MINISTERUL EDUCAłIEI , CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

1

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

ADEVERINłĂ

CetăŃeanul (a) ……………………………………………………………………….

………………………………………………,

din

…………………………………..

în

perioada

………………………………..a urmat şi absolvit 6 (şase) ani de studii în profilul de medicină,

specializarea stomatologie, conform Planului de învăŃământ şi Programei analitice anexate.

R E C T O R,

D E C A N,

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

2

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIE, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT
ÎNCEP ÂND CU ANUL UNIVERSI TAR 2003- 2004

tip ECTS - ANUL I COD R-FDB1
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 1101 F.S. 1102 F.S.1103 F.S. 1104 F.S. 1105 F.S. 1106 F.S. 1107 F.S. 1108 F.S. 1109 F.S. 1110 F.S. 1111 ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE BIOFIZICĂ CHIMIE BIOCHIMIE FIZIOLOGIE HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ŞTIINłE COMPORTAMENTALE LIMBA ROMÂNĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICĂ TOTAL 2 2 2 2 2 1 11 1 LP 6 2 2 2 2 1 2 2 19 C 3 2 1 2 2 10 2 LP 6 2 2 2 4 2 2 20 FORMA DE VERIFICARE E 1,2 1 2 2 1,2 2 8 V 1 1 2 2 4 NUMAR DE ORE CREDITE Total 272 64 64 64 112 128 96 32 64 64 160 1120 Curs 80 32 32 32 48 64 32 16 336 Aplic 192 32 32 32 64 64 64 16 64 64 160 784 12 5 4 4 8 9 10 2 2 2 2 60

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 1112 F.S. 1113 F.S. 1114 INFORMATICĂ MEDICALĂ LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 1 1 2 2 2 2 2 2 2 32 64 64 16 16 64 64 2 2 2 3

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

U N IV ER SITAT E A D E M ED IC IN Ă ŞI F ARM AC IE "C AR OL D AVIL A" FACU LTAT EA D E M ED ICIN Ă D EN TARĂ D ura t a st udiilo r: 6 a ni

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL II COD R-FDB2
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C
F.S. 2101 F.S. 2102 F.S. 2103 F.S. 2104 F.S. 2105 F.S. 2106 F.S. 2107 F.S. 2108 F.S. 2109 F.S. 2110 F.S. 2111 F.S. 2112 F.S. 2113 F.S. 2114 F.S. 2115 F.S. 2116 ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ BIOLOGIE - GENETICĂ MICROBIOLOGIE – PARAZITOLOGIE -VIRUSOLOGIE ANATOMIE PATOLOGICĂ PATOLOGIE GENERALĂ INFORMATICĂ MEDICALĂ MATERIALE DENTARE FARMACOLOGIE SEMIOLOGIE MEDICALĂ PSIHOLOGIE MEDICALĂ PREVENłIE ORO DENTARĂ DIAGNOSTIC ORODENTAR ŞI ERGONOMIE METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE LIMBA ROMANĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICA TOTAL 2 2 1 1 1 1 2 1 11

FORMA DE VERIFICARE LP
3 1 2 3 2 1 1 1 2 2 18

NUMAR DE ORE Total
80 64 128 80 80 48 80 64 80 32 32 32 32 64 64 160 1120

1 LP
3 2 2 2 1 2 3 1 2 2 20

2 C
2 1 1 2 2 1 1 1 11

CREDITE Aplic
48 32 80 48 48 32 48 32 48 16 16 16 16 64 64 160 768 6 4 6 5 5 2 8 5 4 3 4 2 2 1 1 2 60

E
3 3 4 4 4 4 4 3 8

V
3 3 3 4 4 4 4 4 8

Curs
32 32 48 32 32 16 32 32 32 16 16 16 16 352

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 2117 F.S. 2118 LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 2 2 2 2 4 4 64 64 64 64 1 1

Din MICROBIOLOGIE: PARAZITOLOGIE 8 ore curs şi 16 ore l.p.; VIRUSOLOGIE 8 ore curs şi 16 l.p.

4

S. 3107 F. 3113 PEDAGOGIE 2 1 5 48 32 16 2 Din MEDICINĂ INTERNĂ-ENDOCRINOLOGIE: 16 ore curs şi 16 ore l.S. 3112 IMUNOLOGIE MEDICINĂ INTERNĂ.S.S.S.S.p.S.S. 3103 F. 3110 F.S. 3104 F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS . 3105 F. 3106 F. 3108 F.6 5 6 6 7 V 5 5 5 5 5 5 DE NUMAR DE ORE Total 48 80 160 32 32 192 32 112 144 64 32 160 1088 Curs 16 32 64 16 16 64 16 48 64 32 16 384 Aplic 32 48 96 16 16 128 16 64 80 32 16 160 704 3 5 8 3 2 12 2 7 9 4 3 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 3102 F. pentru ENDOCRINOLOGIE 5 . 3109 F. ENDOCRINOLOGIE CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ OBSTETRICA-GINECOLOGIE DERMATO-VENERICE TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE RADIOLOGIE GENERALĂ ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (Fantom) PROTETICĂDENTARĂ FIXÃ ŞI OCLUZOLOGIE (Fantom) PREVENłIA ORO DENTARĂ IGIENĂ PRACTICA TOTAL 1 2 1 1 2 1 1 2 1 12 LP 2 3 1 1 4 3 1 2 1 18 2 C 2 2 2 3 3 12 LP 3 3 4 4 4 18 FORMA VERIFICARE E 6 6 5.S. 3101 F. 3111 F.ANUL III COD R-FDB3 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI 1 C F.S.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.S.

4109 F.S.S.p. OFTALMOLOGIE NEUROLOGIE PSIHIATRIE ENDODONłIE ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE PROTETICĂ DENTARĂ FIXÃ CHIRURGIE ORALÃ RADIOLOGIE GENERALĂ RADIOLOGIE DENTARĂ PEDODONłIE PRACTICA TOTAL 2 1 2 2 3 1 11 1 LP 1 1 3 4 8 1 18 C 1 2 1 1 2 2 2 2 13 2 LP 2 2 2 1 1 4 2 4 18 FORMA DE VERIFICARE E 8 7 7 7 7 8 8 8 8 V 8 8 8 7 8 7 6 Total 48 64 48 48 32 32 48 80 96 176 96 32 64 96 160 1120 NUMAR DE ORE Curs 16 32 32 16 16 16 32 32 32 48 32 16 32 32 384 Aplic 32 32 16 32 16 16 16 48 64 128 64 16 32 64 160 736 2 3 2 4 2 2 2 6 7 9 8 2 3 6 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F. 4112 F. 4103 F. 4115 PEDIATRIE BOLI INFECłIOASE. 4113 F. 4104 F.S. 4101 F. 4111 F.S.ANUL IV COD R-FDB4 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F. pentru EPIDEMIOLOGIE 6 .S.S. 4107 F.S.S.L. EPIDEMIOLOGIE MEDICINĂ LEGALĂ O. 4110 F. 4108 F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS .S.S.S.S. 4106 F.S. 4116 F.S. 4102 F.S. 4114 F.R.S. 4105 F.UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.S. 4117 ISTORIA MEDICINEI ETICÃ MEDICALÃ 1 1 7 7 16 16 16 16 2 2 Din BOLI INFECTIOASE-EPIDEMIOLOGIE: 8 ore curs şi 8 ore l.

5110 ENDODONłIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILÃ CHIRURGIE MAXILO-FACIALÃ PEDODONłIE ORTODONłIE PARODONTOLOGIE FIZIOTERAPIE SĂNĂTATE PUBLICĂ MANAGEMENTUL DENTAR PRACTICA TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F.5111 F. 5112 ELEMENTE IMUNOPATOLOGIE PATOLOGIE FACIALĂ GENETICĂ ORO-MAXILO- FORMA DE VERIFICARE NUMAR DE ORE CREDITE Total 192 192 176 96 96 64 48 32 32 160 1088 Curs 48 48 48 32 32 32 16 16 16 288 Aplic 144 144 128 64 64 32 32 16 16 160 800 10 10 10 8 8 5 3 2 2 2 60 1 LP 9 9 2 1 21 C 3 2 2 1 1 11 2 LP 8 4 4 2 1 18 E 9 9 10 10 10 9 7 V 10 10 3 3 3 2 1 CABINETULUI 9 1 1 2 - - - 9 9 16 48 16 16 32 2 2 7 .5108 F.S.ANUL V COD R-FDB5 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S.S.S.S. 5102 F. 5109 F.S. 5105 F.S. 5106 F. 5103 F.S. 5104 F.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.S. 5101 F.S. 5107 F.S.S. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Du rata s tudiilor: 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS .

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL VI COD R-FDB6
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 6101 F.S. 6102 F.S. 6103 F.S. 6104 F.S. 6105 F.S. 6106 F.S. 6107 F.S. 6108 F.S. 6109 SĂNĂTATE ORALA PARODONTOLOGIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ IMPLANTOLOGIE ORALĂ ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTOFACIALĂ ENDODONłIE REABILITARE ORALĂ PATOLOGIE ORALĂ URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 6110 F.S 6111 F.S. 6112 F.S.6113 URGENłE ŞI AFECłIUNI MEDICALE ÎN CABINETUL DENTAR CHIRURGIA SECOLULUI XXI
PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTURI

FORMA DE VERIFICARE

NUMAR DE ORE CREDITE Total 80 112 176 96 128 96 192 64 48 992 Curs 32 32 48 48 32 32 64 32 16 336 Aplic 48 80 128 48 96 64 128 32 32 656 5 8 10 6 8 6 10 4 3 60

1 LP 3 5 6 4 2 20 C 3 3 2 2 1 11

2 LP 8 3 4 4 2 21

E 11 11 12 12 11 12 12 11 7

V 12 1

2 2 2 2 2 10

1 1

-

1 1 -

1 -

-

12 11 12 11

32 16 16 16

16 16 16 16

16 -

2 2 2 2
8

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"
VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

EXAMENUL DE LICENTĂ: 01 - 30 septembrie Proba scrisã nr. 1: Lucrare de specialitate (după tematicã şi bibliografia trunchiului comun de la REZIDENłIAT) Proba 2: examen practic de specialitate SusŃinerea lucrării de diplomă

9

C UPR IN S
PLAN ÎNVĂłĂMÂNT PROMOłIA 2003-2009 ……………………………………. 3

ANA TOMIE ŞI EM BRIOLOGIE ................................................................................................... 12 ANA TOMIE CLIN ICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ................................................................................. 23 ANA TOMIE PA TOLO GICĂ .......................................................................................................... 31 BIOCHIMIE ...................................................................................................................................... 34 BIOF IZICĂ ....................................................................................................................................... 38 HIS TOLOG IE ŞI CITOLOG IE ....................................................................................................... 41 BOLI INFECłIOASE ŞI EPID EMIOLOGIE ................................................................................ 43 CHIRURGIE ORALĂ Ş I MAXILO-FACIALĂ, ANES TEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DEN TARĂ .............................................................................................................. 47 DIAGNOS TIC ORO-DEN TAR, ERGONOMIE ŞI METODO LOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE .................................................................................................................................. 60 DERMA TO–VENERRICE .............................................................................................................. 65 ED UCAłIE FIZICĂ Ş I SPOR T ...................................................................................................... 70 ENDODON TIE ................................................................................................................................ 72 FARMACOLOGIE ........................................................................................................................... 81 FIZIOLO GIE ..................................................................................................................................... 83 FIZIO TERAPIE ................................................................................................................................ 87 GENETICĂ UMANĂ ...................................................................................................................... 93 IMPLAN TO LOGIE ORALĂ ........................................................................................................... 95 INFORMA TICĂ M EDICALĂ ...................................................................................................... 100 IGIENĂ ............................................................................................................................................ 104 IS TORIA M EDICINEI, ETICĂ ŞI D EON TOLOG IE MEDICALĂ .......................................... 108 LIM BI S TRĂ INE............................................................................................................................ 110 MA TERIALE DEN TARE ............................................................................................................. 115 MICROBIO LOGIE ......................................................................................................................... 118 MEDICINA IN TERNA .................................................................................................................. 123 MEDICINA LEGALĂ ................................................................................................................... 135 MANAGEM EN T ÎN CABINETUL MED ICAL .......................................................................... 139 NEUROLOGIE ............................................................................................................................... 140 OBS TETR ICĂ-GIN ECOLOGIE ................................................................................................... 142 ORTODO NłIE ŞI OR TOPED IE D EN TO - FACIALĂ .............................................................. 144

10

ODON TO TERAPIE RES TA URA TOARE .................................................................................. 148 OFTALMOLO GIE ......................................................................................................................... 155 O TORINOLARINGO LOGIE ........................................................................................................ 157 PARODONTO LOGIE .................................................................................................................... 159 PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IM UNOLOG IE ........................................................................... 166 PATOLOGIE ORALĂ ................................................................................................................... 170 PARAZITOLOG IE ŞI VIR USOLOGIE ....................................................................................... 174 PEDIA TRIE..................................................................................................................................... 178 PEDODONłIE................................................................................................................................ 181 PREVENłIE ORO-DEN TARĂ ................................................................................................... 186 MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SIS TEM ULUI TOMA TOGNA T. .... .... .... .... .... .... .... .. 202 TEHNOLOG IA PRO TEZELOR .................................................................................................. 205 PROTETICĂ DEN TARĂ FIXĂ Ş I OCLUZO LOGIE ................................................................ 209 PROTETICĂ DEN TARĂ MO BILĂ ............................................................................................. 219 PSIHOLOGIE MEDICALĂ ............................................................................................................ 223 RADIOLOGIE D EN TARĂ (RAD IOLOGIE GEN ERALĂ) ....................................................... 229 REABILITARE RALĂ. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... . Error! Bookmark not defined. SĂNĂTATE ORALĂ ............................................................................................................235 SĂNĂTATE PUBLICĂ...........................................................................................................237 ŞTIINłE COMPORTAMENTALE......................................................................................239 CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOLOGIE. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE 231

LABORATOR........................................................................................................................241 PATOLOGIE GENETICĂ ORO-DENTO-CRANIOFACIALĂ...........................................241 SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTE...............................................................................244 PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ............................................................244 CHIRURGIA SECOLULUI XXI...........................................................................................245

11

SCOPUL CURSULUI 1. Meioza şi diviziunile sale de maturaŃie (primară şi secundară). Cunoaşterea de către viitorii medici stomatologi a topografiei viscerelor toracoabdomino-pelvine şi sinteza inervaŃiei şi vascularizaŃiei acestora. Etapele spermatogenezei (spermatocitoza. ConsecinŃele fecundaŃiei. miologie şi biomecanică. Predarea şi înŃelegerea de către studenŃii din anul I a noŃiunilor teoretice de bază privind reproducerea şi embriogeneza (primele două etape ale anatomiei dezvoltării). Mecanismul ovulaŃiei. OvulaŃia. Ciclul ovogenetic finalizarea meiozei. Stadializarea foliculilor ovarieni (primar.secvenŃele formării. Aprofundarea noŃiunilor teoretice şi practice obŃinute de studenŃi prin disecŃia trunchiului. 3. matur). Caracteristicile ovulaŃiei la specia umană. Corpul galben . Spermia – morfologie. II. membrelor şi viscerelor cu tematica cursurilor de artrologie. 5. spermiogeneza).ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I 32 ore de curs 64 ore de lucrări practice I. 4. InseminaŃia artificială şi fecundaŃia in vitro. structură. Ciclul ovarian (ciclul folicular şi ciclul ovogenetic). FecundaŃia – etape. Gametogeneza-generalităŃi. EvoluŃia corpului galben şi funcŃiile acestuia. Corelarea noŃiunilor predate cu tematica lucrărilor practice de embriologie. Anatomia dezvoltării-etape. meioza. biologie 3. 12 . Celulele germinale primordiale. Spermatogeneza. CONłINUTUL CURSURILOR NOłIUNI GENERALE PRIVIND ANATOMIA DEZVOLTĂRII – 8 cursuri x 2 ore 1. ApariŃia gonadelor primordiale. secundar. mecanism de producere. Ovogeneza-generalităŃi. Ciclul menstrual. 2. 2.

2. Sinergismul. Plexurile vegetative din torace. decidua. Principalele articulaŃii ale membrului inferior – anatomie aplicată. SecŃiunea anatomică şi fiziologică. 7. GastrulaŃia. NoŃiuni de miologie. Nervii şi plexurile nervoase ale cavităŃii toracice şi abdominopelvine. placenta şi cordonul ombilical). Blastocistul bi. sinartrozelor (exemplificări). amnios. Diviziunea topografică a cavităŃii peritoneale. 8. ProiecŃia cardiacă şi a orificiilor. abdomen şi pelvis. 13 . EvoluŃia endodermului. CirculaŃia feto – placentară. Origine şi inserŃia musculară. Rezultanta musculară. Caracteristicile segmentaŃiei. NeurulaŃia formarea tubului neural şi derivatele sale. Anexele fetale (sac vitelin.şi trilaminar. Elementele componente ale diartrozelor. 5. VISCERE TORACICE ŞI ABDOMINALE 1. III. Segmentul toracic şi abdominal al lanŃului simpatic paravertebral. Să ofere studenŃilor stomatologi noŃiunile de bază privind anatomia descriptivă a membrelor şi viscerelor. Sistemul pârghiilor biologice osteomusculare. Grupuri ganglionare. chorion. Anexele muşchilor. Focare de auscultaŃie. ProprietăŃile muşchilor. 6. Contractilitatea musculară (forŃa de contracŃie şi amplitudinea contracŃiei). Blastocistul unilaminar. Topografie toraco-pleuro-pericardo-cardiacă. Tipuri de mişcări. ImportanŃa clinică. alergare. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI LOCOMOTOR. amfiartrozelor. Sarcinile ectopice.alantoida. Criterii de clasificare a muşchilor. sărituri). 8. ProiecŃia sinusurilor pleurale. Notocordul – etapele formării notocordului şi funcŃiile acestuia. Rezultanta musculară. Sistemul limfatic toracic şi abdominopelvin. agonismul şi antagonismul muscular.6. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. 4. EvoluŃia mezodermului intraembrionar. 3. ImplantaŃia (nidaŃia)-secvenŃe. Dezvoltarea articulaŃiilor. Clasificare (criterii). Sinteza mişcărilor articulare (mers. 7. Blastocistogeneza. Principalele articulaŃii ale membrului superior – anatomie aplicată. Ectomezenchimul. SegmentaŃia oului-prima etapă a embriogenezei. Clasificarea diartrozelor. NoŃiuni de biomecanică articulară.

Anatomie aplicată). Mm. NoŃiuni principale de artrologie). Mm. sternul. Tecile sinoviale. median şi radial. scapula – anatomie descriptivă. (Regiuni topografice. M. metacarp. nervii şi venele superficiale. falange. DisecŃia regiunilor anterioare ale antebraŃului şi mâinii (Fascia antebrahială. traiecte vase şi nervi.spaŃiul intercostal). artera axilară şi ramuri. 3. vase şi nervi superficiali. DisecŃia regiunilor dorsale ale antebraŃului şi mâinii. dinŃat anterior. DisecŃia axilei (pereŃii axilei. coastele). Scheletul trunchiului (coloana vertebrală în ansamblu. 2.2. DisecŃia regiunii scapulare şi posterioare a braŃului. Vasele şi nervii regiunii. Scheletul membrului superior (humerus. ŞanŃul pulsului şi tabachera anatomică. Fascia brahială. loji musculare. DisecŃia palmei. fascia brahială.ulnă. AplicaŃii clinice).ulnar. glanda mamară. Anatomie pe viu.romboizi. vertebra tip. muşchiul subscapular. DisecŃia spatelui. nervii cutanaŃi. Muşchii regiunilor. şanŃurilor vertebrale. radius. Nervul axilar. trapez şi latissimus dorsi.rotunzi. Arcadele arteriale. Nervii palmei şi ai degetelor. mm. Anatomie aplicată). Explorare pe viu.nervii median. plexul brahial. carp. 7. vertebre regionale. ridicători al scapulei. (Mm. Sinteza topografică a peretelui toracic şi a membrului superior. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A. IV. Vasele regiunii. DISECłIA MEMBRELOR A1 – DisecŃia membrului superior spatelui şi peretele antero-lateral toracic 1. grupele ganglionare limfatice ale axilei. DisecŃia peretelui antero-lateral toracic ( muşchii pectorali. Muşchii anterolaterali ai antebraŃului pe planuri şi grupuri funcŃionale. (Muşchii supra şi infraspinoşi. absolut necesară în perioada pregătirii univer-sitare şi statutului de viitor medic. Centura scapulară (clavicula. Canalul carpian. radial. Explorare pe viu. inserŃii musculare). mm.triceps. Nn. AplicaŃii practice). vena axilară. Prin studiul practic la cadavru şi prin corelarea datelor teoretice cu cele de anatomie aplicată să se realizeze o pregătire anatomică solidă. 5. DisecŃia regiunii anterioare a braŃului (venele cefalică şi bazilică. Anatomia pe viu şi aplicativă) 14 . musculocutan. 6. (Fascia antebrahială. 4.

(Mm. Aparatul valvular. Sinteză topografică a membrului inferior şi peretelui abdominal. Vene şi nervi superficiali. 13. 4. Mm.ArticulaŃia coxo-femurală.plantei.conŃinut. Pleura (sinusurile pleurale. Principalele articulaŃii ale membrului inferior). Plexul sacrat-formare. Canalul adductorilor). Scizurile pulmonare. DisecŃia regiunii antero – laterale a gambei şi dorsală a piciorului. Lacunele neuromusculară şi vasculară. Nervii cutanaŃi. segmente pulmonare. Raporturi. DISECłIA VISCERELOR B1 – DisecŃia viscerelor toracale 1. Anatomia pe viu şi aplicativă) B. Muşchii regiunilor. Raporturile plămânilor. fibula. Scheletul centurii pelvine şi al membrului inferior (coxal. Mediastinul : împărŃire. fesieri. ConfiguraŃia internă a cavi-tăŃilor inimii. Anatomie aplicată. Arterele coronare şi venele inimii. Vasele bron-şice. tibia. Anatomie aplicată. Pediculul pulmonar). Anatomie clinică. Vasele mari de la baza inimii.). Limfo-ganglionii inghinali. DisecŃia peretelui antero – lateral al abdomenului (muşchii laŃi ai abdomenului. femur. Cavitatea toracică : delimitare.Mm. Canalul inghinal. traiecte vase şi nervi. Nervul ischiadic.drept abdominal şi teaca acestuia. Plexul lombar. DisecŃia regiunii anterioare a coapsei (Vena safenă mare. pelvitrohanterieni. topografie.posteriori ai coapsei. 12.. oasele tarsului. Nervul femural.Musculatura posterioară a gambei şi mm. Apertura toracică superioară. ramuri. Trigonul femural. (Regiuni topografice. Vasele poplitee. metatarsului şi falangele.) 14. (Fascia gambei. comunicări. 3. lobi.) 15 . m. Muşchiul diafragm – descriere. BifurcaŃia traheei şi bron-hiile principale.A2 – DisecŃia membrului inferior şi a peretelui antero-lateral abdominal 8.Topografie toraco–pleuro-pulmonară. Fascia lata. DisecŃia regiunii dorsale a gambei şi plantei. Vasele femurale. 11. Artera pulmonară. proiecŃie). 9. Anatomie aplicată). Plămânul (ConfiguraŃia externă. InervaŃia cordului. DisecŃia regiunii fesiere şi posterioară a coapsei. (Fosa poplitee-delimitare. conŃinut 2. formare şi ramuri. Pache-tul vasculonervos tibial anterior.) 10. Arborele traheobronşic (Traheea toracică. Pachetul vasculonervos tibial posterior. Inima (ConfiguraŃia externă. loji musculare.

17. raporturi). Vezica urinară (configuraŃie. Căile excretoare intra şi extrarenale. Vezicula biliară. Pancreasul (ConfiguraŃie externă. Peritoneul gastric.ilionul (anatomie descriptivă.raporturi. Perineul. Duodenul (porŃiuni. Topografia cavităŃii peritoneale. Fascia de coalescenŃă Treitz.raporturi). Pedicul hepatic. Glanda suprarenală (situare. Anatomie aplicată.) Mezenterul. raporturi. Pediculul renal (elemente componente. Vena cavă inferioară (formare.aspect exterior. Anatomie aplicată. ramuri). Anatomie clinică. raporturi). Anatomie aplicată 13. 11. LanŃul simpatic toracic. Vena cavă superioară (formare. vascularizaŃie). VascularizaŃia şi inerva-Ńia rinichiului şi a glandei suprarenale.Anatomie aplicată 16. Aparatul genital masculin (Testiculul. raporturi. Sinusurile pericadului. ImpărŃirea topografică a peretelui abdominal. Lobi. Artera splenică). B3 – DisecŃia viscerelor uro–genitale 14. vascularizaŃie. Mezoco-lonul transvers. corpului şi ale cozii. Raporturile stomacului. 15. Sinteză topografică a viscerelor pelviene. Anatomie aplicată. B2 – DisecŃia viscerelor abdominale 7. tuba uterină-porŃiuni. raporturi).Omentul mic. Sistemul venelor azygos. veziculele seminale). Rinichii (configuraŃie externă.porŃiuni. Ureterul la bărbat şi la femeie. Căile biliare intra şi extrahepatice. Ficat (Aspect exterior. raporturi. Intestinul gros (anatomie. Splina (ConfiguraŃie externă. Vena portă.segmente hepatice). 6. 18. Aorta abdominală (limite. 10. Limfaticele toracelui. NoŃiuni de anatomie clinică. Raporturi. Artera hepatică proprie. ovarul-aspect extern. Peritoneul şi cavitatea peritoneală.topografie. raporturi intrinseci şi extrinseci). raporturi. Artera şi vena renală). VascularizaŃia stomacului).vascularizaŃie). Pericardul fibros şi pericardul seros. Esofagul abdominal.raporturi.raporturi).mezosalpinx. Esofagul toracic-raporturi. Jejun . Aorta toracică (raporturi. Stomacul (ConfiguraŃie externă. Nervii vag şi frenic în torace. LanŃul simpaticul abdominal. ramuri).raporturi. AplicaŃii clinice 16 . 12. VascularizaŃia duodeno-pancreatică). Regiunea celiacă şi plexul celiac. 9. Loja renală. Uretra. Bursa omentală. Peritoneul hepatic.ligamentele late.5.raporturile capului. Raporturi. căile sperma-tice intra şi extratesticulare. Peritoneul splenic. Aparatul genital feminin (uterul-aspect exterior. prostata-aspect extern. 8.

Amelogeneza. Fontanele şi suturi. Faringele primitiv.I) cunoştinŃele studenŃilor stomatologi despre dezvoltarea extremităŃii cervico-cefalice. frecvent întâlnite de medicul stomatolog. SCOPUL CURSULUI 1. Dezvoltarea craniului. Dezvoltarea glandelor salivare mari şi mici. concomitent cu activitatea din sala de disecŃie. Condrocraniul (segmentul cordal şi segmentul precordal). Dezvoltarea foselor nazale şi a palatului. 8.Formarea mugurilor faciali şi a şanŃurilor intermugurale. Principalele anomalii de dezvoltare. Anomalii de dezvoltare. Gura definitivă şi derivatele sale. Dentinogeneza. Dezvoltarea limbii. NoŃiuni introductive privind dezvoltarea feŃei. CONłINUTUL CURSURILOR A. Anomalii de dezvoltare. Structuri de susŃinere. Arcurile aortice. II. 3. Dezvoltarea articulaŃiei temporo-mandibulare. Formarea cavităŃii bucale. 3. Osificarea oaselor calvariei. Cementogeneza. Musculatura branhială. 4. Anomalii în dezvoltarea dinŃilor. Derivatele pungilor faringiene. Punga faringiană Luschka. Formarea coroanei şi rădăcinii dentare. Nervii arcurilor branhiale. Dezvoltarea glandei tiroide. Dezvoltarea dinŃilor. Câmpul mezobranhial. 2. Să realizeze. 7. Să aprofundeze (în baza noŃiunilor de embriologie însuşite în sem. 6. InervaŃia complexă a limbii. Dezvoltarea glandei hipofize. Regiunea branhială. o cât mai bună pregătire teoretică privind anatomia funcŃională a aparatului dentomaxilar şi să sintetizeze informaŃiile de anatomie clinică a viscerelor capului şi gâtului. Anomalii. Pungile endo şi ectobranhiale. 2.SEMESTRUL II 48 ore curs 128 ore de lucrări practice I. Osificarea condrocraniului. Să permită însuşirea sintetică a acelor noŃiuni de anatomie funcŃională a SNC şi a organelor de simŃ necesare viitorului medic stomatolog. Să permită înŃelegerea proceselor de embriogeneză normală dar şi a mecanismelor de producere a malformaŃiilor capului şi gâtului. 5. Gura primitivă şi derivatele sale. ANATOMIA DEZVOLTĂRII CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. EvoluŃia sacului dentar. Anomalii de dezvoltare. Arcurile branhiale şi derivatele lor. 17 . EvoluŃia pungilor ectobranhiale.

şi proprioceptivă. Mucoasa respiratorie şi olfactivă. Glandele salivare . Sinusurile paranazale. DecusaŃia piramidală şi decusaŃia lemniscală. Vestibulul nazal. forŃa musculară).structura osteocartilaginoasă.N. Sensibilitatea extero . ProtracŃia şi retroducŃia. 2. VascularizaŃia şi inervaŃia complexă. structură. 4. VISCERELE CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI DENTO – MAXILAR. InervaŃia şi vascularizaŃia. NoŃiuni de anatomie comparată. Căile descendente medulare (piramidale şi extrapiramidale). Biodinamica ATM – axe articulare. Repere în anestezie. FuncŃiile laringelui. 2. Descriere. VascularizaŃie şi inervaŃie. 7. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A S. Vestibulul bucal şi cavitatea bucală propriu-zisă. Vase şi nervi. Cavitatea laringelui. Nucleii proprii şi echivalenŃi ai trunchiului cerebral. Baza craniului-importanŃă. Laringele-descriere. Topografia cavităŃii bucale.A. Musculatura faringiană.C. Cavitatea laringelui. Cavitatea faringelui. 3. Citoarhitectonica substanŃei cenuşii. ŞI A ORGANELOR DE SIMł 1. Structura trunchiului cerebral. Sisteme traiectoriale la nivelul mandibulei. Mişcarea de lateralitate a mandibulei. Anatomia ATM – componente osoase din partea mandibulei şi a osului temporal (condilul mandibulei. Vasele şi nervii.clasificare. discul articulaŃiei temporomandibulare (descriere. 8. ConfiguraŃia internă a măduvei spinării.Factorii morfogenetici. Tubul neural – dezvoltarea măduvei spinării şi encefalului. Fosele nazale – structură. 10. Nasul extern. Palatul moale. Canalele de excreŃie ale glandelor salivare mari. ligamentele intrinseci şi extrinseci ale ATM. Stâlpii traiectoriali longitudinali şi orizontali din partea fixă a viscerocraniului. topografie. 3. 18 . senzitiv-senzorială. Topografia faringiană. Mişcările de coborâre şi de ridicare ale mandibulei. funcŃii). structură. 9. Faringele. Căile ascendente medulare. Cavitatea bucală. AplicaŃii clinice. ImplicaŃii clinice. a mucoasei cavităŃii bucale. Structura de rezistenŃă a neuro şi viscerocraniului. Cavitatea nazală. Capsula ATM (fibroasă şi sinovială). 5. C. Muşchii mobilizatori ai mandibulei. fosa mandibulară şi tuberculul articular). Explorarea clinică a muşchilor aparatului dento-maxilar). Anatomia descriptivă şi funcŃională a muşchilor masticatori (secŃiunea fiziologică. 6. VariaŃii anatomice ale articulaŃiei temporomandibulare. Muşchii intrinseci şi extrinseci.

7. 4. Fontanele. Oasele craniului visceral: osul maxilar (corp şi procese). 5. InserŃii musculare. 8. inserŃii musculare. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. InserŃii musculare pe mandibulă. Calea gustativă. etmoid. III. Studiul în detaliu a viscerocraniului este o condiŃie esenŃială pentru studentul stomatolog. ossa faciei. anatomie aplicativă. Descrierea părŃilor componente ale oaselor sfenoid. conŃinut. 2. Lucrările practice în sala de disecŃie să asigure un bagaj sufient de noŃiuni de anatomie clasică şi aplicativă a extremităŃii cervico-cefalice şi o pondere crescută a celor de interes imediat pentru studenŃii stomatologi. Gaura occipitală mare. 2. Vomerul. Osul lacrimal.medie şi posterioară)-delimitare. Norma occipitalis-liniile nucale.faŃa externă şi faŃa internă. Orificii nervoase şi vasculare. Sinusul maxilar-pereŃi. Cornetul nazal inferior. Sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale. 19 . indispensabilă pentru înŃelegerea anatomiei descriptive şi aplicate a capului şi gâtului. temporal. Puncte craniometrice. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A. procesul pterigoidian. neuro şi visce-rocraniul. palatul osos. Osul nazal. Calvaria. 3. Calea optică 6. Endobaza : Fosele craniene (anterioară. orificii de drenaj. FaŃa inferioară a stâncii temporalului. Gaura mandibulei. Septul osos nazal. Repere folosite în anestezie. Analizatorul acustic şi vestibular. AplicaŃii clinice. canalul mandibular. Planum temporale. comunicări. Căile nervoase. gaura mentală.4. IV. Prezentarea generală a oaselor neurocraniului. Calea durerii dentare. Prezentarea generală a craniului: ossa cranii. comunicări). Analizatorul optic. elemente de relief osos. descrierea fosei temporale (pereŃi. Exobaza: Prezentare generală. CRANIOLOGIA 1. Norma lateralis: prezentare generală. Osul palatin (lama orizontală. Lemniscul trigeminal. Căi ascendente din teritoriul nervilor cranieni. occipital. Cavitatea nazală: pereŃii foselor nazale. FaŃa externă şi internă a acestora. sinusurile paranazale. 6. Mandibula ( corp şi ramuri. comunicări. Să permită studenŃilor stomatologi cunoaşterea aprofundată a noŃiunilor de craniologie. Osul zigomatic. Suturi. lama verticală procese). 5.

Anatomie clinică. traiect.afluenŃi. Vasele subclaviculare: traiect. origine reală. Test control craniologie. Ganglionii limfatici ai gâtuluilanŃuri ganglionare. ramuri intracraniene. Nervul vag: componenŃa în fibre. Anatomie funcŃională. teritoriu de distribuŃie. comu-nicări. 5. raporturi. Anatomie clinică. inervaŃie. prevertebrală. ramuri. Muşchii scaleni. 20 . Diafragma stiliană-alcătuire. traiect. inferior (stelat): descriere. acŃiune. aferenŃe. origine aparentă. ramuri colaterale (a. ramuri. a. Nervul hipoglos:-componenŃa în fibre. Muşchiul platysma. mijlociu (inconstant). Artera carotidă internă: origine. Vena jugulară internă-origine. Fosele infratemporală (delimitare. LanŃul simpatic cervical: descriere. inserŃie. Muşchii suprahioidieni. teritoriu de distribuŃie. Loja glandei: delimitare.9.lamele superficială. raporturi. Muşchiul sternocleidomastoidian-origine. vagina carotica.Anatomie funcŃională. B. vascularizaŃie. v. Glanda submandibulară: descriere. canal de excreŃie.Glanda tiroidă: configuraŃie. origine aparentă. vascularizaŃie. Dezvoltarea dinŃilor. raporturi. comunicări. Lucrare practică de embriologie. a. raporturi. faringiană ascendentă. digastric). 7.raporturi. conŃinut. ramuri. 10. raporturi. tiroidă supe-rioară. raporturi. 6. linguală. 4. jugulară anterioară. Artera carotidă externă: traiect. origine aparentă. importanŃa clinică. Venele superficiale ale gâtului (v. inervaŃie. geniohioidian şi pântecele anterior al m. Fascia cervicală. traiect. raporturi. comunicări). comunicări). Muşchii planşeului bucal (milohiodian. raporturi.origine. 9. occipitală). DISECłIA GÂTULUI 1. ÎmpărŃirea topografică a gâtului.traiect. origine reală. raporturi. traiect. 11. a. inervaŃie.pratraheală. glomus carotic. Nervul accesor: componenŃa în fibre. conŃinut.raporturi. teritoriu de distribuŃie. inervaŃie. Plexul cervical: formare. Norma anterior-puncte de emergenŃă trigeminale. conŃinut. SpaŃiul laterofaringian-retro şi prestilian-topografie. Ganglionii simpatici cervicali superior. 3. ramuri. Glandele paratiroide. Artera carotidă co-mună: traiect. Osul hioid. sinus carotic. Anatomie funcŃională. jugulară externă). ramuri. origine reală. 2. Mănunchiul vasculonervos al gâtului-alcătuire. ramuri. SpaŃiul interscalenic. Fosa pterigo-palatină ( delimitare. inserŃie. eferenŃe. conŃinut. raporturi. 8. Muşchii infrahioidieni. Orbita: delimitare. raporturi. Seminar recapitulativ.

D. Artera oftalmică.10. eferenŃe. raporturi. InervaŃia dinŃilor. Vena facială. Artera maxilară: traiect. Nervii motori ai globului ocular. DinŃii sinusali. originea aparentă. Ganglionul funcŃională. ramuri. raporturi intrinseci şi extrinseci ale parotidei. raporturi. SpaŃiul paraamigdalian. Anatomie funcŃională. Anatomia funcŃională. Glanda parotidă: loja parotidiană. 3. Nervul trigemen-origine reală şi origine aparentă. Ganglionii limfatici ai capului – grupe ganglionare . Nervul glosofaringian: componenŃa fibrilară. ramuri. Muşchii mimicii grupaŃi în jurul orificiului bucal. Anatomie funcŃională. nazal şi orbitei. Test de control din anatomia regiunii cervicale. Ramurile trigemenuluisistematizare. ducte excretoare. Ganglionul ciliar-aferenŃe. InervaŃia cutanată a feŃei. Muşchiul maseter. Anatomie funcŃională. Ganglionul pterigopalatin-aferenŃe. Orbita-conŃinut. Artera facială: traiect. Nervul mandibular-traiect. prelungiri. eferenŃe. otic-aferenŃe. Traiect. Ganglionul trigeminal Gasser. 11. 9. aferenŃe. Ganglionul submandibular. 7. eferenŃe. ramuri în totalitate. eferenŃe. ImplicaŃii clinice. Lucrare practică de embriologie. vascularizaŃie şi inervaŃie. raporturi. Ductul parotidian. 8. 11. ramuri. ramuri. 5. Vena facială. Derivate. Artera temporală superficială: traiect. orificii de drenaj. ConŃinutul fosei pterigopalatine: Nervul maxilar-traiect.agenŃii motori. traiect. Anatomie clinică. ramuri.oculomotor. Anatomia 21 . ArticulaŃia temporomandibulară. 10. Anatomie clinică. traiect. DISECłIA CAPULUI 1. vascularizaŃie şi inervaŃie. cartilaje.arcurile şi pungile branhiale. Nervul facial: componenŃa fibrilară. 6. raporturi. 2.Muşchii extrinseci ai globului ocular. Anatomie funcŃională. Muşchii mimicii: caractere generale. Glanda sublinguală: spaŃiul submucos sublingual. pereŃi. Origine reală şi aparentă. C. ramuri. Traiect intracranian. Muşchii pterigoidian medial şi lateral.raporturi. ramurile în totalitate. raporturi. DISECłIA VISCERELOR CAPULUI ŞI GÂTULUI / SISTEMUL NERVOS CENTRAL ŞI ORGANE DE SIMł 1. trohlear. ramuri.ComponenŃa fibri-lară. abducens. raporturi. Muşchiul temporal. Anatomie aplicată. Sinusurile paranazale-sinusul maxilar:trepanaŃia peretelui anterior. 4. Nervul oftalmic-traiect. raporturi. Repere în anestezie. raporturi. prelungirile glandulare. 12. Anatomie aplicativă. originea aparentă. Regiunile topografice ale capului – sistematizare. raporturi. Nasul extern – planuri stratigrafice.

etajele supra şi infraglotic. punŃii şi mezencefalului. şanŃuri. Rădăcinile ventrale şi dorsale ale nervilor spinali. FisuraŃie. Vasele creierului-artera carotidă internă. SCOPUL CURSULUI: 1. vase. Diencefalul – hipotalamus. Anatomie aplicată. ConfiguraŃia externă a bulbului. fisuri şi şanŃuri. Originile aparente ale nervilor cranieni. 9.vase. 10. Meningele spinal. talamus. 2. VascularizaŃie. Metatalamusul – corpii geniculaŃi lateral şi medial. 4. Studiul sistemului nervos central pe secŃiuni. 7.C. Anatomie descriptivă. 22 . glota. ÎnŃelegerea rolului cercetării fundamentale în perfecŃionarea clinică a viitorului medic stomatolog. 5. 13. nervi. ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I. 12. nervi. VascularizaŃia cerebelului. Anatomie aplicată. Muşchii planşeului bucal. DisecŃia laringelui – cartilajele laringelui. Cavitatea laringeluiaditusul laringian. Sistemul limbic şi calea olfactivă. VascularizaŃia măduvei spinării. Cerebelul-configuraŃia externă a vermisului şi a emisferelor cerebeloase. Seminar recapitulativ S. Trunchiul cerebral – aşezare. AplicaŃii practice. Ventriculii lateral.N. vase şi nervi. Neoencefalul. intumescenŃe. Calea optică şi calea acustică. Cortexul cerebral. LimbaconformaŃie externă. VascularizaŃie. lobuli. Sinusurile venoase ale durei mater. 8. Nucleii bazali. Plicile vocale. Lobi. ConfiguraŃie externă . Fosa romboidă. Raporturile leptomeninge-vase cerebrale. Topografie faringiană. 6. giraŃie. muşchi. atât de importantă în chirurgia practică. Ventriculul III. anatomie clinică. Loja glandei sublinguale-conŃinut. 11. Cunoaşterea anatomiei speciale a teritoriului oro-maxilo-facial. Meningele. ConfiguraŃia externă a emisferelor cerebrale. raporturi.Ventriculul IV. nervi. DisecŃia peretelui anterior al vestibulului bucal-muşchi. Măduva spinării –aşezare. raporturi. NoŃiuni de anatomie clinică. articulaŃii. Faringele-musculatură. Orofaringele-fosa tonsilară. Cavitatea bucală.feŃe. componente. artera bazilară.2. vase. Principalele arii corticale. structură. Venele cerebrale. Pedunculii cerebeloşi. 3. musculatura intrinsecă şi extrinsecă. 14.

spaŃiul pterigomandibular. cât şi drenajul limfatic în teritoriul oro-maxilo-facial. raporturile glandei sublinguale. vascularizaŃie şi inervaŃie. . şi mucoasei alveolare (gingiei). . repere şi aplicaŃii practice privind vestibulul bucal. 5. Să cunoască toate formaŃiunile anatomice care pot constitui obstacole morfologice în chirurgia implantologică. Să aibe un bagaj complet de cunoştinŃe care să le permită în timp evitarea oricărui tip de iatrogenii consecutive practicii chirurgicale în stomatologie. Să cunoască bazele anatomice privind anestezia în stomatologie.Regiunea sublinguală mucoasa regiunii. astfel încât aceasta anatomie să devină utilă pregătirii clinice. . .Clasificarea glandelor salivare mici. Să cunoască distribuŃia topografică a elementelor vasculo-nervoase în teritoriul oro-maxilo-facial. repere şi aplicaŃii practice privind regiunea palatină.faciale şi rolul lor în practica oro-maxilo-facială. cât şi raporturile dinŃior cu aceste elemente. mucoasa vestibulară.Detaiii de suprafaŃă. repere şi aplicaŃii practice privind regiunile retromolare.3. . vascularizaŃie. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A CAVITĂłII BUCALE .Detalii de suprafată. .Detaiii de suprafată. Să cunoască bazele anatomice privind propagarea infecŃillor cu punct de plecare dentar.Regiunea palatină: mucoasa regiunii. 3. II.Diviziune topografică. .Detaiii de suprafaŃă. repere şi aplicaŃii practice privind regiunea sublinguală . CONłINUTUL CURSURILOR: 1. loja sublinguală. inervaŃie. .Regiunile retromolare: mucoasa regiunii.Vestibulul bucal: împărtire. ANATOMIA APLICATĂ A CAVITAłII BUCALE .Modificări morfologice la edentatul total. . astfel incât să poată selecta reperele anatomice vizibile şi invizibile pe care să le poată adapta ulterior la fiecare pacient. III. 4. 6. 2. 7. Să cunoască spaŃiile cervico. Să cunoască cinematica mandibulară şi rolul el în mecanica masticaŃiei. 23 . 2.InervaŃia senzitivă a dinŃilor. Informarea asupra aplicaŃiilor practice. OBIECTIVELE CURSURILOR: Ne propunem ca la terminarea cursurilor şi lucrărilor practice studentii să fie capabili: 1.

.AplicaŃii practice privind anestezia supraperiostatală.Traiectul canalului mandibular.Date morfologice privind compactele şi Ńesutul spongios mandibular.Sistemul de drenaj al sinusului maxilar.3. . . inervaŃie. 24 . .RelaŃille liniei milohloidiene cu apexurile dentare. .ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 6. . . 4.Morfologie radiculară externă la grupul molar.AplicaŃii practice în implantologie. .Procesul alveolar mandibular şi relaŃile lui cu dinŃii. .Morfologie radiculară externă la grupul premolar.Clasificarea mandibulelor în funcŃie de calitatea osului.Morfologie radiculară externă la grupul frontal.ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 5.Variante topografice privind nervul alveolar inferior 7.RelaŃiile dinŃilor inferiori cu canalul mandibular.Morfologie radiculară externă la grupul molar. .Procesul alveolar al maxilarului şi relaŃile lui cu dinŃii.morfologie. . vascularizaŃie.Procesele alveolare edentate total: clase de atrofie şi aplicaŃii practice în implantologie. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A SINUSURILOR MAXILARE . .Morfologie radiculară externă la grupul premolar.PereŃii sinusului maxilar adult . . . NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII SUPERIORI . . NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII INFERIORI . .Aspecte privind embriologia şi dezvoltarea sinusurilor maxilare. şi aplicaŃii practice.ConsideraŃii anatomo-clinice privind conŃinutul canalului mandibular . . STRUCTURA FUNCłIONALĂ A MANDIBULEI ŞI TOPOGRAFIA CANALULUI MANDIBULAR . TOPOGRAFIA PROCESELOR ALVEOLARE . anomalii de dezvoltare.Morfologie radiculară externă la grupul frontal.

.Difuziunea infecŃiilor dentare în zona cervicală. .T.Clasificarea articulaŃiilor în funcŃie de poziŃia discului articular aplicaŃii practice. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ PRIVIND RAMURILE PERIFERICE TRIGEMINALE.RelaŃiile dinŃilor cu spaŃiile peribucale.Topografia nervului lingual şi aplicaŃii practice pentru anestezie.Topografia nervului mental şi aplicaŃii practice pentru anestezie.Grosimea masticatorie şi fasciile muşchilor masticatori. . aplicaŃii practice în endodonŃie şi implantologie. aplicatii practice. dislocări şi aderente. . 10. . BAZELE ANATOMICE PRIVIND ANESTEZIA ÎN STOMATOLOGIE .Rolul muşchilor masticatori în cinematica mandibulară.AplicaŃii practice privind tulburările interferenŃei discului articular. căi de difuziune a infecŃiilor dentare. 11.DistribuŃia Ńesutului conjunctiv lax în teritoriul oro-maxilo-facial. cale de propagare a infecŃiilor dentare.Morfologia şi funcŃia meniscală (discală).ÎmpărŃirea acestor spaŃii pe criterii clinico-stomatologice. . .M. .RelaŃia centrică şi mişcările mandibulare. CONSIDERAłII ANATOMO-CLINICE PRIVIND SPAłILE CERVICO-FACIALE . .Topografia nervilor palatini şi aplicaŃii practice pentru anestezie. 12. 9. .Topografia nervului alveolar inferior şi aplicaŃii practice pentru anestezie. TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A ARTICULAłIEI TEMPORO- 25 . . .T. .Topografia nervilor alveolari antero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie.Variante morfologice ale raporturilor dento-sinusale. BAZELE ANATOMICE ALE PROPAGĂRII INFECłIILOR CU PUNCT DE PLECARE DENTAR .PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor dentare.Raporturile A. .M. .Topografia nervului bucal şi aplicaŃii practice pentru anestezie.căi de propagare a infectiflor cu punct de plecare dentar. .Topografia nervilor alveolari postero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie. ANATOMIA MANDIBULARE .Mecanica masticaŃiei.AplicaŃii practice privind raporturile A.Comunicările acestor spaŃii. CINEMATICA MANDIBULARA ŞI MECANICA MASTICATIE1 . . . 8.

ObservaŃii privind vasele parodontale şi rolul lor în amortizarea presiunilor şi apariŃia. 15. bolii parodontale.Topografia ramului cervical. . aferenŃele şi eferenŃele lor.Topografia ramurii temporale (temporo-frontale). Aspecte vasculare speciale.Topografia nervilor maxilar şi mandibular la baza craniului şi aplicaŃii practice pentru anestezie. Vasele limfatice dento-parodontale.Topografia ramurilor bucale. 13. AplicaŃii practice privind topografia acestor ramuri şi posibilităŃile lor de lezare în practica oro-maxilo-faciali. Vasele limfatice ale articulaŃiei temporo-mandibulare şi ale muşchilor masticatori. TOPOGRAFIA GRUPELOR GANGLIONARE LMIFATICE LIMFATIC ÎN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL - Clasificarea ganglionilor limfatici din teritoriul oro-maxilo-facial. Vasele limfatice ale regiunii palatine. Vasele limfatice ale limbii. ObservaŃii şi aplicaŃii practice privind vasele limfatice de mai sus. 16. . Vasele limfatice ale glandelor salivare mari. ObservaŃii privind vasele pulpare şi rolul lor în activitatea dentino-formatoare. TOPOGRAFIA CANALELOR STENON ŞI WHAR'TON 26 . . MicroinervaŃia dento-parodontală ŞI DRENAJUL 14. - Vasele limfatice din regiunile peribucale superficiale.. . NOłIUNI PRIVIND MICROVASCULARIZAłIA ŞI MICROINERVAłIA DENTO-PARODONTALĂ Surse arteriale.Topografia ramurilor zigomatice. . ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A RAMURILOR TERMINALE ALE NERVULUI FACIAL .Diviziunea terminală a nervului facial.Topografia ramului marginal al mandibulei.

Stratigrafie. Muşchii masticatori Artera maxilară .Regiunea parietală 2. . REGIUNEA INFRATEMPORALĂ Delimitarea regiunii. 27 . 4.Mănunchiuri vasculo-nervoase în regiune.Gaura supraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice.Planul vasculo-nervos profund.Fascia temporală. perniŃa de grăsime temporală şi topografia ramurii temporale a nervului facial.Elemente vasculo-nervoase subcutanate. Originea şi topografia canalului Wharton.Sinusurile frontale: pereŃii şi posibilităŃi de abord chirurgical 3.Delimitare. . .Delimitarea acestor regiuni. REGIUNEA TEMPORALĂ . . . CONTINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. .- Originea şi topografia canalului Stenon. .enumerare planuri.Delimitarea regiunilor capului de regiunile gâtului. ÎMPARłIREA TOPOGRAFICĂ A CAPULUI ŞI GÂTULUI . topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia.Sistemul musculo-aponevrotic superficial.ÎmpărŃirea acestor regiuni având în vedere necesitatea unei concordanŃe anatomo-topografice şi clinico-stomatologice. IV.Stratigrafie. . REGIUNEA OCCIPITALĂ ŞI REGIUNEA FRONTALĂ . . dispozitie şi aplicaŃii practice. . .FaŃa şi figura. . Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind ductul submandibular Wharton. .topografie şi ramuri. Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind canalul parotidian Stenon. Comunicările regiunii. căi de propagare a infecŃiilor dentare.AplicaŃii practice în regiunea temporală. .Delimitarea regiunilor calvariei de regiunile feŃei. Nervul mandibular şi ramurile lui în regiune.

pediculi. Loja maseterină: delimitare. Raporturile meatului audutiv extern. Gaura infraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice. Regiunea palpebrală: stratigrafie şi aplicaŃii practice. topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia. raporturi şi aplicaŃii practice. 28 .- Nervul maxilar în regiune. Planul muscular şi loja geniani (bucală). REGIUNEA PAROTIDEO-MASETERINĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii anatomo-clinice. Nasul extern: aspect şi stratigrafie. prelungiri. Comunicările orbitei şi aplicaŃii practice. Glanda parotidă: raporturi parietale. AplicaŃii practice în regiunea nazală şi auriculară. ConŃinutul orbitei. SpaŃiile regiunii infratemporale: pterigoidian şi pterigo-mandibular Alte aplicaŃii practice 5. 6. REGIUNEA NAZALĂ. REGIUNEA AURICULARĂ ŞI REGIUNEA ORBITALĂ Delimitarea acestor regiuni. ConŃinutul şi comunicările spaŃiului bucal. Aspectul regiunii. comunicări şi aplicaŃii practice în stomatologie. REGIUNEA BUCALĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii a natormo-clinice. conŃinut. Diviziunea anatomo-clinică a regiunii nazale. AplicaŃii practice la nivelul regiunii parotideo-maseterine în chirurgia -oro-maxilo-facială. Detalii de suprafată la nivelul pavilionului urechii. Ductul parotidian: topografie. VascularizaŃia şi inervatia regiunii nazale şi auriculare. Planul osos al regiunii. PereŃii orbitei şi aplicaŃii practice privind raporturile lor. AplicaŃii practice în regiunea-bucală EvidenŃierea reperelor utile în anestezie la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 7. Stratigrafia în partea anterioară a regiunii. Fosa retromandibulară: delimitare şj comunicări. Stratigrafie: enumerare planuri. raporturi intrinseci.

. Raporturile glandei submandibulare. 10.AplicaŃii practice. Gaura mentală: consideraŃiuni anatomo-clinice. .Delimitare şi stratigrafie. Vasele şi nervii regiunii.PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor cu punct de plecare dentar.- Aparatul lacrimal. AplicaŃii practice în regiunile tabială şi mentală. Vasele şi nervii în regiunife labială şi mentală. 11.Planul vasculo-nervos al regiunii.AplicaŃii practice. Pozitia crinică şi chirurgicală în regiunea submandibulară. 8. 13. Aspectul extern şi stratigrafia în regiunile labială şi mentală. Bazele anatomo-clinice privind anestezia în stomatologie. . REGIUNILE SUPAHIOIDIENE Delimitarea regiunii submentale şi a regiunilor submandibulare. . Măsurători la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 9. topografie şi raporturile lor cu glanda tiroidă. AplicaŃii practice privind. Topografia arterei linguale şi a arterei faciale în regiunea submandibulară. .Delimitare şi stratigrafie. Delimitare şi stratigrafie. ANATOMIA PE VIU A CAPULUI ŞI GATULUI 29 . . AplicaŃii practice în regiunea submandibulară. REGIUNEA LATERALĂ A GÂTULUI. REGIUNEA DE TRANZIłIE VASCULO-NERVOASĂ CERVICO-TORACICĂ . Stratigrafia în regiunea submandibulară. REGIUNEA TRIGONULUI CAROTIC ŞI REGIUNEA INFRAHIOIDIANA .Anatomie pe viu. 12. Stratigrafie şi aplicaŃii practice în regiunea submentală.Descoperiri chirurgicale şi ligaturi de artere. REGIUNEA LABIALA (ORALĂ). REGIUNEA MENTALĂ Delimitarea acestor regiuni. traheotomia şi traheostomia. APLICATII PRACTICE PRIVIND REGIUNILIE PERIBUCALE . Determinarea poziŃiei găurilor infraorbitală şi mentală.Planul vasculo-nervos al regiunii.

AplicaŃii practice.Palparea contururilor osoase şi a articutaŃiei temporo-mandibulare. 6. 1998. al muşchilor masticatori şi al muşchiului sternocleidomastoidian. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei faciale.V. . .M. axe. .Palparea ganglionflor limfatici ai capului şi gâtului. Ed.Detalii şi repere în incidenŃe speciale 15. dentare şi alveolare. . 14. 2000 "Notiuni de anatomle topografică a capului şi gâtului” . . Măsurători şi identificări pe craniu V. BIBLIOGRAFIE: 1. Mureş. .Palparea planşeului cavităŃii bucale. diametre şi indici. laringelui. 1999 30 . L...Palparea glandelor salivare mari. Tg. Nimigean. .Vaillant. "Anatomie cervico-oro-facială. Ed. 4. I.Palparea hioidului. Mosby Company. Podoleanu. " Anatomia clinică a capului şi gâtului".Sicher S. 5. planuri.Nimigean. limbii.F.. traheei şi glandei tiroide. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei temporale superficiale. Cerma. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei palatine mari.Palparea arterelor. posterioare. Linii.Seres Sturm L. 1988 "Oral Anatomy". .Detalii şi repere pe radiografia de profil. V. 16.Detalii şi repere pe radiografia de faŃă.Palparea punctelor de emergenŃă periferică trigeminali. TERMINOLOGIA ANTROPOMETRICĂ UTILIZATĂ ÎN STUDIUL APARATULUI DENTO-MAXILAR Puncte craniometrice anterioare. ANATOMIA RADIOLOGICA A CAPULUI . Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei carotide externe.Podoleanu. laterale.V. DESCOPERIRI ŞI LIGATURI DE ARTERE Arterele care pot fi lezate în timpul procedurilor chirurgicale sau în timpul tratamentului stomatologic. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei linguale.V. . 2. 1996 3. Nancy. The C. Cerma.Ph. 1980 " Cours universitaire de morphologie cranio-faciale". "Artera carotidă externă .Determinarea tonusului muşchilor mimicii. Cerma. Nimigean.L. Ed. .

V. InflamaŃii nespecifice. Seminarii la lucrările practice 3. Să utilizeze corect terminologia specifică bolilor. 31 . infarct Distrofiile: definiŃie. leziuni ischemice reversibile. congestie. inflamaŃii nespecifice şi specifice. Examen teoretic-curs 10% 10% 10% 70% ANATOMIE PATOLOGICĂ ANUL II Un semestru 32 ore curs 48 ore lucrări practice Scopul cursului: ÎnŃelegerea şI însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie generală (tulburări circulatorii. EVALUARE: 1. Lucrare de control 2. ConŃinutul cursului Curs introductiv: Obiectul de studiu al anatomiei patologice Tulburările circulatorii: Hiperemie. Să sensibilizeze viitori clinicieni asupra importanŃei decisive a diagnosticului histopatologic pentru practica medicală. tromboza. tumori) ÎnŃelegerea şi însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie orală Prezentarea leziunilor histologice în corelare cu mecanismele fiziopalogice şI manifestările clinice. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului. distrofii. embolie.VI. Să poată descrie şi comenta din punct de vedere anatomo-patologic afecŃiunile studiate în clinică. Examen practic 4. distrofii protidice. studenŃii să fie capabili să: Să cunoască cu precizie principalele leziuni din punct de vedere anatomopatologic şi să înŃeleagă principalele modificări histologice precum şi mecanismele lor de producere din cele mai importante afecŃiuni ale organismului. lipidice şi glucidice InflamaŃia: GeneralităŃi asupra procesului inflamator. Să poată interpreta un buletin de analiză histopatologică.

Steatoză hepatică. Boala Niemann-Pick. Tumorile cavităŃii bucale VI. Patologia buzelor. Patologia glandelor salivare. Stază sangvină hepatică.InflamaŃii specifice: (tuberculoza. Infarct miocardic. vindecarea plăgilor cutanate. 1. 5. 7. Tumorile disembrioplazice (teratoame) Patologie orală: Tulburări de dezvoltare. Pericardita fibrinoasă 2. Patologia maxilarelor. 3. 6. Caria dentară. 9. ulcerul gastric Amiloidoza renală. Leziuni traumatice. 4. Distrofii 1. Patologia articulaŃiei temporomandibulare. mucoasei bucale şi limbii. 3. evoluŃia unui focar de fractură. Boala de focar. 7. Hialinul intra. 8. Patologia pulpei dentare. reumatismul articular acut şi cronic. Infarct renal. Infarct pulmonar. boala cu incluzii citomegalice. tumori maligne conjunctive) Tumorile de origine epitelială. 5. Tumorile de origine conjunctivă. Clasificarea tumorilor (tumori benigne epiteliale. sifilisul congenital şi dobîndit. tumori mixte.(în nodulul Aschoff). Leziuni precanceroase buco-maxilo-faciale. placa de aterom Stază sangvină pulmonară cronică. Leziuni celulare ischemice reversibile. 1. procesele de regenerare nervoasă Tumorile: GeneralităŃi. tumori benigne conjunctive. obrazului. 32 . tumori maligne epiteliale. actinomicoza) Procesele de regenerare şi reparaŃie: Ńesut de granulaŃie. 4. Patologia limfoganglionară cervico-facială. Patologia parodonŃială. 2. Manifestări orale ale unor boli sistemice. Boala Gaucher. 2. Distrofia fibrinoidă.şI extracelular. InflamaŃii nespecifice. Apendicita acută flegmonoasă. Stază sangvină renală. 6. Staza biliară intrahepatică. ConŃinutul lucrărilor practice Lucrări de macroscopie Lucrări de microscopie Tulburări circulatoriiTrombus.

Nevul nevocelular. 11. 7. 5. łesutul de granulaŃie. 8. Leptomeningita acută purulentă. 5. Hemangiomul capilar cutanat. Melanomul malign. 3. Boala cu incluzii citomegalice. Carcinomul mamar ductal invaziv. 10. 7. carcinomul gastric 7. 5. Fibrosarcomul Patologie orală. 33 . 3. Tumori maligne 1. endocardita infecŃioasă pielonefrita acută pneumonia francă lobară bronhopneumonia hepatita cronică. Fibroadenomul mamar. 4. Granulom de reparaŃie gigantocelular (epulis). Parotidita epidemică. Adenom pleomorf de glandă parotidă. 8. ciroza hepatică InflamaŃii specifice 1. carcinomul bronhopulmonar 9. Polipul. Abcesul hepatic. 7. 4. Carcinomul spinocelular. Granulomul de corp străin. Adenomul pleomorf de glandă parotidă. Pielonefrita micotică. Carcinomul bazocelular 2. glomerulonefrita acută difuză poststreptococică 4. 12. 6. Adenocarcinomul de colon şI metastazele limfoganglionare ale acestuia. Carcinom apărut în cadrul unui adenom pleomorf. 5. Aortita luetică. Papilomul. 6. limfoame maligne nonhodgkiniene 12. Neurinomul (schwannomul) 8. Actinomicoza. endocardita reumatismală 3.3. 2. 1. Enterocolita acută ulcero-hemoragică. 4.Chist branhial. carcinomul hepatocelular 8. 6. 2. Lichen plan bucal. carcinomul de col uterin 11. 4. carcinomul renal cu celule clare 10. Tumori benigne 1. Bola reumatismală a cordului: granulomul Aschoff (miocardita reumatismală).(tbc pulmonar şi ganglionar) 2. Granulomul tuberculos. Limfoame maligne – limfom Hodgkin. 6. 9. 3. Leiomiofibromul uterin.

New York.. Carcinom scuamocelular de limbă. Boala cu incluzii citomegalice. 6th ed. OBIECTIVELE CURSULUI 1. Sternberg S. WB Saunders Company. VIII. Curs de morfopatologie. 5. 2001 2. ştiinŃe cu caracter formator. 7. Bucureşti. Taşcă C. Taşcă C. Cerma. 10.20% Examen teoretic – scris…………………………………………. 1989 3. 8. UMF Bucureşti. SCOPUL CURSULUI: Sistematizarea într-un tot unitar a ansamblului cunoştinŃelor acumulate de chimia şi biochimia modernă. Ed.5. 6. Stăniceanu Florica Histopatologie practică. Robbins SL. Diagnostic surgical pathology. Introducerea limbajului chimic şi biochimic şi explicarea importanŃei. Bibliografie: 1.originii şi semnificaŃiei noŃiunilor de bază 34 . Ameloblastom Recapitulare VII. Kumar V. Raven Press. 1999. 1994 4. Pathologic basis of disease.. Verejan Irina Curs de morfopatologie pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. Granulomul dentar piogen.BIOCHIMIE 32 ore curs (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) 32 ore lucrări practice (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) I. 1994. Evaluare: Lucrări de control…………………………………………………10% Examen practic……………………………………………………. semestrul II . Parotidită epidemică.70% BIOCHIMIE ANUL I semestrul I – CHIMIE. Cotran RS. care ajută la înŃelegerea fenomenelor biologice normale şi patologice II.

semnificaŃie clinică Chimia lipidelor: clasificarea lipidelor. III. rol ) Proteine: structură. nomenclatură. rol) Acizi nucleici: structura chimică. PP.2. formele ciclice ale glucidelor. B6. colagen. Cunoaşterea şi înŃelegerea proceselor metabolice desfăşurate în Ńesuturile oro-dentare în perspectiva modernizării procedeeelor terapeutice. fosfogliceride. F. proprietăŃi. Relevarea problemelor majore. Glicoproteine salivare. cinetică. proteine din dinŃi Enzime: structură. izomeria monozaharidelor. C. medicina dentară modernă beneficiază din ce în ce mai mult de noile cercetări ştiinŃifice cu caracter chimic şi biochimic 5. SusŃinerea interesului studenŃilor în studierea chimiei şi biochimiei prin implicarea chimiei şi biochimiei în dezvoltarea societăŃii. mutaŃii Chimia glucidelor: caracteristici generale ale glucidelor. citocromul c. oligo. codul genetic. acizi graşi. biotina (structură. proprietăŃi. lipide nesaponifiabile. specificitate. ARN (structură. izoenzime Vitamine: A. glutationul (structură. aminozaharuri. reglare şi relaŃia structură-funcŃii 4. mioglobină. elastină. gliceride. biosinteză). reacŃie sau cale metabolică 3. acidul pantotenic. forme biologic active. eicosanoizi CompoziŃia chimica a dinŃilor RelaŃia fluorului cu structurile dentare Procese chimice in cariogeneză 35 . acizii folici. esenŃiale pentru înŃelegerea chimiei şi biochimiei moderne 6. K. proprietăŃi Peptide: clasificare. ADN (structură. biosinteză). D. clasificare. inhibiŃia şi reglarea activităŃii enzimelor. Asigurarea înŃelegerii contextului fizic. B12 (fără structură). în special cele legate de evoluŃie . Glicoproteine şi proteoglicani: structuri şi roluri.şi polizaharide. CONłINUTUL CURSURILOR DE CHIMIE: Apa şi echilibrul acido-bazic Aminoacizi: structură. B2. biosinteza proteinelor. imunoglobuline. în contextul în care . E. chimic şi biologic în care operează fiecare biomoleculă. denumire. dezoxizaharuri. Cunoaşterea celor mai noi şi importante tehnici şi a principiilor acestora . proprietăŃi fizico-chimice ale monozaharidelor. hemoglobină. B1. termodinamică.

biosinteza acizilor graşi saturaşi şi nesaturaŃi. biosinteza “de novo” a acidului palmitic). fructozei şi galactozei Metabolism lipidic: digestia şi absorbŃia lipidelor. Analiza vitaminelor 10. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(III). căile de sinteză a ATP. lipidele plasmatice. decarboxilarea oxidativă a piruvatului. teoriile mecanismului fosforilării oxidative. modalităŃi de utilizare a ATP. Chimia acizilor nucleici 9. metabolismul glicerolului şi trigliceridelor. lanŃul respirator şi fosforilarea oxidativă. specii reactive ale oxigenului. oxidarea acizilor graşi în peroxizomi. Aplicabilitatea metalelor 13. gluconeogeneza (ciclul Cori. componentele lanŃului respirator. GNG din aminoacizi şi din lipide). metabolismul glicogenului. CONłINUTUL CURSURILOR DE BIOCHIMIE: Metabolism energetic: energia liberă. determinarea energiei libere. ConcentraŃiile soluŃiilor 2. medicală şi dentară 11. Sisteme tampon. metabolismul colesterolului. Echilibrul ionic în soluŃii apoase 3. cuplarea reacŃiilor endergonice cu cele exergonice. glicoliza. Chimia lipidelor 7. reglarea GNG. ciclul Krebs. metabolismul acizilor graşi (beta-oxidarea acizilor graşi saturaŃi şi nesaturaŃi. Elemente şi compuşi chimici cu importanŃă biologică. Principalele tehnici pentru separarea şi purificarea compuşilor organici 8. Cinetica enzimatică 5. ReacŃii chimice fundamentale 4. cetogeneza 36 . calea pentozofosfaŃilor. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(I). bilanŃul energetic al arderii glucozei. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE CHIMIE: 1. alte lanŃuri respiratorii. fagocitoza Metabolism glucidic: digestia şi absorbŃia glucidelor. Metale 12. NoŃiuni de protecŃia muncii şi conduită în laboratorul de chimie. calea acidului glucuronic. decuplanŃi ai fosforilării oxidative de lanŃul respirator. Chimia aminoacizilor şi proteinelor 5. Chimia glucidelor 6. Compuşi macromoleculari V. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(II).Factori care influenŃează integritatea structurilor orale IV.

creatina. BIBLIOGRAFIE: 1. Stresul oxidativ în patologia orală 11. A. Aspecte metabolice tisulare 10.. formarea CTP din UMP. InterrelaŃii metabolice 9. reglarea biosintezei “de novo” a nucleotidelor purinice. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul purinic. ureogeneza şi interrelaŃiile cu ciclul Krebs. metabolismul amoniacului.o alternativă pentru biochimia clinică Biochimia plăcii dentare Biochimia parodonŃiului Metabolismul xenobioticelor VI. biosinteza şi degradarea hemului. 1996 37 .. degradarea bazelor purinice şi formarea acidului uric. fosfor 2. Metabolismul compuilor minerali II: clor. hormoni pancreatici Metabolismul şi toxicitatea oxigenului. reglare. transdezaminarea.Marks.Metabolism proteic: starea dinamică a proteinelor. hiperbilirubinemii.M. Williams & Wilkins Baltimore.B. steroizi. fier. Stresul oxidativ şi patologia orală Biochimia salivei: compoziŃie. C. Bucuresti. Marks. degradarea bazelor pirimidinice Hormoni: clasificare. Biochimia cavităŃii orale.. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul primidinic. bilanŃuri azotate. Smith. Biochimia cavităŃii orale VII. digestia proteinelor şi absorbŃia aminoacizilor. Basic Medical Biochemistry. compuşi conjugaŃi ai aminoacizilor. SemnificaŃia clinică a proteinelor plasmatice 6. biosinteza dezoxiribonucleotidelor. Metabolismul glucidelor 4. Coagularea 7. hormoni hipotalamici. magneziu. funcŃii. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE BIOCHIMIE 1. D. 2001 2. M. Editura Tehnica. utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor. hormoni cu rol în metabolismul fosfocalcic. medulosuprarenalieni. metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice :sinteza “de novo” a nucleotidelor purinice şi pirimidinice. patologia metabolismului purinelor. hipofizari. cupru şi alte microelemente 3.. Metabolismul compuşilor azotaŃi neproteici 8. saliva. tiroidieni. proprietăŃi. mecanism de acŃiune. sinteza AMP şi GMP din IMP. Metabolismul lipidelor 5.D. Greabu. Metabolismul compuşilor minerali I: calciu. A clinical approach.

C. Biochemie für Mediziner. M.M.A. McGraw-Hill Companies. J. 20% . W. Willey Liss. Totan. Greabu. H.K. Ein Lern und Arbeitsbuch mit klinischen Bezug. 2004 13. New York. 1995 9. 2002 10. Oxford University Press... Linnemann. Bucureşti. EVALUARE: . SCOPUL CURSULUI: Insuşirea noŃiunilor generale necesare înŃelegerii mecanismelor fizice care stau la baza funcŃionării normale si în condiŃii de stres a sistemelor biologice. Braunschweig. Biochemistry.S.. Principles of Biochemistry. A. 1999 VIII. Chemistry in Context.6. Wiesbaden. Worth Publishers. 2003 14. Lehninger. care asigură. New York. New York. Devlin.. T. Textbook of Biochemistry.Examen teoretic scris ( grile + subiecte) …………….. D.. New York. Bucureşti. Rodwell. Granner. Voet. Editura Cartea Universitară.. D..... 2002 12.. D. Inc. Medicina dentară modernă devine tot mai mult dependentă de cuceririle stiinŃelor fundamentale... M. 1995 16.C. Kühl.50% BIOFIZICĂ ANUL I 1 semestru 32 ore curs 32 ore lucrări practice I. T. Nelson. Holman. 1995 11.... F. Vierweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH. 2003 15.G. Gutteridge. M.Examen practic + activitate LP……………………… ... 4th edition.K.. J. Harper's Biochemistry. A. creşterea eficienŃei procedurilor 38 . ca în toate domeniile medicale de altfel.W. V.. M.L. Thomas Nelson and Sons Ltd.. Stryer.L. Voet. B. Lucrări practice de chimie şi biochimie... G. J. John Wiley & Sons. 3rd edition. Mayes. L. Ontario. Murray.M. M. Friedr. Spinu. Biochemistry. Paveliu. 2000 7..Lucrări de control semestriale …………………………20% . Greabu. Totan. Hill. Editura Cartea Universitară. Halliwell. A.PrezenŃă curs ……………………………………………10% . Free radicals in biology and medicine. Oxford.. Cox. Chimie şi biochimie pentru Medicina Dentară. P.M. R. Freeman and Company.

III. Să-şi însuşească datele necesare privind efectele asupra structurilor biologice ale unor factori fizici utilizaŃi frecvent în practica stomatologică 3. Considerăm că aprofundarea de către studenŃii anului I. II. asigură premisele unei pregătiri temeinice şi solide în vederea înŃelegerii mecanismelor mult mai complexe ale fiziologiei şi fiziopatologiei umane discipline studiate ulterior în perioada de pregatire preclinică. Biofizica in contextul medicinei moderne. pentru a numii numai câteva.terapeutice dar şi confortul pacientului. a principiilor fundamentale de fizică aplicate în studiul sistemelor biologice. metodele electronice odontometrice sau bisturiul electric de radiofrecvenŃă. odată cu îmbunătăŃirea nivelului de siguranŃă şi încredere din partea medicului. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. Metode experimentale în biofizică 39 . Să fie capabili să explice transformările reciproce ale diferitelor forme de energie care se produc în sistemele naturale dar şi în cele construite de om care le asigură o înŃelegere superioară a problemelor cu care se confruntă medicina în general. 4. mai ales în contextul actual. Totodată. precum tehnicile imagistice. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. în vederea formării unei terminologii pe baza căreia să fie capabili să apofundeze problemele specifice de fiziologie şi fiziopatologie. Atragem astfel atenŃia asupra importanŃei cu totul speciale şi a rolului esenŃial pe care studiul biofizicii îl poate juca în formarea studenŃilor şi în evoluŃia lor ulterioară. Să rămână cu cunoştinŃe suficiente pentru înŃelegerea mecanismelor fizice care guvernează procesele biologice fundamentale. în care absolvenŃii facultăŃilor de medicină dentară trebuie să fie cât mai pregătiŃi pentru a putea beneficia la maxim de soluŃiile tehnologice medicale moderne. Să fie capabili să înŃeleagă mecanismele şi principiile de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica medicală stomatologică. parcurgerea cursului de biofizică oferă oportunitatea studierii principiilor de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica stomatologică. 2.

IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Metoda refractometrică. Termodinamica biologică: principiile termodinamicii. apa ca solvent. Măsurarea concentraŃiei unei souluŃii de glucoză 7. Microscopia optica. potenŃiale de electrod. biofizica analizatorilor. Ochiul ca sistem optic centrat. proprietatile fizico-chimice ale lichidului bucal. Determinarea vâscozităŃii lichidelor biologice 2. interacŃiunea radiaŃiilor neionizante cu materia vie. Biofizica moleculară: starea şi rolul apei în sistemele biologice. disiparea de energie libera si producerea de entropie.2. Seminar – metode optice de măsurare a concentraŃiei 6. Seminar – metode electrofiziologice utilizate în medicină 10. AcŃiunea factorilor fizici: interacŃiunea radiaŃiilor ionizante cu materia vie. Studiul osciloscopului catodic 40 . procese de autostructurare. acŃiunea temperaturilor scăzute şi ridicate asupra sistemelor biologice. Biofizica celulară: barierele biologice. coroziunea metalelor in cavitatea bucala. soluŃii. energetica unor procese patologice 6. proprietăŃi ale soluŃiilor. sisteme de comandă. Studiul transportului pasiv prin membrană 4. biofizica circulaŃiei sângelui. Măsurarea concentraŃiei unei soluŃii de glicerină 8. legătura inversă 4. 3. iradierea internă şi externă. Studiul defectelor de convergenŃă 11. cuplajul dintre diferitele procese din sistemele biologice. acŃiunea sunetelor şi ultrasunetelor. biofizica joncŃiunii neuromusculare. Biocibernetica: informaŃia şi entropia informaŃională. Măsurarea diametrului mediu al hematiilor 5. Determinarea tensiunii superficiale a soluŃiilor 3. radioprotecŃia fizică. Biofizica sistemelor complexe: biofizica aparatului locomotor. conversie si transfer de energie în celulă. efectele biologice ale câmpurilor electromagnetice. pile electrice. circuitul energiei in biosfer. Analiza spectrofotometrică 9. Metoda polarimetrica. acŃiunea acceleraŃiei. efectele curenŃilor electrici asupra organismelor vii. energetica celulară. fenomene de bimetalism 5. sisteme de transmitere a informaŃiei. membrane celulare şi fenomene de transport. laserii în medicină. prelucrarea informaŃiei într-un analizator 7. starea de imponderabilitate. acumulare. dozimetria radiaŃiilor. tipuri de soluŃii. chimică şi biologică. mecanismul contracŃiei musculare şi manifestările fizice care-l insotesc.

………………. “Principii de biofizică umană”. Bucureşti. “Carol Davila”. vol. microscopie confocală. Catedra de Biofizică. Bucuresti. Tehnoplast Company. Sonia Herman.…………………………20% Examen teoretic scris ( întrebări grilă şi/sau subiecte de tratat) ……………………….M. “Lucrări practice de Biofizică”.20% Examen practic………………………………………………. culturi celulare. microscopie electronică.12. D. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ 1. şi colab. 1999 3.. Determinarea atenuării radiaŃiilor ionizante 13. C. Calculator 2 – prelucrarea activitatii radiatiilor 15. TruŃia.. U.60% HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE ANUL I Semestrul I şi II Curs 32 ore semestrul I + 32 ore semestrul II Lucrări practice 64 ore pentru ambele semestre I. “Biofizică Medicală – Lucrări Practice”.………. Facultatea de Medicină Generală.. 41 . Cornelia. Ed. Eremia. “Carol Davila”. 2001 VI. SCOPUL CURSULUI: 1.………………………………. Seminar – aplicaŃii IT in practica stomatologică V.Univ. Ed. 2003. 1 &2 2. 2. Bucureşti. Calculator 3 – masurarea tensiunii arteriale şi a pulsului arterial 16. Dimoftache.. Cunoaşterea mijloacelor tehnice moderne de investigare a celulelor şi Ńesuturilor (microscopie optică.F. ÎnŃelegerea structurii microscopice şi ultramicroscopice a celulelor şi organelor corpului uman. EVALUARE Lucrare de control …………. Calculator 1 – prelucrare EKG 14.

Cursurile vor cuprinde noŃiuni privind structura microscopică. Lucrările practice vor urmări cursul. CONłINUTUL CURSULUI Pe parcursul a două ore săptămânal în semestrul I cât şi în semestrul I se vor urmări două capitole esenŃiale şi anume: citologia. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursurilor studenŃii vor trebui să demonstreze însuşirea în mod corect a noŃiunilor predate ce cuprind aspectele normale privind biologia celulei şi a Ńesuturilor. desfăşurate pe parcursul a două semestre. cât şi folosirea mijloacelor didactice specifice. ultrastructura şi funcŃiile celulei eucariote şi a componentelor sale. 3. cuprinzând studiul celulei eucariote histologia generală şi specială. Informarea studenŃilor privind structurile şi ultrastructurile organismului uman pentru a înŃelege şi aborda patologia generală cuprinsă sub forma cursurilor şi a lucrărilor practice de histopatologie din anul II de studii. transmisie prin sistem cablu TV. Lucrările practice vor cuprinde prezentarea tehnicilor de laborator din domeniul citologiei şi histologiei. precum: diapozitive color. III. structura microscopică şi ultrastructura Ńesuturilor şi a organelor. III.histoenzimologie şi imunohistochimie) pentru stabilirea funcŃiilor normale ale acestor structuri. Să realizeze în practica medicală stomatologică diferenŃele structurale dintre normal şi patologic. realizează pregătirea practică a studenŃilor în vederea posibilităŃii de examinare a preparatelor citologice şi histologice cu ajutorul microscopului optic performant şi a microscopului electronic de transmisie şi de baleiaj. studiindu- 42 . completate cu noŃiuni de histofiziologie. incluzând studiul structurii microscopice a Ńesuturilor organismului uman normal (Ńesutul epitelial. II. câte două ore săptămânal. prin care studenŃii vor urmări desfăşurarea lucrărilor practice. Ńesutul muscular. adaptându-şi tratamentul în funcŃie de acestea. Examinarea preparatelor citologice şi histologice se va efectua cu microscoape binoculare performante. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Lucrările practice. Ńesutul conjunctiv cu derivatele sale. Ńesutul nervos şi sângele) şi respectiv a organelor şi sistemelor de organe. precum şi histologia organelor şi a sistemelor organismului uman. folii color pentru retroproiector.

Popescu L. 5) Atlas color de histologie. Diculescu I. Editura Medicală. Craiova. vol. Junqueira C. ÎnŃelegerea rolului actual al infecŃiilor în patologia umană şi a implicaŃiilor lor în activitatea medicală cotidiană. Mixich F. I.. precum şi a tehnicii administrării lor.. BIBLIOGRAFIE 1) Bi o lo gi e celu la ră . EVALUARE Evaluarea noŃiunilor predate la curs şi lucrări practice se realizează prin: 1) lucrări de control în semestrul I şi II din materia de curs şi lucrări practice (15%) 2) examen practic la sfârşitul fiecărui semestru (25%) 3) examen teoretic scris în semestrul I şi II (60%) BOLI INFECłIOASE ŞI EPIDEMIOLOGIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice în stagiu I.. 2. Dicules cu I. ediŃia 8 şi 9. M. 2) Histologie medicală. iar în cadrul histologiei speciale din semestrul al II-lea. 1997.se celulele eucariote. Onicescu D. 4) Basic Histology. a mecanismelor etiopatogenice. Ńesuturile epitelial.. USA.. Kelly R. OBIECTIVELE CURSULUI: 43 . a mijloacelor terapeutice şi a melodelor actuale profilactice. muscular....M. 1995 şi 1999. Cunoaşterea principalelor antibiotice şi chimioterapice. Editura Medicală 1995 VI.. Editura Sitech. SCOPUL CURSULUI: 1. 1987. conjunctiv. P opes cu L. Bucureşti. . V. Însusirea simptomatologiei patognomonice a principalelor infecŃii. Onicescu D. Carneiro J. Bucu reş ti 1 9 8 3 . structura organelor şi a sistemelor de organe. Editu ra Didac tic ă ş i P edag og ică. nervos şi sângele. II. Ionescu N. Beng a Ghe. 3. Onices cu D.. 3) Biologie celulară şi moleculară. A Lange Medical Book.

spectrul antibacterian. protozoare. indicatii clinice. riscul infecŃiilor nosocomiale şi metodele de combatere în activitatea medicală cotidiană. β-lactamine monociclice. CURS INTRODUCTIV: • • • • • • • Clasificarea principalilor agenti etiologici ai bolilor infectioase: virusuri. 6. chinolone. rickettsii. doze la copil si adult. III. durata tratamentului. CONłINUTUL CURSULUI: 1. Să recunoască semnele clinice cardinale ale infecŃiilor studiate. 4. 3. rifampicine. dietetic.Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili 1. Să evalueze riscul de contagiozitate al principalelor boli infecŃioase. macrolide . tienamicine. de laborator. antifungice. aminoglicozide. metazoare. cloramfenicol. Profilaxia bolilor infectioase. antivirale. Principii generale de tratament în bolile infectioase: tratament igienic. sulfamide. simptomatic si de crestere a rezistentei în general. antifungic sau antiviral. actynomicete. Pentru cursurile 2. STOMATITE. fungi patogeni. Să îndrume pacienŃii pentru elaborarea diagnosticului infecŃiilor şi a tratamentului corespunzator. Să cunoască. 3: tehnica administrãrii. peniciline. 3. reactii adverse. nitroimidazoli. lincosamide. Antibiotice (I): β-lactamine. ANGINE. 2. DIFTERIA. chlamidii. Principii generale de diagnostic pe criterii: epidemiologice. 2. FARINGITE. MONONUCLEOZA INFECTIOASÃ 44 . Legislatia în bolile infectioase: grupele A si B. patogenic. Să cunoască tehnica administrării principalelor antibiotice şi chimioterapice. inhibitori de β-lactamaze. Caracterele specifice bolilor infectioase. bacterii. 4. polimixine. 5. Principii generale de aplicare a serurilor heterologe. Să cunoască riscul profesional al infecŃiilor comunitare şi metodele profilactice actuale. clinice. TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN ÎN BOLILE INFECTIOASE • • Clasificarea antibioticelor si chimioterapicelor. nitrofurani. cefalosporine. mycoplasme. etiotrop specific cu produse biologice. intervale între doze. ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE • Tetracicline.

complicatii. • Etiopatogenie. GASTROENTEROCOLITE ACUTE BACTERIENE SI VIRALE: FEBRA TIFOIDÃ. tablou clinic. HOLERA. complicatii. epidemiologie. BOLI ERUPTIVE MAJORE: SCARLATINA. ENTEROVIROZE: POLIOMIELITA. tratament si profilaxie. epidemiologie. 8. tablou clinic. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE . tablou clinic. complicatii. complicatii. • Etiopatogenie. tratament si profilaxie. tablou clinic. diagnostic pozitiv si diferential. tablou clinic. TUSEA CONVULSIVÃ. tratament si profilaxie. diagnostic pozitiv si diferential. epidemiologie.ÎN STAGIU CLINIC DE 8 ZILE. epidemiologie. complicatii. 12. 9. TOXIINFECTIILE ALIMENTARE SI TESUTURILOR MOI MAXILO-FACIALE Spectrul etiologic actual si tratamentul antibacterian. INFECTII CU GERMENI OPORTUNISTI ASOCIATE CU INFECTIA HIV/ SIDA • Etiopatogenie. diagnostic pozitiv si diferential. epidemiologie. tratament si profilaxie. INFECTII ALE BACTERIANÃ. diagnostic pozitiv si diferential. 6. tablou clinic. tablou clinic. PERIODONTITE. TETANOSUL. complicatii. RABIA. 7. 5.• • Clasificarea clinico-etiologicã a anginelor si stomatitelor. 10. diagnostic pozitiv si diferential. VARICELA • Etiopatogenie. INFECTII • ODONTOGENE: ODONTITE. tratament si profilaxie. 11. MENINGITE SI ENCEFALITE ACUTE. tratament si profilaxie. tratament si profilaxie. INFECTIA HIV/SIDA. epidemiologie. RUBEOLA. HEPATITE ACUTE VIRALE: SPECTRU ETIOLOGIC SI CLINIC ACTUAL • Etiopatogenie. SINDROAME CLINICE PRINCIPALE PRODUSE DE VIRUSURILE RESPIRATORII: GRIPA. diagnostic pozitiv si diferential. epidemiologie. tablou clinic. OREIONUL • Etiopatogenie. tratament si profilaxie. IV. diagnostic pozitiv si diferential. 24 ORE / GRUPA DE STUDENłI 45 . DIZENTERIA BOTULISMUL • Etiopatogenie. epidemiologie. RUJEOLA. ADENOVIROZELE. complicatii. BRONSIOLITA (VIRUSUL SINCITIAL RESPIRATOR). Etiopatogenie. diagnostic pozitiv si diferential. complicatii.

V. edem presternal. diagnosticul pozitiv. herpes zoster. Parotidita cronică hipertrofică la copii infectaŃi cu VIH şi SIDA. Boli Infectioase pentru studentii facultãtilor de stomatologie – Prof. Angine. tratament şi profilaxie. Parotidita epidemică. forme medii şi severe (cu reacŃie pancreatică. botulismul. 7. varicela. Riscul transmiterii profesionale şi obligativitatea vaccinăriiantihepatită . tetanosul. 4. complicaŃii . infecŃioasă.A. discutarea rezultatelor probelor de laborator. discutarea rezultatelor probelor de laborator. encefalite .examen clinic. BIBLIOGRAFIE: 1. faringite. 3.Madelena I. tratament şi profilaxie 2. tratament şi profilaxie. cu urmatoarele profiluri de infectii: 1. adenoviroze. InfecŃii cu germeni oportunisti . Tusea convulsivă . Boli infectioase eruptive: rujeola. 46 . Drãgan. ToxiinfecŃii alimentare colective.examen clinic. diagnosticul pozitiv. R. B. diagnosticul pozitiv. discutarea rezultatelor probelor de laborator. . Viroze respiratorii: gripa.cu virusul sincitial respirator. discutarea rezultatelor probelor de laborator. 1999. Editura “Granada“ . discutarea rezultatelor probelor de laborator. stomatite şi mononucleoza. 6. diagnosticul pozitiv.examen clinic. bronsiolita . Madelena I. 8. rubeola.examen clinic. C. Hepatite virale acute: A. vol I – Prof.examen clinic. diagnosticul pozitiv. G. 2. infecŃii streptococice şi stafilococice . 5. InfecŃii odontogene: gingivite. Drãgan. diagnosticul pozitiv. Bucuresti 1997. discutarea rezultatelor probelor de laborator. tratament si profilaxie. tratament şi profilaxie. InfecŃia cu VIH şi SIDA. diagnosticul pozitiv. Trichineloza. orhită). meningitia urliană.examen clinic.StudenŃii sub îndrumarea cadrelor didactice efectuează vizita la patul bolnavului.examen clinic. Boli Infectioase – Teste pentru concursuri si examene. infecŃii supurate. InfecŃii ale plagilor. tratament şi profilaxie. InfecŃii digestive bacteriene şi virale. Parotidite bacteriene supurate. Riscul expunerii profesionale şi obligativitatea respectarii normelor profilactice.examen clinic. tratament şi profilaxie. meningite virale şi bacteriene. scarlatina.dr. InfecŃiile sistemului nervos: poliornielita la vaccinaŃi. Bucuresti. Profilaxia antitetanică şi antirabică pentru plagi produse prin muscatura de animale . D.dr. Editura Didacticã si Pedagogicã. discutarea rezultatelor probelor de laborator.. diagnosticul pozitiv. tratament şi profilaxie. discutarea rezultatelor probelor de laborator.

APPIT. John E.dr. Actualitãti în Boli Infectioase – Prof. în funcŃie de statusul pacientului 4.Cunoaşterea de către studenŃi a substanŃelor anestezice locale şi corective vazoconstrictoare utilizate în stomatologie. Editura “Viata Medicalã Româneascã”. 1998 5. 16th ed. ANESTEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ ANUL III 2 semestre 64 ore curs / 96 ore lucrări practice I.Scopul cursului Deprinderea teoretică şi practică a tehnicilor de anestezie loco-regională şi deprinderea unor cunoştinŃe de anestezie generală. 6. Robert M. Bennet. 2M2.Madelena I.Cunoaşterea accidentelor posibile şi a complicaŃiilor anesteziei locale în cabinetul de stomatologie.Cunoaşterea indicaŃiilor şi contraindicaŃiilor substanŃelor anestezice. 2. Ed. CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ. Mandell. Churchill Livingstone. Bucuresti. VI. Douglas and Bennet’s Principles and practice of Infectious Diseases – 5th ed.. Saunders. 7. Rujeola – Prof. Ann M. 2000. Raphael Dolin – Mandel. 17-édition. Drãgan. 2000. 2000. Gerald L. 47 . Montmorency. E.. precum şi a atitudinii faŃă de aceste accidente şi complicaŃii.50 %.Cunoaşterea şi practicarea corectă a tehnicilor de anestezie locală şi loco-regională 3. Kliegman. Pilly . W.. 1998 4. Bucuresti.Maladies Infectieuses et Tropicales. Drãgan. Behrman Richard E. Madelena I.dr. Editura “Viata Medicalã Româneascã”.3. II. EVALUARE: • • • • Examen practic la sfârşitul stagiului – 20% Lucrare de control privind tehnica administrării antiboticelor – 15% Lucrare de control privind infecŃiile cavităŃii orale şi ale căilor aeriene superioare – 15% Examen final scris .Obiectivele cursului 1. Arvin – Nelson textbook of pediatrics. B.

infantil. terenul canceros iradiat. N. cardiac.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de anestezie topică.ConŃinutul stagiilor practice 1. Resuscitarea cardio-respiratorie în medicina dentară. pulmonar.Evaluare 48 . Bucureşti. V. 8 Anestezia loco-regională în raport cu terenul pacientului.GănuŃă. A. Ruxandra Cioacă. 5 Accidente şi complicaŃii locale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie. Editura NaŃional. Anestezia simultană a mai multor nervi prin aceeaşi injecŃie. Terenul cu tulburări de coagulare endocrino-metabolice.MaliŃa. renal. anestezia prin infiltraŃie. tratament. prin infiltraŃie. Anestezia topică. tratament. 6 Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie.Bibliografie Chirurgie oro-maxilo-facială. Anestezia tronculară periferică la mandibulă.ConŃinutul cursurilor 1 Scurt istoric.Bucur. tronculară periferică. hepatic. boala citostatică. precum şi indicaŃiilor inhalosedării în medicina dentară . vârstnic.5. neuropsihic. alcoolic. doze. I. intraligamentară. forme clinice.Cunoaşterea indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului. vol. 3 4 Anestezia tronculară periferică la maxilarul superior. 1999 VI. ProprietăŃi. anestezia plexală.Cunoaşterea de către studenŃi a indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului şi cu intervenŃia ce urmează a fi efectuată. III. IV. denutrit anemic. alergic. semne clinice. SubstanŃe anestezice locale şi corective vasoconstrictoare utilizate în medicina dentară. corticodependent.Canavea. precum şi a accidentelor şi complicaŃiilor care pot surveni în timpul sau după administrarea anesteziei 3.Cunoaşterea substanŃelor şi a instrumentarului necesar pentru anestezia loco-regională 2. 7 IndicaŃiile anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului: obez. C. simptome. 2 Tehnica anesteziei loco-regionale în medicina dentară.1. anestezia intraligamentară. A Garfunkel.

refrigeraŃie). ExtracŃia dentară. ComplicaŃiile extracŃiei dentare:etiopatogenia. a pregătirii câmpului protetic. Tehnica extracŃiei pe grupe de dinŃi. loji superficiale.Tehnici speciale utilizate în extracŃie. III. Tehnica generală a extracŃiilor dentare. Obiectivul chirurgiei oro-maxilo-faciale. -examen scris. ANUL IV 1 semestru 32 ore curs / 64 ore lucrări practice I. tehnici Tehnici individualizate de extracŃie în funcŃie de particularităŃile locale Accidentele extracŃiei dentare: cauze. prevenire tratament.Fiecare student va consulta 5 pacienŃi cărora le va efectua anamneza înregistrarea datelor în FO. II. NoŃiuni generale. clinica şi tratamentul acestora. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (I) 5 6 7 8 49 .Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară. 1 anestezie generală). ExtracŃia la copii. -2 seminarii (1 anestezie loco-regională.Cunoaşterea de către studenŃi a proceselor infecŃioase perimaxilare (supuraŃii periosoase. Examenul clinic.Obiectivele cursului 1.Cunoaşterea şi perfecŃionarea cunoştinŃelor de anestezie loco-regională în vederea efectuării intervenŃiilor de chirurgie orală. a accidentelor şi complicaŃiilor acestora şi a prevenirii lor 3. precum şi a patologiei erupŃiei dentare 4. 2. indicaŃii şi contraindicaŃii.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 4 Istoric. Se vor efectua 5 anestezii simple (anestezie topică. IndicaŃii.Cunoaşterea şi însuşirea metodelor chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic. a noŃiunilor de chirurgie parodontală. Pregătiri preextracŃionale. sinuzita maxilară odontogenă) şi a tratamentului acestor afecŃiuni. infiltraŃie.Scopul cursului Cunoaşterea şi însuşirea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară la dinŃii temporari şi permanenŃi. a accidentelor şi complicaŃiilor extracŃiei dentare.

Bucur. Bucureşti.GănuŃă.Bodnar. I. SupuraŃiile periosoase IV. extracŃia cu separaŃia rădăcinilor.9 10 11 12 13 14 15 16 Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (II) Metode chirurgicale în tratamentul protetic în deficienŃele părŃilor moi Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul protetic în deficienŃele osoase Accidentele de erupŃie ale dinŃilor Incluzia dentară: etiopatogenie.Efectuarea examenului clinic. S. Bucureşti.II. A.Canavea. extracŃia resturilor radiculare.Maftei şi colaboartorii.GănuŃă. simptome.Bucur. monoradiculari şi pluriradiculari. Bucureşti.I.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. A.MaliŃa. V.N.Marinescu.GănuŃă.ConŃinutul lucrărilor practice 1. editura CERMA. N. A. C. întocmirea documentaŃiei F. C.Maftei şi colaboratorii. 2002 4.IoniŃă. vol.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. Bucureşti.Participarea la îngrijirea. Editura NaŃional.Bucur. Participarea la intervenŃii de chirurgie dento-alveolare ca ajutor la rezecŃii apicale. dinŃi incluşi. Editura NaŃional. N. Editura CERMA. 3.Atitudinea de urgenŃă în cadrul accidentelor extracŃiei dentare. Lidia Ştefănescu. A. I. definitivi. diagnosticarea şi tratamentul supuraŃiilor periosoase. vol. 1988 2.GănuŃă. Editura NaŃional. A.Garfunkel.Tehnici uzuale de Chirurgie Orală. 2. extracŃie prin alveolotomie.Atlas de tehnici de anestezie în Stomatologie. R. H.Vârlan. diagnostic Tratamentul chirurgical al incluziei dentare InfecŃii oro-maxilo-faciale – GeneralităŃi.MaliŃa. I. C.Bibliografie 1. tratamentul deficienŃelor de părŃi moi şi osoase în pregătirea câmpului protetic. 2001 50 . 1999 Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.Petre. 1999 3. Bucureşti. Ruxandra Cioacă. A.O şi a tehnicilor de extracŃie pentru dinŃi temporari.

-examen practic. Adenite acute şi cronice.Scopul cursului II.VI. 51 . Fracturile complexului orbitozigomatic. Fracturile piramidei nazale. InfecŃii difuze. îngrijiri postoperatorii -2 seminarii din materia predată la curs. 5 6 7 SupuraŃiile lojilor profunde.Traumatismele oro-maxilo-faciale şi tratamentul lor 2. -examen oral. Fistule cronice.Patologia A.T. a diagnosticului pozitiv şi diferenŃial. cum sunt: 1. 4 SupuraŃii în sfera oro-maxilo-facială. care de cele mai multe ori se prezintă în cabinete de stomatologie.M.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 Traumatologie:Plăgile părŃilor moi oro-maxilo-faciale Traumatologie: Fracturile de mandibulă Traumatologie: Fracturile de maxilar.Patologia glandelor salivare 5. SupuraŃiile lojilor superficiale. InfecŃii specifice.Evaluare -Fiecare student va participa la tratarea a 18 pacienŃi (examen clinic. 4. ANUL V 1 semestru 48 ore de curs / 128 ore lucrări practice I. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oromaxilo-facială. III.Se urmăreşte cunoaşterea semnelor clinice.Tratamentul de urgenŃă în traumatismele oro-maxilo-faciale 6.Obiectivele cursului Cunoaşterea de către studenŃi a unor capitole importante de patologie oro-maxilo-facială.Tumorile benigne ale maxilarelor şi părŃilor moi 3. a atitudinii de urgenŃă precum şi orientarea pacienŃilor cu afecŃiunile mai sus menŃionate. tehnici operatorii. către serviciile de Chirurgie OroMaxilo-Facială.generalităŃi.

Participarea la îngrijirile preoperatorii 3. injecŃii erc) 5. -Stagiul de StaŃionar 1.8 Tumori benigne de părŃi moi (I).Tumori epiteliale. Sinuzita maxilară odontogenă. chirurgie preprotetică) 3. Chisturile maxilarelor. Tumori odontogene: epiteliale. Sialozele.de câte 8 săptămâni. intervenŃii chirurgicale pentru tumori etc) 4. 12 Tumori ale oaselor maxilare (III). Tumorile glandelor salivare mici. 2.Tumori conjunctive. Tumori nonosteogene 11 Tumori ale oaselor maxilare (II). 13 14 15 16 Tumori benigne ale glandelor salivare InfecŃiile glandelor salivare.Participarea ca ajutor la intervenŃiile de chirurgie orală efectuate în ambulatoriul clinicii (rezecŃii apicale. terapie intensivă.Participarea la actul operator ca ajutor mâna a III-a 4.ConŃinutul lucrărilor practice Stagiul practic -Stagiul de Ambulatoriu de împarte în două perioade. Chisturi de părŃi moi. plăgi diverse. Tumori osteogene. 10 Tumori ale oaselor maxilare (I).Întocmirea documentaŃiei de externare a bolnavilor din spital (epicriza. Litiaza salivară. îngrijiri. dinŃi incluşi. Comunicarea buco-sinuzală Patologia ATM IV. care se prezintă la control (fracturi ale maxilarelor. Clasificare.În care se urmăreşte întocmirea documentaŃiei clinice a bolnavilor cu afecŃiuni oromaxilo-faciale care se prezintă la consultaŃii. Clasificare. astfel: 1. 52 . concediu medical).Urmărirea postoperatorie a bolnavilor internaŃi şi externaŃi din clinică.Participarea şi urmărirea evoluŃiei postoperatorii (reanimare.Tumori vasculare 9 Tumori benigne de părŃilor moi (II). 2.Participă la urmărirea postoperatorie şi dispensarizarea bolnavilor operaŃi în secŃie şi ambulator. mezenchimale.Examenul clinic al bolnavilor şi întocmirea foilor de obserrvaŃie.

53 .Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind principalele aspecte ale urgenŃelor chirurgicale (soc. A GănuŃă.Ştefănescu. Editura NaŃional.Bibliografie 1. H. -test grilă de evaluare.ore de curs 96 .V.II. infecŃii chirurgicale localizate si generalizate). Bucureşti. A. intervenŃii chirurgicale. Editura NaŃional.IoniŃă.Bodnar. Vol.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind asepsia şi antisepsia precum si a noŃiunilor de bază privind anestezia. hemoragii plăgi. N.Vârlan. . L.Asimilarea de catre studenŃi a aspectelor principalele de patologie traumatică şi ale bazelor explorării imagistice în chirurgie.MaliŃa. N. A.Evaluare -fiecare student va întocmi documentaŃia clinică unui număr de 20 de pacienŃi ambulatoriu şi 20 de pacienŃi staŃionar. R. A. agresiuni tehnice.Bucur. S.GănuŃă. 1988 2. participarea la imobilizări de fracturi.Bucur. C.ore de lucrări practice I.Marinescu.GănuŃă.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. -examen practic. . Bucureşti. -participarea la intervenŃii de chirurgie ambulatorie iar la staŃionar. tratamente diverse la un număr de 20 de pacienŃi. -examen oral.Petre. C. CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ SPITALUL CLINIC "SFÂNTUL IOAN” ANUL III semestrul I / II 64 . SCOPUL CURSULUI SEMESTRUL I . 1999 VI.

Editura Tehnică Bucureşti 2003 VI.să pună în practică elementele de bază privind asepsia. sistemul vascular periferic.examen practic cu asistentul de 54 . CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Anexa 2 V. sub redacŃia Prof Dr. IV.să recunoască manifestările clinice ale bolilor chirurgicale cu răspândire largă sau cu risc de complicaŃii majore acute. Corneliu Dragomirescu.La sfârşitui fiecărui modul de 5 săptămâni de activitate clinică (15 zile de stagiu) din semestrul I şi din semestrul II studenŃii sunt controlaŃi prin . transplantele de organe. torace. EVALUARE . elemente de chirurgie pediatrică. CONłINUTUL CURSURILOR Anexa l IV. precum şi unele aspecte specifice ale anesteziei . III.să poată da explicaŃii generale pacienŃilor privind patologia chirurgicală frecventă bolilor neoplazice şi urgenŃele chirurgicale.SEMESTRUL II . antisepsia.Informarea generală a studenŃilor asupra principiilor de oncologie generală.să recunoască manifestările clinice iniŃiale ale diferitelor localizări ale bolii neoplazice şi să îndrume pacienŃii în mod adecvat . după cele două semestre: . OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili. BIBLIOGRAFIE Chirurgie Generală pentru StudenŃii Stomatologi. abdomen în intregime. . pentru a putea îndruma în mod adecvat pacienŃii.Asimilarea de către studenŃi a principalelor aspecte din patologia chirurgicală majoră cu accent pe diferitele localizări ale bolii neoplazice şi pe bolile cu răspândire largă sau cu riscuri de complicaŃii majore acute (sân. sistemul endocrin) .să recunoască urgenŃele chirurgicale şi patologia traumatică fiind capabili de a acorde asistenŃa primară şi dirijarea adecvată a pacienŃilor . aparatui genital.

evoluŃie. InfecŃiile chirurgicale localizate: definiŃie. Transfuzia de sânge: definiŃie. 10. indicaŃii. Politraumatismele: definiŃie. Agresiunile termice. fracturile: definiŃie. Erizipelul. Traumtismele toracelui: definiŃie. principii terapeutice. evoluŃie. principii terapeutice. Stafilociile cutanate. Arsurile: definiŃie clasificare. tehnici şi mijloace de realizare 3.examen scris din toată materia (teste cu răspunsuri multiple). Abcesul şi flegmonul. Traumatismele: aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. fiziopatologie. biologia vindecării plăgilor. 14. evoluŃie. InfecŃiile cu germeni anaerobi. aspecte clinice. aspecte clinice. Antraxul. clasificare. semne clinice.ANUL III 1. ANEXA 1 CURSURI SEMESTRUL I . clasificare. evoluŃie. Fasceita necrozantă.lucrare de control din cursuri (teste cu răspunsuri multiple) . principii terapeutice. 12. aspecte anatomoclinice. grupele de sânge. Şocul: definiŃie. aspecte clinice. indicaŃii. anatomie patologică. evoluŃie.La sfârşitul anului III . istoric. principii terapeutice.grupă . Anestezia: definŃie. InfecŃiile chirurgicale generalizate : definiŃie. 13. fiziopatologie. primul ajutor. complicaŃii. semne clinice. Plăgile: definiŃie. terapeutice. 8. principalele tipuri de anestezie. 6. 9. Tetanosul. 7. Traumatismele cranio-cerebrale şi vertebro-medulare: definiŃie. Degerăturile: definiŃie. 4. aspecte clinice. principii terapeutice. resuscitarea cardio-respiratorie. Hemoragiile: clasificare. principii terapeutice. luxaŃiile. principiile replantării extremităŃilor. aspecte clinice. Traumatologie ortopedică. principii de tratament. tehnici şi mijloace de realizare. clasificare. substanŃe folosite. primul ajutor. incidente şi accidente. semne clinice. triajul şi asistenŃa primară. principii de reanimare chirurgicală. InfecŃiile: definiŃie aspecte anatomoclinice. Istoricul chirurgiei. Hipotermia generalizată accidentală. semne clinice.. Septicemiile. clasificare. 11. clasificare. clasificare. 55 . primul ajutor şi principii terapeutice. semne clinice. clasificare. 5. incidente şi accidente. Primul ajutor în amputaŃiile traumatice ale extremităŃilor. Celulite. primul ajutor şi principii terapeutice. tehnica. complicaŃii. Patologia chirurgicală a mâinii şi degetelor. evoluŃie complicaŃii. primul ajutor. Traumatismele abdomeului: definiŃie. semne clinice. Entorsele. complicaŃii. Asepsia şi antisepsia: definiŃie istoric indicatii. clasificare. principii. principii terapeutice. 15. 2. primul ajutor. principii terapeutice. istoric. primul ajutor.

principii terapeutice. Diverticul Meckel. Tomografia computerizată şi RMN. 2. aspecte apenticita anatomoclinice. 7. complicaŃii. aspecte anatomoclinice. evoluŃie. semne clinice. Chistul hidatic. Celioscopia. evoluŃie. Aspecte anatomoclinice. evoluŃie. Hernii. complicaŃii. 6. clasificare.aspecte anatomoclinice. clasificare. aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. depistare. semne clinice. leziunile dobândite netumorale. 9. intestino-mezenterice. Tumorile pancreasului: definiŃie. principii terapeutice. Apenticita acută şi cronică: semne clinice. Traumatismele splinei: aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. Patologia anusului: hemoroizii şi complicaŃiile lor. aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. complicaŃii. clasificare. clasificare. Boala diverticulară. Patologia chirurgicală a toracelui. Patologia stomacului şi duodenului. 5. Abcesele şi fistulele anale. Tumorile gastrice: definiŃie. complicaŃii. principii terapeutice. evoluŃie. evoluŃie. evoluŃie. Traumatismele ficatului. Patologia intestinului subŃire şi Tumorile. Cancerul căilor biliare şi ampulomul Valerian: definiŃie. DefiniŃie. clasificare. principii terapeutice. DefiniŃie. principii terapeutice. principii terapeutice. principii terapeutice. Patologia pancreasului şi splinei. aspecte clinice. complicaŃii. Traumatismele. principii de tratament. principii terapeutice. clasificare. Boala pilonidală. Patologia aparatului urinar şi genital masculin: clasificare. 10. Tumorile. hemoragiile digestive: definiŃie. complicaŃii. principii terapeutice. InsuficienŃa 56 . evoluŃie. Patologia colonului şi rectului. Endoscopia. evoluŃie. 3. Peritonitele. Boala ulceroasă gastroduodenală. Pancreatita acută şi pacreatita cronică: fiziopatologie. ocluziile. complicaŃii. semne clinice. clasificare. Cancerul mamar: factori de risc. SuferinŃele vasculare apendicelui. principii terapeutice. evisceraŃii: definiŃie. Litiaza urinară. principii terapeutice.ANUL III 1. aspecte anatomoclinice. stadializare. Patologia esofagului: arsurile caustice. Boala diverticulară. InfecŃiile sânului: clasificare. aspecte clinice. Ecografia. DefiniŃie. Patologia ficatului şi căilor biliare. 4. aspecte clinice. Patologia chirurgicală a sânului. aspecte anatomoclinice. clasificare. evoluŃie. 8. aspecte clinice. Tumorile bronhopulmonare: definiŃie. clasificare. CURSURI SEMESTRUL II. tratament. Patologia peretelui abdominal. aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. Litiaza căilor biliare extrahepatice: definiŃie.16. Abdomenul acut netraumatic. Tehnici de explorare imagistică în diagnosticul şi terapeutica unor afecŃiuni chirurgicale. evoluŃie. Tuberculoza. tumorile . InfecŃiile nespecifice. principii terapeutice. Tumorile ficatului.

15. 12. Limfangita şi adenitele acute. clasificare. Aspecte imunologice. 14. clasificare.renală acută. Paratiroidele. principii terapeutice. Principii terapeutice. EvoluŃie. ContraindicaŃii. primul ajutor. Rezultate. Patologia sistemului arterial periferic. Prognostic. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenta in cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog III. Hidrocel. Boala varicoasă. Pancreasul endocrin. Elemente de chirurgie infantilă. Stadializare. aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. Patologia venoasă şi limfatică: definiŃie. principii terapeutice. Oncogeneza. Principii de tehnică. precum si terapia adecvata fiecarei urgente. 13. Tumorile maligne. Tiroida. trombozele: definiŃie. primul ajutor. IndicaŃii. 16. principii terapeutice. Transplantele de organe. 11. Diagnostic. CONTINUTUL CURSURILOR . Endocrinopatiile chirurgicale. aspecte clinice. Evaluarea post terapeutică. Arteriopatiile cronice obstructive ale membrelor. Epidemiologie. Principii de oncologie generală. Traumatismeme arteriale periferice: aspecte anatomoclinice. complicaŃii. DefiniŃie. Adenomul de prostată. evoluŃie. InsuficienŃa venoasă cronică.ObstrucŃia arterială periferic acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală – criza de angor pectoris 57 . URGENTE MEDICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. semne clinice. DefiniŃie. emboliile. Prognostic. in functie de amploarea gravitatii cazului I. Varicocel. SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor in vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor in trepte logice. Tromboflebitele. Suprarenala. Ischemia acută periferică.

UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii Insuficien\a cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza +ocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc şocul cardiogen şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. specifice pentru tipurile de urgente medicale V. BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. Balan Horia. Conf. EVALUARE Examen practic si oral la finalul stagiului Proba scrisa – expunere in extenso a 4 subiecte 58 . CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. in curs de aparitie la Editura Medicala V. Iordache Nicolae. Dr. Dr.– angorul instabil – infarctul miocardic acut .

micşorării disconfortului şi eficientizarea lucrului Însuşirea modului de lucru la 4 mâini. DIAGNOSTIC ORO-DENTAR CURS I Introducere în studiul modalităŃilor şi metodelor ce duc la punerea diagnosticului. cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de diagnosticare Însuşirea manierei de lucru ergonomice. în sensul prevenirii bolilor profesionale. CondiŃii de bază necesare pentru realizarea diagnosticului: • Pregătire teoretică • Examen clinic corect • RaŃionament Etape în elaborarea diagnosticului: anamneza.DIAGNOSTIC ORO-DENTAR. Cauza prezentării b. ERGONOMIE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I. scurtă. Istoricul social 59 . Antecedente heredo-colaterale e. examenul clinic. Etape de realizare a anamnezei: • • • Faza introductivă. de stabilire a unei bune comunicări cu pacientul Relatarea pacintului . în condiŃiile lucrului cu unităŃi dentare moderne şi ajutor specializat. DefiniŃia termenilor de specialitate. testele diagnostice şi cele de laborator CURS II Istoricul bolii (Anamneza). Obiectivele anamnezei. • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Pregătirea studentilor în scopul însuşirii algoritmului necesar realizării unui diagnostic corect.motivaŃia prezentării la tratament şi descrierea problemelor Structurarea întrebărilor pe mai multe tipuri (clase): a. Istoricul medical c. Antecedente stomatologice d.

ergonomiei dentare. DIFOTI Mărirea imaginii Teste medicale de rutină: temperatură. Examenul clinic extraoral: • Examinarea feŃei în general. buzelor • Examenul ganglionilor limfatici • Examenul glandelor salivare şi ATM Examenul clinic intraoral: • • • Examenul mucoasei orale Examinarea dinŃilor. 60 . glandelor salivare Examinarea restarurărior existente CURS IV Teste diagnostice. Teste suplimentare ERGONOMIE DENTARĂ CURS V Introducere în ergonomia dentară. Istoricul ergonomiei dentare. Necesitatea introducerii principiilor ergonomice în practica dentară: Solicitări psihice crescute: • RelaŃia cu pacientul • Organizarea activităŃii Solicitări fizice crescute prin: • Specificul practicii dentare • Solicitări care Ńin de ambient Prevenirea afecŃiunilor profesionale prin practica ergonomică. DefiniŃia ergonomiei generale. ochilor. Teste stomatologice de rutină: • • • • • • teste de vitalitate teste de percuŃiie mobilitatea transiluminarea FOTI.Examinarea generală.CURS III Examenul clinic. parodonŃiului. puls. greutatea corporală. frecvenŃa respiraŃiei.

diferite aparate folosite în cabinet Zone de activitate.Cawson’s Essentials of Oral Pathology and oral medicine.mobilierul fix şi mobil .scaunele medicului şi asistentei . Caracteristicile de dotare şi organizare a cabinetului pentru lucrul ergonomic . asistentei şi pacientului. Instrumentarul folosit în cabinet CURS VII-VIII Organizarea ergonomică a activităŃii. Stephen M. Conceptul de lucru la patru mâini. 2002 Denise C. Washington. Churchill Livingstone. Planificarea şedinŃelor de tratament. Edinburgh.caracteristicile unitului dentar .Wright. American Public Health Association.ResponsabilităŃile asistentei: planificarea sedinŃei de tratament şi pregătirea zonei de lucru pregătirea pacientului ( primire. Dunne – Oral Diagnosis.CURS VI Organizarea cabinetului dentar. 1998 J. Iluminarea. Formarea unor stereotipii de lucru în echipă.Ellis Paul – A manual of four-handed dentistry – Quintessence publishing.A. .Ergonomics and the dental care worker . Murphy . Odell E.fotoliul pacientului . izolare să cunoască secvenŃele actului operator să ofere medicului instrumentele şi materialele necesare în momentul potrivit şi în manieră ergonomică Metoda de evaluare: examen scris • • • • • • BIBLIOGRAFIE: Cawson R. eliberare ) asigurarea vizibilităŃii şi protecŃiei părŃilor moi menŃinerea câmpului operator curat : spălare.W.împărŃirea spaŃiului cabinetului . 2002 61 .. 1980 Warren Birnbaum. Organizarea programului de activitate. PoziŃii corespunzătoare ale medicului. aspirarea fluidelor. London. The clinician’s guide . protecŃie. aşezare.

• • • OBIECTIVELE CURSULUI: Posibilitatea evaluării informaŃiei cuprinsă într-un referat sau articol de specialitate şi aprecierea relevanŃei acestuia ÎmbunătăŃirea capacităŃilor de a căuta informaŃia ştiinŃifică scrisă sau în format electronic folosind metode clasice sau modalităŃi informatice de căutare şi selectare a datelor Însuşirea tehnicii de redactare a unui referat ştiinŃific şi modalităŃile de prezentare ale acestuia CURS I Introducere în metodologia cercetării ştiinŃifice. Etapele cercetării: • Documentare • Stabilirea obiectivelor • Alegerea tipului de studiu şi realizarea propriu-zisă • Reflectarea şi evaluarea rezultatelor Specificul cercetării medicale ştiinŃifice: • • • ŞtiinŃe bio-medicale Servicii de sănătate ŞtiinŃe comportamentale CURS II Strategii de cercetare. Structurarea cercetării.Studii descriptive . Cercetare ştiinŃifică fundamentală. Tipuri de studii: Studii observaŃionale . aplicată Planul de elaborare a unei cercetări.Studii analitice Studii experimentale NoŃiuni de epidemiologie: definiŃie. Istoric.METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I. DefiniŃia termenilor. indici epidemiologici 62 .

63 .Metoda numerelor aleatorii Metode de codificare şi scalare CURS VII – VIII NoŃiuni de biostatistică. Metaanalize CURS VI Culegerea şi interpretarea datelor. Metode folosite: .Screening CondiŃii de realizare a studiului în funcŃie de incidenŃa bolii şi de populaŃia Ńintă.Tragerea la sorŃi cu sau fără repetiŃie . Studii descriptive. Experimentul în cercetarea medicală. Interviul Chestionarul .Studii control-caz. Tipuri de experimente: absolut.Metoda dublu-orb .Ancheta epidemiologică . Alegerea loturilor de studiu şi loturilor martor.Metoda triplu-orb Review. . comparativ.Metoda pasului mecanic .CURS III Studii observaŃionale.Tipuri de chestionare . Diagrama studiilor prospective şi retrospective. Alegerea loturilor de studiu CURS IV Studii analitice: . Interpretarea datelor folosind tabele 2x2 CURS V Studiul experimental.Metoda simplu-orb .Tipuri de întrebări folosite Eşantionare – metode: .Studiul de cohortă. .

Eduard Arnold. 1992 DERMATO–VENERICE ANUL III 1 Semestrul 16 ore curs 16 ore de lucrari practice I. Să cunoască modalităŃile de prevenire a unor boli dermatovenerice (tumori cutanate maligne. London WHO – Health Research Methodology. Editura UMF 1990.Indicatori de tendinŃă centrală: . SCOPUL CURSULUI 1. 2. division of Hodder&Stoughton. Dan – Medicină socială – elemente de biostatistică. Bucureşti Enăchescu Dan. Manila. OBIECTIVELE CURSULUI La sfârşitul cursului se propune ca studenŃii să fie capabili : 1. seventh edition. Marcu Mihai – Sănătate publică şi management sanitar. cu importanŃă epidemiologică (sifilis) sau prognostică (pemfigus vulgar). Metode de prezentare grafică a rezultatelor. Editura ALL.Medie . II. Palgrave New York.modul Indicatori de dispersie. Referatul ştiinŃific. Cunoaşterea cu precădere a aspectelor clinice. WHO Regional Publications. 2001 Sir Augustin Bradford Hill – A short textbook of medical statistics. Formularea raportului de cercetare.Mediana . 2. ÎnŃelegerea importanŃei corelaŃiei dintre cele două specialităŃi medicale (stomatologie – dermatovenerologie) . BTS). necesare diagnosticului clinic şi diferenŃial al afecŃiunilor cutanate.1995 Hilary Coombes – Research using IT. Să recunoască afecŃiunile cutanate cu leziuni la nivelul extremităŃii cefalice. Metoda de evaluare: examen scris BIBLIOGRAFIE: Enăchescu. 64 .

CONłINUTUL CURSURILOR 1. Micozele foliculare (tricofiŃia uscată şi inflamatorie.Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extremităŃii cefalice. Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). lingual. al tegumentelor feŃei . aspecte clinice.3. Sindrom Sjögren.Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci . moluscum contagiosum).– a) Tuberculozele cutaneo-mucoase. Să evite greşelile de conduită terapeutică (utilizarea necorespunzătoare a dermatocorticoizilor. abcesele multiple. tuberculidele miliare ale feŃei). Alte viroze (aftele bucale . abuzul corticoterapiei sistemice. cervico. . III. .Dermatoze buloase majore.Colagenozele cutaneo-mucoase. oftalmică). cheilitele angulare). marea aftoză Behcet). . b) Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei 65 . aftoza bipolară . 5. impetigo streptococic. Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. fiziopatologice si histopatologice. fiziologia şi histologia pielii şi a mucoasei bucale. a) Introducere privind importanŃa studierii afecŃiunilor dermato-venerice pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. Streptodermii (erizipelul feŃei. botriomicomul). . Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei . stomatite) 3. Dermatomiozita cu localizare facială. .facială .Micozele cutaneo – mucoase . zona zoster – bucală . furunculul antracoid. microsporie.Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie) . scrofuloderma ulcerul tuberculos etc. . cheilitele. sicozis. bucal.a) Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale). Epidermomicozele . antibioterapiei). b) Anatomia . cheilite. b) Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. favusul).Virozele cutaneo – mucoase .. Candidozele cutaneo – mucoase (glosite. Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. 4.) Atipice tuberculidele papulo-necrotice de tip acnitis.

exfoliatrice. c) Stomatitele : stomatitele simple .adenomatoasă.Macroglosia. Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale : limbă. keratozice. scleroase.edematoasă. gangrenoase . b) Sindromul seboreic – Acneea. boltă palatină). al 66 . Urticaria feŃei. edemul Quincke şi edemul glotic. Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. Virozele cutaneo-mucoase.Manifestările alergice cutanate. Dermatită herpetiformă Dühring-Brocq. atopică seboreică cu manifestări la nivelul feŃei .Glosodinia. Dermatozele precanceroase. lingual . limbii şi mucoasei bucale). Sensibilizări post – medicamentoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale. Sifilisul congenital (localizare la nivelul feŃei. b) Glositele : glositele acute. profunde. Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. romboidale. actinice.Macrocheilite inflamatorii. ulcero membranoase .Sifilisul. 8. ulceroase. adenoamele feŃei). . Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). Scurte date privind bacteriologia. muco-membranoase. aspecte clinice. cavităŃii bucale şi dinŃilor). 6. granulomatoasă). Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). a) Cheilite: cheilite simple. Eritemul polimorf : forma minoră şi formele majore (Sindromul Stevens – Johnson . Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci. glandulare. marginale. leucoplazice. la protezele acrilice. Sindromul Lyell). bucal. fiziopatologice şi histopatologice. . Tumori benigne (keratoacantomul feŃei.bucale şi regiunii cefalice). Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. IV.Eczema vulgară. Porfiriile cutanate – localizare facială. a) Tumori cutanate. . CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie). angulare. 7.Dermatologie topografică a cavităŃii bucale. piloase. depapilante . Epidermoliza buloasă. moluscum contagiosum). Tumori maligne ( epitelioamele bazocelulare ale feŃei. imunitatea şi alergia în sifilis. cronice.

Tuberculozele cutaneo-mucoase. Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei.Epidermoliza bucoasă. la protezele acrilice. Sindromul seboreic – Acneea. Tumori maligne (epitelioamele bazocelulare ale feŃei. adenoamele feŃei). Eritemul polimorf cu manifestări la nivelul feŃei şi mucoasei bucale: forma minoră şi formele majore. marea aftoză Behcet). Dermatita herpetiformă Dühring – Brocq .Sensibilizări postmedicamantoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale. Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). Colagenozele cutaneo-mucoase. Dermatoze buloase majore. botriomicomul) . aftoza bipolară. Dermatomiozita cu localizare facială. atopică şi seboreică cu manifestări la nivelul feŃei.tegumentelor feŃei . Micozele foliculare (tricofiŃia uscată si inflamatorie . cheilitele. (tuberculidele 67 . Alte viroze (aftele bucale. ulcerul tuberculos al feŃei. Epidermomicozele . Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. cheilitele angulare. Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extramităŃii cefalice. Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. Tumori benigne (keratoacantomul feŃei. Sindromul Stevens-Johnson. Manifestările alergice cutanate. Eczema vulgară . scrofuloderma. Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale). Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. favusul). Microscopia. Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). limbii şi mucoasei bucale). Streptodermii (erizipelul feŃei . stomatite). abcesele multiple. Micozele cutaneo – mucoase .necrotice de tip acnitis . Sindromul Sjögren. zona-zoster – bucală. impetigo streptococic. epitelioamele spiuno-celulare ale buzei inferioare . cervico-facială. sicozis. Porfiriile cutanate – localizare facială. Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei bucale şi regiunii cefalice). Atipice papulo. tuberculidele miliare ale feŃei). Urticaria feŃei. Sindromul Lyell. Tumori cutanate. Candidozele cutaneo-mucoase (glosita.). scrofuloderma. furunculul antracoid. Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. Dermatozele Precanceroase. cheilite. oftalmică. Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. edemul Quincke şi edemul glotic. ulcerul tuberculos etc.

Sifilisul. Scurte date privind bacteriologia, imunitatea şi alergia în sifilis. Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale: limbă, boltă palatină). congenital (localizare la nivelul feŃei, cavităŃii bucale şi dinŃilor). Dermatologie topografică a cavităŃii bucale . a) Cheilite simple , angulare , exfoliatrice , actinice, keratozice, leucoplazice, glandulare. Macrocheilite (inflamatorii , edematoasă, adenomatoasă, granulomatoasă). b) Glositele: glositele acute, profunde, cronice, depapilante, marginale, romboidale, piloase, scleroase. Glosodinia. Macroglosia. c) Stomatitele: stomatitele simple, muco-membranoase, ulceroase, ulceromembranoase, gangrenoase . Sifilisul

V. BIBLIOGRAFIE 1. DIACONU D.J.- “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ – şi colab. EdiŃia I. Ed. Didactică şi Pedagogică , 1998. 2. DIACONU D.J.– “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ - şi colab. EdiŃia II-a . Ed. Didactică şi Pedagogică . 1999.

VI. EVALUARE Fiecare student va realiza la 8 pacienŃi : anamneză , examen clinic, înregistrarea datelor în foaia de observaŃie ................................................... 20% Lucrare de control .................................................................. Examen practic ..................................................................... Examen teoretic – scris ........................................................ 10% 20% 50%

EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANUL I - două semestre, 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre 64 ore lucrări practice I. SCOPUL ACTIVITĂłII (pentru ambii ani de studii) 1. Întărirea sănătăŃii şi creştera potenŃialului biomotric.

68

2. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea practicării unei discipline sportive vizând cunoaşterea şi aplicarea unor abilităŃi şi deprinderi specifice referitoare la tehnica, tactica regulile competiŃionale şi efectele fiziologice ce influenŃează starea de sănătate. II. OBIECTIVELE ACTIVITĂłII l. Însuşirea unor seturi de exerciŃii ce se pretează la practicarea individuală şi au ca efect - Compensarea activităŃilor statice, obositoare, generatoare de stress negativ. - MenŃinerea poziŃiei corecte a corpului prin evitarea deformări- coloanei vertebrale. (În special la studenŃii FacultaŃii de Stomatologie) - Ameliorarea funcŃiilor vitale în vederea consolidarii starii de sănătate şi implicit obŃinerea unui tonus favorabil activităŃii profesionale. 2. Însuşirea şi perfecŃionarea practicării unei ramuri de sport până la nivel competiŃional. III. CONTINUTUL LECłIILOR PRACTICE

Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecŃii practice săptămânale de 120 min. pe parcursul a patru semestre, în anii I. si II. În volumul de timp, afectat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive, expunerea unor noŃiuni teoretice şi evaluarea studenŃilor. Deoarece procesul de învăŃământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplina îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcŃie de condiŃiile materiale opŃiunile studenŃilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă. Deşi conŃinutul lecŃiilor diferă de la o ramură sportivă la ce sunt însa tratate diferenŃiat în funcŃie de specificul sportului respectiv si anul de studii conform urmatorului grafic de programare. NR. ORE CONłINUTUL PROGRAMELOR ANUL I Sem. I 1. Deprinderi motrice de bază: mersul, alergarea, forme de săritură, aruncări. 2. łinută corectă, exerciŃii de compensare şi refacere. 3. Dezvoltarea calităŃilor fizice. de bază şi specifice ramurii de sport 4 4 4 4 3 5 2 5 3 2 2 2 3 2 2 2 Sem. II ANUL II Sem. I Sem. II

69

4. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea elementelor tehnice. 5. Aplicarea tehnicii în condiŃii de solicitare maximă creată de cadrul competiŃional (pentru sporturilor de echipă, pregătirea tactică) 6. Pregătirea teoretică: noŃiuni de regulamentarbitraj, efectele fiziologice, cerinŃele practicării individuale a exerciŃiilor fizice. 7. Probe de control, teste de verificare a pregătirii fizice şi sportive.

8

8

8

9

8

8

8

9

2

2

2

2

1

2

1

2

V. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenŃilor se face cu note în semestrele II si IV, dupa un sistem complex de punctaj ce include: 1. 3 teste de pregătire fizică generală pentru braŃe centura abdominală, detentă şi îndemanare aprox. 40%. 2. 2 teste de verificare a pregatirii sportive bazate pe autodepăşire .....aprox. 50%. 3. Indeplinirea cerinŃelor de participare la competiŃii şi frecvenŃa aprox. 10%. 4. Examen teoretic oral (facultativ pentru studenŃii ce nu îndeplinesc condiŃiile cerute la pct. 1.2.3.)

ENDODONłIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs / 48 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare. 2. Cunoaşterea anatomiei spaŃiului endodontic. 3. Identificarea factorilor etiologici ai îmbolnăvirilor pulpare. 4. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 5. Cunoaşterea simptomatologiei inflamaŃiilor pulpare. 6. Formarea discernământului în selectarea cazurilor de inflamaŃii pulpare reversibile pasibile de tratament conservator. 7. Asigurarea unui tratament biologic conservator bazat pe cunoştinŃe moderne,

70

experienŃă şi pricepere. 8. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect. 9. Cunoaşterea tehnicilor de conservare totală sau parŃială a pulpei vii.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI :

1. Cunoaşterea instrumentarului endodontic şi însuşirea utilizării sale corecte. 2. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament într-o inflamaŃie pulpară. 3. Insuşirea experienŃei în aplicarea digii în cazuri variate. 4. Insuşirea tehnicilor de tratament preventiv al inflamaŃiei pulpare. 5. Insuşirea tratamentelor biologice de conservare a vitalităŃii pulpei dentare. 6. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în inflamaŃiile pulpare acute.

III.

CONTINUTUL CURSURILOR :

1. Odontogeneza (amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii) 2. Morfologia spaŃiului endodontic. 3. Morfofiziologia pulpei dentare (celule, fibre, substanŃă fundamentală, inervaŃie, vascularizaŃie) 4. Complexul pulpo-dentinar (biologia dentinei, formarea dentinei secundare, recepŃia durerii) 5. Modificările pulpo-dentinare influenŃate de vârstă, afecŃiuni congenitale şi sistemice 6. Deschiderea accidentală a camerei pulpare : simptomatologie, diagnostic şi tratament (materiale, tehnica coafajului direct) 7. InflamaŃia pulpei dentare : particularităŃi condiŃionate de teren, agenŃi iritanŃi locali (mecanici, termici, chimici, prepararea cavităŃilor, materiale de obturaŃie, radiaŃii, microorganisme), consecinŃele microinfiltraŃiei marginale, mecanismul imun al inflamaŃiei pulpare; clasificarea inflamaŃiilor pulpare 8. Examenul clinic în endodonŃie : - anamneza : identificarea şi înregistrarea tuturor factorilor relevanŃi; - inspecŃie, palpare, percuŃie, testarea mobilităŃii, teste de vitalitate, foraj explorator, transiluminare, explorarea fistulelor, anestezia selectivă, analiza ocluziei, precizarea naturii discromiilor; - aprecierea riscurilor tuturor opŃiunilor terapeutice (tratament endodontic "de

71

novo", refacerea unui tratament anterior, tratament chirurgical); - acceptul pacientului faŃă de soluŃiile terapeutice propuse 9. Clinica inflamaŃiei acute a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare acute (hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă parŃială, pulpita acută seroasă totală, pulpita acută purulentă parŃială, pulpita acută purulentă totală), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 10. Clinica inflamaŃiei cronice a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare cronice (pulpita cronică deschisă ulceroasă, pulpita cronică deschisă granulomatoasă / polipoasă, pulpita cronică închisă propriu-zisă, pulpita cronică închisă hiperplazică / granulomul intern Palazzi), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 11. Principii şi tehnici de izolare a câmpului operator; folosirea digii 12. Anestezia locală în endodonŃie : prin infiltraŃie, regională, intrapulpară, intraligamentară şi intraosoasă; pansamentul calmant în pulpitele acute 13. Principii tratamentului preventiv (coafajul indirect, prevenirea microinfiltraŃiei marginale) şi curativ al inflamaŃiei pulpare 14. Crearea accesului în camera pulpară 15. Metode şi tehnici de conservare parŃială a pulpei dentare (pulpotomia vitală şi devitală)

IV.

CONTINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. Instrumentarul de consultaŃie şi tratament în endodonŃie (tehnici de manevrare) 2. Accesul în spaŃiul endodontic (pe dinŃi extraşi) 3. Odontometria (pe dinŃi extraşi) 4. Tratamentul biomecanic de canal prin telescopare regresivă (pe dinŃi extraşi) 5. Obturarea canalelor prin tehnica convenŃională şi condensarea laterală la rece a gutapercii (pe dinŃi extraşi) 6. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie, mijloace de izolare, teste de vitalitate 7. Demonstrarea diagnosticului inflamaŃiilor pulpare acute şi cronice pe pacienŃi 8. Stabilirea planului de tratament în inflamaŃiile pulpare acute 9. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice

72

V.

BIBLIOGRAFIE : 1. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a - M.Gafar, A.Iliescu : Ed.Medicală, 2002 2. Teste de odontologie ediŃia 2a - A.Iliescu : Ed.Medicală, 1999 3. Endodontics ediŃia 5a - J.Ingle, L.Bakland : B.C.Decker Inc., 2002 4. Pathways of the pulp ediŃia 8a - S.Cohen, R.Burns : Mosby, 2002 5. Principles and practice of endodontics ediŃia 3a- R.Walton, M.Torabinejad : W.B.Saunders, 2002 6. Textbook of endodontology - G.Bergenholtz, P. Horsted-Bindslev, C.Reit : Blackwell Munksgaard, 2003 7. Endodontologie – W.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag, 2003 8. Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K.M.Hargreaves, H.E.Goodis : Quintessence, 2002

VI.

EVALUARE : - Activitatea pe dinŃi extraşi............................................................................................ 5 % - Activitatea pe pacient................................................................................................. 15 % - Lucrări de control....................................................................................................... 10 % - Examen practic........................................................................................................... 20 % - Examen teoretic.......................................................................................................... 50 %

ANUL V Un semestru 48 ore de curs 144 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea indicaŃiilor şi principiilor extirpării pulpei dentare. 2. Cunoaşterea principiilor determinării lungimii canalelor radiculare. 3. Cunoaşterea principiilor tratamentului biomecanic de canal. 4. Cunoaşterea principiilor obturaŃiei de canal tridimensionale. 5. Cunoaşterea morfofiziologiei parodonŃiului apical. 6. Identificarea factorilor etiologici ai necrozei şi gangrenei pulpare. 7. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 8. Cunoaşterea simptomatologiei necrozei şi gangrenei pulpare. 9. Cunoaşterea mecanismelor imune în generarea osteitelor apicale cronice. 10. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect în

73

gangrena pulpară simplă şi complicată. 11. Cunoaşterea tehnicilor uzuale moderne de tratament biomecanic şi obturaŃie de canal. 12. Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în parodontitele apicale cronice. 13. Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile de gangrenă simplă şi complicată tratate.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Interpretarea examenului radiologic în endodonŃie. 2. Insuşirea tehnicii extirpării vitale. 3. Insuşirea tehnicii obturaŃiei de canal tridimensionale. 4. Autoevaluarea tratamentului în inflamaŃia pulpară. 5. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în necroza şi gangrena pulpară. 6. Interpretarea examenului radiologic în gangrena pulpară simplă şi complicată. 7. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în parodontitele apicale acute. 8. Insuşirea procedurilor terapeutice de rutină în parodontitele apicale cronice. 9. Autoevaluarea tratamentului în gangrena simplă şi complicată.

III.

CONłINUTUL CURSURILOR : 1. Morfofiziologia regiunii apicale (apex, cement, spaŃiu periodontal, os alveolar 2. Raportul dinŃilor cu structurile anatomice locale 3. Examenul radiologic în endodonŃie : generarea radiaŃiilor, crearea imaginii, sisteme convenŃionale şi digitale, radiografia intraorală (tehnica bisectoarei şi a paralelismului), folosirea suportului de film 4. Metode şi tehnici de îndepărtare totală a pulpei dentare (pulpectomia vitală şi devitală) 5. Tratamentul biomecanic de canal : principii, stabilirea lungimii de lucru, tehnici de lărgire a canalelor radiculare, lavajele endodontice, pansamentul endodontic 6. Lărgirea canalelor radiculare prin tehnici rotatorii la turaŃie constantă redusă (freze din aliaje de Ni-Ti) 7. Accidente în tratamentul pulpitelor 8. Obturarea canalelor radiculare : obiective, materiale, gradul de biocompatibilitate al acestora, tehnici de obturare, indicaŃii pentru discomfortul postoperator (durere, edem)

74

forme anatomoclinice (parodontita apicală acută hiperemică. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. parodontita apicală acută exudativă purulentă). complicaŃii 11. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie. histopatologie. semne clinice. Tratamentul de urgenŃă în parodontitele apicale acute 13. semne clinice. evoluŃie. relevanŃa clinică a formării plăcii dentare extraradiculare şi patogenităŃii microflorei endodontice 14. histopatologie. Necroza pulpară : etiopatogenie. ParticularităŃile tratamentului endodontic în gangrena simplă şi complicată 19.mecanismele imune implicate în fenomenele rezorbtive care interesează apexul (dentină. semne clinice. Tratamentul cu agenŃi fizici în endodonŃie IV. evoluŃie şi complicaŃii 15. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. teste de diagnostic complementare 2. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. histopatologie. Tratamentul endodontic medicamentos în gangrena pulpară (mecanismele de acŃiune ale agenŃilor farmacoterapeutici) 19. consecinŃele microinfiltraŃiei şi rolul microorganismelor (raportul microflorei endodontice cu microflora cavităŃii orale). Parodontitelor apicale cronice . complicaŃii 10. Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică neconturată : histopatologie. evoluŃie şi complicaŃii. semne clinice. Stabilirea planului de tratament în endodonŃie 4. Parodontitelor apicale acute : etiopatogenie (relevanŃa clinică a patogenităŃii microflorei endodontice). Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică conturată : histopatologie. mijloace de izolare. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor 75 . diagnostic pozitiv şi diferenŃial. parodontita apicală acută exudativă seroasă. semne clinice. evoluŃie. Gangrena pulpară simplă : etiopatogenie. cement) şi Ńesutului osos periapical. Principiile şi metodele de prevenire a pulpopatiilor 17.9. Valoarea examenului radiologic în diagnostic şi evaluarea tratamentului endodontic 3. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. evoluŃie şi complicaŃii 16. Stabilirea planului de tratament în gangrena pulpară simplă şi complicată 18. tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 12.

.Burns : Mosby.............. L......................... Teste de odontologie ediŃia 2a ...................Saunders....Lucrări de control.............. Prezentări de cazuri clinice 6.......J......Activitatea clinică pe pacient .... 2.....Reit : Blackwell Munksgaard..Iliescu : Ed................ M......W.........................R.S.. Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile tratate endodontic.Cohen..... 15 % . EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a ........... SCOPUL CURSULUI : 1....... Essential endodontology – D.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag.Walton..... 1999 3......C...Pitt Ford : Blackwell Science....................... A.. Autoevaluarea tratamentelor endodontice......... P. Horsted-Bindslev....... 50 % ANUL VI Un semestru 32 ore de curs 64 ore de stagiu clinic I....didactice 5...... Ingle's Endodontics ediŃia 6a ..... R........... Endodontologie ...... 2008 4...... Pathways of the pulp ediŃia 9a . Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V............ 2008 6...Decker Inc.................. Textbook of endodontology ... T............Examen practic.............M.... Cunoaşterea metodelor de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic 76 ........................Orstavik.. C...................G.Bakland : B...A.. EVALUARE : ..................Medicală.. 10 % .R..... 2002 2....Medicală.... BIBLIOGRAFIE : 1........................Examen teoretic..Prezentări de cazuri clinice .... 5 % ....Gafar..... Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în endodonŃie.......Iliescu : Ed..... 20 % ...... Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a........Bergenholtz........... 4........... 2003 7..... 2005 5..... 1998 VI..........Torabinejad : W....... 3... 2003 8.......Ingle..........B.....

RezorbŃia radiculară externă 77 . Cunoaşterea noŃiunilor de epidemiologie a pulpopatiilor şi a principiilor de sănătate publică conexe. principiile procedeelor de regenerare tisulară dirijată. 3. 11. Familiarizarea cu problemele de epidemiologie endodontică. 6. obturaŃia retrogradă. Sindromul endo-parodontal 3. ameliorarea implantării rădăcinilor tratate endodontic prin implante transfixiante sau osteointegrate 2. rezecŃia apicală. Inducerea capacităŃii de a trata endodontic diverse grupe de pacienŃi. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice. 10. Tratamentul chirurgical al parodontitelor apicale cronice : chiuretajul periapical. 12. Cunoaşterea principiilor biomecanice ale efectuării reconstituirilor coronoradiculare. 9. 4. 8. 9.convenŃional. Cunoaşterea cauzelor durerii dento-parodontale şi cranio-faciale. 5. Cunoaşterea procedeelor de tratamente odontale complexe. 7. 8. 5. 6. OBIECTIVELE CURSULUI : 1. 2. Insuşirea tratamentului de urgenŃă în traumatismele dento-parodontale. amputaŃia. reparaŃia perforaŃiilor. Interpretarea examenului radiologic în diagnosticul infecŃiilor de focar dento parodontale. 7. Cunoaşterea cauzelor şi formelor anatomoclinice de traumatisme dentare. Insuşirea procedeelor de albire a dinŃilor devitali. CONłINUTUL CURSURILOR : 1. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în infecŃia de focar de origine dento-parodontală. Cunoaşterea patologiei endo-parodontale şi a procedeelor adecvate de tratament. 9. Monitorizarea tratamentelor endodontice. Insuşirea procedurilor de efectuare a reconstituirilor coronoradiculare. hemisecŃiunea. Familiarizarea cu procedurile de chirurgie endodontică. Insuşirea procedurilor de diagnostic ale algiilor dentare. III. Cunoaşterea şi prevenirea infecŃiei de focar de origine dento-parodontală. Sindromul de "dinte fisurat" 4. replantarea terapeutică. II. inclusiv vârstnici şi pacienŃi medical compromişi.

Pathways of the pulp ediŃia 9a . Prezentări de cazuri clinice cu soluŃii terapeutice complexe. radiculare.M.Iliescu : Ed. 2008 4. ImplicaŃiile bolilor sistemice asupra tratamentului endodontic la pacienŃii medical compromişi 13. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. clasificarea durerilor oro-faciale.Medicală. principii de epidemiologie şi biostatistică endodontică IV. Leziunile traumatice ale dinŃilor (fracturi coronare.simptomatologie şi tratament 12. metode şi tehnici. Raportul endodonŃiei cu alte specialităŃi : parodontologia. Determinarea condiŃiei de succes sau eşec al tratamentului endodontic.Burns : Mosby. pentru integrarea cunoştinŃelor dobândite în anii anteriori.Walton.Decker Inc. R. avulsii) . înŃelegerea largă a tratamentului.Cohen. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice 2. L. Ingle's Endodontics ediŃia 6a . Durerea de origine dento-parodontală şi cranio-facială: fiziopatologie.A. inclusiv cele verticale. 3.. 2002 2. ortodonŃia şi pedodonŃia (apexogeneza. Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a. Controlul infecŃiei încrucişate. presterilizarea şi sterilizarea. Reconstituirile coronare la dinŃii devitali 9. luxaŃii. dezobturarea canalelor. Boala de focar de origine dento-parodontală 14.Gafar.J. tehnici de protecŃie 15. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a .Torabinejad : 78 .Bakland : B. UrgenŃele odonto-parodontale 11. tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 10. apexificarea) 6. 1999 3.C. corono-radiculare. Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Albirea dinŃilor devitali 8. A. Principii şi practici de sănătate publică pentru promovarea stării de sănătate dentară privind patologia pulpară şi traumatismele dentare.R.5. M. BIBLIOGRAFIE : 1. refacerea tratamentului endodontic : indicaŃii. protetica fixă şi mobilă.Iliescu : Ed. îndepărtarea instrumentarlui fracturat din canale 7. Teste de odontologie ediŃia 2a .Medicală. tratamentul efectiv de calmare a durerii dento-parodontale.S.Ingle. 2005 5. implantologia.

InfecŃia de focar . V.... II........... 2002 10.Lotreanu : Ed...... 2008 6....G............W............. 50 % FARMACOLOGIE E ANUL II 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice I........... H.......Goodis : Quintessence.......... 10 % .......B...I.... 3............. 2003 9.........Urseanu....................................... 2................... Endodontologie – W.. 1998 8....... Horsted-Bindslev.. 5 % ............. Cunoaşterea principalelor grupe de substanŃe medicamentoase............ 1994 VI.......... P.....Examen teoretic.............. 2.... 15 % .. Essential endodontology – D......Saunders.. SCOPUL CURSULUI: 1...................... avantajele şi riscurile acestora....... OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului: 1.......................R.. Textbook of endodontology .. 20 % ..... StudenŃii să facă o evaluare corectă privind raportul beneficiu/risc în utilizarea unor medicamente.Orstavik.....ALL.. StudenŃii să aibă cunoştinŃe corecte privind substanŃele medicamentoase folosite în tratamentele stomatologice curative ca şi în urgenŃele medico-chirurgicale apărute în cadrul manevrelor stomatologice.................... 3.......... Cunoaşterea formelor medicamentoase şi a căilor de administrare a medicamentelor.........Examen practic......Reit : Blackwell Munksgaard. T.... 79 ..... C.........M.... Însuşirea noŃiunilor de bază privind folosirea medicamentelor.Bergenholtz......................... EVALUARE : ..............Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag...... Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K........................Activitatea clinică pe pacient .Lucrări de control.Pitt Ford : Blackwell Science....................................E... StudenŃii să recunoască unele reacŃii adverse medicamentose la nivelul cavităŃii bucale................. 2003 7.......................Hargreaves.Prezentări de cazuri clinice .....

anti H2). macrolidele. antidiabeticele de sinteză. Chimioterapicele şi antibioticele:. sedative. Chimioterapice anticanceroase. tetraciclinele şi cloramfenicolul. Antibioticele şi chimioterapicele antibacteriene: . MedicaŃia sistemului nervos central: anestezice generale şi locale. MedicaŃia sistemului nervos: MedicaŃia sistemului nervos vegetativ: NoŃiuni generale despre neurotransmiŃători. miorelaxante). kininele şi antagoniştii.generalităŃi. Farmacologie generală: Farmacocinetică generală: absorbŃia. viroze şi boli parazitare. 3. interrelaŃiile de ordin farmacocinetic. antihipertensive. neuroleptice. principalele tipuri de medicamente cu acŃiune în domeniul vegetativ şi utilizarea lor în stomatologie. antianginoase. 80 . medicaŃia antitrombotică (anticoagulante. analgezice opioide şi analgezice nesteroidiene. MedicaŃia diferitelor aparate şi sisteme efectoare: MedicaŃia aparatului circulator: medicamente inotprop pozitive (digitalice şi nedigitalice) antiaritmice. Principalele grupe de antibiotice: β-lactaminele. 4. PoziŃia farmacologiei în pregătirea stomatologică. hipnotice. polimixinele. antihipotensoare. Imunodepresivele 6. tranchilizante.SusbtanŃe tisulare active şi antagonişti: histamina şi antihistaminicele (anti H1. Antisepticele şi dezinfectantele. MedicaŃia sângelui: antianemice. LecŃie introductivă: Obiectul şi scopurile farmacologiei. Farmacodinamia generală: acŃiunea medicamentelor la nivel molecular. antiagregante plachetare). aminoglicozidele. .. trombolitice. Hormonale. Chimioterapicele active în micoze. Farmacotoxicologia: tipuri de reacŃii adverse. hemostatice. Sulfamidele antibacteriene şi trimetoprimul. deprimante motorii centrale (antiepileptice. Diureticele. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Chimioterapicele antituberculoase. celular şi asupra diferitelor aparate şi sisteme. leucotrienele şi antagoniştii. antiparkinsoniene. serotonina şi antiserotoninicele. 2.III. reacŃii adverse la nivelul cavităŃii bucale. distribuŃia şi epurarea medicamentelor. metabolice SubstanŃele hormonale şi antihormonale utilizate ca medicament: glucocorticoizii. prostaglandinele. 5. antitiroidienele de sinteză.

.MedicaŃia aparatului cardiovascular–tonicardiace.... 2004............... Iosefina Corciovei Constantinescu.. Examen scris . părŃile reŃetei.... stimulante şi substituente ale secreŃiei digestive. gazoase) 4.......... anticonvulsivante. antiaritmice.. antidiareice. Ed.... Farmacografie – reguli generale de prescriere a reŃetei...MedicaŃia aparatului digestiv.... Obiectul farmacologiei.... purgative.. diuretice.. expectorante...... EVALUARE: 1.. antiinflamatoare nesteroidiene.. Două lucrări de control – fiecare lucrare conŃine lucrări tip grilă şi întrebări cu răspuns liber şi valorează .. MedicaŃia aparatului respirator: antitusive.... Receptură – Antibiotice şi chimioterapice 81 . 1998. Receptură – MedicaŃia aparatului respirator 10. Receptură – MedicaŃia hormonală..... anestezice locale...... Farmacologie – generalităŃi. substanŃe antihistaminice. Aprecierea activităŃii din timpul anului şi examen practic.... Receptură ...... lichide.. Prescrierea diferitelor forme farmaceutice (solide.. neuroleptice.hipnotice.. ALL.... antispastice... Info-Medica. EdiŃia a III-a...... antiastmatice..50% din nota finală. antivomitive.. „Îndreptar pentru prescrierea medicamentelor” – V.... MedicaŃia diuretică 8. EdiŃie revizuită şi adăugită... PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE DE FARMACOLOGIE 1.... Stroescu.........20% din nota finală 3... 9.. DemonstraŃie: medicaŃia SNV. tranchilizante-sedative.. antihipertensive. 2.15% din nota finală.. Receptură .. 6. 7. Farmacopeea Română. Ed....... 5. Receptură – MedicaŃia sângelui....MedicaŃia sistemului nervos central .... Forme farmaceutice lichide şi gazoase.. Forme farmaceutice solide şi semisolide...... semisolide. neuroleptice. Receptură ... 3... BIBLIOGRAFIE: „Farmacologie pentru studenŃii facultăŃii de Stomatologie” – sub redacŃia Iosefina Corciovei Constantinescu.. antisecretoare. analgetice opioide.. laxative. antianginoase.... 11..MedicaŃia aparatului digestiv: antiulceroase (antiacide.. V...... protectoare ale mucoasei şi leziunii ulceroase)....... 2.. medicaŃia antihipotensivă..

Mecanisme de apărare specifică şi nespecifică. Hemoglobina. 3. SCOPUL CURSULUI explicarea principaleleor mecanisme de menŃinere a funcŃiilor normale ale organismului explicarea reglării şi integrării funcŃiilor somatice şi vegetative studiul reactivităŃii organismului în anumite condiŃii de mediu şi în situaŃii fiziologice particulare aprofundarea aspectelor de bază. 7. 4. 32 lucrări practice (64 de ore) I. Homeostazia. Organismul ca sistem. VSH-ul. SubstanŃele plastice şi oligoelementele. ProprietăŃile sângelui. Echilibrul acido-bazic. 82 . Leucocitele. Apa din organism. Hemostaza primară şi secundară. CirculaŃia pulmonară. OBIECTIVELE CURSULUI Ne propunem ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: să explice mecanismele fiziologice de funcŃionare a organelor şi sistemelor să stabilească limitele normal / patologic ale explorărilor paraclinice să interpreteze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul unor perturbări ale funcŃiilor normale ale diferitelor organe să înŃeleagă interrelaŃiile dintre cavitatea bucală şi organism în ansamblu CONłINUTUL CURSULUI Semestrul I 1. 8. FuncŃiile sângelui. CompoziŃia plasmei.FIZIOLOGIE ANUL I SEMESTRUL I ŞI II 24 cursuri (48 de ore). Fiziologia respiraŃiei. 5. Volemia. Fiziologia sângelui. 6. Hematocritul. 9. PH-ul sângelui. celulară şi umorală. compartimentele hidrice. 2. VentilaŃia pulmonară. Grupele sanguine OAB şi Rh. Hemoliza şi rezistenŃa globulară. esenŃiale pentru viitorii medici şi utile în practica medicinei dentare II. Fibrinoliza. Hematoza. Eritrocitul.

Vitaminele. 12. 20. Foamea şi saŃietatea. 13. Cavitatea bucală. 16. FuncŃiile rinichiului. Manifestări externe ale ciclului cardiac. Numărarea eritrocitelor. contractilitate. MasticaŃia. compoziŃia salivei. Sensibilitatea gustativă. DeglutiŃia. Reflexele medulare. 21. Mecanismele formării urinei. Echilibrul fosfo-calcic. conductibilitate. RaŃia alimentară. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Semestrul I 1. Determinarea hematocritului. Fiziologia metabolismelor. Fiziologia cardio-vasculară. Bila. 19.10. Fiziologia neuro-musculară. 14. Sensibilitatea dureroasă. Mecanismele durerii la nivelul cavităŃii bucale. 2. FuncŃiile salivei. Materiale şi metode în fiziologie. InfluenŃa dietei asupra structurilor bucale. Hormonii hipofizari şi hipotalamici. Termogeneza şi termoliza. Clearance-ul renal. reflexul secreŃiei salivare. Determinarea densităŃii sângelui. Hormonii tiroidieni. capilare şi venoase. Fiziologia articulaŃiei temporo-mandibulare. Carecteristici ale contracŃiei muşchiuli neted şi striat. SecreŃia gastrică. a pH-ului sanguin şi evidenŃierea puterii tampon a plasmei. excitabilitate. Fiziologia glandelor endocrine. 18. Indicii eritrocitari. Reglarea respiraŃiei 11. Reglarea funcŃiei cardio-vasculare. ProprietăŃile cordului: automatism. Hemodinamica –cracteristicile circulaŃiei arteriale. Metabolismul energetic şi metabolismul bazal. proprietăŃile salivei. Transmiterea sinaptică. Motilitatea tractului digestiv. 24. Semestrul II 17. Sucul intestinal. 3. AbsorbŃia intestinală. Curba de disociere a oxi-hemoglobinei. 22. Sucul pancreatic. Transportul gazelor respiratorii prin sânge. 83 . FuncŃiile colonului. Insulina şi glucagonul. Secusa şi tetenosul. Fiziologia renală. Glandele salivare. ProprietăŃile centrilor nervoşi. 23. 15. Fiziologia digestiei. Ciclul cardiac. Somnul şi veghea. Explorarea sângelui. Valoarea calorică a alimentelor şi acŃiunea dinamică specifică. mecanismele secreŃiei salivare.

Explorarea funcŃiei renale –examenul sumar. pH-ul salivar. Explorarea ventilaŃiei –determinarea volumelor. Determinarea acidităŃii gastrice (metoda titrării). 5. clearance-ul ureei şi creatininei. Dozarea O2 şi CO2 în aerul alveolar şi expirat. proba hiperglicemiei provocate. Determinarea metabolismului bazal. testul de fragilitate osmotică (hemoliza în mediu hipoton). Semestrul II 17. EvidenŃierea acŃiunii amilazei salivare. 13. Fluxul salivar. Cristalele Teichman. Determinarea amilazuriei (metoda Wolgemuth). SecreŃia iodului prin salivă. 6. EvidenŃierea HCl liber şi a acidului lactic în sucul gastric. proba de diluŃie şi concentrare a urinei. Numărarea leucocitelor. electroencefalograma. Dozarea hemoglobinei –metoda Sahli. testul fragilităŃii capilare (Rumpel-Leed). Formula leucocitară. timpul Howell. Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei salivare la om. timpul de coagulare. 19. fosforului. Frotiul salivar. RaŃia alimentară echilibrată. 8. secusa şi tetanosul. Determinarea VSH. Refaceri lucrări practice. 10. total şi bacteriologic de urină. Explorarea funcŃiei digestive. 9. EvidenŃierea acŃiunii labfermentului. Produşii proteici ai digestiei gastrice. manevre de evidenŃiere a hiperexcitabilităŃii neuromusculare. RezistenŃa globulară. capacităŃilor şi debitelor pulmonare. 7. Determinarea grupelor sanguine OAB şi Rh. 18. 12. Spectroscopia derivaŃilor de hemoglobină. Recoltarea sucului pancreatic. timpul Quick.4. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. 15. Explorarea hemostazei primare şi secundare –numărarea trombocitelor. EvidenŃierea mucusului. evidenŃierea potenŃialului de acŃiune şi de repaus. Explorarea neuro-musculară –cronaxia şi reobaza. Tubajul duodenal. 16. teste de sarcină. electromiograma. Explorarea sistemului endocrin –efectul pigmentogen al ACTH-ului. Examen practic. 84 . calciului şi sulfocianatului salivar. 14. reflexele osteotendinoase. timpul de sângerare (metoda Duke). Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei gastrice. 11.

Refaceri lucrări practice. Pulsul arterial. Electrocardiograma –analiza undelor. 85 . 23. 27. fonocardiograma. aspecte patologice 26. explorarea endoscopică. Efecte ale diferitelor substanŃe asupra proprietăŃilor inimii. testul clino/ortostatism. frecvenŃei cardiace şi a axei electrice a inimii. jugulograma. Motilitatea tubului digestiv –metoda radiografică. vectorii de activare. 28. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. 31. InfluenŃa stimulării nervului vag asupra cordului de broască. testul presor la rece. 29. Spinalizarea broaştei. 21.20. carotidograma. 24. zgomotele cardiace. segmentelor şi intervalelor. Tensiunea arterială –metode de determinare. Pulsul venos. rolurile de reducere a tensiunii superficiale. FIZIOTERAPIE Anul V 1 semestru 16 ore de curs si 32 ore de lucrari practice I. 32. 22. oferind pacientilor o evolutie pozitiva si un prognosticul favorabil (ameliorare sau vindecare prin solutionare pe cale conservatoare si/sau chirurgicala). apexocardiograma. Legea inimii Frank-Starling. Scopul cursului Patologia dentara si oro-maxilofaciala beneficiaza de mijloacele si modalitatile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor sale. Studentii Facultatii de Medicina Dentara isi vor imbogati astfel cunostiintele teoretice si practice din domeniul terapiei complexe reprezentate de Fizioterapie. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. 30. Explorarea cardio-vasculară. Sărurile biliare –reacŃia de evidenŃiere. De asemenea. Izolarea cordului de broască pe canula Straub. Ligaturile Stanius. Examen practic. Cardiografia directă a cordului de broască. 25. AuscultaŃia cordului. vor avea capacitatea de a decide procedurile si de a stabili propriile programe terapeutice care isi vor gasi rolul in contextul terapiei patologiei de specialitate. determinarea ritmului cardiac. PigmenŃii biliari –recŃii de evidenŃiere. Electrocardiograma –derivaŃiile. Descoperirea cordului de broască in situ. Şocul apexian. Presiunea venoasă centrală. solubilizare a colesterolului şi a acizilor graşi. Recoltarea bilei. testul la efort.

Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati (bazele fiziologice si fiziopatologice. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS. indicatii si contraindicatii.1 Bazele fiziologice ale electroterapiei. 4. modalitati de aplicare. actiunile biologice. 4. 86 . efectele fiziologice. biomecanica loco-regionala).1 Aplicatiile de caldura.6 Terapia cu ultrasunete: proprietati fizice. indicatii si contraindicatii. Domenii de patologie. 4. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. indicatii si contraindicatii. inclusiv cea dentara si oro-maxilofaciala. aparatura si tehnici utilizate. Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand fizioterapiei. Evaluarea clinico-functionala a pacientului. CDD. Prezentarea principalelor mijloace si modalitati terapeutice.5 Terapia cu inalta frecventa . modalitati de aplicare. actiunile biologice. Trabert. efectele fiziologice. 2.II. 3. Aplicabilitate in cadrul patologiei studiate. 4. 3. Introducere. galvanoionizarea: proprietati fizice. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila.undele scurte: proprietati fizice. efectele fiziologice.4 Curentii de medie frecventa: modalitati de aplicare. indicatii si contraindicatii. Continutul cursului 1. stohastici. actiunile biologice. 4. aparatura utilizata.2 Curentul galvanic. 4. efectele fiziologice. (1 ora) 4. 3. actiunile biologice.3 Curentii de joasa frecventa: proprietati fizice. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. efectele fiziologice. riscuri.2 Aplicatiile de rece sau gheata (crioterapia). aparatura utilizata. Istoricul fizioterapiei ca specialitate. precum si electromiografia de detectie). Terapia combinata: ultrasunet si CDD. Principii de diagnostic clinico-functional. aparatura utilizata. metodologia de aplicare. partial sau total denervate. Aspecte clinice. indicatii si contraindicatii. diagnostice si terapeutice. actiunile biologice. aparatura utilizata.

mijloace terapeutice si de recuperare functionala. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. efecte fiziologice. 6. 6. electropunctura. clasificare.2 Parafunctii. 9. 10. clasificare. 6. 15. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice.4. inclusiv durerea din cancer. Terminologie. clasificare. continut. obiceiuri vicioase. 8.3 Bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. particularitati terapeutice. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate. 7. 7. 4. exercitii si metode). obiective.2 Elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. 13. clasificare. indicatii si contraindicatii. principii. modalitati sau tehnica de aplicare. particularitati terapeutice. efectele fiziologice. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Tehnici. fracturi. actiunile biologice. 5. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 12.1 Definitii. clasificare. 6.6 Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate.8 Fototerapia cu RUV si RIR: proprietati fizice. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 14. Acupunctura. indicatii si contraindicatii. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. particularitati terapeutice.5 Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici. deconditionare. 6.1 Kinetoprofilaxie si kinetoterapie. particularitati terapeutice. 11. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala). metodologoa de aplicare. 7. Biofeed-back. presopunctura. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare.4 Obiectivele kinetoterapiei locoregionale.7 Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice. 6. indicatii si contraindicatii. 87 . Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Terapia ocupationala. Laserterapia: modalitate terapeutica cu larga aplicabilitate in patologia de specialitate. aparatura utilizata. 6. particularitati terapeutice.

exercitiile. actiuni biologice. lucrarile practice vor familiariza studentii Facultatii de Medicina Dentara cu mijloacele si modalitatile terapeutice. beneficiile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor de patologie de specialitate. contraindicatii.1 Demonstratii practice ale aplicatiilor de caldura. Obiectivele lucrarilor practice Pornind de la scopul acestui curs si anume. Aprecierea diagnosticului clinico-functional de specialitate (incapacitate. integrarea psiho-sociala. Explicatii si demonstratii practice cu privire la aspectele clinice. tehnici. articular. exercitii. metodele. tehnicile. posibilitatile de comunicare.1 Discutii privind bazele fiziologice ale electroterapiei. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. 4. efecte fiziologice. infirmitate.16. Justificarea alegerii anumitor agenti terapeutici. contraindicatii. precum agentii terapeutici. 88 . 3. indicatii. modalitati si tehnica de aplicare. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. handicap). istoricul si secventialitatea suferintei etc). Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. 3. dispozitivele ce alcatuiesc programe de specialitate adaptate scopului terapeutic urmarit. Continutul lucrarilor practice 1. aparate si dispozitive in vederea alcatuirii unui program corespunzator. Recomandarea si prescrierea principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand Fizioterapiei. 4. IV. Prezentarea domeniilor de patologie de specialitate ce beneficiaza de avantajele terapeutice ale Fizioterapiei. indicatii. Proprietati fizice. Aplicabilitatea specialitatii de Fizioterapie in cadrul patologiei studiate. 3. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. Prezentarea generala a principalelor mijloace si modalitati terapeutice aflate in baza unui serviciu de Fizioterapie al unui spital. modalitati si tehnica de aplicare. Evaluarea clinico-functionala de specialitate a pacientului (bilant muscular. Proprietati fizice. III. metode. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.2 Demonstratii practice ale aplicatiilor de rece sau gheata (crioterapia). 2. aparatura. efecte fiziologice. actiuni biologice. diagnostice si terapeutice de specialitate.

aparatura utilizata. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. indicatii si contraindicatii. 4. Demonstratii practice privind procedeele de masaj si efectele lor. actiunile biologice. Aplicarea curentilor de medie frecventa: modalitati de aplicare. stohastici. metodologia de aplicare. 6.undele scurte: proprietati fizice. efectele fiziologice.4 Prezentarea obiectivelor kinetoterapiei locoregionale. aparatura utilizata. efectele fiziologice. aparatura utilizata. CDD. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS. actiunile biologice. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.2 Demonstratii practice cu privire la elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei. precum si electromiografia de detectie). Terapia combinata ultrasunet si CDD.4 Demonstratii practice. Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici. 4. efectele fiziologice.5 Demonstratii practice. 4. 6.7 Demonstratii practice. efecte fiziologice.3 Demonstratii practice. modalitati de aplicare. efectele fiziologice. 6.6 Demonstratii practice. Aplicarea terapiei cu curentul galvanic si galvanoionizarea: proprietati fizice. actiunile biologice. indicatii si contraindicatii. indicatii si contraindicatii. efectele fiziologice. Aplicarea terapiei cu inalta frecventa . 89 . 4. Aplicarea fototerapiei cu RUV si RIR: proprietati fizice. Aplicarea terapiei prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice. Trabert. 4. riscuri. exercitii si metode). partial sau total denervate.1 Exemplificarea notiunilor de kinetoprofilaxie si kinetoterapie. indicatii si contraindicatii.8 Demonstratii practice. 6. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila. actiunile biologice. 6. metodologoa de aplicare. indicatii si contraindicatii. aparatura utilizata. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Aplicarea curentilor de joasa frecventa: proprietati fizice. 4. actiunile biologice. aparatura si tehnici utilizate. modalitati de aplicare. aparatura utilizata. actiunile biologice. efectele fiziologice. 5.2 Demonstratii practice. modalitati sau tehnica de aplicare.4. indicatii si contraindicatii. Aplicarea terapiei cu ultrasunete: proprietati fizice.3 Discutii privind bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. indicatii si contraindicatii. indicatii si contraindicatii.

Laserterapia: modalitate terapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.1 Mijloace terapeutice si de recuperare functionala. 11. continut. 7. Demonstratii practice. 12. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare. 8.2 Parafunctii. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala). Biofeed-back. 14. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. Acupunctura. fracturi. II. particularitati terapeutice. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate 10. 7.Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. particularitati terapeutice.transmiterea unor cunoştinŃe fundamentale. sprijinind totodată. particularitati terapeutice. presopunctura. 13. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. familia acestuia. deconditionare. electropunctura. 9. 16. Terapia ocupationala. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. particularitati terapeutice. clasificare. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. SCOPUL CURSULUI: . Demonstratii practice. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 15. moral şi profesional. clasificare. obiceiuri vicioase. GENETICĂ UMANĂ ANUL II • 32 ore de curs/ 32 ore de lucrări practice I. clasificare. inclusiv durerea din cancer. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. Demonstratii practice. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. 7. clasificare. particularitati terapeutice. clasificare. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. dezvoltarea unor aptitudini pentru practica medicinei genetice şi formarea unor atitudini bazate pe respect şi compasiune pentru bolnavul cu afecŃiuni genetice. Terminologie. OBIECTIVELE CURSULUI: 90 . principii.

4. 2004.formarea unei baze de cunoştinŃe care să permită descifrarea viitoarelor descoperiri ale geneticii medicale. 91 .Medical Genetics at a Glance – D. Emilia Severin. 1998. 6.Erickson. R. I. D.Polirom. 2001. Scripta. A. . . de a preveni. . Ed. Blackwell Science.Genetica anomaliilor dentomaxilare – Emilia Severin. de a diagnostica şi trata o tulburare sau o anomalie genetică. Covic.înŃelegerea relaŃiei genotip – fenotip – mediu.Genetics in Medicine – Thompson and Thompson. Oxford University Press. CONłINUTUL CURSURILOR Capitolul I – Caracteristicile generale ale organismelor vii Capitolul II – Structura şi organizarea celulară a ADN). W. Sandovici.Pritchard. Wynshaw-Boris.Genetică Medicală – M.Inborn errors of development – C.Scripta. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Capitolul I – Citogenetică umană Capitolul II – Ereditatea umană Capitolul III – Aplicarea geneticii în practica medicală Capitolul IV – Genetica şi evoluŃia populaŃiilor umane Examen practic V. Ştefănescu. . II. 5. 2.cunoaşterea posibilităŃilor de a prevedea.cunoaşterea legilor şi mecanismelor moleculare ale eredităŃii şi variabilităŃii umane normale şi patologice. Ed. Korf..Epstein. 2004.Genetică umană – elemente de curs – Emilia Severin. Organizarea generală a genomului uman Capitolul III – Ereditatea umană Capitolul IV – Variabilitatea genetică umană Capitolul IV – Rolul factorilor genetici în producerea bolilor umane Capitolul V – Genetica bolii canceroase Capitolul VI – Genetica dezvoltării şi anomaliile congenitale IV. Ed. 1996. BIBLIOGRAFIE Curs: 1.Saunders Company.informarea asupra implicării factorului genetic în apariŃia unor anomalii şi boli dentare. 2003. B. 3.B.

................................. 4.. CrenguŃa Albu.. Scripta. CD-Rom „Genetica Umană”........ Informarea asupra avantajelor şi dezavantajelor implantologiei orale Cunoaşterea limitelor implantologiei orale şi a perspectivelor acestei specialităŃi....Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin. Să evalueze corect un pacient edentat stabilind corect indicaŃiile şi mai ales contraindicaŃiile implantelor orale 92 ...................................................... CrenguŃa Albu..50% IMPLANTOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 48 ore de curs / 48 ore de lucrări practice I..............15% o Examen practic....... Ed.................... evaluarea riscului de recurenŃă în cazul unur tulburări genetice .......20% o Lucrări de control...... SCOPUL CURSULUI 1......... analiza amprentelor palmare............ Medicală......................... ÎnŃelegerea rolului şi locului implantologiei orale şi reconstrucŃia protetică pe implante Cunoaşterea aspectelor şi principiilor de bază în implantologia stomatologică plecând de la principlul că "de fiecare dinte atârnă un om'' 3.... VI..Lucrări practice: 1.......... Dinu Albu......... 2.. EVALUARE: o Fiecare student va realiza: cariotipul normal al unui caz... ancheta familială şi arborele genealogic al unui proband... Ileana Ioachim. 2002...15% o Examen scris............................................... 2004.. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1.. 2004.. II. măsurători cefalometrice ale unui individ.. identificarea modului de transmitere a unui caracter normal sau patologic.... Ed............................................ 2...............Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin....

Clasificarea edentaŃiilor. Anatomia maxilarului. etapele de reechilibrare ocluzo-articulară în implantologia orală. 4. Rolul acesteia în implantologia orală. indicaŃii şi contraindicaŃii în implantologia orală. Tratamente odontale. Să cunoască biomaterialele folosite în implantologia orală şi principiile integrării tisulare a implantelor orale 4. toate raportate la protezarea pe implante. parodontale ale tumorilor benigne. ale mucoasei bucale ale osului subdimensionat sau neregulat. 93 . clasificarea dupa dimensiunea crestelor alveolare. Să cunoască etapele reabilitării orale pe implante şi să insere cel puŃin câte un implant în creasta de viŃel 6. rolul ocluziei fiziologice autoechilibrată şi etapele obŃinerii acesteia. Diagnostic. contraindicaŃii temporare. Criterii de stabilire a biomaterialului. tratamente ortodontice preimplantare. Tratamentul preimplantar al afecŃiunilor cavităŃii bucale. dentat şi edentat. calităŃile titanului. structura osului crestelor alveolare şi clasificarea acesteia. Să cunoască indicaŃiile de tratament preimplantar 3. ocluzia şi rolul acesteia. etc. rezorbŃia crestelor alveolare. III. perspective în implantologie. Să cunoască principiile dispensarizării pacientului purtator de implante 8. Să poată selecta pacienŃii cu indicanŃii pentru implante 9. stadiul actul. a ceramicii de zirconium. 2. a ceramicii de aluminiu. oferta osoasă în implantologie. 3. Să cunoască accidentele şi complicaŃiile ce pot apare în implantologia orală 7. 6. date istorice. Explicarea termenilor. Biomecanica aparatului dento-maxilar . anatomia mandibulei dentată şi edentată. Să aibă cunoştintele necesare care să le permită trecerea în calitate de medic la cursurile postuniversitare în vederea obŃinerii competenŃei în implantologia orală . NoŃiuni anatomice ale aparatului dento-maxilar corelate cu câmpul protetic primitor de implante. Să cunoască tipurile de bază ale implantelor orale 5. a ceramicii de hidroxiapatita. contraindicaŃii definitive. 5. transformarea unei oferte osoase insuficiente inserării implantelor în una favorabila. Introducerea în implantologia orala. CONłINUTUL CURSURILOR 1. contraindicaŃii generale şi locale.2. Biomaterialele utilizate în implantologia orala. calitatile biomaterialelor. indicaŃii generale şi locale.

etape chirurgicale de inserare a implantului surub. tratamentul periimplantitelor. Tipuri de implante cilindru. Etapele protezarii pe implante pornind de la protezarea fiziologică preimplantara a edentaŃiilor cu realizarea ocluziei fiziologice autoechilibrata. Dispensarizarea purtatorului de implante. Tipuri de implante surub. Integrarea tisulara a implantelor orale. 94 . cauzele afecŃiunilor periimplantare. avantaje şi dezavantaje. Etapele dispensarizării. prognostic. 11.Implantele de transfixatie dentara. 12. Clasificarea implantelor lama. 15. măsuri de prevenire şi/sau tratament. integrare şi purtare a implantelor orale. principiile transmiterii forŃelor de la implant la os. Curs recapitulativ. transmiterea forŃelor de la implant la osul inconjurator. indicaŃiile implantelor. integrarea epitelio-conjunctivă. materiale utilizate în protezare. tehnici chirurgicale. urmărirea evoluŃiei în timp a implantelor. principii de acŃiune a implantelor. Accidente şi complicaŃii intraoperatorii. 9. etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Implantul endoosos şurub. indicaŃiile acestor implante. Accidente. Implantul endoosos lama. transmiterea forŃelor la osul înconjurator la implantul cilindru. Implantul de concepŃie proprie.7. etape chirurgicale. 16. etape chirurgicale de inserare. Implantul endoosos cilindru. 8. Principiile integrării tisulare şi etapele acestei integrari. IndicaŃiile acestora. indicaŃiile implantelor lama. calităŃile implantelor. 10. integrarea osoasă. 14. coroziunea şi efectele acesteia. transmiterea forŃelor de la implante la osul înconjurator. etapele chirurgicale ale inserarii implantelor endostale şi subperiostale. încărcarea protetică graduală a implantelor. Implantele de concepŃie proprie. accidente şi complicaŃii tardive. avantajele şi dezavantajele acestora. 13. tipuri de implante. IndicaŃiile acestor implante. incidente şi complicaŃii în perioada de inserŃie.ReconstrucŃia protetică pe implante. mediile biologice şi reacŃia acestora cu implantele. Implantele endostale şi subperiostale. SituaŃiile clinice a diferitelor tipuri de edentaŃii şi rezolvarea acestora prin implante. Implantul de concepŃie proprie.

3. planşeul foselor nazale. Prezentarea tipurilor de implante. Bilantul preimplantar . măsuri de terapie preimplantară. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PROTETICE 1. Instrumentar şi aparatura în implantologia orală. canalul mandibular. cilindru. subperiostale şi combinate cu principii de dispensarizare a pacienŃilor. sinusul maxilar. accidente. relaŃia medic pacient. prezentarea fiziodispenserului şi a modului de funcŃionare. 5. 2. principiile frezării în os. Prezentarea instrumentarului şi a modului de utilizare a acestuia pe tipuri de implante. BilanŃul general al pacientului. Tehnica chirurgicală a implantului şurub. analiza structurală a ofertei osoase.Se va prezenta câte un caz clinic din diferite tipuri de edentaŃie şi rezolvarea acestuia prin implante şurub. Tehnica implantului şurub autoforant. Tehnici curente în implantologia orala. cilindru. principiile chirurgiei mucoasei gingivale. poziŃia elementelor anatomice specifice cum sunt: gaura mentoniera. Tehnicile generale pentru inserŃia implantelor. lama şi subperiostal cu componentele protetice şi pentru amprenta de transfer. Tipul dosarului pacientului. gradul de rezorbŃie osoasă a crestelor alveolare. lama. spina nazală anterioară. analiza ofertei osoase. bilanŃul statusului oral al pacientului. Analiza Ńesutului moale al crestelor alveolare. legislaŃie specifică. 4. avantajele implantului de generaŃia a-II-a. IV. dezechilibrele ocluzo-articulare existente şi măsuri de corectare a acestora. complicaŃii. incidente. stabilirea tipului de lucrare pe implante şi a tipului şi numărului de implante necesar. caseta video 30 minute cu vizionarea acestor tehnici şi principii cu explicaŃiile de rigoare. caseta video 30 minute care să prezinte toate aspectele descries cu explicaŃiile de rigoare. Implantul şurub. conŃinutul şi importanŃa acestuia. 7. colaborarea cu alte specialităŃi. Dosarul pacientului. bilanŃul loco-regional cu stabilirea necesităŃii şi a ofertei osoase. explicarea modului de utilizare. tehnica implantului cu tarodaj. 95 . 6. Evaluarea clinico-anatomică a arcadelor maxilare şi mandibulare corelate cu o tehnica şi tip de implante.

8. Faze clinice şi de laborator în protezarea pe implante. cilindru pe simulator pe coasta de vitel . 14. Accidente. nerezorbabile. protezarea definitive. materiale de umplere utilizate. utilizarea implantelor în fixarea grefelor la patul osos receptor. 10. membrane rezorbabile. 12. materiale utilizate. etape chirurgicale. caseta video 30 minute care să prezinte în dinamica etapele şi tehnicile regenerării osoase dirijate cu explicaŃiile de rigoare. Tehnica chirurgicală a lifting-sinusul în implantologie. Urmărirea corectitudinii fiecarei etape pană la inserarea implantului pentru fiecare student în parte. Inserarea implantului lamă pe simulator cu coasta de viŃel. instrumentarul specific. încarcarea protetică graduală a implantelor orale. Tehnica chirurgicală a implantului lama . caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele prezentate teoretic şi practic cu explicaŃiile de rigoare. Protezarea preimplantara. proteze cimentate proteze în sistem montabil-demontabil. Inserarea implantului şurub. incidente şi complicaŃii în implantologia orală. Tehnica chirurgicala a implantului cilindru. instrumentarul specific. 96 . principiile de obŃinere a unei bune integrări . 13. tehnici şi materiale utilizate. Tehnica chirurgicală a implantului endostal şi subperiostal. Etapele şi tehnicile chirurgicale şi de laborator în realizarea şi inserarea implantului. ocluzia fiziologică autoechilibrată. 16. caseta video 30 minute cu prezentarea datelor teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. Tehnica chirurgicală pentru reconstrucŃia osoasă dirijată a crestelor alveolare deficitare. caseta video 30 minute cu prezentarea în dinamică a acestor etape şi tehnici cu explicaŃiile de rigoare. 9. Prezentarea unei casete de o oră cu diferite situaŃii şi comentarea acesteia. Principiile ridicarii podelei sinuzale. tehnici utilizate. 15. 11. caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. Etapele inserării implantului cilindru. Principiile regenerării osoase. Tipurile de implante lama dupa oferta anatomică.

termenilor şi conceptelor informatice de bază privind hardware şi software PC. Curs. Un implant lamă …………………. lucrul în reŃele de calculatoare) - VI. Tipuri şi funcŃii. ReŃele de calculatoare. Un implant cilindru ………………. Bucureşti 4. Editura Sylvi 2000. Arhitectura hardware şi software a sistemelor de calcul. V. CONłINUTUL CURSURILOR – A. Tipuri de reŃele.examenul teoretic ……………………50% INFORMATICĂ MEDICALĂ ANUL I 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI ÎnvăŃarea şi însuşirea noŃiunilor.. Implantele endoosoase osteointegrate în stomatologie. Dispozitive de înregistrare şi redare a informaŃiei. 4.Urmărirea atentă a corectitudinii fiecărei etape păna la inserarea implantului pentru fiecare student în parte. Asimilarea principalelor metode ale tehnologiei informatiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicala.20% . Implantologia orală.10% 2. EVALUAREA CUNOŞTINłELOR .examenul practic ……………………. Organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice de memorie externă (fişiere. directoare. baze de date medicale. calcul tabelar. Bucureşti 3. Sisteme de calcul. DiscuŃii generale. pentru deprinderea utilizării lor în practica informatică. Etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. 97 . Nivele de conectare. BIBLIOGRAFIE 1. 3. NoŃiuni introductive în informatică. Prezentare generală. Arhitecturi de reŃele. Editura Sylvi 1995.10% . Bucureşti 2. baze de date) 6. Un implant şurub …………………. Editura Sylvi 2000. Necesitatea informatizării în medicina dentară 2. caracteristici. conform standardelor ECDL (European Computer Driving Licence).. Caiet de lucrări practice VI. procesare imagini. InterfaŃa utilizator. Obiectivele informaticii medicale. Sisteme de gestiune a fişierelor 5.fiecare student în parte va insera un implant: 1. Bazele Informaticii 1. cale de acces la fişiere). Software de aplicaŃii în birotica medicală (procesare text. DefiniŃie. Sisteme şi medii de operare.10% 3.

Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. Elemente standard de operare in interfaŃa utilizator-PC. transfer de fişiere) şi programe de comunicare. 98 . AplicaŃii practice privind organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice. (Paint. VII. 3. Tiberiu Spircu . 5. Prezentare reŃea locală de calcul. 2001 Informatică în medicină şi inginerie medicală. Prezentare componente hardware PC. Elena Podoleanu. calea de acces la fişiere în interfaŃa grafică mediul WINDOWS (Windows Explorer. 1998 Microsoft Excel Quick Reference 1. înregistrarea şi reprezentarea datelor Însuşirea şi utilizarea programelor generale în activitatea de birotică în medicina dentară (procesare date tip text. 8. łigan . ModalităŃi de lucru in sistem independent şi reŃea de calcul. Accesorii WINDOWS pentru editare şi procesare text (Notepad. Comunicarea în reŃele de calculatoare. Bucureşti. Windows Media Player. imagini/desene/fotografii şi editatre prezentări).Editura Tehnoplast Company SRL. VIII. Utilizarea facilităŃii OLE (Object Linking and Embedding) pentru inserarea fotografiilor/imaginilior în alte documente electronice. OlteniŃa. AplicaŃie practică. OperaŃii pentru organizarea şi structurarea informaŃiei. 2002 Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. AplicaŃie practică. 1995 Informatică Medicală – Partea I . 6. Bucureşti. 4. My Computer).Editura Teora. AplicaŃie practică. Tiberiu Spircu . navigare. IX. URL – Locator universal de resurse Internet. Spircu. Internet. Windows Movie Maker etc). Elena Podoleanu – Editura Tridona. Procesarea informaŃiilor de tip multimedia. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. 1997 Informatică Medicală – Partea II . Bucureşti. BIBLIOGRAFIE Informatică Medicală . Tipuri de utilizatori şi drepturi de acces în sistemul de calcul 2. Editare prezentări privind studii/lucrări/proiecte ( Microsoft PowerPoint).Note de curs pentru Colegii”. Proiect individual 8. T. Internet şi servicii generale de informare şi comunicare. NoŃiuni introductive de lucru cu PC-ul. Accesorii WINDOWS pentru editare şi progesare date text şi multimedia. 8. Florian Gonzacenco . WordPad). 6. 2. Augustin Semenescu. Elena Podoleanu .Editura Universitară “CAROL DAVILA”.Editura Tehnoplast. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Instruirea privind utilizarea în practica medicală a calculatorului personal şi a reŃelelor de calculatoare AplicaŃii practice privind structurarea. Bucureşti. organizarea. Servicii Internet (conectare. poştă electronică. Tipuri de interfată utilizator-PC. 7. 4. InterfaŃa de comunicare utilizator-PC. Procesarea informaŃiilor de tip text.7. Proiect individual 7. Protocolul de comunicare TCP/IP. Şt. 3. Ion Voinea. OperaŃii cu fişiere. 2004 Informatică Medicală. 2002 Informatica în Medicină. directoare. 5. Bucureşti. Elemente standard de operare în interfaŃa grafică utilizator în mediul WINDOWS.

Elemente de biostatisticǎ în medicina dentarǎ – 1. Statistica descriptivă. Facultatea de Medicină Dentară. 5. Telemedicina şi teleasistenŃa 3.. etc. C. 3..rdsnet. UMF “Carol Davila”. - - VI.. EPIINFO. 4. Bucureşti X. Utilizarea în practică a PC-ului şi a reŃelelor de calcul (Intranet. http://192.) ÎnŃelegerea şi utilizarea sistemelor informatizate în activitatea clinică şi decizională din medicina dentară. EVALUARE ANUL II (16 ore de curs. Testatrea ipotezelor statistice. SPSS) 4. InformaŃia medicală şi înregistrarea electronică a datelor medicale – 1. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică. Software pentru prelucrare si analiza statistica.………………………………… 50 % SCOPUL CURSULUI Asimilarea şi utilizarea principalelor metode ale tehnologiei informaŃiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicală. prelucrarea..168. tomografie dentară computerizată). variabile statistice.) în activitatea de birotică medicală. înregistrare date şi informaŃii din activitatea clinică. sisteme informatice medicale. înregistrarea. eşantionare.. http://stoma.0. 50 % Elaborare proiect individual …. Analiza de corelaŃie şi de regresie. date statistice.. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Utilizarea echipamentelor şi resurselor electronice de tehnică de calcul.. 99 .…………………. AplicaŃii informatice în medicina şi tehnica dentară. Elemente de biostatistică cu aplicaŃii în medicina dentară. concepte de bază (populaŃia statistică. Sisteme de codificare a datelor medicale. parametri statistici) .ro – site Internet. Sisteme informatice de documentare medicală. Bucureşti 11. baze de date. lucrul în retele de calculatoare. Obiective. Dosarul medical informatizat . AplicaŃii de informatică medicală. AplicaŃii practice privind organizarea. UMF “Carol Davila”. pentru documentare. 32 ore de lucrări practice) Examen oral …………………………….DES (Dosarul Electronic Stomatologic). Sisteme informatice de imagistică dentară (aplicaŃii în radiologie dentară. (EXCEL.. InformaŃia medicalǎ şi procese informaŃionale. Microsoft Word Quick Reference 10. VII. în practica medicală. în comunicarea interpersonală între clinicieni.. în transferul informaŃiilor medicale. clinicieni-pacienŃi Asimilarea principalelor metode de modelare şi de prelucrare statistică a datelor medicale. 2. Înregistrarea electronică a datelor de sănătate orală (EOHR – Electronic Oral Health Record).9.………. Internet etc. Facultatea de Medicină Dentară. utilizarea şi evaluarea informaŃiei.100 – site Intranet.. CONłINUTUL CURSURILOR – B. 2. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică...

Bucureşti. 15. Informatică în medicină şi inginerie medicală. Arhitectura hardware si software 2. łigan . MS PhotoEditor ) 6. Aplicatii Grafice ( Paint. Tiberiu Spircu .Editura Tehnoplast Company SRL. Aplicatii Informatice in Imagistica Dentara. Aplicatia Windows Explorer 3. Spircu. Captare si scanare radiografii dentare digitale Aplicatia DentalMap 14. Achizitia si procesarea imaginilor dentare. Tiberiu Spircu . Aplicatia DentalMap 13.- achiziŃionare şi comunicare informaŃii medicale şi administrative. Ion Voinea. Programul Microsoft Word (2). Elena Podoleanu. Procesarea informatilor cu programe de calcul tabelar. Bucureşti. 1997 7. BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti. 2002 5. 2002 3. Proiect Individual 5. Baze de date. Bucureşti.Sisteme de documentare informatizata în domeniul medical (MEDLINE) IX. T. 1998 100 .Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Organizarea Informatiei (Fisiere/Dir/Cale). Informatică Medicală. Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. Elena Podoleanu – Editura Tridona. Informatică Medicală – Partea II . 8.Editura Teora. Computer Tomograf 16 . Programul Microsoft Acces (1) 11. OlteniŃa. Programul Microsoft Excel (1). Prezentare şi prelucrare statistică a datelor medicale. Augustin Semenescu. Aplicatie Practica Proiect Individual 7.Note de curs pentru Colegii”. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. Tabele si grafice. Procesare informatii tip text Programul Microsoft Word (1) 4. Aplicatie Practica. VIII. Facilitati Statistice ale programului Excel (2). Programul Microsoft Acces (2) 12. 1995 6. Prezentarea informatiilor in sistem de video-proiectare. Bucureşti. Baze de date. Informatică Medicală . Şt. Sisteme de Imagisitica medicala in Medicina Dentara.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Procesarea datelor de tip grafic. Elena Podoleanu . Florian Gonzacenco . 2001 4. Informatica în Medicină.Editura Tehnoplast. 2004 2. în practica şi procesul decizional medical. Prezentare retea locala de calcu. Baza date medicala Management Cabinet/Clinica Dentara. Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet. Proiect Individual 9. Informatică Medicală – Partea I . Programul MS Powerpoint.

3. Duncan Cramer. 2. II. Bucureşti 14. Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunile SPSS 10. SCOPUL CURSULUI : 1. trad. de Andrei Popescu şi Cristina Popa – Editura Polirom. managementul situatiilor de risc si consilierea nutritionala.ABC of Health Informatics. Denis Howitt. Microsoft Word Quick Reference 12. 12.com . http://stoma.rdsnet. Identificarea riscurilor legate de mediul de viata sau de munca. 4. Published by: Blackwell BMJ Books X.168. 50 % Examen practic (oral şi susŃinere proiect individual) …………………………………… 50 % IGIENĂ ANUL III 16 ore de curs / 32 ore de lucrari practice I. Bucureşti 13. 101 . a apei sau a obiectelor din cabinetele stomatologice. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar.bmjbooks. Disciplina Informatică Medicală şi B iostatistică. 2006 9. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul de alimente insalubre microbiologic sau chimic. Facultatea de Medicină Dentară. 13. Dumitru Gheorghiu – Editura Trei. Identificarea patologiei infectioase datorate contaminarii biologice a aerului. By: Frank Sullivan (University of Dundee) and Jeremy Wyatt.8. UMF “Carol Davila”. Evaluarea impactului factorilor de mediu asupra starii de sanatate. Statistică pentru psihologi. EVALUARE Examen teoretic (redacŃional sau grilǎ) ………………………………………………….ro – site Internet. http://192. 3. http://www. Iaşi. Evaluarea factorilor de risc din mediu si a consecintelor patologice aparatului dento-maxilar.0. 4. 2004 10. Microsoft Excel Quick Reference 11. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică Facultatea de Medicină Dentară. Utilizarea metodelor de evaluare medicala a factorilor profesionali din cabinetele stomatologice ce pot influenta starea de sanatate. OBIECTIVELE CURSULUI : 1. 11. UMF “Carol Davila”. Stabilirea rolului nutritiei ca factor determinant al starii de sanatate.100 – site Intranet. asupra 2.

cancerigeni. produse zaharoase . Proteinele. Efectele aportului caloric neadecvat (denutritie. influenta lor asupra sanatatii dentare. alergizanti. peste si derivatele lor. III. asfixianti. 102 . Importanta apei in organism si necesarul fiziologic de apa. 6. fibrozanti. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului in cabinetele stomatologice . Factorii de risc hidrici implicati in patologia dento-maxilara.valoare nutritiva. manifestari orale ale bolilor sistemice. Insusirea cunostiintelor indispensabile utilizarii alimentatiei ca metoda profilactica eficienta si a dietoterapiei ca modalitate esentiala in tratamentul celor mai variate afectiuni. afectiuni periodontale. Sursele de poluare si principalii poluanti atmosferici : iritanti. CONTINUTUL CURSURILOR : 1. Rolul elementelor minerale in nutritie. Alimentatia – factor sanogen. Balanta hidrica. derivate cerealiere si leguminoase uscate. Caria dentara.obezitate). lipidele si glucidele – rolul lor. oua. Patologia buco-maxilara indusa de dezechilibrele nutritionale. grasimi alimentare. 2. Poluarea aerului si impactul sau asupra sanatatii. intoxicatii acute si cronice. . masuri de profilaxie. Nutritia si sanatatea dentara. azotului si bioxidului de carbon – efecte asupra organismului . Compozitia chimica a aerului si influenta asupra sanatatii. Grupele alimentare : lapte si produse lactate. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar. control de calitate si riscul de contaminare a acestora. Efectele nespecifice ale poluarii aerului asupra sanatatii: patologia respiratorie nespecifica acuta si cronica. nevoi zilnice. Variatiile presiunii partiale ale oxigenului. carne. 6. Echilibrul hidro-electrolitic. 4. legume si fructe. Bazele fiziologice ale alimentatiei si comportamentul alimentar. Importanta alimentatiei pentru promovarea starii de sanatate in general si a sanatatii orale in special. Ciclul natural si artificial al apei. Profilaxia poluarii: norme. Patologia infectioasa transmisa prin apa. bauturi alcoolice si nealcolice. folosind criterii epidemiologice. profilaxie . roluri in organism. Evaluarea statusului nutritional. toxici. Identificarea strategiilor de prevenire si combatere a bolilor determinate de factori de mediu. Necesarul caloric. ratii recomandate. mijloace de prevenire si combatere. 3. Efectele specifice: cancerul. Valoarea nutritiva si igiena alimentelor. metode.5. sindroame carentiale si toxicitate. sursele alimentare. 5. Vitaminele – clasificare.

laser – actiunea asupra organismului. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. cianuri. Substantele toxice din apa : nitriti. Factorul hidric in determinismul cariei dentare. Examene organoleptice. Controlul calitatii nutritive si igienice a derivatelor cerealiere. a produselor din carne si a pestelui . fizico-chimice si microbiologice. Interpretarea rezultatelor. alergiile. Examene organoleptice. Radiatiile ionizante . 103 . Interpretarea rezultatelor. Principii de dietetica in practica medicala. ultraviolete. 7. aterosclerozei. 3.riscurile radiatiilor pentru sanatate: efecte somatice si genetice. Interpretarea rezultatelor. fizico-chimice si microbiologice. fizico-chimice si microbiologice. Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale. masuri de profilaxie. III. fizico-chimice si microbiologice. Controlul calitatii nutritive si igienice a carnii. 4. masuri de profilaxie. Controlul calitatii nutritive si igienice a legumelor si fructelor. hidrocarburi aromatice policiclice – surse si mecanisme de poluare.Intoxicatiile hidrice. Controlul calitatii nutritive si igienice a oului si a grasimilor. Interpretarea rezultatelor. Examene organoleptice. recomandari nutritionale. forme clinice. Controlul calitatii nutritive si igienice a laptelui si a produselor lactate . microundele. Necesarul energetic. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. gusei endemice. fizico-chimice si microbiologice. 5. 2. Factorii de risc dependenti de activitatea stomatologica si patologia caracteristica personalului stomatologic . aeromicroflora. Radiatiile. Interpretarea rezultatelor. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. 1. pesticide. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE : 1. accidentele. Patologia determinata de microclimatul necorespunzator. factori nutritivi. Protectia radiologica. Igiena cabinetelor stomatologice. Examene organoleptice.masuri profilactice. Radiatiile neionizante luminoase. metale. Examene organoleptice. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. poluarea si vicierea aerului.

. 12. IMF Bucuresti. – Igiena. 14.Evaluarea riscului expunerii la radiatii neionizante si ionizante. 13. Implicatiile riscurilor datorate agentilor biologici infectiosi din aer si de pe suprafete . fizico-chimice si microbiologice. 1979 104 . Interpretarea rezultatelor. Interpretarea rezultatelor testelor microbiologice.. Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si a efectelor radiatiilor asupra sanatatii. 9. . 16. – Igiena. Dumitrache S. Examene organoleptice. Dumitrache S. Evaluarea riscului epidemiologic legat de poluarea apei cu agenti biologici infectiosi .. 11. 8.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice. Examene organoleptice. Interpretarea rezultatelor. Implicatiile riscurilor datorate utilizarii radiatiilor . Controlul calitatii nutritive si igienice a produselor zaharoase. obiectelor si suprafetelor din cabinetele stomatologice .7. Evaluarea factorilor de risc ai microclimatului cabinetelor stomatologice . Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor microclimatului asupra sanatatii. Controlul calitatii nutritive si igienice a bauturilor nealcoolice. Cucu M.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinetele stomatologice. Lucrari practice. Medicala.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice. Interpretarea testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor substantelor chimice din apa asupra sanatatii. 10. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului cu particule si gaze . Impactul agentilor biologici infectiosi din apa asupra sanatatii –profilaxie. Implicatiile riscurilor datorate microclimatului – masuri de profilaxie. strategii de prevenire. Evaluarea riscului legat de poluarea chimica a apei . Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Interpretarea rezultatelor testelor de masurarea expunerii si evaluare a efectelor particulelor asupra sanatatii. Implicatiile riscurilor datorate poluarii chimice a apei . Contaminarea microbiologica a aerului. Aprecierea starii de nutritie pe baza « Nutritional Screening Information » . Seminar practic semestrial. 1996 Manescu S. V. fizico-chimice si microbiologice. BIBLIOGRAFIE: Manescu S. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic.. 15. Ed. Alcatuirea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritional . Evaluarea riscului legat de poluarea aerului cu particule si gaze . Tanasescu Gh.

Medicina dentară în Europa CURS VII Medicina dentară pe continentul american.Klaassen C. 105 . Medicina indiană. ModalităŃi de abordare în studiul istoriei medicinei. 70% ISTORIA MEDICINEI ŞI ETICA MEDICALĂ ANUL IV PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI 16 ore curs Curs opŃional CURS I Introducere. Concepte filosofice care au orientat modelul explicativ în medicină. 30% Examenul teoretic…………. VI. Anatomiştii. Descoperiri în anatomia Capului şi gâtului. Metode de studiu CURS II Medicina veche (premedicina). Medicina hipocratică. Medicina în Imperiul roman CURS IV Medicina bizantină.. McGraw – Hill. Practici medicale în extremul orient CURS III Medicina greacă. Începuturile. Casarett & Doull’s Toxicology. Medicina şi specialitatea dentară În culturile din bazinul Mediteranei. EVALUAREA CUNOSTIINTELOR : Examenul practic …………. Medicina arabă. Lucrari practice pentru Facultatea de Medicina Dentara. Şcolile din Cos şi Ios. Medicina elenistică. Organizarea învăŃământului şi practicii medicale. Şcoala alexandrină. De la secolul contrareformei la secolul luminilor CURS VI Fauchard şi începuturile stomatologiei moderne în FranŃa. Medicina evului mediu european CURS V Curentul renascentist. Succesorii lui Fauchard. 1996 In pregatire – Curs de Igiena pentru Facultatea de Medicina Dentara.

4. Probleme etice ale procreaŃiei asistate medical. valoarea inestimabilă a vieŃii omenşti. Dreptul la sănătate. Witt Fritz – Bildgeschichte der Zahnheilkunde. Specificul etic al actulul medical. Deontologia şi Bioetică medicala ca discipline ale Umanismului medical. Euthanasia. 1962 Ring Malvin – Dentistry-An Illustrated History. un raspuns la provocăile ştiinŃei secolulul al XX lea. RelaŃia medic-bolnav în condiŃiile tehnicizării. Abradale Press. Etica. Medicul în faŃa începutului şi a sfârşitului vieŃii. CondiŃiile etice ale experimentului pe om. Jurământul lui Maimonide. 5. Etica şi Deontologia medicală în medicina modernă.ÎnfiinŃarea facultăŃilor de medicină dentară. 1postaze isorice ale eticii medicale. ApariŃia responsabilitatii profesionale şi morale a mediculul în Grecia antica. RelaŃille medicului cu alti profesionişti ai sănăităŃii. Specificul etic al raportulul medic-bolnav în stomatologie. Bucureşti 1990 Proskauer Curt. Etica relaŃiilor dintre medici. avortul şi etica începutulul vieŃii umane. 1993 PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI DE ETICĂ MEDICALĂ 1. Juramântul lui Hippocrate. 3.o morală a viului. ŞtiinŃifică. Coordonate etice ale şcolilor medicale. ComplianŃa la tratament. 2. Specificul consultului medical în stomatologie. Secretul profesional. Jurământul de la Geneva. Bioetica . Etica medicală în Evul mediu. Probleme morale ale consultului medical şi al muncii în echipa. informatizării şi specializării medicinei contemporane. Rolul Colegiulul medicilor în medicina contemporană. Valorile vieŃii respectul pentru viaŃă. Etica raportului medic-bolnav. Avântul Stomatologiei americane în secolul XIX CURS VIII Medicina dentară în secolul XX. Şcoala românească de Medicină dentară. 106 . Organizarea profesiei. TendinŃe actuale Metoda de evaluare: Referat ştiinŃific cu temă dată Bibliografie: Candrea Aurel – Folclorul medical român comparat. Koln. Ed. Polirom 1999 Drimba Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaŃiei. Importanta lor pentru pregătirea mediculul societăŃii moderne.

L'émail dentaire 5. La dentition et la denture 2. Morphologie du système dentaire 3. Le sang et l'histoire ANUL II 1. Problema drepturilor omulul şi genetica umană. Algies faciales.Răspuns la provocarile marilor descoperiri şi a noilor realitaŃi de la sfârşitul secolului al XX lea. 9. La carie dentaire 6. Colegiul medicilor din România. latrogenil în practica stomatologică. ANUL I 1. latrogenii de spital.. coordonate etice. L'art dentaire 9. METODE: Lectura textului însoŃită de explicarea termenilor medicali. Bioetica . Iatrogenii de explorare. Probleme etice ale igienei şi săinătăŃii publice.o disciplind nouă. Qu’est. Bolile iatrogene. LegislaŃia etică-deontologică a Colegiului medicilor.încercare şi alegere. 8. Les traumatismes faciaux 4. Fixarea cunoştinŃelor predate prin intrebari. Probleme etice-deontologice ale urgenŃelor medicale. Medicamente noi . Anomalies dentaires 7. 3.ce qu'une dent? 4. latropsibogenii. 7. Combaterea latrogeniilor medicamentoase.6. La cavité buccale 2. UrgenŃele stomatologice LIMBI STRĂINE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA FRANCEZĂ (facultativ) SCOP: Introducerea terminologiei de specialitate. La dentition et la denture 8. Vue d'ensemble sur la parodontologie 107 . Raportul medic-societate: coordonate etice.

Klinische Prophylaxe 2. Klinische Untersuchung 3. Thérapeutique prothétique 9.Recapitularea celor mai importante probleme ale gramaticii: Declinarea substantivului. pasivul (de mare importanŃă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) 108 . Die Extraktion 5. Adverbul PROGRAMA ANALITICĂ LIMBA GERMANĂ (facultativ) ANUL I 1. Zahnerhaltungskunde 4. Die Struktur des Zahnes 2. Les stomatorragies 7. Adjectivul 3. a pronumelui personal. Les parodontopathies 6.5. Verbul 5. Substantivul 2. a adjectivului Verbe cu particula separabilă. Prothetik (Kronen. Beim Zahnarzt 5. formarea perfectului. Brucken) GRAMATICA ANUL I . Das Verhalten das Zahnarztes den Kindern gegnuber ANUL II 1. Die Karies 6. L'art dentaire GRAMATICA 1 . Das Zement 4. Noma 8. Pronumele 4. Das Dentin 3.

topica Verbele modale ANUL II . dinŃii. Aliaje folosite în tehnica dentară 109 . Anomalii de dezvoltare a gurii 5. Factorii care influenŃează procesele odontogeneze 13. Limba 8.PropoziŃia secundară. Streptococii 4. SmalŃul 12. FormaŃiuni derivate din gura primitivă (limba. Dezvoltarea dintelui 3. Pulpa dintelui 11. Notiuni de anatomie stomatologică 2. glandele salivare) 4. ProprietăŃile lichidului bucal 7.Structuri gramaticale specifice limbajului medical german: Diateza pasivă ( în special infinitivul pasiv) Atributul dezvoltat PropoziŃia relativă PropoziŃia condiŃională camuflată Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) CondiŃionalul (Konjunktiv II) PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ROMÂNA (facultativ) ANUL I 1. Coci patogeni starliococii 3. Protezele dentare 6. Receptorii gustativi 9. InflamaŃia 5. Structura fizică a dintelui 10. Măseaua de minte ANUL II 1. Dezvoltarea cavităŃii bucale 6. Ecologia cavitatii bucale 2.

Coroziunea metalelor în cavitatea bucală 8.) ANUL II Folosirea prepozitlilor în cazul acuzativ. 12. Tulburari a1 aparatului dento-maxilar 9.Transformări din adjectiv în substantiv şi invers. antomimie . adjectivale.LocuŃiuni (verbale adjectivale prepoziŃionale..) ... verb în adjectiv etc… Adjectivul . pasivă etc .Sinonimie. Istoricul infecŃiei de focal. etc. genitiv si dativ . etc . Adjectivul .Transformări din adjectiv în substantiv şi invers. genitiv şi dativ .7. Stomatitele GRAMATICA ANUL I . diateza reflexivă şi pasivă .Substantivul (derivare cu sufixe prefixe. Profilaxia bolilor de nas gât şi urechi 10. PulpiŃa şi gangrena dentară 13. Parodontopatia marginală 15.Recapitularea părŃilor de vorbire şi părŃilor de propoziŃie.Verbul (conjunctivul. verb în adjectiv. Distrofiile dentare 14.) .. Caria dentară 11. diateza reflexivă pasivă etc .Substantivul (derivare cu sufixe prefixe. prepoziŃionale. familii de cuvinte) .LocuŃiuni (verbale.) 110 ..ProbIeme de vocabular .Sinonimie antomie . familii de cuvinte) ..Folosirea prepoziŃiilor în cazul acuzativ.. etc .Probleme de vocabular ...Verbul (conjunctivul. diateza reflexivă..

Project Health Leaflet: "Choosing Materials in Tooth Replacement" ANUL II SEMESTRUL I .Main parts and systems .Becoming a Doctor The Hlippocratic Oath The Human Body. Long Texts .Dentition Becomes Key to Identifying Victims -Management of oral Cancer: A Growing .Sentence Connectors in speech and writing .Reading Scientific Papers.Responsability for the Dental Profession .Main Features of Medical Articles .Skills Developing SEMESTRUL II .Polite Requests Giving Advice Asking for and giving information Case Histories and Note taking. brochures.PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ENGLEZA (facultativ) ANUL I SEMESTRUL I .Information Transfer: Writing Medical Texts: .Relationships and Functions .Rooth Pulp.Paragraphs.Headway Intermediate Revision of Basic Structures Introduction of New Exam Techniques SEMESTRUL II .Describing Position Tooth Anatomy . leaflets.The Importance of Team Work .Oral Tissue Colour Changes .History of Forensic Odontology Reads like a Detective Story 111 .Identifying Formal Style . Structure of gums Describing structure of tissues Bibliography: Medical texts.

II. 2. Sã indice şi sã utilizeze corect materialele restaurativ coronare 2. cimenturile ionomere 4.SCOPUL CURSULUI : 1. 1. Sã cunoascã metodele şi materialele pentru amprentare.Materiale restaurativ coronare moderne : rãşinile compozite. Sã efectueze turnãturi cu aliaje de antrenament (Gaudent. Sã asiste la demonstraŃiile practice: pentru placarea componentelor metalice cu rãşini compozite. baza protezei scheletate.noŃiuni introductive (material/biomaterial dentar). tehnicã de lucru. sistemele integral ceramice). Alamã. proprietãŃi. indicaŃii. Prezentarea celor mai noi clasificãri a materialelor utilizate în stomatologie 2. turnarea modelelor.. dozare-preparare. CONłINUTUL CURSURILOR 1.clasice (cimenturi-amalgame): formã de prezentare. pardoontalã şi implantologie. masele ceramice. compoziŃie. Materialele dentare. 4. Materiale pentru fixarea protezelor dentare: Cimenturile dentare 112 . Ni-Cr) pentru protezele unidentare pluridentare. 3.MATERIALE DENTARE ANUL II curs 32 ore lucrari practice 48 ore I. 5. 3. Cunoaşterea formei de prezentare.. Testarea biocompatibilitãŃii materialelor dentare. Prezentarea materialelor moderne utilizate în tehnologia protezelor dentare (rãşinile compozite. Sã cunoascã biomaterialele utilizate în chirurgia OMF. a dozelor şi metodelor de preparare a materialelor dentare 3. OBIECTIVELE CURSULUI : Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã posede informaŃiile necesare activitãŃii clinice pentru utilizarea materialelor dentare. mase ceramice. Clasificarea materialelor dentare. Materiale restaurativ-coronare: a. III. obŃinerea tiparelor.

6. indicaŃii. Materiale anorganice pentru proteze : masele ceramice. bucoplastice.denumirile comerciale. indicaŃii. Materiale pentru modele : proprietãŃi generale. formã de prezentare. legãtura metalo-ceramicã.prezentarea lor. 113 .5. Materiale pentru tipare : clasificare. rãşinile simple şi compozite. 13. 16. Aliajele nenobile : Ni-Cr. 9. sistemele ceramice. Materiale metalice pentru proteze : aliajele dentare. proprietãŃi. produse comerciale. Aliajele nenobile : Co-Cr. tipuri de amprente. Aliajele nobile pe bazã de aur. polimerizare. metode de prelucrare) IV. Materiale pentru amprentare : Caracteristici generale. Elastomerii de sintezã (thiocauciucurile. indicaŃii. forma de prezentare. mod de lucru. 10. acrilatele elastice. Materialele compozite . 15. formã de prezentare. Materiale de amprentare elastice: hidrocoloizii reversibili. siliconii. tehnica de ardere. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE: 1. compoziŃie. Condensarea cimenturilor şi amalgamelor în cavitãŃi pregãtite pe fantome. produse comerciale. recomandãri practice. portamprentele. pe bazã de Ti şi Cu. moderne. proprietãŃi. Pregãtirea materialelor : manual şi electro-mecanic. Materiale pe baza protezelor şi placarea componentelor metalice: rãşinile acrilice simple. Materialele de amprentare semirigide : Pastele ZOE. compoziŃie. Aliajele nobile pe bazã de Ag-Pd: forma de prezentare. metode de pregãtire. proprietãŃi generale. de prezentare. proprietãŃi generale. indicaŃii. prelucrarea aliajelor. proprietãŃi. zirconium-ceramica (f. Materiale pentru machete : cerurile dentare. clasificare. Sistemele retentive: forme şi materiale. tipuri de mase de ambalat. proprietãŃi. formã de prezentare. produse comerciale (clase de ghipsuri). Efectuarea demonstrativ a obturaŃiilor din compozite pe fantom-modele. Clasificare. clasice. 12. 14. 2. Prezentarea materialelor utilizate în tratamentele conservative: cimenturile şi amalgamele. materiale cu prizã lent progresivã 7. polietherii). proprietãŃi specifice. materialele termoplastice. compoziŃie. Materiale moderne pentru restaurarile dentare directe si indirecte : alumino-ceramica. compoziŃie. produse comerciale. ultima generaŃie de compozite şi accesoriile necesare de lucru. indicaŃii. 8. domeniu de utilizare. hidrocoloizii ireversibili. 11.

Cr-Ni. tehnica propriu-zisã.materiale organice. tehnici de modelat: gnatologicã. Metode moderne de ambalare : Heraeus.funcŃional a grupurilor dentare pe modele de arcadã. Prezentarea de cazuri clinice rezolvate prin metoda metalo-ceramicã.3. 114 . teste de aderenŃã şi rezistenŃã mecanicã. 9.compoziŃie. PREZENTARE DE CAZURI CLINICE. Teste de vâscozitate şi contracŃia materialelor de amprentã. caractere fizico-chimice. funcŃionalã. metode de aplicare şi fixare pe structurile metalice. Prezentarea materialelor de modelat. Materialele pentru amprentare : clasificare. 12.compoziŃie. Prezentarea materialelor pentru modele. 7. 8. 15. tehnici de modelare. Teste de coroziune şi galvanism bucal. clasificarea lor. Aliajele inoxidabile . tehnici de modelare. denumiri comerciale. Bego. compoziŃie. Aliajele nobile . Aliajele utilizate în stomatologie .caracteristici fizico-chimice. Materialele pentru proteze . 14. mod de prezentare.fuzonãrii maselor ceramice . DEMONSTRAłIE practicã a realizãrii modelului de arcadã cu bonturi mobile. ambalarea-turnarea. rezistenŃa la îndoire şi rupere. 10. turnarea pentru aliajele nobile. 16. mod de prezentare. modelarea machetei componentei metalice. metode de amprentare. Rãşinile diacrilice compozite (generaŃia modernã a rãşinilor acrilice) . Amprentarea câmpurilor protetice cu materiale rigide.mod de prezentare. principii de modelaj. 6. paste oxid de zinc eugenol. 5. DEMONSTRAłII practice ale etapelor de ardere a maselor ceramice. avantaje. Avantaje. indicaŃii (contraindicaŃii ambalarea-turnarea). tehnica propriu-zisã. metoda funcŃionalã -principii de modelaj. Aliajele specifice . dezavantaje. Materialele pentru fixarea coroanelor şi punŃilor dentare . 13. Masele ceramice utilizate în stomatologie : compoziŃie. Modelajul anatoform . Testarea contracŃiei şi a rezistenŃei mecanice a rãşinilor acrilice. Co-Cr . Materialele de modelat. Teste mecanice şi tehnologice : duritatea. funcŃional.denumiri comerciale. Turnarea modelelor de studiu. clasificare.compoziŃie. metode de polimerizare. rezistenŃa mecanicã. materiale elastice. dezavantaje. compoziŃie. teorii privind fuzionarea la structurile metalice. Masele de ambalat specifice aliajelor utilizate în protetica dentarã. denumiri comerciale. mod de preparare. Materialele de modelat. mod de prezentare.compozite. DemonstraŃii practice şi clinice de fixare a coroanelor pe bonturile dentare. Materiale pentru tipare . 4. 11. ambalarea. semirigide.

....examen practic de semestru ... III. EVALUARE Activitatea practicã şi teoreticã va fi evaluatã astfel : ....... Ed.. 20% ...G... tipare şi machete...... mecanisme etiopatogenice...Prezentarea de cazuri clinice cu punŃi din wipla.... ....P.......dupã prezentarea materialelor restaurativ coronare.10% MICROBIOLOGIE.. 1993 IX.... BIBLIOGRAFIE : $ Cursul teoretic – editie on-line 2000 • I..... Cr-Co şi schelete din Co-Cr... 40 ore lucrari practice I................II..... Determinãri ale pH-ului salivar şi galvanismul bucal.... SCOPUL CURSULUI: Dobandirea unor notiuni de microbiologie..Helicon..) Horenda Press • D........ notate de asistenŃii de grupã . necesare pentru formatia de medic stomatolog.. PÃTRAŞCU : “TEHNOLOGIA ALIAJELOR DENTARE” MATERIALE DENTARE (L.... 10% ... 1994 • R......VIRUSOLOGIE ANUL II semestru I: 24 ore curs.. Studiul microorganismelor implicate in afectiunile stomatologice.. vor da probe de control... parazitologie........CRAIG ... -În şedinŃele de lucrãri practice se vor face proiecŃii video şi diapozitive pentru ilustrarea capitolelor principale ale cursului..... virusologie si imunologie...... “MATERIALE DENTARE” vol......... în sãptãmâna 1-10 decembrie . pentru modele....ConŃinutul şedinŃelor de lucrãri practice vor fi prezentate pe video..... V............................BRATU .......PARAZITOLOGIE..... virusuri si paraziti implicate in patologia infectioasa generala si influenta acestora in manifestarile stomatologice..... mijloace de terapie tintita si profilaxie.. Cunoasterea unor bacterii ........... “ RESTORATIVE DENTAL MATERIALS”................ 40 ore lucrari practice semestrul II: 24 ore curs.examen teoretic (scris + oral).... Mosby...................... Chicago.teste teoretice din cursuri.....................25% .. Timişoara.... 115 ...........

6. Genetica bacteriana. Raspunsul imun umoral si celular: celule implicate. Patogenitatea bacteriana. morfologie si structura bacteriana. respiratie. Infectii cu spirochete. CONTINUTUL CURSURILOR 1. variabilitatea. Patogenitatea bacteriilor in cavitatea bucala – elemente de rezistenta naturala si imunitatea specifica in cavitatea bucala. factorii rezistentei naturale: barierele naturale. IV. Imunoglobuline – definitie. Actiunea unor factori fizici si chimici asupra bacteriilor. II. III. Infectii cu coci Gram-pozitivi si Gram-negativi. 7. factorii de patogenitate. Starile de hipersensibilizare I. Infectii cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi.caracteristici generale. tratament. 2. Placa bacteriana. - sa fie capabili sa coreleze si sa aplice toate notiunile generale dobandite in diagnosticul. Produse biologice de diagnostic. Imunitatea specifica sau dobandita. Bacteriofagul. antigene bacteriene. 10. Fiziologie bacteriana – metabolism. factorii celulari. crestere si multiplicare. etape. 11. mecanismul invazivitatii si toxinogenezei. efectori. Microbiocenoza bucala. utilizarea produselor biologice de stimulare nespecifica si specifica. II. Introducere. clasificare. cacterele de antigenicitate. 14. 13. 116 . profilaxie. mecanisme. Infectii cu micobacterii. Imunitatea nespecifica sau rezistenta naturala. 8. 9. tratamentul si profilaxia afectiunilor infectioase ale cavitatii bucale. 5. Enterobacterii . Infectii cu bacili Gram-negativi. 3. structura. virala si parazitara si diagnosticul de laborator. precum si notiuni de profilaxie. Antibiotice si chimioterapice. Antigene – definitie. mecanism de actiune si rezistenta bacteriana. 4. factorii umorali. 12. cicluri de evolutie. - Sa posede notiuni de terapie tintita cu antibiotice si chimioterapice. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studentii: - sa posede notiunile teoretice legate de etiopatogenia bacteriana.- Dobandirea unor cunostinte generale privind principalele microorganisme cu cale de transmitere parenterala si a riscului profesional asociat infectiei cu acestea. structura. III. structura antigenelor.

Virusurile gripale. 24. InfecŃia cu HIV si SIDA. G (taxonomie. 16. agenŃii etiologici. Tehnica examinarii microscopice. genul Trichomonas (T. infectia produsa. Caria dentara si parodontopatia – flora bacteriana implicata. candidozele. 117 . histolytica). aspecte clinice. Antibiograma. Interferonii: efecte biologice. Clasa Trematoda (Fasciola hepatica). Strongyloides stercoralis). 23. teorii. Actinomicoza cervico-faciala. E. Trichinella spiralis. Clasa Nematoda (Ascaris lumbricoides. 21. Markerii infecŃiei cu virusul hepatitic B – semnificaŃie. tropica). Leziuni orale de etiologie microbiană şi neoplasme ale mucoasei bucale asociate cu infecŃia HIV. bucalis. 17. F. Ciclul replicativ viral. Trichuris trichiura. - CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea laboratorului de microbiologie. Diphylobotrium latum). structura. Definitia si caracterele generale ale virusurilor. norme de protectie antiinfectioasa. virusul varicelozosterian. infectii produse. virusul citomegalic. 18. Forme fundamentale bacteriene. Tehnici de sterilizare. E. Tehnici de colorare. virusul Epstein-Barr. gingivalis. Virusurile hepatitice A. 22. Delta. T. vaginalis). structura) şi infecŃiile produse. genul Giardia (Lamblia intestinalis).15. Virusul polio: taxonomie. Stomatite virale: clasificare. Enterobius vermicularis. B. 19. Principalele familii de virusuri implicate in patologia umana. structură. virusul rujeolic si virusul rubeolic: taxonomie. etiopatogenie. Echinococcus granulosus. Identificarea bacteriilor prin reactii biochimice si caractere antigenice. Patogenia infectiei virale. afectiuni produse de asociatia fuzospirilara. Reactii antigen – anticorp de diagnostic si teste celulare. IV. Virusuri cu poarta de intrare respiratorie. Genul Entamoeba (E. reactia de precipitare. genul Leishmania (L. virusul herpetic uman 6. Clasa Cestode (Taenia solium. Virusul imunodeficienŃei umane (HIV): taxonomie. C. Tehnici de efectuare a frotiurilor din produs patologic. structura si infectiile produse. structura. Paraziti. 7 si 8): taxonomie. Structura virusurilor. utilizarea preparatelor de interferon in terapie. Virusurile herpetice de interes medical (virusul herpes simplex 1 si 2. Notiuni de imunitate antivirala. parazitism. Taenia saginata. 20. mecanism de patogenitate.

. .Metode de cultivare pentru izolarea si identificarea genurilor bacteriene implicate in patologia orala. Hymenolepis nana.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Trichinella spiralis.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Fasciola hepatica.Investigarea microbiocenozei bucale si a placii bacteriene. Taenia solium.Sinteza asupra metodelor de diagnostic bacteriologic. . .Diagnosticul de laborator in infectiile cu germeni spiralati si vibrioni. Giardia . imunoglobuline). . Teste de apreciere.Diagnosticul de laborator in infectia cu Mycobacterium tuberculosis. Investigarea raspunsului organismului gazda in parodontopatii. . . . colorare. Taenia saginata. 118 . Diagnosticul de laborator in candidoza si actinomicoza cervico-faciala. Metode de izolare si de identificare a virusurilor. Leishmania.Diagnosticul de laborator in infectiile cu coci patogeni Gram-pozitivi si Gram-negativi. revederi de tehnici de laborator specifice.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Echinococcus granulosus. virusologic.Principii de recoltare si transport ale produselor patologice in vederea efectuarii diagnosticului virusologic. . efectuarea frotiurilor. Teste de apreciere a starii de imunitate nespecifica si specifica in cavitatea bucala (lizozim. reactia de seroneutralizare. Recoltarea probelor din canalele endodontice si abcese periapicale. Efectuare de frotiuri. . Diphilobotrium latum.Diagnosticul de laborator in infectiile cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi.RFC. .Diagnosticul de laborator in infectiile cu enterobacterii. . .Diagnosticul de laborator in hepatita virala acuta de tip B si in infectia cu HIV.Recoltarea probelor din leziuni carioase pentru efectuarea frotiurilor.Recapitulare. Strongiloides stercoralis. colorare. parazitologic. . Diagnosticul serologic in viroze. tehnici de cultivare. Toxocara spp.Recoltarea probelor din pungi parodontale. Trichomonas. .Diagnosticul de laborator in gripa.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Toxoplasma gondii si Plasmodium spp. Trichuris trichiura. Ascaris lumbricoides. Enterobius vermicularis.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Entamoeba. . colorare. . cultivare. .

10. Ed. 2002. VI. Concept publishing 1998. Practica diagnosticului virusologic. Briliant 1999. nosologică si gnoseologică necesara întelegerii semiologiei diverselor aparate si respectiv a sindroamelor specifice. etc. Virusologie medicala. BIBLIOGRAFIE 1. Medicala Nationala 2003. PUBLISTAR 2003. pentru a crea baza semantică. simptome.Radulescu S. Medicala Amaltea 1994. Ed. 5. Ed. Ciufecu ES. 119 . Profilaxie si tratament antimicrobian. Virusologie medicala – Cernescu C. 1994. tip constitutional. 3. Ed. Infectii parazitare umane . All 1997.V. Ed. Cerma 1996. Saunders Company USA Philadelphia. 2002. Ruta S. Ed. Didactica si Pedagogica. Cernescu C. Microbiologie –Debeleac L. 2002.Steriu D. Baze practice in parazitologia medicala . 2003. 4. Parazitologie medicala . 8. Dumitriu H. Dumitriu S. Examen teoretic: examen scris la virusologie si parazitologie in presesiune valoare = 1/3 din nota finala examen oral la microbiologie in sesiune valoare = 2/3 din nota finala MEDICINA INTERNA ANUL II SEMIOLOGIE MEDICALA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. 2. 6. 7. Oral microbiology and immunology – Nisengard R. obtinerea calificativului “admis” la stagiu si la examenul practice. 9. Ed.Lazar L. SCOPUL CURSULUI - Prezentarea datelor de semiologie generală referitoare la semne. Bucuresti 1992. Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice. Popescu-Dranda MC. Ed. EVALUARE Criterii pentru admiterea la examenul de MICROBIOLOGIE-PARAZITOLOGIEVIRUSOLOGIE: frecventarea lucrarilor practice. Ed. Medicala 2003. Microbiologie medicala – Buiuc D.

CONTINUTUL CURSURILOR SEMIOLOGIE GENERALĂ (1): Diagnostic. ConstituŃia. transpiraŃiile. Starea de nutriŃie. timpanic PALPAREA AUSCULTAłIA EXAMENUL CLINIC PE APARATE (3-4) Semiologia pielii şi fanerelor (3): modificări de culoare ale tegumentelor. icterul. semiologia unghiilor Semiologia părului. atat teoretică cât şi practica. hemoragii cutanate. tulburări trofice ale pielii Modificări ale secreŃiei sudorale. antecedentele heredo-colaterale.uri. modificări pigmentare cutanate. Modificări staturale. Crearea unui limbaj medical precis. modificări vasculare cutanate ErupŃii cutanate (4): noduli. esentiale pentru activitatea viitoare: întelegerea si aprofundarea notiunilor de medicină internă si de urgenŃe medicale din anii III si V. OBIECTIVELE CURSULUI Prezentarea de o maniera care sa uşureze însusirea notiunilor specifice. astenia. insomnia FOAIA DE OBSERVAłIE (2): datele generale. V. antecedentele personale – fiziologice. Facies.- Crearea deprinderilor esentiale de logică si de limbaj medical. absolut oblitoriu pentru orice medic. prognostic. Semiologia ochilor. cu o corelare interdisciplinara – necesare articulării unui sistem logic. respectiv posibilitatea de diagnostic clinic rapid si de instituire în timp util a unei terapii specifice în cazul unor incidente/accidente în practica uzuala din cabinetul stomatologic. Examenul mersului. Semiologia ganglionilor SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR (5-6): 120 . coerent de gândire medicala. semne. anamneza EXAMENUL CLINIC OBIECTIV INSPECłIA Starea de conştienŃă PoziŃii PERCUłIA: Sunetul sonor. motivele internării. simptome. cefaleea. mat. IV. febra: tipuri de curbe febrile. coerent şi util. patologice. cianoza.

PALPAREA. examenul boltei palatine. emfizemul pulmonar. hemoptizia. sindromul de hipeaeraŃie pulmonară (sindromul de distensie alveolară). examenul planşeului bucal. sindromul de revărsat pleural lichidian = pleurezia. examenul limbii. inspecŃia cavităŃii bucale. zgomote respiratorii suraadăugate METODE PARACLINICE DE INVESTIGARE A APARATULUI RESPIRATOR (6) PRINCIPALELLE SINDROAME PLEURO-PULMONARE: sindromul bronşitic. cianoza EXAMENUL OBIECTIV ÎN AFECłIUNILE APARATULUI RESPIRATOR: INSPECłIA. ANTECEDENTELE PERSONALE. AuscultaŃia Zgomote cardiace suplimentare. astmul bronşic. cauzele durerii toracice. palpitaŃiile. sindromul mediastinal. abcesul pulmonar. tusea cardiacă. pleurita. boala mitrală (9) Stenoza aortică. pierderile de conştienŃă EXAMENUL FIZIC CARDIAC: InspecŃia. expectoraŃia. exemple de dureri toracice. insuficienŃa mitrală. examenul palatului moale 121 . inspecŃia gingiilor. inervaŃia senzorială a organelor toracale şi ale abdomenului superior. sindroamele pleurale. AUSCULTAłIA. durerea cardiacă.(5) FOAIA DE OBSERVAłIE. PARTICULARITĂłILE ANAMNEZEI ÎN SEMIOLOGIA AFECłIUNILOR APARATULUI RESPIRATOR. infarctul miocardic acut Sindromul hipertensiunii arteriale Sindromul de hipotensiune arterială Sindromul insuficienŃei cardiace Tulburări de ritm şi de conducere SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV (11-12): EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI DIGESTIV (11): InspecŃia generală. inspecŃia buzelor. tusea. PERCUłIA. sindroamele pericardice. mecanismul general de producere a suflurilor. respiraŃii de tip special. sindromul cavitar. insuficienŃa aortică. sindromul de simfiză pleurală. vomica. caracterele durerii toracice. sindromul clinic din bronşiectazii. sindromul de revărsat pleural aerian = pneumotorax. inspecŃia tegumentelor. sindroamele miocardice Sindroamele insuficienŃei coronariene (10): Angorul stabil de efort. durerea vasculară periferică. SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR (7-10): SEMNE SI SIMPTOME ESENłIALE (7): dispneea cardiacă. sindromul de condensare pulmonară. PercuŃia. examenul arterelor. inspecŃia zonei vestibulare. examenul clinic al venelor Metode paraclinice de investigare a aparatului cardio-vascular Sindroame cardio-vasculare (8): Stenoza mitrală. Palparea. dispneea.

CondiŃii de viaŃă. anemia hipocromă hiposideremică. modificări ale gustului.Modificări ale faringelui şi amigdalelor Examenul abdomenului: InspecŃia abdomenului. sindromul nefrotic. purpurele trombopenice. palparea abdomenului. Semiologia ficatului: sindromul ascitic. modificări ale halenei. sindromul nefropatiilor interstiŃiale (pielonefrite acute şi cronice). sindroame mieloproliferative. 122 . Date personale . tulburările de micŃiune SEMNE URINARE CONSECINłELE GENERALE ALE AFECłIUNILOR APARATULUI RENO-URINAR EXAMENUL FIZIC AL APARATULUI RENO-URINAR EXAMINAREA PARACLINICĂ A APARATULUI RENAL SINDROAME RENALE (14): sindromul nefropatiilor glomerulare. Antecedente hetero-colaterale. sindromul anemiei megaloblastice. meteorismul abdominal. sindroamele renale vasculare. auscultaŃia abdomenului SIMPTOMELE SUFERINłELOR APARATULUI DIGESTIV (12): tulburările apetitului. sindromul de insuficienŃă hepato-celulară. limba dureroasă. sindromul anemiei feriprive. sindromul anemiilor hemolitice. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE a) Foaia de observaŃie clinică. antecedente personale patologice SIMPTOMATOLOGIA AFECłIUNILOR RENALE: tulburările diurezei. leucemii acute Sindroame hemoragipare (16): Sindroame hemoragipare prin trombopatie. sindromul de insuficienŃă renală acută. vărsăturile. Motivele internării. eructaŃiile. sindroamele tubulare. sughiŃul. sindromul de aplazie medulară Poliglobulia Sindroame prin anomalii leucocitare: hiperleucocitoza malignă. Anetecedente heredocolaterale si personale (fiziologice si patologice). durerea abdominală SEMNE ALE AFECłIUNILOR DIGESTIVE: Modificări ale scaunului. leucemia mieloidă (granulocitară) cronică. greaŃa. Patologie profesionala. sindromul de hipertensiune portală Semiologia splinei Semiologia pancreasului SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL (13-14) DATE SEMIOLOGICE GENERALE (13). hematemeza. sindromul de innsuficienŃă renală cronică SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC SI SANGELUI(15-16) Sindroame anemice (15): anemia normocromă. purpurele trombopatice. purpurele vasculare Coagulopatii VI.

Patologia sângelui. Examenul obiectiv. cu ocazia vizitelor sefului de disciplina Examen practic de final de stagiu cu asistentul de grupa si titularul de curs Examen scris: 2 lucrari cu expunere in extenso a unor subiecte: i. Cursul predat 2. InspecŃia. BIBLIOGRAFIE 1. auscultaŃia abdomenului.Dr. Editura Ametist. Angela Vladan Sopa. Sindroame mieloproliferative V. patologie specifica anumitor deprinderi nocive. Curs de semiologie medicală – Conf. Tulburari mictionale si ale diurezei. Sindromul. Sindromul ulceros. Colica renală. Anamneza. Camelia Diaconu – Examenul obiectiv al pacientului in bolile interne – Editura Cerma 2003 VI. Examenul obiectiv InspecŃia şi palparea arterelor şi venelor. Sindromul insuficientei cardiace. 2003 3. Asist. starea de conştienŃă. percuŃia.dr. Sindroame specifice d) Aparatul cardio-vascular. Sindromul colecistic. semnul. simptomul . Anamneză. b) Examenul general al bolnavului: atitudine. palparea. Sef de lucrari Delia Donciu. Elena Popescu – Editura Cerma. Alice Balaceanu. Sindromul ascitic. Sindroame valvulare. 2002 4. Sindromul icteric. Sindromul coronarian. Aureliu. a sangelui si sistemului hematopoietic Examen oral (pondere 1/3 fata de proba scrisa). Semiologia paratului digestiv. starea de nutriŃie. Poppa I. cu toata grupa.PercuŃie. Examenul pancreasului. a celui reno-urinar. Prof. Sindroame anemice.AuscultaŃie. EVALUARE Evaluare periodica la patul bolnavului pe parcursul desfasurarii stagiului practic. InfecŃiile urinare g) Semiologia sangelui si sistemului hemato-poietic . c) Aparatul respirator. tegumente. Univ. Manifestări hemoragice pe tegumente şi mucoase . InspecŃie. semiologia aparatului respirator si cardiovascular ii. Examenul splinei f) Semiologia aparatului renal .patologie specifica anumitor grup de varsta. Sindromul pericardic. Istoricul bolii. palparea şi percuŃia ficatului normal şi patologic. facies.Bălan Horia. Palpare. e) Aparatul digestiv: Examenul clinic al gurii si faringelui. Dr.Angela Sopa. Determinarea tensiunii arteriale. in prezenta asistentului de grupa 123 . Semiologia tulburarilor de ritm si de conducere. Semiologie generala.

juste.ANUL III MEDICINA INTERNA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. logica si conform celor mai actuale date din literatura de specialitate a principalelor afectiuni care fac obiectul Medicinei interne Crearea deprinderilor necesare recunoasterii rapide. SCOPUL CURSULUI Prezentare succinta. sau eventuala solicitare a avizului specialistului pentru realizarea acestora. CONTINUTUL CURSURILOR ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII (1-4) traheobronşita acută (1) bronşita cronică astmul bronşic pneumoniile bacteriene acute (2) pneumoniile acute interstiŃiale supuraŃii pulmonare cancerul bronhopulmonar (3) pleurezia tuberculoasă tuberculoza bronho-pulmonară (4) bolile neinflamatorii ale pleurei ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE (5-14) hipertensiunea arterială (5) stenoza mitrală (6) insuficienŃa mitrală şi boala mitrală insuficienŃa aortică stenoza aortica edemul pulmonar acut (7) insuficienŃa cardiacă angorul pectoris (8) 124 . OBIECTIVELE CURSULUI Construirea unei gandiri medicale coerente. utilizand un limbaj adecvat. in integralitatea sa. III. II. in cabinetul stomatologic. coerenta si eficienta abordarea pacientului din unitul dentar. a unor diagnostice ce impun prudenta/temporizarea unor proceduri stomatologice. concordant cu realitatea Crearea obisnuintei de a utiliza informatiile oferite de anamneza si de examenul clinic pentru a orienta de o maniera sigura.

infarctul miocardic acut (9) aritmii extrasistolice (10) fibrilaŃia atrială( f.a.) (11) tahicardii parioxistice (12) blocul atrio-ventricular de gradul iii endocardita bacteriană subacută (13) endocardita reumatismală (14) pericardite ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE (15-20) esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală (15) ulcerul gastro-duodenal cancerul colo-rectal (16) boala crohn (ileita regională) rectocolita ulcero-hemoragica hepatitele cronice (17) cirozele hepatice (18) colecistita cronică litiazică şi nelitiazică (19) pancreatita cronică (20) cancerulpancreatic ♦ AFECłIUNI RENALE (21-26) glomerulonefrite acute (21) glomerulonefritele cronice (22) sindromul nefrotic (23) pielonefrita acută (24) pielonefrita cronica (25) ♦BOLI REUMATISMALE (26-28) reumatismul articular acut (26) poliartrita reumatoidă (27) spondilita ankilozantă (28) lupusul eritematos sistematic ♦BOLI METABOLICE (31): diabetul zaharat ♦BOLI DE SANGE (32) sindroame hemoragice trombocitare coagulopatii leucemii acute si cronice anemii posthemoragice 125 .

tuberculoza bronho-pulmonară.C. Dr. colecistita cronică litiazică şi nelitiazică. hepatitele cronice. anemii posthemoragice . datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. sindromul nefrotic. bronşita cronică. insuficienŃa aortică. Prof. pneumoniile bacteriene acute.Date esenŃiale ale examenului clinic. Prof. ulcerul gastro-duodenal. leucemii acute si cronice. blocul atrio-ventricular de gradul iii. cancerul bronhopulmonar. ♦BOLI REUMATISMALE: reumatismul articular acut. pneumoniile acute interstiŃiale. Varlas Anghel – Subiecte teoretice si teste de medicina interna – Ed. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei. pancreatita cronică. Popa I.Date esenŃiale ale examenului clinic. edemul pulmonar acut. stenoza mitrală. supuraŃii pulmonare. ♦BOLI DE SANGE: sindroame hemoragice trombocitare.Date esenŃiale ale examenului clinic.Date esenŃiale ale examenului clinic. pericardite . elemente de terapie. elemente de terapie. rectocolita ulcero-hemoragica. infarctul miocardic acut.IV. spondilita ankilozantă. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI RENALE: glomerulonefrite acute. Cerma 2002 VI. Aureliu. cirozele hepatice. insuficienŃa cardiacă. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. BOLI METABOLICE: DIABETUL ZAHARAT . fibrilaŃia atrială. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. glomerulonefritele cronice. Horia. elemente de terapie.Date esenŃiale ale examenului clinic.Date esenŃiale ale examenului clinic. tahicardii parioxistice. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE: hipertensiunea arterială . insuficienŃa mitrală şi boala mitrală. elemente de terapie. poliartrita reumatoidă. pielonefrita acută pielonefrita cronica . CANCERULPANCREATIC . cancerul colo-rectal. endocardita bacteriană subacută. boala crohn (ileita regională).Date esenŃiale ale examenului clinic. lupusul eritematos sistematic . astmul bronşic. stenoza aortica. BIBLIOGRAFIE . endocardita reumatismală. EVALUARE 126 . aritmii extrasistolice.Sef lucrari Balan M. bolile neinflamatorii ale pleure .Cursul predat . pleurezia tuberculoasă. angorul pectoris. coagulopatii. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII: traheobronşita acută. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE: esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului si supravegherea evolutiei. V.

tratament medicamentos) 10. gonadotropinom) 8. Coma mixedematoasa 9.- Evaluare periodica. diagnostic diferential 5. Insuficienta tiroidiana a adultului si copilului. genetica. ritmuri endocrine 2. reglare) 3. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing. Metode de explorare endocrina a axului hipotalamo-hipofizar 4. Acromegalia si gigantismul 7. carcinomul tiroidian nediferentiat. fiziologie. Adenoamele hipofizare nesecretante 9. diagnostic. Diabetul insipid 11. Hipotalamus – anatomie. Sindromul secretiei inadecvate de ADH 12. Hiperprolactinemia. Tiroida . Insuficienta hipofizara a copilului (etiopatogenie. rol fiziologic. Endoc rinol ogie BAZELE ENDOCRINOLOGIEI 1. clasificare 2. hormonii hipofizari (structura. axe neuro-endocrine. tratament) TIROIDA 1. evaluare si diagnostic. mod de actiune) 2. Cancerul tiroidian (cancerul papilar. Mixedemul congenital 8. Examen scris: expunere in extenso a 5 subiecte Examen oral (pondere 30% fata de proba scrisa).anatomie. radioterapie. Nodulul tiroidian (etiopatogenie. Insuficienta hipofizara a adultului (etiopatogenie. cu toata grupa. Hormonii – structura. evaluare si diagnostic. pe parcursul desfaşurarii stagiului practice. Controlul genetic al sintezei hormonale 3. cu prezenta asistentului de grupa si a sefului disciplinei. Adeno si neurohipofiza – anatomie. Tumorile hipofizare – etiopatogenie. metode de evaluare. Receptorul hormonal si patologia de receptor HIPOTALAMUS. Mijloace de tratament in tumorile hipofizare (chirurgie. Alte tireotoxicoze (gusa polinodulara hipertiroidizata. etc) 5. tratament) 11. HIPOFIZA 1. Metode de evaluare a functiei si morfologiei tiroidiene 3. biogenetica. cu ocazia vizitelor sefului de disciplină. adenomul toxic. evaluare. tireotropinom. Deficitul de iod si gusa endemica 7. imunocitochimie. mecanisme de actiune. hormonii tiroidieni (sinteza. alte cancere tiroidiene primare sau metastaze) 127 . adenoamele hipofizare secretante de prolactina 6. Boala Graves Basedow 4. imunologie. tratament) 6. fiziologie. la patul bolnavului. - Examen practice de final de stagiu cu asistentul de grupa şi şeful de disciplina. cancerul medular. embriologie. tratament) 13. Tiroidite 10. cancerul follicular. Criza tireotoxica (etiologie. secretie.

Metode de investigare in patologia ovariana 4. efecte fiziologice) 3. Insuficienta corticosuprarenaliana cronica primara (boala Adisson. 3. 6. 6. 2. 4. Testiculul – embriologie. Metode de explorare in patologia suprarenaliana 4.PARATIROIDELE SI METABOLISMUL MINERAL 1. Sindromul ovarului polichistic 9. Amenoree secundara 6. Insuficienta ovariana primara 7. neoplazii) 10. Hipercorticismul si sindromul Cushing 5. steroidogeneza ovariana. 2. Anovulatia II Barbat 1. diagnostic. Insuficienta testiculara 6. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale 128 . Tumori gonadale secretante 9. mod de actiune. receptori estrogenici 2. Spermatogeneza 4. Hormonii testiculari – biosinteza. tratament) Hiperparatiroidismul primar Hiperparatiroidismul secundar si tertiar. Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar. fiziologia hormonilor ovarieni. fiziologia secretiei de parathormon Evaluarea paraclinica a bolilor metabolice ale osului si metabolismului mineral Hipercalcemiile (etiopatogenie. efecte fiziologice) 2.hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza. incidentaloame. Medulosuprarenala: anatomie. Evaluarea functiei gonadale masculine 5. 8. embriologie. Feocromocitomul SEXUALIZARE NORMALA SI PATOLOGICA I. Bolile adrenale congenitale 7. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame. efecte si roluri fiziologice. Ovarul – embriologie. suprarenalectomia) 8. anatomie. Disfunctia erectila III. Diferentierea sexuala 1. anatomie. Insuficienta corticosuprarenaliana acuta 9. receptorul androgenic 3. reglare. inclusiv reglarea. Genetica determinismului sexual si diferentierii sexuale 2. hormonii medulosuprarenalienii (biosinteza. 7. diagnostic. Ginecomastia 8. osteodistrofia renala Osteoporoza Hipoparatiroidismul SUPRARENALA 1. Criptorhidia 7. Corticosuprarenala: anatomie. 5. Paratiroidele – anatomie. embriologie. mecanism de actiune. Amenoreea primara 5. Hirsutismul si hiperandrogenemia 8. Fiziologia ciclului menstrual 3. Femeie 1. mod de actiune. tratament) Hipocalcemiile (etiopatogenie.

Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) si cromatografic 25.23 Dozarea RIA. Testosteron plasmatica. Proba de deshidratare cu indicatorii de valoare 129 . ACTH. Insuficienta suprarenala acuta 2. Comele diabetice Lucrari practice Prezentari de cazuri de endocrinologie conform tematicii. Reflexograma ahileana 7. Hipercalcemia 8. Hipoglicemiile 4. Estrogeni plasmatici si urinari. 17 OH progesteron. FSH/ LH. activitatea reninei plasmatice. Dozarea catecolaminelor urinare si a metabolitilor 27. trigliceridemie. Testul la metyrapon 34. peptidul C. Colesterolemie. Ionograma sanguina. Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i. Test Barr 5. Principiul metodelor.3. Coma mixedematoasa 6. Aldosteron. TSH. HCG 24. Temperatura bazala 8 . CPG urinar. Hipocalemia 9. LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIE I. GH. IRMA. insulina 31. Tetania hipocalcemica (paratireopriva) 7. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static. interpretare 1. Cortizol plasmatic/ cortizol liber urinar. ELISA. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei. Sindromul Turner 4. PTH.v. echilibru acido-bazic (Astrup) 30. Hemoglobina glicozilata 29. T4 liberi si legati. dinamic. Spermograma 4. Criza tireotoxica (encepalopatia tireotoxica) 5. Examen citovaginal 3. in ritm 26. DHEA. cu determinarea hormonilor adenohipofizari si glicemiei 32. Calcitonina. T3. Sindromul Klinefelter URGENTE IN ENDOCRINOLOGIE: 1. Progesteron plasmatic. Antropometrie 6. lipidograma 28. DELPHIA a urmatorilor hormoni: . PRL. Testul de stimulare la ACTH 1-24 33.GH. Insulina. Imunodozare 2. Coma hipofizara 3. Teste de inhibitie la dexametazona 35.

medulosuprarenale paratiroide. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenŃa în cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog 130 . inclusiv radiografia de mana pentru aprecierea varstei osoase (nuclei de osificare) si radiografia craniu-profil pentru saua turceasca c. în functie de amploarea gravitatii cazului. Radiografii osoase din patologia endocrina. Ecografia tiroidiana si ovariana d. osoasa ANUL VI URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. corticosuprarenale. SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor în vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor în trepte logice. II. Determinarea corpilor cetonici urinari IMAGISTICA SI COMPETENTA IN ECOGRAFIA ENDOCRINA (1) Bazele clinice ale ecografiei (2) Diagnosticul ecografic in patologia benigna tiroidiana (3) Diagnosticul ecografic in cancerul tiroidian (4) Diagnosticul ecografic in bolile tiroidiene autoimune (5) Tiroidita subacuta – diagnostic ecografic (6) Valoarea examenului ecografic in gusa nodulara (7) Diagnosticul ecografic in patologia tumorala sau hiperplazia paratiroidelor (8) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic (9) Patologia benigna a sanului (10) Diagnostic ecografic in patologia tumorala a glandei suprarenale (11) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea si limitele examenului ecografic (12) Diagnosticul ecografic in patologia functionala a ovarului (13) Diagnosticul ecografic in tumorile testiculare (14) DEXA (15) Densitometria cu ultrasunete (16) Valoarea examenului ecocardiografic in patologia endocrina Seminarii privind principiul metodelor si interpretare a.36. Tomografia computerizata si RMN a zonei hipotalamohipofizare si a diferitelor glande endocrine b. precum si terapia adecvata fiecarei urgente. Scintigrama tiroidiana. Determinarea si interpretarea glicozuriei 37.

Balan Horia. Iordache Nicolae. V.ObstrucŃia arterială periferică acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală o o o – criza de angor pectoris – angorul instabil – infarctul miocardic acut . CONTINUTUL CURSURILOR . în curs de apariŃie la Editura Medicală. Conf. VI. Dr. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. Dr. specifice pentru tipurile de urgente medicale .UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii InsuficienŃa cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza Şocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc Şocul cardiogen Şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf.III. EVALUARE Examen practic şi oral la finalul stagiului Proba scrisă – expunere in extenso a 4 subiecte 131 .

Moarte subită.MEDICINA LEGALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Ore de curs: 32 Ore de lucrări practice: 16 Anul IV 1 Semestru = 16 cursuri Curs introductiv DefiniŃa medicinei-legale. clasificarea şi etapele morŃii. modificări cadaverice. ale pasagerului din dreapta şi ale ocupanŃilor din spate. Leziunile traumatice primare: clasificare. Traumatismele gâtului. obiectiv. determinarea datei morŃii. modificări cadaverice tardive ( distructive şi conservatoare). precoce. expertiza medico-legală. problemele expertizei medico-legale odontostomatologice. aspecte morfopatologice. generale şi locale. Leziuni BMF în accidentele de trafic rutier Leziunile şoferului. Asfixii mecanice 132 . mecanisme de producere. preocupări. leziunile şi moartea datorită radiaŃilor. organizarea medicinei legale şi a aparatului de justiŃie. aprecierea gravităŃii leziuniloe corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal. sindroame tanatogeneratoare în accidentele de circulaŃie cu componentă lezională BMF. Traumatologie sistemică şi topografică Probleme medico-legale ale traumatismului cranio-cerebral. cadrul juridic şi metodologic. Stările terminale. Traumatologia generală Clasificarea agenŃilor traumatici. Tanatologie medico-legală DefiniŃia. evoluŃia probaŃiunii medico-legale. Traumatismele rutiere. semnele clinice de diagnostic al morŃii. Traumatisme produse prin agenŃi fizici Leziunile şi moartea datorită electricităŃii. ReacŃiile vitale. Odontologie medico-legală – definiŃie. reacŃii postvitale.

BeŃia acută. tanatogeneză.Asfixii prin compresiune (spânzurare.faciale Factorii ce condiŃionează gravitatea leziunilor buco-maxilo-faciale. fiziopatologie. infirmitatea permanentă fizică sau psihică. Criterii pentru aprecierea gravităŃii leziunilor traumatice Prevederile legislaŃiei române. metode de lucru în odontologia medico-legală. expertiza medico-legală în intoxicaŃii. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor.legală în leziunile traumatice buco. leziunile părŃilor moi. complicaŃii şi sechele ale traumatismelor buco-maxilo-faciale. pierderea unui simŃ sau organ ori încetarea funcŃionării acestora. tanatogeneză.maxilo. tanatogeneză. noŃiuni generale. fracturile oaselor masivului facial. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic. strangulare. rolul odontologiei medico-legale în expertiza antropologică. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. sugrumare. reacŃii la substanŃele toxice. morfopatologie. morfopatologie.GeneralităŃi abdominală). punerea în primejdie a vieŃii victimei. clasificare. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice. fiziopatologie. morfopatologie. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. reconstituirea facială. neutralizarea toxicelor. Identificare medico-legală NoŃiunii generale asupra identificării. tanatogeneză. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. probleme la care trebuie să răspundă expertiza medico-legală odontostomatologică. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. 133 . clasificarea toxicelor. compresie toraco- Expertiza medico. aspecte medico-legale privind noŃiunea de “ sluŃire”. fiziopatologie. morfopatologie. fiziopatologie. privind sindroamele anoxice. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. căile de pătrundere ale toxicelor. morfopatologie. fiziopatologie. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. particularităŃile leziunilor traumatice buco-mazilo-faciale.prevederile codului penal şi codului civil .

134 . Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală.74/1995. tanatogeneză. fiziopatologie. reacŃii la substanŃele toxice. clasificarea toxicelor. fiziopatologie. morfopatologie. morfopatologie. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale. căile de pătrundere ale toxicelor. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante.IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. simptome. morfopatologie. tanatogeneză. BeŃia acută. tanatogeneză. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor. morfopatologie. implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. tanatogeneză. Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. aspecte sociale. fiziopatologie. fiziopatologie. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. neutralizarea toxicelor. culpa şi delictul. tanatogeneză. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. tanatogeneză. morfopatologie. morfopatologie. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. fiziopatologie. expertiza medico-legală în intoxicaŃii. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. fiziopatologie. Legea drepturilor pacientului. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. Legea nr. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic.

prezentări de cazuri Expertiza medico-legală odontologică – noŃiuni de bio-traseologie.IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. aportul specialistului stomatolog în diagnosticul leziunilor buco-maxilo-faciale. Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. obiective. vizitarea muzeului de medicină-legală cu exemplificarea expertizelor medico-legale odontostomatologice Examen practic 135 . culpa şi delictul. prevederi legale Certificatul medico-legal: părŃi componente. implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. prezentări de cazuri Organizarea reŃelei de medicină-legală în România: expertiza medico-legală în intoxicaŃia etilică (recoltarea de probe biologice – sarcină obligatorie care interesează şi pe medicii stomatologi). Legea drepturilor pacientului. simptome. metodologie. prezentări de cazuri Expertiza leziunilor traumatice buco-maxilo-faciale: examinarea persoanelor traumatizate. Expertiza medico-legală odontologică: definiŃie. redactarea actelor medico-legale. organizarea expertizei. aspecte sociale. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE Anul IV 1 Semestru Expertiza medico-legală: generalităŃi. prezentări de cazuri Leziuni buco-maxilo-faciale în accidentele de trafic rutier: redactarea actelor medicolegale de autopsie şi de examinare pe persoană.74/1995. exemplificări. prezentări de cazuri Expertiza medico-legală în accidentele terapeuticii buco-maxilo-faciale: metodologia redactării actelor medico-legale. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală. Legea nr. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale.

Razvan Pasol. Bucuresti editura Trei. Legislatie. Planul eficace de marketing/ Peter Knight. editura Business Tech International Press. 2000 3. Fluxurile de numerar 13. editura Amaltea. Planul de afaceri/ Dumitru Porojan. organizarea si functionarea cabinetului dentar 5. Tata bogat. editura C N I Coresi. Managementul calitatii serviciilor medico dentare 4. 2006 7. Vaca mov: transforma-ti afacerea prin idei remarcabile/ Seth Godin. 10 pacate capitale de marketing/ Philip Kotler. 2005 11. Editura Curtea Veche Publishing. Profetiile tatalui bogat/ Robert T. Fa-ti o firma. Distributie. Suntem pregatiti pentru o afacere? / Ce trebuie sa facem? • Tematica de curs urmareste tematica lucrarilor practice Bibliografie 1. 2004 136 . Planul de afaceri 9. Bucuresti. Negocierea 14. vinde-o si imbogateste-te/ John Duran. Cristian Bisa. 2005 9. Notiuni fundamentale de sanatate publica/ Armean Petru. 2007 2. Bucuresti. Noi. editura Meronia. Bucuresti. Kiyosaki. Arta de a fi egoist/ Josef Kirschener. Promovare 8. 2002 5. Management Sanitar. cel mai puternic concurent pe care il avem 12.MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR Tematica curs / lucrari practice 1. Calea pe care o alegem dupa facultate: Salariat / liber profesionist / antreprenor /investitor 3. editura Codecs. editura Bic All. 2007 4. Planul de marketing 10. editura Brandbuilders. tata sarac/ Robert T. 2004 8. casa de editura Irecson. 2005 10. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. editura Amaltea. Ghid de investitii personale – editia a II-a/ Eugen Voicu. Bucuresti. 2003 6. Notiuni generale de management 2. Produsul. Marketing fara costuri – pentru luptatorul de gherila/ Jay Conrad Levinson. Ideea de afaceri – Calificare 6. Pretul 7. Bucuresti. Marketing fara costuri 11. Bucuresti. Kiyosaki.

3. din diferite domenii ale patologiei. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Semiologia neurologică (sindroame neurologice majore) 2. III. Patologia neurologică (prezentarea succentă a principalelor capitole de patologie) IV. II. 2. SCOPUL CURSULUI: 1. Să se orienteze în situaŃiile patologice de tip neurologic şi să-şi desfăşoare propria activitate fără a provoca unele complicaŃii neurologice. Informarea asupra afecŃiunilor primitive neurologice şi secundar neurologice cu influenŃa asupra întregului organismului. 2. la o persoană cu mai multe afecŃiuni asociate.NEUROLOGIE ANUL IV Un semestru 16 ore de curs 16 ore lucrări practice I. dintre care unele chiar cu evoluŃie severă şi sfârşit latat. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. 3. Să înŃeleagă necesitatea unui tratament stomatologic în unele boli neurologice. 4. Prezentarea foii de observaŃie neurologică cu aspectele ei specifice şi patologiei neurologice prin prezentarea bolnavilor neurologici internaŃi în clinică 137 . CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Cunoaşterea principalelor sindroame neurologice motorii şi senzitive. Să înŃeleagă faptul că în calitate de medici tratează o afecŃiune stomatologică. ÎnŃelegerea rolului sistemului nervos somatic şi a funcŃilor sale de recepŃie şi efectorie. Să sesiseze momentul în care trebuie să solicite ajutorul neurologului într-o complicaŃie sau pentru evitarea unei complicaŃii.

CONłINUTUL CURSURILOR 138 . 2.. I. Cerona Bucureşti 1996.50% Lucrare de verificare în scris la terminarea cursului…………………. OBIECTIVELE CURSULUI 1. Deprinderea examenului neurologic prin examenul bolnavilor din clinica neurologică 3. Ed. III. Vol. Cinca. . C. Tufănoiu. SCOPUL CURSULUI 1. Câmpeanu.. Cunoaşterea elementelor de bază ale patologiei obstetricale şi ginecologice. All Bucureşti. bazate pe cunoştiinŃe etiopatogenice şi de farmacologie 3. . Patologia Neurologica”. “Elemente de Semioloogie şi Patologie Semiologică pentru ÎnvăŃământul Stomatologic. “Neurologie clinică”. Ion. Pregătirea profesională de bază a viitorului medic dentist cu noŃiunile esenŃiale teoretice şi practice de ginecologie şi obstetrică 2. BIBLIOGRAFIE 1. E. cu răsunet asupra cavităŃii orale şi de a solicita consulturi interdisciplinare. Prezentarea influenŃelor exercitate de perioadele fiziologice din viaŃa femeii şi a sarcinii asupra patologiei orale şi a consecinŃelor terapeutice II. V. I. EVALUARE Examenul practic la bolnav …………………………………………. VI. S. 1999. Ed. A. Stomatoiu. I şi II.2.. ce trebuie să facă parte din educaŃia medicală a medicului de medicină orală 3.. Pregătirea medicului de medicină orală de a fi capabil să depisteze afecŃiuni generale. Pregătirea medicului de medicină orală de a efectua tratamente complexe.50 % OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 16 ore de curs / 16 ore lucrări practice I. Însuşirea de către student a anatomiei şi fiziologiei aparatului genital feminin şi a elementelor de bază a fenomenului reproducerii umane 2. I. Georgescu. Tudoran. Prezentarea unor investigaŃii neurologice specifice V.. Lupescu.

Pelinescu-Onciul. Urmărirea asistenŃei naşterii normale şi însuşirea manevrelor necesare 4. histeroscopie. examen clinic obiectiv. laparoscopie 2. Cursul predat 2. red. Patologie inflamatorie. D. colposcopie. Levy. Naşterea patologică. Patologia specifică sarcinii: sângerări în prima jumătate a sarcinii. Maria Bari. Prezentarea metodelor contraceptive. Maria Bari. Fiziologia genitală feminină – influenŃa etapelor fiziologice din viaŃa femeii asupra aparatului oro-dento-maxilar 3. Curs de obstetrică-ginecologie pentru studenŃii şi absolvenŃii FacultăŃii de Stomatologie.Crişan. hipertensiunea indusă de sarcină 7. Urmărirea unei operaŃii cezariene şi a unei intervenŃii chirurgicale ginecologice 5. Melchior. Lăuzia. Obstetrica. Diagnosticul paraclinic al sarcinii. migraŃia. Fătul la termen. cordonul ombilical. Participarea la examinarea unei gravide în trimestrul III şi urmărirea travaliului 3. Gametogeneza.A. fecundaŃia. 4.1. segmentaŃia şi dezvoltarea oului. Editura didactică şi pedagogică. II şi III. Pelinescu-Onciul. 6. Prècis d´obstètrique . participarea la efectuarea unor explorări paraclinice specifice specialităŃii: ecografie. R. membranele. Anatomia organelor genitale feminine 2. D. Nanu . BIBLIOGRAFIE 1. Masson. Anexele fetale: placenta. IV. Simptome cardinale în ginecologie. V. sîngerări în a doua jumătate a sarcinii. D. Litografia UMF Carol davila. Modificări adaptative şi statusul hormonal în sarcină. Clinica sarcinii normale în trimestrul I. Merger. J. Patologie oro-dento-maxilară asociată sarcinii 8. Patologie generală asociată sarcinii. tumorală benignă şi malignă. Curs de obstetrică şi ginecologie pentru studenŃii FacultăŃii de Medicină Orală ( în pregătire pentru apariŃie ) 3. Bucureşti 1994 5. R. Însuşirea de elemente de planning familial şi contracepŃie. sub. BAREM DE LUCRĂRI PRACTICE 1. Bucureşti 1996 4. lichidul amniotic. N. paris 1993 139 . J. 5. Însuşirea elementelor de examinare clinică: anamneză specifică. Naşterea normală. Urmărirea unui curetaj uterin biopsic sau pentru întreruperea sarcinii 6.

Introducere în ortodonŃie şi ortopedic dento .. Reglarea creşterii. Creşterea şi dezvoltarea aparatului dento -maxilar 4. EvoluŃia filogenetică aparatului dento . SCOPUL CURSULUI 1. cu axare pe prevenŃie şi intercepŃie 5.M 140 .maxilar şi implicaŃiile în patologia ortodontică şi ODF. Examen de sfârşit de stagiu ( parŃial după 5 cursuri – test grilă.D.facială neo şi postnatală 3. Mecanismele de reglare ale dezvoltării Ap. VI. 1997. Dezvoltarea normală şi patologica cranio . mecanisme etiopatogenice 4. CONłINUTUL CURSURILOR 1.facială (ODF) 2.FACIALĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 64 ore de lucrări practice / semestru I. Cunningham FG. Introducere in ortodonŃie si ODF 2. 3. EvoluŃia relaŃiilor de ocluzie normale 5. a interpreta investigaŃii curente utilizate în ortodonŃie şi ODF 4.6. a corela principiile terapeutice cu momentul de creştere şi dezvoltare.maxilare II.maxilare 3. Cunoaşterea specificului investigaŃiilor în ortodonŃie şi ODF 5. a cunoaşte şi a interpreta elementele semiotice ale unei anomalii dento . Principii terapeutice în anomaliile dento . Gant NF. Prentice-Hall international Inc. EVALUARE DiscuŃii şi seminarii în perioada stagiului 1. se propune ca studenŃii să aibă cunoştinŃe necesare pentru: 1. examen oral final ) ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTO . OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului V. William´s Obstetrics. a percepe interdisciplinar ortodonŃia şi ODF cu celelalte specialităŃi III. MacDonald PC. diferenŃierea patologicului de normal şi a fenomenologiei tranzitorii în dezvoltare 2.

Analiza OPG 8. Ed.maxilare 7. Amprentarea 3. NoŃiuni de tehnică ortodontică .M. Ed. Examenul fotostatic 7. Med. Principii de tratament ortodonŃie 10. Turnarea modelelor 4.6. 2000. Valentina DorobăŃ . Ed.D.M 9.Dragoş Stanciu. 1996 3.Ecaterina lonescu. Aplicarea de mici măsuri de ortodonŃie preventivă şi interceptivă 12. Prezentare segmentară de caz BIBLIOGRAFIE 1. (completarea foii de observaŃie ortodontice) 2. Ed. 2001. Examenul clinic.propedeutică ortodontică 9.maxilar .Medicala.Cerma.D. Aparatul dento . Viorica Milicescu. Lidia Boboc. 2003 141 . Bucureşti 5. Anomalii dentare izolate V. ExerciŃii de miogimnastică 13. Med. Etiopatogenia anomaliilor dento . Analiza modelelor de studiu 5. OrtodonŃie practică . Editura Medicală. Bucureşti 4. Aparatele ortodontice bio-active mecanice mobilizabile 13. Caracteristicile desenului aparatului ortodontic 10.Lidia Boboc. 2000 2. Dragoş Stanciu. Dragoş Stanciu. Etapizarea tratamentului ortodonŃie 11. Igienizarea şi asanarea cazurilor luate în tratament 11. elemente componente 12. IndicaŃiile tratamentului în An. Elementele constructive ale aparatelor mobile . înregistrarea ocluziei de obişnuinŃă 6. Clasificarea aparatelor ortodontice. Bucureşti. morfologic şi funcŃional al pacienŃilor cu An. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC l .Gheorghe Boboc. Caiet de lucrări practice . OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială. InvestigaŃia în ortodonŃie 8.

.... c) realizeze exerciŃii de evaluare a creşterii şi dezvoltării (analiza tridimensională pe modele de studiu şi alte cazuri în afara celor noi ….... b) realizeze un minim de 6 .30% ... indici de dezvoltare dinŃi ....se are în vedere trecerea la examenul teoretic oral ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 96 ore lucrări practice / semestru I...........40% . Să stabilească un diagnostic precoce corect de anomalie dento ... SCOPUL CURSULUI 1......... 3........ ocluzie statică şi dinamică..... analiza examenelor complementare... absolventul trebuie să fie capabil să: 1...... 2..30% 2.. model de studiu....... EVALUARE 1.... Examen teoretic: scris (teste grilă sau 10 subiecte) .....maxilare (AnDM) Cunoaşterea semiologiei clinicii şi a principiilor terapeutice ale AnDM ÎnŃelegerea şi însuşirea competenŃei medicului stomatolog în complexul asistenŃei ortodontice în corelaŃie cu interdisciplinaritatea stomatologică 4.....maxilară (AnDM) 142 ....... examen clinic complet.arcadă ....... OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului VI...........................2 probe clinice ........ aplicarea aparatelor ortodontice sub îndrumarea directă a asistentului.........VI.......8 amprente şi să toarne modele pentru minim 2 cazuri..... dezvoltarea tridimensională a arcadelor........ înŃelegerea şi însuşirea limitelor medicului interceptivă stomatolog în ortodonŃia preventivă şi II. fiecare student trebuie să: a) investigheze 2 pacienŃi noi pe specificul ortodonŃiei şi ODF: anamneză..faŃă. Examen practic .2 probe pe model 3.......... Cunoaşterea principalelor concepte de clasificare a anomaliilor dento .... În timpul stagiului clinic de ortodonŃie şi ODF..........

Să îndrume şi să sfătuiască într-o etapizare terapeutică corectă pacientul purtător şi de AnDM 3. Tratamentul ortodontico . Examinarea clinică a pacientului şi întocmirea foii de observaŃie 2. Aparatele intra-extraorale. fotografice şi antropometrice. Interpretarea examenelor complementare. Dizarmonia dento .M 10. Clasificarea şi diagnosticul anomaliilor dento .2. 8. în vederea colaborării cu medicul ortodont. radiologice. Perfectarea tehnicii de amprentare. Terminologia în ortodonŃie 2.maxilare (An. Aparatele ortodontice fixe 9. Prezentarea de caz 6.chirurgical 14.M. aparatele extraorale in tratamentul An.aparatura funcŃională . Aparatele ortodontice pasive 11. Completarea terapiei: . Aparatele funcŃionale în tratamentul An.D.M) 3.D. Să efectueze etapele pre-ortodontice de stomatologie generală preventivă şi endodontică 4. STAGIU CLINIC l . Anomalii în plan transversal 5.D. Stabilirea diagnosticului şi a obiectivelor terapeutice 5. Tratamentul complex al An. 4. IndicaŃii de purtare şi întreŃinere a diverselor tipuri de aparate ortodontice 9. ReparaŃii simple în cabinet 143 . analiza de model în vederea diagnosticului 3. Reechilibrarea post-tratament ortodontic 12. Să cunoască tehnicile ortodontice preventive şi interceptive pentru care a fost instruit. la tinar si adult IV. soclarea modelelor. Terapia prin metode ortodontice a malformaŃiilor congenitale 13. Însuşirea metodelor terapeutice profilactice şi interceptive ortodontice 8.alveolară (DDA) 7.aparatura fixă 7.aparatura mobilă . CONłINUTUL CURSURILOR 1. III.M.D. Anomalii în plan sagital 4. Anomalii în plan vertical 6.

să participe la elaborarea planului de tratament (şi eventual la confecŃionarea aparatului ortodontic. Dragoş Stanciu ........ Elvira Cocirla.... VI. Caiet lucrări practice .64 ore lucrări practice şi stagiu clinic / semestru 144 . In timpul stagiului clinic de ortodonŃie...... Examen practic ........... OrtodonŃie.... fiecare student trebuie să: .... Med...maxilar în cadrul îmbolnăvirilor complexe .. 7. EVALUARE 1........ OrtodonŃie şi Ortopedie Dento-facială.................. Ed. Dragoş Stanciu.. OrtodonŃie practică ....... 2000 5....... 1991 2. sub îndrumarea asistentului de grupă) şi la aplicarea aparatelor ortodontice în cavitatea bucală .....investigheze complet...... Valentina DorobăŃ. Dragoş Stanciu....30% ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE ANUL III .. 2000 3......... 1971 6.realizeze necesitatea consultului pluridisciplinar în utilizarea rezervelor biologice oferite de aparatul dento ......40% a) prezentare de caz clinic (pe pacient) b) recunoaştere......... Lidia Boboc.. Ed. OrtodonŃie....... Ed............ Bucureşti.Lidia Boboc.........................V.să cunoască etapizarea şi succesiunea tratamentelor pre-ortodontice.. Anomaliile dento-maxilare ... Ed. Examen teoretic scris (teste grila) .. 2003.. Medicală.... 2001 4..........să fie capabil de a da indicaŃii primare şi secundare de purtare şi igienizare a aparatului ortodontic ........luliu Hateganu..... BIBLIOGRAFIE 1. Lit...Boboc Gheorghe....fie orientat asupra limitei vârstei optime şi a posibilităŃilor în timp ale unui tratament ortodontic . Med.. Med.... descriere completă. Editura Medicală....... Valentina DorobăŃ. posibilităŃi terapeutice ale unui aparat ortodontic curent 3.48 ore de curs / semestru ..........30% 2......Dragoş Stanciu.... precum şi pregătirea pacientului în vederea tratamentului ortodontic ........

10.Să cunoască şi să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive. 3.Însuşirea principiului biologic în tratamentul cariei simple. 5.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la terminarea cursului studentul să fie capabil : 1. în vederea combaterii factorilor cauzali intr-un cadru individualizat. 5.Să poată aplica tehnica optimă de tratament a plăgii pulpo-dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi de materialul ales pentru restaurarea coronară. 2.Să poată alege metoda de tratament adecvată. 6.Să întocmească un plan de tratament etapizat. II.I. 7.Să poată finaliza o restaurare coronară morfofuncŃională prin restaurări adezive sau neadezive. de o leziune cavitară ireversibilă.Însuşirea unor noŃiuni privind structura şi funcŃiile Ńesuturilor dure dentare în contextual patologiei odontale şi a odontoterapiei restauratoare . 145 .Să definească gradul de risc cariogen şi să identifice un pacient cu risc de carie crescut. 9. formele clinice şi procedeele de diagnostiv pozitiv şi diferenŃial de carie simplă.Însuşirea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei simple (conform regulilor lui Black) şi a tehnicilor moderne minim invazive bazate pe adeziune.Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă. 2. 8.Să poată diferenŃia o leziune carioasă incipientă necavitară. pentru o pregătire convenŃională sau minim invazivă a preparaŃiei şi să o aplice corect.Să evalueze statusul dentar (indicele DMFT / DMFS ).ÎnŃelegerea cariei dentare simple ca o boală multifactorială .Însuşirea noŃiunilor privind diagnosticul. reversibilă. 11. 4.Să diferenŃieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin tratament adecvat al plăgii pulpo-dentinare. SCOPUL CURSULUI 1. 3. în cariile incipiente necavitare. 6.Să pună un diagnostic de leziune carioasă necavitară. 4.Însuşirea importanŃei caracterului reversibil al demineralizării smalŃului pentru păstrarea integrităŃii sale morfologice prin tratament neinvaziv.

4.CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE ŞI AL STAGIILOR CLINICE 1.ConcepŃia actuală privind etiopatogenia cariei dentare (triada Keyes/timp de acŃiune): calitatea structurilor dure dentare. diagnostic pozitiv şi diferenŃial.Metode de izolare a câmpului operator 10. 2. lichidul bucal. 6. poziŃiile de lucru.Prezentarea instrumentarului de consultaŃie şi tratament. evoluŃie.Prezentarea materialelor de restaurare coronară provizorie şi de durată.III. rolul alimentelor.Caria dentară. materiale de restaurare coronară provizorie 12. placa bacteriană (structură.Tehnici de realizare a preparaŃiilor şi de restaurare coronară cu materiale aderente 16. mod de formare. demonstraŃii practice. ProtecŃia pulpo-dentinară IV. executarea de către studenŃi a unor obturaŃii pe dinŃi extraşi sau pe modele 4. demonstratii de preparare a cavităŃilor (modele/simulatoare).Materiale aderente de restaurare de durată estetice/parŃial estetice. 9.igiena mâinilor). etape de lucru.Materiale de restaurare de durată neestetice (amalgame dentare). 5. CONłINUTUL CURSURILOR 1. semne clinice.Epidemiologia cariei simple dentare.Adeziunea la structurile dure dentare 15. 7.Tratamentul cariei simple. 3. forme clinice. 11.Tratamentul plăgii dentinare. prezentare.Măsuri de profilaxie / prevenŃie a cariei simple dentare. mecanisme de acŃiune).Caria dentară simplă: generalităŃi. 8. tehnici de restaurare.Materiale de restaurare coronară: clasificare.Morfopatologia cariei dentare simple. prepararea efectivă a cavităŃilor de către studenti 3. teorii etiopatogenice.Tratamentul convenŃionale/moderne) plăgii dentinare şi protecŃia pulpo-dentinară (metode 146 . Prepararea cavităŃilor pentru amalgam – tehnici convenŃională/tehnici moderne 14. complicaŃii. funcŃionarea şi modul de utilizare a unitului dentar în odontoterapia restauratoare 2.Controlul infecŃiei/contaminării în cursul tratamentului de carie simplă ( echipamentul de protecŃie.Date privind morfofiziologia Ńesuturilor dure dentare şi implicaŃiile sale clinice.Principii generale de tratament în caria simplă. generalităŃi.

Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol.Estetica în odontoterapia restauratorie – M.Gafar. “Carol Davila” Bucureşti. Ed. EVALUARE Activitatea pe modele (simulatoare) şi la pacient………15% Lucrări de control (degrevare). “Carol Davila” Bucureşti. Ed.Iliescu. Ed.5. SCOPUL CURSULUI 1. 6.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B.Univ.Cerma.Vârlan. D. 2.Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul cariei dentare simple. “Carol Davila” Bucureşti.Andreescu. BIBLIOGRAFIE 1. Ed.Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic al cariei simple dentare. VI.B. 1999. 2004. 2007.Organizarea cabinetului de medicină dentară (echipamentul de protecŃie. Bucureşti.Popa. C. Ed. 5.Evaluarea gradului de risc cariogen 8.32 ore de curs / semestru .Popa.Popa. 3. 2005.Univ.Demonstrarea clinică a poziŃiilor de lucru la fotoliul/unitul dentar şi a modalităŃilor de utilizare a instrumentarului pentru tratamentul de carie dentară simplă (pacienŃi) .I) – M.…………………………25% Examen practic (stagiu / lucrări practice)………………25% Examen teoretic (sesiune)………………………………35% ANUL IV Semestrul I / Semestrul al II-lea .Examenul clinic al pacientului şi foaia de observaŃie clinică. igiena mâinilor) 6.Bodnar. V. 147 . D.Medicală. examene complementare şi teste diagnostice în caria simplă cavitară şi necavitară.Note curs predat. 2. M.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N. 4.B.M. 2003.Marcov.Bodnar. Univ.64 ore stagiu clinic / semestru I.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A.C. C. mijloace de izolare a câmpului operator 7.

etc. a diastemei. decontaminarea instrumentarului şi a suprafeŃelor. 9.Însuşirea noŃiunilor cu privire la restaurarea leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară cu ajutorul restaurărilor directe din aur. 7. leziuni traumatice.3. leziuni distrofice). laser) în vederea restaurarii.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la sfârşitul cursului studenŃii să fie capabili : 1. aer abraziv. a modului său de manifestare clinică. 14.Cunoaşterea etiologiei şi formelor clinice ale discromiilor dentare.Cunoaşterea etiologiei .Să stabilească un diagnostic corect de carie simplă cavitară sau necavitară 2.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare la persoanele vârstnice. a incrustaŃiilor metalice.Însuşirea noŃiunilor privind măsurile de protecŃie ale pacienŃilor şi ale cadrelor medicale: asepsie/antisepsie. rezolvarea tremelor.) 13. ceramice sau compozite. precum şi a tehnicilor moderne (minim invazive) de tratament cu materiale aderente. II.Însuşirea noŃiunilor cu privire la mijloacele moderne de preparare a dinŃilor (sonoabraziune.Însuşirea unor metode speciale de restaurare a funcŃiei estetice (modificarea morfologiei coronare a dinŃilor. precum şi a metodelor moderne de tratament ale acesteia. a capacităŃii sale de adaptare şi reparare . manipularea deşeurilor. 10.Aplicarea şi aprofundarea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei dentare simple.Cunoaşterea aspectelor morfofuncŃionale ale complexului pulpo-dentinar. 6. 4. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale. formelor clinice şi a modalităŃilor de tratament ale leziunilor coronare necarioase (uzură dentară. a metodelor de tratament prin procedee de albire şi/sau faŃetări la dinŃii vitali. 8. conform regulilor lui Black. controlul infecŃiilor de mediu.Posibilitatea diagnosticării şi rezolvării terapeutice a cariei secundare marginale şi recidivei de carie 5.Însuşirea metodelor de evaluare. 11.Să stabilească un plan etapizat de tratament şi să opteze pentru o tehnică de pregătire convenŃională sau minim invazivă a cavităŃilor şi să o aplice corect. 12. 148 .Cunoaşterea substratului morfologic al durerii dentinare. supraveghere şi reabilitare a unei restaurări vechi incorecte precum şi a posibilităŃilor de rezolvare a acestora.

Discromiile dentare: clasificare.Să stăpânească corect noŃiunile privind adeziunea la structurile dure dentare.IncrustaŃii neestetice (metalice) şi estetice (compozite şi ceramice) 10.Restaurările directe cu aur 9. cimenturi cu ionomeri de sticlă. mijloace de asepsie/antisepsie.Complexul pulpo-dentinar şi implicaŃiile sale în patologia leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară. 6. modalităŃi de remediere a deficienŃelor constatate 5.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale prin incrustaŃii neestetice (metalice). 7. precum şi în actele terapeutice de restaurare ale acestora 7. 4.FaŃete estetice compozite şi ceramice 11. semne clinice.). 8. 5.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale din materiale neestetice (amalgam de argint) sau materiale estetice adezive (compozite.Criterii de evaluare a restaurărilor coronare. 9.3. Să-şi însuşească corect principiile şi tehnicile de albire a dinŃilor vitali.Teste diagnostice în caria simplă dentară 3. etiologie.Să identifice dentina alterată şi dentina sănătoasă.Să stabilească şi să aplice tehnica optimă de tratament a plăgii dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi materialul ales pentru restaurarea coronară. precum şi pe cea reversibil alterată (recuperabilă prin tratament pulpo-dentinar adecvat).a. modalităŃi de decontaminare a instrumentarului şi a suprafeŃelor. diagnostic. forme de manifestare. ş. manipularea deşeurilor. metode de tratament 8. sau estetice (compozite şi ceramice).Leziunile coronare necarioase cu pierdere / modificare de substanŃă dură dentară (uzură.Caria secundară şi recidiva de carie 4.Combaterea infecŃiei în cabinetele dentare. controlul infecŃiilor mediului. Să-şi însuşească corect tehnica realizării faŃetelor estetice din materiale compozite şi ceramice. forme clinice. III. precum şi tehnicile corecte de realizare a acesteia. principii de tratament) 6.CONłINUTUL CURSURILOR 1. restaurarea funcŃiei estetice prin tehnici de albire a dinŃilor 149 . leziuni distrofice): etiologie. protecŃia pacientului şi a cadrelor medicale 2. leziuni traumatice.Durerea dentinară: substrat morfologic. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. carioase sau necarioase.

Andreescu. Bucureşti.Executarea de către studenŃi a unor preparaŃii pentru diferite tipuri de incrustaŃii (pe modele şi la pacienŃi).Tratamentul restaurator al leziunilor coronare. 2004. Ed.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A. BIBLIOGRAFIE 1. 5.Cerma.Tehnica de preparare a dinŃilor pentru realizarea faŃetelor (discuŃii teoretice.Popa. 1999. 3.Vârlan.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de albire a dinŃilor vitali în cabinet V.Medicală.Note curs predat. 150 . aer abraziv.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii ceramice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 6. la persoanele vârstnice.B.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N. “Carol Davila” Bucureşti.Univ.Gafar. 2003. “Carol Davila” Bucureşti.Marcov. demonstraŃie pe modele şi la pacient) 8. laser) 13. 2003. M. CONłINUTUL STAGIILOR CLINICE 1.Metode moderne (neconvenŃionale) de tratament în odontoterapia restauratoare (sonoabraziune.M. Ed.Bodnar. 4. C. 2.Popa.Iliescu.Durerea dentinară – M. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale IV.12.Tratamentul cariei simple dentare executate de student la pacienŃi 2.Prezentarea teoretică şi demonstrarea practică a procedurilor de albire a dinŃilor vitali (la pacienŃi) 10.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii (discuŃii teoretice) 3.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de preparare pentru faŃetare 9. D. cu pierdere de substanŃă dură dentară. Ed. Univ.Tehnici de realizare a incrustaŃiilor compozite (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 5. Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii metalice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 4. 7. C. Ed.

Cunoaşterea patologiei infecŃioase inflamatorii a globului ocular şi anexelor şi legătura lor cu patologia stomatologică.Univ. II. miopiei.Vârlan.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol.Estetica în odontoterapia restauratorie – M. Recunoaşterea şi tratarea viciilor de refracŃie. Ed.B. SCOPUL CURSULU ÎnŃelegerea noŃiunilor de refracŃie oculară pentru diagnosticul şi corecŃia hipermetropiei.Bodnar. Stabilirea atitudinei medico-chirurgicale oftalmologice în traumatismele oculare.……………..M.25% Examen teoretic (sesiune). Orientarea diagnostică şi terapeutică cea mai eficientă în urgenŃele medico-chirurgicale oftalmologice.Popa. astigmatismului.. Ed. 7.15% Lucrări de control (degrevare)……………25% Examen practice (stagiu clinic)…………. Însuşirea noŃiunilor clinice necesare pentru diagnosticul şi tratamentul afecŃiunilor retinei şi nervului optic.. Univ. D. IndicaŃiile tratamentului laser în patologia oculară.6. VI. C.C.I) – M. EVALUARE Activitatea pe modele şi la pacient………. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea şi aprofundarea noŃiunilor de oftalmologie privind infecŃiile şi inflamaŃiile globului ocular şi anexelor. 2005. 151 . . 2007. “Carol Davila” Bucureşti. Recunoaşterea tumorilor oculare. Informarea viitorilor medici asupra patologiei fundului de ochi. “Carol Davila” Bucureşti.B. Orientarea diagnosticului în patologia cristalinului şi în glaucom.Popa.35% OFTALMOLOGIE ANUL IV PROGRAMA AANALITICĂ A CURSULUI 16 ore de curs 16 ore de stagii I.

contuzii. congenital. secundar. CURS 16: AfecŃiuni oculo-orbitare odontogene. plăgi perforante. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE DemonstraŃii de anatomie a globului ocular cu diapozitive şi disecŃii pe ochi de animal. CURS 9: Patologia cristalinului. Metode de examinare a fundului de ochi – oftalmoscopia corneo-conjunctivali. 152 .III. arsuri. astigmatism. CURS 12: Traumatismele globului ocular şi anexelor CURS 13: UrgenŃe în oftalmologie CURS 14: ComplicaŃii în chirurgia oftalmologică. iridociclita. Manifestări oculare în boli generale CURS 2: RefracŃia oculară: miopie. Tulburările fiziologice şi patologice ale acomodaŃiei. CURS 10: Glaucomul primitiv. CURS 4: Patologia orbitei şi a sclerei CURS 5: Motilitatea oculară. CURS 6: Patologia conjunctivei. Diagnosticul diferenŃial al ochiului roşu: conjunctivita. CURS 7: Patologia corneei. CorecŃia viciilor de refracŃie cu ajutorul lentilelor corectoare. CURS 11: Patologia retinei şi a nervului optic. atacul acut de glaucom. IV. CURS 15: Tratamentul local şi general în patologia oculară. CURS 8: Patologia uveei. hipermetropie. CURS 3: Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal. CONłINUTUL CURSULUI CURS 1: Anatomia şi fiziologia globului ocular şi anexelor. Examenul la lumina zilei a anexelor globului ocular Examenul polului anterior al globului ocular la lumina zilei Examenul tensiunii intraoculare.

Dumitrache....... Ciocâlteu.... Dumitrache. C..... Ed.... OBIECTIVELE CURSULUI.. Sa cunoasca momentul in care pacientul trebuie indrumat la specialistul ORL 6...V..corpi straini.. Prof......20% Lucrare de control privind patologia oftalmologică.. Sa cunoasca relatiile cauza-efect intre afectiunile ORL si patologia stomatologica si invers 4......... SCOPUL CURSULUI 1.. 2. CONTINUTUL CURSULUI 1.......... etc.. Patologie rinosinusala Patologie faringiana Patologie laringo.... 5... BIBLIOGRAFIE Oftalmologie. Cunoasterea influentei afectiunilor ORL in patologia stomatologica 3........ Prof....se are in vedere ca la sfarsitul cursului studentii sa fie capabili : 1.....chirurgie OMF III...... M... Informatii privind interferentele unor afectiuni chirurgicale ORL cu patologia si chirurgia OMF II... hemoragii.. Geron 2004 VII. Sa recunoasca aspectele de patologie ORL care impun o conduita terapeutica in echipa ORL...stomatologie sau ORL.... 5.. Sa-si insuseasca cateva manevre de baza in tratamentul de urgenta al unor afectiuni ORL.... 4.traheala Patologie otologica Sindroame algice cranio-faciale 153 . Dr.. M.. EVALUĂRI Fiecare student va cunoaşte un caz din patologia oftalmologică... Ed.. Geron 2002 Oftalmologie – teste.......... Dr..... Sa cunoasca criteriile de diagnostic ale afectiunilor curente ORL 2.50% OTORINOLARINGOLOGIE ANUL IV Ore curs: 16 ore Ore lucrări practice : 32 ore I. Dr. Dr....... Arsene. Intelegerea rolului afecŃiunilor curente ORL in patologia generala 2. insuficienta respiratorie.. Sa poata indica un tratament corect de prima instanta 3. 3...30% Examen teoretic – test... arsuri.......... A..

BIBLIOGRAFIE 1. RAI Coressi 1997 3. Ed. semiologie laringiana. Sarafoleanu si colab.IV. patologie. Ed. Universitara « Carol Davila » Bucuresti. Notiuni practice de anatomie. . pansamentelor. examenul clinic si paraclinic al faringelui. interpretarea imagisticii.examen practic la pacient V. G. examenul clinic si paraclinic al urechii. Sarafoleanu. Silvy. aspecte terapeutice de baza in patologia auriculara (corpi straini auriculari. Mincu-Radulescu. traheostomia) 5.. C. V. D. aspecte terapeutice de baza in patologia faringiana (flegmonul periamigdalian. Theodor.vol. sindromul adenoidian) 4. semiologie rinologica. I si II.) 8. Codrut Sarafoleanu –« Otorinolaringologie » curs pentru studentii Facultatii de Medicina Dentara. National 1977 4. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Notiuni practice de anatomie si fiziologie faringiana.« Urgente ORL »-. paraclinic si terapeutica nervilor cranieni. sinusoscopii. Ed. aspecte terapeutice de baza in patologia laringiana (insuficienta respiratorie acuta. sistemului limfatic cervical si glandelor anexe ale cavitatii bucale. Didactica si Pedagogica 1999 154 .« Caiet de lucrari practice de Otorinolaringologie ».« Compendiu ORL ». vertijul periferic) 6. 2001 5. a unor manevre medico-chirurgicale (punctii. D. Sarafoleanu si colab. efectuarea tratamentului.ed. D.« Explorarea functionala si paraclinica in Otorinolaringologie ». Participarea la activitatea practica din clinica : examinarea bolnavilor. examene endoscopice ORL. Sarafoleanu.2004 2. Generalitati : cunoasterea instrumentarului folosit in ORL si sistematizarea examenului clinic al bolnavului ORL 2. etc.. semiologie. examinare clinica. semiologie faringiana. Verificarea cunostintelor. hipoacuzia. examenul clinic si paraclinic rinosinusal . insuflatii tubare. C Sarafoleanu. Corina Mella. Notiuni practice de anatomie si fiziologie rinosinusala. tratamentul epistaxisului) 3. fiziologie. semiologie acusticovestibulara . Notiuni practice de anatomie si fiziologie a urechii. Notiuni practice de anatomie si fiziologie laringiana.Ed. Videocaseta cu examenul ORL detaliat 7. examenul clinic si paraclinic al laringelui. aspecte terapeutice de baza in patologia rinosinusala (punctia sinusului maxilar. spalaturi auriculare.

30% din nota finala v.CONTINUTUL CURSURILOR 1.Insusirea cunostintelor de baza privind structura functionala a parodontiului marginal.Insusirea unui mod biologic. Va incerca sa stabileasca diagnosticul si sa indice un minim de masuri terapeutice iii. II. Examen teoretic dupa tematica cursului……70% din nota finala PARODONTOLOGIE ANUL V 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice I.Recunoasterea starii de imbolnavire a componentelor aparatului dento-maxilar cu accent pe aprecierea formei clinice de suferinta a structurilor parodontiului marginal.ramura medico-chirurgicala a stiintelor stomatologice.epidemiologia bolii parodontale si aspectele actuale.medical. Fiecare student va examina un numar de 8 pacienti ii.Investigarea clinica si paraclinica a cazurilor de imbolnavire a parodontiului marginal.Insusirea unui mod eficient de utilizare a instrumentarului de tratament parodontal. 155 . Va interpreta o radiografie.Istoricul Parodontologiei. o audiograma. un examen CT.Intelegerea relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si mecanismele directe si indirecte de patogenitate in boala parodontala 2. 3. 2. Obiectul Parodontologiei . EVALUARE i. Examen practic la sfarsitul stagiului……….moderne privind etiopatogenia bacteriana a bolii parodontale in conditiile existentei factorilor favorizanti locali si generali.de intelegere a relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si boala parodontala in raport cu influentele organismului gazda la nivel local si general.VI. 4. 3. analizele uzuale iv.SCOPUL CURSULUI 1. Stadiul actual al cunostiintelor de specialitate in Parodontologie. Introducere. III.OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1.Insusirea unei metodologii de investigare prin ancheta epidemiologica in boala parodontala.

8.radiografiilor si interpretarea rezultatelor unor investigatii paraclinice. 5.Rolul factorilor generali.a starii de imbolnavire si a cerintelor de tratament parodontal prin : 156 .Terminologie.Evidentierea clinica a placii bacteriene supragingivale. 7. Embriogeneza.sistemici. Evidentierea clinica si biochimica a placii bacteriene subgingivale 8.musculatura masticatorie temporo-mandibulara.Relatii functionale intre ocluzale odonton.Morfofiziologia parodontiului marginal profund. 2.CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. B.Demonstratii pe pacient ale detartrajului manual.Aprecierea starii de igiena.Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice. Prezentarea instrumentarului specializat in tratamente complexe chirurgicale si de echilibrare ocluzala 5.Prezentarea Foii de Observatie a bolnavului parodontopat. 4.Relatii functionale. 9.Atritia si implicatiile abraziunii patologice.Prezentarea pe model a tehnicilor de detartraj manual instrumental 6.Examinarea bolnavului parodontopat Anamneza Examenul clinic obiectiv Examene complementare IV.instrumental si a detartrajului ultrasonic 7. Particularitatile morfologice si functionale ale parodontiului marginal.Prezentarea instrumentarului de consultatie si de detartraj manual si chirurgical.Dinamica dezvoltarii complexului si dento articulatia parodontal.in producerea bolii parodontale Influenta unor factori generali asupra susceptibilitatii de imbolnavire a parodontiului marginal 10. Prezentari de cazuri clinice si rezolvari terapeutice 3.Prezentarea schemei odontonului cu referiri la evolutia morfologica si topografica a bolii parodontale 2. Eruptia dentara si structurarea parodontiului marginal 3.Fiziologia parodontiului marginalTeorii privind modalitatile de preluare a solicitarilor asupra dintilor de catre parodontiul profund.de laborator 4.Morfofiziologia parodontiului marginal superficial.Vascularizatia si inervatia parodontiului marginal 6.Epidemiologia bolii parodontale.Studiul modelelor.

stimulatorul gingival.Fiecare student va examina complex 10 pacienti cu stabilirea statusului dento-parodontal si inregistrarea datelor in F.Horia Traian Dumitriu.eficient.Intelegerea la un nivel superior a aspectelor complexe de simptomatologie clinica a afectiunilor parodontale in corelatie cu substratul lezional al acestora.clatire si irigatie bucala 11. SCOPUL CURSULUI: 1.Horia Traian Dumitriu.Buc.a metodei de periaj si a frecventei periajului 10.Buc.Insusirea deprinderilor practice de utilizare a intregului instrumentar utilizat in cadrul manoperelor de investigare si tratament parodontal.Dr.Prof.Examen practic 4.EVALUARE 1.Individualizarea pentru fiecare bolnav parodontopat a programului de igienizare prin autointretinere legata de: instructiuni privind alegerea periutei de dinti. 3.medical de intelegere a patologiei parodontiului marginal in vederea instituirii unui tratament rational.. 157 . 2.9.Silvia Dumitriu.proceduri de spalare.”Parodontologie”Prof.Ed.Efectuarea detartrajului manual instrumentar si cu ultrasunete 12.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% ANUL VI 32 ore curs 80 ore de lucrari practice I.Instruirea bolnavilor parodontopati privind folosirea unor mijloace secundare de igienizare ca: firul de matase. Viata Medicala Romaneasca.Lucrari de control din materia predata 3. 2.1996 VI.Dr.O.CERMA.Dr.Insusirea unui mod biologic.Prezentarea complexa a procedurilor de tratament medicamentos.BIBLIOGRAFIE 1. 2.Periajul dentar pentru finisare si instruirea pacientilor dupa detartraj V.chirurgical si functional in vederea aplicarii unui tratament modern realizat prin mijloace actuale de maxima eficienta.Ed.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof. Editia a-III-a 1999 2.

Gingivite hiperplazice de cauza medicamentoasa 6.Parodontita marginala cronica superficiala 2.Parodontite marginale 1.I.Tumori gingivale benigne si maligne B. OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1.Gingivite din cursul unor stari fiziologice 4.Parodontita marginala cronica profunda a)Parodontita prepubertala b)Parodontita juvenila c)Parodontita marginala cronica profunda la adult Forme clinice de parodontite marginale la adult a)Parodontita marginala agresiva.Clasificarea bolilor parodontiului marginal II.Instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu.Intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualizarii acestuia in raport cu starea de imbolnavire a pacientului.Gingivita cronica. 2.necomplicata 2.Forme clinice-simptomatologie A.frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice 5.Gingivita alergica 8.Recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cit mai corect care sa evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavire parodontala.de maxima eficienta terapeutica.Gingivita hiperplazica.Gingivite descuamative 9.Gingivite si gingivostomatite acute si subacute 10. CONTINUTUL CURSURILOR I. 3.Gingivite simptomatice.simpla.Gingivita 1.simpla.Gingivite si gingivostomatite de cauza micotica 11.prin introducerea unor proceduri moderne.Gingivita hiperplazica idiopatica 7.rapid progresiva b)Parodontita marginala profunda ulero-necrotica c)Parodontita marginala profunda refractara la tratament d)Parodontita distrofica 158 .de cauza microbiana 3. III.

Chirurgia mucogingivala C.Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice 1.C.Profilaxia si tratamentul antimicrobian in inflamatiile parodontiului marginal Principii generale Indepartarea placii microbiene Mijloace principale de indepartare a placii microbiene Mijloace secundare Tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene Modalitati de aplicare a substantelor medicamentoase in tratamentul antimicrobian. antiinflamator al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice B.Gingivectomia 3.Tratamentul de echilibrare ocluzala Individualizarea microprotezelor la bolnavii parodontopati Restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati Tratamentul ortodontic Imobilizarea dintilor parodontotici Alegerea dintilor pentru imobilizare.Chirurgia osoasa alveolara 6.Evolutie.Manifestari ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului ocluzal asupra parodontiului marginal III.Operatiile cu lambou a)Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate b)Operatia cu lambou mucoperiostal partial reflectat c)Operatiile cu lambou mucozal d)Operatia cu lambou repozitionat apical 5.Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice A.a metodei si a momentului aplicarii acesteia Alegerea dintilor inclusi in sistemele de imobilizare Alegerea metodei de imobilizare Momentul aplicarii imobilizarii Clasificarea sistemelor de imobilizare Imobilizarea temporara 159 .Gingivectomia gingivoplastica 4.Chiuretajul gingival si subgingival 2.Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA D.prognostic si complicatii IV.

Orientari terapeutice principale si scheme de tratament Aspecte actuale. tamponament. Slefuiri selective 5. combinatii ale acestora 6. Anestezia in practica parodontala 2.paraclinice si experimentale ale remanierii osoase si a regenerarii parodontiului marginal Aspecte actuale ale profilaxiei specifice in parodontopatii II. aplicatii de antiseptice si antibiotice. clinice. mezoterapia imunoterapia si terapia cu produse imunobiologice 3. detratraj manual subgingival. periaj si lustruire dupa detartraj. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Detratraj profesional cu ultrasunete supra si subgingival. 4. mesajul santului gingival spalaturi si irigatii ale santului gingival aplicatii cu spatula sau sonda instilatii infiltratii. Imobilizarea cu materiale compozite auto sau foto polimerizabile 7. Imobilizarea permanenta cu mijloace specifice contentiei dintilor parodontotici 160 . Imobilizarea temporara prin ligaturi.Bioterapia de reactivare Cu produse de origine animala Cu produse de origine vegetala Prin produse medicamentoase de origine sintetica Vitaminoterapia Proceduri chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala Masajul gingival Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice Substante imunobiologice E. atele. Insusirea procedurilor de tratament parodontal prin : badijonaj.Imobilizarea permanenta Realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara Realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara Aprecierea critica a sistemelor de imobilizare D.

BIBLIOGRAFIE 1. Chiuretajul subgingival in camp inchis 13. 9.. Participarea si efectuarea unor interventii mai ample de regenerare tisulara ghidata. referate V.Dr. chirurgical si de reechilibrare functionala 2. terapie de aditie si interpozitie de membrane Seminarii recapitulative. stabilirea statusului dentoparodontal si a unui plan de tratament complex:medicamentos.Dr.”Parodontologie”Prof. Prof. Papilectomia 11.Horia Traian Dumitriu.Buc. Slefuirea dintilor parodontotici recuperati prin tratament anti microbian si chirurgical pentru restaurari protetice conjuncte inclusiv metalo-ceramice. Operatii cu lambou 17.Ed.Silvia Dumitriu.Horia Traian Dumitriu. Gingivectomie gingivoplastica 16. discutii.Buc.Dr.Examen practic 4. EVALUARE 1. Insusirea elementelor de pregatire preoperatorie si de ingrijiri postoperatorii 20. Mici deplasari dentare ortodontice 10.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof.Lucrari de control din materia predata 3.8.CERMA. Viata Medicala Romaneasca. Gingivectomia 15. Chiuretajul gingival 12.Fiecare student va examina complex 15 pacienti cu inregistrarea datelor in FO. Electro si chimio-cauterizarea microburjoanelor gingivale 19. Ed. Editia a-III-a 1999 2.1996 VI. Interventii de chirurgie plastica muco-gingivala 18. Chiuretajul subgingival in camp deschis 14.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% 161 .

2. .Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare. . hepatice. metabolice. 10. cardiace. 11. 14. etc. .Prezentarea aspectului normal şi patologic al traseelor EKG.PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IMUNOLOGIE ANUL II Un semestru 32 ore de curs. renale.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor: hematologice. 2. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1.Prezentarea mecanismelor marilor sindroame: inflamaŃie. 1. pulmonare. . CONłINUTUL CURSURILOR: Fiziopatologia inflamaŃiei Fiziopatologia termoreglării Fiziopatologia durerii Fiziopatologia metabolismului glucidic. Fiziopatologia eritrocitelor Hipertensiunea arterială InsuficienŃa hepatică InsuficienŃa respiratorie IV. II. 9. 3.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom plecând de la datele de laborator. Analiza electrocardiogramei Investigarea metabolismului glucidic şi lipidic Investigarea metabolismului protidic Diagnosticul enzimatic al bolilor interne 162 . 48 ore de lucrări practice I.Prezentarea valorilor normale ale datelor de laborator şi interpretarea valorilor patologice. Diabetul zaharat Fiziopatologia metabolismului protidic Fiziopatologia echilibrului hidroelectrolitic. 8. cardiace. 3. SCOPUL CURSULUI: . 4. şoc. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: . III. respiratorii. 12. 13. renale. digestive. 4. 5. 7. Edemele Fiziopatologia metabolismului fosfocalcic Fiziopatologia hemostazei ReacŃia sistemică postagresivă şi stările de şoc InsuficienŃa cardiacă . 6.

... Leucemiile. Ed......... 12.......... Aramă S. 1998 4.. Saragea M.. 8.. Ed.... Bucureşti..Fiecare student va interpreta buletine de analiză şi trasee de EKG în cadrul testelor . (sub redacŃia) .... Marin F... – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M.. (sub redacŃia) ... Icterele Explorarea aparatului respirator şi renal Buletine de analiză şi cazuri comentate – recapitulare Examen practic V... Mosby Year Book Inc. Bucureşti.... I. Ed.5......S.. Wilson L. (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase..... – Explorări funcŃionale.. – Patophysiology... 1984 13.. Vol... Saragea M. biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină.. 50% 163 ... Medicală..... 20% .. – Fiziopatologie pentru studenŃii facultăŃilor de stomatologie.... Bucureşti.. 1998 5. Cerma.. Editura Academiei R.... Bucureşti. (sub redacŃia) – Fiziopatologie .. 1989 11. Ed....Examen practic .. 1980 15. (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol II. Cerma. (sub redacŃia) . Teodorescu Exarcu I... Anemiile Investigarea seriei albe. Ed.Lucrări practice....... Teodorescu Exarcu I... Price S. Aramă S.. Aramă S.......... (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol I. Teodorescu Exarcu I... Cluj-Napoca.. Citoliza hepatică.......... litografia IMF Bucureşti. Barbu R.. Bucureşti.... Bucureşti..1992 8. Dacia..... Bucureşti.................. Teodorescu Exarcu I.. Aramă S... Ed......R....R.Fiziologia şi fiziopatologia digestiei. (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase.. Medicală...... Medicală. Ed..... Neutropeniile Test Explorarea hemostazei Explorarea funcŃiilor ficatului. – Bacteriemie.. Didactică şi Pedagogică. Investigarea eritrocitelor...Examen teoretic . 10... Vol... Ed.. 30% .. Editura Academiei R..... 4th Edition. Bucureşti........ (sub redacŃia) ... 1998 7. 7. Medicală... BIBLIOGRAFIE: 1.Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii... Bucureşti 2000 3.. (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice. II...S. Didactică şi Pedagogică... Ed.. Bucureşti 1999 2... Bucureşti... Teodorescu-Exarcu I. 1982 12.... Medicală.. (sub redacŃia) ......Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii.. Bucureşti. 1980 6....... Ed. – Fiziopatologie. 9.. 11.. EVALUARE: . 1983 VI.. Didactică şi Pedagogică........ septicemie şi şoc toxicoseptic în : Drăgan M.Fiziologia şi fiziopatologia sistemului endocrin.... Ed.. 1985 9.. 1985 14. Teodorescu Exarcu I.............. 6. 1982 10.Fiziologia şi fiziopatologia excreŃiei..

Prezentarea principalelor metode de explorare a bolilor alergice. Răspunsul imun celular 9. III.Moleculele de prezentare a epitopilor 3. Recunoaşterea antigenului de către LB şi LT. Sistemul complement 8.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă. inclusiv SIDA. Apărarea specifică şi nespecifică 2.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom imun plecând de la datele de laborator.Prezentarea elementelor fundamentale de imunologie normală.Să cunoască principiile de tratament al şocului anafilactic. în special colagenoze.Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare. Ganglionii limfatici splina. . .Prezentarea datelor esenŃiale referitoare la mecanismele de apărare ale organismului. Dinamica răspunsului imun umoral 7. Citokinele şi interleukinele 6.Prezentarea tipurilor de hipersensibilitate. CONłINUTUL CURSURILOR: 1.Prezentarea mecanismelor bolilor autoimune.Prezentarea unor imagini ale celulelor implicate în răspunsul imun. inclusiv a şocului anafilactic. Reglarea răspunsului imun 5.Prezentarea principalelor tipuri de deficite imune. Celulele auxiliare. Receptorii LT. Imunoglobulinele. II.IMUNOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 16 ore de curs 32 ore de lucrări practice I. . SCOPUL CURSULUI: . autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă. . OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili : . . ImunodeficienŃele primare şi dobândite 164 . . . . . Limfocitele 4. NoŃiuni introductive.

.... factorul reumatoid... Determinarea grupelor sanguine. Astmul bronşic alergic.. Bâră C. Marin F.... Aramă S. Cerma... alimentare. (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase.. Explorarea imunologică în bolile alergice : cutanate.. autoanticorpii 3. reacŃia de hemaglutinare. şocul anafilactic 11.. ReacŃiile de hipersensibilitate.... ocupaŃionale 4. Parodontopatiile IV. Ed... Bucureşti... (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice.. Universitară “Carol Davila”.. Dacia... Bucureşti. – Explorări funcŃionale... – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M.... Explorarea imunologică în bolile cavităŃii bucale şi ale tubului digestiv.... Saliva... Popescu L.M. Hipersensibilitatea de tip II citotoxică...... Sindromul Sjogren 13..... Medicală..... Bucureşti.. Ursaciuc C. Cialâcu V.. Ed..... 1980 4...... Bucureşti.........Explorarea imunopatologică : testele cutanate.... – Imunologie Medicală. EVALUARE: .. Ed. Bancu A. Poliartrita reumatoidă... Didactică şi Pedagogică.. va interpreta buletine de analiză şi va recunoaşte aspecte imunohistologice în cadrul lucrărilor practice .. Ed.. Ed.. Aramă S... Explorarea imunologică la pacienŃii cu sindrom febril prelungit.... Apărarea imună la nivelul cavităŃii bucale. Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune 12. biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină. eozinofilia. Incompatibilitatea în sistemul Rh. 80% 165 ... 1998 2........ BIBLIOGRAFIE: 1...... testele cu histamină 2... – Fiziopatologie......Examen teoretic ... Hipersensibilitatea de tip I (anafilaxia).. Placa bacteriană...... ReacŃia post-transfuzională. Cluj-Napoca..Lupusul eritematos sistemic.Fiecare student va cunoaşte principiile explorării imunologice.... 1996 5... Ed.. Testele in vitro: reacŃia de fixare a complementului.. reacŃiile de imunofluorescenŃă..10.. Didactică şi Pedagogică. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. Lichidul gingival.... – Imunologie fundamentală..Explorarea imunologică în bolile autoimune V........ 1998 VI. 20% .. imunodifuzia în gel.. 1998 6..... Bucureşti... Barbu R.. 2000 3.. Bolile autoimune. medicamentoase. Mucoasa bucală.. respiratorii...

2.PATOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore de curs / 32 ore de lucrări practice I. Să cunoască şi eventual să poată suprima factorii locali favorizanŃi ai malignizarii. Ńesuturile limfoide ale cavităŃii bucale. Cunoaşterea principalilor factori favorizanŃi ai carcinomului de mucoasă. Să cunoască principalele afecŃiuni medicale ale cavităŃii bucale în general şi ale mucoasei bucale în special. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Cunoaşterea morfologiei normale şi a structurii mucoasei bucale precum şi variantelor sale normale. Cunoaşterea sistemului imun de aparare a cavităŃii bucale. 4. Structura histologică normală a mucoasei bucale. III. Să trateze o parte din aceste afecŃiuni care sunt cuprinse în ghidul de competenŃe profesionale ale medicului stomatolog. Să cunoască afecŃiunile cu potenŃial de malignizare şi principalele forme de debut ale carcinomului şi melanomului de mucoasă în vederea efectuării controlului oncologic preventiv în cabinetul stomatologi. 3. 4. 166 . 5. studenŃii să fie capabili: 1. Obiectul de studiu al disciplinei şi clasificarea afecŃiunilor medicale ale cavităŃii bucale Mucoasa bucală normală şi variantele ei zonale. Cunoaşterea principalelor grupe de afecŃiuni ale mucoasei bucale precum şi ale afecŃiunilor medicale ale gurii şi glandelor salivare. 3. Mecanisme de aparare antiinfecŃioasă ale cavităŃii bucale: saliva. limfonodulii regionali.OBIECTIVELE FINALE ALE CURSULUI: Se doreşte ca la sfârşitul cursului şi a stagiului practic.mucoasa bucală. 2. 5. SCOPUL CURSULUI: 1. 2. Cunoaşterea leziunilor cu potenŃial de malignizare şi a formelor de debut ale carcinomului şi melanomului mucoasei bucale. Să cunoască aspectul normal al cavităŃii bucale şi variantele normalului. II.

Variante ale normalului la nivelul cavitătii bucale. mucoasă. Lichenul plan bucal şi lupusul eritematos. alterări ale conjunctivului. AfecŃiuni cu potenŃial de malignizare şi afecŃiunile premaligne ale mucoasei. cauze favorizante. Zona Zoster. Eritroplazia Papilomatoza orală. AfecŃiuni autoimune ale mucoasei bucale. 9. Manifestări bucale în sifilis şi tuberculoză. Histopatologia leziunilor mucoasei-alterări ale epiteliului. tipuri de leziuni. ReacŃii locale la medicamente şi materiale Leziuni traumatice şi importanŃa lor. aftoza şi sindromul Behcet. 11. Manifestări bucale în sindromul H. imunologia cancerului debutant. Manifestări bucale în hemopatii. modificari benigne şi de origine necunoscută. parotidita virală. 4. herpangina. celule imunocompetente. 15.V. Metodologia examinăii bolnavului 2. Etapele alcătuirii diagnosticului în Patologia Orală 3. Examene complementare-enumerare. glande salivare. Tumori de origine virală: veruci. Manifestări alergice la nivelul cavităŃii bucale. 6. mononucleoza infecŃioasă.displazii epiteliale şi carcinomul "in situ". papilom. Sistemul imunitar de apărare al mucoasei şi verigile sale: moleculele de adeziune. Metode de diagnostic precoce ale leziunilor neoplazice .. Forme clinice de debut de carcinom. Leziunile elementare ale mucoasei-tipurile clinice de leziuni. IV. varicela. importanŃa lor.citologia exfoliativă . condiloame. 13. Foaia de observaŃie şi particularităŃile ei 4.I. stomatita streptococică. Dermatoze autoimune. AfecŃiunile bacteriene ale mucoasei bucale: stomatita ulcero-necrotică.coloraŃia vitală. 12. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Algiile nespecifice ale cavităŃii bucale: stomatodinia. Keratozele bucale-leucoplazia.3. Patologia medicală a glandelor salivare: gura uscată. 14. 10. 16. Carcinomul de mucoasa: etiologie. Efectele radio şi chimioterapiei asupra structurilor cavitătii bucale: dinŃi. AfecŃiuni virale cu manifestări bucale: herpesul simplex. Leziuni pigmentare ale mucoasei bucale. citokinele. 7. sindromul Sjogren. efectele patogene asupra mucoasei.Tratamentul stomatologic al pacienŃilor seropozitivi. 5. 8. Hiperplaziiie gingivale. 5. stomatoscopia 167 . stomatita odontiazica. Afte bucale cronice recidivante. Stomatitele buloase şi ulcerative. InfecŃii micotice ale mucoasei bucale: candidoza bucală acută şi cronică.

tehnica. 2.P. 10. fixarea. Ed.6. includerea."Patologie Medicală Stomatologică" Ş. 1993 VI. Tovaru. NoŃiunea de "urgenŃă" în afecŃiunile mucoasei bucale 13.chirurgicale . Pindborg "Atlas of Diseases of the Oral Mucosa" 5-th.medicale . Metode de explorare clinică şi paraclinice în patologia medicală a glandelor salivare 14. testarea sensibilităŃii (antibiograma). studenŃii participă la consultaŃiile serviciului. efectuarea de foi de observaŃie şi prezentări de caz. Regezi & Sciuba "Oral Pathology " second edition. BIBLIOGRAFIE: 1. colorarea 8. Fiecare student va efectua examen clinic la minimum 4 pacienŃi diferiŃi şi va raporta modificările observate. cultura.domenii de utilizare -imunohistochimia 9. Fiecare student va efectua minimum o foaie de observaŃie. Prezentări de cazuri clinice. V. 168 . identificarea de germeni. Metode de identificare ale virusurilor din leziunile mucoasei bucale 11. Edition. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate NOTA: Concomitent cu temele expuse în cadrul L. J. Prezentări de cazuri clinice. secŃionarea.J. Strategii de tratament în afecŃiunile medicale stomatologice: . Examenul microbiologic şi etapele sale: prelevare.. Cerma. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 16. transport.1992 4. Bucuresti 1999 3. EVALUARE: 1. Prezentări de cazuri clinice. Metode moderne de diagnostic complementar -imunofluorescenta . supravegherea vindecării 7. Examenul biopsic-indicaŃii.radioterapice 12. Examenul histopatologic-transportul pieselor. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 15.Cursul teoretic predat 2.

Genul Trichomonas ( T. gingivalis . I: paraziŃii şi parazitismul. SCOPUL CURSULUI: Prezentarea unor noŃiuni de bază referitoare la principalele infecŃii parazitare întâlnite în patologia umană II. T vaginalis). Strngyloides 169 . Echinococcus). Trichuris. Genul Leishmania. 2: infecŃii parazitare oportuniste producatoare de moarte în (criptosporidioza. Clasa Trematoda (Genul Schistosoma) Cursul Nr. elemente clinice de bază.3. toxoplasmoza). pneumocistoza. 3: Clasa Cestoidea (Genurile: Taenia. Cunoaşterea principalelor genuri şi specii de paraziŃi implicaŃi în patologia umană Prezentarea unor elemente esenŃiale de recunoaştere ale infecŃiilor parazitare în scop de diagnostic. histolytica). E. III. Genul Entamoeba (E. Examen teoretic scris cu 20 de subiecte PARAZITOLOGIE ŞI VIRUSOLOGIE ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE PARAZITOLOGIE Un semestru 8 ore de curs. Cursul Nr. amoeba libere conditionat patogene. CONłINUTUL CURSURILOR: Cursul Nr. Genul Plasmodium (malaria). Enterobius. 4: Clasa Nematoda (Genurile: Ascaris. Cursul SIDA Nr. Trichinella. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea noŃiunilor de parazit şi parazitism. bucalis. patogenitate. interelaŃie parazit gazdă. răspuns imun. Examenul practic constă în recunoaşterea pe diapozitive a 5 cazuri diferite de afecŃiuni ale mucoasei bucale 4. 16 ore lucrari practice I. Hymenolepis.

Asimilarea unor noŃiuni privind principalele virusuri implicate în patologia infecŃioasa a cavităŃii bucale. Briliant 1999. "Parazitologie medicală” Simona Rădulescu Ed. R. 2: examenul L. EVALUARE Examen: test grilă cu 25 de întrebari în timp de 25 de minute. 170 . Lucrarea Nr. PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE VIRUSOLOGIE semestrul I/II 12 ore curs 12 ore lucrari practice I. coprocultura parazitologică. V. izolarea şi cultivarea amoebelor libere condiŃionat patogene. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Lucrarea Nr. diagnosticul infecŃiei trichomonozice. pneumocistoza şi toxoplasmoza. 4: diagnosticul în malarie. Lucrarea Nr. Dobândirea unor cunoştiinte generale privind principalele familii de virusuri cu cale de transmitere parenterala şi a riscului profesional asociat infecŃiei cu aceste virusuri. BIBLIOGRAFIE "InfecŃii parazitare umane" Dan Steriu Ed. tehnica froŃiului şi al picaturii groase..IV. SCOPUL CURSULUI: 1 . ALL 1997. 5: examene microscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (protozoare) utilizate în diagnosticul curent. 6: examenul coproparazitologic şi alte tehnici speciale de recoltare şi diagnostic al infecŃiilor helmitice. 3.C. 3: diagnosticul în criptosporidioza. Lucrarea Nr. 7 si 8: examene microscopice şi macroscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (helminti) utilizate în diagnosticul curent. un test grila (anunŃat) în scopul familiarizării cu astfel de verificări. Lucrarea Nr. ÎnŃelegerea patogeniei infecŃiei virale şi a noŃiunilor generale privind imunitatea antivirală 2. Lucrarile Nr. Oricare alt titlu apărut pe piaŃa internă (eventual externă) dupa 1990. VI. Lucrarea Nr. 1: recoltarea materialului biologic.

EBV. Indicarea analizelor de laborator necesare diagnosticarii corecte a leziunilor din stomatitele virale 5. Stomatitele eritematoase. Diagnosticul de laborator. Însuşirea şi aplicarea recomandarilor intenaŃionale privind tehnicile de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. EvoluŃia şi stadializarea infecŃiei HIV/SIDA la adult şi în pediatrie. Leziuni orale asociate cu infecŃia HIV Curs 5. CONTINUTUL CURSURILOR Curs 1. Imunitatea în viroze. VZ. Metode de dezinfecŃie şi sterilizare a instrumentarului dentar. Haine de protecŃie şi tehnici bariera. Stomatitele veziculare. CMV. inhibitori de proteaze virale. Interpretarea semnificaŃiei testelor calitative şi cantitative de detectie a acizilor nucleici virali în produse patologice recoltate de la pacienŃi III. Imunoterapia în infectia HIV. Interferon: mecanisme de acŃiune şi efecte biologice. 3. Herpesviridae: virusurile HSV 1 şi 2. virusuri hepatitice recent identificate AgenŃii etiologici. strategii virale de eludare a raspunsului imun. Curs 3. B C Delta. principalele familii virale de interes medical.II. Vaccinuri virale. Carcinom hepatic de etiologie virală. Tehnici de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. Patogenia infectiei virale Curs 2. Mecanisme ale rezistenŃei la antiretrovirale. OBIECTIVELE CURSULUI: 1 . B C D E şi în infecŃia cu HIV 4 . InfecŃia HIV / AIDS. Interpretarea principalelor metode de izolare a virusurilor pe substraturi vii şi de identificare rapidă a antigenelor virale în produse patologice recoltate de la pacienŃi. Aplicarea algoritmului de diagnostic în hepatitele virale A. Stomatite hiperplazice. Curs 6. Hepatita cronică cu virusurile B şi C. Diagnostic de laborator.7 şi 8. Agentul etiologic. Markeri pentru monitorizarea evoluŃiei şi tratamentului hepatitelor cronice.Antiretrovirale. raspunsul imun celular. Virusuri hepatitice: Hepatita A. 171 . Stomatitele buloase. 2. NoŃiuni de hemovigilenta. CurăŃirea şi dezinfectarea cabinetului stomatologic şi a suprafeŃelor adiacente. Human herpesvirus 6. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri. Curs 4. Ciclul replicativ viral. Inhibitori ai reverstranscriptazei. Stomatite de etiologie virală. Efectul antiretroviralelor în alte viroze. IV. Taxonomie virală. E. Terapia combinată. Utilizarea instrumentarului tăios.

23. Alegerea eşantioanelor pentru diagnosticul Virusologic. C.test grilă . SCOPUL CURSULUI: 1. 6.ELISA. 172 . 3. Diagnosticul hepatitei E 5. ………90% PEDIATRIE ANUL IV Un semestru 16 ore curs/ 32 ore lucrări practice I. Diagnosticul hepatitei C: Teste serologice: Tehnica imunoenzimatică . Transportul probelor. 9. Cernescu.. DetecŃia infecŃiei la nou nascuŃii din mame seropozitive.Tratamentul cu antiretrovirale". 10 (ELISA. VI. 12. 12. Protocol de izolare a unui virus pe culturi celulare. Algoritmul operaŃiilor implicate în diagnosticul Virusologic rapid: Etapele izolarii şi Identificării virusurilor de la bolnavi. Concept publishing. 8 (PCR). Diagnosticul în hepatita B: Metode de evidenŃiere a AgHBs.. 13. WB). BIBLIOGRAFIE . 8. Determinarea încarcarii virale.. Culturi de celule: Clasificarea culturilor celulare... Western Blot (WB) 6.. 26. 34. . Ruta.C.7.. Cernescu.. Capitolele 1. Principalale tipuri de efect citopatic. Tehnici moleculare. Diagnosticul de laborator în hepatitele virale: Diagnosticul hepatitei A. 5.2. 10. Ruta Ed. 3. 28."SIDA."Virusologie Medicală''. Tehnici de detecŃie a virusului şi a produselor virale: Tehnica de amplificare genica (PCR)."Practica diagnosticului virusologic''.6. 2.. 1998 1. 32. DetecŃia infecŃiei în timpul ferestrei serologice. 25. Markeri ai infectivităŃii VHB. 11...7 (Imunofluorescenta). 1998.. Medicală.. 11. Ed. 2000 . Protocol de menŃinere a unei culturi celulare stationare. V. S. cap. Prelevarea şi etichetarea probelor biologice.. Diagnosticul hepatitei D. Concept publishing. .. Cernescu. Diagnosticul în infecŃia HIV/SIDA: Tehnici serologice de triaj şi de confirmare: ELISA. Ed.. 4. S. Creşterea şi dezvoltarea coplilului.5.C. Evaluare Seminarii din materia de lucrări practice ……10% Examen teoretic .

factori care determină şi influenŃează creşterea şi dezvoltarea. Mecanisme de aparate antiinfecŃioasă ale aparatului respirator. şcolar. Gastroenterologie pediatrică 173 . NutriŃie şi alimentaŃie pediatrică. Miocardite. Rahititsmul carenŃial. lipidice. adaptate. Bolile carenŃiale ale sugarului. InsuficienŃă cardiacă. AlimentaŃia diversificată. glucidice. Asmul bornşic infantil. Nevoi nutriŃionale: energice. de continuare. Creşterea şi dezvoltarea în perioada primei copilării. artificială şi mixtă. minerale. InfecŃia bacteriană (sepsisul) la nou-născut. AlimentaŃia naturală. parŃial adaptate. Tehnica şi stabilirea raŃiei în alimentaŃia artificială. formule de lapte praf (de start. 4. 7. bronsiolita. scorul APGAR. Boala hemoragică a nou-născutului. particularităŃi morfofuncŃionale. defect septal ventricular. AlimentaŃia mixtă. legile creşterii. Cardiologia pediatrică Boli congenitale de cord: etiologie. preşcolar. compoziŃia şi proprietăŃile laptelui de mamă. greutatea la naştere. 6. Hipoxia la naştere (encefalopatia hipoxicischemică). Greutatea mică la naştere: prematuritatea. metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor. vitamine.Mecanismul creşterii şi dezvoltării. Incidente în alimentaŃia naturală. Creşterea şi dezvoltarea somatică şi neuropsihică a copilului. Boli congenitale de cord necianogene (cu şunt stânga-dreapta): defect septal atrial. Pneumonii nebacteriene: pneumonii interstiŃiale. 3. proteice. 2. Icterele nou-născutului: algoritm de diagnostic. Pneumonii bacteriene: pneumonia pneumococică. clasificare şi termiologie. Pneumologie pediatrică InfecŃii virale ale cariilor aeriene inferioare: laringita acută subglotică (crupul viral). Detresa respiratorie a nou-născutului. Endocardita bacteriană. Hemoragia meningocerebrala la nou-născut. perioada de antepreşcolar. dismaturitatea. Neonatologie Nou-născutul la termen: evaluarea la naştere. transpoziŃia de mari vase. Boli congenitale de cord cianogene: teralogia Fallot. AlimentaŃia artificială. boala hemolitică a nou-născutului prin izoimunizare Rh şi AB0. Anemia carenŃială feripriva. postmaturul cu greutate mică. 5. MalnutriŃia. hidrice. pubertate (adolescent). compoziŃia laptelui de vacă. pneumonia stafilococică. ecremate şi semiecremate acidulate).

Diareea acută şi sindromul de deshidratare acută de cauză digestivă. Diareea cronică: clasificare, celiachia, fibroza chistică. Dureri abdominale recurente. Parazitoze intestinale. Hepatite cronice. 8. Nefrologie pediatrică Glomerulonefrita acută posttreptococica. Sindroame nefrotice: clasificare, sindrom nefrotic cu leziune glomerurală minimă. InfecŃia tractului unrinar la copil. 9. Boli reumatice la copil Reumatismul articular acut. Lupusul eritematos sistemic. Artrita reumatoidă juvenilă. Purpura Schonlein-Henoch. 10. Hematologie – oncologie pediatrică Sindroame talasemice, talasemia majoră. Anemia hemolitică microsferocitară congenitală. Purpure trombocitopenice. Hemofilia. 11. Toxicologie pediatrică IntxicaŃii acute la copii: epidemiologie, diagnostic, tratament general. II. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Anamneza şi examenul clinic: particularităŃi la sugar şi copil 2. Nou născutul: particularităŃi morfo-funcŃionale 3. AlimentaŃia sugarului: naturală, artificială, mixtă, diversificarea alimentaŃiei. Formule adaptate. 4. Boli carenŃiale ale sugarului şi copilului mic: manutriŃia, rahitismul carenŃial, anemia feriprivă. 5. Diareea acută a sugarului şi copilului mic: etiologie, semne şi simtome, tratament dietetic şi antibiotic. Deshidratarea acută şi reechilibrarea hidroelectrolitică. 6. InfecŃii virale ale căilor respiratorii inferioare: laringita acută, bronşiolita acută, pneumonii intertiŃiale. 7. Pneumonii şi pleurezii bacteriene. 8. Asmul bronşic. 9. Boli congenitate de cord: DSA, DSV, tetralogia Fallot. 10. Glomerulonefrite acute, sindromul nefrotic, infecŃia tractului urinar. 11. Hepatita virală cronică. 12. Reumatismul articular acut, artrita cronică juvenilă. 13. Sindroame hemoragice: Purpura trombocitopenică, hemofilia. 14. Convulsii: recunoaştere şi tratament de urgenŃă. 15. IntoxicaŃii acute: principii generale de diagnostic şi tratament.

174

III. BIBLIOGRAFIE

EsenŃialul în pediatrie, sub redacŃie, prof. dr. E.P. Ciofu – Carmen Ciofu, Ed. Medicală Amaleta 1997. IV. EVALUARE 6 lucrări de control scrise pe parcursul semestrului – pentru evaluarea pe etape a cunoştinŃelor teoretice şi practice dobândite = lucrările sunt apreciate cu note de la 1 la 10. Examenul final la sfârşit se semestru, constă într-o lucrare scrisă notată de la 1 la 10.

PEDODONłIE ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestrul 32 ore de curs; 64 ore de stagiu clinic. I. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea patologiei odontale (caria dentară şi traumatisme dento-parodontale) la copil şi adolescent. 2. Cunoaşteree particularităŃilor etiopatogenice ale cariei dentare la copil şi adolescent. 3. Cunoaşterea metodelor de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent.

II. OBIECTIVELE CURSULUI:

Se propune ca la terminarea, cursului studenŃii să fie capabili: 1. Să cunoască particularităŃile morfologice şi de structura ale dinŃilor temporari şi permanenŃi cu radacina incomplet formată. 2. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria simplă la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată. 3. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria complicată la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacină incomplet formată. 4. Să cunoască şi să recomande individualizat metodele locale şi generale de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent. 5. Să recunoască diferitele forme clinice de traumatisme dento-parodontale ale dinŃilor temporari şi ale dinŃilor permanenŃi cu radăcina incomplet formată şi să cunoască principiile de tratament.

175

III. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Obiectivul PedodonŃiei – conŃinut, istoric tendinŃe de dezvoltare; 2. NoŃiuni de odontogeneză 3. ErupŃia dentară - etape, secvenŃa erupŃiei dinŃiilor temporari şi permanenŃi, patologie infla matorie 4. Cronologia dezvoltării dentare. Vârsta dentară 5. ParticularităŃile morfologice şi de structură ale dinŃilor temporari. RezorbŃia fiziologică a rădăcinii dinŃilor temporari 6. Etiopatogenia cariei dentare – particularităŃi la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 7. Caria dinŃilor temporari - indici de apreciere a morbidităŃii prin carie, epidemiologie, clasificare, forme clinice. Caria de biberon - epidemiologie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 8. Caria simpla la dinŃii temporari - histopatologie, simptomatologie, diagnostic, tratament 9. InflamaŃia pulpara la dinŃii temporari - particularităŃi, forme clinice, elemente de diagnostic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, tratament 10. Gangrena pulpara la dinŃii temporari - etiopatogenie, forme clinice, complicaŃii, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evolutie, tratament 11. Caria la dinŃii permanenŃi în perioada de creştere epidemiologică. ParticularităŃi ale dinŃilor permanenŃi tineri. Caria simplă - simptomatologie, diagnostic, tratament; Caria incipientă - metode de diagnosticare precoce, principii de 12. InflamaŃia pulpar la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată - ParticularităŃi morfologice ale zonei apicale, particularitalile inflamatiei pulpare, forme clinice, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 13. Gangrena pulpară la dinŃii permanenŃi cu rădăcina incomplet formată particularităŃi, tablou clinic, tratament (metode şi tehnici de apexificare) 14. Traumatismele dintilor temporari pi permanenti cu radacina incomplet formata -

epidemiologie etiologie, clasificare, forme clinice, tratament de urgenŃă şi definitiv. ConsecinŃele traumatismelor dinŃilor temporari asupra succesorilor permanenti 15. Prevenirea cariei dentare la copii - principii, metode. Fluorizarea generală şi locală - mecanism de acŃiune, metode de aplicare, eficienŃă. Rolul alimentaŃiei. Rolul igienei orale, metode şi tehnici de igienă orală, eficienŃă. Sigilarea şanŃurilor şi fosetelor.

176

IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE:

Obiective: 1. Examenul clinic exo- şi endobucal al pacientului copil; 2. Diagnosticul cariei simple şi complicate la dentiŃia temporară şi permanentă cu radacina incomplet formată; 3. Diagnosticul traumatismelor dinŃilor temporari şi permanenti cu radacina incomplet formată; 4. Deprinderea metodelor de lucru specifice Pedodontiei; 5. Deprinderea metodelor locale de prevenire a cariei; 6. Interpretarea radiografiilor dentare la copii în perioada dentiŃiei temporare şi mixte. Barem minim 1. Tratamentul cariei simple la dinŃii temporari şi permanenti tineri ………16-20 procese ……………..carioase 2. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 3. Tratamentul gangrenei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri ……………. 5 cazuri ……………..5 cazuri

4. ExtracŃii de dinŃi temporari ............. ... ...........……………………………….... 5 cazuri 5. Proceduri de utilizare pe cale locală a preparatelor fluorate .......................16-20 proceduri 6. Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive. 7. Rezolvarea diferitelor urgente. ……………..16 cazuri ………………..6 cazuri

V. BIBLIOGRAFIE:

- "PedodonŃie" - Livia Zarnea; ed.Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,1993. - "Pulpotomia la dinŃii temporari" - Rodica Luce; Ed.Cerma, Bucureşti, 1996. - “Metode locale de prevenire a cariei din şanŃuri şi fosete" - Rodica Luca; Ed. Cerma, Bucureşti,1998 - "Teste de PedodonŃie" - Rodica Luca, Cherlea V., Lung T., SurpăŃeanu M., In: Teste de Stomatologie, vol.2, Ed. Cerma,1996, pg.6-24. - "Teste de PedodonŃie'! - Rodica Luca, In: Teste de Stomatologie şi Chirurgie oro-maxilo-facială, sub redacŃia GănuŃă N., Ed. Medicală, Bucureşti, 1998, pg. 259-270.

177

Să recunoască diferitele tipuri de îmbolnavire parodontală la copil şi adolescent şi să cunoască conduita terapeutică. 4.Notă stagiu ………………………………………. I. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. 3. 4. Să cunoască patologia complexă a molarului de şase ani şi posibilităŃile de tratament. 2.15% ………………………………………. forme clinice.. 5. 64 ore de stagiu clinic. 3.coloraŃiile intinseci (etiologie. tratament) 178 . Cunoaşteree patologiei mucoasei orale mai frecvent întalnită la copil şi adolescent. Cunoaştereca patologiei orientale a molarului de şase ani. Să recunoască anomaliile dentare de dezvoltare şi anomaliile dentare dobândite altele decât caria dentară şi să stabilească un plan de tratament. tratament). Distrofiile dentare de structură . Să recunoască tipurile mai frecvente de afecŃiuni ale mucoasei orale la copil şi adolescent şi să cunoască" conduita terapeutică". clasificare. Cunoaşterea anomaliilor dentare de dezvoltare. forme clinice. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea patologiei periodontale la copil şi adolescent. II. 2.Examen practic . forme clinice..Lucrare de control . tratament.etiopatogenie. Modificari de culoare ale structurilor dentare . III. CONłINUTUL CURSURILOR: 1.VI.15% ……………………………………………. 2. EVALUARE: . Să conceapă un plan de tratament pedodontic complex în funcŃie de nevoile pacientului raportate la grupa de vârstă şi starea generală de sănatate. coloraŃiile extrinseci (etiologie.60% ANUL V Un semestrul 32 ore de curs. Distrofiile dentare . 10% - Examen teoretic final – sris ……………………………….perturbări ale perioadei de formare dentară.

. 6... adolescent) IV...... Diagnosticul afecŃiunilor dentare specifice dentiŃiei temporare şi mixte...factori favorizanti consecinte 4..... 4.. 20 proceduri 6... Abordarea pedodontică a copilului cu probleme speciale 7.... 20 cazuri 7....... şcolar...... Materiale utilizate în practica pedodontică 8... AfecŃiuni ale mucoasei bucale întilnite mai frecvent la copil şi adolescent 6....... Diagnosticul complex al afecŃiunilor stomatologice în perioada dentiŃiei temporare şi mixte................ Tratamentul cariei simple la dintii temporari si permanenti tineri carioase....... Necesitate şi priorităŃi în asistenŃa pedodontică. ParticularităŃile tratamentului protetic la copil şi adolescent 9.............. Tratamentul gangrenei la dintii temporari şi permanenŃi tineri …………6 cazuri 4.... preşcolar... 2..... 3.. gingivita la copil şi adolescent... 5.. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenti tineri ……………6 cazuri 3...... pe grupe de vârstă (copilul mic. Diagnosticul diferitelor forme de distrotii dentare................... parodontita juvenilă 5. Patologia prin eerie simpla si complicata a molarului de sase ani .... Intocmirea unui plan complex de tratament al afecŃiunilor pedodontice în report cu vârsta... 8 cazuri........ ……...particularităŃi de structură ale parodonŃiului marginal în perioada dentiŃiei temporare şi mixte. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Obiective: 1.... 2........3....... Plan complex de tratament ............. 8 cazuri 5....... Proceduri de utilizare pe cale locală a diferitelor preparate fluorate ....... Însuşirea atitudinilor profilactice şi curative specifice pentru molarul de şase ani.20-25 procese 179 ........ Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive .. Rezolvarea diferitelor urgente ... Insuşirea diferitelor metode de tratament ale distrofiilor de structură Barem mimim: 1. Îmbolnăvirea parodontală la copii ........

......... Procesul infecŃios....... Ed........"Teste de Pedodontie"...2o% . Cherlea V....... ............ Ed.....15% ....Cursul predat sub redacŃia GănuŃă N...…………………………………55% PREVENłIE ORO......259-270 .. ce se pot transmite prin practică stomatologică şi cum trebuie să procedeze pentru a reduce la minim acest risc...Rodica Luca...... pg.. CURSUL I Introducere în prevenŃie oro-dentară.... Didactica.............10% .V.. In: Teste de Stomatologie si Chirurgie oro-maxilo-facială l998........Notă stagiu .....A....pg 6-24...... vol. SurpăŃeanu M......scris....Examen practic ....si Pedagogica' R.................. Verigile lanŃului infecŃios: Antibioterapia profilactică 180 .... cele mai importante pentru medicul dentist....... . BIBLIOGRAFIE: .2..Examen teoretic final ..."Pedodontie" -Livia Zarnea. In: Teste de Stomatologie............ Bucuresti...... ... infecŃie nosocomială..................."Teste de Pedodontie"-Rodica Luca... cross contamination..Lucrare de control ...Medicală.. EVALUARE: ....... Ed..1993....1996.studenŃii trebuie să cunoască la sfârşitul cursului care sunt bolile contagioase...... Lung To..........DENTARĂ ANUL II Un semestru 16 ore curs 16 ore lucrări practice OBIECTIVELE CURSULUI: ....... Bucureşti....Cerma...... PREVENIREA TRANSMITERII INFECłIILOR Definirea noŃiunilor: precauŃii universale/standard.... VI... CONłINUTUL CURSURILOR: 1................. ...........

MĂSURI PREVENTIVE 4.V. diagnostic. măsuri peventive.V 4.căi de transmitere. evoluŃie. o Encefalopatiile spongiforme umane.2. receptivitatea la boală şi grupe de risc Aspecte medicale ale infecŃiei HIV. Hepatita B manifestări clinice.1. Zona zoster: manifestări prodromale. epidemiologie.căi de transmitere. etape evolutive.ACUTE Hepatita A . măsuri preventive. PanariŃiul herpetic. profilaxia post expunere. etape evolutive. măsuri profilactice. Herpesul ocular. căi de transmiter. 3. căi de transmitere.căi de transmitere. Leucoplakia infecŃioasă cu manifestări clinice. evoluŃie.Z. CURSUL III Hepatita C . InfecŃia cu cytomegalovirusul (VHCM): manifestări clinice orale. măsuri preventive. perioada de incubaŃie. evoluŃia bolii. o Sindromul acut respirator sever (SARS) 1. CURSUL II Cele mai importante boli infecŃioase care se pot transmite pe durata procedurilor stomatologice Provocări infecŃioase prezente şi viitoare. manifestări clinice orale. manifestări clinice. etape evolutive. starea de purtător cronic. TUBERCULOZA (TBC) . căi de transmitere. semne patognomonice. BOLI PRODUSE DE HERPES-VIRUSURI 1.3. Herpesul labial. măsuri preventive. manifestări orale. situaŃia din România. perioada de contagiune.) 1. INFECłIA HIV (human imunodeficiency virus) .Z): epidemiologie.V.epidemiologie. 4. manifestările bolii. etape evolutive. Varicela (primo infecŃia cu V. căi de transmitere. măsuri preventive. Hepatita D (delta) . Teste de laborator şi evaluarea medicală a pacientului infectat HIV 181 . etape evolutive. CURSUL IV . măsuri preventive.Etiologie. tratament 2. 3. InfecŃiile cu viruşii herpes simplex Gingivo-stomatita herpetică primară. InfecŃia cu virusul varicelei-zoster (V. măsuri preventive 2. 1. InfecŃia cu virusul Epstein-Barr (VE-B): Mononucleoza infecŃioasă. HEPATITELE VIRALE . agent etiologic. Hepatita E căi de transmitere. vaccinarea şi testarea postvaccinare. INFECłII VIRALE ALE MUCOASEI ORALE 3.

atrofică. ParticularităŃile amenajării interiorului cabinetului stomatologic 2.VIII B.Sarcomul Kaposi Xerostomia sau afectarea glandelor salivare Trombocitopenia INGRIJIREA PROFILACTICO-STOMATOLOGICĂ A PACIENTULUI INFECTAT HIV/SIDA o Tratamentul preventiv stomatologic propriu-zis o Tratamentul profilactic al personalului medical imediat postexpunere RESTRICłII PROFESIONALE ÎN CAZUL PROFESIONISTULUI CONTAGIOS 5. hiperplazică. InfecŃii recidivante cu Herpes Simplex Virus (HSV). CurăŃirea ultrasonică b. Gingivita ulceronecrotică.Leucoplazia pătroasă a limbii (Hairy Leukoplakia). InfecŃiile bacteriene: Gingivita HIV sau Eritemul gingival linear.ECHIPAMENTUL DE PROTECłIE Halatul sau uniforma lavabilă Boneta sau acoperitoarele pentru păr Masca oro-nazală (facială) Ochelarii de protecŃie TEHNICI DE SPĂLARE A MÂINILOR Mănuşile de protecŃie HIPERSENSIBILITATEA LA LATEX 6. InfecŃiile virale: InfecŃiile cu Human Papilloma Virus – HPV. InfecŃii cu Epsein-Barr Virus . RECIRCULAREA INSTRUMENTARULUI REFOLOSIBIL Prespălarea – PrecurăŃirea CurăŃirea propriu-zisă a. Parodontopatia marginală HIV. AfecŃiuni neoplazice . MĂSURI DE PROTEJARE PERSONALĂ A ECHIPEI STOMATOLOGICE Imunizări şi testări periodice . CURSUL VII . InfecŃia cu Varicella Zoster Virus.LEZIUNI ORALE ASOCIATE OBIŞNUIT INFECłIEI HIV Limfadenopatia InfecŃii fungice: Candidoza pseudo-membranoasă. OBIECTIVELE STOMATOLOGIC CONTROLULUI INFCłIILOR ÎN CABINETUL 1. CurăŃirea manuală Împachetarea instrumentarului în vederea sterilizării INDICATORII STERILIZĂRII Sterilizarea sterilizarea prin căldură umedă (abur sub presiune) sterilizarea prin căldură uscată sterilizarea prin vapori chimici 182 . InfecŃii cu Cytomegalovirus. cheilita angulară. CURSUL VI A.

ACTUALIZĂRI LA CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL DENTAR. Iodoforii 4.. interesând semnele clinice şi tratamentele de urgenŃă de în caz de accident. CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC. Compuşii clorului 3. Bucureşti – 2006. Compuşii fenolici (sintetici) Sterilizarea chimică (prin imersie) 3. Editura Universală . examen teoretic – 2 subiecte scris + test grilă (60 teste complement simplu şi complement multiplu). . CUCULESCU M. Gluraraldehide 2. PROGRAMA ANALITICĂ . Editura Cerma Print. 2. Nicolae Bănicioiu. Adrian łandără.Aspecte Practice în PrevenŃia Oro Dentară – Manual de lucrări practice pentru studenŃii facultăŃii de Medicină Dentară şi ai Colegiului de AsistenŃă Dentară autori: Ranga Roxana. PREGĂTIREA CABINETULUI PENTRU LUCRU Contaminarea zonelor dintr-un cabinet stomatologic CurăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor ÎntreŃinerea circuitelor de apă Grija faŃă de instrumentarul steril Pregătirea pacientului pentru şedinŃa de tratament Atitudinea faŃă de reziduri SFATURI PRACTICE BIBLIOGRAFIE: 1. Caiete de lucrări practice . de rezultatul la testul scris. BUCUREŞTI.DEZINFECTANłII CHIMICI RECOMANDAłI ÎN STOMATOLOGIE 1. 2002. PROFILACTIC. 3. testul final. Editura BIC ALL. Oana Sluşanschi. Marian Cuculescu.LUCRĂRI PRACTICE PREVENłIE ORO-DENTARĂ – AN III MEDICINĂ DENTARĂ 183 . Bucureşti. activitatea de la lucrări practice. Cristian Funieru.Carol Davila” Bucureşti 2006. CUCULESCU M. nota finală Ńine cont de frecvenŃa la curs. EVALUARE: • fiecare student va realiza la minimum 2 pacienŃi: o completarea foii de observaŃie (examenul clinic şi anamneza) o cu plan de tratament preventiv o cu înregistrarea semnelor vitale lucrare de control din materia predată cu privire la cele 4 boli contagioase descrise.

Pregătirea echipei stomatologice pentru tratament . secundară. bonetă). de contact indirect cu pacientul. măsuri universale de prevenire. Obiectivele controlului infecŃiilor. Necesar de echipament: măşti oro-nazale. Utilizare corectă. echipamentul de protecŃie (când este cazul) şi pregătirea pacientului pentru şedinŃa de lucru.LP1 – Introducere Introducere în stomatologia preventivă. precum şi spălarea corectă a mâinilor prin una din tehnicile rapidă sau standard rapidă. semicritice. halat. halat. mediu steril. prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. Exemple. . Îngrijirea mâinilor. . - Prezentarea cabinetului stomatologic ÎmpărŃirea cabinetului pe arii de contaminare: de tratament. Rolul şi spaŃiul de lucru al acestora. După efectuarea de demonstraŃii. . StudenŃii vor exersa aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie. necritice. curăŃarea circuitelor de apă ale unitului. aerisire. . ÎnŃelegerea necesităŃii aplicării corecte a tehnicilor de control al infecŃiei în cabinetul stomatologic. definirea etapelor prevenŃiei – primară. mănuşi. mediu curat. bonetă. Introducere în prevenirea transmiterii bolilor în cabinetul stomatologic. 184 . familiarizându-se cu comenzile acestuia. NoŃiuni de bază privind prevenirea afecŃiunilor din sfera oromaxilo-facială. săpun chirurgical lichid(conŃinut antimicrobian).aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie. .Pentru pacient: aşezarea pacientului în scaunul stomatologic.Echipa stomatologică (medic. Obiectivele şedinŃei de LP: familarizarea studenŃilor cu noŃiunea de medicină preventivă. Echipamentul de protecŃie al echipei medicale (mască. asistentă).Metode de spălare a mâinilor (rapidă. Definirea noŃiunilor: mediu contaminat.Tipuri de săpunuri folosite. .Prezentarea unitului dentar. LP2 – Pregătirea cabinetului şi a pacientului pentru şedinŃa de tratament. zonele neutre. ale mediului înconjurător) . mănuşi. ochelari de protecŃie.spălarea mâinilor .Gradul de contaminare a suprafeŃelor existente în cabinetul stomatologic (critice.Tipuri. terŃiară. studenŃii exersează manevrarea corectă a unitului stomatologic. ochelari. prevenirea bolilor profesionale. Pentru cabinet: curăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor. standard rapidă. chirurgicală).

Recircularea instrumentarului refolosibil (precurăŃirea. uscarea. precum şi folosirea lui corectă. Se învaŃă şi se exersează spălarea cu ambientul cabinetului stomatologic. instrumentar stomatologic. curăŃire (manuală. diferite obiecte de instrumentar stomatologic (truse de consultaŃie. Se familiarizează LP3 – ReCircularea instrumentarului şi al materialelor în cabinetul stomatologic. instrumentar chirurgical). aparat de curăŃare cu ultrasunete. intrumentar pentru parodontologie. autoclav. instrumentar endododontic. vapori chimici sub presiune. căldură uscată. aşezarea corectă în cutii şi în sterilizator. vor efectua manevre de decontaminare a suprafeŃelor cabinetului stomatologic. corectă a mâinilor. demonstraŃie. spălarea propriu-zisă. vor învăŃa şi aplica corect manevrele de curăŃire manuală în funcŃie de obiectul curăŃit. DezinfecŃie. a seringilor şi acelor folosite. vor StudenŃii manevra corect diferitele instrumente stomatologice prezentate. ultrasonică). evitând producerea accidentelor. Pregătirea instrumentarului pentru sterilizare: împachetare (în şerveŃel sau în pungi speciale din hârtie-plastic). împachetarea şi sterilizarea). poupinel.Obiectivele LP: StudenŃii înŃeleg necesitatea utilizării echipamentului de protecŃie. Manevrarea corectă a instrumentarului sterilizat. Exemplificare: poupinel. Exemple. manevrarea lui corectă. Exemplificare. demonstraŃie. oxid de etilenă. Usucă şi împachetează instrumentarul de sterilizat. tipuri de dezinfectanŃi. 185 . cutii şi casolete. Vor fi capabili să împacheteze corect instrumentarul în vederea sterilizării şi să manevreze corect instrumentarul sterilizat. Zona cabinetului stomatologic unde se manevrează instrumentarul refolosibil. utilizare corectă. Necesar de echipament: dezinfectanŃi. Obiective: StudeŃii vor fi în stare să efectueze corect etapele recirculării instrumentarului reutilizabil. sterilizatoare rapide). Prezentarea sacilor şi al recipientelor pentru deşeuri. Atitudinea faŃă de reziduri. Indicatorii sterilizării: definire. Manevrarea corectă a instrumentarului tăietor folosit (lame de bisturiu). Instrumentarul de unică folosinŃă şi refolosibil. demonstraŃie. Prespălare. - - Procesul de sterilizare ModalităŃi de sterilizare (căldură umedă. Exemplificare: dezinfecŃia suprafeŃelor şi a instrumentarului. Vor face diferenŃa dintre dezinfecŃie şi sterilizare. autoclav şi sterilizator cu cuarŃ. sterilizator cu cuarŃ. şerveŃele. Trusa de consultaŃie. Pensa de serviciu şi utilizarea corectă a acesteia. pungi speciale din hârtieplastic şi aparatul de sigilat specific.

Fiecare va aplica noŃiunile învăŃate anterior în funcŃie de rolul jucat. ochelari. StudenŃii sunt instruiŃi cu privire la obligativitatea şi metoda de palpare a grupelor ganglionare latero-cervicale. se insistă pe noŃiuni legate de prevenirea cariei dentare şi mai puŃin pe prevenŃia în parodontologie.fiind vorba de studenŃi de anul III. truse de consultaŃie. La sfârşitul şedinŃelor.LP4. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. Nu se face referire la prevenirea oncologică care cred că este recomandabil 186 . . La sfârşitul şedinŃelor.testarea în scris a cunoştinŃelor acumulate cu privire la tematica primelor 4 cursuri. halat. Se explică o tehnică de periere.Examenul clinic al pacientului StudenŃii Se prezintă fişa de consultaŃie Se demonstrează modalitatea de evaluare şi înregistrare a statusului dentar. StudenŃii sunt iniŃiaŃi cu privire la înregistrarea semnelor vitale. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar şi reface indicele de placă. săpun chirurgical (conŃinut antimicrobian). LP6 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – studenŃii absenŃi sau cei care nu au promovat testul scris au posibilitatea de refacere. - LP7 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate la LP-urile precedente. Necesar de echipament: mască oro-nazală. StudenŃii aplică în practică noŃiunile învăŃate anterior lucrează în echipe de medic-asistentă-pacient. care cred că este normal să fie dezbătute în anul V şi VI la parodontologie. Se înregistrează în fişă statusul dentar al fiecărui studentpacient. LP5– Lucrare de control . un semestru 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice ANUL III OBIECTIVELE CURSULUI .studenŃii trebuie să fie capabili la sfârşitul stagiului să realizeze un plan de tratament profilactic individualizat şi să poată să efectueze manoperele specifice prevenŃiei primare. mănuşi. bonetă. La sfârşitul şedinŃelor. fişe stomatologice. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. se efectuează colorarea plăcii dentare şi se cuantifică cantitatea de placă prin efectuarea unui indice de placă. dezinfectanŃi. - LP8 .Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente.

metabolismul P.D.D.D. I.D.. o Halitoza: definiŃie. Depozitele dentare dure Tartrul dentar: formarea tartrului dentar. tratament. caracteristici.. cauze.Collis o Tehnica de periere prin rulare o Tehnica vibratorie de periere Stillman o Tehnica viratorie de periere Charters o Tehnica circulară de periere Fones 187 .: indicaŃii. CONłINUTUL CURSURILOR 1.D. Materia alba Resturile alimentare 2. metode de evidenŃiere.II Definirea etapelor prevenŃiei primare în reducerea frecvenŃei apariŃiei şi evoluŃiei bolilor plăcii: controlul mecanic şi chimic al P. CURSUL IV . forme clinice. şi educarea stomatologică a pacienŃilor. Mijloace de control mecanic al P.D. compoziŃia T. Mijloace principale – periajul dentar PERIUłE DENTARE Istoric PeriuŃe de dinŃi manuale Descriere generală Factori care influienŃează alegerea unei periuŃe dentare METODE DE PERIERE MANUALĂ A DINłILOR o FrecvenŃa periajului dentar – sfaturi practice o Tehnica sulcular vibratorie de periere Bass o Tehnica de periere simultan sulculară . proceduri de aplicare. disciplinarea consumului de hidrocarbonate.să se facă la chirurgie BMF sau prevenirea malformaŃiilor şi al anomaliilor dento-maxilare care cred că pot fi făcute mai competent în cadrul cursurilor de ortodonŃie. matricea intermicrobiană a plăcii dentare.D.V MIJOLACE DE CONTROL AL P.. succesiunea fixării microbiene şi coagregarea microbiană. fluorizarea structurilor dure dentare. virulenŃa patogenilor parodontali. semnificaŃia clinică a P. CURSUL I . flora microbiană asociată variatelor forme de afectări parodontale. 3. MICRORGANISMELE PLĂCII DENTARE GENERATOARE DE CARIE DENTARĂ SAU/ŞI BOALĂ PARODONTALĂ I. Placa dentară microbiană: aspecte clinice. semnificaŃie clinică. o AgenŃii de colorare ai P. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor. CURSUL III • II. soluŃii utilizate. Depozite dentare moi Pelicula dobândită. forme clinice.

antibioticele 3. dental floss-ul (aŃa dentară sau firul de mătase) Banda dentară Super floss-ul Benzile de tifon stimulatorul gingival interdentare sau conurile interdentare scobitorile – Tooth picks periuŃele interdentare şi cele unitufă gumele de mestecat II.Paste de dinŃi antitartru . CURSUL VIII-IX MODALITĂłI DE APLICARE A SUBSTANłELOR CHIMICA ANTIPLACĂ I. Compuşii fenolici – Listerina şi Triclosanul c.Paste de dinŃi anticarie .Paste de dinŃi desensibilizante Paste de dinŃi de albire • • • • 188 . Mijloacele chimice de control al P. Sărurile 2.Istoric .o Tehnica verticală de periere Leonard o Tehnica orizonatală de periere o Tehnica fiziologică de periere Smith Perierea suprafeŃelor ocluzale PERIUłELE DE DINłI MECANICE o Tipuri o Tehnici de periere CURĂłIREA LIMBII o individualuizarea periajului o efecte negative ale periajului dentar 4. CURSUL VI .destinate controlului mecanic al P. Alcaloizii vegetali – Saguinarina d.D.D. Clorura de Benzalconiu. enzimele 5.VII Mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar . Hexetidina e. antiseptice a. AgenŃii de oxidare f. Compuşii cuaternari de amoniu – Clorura de cetylpyridinium. PASTELE DE DINłI . 1.CompoziŃie chimică de bază Testarea capacităŃii de abrazare a pastelor de dinŃi Pastele de dinŃi profilactice/terapeutice .Paste de dinŃi antiplacă . Biguanidine – digluconatul de clorhexidină b.

Îndulcitorii alternativi . Grăsimile şi proteinele 2.d.Tipuri: supra. IRIGATOAREL BUCALE . prin controlul dietei A. CURSUL XII-XIII CREŞTEREA REZISTENłEI STRUCTURILOR DENTARE FAłĂ DE ATACURILE ACIDE CARIOGENE I.ContraindicaŃii .Polipeptidele . Îndulcitorii tradiŃionali .Poliolii .Factorii perturbatori ai mineralizării matricei smalŃului 189 . FACTORII CARE INFLUIENłEAZĂ COMPORTAMENTUL ANTICARIE A SMALłULUI DENTAR Factorii care determină perturbări în formarea matricei organice a smalŃului dentar carenŃele în aportul de vitamină A carenŃele în aportul vitaminei C aportul de oligoelemente aportul glucidelor. Zaharoza 2. CURSUL X .AgenŃi antimicrobieni recomandaŃi Jet-floss-ul 6.Amidonul . Alimentele nerafinate 7. proteinelor şi lipidelor bolile infecto-contagioase .XI prevenirea c. alimente cu potenŃial cariogen 1.II.Monozaharidele .Îndulcitorii din cereale – HFCS 3. APE DE GURĂ DESTINATE CLĂTIRII CAVITĂłII ORALE • Cosmetice • Terapeutice o Utilizate în cabinet o Utilizate la domiciliu Ape de gură prepararte extemporaneu Ape de gură prefabricate inlocuitori ai salivei (salive artificiale) III.Efecte şi indicaŃii .Îndulcitorii artificiali Zaharina Aspartamul Acesulfamul K Ciclamatul de sodiu Sweetener 2000 caracteristici ce influienŃează cariogenitatea alimentelor B.şi subgingivale . alimente cu efect cario-protector 1.

ape de gură c.IndicaŃii. paste de dinŃi b.Materiale utilizate .Defluorurarea apei potabile . Fluorizarea locală profesională a. badijonare b. CURSUL XIV SIGILAREA ŞANłURILOR ŞI FOSETELOR OCLUZALE .Fluorizarea apei potabile în şcoli Tablete şi soluŃii cu fluor Sarea de bucătărie fluorurată Laptele şi băuturile răcoritoare fluorurate FLUORIZAREA LOCALĂ Caracteristicele sistemelor de fluorizare locală IndicaŃiile fluorizărilor locale Obiectivele fluorizării locale I. PRIN ADMINISTRAREA FLUORULUI Metabolismul fluorului Toxicitatea fluorului IntoxicaŃia acută – tratamente de urgenŃă IntoxicaŃia cronică o Fluoroza osoasă o Fluoroza dentară – indicele de fluoroză Dean . d.factorii perturbatori ai maturpării preeruptive a smalŃului hipofizectomia nanismul hipofizar hormonii sexuali II.LegislaŃie în viguare .Istoric . geluri COMBINAREA METODELOR DE FLUORIZARE 8. c.tratamentul fluorozei dentare 1.aportul scăzut de calciu şi fosfor sau un raport Ca/P deficitar rolul fluorului carenŃa în vitamina D disfuncŃiile hormonale . ionoforeză II.D. PREVENIREAC. Autofluorizările locale a. Efecte secundare produse la nivelul celorlalte organe şi Ńesuturi Mecanisme cario-statice ale fluorului METODE SISTEMICE DE ADMINISTRARE A FLUORULUI Apă potabilă fluorurată . contraindicaŃii. b.Tehnici de lucru SIGILAREA CA METODĂ ALTERNATIVĂ LA TERAPIA CLASICĂ 190 .Beneficii . 2. în conformatoare c. avantaje . a.

Ecologia producerii cariei dentare. ROLUL SECREłIEI SALIVARE ÎN APĂRAREA STRUCTURILOR BUCODENTARE FuncŃiile salivei ProprietăŃile salivei a. Leziunea de subsuprafaŃă. 1996. Factorii care influienŃează remineralizarea. Embriologia şi histologia smalŃului. Didactică şi Pedagogică . 191 . CURSUL XVI CARIA DENTARĂ-LEZIUNEA INCIPIENTĂ DefiniŃie. Ed. Permeabilitatea smalŃului. proprietăŃi fizice – flux salivar b. 3. Rolul fosfatului de calciu în procesele de de. Caria dentară: o boală locală transmisibilă – nivelele preventive. Aspecte fizice şi microscopice al leziuni incipiente produse în smalŃ. Memet Gafar Medicală. 2001. Microorganisme cariogene. Andei Iliescu .STOMATOLOGIE PREVENTIVĂ.LASĂRUL ÎN PREVENIREA CARIEI 9.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare. 2005. DĂNILĂ IOAN şi colab. Craiova. CURSUL PREDAT 4. 5. OLTEAN DUMITRU şi colab. etape evolutive. Ed. Didactică şi . diagnosticare clinică. 1996. CURSUL XV I.Dentistică Preventivă. .Profilaxie stomatologică. proprietăŃi antimicrobiene Sisteme tampon salivare Rolul cario-preventiv al salivei 10. Ioan Dănilă Bucureşti. EDUCAREA MEDICAL-STOMATOLOGICĂ II. Anotimp. . 2. Ed. Ed.şi remineralizare. proprietăŃi chimice c. petagogică. BIBLIOGRAFIE: 1.

StudenŃii efectueză completarea fişei catredei ce impune: • • • • Examinare clinică reciprocă Fişa clinică se completează înregistrându-se status-ul dentar Se efectuează colorări ale P. revelator de placă.definiŃii. rulouri sau comprese. Se demonstrează anumite tehnici manuale de periaj. revelatori de placă. ANUL III – 32 DE ORE LUCRĂRI PRACTICE LP 1.se prezintă diverşii revelatorii de placă în variatele forme de prezentare.D. Se calculează indicele de placă OHI iar datele se trec în fişă personală. Se insistă pe rolul plăcii dentare microbiene în producerea bolilor plăcii (leziuni carioase şi boli parodontale). indici de placă. 10 planuri de tratament preventiv cu educarea pacientului. 10 truse de consultaŃie. În finalul LP se efectueză testarea în scris a cunoştinŃelor studenŃilor cu privire la prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. o Lucrare de control din primele 9 cursuri în a 10 şedinŃă de lucrări practice. Necesar de materiale: fişe. pahare de unică folosinŃă. Testul se concepe din câteva întrebări cu răspunsuri scurte. LP 3 Se prezintă generalităŃi cu privire la periuŃele de dinŃi manuale şi electrice. înainte şi după uscarea suprafeŃelor dentare. Se demonstrează modul de evidenŃiere clinică a plăcii dentare insistându-se pe modalităŃile de colorare – revelare. LP 2.se evidenŃiază prezenŃa tartrului dentar prin inspecŃie.D.EVALUARE: o studentul va efectua câte 2 sigilări. Se demonstrează practic protocolul clinic al revelării P. GeneralităŃi cu privire la prevenŃia primară şi secundară: . obiect de activitate. . 1 fluorizare locală prin ionoforeză. o Examen teoretic – test grilă + 2 întrebării de redectat. aspiratoare de salivă. palpare cu sonda. . Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. ca şi modul de înregistrare şi de calcul al indicelui de placă OHI. 5 fluorizări locale prin badijonare. cca. 192 .

freze de adaptat. gume şi paste de lustruit. Necesar de materiale: sigilanŃi. În limita pacienŃilor existenŃi studenŃii efectuează sigilări folosind tipurile de materiale de sigilare existente în clinică. Se discută timpii operatori indicaŃi la o săptămână de la implementarea unei noi tehnici de periere dentară manuală. transparente sau colorate. Se discută despre individualizarea periajului manual în funcŃie de diferitele situaŃii clinice şi se controlează rezultatul tehnicii de periere propusă/efectuată. pahar de plastic. şi calcularea indicelui de placă. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. aspiratoare de salivă. Se începe prezentarea mijloacelor mecanice auxiliare periajului şi se demonstrază modul corect de utilizare. Necesar de material: mijloace mecanice auxiliare periajului. periuŃe dentare manuale şi electrice. studenŃii efectuează curăŃirea suprafeŃelor dentare aproximale cu dental floss-ul. aspirator de salivă. compozite şi glass ionomeri. dentalfloss. periuŃă manuală. LP 6. Cu periuŃele personale îşi efectuează periajul personal înainte şi după efectuarea colorării P. pastă de dinŃi.StudenŃii termină completarea fişelor începute în şedinŃa anterioară. Se prezintă tehnicile de periaj manual şi se exemplifică pe model. StudenŃii vor mima realizarea câtorva tehnici de periere manuală pe model şi vor efetua un periaj dentar înainte şi după efectuarea colorării P. rulouri. 193 . LP 7. Necesar de material: model demonstrativ. revelatori de placă. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Necesar de materiale: fişe. ca şi a indicelui de placă API. trusă de consultaŃie. LP 5. Se discută şi se demonstrează sigilarea şanŃurilor şi fosetelor coronare.D.D. lampă de fotopolimerizare. revelatori de placă. Se explică necesitatea folosirii modelului de studiu în prevenŃia oro-dentară mai ales în cazul în care ne propunem să implementăm o nouă metodă de periere manuală. comprese. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Se atrage atenŃia asupra efectelor negative produse prin periaj dentar efectuat incorect. cca 10 truse de consultaŃie. rulouri. LP 4. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre ape de gură şi paste de dinŃi. pahare de unică folosinŃă. hârtie de articulaŃie. Practic.

Se realizează echipe pacient medic dintre studenŃii componenŃi ai grupei respective. Necesar de materiale: materiale de fluorizare locală profesională. perii de periere profesională. Se vor indica formule de tratament în funcŃie de vârstă şi legat de riscul la carie prezentat de pacient. cu ajutorul duşului bucal. rulouri. Se prezintă instrumentarul şi tehnica (pe pacient sau pe fantomă). pahar de unică folosinŃă. aspiratoare de salivă. apele de gură ca şi despre salivele artificiale. Necesar de materiale: ape de gură. ape de gură şi geluri. duş oral. rulouri absorbante. inclusiv cu privire la tratarea preventivă sau curativă a cariei radiculare. Se discută despre metodele de fluorizare locală profesională. LP 8. pahar de unică folosinŃă. Se prezintă duşul oral şi se demonstrază utilizarea lui. paste de dinŃi. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre fluorizări. aspirator. conformator universal. IniŃial asistentul face demonstraŃia practică.D: pastele de dinŃi. geluri cu fluor. trusă de consultaŃie. Necesar de materiale: soluŃii fluorurate.D. StudenŃii care nu au dat lucrarea scrisă sau nu au luat notă de trecere au posibilitatea de refacere. Detartrajul manual. În următoarele 4 şedinŃe de lucrări practice studenŃii în limita timpului şi al materialelor fluorurate existente îşi vor efectua fluorizări locale profesionale. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. LP 9. aparat de ionoforeză cu conformator. Se discută despre fluorizarea pe cale generală. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. spumei şi al lacurilor fluorurate existente în clinică.Se discută despre mijloacele chimice de control al P. LP 10 Lucrare de control – controlul plăcii dentare LP 11. aspirator de salivă. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Se fac indicaŃii de tratament în funcŃiie de variatele situaŃii clinice posibile (ipotetice). Se prezintă variatele tipuri de preparate comercializate demonstrându-se modul corect de utilizare a soluŃiilor. 194 . trusă de consultaŃie. gelurilor. Se discută despre autofluorizările cu paste de dinŃi. StudenŃii efectuează practic controlul P.

Pe durata oricăror şedinŃe de lucrări practice vor avea prioritate pacienŃii care vor fi trataŃi cu respectarea prevederilor şi a formelor legale. Necesar de materiale: fişe. gume de finisat. piesă contraunghi. urmată de o discuŃie de 3-5 min care pleacă de la manopera respectivă. pastă pentru periaj profesional. trusă de detartraj manual. Fiecare student execută o manoperă clinică. aspiratoare. periuŃă pentru periaj profesional. LP 14. individualizarea periajului manual sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului. comprese. StudenŃii care nu au fost prezenŃi sau nu au luat notă de trecere al testul scris au dreptul lo o singură refacere. fluorizare topică profesională urmată de indicaŃii privind fluorizarea topică personală sigilare şanŃurilor şi fosetelor coronare. comprese. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare indicate (planul de tartament preventiv) pe vârste. Detartrajul mecanic. Examen practic. cca 20 truse de consultaŃie. detartraj mecanic urmat de periaj profesional. aparat de detartraj ultrasonic. benzi abrazive. revelator de placă. pahar de unică utilizare. rulouri sau comprese. LP 15 şi 16. aspirator. aspirator. piesă contraunghi. Se prezintă aparatura şi tehnica (la pacient sau la fantomă). StudenŃii îşi vor efectua a doua revelare de placă şi vor înscrie pe fişele deja completate noul indice de placă OHI. benzi abrazive. discuŃii cu privire la planul de tratment preventiv indicat pacientului în funcŃie de vârstă sau de tratamentele protetice existente 195 . LP 13. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. pahare de unică folosinŃă. periuŃă pentru periaj profesional. Manopera clinică poate fi: • • • • • • revelare de placă urmată de demostrarea unei tehnici de periaj.Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. LP 12. gume de finisat.D doresc. pastă pentru periaj profesional. StudenŃii vor putea utiliza înainte de revelarea plăcii orice mijloc de control al P. capete pentru aparatul de detartraj. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare aplicate pe vârste şi diferite situaŃii clinice. Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. pahar de unică utilizare. detartraj manual urmat de periaj profesional.

Cunoaşterea fiecãrei entitãŃi morfologice individuale şi asocierea lor într-un complex morfologic funcŃional : arcada dentarã. MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 32 ore curs 64 ore lucr. SCOPUL CURSULUI : 1. indiferent de vârstă sau situaŃie clinică individualizeze tehnica de periaj recomandată indice corect mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient indice corect mijloacele chimice de control al P. Trebuie urmărit în timpul stagiului dacă acest barem poate fi îndeplinit şi dacă există probleme el poate fi redus.pr I. 3. Însuşirea principalelor noŃiuni teoretice legate de morfologia primarã a dinŃilor umani permanenŃi 2.D. Aprecierea transformãrii morfologiei dentare primare în morfologie dentarã funcŃionalã prin prisma tipurilor de rapoarte interdentare posibil de realizat în diferite tipuri de ocluzie 196 . corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient execute corect manevrele clinice prezentate în timpul stagiului. acest sens fiecare student va avea un caiet de stagiu unde asistentul universitar semnează şi-şi pune parafa la momentul efectuări manoperelor. Barem de îndeplinit pentru a putea susŃine examenul practic şi apoi pe cel teoretic executate de fiecare student în timpul stagiului (condiŃie de admitere în examenul scris): • • • • • În 3 revelări de placă urmate de demostraŃie privind o tehnică de periaj sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului 1 detartraj manual sau mecanic 2 fluorizări topice profesionale urmate de indicaŃii privind fluorizarea topică personală 1 sigilare susŃinerea unui referat.OBIECTIVELE STAGIULUI La finalul stagiului studentul trebuie să: • • • • • indice o tehnică de periaj adecvată oricărui pacient.

2. premolarul superior. Sã gãseascã valoarea practicã a caracteristicilor morfologice individuale şi de grup ale dinŃilor permanenŃi în activitatea clinicã de terapie. chirurgie. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã fie capabili : 1. IV. Sunt prezentate formele de arcadã şi curbele de compensaŃie sagitalã Spee şi transversalã Wilson Sunt subliniate criteriile morfologice ce permit recunoaşterea dinŃilor permanenŃi O atenŃie deosebitã se dã materializãrii caracteristicilor morfologice dentare prin desen. CONłINUTUL CURSURILOR Morfologia dentarã prezintã începând cu caracteristicile comune tuturor dinŃilor toate elementele morfologice caracteristice celor 16 entitãŃi morfologice dentare Este descris dintele ca structurã şi pãrŃi componente se prezintã terminologia proprie morfologiei dentare Sunt descrise sistemele de notare ale dinŃilor permanenŃi Este prezentat fiecare dinte maxilar şi mandibular începând cu incisivul central superiori. protetic chirurgie Se accentueazã pe elementele morfologice ce constituie o caracteristicã comunã sau diferenŃialã a unui dinte sau grup de dinŃi Rapoartele interdentare sunt prezentate atât pentru zona frontalã cât şi pentru cea lateralã. Sã identifice şi sã diferenŃiere fiecare entitate morfologicã pe baza caracteristilor morfologice individuale şi de grup. proteticã. Sunt descrise variaŃiile morfologice şi caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice Se fac referiri la posibila transformare funcŃionalã a morfologiei primare în morfologie secundarã fãcându-se corelaŃie cu tipurile de rapoarte interdentare prezente în zona frontalã Sunt corelate elementele morfologice cu conduita practicã din activitatea viitoare de terapie. fonaŃie. 3. Sã fie capabili sã aprecieze valoarea clinicã a fiecãrui dinte în raport cu ceea ce reprezintã el prin atributele sale : în masticaŃie. caracteristicile coronare radiculare. erupŃia şi implantarea. fizionomie şi sã poatã stabili o ierarhizare a acestora. III. primul molar superior. primul molar inferior. caninul superior. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE Realizarea prin sculpturã în ghips a fiecãrei entitãŃi morfologice caracteristice unui anumit grup dentar: incisivul central superior.II. 197 .

.Recunoaşterea a 5 dinŃi umani...5% 198 ......……………………….Sava curs litografiat.. molar inf.Douã lucrãri de control teoretice.... BIBLIOGRAFIE ..…. L.D..... molar sup....... D. V. Gerald E...Atheneum..Helicon 1997.....“Concise dental anatomy and morphology” ..……………….Examen scris gen gilã .“Morfologia dinŃilor şi arcadelor dentare” .Examen practic .Mosby ..........Dumitrescu. I.. .Ene.......Coca. Timişoara ..Conştientizarea noŃiunilor teoretice prin materializarea acestora în desen şi în forme geometrice spaŃiale. I... canin..Julian B.Woelfel..Crearea unei îndemânãri specifice activitãŃii practice viitoare.Bratu şi colab.... Rickne C.Dumitrescu...St........ 5% ...Fiecare dinte prezentat şi executat de student este încheiat cu o probã practicã de control ...Recunoaştere dinŃi naturali EXAMEN PRACTIC Activitatea practicã are ca obiectiv : .. St..... asociatã cu recunoaşterea acestora în toate sistemele de notare.James L.... Ed..Lucrãrile de control teoretice (douã) la încheierea grupului frontal şi respectiv lateral (notã teorie a asistentului).Incisiv central........ Ed....curs predat . ...realizarea contra timp din ghips a unui dinte ( nota probã practicã a coordonatorului de curs) .. (nota asistentului de grupã). IoniŃã..... recunoaştere asociatã cu identificarea acestora în toate sistemene de notare .“Morfologia clinico-funcŃionalã a dinŃilor” . 1991 ...“Dental Anatomy” -Julian B.Noelfel ......şi Ped.......E...S.... 1968 .. Ed..“Aparatul dento-maxilar” ..“Dental Anatomy It s relevance to dentistry” .. 1976 ...Denehy.Recunoaşterea a 5-10 dinŃi umani......Proba practicã ... ..Did...Realizarea contratimp din ghips a unui dinte ........Rîndaşu......... E...Examen oral gen interviu pe baza recunoaşterii dinŃilor .....Scheid VI.Costa...“Propedeuticã stomatologicã” ...5% .. EVALUARE EXAMEN PRACTIC .Fuller......“Morfologia dintelui” ..15% .

Critica unor lucrãri protetice fixe incorect executate.. DefecŃiuni posibile ale pieselor turnate...OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursului studenŃii sã posede cunoştinŃe necesare pentru : 1...... 4... Clasificare. Metode de obŃinere a machetei. Cunoaşterea etapelor clinico-tehnice de confecŃionare a protezelor dentare fixe..... II... aparate ortodontice. NoŃiuni generale.. Materiale... Materiale....... metode de obŃinere....Diagnosticarea leziunilor dentare şi a edentaŃiilor.. mobilizabile.. materiale. 2. Caracteristici .... IncrustaŃiile. Prezentarea protezelor unidentare şi a punŃilor dentare folosite în protetica dentarã..... Clasificare.... Proteze dentare: fixe. mobile. Clasificare.Examen scris gen grilã . indicaŃii.....Stabilirea unui plan de tratament protetic.CONłINUTUL CURSURILOR 1. III. Aparate care utilizeazã forŃa centrifugã..... IndicaŃii.30% TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE ANUL III 64 ore curs 128 ore lucrãri practice I. Caracteristici. 199 .... Coroana turnatã cu grosime dirijatã.... 2. metode şi tehnici de realizare.. metode de obŃinere a machetei. proteze chirurgicale.... Surse de topire a aliajelor....... SCOPUL CURSULUI 1.Executarea machetelor unor proteze unidentare şi punŃi dentare confecŃionate curent.. Materiale. tehnici de realizare... Coroanele de înveliş....... Proteze dentare fixe: clasificare.... 2. NoŃiuni generale. metode şi tehnici de realizare.. 3.. Topirea şi turnarea aliajelor.............. 4. Aparate moderne de topire şi turnarea aliajelor. câmpul protetic în leziunile coronare... Materiale.. 5.- Examen oral gen interviu pe baza dinŃilor ce s-au prezentat la recunoaştere... 3.. Introducere : proteze dentare. Coroana turnatã cu grosime totalã...40% .. materiale.Cunoaşterea tuturor lucrãrilor protetice fixe.. NoŃiuni generale. Coroanele parŃiale. 5... Reconstituirile corono-radiculare...

metalo-ceramice). Caracteristici. Elementele de agregare. Coroanele de înveliş fizionomice (acrilicã. indicaŃii. Metode de realizare a punŃilor dentare. PunŃile dentare. GeneralitãŃi. 12. Componentele punŃilor dentare. 2. PunŃile speciale. IV. Teoriile legãturii metalo-ceramice. ceramicã). Coroana fizionomicã din acrilat. Factori care condiŃioneazã conceperea punŃilor dentare. biomecanic. Coroanele mixte (metalo-acrilice. Sunt demonstrate şi alte tipuri de amprente. 10. Caracteristici. caracteristici. criterii de alegere.CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE OBIECTIVE . Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate 13. Tehnici de obŃinere. Cîmpul protetic în edentaŃia parŃialã redusã. Sunt executate un numãr de faze de laborator strâns legate de activitatea medicului stomatolog. puntea provizorie 16. 8. Din elemente separate. PunŃile speciale: puntea totalã. Coroanele de substituŃie. 6. Tehnici de obŃinere. puntea demontabilã . Caracteristicile punŃilor din elemente separate şi dintr-o bucatã. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 200 . Erori în confecŃionarea punŃilor dentare. materiale. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã din ghips. De asemeni unele faze clinice executate pe fantome (amprentarea.Tehnica de lucru. arderea masei ceramice. adaptarea lucrãrilor). tehnici de obŃinere 9. Polimerizarea. Se urmãreşte instruirea studenŃilor în biomecanica protezelor fixe. tehnici de obŃinere. indicaŃii. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. Caracteristici. Principiile de concepere a punŃilor dentare: biofuncŃional. Corpri de punte indicate la maxilar şi mandibulã (în regiunea frontalã şi în regiunea lateralã) 15. puntea mobilizabilã. Avantaje.sumar. Turnarea modelului. DificultãŃi în conceperea punŃilor dentare 14. dezavantaje. indicaŃii. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate. Caracteristici generale. confecŃionarea machetei. profilactic 11. puntea cu extensie. 7. 1. Coroana din douã bucãŃi şi coroana ştanŃatã. Materiale. Avantajele şi dezavantajele punŃilor dentare. NoŃiuni generale. Puntea pe implante. Critici. dintr-o bucatã.

Se demonstreazã şi studenŃii executã corpul de punte punctiform la mandibulã. Se mai demonstreazã şi studenŃii executã macheta corpului de punte suspendat (la mandibulã) 201 . dezambalarea. Turnarea. prelucrarea şi lustruirea punŃii cu raport tangent linear la maxilar. îndesarea şi polimerizarea acrilatului. Se adapteazã pe bonturile fantomei şi se amprenteazã cu ghips. StudenŃii executã cele douã machete. îndesarea. Ambalarea. Coroana de substituŃie cu bont metalic. DemonstraŃie. 12. Ambalarea. Turnarea modelului cu elementele de agregare. Topirea şi turnarea aliajului. Ambalarea machetei dispozitivului corono-radicular. Dezambalarea. Prelucrarea. executã studenŃii 8. Turnarea corpului de punte. Turnarea modelului de ghips pentru confecŃionarea componentei fizionomice a coroanei de substituŃie.Prepararea. lustruirea.Prepararea. DemonstraŃie. DemonstraŃie. Lipirea corpului de punte de elementele de agregare. Ambalarea machetei definitive. Proba pe fantomã.Realizarea componentei fizionomice a punŃii cu raport tangent linear la maxilar. Modelarea machetei dispozitivului coronoradicular. Ambalarea pentru componenta acrilicã. Modelarea machetei preliminare a corpului de punte în formã de casete. prelucrarea şi lustruirea microprotezei. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 5. Dezambalarea. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. ambalarea. prelucrarea. ConfecŃionarea modelului. polimerizarea acrilatului. Adaptarea coroanelor tip Weisser şi turnarea. Macheta faŃetelor. DemonstraŃie 13. 14.3. ConfecŃionarea cheii tipar şi realizarea machetei definitive a corpului de punte în formã de casete. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã. Amprentarea cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã de ghips pentru coroana mixtã metaloacrilicã şi coroana turnatã. ConfecŃionarea amprentei acrilice a coroanei de substituŃie-demonstraŃie. Macheta coroanelor metalo-acrilicã (tip Weisser) şi turnatã. DemonstraŃie. 9. DemonstraŃie. DemonstraŃie 7. folosite ca elemente de agregare pentru puntea semifizionomicã cu raport tangent linear la maxilar. se executã de cãtre studenŃi. lustruirea şi adaptarea dispozitivului corono-radicular pe fantomã. se executã de cãtre studenŃi 11. StudenŃii adapteazã microprotezele pe bonturile fantomei 4. Se demonstreazã şi se executã de cãtre studenŃi 10. ConfecŃionarea bontului radicular. StudenŃii adapteazã dispozitivele pe fantomã şi amprenteazã câmpul protetic cu ghips 6.

...... ore de lucrări practice 80 / semestru CURSUL A: Morfologia şi clinica patologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare (ocluziei) – 32 de ore de curs.........Donciu şi colab...“PUNłI DENTARE”... curs litografiat 1984 ..Rândaşu şi colab....….. V.... I. proteze unidentare şi punŃi dentare......................................“MICROPROTEZE”...“PROPEDEUTICA.........“INDREPTAR LUCRARI PRACTICE PROPEDEUTICÔ.....................50% PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI OCLUZOLOGIE Anul III Nr....20% ..Rândaşu.. V. BIBLIOGRAFIE: ........Examen practic...... 40 de ore de lucrări practice I ..... CURS predat în anul 1999 ...... V........în curs de apariŃie .....Examen teoretic grilã. I................. corecte şi incorecte Se executã proba practicã de control semestrialã..................10% .........................Fiecare student va confecŃiona 6 machete de proteze unidentare şi 4 machete de punŃi dentare..Lucrari de control teoretice .. PROTEZE FIXE”............... • Prezentarea posibilităŃilor de prevenire şi a principiilor de tratament în dizarmoniile ocluzale şi tulburările cranio-mandibulare........... ore de curs 64 / semestru Nr..…...............15............................................................ curs litografiat 1981 ...curs litografiat 1990 VI...... I..........Rândaşu.Donciu şi colab...........10% .............Prezentarea de material didactic.................. • Informarea studenŃilor asupra interrelaŃiilor ocluzie parodonŃiu sistem neuromuscular ATM • Prezentarea cauzelor şi tabloului clinic în dizarmoniile ocluzale şi tulburările craniomandibulare. EVALUARE: .......................StudenŃii definitiveazã machetele corpurilor de punte indicate în regiunea lateralã la mandibulã 16...... 202 . SCOPUL CURSULUI • Informarea studenŃilor asupra structurilor care participă la funcŃionalitatea ocluzală • Informarea studenŃilor asupra fiziologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare cu şi fără contacte dento-dentare...

A. traumă ocluzală. Ocluzia statică. o Efectueze manoperele simple de corectare a morfofiziologiei ocluzale şi să recomande tratamentele complexe în cazul tulburărilor cranio-mandibulare o Adapteze piesele protetice fixe la cerinŃele criteriilor ocluziei funcŃionale III. lateralitate. 203 . orice pacient susceptibil de tulburare cranio-mandibulară o Stabilească corelaŃii corecte între diversele date obŃinute la examinarea clinică şi paraclinică o Stabilească diagnosticul de afectare a ocluziei o Stabilească locul tratamentului ocluzal în cadrul planului general de tratament. CONłINUTUL CURSULUI Ocluzologie – terminologie. Teorii ocluzale. etiopatogenie. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Cunoască morfologia şi funcŃionalitatea structurilor aparatului dento-maxilar care participă la fiziologia ocluzală o Cunoască etiologia dizarmoniilor ocluzale şi tulburărilor cranio-mandibulare. DVO. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – IM. CorelaŃia clinică mişcări mandibulare – morfologie ocluzală – refacerea terapeutică a morfologiei ocluzale. Mişcările mandibulare – în plan S. un rol esenŃiar revenind depistării cauzelor iatrogene de producere a acestora – pentru a putea evita producerea acestei patologii complexe în practica lor viitoare. Tulburări cranio-mandibulare: epidemiologie. DeglutiŃia. RC. DeterminanŃii mişcărilor mandibulare. Contacte dento-dentare. Simulatoare ale mişcărilor mandibulare. MasticaŃia. clasificare. Fonetica.II. lateralitate cap la cap. RelaŃia ocluzie – parodonŃiu. înregistrare. transfer. o Examineze complex. Criteriile ocluziei funcŃionale – ParticularităŃi ocluzale în protetica fixă pe implante. propulsie cap la cap. F. date de morfologie ocluzală. clinic şi paraclinic. Stopuri ocluzale. propulsie. repaus. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – determinare.

V. Petre A. Occlusion. 4. Ash M. Paris. IoniŃă S. Trăistaru T. Editura Didactică şi Pedagogică. Sindroame DisfuncŃionale Mioarticulare. Ed. Dawson P. Modelarea din ceară a suprafeŃelor ocluzale (pregătirea modelelor. Note de curs 2. examen clinic / paraclinic. DemonstraŃie practică a utilizării arcului facial. Examinarea clinică din punct de vedere ocluzal a unui subiect cu întocmirea dentopanoramogramei şi înscrierea datelor de morfofiziologie ocluzală. realizarea conurilor vestibulare. 1997 204 . principii terapeutice. 3. conurilor linguale. Montare modelelor în articulator. IoniŃă S. Ed. crestelor triunghiulare. Bucureşti.simptomatologie. Julien Prelat. 3. Lucrare de control (10%) Activitatea în timpul stagiului (20%) Examenul practic final (30%) Examenul scris final DE DEGREVARE (40%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. crestelor vestibulare. Editura Tehnoplast Co. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. determinarea axei balama terminale şi realizarea înregistrărilor ocluzale. Les problemes de l’occlusion. 2. 2003 4. 1995 6. crestelor marginale) 4. Sounders Co. London. BIBLIOGRAFIE: 1. Tehnica de amprentare a arcadelor dentare maxilară şi mandibulară. obŃinerea modelelor documentare şi de studiu. 1999 5. diagnostic. pozitiv/diferenŃial. examinarea modelelor montate în articulator. EVALUAREA 1. IV. programarea articulatorului. Ramfjord S. Note de lucrări practice 3. 5. 2. Ocluzia Dentară. Obiective ocluzale în restaurările unidentare. Bucureşti.

clinic şi radiologic. metalo-compozite. Examenul clinic.CURSUL B: Tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare I . complicaŃii • Studierea metodelor de tratament protetic al leziunilor coroanelor dentare • Cunoaşterea protezelor unitare utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare (coroane metalice. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Pună un diagnostic corect. tablou clinic. integral fizionomice) • Studierea etapelor clinice – pregătirea preprotetică. al leziunilor coronare susceptibile tratamentului protetic o Realizeze toate fazele clinice necesare tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. 205 . principii estetice. Principii generale ale tratamentului leziunilor coronare. combinaŃia proteze unitare-proteze mobilizabile. Metode de tratament protetic al leziunilor coronare. CONłINUTUL CURSULUI Leziunile coroanelor dentare – clasificare. amprentarea. SCOPUL CURSULUI • Cunoaşterea leziunilor coroanelor dentare – etiopatogenie. tablou clinic. proba. alegerea materialului pentru realizarea protezelor unitare. înregistrarea relaŃiilor mandibulo-maxilare. protecŃia preparaŃiilor. prepararea dinŃilor. inclusiv protezarea provizorie o Să recunoască avantajele şi dezavantajele diverselor soluŃii de tratament ale leziunilor coroanelor dentare. III. controlul. metalo-ceramice. Etape clinice şi tehnice în realizarea protezelor unidentare. indicaŃii terapeutice generale. Caracteristicile tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. diagnosticul şi planul de tratament al leziunilor coronare. adaptarea şi cimentarea • Cunoaşterea succesiunii fazelor clinice şi de laborator • NoŃiuni de comunicare cu laboratorul de tehnică dentară • ÎntreŃinerea igieniei orale şi dispensarizarea persoanelor cu proteze fixe unitare • Cunoaşterea accidentelor şi incidentelor suferite de protezele unitare şi a posibilităŃilor de remediere şi / sau îndepărtare a acestora II.

adaptarea. controlul preparaŃiei. Igiena orală.Materiale pentru proteze unidentare – indicaŃii clinice. Protezare provizorie. pregătirea dintelui. complicaŃii ale tratamentului leziunilor coronare. Prepararea pe modelul didactic de antrenamet a dinŃilor pentru fiecare tip de proteză unitară. Prezentarea aparaturii. leziunilor periapicale şi implantării dinŃilor – dentopanoramograma. Coroana de înveliş metalo-acrilică. Cimentarea. Coroana de înveliş metalo-compozită. AblaŃia coroanelor. 4. Coroana parŃială. adaptarea protezelor unidentare. amprentare. leziunilor coronare. Indici morfologici dentari. EvicŃiunea gingivală. Amprentarea. proba. Alegerea culorii. Reprezentarea grafică a dinŃilor integri. IV. Atitudine terapeutică. Coroana de înveliş metalo-ceramică. Coroana de substituŃie. cimentarea. criterii pentru alegere. inclusiv faŃetare. Coroane integral fizionomice („metal-free”) – acrilică. particularităŃi ale fazelor de laborator. ceramică. FaŃetări. 2. Coroana de înveliş total metalică – indicaŃii. amprentei bimaxilare şi înregistrarea relaŃiilor intermaxilare 5. instrumentarului şi materialelor utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coronare 3. realizarea pe model sau pe dinte extras a machetei pentru reconstituirea coronoradiculară turnată 206 . amprentei unimaxilare. Reconstituirea corono-radiculară. protezarea provizorie. realizarea amprentării preparaŃiilor unitare. Accidente. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. compozită. Proba.

în cadrul planului de tratament integrat (comprehensiv). EVALUAREA 1. prezentări cu ajutorul materialelor ilustrative a tehnicilor de amprentare. ore de curs 48 Nr. Preparations for Cast Gold Restorations. Lucrare de control (10%) 2. II. Fisher S. 1974 Anul IV Nr. SCOPUL CURSULUI Dobândirea cunoştinŃelor şi deprinderilor de bază necesare efectuării tratamentelor în edentaŃia parŃială cu ajutorul punŃilor dentare. OBIECTIVELE CURSULUI • Cunoaşterea etapelor clinice şi de laborator în tratamentul edentaŃiei parŃiale cu punŃi • Dobândirea cunoştinŃelor şi a metodologiei examinării pacientului edentat parŃial • Stabilirea diagnosticului de edentaŃie parŃială. Nussbaum R. demonstraŃii clinice de ablaŃie a protezelor unitare IV. Examenul scris final (40%) Nota finală se calculează din media aritmetică simplă între nota cursului A şi cea a cursului B NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. de protezare provizorie 7. a tulburărilor morfo-funcŃionale asociate • Examinarea şi diagnosticul modificărilor relaŃiilor intermaxilare la edentatul parŃial 207 . Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Note de curs 2. Bratu D. realizare a protezelor unitare. Activitatea în timpul stagiului (20%) 3. 2003 4. Examenul practic final (30%) 4. Hobo S. ore de lucrări practice 128 TRATAMENTUL EDENTAłIEI PARłIALE CU PUNłI DENTARE I. demonstraŃii clinice. Quintessence. BIBLIOGRAFIE: 1. Note de lucrări practice 3.6. Shillingburg HT. Editura Medicală.

consideraŃii parodontale. estetice şi profilactice legate de protezarea fixă. Amprentarea pentru proteze parŃiale fixe. Modelele diagnostice. Biomecanica protezelor parŃiale fixe. estetic caracteristic fiecărui pacient (tratamentul integrat. ConsideraŃii funcŃionale. intermediarilor (corpului de punte) şi conectorilor protezelor parŃiale fixe. Protezele parŃiale fixe: generalităŃi. Protezarea provizorie şi de urgenŃă la pacienŃii edentaŃi parŃial. ambalarea. 11. elementelor de agregare. CONłINUTUL CURSULUI 1. persoanele cu nevoi speciale • Însuşirea unor noŃiuni de ergonomie aplicată în protetica dentară fixă • NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe • Însuşirea unor noŃiuni legate de medicina dentară bazată pe dovezi III. macheta. • Recunoaşterea particularităŃilor tratamentului prin punte la persoanele vârstnice. Diagnosticul pozitiv şi diferenŃial al edentaŃiei parŃiale. 10. 14. 12. Conceperea şi stadializarea planului de tratament protetic fix. 7. examenul radiografiilor. Comunicarea cabinet – laborator de tehnică dentară. 13. medicodentar. 6. Principii generale ale preparării dinŃilor stâlpi pentru protezarea parŃială fixă. recunoaşterea accidentelor şi complicaŃiilor tratamentului prin punte. turnarea şi prelucrarea componentei metalice. CorelaŃia dintre punŃile dentare şi parodonŃiu. Analiza raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. social. NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe 9.• Precizarea intervenŃiilor protetice şi etapizarea lor în cazul edentaŃiei parŃiale • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic prin punte în contextul medical general. Examinarea pacientului – anamneza. bazat pe dovezi şi pe nevoile pacientului – alegerea materialelor şi tehnologiei de realizare. 208 . terminologie. 8. 4. 2. • NoŃiuni legate de comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară • Aprecierea corectitutinii tratamentelor protetice prin punte. Puntea metalo-ceramică. examenul clinic. Clasificarea formelor clinice de edentaŃie parŃială. 3. NoŃiuni de ergonomie aplicate în protetica dentară fixă. funcŃii. ParticularităŃi ale etapelor tehnice de realizare a punŃilor dentare: modelul. 5. a dinŃilor stâlpi. Diagnosticul. individualizat) • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic fix în strânsă corelaŃie cu starea parodonŃiului.

23. 8. pregătirea materialului. a medicului. 18. 12. 6. Realizarea modelului diagnostic. 14. Restaurarea dinŃilor devitali. instrumente. multidisciplinară. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. ProtecŃia antiinfecŃioasă. IV. puntea totală. PreparaŃia pentru coroane mixte metalo-ceramice. prezentarea unitului. puntea demontabilă 17. instrumentarul pentru examinare. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. reprogramarea pacientului. 24. Proteze parŃiale fixate adeziv – colate 19. accidente şi complicaŃii ale tratamentului prin proteze parŃiale fixe. Instrumentarul utilizat în protetica dentară. PreparaŃia pentru coroane de înveliş total metalice. Erori. Principii generale ale preparaŃiilor pentru coroane turnate 9. 10. Anamneza – tehnici de culegere a informaŃiilor. Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili: portamprente. ReparaŃiile protezelor parŃiale fixe. tehnica de amprentare. supraproteze. Compozitele întărite cu fibre folosite în realizarea protezelor parŃiale fixe. Sisteme integral ceramice pentru punŃi dentare. Instrumente abrazive. foaia de observaŃie. aparatură şi materiale auxiliare. 7. 26. înregistrarea şi transferul raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. integral ceramice 11. coroane parŃiale metalice. Puntea în extensie. cu patologie asociată. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe 21. Determinarea.15. dezinfecŃia şi conservarea amprentei. Modelarea diagnostică în ceară 13. Fixarea 2 ore 22. Protezarea pe implante cu ajutorul punŃilor dentare 20. Protezarea combinată fixă – mobilizabilă. a pieselor dentare şi instrumentarului rotativ. Prepararea dinŃilor cu leziuni coronare întinse în suprafaŃă şi profunzime. 209 . 16. examenul clinic şi ergonomia examinării intraorale. Examenul radiografiilor retroalveolare. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Pregătirea pentru examinare: pregătirea pacientului. ÎntreŃinerea igienei orale şi dispensarizarea pacienŃilor cu proteze dentare fixe. puntea mobilizabilă. informaŃii administrative – programarea.

CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. Stadializarea etapelor terapeutice. 18. 29. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe. V. Tehnici de preparare pentru asigurarea paralelismului dinŃilor stâlpi ai unei proteze parŃiale fixe. 24. Amprentarea pentru restaurări protetice cu agregare intraradiculară (coroane de substituŃie. Puntea totală – particularităŃi clinice. 27. 28. 21. Conceperea planului de tratament orientat asupra problemelor pacientului. radiologice şi la nivelul modelelor diagnostice 17. Determinarea cromatică în protetica dentară. Analiza restaurărilor protetice fixe îndepărtate din cavitatea bucală. ObŃinerea acordului pacientului. Lucrare de control la mijlocul semestrului (10%) 2. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. Protezarea combinată: fixă – moblizabilă. Ńinută şi comportament stagiu 210 . Comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară. Tehnici de preparare pentru asigurarea menŃinerii protezelor parŃiale fixe. 19. Amprentarea cu materiale elastice pentru realizarea protezelor fixe. 30. 23.15. Pregătirea modelului de lucru pentru realizarea protezelor fixe. Analiza restaurărilor protetice fixe la pacienŃii examinaŃi: date clinice. Examenul radiografiilor panoramice. Activitatea în timpul stagiului (20%) a. maximum 2 absenŃe nemotivate. 31. o notă pentru fiecare săptămână de stagiu (seminar) b. nu există posibilitatea refacerii stagiului în afara vacanŃei de vară d. Aspecte financiare şi durată. 33. 34. PrezenŃă STAGIU i. ParticularităŃi ale etapelor clinice de realizare a punŃilor metalo-ceramice. Prezentarea planului de tratament pacientului. 4 absenŃe motivate ii. Fixarea protezelor parŃiale. 22. 16. 35. RCR turnate) 25. particularităŃi clinice. 20. Realizarea reconstituirilor corono-radiculare turnate prin tehnici directe. 32. EVALUAREA 1. Tehnici de conservare a raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie după prepararea dinŃilor pentru relizarea protezărilor fixe. Activitate practică c. 26. Protezarea provizorie. Stabilirea priorităŃilor.

Preparare iv. Amprentare iii. Fisher S. Compomeri pentru cimentare 6. raport cu creasta) în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Protezare provizorie ii.3. VI. Land MF. Descrierea particularităŃilor de preparaŃie pentru elementele de agregare alese anterior în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Ionomeri de sticlă pentru cimentare 5. Mosby. Examenul scris final (40%) g. Nussbaum R. Alegerea materialelor. reprezentate prin modele. Cimenturi policarboxilat 4. radiografii sau fotografii iv. 1997 11. reprezentate prin modele. radiografii sau fotografii iii. Alegerea corpului de punte (tip. Descrierea etapelor prin care se realizează proba şi adaptarea unei punŃi dentare viii. Descrierea unei tehnici de protezare provizorie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Alegerea materialului. Examen oral i. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. radiografii sau fotografii vii. în timpul semestrului – cu programare prealabilă de cel puŃin 7 zile i. Quintessence. radiografii sau fotografii v. Cimenturi provizorii 2. reprezentate prin modele. Alegerea elementelor de agregare în cazuri reale de edentaŃie parŃială. instrumentarului şi descrierea unei tehnici de fixare (cimentare) a unei punŃi dentare cu unul dintre următoarele materiale: 1. Preparations for Cast Gold Restorations. O etapă clinică de realizare a unei proteze parŃiale fixe. Note de curs 8. Rosenstiel SF. Examenul practic final (30%) e. Shillingburg HT. Cimenturi fosfat de zinc 3. adaptare şi fixare f. 2003 10. 2d ed. Bratu D. Hobo S. Formularea diagnosticului şi alegerea dinŃilor stâlpi de punte şi a elementelor de agregare în cazuri de edentaŃie parŃială figurate prin reprezentare grafică ii. Contemporary Fixed Prosthodontics. Fujimoto J. Note de lucrări practice 9. reprezentate prin modele. Probă. Întrebări cu răspunsuri multiple (50%) h. BIBLIOGRAFIE: 7. Întrebări cu răspuns scris (50%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII . instrumentarului şi descrierea unei tehnici de amprentare şi înregistrare a raporturilor de ocluzie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. radiografii sau fotografii vi. Editura Medicală. reprezentate prin modele. 1974 211 . Răşini compozite pentru cimentare 4.

5. 3) să protezeze edentaŃia totală bimaxilară şi unimaxilară în situaŃii clinice cu grad mic de dificultate. Aspecte caracteristice ale mişcărilor mandibulare la edentatul total şi articulatoarele. SCOPUL CURSULUI: 1) Însuşirea noŃiunilor clinice şi tehnice în tratamentul cu proteze totale acrilice. Stomatopatii protetice la edentatul total.PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Stagiu clinic: 144 ore I. III. 12. Determinarea relaŃiilor intermaxilare . RecondiŃionarea protezelor totale. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune că la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei şi cauzele acesteia. 11. 3. 7. 8. 10. Tratamentul edentaŃiei totale (noŃiuni generale). Studiul clinic al edentaŃiei totale. 9. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Examenul edentatului total. 2) să cunoască ordinea fazelor clinice şi de laborator. ParticularităŃi ale protezării edentaŃiei unimaxilare 212 . Aplicarea protezelor finite în cavitatea bucală şi adaptarea lor. 13. ParticularităŃi ale protezării edentatului subtotal. 4. II. 2. 6. Alegerea şi montarea dinŃilor artificiali Controlul machetelor. Amprentarea câmpului protetic edentat total.

. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1......................... Constantinescu............... Didactică şi Pedagogică.. Amprentare preliminară............... V.. Aspecte clinice-tratament... 4) Em..... Examinarea pacientului.. 10........ 2) Em.............. EpistatuTehnici curente în protetica dentară... Determinarea relaŃiilor intermaxilare........ Atitudini practice în protezarea edentaŃiei totale......... 1999 – Capitolul I... 9..... 2002.IV..... Constantinescu EdentaŃia totală.... Aplicarea protezei finite....... VI.... EVALUARE: ...20% 213 . V................. RecondiŃionarea protezelor totale....... Didactică şi Pedagogica.............……………………..... Bodnar.. 7... Proba machetelor.2 lucrări de control . Cerma. Ana Maria łâncu .. 6......Fiecare student va rezolva un edentat total bimaxilar sau 2 edentaŃi total unimaxilar şi va asista la rezolvarea celorlalŃi pacienŃi ai grupei de studenŃi .... Bucureşti.. Bucureşti 2000..........30% .. Constantinescu..... V.. EdiŃia a III-a. Bodnar..... BIBLIOGRAFIE: 1) Em. Ed.. 5... Ana-Maria łâncu...... Hutu.. Hutu................... Bodnar... Tratamentul edentaŃiei totale unimaxilare V..... V. 2.. M.V....... V..EdentaŃia totală... Mihaela Păuna.....scris ...................... Tratament postinserarea protezei.... NaŃional.... D.30% Examen teoretic .......... Bucureşti 1998......... 3) Mihaela Păuna.. 8. Ed... M......... Ed.... Hutu. Mihaela Păuna....... Elena Preoteasa............... 3.. 4.. Bucureşti... M.... Ed..........20% Examen practic . Amprentare funcŃională... Mihaela Păuna. Instruirea pacientului purtator de proteze totale.......

indicaŃiile protezei parŃiale mobile acrilice şi scheletate. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. III.etapa preliminară DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială întinsă . 10.ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Lucrări practice: 128 ore I. Cauzele şi complicaŃiile edentaŃiei parŃiale netratate. II. Tratamentul pre.etapa secundară. Examenul clinic al edentatului parŃial .etiologie. 6. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei precum şi cauzele acesteia. 7.I. SCOPUL CURSULUI: 1) Cunoaşterea problematicii edentaŃiei parŃiale tratate cu proteze mobile acrilice şi scheletate. 2) să stabilească cele mai corecte tratamente pre. DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială . Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃii de clasa a III-a şi a IV-a Mijloace de menŃinere. 2. 13. Determinarea şi înregistrarea R. Proba machetei şi a scheletului metalic al protezei parŃiale scheletate Aplicarea protezei parŃiale scheletate în cavitatea bucală 214 . Examenul clinic al edentatului parŃial .şi proprotetic în edentaŃia parŃială. 8. 12. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃia de clasa I şi a II-a. în edentaŃia parŃială tratată prin proteze scheletate. 5. 3) să precizeze cel mai indicat tratament protetic cu proteze partiale mobile.tratament Biodinamica protezelor parŃiale scheletate. sprijin şi stabilizare a protezelor parŃiale scheletete Amprenta în edentaŃia parŃială. simptomatologie. 11. 4.şi proprotetice în edentaŃia parŃială. 14.M. examinare şi diagnostic. 3. 9.

"Tratamentul edentaŃiei parŃiale cu proteze mobile". Ana-Maria łâncu. 24. 215 .V. Bucureşti. 21 22. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 17. 18."Ocluzia dentară". I Protezarea prin proteză parŃială acrilică. Stagiu demonstrativ de proteza scheletată. Didactică şi Pedagogică. 1996. 1999 . 16. Didactică şi Pedagogică. Conceperea unui plan de tratament cu proteză parŃială acrilică şi scheletată Realizarea unei proteze parŃiale acrilice Reabilitarea ocluzală în edentaŃia parŃială. M.şi proprotetice în edentaŃia parŃială. Bucureşti. 1999 – Capitolele II şi III. Cerma.M. Hutu. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC: 1. Elementele componente ale protezei parŃiale acrilice Biodinamica protezelor parŃiale acrilice Determinarea şi înregistrarea R. 4) S. Bucurşti. 2) Mihaela Păuna – Atitudini practice în protezarea edentaŃiei parŃiale. BIBLIOGRAFIE: 1) A. 3) Em. V.I. Petre . Ed. Ed. A. Bucureşti. Constantinescu. 4. 5. Echilibrarea ocluzală a protezelor parŃiale scheletate IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale scheletate. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 23. Ed. Proba machetei protezei parŃiale acrilice Aplicarea protezei parŃiale acrilice în cavitatea bucală IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale acrilice. Bodnar. 2003. NaŃional. 3. Ed. D. lonescu . 19.Vol. EpistatuTehnici curente în protetica dentară. 2. în edentaŃia parŃială tratată prin proteze acrilice 20. Realizarea de tratamente pre. Examinarea pacientului. Mihaela Păuna. loniŃă. V. Readaptarea protezelor parŃiale şi reparaŃii Protezarea imediată IV. 4.15.

fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor. pragramele. apreciere. docimologie. transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate.Examen teoretic . tehnicilor şi mijloacelor de instruire şi formare.Stagiul clinic …………………………………………30% .VI. SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ. metode.. manualele etc. însuşirea conŃinutului conceptelor de psihologie şi pedagogie folosite în desfăşurarea activităŃii de instruire şi formare. mijloace si procedee pedagogice. II. OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs. EVALUARE: .scris ………………………………………20% PSIHOLOGIE MEDICALĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PSIHOPEDAGOGIE Nr. criterii. măsurare. 216 . cunoască mecanismele şi formele procesului de dezvoltare psihică şi de învăŃare.Examen practic …………………………………………30% . să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative. opereze cu tehnicile de evaluare. orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare a randamentului cursanŃilor. să asiguare formarea unei viziuni globale şi realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional. adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. opereze cu principii. studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului psihopedagogic. ore de curs: 16 ore/ 16 ore lucrări practice I.2 lucrări de control …………………………………………20% .

2). 5). Sa selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi de specialitate. 13. 7. 3. 2. II. 11. Psihopedagogia: Dezvoltarea psihică: Procese psihice implicate în procesul de învăŃare: Comunicarea didactică: EducaŃia şi formele ei: Proiectarea activităŃii instructiv-educative: ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: Principiile didactice: Metode şi tehnici ale instruirii: RelaŃiile sociale în procesul de instruire şi formare: Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ Succesul şcolar: Insuccesul şcolar: Personalitatea educatorului: PSIHIATRIE ANUL IV ore de curs: 32 ore / lucrari practice: 16 I. 3). SCOPUL CURSULUI 1).III. Sa cunoasca eventualele interactiuni intre medicatia psihotropa si medicatia din sfera stomatologica. 8. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. 3). Sa diferentieze tulburarile psihice apartinand sferei nevrotice de cele psihotice. sfera si continut. CONTINUTUL CURSULUI PSIHIATRIA: definitie. 9. 6). Cunoasterea principalelor tratamente psihotrope. Insusirea unor notiuni legate de abordarea pacientului cu probleme psihiatrice. 6. Sa recunoasca principalele tratamente psihotrope: indicatii. III. etc. 4). OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili: 1). Sa recunoasca principalele entitati clinice. 14. 12. 10. Insusirea unor notiuni de semiologie psihiatrica in vederea recunoasterii si abordarii adecvate a pacientului cu probleme psihiatrice. 2). contraindicatii. 4. 217 . 5. Recunoasterea principalelor entitati clinice. 4). Sa recunoasca principalele elemente semiologice psihiatrice si semnificatia lor clinica.

tulburari ale asociatiei si coerentei ideative. Tulburari cantitative: cresterea si scaderea pragului senzorial. cisvestitism. salata de cuvinte. suprasimulatia. Privirea. tipuri (expansive. de evocare. Tulburarile de gestica: ticurile. obsesiva. rafinament vestimentar. verbigeratie. functiile memoriei. schizofazie IMAGINATIA: definitie. iluzia de nonrecunoastere. exacerbarea. instante de aparitie. palilalie. tardiva. Tulburari particulare ale imaginatiei. tulburari calitative (paramimii): mimica de imprumut. stereotipii. amimie. Tulburari ale rememorarii trecutului: pseudoreminiscente. Tulburari de intensitate si tonalitate. Disfazii. comparatia. paramnezia de reduplicare Pick. baraj. halucinozele. fuga de idei. disimulatia. mentism. jargonofazie. Dialalii. hipomimie. psitacism. psitacismul mimic. incetinirea ritm. tahipsihia. Agnoziile. Semiologia perceptiei. onomatomanie. mixte). bizarerii 218 . abstractizarea. instante de aparitie ATENTIA: definitie. flux.Tulburari ale coerentei verbale: incoerenta. Tulburari de continut: paralogisme. Paramnezii. verbigeratie. ecmnezia GANDIREA: definitie. Dislogii. neomimia. tulburari cantitative ale imaginatiei. agramatism. blocaj verbal. Cenestopatiile. tulburarile ritmului si fluxului ideativ: accelerarea. deliranta: caracteristici. expresia mimica: tulburari cantitative: hipertermie. instrainarea amintirilor. simulatia. operatiunile gandirii: analiza. Tulburari predominant de continut: ideea dominanta. excentrica. Hipomnezia de fixare. electiva. criptomnezia. Tulburarile atentiei: hipoprosexie. ecolalie. instante de aparitie LIMBAJUL: definitie. prelevanta. aprosexie. Pantomimica: manierisme. Tulburari calitative ale perceptiei: iluziile fiziologice si patologice. metasimulatia. sinteza. travestism. ecomimia. bradipsihie.PERCEPTIA: senzatii si perceptii. psitacism. viziunea panoramica retrospectiva. salata de cuvinte. halucinatiile fiziologice. hiperprosexie. MEMORIA: definitie. anecforia. jargonomimia. tulburarile psihopatologice ale perceptiei. confabulatii. Tipuri atentie. incoerenta. Mitomania. Instante de aparitie. glosolalie. Halucinatii: caracteristici. clasificari. Tulburarile gandirii: tulburari predominant formale ale gandirii. neologisme. Tulburari ale sintezei mnezice imediate: falsa identificare. tulburarile memoriei. TULBURARILE COMUNICARII NONVERBALE: tinuta vestimentara: dezordonata. Amnezia lacunara. instante de aparitie. depresive.Hipermnezia.

Tulburari de conversie si disociere. tulburare de personalitate emotional-instabila (borderline). starea de mânie). mixt. sindrom de dependenta. Starile afective. maniacal. Tratament TULBURARI AFECTIVE: definitie. Tulburarile de dispozitie: dispozitia expansiva – caracteristici. instante de aparitie. negativism) AFECTIVITATEA: definitie. personalitate premorbida. ambivalenta afectiva SCHIZOFRENIA: diagnostic. schizoida. Tulburari mentale datorate utilizarii opioizilor. Paratimiile: inversiunea afectiva. TULBURARI NEVROTICE: tulburari anxioase: anxietate generalizata. vointa. Tulburarile dinamicii dispozitionale: labilitatea emotiei. dezorganizat. de gandire. cu convulsii. ale comportamentului psihomotor. stare de sevraj. Catatonia: caracteristici clinice (stereotipii. cauze. disociala. Tratament. Tulburarea depresiva recurenta. cocainei. mania cu simptome psihotice. tutunului: intoxicatia acuta. utilizarea nociva. Utilizarea nociva. dependenta. etiologie. sugestibilitate. canabinoizilor. Clinica schizofreniei: tulburari de perceptie. Tratament TULBURARI DE PERSONALITATE: definitie. paranoid. incontinenta afectiva. Diminuarea activitatii motorii. distimia TOXICOMANIILE: tulburari datorate utilizarii alcoolului: intoxicatia acuta necomplicata/complicata cu delirium. Schizofrenia afectiva. Catalepsia. Tipuri de schizofrenie: catatonic. histrionica. Debutul. afectivitate. constiinta de sine. rezidual. anxioasa. Tulburari somatoforme. Dispozitia. Stuporul: instante de aparitie. Dementa. anancasta. Stadiul de dependenta. Tulburarile anxios fobice: agorafobii. Tulburare de personalitate paranoida. Tulburari afective bipolare: episod actual depresiv major cu simptome psihotice/fara simptome psihotice. Tulburari persistente ale depozitiei: ciclotimia. Sindrom amnestic. Intoxicatia patologica. Atimia. Episodul depresiv major. tulburare obsesiv-compulsiva. Disforia. Anxietatea. nediferentiat. dispozitia depresiva – caracteristici. fobii sociale. instante de aparitie. Clinica si tratament DEMENTE EVALUARE 219 . hipomaniacal. tulburarea de panica. Anestezia psihica dureroasa.PSIHOPATOLOGIA CONDUITEI MOTORII: agitatia psihomotorie: instante de aparitie. Afectele (starea de furie. Starea de sevraj necomplicata/complicata cu delirium. Episodul maniacal: hipomania fara simptome psihotice.

EducaŃia şi formele ei: . Comunicarea didactică: .definire. CONłINUTUL CURSURILOR: 15.principalele caracteristici ale dezvoltării psihice 17. studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului pedagogic.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PEDAGOGIE Anul III Nr.factorii dezvoltării psihice. Proiectarea activităŃii instructiv-educative: . adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. metode. transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate.factorii învăŃării. . ore de curs: 32 ore/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei.forme ale educaŃiei. însuşirea aparatului conceptual pedagogic folosit în efectuarea activităŃii de formare şi instruire. tipuri. OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs. . orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare. să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative. măsurare.definire. Dezvoltarea psihică: .comunicare şi informaŃie. să asiguare formarea unei viziuni globale si realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional.forme.definire. . criterii. .canale ale comunicării. pragramele.procesul instructiv-educativ. apreciere. .etapele proiectării didactice 18. docimologie. . . . fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor. manualele etc. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ.sarcini si obiective 16. . ÎnvăŃarea: .educaŃia permanentă (conŃinut şi semnificaŃii) 18. mijloace si procedee pedagogice. opereze cu tehnicile de evaluare. opereze cu principii. .stadiile dezvoltării psihice.discursul didactic 220 .definire. . Pedagogia-ştiinŃă a educaŃiei: . tehnicilor şi mijloacelor de instruire. 17..

. 25. . . .sistemul metodelor de învăŃământ. Rolul şi personalitatea educatorului: . 27. . .planul. . ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: .prevenirea eşecului şcolar. .funcŃiile evaluării.forme ale inadaptării.strategie şi stiluri 22.tipuri de realaŃii. metodă. Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ . . RelaŃiile educator-educat: .definire. programa.19. Devieri comportamentale şi combaterea lor: . manualul.mijloace de învăŃământ.factorii insuccesului şcolar.profilaxia comportamentului deviant. . . .educatorul-conducător al procesului. .sistemul principiilor. Succesul şcolar: . Metode şi tehnici ale instruirii: . .definire. 24.personalitatea şi competenŃa educatorului 221 .factorii succesului şcolar.perspectiva interdisciplinară şi organizarea modulară 20. 21. .semnificaŃia pedagogică a interrelaŃiilor 23.caracteristicile principiilor didactice .strategii de evaluare. 26. .concepte (metodologie. Principiile didactice: .sursele conŃinutului. procedeu).conceptul de principiu didactic. Insuccesul şcolar: .testul docimologic .

Imagistica cu izotopi radioactivi. Asimilarea de către studenŃi a principiilor generale de fizică a radiaŃiilor. către studenŃi a achiziŃiilor tehnice recente în radioimagistică. Tubul de raze X. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Asimilarea de. Imagistica prin RezonanŃă Magnetică (noŃiuni generale). 3. II. ProprietăŃi. Cunoaşterea aspectului radiologic al principalelor entităŃi patologice. 222 . Metode radio-imagistice: Imagistica cu raze: RadiaŃia elecromagnetică.R AD I OL OG I E D EN T AR Ă ( R AD I OL OG I E G E N E R AL Ă ) ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I. Aparatura. SubstanŃa de contrast în radioimagistică. SCOPUL CURSULUI: 1. 2. Ultrasonografia: Principii. Legile formării imaginii radiologice. a principiilor generale al formării imaginii radiologice. 16 ore de curs 16 ore de lucrări practice I. Producerea ultrasunetului. Producerea razelor X. Cunoaşterea aparaturii imagistice. Cunoaşterea unor elemente de semiologie radiologică generală. 4. AplicaŃii. Semiologie. ProprietăŃile razelor X. Metode radioimagistice care folosesc raze X. 5.

Metode şi tehnici de examinare. AfecŃiuni pleurale. Criterii de clasificare a proceselor patologice. 6. Patologie pulmonară: Patologie bronşică. 7. Tumori benigne/maligne. Cancerul bronhpulmonar.2. Radio-imagistica tubului digestiv. Modificări elementare. Radio-imagistica sistemului osteoarticular. Radiologia toracelui. 5. 4. Displazii. Radioimagistica esofagului. Colagenoze. Boli inflamatorii. Radioimagistica stomacului. Semiologie radiologică generală: 3. Scleroze pulmonare. distrofii. Metode radiomagistice. 223 . Pneumoconioze. Radiologia sistemului urinar. Plămânul cardiac. Pneumopatii inflamatorii (acute/cronice). Chistul hidatic pulmonar. Radiologia sistemului osteo-articular. Sindroame radiologice pulmonare. Necroze aseptice. Radiologia sistemului digestiv. Aspectul radiologic normal. Semiologie radiologică osoasă. Radio-imagistica pulmonului şi mediastinului. Semiologie radiologică. Sarcoidoze. Patologie osteoarticulară: Traumatisme.

......... 2.. 8.......................... .......... Radiodiagnosticul aparatului urinar... III......... ÎnŃelegerea importanŃei conceptului de sistem stomatognat şi... Radioimagistica colonului...Examen practic:.......... Prezentare de aparatură imagistică.Interpretarea de către fiecare student a 2 filme radiologice... IV................ 2...... Radiologie medicală – I..... Radioimagistica în urgenŃe medico-chirurgicale abdominale. SCOPUL CURSULUI: 1....... 224 ... Prezentări pe film a noŃiunilor de tehnică radiologică. 2. Bucureşti....................... Bucureşti......... SCHMITZER – Editura Didactică şi Pedagogică............ 30% .... Individualizarea metodelor şi tehnicilor de tratament oro-dentar la cazul clinic integrat în mediul socio-cultural......10% .Radioimagistica duodenului. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1....Examen teoretic în timpul sesiunii de examene:. BÎRZU – Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti...... BIBLIOGRAFIE: 1.........50% REABILITARE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI curs 64 ore lucrări practice 128 ore I...1980.......1986 V.................. CHIŞLEAG..............Dr... 1963 3... Asamblarea cunoştiinŃelor biologice......... 3...... Radioimagistica intestinului..... Radiologie medicală – Prof. a aspectului normal şi patologic............Lucrare de control:.....10% ...... a importanŃei tratamentului oro-dentar integral........ G........ EVALUARE: ...... ............... în consecinŃă..... medicale şi oro-dentare pentru evaluarea sistremului stomatognat în vederea refacerii şi menŃinerii stării de sănătate prin armonia părŃilor componente... Radiologie medicală – Gh..

Să conceapă planuri de tratament complex pentru situaŃiile clinice comune. Să realizeze managementul tratamentului integral în raport cu patologia dominantă. 4. Să formuleze diagnosticul de sinteză specific cazului clinic. 225 . Axiomele comunicării. Caracteristicile psihosociale ale pacientului tânăr. Obiectivele reabilitării orale 2. ergonomice şi economice. 3. Abordarea sistemică a aparatului dento-maxilar. Caracteristicile sistemelor biologice. Pledoarie pentru îngrijirea oro-dentară integrală.II. resturarea numai a premolarilor şi molarilor maxilari. 2. medicale. Să prevadă evoluŃia individuală pentru a asigura prin dispensarizare menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat. Reabilitarea orală a pacientului tânăr cu carioactivitate crescută. Efectele distrucŃiilor coronare. 6. Componentele diagnosticului oro-dental complet. Colaborarea cu pacientul pentru stabilirea programului de îngrijire oro-dentară integrală. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. Etapizarea tratamentului protetic în raport cu particularităŃile cazului clinic: restaurarea numai a premolarilor şi molarilor mandibulari. 7. III. Să integreze patologia oro-maxilo-facială în patologia generală a pacientului. Sistemul stomatognat. 5. Epidemiologia leziunilor carioase la tineri. Reabilitarea orală în asistenŃa planificată. Conceptul de tratament oro-dentar integral. Să obŃină consimŃământul informat al pacientului pentru realizarea tratamentului integral. cultura şi condiŃiile socio-economice ale pacientului. importante în stabilirea relaŃiei de cooperare pentru tratamentul orodentar integral. instrucŃia. Etapele generale ale planului de tratament. manageriale. psihologice. vârsta. Nevoia de îngrijiri oro-dentare. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. sociale. Piramida nevoilor umane a lui Masslow. Cauzele insuficientei comunicări între medic şi pacient. Algoritmul examinarii pacientului. Teoria generală a sistemelor. Argumente biologice.AderenŃa pacientului la tratamentul integral. resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi mandibulari 4. SecvenŃele tratamentului protetic. 3. Determinarea nevoilor resimŃite sau a dorinŃei de tratament a pacientului. ConsimŃământul informat. Să identifice şi să înregistreze totalitatea factorilor dismorfic-disfuncŃionali ai sistemului stomatognat în cadrul activităŃii curente.

Obiectivele sănătăŃii parodontale. etiologie. abfracŃie. Managementul pacientului vârstnic. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor din zona frontală. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor adulŃi 5. clinică. clasificare. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii terminale. Efectele medicaŃiei pentru afecŃiuni genrale la nivelul cavităŃii orale. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor reduse. diagnosticului şi tratamentului afecŃiunilor oro-dentare la vârstnici. tratament. Restaurarea arcadelor dentare cu uzură intensă. clinică. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu disfuncŃii ocluzale. Rolul şi exigenŃele protezărilor provizorii. IndicaŃiile şi limitele protezării adjuncte acrilice. ortodontice şi protetice la pacienŃii parodontopaŃi. ImportanŃa examenelor clinic şi paraclinice în managementul tratamentului disfuncŃiilor ocluzale 6. Manifestări generale şi la nivelul cavităŃii orale a proceselor de îmbătrânire. Reabilitare orală în prezenŃa: ocluziei adânci acoperite. înghesuirilor dentare 8. ocluziei adânci în acoperiş. SecvenŃele diagnosticului parodontal. Reabilitarea orală a pacienŃilor adulŃi cu anomalii dento-maxilare. ocluziei inverse. tratament.Reabilitarea orală a pacienŃilor cu parodontopatii marginale cronice. Caracteristicile psiho-sociale ale pacientului vârstnic importante în stabilirea relaŃiei de colaborare pentru un tratament oro-dentar integral. Dimensiunea verticală de ocluzie. Leziuni necarioase ale dinŃilor. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu uzura intensă a arcadelor. Alegerea materialelor de restaurare. fractură: prevalenŃă. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor parodontopaŃi 7. CorelaŃii dintre morfologia dinŃilor şi elementele de agregare a punŃilor frontale. ModalităŃi de terapie a edentaŃiilor terminale: neprotezarea. Principii în protezarea compozită a edentaŃiilor terminale 9. Resturarea dinŃilor frontali. Etapele tratamentului parodontal. Testarea pe resturări provizorii. protezarea adjunctă.Criterii de alegere a metodelor de refacere a morfologiei funcŃionale a dinŃilor cu leziuni întinse în suprafaŃă şi profunzime. ocluziei deschise. Dimensiunea culturală a zâmbetului. Proiectarea pe modele a resturărilor. chirurgicale. Bruxismul în etiopatogenia uzurii intense a arcadelor dentare: prevalenŃă. Impactul psiho-social al dismorfiilor dinŃilor frontali. ocluziei cap la cap. atriŃie. Dispensarizarea pacienŃilor vârstnici 10. Resturarea dinŃilor laterali. ParticularităŃile prevenirii. protezarea conjunctă. ValenŃele şi limitele tratamentului ortodontic la adulŃi. Obiectivele planului de tratament. Locul şi rolul tratamentului disfuncŃiei ocluzale în cadrul tratamentului integral. RelaŃiile dintre ghidajul anterior şi cel condilian în uzura dentară. ParticularităŃile nutriŃiei la pacienŃii vârstnici. Dispensarizarea pacienŃilor cu tratamente pentru uzură intensă a arcadelor dentare 226 . eroziune. ParticularităŃile tratamentelor odontale. etiologie.abraziune.

ParticularităŃile reabilitărilor orale la pacienŃii cu handicap motor. Asigurarea rezistenŃie substructurilor dentare. Prezentarea de caz pentru obŃinerea consimŃământului informat al pacientului. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii subtotale şi totale. Stabilirea diagnosticului de sinteză. 7. Epidemiologia edentaŃiilor subtotale şi totale. Motivarea pacientului pentru menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat prin autodispensarizare. Supraprotezarea. Prezentarea de caz ca probă clinică de concurs. 11. grupate în aceiaşi şedinŃă. 13. 8. 9. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu handicap psihic. 16. Prezentarea de caz didactică. 14. Etapele tratamentului complex. Amprente pentru modele de studiu. Modificări oro-faciale în edentaŃia subtotală şi totală. Protezarea imediată. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. 10. 6. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu nevoi speciale. 2. Terapia de integrare în sistemul stomatognat şi de asimilare psihică a protezelor adjuncte totale. 4. Studiul modelelor. 5. 17. 15. înregistrarea datelor clinice.11. Dispensarizarea pacienŃilor edentaŃi subtotal şi /sau total protezaŃi 12. indicaŃii pentru examene complementare. 12.NoŃiuni generale despre pacienŃii cu nevoi speciale. V. Managementul activităŃilor integrate. Efectuarea tratamentului complex la pacienŃii prezentaŃi. Efectuarea de tratamente multiple. 227 . Solidarizare şi contenŃie. 3. ImportanŃa şi limitele păstrării ultimilor dinŃi pe arcadă. Protezarea provizorie – valenŃe biologice şi funcŃionale. Igienizarea şi tratamentul cariilor simple la prima solicitare ca mijloc de motivare a pacientului pentru tratament complex. Examinarea pacientului. Prezentarea de caz ca informare ştiinŃifică. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu afecŃiuni generale grave. Rolul protezelor adjuncte în refacerea echilibrului sistemului stomatognat. Aplicarea principiilor ergonomice pentru eficientizarea tratamentelor oro-dentare integrale.

1996 VII.M. Prişcu A. Rosenstiel S. Bucureşti 1996 3.” Ed. EVALUARE: A. Saunder Co. BIBLIOGRAFIE: 1. Iaşi 2002 4. Cunoaşterea şi înŃelegerea mesajului sanogen şi a metodelor de schimbare a vechilor comportamente şi atitudini 2..: .Metodologia probei clinice de concurs. Mosby Co.: .F. Burlui V.. Cunoaşterea etapelor de realizare a unui proiect de cercetare în sănătatea orală 228 . Prezentări de cazuri clinice 3. Philadelphia W. Examen teoretic 10% 10% 10% 20% 50% SĂNĂTATE ORALĂ ANUL VI 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I.” Ed. Newman G. Geormăneanu M... All.. 1995 5.V.V. Oltean D. Tratamente la primă solicitare 2. BAREMUL ACTIVITĂłILOR PRACTICE: 1. . Scopul cursului de sănătate orală 1.Contemporary Fixed Prosthodontics. Tratamente integrale 30 pacienŃi 10 pacienŃi 10 pacienŃi VI.: . Lucrări de control D..: . Appoloni.V. Examen practic E.” C.. Prezentări de cazuri clinice B. Tratamente integrale C. 1989 2.” C.Reabilitarea orală complexă. Morăraşu Cătălina. Diagnostic. Carranza A. Mosby Co. and Treatment of Occlusal Problems..B.Evaluation. ŞuŃeanu Şt.Clinical Periodontology” Ed. Cunoaşterea tehnicilor de comunicare şi educaŃie pentru sănătate orală 3. Dawson EP: .

Să cunoască şi să interpreteze literatura de medicală cu tematica sănătate orală. 5.proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi prezentarea fişei O. Intensitatea şi gravitatea cariei).M.S: teoretic. Să cunoască metodele conceptuale ale nevoilor umane de igienă orală.M. 4. Căi de transmitere a mesajului sanogen în sănătatea orală 1. chestionar DAS şi OHIP) . implementarea proiectului în şcoli la elevii de cls I şi a VI-a-6 h 7. EducaŃia pentru sănătate 13. ConŃinutul lucrărilor practice: 1. fişa O. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. TendinŃe evolutive în sănătatea orală: Epidemiologia cariei dentare.6 h 6. Indice Dean. IncidenŃa. stabilirea obiectelor de studiu (fişa O.. Structura unui program Exemple de programe comunitare de sănătate oralăAnchete epidemiologice. Evaluarea necesităŃilor de tratament 8. Prelucrarea statistică a indicilor de evaluare a stării de sănătate orală (DMFS/DMFT. criterii de selecŃie a metodei. scrierea proiectului şi redactarea raportului ştiinŃific – 6 h 8. a bolii parodontale şi cancerului oral.S.M. 4. Scale de apreciere a asocierii sănătate orală. 2.S: teoretic şi aplicatie practică – 6h 2. Să cunoască şi să aplice modelele pentru schimbarea atitudinilor şi comportamentelor în sănătatea orală. ConŃinutul cursurilor Sănătatea orală.6h 3. III. 6. Să cunoască teoriile comunicării şi să le aplice în comunităŃi. 5.S. analiza statistică.6 h 229 .6 ore 5.M. Să poată aplica metodele educaŃionale interpersonale în comunităŃi mici. obiectivele O. 3. Instrumente sociologice: Chestionarul.S.. Evaluarea starii de sănătate orală a copilului (de 6 şi 12 ani) . Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. Promovarea sănătăŃii orale 12. Chestionarul DAS şi chestionarul de evaluare a calităŃii vieŃii (ODIP) .M. 7. Interviul. 2. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. Evaluarea stării de sănătate orală a adultului– instrument fişa O.calitatea vieŃii 10. Indici folosiŃi în epidemiologia orală (PrevalenŃa. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii: 1. 3. Metodologia cercetarii ştiinŃifice în sănătatea orală 11. SIC.II.6h 4. IV. parte integrantă a sănătăŃii generale: introducere DefiniŃiile şi dimensiunile sănătăŃii. SusŃinerea examenului practic. privind sănătatea orală Programe de sănătate orală. Sociologia medicală 9. Cariograma). realizarea echipei. concepere.

...... Evaluarea nevoilor de asistenŃă stomatologică a populaŃiei. The Social Context of Dental Care (Paperback).75% PrezenŃă la cursuri şi lucrările practice.. Studiile descriptive.... A. Introducere în Sănătatea Publică Oro-dentară: TradiŃie şi actualitate....... Bucureşti. Cerma. 7. 2.. Ed Tehnica – info... Morbiditatea oro-dentară. Comunicare şi educaŃie în sănătatea orală..... Scop şi obiective... C.. Editura Polirom................ Definire. 2002 Achieving Oral Health. Bibliografie: Lupu I... Wright... Zanc.who... I.. 2nd edition (January 15......... Dumitrache... ConŃinut.. studiile analitice (de cohortă..... 3. Dumitraşcu.... Bucureşti. Ed Butterworth-Heinemann.... Ed.. World Health.. note de curs. 2005 www.... Ştiinte comportamentale...... Chişinău.....org 1..M... G.5% SĂN ĂTATE PUBLIC Ă ANU L V Curs Titlul temei 1............ L... Kent.. Sociologie medicală... 2000 Hanganu... 2000 Cynthia Pine......... Metodologia SănătăŃii Publice oro-dentare: Tipuri de studii utilizate în Sănătatea Publică oro-dentară 4. Stomatologie comunitară.. R... 2) 16 o re cu rs/ 1 6 o re lu cră r i p ract ice 230 . Moraru R... Cerma.......... 1998) 5...... Croucher. Evaluare: Examen practic: prezentarea şi evaluarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi a fişei O........ 3. Moraru. A.... Dănilă I. Sănătatea oro-dentară a populaŃiei: Caracteristici generale. VI.. studiile experimentale şi operaŃionale 5.. Iaşi............ Dumitrache A.... Sheiham......V........... 4. 2.S..... Screening-ul şi studiile de prevalenŃă în Sănătatea Publică Oro-dentară (1.. Community Oral Health... Integrating strategies for improving oral health and general health... Oxford...... October. R....1998. Metodologia specifică a sanatatii publice..... 28-29 6.. Ed.... caz-control)...... 2002....20% Examen teoretic..

Îngrijirile primare de sănătate oro-dentară Problematica medico-socială stomatologică a populaŃiei vârstnice. ConŃinut. Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (1) Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (2) Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1) Studiile de prevalenŃă şi intervenŃionale 5. (1. Organizarea unei anchete de morbiditate pentru stabilirea necesarului de asistenŃă stomatologică a populaŃiei (1. Participarea comunitară în Promovarea SănătăŃii oro-dentare a populaŃiei. 7. Organizarea programelor de EducaŃie pentru Sănătate în colectivităŃile de copii 9. Elemente de demografie utilizate in Sanatatea Publica. Promovarea sănătăŃii oro-dentare: Stilul de viaŃă sanogen. Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Chestionarul Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Interviul Organizarea lecŃiei de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară în şcoală. controlul şi evaluarea programelor de promovarea a sănătăŃii (1. Dezvoltarea Sistemului de Sanatate Publica din Romania 13. Organizarea unei lecŃii de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară prin metoda problematizării (1. 8. 2) 2.6. 8. LegislaŃia sanitară care reglementează organizarea. Sondajul 6. scop şi obiective. Locul şi rolul acesteia în cadrul SănătăŃii Publice Oro-dentare 10. EducaŃia pentru Sănătate în prevenirea şi combaterea bolilor orodentare: Definire. Managementul programelor de sănătate. 2) 7. 3. 2) 231 . Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (2) Studiile de cohortă şi caz-control. 2) 12. 4. Elemente de geronto-stomatologie medico-socială 9. Programele Uniunii Europene in domeniul Sanatatii Publice Lucrări practice 1. Comunicarea în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară 11.

Elemente de psihopedagogie utilizate în educaŃia pentru sănătate orodentară: InteracŃiunea educator-elev. III. Abordarea fenomenologica a personalitatii. Sa identifice cauzele si sa recunoasca anxietatea din cursul tratamentului dentar. II. Invatarea comportamentului sanogen 4. Teoriile invatarii. Sa aplice cunostintele despre empatie in relatia cu pacientul.10. Calculul şi interpretarea indicatorilor utilizaŃi pentru evaluarea eficienŃei activităŃii de educaŃie pentru sănătate oro-dentară 1. Sa recunoasca si sa foloseasca diferite tipuri de motivare a pacientului. Motivatia. Sa cunoasca si sa aplice principiile comunicarii in relatia medic-pacient. Calculul şi interpretarea indicatorilor demografici 1. Folosirea capacităŃii de comunicare afectivă. Implicatii in medicina dentara 5. 2 ŞTIINłE COMPORTAM EN TALE ANUL I 16 ore curs / 16 ore lucrari practice – semestru I. Diagnosticul educativ-sanitar. Definitie si abordare in cadrul sanatatii orale si stiintelor sociale 2. Scopul cursului: cunoasterea impactului pe care il are comportamenul uman asupra sanatatii sa dezvolte cunostintele despre aspectele sociale ale practicii dentare sa dezvolte capacitatea de comunicare cu colegii/pacientii si sa ofere o mai buna intelegere a interactiunilor dintre medic si pacient. Practica comunicării în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară (formarea formatorilor) 11. Metodologia evaluării nivelului de cultură sanitară a populaŃiei. Etapele de dezvoltare umana 3. Abordarea psihodinamica a personalitatii. Comportamenul uman. Obiectivele cursului: Se propune ca la finele cursului studentii sa fie capabili : Sa cunoasca diferitele tipuri de personalitatati si modelele de schimbare ale comportamentului. Personalitatea. 2 12. Continutul cursurilor 1. Tipuri umane si trasaturi de personalitate 232 . Introducere in stiintele comportamentale. Tratarea unor dinamici de grup imprevizibile în activitatea de EducaŃie pentru sănătate oro-dentară.

1999 8. ŞtiinŃifică. Bucuresti. repere fundamentale. Medicala. Ed. Gaston. Comunicarea. Zanc. Linton. Andrei. clasificare. Polirom. Ed.10% 233 . LP: Limbajul folosit in comunicarea cu pacientul 4. Bucuresti. Comunicarea cu pacientul . Ruxandra. Ralph. Comunicarea nonverbala 10. Terapiile cognitive. Jean. Bucuresti. Editura Algos. Prezenta la cursuri si seminarii………………………….definitii.15% 2. Adina. Licorna. Ed. Moraru. Bucuresti. metode de reducere 12. Continutul lucrarilor practice 1. 2003 4. Polirom... Mihai. Cerma. Florin. Relatia medic-pacient: generalitati. LP: Evaluarea personalitatii 2. 6. 1968 7. Andrei. Elemente de psihologie medicala. LP: Indicii nonverbali ai comunicarii Bibliografie 1 Athanasiu. 2000 5. Bucuresti. Sociologie medicală. Ed. Ed. Ed. Lupu. Universitatii Bucuresti. Comunicarea verbala 9. Berger. Tratat practic de cunoaştere a omului. Schimbarea comportamentului fata de sanatate V. IRI. Personalitate si comunicare. Introducere in teoria comunicarii. Editia a II-a. Alexandrescu. Bucureşti. Fundamentul cultural al personalităŃii. Bucureşti. LP: Trasaturile de personalitate 3. Metode de motivare pacientului 7. Ed. Dinu. 1983 2. Ed. Mihai. Teorie şi aplicatii. Dinu. Comunicare si educatie in sanatatea orala. 1999 Evaluare 1 Lucrare de verificare a cunostintelor………………. tipuri de medici si pacienti 8. Ioan. Facultatea de Jurnalistica. Empatia in relatia medic-pacient 11.6. Examen scris-verificare ……………75% 3. 1997 3. Petru. Cottraux. Dumitrache. tactici de influenta interpersonala. Ioan. Anxietatea in cabinetul dentar: cauze. 2003 9. Iasi.

Tiroiditele.Sindroamele de imunodeficienŃă Deficitele imune congenitale. . ImunofluorescenŃa indirectă. • Continutul cursului . Sindromul de imunodeficienŃă dobândită (HIV-SIDA) 5.Explorarea de laborator (II) Grupele sanguine în sistemul ABO şi Rh.Genomul uman și gene implicate în moifogeneza dentara . procesele si efectele acestor anomalii.Anomalii oro-dento-craniofaciale non-sindromice . Proteinuria Bence-Jones.Anomalii oro-dento-craniofaciale sindromice . Anemiile hemolitice autoimune. diagnostic presimptomatic. Boala Basedow. identificarea si tratamentul anomaliilor care afecteaza regiunea oro-dentocraniofaciala ( se investigheaza cauza. Sclerodermia. semestrul II 1 ora curs sáptamânal — total 16 ore/semestru 2 ore lucrari practice — total 32 ore /semestm TOTAL: 48 ore /an universitar • Scopul cursului şi al lucrarilor practice . a Ac antifosfolipidici şi a Ac antiADN dublu catenar prin Metode imunoenzimatice şi metoda ELISA. Reumatismul articular acut. imunocromatografice EXAMEN FINAL Cursul opŃional “Patologie genetica oro-dento-craniofaciala” • Anul V. ASLO.CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOPATOLOGIE. Determinarea complexelor imune circulante.Relatia genotip-fenotip. Gamapatiile monoclonale 6. Anticorpii anti-DNP. 4. Crioglobulinele . Sindroamele mielodisplazice. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE LABORATOR AN V/16 ore de curs 1.natura.Explorarea de laborator (I) Electroforeza. Limfoamele maligne.Proliferările maligne ale celulelor limfoide Leucemiile. ReacŃiile de aglutinare. Glomerulonefritele.Bolile autoimune (I) Poliartrita reumatoidă.dezvoltarea aptitudinilor practice și a interesulul pentru munca de cercetare în laborator. cercetare-diagnostic-managenent). 3.Bolile autoimmune (II) Sindromul Sjogren.pregatirea complementara a medicului dentist pentu marea diversitate clinicä a anomaliilor orodento-craniofaciale de naturá genetica intälnite în practica medicala. Lupusul eritematos sistemic. . screening neonatal și post natal. 7. relatia mediu-fenotip 234 . • Obiectivul cursului şi al Iucrärilor practice . 2.Bolile autoimune (III) Bolile imune ale cavităŃii bucale. Factorul reumatoid.studiul relației ereditate — anomalie oro-dento-craniofaciala prin diagnostic prenatal. Deficitele imune secundare. Hepatitele autoimune. ElectrochemiluminiscenŃa.

fiecare student va prezenta oral un caz clinic la finalul orelor de l.Diagnosticul prenatal în anomaliile oro-dento-craniofaciale .1.2.. Bucuresti .p.4.(2004) — Genetica Medicala. IndicaŃiile supraprotezării pe implante la edentatul total/partial tratat mobil 2.Elsevier Masson SAS - • Evaluare .3. .P.Isabelle Bailleul-Forestier.. Frans Vinckier. Prezentarea variantelor terapeutice. second edition.Serviciile de genetica clinica • Bibliografie . Elsevier Saunders . Prezentare de caz.2. Iași. Crenguta Albu.. Ariane Berdal. . . Tipuri de implante folosite în protezarea mobilă pe implante 3.Emilia Severin.5O% . Stefanescu D. Humana Press . Aspecte comparative privind alternativa de supraprotezare pe implante/protezare conventionala/supraprotezare pe dinti 1.Nieminen P. Alain Verloes (2008) — The genetic basis of inherited anomalies of teeth: Part 1: Clinical and molecular aspects of non-syndromic dental disorders and Part 2: Syndromes with significant dental involvement. Albu D. Ed. Ed.L. Sandovici I. Thorny de Ravel.Supraprotezarea pe implante AN VI/16 ore curs 1.Tratamentul anornaliilor genetice . .. Bucureti .Jones K. CD-ROM.Mutatia genetica în cancerele de cap și gât .Epstein C.Profilaxia anomaliilor de origine genetica • Continutul Iucrarilor practice . Curs opŃional . Polirom.Chen H. Jean Pierre Fryns.Consultul genetic in cazul pacientilor cu dismorfii oro-dento-craniofaciale.Explorarile genetice (1) . CD-Rom. Medicala.Explorarile genetice (2) Tehnici de diagnostic prenatal .fiecare student va prezenta un referat scris pe baza unei teme prezentate la curs 50%. Erickson R. (2006) — Atlas of genetic Diagnosis and Counseling.Supraprotezele mobile pe implante 2. (2007) Molecular Genetics of Tooth Agenesis. Scripta. (2008) — Inborn errors of developmentm Oxford University Press.tipuri de supraproteze pe implante 1. Academic Dissertation. Ed.. European Journal of Medical Genetics . .Heterogenitatea genetica a anomaliilor oro-dento-craniofaciale . Crengua Albu (2004) — Lucrari practice i teste de geneticä umanä.Screening-ui populational si utilitatea lui: riscul genetic si statutul de purtator . Sisteme protetice folosite pentru supraproteza pe implante 2.J. (2006) — SMITH’S recognizable patterns of human malformations. Avantaje şi dezavantaje ale supraprotezării pe implante 2.Covic M.Examinarea si conceperea planului de tratament 235 .Emilia Severin (1998) — Genetica anomaliilor dentomaxilare.Curs introductiv 1.3. Wynshaw-Boris A. (2004) — Genetica Urnana — Concepte i aplicaii practice.1.Sfatulgenetic .Analize de laborator efectuate pe celule fetale .Emilia Severin. Criterii de succes pentru supraprotezarea pe implante 2. University of Helsinki..

Particularitati în protezarea totalä Tematica / an VI 1. Tehnici piezografice de protezare 5. Dispensarizarea pacientului supraprotezat pe implante 6. Profilul local si general al pacientului edentat total în vederea protezării pe implante 3.2. Protezarea edentatici totale în resorbtie severa 4. Punctele cheie ale examenului clinic specific acestui tratament 3.1. Evaluarea aspectelor de estetica.1 Evaluarea edentatului total cu resorbtie severä si evidentierea aspectelor de dificultate 4. Examene complementare-ortopantomografia/telerx/TC 3. Exemplificări clinice 7. Atitudini terapeutice in protezare pentru cresterea calitatii protezärii 4.2.2. Necesitatea dispensarizării pacientului protezat pe implante 6.2. Schimbarea sistemelor protetice de menŃinere 7. Etapele tratamentului protetic pe implante 4. Etapele de lucru 6. Etapele protetice 5.1. Atitudini terapeutice in protezare in raport cu clasa scheletală 6.4.Implantele de stabilizare a protezelor mobile .3.3. Obturatorul — indicatii.1. conceperea si realizarea practica 7. Epiteze.2.3.2. Aspecte particulare in protezarea totalá 1. Atitudini terapeutice la purtatorul de woteze pentru cresterea calitä{ii protezärii 3.4. in relatie cu protezarea totala 236 .1.3. Rezolvarea aspectelor de estetică in protezarea totala 6.1.3.mini implante 5. Stabilirea gradului de dificultate si a alternativei terapeutice 2. Evaluarea scheletalä a edentatului total si stabilirea gradului de dificultate in protezarea totala 5.2. Particularitati morfologice.1. concepere si realizare practicá 7. Protezarea pacientului cu afectiuni neurologice 4. Protezarea persoanelor in várstá cu afectiuni generale 3.1. Igienizarea supraprotezei pe implante 6.2. Protezari chirurgicale mobile 7.2. functionale si evolutive în edentatul total in raport cu clasa scheletalä 5. IndicaŃiile si avantajele mini implantelor 5.1. stabilirea gradului de dificultate din punct de vedere estetic si a implicatiilor in protezare 6. Prezentare de cazuri 7. Accidente/alternative de tratament 6.2.1.2. Protezarea totala in raport în clasa scheletala 5.1. Evaluarea edentatului total si evidentierea aspectelor de dificultate in protezarea totala 1. Etapele chirurgicale 4. Discutii Curs opțional . Aspecte estetice la edentatul total. IndicaŃiile aplicării implantelor la edentatul total în vederea protezării mobile 4.2. Particularități ale persoanelor in varsta edentate total 3. Protezarea purtatorului de proteze 2. Evaluarea purtatorului de proteze si stabilirea dificultatilor in protezare 2.3. Protezarea pacientului diabetic 3.1.

dr. Chirurgia prin orificii naturale (Natural Orifices Translurninal Endoscopic Surgery NOTES) 4. Chirurgia roboticä 3.Niculae Iordache. Chirurgia toracoscopica 6. Chirurgia endocrinä miniinvazivä Cursul va avea ca bază o iconografie bogatä cu numeroase filme din activitatea Clinicii.Curs optional Chirurgia secolului XXI”. Evaluarea va fi forma de test cu intrebäri cu raspunsuri multiple tip complement simplu. Chirurgie laparoscopica abdominalä 5. iar bibliografia este monografia editatá de colectivul Clinicii sub redactia Prof. 1. Chirurgia obezitatii morbide ci metabolica 7. Elemente de endoscopie interventionalä 2. — 237 .Actualitati în tratarnentul miniinvaziv al obezitatii” sub redactia Prof Dr.Corneliu Dragomirescu și monografia . An VI/ 14 ore Acest curs are ca obiectiv ridicarea orizontului de cultura generala medicala prezentând achizitiile recente in chirurgie in care suntem implicaŃi cu o experientä semnificativa atat în tara cat şi în afară..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful