Cum a fost retezat Retezatul | Special | Special http://www.jurnalul.ro/stire-special/cum-a-fost-retezat-retezatul-555282...

Cum a fost retezat Retezatul

Cristian Nistor | Rompres

Parcul Naţional Retezat a intrat în moara "retrocedărilor" deşi legal
proprietatea publică a statului este intangibilă. O comisie judeţeană de fond
funciar, cu instrucţiuni venite pe linie politică, face istorie

Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 1935, la iniţiativa

profesorului Alexandru Borza, pe o suprafaţă de peste 38.000
de hectare din Masivul Retezat-Godeanu, fiind recunoscut ca
Rezervaţie a Biosferei din 1979.

de Doru Cobuz
Petru Zoltan 2940 vizite
23/09/2010

Un sfert din suprafaţa Parcului a fost cedată de comisia

judeţeană Hunedoara de fond funciar către doi cetăţeni
austrieci, moştenitori ai conţilor Lajos şi Gabor Kendeffy.
Imprimă Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea drepturilor de
proprietate asupra terenurilor a emis în decembrie 2006 trei
titluri de proprietate pentru o suprafaţă totală de 11.000
hectare. Respectivele suprafeţe se află pe teritoriul comunelor
E-mail
Pui şi Râu de Mori.

După 1990, în România a intervenit un proces firesc de

reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor,
drepturi confiscate sub diverse forme de statul român
comunist. Doar o mică parte a averii Kendeffy a făcut obiectul
naţionalizării. Cu toate acestea, inducând în eroare Comisia
Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra
Terenurilor din Hunedoara, au depus solicitări pentru
restituirea a 53.000 de hectare două moştenitoare ale fraţilor
Gabor (Gavril) şi Lajos (Ludovic) Kendeffy.

Solicitarea a fost depusă după apariţia Legii 247 din 2005

într-un termen legal de până la 30 noiembrie 2005. Potrivit
surselor noastre, iniţial Comisia a respins solicitarea
urmaşelor, după depunerea unor înscrisuri doveditoare din
partea Direcţiei Silvice privind netemeinicia acestor solicitări.
Cu toate acestea, solicitarea celor doi cetăţeni austrieci, Maria
Kendeffy (născută Gerliczy) şi Elisabeth Pongracz (născută
Kendeffy), a fost discutată din nou în şedinţa din 7 iunie 2006,
exact a doua zi după ce Direcţia Silvică şi-a schimbat
conducerea. De data aceasta, decizia Comisiei a fost una
favorabilă moştenitoarelor.

Dar să ne uităm puţin în Istorie. Familia Kendeffy a deţinut

domeniul Retezat până la reforma agricolă din Transilvania,
Banat, Crişana şi Maramureş din 1921. Se extimează că la
începutul secolului averea acestora ar fi înglobat vreo 50.000
de jugăre (n.r. - iugăr sau jugăr: veche unitate de măsură
pentru suprafeţe agrare, folosită în Transilvania, egală cu
0,5775 de hectare), în mare parte reprezentând suprafeţe de
pădure sau vegetaţie forestieră. Reforma agricolă, dar şi
declararea ca absenteist a lui Lajos Kendeffy au dus la
exproprierea celei mai mari părţi a averii familiei de conţi.

Prin declararea ca absenteist a lui Lajos Kendeffy, averea

acestuia a fost preluată de statul român. Prin hotărârea
Comitetului Agrar nr. 293 din 13 aprilie 1924, partea acestuia
de avere, jumătate din toate moşiile, a fost expropiată
definitiv. Nicolae Titulescu şi contele Aponny au negociat
tranşarea situaţiei absenteiştilor şi s-a ajuns la un acord
internaţional potrivit căruia optanţii unguri (n.r. - cetăţenii
declaraţi absenteişti şi care renunţaseră la cetăţenia română,
alegând-o pe cea maghiară) expropriaţi în Ardeal să fie
despăgubiţi de Fondul Agrar de la Basel (Elveţia), către care
statul român plătea o anumită anuitate.

