Sunteți pe pagina 1din 26

CUPRINSUL

1. Introducere
2. Caracterizare si domeniul de utilizare
3. Caracteristici tennice
4. Transportul strungului
5. Fundatia si asezarea strungului
6. Punerea in functiune
7. Descrierea masinii
8. Ungerea masinii
9. Actionarea electrica
10.Intretinerea si reglarea strungului
11.Instructiuni pentru montarea si demontarea universalului
12.Dispozitivul de strunjit conic
13.Instructiuni privind folosirea mecanismului de blocare rapida a papusii mobile
14.Instructiuni de securitate si sanatate in munca, la strung
1.INTRODUCERE
Este foarte importanta o buna cunoastere a componentei strungului , inante de
punerea lui in functiune , avandu – se o deosebita grija pentru asigurarea unei ungeri
corespunzatoare a tuturor organelor in miscare .
Daca se vor urma intocmai instructiunile date se va reusi prevenirea
defectiunilor si prelucrarile efectuate vor avea calitate superioara.
Este necesara o studierea cu mare atentie a tuturor elementelor de comanda a
masinii inainte de punerea in functiunii . Precizia de lucru a masinii a fost minutios
verificata in cadrul uzinei cu aparate de masura de mare precizie .Pentru ca precizia
de lucru a masinii sa nu fie compromisa , transportul , montarea si manipularea ei
trebuie sa se faca cu deosebita atentie si cu respectarea intocmai a instructiunilor
urmatoare.

2. CARACTERIZARE SI DOMENIUL DE
UTILIZARE
Strungul universal de tip SNA 500 este un strung de marime mijlocie cu
diametrul maxim de prelucrare peste ghidaje de 500 mm, iarputerea instalata pentru
actionarea miscarii principale poate fi de 7,5 sau 11 kw. Poate fi utilizat cu deosebita
eficienta atat in lucrarile de unicate cat si in cele de serie mica si mijcie in cazul
prelucrarilor in universal sa intre varfuri.
Se executa in mai multe variante constructive:
-cu batiu cu sau fara punte;
-cu distanta intre varfuri de 1000, 1500, 2000 sau 3000 mm;
-cu domenii diferite de turatii ale axului principal.
Aceste variante ofera posibilitatea adaptarii lor la diverse sarcini de productie.
Cinematica si constructia acesotr strunguri permit realizarea urmatoarelor
prelucrari:
- strunjire longitudinala cu avans manual sau mecanic ;
- strunjire transversala cu avans manual sau mecanic ;
- gaurire cu avans manual sau mecanic cu fixarea sculei in portcutit;
- filetare ; filete metric, whitworth, modul, diametral Pitch. Pot fi efectate si
filete cu pasi in toli, cu conditia ca beneficiarul sa comande rotile de schimb
necesare , cu numerele de dinti si modulele necesare pentru astfel de situatii.
Strungul poate fi echipat cu o serie de accesorii ca:
- dispozitiv hidraulic de copiat ;
- dispozitiv de strunjit conic;
- platou pentru patru bacuri;
- indicator de filetare;
- dispozitiv de masurat avans, etc.
Prin utilizarea acestor accesoriicreste considerabil productivitatea acestor
masini si se largeste , in acelasi timp , domeniul lor de utilizare.
3.CARACTERISTICI TEHNICE
1.Caracteristici principale:
-diametrul maxim de prelucrare deasupra batiului………………mm………500
-inaltimea axului principal……………………………………….mm………235
-distanta intre varfuri……………………………………………..mm……..1000
-diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei………………....mm……...265
-diametrul maxim de rotire in degajul podului…………………...mm……...730
-diametrul maxim de prelucrare din bara prin axul principal…….mm……….62
-diametrul maxim de prelucrare cu luneta fixa…………………..mm……...180
-diametrul maxim de prelucrare cu luneta mobile……………….mm……...150

2.Papusa fixa :
-diametrul alezajului axului principal……………………………mm……….65
-numarul treptelor de turatii a axuui principal………………………………..24
-domeniul de turatii………………………………………….rot./min…16-1600
-numarul treptelor de turatii inverse………………………………………….24
-domeniul de turatii inverse…………………………………rot/min….18-180
-turatia de intare in cutia de viteze………………………….rot/min….….1000

3.Cutia de avansuri si filete:


-numarul de avansuri longitudinale si transversale posibile………………….79
-domeniul de avansuri longitudinale.……………………......mm/rot......0,028-5
-domeniul de avansuri transversale………………………….mm/rot...0,007-1,25
-numarul de filete metrice……………………………………………………...43
-domeniul de filete metrice……………………………………..mm……..0,5-160
-numarul de flete Whitworth………………………………………………….45
-domeniul de filete Whitworth………………………………pas/”………160-1/2
-numarul de filete modul………………………………………………………..39
-domeniul de filete modul…………………………………3,14xmm……..0,5-80
-numarul de filete Diam. Pitch…………………………………………………40
-domeniul de filete Diam. Pitch………………………………..D.P……….160-1
-numarul de filete in toli………………………………………………………..46
-domeniul de filete in toli………………………………………1”… ……1/32-10
4. Sania si suportii:
-varianta de portcutit………………………………………………………normal
-sectiunea maxima acutitului………………………………mm².................32x25
-pasul surubului saniei transversale………………………..mm……………….5
-o diviziune a inelului gradat corespunde la o
deplasare a saniei transversale de ……..….mm……………….0,05
-pasul surubului saniei port-cutit………………………..mm………………….4
-o diviziune a inelului gradat corespunde la o
deplasare a saniei port-cutit de……………...mm……………….0,05
-cursa maxima a saniei port-cutit……………………….mm………………..170
- cursa maxima a saniei transversale……………………mm………………..305
- cursa maxima a saniei transversale longitudinale……...mm………….….1150
- cursa saniei longitudinalela o rotatie completa
a rotii de mana……………………………..mm…………………27
-unghiul de rotire a saniei port-cutit………………………………………….±90º

5. Caruciorul:
-pasul surubului conducator……………………………mm…………………12
-modulul cremalierei…………………………………...mm…………………..2
-latimea danturii cremalierei……………………………mm………………….30
-marimea avansului rapid longitudinal………………mm/min……………….3,6
-marimea avansului rapid transversal………………..mm/min……………….0,9

6.Papusa mobila:
-diametrul pinolei……………………………………...mm…………………...80
-conul pentru varf al alezajului pinolei…………………………………...Morse 5
-cursa maxima a pinolei………………………………...mm…………………200

7. Actionare:
-motor principel asincron trifazattip ASI; puterea motorului…kW……………..7,5
-motor pentru avans rapid tip ASI ……………………0,6kW ,50Hz ,1500 rot/min.

8. Pompa de racire:
-electropmopa de apa 0,15kW , 3000 rot/min , 220/380 V , 50Hz , debit cca 1
m.c./hla 4,5m col. de apa.

9.Gabarit si masa:
Denumire UM Lungime Dimensiuni
caracteristica intre
varfuri
Lungime x mm 1000 3050x1350x1400
latime x 1500 3550x1350x1400
inaltime 2000 4050x1350x1400
3000 5050x1350x1300
Masa neta cu kg 1000 3137
echipament si 1500 3242
accesorii 2000 3572
(fara ambalaj) 3000 3802
4. TRANSPORTUL

Transportul strungului fara ambalaj se facae in conformitate cu schema


urmatoare.
Printr- o gaura special prevazuta in piciorul mare al strungului, se va
introduce o bara metalica de ale carei capete se vor lega doua cabluri, care apoi sunt
agatate in carligul macaralei; un alt cablu se trece prin ultimul locas dintre nervurile
batiului,in partea dinspre piciorul mic,se introduce intre el si batiu o bucata de lemn,
iar dupa aceea se agata de carligul macaralei.
Se va avea o deosebita grija ca in timpul transportului sa nu se deterioreze,
din cauza contactului cu cablul, vopseaua sau diferite piese ale strungului, motiv
pentru care in locurile de contact se vor aseza, sub cablu, bucati de lemn de esenta
moale.
Cand strungul este ambalat, transportarea lui se va face in conforitate cu
indicatiile de pe ambalaj.
Desfacerea ambalajului se va face cu foarte multa grija, pentru ca strungul
sa nu fie deteriorate cu sculele folosite la dezambalare. In acest scop se recomanda
sa se scoata intai capacul superior al lazii de ambalaj, dupa care se va trece la
demontarea restului ambalajului.
5. FUNDATIA SI ASEZAREA STRUNGULUI

Un factor determinant in obtinerea unei precizii de lucru superioare este


asezarea corecta a strungului pe fundatia amenajata in acest scop.
Pentru aducerea sa la orizontala, picioarele strungului sunt prevazute cu
suruburi de reglaj, care sprijinindu- se pe patru placi de otel , care asigura un reglaj
usor si corect.
Fixarea srtrungului pe fundatie se face cu ajutorul a 8 suruburi M16 pentru cele
cu distanta intre varfuride 1000 si 1500 mm sau cu 10 suruburi M16 pentru cele cu
distanta intre varfuri de 2000 si 3000 mm.Aceste suruburi sunt prevazute in planul
de fundatie si se livreaza odata cu masina.
Nu se admit abateri care sa le depaseasca pe cele admisibile, indicate in
normele de precizie pentru strunguri.
Fata de mediul inconjurator, strungul va fi astfel asezat incat cota de 1200 mm
de la axa sa de simetrie pina la obiectul aflat in spatele sau sa fie riguros respectata.
Acest lucru este necesar pentru a putea fi deschisa usa pe care e montat motorul
actionarii principale in cazul diverselor revizii sau deplasari.
Masina trebuie sa fie amplasata intro incapere unde sa fie ferita de variatii de
temperaturasau de alti factori ce ar putea sa-i diminueze precizia. Terenurile
improprii (nisip, zgura) si cele neuniform tasate pot modifica, cu timpul, pozitia
orizontala a masinii. Uzina nu raspunde pentru masinile ce-si pierd calitatile initiale
prin nerespectarea de catre beneficiar a indicatiilor de amplasare.
Operatiile de manevrare si asezare a strungului pe fundatie vor fi efectuate sub
conducerea unui maistru sau sef de echipa, instruit asupra normelor de tehnica a
securitatii muncii si pregatit asupra operatiilor ce i se incredinteaza.
Inainte de inceperea acestor operatii se va verifica daca blocarea pe masina a
subansamblurilor exterioare si usor deplasabile ( papusa mobila, accesorii, etc) este
corect efectuata.
Dupa instalarea pe fundatie masina nu se va da in lucru decat dupa efectuarea
receptiei.
6. PUNEREA IN FUNCTIUNE A STRUNGULUI

Dupa ce strungul a fost asezat pe fuindatie inconformitat cu indicatiile din


planul de fundatie si asezare, se va trece la degresarea tuturor suprafetelor protejate
cu unsoare anticoroziva. Degesarea se va face cu carpe inmuiate in petrol.
Supafetele spalate se vor strege pana la uscare, iar dupa aceea se vor unge cu ulei de
masina conform indicatiilor schemei de ungere pentru a preveni ruginirea sau
eventualelele gripari. In privinta plinurilor de ulei se vor respecta deasemenea
prevederile schemei de ungere.
Racordarea la reteaua electrica se va face numai dupa studierea atenta a
capitolului actionarii electrice, cu respectarea tutuoror indicatiilor prevazute in
schemele de principiu si de conexiuni. Se va avea grija ca sensul de rotatie al
motorului principal sa corespunda sagetii indicatoare, iar cel al motorului de avans
rapid sa fie astfel incat sa produca o deplasarea caruciorului conform sagetilor de pe
tablita aplicata pe cutia manipulatorului.
Se vor identifica toate elementele de comanda si se vor preciza functiile lor. Se
va face un control manual asupra bunei functionari a elementelor de comanda.
Acum se poate conecta dulapul electric la reteaua de alimentare si se
actioneaza asupra intrerupatorului principal, strungul fiind gata pentru prima pornire.
Prima pornire se face la minima a axului principal. In acest timp se verifica
functionarea tuturor mecanismelor si a pompelor individuale de ungere, urmand sa
se treaca apoi la pregatirea strungului in vederea inceperii lucrului
Este interzis ca la primapunere in functiune sa se retraga pasla si aparatorile
dela extremitatile ghidajelor, fara a unge in prealabil ghidajele masinii.
Se va avea o deosebita grija ca la inchiderea capacului de la motorul actionarii
principal, acesta sa nu atinga curelele trapezoidale.
Este necesar a se verifica riguros daca tensiunea la care va fi conectata masina
corespunde cu tensiunea de lucru a acesteia. De asemenea, se va verifica daca sensul
de rotatie al rotorului corespunde cu cel indicat pe capac.
Pentru evitarea accidentelor ce s-ar putea produce la punerea in functiunea
strungului, beneficiarul este obligat sa foloseasca in acest scopnumai personal
calificat, care in prealabil a studiat ,,Cartea masinii” si a efectuat ,,Instructajul de
securitate si sanatate in munca” specific ramurii in care lucreaza.
7. DESCRIEREA MASINII

In general, strungul SNA 500 are o constructie clasica cu organele de comanda


judicios amplasate, astfel ca permit manevrari simple si rapide.
Strungul, in componenta sa cuprinde :
- batiu ;
- suport motor ;
- tava ;
- instalatia de ungere ;
- pompa de ungere ;
- bare de conducere ;
- suport bare ;
- instalatia de racire ;
- papusa fixa ;
- cutia de avansuri si filete ;
- roti de schimb ;
- sanii ;
- carucior ;
- papusa mobila ;
- ecran de protectie ;
- tablite ;
- instalatia electrica ;
- accesorii ;
- luneta mobila ;
- luneta fixa.

Batiul strungului este executat din fonta ; are o constructie deosebit de rigida
pentru ca peretele din fata, in afara de faptul ca este chesonat, mai e legat si de
peretele posterior printr- o serie de nervuri transversale, puternice.
Sistemul de ghidare se compune din :
-un ghidaj in forma de V intors , cu unghiul de 90° in partea din fata si un
ghidaj plan in partea din spate, pentru conducerea saniei longitudinale ;
-un ghidaj plan pe partea din fata si un ghidaj mai mic, tot sub forma unui V
intors, cu ghidajul la varf de 90°, in partea din spate pentru conducerea papusii
mobile.
Batiul se monteaza rigid, cu ajutorul unor suruburi, pe picioarele strungului. La
partea din spate, stanga, sub papusa fixa, are o nisa pentru a permite montarea
motorului principal de actionare si pompa de ulei.
Pe peretele din spate, in portiunea ghidajelor , batiul este prevazut cu niste
bosaje prelucrate, necesare montarii linialului ce sustine varfurile intre care se
fixeaza sablonul in cazul folosirii unui dispozitiv hidraulic de copiat.
In spatiul dintre picioare e dispusa tava pentru colectarea spanului si a
lichidului de racire, iar sub aceasta tava se amplaseaza bazinul pentru lichidul de
racire pe care de altfel este amplasata electropompa.
Papusa fixa este montata in partea stanga a batiului, pe o suprafata special
amenajata, cu ajutorul a patru suruburi de fixare. In partea ei inferioara are montate
niste suruburi cu filet metric fin ce tamponeaza suprafetele prelucrate special in acest
scop pe batiu si permit reglarea axei papusii fata de axa batiului, in plan orizontal.
Miscarea la papusa fixa este asigurata de un motor electric, prin intermediul
unor curele trapezoidale. Pe axul de intrare sunt montate ambreiaje pentru mers
inainte si inapoi, iar in continuare, prin intermediul mecanismelor cu roti dintate
miscarea ajunge la axul principal si apoi spre mecanismul de avansuri si filete.
Cu ajutorul unor manete poate fi comandata in asa fel deplasarea rotilor
baladoare incat sa obtina la bratul principal toate turatiile. Rotind una dintre manete,
prin intermediul unei transmisii, roata dintata cremaliera realizeaza deplasarea unui
balador care asigura patru pozitii de angajare. Rotind cealalta maneta, prin
intermediul unei transmisii cu roti dintate si a doua came cilindrice, antrenate prin
pana comuna se realizeaza deplasare altor doua baladoare , asigurind astfel alte
pozitii de angrenare.
Alte doua manete deplaseaza alte doua roti baladoare fiecare avand cate
doua pozitii de angrenare cu ajutorul carora se asigura posibilitatea filetarii cu pas
normal sau cu pas marit, respectiv inversarea miscarii ce se transmite la cutia de
avansuri si filete.
Toate rotile dintate din papusa fixa sunt executate din otel aliat cu crom-
molibden si sunt tratate termic. La toate imbinarile canelate centrarea se face prin
diametrul interior al arborelui canelat.
Pentru pozitionarea corecta a baladorilor s-a folosit un sistem cu arc si bila iar
pe tijele pe care se sprijina furcile ce comanda baladorii au fost prevazute mici gauri
de pozitionare.
Pe partea din spate a axului principal este montat un disc impartit in 60
diviziuni care permit taierea filetelor cu mai multe inceputuri.
Centrarea si fixarea universalului se face prin intermediul unei flanse ce se
monteaza pe conul scurt al axului principal cu ajutorul unei saibe baioneta.
Mecanismele din papusa fixa permit marirea de 16 ori a raportului de
transmitere dintre mecanismul din cutia de avansuri si filete si axul principal, pentru
prelucrea filetelor cu pas marit in domeniul turatiilor de 16- 125 rot/min., respectiv
20-160 rot/ min.
Cuplajele din papusa fixa pot fi de doua feluri :
- radiali-axiali cu role conice, care asigura o serie de avantaje in privinta
rigiditatii si preciziei. Rulmentul dinspre capul axului principal are doua randuri de
role conice, iar cel din partea opusa un singur rand, dar in inelul exterior are
prevazute niste locase pentru arcuri de pretensionare.Pe langa preluarea sarcinilor
radiale si axiale, principiul constructiv si modul de montare al acestor rulmenti mai
confera si urmatoarele proprietati: rigiditate marita, eliminarea solicitarilor nedorite
in timpul functionarii cauzate de rulmenti, asigurarea rotirii axului principal fara
batai radiale, eliberarea vibratiilor datorita numarului diferit de role in cele doua
randuri ale rulmentului din fata si posibilitatea ungerii si racirii excelente a
rulmentilor ;
- un rulment radial cu doua randuri de role cilindrice in fata si doi rulmenti
radiali-axiali cu bile in spate .
Cutia de avansuri si filete este fixata rigid pe batiu cu ajutorul unor suruburi
si primeste miscarea de la papusa fixa prin intermediul rotilor de schimb.
Din punct de vedere cinematic, realizarea diferitelor avansuri si filete se face
prin intermediul unor roti dintate baladoare, comandate cu ajutorul unor came
cilindrice. Mecanismul cutiei de avansuri si filete se compune din trei mecanisme
partiale si anume :
- un mecanism reductor, comandat de o maneta la partea de intrare, cu care se
pot stabili patru rapoarte diferite ;
- un mecanism intermediar, comandat de o maneta cu care se stabilesc valorile
de baza pentru avansuri si filete, precum si felul filetului (metric, modul, Whitwort,
Diametral Pitch, sau pasi in toli) ;
- un mecanism final, comandat de o rozeta, la partea de iesire, care permite
cuplarea fie a surubului conducator, fie a barei de avans.
Prin intermediul surubului conducator, al carui pas este de 12 mm, cu ajutorul
unei alte manete, fiind pe pozitia 1/1 (pas normal) se obtin urmatoarele filete :
- metrice, cu pasul de la 0,5 la 10 mm ;
- Whitworth, cu 160 la 8 pasi pe tol ;
- Modul, cu pasul de 0,5 la5 mm ;
- Diametral Pitch, cu pasul diametral 160 pana la 16;
- In toli, cu pasul de 1/32 la 5/8 toli.
Cu ajutorul mecanismului de multiplicare a pasului, la turatia axului principal
de 16- 125 rot/min, sau 20 –160 rot/min, se pot obtine filete cu pasul marit de 16 ori
in raport cu pasul de baza.
Caruciorul pentru variantele cu P =12 mm prin intermediul barei de avansuri –
indiferent de turatia axului principal- primeste o miscare de avans longitudinal cu o
viteza de 0,028 la 1,8 mm/rot.a axului principal, sau de o miscare de avans
transversal cu viteze de 0,007 la 0,45 mm/rot. a axului principal, maneta fiind pe
pozitia 1/1 iar rozeta pe pozitia I sau IV.
Prin cuplarea manetei pe pozitia 16/1( pas marit) , in domeniul de turatii 16 la
125 sau 20 la 160 rot./min. se pot obtine miscari de avans longitudinal cu viteze de
0,45 la 5 mm/rot. a axului principal si miscari de avans transversal cu viteza de 0,11
la 1,25 mm/rot. a axului principal .
Prin cuplarea manetei in pozitia ,,pas marit” , in domeniul de turatii 16- 125
rot./min sau 20-160 rot./min, se pot obtine miscari de avans longitudinal cu viteza de
0,16 la 180 inch/rot si miscari de avans transversal de 0,04 la 45 inch/rot.
Pentru trecerea de la filet pe dreapta la filet pe stanga se foloseste o alta maneta.
Manipularea mecanismului din cutia de avansuri si filete se face numai in
timpul rotirii axului principal cu turatii mici sau in cazul folosirii cuplajelor
electromagnetice prin apasarea butonului de impuls.
Rotile dintate din cutia de avansuri si filete sunt executate din otel carbon de
calitate tratat termic.Fixarea rotilor pe axe se face prin pene si stifturi (la rotile fixe)
si prin caneluri (la rotile baladoare).
Caruciorul este montat pe sania longitudinale cu ajutorul unor suruburi de
fixare. El are o constructie completa si robusta .
Miscarile de avans longitudinal si transversal ale caruciorului si saniei
transversale pot fi realizate prin trei metode :
- manual, cu ajutorul rotii de mana, pentru carucior si a unei manete pentru
sanie ;
- mecanic cu avans normal, cand miscarea de la cutia de avansuri si filete
ajunge la carucior prin intermediul barei de avans. De la bara de avans, printr- un
mecanism cu roti dintate si al unui cuplaj electromagnetic cu dantura frontala,
miscarea ajunge la axul pe care se afla cupla cu gheare comandata de o maneta.
Dupa cum aceasta cupla este deplasata intr-o parte sau cealalta, miscarea se
transmite la roata ce angreneaza cu cremaliera montata pe batiu, determinand
deplasarea caruciorului (avans longitudinal) sau la roata montata pe surubul
conducator al saniei trnsversale, determinand deplasarea acesteia(avans transversal).
- mecanic cu avans rapid, cand miscarea este preluata direct de la motorul
electric montat pe carcasa caruciorului. Deplasarea intr-o directie sau alta este
comandata cu ajutorul unui buton, miscarea ajungand la carucior sau la sania
transversala in functie de pozitia manetei. In momentul pornirii motorului de avans
rapid, cuplajul electromagnetic se decupleaza, astfel ca lantul cinematic ce leaga
cupla cu gheare cu bara de avans este intrerupt, motiv ce asigura posibilitatea
folosirii avansului rapid chiar in timpul lucrului, cu avans normal.
Deplasarea avansului longitudinal sau transversal mecanic se face prin
aducerea manetei in pozitie neutra, manual sau prin sistemul de tamponare al
caruciorului .
Sub carucior, fixata pe batiu, se afla bara de tamponare pe care sunt montate
tampoanele ce asigura posibilitatea opririi caruciorului la cota la care se face
reglarea. Sistemul de tamponare permite reglari care sa necesite maxim 6 opriri la
cota.
Protejarea elementelor lantului cinematical mecanismului de avans se face
printr-un dispozitiv de suprasarcina cu bile, montat pe bucsa ce este antrenata de
bara de avans.
Pentru executarea operatiilor de filetare, caruciorul este deplasat cu ajutorul
surubului conducator prin intermediul a doua semipiulite zavor, din bronz,
comandate de o maneta.
Evitarea cuplarii simultane a surubului conducator si a barei de avans este
asigurata prin interblocarea mecanica a parghiilor ce comanda aceste cuplari.
Pe acelasi ax cu roata de mana este montat si indicatorul de avans. Tot pe
carucior, in partea dreapta, poate fi montat si dispozitivul de masurat avans si
indicatorul de filetare.
Saniile . Ansamblul saniei se compune din mai multe parti :
- sania longitudinala ;
- sania transversala ;
- sania port- cutit ;
- port- cutit rapid ;
- port- cutit normal ;
- port- cutit din spate.
Sania longitudinala constituie suportul de baza al caruciorului si al
subansamblelor enumerate , ea putindu-se deplasa manual sau mecanic pe ghidajele
batiului.Strangerea saniei pe ghidaje se face cu ajutorul unor contratalpi, care in fata
sunt prinse cu niste suruburi de fixare, iar in spate cu suruburi prevazute cu piulite de
reglaj, piulite ce permit eliminarea eventualelor jocuri mai mari decat cele
admisibile, care apar din cauza uzurii.
Sania transversala poate fi deplasata atat cu avans manual cat si cu avans
mecanic. Pentru deplasarea manuala a saniei transversale trebuie ca maneta sa se
afle pe pozitie neutra .
Reglarea jocului dintre sania longitudinala si cea transversala se realizeaza cu
ajutorul unei pene lungi, montata langa coada de randunica, si a unor suruburi de
reglare.
Pe sania transversala pot fi montate diferite port- cutite, atat in fata cat si in
spate. In acest scop, in fata a fost prevazut un canal circular cu sectiune T , care
permite rotirea suportului intermediar sau unghiul dorit, iar in spate doua canale T,
paralele.
Sania port- cutit se poate deplasa numai cu avans manual, si prin rotirea ei cu
un anumit unghi pot fi realizate strunjiri conice.
Datorita miscarilor independente ale celor trei sanii, exista posibilitatea
realizarii prin strunjire a unor piese cu suprafete de revolutie in orice profil.
Papusa mobila este o piesa de o mare rigiditate. Fixarea ei rapida pe batiu se
face cu ajutorul unei manete, iar pentru o fixare mai sigura, de lunga durata, s- a
prevazut un surub suplimentar de fixare .
Deplasarea pinolei se face numai manual, cu ajutorul rotii de mana.
Pentru a putea realiza strunjiri conice carcasa papusii mobile se deplaseaza
transversa, cu ajutorul unor suruburi de reglare.
Blocarea pinolei intr-o anumita pozitie se face cu ajutorul unei manete.
Scoaterea varfurilor sau a diverselor reductii din alezajul pinolei se realizeaza prin
retragerea acesteia pana la capat de cursa.
9. UNGEREA MASINII
Ungerea cutiei de viteze
Ungerea papusii fixe este realizata cu ajutorul pompei cu roti dintate montata
pe suportul motor si antrenata cu ajutorul unei curele trapezoidale de la alta curea
montata pe axul motorului electric .
De la pompa cu roti dintate , prin intermediul unui tub de nipolan, uleiul
ajungae la filtrul de ulei si de aici in distribuitorul cu patru cai.
Acest distribuitor dispune de un drosel pentru reglarea debitului de intrare ; de
aici uleiul este derivat catre :
- vizorul dispus in capacul papusii fixe .La o functionare corecta , jetul de ulei
ce se scurge prin vizor va trebui sa fie continuu, fara intreruperi si fara bule de aer,
deoarece acestea provoaca imprimarea uleiului si coboara simtitor calitatile sale de
ungere ;
- rulmentul din fata al axului principal ; pentru reglarea acestui debit , pe
ramificatia aceasta este montat un drosel ; se recomanda o ungere abundenta : la o
turatie de 1000 rot./ min- 1,51 l/min ;
- rulmentul din spate al axului principal , al carui debit are deasemenea
posibilitatea de reglare ; valoare recomandata- 1l/min ;
- distribuitorul central.
Distribuitorul central asigura ungerea urmatorilor rulmenti :
- rulmentul NJ 2208 de pe axul V;
- rulmentul 6407 de pe axul III. Prin gaurile practicate in aceasta conducta se
asigura si ungerea cuplajelor de pe axul I ;
- rulmentul 6011 de pe axul III.
Curatirea sistemului de filtare se face periodic, prin rotirea manetei filtrului de
cca. 5-6 ori, iar odata cu schimbarea uleiului, se va demonta si filtrul si se va curati.
Curatirea sistemului de filtrare a uleiului se face periodic, dar se recomanda ca
prima schimbare sa se faca la 10 zile de la punerea strungului in functiune, a doua
dupa alte 20zile de exploatare, urmand ca in continuare sa se procedeze conform
prevederilor schemei de ungere.
La fiecare schimbare de ulei se va spala bine carcasa papusii fixe cu petrol.
Pompa de ulei se va pune in functiune numai dupa umplerea bazinului cu ulei
pana la vizor (25l), dupa uscarea petrolului cu care s- a facut spalarea carcasei.
Conducta de reintoarcere a uleiului in bazin este amplasata la o inaltime fata de
fundul carcasei, in asa fel sa fie asigurata o baie de ulei permanenta in papusa fixa.
Golirea carcasei papusii fixe de ulei se face prin teava prevazuta in acest scop sub
azul principal, la nivelul fundului carcasei papusii .
Ungerea cutiei de avansuri cu filete.
Pentru ungerea cutiei de avansuri cu filete este folosita o parte din uleiul
debitat de pompa cu roti dintate. De la filtrul amplasat in papusa fixa, cu ajutorul
unor conducte de otel si prin intermediul unor racorduri, uleiul ajunge la tubul de
ungere ce trece pe deasupra axelor I, II, si III pe toata lungimea lor si care au
prevazute gauri in dreptul elementelor ce necesita a fi unse.
Dupa intrarea in cutia de avansuri si filete, din conducta principala, printr-o
teava, uleiul sub presiune este dirijat spre vizorul V, pentru a putea fi verificata
buna functionare a ungerii. Schimbarea uleiului se va face periodic , dar se
recomanda ca prima schimbare sa se faca la 10 zile de la pinerea in functiune a
strungului, a doua dupa alte 20 de zile de exploatare, urmand ca in continuare sa se
procedeze conform prevederilor din schema de ungere. Scurgerea uleiului din cutia
de avansuri si filete este asigurata de un stut montat in partea inferioara a carcasei si
prin care uleiul trece direct in bazin.
Ungerea caruciorului si a ghidajelor saniei longitudinale
Ungerea acestor sabansamble este asigurata de o pompa cu piston actionata de
un rulment excentric pe axul XXI.
De la pompa uleiul ajunge la distribuitorul cu doua cai care asigura
transmiterea lui spre carucior sau spre sania longitudinala, in functie de pozitia pe
care o ocupa tija distribuitorului. In primul caz, cand sageata de pe tija
distribuitorului e indreptata in sus, uleiul este dirijat spre sania longitudinala si
asigura ungerea ghjidajelor pe care aceasta se misca pe batiu, iar in cazul al doilea,
cand sageata respectiva este indreptata in jos, uleiul ajunge in tava din interiorul
caruciorului, care-l dirijeaza spre urmatoarele locuri de ungere :
- capul de sus al axului ce comanda deplasarea cuplei cu dantura frontala,
pentru a asigura ungerea bucsei de bronz in care se roteste axul si a rulmentului
axial cu role ;
- deasupra furcii ce actioneaza cupla cu dantura frontala ;
- deasupra rotii duble, pentru ungerea bucsei pe care se roteste aceasta roata ;
- in bucsa incare se roteste capatul axului XXV;
- la rulmentul 6005 x, de pe axul XXII ;
- la rulmentul 6004 x de pe axul XXII ;
- la rulmentul 30205 de pe axul XXI ;
- la vizorul V ; aceasta va indica nivelul de ulei si functionarea pompei ;
Evacuarea uleiului din carucior se face prin scoaterea dopului filetat, cu locas
hexagonal, de pe capacul din partea inferioara, pe care este montata si
pompa.Schimbarea uleiului se face tot la 4-60lun, ca si la papusa fixa, avand o grija
deosebita la spalarea si curatirea atenta a interiorului carcasei. Se recomanda ca
prima schimbare de ulei sa se faca la 10 zile de la punerea in functiune a strungului,
iar o a doua dupa alte 20 zile de exploatare.
Pentru ungerea corecta a ghidajelor, se indreapta tija distribuitorului, astfel ca
sageata sa fie in sus si se executa 4- 60deplasari ale ansamblului carucior- sanii intr-
o parte si alta cu avans rapid. Aceasta operatie se face de 3-4 ori pe zi , in restul
timpului uleiul va fi dirijat spre locurile de ungere din carucior. Cantitatea de ulei
necesara in carucior este de cca. 2 l. Ungerea se va face conform schemei .
Ungerea organelor de pe lira rotilor de schimb.
Capetele arborilor care comporta fusuri de alunecare pentru rotile intermediare
de legatura dintre cutia de viteze si cutia de avansuri si filete, sunt prevazute cu
ungatoare pentru unsoare consistenta . Modul de ungere este obisnuit pentru
asemenea ungatoare si se recomanda abundenta la alimentarea lor, pentru a se evita
eventaulele gripari ce ar putea apare datorita unei frecari uscate.
Ungerea celorlalte elemente ale masinii.
Pentru ungerea celorlalte elemente ale masinii se vor respecta toate indicatiile
prezentate in planul de ungere.
Dupa modul in care aceste indicatii se vor respecta, uzurile ce apar vor fi
normale sau exagerate, masina pastrindu-si caracteristicile un timp mai mult sau mai
putin indelungat.

10. ACTIONAREA ELECTRICA


Descrierea instalatiei
Strungul prezinta mai multe variante constrctive: cu cuplaje mecanice sau
electromagnetice in mecanismul din papusa fixa, cu sau fara motor de avans rapid
etc., variante in functie de care si instalatia electica difera de la un strung la altul.
Instalatia electrica a unui strung este construita in mod normal pentru tensiunea
de 380/220V si frecventa de 50 Hz. Inainte de legarea la retea trebuie verificat daca
tensiunea si frecventa acesteia corespunde.
Legarea strungului la retea se va face la bornele de intrare RTSO, iar legatura
de protectie trebuie sa corespunda standardelor in vigoare .
Comenzile electrice ale strungului sunt amplasate in trei locuri :
- dulapul electric, in partea din spate se afla intrerupatorul principal, un
comutator cu came de 60 A si comutatorul pentru conectarea iluminatului , un
comutator de tip C15 ;
- pe papusa fixa se afla butonul de comanda pentru pornirea si oprirea
motorului principal de actionare, butoanele de comanda pentru pornirea si oprirea
electropompei si butonul de comanda cu ajutorul caruia pot fi realizate rotiri de
scurta durata ale axului principal in cazul folosirii cuplajelor electromagnetice.
Pe sanie se afla doua butoane pentru comanda avansului rapid ; un alt buton
serveste la comanda pornirii si opririi si inversarii sensului de rotatie al axului
principal si o maneta pentru comanda axului principal .
Intreaga aparatura electrica este montata pe doua panouri in dulapul electric ,
iar conductorii ce alimenteaza cu energie electrica motorul principal de actionare ,
cuplajele si comenzile din papusa fixa sunt trecuti, intre piciorul mic si piciorul
mare, printr-o teava de otel pentru a fi protejati impotriva spanului si a lichidului de
racire.
Punerea in functiune a strungului se face in urmatoarea ordine :
- dupa legarea strungului la retea se conecteaza intrerupatorul principal, care
pune astfel sub tensiune intregul circuit de comanda;
- se apasa pe butonul de comanda, iar cu ajutorul manipulatorului se verifica
daca sensul de rotatie al arborelui principal corespunde cu sensul indicat pe tablita.
In cazul in care obtinem o rotatie inversa, se vor schimba intre ele doua fire de la
bornele de intrare ( RST);
- se apasa butonul de pornire a electropompei si se verifica buna functionare a
ei, bineinteles dupa ce in bazin a fost pus lichid de racire;
- verificam posibilitatea rotirii axului principal prin impulsuri;
- verificam functionarea masinei in avans rapid;
- cu ajutorul unui comutator, verificam iluminatul masinii;
Din schema de principiu, observam ca ca circuitele de comanda sunt
alimentate de la un trnsformator de 380/110V de 400VA , si deci si acestea prezinta
pericol de electrocutare.
Deservirea si intretinerea echipamentului electric
Motoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an; se verifica, se curate
si se greseaza rulmentii; daca acestia prezinta vreo uzura pronuntata acestia se
inlocuiesc. Cu ajutorul unor perii moi, se curata de praful ce ar putea duce la
deteriorarea izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarilor bobinelor motoarelor.
Verificarea aparaturii electrice se va face lunar, cand se va verifice starea
contactoarelor intrerupatoarelor, contactoarelor si releelor. Daca sunt arse sau
oxidate, acestea se vor curate cu hartie abraziva fina, iar daca acestea prezinta uzuri
pronuntate, se vor schimba.
In timpul functionarii sub sarcina va fi controlata incalzirea motoarelor
electrice. Daca temperature bobinajului depaseste cu mai mult de 60-65ºc
temperature mediului ambient, trebuie gasit si eliminate motivul acestei incalziri.
Se verifica rulmentii motoarelor electrice si in cazul ca s-au incalzit la o
temperatura ce depaseste cu mai mult 10-15ºC temperatura mediului ambiant se va
inlatura cauza incalzirii, sau daca nu se poate se va schimba rulmentul.
Motorul poate fi supraincarcat pentru scurta durata cu o sarcina cu 25% mai
mare decat cea nominala.
Depistarea defectiunilor electrice
1) Daca motorul principal de actionare nu porneste :
- nu are tensiune la toate cele trei faze;
- lipseste tensiunea din circuitul de comanda;
2) Daca motorul principal functioneaza dar axul nu porneste:
- partile mecanice ale srtungului sunt blocate;
- curelele trapezoidale nu sunt bine intinse;
- ambreiajul este reglat necorespunzator, lamelele prezinta un grad avansat
de uzura;
3) Strungul functioneaza la turatie anormala:
- tensiunea nu corespunde;
- este alimentat numai in doua faze;
- are scurtcircuit in bobinaj;
4) Motorul se incalzeste:
- este suprasolicitat;
- s-a ars o siguranta din circuitul motorului principal.
11. INTRETINEREA SI REGLAREA STRUNGULUI
In timpul exploatarii strungului trebuie respectate urmatoarele reguli:
- nu se admit schimbarea turatiilor in timpul procesului de aschiere sau la
viteze mari. Inainte de orice pornire, se va verifica daca manetele pentru schimbarea
turatiilor sunt in pozitie corecta si daca maneta de comanda este in pozitia zero,
pentru a evita orice degradari in lantul cinematic al masinii;
- uleiul care trece prin tubul ce leaga pompa de papusa fixa sa nu fie cu bule de
aer, pentru a asigura o ungere corespunzatoare. In caz ca apar astfel de bule de aer se
strang suruburile racordurilor ce ies din pompa si daca persista se completeaza uleiul
din bazin. La carucior nivelul uleiului trebuie sa ajunga pana in dreptul vizorului;
- sa fie respectate intocmai prescriptiile din planul de ungere;
- filtrul de ulei trebuie spalat in mod periodic;
- rezervorul pentru lichidul de racire se ca curate periodic de murdarie si aschii;
- se va verifica intinderea corecta a curelelor de transmitere a miscarii;
- este interzisa folosirea surubului conducator in alte scopuri decat pentru
taierea filetelor;
- la prelucrarea intre varfuri a barelor lungi, se vor unge cepurile sau rulmentii
de sprijin ai lunetelor;
- folosirea avansului rapid se va face cu deosebita atentie pentru a nu lovi
papusa mobile, cu port- cutit universal, sau in piesa si cu curuciorul sau cu
indicatorul de filetare in suportul barelor.
Organele strungului care necesita reglaje periodice sunt
1) Lagarul din fata al axului principal; Intrucat strungul popate fi echipat cu
rulment de tip Gamet sau cu rulment radial cu doua randuri de role cilindrice vom
prezenta metoda de reglare pentru ambele variante.
a) Rulmentul tip Gamet
Acest rulment se monteaza pe o suprafata cilindrica a axului principal si are
intre inelele conice interioare un inel de distantare care asigura astfel mentinerea
unei reglari corecte a jocului din rulment; acest rulment dupa incalzirea rulmentului,
duce la anularea completa a jocului, oferind astfel conditii optime de
functionare.Odata montat, acest rulment nu mai necesita reglari ulterioare, decat in
cazul unor reparatii capitale, cand el este scos depe ax. Pentru aceste situatii, pentru
a permite beneficiarului sa-l monteze cat mai corect se prezinta in continuare
succesiunea operatiilor de montaj :
- - se aseaza axul principal, in pozitie verticala, cu flansa pe un suport de
lemn, la o inaltime convenabila pentru lucru;
- - se introduce saiba de tip baioneta, care se utilizeaza la fixarea universalului;
- - se introduce pe ax capacul din fata ;
- - se monteaza, presat, discul ;
- - se ia inelul interior si colivia cu numar mai mare de role, se scufunda
in ulei mineral curat , incalzit la 80°C si se lasa un timp suficient penru a-i
permite sa atinga o temperatura uniforma. Se scot repede si se introduc pe
axul principal cu gulerul rulmentului in jos, pana ce acesta atinge umarul
axului. Se roteste de cateva ori inelul pentru a evacua uleiul ce a ramas intre
el si ax, mentinindu- se in aceasta pozitie pana ce se va raci liber, cand se
strange puternic pe ax ;
- - se introduce inelul de distantare ;
- - se ia inelul exterior si se sterge cu atentie atat in interior cat si in exterior cu o
carpa ce nu se destrama si se introduce cu gulerul in jos pana ce se aseaza peste
rolele din colivie, deja montate . Se roteste cu mana intr-o parte si cealalta , pentru a
asigura un contact corect intre calea de rulare si role ;
- Cu inelul interior si colivia sa se procedeaza ca si in cazul precedent, iar cand s-
au incalzit uniform, se introduc pe ax, rotindu-se intr- o parte si in alta, pentru a
elimina uleiul ramas intre diverse piese precum si pentru a asigura un contact corect
intre calea de rulare si role ;
- - se aseaza carcasa papusii fixe pe doua bucati mai inalte de lemn, in asa fel
incat sa poata fi introdus axul principal. Acesta se introduce prin presarea usoara a
rulmentului in carcasa pana ce umarul inelului exterior atinge carcasa.
- In timpul intoducerii axului principal in carcasa, pe ax se vor introduce si cele
doua roti care se monteaza pe pana si se strang cu ajutorul piulitelor cu caneluri . In
timpul stangerii se roteste cu mana inelul exterior, penru ca rolele sa se aseze corect
pe caile de rulare . Daca in rotirea carcasei se intampina o rezistenta, piulitele se
desurubeaza. Se verifica daca operatiunile de montaj au fost efectuate corect si in
special daca inelul de distantare a fost bine asezat. Daca totul este in ordine , se reia
insurubarea piulitelor de blocare, continuindu-se rotirea inelului exterior.
- - cand piulitele de blocare sunt insurubate complet se aplica doua- trei lovituri
usoare de ciocan pe cheie , continuind sa rotim inelul exterior. Se lasa axul principal
si rulmentul sa se raceasca complet si apoi se repeta operatia.
- - se verifica daca jocul axial al rulmentului este conform specificatiilor.
b ) Rulmentul radial cu doua randuri de role cilindrice este un rulment cu joc
reglabil si care se monteaza pe o suprafata conica axului principal. In vederea
stabilirii jocului necesar se desurubeaza contrapiulita, iar cu ajutorul piulitei cu
caneluri , se strange inelul interior al rulmentului. Cand se considera ca reglarea este
corecta , se strange din nou contrapiulita.
- Pentru scoaterea axului principal se desurubeaza piulitele cu caneluri , se scot
rotile dintate si bucsa , rulmentul putand ramane in carcasa . La montaj se
procedeaza invers, reglarea facandu-se cum am aratat mai sus.
- 2) Lagarul din spate al axului principal. Si pentru acest tip de lagar pot fi
utilizate doua tipuri de rulmenti, un rulment tip Gamet sau doi rulmenti radiali axiali
cu bile.
- a ) Rulmentul de tip Gamet.
- Acest tip de rulment prezinta o particularitate constructiva constructiva si
anume, aceea ca inelul axterior este foarte lat si are prevazute in partea frontala niste
locasuri in care se introduc arcuri de pretensionare, arcuri care asigura inca de la
montaj o forta axiala in rulment si care permit astfel eliminarea oricarui joc precum
si preluarea deformatiilor pricinuite de incalzirea axului principal in timpul
functionarii. Forta de pretensionare , se realizeaza prin incercari , introducand la
inceput un numar mai mic de arcuri , iar cu timpul, cand se constata o scadere a
fortei de pretensionare, se vor introduce, repartizate simetric, inca un numar de
arcuri, care sa-i asigure conditii optime de functionare. Pentru a permite inelului
exterior sa se deplaseza sub actiunea fortei de pretensionare, in vederea eliminarii
jocului creat prin dilatarea axului principal in timpul functionarii, el este introdus in
carcasa cu un joc de 5-20 microni.
In cazul reparatiilor capitale, cand se scoate axul principal , nu se demonteaza
decat inelul interior si colivia cu role conice ; inelul exterior se scoate numai cand
arcurile nu mai asigura forta de pretensionare si trebuie inlocuite sau completate. Se
va avea grija intotdeauna ca dupa ce este din nou montat rulmentul, intre fata
frontala a inelului exterior si inel sa existe o distanta de minimum 2 mm.
Acest rulment se monteaza numai dupa ce a fost montat si reglat rulmentul din
fata .
- b) Rulmentii radiali axiali cu bile pe un rand.Efortul axial rezultat din procesul
de aschiere, este preluat de acesti doi rulmenti.Reglarea jocului din rulmenti se face
cu ajutorul unei piulite , iar mentinerea in stare reglata este asigurata de o alta
piulita.
- Pentru reglarea inelului exterior este folosita o piulita care este asigurata pentru
a nu se desface cu un surub. La demontare axului principal, aceasta piulita nu se
desface.
- 3)Ambreiajul si frana.
- Buna functionare in exploatarea strungului depinde in mare masura de reglarea
corecta a ambreiajului si franei. Daca ambreiajul este lasat liber, discurile aluneca
usor unul fata de altul aceasta ducind la incalziri anormale, precum si la uzura
prematura a discurilor. Deasemanea , puterea motorului nu este transmisa integral la
axul principal. Daca discurile sunt prea stranse atunci , pe langa ca nu poate fi oprit
repede axul principal, vor exista frecari intre lamele chiar si cand acestea sunt in
pozitie libera, lucru ce din nou provoaca incalzire discurilor. Ambreiajele si franele
folosite la strunguri pot fi de tipul cu cuplaje mecanice sau cu cuplaje
electromagnetice, motiv pentru care si metoda de reglaj este diferita la cele doua
cazuri.Cuplajele sunt de tipul cu functionare in ulei , ale caror lamele nu sunt
traversate de fluxul magnetic. Intre lamele exista un intrefier. Uzura lamelelor
reclama efectuarea unor reglaje in timpul exploatarii. Pentru a regla acest intrefier se
roteste un inel spre dreapta si spre stanga.
- Reglarea franei se face prin deplasarea unei came intr-o parte sau in alta,pentru
a lungi cursa de lucru si pentru a tensiona arcul cu ajutorul unui surub , si pentru
marirea sau micsorarea fortei de apasare a furcii pe placa de presiune . Un reglaj
prea strans duce atat la uzuri premature ale lamelelor si la incalziri cat si la un
consum suplimentar, inutil, de putere.
- 4) Surubul saniei transversale
- Din cauza uzurii celor doua piulite de bronz, dupa in anumit timp surubul saniei
transversale incepe sa aiba un joc axial ce influenteaza negativ asupra preciziei de
prelucrare. Pentru inlaturarea acestui joc, se utilizeaza pana de reglaj introdusa intre
cele doua piulite.
- 5)Coaxialitatea pinolei cu axul principal .
- Reglarea coaxialitatii pinolei cu axul principal se face folosind doua suruburi cu
piulite. Desfacand unul din suruburi si strangandu-l pe celalalt, deplasam papusa
mobila intr-o parte sau alta, dupa cum este cazul.
- 6) Intinderea curelelor de transmisie.
- a) Transmiterea miscarii la papusa fixa.
- Pentru intinderea curelelor ce transmit miscarea la papusa fixa se desurubeaza
piulitele si suruburile , dupa care alte suruburi , in sens invers acelor de ceasornic,
se rotesc simultan, pana ce curelele sunt intinse corect.
- b) Transmiterea miscarii la pompa cu roti dintate.
- Pentru intinderea curelei ce transmite miscarea la pompa cu roti dintate ,se
actioneaza,in sensul slabirii unui suruburi, concomitent cu strangerea altui surub,
pana ce cureaua este intinsa corespunzator.Apoi, surubul care a faost slabit se
strange , asigurand astfel stabilitate intinderii.
- Ca o regula generala , curelele trebuie tensionate pana ce transmit puterea
maxima fara sa alunece pe saibe, La o tensionare corecta a curelelor, trebuie ca ,
cureaua sa prezinte o alunecare de maximum 2- 2,5%.
- 7). Jocul axial al surubului conducator. Reglarea jocului axial al surubului
conducator este asigurata de opiulita si un stift filetat. Se desface stiftul si cu ajutorul
piulitei se stabileste jocul axial minim necesar pentru o corecta functionare a
rulmentului. Pentru mentinerea acestui reglaj se va strange bine stiftul filetat.
- 8). Mecanismul de siguranta al caruciorului .
- Pentru a evita incarcarea caruciorului cu forte mecanice accidentale, care ar
putea duce la deteriorarea pieselor, transmiterea miscarii intre bara de tractiune si
carucior se face prin intermediul unui mecanism de suprasarcina reglabil, care
decupleaza avansul mecanic al caruciorului sau al saniei tansversale, in cazul cand
efortul ce trebuie transmis depaseste valoarea prescrisa.
- Reglarea acestui mecanism, stabilirea efortului la care el trebuie sa intrerupa
transmiterea miscarii spre carucior, se face cu ajutorul a trei stifturi filetate, care
tensioneaza mai mult sau mai putin arcurile ce mentin bilele in locasurile din disc.
Posibilitatile de reglaj ale acestui mecanism asigura transmiterea oricarui efort. In
momentul cand se depaseste efortul pentru care este reglat mecanismul , bilele sunt
impinse afara din locasurile respective si discul de cuplare nu se va mai roti pana in
momentul cand dispare cauza ce a generat aceasta crestere de efort.
- Prin folosirea acestui mecanism sunt asigurate conditiile pentru a utiliza
caruciorul in lucru la tampon, fara ca anumite organe ale masinii sa se deterioreze.
- 9) Dispozitivul pentru oprire la tampon.
- La prelucrari de serie mijlocie sau mare, pentru piese ce necesita mai multe
operatii de strunjire longitudinala se foloseste cu mai multa eficienta dispozitivul de
oprire la tampon, montat pe batiu, sub carucior. Acest dispozitiv ofera posibilitatea
reglarii la maximum a sase cote. Sistemul de decuplare fiind de natura mecanica se
foloseste mai mult la prelucrarea cotelor cu camp mai larg de tolerante din cauza
anumitor erori determinate fie de frecarile elementelor in miscare, fie de inertia lor.
- Reglarea tampoanelor se face cu o piesa etalon. Dupa ce a fost reglat tamponul,
se strange piulita si stifturile de blocare, pentru a asigura mentinerea reglarii. In
timpul prelucrarii, caruciorul se apropie de tampon, care asigura excentricul montat
pe ax , determinand rotirea acestui ax si intreruperea miscarii.
- Pentru schimbarea tampoanelor corespunzatoare fiecarei curse de lucru, se
folosesc niste manere.
- 10) Indicatorul de filetare. Utilizarea indicatorului de filetare este cu atat mai
avantajoasa cu cat filetul ce trebuie executat are o lungime mai mare. Intrucat, in
acest caz poate fi decuplata piulita zavor de pe surubul conducator la teminarea
cursei de filetare, intoarcerea la capat de cursa pentru reluarea filetarii se poate face
cu avans rapid,fapt ce determina cresterea productivitatii muncii.
- Indicatorul de filetare se monteaza pe carucior, deasupra motorului de avans
rapid unde roata dintata angreneaza surubul conducator.Aceasta roata dintata
transmite miscarea la discul de antrenare, pe care se afla discul indicator. La
inceputul operatiei de filetare se regleaza discul indicator cu diviziunea zero in fata
indicelui aflat pe corp. Dupa terminarea unei cursei de filetare se decupleaza piulita
zavor si se face reintoarcerea cu avans rapid pana cand diviziunea zero ajunge din
nou in fata indicelui ,cand se cupleaza piulita zavor si poate fi reluata cursa de
filetare. Roata dintata poate fi schimbata cu alte roti, ceea ce mareste domeniul de
utilizare a indicatorului de filetare. Modul de utilizare al acestor roti rezulta din
tablita indicatorului de filetare.
- 11) Dispozitivul de masurat in avans. Acest dispozitiv se foloseste pentru
masurarea avansului, mai ales in cazul cand strungul nu este prevazut cu indicator
de avans, dar poate fi folosit si cand exista indicator de avans, pentru ca permite o
mai usoara si mai rapida aducere la zero. Precizia lui de masurare este de ordinul
zecimilor.
- Dipozitivul de masurat in avans este montat pe sanie in asa fel ca rola sa ramana
, sub apasarea arcului, in permanent contact cu batiul si sa se deplaseze fara
alunecare pe acesta, in momentul cand sania se deplaseaza intr-un sens sau altul. De
la rola, miscarea este transmisa prin intermediul unui ax la disc, care are prevazuta
pe partea inclinata 100 diviziuni. Rola are circumferinta de 100 mm, astfel ca fiecare
diviziune de pe disc corespunde unei deplasari de 1 mm. Pe corpul dispozitivului se
afla un semn. In dreptul careia se pune intotdeauna diviziunea zero,inainte de
inceperea masuratorilor si fata de care in stanga si in dreapta se gasesc alte 10
diviziuni care permit citirea zecimilor. In momentul cand se constata alunecari intre
rola si batiu , se mai tensioneaza arcul cu ajutorul stiftului filetat. Deasemenea,
pentru a evita aparitia unor erori la masuratori, trebuie avut grija ca suprafata
batiului sa fie foarte curata.
- 12. INSTRUCTIUNI PENTRU MONTAREA SI
DEMONTAREA UNIVERSALULUI
-
- In cadrul accesoriilor se livreaza odata cu flansele pentru universal si
universalul cu diametrul exterior de 315 mm, sau la cererea beneficiarului cu ∅400
mm.
- Universalele sunt de tipul clasic , din fonta , deplasarea falcilor facindu-se prin
spirala plana situata pe o roata mare cu dantura conica, roata ce angreneaza cu alte
trei roti conice mai mici, care in partea exterioara au prevazute locasurile unde se
introduce cheia de strangere.
- Falcile universalului pot fi utilizate pentru strangeri din exterior, sau
introducandu-le pentru strangeri din exterior .Ele sunt numerotate cu cifre arabe 1, 2
si 3, si trebuie avut grija ca montarea lor sa se faca in aceasta ordine pentru ca toata
suprafata de strangere sa se gaseasca pe acelasi cerc imaginar si sa se deplaseze
uniform spre centrul univesalului.
- La demontare, prima eliberata este falca 3, apoi urmeaza in ordine falca 2 si
falca 1. La montare, ordinea este in sens invers ,Cand inceputul spiralei ajunge in
dreptul crestaturii 1se introduce falca respectiva si se apasa asupra ei, si se continua
rotirea in asa fel incat prima spira sa prinda primul dinte al falcii. Dupa ce spirala
plana s-a rotit cu 120° se introduce in crestatura a 2-a falca a 2-a,iar dupa alte 120° in
crestatura 3 falca a 3-a .
- Montarea universalului pe strung se face prin intermediul unei flanse fixata rigid
pe axul principal, si cu ajutorul unei saibe de tip baionete si a unor suruburi. Se va
verifica daca strangerea este buna, pentru a evita pericolul accidentarii in exploatare.
-
- Instructiuni de exploatare a platoului cu 4 bacuri
- Platoul cu 4 bacuri este un accesoriu al strungului, folosit pentru prelucrarea
pieselor de dimensiuni mari si de diverse forme. Piesa este stransa cu ajutorul a 4
bacuri care se deplaseaza independent in canale prevazute in corpul platoului, prin
intermediul unor suruburi ce au in exterior capul patrat pentru a putea fi aplicata
cheia de strangere.
- Datorita masivitatii platoului si a pieselor ce sunt stranse, se impune o atenta
verificare daca platoul este bine fixat pe axul principal, dac suruburile sunt stranse
corect.
- La prelucrarea pieselor prinse pe platou este interzisa folosirea unei turatii mai
mari de 450 rot./ min deoarece aceasta ar provoca accidente.

Dispozitivul de strunjit conic


Dispozitivul de strunjit conic se utilizeaza pentru realizarea unor prelucrari cu
o conicitate maxima de 1 :3. Pentru adaptarea acestui dispozitiv pe strung trebuie
excutate urmatoarele operatiuni :
- se demonteaza ecranul de protectie ;
- se scoate capacul de tabla montat in partea din spate penru protectia capatului
surubului conducatoare al saniei transversale ;
- se desfac suruburile de fixare al capacului in care se sprijina capatul surubului
saniei transversale ;
- se roteste manivela pentru actionarea manuala a saniei transversale pana
ce surubul de blocare al tamburului gradat ajunge in partea inferioara si se mentine
in aceasta pozitie , acest lucru este necesarpentru ca inmomentul extragerii surubului
conducator bara cu cioc ce face legatura intre el si pinion , sa nu iasa din locasul
respectiv ;
- se loveste capacul din spate pana ce sunt scoase stifturile conice, iar dupa
aceea se trage surubul conducator impreuna cu sania transversala pana ce surubul
pierde contactul cu pana cu cioc din pinion ;Acesta lucru se verifica daca surubul si
manivela pot fi rotite in sensuri inverse ;
- se roteste acum surubul conducator in sens invers acelor de ceasornic pina s-
au desurubat complet piulitele fixate pe sania transversala si se scoate afara .Pentru o
demontare mai usoara, se recomanda slabirea surubului penei de reglare ;
- inainte de introducerea surubului conducator pentru dispozitivul de strunjit
conic , se traseaza semnpe capatul dinspre dispozitiv , pe aceeasi generatoare cu
canalul de pana ;
- se introduce surubul conducator si se insurubeaza in piulitele montate pe
sania transversala, pana ce se simte ca a atins capatul pinionului.Se roteste cu sensul
initial in partea de jos si dupa ce verificam daca surubul de blocare al tamburului
gradat este tot in partea de jos, impingem surubul conducator pana ce consideram ca
a depasit intreaga lungime a penei ;
- se curata de chit si de vopsea suprafata pe care se va aseza corpul
dispozitivului ;
- se scoate capacul de tabla deasupra culisorului ;
- se introduce in gaura din corpul saniei longitudinale o bucsa de centrare ;
- se monteaza dispozitivul de strunjit conic, avandu-se grija sa se introduca
atat in inelul de distantare cat si in rulmentii axiali care se strang cu ajutorul a doua
piulite rotunde ;
- Inainte de fixarea lui pe sanie, dispozitivul destrunjit conic trebuie reglat in
plan orizontal. Pentru aceasta se fixeaza pe sania longitudinala un ceas comparator al
carui palpator se sprijina pe linial sau pe sania dispozitivului. Dupa ce acul
comparatorului a fost fixat la zero, se deplaseaza sania longitudinala cu cel putin
300 mm Intr-o parte si alta . Abaterea dela paralelism a suprafetei linialului sau
saniei fata de preisma batiului nu trebuie sa depaseasca 0,02 mm in acelasi sens cu
deformatia pe care o prezinta batiul ;
- se traseaza patru gauri pentru fixarea dispozitivului ;
-se da jos dispozitivul, se gauresc si se fixeaza cele patru gauri M 12 , dupa
care dispozitivul se reaseaza pe sanie ;
- se face din nou verificarea abaterii de la paralelism a dispozitivului si daca
corespunde se fixeaza si cu cele doua stifturi conice ∅ 10 ;
- se monteaza la loc capacul de tabla deasupra culisorului ;
- se insurubeaza tija de conducere in sania dispozitivului ;
- se monteaza pe batiu bratul care blocheaza tija de conducere a dispozitivului
in diverse pozitii. Alezajul bratului trebuie sa fie coaxial cu tija ;
- reglarea conicitatii se face cu ajutorul butonului de reglaj. Pentru inceput se
fixeaza linealul la zero, si se strange in aceasta pozitie cu ajutorul suruburilor de la
capetele lui ;
- cu ajutorul manetei din partea stanga a dispozitivului poate fi blocata sania
dispozitivului intr-o anumita pozitie ;
- se monteaza ecranul de protectie .
Daca se vor respecta aceste indicatii se va obtine o buna functionare a
dispozitivului de strunjire conic si o crestere a productivitatii .

13. INSTRUCTIUNI PRIVIND FOLOSIREA


MECANISMULUI DE BLOCARE RAPIDA A
PAPUSII MOBILE
Blocarea papusii mobile intr-o anumita pozitie pe ghidaje poate fi realizata cu
ajutorul mecanismului de blocare rapida , pentru prelucrari cu regimuri usoare de
aschiere, mijlocii sau cu ajutorul piulitei inalte de blocare, pentru regimuri de
aschiere mijlocii si grele.
Utilizarea mecanismului de blocare rapida duce la o considerabila micsorare a
timpului auxiliar in procesul de aschiere .
Cu ajutorul manetei este antrenat un excentric care, prin intermediul unei tije si
a unei parghii ridica o placa care la randul ei, venind in contact cu ghidajele,
blocheaza papusa mobila.
Pentru ca aceasta blocare sa prezinte siguranta trebuie respectate urmatoarele
conditii :
- jocul dintre placa si ghidaj sa fie cuprins intre 0,2 – 0,3 mm, lucru ce poate fi
realizat cu ajutorul piulitei de reglaj ;
- parghia in pozitia de repaos , sa fie intr-un plan orizontal ; daca nu este poate
fi reglat numai cu ajutorul piulitelor ;
Cand papusa mobila se foloseste pentru operatii de gaurire sau strunjire cu
regimuri mai grele, atunci se va strange si piulita , obtinand astfel o blocare mai
sigura.
Nu se admite lovirea sau fortarea manetei in scopul unei blocari rigide . In
cazul cand reglajul initial nu mai corespunde, se va trece la un nou reglaj .
14. INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI
SANATATE IN MUNCA LA STRUNG
Pentru preintampinarea unor eventuale accidentari intimpul lucrului, este
absolut necesar ca toti muncitorii sa-si insuseasca bine urmatoarele instructiuni :
- Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca universalele sau platourile
sunt bine fixate pe axul principal ;
- Piesa se va fixa bine in universal, plansaiba sauintre varfuri, centrand-o
corect pentru a nu fi smulsa sau azvarlita in timpul lucrului ;
- Cheia cu ajutorul careia se strange piesa in universal sau in platopu se scoate
imediat dupa fixarea piesei .
- Prelucrarea cu prindere in universal, far varful rotativ montat pe pinola, se
face numai pentru piese a caror lungime este mai mica sau cel mult egala cu de trei
ori diametrul lor.
- Fixarea cutitului in suport se va face cu cel mult doua suruburi, iar fixarea
suportului in port- cutit se va face cat se poate de rigid. Inainte de fixare, suportul se
regleaza in asa fel ca varful cutitului sa fie la inaltimea axei strungului, sau pozitia
lui sa corespunda procesului de aschiere indicat in fisa tehnologica.
- La opriri, se va decuplaintai avansul, se va scoate cutitul din span si abia
dupa aceea se va opri rotirea axului principal.
- In cazul cand in timpul strujirii se produc vibratii puternice, masina se va
opri, se va determina cauza vibratiilor si se vor lua masuri necesare pentru
inlaturarea lor.
- La prelucrarea barelor lungi , portiunea care iese din axul principal trebuie
protejata pentru a nu produce accidentari. Aceasta protejare se face cu ajutorul unui
dispozitiv sub forma de teava , a unei aparatori de forma cilindrica, fixata pe soporti
sau a unui paravan.
- Este interzis ca muncitorul sa stea, in timpul lucrului , rezemat de masina.
- Curatirea de aschii a pieselor ce se rotesc excentric se va face numai dupa
oprirea masinii.
- In fata fiecarei masini va fi prevazut un gratar de lemn pe care sa stea
muncitorul in timpul lucrului.
- La fiecare masina va fi prevazut un panou de protectie pentru evitarea
aruncarii aschiilor sau lichidului de racire la masina din fata.
- Ecranul de protectie al strungului se va utiliza tot timpul operatiei de strujire,
iar in cazul unei strunjiri interioare la piese mici si la prelucrarea metalelor
neferoase, se vor intrebuinta si ochelari sau masca de protectie locala.
- Montarea si demontarea platourilor sau pieselor mari se va face folosind 1-2
oameni de ajutor sau cu mijloace de ridicat.
- Rotirea axului principal se va opri in oricare din urmatoarele cazuri ;
* in timpul masurarii piesei ce se prelucreaza ;
* pentru fixarea universalului, a platoului, a flansei de antrenare, etc.
* pentru verificarea calitatii prelucrarii ;
*pentru curatirea de span a piesei prelucrate.
Oprirea motorului electric de actionare se va face obligatoriu , in urmatoarele
cazuri :
* cand se paraseste locul de munca, chiar si pentru scurt timp ;
* la orice intrerupere a curentului electric ;
* pe timpul curatirii de aschii si a ungerii masinii ;
* la constarea oricarei defectiuni in functionarea masinii ;
In aceste cazuri , intrerupatorul principalse va roti pe pozitia zero.
- Depanarea defectiunilor electrice si intretinerea instalatiei electrice se va
incredinta personalului calificat in acest domeniu.
- Legarea masinii la pamant se va face conform normelor in vigoare.
- Nu este admisa inlocuirea sigurantelor fuzibile prevazute in schema electrica
a masinii cu alt gen de sigurante, improvizate.
- - La utilizarea strungului in afara prezentelor intructiuni se vor respecta si alte
norme de securitate si sanatate in munca in vigoare.
- Se interzice lucrul pe masina in cazul in care se constata ca nu este asigurata
conditia de blocare in pozitia ,,zero’’ a manipulatorului de pornire – oprire a
arborelui principal.
Aceasta sinteza din normele de securitate si sanatate in munca nu sunt
limitative si in functie de specificul locului de munca se vor imbunatati in
conformitate cu noile norme ce apar si intra in vigoare.