Tinerii liberali, nr.

10, Costesti

Site-uri utile:
http://www.tnlcostesti.xhost.ro
http://arges.tnl.ro/

Tunul nostru a ratat

1. Cu Bizonu la ...obstreti- la prima incercare
cian
pag. 2 dar...
2. Tineri talentati
pag. 3
3. Vintila I. C. Bratianu
pag. 4
4. Si totusi, unde sunt
Rovinele?
pag. 5
5. Tardigradele
pag. 5
6. Bancuri
pag. 6
7. Reclame contrafacute Scena alegorica:
- Cine se afla in groapa
pag. 7 si cine vrea sa intre?
8. Amintirile omului de lut
pag. 8
9. 100 de curiozitati despre ...mai avem o sansa in 2012
planeta Pamant -Stiati ca aceasta “investitie” va costa aproximativ 300.000 de RONI?-
pag. 9
Caseta tehnica:

Dan Serban - redactor sef Iarna care va urma va fi cea mai frig- Biroul politic al T.N.L. Costesti le
uroasa din ultima suta de ani. Daca pe ureaza elevilor “succesuri” in noul an sco-
Colaboratori: gerurile de anul trecut ne-am incalzit cu lar.
promisiuni electorale, anul acesta ne vor Sunetul clopotelului a adus in salile
umple sufletele de caldura trilurile canta- de clasa profesori morocanosi cu 25% re-
Marian Lazar
cioase ale fantanii arteziene ce va fi ducere la salariu, dar nerabdatori sa dea
finalizata pana la prima bruma. Deci nu primele meditatii.
vom avea parte de ea decat in 2011. Bobocilor li s-a adresat mesajul incu-
Pana atunci trebuie sa ne obisnuim cu rajator, ce le dezvaluie viitorul luminos pe
ideea ca putini vor trece cu bine peste care il vor avea dupa absolvirea liceului si
aceasta iarna, avand in vedere faptul ca Boc cate inutilitati vor invata intre timp, iar fac-
al V-lea a luat masuri drastice in privinta ultatile vor ingrosa randurile somerilor cu
acordarii subventiilor pe caldura. diplome.
Mai multe detalii gasiti aici. (click) ROMANIA E PE DRUMUL CEL BUN!
 MINISERIE: Cu Bizonu la … Ep. I: … obstretician
Ieri veneam vesel spre casă - fusesem la un interviu şi
reuşisem să mă angajez: muncă multă, bani puţini, satisfacţii
lipsă - rutina din România. – Hai să-i iau şi soţiei mele un
buchet de flori, zic, că eu mi-am băut bericica! Zis şi făcut.
Am cumpărat un ornament floral imens şi … glonţ spre casă.
La fiecare semafor, mai sunam câte-un prieten, să ne strângem
la un grătar, să-mi ud noul loc de muncă.
Acasă, mi-am pus masca aia de om chinuit, care a
izbândit după lupte grele, am deschis uşa, şi mi-am aruncat
servieta pe gresie, aplecându-mă să-mi desnod şiretele de la
pantofi. Chiar dacă gâfâiam de efort, tot am auzit paşii
neveste-mi-i, care s-a oprit la un metru de mine şi m-a întrebat
calm: – Ce faci tată?
– Buzz bă! scutul nord-corporal anti-ironie feminină
a intrat în alertă şi mi-a asmuţit simţurile adormite de berea de
la prânz. – Hm, ce urmăreşte azi!? m-am întrebat intrigat. M-
am uitat atent la ea, scanând-o milimetric: părul strâns în
coadă la spate, îi scotea-n evidenţă ochii mari şi verzi, în care
citeam un mix de bucurie şi îngrijorare. Bluza albăstruie,
strânsă sub bust şi largă pe poale, îmi împungea-n ochi, sânii
ciudat de mari şi de grei, liberi de povara sutienului. Fusta
lejeră, volantă la nevoie, cădea în valuri, peste genunchi. –
Situaţiunea era clară monşer: vroia sex! Însă mâinile duse la
spate mă intrigau mai rău iar ironia era evidentă (căci ştia că
asta e expresia mea zilnică!)
– Bine fac, tată! M-am angajat. Îmbracă-te frumos, că
ieşim în oraş să sărbătorim, i-am zis. – Ei, nu! Trebuie să ne
culcăm devreme, că mâine avem programare la obstretician,
spuse ea pe ton repezit. – Obstre … ce? m-am întrebat. Iar mă
duce la vre-un pampiţ urduros, specialist în cure de slăbire! –
Ce să caut eu la el? am întrebat nedumerit. – Mergem ca să ne
confirme rezultatul analizelor, răspunse ea graţios, întinzându-
mi o hârtie despăturită, pe care scria mare: TEST DE
SARCINĂ: POZITIV.
Ştirea m-a ameţit, ca o ghioagă bine ţintită în moalele
capului. Simţeam cum pământul se învârtea cu mine, cum
imaginea mi se îngusta în faţa ochilor şi cum întunericul
camerei lăsa locul unei lumini orbitoare. Cerurile s-au deschis
şi dintre nori, a apărut cuplul divin: EL aşezat pe tron, gârbovit
de ani şi de griji; EA în picioare, veselă şi cu mâinile înfipte în
şolduri. – Ţi-am zis să nu te joci cu mine, că te arzi?! N’a că
te-ai ars! zice ea radiind de bucurie. – Offf, Zeus! facui eu de-
zolat, îndreptându-mi privirea rugătoare spre Divinitate. – N-
am ce-ţi face! ’mi zice bătrânu’. Sunt legat de mâini şi de
picioare! Abia am reuşit să-ţi fac rost de serviciu’ ăla amărât,
aşa … pe muteşte. Şi … a propos … să nu-mi umpli mail-ul în
fiecare seară cu rugăciuni, că n-am cum să te scap din belea.
– Bine mă, old boy! Las’ că nici nu mă bazam pe tine!
Revenit cu picioarele pe pământ, am analizat rapid
situaţia: 1 – deveneam tată – good. 2 – trebuia să fac economii
– bad thing. Adio bericică zi de zi; adio fotbal duminica pe
sintetic, cu prietenii; adio stripte-uze; adio garsonieră închiri-
ată în secret pe Exerciţiu; adio amanta mea cu picioare lungi şi
sâni obraznici. Ăăă, blonda meaaa! Gândul că-mi pierdeam
fâşneaţa mea de fată, mi-a paralizat simţurile: mâinile-au scă-
pat pe jos hârtia şi buchetul de flori iar ochii trişti, pierdură din
strânsoare, o lacrimă rece. – Ooo! ce frumos! băiatu’ meu
plânge de emoţie! a zis nevastă-mea, plângând şi ea şi
aruncându-se ’nspre mine, strângându-mă tare în braţe.
Merde! Am întins şi eu braţele spre ea, mângâind-o
mecanic pe spate; simţeam cum sânii ei mă împungeau jenibil
prin haine şi cum lanţul mâinilor ei mă sufoca treptat. Capul ei
căzuse ca un bolovan pe pieptul meu, ghemuindu-se la căldura
protectoare a sufleţelului pe care-l crede îndrăgostit de ea şi
fericit că i-a dăruit un copil. Merde! Eram sictirit.
De dimineaţă, n-am avut scăpare şi am mers cu nev-
asta la medic, la prima oră. Am aşteptat vre-o jumătate de oră,
timp suficient pentru ea să-şi bea cafeluţa şi pentru urdorile
mele matinale să se usuce. Când într-un final, am fost chemaţi
înauntru, matahala de fomeie ce-şi zicea doctor, şi-a îndesat
ochelarii ăia mari cât o roată de olar pe nas, zicând melodios:
– Ah, bună Nera! Scuze că te-am lăsat să aştepţi, dar
am avut o şedinţă video cu ministrul şi cu alţi lideri de sindicat
…
– Să mori tu! Lider de sincat, ai? Videoconferinţă, ai?
Cu ministru’, hă ? Merde! Câtă insolenţă!
– … Te simţi bine? Ok! Ah! şi dânsul e nesimţitu’ de
bărbată-tu’, porc misogin ce eşti! Nu ştiu cum te acceptă fru-
museţea asta de fată lângă ea noaptea în pat, târâtoare păroasă
…
Circul a mai durat vre-o oră, dar deja eu eram de-
conectat şi-mi făceam planuri cum să fac să nu pierd garson-
iera de pe Exerciţiu. În fine, am plecat căpiat de acolo, am
ajuns acasă, am pierdut vremea ascultând-o pe nevastă-mea
cum stăteau trebile cu redecorarea casei, numele copilului etc,
etc, şi-ntr-un final, s-a lăsat noaptea cea izbăvitoare.
Şi cum stăteam noi în pat, brusc, Nera face o pauză
din hănţănit, se uită aşa pieziş la mine, şi zice dur:
– Uite, ştiu şi simt că nu mă iubeşti! Dar, te rog eu,
încearcă să iubeşti copilul ăsta! Ok?! Good-night! şi-mi dă un
pupic rece, de parcă simţeam în mădulare că cineva lăsase de-
schisă uşa la Tartar şi venea o altă Eră Glaciară.
Uimit, rumeg bine situaţia şi zâmbesc radios. Nu pot
explica de ce, dar eram mândru. Fericit, am închis cartea pe
care oricum o ţinusem degeaba în mână toată seara şi am stins
lumina.
Pentru prima oară în viaţă, eram mândru de nevasta
mea!
Astept reacții la: aidatoriilamine@yahoo.com
 Tineri talentati
de Dan Serban

Este eleva in clasa a XI-a C la Liceul Teoretic Costesti si pe langa

faptul ca are note mari la scoala poseda si un talent si in acelasi timp o
pasiune aparte pentru muzica pe care si l-a descoperit inca de la varsta de
10 ani, cand a participat la primul sau concurs muzical la Mioveni.

Emanuela Popescu este o tanara cantareata care la varsta de 17 ani

a reusit sa adune prin talentul sau multe premii in palmares dintr-o serie
de participari la concursuri judetene, interjudetene si nationale, ultimul
fiind premiul “Madalina Manole” la concursul national “Stejarul de
Aur”, Plopeni 2010.

Am stat de vorba cu Emanuela pentru a afla mai multe despre ea si implicit despre
pasiunea pe care o are. In primul rand a tinut sa-i multuneasca profesoarei Cornelia Voicu,
cea care se ocupa de pregatirea ei.

Printre altele, pe langa faptul ca muzica este o pasiune, Emanuela a marturisit ca nu i-

a fost usor sa mearga pe acest drum, fiind tentata sa renunte datorita greutatilor intampinate
venite mai mult din afara scenei, insa incurajarile familiei si premiile obtinute au ajutat-o sa
treaca peste aceste momente.

Incontestabil Emanuela a aratat ca este un tanar cu potential, un tanar care pune

multa pasiune si ambitie in ceea ce face pentru obtine rezultate pe masura.

Redactia revistei T.N.L. Costesti ii ureaza MULT SUCCES!

Pentru a vedea cum canta Emanuela Popescu faceti pe unul din titlurile de mai jos:

- Emanuela Popescu - Je ne regrette rien

- Emanuela Popescu - Tu n-ai avut curaj
- Emanuela Popescu - Mi-e dor
- Emanuela Popescu - Fata draga

Pentru a citit mai multe lucruri despre tanra cantareata va punem la dispozitie cateva
link-uri utile aici:

- Top romanesc.ro
- Ztb.ro

3
 Vintila I. C. Bratianu
-pagini din istoria liberala-

Vintilă I. C. Brătianu (n. 3 septembrie 1867,

Florica, judeţul Argeş - d. 21 decembrie 1930, Mi-
hăieşti, judeţul Vâlcea), om politic, economist,
prim-ministru al României şi preşedinte al Partidu-
lui Naţional Liberal, membru de onoare al Acade-
miei Române. În istoria economică a României,
Vintilă I. C. Brătianu este recunoscut drept econo-
mistul care a formulat principiul economic liberal
„prin noi înşine”, în baza căruia a fost elaborată şi
aplicată politica economică a Partidului Naţional
Liberal în primul deceniu interbelic. A acumulat o
stabilizarea de fapt a monedei româneşti, urmată de
bogată experienţă în domeniul economic ocupând
stabilizarea legală a acesteia în timpul guvernării
funcţii diverse în administraţia publică, în sectorul
naţional-ţărăniste. Problemele fundamentale pentru
bancar şi în cel minier.
ministeriatul său au fost punerea în evidenţă a im-
Indiferent de funcţia exercitată, Vintilă I. C.
portanţei economice deosebite a Dunării pentru
Brătianu s-a arătat preocupat de stimularea muncii
poporul român şi problema petrolului românesc.
şi iniţiativei naţionale, de apărarea intereselor
Meritul deosebit a lui Brătianu a constat în sublin-
poporului român şi a drepturilor legitime pe care
ierea realistă a dificultăţilor înregistrate de econo-
acesta le avea asupra bogăţiilor ţării. A adus o con-
mia naţională ca urmare a dominaţiei capitalurilor
tribuţie semnificativă la dezvoltarea gândirii eco-
străine în industria petrolieră din ţara noastră şi în
nomice protecţioniste din ţara noastră prin
conturarea principalelor coordonate ale unei politici
diversificarea argumentelor în favoarea industrial-
petroliere, menită a servi intereselor naţiunii
izării şi justificarea intervenţionismului statal. Con-
române. În concordanţă cu politica bazată pe prin-
cepţia economică a lui Vintilă I. C. Brătianu, având
cipiul „prin noi înşine”, Vintilă I. C. Brătianu a insi-
ca fundament gândirea economică liberală din
stat asupra utilizării optime a resurselor petroliere
România, a avut originea într-un înalt sentiment de
din România în condiţiile creşterii cererii de energie
patriotism şi demnitate naţională.
pe plan intern şi internaţional, pronunţându-se în
favoarea implicării active a capitalului şi muncii
„Prin noi înşine”. Concepţia economică naţionale pentru valorificarea bogăţiilor ţării, ca
fundament pentru crearea unui complex economic
Concepţia financiară a lui Vintilă Brătianu se românesc independent faţă de capitalul străin, în
bazează pe două coordonate majore: afirmarea ur- vederea înlăturării pericolul înrobirii economice şi
genţei modernizării sistemului fiscal românesc şi politice.
opţiunea pentru respectarea strictă a principiului
echilibrului bugetar. Proiectul de lege a contribuţi-
ilor directe, elaborat sub îndrumarea sa şi votat de
Parlament în anul 1923, a răspuns cerinţelor de
modernizare a sistemului fiscal din România, având
un puternic impact pozitiv asupra mărimii şi struc-
turii veniturilor bugetare, iar ordinea impusă de
ministrul de finanţe în repartizarea cheltuielilor a
permis realizarea unui pas important în direcţia con-
solidării situaţiei financiare a ţării în primul deceniu
interbelic.
Totodată, măsurile de politică economică
susţinute de guvernul liberal au contribuit la

4
Din diversele preocupari ale tinerilor liberali

“Si totusi, unde sunt

Rovinele?”

In acest numar al revistei nostre, va supune

atentia asupra unei lucrari stiintifice aparuta relativ re-
cent si care pune in discutie amplasarea teritoriala a
uneia dintre cele mai controversate batalii
militare din istoria medievala a Romaniei.
Cartea, intitulata „Si totusi, unde sunt
Rovinele?” ii apartine domnului Ion Bratu si incearca
sa aduca argumente felurite, care sa sustina ideea ca
lupta de la Rovine s-ar fi desfasurat in zona orasului
nostru.
Lupta ca atare, in care s-au aflat fata in fata,
ostile Tarii Romanesti si cele otomane, s-a desfasurat
fie in toamna anului 1394 (conform parerilor emise de
catre unii istorici) fie in primavara anului 1395 (con-
form altor pareri avizate). Desi multi cercetatori au in-
cercat sa aduca lumina in acest caz, amplasarea
teritoriala a bataliei a ramas subiect de polemica.
De ce este atat de importantă pentru noi, ro-
manii, confruntarea generic numita „de la Rovine” ?
Pentru ca EA este un simbol al luptei de aparare dusa
de catre voievodul muntean Mircea cel Batran (1386-
1395-1418) impotriva extinderii teritoriale a Imperiu-
lui Otoman. Desi, se pare ca in urma bataliei, Mircea
a pierdut controlul asupra regiunii sudice a tarii (zona
de ses), inclestarea armata a produs un profund efect
in regiune. Mentiuni despre evenimentele in discutie,
au aparut atat in cronicile otomane, cat si in cele bal-
canice.
Descrierea luptei [„lanci nenumarate s-au frant
atunci si multimea sagetilor a fost nenumarata, incat
cerul nu se mai putea vedea de desimea lor (... iar raul
... ) curgea insangerat de multimea trupurilor cazute”]
este familiara cunoscatorilor precum descrierea dom-
nitorului moldav Stefan cel Mare [„mic la stat dar
mare la sfat si de graba varsatoriu de sange” ]. Condi-
tiile geografice locale corespund mentiunilor vremii,
iar Magura din Serboieni poate fi un mormant tumu-
lar ce adaposteste ramasitele pamantesti ale celor
peste 30.000 de victime (doar in tabara otomana!).
De ce este importanta identificarea bataliei
pentru noi, locuitorii urbei? Simplu! daca lupta s-a dat
pe / langa teritoriul orasului Costesti, am avea si noi
un motiv de mandrie si am fi identificati in plan intern
si extern si cu altceva decat Palatul de Cupru sau Fab-
rica de Lapte. In plus, faptul
in sine ar putea atrage turisti si ar putea aduce venituri
la bugetul local.
Cei interesati pot gasi cartea domnului Ion
Bratu la Biblioteca Oraseneasca. MERITA CITITA!
de Marian Lazar

Tardigradele
Putini sunt aceia care au auzit de aceste
creaturi, care chiar exista pe Pamant si detin niste
abilitati si recorduri fantastice, fiind capabile sa
exemplar observat vreodata avea o lungime de aproxi-
supravietuiasca fara nicio problema in conditii ex-
mativ 1,5 mm….da!!!! 1.5 milimetri…nesemnificativ
treme care ar ucide cu siguranta orice om, dar si ma-
raportandu-ne la calitatile pe care le are. Microscop-
joritatea animalelor.Iata cateva exemple ce m-au
icele creaturi nevertebrate au fost descoperite in 1773
fascinate: tardigradele pot trai in vidul spatiului cos-
de catre naturalistul german Johann August Ephraim
mic, pot suporta fara probleme temperaturi intre –
Goeze, care le-a poreclit « ursi de apa », datorita
273 de grade Celsius si + 151 de grade Celsius,
modului in care merg tardigradele, asemanator celui
supravietuind chiar si unei fierbieri indelungate a
al unui urs.
apei. De remarcat este faptul ca pot supravietui pana
de Ionita Alexandru
la un deceniu fara apa si hrana. Cel mai mare

5
Bancuri:
Dupa intoarcera lui Basescu la Cotroceni,
Basescu i se adreseaza inlocuitorului sau, Vacaroiu:
-Ma, Vasile! Tu ai poze cu nevasta-ta goala ? - Vaca!... Roiu'!...
- Nu, ma, n-am !
Boc, pe patul de moarte, isi chestioneaza
- Cumperi?
nevasta:
- Draga, tu, m-ai inselat vreodata?
Ion si Gheorghe pasc oile pe marginea unei
- Da, dragule!... Te-am inselat de ... 3 ori!...
prapastii fara fund. La un moment dat, Ion aluneca
- De trei ori?!?... Cand?!?...
si cade in hau. Gheorghe, speriat, incepe sa-l strige:
- Pai... Mai tii tu minte -in facultate- cand
- Ioaneeee ... baaa Ioaneee ... Dupa un timp
profesorul acela nu vroia nicicum sa te treca?... Ei,
se aude vocea lui Ion:
bine, atunci a fost prima data!... Apoi, tii tu minte
- Ceeee-i ma Gheooooo...?
cand lucrai in firma aceea pentru ca sa ne intretii si
- Ma Ioaneee ti-ai rupt vreun picior ?
seful tau nu vroia nicicum sa te avanseze? ... Ei,
- Nuuu maaa ...
bine, atunci a fost a doua oara!...
- Ti-ai rupt vreo manaaaa ...?
- Si ... a treia?!?
- Nuuu mai Gheooo ...
- Pai ... Mai tii minte cand ai candidat la Pri-
- Da ceee-ai patit ?
maria Cluj si iti lipseau acele 2000 de voturi?... Ei,
- Nimic ma Gheooo ... inca n-am ajuuuuns
bine, atunci a fost a treia oara!...
jos.
Un ardelean intr-un magazin ca sa cumpere
Trei ingineri, un japonez, un american si un
un termos. Vanzatoarea ii arata unul:
roman la o licitatie pentru construirea unui pod.
- Uite bade, termosul asta e foarte bun: vara
Japonezul:
tine ceaiul rece, iar iarna il tine cald.
- Domnule, noi pornim constructia de pe am-
Ardeleanul se scarpina dupa ureche, ne-
bele maluri in acelasi timp. In felul asta castigam
dumerit:
timp si intalnirea o facem cu ajutorul GPS-ului, cu
- Apai de, cucoana, daca zici ca-i bun, iaca l-
eroare de centimetri.
oi lua. Da', lamureste-ma si pe mine: de unde dracu'
Americanul:
stie termosu' asta cand ii vara si cand ii iarna.
- Noi pornim constructia de pe ambele maluri
in acelasi timp. In felul asta castigam timp si intal-
Intr-una din zilele foarte linistite, bubuituri
nirea o facem cu ajutorul LASER-ului, cu eroare de
puternice in poarta Raiului... Sfantul Petru iese plic-
cativa milimetri.
tisit si ramane masca cand il vede in poarta pe
Romanul:
Osama bin Laden!... Stpefiat, sfantul il intreaba:
- Noi pornim constructia de pe ambele maluri
- Tu, care ai ucis atatia oameni in tot felul de
in acelasi timp.
atentate, vrei sa intri in Rai?!?
- Pai si? Spune comisia. Cum va intalniti la
- Eu nu vreau sa intru!... Am venit doar sa va
mijloc?
anunt ca aveti cinci minute sa iesiti cu totii!...
- Pai daca ne intalnim bine. Daca nu, o sa
aveti doua poduri.
Bin Laden trimite o scrisoare codata lui
Bush: '37OH SSV O773H'. Evident, Bush nu pri-
Un barbat vine de la baute cu pretinii, intra in
cepe nimic!... Trimite scrisoarea la FBI, CIA,
casa si striga:
NASA, etc... Nimeni nu pricepe nimic!... In final, se
- FEMEIE, CINE-I SHAFU’ IN CASA
hotaraste ca scrisoarea sa fie transmisa -prin fax- si
ASTA??
la S.R.I.
Nevasta-sa ii altoieste scurt un dos de palma
... Dupa nici doua minute, la Casa Alba sos-
peste bot.
este -cu antetul SRI- mesajul: 'Vezi, ma' prostule, ca
Barbatul raspunde spashit:
trebuie sa tii hartia cu mesajul invers!'...
- Ce, n-am voie nici sa intreb?!!

6
 Reclame contrafacute
Simtul umorului a ramas poate singurul lucru care ne mai face sa zambim in tara asta, in care toate
lucrurile imposibile sunt posibile.
Daca guvernanti PD ne umilesc in ultimul hal taind din salarii, marind varsta de pensionare si
facand imprumuturi exorbitante de la F.M.I. pe nota de plata a generatiilor urmatoare , atunci nu pot decat
sa lupt prin orice mijloace impotriva lor. Mai rau de atat nu are cum sa ne fie, dar lor da!

7
Din diversele preocupari ale tinerilor liberali

Amintirile omului de lut

de Marian Lazăr
Cartea I (continuare)
IX

Aşa cum era obiceiul în Achaia, în primele zile ale noului an, toată suflarea satului se aduna
pentru a participa la împărţeala de peste an a pământului.
[…]
În vremuri străvechi, toţi sătenii aveau aceleaşi drepturi, atât între ei, cât mai ales, între ei şi basilei.
Însă victoria polisurilor elene asupra oştilor noastre, întărise puterea basileilor peste tot, făcându-i tirani –
aşa cum zic grecii –. Ei luaseră în stăpânire tot ce era mai bun, fără a mai ţine seama de plylaii sau de phra-
trii, sau de mânia Zeilor.
Legea cea nouă devenise cutumă şi în Ghenosos: deşi toţi erau egali, basileii erau primii poftiţi să–şi
aleagă pământurile, care, de la an la an, erau aceleaşi.
[…]
Urmau apoi rudele basileilor, care luau în stăpânire locuri bunicele, situate lângă averea puternicelor
lor rubedenii. Apoi era rândul celor ce pupau tălpile celor numiţi mai înainte, al celor pe care lumea îi
numea căţeii de casă ai basileilor. Abia la urmă, le venea rândul Înţelepţilor cei umili, căci nu toţi cei ce
erau în Sfatul Bătrânilor, erau din aceeaşi casă cu cea a Stăpânilor cei Mari. Loturile cele mai sărace şi mai
umbroase, le reveneau meşteşugarilor, care nu păreau prea nemulţumiţi, căci ergasteriile lor le asigura
bunul trai de zi cu zi.
La împărţeala pământului nu participau cântăreţii, tămăduitorii, ghicitorii, metanastii, theţii, cerşă-
torii, care trăiau de pe urma harurilor date de Zei ori din mila celor cu stare. Averea Templelor nu era pusă
la socoteală, căci nimeni nu îndrăznea să se atingă de ea; însă nici de lăţit nu se lăţea, căci basileii preferau
să facă daruri Marilor Preoţi, decât să le mai dea pământuri.
De asemenea, avutul celor ce se stingeau fără de urmaşi, iar stirpea neamului său, nu era îndeajuns
de puternică, era împărţit între ceilalţi săteni, sau luat în stăpânire fără piedici, de către basilei. Iată de ce,
omul înstărit se ruga fierbinte Zeilor să–l binecuvânteze cu feciori, ca să nu–i împartă străinii averea ago-
nisită cu sudoare.
Anul acesta, de noumenia Pyanepsionului Demonion se dusese plin de încredere la împărţeală şi so-
cotelile sale trebuiau să dea roade. Nerăbdător, se prezentase în faţa Adunării, pentru a-şi spune păsurile:
– Demonion, fiul lui Antipater, din tribul Phylopteros, phratria Oigosos, se pleacă înaintea voastră.
Cer clera cutare, clerele cutare şi cutare, şi dacă aveţi bunăvoinţa, şi clera cutare. Însă mă mulţumesc şi cu
cele ce veţi vrea să mi le daţi. Fac legământ în faţa Zeilor, că mă voi îngriji de ele şi voi da Templelor tot
ce se stabileşte aici.
Ca de obicei, Adunarea cerceta însemnările, cântărea cererile şi faima celui din faţa ei şi poruncea
cum credea de cuviinţă. Basileii încuviinţau din cap cele hotărâte, sau se opuneau, ridicând mâna stângă.
Urma o nouă sfătuire, şi în cele din urmă, cele ce erau pe placul Stăpânilor, erau scrijelite în catastife.
Demonion primi aproape tot ceea ce ceruse, în afara unei clere mănoase din partea de miazăzi; ştiuse
dinainte că nu putea să o obţină, dar trebuia să ceară mult, pentru a primi cât avea nevoie.
Sau, cât era voia Zeilor …

8
 100 de curiozitati despre lumea in care traim

Continuam seria de curiozitati cu urmatoarele 10:

11. Balena albastra este animalul care produce cele mai puternice sunete (pana la 188 de
decibeli). Un astfel de sunet poate fi receptat prin apa la o distanta de pana la 850 de kilo-
metri.
12. Te-ai gandit cata benzina ti-ar trebui ca sa poti inconjura planeta cu propriul automo-
bil? Ei bine, in rezervorul unui avion Boeing poate incapea suficient combustibil incat sa
poti face acest lucru de patru ori.
13. Stiti care sunt cei mai mari consumatori de Coca-Cola din lume? Daca ati raspuns is-
landezii, ati dat raspunsul corect...
14. Stiti care este apetitul unui furnicar sud-american? Ei bine, acesta poate ingera pana
la 30.000 de furnici... pe zi.
15. Cei mai tineri parinti din istorie ( doi copii cu varste de 8, respectiv 9 ani) au trait in
China. Copilul lor s-a nascut in anul 1910.
16. Vreti sa stiti care este regiunea cu cea mai scazuta criminalitate? Incercati Quebec,
Canada. Rata criminalitatii in aceasta zona este similara cu cea inregistrata intr-un parc Dis-
ney World, aproape 0.
17. Se estimeaza ca in lume exista circa 1 miliard de vite. 200 de milioane dintre ele trai-
esc numai in India, acolo unde sunt considerate animale sfinte.
18. In urma cu 5 ani, 60% dintre cumparatorii din supermarketurile lumii plateau cu bani
gheata. Astazi, procentul este de doar 50%. Se estimeaza ca in anul 2011, doar 39% dintre
cumparatori vor mai plati cu bani gheata in detrimentul cardurilor.
19. Pe suprafata unui corp uman traiesc mai multe vietati decat oameni pe intreaga plan-
eta.
20. Bufnitele sunt singurele pasari care pot distinge culoarea albastra.