La 12 iulie 1933, instanţele româneşti au decis să acorde lui

Lajos Kendeffy o despăgubire de 1.371.650. de lei. Ulterior, ca
urmare a contestaţiilor lui Lajos Kendeffy, instanţele i-au
acordat suplimentar, în 1933, 856.211,50 coroane aur, cu
dobândă de 4,5% pe an începând cu 1 ianuarie 1923, dar şi
15.000 de coroane aur cu titlu de despăgubiri pentru daunele
provocate prin dezorganizarea exploatării sale, precum şi
cheltuieli judiciare.
Ca o concluzie, partea din averea Kendeffy ce a revenit
absenteistului Lajos a fost despăgubită, în mod just, printr-o
procedură negociată între state.

În ceea ce-l priveşte pe Gabor (Gavril) Kendeffy, lucrurile au

fost tratate la fel de clar. Acesta a fost expropriat de cele mai
importante părţi ale averii sale prin deciziile unui stat de drept

1 di 3 26/09/2010 13.23
Cum a fost retezat Retezatul | Special | Special http://www.jurnalul.ro/stire-special/cum-a-fost-retezat-retezatul-555282...

importante părţi ale averii sale prin deciziile unui stat de drept
în scop de utilitate publică, iar ca urmare a fost despăgubit
just. Gabor Kendeffy a contestat ani de-a rândul hotarele pe
care s-a făcut ieşirea din indiviziune cu fratele său, dar şi
deciziile şi modalităţile de expropriere. Conform prevederilor
articolului 6 lit. c din Legea reformei agrare din Transilvania,
Banat, Crişana şi Maramureş, din 1921, moşia de 7.651 de
jugăre (aproximativ 3.600 hectare) din hotarele comunelor
Clopotiva, Săcel, Sântămărie, Cioprea, Nalaţvad, Subcetate,
Poieni, Valea Dăljii, Unciuc aparţinea exclusiv proprietarului
Gabor Kendeffy.

O altă moşie de 6.516 jugăre şi 1.232, stânjeni pătraţi, a

aceluiaşi, a fost expropriată în interes naţional prin Hotărârea
752 din 1922 a Comisiunii I de ocol pentru expropriere şi
împroprietărire Haţeg. Despăgubirea a fost plătită în intervalul
1922-1945. Interval ce se explică prin faptul că, potrivit legii
pentru reformă agrară, expropriatului i se plătea 80% din
valoarea despăgubirii şi restul banilor în câte două tranşe
anuale (în martie şi noiembrie) până la finalizarea
măsurătorilor.

Aşa cum am arătat, Gabor Kendeffy a deschis mai multe

procese în instanţă cu privire la graniţele proprietăţii pe care
le-a contestat ani şi ani de în şir. Statul român i-a plătit lui
Gabor Kendeffy despăgubiri de peste 15,5 milioane de lei, la
nivelul anilor '40.

Cât priveşte moşia din Râul de Mori, care astăzi constituie

parte integrantă a Parcului Naţional Retezat, lucrurile au fost şi
mai complicate. Suprafaţa de 29.282 de jugăre a fost implicată
într-un îndelung demers juridic al lui Gabor Kendeffy, care a
constestat ieşirea din indiviziune cu statul român, care a
preluat partea lui Lajos Kendeffy. Jumătate din această
suprafaţă - adică 7.000 de hectare, nu 11.000 - ar fi fost
dreptul de moştenire la care puteau veni urmaşi lui Gabor
Kendeffy, dar Comisia Judeţeană nu ar fi putut lua o decizie
care să încalce dreptul statului român, proprietatea publică
fiind inalienabilă. Mai întâi ar fi trebuit realizată ieşirea din
indiviziune cu Statul Român şi o expertiză topo-cadastrală
pentru identificarea terenului.

Şi în acest caz însă, suprafaţa Parcului Naţional Retezat ar fi

făcut excepţie de la legile cu privire la restituirea
proprietăţilor, fiind vorba despre o rezervaţie ştiinţifică a
Academiei Române. Până una alta însă, Rezervaţia Ştiinţifică
Gemenele a intrat în posesia celor două austriece care au adus
terenul aport la capitalul social al societăţii comerciale Rotunda
SRL din Miercurea Ciuc, al cărei obiect de activitate este
exploatarea forestieră.
Avocatul Laszlo Majai, care le reprezintă pe cele două fericite
moştenitoare ale unei însemnate părţi din Parcul Naţional
Retezat, spune că acţiunea Academiei Române şi a Ministerului
de Finanţe de a ataca titlurile de proprietate emise în favoarea
Mariei Kendeffy şi a Elisabethei Pongracz sunt nejustificate.

"Noi nu avem cunoştinţă să fi primit bani (respectiv despăgubiri

- n.r.) pentru proprietăţile lor. Ministerul de Finanţe nu poate
să dovedească, pentru că nu există un document financiar-
contabil", susţine avocatul Laszlo Majai. Acesta precizează că,
în momentul în care clientele sale au depus solicitările pentru
restituirea proprietăţilor confiscate de regimul comunist, legea
permitea un astfel de demers şi cetăţenilor străini.

Prefectura - Dăm tot ce se poate da. Până la proba

contrarie
Prefectul judeţului Hunedoara,
Attila Dezsi (foto), ne-a declarat
că urmaşii contelui Kendeffy au
solicitat iniţial 53.000 de hectare,
dar au depus acte doar pentru
33.000, iar Comisia a ajuns la
concluzia că doar 11.000 de
hectare pot fi date înapoi. "În
prezent, terenul este o
proprietate privată, dar aceştia nu au dreptul de exploatare", a
precizat Attila Dezsi. În Parcul Naţional Retezat sunt în jur de
7.000 de hectare din suprafaţa "restituită", a precizat
reprezentantul Guvernului. "Această retrocedare se judecă pe
fond pentru a se vedea dacă titlurile de proprietate au fost
eliberate corect", a spus Attila Dezsi, uitând că procedura de
retrocedare se face atunci când a existat o cedare. Nu o
expropriere. "Din documente rezultă că 11.000 de hectare nu
se duc niciunde".

Iar cu privire la deciziile de expropriere, prefectul este la fel de

categoric: "Dacă aceste decizii existau trebuiau trecute în
cărţile funciare. Dacă au existat astfel de cărţi funciare, noi nu
am primit nimic. Până la proba contrarie, titlurile de
proprietate au fost eliberate legal". Atitudinea lui Attila Dezsi -
fost subprefect la momentul emiterii celor trei titluri de
proprietate - este însă una la fel de categorică precum cea a
fostului prefect, Marius Cristian Vladu, aşa cum a arătat-o în
şedinţa Comisiei de Fond Funciar în care s-a aprobat cererea
moştenitorilor contelui Kendeffy din iunie 2006. Supărat că
unul dintre cei prezenţi a cerut amânarea luării unei decizii,
acest comisar Catani al împroprietăririi a făcut un adevărat
show, aşa cum a fost el prezentat de ziariştii care au asistat la
şedinţă.

El a acuzat că la mijloc ar fi de fapt interesele locale în legătură

cu nişte cabane construite mai mult sau mai puţin legal la Râul
de Mori şi apoi s-a pronunţat într-o singură direcţie: "Nu mai
trageţi de timp! Suntem puşi aici să restituim ce a confiscat
statul. Aplicăm legea stricto senso şi o să dăm înapoi şi aceste
terenuri,

2 di 3 26/09/2010 13.23
Cum a fost retezat Retezatul | Special | Special http://www.jurnalul.ro/stire-special/cum-a-fost-retezat-retezatul-555282...

terenuri,
şi Parcul Dendrologic de la Simeria, şi tot ceea ce a aparţinut
oricui poate dovedi cu acte acest lucru.
Nu facem jocul nimănui. Statul este cel mai prost
administrator". Statul este într-adevăr cel mai prost
administrator, dar prefectul Vladu, fiind reprezentantul
Guvernului în teritoriu, a avut şi calitatea de manager principal
pe ramură de împroprietăriri.

3 di 3 26/09/2010 13.23