MINISTERUL EDUCAłIEI , CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

1

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

ADEVERINłĂ

CetăŃeanul (a) ……………………………………………………………………….

………………………………………………,

din

…………………………………..

în

perioada

………………………………..a urmat şi absolvit 6 (şase) ani de studii în profilul de medicină,

specializarea stomatologie, conform Planului de învăŃământ şi Programei analitice anexate.

R E C T O R,

D E C A N,

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE,

2

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIE, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT
ÎNCEP ÂND CU ANUL UNIVERSI TAR 2003- 2004

tip ECTS - ANUL I COD R-FDB1
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 1101 F.S. 1102 F.S.1103 F.S. 1104 F.S. 1105 F.S. 1106 F.S. 1107 F.S. 1108 F.S. 1109 F.S. 1110 F.S. 1111 ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE BIOFIZICĂ CHIMIE BIOCHIMIE FIZIOLOGIE HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ŞTIINłE COMPORTAMENTALE LIMBA ROMÂNĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICĂ TOTAL 2 2 2 2 2 1 11 1 LP 6 2 2 2 2 1 2 2 19 C 3 2 1 2 2 10 2 LP 6 2 2 2 4 2 2 20 FORMA DE VERIFICARE E 1,2 1 2 2 1,2 2 8 V 1 1 2 2 4 NUMAR DE ORE CREDITE Total 272 64 64 64 112 128 96 32 64 64 160 1120 Curs 80 32 32 32 48 64 32 16 336 Aplic 192 32 32 32 64 64 64 16 64 64 160 784 12 5 4 4 8 9 10 2 2 2 2 60

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 1112 F.S. 1113 F.S. 1114 INFORMATICĂ MEDICALĂ LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 1 1 2 2 2 2 2 2 2 32 64 64 16 16 64 64 2 2 2 3

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

U N IV ER SITAT E A D E M ED IC IN Ă ŞI F ARM AC IE "C AR OL D AVIL A" FACU LTAT EA D E M ED ICIN Ă D EN TARĂ D ura t a st udiilo r: 6 a ni

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL II COD R-FDB2
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C
F.S. 2101 F.S. 2102 F.S. 2103 F.S. 2104 F.S. 2105 F.S. 2106 F.S. 2107 F.S. 2108 F.S. 2109 F.S. 2110 F.S. 2111 F.S. 2112 F.S. 2113 F.S. 2114 F.S. 2115 F.S. 2116 ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ BIOLOGIE - GENETICĂ MICROBIOLOGIE – PARAZITOLOGIE -VIRUSOLOGIE ANATOMIE PATOLOGICĂ PATOLOGIE GENERALĂ INFORMATICĂ MEDICALĂ MATERIALE DENTARE FARMACOLOGIE SEMIOLOGIE MEDICALĂ PSIHOLOGIE MEDICALĂ PREVENłIE ORO DENTARĂ DIAGNOSTIC ORODENTAR ŞI ERGONOMIE METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE LIMBA ROMANĂ – LIMBA ENGLEZĂ EDUCAłIE FIZICĂ PRACTICA TOTAL 2 2 1 1 1 1 2 1 11

FORMA DE VERIFICARE LP
3 1 2 3 2 1 1 1 2 2 18

NUMAR DE ORE Total
80 64 128 80 80 48 80 64 80 32 32 32 32 64 64 160 1120

1 LP
3 2 2 2 1 2 3 1 2 2 20

2 C
2 1 1 2 2 1 1 1 11

CREDITE Aplic
48 32 80 48 48 32 48 32 48 16 16 16 16 64 64 160 768 6 4 6 5 5 2 8 5 4 3 4 2 2 1 1 2 60

E
3 3 4 4 4 4 4 3 8

V
3 3 3 4 4 4 4 4 8

Curs
32 32 48 32 32 16 32 32 32 16 16 16 16 352

DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 2117 F.S. 2118 LIMBA FRANCEZĂ LIMBA GERMANĂ 2 2 2 2 4 4 64 64 64 64 1 1

Din MICROBIOLOGIE: PARAZITOLOGIE 8 ore curs şi 16 ore l.p.; VIRUSOLOGIE 8 ore curs şi 16 l.p.

4

6 5 6 6 7 V 5 5 5 5 5 5 DE NUMAR DE ORE Total 48 80 160 32 32 192 32 112 144 64 32 160 1088 Curs 16 32 64 16 16 64 16 48 64 32 16 384 Aplic 32 48 96 16 16 128 16 64 80 32 16 160 704 3 5 8 3 2 12 2 7 9 4 3 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F. 3108 F.S. 3101 F. ENDOCRINOLOGIE CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ OBSTETRICA-GINECOLOGIE DERMATO-VENERICE TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE RADIOLOGIE GENERALĂ ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (Fantom) PROTETICĂDENTARĂ FIXÃ ŞI OCLUZOLOGIE (Fantom) PREVENłIA ORO DENTARĂ IGIENĂ PRACTICA TOTAL 1 2 1 1 2 1 1 2 1 12 LP 2 3 1 1 4 3 1 2 1 18 2 C 2 2 2 3 3 12 LP 3 3 4 4 4 18 FORMA VERIFICARE E 6 6 5. 3105 F.S.ANUL III COD R-FDB3 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI 1 C F. 3103 F.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI. 3104 F.S.S.S. 3111 F.S.S. 3110 F.S.S.S. 3112 IMUNOLOGIE MEDICINĂ INTERNĂ.p. 3109 F. 3113 PEDAGOGIE 2 1 5 48 32 16 2 Din MEDICINĂ INTERNĂ-ENDOCRINOLOGIE: 16 ore curs şi 16 ore l. pentru ENDOCRINOLOGIE 5 .S. 3106 F.S. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS . 3107 F. 3102 F.S.

pentru EPIDEMIOLOGIE 6 .S. 4108 F.S. 4103 F. 4105 F.S.S.S.S.UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVILA" VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI.S. 4101 F. 4111 F. 4112 F.S.S.S. 4109 F. 4117 ISTORIA MEDICINEI ETICÃ MEDICALÃ 1 1 7 7 16 16 16 16 2 2 Din BOLI INFECTIOASE-EPIDEMIOLOGIE: 8 ore curs şi 8 ore l.S. 4106 F.S.L. 4116 F. 4107 F.R.S. 4113 F.S. 4114 F. EPIDEMIOLOGIE MEDICINĂ LEGALĂ O. 4104 F.ANUL IV COD R-FDB4 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F. OFTALMOLOGIE NEUROLOGIE PSIHIATRIE ENDODONłIE ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE PROTETICĂ DENTARĂ FIXÃ CHIRURGIE ORALÃ RADIOLOGIE GENERALĂ RADIOLOGIE DENTARĂ PEDODONłIE PRACTICA TOTAL 2 1 2 2 3 1 11 1 LP 1 1 3 4 8 1 18 C 1 2 1 1 2 2 2 2 13 2 LP 2 2 2 1 1 4 2 4 18 FORMA DE VERIFICARE E 8 7 7 7 7 8 8 8 8 V 8 8 8 7 8 7 6 Total 48 64 48 48 32 32 48 80 96 176 96 32 64 96 160 1120 NUMAR DE ORE Curs 16 32 32 16 16 16 32 32 32 48 32 16 32 32 384 Aplic 32 32 16 32 16 16 16 48 64 128 64 16 32 64 160 736 2 3 2 4 2 2 2 6 7 9 8 2 3 6 2 60 CREDITE DISCIPLINE OPłIONALE F. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Durat a s tudiilor : 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS . 4102 F.S. 4110 F.S. 4115 PEDIATRIE BOLI INFECłIOASE.p.S.

S.VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI. 5110 ENDODONłIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILÃ CHIRURGIE MAXILO-FACIALÃ PEDODONłIE ORTODONłIE PARODONTOLOGIE FIZIOTERAPIE SĂNĂTATE PUBLICĂ MANAGEMENTUL DENTAR PRACTICA TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F. 5112 ELEMENTE IMUNOPATOLOGIE PATOLOGIE FACIALĂ GENETICĂ ORO-MAXILO- FORMA DE VERIFICARE NUMAR DE ORE CREDITE Total 192 192 176 96 96 64 48 32 32 160 1088 Curs 48 48 48 32 32 32 16 16 16 288 Aplic 144 144 128 64 64 32 32 16 16 160 800 10 10 10 8 8 5 3 2 2 2 60 1 LP 9 9 2 1 21 C 3 2 2 1 1 11 2 LP 8 4 4 2 1 18 E 9 9 10 10 10 9 7 V 10 10 3 3 3 2 1 CABINETULUI 9 1 1 2 - - - 9 9 16 48 16 16 32 2 2 7 . 5104 F.S. 5105 F.S. 5102 F.S. 5103 F.S. 5106 F. 5101 F.S.5111 F.S.ANUL V COD R-FDB5 ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.5108 F.S.S. 5107 F. 5109 F.S.S.S. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A" FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ Du rata s tudiilor: 6 ani PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS .

VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

PLAN DE ÎNVĂł ĂMÂNT tip ECTS - ANUL VI COD R-FDB6
ORE PE SEMESTRU COD DENUMIREA DISCIPLINEI C F.S. 6101 F.S. 6102 F.S. 6103 F.S. 6104 F.S. 6105 F.S. 6106 F.S. 6107 F.S. 6108 F.S. 6109 SĂNĂTATE ORALA PARODONTOLOGIE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ IMPLANTOLOGIE ORALĂ ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTOFACIALĂ ENDODONłIE REABILITARE ORALĂ PATOLOGIE ORALĂ URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE TOTAL DISCIPLINE OPłIONALE F.S. 6110 F.S 6111 F.S. 6112 F.S.6113 URGENłE ŞI AFECłIUNI MEDICALE ÎN CABINETUL DENTAR CHIRURGIA SECOLULUI XXI
PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTURI

FORMA DE VERIFICARE

NUMAR DE ORE CREDITE Total 80 112 176 96 128 96 192 64 48 992 Curs 32 32 48 48 32 32 64 32 16 336 Aplic 48 80 128 48 96 64 128 32 32 656 5 8 10 6 8 6 10 4 3 60

1 LP 3 5 6 4 2 20 C 3 3 2 2 1 11

2 LP 8 3 4 4 2 21

E 11 11 12 12 11 12 12 11 7

V 12 1

2 2 2 2 2 10

1 1

-

1 1 -

1 -

-

12 11 12 11

32 16 16 16

16 16 16 16

16 -

2 2 2 2
8

UNIVERSIT ATE A DE MED ICINĂ Ş I FARMACIE "C AROL DAVIL A"
VIZAT MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

FACULTAT EA DE MED ICINĂ D ENTARĂ
Durat a s tudiilor : 6 ani

EXAMENUL DE LICENTĂ: 01 - 30 septembrie Proba scrisã nr. 1: Lucrare de specialitate (după tematicã şi bibliografia trunchiului comun de la REZIDENłIAT) Proba 2: examen practic de specialitate SusŃinerea lucrării de diplomă

9

C UPR IN S
PLAN ÎNVĂłĂMÂNT PROMOłIA 2003-2009 ……………………………………. 3

ANA TOMIE ŞI EM BRIOLOGIE ................................................................................................... 12 ANA TOMIE CLIN ICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ................................................................................. 23 ANA TOMIE PA TOLO GICĂ .......................................................................................................... 31 BIOCHIMIE ...................................................................................................................................... 34 BIOF IZICĂ ....................................................................................................................................... 38 HIS TOLOG IE ŞI CITOLOG IE ....................................................................................................... 41 BOLI INFECłIOASE ŞI EPID EMIOLOGIE ................................................................................ 43 CHIRURGIE ORALĂ Ş I MAXILO-FACIALĂ, ANES TEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DEN TARĂ .............................................................................................................. 47 DIAGNOS TIC ORO-DEN TAR, ERGONOMIE ŞI METODO LOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE .................................................................................................................................. 60 DERMA TO–VENERRICE .............................................................................................................. 65 ED UCAłIE FIZICĂ Ş I SPOR T ...................................................................................................... 70 ENDODON TIE ................................................................................................................................ 72 FARMACOLOGIE ........................................................................................................................... 81 FIZIOLO GIE ..................................................................................................................................... 83 FIZIO TERAPIE ................................................................................................................................ 87 GENETICĂ UMANĂ ...................................................................................................................... 93 IMPLAN TO LOGIE ORALĂ ........................................................................................................... 95 INFORMA TICĂ M EDICALĂ ...................................................................................................... 100 IGIENĂ ............................................................................................................................................ 104 IS TORIA M EDICINEI, ETICĂ ŞI D EON TOLOG IE MEDICALĂ .......................................... 108 LIM BI S TRĂ INE............................................................................................................................ 110 MA TERIALE DEN TARE ............................................................................................................. 115 MICROBIO LOGIE ......................................................................................................................... 118 MEDICINA IN TERNA .................................................................................................................. 123 MEDICINA LEGALĂ ................................................................................................................... 135 MANAGEM EN T ÎN CABINETUL MED ICAL .......................................................................... 139 NEUROLOGIE ............................................................................................................................... 140 OBS TETR ICĂ-GIN ECOLOGIE ................................................................................................... 142 ORTODO NłIE ŞI OR TOPED IE D EN TO - FACIALĂ .............................................................. 144

10

ODON TO TERAPIE RES TA URA TOARE .................................................................................. 148 OFTALMOLO GIE ......................................................................................................................... 155 O TORINOLARINGO LOGIE ........................................................................................................ 157 PARODONTO LOGIE .................................................................................................................... 159 PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IM UNOLOG IE ........................................................................... 166 PATOLOGIE ORALĂ ................................................................................................................... 170 PARAZITOLOG IE ŞI VIR USOLOGIE ....................................................................................... 174 PEDIA TRIE..................................................................................................................................... 178 PEDODONłIE................................................................................................................................ 181 PREVENłIE ORO-DEN TARĂ ................................................................................................... 186 MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SIS TEM ULUI TOMA TOGNA T. .... .... .... .... .... .... .... .. 202 TEHNOLOG IA PRO TEZELOR .................................................................................................. 205 PROTETICĂ DEN TARĂ FIXĂ Ş I OCLUZO LOGIE ................................................................ 209 PROTETICĂ DEN TARĂ MO BILĂ ............................................................................................. 219 PSIHOLOGIE MEDICALĂ ............................................................................................................ 223 RADIOLOGIE D EN TARĂ (RAD IOLOGIE GEN ERALĂ) ....................................................... 229 REABILITARE RALĂ. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... . Error! Bookmark not defined. SĂNĂTATE ORALĂ ............................................................................................................235 SĂNĂTATE PUBLICĂ...........................................................................................................237 ŞTIINłE COMPORTAMENTALE......................................................................................239 CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOLOGIE. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE 231

LABORATOR........................................................................................................................241 PATOLOGIE GENETICĂ ORO-DENTO-CRANIOFACIALĂ...........................................241 SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTE...............................................................................244 PARTICULARITĂłI ÎN PROTEZAREA TOTALĂ............................................................244 CHIRURGIA SECOLULUI XXI...........................................................................................245

11

Ciclul ovarian (ciclul folicular şi ciclul ovogenetic). miologie şi biomecanică. SCOPUL CURSULUI 1. Aprofundarea noŃiunilor teoretice şi practice obŃinute de studenŃi prin disecŃia trunchiului. meioza. Ciclul menstrual. 12 . EvoluŃia corpului galben şi funcŃiile acestuia. Ovogeneza-generalităŃi. biologie 3. spermiogeneza). II. membrelor şi viscerelor cu tematica cursurilor de artrologie. matur). 5. 2. Spermia – morfologie. Predarea şi înŃelegerea de către studenŃii din anul I a noŃiunilor teoretice de bază privind reproducerea şi embriogeneza (primele două etape ale anatomiei dezvoltării). ApariŃia gonadelor primordiale. Corelarea noŃiunilor predate cu tematica lucrărilor practice de embriologie. Meioza şi diviziunile sale de maturaŃie (primară şi secundară). 4. Spermatogeneza.secvenŃele formării. Gametogeneza-generalităŃi. OvulaŃia. Ciclul ovogenetic finalizarea meiozei. InseminaŃia artificială şi fecundaŃia in vitro. Corpul galben . CONłINUTUL CURSURILOR NOłIUNI GENERALE PRIVIND ANATOMIA DEZVOLTĂRII – 8 cursuri x 2 ore 1. Celulele germinale primordiale. FecundaŃia – etape. 3. Cunoaşterea de către viitorii medici stomatologi a topografiei viscerelor toracoabdomino-pelvine şi sinteza inervaŃiei şi vascularizaŃiei acestora. Stadializarea foliculilor ovarieni (primar. Caracteristicile ovulaŃiei la specia umană. structură. secundar. mecanism de producere. Mecanismul ovulaŃiei. Etapele spermatogenezei (spermatocitoza.ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I 32 ore de curs 64 ore de lucrări practice I. ConsecinŃele fecundaŃiei. 2. Anatomia dezvoltării-etape.

NoŃiuni de biomecanică articulară. ImplantaŃia (nidaŃia)-secvenŃe. Elementele componente ale diartrozelor. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI LOCOMOTOR. Focare de auscultaŃie. decidua. Caracteristicile segmentaŃiei. ProiecŃia sinusurilor pleurale. Anexele fetale (sac vitelin. sinartrozelor (exemplificări). Anexele muşchilor. Blastocistogeneza. NeurulaŃia formarea tubului neural şi derivatele sale. ProprietăŃile muşchilor. 6. 8. Ectomezenchimul. GastrulaŃia. Topografie toraco-pleuro-pericardo-cardiacă. Sistemul pârghiilor biologice osteomusculare.şi trilaminar. 13 .alantoida. chorion. Criterii de clasificare a muşchilor. 3. amnios. amfiartrozelor. Diviziunea topografică a cavităŃii peritoneale. Contractilitatea musculară (forŃa de contracŃie şi amplitudinea contracŃiei). VISCERE TORACICE ŞI ABDOMINALE 1. Dezvoltarea articulaŃiilor. ImportanŃa clinică. Segmentul toracic şi abdominal al lanŃului simpatic paravertebral. Principalele articulaŃii ale membrului superior – anatomie aplicată. Sistemul limfatic toracic şi abdominopelvin. 7. 2. Sinteza mişcărilor articulare (mers. 8. alergare. 5. NoŃiuni de miologie. 7. ProiecŃia cardiacă şi a orificiilor. Rezultanta musculară. SegmentaŃia oului-prima etapă a embriogenezei. Sarcinile ectopice. agonismul şi antagonismul muscular. Clasificarea diartrozelor. Rezultanta musculară.6. Tipuri de mişcări. Plexurile vegetative din torace. 4. EvoluŃia endodermului. Principalele articulaŃii ale membrului inferior – anatomie aplicată. EvoluŃia mezodermului intraembrionar. Sinergismul. Să ofere studenŃilor stomatologi noŃiunile de bază privind anatomia descriptivă a membrelor şi viscerelor. Notocordul – etapele formării notocordului şi funcŃiile acestuia. Blastocistul unilaminar. placenta şi cordonul ombilical). abdomen şi pelvis. Nervii şi plexurile nervoase ale cavităŃii toracice şi abdominopelvine. Origine şi inserŃia musculară. CirculaŃia feto – placentară. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. SecŃiunea anatomică şi fiziologică. sărituri). III. Clasificare (criterii). Grupuri ganglionare. Blastocistul bi.

trapez şi latissimus dorsi.ulnă. Explorare pe viu. şanŃurilor vertebrale. grupele ganglionare limfatice ale axilei.ulnar. 6. mm. muşchiul subscapular. ŞanŃul pulsului şi tabachera anatomică. vena axilară. ridicători al scapulei. Sinteza topografică a peretelui toracic şi a membrului superior. Nn. Anatomie aplicată). coastele). metacarp. Vasele regiunii. mm. Nervii palmei şi ai degetelor. DisecŃia axilei (pereŃii axilei. (Mm. Prin studiul practic la cadavru şi prin corelarea datelor teoretice cu cele de anatomie aplicată să se realizeze o pregătire anatomică solidă. glanda mamară. DisecŃia regiunii anterioare a braŃului (venele cefalică şi bazilică. plexul brahial. NoŃiuni principale de artrologie). carp. DisecŃia regiunilor anterioare ale antebraŃului şi mâinii (Fascia antebrahială. Anatomia pe viu şi aplicativă) 14 . (Regiuni topografice.2. 2. inserŃii musculare). nervii cutanaŃi. median şi radial. AplicaŃii practice). Nervul axilar. (Muşchii supra şi infraspinoşi. Vasele şi nervii regiunii. AplicaŃii clinice). vertebre regionale. DisecŃia spatelui. traiecte vase şi nervi. fascia brahială. Fascia brahială. dinŃat anterior. musculocutan. radial. Scheletul trunchiului (coloana vertebrală în ansamblu.nervii median.rotunzi. M.triceps. falange. 5. DisecŃia regiunii scapulare şi posterioare a braŃului. 4. absolut necesară în perioada pregătirii univer-sitare şi statutului de viitor medic. Muşchii regiunilor. radius. DISECłIA MEMBRELOR A1 – DisecŃia membrului superior spatelui şi peretele antero-lateral toracic 1. Scheletul membrului superior (humerus. Tecile sinoviale. Explorare pe viu. 7. sternul. scapula – anatomie descriptivă. Muşchii anterolaterali ai antebraŃului pe planuri şi grupuri funcŃionale.spaŃiul intercostal). IV. 3. nervii şi venele superficiale. Mm. Anatomie aplicată). Centura scapulară (clavicula. Canalul carpian. vertebra tip.romboizi. Mm. vase şi nervi superficiali. loji musculare. (Fascia antebrahială. DisecŃia peretelui antero-lateral toracic ( muşchii pectorali. artera axilară şi ramuri. DisecŃia regiunilor dorsale ale antebraŃului şi mâinii. Arcadele arteriale. DisecŃia palmei. Anatomie pe viu. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A.

Cavitatea toracică : delimitare. segmente pulmonare.) 15 . Plexul lombar. Nervul femural.. Vasele bron-şice. Pachetul vasculonervos tibial posterior. Vasele mari de la baza inimii.ArticulaŃia coxo-femurală. Anatomia pe viu şi aplicativă) B.) 14. DisecŃia peretelui antero – lateral al abdomenului (muşchii laŃi ai abdomenului. Anatomie aplicată). Artera pulmonară. InervaŃia cordului. 11.conŃinut. DisecŃia regiunii antero – laterale a gambei şi dorsală a piciorului. Trigonul femural. (Fascia gambei. Limfo-ganglionii inghinali. loji musculare. Anatomie aplicată.Topografie toraco–pleuro-pulmonară. Aparatul valvular. Raporturi. Muşchii regiunilor. 9. ConfiguraŃia internă a cavi-tăŃilor inimii. Arterele coronare şi venele inimii.A2 – DisecŃia membrului inferior şi a peretelui antero-lateral abdominal 8.). fesieri. Canalul inghinal. Principalele articulaŃii ale membrului inferior). Arborele traheobronşic (Traheea toracică.plantei. BifurcaŃia traheei şi bron-hiile principale. DisecŃia regiunii dorsale a gambei şi plantei. DisecŃia regiunii fesiere şi posterioară a coapsei.) 10.drept abdominal şi teaca acestuia. DisecŃia regiunii anterioare a coapsei (Vena safenă mare.Mm. lobi. 4.posteriori ai coapsei. Fascia lata. Pediculul pulmonar). Inima (ConfiguraŃia externă. Scheletul centurii pelvine şi al membrului inferior (coxal. Canalul adductorilor). Vene şi nervi superficiali. conŃinut 2. Plămânul (ConfiguraŃia externă. Vasele femurale. (Mm. Mm. tibia. Scizurile pulmonare. fibula. (Regiuni topografice.Musculatura posterioară a gambei şi mm. Muşchiul diafragm – descriere. ramuri. Anatomie clinică. m. Anatomie aplicată. Vasele poplitee. comunicări. (Fosa poplitee-delimitare. formare şi ramuri. oasele tarsului. Nervii cutanaŃi. proiecŃie). 13. pelvitrohanterieni. Lacunele neuromusculară şi vasculară. Apertura toracică superioară. Pleura (sinusurile pleurale. traiecte vase şi nervi. Sinteză topografică a membrului inferior şi peretelui abdominal. 12. femur. topografie. Raporturile plămânilor. Plexul sacrat-formare. Pache-tul vasculonervos tibial anterior. DISECłIA VISCERELOR B1 – DisecŃia viscerelor toracale 1. Nervul ischiadic. 3. Mediastinul : împărŃire. metatarsului şi falangele.

Aparatul genital feminin (uterul-aspect exterior. Vezicula biliară. Ureterul la bărbat şi la femeie. Artera splenică). raporturi.segmente hepatice).ilionul (anatomie descriptivă.raporturi. raporturi). Aparatul genital masculin (Testiculul. Pancreasul (ConfiguraŃie externă. Peritoneul şi cavitatea peritoneală. raporturi. Stomacul (ConfiguraŃie externă. 8. Vena portă. veziculele seminale).raporturi). Nervii vag şi frenic în torace. Loja renală. Artera hepatică proprie. Glanda suprarenală (situare. raporturi.Anatomie aplicată 16. Raporturi.vascularizaŃie). Intestinul gros (anatomie. ovarul-aspect extern. Sinusurile pericadului. Pericardul fibros şi pericardul seros. LanŃul simpaticul abdominal. Raporturile stomacului. B3 – DisecŃia viscerelor uro–genitale 14. Jejun .5. raporturi). Rinichii (configuraŃie externă. Vezica urinară (configuraŃie. Limfaticele toracelui. Esofagul toracic-raporturi.raporturile capului. Splina (ConfiguraŃie externă.mezosalpinx. Aorta abdominală (limite. Pediculul renal (elemente componente. raporturi. Raporturi. Anatomie aplicată. Uretra.aspect exterior. NoŃiuni de anatomie clinică.ligamentele late. raporturi). ImpărŃirea topografică a peretelui abdominal.topografie. Ficat (Aspect exterior. corpului şi ale cozii. vascularizaŃie. Vena cavă superioară (formare. Sinteză topografică a viscerelor pelviene. 9. raporturi intrinseci şi extrinseci).raporturi. LanŃul simpatic toracic. B2 – DisecŃia viscerelor abdominale 7. Pedicul hepatic. 18. Duodenul (porŃiuni. 11. Căile excretoare intra şi extrarenale. 17. Sistemul venelor azygos.) Mezenterul. Mezoco-lonul transvers. Lobi. ramuri). Artera şi vena renală). căile sperma-tice intra şi extratesticulare. Peritoneul splenic. 6. Anatomie aplicată. Perineul. 12.raporturi.Omentul mic. 15. ramuri). Peritoneul hepatic. Anatomie aplicată 13. Anatomie clinică. tuba uterină-porŃiuni. Regiunea celiacă şi plexul celiac.raporturi). prostata-aspect extern. Peritoneul gastric. VascularizaŃia şi inerva-Ńia rinichiului şi a glandei suprarenale.porŃiuni. Anatomie aplicată. Bursa omentală. Vena cavă inferioară (formare. Esofagul abdominal. VascularizaŃia stomacului). AplicaŃii clinice 16 . Topografia cavităŃii peritoneale. VascularizaŃia duodeno-pancreatică). 10. Fascia de coalescenŃă Treitz. Căile biliare intra şi extrahepatice. Aorta toracică (raporturi. vascularizaŃie).

InervaŃia complexă a limbii. Dezvoltarea limbii. Faringele primitiv. Nervii arcurilor branhiale. Să aprofundeze (în baza noŃiunilor de embriologie însuşite în sem.I) cunoştinŃele studenŃilor stomatologi despre dezvoltarea extremităŃii cervico-cefalice. Anomalii în dezvoltarea dinŃilor. Dezvoltarea dinŃilor. NoŃiuni introductive privind dezvoltarea feŃei. 4. concomitent cu activitatea din sala de disecŃie. 2. EvoluŃia sacului dentar. 3. frecvent întâlnite de medicul stomatolog. Arcurile aortice. Să permită înŃelegerea proceselor de embriogeneză normală dar şi a mecanismelor de producere a malformaŃiilor capului şi gâtului. Musculatura branhială. ANATOMIA DEZVOLTĂRII CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. 3. Dentinogeneza. II. Formarea coroanei şi rădăcinii dentare. Regiunea branhială. Gura definitivă şi derivatele sale. Dezvoltarea glandei tiroide. Amelogeneza. Câmpul mezobranhial. Anomalii de dezvoltare. Să realizeze. Structuri de susŃinere. Să permită însuşirea sintetică a acelor noŃiuni de anatomie funcŃională a SNC şi a organelor de simŃ necesare viitorului medic stomatolog. o cât mai bună pregătire teoretică privind anatomia funcŃională a aparatului dentomaxilar şi să sintetizeze informaŃiile de anatomie clinică a viscerelor capului şi gâtului. Pungile endo şi ectobranhiale. Arcurile branhiale şi derivatele lor. Principalele anomalii de dezvoltare. Dezvoltarea craniului. 6. Condrocraniul (segmentul cordal şi segmentul precordal). Osificarea condrocraniului. Gura primitivă şi derivatele sale.SEMESTRUL II 48 ore curs 128 ore de lucrări practice I. Dezvoltarea glandei hipofize. 7. Dezvoltarea foselor nazale şi a palatului. Osificarea oaselor calvariei. SCOPUL CURSULUI 1. Anomalii. Punga faringiană Luschka. CONłINUTUL CURSURILOR A. EvoluŃia pungilor ectobranhiale. Dezvoltarea glandelor salivare mari şi mici. Anomalii de dezvoltare.Formarea mugurilor faciali şi a şanŃurilor intermugurale. Formarea cavităŃii bucale. 8. Cementogeneza. Fontanele şi suturi. Anomalii de dezvoltare. Derivatele pungilor faringiene. Dezvoltarea articulaŃiei temporo-mandibulare. 17 . 5. 2.

2. 3. 18 . Glandele salivare . Cavitatea laringelui. FuncŃiile laringelui. Musculatura faringiană. Sisteme traiectoriale la nivelul mandibulei. Sensibilitatea extero . Cavitatea nazală. Citoarhitectonica substanŃei cenuşii. Stâlpii traiectoriali longitudinali şi orizontali din partea fixă a viscerocraniului. 8. Tubul neural – dezvoltarea măduvei spinării şi encefalului. ŞI A ORGANELOR DE SIMł 1. Mucoasa respiratorie şi olfactivă. Descriere. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A APARATULUI DENTO – MAXILAR. Muşchii mobilizatori ai mandibulei. Structura de rezistenŃă a neuro şi viscerocraniului. 3. Topografia faringiană. forŃa musculară). Muşchii intrinseci şi extrinseci. VascularizaŃia şi inervaŃia complexă. structură. Căile descendente medulare (piramidale şi extrapiramidale). DecusaŃia piramidală şi decusaŃia lemniscală. VascularizaŃie şi inervaŃie. AplicaŃii clinice. senzitiv-senzorială. Vestibulul bucal şi cavitatea bucală propriu-zisă. Cavitatea faringelui. 9. 5. ProtracŃia şi retroducŃia. NoŃiuni de anatomie comparată. Structura trunchiului cerebral.N. 4. Nucleii proprii şi echivalenŃi ai trunchiului cerebral. Anatomia ATM – componente osoase din partea mandibulei şi a osului temporal (condilul mandibulei. Capsula ATM (fibroasă şi sinovială). Topografia cavităŃii bucale. ligamentele intrinseci şi extrinseci ale ATM. Faringele.structura osteocartilaginoasă. Baza craniului-importanŃă. Vase şi nervi. Fosele nazale – structură. Palatul moale. VISCERELE CAPULUI ŞI GÂTULUI 1. Laringele-descriere. Vasele şi nervii. Biodinamica ATM – axe articulare. Vestibulul nazal. 10. Sinusurile paranazale. Cavitatea laringelui. 7. a mucoasei cavităŃii bucale. discul articulaŃiei temporomandibulare (descriere.A. Canalele de excreŃie ale glandelor salivare mari. VariaŃii anatomice ale articulaŃiei temporomandibulare. Explorarea clinică a muşchilor aparatului dento-maxilar). ImplicaŃii clinice.clasificare. funcŃii). 6. fosa mandibulară şi tuberculul articular). Căile ascendente medulare.şi proprioceptivă. structură. topografie.C. 2. Repere în anestezie. Mişcările de coborâre şi de ridicare ale mandibulei. C.Factorii morfogenetici. ANATOMIA FUNCłIONALĂ A S. Mişcarea de lateralitate a mandibulei. InervaŃia şi vascularizaŃia. ConfiguraŃia internă a măduvei spinării. Anatomia descriptivă şi funcŃională a muşchilor masticatori (secŃiunea fiziologică. Cavitatea bucală. Nasul extern.

Căi ascendente din teritoriul nervilor cranieni. neuro şi visce-rocraniul. Oasele craniului visceral: osul maxilar (corp şi procese). 8. Mandibula ( corp şi ramuri. Gaura occipitală mare. CRANIOLOGIA 1. comunicări. etmoid. Osul nazal. Prezentarea generală a oaselor neurocraniului. descrierea fosei temporale (pereŃi. 5. comunicări). sinusurile paranazale. Analizatorul acustic şi vestibular. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE 1. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE A. 4. Sinusul maxilar-pereŃi. gaura mentală. 2. indispensabilă pentru înŃelegerea anatomiei descriptive şi aplicate a capului şi gâtului. inserŃii musculare. temporal. InserŃii musculare pe mandibulă. anatomie aplicativă. Calvaria. Lemniscul trigeminal. Planum temporale. Suturi. III. Gaura mandibulei. Calea optică 6. lama verticală procese). Orificii nervoase şi vasculare. InserŃii musculare. occipital. Osul zigomatic. Analizatorul optic. Exobaza: Prezentare generală. conŃinut. FaŃa externă şi internă a acestora. Cornetul nazal inferior. Căile nervoase. 19 . procesul pterigoidian. Prezentarea generală a craniului: ossa cranii. Să permită studenŃilor stomatologi cunoaşterea aprofundată a noŃiunilor de craniologie. Norma lateralis: prezentare generală. 2. canalul mandibular. Osul lacrimal. AplicaŃii clinice. 7. orificii de drenaj. Osul palatin (lama orizontală.medie şi posterioară)-delimitare. comunicări. Sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale. Endobaza : Fosele craniene (anterioară. Septul osos nazal. Cavitatea nazală: pereŃii foselor nazale. Studiul în detaliu a viscerocraniului este o condiŃie esenŃială pentru studentul stomatolog. Vomerul. 6. Norma occipitalis-liniile nucale. Calea gustativă.4. Puncte craniometrice. Repere folosite în anestezie. elemente de relief osos. palatul osos. IV. Fontanele. Lucrările practice în sala de disecŃie să asigure un bagaj sufient de noŃiuni de anatomie clasică şi aplicativă a extremităŃii cervico-cefalice şi o pondere crescută a celor de interes imediat pentru studenŃii stomatologi.faŃa externă şi faŃa internă. 3. ossa faciei. FaŃa inferioară a stâncii temporalului. 5. Descrierea părŃilor componente ale oaselor sfenoid. Calea durerii dentare.

aferenŃe. Ganglionii simpatici cervicali superior. comunicări). inserŃie. occipitală).raporturi.pratraheală. raporturi. Vena jugulară internă-origine. sinus carotic. Fosele infratemporală (delimitare.traiect. traiect. Anatomie clinică. traiect. Fosa pterigo-palatină ( delimitare. origine reală. Artera carotidă internă: origine. Artera carotidă externă: traiect. 5. origine reală. a. 8. ramuri intracraniene.9. Test control craniologie. inervaŃie. 3. ramuri. traiect. 10. Diafragma stiliană-alcătuire. acŃiune. canal de excreŃie. Fascia cervicală. raporturi. SpaŃiul laterofaringian-retro şi prestilian-topografie. conŃinut. inferior (stelat): descriere. ÎmpărŃirea topografică a gâtului. Norma anterior-puncte de emergenŃă trigeminale. raporturi. conŃinut. teritoriu de distribuŃie.Anatomie funcŃională. raporturi.lamele superficială. Orbita: delimitare.origine. Nervul vag: componenŃa în fibre.Glanda tiroidă: configuraŃie. faringiană ascendentă. Osul hioid. B. Loja glandei: delimitare. linguală. prevertebrală. ramuri. vascularizaŃie. Muşchii suprahioidieni. tiroidă supe-rioară. Muşchii infrahioidieni. traiect. Venele superficiale ale gâtului (v. jugulară anterioară. comu-nicări. Dezvoltarea dinŃilor. Nervul accesor: componenŃa în fibre. glomus carotic. 6. comunicări). Anatomie funcŃională. Muşchiul platysma. raporturi. raporturi. a. 2. raporturi. origine aparentă. importanŃa clinică. teritoriu de distribuŃie. comunicări. inervaŃie. LanŃul simpatic cervical: descriere. inervaŃie. ramuri. ramuri colaterale (a. Muşchii planşeului bucal (milohiodian. Ganglionii limfatici ai gâtuluilanŃuri ganglionare. v. origine aparentă. ramuri. Lucrare practică de embriologie. mijlociu (inconstant). ramuri. inserŃie. SpaŃiul interscalenic. raporturi. vascularizaŃie. origine aparentă. Vasele subclaviculare: traiect.raporturi. conŃinut. raporturi. 11. eferenŃe. Seminar recapitulativ. jugulară externă). geniohioidian şi pântecele anterior al m. Artera carotidă co-mună: traiect. 20 . origine reală. Nervul hipoglos:-componenŃa în fibre. 7. vagina carotica. teritoriu de distribuŃie. Glandele paratiroide.afluenŃi. conŃinut. Muşchii scaleni. raporturi. 4. raporturi. Plexul cervical: formare. Muşchiul sternocleidomastoidian-origine. Mănunchiul vasculonervos al gâtului-alcătuire. ramuri. DISECłIA GÂTULUI 1. 9. Anatomie funcŃională. inervaŃie. Glanda submandibulară: descriere. Anatomie clinică. digastric). a.

Ganglionii limfatici ai capului – grupe ganglionare . ImplicaŃii clinice. Muşchiul maseter.ComponenŃa fibri-lară.raporturi. Lucrare practică de embriologie. nazal şi orbitei. Orbita-conŃinut. prelungirile glandulare. eferenŃe. Traiect. ramuri în totalitate.arcurile şi pungile branhiale. 10. Glanda parotidă: loja parotidiană. DISECłIA VISCERELOR CAPULUI ŞI GÂTULUI / SISTEMUL NERVOS CENTRAL ŞI ORGANE DE SIMł 1. Anatomie clinică. Anatomie funcŃională. ramuri. DISECłIA CAPULUI 1. raporturi. SpaŃiul paraamigdalian. InervaŃia cutanată a feŃei. Artera facială: traiect. Derivate. Nervul mandibular-traiect. trohlear. cartilaje. ramurile în totalitate. vascularizaŃie şi inervaŃie. raporturi. D. Artera temporală superficială: traiect. Origine reală şi aparentă. Ganglionul pterigopalatin-aferenŃe. raporturi. Anatomie clinică. Anatomia 21 . eferenŃe. 3. originea aparentă. raporturi. ramuri. Nervul glosofaringian: componenŃa fibrilară. Nasul extern – planuri stratigrafice. otic-aferenŃe. DinŃii sinusali. Ramurile trigemenuluisistematizare. Ganglionul ciliar-aferenŃe. Sinusurile paranazale-sinusul maxilar:trepanaŃia peretelui anterior. Ganglionul trigeminal Gasser. 4. ramuri. Nervii motori ai globului ocular. Artera oftalmică. raporturi. Ganglionul submandibular. prelungiri. ramuri. Anatomie aplicată. eferenŃe. orificii de drenaj. Vena facială. abducens. Nervul trigemen-origine reală şi origine aparentă. Traiect intracranian. 11. Muşchii mimicii grupaŃi în jurul orificiului bucal. 5. Anatomie funcŃională. Anatomie funcŃională. 6. Test de control din anatomia regiunii cervicale.oculomotor. raporturi. ArticulaŃia temporomandibulară. traiect. Glanda sublinguală: spaŃiul submucos sublingual. raporturi intrinseci şi extrinseci ale parotidei. Nervul facial: componenŃa fibrilară. Muşchiul temporal. vascularizaŃie şi inervaŃie. Muşchii pterigoidian medial şi lateral. traiect. raporturi. ramuri. 11.Muşchii extrinseci ai globului ocular. ducte excretoare. Ductul parotidian. 9. 2. InervaŃia dinŃilor. Nervul oftalmic-traiect. Anatomia funcŃională. originea aparentă. C. eferenŃe. raporturi. Anatomie aplicativă. ramuri. 7. Ganglionul funcŃională. Anatomie funcŃională. Artera maxilară: traiect. ramuri. raporturi.agenŃii motori. Vena facială. 8. aferenŃe. 12. Regiunile topografice ale capului – sistematizare. Muşchii mimicii: caractere generale. ConŃinutul fosei pterigopalatine: Nervul maxilar-traiect.10. pereŃi. Repere în anestezie.

Metatalamusul – corpii geniculaŃi lateral şi medial. artera bazilară. 8.Ventriculul IV. 12. lobuli. intumescenŃe. ÎnŃelegerea rolului cercetării fundamentale în perfecŃionarea clinică a viitorului medic stomatolog. Calea optică şi calea acustică. SCOPUL CURSULUI: 1. Orofaringele-fosa tonsilară. Originile aparente ale nervilor cranieni.2. AplicaŃii practice. ConfiguraŃie externă . Măduva spinării –aşezare.feŃe. VascularizaŃia măduvei spinării. Ventriculii lateral. Ventriculul III. Cavitatea laringeluiaditusul laringian. 7. musculatura intrinsecă şi extrinsecă. ConfiguraŃia externă a emisferelor cerebrale. Faringele-musculatură. FisuraŃie. 5. atât de importantă în chirurgia practică. Venele cerebrale. Muşchii planşeului bucal. Seminar recapitulativ S. componente. VascularizaŃie. Plicile vocale. 14. glota. vase. 13. articulaŃii. DisecŃia laringelui – cartilajele laringelui. 3. raporturi.vase. 10. Cavitatea bucală. DisecŃia peretelui anterior al vestibulului bucal-muşchi. punŃii şi mezencefalului. Lobi. VascularizaŃie. Meningele spinal. 6. anatomie clinică. Meningele. vase. NoŃiuni de anatomie clinică. 2. Rădăcinile ventrale şi dorsale ale nervilor spinali. Nucleii bazali. 4. structură. 11. nervi. Sistemul limbic şi calea olfactivă. fisuri şi şanŃuri. Raporturile leptomeninge-vase cerebrale.N. Anatomie aplicată. ConfiguraŃia externă a bulbului. Trunchiul cerebral – aşezare. Cunoaşterea anatomiei speciale a teritoriului oro-maxilo-facial. Neoencefalul. Pedunculii cerebeloşi. etajele supra şi infraglotic. giraŃie. Studiul sistemului nervos central pe secŃiuni. Vasele creierului-artera carotidă internă. Topografie faringiană. LimbaconformaŃie externă. şanŃuri. VascularizaŃia cerebelului. 22 . Fosa romboidă. Anatomie descriptivă. Anatomie aplicată.C. vase şi nervi. Loja glandei sublinguale-conŃinut. Principalele arii corticale. Sinusurile venoase ale durei mater. ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I. Diencefalul – hipotalamus. muşchi. Cerebelul-configuraŃia externă a vermisului şi a emisferelor cerebeloase. nervi. raporturi. talamus. Cortexul cerebral. nervi. 9.

. 5. repere şi aplicaŃii practice privind regiunile retromolare. 23 . . 2. 3. cât şi raporturile dinŃior cu aceste elemente. astfel încât aceasta anatomie să devină utilă pregătirii clinice. ANATOMIA APLICATĂ A CAVITAłII BUCALE . astfel incât să poată selecta reperele anatomice vizibile şi invizibile pe care să le poată adapta ulterior la fiecare pacient. inervaŃie. III. . vascularizaŃie şi inervaŃie. 6. 2. OBIECTIVELE CURSURILOR: Ne propunem ca la terminarea cursurilor şi lucrărilor practice studentii să fie capabili: 1. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. . Să cunoască toate formaŃiunile anatomice care pot constitui obstacole morfologice în chirurgia implantologică. Să cunoască spaŃiile cervico.3. Să cunoască cinematica mandibulară şi rolul el în mecanica masticaŃiei. . Să cunoască bazele anatomice privind anestezia în stomatologie. cât şi drenajul limfatic în teritoriul oro-maxilo-facial. .Detaiii de suprafată. Să aibe un bagaj complet de cunoştinŃe care să le permită în timp evitarea oricărui tip de iatrogenii consecutive practicii chirurgicale în stomatologie.Diviziune topografică. repere şi aplicaŃii practice privind vestibulul bucal.Clasificarea glandelor salivare mici. II. mucoasa vestibulară. şi mucoasei alveolare (gingiei). . repere şi aplicaŃii practice privind regiunea palatină.Regiunea palatină: mucoasa regiunii. spaŃiul pterigomandibular.Modificări morfologice la edentatul total. 4.InervaŃia senzitivă a dinŃilor. . . vascularizaŃie.Vestibulul bucal: împărtire.Regiunea sublinguală mucoasa regiunii. repere şi aplicaŃii practice privind regiunea sublinguală . Să cunoască bazele anatomice privind propagarea infecŃillor cu punct de plecare dentar. raporturile glandei sublinguale.Regiunile retromolare: mucoasa regiunii. 7. Informarea asupra aplicaŃiilor practice.faciale şi rolul lor în practica oro-maxilo-facială.Detaiii de suprafaŃă.Detaiii de suprafaŃă. Să cunoască distribuŃia topografică a elementelor vasculo-nervoase în teritoriul oro-maxilo-facial.Detalii de suprafată. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A CAVITĂłII BUCALE . loja sublinguală.

.Procesele alveolare edentate total: clase de atrofie şi aplicaŃii practice în implantologie. şi aplicaŃii practice.Procesul alveolar al maxilarului şi relaŃile lui cu dinŃii. vascularizaŃie.Morfologie radiculară externă la grupul frontal. . TOPOGRAFIA PROCESELOR ALVEOLARE .ConsideraŃii anatomo-clinice privind conŃinutul canalului mandibular . . . . . .Morfologie radiculară externă la grupul frontal. . .3. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A SINUSURILOR MAXILARE .AplicaŃii practice privind anestezia supraperiostatală.Morfologie radiculară externă la grupul molar.Date morfologice privind compactele şi Ńesutul spongios mandibular. .RelaŃiile dinŃilor inferiori cu canalul mandibular.RelaŃille liniei milohloidiene cu apexurile dentare. .morfologie.Procesul alveolar mandibular şi relaŃile lui cu dinŃii.ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 5. . anomalii de dezvoltare. . .PereŃii sinusului maxilar adult .Aspecte privind embriologia şi dezvoltarea sinusurilor maxilare. 4. NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII INFERIORI . 24 . .Morfologie radiculară externă la grupul premolar. NOłIUNI DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ LA DINłII SUPERIORI .Variante topografice privind nervul alveolar inferior 7. . inervaŃie.AplicaŃii practice în implantologie.ImportanŃa clinică a cunoaşterii morfologiei radiculare externe 6.Sistemul de drenaj al sinusului maxilar.Clasificarea mandibulelor în funcŃie de calitatea osului.Morfologie radiculară externă la grupul premolar. STRUCTURA FUNCłIONALĂ A MANDIBULEI ŞI TOPOGRAFIA CANALULUI MANDIBULAR .Traiectul canalului mandibular.Morfologie radiculară externă la grupul molar. .

AplicaŃii practice privind raporturile A. TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ A ARTICULAłIEI TEMPORO- 25 . . aplicaŃii practice în endodonŃie şi implantologie. . . BAZELE ANATOMICE ALE PROPAGĂRII INFECłIILOR CU PUNCT DE PLECARE DENTAR . 10.Topografia nervilor alveolari postero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie.ÎmpărŃirea acestor spaŃii pe criterii clinico-stomatologice.Raporturile A.căi de propagare a infectiflor cu punct de plecare dentar.Clasificarea articulaŃiilor în funcŃie de poziŃia discului articular aplicaŃii practice. cale de propagare a infecŃiilor dentare.RelaŃiile dinŃilor cu spaŃiile peribucale.Topografia nervului lingual şi aplicaŃii practice pentru anestezie.Rolul muşchilor masticatori în cinematica mandibulară.Morfologia şi funcŃia meniscală (discală). CINEMATICA MANDIBULARA ŞI MECANICA MASTICATIE1 .AplicaŃii practice privind tulburările interferenŃei discului articular.M. .Mecanica masticaŃiei. . . CONSIDERAłII ANATOMO-CLINICE PRIVIND SPAłILE CERVICO-FACIALE .Topografia nervului alveolar inferior şi aplicaŃii practice pentru anestezie. . dislocări şi aderente.M.Topografia nervilor alveolari antero-superiori şi aplicaŃii practice pentru anestezie. . 9. . . .Comunicările acestor spaŃii.Grosimea masticatorie şi fasciile muşchilor masticatori.Topografia nervului mental şi aplicaŃii practice pentru anestezie. ANATOMIA MANDIBULARE .DistribuŃia Ńesutului conjunctiv lax în teritoriul oro-maxilo-facial. . aplicatii practice.Variante morfologice ale raporturilor dento-sinusale. 11. . . 12. . 8.PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor dentare. . căi de difuziune a infecŃiilor dentare.Topografia nervului bucal şi aplicaŃii practice pentru anestezie.T.RelaŃia centrică şi mişcările mandibulare. BAZELE ANATOMICE PRIVIND ANESTEZIA ÎN STOMATOLOGIE .T.Topografia nervilor palatini şi aplicaŃii practice pentru anestezie. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ ŞI APLICATĂ PRIVIND RAMURILE PERIFERICE TRIGEMINALE.. .Difuziunea infecŃiilor dentare în zona cervicală.

MicroinervaŃia dento-parodontală ŞI DRENAJUL 14.Topografia ramului cervical. 13. - Vasele limfatice din regiunile peribucale superficiale.Topografia ramurilor zigomatice.Topografia ramurilor bucale. NOłIUNI PRIVIND MICROVASCULARIZAłIA ŞI MICROINERVAłIA DENTO-PARODONTALĂ Surse arteriale. AplicaŃii practice privind topografia acestor ramuri şi posibilităŃile lor de lezare în practica oro-maxilo-faciali. ObservaŃii privind vasele pulpare şi rolul lor în activitatea dentino-formatoare.. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A RAMURILOR TERMINALE ALE NERVULUI FACIAL .Diviziunea terminală a nervului facial. . Vasele limfatice ale limbii. Vasele limfatice dento-parodontale. Aspecte vasculare speciale. . TOPOGRAFIA CANALELOR STENON ŞI WHAR'TON 26 . . . Vasele limfatice ale regiunii palatine. Vasele limfatice ale glandelor salivare mari. Vasele limfatice ale articulaŃiei temporo-mandibulare şi ale muşchilor masticatori. ObservaŃii privind vasele parodontale şi rolul lor în amortizarea presiunilor şi apariŃia. . ObservaŃii şi aplicaŃii practice privind vasele limfatice de mai sus. 15. aferenŃele şi eferenŃele lor. 16.Topografia ramului marginal al mandibulei.Topografia ramurii temporale (temporo-frontale). bolii parodontale.Topografia nervilor maxilar şi mandibular la baza craniului şi aplicaŃii practice pentru anestezie. TOPOGRAFIA GRUPELOR GANGLIONARE LMIFATICE LIMFATIC ÎN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL - Clasificarea ganglionilor limfatici din teritoriul oro-maxilo-facial.

Delimitarea acestor regiuni. .topografie şi ramuri.Gaura supraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice. REGIUNEA OCCIPITALĂ ŞI REGIUNEA FRONTALĂ . . . dispozitie şi aplicaŃii practice. Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind canalul parotidian Stenon.Delimitarea regiunilor calvariei de regiunile feŃei. Muşchii masticatori Artera maxilară .Fascia temporală. .Regiunea parietală 2.enumerare planuri. 4.ÎmpărŃirea acestor regiuni având în vedere necesitatea unei concordanŃe anatomo-topografice şi clinico-stomatologice. IV.AplicaŃii practice în regiunea temporală. . . . Descoperirea chirurgicală şi aplicaŃii practice privind ductul submandibular Wharton.FaŃa şi figura.Sistemul musculo-aponevrotic superficial. . Originea şi topografia canalului Wharton.Mănunchiuri vasculo-nervoase în regiune.Stratigrafie.Delimitare.Elemente vasculo-nervoase subcutanate. perniŃa de grăsime temporală şi topografia ramurii temporale a nervului facial. 27 .Sinusurile frontale: pereŃii şi posibilităŃi de abord chirurgical 3. REGIUNEA TEMPORALĂ . Nervul mandibular şi ramurile lui în regiune. topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia. căi de propagare a infecŃiilor dentare.- Originea şi topografia canalului Stenon. REGIUNEA INFRATEMPORALĂ Delimitarea regiunii. .Delimitarea regiunilor capului de regiunile gâtului. . . Comunicările regiunii.Planul vasculo-nervos profund. . .Stratigrafie. ÎMPARłIREA TOPOGRAFICĂ A CAPULUI ŞI GÂTULUI . . CONTINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1.

PereŃii orbitei şi aplicaŃii practice privind raporturile lor. SpaŃiile regiunii infratemporale: pterigoidian şi pterigo-mandibular Alte aplicaŃii practice 5. raporturi intrinseci. AplicaŃii practice în regiunea-bucală EvidenŃierea reperelor utile în anestezie la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 7. Regiunea palpebrală: stratigrafie şi aplicaŃii practice. Gaura infraorbitală: topografie şi aplicaŃii practice. raporturi şi aplicaŃii practice. REGIUNEA NAZALĂ. Loja maseterină: delimitare. prelungiri. Planul muscular şi loja geniani (bucală). topografie şi aplicaŃii practice privind anestezia. comunicări şi aplicaŃii practice în stomatologie.- Nervul maxilar în regiune. Planul osos al regiunii. Fosa retromandibulară: delimitare şj comunicări. Diviziunea anatomo-clinică a regiunii nazale. REGIUNEA BUCALĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii a natormo-clinice. 6. Detalii de suprafată la nivelul pavilionului urechii. ConŃinutul şi comunicările spaŃiului bucal. Stratigrafie: enumerare planuri. Nasul extern: aspect şi stratigrafie. AplicaŃii practice în regiunea nazală şi auriculară. Comunicările orbitei şi aplicaŃii practice. REGIUNEA AURICULARĂ ŞI REGIUNEA ORBITALĂ Delimitarea acestor regiuni. pediculi. conŃinut. 28 . ConŃinutul orbitei. Aspectul regiunii. Ductul parotidian: topografie. Glanda parotidă: raporturi parietale. Stratigrafia în partea anterioară a regiunii. VascularizaŃia şi inervatia regiunii nazale şi auriculare. AplicaŃii practice la nivelul regiunii parotideo-maseterine în chirurgia -oro-maxilo-facială. Raporturile meatului audutiv extern. REGIUNEA PAROTIDEO-MASETERINĂ Delimitare şi împărŃire folosind criterii anatomo-clinice.

8. 13. Delimitare şi stratigrafie. Stratigrafia în regiunea submandibulară. Raporturile glandei submandibulare. traheotomia şi traheostomia. REGIUNILE SUPAHIOIDIENE Delimitarea regiunii submentale şi a regiunilor submandibulare. Pozitia crinică şi chirurgicală în regiunea submandibulară. REGIUNEA DE TRANZIłIE VASCULO-NERVOASĂ CERVICO-TORACICĂ .Delimitare şi stratigrafie. Stratigrafie şi aplicaŃii practice în regiunea submentală. . AplicaŃii practice în regiunea submandibulară.Planul vasculo-nervos al regiunii. 10.- Aparatul lacrimal. Vasele şi nervii în regiunife labială şi mentală. APLICATII PRACTICE PRIVIND REGIUNILIE PERIBUCALE . .Delimitare şi stratigrafie. . topografie şi raporturile lor cu glanda tiroidă. . Aspectul extern şi stratigrafia în regiunile labială şi mentală. Determinarea poziŃiei găurilor infraorbitală şi mentală.PosibilităŃi de propagare a infecŃiilor cu punct de plecare dentar. Gaura mentală: consideraŃiuni anatomo-clinice.Descoperiri chirurgicale şi ligaturi de artere. Vasele şi nervii regiunii. 11.AplicaŃii practice. REGIUNEA MENTALĂ Delimitarea acestor regiuni. Bazele anatomo-clinice privind anestezia în stomatologie. REGIUNEA LATERALĂ A GÂTULUI.AplicaŃii practice. Topografia arterei linguale şi a arterei faciale în regiunea submandibulară. . 12. ANATOMIA PE VIU A CAPULUI ŞI GATULUI 29 . . AplicaŃii practice privind.Anatomie pe viu. Măsurători la nivelul punctelor de emergenŃă periferică trigeminală 9. REGIUNEA TRIGONULUI CAROTIC ŞI REGIUNEA INFRAHIOIDIANA . AplicaŃii practice în regiunile tabială şi mentală. REGIUNEA LABIALA (ORALĂ).Planul vasculo-nervos al regiunii.

