examenul sumar, total şi bacteriologic de urină; proba de
diluŃie şi concentrare a urinei, clearance-ul ureei şi creatininei.
11. Explorarea sistemului endocrin –efectul pigmentogen al ACTH-ului; proba
hiperglicemiei provocate; manevre de evidenŃiere a hiperexcitabilităŃii neuromusculare;
teste de sarcină.
12. Explorarea neuro-musculară –cronaxia şi reobaza, electromiograma, secusa şi tetanosul,
evidenŃierea potenŃialului de acŃiune şi de repaus, reflexele osteotendinoase,
electroencefalograma.
13. RaŃia alimentară echilibrată. Determinarea metabolismului bazal.
14. Refaceri lucrări practice.
15. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice.
16. Examen practic.
Semestrul II
17. Explorarea funcŃiei digestive.
Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei salivare la om. Fluxul salivar. Frotiul salivar.
EvidenŃierea mucusului, fosforului, calciului şi sulfocianatului salivar. EvidenŃierea acŃiunii
amilazei salivare. pH-ul salivar. SecreŃia iodului prin salivă.
18. Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei gastrice. EvidenŃierea HCl liber şi a acidului
lactic în sucul gastric. Determinarea acidităŃii gastrice (metoda titrării). EvidenŃierea
acŃiunii labfermentului. Produşii proteici ai digestiei gastrice.
19. Tubajul duodenal. Recoltarea sucului pancreatic. Determinarea amilazuriei (metoda
Wolgemuth).
84
20. Recoltarea bilei. Sărurile biliare –reacŃia de evidenŃiere, rolurile de reducere a tensiunii
superficiale, solubilizare a colesterolului şi a acizilor graşi. PigmenŃii biliari –recŃii de
evidenŃiere.
21. Motilitatea tubului digestiv –metoda radiografică; explorarea endoscopică.
22. Explorarea cardio-vasculară.
AuscultaŃia cordului, zgomotele cardiace, fonocardiograma.
23. Pulsul arterial, carotidograma. Pulsul venos, jugulograma. Şocul apexian,
apexocardiograma.
24. Electrocardiograma –derivaŃiile, vectorii de activare, determinarea ritmului cardiac,
frecvenŃei cardiace şi a axei electrice a inimii.
25. Electrocardiograma –analiza undelor, segmentelor şi intervalelor; aspecte patologice
26. Spinalizarea broaştei. Descoperirea cordului de broască in situ. Ligaturile Stanius.
InfluenŃa stimulării nervului vag asupra cordului de broască.
27. Izolarea cordului de broască pe canula Straub. Efecte ale diferitelor substanŃe asupra
proprietăŃilor inimii.
28. Legea inimii Frank-Starling. Cardiografia directă a cordului de broască.
29. Tensiunea arterială –metode de determinare, testul la efort, testul presor la rece, testul
clino/ortostatism. Presiunea venoasă centrală.
30. Refaceri lucrări practice.
31. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice.
32. Examen practic.
FIZIOTERAPIE
Anul V
1 semestru
16 ore de curs si 32 ore de lucrari practice
I. Scopul cursului
Patologia dentara si oro-maxilofaciala beneficiaza de mijloacele si modalitatile terapeutice ale
Fizioterapiei in majoritatea domeniilor sale, cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor
tratate.
Studentii Facultatii de Medicina Dentara isi vor imbogati astfel cunostiintele teoretice si practice
din domeniul terapiei complexe reprezentate de Fizioterapie. De asemenea, vor avea capacitatea
de a decide procedurile si de a stabili propriile programe terapeutice care isi vor gasi rolul in
contextul terapiei patologiei de specialitate, oferind pacientilor o evolutie pozitiva si un
prognosticul favorabil (ameliorare sau vindecare prin solutionare pe cale conservatoare si/sau
chirurgicala).
85
II. Continutul cursului
1. Introducere. Istoricul fizioterapiei ca specialitate. Aplicabilitate in cadrul patologiei studiate.

Prezentarea principalelor mijloace si modalitati terapeutice.
Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati (bazele fiziologice si
fiziopatologice, biomecanica loco-regionala).
Domenii de patologie, inclusiv cea dentara si oro-maxilofaciala.
2. Aspecte clinice, diagnostice si terapeutice.
Evaluarea clinico-functionala a pacientului.
Principii de diagnostic clinico-functional.
Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mijloace si modalitati
terapeutice apartinand fizioterapiei.
3. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de
specialitate.
3.1 Aplicatiile de caldura.
3.2 Aplicatiile de rece sau gheata (crioterapia).
4. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. (1
ora)
4.1 Bazele fiziologice ale electroterapiei.
4.2 Curentul galvanic, galvanoionizarea: proprietati fizice, aparatura utilizata, actiunile
biologice, efectele fiziologice, modalitati de aplicare, indicatii si contraindicatii.
4.3 Curentii de joasa frecventa: proprietati fizice, aparatura utilizata, actiunile biologice,
efectele fiziologice, modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS, CDD,
Trabert, stohastici, electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal
inervate, partial sau total denervate, precum si electromiografia de detectie), riscuri, indicatii
si contraindicatii.
4.4 Curentii de medie frecventa: modalitati de aplicare, aparatura si tehnici utilizate, actiunile
biologice, efectele fiziologice, indicatii si contraindicatii.
4.5 Terapia cu inalta frecventa - undele scurte: proprietati fizice, aparatura utilizata, actiunile
biologice, efectele fiziologice, modalitati de aplicare, indicatii si contraindicatii. Inclusiv
terapia cu inalta frecventa pulsatila.
4.6 Terapia cu ultrasunete: proprietati fizice, aparatura utilizata, actiunile biologice, efectele
fiziologice, metodologia de aplicare, indicatii si contraindicatii. Terapia combinata:
ultrasunet si CDD.
86
4.7 Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice,
efecte fiziologice, metodologoa de aplicare, indicatii si contraindicatii.
4.8 Fototerapia cu RUV si RIR: proprietati fizice, aparatura utilizata, actiunile biologice,
efectele fiziologice, modalitati sau tehnica de aplicare, indicatii si contraindicatii.
5. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.
Tehnici, indicatii si contraindicatii.
6. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia
de specialitate.
6.1 Kinetoprofilaxie si kinetoterapie.
6.2 Elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei.
6.3 Bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei.
6.4 Obiectivele kinetoterapiei locoregionale.
6.5 Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici, exercitii si metode).
6.6 Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate.
(mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de
reabilitare ocluzala posturala).
7. Terapia ocupationala.
7.1 Definitii, obiective, mijloace terapeutice si de recuperare functionala.
7.2 Parafunctii, obiceiuri vicioase, deconditionare, purtarea de gutiere si alte dispozitive de
redresare si reposturare.
8. Laserterapia: modalitate terapeutica cu larga aplicabilitate in patologia de specialitate.

9. Biofeed-back. Terminologie, continut, principii, aplicatii practice in contextul patologiei de
specialitate.
10. Acupunctura, electropunctura, presopunctura, tratamentul punctelor si zonelor trigger ca
terapie adjuvanta a patologiei de specialitate.
11. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si
modalitatilor fizioterapeutice, clasificare, particularitati terapeutice.
12. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea
mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice, clasificare, particularitati terapeutice.
13. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii, fracturi. Prezentarea
14. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si
15. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale, inclusiv durerea din cancer. Prezentarea
87
16. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor
fizioterapeutice.
III. Obiectivele lucrarilor practice

Pornind de la scopul acestui curs si anume, beneficiile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea
domeniilor de patologie de specialitate, cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate,
lucrarile practice vor familiariza studentii Facultatii de Medicina Dentara cu mijloacele si
modalitatile terapeutice, precum agentii terapeutici, tehnicile, metodele, exercitiile, aparatura,
dispozitivele ce alcatuiesc programe de specialitate adaptate scopului terapeutic urmarit.
IV. Continutul lucrarilor practice
1. Aplicabilitatea specialitatii de Fizioterapie in cadrul patologiei studiate.
Prezentarea generala a principalelor mijloace si modalitati terapeutice aflate in baza unui
serviciu de Fizioterapie al unui spital.
Justificarea alegerii anumitor agenti terapeutici, tehnici, exercitii, metode, aparate si
dispozitive in vederea alcatuirii unui program corespunzator.
Prezentarea domeniilor de patologie de specialitate ce beneficiaza de avantajele terapeutice
ale Fizioterapiei.
2. Explicatii si demonstratii practice cu privire la aspectele clinice, diagnostice si terapeutice de
specialitate.
Evaluarea clinico-functionala de specialitate a pacientului (bilant muscular, articular,
posibilitatile de comunicare, integrarea psiho-sociala, istoricul si secventialitatea suferintei
etc).
Aprecierea diagnosticului clinico-functional de specialitate (incapacitate, infirmitate,
handicap).
Recomandarea si prescrierea principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand
Fizioterapiei.
3. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de
specialitate.
3.1 Demonstratii practice ale aplicatiilor de caldura. Proprietati fizice, actiuni biologice,
efecte fiziologice, modalitati si tehnica de aplicare, indicatii, contraindicatii.
3.2 Demonstratii practice ale aplicatiilor de rece sau gheata (crioterapia). Proprietati fizice,
actiuni biologice, efecte fiziologice, modalitati si tehnica de aplicare, indicatii,
contraindicatii.
4. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.
4.1 Discutii privind bazele fiziologice ale electroterapiei.
88
4.2 Demonstratii practice. Aplicarea terapiei cu curentul galvanic si galvanoionizarea:
proprietati fizice, aparatura utilizata, actiunile biologice, efectele fiziologice, modalitati de
aplicare, indicatii si contraindicatii.
4.3 Demonstratii practice. Aplicarea curentilor de joasa frecventa: proprietati fizice,
aparatura utilizata, actiunile biologice, efectele fiziologice, modalitati si tehnici de aplicare
(in scop analgezic precum TENS, CDD, Trabert, stohastici, electropunctura sau in scop de
electrostimulare a musculaturii normal inervate, partial sau total denervate, precum si
electromiografia de detectie), riscuri, indicatii si contraindicatii.
4.4 Demonstratii practice. Aplicarea curentilor de medie frecventa: modalitati de aplicare,
aparatura si tehnici utilizate, actiunile biologice, efectele fiziologice, indicatii si
contraindicatii.
4.5 Demonstratii practice. Aplicarea terapiei cu inalta frecventa - undele scurte: proprietati
fizice, aparatura utilizata, actiunile biologice, efectele fiziologice, modalitati de aplicare,
indicatii si contraindicatii. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila.
4.6 Demonstratii practice. Aplicarea terapiei cu ultrasunete: proprietati fizice, aparatura
utilizata, actiunile biologice, efectele fiziologice, metodologia de aplicare, indicatii si
contraindicatii. Terapia combinata ultrasunet si CDD.
4.7 Demonstratii practice. Aplicarea terapiei prin campuri magnetice de joasa frecventa:
actiunile campurilor magnetice, efecte fiziologice, metodologoa de aplicare, indicatii si
contraindicatii.
4.8 Demonstratii practice. Aplicarea fototerapiei cu RUV si RIR: proprietati fizice, aparatura
utilizata, actiunile biologice, efectele fiziologice, modalitati sau tehnica de aplicare, indicatii
si contraindicatii.
5. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.
Demonstratii practice privind procedeele de masaj si efectele lor, indicatii si contraindicatii.
6. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia
de specialitate.
6.1 Exemplificarea notiunilor de kinetoprofilaxie si kinetoterapie.
6.2 Demonstratii practice cu privire la elemente de anatomie functionala locoregionala si de
biomecanica a mandibulei.
6.3 Discutii privind bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei.
6.4 Prezentarea obiectivelor kinetoterapiei locoregionale.
Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici, exercitii si metode).
89
Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. (mecanoterapia
activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala
posturala). Demonstratii practice.
7. Terapia ocupationala. Demonstratii practice.
7.1 Mijloace terapeutice si de recuperare functionala.
7.2 Parafunctii, obiceiuri vicioase, deconditionare, purtarea de gutiere si alte dispozitive de
redresare si reposturare.
8. Laserterapia: modalitate terapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Demonstratii

practice.
9. Biofeed-back. Terminologie, continut, principii, aplicatii practice in contextul patologiei de

specialitate
10. Acupunctura, electropunctura, presopunctura, tratamentul punctelor si zonelor trigger ca
terapie adjuvanta a patologiei de specialitate.
11. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si
12. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea
13. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii, fracturi. Prezentarea
14. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si
15. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale, inclusiv durerea din cancer. Prezentarea
16. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor
fizioterapeutice.
GENETICĂ UMANĂ
ANUL II
• 32 ore de curs/ 32 ore de lucrări practice
I. SCOPUL CURSULUI:
- transmiterea unor cunoştinŃe fundamentale, dezvoltarea unor aptitudini pentru practica
medicinei genetice şi formarea unor atitudini bazate pe respect şi compasiune pentru bolnavul cu
afecŃiuni genetice, sprijinind totodată, moral şi profesional, familia acestuia.
90
- cunoaşterea legilor şi mecanismelor moleculare ale eredităŃii şi variabilităŃii umane
normale şi patologice;
- înŃelegerea relaŃiei genotip – fenotip – mediu;
- cunoaşterea posibilităŃilor de a prevedea, de a preveni, de a diagnostica şi trata o
tulburare sau o anomalie genetică;
- informarea asupra implicării factorului genetic în apariŃia unor anomalii şi boli dentare;
- formarea unei baze de cunoştinŃe care să permită descifrarea viitoarelor descoperiri ale
geneticii medicale.
Capitolul I – Caracteristicile generale ale organismelor vii

Capitolul II – Structura şi organizarea celulară a ADN); Organizarea generală a genomului uman
Capitolul III – Ereditatea umană
Capitolul IV – Variabilitatea genetică umană
Capitolul IV – Rolul factorilor genetici în producerea bolilor umane
Capitolul V – Genetica bolii canceroase
Capitolul VI – Genetica dezvoltării şi anomaliile congenitale
Capitolul I – Citogenetică umană
Capitolul II – Ereditatea umană
Capitolul III – Aplicarea geneticii în practica medicală
Capitolul IV – Genetica şi evoluŃia populaŃiilor umane
Examen practic
V. BIBLIOGRAFIE
Curs:
1.Genetică umană – elemente de curs – Emilia Severin, Ed.Scripta, 1996.
2.Genetica anomaliilor dentomaxilare – Emilia Severin, Ed. Scripta, 1998.
3.Genetică Medicală – M. Covic, D. Ştefănescu, I. Sandovici, Emilia Severin, Ed.Polirom, 2004.
4.Inborn errors of development – C.Epstein, R.Erickson, A. Wynshaw-Boris, Oxford
University Press, 2004.
5.Medical Genetics at a Glance – D.Pritchard, B. Korf, Blackwell Science, 2003.
6.Genetics in Medicine – Thompson and Thompson, W.B.Saunders Company, 2001.
91
Lucrări practice:
1.Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin, CrenguŃa Albu, Ileana
Ioachim, Ed. Scripta, 2002.
2.Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin, CrenguŃa Albu, Dinu Albu,
Ed. Medicală, 2004.
CD-Rom „Genetica Umană”, 2004.
VI. EVALUARE:
o Fiecare student va realiza: cariotipul normal al unui caz, ancheta familială şi
arborele genealogic al unui proband, identificarea modului de transmitere a unui
caracter normal sau patologic, analiza amprentelor palmare, măsurători
cefalometrice ale unui individ, evaluarea riscului de recurenŃă în cazul unur
tulburări genetice .................................................................................20%
o Lucrări de control.................................................................................15%
o Examen practic.....................................................................................15%
o Examen scris.........................................................................................50%
IMPLANTOLOGIE ORALĂ
ANUL VI

48 ore de curs / 48 ore de lucrări practice
I. SCOPUL CURSULUI
1. ÎnŃelegerea rolului şi locului implantologiei orale şi reconstrucŃia protetică pe implante
2. Cunoaşterea aspectelor şi principiilor de bază în implantologia stomatologică plecând de
la principlul că "de fiecare dinte atârnă un om''
3. Informarea asupra avantajelor şi dezavantajelor implantologiei orale
4. Cunoaşterea limitelor implantologiei orale şi a perspectivelor acestei specialităŃi.

1. Să evalueze corect un pacient edentat stabilind corect indicaŃiile şi mai ales contraindicaŃiile
implantelor orale
92
2. Să cunoască indicaŃiile de tratament preimplantar
3. Să cunoască biomaterialele folosite în implantologia orală şi principiile integrării tisulare a
implantelor orale
4. Să cunoască tipurile de bază ale implantelor orale
5. Să cunoască etapele reabilitării orale pe implante şi să insere cel puŃin câte un implant în
creasta de viŃel
6. Să cunoască accidentele şi complicaŃiile ce pot apare în implantologia orală
7. Să cunoască principiile dispensarizării pacientului purtator de implante
8. Să poată selecta pacienŃii cu indicanŃii pentru implante
9. Să aibă cunoştintele necesare care să le permită trecerea în calitate de medic la cursurile
postuniversitare în vederea obŃinerii competenŃei în implantologia orală .
1. Introducerea în implantologia orala;

Explicarea termenilor, date istorice, stadiul actul, perspective în implantologie.
2. NoŃiuni anatomice ale aparatului dento-maxilar corelate cu câmpul protetic
primitor de implante;
Anatomia maxilarului, dentat şi edentat, anatomia mandibulei dentată şi edentată,
rezorbŃia crestelor alveolare, structura osului crestelor alveolare şi clasificarea acesteia,
clasificarea dupa dimensiunea crestelor alveolare, toate raportate la protezarea pe implante.
3. Biomecanica aparatului dento-maxilar ;
Rolul acesteia în implantologia orală, ocluzia şi rolul acesteia, etapele de reechilibrare
ocluzo-articulară în implantologia orală, rolul ocluziei fiziologice autoechilibrată şi etapele
obŃinerii acesteia.
4. Diagnostic, indicaŃii şi contraindicaŃii în implantologia orală;
Clasificarea edentaŃiilor, oferta osoasă în implantologie, indicaŃii generale şi locale,
contraindicaŃii generale şi locale, contraindicaŃii definitive, contraindicaŃii temporare.
5. Tratamentul preimplantar al afecŃiunilor cavităŃii bucale;
Tratamente odontale, parodontale ale tumorilor benigne, ale mucoasei bucale ale osului
subdimensionat sau neregulat, transformarea unei oferte osoase insuficiente inserării implantelor
în una favorabila, tratamente ortodontice preimplantare.
6. Biomaterialele utilizate în implantologia orala;
Criterii de stabilire a biomaterialului, calitatile biomaterialelor, calităŃile titanului, a
ceramicii de aluminiu, a ceramicii de zirconium, a ceramicii de hidroxiapatita, etc.
93
7. Integrarea tisulara a implantelor orale;
Principiile integrării tisulare şi etapele acestei integrari, integrarea osoasă, integrarea
epitelio-conjunctivă, mediile biologice şi reacŃia acestora cu implantele, coroziunea şi efectele
acesteia.
8. Implantul endoosos şurub;
Tipuri de implante surub, calităŃile implantelor, indicaŃiile acestor implante, etape
chirurgicale de inserare a implantului surub, transmiterea forŃelor de la implant la osul
inconjurator. Implantul de concepŃie proprie.
9. Implantul endoosos cilindru;
Tipuri de implante cilindru, indicaŃiile implantelor, etape chirurgicale, transmiterea
forŃelor la osul înconjurator la implantul cilindru. Implantul de concepŃie proprie.
10. Implantul endoosos lama;
Clasificarea implantelor lama, principii de acŃiune a implantelor, avantajele şi
dezavantajele acestora, indicaŃiile implantelor lama, etape chirurgicale de inserare, transmiterea
forŃelor de la implante la osul înconjurator. Implantele de concepŃie proprie.
11. Implantele endostale şi subperiostale;
IndicaŃiile acestor implante, principiile transmiterii forŃelor de la implant la os, etapele
chirurgicale ale inserarii implantelor endostale şi subperiostale.
12.Implantele de transfixatie dentara;
IndicaŃiile acestora, avantaje şi dezavantaje, tipuri de implante, tehnici chirurgicale,
prognostic.
13.ReconstrucŃia protetică pe implante;
Etapele protezarii pe implante pornind de la protezarea fiziologică preimplantara a
edentaŃiilor cu realizarea ocluziei fiziologice autoechilibrata, încărcarea protetică graduală a
implantelor, etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante, materiale utilizate în
protezare.
14. Accidente, incidente şi complicaŃii în perioada de inserŃie, integrare şi purtare a
implantelor orale;
Accidente şi complicaŃii intraoperatorii, accidente şi complicaŃii tardive, măsuri de
prevenire şi/sau tratament.
15. Dispensarizarea purtatorului de implante;
Etapele dispensarizării, urmărirea evoluŃiei în timp a implantelor, cauzele afecŃiunilor
periimplantare, tratamentul periimplantitelor.
16. SituaŃiile clinice a diferitelor tipuri de edentaŃii şi rezolvarea acestora prin
implante. Curs recapitulativ;
94
Se va prezenta câte un caz clinic din diferite tipuri de edentaŃie şi rezolvarea acestuia prin
implante şurub, cilindru, lama, subperiostale şi combinate cu principii de dispensarizare a
pacienŃilor.
IV. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PROTETICE

1. Instrumentar şi aparatura în implantologia orală;
Prezentarea instrumentarului şi a modului de utilizare a acestuia pe tipuri de implante,
prezentarea fiziodispenserului şi a modului de funcŃionare.
2. Prezentarea tipurilor de implante;
Implantul şurub, cilindru, lama şi subperiostal cu componentele protetice şi pentru
amprenta de transfer, explicarea modului de utilizare.
3. Dosarul pacientului;
Tipul dosarului pacientului, conŃinutul şi importanŃa acestuia, relaŃia medic pacient,
legislaŃie specifică.
4. Bilantul preimplantar ;
BilanŃul general al pacientului, colaborarea cu alte specialităŃi, bilanŃul loco-regional cu
stabilirea necesităŃii şi a ofertei osoase, bilanŃul statusului oral al pacientului, măsuri de terapie
preimplantară, stabilirea tipului de lucrare pe implante şi a tipului şi numărului de implante
necesar.
5. Evaluarea clinico-anatomică a arcadelor maxilare şi mandibulare corelate cu o
tehnica şi tip de implante;
Analiza Ńesutului moale al crestelor alveolare, analiza ofertei osoase, poziŃia elementelor
anatomice specifice cum sunt: gaura mentoniera, canalul mandibular, sinusul maxilar, spina
nazală anterioară, planşeul foselor nazale, gradul de rezorbŃie osoasă a crestelor alveolare,
analiza structurală a ofertei osoase, dezechilibrele ocluzo-articulare existente şi măsuri de
corectare a acestora.
6. Tehnici curente în implantologia orala;
Tehnicile generale pentru inserŃia implantelor, principiile frezării în os, principiile
chirurgiei mucoasei gingivale, caseta video 30 minute cu vizionarea acestor tehnici şi principii
cu explicaŃiile de rigoare.
7. Tehnica chirurgicală a implantului şurub;
Tehnica implantului şurub autoforant, tehnica implantului cu tarodaj, avantajele
implantului de generaŃia a-II-a, accidente, incidente, complicaŃii, caseta video 30 minute care să
prezinte toate aspectele descries cu explicaŃiile de rigoare.
95
8. Tehnica chirurgicala a implantului cilindru;
Etapele inserării implantului cilindru, principiile de obŃinere a unei bune integrări ,
instrumentarul specific, caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele prezentate
teoretic şi practic cu explicaŃiile de rigoare.
9. Tehnica chirurgicală a implantului lama ;
Tipurile de implante lama dupa oferta anatomică, instrumentarul specific, etape
chirurgicale, caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele teoretice şi practice cu
explicaŃiile de rigoare.
10. Tehnica chirurgicală a implantului endostal şi subperiostal;

Etapele şi tehnicile chirurgicale şi de laborator în realizarea şi inserarea implantului,
caseta video 30 minute cu prezentarea în dinamică a acestor etape şi tehnici cu explicaŃiile de
rigoare.
11. Tehnica chirurgicală pentru reconstrucŃia osoasă dirijată a crestelor alveolare
deficitare;
Principiile regenerării osoase, tehnici şi materiale utilizate, membrane rezorbabile,
nerezorbabile, utilizarea implantelor în fixarea grefelor la patul osos receptor, caseta video 30
minute care să prezinte în dinamica etapele şi tehnicile regenerării osoase dirijate cu explicaŃiile
de rigoare.
12. Tehnica chirurgicală a lifting-sinusul în implantologie;
Principiile ridicarii podelei sinuzale, tehnici utilizate, materiale de umplere utilizate,
caseta video 30 minute cu prezentarea datelor teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare.
13. Accidente, incidente şi complicaŃii în implantologia orală;
Prezentarea unei casete de o oră cu diferite situaŃii şi comentarea acesteia.
14. Faze clinice şi de laborator în protezarea pe implante;
Protezarea preimplantara, încarcarea protetică graduală a implantelor orale, protezarea
definitive, proteze cimentate proteze în sistem montabil-demontabil, ocluzia fiziologică
autoechilibrată, materiale utilizate.
15. Inserarea implantului şurub, cilindru pe simulator pe coasta de vitel ;
Urmărirea corectitudinii fiecarei etape pană la inserarea implantului pentru fiecare
student în parte.
16. Inserarea implantului lamă pe simulator cu coasta de viŃel;
96
Urmărirea atentă a corectitudinii fiecărei etape păna la inserarea implantului pentru
fiecare student în parte. DiscuŃii generale.
V. BIBLIOGRAFIE
1. Implantele endoosoase osteointegrate în stomatologie, Editura Sylvi 1995, Bucureşti
2. Implantologia orală. Curs. Editura Sylvi 2000, Bucureşti
3. Etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Editura Sylvi 2000, Bucureşti
4. Caiet de lucrări practice
VI. EVALUAREA CUNOŞTINłELOR
- fiecare student în parte va insera un implant:
1. Un implant şurub ………………….10%
2. Un implant cilindru ………………..10%
3. Un implant lamă …………………..10%
- examenul practic …………………….20%
- examenul teoretic ……………………50%
INFORMATICĂ MEDICALĂ
ANUL I
SCOPUL CURSULUI
- ÎnvăŃarea şi însuşirea noŃiunilor, termenilor şi conceptelor informatice de bază privind

hardware şi software PC, conform standardelor ECDL (European Computer Driving
Licence), pentru deprinderea utilizării lor în practica informatică;
- Asimilarea principalelor metode ale tehnologiei informatiei cu aplicaŃii în domeniul
medical (birotica medicala, baze de date medicale, lucrul în reŃele de calculatoare)
VI. CONłINUTUL CURSURILOR –

A. Bazele Informaticii
1. NoŃiuni introductive în informatică. Obiectivele informaticii medicale. Necesitatea

informatizării în medicina dentară
2. Sisteme de calcul. Arhitectura hardware şi software a sistemelor de calcul.
3. Dispozitive de înregistrare şi redare a informaŃiei. Organizarea şi structurarea informaŃiei
pe suporturi tehnice de memorie externă (fişiere, directoare, cale de acces la fişiere).
4. Sisteme şi medii de operare. Prezentare generală. DefiniŃie, caracteristici. Tipuri şi
funcŃii. InterfaŃa utilizator. Sisteme de gestiune a fişierelor
5. Software de aplicaŃii în birotica medicală (procesare text, calcul tabelar, procesare
imagini, baze de date)
6. ReŃele de calculatoare. Tipuri de reŃele. Nivele de conectare. Arhitecturi de reŃele.
97
7. Internet. Protocolul de comunicare TCP/IP. URL – Locator universal de resurse Internet.
8. Comunicarea în reŃele de calculatoare. Internet şi servicii generale de informare şi
comunicare.
VII. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE
- Instruirea privind utilizarea în practica medicală a calculatorului personal şi a reŃelelor de

calculatoare
- AplicaŃii practice privind structurarea, organizarea, înregistrarea şi reprezentarea datelor
- Însuşirea şi utilizarea programelor generale în activitatea de birotică în medicina dentară
(procesare date tip text, imagini/desene/fotografii şi editatre prezentări);
VIII. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE –

1. NoŃiuni introductive de lucru cu PC-ul. Prezentare componente hardware PC. Prezentare
reŃea locală de calcul. ModalităŃi de lucru in sistem independent şi reŃea de calcul. Tipuri de
utilizatori şi drepturi de acces în sistemul de calcul
2. InterfaŃa de comunicare utilizator-PC. Tipuri de interfată utilizator-PC. Elemente standard de
operare in interfaŃa utilizator-PC. OperaŃii pentru organizarea şi structurarea informaŃiei.
3. Elemente standard de operare în interfaŃa grafică utilizator în mediul WINDOWS.
4. AplicaŃii practice privind organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice.
OperaŃii cu fişiere, directoare, calea de acces la fişiere în interfaŃa grafică mediul
WINDOWS (Windows Explorer, My Computer).
5. Procesarea informaŃiilor de tip text. Accesorii WINDOWS pentru editare şi procesare text
(Notepad, WordPad). AplicaŃie practică.
6. Procesarea informaŃiilor de tip multimedia. Accesorii WINDOWS pentru editare şi progesare
date text şi multimedia. (Paint, Windows Media Player, Windows Movie Maker etc).
Utilizarea facilităŃii OLE (Object Linking and Embedding) pentru inserarea
fotografiilor/imaginilior în alte documente electronice. AplicaŃie practică. Proiect individual
7. Editare prezentări privind studii/lucrări/proiecte ( Microsoft PowerPoint). AplicaŃie practică.
Proiect individual
8. Servicii Internet (conectare, poştă electronică, navigare, transfer de fişiere) şi programe de
comunicare.
IX. BIBLIOGRAFIE
1. Informatică Medicală - Note de curs pentru Colegii”, Elena Podoleanu - Editura Tehnoplast
Company SRL, Bucureşti, 2004
2. Informatică Medicală, Elena Podoleanu – Editura Tridona, OlteniŃa, 2002
3. Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet, Elena Podoleanu, Florian
Gonzacenco - Editura Tehnoplast, Bucureşti, 2001
4. Informatică în medicină şi inginerie medicală, Ion Voinea, Augustin Semenescu, Mihai
Târcolea – Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2002
5. Informatica în Medicină, T. Spircu, Şt. łigan - Editura Teora, 1995
6. Informatică Medicală – Partea I , Tiberiu Spircu - Editura Universitară “CAROL
DAVILA”, Bucureşti, 1997
7. Informatică Medicală – Partea II , Tiberiu Spircu - Editura Universitară “CAROL
8. Microsoft Excel Quick Reference
98
9. Microsoft Word Quick Reference
10. http://192.168.0.100 – site Intranet, Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică,
Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila”, Bucureşti
11. http://stoma.rdsnet.ro – site Internet, Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică,
X. EVALUARE
- Examen oral ……………………………..…………………..……….. 50 %
- Elaborare proiect individual …..........………………………………… 50 %
ANUL II
(16 ore de curs, 32 ore de lucrări practice)
SCOPUL CURSULUI
- Asimilarea şi utilizarea principalelor metode ale tehnologiei informaŃiei cu aplicaŃii în

domeniul medical (birotica medicală, baze de date, lucrul în retele de calculatoare, sisteme
informatice medicale, etc.)
- ÎnŃelegerea şi utilizarea sistemelor informatizate în activitatea clinică şi decizională din
medicina dentară; în transferul informaŃiilor medicale; în comunicarea interpersonală între
clinicieni, clinicieni-pacienŃi
- Asimilarea principalelor metode de modelare şi de prelucrare statistică a datelor medicale.
VI. CONłINUTUL CURSURILOR –
B. InformaŃia medicală şi înregistrarea electronică a datelor medicale –

1. InformaŃia medicalǎ şi procese informaŃionale. Sisteme de codificare a datelor medicale.
2. Înregistrarea electronică a datelor de sănătate orală (EOHR – Electronic Oral Health
Record). Dosarul medical informatizat - DES (Dosarul Electronic Stomatologic).
Telemedicina şi teleasistenŃa
3. AplicaŃii de informatică medicală. AplicaŃii informatice în medicina şi tehnica dentară;
4. Sisteme informatice de imagistică dentară (aplicaŃii în radiologie dentară, tomografie dentară
computerizată).
5. Sisteme informatice de documentare medicală.
C. Elemente de biostatisticǎ în medicina dentarǎ –
1. Elemente de biostatistică cu aplicaŃii în medicina dentară. Obiective, concepte de bază
(populaŃia statistică, eşantionare, variabile statistice, date statistice, parametri statistici) .
2. Statistica descriptivă. Analiza de corelaŃie şi de regresie. Testatrea ipotezelor statistice.
3. Software pentru prelucrare si analiza statistica. (EXCEL, EPIINFO, SPSS)
4. VII. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE
- Utilizarea echipamentelor şi resurselor electronice de tehnică de calcul, în practica medicală;

- AplicaŃii practice privind organizarea, înregistrarea, prelucrarea, utilizarea şi evaluarea
informaŃiei;
- Utilizarea în practică a PC-ului şi a reŃelelor de calcul (Intranet, Internet etc.) în activitatea de
birotică medicală, pentru documentare, înregistrare date şi informaŃii din activitatea clinică,
99
achiziŃionare şi comunicare informaŃii medicale şi administrative, în practica şi procesul
decizional medical;
- Prezentare şi prelucrare statistică a datelor medicale.
VIII. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE –
1. Prezentare retea locala de calcu. Arhitectura hardware si software

2. Organizarea Informatiei (Fisiere/Dir/Cale). Aplicatia Windows Explorer
3. Procesare informatii tip text Programul Microsoft Word (1)
4. Programul Microsoft Word (2). Aplicatie Practica. Proiect Individual
5. Procesarea datelor de tip grafic. Aplicatii Grafice ( Paint, MS PhotoEditor )
6. Procesarea informatilor cu programe de calcul tabelar. Programul Microsoft Excel (1). Tabele
si grafice. Aplicatie Practica Proiect Individual
7. Facilitati Statistice ale programului Excel (2).
8. Prezentarea informatiilor in sistem de video-proiectare. Programul MS Powerpoint. Proiect
Individual
9. Baze de date. Programul Microsoft Acces (1)
11. Baze de date. Programul Microsoft Acces (2)
12. Baza date medicala Management Cabinet/Clinica Dentara. Aplicatia DentalMap
13. Achizitia si procesarea imaginilor dentare. Captare si scanare radiografii dentare digitale
Aplicatia DentalMap
14. Sisteme de Imagisitica medicala in Medicina Dentara.
15. Aplicatii Informatice in Imagistica Dentara. Computer Tomograf
16 .Sisteme de documentare informatizata în domeniul medical (MEDLINE)
IX. BIBLIOGRAFIE
1. Informatică Medicală - Note de curs pentru Colegii”, Elena Podoleanu - Editura Tehnoplast
Company SRL, Bucureşti, 2004
2. Informatică Medicală, Elena Podoleanu – Editura Tridona, OlteniŃa, 2002
3. Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet, Elena Podoleanu, Florian
Gonzacenco - Editura Tehnoplast, Bucureşti, 2001
4. Informatică în medicină şi inginerie medicală, Ion Voinea, Augustin Semenescu, Mihai
Târcolea – Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2002
5. Informatica în Medicină, T. Spircu, Şt. łigan - Editura Teora, 1995
6. Informatică Medicală – Partea I , Tiberiu Spircu - Editura Universitară “CAROL
7. Informatică Medicală – Partea II , Tiberiu Spircu - Editura Universitară “CAROL
100
8. Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunile SPSS 10, 11, 12, 13, Denis Howitt,
Duncan Cramer; trad. de Andrei Popescu şi Cristina Popa – Editura Polirom, Iaşi, 2006
9. Statistică pentru psihologi, Dumitru Gheorghiu – Editura Trei, 2004
10. Microsoft Excel Quick Reference
11. Microsoft Word Quick Reference
12. http://192.168.0.100 – site Intranet, Disciplina Informatică Medicală şi B iostatistică,
13. http://stoma.rdsnet.ro – site Internet, Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică
14. http://www.bmjbooks.com - ABC of Health Informatics, By: Frank Sullivan (University of
Dundee) and Jeremy Wyatt, Published by: Blackwell BMJ Books
X. EVALUARE
- Examen teoretic (redacŃional sau grilǎ)
…………………………………………………. 50 %
- Examen practic (oral şi susŃinere proiect individual)
…………………………………… 50 %
IGIENĂ
ANUL III
16 ore de curs /
1. Evaluarea factorilor de risc din mediu si a consecintelor patologice asupra

aparatului dento-maxilar.
2. Stabilirea rolului nutritiei ca factor determinant al starii de sanatate.
3. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar.
4. Identificarea riscurilor legate de mediul de viata sau de munca, managementul
situatiilor de risc si consilierea nutritionala.
1. Evaluarea impactului factorilor de mediu asupra starii de sanatate.
2. Identificarea patologiei infectioase datorate contaminarii biologice a aerului, a apei sau a
obiectelor din cabinetele stomatologice.
3. Utilizarea metodelor de evaluare medicala a factorilor profesionali din cabinetele

stomatologice ce pot influenta starea de sanatate.
4. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul de alimente insalubre
microbiologic sau chimic.
101
5. Identificarea strategiilor de prevenire si combatere a bolilor determinate de factori de
mediu, folosind criterii epidemiologice.
6. Insusirea cunostiintelor indispensabile utilizarii alimentatiei ca metoda profilactica
eficienta si a dietoterapiei ca modalitate esentiala in tratamentul celor mai variate
afectiuni.
III. CONTINUTUL CURSURILOR :
1. Alimentatia – factor sanogen;

Importanta alimentatiei pentru promovarea starii de sanatate in general si a sanatatii orale
in special. . Bazele fiziologice ale alimentatiei si comportamentul alimentar. Necesarul caloric.
Efectele aportului caloric neadecvat (denutritie,obezitate).
2. Nutritia si sanatatea dentara;
Proteinele, lipidele si glucidele – rolul lor, ratii recomandate, sursele alimentare.

Vitaminele – clasificare, roluri in organism, nevoi zilnice, sindroame carentiale si toxicitate.
Rolul elementelor minerale in nutritie.
3. Valoarea nutritiva si igiena alimentelor, influenta lor asupra sanatatii dentare;
Grupele alimentare : lapte si produse lactate, carne, oua, peste si derivatele lor, legume si
fructe, derivate cerealiere si leguminoase uscate, grasimi alimentare, bauturi alcoolice si
nealcolice, produse zaharoase - valoare nutritiva, control de calitate si riscul de contaminare a
acestora, profilaxie .
4. Patologia buco-maxilara indusa de dezechilibrele nutritionale;
Caria dentara, afectiuni periodontale, manifestari orale ale bolilor sistemice.
Evaluarea statusului nutritional. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii
comportamentului alimentar.
5. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului in cabinetele stomatologice ;
Compozitia chimica a aerului si influenta asupra sanatatii. Variatiile presiunii partiale ale
oxigenului, azotului si bioxidului de carbon – efecte asupra organismului ; masuri de profilaxie.
Poluarea aerului si impactul sau asupra sanatatii. Sursele de poluare si principalii poluanti
atmosferici : iritanti, fibrozanti, toxici, asfixianti, cancerigeni, alergizanti. Efectele nespecifice
ale poluarii aerului asupra sanatatii: patologia respiratorie nespecifica acuta si cronica. Efectele
specifice: cancerul, intoxicatii acute si cronice. Profilaxia poluarii: norme, metode, mijloace de
prevenire si combatere.
6. Factorii de risc hidrici implicati in patologia dento-maxilara;
Importanta apei in organism si necesarul fiziologic de apa. Echilibrul hidro-electrolitic.
Balanta hidrica. Ciclul natural si artificial al apei. Patologia infectioasa transmisa prin apa.
102
Intoxicatiile hidrice. Factorul hidric in determinismul cariei dentare, aterosclerozei, gusei
endemice. Substantele toxice din apa : nitriti, metale, pesticide, cianuri, hidrocarburi aromatice
policiclice – surse si mecanisme de poluare, forme clinice, masuri de profilaxie.
7. Radiatiile;
Radiatiile ionizante - riscurile radiatiilor pentru sanatate: efecte somatice si genetice.
Protectia radiologica. Radiatiile neionizante luminoase, ultraviolete, microundele, laser –
actiunea asupra organismului, masuri de profilaxie.
Igiena cabinetelor stomatologice;
Patologia determinata de microclimatul necorespunzator, poluarea si vicierea aerului,
aeromicroflora, alergiile, accidentele. Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale. Factorii
de risc dependenti de activitatea stomatologica si patologia caracteristica personalului
stomatologic - masuri profilactice.
III. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE :
1. Principii de dietetica in practica medicala;
Necesarul energetic, factori nutritivi, recomandari nutritionale.
2. Controlul calitatii nutritive si igienice a laptelui si a produselor
lactate ;
Examene organoleptice, fizico-chimice si microbiologice. Interpretarea rezultatelor. Profilaxia
afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau
chimic.
3. Controlul calitatii nutritive si igienice a carnii, a produselor din carne si a pestelui ;
chimic.
4. Controlul calitatii nutritive si igienice a oului si a grasimilor;
chimic.
5. Controlul calitatii nutritive si igienice a legumelor si fructelor;
chimic.
1. Controlul calitatii nutritive si igienice a derivatelor cerealiere;
chimic.
103
7. Controlul calitatii nutritive si igienice a produselor zaharoase;
chimic.
8. Controlul calitatii nutritive si igienice a bauturilor nealcoolice; Examene organoleptice,
fizico-chimice si microbiologice. Interpretarea rezultatelor. Profilaxia afectiunilor buco-dentare
determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic.
9. Alcatuirea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritional ;
Aprecierea starii de nutritie pe baza « Nutritional Screening Information » .
10. Evaluarea riscului legat de poluarea aerului cu particule si gaze ;
Interpretarea rezultatelor testelor de masurarea expunerii si evaluare a efectelor particulelor
asupra sanatatii. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului cu particule si gaze - strategii de
prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice.
11. Contaminarea microbiologica a aerului, obiectelor si suprafetelor din cabinetele
stomatologice ;
Implicatiile riscurilor datorate agentilor biologici infectiosi din aer si de pe suprafete ; strategii
de prevenire.
12. Evaluarea riscului legat de poluarea chimica a apei ;
Interpretarea testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor substantelor chimice din apa
asupra sanatatii. Implicatiile riscurilor datorate poluarii chimice a apei - strategii de prevenire in
contextul activitatii in cabinete stomatologice.
13. Evaluarea riscului epidemiologic legat de poluarea apei cu agenti biologici infectiosi ;
Interpretarea rezultatelor testelor microbiologice. Impactul agentilor biologici infectiosi din apa
asupra sanatatii –profilaxie.
14. .Evaluarea riscului expunerii la radiatii neionizante si ionizante;
Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si a efectelor radiatiilor asupra
sanatatii. Implicatiile riscurilor datorate utilizarii radiatiilor - strategii de prevenire in
contextul activitatii in cabinetele stomatologice.
15. Evaluarea factorilor de risc ai microclimatului cabinetelor stomatologice ;

Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor
microclimatului asupra sanatatii. Implicatiile riscurilor datorate microclimatului – masuri de
profilaxie.
16. Seminar practic semestrial.
V. BIBLIOGRAFIE:
Manescu S., Tanasescu Gh., Dumitrache S., Cucu M. – Igiena, Ed. Medicala, 1996
Manescu S., Dumitrache S. – Igiena. Lucrari practice, IMF Bucuresti, 1979
104
Klaassen C., Casarett & Doull’s Toxicology, McGraw – Hill, 1996
In pregatire – Curs de Igiena pentru Facultatea de Medicina Dentara.
Lucrari practice pentru Facultatea de Medicina Dentara.
VI. EVALUAREA CUNOSTIINTELOR :
Examenul practic …………. 30%
Examenul teoretic…………. 70%
ISTORIA MEDICINEI ŞI ETICA MEDICALĂ
ANUL IV
PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI
16 ore curs
Curs opŃional
CURS I
Introducere. ModalităŃi de abordare în studiul istoriei medicinei.
Metode de studiu
CURS II
Medicina veche (premedicina). Medicina şi specialitatea dentară
În culturile din bazinul Mediteranei. Medicina indiană.
Practici medicale în extremul orient
CURS III
Medicina greacă. Concepte filosofice care au orientat
modelul explicativ în medicină. Şcolile din Cos şi Ios.
Medicina hipocratică. Medicina elenistică. Şcoala alexandrină.
Medicina în Imperiul roman
CURS IV
Medicina bizantină. Organizarea învăŃământului şi practicii medicale.
Medicina arabă. Medicina evului mediu european
CURS V
Curentul renascentist. Anatomiştii. Descoperiri în anatomia
Capului şi gâtului. De la secolul contrareformei la secolul luminilor
CURS VI
Fauchard şi începuturile stomatologiei moderne în FranŃa.
Succesorii lui Fauchard. Medicina dentară în Europa
CURS VII
Medicina dentară pe continentul american. Începuturile.
105
ÎnfiinŃarea facultăŃilor de medicină dentară. Avântul
Stomatologiei americane în secolul XIX
CURS VIII
Medicina dentară în secolul XX. Şcoala românească de
Medicină dentară. Organizarea profesiei. TendinŃe actuale
Metoda de evaluare: Referat ştiinŃific cu temă dată
Bibliografie:
Candrea Aurel – Folclorul medical român comparat, Polirom 1999
Drimba Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaŃiei, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti 1990
Proskauer Curt, Witt Fritz – Bildgeschichte der Zahnheilkunde, Koln, 1962
Ring Malvin – Dentistry-An Illustrated History, Abradale Press, 1993
PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI DE ETICĂ MEDICALĂ
1. Etica, Deontologia şi Bioetică medicala ca discipline ale Umanismului medical.

Importanta lor pentru pregătirea mediculul societăŃii moderne. Rolul Colegiulul
medicilor în medicina contemporană. Dreptul la sănătate. Specificul etic al actulul
medical.
2. 1postaze isorice ale eticii medicale. ApariŃia responsabilitatii profesionale şi morale a
mediculul în Grecia antica. Juramântul lui Hippocrate. Etica medicală în Evul mediu.
Jurământul lui Maimonide. Etica şi Deontologia medicală în medicina modernă.
Jurământul de la Geneva. Bioetica - o morală a viului; un raspuns la provocăile ştiinŃei
secolulul al XX lea.
3. Medicul în faŃa începutului şi a sfârşitului vieŃii, valoarea inestimabilă a vieŃii omenşti.
Probleme etice ale procreaŃiei asistate medical; avortul şi etica începutulul vieŃii umane.
CondiŃiile etice ale experimentului pe om. Euthanasia. Valorile vieŃii respectul pentru
viaŃă.
4. Etica raportului medic-bolnav. RelaŃia medic-bolnav în condiŃiile tehnicizării,
informatizării şi specializării medicinei contemporane. Secretul profesional. ComplianŃa
la tratament. Specificul etic al raportulul medic-bolnav în stomatologie.
5. Etica relaŃiilor dintre medici. Probleme morale ale consultului medical şi al muncii în
echipa. Coordonate etice ale şcolilor medicale. RelaŃille medicului cu alti profesionişti ai
sănăităŃii. Specificul consultului medical în stomatologie.
106
6. Raportul medic-societate: coordonate etice. Probleme etice ale igienei şi săinătăŃii
publice. Colegiul medicilor din România. LegislaŃia etică-deontologică a Colegiului
medicilor.
7. Bolile iatrogene. latropsibogenii. Medicamente noi - încercare şi alegere. Combaterea
latrogeniilor medicamentoase. Iatrogenii de explorare. latrogenii de spital. latrogenil în
practica stomatologică.
8. Bioetica - o disciplind nouă.- Răspuns la provocarile marilor descoperiri şi a noilor
realitaŃi de la sfârşitul secolului al XX lea. Problema drepturilor omulul şi genetica
umană.
9. Probleme etice-deontologice ale urgenŃelor medicale. UrgenŃele stomatologice
coordonate etice.
LIMBI STRĂINE

LIMBA FRANCEZĂ (facultativ)
SCOP: Introducerea terminologiei de specialitate.

METODE: Lectura textului însoŃită de explicarea termenilor medicali. Fixarea cunoştinŃelor
predate prin intrebari.
ANUL I
1. La cavité buccale
2. Morphologie du système dentaire
3. Qu’est- ce qu'une dent?
4. L'émail dentaire
5. La carie dentaire
6. Anomalies dentaires
7. La dentition et la denture
8. L'art dentaire
9. Le sang et l'histoire
ANUL II
1. La dentition et la denture
2. Algies faciales,
3. Les traumatismes faciaux
4. Vue d'ensemble sur la parodontologie
107
5. Les parodontopathies
6. Les stomatorragies
7. Noma
8. Thérapeutique prothétique
9. L'art dentaire
GRAMATICA
1 . Substantivul
2. Adjectivul
3. Pronumele
4. Verbul
5. Adverbul
PROGRAMA ANALITICĂ
LIMBA GERMANĂ (facultativ)
ANUL I
1. Klinische Prophylaxe
2. Klinische Untersuchung
3. Zahnerhaltungskunde
4. Beim Zahnarzt
5. Das Verhalten das Zahnarztes den Kindern gegnuber
ANUL II
1. Die Struktur des Zahnes
2. Das Dentin
3. Das Zement
4. Die Extraktion
5. Die Karies
6. Prothetik (Kronen, Brucken)
GRAMATICA
ANUL I - Recapitularea celor mai importante probleme ale gramaticii:
Declinarea substantivului, a pronumelui personal, a adjectivului
Verbe cu particula separabilă, formarea perfectului, pasivul (de mare importanŃă
prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate)
108
PropoziŃia secundară; topica
Verbele modale
ANUL II - Structuri gramaticale specifice limbajului medical german:
Diateza pasivă ( în special infinitivul pasiv)
Atributul dezvoltat
PropoziŃia relativă
PropoziŃia condiŃională camuflată
Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv)
CondiŃionalul (Konjunktiv II)
LIMBA ROMÂNA (facultativ)
ANUL I
1. Notiuni de anatomie stomatologică
2. Dezvoltarea dintelui
3. FormaŃiuni derivate din gura primitivă (limba, dinŃii, glandele salivare)
4. Anomalii de dezvoltare a gurii
5. Dezvoltarea cavităŃii bucale
6. ProprietăŃile lichidului bucal
7. Limba
8. Receptorii gustativi
9. Structura fizică a dintelui
10. Pulpa dintelui
11. SmalŃul
12. Factorii care influenŃează procesele odontogeneze
13. Măseaua de minte
ANUL II
1. Ecologia cavitatii bucale
2. Coci patogeni starliococii
3. Streptococii
4. InflamaŃia
5. Protezele dentare
6. Aliaje folosite în tehnica dentară
109
7. Coroziunea metalelor în cavitatea bucală
8. Tulburari a1 aparatului dento-maxilar
9. Profilaxia bolilor de nas gât şi urechi
10. Caria dentară
11. Istoricul infecŃiei de focal.
12. PulpiŃa şi gangrena dentară
13. Distrofiile dentare
14. Parodontopatia marginală
15. Stomatitele
GRAMATICA
ANUL I
- Recapitularea părŃilor de vorbire şi părŃilor de propoziŃie; diateza reflexivă
şi pasivă
- Folosirea prepoziŃiilor în cazul acuzativ, genitiv si dativ
- Probleme de vocabular
- Sinonimie, antomimie
- Substantivul (derivare cu sufixe prefixe, familii de cuvinte)
- Transformări din adjectiv în substantiv şi invers, verb în adjectiv, etc...
Adjectivul
- Verbul (conjunctivul, diateza reflexivă pasivă etc ...)
- LocuŃiuni (verbale adjectivale prepoziŃionale, etc ...)
ANUL II
Folosirea prepozitlilor în cazul acuzativ, genitiv şi dativ
- ProbIeme de vocabular
- Sinonimie antomie
- Substantivul (derivare cu sufixe prefixe, familii de cuvinte)
- Transformări din adjectiv în substantiv şi invers, verb în adjectiv etc…
Adjectivul
- Verbul (conjunctivul, diateza reflexivă, pasivă etc ...)
- LocuŃiuni (verbale, adjectivale, prepoziŃionale, etc ...)
110
LIMBA ENGLEZA (facultativ)
ANUL I
SEMESTRUL I - Headway Intermediate

Revision of Basic Structures
Introduction of New Exam Techniques
SEMESTRUL II - Becoming a Doctor

The Hlippocratic Oath
The Human Body- Main parts and systems
- Relationships and Functions
- Describing Position
Tooth Anatomy - Rooth Pulp, Structure of gums
Describing structure of tissues
Bibliography: Medical texts, brochures, leaflets.
Project Health Leaflet: "Choosing Materials in Tooth Replacement"
ANUL II
SEMESTRUL I - Polite Requests
Giving Advice
Asking for and giving information
Case Histories and Note taking- Skills Developing
SEMESTRUL II - Reading Scientific Papers- Identifying Formal Style
- Main Features of Medical Articles
- Information Transfer: Writing Medical Texts:
- Paragraphs, Long Texts
- Sentence Connectors in speech and writing
- Dentition Becomes Key to Identifying Victims -Management of oral Cancer:
A Growing
- Responsability for the Dental Profession
- Oral Tissue Colour Changes
- The Importance of Team Work
- History of Forensic Odontology
Reads like a Detective Story
111
MATERIALE DENTARE
ANUL II
curs 32 ore
lucrari practice 48 ore
I..SCOPUL CURSULUI :
1. Prezentarea celor mai noi clasificãri a materialelor utilizate în stomatologie

2. Cunoaşterea formei de prezentare, a dozelor şi metodelor de preparare a materialelor
dentare
3. Prezentarea materialelor moderne utilizate în tehnologia protezelor dentare (rãşinile
compozite, masele ceramice, sistemele integral ceramice).
II.. OBIECTIVELE CURSULUI :

Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã posede informaŃiile necesare activitãŃii
clinice pentru utilizarea materialelor dentare,
1. Sã indice şi sã utilizeze corect materialele restaurativ coronare
2. Sã cunoascã metodele şi materialele pentru amprentare, turnarea modelelor, obŃinerea
tiparelor.
3. Sã efectueze turnãturi cu aliaje de antrenament (Gaudent, Alamã, Ni-Cr) pentru
protezele unidentare pluridentare, baza protezei scheletate.
4. Sã asiste la demonstraŃiile practice: pentru placarea componentelor metalice cu rãşini
compozite, mase ceramice.
5. Sã cunoascã biomaterialele utilizate în chirurgia OMF, pardoontalã şi implantologie.
1. Materialele dentare- noŃiuni introductive (material/biomaterial dentar). Clasificarea

materialelor dentare. Testarea biocompatibilitãŃii materialelor dentare.
2. Materiale restaurativ-coronare: a.clasice (cimenturi-amalgame): formã de prezentare,
compoziŃie, dozare-preparare, proprietãŃi, indicaŃii, tehnicã de lucru.
3- Materiale restaurativ coronare moderne : rãşinile compozite, cimenturile ionomere
4. Materiale pentru fixarea protezelor dentare: Cimenturile dentare
112
5. Materiale pentru amprentare : Caracteristici generale, tipuri de amprente,
portamprentele.
6. Materialele de amprentare semirigide : Pastele ZOE, materialele termoplastice,
bucoplastice, materiale cu prizã lent progresivã
7. Materiale de amprentare elastice: hidrocoloizii reversibili, hidrocoloizii ireversibili.
Elastomerii de sintezã (thiocauciucurile, siliconii, polietherii).
8. Materiale pentru modele : proprietãŃi generale, clasificare, produse comerciale (clase
de ghipsuri), mod de lucru, indicaŃii.
9. Materiale pentru machete : cerurile dentare, rãşinile simple şi compozite. Sistemele
retentive:
forme şi materiale.
10. Materiale pentru tipare : clasificare, proprietãŃi generale, proprietãŃi specifice,
compoziŃie, tipuri de mase de ambalat, indicaŃii.
11. Materiale pe baza protezelor şi placarea componentelor metalice: rãşinile acrilice
simple, acrilatele elastice.
12. Materiale anorganice pentru proteze : masele ceramice. Clasificare, formã de
prezentare, sistemele ceramice, tehnica de ardere, proprietãŃi, legãtura metalo-ceramicã.
13. Materiale metalice pentru proteze : aliajele dentare, proprietãŃi generale, forma de
prezentare, prelucrarea aliajelor. Aliajele nobile pe bazã de aur.
14. Aliajele nobile pe bazã de Ag-Pd: forma de prezentare, compoziŃie, produse
comerciale, proprietãŃi, indicaŃii. Aliajele nenobile : Ni-Cr, clasice, moderne, formã de
prezentare, compoziŃie, produse comerciale, proprietãŃi, indicaŃii, recomandãri practice.
15. Aliajele nenobile : Co-Cr, pe bazã de Ti şi Cu, formã de prezentare, compoziŃie,
produse comerciale, proprietãŃi, indicaŃii.
16. Materiale moderne pentru restaurarile dentare directe si indirecte : alumino-ceramica,
zirconium-ceramica (f. de prezentare, domeniu de utilizare, metode de prelucrare)
IV. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE:
1. Prezentarea materialelor utilizate în tratamentele conservative: cimenturile şi

amalgamele. Pregãtirea materialelor : manual şi electro-mecanic. Condensarea cimenturilor şi
amalgamelor în cavitãŃi pregãtite pe fantome.
2. Materialele compozite - prezentarea lor- denumirile comerciale, metode de pregãtire,
polimerizare, ultima generaŃie de compozite şi accesoriile necesare de lucru. Efectuarea
demonstrativ a obturaŃiilor din compozite pe fantom-modele.
113
3. Materialele pentru fixarea coroanelor şi punŃilor dentare - denumiri comerciale, mod
de preparare, teste de aderenŃã şi rezistenŃã mecanicã. DemonstraŃii practice şi clinice de fixare a
coroanelor pe bonturile dentare.
4. Materialele pentru amprentare : clasificare, compoziŃie, metode de amprentare.
Amprentarea câmpurilor protetice cu materiale rigide, semirigide, paste oxid de zinc eugenol,
materiale elastice. Teste de vâscozitate şi contracŃia materialelor de amprentã.
5. Turnarea modelelor de studiu, funcŃional. Prezentarea materialelor pentru modele.
DEMONSTRAłIE practicã a realizãrii modelului de arcadã cu bonturi mobile.
6. Prezentarea materialelor de modelat, clasificarea lor, tehnici de modelare; funcŃionalã.
Modelajul anatoform - funcŃional a grupurilor dentare pe modele de arcadã.
7. Materialele de modelat, tehnici de modelare; metoda funcŃionalã -principii de modelaj,
tehnica propriu-zisã, avantaje, dezavantaje.
8. Materialele de modelat, tehnici de modelat: gnatologicã, principii de modelaj, tehnica
propriu-zisã. Avantaje, dezavantaje.
9. Materiale pentru tipare - caracteristici fizico-chimice, compoziŃie, clasificare. Metode
moderne de ambalare : Heraeus, Bego. Masele de ambalat specifice aliajelor utilizate în protetica
dentarã.
10. Materialele pentru proteze - materiale organice, mod de prezentare, metode de
polimerizare. Testarea contracŃiei şi a rezistenŃei mecanice a rãşinilor acrilice.
11. Rãşinile diacrilice compozite (generaŃia modernã a rãşinilor acrilice) - compozite,
denumiri comerciale, metode de aplicare şi fixare pe structurile metalice.
12. Masele ceramice utilizate în stomatologie : compoziŃie, caractere fizico-chimice,
teorii privind fuzionarea la structurile metalice.
DEMONSTRAłII practice ale etapelor de ardere a maselor ceramice.
13. Aliajele specifice - fuzonãrii maselor ceramice - compoziŃie, denumiri comerciale,
modelarea machetei componentei metalice, ambalarea-turnarea. Prezentarea de cazuri clinice
rezolvate prin metoda
metalo-ceramicã.
14. Aliajele utilizate în stomatologie - mod de prezentare. Teste mecanice şi tehnologice :
duritatea, rezistenŃa mecanicã, rezistenŃa la îndoire şi rupere.
15. Aliajele nobile - compoziŃie, mod de prezentare, ambalarea, turnarea pentru aliajele
nobile. Teste de coroziune şi galvanism bucal. PREZENTARE DE CAZURI CLINICE.
16. Aliajele inoxidabile - Cr-Ni; Co-Cr - compoziŃie, mod de prezentare, indicaŃii
(contraindicaŃii ambalarea-turnarea).
114
Prezentarea de cazuri clinice cu punŃi din wipla, Cr-Co şi schelete din Co-Cr.
Determinãri ale pH-ului salivar şi galvanismul bucal.
-În şedinŃele de lucrãri practice se vor face proiecŃii video şi diapozitive pentru ilustrarea
capitolelor principale ale cursului.
- ConŃinutul şedinŃelor de lucrãri practice vor fi prezentate pe video.
V. BIBLIOGRAFIE :
$ Cursul teoretic – editie on-line 2000
• I. PÃTRAŞCU : “TEHNOLOGIA ALIAJELOR DENTARE”

MATERIALE DENTARE (L.P.) Horenda Press
• D.BRATU . “MATERIALE DENTARE” vol.II, III, Ed.Helicon, Timişoara, 1994

• R.G.CRAIG . “ RESTORATIVE DENTAL MATERIALS”, Mosby, Chicago, 1993
IX. EVALUARE
Activitatea practicã şi teoreticã va fi evaluatã astfel :
- dupã prezentarea materialelor restaurativ coronare, pentru modele, tipare şi machete,
vor da probe de control, notate de asistenŃii de grupã ..................................................................
10%
- teste teoretice din cursuri, în sãptãmâna 1-10 decembrie .................................25%
- examen practic de semestru .............................................................................. 20%
- examen teoretic (scris + oral).............................................................................10%
MICROBIOLOGIE- PARAZITOLOGIE- VIRUSOLOGIE

ANUL II
semestru I: 24 ore curs, 40 ore lucrari practice
semestrul II: 24 ore curs, 40 ore lucrari practice
I. SCOPUL CURSULUI:
- Dobandirea unor notiuni de microbiologie, parazitologie, virusologie si imunologie,
necesare pentru formatia de medic stomatolog.
- Cunoasterea unor bacterii , virusuri si paraziti implicate in patologia infectioasa generala
si influenta acestora in manifestarile stomatologice.
- Studiul microorganismelor implicate in afectiunile stomatologice, mecanisme
etiopatogenice, mijloace de terapie tintita si profilaxie.
115
- Dobandirea unor cunostinte generale privind principalele microorganisme cu cale de
transmitere parenterala si a riscului profesional asociat infectiei cu acestea.

Se propune ca la terminarea cursului studentii:
- sa posede notiunile teoretice legate de etiopatogenia bacteriana, virala si parazitara si
diagnosticul de laborator;
- Sa posede notiuni de terapie tintita cu antibiotice si chimioterapice, precum si notiuni de
profilaxie; utilizarea produselor biologice de stimulare nespecifica si specifica;
- sa fie capabili sa coreleze si sa aplice toate notiunile generale dobandite in diagnosticul,
tratamentul si profilaxia afectiunilor infectioase ale cavitatii bucale.

1. Introducere, morfologie si structura bacteriana. Fiziologie bacteriana – metabolism,
respiratie, crestere si multiplicare.
2. Actiunea unor factori fizici si chimici asupra bacteriilor. Antibiotice si chimioterapice,
mecanism de actiune si rezistenta bacteriana.
3. Bacteriofagul, structura, cicluri de evolutie. Genetica bacteriana, variabilitatea.
4. Patogenitatea bacteriana, factorii de patogenitate, mecanismul invazivitatii si
toxinogenezei.
5. Imunitatea nespecifica sau rezistenta naturala, factorii rezistentei naturale: barierele
naturale, factorii umorali, factorii celulari.
6. Imunitatea specifica sau dobandita. Antigene – definitie, cacterele de antigenicitate,
structura antigenelor, antigene bacteriene. Imunoglobuline – definitie, structura,
clasificare.
7. Raspunsul imun umoral si celular: celule implicate, mecanisme, efectori, etape.
8. Produse biologice de diagnostic, tratament, profilaxie. Starile de hipersensibilizare I, II,
III, IV.
9. Infectii cu coci Gram-pozitivi si Gram-negativi.
10. Infectii cu micobacterii. Infectii cu spirochete.
11. Infectii cu bacili Gram-negativi. Enterobacterii - caracteristici generale.
12. Infectii cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi.
13. Microbiocenoza bucala. Placa bacteriana.
14. Patogenitatea bacteriilor in cavitatea bucala – elemente de rezistenta naturala si
imunitatea specifica in cavitatea bucala.
116
15. Caria dentara si parodontopatia – flora bacteriana implicata, etiopatogenie, teorii.
16. Actinomicoza cervico-faciala, candidozele, afectiuni produse de asociatia fuzospirilara.
17. Paraziti, parazitism. Genul Entamoeba (E. gingivalis, E. histolytica), genul Leishmania
(L. tropica), genul Trichomonas (T. bucalis, T. vaginalis), genul Giardia (Lamblia
intestinalis).
18. Clasa Trematoda (Fasciola hepatica). Clasa Cestode (Taenia solium, Taenia saginata,
Echinococcus granulosus, Diphylobotrium latum).
19. Clasa Nematoda (Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, Trichuris trichiura,
Trichinella spiralis, Strongyloides stercoralis).
20. Definitia si caracterele generale ale virusurilor. Principalele familii de virusuri implicate
in patologia umana. Structura virusurilor. Ciclul replicativ viral. Patogenia infectiei
virale.
21. Virusuri cu poarta de intrare respiratorie. Virusurile gripale, virusul rujeolic si virusul
rubeolic: taxonomie, structura si infectiile produse.
22. Virusurile herpetice de interes medical (virusul herpes simplex 1 si 2, virusul
varicelozosterian, virusul Epstein-Barr, virusul citomegalic, virusul herpetic uman 6, 7 si
8): taxonomie, structura, infectii produse. Stomatite virale: clasificare, agenŃii etiologici,
aspecte clinice.
23. Virusurile hepatitice A, B, C, Delta, E, F, G (taxonomie, structura) şi infecŃiile produse.
Markerii infecŃiei cu virusul hepatitic B – semnificaŃie. Virusul polio: taxonomie,
structura, infectia produsa.
24. Virusul imunodeficienŃei umane (HIV): taxonomie, structură, mecanism de patogenitate,
InfecŃia cu HIV si SIDA. Leziuni orale de etiologie microbiană şi neoplasme ale
mucoasei bucale asociate cu infecŃia HIV. Notiuni de imunitate antivirala. Interferonii:
efecte biologice, utilizarea preparatelor de interferon in terapie.

- Prezentarea laboratorului de microbiologie, norme de protectie antiinfectioasa.
Tehnici de sterilizare.
Forme fundamentale bacteriene. Tehnica examinarii microscopice.
- Tehnici de efectuare a frotiurilor din produs patologic.
- Tehnici de colorare.
- Identificarea bacteriilor prin reactii biochimice si caractere antigenice.
Antibiograma.
- Reactii antigen – anticorp de diagnostic si teste celulare, reactia de precipitare,
117
RFC, reactia de seroneutralizare.
- Diagnosticul de laborator in infectiile cu enterobacterii.
- Diagnosticul de laborator in infectiile cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si
anaerobi.
- Diagnosticul de laborator in infectiile cu coci patogeni Gram-pozitivi si
Gram-negativi.
- Diagnosticul de laborator in infectia cu Mycobacterium tuberculosis.
- Diagnosticul de laborator in infectiile cu germeni spiralati si vibrioni.
- Investigarea microbiocenozei bucale si a placii bacteriene. Teste de apreciere,
Efectuare de frotiuri, colorare.
- Metode de cultivare pentru izolarea si identificarea genurilor bacteriene implicate in
patologia orala. Teste de apreciere a starii de imunitate nespecifica si specifica
in cavitatea bucala (lizozim, imunoglobuline).
- Recoltarea probelor din leziuni carioase pentru efectuarea frotiurilor, colorare.
- Recoltarea probelor din pungi parodontale, tehnici de cultivare. Investigarea
raspunsului organismului gazda in parodontopatii. Recoltarea probelor din canalele
endodontice si abcese periapicale, efectuarea frotiurilor, colorare, cultivare.
Diagnosticul de laborator in candidoza si actinomicoza cervico-faciala.
- Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Entamoeba, Leishmania, Trichomonas,
Giardia
- Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Toxoplasma gondii si Plasmodium spp.
- Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Fasciola hepatica, Taenia solium,
Taenia saginata, Diphilobotrium latum.
- Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Echinococcus granulosus,
Hymenolepis nana, Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis.
- Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Trichinella spiralis, Trichuris trichiura,
Strongiloides stercoralis, Toxocara spp.
- Principii de recoltare si transport ale produselor patologice in vederea efectuarii
diagnosticului virusologic. Metode de izolare si de identificare a virusurilor.
Diagnosticul serologic in viroze.
- Diagnosticul de laborator in gripa.
- Diagnosticul de laborator in hepatita virala acuta de tip B si in infectia cu HIV.
- Sinteza asupra metodelor de diagnostic bacteriologic, virusologic, parazitologic.
- Recapitulare, revederi de tehnici de laborator specifice.
118
V. BIBLIOGRAFIE
1. Microbiologie medicala – Buiuc D. Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti 1992.

2. Microbiologie –Debeleac L, Popescu-Dranda MC. Ed. Medicala Amaltea 1994, 2002.
3. Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice. Profilaxie si tratament
antimicrobian. Dumitriu S, Dumitriu H. Ed. Cerma 1996, 2002.
4. Oral microbiology and immunology – Nisengard R. Saunders Company USA
Philadelphia, 1994.
5. Parazitologie medicala - Radulescu S. Ed. All 1997, 2002.
6. Infectii parazitare umane - Steriu D. Ed. Briliant 1999, 2003.
7. Baze practice in parazitologia medicala - Lazar L. Ed. PUBLISTAR 2003.
8. Practica diagnosticului virusologic. Cernescu C, Ruta S. Ed. Concept publishing 1998.
9. Virusologie medicala – Cernescu C. Ed. Medicala 2003.
10. Virusologie medicala. Ciufecu ES. Ed. Medicala Nationala 2003.
VI. EVALUARE
Criterii pentru admiterea la examenul de MICROBIOLOGIE-PARAZITOLOGIE-

VIRUSOLOGIE:
frecventarea lucrarilor practice,
obtinerea calificativului “admis” la stagiu si la examenul practice.
Examen teoretic:
examen scris la virusologie si parazitologie in presesiune
valoare = 1/3 din nota finala
examen oral la microbiologie in sesiune
valoare = 2/3 din nota finala
MEDICINA INTERNA
ANUL II
SEMIOLOGIE MEDICALA
32 ore curs
I. SCOPUL CURSULUI
- Prezentarea datelor de semiologie generală referitoare la semne, simptome, tip

constitutional, etc. pentru a crea baza semantică, nosologică si gnoseologică necesara
întelegerii semiologiei diverselor aparate si respectiv a sindroamelor specifice.
119
- Crearea deprinderilor esentiale de logică si de limbaj medical, esentiale pentru activitatea
viitoare: întelegerea si aprofundarea notiunilor de medicină internă si de urgenŃe
medicale din anii III si V, respectiv posibilitatea de diagnostic clinic rapid si de instituire
în timp util a unei terapii specifice în cazul unor incidente/accidente în practica uzuala
din cabinetul stomatologic.
IV. OBIECTIVELE CURSULUI
- Prezentarea de o maniera care sa uşureze însusirea notiunilor specifice, cu o corelare

interdisciplinara – necesare articulării unui sistem logic, coerent de gândire medicala, atat
teoretică cât şi practica, absolut oblitoriu pentru orice medic.
- Crearea unui limbaj medical precis, coerent şi util.
V. CONTINUTUL CURSURILOR
SEMIOLOGIE GENERALĂ (1): Diagnostic, prognostic, simptome, semne; febra: tipuri de curbe
febrile; transpiraŃiile, cefaleea, astenia, insomnia
FOAIA DE OBSERVAłIE (2): datele generale, motivele internării, antecedentele heredo-colaterale,
antecedentele personale – fiziologice; patologice; anamneza
EXAMENUL CLINIC OBIECTIV
INSPECłIA
- Starea de conştienŃă
- PoziŃii
PERCUłIA: Sunetul sonor, mat, timpanic
PALPAREA
AUSCULTAłIA
EXAMENUL CLINIC PE APARATE (3-4)
Semiologia pielii şi fanerelor (3): modificări de culoare ale tegumentelor, icterul, cianoza, modificări
pigmentare cutanate,
hemoragii cutanate, modificări vasculare cutanate
ErupŃii cutanate (4): noduli, tulburări trofice ale pielii
Modificări ale secreŃiei sudorale, semiologia unghiilor
Semiologia părului. Examenul mersului. Facies- uri.
Semiologia ochilor. Modificări staturale. Starea de nutriŃie.
ConstituŃia. Semiologia ganglionilor
SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR (5-6):
120
(5) FOAIA DE OBSERVAłIE; PARTICULARITĂłILE ANAMNEZEI ÎN SEMIOLOGIA
AFECłIUNILOR APARATULUI RESPIRATOR; ANTECEDENTELE PERSONALE; inervaŃia
senzorială a organelor toracale şi ale abdomenului superior; cauzele durerii toracice; caracterele durerii
toracice; exemple de dureri toracice; dispneea, respiraŃii de tip special, tusea, expectoraŃia, vomica,
hemoptizia, cianoza
EXAMENUL OBIECTIV ÎN AFECłIUNILE APARATULUI RESPIRATOR: INSPECłIA,
PALPAREA, PERCUłIA,
AUSCULTAłIA; zgomote respiratorii suraadăugate
METODE PARACLINICE DE INVESTIGARE A APARATULUI RESPIRATOR
(6) PRINCIPALELLE SINDROAME PLEURO-PULMONARE:
sindromul bronşitic, sindromul clinic din bronşiectazii, sindromul de condensare pulmonară, sindromul
cavitar, abcesul pulmonar, sindromul de hipeaeraŃie pulmonară (sindromul de distensie alveolară), astmul
bronşic, emfizemul pulmonar, sindroamele pleurale, pleurita, sindromul de revărsat pleural lichidian =
pleurezia, sindromul de simfiză pleurală, sindromul de revărsat pleural aerian = pneumotorax, sindromul
mediastinal.
SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR (7-10):
SEMNE SI SIMPTOME ESENłIALE (7): dispneea cardiacă, palpitaŃiile, durerea cardiacă, durerea
vasculară periferică, tusea cardiacă, pierderile de conştienŃă
EXAMENUL FIZIC CARDIAC: InspecŃia; Palparea; PercuŃia;
AuscultaŃia
Zgomote cardiace suplimentare, mecanismul general de producere a suflurilor, examenul arterelor,
examenul clinic al venelor
Metode paraclinice de investigare a aparatului cardio-vascular
Sindroame cardio-vasculare (8): Stenoza mitrală, insuficienŃa mitrală, boala mitrală

(9) Stenoza aortică, insuficienŃa aortică, sindroamele pericardice,
sindroamele miocardice
Sindroamele insuficienŃei coronariene (10): Angorul stabil de efort, infarctul miocardic acut
Sindromul hipertensiunii arteriale
Sindromul de hipotensiune arterială
Sindromul insuficienŃei cardiace
Tulburări de ritm şi de conducere
SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV (11-12): EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI

DIGESTIV (11):
InspecŃia generală, inspecŃia tegumentelor, inspecŃia buzelor, inspecŃia gingiilor, inspecŃia zonei
vestibulare, inspecŃia cavităŃii bucale, examenul limbii, examenul planşeului bucal, examenul boltei
palatine, examenul palatului moale
121
Modificări ale faringelui şi amigdalelor
Examenul abdomenului: InspecŃia abdomenului, palparea abdomenului, auscultaŃia abdomenului
SIMPTOMELE SUFERINłELOR APARATULUI DIGESTIV (12): tulburările apetitului, greaŃa,
vărsăturile, hematemeza, durerea abdominală
SEMNE ALE AFECłIUNILOR DIGESTIVE: Modificări ale scaunului, modificări ale gustului,
modificări ale halenei, limba dureroasă, eructaŃiile, sughiŃul, meteorismul abdominal, Semiologia
ficatului: sindromul ascitic, sindromul de insuficienŃă hepato-celulară, sindromul de hipertensiune portală
Semiologia splinei
Semiologia pancreasului
SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL (13-14)
DATE SEMIOLOGICE GENERALE (13); Antecedente hetero-colaterale, antecedente personale

patologice
SIMPTOMATOLOGIA AFECłIUNILOR RENALE: tulburările diurezei, tulburările de micŃiune
SEMNE URINARE
CONSECINłELE GENERALE ALE AFECłIUNILOR APARATULUI RENO-URINAR
EXAMENUL FIZIC AL APARATULUI RENO-URINAR
EXAMINAREA PARACLINICĂ A APARATULUI RENAL
SINDROAME RENALE (14): sindromul nefropatiilor glomerulare, sindromul nefrotic, sindromul

nefropatiilor interstiŃiale (pielonefrite acute şi cronice), sindroamele tubulare,
sindroamele renale vasculare, sindromul de insuficienŃă renală acută, sindromul de innsuficienŃă renală
cronică
SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC SI SANGELUI(15-16)
Sindroame anemice (15): anemia normocromă, anemia hipocromă hiposideremică, sindromul anemiilor
hemolitice, sindromul anemiei feriprive, sindromul anemiei megaloblastice, sindromul de aplazie
medulară Poliglobulia
Sindroame prin anomalii leucocitare: hiperleucocitoza malignă, sindroame mieloproliferative, leucemia
mieloidă (granulocitară) cronică, leucemii acute
Sindroame hemoragipare (16): Sindroame hemoragipare prin trombopatie, purpurele trombopenice,
purpurele trombopatice, purpurele vasculare
Coagulopatii
VI. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE
a) Foaia de observaŃie clinică. Motivele internării. Date personale . Anetecedente heredo-

colaterale si personale (fiziologice si patologice). CondiŃii de viaŃă. Patologie profesionala,
122
patologie specifica anumitor grup de varsta, patologie specifica anumitor deprinderi nocive.
Istoricul bolii.
b) Examenul general al bolnavului: atitudine, facies, starea de conştienŃă, starea de nutriŃie,
tegumente;
c) Aparatul respirator. InspecŃie. Palpare.PercuŃie.AuscultaŃie. Sindroame specifice
d) Aparatul cardio-vascular. Anamneză. Examenul obiectiv InspecŃia şi palparea arterelor şi
venelor. Determinarea tensiunii arteriale. Sindroame valvulare. Sindromul coronarian.
Sindromul insuficientei cardiace. Semiologia tulburarilor de ritm si de conducere. Sindromul
pericardic.
e) Aparatul digestiv: Examenul clinic al gurii si faringelui. InspecŃia, palparea, percuŃia,
auscultaŃia abdomenului. Sindromul ulceros, palparea şi percuŃia ficatului normal şi patologic.
Sindromul icteric. Sindromul ascitic. Sindromul colecistic. Examenul pancreasului. Examenul
splinei
f) Semiologia aparatului renal . Anamneza. Examenul obiectiv. Tulburari mictionale si ale
diurezei. Colica renală. InfecŃiile urinare
g) Semiologia sangelui si sistemului hemato-poietic - Patologia sângelui. Manifestări hemoragice
pe tegumente şi mucoase . Sindroame anemice. Sindroame mieloproliferative
V. BIBLIOGRAFIE
1. Cursul predat
2. Curs de semiologie medicală – Conf.dr.Bălan Horia, Prof. Dr. Poppa I. Aureliu, Sef de lucrari
Delia Donciu, Asist. Univ. Elena Popescu – Editura Cerma, 2003
3. Sindromul, simptomul , semnul- Dr.Angela Sopa, Editura Ametist, 2002
4. Angela Vladan Sopa, Alice Balaceanu, Camelia Diaconu – Examenul obiectiv al pacientului in
bolile interne – Editura Cerma 2003
VI. EVALUARE
- Evaluare periodica la patul bolnavului pe parcursul desfasurarii stagiului practic, cu
ocazia vizitelor sefului de disciplina
- Examen practic de final de stagiu cu asistentul de grupa si titularul de curs
- Examen scris: 2 lucrari cu expunere in extenso a unor subiecte:
i. Semiologie generala, semiologia aparatului respirator si cardiovascular
ii. Semiologia paratului digestiv, a celui reno-urinar, a sangelui si sistemului
hematopoietic
- Examen oral (pondere 1/3 fata de proba scrisa), cu toata grupa, in prezenta asistentului de
grupa
123
ANUL III
MEDICINA INTERNA
32 ore curs
I. SCOPUL CURSULUI
- Prezentare succinta, logica si conform celor mai actuale date din literatura de specialitate
a principalelor afectiuni care fac obiectul Medicinei interne
- Crearea deprinderilor necesare recunoasterii rapide, in cabinetul stomatologic, a unor
diagnostice ce impun prudenta/temporizarea unor proceduri stomatologice, sau eventuala
solicitare a avizului specialistului pentru realizarea acestora.
- Construirea unei gandiri medicale coerente, juste, utilizand un limbaj adecvat,
concordant cu realitatea
- Crearea obisnuintei de a utiliza informatiile oferite de anamneza si de examenul clinic
pentru a orienta de o maniera sigura, coerenta si eficienta abordarea pacientului din unit-
ul dentar, in integralitatea sa.
♦ AFECłIUNI RESPIRATORII (1-4)
traheobronşita acută (1)
bronşita cronică
astmul bronşic
pneumoniile bacteriene acute (2)
pneumoniile acute interstiŃiale
supuraŃii pulmonare
cancerul bronhopulmonar (3)
pleurezia tuberculoasă
tuberculoza bronho-pulmonară (4)
bolile neinflamatorii ale pleurei
♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE (5-14)
hipertensiunea arterială (5)
stenoza mitrală (6)
insuficienŃa mitrală şi boala mitrală
insuficienŃa aortică
stenoza aortica
edemul pulmonar acut (7)
insuficienŃa cardiacă
angorul pectoris (8)
124
infarctul miocardic acut (9)
aritmii extrasistolice (10)
fibrilaŃia atrială( f.a.) (11)
tahicardii parioxistice (12)
blocul atrio-ventricular de gradul iii
endocardita bacteriană subacută (13)
endocardita reumatismală (14)
pericardite
♦ AFECłIUNI DIGESTIVE (15-20)
esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală (15)
ulcerul gastro-duodenal
cancerul colo-rectal (16)
boala crohn (ileita regională)
rectocolita ulcero-hemoragica
hepatitele cronice (17)
cirozele hepatice (18)
colecistita cronică litiazică şi nelitiazică (19)
pancreatita cronică (20)
cancerulpancreatic
♦ AFECłIUNI RENALE (21-26)
glomerulonefrite acute (21)
glomerulonefritele cronice (22)
sindromul nefrotic (23)
pielonefrita acută (24)
pielonefrita cronica (25)
♦BOLI REUMATISMALE (26-28)
reumatismul articular acut (26)
poliartrita reumatoidă (27)
spondilita ankilozantă (28)
lupusul eritematos sistematic
♦BOLI METABOLICE (31): diabetul zaharat
♦BOLI DE SANGE (32)
sindroame hemoragice trombocitare
coagulopatii
leucemii acute si cronice
anemii posthemoragice
125
♦ AFECłIUNI RESPIRATORII: traheobronşita acută, bronşita cronică, astmul bronşic, pneumoniile

bacteriene acute, pneumoniile acute interstiŃiale, supuraŃii pulmonare, cancerul bronhopulmonar,
pleurezia tuberculoasă, tuberculoza bronho-pulmonară, bolile neinflamatorii ale pleure - Date esenŃiale
ale examenului clinic, datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi
supravegherea evolutiei, elemente de terapie
♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE: hipertensiunea arterială , stenoza mitrală, insuficienŃa mitrală
şi boala mitrală, insuficienŃa aortică, stenoza aortica, edemul pulmonar acut,
insuficienŃa cardiacă, angorul pectoris,
infarctul miocardic acut, aritmii extrasistolice, fibrilaŃia atrială,
tahicardii parioxistice, blocul atrio-ventricular de gradul iii, endocardita bacteriană subacută, endocardita
reumatismală, pericardite - Date esenŃiale ale examenului clinic, datele examenelor paraclinice necesare
pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei, elemente de terapie
♦ AFECłIUNI DIGESTIVE: esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală,
ulcerul gastro-duodenal, cancerul colo-rectal, boala crohn (ileita regională),
rectocolita ulcero-hemoragica, hepatitele cronice, cirozele hepatice, colecistita cronică litiazică şi
nelitiazică, pancreatita cronică,
CANCERULPANCREATIC - Date esenŃiale ale examenului clinic, datele examenelor paraclinice
necesare pentru precizarea diagnosticului si supravegherea evolutiei, elemente de terapie
♦ AFECłIUNI RENALE: glomerulonefrite acute, glomerulonefritele cronice, sindromul nefrotic,
pielonefrita acută pielonefrita cronica - Date esenŃiale ale examenului clinic, datele examenelor
paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei, elemente de terapie.
♦BOLI REUMATISMALE: reumatismul articular acut, poliartrita reumatoidă, spondilita ankilozantă,
lupusul eritematos sistematic - Date esenŃiale ale examenului clinic, datele examenelor paraclinice
necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei, elemente de terapie.
BOLI METABOLICE: DIABETUL ZAHARAT - Date esenŃiale ale examenului clinic, datele
examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei, elemente de
terapie.
♦BOLI DE SANGE: sindroame hemoragice trombocitare, coagulopatii, leucemii acute si cronice,
anemii posthemoragice - Date esenŃiale ale examenului clinic, datele examenelor paraclinice necesare
pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei, elemente de terapie.
V. BIBLIOGRAFIE
- Cursul predat
- Sef lucrari Balan M.C. Horia, Prof. Popa I. Aureliu, Prof. Dr. Varlas Anghel – Subiecte teoretice si teste
de medicina interna – Ed. Cerma 2002
VI. EVALUARE
126
- Evaluare periodica, la patul bolnavului, pe parcursul desfaşurarii stagiului practice, cu
ocazia vizitelor sefului de disciplină.
- Examen practice de final de stagiu cu asistentul de grupa şi şeful de disciplina.
- Examen scris: expunere in extenso a 5 subiecte
- Examen oral (pondere 30% fata de proba scrisa), cu toata grupa, cu prezenta asistentului
de grupa si a sefului disciplinei.
Endoc rinol ogie
BAZELE ENDOCRINOLOGIEI
1. Hormonii – structura, mecanisme de actiune, clasificare
2. Controlul genetic al sintezei hormonale
3. Receptorul hormonal si patologia de receptor
HIPOTALAMUS, HIPOFIZA
1. Hipotalamus – anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine

2. Adeno si neurohipofiza – anatomie, embriologie, fiziologie, imunocitochimie, genetica,
imunologie, hormonii hipofizari (structura, biogenetica, rol fiziologic, reglare)
3. Metode de explorare endocrina a axului hipotalamo-hipofizar
4. Tumorile hipofizare – etiopatogenie, metode de evaluare, diagnostic diferential
5. Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactina
6. Acromegalia si gigantismul
7. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing, tireotropinom, gonadotropinom)
8. Adenoamele hipofizare nesecretante
9. Mijloace de tratament in tumorile hipofizare (chirurgie, radioterapie, tratament
medicamentos)
10. Diabetul insipid
11. Sindromul secretiei inadecvate de ADH
12. Insuficienta hipofizara a adultului (etiopatogenie, evaluare si diagnostic, tratament)
13. Insuficienta hipofizara a copilului (etiopatogenie, evaluare si diagnostic, tratament)
TIROIDA
1. Tiroida - anatomie, hormonii tiroidieni (sinteza, secretie, mod de actiune)
2. Metode de evaluare a functiei si morfologiei tiroidiene
3. Boala Graves Basedow
4. Alte tireotoxicoze (gusa polinodulara hipertiroidizata, adenomul toxic, etc)
5. Criza tireotoxica (etiologie, diagnostic, tratament)
6. Deficitul de iod si gusa endemica
7. Insuficienta tiroidiana a adultului si copilului. Mixedemul congenital
8. Coma mixedematoasa
9. Tiroidite
10. Nodulul tiroidian (etiopatogenie, evaluare, tratament)
11. Cancerul tiroidian (cancerul papilar, cancerul follicular, cancerul medular, carcinomul
tiroidian nediferentiat, alte cancere tiroidiene primare sau metastaze)
127
PARATIROIDELE SI METABOLISMUL MINERAL
1. Paratiroidele – anatomie, fiziologia secretiei de parathormon
2. Evaluarea paraclinica a bolilor metabolice ale osului si metabolismului mineral
3. Hipercalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament)
4. Hipocalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament)
5. Hiperparatiroidismul primar
6. Hiperparatiroidismul secundar si tertiar, osteodistrofia renala
7. Osteoporoza
8. Hipoparatiroidismul
SUPRARENALA
1. Corticosuprarenala: anatomie, embriologie,hormonii corticosuprarenalieni
(steroidogeneza, mod de actiune, efecte fiziologice)
2. Medulosuprarenala: anatomie, embriologie, hormonii medulosuprarenalienii (biosinteza,
mod de actiune, efecte fiziologice)
3. Metode de explorare in patologia suprarenaliana
4. Hipercorticismul si sindromul Cushing
5. Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar,
6. Bolile adrenale congenitale
7. Insuficienta corticosuprarenaliana cronica primara (boala Adisson, suprarenalectomia)
8. Insuficienta corticosuprarenaliana acuta
9. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame, incidentaloame, neoplazii)
10. Feocromocitomul
SEXUALIZARE NORMALA SI PATOLOGICA

I. Femeie
1. Ovarul – embriologie, anatomie, steroidogeneza ovariana, inclusiv reglarea, fiziologia
hormonilor ovarieni, receptori estrogenici
2. Fiziologia ciclului menstrual
3. Metode de investigare in patologia ovariana
4. Amenoreea primara
5. Amenoree secundara
6. Insuficienta ovariana primara
7. Hirsutismul si hiperandrogenemia
8. Sindromul ovarului polichistic
9. Anovulatia
II Barbat
1. Testiculul – embriologie, anatomie,
2. Hormonii testiculari – biosinteza, reglare, efecte si roluri fiziologice, mecanism de
actiune, receptorul androgenic
3. Spermatogeneza
4. Evaluarea functiei gonadale masculine
5. Insuficienta testiculara
6. Criptorhidia
7. Ginecomastia
8. Tumori gonadale secretante
9. Disfunctia erectila
III. Diferentierea sexuala
1. Genetica determinismului sexual si diferentierii sexuale
2. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale
128
3. Sindromul Turner
4. Sindromul Klinefelter
URGENTE IN ENDOCRINOLOGIE:
1. Insuficienta suprarenala acuta
2. Coma hipofizara
3. Hipoglicemiile
4. Criza tireotoxica (encepalopatia tireotoxica)
5. Coma mixedematoasa
6. Tetania hipocalcemica (paratireopriva)
7. Hipercalcemia
8. Hipocalemia
9. Comele diabetice
Lucrari practice
Prezentari de cazuri de endocrinologie conform tematicii.
LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIE
I. Principiul metodelor, interpretare
1. Imunodozare
2. Examen citovaginal
3. Spermograma
4. Test Barr
5. Antropometrie
6. Reflexograma ahileana
7. Temperatura bazala
8 - 23 Dozarea RIA, IRMA, ELISA, DELPHIA a urmatorilor hormoni:
- GH, ACTH, FSH/ LH, PRL, TSH, T3, T4 liberi si legati, PTH, Calcitonina, Cortizol plasmatic/
cortizol liber urinar, Aldosteron, activitatea reninei plasmatice, Insulina, peptidul C, Estrogeni
plasmatici si urinari, Progesteron plasmatic, 17 OH progesteron, CPG urinar, Testosteron
plasmatica, DHEA, HCG
24. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) si cromatografic
25. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static, dinamic, in ritm
26. Dozarea catecolaminelor urinare si a metabolitilor
27. Colesterolemie, trigliceridemie, lipidograma
28. Hemoglobina glicozilata
29. Ionograma sanguina, echilibru acido-bazic (Astrup)
30. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina
31. Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i.v. cu determinarea hormonilor adenohipofizari
si glicemiei
32. Testul de stimulare la ACTH 1-24
33. Testul la metyrapon
34. Teste de inhibitie la dexametazona
35. Proba de deshidratare cu indicatorii de valoare
129
36. Determinarea si interpretarea glicozuriei
37. Determinarea corpilor cetonici urinari
IMAGISTICA SI COMPETENTA IN ECOGRAFIA ENDOCRINA

(1) Bazele clinice ale ecografiei
(2) Diagnosticul ecografic in patologia benigna tiroidiana
(3) Diagnosticul ecografic in cancerul tiroidian
(4) Diagnosticul ecografic in bolile tiroidiene autoimune
(5) Tiroidita subacuta – diagnostic ecografic
(6) Valoarea examenului ecografic in gusa nodulara
(7) Diagnosticul ecografic in patologia tumorala sau hiperplazia paratiroidelor
(8) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic
(9) Patologia benigna a sanului
(10) Diagnostic ecografic in patologia tumorala a glandei suprarenale
(11) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea si limitele examenului ecografic
(12) Diagnosticul ecografic in patologia functionala a ovarului
(13) Diagnosticul ecografic in tumorile testiculare
(14) DEXA
(15) Densitometria cu ultrasunete
(16) Valoarea examenului ecocardiografic in patologia endocrina
Seminarii privind principiul metodelor si interpretare
a. Tomografia computerizata si RMN a zonei hipotalamohipofizare si a diferitelor
glande endocrine
b. Radiografii osoase din patologia endocrina, inclusiv radiografia de mana pentru
aprecierea varstei osoase (nuclei de osificare) si radiografia craniu-profil pentru
saua turceasca
c. Ecografia tiroidiana si ovariana
d. Scintigrama tiroidiana, corticosuprarenale, medulosuprarenale paratiroide, osoasa
ANUL VI
URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE
16 ore curs
I. SCOPUL CURSULUI
- Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot
interveni in cabinetul stomatologic
- Prezentarea algoritmurilor în vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor în trepte
logice, precum si terapia adecvata fiecarei urgente, în functie de amploarea gravitatii
cazului.
Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenŃa în cabinetul
stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog
130
- ObstrucŃia arterială periferică acută
- Tromboza venoasă profundă
- Edemul pulmonar acut
- Durerea toracală
o – criza de angor pectoris
o – angorul instabil
o – infarctul miocardic acut
- UrgenŃe hipertensive
- Tahiaritmii
- Bradiaritmii
- InsuficienŃa cardio-circulatorie acută
- Criza de astm bronsic
- Embolia pulmonară
- InsuficienŃa respiratorie acută
- Hemoptizia
- Hematemeza
- Şocul anafilactic
- Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc
- Şocul cardiogen
- Şocul hipovolemic
- Hipoglicemia
- Convulsiile
- Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute
- Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii

Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si
manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu
dotarea cabinetului stomatologic, specifice pentru tipurile de urgente medicale .
V. BIBLIOGRAFIE
- Cursul predat
- Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. Dr. Balan Horia, Conf. Dr. Iordache
Nicolae, în curs de apariŃie la Editura Medicală.
VI. EVALUARE
- Examen practic şi oral la finalul stagiului
- Proba scrisă – expunere in extenso a 4 subiecte
131
MEDICINA LEGALĂ

Un semestru
Ore de curs: 32
Ore de lucrări practice: 16
Anul IV
1 Semestru = 16 cursuri
Curs introductiv
DefiniŃa medicinei-legale, preocupări, evoluŃia probaŃiunii medico-legale, organizarea

medicinei legale şi a aparatului de justiŃie, expertiza medico-legală, cadrul juridic şi
metodologic. Odontologie medico-legală – definiŃie, obiectiv.
Tanatologie medico-legală
DefiniŃia, clasificarea şi etapele morŃii.
Stările terminale, semnele clinice de diagnostic al morŃii, reacŃii postvitale, modificări
cadaverice, precoce, modificări cadaverice tardive ( distructive şi conservatoare), determinarea
datei morŃii. Moarte subită.
Traumatologia generală
Clasificarea agenŃilor traumatici. Leziunile traumatice primare: clasificare, mecanisme
de producere, aspecte morfopatologice, aprecierea gravităŃii leziuniloe corporale în conformitate
cu prevederile Codului Penal. ReacŃiile vitale, generale şi locale.
Traumatologie sistemică şi topografică
Probleme medico-legale ale traumatismului cranio-cerebral. Traumatismele gâtului.
Traumatismele rutiere.
Leziuni BMF în accidentele de trafic rutier
Leziunile şoferului, ale pasagerului din dreapta şi ale ocupanŃilor din spate;
sindroame tanatogeneratoare în accidentele de circulaŃie cu componentă lezională BMF;
problemele expertizei medico-legale odontostomatologice.
Traumatisme produse prin agenŃi fizici
Leziunile şi moartea datorită electricităŃii; leziunile şi moartea datorită radiaŃilor.
Asfixii mecanice
132
GeneralităŃi privind sindroamele anoxice, clasificare, fiziopatologie,
morfopatologie.Asfixii prin compresiune (spânzurare, strangulare, sugrumare, compresie toraco-
abdominală).
Expertiza medico- legală în leziunile traumatice buco- maxilo- faciale
Factorii ce condiŃionează gravitatea leziunilor buco-maxilo-faciale; particularităŃile

leziunilor traumatice buco-mazilo-faciale; leziunile părŃilor moi, fracturile oaselor masivului
facial, complicaŃii şi sechele ale traumatismelor buco-maxilo-faciale.
Criterii pentru aprecierea gravităŃii leziunilor traumatice
Prevederile legislaŃiei române- prevederile codului penal şi codului civil ; pierderea
unui simŃ sau organ ori încetarea funcŃionării acestora; infirmitatea permanentă fizică sau
psihică, aspecte medico-legale privind noŃiunea de “ sluŃire”; punerea în primejdie a vieŃii
victimei.
Identificare medico-legală
NoŃiunii generale asupra identificării; rolul odontologiei medico-legale în expertiza

antropologică; noŃiuni generale; metode de lucru în odontologia medico-legală; probleme la care
trebuie să răspundă expertiza medico-legală odontostomatologică; reconstituirea facială.
Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice
Toxicologie generală: toxicitatea, reacŃii la substanŃele toxice, clasificarea toxicelor,

căile de pătrundere ale toxicelor, distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor, neutralizarea toxicelor,
expertiza medico-legală în intoxicaŃii; expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi
diagnostic; expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în
cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului.
Toxicologie specială
IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice, fiziopatologie, morfopatologie,

tanatogeneză.
IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice, fiziopatologie, morfopatologie,

tanatogeneză.
IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice, fiziopatologie, morfopatologie,

tanatogeneză. BeŃia acută. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante.
Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice,

fiziopatologie, morfopatologie, tanatogeneză.
133
IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice, fiziopatologie,
morfopatologie, tanatogeneză.
IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare, aspecte sociale, simptome,

implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică.
Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilo-

faciale
Responsabilitatea medicală, culpa şi delictul, rolul expertizei medico-legale în

stabilirea culpei şi delictului; probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilo-
faciale, rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate.
Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în

cabinetele stomatologice
Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală
Legea spitalelor. Legea drepturilor pacientului. Legea nr.74/1995.
Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice
Toxicologie generală: toxicitatea, reacŃii la substanŃele toxice, clasificarea toxicelor,

căile de pătrundere ale toxicelor, distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor, neutralizarea toxicelor,
expertiza medico-legală în intoxicaŃii; expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi
diagnostic; expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în
cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului.
IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice, fiziopatologie, morfopatologie,

tanatogeneză.
IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice, fiziopatologie, morfopatologie,

tanatogeneză.
IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice, fiziopatologie, morfopatologie,

tanatogeneză. BeŃia acută. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante.
Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice,

fiziopatologie, morfopatologie, tanatogeneză.
IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice, fiziopatologie,

morfopatologie, tanatogeneză.
134
IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare, aspecte sociale, simptome,
implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică.
Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilo-

faciale
Responsabilitatea medicală, culpa şi delictul, rolul expertizei medico-legale în

stabilirea culpei şi delictului; probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilo-
faciale, rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate.
Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în

cabinetele stomatologice
Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală
Legea spitalelor. Legea drepturilor pacientului. Legea nr.74/1995.
PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE
Anul IV
1 Semestru
Expertiza medico-legală: generalităŃi, metodologie, exemplificări, organizarea expertizei;

Expertiza medico-legală odontologică: definiŃie, obiective, prevederi legale
Certificatul medico-legal: părŃi componente, aportul specialistului stomatolog în

diagnosticul leziunilor buco-maxilo-faciale; prezentări de cazuri
Expertiza medico-legală odontologică – noŃiuni de bio-traseologie, prezentări de cazuri
Expertiza medico-legală în accidentele terapeuticii buco-maxilo-faciale: metodologia

redactării actelor medico-legale, prezentări de cazuri
Expertiza leziunilor traumatice buco-maxilo-faciale: examinarea persoanelor

traumatizate, redactarea actelor medico-legale, prezentări de cazuri
Leziuni buco-maxilo-faciale în accidentele de trafic rutier: redactarea actelor medico-

legale de autopsie şi de examinare pe persoană, prezentări de cazuri
Organizarea reŃelei de medicină-legală în România: expertiza medico-legală în

intoxicaŃia etilică (recoltarea de probe biologice – sarcină obligatorie care interesează şi pe
medicii stomatologi), vizitarea muzeului de medicină-legală cu exemplificarea expertizelor
medico-legale odontostomatologice
Examen practic
135
MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR
Tematica curs / lucrari practice
1. Notiuni generale de management
2. Calea pe care o alegem dupa facultate: Salariat / liber profesionist / antreprenor
/investitor
3. Managementul calitatii serviciilor medico dentare
4. Legislatie, organizarea si functionarea cabinetului dentar
5. Ideea de afaceri – Calificare
6. Produsul, Pretul
7. Distributie, Promovare
8. Planul de afaceri
9. Planul de marketing
10. Marketing fara costuri
11. Noi, cel mai puternic concurent pe care il avem
12. Fluxurile de numerar
13. Negocierea
14. Suntem pregatiti pentru o afacere? / Ce trebuie sa facem?
• Tematica de curs urmareste tematica lucrarilor practice
Bibliografie
1. Vaca mov: transforma-ti afacerea prin idei remarcabile/ Seth Godin, Bucuresti, editura
Brandbuilders, 2007
2. Tata bogat, tata sarac/ Robert T. Kiyosaki, Bucuresti. Editura Curtea Veche Publishing,
2000
3. Arta de a fi egoist/ Josef Kirschener, Bucuresti editura Trei, 2007
4. Planul de afaceri/ Dumitru Porojan, Cristian Bisa, Bucuresti, casa de editura Irecson,
2002
5. Profetiile tatalui bogat/ Robert T. Kiyosaki, Bucuresti, editura Amaltea, 2003
6. Fa-ti o firma, vinde-o si imbogateste-te/ John Duran, Bucuresti, editura Amaltea, 2006
7. 10 pacate capitale de marketing/ Philip Kotler, Bucuresti, editura Codecs, 2004
8. Ghid de investitii personale – editia a II-a/ Eugen Voicu, Razvan Pasol, Bucuresti,
editura Meronia, 2005
9. Planul eficace de marketing/ Peter Knight, Bucuresti, editura Bic All, 2005
10. Marketing fara costuri – pentru luptatorul de gherila/ Jay Conrad Levinson, Bucuresti,
editura Business Tech International Press, 2005
11. Management Sanitar. Notiuni fundamentale de sanatate publica/ Armean Petru,
Bucuresti, editura C N I Coresi, 2004
136
NEUROLOGIE
ANUL IV
Un semestru 16 ore de curs
I. SCOPUL CURSULUI:
1. ÎnŃelegerea rolului sistemului nervos somatic şi a funcŃilor sale de recepŃie şi

efectorie.
2. Cunoaşterea principalelor sindroame neurologice motorii şi senzitive.
3. Informarea asupra afecŃiunilor primitive neurologice şi secundar neurologice
cu influenŃa asupra întregului organismului.

1. Să înŃeleagă faptul că în calitate de medici tratează o afecŃiune stomatologică,
la o persoană cu mai multe afecŃiuni asociate, din diferite domenii ale
patologiei.
2. Să se orienteze în situaŃiile patologice de tip neurologic şi să-şi desfăşoare
propria activitate fără a provoca unele complicaŃii neurologice, dintre care
unele chiar cu evoluŃie severă şi sfârşit latat.
3. Să sesiseze momentul în care trebuie să solicite ajutorul neurologului într-o
complicaŃie sau pentru evitarea unei complicaŃii.
4. Să înŃeleagă necesitatea unui tratament stomatologic în unele boli
neurologice.

1. Semiologia neurologică (sindroame neurologice majore)
2. Patologia neurologică (prezentarea succentă a principalelor capitole de
patologie)

1. Prezentarea foii de observaŃie neurologică cu aspectele ei specifice şi
patologiei neurologice prin prezentarea bolnavilor neurologici internaŃi în
clinică
137
2. Deprinderea examenului neurologic prin examenul bolnavilor din clinica
neurologică
3. Prezentarea unor investigaŃii neurologice specifice
V. BIBLIOGRAFIE
1. “Neurologie clinică”, V. Ion, S. Georgescu, A. Câmpeanu, E. Tufănoiu, C.
Tudoran, I. Lupescu, Ed. All Bucureşti, 1999.
2. “Elemente de Semioloogie şi Patologie Semiologică pentru ÎnvăŃământul
Stomatologic. Patologia Neurologica”, Vol. I şi II, I. Cinca, I. Stomatoiu, Ed.
Cerona Bucureşti 1996.
VI. EVALUARE
Examenul practic la bolnav …………………………………………... ..50%
Lucrare de verificare în scris la terminarea cursului…………………... .50 %
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
ANUL III
1 semestru
16 ore de curs / 16 ore lucrări practice
I. SCOPUL CURSULUI
1. Însuşirea de către student a anatomiei şi fiziologiei aparatului genital
feminin şi a elementelor de bază a fenomenului reproducerii umane
2. Cunoaşterea elementelor de bază ale patologiei obstetricale şi
ginecologice, ce trebuie să facă parte din educaŃia medicală a medicului
de medicină orală
3. Prezentarea influenŃelor exercitate de perioadele fiziologice din viaŃa
femeii şi a sarcinii asupra patologiei orale şi a consecinŃelor terapeutice
1. Pregătirea profesională de bază a viitorului medic dentist cu noŃiunile
esenŃiale teoretice şi practice de ginecologie şi obstetrică
2. Pregătirea medicului de medicină orală de a efectua tratamente complexe, bazate
pe cunoştiinŃe etiopatogenice şi de farmacologie
3. Pregătirea medicului de medicină orală de a fi capabil să depisteze
afecŃiuni generale, cu răsunet asupra cavităŃii orale şi de a solicita
consulturi interdisciplinare.
138
1. Anatomia organelor genitale feminine
2. Fiziologia genitală feminină – influenŃa etapelor fiziologice din viaŃa femeii asupra
aparatului oro-dento-maxilar
3. Gametogeneza, fecundaŃia, migraŃia, segmentaŃia şi dezvoltarea oului. Anexele
fetale: placenta, lichidul amniotic, membranele, cordonul ombilical.
4. Clinica sarcinii normale în trimestrul I, II şi III. Diagnosticul paraclinic al sarcinii.
Modificări adaptative şi statusul hormonal în sarcină.
5. Naşterea normală. Fătul la termen. Lăuzia. Naşterea patologică.
6. Patologia specifică sarcinii: sângerări în prima jumătate a sarcinii, sîngerări în a
doua jumătate a sarcinii, hipertensiunea indusă de sarcină
7. Patologie generală asociată sarcinii. Patologie oro-dento-maxilară asociată sarcinii
8. Simptome cardinale în ginecologie. Patologie inflamatorie, tumorală benignă şi
malignă.
IV. BAREM DE LUCRĂRI PRACTICE
1. Însuşirea elementelor de examinare clinică: anamneză specifică, examen clinic

obiectiv, participarea la efectuarea unor explorări paraclinice specifice specialităŃii:
ecografie, colposcopie, histeroscopie, laparoscopie
2. Participarea la examinarea unei gravide în trimestrul III şi urmărirea travaliului
3. Urmărirea asistenŃei naşterii normale şi însuşirea manevrelor necesare
4. Urmărirea unei operaŃii cezariene şi a unei intervenŃii chirurgicale ginecologice
5. Urmărirea unui curetaj uterin biopsic sau pentru întreruperea sarcinii
6. Însuşirea de elemente de planning familial şi contracepŃie. Prezentarea metodelor
contraceptive.
V. BIBLIOGRAFIE
1. Cursul predat
2. D. Pelinescu-Onciul, Maria Bari, sub. red. Curs de obstetrică şi ginecologie pentru
studenŃii FacultăŃii de Medicină Orală ( în pregătire pentru apariŃie )
3. D. Pelinescu-Onciul, Maria Bari. Curs de obstetrică-ginecologie pentru studenŃii şi
absolvenŃii FacultăŃii de Stomatologie. Editura didactică şi pedagogică, R.A.
Bucureşti 1996
4. N.Crişan, D. Nanu . Obstetrica. Litografia UMF Carol davila, Bucureşti 1994
5. R, Merger, J. Levy, J. Melchior. Prècis d´obstètrique , Masson, paris 1993
139
6. Cunningham FG, MacDonald PC, Gant NF. William´s Obstetrics. Prentice-Hall
international Inc., 1997.
VI. EVALUARE
DiscuŃii şi seminarii în perioada stagiului
1. Examen de sfârşit de stagiu ( parŃial după 5 cursuri – test grilă, examen oral final )
ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTO - FACIALĂ
ANUL V
32 ore curs / semestru
64 ore de lucrări practice / semestru
I. SCOPUL CURSULUI
1. Introducere în ortodonŃie şi ortopedic dento - facială (ODF)
2. Dezvoltarea normală şi patologica cranio - facială neo şi postnatală
3. Reglarea creşterii; mecanisme etiopatogenice
4. Cunoaşterea specificului investigaŃiilor în ortodonŃie şi ODF
5. Principii terapeutice în anomaliile dento - maxilare

La terminarea anului V, se propune ca studenŃii să aibă cunoştinŃe necesare pentru:
1. diferenŃierea patologicului de normal şi a fenomenologiei tranzitorii în dezvoltare
2. a cunoaşte şi a interpreta elementele semiotice ale unei anomalii dento - maxilare
3. a interpreta investigaŃii curente utilizate în ortodonŃie şi ODF
4. a corela principiile terapeutice cu momentul de creştere şi dezvoltare, cu axare pe
prevenŃie şi intercepŃie
5. a percepe interdisciplinar ortodonŃia şi ODF cu celelalte specialităŃi

1. Introducere in ortodonŃie si ODF
2. EvoluŃia filogenetică aparatului dento - maxilar şi implicaŃiile în patologia ortodontică şi
ODF.
3. Creşterea şi dezvoltarea aparatului dento -maxilar
4. EvoluŃia relaŃiilor de ocluzie normale
5. Mecanismele de reglare ale dezvoltării Ap.D.M
140
6. Etiopatogenia anomaliilor dento - maxilare
7. InvestigaŃia în ortodonŃie
8. IndicaŃiile tratamentului în An.D.M
9. Principii de tratament ortodonŃie
10. Etapizarea tratamentului ortodonŃie
11. Clasificarea aparatelor ortodontice, elemente componente
12. Aparatele ortodontice bio-active mecanice mobilizabile
13. Anomalii dentare izolate
V. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC
l . Examenul clinic, morfologic şi funcŃional al pacienŃilor cu An.D.M. (completarea foii de

observaŃie ortodontice)
2. Amprentarea
3. Turnarea modelelor
4. Analiza modelelor de studiu
5. înregistrarea ocluziei de obişnuinŃă
6. Examenul fotostatic
7. Analiza OPG
8. Elementele constructive ale aparatelor mobile - propedeutică ortodontică
9. Caracteristicile desenului aparatului ortodontic
10. Igienizarea şi asanarea cazurilor luate în tratament
11. Aplicarea de mici măsuri de ortodonŃie preventivă şi interceptivă
12. ExerciŃii de miogimnastică
13. Prezentare segmentară de caz
BIBLIOGRAFIE
1. NoŃiuni de tehnică ortodontică - Ecaterina lonescu, Viorica Milicescu, Ed.Cerma, 2000
2. Aparatul dento - maxilar - Gheorghe Boboc, Ed.Medicala, 1996
3. OrtodonŃie practică - Dragoş Stanciu, Lidia Boboc, Ed. Med. 2000, Bucureşti
4. Caiet de lucrări practice - Lidia Boboc, Dragoş Stanciu, Ed. Med. 2001, Bucureşti
5. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială, Valentina DorobăŃ , Dragoş Stanciu, Editura
Medicală, Bucureşti, 2003
141
VI. EVALUARE
1. În timpul stagiului clinic de ortodonŃie şi ODF, fiecare student trebuie să:
a) investigheze 2 pacienŃi noi pe specificul ortodonŃiei şi ODF: anamneză, examen clinic complet,
model de studiu, indici de dezvoltare dinŃi - arcadă - faŃă, dezvoltarea tridimensională a arcadelor,
ocluzie statică şi dinamică, analiza examenelor complementare, aplicarea aparatelor
ortodontice sub îndrumarea directă a asistentului;
b) realizeze un minim de 6 - 8 amprente şi să toarne modele pentru minim 2 cazuri;

c) realizeze exerciŃii de evaluare a creşterii şi dezvoltării (analiza tridimensională pe modele de
studiu şi alte cazuri în afara celor noi ….......................30%
2. Examen practic ............................................................................................................40%

- 2 probe clinice
- 2 probe pe model
3. Examen teoretic: scris (teste grilă sau 10 subiecte) .................................30%

- se are în vedere trecerea la examenul teoretic oral
ANUL VI
32 ore curs / semestru
96 ore lucrări practice / semestru
I. SCOPUL CURSULUI
1. Cunoaşterea principalelor concepte de clasificare a anomaliilor dento - maxilare (AnDM)
2. Cunoaşterea semiologiei clinicii şi a principiilor terapeutice ale AnDM
3. ÎnŃelegerea şi însuşirea competenŃei medicului stomatolog în complexul asistenŃei
ortodontice în corelaŃie cu interdisciplinaritatea stomatologică
4. înŃelegerea şi însuşirea limitelor medicului stomatolog în ortodonŃia preventivă şi
interceptivă

La terminarea anului VI, absolventul trebuie să fie capabil să:
1. Să stabilească un diagnostic precoce corect de anomalie dento - maxilară (AnDM)
142
2. Să îndrume şi să sfătuiască într-o etapizare terapeutică corectă pacientul purtător şi de AnDM
3. Să efectueze etapele pre-ortodontice de stomatologie generală preventivă şi endodontică
4. Să cunoască tehnicile ortodontice preventive şi interceptive pentru care a fost
instruit, în vederea colaborării cu medicul ortodont.

1. Terminologia în ortodonŃie
2. Clasificarea şi diagnosticul anomaliilor dento - maxilare (An.D.M)
3. Anomalii în plan sagital
4. Anomalii în plan transversal
5. Anomalii în plan vertical
6. Dizarmonia dento - alveolară (DDA)
7. Aparatele funcŃionale în tratamentul An.D.M.
8. Aparatele ortodontice fixe
9. Aparatele intra-extraorale, aparatele extraorale in tratamentul An.D.M
10. Aparatele ortodontice pasive
11. Reechilibrarea post-tratament ortodontic
12. Terapia prin metode ortodontice a malformaŃiilor congenitale
13. Tratamentul ortodontico - chirurgical
14. Tratamentul complex al An.D.M. la tinar si adult
IV. STAGIU CLINIC

l . Examinarea clinică a pacientului şi întocmirea foii de observaŃie
2. Perfectarea tehnicii de amprentare; soclarea modelelor; analiza de model în vederea
diagnosticului
3. Interpretarea examenelor complementare, radiologice, fotografice şi antropometrice,
4. Stabilirea diagnosticului şi a obiectivelor terapeutice
5. Prezentarea de caz
6. Completarea terapiei:
- aparatura mobilă
- aparatura funcŃională
- aparatura fixă
7. Însuşirea metodelor terapeutice profilactice şi interceptive ortodontice
8. IndicaŃii de purtare şi întreŃinere a diverselor tipuri de aparate ortodontice
9. ReparaŃii simple în cabinet
143
V. BIBLIOGRAFIE
1. OrtodonŃie, Dragoş Stanciu , Valentina DorobăŃ, Ed. Medicală, 1991
2. OrtodonŃie, Elvira Cocirla, Lit.luliu Hateganu, 2000
3. Caiet lucrări practice - Lidia Boboc, Dragoş Stanciu, Ed. Med. 2001
4. OrtodonŃie practică - Dragoş Stanciu, Lidia Boboc, Ed. Med. 2000
5. Anomaliile dento-maxilare - Boboc Gheorghe, Ed. Med. 1971
6. OrtodonŃie şi Ortopedie Dento-facială, Valentina DorobăŃ, Dragoş Stanciu, Editura Medicală,
Bucureşti, 2003.
7. VI. EVALUARE
1. In timpul stagiului clinic de ortodonŃie, fiecare student trebuie să:

- investigheze complet, să participe la elaborarea planului de tratament (şi eventual la
confecŃionarea aparatului ortodontic, sub îndrumarea asistentului de grupă) şi la aplicarea
aparatelor ortodontice în cavitatea bucală
- să fie capabil de a da indicaŃii primare şi secundare de purtare şi igienizare a aparatului
ortodontic
- să cunoască etapizarea şi succesiunea tratamentelor pre-ortodontice, precum şi pregătirea
pacientului în vederea tratamentului ortodontic
- fie orientat asupra limitei vârstei optime şi a posibilităŃilor în timp ale unui tratament
ortodontic
- realizeze necesitatea consultului pluridisciplinar în utilizarea rezervelor biologice oferite de
aparatul dento - maxilar în cadrul îmbolnăvirilor complexe .....................................30%
2. Examen practic ..................................................................................................40%
a) prezentare de caz clinic (pe pacient)
b) recunoaştere, descriere completă, posibilităŃi terapeutice ale unui aparat ortodontic
curent
3. Examen teoretic scris (teste grila) ..................................................................................30%
ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE
ANUL III
- 48 ore de curs / semestru

- 64 ore lucrări practice şi stagiu clinic / semestru
144
I. SCOPUL CURSULUI
1.Însuşirea unor noŃiuni privind structura şi funcŃiile Ńesuturilor dure dentare în
contextual patologiei odontale şi a odontoterapiei restauratoare .
2.ÎnŃelegerea cariei dentare simple ca o boală multifactorială , în vederea combaterii
factorilor cauzali intr-un cadru individualizat.
3.Însuşirea importanŃei caracterului reversibil al demineralizării smalŃului pentru păstrarea
integrităŃii sale morfologice prin tratament neinvaziv, în cariile incipiente necavitare.
4.Însuşirea noŃiunilor privind diagnosticul, formele clinice şi procedeele de diagnostiv
pozitiv şi diferenŃial de carie simplă.
5.Însuşirea principiului biologic în tratamentul cariei simple.
6.Însuşirea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei simple (conform regulilor lui
Black) şi a tehnicilor moderne minim invazive bazate pe adeziune.
II.OBIECTIVELE CURSULUI
Se urmăreşte ca la terminarea cursului studentul să fie capabil :

1.Să pună un diagnostic de leziune carioasă necavitară.
2.Să poată diferenŃia o leziune carioasă incipientă necavitară, reversibilă, de o leziune
cavitară ireversibilă.
3.Să evalueze statusul dentar (indicele DMFT / DMFS ).
4.Să definească gradul de risc cariogen şi să identifice un pacient cu risc de carie crescut.
5.Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă.
6.Să întocmească un plan de tratament etapizat.
7.Să poată alege metoda de tratament adecvată, pentru o pregătire convenŃională sau
minim invazivă a preparaŃiei şi să o aplice corect.
8.Să diferenŃieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin
tratament adecvat al plăgii pulpo-dentinare.
9.Să poată aplica tehnica optimă de tratament a plăgii pulpo-dentinare în funcŃie de situaŃia
clinică şi de materialul ales pentru restaurarea coronară.
10.Să cunoască şi să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive.
11.Să poată finaliza o restaurare coronară morfofuncŃională prin restaurări adezive sau
neadezive.
145
1.Date privind morfofiziologia Ńesuturilor dure dentare şi implicaŃiile sale clinice.

2.Caria dentară; generalităŃi, teorii etiopatogenice.
3.ConcepŃia actuală privind etiopatogenia cariei dentare (triada Keyes/timp de acŃiune):
calitatea structurilor dure dentare, rolul alimentelor, lichidul bucal, placa bacteriană (structură,
mod de formare, mecanisme de acŃiune).
4.Epidemiologia cariei simple dentare.
5.Măsuri de profilaxie / prevenŃie a cariei simple dentare.
6.Morfopatologia cariei dentare simple.
7.Caria dentară simplă: generalităŃi, forme clinice, semne clinice, diagnostic pozitiv şi
diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii.
8.Controlul infecŃiei/contaminării în cursul tratamentului de carie simplă ( echipamentul de
protecŃie,igiena mâinilor).
9.Metode de izolare a câmpului operator
10.Principii generale de tratament în caria simplă; etape de lucru, tehnici de restaurare.
11.Materiale de restaurare coronară: clasificare, materiale de restaurare coronară provizorie
12.Materiale de restaurare de durată neestetice (amalgame dentare). Prepararea cavităŃilor
pentru amalgam – tehnici convenŃională/tehnici moderne
14.Adeziunea la structurile dure dentare
15.Materiale aderente de restaurare de durată estetice/parŃial estetice.Tehnici de realizare a
preparaŃiilor şi de restaurare coronară cu materiale aderente
16.Tratamentul plăgii dentinare. ProtecŃia pulpo-dentinară
IV.CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE ŞI AL STAGIILOR CLINICE
1.Prezentarea instrumentarului de consultaŃie şi tratament, poziŃiile de lucru,

funcŃionarea şi modul de utilizare a unitului dentar în odontoterapia restauratoare
2.Tratamentul cariei simple; prezentare, demonstratii de preparare a cavităŃilor
(modele/simulatoare), prepararea efectivă a cavităŃilor de către studenti
3.Prezentarea materialelor de restaurare coronară provizorie şi de durată, demonstraŃii
practice, executarea de către studenŃi a unor obturaŃii pe dinŃi extraşi sau pe modele
4.Tratamentul plăgii dentinare şi protecŃia pulpo-dentinară (metode
convenŃionale/moderne)
146
5.Organizarea cabinetului de medicină dentară (echipamentul de protecŃie, igiena
mâinilor)
6.Examenul clinic al pacientului şi foaia de observaŃie clinică; examene complementare
şi teste diagnostice în caria simplă cavitară şi necavitară; mijloace de izolare a câmpului operator
7.Evaluarea gradului de risc cariogen
8.Demonstrarea clinică a poziŃiilor de lucru la fotoliul/unitul dentar şi a modalităŃilor de
utilizare a instrumentarului pentru tratamentul de carie dentară simplă (pacienŃi) .
V. BIBLIOGRAFIE
1.Note curs predat.
2.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B.Popa,
C.Andreescu, D.Bodnar; Ed.Cerma, 1999.
3.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N.Marcov; Ed.Univ.
“Carol Davila” Bucureşti, 2003.
4.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A.Iliescu, M.Gafar; Ed.Medicală,
Bucureşti, 2004.
5.Estetica în odontoterapia restauratorie – M.B.Popa; Ed. Univ. “Carol Davila”
Bucureşti, 2005.
6.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol.I) – M.B.Popa, D.C.Bodnar,
C.M.Vârlan; Ed.Univ. “Carol Davila” Bucureşti, 2007.
VI. EVALUARE
Activitatea pe modele (simulatoare) şi la pacient………15%
Lucrări de control (degrevare).…………………………25%
Examen practic (stagiu / lucrări practice)………………25%
Examen teoretic (sesiune)………………………………35%
ANUL IV
Semestrul I / Semestrul al II-lea
- 32 ore de curs / semestru
- 64 ore stagiu clinic / semestru
I. SCOPUL CURSULUI
1.Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic al cariei simple dentare.
2.Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul cariei dentare simple.
147
3.Aplicarea şi aprofundarea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei dentare
simple, conform regulilor lui Black, precum şi a tehnicilor moderne (minim
invazive) de tratament cu materiale aderente.
4.Posibilitatea diagnosticării şi rezolvării terapeutice a cariei secundare marginale şi
recidivei de carie
5.Însuşirea metodelor de evaluare, supraveghere şi reabilitare a unei restaurări vechi
incorecte precum şi a posibilităŃilor de rezolvare a acestora.
6.Cunoaşterea etiologiei , formelor clinice şi a modalităŃilor de tratament ale
leziunilor coronare necarioase (uzură dentară, leziuni traumatice, leziuni distrofice).
7.Cunoaşterea aspectelor morfofuncŃionale ale complexului pulpo-dentinar, a
capacităŃii sale de adaptare şi reparare .
8.Cunoaşterea substratului morfologic al durerii dentinare, a modului său de
manifestare clinică, precum şi a metodelor moderne de tratament ale acesteia.
9.Însuşirea noŃiunilor cu privire la mijloacele moderne de preparare a dinŃilor
(sonoabraziune, aer abraziv, laser) în vederea restaurarii.
10.Însuşirea noŃiunilor cu privire la restaurarea leziunilor cu pierdere de substanŃă
dură dentară cu ajutorul restaurărilor directe din aur, a incrustaŃiilor metalice,
ceramice sau compozite.
11.Cunoaşterea etiologiei şi formelor clinice ale discromiilor dentare, a metodelor de
tratament prin procedee de albire şi/sau faŃetări la dinŃii vitali.
12.Însuşirea unor metode speciale de restaurare a funcŃiei estetice (modificarea
morfologiei coronare a dinŃilor, rezolvarea tremelor, a diastemei,etc.)
13.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare la persoanele vârstnice, la cele cu
afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale.
14.Însuşirea noŃiunilor privind măsurile de protecŃie ale pacienŃilor şi ale cadrelor
medicale: asepsie/antisepsie, decontaminarea instrumentarului şi a suprafeŃelor,
manipularea deşeurilor, controlul infecŃiilor de mediu.
Se urmăreşte ca la sfârşitul cursului studenŃii să fie capabili :

1.Să stabilească un diagnostic corect de carie simplă cavitară sau necavitară
2.Să stabilească un plan etapizat de tratament şi să opteze pentru o tehnică de pregătire
convenŃională sau minim invazivă a cavităŃilor şi să o aplice corect.
148
3.Să identifice dentina alterată şi dentina sănătoasă, precum şi pe cea reversibil alterată
(recuperabilă prin tratament pulpo-dentinar adecvat).
4.Să stabilească şi să aplice tehnica optimă de tratament a plăgii dentinare în funcŃie de
situaŃia clinică şi materialul ales pentru restaurarea coronară.
5.Să stăpânească corect noŃiunile privind adeziunea la structurile dure dentare, precum şi
tehnicile corecte de realizare a acesteia.
6.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale din materiale neestetice (amalgam de
argint) sau materiale estetice adezive (compozite, cimenturi cu ionomeri de sticlă, ş.a.).
7.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale prin incrustaŃii neestetice (metalice),
sau estetice (compozite şi ceramice).
8. Să-şi însuşească corect tehnica realizării faŃetelor estetice din materiale compozite şi
ceramice.
9. Să-şi însuşească corect principiile şi tehnicile de albire a dinŃilor vitali.
III.CONłINUTUL CURSURILOR
1.Combaterea infecŃiei în cabinetele dentare, mijloace de asepsie/antisepsie, modalităŃi de

decontaminare a instrumentarului şi a suprafeŃelor, controlul infecŃiilor mediului, manipularea
deşeurilor, protecŃia pacientului şi a cadrelor medicale
2.Teste diagnostice în caria simplă dentară
3.Caria secundară şi recidiva de carie
4.Criterii de evaluare a restaurărilor coronare, modalităŃi de remediere a deficienŃelor
constatate
5.Leziunile coronare necarioase cu pierdere / modificare de substanŃă dură dentară (uzură,
leziuni traumatice, leziuni distrofice): etiologie, forme clinice, diagnostic, principii de tratament)
6.Complexul pulpo-dentinar şi implicaŃiile sale în patologia leziunilor cu pierdere de
substanŃă dură dentară, carioase sau necarioase, precum şi în actele terapeutice de restaurare ale
acestora
7.Durerea dentinară: substrat morfologic, semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenŃial,
metode de tratament
8.Restaurările directe cu aur
9.IncrustaŃii neestetice (metalice) şi estetice (compozite şi ceramice)
10.FaŃete estetice compozite şi ceramice
11.Discromiile dentare: clasificare, etiologie, forme de manifestare; restaurarea funcŃiei
estetice prin tehnici de albire a dinŃilor
149
12.Metode moderne (neconvenŃionale) de tratament în odontoterapia restauratoare
(sonoabraziune, aer abraziv, laser)
13.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare, cu pierdere de substanŃă dură dentară, la
persoanele vârstnice, la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale
IV. CONłINUTUL STAGIILOR CLINICE
1.Tratamentul cariei simple dentare executate de student la pacienŃi

2.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii (discuŃii teoretice)
3. Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii metalice (demonstraŃie pe
modele şi la pacient)
4.Tehnici de realizare a incrustaŃiilor compozite (demonstraŃie pe modele şi la
pacient)
5.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii ceramice (demonstraŃie pe
modele şi la pacient)
6.Executarea de către studenŃi a unor preparaŃii pentru diferite tipuri de incrustaŃii (pe
modele şi la pacienŃi).
7.Tehnica de preparare a dinŃilor pentru realizarea faŃetelor (discuŃii teoretice,
demonstraŃie pe modele şi la pacient)
8.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de preparare pentru faŃetare
9.Prezentarea teoretică şi demonstrarea practică a procedurilor de albire a dinŃilor vitali (la
pacienŃi)
10.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de albire a dinŃilor vitali în cabinet
V. BIBLIOGRAFIE
1.Note curs predat.
2.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B.Popa,
C.Andreescu, D.Bodnar; Ed.Cerma, 1999.
3.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N.Marcov; Ed.Univ.
“Carol Davila” Bucureşti, 2003.
4.Durerea dentinară – M.B.Popa, C.M.Vârlan; Ed. Univ. “Carol Davila” Bucureşti,
2003.
5.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A.Iliescu, M.Gafar; Ed.Medicală,
Bucureşti, 2004.
150
6.Estetica în odontoterapia restauratorie – M.B.Popa; Ed. Univ. “Carol Davila”
Bucureşti, 2005.
7.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol.I) – M.B.Popa, D.C.Bodnar,
C.M.Vârlan; Ed.Univ. “Carol Davila” Bucureşti, 2007.
VI. EVALUARE
Activitatea pe modele şi la pacient……….15%
Lucrări de control (degrevare)……………25%
Examen practice (stagiu clinic)…………..25%
Examen teoretic (sesiune). .……………...35%
OFTALMOLOGIE
ANUL IV
PROGRAMA AANALITICĂ A CURSULUI
16 ore de curs
16 ore de stagii
I. SCOPUL CURSULU
ÎnŃelegerea noŃiunilor de refracŃie oculară pentru diagnosticul şi corecŃia hipermetropiei,
miopiei, astigmatismului.
Cunoaşterea patologiei infecŃioase inflamatorii a globului ocular şi anexelor şi legătura
lor cu patologia stomatologică.
Recunoaşterea tumorilor oculare.
Informarea viitorilor medici asupra patologiei fundului de ochi.
Stabilirea atitudinei medico-chirurgicale oftalmologice în traumatismele oculare.
Cunoaşterea şi aprofundarea noŃiunilor de oftalmologie privind infecŃiile şi inflamaŃiile

globului ocular şi anexelor.
Recunoaşterea şi tratarea viciilor de refracŃie.
Orientarea diagnosticului în patologia cristalinului şi în glaucom.
Orientarea diagnostică şi terapeutică cea mai eficientă în urgenŃele medico-chirurgicale
oftalmologice.
Însuşirea noŃiunilor clinice necesare pentru diagnosticul şi tratamentul afecŃiunilor retinei
şi nervului optic.
IndicaŃiile tratamentului laser în patologia oculară.
151
CURS 1: Anatomia şi fiziologia globului ocular şi anexelor.

Manifestări oculare în boli generale
CURS 2: RefracŃia oculară: miopie, hipermetropie, astigmatism.
Tulburările fiziologice şi patologice ale acomodaŃiei.
CURS 3: Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal.
CURS 4: Patologia orbitei şi a sclerei
CURS 5: Motilitatea oculară.
CURS 6: Patologia conjunctivei.
CURS 7: Patologia corneei.
CURS 8: Patologia uveei.
CURS 9: Patologia cristalinului.
CURS 10: Glaucomul primitiv, secundar, congenital.
CURS 11: Patologia retinei şi a nervului optic.
CURS 12: Traumatismele globului ocular şi anexelor
CURS 13: UrgenŃe în oftalmologie
CURS 14: ComplicaŃii în chirurgia oftalmologică.
CURS 15: Tratamentul local şi general în patologia oculară.
CURS 16: AfecŃiuni oculo-orbitare odontogene.
DemonstraŃii de anatomie a globului ocular cu diapozitive şi disecŃii pe ochi de animal.

CorecŃia viciilor de refracŃie cu ajutorul lentilelor corectoare.
Examenul la lumina zilei a anexelor globului ocular
Examenul polului anterior al globului ocular la lumina zilei
Examenul tensiunii intraoculare.
Diagnosticul diferenŃial al ochiului roşu: conjunctivita, iridociclita, atacul acut de
glaucom.
Metode de examinare a fundului de ochi – oftalmoscopia
corneo-conjunctivali, plăgi perforante, contuzii, arsuri.
152
V. BIBLIOGRAFIE
Oftalmologie, Prof. Dr. M. Dumitrache, Ed. Geron 2002

Oftalmologie – teste, Prof. Dr. M. Dumitrache, Dr. A. Ciocâlteu, Dr. C. Arsene, Ed.
Geron 2004
VII. EVALUĂRI
Fiecare student va cunoaşte un caz din patologia oftalmologică..............20%

Lucrare de control privind patologia oftalmologică.................................30%
Examen teoretic – test...............................................................................50%
OTORINOLARINGOLOGIE
ANUL IV
Ore curs: 16 ore
Ore lucrări practice : 32 ore
I. SCOPUL CURSULUI
1. Intelegerea rolului afecŃiunilor curente ORL in patologia generala
2. Cunoasterea influentei afectiunilor ORL in patologia stomatologica
3. Informatii privind interferentele unor afectiuni chirurgicale ORL cu patologia si
chirurgia OMF
II. OBIECTIVELE CURSULUI- se are in vedere ca la sfarsitul cursului studentii sa
fie capabili :
1. Sa cunoasca criteriile de diagnostic ale afectiunilor curente ORL
2. Sa poata indica un tratament corect de prima instanta
3. Sa cunoasca relatiile cauza-efect intre afectiunile ORL si patologia stomatologica
si invers
4. Sa-si insuseasca cateva manevre de baza in tratamentul de urgenta al unor
afectiuni ORL- corpi straini, hemoragii, arsuri, insuficienta respiratorie, etc.
5. Sa cunoasca momentul in care pacientul trebuie indrumat la specialistul ORL
6. Sa recunoasca aspectele de patologie ORL care impun o conduita terapeutica in
echipa ORL- stomatologie sau ORL- chirurgie OMF
III. CONTINUTUL CURSULUI
1. Patologie rinosinusala
2. Patologie faringiana
3. Patologie laringo- traheala
4. Patologie otologica
5. Sindroame algice cranio-faciale
153
1. Generalitati : cunoasterea instrumentarului folosit in ORL si sistematizarea

examenului clinic al bolnavului ORL
2. Notiuni practice de anatomie si fiziologie rinosinusala, semiologie rinologica;
examenul clinic si paraclinic rinosinusal ; aspecte terapeutice de baza in
patologia rinosinusala (punctia sinusului maxilar, tratamentul epistaxisului)
3. Notiuni practice de anatomie si fiziologie faringiana, semiologie faringiana,
examenul clinic si paraclinic al faringelui, aspecte terapeutice de baza in
patologia faringiana (flegmonul periamigdalian, sindromul adenoidian)
4. Notiuni practice de anatomie si fiziologie laringiana, semiologie laringiana,
examenul clinic si paraclinic al laringelui, aspecte terapeutice de baza in
patologia laringiana (insuficienta respiratorie acuta, traheostomia)
5. Notiuni practice de anatomie si fiziologie a urechii, semiologie acustico-
vestibulara ; examenul clinic si paraclinic al urechii, aspecte terapeutice de
baza in patologia auriculara (corpi straini auriculari, hipoacuzia, vertijul
periferic)
6. Notiuni practice de anatomie, fiziologie, patologie, semiologie, examinare
clinica, paraclinic si terapeutica nervilor cranieni, sistemului limfatic cervical
si glandelor anexe ale cavitatii bucale. Videocaseta cu examenul ORL detaliat
7. Participarea la activitatea practica din clinica : examinarea bolnavilor,
efectuarea tratamentului, pansamentelor, a unor manevre medico-chirurgicale
(punctii, insuflatii tubare, spalaturi auriculare, examene endoscopice ORL,
sinusoscopii, interpretarea imagisticii, etc.)
8. Verificarea cunostintelor- examen practic la pacient
V. BIBLIOGRAFIE
1. Codrut Sarafoleanu –« Otorinolaringologie » curs pentru studentii Facultatii de
Medicina Dentara, Ed. Universitara « Carol Davila » Bucuresti- 2004
2. D. Sarafoleanu si colab- « Urgente ORL »-., Ed. RAI Coressi 1997
3. D. Sarafoleanu, C Sarafoleanu- « Compendiu ORL »- Ed. National 1977
4. C. Sarafoleanu, G. Mincu-Radulescu, V. Theodor, Corina Mella, - « Caiet de
lucrari practice de Otorinolaringologie »- ed. Silvy, 2001
5. D. Sarafoleanu si colab.- « Explorarea functionala si paraclinica in
Otorinolaringologie »- vol. I si II, Ed. Didactica si Pedagogica 1999
154
VI. EVALUARE
i. Fiecare student va examina un numar de 8 pacienti
ii. Va incerca sa stabileasca diagnosticul si sa indice un minim de masuri
terapeutice
iii. Va interpreta o radiografie, un examen CT, o audiograma, analizele
uzuale
iv. Examen practic la sfarsitul stagiului……….30% din nota finala
v. Examen teoretic dupa tematica cursului……70% din nota finala
PARODONTOLOGIE
ANUL V
32 ore de curs
I.SCOPUL CURSULUI
1.Insusirea cunostintelor de baza privind structura functionala a parodontiului
marginal,epidemiologia bolii parodontale si aspectele actuale,moderne privind etiopatogenia
bacteriana a bolii parodontale in conditiile existentei factorilor favorizanti locali si generali.
2.Insusirea unui mod biologic,medical,de intelegere a relatiei de cauzalitate dintre factorul
microbian si boala parodontala in raport cu influentele organismului gazda la nivel local si
general.
3.Investigarea clinica si paraclinica a cazurilor de imbolnavire a parodontiului marginal.
4.Insusirea unui mod eficient de utilizare a instrumentarului de tratament parodontal.
II.OBIECTIVELE CURSURILOR:
Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii:
1.Intelegerea relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si mecanismele directe si indirecte
de patogenitate in boala parodontala
2.Recunoasterea starii de imbolnavire a componentelor aparatului dento-maxilar cu accent pe
aprecierea formei clinice de suferinta a structurilor parodontiului marginal.
3.Insusirea unei metodologii de investigare prin ancheta epidemiologica in boala parodontala.
III.CONTINUTUL CURSURILOR
1. Introducere.Istoricul Parodontologiei.
Obiectul Parodontologiei - ramura medico-chirurgicala a stiintelor stomatologice.
Stadiul actual al cunostiintelor de specialitate in Parodontologie.
155
Terminologie.
2. Particularitatile morfologice si functionale ale parodontiului marginal.
Embriogeneza.
Eruptia dentara si structurarea parodontiului marginal
3.Morfofiziologia parodontiului marginal superficial.
4.Morfofiziologia parodontiului marginal profund.
5.Vascularizatia si inervatia parodontiului marginal
6.Fiziologia parodontiului marginalTeorii privind modalitatile de preluare a solicitarilor asupra
dintilor de catre parodontiul profund;
7.Dinamica dezvoltarii complexului dento parodontal.Relatii functionale intre
odonton,musculatura masticatorie si articulatia temporo-mandibulara.Relatii ocluzale
functionale.Atritia si implicatiile abraziunii patologice.
8.Epidemiologia bolii parodontale.
9.Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice.
B.Rolul factorilor generali,sistemici,in producerea bolii parodontale
Influenta unor factori generali asupra susceptibilitatii de imbolnavire a parodontiului marginal
10.Examinarea bolnavului parodontopat
Anamneza
Examenul clinic obiectiv
Examene complementare
IV.CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE

1.Prezentarea schemei odontonului cu referiri la evolutia morfologica si topografica a bolii
parodontale
2.Prezentarea Foii de Observatie a bolnavului parodontopat.
Prezentari de cazuri clinice si rezolvari terapeutice
3.Studiul modelelor,radiografiilor si interpretarea rezultatelor unor investigatii paraclinice,de
laborator
4.Prezentarea instrumentarului de consultatie si de detartraj manual si chirurgical. Prezentarea
instrumentarului specializat in tratamente complexe chirurgicale si de echilibrare ocluzala
5.Prezentarea pe model a tehnicilor de detartraj manual instrumental
6.Demonstratii pe pacient ale detartrajului manual,instrumental si a detartrajului ultrasonic
7.Evidentierea clinica a placii bacteriene supragingivale. Evidentierea clinica si biochimica a
placii bacteriene subgingivale
8.Aprecierea starii de igiena,a starii de imbolnavire si a cerintelor de tratament parodontal prin :
156
9.Individualizarea pentru fiecare bolnav parodontopat a programului de igienizare prin
autointretinere legata de: instructiuni privind alegerea periutei de dinti,a metodei de periaj si a
frecventei periajului
10.Instruirea bolnavilor parodontopati privind folosirea unor mijloace secundare de igienizare
ca: firul de matase,stimulatorul gingival,proceduri de spalare,clatire si irigatie bucala
11.Efectuarea detartrajului manual instrumentar si cu ultrasunete
12.Periajul dentar pentru finisare si instruirea pacientilor dupa detartraj
V.BIBLIOGRAFIE
1.”Parodontologie”Prof.Dr.Horia Traian Dumitriu.Ed. Viata Medicala Romaneasca,Buc. Editia
a-III-a 1999
2.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof.Dr.Horia Traian
Dumitriu,Prof.Dr.Silvia Dumitriu,Ed.CERMA,Buc.,1996
VI.EVALUARE
1.Fiecare student va examina complex 10 pacienti cu stabilirea statusului dento-parodontal si
inregistrarea datelor in F.O.
2.Insusirea deprinderilor practice de utilizare a intregului instrumentar utilizat in cadrul
manoperelor de investigare si tratament parodontal. 20%
2.Lucrari de control din materia predata 20%
3.Examen practic 20%
4.Examen teoretic 40%
ANUL VI
32 ore curs
I. SCOPUL CURSULUI:
1.Intelegerea la un nivel superior a aspectelor complexe de simptomatologie clinica a

afectiunilor parodontale in corelatie cu substratul lezional al acestora.
2.Insusirea unui mod biologic,medical de intelegere a patologiei parodontiului marginal in
vederea instituirii unui tratament rational,eficient.
3.Prezentarea complexa a procedurilor de tratament medicamentos,chirurgical si functional in
vederea aplicarii unui tratament modern realizat prin mijloace actuale de maxima eficienta.
157
I. OBIECTIVELE CURSURILOR:
Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii:
1.Recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cit mai corect
care sa evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavire parodontala.
2.Intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualizarii acestuia in raport
cu starea de imbolnavire a pacientului.
3.Instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu,prin introducerea
unor proceduri moderne,de maxima eficienta terapeutica.

I.Clasificarea bolilor parodontiului marginal
II.Forme clinice-simptomatologie
A.Gingivita
1.Gingivita cronica,simpla,necomplicata
2.Gingivita hiperplazica,simpla,de cauza microbiana
3.Gingivite din cursul unor stari fiziologice
4.Gingivite simptomatice,frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice
5.Gingivite hiperplazice de cauza medicamentoasa
6.Gingivita hiperplazica idiopatica
7.Gingivita alergica
8.Gingivite descuamative
9.Gingivite si gingivostomatite acute si subacute
10.Gingivite si gingivostomatite de cauza micotica
11.Tumori gingivale benigne si maligne
B.Parodontite marginale
1.Parodontita marginala cronica superficiala
2.Parodontita marginala cronica profunda
a)Parodontita prepubertala
b)Parodontita juvenila
c)Parodontita marginala cronica profunda la adult
Forme clinice de parodontite marginale la adult
a)Parodontita marginala agresiva,rapid progresiva
b)Parodontita marginala profunda ulero-necrotica
c)Parodontita marginala profunda refractara la tratament
d)Parodontita distrofica
158
C.Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA
D.Manifestari ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului ocluzal asupra parodontiului
marginal
III.Evolutie,prognostic si complicatii
IV.Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice
A.Profilaxia si tratamentul antimicrobian in inflamatiile parodontiului marginal
Principii generale
Indepartarea placii microbiene
Mijloace principale de indepartare a placii microbiene
Mijloace secundare
Tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene
Modalitati de aplicare a substantelor medicamentoase in tratamentul antimicrobian,
antiinflamator al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice
B.Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice
1.Chiuretajul gingival si subgingival
2.Gingivectomia
3.Gingivectomia gingivoplastica
4.Operatiile cu lambou
a)Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate
b)Operatia cu lambou mucoperiostal partial reflectat
c)Operatiile cu lambou mucozal
d)Operatia cu lambou repozitionat apical
5.Chirurgia osoasa alveolara
6.Chirurgia mucogingivala
C.Tratamentul de echilibrare ocluzala
Individualizarea microprotezelor la bolnavii parodontopati
Restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati
Tratamentul ortodontic
Imobilizarea dintilor parodontotici
Alegerea dintilor pentru imobilizare,a metodei si a momentului aplicarii acesteia
Alegerea dintilor inclusi in sistemele de imobilizare
Alegerea metodei de imobilizare
Momentul aplicarii imobilizarii
Clasificarea sistemelor de imobilizare
Imobilizarea temporara
159
Imobilizarea permanenta
Realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara
Realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara
Aprecierea critica a sistemelor de imobilizare
D.Bioterapia de reactivare
Cu produse de origine animala
Cu produse de origine vegetala
Prin produse medicamentoase de origine sintetica
Vitaminoterapia
Proceduri chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala
Masajul gingival
Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice
Substante imunobiologice
E.Orientari terapeutice principale si scheme de tratament
Aspecte actuale, clinice,paraclinice si experimentale ale remanierii osoase si a regenerarii

parodontiului marginal
Aspecte actuale ale profilaxiei specifice in parodontopatii
II. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE

1. Anestezia in practica parodontala
2. Insusirea procedurilor de tratament parodontal prin :
badijonaj, tamponament;
mesajul santului gingival
spalaturi si irigatii ale santului gingival
aplicatii cu spatula sau sonda
instilatii
infiltratii; mezoterapia
imunoterapia si terapia cu produse imunobiologice
3. Detratraj profesional cu ultrasunete supra si subgingival, detratraj manual subgingival, periaj
si lustruire dupa detartraj, aplicatii de antiseptice si antibiotice.
4. Slefuiri selective
5. Imobilizarea temporara prin ligaturi, atele, combinatii ale acestora
6. Imobilizarea cu materiale compozite auto sau foto polimerizabile
7. Imobilizarea permanenta cu mijloace specifice contentiei dintilor parodontotici
160
8. Slefuirea dintilor parodontotici recuperati prin tratament anti microbian si chirurgical pentru
restaurari protetice conjuncte inclusiv metalo-ceramice.
9. Mici deplasari dentare ortodontice
10. Papilectomia
11. Chiuretajul gingival
12. Chiuretajul subgingival in camp inchis
13. Chiuretajul subgingival in camp deschis
14. Gingivectomia
15. Gingivectomie gingivoplastica
16. Operatii cu lambou
17. Interventii de chirurgie plastica muco-gingivala
18. Electro si chimio-cauterizarea microburjoanelor gingivale
19. Insusirea elementelor de pregatire preoperatorie si de ingrijiri postoperatorii
20. Participarea si efectuarea unor interventii mai ample de regenerare tisulara ghidata, terapie
de aditie si interpozitie de membrane
Seminarii recapitulative, discutii, referate
V. BIBLIOGRAFIE
1.”Parodontologie”Prof.Dr.Horia Traian Dumitriu.Ed. Viata Medicala Romaneasca,Buc. Editia

a-III-a 1999
2.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof.Dr.Horia Traian Dumitriu,
Prof.Dr.Silvia Dumitriu, Ed.CERMA,Buc.,1996
VI. EVALUARE
1.Fiecare student va examina complex 15 pacienti cu inregistrarea datelor in FO, stabilirea

statusului dentoparodontal si a unui plan de tratament complex:medicamentos, chirurgical si de
reechilibrare functionala 20%
2.Lucrari de control din materia predata 20%
3.Examen practic 20%
4.Examen teoretic 40%
161
PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IMUNOLOGIE
ANUL II
Un semestru
32 ore de curs;
I. SCOPUL CURSULUI:
- Prezentarea mecanismelor marilor sindroame: inflamaŃie, şoc, metabolice, respiratorii,
digestive, renale, cardiace.
- Prezentarea valorilor normale ale datelor de laborator şi interpretarea valorilor patologice.
- Prezentarea aspectului normal şi patologic al traseelor EKG.

- Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor: hematologice, cardiace, renale,
pulmonare, hepatice, etc.
- Să pună un diagnostic de boală sau sindrom plecând de la datele de laborator.
- Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare.
1. Fiziopatologia inflamaŃiei
2. Fiziopatologia termoreglării
3. Fiziopatologia durerii
4. Fiziopatologia metabolismului glucidic. Diabetul zaharat
5. Fiziopatologia metabolismului protidic
6. Fiziopatologia echilibrului hidroelectrolitic. Edemele
7. Fiziopatologia metabolismului fosfocalcic
8. Fiziopatologia hemostazei
9. ReacŃia sistemică postagresivă şi stările de şoc
10. InsuficienŃa cardiacă .
11. Fiziopatologia eritrocitelor
12. Hipertensiunea arterială
13. InsuficienŃa hepatică
14. InsuficienŃa respiratorie
IV. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE:
1. Analiza electrocardiogramei
2. Investigarea metabolismului glucidic şi lipidic
3. Investigarea metabolismului protidic
4. Diagnosticul enzimatic al bolilor interne
162
5. Investigarea eritrocitelor. Anemiile
6. Investigarea seriei albe. Leucemiile. Neutropeniile
7. Test
8. Explorarea hemostazei
9. Explorarea funcŃiilor ficatului. Citoliza hepatică. Icterele
10. Explorarea aparatului respirator şi renal
11. Buletine de analiză şi cazuri comentate – recapitulare
12. Examen practic
V. BIBLIOGRAFIE:
1. Aramă S. – Fiziopatologie pentru studenŃii facultăŃilor de stomatologie, Ed. Cerma,
Bucureşti 1999
2. Aramă S. – Explorări funcŃionale, Ed. Cerma, Bucureşti 2000
3. Aramă S. – Bacteriemie, septicemie şi şoc toxicoseptic în : Drăgan M. (sub redacŃia) – Boli
InfecŃioase, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
4. Aramă S. – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M. (sub
redacŃia) – Boli InfecŃioase, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
5. Barbu R. – Fiziopatologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
6. Marin F. (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice, biochimico-umorale şi
morfofuncŃionale în medicină, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998
7. Price S., Wilson L. – Patophysiology, 4th Edition, Mosby Year Book Inc,1992
8. Saragea M. (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol I, Editura Academiei R.S.R.,
Bucureşti, 1985
9. Saragea M. (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol II, Editura Academiei R.S.R.,
Bucureşti, 1982
10. Teodorescu Exarcu I. (sub redacŃia) - Fiziologia şi fiziopatologia sistemului endocrin, Ed.
11. Teodorescu Exarcu I. (sub redacŃia) - Fiziologia şi fiziopatologia digestiei, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1982
12. Teodorescu Exarcu I. (sub redacŃia) - Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii, Vol. I, Ed.
13. Teodorescu Exarcu I. (sub redacŃia) - Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii, Vol. II, Ed.
14. Teodorescu Exarcu I. (sub redacŃia) - Fiziologia şi fiziopatologia excreŃiei, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1980
15. Teodorescu-Exarcu I. (sub redacŃia) – Fiziopatologie - Lucrări practice, litografia IMF
Bucureşti, 1983
VI. EVALUARE:
- Fiecare student va interpreta buletine de analiză şi trasee de EKG în cadrul testelor ........ 20%
- Examen practic ................................................................................................................... 30%
- Examen teoretic .................................................................................................................. 50%
163
IMUNOLOGIE
ANUL III
Un semestru
16 ore de curs
I. SCOPUL CURSULUI:
- Prezentarea datelor esenŃiale referitoare la mecanismele de apărare ale organismului.

- Prezentarea elementelor fundamentale de imunologie normală.
- Prezentarea tipurilor de hipersensibilitate, inclusiv a şocului anafilactic.
- Prezentarea mecanismelor bolilor autoimune, în special colagenoze.
- Prezentarea principalelor tipuri de deficite imune, inclusiv SIDA.
- Prezentarea unor imagini ale celulelor implicate în răspunsul imun.
- Prezentarea principalelor metode de explorare a bolilor alergice, autoimune şi a sindroamelor
de imunodeficienŃă.

Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili :
- Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor autoimune şi a sindroamelor de
imunodeficienŃă.
- Să pună un diagnostic de boală sau sindrom imun plecând de la datele de laborator.
- Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare.
- Să cunoască principiile de tratament al şocului anafilactic.

1. NoŃiuni introductive. Apărarea specifică şi nespecifică
2. Celulele auxiliare.Moleculele de prezentare a epitopilor
3. Limfocitele
4. Ganglionii limfatici splina. Reglarea răspunsului imun
5. Receptorii LT. Recunoaşterea antigenului de către LB şi LT. Citokinele şi interleukinele
6. Imunoglobulinele. Dinamica răspunsului imun umoral
7. Sistemul complement
8. Răspunsul imun celular
9. ImunodeficienŃele primare şi dobândite
164
10. ReacŃiile de hipersensibilitate. Hipersensibilitatea de tip I (anafilaxia). Astmul bronşic
alergic, şocul anafilactic
11. Hipersensibilitatea de tip II citotoxică. ReacŃia post-transfuzională. Incompatibilitatea în
sistemul Rh. Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune
12. Bolile autoimune.Lupusul eritematos sistemic. Poliartrita reumatoidă. Sindromul Sjogren
13. Apărarea imună la nivelul cavităŃii bucale. Mucoasa bucală. Saliva. Lichidul gingival. Placa
bacteriană. Parodontopatiile
1. Determinarea grupelor sanguine.Explorarea imunopatologică : testele cutanate, eozinofilia,

testele cu histamină
2. Testele in vitro: reacŃia de fixare a complementului, reacŃia de hemaglutinare, imunodifuzia în
gel, factorul reumatoid, reacŃiile de imunofluorescenŃă, autoanticorpii
3. Explorarea imunologică la pacienŃii cu sindrom febril prelungit. Explorarea imunologică în
bolile alergice : cutanate, respiratorii, alimentare, medicamentoase, ocupaŃionale
4. Explorarea imunologică în bolile cavităŃii bucale şi ale tubului digestiv.Explorarea
imunologică în bolile autoimune
V. BIBLIOGRAFIE:
1. Aramă S. – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M. (sub

redacŃia) – Boli InfecŃioase, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
2. Aramă S. – Explorări funcŃionale, Ed. Cerma, Bucureşti, 2000
3. Barbu R. – Fiziopatologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
4. Bâră C. – Imunologie fundamentală, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996
5. Marin F. (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice, biochimico-umorale şi
morfofuncŃionale în medicină, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998
6. Popescu L.M., Bancu A., Ursaciuc C., Cialâcu V. – Imunologie Medicală, Ed. Universitară
“Carol Davila”, Bucureşti, 1998
VI. EVALUARE:
- Fiecare student va cunoaşte principiile explorării imunologice, va interpreta buletine de analiză

şi va recunoaşte aspecte imunohistologice în cadrul lucrărilor practice ............................... 20%
- Examen teoretic .................................................................................................................. 80%
165
PATOLOGIE ORALĂ
ANUL VI

32 ore de curs / 32 ore de lucrări practice
I. SCOPUL CURSULUI:
1. Cunoaşterea morfologiei normale şi a structurii mucoasei bucale precum şi variantelor sale

normale.
2. Cunoaşterea sistemului imun de aparare a cavităŃii bucale.
3. Cunoaşterea principalilor factori favorizanŃi ai carcinomului de mucoasă.
4. Cunoaşterea leziunilor cu potenŃial de malignizare şi a formelor de debut ale carcinomului şi
melanomului mucoasei bucale.
5. Cunoaşterea principalelor grupe de afecŃiuni ale mucoasei bucale precum şi ale afecŃiunilor
medicale ale gurii şi glandelor salivare.
II.OBIECTIVELE FINALE ALE CURSULUI:
Se doreşte ca la sfârşitul cursului şi a stagiului practic, studenŃii să fie capabili:

1. Să cunoască aspectul normal al cavităŃii bucale şi variantele normalului.
2. Să cunoască şi eventual să poată suprima factorii locali favorizanŃi ai malignizarii.
3. Să cunoască afecŃiunile cu potenŃial de malignizare şi principalele forme de debut ale
carcinomului şi melanomului de mucoasă în vederea efectuării controlului oncologic preventiv
în cabinetul stomatologi.
4. Să cunoască principalele afecŃiuni medicale ale cavităŃii bucale în general şi ale mucoasei
bucale în special.
5. Să trateze o parte din aceste afecŃiuni care sunt cuprinse în ghidul de competenŃe profesionale
ale medicului stomatolog.

1. Obiectul de studiu al disciplinei şi clasificarea afecŃiunilor medicale ale cavităŃii bucale
Mucoasa bucală normală şi variantele ei zonale.
2. Structura histologică normală a mucoasei bucale. Mecanisme de aparare antiinfecŃioasă ale
cavităŃii bucale: saliva,mucoasa bucală, Ńesuturile limfoide ale cavităŃii bucale, limfonodulii
regionali.
166
3. Sistemul imunitar de apărare al mucoasei şi verigile sale: moleculele de adeziune, citokinele,
celule imunocompetente.
4. Leziunile elementare ale mucoasei-tipurile clinice de leziuni. Histopatologia leziunilor
mucoasei-alterări ale epiteliului, alterări ale conjunctivului. Variante ale normalului la nivelul
cavitătii bucale; modificari benigne şi de origine necunoscută.
5. AfecŃiuni cu potenŃial de malignizare şi afecŃiunile premaligne ale mucoasei,displazii
epiteliale şi carcinomul "in situ". Eritroplazia Papilomatoza orală. Keratozele bucale-leucoplazia.
6. Carcinomul de mucoasa: etiologie, cauze favorizante, imunologia cancerului debutant.
7. Forme clinice de debut de carcinom. Tumori de origine virală: veruci, papilom, condiloame.
8. Lichenul plan bucal şi lupusul eritematos.
9. AfecŃiuni autoimune ale mucoasei bucale. Afte bucale cronice recidivante, aftoza şi sindromul
Behcet.
10. Stomatitele buloase şi ulcerative. Dermatoze autoimune.
11. Manifestări alergice la nivelul cavităŃii bucale. ReacŃii locale la medicamente şi materiale
Leziuni traumatice şi importanŃa lor; efectele patogene asupra mucoasei.
12. AfecŃiunile bacteriene ale mucoasei bucale: stomatita ulcero-necrotică, stomatita
streptococică, stomatita odontiazica. Manifestări bucale în sifilis şi tuberculoză. InfecŃii micotice
ale mucoasei bucale: candidoza bucală acută şi cronică.
13. AfecŃiuni virale cu manifestări bucale: herpesul simplex, varicela, Zona Zoster, herpangina,
mononucleoza infecŃioasă. Manifestări bucale în sindromul H.I.V., tipuri de leziuni.Tratamentul
stomatologic al pacienŃilor seropozitivi.
14. Hiperplaziiie gingivale. Manifestări bucale în hemopatii. Leziuni pigmentare ale mucoasei
bucale.
15. Patologia medicală a glandelor salivare: gura uscată, parotidita virală, sindromul Sjogren.
Efectele radio şi chimioterapiei asupra structurilor cavitătii bucale: dinŃi, mucoasă, glande
salivare.
16. Algiile nespecifice ale cavităŃii bucale: stomatodinia.

1. Metodologia examinăii bolnavului
2. Etapele alcătuirii diagnosticului în Patologia Orală
3. Foaia de observaŃie şi particularităŃile ei
4. Examene complementare-enumerare, importanŃa lor.
5. Metode de diagnostic precoce ale leziunilor neoplazice
- citologia exfoliativă
- coloraŃia vitală, stomatoscopia
167
6. Examenul biopsic-indicaŃii, tehnica, supravegherea vindecării
7. Examenul histopatologic-transportul pieselor, fixarea, includerea, secŃionarea, colorarea
8. Metode moderne de diagnostic complementar
-imunofluorescenta
- domenii de utilizare
-imunohistochimia
9. Examenul microbiologic şi etapele sale: prelevare, transport, cultura, identificarea de germeni,
testarea sensibilităŃii (antibiograma).
10. Metode de identificare ale virusurilor din leziunile mucoasei bucale
11. Strategii de tratament în afecŃiunile medicale stomatologice:
- chirurgicale
- medicale
- radioterapice
12. NoŃiunea de "urgenŃă" în afecŃiunile mucoasei bucale
13. Metode de explorare clinică şi paraclinice în patologia medicală a glandelor salivare
14. Prezentări de cazuri clinice, participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate
NOTA: Concomitent cu temele expuse în cadrul L.P., studenŃii participă la consultaŃiile
serviciului, efectuarea de foi de observaŃie şi prezentări de caz.
V. BIBLIOGRAFIE:
1.Cursul teoretic predat

2."Patologie Medicală Stomatologică" Ş. Tovaru, Ed. Cerma, Bucuresti 1999
3. J.J. Pindborg "Atlas of Diseases of the Oral Mucosa" 5-th. Edition,1992
4. Regezi & Sciuba "Oral Pathology " second edition, 1993
VI. EVALUARE:
1. Fiecare student va efectua examen clinic la minimum 4 pacienŃi diferiŃi şi va raporta

modificările
observate.
2. Fiecare student va efectua minimum o foaie de observaŃie.
168
3. Examenul practic constă în recunoaşterea pe diapozitive a 5 cazuri diferite de afecŃiuni ale
mucoasei bucale
4. Examen teoretic scris cu 20 de subiecte
PARAZITOLOGIE ŞI VIRUSOLOGIE
ANUL II
DE PARAZITOLOGIE
Un semestru
8 ore de curs, 16 ore lucrari practice
I. SCOPUL CURSULUI: Prezentarea unor noŃiuni de bază referitoare la principalele infecŃii

parazitare întâlnite în patologia umană

- Cunoaşterea noŃiunilor de parazit şi parazitism, interelaŃie parazit gazdă, patogenitate,
răspuns imun, elemente clinice de bază.
- Cunoaşterea principalelor genuri şi specii de paraziŃi implicaŃi în patologia umană
- Prezentarea unor elemente esenŃiale de recunoaştere ale infecŃiilor parazitare în scop
de diagnostic.

- Cursul Nr. I: paraziŃii şi parazitismul, Genul Entamoeba (E. gingivalis
, E. histolytica), amoeba libere conditionat patogene, Genul Trichomonas ( T. bucalis,
T vaginalis), Genul Leishmania.
- Cursul Nr. 2: infecŃii parazitare oportuniste producatoare de moarte în
SIDA (criptosporidioza, pneumocistoza, toxoplasmoza), Genul Plasmodium
(malaria).
- Cursul Nr. 3: Clasa Cestoidea (Genurile: Taenia, Hymenolepis,
Echinococcus), Clasa Trematoda (Genul Schistosoma)
- Cursul Nr. 4: Clasa Nematoda (Genurile: Ascaris, Enterobius,
Trichinella, Trichuris, Strngyloides
169
- Lucrarea Nr. 1: recoltarea materialului biologic, coprocultura parazitologică.

- Lucrarea Nr. 2: examenul L.C. R., izolarea şi cultivarea amoebelor libere condiŃionat
patogene, diagnosticul infecŃiei trichomonozice.
- Lucrarea Nr. 3: diagnosticul în criptosporidioza, pneumocistoza şi toxoplasmoza.
- Lucrarea Nr. 4: diagnosticul în malarie; tehnica froŃiului şi al picaturii groase, un test
grila (anunŃat) în scopul familiarizării cu astfel de verificări.
- Lucrarea Nr. 5: examene microscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare
(protozoare) utilizate în diagnosticul curent.
- Lucrarea Nr. 6: examenul coproparazitologic şi alte tehnici speciale de recoltare şi
diagnostic al infecŃiilor helmitice.
- Lucrarile Nr. 7 si 8: examene microscopice şi macroscopice pentru recunoaşterea
elementelor parazitare (helminti) utilizate în diagnosticul curent.
V. BIBLIOGRAFIE
- "InfecŃii parazitare umane" Dan Steriu Ed. Briliant 1999,

- "Parazitologie medicală” Simona Rădulescu Ed. ALL 1997,
- Oricare alt titlu apărut pe piaŃa internă (eventual externă) dupa 1990.
VI. EVALUARE
- Examen: test grilă cu 25 de întrebari în timp de 25 de minute.
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE VIRUSOLOGIE

semestrul I/II
12 ore curs
I. SCOPUL CURSULUI:
1 . ÎnŃelegerea patogeniei infecŃiei virale şi a noŃiunilor generale privind imunitatea antivirală
2. Dobândirea unor cunoştiinte generale privind principalele familii de virusuri cu cale de
transmitere parenterala şi a riscului profesional asociat infecŃiei cu aceste virusuri.
3. Asimilarea unor noŃiuni privind principalele virusuri implicate în patologia infecŃioasa a
cavităŃii bucale.
170
1 . Însuşirea şi aplicarea recomandarilor intenaŃionale privind tehnicile de control al infecŃiilor

virale în practica stomatologică.
2. Interpretarea principalelor metode de izolare a virusurilor pe substraturi vii şi de identificare
rapidă a antigenelor virale în produse patologice recoltate de la pacienŃi.
3. Aplicarea algoritmului de diagnostic în hepatitele virale A, B C D E şi în infecŃia cu HIV
4 . Indicarea analizelor de laborator necesare diagnosticarii corecte a leziunilor din stomatitele
virale
5. Interpretarea semnificaŃiei testelor calitative şi cantitative de detectie a acizilor nucleici
virali în produse patologice recoltate de la pacienŃi
Curs 1. Taxonomie virală; principalele familii virale de interes medical; Ciclul replicativ viral;
Patogenia infectiei virale
Curs 2. Imunitatea în viroze; raspunsul imun celular; strategii virale de eludare a raspunsului
imun; Interferon: mecanisme de acŃiune şi efecte biologice; Vaccinuri virale;
Curs 3. Herpesviridae: virusurile HSV 1 şi 2, VZ, EBV; CMV; Human herpesvirus 6,7 şi 8.
Diagnostic de laborator. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri.
Curs 4. Stomatite de etiologie virală. Stomatitele eritematoase. Stomatitele veziculare.
Stomatitele buloase. Stomatite hiperplazice. Leziuni orale asociate cu infecŃia HIV
Curs 5. Virusuri hepatitice: Hepatita A, B C Delta, E; virusuri hepatitice recent identificate
AgenŃii etiologici. NoŃiuni de hemovigilenta. Hepatita cronică cu virusurile B şi C. Markeri
pentru monitorizarea evoluŃiei şi tratamentului hepatitelor cronice. Carcinom hepatic de etiologie
virală.
Curs 6. InfecŃia HIV / AIDS; Agentul etiologic. EvoluŃia şi stadializarea infecŃiei HIV/SIDA la
adult şi în pediatrie; Diagnosticul de laborator.Antiretrovirale. Inhibitori ai reverstranscriptazei;
inhibitori de proteaze virale. Terapia combinată. Mecanisme ale rezistenŃei la antiretrovirale.
Imunoterapia în infectia HIV. Efectul antiretroviralelor în alte viroze.
1. Tehnici de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. Haine de protecŃie şi tehnici

bariera. Utilizarea instrumentarului tăios. Metode de dezinfecŃie şi sterilizare a instrumentarului
dentar. CurăŃirea şi dezinfectarea cabinetului stomatologic şi a suprafeŃelor adiacente.
171
2. Algoritmul operaŃiilor implicate în diagnosticul Virusologic rapid: Etapele izolarii şi
Identificării virusurilor de la bolnavi; Alegerea eşantioanelor pentru diagnosticul Virusologic;
Prelevarea şi etichetarea probelor biologice; Transportul probelor;
3. Culturi de celule: Clasificarea culturilor celulare. Protocol de menŃinere a unei culturi
celulare stationare; Protocol de izolare a unui virus pe culturi celulare. Principalale tipuri de
efect citopatic.
4. Diagnosticul de laborator în hepatitele virale: Diagnosticul hepatitei A, Diagnosticul în
hepatita B: Metode de evidenŃiere a AgHBs, Markeri ai infectivităŃii VHB; Diagnosticul
hepatitei C: Teste serologice: Tehnica imunoenzimatică - ELISA, Tehnici moleculare,
Diagnosticul hepatitei D, Diagnosticul hepatitei E
5. Diagnosticul în infecŃia HIV/SIDA: Tehnici serologice de triaj şi de confirmare: ELISA,
Western Blot (WB)
6. Tehnici de detecŃie a virusului şi a produselor virale: Tehnica de amplificare genica (PCR);
DetecŃia infecŃiei în timpul ferestrei serologice; DetecŃia infecŃiei la nou nascuŃii din mame
seropozitive. Determinarea încarcarii virale.
V. BIBLIOGRAFIE
- "Virusologie Medicală''- C. Cernescu, Ed. Medicală, 2000 , Capitolele 1, 3, 6, 8, 9, 10, 11, 12,
13, 23, 25, 26, 28, 32, 34.
- "Practica diagnosticului virusologic'', C. Cernescu, S. Ruta, Ed. Concept publishing, 1998 1, 2,
5,7 (Imunofluorescenta), 8 (PCR), 10 (ELISA, WB), 11, 12.
- "SIDA- Tratamentul cu antiretrovirale"- C. Cernescu, S. Ruta Ed. Concept publishing, 1998,
cap- 5,6,7.
VI. Evaluare
Seminarii din materia de lucrări practice ……10%
Examen teoretic - test grilă ................. ………90%
PEDIATRIE
ANUL IV
Un semestru
I. SCOPUL CURSULUI:
1. Creşterea şi dezvoltarea coplilului.
172
Mecanismul creşterii şi dezvoltării, legile creşterii, factori care determină şi influenŃează
creşterea şi dezvoltarea, metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor. Creşterea şi
dezvoltarea somatică şi neuropsihică a copilului. Creşterea şi dezvoltarea în perioada
primei copilării, perioada de antepreşcolar, preşcolar, şcolar, pubertate (adolescent).
2. NutriŃie şi alimentaŃie pediatrică.
Nevoi nutriŃionale: energice, hidrice, proteice, lipidice, glucidice, minerale, vitamine.
AlimentaŃia naturală, compoziŃia şi proprietăŃile laptelui de mamă. AlimentaŃia artificială,
compoziŃia laptelui de vacă, formule de lapte praf (de start, adaptate, parŃial adaptate, de
continuare, ecremate şi semiecremate acidulate). Tehnica şi stabilirea raŃiei în alimentaŃia
artificială. AlimentaŃia mixtă. AlimentaŃia diversificată. Incidente în alimentaŃia naturală,
artificială şi mixtă.
3. Bolile carenŃiale ale sugarului.

MalnutriŃia. Rahititsmul carenŃial. Anemia carenŃială feripriva.
4. Neonatologie
Nou-născutul la termen: evaluarea la naştere, scorul APGAR, greutatea la naştere,
particularităŃi morfofuncŃionale. Greutatea mică la naştere: prematuritatea,
dismaturitatea, postmaturul cu greutate mică. Hipoxia la naştere (encefalopatia hipoxic-
ischemică). Hemoragia meningocerebrala la nou-născut. InfecŃia bacteriană (sepsisul) la
nou-născut. Detresa respiratorie a nou-născutului. Icterele nou-născutului: algoritm de
diagnostic, boala hemolitică a nou-născutului prin izoimunizare Rh şi AB0. Boala
hemoragică a nou-născutului.
5. Pneumologie pediatrică
InfecŃii virale ale cariilor aeriene inferioare: laringita acută subglotică (crupul viral),
bronsiolita. Mecanisme de aparate antiinfecŃioasă ale aparatului respirator. Pneumonii
nebacteriene: pneumonii interstiŃiale. Pneumonii bacteriene: pneumonia pneumococică,
pneumonia stafilococică. Asmul bornşic infantil.
6. Cardiologia pediatrică
Boli congenitale de cord: etiologie, clasificare şi termiologie. Boli congenitale de cord
necianogene (cu şunt stânga-dreapta): defect septal atrial, defect septal ventricular. Boli
congenitale de cord cianogene: teralogia Fallot, transpoziŃia de mari vase. Miocardite.
InsuficienŃă cardiacă. Endocardita bacteriană.
7. Gastroenterologie pediatrică
173
Diareea acută şi sindromul de deshidratare acută de cauză digestivă. Diareea cronică:
clasificare, celiachia, fibroza chistică. Dureri abdominale recurente. Parazitoze intestinale.
Hepatite cronice.
8. Nefrologie pediatrică
Glomerulonefrita acută posttreptococica. Sindroame nefrotice: clasificare, sindrom nefrotic
cu leziune glomerurală minimă. InfecŃia tractului unrinar la copil.
9. Boli reumatice la copil

Reumatismul articular acut. Lupusul eritematos sistemic. Artrita reumatoidă juvenilă. Purpura
Schonlein-Henoch.
10. Hematologie – oncologie pediatrică

Sindroame talasemice, talasemia majoră. Anemia hemolitică microsferocitară congenitală.
Purpure trombocitopenice. Hemofilia.
11. Toxicologie pediatrică

IntxicaŃii acute la copii: epidemiologie, diagnostic, tratament general.
II. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE

1. Anamneza şi examenul clinic: particularităŃi la sugar şi copil
2. Nou născutul: particularităŃi morfo-funcŃionale
3. AlimentaŃia sugarului: naturală, artificială, mixtă, diversificarea alimentaŃiei. Formule
adaptate.
4. Boli carenŃiale ale sugarului şi copilului mic: manutriŃia, rahitismul carenŃial, anemia
feriprivă.
5. Diareea acută a sugarului şi copilului mic: etiologie, semne şi simtome, tratament
dietetic şi antibiotic. Deshidratarea acută şi reechilibrarea hidroelectrolitică.
6. InfecŃii virale ale căilor respiratorii inferioare: laringita acută, bronşiolita acută,
pneumonii intertiŃiale.
7. Pneumonii şi pleurezii bacteriene.
8. Asmul bronşic.
9. Boli congenitate de cord: DSA, DSV, tetralogia Fallot.
10. Glomerulonefrite acute, sindromul nefrotic, infecŃia tractului urinar.
11. Hepatita virală cronică.
12. Reumatismul articular acut, artrita cronică juvenilă.
13. Sindroame hemoragice: Purpura trombocitopenică, hemofilia.
14. Convulsii: recunoaştere şi tratament de urgenŃă.
15. IntoxicaŃii acute: principii generale de diagnostic şi tratament.
174
III. BIBLIOGRAFIE
EsenŃialul în pediatrie, sub redacŃie, prof. dr. E.P. Ciofu – Carmen Ciofu, Ed. Medicală
Amaleta 1997.
IV. EVALUARE
- 6 lucrări de control scrise pe parcursul semestrului – pentru evaluarea pe etape
a cunoştinŃelor teoretice şi practice dobândite = lucrările sunt apreciate cu
note de la 1 la 10.
Examenul final la sfârşit se semestru, constă într-o lucrare scrisă notată de la 1 la 10.
PEDODONłIE
ANUL IV
Un semestrul 32 ore de curs; 64 ore de stagiu clinic.
I. SCOPUL CURSULUI:
1. Cunoaşterea patologiei odontale (caria dentară şi traumatisme dento-parodontale) la copil şi
adolescent.
2. Cunoaşteree particularităŃilor etiopatogenice ale cariei dentare la copil şi adolescent.
3. Cunoaşterea metodelor de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent.
Se propune ca la terminarea, cursului studenŃii să fie capabili:

1. Să cunoască particularităŃile morfologice şi de structura ale dinŃilor temporari şi permanenŃi cu
radacina incomplet formată.
2. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria simplă la dinŃii temporari şi la
dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată.
3. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria complicată la dinŃii temporari
şi la dinŃii permanenŃi cu radacină incomplet formată.
4. Să cunoască şi să recomande individualizat metodele locale şi generale de prevenire a cariei
dentare la copil şi adolescent.
5. Să recunoască diferitele forme clinice de traumatisme dento-parodontale ale dinŃilor temporari
şi ale dinŃilor permanenŃi cu radăcina incomplet formată şi să cunoască principiile de tratament.
175
1. Obiectivul PedodonŃiei – conŃinut, istoric tendinŃe de dezvoltare;
2. NoŃiuni de odontogeneză
3. ErupŃia dentară - etape, secvenŃa erupŃiei dinŃiilor temporari şi permanenŃi, patologie infla
matorie
4. Cronologia dezvoltării dentare. Vârsta dentară
5. ParticularităŃile morfologice şi de structură ale dinŃilor temporari. RezorbŃia fiziologică a
rădăcinii dinŃilor temporari
6. Etiopatogenia cariei dentare – particularităŃi la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri
7. Caria dinŃilor temporari - indici de apreciere a morbidităŃii prin carie, epidemiologie, clasifi-
care, forme clinice.
Caria de biberon - epidemiologie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi
diferenŃial, tratament
8. Caria simpla la dinŃii temporari - histopatologie, simptomatologie, diagnostic, tratament
9. InflamaŃia pulpara la dinŃii temporari - particularităŃi, forme clinice, elemente de diagnostic,
diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, tratament
10. Gangrena pulpara la dinŃii temporari - etiopatogenie, forme clinice, complicaŃii, diagnostic
pozitiv şi diferenŃial, evolutie, tratament
11. Caria la dinŃii permanenŃi în perioada de creştere epidemiologică. ParticularităŃi ale dinŃilor
permanenŃi tineri.
Caria simplă - simptomatologie, diagnostic, tratament;
Caria incipientă - metode de diagnosticare precoce, principii de
12. InflamaŃia pulpar la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată - ParticularităŃi
morfologice ale zonei apicale, particularitalile inflamatiei pulpare, forme clinice,
simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament
13. Gangrena pulpară la dinŃii permanenŃi cu rădăcina incomplet formată particularităŃi,
tablou clinic, tratament (metode şi tehnici de apexificare)
14. Traumatismele dintilor temporari pi permanenti cu radacina incomplet formata -
epidemiologie etiologie, clasificare, forme clinice, tratament de urgenŃă şi definitiv.
ConsecinŃele traumatismelor dinŃilor temporari asupra succesorilor permanenti
15. Prevenirea cariei dentare la copii - principii, metode.
Fluorizarea generală şi locală - mecanism de acŃiune, metode de aplicare, eficienŃă.
Rolul alimentaŃiei. Rolul igienei orale, metode şi tehnici de igienă orală, eficienŃă.
Sigilarea şanŃurilor şi fosetelor.
176
IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE:
Obiective:
1. Examenul clinic exo- şi endobucal al pacientului copil;
2. Diagnosticul cariei simple şi complicate la dentiŃia temporară şi permanentă cu radacina
incomplet formată;
3. Diagnosticul traumatismelor dinŃilor temporari şi permanenti cu radacina incomplet formată;
4. Deprinderea metodelor de lucru specifice Pedodontiei;
5. Deprinderea metodelor locale de prevenire a cariei;
6. Interpretarea radiografiilor dentare la copii în perioada dentiŃiei temporare şi mixte.
Barem minim
1. Tratamentul cariei simple la dinŃii temporari şi permanenti tineri ………16-20 procese
……………..carioase
2. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri ……………. 5 cazuri
3. Tratamentul gangrenei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri ……………..5 cazuri
4. ExtracŃii de dinŃi temporari ............. ... ...........……………………………….... 5 cazuri
5. Proceduri de utilizare pe cale locală a preparatelor fluorate .......................16-20
proceduri
6. Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive. ……………..16 cazuri
7. Rezolvarea diferitelor urgente. ………………..6 cazuri
V. BIBLIOGRAFIE:
- "PedodonŃie" - Livia Zarnea; ed.Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,1993.

- "Pulpotomia la dinŃii temporari" - Rodica Luce; Ed.Cerma, Bucureşti, 1996.
- “Metode locale de prevenire a cariei din şanŃuri şi fosete" - Rodica Luca; Ed. Cerma,
Bucureşti,1998
- "Teste de PedodonŃie" - Rodica Luca, Cherlea V., Lung T., SurpăŃeanu M., In: Teste de
Stomatologie, vol.2, Ed. Cerma,1996, pg.6-24.
- "Teste de PedodonŃie'! - Rodica Luca, In: Teste de Stomatologie şi Chirurgie
oro-maxilo-facială, sub redacŃia GănuŃă N., Ed. Medicală, Bucureşti, 1998, pg. 259-270.
177
VI. EVALUARE:
- Lucrare de control ……………………………………….15%
- Examen practic ……………………………………….15%
- Notă stagiu ……………………………………………. 10%
- Examen teoretic final – sris ………………………………...60%
ANUL V
Un semestrul
32 ore de curs; 64 ore de stagiu clinic.
I. SCOPUL CURSULUI:
1. Cunoaşterea anomaliilor dentare de dezvoltare.
2. Cunoaştereca patologiei orientale a molarului de şase ani.
3. Cunoaşterea patologiei periodontale la copil şi adolescent.
4. Cunoaşteree patologiei mucoasei orale mai frecvent întalnită la copil şi adolescent.

1. Să recunoască anomaliile dentare de dezvoltare şi anomaliile dentare dobândite altele decât
caria dentară şi să stabilească un plan de tratament.
2. Să cunoască patologia complexă a molarului de şase ani şi posibilităŃile de tratament.
3. Să recunoască diferitele tipuri de îmbolnavire parodontală la copil şi adolescent şi să cunoască
conduita terapeutică.
4. Să recunoască tipurile mai frecvente de afecŃiuni ale mucoasei orale la copil şi adolescent şi să
cunoască" conduita terapeutică".
5. Să conceapă un plan de tratament pedodontic complex în funcŃie de nevoile pacientului
raportate la grupa de vârstă şi starea generală de sănatate.
1. Distrofiile dentare - perturbări ale perioadei de formare dentară.

Distrofiile dentare de structură - etiopatogenie,
clasificare, forme clinice, tratament.
2. Modificari de culoare ale structurilor dentare - coloraŃiile intinseci (etiologie, forme
clinice, tratament); coloraŃiile extrinseci (etiologie, forme clinice, tratament)
178
3. Patologia prin eerie simpla si complicata a molarului de sase ani - factori favorizanti
consecinte
4. Îmbolnăvirea parodontală la copii - particularităŃi de structură ale parodonŃiului
marginal în perioada dentiŃiei temporare şi mixte; gingivita la copil şi adolescent;
parodontita juvenilă
5. AfecŃiuni ale mucoasei bucale întilnite mai frecvent la copil şi adolescent
6. Abordarea pedodontică a copilului cu probleme speciale
7. Materiale utilizate în practica pedodontică
8. ParticularităŃile tratamentului protetic la copil şi adolescent
9. Necesitate şi priorităŃi în asistenŃa pedodontică, pe grupe de vârstă (copilul mic,
preşcolar, şcolar, adolescent)

Obiective:
1. Diagnosticul diferitelor forme de distrotii dentare;
2. Diagnosticul afecŃiunilor dentare specifice dentiŃiei temporare şi mixte;
3. Diagnosticul complex al afecŃiunilor stomatologice în perioada dentiŃiei temporare şi
mixte;
4. Intocmirea unui plan complex de tratament al afecŃiunilor pedodontice în report cu
vârsta;
5. Însuşirea atitudinilor profilactice şi curative specifice pentru molarul de şase ani.
6. Insuşirea diferitelor metode de tratament ale distrofiilor de structură
Barem mimim:
1. Tratamentul cariei simple la dintii temporari si permanenti tineri …….20-25 procese
carioase.
2. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenti tineri ……………6 cazuri
3. Tratamentul gangrenei la dintii temporari şi permanenŃi tineri …………6 cazuri
4. Rezolvarea diferitelor urgente .................................................................... 8 cazuri
5. Proceduri de utilizare pe cale locală a diferitelor preparate fluorate ....... 20 proceduri
6. Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive .................................... 20 cazuri
7. Plan complex de tratament ......................................................................... 8 cazuri.
179
V. BIBLIOGRAFIE:
- "Pedodontie" -Livia Zarnea; Ed. Didactica- si Pedagogica' R.A., Bucuresti,1993.

- "Teste de Pedodontie"- Rodica Luca, Cherlea V., Lung To, SurpăŃeanu M., In: Teste
de Stomatologie, vol.2, Ed.Cerma,1996,pg 6-24.
- "Teste de Pedodontie"-Rodica Luca, In: Teste de Stomatologie si Chirurgie
oro-maxilo-facială sub redacŃia GănuŃă N., Ed.Medicală, Bucureşti,
l998, pg.259-270
- Cursul predat
VI. EVALUARE:
- Lucrare de control .............................................................................15%
- Examen practic ..................................................................................2o%
- Notă stagiu .......................................................................................10%
- Examen teoretic final - scris. ... ..…………………………………55%
PREVENłIE ORO- DENTARĂ
ANUL II
Un semestru
16 ore curs
OBIECTIVELE CURSULUI:
- studenŃii trebuie să cunoască la sfârşitul cursului care sunt bolile contagioase, cele mai
importante pentru medicul dentist, ce se pot transmite prin practică stomatologică şi cum trebuie
să procedeze pentru a reduce la minim acest risc.
CONłINUTUL CURSURILOR:
1. CURSUL I
- Introducere în prevenŃie oro-dentară.
PREVENIREA TRANSMITERII INFECłIILOR
Definirea noŃiunilor: precauŃii universale/standard, cross contamination,

infecŃie nosocomială.
Procesul infecŃios. Verigile lanŃului infecŃios:
Antibioterapia profilactică
180
3. CURSUL II
Cele mai importante boli infecŃioase care se pot transmite pe durata procedurilor stomatologice
Provocări infecŃioase prezente şi viitoare.
o Encefalopatiile spongiforme umane,
o Sindromul acut respirator sever (SARS)
1. TUBERCULOZA (TBC)
- epidemiologie, agent etiologic, evoluŃie, căi de transmitere, semne patognomonice, diagnostic,
manifestări orale, măsuri preventive
2. HEPATITELE VIRALE - ACUTE
Hepatita A
- căi de transmitere, perioada de incubaŃie, manifestările bolii, măsuri preventive.
Hepatita B
- manifestări clinice, starea de purtător cronic, căi de transmitere, evoluŃia bolii, măsuri
peventive, vaccinarea şi testarea postvaccinare, profilaxia post expunere.
3. CURSUL III
Hepatita C
- căi de transmitere, etape evolutive, măsuri preventive.
Hepatita D (delta)
Hepatita E
INFECłII VIRALE ALE MUCOASEI ORALE
3. BOLI PRODUSE DE HERPES-VIRUSURI

1. InfecŃia cu virusul varicelei-zoster (V.V.Z.)
1.1. Varicela (primo infecŃia cu V.V.Z): epidemiologie, manifestări clinice orale, etape
evolutive, perioada de contagiune.
1.2. Zona zoster: manifestări prodromale, manifestări clinice, tratament
2. InfecŃia cu virusul Epstein-Barr (VE-B): Mononucleoza infecŃioasă, Leucoplakia
infecŃioasă cu manifestări clinice, căi de transmiter, evoluŃie, măsuri profilactice.
3. InfecŃia cu cytomegalovirusul (VHCM): manifestări clinice orale, măsuri preventive.
4. InfecŃiile cu viruşii herpes simplex
Gingivo-stomatita herpetică primară, Herpesul labial, PanariŃiul herpetic, Herpesul ocular.
MĂSURI PREVENTIVE
4. CURSUL IV - V
4. INFECłIA HIV (human imunodeficiency virus)

- Etiologie, epidemiologie, situaŃia din România, căi de transmitere, receptivitatea la
boală şi grupe de risc
Aspecte medicale ale infecŃiei HIV, etape evolutive.
Teste de laborator şi evaluarea medicală a pacientului infectat HIV
181
LEZIUNI ORALE ASOCIATE OBIŞNUIT INFECłIEI HIV
Limfadenopatia
InfecŃii fungice: Candidoza pseudo-membranoasă, atrofică, hiperplazică, cheilita
angulară.
InfecŃiile virale: InfecŃiile cu Human Papilloma Virus – HPV, InfecŃii recidivante cu
Herpes Simplex Virus (HSV), InfecŃia cu Varicella Zoster Virus, InfecŃii cu Epsein-Barr
Virus - Leucoplazia pătroasă a limbii (Hairy Leukoplakia), InfecŃii cu Cytomegalovirus.
InfecŃiile bacteriene: Gingivita HIV sau Eritemul gingival linear, Gingivita ulcero-
necrotică, Parodontopatia marginală HIV.
AfecŃiuni neoplazice - Sarcomul Kaposi
Xerostomia sau afectarea glandelor salivare
Trombocitopenia
INGRIJIREA PROFILACTICO-STOMATOLOGICĂ A PACIENTULUI INFECTAT
HIV/SIDA
o Tratamentul preventiv stomatologic propriu-zis

o Tratamentul profilactic al personalului medical imediat postexpunere
RESTRICłII PROFESIONALE ÎN CAZUL PROFESIONISTULUI CONTAGIOS
5. CURSUL VI
A. MĂSURI DE PROTEJARE PERSONALĂ A ECHIPEI STOMATOLOGICE
Imunizări şi testări periodice
- ECHIPAMENTUL DE PROTECłIE
Halatul sau uniforma lavabilă
Boneta sau acoperitoarele pentru păr
Masca oro-nazală (facială)
Ochelarii de protecŃie
TEHNICI DE SPĂLARE A MÂINILOR
Mănuşile de protecŃie
HIPERSENSIBILITATEA LA LATEX
6. CURSUL VII - VIII
B. OBIECTIVELE CONTROLULUI INFCłIILOR ÎN CABINETUL

STOMATOLOGIC
1. ParticularităŃile amenajării interiorului cabinetului stomatologic
2. RECIRCULAREA INSTRUMENTARULUI REFOLOSIBIL
Prespălarea – PrecurăŃirea
CurăŃirea propriu-zisă
a. CurăŃirea ultrasonică
b. CurăŃirea manuală
Împachetarea instrumentarului în vederea sterilizării
INDICATORII STERILIZĂRII
Sterilizarea
sterilizarea prin căldură umedă (abur sub presiune)
sterilizarea prin căldură uscată
sterilizarea prin vapori chimici
182
DEZINFECTANłII CHIMICI RECOMANDAłI ÎN STOMATOLOGIE
1. Gluraraldehide
2. Compuşii clorului
3. Iodoforii
4. Compuşii fenolici (sintetici)
Sterilizarea chimică (prin imersie)
3. PREGĂTIREA CABINETULUI PENTRU LUCRU
Contaminarea zonelor dintr-un cabinet stomatologic
CurăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor
ÎntreŃinerea circuitelor de apă
Grija faŃă de instrumentarul steril
Pregătirea pacientului pentru şedinŃa de tratament
Atitudinea faŃă de reziduri
SFATURI PRACTICE
BIBLIOGRAFIE:
1. CUCULESCU M. - CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL
STOMATOLOGIC, Editura BIC ALL, 2002, BUCUREŞTI.
2. CUCULESCU M. - ACTUALIZĂRI LA CONTROLUL INFECłIEI ÎN
CABINETUL DENTAR, Editura Cerma Print, Bucureşti – 2006. Bucureşti.
3. Caiete de lucrări practice - Aspecte Practice în PrevenŃia Oro Dentară –
Manual de lucrări practice pentru studenŃii facultăŃii de Medicină Dentară şi ai Colegiului de
AsistenŃă Dentară autori: Ranga Roxana, Marian Cuculescu, Adrian łandără, Cristian
Funieru, Oana Sluşanschi, Nicolae Bănicioiu, Editura Universală ,,Carol Davila” Bucureşti
2006;
EVALUARE:
• fiecare student va realiza la minimum 2 pacienŃi:
o completarea foii de observaŃie (examenul clinic şi anamneza)
o cu plan de tratament preventiv
o cu înregistrarea semnelor vitale
lucrare de control din materia predată cu privire la cele 4 boli contagioase descrise,
interesând semnele clinice şi tratamentele de urgenŃă de în caz de accident,
PROFILACTIC.
examen teoretic – 2 subiecte scris + test grilă (60 teste complement simplu şi
complement multiplu),
nota finală Ńine cont de frecvenŃa la curs, de rezultatul la testul scris, activitatea de la
lucrări practice, testul final.
PROGRAMA ANALITICĂ - LUCRĂRI PRACTICE

PREVENłIE ORO-DENTARĂ – AN III MEDICINĂ DENTARĂ
183
LP1 – Introducere
- Introducere în stomatologia preventivă, definirea etapelor prevenŃiei – primară,
secundară, terŃiară. NoŃiuni de bază privind prevenirea afecŃiunilor din sfera oro-
maxilo-facială, prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic,
prevenirea bolilor profesionale.
- Introducere în prevenirea transmiterii bolilor în cabinetul stomatologic, măsuri
universale de prevenire.
- Definirea noŃiunilor: mediu contaminat, mediu curat, mediu steril.
- Obiectivele controlului infecŃiilor.
Prezentarea cabinetului stomatologic
- ÎmpărŃirea cabinetului pe arii de contaminare: de tratament, de contact indirect cu

pacientul, zonele neutre. Exemple.
- Gradul de contaminare a suprafeŃelor existente în cabinetul stomatologic (critice,
semicritice, necritice, ale mediului înconjurător)
- Echipa stomatologică (medic, asistentă). Rolul şi spaŃiul de lucru al acestora.
- Prezentarea unitului dentar.
După efectuarea de demonstraŃii, studenŃii exersează manevrarea corectă a unitului stomatologic,
familiarizându-se cu comenzile acestuia.
Obiectivele şedinŃei de LP: familarizarea studenŃilor cu noŃiunea de medicină preventivă.

ÎnŃelegerea necesităŃii aplicării corecte a tehnicilor de control al infecŃiei în cabinetul
stomatologic.
LP2 – Pregătirea cabinetului şi a pacientului pentru şedinŃa de tratament.

- Pentru cabinet: curăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor, aerisire, curăŃarea circuitelor de
apă ale unitului.
- Pentru pacient: aşezarea pacientului în scaunul stomatologic; echipamentul de
protecŃie (când este cazul) şi pregătirea pacientului pentru şedinŃa de lucru.
Echipamentul de protecŃie al echipei medicale (mască, mănuşi, ochelari, halat, bonetă).
- Tipuri. Utilizare corectă.
Îngrijirea mâinilor.
- Metode de spălare a mâinilor (rapidă, standard rapidă, chirurgicală).
- Tipuri de săpunuri folosite.
Pregătirea echipei stomatologice pentru tratament
- spălarea mâinilor
- aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie.
StudenŃii vor exersa aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie, precum şi spălarea corectă a
mâinilor prin una din tehnicile rapidă sau standard rapidă.
Necesar de echipament: măşti oro-nazale, mănuşi, ochelari de protecŃie, halat, bonetă, săpun
chirurgical lichid(conŃinut antimicrobian).
184
Obiectivele LP: StudenŃii înŃeleg necesitatea utilizării echipamentului de protecŃie, precum şi
folosirea lui corectă. Se învaŃă şi se exersează spălarea corectă a mâinilor. Se familiarizează
cu ambientul cabinetului stomatologic.
LP3 – ReCircularea instrumentarului şi al materialelor în cabinetul stomatologic.
- Instrumentarul de unică folosinŃă şi refolosibil. Exemple. Trusa de consultaŃie.

- Atitudinea faŃă de reziduri. Manevrarea corectă a instrumentarului tăietor folosit
(lame de bisturiu), a seringilor şi acelor folosite. Prezentarea sacilor şi al recipientelor
pentru deşeuri.
- Recircularea instrumentarului refolosibil (precurăŃirea, spălarea propriu-zisă, uscarea,
împachetarea şi sterilizarea). Zona cabinetului stomatologic unde se manevrează
instrumentarul refolosibil; manevrarea lui corectă.
- Prespălare, curăŃire (manuală, ultrasonică). Exemplificare.
- DezinfecŃie, tipuri de dezinfectanŃi.
- Exemplificare: dezinfecŃia suprafeŃelor şi a instrumentarului.
Procesul de sterilizare
- ModalităŃi de sterilizare (căldură umedă, căldură uscată, oxid de etilenă, vapori
chimici sub presiune, sterilizatoare rapide). Exemplificare: poupinel, autoclav şi
sterilizator cu cuarŃ.
- Indicatorii sterilizării: definire, utilizare corectă, demonstraŃie.
- Pregătirea instrumentarului pentru sterilizare: împachetare (în şerveŃel sau în pungi
speciale din hârtie-plastic), aşezarea corectă în cutii şi în sterilizator, demonstraŃie.
- Manevrarea corectă a instrumentarului sterilizat. Pensa de serviciu şi utilizarea
corectă a acesteia, demonstraŃie.
StudenŃii vor efectua manevre de decontaminare a suprafeŃelor cabinetului stomatologic; vor
manevra corect diferitele instrumente stomatologice prezentate; vor învăŃa şi aplica corect
manevrele de curăŃire manuală în funcŃie de obiectul curăŃit. Usucă şi împachetează
instrumentarul de sterilizat.
Necesar de echipament: dezinfectanŃi, aparat de curăŃare cu ultrasunete, diferite obiecte de
instrumentar stomatologic (truse de consultaŃie, instrumentar endododontic, intrumentar pentru
parodontologie, instrumentar chirurgical), şerveŃele, cutii şi casolete, pungi speciale din hârtie-
plastic şi aparatul de sigilat specific, sterilizator cu cuarŃ, poupinel, autoclav, instrumentar
stomatologic.
Obiective: StudeŃii vor fi în stare să efectueze corect etapele recirculării instrumentarului

reutilizabil, evitând producerea accidentelor. Vor face diferenŃa dintre dezinfecŃie şi sterilizare.
Vor fi capabili să împacheteze corect instrumentarul în vederea sterilizării şi să manevreze
corect instrumentarul sterilizat.
185
LP4- Examenul clinic al pacientului
- Se prezintă fişa de consultaŃie
- Se demonstrează modalitatea de evaluare şi înregistrare a statusului dentar.
- StudenŃii aplică în practică noŃiunile învăŃate anterior
StudenŃii lucrează în echipe de medic-asistentă-pacient. Fiecare va aplica noŃiunile învăŃate
anterior în funcŃie de rolul jucat. Se înregistrează în fişă statusul dentar al fiecărui student-
pacient.
Necesar de echipament: mască oro-nazală, mănuşi, ochelari, halat, bonetă, săpun chirurgical
(conŃinut antimicrobian), dezinfectanŃi, truse de consultaŃie, fişe stomatologice.
LP5– Lucrare de control - testarea în scris a cunoştinŃelor acumulate cu privire la tematica
primelor 4 cursuri.
LP6 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – studenŃii absenŃi sau cei care nu
au promovat testul scris au posibilitatea de refacere.
- StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică
noŃiunile învăŃate la LP-urile precedente. La sfârşitul şedinŃelor, fiecare student va
avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar.
- StudenŃii sunt iniŃiaŃi cu privire la înregistrarea semnelor vitale.
LP7 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5

noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. La sfârşitul şedinŃelor, fiecare student
va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar.
- StudenŃii sunt instruiŃi cu privire la obligativitatea şi metoda de palpare a grupelor
ganglionare latero-cervicale.
- Se explică o tehnică de periere, se efectuează colorarea plăcii dentare şi se cuantifică
cantitatea de placă prin efectuarea unui indice de placă.
LP8 - Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5

noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. La sfârşitul şedinŃelor, fiecare student
va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar şi reface indicele de
placă.
ANUL III un semestru

OBIECTIVELE CURSULUI
- studenŃii trebuie să fie capabili la sfârşitul stagiului să realizeze un plan de tratament profilactic
individualizat şi să poată să efectueze manoperele specifice prevenŃiei primare.
- fiind vorba de studenŃi de anul III, se insistă pe noŃiuni legate de prevenirea cariei dentare şi
mai puŃin pe prevenŃia în parodontologie, care cred că este normal să fie dezbătute în anul V şi
VI la parodontologie. Nu se face referire la prevenirea oncologică care cred că este recomandabil
186
să se facă la chirurgie BMF sau prevenirea malformaŃiilor şi al anomaliilor dento-maxilare care
cred că pot fi făcute mai competent în cadrul cursurilor de ortodonŃie.
CONłINUTUL CURSURILOR
1. CURSUL I - II
Definirea etapelor prevenŃiei primare în reducerea frecvenŃei apariŃiei şi evoluŃiei bolilor plăcii:
controlul mecanic şi chimic al P.D.,
fluorizarea structurilor dure dentare,
sigilarea şanŃurilor şi fosetelor,
disciplinarea consumului de hidrocarbonate, şi
educarea stomatologică a pacienŃilor.
MICRORGANISMELE PLĂCII DENTARE GENERATOARE DE CARIE DENTARĂ
SAU/ŞI BOALĂ PARODONTALĂ
I. Depozite dentare moi
Pelicula dobândită,
Placa dentară microbiană: aspecte clinice, succesiunea fixării microbiene şi coagregarea
microbiană, matricea intermicrobiană a plăcii dentare, forme clinice, flora microbiană
asociată variatelor forme de afectări parodontale, virulenŃa patogenilor parodontali,
metabolismul P.D., semnificaŃia clinică a P.D.
Materia alba
Resturile alimentare
2. CURSUL III
II. Depozitele dentare dure
• Tartrul dentar: formarea tartrului dentar, compoziŃia T.D., forme clinice, semnificaŃie clinică.
o AgenŃii de colorare ai P.D.: indicaŃii, caracteristici, soluŃii utilizate, proceduri de
aplicare.
o Halitoza: definiŃie, cauze, metode de evidenŃiere, tratament.
3. CURSUL IV - V
MIJOLACE DE CONTROL AL P.D.
I. Mijloace de control mecanic al P.D.
Mijloace principale – periajul dentar
PERIUłE DENTARE
Istoric
PeriuŃe de dinŃi manuale
Descriere generală
Factori care influienŃează alegerea unei periuŃe dentare
METODE DE PERIERE MANUALĂ A DINłILOR

o FrecvenŃa periajului dentar – sfaturi practice
o Tehnica sulcular vibratorie de periere Bass
o Tehnica de periere simultan sulculară - Collis
o Tehnica de periere prin rulare
o Tehnica vibratorie de periere Stillman
o Tehnica viratorie de periere Charters
o Tehnica circulară de periere Fones
187
o Tehnica verticală de periere Leonard
o Tehnica orizonatală de periere
o Tehnica fiziologică de periere Smith
Perierea suprafeŃelor ocluzale
PERIUłELE DE DINłI MECANICE
o Tipuri
o Tehnici de periere
CURĂłIREA LIMBII
o individualuizarea periajului
o efecte negative ale periajului dentar
4. CURSUL VI - VII
Mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar - destinate controlului mecanic al
P.D.
• dental floss-ul (aŃa dentară sau firul de mătase)
Banda dentară
Super floss-ul
Benzile de tifon
• stimulatorul gingival interdentare sau conurile interdentare
• scobitorile – Tooth picks
• periuŃele interdentare şi cele unitufă
gumele de mestecat
II. Mijloacele chimice de control al P.D.

1. antiseptice
a. Biguanidine – digluconatul de clorhexidină
b. Compuşii fenolici – Listerina şi Triclosanul
c. Alcaloizii vegetali – Saguinarina
d. Compuşii cuaternari de amoniu – Clorura de cetylpyridinium, Clorura de
Benzalconiu, Hexetidina
e. AgenŃii de oxidare
f. Sărurile
2. antibioticele
3. enzimele
5. CURSUL VIII-IX
MODALITĂłI DE APLICARE A SUBSTANłELOR CHIMICA ANTIPLACĂ
I. PASTELE DE DINłI
- Istoric
- CompoziŃie chimică de bază
Testarea capacităŃii de abrazare a pastelor de dinŃi
Pastele de dinŃi profilactice/terapeutice
- Paste de dinŃi anticarie
- Paste de dinŃi antiplacă
- Paste de dinŃi antitartru
- Paste de dinŃi desensibilizante
Paste de dinŃi de albire
188
II. APE DE GURĂ DESTINATE CLĂTIRII CAVITĂłII ORALE
• Cosmetice
• Terapeutice
o Utilizate în cabinet
o Utilizate la domiciliu
Ape de gură prepararte extemporaneu
Ape de gură prefabricate
inlocuitori ai salivei (salive artificiale)
III. IRIGATOAREL BUCALE
- Efecte şi indicaŃii
- ContraindicaŃii
- Tipuri: supra- şi subgingivale
- AgenŃi antimicrobieni recomandaŃi
Jet-floss-ul
6. CURSUL X - XI
prevenirea c.d. prin controlul dietei
A. alimente cu potenŃial cariogen
1. Zaharoza
2. Îndulcitorii tradiŃionali
- Amidonul
- Monozaharidele
- Îndulcitorii din cereale – HFCS
3. Îndulcitorii alternativi
- Poliolii
- Polipeptidele
- Îndulcitorii artificiali
Zaharina
Aspartamul
Acesulfamul K
Ciclamatul de sodiu
Sweetener 2000
caracteristici ce influienŃează cariogenitatea alimentelor
B. alimente cu efect cario-protector
1. Grăsimile şi proteinele
2. Alimentele nerafinate
7. CURSUL XII-XIII
CREŞTEREA REZISTENłEI STRUCTURILOR DENTARE FAłĂ DE ATACURILE ACIDE
CARIOGENE
I. FACTORII CARE INFLUIENłEAZĂ COMPORTAMENTUL ANTICARIE A
SMALłULUI DENTAR
Factorii care determină perturbări în formarea matricei organice a smalŃului dentar
carenŃele în aportul de vitamină A
carenŃele în aportul vitaminei C
aportul de oligoelemente
aportul glucidelor, proteinelor şi lipidelor
bolile infecto-contagioase
- Factorii perturbatori ai mineralizării matricei smalŃului
189
aportul scăzut de calciu şi fosfor sau un raport Ca/P deficitar
rolul fluorului
carenŃa în vitamina D
disfuncŃiile hormonale
- factorii perturbatori ai maturpării preeruptive a smalŃului
hipofizectomia
nanismul hipofizar
hormonii sexuali

II. PREVENIREAC.D. PRIN ADMINISTRAREA FLUORULUI
Metabolismul fluorului
Toxicitatea fluorului
- IntoxicaŃia acută – tratamente de urgenŃă
- IntoxicaŃia cronică
o Fluoroza osoasă
o Fluoroza dentară – indicele de fluoroză Dean
- tratamentul fluorozei dentare
Efecte secundare produse la nivelul celorlalte organe şi Ńesuturi
Mecanisme cario-statice ale fluorului
1. METODE SISTEMICE DE ADMINISTRARE A FLUORULUI
a. Apă potabilă fluorurată
- Beneficii
- Defluorurarea apei potabile
- LegislaŃie în viguare
- Fluorizarea apei potabile în şcoli
b. Tablete şi soluŃii cu fluor
c. Sarea de bucătărie fluorurată
d. Laptele şi băuturile răcoritoare fluorurate
2. FLUORIZAREA LOCALĂ
Caracteristicele sistemelor de fluorizare locală
IndicaŃiile fluorizărilor locale
Obiectivele fluorizării locale
I. Fluorizarea locală profesională
a. badijonare
b. în conformatoare
c. ionoforeză
II. Autofluorizările locale
a. paste de dinŃi
b. ape de gură
c. geluri
COMBINAREA METODELOR DE FLUORIZARE
8. CURSUL XIV
SIGILAREA ŞANłURILOR ŞI FOSETELOR OCLUZALE
- Istoric
- IndicaŃii, contraindicaŃii, avantaje
- Materiale utilizate
- Tehnici de lucru
SIGILAREA CA METODĂ ALTERNATIVĂ LA TERAPIA CLASICĂ
190
LASĂRUL ÎN PREVENIREA CARIEI
9. CURSUL XV
I. EDUCAREA MEDICAL-STOMATOLOGICĂ
II. ROLUL SECREłIEI SALIVARE ÎN APĂRAREA STRUCTURILOR BUCO-
DENTARE
FuncŃiile salivei
ProprietăŃile salivei
a. proprietăŃi fizice – flux salivar
b. proprietăŃi chimice
c. proprietăŃi antimicrobiene
Sisteme tampon salivare
Rolul cario-preventiv al salivei
10. CURSUL XVI

CARIA DENTARĂ-LEZIUNEA INCIPIENTĂ
DefiniŃie, etape evolutive, diagnosticare clinică.
Caria dentară: o boală locală transmisibilă – nivelele preventive.
Embriologia şi histologia smalŃului. Permeabilitatea smalŃului.
Microorganisme cariogene.
Ecologia producerii cariei dentare.
Aspecte fizice şi microscopice al leziuni incipiente produse în smalŃ. Leziunea de subsuprafaŃă.
Rolul fosfatului de calciu în procesele de de- şi remineralizare.
Factorii care influienŃează remineralizarea.
BIBLIOGRAFIE:
1. OLTEAN DUMITRU şi colab. - STOMATOLOGIE PREVENTIVĂ, Ed. Anotimp,

Craiova, 1996.
2. DĂNILĂ IOAN şi colab. - Profilaxie stomatologică, Ed. Didactică şi
petagogică, 1996.
3. CURSUL PREDAT
4. Ioan Dănilă - Dentistică Preventivă, Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 2005.
5. Andei Iliescu , Memet Gafar - Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare, Ed.
Medicală, 2001.
191
EVALUARE:
o studentul va efectua câte 2 sigilări, 5 fluorizări locale prin badijonare, 1 fluorizare locală
prin ionoforeză, indici de placă, 10 planuri de tratament preventiv cu educarea
pacientului.
o Lucrare de control din primele 9 cursuri în a 10 şedinŃă de lucrări practice.
o Examen teoretic – test grilă + 2 întrebării de redectat.
ANUL III – 32 DE ORE LUCRĂRI PRACTICE

LP 1. GeneralităŃi cu privire la prevenŃia primară şi secundară:
- definiŃii, obiect de activitate.
Se insistă pe rolul plăcii dentare microbiene în producerea bolilor plăcii (leziuni carioase şi
boli parodontale).
Se demonstrează modul de evidenŃiere clinică a plăcii dentare insistându-se pe modalităŃile
de colorare – revelare.
- se evidenŃiază prezenŃa tartrului dentar prin inspecŃie, palpare cu sonda, înainte şi după
uscarea suprafeŃelor dentare.
- se prezintă diverşii revelatorii de placă în variatele forme de prezentare.
În finalul LP se efectueză testarea în scris a cunoştinŃelor studenŃilor cu privire la prevenirea

transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic.
Testul se concepe din câteva întrebări cu răspunsuri scurte.
Necesar de materiale: trusă de consultaŃie, revelatori de placă.
LP 2. Se demonstrează practic protocolul clinic al revelării P.D. ca şi modul de înregistrare şi de

calcul al indicelui de placă OHI.
StudenŃii efectueză completarea fişei catredei ce impune:

• Examinare clinică reciprocă
• Fişa clinică se completează înregistrându-se status-ul dentar
• Se efectuează colorări ale P.D.
• Se calculează indicele de placă OHI iar datele se trec în fişă personală.
Necesar de materiale: fişe, cca. 10 truse de consultaŃie, revelator de placă, rulouri sau
comprese, aspiratoare de salivă, pahare de unică folosinŃă.
LP 3 Se prezintă generalităŃi cu privire la periuŃele de dinŃi manuale şi electrice. Se

demonstrează anumite tehnici manuale de periaj.
192
StudenŃii termină completarea fişelor începute în şedinŃa anterioară. Cu periuŃele personale îşi
efectuează periajul personal înainte şi după efectuarea colorării P.D. şi calcularea indicelui de
placă.
Necesar de materiale: fişe, cca 10 truse de consultaŃie, revelatori de placă, rulouri,

comprese, aspiratoare de salivă, pahare de unică folosinŃă, periuŃe dentare manuale şi electrice.
LP 4. Se explică necesitatea folosirii modelului de studiu în prevenŃia oro-dentară mai ales în

cazul în care ne propunem să implementăm o nouă metodă de periere manuală.
Se prezintă tehnicile de periaj manual şi se exemplifică pe model.
StudenŃii vor mima realizarea câtorva tehnici de periere manuală pe model şi vor efetua un
periaj dentar înainte şi după efectuarea colorării P.D. ca şi a indicelui de placă API.
StudenŃii lucrează pe pacienŃi.
Necesar de material: model demonstrativ, periuŃă manuală, pastă de dinŃi.
LP 5. Se discută despre individualizarea periajului manual în funcŃie de diferitele situaŃii clinice
şi se controlează rezultatul tehnicii de periere propusă/efectuată. Se discută timpii operatori
indicaŃi la o săptămână de la implementarea unei noi tehnici de periere dentară manuală.
Se atrage atenŃia asupra efectelor negative produse prin periaj dentar efectuat incorect.
Se începe prezentarea mijloacelor mecanice auxiliare periajului şi se demonstrază modul
corect de utilizare.
Practic, studenŃii efectuează curăŃirea suprafeŃelor dentare aproximale cu dental floss-ul.
Necesar de material: mijloace mecanice auxiliare periajului, revelatori de placă, dental-
floss.
LP 6. Se discută şi se demonstrează sigilarea şanŃurilor şi fosetelor coronare.

În limita pacienŃilor existenŃi studenŃii efectuează sigilări folosind tipurile de materiale de
sigilare existente în clinică, compozite şi glass ionomeri, transparente sau colorate.
Necesar de materiale: sigilanŃi, lampă de fotopolimerizare, trusă de consultaŃie, rulouri,

aspirator de salivă, pahar de plastic, hârtie de articulaŃie, freze de adaptat, gume şi paste de
lustruit.
LP 7. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre ape de gură şi paste
de dinŃi.
193
Se discută despre mijloacele chimice de control al P.D: pastele de dinŃi, apele de gură ca şi
despre salivele artificiale.
Se prezintă duşul oral şi se demonstrază utilizarea lui.
StudenŃii efectuează practic controlul P.D. cu ajutorul duşului bucal. Se realizează echipe
pacient medic dintre studenŃii componenŃi ai grupei respective.
Necesar de materiale: ape de gură, paste de dinŃi, duş oral, trusă de consultaŃie, aspirator de
salivă, pahar de unică folosinŃă.
LP 8. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre fluorizări.
Se discută despre metodele de fluorizare locală profesională. Se prezintă variatele tipuri de
preparate comercializate demonstrându-se modul corect de utilizare a soluŃiilor, gelurilor,
spumei şi al lacurilor fluorurate existente în clinică.
În următoarele 4 şedinŃe de lucrări practice studenŃii în limita timpului şi al materialelor
fluorurate existente îşi vor efectua fluorizări locale profesionale.

IniŃial asistentul face demonstraŃia practică.
Necesar de materiale: materiale de fluorizare locală profesională, rulouri absorbante,
aspiratoare de salivă, perii de periere profesională.
LP 9. Se discută despre fluorizarea pe cale generală.
Se vor indica formule de tratament în funcŃie de vârstă şi legat de riscul la carie prezentat de
pacient, inclusiv cu privire la tratarea preventivă sau curativă a cariei radiculare.
Se discută despre autofluorizările cu paste de dinŃi, ape de gură şi geluri. Se fac indicaŃii de
tratament în funcŃiie de variatele situaŃii clinice posibile (ipotetice).

Necesar de materiale: soluŃii fluorurate, geluri cu fluor, conformator universal, aparat de
ionoforeză cu conformator, trusă de consultaŃie, aspirator, rulouri, pahar de unică folosinŃă.
LP 10 Lucrare de control – controlul plăcii dentare
LP 11. Detartrajul manual.
Se prezintă instrumentarul şi tehnica (pe pacient sau pe fantomă).
StudenŃii care nu au dat lucrarea scrisă sau nu au luat notă de trecere au posibilitatea de
refacere.
194
Necesar de materiale: trusă de consultaŃie, trusă de detartraj manual, comprese, aspirator,
pahar de unică utilizare, piesă contraunghi, periuŃă pentru periaj profesional, pastă pentru periaj
profesional, gume de finisat, benzi abrazive.
LP 12. Detartrajul mecanic.
Se prezintă aparatura şi tehnica (la pacient sau la fantomă).
StudenŃii care nu au fost prezenŃi sau nu au luat notă de trecere al testul scris au dreptul lo o
singură refacere.
Necesar de materiale: trusă de consultaŃie, aparat de detartraj ultrasonic, capete pentru
aparatul de detartraj, comprese, aspirator, pahar de unică utilizare, piesă contraunghi, periuŃă
pentru periaj profesional, pastă pentru periaj profesional, gume de finisat, benzi abrazive.
LP 13. StudenŃii îşi vor efectua a doua revelare de placă şi vor înscrie pe fişele deja completate
noul indice de placă OHI.
StudenŃii vor putea utiliza înainte de revelarea plăcii orice mijloc de control al P.D doresc.
Necesar de materiale: fişe, cca 20 truse de consultaŃie, revelator de placă, rulouri sau
comprese, aspiratoare, pahare de unică folosinŃă.
Se discută despre procedurile prevenŃiei primare aplicate pe vârste şi diferite situaŃii clinice.
LP 14. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare indicate (planul de tartament preventiv)
pe vârste.
Pe durata oricăror şedinŃe de lucrări practice vor avea prioritate pacienŃii care vor fi
trataŃi cu respectarea prevederilor şi a formelor legale.
LP 15 şi 16. Examen practic.
Fiecare student execută o manoperă clinică, urmată de o discuŃie de 3-5 min care pleacă de la
manopera respectivă. Manopera clinică poate fi:
• revelare de placă urmată de demostrarea unei tehnici de periaj, individualizarea
periajului manual sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului;
• detartraj manual urmat de periaj profesional;
• detartraj mecanic urmat de periaj profesional;
• fluorizare topică profesională urmată de indicaŃii privind fluorizarea topică personală
• sigilare şanŃurilor şi fosetelor coronare;
• discuŃii cu privire la planul de tratment preventiv indicat pacientului în funcŃie de vârstă
sau de tratamentele protetice existente
195
OBIECTIVELE STAGIULUI
La finalul stagiului studentul trebuie să:

• indice o tehnică de periaj adecvată oricărui pacient, indiferent de vârstă sau situaŃie
clinică
• individualizeze tehnica de periaj recomandată
• indice corect mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar corespunzător situaŃiei
clinice prezentate de pacient
• indice corect mijloacele chimice de control al P.D. corespunzător situaŃiei clinice
prezentate de pacient
• execute corect manevrele clinice prezentate în timpul stagiului.
Barem de îndeplinit pentru a putea susŃine examenul practic şi apoi pe cel teoretic
executate de fiecare student în timpul stagiului (condiŃie de admitere în examenul scris):
• 3 revelări de placă urmate de demostraŃie privind o tehnică de periaj sau utilizarea unui
mijloc mecanic auxiliar periajului
• 1 detartraj manual sau mecanic
• 2 fluorizări topice profesionale urmate de indicaŃii privind fluorizarea topică personală
• 1 sigilare
• susŃinerea unui referat.
În acest sens fiecare student va avea un caiet de stagiu unde asistentul universitar semnează
şi-şi pune parafa la momentul efectuări manoperelor.
Trebuie urmărit în timpul stagiului dacă acest barem poate fi îndeplinit şi dacă există probleme
el poate fi redus.
MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT

ANUL I
Un semestru
32 ore curs
64 ore lucr.pr
1. Însuşirea principalelor noŃiuni teoretice legate de morfologia primarã a dinŃilor umani
permanenŃi
2. Cunoaşterea fiecãrei entitãŃi morfologice individuale şi asocierea lor într-un complex
morfologic funcŃional : arcada dentarã.
3. Aprecierea transformãrii morfologiei dentare primare în morfologie dentarã
funcŃionalã prin prisma tipurilor de rapoarte interdentare posibil de realizat în diferite tipuri de
ocluzie
196
Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã fie capabili :
1. Sã identifice şi sã diferenŃiere fiecare entitate morfologicã pe baza caracteristilor
morfologice individuale şi de grup.
2. Sã gãseascã valoarea practicã a caracteristicilor morfologice individuale şi de grup ale
dinŃilor permanenŃi în activitatea clinicã de terapie, proteticã, chirurgie.
3. Sã fie capabili sã aprecieze valoarea clinicã a fiecãrui dinte în raport cu ceea ce
reprezintã el prin atributele sale : în masticaŃie, fonaŃie, fizionomie şi sã poatã stabili o
ierarhizare a acestora.
Morfologia dentarã prezintã începând cu caracteristicile comune tuturor dinŃilor toate
elementele morfologice caracteristice celor 16 entitãŃi morfologice dentare
Este descris dintele ca structurã şi pãrŃi componente se prezintã terminologia proprie
morfologiei dentare
Sunt descrise sistemele de notare ale dinŃilor permanenŃi
Este prezentat fiecare dinte maxilar şi mandibular începând cu incisivul central
superiori, caracteristicile coronare radiculare, erupŃia şi implantarea. Sunt descrise variaŃiile
morfologice şi caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice
Se fac referiri la posibila transformare funcŃionalã a morfologiei primare în morfologie
secundarã fãcându-se corelaŃie cu tipurile de rapoarte interdentare prezente în zona frontalã
Sunt corelate elementele morfologice cu conduita practicã din activitatea viitoare de
terapie, protetic chirurgie
Se accentueazã pe elementele morfologice ce constituie o caracteristicã comunã sau
diferenŃialã a unui dinte sau grup de dinŃi
Rapoartele interdentare sunt prezentate atât pentru zona frontalã
cât şi pentru cea lateralã.
Sunt prezentate formele de arcadã şi curbele de compensaŃie sagitalã Spee
şi transversalã Wilson
Sunt subliniate criteriile morfologice ce permit recunoaşterea dinŃilor permanenŃi
O atenŃie deosebitã se dã materializãrii caracteristicilor morfologice dentare prin desen.
IV. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE

Realizarea prin sculpturã în ghips a fiecãrei entitãŃi morfologice caracteristice unui
anumit grup dentar: incisivul central superior, caninul superior, premolarul superior, primul
molar superior, primul molar inferior.
197
Recunoaştere dinŃi naturali
EXAMEN PRACTIC
Activitatea practicã are ca obiectiv :
- Crearea unei îndemânãri specifice activitãŃii practice viitoare.
- Conştientizarea noŃiunilor teoretice prin materializarea acestora în desen şi în forme
geometrice spaŃiale.
V. BIBLIOGRAFIE
- “Morfologia dinŃilor şi arcadelor dentare” - curs predat
- “Propedeuticã stomatologicã” - E.Costa, L.Ene, St.Dumitrescu, Ed.Did.şi Ped. 1968
- “Morfologia clinico-funcŃionalã a dinŃilor” - St.Dumitrescu, I.Rîndaşu, I.Coca, D.Sava
curs litografiat, 1976
- “Morfologia dintelui” - S. IoniŃã, Ed.Atheneum, 1991
- “Aparatul dento-maxilar” - D.Bratu şi colab., E.Helicon 1997, Timişoara
- “Concise dental anatomy and morphology” - James L.Fuller, Gerald E.Denehy,
Ed.Mosby
- “Dental Anatomy” -Julian B.Noelfel
- “Dental Anatomy It s relevance to dentistry” - Julian B.Woelfel, Rickne C.Scheid
VI. EVALUARE
EXAMEN PRACTIC
- Realizarea contratimp din ghips a unui dinte
- Recunoaşterea a 5 dinŃi umani, asociatã cu recunoaşterea acestora în toate sistemele
de notare.
- Douã lucrãri de control teoretice.
- Examen oral gen interviu pe baza recunoaşterii dinŃilor
- Examen scris gen gilã
- Fiecare dinte prezentat şi executat de student este încheiat cu o probã practicã de
control
- Incisiv central, canin, molar sup., molar inf. (nota asistentului de grupã)........…..5%
- Lucrãrile de control teoretice (douã) la încheierea grupului frontal şi respectiv lateral
(notã teorie a asistentului)..................................................………………………..15%
- Examen practic - Proba practicã - realizarea contra timp din ghips a unui dinte
( nota probã practicã a coordonatorului de curs) .………………........................... 5%
- Recunoaşterea a 5-10 dinŃi umani, recunoaştere asociatã cu identificarea acestora în
toate sistemene de notare ...........................................................................5%
198
- Examen oral gen interviu pe baza dinŃilor ce s-au prezentat la
recunoaştere..................40%
- Examen scris gen grilã .........................................................................................30%
TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE

ANUL III
64 ore curs
128 ore lucrãri practice
I. SCOPUL CURSULUI
1. Prezentarea protezelor unidentare şi a punŃilor dentare folosite în protetica dentarã.
2. Cunoaşterea etapelor clinico-tehnice de confecŃionare a protezelor dentare fixe.
La terminarea cursului studenŃii sã posede cunoştinŃe necesare pentru :
1.Diagnosticarea leziunilor dentare şi a edentaŃiilor.
2.Stabilirea unui plan de tratament protetic.
3.Executarea machetelor unor proteze unidentare şi punŃi dentare confecŃionate curent.
4.Cunoaşterea tuturor lucrãrilor protetice fixe.
5.Critica unor lucrãri protetice fixe incorect executate.
III.CONłINUTUL CURSURILOR
1. Introducere : proteze dentare, proteze chirurgicale, aparate ortodontice. Proteze
dentare: fixe, mobilizabile, mobile. Proteze dentare fixe: clasificare, materiale, câmpul protetic
în leziunile coronare.
2. IncrustaŃiile. NoŃiuni generale. Clasificare, metode şi tehnici de realizare. Materiale.
Surse de topire a aliajelor. Aparate care utilizeazã forŃa centrifugã. Aparate moderne de topire şi
turnarea aliajelor. Topirea şi turnarea aliajelor. DefecŃiuni posibile ale pieselor turnate.
3. Coroanele parŃiale. Clasificare, metode şi tehnici de realizare. Materiale.
Reconstituirile corono-radiculare. NoŃiuni generale, tehnici de realizare. Materiale.
4. Coroanele de înveliş. NoŃiuni generale. Clasificare, metode de obŃinere, materiale.
Coroana turnatã cu grosime totalã. Caracteristici. IndicaŃii, metode de obŃinere a machetei.
Materiale.
5. Coroana turnatã cu grosime dirijatã. Caracteristici , indicaŃii. Metode de obŃinere a
machetei.
199
Tehnica de lucru. Materiale. Coroana din douã bucãŃi şi coroana ştanŃatã. GeneralitãŃi. Tehnici
de obŃinere- sumar. Critici.
6. Coroanele de înveliş fizionomice (acrilicã, ceramicã). Caracteristici, indicaŃii.
Avantaje, dezavantaje. Tehnici de obŃinere, materiale. Polimerizarea, arderea masei ceramice.
7. Coroanele mixte (metalo-acrilice, metalo-ceramice). Caracteristici, indicaŃii, tehnici de
obŃinere. Teoriile legãturii metalo-ceramice.
8. Coroanele de substituŃie. Caracteristici, indicaŃii, tehnici de obŃinere
9. PunŃile dentare. NoŃiuni generale, caracteristici. Factori care condiŃioneazã conceperea
punŃilor dentare. Avantajele şi dezavantajele punŃilor dentare. Componentele punŃilor dentare.
Cîmpul protetic în edentaŃia parŃialã redusã.
10. Principiile de concepere a punŃilor dentare:
biofuncŃional, biomecanic, profilactic
11. Metode de realizare a punŃilor dentare. Din elemente separate, dintr-o bucatã.
Caracteristicile punŃilor din elemente separate şi dintr-o bucatã. Elementele de agregare.
Caracteristici generale, criterii de alegere.
12. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate
13. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate. DificultãŃi în
conceperea punŃilor dentare
14. Corpri de punte indicate la maxilar şi mandibulã (în regiunea frontalã şi în regiunea
lateralã)
15. Erori în confecŃionarea punŃilor dentare. PunŃile speciale: puntea totalã, puntea cu
extensie, puntea provizorie
16. PunŃile speciale. Puntea pe implante, puntea mobilizabilã, puntea demontabilã .
IV.CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE
OBIECTIVE . Se urmãreşte instruirea studenŃilor în biomecanica protezelor fixe. Sunt executate

un numãr de faze de laborator strâns legate de activitatea medicului stomatolog. De asemeni
unele faze clinice executate pe fantome (amprentarea, adaptarea lucrãrilor).
1. Coroana fizionomicã din acrilat. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã şi
supraamprentã din ghips. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. Sunt
demonstrate şi alte tipuri de amprente.
2. Turnarea modelului, confecŃionarea machetei. DemonstraŃie urmatã de efectuarea
lucrãrii de cãtre studenŃi
200
3. Ambalarea.Prepararea, îndesarea şi polimerizarea acrilatului. Dezambalarea,
prelucrarea şi lustruirea microprotezei. DemonstraŃie. StudenŃii adapteazã microprotezele pe
bonturile fantomei
4. Coroana de substituŃie cu bont metalic. Amprenta cu inel de cupru+masã
termoplasticã. ConfecŃionarea bontului radicular. Modelarea machetei dispozitivului corono-
radicular. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi
5. Ambalarea machetei dispozitivului corono-radicular. Topirea şi turnarea aliajului.
Dezambalarea, prelucrarea, lustruirea şi adaptarea dispozitivului corono-radicular pe fantomã.
DemonstraŃie.
StudenŃii adapteazã dispozitivele pe fantomã şi amprenteazã câmpul protetic cu ghips
6. Turnarea modelului de ghips pentru confecŃionarea componentei fizionomice a
coroanei de substituŃie. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. Ambalarea
pentru componenta acrilicã. DemonstraŃie
7. ConfecŃionarea amprentei acrilice a coroanei de substituŃie-demonstraŃie. Amprentarea
cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã de ghips pentru coroana mixtã metalo-
acrilicã şi coroana
turnatã. ConfecŃionarea modelului, executã studenŃii
8. Macheta coroanelor metalo-acrilicã (tip Weisser) şi turnatã. Ambalarea. Turnarea.
Prelucrarea, lustruirea. StudenŃii executã cele douã machete.
9. Adaptarea coroanelor tip Weisser şi turnarea, folosite ca elemente de agregare pentru
puntea semifizionomicã cu raport tangent linear la maxilar. Se adapteazã pe bonturile fantomei şi
se amprenteazã cu ghips. Se demonstreazã şi se executã de cãtre studenŃi
10. Turnarea modelului cu elementele de agregare. Modelarea machetei preliminare a
corpului de punte în formã de casete. DemonstraŃie, se executã de cãtre studenŃi
11. ConfecŃionarea cheii tipar şi realizarea machetei definitive a corpului de punte în
formã de casete. DemonstraŃie, se executã de cãtre studenŃi.
12. Ambalarea machetei definitive. Turnarea corpului de punte. Lipirea corpului de punte
de elementele de agregare. Proba pe fantomã. DemonstraŃie
13.Realizarea componentei fizionomice a punŃii cu raport tangent linear la maxilar.
Macheta faŃetelor, ambalarea. Se demonstreazã şi studenŃii executã corpul de punte punctiform
la mandibulã.
14.Prepararea, îndesarea, polimerizarea acrilatului, dezambalarea, prelucrarea şi
lustruirea punŃii cu raport tangent linear la maxilar. DemonstraŃie. Se mai demonstreazã şi
studenŃii executã macheta corpului de punte suspendat (la mandibulã)
201
15.StudenŃii definitiveazã machetele corpurilor de punte indicate în regiunea lateralã la
mandibulã
16.Prezentarea de material didactic, proteze unidentare şi punŃi dentare, corecte şi
incorecte
Se executã proba practicã de control semestrialã.
V. BIBLIOGRAFIE:
- “PROPEDEUTICA, PROTEZE FIXE”, CURS predat în anul 1999 - în curs de apariŃie
- “MICROPROTEZE”, I.Rândaşu, V.Donciu şi colab., curs litografiat 1984
- “PUNłI DENTARE”, I.Rândaşu şi colab., curs litografiat 1981
- “INDREPTAR LUCRARI PRACTICE PROPEDEUTICÃ”, I.Rândaşu, V.Donciu şi
colab.curs litografiat 1990
VI. EVALUARE:
- Fiecare student va confecŃiona 6 machete de proteze unidentare şi 4 machete de punŃi
dentare...........................................................................................................….20%
- Lucrari de control teoretice ................................................................................10%
- Examen practic...............................................................................................….10%
- Examen teoretic grilã...........................................................................................50%
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI OCLUZOLOGIE

Anul III
Nr. ore de curs 64 / semestru
Nr. ore de lucrări practice 80 / semestru
CURSUL A: Morfologia şi clinica patologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare (ocluziei) – 32
de ore de curs, 40 de ore de lucrări practice
I . SCOPUL CURSULUI
• Informarea studenŃilor asupra structurilor care participă la funcŃionalitatea ocluzală
• Informarea studenŃilor asupra fiziologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare cu şi fără contacte
dento-dentare.
• Informarea studenŃilor asupra interrelaŃiilor ocluzie parodonŃiu sistem neuromuscular
ATM
• Prezentarea cauzelor şi tabloului clinic în dizarmoniile ocluzale şi tulburările cranio-
mandibulare.
• Prezentarea posibilităŃilor de prevenire şi a principiilor de tratament în dizarmoniile
ocluzale şi tulburările cranio-mandibulare.
202
• La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să:
o Cunoască morfologia şi funcŃionalitatea structurilor aparatului dento-maxilar care
participă la fiziologia ocluzală
o Cunoască etiologia dizarmoniilor ocluzale şi tulburărilor cranio-mandibulare, un
rol esenŃiar revenind depistării cauzelor iatrogene de producere a acestora –
pentru a putea evita producerea acestei patologii complexe în practica lor viitoare.
o Examineze complex, clinic şi paraclinic, orice pacient susceptibil de tulburare
cranio-mandibulară
o Stabilească corelaŃii corecte între diversele date obŃinute la examinarea clinică şi
paraclinică
o Stabilească diagnosticul de afectare a ocluziei
o Stabilească locul tratamentului ocluzal în cadrul planului general de tratament.
o Efectueze manoperele simple de corectare a morfofiziologiei ocluzale şi să
recomande tratamentele complexe în cazul tulburărilor cranio-mandibulare
o Adapteze piesele protetice fixe la cerinŃele criteriilor ocluziei funcŃionale

Ocluzologie – terminologie, date de morfologie ocluzală.
Ocluzia statică. DeterminanŃii mişcărilor mandibulare.
Mişcările mandibulare – în plan S, F, A.
RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – IM, RC, DVO, repaus,
propulsie, propulsie cap la cap, lateralitate, lateralitate cap la cap.
RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – determinare, înregistrare,
transfer.
Contacte dento-dentare. Stopuri ocluzale.
Teorii ocluzale.
Criteriile ocluziei funcŃionale – ParticularităŃi ocluzale în protetica fixă
pe implante.
RelaŃia ocluzie – parodonŃiu; traumă ocluzală.
CorelaŃia clinică mişcări mandibulare – morfologie ocluzală – refacerea
terapeutică a morfologiei ocluzale.
Simulatoare ale mişcărilor mandibulare.
MasticaŃia. DeglutiŃia. Fonetica.
Tulburări cranio-mandibulare: epidemiologie, etiopatogenie, clasificare,
203
simptomatologie, examen clinic / paraclinic, diagnostic,
pozitiv/diferenŃial, principii terapeutice.
Obiective ocluzale în restaurările unidentare.

1. Tehnica de amprentare a arcadelor dentare maxilară şi mandibulară; obŃinerea
modelelor documentare şi de studiu.
2. Examinarea clinică din punct de vedere ocluzal a unui subiect cu întocmirea
dentopanoramogramei şi înscrierea datelor de morfofiziologie ocluzală.
3. Modelarea din ceară a suprafeŃelor ocluzale (pregătirea modelelor, realizarea
conurilor vestibulare, crestelor vestibulare, crestelor triunghiulare, conurilor linguale,
crestelor marginale)
4. DemonstraŃie practică a utilizării arcului facial, determinarea axei balama terminale şi
realizarea înregistrărilor ocluzale.
5. Montare modelelor în articulator, programarea articulatorului, examinarea modelelor
montate în articulator.
V. EVALUAREA
1. Lucrare de control (10%)
2. Activitatea în timpul stagiului (20%)
3. Examenul practic final (30%)
4. Examenul scris final DE DEGREVARE (40%)
NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA

NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII
VI. BIBLIOGRAFIE:
1. Note de curs
2. Note de lucrări practice
3. IoniŃă S, Petre A, Ocluzia Dentară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
4. Trăistaru T, IoniŃă S, Sindroame DisfuncŃionale Mioarticulare, Editura Tehnoplast Co,
Bucureşti, 1999
5. Ash M, Ramfjord S, Occlusion, Ed. Sounders Co, London, 1995
6. Dawson P, Les problemes de l’occlusion, Ed. Julien Prelat, Paris, 1997
204
CURSUL B: Tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare
I . SCOPUL CURSULUI
• Cunoaşterea leziunilor coroanelor dentare – etiopatogenie, tablou clinic, complicaŃii
• Studierea metodelor de tratament protetic al leziunilor coroanelor dentare
• Cunoaşterea protezelor unitare utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coroanelor
dentare (coroane metalice, metalo-ceramice, metalo-compozite, integral fizionomice)
• Studierea etapelor clinice – pregătirea preprotetică, principii estetice, prepararea dinŃilor,
combinaŃia proteze unitare-proteze mobilizabile, amprentarea, înregistrarea relaŃiilor
mandibulo-maxilare, protecŃia preparaŃiilor, alegerea materialului pentru realizarea
protezelor unitare, controlul, proba, adaptarea şi cimentarea
• Cunoaşterea succesiunii fazelor clinice şi de laborator
• NoŃiuni de comunicare cu laboratorul de tehnică dentară
• ÎntreŃinerea igieniei orale şi dispensarizarea persoanelor cu proteze fixe unitare
• Cunoaşterea accidentelor şi incidentelor suferite de protezele unitare şi a posibilităŃilor de
remediere şi / sau îndepărtare a acestora

• La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să:
o Pună un diagnostic corect, clinic şi radiologic, al leziunilor coronare susceptibile
tratamentului protetic
o Realizeze toate fazele clinice necesare tratamentului protetic al leziunilor
coroanelor dentare, inclusiv protezarea provizorie
o Să recunoască avantajele şi dezavantajele diverselor soluŃii de tratament ale
leziunilor coroanelor dentare.

Leziunile coroanelor dentare – clasificare, tablou clinic, indicaŃii terapeutice
generale.
Caracteristicile tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare.
Etape clinice şi tehnice în realizarea protezelor unidentare.
Examenul clinic, diagnosticul şi planul de tratament al leziunilor coronare.
Metode de tratament protetic al leziunilor coronare.
Principii generale ale tratamentului leziunilor coronare.
205
Materiale pentru proteze unidentare –
indicaŃii clinice, criterii pentru alegere.
Indici morfologici dentari.
Coroana de înveliş total metalică – indicaŃii, pregătirea dintelui, controlul
preparaŃiei, protezarea provizorie, amprentare, particularităŃi ale fazelor de
laborator, proba, adaptarea, cimentarea.
Coroana de înveliş metalo-ceramică.
Coroana de înveliş metalo-acrilică.
Coroana de înveliş metalo-compozită.
Reconstituirea corono-radiculară.
Coroana de substituŃie.
Coroana parŃială.
Coroane integral fizionomice („metal-free”) – acrilică, compozită, ceramică.
FaŃetări.
Protezare provizorie.
Amprentarea. EvicŃiunea gingivală.
Proba, adaptarea protezelor unidentare.
Cimentarea.
Igiena orală.
Alegerea culorii.
Accidente, complicaŃii ale tratamentului leziunilor coronare. Atitudine
terapeutică.
AblaŃia coroanelor.

1. Reprezentarea grafică a dinŃilor integri, leziunilor coronare, leziunilor periapicale şi
implantării dinŃilor – dentopanoramograma.
2. Prezentarea aparaturii, instrumentarului şi materialelor utilizate în tratamentul protetic al
leziunilor coronare
3. Prepararea pe modelul didactic de antrenamet a dinŃilor pentru fiecare tip de proteză
unitară, inclusiv faŃetare.
4. realizarea amprentării preparaŃiilor unitare, amprentei unimaxilare, amprentei bimaxilare
şi înregistrarea relaŃiilor intermaxilare
5. realizarea pe model sau pe dinte extras a machetei pentru reconstituirea corono-
radiculară turnată
206
6. demonstraŃii clinice, prezentări cu ajutorul materialelor ilustrative a tehnicilor de
amprentare, realizare a protezelor unitare, de protezare provizorie
7. demonstraŃii clinice de ablaŃie a protezelor unitare
IV. EVALUAREA
1. Lucrare de control (10%)
4. Examenul scris final (40%)
Nota finală se calculează din media aritmetică simplă între nota cursului A şi cea a cursului
B
NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA
NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII
VI. BIBLIOGRAFIE:
1. Note de curs
3. Bratu D, Nussbaum R, Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Editura Medicală,
2003
4. Shillingburg HT, Hobo S, Fisher S, Preparations for Cast Gold Restorations,
Quintessence, 1974
Anul IV
Nr. ore de curs 48
Nr. ore de lucrări practice 128
TRATAMENTUL EDENTAłIEI PARłIALE
CU PUNłI DENTARE
I. SCOPUL CURSULUI
Dobândirea cunoştinŃelor şi deprinderilor de bază necesare efectuării tratamentelor în edentaŃia
parŃială cu ajutorul punŃilor dentare, în cadrul planului de tratament integrat (comprehensiv).
• Cunoaşterea etapelor clinice şi de laborator în tratamentul edentaŃiei parŃiale cu punŃi

• Dobândirea cunoştinŃelor şi a metodologiei examinării pacientului edentat parŃial
• Stabilirea diagnosticului de edentaŃie parŃială, a tulburărilor morfo-funcŃionale asociate
• Examinarea şi diagnosticul modificărilor relaŃiilor intermaxilare la edentatul parŃial
207
• Precizarea intervenŃiilor protetice şi etapizarea lor în cazul edentaŃiei parŃiale
• Stabilirea soluŃiei de tratament protetic prin punte în contextul medical general, medico-
dentar, social, estetic caracteristic fiecărui pacient (tratamentul integrat, individualizat)
• Stabilirea soluŃiei de tratament protetic fix în strânsă corelaŃie cu starea parodonŃiului.
• NoŃiuni legate de comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară
• Aprecierea corectitutinii tratamentelor protetice prin punte, recunoaşterea accidentelor şi
complicaŃiilor tratamentului prin punte.
• Recunoaşterea particularităŃilor tratamentului prin punte la persoanele vârstnice,
persoanele cu nevoi speciale
• Însuşirea unor noŃiuni de ergonomie aplicată în protetica dentară fixă
• NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe
• Însuşirea unor noŃiuni legate de medicina dentară bazată pe dovezi

1. Protezele parŃiale fixe: generalităŃi, terminologie, funcŃii. Clasificarea formelor
clinice de edentaŃie parŃială. Diagnosticul pozitiv şi diferenŃial al edentaŃiei parŃiale.
Examinarea pacientului – anamneza, examenul clinic, examenul radiografiilor,
consideraŃii parodontale. Diagnosticul.
2. NoŃiuni de ergonomie aplicate în protetica dentară fixă.
3. Modelele diagnostice. Analiza raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie.
4. Biomecanica protezelor parŃiale fixe.
5. ConsideraŃii funcŃionale, estetice şi profilactice legate de protezarea fixă.
6. Conceperea şi stadializarea planului de tratament protetic fix, bazat pe dovezi şi pe
nevoile pacientului – alegerea materialelor şi tehnologiei de realizare, a dinŃilor
stâlpi, elementelor de agregare, intermediarilor (corpului de punte) şi conectorilor
protezelor parŃiale fixe.
7. CorelaŃia dintre punŃile dentare şi parodonŃiu.
8. NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe
9. Principii generale ale preparării dinŃilor stâlpi pentru protezarea parŃială fixă.
10. Amprentarea pentru proteze parŃiale fixe.
11. Protezarea provizorie şi de urgenŃă la pacienŃii edentaŃi parŃial.
12. Comunicarea cabinet – laborator de tehnică dentară.
13. ParticularităŃi ale etapelor tehnice de realizare a punŃilor dentare: modelul, macheta,
ambalarea, turnarea şi prelucrarea componentei metalice.
14. Puntea metalo-ceramică.
208
15. Protezarea combinată fixă – mobilizabilă, supraproteze.
16. Puntea în extensie, puntea totală, puntea mobilizabilă, puntea demontabilă
17. Sisteme integral ceramice pentru punŃi dentare.
18. Proteze parŃiale fixate adeziv – colate
19. Protezarea pe implante cu ajutorul punŃilor dentare
20. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe
21. Fixarea 2 ore
22. ÎntreŃinerea igienei orale şi dispensarizarea pacienŃilor cu proteze dentare fixe.
23. Erori, accidente şi complicaŃii ale tratamentului prin proteze parŃiale fixe. ReparaŃiile
protezelor parŃiale fixe.
24. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe, cu patologie
asociată, multidisciplinară.
26. Compozitele întărite cu fibre folosite în realizarea protezelor parŃiale fixe.
Pregătirea pentru examinare: pregătirea pacientului, a medicului, instrumentarul pentru

examinare, prezentarea unitului, a pieselor dentare şi instrumentarului rotativ. ProtecŃia
antiinfecŃioasă.
6. Anamneza – tehnici de culegere a informaŃiilor, examenul clinic şi ergonomia
examinării intraorale, foaia de observaŃie, informaŃii administrative – programarea,
reprogramarea pacientului.
7. Instrumentarul utilizat în protetica dentară. Instrumente abrazive, instrumente,
aparatură şi materiale auxiliare.
8. Principii generale ale preparaŃiilor pentru coroane turnate
9. PreparaŃia pentru coroane de înveliş total metalice, coroane parŃiale metalice.
10. PreparaŃia pentru coroane mixte metalo-ceramice, integral ceramice
11. Prepararea dinŃilor cu leziuni coronare întinse în suprafaŃă şi profunzime. Restaurarea
dinŃilor devitali.
12. Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili: portamprente, pregătirea materialului, tehnica
de amprentare, dezinfecŃia şi conservarea amprentei. Realizarea modelului
diagnostic. Modelarea diagnostică în ceară
13. Determinarea, înregistrarea şi transferul raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie.
14. Examenul radiografiilor retroalveolare. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul
diagnostic.
209
15. Examenul radiografiilor panoramice. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul
diagnostic.
16. Analiza restaurărilor protetice fixe la pacienŃii examinaŃi: date clinice, radiologice şi
la nivelul modelelor diagnostice
17. Analiza restaurărilor protetice fixe îndepărtate din cavitatea bucală.
18. Conceperea planului de tratament orientat asupra problemelor pacientului.
19. Stadializarea etapelor terapeutice. Stabilirea priorităŃilor. Prezentarea planului de
tratament pacientului. ObŃinerea acordului pacientului. Aspecte financiare şi durată.
20. Tehnici de preparare pentru asigurarea paralelismului dinŃilor stâlpi ai unei proteze
parŃiale fixe.
21. Tehnici de preparare pentru asigurarea menŃinerii protezelor parŃiale fixe.
22. Tehnici de conservare a raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie după prepararea
dinŃilor pentru relizarea protezărilor fixe.
23. Amprentarea cu materiale elastice pentru realizarea protezelor fixe.
24. Amprentarea pentru restaurări protetice cu agregare intraradiculară (coroane de
substituŃie, RCR turnate)
25. Realizarea reconstituirilor corono-radiculare turnate prin tehnici directe.
26. Protezarea provizorie.
27. Pregătirea modelului de lucru pentru realizarea protezelor fixe.
28. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe.
29. Determinarea cromatică în protetica dentară.
30. Comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară.
31. Fixarea protezelor parŃiale.
32. ParticularităŃi ale etapelor clinice de realizare a punŃilor metalo-ceramice.
33. Protezarea combinată: fixă – moblizabilă, particularităŃi clinice.
34. Puntea totală – particularităŃi clinice.
35. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe.
V. EVALUAREA
1. Lucrare de control la mijlocul semestrului (10%)

a. o notă pentru fiecare săptămână de stagiu (seminar)
b. Activitate practică
c. PrezenŃă STAGIU
i. maximum 2 absenŃe nemotivate, 4 absenŃe motivate
ii. nu există posibilitatea refacerii stagiului în afara vacanŃei de vară
d. Ńinută şi comportament stagiu
210
e. O etapă clinică de realizare a unei proteze parŃiale fixe, în timpul semestrului
– cu programare prealabilă de cel puŃin 7 zile
i. Protezare provizorie
ii. Amprentare
iii. Preparare
iv. Probă, adaptare şi fixare
f. Examen oral
i. Formularea diagnosticului şi alegerea dinŃilor stâlpi de punte şi a
elementelor de agregare în cazuri de edentaŃie parŃială figurate prin
reprezentare grafică
ii. Alegerea elementelor de agregare în cazuri reale de edentaŃie parŃială,
reprezentate prin modele, radiografii sau fotografii
iii. Descrierea particularităŃilor de preparaŃie pentru elementele de
agregare alese anterior în cazuri reale de edentaŃie parŃială,
reprezentate prin modele, radiografii sau fotografii
iv. Alegerea corpului de punte (tip, raport cu creasta) în cazuri reale de
edentaŃie parŃială, reprezentate prin modele, radiografii sau fotografii
v. Alegerea materialelor, instrumentarului şi descrierea unei tehnici de
amprentare şi înregistrare a raporturilor de ocluzie în cazuri reale de
vi. Descrierea unei tehnici de protezare provizorie în cazuri reale de
vii. Descrierea etapelor prin care se realizează proba şi adaptarea unei
punŃi dentare
viii. Alegerea materialului, instrumentarului şi descrierea unei tehnici de
fixare (cimentare) a unei punŃi dentare cu unul dintre următoarele
materiale:
1. Cimenturi provizorii
2. Cimenturi fosfat de zinc
3. Cimenturi policarboxilat
4. Ionomeri de sticlă pentru cimentare
5. Compomeri pentru cimentare
6. Răşini compozite pentru cimentare
4. Examenul scris final (40%)
g. Întrebări cu răspunsuri multiple (50%)
h. Întrebări cu răspuns scris (50%)
NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ

OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A
EVALUĂRII .
VI. BIBLIOGRAFIE:
7. Note de curs
9. Bratu D, Nussbaum R, Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Editura Medicală,
2003
10. Rosenstiel SF, Land MF, Fujimoto J, Contemporary Fixed Prosthodontics. 2d ed. Mosby,
1997
11. Shillingburg HT, Hobo S, Fisher S, Preparations for Cast Gold Restorations,
Quintessence, 1974
211
PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ
ANUL V
Un semestru
Curs: 48 ore
Stagiu clinic: 144 ore
I. SCOPUL CURSULUI:
1) Însuşirea noŃiunilor clinice şi tehnice în tratamentul cu proteze totale acrilice.

Se propune că la terminarea cursului studenŃii să fie capabili:
1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei şi cauzele acesteia;
2) să cunoască ordinea fazelor clinice şi de laborator;
3) să protezeze edentaŃia totală bimaxilară şi unimaxilară în situaŃii clinice cu grad mic
de dificultate.

1. Studiul clinic al edentaŃiei totale.
2. Tratamentul edentaŃiei totale (noŃiuni generale).
3. Examenul edentatului total.
4. Amprentarea câmpului protetic edentat total.
5. Determinarea relaŃiilor intermaxilare .
6. Aspecte caracteristice ale mişcărilor mandibulare la
edentatul total şi articulatoarele.
7. Alegerea şi montarea dinŃilor artificiali
8. Controlul machetelor.
9. Aplicarea protezelor finite în cavitatea bucală şi adaptarea
lor.
10. RecondiŃionarea protezelor totale.
11. Stomatopatii protetice la edentatul total.
12. ParticularităŃi ale protezării edentatului subtotal.
13. ParticularităŃi ale protezării edentaŃiei unimaxilare
212
1. Examinarea pacientului.
2. Amprentare preliminară.
3. Amprentare funcŃională.
4. Determinarea relaŃiilor intermaxilare.
5. Proba machetelor.
6. Aplicarea protezei finite.
7. Tratament postinserarea protezei.
8. Instruirea pacientului purtator de proteze totale.
9. RecondiŃionarea protezelor totale.
10. Tratamentul edentaŃiei totale unimaxilare
V. BIBLIOGRAFIE:
1) Em. Hutu, Mihaela Păuna, V. Bodnar, M. V. Constantinescu EdentaŃia totală. Aspecte

clinice-tratament. Ed. Didactică şi Pedagogica, EdiŃia a III-a, Bucureşti 1998.
2) Em. Hutu, Mihaela Păuna, V. Bodnar, M. V. Constantinescu, Ana Maria łâncu - EdentaŃia totală. Ed.
NaŃional, Bucureşti 2000.
3) Mihaela Păuna, Elena Preoteasa. Atitudini practice în protezarea edentaŃiei totale. Ed. Cerma,
Bucureşti, 2002.
4) Em. Hutu, V. Bodnar, Mihaela Păuna, M.V. Constantinescu, Ana-Maria łâncu, D. Epistatu-
Tehnici curente în protetica dentară. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999 – Capitolul I.
VI. EVALUARE:
- Fiecare student va rezolva un edentat total bimaxilar sau 2 edentaŃi total
unimaxilar şi va asista la rezolvarea celorlalŃi pacienŃi ai grupei de studenŃi
.................................................................................................…………………….30%
- 2 lucrări de control ......................................................................................20%
- Examen practic ........................................................................................30%
- Examen teoretic - scris ...........................................................................20%
213
ANUL VI
Un semestru
Curs: 48 ore
Lucrări practice: 128 ore
I. SCOPUL CURSULUI:
1) Cunoaşterea problematicii edentaŃiei parŃiale tratate cu proteze mobile acrilice şi scheletate.

1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei precum şi cauzele acesteia.
2) să stabilească cele mai corecte tratamente pre- şi proprotetice în edentaŃia parŃială.
3) să precizeze cel mai indicat tratament protetic cu proteze partiale mobile.
III. CONTINUTUL CURSURILOR:

1. Cauzele şi complicaŃiile edentaŃiei parŃiale netratate; indicaŃiile protezei parŃiale mobile
acrilice şi scheletate.
2. Examenul clinic al edentatului parŃial - etapa preliminară
3. DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială întinsă - etiologie, simptomatologie, examinare
şi diagnostic.
4. Examenul clinic al edentatului parŃial - etapa secundară.
5. Tratamentul pre- şi proprotetic în edentaŃia parŃială.
6. DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială - tratament
7. Biodinamica protezelor parŃiale scheletate.
8. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃia de clasa I şi a II-a.
9. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃii de clasa a III-a şi a IV-a
10. Mijloace de menŃinere, sprijin şi stabilizare a protezelor parŃiale scheletete
11. Amprenta în edentaŃia parŃială.
12. Determinarea şi înregistrarea R.I.M. în edentaŃia parŃială tratată prin proteze scheletate.
13. Proba machetei şi a scheletului metalic al protezei parŃiale scheletate

14. Aplicarea protezei parŃiale scheletate în cavitatea bucală
214
15. Echilibrarea ocluzală a protezelor parŃiale scheletate
16. IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale scheletate. ŞedinŃa de reexaminare a
pacientului
17. Elementele componente ale protezei parŃiale acrilice
18. Biodinamica protezelor parŃiale acrilice
19. Determinarea şi înregistrarea R.I.M. în edentaŃia parŃială tratată prin proteze acrilice
20. Proba machetei protezei parŃiale acrilice

21 Aplicarea protezei parŃiale acrilice în cavitatea bucală
22. IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale acrilice. ŞedinŃa de reexaminare a
pacientului
23. Readaptarea protezelor parŃiale şi reparaŃii
24. Protezarea imediată
IV. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC:

1. Examinarea pacientului.
2. Realizarea de tratamente pre- şi proprotetice în edentaŃia parŃială.
3. Conceperea unui plan de tratament cu proteză parŃială acrilică şi scheletată
4. Realizarea unei proteze parŃiale acrilice
4. Reabilitarea ocluzală în edentaŃia parŃială.
5. Stagiu demonstrativ de proteza scheletată.
V. BIBLIOGRAFIE:
1) A. lonescu - "Tratamentul edentaŃiei parŃiale cu proteze mobile". Ed. NaŃional, Bucureşti,
1999 .
2) Mihaela Păuna – Atitudini practice în protezarea edentaŃiei parŃiale.Vol. I Protezarea prin
proteză parŃială acrilică. Ed. Cerma, Bucureşti, 2003.
3) Em. Hutu, V. Bodnar, Mihaela Păuna, M.V. Constantinescu, Ana-Maria łâncu, D. Epistatu-
Tehnici curente în protetica dentară. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999 – Capitolele II
şi III.
4) S. loniŃă, A. Petre - "Ocluzia dentară". Ed. Didactică şi Pedagogică. Bucurşti, 1996.
215
VI. EVALUARE:
- Stagiul clinic …………………………………………30%
- 2 lucrări de control …………………………………………20%
- Examen practic …………………………………………30%
- Examen teoretic - scris ………………………………………20%
PSIHOLOGIE MEDICALĂ
ANUL II
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PSIHOPEDAGOGIE
Nr. ore de curs: 16 ore/ 16 ore lucrări practice
I. SCOPUL CURSULUI:
- să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei;
- să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi
eficienŃei intructiv-educative;
- să asiguare formarea unei viziuni globale şi realiste privind modul în care trebuie
conceput şi realizat procesul educaŃional;
- însuşirea conŃinutului conceptelor de psihologie şi pedagogie folosite în desfăşurarea
activităŃii de instruire şi formare;
- fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale
metodelor, tehnicilor şi mijloacelor de instruire şi formare;
- orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare a
randamentului cursanŃilor.
II. OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI:
După ce vor termina acest curs, studenŃii vor fi capabili să:

- cunoască terminologia specifică domeniului psihopedagogic;
- cunoască mecanismele şi formele procesului de dezvoltare psihică şi de învăŃare;
- analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ; pragramele; manualele etc.;
- opereze cu principii, criterii, metode, mijloace si procedee pedagogice;
- transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate;
- adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă;
- opereze cu tehnicile de evaluare, apreciere, măsurare, docimologie.
216
1. Psihopedagogia:
2. Dezvoltarea psihică:
3. Procese psihice implicate în procesul de învăŃare:
4. Comunicarea didactică:
5. EducaŃia şi formele ei:
6. Proiectarea activităŃii instructiv-educative:
7. ConŃinutul procesului instruictiv-educativ:
8. Principiile didactice:
9. Metode şi tehnici ale instruirii:
10. RelaŃiile sociale în procesul de instruire şi formare:
11. Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ
12. Succesul şcolar:
13. Insuccesul şcolar:
14. Personalitatea educatorului:
PSIHIATRIE
ANUL IV
ore de curs: 32 ore / lucrari practice: 16
I. SCOPUL CURSULUI
1). Insusirea unor notiuni de semiologie psihiatrica in vederea recunoasterii si abordarii
adecvate a pacientului cu probleme psihiatrice.
2). Recunoasterea principalelor entitati clinice.
3). Insusirea unor notiuni legate de abordarea pacientului cu probleme psihiatrice.
4). Cunoasterea principalelor tratamente psihotrope.
Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili:

1). Sa recunoasca principalele elemente semiologice psihiatrice si semnificatia lor clinica.
2). Sa recunoasca principalele entitati clinice.
3). Sa diferentieze tulburarile psihice apartinand sferei nevrotice de cele psihotice.
4). Sa recunoasca principalele tratamente psihotrope: indicatii, contraindicatii, etc.
5). Sa cunoasca eventualele interactiuni intre medicatia psihotropa si medicatia din sfera
stomatologica.
6). Sa selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi de specialitate.
III. CONTINUTUL CURSULUI
PSIHIATRIA: definitie, sfera si continut.
217
PERCEPTIA: senzatii si perceptii. Semiologia perceptiei, tulburarile psihopatologice ale
perceptiei. Tulburari cantitative: cresterea si scaderea pragului senzorial. Cenestopatiile.
Tulburari calitative ale perceptiei: iluziile fiziologice si patologice, instante de aparitie.
Agnoziile, halucinatiile fiziologice, halucinozele. Halucinatii: caracteristici, clasificari,
instante de aparitie
ATENTIA: definitie. Tipuri atentie. Tulburarile atentiei: hipoprosexie, aprosexie,

hiperprosexie. Instante de aparitie.
MEMORIA: definitie, functiile memoriei, tulburarile memoriei. Hipomnezia de fixare, de

evocare. Amnezia lacunara, tardiva, electiva.Hipermnezia, mentism, viziunea panoramica
retrospectiva. Paramnezii. Tulburari ale sintezei mnezice imediate: falsa identificare, iluzia
de nonrecunoastere, paramnezia de reduplicare Pick. Tulburari ale rememorarii trecutului:
pseudoreminiscente, anecforia, criptomnezia, instrainarea amintirilor, confabulatii, ecmnezia
GANDIREA: definitie, operatiunile gandirii: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea.

Tulburarile gandirii: tulburari predominant formale ale gandirii; tulburarile ritmului si
fluxului ideativ: accelerarea, exacerbarea, fuga de idei, tahipsihia, incetinirea ritm, flux,
bradipsihie, tulburari ale asociatiei si coerentei ideative, incoerenta, salata de cuvinte,
verbigeratie, psitacism. Tulburari predominant de continut: ideea dominanta, obsesiva,
prelevanta, deliranta: caracteristici, tipuri (expansive, depresive, mixte), instante de aparitie
LIMBAJUL: definitie. Disfazii. Dialalii. Dislogii. Tulburari de intensitate si

tonalitate.Tulburari ale coerentei verbale: incoerenta, baraj, blocaj verbal, salata de cuvinte,
verbigeratie, psitacism, stereotipii, ecolalie, palilalie, onomatomanie. Tulburari de continut:
paralogisme, neologisme, jargonofazie, glosolalie, agramatism, schizofazie
IMAGINATIA: definitie, tulburari cantitative ale imaginatiei, instante de aparitie.

