Curs suplimentar

Masa navei

Masa totală a navei reprezintă practic deplasamentul

navei, Δ [t].
Componentele deplasamentului sunt:
   0   wt
în care,

 0 = masa navei goale,

 wt= masa încărcăturii (deadweight) care se compune din:
-masa încărcăturii utile (Mu);
-masa rezervelor navei (Mr);
-masa balastului (Mb);
-masa echipajului (Me).

 wt  M c  M l  M fw  M p
 Masa rezervelor navei constă în:
- masa combustibilului (Mc);
- masa lubrifianţilor (Ml);
- masa apei dulci (Mfw);
- masa proviziilor (Mp).

Masa navei goale reprezintă masa navei complet echipată,

cu toate instalaţiile funcţionale (cu fuidele de lucru în
instalaţie), fără încărcătură ş i rezerve. Practic aceasta
reprezintă:

- masa construcţiilor metalice reprezentând înveliş ul navei

ş i toate elementele structurale, pereţi, punţi, plafoane,
suprastructură, etc;

- masa armărilor corpului (elemente metalice auxiliare

corpului) cum sunt scări, balustrăzi, uş i, hublouri,
catarge, etc;
- masa maş inilor ş i a instalaţiilor aferente, motoare
principale, motoare auxiliare, reductoare, linii de axe,
caldarine ş i toate instalaţiile aferente (răcire, evacuare,
combustibil, ungere, separare, colectare reziduri, etc);
- masa instlaţiilor de corp cum sunt instalaţiile de
ancorare, manevră, legare, instalaţii de salvare, balast,
santină, stins incendiu, semnalizare, ventilaţie, purificare,
condiţionare, etc;
- masa amenajărilor (instalaţii, căptuş eli, amenajări, etc);
- masa echipamentului electric (generatoare de curent,
baterii, cabluri, panouri iluminat, protecţie, semnalizare,
radio, navigaţie);
-alte mase cum ar fi protecţia anticorozivă, lichide de lucru,
vopsea, etc.
 Documentul care cumulează toate masele care compun
masa navei goale se numeş te jurnal de greutăţi. Acesta
conţine câte un capitol pentru fiecăre grupă de mase care
compun deplasamentul. Evidenţa se ţine tabelar, pentru
fiecare masă înscriindu-se:

- intervalul de coaste pe care se distribuie masa

respectivă, mi;

- coordonatele centrului de greutate xi , yi , zi faţă de

un reper dat;

- caracteristicile inerţiale faţă de un reper dat

(produsul dintre msă ş i pătratul distanţei până la
reperul dat).

În cazul unei distribuţii triunghiulare, qm ş i qn fiind

masele distribuite pe o distanţă intercostală, având
unitatea de măsură [t/m]

suprafaţa totală fiind masa totală între cuplele m ş i n

qm  qn
mmn  ( xn  xm )
2
 Aplicaţii
(1)
Diagrama de distribuţie a masei navei pe lungimea LWL
este reprezentată in figură.

Să se calculeze poziţia pe lungime a centrului de carenă

ş i valoarea forţei de împingere, FB, considerând nava în
echilibru static pe apă calmă.

Deplasamentul navei este

FR = Δ= 20 x 20 + 40 x 30 + 25 x 30 + 20 x 40 = 3150 t
Centrul maselor pe lungime se determină scriind momentele
statice
FR x xR =
400 x 20/2 + 1200 (20+30/2) + 750 (20+30+30/2) + 800 (20+30+30+40/2)
4000  42000  48750  80000
xR   55,48 m
3150
m
 g    g  3150000  kg   9,81  2   30 901 500  N   30901,5  kN 
s 
Fiind în poziţie de echilibru static, xR = xB = xG = 55,48 m.
Forţa de împingere trebuie să echilibreze forţa de greutate,
deci,
FB   g  30901,5 kN