. 5. axe. . . 1988 "Oral Anatomy".Palparea planşeului cavităŃii bucale.V. 1996 3. TERMINOLOGIA ANTROPOMETRICĂ UTILIZATĂ ÎN STUDIUL APARATULUI DENTO-MAXILAR Puncte craniometrice anterioare. 1998.AplicaŃii practice. Ed. Mureş. DESCOPERIRI ŞI LIGATURI DE ARTERE Arterele care pot fi lezate în timpul procedurilor chirurgicale sau în timpul tratamentului stomatologic.Palparea ganglionflor limfatici ai capului şi gâtului. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei faciale.Palparea glandelor salivare mari. planuri. .Palparea punctelor de emergenŃă periferică trigeminali. Podoleanu. traheei şi glandei tiroide. "Artera carotidă externă .V. The C. Tg. Linii. 16. diametre şi indici.Sicher S. Cerma.M. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei linguale. Cerma. al muşchilor masticatori şi al muşchiului sternocleidomastoidian. .Ph. " Anatomia clinică a capului şi gâtului". limbii. 1999 30 .Palparea hioidului. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei temporale superficiale. dentare şi alveolare. 2. posterioare. 2000 "Notiuni de anatomle topografică a capului şi gâtului” . L. 6. 4. Măsurători şi identificări pe craniu V. Nimigean. Ed. BIBLIOGRAFIE: 1.F. . 1980 " Cours universitaire de morphologie cranio-faciale".L. Nancy.Seres Sturm L. . .Detalii şi repere pe radiografia de faŃă. Nimigean. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei palatine mari.Vaillant.Palparea arterelor. ..Palparea contururilor osoase şi a articutaŃiei temporo-mandibulare. I. Cerma. laringelui. Mosby Company.Nimigean. "Anatomie cervico-oro-facială.Detalii şi repere pe radiografia de profil. 14.Podoleanu.V. ANATOMIA RADIOLOGICA A CAPULUI .Determinarea tonusului muşchilor mimicii. Ed.Detalii şi repere în incidenŃe speciale 15. Descoperirea chirurgicală şi ligatura arterei carotide externe. V. laterale. . ..

leziuni ischemice reversibile. Să poată descrie şi comenta din punct de vedere anatomo-patologic afecŃiunile studiate în clinică. InflamaŃii nespecifice. lipidice şi glucidice InflamaŃia: GeneralităŃi asupra procesului inflamator. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului. 31 . distrofii protidice. Lucrare de control 2. inflamaŃii nespecifice şi specifice. infarct Distrofiile: definiŃie. EVALUARE: 1. tumori) ÎnŃelegerea şi însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie orală Prezentarea leziunilor histologice în corelare cu mecanismele fiziopalogice şI manifestările clinice. tromboza. embolie. Seminarii la lucrările practice 3. Să sensibilizeze viitori clinicieni asupra importanŃei decisive a diagnosticului histopatologic pentru practica medicală. congestie. Examen practic 4. V. distrofii. studenŃii să fie capabili să: Să cunoască cu precizie principalele leziuni din punct de vedere anatomopatologic şi să înŃeleagă principalele modificări histologice precum şi mecanismele lor de producere din cele mai importante afecŃiuni ale organismului. Să utilizeze corect terminologia specifică bolilor. Să poată interpreta un buletin de analiză histopatologică. ConŃinutul cursului Curs introductiv: Obiectul de studiu al anatomiei patologice Tulburările circulatorii: Hiperemie.VI. Examen teoretic-curs 10% 10% 10% 70% ANATOMIE PATOLOGICĂ ANUL II Un semestru 32 ore curs 48 ore lucrări practice Scopul cursului: ÎnŃelegerea şI însuşirea noŃiunilor fundamentale de patologie generală (tulburări circulatorii.

Pericardita fibrinoasă 2. mucoasei bucale şi limbii. Manifestări orale ale unor boli sistemice. Patologia glandelor salivare. Stază sangvină renală. tumori maligne epiteliale. 3. Apendicita acută flegmonoasă. Boala de focar.InflamaŃii specifice: (tuberculoza. 6. placa de aterom Stază sangvină pulmonară cronică. 7. ConŃinutul lucrărilor practice Lucrări de macroscopie Lucrări de microscopie Tulburări circulatoriiTrombus.şI extracelular. sifilisul congenital şi dobîndit. Boala Gaucher. Leziuni precanceroase buco-maxilo-faciale. Patologia parodonŃială. Hialinul intra. Infarct pulmonar. 6. Infarct renal. vindecarea plăgilor cutanate. Patologia maxilarelor. ulcerul gastric Amiloidoza renală. tumori maligne conjunctive) Tumorile de origine epitelială. Distrofii 1. Patologia buzelor. Patologia articulaŃiei temporomandibulare. Stază sangvină hepatică. tumori benigne conjunctive. Tumorile de origine conjunctivă. tumori mixte. evoluŃia unui focar de fractură. Patologia limfoganglionară cervico-facială. 3. Infarct miocardic. Tumorile cavităŃii bucale VI. boala cu incluzii citomegalice. reumatismul articular acut şi cronic. Clasificarea tumorilor (tumori benigne epiteliale. 8. Distrofia fibrinoidă. 2. obrazului. 4. Tumorile disembrioplazice (teratoame) Patologie orală: Tulburări de dezvoltare. 2. 5. Steatoză hepatică. Leziuni celulare ischemice reversibile. 32 . Patologia pulpei dentare. 7. Caria dentară. InflamaŃii nespecifice. 1. 9. 4. Leziuni traumatice.(în nodulul Aschoff). 5. procesele de regenerare nervoasă Tumorile: GeneralităŃi. 1. actinomicoza) Procesele de regenerare şi reparaŃie: Ńesut de granulaŃie. Staza biliară intrahepatică. Boala Niemann-Pick.

9. Hemangiomul capilar cutanat. Carcinomul mamar ductal invaziv. 4. Boala cu incluzii citomegalice. 4. Limfoame maligne – limfom Hodgkin. 8. limfoame maligne nonhodgkiniene 12. Carcinomul bazocelular 2. 6. carcinomul gastric 7. 8. Nevul nevocelular. Granulomul de corp străin. 11. Granulomul tuberculos. Aortita luetică. Abcesul hepatic. endocardita infecŃioasă pielonefrita acută pneumonia francă lobară bronhopneumonia hepatita cronică. 5. Fibrosarcomul Patologie orală.(tbc pulmonar şi ganglionar) 2. 7. Granulom de reparaŃie gigantocelular (epulis). Fibroadenomul mamar. 2. Tumori maligne 1. 4. Tumori benigne 1. carcinomul de col uterin 11. Neurinomul (schwannomul) 8. carcinomul renal cu celule clare 10. 3. 5. 6. Enterocolita acută ulcero-hemoragică. Bola reumatismală a cordului: granulomul Aschoff (miocardita reumatismală). 3. 5. 5. 7.Chist branhial. Leiomiofibromul uterin. Leptomeningita acută purulentă. Lichen plan bucal. carcinomul hepatocelular 8. Adenom pleomorf de glandă parotidă. 1. Polipul. Melanomul malign. Carcinom apărut în cadrul unui adenom pleomorf. Parotidita epidemică. Carcinomul spinocelular. 10.3. 4. 7. 2. carcinomul bronhopulmonar 9. 3. glomerulonefrita acută difuză poststreptococică 4. Adenocarcinomul de colon şI metastazele limfoganglionare ale acestuia. 6. Papilomul. Pielonefrita micotică. 33 . 12. Actinomicoza. łesutul de granulaŃie. 6. ciroza hepatică InflamaŃii specifice 1. Adenomul pleomorf de glandă parotidă. endocardita reumatismală 3.

5. Granulomul dentar piogen. Taşcă C. Raven Press. Verejan Irina Curs de morfopatologie pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. Parotidită epidemică. New York. 6th ed.originii şi semnificaŃiei noŃiunilor de bază 34 . 6. Stăniceanu Florica Histopatologie practică. Introducerea limbajului chimic şi biochimic şi explicarea importanŃei. Robbins SL. 1994 4. Evaluare: Lucrări de control…………………………………………………10% Examen practic…………………………………………………….20% Examen teoretic – scris…………………………………………. Cerma. UMF Bucureşti.. 10. WB Saunders Company. OBIECTIVELE CURSULUI 1. 1989 3. Carcinom scuamocelular de limbă. 8. 1994. Bucureşti. Pathologic basis of disease. Ed.70% BIOCHIMIE ANUL I semestrul I – CHIMIE. care ajută la înŃelegerea fenomenelor biologice normale şi patologice II. 1999.5. Taşcă C. semestrul II . 2001 2. VIII. Diagnostic surgical pathology. SCOPUL CURSULUI: Sistematizarea într-un tot unitar a ansamblului cunoştinŃelor acumulate de chimia şi biochimia modernă. Boala cu incluzii citomegalice. Kumar V. Sternberg S. ştiinŃe cu caracter formator. Curs de morfopatologie. Cotran RS. Ameloblastom Recapitulare VII.. 7. Bibliografie: 1.BIOCHIMIE 32 ore curs (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) 32 ore lucrări practice (semestrul I) şi 32 ore curs (semestrul II) I.

dezoxizaharuri. Glicoproteine şi proteoglicani: structuri şi roluri. Cunoaşterea şi înŃelegerea proceselor metabolice desfăşurate în Ńesuturile oro-dentare în perspectiva modernizării procedeeelor terapeutice. SusŃinerea interesului studenŃilor în studierea chimiei şi biochimiei prin implicarea chimiei şi biochimiei în dezvoltarea societăŃii. elastină. biosinteza proteinelor. chimic şi biologic în care operează fiecare biomoleculă. Glicoproteine salivare.semnificaŃie clinică Chimia lipidelor: clasificarea lipidelor. hemoglobină. B6. ARN (structură. în contextul în care . formele ciclice ale glucidelor.2. esenŃiale pentru înŃelegerea chimiei şi biochimiei moderne 6. eicosanoizi CompoziŃia chimica a dinŃilor RelaŃia fluorului cu structurile dentare Procese chimice in cariogeneză 35 . inhibiŃia şi reglarea activităŃii enzimelor. biosinteză). ADN (structură. rol ) Proteine: structură. medicina dentară modernă beneficiază din ce în ce mai mult de noile cercetări ştiinŃifice cu caracter chimic şi biochimic 5. fosfogliceride. biosinteză). imunoglobuline. denumire. Asigurarea înŃelegerii contextului fizic. biotina (structură. B1. F. reglare şi relaŃia structură-funcŃii 4. C. izomeria monozaharidelor. forme biologic active. termodinamică. aminozaharuri. E. III. izoenzime Vitamine: A. Cunoaşterea celor mai noi şi importante tehnici şi a principiilor acestora . nomenclatură. specificitate. clasificare. oligo. acidul pantotenic. Relevarea problemelor majore. cinetică. acizi graşi. colagen. proprietăŃi.şi polizaharide. PP. proteine din dinŃi Enzime: structură. D. K. proprietăŃi fizico-chimice ale monozaharidelor. mioglobină. mutaŃii Chimia glucidelor: caracteristici generale ale glucidelor. B12 (fără structură). gliceride. reacŃie sau cale metabolică 3. rol) Acizi nucleici: structura chimică. în special cele legate de evoluŃie . codul genetic. B2. glutationul (structură. lipide nesaponifiabile. CONłINUTUL CURSURILOR DE CHIMIE: Apa şi echilibrul acido-bazic Aminoacizi: structură. citocromul c. proprietăŃi. proprietăŃi Peptide: clasificare. acizii folici.

calea pentozofosfaŃilor. ReacŃii chimice fundamentale 4. Cinetica enzimatică 5. GNG din aminoacizi şi din lipide). Principalele tehnici pentru separarea şi purificarea compuşilor organici 8. biosinteza “de novo” a acidului palmitic). Echilibrul ionic în soluŃii apoase 3. căile de sinteză a ATP. oxidarea acizilor graşi în peroxizomi. ConcentraŃiile soluŃiilor 2. gluconeogeneza (ciclul Cori. Chimia glucidelor 6. alte lanŃuri respiratorii. reglarea GNG. calea acidului glucuronic. metabolismul glicogenului. cetogeneza 36 . fagocitoza Metabolism glucidic: digestia şi absorbŃia glucidelor. specii reactive ale oxigenului. glicoliza. metabolismul glicerolului şi trigliceridelor. lanŃul respirator şi fosforilarea oxidativă. ciclul Krebs. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE CHIMIE: 1. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(I). Aplicabilitatea metalelor 13. decuplanŃi ai fosforilării oxidative de lanŃul respirator. biosinteza acizilor graşi saturaşi şi nesaturaŃi. decarboxilarea oxidativă a piruvatului. metabolismul colesterolului. Chimia acizilor nucleici 9. CONłINUTUL CURSURILOR DE BIOCHIMIE: Metabolism energetic: energia liberă. Compuşi macromoleculari V. modalităŃi de utilizare a ATP. Chimia aminoacizilor şi proteinelor 5. Chimia lipidelor 7.Factori care influenŃează integritatea structurilor orale IV. Analiza vitaminelor 10. teoriile mecanismului fosforilării oxidative. cuplarea reacŃiilor endergonice cu cele exergonice. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(III). bilanŃul energetic al arderii glucozei. lipidele plasmatice. Sisteme tampon. fructozei şi galactozei Metabolism lipidic: digestia şi absorbŃia lipidelor. determinarea energiei libere. NoŃiuni de protecŃia muncii şi conduită în laboratorul de chimie. Elemente şi compuşi chimici cu importanŃă biologică. Chimia unor materiale folosite în medicina dentară(II). metabolismul acizilor graşi (beta-oxidarea acizilor graşi saturaŃi şi nesaturaŃi. Metale 12. medicală şi dentară 11. componentele lanŃului respirator.

Coagularea 7. mecanism de acŃiune. proprietăŃi. Williams & Wilkins Baltimore. biosinteza şi degradarea hemului. saliva. hormoni cu rol în metabolismul fosfocalcic. ureogeneza şi interrelaŃiile cu ciclul Krebs. Basic Medical Biochemistry. M.o alternativă pentru biochimia clinică Biochimia plăcii dentare Biochimia parodonŃiului Metabolismul xenobioticelor VI. funcŃii.Metabolism proteic: starea dinamică a proteinelor. BIBLIOGRAFIE: 1. hormoni hipotalamici.. Aspecte metabolice tisulare 10. tiroidieni. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul primidinic. CONłINUTUL LUCRǍRILOR PRACTICE DE BIOCHIMIE 1. transdezaminarea. degradarea bazelor pirimidinice Hormoni: clasificare. degradarea bazelor purinice şi formarea acidului uric. utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor. A clinical approach. Metabolismul lipidelor 5. metabolismul amoniacului. hormoni pancreatici Metabolismul şi toxicitatea oxigenului. sinteza AMP şi GMP din IMP. Metabolismul glucidelor 4. C. Metabolismul compuşilor minerali I: calciu. compuşi conjugaŃi ai aminoacizilor. formarea CTP din UMP. fosfor 2.M. Metabolismul compuşilor azotaŃi neproteici 8. Stresul oxidativ în patologia orală 11.Marks. biosinteza dezoxiribonucleotidelor. metabolismul nucleotidelor purinice şi pirimidinice :sinteza “de novo” a nucleotidelor purinice şi pirimidinice. Smith. hipofizari. originea atomilor de carbon şi azot din nucleul purinic. medulosuprarenalieni. Metabolismul compuilor minerali II: clor.. hiperbilirubinemii. Editura Tehnica. digestia proteinelor şi absorbŃia aminoacizilor. reglarea biosintezei “de novo” a nucleotidelor purinice... steroizi.B. Biochimia cavităŃii orale. 1996 37 . magneziu. 2001 2. Stresul oxidativ şi patologia orală Biochimia salivei: compoziŃie.D. cupru şi alte microelemente 3. Marks. InterrelaŃii metabolice 9. creatina. Biochimia cavităŃii orale VII. bilanŃuri azotate. Bucuresti. fier. Greabu. A. reglare. D. SemnificaŃia clinică a proteinelor plasmatice 6. patologia metabolismului purinelor.

Paveliu. John Wiley & Sons. creşterea eficienŃei procedurilor 38 . Worth Publishers.. Greabu. Oxford University Press. M.W. M..C.K. New York. Linnemann. 1995 11.A.PrezenŃă curs ……………………………………………10% . W. Bucureşti. Lehninger....G. Nelson. Stryer. Braunschweig. Freeman and Company. Principles of Biochemistry.. Hill. Oxford. 2003 14.. V. ca în toate domeniile medicale de altfel. Friedr.M.L... Biochemie für Mediziner. EVALUARE: . 4th edition.... A.C. M. P. Editura Cartea Universitară. Bucureşti. Free radicals in biology and medicine.. 2002 12. care asigură. Chemistry in Context.. Ein Lern und Arbeitsbuch mit klinischen Bezug.. Textbook of Biochemistry.. L. Totan.. Biochemistry.. Holman.. New York.S. Granner. Willey Liss. New York. Gutteridge.K. Devlin. Rodwell. B.Examen practic + activitate LP……………………… . G.. M. T. Halliwell. Greabu. Biochemistry. Vierweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH. Inc..6. D. Thomas Nelson and Sons Ltd.Examen teoretic scris ( grile + subiecte) ……………. Wiesbaden. 3rd edition. Kühl. 1995 9. R. Chimie şi biochimie pentru Medicina Dentară. New York. McGraw-Hill Companies.50% BIOFIZICĂ ANUL I 1 semestru 32 ore curs 32 ore lucrări practice I.Lucrări de control semestriale …………………………20% . J. 2004 13. 1995 16. Spinu. Voet. Medicina dentară modernă devine tot mai mult dependentă de cuceririle stiinŃelor fundamentale.M. 2002 10. Voet. 20% . Editura Cartea Universitară. A. 1999 VIII. M. Totan. Ontario. D.. F. 2000 7. 2003 15. H. D. Murray.M.L.. Lucrări practice de chimie şi biochimie. J. T. Harper's Biochemistry.. Mayes... SCOPUL CURSULUI: Insuşirea noŃiunilor generale necesare înŃelegerii mecanismelor fizice care stau la baza funcŃionării normale si în condiŃii de stres a sistemelor biologice. J. A. Cox.

mai ales în contextul actual. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. 2. Biofizica in contextul medicinei moderne. Să-şi însuşească datele necesare privind efectele asupra structurilor biologice ale unor factori fizici utilizaŃi frecvent în practica stomatologică 3. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. pentru a numii numai câteva. asigură premisele unei pregătiri temeinice şi solide în vederea înŃelegerii mecanismelor mult mai complexe ale fiziologiei şi fiziopatologiei umane discipline studiate ulterior în perioada de pregatire preclinică.terapeutice dar şi confortul pacientului. în vederea formării unei terminologii pe baza căreia să fie capabili să apofundeze problemele specifice de fiziologie şi fiziopatologie. Considerăm că aprofundarea de către studenŃii anului I. Să rămână cu cunoştinŃe suficiente pentru înŃelegerea mecanismelor fizice care guvernează procesele biologice fundamentale. parcurgerea cursului de biofizică oferă oportunitatea studierii principiilor de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica stomatologică. în care absolvenŃii facultăŃilor de medicină dentară trebuie să fie cât mai pregătiŃi pentru a putea beneficia la maxim de soluŃiile tehnologice medicale moderne. precum tehnicile imagistice. Atragem astfel atenŃia asupra importanŃei cu totul speciale şi a rolului esenŃial pe care studiul biofizicii îl poate juca în formarea studenŃilor şi în evoluŃia lor ulterioară. Să fie capabili să explice transformările reciproce ale diferitelor forme de energie care se produc în sistemele naturale dar şi în cele construite de om care le asigură o înŃelegere superioară a problemelor cu care se confruntă medicina în general. metodele electronice odontometrice sau bisturiul electric de radiofrecvenŃă. 4. Să fie capabili să înŃeleagă mecanismele şi principiile de funcŃionare a unor tehnici şi metode utilizate în practica medicală stomatologică. II. a principiilor fundamentale de fizică aplicate în studiul sistemelor biologice. odată cu îmbunătăŃirea nivelului de siguranŃă şi încredere din partea medicului. III. Totodată. Metode experimentale în biofizică 39 .

efectele biologice ale câmpurilor electromagnetice. laserii în medicină. Măsurarea concentraŃiei unei soluŃii de glicerină 8. soluŃii. starea de imponderabilitate. interacŃiunea radiaŃiilor neionizante cu materia vie. sisteme de transmitere a informaŃiei. Ochiul ca sistem optic centrat. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Metoda refractometrică. prelucrarea informaŃiei într-un analizator 7. cuplajul dintre diferitele procese din sistemele biologice. coroziunea metalelor in cavitatea bucala. biofizica joncŃiunii neuromusculare. acŃiunea sunetelor şi ultrasunetelor. radioprotecŃia fizică. Măsurarea diametrului mediu al hematiilor 5. Microscopia optica. energetica unor procese patologice 6. Studiul defectelor de convergenŃă 11. 3. chimică şi biologică. potenŃiale de electrod. proprietatile fizico-chimice ale lichidului bucal. procese de autostructurare. IV. acŃiunea temperaturilor scăzute şi ridicate asupra sistemelor biologice. energetica celulară. Termodinamica biologică: principiile termodinamicii. disiparea de energie libera si producerea de entropie. circuitul energiei in biosfer. Biofizica celulară: barierele biologice. Determinarea vâscozităŃii lichidelor biologice 2. legătura inversă 4. Seminar – metode optice de măsurare a concentraŃiei 6. acumulare. Determinarea tensiunii superficiale a soluŃiilor 3. conversie si transfer de energie în celulă. Biocibernetica: informaŃia şi entropia informaŃională. Studiul osciloscopului catodic 40 . Metoda polarimetrica. iradierea internă şi externă. Studiul transportului pasiv prin membrană 4. acŃiunea acceleraŃiei. mecanismul contracŃiei musculare şi manifestările fizice care-l insotesc.2. membrane celulare şi fenomene de transport. Analiza spectrofotometrică 9. fenomene de bimetalism 5. dozimetria radiaŃiilor. Biofizica sistemelor complexe: biofizica aparatului locomotor. sisteme de comandă. Biofizica moleculară: starea şi rolul apei în sistemele biologice. pile electrice. biofizica circulaŃiei sângelui. proprietăŃi ale soluŃiilor. Măsurarea concentraŃiei unei souluŃii de glucoză 7. efectele curenŃilor electrici asupra organismelor vii. tipuri de soluŃii. apa ca solvent. biofizica analizatorilor. Seminar – metode electrofiziologice utilizate în medicină 10. AcŃiunea factorilor fizici: interacŃiunea radiaŃiilor ionizante cu materia vie.

.……………………………….M..F. Calculator 1 – prelucrare EKG 14. Dimoftache.………………. Calculator 3 – masurarea tensiunii arteriale şi a pulsului arterial 16.. microscopie confocală. TruŃia.………. D. ÎnŃelegerea structurii microscopice şi ultramicroscopice a celulelor şi organelor corpului uman.Univ. Eremia.12. Calculator 2 – prelucrarea activitatii radiatiilor 15. EVALUARE Lucrare de control …………. C. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ 1. Bucureşti. Cornelia. 1999 3. “Carol Davila”. Bucureşti. Tehnoplast Company. şi colab. microscopie electronică. “Biofizică Medicală – Lucrări Practice”. “Principii de biofizică umană”. 2. “Lucrări practice de Biofizică”. 1 &2 2. “Carol Davila”. Bucuresti. Ed. Facultatea de Medicină Generală.20% Examen practic………………………………………………. Seminar – aplicaŃii IT in practica stomatologică V. Sonia Herman. culturi celulare.. vol. Cunoaşterea mijloacelor tehnice moderne de investigare a celulelor şi Ńesuturilor (microscopie optică. SCOPUL CURSULUI: 1. U.60% HISTOLOGIE ŞI CITOLOGIE ANUL I Semestrul I şi II Curs 32 ore semestrul I + 32 ore semestrul II Lucrări practice 64 ore pentru ambele semestre I. Catedra de Biofizică. 41 . Determinarea atenuării radiaŃiilor ionizante 13. 2001 VI.…………………………20% Examen teoretic scris ( întrebări grilă şi/sau subiecte de tratat) ………………………. Ed. 2003.

folii color pentru retroproiector. Informarea studenŃilor privind structurile şi ultrastructurile organismului uman pentru a înŃelege şi aborda patologia generală cuprinsă sub forma cursurilor şi a lucrărilor practice de histopatologie din anul II de studii. structura microscopică şi ultrastructura Ńesuturilor şi a organelor. prin care studenŃii vor urmări desfăşurarea lucrărilor practice. ultrastructura şi funcŃiile celulei eucariote şi a componentelor sale. CONłINUTUL CURSULUI Pe parcursul a două ore săptămânal în semestrul I cât şi în semestrul I se vor urmări două capitole esenŃiale şi anume: citologia. Lucrările practice vor cuprinde prezentarea tehnicilor de laborator din domeniul citologiei şi histologiei. precum şi histologia organelor şi a sistemelor organismului uman. adaptându-şi tratamentul în funcŃie de acestea. cuprinzând studiul celulei eucariote histologia generală şi specială. realizează pregătirea practică a studenŃilor în vederea posibilităŃii de examinare a preparatelor citologice şi histologice cu ajutorul microscopului optic performant şi a microscopului electronic de transmisie şi de baleiaj. desfăşurate pe parcursul a două semestre. incluzând studiul structurii microscopice a Ńesuturilor organismului uman normal (Ńesutul epitelial. Să realizeze în practica medicală stomatologică diferenŃele structurale dintre normal şi patologic. Ńesutul muscular. Ńesutul nervos şi sângele) şi respectiv a organelor şi sistemelor de organe. Lucrările practice vor urmări cursul. III. 3. precum: diapozitive color. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Lucrările practice. Cursurile vor cuprinde noŃiuni privind structura microscopică. II. câte două ore săptămânal. III. transmisie prin sistem cablu TV. completate cu noŃiuni de histofiziologie. Examinarea preparatelor citologice şi histologice se va efectua cu microscoape binoculare performante.histoenzimologie şi imunohistochimie) pentru stabilirea funcŃiilor normale ale acestor structuri. cât şi folosirea mijloacelor didactice specifice. studiindu- 42 . Ńesutul conjunctiv cu derivatele sale. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursurilor studenŃii vor trebui să demonstreze însuşirea în mod corect a noŃiunilor predate ce cuprind aspectele normale privind biologia celulei şi a Ńesuturilor.

Junqueira C. 3) Biologie celulară şi moleculară. 1987. structura organelor şi a sistemelor de organe. SCOPUL CURSULUI: 1. Editura Medicală 1995 VI. . a mijloacelor terapeutice şi a melodelor actuale profilactice... ediŃia 8 şi 9. Bucureşti. 3. 4) Basic Histology. Carneiro J. 2) Histologie medicală. Kelly R.. Ionescu N. Dicules cu I.. Onicescu D. A Lange Medical Book. Mixich F. Onices cu D. P opes cu L... conjunctiv. Craiova. precum şi a tehnicii administrării lor. vol. 1997. OBIECTIVELE CURSULUI: 43 . USA. 5) Atlas color de histologie. BIBLIOGRAFIE 1) Bi o lo gi e celu la ră . EVALUARE Evaluarea noŃiunilor predate la curs şi lucrări practice se realizează prin: 1) lucrări de control în semestrul I şi II din materia de curs şi lucrări practice (15%) 2) examen practic la sfârşitul fiecărui semestru (25%) 3) examen teoretic scris în semestrul I şi II (60%) BOLI INFECłIOASE ŞI EPIDEMIOLOGIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice în stagiu I. Onicescu D.. Bucu reş ti 1 9 8 3 . Editu ra Didac tic ă ş i P edag og ică. II..M. 1995 şi 1999. Editura Sitech.. Popescu L. Editura Medicală. I. Cunoaşterea principalelor antibiotice şi chimioterapice. M. ÎnŃelegerea rolului actual al infecŃiilor în patologia umană şi a implicaŃiilor lor în activitatea medicală cotidiană. Beng a Ghe.. Însusirea simptomatologiei patognomonice a principalelor infecŃii. V. iar în cadrul histologiei speciale din semestrul al II-lea. a mecanismelor etiopatogenice. nervos şi sângele. 2. muscular. Diculescu I. Ńesuturile epitelial.se celulele eucariote.

cefalosporine. Să recunoască semnele clinice cardinale ale infecŃiilor studiate. STOMATITE. etiotrop specific cu produse biologice. clinice. macrolide . DIFTERIA. antifungice. 3. Principii generale de aplicare a serurilor heterologe. lincosamide. Să cunoască tehnica administrării principalelor antibiotice şi chimioterapice. doze la copil si adult. intervale între doze. 4. nitroimidazoli. Să îndrume pacienŃii pentru elaborarea diagnosticului infecŃiilor şi a tratamentului corespunzator. cloramfenicol. TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN ÎN BOLILE INFECTIOASE • • Clasificarea antibioticelor si chimioterapicelor. CURS INTRODUCTIV: • • • • • • • Clasificarea principalilor agenti etiologici ai bolilor infectioase: virusuri. rifampicine. Legislatia în bolile infectioase: grupele A si B. tienamicine. Pentru cursurile 2. MONONUCLEOZA INFECTIOASÃ 44 . 2. polimixine. sulfamide. patogenic. rickettsii. Profilaxia bolilor infectioase. III. Să cunoască. antifungic sau antiviral. β-lactamine monociclice. protozoare. chinolone. 5. simptomatic si de crestere a rezistentei în general. Să cunoască riscul profesional al infecŃiilor comunitare şi metodele profilactice actuale. indicatii clinice. mycoplasme. spectrul antibacterian. nitrofurani. Principii generale de tratament în bolile infectioase: tratament igienic. ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE • Tetracicline. reactii adverse. fungi patogeni. Antibiotice (I): β-lactamine. peniciline. 6. actynomicete. inhibitori de β-lactamaze. Să evalueze riscul de contagiozitate al principalelor boli infecŃioase. 2. antivirale. 4. CONłINUTUL CURSULUI: 1. de laborator. Principii generale de diagnostic pe criterii: epidemiologice. dietetic. Caracterele specifice bolilor infectioase. riscul infecŃiilor nosocomiale şi metodele de combatere în activitatea medicală cotidiană. bacterii. durata tratamentului.Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili 1. metazoare. ANGINE. 3. aminoglicozide. chlamidii. FARINGITE. 3: tehnica administrãrii.

complicatii. tratament si profilaxie.• • Clasificarea clinico-etiologicã a anginelor si stomatitelor. 24 ORE / GRUPA DE STUDENłI 45 . tablou clinic. HOLERA. tablou clinic. tablou clinic. 8. complicatii. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE .ÎN STAGIU CLINIC DE 8 ZILE. diagnostic pozitiv si diferential. diagnostic pozitiv si diferential. epidemiologie. ENTEROVIROZE: POLIOMIELITA. TOXIINFECTIILE ALIMENTARE SI TESUTURILOR MOI MAXILO-FACIALE Spectrul etiologic actual si tratamentul antibacterian. BRONSIOLITA (VIRUSUL SINCITIAL RESPIRATOR). VARICELA • Etiopatogenie. tratament si profilaxie. INFECTII • ODONTOGENE: ODONTITE. tratament si profilaxie. tablou clinic. OREIONUL • Etiopatogenie. diagnostic pozitiv si diferential. 5. epidemiologie. complicatii. epidemiologie. INFECTII CU GERMENI OPORTUNISTI ASOCIATE CU INFECTIA HIV/ SIDA • Etiopatogenie. Etiopatogenie. 7. 6. diagnostic pozitiv si diferential. epidemiologie. SINDROAME CLINICE PRINCIPALE PRODUSE DE VIRUSURILE RESPIRATORII: GRIPA. complicatii. epidemiologie. diagnostic pozitiv si diferential. GASTROENTEROCOLITE ACUTE BACTERIENE SI VIRALE: FEBRA TIFOIDÃ. tablou clinic. tratament si profilaxie. tablou clinic. tablou clinic. epidemiologie. RUJEOLA. 10. tratament si profilaxie. IV. complicatii. tablou clinic. TETANOSUL. tratament si profilaxie. INFECTIA HIV/SIDA. 11. diagnostic pozitiv si diferential. ADENOVIROZELE. 12. • Etiopatogenie. diagnostic pozitiv si diferential. tratament si profilaxie. MENINGITE SI ENCEFALITE ACUTE. complicatii. • Etiopatogenie. complicatii. 9. tratament si profilaxie. RUBEOLA. HEPATITE ACUTE VIRALE: SPECTRU ETIOLOGIC SI CLINIC ACTUAL • Etiopatogenie. complicatii. BOLI ERUPTIVE MAJORE: SCARLATINA. TUSEA CONVULSIVÃ. DIZENTERIA BOTULISMUL • Etiopatogenie. INFECTII ALE BACTERIANÃ. PERIODONTITE. RABIA. epidemiologie. diagnostic pozitiv si diferential. epidemiologie.

1999. Trichineloza. Boli infectioase eruptive: rujeola. diagnosticul pozitiv. tratament şi profilaxie.dr. ToxiinfecŃii alimentare colective.examen clinic. Viroze respiratorii: gripa. 46 . tratament şi profilaxie.A. tratament şi profilaxie. herpes zoster. tetanosul.examen clinic. Drãgan. discutarea rezultatelor probelor de laborator. faringite. InfecŃii digestive bacteriene şi virale. adenoviroze. Profilaxia antitetanică şi antirabică pentru plagi produse prin muscatura de animale . 6. meningite virale şi bacteriene. diagnosticul pozitiv. Editura “Granada“ . C.examen clinic. 4. infecŃioasă. botulismul. 3. InfecŃia cu VIH şi SIDA. vol I – Prof. G. InfecŃiile sistemului nervos: poliornielita la vaccinaŃi. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Drãgan. discutarea rezultatelor probelor de laborator. 8. meningitia urliană. complicaŃii . cu urmatoarele profiluri de infectii: 1. tratament şi profilaxie. Angine. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Riscul expunerii profesionale şi obligativitatea respectarii normelor profilactice. forme medii şi severe (cu reacŃie pancreatică. edem presternal. InfecŃii odontogene: gingivite.Madelena I. Boli Infectioase pentru studentii facultãtilor de stomatologie – Prof.examen clinic. diagnosticul pozitiv.dr.examen clinic. 2. BIBLIOGRAFIE: 1. Parotidite bacteriene supurate. Riscul transmiterii profesionale şi obligativitatea vaccinăriiantihepatită . Bucuresti 1997. tratament şi profilaxie. V. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Tusea convulsivă . Bucuresti. tratament şi profilaxie 2. diagnosticul pozitiv. discutarea rezultatelor probelor de laborator. Parotidita cronică hipertrofică la copii infectaŃi cu VIH şi SIDA. infecŃii streptococice şi stafilococice .examen clinic. infecŃii supurate.examen clinic. 5. encefalite . scarlatina. stomatite şi mononucleoza.. rubeola. InfecŃii ale plagilor. R. tratament şi profilaxie.cu virusul sincitial respirator. B. D. Editura Didacticã si Pedagogicã. bronsiolita . InfecŃii cu germeni oportunisti . orhită). Madelena I.StudenŃii sub îndrumarea cadrelor didactice efectuează vizita la patul bolnavului. Parotidita epidemică. Hepatite virale acute: A. Boli Infectioase – Teste pentru concursuri si examene. diagnosticul pozitiv. tratament si profilaxie. . discutarea rezultatelor probelor de laborator. diagnosticul pozitiv. diagnosticul pozitiv. diagnosticul pozitiv. discutarea rezultatelor probelor de laborator. varicela. 7.examen clinic.

CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ. Rujeola – Prof. Gerald L. 2000. 1998 4. W. Raphael Dolin – Mandel. 2000. 1998 5. 47 . APPIT.Cunoaşterea de către studenŃi a substanŃelor anestezice locale şi corective vazoconstrictoare utilizate în stomatologie.Obiectivele cursului 1. Actualitãti în Boli Infectioase – Prof.Cunoaşterea şi practicarea corectă a tehnicilor de anestezie locală şi loco-regională 3. Bennet. 17-édition.3. precum şi a atitudinii faŃă de aceste accidente şi complicaŃii. EVALUARE: • • • • Examen practic la sfârşitul stagiului – 20% Lucrare de control privind tehnica administrării antiboticelor – 15% Lucrare de control privind infecŃiile cavităŃii orale şi ale căilor aeriene superioare – 15% Examen final scris . în funcŃie de statusul pacientului 4. II.Madelena I. Douglas and Bennet’s Principles and practice of Infectious Diseases – 5th ed.50 %. Behrman Richard E.dr. Drãgan. VI. Ed. B. Bucuresti. Saunders. Editura “Viata Medicalã Româneascã”. 2. Madelena I. Arvin – Nelson textbook of pediatrics. 2M2. ANESTEZIOLOGIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ ANUL III 2 semestre 64 ore curs / 96 ore lucrări practice I. 2000.. Mandell. Pilly .Scopul cursului Deprinderea teoretică şi practică a tehnicilor de anestezie loco-regională şi deprinderea unor cunoştinŃe de anestezie generală. Kliegman.Cunoaşterea accidentelor posibile şi a complicaŃiilor anesteziei locale în cabinetul de stomatologie.. 6. Bucuresti. Montmorency.Cunoaşterea indicaŃiilor şi contraindicaŃiilor substanŃelor anestezice. Churchill Livingstone. Robert M. 7.Maladies Infectieuses et Tropicales. 16th ed. E. John E..dr. Editura “Viata Medicalã Româneascã”. Drãgan. Ann M.

MaliŃa. 7 IndicaŃiile anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului: obez. semne clinice. tronculară periferică. N. 2 Tehnica anesteziei loco-regionale în medicina dentară.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de anestezie topică.Canavea. hepatic. anestezia intraligamentară. A Garfunkel. alcoolic.Evaluare 48 . anestezia prin infiltraŃie. 5 Accidente şi complicaŃii locale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie. tratament. Anestezia simultană a mai multor nervi prin aceeaşi injecŃie. ProprietăŃi.ConŃinutul stagiilor practice 1.Bibliografie Chirurgie oro-maxilo-facială. C. renal. cardiac. 6 Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie. neuropsihic. infantil. vârstnic. vol. V. Anestezia tronculară periferică la mandibulă. A. Anestezia topică.1. intraligamentară. Terenul cu tulburări de coagulare endocrino-metabolice.5.ConŃinutul cursurilor 1 Scurt istoric. denutrit anemic.Bucur.Cunoaşterea substanŃelor şi a instrumentarului necesar pentru anestezia loco-regională 2. 8 Anestezia loco-regională în raport cu terenul pacientului. simptome.GănuŃă. corticodependent.Cunoaşterea de către studenŃi a indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului şi cu intervenŃia ce urmează a fi efectuată. 3 4 Anestezia tronculară periferică la maxilarul superior. pulmonar. 1999 VI. IV. tratament. precum şi a accidentelor şi complicaŃiilor care pot surveni în timpul sau după administrarea anesteziei 3. boala citostatică. SubstanŃe anestezice locale şi corective vasoconstrictoare utilizate în medicina dentară. anestezia plexală. alergic. forme clinice. doze. Editura NaŃional. Resuscitarea cardio-respiratorie în medicina dentară. Ruxandra Cioacă. terenul canceros iradiat. III. prin infiltraŃie. precum şi indicaŃiilor inhalosedării în medicina dentară .Cunoaşterea indicaŃiilor anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului. I. Bucureşti.

a accidentelor şi complicaŃiilor acestora şi a prevenirii lor 3.Cunoaşterea de către studenŃi a proceselor infecŃioase perimaxilare (supuraŃii periosoase.Tehnici speciale utilizate în extracŃie. clinica şi tratamentul acestora.Fiecare student va consulta 5 pacienŃi cărora le va efectua anamneza înregistrarea datelor în FO. 1 anestezie generală). sinuzita maxilară odontogenă) şi a tratamentului acestor afecŃiuni. -2 seminarii (1 anestezie loco-regională. indicaŃii şi contraindicaŃii. a pregătirii câmpului protetic. tehnici Tehnici individualizate de extracŃie în funcŃie de particularităŃile locale Accidentele extracŃiei dentare: cauze. infiltraŃie. Tehnica extracŃiei pe grupe de dinŃi. ExtracŃia dentară.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 4 Istoric. ExtracŃia la copii. ComplicaŃiile extracŃiei dentare:etiopatogenia. Pregătiri preextracŃionale. III. IndicaŃii. a noŃiunilor de chirurgie parodontală. -examen scris.Cunoaşterea şi perfecŃionarea cunoştinŃelor de anestezie loco-regională în vederea efectuării intervenŃiilor de chirurgie orală. prevenire tratament. Examenul clinic.Cunoaşterea şi însuşirea metodelor chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic.Obiectivele cursului 1.Scopul cursului Cunoaşterea şi însuşirea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară la dinŃii temporari şi permanenŃi. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (I) 5 6 7 8 49 . 2. precum şi a patologiei erupŃiei dentare 4. Obiectivul chirurgiei oro-maxilo-faciale. II.Cunoaşterea de către studenŃi a tehnicilor de extracŃie dentară. Se vor efectua 5 anestezii simple (anestezie topică. ANUL IV 1 semestru 32 ore curs / 64 ore lucrări practice I. Tehnica generală a extracŃiilor dentare. loji superficiale. a accidentelor şi complicaŃiilor extracŃiei dentare. NoŃiuni generale. refrigeraŃie).

SupuraŃiile periosoase IV. simptome. I. 3.Maftei şi colaboartorii. A. editura CERMA. Editura NaŃional.GănuŃă.Tehnici uzuale de Chirurgie Orală.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.N. A. diagnosticarea şi tratamentul supuraŃiilor periosoase. 1999 Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.Bucur. monoradiculari şi pluriradiculari. definitivi. Editura CERMA. 2. N.GănuŃă.O şi a tehnicilor de extracŃie pentru dinŃi temporari. Bucureşti.Garfunkel. I.Vârlan. C. 2002 4.IoniŃă.Atlas de tehnici de anestezie în Stomatologie. vol. C. 2001 50 . dinŃi incluşi. H. 1999 3. Editura NaŃional. A. A.Atitudinea de urgenŃă în cadrul accidentelor extracŃiei dentare. A.GănuŃă.II. A.GănuŃă. N. Bucureşti. Participarea la intervenŃii de chirurgie dento-alveolare ca ajutor la rezecŃii apicale.I. I.Bucur. Bucureşti.Bibliografie 1. întocmirea documentaŃiei F. vol.Marinescu. extracŃia resturilor radiculare. V. Bucureşti.Efectuarea examenului clinic. Ruxandra Cioacă. S. diagnostic Tratamentul chirurgical al incluziei dentare InfecŃii oro-maxilo-faciale – GeneralităŃi. extracŃia cu separaŃia rădăcinilor.Participarea la îngrijirea.ConŃinutul lucrărilor practice 1.Maftei şi colaboratorii.Canavea.Bucur.MaliŃa. C. extracŃie prin alveolotomie. tratamentul deficienŃelor de părŃi moi şi osoase în pregătirea câmpului protetic.Bodnar. R. Lidia Ştefănescu. Bucureşti.9 10 11 12 13 14 15 16 Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic (II) Metode chirurgicale în tratamentul protetic în deficienŃele părŃilor moi Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul protetic în deficienŃele osoase Accidentele de erupŃie ale dinŃilor Incluzia dentară: etiopatogenie.Petre. 1988 2. Editura NaŃional.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.MaliŃa.

Fracturile complexului orbitozigomatic. Adenite acute şi cronice. -examen practic.Tumorile benigne ale maxilarelor şi părŃilor moi 3. SupuraŃiile lojilor superficiale. InfecŃii specifice.generalităŃi. care de cele mai multe ori se prezintă în cabinete de stomatologie. -examen oral. III. 4. Fistule cronice. a atitudinii de urgenŃă precum şi orientarea pacienŃilor cu afecŃiunile mai sus menŃionate.Patologia A. 4 SupuraŃii în sfera oro-maxilo-facială.Traumatismele oro-maxilo-faciale şi tratamentul lor 2. către serviciile de Chirurgie OroMaxilo-Facială.M.VI. 5 6 7 SupuraŃiile lojilor profunde. ANUL V 1 semestru 48 ore de curs / 128 ore lucrări practice I.Obiectivele cursului Cunoaşterea de către studenŃi a unor capitole importante de patologie oro-maxilo-facială. cum sunt: 1.Tratamentul de urgenŃă în traumatismele oro-maxilo-faciale 6.Patologia glandelor salivare 5. 51 . Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oromaxilo-facială.T.Se urmăreşte cunoaşterea semnelor clinice. Fracturile piramidei nazale. InfecŃii difuze.Scopul cursului II.Evaluare -Fiecare student va participa la tratarea a 18 pacienŃi (examen clinic. îngrijiri postoperatorii -2 seminarii din materia predată la curs.ConŃinutul cursurilor 1 2 3 Traumatologie:Plăgile părŃilor moi oro-maxilo-faciale Traumatologie: Fracturile de mandibulă Traumatologie: Fracturile de maxilar. a diagnosticului pozitiv şi diferenŃial. tehnici operatorii.

intervenŃii chirurgicale pentru tumori etc) 4. chirurgie preprotetică) 3.Participarea ca ajutor la intervenŃiile de chirurgie orală efectuate în ambulatoriul clinicii (rezecŃii apicale. -Stagiul de StaŃionar 1.Participarea la actul operator ca ajutor mâna a III-a 4. Tumori osteogene. astfel: 1. concediu medical). terapie intensivă. Tumori odontogene: epiteliale. Chisturile maxilarelor. Clasificare. Chisturi de părŃi moi. Clasificare. plăgi diverse. îngrijiri.Tumori epiteliale. Sialozele.Examenul clinic al bolnavilor şi întocmirea foilor de obserrvaŃie.ConŃinutul lucrărilor practice Stagiul practic -Stagiul de Ambulatoriu de împarte în două perioade.Participarea şi urmărirea evoluŃiei postoperatorii (reanimare.8 Tumori benigne de părŃi moi (I). mezenchimale. 2. Tumorile glandelor salivare mici. dinŃi incluşi. 10 Tumori ale oaselor maxilare (I). Tumori nonosteogene 11 Tumori ale oaselor maxilare (II). 13 14 15 16 Tumori benigne ale glandelor salivare InfecŃiile glandelor salivare. Sinuzita maxilară odontogenă. Litiaza salivară. 52 .Participarea la îngrijirile preoperatorii 3.Tumori conjunctive.de câte 8 săptămâni.Urmărirea postoperatorie a bolnavilor internaŃi şi externaŃi din clinică.Tumori vasculare 9 Tumori benigne de părŃilor moi (II).Participă la urmărirea postoperatorie şi dispensarizarea bolnavilor operaŃi în secŃie şi ambulator. 12 Tumori ale oaselor maxilare (III). Comunicarea buco-sinuzală Patologia ATM IV. 2. care se prezintă la control (fracturi ale maxilarelor.Întocmirea documentaŃiei de externare a bolnavilor din spital (epicriza. injecŃii erc) 5.În care se urmăreşte întocmirea documentaŃiei clinice a bolnavilor cu afecŃiuni oromaxilo-faciale care se prezintă la consultaŃii.

Bucur.Evaluare -fiecare student va întocmi documentaŃia clinică unui număr de 20 de pacienŃi ambulatoriu şi 20 de pacienŃi staŃionar.UrgenŃele în Stomatologie şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. L.Chirurgie Oro-Maxilo-Facială. Bucureşti.GănuŃă.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind principalele aspecte ale urgenŃelor chirurgicale (soc. -examen practic.Asimilarea de catre studenŃi a aspectelor principalele de patologie traumatică şi ale bazelor explorării imagistice în chirurgie.Marinescu. SCOPUL CURSULUI SEMESTRUL I .MaliŃa. Editura NaŃional.Bibliografie 1.Petre. intervenŃii chirurgicale. .II.Asimilarea de către studenŃi a noŃiunilor de bază privind asepsia şi antisepsia precum si a noŃiunilor de bază privind anestezia. Editura NaŃional. -examen oral. . 1999 VI. N. A GănuŃă. A.V. hemoragii plăgi. A. H. -test grilă de evaluare. -participarea la intervenŃii de chirurgie ambulatorie iar la staŃionar. S.Vârlan.Bucur. tratamente diverse la un număr de 20 de pacienŃi. Bucureşti. C. C. A. agresiuni tehnice.IoniŃă.Ştefănescu.ore de curs 96 . CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE GENERALĂ SPITALUL CLINIC "SFÂNTUL IOAN” ANUL III semestrul I / II 64 . 1988 2.ore de lucrări practice I. 53 .GănuŃă. participarea la imobilizări de fracturi. infecŃii chirurgicale localizate si generalizate). R.Bodnar. Vol. N.

precum şi unele aspecte specifice ale anesteziei . sistemul endocrin) .să poată da explicaŃii generale pacienŃilor privind patologia chirurgicală frecventă bolilor neoplazice şi urgenŃele chirurgicale.să recunoască manifestările clinice ale bolilor chirurgicale cu răspândire largă sau cu risc de complicaŃii majore acute. sistemul vascular periferic. aparatui genital.să pună în practică elementele de bază privind asepsia. abdomen în intregime. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Anexa 2 V. BIBLIOGRAFIE Chirurgie Generală pentru StudenŃii Stomatologi. IV. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili.să recunoască manifestările clinice iniŃiale ale diferitelor localizări ale bolii neoplazice şi să îndrume pacienŃii în mod adecvat . EVALUARE . CONłINUTUL CURSURILOR Anexa l IV. antisepsia. după cele două semestre: .să recunoască urgenŃele chirurgicale şi patologia traumatică fiind capabili de a acorde asistenŃa primară şi dirijarea adecvată a pacienŃilor . sub redacŃia Prof Dr. torace. Corneliu Dragomirescu. transplantele de organe. Editura Tehnică Bucureşti 2003 VI.SEMESTRUL II . elemente de chirurgie pediatrică.Informarea generală a studenŃilor asupra principiilor de oncologie generală.La sfârşitui fiecărui modul de 5 săptămâni de activitate clinică (15 zile de stagiu) din semestrul I şi din semestrul II studenŃii sunt controlaŃi prin .examen practic cu asistentul de 54 .Asimilarea de către studenŃi a principalelor aspecte din patologia chirurgicală majoră cu accent pe diferitele localizări ale bolii neoplazice şi pe bolile cu răspândire largă sau cu riscuri de complicaŃii majore acute (sân. pentru a putea îndruma în mod adecvat pacienŃii. . III.

evoluŃie complicaŃii. principii terapeutice. primul ajutor. Traumtismele toracelui: definiŃie. fracturile: definiŃie. aspecte clinice. 14. ANEXA 1 CURSURI SEMESTRUL I . luxaŃiile. complicaŃii. Primul ajutor în amputaŃiile traumatice ale extremităŃilor. 5. principii terapeutice. primul ajutor şi principii terapeutice. triajul şi asistenŃa primară. terapeutice. 6. Antraxul. Fasceita necrozantă. anatomie patologică. InfecŃiile chirurgicale localizate: definiŃie. clasificare. Entorsele. Erizipelul. 9. complicaŃii. Traumatismele abdomeului: definiŃie. fiziopatologie. principii de tratament. primul ajutor. Traumatismele: aspecte anatomoclinice. semne clinice. evoluŃie.examen scris din toată materia (teste cu răspunsuri multiple). Septicemiile. complicaŃii. Hemoragiile: clasificare. clasificare. clasificare. Asepsia şi antisepsia: definiŃie istoric indicatii. istoric. principii terapeutice. principalele tipuri de anestezie. substanŃe folosite. Politraumatismele: definiŃie. evoluŃie. Plăgile: definiŃie. 8. 4. aspecte clinice. Degerăturile: definiŃie. semne clinice. 15. Hipotermia generalizată accidentală. primul ajutor. tehnici şi mijloace de realizare 3. Agresiunile termice. principii. clasificare. Traumatismele cranio-cerebrale şi vertebro-medulare: definiŃie. 11. evoluŃie.La sfârşitul anului III . semne clinice. clasificare. principii terapeutice. Celulite. semne clinice. InfecŃiile cu germeni anaerobi. aspecte anatomoclinice. clasificare. 10. indicaŃii. InfecŃiile chirurgicale generalizate : definiŃie. principii terapeutice. incidente şi accidente.lucrare de control din cursuri (teste cu răspunsuri multiple) . aspecte clinice. indicaŃii. principii de reanimare chirurgicală. Transfuzia de sânge: definiŃie. semne clinice. Stafilociile cutanate. Traumatologie ortopedică. 7.ANUL III 1. primul ajutor şi principii terapeutice.. evoluŃie. resuscitarea cardio-respiratorie. tehnica. tehnici şi mijloace de realizare. Abcesul şi flegmonul. principii terapeutice. 2. Anestezia: definŃie. InfecŃiile: definiŃie aspecte anatomoclinice. Şocul: definiŃie. 55 . principii terapeutice. primul ajutor. fiziopatologie.grupă . principiile replantării extremităŃilor. principii terapeutice. Arsurile: definiŃie clasificare. 12. biologia vindecării plăgilor. Istoricul chirurgiei. semne clinice. clasificare. istoric. aspecte clinice. primul ajutor. clasificare. incidente şi accidente. grupele de sânge. 13. Tetanosul. principii terapeutice. Patologia chirurgicală a mâinii şi degetelor. evoluŃie. aspecte clinice.

4. Celioscopia. aspecte clinice. Patologia intestinului subŃire şi Tumorile. Hernii. InfecŃiile nespecifice. 8. clasificare. Patologia chirurgicală a toracelui. Tumorile bronhopulmonare: definiŃie. Tumorile pancreasului: definiŃie. 2. clasificare. Peritonitele. principii terapeutice. Patologia anusului: hemoroizii şi complicaŃiile lor. clasificare. InfecŃiile sânului: clasificare. Aspecte anatomoclinice. complicaŃii. Diverticul Meckel. principii terapeutice. semne clinice. principii terapeutice. aspecte anatomoclinice. clasificare. evoluŃie. principii terapeutice.ANUL III 1. Litiaza urinară. evoluŃie.aspecte anatomoclinice. Pancreatita acută şi pacreatita cronică: fiziopatologie. 5. tratament. 9. Boala diverticulară. Endoscopia. evoluŃie. clasificare. Boala pilonidală. clasificare. InsuficienŃa 56 . aspecte anatomoclinice. leziunile dobândite netumorale. stadializare. Traumatismele ficatului. complicaŃii. Chistul hidatic. Boala ulceroasă gastroduodenală. Litiaza căilor biliare extrahepatice: definiŃie. clasificare. 7. aspecte clinice. Abcesele şi fistulele anale. DefiniŃie. ocluziile. semne clinice. principii terapeutice. Patologia pancreasului şi splinei. Abdomenul acut netraumatic. principii terapeutice. aspecte clinice. aspecte anatomoclinice. complicaŃii. complicaŃii. DefiniŃie. tumorile . Cancerul căilor biliare şi ampulomul Valerian: definiŃie. Tomografia computerizată şi RMN. semne clinice. evoluŃie. Tuberculoza. principii terapeutice. Tehnici de explorare imagistică în diagnosticul şi terapeutica unor afecŃiuni chirurgicale. intestino-mezenterice. principii terapeutice. evoluŃie. principii terapeutice. Tumorile. clasificare. DefiniŃie. complicaŃii. evoluŃie. Cancerul mamar: factori de risc. Patologia stomacului şi duodenului. Patologia colonului şi rectului. principii terapeutice. Patologia esofagului: arsurile caustice. aspecte clinice. 10. aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. principii terapeutice. aspecte anatomoclinice. evoluŃie. hemoragiile digestive: definiŃie. Patologia aparatului urinar şi genital masculin: clasificare. complicaŃii. principii terapeutice. aspecte apenticita anatomoclinice. Patologia peretelui abdominal. principii terapeutice. Traumatismele splinei: aspecte anatomoclinice. principii terapeutice. evisceraŃii: definiŃie. principii de tratament. evoluŃie. clasificare. aspecte anatomoclinice. 3. Patologia chirurgicală a sânului. Tumorile ficatului. Ecografia. SuferinŃele vasculare apendicelui. Boala diverticulară. principii terapeutice. 6. CURSURI SEMESTRUL II. evoluŃie.16. depistare. Traumatismele. evoluŃie. Apenticita acută şi cronică: semne clinice. complicaŃii. Tumorile gastrice: definiŃie. Patologia ficatului şi căilor biliare.

ContraindicaŃii. Varicocel. DefiniŃie. Prognostic. Diagnostic. Endocrinopatiile chirurgicale. Tiroida. Patologia sistemului arterial periferic. primul ajutor. trombozele: definiŃie. clasificare. principii terapeutice. Adenomul de prostată. Boala varicoasă. Stadializare. EvoluŃie. complicaŃii. 15.ObstrucŃia arterială periferic acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală – criza de angor pectoris 57 . Aspecte imunologice. Elemente de chirurgie infantilă. 11. 13. Tromboflebitele. URGENTE MEDICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. Oncogeneza. principii terapeutice. Transplantele de organe. evoluŃie. Arteriopatiile cronice obstructive ale membrelor. Epidemiologie. Pancreasul endocrin. Principii de oncologie generală. principii terapeutice. primul ajutor.renală acută. 12. semne clinice. Paratiroidele. clasificare. Limfangita şi adenitele acute. emboliile. Patologia venoasă şi limfatică: definiŃie. DefiniŃie. CONTINUTUL CURSURILOR . Tumorile maligne. precum si terapia adecvata fiecarei urgente. Hidrocel. Principii terapeutice. principii terapeutice. SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor in vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor in trepte logice. in functie de amploarea gravitatii cazului I. Rezultate. Evaluarea post terapeutică. Ischemia acută periferică. 16. InsuficienŃa venoasă cronică. Prognostic. 14. Suprarenala. IndicaŃii. Principii de tehnică. Traumatismeme arteriale periferice: aspecte anatomoclinice. aspecte anatomoclinice. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenta in cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog III. aspecte clinice.

– angorul instabil – infarctul miocardic acut . EVALUARE Examen practic si oral la finalul stagiului Proba scrisa – expunere in extenso a 4 subiecte 58 .UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii Insuficien\a cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza +ocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc şocul cardiogen şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. Balan Horia. BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. Conf. Dr. in curs de aparitie la Editura Medicala V. Iordache Nicolae. specifice pentru tipurile de urgente medicale V. Dr.

cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de diagnosticare Însuşirea manierei de lucru ergonomice. în sensul prevenirii bolilor profesionale. • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Pregătirea studentilor în scopul însuşirii algoritmului necesar realizării unui diagnostic corect. CondiŃii de bază necesare pentru realizarea diagnosticului: • Pregătire teoretică • Examen clinic corect • RaŃionament Etape în elaborarea diagnosticului: anamneza. micşorării disconfortului şi eficientizarea lucrului Însuşirea modului de lucru la 4 mâini. ERGONOMIE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I. Istoricul social 59 . Obiectivele anamnezei. Antecedente heredo-colaterale e. scurtă.DIAGNOSTIC ORO-DENTAR. examenul clinic.motivaŃia prezentării la tratament şi descrierea problemelor Structurarea întrebărilor pe mai multe tipuri (clase): a. Istoricul medical c. Cauza prezentării b. în condiŃiile lucrului cu unităŃi dentare moderne şi ajutor specializat. Antecedente stomatologice d. testele diagnostice şi cele de laborator CURS II Istoricul bolii (Anamneza). Etape de realizare a anamnezei: • • • Faza introductivă. DIAGNOSTIC ORO-DENTAR CURS I Introducere în studiul modalităŃilor şi metodelor ce duc la punerea diagnosticului. DefiniŃia termenilor de specialitate. de stabilire a unei bune comunicări cu pacientul Relatarea pacintului .

Teste suplimentare ERGONOMIE DENTARĂ CURS V Introducere în ergonomia dentară. DIFOTI Mărirea imaginii Teste medicale de rutină: temperatură. Necesitatea introducerii principiilor ergonomice în practica dentară: Solicitări psihice crescute: • RelaŃia cu pacientul • Organizarea activităŃii Solicitări fizice crescute prin: • Specificul practicii dentare • Solicitări care Ńin de ambient Prevenirea afecŃiunilor profesionale prin practica ergonomică. Istoricul ergonomiei dentare. parodonŃiului. ochilor.Examinarea generală. greutatea corporală. glandelor salivare Examinarea restarurărior existente CURS IV Teste diagnostice. 60 . Examenul clinic extraoral: • Examinarea feŃei în general. ergonomiei dentare. frecvenŃa respiraŃiei. DefiniŃia ergonomiei generale. Teste stomatologice de rutină: • • • • • • teste de vitalitate teste de percuŃiie mobilitatea transiluminarea FOTI. buzelor • Examenul ganglionilor limfatici • Examenul glandelor salivare şi ATM Examenul clinic intraoral: • • • Examenul mucoasei orale Examinarea dinŃilor. puls.CURS III Examenul clinic.

aşezare. Caracteristicile de dotare şi organizare a cabinetului pentru lucrul ergonomic . 2002 Denise C.fotoliul pacientului . Churchill Livingstone. 1998 J. Planificarea şedinŃelor de tratament. American Public Health Association. Odell E. Formarea unor stereotipii de lucru în echipă.mobilierul fix şi mobil . Instrumentarul folosit în cabinet CURS VII-VIII Organizarea ergonomică a activităŃii. Edinburgh.W. Murphy .caracteristicile unitului dentar . eliberare ) asigurarea vizibilităŃii şi protecŃiei părŃilor moi menŃinerea câmpului operator curat : spălare.scaunele medicului şi asistentei . asistentei şi pacientului. The clinician’s guide . London.CURS VI Organizarea cabinetului dentar. izolare să cunoască secvenŃele actului operator să ofere medicului instrumentele şi materialele necesare în momentul potrivit şi în manieră ergonomică Metoda de evaluare: examen scris • • • • • • BIBLIOGRAFIE: Cawson R.Cawson’s Essentials of Oral Pathology and oral medicine.ResponsabilităŃile asistentei: planificarea sedinŃei de tratament şi pregătirea zonei de lucru pregătirea pacientului ( primire. Dunne – Oral Diagnosis.împărŃirea spaŃiului cabinetului .diferite aparate folosite în cabinet Zone de activitate. Iluminarea. 1980 Warren Birnbaum. .Ellis Paul – A manual of four-handed dentistry – Quintessence publishing. PoziŃii corespunzătoare ale medicului.Wright. Organizarea programului de activitate.A. aspirarea fluidelor. Washington.. Conceptul de lucru la patru mâini. Stephen M.Ergonomics and the dental care worker . protecŃie. 2002 61 .

Etapele cercetării: • Documentare • Stabilirea obiectivelor • Alegerea tipului de studiu şi realizarea propriu-zisă • Reflectarea şi evaluarea rezultatelor Specificul cercetării medicale ştiinŃifice: • • • ŞtiinŃe bio-medicale Servicii de sănătate ŞtiinŃe comportamentale CURS II Strategii de cercetare. indici epidemiologici 62 . Cercetare ştiinŃifică fundamentală. Istoric. Tipuri de studii: Studii observaŃionale . • • • OBIECTIVELE CURSULUI: Posibilitatea evaluării informaŃiei cuprinsă într-un referat sau articol de specialitate şi aprecierea relevanŃei acestuia ÎmbunătăŃirea capacităŃilor de a căuta informaŃia ştiinŃifică scrisă sau în format electronic folosind metode clasice sau modalităŃi informatice de căutare şi selectare a datelor Însuşirea tehnicii de redactare a unui referat ştiinŃific şi modalităŃile de prezentare ale acestuia CURS I Introducere în metodologia cercetării ştiinŃifice.METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE ANUL II 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice I.Studii descriptive . DefiniŃia termenilor.Studii analitice Studii experimentale NoŃiuni de epidemiologie: definiŃie. aplicată Planul de elaborare a unei cercetări. Structurarea cercetării.

Screening CondiŃii de realizare a studiului în funcŃie de incidenŃa bolii şi de populaŃia Ńintă. Experimentul în cercetarea medicală. .Studiul de cohortă.Studii control-caz. Diagrama studiilor prospective şi retrospective.Tragerea la sorŃi cu sau fără repetiŃie .Tipuri de întrebări folosite Eşantionare – metode: . Alegerea loturilor de studiu CURS IV Studii analitice: . . Interviul Chestionarul .Metoda triplu-orb Review.Metoda simplu-orb .Metoda pasului mecanic . comparativ.Ancheta epidemiologică . 63 .Metoda dublu-orb . Tipuri de experimente: absolut. Interpretarea datelor folosind tabele 2x2 CURS V Studiul experimental.Tipuri de chestionare .CURS III Studii observaŃionale. Metaanalize CURS VI Culegerea şi interpretarea datelor. Metode folosite: . Alegerea loturilor de studiu şi loturilor martor. Studii descriptive.Metoda numerelor aleatorii Metode de codificare şi scalare CURS VII – VIII NoŃiuni de biostatistică.

Manila. Referatul ştiinŃific. Editura UMF 1990. II. 2. Cunoaşterea cu precădere a aspectelor clinice. 2. Dan – Medicină socială – elemente de biostatistică.Indicatori de tendinŃă centrală: . SCOPUL CURSULUI 1.modul Indicatori de dispersie. Eduard Arnold. division of Hodder&Stoughton. necesare diagnosticului clinic şi diferenŃial al afecŃiunilor cutanate. Să recunoască afecŃiunile cutanate cu leziuni la nivelul extremităŃii cefalice. ÎnŃelegerea importanŃei corelaŃiei dintre cele două specialităŃi medicale (stomatologie – dermatovenerologie) . Editura ALL. London WHO – Health Research Methodology. Metode de prezentare grafică a rezultatelor. Să cunoască modalităŃile de prevenire a unor boli dermatovenerice (tumori cutanate maligne.Medie . BTS). seventh edition.Mediana .1995 Hilary Coombes – Research using IT. Metoda de evaluare: examen scris BIBLIOGRAFIE: Enăchescu. 2001 Sir Augustin Bradford Hill – A short textbook of medical statistics. 64 . OBIECTIVELE CURSULUI La sfârşitul cursului se propune ca studenŃii să fie capabili : 1. cu importanŃă epidemiologică (sifilis) sau prognostică (pemfigus vulgar). 1992 DERMATO–VENERICE ANUL III 1 Semestrul 16 ore curs 16 ore de lucrari practice I. Bucureşti Enăchescu Dan. WHO Regional Publications. Marcu Mihai – Sănătate publică şi management sanitar. Palgrave New York. Formularea raportului de cercetare.

Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei . b) Anatomia . Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. aftoza bipolară . 5. abuzul corticoterapiei sistemice. CONłINUTUL CURSURILOR 1. oftalmică). zona zoster – bucală . . bucal. Sindrom Sjögren. abcesele multiple. b) Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). scrofuloderma ulcerul tuberculos etc. . Candidozele cutaneo – mucoase (glosite. Epidermomicozele . tuberculidele miliare ale feŃei). . Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). .Micozele cutaneo – mucoase . microsporie. moluscum contagiosum). . fiziopatologice si histopatologice. sicozis. .Virozele cutaneo – mucoase . cheilite. 4.Colagenozele cutaneo-mucoase.a) Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale).Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci .Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie) .– a) Tuberculozele cutaneo-mucoase. cheilitele angulare). Dermatomiozita cu localizare facială. III. marea aftoză Behcet). al tegumentelor feŃei . b) Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal.Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extremităŃii cefalice. cheilitele. cervico. Să evite greşelile de conduită terapeutică (utilizarea necorespunzătoare a dermatocorticoizilor.3. fiziologia şi histologia pielii şi a mucoasei bucale. Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. impetigo streptococic. Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei 65 . a) Introducere privind importanŃa studierii afecŃiunilor dermato-venerice pentru studenŃii FacultăŃii de Stomatologie. antibioterapiei). aspecte clinice.. Micozele foliculare (tricofiŃia uscată şi inflamatorie. favusul). lingual.) Atipice tuberculidele papulo-necrotice de tip acnitis. botriomicomul).facială . stomatite) 3. Streptodermii (erizipelul feŃei. furunculul antracoid.Dermatoze buloase majore. Alte viroze (aftele bucale .

a) Cheilite: cheilite simple.Macroglosia. Sensibilizări post – medicamentoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale. adenoamele feŃei). CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Leziunile elementare (noŃiuni de semiologie). exfoliatrice. romboidale. .bucale şi regiunii cefalice). fiziopatologice şi histopatologice. Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. Virozele cutaneo-mucoase. cavităŃii bucale şi dinŃilor). . Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. Dermatită herpetiformă Dühring-Brocq. leucoplazice. lingual . ulceroase. glandulare. Sindromul Lyell).Glosodinia. Urticaria feŃei. .Manifestările alergice cutanate. gangrenoase .Sifilisul. 7. Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. muco-membranoase. keratozice. Dermatozele precanceroase.Eczema vulgară.adenomatoasă. bucal. atopică seboreică cu manifestări la nivelul feŃei . Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). limbii şi mucoasei bucale). 8. a) Tumori cutanate. actinice. 6.edematoasă. b) Sindromul seboreic – Acneea. imunitatea şi alergia în sifilis. Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale : limbă. Scurte date privind bacteriologia. marginale. al 66 . angulare. depapilante .Dermatologie topografică a cavităŃii bucale. ulcero membranoase . IV. aspecte clinice. Epidermo-viroze (diferite tipuri de veruci. boltă palatină). piloase. Sifilisul congenital (localizare la nivelul feŃei. la protezele acrilice. c) Stomatitele : stomatitele simple . Tumori benigne (keratoacantomul feŃei. Porfiriile cutanate – localizare facială. Epidermoneuroviroze (herpes simplex – peribucal. Tumori maligne ( epitelioamele bazocelulare ale feŃei. profunde. scleroase. moluscum contagiosum). Eritemul polimorf : forma minoră şi formele majore (Sindromul Stevens – Johnson . edemul Quincke şi edemul glotic. granulomatoasă). cronice. Epidermoliza buloasă.Macrocheilite inflamatorii. b) Glositele : glositele acute.

Dermatozele Precanceroase. Lepra – aspectele clinice ale formelor cu localizare facială. cheilitele. Eczema vulgară . tuberculidele miliare ale feŃei). edemul Quincke şi edemul glotic. Stafilodermii (furunculoza malignă a feŃei. Pemfigusul vulgar (manifestările de la nivelul mucoasei bucale şi regiunii cefalice). scrofuloderma. cheilite. marea aftoză Behcet). epitelioamele spiuno-celulare ale buzei inferioare . Tuberculozele cutaneo-mucoase. Lichenul plan (localizare la nivelul buzelor şi cavităŃii bucale). Sindromul Sjögren. Micozele cutaneo – mucoase . Sindromul Stevens-Johnson. Atipice papulo. Tipice (lupusul tuberculos al feŃei. Manifestările alergice cutanate. Tumori maligne (epitelioamele bazocelulare ale feŃei. impetigo streptococic. Manifestări alergice specifice cavităŃii bucale după amalgame şi aliaje folosite în diverse lucrări dentare. aftoza bipolară. cheilitele angulare. ulcerul tuberculos etc. stomatite).). Eritemul polimorf cu manifestări la nivelul feŃei şi mucoasei bucale: forma minoră şi formele majore. scrofuloderma. Streptodermii (erizipelul feŃei . furunculul antracoid. Sclerodermiile feŃei (sistemică şi în bandă). Porfiriile cutanate – localizare facială. atopică şi seboreică cu manifestări la nivelul feŃei. abcesele multiple. Tumori cutanate. (tuberculidele 67 .Sensibilizări postmedicamantoase cu localizări la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale. adenoamele feŃei). Sindromul seboreic – Acneea.tegumentelor feŃei . Dermatita herpetiformă Dühring – Brocq .necrotice de tip acnitis . botriomicomul) . Candidozele cutaneo-mucoase (glosita. Tumori benigne (keratoacantomul feŃei. la protezele acrilice. Microscopia. zona-zoster – bucală. Alergodermiile cu localizare predominant la nivelul feŃei şi membrelor. Alte viroze (aftele bucale. Piodermitele – cele mai frecvente manifestări de acest fel la nivelul extramităŃii cefalice. Micozele foliculare (tricofiŃia uscată si inflamatorie . Psoriazisul (localizări la nivelul extremităŃii cefalice). Sindromul Lyell. Lupusul eritematos cronic al feŃei şi mucoasei bucale. ulcerul tuberculos al feŃei. Colagenozele cutaneo-mucoase. Urticaria feŃei. cervico-facială. sicozis. oftalmică. Melanomul malign al feŃei şi mucoasei bucale. limbii şi mucoasei bucale). Epidermomicozele . favusul). Dermatoze buloase majore.Epidermoliza bucoasă. Dermatomiozita cu localizare facială.

Sifilisul. Scurte date privind bacteriologia, imunitatea şi alergia în sifilis. Sifilisul primar al extremităŃii cefalice şi mucoasei bucale (sifilomul primar al buzelor şi limbii). Sifilisul secundar (sifilidele localizate la nivelul feŃei şi cavităŃii bucale). Sifilisul terŃiar (gomele localizate la nivelul nasului şi cavităŃii bucale: limbă, boltă palatină). congenital (localizare la nivelul feŃei, cavităŃii bucale şi dinŃilor). Dermatologie topografică a cavităŃii bucale . a) Cheilite simple , angulare , exfoliatrice , actinice, keratozice, leucoplazice, glandulare. Macrocheilite (inflamatorii , edematoasă, adenomatoasă, granulomatoasă). b) Glositele: glositele acute, profunde, cronice, depapilante, marginale, romboidale, piloase, scleroase. Glosodinia. Macroglosia. c) Stomatitele: stomatitele simple, muco-membranoase, ulceroase, ulceromembranoase, gangrenoase . Sifilisul

V. BIBLIOGRAFIE 1. DIACONU D.J.- “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ – şi colab. EdiŃia I. Ed. Didactică şi Pedagogică , 1998. 2. DIACONU D.J.– “ Dermato-Venerologie pentru studenŃii FacultăŃilor de Stomatologie “ - şi colab. EdiŃia II-a . Ed. Didactică şi Pedagogică . 1999.

VI. EVALUARE Fiecare student va realiza la 8 pacienŃi : anamneză , examen clinic, înregistrarea datelor în foaia de observaŃie ................................................... 20% Lucrare de control .................................................................. Examen practic ..................................................................... Examen teoretic – scris ........................................................ 10% 20% 50%

EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANUL I - două semestre, 64 ore lucrări practice ANUL II – două semestre 64 ore lucrări practice I. SCOPUL ACTIVITĂłII (pentru ambii ani de studii) 1. Întărirea sănătăŃii şi creştera potenŃialului biomotric.

68

2. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea practicării unei discipline sportive vizând cunoaşterea şi aplicarea unor abilităŃi şi deprinderi specifice referitoare la tehnica, tactica regulile competiŃionale şi efectele fiziologice ce influenŃează starea de sănătate. II. OBIECTIVELE ACTIVITĂłII l. Însuşirea unor seturi de exerciŃii ce se pretează la practicarea individuală şi au ca efect - Compensarea activităŃilor statice, obositoare, generatoare de stress negativ. - MenŃinerea poziŃiei corecte a corpului prin evitarea deformări- coloanei vertebrale. (În special la studenŃii FacultaŃii de Stomatologie) - Ameliorarea funcŃiilor vitale în vederea consolidarii starii de sănătate şi implicit obŃinerea unui tonus favorabil activităŃii profesionale. 2. Însuşirea şi perfecŃionarea practicării unei ramuri de sport până la nivel competiŃional. III. CONTINUTUL LECłIILOR PRACTICE

Precizăm că activitatea didactică se desfăşoară prin lecŃii practice săptămânale de 120 min. pe parcursul a patru semestre, în anii I. si II. În volumul de timp, afectat se rezolvă activitatea practică specifică disciplinei sportive, expunerea unor noŃiuni teoretice şi evaluarea studenŃilor. Deoarece procesul de învăŃământ se desfăşoară pe ramuri de sport fiecare disciplina îşi are propria programă analitică pe care o actualizăm anual în funcŃie de condiŃiile materiale opŃiunile studenŃilor şi nivelul lor de pregătire fizică şi sportivă. Deşi conŃinutul lecŃiilor diferă de la o ramură sportivă la ce sunt însa tratate diferenŃiat în funcŃie de specificul sportului respectiv si anul de studii conform urmatorului grafic de programare. NR. ORE CONłINUTUL PROGRAMELOR ANUL I Sem. I 1. Deprinderi motrice de bază: mersul, alergarea, forme de săritură, aruncări. 2. łinută corectă, exerciŃii de compensare şi refacere. 3. Dezvoltarea calităŃilor fizice. de bază şi specifice ramurii de sport 4 4 4 4 3 5 2 5 3 2 2 2 3 2 2 2 Sem. II ANUL II Sem. I Sem. II

69

4. ÎnvăŃarea şi perfecŃionarea elementelor tehnice. 5. Aplicarea tehnicii în condiŃii de solicitare maximă creată de cadrul competiŃional (pentru sporturilor de echipă, pregătirea tactică) 6. Pregătirea teoretică: noŃiuni de regulamentarbitraj, efectele fiziologice, cerinŃele practicării individuale a exerciŃiilor fizice. 7. Probe de control, teste de verificare a pregătirii fizice şi sportive.

8

8

8

9

8

8

8

9

2

2

2

2

1

2

1

2

V. EVALUARE Precizăm că aprecierea studenŃilor se face cu note în semestrele II si IV, dupa un sistem complex de punctaj ce include: 1. 3 teste de pregătire fizică generală pentru braŃe centura abdominală, detentă şi îndemanare aprox. 40%. 2. 2 teste de verificare a pregatirii sportive bazate pe autodepăşire .....aprox. 50%. 3. Indeplinirea cerinŃelor de participare la competiŃii şi frecvenŃa aprox. 10%. 4. Examen teoretic oral (facultativ pentru studenŃii ce nu îndeplinesc condiŃiile cerute la pct. 1.2.3.)

ENDODONłIE ANUL IV 1 semestru 32 ore de curs / 48 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare. 2. Cunoaşterea anatomiei spaŃiului endodontic. 3. Identificarea factorilor etiologici ai îmbolnăvirilor pulpare. 4. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 5. Cunoaşterea simptomatologiei inflamaŃiilor pulpare. 6. Formarea discernământului în selectarea cazurilor de inflamaŃii pulpare reversibile pasibile de tratament conservator. 7. Asigurarea unui tratament biologic conservator bazat pe cunoştinŃe moderne,

70

experienŃă şi pricepere. 8. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect. 9. Cunoaşterea tehnicilor de conservare totală sau parŃială a pulpei vii.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI :

1. Cunoaşterea instrumentarului endodontic şi însuşirea utilizării sale corecte. 2. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament într-o inflamaŃie pulpară. 3. Insuşirea experienŃei în aplicarea digii în cazuri variate. 4. Insuşirea tehnicilor de tratament preventiv al inflamaŃiei pulpare. 5. Insuşirea tratamentelor biologice de conservare a vitalităŃii pulpei dentare. 6. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în inflamaŃiile pulpare acute.

III.

CONTINUTUL CURSURILOR :

1. Odontogeneza (amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii) 2. Morfologia spaŃiului endodontic. 3. Morfofiziologia pulpei dentare (celule, fibre, substanŃă fundamentală, inervaŃie, vascularizaŃie) 4. Complexul pulpo-dentinar (biologia dentinei, formarea dentinei secundare, recepŃia durerii) 5. Modificările pulpo-dentinare influenŃate de vârstă, afecŃiuni congenitale şi sistemice 6. Deschiderea accidentală a camerei pulpare : simptomatologie, diagnostic şi tratament (materiale, tehnica coafajului direct) 7. InflamaŃia pulpei dentare : particularităŃi condiŃionate de teren, agenŃi iritanŃi locali (mecanici, termici, chimici, prepararea cavităŃilor, materiale de obturaŃie, radiaŃii, microorganisme), consecinŃele microinfiltraŃiei marginale, mecanismul imun al inflamaŃiei pulpare; clasificarea inflamaŃiilor pulpare 8. Examenul clinic în endodonŃie : - anamneza : identificarea şi înregistrarea tuturor factorilor relevanŃi; - inspecŃie, palpare, percuŃie, testarea mobilităŃii, teste de vitalitate, foraj explorator, transiluminare, explorarea fistulelor, anestezia selectivă, analiza ocluziei, precizarea naturii discromiilor; - aprecierea riscurilor tuturor opŃiunilor terapeutice (tratament endodontic "de

71

novo", refacerea unui tratament anterior, tratament chirurgical); - acceptul pacientului faŃă de soluŃiile terapeutice propuse 9. Clinica inflamaŃiei acute a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare acute (hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă parŃială, pulpita acută seroasă totală, pulpita acută purulentă parŃială, pulpita acută purulentă totală), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 10. Clinica inflamaŃiei cronice a pulpei dentare : formele anatomoclinice de inflamaŃii pulpare cronice (pulpita cronică deschisă ulceroasă, pulpita cronică deschisă granulomatoasă / polipoasă, pulpita cronică închisă propriu-zisă, pulpita cronică închisă hiperplazică / granulomul intern Palazzi), semne clinice, histopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, complicaŃii, indicaŃii de tratament 11. Principii şi tehnici de izolare a câmpului operator; folosirea digii 12. Anestezia locală în endodonŃie : prin infiltraŃie, regională, intrapulpară, intraligamentară şi intraosoasă; pansamentul calmant în pulpitele acute 13. Principii tratamentului preventiv (coafajul indirect, prevenirea microinfiltraŃiei marginale) şi curativ al inflamaŃiei pulpare 14. Crearea accesului în camera pulpară 15. Metode şi tehnici de conservare parŃială a pulpei dentare (pulpotomia vitală şi devitală)

IV.

CONTINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. Instrumentarul de consultaŃie şi tratament în endodonŃie (tehnici de manevrare) 2. Accesul în spaŃiul endodontic (pe dinŃi extraşi) 3. Odontometria (pe dinŃi extraşi) 4. Tratamentul biomecanic de canal prin telescopare regresivă (pe dinŃi extraşi) 5. Obturarea canalelor prin tehnica convenŃională şi condensarea laterală la rece a gutapercii (pe dinŃi extraşi) 6. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie, mijloace de izolare, teste de vitalitate 7. Demonstrarea diagnosticului inflamaŃiilor pulpare acute şi cronice pe pacienŃi 8. Stabilirea planului de tratament în inflamaŃiile pulpare acute 9. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice

72

V.

BIBLIOGRAFIE : 1. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a - M.Gafar, A.Iliescu : Ed.Medicală, 2002 2. Teste de odontologie ediŃia 2a - A.Iliescu : Ed.Medicală, 1999 3. Endodontics ediŃia 5a - J.Ingle, L.Bakland : B.C.Decker Inc., 2002 4. Pathways of the pulp ediŃia 8a - S.Cohen, R.Burns : Mosby, 2002 5. Principles and practice of endodontics ediŃia 3a- R.Walton, M.Torabinejad : W.B.Saunders, 2002 6. Textbook of endodontology - G.Bergenholtz, P. Horsted-Bindslev, C.Reit : Blackwell Munksgaard, 2003 7. Endodontologie – W.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag, 2003 8. Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K.M.Hargreaves, H.E.Goodis : Quintessence, 2002

VI.

EVALUARE : - Activitatea pe dinŃi extraşi............................................................................................ 5 % - Activitatea pe pacient................................................................................................. 15 % - Lucrări de control....................................................................................................... 10 % - Examen practic........................................................................................................... 20 % - Examen teoretic.......................................................................................................... 50 %

ANUL V Un semestru 48 ore de curs 144 ore de stagiu clinic

I.

SCOPUL CURSULUI : 1. Cunoaşterea indicaŃiilor şi principiilor extirpării pulpei dentare. 2. Cunoaşterea principiilor determinării lungimii canalelor radiculare. 3. Cunoaşterea principiilor tratamentului biomecanic de canal. 4. Cunoaşterea principiilor obturaŃiei de canal tridimensionale. 5. Cunoaşterea morfofiziologiei parodonŃiului apical. 6. Identificarea factorilor etiologici ai necrozei şi gangrenei pulpare. 7. Identificarea măsurilor preventive corespunzătoare. 8. Cunoaşterea simptomatologiei necrozei şi gangrenei pulpare. 9. Cunoaşterea mecanismelor imune în generarea osteitelor apicale cronice. 10. Evaluarea preoperatorie a posibilităŃilor unui tratament endodontic corect în

73

gangrena pulpară simplă şi complicată. 11. Cunoaşterea tehnicilor uzuale moderne de tratament biomecanic şi obturaŃie de canal. 12. Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în parodontitele apicale cronice. 13. Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile de gangrenă simplă şi complicată tratate.

II.

OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Interpretarea examenului radiologic în endodonŃie. 2. Insuşirea tehnicii extirpării vitale. 3. Insuşirea tehnicii obturaŃiei de canal tridimensionale. 4. Autoevaluarea tratamentului în inflamaŃia pulpară. 5. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în necroza şi gangrena pulpară. 6. Interpretarea examenului radiologic în gangrena pulpară simplă şi complicată. 7. Insuşirea procedurilor terapeutice de urgenŃă în parodontitele apicale acute. 8. Insuşirea procedurilor terapeutice de rutină în parodontitele apicale cronice. 9. Autoevaluarea tratamentului în gangrena simplă şi complicată.

III.

CONłINUTUL CURSURILOR : 1. Morfofiziologia regiunii apicale (apex, cement, spaŃiu periodontal, os alveolar 2. Raportul dinŃilor cu structurile anatomice locale 3. Examenul radiologic în endodonŃie : generarea radiaŃiilor, crearea imaginii, sisteme convenŃionale şi digitale, radiografia intraorală (tehnica bisectoarei şi a paralelismului), folosirea suportului de film 4. Metode şi tehnici de îndepărtare totală a pulpei dentare (pulpectomia vitală şi devitală) 5. Tratamentul biomecanic de canal : principii, stabilirea lungimii de lucru, tehnici de lărgire a canalelor radiculare, lavajele endodontice, pansamentul endodontic 6. Lărgirea canalelor radiculare prin tehnici rotatorii la turaŃie constantă redusă (freze din aliaje de Ni-Ti) 7. Accidente în tratamentul pulpitelor 8. Obturarea canalelor radiculare : obiective, materiale, gradul de biocompatibilitate al acestora, tehnici de obturare, indicaŃii pentru discomfortul postoperator (durere, edem)

74

Valoarea examenului radiologic în diagnostic şi evaluarea tratamentului endodontic 3. evoluŃie şi complicaŃii. Gangrena pulpară simplă : etiopatogenie. tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 12. ParticularităŃile tratamentului endodontic în gangrena simplă şi complicată 19. Tratamentul de urgenŃă în parodontitele apicale acute 13. Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică neconturată : histopatologie. Necroza pulpară : etiopatogenie. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. cement) şi Ńesutului osos periapical. relevanŃa clinică a formării plăcii dentare extraradiculare şi patogenităŃii microflorei endodontice 14. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Stabilirea planului de tratament în gangrena pulpară simplă şi complicată 18. parodontita apicală acută exudativă purulentă). teste de diagnostic complementare 2. complicaŃii 10. forme anatomoclinice (parodontita apicală acută hiperemică. consecinŃele microinfiltraŃiei şi rolul microorganismelor (raportul microflorei endodontice cu microflora cavităŃii orale). Parodontitelor apicale cronice . diagnostic pozitiv şi diferenŃial.mecanismele imune implicate în fenomenele rezorbtive care interesează apexul (dentină. semne clinice. semne clinice. semne clinice. Tratamentul cu agenŃi fizici în endodonŃie IV. semne clinice. Tratamentul endodontic medicamentos în gangrena pulpară (mecanismele de acŃiune ale agenŃilor farmacoterapeutici) 19. Parodontitelor apicale acute : etiopatogenie (relevanŃa clinică a patogenităŃii microflorei endodontice). evoluŃie şi complicaŃii 15. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. mijloace de izolare. evoluŃie. parodontita apicală acută exudativă seroasă. histopatologie. evoluŃie. Examenul clinic în endodonŃie : foaia de obsevaŃie. evoluŃie şi complicaŃii 16.9. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Principiile şi metodele de prevenire a pulpopatiilor 17. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1. Stabilirea planului de tratament în endodonŃie 4. semne clinice. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor 75 . histopatologie. Parodontite apicale cronice cu imagine radiologică conturată : histopatologie. histopatologie. complicaŃii 11.

.....R.................. 2002 2............. A........ 1998 VI......... BIBLIOGRAFIE : 1. 15 % ..............Walton........ Cunoaşterea metodelor de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic 76 ............ 2..................Activitatea clinică pe pacient .B... Prezentări de cazuri clinice 6. Teste de odontologie ediŃia 2a ............Ingle...........didactice 5.... Ingle's Endodontics ediŃia 6a .............. 2003 7....Iliescu : Ed......... 4.......R....M...................Torabinejad : W...... 5 % .....C....... L....... Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V......................... T..Burns : Mosby. Textbook of endodontology ...... 2008 6.... P...Medicală..... 2008 4.................Cohen.......Bergenholtz......G. R....Reit : Blackwell Munksgaard.Lucrări de control.... EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a ... Horsted-Bindslev..................................... Autoevaluarea tratamentelor endodontice. 3....................Examen practic.......Prezentări de cazuri clinice ......... 1999 3..... 2005 5..A.Bakland : B........... C......................... 2003 8........... EVALUARE : ........... Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a............... SCOPUL CURSULUI : 1.........Decker Inc... Pathways of the pulp ediŃia 9a .. Essential endodontology – D....Medicală....... Endodontologie ........Saunders...Examen teoretic.......... Identificarea factorilor care pot afecta evoluŃia postterapeutică în endodonŃie.Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag...... 20 % ...........S.W.... Perimetrarea unui prognostic rezonabil pentru cazurile tratate endodontic....Orstavik...J... M........Pitt Ford : Blackwell Science. 10 % .Gafar..Iliescu : Ed. 50 % ANUL VI Un semestru 32 ore de curs 64 ore de stagiu clinic I......

convenŃional. 2. Insuşirea procedurilor de efectuare a reconstituirilor coronoradiculare. RezorbŃia radiculară externă 77 . 9. Familiarizarea cu problemele de epidemiologie endodontică. Monitorizarea tratamentelor endodontice. 10. 11. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice. II. Inducerea capacităŃii de a trata endodontic diverse grupe de pacienŃi. obturaŃia retrogradă. Insuşirea procedeelor de albire a dinŃilor devitali. Familiarizarea cu procedurile de chirurgie endodontică. 8. OBIECTIVELE CURSULUI : 1. 9. III. 4. reparaŃia perforaŃiilor. 3. Insuşirea tratamentului de urgenŃă în traumatismele dento-parodontale. 8. Cunoaşterea cauzelor şi formelor anatomoclinice de traumatisme dentare. 6. Cunoaşterea principiilor biomecanice ale efectuării reconstituirilor coronoradiculare. Stabilirea diagnosticului şi planului de tratament în infecŃia de focar de origine dento-parodontală. amputaŃia. ameliorarea implantării rădăcinilor tratate endodontic prin implante transfixiante sau osteointegrate 2. hemisecŃiunea. Cunoaşterea procedeelor de tratamente odontale complexe. Interpretarea examenului radiologic în diagnosticul infecŃiilor de focar dento parodontale. Cunoaşterea noŃiunilor de epidemiologie a pulpopatiilor şi a principiilor de sănătate publică conexe. 6. 12. 5. Cunoaşterea patologiei endo-parodontale şi a procedeelor adecvate de tratament. 7. 5. principiile procedeelor de regenerare tisulară dirijată. replantarea terapeutică. Insuşirea procedurilor de diagnostic ale algiilor dentare. 9. inclusiv vârstnici şi pacienŃi medical compromişi. Tratamentul chirurgical al parodontitelor apicale cronice : chiuretajul periapical. Cunoaşterea şi prevenirea infecŃiei de focar de origine dento-parodontală. rezecŃia apicală. CONłINUTUL CURSURILOR : 1. Cunoaşterea cauzelor durerii dento-parodontale şi cranio-faciale. 7. Sindromul endo-parodontal 3. Sindromul de "dinte fisurat" 4.

Burns : Mosby. corono-radiculare. Raportul endodonŃiei cu alte specialităŃi : parodontologia. tratamentul efectiv de calmare a durerii dento-parodontale.Cohen. Prezentări de cazuri clinice cu soluŃii terapeutice complexe. Determinarea condiŃiei de succes sau eşec al tratamentului endodontic. Endodontics : Principles and Practice ediŃia 4a. clasificarea durerilor oro-faciale.Torabinejad : 78 ..R.Ingle.Iliescu : Ed. Leziunile traumatice ale dinŃilor (fracturi coronare. Tratamentul cariei simple şi complicate pe pacienŃi sub directa îndrumare a cadrelor didactice 2.M.A. radiculare.S. dezobturarea canalelor. avulsii) .5. UrgenŃele odonto-parodontale 11. R. Boala de focar de origine dento-parodontală 14. tratamentul durerii şi anxietăŃii în endodonŃie 10.Iliescu : Ed. protetica fixă şi mobilă. luxaŃii.Medicală. 2005 5.Medicală. refacerea tratamentului endodontic : indicaŃii. M. principii de epidemiologie şi biostatistică endodontică IV.Decker Inc. L. EndodonŃie clinică şi practică ediŃia 2a .simptomatologie şi tratament 12. 3. ImplicaŃiile bolilor sistemice asupra tratamentului endodontic la pacienŃii medical compromişi 13. îndepărtarea instrumentarlui fracturat din canale 7.Gafar. presterilizarea şi sterilizarea. 2002 2. pentru integrarea cunoştinŃelor dobândite în anii anteriori. inclusiv cele verticale. Principii şi practici de sănătate publică pentru promovarea stării de sănătate dentară privind patologia pulpară şi traumatismele dentare. BIBLIOGRAFIE : 1. Teste de odontologie ediŃia 2a . Ingle's Endodontics ediŃia 6a . diagnostic pozitiv şi diferenŃial. implantologia. Pathways of the pulp ediŃia 9a . Reconstituirile coronare la dinŃii devitali 9. înŃelegerea largă a tratamentului. A. Albirea dinŃilor devitali 8. apexificarea) 6. metode şi tehnici. Controlul infecŃiei încrucişate. tehnici de protecŃie 15. Comentarea articolelor din literatura de specialitate străină V. 1999 3. Durerea de origine dento-parodontală şi cranio-facială: fiziopatologie.Walton.Bakland : B. 2008 4.C. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC : 1.J. ortodonŃia şi pedodonŃia (apexogeneza.

......Prezentări de cazuri clinice .......... 2008 6..Orstavik........ StudenŃii să recunoască unele reacŃii adverse medicamentose la nivelul cavităŃii bucale........ 10 % ........................M. Endodontologie – W....... OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului: 1........ StudenŃii să aibă cunoştinŃe corecte privind substanŃele medicamentoase folosite în tratamentele stomatologice curative ca şi în urgenŃele medico-chirurgicale apărute în cadrul manevrelor stomatologice. InfecŃia de focar ...... Textbook of endodontology ..... 79 .. T......................Pitt Ford : Blackwell Science........ 50 % FARMACOLOGIE E ANUL II 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice I.......Lucrări de control............ H..Saunders... Seltzer and Bender’s Dental Pulp – K..G.........Examen practic............Urseanu. P.............Klimm: Deutscher Zahnarzte Verlag..........................Examen teoretic............ 2.R.......................... 3.....W...Hargreaves.. Essential endodontology – D.................. 2002 10.... 20 % ............ Horsted-Bindslev........ V................. C.E..Reit : Blackwell Munksgaard....... 2003 9.........B......... StudenŃii să facă o evaluare corectă privind raportul beneficiu/risc în utilizarea unor medicamente......ALL. EVALUARE : ... II.............Goodis : Quintessence. Cunoaşterea principalelor grupe de substanŃe medicamentoase...................... 5 % .Activitatea clinică pe pacient ...............Bergenholtz......... 15 % ... 3.... Însuşirea noŃiunilor de bază privind folosirea medicamentelor........I.............................. Cunoaşterea formelor medicamentoase şi a căilor de administrare a medicamentelor......................... 2003 7............Lotreanu : Ed............. 1998 8............ SCOPUL CURSULUI: 1......... 1994 VI........... 2...... avantajele şi riscurile acestora..

80 . macrolidele. Farmacologie generală: Farmacocinetică generală: absorbŃia. medicaŃia antitrombotică (anticoagulante. reacŃii adverse la nivelul cavităŃii bucale. metabolice SubstanŃele hormonale şi antihormonale utilizate ca medicament: glucocorticoizii. prostaglandinele. antiagregante plachetare). PoziŃia farmacologiei în pregătirea stomatologică. Chimioterapicele antituberculoase. MedicaŃia sistemului nervos: MedicaŃia sistemului nervos vegetativ: NoŃiuni generale despre neurotransmiŃători.SusbtanŃe tisulare active şi antagonişti: histamina şi antihistaminicele (anti H1. antiparkinsoniene. MedicaŃia sângelui: antianemice. analgezice opioide şi analgezice nesteroidiene. antitiroidienele de sinteză. principalele tipuri de medicamente cu acŃiune în domeniul vegetativ şi utilizarea lor în stomatologie. Farmacodinamia generală: acŃiunea medicamentelor la nivel molecular. MedicaŃia diferitelor aparate şi sisteme efectoare: MedicaŃia aparatului circulator: medicamente inotprop pozitive (digitalice şi nedigitalice) antiaritmice. interrelaŃiile de ordin farmacocinetic. Principalele grupe de antibiotice: β-lactaminele. hipnotice. serotonina şi antiserotoninicele. 3. antihipertensive. Chimioterapicele şi antibioticele:. Farmacotoxicologia: tipuri de reacŃii adverse. Sulfamidele antibacteriene şi trimetoprimul. Diureticele. .III. Chimioterapicele active în micoze. Antisepticele şi dezinfectantele. 5. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. tetraciclinele şi cloramfenicolul. aminoglicozidele. 2. hemostatice. neuroleptice. viroze şi boli parazitare. antidiabeticele de sinteză. tranchilizante. Hormonale.. Imunodepresivele 6. polimixinele. antianginoase. deprimante motorii centrale (antiepileptice. kininele şi antagoniştii. LecŃie introductivă: Obiectul şi scopurile farmacologiei. 4. anti H2). antihipotensoare.generalităŃi. Antibioticele şi chimioterapicele antibacteriene: . MedicaŃia sistemului nervos central: anestezice generale şi locale. celular şi asupra diferitelor aparate şi sisteme. trombolitice. sedative. distribuŃia şi epurarea medicamentelor. miorelaxante). leucotrienele şi antagoniştii. Chimioterapice anticanceroase.

. Farmacopeea Română.... diuretice. Iosefina Corciovei Constantinescu... Receptură . antihipertensive... Receptură – MedicaŃia hormonală... Ed...MedicaŃia sistemului nervos central . EdiŃie revizuită şi adăugită.. Stroescu..... neuroleptice.... 5.. stimulante şi substituente ale secreŃiei digestive.... anticonvulsivante. DemonstraŃie: medicaŃia SNV. antidiareice.MedicaŃia aparatului digestiv... 2. Farmacografie – reguli generale de prescriere a reŃetei. anestezice locale.... 1998.. părŃile reŃetei..... protectoare ale mucoasei şi leziunii ulceroase).. purgative.. Farmacologie – generalităŃi. laxative...50% din nota finală.. Info-Medica.. Receptură – Antibiotice şi chimioterapice 81 ... gazoase) 4.. Forme farmaceutice lichide şi gazoase..... analgetice opioide. Prescrierea diferitelor forme farmaceutice (solide. Forme farmaceutice solide şi semisolide.........15% din nota finală.. 3. tranchilizante-sedative.. Examen scris ....... lichide. Două lucrări de control – fiecare lucrare conŃine lucrări tip grilă şi întrebări cu răspuns liber şi valorează .... antianginoase......hipnotice. antiastmatice. neuroleptice... BIBLIOGRAFIE: „Farmacologie pentru studenŃii facultăŃii de Stomatologie” – sub redacŃia Iosefina Corciovei Constantinescu... 11... semisolide............ Receptură – MedicaŃia sângelui.... PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE DE FARMACOLOGIE 1...... antivomitive........20% din nota finală 3... EVALUARE: 1... MedicaŃia diuretică 8.. ALL. antisecretoare....MedicaŃia aparatului digestiv: antiulceroase (antiacide...... EdiŃia a III-a. medicaŃia antihipotensivă. 6..... „Îndreptar pentru prescrierea medicamentelor” – V... Aprecierea activităŃii din timpul anului şi examen practic.. Receptură – MedicaŃia aparatului respirator 10...... antiaritmice. Obiectul farmacologiei. 2.... Receptură ... Ed. substanŃe antihistaminice...... 9. 7.. antiinflamatoare nesteroidiene. V.. Receptură . MedicaŃia aparatului respirator: antitusive.MedicaŃia aparatului cardiovascular–tonicardiace. antispastice............ expectorante. 2004..

CompoziŃia plasmei. VSH-ul. PH-ul sângelui. Fiziologia respiraŃiei. Homeostazia. 2. Hemostaza primară şi secundară. celulară şi umorală. SubstanŃele plastice şi oligoelementele. ProprietăŃile sângelui. 7. compartimentele hidrice. 9. Volemia. 82 . 5. 6. Fiziologia sângelui. Apa din organism. Hematoza. Eritrocitul. Echilibrul acido-bazic. 4.FIZIOLOGIE ANUL I SEMESTRUL I ŞI II 24 cursuri (48 de ore). 32 lucrări practice (64 de ore) I. 8. Hemoglobina. Hematocritul. Organismul ca sistem. SCOPUL CURSULUI explicarea principaleleor mecanisme de menŃinere a funcŃiilor normale ale organismului explicarea reglării şi integrării funcŃiilor somatice şi vegetative studiul reactivităŃii organismului în anumite condiŃii de mediu şi în situaŃii fiziologice particulare aprofundarea aspectelor de bază. Fibrinoliza. Mecanisme de apărare specifică şi nespecifică. FuncŃiile sângelui. 3. Leucocitele. VentilaŃia pulmonară. Grupele sanguine OAB şi Rh. CirculaŃia pulmonară. OBIECTIVELE CURSULUI Ne propunem ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: să explice mecanismele fiziologice de funcŃionare a organelor şi sistemelor să stabilească limitele normal / patologic ale explorărilor paraclinice să interpreteze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul unor perturbări ale funcŃiilor normale ale diferitelor organe să înŃeleagă interrelaŃiile dintre cavitatea bucală şi organism în ansamblu CONłINUTUL CURSULUI Semestrul I 1. Hemoliza şi rezistenŃa globulară. esenŃiale pentru viitorii medici şi utile în practica medicinei dentare II.

conductibilitate. 16. Fiziologia cardio-vasculară. Indicii eritrocitari. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Semestrul I 1. FuncŃiile colonului. AbsorbŃia intestinală. Curba de disociere a oxi-hemoglobinei. 13. Motilitatea tractului digestiv. Vitaminele. Fiziologia renală. Sensibilitatea gustativă. 21. Materiale şi metode în fiziologie. Fiziologia articulaŃiei temporo-mandibulare. 23. Carecteristici ale contracŃiei muşchiuli neted şi striat. InfluenŃa dietei asupra structurilor bucale. Fiziologia metabolismelor. proprietăŃile salivei. 3. Semestrul II 17. Mecanismele formării urinei. 18. Determinarea densităŃii sângelui. capilare şi venoase. 15. compoziŃia salivei. Insulina şi glucagonul. 22. mecanismele secreŃiei salivare. Metabolismul energetic şi metabolismul bazal. RaŃia alimentară. Explorarea sângelui. 2. Reglarea funcŃiei cardio-vasculare. Somnul şi veghea. 19. Termogeneza şi termoliza. 24. Fiziologia neuro-musculară. Hormonii hipofizari şi hipotalamici. Fiziologia digestiei. FuncŃiile rinichiului. Clearance-ul renal. DeglutiŃia. ProprietăŃile cordului: automatism. reflexul secreŃiei salivare. FuncŃiile salivei. Foamea şi saŃietatea. SecreŃia gastrică. Determinarea hematocritului. excitabilitate. Sensibilitatea dureroasă. Reflexele medulare. 14. Hormonii tiroidieni. 83 . Cavitatea bucală. Transmiterea sinaptică. Fiziologia glandelor endocrine. 12. Bila. Numărarea eritrocitelor. 20. a pH-ului sanguin şi evidenŃierea puterii tampon a plasmei. Mecanismele durerii la nivelul cavităŃii bucale. Reglarea respiraŃiei 11. Echilibrul fosfo-calcic. Sucul intestinal. Secusa şi tetenosul. ProprietăŃile centrilor nervoşi. Hemodinamica –cracteristicile circulaŃiei arteriale. Valoarea calorică a alimentelor şi acŃiunea dinamică specifică. Ciclul cardiac. Glandele salivare. Manifestări externe ale ciclului cardiac. contractilitate. MasticaŃia.10. Transportul gazelor respiratorii prin sânge. Sucul pancreatic.

EvidenŃierea acŃiunii amilazei salivare. EvidenŃierea HCl liber şi a acidului lactic în sucul gastric. 84 . Dozarea O2 şi CO2 în aerul alveolar şi expirat. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. total şi bacteriologic de urină. 5. 13. Determinarea acidităŃii gastrice (metoda titrării). clearance-ul ureei şi creatininei. Examen practic. evidenŃierea potenŃialului de acŃiune şi de repaus. Cristalele Teichman. 9. Spectroscopia derivaŃilor de hemoglobină. EvidenŃierea acŃiunii labfermentului. Explorarea ventilaŃiei –determinarea volumelor. EvidenŃierea mucusului. Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei salivare la om. 6. 7. Explorarea hemostazei primare şi secundare –numărarea trombocitelor. 18. Refaceri lucrări practice. Determinarea metabolismului bazal. Explorarea sistemului endocrin –efectul pigmentogen al ACTH-ului. Determinarea amilazuriei (metoda Wolgemuth). Recoltarea sucului pancreatic. teste de sarcină.4. Tubajul duodenal. reflexele osteotendinoase. Produşii proteici ai digestiei gastrice. 14. Explorarea funcŃiei renale –examenul sumar. secusa şi tetanosul. pH-ul salivar. Explorarea funcŃiei digestive. fosforului. Dozarea hemoglobinei –metoda Sahli. 15. Formula leucocitară. Semestrul II 17. Determinarea grupelor sanguine OAB şi Rh. 12. 11. 10. calciului şi sulfocianatului salivar. Determinarea VSH. manevre de evidenŃiere a hiperexcitabilităŃii neuromusculare. Frotiul salivar. 8. timpul Howell. 16. RezistenŃa globulară. timpul de sângerare (metoda Duke). proba de diluŃie şi concentrare a urinei. electroencefalograma. Explorarea neuro-musculară –cronaxia şi reobaza. Fluxul salivar. Metode de stimulare şi recoltare a secreŃiei gastrice. timpul de coagulare. capacităŃilor şi debitelor pulmonare. 19. RaŃia alimentară echilibrată. testul fragilităŃii capilare (Rumpel-Leed). SecreŃia iodului prin salivă. Numărarea leucocitelor. testul de fragilitate osmotică (hemoliza în mediu hipoton). electromiograma. proba hiperglicemiei provocate. timpul Quick.

85 . explorarea endoscopică. segmentelor şi intervalelor. Explorarea cardio-vasculară. 30. fonocardiograma. Motilitatea tubului digestiv –metoda radiografică. 29. determinarea ritmului cardiac. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. Legea inimii Frank-Starling. Scopul cursului Patologia dentara si oro-maxilofaciala beneficiaza de mijloacele si modalitatile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor sale. Ligaturile Stanius. Şocul apexian. 27. testul clino/ortostatism. 32. carotidograma. 28. 25. PigmenŃii biliari –recŃii de evidenŃiere. Refaceri lucrări practice. Efecte ale diferitelor substanŃe asupra proprietăŃilor inimii. testul la efort. Studentii Facultatii de Medicina Dentara isi vor imbogati astfel cunostiintele teoretice si practice din domeniul terapiei complexe reprezentate de Fizioterapie. Sărurile biliare –reacŃia de evidenŃiere. apexocardiograma. Examen practic. testul presor la rece. FIZIOTERAPIE Anul V 1 semestru 16 ore de curs si 32 ore de lucrari practice I. jugulograma. aspecte patologice 26. Spinalizarea broaştei. Electrocardiograma –analiza undelor. Recoltarea bilei. 24. frecvenŃei cardiace şi a axei electrice a inimii. 21. zgomotele cardiace.20. Tensiunea arterială –metode de determinare. Cardiografia directă a cordului de broască. oferind pacientilor o evolutie pozitiva si un prognosticul favorabil (ameliorare sau vindecare prin solutionare pe cale conservatoare si/sau chirurgicala). Izolarea cordului de broască pe canula Straub. 31. Electrocardiograma –derivaŃiile. Descoperirea cordului de broască in situ. rolurile de reducere a tensiunii superficiale. Lucrare scrisă curs şi lucrări practice. Presiunea venoasă centrală. solubilizare a colesterolului şi a acizilor graşi. Pulsul venos. De asemenea. vor avea capacitatea de a decide procedurile si de a stabili propriile programe terapeutice care isi vor gasi rolul in contextul terapiei patologiei de specialitate. 22. Pulsul arterial. 23. InfluenŃa stimulării nervului vag asupra cordului de broască. AuscultaŃia cordului. vectorii de activare.

4 Curentii de medie frecventa: modalitati de aplicare. indicatii si contraindicatii. biomecanica loco-regionala).undele scurte: proprietati fizice. efectele fiziologice. indicatii si contraindicatii. modalitati de aplicare. Domenii de patologie. Principii de diagnostic clinico-functional. CDD. partial sau total denervate. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. 3.2 Aplicatiile de rece sau gheata (crioterapia). inclusiv cea dentara si oro-maxilofaciala. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila. 3. 3. actiunile biologice. precum si electromiografia de detectie). Prezentarea principalelor mijloace si modalitati terapeutice.1 Bazele fiziologice ale electroterapiei. actiunile biologice. actiunile biologice. 4. Evaluarea clinico-functionala a pacientului.2 Curentul galvanic. 4. indicatii si contraindicatii.6 Terapia cu ultrasunete: proprietati fizice. indicatii si contraindicatii. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. actiunile biologice.II. 4. 86 . aparatura si tehnici utilizate. Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati (bazele fiziologice si fiziopatologice. Istoricul fizioterapiei ca specialitate. modalitati de aplicare. Aplicabilitate in cadrul patologiei studiate. efectele fiziologice. aparatura utilizata. indicatii si contraindicatii.5 Terapia cu inalta frecventa .3 Curentii de joasa frecventa: proprietati fizice. Aspecte clinice. galvanoionizarea: proprietati fizice. metodologia de aplicare. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. diagnostice si terapeutice. riscuri. aparatura utilizata. aparatura utilizata. efectele fiziologice.1 Aplicatiile de caldura. 4. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS. stohastici. Terapia combinata: ultrasunet si CDD. 2. actiunile biologice. 4. efectele fiziologice. Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand fizioterapiei. Continutul cursului 1. aparatura utilizata. (1 ora) 4. Introducere. Trabert. 4. efectele fiziologice.

aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate. particularitati terapeutice. particularitati terapeutice. indicatii si contraindicatii. mijloace terapeutice si de recuperare functionala. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 9. obiective. 6. metodologoa de aplicare.4. 6. 87 . electropunctura. fracturi. continut. Biofeed-back. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare. 6.3 Bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. particularitati terapeutice. 4. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. 7. efecte fiziologice. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. deconditionare. clasificare. 6. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. 8. Laserterapia: modalitate terapeutica cu larga aplicabilitate in patologia de specialitate.5 Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici. modalitati sau tehnica de aplicare. Acupunctura. 10. actiunile biologice. particularitati terapeutice.1 Definitii. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. indicatii si contraindicatii. presopunctura. Tehnici. 11. 7. aparatura utilizata. inclusiv durerea din cancer.2 Elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei.7 Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice. 6.1 Kinetoprofilaxie si kinetoterapie. 12. 6. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice.4 Obiectivele kinetoterapiei locoregionale. 14. 5. Terminologie. particularitati terapeutice. 7.6 Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. Terapia ocupationala.8 Fototerapia cu RUV si RIR: proprietati fizice. 13. exercitii si metode). (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala). clasificare. obiceiuri vicioase. 6. clasificare. 15.2 Parafunctii. principii. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. clasificare. indicatii si contraindicatii. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. clasificare. efectele fiziologice.

Recomandarea si prescrierea principalelor mijloace si modalitati terapeutice apartinand Fizioterapiei. 88 . Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.2 Demonstratii practice ale aplicatiilor de rece sau gheata (crioterapia). integrarea psiho-sociala. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. exercitii.1 Discutii privind bazele fiziologice ale electroterapiei. lucrarile practice vor familiariza studentii Facultatii de Medicina Dentara cu mijloacele si modalitatile terapeutice. handicap).16. efecte fiziologice. tehnicile. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. 3. Evaluarea clinico-functionala de specialitate a pacientului (bilant muscular. Proprietati fizice. 4. diagnostice si terapeutice de specialitate. contraindicatii. 2. efecte fiziologice. Prezentarea generala a principalelor mijloace si modalitati terapeutice aflate in baza unui serviciu de Fizioterapie al unui spital. aparatura. indicatii. III. beneficiile terapeutice ale Fizioterapiei in majoritatea domeniilor de patologie de specialitate. Aplicabilitatea specialitatii de Fizioterapie in cadrul patologiei studiate. contraindicatii. infirmitate. articular. precum agentii terapeutici. 3. Obiectivele lucrarilor practice Pornind de la scopul acestui curs si anume. metode. Aprecierea diagnosticului clinico-functional de specialitate (incapacitate. Continutul lucrarilor practice 1. IV. Proprietati fizice. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in cadrul patologiei de specialitate. dispozitivele ce alcatuiesc programe de specialitate adaptate scopului terapeutic urmarit. posibilitatile de comunicare.1 Demonstratii practice ale aplicatiilor de caldura. exercitiile. indicatii. Justificarea alegerii anumitor agenti terapeutici. cat si in diferitele etape evolutive ale afectiunilor tratate. actiuni biologice. 4. tehnici. Explicatii si demonstratii practice cu privire la aspectele clinice. modalitati si tehnica de aplicare. metodele. aparate si dispozitive in vederea alcatuirii unui program corespunzator. actiuni biologice. Prezentarea domeniilor de patologie de specialitate ce beneficiaza de avantajele terapeutice ale Fizioterapiei. 3. istoricul si secventialitatea suferintei etc). modalitati si tehnica de aplicare.

6. 6. 6. 4. modalitati de aplicare. 4. metodologia de aplicare. indicatii si contraindicatii. indicatii si contraindicatii. exercitii si metode). Aplicarea terapiei cu curentul galvanic si galvanoionizarea: proprietati fizice.6 Demonstratii practice.5 Demonstratii practice.4. aparatura utilizata.4 Demonstratii practice. 89 . aparatura si tehnici utilizate. aparatura utilizata. aparatura utilizata. 4. CDD. efecte fiziologice. 4. efectele fiziologice. indicatii si contraindicatii.2 Demonstratii practice cu privire la elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a mandibulei. aparatura utilizata. efectele fiziologice.4 Prezentarea obiectivelor kinetoterapiei locoregionale.undele scurte: proprietati fizice. Kinetologia medicala locoregionala: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. actiunile biologice.8 Demonstratii practice. 6.3 Discutii privind bazele fiziologice si fiziopatologice ale kinetoterapiei. 4. Aplicarea curentilor de medie frecventa: modalitati de aplicare. efectele fiziologice.7 Demonstratii practice. modalitati sau tehnica de aplicare. 6. efectele fiziologice. actiunile biologice. actiunile biologice. Demonstratii practice privind procedeele de masaj si efectele lor. stohastici. Programe de kinetoterapie locoregionala (tehnici. Aplicarea fototerapiei cu RUV si RIR: proprietati fizice. electropunctura sau in scop de electrostimulare a musculaturii normal inervate. Aplicarea terapiei cu ultrasunete: proprietati fizice. Trabert. metodologoa de aplicare. partial sau total denervate. Inclusiv terapia cu inalta frecventa pulsatila. Aplicarea terapiei cu inalta frecventa .1 Exemplificarea notiunilor de kinetoprofilaxie si kinetoterapie. aparatura utilizata. modalitati si tehnici de aplicare (in scop analgezic precum TENS. modalitati de aplicare. Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. efectele fiziologice. actiunile biologice. Aplicarea terapiei prin campuri magnetice de joasa frecventa: actiunile campurilor magnetice. indicatii si contraindicatii. precum si electromiografia de detectie). actiunile biologice.3 Demonstratii practice. riscuri.2 Demonstratii practice. Terapia combinata ultrasunet si CDD. 4. indicatii si contraindicatii. efectele fiziologice. indicatii si contraindicatii. actiunile biologice. Aplicarea curentilor de joasa frecventa: proprietati fizice. indicatii si contraindicatii. indicatii si contraindicatii. 5.

Mecanoterapia sau kinetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate. GENETICĂ UMANĂ ANUL II • 32 ore de curs/ 32 ore de lucrări practice I. Demonstratii practice. clasificare.2 Parafunctii. aplicatii practice in contextul patologiei de specialitate 10. Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. moral şi profesional. inclusiv durerea din cancer. fracturi. Fizioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si maxilofaciale: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. principii. particularitati terapeutice. Fizioterapia durerii regiunii orale si maxilofaciale. 8. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. II. particularitati terapeutice. clasificare. tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a patologiei de specialitate. Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. obiceiuri vicioase. 7. clasificare. Laserterapia: modalitate terapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. clasificare.1 Mijloace terapeutice si de recuperare functionala. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice.transmiterea unor cunoştinŃe fundamentale. Demonstratii practice. (mecanoterapia activa si/sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala). 14. 16. Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale: contuzii. 7. 9. sprijinind totodată. Acupunctura. Biofeed-back. presopunctura. 11. particularitati terapeutice. 13. Terapia ocupationala. Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandibulare: prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. dezvoltarea unor aptitudini pentru practica medicinei genetice şi formarea unor atitudini bazate pe respect şi compasiune pentru bolnavul cu afecŃiuni genetice. familia acestuia. clasificare. SCOPUL CURSULUI: . OBIECTIVELE CURSULUI: 90 . particularitati terapeutice. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. deconditionare. Demonstratii practice. 7. 12. 15. continut. particularitati terapeutice. electropunctura. Terminologie. purtarea de gutiere si alte dispozitive de redresare si reposturare.

Pritchard. Wynshaw-Boris. .cunoaşterea posibilităŃilor de a prevedea.Saunders Company. Scripta. Oxford University Press.. 3.Scripta. 2.înŃelegerea relaŃiei genotip – fenotip – mediu. 91 .Genetica anomaliilor dentomaxilare – Emilia Severin. Covic. B. II. Ed.Erickson. 1998. Ed. . . Ed.Genetică umană – elemente de curs – Emilia Severin.Inborn errors of development – C.Genetics in Medicine – Thompson and Thompson. Blackwell Science. Korf. Organizarea generală a genomului uman Capitolul III – Ereditatea umană Capitolul IV – Variabilitatea genetică umană Capitolul IV – Rolul factorilor genetici în producerea bolilor umane Capitolul V – Genetica bolii canceroase Capitolul VI – Genetica dezvoltării şi anomaliile congenitale IV. D. W. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Capitolul I – Citogenetică umană Capitolul II – Ereditatea umană Capitolul III – Aplicarea geneticii în practica medicală Capitolul IV – Genetica şi evoluŃia populaŃiilor umane Examen practic V. 1996.Genetică Medicală – M.formarea unei baze de cunoştinŃe care să permită descifrarea viitoarelor descoperiri ale geneticii medicale.Polirom. A. de a preveni. 6.cunoaşterea legilor şi mecanismelor moleculare ale eredităŃii şi variabilităŃii umane normale şi patologice. Ştefănescu. de a diagnostica şi trata o tulburare sau o anomalie genetică.B. Sandovici. 2004. 5. 2003. 4. Emilia Severin.informarea asupra implicării factorului genetic în apariŃia unor anomalii şi boli dentare. R. 2001. BIBLIOGRAFIE Curs: 1. I. .Epstein. CONłINUTUL CURSURILOR Capitolul I – Caracteristicile generale ale organismelor vii Capitolul II – Structura şi organizarea celulară a ADN). 2004.Medical Genetics at a Glance – D.

.. Ed................15% o Examen scris....... 2004....... SCOPUL CURSULUI 1............... CD-Rom „Genetica Umană”.............. 2. Ed.. identificarea modului de transmitere a unui caracter normal sau patologic.................... evaluarea riscului de recurenŃă în cazul unur tulburări genetice ....... CrenguŃa Albu........................ 2002.................. Să evalueze corect un pacient edentat stabilind corect indicaŃiile şi mai ales contraindicaŃiile implantelor orale 92 ... II..................15% o Examen practic........................ CrenguŃa Albu. 2004. VI....................................... Scripta.. Informarea asupra avantajelor şi dezavantajelor implantologiei orale Cunoaşterea limitelor implantologiei orale şi a perspectivelor acestei specialităŃi................................................... EVALUARE: o Fiecare student va realiza: cariotipul normal al unui caz...50% IMPLANTOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 48 ore de curs / 48 ore de lucrări practice I. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1..... 4................... ancheta familială şi arborele genealogic al unui proband.Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin.... ÎnŃelegerea rolului şi locului implantologiei orale şi reconstrucŃia protetică pe implante Cunoaşterea aspectelor şi principiilor de bază în implantologia stomatologică plecând de la principlul că "de fiecare dinte atârnă un om'' 3....Lucrări practice: 1......... analiza amprentelor palmare... Ileana Ioachim......... 2....... Medicală....20% o Lucrări de control......... Dinu Albu. măsurători cefalometrice ale unui individ......Genetică umană – Concepte şi aplicaŃii practice – Emilia Severin..........

toate raportate la protezarea pe implante. parodontale ale tumorilor benigne. Introducerea în implantologia orala. contraindicaŃii definitive. 2. Rolul acesteia în implantologia orală. tratamente ortodontice preimplantare. transformarea unei oferte osoase insuficiente inserării implantelor în una favorabila. Tratamentul preimplantar al afecŃiunilor cavităŃii bucale. 4. 5. Anatomia maxilarului. Explicarea termenilor. etapele de reechilibrare ocluzo-articulară în implantologia orală. 3. Să cunoască indicaŃiile de tratament preimplantar 3. date istorice. anatomia mandibulei dentată şi edentată. NoŃiuni anatomice ale aparatului dento-maxilar corelate cu câmpul protetic primitor de implante. stadiul actul. 93 . Să cunoască tipurile de bază ale implantelor orale 5. ale mucoasei bucale ale osului subdimensionat sau neregulat. etc. clasificarea dupa dimensiunea crestelor alveolare. Criterii de stabilire a biomaterialului. CONłINUTUL CURSURILOR 1.2. a ceramicii de zirconium. a ceramicii de aluminiu. Diagnostic. Biomecanica aparatului dento-maxilar . calitatile biomaterialelor. III. oferta osoasă în implantologie. Să poată selecta pacienŃii cu indicanŃii pentru implante 9. Să cunoască biomaterialele folosite în implantologia orală şi principiile integrării tisulare a implantelor orale 4. rolul ocluziei fiziologice autoechilibrată şi etapele obŃinerii acesteia. Clasificarea edentaŃiilor. Să cunoască principiile dispensarizării pacientului purtator de implante 8. contraindicaŃii generale şi locale. a ceramicii de hidroxiapatita. perspective în implantologie. calităŃile titanului. ocluzia şi rolul acesteia. structura osului crestelor alveolare şi clasificarea acesteia. dentat şi edentat. Să cunoască etapele reabilitării orale pe implante şi să insere cel puŃin câte un implant în creasta de viŃel 6. Să cunoască accidentele şi complicaŃiile ce pot apare în implantologia orală 7. rezorbŃia crestelor alveolare. 6. Biomaterialele utilizate în implantologia orala. Să aibă cunoştintele necesare care să le permită trecerea în calitate de medic la cursurile postuniversitare în vederea obŃinerii competenŃei în implantologia orală . indicaŃii şi contraindicaŃii în implantologia orală. Tratamente odontale. indicaŃii generale şi locale. contraindicaŃii temporare.

Implantul endoosos cilindru. Etapele protezarii pe implante pornind de la protezarea fiziologică preimplantara a edentaŃiilor cu realizarea ocluziei fiziologice autoechilibrata. coroziunea şi efectele acesteia. transmiterea forŃelor de la implant la osul inconjurator. cauzele afecŃiunilor periimplantare. Implantul de concepŃie proprie. 12. IndicaŃiile acestor implante. Implantul de concepŃie proprie. 13. Accidente. etape chirurgicale de inserare a implantului surub. SituaŃiile clinice a diferitelor tipuri de edentaŃii şi rezolvarea acestora prin implante.Implantele de transfixatie dentara. principii de acŃiune a implantelor. Implantele endostale şi subperiostale. IndicaŃiile acestora. tratamentul periimplantitelor. accidente şi complicaŃii tardive. 9. Integrarea tisulara a implantelor orale. mediile biologice şi reacŃia acestora cu implantele. etape chirurgicale.7. Implantul endoosos şurub. 94 . 16. tipuri de implante.ReconstrucŃia protetică pe implante. Clasificarea implantelor lama. indicaŃiile acestor implante. Principiile integrării tisulare şi etapele acestei integrari. principiile transmiterii forŃelor de la implant la os. Tipuri de implante surub. 11. transmiterea forŃelor de la implante la osul înconjurator. indicaŃiile implantelor lama. etape chirurgicale de inserare. etapele chirurgicale ale inserarii implantelor endostale şi subperiostale. Implantul endoosos lama. avantaje şi dezavantaje. 15. Curs recapitulativ. prognostic. 14. urmărirea evoluŃiei în timp a implantelor. Accidente şi complicaŃii intraoperatorii. materiale utilizate în protezare. transmiterea forŃelor la osul înconjurator la implantul cilindru. indicaŃiile implantelor. integrare şi purtare a implantelor orale. integrarea osoasă. Implantele de concepŃie proprie. Etapele dispensarizării. 8. încărcarea protetică graduală a implantelor. etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. 10. incidente şi complicaŃii în perioada de inserŃie. avantajele şi dezavantajele acestora. Dispensarizarea purtatorului de implante. măsuri de prevenire şi/sau tratament. Tipuri de implante cilindru. calităŃile implantelor. tehnici chirurgicale. integrarea epitelio-conjunctivă.

spina nazală anterioară. 5.Se va prezenta câte un caz clinic din diferite tipuri de edentaŃie şi rezolvarea acestuia prin implante şurub. Bilantul preimplantar . 95 . lama şi subperiostal cu componentele protetice şi pentru amprenta de transfer. caseta video 30 minute care să prezinte toate aspectele descries cu explicaŃiile de rigoare. bilanŃul statusului oral al pacientului. canalul mandibular. dezechilibrele ocluzo-articulare existente şi măsuri de corectare a acestora. Prezentarea tipurilor de implante. Evaluarea clinico-anatomică a arcadelor maxilare şi mandibulare corelate cu o tehnica şi tip de implante. Tehnicile generale pentru inserŃia implantelor. avantajele implantului de generaŃia a-II-a. 2. explicarea modului de utilizare. accidente. poziŃia elementelor anatomice specifice cum sunt: gaura mentoniera. IV. analiza structurală a ofertei osoase. Tehnici curente în implantologia orala. Tehnica chirurgicală a implantului şurub. incidente. principiile frezării în os. tehnica implantului cu tarodaj. subperiostale şi combinate cu principii de dispensarizare a pacienŃilor. analiza ofertei osoase. stabilirea tipului de lucrare pe implante şi a tipului şi numărului de implante necesar. colaborarea cu alte specialităŃi. lama. relaŃia medic pacient. 6. planşeul foselor nazale. Instrumentar şi aparatura în implantologia orală. Implantul şurub. Prezentarea instrumentarului şi a modului de utilizare a acestuia pe tipuri de implante. BilanŃul general al pacientului. bilanŃul loco-regional cu stabilirea necesităŃii şi a ofertei osoase. gradul de rezorbŃie osoasă a crestelor alveolare. sinusul maxilar. 7. conŃinutul şi importanŃa acestuia. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PROTETICE 1. legislaŃie specifică. cilindru. cilindru. principiile chirurgiei mucoasei gingivale. 3. Tehnica implantului şurub autoforant. Tipul dosarului pacientului. măsuri de terapie preimplantară. 4. Dosarul pacientului. complicaŃii. prezentarea fiziodispenserului şi a modului de funcŃionare. Analiza Ńesutului moale al crestelor alveolare. caseta video 30 minute cu vizionarea acestor tehnici şi principii cu explicaŃiile de rigoare.

instrumentarul specific. incidente şi complicaŃii în implantologia orală. Accidente. tehnici utilizate. Tehnica chirurgicală a lifting-sinusul în implantologie. Principiile ridicarii podelei sinuzale. 96 . caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele prezentate teoretic şi practic cu explicaŃiile de rigoare. Tehnica chirurgicala a implantului cilindru. materiale utilizate.8. 15. 13. Inserarea implantului lamă pe simulator cu coasta de viŃel. ocluzia fiziologică autoechilibrată. membrane rezorbabile. caseta video 30 minute cu prezentarea datelor teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. Urmărirea corectitudinii fiecarei etape pană la inserarea implantului pentru fiecare student în parte. Protezarea preimplantara. Principiile regenerării osoase. Inserarea implantului şurub. 16. cilindru pe simulator pe coasta de vitel . 9. caseta video 30 minute cu prezentarea în dinamică a acestor etape şi tehnici cu explicaŃiile de rigoare. Etapele inserării implantului cilindru. proteze cimentate proteze în sistem montabil-demontabil. nerezorbabile. protezarea definitive. Tipurile de implante lama dupa oferta anatomică. caseta video 30 minute care să prezinte în imagini aspectele teoretice şi practice cu explicaŃiile de rigoare. tehnici şi materiale utilizate. încarcarea protetică graduală a implantelor orale. instrumentarul specific. caseta video 30 minute care să prezinte în dinamica etapele şi tehnicile regenerării osoase dirijate cu explicaŃiile de rigoare. etape chirurgicale. 14. 11. Tehnica chirurgicală a implantului endostal şi subperiostal. Faze clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Prezentarea unei casete de o oră cu diferite situaŃii şi comentarea acesteia. Etapele şi tehnicile chirurgicale şi de laborator în realizarea şi inserarea implantului. 10. principiile de obŃinere a unei bune integrări . materiale de umplere utilizate. 12. Tehnica chirurgicală pentru reconstrucŃia osoasă dirijată a crestelor alveolare deficitare. utilizarea implantelor în fixarea grefelor la patul osos receptor. Tehnica chirurgicală a implantului lama .

4. Sisteme de gestiune a fişierelor 5.. Tipuri şi funcŃii. V. Necesitatea informatizării în medicina dentară 2. Arhitectura hardware şi software a sistemelor de calcul.fiecare student în parte va insera un implant: 1. 3. Etape clinice şi de laborator în protezarea pe implante. Editura Sylvi 2000. cale de acces la fişiere). Bazele Informaticii 1.examenul practic ……………………. Un implant lamă …………………. pentru deprinderea utilizării lor în practica informatică. calcul tabelar. Un implant şurub ………………….examenul teoretic ……………………50% INFORMATICĂ MEDICALĂ ANUL I 16 ore curs/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI ÎnvăŃarea şi însuşirea noŃiunilor. ReŃele de calculatoare. DiscuŃii generale. Bucureşti 2. baze de date medicale. InterfaŃa utilizator. Implantele endoosoase osteointegrate în stomatologie. Dispozitive de înregistrare şi redare a informaŃiei. Sisteme şi medii de operare. Caiet de lucrări practice VI. baze de date) 6. conform standardelor ECDL (European Computer Driving Licence).10% 3. termenilor şi conceptelor informatice de bază privind hardware şi software PC. Implantologia orală. Tipuri de reŃele. Prezentare generală. directoare.Urmărirea atentă a corectitudinii fiecărei etape păna la inserarea implantului pentru fiecare student în parte. 97 . lucrul în reŃele de calculatoare) - VI. procesare imagini.. DefiniŃie.10% 2. Sisteme de calcul.20% . BIBLIOGRAFIE 1. Obiectivele informaticii medicale.10% . Bucureşti 3. EVALUAREA CUNOŞTINłELOR . Bucureşti 4. Asimilarea principalelor metode ale tehnologiei informatiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicala. Software de aplicaŃii în birotica medicală (procesare text. CONłINUTUL CURSURILOR – A. Editura Sylvi 2000. NoŃiuni introductive în informatică. Arhitecturi de reŃele. Editura Sylvi 1995. Curs. Organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice de memorie externă (fişiere. Un implant cilindru ………………. caracteristici. Nivele de conectare.

8. Comunicarea în reŃele de calculatoare. Elemente standard de operare în interfaŃa grafică utilizator în mediul WINDOWS. înregistrarea şi reprezentarea datelor Însuşirea şi utilizarea programelor generale în activitatea de birotică în medicina dentară (procesare date tip text. Augustin Semenescu. Proiect individual 8. Bucureşti. Procesarea informaŃiilor de tip multimedia. Procesarea informaŃiilor de tip text. AplicaŃie practică.Editura Teora. calea de acces la fişiere în interfaŃa grafică mediul WINDOWS (Windows Explorer.Note de curs pentru Colegii”. Servicii Internet (conectare. Utilizarea facilităŃii OLE (Object Linking and Embedding) pentru inserarea fotografiilor/imaginilior în alte documente electronice. BIBLIOGRAFIE Informatică Medicală .Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Bucureşti. OperaŃii cu fişiere. poştă electronică. 8. 2004 Informatică Medicală. Elena Podoleanu . łigan . InterfaŃa de comunicare utilizator-PC. Elena Podoleanu – Editura Tridona. Tiberiu Spircu . WordPad). Spircu. Accesorii WINDOWS pentru editare şi procesare text (Notepad. 1997 Informatică Medicală – Partea II . CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. Tipuri de utilizatori şi drepturi de acces în sistemul de calcul 2. Accesorii WINDOWS pentru editare şi progesare date text şi multimedia. Bucureşti. OperaŃii pentru organizarea şi structurarea informaŃiei. 2001 Informatică în medicină şi inginerie medicală. 2002 Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet. Elena Podoleanu. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Instruirea privind utilizarea în practica medicală a calculatorului personal şi a reŃelelor de calculatoare AplicaŃii practice privind structurarea. My Computer). AplicaŃie practică. 5. Prezentare componente hardware PC.Editura Tehnoplast. IX.7. Internet şi servicii generale de informare şi comunicare. VIII. 6.Editura Tehnoplast Company SRL. Bucureşti. Prezentare reŃea locală de calcul. 2. Proiect individual 7. AplicaŃii practice privind organizarea şi structurarea informaŃiei pe suporturi tehnice. Ion Voinea. 3. Tiberiu Spircu . Florian Gonzacenco . AplicaŃie practică. OlteniŃa. 4. navigare. Internet. 6. 1995 Informatică Medicală – Partea I . Editare prezentări privind studii/lucrări/proiecte ( Microsoft PowerPoint). organizarea. imagini/desene/fotografii şi editatre prezentări). T. 5. 4. URL – Locator universal de resurse Internet. Şt. 7. Bucureşti. Elemente standard de operare in interfaŃa utilizator-PC. Tipuri de interfată utilizator-PC. NoŃiuni introductive de lucru cu PC-ul. directoare. VII. 2002 Informatica în Medicină.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. transfer de fişiere) şi programe de comunicare. 98 . 3. Protocolul de comunicare TCP/IP. Windows Movie Maker etc). (Paint. 1998 Microsoft Excel Quick Reference 1. Windows Media Player. ModalităŃi de lucru in sistem independent şi reŃea de calcul.

Sisteme informatice de imagistică dentară (aplicaŃii în radiologie dentară. eşantionare. InformaŃia medicală şi înregistrarea electronică a datelor medicale – 1. Testatrea ipotezelor statistice. InformaŃia medicalǎ şi procese informaŃionale. Bucureşti X. variabile statistice. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică.100 – site Intranet.9.…………………... Facultatea de Medicină Dentară. VII. C. înregistrarea.. SPSS) 4. parametri statistici) . concepte de bază (populaŃia statistică. în comunicarea interpersonală între clinicieni. http://stoma. Elemente de biostatisticǎ în medicina dentarǎ – 1. AplicaŃii informatice în medicina şi tehnica dentară. tomografie dentară computerizată). Utilizarea în practică a PC-ului şi a reŃelelor de calcul (Intranet. Microsoft Word Quick Reference 10. sisteme informatice medicale. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică. în transferul informaŃiilor medicale.. (EXCEL. 2.DES (Dosarul Electronic Stomatologic). Telemedicina şi teleasistenŃa 3. etc. Înregistrarea electronică a datelor de sănătate orală (EOHR – Electronic Oral Health Record).. Statistica descriptivă. CONłINUTUL CURSURILOR – B. pentru documentare. AplicaŃii practice privind organizarea. UMF “Carol Davila”. înregistrare date şi informaŃii din activitatea clinică..rdsnet.………………………………… 50 % SCOPUL CURSULUI Asimilarea şi utilizarea principalelor metode ale tehnologiei informaŃiei cu aplicaŃii în domeniul medical (birotica medicală. Bucureşti 11.. Obiective. Analiza de corelaŃie şi de regresie. http://192. 99 . Internet etc. utilizarea şi evaluarea informaŃiei. Sisteme de codificare a datelor medicale. 2. Dosarul medical informatizat . EVALUARE ANUL II (16 ore de curs. prelucrarea. lucrul în retele de calculatoare. Elemente de biostatistică cu aplicaŃii în medicina dentară. Software pentru prelucrare si analiza statistica. 5. 32 ore de lucrări practice) Examen oral ……………………………. OBIECTIVELE LUCRĂRILOR PRACTICE Utilizarea echipamentelor şi resurselor electronice de tehnică de calcul..) ÎnŃelegerea şi utilizarea sistemelor informatizate în activitatea clinică şi decizională din medicina dentară. baze de date. - - VI.168.ro – site Internet.………. 4. în practica medicală... AplicaŃii de informatică medicală. date statistice. clinicieni-pacienŃi Asimilarea principalelor metode de modelare şi de prelucrare statistică a datelor medicale.0. 50 % Elaborare proiect individual …. Sisteme informatice de documentare medicală. 3. Facultatea de Medicină Dentară..) în activitatea de birotică medicală.. EPIINFO. UMF “Carol Davila”.

Sisteme de Imagisitica medicala in Medicina Dentara. în practica şi procesul decizional medical.Editura Teora. Programul MS Powerpoint. Elena Podoleanu . Facilitati Statistice ale programului Excel (2). Informatică Medicală – Partea I . Programul Microsoft Acces (2) 12.Sisteme de documentare informatizata în domeniul medical (MEDLINE) IX. Elena Podoleanu. Bucureşti. 2002 3. Prezentarea informatiilor in sistem de video-proiectare. Organizarea Informatiei (Fisiere/Dir/Cale). Augustin Semenescu. Procesarea informatilor cu programe de calcul tabelar. Baze de date. Şt. łigan . Informatica în Medicină. Informatică în medicină şi inginerie medicală. Proiect Individual 9. Prezentare retea locala de calcu. T. VIII. Prezentare şi prelucrare statistică a datelor medicale. 8. 1997 7.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Informatică Medicală – Partea II . Achizitia si procesarea imaginilor dentare. Bucureşti. Aplicatii Grafice ( Paint. Aplicatie Practica Proiect Individual 7. Tiberiu Spircu . 1998 100 . 2002 5.Note de curs pentru Colegii”. Proiect Individual 5. Comenzi LINUX şi instrumente de lucru pentru servicii Internet.- achiziŃionare şi comunicare informaŃii medicale şi administrative.Editura Universitară “CAROL DAVILA”. Captare si scanare radiografii dentare digitale Aplicatia DentalMap 14. Aplicatia DentalMap 13. Informatică Medicală. Bucureşti. Programul Microsoft Acces (1) 11.Editura Tehnoplast. Spircu. 1995 6. Elena Podoleanu – Editura Tridona. Bucureşti. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE – 1. MS PhotoEditor ) 6.Editura Tehnoplast Company SRL. Aplicatie Practica. Programul Microsoft Word (2). BIBLIOGRAFIE 1. OlteniŃa. 2001 4. 15. Aplicatii Informatice in Imagistica Dentara. Tiberiu Spircu . Baza date medicala Management Cabinet/Clinica Dentara. Programul Microsoft Excel (1). Baze de date. Procesarea datelor de tip grafic. Ion Voinea. Bucureşti. Florian Gonzacenco . Aplicatia Windows Explorer 3. Arhitectura hardware si software 2. Procesare informatii tip text Programul Microsoft Word (1) 4. Tabele si grafice. Informatică Medicală . Mihai Târcolea – Editura Matrix Rom. Computer Tomograf 16 . 2004 2.

Microsoft Excel Quick Reference 11. 11. 2006 9. Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunile SPSS 10. http://www. UMF “Carol Davila”. Evaluarea impactului factorilor de mediu asupra starii de sanatate. Bucureşti 13.ro – site Internet. II. 2. 13. 2004 10. UMF “Carol Davila”. http://stoma. Iaşi. de Andrei Popescu şi Cristina Popa – Editura Polirom.com . OBIECTIVELE CURSULUI : 1. Dumitru Gheorghiu – Editura Trei. Disciplina Informatică Medicală şi B iostatistică. Denis Howitt. Statistică pentru psihologi. 4. Duncan Cramer. Bucureşti 14. 3. 3.0.100 – site Intranet. Stabilirea rolului nutritiei ca factor determinant al starii de sanatate. EVALUARE Examen teoretic (redacŃional sau grilǎ) …………………………………………………. http://192. Microsoft Word Quick Reference 12. Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică Facultatea de Medicină Dentară. 4. trad. Evaluarea factorilor de risc din mediu si a consecintelor patologice aparatului dento-maxilar. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul de alimente insalubre microbiologic sau chimic. asupra 2. 12. Identificarea riscurilor legate de mediul de viata sau de munca.168. Published by: Blackwell BMJ Books X. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar. a apei sau a obiectelor din cabinetele stomatologice.rdsnet. Identificarea patologiei infectioase datorate contaminarii biologice a aerului.8. 50 % Examen practic (oral şi susŃinere proiect individual) …………………………………… 50 % IGIENĂ ANUL III 16 ore de curs / 32 ore de lucrari practice I. 101 .ABC of Health Informatics. By: Frank Sullivan (University of Dundee) and Jeremy Wyatt. Utilizarea metodelor de evaluare medicala a factorilor profesionali din cabinetele stomatologice ce pot influenta starea de sanatate. Facultatea de Medicină Dentară.bmjbooks. SCOPUL CURSULUI : 1. managementul situatiilor de risc si consilierea nutritionala.

3. Importanta apei in organism si necesarul fiziologic de apa. Identificarea strategiilor de prevenire si combatere a bolilor determinate de factori de mediu. Semnificatia nevoilor nutritive in procesul reglarii comportamentului alimentar.obezitate). toxici. control de calitate si riscul de contaminare a acestora. Ciclul natural si artificial al apei. 5. 2. Evaluarea statusului nutritional. produse zaharoase . fibrozanti.valoare nutritiva. Variatiile presiunii partiale ale oxigenului.5. Caria dentara. manifestari orale ale bolilor sistemice. III. asfixianti. Rolul elementelor minerale in nutritie. Valoarea nutritiva si igiena alimentelor. influenta lor asupra sanatatii dentare. sindroame carentiale si toxicitate. 4. Balanta hidrica. profilaxie . ratii recomandate. folosind criterii epidemiologice. intoxicatii acute si cronice. cancerigeni. CONTINUTUL CURSURILOR : 1. roluri in organism. sursele alimentare. Efectele nespecifice ale poluarii aerului asupra sanatatii: patologia respiratorie nespecifica acuta si cronica. masuri de profilaxie. Factorii de risc hidrici implicati in patologia dento-maxilara. Echilibrul hidro-electrolitic. Necesarul caloric. nevoi zilnice. lipidele si glucidele – rolul lor. Patologia buco-maxilara indusa de dezechilibrele nutritionale. legume si fructe. Poluarea aerului si impactul sau asupra sanatatii. Vitaminele – clasificare. 6. derivate cerealiere si leguminoase uscate. Insusirea cunostiintelor indispensabile utilizarii alimentatiei ca metoda profilactica eficienta si a dietoterapiei ca modalitate esentiala in tratamentul celor mai variate afectiuni. bauturi alcoolice si nealcolice. Efectele specifice: cancerul. metode. Grupele alimentare : lapte si produse lactate. Alimentatia – factor sanogen. Patologia infectioasa transmisa prin apa. 102 . azotului si bioxidului de carbon – efecte asupra organismului . Profilaxia poluarii: norme. mijloace de prevenire si combatere. Compozitia chimica a aerului si influenta asupra sanatatii. Proteinele. oua. alergizanti. Nutritia si sanatatea dentara. . 6. Importanta alimentatiei pentru promovarea starii de sanatate in general si a sanatatii orale in special. afectiuni periodontale. grasimi alimentare. Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului in cabinetele stomatologice . Bazele fiziologice ale alimentatiei si comportamentul alimentar. peste si derivatele lor. Efectele aportului caloric neadecvat (denutritie. Sursele de poluare si principalii poluanti atmosferici : iritanti. carne.

hidrocarburi aromatice policiclice – surse si mecanisme de poluare. fizico-chimice si microbiologice. Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale. Radiatiile ionizante . Interpretarea rezultatelor. fizico-chimice si microbiologice. masuri de profilaxie. Interpretarea rezultatelor. Interpretarea rezultatelor. Examene organoleptice. fizico-chimice si microbiologice. Controlul calitatii nutritive si igienice a oului si a grasimilor. ultraviolete. 2. Factorii de risc dependenti de activitatea stomatologica si patologia caracteristica personalului stomatologic . fizico-chimice si microbiologice. Examene organoleptice. Interpretarea rezultatelor. Substantele toxice din apa : nitriti. Interpretarea rezultatelor. 3. 103 . recomandari nutritionale. 4. gusei endemice. cianuri.masuri profilactice. masuri de profilaxie. Controlul calitatii nutritive si igienice a derivatelor cerealiere. pesticide.riscurile radiatiilor pentru sanatate: efecte somatice si genetice. Protectia radiologica. microundele. Examene organoleptice. Igiena cabinetelor stomatologice. a produselor din carne si a pestelui . Factorul hidric in determinismul cariei dentare. Necesarul energetic. factori nutritivi. Patologia determinata de microclimatul necorespunzator. Radiatiile. accidentele. alergiile. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Controlul calitatii nutritive si igienice a carnii. Controlul calitatii nutritive si igienice a laptelui si a produselor lactate . aterosclerozei. 5. forme clinice. Controlul calitatii nutritive si igienice a legumelor si fructelor. III. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Principii de dietetica in practica medicala. Examene organoleptice. poluarea si vicierea aerului. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. laser – actiunea asupra organismului. fizico-chimice si microbiologice. metale.Intoxicatiile hidrice. Examene organoleptice. 7. 1. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE : 1. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. aeromicroflora. Radiatiile neionizante luminoase.

strategii de prevenire. 12. Implicatiile riscurilor datorate agentilor biologici infectiosi din aer si de pe suprafete . fizico-chimice si microbiologice. Lucrari practice. 10.. 14. – Igiena. Interpretarea testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor substantelor chimice din apa asupra sanatatii. Aprecierea starii de nutritie pe baza « Nutritional Screening Information » . 1979 104 . IMF Bucuresti. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic.. 1996 Manescu S. Dumitrache S. Tanasescu Gh. Interpretarea rezultatelor. Controlul calitatii nutritive si igienice a bauturilor nealcoolice. Implicatiile riscurilor datorate microclimatului – masuri de profilaxie..Evaluarea riscului expunerii la radiatii neionizante si ionizante. V. Examene organoleptice.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice. Controlul calitatii nutritive si igienice a produselor zaharoase. – Igiena. 13. Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si a efectelor radiatiilor asupra sanatatii. 9. Evaluarea riscului legat de poluarea aerului cu particule si gaze . Interpretarea rezultatelor testelor de masurare a expunerii si evaluare a efectelor microclimatului asupra sanatatii. fizico-chimice si microbiologice. Interpretarea rezultatelor. Examene organoleptice. Evaluarea riscului legat de poluarea chimica a apei . Implicatiile riscurilor datorate poluarii aerului cu particule si gaze . Medicala. BIBLIOGRAFIE: Manescu S. Seminar practic semestrial. . Contaminarea microbiologica a aerului. Implicatiile riscurilor datorate poluarii chimice a apei . 16. Ed. Implicatiile riscurilor datorate utilizarii radiatiilor . 11. Evaluarea riscului epidemiologic legat de poluarea apei cu agenti biologici infectiosi .strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinetele stomatologice. 15. Profilaxia afectiunilor buco-dentare determinate de consumul acestor alimente insalubre microbiologic sau chimic. 8. Dumitrache S. obiectelor si suprafetelor din cabinetele stomatologice . Alcatuirea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritional . Impactul agentilor biologici infectiosi din apa asupra sanatatii –profilaxie. Interpretarea rezultatelor testelor microbiologice.7.strategii de prevenire in contextul activitatii in cabinete stomatologice. Interpretarea rezultatelor testelor de masurarea expunerii si evaluare a efectelor particulelor asupra sanatatii. Cucu M.. Evaluarea factorilor de risc ai microclimatului cabinetelor stomatologice .

Organizarea învăŃământului şi practicii medicale. Metode de studiu CURS II Medicina veche (premedicina). Medicina şi specialitatea dentară În culturile din bazinul Mediteranei. 1996 In pregatire – Curs de Igiena pentru Facultatea de Medicina Dentara. 30% Examenul teoretic…………. De la secolul contrareformei la secolul luminilor CURS VI Fauchard şi începuturile stomatologiei moderne în FranŃa. Practici medicale în extremul orient CURS III Medicina greacă. Medicina hipocratică. Şcoala alexandrină. Lucrari practice pentru Facultatea de Medicina Dentara. ModalităŃi de abordare în studiul istoriei medicinei. VI. 105 .. Medicina în Imperiul roman CURS IV Medicina bizantină. Medicina indiană. Medicina elenistică. Medicina evului mediu european CURS V Curentul renascentist. Anatomiştii. Concepte filosofice care au orientat modelul explicativ în medicină. McGraw – Hill. Descoperiri în anatomia Capului şi gâtului. Medicina dentară în Europa CURS VII Medicina dentară pe continentul american. Casarett & Doull’s Toxicology. Medicina arabă. Succesorii lui Fauchard. Şcolile din Cos şi Ios.Klaassen C. 70% ISTORIA MEDICINEI ŞI ETICA MEDICALĂ ANUL IV PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI 16 ore curs Curs opŃional CURS I Introducere. EVALUAREA CUNOSTIINTELOR : Examenul practic …………. Începuturile.

Medicul în faŃa începutului şi a sfârşitului vieŃii. avortul şi etica începutulul vieŃii umane.o morală a viului. Organizarea profesiei. informatizării şi specializării medicinei contemporane. Rolul Colegiulul medicilor în medicina contemporană. 5. 1993 PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI DE ETICĂ MEDICALĂ 1. 3. Etica şi Deontologia medicală în medicina modernă. ApariŃia responsabilitatii profesionale şi morale a mediculul în Grecia antica. Witt Fritz – Bildgeschichte der Zahnheilkunde. Şcoala românească de Medicină dentară. Probleme morale ale consultului medical şi al muncii în echipa. Specificul etic al actulul medical. Bucureşti 1990 Proskauer Curt. Specificul consultului medical în stomatologie. 1postaze isorice ale eticii medicale. Coordonate etice ale şcolilor medicale. Etica raportului medic-bolnav. ComplianŃa la tratament. CondiŃiile etice ale experimentului pe om. Deontologia şi Bioetică medicala ca discipline ale Umanismului medical. Secretul profesional. Probleme etice ale procreaŃiei asistate medical. Jurământul de la Geneva. Ed. Etica. Importanta lor pentru pregătirea mediculul societăŃii moderne. Avântul Stomatologiei americane în secolul XIX CURS VIII Medicina dentară în secolul XX. Etica relaŃiilor dintre medici. Polirom 1999 Drimba Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaŃiei. 2. Etica medicală în Evul mediu. Bioetica . un raspuns la provocăile ştiinŃei secolulul al XX lea. Valorile vieŃii respectul pentru viaŃă. 1962 Ring Malvin – Dentistry-An Illustrated History. Juramântul lui Hippocrate. ŞtiinŃifică. RelaŃia medic-bolnav în condiŃiile tehnicizării. TendinŃe actuale Metoda de evaluare: Referat ştiinŃific cu temă dată Bibliografie: Candrea Aurel – Folclorul medical român comparat. Jurământul lui Maimonide.ÎnfiinŃarea facultăŃilor de medicină dentară. 106 . 4. Koln. Specificul etic al raportulul medic-bolnav în stomatologie. Euthanasia. RelaŃille medicului cu alti profesionişti ai sănăităŃii. Dreptul la sănătate. Abradale Press. valoarea inestimabilă a vieŃii omenşti.

latrogenil în practica stomatologică. latrogenii de spital. UrgenŃele stomatologice LIMBI STRĂINE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA FRANCEZĂ (facultativ) SCOP: Introducerea terminologiei de specialitate.o disciplind nouă. ANUL I 1.încercare şi alegere. Bioetica . L'émail dentaire 5. 7. Probleme etice ale igienei şi săinătăŃii publice.ce qu'une dent? 4. Iatrogenii de explorare. Le sang et l'histoire ANUL II 1. Colegiul medicilor din România. 8. La carie dentaire 6. 9. Raportul medic-societate: coordonate etice. Problema drepturilor omulul şi genetica umană.. latropsibogenii. Combaterea latrogeniilor medicamentoase. Vue d'ensemble sur la parodontologie 107 .6. LegislaŃia etică-deontologică a Colegiului medicilor. Les traumatismes faciaux 4.Răspuns la provocarile marilor descoperiri şi a noilor realitaŃi de la sfârşitul secolului al XX lea. Anomalies dentaires 7. Medicamente noi . coordonate etice. La dentition et la denture 8. Morphologie du système dentaire 3. La cavité buccale 2. 3. Qu’est. Fixarea cunoştinŃelor predate prin intrebari. Probleme etice-deontologice ale urgenŃelor medicale. La dentition et la denture 2. Bolile iatrogene. METODE: Lectura textului însoŃită de explicarea termenilor medicali. Algies faciales. L'art dentaire 9.

Prothetik (Kronen. Verbul 5. Klinische Untersuchung 3. Das Dentin 3. Les parodontopathies 6. Noma 8. pasivul (de mare importanŃă prin folosirea frecventă în limbajul de specialitate) 108 . formarea perfectului. Les stomatorragies 7. Zahnerhaltungskunde 4. Thérapeutique prothétique 9. Substantivul 2. L'art dentaire GRAMATICA 1 . Das Verhalten das Zahnarztes den Kindern gegnuber ANUL II 1.Recapitularea celor mai importante probleme ale gramaticii: Declinarea substantivului. Die Karies 6. Beim Zahnarzt 5. Die Struktur des Zahnes 2.5. Adverbul PROGRAMA ANALITICĂ LIMBA GERMANĂ (facultativ) ANUL I 1. Das Zement 4. Brucken) GRAMATICA ANUL I . Adjectivul 3. a pronumelui personal. a adjectivului Verbe cu particula separabilă. Pronumele 4. Klinische Prophylaxe 2. Die Extraktion 5.

Aliaje folosite în tehnica dentară 109 . glandele salivare) 4. dinŃii. SmalŃul 12. Pulpa dintelui 11. Receptorii gustativi 9. Măseaua de minte ANUL II 1. Anomalii de dezvoltare a gurii 5. FormaŃiuni derivate din gura primitivă (limba. Protezele dentare 6. InflamaŃia 5. Dezvoltarea cavităŃii bucale 6. Coci patogeni starliococii 3. Ecologia cavitatii bucale 2. Streptococii 4. Structura fizică a dintelui 10.Structuri gramaticale specifice limbajului medical german: Diateza pasivă ( în special infinitivul pasiv) Atributul dezvoltat PropoziŃia relativă PropoziŃia condiŃională camuflată Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv) CondiŃionalul (Konjunktiv II) PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ROMÂNA (facultativ) ANUL I 1. Dezvoltarea dintelui 3. topica Verbele modale ANUL II . Factorii care influenŃează procesele odontogeneze 13.PropoziŃia secundară. ProprietăŃile lichidului bucal 7. Notiuni de anatomie stomatologică 2. Limba 8.

genitiv şi dativ ...Folosirea prepoziŃiilor în cazul acuzativ.Sinonimie antomie . Profilaxia bolilor de nas gât şi urechi 10.) ANUL II Folosirea prepozitlilor în cazul acuzativ.Probleme de vocabular . diateza reflexivă.. antomimie .7. familii de cuvinte) . prepoziŃionale.. etc . adjectivale. pasivă etc .Substantivul (derivare cu sufixe prefixe... Tulburari a1 aparatului dento-maxilar 9. familii de cuvinte) . Istoricul infecŃiei de focal.Recapitularea părŃilor de vorbire şi părŃilor de propoziŃie.Transformări din adjectiv în substantiv şi invers.) . Caria dentară 11. Coroziunea metalelor în cavitatea bucală 8. 12. etc..) 110 .) . diateza reflexivă şi pasivă . Stomatitele GRAMATICA ANUL I .LocuŃiuni (verbale.Transformări din adjectiv în substantiv şi invers.. etc .Sinonimie.ProbIeme de vocabular . Parodontopatia marginală 15.Verbul (conjunctivul. genitiv si dativ . Distrofiile dentare 14. verb în adjectiv. PulpiŃa şi gangrena dentară 13. Adjectivul .LocuŃiuni (verbale adjectivale prepoziŃionale..Substantivul (derivare cu sufixe prefixe.Verbul (conjunctivul. verb în adjectiv etc… Adjectivul . diateza reflexivă pasivă etc ..

Describing Position Tooth Anatomy .Paragraphs.Main Features of Medical Articles .Becoming a Doctor The Hlippocratic Oath The Human Body.Headway Intermediate Revision of Basic Structures Introduction of New Exam Techniques SEMESTRUL II .Polite Requests Giving Advice Asking for and giving information Case Histories and Note taking. leaflets. Project Health Leaflet: "Choosing Materials in Tooth Replacement" ANUL II SEMESTRUL I . brochures.PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI LIMBA ENGLEZA (facultativ) ANUL I SEMESTRUL I .Skills Developing SEMESTRUL II . Long Texts .Relationships and Functions .Information Transfer: Writing Medical Texts: . Structure of gums Describing structure of tissues Bibliography: Medical texts.Dentition Becomes Key to Identifying Victims -Management of oral Cancer: A Growing .Responsability for the Dental Profession .History of Forensic Odontology Reads like a Detective Story 111 .Main parts and systems .Rooth Pulp.Sentence Connectors in speech and writing .The Importance of Team Work .Oral Tissue Colour Changes .Identifying Formal Style .Reading Scientific Papers.

Sã indice şi sã utilizeze corect materialele restaurativ coronare 2.clasice (cimenturi-amalgame): formã de prezentare. 3. 4. II. Alamã. cimenturile ionomere 4.Materiale restaurativ coronare moderne : rãşinile compozite.SCOPUL CURSULUI : 1. sistemele integral ceramice). dozare-preparare. obŃinerea tiparelor. a dozelor şi metodelor de preparare a materialelor dentare 3. Materiale restaurativ-coronare: a. baza protezei scheletate. compoziŃie. Materiale pentru fixarea protezelor dentare: Cimenturile dentare 112 . Prezentarea materialelor moderne utilizate în tehnologia protezelor dentare (rãşinile compozite. III.. masele ceramice. Sã cunoascã biomaterialele utilizate în chirurgia OMF. 5. pardoontalã şi implantologie. Cunoaşterea formei de prezentare. 1. turnarea modelelor.. OBIECTIVELE CURSULUI : Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã posede informaŃiile necesare activitãŃii clinice pentru utilizarea materialelor dentare. Sã cunoascã metodele şi materialele pentru amprentare. 2. mase ceramice. Clasificarea materialelor dentare. Sã asiste la demonstraŃiile practice: pentru placarea componentelor metalice cu rãşini compozite. 3. Testarea biocompatibilitãŃii materialelor dentare. Materialele dentare. CONłINUTUL CURSURILOR 1. Prezentarea celor mai noi clasificãri a materialelor utilizate în stomatologie 2.noŃiuni introductive (material/biomaterial dentar). Ni-Cr) pentru protezele unidentare pluridentare.MATERIALE DENTARE ANUL II curs 32 ore lucrari practice 48 ore I. Sã efectueze turnãturi cu aliaje de antrenament (Gaudent. proprietãŃi. tehnicã de lucru. indicaŃii.

prelucrarea aliajelor. metode de pregãtire. 6. proprietãŃi. tipuri de amprente. proprietãŃi. pe bazã de Ti şi Cu. rãşinile simple şi compozite. clasificare. moderne. Materiale de amprentare elastice: hidrocoloizii reversibili. Materiale pentru machete : cerurile dentare. polietherii). 113 . 9. compoziŃie. Clasificare. Materiale moderne pentru restaurarile dentare directe si indirecte : alumino-ceramica. 10. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE: 1. materiale cu prizã lent progresivã 7. acrilatele elastice. legãtura metalo-ceramicã. Elastomerii de sintezã (thiocauciucurile. Materiale pentru modele : proprietãŃi generale. proprietãŃi generale. indicaŃii.prezentarea lor. portamprentele. materialele termoplastice. indicaŃii. tipuri de mase de ambalat. indicaŃii. Aliajele nenobile : Co-Cr. ultima generaŃie de compozite şi accesoriile necesare de lucru. forma de prezentare. compoziŃie. 8. produse comerciale (clase de ghipsuri). Condensarea cimenturilor şi amalgamelor în cavitãŃi pregãtite pe fantome. 15. proprietãŃi generale. Materiale metalice pentru proteze : aliajele dentare. metode de prelucrare) IV. Materiale pe baza protezelor şi placarea componentelor metalice: rãşinile acrilice simple. formã de prezentare. proprietãŃi. polimerizare. proprietãŃi specifice. Materiale anorganice pentru proteze : masele ceramice. 2. Materialele de amprentare semirigide : Pastele ZOE. 12. Prezentarea materialelor utilizate în tratamentele conservative: cimenturile şi amalgamele. Sistemele retentive: forme şi materiale. 11. 16. formã de prezentare. Materialele compozite . produse comerciale. proprietãŃi. indicaŃii. 14. compoziŃie. Efectuarea demonstrativ a obturaŃiilor din compozite pe fantom-modele. de prezentare. zirconium-ceramica (f. Materiale pentru amprentare : Caracteristici generale. formã de prezentare. tehnica de ardere. Materiale pentru tipare : clasificare. hidrocoloizii ireversibili. sistemele ceramice. produse comerciale.denumirile comerciale. Pregãtirea materialelor : manual şi electro-mecanic. produse comerciale. indicaŃii. siliconii.5. Aliajele nenobile : Ni-Cr. domeniu de utilizare. Aliajele nobile pe bazã de aur. clasice. compoziŃie. Aliajele nobile pe bazã de Ag-Pd: forma de prezentare. bucoplastice. recomandãri practice. mod de lucru. 13.

Cr-Ni. 15. DemonstraŃii practice şi clinice de fixare a coroanelor pe bonturile dentare. funcŃional. Modelajul anatoform .funcŃional a grupurilor dentare pe modele de arcadã. denumiri comerciale. 5. Co-Cr . Materialele pentru proteze . tehnici de modelare. Prezentarea materialelor de modelat. 7. paste oxid de zinc eugenol. mod de prezentare. 11. semirigide. metode de polimerizare. denumiri comerciale. dezavantaje.compozite. 16. avantaje. Testarea contracŃiei şi a rezistenŃei mecanice a rãşinilor acrilice. Materialele pentru amprentare : clasificare. compoziŃie. 13. Aliajele inoxidabile . mod de preparare. Teste mecanice şi tehnologice : duritatea. Metode moderne de ambalare : Heraeus.fuzonãrii maselor ceramice . compoziŃie.caracteristici fizico-chimice. principii de modelaj.compoziŃie. tehnica propriu-zisã. 4. Materialele de modelat.3. Materiale pentru tipare .compoziŃie. 6.materiale organice. Avantaje. PREZENTARE DE CAZURI CLINICE. teste de aderenŃã şi rezistenŃã mecanicã. mod de prezentare. Bego. ambalarea. metoda funcŃionalã -principii de modelaj. DEMONSTRAłII practice ale etapelor de ardere a maselor ceramice. rezistenŃa la îndoire şi rupere. ambalarea-turnarea. 8. mod de prezentare.compoziŃie. Rãşinile diacrilice compozite (generaŃia modernã a rãşinilor acrilice) . metode de amprentare. 14. tehnica propriu-zisã. metode de aplicare şi fixare pe structurile metalice. 10. Teste de vâscozitate şi contracŃia materialelor de amprentã. Teste de coroziune şi galvanism bucal. DEMONSTRAłIE practicã a realizãrii modelului de arcadã cu bonturi mobile. dezavantaje. Materialele pentru fixarea coroanelor şi punŃilor dentare . modelarea machetei componentei metalice. tehnici de modelat: gnatologicã. 9. indicaŃii (contraindicaŃii ambalarea-turnarea). Turnarea modelelor de studiu. clasificarea lor. Amprentarea câmpurilor protetice cu materiale rigide. Aliajele utilizate în stomatologie . materiale elastice. Prezentarea de cazuri clinice rezolvate prin metoda metalo-ceramicã. Prezentarea materialelor pentru modele. Aliajele specifice . rezistenŃa mecanicã. Aliajele nobile .mod de prezentare. clasificare. 114 . caractere fizico-chimice. tehnici de modelare.denumiri comerciale. Materialele de modelat. Masele ceramice utilizate în stomatologie : compoziŃie. teorii privind fuzionarea la structurile metalice. 12. funcŃionalã. Masele de ambalat specifice aliajelor utilizate în protetica dentarã. turnarea pentru aliajele nobile.

40 ore lucrari practice semestrul II: 24 ore curs.II..................25% .. în sãptãmâna 1-10 decembrie ........examen practic de semestru .... parazitologie... Cr-Co şi schelete din Co-Cr... SCOPUL CURSULUI: Dobandirea unor notiuni de microbiologie.Prezentarea de cazuri clinice cu punŃi din wipla............ virusologie si imunologie................. -În şedinŃele de lucrãri practice se vor face proiecŃii video şi diapozitive pentru ilustrarea capitolelor principale ale cursului.. tipare şi machete......CRAIG ........... Determinãri ale pH-ului salivar şi galvanismul bucal.....ConŃinutul şedinŃelor de lucrãri practice vor fi prezentate pe video.... 20% .................. BIBLIOGRAFIE : $ Cursul teoretic – editie on-line 2000 • I..... PÃTRAŞCU : “TEHNOLOGIA ALIAJELOR DENTARE” MATERIALE DENTARE (L..P....10% MICROBIOLOGIE..examen teoretic (scris + oral).... necesare pentru formatia de medic stomatolog......VIRUSOLOGIE ANUL II semestru I: 24 ore curs. “MATERIALE DENTARE” vol............ .. EVALUARE Activitatea practicã şi teoreticã va fi evaluatã astfel : . III................... mijloace de terapie tintita si profilaxie.....) Horenda Press • D. Studiul microorganismelor implicate in afectiunile stomatologice... vor da probe de control.........G......... pentru modele.PARAZITOLOGIE............... 1994 • R. V. virusuri si paraziti implicate in patologia infectioasa generala si influenta acestora in manifestarile stomatologice. Mosby... 1993 IX.......... 10% .. notate de asistenŃii de grupã .... 40 ore lucrari practice I.... Cunoasterea unor bacterii ...... “ RESTORATIVE DENTAL MATERIALS”.dupã prezentarea materialelor restaurativ coronare...Helicon............... Ed...... Chicago. mecanisme etiopatogenice........... Timişoara....... 115 ..teste teoretice din cursuri....BRATU .....

Enterobacterii . Patogenitatea bacteriana. antigene bacteriene. II. Imunoglobuline – definitie. virala si parazitara si diagnosticul de laborator. morfologie si structura bacteriana. 9. Imunitatea nespecifica sau rezistenta naturala. 7. profilaxie. efectori. 13. respiratie. - sa fie capabili sa coreleze si sa aplice toate notiunile generale dobandite in diagnosticul. tratamentul si profilaxia afectiunilor infectioase ale cavitatii bucale. Microbiocenoza bucala. 10. variabilitatea. Infectii cu bacili Gram-negativi. crestere si multiplicare. IV. - Sa posede notiuni de terapie tintita cu antibiotice si chimioterapice. Raspunsul imun umoral si celular: celule implicate. structura. factorii umorali. 8. cacterele de antigenicitate. factorii celulari. Placa bacteriana. Infectii cu spirochete. Infectii cu coci Gram-pozitivi si Gram-negativi.- Dobandirea unor cunostinte generale privind principalele microorganisme cu cale de transmitere parenterala si a riscului profesional asociat infectiei cu acestea. 2. clasificare. cicluri de evolutie. III. 12. tratament. factorii de patogenitate. structura antigenelor. Imunitatea specifica sau dobandita. 116 . Bacteriofagul. Antigene – definitie. precum si notiuni de profilaxie. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studentii: - sa posede notiunile teoretice legate de etiopatogenia bacteriana. Actiunea unor factori fizici si chimici asupra bacteriilor. Starile de hipersensibilizare I. factorii rezistentei naturale: barierele naturale. Patogenitatea bacteriilor in cavitatea bucala – elemente de rezistenta naturala si imunitatea specifica in cavitatea bucala. 11. Fiziologie bacteriana – metabolism. Infectii cu micobacterii. mecanisme. CONTINUTUL CURSURILOR 1. structura. II. mecanismul invazivitatii si toxinogenezei. utilizarea produselor biologice de stimulare nespecifica si specifica. III. 14. etape. 5. Introducere. 4. 6. 3. Antibiotice si chimioterapice. mecanism de actiune si rezistenta bacteriana. Genetica bacteriana. Infectii cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi. Produse biologice de diagnostic.caracteristici generale.

7 si 8): taxonomie. genul Giardia (Lamblia intestinalis). etiopatogenie. norme de protectie antiinfectioasa.15. Forme fundamentale bacteriene. 20. gingivalis. Identificarea bacteriilor prin reactii biochimice si caractere antigenice. structură. 117 . Tehnici de sterilizare. mecanism de patogenitate. afectiuni produse de asociatia fuzospirilara. 24. Taenia saginata. Leziuni orale de etiologie microbiană şi neoplasme ale mucoasei bucale asociate cu infecŃia HIV. utilizarea preparatelor de interferon in terapie. Antibiograma. structura. 19. C. G (taxonomie. Patogenia infectiei virale. Tehnici de efectuare a frotiurilor din produs patologic. Diphylobotrium latum). parazitism. Virusul polio: taxonomie. agenŃii etiologici. Delta. virusul Epstein-Barr. Tehnici de colorare. - CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea laboratorului de microbiologie. teorii. Clasa Nematoda (Ascaris lumbricoides. IV. vaginalis). Actinomicoza cervico-faciala. 18. E. 16. B. tropica). Stomatite virale: clasificare. genul Trichomonas (T. Interferonii: efecte biologice. Clasa Trematoda (Fasciola hepatica). Virusurile herpetice de interes medical (virusul herpes simplex 1 si 2. Virusuri cu poarta de intrare respiratorie. Notiuni de imunitate antivirala. virusul herpetic uman 6. Markerii infecŃiei cu virusul hepatitic B – semnificaŃie. Trichuris trichiura. Echinococcus granulosus. Trichinella spiralis. histolytica). virusul rujeolic si virusul rubeolic: taxonomie. virusul citomegalic. Virusurile gripale. candidozele. Enterobius vermicularis. Clasa Cestode (Taenia solium. genul Leishmania (L. structura. Ciclul replicativ viral. E. Virusurile hepatitice A. Strongyloides stercoralis). InfecŃia cu HIV si SIDA. Reactii antigen – anticorp de diagnostic si teste celulare. Virusul imunodeficienŃei umane (HIV): taxonomie. 23. Structura virusurilor. Genul Entamoeba (E. Principalele familii de virusuri implicate in patologia umana. reactia de precipitare. infectii produse. F. Tehnica examinarii microscopice. T. aspecte clinice. infectia produsa. structura si infectiile produse. structura) şi infecŃiile produse. Paraziti. bucalis. virusul varicelozosterian. 21. 22. 17. Caria dentara si parodontopatia – flora bacteriana implicata. Definitia si caracterele generale ale virusurilor.

Diagnosticul de laborator in infectiile cu bacili Gram-pozitivi sporulati aerobi si anaerobi. .Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Toxoplasma gondii si Plasmodium spp. Taenia saginata. .Diagnosticul de laborator in infectia cu Mycobacterium tuberculosis.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Trichinella spiralis. Trichomonas. tehnici de cultivare.Diagnosticul de laborator in infectiile cu enterobacterii. Ascaris lumbricoides.Recoltarea probelor din leziuni carioase pentru efectuarea frotiurilor. Trichuris trichiura. Recoltarea probelor din canalele endodontice si abcese periapicale. .Recapitulare. Diphilobotrium latum. revederi de tehnici de laborator specifice. . . virusologic.Investigarea microbiocenozei bucale si a placii bacteriene. reactia de seroneutralizare. cultivare. Diagnosticul serologic in viroze.Diagnosticul de laborator in hepatita virala acuta de tip B si in infectia cu HIV. Efectuare de frotiuri. Investigarea raspunsului organismului gazda in parodontopatii. . imunoglobuline). . colorare.Diagnosticul de laborator in gripa.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Fasciola hepatica. Teste de apreciere.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Echinococcus granulosus.Diagnosticul de laborator in infectiile cu: Entamoeba. Diagnosticul de laborator in candidoza si actinomicoza cervico-faciala.RFC.Diagnosticul de laborator in infectiile cu coci patogeni Gram-pozitivi si Gram-negativi. . . . Taenia solium. Strongiloides stercoralis.Principii de recoltare si transport ale produselor patologice in vederea efectuarii diagnosticului virusologic. parazitologic.Recoltarea probelor din pungi parodontale.Diagnosticul de laborator in infectiile cu germeni spiralati si vibrioni. Metode de izolare si de identificare a virusurilor. colorare.Metode de cultivare pentru izolarea si identificarea genurilor bacteriene implicate in patologia orala. . Enterobius vermicularis. . . efectuarea frotiurilor. Toxocara spp. Giardia . 118 . Teste de apreciere a starii de imunitate nespecifica si specifica in cavitatea bucala (lizozim. . . Hymenolepis nana. .Sinteza asupra metodelor de diagnostic bacteriologic. . colorare. . Leishmania.

2003. Microbiologie medicala – Buiuc D. 7. Ed. SCOPUL CURSULUI - Prezentarea datelor de semiologie generală referitoare la semne. Cerma 1996. 9. 10. 2. tip constitutional. 6. etc. Baze practice in parazitologia medicala . Ed. Cernescu C. BIBLIOGRAFIE 1. Saunders Company USA Philadelphia. Ruta S. EVALUARE Criterii pentru admiterea la examenul de MICROBIOLOGIE-PARAZITOLOGIEVIRUSOLOGIE: frecventarea lucrarilor practice. Ed. Medicala 2003. Medicala Amaltea 1994. obtinerea calificativului “admis” la stagiu si la examenul practice. 119 . Medicala Nationala 2003. Practica diagnosticului virusologic. Parazitologie medicala . 4. Examen teoretic: examen scris la virusologie si parazitologie in presesiune valoare = 1/3 din nota finala examen oral la microbiologie in sesiune valoare = 2/3 din nota finala MEDICINA INTERNA ANUL II SEMIOLOGIE MEDICALA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. Virusologie medicala. Oral microbiology and immunology – Nisengard R. 2002. Bucuresti 1992. 1994. 8. Profilaxie si tratament antimicrobian. 5. 2002. Dumitriu S. 3. Briliant 1999. Concept publishing 1998.Radulescu S. Ed. simptome. nosologică si gnoseologică necesara întelegerii semiologiei diverselor aparate si respectiv a sindroamelor specifice. Ciufecu ES. Infectii parazitare umane . Virusologie medicala – Cernescu C. Dumitriu H. Ed. Ed. PUBLISTAR 2003. Ed. 2002. Popescu-Dranda MC. Ed. All 1997. Didactica si Pedagogica. Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice. pentru a crea baza semantică. VI.Steriu D. Microbiologie –Debeleac L.Lazar L. Ed.V.

astenia. cefaleea. antecedentele heredo-colaterale. coerent de gândire medicala. hemoragii cutanate. semiologia unghiilor Semiologia părului. semne. simptome. timpanic PALPAREA AUSCULTAłIA EXAMENUL CLINIC PE APARATE (3-4) Semiologia pielii şi fanerelor (3): modificări de culoare ale tegumentelor. absolut oblitoriu pentru orice medic. ConstituŃia. febra: tipuri de curbe febrile. esentiale pentru activitatea viitoare: întelegerea si aprofundarea notiunilor de medicină internă si de urgenŃe medicale din anii III si V.- Crearea deprinderilor esentiale de logică si de limbaj medical. Starea de nutriŃie. transpiraŃiile. V. CONTINUTUL CURSURILOR SEMIOLOGIE GENERALĂ (1): Diagnostic.uri. icterul. tulburări trofice ale pielii Modificări ale secreŃiei sudorale. Semiologia ochilor. insomnia FOAIA DE OBSERVAłIE (2): datele generale. anamneza EXAMENUL CLINIC OBIECTIV INSPECłIA Starea de conştienŃă PoziŃii PERCUłIA: Sunetul sonor. cianoza. motivele internării. Examenul mersului. mat. prognostic. cu o corelare interdisciplinara – necesare articulării unui sistem logic. OBIECTIVELE CURSULUI Prezentarea de o maniera care sa uşureze însusirea notiunilor specifice. Semiologia ganglionilor SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR (5-6): 120 . modificări vasculare cutanate ErupŃii cutanate (4): noduli. IV. antecedentele personale – fiziologice. respectiv posibilitatea de diagnostic clinic rapid si de instituire în timp util a unei terapii specifice în cazul unor incidente/accidente în practica uzuala din cabinetul stomatologic. patologice. coerent şi util. Facies. modificări pigmentare cutanate. Crearea unui limbaj medical precis. atat teoretică cât şi practica. Modificări staturale.

ANTECEDENTELE PERSONALE. respiraŃii de tip special. durerea vasculară periferică. infarctul miocardic acut Sindromul hipertensiunii arteriale Sindromul de hipotensiune arterială Sindromul insuficienŃei cardiace Tulburări de ritm şi de conducere SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV (11-12): EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI DIGESTIV (11): InspecŃia generală. cianoza EXAMENUL OBIECTIV ÎN AFECłIUNILE APARATULUI RESPIRATOR: INSPECłIA. insuficienŃa mitrală. examenul palatului moale 121 . sindromul de revărsat pleural aerian = pneumotorax. tusea. pierderile de conştienŃă EXAMENUL FIZIC CARDIAC: InspecŃia. hemoptizia. emfizemul pulmonar. inspecŃia zonei vestibulare. sindroamele pleurale. cauzele durerii toracice. examenul planşeului bucal. vomica. examenul arterelor. sindromul de simfiză pleurală. inervaŃia senzorială a organelor toracale şi ale abdomenului superior. sindromul de revărsat pleural lichidian = pleurezia. palpitaŃiile. sindromul mediastinal. inspecŃia gingiilor. sindromul de hipeaeraŃie pulmonară (sindromul de distensie alveolară). sindromul cavitar. examenul clinic al venelor Metode paraclinice de investigare a aparatului cardio-vascular Sindroame cardio-vasculare (8): Stenoza mitrală. expectoraŃia. caracterele durerii toracice. sindromul de condensare pulmonară. examenul limbii. insuficienŃa aortică. PARTICULARITĂłILE ANAMNEZEI ÎN SEMIOLOGIA AFECłIUNILOR APARATULUI RESPIRATOR. tusea cardiacă. inspecŃia cavităŃii bucale. mecanismul general de producere a suflurilor. durerea cardiacă. sindromul clinic din bronşiectazii. zgomote respiratorii suraadăugate METODE PARACLINICE DE INVESTIGARE A APARATULUI RESPIRATOR (6) PRINCIPALELLE SINDROAME PLEURO-PULMONARE: sindromul bronşitic. inspecŃia tegumentelor. Palparea. PercuŃia. sindroamele pericardice. exemple de dureri toracice. boala mitrală (9) Stenoza aortică. AuscultaŃia Zgomote cardiace suplimentare. sindroamele miocardice Sindroamele insuficienŃei coronariene (10): Angorul stabil de efort. PALPAREA. SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR (7-10): SEMNE SI SIMPTOME ESENłIALE (7): dispneea cardiacă. examenul boltei palatine. pleurita. PERCUłIA. dispneea. inspecŃia buzelor. abcesul pulmonar. astmul bronşic.(5) FOAIA DE OBSERVAłIE. AUSCULTAłIA.

purpurele vasculare Coagulopatii VI. sindromul de hipertensiune portală Semiologia splinei Semiologia pancreasului SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL (13-14) DATE SEMIOLOGICE GENERALE (13). sindromul de insuficienŃă hepato-celulară. meteorismul abdominal. antecedente personale patologice SIMPTOMATOLOGIA AFECłIUNILOR RENALE: tulburările diurezei. eructaŃiile. tulburările de micŃiune SEMNE URINARE CONSECINłELE GENERALE ALE AFECłIUNILOR APARATULUI RENO-URINAR EXAMENUL FIZIC AL APARATULUI RENO-URINAR EXAMINAREA PARACLINICĂ A APARATULUI RENAL SINDROAME RENALE (14): sindromul nefropatiilor glomerulare. palparea abdomenului. sindroamele tubulare. sindroame mieloproliferative. Patologie profesionala. sindromul anemiei megaloblastice. sindromul de innsuficienŃă renală cronică SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC SI SANGELUI(15-16) Sindroame anemice (15): anemia normocromă. limba dureroasă. CondiŃii de viaŃă. leucemii acute Sindroame hemoragipare (16): Sindroame hemoragipare prin trombopatie. auscultaŃia abdomenului SIMPTOMELE SUFERINłELOR APARATULUI DIGESTIV (12): tulburările apetitului. sindromul anemiilor hemolitice. sughiŃul. sindromul nefrotic. Antecedente hetero-colaterale. sindromul de aplazie medulară Poliglobulia Sindroame prin anomalii leucocitare: hiperleucocitoza malignă. durerea abdominală SEMNE ALE AFECłIUNILOR DIGESTIVE: Modificări ale scaunului. Date personale . hematemeza. Motivele internării. leucemia mieloidă (granulocitară) cronică. vărsăturile. Semiologia ficatului: sindromul ascitic. sindromul de insuficienŃă renală acută. sindromul nefropatiilor interstiŃiale (pielonefrite acute şi cronice). Anetecedente heredocolaterale si personale (fiziologice si patologice). anemia hipocromă hiposideremică. sindromul anemiei feriprive. modificări ale halenei. sindroamele renale vasculare. purpurele trombopatice. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE a) Foaia de observaŃie clinică. modificări ale gustului.Modificări ale faringelui şi amigdalelor Examenul abdomenului: InspecŃia abdomenului. greaŃa. 122 . purpurele trombopenice.

c) Aparatul respirator. percuŃia.dr. Sindromul colecistic. cu toata grupa. Examenul obiectiv. Aureliu. Editura Ametist. Sindromul. Palpare. Sindromul pericardic. Manifestări hemoragice pe tegumente şi mucoase . Examenul pancreasului. Elena Popescu – Editura Cerma. Semiologia tulburarilor de ritm si de conducere. starea de conştienŃă. 2003 3. Semiologia paratului digestiv. Poppa I. Anamneză. simptomul .Patologia sângelui. Sindromul ulceros. semiologia aparatului respirator si cardiovascular ii. Examenul splinei f) Semiologia aparatului renal . Istoricul bolii. Sef de lucrari Delia Donciu. Sindroame anemice. patologie specifica anumitor deprinderi nocive. Sindroame valvulare.Bălan Horia. a celui reno-urinar. Camelia Diaconu – Examenul obiectiv al pacientului in bolile interne – Editura Cerma 2003 VI. Alice Balaceanu. Cursul predat 2. Curs de semiologie medicală – Conf. facies.Dr. InspecŃia. Angela Vladan Sopa. Sindromul icteric. InspecŃie.Angela Sopa.PercuŃie. e) Aparatul digestiv: Examenul clinic al gurii si faringelui. Tulburari mictionale si ale diurezei. starea de nutriŃie. auscultaŃia abdomenului. Univ. InfecŃiile urinare g) Semiologia sangelui si sistemului hemato-poietic . Sindromul insuficientei cardiace. Sindroame mieloproliferative V. Colica renală. tegumente. Semiologie generala. Prof. Examenul obiectiv InspecŃia şi palparea arterelor şi venelor. Determinarea tensiunii arteriale. Sindroame specifice d) Aparatul cardio-vascular. cu ocazia vizitelor sefului de disciplina Examen practic de final de stagiu cu asistentul de grupa si titularul de curs Examen scris: 2 lucrari cu expunere in extenso a unor subiecte: i. Sindromul coronarian. EVALUARE Evaluare periodica la patul bolnavului pe parcursul desfasurarii stagiului practic. Sindromul ascitic. in prezenta asistentului de grupa 123 . palparea şi percuŃia ficatului normal şi patologic. Anamneza.AuscultaŃie. Asist. Dr. b) Examenul general al bolnavului: atitudine.patologie specifica anumitor grup de varsta. palparea. semnul. a sangelui si sistemului hematopoietic Examen oral (pondere 1/3 fata de proba scrisa). BIBLIOGRAFIE 1. 2002 4.

II. logica si conform celor mai actuale date din literatura de specialitate a principalelor afectiuni care fac obiectul Medicinei interne Crearea deprinderilor necesare recunoasterii rapide. CONTINUTUL CURSURILOR ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII (1-4) traheobronşita acută (1) bronşita cronică astmul bronşic pneumoniile bacteriene acute (2) pneumoniile acute interstiŃiale supuraŃii pulmonare cancerul bronhopulmonar (3) pleurezia tuberculoasă tuberculoza bronho-pulmonară (4) bolile neinflamatorii ale pleurei ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE (5-14) hipertensiunea arterială (5) stenoza mitrală (6) insuficienŃa mitrală şi boala mitrală insuficienŃa aortică stenoza aortica edemul pulmonar acut (7) insuficienŃa cardiacă angorul pectoris (8) 124 . utilizand un limbaj adecvat. OBIECTIVELE CURSULUI Construirea unei gandiri medicale coerente.ANUL III MEDICINA INTERNA 32 ore curs 48 ore lucrari practice I. SCOPUL CURSULUI Prezentare succinta. a unor diagnostice ce impun prudenta/temporizarea unor proceduri stomatologice. III. in cabinetul stomatologic. sau eventuala solicitare a avizului specialistului pentru realizarea acestora. in integralitatea sa. juste. concordant cu realitatea Crearea obisnuintei de a utiliza informatiile oferite de anamneza si de examenul clinic pentru a orienta de o maniera sigura. coerenta si eficienta abordarea pacientului din unitul dentar.

a.) (11) tahicardii parioxistice (12) blocul atrio-ventricular de gradul iii endocardita bacteriană subacută (13) endocardita reumatismală (14) pericardite ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE (15-20) esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală (15) ulcerul gastro-duodenal cancerul colo-rectal (16) boala crohn (ileita regională) rectocolita ulcero-hemoragica hepatitele cronice (17) cirozele hepatice (18) colecistita cronică litiazică şi nelitiazică (19) pancreatita cronică (20) cancerulpancreatic ♦ AFECłIUNI RENALE (21-26) glomerulonefrite acute (21) glomerulonefritele cronice (22) sindromul nefrotic (23) pielonefrita acută (24) pielonefrita cronica (25) ♦BOLI REUMATISMALE (26-28) reumatismul articular acut (26) poliartrita reumatoidă (27) spondilita ankilozantă (28) lupusul eritematos sistematic ♦BOLI METABOLICE (31): diabetul zaharat ♦BOLI DE SANGE (32) sindroame hemoragice trombocitare coagulopatii leucemii acute si cronice anemii posthemoragice 125 .infarctul miocardic acut (9) aritmii extrasistolice (10) fibrilaŃia atrială( f.

endocardita bacteriană subacută. angorul pectoris. spondilita ankilozantă. Horia. insuficienŃa cardiacă. pericardite . pielonefrita acută pielonefrita cronica . datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. infarctul miocardic acut.Date esenŃiale ale examenului clinic. supuraŃii pulmonare. edemul pulmonar acut. BOLI METABOLICE: DIABETUL ZAHARAT . elemente de terapie. hepatitele cronice. coagulopatii. elemente de terapie.Date esenŃiale ale examenului clinic. ulcerul gastro-duodenal. elemente de terapie. leucemii acute si cronice.Sef lucrari Balan M. blocul atrio-ventricular de gradul iii. cancerul colo-rectal. bronşita cronică. glomerulonefritele cronice. pneumoniile bacteriene acute.Date esenŃiale ale examenului clinic. ♦BOLI REUMATISMALE: reumatismul articular acut. bolile neinflamatorii ale pleure . elemente de terapie ♦ AFECłIUNI DIGESTIVE: esofagita cronică peptică şi hernia gastrică transhiatală. Dr. Aureliu. V. pneumoniile acute interstiŃiale. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. fibrilaŃia atrială. cancerul bronhopulmonar. tahicardii parioxistice. Prof. endocardita reumatismală. cirozele hepatice. EVALUARE 126 . aritmii extrasistolice.Date esenŃiale ale examenului clinic. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei. stenoza mitrală.Date esenŃiale ale examenului clinic. ♦BOLI DE SANGE: sindroame hemoragice trombocitare. pleurezia tuberculoasă. CANCERULPANCREATIC .Date esenŃiale ale examenului clinic.C. Varlas Anghel – Subiecte teoretice si teste de medicina interna – Ed. anemii posthemoragice . insuficienŃa mitrală şi boala mitrală. elemente de terapie.Cursul predat . boala crohn (ileita regională). lupusul eritematos sistematic . datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului si supravegherea evolutiei.Date esenŃiale ale examenului clinic. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evoluŃiei. insuficienŃa aortică. BIBLIOGRAFIE . CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE ♦ AFECłIUNI RESPIRATORII: traheobronşita acută. sindromul nefrotic. stenoza aortica. poliartrita reumatoidă. datele examenelor paraclinice necesare pentru precizarea diagnosticului şi supravegherea evolutiei. astmul bronşic. colecistita cronică litiazică şi nelitiazică. tuberculoza bronho-pulmonară.IV. pancreatita cronică. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI RENALE: glomerulonefrite acute. rectocolita ulcero-hemoragica. Cerma 2002 VI. Prof. Popa I. elemente de terapie ♦ AFECłIUNI CARDIO-VASCULARE: hipertensiunea arterială .

Nodulul tiroidian (etiopatogenie. Coma mixedematoasa 9. cancerul medular. tratament) 13.- Evaluare periodica. hormonii hipofizari (structura.anatomie. axe neuro-endocrine. clasificare 2. embriologie. metode de evaluare. Hiperprolactinemia. Tiroida . biogenetica. Sindromul secretiei inadecvate de ADH 12. HIPOFIZA 1. Hipotalamus – anatomie. carcinomul tiroidian nediferentiat. imunologie. gonadotropinom) 8. evaluare si diagnostic. cu toata grupa. Mijloace de tratament in tumorile hipofizare (chirurgie. Boala Graves Basedow 4. Tumorile hipofizare – etiopatogenie. mod de actiune) 2. Tiroidite 10. genetica. Insuficienta tiroidiana a adultului si copilului. Hormonii – structura. hormonii tiroidieni (sinteza. Metode de explorare endocrina a axului hipotalamo-hipofizar 4. mecanisme de actiune. Diabetul insipid 11. adenomul toxic. Acromegalia si gigantismul 7. fiziologie. Criza tireotoxica (etiologie. Adenoamele hipofizare nesecretante 9. Insuficienta hipofizara a adultului (etiopatogenie. evaluare. tratament medicamentos) 10. adenoamele hipofizare secretante de prolactina 6. tratament) TIROIDA 1. etc) 5. radioterapie. cu ocazia vizitelor sefului de disciplină. Receptorul hormonal si patologia de receptor HIPOTALAMUS. rol fiziologic. alte cancere tiroidiene primare sau metastaze) 127 . ritmuri endocrine 2. tratament) 6. - Examen practice de final de stagiu cu asistentul de grupa şi şeful de disciplina. Cancerul tiroidian (cancerul papilar. secretie. pe parcursul desfaşurarii stagiului practice. Endoc rinol ogie BAZELE ENDOCRINOLOGIEI 1. evaluare si diagnostic. diagnostic. tratament) 11. reglare) 3. tireotropinom. cu prezenta asistentului de grupa si a sefului disciplinei. Alte tireotoxicoze (gusa polinodulara hipertiroidizata. Examen scris: expunere in extenso a 5 subiecte Examen oral (pondere 30% fata de proba scrisa). fiziologie. Deficitul de iod si gusa endemica 7. diagnostic diferential 5. cancerul follicular. Mixedemul congenital 8. Controlul genetic al sintezei hormonale 3. Insuficienta hipofizara a copilului (etiopatogenie. Adeno si neurohipofiza – anatomie. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing. imunocitochimie. Metode de evaluare a functiei si morfologiei tiroidiene 3. la patul bolnavului.

neoplazii) 10. Anovulatia II Barbat 1. 6. embriologie. efecte fiziologice) 2. Amenoree secundara 6. Metode de explorare in patologia suprarenaliana 4. reglare. Corticosuprarenala: anatomie. anatomie. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame. 3. Feocromocitomul SEXUALIZARE NORMALA SI PATOLOGICA I. Sindromul ovarului polichistic 9. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale 128 . Disfunctia erectila III. efecte fiziologice) 3. Insuficienta corticosuprarenaliana cronica primara (boala Adisson. Medulosuprarenala: anatomie.PARATIROIDELE SI METABOLISMUL MINERAL 1. tratament) Hipocalcemiile (etiopatogenie. 6. Hormonii testiculari – biosinteza. Testiculul – embriologie. Bolile adrenale congenitale 7. 5. Insuficienta corticosuprarenaliana acuta 9. 4.hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza. Diferentierea sexuala 1. embriologie. fiziologia secretiei de parathormon Evaluarea paraclinica a bolilor metabolice ale osului si metabolismului mineral Hipercalcemiile (etiopatogenie. Hipercorticismul si sindromul Cushing 5. Ovarul – embriologie. 8. fiziologia hormonilor ovarieni. receptori estrogenici 2. receptorul androgenic 3. Fiziologia ciclului menstrual 3. Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar. osteodistrofia renala Osteoporoza Hipoparatiroidismul SUPRARENALA 1. Paratiroidele – anatomie. efecte si roluri fiziologice. Tumori gonadale secretante 9. steroidogeneza ovariana. Criptorhidia 7. mecanism de actiune. incidentaloame. anatomie. Amenoreea primara 5. Metode de investigare in patologia ovariana 4. Genetica determinismului sexual si diferentierii sexuale 2. Insuficienta testiculara 6. diagnostic. Ginecomastia 8. Evaluarea functiei gonadale masculine 5. Hirsutismul si hiperandrogenemia 8. Spermatogeneza 4. inclusiv reglarea. tratament) Hiperparatiroidismul primar Hiperparatiroidismul secundar si tertiar. Femeie 1. mod de actiune. Insuficienta ovariana primara 7. hormonii medulosuprarenalienii (biosinteza. mod de actiune. diagnostic. suprarenalectomia) 8. 2. 7. 2.

v. Cortizol plasmatic/ cortizol liber urinar. Insuficienta suprarenala acuta 2. GH.3. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) si cromatografic 25. trigliceridemie. HCG 24. Criza tireotoxica (encepalopatia tireotoxica) 5.23 Dozarea RIA. ACTH. DELPHIA a urmatorilor hormoni: . Colesterolemie. Test Barr 5. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei. activitatea reninei plasmatice. Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i. dinamic. Temperatura bazala 8 .GH. lipidograma 28. Principiul metodelor. Teste de inhibitie la dexametazona 35. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static. CPG urinar. Imunodozare 2. peptidul C. Examen citovaginal 3. Tetania hipocalcemica (paratireopriva) 7. Hipercalcemia 8. T4 liberi si legati. Estrogeni plasmatici si urinari. Ionograma sanguina. Antropometrie 6. IRMA. DHEA. Hipoglicemiile 4. Insulina. Testosteron plasmatica. in ritm 26. Reflexograma ahileana 7. Testul de stimulare la ACTH 1-24 33. PRL. Comele diabetice Lucrari practice Prezentari de cazuri de endocrinologie conform tematicii. Coma hipofizara 3. 17 OH progesteron. Hipocalemia 9. ELISA. TSH. Proba de deshidratare cu indicatorii de valoare 129 . Coma mixedematoasa 6. Hemoglobina glicozilata 29. Progesteron plasmatic. Sindromul Turner 4. PTH. insulina 31. FSH/ LH. Calcitonina. cu determinarea hormonilor adenohipofizari si glicemiei 32. Dozarea catecolaminelor urinare si a metabolitilor 27. Spermograma 4. Aldosteron. LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIE I. T3. Testul la metyrapon 34. Sindromul Klinefelter URGENTE IN ENDOCRINOLOGIE: 1. interpretare 1. echilibru acido-bazic (Astrup) 30.

SCOPUL CURSULUI Prezentarea datelor succinte necesare recunoasterii principalelor urgente medicale ce pot interveni in cabinetul stomatologic Prezentarea algoritmurilor în vigoare de proceduri diagnostice si aplicarea lor în trepte logice. OBIECTIVELE CURSULUI Abordarea principalelor tipuri de urgente medicale ce pot aparea ca o coincidenŃa în cabinetul stomatologic sau ca o urmare directa a actelor medicului stomatolog 130 .36. osoasa ANUL VI URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE 16 ore curs 32 ore lucrari practice I. corticosuprarenale. inclusiv radiografia de mana pentru aprecierea varstei osoase (nuclei de osificare) si radiografia craniu-profil pentru saua turceasca c. precum si terapia adecvata fiecarei urgente. II. Tomografia computerizata si RMN a zonei hipotalamohipofizare si a diferitelor glande endocrine b. Ecografia tiroidiana si ovariana d. Radiografii osoase din patologia endocrina. în functie de amploarea gravitatii cazului. Scintigrama tiroidiana. medulosuprarenale paratiroide. Determinarea corpilor cetonici urinari IMAGISTICA SI COMPETENTA IN ECOGRAFIA ENDOCRINA (1) Bazele clinice ale ecografiei (2) Diagnosticul ecografic in patologia benigna tiroidiana (3) Diagnosticul ecografic in cancerul tiroidian (4) Diagnosticul ecografic in bolile tiroidiene autoimune (5) Tiroidita subacuta – diagnostic ecografic (6) Valoarea examenului ecografic in gusa nodulara (7) Diagnosticul ecografic in patologia tumorala sau hiperplazia paratiroidelor (8) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic (9) Patologia benigna a sanului (10) Diagnostic ecografic in patologia tumorala a glandei suprarenale (11) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea si limitele examenului ecografic (12) Diagnosticul ecografic in patologia functionala a ovarului (13) Diagnosticul ecografic in tumorile testiculare (14) DEXA (15) Densitometria cu ultrasunete (16) Valoarea examenului ecocardiografic in patologia endocrina Seminarii privind principiul metodelor si interpretare a. Determinarea si interpretarea glicozuriei 37.

Dr. BIBLIOGRAFIE Cursul predat Curs de urgente medico-chirurgicale – Conf. VI. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE Prezentarea datelor practice ce permit un diagnostic precoce si precis al urgentelor medicale si manevre/atitudini terapeutice de aplicat in concordanta cu contextual clinico-paraclinic al cazului si cu dotarea cabinetului stomatologic. EVALUARE Examen practic şi oral la finalul stagiului Proba scrisă – expunere in extenso a 4 subiecte 131 . Dr.III. Conf. V. CONTINUTUL CURSURILOR . Balan Horia.UrgenŃe hipertensive Tahiaritmii Bradiaritmii InsuficienŃa cardio-circulatorie acută Criza de astm bronsic Embolia pulmonară InsuficienŃa respiratorie acută Hemoptizia Hematemeza Şocul anafilactic Conduita de urmat în faŃa unei stări de şoc Şocul cardiogen Şocul hipovolemic Hipoglicemia Convulsiile Conduita de urmat în faŃa unei intoxicaŃii medicamentoase acute Conduita de urmat în faŃa unei come de diverse etiologii IV. în curs de apariŃie la Editura Medicală.ObstrucŃia arterială periferică acută Tromboza venoasă profundă Edemul pulmonar acut Durerea toracală o o o – criza de angor pectoris – angorul instabil – infarctul miocardic acut . specifice pentru tipurile de urgente medicale . Iordache Nicolae.

cadrul juridic şi metodologic. semnele clinice de diagnostic al morŃii. Moarte subită. Traumatologie sistemică şi topografică Probleme medico-legale ale traumatismului cranio-cerebral. Odontologie medico-legală – definiŃie. modificări cadaverice tardive ( distructive şi conservatoare). precoce. aspecte morfopatologice. problemele expertizei medico-legale odontostomatologice. preocupări. reacŃii postvitale. generale şi locale. clasificarea şi etapele morŃii. sindroame tanatogeneratoare în accidentele de circulaŃie cu componentă lezională BMF. Stările terminale. Traumatismele rutiere. modificări cadaverice. determinarea datei morŃii. aprecierea gravităŃii leziuniloe corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal. Leziunile traumatice primare: clasificare. Tanatologie medico-legală DefiniŃia. leziunile şi moartea datorită radiaŃilor. expertiza medico-legală. mecanisme de producere.MEDICINA LEGALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Ore de curs: 32 Ore de lucrări practice: 16 Anul IV 1 Semestru = 16 cursuri Curs introductiv DefiniŃa medicinei-legale. organizarea medicinei legale şi a aparatului de justiŃie. Traumatisme produse prin agenŃi fizici Leziunile şi moartea datorită electricităŃii. Traumatismele gâtului. Leziuni BMF în accidentele de trafic rutier Leziunile şoferului. ReacŃiile vitale. Asfixii mecanice 132 . obiectiv. ale pasagerului din dreapta şi ale ocupanŃilor din spate. evoluŃia probaŃiunii medico-legale. Traumatologia generală Clasificarea agenŃilor traumatici.

Criterii pentru aprecierea gravităŃii leziunilor traumatice Prevederile legislaŃiei române.Asfixii prin compresiune (spânzurare. aspecte medico-legale privind noŃiunea de “ sluŃire”. reacŃii la substanŃele toxice. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. morfopatologie. Identificare medico-legală NoŃiunii generale asupra identificării. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. fiziopatologie. punerea în primejdie a vieŃii victimei. morfopatologie. BeŃia acută. infirmitatea permanentă fizică sau psihică.faciale Factorii ce condiŃionează gravitatea leziunilor buco-maxilo-faciale. tanatogeneză. pierderea unui simŃ sau organ ori încetarea funcŃionării acestora. fiziopatologie. complicaŃii şi sechele ale traumatismelor buco-maxilo-faciale.prevederile codului penal şi codului civil . clasificare. neutralizarea toxicelor. căile de pătrundere ale toxicelor. tanatogeneză. morfopatologie.maxilo. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. tanatogeneză. noŃiuni generale. tanatogeneză. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice. strangulare.legală în leziunile traumatice buco. metode de lucru în odontologia medico-legală. fiziopatologie. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice. privind sindroamele anoxice. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. 133 . morfopatologie. sugrumare. leziunile părŃilor moi. clasificarea toxicelor. fiziopatologie. expertiza medico-legală în intoxicaŃii. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor. rolul odontologiei medico-legale în expertiza antropologică.GeneralităŃi abdominală). probleme la care trebuie să răspundă expertiza medico-legală odontostomatologică. morfopatologie. compresie toraco- Expertiza medico. reconstituirea facială. fiziopatologie. fracturile oaselor masivului facial. particularităŃile leziunilor traumatice buco-mazilo-faciale.

implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică. tanatogeneză. IntoxicaŃia cu acid cianhidric: aspecte juridice. IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. InteracŃiunea între alcoolul etilic şi anestezice şi tranchilizante. morfopatologie. tanatogeneză. Expertiza medico-legală în accidentele terapeutice Toxicologie generală: toxicitatea. Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. 134 .74/1995. neutralizarea toxicelor. Legea drepturilor pacientului.IntoxicaŃia cu pesticide organo-fosforice: aspecte juridice. fiziopatologie. reacŃii la substanŃele toxice. expertiza medico-legală a accidentelor survenite în cursul actului terapeutic şi în cursul îngrijirii postoperatorie a bolnavului. fiziopatologie. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. culpa şi delictul. Legea nr. clasificarea toxicelor. morfopatologie. expertiza accidentelor apărute în etapa de explorare şi diagnostic. aspecte sociale. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. IntoxicaŃia cu alcool etilic: aspecte juridice. Toxicologie specială IntoxicaŃia cu monoxid de carbon: aspecte juridice. IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. expertiza medico-legală în intoxicaŃii. căile de pătrundere ale toxicelor. tanatogeneză. tanatogeneză. distribuŃia ( repartiŃia) toxicelor. fiziopatologie. BeŃia acută. morfopatologie. tanatogeneză. morfopatologie. fiziopatologie. tanatogeneză. fiziopatologie. simptome. Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală. morfopatologie. morfopatologie. fiziopatologie. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale. Toxicologie specială Expertiza medico-legală în intoxicaŃia cu substanŃe caustice: aspecte juridice.

simptome. obiective. rolul medicului stomatolog în expertizele medico-legale de specialitate. prezentări de cazuri Expertiza leziunilor traumatice buco-maxilo-faciale: examinarea persoanelor traumatizate.74/1995. metodologie. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE Anul IV 1 Semestru Expertiza medico-legală: generalităŃi. vizitarea muzeului de medicină-legală cu exemplificarea expertizelor medico-legale odontostomatologice Examen practic 135 . redactarea actelor medico-legale. rolul expertizei medico-legale în stabilirea culpei şi delictului. probleme specifice de etică aplicate la specialităŃile buco-maxilofaciale. organizarea expertizei. prezentări de cazuri Organizarea reŃelei de medicină-legală în România: expertiza medico-legală în intoxicaŃia etilică (recoltarea de probe biologice – sarcină obligatorie care interesează şi pe medicii stomatologi). prevederi legale Certificatul medico-legal: părŃi componente. prezentări de cazuri Expertiza medico-legală în accidentele terapeuticii buco-maxilo-faciale: metodologia redactării actelor medico-legale. Legea nr. Probleme de răspundere medicală în domeniul specialităŃilor buco-maxilofaciale Responsabilitatea medicală.IntoxicaŃia cu substanŃe psihotrope: clasificare. Legea drepturilor pacientului. aportul specialistului stomatolog în diagnosticul leziunilor buco-maxilo-faciale. prezentări de cazuri Expertiza medico-legală odontologică – noŃiuni de bio-traseologie. exemplificări. Probleme medico-legale ale urgenŃelor medicale şi ale accidentelor în cabinetele stomatologice Aspecte actuale de legislaŃie şi deontologie medicală Legea spitalelor. Expertiza medico-legală odontologică: definiŃie. aspecte sociale. culpa şi delictul. prezentări de cazuri Leziuni buco-maxilo-faciale în accidentele de trafic rutier: redactarea actelor medicolegale de autopsie şi de examinare pe persoană. implicaŃile intoxicaŃiilor în terapia stomatologică.

Bucuresti. Fluxurile de numerar 13. Legislatie. Management Sanitar. Kiyosaki. Ghid de investitii personale – editia a II-a/ Eugen Voicu. Marketing fara costuri 11. editura Amaltea. tata sarac/ Robert T. Marketing fara costuri – pentru luptatorul de gherila/ Jay Conrad Levinson. 2002 5. Bucuresti. editura C N I Coresi. editura Business Tech International Press. Bucuresti. vinde-o si imbogateste-te/ John Duran. Notiuni fundamentale de sanatate publica/ Armean Petru. Suntem pregatiti pentru o afacere? / Ce trebuie sa facem? • Tematica de curs urmareste tematica lucrarilor practice Bibliografie 1. editura Amaltea. Bucuresti. Kiyosaki. Planul de afaceri/ Dumitru Porojan. Cristian Bisa. casa de editura Irecson. Promovare 8. editura Bic All. Distributie. Planul de marketing 10. Fa-ti o firma. Bucuresti editura Trei. 2000 3. Bucuresti. Profetiile tatalui bogat/ Robert T. editura Brandbuilders. Razvan Pasol. Noi. Produsul. 2003 6. Notiuni generale de management 2. Ideea de afaceri – Calificare 6. Calea pe care o alegem dupa facultate: Salariat / liber profesionist / antreprenor /investitor 3. Negocierea 14. Bucuresti. organizarea si functionarea cabinetului dentar 5. Editura Curtea Veche Publishing. 2006 7. cel mai puternic concurent pe care il avem 12. 2007 4. 2004 136 .MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR Tematica curs / lucrari practice 1. editura Codecs. Tata bogat. Bucuresti. Arta de a fi egoist/ Josef Kirschener. 10 pacate capitale de marketing/ Philip Kotler. 2004 8. 2005 11. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. Vaca mov: transforma-ti afacerea prin idei remarcabile/ Seth Godin. Planul de afaceri 9. 2005 9. 2007 2. Planul eficace de marketing/ Peter Knight. 2005 10. Managementul calitatii serviciilor medico dentare 4. editura Meronia. Pretul 7.

Să sesiseze momentul în care trebuie să solicite ajutorul neurologului într-o complicaŃie sau pentru evitarea unei complicaŃii. SCOPUL CURSULUI: 1. CONłINUTUL CURSURILOR 1. 2. Cunoaşterea principalelor sindroame neurologice motorii şi senzitive. 2. Să înŃeleagă faptul că în calitate de medici tratează o afecŃiune stomatologică. Să se orienteze în situaŃiile patologice de tip neurologic şi să-şi desfăşoare propria activitate fără a provoca unele complicaŃii neurologice. 3. III. la o persoană cu mai multe afecŃiuni asociate.NEUROLOGIE ANUL IV Un semestru 16 ore de curs 16 ore lucrări practice I. Prezentarea foii de observaŃie neurologică cu aspectele ei specifice şi patologiei neurologice prin prezentarea bolnavilor neurologici internaŃi în clinică 137 . Să înŃeleagă necesitatea unui tratament stomatologic în unele boli neurologice. Semiologia neurologică (sindroame neurologice majore) 2. 4. dintre care unele chiar cu evoluŃie severă şi sfârşit latat. Patologia neurologică (prezentarea succentă a principalelor capitole de patologie) IV. Informarea asupra afecŃiunilor primitive neurologice şi secundar neurologice cu influenŃa asupra întregului organismului. 3. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. II. ÎnŃelegerea rolului sistemului nervos somatic şi a funcŃilor sale de recepŃie şi efectorie. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. din diferite domenii ale patologiei.

CONłINUTUL CURSURILOR 138 . . Pregătirea profesională de bază a viitorului medic dentist cu noŃiunile esenŃiale teoretice şi practice de ginecologie şi obstetrică 2. Pregătirea medicului de medicină orală de a efectua tratamente complexe. Deprinderea examenului neurologic prin examenul bolnavilor din clinica neurologică 3. Georgescu.. Tufănoiu.2. C. I şi II. A. Prezentarea unor investigaŃii neurologice specifice V. “Elemente de Semioloogie şi Patologie Semiologică pentru ÎnvăŃământul Stomatologic. “Neurologie clinică”..50 % OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru 16 ore de curs / 16 ore lucrări practice I. Stomatoiu. S. Cerona Bucureşti 1996.50% Lucrare de verificare în scris la terminarea cursului………………….. 1999. All Bucureşti. Însuşirea de către student a anatomiei şi fiziologiei aparatului genital feminin şi a elementelor de bază a fenomenului reproducerii umane 2. III. ce trebuie să facă parte din educaŃia medicală a medicului de medicină orală 3.. 2. V. Câmpeanu. Ed. Vol. . Prezentarea influenŃelor exercitate de perioadele fiziologice din viaŃa femeii şi a sarcinii asupra patologiei orale şi a consecinŃelor terapeutice II. OBIECTIVELE CURSULUI 1.. Ion. Cunoaşterea elementelor de bază ale patologiei obstetricale şi ginecologice. VI. Lupescu. BIBLIOGRAFIE 1. Patologia Neurologica”. I. I. EVALUARE Examenul practic la bolnav …………………………………………. SCOPUL CURSULUI 1. bazate pe cunoştiinŃe etiopatogenice şi de farmacologie 3. Cinca. Pregătirea medicului de medicină orală de a fi capabil să depisteze afecŃiuni generale. Tudoran. cu răsunet asupra cavităŃii orale şi de a solicita consulturi interdisciplinare. I. E. Ed.

Pelinescu-Onciul. Curs de obstetrică-ginecologie pentru studenŃii şi absolvenŃii FacultăŃii de Stomatologie. cordonul ombilical. Anexele fetale: placenta. Clinica sarcinii normale în trimestrul I. lichidul amniotic. migraŃia.A. Gametogeneza. paris 1993 139 . Naşterea normală. BAREM DE LUCRĂRI PRACTICE 1. Maria Bari. BIBLIOGRAFIE 1. J. laparoscopie 2. examen clinic obiectiv. D. N. membranele. segmentaŃia şi dezvoltarea oului. Fiziologia genitală feminină – influenŃa etapelor fiziologice din viaŃa femeii asupra aparatului oro-dento-maxilar 3. Obstetrica. Prezentarea metodelor contraceptive. 6. D. Naşterea patologică. Urmărirea unei operaŃii cezariene şi a unei intervenŃii chirurgicale ginecologice 5. tumorală benignă şi malignă. sub. red.Crişan. Simptome cardinale în ginecologie. Melchior. Nanu . Levy. Anatomia organelor genitale feminine 2. II şi III. Merger. R. Urmărirea unui curetaj uterin biopsic sau pentru întreruperea sarcinii 6. Patologie oro-dento-maxilară asociată sarcinii 8. participarea la efectuarea unor explorări paraclinice specifice specialităŃii: ecografie. Patologie generală asociată sarcinii. Editura didactică şi pedagogică. V. Cursul predat 2. Fătul la termen. Participarea la examinarea unei gravide în trimestrul III şi urmărirea travaliului 3. Însuşirea elementelor de examinare clinică: anamneză specifică. fecundaŃia. Bucureşti 1994 5. IV. Patologia specifică sarcinii: sângerări în prima jumătate a sarcinii. D. Curs de obstetrică şi ginecologie pentru studenŃii FacultăŃii de Medicină Orală ( în pregătire pentru apariŃie ) 3. R. Lăuzia. 5.1. Însuşirea de elemente de planning familial şi contracepŃie. colposcopie. histeroscopie. Patologie inflamatorie. J. Diagnosticul paraclinic al sarcinii. Bucureşti 1996 4. Prècis d´obstètrique . 4. Litografia UMF Carol davila. Pelinescu-Onciul. hipertensiunea indusă de sarcină 7. Maria Bari. Modificări adaptative şi statusul hormonal în sarcină. Urmărirea asistenŃei naşterii normale şi însuşirea manevrelor necesare 4. Masson. sîngerări în a doua jumătate a sarcinii.

M 140 . diferenŃierea patologicului de normal şi a fenomenologiei tranzitorii în dezvoltare 2.maxilare II. cu axare pe prevenŃie şi intercepŃie 5. OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului V. VI. Cunoaşterea specificului investigaŃiilor în ortodonŃie şi ODF 5. Dezvoltarea normală şi patologica cranio . MacDonald PC. a percepe interdisciplinar ortodonŃia şi ODF cu celelalte specialităŃi III. Introducere in ortodonŃie si ODF 2. EvoluŃia filogenetică aparatului dento . William´s Obstetrics. Introducere în ortodonŃie şi ortopedic dento . Mecanismele de reglare ale dezvoltării Ap. mecanisme etiopatogenice 4. CONłINUTUL CURSURILOR 1. SCOPUL CURSULUI 1. se propune ca studenŃii să aibă cunoştinŃe necesare pentru: 1.maxilare 3. EvoluŃia relaŃiilor de ocluzie normale 5. 1997.facială (ODF) 2.facială neo şi postnatală 3. Prentice-Hall international Inc. Creşterea şi dezvoltarea aparatului dento -maxilar 4. Reglarea creşterii. Principii terapeutice în anomaliile dento . a cunoaşte şi a interpreta elementele semiotice ale unei anomalii dento . Gant NF. EVALUARE DiscuŃii şi seminarii în perioada stagiului 1. a corela principiile terapeutice cu momentul de creştere şi dezvoltare. 3.FACIALĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 64 ore de lucrări practice / semestru I. a interpreta investigaŃii curente utilizate în ortodonŃie şi ODF 4.maxilar şi implicaŃiile în patologia ortodontică şi ODF..6. Cunningham FG.D. examen oral final ) ORTODONłIE ŞI ORTOPEDIE DENTO . Examen de sfârşit de stagiu ( parŃial după 5 cursuri – test grilă.

Examenul fotostatic 7. Aparatele ortodontice bio-active mecanice mobilizabile 13. Editura Medicală. Dragoş Stanciu. Etapizarea tratamentului ortodonŃie 11. Caracteristicile desenului aparatului ortodontic 10. OrtodonŃie practică . Anomalii dentare izolate V. Elementele constructive ale aparatelor mobile .maxilare 7. Principii de tratament ortodonŃie 10. Aplicarea de mici măsuri de ortodonŃie preventivă şi interceptivă 12.6. Dragoş Stanciu. Turnarea modelelor 4. 2003 141 . IndicaŃiile tratamentului în An. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC l . 2001. 1996 3. Med. Ed. Caiet de lucrări practice . Bucureşti 5. Prezentare segmentară de caz BIBLIOGRAFIE 1. Ed.D.propedeutică ortodontică 9. Analiza modelelor de studiu 5.Medicala. ExerciŃii de miogimnastică 13.Lidia Boboc. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială. Valentina DorobăŃ .maxilar . Amprentarea 3. NoŃiuni de tehnică ortodontică . Analiza OPG 8. înregistrarea ocluziei de obişnuinŃă 6. elemente componente 12. Lidia Boboc. Viorica Milicescu. Aparatul dento . Ed.Dragoş Stanciu. Med.Gheorghe Boboc. Examenul clinic. Bucureşti. InvestigaŃia în ortodonŃie 8. Etiopatogenia anomaliilor dento . Igienizarea şi asanarea cazurilor luate în tratament 11. Ed.D.Cerma.M 9.M.Ecaterina lonescu. 2000. (completarea foii de observaŃie ortodontice) 2. Clasificarea aparatelor ortodontice. morfologic şi funcŃional al pacienŃilor cu An. Bucureşti 4. 2000 2.

.............. înŃelegerea şi însuşirea limitelor medicului interceptivă stomatolog în ortodonŃia preventivă şi II.........VI..... fiecare student trebuie să: a) investigheze 2 pacienŃi noi pe specificul ortodonŃiei şi ODF: anamneză....40% . c) realizeze exerciŃii de evaluare a creşterii şi dezvoltării (analiza tridimensională pe modele de studiu şi alte cazuri în afara celor noi …...2 probe clinice ............ Să stabilească un diagnostic precoce corect de anomalie dento ........8 amprente şi să toarne modele pentru minim 2 cazuri...30% 2.......... ocluzie statică şi dinamică...........arcadă .... indici de dezvoltare dinŃi .. 3...se are în vedere trecerea la examenul teoretic oral ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore curs / semestru 96 ore lucrări practice / semestru I......... În timpul stagiului clinic de ortodonŃie şi ODF........maxilare (AnDM) Cunoaşterea semiologiei clinicii şi a principiilor terapeutice ale AnDM ÎnŃelegerea şi însuşirea competenŃei medicului stomatolog în complexul asistenŃei ortodontice în corelaŃie cu interdisciplinaritatea stomatologică 4.. aplicarea aparatelor ortodontice sub îndrumarea directă a asistentului..... SCOPUL CURSULUI 1...... dezvoltarea tridimensională a arcadelor. EVALUARE 1........30% .. analiza examenelor complementare........ Examen teoretic: scris (teste grilă sau 10 subiecte) .. b) realizeze un minim de 6 ..maxilară (AnDM) 142 ....... examen clinic complet... 2.....faŃă. Cunoaşterea principalelor concepte de clasificare a anomaliilor dento ....2 probe pe model 3.......... OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea anului VI....... Examen practic . absolventul trebuie să fie capabil să: 1...... model de studiu.........

Prezentarea de caz 6.D.chirurgical 14. Aparatele intra-extraorale. Să efectueze etapele pre-ortodontice de stomatologie generală preventivă şi endodontică 4. Însuşirea metodelor terapeutice profilactice şi interceptive ortodontice 8. Să cunoască tehnicile ortodontice preventive şi interceptive pentru care a fost instruit.M 10. STAGIU CLINIC l . Examinarea clinică a pacientului şi întocmirea foii de observaŃie 2. Reechilibrarea post-tratament ortodontic 12. analiza de model în vederea diagnosticului 3. IndicaŃii de purtare şi întreŃinere a diverselor tipuri de aparate ortodontice 9. Terapia prin metode ortodontice a malformaŃiilor congenitale 13. soclarea modelelor. Aparatele funcŃionale în tratamentul An. Terminologia în ortodonŃie 2. la tinar si adult IV. în vederea colaborării cu medicul ortodont. Aparatele ortodontice fixe 9.aparatura fixă 7. Anomalii în plan vertical 6.M. Tratamentul ortodontico .D.M) 3. radiologice.aparatura funcŃională . Clasificarea şi diagnosticul anomaliilor dento .alveolară (DDA) 7. Anomalii în plan sagital 4. Perfectarea tehnicii de amprentare. aparatele extraorale in tratamentul An.D. III. Completarea terapiei: .M.D. Anomalii în plan transversal 5. Aparatele ortodontice pasive 11. Interpretarea examenelor complementare.maxilare (An. CONłINUTUL CURSURILOR 1. fotografice şi antropometrice. Tratamentul complex al An. 8. Dizarmonia dento . Stabilirea diagnosticului şi a obiectivelor terapeutice 5. ReparaŃii simple în cabinet 143 . 4.2. Să îndrume şi să sfătuiască într-o etapizare terapeutică corectă pacientul purtător şi de AnDM 3.aparatura mobilă .

....... EVALUARE 1..fie orientat asupra limitei vârstei optime şi a posibilităŃilor în timp ale unui tratament ortodontic .............realizeze necesitatea consultului pluridisciplinar în utilizarea rezervelor biologice oferite de aparatul dento .. 7.40% a) prezentare de caz clinic (pe pacient) b) recunoaştere...... 1991 2. să participe la elaborarea planului de tratament (şi eventual la confecŃionarea aparatului ortodontic... Dragoş Stanciu............să fie capabil de a da indicaŃii primare şi secundare de purtare şi igienizare a aparatului ortodontic ..V.....Dragoş Stanciu... Lidia Boboc.. precum şi pregătirea pacientului în vederea tratamentului ortodontic ..maxilar în cadrul îmbolnăvirilor complexe ........ Valentina DorobăŃ.......... OrtodonŃie...... Med. descriere completă....să cunoască etapizarea şi succesiunea tratamentelor pre-ortodontice..luliu Hateganu.. Examen teoretic scris (teste grila) .... BIBLIOGRAFIE 1..64 ore lucrări practice şi stagiu clinic / semestru 144 ... In timpul stagiului clinic de ortodonŃie.. 2000 3.... Ed......Boboc Gheorghe. Dragoş Stanciu .... Med........ OrtodonŃie....... Examen practic ..........investigheze complet..... Ed. Valentina DorobăŃ.... Med.. Ed................. 1971 6... OrtodonŃie practică ... Elvira Cocirla.. Lit... Anomaliile dento-maxilare .... Dragoş Stanciu.. 2003........... OrtodonŃie şi Ortopedie Dento-facială..... posibilităŃi terapeutice ale unui aparat ortodontic curent 3.. Caiet lucrări practice ........ Editura Medicală...30% ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE ANUL III ....48 ore de curs / semestru ...30% 2.Lidia Boboc.... Medicală............ Ed.... fiecare student trebuie să: .... 2000 5... VI....... 2001 4... sub îndrumarea asistentului de grupă) şi la aplicarea aparatelor ortodontice în cavitatea bucală ... Bucureşti.....

Însuşirea unor noŃiuni privind structura şi funcŃiile Ńesuturilor dure dentare în contextual patologiei odontale şi a odontoterapiei restauratoare . în cariile incipiente necavitare. II. SCOPUL CURSULUI 1.Să definească gradul de risc cariogen şi să identifice un pacient cu risc de carie crescut.Să poată finaliza o restaurare coronară morfofuncŃională prin restaurări adezive sau neadezive.Să cunoască şi să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive.Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă.Însuşirea importanŃei caracterului reversibil al demineralizării smalŃului pentru păstrarea integrităŃii sale morfologice prin tratament neinvaziv. în vederea combaterii factorilor cauzali intr-un cadru individualizat.Să întocmească un plan de tratament etapizat. 4. 4. 6. 3.Însuşirea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei simple (conform regulilor lui Black) şi a tehnicilor moderne minim invazive bazate pe adeziune. 5.Însuşirea noŃiunilor privind diagnosticul.Să poată diferenŃia o leziune carioasă incipientă necavitară.ÎnŃelegerea cariei dentare simple ca o boală multifactorială .Să evalueze statusul dentar (indicele DMFT / DMFS ). 3.Să pună un diagnostic de leziune carioasă necavitară. 5. 11.Să poată aplica tehnica optimă de tratament a plăgii pulpo-dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi de materialul ales pentru restaurarea coronară. 2. formele clinice şi procedeele de diagnostiv pozitiv şi diferenŃial de carie simplă.Să diferenŃieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin tratament adecvat al plăgii pulpo-dentinare. pentru o pregătire convenŃională sau minim invazivă a preparaŃiei şi să o aplice corect. 9. 2. reversibilă.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la terminarea cursului studentul să fie capabil : 1. 8. 7. 10.Însuşirea principiului biologic în tratamentul cariei simple.Să poată alege metoda de tratament adecvată. 145 . 6.I. de o leziune cavitară ireversibilă.

etape de lucru.Epidemiologia cariei simple dentare.Prezentarea instrumentarului de consultaŃie şi tratament.Caria dentară. generalităŃi.Măsuri de profilaxie / prevenŃie a cariei simple dentare. prepararea efectivă a cavităŃilor de către studenti 3. 11. demonstraŃii practice. demonstratii de preparare a cavităŃilor (modele/simulatoare).Adeziunea la structurile dure dentare 15. 7.CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE ŞI AL STAGIILOR CLINICE 1.Tehnici de realizare a preparaŃiilor şi de restaurare coronară cu materiale aderente 16. semne clinice. materiale de restaurare coronară provizorie 12. placa bacteriană (structură. tehnici de restaurare.Morfopatologia cariei dentare simple.Controlul infecŃiei/contaminării în cursul tratamentului de carie simplă ( echipamentul de protecŃie.Metode de izolare a câmpului operator 10. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. funcŃionarea şi modul de utilizare a unitului dentar în odontoterapia restauratoare 2.Materiale aderente de restaurare de durată estetice/parŃial estetice. mod de formare.Date privind morfofiziologia Ńesuturilor dure dentare şi implicaŃiile sale clinice.III. poziŃiile de lucru.Materiale de restaurare coronară: clasificare.Caria dentară simplă: generalităŃi. forme clinice. 2. teorii etiopatogenice.igiena mâinilor). 3. prezentare. Prepararea cavităŃilor pentru amalgam – tehnici convenŃională/tehnici moderne 14. 9. complicaŃii.Tratamentul plăgii dentinare. 5. 4.Tratamentul convenŃionale/moderne) plăgii dentinare şi protecŃia pulpo-dentinară (metode 146 . 8. lichidul bucal.Principii generale de tratament în caria simplă.Materiale de restaurare de durată neestetice (amalgame dentare). evoluŃie. mecanisme de acŃiune). 6. rolul alimentelor. executarea de către studenŃi a unor obturaŃii pe dinŃi extraşi sau pe modele 4. ProtecŃia pulpo-dentinară IV.ConcepŃia actuală privind etiopatogenia cariei dentare (triada Keyes/timp de acŃiune): calitatea structurilor dure dentare. CONłINUTUL CURSURILOR 1.Prezentarea materialelor de restaurare coronară provizorie şi de durată.Tratamentul cariei simple.

Medicală.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B. C.Vârlan. 3. Ed. 1999. 2.Cerma.…………………………25% Examen practic (stagiu / lucrări practice)………………25% Examen teoretic (sesiune)………………………………35% ANUL IV Semestrul I / Semestrul al II-lea . 2003.Note curs predat.Gafar. “Carol Davila” Bucureşti.Demonstrarea clinică a poziŃiilor de lucru la fotoliul/unitul dentar şi a modalităŃilor de utilizare a instrumentarului pentru tratamentul de carie dentară simplă (pacienŃi) . VI.Popa. C. 6. examene complementare şi teste diagnostice în caria simplă cavitară şi necavitară.64 ore stagiu clinic / semestru I.Popa. D.Andreescu. 2007.I) – M. 147 . 2.B.M.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A. Bucureşti. Ed. EVALUARE Activitatea pe modele (simulatoare) şi la pacient………15% Lucrări de control (degrevare). 2005.32 ore de curs / semestru .B.Examenul clinic al pacientului şi foaia de observaŃie clinică. “Carol Davila” Bucureşti. BIBLIOGRAFIE 1.Bodnar.Organizarea cabinetului de medicină dentară (echipamentul de protecŃie.Bodnar. M.Evaluarea gradului de risc cariogen 8. 4. V.Univ. D.Iliescu.Estetica în odontoterapia restauratorie – M. Ed.Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul cariei dentare simple.Popa. Ed. Univ.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N.Univ. mijloace de izolare a câmpului operator 7.Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic al cariei simple dentare. 2004.C.5. SCOPUL CURSULUI 1.Marcov. igiena mâinilor) 6. Ed. “Carol Davila” Bucureşti. 5.Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol.

conform regulilor lui Black. controlul infecŃiilor de mediu. a diastemei.Cunoaşterea etiologiei . a modului său de manifestare clinică. leziuni traumatice. 11. 9.Însuşirea noŃiunilor privind măsurile de protecŃie ale pacienŃilor şi ale cadrelor medicale: asepsie/antisepsie. formelor clinice şi a modalităŃilor de tratament ale leziunilor coronare necarioase (uzură dentară.Însuşirea unor metode speciale de restaurare a funcŃiei estetice (modificarea morfologiei coronare a dinŃilor. manipularea deşeurilor. 14.Să stabilească un diagnostic corect de carie simplă cavitară sau necavitară 2.Însuşirea noŃiunilor cu privire la mijloacele moderne de preparare a dinŃilor (sonoabraziune. 6. decontaminarea instrumentarului şi a suprafeŃelor. supraveghere şi reabilitare a unei restaurări vechi incorecte precum şi a posibilităŃilor de rezolvare a acestora. 12. a incrustaŃiilor metalice. II.OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte ca la sfârşitul cursului studenŃii să fie capabili : 1.) 13.Însuşirea metodelor de evaluare. precum şi a tehnicilor moderne (minim invazive) de tratament cu materiale aderente. aer abraziv. 8.Să stabilească un plan etapizat de tratament şi să opteze pentru o tehnică de pregătire convenŃională sau minim invazivă a cavităŃilor şi să o aplice corect.Aplicarea şi aprofundarea tehnicilor convenŃionale de tratament ale cariei dentare simple. leziuni distrofice).3.Cunoaşterea etiologiei şi formelor clinice ale discromiilor dentare. a metodelor de tratament prin procedee de albire şi/sau faŃetări la dinŃii vitali.Cunoaşterea substratului morfologic al durerii dentinare. 7. 10. ceramice sau compozite.Cunoaşterea aspectelor morfofuncŃionale ale complexului pulpo-dentinar.Însuşirea noŃiunilor cu privire la restaurarea leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară cu ajutorul restaurărilor directe din aur.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare la persoanele vârstnice. a capacităŃii sale de adaptare şi reparare .etc. laser) în vederea restaurarii. 4. rezolvarea tremelor. 148 . la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale. precum şi a metodelor moderne de tratament ale acesteia.Posibilitatea diagnosticării şi rezolvării terapeutice a cariei secundare marginale şi recidivei de carie 5.

sau estetice (compozite şi ceramice). controlul infecŃiilor mediului. 7.Combaterea infecŃiei în cabinetele dentare. metode de tratament 8.Durerea dentinară: substrat morfologic. Să-şi însuşească corect principiile şi tehnicile de albire a dinŃilor vitali. leziuni traumatice.CONłINUTUL CURSURILOR 1. forme de manifestare. modalităŃi de decontaminare a instrumentarului şi a suprafeŃelor. diagnostic pozitiv şi diferenŃial. III. precum şi în actele terapeutice de restaurare ale acestora 7.Discromiile dentare: clasificare. cimenturi cu ionomeri de sticlă.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale din materiale neestetice (amalgam de argint) sau materiale estetice adezive (compozite. protecŃia pacientului şi a cadrelor medicale 2. diagnostic. precum şi pe cea reversibil alterată (recuperabilă prin tratament pulpo-dentinar adecvat). forme clinice.IncrustaŃii neestetice (metalice) şi estetice (compozite şi ceramice) 10. carioase sau necarioase.FaŃete estetice compozite şi ceramice 11.Să stăpânească corect noŃiunile privind adeziunea la structurile dure dentare. restaurarea funcŃiei estetice prin tehnici de albire a dinŃilor 149 . Să-şi însuşească corect tehnica realizării faŃetelor estetice din materiale compozite şi ceramice.a.Să identifice dentina alterată şi dentina sănătoasă.Leziunile coronare necarioase cu pierdere / modificare de substanŃă dură dentară (uzură.Criterii de evaluare a restaurărilor coronare.Caria secundară şi recidiva de carie 4.).Complexul pulpo-dentinar şi implicaŃiile sale în patologia leziunilor cu pierdere de substanŃă dură dentară. modalităŃi de remediere a deficienŃelor constatate 5.Restaurările directe cu aur 9. 6. ş. principii de tratament) 6.Să stabilească şi să aplice tehnica optimă de tratament a plăgii dentinare în funcŃie de situaŃia clinică şi materialul ales pentru restaurarea coronară. etiologie. leziuni distrofice): etiologie. 4. mijloace de asepsie/antisepsie. precum şi tehnicile corecte de realizare a acesteia.3. semne clinice.Teste diagnostice în caria simplă dentară 3.Să finalizeze restaurări coronare morfofuncŃionale prin incrustaŃii neestetice (metalice). 9. 5. manipularea deşeurilor. 8.

Vârlan. 7.M.Iliescu. la persoanele vârstnice.Univ.Durerea dentinară – M. cu pierdere de substanŃă dură dentară.Medicală. Bucureşti.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare – A. 2004. Univ.Metode moderne (neconvenŃionale) de tratament în odontoterapia restauratoare (sonoabraziune. “Carol Davila” Bucureşti.B. 150 .Prezentarea teoretică şi demonstrarea practică a procedurilor de albire a dinŃilor vitali (la pacienŃi) 10. 2003. C.Popa.Tratamentul restaurator al leziunilor coronare. BIBLIOGRAFIE 1.Gafar.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii ceramice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 6. 1999. la cele cu afecŃiuni sistemice şi la persoanele cu nevoi speciale IV.Andreescu.Marcov.Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii (discuŃii teoretice) 3. laser) 13.12. 2.Cerma. 4. 5. Ed.Instrumente utilizate în realizarea preparaŃiilor şi restaurărilor coronare – B. 2003.Executarea de către studenŃi a unor preparaŃii pentru diferite tipuri de incrustaŃii (pe modele şi la pacienŃi).Tratamentul cariei simple dentare executate de student la pacienŃi 2. Ed. “Carol Davila” Bucureşti.Bodnar.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de albire a dinŃilor vitali în cabinet V. D. Tehnici de preparare a cavităŃilor pentru incrustaŃii metalice (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 4.Executarea de către studenŃi a tehnicilor de preparare pentru faŃetare 9.Elemente de control al infecŃiilor în cabinetul stomatologic – N.Note curs predat. C. Ed.Tehnici de realizare a incrustaŃiilor compozite (demonstraŃie pe modele şi la pacient) 5. CONłINUTUL STAGIILOR CLINICE 1. Ed. demonstraŃie pe modele şi la pacient) 8. 3. M.Popa. aer abraziv.Tehnica de preparare a dinŃilor pentru realizarea faŃetelor (discuŃii teoretice.

astigmatismului. Orientarea diagnostică şi terapeutică cea mai eficientă în urgenŃele medico-chirurgicale oftalmologice.C. “Carol Davila” Bucureşti. Recunoaşterea tumorilor oculare. VI. Însuşirea noŃiunilor clinice necesare pentru diagnosticul şi tratamentul afecŃiunilor retinei şi nervului optic. C.Popa. SCOPUL CURSULU ÎnŃelegerea noŃiunilor de refracŃie oculară pentru diagnosticul şi corecŃia hipermetropiei. D. Stabilirea atitudinei medico-chirurgicale oftalmologice în traumatismele oculare. IndicaŃiile tratamentului laser în patologia oculară.B.Popa. 7.B. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea şi aprofundarea noŃiunilor de oftalmologie privind infecŃiile şi inflamaŃiile globului ocular şi anexelor... Ed. Informarea viitorilor medici asupra patologiei fundului de ochi.Estetica în odontoterapia restauratorie – M. Cunoaşterea patologiei infecŃioase inflamatorii a globului ocular şi anexelor şi legătura lor cu patologia stomatologică.25% Examen teoretic (sesiune).Manual de Odontoterapie Restauratoare: Cariologie (vol. Ed.35% OFTALMOLOGIE ANUL IV PROGRAMA AANALITICĂ A CURSULUI 16 ore de curs 16 ore de stagii I.I) – M.Vârlan. “Carol Davila” Bucureşti.. Univ. EVALUARE Activitatea pe modele şi la pacient……….6. .Bodnar. II. Recunoaşterea şi tratarea viciilor de refracŃie.15% Lucrări de control (degrevare)……………25% Examen practice (stagiu clinic)…………. Orientarea diagnosticului în patologia cristalinului şi în glaucom. 2007. miopiei.M.……………. 151 . 2005.Univ.

iridociclita. CURS 16: AfecŃiuni oculo-orbitare odontogene. CURS 11: Patologia retinei şi a nervului optic. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE DemonstraŃii de anatomie a globului ocular cu diapozitive şi disecŃii pe ochi de animal. CURS 15: Tratamentul local şi general în patologia oculară. CURS 4: Patologia orbitei şi a sclerei CURS 5: Motilitatea oculară. plăgi perforante. CURS 3: Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal.III. astigmatism. CURS 6: Patologia conjunctivei. secundar. hipermetropie. CURS 9: Patologia cristalinului. Manifestări oculare în boli generale CURS 2: RefracŃia oculară: miopie. CURS 7: Patologia corneei. arsuri. Diagnosticul diferenŃial al ochiului roşu: conjunctivita. CURS 12: Traumatismele globului ocular şi anexelor CURS 13: UrgenŃe în oftalmologie CURS 14: ComplicaŃii în chirurgia oftalmologică. congenital. Examenul la lumina zilei a anexelor globului ocular Examenul polului anterior al globului ocular la lumina zilei Examenul tensiunii intraoculare. atacul acut de glaucom. CONłINUTUL CURSULUI CURS 1: Anatomia şi fiziologia globului ocular şi anexelor. 152 . Tulburările fiziologice şi patologice ale acomodaŃiei. CorecŃia viciilor de refracŃie cu ajutorul lentilelor corectoare. IV. contuzii. CURS 10: Glaucomul primitiv. Metode de examinare a fundului de ochi – oftalmoscopia corneo-conjunctivali. CURS 8: Patologia uveei.

. M.corpi straini.....se are in vedere ca la sfarsitul cursului studentii sa fie capabili : 1. Cunoasterea influentei afectiunilor ORL in patologia stomatologica 3...30% Examen teoretic – test.chirurgie OMF III........ C. CONTINUTUL CURSULUI 1....... Dumitrache. Geron 2004 VII...... arsuri..20% Lucrare de control privind patologia oftalmologică. 3. Dumitrache..... 5. Ed. Sa-si insuseasca cateva manevre de baza in tratamentul de urgenta al unor afectiuni ORL. 4......50% OTORINOLARINGOLOGIE ANUL IV Ore curs: 16 ore Ore lucrări practice : 32 ore I.traheala Patologie otologica Sindroame algice cranio-faciale 153 . Arsene. Sa cunoasca criteriile de diagnostic ale afectiunilor curente ORL 2.... Sa cunoasca momentul in care pacientul trebuie indrumat la specialistul ORL 6..... Sa recunoasca aspectele de patologie ORL care impun o conduita terapeutica in echipa ORL.................... Sa cunoasca relatiile cauza-efect intre afectiunile ORL si patologia stomatologica si invers 4.. Dr. Dr. Dr.. Sa poata indica un tratament corect de prima instanta 3........... Ed.... Prof.. 2.... OBIECTIVELE CURSULUI.... etc...... Geron 2002 Oftalmologie – teste...... Informatii privind interferentele unor afectiuni chirurgicale ORL cu patologia si chirurgia OMF II. EVALUĂRI Fiecare student va cunoaşte un caz din patologia oftalmologică. BIBLIOGRAFIE Oftalmologie.. insuficienta respiratorie.. Prof.. Patologie rinosinusala Patologie faringiana Patologie laringo... Intelegerea rolului afecŃiunilor curente ORL in patologia generala 2... hemoragii.. M... A.. SCOPUL CURSULUI 1.... Ciocâlteu..stomatologie sau ORL.......V.... 5... Dr.....

Notiuni practice de anatomie si fiziologie a urechii. sistemului limfatic cervical si glandelor anexe ale cavitatii bucale. Videocaseta cu examenul ORL detaliat 7. fiziologie. Verificarea cunostintelor. C Sarafoleanu. G. .vol. Notiuni practice de anatomie si fiziologie rinosinusala. D. Sarafoleanu si colab. a unor manevre medico-chirurgicale (punctii. D. Mincu-Radulescu.Ed. etc. Corina Mella. Silvy. examene endoscopice ORL.examen practic la pacient V. hipoacuzia. aspecte terapeutice de baza in patologia auriculara (corpi straini auriculari.2004 2. semiologie laringiana. spalaturi auriculare.« Compendiu ORL ».« Caiet de lucrari practice de Otorinolaringologie ». pansamentelor. aspecte terapeutice de baza in patologia faringiana (flegmonul periamigdalian. Codrut Sarafoleanu –« Otorinolaringologie » curs pentru studentii Facultatii de Medicina Dentara. examenul clinic si paraclinic al urechii. V.ed. RAI Coressi 1997 3. examenul clinic si paraclinic al laringelui. 2001 5.. semiologie rinologica. semiologie acusticovestibulara . Notiuni practice de anatomie. patologie. Generalitati : cunoasterea instrumentarului folosit in ORL si sistematizarea examenului clinic al bolnavului ORL 2. examinare clinica. aspecte terapeutice de baza in patologia laringiana (insuficienta respiratorie acuta. interpretarea imagisticii.) 8. Ed. sinusoscopii. Sarafoleanu. D. vertijul periferic) 6. Sarafoleanu. aspecte terapeutice de baza in patologia rinosinusala (punctia sinusului maxilar. traheostomia) 5. Theodor. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Ed. tratamentul epistaxisului) 3. Ed. BIBLIOGRAFIE 1. Universitara « Carol Davila » Bucuresti. Participarea la activitatea practica din clinica : examinarea bolnavilor.. efectuarea tratamentului. C. Notiuni practice de anatomie si fiziologie laringiana. Sarafoleanu si colab. I si II. paraclinic si terapeutica nervilor cranieni. Notiuni practice de anatomie si fiziologie faringiana. examenul clinic si paraclinic rinosinusal . insuflatii tubare. semiologie. sindromul adenoidian) 4.« Explorarea functionala si paraclinica in Otorinolaringologie ».IV. examenul clinic si paraclinic al faringelui. National 1977 4. Didactica si Pedagogica 1999 154 .« Urgente ORL »-. semiologie faringiana.

III. II. Va interpreta o radiografie.CONTINUTUL CURSURILOR 1. 4. un examen CT.Istoricul Parodontologiei. 2.medical.Insusirea unei metodologii de investigare prin ancheta epidemiologica in boala parodontala.ramura medico-chirurgicala a stiintelor stomatologice. Introducere. 3.epidemiologia bolii parodontale si aspectele actuale.30% din nota finala v. Stadiul actual al cunostiintelor de specialitate in Parodontologie.moderne privind etiopatogenia bacteriana a bolii parodontale in conditiile existentei factorilor favorizanti locali si generali. o audiograma.Insusirea unui mod biologic.Intelegerea relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si mecanismele directe si indirecte de patogenitate in boala parodontala 2. Examen practic la sfarsitul stagiului……….Investigarea clinica si paraclinica a cazurilor de imbolnavire a parodontiului marginal. analizele uzuale iv.Recunoasterea starii de imbolnavire a componentelor aparatului dento-maxilar cu accent pe aprecierea formei clinice de suferinta a structurilor parodontiului marginal. 3. Examen teoretic dupa tematica cursului……70% din nota finala PARODONTOLOGIE ANUL V 32 ore de curs 32 ore de lucrări practice I.de intelegere a relatiei de cauzalitate dintre factorul microbian si boala parodontala in raport cu influentele organismului gazda la nivel local si general. Obiectul Parodontologiei .VI.Insusirea unui mod eficient de utilizare a instrumentarului de tratament parodontal.SCOPUL CURSULUI 1.Insusirea cunostintelor de baza privind structura functionala a parodontiului marginal. 155 . Va incerca sa stabileasca diagnosticul si sa indice un minim de masuri terapeutice iii.OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1. Fiecare student va examina un numar de 8 pacienti ii. EVALUARE i.

Embriogeneza. 7.de laborator 4. 4.Examinarea bolnavului parodontopat Anamneza Examenul clinic obiectiv Examene complementare IV.Rolul factorilor generali.CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. 5. Eruptia dentara si structurarea parodontiului marginal 3. Prezentari de cazuri clinice si rezolvari terapeutice 3.instrumental si a detartrajului ultrasonic 7.Atritia si implicatiile abraziunii patologice. Prezentarea instrumentarului specializat in tratamente complexe chirurgicale si de echilibrare ocluzala 5. Evidentierea clinica si biochimica a placii bacteriene subgingivale 8.Prezentarea schemei odontonului cu referiri la evolutia morfologica si topografica a bolii parodontale 2.Terminologie.Studiul modelelor. B.Prezentarea instrumentarului de consultatie si de detartraj manual si chirurgical.Demonstratii pe pacient ale detartrajului manual.Fiziologia parodontiului marginalTeorii privind modalitatile de preluare a solicitarilor asupra dintilor de catre parodontiul profund.a starii de imbolnavire si a cerintelor de tratament parodontal prin : 156 .Prezentarea Foii de Observatie a bolnavului parodontopat.in producerea bolii parodontale Influenta unor factori generali asupra susceptibilitatii de imbolnavire a parodontiului marginal 10. 2. 8.Evidentierea clinica a placii bacteriene supragingivale. Particularitatile morfologice si functionale ale parodontiului marginal.Relatii functionale intre ocluzale odonton.Vascularizatia si inervatia parodontiului marginal 6.musculatura masticatorie temporo-mandibulara.Morfofiziologia parodontiului marginal profund.sistemici.Relatii functionale.Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice.Epidemiologia bolii parodontale.radiografiilor si interpretarea rezultatelor unor investigatii paraclinice.Prezentarea pe model a tehnicilor de detartraj manual instrumental 6.Aprecierea starii de igiena. 9.Morfofiziologia parodontiului marginal superficial.Dinamica dezvoltarii complexului si dento articulatia parodontal.

Buc.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof.Periajul dentar pentru finisare si instruirea pacientilor dupa detartraj V.chirurgical si functional in vederea aplicarii unui tratament modern realizat prin mijloace actuale de maxima eficienta.Intelegerea la un nivel superior a aspectelor complexe de simptomatologie clinica a afectiunilor parodontale in corelatie cu substratul lezional al acestora.CERMA.Prezentarea complexa a procedurilor de tratament medicamentos.a metodei de periaj si a frecventei periajului 10. 3.1996 VI.Ed. SCOPUL CURSULUI: 1.Dr. Editia a-III-a 1999 2.clatire si irigatie bucala 11..proceduri de spalare.Dr.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% ANUL VI 32 ore curs 80 ore de lucrari practice I.Buc. 2.Horia Traian Dumitriu.Instruirea bolnavilor parodontopati privind folosirea unor mijloace secundare de igienizare ca: firul de matase. 2.Efectuarea detartrajului manual instrumentar si cu ultrasunete 12.EVALUARE 1.Insusirea deprinderilor practice de utilizare a intregului instrumentar utilizat in cadrul manoperelor de investigare si tratament parodontal.stimulatorul gingival.eficient. 157 .medical de intelegere a patologiei parodontiului marginal in vederea instituirii unui tratament rational.Silvia Dumitriu.BIBLIOGRAFIE 1.Ed. Viata Medicala Romaneasca.9.Individualizarea pentru fiecare bolnav parodontopat a programului de igienizare prin autointretinere legata de: instructiuni privind alegerea periutei de dinti.Insusirea unui mod biologic.Prof. 2.Lucrari de control din materia predata 3.Horia Traian Dumitriu.Examen practic 4.Dr.O.Fiecare student va examina complex 10 pacienti cu stabilirea statusului dento-parodontal si inregistrarea datelor in F.”Parodontologie”Prof.

Forme clinice-simptomatologie A. OBIECTIVELE CURSURILOR: Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii: 1.rapid progresiva b)Parodontita marginala profunda ulero-necrotica c)Parodontita marginala profunda refractara la tratament d)Parodontita distrofica 158 .Instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu.simpla.Recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cit mai corect care sa evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavire parodontala.Tumori gingivale benigne si maligne B.Intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualizarii acestuia in raport cu starea de imbolnavire a pacientului.I.Clasificarea bolilor parodontiului marginal II.Gingivite simptomatice.Gingivita alergica 8.de cauza microbiana 3.Gingivite si gingivostomatite acute si subacute 10.Parodontita marginala cronica profunda a)Parodontita prepubertala b)Parodontita juvenila c)Parodontita marginala cronica profunda la adult Forme clinice de parodontite marginale la adult a)Parodontita marginala agresiva. 2.necomplicata 2.Gingivite descuamative 9.Gingivita hiperplazica idiopatica 7.Gingivita 1.frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice 5.de maxima eficienta terapeutica.Parodontita marginala cronica superficiala 2. III.Gingivite din cursul unor stari fiziologice 4.Gingivita cronica.Gingivita hiperplazica.Gingivite hiperplazice de cauza medicamentoasa 6.Parodontite marginale 1.Gingivite si gingivostomatite de cauza micotica 11. CONTINUTUL CURSURILOR I.prin introducerea unor proceduri moderne. 3.simpla.

Chiuretajul gingival si subgingival 2.Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice A.Chirurgia osoasa alveolara 6.Tratamentul de echilibrare ocluzala Individualizarea microprotezelor la bolnavii parodontopati Restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati Tratamentul ortodontic Imobilizarea dintilor parodontotici Alegerea dintilor pentru imobilizare.C.Gingivectomia gingivoplastica 4.Manifestari ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului ocluzal asupra parodontiului marginal III.Operatiile cu lambou a)Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate b)Operatia cu lambou mucoperiostal partial reflectat c)Operatiile cu lambou mucozal d)Operatia cu lambou repozitionat apical 5.Evolutie.a metodei si a momentului aplicarii acesteia Alegerea dintilor inclusi in sistemele de imobilizare Alegerea metodei de imobilizare Momentul aplicarii imobilizarii Clasificarea sistemelor de imobilizare Imobilizarea temporara 159 .Chirurgia mucogingivala C.Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice 1.Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA D.Profilaxia si tratamentul antimicrobian in inflamatiile parodontiului marginal Principii generale Indepartarea placii microbiene Mijloace principale de indepartare a placii microbiene Mijloace secundare Tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene Modalitati de aplicare a substantelor medicamentoase in tratamentul antimicrobian.prognostic si complicatii IV. antiinflamator al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice B.Gingivectomia 3.

Imobilizarea temporara prin ligaturi. combinatii ale acestora 6.paraclinice si experimentale ale remanierii osoase si a regenerarii parodontiului marginal Aspecte actuale ale profilaxiei specifice in parodontopatii II. 4.Bioterapia de reactivare Cu produse de origine animala Cu produse de origine vegetala Prin produse medicamentoase de origine sintetica Vitaminoterapia Proceduri chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala Masajul gingival Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice Substante imunobiologice E. clinice. detratraj manual subgingival. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. mesajul santului gingival spalaturi si irigatii ale santului gingival aplicatii cu spatula sau sonda instilatii infiltratii. aplicatii de antiseptice si antibiotice. periaj si lustruire dupa detartraj. Slefuiri selective 5.Orientari terapeutice principale si scheme de tratament Aspecte actuale. Imobilizarea permanenta cu mijloace specifice contentiei dintilor parodontotici 160 . Detratraj profesional cu ultrasunete supra si subgingival. atele. mezoterapia imunoterapia si terapia cu produse imunobiologice 3. tamponament. Imobilizarea cu materiale compozite auto sau foto polimerizabile 7.Imobilizarea permanenta Realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara Realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara Aprecierea critica a sistemelor de imobilizare D. Anestezia in practica parodontala 2. Insusirea procedurilor de tratament parodontal prin : badijonaj.

Gingivectomie gingivoplastica 16.Dr.8.”Parodontologie”Prof.Dr.Buc. chirurgical si de reechilibrare functionala 2. Gingivectomia 15. EVALUARE 1. Papilectomia 11.”Etiologia microbiana in parodontitele marginale cronice” Prof.Silvia Dumitriu. Electro si chimio-cauterizarea microburjoanelor gingivale 19. Mici deplasari dentare ortodontice 10.Ed. stabilirea statusului dentoparodontal si a unui plan de tratament complex:medicamentos. terapie de aditie si interpozitie de membrane Seminarii recapitulative. 9. discutii. Chiuretajul subgingival in camp inchis 13.Horia Traian Dumitriu.Lucrari de control din materia predata 3. Insusirea elementelor de pregatire preoperatorie si de ingrijiri postoperatorii 20. Prof.Dr. Viata Medicala Romaneasca. Operatii cu lambou 17.CERMA. referate V.Examen practic 4.Examen teoretic 20% 20% 20% 40% 161 .1996 VI.Buc. Slefuirea dintilor parodontotici recuperati prin tratament anti microbian si chirurgical pentru restaurari protetice conjuncte inclusiv metalo-ceramice. BIBLIOGRAFIE 1. Participarea si efectuarea unor interventii mai ample de regenerare tisulara ghidata. Editia a-III-a 1999 2. Chiuretajul subgingival in camp deschis 14. Chiuretajul gingival 12. Ed. Interventii de chirurgie plastica muco-gingivala 18.Fiecare student va examina complex 15 pacienti cu inregistrarea datelor in FO.Horia Traian Dumitriu..

Diabetul zaharat Fiziopatologia metabolismului protidic Fiziopatologia echilibrului hidroelectrolitic.PATOLOGIE GENERALĂ ŞI IMUNOLOGIE ANUL II Un semestru 32 ore de curs.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor: hematologice. renale. CONłINUTUL CURSURILOR: Fiziopatologia inflamaŃiei Fiziopatologia termoreglării Fiziopatologia durerii Fiziopatologia metabolismului glucidic. pulmonare. 7. Edemele Fiziopatologia metabolismului fosfocalcic Fiziopatologia hemostazei ReacŃia sistemică postagresivă şi stările de şoc InsuficienŃa cardiacă . digestive. renale. 6.Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare. II. . . 11. 13.Prezentarea mecanismelor marilor sindroame: inflamaŃie. cardiace. cardiace. 4. 2. hepatice. 3. 5. şoc. 12. 48 ore de lucrări practice I. 4. 3. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. 8. respiratorii.Prezentarea valorilor normale ale datelor de laborator şi interpretarea valorilor patologice. 9. III. Fiziopatologia eritrocitelor Hipertensiunea arterială InsuficienŃa hepatică InsuficienŃa respiratorie IV. SCOPUL CURSULUI: . . 14. 1. 2. . metabolice.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom plecând de la datele de laborator. etc.Prezentarea aspectului normal şi patologic al traseelor EKG. 10. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: . Analiza electrocardiogramei Investigarea metabolismului glucidic şi lipidic Investigarea metabolismului protidic Diagnosticul enzimatic al bolilor interne 162 .

.. (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol II.............. Ed........ Teodorescu-Exarcu I.. Bucureşti 2000 3.....Lucrări practice. Ed... Bucureşti....... – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M. – Bacteriemie... 1998 4.. Saragea M. Bucureşti.... 1998 7. Ed... BIBLIOGRAFIE: 1........ Teodorescu Exarcu I. Ed....Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii.....Fiziologia şi fiziopatologia sistemului endocrin. Barbu R..... Teodorescu Exarcu I..... Price S. Anemiile Investigarea seriei albe. Bucureşti.. Vol.. Medicală.......... Dacia.Fiziologia şi fiziopatologia digestiei..... Didactică şi Pedagogică. 1982 10. Ed... 10. 8. Aramă S.. 1989 11.. 9.Examen practic . Leucemiile.... 1980 15.... Bucureşti...... Saragea M.. Ed. Bucureşti.... Cerma...... (sub redacŃia) ... (sub redacŃia) .. Bucureşti.. – Fiziopatologie..Examen teoretic .... Icterele Explorarea aparatului respirator şi renal Buletine de analiză şi cazuri comentate – recapitulare Examen practic V... (sub redacŃia) – Fiziopatologie . 1983 VI....... I.. Ed.. Ed..Fiecare student va interpreta buletine de analiză şi trasee de EKG în cadrul testelor . Medicală... EVALUARE: ..... Bucureşti... Ed. Editura Academiei R... Medicală.. Bucureşti 1999 2... Didactică şi Pedagogică... Bucureşti..Fiziologia şi fiziopatologia excreŃiei. Teodorescu Exarcu I...5.. (sub redacŃia) ..1992 8... 1985 9. II..... septicemie şi şoc toxicoseptic în : Drăgan M..... Teodorescu Exarcu I... Investigarea eritrocitelor. Citoliza hepatică.. – Patophysiology. Bucureşti...... (sub redacŃia) .. Aramă S......... (sub redacŃia) – Tratat de Fiziopatologie vol I... Aramă S...... (sub redacŃia) ... Marin F..S. 50% 163 ...... Wilson L.. 1980 6.. 30% .. Vol.. Cerma.. – Fiziopatologie pentru studenŃii facultăŃilor de stomatologie.R. Ed... (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase. 1985 14. 6..... 1982 12.. Neutropeniile Test Explorarea hemostazei Explorarea funcŃiilor ficatului. litografia IMF Bucureşti..... Bucureşti.. (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice..R.... 20% ... Editura Academiei R.. Aramă S...S...... 11...... 1984 13.. Medicală.... Didactică şi Pedagogică. 4th Edition. Teodorescu Exarcu I. Cluj-Napoca. (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase. Medicală. – Explorări funcŃionale.. Ed... biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină...Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii.. Mosby Year Book Inc.. 1998 5... 12.. 7...

. Ganglionii limfatici splina. Reglarea răspunsului imun 5. Sistemul complement 8. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili : . . . III. Apărarea specifică şi nespecifică 2.Prezentarea mecanismelor bolilor autoimune.IMUNOLOGIE ANUL III PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 16 ore de curs 32 ore de lucrări practice I. Celulele auxiliare. . Dinamica răspunsului imun umoral 7. NoŃiuni introductive. . Recunoaşterea antigenului de către LB şi LT. Citokinele şi interleukinele 6. CONłINUTUL CURSURILOR: 1.Să selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi interdisciplinare.Prezentarea principalelor tipuri de deficite imune.Să cunoască principiile de tratament al şocului anafilactic. Răspunsul imun celular 9.Prezentarea datelor esenŃiale referitoare la mecanismele de apărare ale organismului.Să pună un diagnostic de boală sau sindrom imun plecând de la datele de laborator.Prezentarea tipurilor de hipersensibilitate. inclusiv SIDA. autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă.Prezentarea principalelor metode de explorare a bolilor alergice. inclusiv a şocului anafilactic.Să înŃeleagă implicaŃiile pentru practica stomatologică a bolilor autoimune şi a sindroamelor de imunodeficienŃă. Imunoglobulinele. Limfocitele 4. .Moleculele de prezentare a epitopilor 3. . . SCOPUL CURSULUI: . .Prezentarea elementelor fundamentale de imunologie normală. ImunodeficienŃele primare şi dobândite 164 . II. Receptorii LT. în special colagenoze.Prezentarea unor imagini ale celulelor implicate în răspunsul imun.

Medicală. Sindromul Sjogren 13.... Bancu A.. Hipersensibilitatea de tip I (anafilaxia). (sub redacŃia) – Boli InfecŃioase.. Explorarea imunologică în bolile alergice : cutanate... respiratorii. Cerma... Hipersensibilitatea de tip II citotoxică... – Imunologie Medicală.. va interpreta buletine de analiză şi va recunoaşte aspecte imunohistologice în cadrul lucrărilor practice ... Testele in vitro: reacŃia de fixare a complementului... şocul anafilactic 11.. ocupaŃionale 4.Explorarea imunologică în bolile autoimune V..... 1998 VI. Aramă S.. Ed.. – Mijloacele de apărare ale organismului contra infecŃiilor în : Drăgan M. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1.... 20% .. Didactică şi Pedagogică... ReacŃiile de hipersensibilitate...... Parodontopatiile IV.....Lupusul eritematos sistemic.. 1996 5... 2000 3. BIBLIOGRAFIE: 1.... Ed.. Ed. Barbu R. Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune 12.........Explorarea imunopatologică : testele cutanate. 80% 165 .. factorul reumatoid... ReacŃia post-transfuzională.. Didactică şi Pedagogică... Universitară “Carol Davila”. autoanticorpii 3.... eozinofilia. Cialâcu V. EVALUARE: . Incompatibilitatea în sistemul Rh. Bucureşti...... Bâră C. Explorarea imunologică la pacienŃii cu sindrom febril prelungit.......Fiecare student va cunoaşte principiile explorării imunologice......Examen teoretic . Aramă S. – Imunologie fundamentală. Ursaciuc C....10.. reacŃia de hemaglutinare.... (sub redacŃia) – Tratat elementar de explorări clinice.. Bolile autoimune. Lichidul gingival.. 1980 4........... Determinarea grupelor sanguine.. medicamentoase... imunodifuzia în gel.. Astmul bronşic alergic. – Explorări funcŃionale.. Dacia. Ed. Bucureşti.. Bucureşti.... Ed....... Saliva... 1998 2........... biochimico-umorale şi morfofuncŃionale în medicină. 1998 6. – Fiziopatologie......... Apărarea imună la nivelul cavităŃii bucale. Placa bacteriană.. Ed.. Popescu L. Cluj-Napoca. Bucureşti...... Mucoasa bucală. Poliartrita reumatoidă. reacŃiile de imunofluorescenŃă...... Bucureşti. testele cu histamină 2.. Explorarea imunologică în bolile cavităŃii bucale şi ale tubului digestiv. Marin F..M. alimentare.

CONłINUTUL CURSURILOR 1. 2. 3. Cunoaşterea leziunilor cu potenŃial de malignizare şi a formelor de debut ale carcinomului şi melanomului mucoasei bucale. 5. 2. Să cunoască şi eventual să poată suprima factorii locali favorizanŃi ai malignizarii. 4. 4. studenŃii să fie capabili: 1. Să trateze o parte din aceste afecŃiuni care sunt cuprinse în ghidul de competenŃe profesionale ale medicului stomatolog. Obiectul de studiu al disciplinei şi clasificarea afecŃiunilor medicale ale cavităŃii bucale Mucoasa bucală normală şi variantele ei zonale.mucoasa bucală. Cunoaşterea principalelor grupe de afecŃiuni ale mucoasei bucale precum şi ale afecŃiunilor medicale ale gurii şi glandelor salivare. Cunoaşterea principalilor factori favorizanŃi ai carcinomului de mucoasă. 166 . Să cunoască aspectul normal al cavităŃii bucale şi variantele normalului. limfonodulii regionali. Cunoaşterea morfologiei normale şi a structurii mucoasei bucale precum şi variantelor sale normale. 3.OBIECTIVELE FINALE ALE CURSULUI: Se doreşte ca la sfârşitul cursului şi a stagiului practic. Ńesuturile limfoide ale cavităŃii bucale. SCOPUL CURSULUI: 1. II. III. 5. Cunoaşterea sistemului imun de aparare a cavităŃii bucale. Structura histologică normală a mucoasei bucale. Mecanisme de aparare antiinfecŃioasă ale cavităŃii bucale: saliva. 2. Să cunoască afecŃiunile cu potenŃial de malignizare şi principalele forme de debut ale carcinomului şi melanomului de mucoasă în vederea efectuării controlului oncologic preventiv în cabinetul stomatologi. Să cunoască principalele afecŃiuni medicale ale cavităŃii bucale în general şi ale mucoasei bucale în special.PATOLOGIE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 32 ore de curs / 32 ore de lucrări practice I.

5. papilom. cauze favorizante. 7. AfecŃiuni virale cu manifestări bucale: herpesul simplex. glande salivare.3.V. Hiperplaziiie gingivale. Metodologia examinăii bolnavului 2. aftoza şi sindromul Behcet. stomatita odontiazica. citokinele. stomatoscopia 167 . mononucleoza infecŃioasă. AfecŃiuni cu potenŃial de malignizare şi afecŃiunile premaligne ale mucoasei. 6. Carcinomul de mucoasa: etiologie. efectele patogene asupra mucoasei. Leziunile elementare ale mucoasei-tipurile clinice de leziuni. Tumori de origine virală: veruci. Manifestări bucale în sifilis şi tuberculoză. condiloame. alterări ale conjunctivului. IV. 4. Histopatologia leziunilor mucoasei-alterări ale epiteliului. Afte bucale cronice recidivante. importanŃa lor. Patologia medicală a glandelor salivare: gura uscată. Eritroplazia Papilomatoza orală. AfecŃiuni autoimune ale mucoasei bucale.citologia exfoliativă . Efectele radio şi chimioterapiei asupra structurilor cavitătii bucale: dinŃi. Etapele alcătuirii diagnosticului în Patologia Orală 3. Manifestări bucale în hemopatii. 15. imunologia cancerului debutant. AfecŃiunile bacteriene ale mucoasei bucale: stomatita ulcero-necrotică. Foaia de observaŃie şi particularităŃile ei 4. 5. 10. Lichenul plan bucal şi lupusul eritematos. Manifestări bucale în sindromul H. 14. Keratozele bucale-leucoplazia. Variante ale normalului la nivelul cavitătii bucale. celule imunocompetente. parotidita virală. Leziuni pigmentare ale mucoasei bucale. Algiile nespecifice ale cavităŃii bucale: stomatodinia. Metode de diagnostic precoce ale leziunilor neoplazice . Forme clinice de debut de carcinom. herpangina.Tratamentul stomatologic al pacienŃilor seropozitivi. Dermatoze autoimune. stomatita streptococică. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Zona Zoster. mucoasă.displazii epiteliale şi carcinomul "in situ". varicela. InfecŃii micotice ale mucoasei bucale: candidoza bucală acută şi cronică.. 12.coloraŃia vitală. sindromul Sjogren.I. modificari benigne şi de origine necunoscută. Examene complementare-enumerare. Sistemul imunitar de apărare al mucoasei şi verigile sale: moleculele de adeziune. tipuri de leziuni. Stomatitele buloase şi ulcerative. 16. 13. Manifestări alergice la nivelul cavităŃii bucale. 11. 9. ReacŃii locale la medicamente şi materiale Leziuni traumatice şi importanŃa lor. 8.

identificarea de germeni. Metode de explorare clinică şi paraclinice în patologia medicală a glandelor salivare 14. cultura. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 15. Examenul biopsic-indicaŃii. Edition. Tovaru.radioterapice 12. secŃionarea.6. Fiecare student va efectua examen clinic la minimum 4 pacienŃi diferiŃi şi va raporta modificările observate. V. Pindborg "Atlas of Diseases of the Oral Mucosa" 5-th.domenii de utilizare -imunohistochimia 9. 1993 VI. J. supravegherea vindecării 7.1992 4. 168 . fixarea. transport. BIBLIOGRAFIE: 1. testarea sensibilităŃii (antibiograma). Metode de identificare ale virusurilor din leziunile mucoasei bucale 11. 10. NoŃiunea de "urgenŃă" în afecŃiunile mucoasei bucale 13."Patologie Medicală Stomatologică" Ş. Bucuresti 1999 3. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate NOTA: Concomitent cu temele expuse în cadrul L. efectuarea de foi de observaŃie şi prezentări de caz. participare la consultaŃiile şi tratamentele de specialitate 16.medicale . Strategii de tratament în afecŃiunile medicale stomatologice: . Prezentări de cazuri clinice. Fiecare student va efectua minimum o foaie de observaŃie. Examenul histopatologic-transportul pieselor. Examenul microbiologic şi etapele sale: prelevare.P. Regezi & Sciuba "Oral Pathology " second edition. Cerma. EVALUARE: 1. 2. includerea..chirurgicale . Prezentări de cazuri clinice. Metode moderne de diagnostic complementar -imunofluorescenta . studenŃii participă la consultaŃiile serviciului. colorarea 8.J. tehnica. Prezentări de cazuri clinice. Ed.Cursul teoretic predat 2.

III. Cunoaşterea principalelor genuri şi specii de paraziŃi implicaŃi în patologia umană Prezentarea unor elemente esenŃiale de recunoaştere ale infecŃiilor parazitare în scop de diagnostic.3. 3: Clasa Cestoidea (Genurile: Taenia. CONłINUTUL CURSURILOR: Cursul Nr. histolytica). Genul Leishmania. toxoplasmoza). Hymenolepis. patogenitate. E. 4: Clasa Nematoda (Genurile: Ascaris. Genul Plasmodium (malaria). SCOPUL CURSULUI: Prezentarea unor noŃiuni de bază referitoare la principalele infecŃii parazitare întâlnite în patologia umană II. elemente clinice de bază. Cursul Nr. Examenul practic constă în recunoaşterea pe diapozitive a 5 cazuri diferite de afecŃiuni ale mucoasei bucale 4. T vaginalis). gingivalis . amoeba libere conditionat patogene. 2: infecŃii parazitare oportuniste producatoare de moarte în (criptosporidioza. pneumocistoza. Genul Entamoeba (E. Enterobius. Trichinella. Clasa Trematoda (Genul Schistosoma) Cursul Nr. Cursul SIDA Nr. interelaŃie parazit gazdă. bucalis. Echinococcus). Trichuris. I: paraziŃii şi parazitismul. răspuns imun. Genul Trichomonas ( T. Strngyloides 169 . 16 ore lucrari practice I. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea noŃiunilor de parazit şi parazitism. Examen teoretic scris cu 20 de subiecte PARAZITOLOGIE ŞI VIRUSOLOGIE ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE PARAZITOLOGIE Un semestru 8 ore de curs.

3. Lucrarea Nr. Asimilarea unor noŃiuni privind principalele virusuri implicate în patologia infecŃioasa a cavităŃii bucale. un test grila (anunŃat) în scopul familiarizării cu astfel de verificări. 6: examenul coproparazitologic şi alte tehnici speciale de recoltare şi diagnostic al infecŃiilor helmitice. Lucrarea Nr. EVALUARE Examen: test grilă cu 25 de întrebari în timp de 25 de minute. coprocultura parazitologică. 2: examenul L. R. V. Lucrarile Nr. pneumocistoza şi toxoplasmoza. PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE VIRUSOLOGIE semestrul I/II 12 ore curs 12 ore lucrari practice I. Briliant 1999.. 7 si 8: examene microscopice şi macroscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (helminti) utilizate în diagnosticul curent. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Lucrarea Nr. 4: diagnosticul în malarie. Lucrarea Nr. Lucrarea Nr. "Parazitologie medicală” Simona Rădulescu Ed. 5: examene microscopice pentru recunoaşterea elementelor parazitare (protozoare) utilizate în diagnosticul curent. ÎnŃelegerea patogeniei infecŃiei virale şi a noŃiunilor generale privind imunitatea antivirală 2.C. Lucrarea Nr. diagnosticul infecŃiei trichomonozice. BIBLIOGRAFIE "InfecŃii parazitare umane" Dan Steriu Ed. 1: recoltarea materialului biologic. ALL 1997. Dobândirea unor cunoştiinte generale privind principalele familii de virusuri cu cale de transmitere parenterala şi a riscului profesional asociat infecŃiei cu aceste virusuri. SCOPUL CURSULUI: 1 . izolarea şi cultivarea amoebelor libere condiŃionat patogene. Oricare alt titlu apărut pe piaŃa internă (eventual externă) dupa 1990. 170 .IV. VI. 3: diagnosticul în criptosporidioza. tehnica froŃiului şi al picaturii groase.

inhibitori de proteaze virale. B C Delta. Metode de dezinfecŃie şi sterilizare a instrumentarului dentar. Aplicarea algoritmului de diagnostic în hepatitele virale A. Taxonomie virală. Terapia combinată. 2. Stomatite hiperplazice. IV.II. Inhibitori ai reverstranscriptazei. 3. Interpretarea principalelor metode de izolare a virusurilor pe substraturi vii şi de identificare rapidă a antigenelor virale în produse patologice recoltate de la pacienŃi. Virusuri hepatitice: Hepatita A. Herpesviridae: virusurile HSV 1 şi 2. Curs 6. Însuşirea şi aplicarea recomandarilor intenaŃionale privind tehnicile de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. Stomatitele veziculare. strategii virale de eludare a raspunsului imun. Human herpesvirus 6. Curs 4. Imunitatea în viroze. InfecŃia HIV / AIDS. VZ. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE 1. Interferon: mecanisme de acŃiune şi efecte biologice. Hepatita cronică cu virusurile B şi C. CurăŃirea şi dezinfectarea cabinetului stomatologic şi a suprafeŃelor adiacente. E. principalele familii virale de interes medical. Vaccinuri virale. Patogenia infectiei virale Curs 2.Antiretrovirale. Stomatitele buloase. Stomatitele eritematoase. virusuri hepatitice recent identificate AgenŃii etiologici. Efectul antiretroviralelor în alte viroze. Utilizarea instrumentarului tăios. Diagnosticul de laborator. Imunoterapia în infectia HIV. Tehnici de control al infecŃiilor virale în practica stomatologică. B C D E şi în infecŃia cu HIV 4 . Ciclul replicativ viral. EBV. Markeri pentru monitorizarea evoluŃiei şi tratamentului hepatitelor cronice. Interpretarea semnificaŃiei testelor calitative şi cantitative de detectie a acizilor nucleici virali în produse patologice recoltate de la pacienŃi III. Leziuni orale asociate cu infecŃia HIV Curs 5. EvoluŃia şi stadializarea infecŃiei HIV/SIDA la adult şi în pediatrie. Mecanisme ale rezistenŃei la antiretrovirale. Diagnostic de laborator. raspunsul imun celular. Stomatite de etiologie virală. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri. 171 . CMV. Indicarea analizelor de laborator necesare diagnosticarii corecte a leziunilor din stomatitele virale 5. Haine de protecŃie şi tehnici bariera. CONTINUTUL CURSURILOR Curs 1.7 şi 8. Curs 3. NoŃiuni de hemovigilenta. Carcinom hepatic de etiologie virală. OBIECTIVELE CURSULUI: 1 . Agentul etiologic.

13. 8 (PCR).. C. 10 (ELISA. Prelevarea şi etichetarea probelor biologice. 2. 6. Creşterea şi dezvoltarea coplilului. Diagnosticul hepatitei D. Algoritmul operaŃiilor implicate în diagnosticul Virusologic rapid: Etapele izolarii şi Identificării virusurilor de la bolnavi. Diagnosticul de laborator în hepatitele virale: Diagnosticul hepatitei A. Concept publishing. Markeri ai infectivităŃii VHB. 11. Tehnici de detecŃie a virusului şi a produselor virale: Tehnica de amplificare genica (PCR). 23.7 (Imunofluorescenta)... 8. Ruta Ed. 12. Medicală. ………90% PEDIATRIE ANUL IV Un semestru 16 ore curs/ 32 ore lucrări practice I.C. V. 2000 . 26.ELISA. Diagnosticul în infecŃia HIV/SIDA: Tehnici serologice de triaj şi de confirmare: ELISA..6. 172 .. 12.. 9. Alegerea eşantioanelor pentru diagnosticul Virusologic."SIDA. 3.2... 10."Virusologie Medicală''. 11. Protocol de menŃinere a unei culturi celulare stationare.. 1998 1.."Practica diagnosticului virusologic''. Evaluare Seminarii din materia de lucrări practice ……10% Examen teoretic . Ruta. Tehnici moleculare.. Principalale tipuri de efect citopatic..7. 32. cap. SCOPUL CURSULUI: 1. Cernescu. Determinarea încarcarii virale. DetecŃia infecŃiei la nou nascuŃii din mame seropozitive. . Diagnosticul hepatitei C: Teste serologice: Tehnica imunoenzimatică . Transportul probelor.C. 25. 34. DetecŃia infecŃiei în timpul ferestrei serologice. Ed. 3. 5. Western Blot (WB) 6..Tratamentul cu antiretrovirale". Ed... 28. BIBLIOGRAFIE . Cernescu. Diagnosticul în hepatita B: Metode de evidenŃiere a AgHBs. Capitolele 1. VI. 4. 1998. . WB).. Diagnosticul hepatitei E 5. S. Protocol de izolare a unui virus pe culturi celulare. Culturi de celule: Clasificarea culturilor celulare.5.test grilă . Cernescu. Concept publishing. S.

5. Endocardita bacteriană. vitamine. Creşterea şi dezvoltarea somatică şi neuropsihică a copilului. Boli congenitale de cord cianogene: teralogia Fallot. Creşterea şi dezvoltarea în perioada primei copilării. InsuficienŃă cardiacă. AlimentaŃia diversificată. adaptate. legile creşterii.Mecanismul creşterii şi dezvoltării. 7. Boli congenitale de cord necianogene (cu şunt stânga-dreapta): defect septal atrial. scorul APGAR. Anemia carenŃială feripriva. Pneumonii bacteriene: pneumonia pneumococică. Neonatologie Nou-născutul la termen: evaluarea la naştere. metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor. Incidente în alimentaŃia naturală. Cardiologia pediatrică Boli congenitale de cord: etiologie. Tehnica şi stabilirea raŃiei în alimentaŃia artificială. Bolile carenŃiale ale sugarului. Rahititsmul carenŃial. Mecanisme de aparate antiinfecŃioasă ale aparatului respirator. minerale. particularităŃi morfofuncŃionale. 3. şcolar. MalnutriŃia. de continuare. preşcolar. pneumonia stafilococică. Nevoi nutriŃionale: energice. 6. Hemoragia meningocerebrala la nou-născut. Gastroenterologie pediatrică 173 . compoziŃia şi proprietăŃile laptelui de mamă. AlimentaŃia mixtă. 4. formule de lapte praf (de start. greutatea la naştere. Boala hemoragică a nou-născutului. compoziŃia laptelui de vacă. Hipoxia la naştere (encefalopatia hipoxicischemică). AlimentaŃia artificială. hidrice. ecremate şi semiecremate acidulate). pubertate (adolescent). 2. defect septal ventricular. glucidice. lipidice. dismaturitatea. postmaturul cu greutate mică. Pneumonii nebacteriene: pneumonii interstiŃiale. parŃial adaptate. clasificare şi termiologie. boala hemolitică a nou-născutului prin izoimunizare Rh şi AB0. AlimentaŃia naturală. artificială şi mixtă. bronsiolita. Greutatea mică la naştere: prematuritatea. factori care determină şi influenŃează creşterea şi dezvoltarea. perioada de antepreşcolar. Miocardite. Pneumologie pediatrică InfecŃii virale ale cariilor aeriene inferioare: laringita acută subglotică (crupul viral). Asmul bornşic infantil. Icterele nou-născutului: algoritm de diagnostic. InfecŃia bacteriană (sepsisul) la nou-născut. Detresa respiratorie a nou-născutului. proteice. NutriŃie şi alimentaŃie pediatrică. transpoziŃia de mari vase.

Diareea acută şi sindromul de deshidratare acută de cauză digestivă. Diareea cronică: clasificare, celiachia, fibroza chistică. Dureri abdominale recurente. Parazitoze intestinale. Hepatite cronice. 8. Nefrologie pediatrică Glomerulonefrita acută posttreptococica. Sindroame nefrotice: clasificare, sindrom nefrotic cu leziune glomerurală minimă. InfecŃia tractului unrinar la copil. 9. Boli reumatice la copil Reumatismul articular acut. Lupusul eritematos sistemic. Artrita reumatoidă juvenilă. Purpura Schonlein-Henoch. 10. Hematologie – oncologie pediatrică Sindroame talasemice, talasemia majoră. Anemia hemolitică microsferocitară congenitală. Purpure trombocitopenice. Hemofilia. 11. Toxicologie pediatrică IntxicaŃii acute la copii: epidemiologie, diagnostic, tratament general. II. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Anamneza şi examenul clinic: particularităŃi la sugar şi copil 2. Nou născutul: particularităŃi morfo-funcŃionale 3. AlimentaŃia sugarului: naturală, artificială, mixtă, diversificarea alimentaŃiei. Formule adaptate. 4. Boli carenŃiale ale sugarului şi copilului mic: manutriŃia, rahitismul carenŃial, anemia feriprivă. 5. Diareea acută a sugarului şi copilului mic: etiologie, semne şi simtome, tratament dietetic şi antibiotic. Deshidratarea acută şi reechilibrarea hidroelectrolitică. 6. InfecŃii virale ale căilor respiratorii inferioare: laringita acută, bronşiolita acută, pneumonii intertiŃiale. 7. Pneumonii şi pleurezii bacteriene. 8. Asmul bronşic. 9. Boli congenitate de cord: DSA, DSV, tetralogia Fallot. 10. Glomerulonefrite acute, sindromul nefrotic, infecŃia tractului urinar. 11. Hepatita virală cronică. 12. Reumatismul articular acut, artrita cronică juvenilă. 13. Sindroame hemoragice: Purpura trombocitopenică, hemofilia. 14. Convulsii: recunoaştere şi tratament de urgenŃă. 15. IntoxicaŃii acute: principii generale de diagnostic şi tratament.

174

III. BIBLIOGRAFIE

EsenŃialul în pediatrie, sub redacŃie, prof. dr. E.P. Ciofu – Carmen Ciofu, Ed. Medicală Amaleta 1997. IV. EVALUARE 6 lucrări de control scrise pe parcursul semestrului – pentru evaluarea pe etape a cunoştinŃelor teoretice şi practice dobândite = lucrările sunt apreciate cu note de la 1 la 10. Examenul final la sfârşit se semestru, constă într-o lucrare scrisă notată de la 1 la 10.

PEDODONłIE ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestrul 32 ore de curs; 64 ore de stagiu clinic. I. SCOPUL CURSULUI: 1. Cunoaşterea patologiei odontale (caria dentară şi traumatisme dento-parodontale) la copil şi adolescent. 2. Cunoaşteree particularităŃilor etiopatogenice ale cariei dentare la copil şi adolescent. 3. Cunoaşterea metodelor de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent.

II. OBIECTIVELE CURSULUI:

Se propune ca la terminarea, cursului studenŃii să fie capabili: 1. Să cunoască particularităŃile morfologice şi de structura ale dinŃilor temporari şi permanenŃi cu radacina incomplet formată. 2. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria simplă la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată. 3. Să cunoască semnele clinice şi principiile de tratament în caria complicată la dinŃii temporari şi la dinŃii permanenŃi cu radacină incomplet formată. 4. Să cunoască şi să recomande individualizat metodele locale şi generale de prevenire a cariei dentare la copil şi adolescent. 5. Să recunoască diferitele forme clinice de traumatisme dento-parodontale ale dinŃilor temporari şi ale dinŃilor permanenŃi cu radăcina incomplet formată şi să cunoască principiile de tratament.

175

III. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Obiectivul PedodonŃiei – conŃinut, istoric tendinŃe de dezvoltare; 2. NoŃiuni de odontogeneză 3. ErupŃia dentară - etape, secvenŃa erupŃiei dinŃiilor temporari şi permanenŃi, patologie infla matorie 4. Cronologia dezvoltării dentare. Vârsta dentară 5. ParticularităŃile morfologice şi de structură ale dinŃilor temporari. RezorbŃia fiziologică a rădăcinii dinŃilor temporari 6. Etiopatogenia cariei dentare – particularităŃi la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 7. Caria dinŃilor temporari - indici de apreciere a morbidităŃii prin carie, epidemiologie, clasificare, forme clinice. Caria de biberon - epidemiologie, etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 8. Caria simpla la dinŃii temporari - histopatologie, simptomatologie, diagnostic, tratament 9. InflamaŃia pulpara la dinŃii temporari - particularităŃi, forme clinice, elemente de diagnostic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evoluŃie, tratament 10. Gangrena pulpara la dinŃii temporari - etiopatogenie, forme clinice, complicaŃii, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, evolutie, tratament 11. Caria la dinŃii permanenŃi în perioada de creştere epidemiologică. ParticularităŃi ale dinŃilor permanenŃi tineri. Caria simplă - simptomatologie, diagnostic, tratament; Caria incipientă - metode de diagnosticare precoce, principii de 12. InflamaŃia pulpar la dinŃii permanenŃi cu radacina incomplet formată - ParticularităŃi morfologice ale zonei apicale, particularitalile inflamatiei pulpare, forme clinice, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, tratament 13. Gangrena pulpară la dinŃii permanenŃi cu rădăcina incomplet formată particularităŃi, tablou clinic, tratament (metode şi tehnici de apexificare) 14. Traumatismele dintilor temporari pi permanenti cu radacina incomplet formata -

epidemiologie etiologie, clasificare, forme clinice, tratament de urgenŃă şi definitiv. ConsecinŃele traumatismelor dinŃilor temporari asupra succesorilor permanenti 15. Prevenirea cariei dentare la copii - principii, metode. Fluorizarea generală şi locală - mecanism de acŃiune, metode de aplicare, eficienŃă. Rolul alimentaŃiei. Rolul igienei orale, metode şi tehnici de igienă orală, eficienŃă. Sigilarea şanŃurilor şi fosetelor.

176

IV. CONTINUTUL LUCRARILOR PRACTICE:

Obiective: 1. Examenul clinic exo- şi endobucal al pacientului copil; 2. Diagnosticul cariei simple şi complicate la dentiŃia temporară şi permanentă cu radacina incomplet formată; 3. Diagnosticul traumatismelor dinŃilor temporari şi permanenti cu radacina incomplet formată; 4. Deprinderea metodelor de lucru specifice Pedodontiei; 5. Deprinderea metodelor locale de prevenire a cariei; 6. Interpretarea radiografiilor dentare la copii în perioada dentiŃiei temporare şi mixte. Barem minim 1. Tratamentul cariei simple la dinŃii temporari şi permanenti tineri ………16-20 procese ……………..carioase 2. Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri 3. Tratamentul gangrenei la dinŃii temporari şi permanenŃi tineri ……………. 5 cazuri ……………..5 cazuri

4. ExtracŃii de dinŃi temporari ............. ... ...........……………………………….... 5 cazuri 5. Proceduri de utilizare pe cale locală a preparatelor fluorate .......................16-20 proceduri 6. Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive. 7. Rezolvarea diferitelor urgente. ……………..16 cazuri ………………..6 cazuri

V. BIBLIOGRAFIE:

- "PedodonŃie" - Livia Zarnea; ed.Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,1993. - "Pulpotomia la dinŃii temporari" - Rodica Luce; Ed.Cerma, Bucureşti, 1996. - “Metode locale de prevenire a cariei din şanŃuri şi fosete" - Rodica Luca; Ed. Cerma, Bucureşti,1998 - "Teste de PedodonŃie" - Rodica Luca, Cherlea V., Lung T., SurpăŃeanu M., In: Teste de Stomatologie, vol.2, Ed. Cerma,1996, pg.6-24. - "Teste de PedodonŃie'! - Rodica Luca, In: Teste de Stomatologie şi Chirurgie oro-maxilo-facială, sub redacŃia GănuŃă N., Ed. Medicală, Bucureşti, 1998, pg. 259-270.

177

Să conceapă un plan de tratament pedodontic complex în funcŃie de nevoile pacientului raportate la grupa de vârstă şi starea generală de sănatate. III. CONłINUTUL CURSURILOR: 1.etiopatogenie. 10% - Examen teoretic final – sris ………………………………. Distrofiile dentare . Să cunoască patologia complexă a molarului de şase ani şi posibilităŃile de tratament. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. 2. 3. tratament. Cunoaşterea patologiei periodontale la copil şi adolescent. II. Să recunoască tipurile mai frecvente de afecŃiuni ale mucoasei orale la copil şi adolescent şi să cunoască" conduita terapeutică". Cunoaşteree patologiei mucoasei orale mai frecvent întalnită la copil şi adolescent. forme clinice. coloraŃiile extrinseci (etiologie.60% ANUL V Un semestrul 32 ore de curs. Cunoaşterea anomaliilor dentare de dezvoltare. forme clinice. I.. clasificare. tratament) 178 . forme clinice. 2.VI. SCOPUL CURSULUI: 1. 5.15% ……………………………………….Lucrare de control . EVALUARE: . Să recunoască diferitele tipuri de îmbolnavire parodontală la copil şi adolescent şi să cunoască conduita terapeutică. 4. Să recunoască anomaliile dentare de dezvoltare şi anomaliile dentare dobândite altele decât caria dentară şi să stabilească un plan de tratament. 64 ore de stagiu clinic.. 4. 2.Notă stagiu ……………………………………….perturbări ale perioadei de formare dentară. 3. Cunoaştereca patologiei orientale a molarului de şase ani. Modificari de culoare ale structurilor dentare .Examen practic . tratament). Distrofiile dentare de structură .15% …………………………………………….coloraŃiile intinseci (etiologie.

..... 3....factori favorizanti consecinte 4............ Rezolvarea diferitelor urgente .. 4. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: Obiective: 1.......... Tratamentul pulpiŃei la dinŃii temporari şi permanenti tineri ……………6 cazuri 3....... Patologia prin eerie simpla si complicata a molarului de sase ani .............. 5..... Abordarea pedodontică a copilului cu probleme speciale 7... 6.... Intocmirea unui plan complex de tratament al afecŃiunilor pedodontice în report cu vârsta....... Insuşirea diferitelor metode de tratament ale distrofiilor de structură Barem mimim: 1..... Tratamentul cariei simple la dintii temporari si permanenti tineri carioase. Materiale utilizate în practica pedodontică 8. adolescent) IV......... 8 cazuri.... 2....... …….... ParticularităŃile tratamentului protetic la copil şi adolescent 9.. 20 cazuri 7.... Diagnosticul diferitelor forme de distrotii dentare............. pe grupe de vârstă (copilul mic.......20-25 procese 179 . Tratamentul gangrenei la dintii temporari şi permanenŃi tineri …………6 cazuri 4... Diagnosticul afecŃiunilor dentare specifice dentiŃiei temporare şi mixte.... Îmbolnăvirea parodontală la copii ......... 2.... Necesitate şi priorităŃi în asistenŃa pedodontică.... gingivita la copil şi adolescent..... AfecŃiuni ale mucoasei bucale întilnite mai frecvent la copil şi adolescent 6. parodontita juvenilă 5. 8 cazuri 5............3.. preşcolar.. Proceduri de utilizare pe cale locală a diferitelor preparate fluorate ......... şcolar.......... Însuşirea atitudinilor profilactice şi curative specifice pentru molarul de şase ani......... 20 proceduri 6. Plan complex de tratament .....particularităŃi de structură ale parodonŃiului marginal în perioada dentiŃiei temporare şi mixte. Diagnosticul complex al afecŃiunilor stomatologice în perioada dentiŃiei temporare şi mixte. Sigilări de şanŃuri şi fosete şi obturaŃii preventive .......

..... PREVENIREA TRANSMITERII INFECłIILOR Definirea noŃiunilor: precauŃii universale/standard. ..... Bucureşti.....V.2o% .. Verigile lanŃului infecŃios: Antibioterapia profilactică 180 .DENTARĂ ANUL II Un semestru 16 ore curs 16 ore lucrări practice OBIECTIVELE CURSULUI: ......"Teste de Pedodontie"-Rodica Luca. Lung To....scris.......10% ...si Pedagogica' R..1996. infecŃie nosocomială..Examen practic ... CURSUL I Introducere în prevenŃie oro-dentară........Cerma..... EVALUARE: ... ....1993. Ed.. CONłINUTUL CURSURILOR: 1.................Examen teoretic final ..... pg..... Bucuresti....Notă stagiu ... Ed.............Cursul predat sub redacŃia GănuŃă N."Teste de Pedodontie"................ Didactica... cele mai importante pentru medicul dentist....... vol..........."Pedodontie" -Livia Zarnea.................Rodica Luca......pg 6-24..........15% ....... Cherlea V...... In: Teste de Stomatologie si Chirurgie oro-maxilo-facială l998...... ce se pot transmite prin practică stomatologică şi cum trebuie să procedeze pentru a reduce la minim acest risc.........studenŃii trebuie să cunoască la sfârşitul cursului care sunt bolile contagioase.... cross contamination..........A..Lucrare de control .Medicală........ SurpăŃeanu M.......2. Procesul infecŃios......................... Ed. VI......259-270 .. In: Teste de Stomatologie... ......…………………………………55% PREVENłIE ORO. ...... BIBLIOGRAFIE: ....

manifestările bolii. vaccinarea şi testarea postvaccinare.Z): epidemiologie. manifestări clinice. situaŃia din România. o Sindromul acut respirator sever (SARS) 1. Zona zoster: manifestări prodromale. receptivitatea la boală şi grupe de risc Aspecte medicale ale infecŃiei HIV. etape evolutive. 3.V. măsuri peventive. InfecŃia cu virusul Epstein-Barr (VE-B): Mononucleoza infecŃioasă.Z. căi de transmitere. CURSUL II Cele mai importante boli infecŃioase care se pot transmite pe durata procedurilor stomatologice Provocări infecŃioase prezente şi viitoare. HEPATITELE VIRALE . manifestări orale.1. InfecŃiile cu viruşii herpes simplex Gingivo-stomatita herpetică primară.căi de transmitere.V 4.ACUTE Hepatita A . semne patognomonice. măsuri preventive.Etiologie. manifestări clinice orale. Varicela (primo infecŃia cu V. căi de transmitere.) 1. 1. INFECłIA HIV (human imunodeficiency virus) . Hepatita E căi de transmitere.3. Herpesul ocular. etape evolutive. InfecŃia cu virusul varicelei-zoster (V. 4. BOLI PRODUSE DE HERPES-VIRUSURI 1. INFECłII VIRALE ALE MUCOASEI ORALE 3. măsuri profilactice. Leucoplakia infecŃioasă cu manifestări clinice. agent etiologic. CURSUL III Hepatita C . tratament 2. Hepatita D (delta) . 3.2. diagnostic. epidemiologie. o Encefalopatiile spongiforme umane. etape evolutive. căi de transmiter. Herpesul labial. etape evolutive.căi de transmitere. măsuri preventive. măsuri preventive 2. starea de purtător cronic. Hepatita B manifestări clinice.epidemiologie. MĂSURI PREVENTIVE 4. TUBERCULOZA (TBC) . măsuri preventive. evoluŃie.V. căi de transmitere. CURSUL IV . etape evolutive. măsuri preventive. Teste de laborator şi evaluarea medicală a pacientului infectat HIV 181 .căi de transmitere. perioada de contagiune. profilaxia post expunere. PanariŃiul herpetic. perioada de incubaŃie. InfecŃia cu cytomegalovirusul (VHCM): manifestări clinice orale. măsuri preventive. evoluŃia bolii. evoluŃie.

RECIRCULAREA INSTRUMENTARULUI REFOLOSIBIL Prespălarea – PrecurăŃirea CurăŃirea propriu-zisă a. InfecŃiile virale: InfecŃiile cu Human Papilloma Virus – HPV. OBIECTIVELE STOMATOLOGIC CONTROLULUI INFCłIILOR ÎN CABINETUL 1. CurăŃirea manuală Împachetarea instrumentarului în vederea sterilizării INDICATORII STERILIZĂRII Sterilizarea sterilizarea prin căldură umedă (abur sub presiune) sterilizarea prin căldură uscată sterilizarea prin vapori chimici 182 . AfecŃiuni neoplazice . InfecŃia cu Varicella Zoster Virus. InfecŃii cu Epsein-Barr Virus . MĂSURI DE PROTEJARE PERSONALĂ A ECHIPEI STOMATOLOGICE Imunizări şi testări periodice . hiperplazică. InfecŃiile bacteriene: Gingivita HIV sau Eritemul gingival linear. CURSUL VII . Parodontopatia marginală HIV.ECHIPAMENTUL DE PROTECłIE Halatul sau uniforma lavabilă Boneta sau acoperitoarele pentru păr Masca oro-nazală (facială) Ochelarii de protecŃie TEHNICI DE SPĂLARE A MÂINILOR Mănuşile de protecŃie HIPERSENSIBILITATEA LA LATEX 6.LEZIUNI ORALE ASOCIATE OBIŞNUIT INFECłIEI HIV Limfadenopatia InfecŃii fungice: Candidoza pseudo-membranoasă. cheilita angulară.Sarcomul Kaposi Xerostomia sau afectarea glandelor salivare Trombocitopenia INGRIJIREA PROFILACTICO-STOMATOLOGICĂ A PACIENTULUI INFECTAT HIV/SIDA o Tratamentul preventiv stomatologic propriu-zis o Tratamentul profilactic al personalului medical imediat postexpunere RESTRICłII PROFESIONALE ÎN CAZUL PROFESIONISTULUI CONTAGIOS 5.Leucoplazia pătroasă a limbii (Hairy Leukoplakia). atrofică. ParticularităŃile amenajării interiorului cabinetului stomatologic 2. Gingivita ulceronecrotică. CurăŃirea ultrasonică b.VIII B. CURSUL VI A. InfecŃii cu Cytomegalovirus. InfecŃii recidivante cu Herpes Simplex Virus (HSV).

PROGRAMA ANALITICĂ .LUCRĂRI PRACTICE PREVENłIE ORO-DENTARĂ – AN III MEDICINĂ DENTARĂ 183 . . Editura Cerma Print.. 3. Adrian łandără. EVALUARE: • fiecare student va realiza la minimum 2 pacienŃi: o completarea foii de observaŃie (examenul clinic şi anamneza) o cu plan de tratament preventiv o cu înregistrarea semnelor vitale lucrare de control din materia predată cu privire la cele 4 boli contagioase descrise. Editura BIC ALL. testul final. Bucureşti – 2006.DEZINFECTANłII CHIMICI RECOMANDAłI ÎN STOMATOLOGIE 1. Editura Universală . Cristian Funieru. activitatea de la lucrări practice. PREGĂTIREA CABINETULUI PENTRU LUCRU Contaminarea zonelor dintr-un cabinet stomatologic CurăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor ÎntreŃinerea circuitelor de apă Grija faŃă de instrumentarul steril Pregătirea pacientului pentru şedinŃa de tratament Atitudinea faŃă de reziduri SFATURI PRACTICE BIBLIOGRAFIE: 1. 2. Bucureşti. Compuşii fenolici (sintetici) Sterilizarea chimică (prin imersie) 3. Iodoforii 4. Nicolae Bănicioiu. CUCULESCU M. Gluraraldehide 2. BUCUREŞTI.ACTUALIZĂRI LA CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL DENTAR. Compuşii clorului 3.Carol Davila” Bucureşti 2006. CUCULESCU M. interesând semnele clinice şi tratamentele de urgenŃă de în caz de accident. de rezultatul la testul scris. 2002. examen teoretic – 2 subiecte scris + test grilă (60 teste complement simplu şi complement multiplu). Oana Sluşanschi. nota finală Ńine cont de frecvenŃa la curs. PROFILACTIC. Caiete de lucrări practice .Aspecte Practice în PrevenŃia Oro Dentară – Manual de lucrări practice pentru studenŃii facultăŃii de Medicină Dentară şi ai Colegiului de AsistenŃă Dentară autori: Ranga Roxana. Marian Cuculescu. CONTROLUL INFECłIEI ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC.

184 .LP1 – Introducere Introducere în stomatologia preventivă. precum şi spălarea corectă a mâinilor prin una din tehnicile rapidă sau standard rapidă. StudenŃii vor exersa aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie. . definirea etapelor prevenŃiei – primară. halat. mănuşi. Necesar de echipament: măşti oro-nazale. Exemple. ochelari.aplicarea corectă a echipamentului de protecŃie. aerisire. de contact indirect cu pacientul. NoŃiuni de bază privind prevenirea afecŃiunilor din sfera oromaxilo-facială. ochelari de protecŃie. LP2 – Pregătirea cabinetului şi a pacientului pentru şedinŃa de tratament. Pentru cabinet: curăŃirea şi dezinfecŃia suprafeŃelor. . măsuri universale de prevenire. mediu curat. Îngrijirea mâinilor. Utilizare corectă. zonele neutre. echipamentul de protecŃie (când este cazul) şi pregătirea pacientului pentru şedinŃa de lucru.Tipuri. . ale mediului înconjurător) .Gradul de contaminare a suprafeŃelor existente în cabinetul stomatologic (critice. prevenirea bolilor profesionale. ÎnŃelegerea necesităŃii aplicării corecte a tehnicilor de control al infecŃiei în cabinetul stomatologic. . curăŃarea circuitelor de apă ale unitului. prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. secundară.Tipuri de săpunuri folosite. standard rapidă. Echipamentul de protecŃie al echipei medicale (mască. Definirea noŃiunilor: mediu contaminat. necritice. .Pentru pacient: aşezarea pacientului în scaunul stomatologic. Obiectivele şedinŃei de LP: familarizarea studenŃilor cu noŃiunea de medicină preventivă. semicritice. asistentă). Rolul şi spaŃiul de lucru al acestora. bonetă. studenŃii exersează manevrarea corectă a unitului stomatologic. terŃiară. halat. bonetă). chirurgicală). Pregătirea echipei stomatologice pentru tratament .Metode de spălare a mâinilor (rapidă. Introducere în prevenirea transmiterii bolilor în cabinetul stomatologic.Prezentarea unitului dentar. mediu steril.spălarea mâinilor . .Echipa stomatologică (medic. săpun chirurgical lichid(conŃinut antimicrobian). Obiectivele controlului infecŃiilor. familiarizându-se cu comenzile acestuia. - Prezentarea cabinetului stomatologic ÎmpărŃirea cabinetului pe arii de contaminare: de tratament. După efectuarea de demonstraŃii. mănuşi.

Se învaŃă şi se exersează spălarea cu ambientul cabinetului stomatologic. Exemplificare: poupinel. autoclav şi sterilizator cu cuarŃ. Vor face diferenŃa dintre dezinfecŃie şi sterilizare. instrumentar stomatologic. a seringilor şi acelor folosite. demonstraŃie. Exemple. 185 . instrumentar chirurgical). corectă a mâinilor. Atitudinea faŃă de reziduri. DezinfecŃie. spălarea propriu-zisă. vor efectua manevre de decontaminare a suprafeŃelor cabinetului stomatologic. pungi speciale din hârtieplastic şi aparatul de sigilat specific. vor StudenŃii manevra corect diferitele instrumente stomatologice prezentate. Pensa de serviciu şi utilizarea corectă a acesteia. Recircularea instrumentarului refolosibil (precurăŃirea. Manevrarea corectă a instrumentarului sterilizat. uscarea. vor învăŃa şi aplica corect manevrele de curăŃire manuală în funcŃie de obiectul curăŃit. utilizare corectă. Necesar de echipament: dezinfectanŃi. Trusa de consultaŃie. intrumentar pentru parodontologie. şerveŃele. autoclav. Se familiarizează LP3 – ReCircularea instrumentarului şi al materialelor în cabinetul stomatologic. instrumentar endododontic. poupinel. Prezentarea sacilor şi al recipientelor pentru deşeuri. evitând producerea accidentelor. precum şi folosirea lui corectă. vapori chimici sub presiune. manevrarea lui corectă. Prespălare. Pregătirea instrumentarului pentru sterilizare: împachetare (în şerveŃel sau în pungi speciale din hârtie-plastic). Indicatorii sterilizării: definire. diferite obiecte de instrumentar stomatologic (truse de consultaŃie. Obiective: StudeŃii vor fi în stare să efectueze corect etapele recirculării instrumentarului reutilizabil. aparat de curăŃare cu ultrasunete.Obiectivele LP: StudenŃii înŃeleg necesitatea utilizării echipamentului de protecŃie. sterilizatoare rapide). curăŃire (manuală. Vor fi capabili să împacheteze corect instrumentarul în vederea sterilizării şi să manevreze corect instrumentarul sterilizat. tipuri de dezinfectanŃi. demonstraŃie. Manevrarea corectă a instrumentarului tăietor folosit (lame de bisturiu). căldură uscată. Exemplificare. aşezarea corectă în cutii şi în sterilizator. Usucă şi împachetează instrumentarul de sterilizat. sterilizator cu cuarŃ. Exemplificare: dezinfecŃia suprafeŃelor şi a instrumentarului. împachetarea şi sterilizarea). oxid de etilenă. demonstraŃie. cutii şi casolete. ultrasonică). - - Procesul de sterilizare ModalităŃi de sterilizare (căldură umedă. Zona cabinetului stomatologic unde se manevrează instrumentarul refolosibil. Instrumentarul de unică folosinŃă şi refolosibil.

Fiecare va aplica noŃiunile învăŃate anterior în funcŃie de rolul jucat.LP4. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar.Examenul clinic al pacientului StudenŃii Se prezintă fişa de consultaŃie Se demonstrează modalitatea de evaluare şi înregistrare a statusului dentar. StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate la LP-urile precedente. mănuşi. Necesar de echipament: mască oro-nazală. fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar. - LP7 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. Se explică o tehnică de periere. La sfârşitul şedinŃelor. StudenŃii sunt iniŃiaŃi cu privire la înregistrarea semnelor vitale.studenŃii trebuie să fie capabili la sfârşitul stagiului să realizeze un plan de tratament profilactic individualizat şi să poată să efectueze manoperele specifice prevenŃiei primare.testarea în scris a cunoştinŃelor acumulate cu privire la tematica primelor 4 cursuri. . bonetă. LP6 – Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – studenŃii absenŃi sau cei care nu au promovat testul scris au posibilitatea de refacere. un semestru 32 ore curs/ 32 ore lucrări practice ANUL III OBIECTIVELE CURSULUI . fiecare student va avea propria fişă de consultaŃie completată cu statutul dentar şi reface indicele de placă. Nu se face referire la prevenirea oncologică care cred că este recomandabil 186 . Se înregistrează în fişă statusul dentar al fiecărui studentpacient. La sfârşitul şedinŃelor. dezinfectanŃi. truse de consultaŃie. La sfârşitul şedinŃelor.Examen clinic şi completarea fişei de consultaŃie – Idem LP 5 StudenŃii vor lucra în echipe de medic-asistentă dentară aplicând în practică noŃiunile învăŃate în LP-urile precedente. ochelari. StudenŃii aplică în practică noŃiunile învăŃate anterior lucrează în echipe de medic-asistentă-pacient. care cred că este normal să fie dezbătute în anul V şi VI la parodontologie. se insistă pe noŃiuni legate de prevenirea cariei dentare şi mai puŃin pe prevenŃia în parodontologie.fiind vorba de studenŃi de anul III. - LP8 . LP5– Lucrare de control . săpun chirurgical (conŃinut antimicrobian). StudenŃii sunt instruiŃi cu privire la obligativitatea şi metoda de palpare a grupelor ganglionare latero-cervicale. halat. fişe stomatologice. se efectuează colorarea plăcii dentare şi se cuantifică cantitatea de placă prin efectuarea unui indice de placă.

3. CURSUL III • II. flora microbiană asociată variatelor forme de afectări parodontale. forme clinice. fluorizarea structurilor dure dentare.: indicaŃii. o Halitoza: definiŃie.D. CONłINUTUL CURSURILOR 1. disciplinarea consumului de hidrocarbonate. semnificaŃia clinică a P. şi educarea stomatologică a pacienŃilor. Placa dentară microbiană: aspecte clinice. tratament. MICRORGANISMELE PLĂCII DENTARE GENERATOARE DE CARIE DENTARĂ SAU/ŞI BOALĂ PARODONTALĂ I. compoziŃia T. proceduri de aplicare.Collis o Tehnica de periere prin rulare o Tehnica vibratorie de periere Stillman o Tehnica viratorie de periere Charters o Tehnica circulară de periere Fones 187 .D. Mijloace de control mecanic al P. soluŃii utilizate. semnificaŃie clinică. virulenŃa patogenilor parodontali.D. Mijloace principale – periajul dentar PERIUłE DENTARE Istoric PeriuŃe de dinŃi manuale Descriere generală Factori care influienŃează alegerea unei periuŃe dentare METODE DE PERIERE MANUALĂ A DINłILOR o FrecvenŃa periajului dentar – sfaturi practice o Tehnica sulcular vibratorie de periere Bass o Tehnica de periere simultan sulculară .D. CURSUL IV . forme clinice. Depozite dentare moi Pelicula dobândită...să se facă la chirurgie BMF sau prevenirea malformaŃiilor şi al anomaliilor dento-maxilare care cred că pot fi făcute mai competent în cadrul cursurilor de ortodonŃie.II Definirea etapelor prevenŃiei primare în reducerea frecvenŃei apariŃiei şi evoluŃiei bolilor plăcii: controlul mecanic şi chimic al P. metode de evidenŃiere. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor. I. matricea intermicrobiană a plăcii dentare. o AgenŃii de colorare ai P.D. cauze.D. caracteristici. Materia alba Resturile alimentare 2.V MIJOLACE DE CONTROL AL P. metabolismul P.D. Depozitele dentare dure Tartrul dentar: formarea tartrului dentar. CURSUL I .. succesiunea fixării microbiene şi coagregarea microbiană.

Paste de dinŃi antiplacă . 1. Mijloacele chimice de control al P. CURSUL VIII-IX MODALITĂłI DE APLICARE A SUBSTANłELOR CHIMICA ANTIPLACĂ I. Compuşii cuaternari de amoniu – Clorura de cetylpyridinium.o Tehnica verticală de periere Leonard o Tehnica orizonatală de periere o Tehnica fiziologică de periere Smith Perierea suprafeŃelor ocluzale PERIUłELE DE DINłI MECANICE o Tipuri o Tehnici de periere CURĂłIREA LIMBII o individualuizarea periajului o efecte negative ale periajului dentar 4. Sărurile 2.Paste de dinŃi anticarie . dental floss-ul (aŃa dentară sau firul de mătase) Banda dentară Super floss-ul Benzile de tifon stimulatorul gingival interdentare sau conurile interdentare scobitorile – Tooth picks periuŃele interdentare şi cele unitufă gumele de mestecat II. Clorura de Benzalconiu.VII Mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar .destinate controlului mecanic al P. antiseptice a. Hexetidina e.D. Compuşii fenolici – Listerina şi Triclosanul c.D. antibioticele 3.CompoziŃie chimică de bază Testarea capacităŃii de abrazare a pastelor de dinŃi Pastele de dinŃi profilactice/terapeutice . AgenŃii de oxidare f.Paste de dinŃi antitartru .Istoric .Paste de dinŃi desensibilizante Paste de dinŃi de albire • • • • 188 . Alcaloizii vegetali – Saguinarina d. enzimele 5. Biguanidine – digluconatul de clorhexidină b. PASTELE DE DINłI . CURSUL VI .

alimente cu efect cario-protector 1.ContraindicaŃii . Grăsimile şi proteinele 2.Îndulcitorii artificiali Zaharina Aspartamul Acesulfamul K Ciclamatul de sodiu Sweetener 2000 caracteristici ce influienŃează cariogenitatea alimentelor B. proteinelor şi lipidelor bolile infecto-contagioase . Alimentele nerafinate 7.Îndulcitorii din cereale – HFCS 3.XI prevenirea c. CURSUL XII-XIII CREŞTEREA REZISTENłEI STRUCTURILOR DENTARE FAłĂ DE ATACURILE ACIDE CARIOGENE I.AgenŃi antimicrobieni recomandaŃi Jet-floss-ul 6.Amidonul .d. FACTORII CARE INFLUIENłEAZĂ COMPORTAMENTUL ANTICARIE A SMALłULUI DENTAR Factorii care determină perturbări în formarea matricei organice a smalŃului dentar carenŃele în aportul de vitamină A carenŃele în aportul vitaminei C aportul de oligoelemente aportul glucidelor. Îndulcitorii tradiŃionali . CURSUL X . prin controlul dietei A. Îndulcitorii alternativi . Zaharoza 2.şi subgingivale .Factorii perturbatori ai mineralizării matricei smalŃului 189 .Monozaharidele . APE DE GURĂ DESTINATE CLĂTIRII CAVITĂłII ORALE • Cosmetice • Terapeutice o Utilizate în cabinet o Utilizate la domiciliu Ape de gură prepararte extemporaneu Ape de gură prefabricate inlocuitori ai salivei (salive artificiale) III.Efecte şi indicaŃii . IRIGATOAREL BUCALE .Polipeptidele .II.Poliolii . alimente cu potenŃial cariogen 1.Tipuri: supra.

PRIN ADMINISTRAREA FLUORULUI Metabolismul fluorului Toxicitatea fluorului IntoxicaŃia acută – tratamente de urgenŃă IntoxicaŃia cronică o Fluoroza osoasă o Fluoroza dentară – indicele de fluoroză Dean . Autofluorizările locale a. avantaje .LegislaŃie în viguare . d. a. ape de gură c.Fluorizarea apei potabile în şcoli Tablete şi soluŃii cu fluor Sarea de bucătărie fluorurată Laptele şi băuturile răcoritoare fluorurate FLUORIZAREA LOCALĂ Caracteristicele sistemelor de fluorizare locală IndicaŃiile fluorizărilor locale Obiectivele fluorizării locale I.Beneficii . paste de dinŃi b. badijonare b.IndicaŃii.tratamentul fluorozei dentare 1. în conformatoare c. Fluorizarea locală profesională a. PREVENIREAC.aportul scăzut de calciu şi fosfor sau un raport Ca/P deficitar rolul fluorului carenŃa în vitamina D disfuncŃiile hormonale . Efecte secundare produse la nivelul celorlalte organe şi Ńesuturi Mecanisme cario-statice ale fluorului METODE SISTEMICE DE ADMINISTRARE A FLUORULUI Apă potabilă fluorurată . b. 2. geluri COMBINAREA METODELOR DE FLUORIZARE 8. contraindicaŃii. ionoforeză II. CURSUL XIV SIGILAREA ŞANłURILOR ŞI FOSETELOR OCLUZALE .D.Tehnici de lucru SIGILAREA CA METODĂ ALTERNATIVĂ LA TERAPIA CLASICĂ 190 .Defluorurarea apei potabile .Istoric .Materiale utilizate .factorii perturbatori ai maturpării preeruptive a smalŃului hipofizectomia nanismul hipofizar hormonii sexuali II. c.

Anotimp.şi remineralizare. CURSUL XVI CARIA DENTARĂ-LEZIUNEA INCIPIENTĂ DefiniŃie. proprietăŃi chimice c. Ioan Dănilă Bucureşti. 2. Permeabilitatea smalŃului. Leziunea de subsuprafaŃă. Embriologia şi histologia smalŃului. OLTEAN DUMITRU şi colab. Rolul fosfatului de calciu în procesele de de. EDUCAREA MEDICAL-STOMATOLOGICĂ II. BIBLIOGRAFIE: 1. Ed. 2005.STOMATOLOGIE PREVENTIVĂ. Didactică şi . Aspecte fizice şi microscopice al leziuni incipiente produse în smalŃ. 2001. DĂNILĂ IOAN şi colab.Dentistică Preventivă. 191 . proprietăŃi fizice – flux salivar b. . etape evolutive. .LASĂRUL ÎN PREVENIREA CARIEI 9. 1996.Profilaxie stomatologică. Caria dentară: o boală locală transmisibilă – nivelele preventive. CURSUL PREDAT 4. Craiova. diagnosticare clinică. Didactică şi Pedagogică . Andei Iliescu . Ed.Cariologie şi Odontoterapie Restauratoare. Memet Gafar Medicală. ROLUL SECREłIEI SALIVARE ÎN APĂRAREA STRUCTURILOR BUCODENTARE FuncŃiile salivei ProprietăŃile salivei a. petagogică. Ecologia producerii cariei dentare. 5. Microorganisme cariogene. Ed. Ed. CURSUL XV I. proprietăŃi antimicrobiene Sisteme tampon salivare Rolul cario-preventiv al salivei 10. Factorii care influienŃează remineralizarea. 1996. 3.

Se calculează indicele de placă OHI iar datele se trec în fişă personală. rulouri sau comprese. Se demonstrează modul de evidenŃiere clinică a plăcii dentare insistându-se pe modalităŃile de colorare – revelare. revelatori de placă. LP 2. LP 3 Se prezintă generalităŃi cu privire la periuŃele de dinŃi manuale şi electrice. 10 truse de consultaŃie.D. înainte şi după uscarea suprafeŃelor dentare.se prezintă diverşii revelatorii de placă în variatele forme de prezentare. cca. GeneralităŃi cu privire la prevenŃia primară şi secundară: .definiŃii. indici de placă. ca şi modul de înregistrare şi de calcul al indicelui de placă OHI. Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. o Examen teoretic – test grilă + 2 întrebării de redectat. aspiratoare de salivă. Testul se concepe din câteva întrebări cu răspunsuri scurte. StudenŃii efectueză completarea fişei catredei ce impune: • • • • Examinare clinică reciprocă Fişa clinică se completează înregistrându-se status-ul dentar Se efectuează colorări ale P. 10 planuri de tratament preventiv cu educarea pacientului. Se demonstrează practic protocolul clinic al revelării P. pahare de unică folosinŃă. Se insistă pe rolul plăcii dentare microbiene în producerea bolilor plăcii (leziuni carioase şi boli parodontale). o Lucrare de control din primele 9 cursuri în a 10 şedinŃă de lucrări practice. ANUL III – 32 DE ORE LUCRĂRI PRACTICE LP 1. 192 . . palpare cu sonda.D. 5 fluorizări locale prin badijonare. . obiect de activitate. Se demonstrează anumite tehnici manuale de periaj.EVALUARE: o studentul va efectua câte 2 sigilări.se evidenŃiază prezenŃa tartrului dentar prin inspecŃie. Necesar de materiale: fişe. În finalul LP se efectueză testarea în scris a cunoştinŃelor studenŃilor cu privire la prevenirea transmiterii infecŃiilor în cabinetul stomatologic. revelator de placă. 1 fluorizare locală prin ionoforeză.

StudenŃii vor mima realizarea câtorva tehnici de periere manuală pe model şi vor efetua un periaj dentar înainte şi după efectuarea colorării P. lampă de fotopolimerizare. comprese. aspirator de salivă. LP 4. rulouri. revelatori de placă. periuŃă manuală. gume şi paste de lustruit. compozite şi glass ionomeri. dentalfloss. Necesar de materiale: sigilanŃi. ca şi a indicelui de placă API. Cu periuŃele personale îşi efectuează periajul personal înainte şi după efectuarea colorării P. Se discută timpii operatori indicaŃi la o săptămână de la implementarea unei noi tehnici de periere dentară manuală. LP 7. LP 6. cca 10 truse de consultaŃie. aspiratoare de salivă. pastă de dinŃi. hârtie de articulaŃie. Necesar de material: model demonstrativ. rulouri. Se prezintă tehnicile de periaj manual şi se exemplifică pe model.D. Se discută despre individualizarea periajului manual în funcŃie de diferitele situaŃii clinice şi se controlează rezultatul tehnicii de periere propusă/efectuată.StudenŃii termină completarea fişelor începute în şedinŃa anterioară.D. În limita pacienŃilor existenŃi studenŃii efectuează sigilări folosind tipurile de materiale de sigilare existente în clinică. studenŃii efectuează curăŃirea suprafeŃelor dentare aproximale cu dental floss-ul. pahare de unică folosinŃă. freze de adaptat. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. transparente sau colorate. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. Necesar de material: mijloace mecanice auxiliare periajului. Se începe prezentarea mijloacelor mecanice auxiliare periajului şi se demonstrază modul corect de utilizare. revelatori de placă. 193 . Se discută şi se demonstrează sigilarea şanŃurilor şi fosetelor coronare. trusă de consultaŃie. Practic. Necesar de materiale: fişe. LP 5. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre ape de gură şi paste de dinŃi. pahar de plastic. Se explică necesitatea folosirii modelului de studiu în prevenŃia oro-dentară mai ales în cazul în care ne propunem să implementăm o nouă metodă de periere manuală. Se atrage atenŃia asupra efectelor negative produse prin periaj dentar efectuat incorect. periuŃe dentare manuale şi electrice. şi calcularea indicelui de placă. StudenŃii lucrează pe pacienŃi.

LP 10 Lucrare de control – controlul plăcii dentare LP 11. aspirator. LP 9. Se discută despre autofluorizările cu paste de dinŃi. perii de periere profesională.D. rulouri absorbante. Se prezintă duşul oral şi se demonstrază utilizarea lui. conformator universal. StudenŃii care nu au dat lucrarea scrisă sau nu au luat notă de trecere au posibilitatea de refacere. Se realizează echipe pacient medic dintre studenŃii componenŃi ai grupei respective. Detartrajul manual. pahar de unică folosinŃă. duş oral. Se discută despre fluorizarea pe cale generală. inclusiv cu privire la tratarea preventivă sau curativă a cariei radiculare. Se prezintă instrumentarul şi tehnica (pe pacient sau pe fantomă). StudenŃii lucrează pe pacienŃi. trusă de consultaŃie. aparat de ionoforeză cu conformator. Necesar de materiale: ape de gură. Necesar de materiale: materiale de fluorizare locală profesională. Se prezintă variatele tipuri de preparate comercializate demonstrându-se modul corect de utilizare a soluŃiilor. aspiratoare de salivă. apele de gură ca şi despre salivele artificiale. cu ajutorul duşului bucal. rulouri. StudenŃii efectuează practic controlul P. StudenŃii sunt chestionaŃi cu privire la cunoştiinŃele anterioare despre fluorizări. Se discută despre metodele de fluorizare locală profesională. trusă de consultaŃie. gelurilor. LP 8. pahar de unică folosinŃă. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. În următoarele 4 şedinŃe de lucrări practice studenŃii în limita timpului şi al materialelor fluorurate existente îşi vor efectua fluorizări locale profesionale. aspirator de salivă. 194 .D: pastele de dinŃi. geluri cu fluor. Se fac indicaŃii de tratament în funcŃiie de variatele situaŃii clinice posibile (ipotetice). ape de gură şi geluri. IniŃial asistentul face demonstraŃia practică. Necesar de materiale: soluŃii fluorurate. Se vor indica formule de tratament în funcŃie de vârstă şi legat de riscul la carie prezentat de pacient. spumei şi al lacurilor fluorurate existente în clinică. paste de dinŃi. StudenŃii lucrează pe pacienŃi.Se discută despre mijloacele chimice de control al P.

revelator de placă. detartraj mecanic urmat de periaj profesional.D doresc. aspirator. pastă pentru periaj profesional. aparat de detartraj ultrasonic. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare aplicate pe vârste şi diferite situaŃii clinice.Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. aspirator. benzi abrazive. fluorizare topică profesională urmată de indicaŃii privind fluorizarea topică personală sigilare şanŃurilor şi fosetelor coronare. Se discută despre procedurile prevenŃiei primare indicate (planul de tartament preventiv) pe vârste. pahar de unică utilizare. LP 12. pahare de unică folosinŃă. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. LP 13. periuŃă pentru periaj profesional. StudenŃii îşi vor efectua a doua revelare de placă şi vor înscrie pe fişele deja completate noul indice de placă OHI. trusă de detartraj manual. Necesar de materiale: fişe. Detartrajul mecanic. Fiecare student execută o manoperă clinică. LP 14. StudenŃii vor putea utiliza înainte de revelarea plăcii orice mijloc de control al P. benzi abrazive. discuŃii cu privire la planul de tratment preventiv indicat pacientului în funcŃie de vârstă sau de tratamentele protetice existente 195 . rulouri sau comprese. comprese. pastă pentru periaj profesional. gume de finisat. StudenŃii care nu au fost prezenŃi sau nu au luat notă de trecere al testul scris au dreptul lo o singură refacere. periuŃă pentru periaj profesional. StudenŃii lucrează pe pacienŃi. urmată de o discuŃie de 3-5 min care pleacă de la manopera respectivă. Manopera clinică poate fi: • • • • • • revelare de placă urmată de demostrarea unei tehnici de periaj. pahar de unică utilizare. capete pentru aparatul de detartraj. Se prezintă aparatura şi tehnica (la pacient sau la fantomă). piesă contraunghi. individualizarea periajului manual sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului. piesă contraunghi. Examen practic. Pe durata oricăror şedinŃe de lucrări practice vor avea prioritate pacienŃii care vor fi trataŃi cu respectarea prevederilor şi a formelor legale. LP 15 şi 16. cca 20 truse de consultaŃie. aspiratoare. detartraj manual urmat de periaj profesional. Necesar de materiale: trusă de consultaŃie. gume de finisat. comprese.

MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT ANUL I PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru 32 ore curs 64 ore lucr. SCOPUL CURSULUI : 1. Trebuie urmărit în timpul stagiului dacă acest barem poate fi îndeplinit şi dacă există probleme el poate fi redus. Aprecierea transformãrii morfologiei dentare primare în morfologie dentarã funcŃionalã prin prisma tipurilor de rapoarte interdentare posibil de realizat în diferite tipuri de ocluzie 196 .OBIECTIVELE STAGIULUI La finalul stagiului studentul trebuie să: • • • • • indice o tehnică de periaj adecvată oricărui pacient. acest sens fiecare student va avea un caiet de stagiu unde asistentul universitar semnează şi-şi pune parafa la momentul efectuări manoperelor.D. Însuşirea principalelor noŃiuni teoretice legate de morfologia primarã a dinŃilor umani permanenŃi 2.pr I. indiferent de vârstă sau situaŃie clinică individualizeze tehnica de periaj recomandată indice corect mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient indice corect mijloacele chimice de control al P. 3. Cunoaşterea fiecãrei entitãŃi morfologice individuale şi asocierea lor într-un complex morfologic funcŃional : arcada dentarã. Barem de îndeplinit pentru a putea susŃine examenul practic şi apoi pe cel teoretic executate de fiecare student în timpul stagiului (condiŃie de admitere în examenul scris): • • • • • În 3 revelări de placă urmate de demostraŃie privind o tehnică de periaj sau utilizarea unui mijloc mecanic auxiliar periajului 1 detartraj manual sau mecanic 2 fluorizări topice profesionale urmate de indicaŃii privind fluorizarea topică personală 1 sigilare susŃinerea unui referat. corespunzător situaŃiei clinice prezentate de pacient execute corect manevrele clinice prezentate în timpul stagiului.

primul molar inferior. Sã fie capabili sã aprecieze valoarea clinicã a fiecãrui dinte în raport cu ceea ce reprezintã el prin atributele sale : în masticaŃie. chirurgie. Sã identifice şi sã diferenŃiere fiecare entitate morfologicã pe baza caracteristilor morfologice individuale şi de grup. CONłINUTUL CURSURILOR Morfologia dentarã prezintã începând cu caracteristicile comune tuturor dinŃilor toate elementele morfologice caracteristice celor 16 entitãŃi morfologice dentare Este descris dintele ca structurã şi pãrŃi componente se prezintã terminologia proprie morfologiei dentare Sunt descrise sistemele de notare ale dinŃilor permanenŃi Este prezentat fiecare dinte maxilar şi mandibular începând cu incisivul central superiori. fizionomie şi sã poatã stabili o ierarhizare a acestora. Sunt prezentate formele de arcadã şi curbele de compensaŃie sagitalã Spee şi transversalã Wilson Sunt subliniate criteriile morfologice ce permit recunoaşterea dinŃilor permanenŃi O atenŃie deosebitã se dã materializãrii caracteristicilor morfologice dentare prin desen. primul molar superior. 2. Sã gãseascã valoarea practicã a caracteristicilor morfologice individuale şi de grup ale dinŃilor permanenŃi în activitatea clinicã de terapie. III. fonaŃie. caracteristicile coronare radiculare. IV. premolarul superior. erupŃia şi implantarea. 197 . proteticã. 3. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studenŃii sã fie capabili : 1. Sunt descrise variaŃiile morfologice şi caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice Se fac referiri la posibila transformare funcŃionalã a morfologiei primare în morfologie secundarã fãcându-se corelaŃie cu tipurile de rapoarte interdentare prezente în zona frontalã Sunt corelate elementele morfologice cu conduita practicã din activitatea viitoare de terapie. caninul superior. protetic chirurgie Se accentueazã pe elementele morfologice ce constituie o caracteristicã comunã sau diferenŃialã a unui dinte sau grup de dinŃi Rapoartele interdentare sunt prezentate atât pentru zona frontalã cât şi pentru cea lateralã.II. CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE Realizarea prin sculpturã în ghips a fiecãrei entitãŃi morfologice caracteristice unui anumit grup dentar: incisivul central superior.

recunoaştere asociatã cu identificarea acestora în toate sistemene de notare . Ed.15% ......“Propedeuticã stomatologicã” ....Ene.. Ed.... 5% .. St..Rîndaşu... Gerald E...realizarea contra timp din ghips a unui dinte ( nota probã practicã a coordonatorului de curs) ......Recunoaştere dinŃi naturali EXAMEN PRACTIC Activitatea practicã are ca obiectiv : . molar sup...... I... canin.Douã lucrãri de control teoretice.S..... Timişoara ........E.... .. Ed. asociatã cu recunoaşterea acestora în toate sistemele de notare.Realizarea contratimp din ghips a unui dinte ....şi Ped.... molar inf..“Dental Anatomy It s relevance to dentistry” .5% ..........Sava curs litografiat..Examen practic ...Helicon 1997..Noelfel ........Crearea unei îndemânãri specifice activitãŃii practice viitoare......Atheneum... Rickne C...Proba practicã .Dumitrescu.Conştientizarea noŃiunilor teoretice prin materializarea acestora în desen şi în forme geometrice spaŃiale.Scheid VI.Julian B.Mosby .“Morfologia clinico-funcŃionalã a dinŃilor” ...Woelfel..Did....“Concise dental anatomy and morphology” ..Fiecare dinte prezentat şi executat de student este încheiat cu o probã practicã de control ...“Morfologia dintelui” ...Incisiv central. 1968 ... V.5% 198 .Recunoaşterea a 5 dinŃi umani. BIBLIOGRAFIE .. ..D. (nota asistentului de grupã).Lucrãrile de control teoretice (douã) la încheierea grupului frontal şi respectiv lateral (notã teorie a asistentului).......St. D.. L.Coca..“Dental Anatomy” -Julian B..Costa.Examen scris gen gilã ....Examen oral gen interviu pe baza recunoaşterii dinŃilor .Denehy.............James L..“Morfologia dinŃilor şi arcadelor dentare” . 1991 .Recunoaşterea a 5-10 dinŃi umani. ...... EVALUARE EXAMEN PRACTIC ...………………………..Dumitrescu........curs predat .. E.....Bratu şi colab.... I..…........Fuller.... IoniŃã.“Aparatul dento-maxilar” .. 1976 ..………………....

... metode şi tehnici de realizare... IndicaŃii. Surse de topire a aliajelor. SCOPUL CURSULUI 1. Materiale....OBIECTIVELE CURSULUI La terminarea cursului studenŃii sã posede cunoştinŃe necesare pentru : 1.. Materiale........ câmpul protetic în leziunile coronare. Reconstituirile corono-radiculare. aparate ortodontice.. Aparate moderne de topire şi turnarea aliajelor. Proteze dentare fixe: clasificare. metode de obŃinere a machetei. NoŃiuni generale... indicaŃii. Prezentarea protezelor unidentare şi a punŃilor dentare folosite în protetica dentarã. mobile......... Caracteristici ... II. Coroanele de înveliş.... 2..... NoŃiuni generale. IncrustaŃiile....Stabilirea unui plan de tratament protetic. Clasificare. III....... Cunoaşterea etapelor clinico-tehnice de confecŃionare a protezelor dentare fixe. Metode de obŃinere a machetei.. Coroanele parŃiale. Proteze dentare: fixe....Critica unor lucrãri protetice fixe incorect executate...... NoŃiuni generale.. 2. 5..Diagnosticarea leziunilor dentare şi a edentaŃiilor.. Materiale. Clasificare.. proteze chirurgicale.... metode şi tehnici de realizare.... metode de obŃinere. Introducere : proteze dentare. 199 ... 3. Topirea şi turnarea aliajelor.. Coroana turnatã cu grosime dirijatã. 2.. 3. 4.Cunoaşterea tuturor lucrãrilor protetice fixe. Coroana turnatã cu grosime totalã.. materiale.Examen scris gen grilã .. Clasificare.- Examen oral gen interviu pe baza dinŃilor ce s-au prezentat la recunoaştere. mobilizabile.. materiale..30% TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE ANUL III 64 ore curs 128 ore lucrãri practice I........... 5. tehnici de realizare.CONłINUTUL CURSURILOR 1. Caracteristici.....40% ... Materiale. Aparate care utilizeazã forŃa centrifugã.... DefecŃiuni posibile ale pieselor turnate... 4..........Executarea machetelor unor proteze unidentare şi punŃi dentare confecŃionate curent....

biomecanic. Corpri de punte indicate la maxilar şi mandibulã (în regiunea frontalã şi în regiunea lateralã) 15. Caracteristici. puntea cu extensie. Elementele de agregare. puntea mobilizabilã. Caracteristicile punŃilor din elemente separate şi dintr-o bucatã. Coroanele de înveliş fizionomice (acrilicã. IV. Coroanele de substituŃie. arderea masei ceramice.Tehnica de lucru. criterii de alegere. Se urmãreşte instruirea studenŃilor în biomecanica protezelor fixe. Din elemente separate. De asemeni unele faze clinice executate pe fantome (amprentarea. metalo-ceramice). Componentele punŃilor dentare. GeneralitãŃi. puntea demontabilã . indicaŃii. 2. DificultãŃi în conceperea punŃilor dentare 14. tehnici de obŃinere. materiale. 8. tehnici de obŃinere 9. 7. indicaŃii. Caracteristici. Coroana fizionomicã din acrilat. Puntea pe implante. Principiile de concepere a punŃilor dentare: biofuncŃional. dintr-o bucatã. profilactic 11. Sunt executate un numãr de faze de laborator strâns legate de activitatea medicului stomatolog. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate 13. Teoriile legãturii metalo-ceramice. Turnarea modelului. Tehnici de obŃinere. 1. Critici. 12. Metode de realizare a punŃilor dentare. Erori în confecŃionarea punŃilor dentare. Coroana din douã bucãŃi şi coroana ştanŃatã. 6. Factori care condiŃioneazã conceperea punŃilor dentare. Cîmpul protetic în edentaŃia parŃialã redusã. Avantaje. Coroanele mixte (metalo-acrilice. caracteristici. Etapele clinico-tehnice de realizare a punŃilor din elemente separate. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 200 . Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã din ghips. PunŃile speciale: puntea totalã. Polimerizarea. dezavantaje. ceramicã).sumar. NoŃiuni generale. Avantajele şi dezavantajele punŃilor dentare. 10.CONłINUTUL LUCRÃRILOR PRACTICE OBIECTIVE . Tehnici de obŃinere. confecŃionarea machetei. PunŃile speciale. indicaŃii. Sunt demonstrate şi alte tipuri de amprente. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. Caracteristici generale. Caracteristici. puntea provizorie 16. PunŃile dentare. adaptarea lucrãrilor). Materiale.

lustruirea. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi 5.3. Lipirea corpului de punte de elementele de agregare. DemonstraŃie 7. Macheta faŃetelor. DemonstraŃie 13. 9. Dezambalarea. Se demonstreazã şi se executã de cãtre studenŃi 10. DemonstraŃie. Turnarea.Realizarea componentei fizionomice a punŃii cu raport tangent linear la maxilar. Amprentarea cu inel de cupru+masã termoplasticã şi supraamprentã de ghips pentru coroana mixtã metaloacrilicã şi coroana turnatã. Topirea şi turnarea aliajului. Prelucrarea. ConfecŃionarea bontului radicular. Se mai demonstreazã şi studenŃii executã macheta corpului de punte suspendat (la mandibulã) 201 . Turnarea modelului de ghips pentru confecŃionarea componentei fizionomice a coroanei de substituŃie. lustruirea şi adaptarea dispozitivului corono-radicular pe fantomã. Coroana de substituŃie cu bont metalic. DemonstraŃie. se executã de cãtre studenŃi. dezambalarea. ambalarea. ConfecŃionarea cheii tipar şi realizarea machetei definitive a corpului de punte în formã de casete.Prepararea. ConfecŃionarea amprentei acrilice a coroanei de substituŃie-demonstraŃie. Ambalarea machetei definitive. Amprenta cu inel de cupru+masã termoplasticã. Macheta coroanelor metalo-acrilicã (tip Weisser) şi turnatã. prelucrarea şi lustruirea punŃii cu raport tangent linear la maxilar. Se demonstreazã şi studenŃii executã corpul de punte punctiform la mandibulã. îndesarea. Se adapteazã pe bonturile fantomei şi se amprenteazã cu ghips. folosite ca elemente de agregare pentru puntea semifizionomicã cu raport tangent linear la maxilar. Ambalarea pentru componenta acrilicã. Adaptarea coroanelor tip Weisser şi turnarea. Dezambalarea. Modelarea machetei preliminare a corpului de punte în formã de casete. Proba pe fantomã. Ambalarea. prelucrarea. StudenŃii adapteazã microprotezele pe bonturile fantomei 4. Modelarea machetei dispozitivului coronoradicular. prelucrarea şi lustruirea microprotezei. îndesarea şi polimerizarea acrilatului. 14. Ambalarea. ConfecŃionarea modelului. DemonstraŃie urmatã de efectuarea lucrãrii de cãtre studenŃi. DemonstraŃie. DemonstraŃie. se executã de cãtre studenŃi 11. StudenŃii adapteazã dispozitivele pe fantomã şi amprenteazã câmpul protetic cu ghips 6.Prepararea. Turnarea modelului cu elementele de agregare. StudenŃii executã cele douã machete. polimerizarea acrilatului. Turnarea corpului de punte. 12. DemonstraŃie. executã studenŃii 8. Ambalarea machetei dispozitivului corono-radicular.

........... • Informarea studenŃilor asupra interrelaŃiilor ocluzie parodonŃiu sistem neuromuscular ATM • Prezentarea cauzelor şi tabloului clinic în dizarmoniile ocluzale şi tulburările craniomandibulare....“MICROPROTEZE”......“PUNłI DENTARE”...Prezentarea de material didactic.Lucrari de control teoretice ...................... V..….......curs litografiat 1990 VI.Fiecare student va confecŃiona 6 machete de proteze unidentare şi 4 machete de punŃi dentare........... ore de curs 64 / semestru Nr.......15...................... EVALUARE: ..10% ..........50% PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI OCLUZOLOGIE Anul III Nr................ V...…...............Rândaşu. curs litografiat 1984 ... I............ corecte şi incorecte Se executã proba practicã de control semestrialã............ SCOPUL CURSULUI • Informarea studenŃilor asupra structurilor care participă la funcŃionalitatea ocluzală • Informarea studenŃilor asupra fiziologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare cu şi fără contacte dento-dentare.................... ore de lucrări practice 80 / semestru CURSUL A: Morfologia şi clinica patologiei relaŃiilor mandibulo-maxilare (ocluziei) – 32 de ore de curs.. proteze unidentare şi punŃi dentare...............................în curs de apariŃie ......... • Prezentarea posibilităŃilor de prevenire şi a principiilor de tratament în dizarmoniile ocluzale şi tulburările cranio-mandibulare...................... BIBLIOGRAFIE: ............ I.........Donciu şi colab.....................StudenŃii definitiveazã machetele corpurilor de punte indicate în regiunea lateralã la mandibulã 16.“INDREPTAR LUCRARI PRACTICE PROPEDEUTICÔ...............Donciu şi colab..... PROTEZE FIXE”......20% ...Rândaşu...............Examen practic.......10% ........ CURS predat în anul 1999 ........ 202 .......... 40 de ore de lucrări practice I .............Examen teoretic grilã... I... V....Rândaşu şi colab.“PROPEDEUTICA..... curs litografiat 1981 ............

DeterminanŃii mişcărilor mandibulare. lateralitate cap la cap. propulsie cap la cap. orice pacient susceptibil de tulburare cranio-mandibulară o Stabilească corelaŃii corecte între diversele date obŃinute la examinarea clinică şi paraclinică o Stabilească diagnosticul de afectare a ocluziei o Stabilească locul tratamentului ocluzal în cadrul planului general de tratament. înregistrare. Simulatoare ale mişcărilor mandibulare. A. MasticaŃia. Contacte dento-dentare. Fonetica. lateralitate. DeglutiŃia. o Efectueze manoperele simple de corectare a morfofiziologiei ocluzale şi să recomande tratamentele complexe în cazul tulburărilor cranio-mandibulare o Adapteze piesele protetice fixe la cerinŃele criteriilor ocluziei funcŃionale III. Tulburări cranio-mandibulare: epidemiologie. Mişcările mandibulare – în plan S. o Examineze complex. Teorii ocluzale. traumă ocluzală. transfer. Criteriile ocluziei funcŃionale – ParticularităŃi ocluzale în protetica fixă pe implante. un rol esenŃiar revenind depistării cauzelor iatrogene de producere a acestora – pentru a putea evita producerea acestei patologii complexe în practica lor viitoare. CONłINUTUL CURSULUI Ocluzologie – terminologie. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Cunoască morfologia şi funcŃionalitatea structurilor aparatului dento-maxilar care participă la fiziologia ocluzală o Cunoască etiologia dizarmoniilor ocluzale şi tulburărilor cranio-mandibulare. Ocluzia statică. F. clinic şi paraclinic. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – determinare. clasificare. 203 . RelaŃia ocluzie – parodonŃiu. DVO. repaus. etiopatogenie. Stopuri ocluzale.II. propulsie. RelaŃii fundamentale mandibulo-maxilare – IM. CorelaŃia clinică mişcări mandibulare – morfologie ocluzală – refacerea terapeutică a morfologiei ocluzale. RC. date de morfologie ocluzală.

Note de lucrări practice 3. BIBLIOGRAFIE: 1. diagnostic. Bucureşti.simptomatologie. Editura Tehnoplast Co. Tehnica de amprentare a arcadelor dentare maxilară şi mandibulară. EVALUAREA 1. Editura Didactică şi Pedagogică. 5. examen clinic / paraclinic. Trăistaru T. Note de curs 2. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Ocluzia Dentară. 1997 204 . IoniŃă S. Examinarea clinică din punct de vedere ocluzal a unui subiect cu întocmirea dentopanoramogramei şi înscrierea datelor de morfofiziologie ocluzală. crestelor vestibulare. determinarea axei balama terminale şi realizarea înregistrărilor ocluzale. Ash M. 1995 6. Modelarea din ceară a suprafeŃelor ocluzale (pregătirea modelelor. 1999 5. obŃinerea modelelor documentare şi de studiu. principii terapeutice. Ramfjord S. Les problemes de l’occlusion. Petre A. 2003 4. Obiective ocluzale în restaurările unidentare. crestelor triunghiulare. conurilor linguale. 2. Lucrare de control (10%) Activitatea în timpul stagiului (20%) Examenul practic final (30%) Examenul scris final DE DEGREVARE (40%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. 4. Bucureşti. IoniŃă S. examinarea modelelor montate în articulator. Ed. Occlusion. 3. Sounders Co. programarea articulatorului. 3. Sindroame DisfuncŃionale Mioarticulare. DemonstraŃie practică a utilizării arcului facial. Dawson P. Ed. Julien Prelat. Paris. Montare modelelor în articulator. realizarea conurilor vestibulare. crestelor marginale) 4. London. IV. V. 2. pozitiv/diferenŃial.

proba. Principii generale ale tratamentului leziunilor coronare. tablou clinic. SCOPUL CURSULUI • Cunoaşterea leziunilor coroanelor dentare – etiopatogenie. CONłINUTUL CURSULUI Leziunile coroanelor dentare – clasificare. principii estetice. prepararea dinŃilor. 205 . III. tablou clinic.CURSUL B: Tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare I . Etape clinice şi tehnice în realizarea protezelor unidentare. al leziunilor coronare susceptibile tratamentului protetic o Realizeze toate fazele clinice necesare tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. OBIECTIVELE CURSULUI • La terminarea cursului studenŃii trebuie să fie capabili să: o Pună un diagnostic corect. diagnosticul şi planul de tratament al leziunilor coronare. Examenul clinic. complicaŃii • Studierea metodelor de tratament protetic al leziunilor coroanelor dentare • Cunoaşterea protezelor unitare utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coroanelor dentare (coroane metalice. clinic şi radiologic. Caracteristicile tratamentului protetic al leziunilor coroanelor dentare. protecŃia preparaŃiilor. controlul. adaptarea şi cimentarea • Cunoaşterea succesiunii fazelor clinice şi de laborator • NoŃiuni de comunicare cu laboratorul de tehnică dentară • ÎntreŃinerea igieniei orale şi dispensarizarea persoanelor cu proteze fixe unitare • Cunoaşterea accidentelor şi incidentelor suferite de protezele unitare şi a posibilităŃilor de remediere şi / sau îndepărtare a acestora II. înregistrarea relaŃiilor mandibulo-maxilare. alegerea materialului pentru realizarea protezelor unitare. metalo-ceramice. integral fizionomice) • Studierea etapelor clinice – pregătirea preprotetică. inclusiv protezarea provizorie o Să recunoască avantajele şi dezavantajele diverselor soluŃii de tratament ale leziunilor coroanelor dentare. metalo-compozite. Metode de tratament protetic al leziunilor coronare. combinaŃia proteze unitare-proteze mobilizabile. indicaŃii terapeutice generale. amprentarea.

proba. inclusiv faŃetare. Prepararea pe modelul didactic de antrenamet a dinŃilor pentru fiecare tip de proteză unitară. Coroana de înveliş metalo-compozită. Reprezentarea grafică a dinŃilor integri. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1. Igiena orală. Accidente. leziunilor periapicale şi implantării dinŃilor – dentopanoramograma. amprentei unimaxilare. leziunilor coronare.Materiale pentru proteze unidentare – indicaŃii clinice. criterii pentru alegere. Coroane integral fizionomice („metal-free”) – acrilică. instrumentarului şi materialelor utilizate în tratamentul protetic al leziunilor coronare 3. 2. Atitudine terapeutică. 4. compozită. Coroana de înveliş metalo-ceramică. Proba. Cimentarea. IV. Prezentarea aparaturii. pregătirea dintelui. Reconstituirea corono-radiculară. Coroana parŃială. controlul preparaŃiei. FaŃetări. ceramică. adaptarea. amprentei bimaxilare şi înregistrarea relaŃiilor intermaxilare 5. Protezare provizorie. particularităŃi ale fazelor de laborator. realizarea pe model sau pe dinte extras a machetei pentru reconstituirea coronoradiculară turnată 206 . complicaŃii ale tratamentului leziunilor coronare. Alegerea culorii. protezarea provizorie. Coroana de înveliş total metalică – indicaŃii. AblaŃia coroanelor. Amprentarea. adaptarea protezelor unidentare. realizarea amprentării preparaŃiilor unitare. Coroana de înveliş metalo-acrilică. Coroana de substituŃie. cimentarea. amprentare. Indici morfologici dentari. EvicŃiunea gingivală.

Nussbaum R. prezentări cu ajutorul materialelor ilustrative a tehnicilor de amprentare. Examenul scris final (40%) Nota finală se calculează din media aritmetică simplă între nota cursului A şi cea a cursului B NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII VI. ore de lucrări practice 128 TRATAMENTUL EDENTAłIEI PARłIALE CU PUNłI DENTARE I. Note de curs 2. BIBLIOGRAFIE: 1. Hobo S. 2003 4. SCOPUL CURSULUI Dobândirea cunoştinŃelor şi deprinderilor de bază necesare efectuării tratamentelor în edentaŃia parŃială cu ajutorul punŃilor dentare. demonstraŃii clinice de ablaŃie a protezelor unitare IV. Examenul practic final (30%) 4.6. Bratu D. a tulburărilor morfo-funcŃionale asociate • Examinarea şi diagnosticul modificărilor relaŃiilor intermaxilare la edentatul parŃial 207 . Note de lucrări practice 3. EVALUAREA 1. Quintessence. Preparations for Cast Gold Restorations. Lucrare de control (10%) 2. OBIECTIVELE CURSULUI • Cunoaşterea etapelor clinice şi de laborator în tratamentul edentaŃiei parŃiale cu punŃi • Dobândirea cunoştinŃelor şi a metodologiei examinării pacientului edentat parŃial • Stabilirea diagnosticului de edentaŃie parŃială. de protezare provizorie 7. în cadrul planului de tratament integrat (comprehensiv). Fisher S. Shillingburg HT. II. demonstraŃii clinice. Editura Medicală. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. realizare a protezelor unitare. 1974 Anul IV Nr. ore de curs 48 Nr. Activitatea în timpul stagiului (20%) 3.

funcŃii. recunoaşterea accidentelor şi complicaŃiilor tratamentului prin punte. 8. Protezele parŃiale fixe: generalităŃi. Comunicarea cabinet – laborator de tehnică dentară. • NoŃiuni legate de comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară • Aprecierea corectitutinii tratamentelor protetice prin punte. 12. Diagnosticul. a dinŃilor stâlpi. examenul clinic.• Precizarea intervenŃiilor protetice şi etapizarea lor în cazul edentaŃiei parŃiale • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic prin punte în contextul medical general. individualizat) • Stabilirea soluŃiei de tratament protetic fix în strânsă corelaŃie cu starea parodonŃiului. NoŃiuni de ergonomie aplicate în protetica dentară fixă. 13. 2. Amprentarea pentru proteze parŃiale fixe. 7. 3. 11. ambalarea. Clasificarea formelor clinice de edentaŃie parŃială. Examinarea pacientului – anamneza. bazat pe dovezi şi pe nevoile pacientului – alegerea materialelor şi tehnologiei de realizare. macheta. CorelaŃia dintre punŃile dentare şi parodonŃiu. Puntea metalo-ceramică. Principii generale ale preparării dinŃilor stâlpi pentru protezarea parŃială fixă. 208 . 14. intermediarilor (corpului de punte) şi conectorilor protezelor parŃiale fixe. persoanele cu nevoi speciale • Însuşirea unor noŃiuni de ergonomie aplicată în protetica dentară fixă • NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe • Însuşirea unor noŃiuni legate de medicina dentară bazată pe dovezi III. terminologie. social. Biomecanica protezelor parŃiale fixe. elementelor de agregare. medicodentar. Modelele diagnostice. 6. 10. examenul radiografiilor. NoŃiuni de legislaŃie cu privire la tratamentele protetice fixe 9. CONłINUTUL CURSULUI 1. • Recunoaşterea particularităŃilor tratamentului prin punte la persoanele vârstnice. ParticularităŃi ale etapelor tehnice de realizare a punŃilor dentare: modelul. 5. estetic caracteristic fiecărui pacient (tratamentul integrat. Conceperea şi stadializarea planului de tratament protetic fix. consideraŃii parodontale. 4. turnarea şi prelucrarea componentei metalice. Protezarea provizorie şi de urgenŃă la pacienŃii edentaŃi parŃial. Analiza raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. ConsideraŃii funcŃionale. Diagnosticul pozitiv şi diferenŃial al edentaŃiei parŃiale. estetice şi profilactice legate de protezarea fixă.

18. Protezarea combinată fixă – mobilizabilă. PreparaŃia pentru coroane de înveliş total metalice. ÎntreŃinerea igienei orale şi dispensarizarea pacienŃilor cu proteze dentare fixe. Restaurarea dinŃilor devitali. examenul clinic şi ergonomia examinării intraorale. tehnica de amprentare. Protezarea pe implante cu ajutorul punŃilor dentare 20. pregătirea materialului. 10. Compozitele întărite cu fibre folosite în realizarea protezelor parŃiale fixe. informaŃii administrative – programarea. coroane parŃiale metalice. Principii generale ale preparaŃiilor pentru coroane turnate 9. multidisciplinară. Erori. aparatură şi materiale auxiliare. a medicului. 24. foaia de observaŃie. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE Pregătirea pentru examinare: pregătirea pacientului. 14. înregistrarea şi transferul raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. Modelarea diagnostică în ceară 13. puntea mobilizabilă. accidente şi complicaŃii ale tratamentului prin proteze parŃiale fixe. cu patologie asociată. Anamneza – tehnici de culegere a informaŃiilor. dezinfecŃia şi conservarea amprentei. prezentarea unitului. supraproteze. 8. 16. Instrumentarul utilizat în protetica dentară. puntea totală. IV. Realizarea modelului diagnostic. ProtecŃia antiinfecŃioasă. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. 6.15. Examenul radiografiilor retroalveolare. Sisteme integral ceramice pentru punŃi dentare. reprogramarea pacientului. Proteze parŃiale fixate adeziv – colate 19. Determinarea. 12. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe 21. Instrumente abrazive. 7. Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili: portamprente. a pieselor dentare şi instrumentarului rotativ. Prepararea dinŃilor cu leziuni coronare întinse în suprafaŃă şi profunzime. instrumentarul pentru examinare. PreparaŃia pentru coroane mixte metalo-ceramice. Puntea în extensie. Fixarea 2 ore 22. 23. instrumente. puntea demontabilă 17. 209 . ReparaŃiile protezelor parŃiale fixe. 26. integral ceramice 11. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic.

Protezarea combinată: fixă – moblizabilă. Puntea totală – particularităŃi clinice. 22. Amprentarea cu materiale elastice pentru realizarea protezelor fixe. 24. 23. Activitate practică c. Activitatea în timpul stagiului (20%) a. Analiza restaurărilor protetice fixe la pacienŃii examinaŃi: date clinice. 32. Stadializarea etapelor terapeutice. ObŃinerea acordului pacientului. Analiza restaurărilor protetice fixe îndepărtate din cavitatea bucală. 31. 26. 35. radiologice şi la nivelul modelelor diagnostice 17. Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe. Determinarea cromatică în protetica dentară. Comunicarea cu laboratorul de tehnică dentară. V. Prezentarea planului de tratament pacientului. ParticularităŃi ale etapelor clinice de realizare a punŃilor metalo-ceramice. Tehnici de preparare pentru asigurarea menŃinerii protezelor parŃiale fixe. 21. PrezenŃă STAGIU i. Fixarea protezelor parŃiale. RCR turnate) 25. Lucrare de control la mijlocul semestrului (10%) 2. 16. Protezarea provizorie. 33. o notă pentru fiecare săptămână de stagiu (seminar) b. Realizarea reconstituirilor corono-radiculare turnate prin tehnici directe. Stabilirea priorităŃilor. Tehnici de conservare a raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie după prepararea dinŃilor pentru relizarea protezărilor fixe. Ńinută şi comportament stagiu 210 . Aspecte financiare şi durată. 4 absenŃe motivate ii. maximum 2 absenŃe nemotivate. Examenul radiografiilor panoramice. 18. Amprentarea pentru restaurări protetice cu agregare intraradiculară (coroane de substituŃie. Conceperea planului de tratament orientat asupra problemelor pacientului. particularităŃi clinice. 30. 27. EVALUAREA 1. nu există posibilitatea refacerii stagiului în afara vacanŃei de vară d. 29. CorelaŃia cu informaŃiile clinice şi modelul diagnostic. Pregătirea modelului de lucru pentru realizarea protezelor fixe. Tehnici de preparare pentru asigurarea paralelismului dinŃilor stâlpi ai unei proteze parŃiale fixe. 28. 20. Proba şi adaptarea protezelor parŃiale fixe.15. 19. 34.

Fisher S.3. Cimenturi provizorii 2. BIBLIOGRAFIE: 7. Contemporary Fixed Prosthodontics. Descrierea unei tehnici de protezare provizorie în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Note de lucrări practice 9. Probă. Formularea diagnosticului şi alegerea dinŃilor stâlpi de punte şi a elementelor de agregare în cazuri de edentaŃie parŃială figurate prin reprezentare grafică ii. Note de curs 8. 2d ed. Preparations for Cast Gold Restorations. Rosenstiel SF. radiografii sau fotografii vii. Editura Medicală. Alegerea materialului. reprezentate prin modele. reprezentate prin modele. Alegerea elementelor de agregare în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Preparare iv. 1974 211 . Land MF. în timpul semestrului – cu programare prealabilă de cel puŃin 7 zile i. radiografii sau fotografii vi. Nussbaum R. 1997 11. O etapă clinică de realizare a unei proteze parŃiale fixe. Ionomeri de sticlă pentru cimentare 5. Hobo S. Shillingburg HT. instrumentarului şi descrierea unei tehnici de fixare (cimentare) a unei punŃi dentare cu unul dintre următoarele materiale: 1. Amprentare iii. Descrierea particularităŃilor de preparaŃie pentru elementele de agregare alese anterior în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Întrebări cu răspunsuri multiple (50%) h. Cimenturi fosfat de zinc 3. Examenul scris final (40%) g. Alegerea corpului de punte (tip. Mosby. Întrebări cu răspuns scris (50%) NOTA: PENTRU PROMOVAREA CURSULUI ESTE NECESARĂ OBłINEREA NOTEI MINIME 5 PENTRU FIECARE COMPONENTĂ A EVALUĂRII . VI. Protezare provizorie ii. Examen oral i. Quintessence. raport cu creasta) în cazuri reale de edentaŃie parŃială. Compomeri pentru cimentare 6. Alegerea materialelor. 2003 10. adaptare şi fixare f. reprezentate prin modele. reprezentate prin modele. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Fujimoto J. radiografii sau fotografii iv. radiografii sau fotografii iii. Răşini compozite pentru cimentare 4. Descrierea etapelor prin care se realizează proba şi adaptarea unei punŃi dentare viii. reprezentate prin modele. Cimenturi policarboxilat 4. Examenul practic final (30%) e. radiografii sau fotografii v. Bratu D. instrumentarului şi descrierea unei tehnici de amprentare şi înregistrare a raporturilor de ocluzie în cazuri reale de edentaŃie parŃială.

3) să protezeze edentaŃia totală bimaxilară şi unimaxilară în situaŃii clinice cu grad mic de dificultate. 13. 8. 5. III. 10. 4. SCOPUL CURSULUI: 1) Însuşirea noŃiunilor clinice şi tehnice în tratamentul cu proteze totale acrilice. Studiul clinic al edentaŃiei totale. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune că la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei şi cauzele acesteia. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. 3. Examenul edentatului total. Amprentarea câmpului protetic edentat total. Aplicarea protezelor finite în cavitatea bucală şi adaptarea lor. ParticularităŃi ale protezării edentatului subtotal. 2. II. Aspecte caracteristice ale mişcărilor mandibulare la edentatul total şi articulatoarele. RecondiŃionarea protezelor totale.PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ ANUL V PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Stagiu clinic: 144 ore I. 11. 6. 7. 9. 2) să cunoască ordinea fazelor clinice şi de laborator. Determinarea relaŃiilor intermaxilare . Stomatopatii protetice la edentatul total. Tratamentul edentaŃiei totale (noŃiuni generale). Alegerea şi montarea dinŃilor artificiali Controlul machetelor. ParticularităŃi ale protezării edentaŃiei unimaxilare 212 . 12.

.... 7.... Didactică şi Pedagogica........ EpistatuTehnici curente în protetica dentară........ Ed..... 5.................. Amprentare preliminară... NaŃional... RecondiŃionarea protezelor totale.... Ed.. Hutu... V.... V... Cerma. Instruirea pacientului purtator de proteze totale.........20% Examen practic ...... 10. 3) Mihaela Păuna.... Constantinescu...... Ed..scris ............ Amprentare funcŃională....... Mihaela Păuna..20% 213 ... Hutu.........…………………….... 8...... V....... Bucureşti. EdiŃia a III-a........... Determinarea relaŃiilor intermaxilare.........30% . D....Fiecare student va rezolva un edentat total bimaxilar sau 2 edentaŃi total unimaxilar şi va asista la rezolvarea celorlalŃi pacienŃi ai grupei de studenŃi .. Tratamentul edentaŃiei totale unimaxilare V.... VI............ Proba machetelor....IV............. M.......V........30% Examen teoretic .... Elena Preoteasa........ M. Aspecte clinice-tratament.. V. Bodnar............... Constantinescu EdentaŃia totală.... BIBLIOGRAFIE: 1) Em. Ana-Maria łâncu... 6........ M...... Bodnar.. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE 1... Hutu.......... Bucureşti..... 3.... Aplicarea protezei finite........... Didactică şi Pedagogică..... Mihaela Păuna... Bucureşti 1998............. 1999 – Capitolul I.... EVALUARE: ........ V. 2.... Ana Maria łâncu ... Ed. Bucureşti 2000....... Bodnar... Examinarea pacientului.. 2002. 4) Em................2 lucrări de control .. Atitudini practice în protezarea edentaŃiei totale.... 2) Em..EdentaŃia totală..... 9....... 4. Tratament postinserarea protezei.... Constantinescu... Mihaela Păuna..........

în edentaŃia parŃială tratată prin proteze scheletate.şi proprotetic în edentaŃia parŃială. II. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃii de clasa a III-a şi a IV-a Mijloace de menŃinere. Examenul clinic al edentatului parŃial . OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1) să stabilească un diagnostic precis al edentaŃiei precum şi cauzele acesteia. 5. 6. sprijin şi stabilizare a protezelor parŃiale scheletete Amprenta în edentaŃia parŃială.şi proprotetice în edentaŃia parŃială.I.etapa preliminară DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială întinsă . 2. 4.etiologie.M.tratament Biodinamica protezelor parŃiale scheletate. CONTINUTUL CURSURILOR: 1. Proba machetei şi a scheletului metalic al protezei parŃiale scheletate Aplicarea protezei parŃiale scheletate în cavitatea bucală 214 . 13. Determinarea şi înregistrarea R. SCOPUL CURSULUI: 1) Cunoaşterea problematicii edentaŃiei parŃiale tratate cu proteze mobile acrilice şi scheletate. simptomatologie. DisfuncŃia ocluzală în edentaŃia parŃială . 10. 8. Tratamentul pre. 14. 9. Conceperea protezelor parŃiale scheletete în edentaŃia de clasa I şi a II-a.etapa secundară. 12. 3) să precizeze cel mai indicat tratament protetic cu proteze partiale mobile. III. indicaŃiile protezei parŃiale mobile acrilice şi scheletate. 3. 11. Cauzele şi complicaŃiile edentaŃiei parŃiale netratate.ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Un semestru Curs: 48 ore Lucrări practice: 128 ore I. examinare şi diagnostic. 2) să stabilească cele mai corecte tratamente pre. Examenul clinic al edentatului parŃial . 7.

4. BIBLIOGRAFIE: 1) A. 3) Em. Ed. Ana-Maria łâncu. M. Didactică şi Pedagogică. Proba machetei protezei parŃiale acrilice Aplicarea protezei parŃiale acrilice în cavitatea bucală IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale acrilice. Bodnar. Ed. Didactică şi Pedagogică. Readaptarea protezelor parŃiale şi reparaŃii Protezarea imediată IV. EpistatuTehnici curente în protetica dentară.şi proprotetice în edentaŃia parŃială. 3. 4. loniŃă. 24. Bucureşti.15. 19. lonescu . 2003. D. 16. 21 22."Tratamentul edentaŃiei parŃiale cu proteze mobile".V. Examinarea pacientului. A. Stagiu demonstrativ de proteza scheletată. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 23. Petre . 18. 2) Mihaela Păuna – Atitudini practice în protezarea edentaŃiei parŃiale. 5. 4) S. Realizarea de tratamente pre. 1996. V. I Protezarea prin proteză parŃială acrilică.Vol. 215 . Cerma. Bucureşti. ŞedinŃa de reexaminare a pacientului 17. 2. Bucureşti. Constantinescu. Hutu. Ed. Mihaela Păuna. Elementele componente ale protezei parŃiale acrilice Biodinamica protezelor parŃiale acrilice Determinarea şi înregistrarea R.I. V. Ed."Ocluzia dentară". în edentaŃia parŃială tratată prin proteze acrilice 20. 1999 – Capitolele II şi III. NaŃional. Bucurşti. CONłINUTUL STAGIULUI CLINIC: 1. 1999 . Conceperea unui plan de tratament cu proteză parŃială acrilică şi scheletată Realizarea unei proteze parŃiale acrilice Reabilitarea ocluzală în edentaŃia parŃială. Echilibrarea ocluzală a protezelor parŃiale scheletate IndicaŃii pentru purtătorii de proteze parŃiale scheletate.M.

Examen teoretic .2 lucrări de control …………………………………………20% . să asiguare formarea unei viziuni globale şi realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional.Stagiul clinic …………………………………………30% . opereze cu tehnicile de evaluare. transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate. opereze cu principii. să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative. docimologie. mijloace si procedee pedagogice. pragramele. manualele etc. apreciere. studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului psihopedagogic. SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei. ore de curs: 16 ore/ 16 ore lucrări practice I. măsurare.scris ………………………………………20% PSIHOLOGIE MEDICALĂ ANUL II PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PSIHOPEDAGOGIE Nr. tehnicilor şi mijloacelor de instruire şi formare. orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare a randamentului cursanŃilor. OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ. 216 . criterii.Examen practic …………………………………………30% . fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor.VI. cunoască mecanismele şi formele procesului de dezvoltare psihică şi de învăŃare. metode.. EVALUARE: . II. adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. însuşirea conŃinutului conceptelor de psihologie şi pedagogie folosite în desfăşurarea activităŃii de instruire şi formare.

SCOPUL CURSULUI 1). 6. Sa recunoasca principalele elemente semiologice psihiatrice si semnificatia lor clinica. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. 7. II. 8. Sa recunoasca principalele entitati clinice. 12. 4). contraindicatii.III. 3). 10. Psihopedagogia: Dezvoltarea psihică: Procese psihice implicate în procesul de învăŃare: Comunicarea didactică: EducaŃia şi formele ei: Proiectarea activităŃii instructiv-educative: ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: Principiile didactice: Metode şi tehnici ale instruirii: RelaŃiile sociale în procesul de instruire şi formare: Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ Succesul şcolar: Insuccesul şcolar: Personalitatea educatorului: PSIHIATRIE ANUL IV ore de curs: 32 ore / lucrari practice: 16 I. 4. 13. CONTINUTUL CURSULUI PSIHIATRIA: definitie. 4). Insusirea unor notiuni de semiologie psihiatrica in vederea recunoasterii si abordarii adecvate a pacientului cu probleme psihiatrice. 2). Recunoasterea principalelor entitati clinice. 217 . Cunoasterea principalelor tratamente psihotrope. Insusirea unor notiuni legate de abordarea pacientului cu probleme psihiatrice. Sa diferentieze tulburarile psihice apartinand sferei nevrotice de cele psihotice. 11. Sa selecteze cazurile pentru care sunt necesare consulturi de specialitate. 2). 6). 5. OBIECTIVELE CURSULUI Se propune ca la terminarea cursului studentii sa fie capabili: 1). 5). 14. sfera si continut. etc. 9. Sa cunoasca eventualele interactiuni intre medicatia psihotropa si medicatia din sfera stomatologica. 3). III. 2. Sa recunoasca principalele tratamente psihotrope: indicatii. 3.

metasimulatia. Tulburarile atentiei: hipoprosexie. Semiologia perceptiei. tulburari ale asociatiei si coerentei ideative. obsesiva. rafinament vestimentar. cisvestitism. halucinatiile fiziologice. Dialalii. Tulburari calitative ale perceptiei: iluziile fiziologice si patologice. fuga de idei. prelevanta. tulburarile psihopatologice ale perceptiei. Tulburari ale rememorarii trecutului: pseudoreminiscente. Tulburarile de gestica: ticurile. Privirea. flux. verbigeratie. tulburari calitative (paramimii): mimica de imprumut. Tulburari ale sintezei mnezice imediate: falsa identificare. simulatia. instante de aparitie ATENTIA: definitie. jargonomimia. bizarerii 218 . anecforia. Tulburari cantitative: cresterea si scaderea pragului senzorial. Agnoziile. iluzia de nonrecunoastere. Pantomimica: manierisme. disimulatia. incetinirea ritm. instrainarea amintirilor. clasificari. deliranta: caracteristici. tulburarile ritmului si fluxului ideativ: accelerarea. salata de cuvinte. tipuri (expansive. baraj. sinteza. operatiunile gandirii: analiza. blocaj verbal. instante de aparitie. psitacism. incoerenta. neomimia. verbigeratie. schizofazie IMAGINATIA: definitie. tulburarile memoriei. hiperprosexie. Disfazii. ecolalie. psitacism. Dislogii. stereotipii. agramatism. onomatomanie. Tulburari predominant de continut: ideea dominanta. Instante de aparitie. psitacismul mimic. abstractizarea.Tulburari ale coerentei verbale: incoerenta. Mitomania. Halucinatii: caracteristici. tulburari cantitative ale imaginatiei. instante de aparitie LIMBAJUL: definitie.Hipermnezia. MEMORIA: definitie. Tulburari particulare ale imaginatiei. ecomimia. criptomnezia. travestism. jargonofazie. Tulburarile gandirii: tulburari predominant formale ale gandirii. exacerbarea. Paramnezii. neologisme. suprasimulatia. palilalie. tahipsihia. ecmnezia GANDIREA: definitie. tardiva. bradipsihie. halucinozele. Hipomnezia de fixare. electiva. confabulatii. aprosexie.PERCEPTIA: senzatii si perceptii. TULBURARILE COMUNICARII NONVERBALE: tinuta vestimentara: dezordonata. amimie. functiile memoriei. Tipuri atentie. Tulburari de continut: paralogisme. Amnezia lacunara. expresia mimica: tulburari cantitative: hipertermie. mixte). mentism. viziunea panoramica retrospectiva. Cenestopatiile. excentrica. depresive. Tulburari de intensitate si tonalitate. paramnezia de reduplicare Pick. hipomimie. de evocare. glosolalie. instante de aparitie. salata de cuvinte. comparatia.

Atimia. Tulburari afective bipolare: episod actual depresiv major cu simptome psihotice/fara simptome psihotice. tulburare de personalitate emotional-instabila (borderline). Tulburari de conversie si disociere. ambivalenta afectiva SCHIZOFRENIA: diagnostic. Catalepsia. afectivitate. Starea de sevraj necomplicata/complicata cu delirium. Tulburarile de dispozitie: dispozitia expansiva – caracteristici. Tulburare de personalitate paranoida. Tulburarile anxios fobice: agorafobii. Sindrom amnestic.PSIHOPATOLOGIA CONDUITEI MOTORII: agitatia psihomotorie: instante de aparitie. Debutul. stare de sevraj. personalitate premorbida. etiologie. instante de aparitie. maniacal. Tratament. Tratament TULBURARI DE PERSONALITATE: definitie. Diminuarea activitatii motorii. TULBURARI NEVROTICE: tulburari anxioase: anxietate generalizata. constiinta de sine. Clinica schizofreniei: tulburari de perceptie. Tratament TULBURARI AFECTIVE: definitie. Tulburari mentale datorate utilizarii opioizilor. tulburarea de panica. Schizofrenia afectiva. sindrom de dependenta. ale comportamentului psihomotor. de gandire. tutunului: intoxicatia acuta. Dispozitia. Intoxicatia patologica. mixt. Anestezia psihica dureroasa. dezorganizat. negativism) AFECTIVITATEA: definitie. tulburare obsesiv-compulsiva. vointa. Episodul depresiv major. disociala. cu convulsii. Tulburari persistente ale depozitiei: ciclotimia. Tulburarea depresiva recurenta. Tulburarile dinamicii dispozitionale: labilitatea emotiei. anxioasa. Utilizarea nociva. dispozitia depresiva – caracteristici. cocainei. instante de aparitie. nediferentiat. starea de mânie). mania cu simptome psihotice. Tulburari somatoforme. incontinenta afectiva. Afectele (starea de furie. Catatonia: caracteristici clinice (stereotipii. Tipuri de schizofrenie: catatonic. cauze. Anxietatea. anancasta. rezidual. utilizarea nociva. Stadiul de dependenta. distimia TOXICOMANIILE: tulburari datorate utilizarii alcoolului: intoxicatia acuta necomplicata/complicata cu delirium. Paratimiile: inversiunea afectiva. Episodul maniacal: hipomania fara simptome psihotice. hipomaniacal. Disforia. sugestibilitate. paranoid. histrionica. Starile afective. Stuporul: instante de aparitie. Dementa. canabinoizilor. Clinica si tratament DEMENTE EVALUARE 219 . fobii sociale. schizoida. dependenta.

pragramele.PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CURSUL DE PEDAGOGIE Anul III Nr. tipuri.stadiile dezvoltării psihice. docimologie. metode.definire.educaŃia permanentă (conŃinut şi semnificaŃii) 18. ore de curs: 32 ore/ 16 ore lucrări practice SCOPUL CURSULUI: să prezinte o imagine relevantă asupra problematicii educaŃiei şi pedagogiei. Pedagogia-ştiinŃă a educaŃiei: . .canale ale comunicării. criterii. 17. însuşirea aparatului conceptual pedagogic folosit în efectuarea activităŃii de formare şi instruire.etapele proiectării didactice 18.comunicare şi informaŃie. Comunicarea didactică: . EducaŃia şi formele ei: .principalele caracteristici ale dezvoltării psihice 17. analizeze documentele didactice: planul de învăŃământ. . .procesul instructiv-educativ. .factorii dezvoltării psihice. . . ÎnvăŃarea: . adopte o conduită adecvată faŃă de cursanŃi şi de perfecŃionare proprie continuă. să asiguare formarea unei viziuni globale si realiste privind modul în care trebuie conceput şi realizat procesul educaŃional. apreciere.discursul didactic 220 . să asigure înŃelegerea adecvată a problemelor complexe privind fenomenul adaptării şi eficienŃei intructiv-educative. transpună în mod didactic subiecte din literatura de specialitate. . .. OBIECTIVELE OPERAłIONALE ALE CURSULUI: După ce vor termina acest curs.sarcini si obiective 16.forme. CONłINUTUL CURSURILOR: 15. manualele etc. .definire. opereze cu tehnicile de evaluare. mijloace si procedee pedagogice. măsurare. Proiectarea activităŃii instructiv-educative: . fundamentarea ştiinŃifică şi familiarizarea studenŃilor cu aspectele aplicative ale metodelor. . tehnicilor şi mijloacelor de instruire.definire. Dezvoltarea psihică: . . opereze cu principii.forme ale educaŃiei. studenŃii vor fi capabili să: cunoască terminologia specifică domeniului pedagogic.factorii învăŃării. orientarea în alegerea celor mai adecvate strategii şi forme de evaluare şi notare.definire.

. .planul. 21. Metode şi tehnici ale instruirii: . .definire.caracteristicile principiilor didactice .sistemul metodelor de învăŃământ. 25. 24.sursele conŃinutului. .perspectiva interdisciplinară şi organizarea modulară 20. .forme ale inadaptării. . 26.factorii insuccesului şcolar.factorii succesului şcolar.prevenirea eşecului şcolar. . . . manualul. Succesul şcolar: .conceptul de principiu didactic.mijloace de învăŃământ. Insuccesul şcolar: . .testul docimologic . procedeu). metodă.profilaxia comportamentului deviant. .semnificaŃia pedagogică a interrelaŃiilor 23.19.strategie şi stiluri 22. Rolul şi personalitatea educatorului: . .sistemul principiilor.educatorul-conducător al procesului.definire.funcŃiile evaluării.personalitatea şi competenŃa educatorului 221 . RelaŃiile educator-educat: . programa. ConŃinutul procesului instruictiv-educativ: .tipuri de realaŃii. . Evaluarea randamentului în procesul de învăŃământ . Devieri comportamentale şi combaterea lor: . Principiile didactice: . . 27.concepte (metodologie. . .strategii de evaluare.

4. Metode radio-imagistice: Imagistica cu raze: RadiaŃia elecromagnetică. AplicaŃii. Cunoaşterea aspectului radiologic al principalelor entităŃi patologice. Tubul de raze X. Metode radioimagistice care folosesc raze X. Imagistica cu izotopi radioactivi. a principiilor generale al formării imaginii radiologice. Producerea ultrasunetului. SCOPUL CURSULUI: 1.R AD I OL OG I E D EN T AR Ă ( R AD I OL OG I E G E N E R AL Ă ) ANUL IV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI Semestrul I. 16 ore de curs 16 ore de lucrări practice I. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Legile formării imaginii radiologice. 2. Cunoaşterea aparaturii imagistice. ProprietăŃi. Semiologie. Ultrasonografia: Principii. Imagistica prin RezonanŃă Magnetică (noŃiuni generale). 3. Aparatura. Asimilarea de către studenŃi a principiilor generale de fizică a radiaŃiilor. SubstanŃa de contrast în radioimagistică. 222 . II. Producerea razelor X. Asimilarea de. 5. către studenŃi a achiziŃiilor tehnice recente în radioimagistică. Cunoaşterea unor elemente de semiologie radiologică generală. ProprietăŃile razelor X.

Pneumopatii inflamatorii (acute/cronice). Radioimagistica esofagului. Aspectul radiologic normal. Modificări elementare. Radioimagistica stomacului. Sarcoidoze. Boli inflamatorii. Radio-imagistica sistemului osteoarticular. Colagenoze. AfecŃiuni pleurale. Displazii. Cancerul bronhpulmonar. Scleroze pulmonare. 5. Plămânul cardiac. Semiologie radiologică generală: 3. distrofii. Radio-imagistica tubului digestiv. 4. Patologie pulmonară: Patologie bronşică. 6. Tumori benigne/maligne. Metode şi tehnici de examinare. Patologie osteoarticulară: Traumatisme. 7. Radiologia sistemului osteo-articular. 223 . Necroze aseptice. Radiologia sistemului digestiv. Semiologie radiologică. Metode radiomagistice. Semiologie radiologică osoasă. Radio-imagistica pulmonului şi mediastinului. Sindroame radiologice pulmonare. Chistul hidatic pulmonar. Radiologia toracelui.2. Criterii de clasificare a proceselor patologice. Radiologia sistemului urinar. Pneumoconioze.

..10% ..................... G..........1980....... 30% .. Individualizarea metodelor şi tehnicilor de tratament oro-dentar la cazul clinic integrat în mediul socio-cultural. ÎnŃelegerea importanŃei conceptului de sistem stomatognat şi.... Radiologie medicală – Prof............................ Radioimagistica colonului.... Bucureşti.Examen practic:.....50% REABILITARE ORALĂ ANUL VI PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI curs 64 ore lucrări practice 128 ore I....... 2... Radiodiagnosticul aparatului urinar.... 3.. BÎRZU – Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti... CHIŞLEAG... BIBLIOGRAFIE: 1.......10% ..Radioimagistica duodenului.............. a importanŃei tratamentului oro-dentar integral....... a aspectului normal şi patologic........... .......................Examen teoretic în timpul sesiunii de examene:...........Lucrare de control:.... Asamblarea cunoştiinŃelor biologice... Prezentări pe film a noŃiunilor de tehnică radiologică........ Radioimagistica în urgenŃe medico-chirurgicale abdominale..... Prezentare de aparatură imagistică.....Interpretarea de către fiecare student a 2 filme radiologice.. III.......... EVALUARE: ......... medicale şi oro-dentare pentru evaluarea sistremului stomatognat în vederea refacerii şi menŃinerii stării de sănătate prin armonia părŃilor componente......... Bucureşti. în consecinŃă..Dr.. .......... 2.... Radiologie medicală – I.......... Radioimagistica intestinului.... 1963 3.... SCOPUL CURSULUI: 1. 2....................... 8.... Radiologie medicală – Gh.. IV..1986 V................ CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1..... SCHMITZER – Editura Didactică şi Pedagogică... 224 ....

Efectele distrucŃiilor coronare. Să realizeze managementul tratamentului integral în raport cu patologia dominantă. Pledoarie pentru îngrijirea oro-dentară integrală. Să integreze patologia oro-maxilo-facială în patologia generală a pacientului. ergonomice şi economice. Teoria generală a sistemelor. ConsimŃământul informat. Piramida nevoilor umane a lui Masslow.AderenŃa pacientului la tratamentul integral. psihologice. 225 . Să formuleze diagnosticul de sinteză specific cazului clinic. Epidemiologia leziunilor carioase la tineri. SecvenŃele tratamentului protetic. Axiomele comunicării. cultura şi condiŃiile socio-economice ale pacientului. Caracteristicile sistemelor biologice. Cauzele insuficientei comunicări între medic şi pacient. Abordarea sistemică a aparatului dento-maxilar. medicale. Să prevadă evoluŃia individuală pentru a asigura prin dispensarizare menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat. 2. sociale. Reabilitarea orală a pacientului tânăr cu carioactivitate crescută. instrucŃia. CONłINUTUL CURSURILOR: 1. Argumente biologice. Obiectivele reabilitării orale 2. Caracteristicile psihosociale ale pacientului tânăr. importante în stabilirea relaŃiei de cooperare pentru tratamentul orodentar integral. III. Componentele diagnosticului oro-dental complet. Algoritmul examinarii pacientului. 4. 6. Să obŃină consimŃământul informat al pacientului pentru realizarea tratamentului integral. resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi resturarea tuturor dinŃilor maxilari şi mandibulari 4. Reabilitarea orală în asistenŃa planificată. 7. Nevoia de îngrijiri oro-dentare. Etapizarea tratamentului protetic în raport cu particularităŃile cazului clinic: restaurarea numai a premolarilor şi molarilor mandibulari. 3. Să identifice şi să înregistreze totalitatea factorilor dismorfic-disfuncŃionali ai sistemului stomatognat în cadrul activităŃii curente. vârsta. manageriale. Să conceapă planuri de tratament complex pentru situaŃiile clinice comune. 3. OBIECTIVELE CURSULUI: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii să fie capabili: 1. Sistemul stomatognat. Colaborarea cu pacientul pentru stabilirea programului de îngrijire oro-dentară integrală. Determinarea nevoilor resimŃite sau a dorinŃei de tratament a pacientului. Conceptul de tratament oro-dentar integral. 5. resturarea numai a premolarilor şi molarilor maxilari. Etapele generale ale planului de tratament.II.

eroziune. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu uzura intensă a arcadelor. Resturarea dinŃilor laterali. înghesuirilor dentare 8. Proiectarea pe modele a resturărilor. Reabilitarea orală a pacienŃilor adulŃi cu anomalii dento-maxilare. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu disfuncŃii ocluzale. Locul şi rolul tratamentului disfuncŃiei ocluzale în cadrul tratamentului integral. Obiectivele sănătăŃii parodontale. Alegerea materialelor de restaurare. protezarea conjunctă.abraziune. ImportanŃa examenelor clinic şi paraclinice în managementul tratamentului disfuncŃiilor ocluzale 6. fractură: prevalenŃă. clinică. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor din zona frontală.Reabilitarea orală a pacienŃilor cu parodontopatii marginale cronice. Rolul şi exigenŃele protezărilor provizorii. ParticularităŃile prevenirii. Dispensarizarea pacienŃilor cu tratamente pentru uzură intensă a arcadelor dentare 226 . tratament. Dispensarizarea pacienŃilor vârstnici 10. abfracŃie. ortodontice şi protetice la pacienŃii parodontopaŃi. Reabilitare orală în prezenŃa: ocluziei adânci acoperite. Dimensiunea culturală a zâmbetului. ValenŃele şi limitele tratamentului ortodontic la adulŃi.Criterii de alegere a metodelor de refacere a morfologiei funcŃionale a dinŃilor cu leziuni întinse în suprafaŃă şi profunzime. atriŃie. Leziuni necarioase ale dinŃilor. Impactul psiho-social al dismorfiilor dinŃilor frontali. ModalităŃi de terapie a edentaŃiilor terminale: neprotezarea. tratament. protezarea adjunctă. Resturarea dinŃilor frontali. ocluziei cap la cap. Obiectivele planului de tratament. clinică. etiologie. ocluziei deschise. ParticularităŃile nutriŃiei la pacienŃii vârstnici. CorelaŃii dintre morfologia dinŃilor şi elementele de agregare a punŃilor frontale. Caracteristicile psiho-sociale ale pacientului vârstnic importante în stabilirea relaŃiei de colaborare pentru un tratament oro-dentar integral. Etapele tratamentului parodontal. Testarea pe resturări provizorii. ParticularităŃile tratamentelor odontale. clasificare. diagnosticului şi tratamentului afecŃiunilor oro-dentare la vârstnici. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii terminale. Efectele medicaŃiei pentru afecŃiuni genrale la nivelul cavităŃii orale. Manifestări generale şi la nivelul cavităŃii orale a proceselor de îmbătrânire. chirurgicale. RelaŃiile dintre ghidajul anterior şi cel condilian în uzura dentară. IndicaŃiile şi limitele protezării adjuncte acrilice. Dimensiunea verticală de ocluzie. Managementul pacientului vârstnic. ModalităŃi de protezare a edentaŃiilor reduse. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor parodontopaŃi 7. ocluziei inverse. Bruxismul în etiopatogenia uzurii intense a arcadelor dentare: prevalenŃă. etiologie. SecvenŃele diagnosticului parodontal. Principii în protezarea compozită a edentaŃiilor terminale 9. ParticularităŃile dispensarizării pacienŃilor adulŃi 5. Restaurarea arcadelor dentare cu uzură intensă. ocluziei adânci în acoperiş.

Dispensarizarea pacienŃilor edentaŃi subtotal şi /sau total protezaŃi 12. Terapia de integrare în sistemul stomatognat şi de asimilare psihică a protezelor adjuncte totale. 2. Modificări oro-faciale în edentaŃia subtotală şi totală. ImportanŃa şi limitele păstrării ultimilor dinŃi pe arcadă. V. Managementul activităŃilor integrate. Protezarea imediată. 9. Prezentarea de caz pentru obŃinerea consimŃământului informat al pacientului. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu handicap psihic. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu nevoi speciale. Efectuarea tratamentului complex la pacienŃii prezentaŃi.11. Examinarea pacientului. 5. Prezentarea de caz didactică. Etapele tratamentului complex. 3. 15. Studiul modelelor. 227 . Epidemiologia edentaŃiilor subtotale şi totale. Prezentarea de caz ca probă clinică de concurs. Rolul protezelor adjuncte în refacerea echilibrului sistemului stomatognat. Protezarea provizorie – valenŃe biologice şi funcŃionale. grupate în aceiaşi şedinŃă. Amprente pentru modele de studiu. ParticularităŃile reabilitărilor orale la pacienŃii cu handicap motor. 7. 6. 12. 4. 8. Aplicarea principiilor ergonomice pentru eficientizarea tratamentelor oro-dentare integrale. 17. 14. Efectuarea de tratamente multiple.NoŃiuni generale despre pacienŃii cu nevoi speciale. Igienizarea şi tratamentul cariilor simple la prima solicitare ca mijloc de motivare a pacientului pentru tratament complex. înregistrarea datelor clinice. Asigurarea rezistenŃie substructurilor dentare. Solidarizare şi contenŃie. Reabilitarea orală a pacienŃilor cu edentaŃii subtotale şi totale. Supraprotezarea. 16. 11. indicaŃii pentru examene complementare. Motivarea pacientului pentru menŃinerea stării de sănătate a sistemului stomatognat prin autodispensarizare. 10. Stabilirea diagnosticului de sinteză. ParticularităŃile reabilitării orale la pacienŃii cu afecŃiuni generale grave. CONłINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE: 1. 13. Prezentarea de caz ca informare ştiinŃifică.

Mosby Co. Scopul cursului de sănătate orală 1.. Philadelphia W. All.: . Geormăneanu M. ŞuŃeanu Şt..: . Mosby Co.F.. 1995 5... .V. Lucrări de control D. Examen teoretic 10% 10% 10% 20% 50% SĂNĂTATE ORALĂ ANUL VI 32 ore de curs 48 ore de lucrări practice I. Oltean D. EVALUARE: A. Newman G.” C.: . Examen practic E. and Treatment of Occlusal Problems. Tratamente integrale C.” Ed. Bucureşti 1996 3. 1989 2.Reabilitarea orală complexă. Prişcu A.: . Tratamente integrale 30 pacienŃi 10 pacienŃi 10 pacienŃi VI. Iaşi 2002 4.Metodologia probei clinice de concurs. 1996 VII. Saunder Co. Diagnostic. Prezentări de cazuri clinice 3. Burlui V.” C. BIBLIOGRAFIE: 1. Morăraşu Cătălina. Dawson EP: ..V.” Ed. Cunoaşterea tehnicilor de comunicare şi educaŃie pentru sănătate orală 3.M. Carranza A. Cunoaşterea etapelor de realizare a unui proiect de cercetare în sănătatea orală 228 .V. Rosenstiel S. Appoloni.Clinical Periodontology” Ed.B... Prezentări de cazuri clinice B. Cunoaşterea şi înŃelegerea mesajului sanogen şi a metodelor de schimbare a vechilor comportamente şi atitudini 2.Evaluation. Tratamente la primă solicitare 2. BAREMUL ACTIVITĂłILOR PRACTICE: 1.Contemporary Fixed Prosthodontics.

concepere. 6. EducaŃia pentru sănătate 13. implementarea proiectului în şcoli la elevii de cls I şi a VI-a-6 h 7. 7. SIC. Să cunoască teoriile comunicării şi să le aplice în comunităŃi. Cariograma).proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi prezentarea fişei O. Să cunoască şi să aplice modelele pentru schimbarea atitudinilor şi comportamentelor în sănătatea orală. Interviul. Să poată aplica metodele educaŃionale interpersonale în comunităŃi mici.6h 4. Chestionarul DAS şi chestionarul de evaluare a calităŃii vieŃii (ODIP) .calitatea vieŃii 10. parte integrantă a sănătăŃii generale: introducere DefiniŃiile şi dimensiunile sănătăŃii.M. 4.6 h 6. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. a bolii parodontale şi cancerului oral. ConŃinutul lucrărilor practice: 1. scrierea proiectului şi redactarea raportului ştiinŃific – 6 h 8.M.II.S: teoretic.S: teoretic şi aplicatie practică – 6h 2. 4. Metodologia cercetarii ştiinŃifice în sănătatea orală 11. analiza statistică. Intensitatea şi gravitatea cariei).S. 5. TendinŃe evolutive în sănătatea orală: Epidemiologia cariei dentare. Prelucrarea statistică a indicilor de evaluare a stării de sănătate orală (DMFS/DMFT. 3. SusŃinerea examenului practic. ConŃinutul cursurilor Sănătatea orală. 3. obiectivele O. Să cunoască şi să interpreteze literatura de medicală cu tematica sănătate orală. Scale de apreciere a asocierii sănătate orală.6h 3. Promovarea sănătăŃii orale 12. Sociologia medicală 9. Structura unui program Exemple de programe comunitare de sănătate oralăAnchete epidemiologice. Evaluarea stării de sănătate orală a adultului– instrument fişa O.M. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată.M.. IncidenŃa. Evaluarea necesităŃilor de tratament 8. privind sănătatea orală Programe de sănătate orală.6 ore 5. Indici folosiŃi în epidemiologia orală (PrevalenŃa. Căi de transmitere a mesajului sanogen în sănătatea orală 1. Obiectivele cursului: Se propune ca la terminarea cursului studenŃii: 1. 5. IV.6 h 229 . 2.M. III. chestionar DAS şi OHIP) .S. criterii de selecŃie a metodei. 2. Evaluarea starii de sănătate orală a copilului (de 6 şi 12 ani) .. Indice Dean. Să cunoască metodele conceptuale ale nevoilor umane de igienă orală. realizarea echipei. Instrumente sociologice: Chestionarul.S. Elaborarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată. stabilirea obiectelor de studiu (fişa O. fişa O.

. Morbiditatea oro-dentară..1998.. Oxford........ Wright..... Ed Butterworth-Heinemann.. Dumitrache A... Moraru R. Ştiinte comportamentale.......... studiile experimentale şi operaŃionale 5. Scop şi obiective.......V....... Evaluarea nevoilor de asistenŃă stomatologică a populaŃiei................ Ed... Ed.. Introducere în Sănătatea Publică Oro-dentară: TradiŃie şi actualitate......... ConŃinut.75% PrezenŃă la cursuri şi lucrările practice.. Integrating strategies for improving oral health and general health.. A. Editura Polirom. 2002...5% SĂN ĂTATE PUBLIC Ă ANU L V Curs Titlul temei 1. Sheiham.. 28-29 6. Zanc. Cerma...... note de curs. Bucureşti....... Dănilă I.... 7.. 1998) 5. A. R. Stomatologie comunitară..... 2000 Hanganu. 2.. Cerma. Sănătatea oro-dentară a populaŃiei: Caracteristici generale.. Iaşi.... studiile analitice (de cohortă.. 3....... C. Metodologia specifică a sanatatii publice...... Dumitrache........ October.. Community Oral Health. World Health.... 3.... caz-control)...... VI..... 2nd edition (January 15. 2005 www.. Bibliografie: Lupu I...... Comunicare şi educaŃie în sănătatea orală...S...... G...... 2000 Cynthia Pine.... I.. Definire...20% Examen teoretic........ Evaluare: Examen practic: prezentarea şi evaluarea unui proiect de sănătate orală pentru o comunitate dată şi a fişei O.... L.. Studiile descriptive.... R. 2) 16 o re cu rs/ 1 6 o re lu cră r i p ract ice 230 .. Croucher..... Dumitraşcu. Sociologie medicală. The Social Context of Dental Care (Paperback). Screening-ul şi studiile de prevalenŃă în Sănătatea Publică Oro-dentară (1........M..who... Ed Tehnica – info. 2002 Achieving Oral Health........ 4.... Kent........ 2.. Metodologia SănătăŃii Publice oro-dentare: Tipuri de studii utilizate în Sănătatea Publică oro-dentară 4.. Moraru. Bucureşti..org 1.... Chişinău...

Organizarea unei anchete de morbiditate pentru stabilirea necesarului de asistenŃă stomatologică a populaŃiei (1. Promovarea sănătăŃii oro-dentare: Stilul de viaŃă sanogen. Îngrijirile primare de sănătate oro-dentară Problematica medico-socială stomatologică a populaŃiei vârstnice. Organizarea unei lecŃii de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară prin metoda problematizării (1. Sondajul 6. Dezvoltarea Sistemului de Sanatate Publica din Romania 13. Programele Uniunii Europene in domeniul Sanatatii Publice Lucrări practice 1. 2) 7. Elemente de geronto-stomatologie medico-socială 9. 4. Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Chestionarul Metodologia studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1): Interviul Organizarea lecŃiei de EducaŃie pentru Sănătate oro-dentară în şcoală. 2) 231 . scop şi obiective. Comunicarea în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară 11. Locul şi rolul acesteia în cadrul SănătăŃii Publice Oro-dentare 10. Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (1) Calculul şi interpretarea indicatorilor de morbiditate oro-dentară (2) Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (1) Studiile de prevalenŃă şi intervenŃionale 5. 8. 8. controlul şi evaluarea programelor de promovarea a sănătăŃii (1. 7. 3. EducaŃia pentru Sănătate în prevenirea şi combaterea bolilor orodentare: Definire. Organizarea programelor de EducaŃie pentru Sănătate în colectivităŃile de copii 9. LegislaŃia sanitară care reglementează organizarea. Participarea comunitară în Promovarea SănătăŃii oro-dentare a populaŃiei. Organizarea studiilor de Sănătate Publică oro-dentară (2) Studiile de cohortă şi caz-control. (1. Managementul programelor de sănătate. 2) 12. 2) 2. ConŃinut.6. Elemente de demografie utilizate in Sanatatea Publica.

Abordarea psihodinamica a personalitatii. Folosirea capacităŃii de comunicare afectivă. Personalitatea. Sa aplice cunostintele despre empatie in relatia cu pacientul. III. Tipuri umane si trasaturi de personalitate 232 . Sa cunoasca si sa aplice principiile comunicarii in relatia medic-pacient. Etapele de dezvoltare umana 3. 2 12. Introducere in stiintele comportamentale. Invatarea comportamentului sanogen 4. Metodologia evaluării nivelului de cultură sanitară a populaŃiei. Scopul cursului: cunoasterea impactului pe care il are comportamenul uman asupra sanatatii sa dezvolte cunostintele despre aspectele sociale ale practicii dentare sa dezvolte capacitatea de comunicare cu colegii/pacientii si sa ofere o mai buna intelegere a interactiunilor dintre medic si pacient. Calculul şi interpretarea indicatorilor utilizaŃi pentru evaluarea eficienŃei activităŃii de educaŃie pentru sănătate oro-dentară 1. II. Sa recunoasca si sa foloseasca diferite tipuri de motivare a pacientului. Comportamenul uman. Teoriile invatarii. Motivatia. Sa identifice cauzele si sa recunoasca anxietatea din cursul tratamentului dentar. Obiectivele cursului: Se propune ca la finele cursului studentii sa fie capabili : Sa cunoasca diferitele tipuri de personalitatati si modelele de schimbare ale comportamentului. 2 ŞTIINłE COMPORTAM EN TALE ANUL I 16 ore curs / 16 ore lucrari practice – semestru I.10. Tratarea unor dinamici de grup imprevizibile în activitatea de EducaŃie pentru sănătate oro-dentară. Diagnosticul educativ-sanitar. Continutul cursurilor 1. Abordarea fenomenologica a personalitatii. Elemente de psihopedagogie utilizate în educaŃia pentru sănătate orodentară: InteracŃiunea educator-elev. Definitie si abordare in cadrul sanatatii orale si stiintelor sociale 2. Practica comunicării în EducaŃia pentru Sănătate oro-dentară (formarea formatorilor) 11. Implicatii in medicina dentara 5. Calculul şi interpretarea indicatorilor demografici 1.

Petru. tipuri de medici si pacienti 8. Ruxandra. Florin. 1983 2. 6. Terapiile cognitive.15% 2. Tratat practic de cunoaştere a omului. Bucuresti. Licorna. Personalitate si comunicare. Iasi. Moraru. Relatia medic-pacient: generalitati. Continutul lucrarilor practice 1. 2000 5. Prezenta la cursuri si seminarii…………………………. Dinu. 1999 8. Linton. Sociologie medicală. Teorie şi aplicatii.10% 233 . Bucuresti. Facultatea de Jurnalistica. 1968 7. Examen scris-verificare ……………75% 3. Editura Algos. 2003 4. Cottraux. repere fundamentale.. Bucuresti. Ralph.definitii. tactici de influenta interpersonala. Cerma. Ioan. clasificare. LP: Limbajul folosit in comunicarea cu pacientul 4. Jean. metode de reducere 12. Bucureşti. Bucureşti. Adina. Ed. Comunicarea verbala 9. Zanc. Elemente de psihologie medicala. Dumitrache. Introducere in teoria comunicarii. ŞtiinŃifică. Ed. Comunicarea cu pacientul . Andrei. Fundamentul cultural al personalităŃii. Ed. LP: Trasaturile de personalitate 3. Lupu. Bucuresti. Medicala. LP: Evaluarea personalitatii 2. Bucuresti.. Polirom. Ioan. Alexandrescu. Empatia in relatia medic-pacient 11. Comunicarea nonverbala 10. Ed. Polirom. 1999 Evaluare 1 Lucrare de verificare a cunostintelor………………. Ed. Ed. LP: Indicii nonverbali ai comunicarii Bibliografie 1 Athanasiu. Universitatii Bucuresti. Mihai.6. Gaston. IRI. Comunicarea. Metode de motivare pacientului 7. Berger. Schimbarea comportamentului fata de sanatate V. Comunicare si educatie in sanatatea orala. 2003 9. Anxietatea in cabinetul dentar: cauze. Dinu. Andrei. Mihai. Ed. Ed. Editia a II-a. 1997 3.

Explorarea de laborator (II) Grupele sanguine în sistemul ABO şi Rh.Anomalii oro-dento-craniofaciale sindromice . ReacŃiile de aglutinare. imunocromatografice EXAMEN FINAL Cursul opŃional “Patologie genetica oro-dento-craniofaciala” • Anul V. screening neonatal și post natal.Proliferările maligne ale celulelor limfoide Leucemiile. . Gamapatiile monoclonale 6. Sindroamele mielodisplazice. Hepatitele autoimune. identificarea si tratamentul anomaliilor care afecteaza regiunea oro-dentocraniofaciala ( se investigheaza cauza. Sindromul de imunodeficienŃă dobândită (HIV-SIDA) 5.Genomul uman și gene implicate în moifogeneza dentara . Factorul reumatoid. ASPECTE TEORETICE ŞI EXPLORARE DE LABORATOR AN V/16 ore de curs 1. semestrul II 1 ora curs sáptamânal — total 16 ore/semestru 2 ore lucrari practice — total 32 ore /semestm TOTAL: 48 ore /an universitar • Scopul cursului şi al lucrarilor practice . Proteinuria Bence-Jones. 4. procesele si efectele acestor anomalii. Boala Basedow.pregatirea complementara a medicului dentist pentu marea diversitate clinicä a anomaliilor orodento-craniofaciale de naturá genetica intälnite în practica medicala. • Continutul cursului . Crioglobulinele . relatia mediu-fenotip 234 . ImunofluorescenŃa indirectă.Explorarea de laborator (I) Electroforeza. Limfoamele maligne.Sindroamele de imunodeficienŃă Deficitele imune congenitale. diagnostic presimptomatic.Bolile autoimune (III) Bolile imune ale cavităŃii bucale. cercetare-diagnostic-managenent).studiul relației ereditate — anomalie oro-dento-craniofaciala prin diagnostic prenatal. Lupusul eritematos sistemic. 2. Determinarea complexelor imune circulante. Anticorpii anti-DNP. 3.dezvoltarea aptitudinilor practice și a interesulul pentru munca de cercetare în laborator. . Reumatismul articular acut. Deficitele imune secundare. a Ac antifosfolipidici şi a Ac antiADN dublu catenar prin Metode imunoenzimatice şi metoda ELISA. 7. Glomerulonefritele. Tiroiditele. ASLO.Bolile autoimmune (II) Sindromul Sjogren.natura.Bolile autoimune (I) Poliartrita reumatoidă.Anomalii oro-dento-craniofaciale non-sindromice . Sclerodermia. • Obiectivul cursului şi al Iucrärilor practice . Anemiile hemolitice autoimune.CURS OPłIONAL ELEMENTE DE IMUNOPATOLOGIE.Relatia genotip-fenotip. ElectrochemiluminiscenŃa.

Heterogenitatea genetica a anomaliilor oro-dento-craniofaciale .Consultul genetic in cazul pacientilor cu dismorfii oro-dento-craniofaciale.Curs introductiv 1. Ed. Humana Press .Covic M. Ed. second edition. . Bucuresti . Tipuri de implante folosite în protezarea mobilă pe implante 3. CD-ROM.5O% .Mutatia genetica în cancerele de cap și gât .4.2.3. Albu D.1. Scripta.(2004) — Genetica Medicala. Criterii de succes pentru supraprotezarea pe implante 2.Supraprotezarea pe implante AN VI/16 ore curs 1.L. Ariane Berdal. (2007) Molecular Genetics of Tooth Agenesis.. University of Helsinki.P.tipuri de supraproteze pe implante 1.2. Academic Dissertation. Iași. . Polirom.Screening-ui populational si utilitatea lui: riscul genetic si statutul de purtator . Erickson R..Emilia Severin.J. Bucureti . Medicala. Frans Vinckier.Explorarile genetice (2) Tehnici de diagnostic prenatal .Supraprotezele mobile pe implante 2. .Elsevier Masson SAS - • Evaluare . Crengua Albu (2004) — Lucrari practice i teste de geneticä umanä. (2004) — Genetica Urnana — Concepte i aplicaii practice.Nieminen P. Sandovici I. Thorny de Ravel. Jean Pierre Fryns. Stefanescu D. . Ed.Analize de laborator efectuate pe celule fetale .Serviciile de genetica clinica • Bibliografie . European Journal of Medical Genetics .1.Tratamentul anornaliilor genetice .Emilia Severin (1998) — Genetica anomaliilor dentomaxilare.Emilia Severin. Crenguta Albu.Chen H.fiecare student va prezenta un referat scris pe baza unei teme prezentate la curs 50%. .Isabelle Bailleul-Forestier. CD-Rom.Jones K.3. Elsevier Saunders . (2006) — Atlas of genetic Diagnosis and Counseling..Diagnosticul prenatal în anomaliile oro-dento-craniofaciale . (2008) — Inborn errors of developmentm Oxford University Press.Profilaxia anomaliilor de origine genetica • Continutul Iucrarilor practice .Examinarea si conceperea planului de tratament 235 .fiecare student va prezenta oral un caz clinic la finalul orelor de l. Prezentare de caz. Aspecte comparative privind alternativa de supraprotezare pe implante/protezare conventionala/supraprotezare pe dinti 1..p. Avantaje şi dezavantaje ale supraprotezării pe implante 2..Epstein C. IndicaŃiile supraprotezării pe implante la edentatul total/partial tratat mobil 2. Curs opŃional .Sfatulgenetic .Explorarile genetice (1) . Prezentarea variantelor terapeutice. Sisteme protetice folosite pentru supraproteza pe implante 2.. Wynshaw-Boris A. (2006) — SMITH’S recognizable patterns of human malformations. Alain Verloes (2008) — The genetic basis of inherited anomalies of teeth: Part 1: Clinical and molecular aspects of non-syndromic dental disorders and Part 2: Syndromes with significant dental involvement.

in relatie cu protezarea totala 236 .3. Stabilirea gradului de dificultate si a alternativei terapeutice 2.1. Examene complementare-ortopantomografia/telerx/TC 3. Igienizarea supraprotezei pe implante 6.1. Evaluarea aspectelor de estetica. stabilirea gradului de dificultate din punct de vedere estetic si a implicatiilor in protezare 6. Protezarea persoanelor in várstá cu afectiuni generale 3. Protezari chirurgicale mobile 7. Aspecte estetice la edentatul total.4.2. Atitudini terapeutice la purtatorul de woteze pentru cresterea calitä{ii protezärii 3.1.1.1.2. Dispensarizarea pacientului supraprotezat pe implante 6.2. Protezarea totala in raport în clasa scheletala 5.2. Epiteze. Etapele protetice 5.3. Particularitati morfologice. Etapele chirurgicale 4. Obturatorul — indicatii. Protezarea purtatorului de proteze 2. Necesitatea dispensarizării pacientului protezat pe implante 6. Discutii Curs opțional . Exemplificări clinice 7.1. Schimbarea sistemelor protetice de menŃinere 7. IndicaŃiile aplicării implantelor la edentatul total în vederea protezării mobile 4. concepere si realizare practicá 7. Atitudini terapeutice in protezare in raport cu clasa scheletală 6.2.Particularitati în protezarea totalä Tematica / an VI 1. Tehnici piezografice de protezare 5. Profilul local si general al pacientului edentat total în vederea protezării pe implante 3.2.Implantele de stabilizare a protezelor mobile . Evaluarea purtatorului de proteze si stabilirea dificultatilor in protezare 2. functionale si evolutive în edentatul total in raport cu clasa scheletalä 5.2. IndicaŃiile si avantajele mini implantelor 5. Etapele tratamentului protetic pe implante 4.1.2. Particularități ale persoanelor in varsta edentate total 3. Etapele de lucru 6.4.1 Evaluarea edentatului total cu resorbtie severä si evidentierea aspectelor de dificultate 4. Protezarea pacientului diabetic 3. Rezolvarea aspectelor de estetică in protezarea totala 6.3. Aspecte particulare in protezarea totalá 1. Punctele cheie ale examenului clinic specific acestui tratament 3.2. Evaluarea edentatului total si evidentierea aspectelor de dificultate in protezarea totala 1. conceperea si realizarea practica 7.2. Protezarea pacientului cu afectiuni neurologice 4.1.3.3.mini implante 5. Evaluarea scheletalä a edentatului total si stabilirea gradului de dificultate in protezarea totala 5.3. Atitudini terapeutice in protezare pentru cresterea calitatii protezärii 4.1.2. Accidente/alternative de tratament 6.1. Prezentare de cazuri 7.1. Protezarea edentatici totale în resorbtie severa 4.2.

Actualitati în tratarnentul miniinvaziv al obezitatii” sub redactia Prof Dr. Chirurgia endocrinä miniinvazivä Cursul va avea ca bază o iconografie bogatä cu numeroase filme din activitatea Clinicii.dr. Chirurgia roboticä 3. Chirurgia toracoscopica 6. An VI/ 14 ore Acest curs are ca obiectiv ridicarea orizontului de cultura generala medicala prezentând achizitiile recente in chirurgie in care suntem implicaŃi cu o experientä semnificativa atat în tara cat şi în afară.Corneliu Dragomirescu și monografia . Chirurgie laparoscopica abdominalä 5. iar bibliografia este monografia editatá de colectivul Clinicii sub redactia Prof.Niculae Iordache. — 237 . 1.Curs optional Chirurgia secolului XXI”. Chirurgia prin orificii naturale (Natural Orifices Translurninal Endoscopic Surgery NOTES) 4.. Chirurgia obezitatii morbide ci metabolica 7. Elemente de endoscopie interventionalä 2. Evaluarea va fi forma de test cu intrebäri cu raspunsuri multiple tip complement simplu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful