CUPRINSUL

1. Introducere 2. Caracterizare si domeniul de utilizare 3. Caracteristici tennice 4. Transportul strungului 5. Fundatia si asezarea strungului 6. Punerea in functiune 7. Descrierea masinii 8. Ungerea masinii 9. Actionarea electrica 10.Intretinerea si reglarea strungului 11.Instructiuni pentru montarea si demontarea universalului 12.Dispozitivul de strunjit conic 13.Instructiuni privind folosirea mecanismului de blocare rapida a papusii mobile 14.Instructiuni de securitate si sanatate in munca, la strung

1.INTRODUCERE
Este foarte importanta o buna cunoastere a componentei strungului , inante de punerea lui in functiune , avandu – se o deosebita grija pentru asigurarea unei ungeri corespunzatoare a tuturor organelor in miscare . Daca se vor urma intocmai instructiunile date se va reusi prevenirea defectiunilor si prelucrarile efectuate vor avea calitate superioara. Este necesara o studierea cu mare atentie a tuturor elementelor de comanda a masinii inainte de punerea in functiunii . Precizia de lucru a masinii a fost minutios verificata in cadrul uzinei cu aparate de masura de mare precizie .Pentru ca precizia de lucru a masinii sa nu fie compromisa , transportul , montarea si manipularea ei trebuie sa se faca cu deosebita atentie si cu respectarea intocmai a instructiunilor urmatoare.

2. CARACTERIZARE SI DOMENIUL DE UTILIZARE
Strungul universal de tip SNA 500 este un strung de marime mijlocie cu diametrul maxim de prelucrare peste ghidaje de 500 mm, iarputerea instalata pentru actionarea miscarii principale poate fi de 7,5 sau 11 kw. Poate fi utilizat cu deosebita eficienta atat in lucrarile de unicate cat si in cele de serie mica si mijcie in cazul prelucrarilor in universal sa intre varfuri. Se executa in mai multe variante constructive: -cu batiu cu sau fara punte; -cu distanta intre varfuri de 1000, 1500, 2000 sau 3000 mm; -cu domenii diferite de turatii ale axului principal. Aceste variante ofera posibilitatea adaptarii lor la diverse sarcini de productie. Cinematica si constructia acesotr strunguri permit realizarea urmatoarelor prelucrari: - strunjire longitudinala cu avans manual sau mecanic ; - strunjire transversala cu avans manual sau mecanic ; - gaurire cu avans manual sau mecanic cu fixarea sculei in portcutit; - filetare ; filete metric, whitworth, modul, diametral Pitch. Pot fi efectate si filete cu pasi in toli, cu conditia ca beneficiarul sa comande rotile de schimb necesare , cu numerele de dinti si modulele necesare pentru astfel de situatii. Strungul poate fi echipat cu o serie de accesorii ca: - dispozitiv hidraulic de copiat ; - dispozitiv de strunjit conic; - platou pentru patru bacuri; - indicator de filetare; - dispozitiv de masurat avans, etc. Prin utilizarea acestor accesoriicreste considerabil productivitatea acestor masini si se largeste , in acelasi timp , domeniul lor de utilizare.

..mm……..0....mm……….mm……..... Pitch……………………………….mm……....39 -domeniul de filete modul…………………………………3..14xmm……...5-160 -numarul de flete Whitworth………………………………………………….mm/rot..0...mm/rot.18-180 -turatia de intare in cutia de viteze………………………….5-80 -numarul de filete Diam...05 .0.32x25 -pasul surubului saniei transversale………………………....mm……./min…16-1600 -numarul treptelor de turatii inverse………………………………………….62 -diametrul maxim de prelucrare cu luneta fixa………………….rot..24 -domeniul de turatii inverse…………………………………rot/min…...028-5 -domeniul de avansuri transversale…………………………....1000 3..….160-1 -numarul de filete in toli………………………………………………………..0..mm………………….46 -domeniul de filete in toli………………………………………1”… ……1/32-10 4....265 -diametrul maxim de rotire in degajul podului…………………..3..5 -o diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a saniei transversale de ……..mm……………….CARACTERISTICI TEHNICE 1..007-1.43 -domeniul de filete metrice……………………………………..Papusa fixa : -diametrul alezajului axului principal……………………………mm………..mm……....mm………………...24 -domeniul de turatii…………………………………………. Pitch…………………………………………………40 -domeniul de filete Diam..0.D.4 -o diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a saniei port-cutit de…………….150 2.25 -numarul de filete metrice…………………………………………………….65 -numarul treptelor de turatii a axuui principal………………………………..Caracteristici principale: -diametrul maxim de prelucrare deasupra batiului………………mm………500 -inaltimea axului principal……………………………………….mm…….45 -domeniul de filete Whitworth………………………………pas/”………160-1/2 -numarul de filete modul………………………………………………………...mm………235 -distanta intre varfuri…………………………………………….0..05 -pasul surubului saniei port-cutit………………………...P……….79 -domeniul de avansuri longitudinale.180 -diametrul maxim de prelucrare cu luneta mobile………………... Sania si suportii: -varianta de portcutit………………………………………………………normal -sectiunea maxima acutitului………………………………mm².….730 -diametrul maxim de prelucrare din bara prin axul principal…….Cutia de avansuri si filete: -numarul de avansuri longitudinale si transversale posibile………………….mm……………….1000 -diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei……………….…………………….rot/min…...

9 6. 3000 rot/min .15kW .…...mm……………….c..cursa maxima a saniei transversale longitudinale…….305 .mm…………………200 7... de apa.mm…………………27 -unghiul de rotire a saniei port-cutit…………………………………………./hla 4. Caruciorul: -pasul surubului conducator……………………………mm…………………12 -modulul cremalierei………………………………….cursa saniei longitudinalela o rotatie completa a rotii de mana…………………………….-cursa maxima a saniei port-cutit……………………….mm/min……………….Papusa mobila: -diametrul pinolei…………………………………….1500 rot/min..6kW . 9. Actionare: -motor principel asincron trifazattip ASI.cursa maxima a saniei transversale……………………mm……………….50Hz . 8.mm………………….. puterea motorului…kW…………….3.6 -marimea avansului rapid transversal………………..Gabarit si masa: Denumire UM caracteristica Lungime x latime x inaltime Masa neta cu echipament si accesorii (fara ambalaj) mm Lungime intre varfuri 1000 1500 2000 3000 1000 1500 2000 3000 Dimensiuni 3050x1350x1400 3550x1350x1400 4050x1350x1400 5050x1350x1300 3137 3242 3572 3802 kg .0.170 .mm…………………...mm…………...80 -conul pentru varf al alezajului pinolei…………………………………. debit cca 1 m.2 -latimea danturii cremalierei……………………………mm…………………..5 -motor pentru avans rapid tip ASI ……………………0..7. Pompa de racire: -electropmopa de apa 0...Morse 5 -cursa maxima a pinolei……………………………….30 -marimea avansului rapid longitudinal………………mm/min………………..5m col.. 50Hz .1150 . 220/380 V .±90º 5.

se introduce intre el si batiu o bucata de lemn. Se va avea o deosebita grija ca in timpul transportului sa nu se deterioreze. pentru ca strungul sa nu fie deteriorate cu sculele folosite la dezambalare. transportarea lui se va face in conforitate cu indicatiile de pe ambalaj.o gaura special prevazuta in piciorul mare al strungului. motiv pentru care in locurile de contact se vor aseza. sub cablu. . un alt cablu se trece prin ultimul locas dintre nervurile batiului. vopseaua sau diferite piese ale strungului.in partea dinspre piciorul mic. TRANSPORTUL Transportul strungului fara ambalaj se facae in conformitate cu schema urmatoare. bucati de lemn de esenta moale. se va introduce o bara metalica de ale carei capete se vor lega doua cabluri. Printr. iar dupa aceea se agata de carligul macaralei. dupa care se va trece la demontarea restului ambalajului. Cand strungul este ambalat. care apoi sunt agatate in carligul macaralei. In acest scop se recomanda sa se scoata intai capacul superior al lazii de ambalaj. din cauza contactului cu cablul.4. Desfacerea ambalajului se va face cu foarte multa grija.

indicate in normele de precizie pentru strunguri. etc) este corect efectuata. Terenurile improprii (nisip. Dupa instalarea pe fundatie masina nu se va da in lucru decat dupa efectuarea receptiei. Fata de mediul inconjurator. FUNDATIA SI ASEZAREA STRUNGULUI Un factor determinant in obtinerea unei precizii de lucru superioare este asezarea corecta a strungului pe fundatia amenajata in acest scop. Pentru aducerea sa la orizontala. zgura) si cele neuniform tasate pot modifica. Masina trebuie sa fie amplasata intro incapere unde sa fie ferita de variatii de temperaturasau de alti factori ce ar putea sa-i diminueze precizia. care asigura un reglaj usor si corect. pozitia orizontala a masinii. strungul va fi astfel asezat incat cota de 1200 mm de la axa sa de simetrie pina la obiectul aflat in spatele sau sa fie riguros respectata. Uzina nu raspunde pentru masinile ce-si pierd calitatile initiale prin nerespectarea de catre beneficiar a indicatiilor de amplasare.5. cu timpul. Inainte de inceperea acestor operatii se va verifica daca blocarea pe masina a subansamblurilor exterioare si usor deplasabile ( papusa mobila. picioarele strungului sunt prevazute cu suruburi de reglaj. care sprijinindu. Operatiile de manevrare si asezare a strungului pe fundatie vor fi efectuate sub conducerea unui maistru sau sef de echipa.Aceste suruburi sunt prevazute in planul de fundatie si se livreaza odata cu masina. Fixarea srtrungului pe fundatie se face cu ajutorul a 8 suruburi M16 pentru cele cu distanta intre varfuride 1000 si 1500 mm sau cu 10 suruburi M16 pentru cele cu distanta intre varfuri de 2000 si 3000 mm.se pe patru placi de otel . . Nu se admit abateri care sa le depaseasca pe cele admisibile. accesorii. Acest lucru este necesar pentru a putea fi deschisa usa pe care e montat motorul actionarii principale in cazul diverselor revizii sau deplasari. instruit asupra normelor de tehnica a securitatii muncii si pregatit asupra operatiilor ce i se incredinteaza.

se va verifica daca sensul de rotatie al rotorului corespunde cu cel indicat pe capac. strungul fiind gata pentru prima pornire. Prima pornire se face la minima a axului principal. Acum se poate conecta dulapul electric la reteaua de alimentare si se actioneaza asupra intrerupatorului principal. beneficiarul este obligat sa foloseasca in acest scopnumai personal calificat. cu respectarea tutuoror indicatiilor prevazute in schemele de principiu si de conexiuni. Pentru evitarea accidentelor ce s-ar putea produce la punerea in functiunea strungului. .. Degesarea se va face cu carpe inmuiate in petrol.Instructajul de securitate si sanatate in munca” specific ramurii in care lucreaza. Este necesar a se verifica riguros daca tensiunea la care va fi conectata masina corespunde cu tensiunea de lucru a acesteia.6. urmand sa se treaca apoi la pregatirea strungului in vederea inceperii lucrului Este interzis ca la primapunere in functiune sa se retraga pasla si aparatorile dela extremitatile ghidajelor. Racordarea la reteaua electrica se va face numai dupa studierea atenta a capitolului actionarii electrice.. se va trece la degresarea tuturor suprafetelor protejate cu unsoare anticoroziva. iar dupa aceea se vor unge cu ulei de masina conform indicatiilor schemei de ungere pentru a preveni ruginirea sau eventualelele gripari. Se vor identifica toate elementele de comanda si se vor preciza functiile lor. Se va avea grija ca sensul de rotatie al motorului principal sa corespunda sagetii indicatoare. Se va avea o deosebita grija ca la inchiderea capacului de la motorul actionarii principal. In privinta plinurilor de ulei se vor respecta deasemenea prevederile schemei de ungere. De asemenea. In acest timp se verifica functionarea tuturor mecanismelor si a pompelor individuale de ungere. Se va face un control manual asupra bunei functionari a elementelor de comanda. acesta sa nu atinga curelele trapezoidale. PUNEREA IN FUNCTIUNE A STRUNGULUI Dupa ce strungul a fost asezat pe fuindatie inconformitat cu indicatiile din planul de fundatie si asezare. Supafetele spalate se vor strege pana la uscare. fara a unge in prealabil ghidajele masinii. care in prealabil a studiat . iar cel al motorului de avans rapid sa fie astfel incat sa produca o deplasarea caruciorului conform sagetilor de pe tablita aplicata pe cutia manipulatorului.Cartea masinii” si a efectuat .

papusa fixa .roti de schimb .instalatia electrica . Batiul strungului este executat din fonta .bare de conducere .papusa mobila .batiu . Sistemul de ghidare se compune din : -un ghidaj in forma de V intors . . Batiul se monteaza rigid. -un ghidaj plan pe partea din fata si un ghidaj mai mic. . . . .tablite .suport bare . tot sub forma unui V intors. .7. are o nisa pentru a permite montarea motorului principal de actionare si pompa de ulei.suport motor . cu ghidajul la varf de 90°. . sub papusa fixa. La partea din spate. .accesorii . .luneta mobila . puternice.luneta fixa. . in componenta sa cuprinde : .o serie de nervuri transversale.instalatia de racire .sanii . pe picioarele strungului. .tava . DESCRIEREA MASINII In general.ecran de protectie . mai e legat si de peretele posterior printr. are o constructie deosebit de rigida pentru ca peretele din fata. pentru conducerea saniei longitudinale . . strungul SNA 500 are o constructie clasica cu organele de comanda judicios amplasate. cu unghiul de 90° in partea din fata si un ghidaj plan in partea din spate.carucior . . . . . cu ajutorul unor suruburi. . in partea din spate pentru conducerea papusii mobile. astfel ca permit manevrari simple si rapide. . stanga. Strungul.instalatia de ungere .cutia de avansuri si filete . in afara de faptul ca este chesonat. . .pompa de ungere .

Pe partea din spate a axului principal este montat un disc impartit in 60 diviziuni care permit taierea filetelor cu mai multe inceputuri. iar in continuare. pe o suprafata special amenajata. antrenate prin pana comuna se realizeaza deplasare altor doua baladoare .Pe langa preluarea sarcinilor . Papusa fixa este montata in partea stanga a batiului. prin intermediul unei transmisii cu roti dintate si a doua came cilindrice. Cu ajutorul unor manete poate fi comandata in asa fel deplasarea rotilor baladoare incat sa obtina la bratul principal toate turatiile. dar in inelul exterior are prevazute niste locase pentru arcuri de pretensionare. Mecanismele din papusa fixa permit marirea de 16 ori a raportului de transmitere dintre mecanismul din cutia de avansuri si filete si axul principal. roata dintata cremaliera realizeaza deplasarea unui balador care asigura patru pozitii de angajare. Toate rotile dintate din papusa fixa sunt executate din otel aliat cu crommolibden si sunt tratate termic. La toate imbinarile canelate centrarea se face prin diametrul interior al arborelui canelat. Centrarea si fixarea universalului se face prin intermediul unei flanse ce se monteaza pe conul scurt al axului principal cu ajutorul unei saibe baioneta. in portiunea ghidajelor . In spatiul dintre picioare e dispusa tava pentru colectarea spanului si a lichidului de racire. necesare montarii linialului ce sustine varfurile intre care se fixeaza sablonul in cazul folosirii unui dispozitiv hidraulic de copiat. prin intermediul unor curele trapezoidale. Cuplajele din papusa fixa pot fi de doua feluri : . Pentru pozitionarea corecta a baladorilor s-a folosit un sistem cu arc si bila iar pe tijele pe care se sprijina furcile ce comanda baladorii au fost prevazute mici gauri de pozitionare. iar sub aceasta tava se amplaseaza bazinul pentru lichidul de racire pe care de altfel este amplasata electropompa. Rotind una dintre manete. Rotind cealalta maneta. Miscarea la papusa fixa este asigurata de un motor electric. batiul este prevazut cu niste bosaje prelucrate.125 rot/min. pentru prelucrea filetelor cu pas marit in domeniul turatiilor de 16. respectiv inversarea miscarii ce se transmite la cutia de avansuri si filete. prin intermediul unei transmisii. iar cel din partea opusa un singur rand. asigurind astfel alte pozitii de angrenare.Pe peretele din spate. in plan orizontal. Alte doua manete deplaseaza alte doua roti baladoare fiecare avand cate doua pozitii de angrenare cu ajutorul carora se asigura posibilitatea filetarii cu pas normal sau cu pas marit.. Rulmentul dinspre capul axului principal are doua randuri de role conice. prin intermediul mecanismelor cu roti dintate miscarea ajunge la axul principal si apoi spre mecanismul de avansuri si filete. In partea ei inferioara are montate niste suruburi cu filet metric fin ce tamponeaza suprafetele prelucrate special in acest scop pe batiu si permit reglarea axei papusii fata de axa batiului. respectiv 20-160 rot/ min. Pe axul de intrare sunt montate ambreiaje pentru mers inainte si inapoi. cu ajutorul a patru suruburi de fixare. care asigura o serie de avantaje in privinta rigiditatii si preciziei.radiali-axiali cu role conice.

cu ajutorul unei alte manete. . Cu ajutorul mecanismului de multiplicare a pasului.45 la 5 mm/rot. . se pot obtine miscari de avans longitudinal cu viteza de 0. se pot obtine miscari de avans longitudinal cu viteze de 0. la partea de iesire. care permite cuplarea fie a surubului conducator. cu 160 la 8 pasi pe tol . in domeniul de turatii 16. comandat de o rozeta. . . a axului principal si miscari de avans transversal cu viteza de 0. eliminarea solicitarilor nedorite in timpul functionarii cauzate de rulmenti.pas marit” . a axului principal.a axului principal. in domeniul de turatii 16 la 125 sau 20 la 160 rot. .11 la 1. Whitwort. cu pasul de la 0.radiale si axiale.5 la 10 mm . eliberarea vibratiilor datorita numarului diferit de role in cele doua randuri ale rulmentului din fata si posibilitatea ungerii si racirii excelente a rulmentilor . comandat de o maneta cu care se stabilesc valorile de baza pentru avansuri si filete.8 mm/rot./min./min. sau 20 –160 rot/min. asigurarea rotirii axului principal fara batai radiale.un mecanism reductor. principiul constructiv si modul de montare al acestor rulmenti mai confera si urmatoarele proprietati: rigiditate marita. Caruciorul pentru variantele cu P =12 mm prin intermediul barei de avansuri – indiferent de turatia axului principal. sau de o miscare de avans transversal cu viteze de 0.5 la5 mm . Prin cuplarea manetei in pozitia .un mecanism final.125 rot/min./min sau 20-160 rot. cu pasul de 0. Din punct de vedere cinematic. Cutia de avansuri si filete este fixata rigid pe batiu cu ajutorul unor suruburi si primeste miscarea de la papusa fixa prin intermediul rotilor de schimb.Diametral Pitch. . sau pasi in toli) . comandat de o maneta la partea de intrare. comandate cu ajutorul unor came cilindrice.25 mm/rot.metrice.16 la 180 inch/rot si miscari de avans transversal de 0.un rulment radial cu doua randuri de role cilindrice in fata si doi rulmenti radiali-axiali cu bile in spate . Mecanismul cutiei de avansuri si filete se compune din trei mecanisme partiale si anume : . a axului principal .Whitworth. Prin cuplarea manetei pe pozitia 16/1( pas marit) . maneta fiind pe pozitia 1/1 iar rozeta pe pozitia I sau IV.un mecanism intermediar.125 rot. fiind pe pozitia 1/1 (pas normal) se obtin urmatoarele filete : .007 la 0. . se pot obtine filete cu pasul marit de 16 ori in raport cu pasul de baza. modul. cu pasul diametral 160 pana la 16. al carui pas este de 12 mm.Modul.04 la 45 inch/rot. . Prin intermediul surubului conducator. Pentru trecerea de la filet pe dreapta la filet pe stanga se foloseste o alta maneta. fie a barei de avans. cu pasul de 1/32 la 5/8 toli.In toli. cu care se pot stabili patru rapoarte diferite . Diametral Pitch.primeste o miscare de avans longitudinal cu o viteza de 0.45 mm/rot.. precum si felul filetului (metric. la turatia axului principal de 16.028 la 1. realizarea diferitelor avansuri si filete se face prin intermediul unor roti dintate baladoare.

cuplajul electromagnetic se decupleaza. Dupa cum aceasta cupla este deplasata intr-o parte sau cealalta. comandate de o maneta.un mecanism cu roti dintate si al unui cuplaj electromagnetic cu dantura frontala. miscarea ajungand la carucior sau la sania transversala in functie de pozitia manetei. montat pe bucsa ce este antrenata de bara de avans. . cand miscarea de la cutia de avansuri si filete ajunge la carucior prin intermediul barei de avans. motiv ce asigura posibilitatea folosirii avansului rapid chiar in timpul lucrului. din bronz. Sub carucior. determinand deplasarea acesteia(avans transversal).mecanic cu avans normal. Deplasarea intr-o directie sau alta este comandata cu ajutorul unui buton. El are o constructie completa si robusta . cu ajutorul rotii de mana. Protejarea elementelor lantului cinematical mecanismului de avans se face printr-un dispozitiv de suprasarcina cu bile. astfel ca lantul cinematic ce leaga cupla cu gheare cu bara de avans este intrerupt. se afla bara de tamponare pe care sunt montate tampoanele ce asigura posibilitatea opririi caruciorului la cota la care se face reglarea. printr.Fixarea rotilor pe axe se face prin pene si stifturi (la rotile fixe) si prin caneluri (la rotile baladoare). Caruciorul este montat pe sania longitudinale cu ajutorul unor suruburi de fixare. Deplasarea avansului longitudinal sau transversal mecanic se face prin aducerea manetei in pozitie neutra. cu avans normal. fixata pe batiu. Pentru executarea operatiilor de filetare. Evitarea cuplarii simultane a surubului conducator si a barei de avans este asigurata prin interblocarea mecanica a parghiilor ce comanda aceste cuplari. caruciorul este deplasat cu ajutorul surubului conducator prin intermediul a doua semipiulite zavor. miscarea se transmite la roata ce angreneaza cu cremaliera montata pe batiu. determinand deplasarea caruciorului (avans longitudinal) sau la roata montata pe surubul conducator al saniei trnsversale.manual. pentru carucior si a unei manete pentru sanie . cand miscarea este preluata direct de la motorul electric montat pe carcasa caruciorului. In momentul pornirii motorului de avans rapid. . Sistemul de tamponare permite reglari care sa necesite maxim 6 opriri la cota. De la bara de avans. miscarea ajunge la axul pe care se afla cupla cu gheare comandata de o maneta. manual sau prin sistemul de tamponare al caruciorului . Rotile dintate din cutia de avansuri si filete sunt executate din otel carbon de calitate tratat termic. Miscarile de avans longitudinal si transversal ale caruciorului si saniei transversale pot fi realizate prin trei metode : .mecanic cu avans rapid.Manipularea mecanismului din cutia de avansuri si filete se face numai in timpul rotirii axului principal cu turatii mici sau in cazul folosirii cuplajelor electromagnetice prin apasarea butonului de impuls. .

iar in spate cu suruburi prevazute cu piulite de reglaj.sania port. cu ajutorul unor suruburi de reglare. in partea dreapta. care permite rotirea suportului intermediar sau unghiul dorit. si prin rotirea ei cu un anumit unghi pot fi realizate strunjiri conice.cutite. care apar din cauza uzurii. de lunga durata. Tot pe carucior. . Saniile . . s. in fata a fost prevazut un canal circular cu sectiune T . atat in fata cat si in spate. Scoaterea varfurilor sau a diverselor reductii din alezajul pinolei se realizeaza prin retragerea acesteia pana la capat de cursa. poate fi montat si dispozitivul de masurat avans si indicatorul de filetare. In acest scop. Blocarea pinolei intr-o anumita pozitie se face cu ajutorul unei manete. ea putindu-se deplasa manual sau mecanic pe ghidajele batiului.cutit rapid .sania longitudinala . Deplasarea pinolei se face numai manual. exista posibilitatea realizarii prin strunjire a unor piese cu suprafete de revolutie in orice profil.cutit normal . montata langa coada de randunica.Strangerea saniei pe ghidaje se face cu ajutorul unor contratalpi. iar in spate doua canale T.Pe acelasi ax cu roata de mana este montat si indicatorul de avans. paralele.port.port.cutit din spate. . Fixarea ei rapida pe batiu se face cu ajutorul unei manete. cu ajutorul rotii de mana.a prevazut un surub suplimentar de fixare . Sania longitudinala constituie suportul de baza al caruciorului si al subansamblelor enumerate .sania transversala . Reglarea jocului dintre sania longitudinala si cea transversala se realizeaza cu ajutorul unei pene lungi. . Sania transversala poate fi deplasata atat cu avans manual cat si cu avans mecanic. care in fata sunt prinse cu niste suruburi de fixare. Sania port. Pentru a putea realiza strunjiri conice carcasa papusii mobile se deplaseaza transversa. Papusa mobila este o piesa de o mare rigiditate. piulite ce permit eliminarea eventualelor jocuri mai mari decat cele admisibile. Ansamblul saniei se compune din mai multe parti : . Datorita miscarilor independente ale celor trei sanii. si a unor suruburi de reglare. iar pentru o fixare mai sigura.cutit se poate deplasa numai cu avans manual. Pentru deplasarea manuala a saniei transversale trebuie ca maneta sa se afle pe pozitie neutra .cutit . Pe sania transversala pot fi montate diferite port.port. . .

Pentru ungerea cutiei de avansuri cu filete este folosita o parte din uleiul debitat de pompa cu roti dintate. iar odata cu schimbarea uleiului. Golirea carcasei papusii fixe de ulei se face prin teava prevazuta in acest scop sub azul principal. dar se recomanda ca prima schimbare sa se faca la 10 zile de la punerea strungului in functiune. pentru reglarea acestui debit . pe ramificatia aceasta este montat un drosel . Curatirea sistemului de filtare se face periodic. 5-6 ori. . fara intreruperi si fara bule de aer. al carui debit are deasemenea posibilitatea de reglare .distribuitorul central.rulmentul 6011 de pe axul III. . De la filtrul amplasat in papusa fixa.rulmentul NJ 2208 de pe axul V./ min. se va demonta si filtrul si se va curati. uleiul ajunge la tubul de . jetul de ulei ce se scurge prin vizor va trebui sa fie continuu. De la pompa cu roti dintate . Conducta de reintoarcere a uleiului in bazin este amplasata la o inaltime fata de fundul carcasei. prin intermediul unui tub de nipolan. Acest distribuitor dispune de un drosel pentru reglarea debitului de intrare . prin rotirea manetei filtrului de cca.rulmentul din fata al axului principal .1.La o functionare corecta . de aici uleiul este derivat catre : .rulmentul din spate al axului principal . Curatirea sistemului de filtrare a uleiului se face periodic. uleiul ajungae la filtrul de ulei si de aici in distribuitorul cu patru cai.a facut spalarea carcasei. la nivelul fundului carcasei papusii .vizorul dispus in capacul papusii fixe . Distribuitorul central asigura ungerea urmatorilor rulmenti : . .9. valoare recomandata. . . deoarece acestea provoaca imprimarea uleiului si coboara simtitor calitatile sale de ungere .rulmentul 6407 de pe axul III.1l/min .51 l/min . Ungerea cutiei de avansuri cu filete. a doua dupa alte 20zile de exploatare. in asa fel sa fie asigurata o baie de ulei permanenta in papusa fixa. urmand ca in continuare sa se procedeze conform prevederilor schemei de ungere. dupa uscarea petrolului cu care s. UNGEREA MASINII Ungerea cutiei de viteze Ungerea papusii fixe este realizata cu ajutorul pompei cu roti dintate montata pe suportul motor si antrenata cu ajutorul unei curele trapezoidale de la alta curea montata pe axul motorului electric . cu ajutorul unor conducte de otel si prin intermediul unor racorduri. Pompa de ulei se va pune in functiune numai dupa umplerea bazinului cu ulei pana la vizor (25l). La fiecare schimbare de ulei se va spala bine carcasa papusii fixe cu petrol. se recomanda o ungere abundenta : la o turatie de 1000 rot. Prin gaurile practicate in aceasta conducta se asigura si ungerea cuplajelor de pe axul I .

Capetele arborilor care comporta fusuri de alunecare pentru rotile intermediare de legatura dintre cutia de viteze si cutia de avansuri si filete. .la vizorul V . din conducta principala. pe care este montata si pompa. pentru a putea fi verificata buna functionare a ungerii. II. Schimbarea uleiului se va face periodic . . iar o a doua dupa alte 20 zile de exploatare. dar se recomanda ca prima schimbare sa se faca la 10 zile de la pinerea in functiune a strungului. 2 l.in bucsa incare se roteste capatul axului XXV. uleiul ajunge in tava din interiorul caruciorului. .Schimbarea uleiului se face tot la 4-60lun. aceasta va indica nivelul de ulei si functionarea pompei . avand o grija deosebita la spalarea si curatirea atenta a interiorului carcasei.deasupra furcii ce actioneaza cupla cu dantura frontala . ca si la papusa fixa. iar in cazul al doilea. Scurgerea uleiului din cutia de avansuri si filete este asigurata de un stut montat in partea inferioara a carcasei si prin care uleiul trece direct in bazin.capul de sus al axului ce comanda deplasarea cuplei cu dantura frontala. si III pe toata lungimea lor si care au prevazute gauri in dreptul elementelor ce necesita a fi unse. Pentru ungerea corecta a ghidajelor. uleiul sub presiune este dirijat spre vizorul V. care-l dirijeaza spre urmatoarele locuri de ungere : .60deplasari ale ansamblului carucior. In primul caz. Cantitatea de ulei necesara in carucior este de cca.ungere ce trece pe deasupra axelor I. printr-o teava.deasupra rotii duble. sunt prevazute cu . Ungerea caruciorului si a ghidajelor saniei longitudinale Ungerea acestor sabansamble este asigurata de o pompa cu piston actionata de un rulment excentric pe axul XXI. pentru ungerea bucsei pe care se roteste aceasta roata . uleiul este dirijat spre sania longitudinala si asigura ungerea ghjidajelor pe care aceasta se misca pe batiu. astfel ca sageata sa fie in sus si se executa 4. a doua dupa alte 20 de zile de exploatare. cand sageata respectiva este indreptata in jos.la rulmentul 6004 x de pe axul XXII . Aceasta operatie se face de 3-4 ori pe zi . . urmand ca in continuare sa se procedeze conform prevederilor din schema de ungere. in functie de pozitia pe care o ocupa tija distribuitorului. in restul timpului uleiul va fi dirijat spre locurile de ungere din carucior. Evacuarea uleiului din carucior se face prin scoaterea dopului filetat. pentru a asigura ungerea bucsei de bronz in care se roteste axul si a rulmentului axial cu role . Se recomanda ca prima schimbare de ulei sa se faca la 10 zile de la punerea in functiune a strungului. . . de pe axul XXII . De la pompa uleiul ajunge la distribuitorul cu doua cai care asigura transmiterea lui spre carucior sau spre sania longitudinala. Dupa intrarea in cutia de avansuri si filete. Ungerea se va face conform schemei . de pe capacul din partea inferioara.la rulmentul 30205 de pe axul XXI . .sanii intro parte si alta cu avans rapid. cand sageata de pe tija distribuitorului e indreptata in sus. Ungerea organelor de pe lira rotilor de schimb. cu locas hexagonal.la rulmentul 6005 x. se indreapta tija distribuitorului.

iar legatura de protectie trebuie sa corespunda standardelor in vigoare . Comenzile electrice ale strungului sunt amplasate in trei locuri : . Instalatia electrica a unui strung este construita in mod normal pentru tensiunea de 380/220V si frecventa de 50 Hz. Dupa modul in care aceste indicatii se vor respecta. in partea din spate se afla intrerupatorul principal. Ungerea celorlalte elemente ale masinii. ACTIONAREA ELECTRICA Descrierea instalatiei Strungul prezinta mai multe variante constrctive: cu cuplaje mecanice sau electromagnetice in mecanismul din papusa fixa.dupa legarea strungului la retea se conecteaza intrerupatorul principal. Pe sanie se afla doua butoane pentru comanda avansului rapid .se apasa pe butonul de comanda. 10.dulapul electric. cuplajele si comenzile din papusa fixa sunt trecuti. Legarea strungului la retea se va face la bornele de intrare RTSO. pentru a se evita eventaulele gripari ce ar putea apare datorita unei frecari uscate. Intreaga aparatura electrica este montata pe doua panouri in dulapul electric .. . iar cu ajutorul manipulatorului se verifica daca sensul de rotatie al arborelui principal corespunde cu sensul indicat pe tablita. cu sau fara motor de avans rapid etc. iar conductorii ce alimenteaza cu energie electrica motorul principal de actionare . Pentru ungerea celorlalte elemente ale masinii se vor respecta toate indicatiile prezentate in planul de ungere.pe papusa fixa se afla butonul de comanda pentru pornirea si oprirea motorului principal de actionare. uzurile ce apar vor fi normale sau exagerate. Punerea in functiune a strungului se face in urmatoarea ordine : . . Modul de ungere este obisnuit pentru asemenea ungatoare si se recomanda abundenta la alimentarea lor. un alt buton serveste la comanda pornirii si opririi si inversarii sensului de rotatie al axului principal si o maneta pentru comanda axului principal . intre piciorul mic si piciorul mare. masina pastrindu-si caracteristicile un timp mai mult sau mai putin indelungat. butoanele de comanda pentru pornirea si oprirea electropompei si butonul de comanda cu ajutorul caruia pot fi realizate rotiri de scurta durata ale axului principal in cazul folosirii cuplajelor electromagnetice. Inainte de legarea la retea trebuie verificat daca tensiunea si frecventa acesteia corespunde. care pune astfel sub tensiune intregul circuit de comanda.ungatoare pentru unsoare consistenta . variante in functie de care si instalatia electica difera de la un strung la altul. un comutator de tip C15 . un comutator cu came de 60 A si comutatorul pentru conectarea iluminatului . . printr-o teava de otel pentru a fi protejati impotriva spanului si a lichidului de racire.

lamelele prezinta un grad avansat de uzura. bineinteles dupa ce in bazin a fost pus lichid de racire. se curata de praful ce ar putea duce la deteriorarea izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarilor bobinelor motoarelor.nu are tensiune la toate cele trei faze. . daca acestia prezinta vreo uzura pronuntata acestia se inlocuiesc.s-a ars o siguranta din circuitul motorului principal. Daca sunt arse sau oxidate.se apasa butonul de pornire a electropompei si se verifica buna functionare a ei. . se curate si se greseaza rulmentii.are scurtcircuit in bobinaj.verificam functionarea masinei in avans rapid. . acestea se vor curate cu hartie abraziva fina. se vor schimba. se verifica. Din schema de principiu.cu ajutorul unui comutator. .verificam posibilitatea rotirii axului principal prin impulsuri. Depistarea defectiunilor electrice 1) Daca motorul principal de actionare nu porneste : . Daca temperature bobinajului depaseste cu mai mult de 60-65ºc temperature mediului ambient. In timpul functionarii sub sarcina va fi controlata incalzirea motoarelor electrice.este suprasolicitat. . 3) Strungul functioneaza la turatie anormala: . Cu ajutorul unor perii moi. . trebuie gasit si eliminate motivul acestei incalziri. . . 4) Motorul se incalzeste: . si deci si acestea prezinta pericol de electrocutare. contactoarelor si releelor.In cazul in care obtinem o rotatie inversa. . Motorul poate fi supraincarcat pentru scurta durata cu o sarcina cu 25% mai mare decat cea nominala. Deservirea si intretinerea echipamentului electric Motoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an. verificam iluminatul masinii. sau daca nu se poate se va schimba rulmentul. iar daca acestea prezinta uzuri pronuntate. Verificarea aparaturii electrice se va face lunar. . observam ca ca circuitele de comanda sunt alimentate de la un trnsformator de 380/110V de 400VA . Se verifica rulmentii motoarelor electrice si in cazul ca s-au incalzit la o temperatura ce depaseste cu mai mult 10-15ºC temperatura mediului ambiant se va inlatura cauza incalzirii.tensiunea nu corespunde.este alimentat numai in doua faze. cand se va verifice starea contactoarelor intrerupatoarelor. 2) Daca motorul principal functioneaza dar axul nu porneste: .lipseste tensiunea din circuitul de comanda. .partile mecanice ale srtungului sunt blocate.ambreiajul este reglat necorespunzator.curelele trapezoidale nu sunt bine intinse. se vor schimba intre ele doua fire de la bornele de intrare ( RST).

decat in cazul unor reparatii capitale. .uleiul care trece prin tubul ce leaga pompa de papusa fixa sa nu fie cu bule de aer. . pentru a evita orice degradari in lantul cinematic al masinii. . .Odata montat. cand el este scos depe ax. Organele strungului care necesita reglaje periodice sunt 1) Lagarul din fata al axului principal. .se introduce pe ax capacul din fata . .11. cu flansa pe un suport de lemn.folosirea avansului rapid se va face cu deosebita atentie pentru a nu lovi papusa mobile. INTRETINEREA SI REGLAREA STRUNGULUI In timpul exploatarii strungului trebuie respectate urmatoarele reguli: .rezervorul pentru lichidul de racire se ca curate periodic de murdarie si aschii. incalzit la 80°C si se lasa un timp suficient penru a-i - . cu port. care se utilizeaza la fixarea universalului. .cutit universal. Intrucat strungul popate fi echipat cu rulment de tip Gamet sau cu rulment radial cu doua randuri de role cilindrice vom prezenta metoda de reglare pentru ambele variante.la prelucrarea intre varfuri a barelor lungi. se vor unge cepurile sau rulmentii de sprijin ai lunetelor. .se ia inelul interior si colivia cu numar mai mare de role.filtrul de ulei trebuie spalat in mod periodic. . duce la anularea completa a jocului. . In caz ca apar astfel de bule de aer se strang suruburile racordurilor ce ies din pompa si daca persista se completeaza uleiul din bazin. se va verifica daca manetele pentru schimbarea turatiilor sunt in pozitie corecta si daca maneta de comanda este in pozitia zero. acest rulment dupa incalzirea rulmentului. discul . acest rulment nu mai necesita reglari ulterioare.se introduce saiba de tip baioneta.sa fie respectate intocmai prescriptiile din planul de ungere. Inainte de orice pornire.nu se admit schimbarea turatiilor in timpul procesului de aschiere sau la viteze mari. presat. in pozitie verticala. Pentru aceste situatii. pentru a permite beneficiarului sa-l monteze cat mai corect se prezinta in continuare succesiunea operatiilor de montaj : . sau in piesa si cu curuciorul sau cu indicatorul de filetare in suportul barelor. . pentru a asigura o ungere corespunzatoare.se aseaza axul principal. La carucior nivelul uleiului trebuie sa ajunga pana in dreptul vizorului. a) Rulmentul tip Gamet Acest rulment se monteaza pe o suprafata cilindrica a axului principal si are intre inelele conice interioare un inel de distantare care asigura astfel mentinerea unei reglari corecte a jocului din rulment. oferind astfel conditii optime de functionare. se scufunda in ulei mineral curat .este interzisa folosirea surubului conducator in alte scopuri decat pentru taierea filetelor.se va verifica intinderea corecta a curelelor de transmitere a miscarii. la o inaltime convenabila pentru lucru.se monteaza. .

cand piulitele de blocare sunt insurubate complet se aplica doua. iar cu ajutorul piulitei cu caneluri . iar cand sau incalzit uniform. a ) Rulmentul de tip Gamet. se strange inelul interior al rulmentului. deja montate . . In timpul stangerii se roteste cu mana inelul exterior. .o parte si in alta. se strange din nou contrapiulita. un rulment tip Gamet sau doi rulmenti radiali axiali cu bile. . continuindu-se rotirea inelului exterior. cand se strange puternic pe ax . . penru ca rolele sa se aseze corect pe caile de rulare . Cand se considera ca reglarea este corecta . . 2) Lagarul din spate al axului principal.- - - - - permite sa atinga o temperatura uniforma. pentru a elimina uleiul ramas intre diverse piese precum si pentru a asigura un contact corect intre calea de rulare si role . Se lasa axul principal si rulmentul sa se raceasca complet si apoi se repeta operatia. Se verifica daca operatiunile de montaj au fost efectuate corect si in special daca inelul de distantare a fost bine asezat. Pentru scoaterea axului principal se desurubeaza piulitele cu caneluri . reglarea facandu-se cum am aratat mai sus.se in aceasta pozitie pana ce se va raci liber. in asa fel incat sa poata fi introdus axul principal. se introduc pe ax. se scot rotile dintate si bucsa . Acesta se introduce prin presarea usoara a rulmentului in carcasa pana ce umarul inelului exterior atinge carcasa. Acest tip de rulment prezinta o particularitate constructiva constructiva si anume.se ia inelul exterior si se sterge cu atentie atat in interior cat si in exterior cu o carpa ce nu se destrama si se introduce cu gulerul in jos pana ce se aseaza peste rolele din colivie.se aseaza carcasa papusii fixe pe doua bucati mai inalte de lemn. pe ax se vor introduce si cele doua roti care se monteaza pe pana si se strang cu ajutorul piulitelor cu caneluri . arcuri care asigura inca de la montaj o forta axiala in rulment si care permit astfel eliminarea oricarui joc precum . Cu inelul interior si colivia sa se procedeaza ca si in cazul precedent. Daca in rotirea carcasei se intampina o rezistenta. pentru a asigura un contact corect intre calea de rulare si role . se reia insurubarea piulitelor de blocare.se verifica daca jocul axial al rulmentului este conform specificatiilor. Se roteste de cateva ori inelul pentru a evacua uleiul ce a ramas intre el si ax. piulitele se desurubeaza. mentinindu. Se roteste cu mana intr-o parte si cealalta . Si pentru acest tip de lagar pot fi utilizate doua tipuri de rulmenti.trei lovituri usoare de ciocan pe cheie . La montaj se procedeaza invers. Daca totul este in ordine . aceea ca inelul axterior este foarte lat si are prevazute in partea frontala niste locasuri in care se introduc arcuri de pretensionare. rotindu-se intr. b ) Rulmentul radial cu doua randuri de role cilindrice este un rulment cu joc reglabil si care se monteaza pe o suprafata conica axului principal. Se scot repede si se introduc pe axul principal cu gulerul rulmentului in jos. In vederea stabilirii jocului necesar se desurubeaza contrapiulita. continuind sa rotim inelul exterior. In timpul intoducerii axului principal in carcasa.se introduce inelul de distantare . rulmentul putand ramane in carcasa . pana ce acesta atinge umarul axului.

pentru a lungi cursa de lucru si pentru a tensiona arcul cu ajutorul unui surub . Pentru reglarea inelului exterior este folosita o piulita care este asigurata pentru a nu se desface cu un surub. Se va avea grija intotdeauna ca dupa ce este din nou montat rulmentul. Daca ambreiajul este lasat liber. discurile aluneca usor unul fata de altul aceasta ducind la incalziri anormale. Pentru a regla acest intrefier se roteste un inel spre dreapta si spre stanga. b) Rulmentii radiali axiali cu bile pe un rand. care sa-i asigure conditii optime de functionare. si pentru marirea sau micsorarea fortei de apasare a furcii pe placa de presiune . precum si la uzura prematura a discurilor. pe langa ca nu poate fi oprit repede axul principal. inutil. La demontare axului principal. Pentru a permite inelului exterior sa se deplaseza sub actiunea fortei de pretensionare. este preluat de acesti doi rulmenti. Reglarea franei se face prin deplasarea unei came intr-o parte sau in alta. dupa in anumit timp surubul saniei transversale incepe sa aiba un joc axial ce influenteaza negativ asupra preciziei de . cand se scoate axul principal . se realizeaza prin incercari . puterea motorului nu este transmisa integral la axul principal.Reglarea jocului din rulmenti se face cu ajutorul unei piulite . 4) Surubul saniei transversale Din cauza uzurii celor doua piulite de bronz. 3)Ambreiajul si frana. Intre lamele exista un intrefier. ale caror lamele nu sunt traversate de fluxul magnetic. in vederea eliminarii jocului creat prin dilatarea axului principal in timpul functionarii. intre fata frontala a inelului exterior si inel sa existe o distanta de minimum 2 mm.Efortul axial rezultat din procesul de aschiere. de putere. repartizate simetric. cand se constata o scadere a fortei de pretensionare. Buna functionare in exploatarea strungului depinde in mare masura de reglarea corecta a ambreiajului si franei. lucru ce din nou provoaca incalzire discurilor. inelul exterior se scoate numai cand arcurile nu mai asigura forta de pretensionare si trebuie inlocuite sau completate. se vor introduce. el este introdus in carcasa cu un joc de 5-20 microni. Daca discurile sunt prea stranse atunci . aceasta piulita nu se desface. motiv pentru care si metoda de reglaj este diferita la cele doua cazuri. inca un numar de arcuri. Deasemanea . nu se demonteaza decat inelul interior si colivia cu role conice . In cazul reparatiilor capitale. Un reglaj prea strans duce atat la uzuri premature ale lamelelor si la incalziri cat si la un consum suplimentar. Ambreiajele si franele folosite la strunguri pot fi de tipul cu cuplaje mecanice sau cu cuplaje electromagnetice. iar cu timpul.Cuplajele sunt de tipul cu functionare in ulei .- - - - si preluarea deformatiilor pricinuite de incalzirea axului principal in timpul functionarii. Forta de pretensionare . Acest rulment se monteaza numai dupa ce a fost montat si reglat rulmentul din fata . iar mentinerea in stare reglata este asigurata de o alta piulita. introducand la inceput un numar mai mic de arcuri . vor exista frecari intre lamele chiar si cand acestea sunt in pozitie libera. Uzura lamelelor reclama efectuarea unor reglaje in timpul exploatarii.

Prin folosirea acestui mecanism sunt asigurate conditiile pentru a utiliza caruciorul in lucru la tampon. in cazul cand efortul ce trebuie transmis depaseste valoarea prescrisa. Pentru intinderea curelei ce transmite miscarea la pompa cu roti dintate . Sistemul de decuplare fiind de natura mecanica se . In momentul cand se depaseste efortul pentru care este reglat mecanismul . 5)Coaxialitatea pinolei cu axul principal . Reglarea jocului axial al surubului conducator este asigurata de opiulita si un stift filetat. surubul care a faost slabit se strange . Desfacand unul din suruburi si strangandu-l pe celalalt. Pentru intinderea curelelor ce transmit miscarea la papusa fixa se desurubeaza piulitele si suruburile . b) Transmiterea miscarii la pompa cu roti dintate. in sens invers acelor de ceasornic. La prelucrari de serie mijlocie sau mare. curelele trebuie tensionate pana ce transmit puterea maxima fara sa alunece pe saibe. deplasam papusa mobila intr-o parte sau alta. stabilirea efortului la care el trebuie sa intrerupa transmiterea miscarii spre carucior. 6) Intinderea curelelor de transmisie. concomitent cu strangerea altui surub. fara ca anumite organe ale masinii sa se deterioreze.se actioneaza. Acest dispozitiv ofera posibilitatea reglarii la maximum a sase cote. care tensioneaza mai mult sau mai putin arcurile ce mentin bilele in locasurile din disc. dupa cum este cazul. care decupleaza avansul mecanic al caruciorului sau al saniei tansversale. 7). Pentru inlaturarea acestui joc. cureaua sa prezinte o alunecare de maximum 2. Pentru mentinerea acestui reglaj se va strange bine stiftul filetat. Posibilitatile de reglaj ale acestui mecanism asigura transmiterea oricarui efort. pana ce curelele sunt intinse corect. Reglarea acestui mecanism.in sensul slabirii unui suruburi. dupa care alte suruburi . se face cu ajutorul a trei stifturi filetate. La o tensionare corecta a curelelor. se rotesc simultan. transmiterea miscarii intre bara de tractiune si carucior se face prin intermediul unui mecanism de suprasarcina reglabil. 8). pana ce cureaua este intinsa corespunzator. Pentru a evita incarcarea caruciorului cu forte mecanice accidentale. Mecanismul de siguranta al caruciorului . bilele sunt impinse afara din locasurile respective si discul de cuplare nu se va mai roti pana in momentul cand dispare cauza ce a generat aceasta crestere de efort.- - - - - prelucrare. Se desface stiftul si cu ajutorul piulitei se stabileste jocul axial minim necesar pentru o corecta functionare a rulmentului. Jocul axial al surubului conducator. se utilizeaza pana de reglaj introdusa intre cele doua piulite. Reglarea coaxialitatii pinolei cu axul principal se face folosind doua suruburi cu piulite.2. Ca o regula generala . sub carucior. care ar putea duce la deteriorarea pieselor. trebuie ca .5%. montat pe batiu.Apoi. a) Transmiterea miscarii la papusa fixa. asigurand astfel stabilitate intinderii. pentru piese ce necesita mai multe operatii de strunjire longitudinala se foloseste cu mai multa eficienta dispozitivul de oprire la tampon. 9) Dispozitivul pentru oprire la tampon.

.cand se cupleaza piulita zavor si poate fi reluata cursa de filetare. fie de inertia lor. Reglarea tampoanelor se face cu o piesa etalon. Utilizarea indicatorului de filetare este cu atat mai avantajoasa cu cat filetul ce trebuie executat are o lungime mai mare. trebuie avut grija ca suprafata batiului sa fie foarte curata.fapt ce determina cresterea productivitatii muncii. 10) Indicatorul de filetare. Dupa terminarea unei cursei de filetare se decupleaza piulita zavor si se face reintoarcerea cu avans rapid pana cand diviziunea zero ajunge din nou in fata indicelui . In dreptul careia se pune intotdeauna diviziunea zero. se strange piulita si stifturile de blocare. in acest caz poate fi decuplata piulita zavor de pe surubul conducator la teminarea cursei de filetare. in permanent contact cu batiul si sa se deplaseze fara alunecare pe acesta. In momentul cand se constata alunecari intre rola si batiu . dar poate fi folosit si cand exista indicator de avans. deasupra motorului de avans rapid unde roata dintata angreneaza surubul conducator. Indicatorul de filetare se monteaza pe carucior. determinand rotirea acestui ax si intreruperea miscarii. se folosesc niste manere.inainte de inceperea masuratorilor si fata de care in stanga si in dreapta se gasesc alte 10 diviziuni care permit citirea zecimilor. Modul de utilizare al acestor roti rezulta din tablita indicatorului de filetare. miscarea este transmisa prin intermediul unui ax la disc. care are prevazuta pe partea inclinata 100 diviziuni. Dupa ce a fost reglat tamponul. In timpul prelucrarii. Pe corpul dispozitivului se afla un semn. La inceputul operatiei de filetare se regleaza discul indicator cu diviziunea zero in fata indicelui aflat pe corp.- - - - - foloseste mai mult la prelucrarea cotelor cu camp mai larg de tolerante din cauza anumitor erori determinate fie de frecarile elementelor in miscare. De la rola. Intrucat. Rola are circumferinta de 100 mm.Aceasta roata dintata transmite miscarea la discul de antrenare. sub apasarea arcului. 11) Dispozitivul de masurat in avans. in momentul cand sania se deplaseaza intr-un sens sau altul. pentru a asigura mentinerea reglarii. se mai tensioneaza arcul cu ajutorul stiftului filetat. Roata dintata poate fi schimbata cu alte roti. astfel ca fiecare diviziune de pe disc corespunde unei deplasari de 1 mm. ceea ce mareste domeniul de utilizare a indicatorului de filetare. care asigura excentricul montat pe ax . pentru ca permite o mai usoara si mai rapida aducere la zero. Pentru schimbarea tampoanelor corespunzatoare fiecarei curse de lucru. caruciorul se apropie de tampon. mai ales in cazul cand strungul nu este prevazut cu indicator de avans. intoarcerea la capat de cursa pentru reluarea filetarii se poate face cu avans rapid. Dipozitivul de masurat in avans este montat pe sanie in asa fel ca rola sa ramana . Precizia lui de masurare este de ordinul zecimilor. Deasemenea. Acest dispozitiv se foloseste pentru masurarea avansului. pentru a evita aparitia unor erori la masuratori. pe care se afla discul indicator.

La montare. folosit pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari si de diverse forme. dac suruburile sunt stranse corect.Cand inceputul spiralei ajunge in dreptul crestaturii 1se introduce falca respectiva si se apasa asupra ei. roata ce angreneaza cu alte trei roti conice mai mici. Se va verifica daca strangerea este buna. Dupa ce spirala plana s-a rotit cu 120° se introduce in crestatura a 2-a falca a 2-a. deplasarea falcilor facindu-se prin spirala plana situata pe o roata mare cu dantura conica. INSTRUCTIUNI PENTRU MONTAREA SI DEMONTAREA UNIVERSALULUI In cadrul accesoriilor se livreaza odata cu flansele pentru universal si universalul cu diametrul exterior de 315 mm. care in partea exterioara au prevazute locasurile unde se introduce cheia de strangere. Datorita masivitatii platoului si a pieselor ce sunt stranse. si trebuie avut grija ca montarea lor sa se faca in aceasta ordine pentru ca toata suprafata de strangere sa se gaseasca pe acelasi cerc imaginar si sa se deplaseze uniform spre centrul univesalului. Instructiuni de exploatare a platoului cu 4 bacuri Platoul cu 4 bacuri este un accesoriu al strungului. apoi urmeaza in ordine falca 2 si falca 1. ordinea este in sens invers . prin intermediul unor suruburi ce au in exterior capul patrat pentru a putea fi aplicata cheia de strangere. se impune o atenta verificare daca platoul este bine fixat pe axul principal. din fonta . Pentru adaptarea acestui dispozitiv pe strung trebuie excutate urmatoarele operatiuni : - - - - . sau introducandu-le pentru strangeri din exterior . Universalele sunt de tipul clasic . Dispozitivul de strunjit conic Dispozitivul de strunjit conic se utilizeaza pentru realizarea unor prelucrari cu o conicitate maxima de 1 :3. Falcile universalului pot fi utilizate pentru strangeri din exterior. si cu ajutorul unei saibe de tip baionete si a unor suruburi. Piesa este stransa cu ajutorul a 4 bacuri care se deplaseaza independent in canale prevazute in corpul platoului./ min deoarece aceasta ar provoca accidente.- 12. 2 si 3. pentru a evita pericolul accidentarii in exploatare.Ele sunt numerotate cu cifre arabe 1. si se continua rotirea in asa fel incat prima spira sa prinda primul dinte al falcii.iar dupa alte 120° in crestatura 3 falca a 3-a . sau la cererea beneficiarului cu ∅400 mm. Montarea universalului pe strung se face prin intermediul unei flanse fixata rigid pe axul principal. prima eliberata este falca 3. La demontare. La prelucrarea pieselor prinse pe platou este interzisa folosirea unei turatii mai mari de 450 rot.

. . .se desfac suruburile de fixare al capacului in care se sprijina capatul surubului saniei transversale . se traseaza semnpe capatul dinspre dispozitiv . Dupa ce acul comparatorului a fost fixat la zero. .Se roteste cu sensul initial in partea de jos si dupa ce verificam daca surubul de blocare al tamburului gradat este tot in partea de jos. se deplaseaza sania longitudinala cu cel putin 300 mm Intr-o parte si alta .se roteste manivela pentru actionarea manuala a saniei transversale pana ce surubul de blocare al tamburului gradat ajunge in partea inferioara si se mentine in aceasta pozitie . .Acesta lucru se verifica daca surubul si manivela pot fi rotite in sensuri inverse . .se introduce surubul conducator si se insurubeaza in piulitele montate pe sania transversala.se curata de chit si de vopsea suprafata pe care se va aseza corpul dispozitivului . . acest lucru este necesarpentru ca inmomentul extragerii surubului conducator bara cu cioc ce face legatura intre el si pinion . pe aceeasi generatoare cu canalul de pana .se loveste capacul din spate pana ce sunt scoase stifturile conice. . Abaterea dela paralelism a suprafetei linialului sau saniei fata de preisma batiului nu trebuie sa depaseasca 0. se recomanda slabirea surubului penei de reglare . avandu-se grija sa se introduca atat in inelul de distantare cat si in rulmentii axiali care se strang cu ajutorul a doua piulite rotunde .se scoate capacul de tabla deasupra culisorului .se roteste acum surubul conducator in sens invers acelor de ceasornic pina sau desurubat complet piulitele fixate pe sania transversala si se scoate afara . dupa care dispozitivul se reaseaza pe sanie . . Pentru aceasta se fixeaza pe sania longitudinala un ceas comparator al carui palpator se sprijina pe linial sau pe sania dispozitivului. . . dispozitivul destrunjit conic trebuie reglat in plan orizontal.se traseaza patru gauri pentru fixarea dispozitivului .se face din nou verificarea abaterii de la paralelism a dispozitivului si daca corespunde se fixeaza si cu cele doua stifturi conice ∅ 10 .02 mm in acelasi sens cu deformatia pe care o prezinta batiul .inainte de introducerea surubului conducator pentru dispozitivul de strunjit conic . iar dupa aceea se trage surubul conducator impreuna cu sania transversala pana ce surubul pierde contactul cu pana cu cioc din pinion . . sa nu iasa din locasul respectiv . .se demonteaza ecranul de protectie . impingem surubul conducator pana ce consideram ca a depasit intreaga lungime a penei . .Inainte de fixarea lui pe sanie. pana ce se simte ca a atins capatul pinionului. -se da jos dispozitivul..se monteaza dispozitivul de strunjit conic.se scoate capacul de tabla montat in partea din spate penru protectia capatului surubului conducatoare al saniei transversale . se gauresc si se fixeaza cele patru gauri M 12 .Pentru o demontare mai usoara.se introduce in gaura din corpul saniei longitudinale o bucsa de centrare . .

. si se strange in aceasta pozitie cu ajutorul suruburilor de la capetele lui . . Cu ajutorul manetei este antrenat un excentric care.reglarea conicitatii se face cu ajutorul butonului de reglaj. Utilizarea mecanismului de blocare rapida duce la o considerabila micsorare a timpului auxiliar in procesul de aschiere . . .2 – 0. . Nu se admite lovirea sau fortarea manetei in scopul unei blocari rigide . Daca se vor respecta aceste indicatii se va obtine o buna functionare a dispozitivului de strunjire conic si o crestere a productivitatii . . lucru ce poate fi realizat cu ajutorul piulitei de reglaj . venind in contact cu ghidajele.se monteaza la loc capacul de tabla deasupra culisorului . Pentru ca aceasta blocare sa prezinte siguranta trebuie respectate urmatoarele conditii : . daca nu este poate fi reglat numai cu ajutorul piulitelor . pentru prelucrari cu regimuri usoare de aschiere.. prin intermediul unei tije si a unei parghii ridica o placa care la randul ei. pentru regimuri de aschiere mijlocii si grele. mijlocii sau cu ajutorul piulitei inalte de blocare. .cu ajutorul manetei din partea stanga a dispozitivului poate fi blocata sania dispozitivului intr-o anumita pozitie .se monteaza pe batiu bratul care blocheaza tija de conducere a dispozitivului in diverse pozitii. obtinand astfel o blocare mai sigura.jocul dintre placa si ghidaj sa fie cuprins intre 0. 13.se monteaza ecranul de protectie . In cazul cand reglajul initial nu mai corespunde. atunci se va strange si piulita . Pentru inceput se fixeaza linealul la zero. blocheaza papusa mobila. se va trece la un nou reglaj . sa fie intr-un plan orizontal .se insurubeaza tija de conducere in sania dispozitivului . Alezajul bratului trebuie sa fie coaxial cu tija .parghia in pozitia de repaos . INSTRUCTIUNI PRIVIND FOLOSIREA MECANISMULUI DE BLOCARE RAPIDA A PAPUSII MOBILE Blocarea papusii mobile intr-o anumita pozitie pe ghidaje poate fi realizata cu ajutorul mecanismului de blocare rapida . Cand papusa mobila se foloseste pentru operatii de gaurire sau strunjire cu regimuri mai grele.3 mm.

rezemat de masina. . se face numai pentru piese a caror lungime este mai mica sau cel mult egala cu de trei ori diametrul lor. * in timpul masurarii piesei ce se prelucreaza .Cheia cu ajutorul careia se strange piesa in universal sau in platopu se scoate imediat dupa fixarea piesei .In fata fiecarei masini va fi prevazut un gratar de lemn pe care sa stea muncitorul in timpul lucrului. . suportul se regleaza in asa fel ca varful cutitului sa fie la inaltimea axei strungului. .Montarea si demontarea platourilor sau pieselor mari se va face folosind 1-2 oameni de ajutor sau cu mijloace de ridicat. iar fixarea suportului in port. INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA STRUNG Pentru preintampinarea unor eventuale accidentari intimpul lucrului.14. fixata pe soporti sau a unui paravan.Fixarea cutitului in suport se va face cu cel mult doua suruburi.cutit se va face cat se poate de rigid. se va decuplaintai avansul. centrand-o corect pentru a nu fi smulsa sau azvarlita in timpul lucrului . . Inainte de fixare. . far varful rotativ montat pe pinola. . se vor intrebuinta si ochelari sau masca de protectie locala. in timpul lucrului .Este interzis ca muncitorul sa stea. Aceasta protejare se face cu ajutorul unui dispozitiv sub forma de teava . a unei aparatori de forma cilindrica. este absolut necesar ca toti muncitorii sa-si insuseasca bine urmatoarele instructiuni : .Curatirea de aschii a pieselor ce se rotesc excentric se va face numai dupa oprirea masinii.La fiecare masina va fi prevazut un panou de protectie pentru evitarea aruncarii aschiilor sau lichidului de racire la masina din fata.Rotirea axului principal se va opri in oricare din urmatoarele cazuri .In cazul cand in timpul strujirii se produc vibratii puternice. se va scoate cutitul din span si abia dupa aceea se va opri rotirea axului principal. .Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca universalele sau platourile sunt bine fixate pe axul principal .Ecranul de protectie al strungului se va utiliza tot timpul operatiei de strujire.La opriri. . . plansaiba sauintre varfuri. . masina se va opri. portiunea care iese din axul principal trebuie protejata pentru a nu produce accidentari. .Piesa se va fixa bine in universal. . . .Prelucrarea cu prindere in universal. . se va determina cauza vibratiilor si se vor lua masuri necesare pentru inlaturarea lor. sau pozitia lui sa corespunda procesului de aschiere indicat in fisa tehnologica.La prelucrarea barelor lungi . iar in cazul unei strunjiri interioare la piese mici si la prelucrarea metalelor neferoase.

Aceasta sinteza din normele de securitate si sanatate in munca nu sunt limitative si in functie de specificul locului de munca se vor imbunatati in conformitate cu noile norme ce apar si intra in vigoare.La utilizarea strungului in afara prezentelor intructiuni se vor respecta si alte norme de securitate si sanatate in munca in vigoare. * la orice intrerupere a curentului electric . a flansei de antrenare. .- * pentru fixarea universalului. * pe timpul curatirii de aschii si a ungerii masinii . . in urmatoarele cazuri : * cand se paraseste locul de munca. .zero’’ a manipulatorului de pornire – oprire a arborelui principal. chiar si pentru scurt timp . . * pentru verificarea calitatii prelucrarii . * la constarea oricarei defectiuni in functionarea masinii . a platoului. intrerupatorul principalse va roti pe pozitia zero.Legarea masinii la pamant se va face conform normelor in vigoare.Se interzice lucrul pe masina in cazul in care se constata ca nu este asigurata conditia de blocare in pozitia . . .Nu este admisa inlocuirea sigurantelor fuzibile prevazute in schema electrica a masinii cu alt gen de sigurante. *pentru curatirea de span a piesei prelucrate. In aceste cazuri . etc.Depanarea defectiunilor electrice si intretinerea instalatiei electrice se va incredinta personalului calificat in acest domeniu. Oprirea motorului electric de actionare se va face obligatoriu .. improvizate.