MINISTERUL EDUCAłIEI , CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

1

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

ADEVERINłĂ

CetăŃeanul (a) ……………………………………………………………………….

………………………………………………,

din

…………………………………..

în

perioada

………………………………..a urmat şi absolvit 6 (şase) ani de studii în profilul de medicină,

specializarea stomatologie, conform Planului de învăŃământ şi Programei analitice anexate.

R E C T O R,

D E C A N,

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

2

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIE, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT
ÎNCEP ÂND CU ANUL UNIVERSI TAR 2003- 2004

tip ECTS - ANUL I COD R-FDB1
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 1101 F.S. 1102 F.S.1103 F.S. 1104 F.S. 1105 F.S. 1106 F.S. 1107 F.S. 1108 F.S. 1109 F.S. 1110 F.S. 1111 ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE BIOFIZICĂ CHIMIE BIOCHIMIE FIZIOLOGIE HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ŞTIINłE COMPORTAMENTALE LIMBA ROMÂNĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICĂ TOTAL 2 2 2 2 2 1 11 1 LP 6 2 2 2 2 1 2 2 19 C 3 2 1 2 2 10 2 LP 6 2 2 2 4 2 2 20 FORMA DE VERIFICARE E 1,2 1 2 2 1,2 2 8 V 1 1 2 2 4 NUMAR DE ORE CREDITE Total 272 64 64 64 112 128 96 32 64 64 160 1120 Curs 80 32 32 32 48 64 32 16 336 Aplic 192 32 32 32 64 64 64 16 64 64 160 784 12 5 4 4 8 9 10 2 2 2 2 60

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 1112 F.S. 1113 F.S. 1114 INFORMATICĂ MEDICALĂ LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 1 1 2 2 2 2 2 2 2 32 64 64 16 16 64 64 2 2 2 3

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

U N IV ER SITAT E A D E M ED IC IN Ă ŞI F ARM AC IE "C AR OL D AVIL A" FACU LTAT EA D E M ED ICIN Ă D EN TARĂ D ura t a st udiilo r: 6 a ni

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL II COD R-FDB2
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C
F.S. 2101 F.S. 2102 F.S. 2103 F.S. 2104 F.S. 2105 F.S. 2106 F.S. 2107 F.S. 2108 F.S. 2109 F.S. 2110 F.S. 2111 F.S. 2112 F.S. 2113 F.S. 2114 F.S. 2115 F.S. 2116 ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ BIOLOGIE - GENETICĂ MICROBIOLOGIE – PARAZITOLOGIE -VIRUSOLOGIE ANATOMIE PATOLOGICĂ PATOLOGIE GENERALĂ INFORMATICĂ MEDICALĂ MATERIALE DENTARE FARMACOLOGIE SEMIOLOGIE MEDICALĂ PSIHOLOGIE MEDICALĂ PREVENłIE ORO DENTARĂ DIAGNOSTIC ORODENTAR ŞI ERGONOMIE METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE LIMBA ROMANĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICA TOTAL 2 2 1 1 1 1 2 1 11

FORMA DE VERIFICARE LP
3 1 2 3 2 1 1 1 2 2 18

NUMAR DE ORE Total
80 64 128 80 80 48 80 64 80 32 32 32 32 64 64 160 1120

1 LP
3 2 2 2 1 2 3 1 2 2 20

2 C
2 1 1 2 2 1 1 1 11

CREDITE Aplic
48 32 80 48 48 32 48 32 48 16 16 16 16 64 64 160 768 6 4 6 5 5 2 8 5 4 3 4 2 2 1 1 2 60

E
3 3 4 4 4 4 4 3 8

V
3 3 3 4 4 4 4 4 8

Curs
32 32 48 32 32 16 32 32 32 16 16 16 16 352

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 2117 F.S. 2118 LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 2 2 2 2 4 4 64 64 64 64 1 1

Din MICROBIOLOGIE: PARAZITOLOGIE 8 ore curs şi 16 ore l.p.; VIRUSOLOGIE 8 ore curs şi 16 l.p.

4

S.S. 3107 F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS . ENDOCRINOLOGIE CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ OBSTETRICA-GINECOLOGIE DERMATO-VENERICE TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE RADIOLOGIE GENERALĂ ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (Fantom) PROTETICĂDENTARĂ FIXÃ ŞI OCLUZOLOGIE (Fantom) PREVENłIA ORO DENTARĂ IGIENĂ PRACTICA TOTAL 1 2 1 1 2 1 1 2 1 12 LP 2 3 1 1 4 3 1 2 1 18 2 C 2 2 2 3 3 12 LP 3 3 4 4 4 18 FORMA VERIFICARE E 6 6 5. pentru ENDOCRINOLOGIE 5 .S.ANUL III COD R-FDB3 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI 1 C F. 3108 F.S.S. 3113 PEDAGOGIE 2 1 5 48 32 16 2 Din MEDICINĂ INTERNĂ-ENDOCRINOLOGIE: 16 ore curs şi 16 ore l.S.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.S.S. 3103 F.S.p. 3105 F. 3106 F. 3102 F. 3109 F. 3111 F. 3110 F.S. 3112 IMUNOLOGIE MEDICINĂ INTERNĂ.6 5 6 6 7 V 5 5 5 5 5 5 DE NUMAR DE ORE Total 48 80 160 32 32 192 32 112 144 64 32 160 1088 Curs 16 32 64 16 16 64 16 48 64 32 16 384 Aplic 32 48 96 16 16 128 16 64 80 32 16 160 704 3 5 8 3 2 12 2 7 9 4 3 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 3101 F. 3104 F.S.S.

4117 ISTORIA MEDICINEI ETICÃ MEDICALÃ 1 1 7 7 16 16 16 16 2 2 Din BOLI INFECTIOASE-EPIDEMIOLOGIE: 8 ore curs şi 8 ore l.S.S.S. 4110 F. 4105 F.S. 4106 F. 4111 F. 4113 F. 4101 F. 4103 F. 4115 PEDIATRIE BOLI INFECłIOASE.R.S. 4102 F.L. OFTALMOLOGIE NEUROLOGIE PSIHIATRIE ENDODONłIE ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE PROTETICĂ DENTARĂ FIXÃ CHIRURGIE ORALÃ RADIOLOGIE GENERALĂ RADIOLOGIE DENTARĂ PEDODONłIE PRACTICA TOTAL 2 1 2 2 3 1 11 1 LP 1 1 3 4 8 1 18 C 1 2 1 1 2 2 2 2 13 2 LP 2 2 2 1 1 4 2 4 18 FORMA DE VERIFICARE E 8 7 7 7 7 8 8 8 8 V 8 8 8 7 8 7 6 Total 48 64 48 48 32 32 48 80 96 176 96 32 64 96 160 1120 NUMAR DE ORE Curs 16 32 32 16 16 16 32 32 32 48 32 16 32 32 384 Aplic 32 32 16 32 16 16 16 48 64 128 64 16 32 64 160 736 2 3 2 4 2 2 2 6 7 9 8 2 3 6 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F.p.S. 4108 F. pentru EPIDEMIOLOGIE 6 .S.S.S. 4116 F. 4109 F.UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI. 4112 F. EPIDEMIOLOGIE MEDICINĂ LEGALĂ O.S. 4114 F.S.S.ANUL IV COD R-FDB4 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F. 4104 F.S.S. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS .S. 4107 F.S.S.

5111 F.5108 F.S. 5104 F. 5112 ELEMENTE IMUNOPATOLOGIE PATOLOGIE FACIALĂ GENETICĂ ORO-MAXILO- FORMA DE VERIFICARE NUMAR DE ORE CREDITE Total 192 192 176 96 96 64 48 32 32 160 1088 Curs 48 48 48 32 32 32 16 16 16 288 Aplic 144 144 128 64 64 32 32 16 16 160 800 10 10 10 8 8 5 3 2 2 2 60 1 LP 9 9 2 1 21 C 3 2 2 1 1 11 2 LP 8 4 4 2 1 18 E 9 9 10 10 10 9 7 V 10 10 3 3 3 2 1 CABINETULUI 9 1 1 2 - - - 9 9 16 48 16 16 32 2 2 7 . 5106 F. 5103 F.S.S. 5101 F.S. 5102 F.S. 5110 ENDODONłIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILÃ CHIRURGIE MAXILO-FACIALÃ PEDODONłIE ORTODONłIE PARODONTOLOGIE FIZIOTERAPIE SĂNĂTATE PUBLICĂ MANAGEMENTUL DENTAR PRACTICA TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.S.S.ANUL V COD R-FDB5 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 5109 F.S. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Du rata s tudiilor: 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS .S.S. 5107 F.S. 5105 F.

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL VI COD R-FDB6
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 6101 F.S. 6102 F.S. 6103 F.S. 6104 F.S. 6105 F.S. 6106 F.S. 6107 F.S. 6108 F.S. 6109 SĂNĂTATE ORALA PARODONTOLOGIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ IMPLANTOLOGIE ORALĂ ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTOFACIALĂ ENDODONłIE REABILITARE ORALĂ PATOLOGIE ORALĂ URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 6110 F.S 6111 F.S. 6112 F.S.6113 URGENłE ŞI AFECłIUNI MEDICALE ÎN CABINETUL DENTAR CHIRURGIA SECOLULUI XXI
PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTURI

FORMA DE VERIFICARE

NUMAR DE ORE CREDITE Total 80 112 176 96 128 96 192 64 48 992 Curs 32 32 48 48 32 32 64 32 16 336 Aplic 48 80 128 48 96 64 128 32 32 656 5 8 10 6 8 6 10 4 3 60

1 LP 3 5 6 4 2 20 C 3 3 2 2 1 11

2 LP 8 3 4 4 2 21

E 11 11 12 12 11 12 12 11 7

V 12 1

2 2 2 2 2 10

1 1

-

1 1 -

1 -

-

12 11 12 11

32 16 16 16

16 16 16 16

16 -

2 2 2 2
8

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"
VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

EXAMENUL DE LICENTĂ: 01 - 30 septembrie Proba scrisã nr. 1: Lucrare de specialitate (după tematicã şi bibliografia trunchiului comun de la REZIDENłIAT) Proba 2: examen practic de specialitate SusŃinerea lucrării de diplomă

9

C UPR IN S
PLAN ÎNVĂłĂMÂNT PROMOłIA 2003-2009 ……………………………………. 3

ANA TOMIE ŞI EM BRIOLOGIE ................................................................................................... 12 ANA TOMIE CLIN ICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ................................................................................. 23 ANA TOMIE PA TOLO GICĂ .......................................................................................................... 31 BIOCHIMIE ...................................................................................................................................... 34 BIOF IZICĂ ....................................................................................................................................... 38 HIS TOLOG IE ŞI CITOLOG IE ....................................................................................................... 41 BOLI INFECłIOASE ŞI EPID EMIOLOGIE ................................................................................ 43 CHIRURGIE ORALĂ Ş I MAXILO-FACIALĂ, ANES TEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DEN TARĂ .............................................................................................................. 47 DIAGNOS TIC ORO-DEN TAR, ERGONOMIE ŞI METODO LOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE .................................................................................................................................. 60 DERMA TO–VENERRICE .............................................................................................................. 65 ED UCAłIE FIZICĂ Ş I SPOR T ...................................................................................................... 70 ENDODON TIE ................................................................................................................................ 72 FARMACOLOGIE ........................................................................................................................... 81 FIZIOLO GIE ..................................................................................................................................... 83 FIZIO TERAPIE ................................................................................................................................ 87 GENETICĂ UMANĂ ...................................................................................................................... 93 IMPLAN TO LOGIE ORALĂ ........................................................................................................... 95 INFORMA TICĂ M EDICALĂ ...................................................................................................... 100 IGIENĂ ............................................................................................................................................ 104 IS TORIA M EDICINEI, ETICĂ ŞI D EON TOLOG IE MEDICALĂ .......................................... 108 LIM BI S TRĂ INE............................................................................................................................ 110 MA TERIALE DEN TARE ............................................................................................................. 115 MICROBIO LOGIE ......................................................................................................................... 118 MEDICINA IN TERNA .................................................................................................................. 123 MEDICINA LEGALĂ ................................................................................................................... 135 MANAGEM EN T ÎN CABINETUL MED ICAL .......................................................................... 139 NEUROLOGIE ............................................................................................................................... 140 OBS TETR ICĂ-GIN ECOLOGIE ................................................................................................... 142 ORTODO NłIE ŞI OR TOPED IE D EN TO - FACIALĂ .............................................................. 144

10

ODON TO TERAPIE RES TA URA TOARE .................................................................................. 148 OFTALMOLO GIE ......................................................................................................................... 155 O TORINOLARINGO LOGIE ........................................................................................................ 157 PARODONTO LOGIE .................................................................................................................... 159 PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IM UNOLOG IE ........................................................................... 166 PATOLOGIE ORALĂ ................................................................................................................... 170 PARAZITOLOG IE ŞI VIR USOLOGIE ....................................................................................... 174 PEDIA TRIE..................................................................................................................................... 178 PEDODONłIE................................................................................................................................ 181 PREVENłIE ORO-DEN TARĂ ................................................................................................... 186 MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SIS TEM ULUI TOMA TOGNA T. .... .... .... .... .... .... .... .. 202 TEHNOLOG IA PRO TEZELOR .................................................................................................. 205 PROTETICĂ DEN TARĂ FIXĂ Ş I OCLUZO LOGIE ................................................................ 209 PROTETICĂ DEN TARĂ MO BILĂ ............................................................................................. 219 PSIHOLOGIE MEDICALĂ ............................................................................................................ 223 RADIOLOGIE D EN TARĂ (RAD IOLOGIE GEN ERALĂ) ....................................................... 229 REABILITARE RALĂ. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... . Error! Bookmark not defined. SĂNĂTATE ORALĂ ............................................................................................................235 SĂNĂTATE PUBLICĂ...........................................................................................................237 ŞTIINłE COMPORTAMENTALE......................................................................................239 CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOLOGIE. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE 231

LABORATOR........................................................................................................................241 PATOLOGIE GENETICĂ ORO-DENTO-CRANIOFACIALĂ...........................................241 SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTE...............................................................................244 PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ............................................................244 CHIRURGIA SECOLULUI XXI...........................................................................................245

11

Corpul galben . 4. 2. Corelarea noŃiunilor predate cu tematica lucrărilor practice de embriologie. ConsecinŃele fecundaŃiei. ApariŃia gonadelor primordiale. II. Ciclul ovarian (ciclul folicular şi ciclul ovogenetic). mecanism de producere. Stadializarea foliculilor ovarieni (primar. Etapele spermatogenezei (spermatocitoza. Predarea şi înŃelegerea de către studenŃii din anul I a noŃiunilor teoretice de bază privind reproducerea şi embriogeneza (primele două etape ale anatomiei dezvoltării). biologie 3. OvulaŃia. Celulele germinale primordiale. matur). Ciclul menstrual. 3. secundar. CONłINUTUL CURSURILOR NOłIUNI GENERALE PRIVIND ANATOMIA DEZVOLTĂRII – 8 cursuri x 2 ore 1. Cunoaşterea de către viitorii medici stomatologi a topografiei viscerelor toracoabdomino-pelvine şi sinteza inervaŃiei şi vascularizaŃiei acestora. spermiogeneza).secvenŃele formării. meioza. Meioza şi diviziunile sale de maturaŃie (primară şi secundară). 5. Aprofundarea noŃiunilor teoretice şi practice obŃinute de studenŃi prin disecŃia trunchiului. FecundaŃia – etape.ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I 32 ore de curs 64 ore de lucrări practice I. SCOPUL CURSULUI 1. InseminaŃia artificială şi fecundaŃia in vitro. membrelor şi viscerelor cu tematica cursurilor de artrologie. miologie şi biomecanică. structură. Spermatogeneza. Anatomia dezvoltării-etape. EvoluŃia corpului galben şi funcŃiile acestuia. Ovogeneza-generalităŃi. Spermia – morfologie. Ciclul ovogenetic finalizarea meiozei. Mecanismul ovulaŃiei. Caracteristicile ovulaŃiei la specia umană. Gametogeneza-generalităŃi. 2. 12 .

Grupuri ganglionare. VISCERE TORACICE ŞI ABDOMINALE 1. Rezultanta musculară. Tipuri de mişcări. decidua. Blastocistogeneza. GastrulaŃia. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. 6. 8. 8. placenta şi cordonul ombilical). 5. Principalele articulaŃii ale membrului inferior – anatomie aplicată. Blastocistul unilaminar. Sistemul pârghiilor biologice osteomusculare. Contractilitatea musculară (forŃa de contracŃie şi amplitudinea contracŃiei). ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI LOCOMOTOR. 7. alergare. Sinteza mişcărilor articulare (mers. Anexele muşchilor. Focare de auscultaŃie. Topografie toraco-pleuro-pericardo-cardiacă. Blastocistul bi. SecŃiunea anatomică şi fiziologică. EvoluŃia mezodermului intraembrionar. Sistemul limfatic toracic şi abdominopelvin. Nervii şi plexurile nervoase ale cavităŃii toracice şi abdominopelvine. SegmentaŃia oului-prima etapă a embriogenezei. ProprietăŃile muşchilor. NoŃiuni de miologie. 13 . ImportanŃa clinică. Plexurile vegetative din torace. amnios. Clasificare (criterii). 3.şi trilaminar. Notocordul – etapele formării notocordului şi funcŃiile acestuia. sărituri). III. Să ofere studenŃilor stomatologi noŃiunile de bază privind anatomia descriptivă a membrelor şi viscerelor. Segmentul toracic şi abdominal al lanŃului simpatic paravertebral. agonismul şi antagonismul muscular. Elementele componente ale diartrozelor. Criterii de clasificare a muşchilor. ImplantaŃia (nidaŃia)-secvenŃe. amfiartrozelor. ProiecŃia cardiacă şi a orificiilor. Diviziunea topografică a cavităŃii peritoneale. Clasificarea diartrozelor. 4. Origine şi inserŃia musculară. CirculaŃia feto – placentară. Sarcinile ectopice. Rezultanta musculară. Principalele articulaŃii ale membrului superior – anatomie aplicată. EvoluŃia endodermului. Caracteristicile segmentaŃiei. 7. abdomen şi pelvis. NoŃiuni de biomecanică articulară. ProiecŃia sinusurilor pleurale. sinartrozelor (exemplificări).alantoida.6. Ectomezenchimul. chorion. Anexele fetale (sac vitelin. Dezvoltarea articulaŃiilor. 2. NeurulaŃia formarea tubului neural şi derivatele sale. Sinergismul.

vena axilară. DisecŃia regiunii anterioare a braŃului (venele cefalică şi bazilică. şanŃurilor vertebrale. Muşchii anterolaterali ai antebraŃului pe planuri şi grupuri funcŃionale.romboizi. absolut necesară în perioada pregătirii univer-sitare şi statutului de viitor medic. Fascia brahială. Anatomia pe viu şi aplicativă) 14 .nervii median. Vasele şi nervii regiunii. Explorare pe viu. Prin studiul practic la cadavru şi prin corelarea datelor teoretice cu cele de anatomie aplicată să se realizeze o pregătire anatomică solidă. 3. Centura scapulară (clavicula. DisecŃia regiunilor dorsale ale antebraŃului şi mâinii. DisecŃia palmei. radial. vertebre regionale. Anatomie aplicată). vertebra tip. Nervii palmei şi ai degetelor. glanda mamară. M. IV. Nervul axilar. Arcadele arteriale. 5. trapez şi latissimus dorsi. Anatomie pe viu. Mm. ŞanŃul pulsului şi tabachera anatomică. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A. carp. (Fascia antebrahială. radius. metacarp. Scheletul trunchiului (coloana vertebrală în ansamblu. median şi radial.2. nervii cutanaŃi. DisecŃia axilei (pereŃii axilei. Anatomie aplicată). mm. Canalul carpian. Scheletul membrului superior (humerus. DisecŃia spatelui. loji musculare. fascia brahială. vase şi nervi superficiali. artera axilară şi ramuri. musculocutan. traiecte vase şi nervi.ulnă. (Mm. AplicaŃii practice). 2. 7. ridicători al scapulei. AplicaŃii clinice). DisecŃia peretelui antero-lateral toracic ( muşchii pectorali. 4. Vasele regiunii. (Regiuni topografice. grupele ganglionare limfatice ale axilei. muşchiul subscapular. Sinteza topografică a peretelui toracic şi a membrului superior. plexul brahial.spaŃiul intercostal). mm. 6. Explorare pe viu. DISECłIA MEMBRELOR A1 – DisecŃia membrului superior spatelui şi peretele antero-lateral toracic 1. Muşchii regiunilor. falange.rotunzi.triceps. inserŃii musculare). coastele). scapula – anatomie descriptivă. dinŃat anterior. nervii şi venele superficiale. DisecŃia regiunii scapulare şi posterioare a braŃului.ulnar. (Muşchii supra şi infraspinoşi. Nn. Tecile sinoviale. sternul. DisecŃia regiunilor anterioare ale antebraŃului şi mâinii (Fascia antebrahială. NoŃiuni principale de artrologie). Mm.

Pache-tul vasculonervos tibial anterior. BifurcaŃia traheei şi bron-hiile principale. Nervii cutanaŃi. comunicări. Aparatul valvular. Vasele mari de la baza inimii. traiecte vase şi nervi. Nervul ischiadic. topografie. (Regiuni topografice. Raporturi. 13. Vene şi nervi superficiali. DisecŃia peretelui antero – lateral al abdomenului (muşchii laŃi ai abdomenului. Scheletul centurii pelvine şi al membrului inferior (coxal. Artera pulmonară. proiecŃie).) 15 . Mm. Anatomie aplicată. Plexul lombar. Anatomia pe viu şi aplicativă) B. tibia. Limfo-ganglionii inghinali. 11. DisecŃia regiunii anterioare a coapsei (Vena safenă mare.). Vasele bron-şice. metatarsului şi falangele. pelvitrohanterieni. DisecŃia regiunii fesiere şi posterioară a coapsei. Nervul femural. Pleura (sinusurile pleurale. Muşchii regiunilor. (Fascia gambei. 12. Inima (ConfiguraŃia externă. conŃinut 2. femur. Anatomie clinică. 4. Vasele poplitee. Canalul adductorilor). (Mm.) 10. Arborele traheobronşic (Traheea toracică. loji musculare. DisecŃia regiunii dorsale a gambei şi plantei. oasele tarsului. Anatomie aplicată). lobi. fibula. segmente pulmonare.Topografie toraco–pleuro-pulmonară. Sinteză topografică a membrului inferior şi peretelui abdominal. Plexul sacrat-formare.drept abdominal şi teaca acestuia. DISECłIA VISCERELOR B1 – DisecŃia viscerelor toracale 1. 3. Principalele articulaŃii ale membrului inferior). Muşchiul diafragm – descriere. DisecŃia regiunii antero – laterale a gambei şi dorsală a piciorului. Mediastinul : împărŃire. Pachetul vasculonervos tibial posterior. m. Fascia lata. (Fosa poplitee-delimitare.Mm. Pediculul pulmonar). Cavitatea toracică : delimitare.A2 – DisecŃia membrului inferior şi a peretelui antero-lateral abdominal 8. Raporturile plămânilor. Arterele coronare şi venele inimii. InervaŃia cordului.conŃinut..posteriori ai coapsei. formare şi ramuri. Trigonul femural.ArticulaŃia coxo-femurală. ConfiguraŃia internă a cavi-tăŃilor inimii. Plămânul (ConfiguraŃia externă. Scizurile pulmonare. fesieri. Vasele femurale. Apertura toracică superioară. 9.) 14. ramuri. Canalul inghinal. Lacunele neuromusculară şi vasculară. Anatomie aplicată.Musculatura posterioară a gambei şi mm.plantei.

Căile excretoare intra şi extrarenale. Pancreasul (ConfiguraŃie externă. 6. 8.ligamentele late.segmente hepatice). vascularizaŃie).5. raporturi). Raporturi. Sistemul venelor azygos.raporturi. Artera hepatică proprie. Raporturi.raporturi). Esofagul toracic-raporturi. raporturi intrinseci şi extrinseci).porŃiuni.Anatomie aplicată 16. Raporturile stomacului.vascularizaŃie). Vezica urinară (configuraŃie. raporturi. Anatomie aplicată. LanŃul simpatic toracic. Peritoneul şi cavitatea peritoneală. Ficat (Aspect exterior. Limfaticele toracelui. Anatomie aplicată. Duodenul (porŃiuni. Rinichii (configuraŃie externă. prostata-aspect extern. 15.topografie. VascularizaŃia stomacului). Peritoneul hepatic. Perineul. LanŃul simpaticul abdominal. B3 – DisecŃia viscerelor uro–genitale 14. Uretra. NoŃiuni de anatomie clinică. ramuri).Omentul mic.mezosalpinx. corpului şi ale cozii.raporturile capului.ilionul (anatomie descriptivă. Jejun . Aorta abdominală (limite. Esofagul abdominal. Regiunea celiacă şi plexul celiac. Aparatul genital feminin (uterul-aspect exterior. 11. Lobi. AplicaŃii clinice 16 .raporturi. Ureterul la bărbat şi la femeie. 12. Splina (ConfiguraŃie externă. raporturi. Peritoneul splenic. ramuri). Artera splenică).) Mezenterul. Intestinul gros (anatomie. B2 – DisecŃia viscerelor abdominale 7. Glanda suprarenală (situare. ovarul-aspect extern. Anatomie aplicată 13. 10. Pedicul hepatic. Sinusurile pericadului. Artera şi vena renală). 17. VascularizaŃia şi inerva-Ńia rinichiului şi a glandei suprarenale. raporturi. Aorta toracică (raporturi. tuba uterină-porŃiuni. căile sperma-tice intra şi extratesticulare. Căile biliare intra şi extrahepatice. Anatomie clinică. Vezicula biliară.raporturi). Sinteză topografică a viscerelor pelviene. raporturi).raporturi. Mezoco-lonul transvers. Bursa omentală. Pediculul renal (elemente componente. Anatomie aplicată. Peritoneul gastric. Topografia cavităŃii peritoneale. Stomacul (ConfiguraŃie externă. Vena cavă inferioară (formare. raporturi). Vena cavă superioară (formare. 18. veziculele seminale). VascularizaŃia duodeno-pancreatică). Fascia de coalescenŃă Treitz. Loja renală. raporturi. vascularizaŃie. Nervii vag şi frenic în torace. Pericardul fibros şi pericardul seros. Vena portă.aspect exterior. 9. Aparatul genital masculin (Testiculul. ImpărŃirea topografică a peretelui abdominal.

Gura definitivă şi derivatele sale. Osificarea condrocraniului. 5. 2. Dezvoltarea glandelor salivare mari şi mici. Dezvoltarea articulaŃiei temporo-mandibulare. frecvent întâlnite de medicul stomatolog. Punga faringiană Luschka. Formarea cavităŃii bucale. 7. o cât mai bună pregătire teoretică privind anatomia funcŃională a aparatului dentomaxilar şi să sintetizeze informaŃiile de anatomie clinică a viscerelor capului şi gâtului. Anomalii de dezvoltare. Pungile endo şi ectobranhiale. InervaŃia complexă a limbii.SEMESTRUL II 48 ore curs 128 ore de lucrări practice I. Dezvoltarea foselor nazale şi a palatului. Structuri de susŃinere. Câmpul mezobranhial. NoŃiuni introductive privind dezvoltarea feŃei. Regiunea branhială. Să permită înŃelegerea proceselor de embriogeneză normală dar şi a mecanismelor de producere a malformaŃiilor capului şi gâtului. Anomalii de dezvoltare. Dezvoltarea limbii. Dezvoltarea dinŃilor.Formarea mugurilor faciali şi a şanŃurilor intermugurale. Dezvoltarea glandei hipofize. 4. Cementogeneza. Amelogeneza. Osificarea oaselor calvariei. Dentinogeneza. 3. Să aprofundeze (în baza noŃiunilor de embriologie însuşite în sem. Arcurile aortice. 6. Dezvoltarea craniului. concomitent cu activitatea din sala de disecŃie. Anomalii în dezvoltarea dinŃilor. Musculatura branhială. Dezvoltarea glandei tiroide. Gura primitivă şi derivatele sale. SCOPUL CURSULUI 1.I) cunoştinŃele studenŃilor stomatologi despre dezvoltarea extremităŃii cervico-cefalice. Să realizeze. Faringele primitiv. Fontanele şi suturi. EvoluŃia sacului dentar. Să permită însuşirea sintetică a acelor noŃiuni de anatomie funcŃională a SNC şi a organelor de simŃ necesare viitorului medic stomatolog. II. EvoluŃia pungilor ectobranhiale. Arcurile branhiale şi derivatele lor. Formarea coroanei şi rădăcinii dentare. 8. ANATOMIA DEZVOLTĂRII CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. 17 . Anomalii. 3. Anomalii de dezvoltare. CONłINUTUL CURSURILOR A. Derivatele pungilor faringiene. Nervii arcurilor branhiale. Principalele anomalii de dezvoltare. 2. Condrocraniul (segmentul cordal şi segmentul precordal).

Cavitatea laringelui.A. Palatul moale. Căile descendente medulare (piramidale şi extrapiramidale).clasificare. Capsula ATM (fibroasă şi sinovială). 7. Canalele de excreŃie ale glandelor salivare mari. discul articulaŃiei temporomandibulare (descriere. ŞI A ORGANELOR DE SIMł 1. Topografia cavităŃii bucale. 3. Faringele. Repere în anestezie.C. Topografia faringiană.şi proprioceptivă. Cavitatea laringelui. structură. Tubul neural – dezvoltarea măduvei spinării şi encefalului. VISCERELE CAPULUI ŞI GÂTULUI 1.structura osteocartilaginoasă. Glandele salivare . Mişcările de coborâre şi de ridicare ale mandibulei. Musculatura faringiană. Căile ascendente medulare. C. Laringele-descriere. VascularizaŃia şi inervaŃia complexă. Sensibilitatea extero . a mucoasei cavităŃii bucale. Anatomia descriptivă şi funcŃională a muşchilor masticatori (secŃiunea fiziologică. Stâlpii traiectoriali longitudinali şi orizontali din partea fixă a viscerocraniului. Fosele nazale – structură. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A S. NoŃiuni de anatomie comparată. topografie. Mucoasa respiratorie şi olfactivă. 3. Descriere. fosa mandibulară şi tuberculul articular). Biodinamica ATM – axe articulare. Baza craniului-importanŃă. FuncŃiile laringelui. VariaŃii anatomice ale articulaŃiei temporomandibulare. funcŃii). 18 . 8. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI DENTO – MAXILAR. ProtracŃia şi retroducŃia. Anatomia ATM – componente osoase din partea mandibulei şi a osului temporal (condilul mandibulei. 2.N.Factorii morfogenetici. Vestibulul nazal. structură. Structura trunchiului cerebral. 9. InervaŃia şi vascularizaŃia. Citoarhitectonica substanŃei cenuşii. Muşchii intrinseci şi extrinseci. 2. AplicaŃii clinice. senzitiv-senzorială. Mişcarea de lateralitate a mandibulei. 4. ImplicaŃii clinice. 6. 10. Cavitatea nazală. Nasul extern. Cavitatea bucală. Vasele şi nervii. ConfiguraŃia internă a măduvei spinării. Sisteme traiectoriale la nivelul mandibulei. Muşchii mobilizatori ai mandibulei. Nucleii proprii şi echivalenŃi ai trunchiului cerebral. 5. Explorarea clinică a muşchilor aparatului dento-maxilar). DecusaŃia piramidală şi decusaŃia lemniscală. Cavitatea faringelui. forŃa musculară). Structura de rezistenŃă a neuro şi viscerocraniului. Sinusurile paranazale. VascularizaŃie şi inervaŃie. Vestibulul bucal şi cavitatea bucală propriu-zisă. Vase şi nervi. ligamentele intrinseci şi extrinseci ale ATM.

Osul nazal. FaŃa externă şi internă a acestora. 8. InserŃii musculare. descrierea fosei temporale (pereŃi. AplicaŃii clinice. indispensabilă pentru înŃelegerea anatomiei descriptive şi aplicate a capului şi gâtului. Căi ascendente din teritoriul nervilor cranieni. orificii de drenaj. Vomerul.medie şi posterioară)-delimitare. occipital. Cornetul nazal inferior. temporal. 5. Oasele craniului visceral: osul maxilar (corp şi procese). 2. Osul palatin (lama orizontală. Cavitatea nazală: pereŃii foselor nazale. CRANIOLOGIA 1. gaura mentală. Lemniscul trigeminal. anatomie aplicativă. ossa faciei. Exobaza: Prezentare generală. Prezentarea generală a oaselor neurocraniului. Prezentarea generală a craniului: ossa cranii. Gaura mandibulei. Planum temporale.4. Sinusul maxilar-pereŃi. Calea gustativă. III. Studiul în detaliu a viscerocraniului este o condiŃie esenŃială pentru studentul stomatolog. Gaura occipitală mare. 19 . Descrierea părŃilor componente ale oaselor sfenoid. Suturi. Fontanele. Repere folosite în anestezie. InserŃii musculare pe mandibulă. conŃinut. Analizatorul optic. Lucrările practice în sala de disecŃie să asigure un bagaj sufient de noŃiuni de anatomie clasică şi aplicativă a extremităŃii cervico-cefalice şi o pondere crescută a celor de interes imediat pentru studenŃii stomatologi. Orificii nervoase şi vasculare. canalul mandibular. comunicări. Puncte craniometrice. procesul pterigoidian. Calvaria. elemente de relief osos. Endobaza : Fosele craniene (anterioară. Mandibula ( corp şi ramuri. Osul zigomatic. 3. 4. etmoid. 7. neuro şi visce-rocraniul. lama verticală procese). Calea optică 6. sinusurile paranazale. 5. Calea durerii dentare. 2. FaŃa inferioară a stâncii temporalului. palatul osos. IV. Căile nervoase. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. inserŃii musculare. 6. Să permită studenŃilor stomatologi cunoaşterea aprofundată a noŃiunilor de craniologie. comunicări). Norma lateralis: prezentare generală. Analizatorul acustic şi vestibular. Septul osos nazal. Sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale. Norma occipitalis-liniile nucale. Osul lacrimal.faŃa externă şi faŃa internă. comunicări. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A.

occipitală).9. aferenŃe. Mănunchiul vasculonervos al gâtului-alcătuire. ramuri. mijlociu (inconstant). vascularizaŃie. 10. comunicări). inferior (stelat): descriere. Muşchiul sternocleidomastoidian-origine. 20 . raporturi. Anatomie clinică. Venele superficiale ale gâtului (v. raporturi. Orbita: delimitare. Anatomie funcŃională. inervaŃie. ramuri intracraniene. Anatomie clinică. Loja glandei: delimitare. SpaŃiul interscalenic. raporturi.Glanda tiroidă: configuraŃie. ramuri. Diafragma stiliană-alcătuire. conŃinut. Dezvoltarea dinŃilor. Plexul cervical: formare. importanŃa clinică. inervaŃie. Nervul vag: componenŃa în fibre. ramuri. inervaŃie. origine aparentă. Artera carotidă internă: origine. conŃinut. Vasele subclaviculare: traiect. origine reală. Fascia cervicală. origine aparentă. B. traiect. conŃinut. raporturi. raporturi. Ganglionii limfatici ai gâtuluilanŃuri ganglionare. Seminar recapitulativ.pratraheală. Fosele infratemporală (delimitare. comunicări. Vena jugulară internă-origine. inserŃie. Fosa pterigo-palatină ( delimitare. digastric). origine reală. ramuri. comu-nicări. linguală.Anatomie funcŃională. raporturi. faringiană ascendentă.afluenŃi. 9. Muşchii planşeului bucal (milohiodian. prevertebrală. Nervul accesor: componenŃa în fibre. Artera carotidă co-mună: traiect. acŃiune. conŃinut. teritoriu de distribuŃie. geniohioidian şi pântecele anterior al m. jugulară anterioară. Test control craniologie. raporturi. DISECłIA GÂTULUI 1. Muşchii suprahioidieni. Nervul hipoglos:-componenŃa în fibre. inserŃie. 6. Muşchii scaleni. inervaŃie. LanŃul simpatic cervical: descriere. canal de excreŃie. origine aparentă. glomus carotic. ramuri. teritoriu de distribuŃie. raporturi. tiroidă supe-rioară. 8. traiect. 11. Glandele paratiroide. Muşchii infrahioidieni. sinus carotic. SpaŃiul laterofaringian-retro şi prestilian-topografie. 2. 4. raporturi. eferenŃe.traiect. 3. vagina carotica. Artera carotidă externă: traiect. raporturi. teritoriu de distribuŃie. a. ÎmpărŃirea topografică a gâtului. v. Lucrare practică de embriologie. jugulară externă). comunicări). traiect. traiect. 5. a. vascularizaŃie. Anatomie funcŃională. raporturi.lamele superficială.raporturi. Osul hioid.raporturi. Ganglionii simpatici cervicali superior. origine reală. ramuri. a. Glanda submandibulară: descriere. ramuri colaterale (a. Norma anterior-puncte de emergenŃă trigeminale. Muşchiul platysma.origine. 7.

Test de control din anatomia regiunii cervicale. cartilaje. 7. raporturi. Artera maxilară: traiect. Anatomie aplicativă. vascularizaŃie şi inervaŃie. Anatomie funcŃională. Anatomie aplicată. Orbita-conŃinut. ramuri. Origine reală şi aparentă. Lucrare practică de embriologie. C. Vena facială. eferenŃe. otic-aferenŃe. traiect. Anatomie funcŃională. DinŃii sinusali. 5. Ramurile trigemenuluisistematizare. 2. 4. Artera oftalmică. D. ramuri. raporturi. prelungirile glandulare. InervaŃia cutanată a feŃei. 11. eferenŃe. orificii de drenaj. raporturi. raporturi intrinseci şi extrinseci ale parotidei. traiect. raporturi. Nervul facial: componenŃa fibrilară. Muşchiul temporal. ramuri.oculomotor. pereŃi. raporturi. prelungiri. Nervul glosofaringian: componenŃa fibrilară. ramuri. Glanda sublinguală: spaŃiul submucos sublingual.ComponenŃa fibri-lară. ImplicaŃii clinice.10. Ganglionul funcŃională. raporturi. Nervii motori ai globului ocular. 6. raporturi. 11. Anatomie funcŃională. Artera temporală superficială: traiect. Sinusurile paranazale-sinusul maxilar:trepanaŃia peretelui anterior. DISECłIA CAPULUI 1. 12. trohlear. aferenŃe. ramuri. Muşchii mimicii grupaŃi în jurul orificiului bucal. 8. Ductul parotidian. ramuri. raporturi. Muşchii pterigoidian medial şi lateral. ArticulaŃia temporomandibulară. nazal şi orbitei. Anatomie clinică. ramuri. Ganglionul pterigopalatin-aferenŃe. Glanda parotidă: loja parotidiană. 3. Nasul extern – planuri stratigrafice. SpaŃiul paraamigdalian. InervaŃia dinŃilor. Ganglionul ciliar-aferenŃe. Anatomia funcŃională.raporturi.arcurile şi pungile branhiale. Repere în anestezie. raporturi. Nervul oftalmic-traiect. Traiect. 9. eferenŃe. originea aparentă. Ganglionul trigeminal Gasser. Muşchii mimicii: caractere generale. ramuri în totalitate. abducens. vascularizaŃie şi inervaŃie. ramurile în totalitate. ConŃinutul fosei pterigopalatine: Nervul maxilar-traiect. Ganglionul submandibular. Derivate. eferenŃe. Vena facială. Nervul mandibular-traiect. originea aparentă. Traiect intracranian. Regiunile topografice ale capului – sistematizare. Artera facială: traiect.Muşchii extrinseci ai globului ocular. Anatomia 21 . ducte excretoare.agenŃii motori. Anatomie clinică. Anatomie funcŃională. Nervul trigemen-origine reală şi origine aparentă. Muşchiul maseter. 10. DISECłIA VISCERELOR CAPULUI ŞI GÂTULUI / SISTEMUL NERVOS CENTRAL ŞI ORGANE DE SIMł 1. Ganglionii limfatici ai capului – grupe ganglionare .

10. Loja glandei sublinguale-conŃinut. Anatomie descriptivă. 14. VascularizaŃie. Meningele. articulaŃii. 7. Originile aparente ale nervilor cranieni. Cavitatea laringeluiaditusul laringian. Măduva spinării –aşezare. muşchi. Pedunculii cerebeloşi. lobuli. 5. 9. Meningele spinal. 22 . Raporturile leptomeninge-vase cerebrale. VascularizaŃia cerebelului. ConfiguraŃie externă . Cerebelul-configuraŃia externă a vermisului şi a emisferelor cerebeloase. Nucleii bazali. Trunchiul cerebral – aşezare. artera bazilară. ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I. Fosa romboidă. Orofaringele-fosa tonsilară. Diencefalul – hipotalamus. nervi. 12. structură. atât de importantă în chirurgia practică. FisuraŃie. Cavitatea bucală. anatomie clinică. punŃii şi mezencefalului. 8. DisecŃia peretelui anterior al vestibulului bucal-muşchi. musculatura intrinsecă şi extrinsecă. Cortexul cerebral. talamus. Topografie faringiană. Neoencefalul.C. Faringele-musculatură. Venele cerebrale. DisecŃia laringelui – cartilajele laringelui. Vasele creierului-artera carotidă internă. Ventriculii lateral. ConfiguraŃia externă a bulbului. etajele supra şi infraglotic. AplicaŃii practice. ÎnŃelegerea rolului cercetării fundamentale în perfecŃionarea clinică a viitorului medic stomatolog. glota. Muşchii planşeului bucal. Ventriculul III.vase.N. NoŃiuni de anatomie clinică. nervi. şanŃuri. LimbaconformaŃie externă. vase şi nervi. 4. 2. 6. Studiul sistemului nervos central pe secŃiuni. VascularizaŃia măduvei spinării. 3.Ventriculul IV. componente. VascularizaŃie. Anatomie aplicată. raporturi. Calea optică şi calea acustică. vase. ConfiguraŃia externă a emisferelor cerebrale. Principalele arii corticale. fisuri şi şanŃuri. SCOPUL CURSULUI: 1. 13.2. Sistemul limbic şi calea olfactivă. giraŃie. intumescenŃe. Seminar recapitulativ S. nervi. Lobi. raporturi.feŃe. Sinusurile venoase ale durei mater. Plicile vocale. vase. Anatomie aplicată. Cunoaşterea anatomiei speciale a teritoriului oro-maxilo-facial. Metatalamusul – corpii geniculaŃi lateral şi medial. Rădăcinile ventrale şi dorsale ale nervilor spinali. 11.

Modificări morfologice la edentatul total. cât şi drenajul limfatic în teritoriul oro-maxilo-facial.Detalii de suprafată.Regiunile retromolare: mucoasa regiunii.Detaiii de suprafaŃă.Detaiii de suprafată. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A CAVITĂłII BUCALE . Să aibe un bagaj complet de cunoştinŃe care să le permită în timp evitarea oricărui tip de iatrogenii consecutive practicii chirurgicale în stomatologie. Să cunoască bazele anatomice privind propagarea infecŃillor cu punct de plecare dentar. Informarea asupra aplicaŃiilor practice. . 6.faciale şi rolul lor în practica oro-maxilo-facială. .Regiunea palatină: mucoasa regiunii. astfel incât să poată selecta reperele anatomice vizibile şi invizibile pe care să le poată adapta ulterior la fiecare pacient. . repere şi aplicaŃii practice privind regiunile retromolare. 4. astfel încât aceasta anatomie să devină utilă pregătirii clinice. repere şi aplicaŃii practice privind regiunea sublinguală . Să cunoască spaŃiile cervico. şi mucoasei alveolare (gingiei).InervaŃia senzitivă a dinŃilor. . 2.3. . loja sublinguală. II. raporturile glandei sublinguale. vascularizaŃie şi inervaŃie. 23 . spaŃiul pterigomandibular.Diviziune topografică. .Vestibulul bucal: împărtire. Să cunoască cinematica mandibulară şi rolul el în mecanica masticaŃiei. Să cunoască toate formaŃiunile anatomice care pot constitui obstacole morfologice în chirurgia implantologică. .Clasificarea glandelor salivare mici. repere şi aplicaŃii practice privind vestibulul bucal. Să cunoască distribuŃia topografică a elementelor vasculo-nervoase în teritoriul oro-maxilo-facial. . mucoasa vestibulară. 2. ANATOMIA APLICATĂ A CAVITAłII BUCALE . cât şi raporturile dinŃior cu aceste elemente. Să cunoască bazele anatomice privind anestezia în stomatologie. 5. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. 3.Regiunea sublinguală mucoasa regiunii. repere şi aplicaŃii practice privind regiunea palatină. III. OBIECTIVELE CURSURILOR: Ne propunem ca la terminarea cursurilor şi lucrărilor practice studentii să fie capabili: 1. inervaŃie. .Detaiii de suprafaŃă. vascularizaŃie. 7.

NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII INFERIORI . . vascularizaŃie. .Morfologie radiculară externă la grupul frontal. NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII SUPERIORI .RelaŃille liniei milohloidiene cu apexurile dentare. .RelaŃiile dinŃilor inferiori cu canalul mandibular. .Procesul alveolar mandibular şi relaŃile lui cu dinŃii. 24 . . şi aplicaŃii practice. .morfologie.ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 5.Traiectul canalului mandibular. STRUCTURA FUNCłIONALĂ A MANDIBULEI ŞI TOPOGRAFIA CANALULUI MANDIBULAR . inervaŃie. anomalii de dezvoltare.PereŃii sinusului maxilar adult .Variante topografice privind nervul alveolar inferior 7.ConsideraŃii anatomo-clinice privind conŃinutul canalului mandibular . TOPOGRAFIA PROCESELOR ALVEOLARE .Morfologie radiculară externă la grupul premolar. .AplicaŃii practice privind anestezia supraperiostatală.Morfologie radiculară externă la grupul molar. .Procesele alveolare edentate total: clase de atrofie şi aplicaŃii practice în implantologie. . . .Aspecte privind embriologia şi dezvoltarea sinusurilor maxilare. . .ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 6. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A SINUSURILOR MAXILARE . .Sistemul de drenaj al sinusului maxilar.Procesul alveolar al maxilarului şi relaŃile lui cu dinŃii. . .Morfologie radiculară externă la grupul molar.Clasificarea mandibulelor în funcŃie de calitatea osului.Morfologie radiculară externă la grupul frontal. . 4.AplicaŃii practice în implantologie.3.Morfologie radiculară externă la grupul premolar.Date morfologice privind compactele şi Ńesutul spongios mandibular.

Comunicările acestor spaŃii. . . . dislocări şi aderente.Difuziunea infecŃiilor dentare în zona cervicală. . . 11. . 12.T.Mecanica masticaŃiei.Variante morfologice ale raporturilor dento-sinusale.M.Morfologia şi funcŃia meniscală (discală). aplicaŃii practice în endodonŃie şi implantologie. .DistribuŃia Ńesutului conjunctiv lax în teritoriul oro-maxilo-facial.RelaŃia centrică şi mişcările mandibulare. . .. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ PRIVIND RAMURILE PERIFERICE TRIGEMINALE.T.Topografia nervilor palatini şi aplicaŃii practice pentru anestezie. .Topografia nervului lingual şi aplicaŃii practice pentru anestezie. .Grosimea masticatorie şi fasciile muşchilor masticatori.Rolul muşchilor masticatori în cinematica mandibulară. cale de propagare a infecŃiilor dentare. BAZELE ANATOMICE PRIVIND ANESTEZIA ÎN STOMATOLOGIE .Raporturile A. . ANATOMIA MANDIBULARE .M. 10. . . căi de difuziune a infecŃiilor dentare.Topografia nervilor alveolari antero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie.PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor dentare. CONSIDERAłII ANATOMO-CLINICE PRIVIND SPAłILE CERVICO-FACIALE . . .AplicaŃii practice privind raporturile A.căi de propagare a infectiflor cu punct de plecare dentar. TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A ARTICULAłIEI TEMPORO- 25 .Topografia nervului mental şi aplicaŃii practice pentru anestezie. 8. . BAZELE ANATOMICE ALE PROPAGĂRII INFECłIILOR CU PUNCT DE PLECARE DENTAR .AplicaŃii practice privind tulburările interferenŃei discului articular. 9.Topografia nervului bucal şi aplicaŃii practice pentru anestezie. CINEMATICA MANDIBULARA ŞI MECANICA MASTICATIE1 .Topografia nervilor alveolari postero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie.RelaŃiile dinŃilor cu spaŃiile peribucale.Topografia nervului alveolar inferior şi aplicaŃii practice pentru anestezie. aplicatii practice.ÎmpărŃirea acestor spaŃii pe criterii clinico-stomatologice.Clasificarea articulaŃiilor în funcŃie de poziŃia discului articular aplicaŃii practice.

- Vasele limfatice din regiunile peribucale superficiale. ObservaŃii privind vasele parodontale şi rolul lor în amortizarea presiunilor şi apariŃia. 15.Topografia ramurii temporale (temporo-frontale). Vasele limfatice dento-parodontale. ObservaŃii şi aplicaŃii practice privind vasele limfatice de mai sus. 13. AplicaŃii practice privind topografia acestor ramuri şi posibilităŃile lor de lezare în practica oro-maxilo-faciali. NOłIUNI PRIVIND MICROVASCULARIZAłIA ŞI MICROINERVAłIA DENTO-PARODONTALĂ Surse arteriale. Vasele limfatice ale glandelor salivare mari. 16. Aspecte vasculare speciale. Vasele limfatice ale limbii. TOPOGRAFIA GRUPELOR GANGLIONARE LMIFATICE LIMFATIC ÎN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL - Clasificarea ganglionilor limfatici din teritoriul oro-maxilo-facial. . bolii parodontale. . TOPOGRAFIA CANALELOR STENON ŞI WHAR'TON 26 . MicroinervaŃia dento-parodontală ŞI DRENAJUL 14.Topografia ramului marginal al mandibulei. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A RAMURILOR TERMINALE ALE NERVULUI FACIAL . aferenŃele şi eferenŃele lor. . Vasele limfatice ale articulaŃiei temporo-mandibulare şi ale muşchilor masticatori. ..Topografia ramului cervical.Diviziunea terminală a nervului facial.Topografia ramurilor bucale. . Vasele limfatice ale regiunii palatine.Topografia nervilor maxilar şi mandibular la baza craniului şi aplicaŃii practice pentru anestezie. ObservaŃii privind vasele pulpare şi rolul lor în activitatea dentino-formatoare.Topografia ramurilor zigomatice.

REGIUNEA INFRATEMPORALĂ Delimitarea regiunii. . dispozitie şi aplicaŃii practice. IV.Fascia temporală. . .Delimitare. Originea şi topografia canalului Wharton.topografie şi ramuri. Comunicările regiunii. . ÎMPARłIREA TOPOGRAFICĂ A CAPULUI ŞI GÂTULUI . .Sistemul musculo-aponevrotic superficial. . 4. Muşchii masticatori Artera maxilară . CONTINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. 27 . REGIUNEA TEMPORALĂ .enumerare planuri.Planul vasculo-nervos profund. .Delimitarea acestor regiuni.Elemente vasculo-nervoase subcutanate.ÎmpărŃirea acestor regiuni având în vedere necesitatea unei concordanŃe anatomo-topografice şi clinico-stomatologice. . Nervul mandibular şi ramurile lui în regiune.Delimitarea regiunilor capului de regiunile gâtului. Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind canalul parotidian Stenon. Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind ductul submandibular Wharton. . . REGIUNEA OCCIPITALĂ ŞI REGIUNEA FRONTALĂ .Regiunea parietală 2.FaŃa şi figura.Delimitarea regiunilor calvariei de regiunile feŃei. perniŃa de grăsime temporală şi topografia ramurii temporale a nervului facial. .AplicaŃii practice în regiunea temporală. topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia.- Originea şi topografia canalului Stenon.Gaura supraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice.Sinusurile frontale: pereŃii şi posibilităŃi de abord chirurgical 3.Mănunchiuri vasculo-nervoase în regiune. .Stratigrafie. .Stratigrafie. . căi de propagare a infecŃiilor dentare.

REGIUNEA AURICULARĂ ŞI REGIUNEA ORBITALĂ Delimitarea acestor regiuni. ConŃinutul orbitei. raporturi intrinseci. PereŃii orbitei şi aplicaŃii practice privind raporturile lor. comunicări şi aplicaŃii practice în stomatologie. Regiunea palpebrală: stratigrafie şi aplicaŃii practice. Diviziunea anatomo-clinică a regiunii nazale. REGIUNEA PAROTIDEO-MASETERINĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii anatomo-clinice. VascularizaŃia şi inervatia regiunii nazale şi auriculare. Loja maseterină: delimitare. Planul osos al regiunii. 28 . AplicaŃii practice în regiunea-bucală EvidenŃierea reperelor utile în anestezie la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 7. Stratigrafie: enumerare planuri. prelungiri. Aspectul regiunii. Comunicările orbitei şi aplicaŃii practice. Planul muscular şi loja geniani (bucală). Detalii de suprafată la nivelul pavilionului urechii. AplicaŃii practice la nivelul regiunii parotideo-maseterine în chirurgia -oro-maxilo-facială. Nasul extern: aspect şi stratigrafie. 6. Glanda parotidă: raporturi parietale. pediculi.- Nervul maxilar în regiune. ConŃinutul şi comunicările spaŃiului bucal. REGIUNEA NAZALĂ. Ductul parotidian: topografie. Gaura infraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice. Raporturile meatului audutiv extern. topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia. Fosa retromandibulară: delimitare şj comunicări. REGIUNEA BUCALĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii a natormo-clinice. SpaŃiile regiunii infratemporale: pterigoidian şi pterigo-mandibular Alte aplicaŃii practice 5. AplicaŃii practice în regiunea nazală şi auriculară. raporturi şi aplicaŃii practice. conŃinut. Stratigrafia în partea anterioară a regiunii.

Stratigrafia în regiunea submandibulară. REGIUNEA MENTALĂ Delimitarea acestor regiuni. REGIUNEA LABIALA (ORALĂ). Delimitare şi stratigrafie.Anatomie pe viu. Gaura mentală: consideraŃiuni anatomo-clinice.PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor cu punct de plecare dentar. Topografia arterei linguale şi a arterei faciale în regiunea submandibulară. Aspectul extern şi stratigrafia în regiunile labială şi mentală. Determinarea poziŃiei găurilor infraorbitală şi mentală. 13. REGIUNEA TRIGONULUI CAROTIC ŞI REGIUNEA INFRAHIOIDIANA . 8. . Stratigrafie şi aplicaŃii practice în regiunea submentală. . AplicaŃii practice privind. . AplicaŃii practice în regiunea submandibulară. Măsurători la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 9. APLICATII PRACTICE PRIVIND REGIUNILIE PERIBUCALE . REGIUNILE SUPAHIOIDIENE Delimitarea regiunii submentale şi a regiunilor submandibulare. 11. Raporturile glandei submandibulare.Descoperiri chirurgicale şi ligaturi de artere. REGIUNEA DE TRANZIłIE VASCULO-NERVOASĂ CERVICO-TORACICĂ . AplicaŃii practice în regiunile tabială şi mentală.AplicaŃii practice.Planul vasculo-nervos al regiunii. 12. Vasele şi nervii în regiunife labială şi mentală. Pozitia crinică şi chirurgicală în regiunea submandibulară. Vasele şi nervii regiunii. Bazele anatomo-clinice privind anestezia în stomatologie.AplicaŃii practice. . .Planul vasculo-nervos al regiunii. ANATOMIA PE VIU A CAPULUI ŞI GATULUI 29 .- Aparatul lacrimal.Delimitare şi stratigrafie.Delimitare şi stratigrafie. 10. topografie şi raporturile lor cu glanda tiroidă. traheotomia şi traheostomia. REGIUNEA LATERALĂ A GÂTULUI. .

.F. 1988 "Oral Anatomy".Sicher S. Ed. 4.Determinarea tonusului muşchilor mimicii. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei palatine mari.V. Ed. . . Ed. . 2000 "Notiuni de anatomle topografică a capului şi gâtului” . . Măsurători şi identificări pe craniu V. Mosby Company. Podoleanu. 1996 3.Detalii şi repere pe radiografia de profil. ANATOMIA RADIOLOGICA A CAPULUI . al muşchilor masticatori şi al muşchiului sternocleidomastoidian. laringelui.. 1998.. 1980 " Cours universitaire de morphologie cranio-faciale".Palparea punctelor de emergenŃă periferică trigeminali. BIBLIOGRAFIE: 1. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei faciale.Nimigean. V. . Nancy. . Tg. axe. diametre şi indici. Cerma. limbii.Palparea contururilor osoase şi a articutaŃiei temporo-mandibulare. " Anatomia clinică a capului şi gâtului". "Artera carotidă externă . posterioare. I.Palparea arterelor. traheei şi glandei tiroide.Detalii şi repere în incidenŃe speciale 15. Linii.Detalii şi repere pe radiografia de faŃă.Palparea planşeului cavităŃii bucale. laterale. . 5. Nimigean. 16. dentare şi alveolare. The C. Cerma.Ph. TERMINOLOGIA ANTROPOMETRICĂ UTILIZATĂ ÎN STUDIUL APARATULUI DENTO-MAXILAR Puncte craniometrice anterioare.Vaillant. 6. Nimigean.M.AplicaŃii practice. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei carotide externe. L. 1999 30 . 14. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei temporale superficiale. . Cerma.Seres Sturm L. 2. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei linguale. "Anatomie cervico-oro-facială.Podoleanu. Mureş. DESCOPERIRI ŞI LIGATURI DE ARTERE Arterele care pot fi lezate în timpul procedurilor chirurgicale sau în timpul tratamentului stomatologic. planuri..Palparea hioidului.V.V.Palparea ganglionflor limfatici ai capului şi gâtului.L.Palparea glandelor salivare mari. .

Să poată interpreta un buletin de analiză histopatologică. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului. ConŃinutul cursului Curs introductiv: Obiectul de studiu al anatomiei patologice Tulburările circulatorii: Hiperemie. lipidice şi glucidice InflamaŃia: GeneralităŃi asupra procesului inflamator. tromboza. Lucrare de control 2. InflamaŃii nespecifice. Examen practic 4. congestie. Seminarii la lucrările practice 3. embolie. V. distrofii. infarct Distrofiile: definiŃie. inflamaŃii nespecifice şi specifice. studenŃii să fie capabili să: Să cunoască cu precizie principalele leziuni din punct de vedere anatomopatologic şi să înŃeleagă principalele modificări histologice precum şi mecanismele lor de producere din cele mai importante afecŃiuni ale organismului. leziuni ischemice reversibile. Să utilizeze corect terminologia specifică bolilor. 31 . Să sensibilizeze viitori clinicieni asupra importanŃei decisive a diagnosticului histopatologic pentru practica medicală. tumori) ÎnŃelegerea şi însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie orală Prezentarea leziunilor histologice în corelare cu mecanismele fiziopalogice şI manifestările clinice.VI. Examen teoretic-curs 10% 10% 10% 70% ANATOMIE PATOLOGICĂ ANUL II Un semestru 32 ore curs 48 ore lucrări practice Scopul cursului: ÎnŃelegerea şI însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie generală (tulburări circulatorii. EVALUARE: 1. Să poată descrie şi comenta din punct de vedere anatomo-patologic afecŃiunile studiate în clinică. distrofii protidice.

9. 3. Boala Niemann-Pick. Boala Gaucher.InflamaŃii specifice: (tuberculoza. sifilisul congenital şi dobîndit. 4. InflamaŃii nespecifice. 6. Clasificarea tumorilor (tumori benigne epiteliale. Hialinul intra. 8. Boala de focar. reumatismul articular acut şi cronic. 1. 7. Patologia maxilarelor. tumori maligne conjunctive) Tumorile de origine epitelială. Manifestări orale ale unor boli sistemice. Distrofii 1. ConŃinutul lucrărilor practice Lucrări de macroscopie Lucrări de microscopie Tulburări circulatoriiTrombus. 3. 5. placa de aterom Stază sangvină pulmonară cronică. Patologia buzelor. Tumorile de origine conjunctivă. obrazului. Caria dentară. 4. evoluŃia unui focar de fractură. Distrofia fibrinoidă. Infarct pulmonar.şI extracelular. 2. vindecarea plăgilor cutanate. Leziuni celulare ischemice reversibile. Stază sangvină hepatică. boala cu incluzii citomegalice. Patologia limfoganglionară cervico-facială. 5. Pericardita fibrinoasă 2. Apendicita acută flegmonoasă. Leziuni precanceroase buco-maxilo-faciale. 1. Patologia parodonŃială. Infarct renal. Tumorile cavităŃii bucale VI. Leziuni traumatice. procesele de regenerare nervoasă Tumorile: GeneralităŃi. Tumorile disembrioplazice (teratoame) Patologie orală: Tulburări de dezvoltare. Staza biliară intrahepatică. Infarct miocardic. Stază sangvină renală.(în nodulul Aschoff). ulcerul gastric Amiloidoza renală. mucoasei bucale şi limbii. tumori maligne epiteliale. Patologia glandelor salivare. actinomicoza) Procesele de regenerare şi reparaŃie: Ńesut de granulaŃie. Patologia articulaŃiei temporomandibulare. Steatoză hepatică. 6. 2. tumori benigne conjunctive. tumori mixte. 7. 32 . Patologia pulpei dentare.

Actinomicoza. 8. endocardita infecŃioasă pielonefrita acută pneumonia francă lobară bronhopneumonia hepatita cronică. 6. Fibroadenomul mamar. carcinomul hepatocelular 8. 12. Polipul. 5. Melanomul malign. 3. 7. Lichen plan bucal. Leptomeningita acută purulentă. Tumori benigne 1. 5. 4. łesutul de granulaŃie. 5. 1. 2. 3. Granulomul tuberculos. Papilomul. 8. 6. Boala cu incluzii citomegalice. 3. glomerulonefrita acută difuză poststreptococică 4. 4. carcinomul de col uterin 11. Tumori maligne 1. Nevul nevocelular. 11. Carcinomul mamar ductal invaziv. Adenom pleomorf de glandă parotidă. 9. 5.Chist branhial. 2. Fibrosarcomul Patologie orală. 10. carcinomul bronhopulmonar 9. Carcinomul bazocelular 2. Adenocarcinomul de colon şI metastazele limfoganglionare ale acestuia.(tbc pulmonar şi ganglionar) 2.3. 4. Carcinomul spinocelular. limfoame maligne nonhodgkiniene 12. 6. Leiomiofibromul uterin. Abcesul hepatic. Bola reumatismală a cordului: granulomul Aschoff (miocardita reumatismală). Adenomul pleomorf de glandă parotidă. Aortita luetică. ciroza hepatică InflamaŃii specifice 1. 4. 33 . Enterocolita acută ulcero-hemoragică. Granulomul de corp străin. 7. Pielonefrita micotică. carcinomul gastric 7. Hemangiomul capilar cutanat. endocardita reumatismală 3. Granulom de reparaŃie gigantocelular (epulis). Limfoame maligne – limfom Hodgkin. carcinomul renal cu celule clare 10. 7. Carcinom apărut în cadrul unui adenom pleomorf. Neurinomul (schwannomul) 8. 6. Parotidita epidemică.

Taşcă C. 1999. 1994 4. ştiinŃe cu caracter formator. Boala cu incluzii citomegalice. Cerma. care ajută la înŃelegerea fenomenelor biologice normale şi patologice II.. Verejan Irina Curs de morfopatologie pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. 2001 2. SCOPUL CURSULUI: Sistematizarea într-un tot unitar a ansamblului cunoştinŃelor acumulate de chimia şi biochimia modernă.5.70% BIOCHIMIE ANUL I semestrul I – CHIMIE. Kumar V. Ameloblastom Recapitulare VII. Diagnostic surgical pathology. Cotran RS. Bucureşti. Evaluare: Lucrări de control…………………………………………………10% Examen practic……………………………………………………. Introducerea limbajului chimic şi biochimic şi explicarea importanŃei.20% Examen teoretic – scris…………………………………………. 6th ed. 10. VIII. Pathologic basis of disease. Bibliografie: 1. UMF Bucureşti. 8.BIOCHIMIE 32 ore curs (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) 32 ore lucrări practice (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) I. Robbins SL. Ed. Granulomul dentar piogen. 6. semestrul II . Taşcă C. WB Saunders Company. Stăniceanu Florica Histopatologie practică. Curs de morfopatologie. Parotidită epidemică. New York. 5.. Raven Press. 7. 1994. 1989 3. OBIECTIVELE CURSULUI 1. Sternberg S.originii şi semnificaŃiei noŃiunilor de bază 34 . Carcinom scuamocelular de limbă.

citocromul c. proprietăŃi. elastină. D. aminozaharuri. esenŃiale pentru înŃelegerea chimiei şi biochimiei moderne 6. medicina dentară modernă beneficiază din ce în ce mai mult de noile cercetări ştiinŃifice cu caracter chimic şi biochimic 5. E. CONłINUTUL CURSURILOR DE CHIMIE: Apa şi echilibrul acido-bazic Aminoacizi: structură. izoenzime Vitamine: A. gliceride. Asigurarea înŃelegerii contextului fizic. B2. eicosanoizi CompoziŃia chimica a dinŃilor RelaŃia fluorului cu structurile dentare Procese chimice in cariogeneză 35 . în special cele legate de evoluŃie . reglare şi relaŃia structură-funcŃii 4. clasificare. K. proprietăŃi fizico-chimice ale monozaharidelor. specificitate. proprietăŃi. imunoglobuline. codul genetic.şi polizaharide. III. izomeria monozaharidelor. lipide nesaponifiabile. PP. oligo. rol) Acizi nucleici: structura chimică. biosinteză). formele ciclice ale glucidelor. biosinteză). denumire. Cunoaşterea şi înŃelegerea proceselor metabolice desfăşurate în Ńesuturile oro-dentare în perspectiva modernizării procedeeelor terapeutice. forme biologic active. chimic şi biologic în care operează fiecare biomoleculă. C. mutaŃii Chimia glucidelor: caracteristici generale ale glucidelor. proprietăŃi Peptide: clasificare. hemoglobină. fosfogliceride.semnificaŃie clinică Chimia lipidelor: clasificarea lipidelor. ADN (structură. Glicoproteine şi proteoglicani: structuri şi roluri. glutationul (structură. acidul pantotenic. colagen. B1. cinetică. inhibiŃia şi reglarea activităŃii enzimelor. ARN (structură. biotina (structură. rol ) Proteine: structură. mioglobină. B6. Relevarea problemelor majore. dezoxizaharuri. biosinteza proteinelor. nomenclatură. reacŃie sau cale metabolică 3. proteine din dinŃi Enzime: structură. acizi graşi. Cunoaşterea celor mai noi şi importante tehnici şi a principiilor acestora . în contextul în care . B12 (fără structură). Glicoproteine salivare. SusŃinerea interesului studenŃilor în studierea chimiei şi biochimiei prin implicarea chimiei şi biochimiei în dezvoltarea societăŃii. acizii folici. F. termodinamică.2.

metabolismul glicerolului şi trigliceridelor. teoriile mecanismului fosforilării oxidative. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE CHIMIE: 1. Echilibrul ionic în soluŃii apoase 3. biosinteza acizilor graşi saturaşi şi nesaturaŃi. specii reactive ale oxigenului. fructozei şi galactozei Metabolism lipidic: digestia şi absorbŃia lipidelor. cuplarea reacŃiilor endergonice cu cele exergonice. determinarea energiei libere. fagocitoza Metabolism glucidic: digestia şi absorbŃia glucidelor. GNG din aminoacizi şi din lipide). biosinteza “de novo” a acidului palmitic). medicală şi dentară 11. Principalele tehnici pentru separarea şi purificarea compuşilor organici 8. reglarea GNG. ReacŃii chimice fundamentale 4. lanŃul respirator şi fosforilarea oxidativă. calea acidului glucuronic. componentele lanŃului respirator. Cinetica enzimatică 5. alte lanŃuri respiratorii. ciclul Krebs. Metale 12. metabolismul glicogenului. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(I). ConcentraŃiile soluŃiilor 2. glicoliza. oxidarea acizilor graşi în peroxizomi.Factori care influenŃează integritatea structurilor orale IV. Chimia glucidelor 6. Elemente şi compuşi chimici cu importanŃă biologică. calea pentozofosfaŃilor. cetogeneza 36 . metabolismul colesterolului. Aplicabilitatea metalelor 13. metabolismul acizilor graşi (beta-oxidarea acizilor graşi saturaŃi şi nesaturaŃi. Compuşi macromoleculari V. Chimia aminoacizilor şi proteinelor 5. Chimia acizilor nucleici 9. decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(II). Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(III). Chimia lipidelor 7. bilanŃul energetic al arderii glucozei. CONłINUTUL CURSURILOR DE BIOCHIMIE: Metabolism energetic: energia liberă. decuplanŃi ai fosforilării oxidative de lanŃul respirator. NoŃiuni de protecŃia muncii şi conduită în laboratorul de chimie. căile de sinteză a ATP. modalităŃi de utilizare a ATP. gluconeogeneza (ciclul Cori. lipidele plasmatice. Sisteme tampon. Analiza vitaminelor 10.

. hormoni pancreatici Metabolismul şi toxicitatea oxigenului. Smith.Marks. Coagularea 7. utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor. saliva. medulosuprarenalieni. metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice :sinteza “de novo” a nucleotidelor purinice şi pirimidinice. funcŃii. BIBLIOGRAFIE: 1. sinteza AMP şi GMP din IMP. hormoni hipotalamici. C. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul purinic. digestia proteinelor şi absorbŃia aminoacizilor. fier. biosinteza şi degradarea hemului. A clinical approach. Williams & Wilkins Baltimore. Stresul oxidativ în patologia orală 11. Bucuresti. InterrelaŃii metabolice 9. A. magneziu.M. reglarea biosintezei “de novo” a nucleotidelor purinice..o alternativă pentru biochimia clinică Biochimia plăcii dentare Biochimia parodonŃiului Metabolismul xenobioticelor VI. Biochimia cavităŃii orale VII.B. Basic Medical Biochemistry. degradarea bazelor purinice şi formarea acidului uric. bilanŃuri azotate. mecanism de acŃiune. metabolismul amoniacului. Metabolismul glucidelor 4. formarea CTP din UMP. 2001 2. fosfor 2. ureogeneza şi interrelaŃiile cu ciclul Krebs. M. transdezaminarea.Metabolism proteic: starea dinamică a proteinelor. tiroidieni. Greabu. biosinteza dezoxiribonucleotidelor. reglare. D. patologia metabolismului purinelor.D. SemnificaŃia clinică a proteinelor plasmatice 6. Biochimia cavităŃii orale. hormoni cu rol în metabolismul fosfocalcic. Stresul oxidativ şi patologia orală Biochimia salivei: compoziŃie. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul primidinic. creatina. Metabolismul compuşilor minerali I: calciu. degradarea bazelor pirimidinice Hormoni: clasificare. proprietăŃi. hiperbilirubinemii. 1996 37 .. Marks. cupru şi alte microelemente 3. Aspecte metabolice tisulare 10. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE BIOCHIMIE 1. compuşi conjugaŃi ai aminoacizilor. Metabolismul lipidelor 5. hipofizari.. Editura Tehnica. steroizi. Metabolismul compuilor minerali II: clor. Metabolismul compuşilor azotaŃi neproteici 8.

M. Free radicals in biology and medicine. Stryer.L. Nelson. Totan. New York. M. 2002 10... 1999 VIII.. Murray. R..M. F. Mayes.PrezenŃă curs ……………………………………………10% . Textbook of Biochemistry..M... Halliwell. Freeman and Company. Editura Cartea Universitară. Oxford. J. J. New York. M. T. John Wiley & Sons. P.M. T.. 3rd edition. Medicina dentară modernă devine tot mai mult dependentă de cuceririle stiinŃelor fundamentale. Devlin. W..A. Lehninger.50% BIOFIZICĂ ANUL I 1 semestru 32 ore curs 32 ore lucrări practice I. Hill. Inc. Thomas Nelson and Sons Ltd. Editura Cartea Universitară..C.... 2004 13..K.S. J.L. L. Willey Liss. Lucrări practice de chimie şi biochimie. Biochemie für Mediziner. New York. Vierweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH. Spinu. Voet. D. Granner.Lucrări de control semestriale …………………………20% . Greabu... Braunschweig..C. Holman. Cox. B. D. 1995 16. 20% . Totan. Biochemistry. New York. Voet.. Friedr.6.. Paveliu. Ontario. Chemistry in Context. Oxford University Press. Chimie şi biochimie pentru Medicina Dentară. M... 1995 11. Kühl.G.. Principles of Biochemistry. A. Greabu. 1995 9.W. A. McGraw-Hill Companies. 2003 15. D. M. G.. care asigură. Wiesbaden. Ein Lern und Arbeitsbuch mit klinischen Bezug. 2000 7. Linnemann.Examen practic + activitate LP……………………… .. A.. Harper's Biochemistry. Rodwell. creşterea eficienŃei procedurilor 38 . EVALUARE: . V. ca în toate domeniile medicale de altfel. Worth Publishers. 4th edition.Examen teoretic scris ( grile + subiecte) ……………. 2002 12. SCOPUL CURSULUI: Insuşirea noŃiunilor generale necesare înŃelegerii mecanismelor fizice care stau la baza funcŃionării normale si în condiŃii de stres a sistemelor biologice. Gutteridge. 2003 14. H.K. Bucureşti. Bucureşti.. Biochemistry.

Să-şi însuşească datele necesare privind efectele asupra structurilor biologice ale unor factori fizici utilizaŃi frecvent în practica stomatologică 3. Să rămână cu cunoştinŃe suficiente pentru înŃelegerea mecanismelor fizice care guvernează procesele biologice fundamentale. în care absolvenŃii facultăŃilor de medicină dentară trebuie să fie cât mai pregătiŃi pentru a putea beneficia la maxim de soluŃiile tehnologice medicale moderne. Să fie capabili să înŃeleagă mecanismele şi principiile de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica medicală stomatologică. II. odată cu îmbunătăŃirea nivelului de siguranŃă şi încredere din partea medicului. Metode experimentale în biofizică 39 . Considerăm că aprofundarea de către studenŃii anului I. asigură premisele unei pregătiri temeinice şi solide în vederea înŃelegerii mecanismelor mult mai complexe ale fiziologiei şi fiziopatologiei umane discipline studiate ulterior în perioada de pregatire preclinică. 4. în vederea formării unei terminologii pe baza căreia să fie capabili să apofundeze problemele specifice de fiziologie şi fiziopatologie. mai ales în contextul actual. parcurgerea cursului de biofizică oferă oportunitatea studierii principiilor de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica stomatologică. precum tehnicile imagistice.terapeutice dar şi confortul pacientului. metodele electronice odontometrice sau bisturiul electric de radiofrecvenŃă. Totodată. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. 2. Să fie capabili să explice transformările reciproce ale diferitelor forme de energie care se produc în sistemele naturale dar şi în cele construite de om care le asigură o înŃelegere superioară a problemelor cu care se confruntă medicina în general. a principiilor fundamentale de fizică aplicate în studiul sistemelor biologice. Atragem astfel atenŃia asupra importanŃei cu totul speciale şi a rolului esenŃial pe care studiul biofizicii îl poate juca în formarea studenŃilor şi în evoluŃia lor ulterioară. III. pentru a numii numai câteva. Biofizica in contextul medicinei moderne.

AcŃiunea factorilor fizici: interacŃiunea radiaŃiilor ionizante cu materia vie. Determinarea vâscozităŃii lichidelor biologice 2. Biofizica moleculară: starea şi rolul apei în sistemele biologice. prelucrarea informaŃiei într-un analizator 7. efectele biologice ale câmpurilor electromagnetice. circuitul energiei in biosfer. fenomene de bimetalism 5. efectele curenŃilor electrici asupra organismelor vii. procese de autostructurare. acumulare. chimică şi biologică. Biofizica sistemelor complexe: biofizica aparatului locomotor. Studiul osciloscopului catodic 40 . acŃiunea temperaturilor scăzute şi ridicate asupra sistemelor biologice. interacŃiunea radiaŃiilor neionizante cu materia vie.2. proprietatile fizico-chimice ale lichidului bucal. disiparea de energie libera si producerea de entropie. cuplajul dintre diferitele procese din sistemele biologice. 3. Seminar – metode optice de măsurare a concentraŃiei 6. energetica unor procese patologice 6. biofizica analizatorilor. acŃiunea sunetelor şi ultrasunetelor. potenŃiale de electrod. legătura inversă 4. IV. Studiul defectelor de convergenŃă 11. acŃiunea acceleraŃiei. energetica celulară. Măsurarea diametrului mediu al hematiilor 5. Ochiul ca sistem optic centrat. dozimetria radiaŃiilor. proprietăŃi ale soluŃiilor. starea de imponderabilitate. Termodinamica biologică: principiile termodinamicii. Metoda polarimetrica. Biocibernetica: informaŃia şi entropia informaŃională. Măsurarea concentraŃiei unei souluŃii de glucoză 7. Analiza spectrofotometrică 9. radioprotecŃia fizică. Seminar – metode electrofiziologice utilizate în medicină 10. apa ca solvent. laserii în medicină. conversie si transfer de energie în celulă. coroziunea metalelor in cavitatea bucala. membrane celulare şi fenomene de transport. biofizica joncŃiunii neuromusculare. sisteme de comandă. Microscopia optica. Biofizica celulară: barierele biologice. mecanismul contracŃiei musculare şi manifestările fizice care-l insotesc. pile electrice. Măsurarea concentraŃiei unei soluŃii de glicerină 8. biofizica circulaŃiei sângelui. tipuri de soluŃii. Metoda refractometrică. soluŃii. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. sisteme de transmitere a informaŃiei. Determinarea tensiunii superficiale a soluŃiilor 3. iradierea internă şi externă. Studiul transportului pasiv prin membrană 4.

Bucureşti. Cunoaşterea mijloacelor tehnice moderne de investigare a celulelor şi Ńesuturilor (microscopie optică..……….. 1999 3. 41 . vol. 2003. microscopie electronică. 2001 VI. Ed. EVALUARE Lucrare de control …………. microscopie confocală. C.F. ÎnŃelegerea structurii microscopice şi ultramicroscopice a celulelor şi organelor corpului uman. Calculator 3 – masurarea tensiunii arteriale şi a pulsului arterial 16.. U. TruŃia. 2. Catedra de Biofizică. 1 &2 2. Calculator 2 – prelucrarea activitatii radiatiilor 15.………………………………. Eremia. şi colab. “Carol Davila”..20% Examen practic……………………………………………….M. Sonia Herman. “Biofizică Medicală – Lucrări Practice”. Calculator 1 – prelucrare EKG 14.60% HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE ANUL I Semestrul I şi II Curs 32 ore semestrul I + 32 ore semestrul II Lucrări practice 64 ore pentru ambele semestre I.………………. Seminar – aplicaŃii IT in practica stomatologică V. Cornelia. “Carol Davila”. Determinarea atenuării radiaŃiilor ionizante 13. Facultatea de Medicină Generală.Univ. SCOPUL CURSULUI: 1. Bucureşti.12. Ed. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ 1. culturi celulare. “Principii de biofizică umană”. Bucuresti. Dimoftache. D. Tehnoplast Company. “Lucrări practice de Biofizică”.…………………………20% Examen teoretic scris ( întrebări grilă şi/sau subiecte de tratat) ……………………….

II. Lucrările practice vor urmări cursul. Ńesutul nervos şi sângele) şi respectiv a organelor şi sistemelor de organe. completate cu noŃiuni de histofiziologie. cuprinzând studiul celulei eucariote histologia generală şi specială. Informarea studenŃilor privind structurile şi ultrastructurile organismului uman pentru a înŃelege şi aborda patologia generală cuprinsă sub forma cursurilor şi a lucrărilor practice de histopatologie din anul II de studii. Cursurile vor cuprinde noŃiuni privind structura microscopică.histoenzimologie şi imunohistochimie) pentru stabilirea funcŃiilor normale ale acestor structuri. Ńesutul conjunctiv cu derivatele sale. CONłINUTUL CURSULUI Pe parcursul a două ore săptămânal în semestrul I cât şi în semestrul I se vor urmări două capitole esenŃiale şi anume: citologia. precum: diapozitive color. desfăşurate pe parcursul a două semestre. câte două ore săptămânal. Ńesutul muscular. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Lucrările practice. prin care studenŃii vor urmări desfăşurarea lucrărilor practice. folii color pentru retroproiector. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursurilor studenŃii vor trebui să demonstreze însuşirea în mod corect a noŃiunilor predate ce cuprind aspectele normale privind biologia celulei şi a Ńesuturilor. Examinarea preparatelor citologice şi histologice se va efectua cu microscoape binoculare performante. studiindu- 42 . transmisie prin sistem cablu TV. realizează pregătirea practică a studenŃilor în vederea posibilităŃii de examinare a preparatelor citologice şi histologice cu ajutorul microscopului optic performant şi a microscopului electronic de transmisie şi de baleiaj. Să realizeze în practica medicală stomatologică diferenŃele structurale dintre normal şi patologic. incluzând studiul structurii microscopice a Ńesuturilor organismului uman normal (Ńesutul epitelial. adaptându-şi tratamentul în funcŃie de acestea. 3. III. structura microscopică şi ultrastructura Ńesuturilor şi a organelor. ultrastructura şi funcŃiile celulei eucariote şi a componentelor sale. III. precum şi histologia organelor şi a sistemelor organismului uman. Lucrările practice vor cuprinde prezentarea tehnicilor de laborator din domeniul citologiei şi histologiei. cât şi folosirea mijloacelor didactice specifice.

Ńesuturile epitelial. a mecanismelor etiopatogenice.. 3. . Editu ra Didac tic ă ş i P edag og ică. Popescu L. Bucu reş ti 1 9 8 3 . BIBLIOGRAFIE 1) Bi o lo gi e celu la ră .se celulele eucariote. SCOPUL CURSULUI: 1.. ÎnŃelegerea rolului actual al infecŃiilor în patologia umană şi a implicaŃiilor lor în activitatea medicală cotidiană. 2. muscular. EVALUARE Evaluarea noŃiunilor predate la curs şi lucrări practice se realizează prin: 1) lucrări de control în semestrul I şi II din materia de curs şi lucrări practice (15%) 2) examen practic la sfârşitul fiecărui semestru (25%) 3) examen teoretic scris în semestrul I şi II (60%) BOLI INFECłIOASE ŞI EPIDEMIOLOGIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice în stagiu I. M. Beng a Ghe. Mixich F.M. I. Kelly R. 1995 şi 1999. A Lange Medical Book. ediŃia 8 şi 9. structura organelor şi a sistemelor de organe. Onicescu D.. Cunoaşterea principalelor antibiotice şi chimioterapice.. P opes cu L. II. V. 2) Histologie medicală. 1987. Ionescu N. Junqueira C. Editura Sitech. Carneiro J. USA... Onices cu D. Diculescu I. iar în cadrul histologiei speciale din semestrul al II-lea.. vol. Însusirea simptomatologiei patognomonice a principalelor infecŃii. Bucureşti. OBIECTIVELE CURSULUI: 43 .. Editura Medicală 1995 VI.. 4) Basic Histology. precum şi a tehnicii administrării lor. Onicescu D. 1997. 3) Biologie celulară şi moleculară. nervos şi sângele. conjunctiv. Editura Medicală. 5) Atlas color de histologie. a mijloacelor terapeutice şi a melodelor actuale profilactice. Dicules cu I. Craiova..

cloramfenicol. clinice. MONONUCLEOZA INFECTIOASÃ 44 . dietetic. doze la copil si adult. Să cunoască tehnica administrării principalelor antibiotice şi chimioterapice. sulfamide. protozoare. 6. metazoare. rickettsii. Pentru cursurile 2. Să recunoască semnele clinice cardinale ale infecŃiilor studiate.Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili 1. STOMATITE. DIFTERIA. CONłINUTUL CURSULUI: 1. simptomatic si de crestere a rezistentei în general. β-lactamine monociclice. fungi patogeni. nitroimidazoli. reactii adverse. 3. CURS INTRODUCTIV: • • • • • • • Clasificarea principalilor agenti etiologici ai bolilor infectioase: virusuri. 5. durata tratamentului. intervale între doze. indicatii clinice. 4. Să cunoască riscul profesional al infecŃiilor comunitare şi metodele profilactice actuale. 3: tehnica administrãrii. de laborator. spectrul antibacterian. chlamidii. aminoglicozide. 2. Antibiotice (I): β-lactamine. antifungic sau antiviral. rifampicine. 2. patogenic. nitrofurani. tienamicine. Principii generale de aplicare a serurilor heterologe. ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE • Tetracicline. Să cunoască. lincosamide. chinolone. Principii generale de tratament în bolile infectioase: tratament igienic. ANGINE. Caracterele specifice bolilor infectioase. 3. etiotrop specific cu produse biologice. inhibitori de β-lactamaze. antivirale. cefalosporine. mycoplasme. Profilaxia bolilor infectioase. macrolide . bacterii. FARINGITE. 4. TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN ÎN BOLILE INFECTIOASE • • Clasificarea antibioticelor si chimioterapicelor. actynomicete. polimixine. peniciline. III. Legislatia în bolile infectioase: grupele A si B. Principii generale de diagnostic pe criterii: epidemiologice. Să evalueze riscul de contagiozitate al principalelor boli infecŃioase. antifungice. Să îndrume pacienŃii pentru elaborarea diagnosticului infecŃiilor şi a tratamentului corespunzator. riscul infecŃiilor nosocomiale şi metodele de combatere în activitatea medicală cotidiană.

• Etiopatogenie. SINDROAME CLINICE PRINCIPALE PRODUSE DE VIRUSURILE RESPIRATORII: GRIPA. epidemiologie. 7. • Etiopatogenie. BOLI ERUPTIVE MAJORE: SCARLATINA. tratament si profilaxie. epidemiologie. 5. diagnostic pozitiv si diferential. tratament si profilaxie. TOXIINFECTIILE ALIMENTARE SI TESUTURILOR MOI MAXILO-FACIALE Spectrul etiologic actual si tratamentul antibacterian. 12. epidemiologie.ÎN STAGIU CLINIC DE 8 ZILE. OREIONUL • Etiopatogenie. complicatii. DIZENTERIA BOTULISMUL • Etiopatogenie. tablou clinic. 6. complicatii. INFECTII ALE BACTERIANÃ. TUSEA CONVULSIVÃ. RABIA. ADENOVIROZELE. HOLERA. tratament si profilaxie. IV. tablou clinic. tablou clinic. complicatii. diagnostic pozitiv si diferential. tablou clinic. PERIODONTITE. 8. epidemiologie. complicatii. 24 ORE / GRUPA DE STUDENłI 45 . INFECTII CU GERMENI OPORTUNISTI ASOCIATE CU INFECTIA HIV/ SIDA • Etiopatogenie. tablou clinic. BRONSIOLITA (VIRUSUL SINCITIAL RESPIRATOR). diagnostic pozitiv si diferential. complicatii. RUJEOLA. HEPATITE ACUTE VIRALE: SPECTRU ETIOLOGIC SI CLINIC ACTUAL • Etiopatogenie. MENINGITE SI ENCEFALITE ACUTE. 11. tratament si profilaxie. VARICELA • Etiopatogenie. INFECTII • ODONTOGENE: ODONTITE. epidemiologie. complicatii. diagnostic pozitiv si diferential. diagnostic pozitiv si diferential.• • Clasificarea clinico-etiologicã a anginelor si stomatitelor. tablou clinic. tratament si profilaxie. complicatii. diagnostic pozitiv si diferential. RUBEOLA. tablou clinic. epidemiologie. epidemiologie. epidemiologie. ENTEROVIROZE: POLIOMIELITA. TETANOSUL. tratament si profilaxie. tratament si profilaxie. INFECTIA HIV/SIDA. 9. 10. diagnostic pozitiv si diferential. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE . Etiopatogenie. complicatii. diagnostic pozitiv si diferential. tratament si profilaxie. GASTROENTEROCOLITE ACUTE BACTERIENE SI VIRALE: FEBRA TIFOIDÃ. tablou clinic.

1999. Trichineloza. scarlatina. diagnosticul pozitiv. Angine. diagnosticul pozitiv. varicela. Parotidita epidemică. Boli Infectioase pentru studentii facultãtilor de stomatologie – Prof. edem presternal. Tusea convulsivă . Riscul transmiterii profesionale şi obligativitatea vaccinăriiantihepatită . herpes zoster. botulismul.examen clinic. infecŃioasă. InfecŃii odontogene: gingivite. diagnosticul pozitiv. G. 4. orhită).examen clinic. 7. Bucuresti 1997.A. discutarea rezultatelor probelor de laborator. tratament şi profilaxie. meningite virale şi bacteriene.StudenŃii sub îndrumarea cadrelor didactice efectuează vizita la patul bolnavului. B. Hepatite virale acute: A. 46 . rubeola.dr. 3.examen clinic. tratament şi profilaxie 2.examen clinic. adenoviroze. Viroze respiratorii: gripa. tetanosul. discutarea rezultatelor probelor de laborator.examen clinic. bronsiolita .cu virusul sincitial respirator. Drãgan.examen clinic.dr. Boli Infectioase – Teste pentru concursuri si examene. cu urmatoarele profiluri de infectii: 1. encefalite .examen clinic. tratament şi profilaxie. V. R. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Bucuresti. 6. InfecŃiile sistemului nervos: poliornielita la vaccinaŃi. infecŃii supurate. diagnosticul pozitiv. diagnosticul pozitiv. stomatite şi mononucleoza. tratament şi profilaxie. C. 2. discutarea rezultatelor probelor de laborator. diagnosticul pozitiv. Riscul expunerii profesionale şi obligativitatea respectarii normelor profilactice. ToxiinfecŃii alimentare colective. Profilaxia antitetanică şi antirabică pentru plagi produse prin muscatura de animale . discutarea rezultatelor probelor de laborator. discutarea rezultatelor probelor de laborator. tratament şi profilaxie. Drãgan. forme medii şi severe (cu reacŃie pancreatică. BIBLIOGRAFIE: 1.. InfecŃii ale plagilor. Editura Didacticã si Pedagogicã. discutarea rezultatelor probelor de laborator. 8. InfecŃia cu VIH şi SIDA. Parotidite bacteriene supurate. tratament si profilaxie. D. Madelena I. infecŃii streptococice şi stafilococice . tratament şi profilaxie.examen clinic. vol I – Prof. Parotidita cronică hipertrofică la copii infectaŃi cu VIH şi SIDA. 5. InfecŃii digestive bacteriene şi virale. InfecŃii cu germeni oportunisti . diagnosticul pozitiv. meningitia urliană. diagnosticul pozitiv. Boli infectioase eruptive: rujeola. discutarea rezultatelor probelor de laborator. tratament şi profilaxie.Madelena I. faringite. Editura “Granada“ . complicaŃii . .

John E. Bennet. 1998 5.. Kliegman.dr. 2.50 %. Rujeola – Prof.Cunoaşterea de către studenŃi a substanŃelor anestezice locale şi corective vazoconstrictoare utilizate în stomatologie. VI. Arvin – Nelson textbook of pediatrics. precum şi a atitudinii faŃă de aceste accidente şi complicaŃii. Madelena I. 17-édition. Saunders. ANESTEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ ANUL III 2 semestre 64 ore curs / 96 ore lucrări practice I. II. 47 . Mandell. 1998 4. 6. CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ. 2000. în funcŃie de statusul pacientului 4. Editura “Viata Medicalã Româneascã”.3.Maladies Infectieuses et Tropicales. Pilly ..dr. Bucuresti. Drãgan. Montmorency.Obiectivele cursului 1. EVALUARE: • • • • Examen practic la sfârşitul stagiului – 20% Lucrare de control privind tehnica administrării antiboticelor – 15% Lucrare de control privind infecŃiile cavităŃii orale şi ale căilor aeriene superioare – 15% Examen final scris . Churchill Livingstone. Raphael Dolin – Mandel. Ann M. 2M2. E. Robert M.Cunoaşterea indicaŃiilor şi contraindicaŃiilor substanŃelor anestezice.Cunoaşterea accidentelor posibile şi a complicaŃiilor anesteziei locale în cabinetul de stomatologie. Gerald L. Douglas and Bennet’s Principles and practice of Infectious Diseases – 5th ed. B. 2000.. 16th ed. 7.Cunoaşterea şi practicarea corectă a tehnicilor de anestezie locală şi loco-regională 3. Bucuresti. 2000. Actualitãti în Boli Infectioase – Prof. W. Behrman Richard E. APPIT.Scopul cursului Deprinderea teoretică şi practică a tehnicilor de anestezie loco-regională şi deprinderea unor cunoştinŃe de anestezie generală. Ed. Editura “Viata Medicalã Româneascã”. Drãgan.Madelena I.

alergic. pulmonar. boala citostatică. tronculară periferică. precum şi indicaŃiilor inhalosedării în medicina dentară .ConŃinutul cursurilor 1 Scurt istoric.Bucur. neuropsihic.1. Anestezia tronculară periferică la mandibulă. denutrit anemic. hepatic. C. Anestezia topică. SubstanŃe anestezice locale şi corective vasoconstrictoare utilizate în medicina dentară. Resuscitarea cardio-respiratorie în medicina dentară. Terenul cu tulburări de coagulare endocrino-metabolice. anestezia plexală.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de anestezie topică. terenul canceros iradiat. 5 Accidente şi complicaŃii locale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie. precum şi a accidentelor şi complicaŃiilor care pot surveni în timpul sau după administrarea anesteziei 3.ConŃinutul stagiilor practice 1. doze. tratament. N. prin infiltraŃie. Bucureşti.Canavea. Editura NaŃional. corticodependent.GănuŃă. anestezia prin infiltraŃie. anestezia intraligamentară.Cunoaşterea de către studenŃi a indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului şi cu intervenŃia ce urmează a fi efectuată. V. infantil.Evaluare 48 . Anestezia simultană a mai multor nervi prin aceeaşi injecŃie. A. 3 4 Anestezia tronculară periferică la maxilarul superior. Ruxandra Cioacă. 8 Anestezia loco-regională în raport cu terenul pacientului. vol. A Garfunkel. tratament.Cunoaşterea substanŃelor şi a instrumentarului necesar pentru anestezia loco-regională 2. 2 Tehnica anesteziei loco-regionale în medicina dentară. vârstnic. forme clinice. I. cardiac. renal. simptome. 7 IndicaŃiile anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului: obez. 6 Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie. III.Cunoaşterea indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului. 1999 VI. intraligamentară. IV.Bibliografie Chirurgie oro-maxilo-facială. alcoolic. ProprietăŃi. semne clinice.MaliŃa.5.

infiltraŃie. Se vor efectua 5 anestezii simple (anestezie topică. ExtracŃia dentară. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (I) 5 6 7 8 49 .Obiectivele cursului 1.Scopul cursului Cunoaşterea şi însuşirea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară la dinŃii temporari şi permanenŃi. clinica şi tratamentul acestora.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 4 Istoric. IndicaŃii. ExtracŃia la copii. III. ANUL IV 1 semestru 32 ore curs / 64 ore lucrări practice I.Cunoaşterea şi perfecŃionarea cunoştinŃelor de anestezie loco-regională în vederea efectuării intervenŃiilor de chirurgie orală. a pregătirii câmpului protetic. 2. NoŃiuni generale. Tehnica generală a extracŃiilor dentare. Tehnica extracŃiei pe grupe de dinŃi. -examen scris.Tehnici speciale utilizate în extracŃie. sinuzita maxilară odontogenă) şi a tratamentului acestor afecŃiuni. Obiectivul chirurgiei oro-maxilo-faciale. Examenul clinic.Cunoaşterea de către studenŃi a proceselor infecŃioase perimaxilare (supuraŃii periosoase. Pregătiri preextracŃionale. II. a noŃiunilor de chirurgie parodontală. ComplicaŃiile extracŃiei dentare:etiopatogenia. prevenire tratament. a accidentelor şi complicaŃiilor acestora şi a prevenirii lor 3. tehnici Tehnici individualizate de extracŃie în funcŃie de particularităŃile locale Accidentele extracŃiei dentare: cauze. 1 anestezie generală). -2 seminarii (1 anestezie loco-regională.Fiecare student va consulta 5 pacienŃi cărora le va efectua anamneza înregistrarea datelor în FO. indicaŃii şi contraindicaŃii. refrigeraŃie). loji superficiale. precum şi a patologiei erupŃiei dentare 4.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară. a accidentelor şi complicaŃiilor extracŃiei dentare.Cunoaşterea şi însuşirea metodelor chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic.

Editura NaŃional. vol. definitivi. Editura CERMA. diagnosticarea şi tratamentul supuraŃiilor periosoase. A. A. S. întocmirea documentaŃiei F. Bucureşti. extracŃia resturilor radiculare. I. Editura NaŃional. monoradiculari şi pluriradiculari. extracŃia cu separaŃia rădăcinilor. editura CERMA. 2001 50 . C.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. 1999 Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. N. 2002 4.Bucur.Maftei şi colaboartorii. dinŃi incluşi.I. 3. A. SupuraŃiile periosoase IV.Petre. 2.Bucur. simptome. Lidia Ştefănescu. R.Marinescu. H.N.MaliŃa.GănuŃă.Atlas de tehnici de anestezie în Stomatologie.MaliŃa. diagnostic Tratamentul chirurgical al incluziei dentare InfecŃii oro-maxilo-faciale – GeneralităŃi.Canavea. V.Vârlan. Editura NaŃional.ConŃinutul lucrărilor practice 1.Bibliografie 1.Atitudinea de urgenŃă în cadrul accidentelor extracŃiei dentare. N.Participarea la îngrijirea.II.GănuŃă. C.Bucur. 1988 2. vol. A.Garfunkel. I. C.GănuŃă. I. Bucureşti. extracŃie prin alveolotomie.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.Maftei şi colaboratorii. Ruxandra Cioacă. 1999 3.Tehnici uzuale de Chirurgie Orală. Participarea la intervenŃii de chirurgie dento-alveolare ca ajutor la rezecŃii apicale. Bucureşti.Efectuarea examenului clinic. A.IoniŃă.GănuŃă.O şi a tehnicilor de extracŃie pentru dinŃi temporari. A.Bodnar.9 10 11 12 13 14 15 16 Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (II) Metode chirurgicale în tratamentul protetic în deficienŃele părŃilor moi Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul protetic în deficienŃele osoase Accidentele de erupŃie ale dinŃilor Incluzia dentară: etiopatogenie. Bucureşti. tratamentul deficienŃelor de părŃi moi şi osoase în pregătirea câmpului protetic. Bucureşti.

ConŃinutul cursurilor 1 2 3 Traumatologie:Plăgile părŃilor moi oro-maxilo-faciale Traumatologie: Fracturile de mandibulă Traumatologie: Fracturile de maxilar.T. III. Adenite acute şi cronice.Obiectivele cursului Cunoaşterea de către studenŃi a unor capitole importante de patologie oro-maxilo-facială.Patologia A.Se urmăreşte cunoaşterea semnelor clinice. ANUL V 1 semestru 48 ore de curs / 128 ore lucrări practice I.Tumorile benigne ale maxilarelor şi părŃilor moi 3.VI. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oromaxilo-facială. -examen practic. a diagnosticului pozitiv şi diferenŃial.Scopul cursului II. Fistule cronice. SupuraŃiile lojilor superficiale. 4. Fracturile piramidei nazale.Evaluare -Fiecare student va participa la tratarea a 18 pacienŃi (examen clinic. a atitudinii de urgenŃă precum şi orientarea pacienŃilor cu afecŃiunile mai sus menŃionate. tehnici operatorii. cum sunt: 1. Fracturile complexului orbitozigomatic. InfecŃii difuze. către serviciile de Chirurgie OroMaxilo-Facială. îngrijiri postoperatorii -2 seminarii din materia predată la curs.Traumatismele oro-maxilo-faciale şi tratamentul lor 2.Patologia glandelor salivare 5. InfecŃii specifice.M.Tratamentul de urgenŃă în traumatismele oro-maxilo-faciale 6. care de cele mai multe ori se prezintă în cabinete de stomatologie. 4 SupuraŃii în sfera oro-maxilo-facială.generalităŃi. -examen oral. 51 . 5 6 7 SupuraŃiile lojilor profunde.

-Stagiul de StaŃionar 1. Tumori osteogene.Tumori conjunctive. 52 .Tumori epiteliale. concediu medical). injecŃii erc) 5.Participarea şi urmărirea evoluŃiei postoperatorii (reanimare.ConŃinutul lucrărilor practice Stagiul practic -Stagiul de Ambulatoriu de împarte în două perioade. astfel: 1. 2. care se prezintă la control (fracturi ale maxilarelor.Tumori vasculare 9 Tumori benigne de părŃilor moi (II). plăgi diverse.Urmărirea postoperatorie a bolnavilor internaŃi şi externaŃi din clinică. Clasificare. Tumori nonosteogene 11 Tumori ale oaselor maxilare (II).Participarea la actul operator ca ajutor mâna a III-a 4. îngrijiri. Chisturile maxilarelor. mezenchimale.8 Tumori benigne de părŃi moi (I). Sialozele. 10 Tumori ale oaselor maxilare (I).de câte 8 săptămâni. terapie intensivă. 13 14 15 16 Tumori benigne ale glandelor salivare InfecŃiile glandelor salivare.Participă la urmărirea postoperatorie şi dispensarizarea bolnavilor operaŃi în secŃie şi ambulator. intervenŃii chirurgicale pentru tumori etc) 4. Tumori odontogene: epiteliale. 2. chirurgie preprotetică) 3.Participarea la îngrijirile preoperatorii 3. Chisturi de părŃi moi.Examenul clinic al bolnavilor şi întocmirea foilor de obserrvaŃie. Clasificare. Litiaza salivară. Sinuzita maxilară odontogenă.În care se urmăreşte întocmirea documentaŃiei clinice a bolnavilor cu afecŃiuni oromaxilo-faciale care se prezintă la consultaŃii.Întocmirea documentaŃiei de externare a bolnavilor din spital (epicriza. 12 Tumori ale oaselor maxilare (III). Tumorile glandelor salivare mici. Comunicarea buco-sinuzală Patologia ATM IV. dinŃi incluşi.Participarea ca ajutor la intervenŃiile de chirurgie orală efectuate în ambulatoriul clinicii (rezecŃii apicale.

Ştefănescu. SCOPUL CURSULUI SEMESTRUL I . -participarea la intervenŃii de chirurgie ambulatorie iar la staŃionar. -examen practic. 53 . 1988 2. R.ore de lucrări practice I.GănuŃă. A.MaliŃa. participarea la imobilizări de fracturi.Bucur. Editura NaŃional. H.Asimilarea de catre studenŃi a aspectelor principalele de patologie traumatică şi ale bazelor explorării imagistice în chirurgie.Bodnar. Bucureşti. N. infecŃii chirurgicale localizate si generalizate).IoniŃă. Editura NaŃional. Vol. -examen oral. hemoragii plăgi. .Evaluare -fiecare student va întocmi documentaŃia clinică unui număr de 20 de pacienŃi ambulatoriu şi 20 de pacienŃi staŃionar. intervenŃii chirurgicale. S.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind asepsia şi antisepsia precum si a noŃiunilor de bază privind anestezia.ore de curs 96 .Bucur.Petre. CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ SPITALUL CLINIC "SFÂNTUL IOAN” ANUL III semestrul I / II 64 . A GănuŃă. L.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. Bucureşti. -test grilă de evaluare. C.Bibliografie 1. 1999 VI. A.Vârlan. agresiuni tehnice.II. N.V.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind principalele aspecte ale urgenŃelor chirurgicale (soc. tratamente diverse la un număr de 20 de pacienŃi. A. C. .GănuŃă.Marinescu.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.

sub redacŃia Prof Dr. antisepsia.să recunoască manifestările clinice ale bolilor chirurgicale cu răspândire largă sau cu risc de complicaŃii majore acute. pentru a putea îndruma în mod adecvat pacienŃii. sistemul endocrin) . aparatui genital.Informarea generală a studenŃilor asupra principiilor de oncologie generală. IV. abdomen în intregime. precum şi unele aspecte specifice ale anesteziei . transplantele de organe.La sfârşitui fiecărui modul de 5 săptămâni de activitate clinică (15 zile de stagiu) din semestrul I şi din semestrul II studenŃii sunt controlaŃi prin .să poată da explicaŃii generale pacienŃilor privind patologia chirurgicală frecventă bolilor neoplazice şi urgenŃele chirurgicale. EVALUARE . BIBLIOGRAFIE Chirurgie Generală pentru StudenŃii Stomatologi. III.să recunoască urgenŃele chirurgicale şi patologia traumatică fiind capabili de a acorde asistenŃa primară şi dirijarea adecvată a pacienŃilor .să recunoască manifestările clinice iniŃiale ale diferitelor localizări ale bolii neoplazice şi să îndrume pacienŃii în mod adecvat .SEMESTRUL II . Editura Tehnică Bucureşti 2003 VI.să pună în practică elementele de bază privind asepsia. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Anexa 2 V.examen practic cu asistentul de 54 . sistemul vascular periferic. . Corneliu Dragomirescu. CONłINUTUL CURSURILOR Anexa l IV. torace.Asimilarea de către studenŃi a principalelor aspecte din patologia chirurgicală majoră cu accent pe diferitele localizări ale bolii neoplazice şi pe bolile cu răspândire largă sau cu riscuri de complicaŃii majore acute (sân. după cele două semestre: . elemente de chirurgie pediatrică. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili.

primul ajutor. principiile replantării extremităŃilor. clasificare. Arsurile: definiŃie clasificare. indicaŃii. primul ajutor şi principii terapeutice. principii de reanimare chirurgicală. clasificare. aspecte anatomoclinice. Celulite. Erizipelul. primul ajutor. Transfuzia de sânge: definiŃie. InfecŃiile chirurgicale localizate: definiŃie. InfecŃiile: definiŃie aspecte anatomoclinice. Antraxul. Tetanosul. clasificare. 4. principii terapeutice. 7. istoric. Plăgile: definiŃie. triajul şi asistenŃa primară. principalele tipuri de anestezie. Traumatologie ortopedică. semne clinice. evoluŃie. principii terapeutice. 14. Patologia chirurgicală a mâinii şi degetelor. Fasceita necrozantă. incidente şi accidente. evoluŃie. 12. 15. Primul ajutor în amputaŃiile traumatice ale extremităŃilor.ANUL III 1. 13. InfecŃiile cu germeni anaerobi.La sfârşitul anului III . 5. tehnici şi mijloace de realizare. clasificare. Traumatismele: aspecte anatomoclinice. incidente şi accidente. luxaŃiile. resuscitarea cardio-respiratorie. principii terapeutice. evoluŃie complicaŃii. evoluŃie. principii terapeutice. semne clinice. principii terapeutice. aspecte clinice. principii terapeutice. complicaŃii. Traumatismele cranio-cerebrale şi vertebro-medulare: definiŃie. Anestezia: definŃie. complicaŃii. istoric. 55 .lucrare de control din cursuri (teste cu răspunsuri multiple) . 9. principii. Degerăturile: definiŃie. Hemoragiile: clasificare. Traumtismele toracelui: definiŃie. principii terapeutice. biologia vindecării plăgilor. substanŃe folosite. Septicemiile. fiziopatologie. evoluŃie. Şocul: definiŃie. tehnici şi mijloace de realizare 3. grupele de sânge. Traumatismele abdomeului: definiŃie. complicaŃii. Stafilociile cutanate. aspecte clinice.grupă . Agresiunile termice. semne clinice. Abcesul şi flegmonul. aspecte clinice. fiziopatologie. principii terapeutice. Istoricul chirurgiei. Asepsia şi antisepsia: definiŃie istoric indicatii. Hipotermia generalizată accidentală. principii de tratament. primul ajutor şi principii terapeutice. terapeutice. indicaŃii. primul ajutor.examen scris din toată materia (teste cu răspunsuri multiple).. semne clinice. ANEXA 1 CURSURI SEMESTRUL I . semne clinice. clasificare. 8. InfecŃiile chirurgicale generalizate : definiŃie. principii terapeutice. anatomie patologică. Politraumatismele: definiŃie. clasificare. semne clinice. 2. 6. 11. aspecte clinice. evoluŃie. tehnica. fracturile: definiŃie. primul ajutor. aspecte clinice. clasificare. Entorsele. clasificare. 10. primul ajutor.

complicaŃii. aspecte anatomoclinice. aspecte apenticita anatomoclinice. Litiaza urinară. evoluŃie. aspecte clinice. 10. evoluŃie. Celioscopia. Patologia ficatului şi căilor biliare. InfecŃiile nespecifice. Patologia aparatului urinar şi genital masculin: clasificare. InsuficienŃa 56 . principii terapeutice. leziunile dobândite netumorale. 6. evoluŃie. aspecte anatomoclinice. clasificare. evoluŃie. Apenticita acută şi cronică: semne clinice. aspecte anatomoclinice. semne clinice. Patologia stomacului şi duodenului. Tomografia computerizată şi RMN. complicaŃii. Diverticul Meckel. clasificare. Abdomenul acut netraumatic. evisceraŃii: definiŃie. 7. tumorile . principii terapeutice. Tumorile bronhopulmonare: definiŃie. clasificare. intestino-mezenterice. 3. clasificare. aspecte clinice. principii terapeutice. Boala diverticulară. Pancreatita acută şi pacreatita cronică: fiziopatologie. Abcesele şi fistulele anale. principii terapeutice. Patologia peretelui abdominal. Tumorile. principii terapeutice. evoluŃie. Chistul hidatic. complicaŃii. DefiniŃie. 9. Cancerul căilor biliare şi ampulomul Valerian: definiŃie. complicaŃii. clasificare. principii de tratament. depistare. 2.aspecte anatomoclinice. evoluŃie. stadializare. DefiniŃie. complicaŃii. principii terapeutice. semne clinice. clasificare. Litiaza căilor biliare extrahepatice: definiŃie. aspecte anatomoclinice. complicaŃii. principii terapeutice. Traumatismele splinei: aspecte anatomoclinice. Patologia chirurgicală a toracelui. Endoscopia. principii terapeutice. Patologia esofagului: arsurile caustice. Traumatismele. principii terapeutice. Patologia intestinului subŃire şi Tumorile. clasificare. principii terapeutice. principii terapeutice. Patologia anusului: hemoroizii şi complicaŃiile lor. principii terapeutice. 4. Boala ulceroasă gastroduodenală. 5.16. Peritonitele. Tuberculoza. SuferinŃele vasculare apendicelui. Patologia pancreasului şi splinei. CURSURI SEMESTRUL II. Aspecte anatomoclinice.ANUL III 1. Boala pilonidală. evoluŃie. aspecte clinice. principii terapeutice. aspecte clinice. aspecte anatomoclinice. tratament. evoluŃie. ocluziile. Tehnici de explorare imagistică în diagnosticul şi terapeutica unor afecŃiuni chirurgicale. clasificare. principii terapeutice. clasificare. Patologia chirurgicală a sânului. aspecte anatomoclinice. hemoragiile digestive: definiŃie. Ecografia. Traumatismele ficatului. principii terapeutice. InfecŃiile sânului: clasificare. evoluŃie. Patologia colonului şi rectului. Tumorile pancreasului: definiŃie. evoluŃie. Cancerul mamar: factori de risc. Hernii. Tumorile gastrice: definiŃie. Boala diverticulară. DefiniŃie. principii terapeutice. semne clinice. Tumorile ficatului. complicaŃii. 8.

evoluŃie. DefiniŃie. trombozele: definiŃie. DefiniŃie. CONTINUTUL CURSURILOR . Pancreasul endocrin. Ischemia acută periferică. Elemente de chirurgie infantilă. primul ajutor. Paratiroidele. Aspecte imunologice. Boala varicoasă. 13. complicaŃii. 12. Principii de tehnică. Rezultate. EvoluŃie.ObstrucŃia arterială periferic acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală – criza de angor pectoris 57 . Suprarenala. Hidrocel. emboliile. Limfangita şi adenitele acute. 16. Tromboflebitele. principii terapeutice. clasificare. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenta in cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog III. Epidemiologie. principii terapeutice. ContraindicaŃii. 11. Evaluarea post terapeutică. clasificare. SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor in vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor in trepte logice. Adenomul de prostată. Prognostic. Tiroida. Arteriopatiile cronice obstructive ale membrelor. Stadializare. Traumatismeme arteriale periferice: aspecte anatomoclinice. Tumorile maligne. aspecte clinice. in functie de amploarea gravitatii cazului I. Patologia venoasă şi limfatică: definiŃie. 14. aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. semne clinice.renală acută. Principii de oncologie generală. InsuficienŃa venoasă cronică. precum si terapia adecvata fiecarei urgente. IndicaŃii. principii terapeutice. URGENTE MEDICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. Patologia sistemului arterial periferic. Prognostic. 15. Transplantele de organe. primul ajutor. Principii terapeutice. Varicocel. Endocrinopatiile chirurgicale. Oncogeneza. Diagnostic.

specifice pentru tipurile de urgente medicale V. Dr. EVALUARE Examen practic si oral la finalul stagiului Proba scrisa – expunere in extenso a 4 subiecte 58 . Iordache Nicolae. BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. Conf. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. in curs de aparitie la Editura Medicala V. Dr.– angorul instabil – infarctul miocardic acut . Balan Horia.UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii Insuficien\a cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza +ocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc şocul cardiogen şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV.