Mitomania. Tulburari particulare ale imaginatiei, simulatia, metasimulatia, disimulatia,
suprasimulatia.
TULBURARILE COMUNICARII NONVERBALE: tinuta vestimentara: dezordonata,

excentrica, rafinament vestimentar, travestism, cisvestitism. Privirea, expresia mimica:
tulburari cantitative: hipertermie, hipomimie, amimie; tulburari calitative (paramimii):
mimica de imprumut, ecomimia, neomimia, jargonomimia, psitacismul mimic. Tulburarile
de gestica: ticurile. Pantomimica: manierisme, bizarerii
218
PSIHOPATOLOGIA CONDUITEI MOTORII: agitatia psihomotorie: instante de
aparitie. Diminuarea activitatii motorii. Stuporul: instante de aparitie. Catalepsia. Catatonia:
caracteristici clinice (stereotipii, sugestibilitate, negativism)
AFECTIVITATEA: definitie. Dispozitia. Starile afective. Afectele (starea de furie, starea

de mânie). Tulburarile de dispozitie: dispozitia expansiva – caracteristici, instante de
aparitie; dispozitia depresiva – caracteristici, instante de aparitie. Anxietatea. Disforia.
Anestezia psihica dureroasa. Atimia. Tulburarile dinamicii dispozitionale: labilitatea emotiei,
incontinenta afectiva. Paratimiile: inversiunea afectiva, ambivalenta afectiva
SCHIZOFRENIA: diagnostic, etiologie, cauze, personalitate premorbida. Clinica

schizofreniei: tulburari de perceptie, de gandire, afectivitate, constiinta de sine, vointa, ale
comportamentului psihomotor. Debutul. Tipuri de schizofrenie: catatonic, dezorganizat,
paranoid, nediferentiat, rezidual. Schizofrenia afectiva. Tratament
TULBURARI AFECTIVE: definitie. Episodul depresiv major. Episodul maniacal:

hipomania fara simptome psihotice, mania cu simptome psihotice. Tulburari afective
bipolare: episod actual depresiv major cu simptome psihotice/fara simptome psihotice,
maniacal, hipomaniacal, mixt. Tulburarea depresiva recurenta. Tulburari persistente ale
depozitiei: ciclotimia, distimia
TOXICOMANIILE: tulburari datorate utilizarii alcoolului: intoxicatia acuta

necomplicata/complicata cu delirium, cu convulsii. Intoxicatia patologica. Utilizarea nociva.
Stadiul de dependenta. Starea de sevraj necomplicata/complicata cu delirium. Sindrom
amnestic. Dementa. Tulburari mentale datorate utilizarii opioizilor, canabinoizilor, cocainei,
tutunului: intoxicatia acuta, utilizarea nociva, sindrom de dependenta, stare de sevraj.
Tratament
TULBURARI DE PERSONALITATE: definitie. Tulburare de personalitate paranoida,

schizoida, disociala; tulburare de personalitate emotional-instabila (borderline), histrionica,
anancasta, anxioasa, dependenta. Tratament.
TULBURARI NEVROTICE: tulburari anxioase: anxietate generalizata, tulburarea de

panica. Tulburarile anxios fobice: agorafobii, fobii sociale, tulburare obsesiv-compulsiva.
Tulburari de conversie si disociere. Tulburari somatoforme. Clinica si tratament
DEMENTE
EVALUARE
219
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PEDAGOGIE
Anul III
Nr. ore de curs: 32 ore/ 16 ore lucrări practice
SCOPUL CURSULUI:
- să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei;
- să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi
eficienŃei intructiv-educative;
- să asiguare formarea unei viziuni globale si realiste privind modul în care trebuie
conceput şi realizat procesul educaŃional;
- însuşirea aparatului conceptual pedagogic folosit în efectuarea activităŃii de formare şi
instruire;
- fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale
metodelor, tehnicilor şi mijloacelor de instruire;
- orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare.
OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI:

După ce vor termina acest curs, studenŃii vor fi capabili să:
- cunoască terminologia specifică domeniului pedagogic;
- analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ; pragramele; manualele etc.;
- opereze cu principii, criterii, metode, mijloace si procedee pedagogice;
- transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate;
- adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă;
- opereze cu tehnicile de evaluare, apreciere, măsurare, docimologie.
CONłINUTUL CURSURILOR:
15. Pedagogia-ştiinŃă a educaŃiei:
- definire;
- sarcini si obiective
16. Dezvoltarea psihică:
- factorii dezvoltării psihice;
- stadiile dezvoltării psihice;
- principalele caracteristici ale dezvoltării psihice
17. EducaŃia şi formele ei:
- definire;
- forme ale educaŃiei;
- educaŃia permanentă (conŃinut şi semnificaŃii)
18. ÎnvăŃarea:
- definire;
- factorii învăŃării;
- forme, tipuri.
17. Proiectarea activităŃii instructiv-educative:
- procesul instructiv-educativ;
- etapele proiectării didactice
18. Comunicarea didactică:
- definire;
- canale ale comunicării;
- comunicare şi informaŃie;
- discursul didactic
220
19. ConŃinutul procesului instruictiv-educativ:
- sursele conŃinutului;
- planul, programa, manualul;
- perspectiva interdisciplinară şi organizarea modulară
20. Principiile didactice:
- conceptul de principiu didactic;
- sistemul principiilor;
- caracteristicile principiilor didactice .
21. Metode şi tehnici ale instruirii:
- concepte (metodologie, metodă, procedeu);
- sistemul metodelor de învăŃământ;
- mijloace de învăŃământ;
- strategie şi stiluri
22. RelaŃiile educator-educat:
- tipuri de realaŃii;
- semnificaŃia pedagogică a interrelaŃiilor
23. Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ
- funcŃiile evaluării;
- strategii de evaluare;
- testul docimologic . .
24. Succesul şcolar:
- definire;
- factorii succesului şcolar.
25. Insuccesul şcolar:
- definire;
- factorii insuccesului şcolar;
- prevenirea eşecului şcolar.
26. Devieri comportamentale şi combaterea lor:
- forme ale inadaptării;
- profilaxia comportamentului deviant.
27. Rolul şi personalitatea educatorului:
- educatorul-conducător al procesului;
- personalitatea şi competenŃa educatorului
221
R AD I OL OG I E D EN T AR Ă ( R AD I OL OG I E G E N E R AL Ă )
ANUL IV
Semestrul I; 16 ore de curs
I. SCOPUL CURSULUI:
1. Asimilarea de către studenŃi a principiilor generale de fizică a radiaŃiilor, a principiilor
generale al formării imaginii radiologice.
2. Cunoaşterea aparaturii imagistice.
3. Asimilarea de, către studenŃi a achiziŃiilor tehnice recente în radioimagistică.
4. Cunoaşterea unor elemente de semiologie radiologică generală.
5. Cunoaşterea aspectului radiologic al principalelor entităŃi patologice.
II. CONłINUTUL CURSURILOR:
1. Metode radio-imagistice:
Imagistica cu raze:
RadiaŃia elecromagnetică;
Tubul de raze X;
Producerea razelor X;
ProprietăŃile razelor X;
Legile formării imaginii radiologice;
Metode radioimagistice care folosesc raze X;
Imagistica prin RezonanŃă Magnetică (noŃiuni generale).
Ultrasonografia:
Principii;
Aparatura;
Producerea ultrasunetului;
ProprietăŃi;
Semiologie;
AplicaŃii;
Imagistica cu izotopi radioactivi;
SubstanŃa de contrast în radioimagistică.
222
2. Semiologie radiologică generală:
3. Radiologia toracelui;
Radiologia sistemului osteo-articular;
Radiologia sistemului digestiv;
Radiologia sistemului urinar.
4. Radio-imagistica sistemului osteoarticular.
5. Metode radiomagistice;
Aspectul radiologic normal;
Semiologie radiologică osoasă;
Patologie osteoarticulară:
Traumatisme;
Boli inflamatorii;
Tumori benigne/maligne;
Necroze aseptice;
Displazii; distrofii;
6. Radio-imagistica pulmonului şi mediastinului.
Metode şi tehnici de examinare;
Modificări elementare;
Criterii de clasificare a proceselor patologice;
Semiologie radiologică;
Sindroame radiologice pulmonare;
Patologie pulmonară:
Patologie bronşică;
Cancerul bronhpulmonar;
Pneumopatii inflamatorii (acute/cronice);
Pneumoconioze;
Sarcoidoze;
Colagenoze;
Chistul hidatic pulmonar;
Plămânul cardiac;
Scleroze pulmonare;
AfecŃiuni pleurale;
7. Radio-imagistica tubului digestiv.
Radioimagistica esofagului;
Radioimagistica stomacului;
223
Radioimagistica duodenului;
Radioimagistica intestinului;
Radioimagistica colonului;
Radioimagistica în urgenŃe medico-chirurgicale abdominale.
8. Radiodiagnosticul aparatului urinar.
III. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE:

1. Prezentare de aparatură imagistică.
2. Prezentări pe film a noŃiunilor de tehnică radiologică, a aspectului normal şi patologic.
IV. BIBLIOGRAFIE:
1. Radiologie medicală – I. BÎRZU – Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti,1980;

2. Radiologie medicală – Prof.Dr. G. SCHMITZER – Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1963
3. Radiologie medicală – Gh. CHIŞLEAG, Bucureşti,1986
V. EVALUARE:
- Interpretarea de către fiecare student a 2 filme radiologice.............................. ......10%
- Lucrare de control:................................................................................................ ..10%
- Examen practic:....................................................................................................... 30%
- Examen teoretic în timpul sesiunii de examene:......................................................50%
REABILITARE ORALĂ
ANUL VI
curs 64 ore
lucrări practice 128 ore
I. SCOPUL CURSULUI:
1. ÎnŃelegerea importanŃei conceptului de sistem stomatognat şi, în consecinŃă, a importanŃei
tratamentului oro-dentar integral.
2. Asamblarea cunoştiinŃelor biologice, medicale şi oro-dentare pentru evaluarea sistremului
stomatognat în vederea refacerii şi menŃinerii stării de sănătate prin armonia părŃilor
componente.
3. Individualizarea metodelor şi tehnicilor de tratament oro-dentar la cazul clinic integrat în
mediul socio-cultural.
224

1. Să identifice şi să înregistreze totalitatea factorilor dismorfic-disfuncŃionali ai sistemului
stomatognat în cadrul activităŃii curente.
2. Să integreze patologia oro-maxilo-facială în patologia generală a pacientului.
3. Să formuleze diagnosticul de sinteză specific cazului clinic.
4. Să conceapă planuri de tratament complex pentru situaŃiile clinice comune.
5. Să obŃină consimŃământul informat al pacientului pentru realizarea tratamentului integral.
6. Să realizeze managementul tratamentului integral în raport cu patologia dominantă, vârsta,
instrucŃia, cultura şi condiŃiile socio-economice ale pacientului.
7. Să prevadă evoluŃia individuală pentru a asigura prin dispensarizare menŃinerea stării de
sănătate a sistemului stomatognat.
1. Pledoarie pentru îngrijirea oro-dentară integrală. Argumente biologice, medicale,

psihologice, sociale, manageriale, ergonomice şi economice. Abordarea sistemică a aparatului
dento-maxilar. Teoria generală a sistemelor. Caracteristicile sistemelor biologice. Sistemul
stomatognat. Conceptul de tratament oro-dentar integral. Obiectivele reabilitării orale
2.AderenŃa pacientului la tratamentul integral. Nevoia de îngrijiri oro-dentare. Piramida
nevoilor umane a lui Masslow. Determinarea nevoilor resimŃite sau a dorinŃei de tratament a
pacientului. Colaborarea cu pacientul pentru stabilirea programului de îngrijire oro-dentară
integrală. Axiomele comunicării. Cauzele insuficientei comunicări între medic şi pacient.
ConsimŃământul informat.
3. Reabilitarea orală în asistenŃa planificată. Algoritmul examinarii pacientului. Componentele
diagnosticului oro-dental complet. Etapele generale ale planului de tratament. SecvenŃele
tratamentului protetic. Etapizarea tratamentului protetic în raport cu particularităŃile cazului
clinic: restaurarea numai a premolarilor şi molarilor mandibulari, resturarea numai a
premolarilor şi molarilor maxilari, resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi resturarea tuturor
dinŃilor maxilari şi mandibulari
4. Reabilitarea orală a pacientului tânăr cu carioactivitate crescută. Caracteristicile psiho-
sociale ale pacientului tânăr, importante în stabilirea relaŃiei de cooperare pentru tratamentul oro-
dentar integral. Epidemiologia leziunilor carioase la tineri. Efectele distrucŃiilor coronare.
225
Criterii de alegere a metodelor de refacere a morfologiei funcŃionale a dinŃilor cu leziuni întinse
în suprafaŃă şi profunzime. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor reduse. Dimensiunea culturală a
zâmbetului. Impactul psiho-social al dismorfiilor dinŃilor frontali. ModalităŃi de protezare a
edentaŃiilor din zona frontală. CorelaŃii dintre morfologia dinŃilor şi elementele de agregare a
punŃilor frontale. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor adulŃi
5. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu disfuncŃii ocluzale. Locul şi rolul tratamentului
disfuncŃiei ocluzale în cadrul tratamentului integral. ImportanŃa examenelor clinic şi paraclinice
în managementul tratamentului disfuncŃiilor ocluzale
6.Reabilitarea orală a pacienŃilor cu parodontopatii marginale cronice. Obiectivele sănătăŃii
parodontale. SecvenŃele diagnosticului parodontal. Etapele tratamentului parodontal.
ParticularităŃile tratamentelor odontale, chirurgicale, ortodontice şi protetice la pacienŃii
parodontopaŃi. Rolul şi exigenŃele protezărilor provizorii. Alegerea materialelor de restaurare.
ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor parodontopaŃi
7. Reabilitarea orală a pacienŃilor adulŃi cu anomalii dento-maxilare. ValenŃele şi limitele
tratamentului ortodontic la adulŃi. Reabilitare orală în prezenŃa: ocluziei adânci acoperite,
ocluziei adânci în acoperiş, ocluziei deschise, ocluziei cap la cap, ocluziei inverse, înghesuirilor
dentare
8. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii terminale. ModalităŃi de terapie a edentaŃiilor
terminale: neprotezarea, protezarea conjunctă, protezarea adjunctă. IndicaŃiile şi limitele
protezării adjuncte acrilice. Principii în protezarea compozită a edentaŃiilor terminale
9. Managementul pacientului vârstnic. Caracteristicile psiho-sociale ale pacientului vârstnic
importante în stabilirea relaŃiei de colaborare pentru un tratament oro-dentar integral. Manifestări
generale şi la nivelul cavităŃii orale a proceselor de îmbătrânire. ParticularităŃile nutriŃiei la
pacienŃii vârstnici. Efectele medicaŃiei pentru afecŃiuni genrale la nivelul cavităŃii orale.
ParticularităŃile prevenirii, diagnosticului şi tratamentului afecŃiunilor oro-dentare la vârstnici.
Dispensarizarea pacienŃilor vârstnici
10. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu uzura intensă a arcadelor. Leziuni necarioase ale
dinŃilor- abraziune, abfracŃie, eroziune, atriŃie, fractură: prevalenŃă, etiologie, clinică, tratament.
Bruxismul în etiopatogenia uzurii intense a arcadelor dentare: prevalenŃă, etiologie, clasificare,
clinică, tratament. Restaurarea arcadelor dentare cu uzură intensă. Obiectivele planului de
tratament. RelaŃiile dintre ghidajul anterior şi cel condilian în uzura dentară. Dimensiunea
verticală de ocluzie. Proiectarea pe modele a resturărilor. Testarea pe resturări provizorii.
Resturarea dinŃilor frontali. Resturarea dinŃilor laterali. Dispensarizarea pacienŃilor cu tratamente
pentru uzură intensă a arcadelor dentare
226
11. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii subtotale şi totale. Epidemiologia edentaŃiilor
subtotale şi totale. Modificări oro-faciale în edentaŃia subtotală şi totală. Rolul protezelor
adjuncte în refacerea echilibrului sistemului stomatognat. ImportanŃa şi limitele păstrării
ultimilor dinŃi pe arcadă. Supraprotezarea. Terapia de integrare în sistemul stomatognat şi de
asimilare psihică a protezelor adjuncte totale. Dispensarizarea pacienŃilor edentaŃi subtotal şi /sau
total protezaŃi
12. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu nevoi speciale.NoŃiuni generale despre pacienŃii cu nevoi
speciale. ParticularităŃile reabilitărilor orale la pacienŃii cu handicap motor. ParticularităŃile
reabilitării orale la pacienŃii cu handicap psihic. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu
afecŃiuni generale grave.
V. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE:
1. Examinarea pacientului, înregistrarea datelor clinice, indicaŃii pentru examene

complementare. Amprente pentru modele de studiu.
2. Igienizarea şi tratamentul cariilor simple la prima solicitare ca mijloc de motivare a
pacientului pentru tratament complex.
3. Studiul modelelor.
4. Stabilirea diagnosticului de sinteză. Etapele tratamentului complex.
5. Prezentarea de caz didactică.
6. Prezentarea de caz pentru obŃinerea consimŃământului informat al pacientului.
7. Prezentarea de caz ca probă clinică de concurs.
8. Prezentarea de caz ca informare ştiinŃifică.
9. Efectuarea de tratamente multiple, grupate în aceiaşi şedinŃă.
10. Asigurarea rezistenŃie substructurilor dentare.
11. Solidarizare şi contenŃie.
12. Protezarea provizorie – valenŃe biologice şi funcŃionale.
13. Protezarea imediată.
14. Motivarea pacientului pentru menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat prin
autodispensarizare.
15. Aplicarea principiilor ergonomice pentru eficientizarea tratamentelor oro-dentare integrale.
16. Managementul activităŃilor integrate.
17. Efectuarea tratamentului complex la pacienŃii prezentaŃi.
227
V. BAREMUL ACTIVITĂłILOR PRACTICE:
1. Tratamente la primă solicitare 30 pacienŃi
2. Prezentări de cazuri clinice 10 pacienŃi
3. Tratamente integrale 10 pacienŃi
VI. BIBLIOGRAFIE:
1. Dawson EP: ,,Evaluation, Diagnostic, and Treatment of Occlusal Problems.”

C.V. Mosby Co. 1989
2. Geormăneanu M. , Oltean D., Prişcu A., ŞuŃeanu Şt.: ,,Metodologia probei clinice de
concurs.” Ed. All, Bucureşti 1996
3. Morăraşu Cătălina, Burlui V.: ,,Reabilitarea orală complexă.” Ed. Appoloni, Iaşi 2002
4. Rosenstiel S.: ,,Contemporary Fixed Prosthodontics.” C.V. Mosby Co. 1995
5. Carranza A.F., Newman G.M.: ,,Clinical Periodontology”
Ed. Philadelphia W.B. Saunder Co. 1996
VII. EVALUARE:
A. Prezentări de cazuri clinice 10%

B. Tratamente integrale 10%
C. Lucrări de control 10%
D. Examen practic 20%
E. Examen teoretic 50%
SĂNĂTATE ORALĂ
ANUL VI
32 ore de curs
I. Scopul cursului de sănătate orală

1. Cunoaşterea şi înŃelegerea mesajului sanogen şi a metodelor de schimbare a vechilor
comportamente şi atitudini
2. Cunoaşterea tehnicilor de comunicare şi educaŃie pentru sănătate orală
3. Cunoaşterea etapelor de realizare a unui proiect de cercetare în sănătatea orală
228
II. Obiectivele cursului:
Se propune ca la terminarea cursului studenŃii:

1. Să cunoască teoriile comunicării şi să le aplice în comunităŃi;
2. Să cunoască metodele conceptuale ale nevoilor umane de igienă orală;
3. Să cunoască şi să aplice modelele pentru schimbarea atitudinilor şi comportamentelor în
sănătatea orală;
4. Să poată aplica metodele educaŃionale interpersonale în comunităŃi mici;
5. Să cunoască şi să interpreteze literatura de medicală cu tematica sănătate orală.
III. ConŃinutul cursurilor
1. Sănătatea orală, parte integrantă a sănătăŃii generale: introducere

2. DefiniŃiile şi dimensiunile sănătăŃii, obiectivele O.M.S. privind sănătatea orală
3. Programe de sănătate orală. Structura unui program
4. Exemple de programe comunitare de sănătate orală-
5. Anchete epidemiologice.
6. TendinŃe evolutive în sănătatea orală: Epidemiologia cariei dentare, a bolii parodontale şi
cancerului oral.
7. Evaluarea necesităŃilor de tratament
8. Sociologia medicală
9. Scale de apreciere a asocierii sănătate orală- calitatea vieŃii
10. Metodologia cercetarii ştiinŃifice în sănătatea orală
11. Promovarea sănătăŃii orale
12. EducaŃia pentru sănătate
13. Căi de transmitere a mesajului sanogen în sănătatea orală
IV. ConŃinutul lucrărilor practice:
1. Evaluarea stării de sănătate orală a adultului– instrument fişa O.M.S: teoretic şi aplicatie
practică – 6h
2. Evaluarea starii de sănătate orală a copilului (de 6 şi 12 ani) , fişa O.M.S: teoretic. Indici
folosiŃi în epidemiologia orală (PrevalenŃa, IncidenŃa, Intensitatea şi gravitatea cariei)- 6h
3. Prelucrarea statistică a indicilor de evaluare a stării de sănătate orală (DMFS/DMFT,
SIC, Indice Dean, Cariograma)- 6h
4. Instrumente sociologice: Chestionarul, criterii de selecŃie a metodei, concepere. Interviul.
Chestionarul DAS şi chestionarul de evaluare a calităŃii vieŃii (ODIP) - 6 ore
5. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată, realizarea echipei,
stabilirea obiectelor de studiu (fişa O.M.S.; chestionar DAS şi OHIP) - 6 h
6. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată, implementarea
proiectului în şcoli la elevii de cls I şi a VI-a-6 h
7. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată, analiza statistică,
scrierea proiectului şi redactarea raportului ştiinŃific – 6 h
8. SusŃinerea examenului practic- proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi
prezentarea fişei O.M.S.- 6 h
229
V. Bibliografie:
1. Lupu I, Zanc, I, Sociologie medicală, Editura Polirom, Iaşi, 2000

2. Cynthia Pine, Community Oral Health, Wright, Oxford, 2000
3. Hanganu, C, Dănilă I, Stomatologie comunitară, Ed Tehnica – info, Chişinău, 2002
4. Achieving Oral Health. The Social Context of Dental Care (Paperback), Kent, G,
Croucher, R, Ed Butterworth-Heinemann; 2nd edition (January 15, 1998)
5. Sheiham, A,1998, Integrating strategies for improving oral health and general health,
World Health, October, 28-29
6. Comunicare şi educaŃie în sănătatea orală, Moraru, R, Dumitrache, A, Ed. Cerma,
Bucureşti, 2002.
7. Ştiinte comportamentale, note de curs, Dumitrache A, Moraru R, Dumitraşcu, L, Ed.
Cerma, Bucureşti, 2005
www.who.org
VI. Evaluare:
Examen practic: prezentarea şi evaluarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate
dată şi a fişei O.M.S................................................................20%
Examen teoretic.........................................................................................75%
PrezenŃă la cursuri şi lucrările practice........................................................5%
SĂN ĂTATE PUBLIC Ă
ANU L V 16 o re cu rs/ 1 6 o re lu cră r i p ract ice
Curs
Titlul temei
1. Introducere în Sănătatea Publică Oro-dentară: TradiŃie şi actualitate;
Definire; Scop şi obiective; ConŃinut; Metodologia specifică a sanatatii
publice.
2. Sănătatea oro-dentară a populaŃiei: Caracteristici generale; Morbiditatea
oro-dentară; Evaluarea nevoilor de asistenŃă stomatologică a populaŃiei.
3. Metodologia SănătăŃii Publice oro-dentare: Tipuri de studii utilizate în
Sănătatea Publică oro-dentară
4. Studiile descriptive, studiile analitice (de cohortă, caz-control), studiile
experimentale şi operaŃionale
5. Screening-ul şi studiile de prevalenŃă în Sănătatea Publică Oro-dentară
(1, 2)
230
6. Elemente de demografie utilizate in Sanatatea Publica. (1, 2)
7. Îngrijirile primare de sănătate oro-dentară

8. Problematica medico-socială stomatologică a populaŃiei vârstnice.
Elemente de geronto-stomatologie medico-socială
9. EducaŃia pentru Sănătate în prevenirea şi combaterea bolilor oro-
dentare: Definire; scop şi obiective; ConŃinut; Locul şi rolul acesteia în
cadrul SănătăŃii Publice Oro-dentare
10. Comunicarea în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară
11. Promovarea sănătăŃii oro-dentare: Stilul de viaŃă sanogen; Participarea
comunitară în Promovarea SănătăŃii oro-dentare a populaŃiei;
Managementul programelor de sănătate. LegislaŃia sanitară care
reglementează organizarea, controlul şi evaluarea programelor de
promovarea a sănătăŃii (1, 2)
12. Dezvoltarea Sistemului de Sanatate Publica din Romania
13. Programele Uniunii Europene in domeniul Sanatatii Publice
Lucrări practice
1. Organizarea unei anchete de morbiditate pentru stabilirea necesarului de

asistenŃă stomatologică a populaŃiei (1, 2)
2. Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (1)
3. Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (2)
4. Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1)
Studiile de prevalenŃă şi intervenŃionale
5. Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (2)
Studiile de cohortă şi caz-control; Sondajul
6. Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Chestionarul
7. Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Interviul
8. Organizarea lecŃiei de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară în şcoală;
Organizarea programelor de EducaŃie pentru Sănătate în colectivităŃile de
copii
9. Organizarea unei lecŃii de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară prin
metoda problematizării (1, 2)
231
10. Elemente de psihopedagogie utilizate în educaŃia pentru sănătate oro-
dentară: InteracŃiunea educator-elev; Folosirea capacităŃii de comunicare
afectivă; Practica comunicării în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară
(formarea formatorilor)
11. Metodologia evaluării nivelului de cultură sanitară a populaŃiei;
Diagnosticul educativ-sanitar; Tratarea unor dinamici de grup
imprevizibile în activitatea de EducaŃie pentru sănătate oro-dentară;
Calculul şi interpretarea indicatorilor utilizaŃi pentru evaluarea eficienŃei
activităŃii de educaŃie pentru sănătate oro-dentară 1, 2
12. Calculul şi interpretarea indicatorilor demografici 1, 2
ŞTIINłE COMPORTAM EN TALE

ANUL I
16 ore curs / 16 ore lucrari practice – semestru

I. Scopul cursului:
cunoasterea impactului pe care il are comportamenul uman asupra sanatatii
sa dezvolte cunostintele despre aspectele sociale ale practicii dentare
sa dezvolte capacitatea de comunicare cu colegii/pacientii si sa ofere o mai
buna intelegere a interactiunilor dintre medic si pacient.
II. Obiectivele cursului:
Se propune ca la finele cursului studentii sa fie capabili :
Sa cunoasca diferitele tipuri de personalitatati si modelele de schimbare ale
comportamentului;
Sa recunoasca si sa foloseasca diferite tipuri de motivare a pacientului;
Sa cunoasca si sa aplice principiile comunicarii in relatia medic-pacient;
Sa aplice cunostintele despre empatie in relatia cu pacientul;
Sa identifice cauzele si sa recunoasca anxietatea din cursul tratamentului
dentar.
III. Continutul cursurilor
1. Introducere in stiintele comportamentale. Definitie si abordare
in cadrul sanatatii orale si stiintelor sociale
2. Personalitatea. Abordarea psihodinamica a personalitatii. Etapele de dezvoltare umana
3. Comportamenul uman. Teoriile invatarii. Invatarea comportamentului sanogen
4. Abordarea fenomenologica a personalitatii. Motivatia. Implicatii in medicina dentara
5. Tipuri umane si trasaturi de personalitate
232
6. Metode de motivare pacientului
7. Relatia medic-pacient: generalitati; tipuri de medici si pacienti
8. Comunicarea cu pacientul ;definitii, clasificare. Comunicarea verbala
9. Comunicarea nonverbala
10. Empatia in relatia medic-pacient
11. Anxietatea in cabinetul dentar: cauze, metode de reducere
12. Schimbarea comportamentului fata de sanatate
V. Continutul lucrarilor practice

1. LP: Evaluarea personalitatii
2. LP: Trasaturile de personalitate
3. LP: Limbajul folosit in comunicarea cu pacientul
4. LP: Indicii nonverbali ai comunicarii
Bibliografie
1 Athanasiu, Andrei, Elemente de psihologie medicala, Bucuresti, Ed. Medicala,
1983
2. Berger, Gaston, Tratat practic de cunoaştere a omului, Ed. IRI, Bucuresti, 1997
3. Cottraux, Jean, Terapiile cognitive, Iasi, Ed. Polirom, 2003
4. Dinu, Mihai, Comunicarea, repere fundamentale, Editia a II-a, Editura Algos,
Bucuresti, 2000
5. Dinu, Mihai, Introducere in teoria comunicarii, Ed. Universitatii Bucuresti,
Facultatea de Jurnalistica,
6. Linton, Ralph, Fundamentul cultural al personalităŃii, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti,
1968
7. Lupu, Ioan; Zanc, Ioan, Sociologie medicală, Teorie şi aplicatii, Ed. Polirom,
Bucureşti, 1999
8. Moraru, Ruxandra; Dumitrache, Adina, Comunicare si educatie in sanatatea
orala, Bucuresti, Ed. Cerma, 2003
9. Petru, Andrei; Alexandrescu, Florin, Personalitate si comunicare, tactici de
influenta interpersonala, Bucuresti, Ed. Licorna, 1999
Evaluare
1 Lucrare de verificare a cunostintelor………………..15%
2. Examen scris-verificare ……………75%
3. Prezenta la cursuri si seminarii…………………………..10%
233
CURS OPłIONAL
ELEMENTE DE IMUNOPATOLOGIE. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE
LABORATOR
AN V/16 ore de curs
1.Bolile autoimune (I)

Poliartrita reumatoidă. Lupusul eritematos sistemic.
2.Bolile autoimmune (II)
Sindromul Sjogren. Sclerodermia.
3.Bolile autoimune (III)
Bolile imune ale cavităŃii bucale. Tiroiditele. Boala Basedow. Hepatitele autoimune.
Anemiile hemolitice autoimune. Glomerulonefritele. Reumatismul articular acut.
4.Sindroamele de imunodeficienŃă
Deficitele imune congenitale. Deficitele imune secundare. Sindromul de imunodeficienŃă
dobândită (HIV-SIDA)
5.Proliferările maligne ale celulelor limfoide
Leucemiile. Sindroamele mielodisplazice. Limfoamele maligne. Gamapatiile monoclonale
6.Explorarea de laborator (I)
Electroforeza. Proteinuria Bence-Jones. Crioglobulinele . ReacŃiile de aglutinare. ASLO.
Anticorpii anti-DNP. Factorul reumatoid.
7.Explorarea de laborator (II)
Grupele sanguine în sistemul ABO şi Rh. ElectrochemiluminiscenŃa. Determinarea
complexelor imune circulante, a Ac antifosfolipidici şi a Ac antiADN dublu catenar prin
metoda ELISA. ImunofluorescenŃa indirectă. Metode imunoenzimatice şi
imunocromatografice
EXAMEN FINAL
Cursul opŃional “Patologie genetica oro-dento-craniofaciala”
• Anul V, semestrul II
1 ora curs sáptamânal — total 16 ore/semestru
2 ore lucrari practice — total 32 ore /semestm
TOTAL: 48 ore /an universitar
• Scopul cursului şi al lucrarilor practice
- pregatirea complementara a medicului dentist pentu marea diversitate clinicä a anomaliilor oro-
dento-craniofaciale de naturá genetica intälnite în practica medicala.
• Obiectivul cursului şi al Iucrärilor practice
- studiul relației ereditate — anomalie oro-dento-craniofaciala prin diagnostic prenatal,
screening neonatal și post natal, diagnostic presimptomatic;
- natura, identificarea si tratamentul anomaliilor care afecteaza regiunea oro-dentocraniofaciala (
se investigheaza cauza, procesele si efectele acestor anomalii; cercetare-diagnostic-managenent).
- dezvoltarea aptitudinilor practice și a interesulul pentru munca de cercetare în laborator.
• Continutul cursului
- Genomul uman și gene implicate în moifogeneza dentara
- Anomalii oro-dento-craniofaciale sindromice
- Anomalii oro-dento-craniofaciale non-sindromice
- Relatia genotip-fenotip; relatia mediu-fenotip
234
- Heterogenitatea genetica a anomaliilor oro-dento-craniofaciale
- Mutatia genetica în cancerele de cap și gât
- Diagnosticul prenatal în anomaliile oro-dento-craniofaciale
- Profilaxia anomaliilor de origine genetica
• Continutul Iucrarilor practice
- Explorarile genetice (1)
- Explorarile genetice (2)
-Tehnici de diagnostic prenatal - Analize de laborator efectuate pe celule fetale

- Consultul genetic in cazul pacientilor cu dismorfii oro-dento-craniofaciale;
Prezentare de caz.
- Sfatulgenetic
- Tratamentul anornaliilor genetice
- Screening-ui populational si utilitatea lui: riscul genetic si statutul de purtator
- Serviciile de genetica clinica
• Bibliografie
- Emilia Severin (1998) — Genetica anomaliilor dentomaxilare, Ed. Scripta, Bucuresti
- Covic M., Stefanescu D., Sandovici I.(2004) — Genetica Medicala, Ed. Polirom, Iași.
- Emilia Severin, Crenguta Albu, Albu D. (2004) — Genetica Urnana — Concepte i aplicaii
practice, Ed. Medicala, Bucureti
- Emilia Severin, Crengua Albu (2004) — Lucrari practice i teste de geneticä umanä, CD-Rom.
- Chen H., (2006) — Atlas of genetic Diagnosis and Counseling, CD-ROM, Humana Press
- Jones K.L. (2006) — SMITH’S recognizable patterns of human malformations, Elsevier
Saunders
- Nieminen P. (2007) Molecular Genetics of Tooth Agenesis, Academic Dissertation, University
of Helsinki.
- Epstein C.J., Erickson R.P., Wynshaw-Boris A. (2008) — Inborn errors of developmentm
Oxford University Press, second edition.
- Isabelle Bailleul-Forestier, Ariane Berdal, Frans Vinckier, Thorny de Ravel, Jean Pierre Fryns,
Alain Verloes (2008) — The genetic basis of inherited anomalies of teeth: Part 1: Clinical and
molecular aspects of non-syndromic dental disorders and Part 2: Syndromes with significant
dental involvement, European Journal of Medical Genetics ,Elsevier Masson SAS
• Evaluare
- fiecare student va prezenta oral un caz clinic la finalul orelor de l.p.5O%
- fiecare student va prezenta un referat scris pe baza unei teme prezentate la curs 50%,
Curs opŃional - Supraprotezarea pe implante

AN VI/16 ore curs
1.Curs introductiv
1.1. Aspecte comparative privind alternativa de supraprotezare pe implante/protezare
conventionala/supraprotezare pe dinti
1.2. Prezentarea variantelor terapeutice- tipuri de supraproteze pe implante
1.3. Criterii de succes pentru supraprotezarea pe implante
2.Supraprotezele mobile pe implante
2.1. IndicaŃiile supraprotezării pe implante la edentatul total/partial tratat mobil
2.2. Avantaje şi dezavantaje ale supraprotezării pe implante
2.3. Sisteme protetice folosite pentru supraproteza pe implante
2.4. Tipuri de implante folosite în protezarea mobilă pe implante
3.Examinarea si conceperea planului de tratament
235
3.1. Profilul local si general al pacientului edentat total în vederea protezării pe implante
3.2. Punctele cheie ale examenului clinic specific acestui tratament
3.3. Examene complementare-ortopantomografia/telerx/TC
3.4. IndicaŃiile aplicării implantelor la edentatul total în vederea protezării mobile
4. Etapele tratamentului protetic pe implante
4.1. Etapele chirurgicale
4.2. Etapele protetice
5.Implantele de stabilizare a protezelor mobile - mini implante
5.1. IndicaŃiile si avantajele mini implantelor
5.2. Etapele de lucru
6. Dispensarizarea pacientului supraprotezat pe implante
6.1. Necesitatea dispensarizării pacientului protezat pe implante
6.2. Igienizarea supraprotezei pe implante
6.3. Accidente/alternative de tratament
6.4. Schimbarea sistemelor protetice de menŃinere
7. Exemplificări clinice
7.1. Prezentare de cazuri
7.2. Discutii
Curs opțional - Particularitati în protezarea totalä
Tematica / an VI
1. Aspecte particulare in protezarea totalá
1.1. Evaluarea edentatului total si evidentierea aspectelor de dificultate in protezarea totala
1.2. Stabilirea gradului de dificultate si a alternativei terapeutice
2. Protezarea purtatorului de proteze
2.1. Evaluarea purtatorului de proteze si stabilirea dificultatilor in protezare
2.2. Atitudini terapeutice la purtatorul de woteze pentru cresterea calitä{ii protezärii
3. Protezarea persoanelor in várstá cu afectiuni generale
3.1. Particularități ale persoanelor in varsta edentate total
3.2. Protezarea pacientului diabetic
3.3. Protezarea pacientului cu afectiuni neurologice
4. Protezarea edentatici totale în resorbtie severa
4.1 Evaluarea edentatului total cu resorbtie severä si evidentierea aspectelor de dificultate
4.2. Atitudini terapeutice in protezare pentru cresterea calitatii protezärii
4.3. Tehnici piezografice de protezare
5. Protezarea totala in raport în clasa scheletala
5.1. Particularitati morfologice, functionale si evolutive în edentatul total in raport cu clasa
scheletalä
5.2. Evaluarea scheletalä a edentatului total si stabilirea gradului de dificultate in protezarea
totala
5.3. Atitudini terapeutice in protezare in raport cu clasa scheletală
6. Rezolvarea aspectelor de estetică in protezarea totala
6.1. Aspecte estetice la edentatul total, stabilirea gradului de dificultate din punct de vedere
estetic si a implicatiilor in protezare
6.2. Evaluarea aspectelor de estetica, conceperea si realizarea practica
7. Protezari chirurgicale mobile
7.1. Obturatorul — indicatii, concepere si realizare practicá
7.2. Epiteze, in relatie cu protezarea totala
236
Curs optional Chirurgia secolului XXI”.
An VI/ 14 ore
Acest curs are ca obiectiv ridicarea orizontului de cultura generala medicala prezentând
achizitiile recente in chirurgie in care suntem implicaŃi cu o experientä semnificativa atat în tara
cat şi în afară.
1. Elemente de endoscopie interventionalä

2. Chirurgia roboticä
3. Chirurgia prin orificii naturale (Natural Orifices Translurninal Endoscopic Surgery NOTES)
—
4. Chirurgie laparoscopica abdominalä

5. Chirurgia toracoscopica
6. Chirurgia obezitatii morbide ci metabolica
7. Chirurgia endocrinä miniinvazivä
Cursul va avea ca bază o iconografie bogatä cu numeroase filme din activitatea Clinicii, iar
bibliografia este monografia editatá de colectivul Clinicii sub redactia Prof.dr.Corneliu
Dragomirescu și monografia ,,Actualitati în tratarnentul miniinvaziv al obezitatii” sub
redactia Prof Dr.Niculae Iordache.
Evaluarea va fi forma de test cu intrebäri cu raspunsuri multiple tip complement simplu.
237

Medicina Dentara Programa Analitica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Medicina Dentara Programa Analitica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAłIEI , CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

CetăŃeanul (a) ……………………………………………………………………….

………………………………………………, din ………………………………….. în perioada

………………………………..a urmat şi absolvit 6 (şase) ani de studii în profilul de medicină,

specializarea stomatologie, conform Planului de învăŃământ şi Programei analitice anexate.

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT

Din MEDICINĂ INTERNĂ-ENDOCRINOLOGIE: 16 ore curs şi 16 ore l.p. pentru ENDOCRINOLOGIE

Din BOLI INFECTIOASE-EPIDEMIOLOGIE: 8 ore curs şi 8 ore l.p. pentru EPIDEMIOLOGIE

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT

EXAMENUL DE LICENTĂ: 01 - 30 septembrie

- Proba scrisã nr. 1: Lucrare de specialitate

- SusŃinerea lucrării de diplomă

PLAN ÎNVĂłĂMÂNT PROMOłIA 2003-2009 ……………………………………. 3

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI

II. CONłINUTUL CURSURILOR

ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI LOCOMOTOR. VISCERE

1. Dezvoltarea articulaŃiilor. Clasificare (criterii). Clasificarea diartrozelor,

III. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE

IV. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE

B2 – DisecŃia viscerelor abdominale

II. CONłINUTUL CURSURILOR

A. ANATOMIA DEZVOLTĂRII CAPULUI ŞI GÂTULUI

III. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE

ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ

II. OBIECTIVELE CURSURILOR:

4. NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII SUPERIORI

5. NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII INFERIORI

6. STRUCTURA FUNCłIONALĂ A MANDIBULEI ŞI TOPOGRAFIA CANALULUI

- Sistemul de drenaj al sinusului maxilar;

15. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A RAMURILOR TERMINALE ALE NERVULUI

16. TOPOGRAFIA CANALELOR STENON ŞI WHAR'TON

IV. CONTINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE

1. Stază sangvină pulmonară cronică.

1. Hialinul intra- şI extracelular.

Patologie orală.Chist branhial.

II. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Introducerea limbajului chimic şi biochimic şi explicarea importanŃei,originii şi semnificaŃiei

III. CONłINUTUL CURSURILOR DE CHIMIE:

Apa şi echilibrul acido-bazic

IV. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE CHIMIE:

1. NoŃiuni de protecŃia muncii şi conduită în laboratorul de chimie. ConcentraŃiile soluŃiilor

V. CONłINUTUL CURSURILOR DE BIOCHIMIE:

Metabolism energetic: energia liberă, determinarea energiei libere, cuplarea reacŃiilor

1. Greabu, M., Biochimia cavităŃii orale, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001

Insuşirea noŃiunilor generale necesare înŃelegerii mecanismelor fizice care stau la

Considerăm că aprofundarea de către studenŃii anului I, a principiilor

Totodată, parcurgerea cursului de biofizică oferă oportunitatea studierii

Atragem astfel atenŃia asupra importanŃei cu totul speciale şi a rolului esenŃial pe

II. OBIECTIVELE CURSULUI:

Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili:

1. Să rămână cu cunoştinŃe suficiente pentru înŃelegerea mecanismelor fizice care

1. Biofizica in contextul medicinei moderne. Metode experimentale în biofizică

IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE

1. Determinarea vâscozităŃii lichidelor biologice

- Lucrare de control …………..……………………………….……….………………..20%

1. ÎnŃelegerea structurii microscopice şi ultramicroscopice a celulelor şi organelor

III. CONłINUTUL CURSULUI