Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea: Filosofie

Specializarea: Master Securitate Comunitara si Controlul Violentei

Student: Achiroae Dan

ELABORAREA DE PROIECTE IN
CONTROLUL VIOLENTEI URBANE
Masuri Anti-violenta pe Stadioane

Violenta este una dintre marile probleme contemporane. Presa informeaza intotdeauna
cetatenii cu privire la orice fel de fapte violente: incepand de la la razboaie sau atentate, pana
la simple fapte de violenta psihica, conjugala, in familie, etc. Deci avem mai multe tipuri de
violenta. Calificarea unui fapt ca fiind violent depinde de conventiile sociale in vigoare. Multa
vreme, de pilda, corectia fizica pe care parintii o aplicau copiilor (sau sotul sotiei) erau
considerate lucruri firesti care faceau parte din actul educational. De asemenea, sint populatii,
comunitati, care aproape ca nu cunosc agresivitatea, in timp ce altele se manifesta destul de
agresiv. Cel asupra carui vom insista va fi violenta din sport, mai ales cea manifestata pe
stadioane, in timpul sau inaintea meciurilor de fotbal.

Pentru a intelege mai bine fenomenul de violenta dintre suporteri, trebuie mai intai sa
cunoastem ce este un suporter, o galerie de fotbal sau care este ideologia de viata a unui
suporter. O echipa de fotbal are o galerie de suporteri, care la randul ei, si aceasta galerie este
impartita in mai multe brigazi. Brigazile sunt alcatuite din mai multi membrii din acelasi
cartier sau prieteni, apropiati,profesori universitari(exemplu U Cluj), colegi de serviciu.

Confuzia dintre termenii ultras si hooligan.Practic nu exista o legatura intre acesti termeni
desi multa lume ii asociaza gresit., un articol din Romania Libera explica succint ce inseamna
a fi ultras si ce inseamna a fi hooligan. Ultrasii incearca sa mute spectacolul in tribune. Nu
prin violente, ci prin apelarea la coregrafii, care pot contine bannere, steaguri, fumigene sau
torte. Acest lucru exclude insa o confruntare cu adversarii, acesti suporteri incurajandu-si intr-
un mod original echipa. Spre deosebire de ultrasi, gruparile "hooligan" considera ca singurul
mod prin care iti poti demonstra superioritatea fata de adversar este sa fii mai puternic fizic
decat el.
Diferentele apar si la nivelul vestimentatiei. "Hooligans" renunta la orice fel de insemne ale
propriului club in timpul meciurilor, folosesc steaguri de mici dimensiuni inscriptionate cu
numele echipei, si nu cu insemnele unei grupari.Pentru aceste grupari, confruntarea violenta
cu suporterii adversi este nelipsita atat pe stadion cat si in afara stadionului.Pentru acestia din
urma exista o anume provocare sa se incaiere cu jandarmii sau cu galeriile adverse..

Galeria nu este alcatuita doar din suporteri fanatici si teribilisti, acest caz fiind impartit pe
brigazi, o echipa avand mai multe brigazi care sunt clasificate uneori dupa violenta .Acest fapt
este datorat in mare parte zonelor de resedinta,spre exemplu, un cartier rau famat e posibil sa
aiba la fel o galerie destul de periculoasa.Exista insa si galerii formate din oameni cu studii
superioare , angajati carora le place doar spectacolul oferit de fotbal.

Ultrasii nu sunt infractori, ideologia lor de viata ar suna cam asa:

* Suntem probabil singurele elemente active ale unei societati care ne obliga sa traim si sa ne
comportam dupa cum ne dicteaza altii!
* NU vom accepta niciodata sa ni se inchida gura in mod fortat!
* NU imbratisam violenta gratuita, dar suntem obligati in dese randuri sa raspundem cu
violenta la abuzurile de orice fel
* Nu avem nevoie de publicitate si tot ceea ce facem, facem din pasiune!
* NU acceptam sa ne transforme nimeni fotbalul intr-un joc al burghezilor. Pe stadion nu
trebuie sa fie facute diferente. Este un loc public unde nimeni NU ne poate CENZURA!!
* Am fost in dese randuri BATJOCORITI de cei ce poarta uniforme si care au ca rol ordinea
si disciplina. NU putem accepta asta la nesfarsit!!
* Stilul ULTRA` este pentru noi UN MOD DE VIATA, nu un prilej de a ne aduna in gasti si a
vandaliza orice ne iese in cale. NU acceptam sa fim judecati de persoane ce nu au incercat
vreodata sa inteleaga acest mod de viata!
* Desi suntem catalogati ca infractori si persoane din suburbia societatii, majoritatea dintre
noi avem studii, profesii si locuri de munca respectabile!!
Cauzele violentelor si a conflictelor din fotbal sunt multiple si diferite.Daca gandim
din punct de vedere social la un meci de fotbal in asa zisele galerii apar o multime de
frustrati , care se pierd printre suporterii adevarati. Aceste frustrari pot fi de ordin
social:neintegrare in societate sau nivel scazut de trai. Un alt motiv pentru aceste violente
este mediatizarea exagerata a acestora.Filmele de genul Hooligans sau Football Factory
vazute de cine nu trebuie risca sa se transforme dintr-un spectacol de cinema intr-un exemplu
prost urmat de unii tineri.

Adesea conflictul dintre suporteri apare din cauza abuzurilor politiei, jandarmilor, sau a
fortelor de ordine care se ocupa de cu securitatea pe stadioane.Nu orice meci sfarseste cu
incidente. Nu toate meciurile sfarsesc cu incidente si lupte de strada. Unele galerii sunt
infratite cu alte galerii, de exemplu Steaua Bucuresti cu Uta Arad, Politehnica Timisoara cu
Rapid Bucuresti si Dinamo Bucuresti cu Universitatea Cluj, Gloria Bistrita cu Ceahlaul
Piatra-Neamt,iar cand meciul este disputat intre doua astfel de echipe,indiferent de
rezultat,galeriile se aplauda reciproc.

Exista si solidaritate intre suporteri, de exemplu in cazul Marian Cozma, 6000 de suporteri
unguri, sarbi, dar si romani au participat la un mars al tacerii in memoria fostului handbalist
roman. Cazul Iulian Mihai Iordan, un suporter stelist care s-a stins din viata la 32 de ani. La
inmormantarea sa, pe ultimul drum fiind condus de ultrasii stelisti, dar si de mai multi fosti
rivali din Peluza Catalin Haldan. Cazul unui alt fan stelist, decedat in urma unui accident de
masina, la care suporterii dinamovisti nu au ramas nici atunci impasibili, iar membrii Peluzei
Sud din Stefan cel Mare au trimis o coroana de flori in memoria fanului rival. Cazul Sandu
Neagu, fostul mare jucator al Rapidului si al echipei nationale, care a murit la varsta de 61 de
ani dupa ce a suferit un stop cardiorespirator: familia sa isi pierduse locuinta in urma unor
probleme financiare. Sporterii giulesteni doresc sa-si uneasca fortele intr-un timp cat mai scurt
sa stranga o suma importanta de bani pentru a ajuta familia fostului international, iar acestei
actiuni i s-au alaturat o parte din jucatorii care au imbracat tricoul Rapidului sau sunt inca sub
contract echipa, precum si finantatorul echipei.

Exista deci si o parte frumoasa a lucrurilor, caci a privi violenta ca pe un fapt exclusivist
apartinand fotbalului este greseala cea mai la indemana, greseala ce hraneste senzationalismul
din mass media. Presa trebuie sa inteleaga rolul pe care il are: acela de a reda fenomenul
sportiv si nu viata sau frustrarile celor implicati in fenomenul sportiv. Din dorinta nebuna de a
vinde, presa sportiva a indepartat planul sportiv de cititori si l-a adus in prim plan pe cel de
tabloid de scandal, care iese in fata cu latura negativa a sportului si a sportivilor. Se vinde mai
bine o injurie a lunui conducator de club decat un meci de baschet de cupa Europeana.

Astfel de „valuri de criminalitate”, fabricate de presa pot avea, asupra publicului receptor
anumite efecte, mai mult sau mai puţin previzibile. In primul rand, suprareprezentarea
violentei in media poate duce la creşterea nejustificata a temerilor privind criminalitatea,
acestea ajungand sa fie mai mari decat fenomenul insusi.

Mediatizarea excesiva a unor acte de violenta de pe stadioane poate duce la exagerări,

deformări , chiar la panica. In general este acceptata ideea ca un meci de fotbal nu generează
violenta, insa poate oferi un cadru favorabil manifestărilor violente.Iata de ce este unanim
acceptata o lege contra violentei pe stadioane, asa-zisa lege a lui Mitica Dragomir.

Suporterii sustin ca tactica de baza a fost trecerea acestui proiect de lege prin parlament
deformandu-se realitatea despre ce inseamna a fi ultras, sub sloganul „combaterea violentei
din sport” la care s-au alaturat si doua, trei montaje cu secvente violente bine alese.

Combaterea violentei pe stadioane este perfect justificabila, si nimeni nu contesta acest lucru,
dar se pare ca cei care sunt implicati in promovarea acestui proiect de lege impart lucrurile in
alb si negru si din pacate intre galeriile de fotbal lucrurile nu sunt niciodata asa de
simple.Huliganii si acele acte de violenta trebuie sa dispara dar, dar nu si suporterii adevarati
care vin sa faca atmosfera.Nimeni nu isi doreste ca legea „Mitica Dragomir” sa fie eliminata,
dar cert este ca undeva aceasta lege trebuie imbunatatita.

Ceea ce inca nu se stie despre aceasta lege este ca s-au eliminat steagurile de pe stadioane sub
pretextul ca ar constitui corpuri contondente, amenzi de pana la 200 de lei (2 milioane de lei
vechi) pentru ocuparea unui alt loc decat cel de pe bilet.Tortele in afara legii, desi in multe tari
din vest acestea sunt permise, iar in Romania nu au existat niciodata incidente cu privire la
folosirea tortelor de catre suporteri. Simpla detinere a unei torte va fi sanctionata cu inchisoare
de la 6 luni la 3 ani de zile. Folosirea unei torte se va pedepsi cu inchisoare de la 1 la 4 ani.Nu
putem compara aceste fapte cu infractiuni precum violarea de domiciliu, pedeapsa este
inchisoarea de la 6 luni la 4 ani; santaj, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani; ucidere
din culpa, pedeapsa este inchisoarea de la 1 an la 5 ani.

Ce-i drept ca o strategie anti-violenta in sport trebuie urmata caci acte de violenta au loc tot
mai des, in special atunci cand este vorba de infruntarea dintre o galerie de fotbal si fortele de
ordine. La intrebarea cum vede un suporter prezenta jandarmilor la un meci de fotbal?
„O piedica da,un ajutor niciodata si o nevoie cateodata!”
Nu te ajuta niciodata ci mai degraba te-ar vedea cu un proces verbal in mana cu tot cu
amenda. E nevoie de ei cateodata cand lucrurile o pot lua razna intre doua galerii rivale sau
cand se intalnesc intre ele “U”Cluj -CFR sau Poli Timisoara – UTA Arad.

In multe situatii interventiile sunt pur haotice neorganizate care scot in evidenta
lipsa de pregatire si profesionalsim a jandarmilor, care nu reusesc sa tina situatia sub control,
si nici nu ezita sa foloseasca forta total la intamplare, ranind persoane nevinovate.De multe ori
au loc scene aproape de groaza fanii si jandarmii invadand suprafata de joc, intr-o adevarata
batalie. Au fost cazuri in care suporteri care doar filmeaza au fost loviti, gazati si pusi la
pamant, dupa care jandarmii i-au impiedicat pe cei care le-au sarit in ajutor sa intervina. Se
impart bastoane si lovituri la nimereala, iar cand fanii riposteaza jandarmii devin derutati. 

Observam deci ca sunt foarte multe si abuzurile din partea politiei, si desori fortele de ordine
dau dovada de exces de zel.Interzicerea jandarmeriei pe stadioane a fost un lucru bun
deoarece multe din altercatii inutile nu au mai avut loc, pentru ca se stia ca simpla prezenta a
acestora ii incita pe suporteri.
Reprimarea prin forta a manifestarilor fanilor este clar o abordare gresita. Atitudinea fortelor
de ordine, garant al sigurantei cetateanului, este una gresita. Dialogul dintre suporteri si cei
care ar trebui sa le asigure protectia este inexistent, conflictele fiind inevitabile.
Folosirea excesiva a bastoanelor, spray-urilor si telescoapelor din dotare nu fac altceva decat
sa starneasca mai multa ura si frustrare in randul suporterilor.Aceste actiuni nu opresc
violenta, ci nu fac altceva decat sa o impinga inafara stadioanelor.
Daca nu se bat galeriile, intervin directorii de cluburi cu declaratii violente. In aceste conditii,
este mai mult decat clar ca problema violentei din fotbal nu se va rezolva si va continua sa
existe la fiecare meci de fotbal cu miza mare.

Si clubul are de suferit din cauza violentelor care au loc pe stadioane.In cazul meciului dintre
Dinamo Zagreb si Poli Timisoara, datorita incidentelor provocate de meciul din deplasare
jucat la Timisoara, Comisia de Control si Disciplina a UEFA a decis ca echipa Dinamo
Zagreb sa fie penalizata cu trei puncte in Liga Europa si ca Dinamo Zagreb sa joace
urmatoarele doua meciuri de pe teren propriu din Liga Europa cu portile inchise.

Cazul meciului dintre Dukla Banska Bystrica 1-1 Zilina (Slovacia, Super Liga), cand dupa
terminarea partidei de fotbal, fiecare echipa s-a intreptat catre tribuna pentru a multumi
suporterilor.Una pentru castigarea titlului, cealalta echipa pentru accesul UEFA Ligue.Unul
dintre fani a sarit gardul, si imediat a fost urmat de mai multi suporteri din ambele tabere.S-a
incins o bataie pe gazon in care tortele si petardele zburau dintr-o parte in alta.Bineinteles,
fortele de ordine au intervenit cu bastoane si gaze lacrimogene ca suporterii sa se retraga
inapoi la peluze.

Cazul Barcelona 4-0 Real Valladolid, in care Catigarea titlului de catre Barcelona a adus
multa lume in strada, atat la Barcelona cat si la Madrid, acolo unde circa 200 de suporteri
barcelonezi au sarbatorit sub supravegherea politiei. La Barcelona, sarbatoarea a adus in
strada cca. 40.000 de suporteri dar a degenerat dupa miezul noptii, conducand la cateva
incidente intre suporterii care au dat foc la scaune si au spart geamuri si fortele de ordine care
au intervenit.Rezultat:119 raniti, 104 arestati, 29 de raniti din cadrul politiei, 3 agenti de paza
din Guardia Urbana de Barcelona.

Dupa un meci jucat intre o echipa din Ungaria si una din Slovacia, Slovan Bratislava
castigand cu 4-0, cativa manifestanti au incendiat drapele slovace la Budapesta, si panouri de
semnalizare in slovaca au fost vandalizate cu vopsea in doua sate unguresti de la frontiera. In
total, 31 de persoane au fost arestate, jumatate dintre ei fiind maghiari. Toti au fost eliberati
intre timp. Incidentele au fost condamnate atat de Bratislava, cat si de Budapesta, fiecare
aruncandu-si insa responsabilitatea pentru aceste deraieri ultranationaliste.

La 14 octombrie 1998 –Budapesta –Nepstadion: imnul Romaniei este intampinat cu

huiduieli si fluierături unanime. „ Nucleul dur” al galeriei arborează insemne si lozinci
xenofobe – prezentate, cu un comentariu „adecvat” de mass-media romaneasca-:
„ Bucurestiul – sat unguresc”. După incheierea meciului, grupuri de ultras – maghiari ii
fugăresc si molestează pe suporterii veniţi din Ardeal. Pentru violenţii huligani victoria este
certa: i-au bătut pe romani, la modul real, in afara stadionului, in timp ce simbolic, pe teren
Ungaria a reuşit sa-si conserve invincibilitatea in fata Romanii.
Violenta simbolica- exacerbata prin mass-media-adeseori consumata in declaraţii si sloganuri
belicoase, poate oricand degenera in violenta efectiva. Unele incidente ajung sa fie deosebit
de periculoase, soldate chiar cu morti, de exemplu in timpul unei altercatii in brazilia, unul
dintre politisti, impusca accidental un suporter,omorandu-l.

Acestea raman bineinteles cazuri izolate, in Romania violentele nu ajung la extrem, desi au
loc si pe stadioanele noastre fapte violente.Ca sa fie evitate, pe cat posibil se incearca
organizarea cat mai buna a unui meci din partea oficialilor, impreuna cu sprijinul
jandarmeriei.Spre exemplu la un meci disputat intre CFR si Poli Timisoara, au fost chemati
250 de jandarmi care erau pregatiti sa intre in incinta stadionului la nevoie.S-a observat ca
prezenta jandarmilor in incinta stadionului incita spiritele asa ca acestia intervin doar cand
este cazul.
Controlul la portile stadioanelor este intensificat, iar suporterii sunt rugati prin intermediul
mass-media sa se prezinte din timp la stadion pentru a evita aglomerarea.
Persoanele care introduc sau incearca sa introduca materiale interzise (torte, petarde,
fumigene) risca intocmirea de dosare penale.
Comerciantii din zona stadionului sunt informati ca in intervalul orar in care se disputa meciul
este interzisa comercializarea bauturilor alcoolice in zona stadionului.
Solutiile pentru a stopa violenta pe stadioane exista, insa ele trebuie sa se bazeze pe
dialog. Incercarea de a opri violenta cu violenta nu va avea rezultate niciodata.Stefan Brotac,
patronul firmei care asigura securitatea pe stadionul CFR Cluj spune ca secretul consta in
dialogul permanent si civilizat intre oamenii de ordine si spectatori. Atunci poate interveni
jena din partea celor recalcitranti, care nu ar trebui sa mai perceapa ca pe niste dusmani
agentii de paza. „Daca stam de vorba, noi stim ce vor ei, ei stiu ce vrem noi si totul se poate
regla”,declara acesta.
Sunt acte de violenta pe orice stadion ,la unele meciuri suporterii se manifesta mai violent, in
timp ce la altele ,meciurile se sfarsesc fara nici un incident.La noi se afiseaza mai des bannere
jignitoare echipei adverse, suporterul roman isi concentreaza mai mult atentia asupra galeriei
adverse si a injosirii acesteia, intimidarii, spre deosebire de suporterul englez care isi sustine
neconditionat echipa.Nu doar in Romania esti agresat daca porti fular sau tricou cu echipa
preferata, de exemplu in turcia daca porti culoarea galben in partea gresita a orasului poti
oricand sa fii linsat de fanii Galatasaray.
Sistemele de protectie pe un stadion din Franta este mult mai bine pus la punct, sistemul de
supraveghere cu camere video fiind obligatoriu,in timp ce in Romania acest lucru este un lux.
Diferenta dintre securitatea stadioanelor nu tine doar de mentalitate ci , se pare ca , si de
partea financiara. Exista hooligans si in Anglia, insa impresia lasata de o galerie si coregrafia
acesteia in timpul unui meci, primeaza in fata incidentelor izolate [batailor organizate dintre
hooligans]. In Romania, in schimb, tot ce afiseaza presa, mass-media in general e doar partea
senzationala, partea care aduce rating, mereu aspectul negativ la un meci de fotbal.Acest lucru
nu duce decat la frica, teama oamenilor civilizati de a mai merge la un meci de fotbal.Acestia
preferand sa vada meciul de la o terasa, bar sau pub, desi riscul de a fi agresat exista si in
baruri pentru ca acolo se consuma alcool, in timp ce pe stadion (mai nou si in jurul acestuia)
sunt interzise bauturile alcoolice sau comercializarea lor. Practic oamenii nu mai merg la
meciuri, merg in localuri, iar stadioanele au pierderi semnificative, ca mai apoi suporterii sa se
planga de starea deplorabila in care se desfasoara un meci: lipsa camerelor de luat vederi,
lipsa scaunelor, a nocturnei sau a gazonului neingrijit.
In concluzie o legislatie contra violentei ar trebui sa cuprinda toata societatea, sa nu fie vizati
doar cei care merg pe stadioane.