Istoricul social 59 . în sensul prevenirii bolilor profesionale. Antecedente heredo-colaterale e. DIAGNOSTIC ORO-DENTAR CURS I Introducere în studiul modalităŃilor şi metodelor ce duc la punerea diagnosticului. testele diagnostice şi cele de laborator CURS II Istoricul bolii (Anamneza). în condiŃiile lucrului cu unităŃi dentare moderne şi ajutor specializat. scurtă. • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Pregătirea studentilor în scopul însuşirii algoritmului necesar realizării unui diagnostic corect. ERGONOMIE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I. Obiectivele anamnezei.motivaŃia prezentării la tratament şi descrierea problemelor Structurarea întrebărilor pe mai multe tipuri (clase): a.DIAGNOSTIC ORO-DENTAR. cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de diagnosticare Însuşirea manierei de lucru ergonomice. Cauza prezentării b. micşorării disconfortului şi eficientizarea lucrului Însuşirea modului de lucru la 4 mâini. Istoricul medical c. de stabilire a unei bune comunicări cu pacientul Relatarea pacintului . CondiŃii de bază necesare pentru realizarea diagnosticului: • Pregătire teoretică • Examen clinic corect • RaŃionament Etape în elaborarea diagnosticului: anamneza. examenul clinic. Etape de realizare a anamnezei: • • • Faza introductivă. DefiniŃia termenilor de specialitate. Antecedente stomatologice d.

greutatea corporală. DIFOTI Mărirea imaginii Teste medicale de rutină: temperatură.Examinarea generală. Teste stomatologice de rutină: • • • • • • teste de vitalitate teste de percuŃiie mobilitatea transiluminarea FOTI. Teste suplimentare ERGONOMIE DENTARĂ CURS V Introducere în ergonomia dentară. ergonomiei dentare. Istoricul ergonomiei dentare. Examenul clinic extraoral: • Examinarea feŃei în general. 60 . ochilor. Necesitatea introducerii principiilor ergonomice în practica dentară: Solicitări psihice crescute: • RelaŃia cu pacientul • Organizarea activităŃii Solicitări fizice crescute prin: • Specificul practicii dentare • Solicitări care Ńin de ambient Prevenirea afecŃiunilor profesionale prin practica ergonomică. puls. glandelor salivare Examinarea restarurărior existente CURS IV Teste diagnostice. DefiniŃia ergonomiei generale. buzelor • Examenul ganglionilor limfatici • Examenul glandelor salivare şi ATM Examenul clinic intraoral: • • • Examenul mucoasei orale Examinarea dinŃilor. frecvenŃa respiraŃiei. parodonŃiului.CURS III Examenul clinic.

Instrumentarul folosit în cabinet CURS VII-VIII Organizarea ergonomică a activităŃii. protecŃie.Ellis Paul – A manual of four-handed dentistry – Quintessence publishing. asistentei şi pacientului. izolare să cunoască secvenŃele actului operator să ofere medicului instrumentele şi materialele necesare în momentul potrivit şi în manieră ergonomică Metoda de evaluare: examen scris • • • • • • BIBLIOGRAFIE: Cawson R. Stephen M.Ergonomics and the dental care worker . Murphy . Washington. London. 1980 Warren Birnbaum.mobilierul fix şi mobil . Caracteristicile de dotare şi organizare a cabinetului pentru lucrul ergonomic . Iluminarea.Cawson’s Essentials of Oral Pathology and oral medicine. 2002 61 . Organizarea programului de activitate. eliberare ) asigurarea vizibilităŃii şi protecŃiei părŃilor moi menŃinerea câmpului operator curat : spălare.împărŃirea spaŃiului cabinetului . 1998 J.fotoliul pacientului . American Public Health Association.W. Planificarea şedinŃelor de tratament. The clinician’s guide . 2002 Denise C.caracteristicile unitului dentar .scaunele medicului şi asistentei . Conceptul de lucru la patru mâini. Odell E.diferite aparate folosite în cabinet Zone de activitate.CURS VI Organizarea cabinetului dentar.ResponsabilităŃile asistentei: planificarea sedinŃei de tratament şi pregătirea zonei de lucru pregătirea pacientului ( primire. . Churchill Livingstone. Edinburgh.A.. Dunne – Oral Diagnosis.Wright. aspirarea fluidelor. PoziŃii corespunzătoare ale medicului. aşezare. Formarea unor stereotipii de lucru în echipă.

Studii analitice Studii experimentale NoŃiuni de epidemiologie: definiŃie. • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Posibilitatea evaluării informaŃiei cuprinsă într-un referat sau articol de specialitate şi aprecierea relevanŃei acestuia ÎmbunătăŃirea capacităŃilor de a căuta informaŃia ştiinŃifică scrisă sau în format electronic folosind metode clasice sau modalităŃi informatice de căutare şi selectare a datelor Însuşirea tehnicii de redactare a unui referat ştiinŃific şi modalităŃile de prezentare ale acestuia CURS I Introducere în metodologia cercetării ştiinŃifice.METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I. DefiniŃia termenilor. Istoric. Etapele cercetării: • Documentare • Stabilirea obiectivelor • Alegerea tipului de studiu şi realizarea propriu-zisă • Reflectarea şi evaluarea rezultatelor Specificul cercetării medicale ştiinŃifice: • • • ŞtiinŃe bio-medicale Servicii de sănătate ŞtiinŃe comportamentale CURS II Strategii de cercetare. aplicată Planul de elaborare a unei cercetări. indici epidemiologici 62 .Studii descriptive . Tipuri de studii: Studii observaŃionale . Cercetare ştiinŃifică fundamentală. Structurarea cercetării.

Studii control-caz.Ancheta epidemiologică .Screening CondiŃii de realizare a studiului în funcŃie de incidenŃa bolii şi de populaŃia Ńintă. Interviul Chestionarul . Alegerea loturilor de studiu CURS IV Studii analitice: .Metoda simplu-orb . Diagrama studiilor prospective şi retrospective.Metoda dublu-orb . 63 . Experimentul în cercetarea medicală. . Metode folosite: .Tipuri de chestionare .Studiul de cohortă.CURS III Studii observaŃionale.Metoda numerelor aleatorii Metode de codificare şi scalare CURS VII – VIII NoŃiuni de biostatistică. Interpretarea datelor folosind tabele 2x2 CURS V Studiul experimental. Alegerea loturilor de studiu şi loturilor martor.Tragerea la sorŃi cu sau fără repetiŃie .Metoda triplu-orb Review. Metaanalize CURS VI Culegerea şi interpretarea datelor. . Studii descriptive.Tipuri de întrebări folosite Eşantionare – metode: . comparativ. Tipuri de experimente: absolut.Metoda pasului mecanic .

Mediana . necesare diagnosticului clinic şi diferenŃial al afecŃiunilor cutanate. Cunoaşterea cu precădere a aspectelor clinice. BTS). Să recunoască afecŃiunile cutanate cu leziuni la nivelul extremităŃii cefalice. OBIECTIVELE CURSULUI La sfârşitul cursului se propune ca studenŃii să fie capabili : 1. 64 . II. ÎnŃelegerea importanŃei corelaŃiei dintre cele două specialităŃi medicale (stomatologie – dermatovenerologie) .1995 Hilary Coombes – Research using IT. WHO Regional Publications. 2. Editura ALL. SCOPUL CURSULUI 1.modul Indicatori de dispersie. 2001 Sir Augustin Bradford Hill – A short textbook of medical statistics. seventh edition.Medie . 1992 DERMATO–VENERICE ANUL III 1 Semestrul 16 ore curs 16 ore de lucrari practice I. cu importanŃă epidemiologică (sifilis) sau prognostică (pemfigus vulgar). Eduard Arnold. division of Hodder&Stoughton. Formularea raportului de cercetare. Să cunoască modalităŃile de prevenire a unor boli dermatovenerice (tumori cutanate maligne. 2.Indicatori de tendinŃă centrală: . Manila. Bucureşti Enăchescu Dan. Dan – Medicină socială – elemente de biostatistică. Editura UMF 1990. London WHO – Health Research Methodology. Palgrave New York. Metoda de evaluare: examen scris BIBLIOGRAFIE: Enăchescu. Referatul ştiinŃific. Marcu Mihai – Sănătate publică şi management sanitar. Metode de prezentare grafică a rezultatelor.

CONłINUTUL CURSURILOR 1.. impetigo streptococic. Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). cheilitele angulare). abuzul corticoterapiei sistemice. Să evite greşelile de conduită terapeutică (utilizarea necorespunzătoare a dermatocorticoizilor. favusul). microsporie. Micozele foliculare (tricofiŃia uscată şi inflamatorie. fiziologia şi histologia pielii şi a mucoasei bucale. . antibioterapiei). fiziopatologice si histopatologice. Streptodermii (erizipelul feŃei.Dermatoze buloase majore. Tipice (lupusul tuberculos al feŃei.Virozele cutaneo – mucoase . lingual. cheilitele.Colagenozele cutaneo-mucoase. Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. Sindrom Sjögren.facială . stomatite) 3. Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei . . Epidermomicozele . sicozis. Candidozele cutaneo – mucoase (glosite. Dermatomiozita cu localizare facială. aftoza bipolară .– a) Tuberculozele cutaneo-mucoase. . aspecte clinice. b) Anatomia . b) Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). scrofuloderma ulcerul tuberculos etc. cervico. . . bucal.Micozele cutaneo – mucoase . Alte viroze (aftele bucale . cheilite. 5. III. . furunculul antracoid. al tegumentelor feŃei .Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie) . Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei 65 . zona zoster – bucală . botriomicomul). tuberculidele miliare ale feŃei).3. 4. moluscum contagiosum).) Atipice tuberculidele papulo-necrotice de tip acnitis.Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extremităŃii cefalice. b) Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. oftalmică).Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci . Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. marea aftoză Behcet). a) Introducere privind importanŃa studierii afecŃiunilor dermato-venerice pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. abcesele multiple.a) Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale).

Macroglosia. al 66 . Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. Sifilisul congenital (localizare la nivelul feŃei. glandulare. c) Stomatitele : stomatitele simple . bucal. Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci.bucale şi regiunii cefalice). lingual . fiziopatologice şi histopatologice. angulare. atopică seboreică cu manifestări la nivelul feŃei . la protezele acrilice. cronice. 6. moluscum contagiosum). Scurte date privind bacteriologia. ulcero membranoase . adenoamele feŃei).Eczema vulgară. Dermatită herpetiformă Dühring-Brocq. Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. limbii şi mucoasei bucale). aspecte clinice. IV. Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). profunde. a) Tumori cutanate. Virozele cutaneo-mucoase. b) Sindromul seboreic – Acneea. Porfiriile cutanate – localizare facială. exfoliatrice. Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale : limbă. 7. leucoplazice. b) Glositele : glositele acute. Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. Eritemul polimorf : forma minoră şi formele majore (Sindromul Stevens – Johnson . ulceroase. boltă palatină). .Sifilisul. Tumori benigne (keratoacantomul feŃei. keratozice. Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. imunitatea şi alergia în sifilis. Urticaria feŃei. a) Cheilite: cheilite simple. piloase. marginale.Macrocheilite inflamatorii. Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii).Dermatologie topografică a cavităŃii bucale. Tumori maligne ( epitelioamele bazocelulare ale feŃei. . edemul Quincke şi edemul glotic.Manifestările alergice cutanate. romboidale. muco-membranoase. . depapilante . actinice. cavităŃii bucale şi dinŃilor). Epidermoliza buloasă.adenomatoasă. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie).Glosodinia. Sindromul Lyell).edematoasă. scleroase. Dermatozele precanceroase. 8. granulomatoasă). gangrenoase . Sensibilizări post – medicamentoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale.

Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). (tuberculidele 67 . zona-zoster – bucală. la protezele acrilice. Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei bucale şi regiunii cefalice). furunculul antracoid. Tumori cutanate. Colagenozele cutaneo-mucoase. Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. Dermatita herpetiformă Dühring – Brocq . Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale). scrofuloderma. Micozele foliculare (tricofiŃia uscată si inflamatorie . Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). impetigo streptococic. atopică şi seboreică cu manifestări la nivelul feŃei. Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei. Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. scrofuloderma. edemul Quincke şi edemul glotic. Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. Dermatoze buloase majore. oftalmică. cervico-facială.Sensibilizări postmedicamantoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale.). Tuberculozele cutaneo-mucoase.necrotice de tip acnitis . cheilitele angulare. Urticaria feŃei. Manifestările alergice cutanate. marea aftoză Behcet). Sindromul seboreic – Acneea. abcesele multiple. Microscopia.Epidermoliza bucoasă. epitelioamele spiuno-celulare ale buzei inferioare . stomatite). Porfiriile cutanate – localizare facială. ulcerul tuberculos etc. Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extramităŃii cefalice. Dermatomiozita cu localizare facială. ulcerul tuberculos al feŃei.tegumentelor feŃei . Eritemul polimorf cu manifestări la nivelul feŃei şi mucoasei bucale: forma minoră şi formele majore. Epidermomicozele . Dermatozele Precanceroase. limbii şi mucoasei bucale). tuberculidele miliare ale feŃei). cheilitele. adenoamele feŃei). Tumori maligne (epitelioamele bazocelulare ale feŃei. Candidozele cutaneo-mucoase (glosita. Sindromul Sjögren. Streptodermii (erizipelul feŃei . Sindromul Lyell. Micozele cutaneo – mucoase . favusul). Alte viroze (aftele bucale. sicozis. aftoza bipolară. Sindromul Stevens-Johnson. botriomicomul) . Tumori benigne (keratoacantomul feŃei. Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. Atipice papulo. Eczema vulgară . cheilite.

Sifilisul. Scurte date privind bacteriologia, imunitatea şi alergia în sifilis. Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale: limbă, boltă palatină). congenital (localizare la nivelul feŃei, cavităŃii bucale şi dinŃilor). Dermatologie topografică a cavităŃii bucale . a) Cheilite simple , angulare , exfoliatrice , actinice, keratozice, leucoplazice, glandulare. Macrocheilite (inflamatorii , edematoasă, adenomatoasă, granulomatoasă). b) Glositele: glositele acute, profunde, cronice, depapilante, marginale, romboidale, piloase, scleroase. Glosodinia. Macroglosia. c) Stomatitele: stomatitele simple, muco-membranoase, ulceroase, ulceromembranoase, gangrenoase . Sifilisul

V. BIBLIOGRAFIE 1. DIACONU D.J.- “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ – şi colab. EdiŃia I. Ed. Didactică şi Pedagogică , 1998. 2. DIACONU D.J.– “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ - şi colab. EdiŃia II-a . Ed. Didactică şi Pedagogică . 1999.

VI. EVALUARE Fiecare student va realiza la 8 pacienŃi : anamneză , examen clinic, înregistrarea datelor în foaia de observaŃie ................................................... 20% Lucrare de control .................................................................. Examen practic ..................................................................... Examen teoretic – scris ........................................................ 10% 20% 50%

EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANUL I - două semestre, 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre 64 ore lucrări practice I. SCOPUL ACTIVITĂłII (pentru ambii ani de studii) 1. Întărirea sănătăŃii şi creştera potenŃialului biomotric.

68

2. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea practicării unei discipline sportive vizând cunoaşterea şi aplicarea unor abilităŃi şi deprinderi specifice referitoare la tehnica, tactica regulile competiŃionale şi efectele fiziologice ce influenŃează starea de sănătate. II. OBIECTIVELE ACTIVITĂłII l. Însuşirea unor seturi de exerciŃii ce se pretează la practicarea individuală şi au ca efect - Compensarea activităŃilor statice, obositoare, generatoare de stress negativ. - MenŃinerea poziŃiei corecte a corpului prin evitarea deformări- coloanei vertebrale. (În special la studenŃii FacultaŃii de Stomatologie) - Ameliorarea funcŃiilor vitale în vederea consolidarii starii de sănătate şi implicit obŃinerea unui tonus favorabil activităŃii profesionale. 2. Însuşirea şi perfecŃionarea practicării unei ramuri de sport până la nivel competiŃional. III. CONTINUTUL LECłIILOR PRACTICE

Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecŃii practice săptămânale de 120 min. pe parcursul a patru semestre, în anii I. si II. În volumul de timp, afectat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive, expunerea unor noŃiuni teoretice şi evaluarea studenŃilor. Deoarece procesul de învăŃământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplina îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcŃie de condiŃiile materiale opŃiunile studenŃilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă. Deşi conŃinutul lecŃiilor diferă de la o ramură sportivă la ce sunt însa tratate diferenŃiat în funcŃie de specificul sportului respectiv si anul de studii conform urmatorului grafic de programare. NR. ORE CONłINUTUL PROGRAMELOR ANUL I Sem. I 1. Deprinderi motrice de bază: mersul, alergarea, forme de săritură, aruncări. 2. łinută corectă, exerciŃii de compensare şi refacere. 3. Dezvoltarea calităŃilor fizice. de bază şi specifice ramurii de sport 4 4 4 4 3 5 2 5 3 2 2 2 3 2 2 2 Sem. II ANUL II Sem. I Sem. II

69

4. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea elementelor tehnice. 5. Aplicarea tehnicii în condiŃii de solicitare maximă creată de cadrul competiŃional (pentru sporturilor de echipă, pregătirea tactică) 6. Pregătirea teoretică: noŃiuni de regulamentarbitraj, efectele fiziologice, cerinŃele practicării individuale a exerciŃiilor fizice. 7. Probe de control, teste de verificare a pregătirii fizice şi sportive.

8

8

8

9

8

8

8

9

2

2

2

2

1

2

1

2

V. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenŃilor se face cu note în semestrele II si IV, dupa un sistem complex de punctaj ce include: 1. 3 teste de pregătire fizică generală pentru braŃe centura abdominală, detentă şi îndemanare aprox. 40%. 2. 2 teste de verificare a pregatirii sportive bazate pe autodepăşire .....aprox. 50%. 3. Indeplinirea cerinŃelor de participare la competiŃii şi frecvenŃa aprox. 10%. 4. Examen teoretic oral (facultativ pentru studenŃii ce nu îndeplinesc condiŃiile cerute la pct. 1.2.3.)

ENDODONłIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs / 48 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare. 2. Cunoaşterea anatomiei spaŃiului endodontic. 3. Identificarea factorilor etiologici ai îmbolnăvirilor pulpare. 4. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 5. Cunoaşterea simptomatologiei inflamaŃiilor pulpare. 6. Formarea discernământului în selectarea cazurilor de inflamaŃii pulpare reversibile pasibile de tratament conservator. 7. Asigurarea unui tratament biologic conservator bazat pe cunoştinŃe moderne,

70

experienŃă şi pricepere. 8. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect. 9. Cunoaşterea tehnicilor de conservare totală sau parŃială a pulpei vii.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI :

1. Cunoaşterea instrumentarului endodontic şi însuşirea utilizării sale corecte. 2. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament într-o inflamaŃie pulpară. 3. Insuşirea experienŃei în aplicarea digii în cazuri variate. 4. Insuşirea tehnicilor de tratament preventiv al inflamaŃiei pulpare. 5. Insuşirea tratamentelor biologice de conservare a vitalităŃii pulpei dentare. 6. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în inflamaŃiile pulpare acute.

III.

CONTINUTUL CURSURILOR :

1. Odontogeneza (amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii) 2. Morfologia spaŃiului endodontic. 3. Morfofiziologia pulpei dentare (celule, fibre, substanŃă fundamentală, inervaŃie, vascularizaŃie) 4. Complexul pulpo-dentinar (biologia dentinei, formarea dentinei secundare, recepŃia durerii) 5. Modificările pulpo-dentinare influenŃate de vârstă, afecŃiuni congenitale şi sistemice 6. Deschiderea accidentală a camerei pulpare : simptomatologie, diagnostic şi tratament (materiale, tehnica coafajului direct) 7. InflamaŃia pulpei dentare : particularităŃi condiŃionate de teren, agenŃi iritanŃi locali (mecanici, termici, chimici, prepararea cavităŃilor, materiale de obturaŃie, radiaŃii, microorganisme), consecinŃele microinfiltraŃiei marginale, mecanismul imun al inflamaŃiei pulpare; clasificarea inflamaŃiilor pulpare 8. Examenul clinic în endodonŃie : - anamneza : identificarea şi înregistrarea tuturor factorilor relevanŃi; - inspecŃie, palpare, percuŃie, testarea mobilităŃii, teste de vitalitate, foraj explorator, transiluminare, explorarea fistulelor, anestezia selectivă, analiza ocluziei, precizarea naturii discromiilor; - aprecierea riscurilor tuturor opŃiunilor terapeutice (tratament endodontic "de

71

novo", refacerea unui tratament anterior, tratament chirurgical); - acceptul pacientului faŃă de soluŃiile terapeutice propuse 9. Clinica inflamaŃiei acute a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare acute (hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă parŃială, pulpita acută seroasă totală, pulpita acută purulentă parŃială, pulpita acută purulentă totală), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 10. Clinica inflamaŃiei cronice a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare cronice (pulpita cronică deschisă ulceroasă, pulpita cronică deschisă granulomatoasă / polipoasă, pulpita cronică închisă propriu-zisă, pulpita cronică închisă hiperplazică / granulomul intern Palazzi), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 11. Principii şi tehnici de izolare a câmpului operator; folosirea digii 12. Anestezia locală în endodonŃie : prin infiltraŃie, regională, intrapulpară, intraligamentară şi intraosoasă; pansamentul calmant în pulpitele acute 13. Principii tratamentului preventiv (coafajul indirect, prevenirea microinfiltraŃiei marginale) şi curativ al inflamaŃiei pulpare 14. Crearea accesului în camera pulpară 15. Metode şi tehnici de conservare parŃială a pulpei dentare (pulpotomia vitală şi devitală)

IV.

CONTINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. Instrumentarul de consultaŃie şi tratament în endodonŃie (tehnici de manevrare) 2. Accesul în spaŃiul endodontic (pe dinŃi extraşi) 3. Odontometria (pe dinŃi extraşi) 4. Tratamentul biomecanic de canal prin telescopare regresivă (pe dinŃi extraşi) 5. Obturarea canalelor prin tehnica convenŃională şi condensarea laterală la rece a gutapercii (pe dinŃi extraşi) 6. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie, mijloace de izolare, teste de vitalitate 7. Demonstrarea diagnosticului inflamaŃiilor pulpare acute şi cronice pe pacienŃi 8. Stabilirea planului de tratament în inflamaŃiile pulpare acute 9. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice

72

V.

BIBLIOGRAFIE : 1. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a - M.Gafar, A.Iliescu : Ed.Medicală, 2002 2. Teste de odontologie ediŃia 2a - A.Iliescu : Ed.Medicală, 1999 3. Endodontics ediŃia 5a - J.Ingle, L.Bakland : B.C.Decker Inc., 2002 4. Pathways of the pulp ediŃia 8a - S.Cohen, R.Burns : Mosby, 2002 5. Principles and practice of endodontics ediŃia 3a- R.Walton, M.Torabinejad : W.B.Saunders, 2002 6. Textbook of endodontology - G.Bergenholtz, P. Horsted-Bindslev, C.Reit : Blackwell Munksgaard, 2003 7. Endodontologie – W.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag, 2003 8. Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K.M.Hargreaves, H.E.Goodis : Quintessence, 2002

VI.

EVALUARE : - Activitatea pe dinŃi extraşi............................................................................................ 5 % - Activitatea pe pacient................................................................................................. 15 % - Lucrări de control....................................................................................................... 10 % - Examen practic........................................................................................................... 20 % - Examen teoretic.......................................................................................................... 50 %

ANUL V Un semestru 48 ore de curs 144 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea indicaŃiilor şi principiilor extirpării pulpei dentare. 2. Cunoaşterea principiilor determinării lungimii canalelor radiculare. 3. Cunoaşterea principiilor tratamentului biomecanic de canal. 4. Cunoaşterea principiilor obturaŃiei de canal tridimensionale. 5. Cunoaşterea morfofiziologiei parodonŃiului apical. 6. Identificarea factorilor etiologici ai necrozei şi gangrenei pulpare. 7. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 8. Cunoaşterea simptomatologiei necrozei şi gangrenei pulpare. 9. Cunoaşterea mecanismelor imune în generarea osteitelor apicale cronice. 10. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect în

73

gangrena pulpară simplă şi complicată. 11. Cunoaşterea tehnicilor uzuale moderne de tratament biomecanic şi obturaŃie de canal. 12. Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în parodontitele apicale cronice. 13. Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile de gangrenă simplă şi complicată tratate.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Interpretarea examenului radiologic în endodonŃie. 2. Insuşirea tehnicii extirpării vitale. 3. Insuşirea tehnicii obturaŃiei de canal tridimensionale. 4. Autoevaluarea tratamentului în inflamaŃia pulpară. 5. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în necroza şi gangrena pulpară. 6. Interpretarea examenului radiologic în gangrena pulpară simplă şi complicată. 7. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în parodontitele apicale acute. 8. Insuşirea procedurilor terapeutice de rutină în parodontitele apicale cronice. 9. Autoevaluarea tratamentului în gangrena simplă şi complicată.

III.

CONłINUTUL CURSURILOR : 1. Morfofiziologia regiunii apicale (apex, cement, spaŃiu periodontal, os alveolar 2. Raportul dinŃilor cu structurile anatomice locale 3. Examenul radiologic în endodonŃie : generarea radiaŃiilor, crearea imaginii, sisteme convenŃionale şi digitale, radiografia intraorală (tehnica bisectoarei şi a paralelismului), folosirea suportului de film 4. Metode şi tehnici de îndepărtare totală a pulpei dentare (pulpectomia vitală şi devitală) 5. Tratamentul biomecanic de canal : principii, stabilirea lungimii de lucru, tehnici de lărgire a canalelor radiculare, lavajele endodontice, pansamentul endodontic 6. Lărgirea canalelor radiculare prin tehnici rotatorii la turaŃie constantă redusă (freze din aliaje de Ni-Ti) 7. Accidente în tratamentul pulpitelor 8. Obturarea canalelor radiculare : obiective, materiale, gradul de biocompatibilitate al acestora, tehnici de obturare, indicaŃii pentru discomfortul postoperator (durere, edem)

74

histopatologie. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie. parodontita apicală acută exudativă purulentă). forme anatomoclinice (parodontita apicală acută hiperemică. mijloace de izolare. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. complicaŃii 11. semne clinice. cement) şi Ńesutului osos periapical. teste de diagnostic complementare 2. Stabilirea planului de tratament în endodonŃie 4. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. semne clinice. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. complicaŃii 10. Tratamentul de urgenŃă în parodontitele apicale acute 13. semne clinice. evoluŃie şi complicaŃii.mecanismele imune implicate în fenomenele rezorbtive care interesează apexul (dentină. evoluŃie şi complicaŃii 15. Parodontitelor apicale acute : etiopatogenie (relevanŃa clinică a patogenităŃii microflorei endodontice). Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică neconturată : histopatologie. Tratamentul cu agenŃi fizici în endodonŃie IV. evoluŃie. Valoarea examenului radiologic în diagnostic şi evaluarea tratamentului endodontic 3. histopatologie. Principiile şi metodele de prevenire a pulpopatiilor 17. semne clinice. evoluŃie şi complicaŃii 16. ParticularităŃile tratamentului endodontic în gangrena simplă şi complicată 19. Stabilirea planului de tratament în gangrena pulpară simplă şi complicată 18.9. Tratamentul endodontic medicamentos în gangrena pulpară (mecanismele de acŃiune ale agenŃilor farmacoterapeutici) 19. semne clinice. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Gangrena pulpară simplă : etiopatogenie. histopatologie. Necroza pulpară : etiopatogenie. consecinŃele microinfiltraŃiei şi rolul microorganismelor (raportul microflorei endodontice cu microflora cavităŃii orale). CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. parodontita apicală acută exudativă seroasă. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor 75 . tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 12. relevanŃa clinică a formării plăcii dentare extraradiculare şi patogenităŃii microflorei endodontice 14. Parodontitelor apicale cronice . Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică conturată : histopatologie. evoluŃie.

................ R...Reit : Blackwell Munksgaard.....Torabinejad : W................didactice 5.... 1999 3... Pathways of the pulp ediŃia 9a .............. 2008 6.. 2003 8. Horsted-Bindslev.B.Bergenholtz.... Prezentări de cazuri clinice 6.. 2002 2....... Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile tratate endodontic.........G...S........... A... EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a ...Orstavik. Endodontologie ....... Autoevaluarea tratamentelor endodontice....... Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V.....R...... 1998 VI....... 2003 7.................Pitt Ford : Blackwell Science..................Lucrări de control........Walton................Ingle......... C.... Cunoaşterea metodelor de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic 76 ... L......Prezentări de cazuri clinice ......Iliescu : Ed.A................... BIBLIOGRAFIE : 1....W.R........................... Textbook of endodontology ..... P......Examen teoretic...........Burns : Mosby..... 2...Gafar.Activitatea clinică pe pacient ............ SCOPUL CURSULUI : 1................... Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a......Medicală...................... Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în endodonŃie........ 20 % .......... M.. 50 % ANUL VI Un semestru 32 ore de curs 64 ore de stagiu clinic I.....Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag........ 2005 5...C........ Ingle's Endodontics ediŃia 6a .. EVALUARE : ................. Teste de odontologie ediŃia 2a ...........J.......... 3.... 15 % .. 5 % ............. Essential endodontology – D..Saunders.. T..........Decker Inc..Iliescu : Ed...........Medicală...................... 4......Bakland : B...... 10 % . 2008 4............Examen practic............Cohen..M.

convenŃional. rezecŃia apicală. obturaŃia retrogradă. Cunoaşterea şi prevenirea infecŃiei de focar de origine dento-parodontală. 10. Inducerea capacităŃii de a trata endodontic diverse grupe de pacienŃi. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în infecŃia de focar de origine dento-parodontală. Familiarizarea cu procedurile de chirurgie endodontică. Familiarizarea cu problemele de epidemiologie endodontică. 5. OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Tratamentul chirurgical al parodontitelor apicale cronice : chiuretajul periapical. 9. 9. Cunoaşterea cauzelor durerii dento-parodontale şi cranio-faciale. 3. 12. Cunoaşterea procedeelor de tratamente odontale complexe. principiile procedeelor de regenerare tisulară dirijată. inclusiv vârstnici şi pacienŃi medical compromişi. amputaŃia. hemisecŃiunea. CONłINUTUL CURSURILOR : 1. 8. Insuşirea procedurilor de diagnostic ale algiilor dentare. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice. Sindromul de "dinte fisurat" 4. 6. 11. 4. III. RezorbŃia radiculară externă 77 . II. Cunoaşterea patologiei endo-parodontale şi a procedeelor adecvate de tratament. ameliorarea implantării rădăcinilor tratate endodontic prin implante transfixiante sau osteointegrate 2. 2. replantarea terapeutică. Monitorizarea tratamentelor endodontice. Cunoaşterea principiilor biomecanice ale efectuării reconstituirilor coronoradiculare. Interpretarea examenului radiologic în diagnosticul infecŃiilor de focar dento parodontale. 8. 9. Cunoaşterea cauzelor şi formelor anatomoclinice de traumatisme dentare. Cunoaşterea noŃiunilor de epidemiologie a pulpopatiilor şi a principiilor de sănătate publică conexe. 7. reparaŃia perforaŃiilor. Insuşirea tratamentului de urgenŃă în traumatismele dento-parodontale. 6. 7. Insuşirea procedurilor de efectuare a reconstituirilor coronoradiculare. Insuşirea procedeelor de albire a dinŃilor devitali. Sindromul endo-parodontal 3. 5.

Principii şi practici de sănătate publică pentru promovarea stării de sănătate dentară privind patologia pulpară şi traumatismele dentare. Boala de focar de origine dento-parodontală 14. Ingle's Endodontics ediŃia 6a . apexificarea) 6. metode şi tehnici.Cohen. Albirea dinŃilor devitali 8.Bakland : B. Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a. clasificarea durerilor oro-faciale. inclusiv cele verticale. 1999 3. corono-radiculare.Burns : Mosby.R.Gafar.Medicală. Durerea de origine dento-parodontală şi cranio-facială: fiziopatologie. Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V. presterilizarea şi sterilizarea. 2008 4. M. radiculare.Medicală. tratamentul efectiv de calmare a durerii dento-parodontale. înŃelegerea largă a tratamentului.Iliescu : Ed.5. luxaŃii. implantologia. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. 2002 2. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice 2.S. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a . 2005 5. Raportul endodonŃiei cu alte specialităŃi : parodontologia.M. Leziunile traumatice ale dinŃilor (fracturi coronare. Prezentări de cazuri clinice cu soluŃii terapeutice complexe. ortodonŃia şi pedodonŃia (apexogeneza. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1.Ingle. 3. avulsii) . BIBLIOGRAFIE : 1. îndepărtarea instrumentarlui fracturat din canale 7. Determinarea condiŃiei de succes sau eşec al tratamentului endodontic. L.A.Walton. dezobturarea canalelor. UrgenŃele odonto-parodontale 11.Decker Inc.Torabinejad : 78 . Reconstituirile coronare la dinŃii devitali 9.Iliescu : Ed. principii de epidemiologie şi biostatistică endodontică IV.C. Pathways of the pulp ediŃia 9a . Teste de odontologie ediŃia 2a . pentru integrarea cunoştinŃelor dobândite în anii anteriori. Controlul infecŃiei încrucişate.simptomatologie şi tratament 12.J. ImplicaŃiile bolilor sistemice asupra tratamentului endodontic la pacienŃii medical compromişi 13. R. refacerea tratamentului endodontic : indicaŃii.. tehnici de protecŃie 15. protetica fixă şi mobilă. tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 10. A.

....................... Essential endodontology – D... 15 % .........Goodis : Quintessence..... 10 % ........................Lucrări de control..........Examen teoretic...... II....Reit : Blackwell Munksgaard............. Endodontologie – W.... 2.................... Textbook of endodontology ............ Cunoaşterea principalelor grupe de substanŃe medicamentoase................ SCOPUL CURSULUI: 1.....Prezentări de cazuri clinice .. StudenŃii să recunoască unele reacŃii adverse medicamentose la nivelul cavităŃii bucale............. 3..W.............. 50 % FARMACOLOGIE E ANUL II 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice I............................ 1998 8.......I.. 3........... H...B............ StudenŃii să aibă cunoştinŃe corecte privind substanŃele medicamentoase folosite în tratamentele stomatologice curative ca şi în urgenŃele medico-chirurgicale apărute în cadrul manevrelor stomatologice...............Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag...................................... StudenŃii să facă o evaluare corectă privind raportul beneficiu/risc în utilizarea unor medicamente. 2003 9..... 2........... 79 .. T...E.......R............ Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K.................ALL.......... 1994 VI........................... OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului: 1. P... 2008 6........ 20 % .......Hargreaves..... Horsted-Bindslev. 2003 7... 2002 10....Examen practic.......Lotreanu : Ed.G....Urseanu.. EVALUARE : .................Bergenholtz....Saunders...... V..Orstavik..Activitatea clinică pe pacient .... 5 % ..... Însuşirea noŃiunilor de bază privind folosirea medicamentelor. C.. Cunoaşterea formelor medicamentoase şi a căilor de administrare a medicamentelor..................... avantajele şi riscurile acestora.........Pitt Ford : Blackwell Science.............. InfecŃia de focar ..........M........

trombolitice. Antisepticele şi dezinfectantele. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. celular şi asupra diferitelor aparate şi sisteme. metabolice SubstanŃele hormonale şi antihormonale utilizate ca medicament: glucocorticoizii. distribuŃia şi epurarea medicamentelor. aminoglicozidele. MedicaŃia sistemului nervos: MedicaŃia sistemului nervos vegetativ: NoŃiuni generale despre neurotransmiŃători. sedative. 5. polimixinele. Principalele grupe de antibiotice: β-lactaminele. MedicaŃia diferitelor aparate şi sisteme efectoare: MedicaŃia aparatului circulator: medicamente inotprop pozitive (digitalice şi nedigitalice) antiaritmice. 2. tetraciclinele şi cloramfenicolul. macrolidele. analgezice opioide şi analgezice nesteroidiene. hipnotice. principalele tipuri de medicamente cu acŃiune în domeniul vegetativ şi utilizarea lor în stomatologie. antidiabeticele de sinteză. antihipotensoare. Imunodepresivele 6. medicaŃia antitrombotică (anticoagulante. Hormonale. anti H2). Antibioticele şi chimioterapicele antibacteriene: . .SusbtanŃe tisulare active şi antagonişti: histamina şi antihistaminicele (anti H1. MedicaŃia sângelui: antianemice. Chimioterapicele active în micoze. kininele şi antagoniştii.generalităŃi. reacŃii adverse la nivelul cavităŃii bucale. Farmacodinamia generală: acŃiunea medicamentelor la nivel molecular. tranchilizante. 3. LecŃie introductivă: Obiectul şi scopurile farmacologiei. Chimioterapicele şi antibioticele:. 80 .III. antiparkinsoniene. antianginoase. prostaglandinele. viroze şi boli parazitare.. serotonina şi antiserotoninicele. leucotrienele şi antagoniştii. antihipertensive. hemostatice. 4. deprimante motorii centrale (antiepileptice. Farmacologie generală: Farmacocinetică generală: absorbŃia. antitiroidienele de sinteză. antiagregante plachetare). Diureticele. Sulfamidele antibacteriene şi trimetoprimul. PoziŃia farmacologiei în pregătirea stomatologică. Chimioterapice anticanceroase. MedicaŃia sistemului nervos central: anestezice generale şi locale. Farmacotoxicologia: tipuri de reacŃii adverse. Chimioterapicele antituberculoase. miorelaxante). neuroleptice. interrelaŃiile de ordin farmacocinetic.

antiinflamatoare nesteroidiene. Receptură . Forme farmaceutice lichide şi gazoase.............. antispastice. DemonstraŃie: medicaŃia SNV. antiaritmice..MedicaŃia aparatului digestiv: antiulceroase (antiacide.... Prescrierea diferitelor forme farmaceutice (solide... BIBLIOGRAFIE: „Farmacologie pentru studenŃii facultăŃii de Stomatologie” – sub redacŃia Iosefina Corciovei Constantinescu. 5. Examen scris . laxative.. V. Forme farmaceutice solide şi semisolide... Iosefina Corciovei Constantinescu..... medicaŃia antihipotensivă.......... Farmacologie – generalităŃi...MedicaŃia aparatului digestiv. antihipertensive.... antisecretoare. 11...... EdiŃia a III-a... Stroescu.... Receptură – MedicaŃia sângelui....... Receptură – MedicaŃia hormonală... 6... EdiŃie revizuită şi adăugită... tranchilizante-sedative. Două lucrări de control – fiecare lucrare conŃine lucrări tip grilă şi întrebări cu răspuns liber şi valorează . neuroleptice..... antivomitive. 9.. lichide...... diuretice..... 2004. protectoare ale mucoasei şi leziunii ulceroase).. Obiectul farmacologiei... MedicaŃia aparatului respirator: antitusive.. Farmacopeea Română. expectorante... 2. gazoase) 4. Receptură – MedicaŃia aparatului respirator 10. 2. 7... anestezice locale...50% din nota finală............. Farmacografie – reguli generale de prescriere a reŃetei... ALL. 3..... neuroleptice.. Aprecierea activităŃii din timpul anului şi examen practic....... Info-Medica.20% din nota finală 3... purgative....... Ed.... Receptură .MedicaŃia sistemului nervos central . EVALUARE: 1... antiastmatice. antianginoase. semisolide. MedicaŃia diuretică 8.. Receptură – Antibiotice şi chimioterapice 81 . Receptură ...MedicaŃia aparatului cardiovascular–tonicardiace....... antidiareice. 1998... stimulante şi substituente ale secreŃiei digestive. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE DE FARMACOLOGIE 1.15% din nota finală. anticonvulsivante....... substanŃe antihistaminice. părŃile reŃetei.. Ed.. analgetice opioide.hipnotice.......... „Îndreptar pentru prescrierea medicamentelor” – V.

CirculaŃia pulmonară. 7. Hemoglobina. Organismul ca sistem. Fibrinoliza. 5. Eritrocitul. Hemoliza şi rezistenŃa globulară. ProprietăŃile sângelui. 8. Homeostazia. Leucocitele.FIZIOLOGIE ANUL I SEMESTRUL I ŞI II 24 cursuri (48 de ore). Grupele sanguine OAB şi Rh. FuncŃiile sângelui. Echilibrul acido-bazic. 82 . 9. Fiziologia sângelui. CompoziŃia plasmei. Hematocritul. esenŃiale pentru viitorii medici şi utile în practica medicinei dentare II. 4. 32 lucrări practice (64 de ore) I. Volemia. SubstanŃele plastice şi oligoelementele. SCOPUL CURSULUI explicarea principaleleor mecanisme de menŃinere a funcŃiilor normale ale organismului explicarea reglării şi integrării funcŃiilor somatice şi vegetative studiul reactivităŃii organismului în anumite condiŃii de mediu şi în situaŃii fiziologice particulare aprofundarea aspectelor de bază. VSH-ul. Fiziologia respiraŃiei. OBIECTIVELE CURSULUI Ne propunem ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: să explice mecanismele fiziologice de funcŃionare a organelor şi sistemelor să stabilească limitele normal / patologic ale explorărilor paraclinice să interpreteze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul unor perturbări ale funcŃiilor normale ale diferitelor organe să înŃeleagă interrelaŃiile dintre cavitatea bucală şi organism în ansamblu CONłINUTUL CURSULUI Semestrul I 1. Apa din organism. 2. Mecanisme de apărare specifică şi nespecifică. 3. Hemostaza primară şi secundară. celulară şi umorală. 6. compartimentele hidrice. PH-ul sângelui. Hematoza. VentilaŃia pulmonară.

compoziŃia salivei. Echilibrul fosfo-calcic. Termogeneza şi termoliza. 83 . Fiziologia neuro-musculară. FuncŃiile rinichiului. MasticaŃia. Transmiterea sinaptică. 15. Sucul intestinal. Valoarea calorică a alimentelor şi acŃiunea dinamică specifică. Explorarea sângelui. Foamea şi saŃietatea. DeglutiŃia. FuncŃiile colonului. Glandele salivare. AbsorbŃia intestinală. Materiale şi metode în fiziologie. Curba de disociere a oxi-hemoglobinei. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Semestrul I 1. ProprietăŃile centrilor nervoşi. Sucul pancreatic. Transportul gazelor respiratorii prin sânge. Determinarea densităŃii sângelui. Determinarea hematocritului. 2. Manifestări externe ale ciclului cardiac. 13. Reflexele medulare. proprietăŃile salivei. Secusa şi tetenosul. a pH-ului sanguin şi evidenŃierea puterii tampon a plasmei. 16. Metabolismul energetic şi metabolismul bazal. Mecanismele durerii la nivelul cavităŃii bucale. excitabilitate. 19. conductibilitate. 14. 3. capilare şi venoase. Mecanismele formării urinei. Reglarea funcŃiei cardio-vasculare. FuncŃiile salivei. SecreŃia gastrică. Carecteristici ale contracŃiei muşchiuli neted şi striat. Sensibilitatea dureroasă. Hemodinamica –cracteristicile circulaŃiei arteriale. 21. Cavitatea bucală. mecanismele secreŃiei salivare. ProprietăŃile cordului: automatism. Indicii eritrocitari. 12. 23. contractilitate. RaŃia alimentară. Hormonii tiroidieni. Hormonii hipofizari şi hipotalamici. Ciclul cardiac. Fiziologia digestiei. Reglarea respiraŃiei 11. Fiziologia cardio-vasculară. 24. Vitaminele. Fiziologia metabolismelor. Sensibilitatea gustativă. reflexul secreŃiei salivare. Bila. Semestrul II 17. Fiziologia articulaŃiei temporo-mandibulare. 20. Somnul şi veghea.10. Insulina şi glucagonul. Clearance-ul renal. Numărarea eritrocitelor. Motilitatea tractului digestiv. 18. Fiziologia glandelor endocrine. 22. Fiziologia renală. InfluenŃa dietei asupra structurilor bucale.

EvidenŃierea acŃiunii labfermentului. Explorarea funcŃiei renale –examenul sumar. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. RezistenŃa globulară. Semestrul II 17. Determinarea acidităŃii gastrice (metoda titrării). 16. 9. electromiograma. EvidenŃierea acŃiunii amilazei salivare. 19. Explorarea ventilaŃiei –determinarea volumelor. clearance-ul ureei şi creatininei. 7. Explorarea hemostazei primare şi secundare –numărarea trombocitelor. proba hiperglicemiei provocate. Explorarea funcŃiei digestive. pH-ul salivar. fosforului. Explorarea sistemului endocrin –efectul pigmentogen al ACTH-ului. 12. 8. timpul de sângerare (metoda Duke). testul fragilităŃii capilare (Rumpel-Leed). reflexele osteotendinoase. timpul de coagulare.4. Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei gastrice. Determinarea metabolismului bazal. 10. electroencefalograma. proba de diluŃie şi concentrare a urinei. timpul Howell. Determinarea VSH. Spectroscopia derivaŃilor de hemoglobină. total şi bacteriologic de urină. teste de sarcină. Determinarea grupelor sanguine OAB şi Rh. EvidenŃierea HCl liber şi a acidului lactic în sucul gastric. Numărarea leucocitelor. calciului şi sulfocianatului salivar. secusa şi tetanosul. evidenŃierea potenŃialului de acŃiune şi de repaus. 6. Frotiul salivar. Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei salivare la om. Recoltarea sucului pancreatic. timpul Quick. Examen practic. Dozarea O2 şi CO2 în aerul alveolar şi expirat. 15. EvidenŃierea mucusului. Refaceri lucrări practice. 11. 84 . SecreŃia iodului prin salivă. Fluxul salivar. capacităŃilor şi debitelor pulmonare. Tubajul duodenal. manevre de evidenŃiere a hiperexcitabilităŃii neuromusculare. testul de fragilitate osmotică (hemoliza în mediu hipoton). Produşii proteici ai digestiei gastrice. Dozarea hemoglobinei –metoda Sahli. 13. Cristalele Teichman. Formula leucocitară. Explorarea neuro-musculară –cronaxia şi reobaza. Determinarea amilazuriei (metoda Wolgemuth). RaŃia alimentară echilibrată. 5. 18. 14.

Refaceri lucrări practice. 24. zgomotele cardiace. Cardiografia directă a cordului de broască. fonocardiograma. InfluenŃa stimulării nervului vag asupra cordului de broască. Pulsul arterial. Şocul apexian. 85 . Efecte ale diferitelor substanŃe asupra proprietăŃilor inimii. Electrocardiograma –analiza undelor. oferind pacientilor o evolutie pozitiva si un prognosticul favorabil (ameliorare sau vindecare prin solutionare pe cale conservatoare si/sau chirurgicala). Recoltarea bilei. Ligaturile Stanius. solubilizare a colesterolului şi a acizilor graşi. 21. 25. Tensiunea arterială –metode de determinare. segmentelor şi intervalelor. Explorarea cardio-vasculară. Pulsul venos. vor avea capacitatea de a decide procedurile si de a stabili propriile programe terapeutice care isi vor gasi rolul in contextul terapiei patologiei de specialitate. 32. 23. FIZIOTERAPIE Anul V 1 semestru 16 ore de curs si 32 ore de lucrari practice I. 31. 27. explorarea endoscopică. 29. 22. De asemenea. frecvenŃei cardiace şi a axei electrice a inimii. Electrocardiograma –derivaŃiile. testul la efort. aspecte patologice 26. testul presor la rece. apexocardiograma. Legea inimii Frank-Starling. Studentii Facultatii de Medicina Dentara isi vor imbogati astfel cunostiintele teoretice si practice din domeniul terapiei complexe reprezentate de Fizioterapie. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. rolurile de reducere a tensiunii superficiale. Examen practic. PigmenŃii biliari –recŃii de evidenŃiere. testul clino/ortostatism. vectorii de activare.20. 28. determinarea ritmului cardiac. Izolarea cordului de broască pe canula Straub. Presiunea venoasă centrală. Descoperirea cordului de broască in situ. Spinalizarea broaştei. Scopul cursului Patologia dentara si oro-maxilofaciala beneficiaza de mijloacele si modalitatile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor sale. Motilitatea tubului digestiv –metoda radiografică. Sărurile biliare –reacŃia de evidenŃiere. jugulograma. AuscultaŃia cordului. 30. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. carotidograma.

aparatura utilizata. efectele fiziologice. 3. partial sau total denervate.2 Aplicatiile de rece sau gheata (crioterapia). Terapia combinata: ultrasunet si CDD. aparatura utilizata. indicatii si contraindicatii.1 Aplicatiile de caldura. indicatii si contraindicatii. 4. Domenii de patologie. indicatii si contraindicatii. 86 . actiunile biologice. Prezentarea principalelor mijloace si modalitati terapeutice. modalitati de aplicare. efectele fiziologice. aparatura si tehnici utilizate. aparatura utilizata. Istoricul fizioterapiei ca specialitate. Aspecte clinice. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. efectele fiziologice. actiunile biologice.1 Bazele fiziologice ale electroterapiei. indicatii si contraindicatii. 4.6 Terapia cu ultrasunete: proprietati fizice. Evaluarea clinico-functionala a pacientului. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. diagnostice si terapeutice. indicatii si contraindicatii.undele scurte: proprietati fizice. stohastici. Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand fizioterapiei.4 Curentii de medie frecventa: modalitati de aplicare. modalitati de aplicare. precum si electromiografia de detectie). biomecanica loco-regionala). (1 ora) 4.5 Terapia cu inalta frecventa . modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS. actiunile biologice. 4. riscuri. Principii de diagnostic clinico-functional. galvanoionizarea: proprietati fizice. efectele fiziologice.3 Curentii de joasa frecventa: proprietati fizice. 4. Introducere. 4. actiunile biologice. inclusiv cea dentara si oro-maxilofaciala. actiunile biologice. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila. 3. 2. aparatura utilizata. 4. CDD. Continutul cursului 1. 3.II. Trabert. Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati (bazele fiziologice si fiziopatologice. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.2 Curentul galvanic. efectele fiziologice. Aplicabilitate in cadrul patologiei studiate. metodologia de aplicare.

15. deconditionare. continut. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 13. clasificare. 4. particularitati terapeutice. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate. indicatii si contraindicatii.2 Parafunctii. electropunctura. actiunile biologice.2 Elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei. Acupunctura.1 Definitii.6 Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate.7 Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice. presopunctura. 6. 8.8 Fototerapia cu RUV si RIR: proprietati fizice. mijloace terapeutice si de recuperare functionala. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii. efecte fiziologice. 14. Tehnici. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. 5. obiceiuri vicioase. particularitati terapeutice.4. fracturi. clasificare. 6. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 7. clasificare. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 6. 6. metodologoa de aplicare.3 Bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. efectele fiziologice. indicatii si contraindicatii. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. exercitii si metode).4 Obiectivele kinetoterapiei locoregionale. indicatii si contraindicatii. 11. aparatura utilizata. 12. Terminologie. 7. particularitati terapeutice. particularitati terapeutice. principii. Laserterapia: modalitate terapeutica cu larga aplicabilitate in patologia de specialitate. 7. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare.1 Kinetoprofilaxie si kinetoterapie. 9. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala). particularitati terapeutice. modalitati sau tehnica de aplicare. 10. 6. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. clasificare. Terapia ocupationala.5 Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici. 6. Biofeed-back. obiective. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 6. clasificare. 87 . inclusiv durerea din cancer.

metodele. actiuni biologice. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 2. Recomandarea si prescrierea principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand Fizioterapiei. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. integrarea psiho-sociala. lucrarile practice vor familiariza studentii Facultatii de Medicina Dentara cu mijloacele si modalitatile terapeutice. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. 3. Explicatii si demonstratii practice cu privire la aspectele clinice. diagnostice si terapeutice de specialitate. modalitati si tehnica de aplicare. Prezentarea generala a principalelor mijloace si modalitati terapeutice aflate in baza unui serviciu de Fizioterapie al unui spital. dispozitivele ce alcatuiesc programe de specialitate adaptate scopului terapeutic urmarit. aparate si dispozitive in vederea alcatuirii unui program corespunzator. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. 3. aparatura.1 Demonstratii practice ale aplicatiilor de caldura. modalitati si tehnica de aplicare. Prezentarea domeniilor de patologie de specialitate ce beneficiaza de avantajele terapeutice ale Fizioterapiei. Obiectivele lucrarilor practice Pornind de la scopul acestui curs si anume. actiuni biologice. beneficiile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor de patologie de specialitate. efecte fiziologice. contraindicatii. Proprietati fizice. tehnici. metode. 3. 88 . exercitii. IV. articular. 4. Justificarea alegerii anumitor agenti terapeutici. istoricul si secventialitatea suferintei etc). precum agentii terapeutici.2 Demonstratii practice ale aplicatiilor de rece sau gheata (crioterapia). indicatii. 4. exercitiile. posibilitatile de comunicare. Evaluarea clinico-functionala de specialitate a pacientului (bilant muscular. Aprecierea diagnosticului clinico-functional de specialitate (incapacitate. Aplicabilitatea specialitatii de Fizioterapie in cadrul patologiei studiate. infirmitate. handicap).1 Discutii privind bazele fiziologice ale electroterapiei. III. tehnicile. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. efecte fiziologice. indicatii. Continutul lucrarilor practice 1.16. Proprietati fizice. contraindicatii.

4 Prezentarea obiectivelor kinetoterapiei locoregionale. Aplicarea terapiei cu inalta frecventa . 6. indicatii si contraindicatii. actiunile biologice.6 Demonstratii practice. 4. modalitati sau tehnica de aplicare. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. 6. Aplicarea terapiei prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice. partial sau total denervate. Demonstratii practice privind procedeele de masaj si efectele lor. efectele fiziologice. 5. indicatii si contraindicatii. Aplicarea fototerapiei cu RUV si RIR: proprietati fizice. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.undele scurte: proprietati fizice. aparatura utilizata. indicatii si contraindicatii. indicatii si contraindicatii. 6. indicatii si contraindicatii. Trabert. Aplicarea curentilor de joasa frecventa: proprietati fizice. exercitii si metode). efecte fiziologice. indicatii si contraindicatii. 4. Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici. 6. efectele fiziologice. 4. aparatura utilizata. Terapia combinata ultrasunet si CDD. aparatura utilizata. indicatii si contraindicatii.3 Demonstratii practice. actiunile biologice. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate.7 Demonstratii practice. metodologia de aplicare. efectele fiziologice. aparatura utilizata.3 Discutii privind bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. modalitati de aplicare. 4. CDD. 89 .4. 4. metodologoa de aplicare.1 Exemplificarea notiunilor de kinetoprofilaxie si kinetoterapie. aparatura si tehnici utilizate. actiunile biologice. stohastici. 6. modalitati de aplicare. Aplicarea terapiei cu curentul galvanic si galvanoionizarea: proprietati fizice. aparatura utilizata. indicatii si contraindicatii.2 Demonstratii practice cu privire la elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei.2 Demonstratii practice. efectele fiziologice. efectele fiziologice. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila. actiunile biologice. 4. precum si electromiografia de detectie). Aplicarea curentilor de medie frecventa: modalitati de aplicare. actiunile biologice. riscuri.8 Demonstratii practice.5 Demonstratii practice. Aplicarea terapiei cu ultrasunete: proprietati fizice. actiunile biologice.4 Demonstratii practice. efectele fiziologice.

Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. II. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. fracturi. 15. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii.1 Mijloace terapeutice si de recuperare functionala. particularitati terapeutice.Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. particularitati terapeutice. GENETICĂ UMANĂ ANUL II • 32 ore de curs/ 32 ore de lucrări practice I. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala). 7. Acupunctura. 16. inclusiv durerea din cancer. SCOPUL CURSULUI: . dezvoltarea unor aptitudini pentru practica medicinei genetice şi formarea unor atitudini bazate pe respect şi compasiune pentru bolnavul cu afecŃiuni genetice. 9. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. continut. 8. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. clasificare. particularitati terapeutice. electropunctura. Biofeed-back. clasificare. presopunctura. Demonstratii practice. clasificare. clasificare. Laserterapia: modalitate terapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare. deconditionare. 13. sprijinind totodată. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 11. clasificare. OBIECTIVELE CURSULUI: 90 . Terminologie.2 Parafunctii. particularitati terapeutice. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate 10. moral şi profesional. 7. obiceiuri vicioase. particularitati terapeutice. principii. familia acestuia. Demonstratii practice. 14. Terapia ocupationala.transmiterea unor cunoştinŃe fundamentale. 7. 12. Demonstratii practice.

Pritchard. 2. 2004. Wynshaw-Boris.Epstein. Ed. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Capitolul I – Citogenetică umană Capitolul II – Ereditatea umană Capitolul III – Aplicarea geneticii în practica medicală Capitolul IV – Genetica şi evoluŃia populaŃiilor umane Examen practic V.Inborn errors of development – C.Medical Genetics at a Glance – D. Ed.. Sandovici.Polirom.B. Organizarea generală a genomului uman Capitolul III – Ereditatea umană Capitolul IV – Variabilitatea genetică umană Capitolul IV – Rolul factorilor genetici în producerea bolilor umane Capitolul V – Genetica bolii canceroase Capitolul VI – Genetica dezvoltării şi anomaliile congenitale IV. 6.Erickson. de a diagnostica şi trata o tulburare sau o anomalie genetică. B. 1998. 91 . . Oxford University Press. Scripta.informarea asupra implicării factorului genetic în apariŃia unor anomalii şi boli dentare. 3.Scripta. A. . de a preveni. I.Genetică umană – elemente de curs – Emilia Severin.Saunders Company.înŃelegerea relaŃiei genotip – fenotip – mediu.Genetică Medicală – M. Covic. 2004. Blackwell Science. 2003. D. W. .Genetics in Medicine – Thompson and Thompson.cunoaşterea posibilităŃilor de a prevedea.cunoaşterea legilor şi mecanismelor moleculare ale eredităŃii şi variabilităŃii umane normale şi patologice. II. Korf. 4. BIBLIOGRAFIE Curs: 1. 1996.formarea unei baze de cunoştinŃe care să permită descifrarea viitoarelor descoperiri ale geneticii medicale. 2001. Ed. Ştefănescu. 5. R. Emilia Severin.Genetica anomaliilor dentomaxilare – Emilia Severin. CONłINUTUL CURSURILOR Capitolul I – Caracteristicile generale ale organismelor vii Capitolul II – Structura şi organizarea celulară a ADN). .

......50% IMPLANTOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 48 ore de curs / 48 ore de lucrări practice I......... analiza amprentelor palmare.... 2002... Scripta.... ÎnŃelegerea rolului şi locului implantologiei orale şi reconstrucŃia protetică pe implante Cunoaşterea aspectelor şi principiilor de bază în implantologia stomatologică plecând de la principlul că "de fiecare dinte atârnă un om'' 3............. Medicală...............Lucrări practice: 1........... CrenguŃa Albu.................... măsurători cefalometrice ale unui individ. CrenguŃa Albu.......... OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1....................... 2.. ancheta familială şi arborele genealogic al unui proband....................... 2004.............. Informarea asupra avantajelor şi dezavantajelor implantologiei orale Cunoaşterea limitelor implantologiei orale şi a perspectivelor acestei specialităŃi....... 4.............. SCOPUL CURSULUI 1............... Ed............... evaluarea riscului de recurenŃă în cazul unur tulburări genetice ... Să evalueze corect un pacient edentat stabilind corect indicaŃiile şi mai ales contraindicaŃiile implantelor orale 92 .............................. 2004. CD-Rom „Genetica Umană”......Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin... Ed..............15% o Examen scris......... identificarea modului de transmitere a unui caracter normal sau patologic.....................Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin....... II.... Dinu Albu.........20% o Lucrări de control...... EVALUARE: o Fiecare student va realiza: cariotipul normal al unui caz....15% o Examen practic.......................... 2........... VI... Ileana Ioachim.

a ceramicii de zirconium. 2. Explicarea termenilor. Anatomia maxilarului. Să poată selecta pacienŃii cu indicanŃii pentru implante 9. calităŃile titanului. Criterii de stabilire a biomaterialului. contraindicaŃii generale şi locale. 5. a ceramicii de aluminiu. rolul ocluziei fiziologice autoechilibrată şi etapele obŃinerii acesteia. Biomecanica aparatului dento-maxilar . III. Rolul acesteia în implantologia orală. Să cunoască tipurile de bază ale implantelor orale 5. calitatile biomaterialelor. Diagnostic. tratamente ortodontice preimplantare. Să cunoască indicaŃiile de tratament preimplantar 3. toate raportate la protezarea pe implante.2. Să cunoască etapele reabilitării orale pe implante şi să insere cel puŃin câte un implant în creasta de viŃel 6. Să aibă cunoştintele necesare care să le permită trecerea în calitate de medic la cursurile postuniversitare în vederea obŃinerii competenŃei în implantologia orală . CONłINUTUL CURSURILOR 1. 93 . indicaŃii generale şi locale. perspective în implantologie. structura osului crestelor alveolare şi clasificarea acesteia. clasificarea dupa dimensiunea crestelor alveolare. parodontale ale tumorilor benigne. 4. anatomia mandibulei dentată şi edentată. NoŃiuni anatomice ale aparatului dento-maxilar corelate cu câmpul protetic primitor de implante. Să cunoască biomaterialele folosite în implantologia orală şi principiile integrării tisulare a implantelor orale 4. 6. etc. stadiul actul. oferta osoasă în implantologie. Clasificarea edentaŃiilor. ale mucoasei bucale ale osului subdimensionat sau neregulat. rezorbŃia crestelor alveolare. date istorice. indicaŃii şi contraindicaŃii în implantologia orală. Introducerea în implantologia orala. dentat şi edentat. Tratamentul preimplantar al afecŃiunilor cavităŃii bucale. contraindicaŃii definitive. etapele de reechilibrare ocluzo-articulară în implantologia orală. ocluzia şi rolul acesteia. Să cunoască accidentele şi complicaŃiile ce pot apare în implantologia orală 7. 3. Tratamente odontale. a ceramicii de hidroxiapatita. Să cunoască principiile dispensarizării pacientului purtator de implante 8. Biomaterialele utilizate în implantologia orala. transformarea unei oferte osoase insuficiente inserării implantelor în una favorabila. contraindicaŃii temporare.

mediile biologice şi reacŃia acestora cu implantele. Tipuri de implante surub. avantaje şi dezavantaje. principiile transmiterii forŃelor de la implant la os. tratamentul periimplantitelor. integrarea osoasă. indicaŃiile implantelor lama. Implantele de concepŃie proprie. Etapele protezarii pe implante pornind de la protezarea fiziologică preimplantara a edentaŃiilor cu realizarea ocluziei fiziologice autoechilibrata. etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Curs recapitulativ. calităŃile implantelor. Implantele endostale şi subperiostale. 14. 16. accidente şi complicaŃii tardive. Accidente şi complicaŃii intraoperatorii. incidente şi complicaŃii în perioada de inserŃie. etape chirurgicale de inserare a implantului surub. 15. transmiterea forŃelor la osul înconjurator la implantul cilindru. indicaŃiile implantelor. tipuri de implante. 10. 13. avantajele şi dezavantajele acestora. coroziunea şi efectele acesteia.ReconstrucŃia protetică pe implante. Integrarea tisulara a implantelor orale. etape chirurgicale. indicaŃiile acestor implante. Implantul endoosos cilindru. Tipuri de implante cilindru. încărcarea protetică graduală a implantelor. Dispensarizarea purtatorului de implante. transmiterea forŃelor de la implant la osul inconjurator. transmiterea forŃelor de la implante la osul înconjurator. Implantul endoosos lama. integrare şi purtare a implantelor orale. etapele chirurgicale ale inserarii implantelor endostale şi subperiostale. prognostic. etape chirurgicale de inserare. SituaŃiile clinice a diferitelor tipuri de edentaŃii şi rezolvarea acestora prin implante. principii de acŃiune a implantelor. 94 . cauzele afecŃiunilor periimplantare.Implantele de transfixatie dentara. tehnici chirurgicale. Principiile integrării tisulare şi etapele acestei integrari. Clasificarea implantelor lama. Etapele dispensarizării. integrarea epitelio-conjunctivă. 12. Implantul endoosos şurub.7. urmărirea evoluŃiei în timp a implantelor. Implantul de concepŃie proprie. măsuri de prevenire şi/sau tratament. IndicaŃiile acestor implante. Implantul de concepŃie proprie. materiale utilizate în protezare. Accidente. 9. 11. 8. IndicaŃiile acestora.

spina nazală anterioară. relaŃia medic pacient.Se va prezenta câte un caz clinic din diferite tipuri de edentaŃie şi rezolvarea acestuia prin implante şurub. planşeul foselor nazale. gradul de rezorbŃie osoasă a crestelor alveolare. Bilantul preimplantar . Analiza Ńesutului moale al crestelor alveolare. bilanŃul loco-regional cu stabilirea necesităŃii şi a ofertei osoase. dezechilibrele ocluzo-articulare existente şi măsuri de corectare a acestora. IV. lama. Prezentarea tipurilor de implante. Tehnicile generale pentru inserŃia implantelor. 2. Tehnica chirurgicală a implantului şurub. 6. colaborarea cu alte specialităŃi. bilanŃul statusului oral al pacientului. 5. 7. principiile chirurgiei mucoasei gingivale. analiza structurală a ofertei osoase. incidente. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PROTETICE 1. conŃinutul şi importanŃa acestuia. subperiostale şi combinate cu principii de dispensarizare a pacienŃilor. canalul mandibular. Tehnici curente în implantologia orala. stabilirea tipului de lucrare pe implante şi a tipului şi numărului de implante necesar. Prezentarea instrumentarului şi a modului de utilizare a acestuia pe tipuri de implante. 95 . caseta video 30 minute cu vizionarea acestor tehnici şi principii cu explicaŃiile de rigoare. lama şi subperiostal cu componentele protetice şi pentru amprenta de transfer. complicaŃii. legislaŃie specifică. cilindru. Evaluarea clinico-anatomică a arcadelor maxilare şi mandibulare corelate cu o tehnica şi tip de implante. Implantul şurub. cilindru. poziŃia elementelor anatomice specifice cum sunt: gaura mentoniera. explicarea modului de utilizare. analiza ofertei osoase. Tehnica implantului şurub autoforant. Instrumentar şi aparatura în implantologia orală. avantajele implantului de generaŃia a-II-a. 3. 4. caseta video 30 minute care să prezinte toate aspectele descries cu explicaŃiile de rigoare. prezentarea fiziodispenserului şi a modului de funcŃionare. accidente. măsuri de terapie preimplantară. Dosarul pacientului. BilanŃul general al pacientului. sinusul maxilar. tehnica implantului cu tarodaj. principiile frezării în os. Tipul dosarului pacientului.

utilizarea implantelor în fixarea grefelor la patul osos receptor. încarcarea protetică graduală a implantelor orale. Tehnica chirurgicală a lifting-sinusul în implantologie. 11. Tehnica chirurgicala a implantului cilindru. Tehnica chirurgicală a implantului lama . tehnici şi materiale utilizate. Principiile regenerării osoase. Inserarea implantului lamă pe simulator cu coasta de viŃel. Principiile ridicarii podelei sinuzale. materiale de umplere utilizate. caseta video 30 minute cu prezentarea în dinamică a acestor etape şi tehnici cu explicaŃiile de rigoare. caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele prezentate teoretic şi practic cu explicaŃiile de rigoare. ocluzia fiziologică autoechilibrată. 16. proteze cimentate proteze în sistem montabil-demontabil. protezarea definitive. 13. Etapele inserării implantului cilindru. Etapele şi tehnicile chirurgicale şi de laborator în realizarea şi inserarea implantului. caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. etape chirurgicale. 14. caseta video 30 minute care să prezinte în dinamica etapele şi tehnicile regenerării osoase dirijate cu explicaŃiile de rigoare. Prezentarea unei casete de o oră cu diferite situaŃii şi comentarea acesteia. instrumentarul specific. instrumentarul specific. Faze clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Tipurile de implante lama dupa oferta anatomică. caseta video 30 minute cu prezentarea datelor teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. incidente şi complicaŃii în implantologia orală. Tehnica chirurgicală a implantului endostal şi subperiostal. 10. principiile de obŃinere a unei bune integrări . nerezorbabile. Tehnica chirurgicală pentru reconstrucŃia osoasă dirijată a crestelor alveolare deficitare. 15. tehnici utilizate. 96 . Protezarea preimplantara. membrane rezorbabile. materiale utilizate. Inserarea implantului şurub. 9. cilindru pe simulator pe coasta de vitel . Accidente.8. 12. Urmărirea corectitudinii fiecarei etape pană la inserarea implantului pentru fiecare student în parte.

Nivele de conectare. Software de aplicaŃii în birotica medicală (procesare text. 4. procesare imagini. CONłINUTUL CURSURILOR – A. V. BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti 3. Un implant şurub …………………. Dispozitive de înregistrare şi redare a informaŃiei. Implantologia orală. calcul tabelar. EVALUAREA CUNOŞTINłELOR . ReŃele de calculatoare. Caiet de lucrări practice VI. Editura Sylvi 2000. Editura Sylvi 1995. Tipuri de reŃele. DefiniŃie. directoare. Obiectivele informaticii medicale. Necesitatea informatizării în medicina dentară 2.10% 3. pentru deprinderea utilizării lor în practica informatică. Arhitectura hardware şi software a sistemelor de calcul.examenul teoretic ……………………50% INFORMATICĂ MEDICALĂ ANUL I 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI ÎnvăŃarea şi însuşirea noŃiunilor. baze de date medicale. Arhitecturi de reŃele. Un implant lamă …………………. Curs. InterfaŃa utilizator.10% 2. Sisteme de calcul. Sisteme şi medii de operare. cale de acces la fişiere). termenilor şi conceptelor informatice de bază privind hardware şi software PC. Editura Sylvi 2000. Asimilarea principalelor metode ale tehnologiei informatiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicala. baze de date) 6. 3. lucrul în reŃele de calculatoare) - VI. DiscuŃii generale. conform standardelor ECDL (European Computer Driving Licence).. Prezentare generală.10% . Sisteme de gestiune a fişierelor 5.examenul practic ……………………. caracteristici. Organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice de memorie externă (fişiere. Implantele endoosoase osteointegrate în stomatologie. Bazele Informaticii 1.. NoŃiuni introductive în informatică. Bucureşti 4. 97 .fiecare student în parte va insera un implant: 1.Urmărirea atentă a corectitudinii fiecărei etape păna la inserarea implantului pentru fiecare student în parte. Etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Un implant cilindru ………………. Tipuri şi funcŃii. Bucureşti 2.20% .

Editura Universitară “CAROL DAVILA”. VII. Spircu. înregistrarea şi reprezentarea datelor Însuşirea şi utilizarea programelor generale în activitatea de birotică în medicina dentară (procesare date tip text. My Computer). Elena Podoleanu . 8. Internet.Editura Teora. 4. Protocolul de comunicare TCP/IP. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Instruirea privind utilizarea în practica medicală a calculatorului personal şi a reŃelelor de calculatoare AplicaŃii practice privind structurarea. T. 1998 Microsoft Excel Quick Reference 1. Bucureşti. Bucureşti. IX. 6. Procesarea informaŃiilor de tip text. Bucureşti. 7. URL – Locator universal de resurse Internet. Proiect individual 8. Ion Voinea. AplicaŃii practice privind organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice. Editare prezentări privind studii/lucrări/proiecte ( Microsoft PowerPoint). navigare. Augustin Semenescu. 5. OperaŃii pentru organizarea şi structurarea informaŃiei. calea de acces la fişiere în interfaŃa grafică mediul WINDOWS (Windows Explorer. 8.Editura Tehnoplast Company SRL. Proiect individual 7. ModalităŃi de lucru in sistem independent şi reŃea de calcul. organizarea. Florian Gonzacenco . Windows Media Player. Procesarea informaŃiilor de tip multimedia.Editura Tehnoplast. 2002 Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet. OperaŃii cu fişiere. 1997 Informatică Medicală – Partea II . AplicaŃie practică. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. Tiberiu Spircu . VIII. Elemente standard de operare în interfaŃa grafică utilizator în mediul WINDOWS. imagini/desene/fotografii şi editatre prezentări). 2001 Informatică în medicină şi inginerie medicală. Prezentare componente hardware PC. 98 . Windows Movie Maker etc).Note de curs pentru Colegii”. Prezentare reŃea locală de calcul. transfer de fişiere) şi programe de comunicare. Tipuri de interfată utilizator-PC. WordPad). AplicaŃie practică. 2. Elena Podoleanu – Editura Tridona. InterfaŃa de comunicare utilizator-PC. Accesorii WINDOWS pentru editare şi procesare text (Notepad. Bucureşti. Internet şi servicii generale de informare şi comunicare. Tiberiu Spircu . directoare. Servicii Internet (conectare.7. 2002 Informatica în Medicină. Utilizarea facilităŃii OLE (Object Linking and Embedding) pentru inserarea fotografiilor/imaginilior în alte documente electronice. 6. Bucureşti. Tipuri de utilizatori şi drepturi de acces în sistemul de calcul 2. OlteniŃa. 2004 Informatică Medicală. 1995 Informatică Medicală – Partea I . AplicaŃie practică. Şt. Elena Podoleanu. BIBLIOGRAFIE Informatică Medicală .Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. Elemente standard de operare in interfaŃa utilizator-PC. 3. NoŃiuni introductive de lucru cu PC-ul. 5. (Paint. 3. 4. poştă electronică. łigan . Comunicarea în reŃele de calculatoare. Accesorii WINDOWS pentru editare şi progesare date text şi multimedia.

. C. InformaŃia medicală şi înregistrarea electronică a datelor medicale – 1. http://stoma. Bucureşti 11. Statistica descriptivă. baze de date. lucrul în retele de calculatoare. 4. Software pentru prelucrare si analiza statistica.. Dosarul medical informatizat . Sisteme informatice de documentare medicală.DES (Dosarul Electronic Stomatologic). Facultatea de Medicină Dentară.ro – site Internet. Utilizarea în practică a PC-ului şi a reŃelelor de calcul (Intranet. 2. în comunicarea interpersonală între clinicieni. 99 . 50 % Elaborare proiect individual …. etc. CONłINUTUL CURSURILOR – B.………………………………… 50 % SCOPUL CURSULUI Asimilarea şi utilizarea principalelor metode ale tehnologiei informaŃiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicală. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică. Sisteme de codificare a datelor medicale. UMF “Carol Davila”.…………………. (EXCEL. 3. Elemente de biostatisticǎ în medicina dentarǎ – 1. 5. InformaŃia medicalǎ şi procese informaŃionale. în transferul informaŃiilor medicale. prelucrarea. AplicaŃii informatice în medicina şi tehnica dentară. AplicaŃii practice privind organizarea.. http://192. clinicieni-pacienŃi Asimilarea principalelor metode de modelare şi de prelucrare statistică a datelor medicale. sisteme informatice medicale.rdsnet.100 – site Intranet.0. variabile statistice. Analiza de corelaŃie şi de regresie. Elemente de biostatistică cu aplicaŃii în medicina dentară.………. înregistrarea. Internet etc. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Utilizarea echipamentelor şi resurselor electronice de tehnică de calcul. concepte de bază (populaŃia statistică. în practica medicală. EVALUARE ANUL II (16 ore de curs. înregistrare date şi informaŃii din activitatea clinică.. date statistice. SPSS) 4. parametri statistici) . pentru documentare. utilizarea şi evaluarea informaŃiei. Obiective.....9. AplicaŃii de informatică medicală. Bucureşti X. Telemedicina şi teleasistenŃa 3. VII. Microsoft Word Quick Reference 10.. Testatrea ipotezelor statistice. EPIINFO.) în activitatea de birotică medicală. UMF “Carol Davila”. Sisteme informatice de imagistică dentară (aplicaŃii în radiologie dentară. Înregistrarea electronică a datelor de sănătate orală (EOHR – Electronic Oral Health Record). - - VI.168. eşantionare.) ÎnŃelegerea şi utilizarea sistemelor informatizate în activitatea clinică şi decizională din medicina dentară. tomografie dentară computerizată)... 2. Facultatea de Medicină Dentară. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică.. 32 ore de lucrări practice) Examen oral …………………………….

Prezentarea informatiilor in sistem de video-proiectare. Facilitati Statistice ale programului Excel (2).Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Informatică Medicală . Ion Voinea. Aplicatia DentalMap 13. Programul Microsoft Acces (1) 11. 1995 6. Programul Microsoft Excel (1). 8. Programul Microsoft Word (2). Informatica în Medicină. Aplicatie Practica. Achizitia si procesarea imaginilor dentare. Florian Gonzacenco . Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. 2002 3. Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet. 1998 100 . Aplicatii Grafice ( Paint. 2004 2.Editura Tehnoplast Company SRL. Informatică Medicală – Partea I . Baza date medicala Management Cabinet/Clinica Dentara. 15. Baze de date. Bucureşti. Proiect Individual 5. Elena Podoleanu. Aplicatii Informatice in Imagistica Dentara. Tiberiu Spircu . MS PhotoEditor ) 6. Informatică în medicină şi inginerie medicală. Prezentare retea locala de calcu. Procesarea informatilor cu programe de calcul tabelar. 1997 7. Baze de date. Elena Podoleanu – Editura Tridona. Informatică Medicală. în practica şi procesul decizional medical. Proiect Individual 9. Arhitectura hardware si software 2.Sisteme de documentare informatizata în domeniul medical (MEDLINE) IX. Prezentare şi prelucrare statistică a datelor medicale. Programul MS Powerpoint. Tabele si grafice. łigan . Şt.- achiziŃionare şi comunicare informaŃii medicale şi administrative.Editura Teora. Tiberiu Spircu . Aplicatia Windows Explorer 3. Informatică Medicală – Partea II .Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Organizarea Informatiei (Fisiere/Dir/Cale). Bucureşti. Programul Microsoft Acces (2) 12. Spircu. Captare si scanare radiografii dentare digitale Aplicatia DentalMap 14. T.Editura Tehnoplast. Computer Tomograf 16 . Bucureşti. VIII. Augustin Semenescu. Aplicatie Practica Proiect Individual 7. Bucureşti. 2001 4. Procesarea datelor de tip grafic.Note de curs pentru Colegii”. 2002 5. Elena Podoleanu . Bucureşti. OlteniŃa. Procesare informatii tip text Programul Microsoft Word (1) 4. Sisteme de Imagisitica medicala in Medicina Dentara. BIBLIOGRAFIE 1.

Facultatea de Medicină Dentară. 13. EVALUARE Examen teoretic (redacŃional sau grilǎ) …………………………………………………. II. Stabilirea rolului nutritiei ca factor determinant al starii de sanatate. OBIECTIVELE CURSULUI : 1.com . UMF “Carol Davila”. Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunile SPSS 10. http://192. 3.rdsnet. 2. Utilizarea metodelor de evaluare medicala a factorilor profesionali din cabinetele stomatologice ce pot influenta starea de sanatate. trad. Evaluarea impactului factorilor de mediu asupra starii de sanatate. 101 . SCOPUL CURSULUI : 1. 2006 9. Bucureşti 13. 11. By: Frank Sullivan (University of Dundee) and Jeremy Wyatt. Evaluarea factorilor de risc din mediu si a consecintelor patologice aparatului dento-maxilar. Duncan Cramer. http://www.0. UMF “Carol Davila”. 4. 3. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică Facultatea de Medicină Dentară. Iaşi. Denis Howitt. Disciplina Informatică Medicală şi B iostatistică. Dumitru Gheorghiu – Editura Trei.168. a apei sau a obiectelor din cabinetele stomatologice. 2004 10. Microsoft Excel Quick Reference 11. managementul situatiilor de risc si consilierea nutritionala. 50 % Examen practic (oral şi susŃinere proiect individual) …………………………………… 50 % IGIENĂ ANUL III 16 ore de curs / 32 ore de lucrari practice I. 4.ABC of Health Informatics. http://stoma. 12. Identificarea patologiei infectioase datorate contaminarii biologice a aerului. Identificarea riscurilor legate de mediul de viata sau de munca.8. Bucureşti 14.bmjbooks. asupra 2. Microsoft Word Quick Reference 12.ro – site Internet.100 – site Intranet. de Andrei Popescu şi Cristina Popa – Editura Polirom. Published by: Blackwell BMJ Books X. Statistică pentru psihologi. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul de alimente insalubre microbiologic sau chimic.

2. metode. Ciclul natural si artificial al apei. Nutritia si sanatatea dentara. Efectele aportului caloric neadecvat (denutritie. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar. Patologia buco-maxilara indusa de dezechilibrele nutritionale. Balanta hidrica. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului in cabinetele stomatologice . ratii recomandate. profilaxie . toxici. 4. legume si fructe. carne. Bazele fiziologice ale alimentatiei si comportamentul alimentar.5. folosind criterii epidemiologice. 6. Factorii de risc hidrici implicati in patologia dento-maxilara. masuri de profilaxie.obezitate). CONTINUTUL CURSURILOR : 1. control de calitate si riscul de contaminare a acestora. nevoi zilnice. manifestari orale ale bolilor sistemice. Grupele alimentare : lapte si produse lactate. mijloace de prevenire si combatere. Profilaxia poluarii: norme. . 102 . sindroame carentiale si toxicitate. cancerigeni. Proteinele. 6. Compozitia chimica a aerului si influenta asupra sanatatii. 5. Identificarea strategiilor de prevenire si combatere a bolilor determinate de factori de mediu. Echilibrul hidro-electrolitic. peste si derivatele lor. roluri in organism. lipidele si glucidele – rolul lor. produse zaharoase . asfixianti. influenta lor asupra sanatatii dentare. Importanta alimentatiei pentru promovarea starii de sanatate in general si a sanatatii orale in special. Patologia infectioasa transmisa prin apa. Efectele specifice: cancerul. Insusirea cunostiintelor indispensabile utilizarii alimentatiei ca metoda profilactica eficienta si a dietoterapiei ca modalitate esentiala in tratamentul celor mai variate afectiuni. derivate cerealiere si leguminoase uscate. Rolul elementelor minerale in nutritie. 3. Importanta apei in organism si necesarul fiziologic de apa. Poluarea aerului si impactul sau asupra sanatatii. oua. afectiuni periodontale.valoare nutritiva. Alimentatia – factor sanogen. Sursele de poluare si principalii poluanti atmosferici : iritanti. Vitaminele – clasificare. grasimi alimentare. Valoarea nutritiva si igiena alimentelor. fibrozanti. bauturi alcoolice si nealcolice. azotului si bioxidului de carbon – efecte asupra organismului . Efectele nespecifice ale poluarii aerului asupra sanatatii: patologia respiratorie nespecifica acuta si cronica. Necesarul caloric. intoxicatii acute si cronice. III. sursele alimentare. alergizanti. Caria dentara. Variatiile presiunii partiale ale oxigenului. Evaluarea statusului nutritional.

Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic.riscurile radiatiilor pentru sanatate: efecte somatice si genetice. Principii de dietetica in practica medicala. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. fizico-chimice si microbiologice. Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale. Examene organoleptice.masuri profilactice. Protectia radiologica. III. factori nutritivi. accidentele. masuri de profilaxie. Controlul calitatii nutritive si igienice a carnii. 5. Radiatiile ionizante . fizico-chimice si microbiologice. a produselor din carne si a pestelui . fizico-chimice si microbiologice. alergiile. microundele. Radiatiile neionizante luminoase. 103 . Controlul calitatii nutritive si igienice a laptelui si a produselor lactate . masuri de profilaxie. Examene organoleptice. Interpretarea rezultatelor. Examene organoleptice. recomandari nutritionale. 2. hidrocarburi aromatice policiclice – surse si mecanisme de poluare. metale. aeromicroflora. Necesarul energetic. fizico-chimice si microbiologice. pesticide. Controlul calitatii nutritive si igienice a derivatelor cerealiere. cianuri. Radiatiile. fizico-chimice si microbiologice. Interpretarea rezultatelor.Intoxicatiile hidrice. laser – actiunea asupra organismului. Patologia determinata de microclimatul necorespunzator. 7. Substantele toxice din apa : nitriti. Factorul hidric in determinismul cariei dentare. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE : 1. aterosclerozei. poluarea si vicierea aerului. ultraviolete. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Igiena cabinetelor stomatologice. 3. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Interpretarea rezultatelor. Interpretarea rezultatelor. Controlul calitatii nutritive si igienice a legumelor si fructelor. 4. Factorii de risc dependenti de activitatea stomatologica si patologia caracteristica personalului stomatologic . Examene organoleptice. forme clinice. Examene organoleptice. Controlul calitatii nutritive si igienice a oului si a grasimilor. gusei endemice. Interpretarea rezultatelor. 1.

obiectelor si suprafetelor din cabinetele stomatologice . Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor microclimatului asupra sanatatii. strategii de prevenire. V. Alcatuirea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritional .strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice. – Igiena. Evaluarea riscului legat de poluarea aerului cu particule si gaze . . Implicatiile riscurilor datorate utilizarii radiatiilor .Evaluarea riscului expunerii la radiatii neionizante si ionizante. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului cu particule si gaze . Controlul calitatii nutritive si igienice a bauturilor nealcoolice. Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si a efectelor radiatiilor asupra sanatatii. fizico-chimice si microbiologice. Evaluarea riscului legat de poluarea chimica a apei .. 11. Medicala. 16. IMF Bucuresti. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. 8.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice.. Tanasescu Gh.. Implicatiile riscurilor datorate microclimatului – masuri de profilaxie. BIBLIOGRAFIE: Manescu S. 14. 1996 Manescu S. Contaminarea microbiologica a aerului. Aprecierea starii de nutritie pe baza « Nutritional Screening Information » . Dumitrache S. Examene organoleptice. 12. 15. – Igiena.7. Interpretarea rezultatelor. Cucu M. fizico-chimice si microbiologice. Evaluarea factorilor de risc ai microclimatului cabinetelor stomatologice . Interpretarea rezultatelor testelor de masurarea expunerii si evaluare a efectelor particulelor asupra sanatatii. Interpretarea testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor substantelor chimice din apa asupra sanatatii. Implicatiile riscurilor datorate agentilor biologici infectiosi din aer si de pe suprafete . 9. Seminar practic semestrial. Controlul calitatii nutritive si igienice a produselor zaharoase. 1979 104 . Impactul agentilor biologici infectiosi din apa asupra sanatatii –profilaxie. 13. Dumitrache S. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. 10. Interpretarea rezultatelor. Lucrari practice.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinetele stomatologice. Ed. Examene organoleptice.. Implicatiile riscurilor datorate poluarii chimice a apei . Evaluarea riscului epidemiologic legat de poluarea apei cu agenti biologici infectiosi . Interpretarea rezultatelor testelor microbiologice.

Metode de studiu CURS II Medicina veche (premedicina). Medicina elenistică. 105 . Medicina arabă. Medicina hipocratică. Organizarea învăŃământului şi practicii medicale. Medicina indiană. Medicina dentară în Europa CURS VII Medicina dentară pe continentul american. Începuturile. Descoperiri în anatomia Capului şi gâtului. McGraw – Hill. Medicina evului mediu european CURS V Curentul renascentist. 1996 In pregatire – Curs de Igiena pentru Facultatea de Medicina Dentara. 30% Examenul teoretic…………. Anatomiştii. Şcoala alexandrină.. VI. Practici medicale în extremul orient CURS III Medicina greacă. Concepte filosofice care au orientat modelul explicativ în medicină. Succesorii lui Fauchard. De la secolul contrareformei la secolul luminilor CURS VI Fauchard şi începuturile stomatologiei moderne în FranŃa. Şcolile din Cos şi Ios. EVALUAREA CUNOSTIINTELOR : Examenul practic …………. Medicina şi specialitatea dentară În culturile din bazinul Mediteranei. Lucrari practice pentru Facultatea de Medicina Dentara. 70% ISTORIA MEDICINEI ŞI ETICA MEDICALĂ ANUL IV PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI 16 ore curs Curs opŃional CURS I Introducere. Medicina în Imperiul roman CURS IV Medicina bizantină. ModalităŃi de abordare în studiul istoriei medicinei.Klaassen C. Casarett & Doull’s Toxicology.

ApariŃia responsabilitatii profesionale şi morale a mediculul în Grecia antica. 5. Avântul Stomatologiei americane în secolul XIX CURS VIII Medicina dentară în secolul XX. 1962 Ring Malvin – Dentistry-An Illustrated History. informatizării şi specializării medicinei contemporane. Euthanasia. Probleme etice ale procreaŃiei asistate medical. Jurământul lui Maimonide. 3. Importanta lor pentru pregătirea mediculul societăŃii moderne. 1postaze isorice ale eticii medicale. Abradale Press. avortul şi etica începutulul vieŃii umane. Polirom 1999 Drimba Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaŃiei. Bucureşti 1990 Proskauer Curt. Etica medicală în Evul mediu. Valorile vieŃii respectul pentru viaŃă. RelaŃille medicului cu alti profesionişti ai sănăităŃii. 1993 PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI DE ETICĂ MEDICALĂ 1. CondiŃiile etice ale experimentului pe om. RelaŃia medic-bolnav în condiŃiile tehnicizării. Coordonate etice ale şcolilor medicale.o morală a viului. valoarea inestimabilă a vieŃii omenşti. Witt Fritz – Bildgeschichte der Zahnheilkunde. Şcoala românească de Medicină dentară. Dreptul la sănătate. Probleme morale ale consultului medical şi al muncii în echipa. Jurământul de la Geneva. Organizarea profesiei. Specificul etic al raportulul medic-bolnav în stomatologie. Specificul etic al actulul medical. Rolul Colegiulul medicilor în medicina contemporană. Secretul profesional. Bioetica . Specificul consultului medical în stomatologie. Ed. ŞtiinŃifică. 2. Juramântul lui Hippocrate. un raspuns la provocăile ştiinŃei secolulul al XX lea. Koln.ÎnfiinŃarea facultăŃilor de medicină dentară. Etica relaŃiilor dintre medici. 4. Etica raportului medic-bolnav. 106 . Medicul în faŃa începutului şi a sfârşitului vieŃii. Deontologia şi Bioetică medicala ca discipline ale Umanismului medical. TendinŃe actuale Metoda de evaluare: Referat ştiinŃific cu temă dată Bibliografie: Candrea Aurel – Folclorul medical român comparat. ComplianŃa la tratament. Etica şi Deontologia medicală în medicina modernă. Etica.

Anomalies dentaires 7. La cavité buccale 2.ce qu'une dent? 4. latrogenii de spital. Iatrogenii de explorare. LegislaŃia etică-deontologică a Colegiului medicilor. Bolile iatrogene. Bioetica . latrogenil în practica stomatologică. 7. coordonate etice. Combaterea latrogeniilor medicamentoase. Morphologie du système dentaire 3. latropsibogenii. Colegiul medicilor din România. Raportul medic-societate: coordonate etice. ANUL I 1.6. Problema drepturilor omulul şi genetica umană. Fixarea cunoştinŃelor predate prin intrebari. La dentition et la denture 2. La dentition et la denture 8. Les traumatismes faciaux 4. 3.Răspuns la provocarile marilor descoperiri şi a noilor realitaŃi de la sfârşitul secolului al XX lea. Probleme etice-deontologice ale urgenŃelor medicale. Medicamente noi . L'émail dentaire 5. METODE: Lectura textului însoŃită de explicarea termenilor medicali. 9.o disciplind nouă.încercare şi alegere. La carie dentaire 6. UrgenŃele stomatologice LIMBI STRĂINE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA FRANCEZĂ (facultativ) SCOP: Introducerea terminologiei de specialitate. L'art dentaire 9. Qu’est. Probleme etice ale igienei şi săinătăŃii publice. Algies faciales.. 8. Vue d'ensemble sur la parodontologie 107 . Le sang et l'histoire ANUL II 1.

Die Struktur des Zahnes 2. a pronumelui personal. Beim Zahnarzt 5. Substantivul 2. Klinische Prophylaxe 2. Verbul 5. Die Extraktion 5. Adverbul PROGRAMA ANALITICĂ LIMBA GERMANĂ (facultativ) ANUL I 1. Pronumele 4. Das Verhalten das Zahnarztes den Kindern gegnuber ANUL II 1. Die Karies 6. Adjectivul 3. Noma 8. Thérapeutique prothétique 9. Prothetik (Kronen. pasivul (de mare importanŃă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) 108 . Das Dentin 3. L'art dentaire GRAMATICA 1 . Les parodontopathies 6. Klinische Untersuchung 3. Zahnerhaltungskunde 4.5.Recapitularea celor mai importante probleme ale gramaticii: Declinarea substantivului. formarea perfectului. Das Zement 4. a adjectivului Verbe cu particula separabilă. Brucken) GRAMATICA ANUL I . Les stomatorragies 7.

Ecologia cavitatii bucale 2. Dezvoltarea cavităŃii bucale 6. Structura fizică a dintelui 10. Notiuni de anatomie stomatologică 2. FormaŃiuni derivate din gura primitivă (limba. InflamaŃia 5. Limba 8. SmalŃul 12. Protezele dentare 6. dinŃii. Măseaua de minte ANUL II 1. topica Verbele modale ANUL II . Factorii care influenŃează procesele odontogeneze 13. Receptorii gustativi 9. Pulpa dintelui 11. Coci patogeni starliococii 3. Dezvoltarea dintelui 3.Structuri gramaticale specifice limbajului medical german: Diateza pasivă ( în special infinitivul pasiv) Atributul dezvoltat PropoziŃia relativă PropoziŃia condiŃională camuflată Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) CondiŃionalul (Konjunktiv II) PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ROMÂNA (facultativ) ANUL I 1. Streptococii 4.PropoziŃia secundară. Anomalii de dezvoltare a gurii 5. glandele salivare) 4. ProprietăŃile lichidului bucal 7. Aliaje folosite în tehnica dentară 109 .

Substantivul (derivare cu sufixe prefixe.Sinonimie. adjectivale. Tulburari a1 aparatului dento-maxilar 9.... familii de cuvinte) . Coroziunea metalelor în cavitatea bucală 8. diateza reflexivă pasivă etc . genitiv şi dativ . Caria dentară 11.Verbul (conjunctivul. antomimie . Profilaxia bolilor de nas gât şi urechi 10. etc . genitiv si dativ .Recapitularea părŃilor de vorbire şi părŃilor de propoziŃie.7.) ANUL II Folosirea prepozitlilor în cazul acuzativ.Transformări din adjectiv în substantiv şi invers. Adjectivul ..ProbIeme de vocabular . Istoricul infecŃiei de focal. Parodontopatia marginală 15.LocuŃiuni (verbale. etc. familii de cuvinte) .. verb în adjectiv etc… Adjectivul . pasivă etc . 12.Transformări din adjectiv în substantiv şi invers.Verbul (conjunctivul. diateza reflexivă. diateza reflexivă şi pasivă .Folosirea prepoziŃiilor în cazul acuzativ. Distrofiile dentare 14..) .) . Stomatitele GRAMATICA ANUL I ..) 110 .. etc .LocuŃiuni (verbale adjectivale prepoziŃionale. prepoziŃionale. verb în adjectiv.Substantivul (derivare cu sufixe prefixe. PulpiŃa şi gangrena dentară 13.Probleme de vocabular ...Sinonimie antomie .

Oral Tissue Colour Changes . Long Texts .Headway Intermediate Revision of Basic Structures Introduction of New Exam Techniques SEMESTRUL II . brochures.The Importance of Team Work .Main parts and systems .Main Features of Medical Articles . leaflets.Reading Scientific Papers.Becoming a Doctor The Hlippocratic Oath The Human Body. Project Health Leaflet: "Choosing Materials in Tooth Replacement" ANUL II SEMESTRUL I .Skills Developing SEMESTRUL II .PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ENGLEZA (facultativ) ANUL I SEMESTRUL I . Structure of gums Describing structure of tissues Bibliography: Medical texts.Responsability for the Dental Profession .Identifying Formal Style .Dentition Becomes Key to Identifying Victims -Management of oral Cancer: A Growing .Rooth Pulp.Paragraphs.Polite Requests Giving Advice Asking for and giving information Case Histories and Note taking.Information Transfer: Writing Medical Texts: .History of Forensic Odontology Reads like a Detective Story 111 .Describing Position Tooth Anatomy .Relationships and Functions .Sentence Connectors in speech and writing .

compoziŃie. baza protezei scheletate. cimenturile ionomere 4. Prezentarea celor mai noi clasificãri a materialelor utilizate în stomatologie 2. obŃinerea tiparelor. 2. Sã indice şi sã utilizeze corect materialele restaurativ coronare 2. Materiale restaurativ-coronare: a. 3. OBIECTIVELE CURSULUI : Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã posede informaŃiile necesare activitãŃii clinice pentru utilizarea materialelor dentare. II. masele ceramice. Sã cunoascã metodele şi materialele pentru amprentare. Testarea biocompatibilitãŃii materialelor dentare.MATERIALE DENTARE ANUL II curs 32 ore lucrari practice 48 ore I. pardoontalã şi implantologie. CONłINUTUL CURSURILOR 1. turnarea modelelor. Ni-Cr) pentru protezele unidentare pluridentare.noŃiuni introductive (material/biomaterial dentar). indicaŃii. a dozelor şi metodelor de preparare a materialelor dentare 3. proprietãŃi. mase ceramice. Prezentarea materialelor moderne utilizate în tehnologia protezelor dentare (rãşinile compozite. Materialele dentare. Sã cunoascã biomaterialele utilizate în chirurgia OMF. Clasificarea materialelor dentare. Materiale pentru fixarea protezelor dentare: Cimenturile dentare 112 . Alamã. dozare-preparare. tehnicã de lucru.Materiale restaurativ coronare moderne : rãşinile compozite. III.SCOPUL CURSULUI : 1. Sã efectueze turnãturi cu aliaje de antrenament (Gaudent. 4.clasice (cimenturi-amalgame): formã de prezentare. 3. Cunoaşterea formei de prezentare. 5. sistemele integral ceramice)... 1. Sã asiste la demonstraŃiile practice: pentru placarea componentelor metalice cu rãşini compozite.

siliconii. 12. proprietãŃi specifice. bucoplastice. tehnica de ardere. legãtura metalo-ceramicã. indicaŃii. proprietãŃi. 2. Efectuarea demonstrativ a obturaŃiilor din compozite pe fantom-modele. Prezentarea materialelor utilizate în tratamentele conservative: cimenturile şi amalgamele.prezentarea lor. formã de prezentare. Aliajele nenobile : Ni-Cr. compoziŃie. materialele termoplastice. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE: 1. Sistemele retentive: forme şi materiale. produse comerciale. acrilatele elastice. moderne. Materialele compozite . Materiale pe baza protezelor şi placarea componentelor metalice: rãşinile acrilice simple. prelucrarea aliajelor. rãşinile simple şi compozite. ultima generaŃie de compozite şi accesoriile necesare de lucru. indicaŃii. Aliajele nenobile : Co-Cr. Materiale pentru modele : proprietãŃi generale. clasificare. 10. pe bazã de Ti şi Cu. Materiale moderne pentru restaurarile dentare directe si indirecte : alumino-ceramica. polimerizare.5. metode de pregãtire. Aliajele nobile pe bazã de Ag-Pd: forma de prezentare. indicaŃii. 15. tipuri de amprente. Materiale anorganice pentru proteze : masele ceramice. 6. Condensarea cimenturilor şi amalgamelor în cavitãŃi pregãtite pe fantome. 14. Materiale pentru machete : cerurile dentare. 11. sistemele ceramice. zirconium-ceramica (f. Materiale metalice pentru proteze : aliajele dentare. proprietãŃi generale. recomandãri practice. 13. indicaŃii. Clasificare. metode de prelucrare) IV. Materiale pentru amprentare : Caracteristici generale. polietherii). de prezentare. compoziŃie. hidrocoloizii ireversibili. Materiale pentru tipare : clasificare. compoziŃie. 113 . domeniu de utilizare. formã de prezentare. produse comerciale. 16. indicaŃii. proprietãŃi. proprietãŃi generale. compoziŃie. proprietãŃi.denumirile comerciale. produse comerciale. formã de prezentare. mod de lucru. Materiale de amprentare elastice: hidrocoloizii reversibili. Aliajele nobile pe bazã de aur. forma de prezentare. materiale cu prizã lent progresivã 7. 9. Elastomerii de sintezã (thiocauciucurile. Pregãtirea materialelor : manual şi electro-mecanic. produse comerciale (clase de ghipsuri). Materialele de amprentare semirigide : Pastele ZOE. tipuri de mase de ambalat. portamprentele. proprietãŃi. clasice. 8.

PREZENTARE DE CAZURI CLINICE. denumiri comerciale. caractere fizico-chimice. metode de aplicare şi fixare pe structurile metalice. Metode moderne de ambalare : Heraeus. funcŃionalã. DemonstraŃii practice şi clinice de fixare a coroanelor pe bonturile dentare. Teste de vâscozitate şi contracŃia materialelor de amprentã.compoziŃie. clasificare. 8. Teste mecanice şi tehnologice : duritatea. 4.denumiri comerciale. Prezentarea de cazuri clinice rezolvate prin metoda metalo-ceramicã. funcŃional. Prezentarea materialelor pentru modele. Teste de coroziune şi galvanism bucal. principii de modelaj. indicaŃii (contraindicaŃii ambalarea-turnarea). metode de polimerizare. 5. Materialele de modelat. dezavantaje. 9. teste de aderenŃã şi rezistenŃã mecanicã. 13.compoziŃie. Masele ceramice utilizate în stomatologie : compoziŃie.compoziŃie. 114 .funcŃional a grupurilor dentare pe modele de arcadã. Avantaje. clasificarea lor. tehnici de modelare. Testarea contracŃiei şi a rezistenŃei mecanice a rãşinilor acrilice. mod de preparare.3. tehnici de modelat: gnatologicã. metoda funcŃionalã -principii de modelaj. Aliajele nobile . 6. Aliajele utilizate în stomatologie . rezistenŃa la îndoire şi rupere. Rãşinile diacrilice compozite (generaŃia modernã a rãşinilor acrilice) . avantaje. 10. Materialele de modelat. materiale elastice. Bego. semirigide. mod de prezentare. Aliajele inoxidabile . Materiale pentru tipare . rezistenŃa mecanicã. compoziŃie. Modelajul anatoform . Masele de ambalat specifice aliajelor utilizate în protetica dentarã. mod de prezentare.compozite. DEMONSTRAłII practice ale etapelor de ardere a maselor ceramice. 16. tehnici de modelare. turnarea pentru aliajele nobile. Amprentarea câmpurilor protetice cu materiale rigide. denumiri comerciale.fuzonãrii maselor ceramice . paste oxid de zinc eugenol. 7. 15. Prezentarea materialelor de modelat. Materialele pentru proteze .caracteristici fizico-chimice. DEMONSTRAłIE practicã a realizãrii modelului de arcadã cu bonturi mobile. tehnica propriu-zisã. 12.mod de prezentare. ambalarea. teorii privind fuzionarea la structurile metalice. modelarea machetei componentei metalice. 11. Materialele pentru amprentare : clasificare. Turnarea modelelor de studiu.materiale organice. Co-Cr . 14.Cr-Ni. mod de prezentare. compoziŃie. tehnica propriu-zisã. metode de amprentare. Aliajele specifice . Materialele pentru fixarea coroanelor şi punŃilor dentare . ambalarea-turnarea. dezavantaje.

dupã prezentarea materialelor restaurativ coronare................... necesare pentru formatia de medic stomatolog.Helicon.................ConŃinutul şedinŃelor de lucrãri practice vor fi prezentate pe video...... 1993 IX. 115 .. Ed... virusologie si imunologie..... parazitologie.........II...... PÃTRAŞCU : “TEHNOLOGIA ALIAJELOR DENTARE” MATERIALE DENTARE (L.. Studiul microorganismelor implicate in afectiunile stomatologice.....PARAZITOLOGIE... 20% . Mosby. -În şedinŃele de lucrãri practice se vor face proiecŃii video şi diapozitive pentru ilustrarea capitolelor principale ale cursului....G.... V............VIRUSOLOGIE ANUL II semestru I: 24 ore curs.. “ RESTORATIVE DENTAL MATERIALS”... “MATERIALE DENTARE” vol................. mecanisme etiopatogenice....... 1994 • R....... Determinãri ale pH-ului salivar şi galvanismul bucal........) Horenda Press • D........ . în sãptãmâna 1-10 decembrie ........examen practic de semestru ...... Cunoasterea unor bacterii ....CRAIG ...Prezentarea de cazuri clinice cu punŃi din wipla..teste teoretice din cursuri...... BIBLIOGRAFIE : $ Cursul teoretic – editie on-line 2000 • I..... tipare şi machete......examen teoretic (scris + oral)........... 40 ore lucrari practice I...... Cr-Co şi schelete din Co-Cr..........BRATU ............... 40 ore lucrari practice semestrul II: 24 ore curs........ Chicago..........P..........10% MICROBIOLOGIE.... mijloace de terapie tintita si profilaxie.... EVALUARE Activitatea practicã şi teoreticã va fi evaluatã astfel : ... vor da probe de control..... SCOPUL CURSULUI: Dobandirea unor notiuni de microbiologie. III. virusuri si paraziti implicate in patologia infectioasa generala si influenta acestora in manifestarile stomatologice. notate de asistenŃii de grupã . Timişoara........ pentru modele..25% ....... 10% ..

virala si parazitara si diagnosticul de laborator. Placa bacteriana. mecanisme. 7. 9. profilaxie. 11. 10. Infectii cu coci Gram-pozitivi si Gram-negativi. Infectii cu bacili Gram-negativi. 116 . Bacteriofagul. Infectii cu spirochete. antigene bacteriene.caracteristici generale. tratament. efectori. tratamentul si profilaxia afectiunilor infectioase ale cavitatii bucale. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studentii: - sa posede notiunile teoretice legate de etiopatogenia bacteriana.- Dobandirea unor cunostinte generale privind principalele microorganisme cu cale de transmitere parenterala si a riscului profesional asociat infectiei cu acestea. etape. Imunoglobuline – definitie. IV. Produse biologice de diagnostic. respiratie. factorii umorali. - sa fie capabili sa coreleze si sa aplice toate notiunile generale dobandite in diagnosticul. Imunitatea nespecifica sau rezistenta naturala. 13. Imunitatea specifica sau dobandita. 5. structura antigenelor. morfologie si structura bacteriana. factorii rezistentei naturale: barierele naturale. factorii celulari. Patogenitatea bacteriilor in cavitatea bucala – elemente de rezistenta naturala si imunitatea specifica in cavitatea bucala. 4. - Sa posede notiuni de terapie tintita cu antibiotice si chimioterapice. III. III. variabilitatea. Microbiocenoza bucala. Fiziologie bacteriana – metabolism. cacterele de antigenicitate. clasificare. Starile de hipersensibilizare I. 12. 3. Infectii cu micobacterii. Patogenitatea bacteriana. crestere si multiplicare. structura. Enterobacterii . Antigene – definitie. 8. Infectii cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi. 2. II. structura. utilizarea produselor biologice de stimulare nespecifica si specifica. factorii de patogenitate. Actiunea unor factori fizici si chimici asupra bacteriilor. Genetica bacteriana. 14. precum si notiuni de profilaxie. 6. II. Raspunsul imun umoral si celular: celule implicate. mecanism de actiune si rezistenta bacteriana. Antibiotice si chimioterapice. mecanismul invazivitatii si toxinogenezei. CONTINUTUL CURSURILOR 1. cicluri de evolutie. Introducere.

Virusul imunodeficienŃei umane (HIV): taxonomie. B. Reactii antigen – anticorp de diagnostic si teste celulare. 21. Markerii infecŃiei cu virusul hepatitic B – semnificaŃie. Clasa Nematoda (Ascaris lumbricoides. agenŃii etiologici. 22. Leziuni orale de etiologie microbiană şi neoplasme ale mucoasei bucale asociate cu infecŃia HIV. Patogenia infectiei virale. 19. mecanism de patogenitate. Stomatite virale: clasificare. infectii produse. Tehnici de efectuare a frotiurilor din produs patologic. tropica). virusul citomegalic. Virusul polio: taxonomie. T. Caria dentara si parodontopatia – flora bacteriana implicata. Definitia si caracterele generale ale virusurilor. structura si infectiile produse. Virusurile hepatitice A. Strongyloides stercoralis). utilizarea preparatelor de interferon in terapie. genul Giardia (Lamblia intestinalis). bucalis. 24. virusul rujeolic si virusul rubeolic: taxonomie. structura. virusul herpetic uman 6. norme de protectie antiinfectioasa. E. structura. Forme fundamentale bacteriene. Identificarea bacteriilor prin reactii biochimice si caractere antigenice. Structura virusurilor. InfecŃia cu HIV si SIDA. 17. Delta. Ciclul replicativ viral. Trichuris trichiura. Genul Entamoeba (E. aspecte clinice. vaginalis). Enterobius vermicularis. 7 si 8): taxonomie. genul Leishmania (L. Diphylobotrium latum). histolytica). C. F. 117 . Echinococcus granulosus. gingivalis. G (taxonomie. reactia de precipitare. Virusuri cu poarta de intrare respiratorie. Clasa Cestode (Taenia solium. Interferonii: efecte biologice. Tehnici de colorare. IV. 20. virusul Epstein-Barr. parazitism. teorii. Virusurile gripale.15. Antibiograma. structură. Actinomicoza cervico-faciala. 23. Virusurile herpetice de interes medical (virusul herpes simplex 1 si 2. structura) şi infecŃiile produse. genul Trichomonas (T. virusul varicelozosterian. Notiuni de imunitate antivirala. 18. etiopatogenie. 16. Trichinella spiralis. Principalele familii de virusuri implicate in patologia umana. infectia produsa. - CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea laboratorului de microbiologie. E. afectiuni produse de asociatia fuzospirilara. Taenia saginata. Clasa Trematoda (Fasciola hepatica). candidozele. Tehnica examinarii microscopice. Paraziti. Tehnici de sterilizare.

Teste de apreciere a starii de imunitate nespecifica si specifica in cavitatea bucala (lizozim. reactia de seroneutralizare. Ascaris lumbricoides. .Diagnosticul de laborator in gripa. 118 . . Taenia solium.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Fasciola hepatica. Efectuare de frotiuri. Giardia . . Enterobius vermicularis. .Recoltarea probelor din leziuni carioase pentru efectuarea frotiurilor. . parazitologic. . . Metode de izolare si de identificare a virusurilor.Recapitulare.Sinteza asupra metodelor de diagnostic bacteriologic.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Trichinella spiralis.Principii de recoltare si transport ale produselor patologice in vederea efectuarii diagnosticului virusologic. . . cultivare. Hymenolepis nana. tehnici de cultivare. . . . .Metode de cultivare pentru izolarea si identificarea genurilor bacteriene implicate in patologia orala. efectuarea frotiurilor. Taenia saginata. Diagnosticul de laborator in candidoza si actinomicoza cervico-faciala.Diagnosticul de laborator in infectiile cu germeni spiralati si vibrioni. virusologic. Strongiloides stercoralis. .Diagnosticul de laborator in infectia cu Mycobacterium tuberculosis. Investigarea raspunsului organismului gazda in parodontopatii. Diagnosticul serologic in viroze. Trichuris trichiura. revederi de tehnici de laborator specifice.RFC.Diagnosticul de laborator in infectiile cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Toxoplasma gondii si Plasmodium spp. . Trichomonas. Diphilobotrium latum. colorare. . colorare. Recoltarea probelor din canalele endodontice si abcese periapicale. Teste de apreciere.Investigarea microbiocenozei bucale si a placii bacteriene.Diagnosticul de laborator in infectiile cu enterobacterii. . Toxocara spp.Diagnosticul de laborator in hepatita virala acuta de tip B si in infectia cu HIV.Diagnosticul de laborator in infectiile cu coci patogeni Gram-pozitivi si Gram-negativi. colorare.Recoltarea probelor din pungi parodontale.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Entamoeba. . Leishmania. imunoglobuline).Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Echinococcus granulosus.

PUBLISTAR 2003. Ed. 9. Microbiologie –Debeleac L. Practica diagnosticului virusologic. obtinerea calificativului “admis” la stagiu si la examenul practice.V. VI. Ruta S. Ed. 2002. Dumitriu S. 5. Ed. BIBLIOGRAFIE 1. Briliant 1999. 4. SCOPUL CURSULUI - Prezentarea datelor de semiologie generală referitoare la semne. 2002. Didactica si Pedagogica. nosologică si gnoseologică necesara întelegerii semiologiei diverselor aparate si respectiv a sindroamelor specifice. Ed. Ed. Microbiologie medicala – Buiuc D. EVALUARE Criterii pentru admiterea la examenul de MICROBIOLOGIE-PARAZITOLOGIEVIRUSOLOGIE: frecventarea lucrarilor practice. Infectii parazitare umane . Medicala Nationala 2003. Examen teoretic: examen scris la virusologie si parazitologie in presesiune valoare = 1/3 din nota finala examen oral la microbiologie in sesiune valoare = 2/3 din nota finala MEDICINA INTERNA ANUL II SEMIOLOGIE MEDICALA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. Virusologie medicala. 2002. tip constitutional. Saunders Company USA Philadelphia. 3. Profilaxie si tratament antimicrobian. Concept publishing 1998.Radulescu S. Medicala Amaltea 1994. 6. Cernescu C. Oral microbiology and immunology – Nisengard R. Ciufecu ES.Lazar L. 2003. etc. Ed. Baze practice in parazitologia medicala . simptome. Virusologie medicala – Cernescu C. Bucuresti 1992. pentru a crea baza semantică. All 1997. 119 . 7. Parazitologie medicala . Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice. 2. Medicala 2003.Steriu D. Cerma 1996. 1994. Ed. Ed. 8. Dumitriu H. 10. Popescu-Dranda MC. Ed.

IV. cefaleea. febra: tipuri de curbe febrile.- Crearea deprinderilor esentiale de logică si de limbaj medical. atat teoretică cât şi practica. Semiologia ganglionilor SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR (5-6): 120 . patologice. Modificări staturale. Crearea unui limbaj medical precis. antecedentele personale – fiziologice. esentiale pentru activitatea viitoare: întelegerea si aprofundarea notiunilor de medicină internă si de urgenŃe medicale din anii III si V. motivele internării. OBIECTIVELE CURSULUI Prezentarea de o maniera care sa uşureze însusirea notiunilor specifice. ConstituŃia. modificări vasculare cutanate ErupŃii cutanate (4): noduli. semne. astenia. insomnia FOAIA DE OBSERVAłIE (2): datele generale. cianoza. antecedentele heredo-colaterale. tulburări trofice ale pielii Modificări ale secreŃiei sudorale. modificări pigmentare cutanate. coerent de gândire medicala. coerent şi util. Semiologia ochilor. timpanic PALPAREA AUSCULTAłIA EXAMENUL CLINIC PE APARATE (3-4) Semiologia pielii şi fanerelor (3): modificări de culoare ale tegumentelor. Examenul mersului. Starea de nutriŃie. absolut oblitoriu pentru orice medic. hemoragii cutanate. V. simptome. prognostic. mat. transpiraŃiile. semiologia unghiilor Semiologia părului. anamneza EXAMENUL CLINIC OBIECTIV INSPECłIA Starea de conştienŃă PoziŃii PERCUłIA: Sunetul sonor. icterul. respectiv posibilitatea de diagnostic clinic rapid si de instituire în timp util a unei terapii specifice în cazul unor incidente/accidente în practica uzuala din cabinetul stomatologic.uri. cu o corelare interdisciplinara – necesare articulării unui sistem logic. CONTINUTUL CURSURILOR SEMIOLOGIE GENERALĂ (1): Diagnostic. Facies.

tusea cardiacă. AUSCULTAłIA. expectoraŃia. exemple de dureri toracice. insuficienŃa aortică. cauzele durerii toracice. pierderile de conştienŃă EXAMENUL FIZIC CARDIAC: InspecŃia. palpitaŃiile. astmul bronşic. ANTECEDENTELE PERSONALE. Palparea. infarctul miocardic acut Sindromul hipertensiunii arteriale Sindromul de hipotensiune arterială Sindromul insuficienŃei cardiace Tulburări de ritm şi de conducere SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV (11-12): EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI DIGESTIV (11): InspecŃia generală. boala mitrală (9) Stenoza aortică. caracterele durerii toracice. abcesul pulmonar. PARTICULARITĂłILE ANAMNEZEI ÎN SEMIOLOGIA AFECłIUNILOR APARATULUI RESPIRATOR. inspecŃia gingiilor. PALPAREA. sindromul cavitar. sindromul de condensare pulmonară. zgomote respiratorii suraadăugate METODE PARACLINICE DE INVESTIGARE A APARATULUI RESPIRATOR (6) PRINCIPALELLE SINDROAME PLEURO-PULMONARE: sindromul bronşitic. durerea cardiacă. examenul palatului moale 121 . inspecŃia cavităŃii bucale. sindroamele pleurale. cianoza EXAMENUL OBIECTIV ÎN AFECłIUNILE APARATULUI RESPIRATOR: INSPECłIA. sindroamele pericardice. sindromul clinic din bronşiectazii. examenul planşeului bucal. dispneea. sindromul de revărsat pleural lichidian = pleurezia. examenul arterelor. respiraŃii de tip special. tusea. insuficienŃa mitrală. durerea vasculară periferică. sindromul de hipeaeraŃie pulmonară (sindromul de distensie alveolară). sindroamele miocardice Sindroamele insuficienŃei coronariene (10): Angorul stabil de efort. AuscultaŃia Zgomote cardiace suplimentare. PERCUłIA. examenul clinic al venelor Metode paraclinice de investigare a aparatului cardio-vascular Sindroame cardio-vasculare (8): Stenoza mitrală. inspecŃia tegumentelor. inspecŃia zonei vestibulare. SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR (7-10): SEMNE SI SIMPTOME ESENłIALE (7): dispneea cardiacă. sindromul de simfiză pleurală. sindromul mediastinal. emfizemul pulmonar. inspecŃia buzelor. sindromul de revărsat pleural aerian = pneumotorax. hemoptizia.(5) FOAIA DE OBSERVAłIE. examenul limbii. inervaŃia senzorială a organelor toracale şi ale abdomenului superior. vomica. mecanismul general de producere a suflurilor. PercuŃia. pleurita. examenul boltei palatine.

sughiŃul. sindromul de insuficienŃă hepato-celulară. Patologie profesionala. sindromul nefropatiilor interstiŃiale (pielonefrite acute şi cronice). anemia hipocromă hiposideremică. Antecedente hetero-colaterale. durerea abdominală SEMNE ALE AFECłIUNILOR DIGESTIVE: Modificări ale scaunului. modificări ale gustului. Anetecedente heredocolaterale si personale (fiziologice si patologice). leucemii acute Sindroame hemoragipare (16): Sindroame hemoragipare prin trombopatie. Date personale . Semiologia ficatului: sindromul ascitic. hematemeza. sindromul de hipertensiune portală Semiologia splinei Semiologia pancreasului SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL (13-14) DATE SEMIOLOGICE GENERALE (13). sindromul anemiei megaloblastice. auscultaŃia abdomenului SIMPTOMELE SUFERINłELOR APARATULUI DIGESTIV (12): tulburările apetitului. 122 . sindromul anemiilor hemolitice. vărsăturile. limba dureroasă. sindromul de innsuficienŃă renală cronică SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC SI SANGELUI(15-16) Sindroame anemice (15): anemia normocromă. greaŃa. modificări ale halenei. meteorismul abdominal. eructaŃiile. sindroame mieloproliferative. tulburările de micŃiune SEMNE URINARE CONSECINłELE GENERALE ALE AFECłIUNILOR APARATULUI RENO-URINAR EXAMENUL FIZIC AL APARATULUI RENO-URINAR EXAMINAREA PARACLINICĂ A APARATULUI RENAL SINDROAME RENALE (14): sindromul nefropatiilor glomerulare.Modificări ale faringelui şi amigdalelor Examenul abdomenului: InspecŃia abdomenului. leucemia mieloidă (granulocitară) cronică. purpurele vasculare Coagulopatii VI. sindromul anemiei feriprive. purpurele trombopenice. sindromul nefrotic. sindroamele tubulare. antecedente personale patologice SIMPTOMATOLOGIA AFECłIUNILOR RENALE: tulburările diurezei. CondiŃii de viaŃă. sindromul de aplazie medulară Poliglobulia Sindroame prin anomalii leucocitare: hiperleucocitoza malignă. sindroamele renale vasculare. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE a) Foaia de observaŃie clinică. Motivele internării. sindromul de insuficienŃă renală acută. palparea abdomenului. purpurele trombopatice.

BIBLIOGRAFIE 1. Cursul predat 2. simptomul . Sindroame mieloproliferative V. Colica renală. Sindromul pericardic. Sindroame valvulare. patologie specifica anumitor deprinderi nocive. Anamneză. Sindromul.Dr. percuŃia. cu toata grupa. tegumente. Palpare. InspecŃia. InfecŃiile urinare g) Semiologia sangelui si sistemului hemato-poietic . b) Examenul general al bolnavului: atitudine. Semiologia tulburarilor de ritm si de conducere. Anamneza. Univ. a celui reno-urinar.Patologia sângelui. Determinarea tensiunii arteriale. Sindromul coronarian. Aureliu. 2003 3. e) Aparatul digestiv: Examenul clinic al gurii si faringelui. starea de conştienŃă. Asist. Alice Balaceanu. Semiologie generala. Sef de lucrari Delia Donciu. palparea. Examenul obiectiv. Sindromul icteric. auscultaŃia abdomenului. starea de nutriŃie. Sindroame anemice.patologie specifica anumitor grup de varsta. Prof. Manifestări hemoragice pe tegumente şi mucoase . semiologia aparatului respirator si cardiovascular ii. a sangelui si sistemului hematopoietic Examen oral (pondere 1/3 fata de proba scrisa). Angela Vladan Sopa. Istoricul bolii. palparea şi percuŃia ficatului normal şi patologic.Angela Sopa. Sindromul ulceros. Elena Popescu – Editura Cerma.PercuŃie. Sindroame specifice d) Aparatul cardio-vascular. cu ocazia vizitelor sefului de disciplina Examen practic de final de stagiu cu asistentul de grupa si titularul de curs Examen scris: 2 lucrari cu expunere in extenso a unor subiecte: i. Sindromul insuficientei cardiace. Curs de semiologie medicală – Conf. Tulburari mictionale si ale diurezei. Examenul splinei f) Semiologia aparatului renal . semnul.dr. Examenul pancreasului.Bălan Horia. Examenul obiectiv InspecŃia şi palparea arterelor şi venelor. Semiologia paratului digestiv.AuscultaŃie. Editura Ametist. facies. Dr. EVALUARE Evaluare periodica la patul bolnavului pe parcursul desfasurarii stagiului practic. Sindromul colecistic. InspecŃie. Camelia Diaconu – Examenul obiectiv al pacientului in bolile interne – Editura Cerma 2003 VI. c) Aparatul respirator. Poppa I. Sindromul ascitic. 2002 4. in prezenta asistentului de grupa 123 .

a unor diagnostice ce impun prudenta/temporizarea unor proceduri stomatologice. III. in cabinetul stomatologic. concordant cu realitatea Crearea obisnuintei de a utiliza informatiile oferite de anamneza si de examenul clinic pentru a orienta de o maniera sigura. II. utilizand un limbaj adecvat. coerenta si eficienta abordarea pacientului din unitul dentar. in integralitatea sa. juste.ANUL III MEDICINA INTERNA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. SCOPUL CURSULUI Prezentare succinta. CONTINUTUL CURSURILOR ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII (1-4) traheobronşita acută (1) bronşita cronică astmul bronşic pneumoniile bacteriene acute (2) pneumoniile acute interstiŃiale supuraŃii pulmonare cancerul bronhopulmonar (3) pleurezia tuberculoasă tuberculoza bronho-pulmonară (4) bolile neinflamatorii ale pleurei ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE (5-14) hipertensiunea arterială (5) stenoza mitrală (6) insuficienŃa mitrală şi boala mitrală insuficienŃa aortică stenoza aortica edemul pulmonar acut (7) insuficienŃa cardiacă angorul pectoris (8) 124 . OBIECTIVELE CURSULUI Construirea unei gandiri medicale coerente. sau eventuala solicitare a avizului specialistului pentru realizarea acestora. logica si conform celor mai actuale date din literatura de specialitate a principalelor afectiuni care fac obiectul Medicinei interne Crearea deprinderilor necesare recunoasterii rapide.

) (11) tahicardii parioxistice (12) blocul atrio-ventricular de gradul iii endocardita bacteriană subacută (13) endocardita reumatismală (14) pericardite ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE (15-20) esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală (15) ulcerul gastro-duodenal cancerul colo-rectal (16) boala crohn (ileita regională) rectocolita ulcero-hemoragica hepatitele cronice (17) cirozele hepatice (18) colecistita cronică litiazică şi nelitiazică (19) pancreatita cronică (20) cancerulpancreatic ♦ AFECłIUNI RENALE (21-26) glomerulonefrite acute (21) glomerulonefritele cronice (22) sindromul nefrotic (23) pielonefrita acută (24) pielonefrita cronica (25) ♦BOLI REUMATISMALE (26-28) reumatismul articular acut (26) poliartrita reumatoidă (27) spondilita ankilozantă (28) lupusul eritematos sistematic ♦BOLI METABOLICE (31): diabetul zaharat ♦BOLI DE SANGE (32) sindroame hemoragice trombocitare coagulopatii leucemii acute si cronice anemii posthemoragice 125 .infarctul miocardic acut (9) aritmii extrasistolice (10) fibrilaŃia atrială( f.a.

Horia. spondilita ankilozantă. elemente de terapie. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei.Date esenŃiale ale examenului clinic. EVALUARE 126 . endocardita bacteriană subacută. Varlas Anghel – Subiecte teoretice si teste de medicina interna – Ed.Sef lucrari Balan M. astmul bronşic. stenoza aortica. pneumoniile bacteriene acute. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei.C.Cursul predat . edemul pulmonar acut. bolile neinflamatorii ale pleure . Prof.Date esenŃiale ale examenului clinic. pericardite . CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII: traheobronşita acută. aritmii extrasistolice. Aureliu.Date esenŃiale ale examenului clinic. Prof. V. pancreatita cronică. tuberculoza bronho-pulmonară.Date esenŃiale ale examenului clinic. coagulopatii. pneumoniile acute interstiŃiale.IV. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. BIBLIOGRAFIE .Date esenŃiale ale examenului clinic. ♦BOLI DE SANGE: sindroame hemoragice trombocitare. glomerulonefritele cronice. Cerma 2002 VI.Date esenŃiale ale examenului clinic. insuficienŃa cardiacă. colecistita cronică litiazică şi nelitiazică. cancerul colo-rectal. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. ♦BOLI REUMATISMALE: reumatismul articular acut. elemente de terapie. boala crohn (ileita regională). tahicardii parioxistice. blocul atrio-ventricular de gradul iii. Dr. sindromul nefrotic. lupusul eritematos sistematic . insuficienŃa aortică.Date esenŃiale ale examenului clinic. cirozele hepatice. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI RENALE: glomerulonefrite acute. supuraŃii pulmonare. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE: esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală. ulcerul gastro-duodenal. elemente de terapie. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE: hipertensiunea arterială . rectocolita ulcero-hemoragica. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului si supravegherea evolutiei. BOLI METABOLICE: DIABETUL ZAHARAT . endocardita reumatismală. hepatitele cronice. angorul pectoris. pielonefrita acută pielonefrita cronica . pleurezia tuberculoasă. infarctul miocardic acut. cancerul bronhopulmonar. fibrilaŃia atrială. CANCERULPANCREATIC . anemii posthemoragice . elemente de terapie. insuficienŃa mitrală şi boala mitrală. leucemii acute si cronice. Popa I. stenoza mitrală. poliartrita reumatoidă. bronşita cronică.

rol fiziologic. Insuficienta tiroidiana a adultului si copilului. Hiperprolactinemia. evaluare si diagnostic. cu prezenta asistentului de grupa si a sefului disciplinei. tratament) 11. fiziologie. tireotropinom. Sindromul secretiei inadecvate de ADH 12. Controlul genetic al sintezei hormonale 3. cancerul medular. diagnostic diferential 5. biogenetica. Endoc rinol ogie BAZELE ENDOCRINOLOGIEI 1. Mixedemul congenital 8. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing. adenoamele hipofizare secretante de prolactina 6.anatomie. Mijloace de tratament in tumorile hipofizare (chirurgie. Alte tireotoxicoze (gusa polinodulara hipertiroidizata. tratament medicamentos) 10. cu toata grupa. fiziologie. ritmuri endocrine 2. mecanisme de actiune. radioterapie. imunocitochimie. Deficitul de iod si gusa endemica 7. etc) 5. Tiroidite 10. Diabetul insipid 11. HIPOFIZA 1. tratament) 6. Hormonii – structura. axe neuro-endocrine. Metode de explorare endocrina a axului hipotalamo-hipofizar 4. clasificare 2. Adeno si neurohipofiza – anatomie. reglare) 3. Receptorul hormonal si patologia de receptor HIPOTALAMUS. la patul bolnavului. metode de evaluare. tratament) 13. Insuficienta hipofizara a copilului (etiopatogenie. Tumorile hipofizare – etiopatogenie. cu ocazia vizitelor sefului de disciplină. Hipotalamus – anatomie. Insuficienta hipofizara a adultului (etiopatogenie. Tiroida . Acromegalia si gigantismul 7. Adenoamele hipofizare nesecretante 9.- Evaluare periodica. adenomul toxic. gonadotropinom) 8. evaluare. carcinomul tiroidian nediferentiat. Boala Graves Basedow 4. Metode de evaluare a functiei si morfologiei tiroidiene 3. genetica. cancerul follicular. diagnostic. embriologie. evaluare si diagnostic. Nodulul tiroidian (etiopatogenie. mod de actiune) 2. tratament) TIROIDA 1. Examen scris: expunere in extenso a 5 subiecte Examen oral (pondere 30% fata de proba scrisa). pe parcursul desfaşurarii stagiului practice. Coma mixedematoasa 9. imunologie. hormonii tiroidieni (sinteza. hormonii hipofizari (structura. secretie. Cancerul tiroidian (cancerul papilar. alte cancere tiroidiene primare sau metastaze) 127 . - Examen practice de final de stagiu cu asistentul de grupa şi şeful de disciplina. Criza tireotoxica (etiologie.

neoplazii) 10. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale 128 . suprarenalectomia) 8. Corticosuprarenala: anatomie. steroidogeneza ovariana. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame. anatomie. Fiziologia ciclului menstrual 3. embriologie. Metode de explorare in patologia suprarenaliana 4. mod de actiune. Bolile adrenale congenitale 7. 2. diagnostic. Medulosuprarenala: anatomie. Ovarul – embriologie. Hipercorticismul si sindromul Cushing 5. inclusiv reglarea. efecte fiziologice) 3. anatomie. Ginecomastia 8. 8. Amenoreea primara 5. Insuficienta testiculara 6. 2. reglare. Sindromul ovarului polichistic 9. Spermatogeneza 4. 4. Disfunctia erectila III. Amenoree secundara 6. 6. Feocromocitomul SEXUALIZARE NORMALA SI PATOLOGICA I. tratament) Hiperparatiroidismul primar Hiperparatiroidismul secundar si tertiar. Paratiroidele – anatomie. fiziologia hormonilor ovarieni. embriologie. hormonii medulosuprarenalienii (biosinteza.hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza. fiziologia secretiei de parathormon Evaluarea paraclinica a bolilor metabolice ale osului si metabolismului mineral Hipercalcemiile (etiopatogenie. Genetica determinismului sexual si diferentierii sexuale 2. Insuficienta corticosuprarenaliana acuta 9. Anovulatia II Barbat 1. receptorul androgenic 3. Diferentierea sexuala 1. Testiculul – embriologie. 5. Insuficienta ovariana primara 7. mecanism de actiune. Insuficienta corticosuprarenaliana cronica primara (boala Adisson. efecte si roluri fiziologice. Evaluarea functiei gonadale masculine 5. diagnostic. osteodistrofia renala Osteoporoza Hipoparatiroidismul SUPRARENALA 1. Hormonii testiculari – biosinteza. Metode de investigare in patologia ovariana 4. 7. mod de actiune. Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar. Femeie 1. efecte fiziologice) 2. receptori estrogenici 2. Hirsutismul si hiperandrogenemia 8.PARATIROIDELE SI METABOLISMUL MINERAL 1. incidentaloame. tratament) Hipocalcemiile (etiopatogenie. Tumori gonadale secretante 9. 6. 3. Criptorhidia 7.

peptidul C. Cortizol plasmatic/ cortizol liber urinar. dinamic. PRL. activitatea reninei plasmatice. Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i. lipidograma 28. DELPHIA a urmatorilor hormoni: . Testul la metyrapon 34. Antropometrie 6. IRMA. Aldosteron. PTH. cu determinarea hormonilor adenohipofizari si glicemiei 32. Examen citovaginal 3. Spermograma 4. HCG 24. insulina 31. Principiul metodelor. Calcitonina. T4 liberi si legati. Tetania hipocalcemica (paratireopriva) 7. Insuficienta suprarenala acuta 2. GH. FSH/ LH. trigliceridemie.3. in ritm 26. T3. Coma hipofizara 3. Ionograma sanguina. ELISA. Hipoglicemiile 4. CPG urinar. Sindromul Klinefelter URGENTE IN ENDOCRINOLOGIE: 1. Test Barr 5.v. Reflexograma ahileana 7. Coma mixedematoasa 6. Colesterolemie. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static. Sindromul Turner 4. Dozarea catecolaminelor urinare si a metabolitilor 27. DHEA. Testul de stimulare la ACTH 1-24 33. Temperatura bazala 8 . Hemoglobina glicozilata 29. LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIE I. Proba de deshidratare cu indicatorii de valoare 129 . Teste de inhibitie la dexametazona 35. Testosteron plasmatica. Comele diabetice Lucrari practice Prezentari de cazuri de endocrinologie conform tematicii. interpretare 1. Estrogeni plasmatici si urinari. Insulina. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) si cromatografic 25. Hipercalcemia 8. ACTH.GH. echilibru acido-bazic (Astrup) 30. Criza tireotoxica (encepalopatia tireotoxica) 5. Progesteron plasmatic. TSH. Imunodozare 2.23 Dozarea RIA. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei. Hipocalemia 9. 17 OH progesteron.

Determinarea corpilor cetonici urinari IMAGISTICA SI COMPETENTA IN ECOGRAFIA ENDOCRINA (1) Bazele clinice ale ecografiei (2) Diagnosticul ecografic in patologia benigna tiroidiana (3) Diagnosticul ecografic in cancerul tiroidian (4) Diagnosticul ecografic in bolile tiroidiene autoimune (5) Tiroidita subacuta – diagnostic ecografic (6) Valoarea examenului ecografic in gusa nodulara (7) Diagnosticul ecografic in patologia tumorala sau hiperplazia paratiroidelor (8) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic (9) Patologia benigna a sanului (10) Diagnostic ecografic in patologia tumorala a glandei suprarenale (11) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea si limitele examenului ecografic (12) Diagnosticul ecografic in patologia functionala a ovarului (13) Diagnosticul ecografic in tumorile testiculare (14) DEXA (15) Densitometria cu ultrasunete (16) Valoarea examenului ecocardiografic in patologia endocrina Seminarii privind principiul metodelor si interpretare a. Ecografia tiroidiana si ovariana d. medulosuprarenale paratiroide.36. Radiografii osoase din patologia endocrina. corticosuprarenale. II. osoasa ANUL VI URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenŃa în cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog 130 . precum si terapia adecvata fiecarei urgente. inclusiv radiografia de mana pentru aprecierea varstei osoase (nuclei de osificare) si radiografia craniu-profil pentru saua turceasca c. în functie de amploarea gravitatii cazului. Scintigrama tiroidiana. SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor în vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor în trepte logice. Determinarea si interpretarea glicozuriei 37. Tomografia computerizata si RMN a zonei hipotalamohipofizare si a diferitelor glande endocrine b.

Iordache Nicolae. Dr.UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii InsuficienŃa cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza Şocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc Şocul cardiogen Şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. Conf.ObstrucŃia arterială periferică acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală o o o – criza de angor pectoris – angorul instabil – infarctul miocardic acut . EVALUARE Examen practic şi oral la finalul stagiului Proba scrisă – expunere in extenso a 4 subiecte 131 . Balan Horia. V. în curs de apariŃie la Editura Medicală. VI. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic.III. BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. specifice pentru tipurile de urgente medicale . CONTINUTUL CURSURILOR . Dr.

determinarea datei morŃii. reacŃii postvitale. Asfixii mecanice 132 . ReacŃiile vitale. expertiza medico-legală. ale pasagerului din dreapta şi ale ocupanŃilor din spate. modificări cadaverice. Stările terminale. Traumatologie sistemică şi topografică Probleme medico-legale ale traumatismului cranio-cerebral. Tanatologie medico-legală DefiniŃia. precoce. cadrul juridic şi metodologic. preocupări. modificări cadaverice tardive ( distructive şi conservatoare). Traumatismele gâtului. leziunile şi moartea datorită radiaŃilor. Traumatologia generală Clasificarea agenŃilor traumatici. Moarte subită.MEDICINA LEGALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Ore de curs: 32 Ore de lucrări practice: 16 Anul IV 1 Semestru = 16 cursuri Curs introductiv DefiniŃa medicinei-legale. evoluŃia probaŃiunii medico-legale. Traumatismele rutiere. Traumatisme produse prin agenŃi fizici Leziunile şi moartea datorită electricităŃii. mecanisme de producere. Leziuni BMF în accidentele de trafic rutier Leziunile şoferului. Odontologie medico-legală – definiŃie. aspecte morfopatologice. obiectiv. aprecierea gravităŃii leziuniloe corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal. generale şi locale. clasificarea şi etapele morŃii. organizarea medicinei legale şi a aparatului de justiŃie. problemele expertizei medico-legale odontostomatologice. sindroame tanatogeneratoare în accidentele de circulaŃie cu componentă lezională BMF. semnele clinice de diagnostic al morŃii. Leziunile traumatice primare: clasificare.

morfopatologie. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. complicaŃii şi sechele ale traumatismelor buco-maxilo-faciale. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. 133 . Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. BeŃia acută. particularităŃile leziunilor traumatice buco-mazilo-faciale.maxilo. fracturile oaselor masivului facial. clasificarea toxicelor.GeneralităŃi abdominală). tanatogeneză. metode de lucru în odontologia medico-legală.Asfixii prin compresiune (spânzurare. reacŃii la substanŃele toxice. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic. fiziopatologie. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. privind sindroamele anoxice. fiziopatologie.faciale Factorii ce condiŃionează gravitatea leziunilor buco-maxilo-faciale. compresie toraco- Expertiza medico. noŃiuni generale. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. probleme la care trebuie să răspundă expertiza medico-legală odontostomatologică. căile de pătrundere ale toxicelor. expertiza medico-legală în intoxicaŃii. sugrumare. infirmitatea permanentă fizică sau psihică. tanatogeneză. punerea în primejdie a vieŃii victimei. reconstituirea facială. morfopatologie. morfopatologie. morfopatologie. neutralizarea toxicelor. morfopatologie. fiziopatologie. tanatogeneză.legală în leziunile traumatice buco. fiziopatologie. fiziopatologie. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice. rolul odontologiei medico-legale în expertiza antropologică. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. Criterii pentru aprecierea gravităŃii leziunilor traumatice Prevederile legislaŃiei române. strangulare. Identificare medico-legală NoŃiunii generale asupra identificării. leziunile părŃilor moi. aspecte medico-legale privind noŃiunea de “ sluŃire”. tanatogeneză. pierderea unui simŃ sau organ ori încetarea funcŃionării acestora. clasificare.prevederile codului penal şi codului civil .

IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice. tanatogeneză. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. culpa şi delictul. morfopatologie. clasificarea toxicelor. fiziopatologie. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic. simptome. reacŃii la substanŃele toxice. IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale. 134 . căile de pătrundere ale toxicelor. neutralizarea toxicelor. fiziopatologie. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. fiziopatologie. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. fiziopatologie. morfopatologie. Legea nr. Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor.74/1995. tanatogeneză. expertiza medico-legală în intoxicaŃii. morfopatologie. aspecte sociale. Legea drepturilor pacientului. morfopatologie. morfopatologie. fiziopatologie. Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală. IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. fiziopatologie.IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. tanatogeneză. morfopatologie. tanatogeneză. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. tanatogeneză. tanatogeneză. BeŃia acută.

rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE Anul IV 1 Semestru Expertiza medico-legală: generalităŃi. organizarea expertizei. prezentări de cazuri Organizarea reŃelei de medicină-legală în România: expertiza medico-legală în intoxicaŃia etilică (recoltarea de probe biologice – sarcină obligatorie care interesează şi pe medicii stomatologi). Legea nr. aspecte sociale. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală. prevederi legale Certificatul medico-legal: părŃi componente. exemplificări. prezentări de cazuri Expertiza medico-legală odontologică – noŃiuni de bio-traseologie. vizitarea muzeului de medicină-legală cu exemplificarea expertizelor medico-legale odontostomatologice Examen practic 135 . Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. Expertiza medico-legală odontologică: definiŃie. metodologie. aportul specialistului stomatolog în diagnosticul leziunilor buco-maxilo-faciale. redactarea actelor medico-legale. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale. prezentări de cazuri Expertiza leziunilor traumatice buco-maxilo-faciale: examinarea persoanelor traumatizate. culpa şi delictul.74/1995.IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. obiective. Legea drepturilor pacientului. implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. simptome. prezentări de cazuri Leziuni buco-maxilo-faciale în accidentele de trafic rutier: redactarea actelor medicolegale de autopsie şi de examinare pe persoană. prezentări de cazuri Expertiza medico-legală în accidentele terapeuticii buco-maxilo-faciale: metodologia redactării actelor medico-legale.

2007 2. Cristian Bisa. tata sarac/ Robert T. Managementul calitatii serviciilor medico dentare 4. cel mai puternic concurent pe care il avem 12. Kiyosaki. 10 pacate capitale de marketing/ Philip Kotler. Bucuresti. Produsul. Legislatie. Noi. Bucuresti. 2002 5. Notiuni generale de management 2. editura Codecs. editura Brandbuilders. Tata bogat. Ideea de afaceri – Calificare 6. Planul de afaceri/ Dumitru Porojan. Planul de marketing 10. Calea pe care o alegem dupa facultate: Salariat / liber profesionist / antreprenor /investitor 3. 2005 9. casa de editura Irecson. Marketing fara costuri – pentru luptatorul de gherila/ Jay Conrad Levinson. editura Amaltea. Promovare 8.MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR Tematica curs / lucrari practice 1. Bucuresti. Suntem pregatiti pentru o afacere? / Ce trebuie sa facem? • Tematica de curs urmareste tematica lucrarilor practice Bibliografie 1. Vaca mov: transforma-ti afacerea prin idei remarcabile/ Seth Godin. Planul eficace de marketing/ Peter Knight. Kiyosaki. Bucuresti. editura Bic All. Bucuresti. 2004 136 . Profetiile tatalui bogat/ Robert T. Pretul 7. Negocierea 14. organizarea si functionarea cabinetului dentar 5. Bucuresti. 2006 7. 2003 6. Marketing fara costuri 11. 2000 3. Fa-ti o firma. 2004 8. Notiuni fundamentale de sanatate publica/ Armean Petru. 2005 11. Arta de a fi egoist/ Josef Kirschener. Bucuresti editura Trei. Fluxurile de numerar 13. editura Meronia. Bucuresti. Bucuresti. editura C N I Coresi. 2007 4. Management Sanitar. Bucuresti. Planul de afaceri 9. 2005 10. editura Amaltea. Ghid de investitii personale – editia a II-a/ Eugen Voicu. vinde-o si imbogateste-te/ John Duran. Razvan Pasol. editura Business Tech International Press. Bucuresti. Editura Curtea Veche Publishing. Distributie.

Să înŃeleagă necesitatea unui tratament stomatologic în unele boli neurologice. ÎnŃelegerea rolului sistemului nervos somatic şi a funcŃilor sale de recepŃie şi efectorie. II. dintre care unele chiar cu evoluŃie severă şi sfârşit latat. Informarea asupra afecŃiunilor primitive neurologice şi secundar neurologice cu influenŃa asupra întregului organismului. 2. Să sesiseze momentul în care trebuie să solicite ajutorul neurologului într-o complicaŃie sau pentru evitarea unei complicaŃii. Să se orienteze în situaŃiile patologice de tip neurologic şi să-şi desfăşoare propria activitate fără a provoca unele complicaŃii neurologice. 2. SCOPUL CURSULUI: 1. 4. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Semiologia neurologică (sindroame neurologice majore) 2. la o persoană cu mai multe afecŃiuni asociate. III. 3. Prezentarea foii de observaŃie neurologică cu aspectele ei specifice şi patologiei neurologice prin prezentarea bolnavilor neurologici internaŃi în clinică 137 . Să înŃeleagă faptul că în calitate de medici tratează o afecŃiune stomatologică. 3. CONłINUTUL CURSURILOR 1. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1.NEUROLOGIE ANUL IV Un semestru 16 ore de curs 16 ore lucrări practice I. din diferite domenii ale patologiei. Cunoaşterea principalelor sindroame neurologice motorii şi senzitive. Patologia neurologică (prezentarea succentă a principalelor capitole de patologie) IV.

Prezentarea unor investigaŃii neurologice specifice V. “Elemente de Semioloogie şi Patologie Semiologică pentru ÎnvăŃământul Stomatologic. 2. Pregătirea profesională de bază a viitorului medic dentist cu noŃiunile esenŃiale teoretice şi practice de ginecologie şi obstetrică 2. Pregătirea medicului de medicină orală de a efectua tratamente complexe. VI... V. bazate pe cunoştiinŃe etiopatogenice şi de farmacologie 3. Însuşirea de către student a anatomiei şi fiziologiei aparatului genital feminin şi a elementelor de bază a fenomenului reproducerii umane 2. cu răsunet asupra cavităŃii orale şi de a solicita consulturi interdisciplinare. III. Vol. Lupescu. “Neurologie clinică”. I şi II. C. Pregătirea medicului de medicină orală de a fi capabil să depisteze afecŃiuni generale. Cunoaşterea elementelor de bază ale patologiei obstetricale şi ginecologice. OBIECTIVELE CURSULUI 1. Patologia Neurologica”. All Bucureşti. I. . BIBLIOGRAFIE 1. Stomatoiu.50 % OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 16 ore de curs / 16 ore lucrări practice I.. Ed. E.. SCOPUL CURSULUI 1. A.2. I.. Câmpeanu. . I. 1999. Ion. Ed.50% Lucrare de verificare în scris la terminarea cursului…………………. Deprinderea examenului neurologic prin examenul bolnavilor din clinica neurologică 3. ce trebuie să facă parte din educaŃia medicală a medicului de medicină orală 3. EVALUARE Examenul practic la bolnav …………………………………………. CONłINUTUL CURSURILOR 138 . Prezentarea influenŃelor exercitate de perioadele fiziologice din viaŃa femeii şi a sarcinii asupra patologiei orale şi a consecinŃelor terapeutice II. Cinca. S. Tudoran. Tufănoiu. Georgescu. Cerona Bucureşti 1996.

cordonul ombilical. Însuşirea elementelor de examinare clinică: anamneză specifică. Fiziologia genitală feminină – influenŃa etapelor fiziologice din viaŃa femeii asupra aparatului oro-dento-maxilar 3. BIBLIOGRAFIE 1. BAREM DE LUCRĂRI PRACTICE 1. Însuşirea de elemente de planning familial şi contracepŃie. Naşterea patologică.Crişan. examen clinic obiectiv. segmentaŃia şi dezvoltarea oului. migraŃia. histeroscopie. Patologie inflamatorie. Patologie generală asociată sarcinii. Anexele fetale: placenta. Urmărirea asistenŃei naşterii normale şi însuşirea manevrelor necesare 4. Participarea la examinarea unei gravide în trimestrul III şi urmărirea travaliului 3. Pelinescu-Onciul. N. Prècis d´obstètrique . Merger. red. Maria Bari. D. Bucureşti 1994 5. Urmărirea unei operaŃii cezariene şi a unei intervenŃii chirurgicale ginecologice 5. Cursul predat 2. sub. participarea la efectuarea unor explorări paraclinice specifice specialităŃii: ecografie.1. 5. Bucureşti 1996 4. Nanu . IV. sîngerări în a doua jumătate a sarcinii. Patologie oro-dento-maxilară asociată sarcinii 8. Diagnosticul paraclinic al sarcinii. Simptome cardinale în ginecologie. J. Lăuzia. hipertensiunea indusă de sarcină 7. D. Pelinescu-Onciul. J. Melchior. fecundaŃia.A. Litografia UMF Carol davila. Obstetrica. membranele. R. Clinica sarcinii normale în trimestrul I. Prezentarea metodelor contraceptive. Masson. lichidul amniotic. Curs de obstetrică şi ginecologie pentru studenŃii FacultăŃii de Medicină Orală ( în pregătire pentru apariŃie ) 3. Curs de obstetrică-ginecologie pentru studenŃii şi absolvenŃii FacultăŃii de Stomatologie. Fătul la termen. Naşterea normală. laparoscopie 2. Levy. paris 1993 139 . V. Maria Bari. Editura didactică şi pedagogică. II şi III. Gametogeneza. colposcopie. 6. R. Urmărirea unui curetaj uterin biopsic sau pentru întreruperea sarcinii 6. Patologia specifică sarcinii: sângerări în prima jumătate a sarcinii. D. Modificări adaptative şi statusul hormonal în sarcină. 4. Anatomia organelor genitale feminine 2. tumorală benignă şi malignă.

VI. diferenŃierea patologicului de normal şi a fenomenologiei tranzitorii în dezvoltare 2. EVALUARE DiscuŃii şi seminarii în perioada stagiului 1. se propune ca studenŃii să aibă cunoştinŃe necesare pentru: 1. EvoluŃia filogenetică aparatului dento . Prentice-Hall international Inc. mecanisme etiopatogenice 4. Cunningham FG. CONłINUTUL CURSURILOR 1.6. examen oral final ) ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTO . Creşterea şi dezvoltarea aparatului dento -maxilar 4. cu axare pe prevenŃie şi intercepŃie 5. a percepe interdisciplinar ortodonŃia şi ODF cu celelalte specialităŃi III.maxilare II. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului V. 3. MacDonald PC. Introducere in ortodonŃie si ODF 2. William´s Obstetrics.M 140 . Reglarea creşterii. a interpreta investigaŃii curente utilizate în ortodonŃie şi ODF 4. Cunoaşterea specificului investigaŃiilor în ortodonŃie şi ODF 5.D.maxilar şi implicaŃiile în patologia ortodontică şi ODF. Gant NF. EvoluŃia relaŃiilor de ocluzie normale 5. a cunoaşte şi a interpreta elementele semiotice ale unei anomalii dento . Examen de sfârşit de stagiu ( parŃial după 5 cursuri – test grilă. Introducere în ortodonŃie şi ortopedic dento . Mecanismele de reglare ale dezvoltării Ap. Principii terapeutice în anomaliile dento .facială (ODF) 2.. a corela principiile terapeutice cu momentul de creştere şi dezvoltare.facială neo şi postnatală 3. SCOPUL CURSULUI 1. 1997.maxilare 3. Dezvoltarea normală şi patologica cranio .FACIALĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 64 ore de lucrări practice / semestru I.

Dragoş Stanciu. 2001. ExerciŃii de miogimnastică 13. Ed.Medicala.M 9.maxilare 7.Cerma. Ed. Aplicarea de mici măsuri de ortodonŃie preventivă şi interceptivă 12.M. Valentina DorobăŃ . Igienizarea şi asanarea cazurilor luate în tratament 11. Analiza OPG 8.propedeutică ortodontică 9. Editura Medicală.Gheorghe Boboc. Bucureşti 4.Dragoş Stanciu. Med. (completarea foii de observaŃie ortodontice) 2.6. Anomalii dentare izolate V. Lidia Boboc. OrtodonŃie practică . Bucureşti 5. IndicaŃiile tratamentului în An. Bucureşti. 2003 141 . Clasificarea aparatelor ortodontice.Lidia Boboc.Ecaterina lonescu. Aparatele ortodontice bio-active mecanice mobilizabile 13. Viorica Milicescu. Caracteristicile desenului aparatului ortodontic 10. elemente componente 12. Ed. Turnarea modelelor 4. Analiza modelelor de studiu 5. Principii de tratament ortodonŃie 10. Med. InvestigaŃia în ortodonŃie 8. Prezentare segmentară de caz BIBLIOGRAFIE 1. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC l .D. Amprentarea 3. Elementele constructive ale aparatelor mobile . Ed. Etapizarea tratamentului ortodonŃie 11. Etiopatogenia anomaliilor dento . 1996 3. Caiet de lucrări practice . morfologic şi funcŃional al pacienŃilor cu An. 2000 2. NoŃiuni de tehnică ortodontică .D. Examenul fotostatic 7. Examenul clinic. Aparatul dento .maxilar . Dragoş Stanciu. înregistrarea ocluziei de obişnuinŃă 6. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială. 2000.

.2 probe clinice ...........arcadă ..............maxilare (AnDM) Cunoaşterea semiologiei clinicii şi a principiilor terapeutice ale AnDM ÎnŃelegerea şi însuşirea competenŃei medicului stomatolog în complexul asistenŃei ortodontice în corelaŃie cu interdisciplinaritatea stomatologică 4.se are în vedere trecerea la examenul teoretic oral ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 96 ore lucrări practice / semestru I........ model de studiu..........maxilară (AnDM) 142 ... SCOPUL CURSULUI 1...... 3..VI... Cunoaşterea principalelor concepte de clasificare a anomaliilor dento ..... 2..30% ..faŃă.30% 2....... ocluzie statică şi dinamică................ indici de dezvoltare dinŃi ...................... examen clinic complet.. c) realizeze exerciŃii de evaluare a creşterii şi dezvoltării (analiza tridimensională pe modele de studiu şi alte cazuri în afara celor noi …... analiza examenelor complementare..........40% .2 probe pe model 3... EVALUARE 1. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului VI... aplicarea aparatelor ortodontice sub îndrumarea directă a asistentului. În timpul stagiului clinic de ortodonŃie şi ODF... înŃelegerea şi însuşirea limitelor medicului interceptivă stomatolog în ortodonŃia preventivă şi II........ absolventul trebuie să fie capabil să: 1.. Să stabilească un diagnostic precoce corect de anomalie dento ...................8 amprente şi să toarne modele pentru minim 2 cazuri.. dezvoltarea tridimensională a arcadelor................ fiecare student trebuie să: a) investigheze 2 pacienŃi noi pe specificul ortodonŃiei şi ODF: anamneză.... b) realizeze un minim de 6 . Examen teoretic: scris (teste grilă sau 10 subiecte) . Examen practic .

D. Perfectarea tehnicii de amprentare. CONłINUTUL CURSURILOR 1.M) 3.M. aparatele extraorale in tratamentul An. Terapia prin metode ortodontice a malformaŃiilor congenitale 13. radiologice. Anomalii în plan transversal 5.M.aparatura mobilă .2. Aparatele ortodontice fixe 9.M 10. Să cunoască tehnicile ortodontice preventive şi interceptive pentru care a fost instruit. 8. Interpretarea examenelor complementare. Tratamentul complex al An. Terminologia în ortodonŃie 2.chirurgical 14. în vederea colaborării cu medicul ortodont.D. Aparatele intra-extraorale. Reechilibrarea post-tratament ortodontic 12. soclarea modelelor. Completarea terapiei: . fotografice şi antropometrice. Clasificarea şi diagnosticul anomaliilor dento . IndicaŃii de purtare şi întreŃinere a diverselor tipuri de aparate ortodontice 9.aparatura fixă 7. III. Dizarmonia dento .aparatura funcŃională . 4. Stabilirea diagnosticului şi a obiectivelor terapeutice 5. STAGIU CLINIC l . Prezentarea de caz 6. la tinar si adult IV. Aparatele funcŃionale în tratamentul An. Să efectueze etapele pre-ortodontice de stomatologie generală preventivă şi endodontică 4. Examinarea clinică a pacientului şi întocmirea foii de observaŃie 2. Aparatele ortodontice pasive 11.D. analiza de model în vederea diagnosticului 3. ReparaŃii simple în cabinet 143 . Însuşirea metodelor terapeutice profilactice şi interceptive ortodontice 8.maxilare (An. Anomalii în plan sagital 4. Tratamentul ortodontico . Să îndrume şi să sfătuiască într-o etapizare terapeutică corectă pacientul purtător şi de AnDM 3.D.alveolară (DDA) 7. Anomalii în plan vertical 6.

... Ed....... Med..să cunoască etapizarea şi succesiunea tratamentelor pre-ortodontice... descriere completă......... Ed.. Caiet lucrări practice ..30% 2............. Anomaliile dento-maxilare ...... Med..... 2000 3.. sub îndrumarea asistentului de grupă) şi la aplicarea aparatelor ortodontice în cavitatea bucală ... Dragoş Stanciu ........V. fiecare student trebuie să: .. 1991 2. VI......să fie capabil de a da indicaŃii primare şi secundare de purtare şi igienizare a aparatului ortodontic ...... Examen practic ... Examen teoretic scris (teste grila) ..... Med..fie orientat asupra limitei vârstei optime şi a posibilităŃilor în timp ale unui tratament ortodontic .. 2003..maxilar în cadrul îmbolnăvirilor complexe ......... Lit...40% a) prezentare de caz clinic (pe pacient) b) recunoaştere. BIBLIOGRAFIE 1.. OrtodonŃie...... Valentina DorobăŃ...64 ore lucrări practice şi stagiu clinic / semestru 144 ........Lidia Boboc.. In timpul stagiului clinic de ortodonŃie... Bucureşti..... Lidia Boboc....... Ed.... 7.. să participe la elaborarea planului de tratament (şi eventual la confecŃionarea aparatului ortodontic.... Elvira Cocirla........investigheze complet. 1971 6............. 2001 4....................Dragoş Stanciu........... Dragoş Stanciu......realizeze necesitatea consultului pluridisciplinar în utilizarea rezervelor biologice oferite de aparatul dento ..luliu Hateganu. precum şi pregătirea pacientului în vederea tratamentului ortodontic ... Dragoş Stanciu... Ed...... posibilităŃi terapeutice ale unui aparat ortodontic curent 3.. OrtodonŃie practică ... Editura Medicală.......30% ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE ANUL III ... Medicală......Boboc Gheorghe..... OrtodonŃie şi Ortopedie Dento-facială.... OrtodonŃie..48 ore de curs / semestru ... EVALUARE 1. 2000 5. Valentina DorobăŃ........

6. 10.Să poată aplica tehnica optimă de tratament a plăgii pulpo-dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi de materialul ales pentru restaurarea coronară.Însuşirea unor noŃiuni privind structura şi funcŃiile Ńesuturilor dure dentare în contextual patologiei odontale şi a odontoterapiei restauratoare .Să evalueze statusul dentar (indicele DMFT / DMFS ).I. 11.ÎnŃelegerea cariei dentare simple ca o boală multifactorială . 7.Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă. de o leziune cavitară ireversibilă.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la terminarea cursului studentul să fie capabil : 1. 4.Însuşirea importanŃei caracterului reversibil al demineralizării smalŃului pentru păstrarea integrităŃii sale morfologice prin tratament neinvaziv.Să pună un diagnostic de leziune carioasă necavitară.Să cunoască şi să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive.Să întocmească un plan de tratament etapizat.Să poată diferenŃia o leziune carioasă incipientă necavitară.Să poată alege metoda de tratament adecvată.Să poată finaliza o restaurare coronară morfofuncŃională prin restaurări adezive sau neadezive. formele clinice şi procedeele de diagnostiv pozitiv şi diferenŃial de carie simplă. 5. în cariile incipiente necavitare. pentru o pregătire convenŃională sau minim invazivă a preparaŃiei şi să o aplice corect.Să definească gradul de risc cariogen şi să identifice un pacient cu risc de carie crescut. 145 . 8. II. 3. 9. 2. în vederea combaterii factorilor cauzali intr-un cadru individualizat. 4.Să diferenŃieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin tratament adecvat al plăgii pulpo-dentinare. 5. reversibilă. SCOPUL CURSULUI 1. 3.Însuşirea noŃiunilor privind diagnosticul.Însuşirea principiului biologic în tratamentul cariei simple.Însuşirea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei simple (conform regulilor lui Black) şi a tehnicilor moderne minim invazive bazate pe adeziune. 6. 2.

semne clinice.Tratamentul convenŃionale/moderne) plăgii dentinare şi protecŃia pulpo-dentinară (metode 146 .III. rolul alimentelor. 11.Măsuri de profilaxie / prevenŃie a cariei simple dentare.Morfopatologia cariei dentare simple. demonstratii de preparare a cavităŃilor (modele/simulatoare). etape de lucru. mod de formare. demonstraŃii practice. 8. poziŃiile de lucru. prezentare. executarea de către studenŃi a unor obturaŃii pe dinŃi extraşi sau pe modele 4.igiena mâinilor).Controlul infecŃiei/contaminării în cursul tratamentului de carie simplă ( echipamentul de protecŃie. prepararea efectivă a cavităŃilor de către studenti 3. complicaŃii.Metode de izolare a câmpului operator 10.CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE ŞI AL STAGIILOR CLINICE 1.Tehnici de realizare a preparaŃiilor şi de restaurare coronară cu materiale aderente 16.Date privind morfofiziologia Ńesuturilor dure dentare şi implicaŃiile sale clinice.Principii generale de tratament în caria simplă. funcŃionarea şi modul de utilizare a unitului dentar în odontoterapia restauratoare 2. teorii etiopatogenice. 3. Prepararea cavităŃilor pentru amalgam – tehnici convenŃională/tehnici moderne 14. lichidul bucal. placa bacteriană (structură. 2. evoluŃie. 9. materiale de restaurare coronară provizorie 12. generalităŃi.Adeziunea la structurile dure dentare 15. 7.Materiale de restaurare de durată neestetice (amalgame dentare). ProtecŃia pulpo-dentinară IV. 6.Caria dentară simplă: generalităŃi.Caria dentară. CONłINUTUL CURSURILOR 1. mecanisme de acŃiune).Tratamentul cariei simple.Materiale de restaurare coronară: clasificare. forme clinice. tehnici de restaurare. 4.Epidemiologia cariei simple dentare.Prezentarea materialelor de restaurare coronară provizorie şi de durată.ConcepŃia actuală privind etiopatogenia cariei dentare (triada Keyes/timp de acŃiune): calitatea structurilor dure dentare.Prezentarea instrumentarului de consultaŃie şi tratament.Materiale aderente de restaurare de durată estetice/parŃial estetice. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. 5.Tratamentul plăgii dentinare.

Andreescu.Vârlan. examene complementare şi teste diagnostice în caria simplă cavitară şi necavitară. SCOPUL CURSULUI 1.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B. 2003.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A. Bucureşti. Ed.Iliescu. 2007.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N.Evaluarea gradului de risc cariogen 8.Cerma.Univ. 2.Organizarea cabinetului de medicină dentară (echipamentul de protecŃie. V.Examenul clinic al pacientului şi foaia de observaŃie clinică. M. 4. EVALUARE Activitatea pe modele (simulatoare) şi la pacient………15% Lucrări de control (degrevare).Medicală. igiena mâinilor) 6. VI.Note curs predat. 1999. 5. Ed. 6. Ed. BIBLIOGRAFIE 1.Popa. mijloace de izolare a câmpului operator 7.Popa.Univ.Popa. D.Marcov. “Carol Davila” Bucureşti. 2004.32 ore de curs / semestru .B. 2005. C. Ed.Bodnar.I) – M. “Carol Davila” Bucureşti.C.Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul cariei dentare simple.M.5.64 ore stagiu clinic / semestru I.B.…………………………25% Examen practic (stagiu / lucrări practice)………………25% Examen teoretic (sesiune)………………………………35% ANUL IV Semestrul I / Semestrul al II-lea . Univ.Estetica în odontoterapia restauratorie – M. “Carol Davila” Bucureşti. D. 3.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol.Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic al cariei simple dentare. 147 .Gafar. C.Demonstrarea clinică a poziŃiilor de lucru la fotoliul/unitul dentar şi a modalităŃilor de utilizare a instrumentarului pentru tratamentul de carie dentară simplă (pacienŃi) .Bodnar. 2. Ed.

Cunoaşterea etiologiei şi formelor clinice ale discromiilor dentare.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare la persoanele vârstnice. rezolvarea tremelor.Cunoaşterea substratului morfologic al durerii dentinare.Însuşirea noŃiunilor cu privire la mijloacele moderne de preparare a dinŃilor (sonoabraziune. leziuni distrofice). aer abraziv.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la sfârşitul cursului studenŃii să fie capabili : 1. a incrustaŃiilor metalice. 11. 9. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale. a modului său de manifestare clinică. supraveghere şi reabilitare a unei restaurări vechi incorecte precum şi a posibilităŃilor de rezolvare a acestora. precum şi a metodelor moderne de tratament ale acesteia.Însuşirea metodelor de evaluare. conform regulilor lui Black.etc. 12.Să stabilească un plan etapizat de tratament şi să opteze pentru o tehnică de pregătire convenŃională sau minim invazivă a cavităŃilor şi să o aplice corect. decontaminarea instrumentarului şi a suprafeŃelor. ceramice sau compozite. leziuni traumatice. 6. II. a capacităŃii sale de adaptare şi reparare . 4. manipularea deşeurilor. 8. 7. a metodelor de tratament prin procedee de albire şi/sau faŃetări la dinŃii vitali. precum şi a tehnicilor moderne (minim invazive) de tratament cu materiale aderente. 148 . laser) în vederea restaurarii.Aplicarea şi aprofundarea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei dentare simple. a diastemei. 10.Însuşirea noŃiunilor cu privire la restaurarea leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară cu ajutorul restaurărilor directe din aur. 14.Cunoaşterea etiologiei .Posibilitatea diagnosticării şi rezolvării terapeutice a cariei secundare marginale şi recidivei de carie 5.Să stabilească un diagnostic corect de carie simplă cavitară sau necavitară 2. controlul infecŃiilor de mediu.Cunoaşterea aspectelor morfofuncŃionale ale complexului pulpo-dentinar.3.Însuşirea unor metode speciale de restaurare a funcŃiei estetice (modificarea morfologiei coronare a dinŃilor.Însuşirea noŃiunilor privind măsurile de protecŃie ale pacienŃilor şi ale cadrelor medicale: asepsie/antisepsie.) 13. formelor clinice şi a modalităŃilor de tratament ale leziunilor coronare necarioase (uzură dentară.

Leziunile coronare necarioase cu pierdere / modificare de substanŃă dură dentară (uzură.Criterii de evaluare a restaurărilor coronare. 6. 4. 7. metode de tratament 8. principii de tratament) 6.Durerea dentinară: substrat morfologic. manipularea deşeurilor.Combaterea infecŃiei în cabinetele dentare. controlul infecŃiilor mediului.Discromiile dentare: clasificare.Caria secundară şi recidiva de carie 4. carioase sau necarioase. leziuni distrofice): etiologie. 9.a.Complexul pulpo-dentinar şi implicaŃiile sale în patologia leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară. cimenturi cu ionomeri de sticlă. Să-şi însuşească corect tehnica realizării faŃetelor estetice din materiale compozite şi ceramice.Restaurările directe cu aur 9. Să-şi însuşească corect principiile şi tehnicile de albire a dinŃilor vitali. mijloace de asepsie/antisepsie. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. sau estetice (compozite şi ceramice).IncrustaŃii neestetice (metalice) şi estetice (compozite şi ceramice) 10.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale prin incrustaŃii neestetice (metalice). semne clinice. forme clinice. ş. etiologie.Să stabilească şi să aplice tehnica optimă de tratament a plăgii dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi materialul ales pentru restaurarea coronară. precum şi pe cea reversibil alterată (recuperabilă prin tratament pulpo-dentinar adecvat). modalităŃi de remediere a deficienŃelor constatate 5.3. III. restaurarea funcŃiei estetice prin tehnici de albire a dinŃilor 149 .). precum şi tehnicile corecte de realizare a acesteia. precum şi în actele terapeutice de restaurare ale acestora 7. modalităŃi de decontaminare a instrumentarului şi a suprafeŃelor. leziuni traumatice.CONłINUTUL CURSURILOR 1.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale din materiale neestetice (amalgam de argint) sau materiale estetice adezive (compozite.Să identifice dentina alterată şi dentina sănătoasă. diagnostic. protecŃia pacientului şi a cadrelor medicale 2.FaŃete estetice compozite şi ceramice 11. 8.Să stăpânească corect noŃiunile privind adeziunea la structurile dure dentare. 5.Teste diagnostice în caria simplă dentară 3. forme de manifestare.

Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de preparare pentru faŃetare 9.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii (discuŃii teoretice) 3. 2003.M. Ed. 2004.Popa. BIBLIOGRAFIE 1.Tehnici de realizare a incrustaŃiilor compozite (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 5.Univ.Prezentarea teoretică şi demonstrarea practică a procedurilor de albire a dinŃilor vitali (la pacienŃi) 10.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii ceramice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 6. Ed. Univ. 2003. Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii metalice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 4. la persoanele vârstnice. D. demonstraŃie pe modele şi la pacient) 8. 5. “Carol Davila” Bucureşti.Iliescu.Tehnica de preparare a dinŃilor pentru realizarea faŃetelor (discuŃii teoretice.Marcov.Metode moderne (neconvenŃionale) de tratament în odontoterapia restauratoare (sonoabraziune. laser) 13.Cerma.Vârlan. 3.Note curs predat. M.Executarea de către studenŃi a unor preparaŃii pentru diferite tipuri de incrustaŃii (pe modele şi la pacienŃi). CONłINUTUL STAGIILOR CLINICE 1. 7.Tratamentul cariei simple dentare executate de student la pacienŃi 2. 150 . C.Popa.Gafar. “Carol Davila” Bucureşti. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale IV. cu pierdere de substanŃă dură dentară.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B.Bodnar. aer abraziv.Durerea dentinară – M. Ed. Bucureşti. 1999. 2. Ed.B.Medicală.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A.12.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare.Andreescu.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de albire a dinŃilor vitali în cabinet V. 4. C.

Însuşirea noŃiunilor clinice necesare pentru diagnosticul şi tratamentul afecŃiunilor retinei şi nervului optic.15% Lucrări de control (degrevare)……………25% Examen practice (stagiu clinic)…………. 151 . SCOPUL CURSULU ÎnŃelegerea noŃiunilor de refracŃie oculară pentru diagnosticul şi corecŃia hipermetropiei. .6. C.. 2007.Popa. Informarea viitorilor medici asupra patologiei fundului de ochi.Popa. EVALUARE Activitatea pe modele şi la pacient………. IndicaŃiile tratamentului laser în patologia oculară.I) – M.35% OFTALMOLOGIE ANUL IV PROGRAMA AANALITICĂ A CURSULUI 16 ore de curs 16 ore de stagii I. Ed.Vârlan. D. Orientarea diagnostică şi terapeutică cea mai eficientă în urgenŃele medico-chirurgicale oftalmologice.Bodnar. Orientarea diagnosticului în patologia cristalinului şi în glaucom.…………….B.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol.M. 7. Univ.Univ. astigmatismului.C. Recunoaşterea şi tratarea viciilor de refracŃie. miopiei. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea şi aprofundarea noŃiunilor de oftalmologie privind infecŃiile şi inflamaŃiile globului ocular şi anexelor. “Carol Davila” Bucureşti.Estetica în odontoterapia restauratorie – M. Stabilirea atitudinei medico-chirurgicale oftalmologice în traumatismele oculare.. “Carol Davila” Bucureşti. 2005. VI. Ed.B.. Cunoaşterea patologiei infecŃioase inflamatorii a globului ocular şi anexelor şi legătura lor cu patologia stomatologică.25% Examen teoretic (sesiune). II. Recunoaşterea tumorilor oculare.

congenital. Metode de examinare a fundului de ochi – oftalmoscopia corneo-conjunctivali. hipermetropie. plăgi perforante. CURS 16: AfecŃiuni oculo-orbitare odontogene. CURS 11: Patologia retinei şi a nervului optic. CURS 10: Glaucomul primitiv. Tulburările fiziologice şi patologice ale acomodaŃiei. Manifestări oculare în boli generale CURS 2: RefracŃia oculară: miopie. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE DemonstraŃii de anatomie a globului ocular cu diapozitive şi disecŃii pe ochi de animal. CONłINUTUL CURSULUI CURS 1: Anatomia şi fiziologia globului ocular şi anexelor. CURS 6: Patologia conjunctivei. IV. Examenul la lumina zilei a anexelor globului ocular Examenul polului anterior al globului ocular la lumina zilei Examenul tensiunii intraoculare. CURS 9: Patologia cristalinului. CURS 15: Tratamentul local şi general în patologia oculară. CURS 8: Patologia uveei. secundar. atacul acut de glaucom. arsuri.III. CURS 12: Traumatismele globului ocular şi anexelor CURS 13: UrgenŃe în oftalmologie CURS 14: ComplicaŃii în chirurgia oftalmologică. contuzii. astigmatism. CURS 3: Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal. 152 . Diagnosticul diferenŃial al ochiului roşu: conjunctivita. CorecŃia viciilor de refracŃie cu ajutorul lentilelor corectoare. CURS 4: Patologia orbitei şi a sclerei CURS 5: Motilitatea oculară. iridociclita. CURS 7: Patologia corneei.

. 5.......... C.... Dr....... Dr. Cunoasterea influentei afectiunilor ORL in patologia stomatologica 3... A........ 5....... etc... insuficienta respiratorie.....se are in vedere ca la sfarsitul cursului studentii sa fie capabili : 1.30% Examen teoretic – test... hemoragii. Intelegerea rolului afecŃiunilor curente ORL in patologia generala 2... BIBLIOGRAFIE Oftalmologie.traheala Patologie otologica Sindroame algice cranio-faciale 153 .. Geron 2004 VII.50% OTORINOLARINGOLOGIE ANUL IV Ore curs: 16 ore Ore lucrări practice : 32 ore I.... 2...... EVALUĂRI Fiecare student va cunoaşte un caz din patologia oftalmologică.... Arsene.. Geron 2002 Oftalmologie – teste..... SCOPUL CURSULUI 1..... Sa poata indica un tratament corect de prima instanta 3.. Ed... arsuri.... Dr.. Sa cunoasca criteriile de diagnostic ale afectiunilor curente ORL 2... Dr.. Dumitrache. Prof... M.. Sa-si insuseasca cateva manevre de baza in tratamentul de urgenta al unor afectiuni ORL. OBIECTIVELE CURSULUI...20% Lucrare de control privind patologia oftalmologică.... Prof. Sa recunoasca aspectele de patologie ORL care impun o conduita terapeutica in echipa ORL. Dumitrache. 3. Patologie rinosinusala Patologie faringiana Patologie laringo.... Ciocâlteu.corpi straini..stomatologie sau ORL. M... Ed. 4.. CONTINUTUL CURSULUI 1........ Sa cunoasca relatiile cauza-efect intre afectiunile ORL si patologia stomatologica si invers 4...chirurgie OMF III............... Sa cunoasca momentul in care pacientul trebuie indrumat la specialistul ORL 6......V.. Informatii privind interferentele unor afectiuni chirurgicale ORL cu patologia si chirurgia OMF II.....

examinare clinica. Didactica si Pedagogica 1999 154 . semiologie laringiana. . hipoacuzia. vertijul periferic) 6. semiologie acusticovestibulara .« Urgente ORL »-. aspecte terapeutice de baza in patologia faringiana (flegmonul periamigdalian. examenul clinic si paraclinic rinosinusal . Ed. D. aspecte terapeutice de baza in patologia rinosinusala (punctia sinusului maxilar. semiologie. C Sarafoleanu. sinusoscopii. aspecte terapeutice de baza in patologia laringiana (insuficienta respiratorie acuta. pansamentelor. semiologie rinologica. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1.IV. semiologie faringiana. RAI Coressi 1997 3. Notiuni practice de anatomie si fiziologie laringiana. V. Notiuni practice de anatomie si fiziologie rinosinusala. Theodor.ed. paraclinic si terapeutica nervilor cranieni. Notiuni practice de anatomie si fiziologie a urechii. examenul clinic si paraclinic al faringelui.) 8. traheostomia) 5. Silvy.. examene endoscopice ORL.Ed. sindromul adenoidian) 4. etc. Sarafoleanu si colab. D. D. C. efectuarea tratamentului. Mincu-Radulescu.« Explorarea functionala si paraclinica in Otorinolaringologie ». tratamentul epistaxisului) 3. Ed. G. Codrut Sarafoleanu –« Otorinolaringologie » curs pentru studentii Facultatii de Medicina Dentara. spalaturi auriculare.2004 2. Participarea la activitatea practica din clinica : examinarea bolnavilor. Notiuni practice de anatomie. Universitara « Carol Davila » Bucuresti.examen practic la pacient V. insuflatii tubare.vol. examenul clinic si paraclinic al urechii. sistemului limfatic cervical si glandelor anexe ale cavitatii bucale.« Compendiu ORL ». aspecte terapeutice de baza in patologia auriculara (corpi straini auriculari. Generalitati : cunoasterea instrumentarului folosit in ORL si sistematizarea examenului clinic al bolnavului ORL 2. interpretarea imagisticii. fiziologie. Ed. National 1977 4. Notiuni practice de anatomie si fiziologie faringiana. Sarafoleanu.. I si II. 2001 5. BIBLIOGRAFIE 1. Sarafoleanu. Corina Mella. patologie. Verificarea cunostintelor. examenul clinic si paraclinic al laringelui. Sarafoleanu si colab. a unor manevre medico-chirurgicale (punctii.« Caiet de lucrari practice de Otorinolaringologie ». Videocaseta cu examenul ORL detaliat 7.

II. 3.Insusirea unui mod eficient de utilizare a instrumentarului de tratament parodontal. Introducere.Recunoasterea starii de imbolnavire a componentelor aparatului dento-maxilar cu accent pe aprecierea formei clinice de suferinta a structurilor parodontiului marginal. Fiecare student va examina un numar de 8 pacienti ii.de intelegere a relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si boala parodontala in raport cu influentele organismului gazda la nivel local si general.epidemiologia bolii parodontale si aspectele actuale.CONTINUTUL CURSURILOR 1.moderne privind etiopatogenia bacteriana a bolii parodontale in conditiile existentei factorilor favorizanti locali si generali. Examen teoretic dupa tematica cursului……70% din nota finala PARODONTOLOGIE ANUL V 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice I. 155 . 2.Istoricul Parodontologiei.Insusirea cunostintelor de baza privind structura functionala a parodontiului marginal.medical.ramura medico-chirurgicala a stiintelor stomatologice.SCOPUL CURSULUI 1. un examen CT. III. Obiectul Parodontologiei .OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1. Examen practic la sfarsitul stagiului………. Va interpreta o radiografie.Insusirea unui mod biologic. 4. analizele uzuale iv. EVALUARE i.30% din nota finala v.VI.Intelegerea relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si mecanismele directe si indirecte de patogenitate in boala parodontala 2.Insusirea unei metodologii de investigare prin ancheta epidemiologica in boala parodontala. 3. Stadiul actual al cunostiintelor de specialitate in Parodontologie. Va incerca sa stabileasca diagnosticul si sa indice un minim de masuri terapeutice iii.Investigarea clinica si paraclinica a cazurilor de imbolnavire a parodontiului marginal. o audiograma.

Dinamica dezvoltarii complexului si dento articulatia parodontal.Epidemiologia bolii parodontale.musculatura masticatorie temporo-mandibulara.Prezentarea schemei odontonului cu referiri la evolutia morfologica si topografica a bolii parodontale 2.Relatii functionale intre ocluzale odonton.Prezentarea Foii de Observatie a bolnavului parodontopat.Relatii functionale. Prezentarea instrumentarului specializat in tratamente complexe chirurgicale si de echilibrare ocluzala 5.Prezentarea instrumentarului de consultatie si de detartraj manual si chirurgical.Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice.Evidentierea clinica a placii bacteriene supragingivale.Aprecierea starii de igiena. Prezentari de cazuri clinice si rezolvari terapeutice 3. 4.Fiziologia parodontiului marginalTeorii privind modalitatile de preluare a solicitarilor asupra dintilor de catre parodontiul profund. B.CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1.Vascularizatia si inervatia parodontiului marginal 6.a starii de imbolnavire si a cerintelor de tratament parodontal prin : 156 .radiografiilor si interpretarea rezultatelor unor investigatii paraclinice.sistemici.Atritia si implicatiile abraziunii patologice. 7. Particularitatile morfologice si functionale ale parodontiului marginal. 2.Examinarea bolnavului parodontopat Anamneza Examenul clinic obiectiv Examene complementare IV. 8.Demonstratii pe pacient ale detartrajului manual. 9.Terminologie.Morfofiziologia parodontiului marginal profund.instrumental si a detartrajului ultrasonic 7.de laborator 4. 5. Embriogeneza.Rolul factorilor generali. Eruptia dentara si structurarea parodontiului marginal 3.Studiul modelelor.Prezentarea pe model a tehnicilor de detartraj manual instrumental 6.Morfofiziologia parodontiului marginal superficial. Evidentierea clinica si biochimica a placii bacteriene subgingivale 8.in producerea bolii parodontale Influenta unor factori generali asupra susceptibilitatii de imbolnavire a parodontiului marginal 10.

Buc.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% ANUL VI 32 ore curs 80 ore de lucrari practice I.EVALUARE 1.clatire si irigatie bucala 11.9.Dr.”Parodontologie”Prof.CERMA. Editia a-III-a 1999 2.Prof.Horia Traian Dumitriu.BIBLIOGRAFIE 1.Individualizarea pentru fiecare bolnav parodontopat a programului de igienizare prin autointretinere legata de: instructiuni privind alegerea periutei de dinti.Dr.Buc.O.Lucrari de control din materia predata 3.Ed.a metodei de periaj si a frecventei periajului 10.Dr.proceduri de spalare.stimulatorul gingival.Fiecare student va examina complex 10 pacienti cu stabilirea statusului dento-parodontal si inregistrarea datelor in F. 157 .Horia Traian Dumitriu. 2. 2. Viata Medicala Romaneasca.medical de intelegere a patologiei parodontiului marginal in vederea instituirii unui tratament rational.Prezentarea complexa a procedurilor de tratament medicamentos.Silvia Dumitriu.eficient.Intelegerea la un nivel superior a aspectelor complexe de simptomatologie clinica a afectiunilor parodontale in corelatie cu substratul lezional al acestora. 3. SCOPUL CURSULUI: 1.1996 VI..Insusirea unui mod biologic.Instruirea bolnavilor parodontopati privind folosirea unor mijloace secundare de igienizare ca: firul de matase.chirurgical si functional in vederea aplicarii unui tratament modern realizat prin mijloace actuale de maxima eficienta. 2.Efectuarea detartrajului manual instrumentar si cu ultrasunete 12.Insusirea deprinderilor practice de utilizare a intregului instrumentar utilizat in cadrul manoperelor de investigare si tratament parodontal.Periajul dentar pentru finisare si instruirea pacientilor dupa detartraj V.Examen practic 4.Ed.

simpla.Gingivite si gingivostomatite acute si subacute 10.Intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualizarii acestuia in raport cu starea de imbolnavire a pacientului.Gingivite descuamative 9. CONTINUTUL CURSURILOR I. 3. 2.Gingivite din cursul unor stari fiziologice 4.Gingivite si gingivostomatite de cauza micotica 11.Instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu.frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice 5.Parodontita marginala cronica profunda a)Parodontita prepubertala b)Parodontita juvenila c)Parodontita marginala cronica profunda la adult Forme clinice de parodontite marginale la adult a)Parodontita marginala agresiva.Parodontita marginala cronica superficiala 2.simpla.Gingivita 1.prin introducerea unor proceduri moderne.de maxima eficienta terapeutica.necomplicata 2. OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1.Gingivita cronica.Gingivite simptomatice.Tumori gingivale benigne si maligne B.Gingivita alergica 8.I.Gingivita hiperplazica idiopatica 7.Gingivita hiperplazica.Recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cit mai corect care sa evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavire parodontala.de cauza microbiana 3. III.rapid progresiva b)Parodontita marginala profunda ulero-necrotica c)Parodontita marginala profunda refractara la tratament d)Parodontita distrofica 158 .Parodontite marginale 1.Clasificarea bolilor parodontiului marginal II.Gingivite hiperplazice de cauza medicamentoasa 6.Forme clinice-simptomatologie A.

antiinflamator al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice B.Profilaxia si tratamentul antimicrobian in inflamatiile parodontiului marginal Principii generale Indepartarea placii microbiene Mijloace principale de indepartare a placii microbiene Mijloace secundare Tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene Modalitati de aplicare a substantelor medicamentoase in tratamentul antimicrobian.Manifestari ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului ocluzal asupra parodontiului marginal III.Chirurgia osoasa alveolara 6.Gingivectomia gingivoplastica 4.Evolutie.Gingivectomia 3.a metodei si a momentului aplicarii acesteia Alegerea dintilor inclusi in sistemele de imobilizare Alegerea metodei de imobilizare Momentul aplicarii imobilizarii Clasificarea sistemelor de imobilizare Imobilizarea temporara 159 .Chirurgia mucogingivala C.C.Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice 1.Tratamentul de echilibrare ocluzala Individualizarea microprotezelor la bolnavii parodontopati Restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati Tratamentul ortodontic Imobilizarea dintilor parodontotici Alegerea dintilor pentru imobilizare.Chiuretajul gingival si subgingival 2.Operatiile cu lambou a)Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate b)Operatia cu lambou mucoperiostal partial reflectat c)Operatiile cu lambou mucozal d)Operatia cu lambou repozitionat apical 5.prognostic si complicatii IV.Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice A.Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA D.

paraclinice si experimentale ale remanierii osoase si a regenerarii parodontiului marginal Aspecte actuale ale profilaxiei specifice in parodontopatii II. Insusirea procedurilor de tratament parodontal prin : badijonaj. clinice. mezoterapia imunoterapia si terapia cu produse imunobiologice 3. Imobilizarea permanenta cu mijloace specifice contentiei dintilor parodontotici 160 .Orientari terapeutice principale si scheme de tratament Aspecte actuale. 4. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Imobilizarea temporara prin ligaturi. Detratraj profesional cu ultrasunete supra si subgingival. combinatii ale acestora 6.Bioterapia de reactivare Cu produse de origine animala Cu produse de origine vegetala Prin produse medicamentoase de origine sintetica Vitaminoterapia Proceduri chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala Masajul gingival Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice Substante imunobiologice E.Imobilizarea permanenta Realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara Realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara Aprecierea critica a sistemelor de imobilizare D. mesajul santului gingival spalaturi si irigatii ale santului gingival aplicatii cu spatula sau sonda instilatii infiltratii. Anestezia in practica parodontala 2. atele. periaj si lustruire dupa detartraj. aplicatii de antiseptice si antibiotice. tamponament. Imobilizarea cu materiale compozite auto sau foto polimerizabile 7. Slefuiri selective 5. detratraj manual subgingival.

Horia Traian Dumitriu. Prof. discutii.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% 161 .Buc. Insusirea elementelor de pregatire preoperatorie si de ingrijiri postoperatorii 20. Mici deplasari dentare ortodontice 10.. Operatii cu lambou 17.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof. Interventii de chirurgie plastica muco-gingivala 18. Chiuretajul gingival 12.Dr.Dr. Electro si chimio-cauterizarea microburjoanelor gingivale 19. Editia a-III-a 1999 2. Slefuirea dintilor parodontotici recuperati prin tratament anti microbian si chirurgical pentru restaurari protetice conjuncte inclusiv metalo-ceramice. 9.Buc. terapie de aditie si interpozitie de membrane Seminarii recapitulative. Chiuretajul subgingival in camp inchis 13. Chiuretajul subgingival in camp deschis 14.Silvia Dumitriu. BIBLIOGRAFIE 1.Examen practic 4. Viata Medicala Romaneasca. chirurgical si de reechilibrare functionala 2. referate V.Horia Traian Dumitriu.Dr.Lucrari de control din materia predata 3. Ed. Papilectomia 11. Participarea si efectuarea unor interventii mai ample de regenerare tisulara ghidata. Gingivectomie gingivoplastica 16.Ed.CERMA.Fiecare student va examina complex 15 pacienti cu inregistrarea datelor in FO.8. EVALUARE 1.1996 VI. stabilirea statusului dentoparodontal si a unui plan de tratament complex:medicamentos. Gingivectomia 15.”Parodontologie”Prof.

2. renale. hepatice. . cardiace.Prezentarea valorilor normale ale datelor de laborator şi interpretarea valorilor patologice. .Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare. Analiza electrocardiogramei Investigarea metabolismului glucidic şi lipidic Investigarea metabolismului protidic Diagnosticul enzimatic al bolilor interne 162 . . 11. metabolice.Prezentarea mecanismelor marilor sindroame: inflamaŃie.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom plecând de la datele de laborator. renale. şoc. SCOPUL CURSULUI: . 14. Edemele Fiziopatologia metabolismului fosfocalcic Fiziopatologia hemostazei ReacŃia sistemică postagresivă şi stările de şoc InsuficienŃa cardiacă . 9. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: . 3.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor: hematologice. digestive. 2.PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IMUNOLOGIE ANUL II Un semestru 32 ore de curs. . 4. cardiace. 4. 8. 6. 13. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. Fiziopatologia eritrocitelor Hipertensiunea arterială InsuficienŃa hepatică InsuficienŃa respiratorie IV. 3. 48 ore de lucrări practice I. 1. CONłINUTUL CURSURILOR: Fiziopatologia inflamaŃiei Fiziopatologia termoreglării Fiziopatologia durerii Fiziopatologia metabolismului glucidic. 10. III. II. Diabetul zaharat Fiziopatologia metabolismului protidic Fiziopatologia echilibrului hidroelectrolitic. respiratorii. 12. 5. etc.Prezentarea aspectului normal şi patologic al traseelor EKG. 7. pulmonare.

......... 11.... – Fiziopatologie pentru studenŃii facultăŃilor de stomatologie.. 1982 10.....S..R. Teodorescu Exarcu I. Marin F. 1985 9.... (sub redacŃia) ....... Citoliza hepatică... Medicală. Leucemiile... Investigarea eritrocitelor. – Fiziopatologie.. Didactică şi Pedagogică.. 50% 163 . Aramă S... 7.. Teodorescu Exarcu I..... Bucureşti 2000 3....... (sub redacŃia) . Saragea M.5.... 8... Ed.... Ed.. Bucureşti. Editura Academiei R. Bucureşti. Anemiile Investigarea seriei albe... Ed. 9.... Icterele Explorarea aparatului respirator şi renal Buletine de analiză şi cazuri comentate – recapitulare Examen practic V...1992 8. – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M... 1980 15..... 30% ....... Didactică şi Pedagogică.. (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol II.... (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice.. Cerma. 1980 6..S....... Teodorescu Exarcu I... 1985 14..... Barbu R.... 4th Edition.. Wilson L.. Didactică şi Pedagogică. Ed.. 20% . Teodorescu-Exarcu I... Medicală... 1989 11. Vol.......Fiziologia şi fiziopatologia excreŃiei... biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină..... Ed. Aramă S.. Cluj-Napoca.Examen practic .. Price S... Bucureşti. (sub redacŃia) ... BIBLIOGRAFIE: 1..... 1998 4... (sub redacŃia) ...... Bucureşti.... Bucureşti.... Medicală. Ed.. Neutropeniile Test Explorarea hemostazei Explorarea funcŃiilor ficatului. Bucureşti. Editura Academiei R. Aramă S... Saragea M............ 1998 7.. (sub redacŃia) . Bucureşti.. (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol I. litografia IMF Bucureşti.R..... II.. Ed. Aramă S.... 1983 VI......Fiziologia şi fiziopatologia digestiei... Bucureşti....... Bucureşti. 1984 13..Examen teoretic ... septicemie şi şoc toxicoseptic în : Drăgan M.Fiecare student va interpreta buletine de analiză şi trasee de EKG în cadrul testelor ...... I........ Ed. Teodorescu Exarcu I. Medicală.......... 12... – Bacteriemie. Medicală........ Ed. Dacia.... – Patophysiology.Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii. 1998 5. (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase. Bucureşti.. 1982 12. Cerma.....Lucrări practice.. (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase.. 6. Ed.... (sub redacŃia) – Fiziopatologie ... Ed. 10. Vol.... Teodorescu Exarcu I... Bucureşti 1999 2. Mosby Year Book Inc.. – Explorări funcŃionale.Fiziologia şi fiziopatologia sistemului endocrin........ EVALUARE: ..Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii..

Prezentarea principalelor metode de explorare a bolilor alergice.Prezentarea datelor esenŃiale referitoare la mecanismele de apărare ale organismului. Reglarea răspunsului imun 5.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom imun plecând de la datele de laborator. . . NoŃiuni introductive. Receptorii LT. Sistemul complement 8. Recunoaşterea antigenului de către LB şi LT. CONłINUTUL CURSURILOR: 1.Moleculele de prezentare a epitopilor 3.Prezentarea unor imagini ale celulelor implicate în răspunsul imun.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă. . Răspunsul imun celular 9.Prezentarea tipurilor de hipersensibilitate. .Să cunoască principiile de tratament al şocului anafilactic. . în special colagenoze. inclusiv a şocului anafilactic. inclusiv SIDA. Dinamica răspunsului imun umoral 7. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili : .IMUNOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 16 ore de curs 32 ore de lucrări practice I.Prezentarea principalelor tipuri de deficite imune. autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă. III. .Prezentarea mecanismelor bolilor autoimune. . Imunoglobulinele. ImunodeficienŃele primare şi dobândite 164 . II. . Apărarea specifică şi nespecifică 2. Ganglionii limfatici splina. .Prezentarea elementelor fundamentale de imunologie normală. Citokinele şi interleukinele 6. Celulele auxiliare. SCOPUL CURSULUI: .Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare. Limfocitele 4.

. 1998 2...... Bolile autoimune. eozinofilia...... 1980 4.. Explorarea imunologică în bolile alergice : cutanate... Apărarea imună la nivelul cavităŃii bucale....Explorarea imunopatologică : testele cutanate.... Medicală... (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase....Examen teoretic . Incompatibilitatea în sistemul Rh.. Ed... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1..... reacŃia de hemaglutinare. Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune 12...... Saliva. – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M..... Cerma.. medicamentoase. 80% 165 ... Popescu L.. Placa bacteriană..10. Ed... – Explorări funcŃionale.. – Imunologie Medicală. testele cu histamină 2. respiratorii..... autoanticorpii 3...... Explorarea imunologică în bolile cavităŃii bucale şi ale tubului digestiv. 20% .. Ed..... alimentare. Bucureşti. Ursaciuc C. Didactică şi Pedagogică.. Ed. Testele in vitro: reacŃia de fixare a complementului. – Fiziopatologie.... Didactică şi Pedagogică.. Barbu R. Marin F.. Dacia. (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice. va interpreta buletine de analiză şi va recunoaşte aspecte imunohistologice în cadrul lucrărilor practice . ReacŃia post-transfuzională.. Parodontopatiile IV.. reacŃiile de imunofluorescenŃă... Bancu A... 1996 5. Aramă S. Ed.. Astmul bronşic alergic.. 1998 VI... imunodifuzia în gel. Bucureşti..... ocupaŃionale 4.... factorul reumatoid....... şocul anafilactic 11.. Mucoasa bucală... Explorarea imunologică la pacienŃii cu sindrom febril prelungit...... Bucureşti...... Bucureşti. Hipersensibilitatea de tip I (anafilaxia).. EVALUARE: ... biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină.... Poliartrita reumatoidă..M...Lupusul eritematos sistemic. Cluj-Napoca. Determinarea grupelor sanguine. Universitară “Carol Davila”.Fiecare student va cunoaşte principiile explorării imunologice...... Bâră C..... – Imunologie fundamentală..Explorarea imunologică în bolile autoimune V. Ed.. Aramă S. Lichidul gingival.. Bucureşti.. 1998 6.... Cialâcu V..... 2000 3... ReacŃiile de hipersensibilitate. Sindromul Sjogren 13....... Hipersensibilitatea de tip II citotoxică..... BIBLIOGRAFIE: 1.

Cunoaşterea morfologiei normale şi a structurii mucoasei bucale precum şi variantelor sale normale. Să cunoască afecŃiunile cu potenŃial de malignizare şi principalele forme de debut ale carcinomului şi melanomului de mucoasă în vederea efectuării controlului oncologic preventiv în cabinetul stomatologi. 2.OBIECTIVELE FINALE ALE CURSULUI: Se doreşte ca la sfârşitul cursului şi a stagiului practic.PATOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore de curs / 32 ore de lucrări practice I. Obiectul de studiu al disciplinei şi clasificarea afecŃiunilor medicale ale cavităŃii bucale Mucoasa bucală normală şi variantele ei zonale. 2. 3. Structura histologică normală a mucoasei bucale. 3. limfonodulii regionali. Să cunoască aspectul normal al cavităŃii bucale şi variantele normalului. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea sistemului imun de aparare a cavităŃii bucale. Să cunoască principalele afecŃiuni medicale ale cavităŃii bucale în general şi ale mucoasei bucale în special. 5. Mecanisme de aparare antiinfecŃioasă ale cavităŃii bucale: saliva. 4. 4. Cunoaşterea principalilor factori favorizanŃi ai carcinomului de mucoasă. Ńesuturile limfoide ale cavităŃii bucale. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Să trateze o parte din aceste afecŃiuni care sunt cuprinse în ghidul de competenŃe profesionale ale medicului stomatolog. studenŃii să fie capabili: 1. 2. Cunoaşterea principalelor grupe de afecŃiuni ale mucoasei bucale precum şi ale afecŃiunilor medicale ale gurii şi glandelor salivare. 5. III. Să cunoască şi eventual să poată suprima factorii locali favorizanŃi ai malignizarii. Cunoaşterea leziunilor cu potenŃial de malignizare şi a formelor de debut ale carcinomului şi melanomului mucoasei bucale. II. 166 .mucoasa bucală.

glande salivare. Dermatoze autoimune. efectele patogene asupra mucoasei. 11. papilom. Foaia de observaŃie şi particularităŃile ei 4. mononucleoza infecŃioasă. Examene complementare-enumerare. 10. InfecŃii micotice ale mucoasei bucale: candidoza bucală acută şi cronică. Metode de diagnostic precoce ale leziunilor neoplazice . Variante ale normalului la nivelul cavitătii bucale.coloraŃia vitală. 4.Tratamentul stomatologic al pacienŃilor seropozitivi. AfecŃiunile bacteriene ale mucoasei bucale: stomatita ulcero-necrotică. importanŃa lor. Leziunile elementare ale mucoasei-tipurile clinice de leziuni.3. aftoza şi sindromul Behcet. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. 6.I. condiloame. herpangina.. Carcinomul de mucoasa: etiologie. imunologia cancerului debutant. 14. AfecŃiuni cu potenŃial de malignizare şi afecŃiunile premaligne ale mucoasei. IV. Manifestări bucale în sifilis şi tuberculoză. varicela. 8. Algiile nespecifice ale cavităŃii bucale: stomatodinia. Hiperplaziiie gingivale. 9. Keratozele bucale-leucoplazia. modificari benigne şi de origine necunoscută. Stomatitele buloase şi ulcerative. Efectele radio şi chimioterapiei asupra structurilor cavitătii bucale: dinŃi. Afte bucale cronice recidivante. Etapele alcătuirii diagnosticului în Patologia Orală 3. Eritroplazia Papilomatoza orală. Sistemul imunitar de apărare al mucoasei şi verigile sale: moleculele de adeziune. Manifestări alergice la nivelul cavităŃii bucale. 15. sindromul Sjogren. 5. Metodologia examinăii bolnavului 2.V.displazii epiteliale şi carcinomul "in situ". cauze favorizante. Manifestări bucale în hemopatii. Zona Zoster. 7.citologia exfoliativă . parotidita virală. Lichenul plan bucal şi lupusul eritematos. Manifestări bucale în sindromul H. 16. AfecŃiuni virale cu manifestări bucale: herpesul simplex. 5. Leziuni pigmentare ale mucoasei bucale. citokinele. Forme clinice de debut de carcinom. stomatita streptococică. alterări ale conjunctivului. 12. stomatoscopia 167 . Tumori de origine virală: veruci. Histopatologia leziunilor mucoasei-alterări ale epiteliului. celule imunocompetente. ReacŃii locale la medicamente şi materiale Leziuni traumatice şi importanŃa lor. 13. Patologia medicală a glandelor salivare: gura uscată. AfecŃiuni autoimune ale mucoasei bucale. tipuri de leziuni. mucoasă. stomatita odontiazica.

Fiecare student va efectua examen clinic la minimum 4 pacienŃi diferiŃi şi va raporta modificările observate. studenŃii participă la consultaŃiile serviciului.1992 4. J.domenii de utilizare -imunohistochimia 9. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 16. Prezentări de cazuri clinice. 10.P."Patologie Medicală Stomatologică" Ş. Regezi & Sciuba "Oral Pathology " second edition. BIBLIOGRAFIE: 1.radioterapice 12. supravegherea vindecării 7. cultura.6. secŃionarea. Fiecare student va efectua minimum o foaie de observaŃie. tehnica. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 15. Pindborg "Atlas of Diseases of the Oral Mucosa" 5-th. colorarea 8. Edition. EVALUARE: 1..medicale .chirurgicale . Examenul biopsic-indicaŃii. Tovaru.J. includerea. Prezentări de cazuri clinice. 168 . Bucuresti 1999 3. identificarea de germeni. 2.Cursul teoretic predat 2. V. Cerma. Examenul histopatologic-transportul pieselor. Metode de identificare ale virusurilor din leziunile mucoasei bucale 11. Examenul microbiologic şi etapele sale: prelevare. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate NOTA: Concomitent cu temele expuse în cadrul L. 1993 VI. Metode moderne de diagnostic complementar -imunofluorescenta . Strategii de tratament în afecŃiunile medicale stomatologice: . efectuarea de foi de observaŃie şi prezentări de caz. Prezentări de cazuri clinice. testarea sensibilităŃii (antibiograma). NoŃiunea de "urgenŃă" în afecŃiunile mucoasei bucale 13. Metode de explorare clinică şi paraclinice în patologia medicală a glandelor salivare 14. Ed. fixarea. transport.

Genul Trichomonas ( T. bucalis. SCOPUL CURSULUI: Prezentarea unor noŃiuni de bază referitoare la principalele infecŃii parazitare întâlnite în patologia umană II. Strngyloides 169 . Genul Entamoeba (E. T vaginalis). 16 ore lucrari practice I. Trichuris. Cursul SIDA Nr. CONłINUTUL CURSURILOR: Cursul Nr. Hymenolepis. Enterobius. răspuns imun. elemente clinice de bază. Genul Plasmodium (malaria). Examenul practic constă în recunoaşterea pe diapozitive a 5 cazuri diferite de afecŃiuni ale mucoasei bucale 4. Cunoaşterea principalelor genuri şi specii de paraziŃi implicaŃi în patologia umană Prezentarea unor elemente esenŃiale de recunoaştere ale infecŃiilor parazitare în scop de diagnostic. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea noŃiunilor de parazit şi parazitism. 2: infecŃii parazitare oportuniste producatoare de moarte în (criptosporidioza. 3: Clasa Cestoidea (Genurile: Taenia. histolytica). interelaŃie parazit gazdă. amoeba libere conditionat patogene.3. pneumocistoza. Examen teoretic scris cu 20 de subiecte PARAZITOLOGIE ŞI VIRUSOLOGIE ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE PARAZITOLOGIE Un semestru 8 ore de curs. toxoplasmoza). Echinococcus). Clasa Trematoda (Genul Schistosoma) Cursul Nr. I: paraziŃii şi parazitismul. Genul Leishmania. Cursul Nr. 4: Clasa Nematoda (Genurile: Ascaris. Trichinella. patogenitate. III. gingivalis . E.

1: recoltarea materialului biologic.IV. Oricare alt titlu apărut pe piaŃa internă (eventual externă) dupa 1990. izolarea şi cultivarea amoebelor libere condiŃionat patogene. coprocultura parazitologică.. ÎnŃelegerea patogeniei infecŃiei virale şi a noŃiunilor generale privind imunitatea antivirală 2. BIBLIOGRAFIE "InfecŃii parazitare umane" Dan Steriu Ed. 6: examenul coproparazitologic şi alte tehnici speciale de recoltare şi diagnostic al infecŃiilor helmitice. V. diagnosticul infecŃiei trichomonozice. Lucrarile Nr. un test grila (anunŃat) în scopul familiarizării cu astfel de verificări. SCOPUL CURSULUI: 1 . pneumocistoza şi toxoplasmoza. 2: examenul L. VI. Lucrarea Nr. EVALUARE Examen: test grilă cu 25 de întrebari în timp de 25 de minute. 4: diagnosticul în malarie. Lucrarea Nr. 3. 3: diagnosticul în criptosporidioza. Briliant 1999.C. 5: examene microscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (protozoare) utilizate în diagnosticul curent. 170 . CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Lucrarea Nr. "Parazitologie medicală” Simona Rădulescu Ed. Asimilarea unor noŃiuni privind principalele virusuri implicate în patologia infecŃioasa a cavităŃii bucale. tehnica froŃiului şi al picaturii groase. Lucrarea Nr. PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE VIRUSOLOGIE semestrul I/II 12 ore curs 12 ore lucrari practice I. Lucrarea Nr. R. 7 si 8: examene microscopice şi macroscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (helminti) utilizate în diagnosticul curent. ALL 1997. Lucrarea Nr. Dobândirea unor cunoştiinte generale privind principalele familii de virusuri cu cale de transmitere parenterala şi a riscului profesional asociat infecŃiei cu aceste virusuri.

Leziuni orale asociate cu infecŃia HIV Curs 5.Antiretrovirale. raspunsul imun celular. IV. EBV. Agentul etiologic. Markeri pentru monitorizarea evoluŃiei şi tratamentului hepatitelor cronice. Virusuri hepatitice: Hepatita A. Însuşirea şi aplicarea recomandarilor intenaŃionale privind tehnicile de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. Imunitatea în viroze. Herpesviridae: virusurile HSV 1 şi 2.7 şi 8. Stomatitele eritematoase. Aplicarea algoritmului de diagnostic în hepatitele virale A. InfecŃia HIV / AIDS. 2. Curs 3. Stomatite de etiologie virală. Metode de dezinfecŃie şi sterilizare a instrumentarului dentar. Interpretarea semnificaŃiei testelor calitative şi cantitative de detectie a acizilor nucleici virali în produse patologice recoltate de la pacienŃi III. CurăŃirea şi dezinfectarea cabinetului stomatologic şi a suprafeŃelor adiacente. Tehnici de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. Patogenia infectiei virale Curs 2. Interferon: mecanisme de acŃiune şi efecte biologice. Interpretarea principalelor metode de izolare a virusurilor pe substraturi vii şi de identificare rapidă a antigenelor virale în produse patologice recoltate de la pacienŃi. Inhibitori ai reverstranscriptazei. Imunoterapia în infectia HIV. VZ. Diagnosticul de laborator. NoŃiuni de hemovigilenta. Stomatitele veziculare. CONTINUTUL CURSURILOR Curs 1. Curs 6. Efectul antiretroviralelor în alte viroze. Curs 4. Utilizarea instrumentarului tăios. inhibitori de proteaze virale. 171 . B C Delta. Stomatite hiperplazice. OBIECTIVELE CURSULUI: 1 . 3. Haine de protecŃie şi tehnici bariera. Hepatita cronică cu virusurile B şi C.II. Carcinom hepatic de etiologie virală. E. Human herpesvirus 6. Taxonomie virală. Ciclul replicativ viral. Stomatitele buloase. Terapia combinată. Mecanisme ale rezistenŃei la antiretrovirale. Diagnostic de laborator. virusuri hepatitice recent identificate AgenŃii etiologici. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri. CMV. principalele familii virale de interes medical. B C D E şi în infecŃia cu HIV 4 . strategii virale de eludare a raspunsului imun. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Indicarea analizelor de laborator necesare diagnosticarii corecte a leziunilor din stomatitele virale 5. Vaccinuri virale. EvoluŃia şi stadializarea infecŃiei HIV/SIDA la adult şi în pediatrie.

1998.5.7 (Imunofluorescenta). 28.. Determinarea încarcarii virale."Virusologie Medicală''.. 8 (PCR). Western Blot (WB) 6."SIDA. . Prelevarea şi etichetarea probelor biologice. DetecŃia infecŃiei la nou nascuŃii din mame seropozitive.ELISA.. Protocol de izolare a unui virus pe culturi celulare. 23. DetecŃia infecŃiei în timpul ferestrei serologice.test grilă .2. 2. 10 (ELISA. 34. Medicală. 13. VI. Cernescu. 8. Protocol de menŃinere a unei culturi celulare stationare. 3. Algoritmul operaŃiilor implicate în diagnosticul Virusologic rapid: Etapele izolarii şi Identificării virusurilor de la bolnavi. Principalale tipuri de efect citopatic. 11. 11.Tratamentul cu antiretrovirale". Concept publishing. S. Diagnosticul în infecŃia HIV/SIDA: Tehnici serologice de triaj şi de confirmare: ELISA. 3. S. 6. 32. Tehnici moleculare. Ed.. Ruta Ed. Cernescu.."Practica diagnosticului virusologic''. 172 . Cernescu.. WB). Ed. BIBLIOGRAFIE . . 4.. SCOPUL CURSULUI: 1. 2000 .C. Culturi de celule: Clasificarea culturilor celulare. Transportul probelor. Alegerea eşantioanelor pentru diagnosticul Virusologic. 12. Creşterea şi dezvoltarea coplilului.C. cap. C.6.. Diagnosticul de laborator în hepatitele virale: Diagnosticul hepatitei A. Evaluare Seminarii din materia de lucrări practice ……10% Examen teoretic . Capitolele 1. V.... Diagnosticul în hepatita B: Metode de evidenŃiere a AgHBs. 9. 5. 26. Markeri ai infectivităŃii VHB. Diagnosticul hepatitei D. 1998 1.. Concept publishing. Tehnici de detecŃie a virusului şi a produselor virale: Tehnica de amplificare genica (PCR).. ………90% PEDIATRIE ANUL IV Un semestru 16 ore curs/ 32 ore lucrări practice I. 10. Diagnosticul hepatitei E 5.. Diagnosticul hepatitei C: Teste serologice: Tehnica imunoenzimatică .. Ruta.. 12.7. 25.

perioada de antepreşcolar. dismaturitatea. 6. Cardiologia pediatrică Boli congenitale de cord: etiologie. Anemia carenŃială feripriva. compoziŃia laptelui de vacă. AlimentaŃia mixtă. Bolile carenŃiale ale sugarului. 2. Gastroenterologie pediatrică 173 . adaptate. Greutatea mică la naştere: prematuritatea. proteice. transpoziŃia de mari vase. Pneumonii bacteriene: pneumonia pneumococică. InsuficienŃă cardiacă. Miocardite. clasificare şi termiologie. Nevoi nutriŃionale: energice. artificială şi mixtă. Creşterea şi dezvoltarea somatică şi neuropsihică a copilului. particularităŃi morfofuncŃionale. Boli congenitale de cord cianogene: teralogia Fallot. minerale. compoziŃia şi proprietăŃile laptelui de mamă. Mecanisme de aparate antiinfecŃioasă ale aparatului respirator. lipidice. Creşterea şi dezvoltarea în perioada primei copilării. 7. MalnutriŃia. Hipoxia la naştere (encefalopatia hipoxicischemică). Asmul bornşic infantil. InfecŃia bacteriană (sepsisul) la nou-născut. ecremate şi semiecremate acidulate). şcolar. Pneumonii nebacteriene: pneumonii interstiŃiale. Boala hemoragică a nou-născutului. AlimentaŃia artificială. parŃial adaptate. Tehnica şi stabilirea raŃiei în alimentaŃia artificială. metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor. 5. formule de lapte praf (de start. factori care determină şi influenŃează creşterea şi dezvoltarea.Mecanismul creşterii şi dezvoltării. preşcolar. boala hemolitică a nou-născutului prin izoimunizare Rh şi AB0. glucidice. legile creşterii. 3. defect septal ventricular. NutriŃie şi alimentaŃie pediatrică. AlimentaŃia diversificată. vitamine. Icterele nou-născutului: algoritm de diagnostic. Incidente în alimentaŃia naturală. Detresa respiratorie a nou-născutului. hidrice. scorul APGAR. pneumonia stafilococică. Endocardita bacteriană. postmaturul cu greutate mică. bronsiolita. de continuare. Rahititsmul carenŃial. pubertate (adolescent). greutatea la naştere. AlimentaŃia naturală. Hemoragia meningocerebrala la nou-născut. Neonatologie Nou-născutul la termen: evaluarea la naştere. Boli congenitale de cord necianogene (cu şunt stânga-dreapta): defect septal atrial. Pneumologie pediatrică InfecŃii virale ale cariilor aeriene inferioare: laringita acută subglotică (crupul viral). 4.

Diareea acută şi sindromul de deshidratare acută de cauză digestivă. Diareea cronică: clasificare, celiachia, fibroza chistică. Dureri abdominale recurente. Parazitoze intestinale. Hepatite cronice. 8. Nefrologie pediatrică Glomerulonefrita acută posttreptococica. Sindroame nefrotice: clasificare, sindrom nefrotic cu leziune glomerurală minimă. InfecŃia tractului unrinar la copil. 9. Boli reumatice la copil Reumatismul articular acut. Lupusul eritematos sistemic. Artrita reumatoidă juvenilă. Purpura Schonlein-Henoch. 10. Hematologie – oncologie pediatrică Sindroame talasemice, talasemia majoră. Anemia hemolitică microsferocitară congenitală. Purpure trombocitopenice. Hemofilia. 11. Toxicologie pediatrică IntxicaŃii acute la copii: epidemiologie, diagnostic, tratament general. II. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Anamneza şi examenul clinic: particularităŃi la sugar şi copil 2. Nou născutul: particularităŃi morfo-funcŃionale 3. AlimentaŃia sugarului: naturală, artificială, mixtă, diversificarea alimentaŃiei. Formule adaptate. 4. Boli carenŃiale ale sugarului şi copilului mic: manutriŃia, rahitismul carenŃial, anemia feriprivă. 5. Diareea acută a sugarului şi copilului mic: etiologie, semne şi simtome, tratament dietetic şi antibiotic. Deshidratarea acută şi reechilibrarea hidroelectrolitică. 6. InfecŃii virale ale căilor respiratorii inferioare: laringita acută, bronşiolita acută, pneumonii intertiŃiale. 7. Pneumonii şi pleurezii bacteriene. 8. Asmul bronşic. 9. Boli congenitate de cord: DSA, DSV, tetralogia Fallot. 10. Glomerulonefrite acute, sindromul nefrotic, infecŃia tractului urinar. 11. Hepatita virală cronică. 12. Reumatismul articular acut, artrita cronică juvenilă. 13. Sindroame hemoragice: Purpura trombocitopenică, hemofilia. 14. Convulsii: recunoaştere şi tratament de urgenŃă. 15. IntoxicaŃii acute: principii generale de diagnostic şi tratament.

174

III. BIBLIOGRAFIE

EsenŃialul în pediatrie, sub redacŃie, prof. dr. E.P. Ciofu – Carmen Ciofu, Ed. Medicală Amaleta 1997. IV. EVALUARE 6 lucrări de control scrise pe parcursul semestrului – pentru evaluarea pe etape a cunoştinŃelor teoretice şi practice dobândite = lucrările sunt apreciate cu note de la 1 la 10. Examenul final la sfârşit se semestru, constă într-o lucrare scrisă notată de la 1 la 10.

PEDODONłIE ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestrul 32 ore de curs; 64 ore de stagiu clinic. I. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea patologiei odontale (caria dentară şi traumatisme dento-parodontale) la copil şi adolescent. 2. Cunoaşteree particularităŃilor etiopatogenice ale cariei dentare la copil şi adolescent. 3. Cunoaşterea metodelor de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent.

II. OBIECTIVELE CURSULUI:

Se propune ca la terminarea, cursului studenŃii să fie capabili: 1. Să cunoască particularităŃile morfologice şi de structura ale dinŃilor temporari şi permanenŃi cu radacina incomplet formată. 2. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria simplă la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată. 3. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria complicată la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacină incomplet formată. 4. Să cunoască şi să recomande individualizat metodele locale şi generale de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent. 5. Să recunoască diferitele forme clinice de traumatisme dento-parodontale ale dinŃilor temporari şi ale dinŃilor permanenŃi cu radăcina incomplet formată şi să cunoască principiile de tratament.

175

III. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Obiectivul PedodonŃiei – conŃinut, istoric tendinŃe de dezvoltare; 2. NoŃiuni de odontogeneză 3. ErupŃia dentară - etape, secvenŃa erupŃiei dinŃiilor temporari şi permanenŃi, patologie infla matorie 4. Cronologia dezvoltării dentare. Vârsta dentară 5. ParticularităŃile morfologice şi de structură ale dinŃilor temporari. RezorbŃia fiziologică a rădăcinii dinŃilor temporari 6. Etiopatogenia cariei dentare – particularităŃi la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 7. Caria dinŃilor temporari - indici de apreciere a morbidităŃii prin carie, epidemiologie, clasificare, forme clinice. Caria de biberon - epidemiologie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 8. Caria simpla la dinŃii temporari - histopatologie, simptomatologie, diagnostic, tratament 9. InflamaŃia pulpara la dinŃii temporari - particularităŃi, forme clinice, elemente de diagnostic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, tratament 10. Gangrena pulpara la dinŃii temporari - etiopatogenie, forme clinice, complicaŃii, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evolutie, tratament 11. Caria la dinŃii permanenŃi în perioada de creştere epidemiologică. ParticularităŃi ale dinŃilor permanenŃi tineri. Caria simplă - simptomatologie, diagnostic, tratament; Caria incipientă - metode de diagnosticare precoce, principii de 12. InflamaŃia pulpar la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată - ParticularităŃi morfologice ale zonei apicale, particularitalile inflamatiei pulpare, forme clinice, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 13. Gangrena pulpară la dinŃii permanenŃi cu rădăcina incomplet formată particularităŃi, tablou clinic, tratament (metode şi tehnici de apexificare) 14. Traumatismele dintilor temporari pi permanenti cu radacina incomplet formata -

epidemiologie etiologie, clasificare, forme clinice, tratament de urgenŃă şi definitiv. ConsecinŃele traumatismelor dinŃilor temporari asupra succesorilor permanenti 15. Prevenirea cariei dentare la copii - principii, metode. Fluorizarea generală şi locală - mecanism de acŃiune, metode de aplicare, eficienŃă. Rolul alimentaŃiei. Rolul igienei orale, metode şi tehnici de igienă orală, eficienŃă. Sigilarea şanŃurilor şi fosetelor.

176

IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE:

Obiective: 1. Examenul clinic exo- şi endobucal al pacientului copil; 2. Diagnosticul cariei simple şi complicate la dentiŃia temporară şi permanentă cu radacina incomplet formată; 3. Diagnosticul traumatismelor dinŃilor temporari şi permanenti cu radacina incomplet formată; 4. Deprinderea metodelor de lucru specifice Pedodontiei; 5. Deprinderea metodelor locale de prevenire a cariei; 6. Interpretarea radiografiilor dentare la copii în perioada dentiŃiei temporare şi mixte. Barem minim 1. Tratamentul cariei simple la dinŃii temporari şi permanenti tineri ………16-20 procese ……………..carioase 2. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 3. Tratamentul gangrenei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri ……………. 5 cazuri ……………..5 cazuri

4. ExtracŃii de dinŃi temporari ............. ... ...........……………………………….... 5 cazuri 5. Proceduri de utilizare pe cale locală a preparatelor fluorate .......................16-20 proceduri 6. Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive. 7. Rezolvarea diferitelor urgente. ……………..16 cazuri ………………..6 cazuri

V. BIBLIOGRAFIE:

- "PedodonŃie" - Livia Zarnea; ed.Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,1993. - "Pulpotomia la dinŃii temporari" - Rodica Luce; Ed.Cerma, Bucureşti, 1996. - “Metode locale de prevenire a cariei din şanŃuri şi fosete" - Rodica Luca; Ed. Cerma, Bucureşti,1998 - "Teste de PedodonŃie" - Rodica Luca, Cherlea V., Lung T., SurpăŃeanu M., In: Teste de Stomatologie, vol.2, Ed. Cerma,1996, pg.6-24. - "Teste de PedodonŃie'! - Rodica Luca, In: Teste de Stomatologie şi Chirurgie oro-maxilo-facială, sub redacŃia GănuŃă N., Ed. Medicală, Bucureşti, 1998, pg. 259-270.

177

perturbări ale perioadei de formare dentară.etiopatogenie.VI. tratament).Examen practic . Să conceapă un plan de tratament pedodontic complex în funcŃie de nevoile pacientului raportate la grupa de vârstă şi starea generală de sănatate. Să cunoască patologia complexă a molarului de şase ani şi posibilităŃile de tratament. III. 4.coloraŃiile intinseci (etiologie. Să recunoască diferitele tipuri de îmbolnavire parodontală la copil şi adolescent şi să cunoască conduita terapeutică. I. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. Cunoaşterea patologiei periodontale la copil şi adolescent. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Cunoaştereca patologiei orientale a molarului de şase ani. Distrofiile dentare . Să recunoască tipurile mai frecvente de afecŃiuni ale mucoasei orale la copil şi adolescent şi să cunoască" conduita terapeutică".15% ………………………………………. 64 ore de stagiu clinic. 2. Modificari de culoare ale structurilor dentare .Lucrare de control . Distrofiile dentare de structură . EVALUARE: . Cunoaşteree patologiei mucoasei orale mai frecvent întalnită la copil şi adolescent. coloraŃiile extrinseci (etiologie.60% ANUL V Un semestrul 32 ore de curs. SCOPUL CURSULUI: 1.. forme clinice. Cunoaşterea anomaliilor dentare de dezvoltare. 3. Să recunoască anomaliile dentare de dezvoltare şi anomaliile dentare dobândite altele decât caria dentară şi să stabilească un plan de tratament. forme clinice. forme clinice. clasificare. tratament) 178 . tratament.Notă stagiu ………………………………………. 10% - Examen teoretic final – sris ……………………………….15% ……………………………………………. 2.. 4. 5. 2. II. 3.

........... Insuşirea diferitelor metode de tratament ale distrofiilor de structură Barem mimim: 1... parodontita juvenilă 5.... 8 cazuri.... Diagnosticul complex al afecŃiunilor stomatologice în perioada dentiŃiei temporare şi mixte... Necesitate şi priorităŃi în asistenŃa pedodontică.... 6.... pe grupe de vârstă (copilul mic........... preşcolar.. Tratamentul gangrenei la dintii temporari şi permanenŃi tineri …………6 cazuri 4..factori favorizanti consecinte 4.. şcolar......... ParticularităŃile tratamentului protetic la copil şi adolescent 9.. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenti tineri ……………6 cazuri 3.... Tratamentul cariei simple la dintii temporari si permanenti tineri carioase. Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive .................... Îmbolnăvirea parodontală la copii ... Patologia prin eerie simpla si complicata a molarului de sase ani .. 5.... Plan complex de tratament ........ AfecŃiuni ale mucoasei bucale întilnite mai frecvent la copil şi adolescent 6.......... gingivita la copil şi adolescent..... Însuşirea atitudinilor profilactice şi curative specifice pentru molarul de şase ani..20-25 procese 179 . 2...particularităŃi de structură ale parodonŃiului marginal în perioada dentiŃiei temporare şi mixte......... ……..... Proceduri de utilizare pe cale locală a diferitelor preparate fluorate .... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Obiective: 1... 8 cazuri 5......... 3. 4...... Intocmirea unui plan complex de tratament al afecŃiunilor pedodontice în report cu vârsta.................. Materiale utilizate în practica pedodontică 8... Rezolvarea diferitelor urgente .......... 2.... adolescent) IV......... 20 cazuri 7.... Abordarea pedodontică a copilului cu probleme speciale 7. Diagnosticul diferitelor forme de distrotii dentare.. 20 proceduri 6....3..... Diagnosticul afecŃiunilor dentare specifice dentiŃiei temporare şi mixte.

vol....................... .........."Teste de Pedodontie".Lucrare de control ... cele mai importante pentru medicul dentist.studenŃii trebuie să cunoască la sfârşitul cursului care sunt bolile contagioase.........DENTARĂ ANUL II Un semestru 16 ore curs 16 ore lucrări practice OBIECTIVELE CURSULUI: ....1993...Examen practic ... In: Teste de Stomatologie............"Teste de Pedodontie"-Rodica Luca............................. pg..... Cherlea V.............. Lung To...........Rodica Luca...... CONłINUTUL CURSURILOR: 1.....Examen teoretic final .Notă stagiu .. Bucureşti. ..........pg 6-24....A.15% .... ce se pot transmite prin practică stomatologică şi cum trebuie să procedeze pentru a reduce la minim acest risc.......... ..............scris. In: Teste de Stomatologie si Chirurgie oro-maxilo-facială l998.... Didactica...... cross contamination..... infecŃie nosocomială..…………………………………55% PREVENłIE ORO...2o% ........ Bucuresti..Cursul predat sub redacŃia GănuŃă N..si Pedagogica' R. EVALUARE: ..10% ..Cerma................ Procesul infecŃios..... SurpăŃeanu M.... Ed. Ed.... BIBLIOGRAFIE: ..259-270 .....V..1996... Ed... Verigile lanŃului infecŃios: Antibioterapia profilactică 180 ..........Medicală.. VI.. PREVENIREA TRANSMITERII INFECłIILOR Definirea noŃiunilor: precauŃii universale/standard......."Pedodontie" -Livia Zarnea.. CURSUL I Introducere în prevenŃie oro-dentară......2.... ...

Herpesul ocular. 3. CURSUL IV .ACUTE Hepatita A . 1. starea de purtător cronic.căi de transmitere.3. situaŃia din România. Herpesul labial. InfecŃiile cu viruşii herpes simplex Gingivo-stomatita herpetică primară. măsuri preventive. etape evolutive. CURSUL III Hepatita C .) 1. măsuri profilactice. Hepatita B manifestări clinice. Hepatita D (delta) . manifestări clinice orale. perioada de contagiune. măsuri preventive. 3. etape evolutive. evoluŃia bolii. etape evolutive. căi de transmitere.epidemiologie. INFECłIA HIV (human imunodeficiency virus) . etape evolutive.V 4. tratament 2. măsuri peventive.V.Z. InfecŃia cu virusul varicelei-zoster (V. manifestări orale. PanariŃiul herpetic. manifestările bolii. InfecŃia cu cytomegalovirusul (VHCM): manifestări clinice orale. 4. măsuri preventive. căi de transmitere.V.căi de transmitere.1. manifestări clinice. agent etiologic. măsuri preventive. vaccinarea şi testarea postvaccinare. Hepatita E căi de transmitere.Etiologie. BOLI PRODUSE DE HERPES-VIRUSURI 1. măsuri preventive. Leucoplakia infecŃioasă cu manifestări clinice. o Encefalopatiile spongiforme umane. măsuri preventive 2. receptivitatea la boală şi grupe de risc Aspecte medicale ale infecŃiei HIV. INFECłII VIRALE ALE MUCOASEI ORALE 3. MĂSURI PREVENTIVE 4. evoluŃie. CURSUL II Cele mai importante boli infecŃioase care se pot transmite pe durata procedurilor stomatologice Provocări infecŃioase prezente şi viitoare.căi de transmitere.Z): epidemiologie. TUBERCULOZA (TBC) . etape evolutive. căi de transmitere. căi de transmiter.2. evoluŃie. InfecŃia cu virusul Epstein-Barr (VE-B): Mononucleoza infecŃioasă. o Sindromul acut respirator sever (SARS) 1. profilaxia post expunere. epidemiologie. Zona zoster: manifestări prodromale. diagnostic. HEPATITELE VIRALE . perioada de incubaŃie. semne patognomonice. Teste de laborator şi evaluarea medicală a pacientului infectat HIV 181 . Varicela (primo infecŃia cu V.

Parodontopatia marginală HIV. InfecŃii recidivante cu Herpes Simplex Virus (HSV). Gingivita ulceronecrotică. InfecŃiile bacteriene: Gingivita HIV sau Eritemul gingival linear. CurăŃirea manuală Împachetarea instrumentarului în vederea sterilizării INDICATORII STERILIZĂRII Sterilizarea sterilizarea prin căldură umedă (abur sub presiune) sterilizarea prin căldură uscată sterilizarea prin vapori chimici 182 . cheilita angulară. CURSUL VII . RECIRCULAREA INSTRUMENTARULUI REFOLOSIBIL Prespălarea – PrecurăŃirea CurăŃirea propriu-zisă a. MĂSURI DE PROTEJARE PERSONALĂ A ECHIPEI STOMATOLOGICE Imunizări şi testări periodice . OBIECTIVELE STOMATOLOGIC CONTROLULUI INFCłIILOR ÎN CABINETUL 1. ParticularităŃile amenajării interiorului cabinetului stomatologic 2. InfecŃiile virale: InfecŃiile cu Human Papilloma Virus – HPV.VIII B.Sarcomul Kaposi Xerostomia sau afectarea glandelor salivare Trombocitopenia INGRIJIREA PROFILACTICO-STOMATOLOGICĂ A PACIENTULUI INFECTAT HIV/SIDA o Tratamentul preventiv stomatologic propriu-zis o Tratamentul profilactic al personalului medical imediat postexpunere RESTRICłII PROFESIONALE ÎN CAZUL PROFESIONISTULUI CONTAGIOS 5. CurăŃirea ultrasonică b.ECHIPAMENTUL DE PROTECłIE Halatul sau uniforma lavabilă Boneta sau acoperitoarele pentru păr Masca oro-nazală (facială) Ochelarii de protecŃie TEHNICI DE SPĂLARE A MÂINILOR Mănuşile de protecŃie HIPERSENSIBILITATEA LA LATEX 6. hiperplazică. InfecŃii cu Epsein-Barr Virus . AfecŃiuni neoplazice .Leucoplazia pătroasă a limbii (Hairy Leukoplakia). InfecŃii cu Cytomegalovirus. InfecŃia cu Varicella Zoster Virus.LEZIUNI ORALE ASOCIATE OBIŞNUIT INFECłIEI HIV Limfadenopatia InfecŃii fungice: Candidoza pseudo-membranoasă. CURSUL VI A. atrofică.

de rezultatul la testul scris. EVALUARE: • fiecare student va realiza la minimum 2 pacienŃi: o completarea foii de observaŃie (examenul clinic şi anamneza) o cu plan de tratament preventiv o cu înregistrarea semnelor vitale lucrare de control din materia predată cu privire la cele 4 boli contagioase descrise. CUCULESCU M.ACTUALIZĂRI LA CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL DENTAR. . PROFILACTIC. Bucureşti – 2006. activitatea de la lucrări practice. Marian Cuculescu. PREGĂTIREA CABINETULUI PENTRU LUCRU Contaminarea zonelor dintr-un cabinet stomatologic CurăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor ÎntreŃinerea circuitelor de apă Grija faŃă de instrumentarul steril Pregătirea pacientului pentru şedinŃa de tratament Atitudinea faŃă de reziduri SFATURI PRACTICE BIBLIOGRAFIE: 1. interesând semnele clinice şi tratamentele de urgenŃă de în caz de accident. Compuşii fenolici (sintetici) Sterilizarea chimică (prin imersie) 3. Adrian łandără. testul final. Cristian Funieru. 3. 2. examen teoretic – 2 subiecte scris + test grilă (60 teste complement simplu şi complement multiplu). nota finală Ńine cont de frecvenŃa la curs. CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC.. Caiete de lucrări practice .Aspecte Practice în PrevenŃia Oro Dentară – Manual de lucrări practice pentru studenŃii facultăŃii de Medicină Dentară şi ai Colegiului de AsistenŃă Dentară autori: Ranga Roxana.LUCRĂRI PRACTICE PREVENłIE ORO-DENTARĂ – AN III MEDICINĂ DENTARĂ 183 .DEZINFECTANłII CHIMICI RECOMANDAłI ÎN STOMATOLOGIE 1. BUCUREŞTI. Oana Sluşanschi. Editura BIC ALL. CUCULESCU M. Gluraraldehide 2. Nicolae Bănicioiu.Carol Davila” Bucureşti 2006. Compuşii clorului 3. Editura Cerma Print. 2002. PROGRAMA ANALITICĂ . Bucureşti. Iodoforii 4. Editura Universală .

spălarea mâinilor . mănuşi.aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie. de contact indirect cu pacientul. StudenŃii vor exersa aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie. ale mediului înconjurător) . NoŃiuni de bază privind prevenirea afecŃiunilor din sfera oromaxilo-facială. mediu curat. halat. studenŃii exersează manevrarea corectă a unitului stomatologic.Echipa stomatologică (medic. bonetă. zonele neutre.Tipuri de săpunuri folosite. ÎnŃelegerea necesităŃii aplicării corecte a tehnicilor de control al infecŃiei în cabinetul stomatologic.Gradul de contaminare a suprafeŃelor existente în cabinetul stomatologic (critice. . Obiectivele şedinŃei de LP: familarizarea studenŃilor cu noŃiunea de medicină preventivă. curăŃarea circuitelor de apă ale unitului.Metode de spălare a mâinilor (rapidă. necritice. ochelari de protecŃie. echipamentul de protecŃie (când este cazul) şi pregătirea pacientului pentru şedinŃa de lucru. 184 . familiarizându-se cu comenzile acestuia. terŃiară. . Definirea noŃiunilor: mediu contaminat. Utilizare corectă. Pregătirea echipei stomatologice pentru tratament . aerisire. ochelari. Rolul şi spaŃiul de lucru al acestora. semicritice. chirurgicală). . Îngrijirea mâinilor. prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. definirea etapelor prevenŃiei – primară.Prezentarea unitului dentar. . măsuri universale de prevenire.Pentru pacient: aşezarea pacientului în scaunul stomatologic. . - Prezentarea cabinetului stomatologic ÎmpărŃirea cabinetului pe arii de contaminare: de tratament. halat. săpun chirurgical lichid(conŃinut antimicrobian). asistentă). Echipamentul de protecŃie al echipei medicale (mască. bonetă). secundară. mănuşi.LP1 – Introducere Introducere în stomatologia preventivă. prevenirea bolilor profesionale.Tipuri. Obiectivele controlului infecŃiilor. . mediu steril. precum şi spălarea corectă a mâinilor prin una din tehnicile rapidă sau standard rapidă. Necesar de echipament: măşti oro-nazale. standard rapidă. LP2 – Pregătirea cabinetului şi a pacientului pentru şedinŃa de tratament. După efectuarea de demonstraŃii. Pentru cabinet: curăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor. Exemple. Introducere în prevenirea transmiterii bolilor în cabinetul stomatologic.

vor învăŃa şi aplica corect manevrele de curăŃire manuală în funcŃie de obiectul curăŃit. Prezentarea sacilor şi al recipientelor pentru deşeuri. Obiective: StudeŃii vor fi în stare să efectueze corect etapele recirculării instrumentarului reutilizabil. Prespălare. spălarea propriu-zisă. Zona cabinetului stomatologic unde se manevrează instrumentarul refolosibil. vor efectua manevre de decontaminare a suprafeŃelor cabinetului stomatologic. Exemplificare: dezinfecŃia suprafeŃelor şi a instrumentarului. Pensa de serviciu şi utilizarea corectă a acesteia. vapori chimici sub presiune. căldură uscată. instrumentar stomatologic. diferite obiecte de instrumentar stomatologic (truse de consultaŃie. demonstraŃie. 185 . Se familiarizează LP3 – ReCircularea instrumentarului şi al materialelor în cabinetul stomatologic. autoclav şi sterilizator cu cuarŃ. Manevrarea corectă a instrumentarului sterilizat. evitând producerea accidentelor. Usucă şi împachetează instrumentarul de sterilizat. - - Procesul de sterilizare ModalităŃi de sterilizare (căldură umedă. poupinel. a seringilor şi acelor folosite. precum şi folosirea lui corectă.Obiectivele LP: StudenŃii înŃeleg necesitatea utilizării echipamentului de protecŃie. Trusa de consultaŃie. Exemplificare. autoclav. curăŃire (manuală. uscarea. manevrarea lui corectă. Recircularea instrumentarului refolosibil (precurăŃirea. Necesar de echipament: dezinfectanŃi. vor StudenŃii manevra corect diferitele instrumente stomatologice prezentate. corectă a mâinilor. intrumentar pentru parodontologie. Atitudinea faŃă de reziduri. cutii şi casolete. sterilizatoare rapide). aşezarea corectă în cutii şi în sterilizator. Pregătirea instrumentarului pentru sterilizare: împachetare (în şerveŃel sau în pungi speciale din hârtie-plastic). ultrasonică). aparat de curăŃare cu ultrasunete. pungi speciale din hârtieplastic şi aparatul de sigilat specific. oxid de etilenă. Instrumentarul de unică folosinŃă şi refolosibil. Indicatorii sterilizării: definire. instrumentar chirurgical). Vor fi capabili să împacheteze corect instrumentarul în vederea sterilizării şi să manevreze corect instrumentarul sterilizat. DezinfecŃie. sterilizator cu cuarŃ. demonstraŃie. şerveŃele. Exemple. Se învaŃă şi se exersează spălarea cu ambientul cabinetului stomatologic. împachetarea şi sterilizarea). Exemplificare: poupinel. tipuri de dezinfectanŃi. Vor face diferenŃa dintre dezinfecŃie şi sterilizare. demonstraŃie. instrumentar endododontic. utilizare corectă. Manevrarea corectă a instrumentarului tăietor folosit (lame de bisturiu).

LP6 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – studenŃii absenŃi sau cei care nu au promovat testul scris au posibilitatea de refacere. halat. La sfârşitul şedinŃelor. se insistă pe noŃiuni legate de prevenirea cariei dentare şi mai puŃin pe prevenŃia în parodontologie. - LP7 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. fişe stomatologice. Nu se face referire la prevenirea oncologică care cred că este recomandabil 186 . StudenŃii sunt instruiŃi cu privire la obligativitatea şi metoda de palpare a grupelor ganglionare latero-cervicale. care cred că este normal să fie dezbătute în anul V şi VI la parodontologie. truse de consultaŃie.LP4.Examenul clinic al pacientului StudenŃii Se prezintă fişa de consultaŃie Se demonstrează modalitatea de evaluare şi înregistrare a statusului dentar. - LP8 . fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. mănuşi. Se explică o tehnică de periere. Necesar de echipament: mască oro-nazală. bonetă. StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate la LP-urile precedente. un semestru 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice ANUL III OBIECTIVELE CURSULUI . fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar şi reface indicele de placă. ochelari. săpun chirurgical (conŃinut antimicrobian). La sfârşitul şedinŃelor. Fiecare va aplica noŃiunile învăŃate anterior în funcŃie de rolul jucat. dezinfectanŃi.studenŃii trebuie să fie capabili la sfârşitul stagiului să realizeze un plan de tratament profilactic individualizat şi să poată să efectueze manoperele specifice prevenŃiei primare.fiind vorba de studenŃi de anul III. LP5– Lucrare de control . La sfârşitul şedinŃelor.testarea în scris a cunoştinŃelor acumulate cu privire la tematica primelor 4 cursuri.Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. StudenŃii sunt iniŃiaŃi cu privire la înregistrarea semnelor vitale. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. StudenŃii aplică în practică noŃiunile învăŃate anterior lucrează în echipe de medic-asistentă-pacient. se efectuează colorarea plăcii dentare şi se cuantifică cantitatea de placă prin efectuarea unui indice de placă. . Se înregistrează în fişă statusul dentar al fiecărui studentpacient.

D. şi educarea stomatologică a pacienŃilor. fluorizarea structurilor dure dentare. disciplinarea consumului de hidrocarbonate. Mijloace de control mecanic al P. CURSUL I . semnificaŃia clinică a P. cauze. Materia alba Resturile alimentare 2. Depozite dentare moi Pelicula dobândită.. CURSUL IV . I.D. caracteristici.II Definirea etapelor prevenŃiei primare în reducerea frecvenŃei apariŃiei şi evoluŃiei bolilor plăcii: controlul mecanic şi chimic al P.să se facă la chirurgie BMF sau prevenirea malformaŃiilor şi al anomaliilor dento-maxilare care cred că pot fi făcute mai competent în cadrul cursurilor de ortodonŃie. soluŃii utilizate.. MICRORGANISMELE PLĂCII DENTARE GENERATOARE DE CARIE DENTARĂ SAU/ŞI BOALĂ PARODONTALĂ I.. flora microbiană asociată variatelor forme de afectări parodontale.D. Mijloace principale – periajul dentar PERIUłE DENTARE Istoric PeriuŃe de dinŃi manuale Descriere generală Factori care influienŃează alegerea unei periuŃe dentare METODE DE PERIERE MANUALĂ A DINłILOR o FrecvenŃa periajului dentar – sfaturi practice o Tehnica sulcular vibratorie de periere Bass o Tehnica de periere simultan sulculară . metode de evidenŃiere. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor. tratament. forme clinice. virulenŃa patogenilor parodontali. proceduri de aplicare. Placa dentară microbiană: aspecte clinice. CURSUL III • II. metabolismul P.D.Collis o Tehnica de periere prin rulare o Tehnica vibratorie de periere Stillman o Tehnica viratorie de periere Charters o Tehnica circulară de periere Fones 187 . Depozitele dentare dure Tartrul dentar: formarea tartrului dentar.V MIJOLACE DE CONTROL AL P. forme clinice. 3. CONłINUTUL CURSURILOR 1.D. succesiunea fixării microbiene şi coagregarea microbiană. compoziŃia T.: indicaŃii. o AgenŃii de colorare ai P.D. matricea intermicrobiană a plăcii dentare.D. semnificaŃie clinică. o Halitoza: definiŃie.

VII Mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar .Paste de dinŃi antitartru . Mijloacele chimice de control al P. Compuşii fenolici – Listerina şi Triclosanul c.destinate controlului mecanic al P. CURSUL VIII-IX MODALITĂłI DE APLICARE A SUBSTANłELOR CHIMICA ANTIPLACĂ I. enzimele 5. Sărurile 2. Biguanidine – digluconatul de clorhexidină b. Compuşii cuaternari de amoniu – Clorura de cetylpyridinium.Istoric . AgenŃii de oxidare f. dental floss-ul (aŃa dentară sau firul de mătase) Banda dentară Super floss-ul Benzile de tifon stimulatorul gingival interdentare sau conurile interdentare scobitorile – Tooth picks periuŃele interdentare şi cele unitufă gumele de mestecat II.D. Alcaloizii vegetali – Saguinarina d. antiseptice a.Paste de dinŃi desensibilizante Paste de dinŃi de albire • • • • 188 . Hexetidina e. antibioticele 3. 1.Paste de dinŃi anticarie . Clorura de Benzalconiu. PASTELE DE DINłI .D.Paste de dinŃi antiplacă . CURSUL VI .o Tehnica verticală de periere Leonard o Tehnica orizonatală de periere o Tehnica fiziologică de periere Smith Perierea suprafeŃelor ocluzale PERIUłELE DE DINłI MECANICE o Tipuri o Tehnici de periere CURĂłIREA LIMBII o individualuizarea periajului o efecte negative ale periajului dentar 4.CompoziŃie chimică de bază Testarea capacităŃii de abrazare a pastelor de dinŃi Pastele de dinŃi profilactice/terapeutice .

Polipeptidele . proteinelor şi lipidelor bolile infecto-contagioase . Grăsimile şi proteinele 2.Tipuri: supra. IRIGATOAREL BUCALE .Efecte şi indicaŃii .Factorii perturbatori ai mineralizării matricei smalŃului 189 .Amidonul . Alimentele nerafinate 7.şi subgingivale . APE DE GURĂ DESTINATE CLĂTIRII CAVITĂłII ORALE • Cosmetice • Terapeutice o Utilizate în cabinet o Utilizate la domiciliu Ape de gură prepararte extemporaneu Ape de gură prefabricate inlocuitori ai salivei (salive artificiale) III.Poliolii . alimente cu efect cario-protector 1.Îndulcitorii artificiali Zaharina Aspartamul Acesulfamul K Ciclamatul de sodiu Sweetener 2000 caracteristici ce influienŃează cariogenitatea alimentelor B.AgenŃi antimicrobieni recomandaŃi Jet-floss-ul 6.d. CURSUL X .XI prevenirea c. Îndulcitorii tradiŃionali .Îndulcitorii din cereale – HFCS 3.Monozaharidele .ContraindicaŃii . CURSUL XII-XIII CREŞTEREA REZISTENłEI STRUCTURILOR DENTARE FAłĂ DE ATACURILE ACIDE CARIOGENE I.II. Zaharoza 2. FACTORII CARE INFLUIENłEAZĂ COMPORTAMENTUL ANTICARIE A SMALłULUI DENTAR Factorii care determină perturbări în formarea matricei organice a smalŃului dentar carenŃele în aportul de vitamină A carenŃele în aportul vitaminei C aportul de oligoelemente aportul glucidelor. alimente cu potenŃial cariogen 1. prin controlul dietei A. Îndulcitorii alternativi .

Beneficii . b.Istoric . d. a. geluri COMBINAREA METODELOR DE FLUORIZARE 8. PRIN ADMINISTRAREA FLUORULUI Metabolismul fluorului Toxicitatea fluorului IntoxicaŃia acută – tratamente de urgenŃă IntoxicaŃia cronică o Fluoroza osoasă o Fluoroza dentară – indicele de fluoroză Dean . ape de gură c.factorii perturbatori ai maturpării preeruptive a smalŃului hipofizectomia nanismul hipofizar hormonii sexuali II.Fluorizarea apei potabile în şcoli Tablete şi soluŃii cu fluor Sarea de bucătărie fluorurată Laptele şi băuturile răcoritoare fluorurate FLUORIZAREA LOCALĂ Caracteristicele sistemelor de fluorizare locală IndicaŃiile fluorizărilor locale Obiectivele fluorizării locale I. CURSUL XIV SIGILAREA ŞANłURILOR ŞI FOSETELOR OCLUZALE . Autofluorizările locale a.IndicaŃii. în conformatoare c. paste de dinŃi b.D.Tehnici de lucru SIGILAREA CA METODĂ ALTERNATIVĂ LA TERAPIA CLASICĂ 190 . Efecte secundare produse la nivelul celorlalte organe şi Ńesuturi Mecanisme cario-statice ale fluorului METODE SISTEMICE DE ADMINISTRARE A FLUORULUI Apă potabilă fluorurată . contraindicaŃii.aportul scăzut de calciu şi fosfor sau un raport Ca/P deficitar rolul fluorului carenŃa în vitamina D disfuncŃiile hormonale . 2.LegislaŃie în viguare .Materiale utilizate . ionoforeză II. c. badijonare b. Fluorizarea locală profesională a. avantaje . PREVENIREAC.Defluorurarea apei potabile .tratamentul fluorozei dentare 1.

1996. Memet Gafar Medicală. BIBLIOGRAFIE: 1. EDUCAREA MEDICAL-STOMATOLOGICĂ II. Ed. Microorganisme cariogene.LASĂRUL ÎN PREVENIREA CARIEI 9. Didactică şi . Caria dentară: o boală locală transmisibilă – nivelele preventive. Ecologia producerii cariei dentare. DĂNILĂ IOAN şi colab. CURSUL XV I. Craiova. Leziunea de subsuprafaŃă. 2001. 2005. CURSUL PREDAT 4. Ed. . Andei Iliescu . CURSUL XVI CARIA DENTARĂ-LEZIUNEA INCIPIENTĂ DefiniŃie. Ed. . diagnosticare clinică. 191 .Profilaxie stomatologică. Embriologia şi histologia smalŃului. Anotimp. OLTEAN DUMITRU şi colab. Ed. Ioan Dănilă Bucureşti. Aspecte fizice şi microscopice al leziuni incipiente produse în smalŃ. 3.şi remineralizare. etape evolutive.STOMATOLOGIE PREVENTIVĂ. petagogică. proprietăŃi antimicrobiene Sisteme tampon salivare Rolul cario-preventiv al salivei 10.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare.Dentistică Preventivă. Didactică şi Pedagogică . 5. Permeabilitatea smalŃului. Factorii care influienŃează remineralizarea. proprietăŃi fizice – flux salivar b. 2. Rolul fosfatului de calciu în procesele de de. proprietăŃi chimice c. ROLUL SECREłIEI SALIVARE ÎN APĂRAREA STRUCTURILOR BUCODENTARE FuncŃiile salivei ProprietăŃile salivei a. 1996.

Se calculează indicele de placă OHI iar datele se trec în fişă personală. Se insistă pe rolul plăcii dentare microbiene în producerea bolilor plăcii (leziuni carioase şi boli parodontale). o Examen teoretic – test grilă + 2 întrebării de redectat.se prezintă diverşii revelatorii de placă în variatele forme de prezentare. StudenŃii efectueză completarea fişei catredei ce impune: • • • • Examinare clinică reciprocă Fişa clinică se completează înregistrându-se status-ul dentar Se efectuează colorări ale P. înainte şi după uscarea suprafeŃelor dentare. revelatori de placă. 10 truse de consultaŃie. 192 .D. În finalul LP se efectueză testarea în scris a cunoştinŃelor studenŃilor cu privire la prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. revelator de placă. cca. obiect de activitate. Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. 10 planuri de tratament preventiv cu educarea pacientului. o Lucrare de control din primele 9 cursuri în a 10 şedinŃă de lucrări practice. rulouri sau comprese.D. GeneralităŃi cu privire la prevenŃia primară şi secundară: . 5 fluorizări locale prin badijonare. palpare cu sonda. Testul se concepe din câteva întrebări cu răspunsuri scurte.se evidenŃiază prezenŃa tartrului dentar prin inspecŃie. ANUL III – 32 DE ORE LUCRĂRI PRACTICE LP 1. indici de placă. ca şi modul de înregistrare şi de calcul al indicelui de placă OHI. LP 2. . . Se demonstrează anumite tehnici manuale de periaj. Se demonstrează practic protocolul clinic al revelării P.EVALUARE: o studentul va efectua câte 2 sigilări. pahare de unică folosinŃă. Se demonstrează modul de evidenŃiere clinică a plăcii dentare insistându-se pe modalităŃile de colorare – revelare. 1 fluorizare locală prin ionoforeză.definiŃii. LP 3 Se prezintă generalităŃi cu privire la periuŃele de dinŃi manuale şi electrice. Necesar de materiale: fişe. aspiratoare de salivă.

StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Necesar de material: model demonstrativ. revelatori de placă. Se prezintă tehnicile de periaj manual şi se exemplifică pe model. aspiratoare de salivă. pastă de dinŃi. lampă de fotopolimerizare. LP 4. Practic. gume şi paste de lustruit. aspirator de salivă. dentalfloss. Se discută şi se demonstrează sigilarea şanŃurilor şi fosetelor coronare. studenŃii efectuează curăŃirea suprafeŃelor dentare aproximale cu dental floss-ul. cca 10 truse de consultaŃie. În limita pacienŃilor existenŃi studenŃii efectuează sigilări folosind tipurile de materiale de sigilare existente în clinică. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. comprese. rulouri. LP 5. compozite şi glass ionomeri.D. trusă de consultaŃie. Necesar de materiale: fişe. pahare de unică folosinŃă. Cu periuŃele personale îşi efectuează periajul personal înainte şi după efectuarea colorării P. transparente sau colorate. hârtie de articulaŃie. revelatori de placă. LP 6. periuŃe dentare manuale şi electrice. rulouri. freze de adaptat. Se discută timpii operatori indicaŃi la o săptămână de la implementarea unei noi tehnici de periere dentară manuală. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre ape de gură şi paste de dinŃi. pahar de plastic. Se discută despre individualizarea periajului manual în funcŃie de diferitele situaŃii clinice şi se controlează rezultatul tehnicii de periere propusă/efectuată. periuŃă manuală. şi calcularea indicelui de placă. Se explică necesitatea folosirii modelului de studiu în prevenŃia oro-dentară mai ales în cazul în care ne propunem să implementăm o nouă metodă de periere manuală. Necesar de materiale: sigilanŃi. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. 193 . Se începe prezentarea mijloacelor mecanice auxiliare periajului şi se demonstrază modul corect de utilizare. ca şi a indicelui de placă API. Necesar de material: mijloace mecanice auxiliare periajului. Se atrage atenŃia asupra efectelor negative produse prin periaj dentar efectuat incorect. StudenŃii vor mima realizarea câtorva tehnici de periere manuală pe model şi vor efetua un periaj dentar înainte şi după efectuarea colorării P.StudenŃii termină completarea fişelor începute în şedinŃa anterioară.D. LP 7.

Se fac indicaŃii de tratament în funcŃiie de variatele situaŃii clinice posibile (ipotetice). ape de gură şi geluri. gelurilor. Se discută despre autofluorizările cu paste de dinŃi. În următoarele 4 şedinŃe de lucrări practice studenŃii în limita timpului şi al materialelor fluorurate existente îşi vor efectua fluorizări locale profesionale. StudenŃii efectuează practic controlul P. duş oral. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. LP 8. inclusiv cu privire la tratarea preventivă sau curativă a cariei radiculare.Se discută despre mijloacele chimice de control al P. paste de dinŃi. Necesar de materiale: ape de gură. pahar de unică folosinŃă. apele de gură ca şi despre salivele artificiale. geluri cu fluor. LP 10 Lucrare de control – controlul plăcii dentare LP 11. Necesar de materiale: soluŃii fluorurate. rulouri. perii de periere profesională. LP 9. IniŃial asistentul face demonstraŃia practică. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Se discută despre fluorizarea pe cale generală. Se vor indica formule de tratament în funcŃie de vârstă şi legat de riscul la carie prezentat de pacient. StudenŃii care nu au dat lucrarea scrisă sau nu au luat notă de trecere au posibilitatea de refacere. aspirator. aparat de ionoforeză cu conformator. trusă de consultaŃie.D: pastele de dinŃi. rulouri absorbante. Necesar de materiale: materiale de fluorizare locală profesională. Se realizează echipe pacient medic dintre studenŃii componenŃi ai grupei respective. conformator universal. Se prezintă duşul oral şi se demonstrază utilizarea lui. trusă de consultaŃie.D. 194 . StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre fluorizări. cu ajutorul duşului bucal. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. aspiratoare de salivă. Detartrajul manual. pahar de unică folosinŃă. aspirator de salivă. Se discută despre metodele de fluorizare locală profesională. spumei şi al lacurilor fluorurate existente în clinică. Se prezintă instrumentarul şi tehnica (pe pacient sau pe fantomă). Se prezintă variatele tipuri de preparate comercializate demonstrându-se modul corect de utilizare a soluŃiilor.

pahar de unică utilizare. fluorizare topică profesională urmată de indicaŃii privind fluorizarea topică personală sigilare şanŃurilor şi fosetelor coronare. capete pentru aparatul de detartraj. piesă contraunghi. LP 12. Manopera clinică poate fi: • • • • • • revelare de placă urmată de demostrarea unei tehnici de periaj. trusă de detartraj manual.D doresc. Fiecare student execută o manoperă clinică. StudenŃii care nu au fost prezenŃi sau nu au luat notă de trecere al testul scris au dreptul lo o singură refacere. aspiratoare. Se prezintă aparatura şi tehnica (la pacient sau la fantomă).Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. LP 14. Detartrajul mecanic. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare indicate (planul de tartament preventiv) pe vârste. Necesar de materiale: fişe. benzi abrazive. LP 15 şi 16. detartraj manual urmat de periaj profesional. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare aplicate pe vârste şi diferite situaŃii clinice. Pe durata oricăror şedinŃe de lucrări practice vor avea prioritate pacienŃii care vor fi trataŃi cu respectarea prevederilor şi a formelor legale. detartraj mecanic urmat de periaj profesional. aspirator. periuŃă pentru periaj profesional. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. pahar de unică utilizare. StudenŃii îşi vor efectua a doua revelare de placă şi vor înscrie pe fişele deja completate noul indice de placă OHI. aparat de detartraj ultrasonic. StudenŃii vor putea utiliza înainte de revelarea plăcii orice mijloc de control al P. urmată de o discuŃie de 3-5 min care pleacă de la manopera respectivă. gume de finisat. piesă contraunghi. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. cca 20 truse de consultaŃie. Examen practic. pahare de unică folosinŃă. pastă pentru periaj profesional. Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. comprese. aspirator. rulouri sau comprese. pastă pentru periaj profesional. discuŃii cu privire la planul de tratment preventiv indicat pacientului în funcŃie de vârstă sau de tratamentele protetice existente 195 . benzi abrazive. LP 13. comprese. individualizarea periajului manual sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului. periuŃă pentru periaj profesional. revelator de placă. gume de finisat.

OBIECTIVELE STAGIULUI La finalul stagiului studentul trebuie să: • • • • • indice o tehnică de periaj adecvată oricărui pacient. Barem de îndeplinit pentru a putea susŃine examenul practic şi apoi pe cel teoretic executate de fiecare student în timpul stagiului (condiŃie de admitere în examenul scris): • • • • • În 3 revelări de placă urmate de demostraŃie privind o tehnică de periaj sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului 1 detartraj manual sau mecanic 2 fluorizări topice profesionale urmate de indicaŃii privind fluorizarea topică personală 1 sigilare susŃinerea unui referat. Aprecierea transformãrii morfologiei dentare primare în morfologie dentarã funcŃionalã prin prisma tipurilor de rapoarte interdentare posibil de realizat în diferite tipuri de ocluzie 196 .D. corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient execute corect manevrele clinice prezentate în timpul stagiului.pr I. indiferent de vârstă sau situaŃie clinică individualizeze tehnica de periaj recomandată indice corect mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient indice corect mijloacele chimice de control al P. SCOPUL CURSULUI : 1. MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 32 ore curs 64 ore lucr. Trebuie urmărit în timpul stagiului dacă acest barem poate fi îndeplinit şi dacă există probleme el poate fi redus. Însuşirea principalelor noŃiuni teoretice legate de morfologia primarã a dinŃilor umani permanenŃi 2. Cunoaşterea fiecãrei entitãŃi morfologice individuale şi asocierea lor într-un complex morfologic funcŃional : arcada dentarã. acest sens fiecare student va avea un caiet de stagiu unde asistentul universitar semnează şi-şi pune parafa la momentul efectuări manoperelor. 3.

OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã fie capabili : 1. protetic chirurgie Se accentueazã pe elementele morfologice ce constituie o caracteristicã comunã sau diferenŃialã a unui dinte sau grup de dinŃi Rapoartele interdentare sunt prezentate atât pentru zona frontalã cât şi pentru cea lateralã. Sã fie capabili sã aprecieze valoarea clinicã a fiecãrui dinte în raport cu ceea ce reprezintã el prin atributele sale : în masticaŃie. erupŃia şi implantarea. Sunt descrise variaŃiile morfologice şi caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice Se fac referiri la posibila transformare funcŃionalã a morfologiei primare în morfologie secundarã fãcându-se corelaŃie cu tipurile de rapoarte interdentare prezente în zona frontalã Sunt corelate elementele morfologice cu conduita practicã din activitatea viitoare de terapie. 2. premolarul superior.II. chirurgie. Sã identifice şi sã diferenŃiere fiecare entitate morfologicã pe baza caracteristilor morfologice individuale şi de grup. III. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE Realizarea prin sculpturã în ghips a fiecãrei entitãŃi morfologice caracteristice unui anumit grup dentar: incisivul central superior. fizionomie şi sã poatã stabili o ierarhizare a acestora. 3. caninul superior. CONłINUTUL CURSURILOR Morfologia dentarã prezintã începând cu caracteristicile comune tuturor dinŃilor toate elementele morfologice caracteristice celor 16 entitãŃi morfologice dentare Este descris dintele ca structurã şi pãrŃi componente se prezintã terminologia proprie morfologiei dentare Sunt descrise sistemele de notare ale dinŃilor permanenŃi Este prezentat fiecare dinte maxilar şi mandibular începând cu incisivul central superiori. primul molar inferior. fonaŃie. proteticã. primul molar superior. Sunt prezentate formele de arcadã şi curbele de compensaŃie sagitalã Spee şi transversalã Wilson Sunt subliniate criteriile morfologice ce permit recunoaşterea dinŃilor permanenŃi O atenŃie deosebitã se dã materializãrii caracteristicilor morfologice dentare prin desen. caracteristicile coronare radiculare. 197 . Sã gãseascã valoarea practicã a caracteristicilor morfologice individuale şi de grup ale dinŃilor permanenŃi în activitatea clinicã de terapie. IV.

....S..“Morfologia dinŃilor şi arcadelor dentare” ... Ed... molar inf.St.şi Ped.... BIBLIOGRAFIE ..E. canin.Incisiv central.Dumitrescu... 1968 ...“Concise dental anatomy and morphology” . L...... I.Helicon 1997...... .15% .Denehy........ Timişoara ..curs predat .……………….....Proba practicã ...... Ed..Bratu şi colab....Fiecare dinte prezentat şi executat de student este încheiat cu o probã practicã de control . I....... ...“Dental Anatomy It s relevance to dentistry” .“Propedeuticã stomatologicã” ...Examen scris gen gilã .“Dental Anatomy” -Julian B. molar sup.....Ene.“Aparatul dento-maxilar” .Julian B......Recunoaşterea a 5-10 dinŃi umani..5% .... Gerald E.5% 198 ...... E.Fuller.. recunoaştere asociatã cu identificarea acestora în toate sistemene de notare ... EVALUARE EXAMEN PRACTIC ....Examen oral gen interviu pe baza recunoaşterii dinŃilor ...Noelfel ....“Morfologia dintelui” .Rîndaşu..James L. Rickne C....Dumitrescu.Examen practic . D.......“Morfologia clinico-funcŃionalã a dinŃilor” . 5% ..... .Lucrãrile de control teoretice (douã) la încheierea grupului frontal şi respectiv lateral (notã teorie a asistentului).realizarea contra timp din ghips a unui dinte ( nota probã practicã a coordonatorului de curs) ......... V......Woelfel..Sava curs litografiat..Douã lucrãri de control teoretice.. asociatã cu recunoaşterea acestora în toate sistemele de notare.......Realizarea contratimp din ghips a unui dinte ... IoniŃã......Recunoaşterea a 5 dinŃi umani...Did.Crearea unei îndemânãri specifice activitãŃii practice viitoare.....D.... St...Mosby ....Scheid VI. 1976 ..….......Recunoaştere dinŃi naturali EXAMEN PRACTIC Activitatea practicã are ca obiectiv : . 1991 .....Conştientizarea noŃiunilor teoretice prin materializarea acestora în desen şi în forme geometrice spaŃiale... Ed.. (nota asistentului de grupã)..Coca..Atheneum.Costa.……………………….

. II......... Materiale. Coroanele parŃiale... IncrustaŃiile.Executarea machetelor unor proteze unidentare şi punŃi dentare confecŃionate curent.... Coroana turnatã cu grosime totalã... metode de obŃinere a machetei. Clasificare.Critica unor lucrãri protetice fixe incorect executate...Stabilirea unui plan de tratament protetic.. proteze chirurgicale.... mobilizabile.. Clasificare. mobile.. Cunoaşterea etapelor clinico-tehnice de confecŃionare a protezelor dentare fixe.. metode şi tehnici de realizare... Aparate care utilizeazã forŃa centrifugã.. SCOPUL CURSULUI 1. tehnici de realizare.... 4.... aparate ortodontice.. câmpul protetic în leziunile coronare. 2.... 4. 2. NoŃiuni generale.. Proteze dentare fixe: clasificare. 5.30% TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE ANUL III 64 ore curs 128 ore lucrãri practice I..- Examen oral gen interviu pe baza dinŃilor ce s-au prezentat la recunoaştere...... metode de obŃinere..Cunoaşterea tuturor lucrãrilor protetice fixe..... materiale...40% .. III.Diagnosticarea leziunilor dentare şi a edentaŃiilor.. IndicaŃii... Proteze dentare: fixe... materiale. Caracteristici. 5.... NoŃiuni generale.. Coroana turnatã cu grosime dirijatã..... Prezentarea protezelor unidentare şi a punŃilor dentare folosite în protetica dentarã. 199 ...... 3.... Surse de topire a aliajelor. 2..... Introducere : proteze dentare... Materiale.. Reconstituirile corono-radiculare. metode şi tehnici de realizare.... DefecŃiuni posibile ale pieselor turnate..... Metode de obŃinere a machetei.Examen scris gen grilã ..... indicaŃii..OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursului studenŃii sã posede cunoştinŃe necesare pentru : 1. Clasificare. Materiale. Materiale....CONłINUTUL CURSURILOR 1. Aparate moderne de topire şi turnarea aliajelor. Caracteristici . Coroanele de înveliş... Topirea şi turnarea aliajelor. 3..... NoŃiuni generale....

2. dezavantaje. Metode de realizare a punŃilor dentare. tehnici de obŃinere 9.sumar. Corpri de punte indicate la maxilar şi mandibulã (în regiunea frontalã şi în regiunea lateralã) 15. biomecanic. 8. Caracteristici. Avantajele şi dezavantajele punŃilor dentare.CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE OBIECTIVE . Cîmpul protetic în edentaŃia parŃialã redusã. IV. Erori în confecŃionarea punŃilor dentare. Sunt demonstrate şi alte tipuri de amprente. criterii de alegere. 6. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate 13. materiale. Puntea pe implante. Coroana fizionomicã din acrilat. ceramicã). Coroanele mixte (metalo-acrilice. dintr-o bucatã. Critici. GeneralitãŃi. PunŃile speciale. Caracteristicile punŃilor din elemente separate şi dintr-o bucatã. arderea masei ceramice. NoŃiuni generale. puntea demontabilã . tehnici de obŃinere. indicaŃii. Coroanele de înveliş fizionomice (acrilicã. Materiale. PunŃile speciale: puntea totalã. puntea mobilizabilã. puntea cu extensie. Factori care condiŃioneazã conceperea punŃilor dentare. indicaŃii. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 200 . 7. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate. 12. adaptarea lucrãrilor). profilactic 11. Elementele de agregare. Teoriile legãturii metalo-ceramice. Se urmãreşte instruirea studenŃilor în biomecanica protezelor fixe. Principiile de concepere a punŃilor dentare: biofuncŃional. 10. De asemeni unele faze clinice executate pe fantome (amprentarea. Componentele punŃilor dentare. Polimerizarea. Coroanele de substituŃie. metalo-ceramice). Turnarea modelului. puntea provizorie 16. Din elemente separate. Avantaje. Caracteristici generale. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã din ghips. Tehnici de obŃinere.Tehnica de lucru. indicaŃii. Tehnici de obŃinere. caracteristici. Caracteristici. 1. Sunt executate un numãr de faze de laborator strâns legate de activitatea medicului stomatolog. Coroana din douã bucãŃi şi coroana ştanŃatã. DificultãŃi în conceperea punŃilor dentare 14. PunŃile dentare. Caracteristici. confecŃionarea machetei. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi.

DemonstraŃie. Macheta faŃetelor. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. Proba pe fantomã. Adaptarea coroanelor tip Weisser şi turnarea. Se demonstreazã şi se executã de cãtre studenŃi 10. Amprentarea cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã de ghips pentru coroana mixtã metaloacrilicã şi coroana turnatã. Modelarea machetei dispozitivului coronoradicular. Turnarea modelului cu elementele de agregare. Se mai demonstreazã şi studenŃii executã macheta corpului de punte suspendat (la mandibulã) 201 . Dezambalarea. Se adapteazã pe bonturile fantomei şi se amprenteazã cu ghips. 12. DemonstraŃie. Turnarea corpului de punte. ambalarea. Ambalarea machetei dispozitivului corono-radicular. îndesarea şi polimerizarea acrilatului. prelucrarea şi lustruirea microprotezei. ConfecŃionarea amprentei acrilice a coroanei de substituŃie-demonstraŃie.Prepararea. Topirea şi turnarea aliajului. ConfecŃionarea bontului radicular. prelucrarea şi lustruirea punŃii cu raport tangent linear la maxilar. ConfecŃionarea modelului. Ambalarea. se executã de cãtre studenŃi. lustruirea. 14. dezambalarea. îndesarea. StudenŃii adapteazã dispozitivele pe fantomã şi amprenteazã câmpul protetic cu ghips 6. Lipirea corpului de punte de elementele de agregare. Coroana de substituŃie cu bont metalic. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã. Turnarea. Turnarea modelului de ghips pentru confecŃionarea componentei fizionomice a coroanei de substituŃie. 9. DemonstraŃie 13. Se demonstreazã şi studenŃii executã corpul de punte punctiform la mandibulã. executã studenŃii 8. DemonstraŃie. DemonstraŃie 7. folosite ca elemente de agregare pentru puntea semifizionomicã cu raport tangent linear la maxilar. ConfecŃionarea cheii tipar şi realizarea machetei definitive a corpului de punte în formã de casete.3. Dezambalarea. DemonstraŃie.Prepararea. prelucrarea. StudenŃii adapteazã microprotezele pe bonturile fantomei 4. Macheta coroanelor metalo-acrilicã (tip Weisser) şi turnatã. StudenŃii executã cele douã machete. Ambalarea.Realizarea componentei fizionomice a punŃii cu raport tangent linear la maxilar. polimerizarea acrilatului. DemonstraŃie. Modelarea machetei preliminare a corpului de punte în formã de casete. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 5. Prelucrarea. se executã de cãtre studenŃi 11. Ambalarea machetei definitive. lustruirea şi adaptarea dispozitivului corono-radicular pe fantomã. Ambalarea pentru componenta acrilicã.

...în curs de apariŃie ....StudenŃii definitiveazã machetele corpurilor de punte indicate în regiunea lateralã la mandibulã 16.Donciu şi colab...15............. I............Rândaşu şi colab..10% ....................... • Prezentarea posibilităŃilor de prevenire şi a principiilor de tratament în dizarmoniile ocluzale şi tulburările cranio-mandibulare.............Lucrari de control teoretice .......... EVALUARE: ............. curs litografiat 1984 ...“MICROPROTEZE”...Fiecare student va confecŃiona 6 machete de proteze unidentare şi 4 machete de punŃi dentare....... ore de lucrări practice 80 / semestru CURSUL A: Morfologia şi clinica patologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare (ocluziei) – 32 de ore de curs.50% PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI OCLUZOLOGIE Anul III Nr.......Rândaşu... • Informarea studenŃilor asupra interrelaŃiilor ocluzie parodonŃiu sistem neuromuscular ATM • Prezentarea cauzelor şi tabloului clinic în dizarmoniile ocluzale şi tulburările craniomandibulare.................................. curs litografiat 1981 ... V.... V.... PROTEZE FIXE”............“PROPEDEUTICA....Examen practic...........................Examen teoretic grilã.....................Prezentarea de material didactic.. CURS predat în anul 1999 .........…................................. 40 de ore de lucrări practice I ........ ore de curs 64 / semestru Nr........ BIBLIOGRAFIE: ......................curs litografiat 1990 VI........... corecte şi incorecte Se executã proba practicã de control semestrialã.…........ SCOPUL CURSULUI • Informarea studenŃilor asupra structurilor care participă la funcŃionalitatea ocluzală • Informarea studenŃilor asupra fiziologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare cu şi fără contacte dento-dentare.................. I...............“INDREPTAR LUCRARI PRACTICE PROPEDEUTICÔ.Donciu şi colab.10% ......... I. proteze unidentare şi punŃi dentare............... V. 202 ................“PUNłI DENTARE”....Rândaşu.20% ..

DeterminanŃii mişcărilor mandibulare. A. 203 . Ocluzia statică. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Cunoască morfologia şi funcŃionalitatea structurilor aparatului dento-maxilar care participă la fiziologia ocluzală o Cunoască etiologia dizarmoniilor ocluzale şi tulburărilor cranio-mandibulare. o Examineze complex. transfer. Simulatoare ale mişcărilor mandibulare. repaus. Criteriile ocluziei funcŃionale – ParticularităŃi ocluzale în protetica fixă pe implante. Fonetica. un rol esenŃiar revenind depistării cauzelor iatrogene de producere a acestora – pentru a putea evita producerea acestei patologii complexe în practica lor viitoare. date de morfologie ocluzală. lateralitate. orice pacient susceptibil de tulburare cranio-mandibulară o Stabilească corelaŃii corecte între diversele date obŃinute la examinarea clinică şi paraclinică o Stabilească diagnosticul de afectare a ocluziei o Stabilească locul tratamentului ocluzal în cadrul planului general de tratament. Contacte dento-dentare. RelaŃia ocluzie – parodonŃiu. Teorii ocluzale. înregistrare. RC. F. o Efectueze manoperele simple de corectare a morfofiziologiei ocluzale şi să recomande tratamentele complexe în cazul tulburărilor cranio-mandibulare o Adapteze piesele protetice fixe la cerinŃele criteriilor ocluziei funcŃionale III. DeglutiŃia. CONłINUTUL CURSULUI Ocluzologie – terminologie. Tulburări cranio-mandibulare: epidemiologie. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – IM. traumă ocluzală. clasificare. propulsie. MasticaŃia.II. DVO. etiopatogenie. CorelaŃia clinică mişcări mandibulare – morfologie ocluzală – refacerea terapeutică a morfologiei ocluzale. propulsie cap la cap. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – determinare. Mişcările mandibulare – în plan S. clinic şi paraclinic. Stopuri ocluzale. lateralitate cap la cap.

Ramfjord S.simptomatologie. obŃinerea modelelor documentare şi de studiu. 4. examen clinic / paraclinic. Paris. crestelor vestibulare. Sounders Co. EVALUAREA 1. Julien Prelat. BIBLIOGRAFIE: 1. programarea articulatorului. 2. IoniŃă S. Montare modelelor în articulator. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. principii terapeutice. Note de curs 2. determinarea axei balama terminale şi realizarea înregistrărilor ocluzale. Lucrare de control (10%) Activitatea în timpul stagiului (20%) Examenul practic final (30%) Examenul scris final DE DEGREVARE (40%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. 2. crestelor marginale) 4. DemonstraŃie practică a utilizării arcului facial. Trăistaru T. Bucureşti. Obiective ocluzale în restaurările unidentare. IV. Bucureşti. Examinarea clinică din punct de vedere ocluzal a unui subiect cu întocmirea dentopanoramogramei şi înscrierea datelor de morfofiziologie ocluzală. realizarea conurilor vestibulare. V. diagnostic. Editura Didactică şi Pedagogică. 1999 5. Ocluzia Dentară. Dawson P. crestelor triunghiulare. 1995 6. Occlusion. 2003 4. 5. Petre A. Ed. Editura Tehnoplast Co. examinarea modelelor montate în articulator. 1997 204 . Sindroame DisfuncŃionale Mioarticulare. Ed. pozitiv/diferenŃial. Ash M. IoniŃă S. Modelarea din ceară a suprafeŃelor ocluzale (pregătirea modelelor. Note de lucrări practice 3. 3. London. 3. Tehnica de amprentare a arcadelor dentare maxilară şi mandibulară. Les problemes de l’occlusion. conurilor linguale.

clinic şi radiologic.CURSUL B: Tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare I . Caracteristicile tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. alegerea materialului pentru realizarea protezelor unitare. inclusiv protezarea provizorie o Să recunoască avantajele şi dezavantajele diverselor soluŃii de tratament ale leziunilor coroanelor dentare. SCOPUL CURSULUI • Cunoaşterea leziunilor coroanelor dentare – etiopatogenie. combinaŃia proteze unitare-proteze mobilizabile. prepararea dinŃilor. adaptarea şi cimentarea • Cunoaşterea succesiunii fazelor clinice şi de laborator • NoŃiuni de comunicare cu laboratorul de tehnică dentară • ÎntreŃinerea igieniei orale şi dispensarizarea persoanelor cu proteze fixe unitare • Cunoaşterea accidentelor şi incidentelor suferite de protezele unitare şi a posibilităŃilor de remediere şi / sau îndepărtare a acestora II. diagnosticul şi planul de tratament al leziunilor coronare. integral fizionomice) • Studierea etapelor clinice – pregătirea preprotetică. al leziunilor coronare susceptibile tratamentului protetic o Realizeze toate fazele clinice necesare tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Pună un diagnostic corect. tablou clinic. tablou clinic. înregistrarea relaŃiilor mandibulo-maxilare. metalo-compozite. III. protecŃia preparaŃiilor. Metode de tratament protetic al leziunilor coronare. Principii generale ale tratamentului leziunilor coronare. 205 . metalo-ceramice. principii estetice. amprentarea. indicaŃii terapeutice generale. complicaŃii • Studierea metodelor de tratament protetic al leziunilor coroanelor dentare • Cunoaşterea protezelor unitare utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare (coroane metalice. controlul. Etape clinice şi tehnice în realizarea protezelor unidentare. CONłINUTUL CURSULUI Leziunile coroanelor dentare – clasificare. proba. Examenul clinic.

Coroana de înveliş total metalică – indicaŃii. Coroana de înveliş metalo-acrilică. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. inclusiv faŃetare. Atitudine terapeutică. Amprentarea. pregătirea dintelui. realizarea pe model sau pe dinte extras a machetei pentru reconstituirea coronoradiculară turnată 206 . ceramică. complicaŃii ale tratamentului leziunilor coronare. proba. Proba. Protezare provizorie. controlul preparaŃiei. amprentare. Prepararea pe modelul didactic de antrenamet a dinŃilor pentru fiecare tip de proteză unitară. adaptarea. Coroana de substituŃie. compozită. adaptarea protezelor unidentare. EvicŃiunea gingivală. IV. realizarea amprentării preparaŃiilor unitare. criterii pentru alegere. Coroana parŃială. Indici morfologici dentari. Reprezentarea grafică a dinŃilor integri. particularităŃi ale fazelor de laborator.Materiale pentru proteze unidentare – indicaŃii clinice. AblaŃia coroanelor. amprentei unimaxilare. Accidente. Prezentarea aparaturii. cimentarea. amprentei bimaxilare şi înregistrarea relaŃiilor intermaxilare 5. Coroana de înveliş metalo-compozită. 4. Coroana de înveliş metalo-ceramică. protezarea provizorie. leziunilor periapicale şi implantării dinŃilor – dentopanoramograma. FaŃetări. leziunilor coronare. Reconstituirea corono-radiculară. Alegerea culorii. Cimentarea. Igiena orală. Coroane integral fizionomice („metal-free”) – acrilică. instrumentarului şi materialelor utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coronare 3. 2.

realizare a protezelor unitare. Hobo S. Bratu D. Activitatea în timpul stagiului (20%) 3. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. demonstraŃii clinice. Shillingburg HT. BIBLIOGRAFIE: 1. Fisher S. 1974 Anul IV Nr. în cadrul planului de tratament integrat (comprehensiv). ore de lucrări practice 128 TRATAMENTUL EDENTAłIEI PARłIALE CU PUNłI DENTARE I. EVALUAREA 1. Note de lucrări practice 3. Quintessence. ore de curs 48 Nr. 2003 4. SCOPUL CURSULUI Dobândirea cunoştinŃelor şi deprinderilor de bază necesare efectuării tratamentelor în edentaŃia parŃială cu ajutorul punŃilor dentare. prezentări cu ajutorul materialelor ilustrative a tehnicilor de amprentare. a tulburărilor morfo-funcŃionale asociate • Examinarea şi diagnosticul modificărilor relaŃiilor intermaxilare la edentatul parŃial 207 . II. Lucrare de control (10%) 2. Preparations for Cast Gold Restorations. de protezare provizorie 7. Examenul scris final (40%) Nota finală se calculează din media aritmetică simplă între nota cursului A şi cea a cursului B NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. OBIECTIVELE CURSULUI • Cunoaşterea etapelor clinice şi de laborator în tratamentul edentaŃiei parŃiale cu punŃi • Dobândirea cunoştinŃelor şi a metodologiei examinării pacientului edentat parŃial • Stabilirea diagnosticului de edentaŃie parŃială. Examenul practic final (30%) 4.6. demonstraŃii clinice de ablaŃie a protezelor unitare IV. Editura Medicală. Nussbaum R. Note de curs 2.

medicodentar. a dinŃilor stâlpi. CONłINUTUL CURSULUI 1. CorelaŃia dintre punŃile dentare şi parodonŃiu. Diagnosticul pozitiv şi diferenŃial al edentaŃiei parŃiale. Comunicarea cabinet – laborator de tehnică dentară. 14. 2. individualizat) • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic fix în strânsă corelaŃie cu starea parodonŃiului. Protezele parŃiale fixe: generalităŃi. 208 . bazat pe dovezi şi pe nevoile pacientului – alegerea materialelor şi tehnologiei de realizare. 5. NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe 9. Analiza raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. Diagnosticul. Principii generale ale preparării dinŃilor stâlpi pentru protezarea parŃială fixă. Amprentarea pentru proteze parŃiale fixe. estetic caracteristic fiecărui pacient (tratamentul integrat. 10. terminologie. Clasificarea formelor clinice de edentaŃie parŃială. Puntea metalo-ceramică. 3. intermediarilor (corpului de punte) şi conectorilor protezelor parŃiale fixe. ConsideraŃii funcŃionale. 4. Protezarea provizorie şi de urgenŃă la pacienŃii edentaŃi parŃial. • NoŃiuni legate de comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară • Aprecierea corectitutinii tratamentelor protetice prin punte. recunoaşterea accidentelor şi complicaŃiilor tratamentului prin punte. social. Examinarea pacientului – anamneza. consideraŃii parodontale. estetice şi profilactice legate de protezarea fixă. 11. ambalarea. turnarea şi prelucrarea componentei metalice. persoanele cu nevoi speciale • Însuşirea unor noŃiuni de ergonomie aplicată în protetica dentară fixă • NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe • Însuşirea unor noŃiuni legate de medicina dentară bazată pe dovezi III. 6. Modelele diagnostice. macheta. 12. Biomecanica protezelor parŃiale fixe. 7. examenul radiografiilor. 13.• Precizarea intervenŃiilor protetice şi etapizarea lor în cazul edentaŃiei parŃiale • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic prin punte în contextul medical general. elementelor de agregare. examenul clinic. Conceperea şi stadializarea planului de tratament protetic fix. • Recunoaşterea particularităŃilor tratamentului prin punte la persoanele vârstnice. funcŃii. 8. NoŃiuni de ergonomie aplicate în protetica dentară fixă. ParticularităŃi ale etapelor tehnice de realizare a punŃilor dentare: modelul.

Instrumentarul utilizat în protetica dentară. informaŃii administrative – programarea. PreparaŃia pentru coroane mixte metalo-ceramice. Principii generale ale preparaŃiilor pentru coroane turnate 9. 12. 23. Anamneza – tehnici de culegere a informaŃiilor. Modelarea diagnostică în ceară 13. integral ceramice 11. 209 . dezinfecŃia şi conservarea amprentei. 14. Puntea în extensie. puntea mobilizabilă. supraproteze. Fixarea 2 ore 22. instrumente. coroane parŃiale metalice. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Pregătirea pentru examinare: pregătirea pacientului. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. 26.15. a pieselor dentare şi instrumentarului rotativ. puntea demontabilă 17. IV. ReparaŃiile protezelor parŃiale fixe. Protezarea pe implante cu ajutorul punŃilor dentare 20. Determinarea. instrumentarul pentru examinare. pregătirea materialului. Protezarea combinată fixă – mobilizabilă. 10. accidente şi complicaŃii ale tratamentului prin proteze parŃiale fixe. 8. înregistrarea şi transferul raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. 7. Sisteme integral ceramice pentru punŃi dentare. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. foaia de observaŃie. Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili: portamprente. prezentarea unitului. tehnica de amprentare. Restaurarea dinŃilor devitali. Proteze parŃiale fixate adeziv – colate 19. cu patologie asociată. Erori. examenul clinic şi ergonomia examinării intraorale. PreparaŃia pentru coroane de înveliş total metalice. puntea totală. Instrumente abrazive. ÎntreŃinerea igienei orale şi dispensarizarea pacienŃilor cu proteze dentare fixe. 24. 6. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe 21. Prepararea dinŃilor cu leziuni coronare întinse în suprafaŃă şi profunzime. Compozitele întărite cu fibre folosite în realizarea protezelor parŃiale fixe. 16. 18. ProtecŃia antiinfecŃioasă. a medicului. aparatură şi materiale auxiliare. reprogramarea pacientului. Realizarea modelului diagnostic. Examenul radiografiilor retroalveolare. multidisciplinară.

Puntea totală – particularităŃi clinice. 35. radiologice şi la nivelul modelelor diagnostice 17. particularităŃi clinice. 34. 32. Ńinută şi comportament stagiu 210 . Tehnici de preparare pentru asigurarea paralelismului dinŃilor stâlpi ai unei proteze parŃiale fixe. nu există posibilitatea refacerii stagiului în afara vacanŃei de vară d. 33. Fixarea protezelor parŃiale. Conceperea planului de tratament orientat asupra problemelor pacientului. PrezenŃă STAGIU i. maximum 2 absenŃe nemotivate. 29. Stadializarea etapelor terapeutice. 19. Activitatea în timpul stagiului (20%) a. Protezarea combinată: fixă – moblizabilă. Protezarea provizorie. Comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară. 23. 4 absenŃe motivate ii. RCR turnate) 25. 26. Pregătirea modelului de lucru pentru realizarea protezelor fixe. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe. EVALUAREA 1. 24. Aspecte financiare şi durată. Analiza restaurărilor protetice fixe la pacienŃii examinaŃi: date clinice. Realizarea reconstituirilor corono-radiculare turnate prin tehnici directe. 18. Analiza restaurărilor protetice fixe îndepărtate din cavitatea bucală. Amprentarea pentru restaurări protetice cu agregare intraradiculară (coroane de substituŃie. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. 21. Determinarea cromatică în protetica dentară. Activitate practică c.15. ParticularităŃi ale etapelor clinice de realizare a punŃilor metalo-ceramice. 31. 30. Stabilirea priorităŃilor. Prezentarea planului de tratament pacientului. 27. Amprentarea cu materiale elastice pentru realizarea protezelor fixe. Lucrare de control la mijlocul semestrului (10%) 2. 28. o notă pentru fiecare săptămână de stagiu (seminar) b. Examenul radiografiilor panoramice. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. Tehnici de preparare pentru asigurarea menŃinerii protezelor parŃiale fixe. ObŃinerea acordului pacientului. 16. 22. V. Tehnici de conservare a raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie după prepararea dinŃilor pentru relizarea protezărilor fixe. 20.

Probă. VI. reprezentate prin modele. Descrierea particularităŃilor de preparaŃie pentru elementele de agregare alese anterior în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Examen oral i. Note de curs 8. Preparare iv. Shillingburg HT. radiografii sau fotografii iii. Descrierea unei tehnici de protezare provizorie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. 1974 211 . Descrierea etapelor prin care se realizează proba şi adaptarea unei punŃi dentare viii. Rosenstiel SF. Alegerea materialului. Preparations for Cast Gold Restorations. Compomeri pentru cimentare 6. Întrebări cu răspunsuri multiple (50%) h. 1997 11. Hobo S. 2d ed. Răşini compozite pentru cimentare 4. Întrebări cu răspuns scris (50%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII . radiografii sau fotografii vii.3. O etapă clinică de realizare a unei proteze parŃiale fixe. Amprentare iii. instrumentarului şi descrierea unei tehnici de fixare (cimentare) a unei punŃi dentare cu unul dintre următoarele materiale: 1. 2003 10. Nussbaum R. reprezentate prin modele. instrumentarului şi descrierea unei tehnici de amprentare şi înregistrare a raporturilor de ocluzie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Cimenturi provizorii 2. Contemporary Fixed Prosthodontics. Cimenturi fosfat de zinc 3. raport cu creasta) în cazuri reale de edentaŃie parŃială. radiografii sau fotografii iv. radiografii sau fotografii vi. Fisher S. Land MF. Alegerea corpului de punte (tip. în timpul semestrului – cu programare prealabilă de cel puŃin 7 zile i. Alegerea elementelor de agregare în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Note de lucrări practice 9. radiografii sau fotografii v. Editura Medicală. Formularea diagnosticului şi alegerea dinŃilor stâlpi de punte şi a elementelor de agregare în cazuri de edentaŃie parŃială figurate prin reprezentare grafică ii. reprezentate prin modele. Examenul scris final (40%) g. Alegerea materialelor. Quintessence. BIBLIOGRAFIE: 7. Examenul practic final (30%) e. Mosby. adaptare şi fixare f. Fujimoto J. reprezentate prin modele. Ionomeri de sticlă pentru cimentare 5. reprezentate prin modele. Bratu D. Cimenturi policarboxilat 4. Protezare provizorie ii.

Amprentarea câmpului protetic edentat total. 7. 13. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. 2. 2) să cunoască ordinea fazelor clinice şi de laborator. Aplicarea protezelor finite în cavitatea bucală şi adaptarea lor. III. ParticularităŃi ale protezării edentaŃiei unimaxilare 212 .PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Stagiu clinic: 144 ore I. Alegerea şi montarea dinŃilor artificiali Controlul machetelor. 6. 11. ParticularităŃi ale protezării edentatului subtotal. II. 5. Examenul edentatului total. Studiul clinic al edentaŃiei totale. 12. 3) să protezeze edentaŃia totală bimaxilară şi unimaxilară în situaŃii clinice cu grad mic de dificultate. Determinarea relaŃiilor intermaxilare . 8. 3. RecondiŃionarea protezelor totale. Stomatopatii protetice la edentatul total. 4. Aspecte caracteristice ale mişcărilor mandibulare la edentatul total şi articulatoarele. SCOPUL CURSULUI: 1) Însuşirea noŃiunilor clinice şi tehnice în tratamentul cu proteze totale acrilice. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune că la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei şi cauzele acesteia. Tratamentul edentaŃiei totale (noŃiuni generale). 9. 10.

...... Ana-Maria łâncu.. Ed...... Mihaela Păuna.....2 lucrări de control ... D..30% ........ Bucureşti 2000.... Constantinescu EdentaŃia totală. Instruirea pacientului purtator de proteze totale..30% Examen teoretic . BIBLIOGRAFIE: 1) Em........ Mihaela Păuna..... 3) Mihaela Păuna......... V.IV. Aplicarea protezei finite.. Didactică şi Pedagogică.... Tratament postinserarea protezei... 4..... 7......... Bodnar... Didactică şi Pedagogica. Bodnar........ V. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1..... 3.......................... Aspecte clinice-tratament. 8.. 2002... M... VI........ V. 1999 – Capitolul I..... Constantinescu.............. 2) Em...20% Examen practic ... Bucureşti 1998. NaŃional............. Ed......Fiecare student va rezolva un edentat total bimaxilar sau 2 edentaŃi total unimaxilar şi va asista la rezolvarea celorlalŃi pacienŃi ai grupei de studenŃi .......... 5. Amprentare funcŃională......... EdiŃia a III-a......... V.............. Determinarea relaŃiilor intermaxilare.................... Bodnar..... 6. Ed........... Proba machetelor..... V... Elena Preoteasa........ 2......... M.. Constantinescu. Examinarea pacientului........……………………. M.20% 213 ....... Tratamentul edentaŃiei totale unimaxilare V... Mihaela Păuna.... Ed....V.. Ana Maria łâncu ......... 9........... Amprentare preliminară.... Bucureşti... 4) Em.EdentaŃia totală. EVALUARE: ...... Hutu..... Cerma........ 10.......scris ............. Bucureşti.. EpistatuTehnici curente în protetica dentară... Atitudini practice în protezarea edentaŃiei totale...... Hutu.. Hutu. RecondiŃionarea protezelor totale.......

indicaŃiile protezei parŃiale mobile acrilice şi scheletate. 2. 9. 12. 10.ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Lucrări practice: 128 ore I. II. sprijin şi stabilizare a protezelor parŃiale scheletete Amprenta în edentaŃia parŃială. în edentaŃia parŃială tratată prin proteze scheletate. 6.şi proprotetice în edentaŃia parŃială. simptomatologie. Cauzele şi complicaŃiile edentaŃiei parŃiale netratate. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃia de clasa I şi a II-a. Examenul clinic al edentatului parŃial . 13. 7.I. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei precum şi cauzele acesteia. 8. Examenul clinic al edentatului parŃial . Proba machetei şi a scheletului metalic al protezei parŃiale scheletate Aplicarea protezei parŃiale scheletate în cavitatea bucală 214 . SCOPUL CURSULUI: 1) Cunoaşterea problematicii edentaŃiei parŃiale tratate cu proteze mobile acrilice şi scheletate. III. Tratamentul pre.M. 3) să precizeze cel mai indicat tratament protetic cu proteze partiale mobile.tratament Biodinamica protezelor parŃiale scheletate. Determinarea şi înregistrarea R. examinare şi diagnostic.etiologie. 3. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃii de clasa a III-a şi a IV-a Mijloace de menŃinere. 14.etapa secundară.etapa preliminară DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială întinsă . 5. 2) să stabilească cele mai corecte tratamente pre. DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială . 4.şi proprotetic în edentaŃia parŃială. 11. CONTINUTUL CURSURILOR: 1.

V. 24. Realizarea de tratamente pre."Ocluzia dentară". 5. I Protezarea prin proteză parŃială acrilică. lonescu . Ed. Elementele componente ale protezei parŃiale acrilice Biodinamica protezelor parŃiale acrilice Determinarea şi înregistrarea R. Bodnar. 2) Mihaela Păuna – Atitudini practice în protezarea edentaŃiei parŃiale. A.I. 18. 3. Bucurşti.Vol."Tratamentul edentaŃiei parŃiale cu proteze mobile". loniŃă. 4. 1999 – Capitolele II şi III. EpistatuTehnici curente în protetica dentară. 1996.V. Ed. Ana-Maria łâncu. D.M. Didactică şi Pedagogică. NaŃional. Didactică şi Pedagogică. Hutu. Ed. 2003. 1999 . 16. Echilibrarea ocluzală a protezelor parŃiale scheletate IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale scheletate. V. Cerma. în edentaŃia parŃială tratată prin proteze acrilice 20.15. Bucureşti. 3) Em. Constantinescu. Readaptarea protezelor parŃiale şi reparaŃii Protezarea imediată IV. 215 . Petre . Bucureşti. Ed. BIBLIOGRAFIE: 1) A. 19.şi proprotetice în edentaŃia parŃială. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC: 1. Stagiu demonstrativ de proteza scheletată. 2. Mihaela Păuna. M. Examinarea pacientului. Conceperea unui plan de tratament cu proteză parŃială acrilică şi scheletată Realizarea unei proteze parŃiale acrilice Reabilitarea ocluzală în edentaŃia parŃială. 21 22. 4. Proba machetei protezei parŃiale acrilice Aplicarea protezei parŃiale acrilice în cavitatea bucală IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale acrilice. 4) S. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 17. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 23. Bucureşti.

însuşirea conŃinutului conceptelor de psihologie şi pedagogie folosite în desfăşurarea activităŃii de instruire şi formare. SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei.Stagiul clinic …………………………………………30% .Examen practic …………………………………………30% . apreciere. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ.scris ………………………………………20% PSIHOLOGIE MEDICALĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PSIHOPEDAGOGIE Nr. criterii. studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului psihopedagogic. OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs. să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative. adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. 216 .. docimologie. mijloace si procedee pedagogice. orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare a randamentului cursanŃilor. să asiguare formarea unei viziuni globale şi realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional. măsurare.VI. transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate.2 lucrări de control …………………………………………20% . opereze cu tehnicile de evaluare. cunoască mecanismele şi formele procesului de dezvoltare psihică şi de învăŃare. ore de curs: 16 ore/ 16 ore lucrări practice I. manualele etc. opereze cu principii. metode. II. pragramele. EVALUARE: . tehnicilor şi mijloacelor de instruire şi formare.Examen teoretic . fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor.

217 . Sa recunoasca principalele elemente semiologice psihiatrice si semnificatia lor clinica. Recunoasterea principalelor entitati clinice. 5.III. 2). sfera si continut. II. 12. 4. Sa recunoasca principalele entitati clinice. Insusirea unor notiuni legate de abordarea pacientului cu probleme psihiatrice. 3). 4). Sa selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi de specialitate. 2. CONTINUTUL CURSULUI PSIHIATRIA: definitie. 9. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. SCOPUL CURSULUI 1). 2). 3. 5). Insusirea unor notiuni de semiologie psihiatrica in vederea recunoasterii si abordarii adecvate a pacientului cu probleme psihiatrice. etc. Sa diferentieze tulburarile psihice apartinand sferei nevrotice de cele psihotice. 10. III. Sa cunoasca eventualele interactiuni intre medicatia psihotropa si medicatia din sfera stomatologica. Sa recunoasca principalele tratamente psihotrope: indicatii. 6. 14. Psihopedagogia: Dezvoltarea psihică: Procese psihice implicate în procesul de învăŃare: Comunicarea didactică: EducaŃia şi formele ei: Proiectarea activităŃii instructiv-educative: ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: Principiile didactice: Metode şi tehnici ale instruirii: RelaŃiile sociale în procesul de instruire şi formare: Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ Succesul şcolar: Insuccesul şcolar: Personalitatea educatorului: PSIHIATRIE ANUL IV ore de curs: 32 ore / lucrari practice: 16 I. 13. Cunoasterea principalelor tratamente psihotrope. 7. 8. contraindicatii. 11. 3). 6). 4). OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili: 1).

psitacism. disimulatia. rafinament vestimentar. functiile memoriei. Tulburarile de gestica: ticurile. Pantomimica: manierisme. onomatomanie. verbigeratie. instante de aparitie LIMBAJUL: definitie. Tulburarile atentiei: hipoprosexie. instante de aparitie ATENTIA: definitie. incoerenta. tulburarile ritmului si fluxului ideativ: accelerarea. travestism. confabulatii. tulburari cantitative ale imaginatiei. instante de aparitie. jargonomimia. mixte). bradipsihie. tardiva. tulburari ale asociatiei si coerentei ideative. Tulburari ale rememorarii trecutului: pseudoreminiscente. schizofazie IMAGINATIA: definitie. verbigeratie. Tulburarile gandirii: tulburari predominant formale ale gandirii. Agnoziile. de evocare. hiperprosexie. tulburarile memoriei. salata de cuvinte. criptomnezia. salata de cuvinte. deliranta: caracteristici. expresia mimica: tulburari cantitative: hipertermie. ecolalie. depresive. Hipomnezia de fixare. ecomimia. comparatia. Tipuri atentie. Tulburari cantitative: cresterea si scaderea pragului senzorial.Hipermnezia. obsesiva. paramnezia de reduplicare Pick. Halucinatii: caracteristici. anecforia. baraj. jargonofazie. Tulburari de continut: paralogisme. Dislogii. clasificari. sinteza. neomimia. suprasimulatia. Dialalii. tulburarile psihopatologice ale perceptiei. MEMORIA: definitie. halucinozele. operatiunile gandirii: analiza. stereotipii. viziunea panoramica retrospectiva. mentism. Semiologia perceptiei. Tulburari particulare ale imaginatiei. Tulburari predominant de continut: ideea dominanta. Privirea. tulburari calitative (paramimii): mimica de imprumut. fuga de idei. Instante de aparitie.PERCEPTIA: senzatii si perceptii. flux.Tulburari ale coerentei verbale: incoerenta. instrainarea amintirilor. prelevanta. aprosexie. Mitomania. Amnezia lacunara. TULBURARILE COMUNICARII NONVERBALE: tinuta vestimentara: dezordonata. psitacismul mimic. incetinirea ritm. simulatia. exacerbarea. tipuri (expansive. glosolalie. tahipsihia. amimie. palilalie. iluzia de nonrecunoastere. blocaj verbal. halucinatiile fiziologice. abstractizarea. Tulburari de intensitate si tonalitate. Tulburari ale sintezei mnezice imediate: falsa identificare. agramatism. Paramnezii. Disfazii. Cenestopatiile. psitacism. neologisme. electiva. ecmnezia GANDIREA: definitie. bizarerii 218 . Tulburari calitative ale perceptiei: iluziile fiziologice si patologice. metasimulatia. excentrica. instante de aparitie. cisvestitism. hipomimie.

vointa. sugestibilitate. Starile afective. nediferentiat. TULBURARI NEVROTICE: tulburari anxioase: anxietate generalizata. dezorganizat. hipomaniacal. Tulburari persistente ale depozitiei: ciclotimia. Tulburari afective bipolare: episod actual depresiv major cu simptome psihotice/fara simptome psihotice. Intoxicatia patologica. histrionica. constiinta de sine. Tulburarile dinamicii dispozitionale: labilitatea emotiei.PSIHOPATOLOGIA CONDUITEI MOTORII: agitatia psihomotorie: instante de aparitie. Tulburarile de dispozitie: dispozitia expansiva – caracteristici. cocainei. Tulburari somatoforme. paranoid. fobii sociale. distimia TOXICOMANIILE: tulburari datorate utilizarii alcoolului: intoxicatia acuta necomplicata/complicata cu delirium. Tulburari de conversie si disociere. Disforia. utilizarea nociva. Catalepsia. Anestezia psihica dureroasa. Clinica si tratament DEMENTE EVALUARE 219 . Stuporul: instante de aparitie. Tratament. Afectele (starea de furie. maniacal. Utilizarea nociva. schizoida. Episodul depresiv major. stare de sevraj. Tulburarile anxios fobice: agorafobii. starea de mânie). incontinenta afectiva. Tratament TULBURARI AFECTIVE: definitie. tulburarea de panica. Atimia. ambivalenta afectiva SCHIZOFRENIA: diagnostic. Tratament TULBURARI DE PERSONALITATE: definitie. Dementa. cauze. Tulburarea depresiva recurenta. Debutul. anxioasa. de gandire. dispozitia depresiva – caracteristici. Dispozitia. tutunului: intoxicatia acuta. afectivitate. negativism) AFECTIVITATEA: definitie. personalitate premorbida. instante de aparitie. Episodul maniacal: hipomania fara simptome psihotice. canabinoizilor. cu convulsii. mania cu simptome psihotice. Anxietatea. anancasta. rezidual. tulburare de personalitate emotional-instabila (borderline). Schizofrenia afectiva. Tulburare de personalitate paranoida. ale comportamentului psihomotor. Paratimiile: inversiunea afectiva. etiologie. Diminuarea activitatii motorii. Starea de sevraj necomplicata/complicata cu delirium. Catatonia: caracteristici clinice (stereotipii. sindrom de dependenta. Tulburari mentale datorate utilizarii opioizilor. dependenta. disociala. instante de aparitie. Clinica schizofreniei: tulburari de perceptie. mixt. tulburare obsesiv-compulsiva. Sindrom amnestic. Tipuri de schizofrenie: catatonic. Stadiul de dependenta.

.definire. . studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului pedagogic. tehnicilor şi mijloacelor de instruire.principalele caracteristici ale dezvoltării psihice 17. . .comunicare şi informaŃie.stadiile dezvoltării psihice. ÎnvăŃarea: . . manualele etc. 17. adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. apreciere.factorii dezvoltării psihice. Pedagogia-ştiinŃă a educaŃiei: . opereze cu principii..forme ale educaŃiei.factorii învăŃării. criterii. metode.definire.definire.definire. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ. măsurare. Proiectarea activităŃii instructiv-educative: . CONłINUTUL CURSURILOR: 15. mijloace si procedee pedagogice. . însuşirea aparatului conceptual pedagogic folosit în efectuarea activităŃii de formare şi instruire. . orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare. EducaŃia şi formele ei: . să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative. . . opereze cu tehnicile de evaluare.etapele proiectării didactice 18. pragramele.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PEDAGOGIE Anul III Nr. docimologie. ore de curs: 32 ore/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei. să asiguare formarea unei viziuni globale si realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional. fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor.sarcini si obiective 16. . transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate.forme. tipuri. .educaŃia permanentă (conŃinut şi semnificaŃii) 18.discursul didactic 220 .canale ale comunicării. Dezvoltarea psihică: . Comunicarea didactică: . OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs.procesul instructiv-educativ.

metodă. . Insuccesul şcolar: . 25.profilaxia comportamentului deviant.factorii insuccesului şcolar. Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ .concepte (metodologie. .tipuri de realaŃii. . . .19.sistemul metodelor de învăŃământ. Succesul şcolar: .strategii de evaluare. Rolul şi personalitatea educatorului: .testul docimologic . . . 27. RelaŃiile educator-educat: .prevenirea eşecului şcolar. Principiile didactice: . Devieri comportamentale şi combaterea lor: .sursele conŃinutului.planul.definire. . manualul. . Metode şi tehnici ale instruirii: . . .sistemul principiilor. 26. 21. . . procedeu). .funcŃiile evaluării.mijloace de învăŃământ. programa.personalitatea şi competenŃa educatorului 221 .conceptul de principiu didactic.factorii succesului şcolar.caracteristicile principiilor didactice . .semnificaŃia pedagogică a interrelaŃiilor 23.definire. .forme ale inadaptării.strategie şi stiluri 22.educatorul-conducător al procesului. 24. ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: .perspectiva interdisciplinară şi organizarea modulară 20.

II. Cunoaşterea unor elemente de semiologie radiologică generală. către studenŃi a achiziŃiilor tehnice recente în radioimagistică. 2. 5. Cunoaşterea aparaturii imagistice. Tubul de raze X. Asimilarea de către studenŃi a principiilor generale de fizică a radiaŃiilor. Asimilarea de. Cunoaşterea aspectului radiologic al principalelor entităŃi patologice. Metode radioimagistice care folosesc raze X.R AD I OL OG I E D EN T AR Ă ( R AD I OL OG I E G E N E R AL Ă ) ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I. Aparatura. Ultrasonografia: Principii. 16 ore de curs 16 ore de lucrări practice I. a principiilor generale al formării imaginii radiologice. 4. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. AplicaŃii. SubstanŃa de contrast în radioimagistică. 3. Imagistica prin RezonanŃă Magnetică (noŃiuni generale). Legile formării imaginii radiologice. Metode radio-imagistice: Imagistica cu raze: RadiaŃia elecromagnetică. Semiologie. Producerea razelor X. Producerea ultrasunetului. SCOPUL CURSULUI: 1. 222 . ProprietăŃile razelor X. ProprietăŃi. Imagistica cu izotopi radioactivi.

Displazii. Colagenoze. Boli inflamatorii. Pneumopatii inflamatorii (acute/cronice). Radiologia sistemului urinar. Metode şi tehnici de examinare. Modificări elementare. distrofii. Scleroze pulmonare. 7. Patologie pulmonară: Patologie bronşică. Chistul hidatic pulmonar. Criterii de clasificare a proceselor patologice. Cancerul bronhpulmonar. Radio-imagistica tubului digestiv. AfecŃiuni pleurale. Radio-imagistica pulmonului şi mediastinului. Aspectul radiologic normal. Semiologie radiologică osoasă. Radioimagistica esofagului. Semiologie radiologică generală: 3. 223 . Radio-imagistica sistemului osteoarticular. Radiologia sistemului osteo-articular. Sindroame radiologice pulmonare. Radioimagistica stomacului. Sarcoidoze. 5. 4. 6. Necroze aseptice. Metode radiomagistice.2. Radiologia sistemului digestiv. Plămânul cardiac. Pneumoconioze. Radiologia toracelui. Tumori benigne/maligne. Patologie osteoarticulară: Traumatisme. Semiologie radiologică.

...... 8.... IV...... III.............. ÎnŃelegerea importanŃei conceptului de sistem stomatognat şi................. G.10% ... Prezentare de aparatură imagistică...... 3.Lucrare de control:...................... Radiologie medicală – I... a aspectului normal şi patologic.......................... 2. în consecinŃă..... 30% ...... Radioimagistica colonului... Prezentări pe film a noŃiunilor de tehnică radiologică...Examen teoretic în timpul sesiunii de examene:. Radiologie medicală – Prof.......... Bucureşti.......................... 224 ...... Radiodiagnosticul aparatului urinar...Dr....... 1963 3............. Radioimagistica în urgenŃe medico-chirurgicale abdominale... BÎRZU – Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti......1980..... 2.... EVALUARE: .... a importanŃei tratamentului oro-dentar integral.......... SCOPUL CURSULUI: 1....... Individualizarea metodelor şi tehnicilor de tratament oro-dentar la cazul clinic integrat în mediul socio-cultural.......10% .................Interpretarea de către fiecare student a 2 filme radiologice... Asamblarea cunoştiinŃelor biologice.1986 V.. SCHMITZER – Editura Didactică şi Pedagogică.50% REABILITARE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI curs 64 ore lucrări practice 128 ore I.... Radioimagistica intestinului. medicale şi oro-dentare pentru evaluarea sistremului stomatognat în vederea refacerii şi menŃinerii stării de sănătate prin armonia părŃilor componente..............................Radioimagistica duodenului.. .. Bucureşti.... CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1......... CHIŞLEAG. 2. . Radiologie medicală – Gh............. BIBLIOGRAFIE: 1.Examen practic:..

Să realizeze managementul tratamentului integral în raport cu patologia dominantă. ConsimŃământul informat. Teoria generală a sistemelor. Pledoarie pentru îngrijirea oro-dentară integrală. Nevoia de îngrijiri oro-dentare. Să obŃină consimŃământul informat al pacientului pentru realizarea tratamentului integral. Algoritmul examinarii pacientului. Etapizarea tratamentului protetic în raport cu particularităŃile cazului clinic: restaurarea numai a premolarilor şi molarilor mandibulari. 4. Caracteristicile sistemelor biologice. Componentele diagnosticului oro-dental complet. Să integreze patologia oro-maxilo-facială în patologia generală a pacientului. Epidemiologia leziunilor carioase la tineri. 3. resturarea numai a premolarilor şi molarilor maxilari. Determinarea nevoilor resimŃite sau a dorinŃei de tratament a pacientului. Etapele generale ale planului de tratament. cultura şi condiŃiile socio-economice ale pacientului. Reabilitarea orală în asistenŃa planificată. Argumente biologice. 7. Colaborarea cu pacientul pentru stabilirea programului de îngrijire oro-dentară integrală. instrucŃia. Obiectivele reabilitării orale 2. 6. Reabilitarea orală a pacientului tânăr cu carioactivitate crescută.II. 5. Sistemul stomatognat. resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi mandibulari 4. manageriale. Efectele distrucŃiilor coronare. psihologice. Caracteristicile psihosociale ale pacientului tânăr. Cauzele insuficientei comunicări între medic şi pacient. importante în stabilirea relaŃiei de cooperare pentru tratamentul orodentar integral. SecvenŃele tratamentului protetic. 225 . vârsta. 2. Piramida nevoilor umane a lui Masslow. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. 3. ergonomice şi economice. sociale. Să prevadă evoluŃia individuală pentru a asigura prin dispensarizare menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat. III. Abordarea sistemică a aparatului dento-maxilar.AderenŃa pacientului la tratamentul integral. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. Să conceapă planuri de tratament complex pentru situaŃiile clinice comune. Să formuleze diagnosticul de sinteză specific cazului clinic. Axiomele comunicării. Să identifice şi să înregistreze totalitatea factorilor dismorfic-disfuncŃionali ai sistemului stomatognat în cadrul activităŃii curente. medicale. Conceptul de tratament oro-dentar integral.

abraziune. tratament. înghesuirilor dentare 8. clinică. ModalităŃi de terapie a edentaŃiilor terminale: neprotezarea. clasificare. Managementul pacientului vârstnic. Efectele medicaŃiei pentru afecŃiuni genrale la nivelul cavităŃii orale. diagnosticului şi tratamentului afecŃiunilor oro-dentare la vârstnici. eroziune. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii terminale. ValenŃele şi limitele tratamentului ortodontic la adulŃi. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor adulŃi 5. chirurgicale. Reabilitare orală în prezenŃa: ocluziei adânci acoperite. Dimensiunea culturală a zâmbetului. clinică. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu disfuncŃii ocluzale. ParticularităŃile tratamentelor odontale. ocluziei inverse. SecvenŃele diagnosticului parodontal. Dispensarizarea pacienŃilor vârstnici 10. Reabilitarea orală a pacienŃilor adulŃi cu anomalii dento-maxilare. Resturarea dinŃilor laterali. Locul şi rolul tratamentului disfuncŃiei ocluzale în cadrul tratamentului integral. etiologie.Criterii de alegere a metodelor de refacere a morfologiei funcŃionale a dinŃilor cu leziuni întinse în suprafaŃă şi profunzime. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor reduse. Rolul şi exigenŃele protezărilor provizorii. Obiectivele sănătăŃii parodontale. ImportanŃa examenelor clinic şi paraclinice în managementul tratamentului disfuncŃiilor ocluzale 6. Testarea pe resturări provizorii. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu uzura intensă a arcadelor. ortodontice şi protetice la pacienŃii parodontopaŃi. CorelaŃii dintre morfologia dinŃilor şi elementele de agregare a punŃilor frontale.Reabilitarea orală a pacienŃilor cu parodontopatii marginale cronice. etiologie. Principii în protezarea compozită a edentaŃiilor terminale 9. Alegerea materialelor de restaurare. protezarea conjunctă. Dimensiunea verticală de ocluzie. abfracŃie. ocluziei deschise. tratament. ParticularităŃile prevenirii. Obiectivele planului de tratament. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor parodontopaŃi 7. Manifestări generale şi la nivelul cavităŃii orale a proceselor de îmbătrânire. Bruxismul în etiopatogenia uzurii intense a arcadelor dentare: prevalenŃă. fractură: prevalenŃă. Etapele tratamentului parodontal. Impactul psiho-social al dismorfiilor dinŃilor frontali. Caracteristicile psiho-sociale ale pacientului vârstnic importante în stabilirea relaŃiei de colaborare pentru un tratament oro-dentar integral. atriŃie. Dispensarizarea pacienŃilor cu tratamente pentru uzură intensă a arcadelor dentare 226 . ocluziei adânci în acoperiş. Leziuni necarioase ale dinŃilor. ParticularităŃile nutriŃiei la pacienŃii vârstnici. protezarea adjunctă. IndicaŃiile şi limitele protezării adjuncte acrilice. Resturarea dinŃilor frontali. Proiectarea pe modele a resturărilor. Restaurarea arcadelor dentare cu uzură intensă. ocluziei cap la cap. RelaŃiile dintre ghidajul anterior şi cel condilian în uzura dentară. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor din zona frontală.

Studiul modelelor. Motivarea pacientului pentru menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat prin autodispensarizare. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii subtotale şi totale. 14. Dispensarizarea pacienŃilor edentaŃi subtotal şi /sau total protezaŃi 12. Protezarea imediată. Asigurarea rezistenŃie substructurilor dentare. 5. V. Solidarizare şi contenŃie. 2. Efectuarea de tratamente multiple. indicaŃii pentru examene complementare. 6. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu nevoi speciale. Aplicarea principiilor ergonomice pentru eficientizarea tratamentelor oro-dentare integrale. înregistrarea datelor clinice. Prezentarea de caz didactică. 7. 227 . Terapia de integrare în sistemul stomatognat şi de asimilare psihică a protezelor adjuncte totale. Rolul protezelor adjuncte în refacerea echilibrului sistemului stomatognat. Efectuarea tratamentului complex la pacienŃii prezentaŃi. 3. 9. Protezarea provizorie – valenŃe biologice şi funcŃionale. Prezentarea de caz pentru obŃinerea consimŃământului informat al pacientului. Modificări oro-faciale în edentaŃia subtotală şi totală. Stabilirea diagnosticului de sinteză. 10. 11. Examinarea pacientului. Prezentarea de caz ca probă clinică de concurs. ImportanŃa şi limitele păstrării ultimilor dinŃi pe arcadă. 16. Etapele tratamentului complex. Epidemiologia edentaŃiilor subtotale şi totale. grupate în aceiaşi şedinŃă. 15. 4. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu handicap psihic.11. 12. Igienizarea şi tratamentul cariilor simple la prima solicitare ca mijloc de motivare a pacientului pentru tratament complex. 13. Prezentarea de caz ca informare ştiinŃifică. Amprente pentru modele de studiu. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1.NoŃiuni generale despre pacienŃii cu nevoi speciale. 17. Managementul activităŃilor integrate. 8. ParticularităŃile reabilitărilor orale la pacienŃii cu handicap motor. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu afecŃiuni generale grave. Supraprotezarea.

. Newman G. Prişcu A.Clinical Periodontology” Ed. and Treatment of Occlusal Problems. Mosby Co. Saunder Co. Prezentări de cazuri clinice 3.: .... .. Tratamente integrale C. Bucureşti 1996 3. EVALUARE: A. Iaşi 2002 4. Morăraşu Cătălina.V.F.V.Contemporary Fixed Prosthodontics.” C.B.Evaluation. Cunoaşterea tehnicilor de comunicare şi educaŃie pentru sănătate orală 3. Cunoaşterea etapelor de realizare a unui proiect de cercetare în sănătatea orală 228 . Tratamente integrale 30 pacienŃi 10 pacienŃi 10 pacienŃi VI. ŞuŃeanu Şt.Reabilitarea orală complexă.” Ed. Cunoaşterea şi înŃelegerea mesajului sanogen şi a metodelor de schimbare a vechilor comportamente şi atitudini 2.V.: .: . Scopul cursului de sănătate orală 1.” Ed. Mosby Co. 1996 VII. 1995 5.. Prezentări de cazuri clinice B. Appoloni.Metodologia probei clinice de concurs. BIBLIOGRAFIE: 1.. Lucrări de control D. Dawson EP: . Tratamente la primă solicitare 2. Diagnostic. Examen teoretic 10% 10% 10% 20% 50% SĂNĂTATE ORALĂ ANUL VI 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I. Geormăneanu M. All. BAREMUL ACTIVITĂłILOR PRACTICE: 1. Examen practic E. Philadelphia W. Burlui V. Rosenstiel S. 1989 2. Oltean D.M.” C.: . Carranza A..

Să cunoască şi să aplice modelele pentru schimbarea atitudinilor şi comportamentelor în sănătatea orală.S: teoretic şi aplicatie practică – 6h 2. 2.M.S. IncidenŃa. Să poată aplica metodele educaŃionale interpersonale în comunităŃi mici. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. 3.M.S: teoretic. 5. Cariograma). Prelucrarea statistică a indicilor de evaluare a stării de sănătate orală (DMFS/DMFT.6h 4.II.M. Căi de transmitere a mesajului sanogen în sănătatea orală 1. 3. Să cunoască şi să interpreteze literatura de medicală cu tematica sănătate orală. ConŃinutul cursurilor Sănătatea orală. EducaŃia pentru sănătate 13. 6. privind sănătatea orală Programe de sănătate orală. criterii de selecŃie a metodei. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată.6 ore 5. Metodologia cercetarii ştiinŃifice în sănătatea orală 11. Să cunoască metodele conceptuale ale nevoilor umane de igienă orală. SIC. Evaluarea stării de sănătate orală a adultului– instrument fişa O.calitatea vieŃii 10. parte integrantă a sănătăŃii generale: introducere DefiniŃiile şi dimensiunile sănătăŃii. Indici folosiŃi în epidemiologia orală (PrevalenŃa.M. realizarea echipei. obiectivele O. Promovarea sănătăŃii orale 12.6 h 229 . concepere. Intensitatea şi gravitatea cariei). 4. stabilirea obiectelor de studiu (fişa O.6h 3. Structura unui program Exemple de programe comunitare de sănătate oralăAnchete epidemiologice. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. chestionar DAS şi OHIP) . SusŃinerea examenului practic. Scale de apreciere a asocierii sănătate orală. 7. Instrumente sociologice: Chestionarul.proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi prezentarea fişei O. Indice Dean. 4.S. Interviul. TendinŃe evolutive în sănătatea orală: Epidemiologia cariei dentare.S. a bolii parodontale şi cancerului oral.. Sociologia medicală 9. 5. Chestionarul DAS şi chestionarul de evaluare a calităŃii vieŃii (ODIP) .6 h 6. ConŃinutul lucrărilor practice: 1. IV. analiza statistică. Evaluarea starii de sănătate orală a copilului (de 6 şi 12 ani) . scrierea proiectului şi redactarea raportului ştiinŃific – 6 h 8. fişa O. III.M. 2.. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii: 1. Să cunoască teoriile comunicării şi să le aplice în comunităŃi. Evaluarea necesităŃilor de tratament 8. implementarea proiectului în şcoli la elevii de cls I şi a VI-a-6 h 7.

. Introducere în Sănătatea Publică Oro-dentară: TradiŃie şi actualitate.S..M... Dumitrache A...................... Bibliografie: Lupu I... Chişinău........ Sociologie medicală.. 2000 Cynthia Pine...org 1.... Ed.. Bucureşti. 2005 www... Stomatologie comunitară.. A.. Dănilă I. Oxford. 2..... Sănătatea oro-dentară a populaŃiei: Caracteristici generale. Definire. Ed Tehnica – info....... Kent......... Moraru R.. Ştiinte comportamentale... Moraru...... 3... 2002 Achieving Oral Health... Cerma..... C... R.... Ed Butterworth-Heinemann.... Community Oral Health. Comunicare şi educaŃie în sănătatea orală.......... Dumitraşcu. Morbiditatea oro-dentară............ studiile analitice (de cohortă.who. 2) 16 o re cu rs/ 1 6 o re lu cră r i p ract ice 230 . Cerma. 2002....... World Health. Evaluarea nevoilor de asistenŃă stomatologică a populaŃiei... Wright.. Dumitrache.. note de curs... Editura Polirom. 2nd edition (January 15... Metodologia SănătăŃii Publice oro-dentare: Tipuri de studii utilizate în Sănătatea Publică oro-dentară 4..... Scop şi obiective. Studiile descriptive... ConŃinut...1998....75% PrezenŃă la cursuri şi lucrările practice. Ed.... Croucher.... VI. 2. Bucureşti.. I. R... 3... 7. A.......... Metodologia specifică a sanatatii publice. Sheiham........ Integrating strategies for improving oral health and general health... 28-29 6... Screening-ul şi studiile de prevalenŃă în Sănătatea Publică Oro-dentară (1.. 1998) 5. studiile experimentale şi operaŃionale 5....... 4. Iaşi.... caz-control)............. October. Evaluare: Examen practic: prezentarea şi evaluarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi a fişei O..5% SĂN ĂTATE PUBLIC Ă ANU L V Curs Titlul temei 1. Zanc.....V.. 2000 Hanganu.......... L..20% Examen teoretic.. G.... The Social Context of Dental Care (Paperback)..

4. Participarea comunitară în Promovarea SănătăŃii oro-dentare a populaŃiei. ConŃinut. Locul şi rolul acesteia în cadrul SănătăŃii Publice Oro-dentare 10. scop şi obiective. 2) 12. 3. Sondajul 6. LegislaŃia sanitară care reglementează organizarea. 2) 231 . Dezvoltarea Sistemului de Sanatate Publica din Romania 13. Organizarea unei lecŃii de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară prin metoda problematizării (1. EducaŃia pentru Sănătate în prevenirea şi combaterea bolilor orodentare: Definire. Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Chestionarul Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Interviul Organizarea lecŃiei de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară în şcoală. Promovarea sănătăŃii oro-dentare: Stilul de viaŃă sanogen. controlul şi evaluarea programelor de promovarea a sănătăŃii (1. Elemente de geronto-stomatologie medico-socială 9. 8. (1. Comunicarea în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară 11. Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (2) Studiile de cohortă şi caz-control. Elemente de demografie utilizate in Sanatatea Publica. Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (1) Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (2) Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1) Studiile de prevalenŃă şi intervenŃionale 5. 8. 2) 2. 7. Managementul programelor de sănătate.6. Organizarea programelor de EducaŃie pentru Sănătate în colectivităŃile de copii 9. Programele Uniunii Europene in domeniul Sanatatii Publice Lucrări practice 1. Îngrijirile primare de sănătate oro-dentară Problematica medico-socială stomatologică a populaŃiei vârstnice. 2) 7. Organizarea unei anchete de morbiditate pentru stabilirea necesarului de asistenŃă stomatologică a populaŃiei (1.

Obiectivele cursului: Se propune ca la finele cursului studentii sa fie capabili : Sa cunoasca diferitele tipuri de personalitatati si modelele de schimbare ale comportamentului. Sa aplice cunostintele despre empatie in relatia cu pacientul. Abordarea psihodinamica a personalitatii. Comportamenul uman. Continutul cursurilor 1. Teoriile invatarii. Sa cunoasca si sa aplice principiile comunicarii in relatia medic-pacient. Introducere in stiintele comportamentale. 2 ŞTIINłE COMPORTAM EN TALE ANUL I 16 ore curs / 16 ore lucrari practice – semestru I. Personalitatea. Calculul şi interpretarea indicatorilor utilizaŃi pentru evaluarea eficienŃei activităŃii de educaŃie pentru sănătate oro-dentară 1. Sa identifice cauzele si sa recunoasca anxietatea din cursul tratamentului dentar. Calculul şi interpretarea indicatorilor demografici 1. Invatarea comportamentului sanogen 4. Definitie si abordare in cadrul sanatatii orale si stiintelor sociale 2. Elemente de psihopedagogie utilizate în educaŃia pentru sănătate orodentară: InteracŃiunea educator-elev. III. Motivatia.10. 2 12. Tipuri umane si trasaturi de personalitate 232 . Diagnosticul educativ-sanitar. Metodologia evaluării nivelului de cultură sanitară a populaŃiei. Folosirea capacităŃii de comunicare afectivă. Abordarea fenomenologica a personalitatii. Practica comunicării în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară (formarea formatorilor) 11. Implicatii in medicina dentara 5. Sa recunoasca si sa foloseasca diferite tipuri de motivare a pacientului. Etapele de dezvoltare umana 3. Scopul cursului: cunoasterea impactului pe care il are comportamenul uman asupra sanatatii sa dezvolte cunostintele despre aspectele sociale ale practicii dentare sa dezvolte capacitatea de comunicare cu colegii/pacientii si sa ofere o mai buna intelegere a interactiunilor dintre medic si pacient. Tratarea unor dinamici de grup imprevizibile în activitatea de EducaŃie pentru sănătate oro-dentară. II.

LP: Trasaturile de personalitate 3. Bucuresti. Comunicarea cu pacientul . Continutul lucrarilor practice 1. Personalitate si comunicare. Comunicare si educatie in sanatatea orala. IRI. Ed. LP: Evaluarea personalitatii 2. tipuri de medici si pacienti 8. Terapiile cognitive. 2003 4. Gaston. clasificare. Adina. Cottraux. repere fundamentale. 1983 2.15% 2. Polirom. Andrei. Examen scris-verificare ……………75% 3.10% 233 . Bucureşti. Ed. Teorie şi aplicatii. Ioan. Anxietatea in cabinetul dentar: cauze. Universitatii Bucuresti. Bucuresti. Prezenta la cursuri si seminarii………………………….. Editia a II-a. Relatia medic-pacient: generalitati. Mihai. Ed. Editura Algos. Ed. Florin. Ralph. Facultatea de Jurnalistica. Bucuresti.definitii. 1999 Evaluare 1 Lucrare de verificare a cunostintelor………………. Alexandrescu. Comunicarea. Licorna. 2003 9. Ioan.. Fundamentul cultural al personalităŃii.6. Sociologie medicală. Moraru. Ruxandra. Dumitrache. metode de reducere 12. Andrei. 1997 3. Ed. Lupu. Bucuresti. LP: Indicii nonverbali ai comunicarii Bibliografie 1 Athanasiu. Elemente de psihologie medicala. Ed. Dinu. Comunicarea verbala 9. 6. Bucuresti. 2000 5. 1968 7. Introducere in teoria comunicarii. tactici de influenta interpersonala. Berger. 1999 8. Petru. Schimbarea comportamentului fata de sanatate V. Metode de motivare pacientului 7. Ed. Dinu. Medicala. LP: Limbajul folosit in comunicarea cu pacientul 4. Empatia in relatia medic-pacient 11. Iasi. Polirom. Tratat practic de cunoaştere a omului. Linton. Comunicarea nonverbala 10. Bucureşti. Zanc. Cerma. Mihai. Jean. Ed. ŞtiinŃifică.

relatia mediu-fenotip 234 . a Ac antifosfolipidici şi a Ac antiADN dublu catenar prin Metode imunoenzimatice şi metoda ELISA. 7.Genomul uman și gene implicate în moifogeneza dentara . .natura. ASLO. identificarea si tratamentul anomaliilor care afecteaza regiunea oro-dentocraniofaciala ( se investigheaza cauza. screening neonatal și post natal.Bolile autoimune (I) Poliartrita reumatoidă.Sindroamele de imunodeficienŃă Deficitele imune congenitale. cercetare-diagnostic-managenent). Factorul reumatoid. • Obiectivul cursului şi al Iucrärilor practice . Hepatitele autoimune.CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOPATOLOGIE.Proliferările maligne ale celulelor limfoide Leucemiile.dezvoltarea aptitudinilor practice și a interesulul pentru munca de cercetare în laborator.Bolile autoimune (III) Bolile imune ale cavităŃii bucale. Anticorpii anti-DNP.studiul relației ereditate — anomalie oro-dento-craniofaciala prin diagnostic prenatal. • Continutul cursului .Anomalii oro-dento-craniofaciale non-sindromice .pregatirea complementara a medicului dentist pentu marea diversitate clinicä a anomaliilor orodento-craniofaciale de naturá genetica intälnite în practica medicala. Boala Basedow. Tiroiditele. ImunofluorescenŃa indirectă. 4.Explorarea de laborator (II) Grupele sanguine în sistemul ABO şi Rh.Relatia genotip-fenotip. diagnostic presimptomatic. Proteinuria Bence-Jones. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE LABORATOR AN V/16 ore de curs 1. Crioglobulinele . semestrul II 1 ora curs sáptamânal — total 16 ore/semestru 2 ore lucrari practice — total 32 ore /semestm TOTAL: 48 ore /an universitar • Scopul cursului şi al lucrarilor practice . Limfoamele maligne. Sclerodermia.Anomalii oro-dento-craniofaciale sindromice . 3. Gamapatiile monoclonale 6. . Lupusul eritematos sistemic. imunocromatografice EXAMEN FINAL Cursul opŃional “Patologie genetica oro-dento-craniofaciala” • Anul V. Sindroamele mielodisplazice. Reumatismul articular acut. 2. Glomerulonefritele. procesele si efectele acestor anomalii.Bolile autoimmune (II) Sindromul Sjogren.Explorarea de laborator (I) Electroforeza. ReacŃiile de aglutinare. Deficitele imune secundare. Anemiile hemolitice autoimune. ElectrochemiluminiscenŃa. Sindromul de imunodeficienŃă dobândită (HIV-SIDA) 5. Determinarea complexelor imune circulante.

Albu D. Bucuresti . IndicaŃiile supraprotezării pe implante la edentatul total/partial tratat mobil 2. Wynshaw-Boris A. Criterii de succes pentru supraprotezarea pe implante 2. Ed. European Journal of Medical Genetics .J. .Diagnosticul prenatal în anomaliile oro-dento-craniofaciale . Erickson R. (2006) — SMITH’S recognizable patterns of human malformations. Crengua Albu (2004) — Lucrari practice i teste de geneticä umanä.2.Screening-ui populational si utilitatea lui: riscul genetic si statutul de purtator ..Emilia Severin. Iași.Emilia Severin (1998) — Genetica anomaliilor dentomaxilare. Alain Verloes (2008) — The genetic basis of inherited anomalies of teeth: Part 1: Clinical and molecular aspects of non-syndromic dental disorders and Part 2: Syndromes with significant dental involvement.Explorarile genetice (2) Tehnici de diagnostic prenatal .L.Mutatia genetica în cancerele de cap și gât .1.Nieminen P. Bucureti . CD-Rom. Aspecte comparative privind alternativa de supraprotezare pe implante/protezare conventionala/supraprotezare pe dinti 1.Jones K.Heterogenitatea genetica a anomaliilor oro-dento-craniofaciale .Profilaxia anomaliilor de origine genetica • Continutul Iucrarilor practice . .Analize de laborator efectuate pe celule fetale .. Polirom.Chen H.1. .Explorarile genetice (1) . . second edition.3.Isabelle Bailleul-Forestier.Emilia Severin. University of Helsinki.Tratamentul anornaliilor genetice . Frans Vinckier.. Humana Press .Examinarea si conceperea planului de tratament 235 . Prezentarea variantelor terapeutice. (2006) — Atlas of genetic Diagnosis and Counseling. (2007) Molecular Genetics of Tooth Agenesis.Curs introductiv 1.p.2. Academic Dissertation..Covic M. Scripta.Supraprotezele mobile pe implante 2. Crenguta Albu.Serviciile de genetica clinica • Bibliografie . . Ed.fiecare student va prezenta un referat scris pe baza unei teme prezentate la curs 50%.fiecare student va prezenta oral un caz clinic la finalul orelor de l. Avantaje şi dezavantaje ale supraprotezării pe implante 2.Sfatulgenetic .Supraprotezarea pe implante AN VI/16 ore curs 1. Ariane Berdal. (2004) — Genetica Urnana — Concepte i aplicaii practice.P. Medicala.Epstein C. (2008) — Inborn errors of developmentm Oxford University Press. Sisteme protetice folosite pentru supraproteza pe implante 2. Tipuri de implante folosite în protezarea mobilă pe implante 3.tipuri de supraproteze pe implante 1. Stefanescu D. Curs opŃional . Prezentare de caz. Sandovici I. Elsevier Saunders . Ed.Elsevier Masson SAS - • Evaluare .. Thorny de Ravel.3. Jean Pierre Fryns.(2004) — Genetica Medicala.4.5O% .. CD-ROM.Consultul genetic in cazul pacientilor cu dismorfii oro-dento-craniofaciale.

Atitudini terapeutice in protezare in raport cu clasa scheletală 6. Epiteze. Atitudini terapeutice la purtatorul de woteze pentru cresterea calitä{ii protezärii 3.2.2. Protezari chirurgicale mobile 7. Particularități ale persoanelor in varsta edentate total 3.4. Discutii Curs opțional . Particularitati morfologice. IndicaŃiile si avantajele mini implantelor 5. Evaluarea edentatului total si evidentierea aspectelor de dificultate in protezarea totala 1. stabilirea gradului de dificultate din punct de vedere estetic si a implicatiilor in protezare 6.2.1 Evaluarea edentatului total cu resorbtie severä si evidentierea aspectelor de dificultate 4.3.3.2.1. Protezarea pacientului diabetic 3. Atitudini terapeutice in protezare pentru cresterea calitatii protezärii 4. Accidente/alternative de tratament 6. Tehnici piezografice de protezare 5.Particularitati în protezarea totalä Tematica / an VI 1.3. Evaluarea aspectelor de estetica.2. Schimbarea sistemelor protetice de menŃinere 7.3.1.1. Etapele protetice 5. functionale si evolutive în edentatul total in raport cu clasa scheletalä 5. Stabilirea gradului de dificultate si a alternativei terapeutice 2. Protezarea pacientului cu afectiuni neurologice 4. concepere si realizare practicá 7.3. Etapele tratamentului protetic pe implante 4.2.2. Protezarea edentatici totale în resorbtie severa 4.2. Evaluarea purtatorului de proteze si stabilirea dificultatilor in protezare 2.Implantele de stabilizare a protezelor mobile .2. Punctele cheie ale examenului clinic specific acestui tratament 3.1. Obturatorul — indicatii. Protezarea persoanelor in várstá cu afectiuni generale 3. Aspecte estetice la edentatul total. in relatie cu protezarea totala 236 . Examene complementare-ortopantomografia/telerx/TC 3. Necesitatea dispensarizării pacientului protezat pe implante 6.1. Evaluarea scheletalä a edentatului total si stabilirea gradului de dificultate in protezarea totala 5.1.mini implante 5. Protezarea purtatorului de proteze 2.2. Igienizarea supraprotezei pe implante 6.2. Profilul local si general al pacientului edentat total în vederea protezării pe implante 3. IndicaŃiile aplicării implantelor la edentatul total în vederea protezării mobile 4.1. Aspecte particulare in protezarea totalá 1. conceperea si realizarea practica 7. Protezarea totala in raport în clasa scheletala 5.1.3.1.2. Rezolvarea aspectelor de estetică in protezarea totala 6. Dispensarizarea pacientului supraprotezat pe implante 6.1.1. Etapele de lucru 6.4. Etapele chirurgicale 4. Exemplificări clinice 7. Prezentare de cazuri 7.

Elemente de endoscopie interventionalä 2.Corneliu Dragomirescu și monografia . Chirurgia toracoscopica 6.. An VI/ 14 ore Acest curs are ca obiectiv ridicarea orizontului de cultura generala medicala prezentând achizitiile recente in chirurgie in care suntem implicaŃi cu o experientä semnificativa atat în tara cat şi în afară.Actualitati în tratarnentul miniinvaziv al obezitatii” sub redactia Prof Dr. Evaluarea va fi forma de test cu intrebäri cu raspunsuri multiple tip complement simplu. Chirurgie laparoscopica abdominalä 5.Curs optional Chirurgia secolului XXI”.dr. Chirurgia prin orificii naturale (Natural Orifices Translurninal Endoscopic Surgery NOTES) 4. Chirurgia roboticä 3. iar bibliografia este monografia editatá de colectivul Clinicii sub redactia Prof. — 237 .Niculae Iordache. Chirurgia obezitatii morbide ci metabolica 7. Chirurgia endocrinä miniinvazivä Cursul va avea ca bază o iconografie bogatä cu numeroase filme din activitatea Clinicii. 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful