P. 1
Strung

Strung

|Views: 4,550|Likes:
Published by Aurora Cojocea

More info:

Published by: Aurora Cojocea on Sep 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/24/2014

pdf

text

original

CUPRINSUL

1. Introducere 2. Caracterizare si domeniul de utilizare 3. Caracteristici tennice 4. Transportul strungului 5. Fundatia si asezarea strungului 6. Punerea in functiune 7. Descrierea masinii 8. Ungerea masinii 9. Actionarea electrica 10.Intretinerea si reglarea strungului 11.Instructiuni pentru montarea si demontarea universalului 12.Dispozitivul de strunjit conic 13.Instructiuni privind folosirea mecanismului de blocare rapida a papusii mobile 14.Instructiuni de securitate si sanatate in munca, la strung

1.INTRODUCERE
Este foarte importanta o buna cunoastere a componentei strungului , inante de punerea lui in functiune , avandu – se o deosebita grija pentru asigurarea unei ungeri corespunzatoare a tuturor organelor in miscare . Daca se vor urma intocmai instructiunile date se va reusi prevenirea defectiunilor si prelucrarile efectuate vor avea calitate superioara. Este necesara o studierea cu mare atentie a tuturor elementelor de comanda a masinii inainte de punerea in functiunii . Precizia de lucru a masinii a fost minutios verificata in cadrul uzinei cu aparate de masura de mare precizie .Pentru ca precizia de lucru a masinii sa nu fie compromisa , transportul , montarea si manipularea ei trebuie sa se faca cu deosebita atentie si cu respectarea intocmai a instructiunilor urmatoare.

2. CARACTERIZARE SI DOMENIUL DE UTILIZARE
Strungul universal de tip SNA 500 este un strung de marime mijlocie cu diametrul maxim de prelucrare peste ghidaje de 500 mm, iarputerea instalata pentru actionarea miscarii principale poate fi de 7,5 sau 11 kw. Poate fi utilizat cu deosebita eficienta atat in lucrarile de unicate cat si in cele de serie mica si mijcie in cazul prelucrarilor in universal sa intre varfuri. Se executa in mai multe variante constructive: -cu batiu cu sau fara punte; -cu distanta intre varfuri de 1000, 1500, 2000 sau 3000 mm; -cu domenii diferite de turatii ale axului principal. Aceste variante ofera posibilitatea adaptarii lor la diverse sarcini de productie. Cinematica si constructia acesotr strunguri permit realizarea urmatoarelor prelucrari: - strunjire longitudinala cu avans manual sau mecanic ; - strunjire transversala cu avans manual sau mecanic ; - gaurire cu avans manual sau mecanic cu fixarea sculei in portcutit; - filetare ; filete metric, whitworth, modul, diametral Pitch. Pot fi efectate si filete cu pasi in toli, cu conditia ca beneficiarul sa comande rotile de schimb necesare , cu numerele de dinti si modulele necesare pentru astfel de situatii. Strungul poate fi echipat cu o serie de accesorii ca: - dispozitiv hidraulic de copiat ; - dispozitiv de strunjit conic; - platou pentru patru bacuri; - indicator de filetare; - dispozitiv de masurat avans, etc. Prin utilizarea acestor accesoriicreste considerabil productivitatea acestor masini si se largeste , in acelasi timp , domeniul lor de utilizare.

.150 2.....14xmm…….5-160 -numarul de flete Whitworth………………………………………………….mm/rot.0..mm/rot..mm……..CARACTERISTICI TEHNICE 1.rot..46 -domeniul de filete in toli………………………………………1”… ……1/32-10 4...18-180 -turatia de intare in cutia de viteze…………………………..1000 3.mm……………….5 -o diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a saniei transversale de …….730 -diametrul maxim de prelucrare din bara prin axul principal……..39 -domeniul de filete modul…………………………………3..mm……………….mm………………. Pitch…………………………………………………40 -domeniul de filete Diam.028-5 -domeniul de avansuri transversale…………………………..….mm……….79 -domeniul de avansuri longitudinale.24 -domeniul de turatii…………………………………………...62 -diametrul maxim de prelucrare cu luneta fixa…………………..265 -diametrul maxim de rotire in degajul podului…………………. Sania si suportii: -varianta de portcutit………………………………………………………normal -sectiunea maxima acutitului………………………………mm².180 -diametrul maxim de prelucrare cu luneta mobile………………..mm…….24 -domeniul de turatii inverse…………………………………rot/min….mm……./min…16-1600 -numarul treptelor de turatii inverse…………………………………………...mm……..Papusa fixa : -diametrul alezajului axului principal……………………………mm……….mm…….0....rot/min….4 -o diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a saniei port-cutit de…………….0...43 -domeniul de filete metrice……………………………………...mm…………………....65 -numarul treptelor de turatii a axuui principal………………………………..007-1..45 -domeniul de filete Whitworth………………………………pas/”………160-1/2 -numarul de filete modul………………………………………………………..5-80 -numarul de filete Diam.32x25 -pasul surubului saniei transversale……………………….0....160-1 -numarul de filete in toli………………………………………………………...Caracteristici principale: -diametrul maxim de prelucrare deasupra batiului………………mm………500 -inaltimea axului principal………………………………………...05 -pasul surubului saniei port-cutit……………………….3..mm……..1000 -diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei………………. Pitch………………………………....0.Cutia de avansuri si filete: -numarul de avansuri longitudinale si transversale posibile…………………...0.P………..05 .…………………….…...D.mm………235 -distanta intre varfuri…………………………………………….25 -numarul de filete metrice…………………………………………………….......

5m col.mm…………………27 -unghiul de rotire a saniei port-cutit………………………………………….6kW .305 .mm…………………..c.cursa maxima a saniei transversale……………………mm………………. Pompa de racire: -electropmopa de apa 0.1150 . 3000 rot/min ..2 -latimea danturii cremalierei……………………………mm…………………..mm/min………………. Caruciorul: -pasul surubului conducator……………………………mm…………………12 -modulul cremalierei………………………………….5 -motor pentru avans rapid tip ASI ……………………0..1500 rot/min.Papusa mobila: -diametrul pinolei…………………………………….3..30 -marimea avansului rapid longitudinal………………mm/min……………….0. puterea motorului…kW…………….15kW .7. debit cca 1 m..-cursa maxima a saniei port-cutit………………………... de apa.mm…………...50Hz ./hla 4..80 -conul pentru varf al alezajului pinolei………………………………….mm…………………200 7.cursa saniei longitudinalela o rotatie completa a rotii de mana……………………………..170 .6 -marimea avansului rapid transversal………………. 220/380 V . 9.…...mm………………...mm…………………. Actionare: -motor principel asincron trifazattip ASI.Morse 5 -cursa maxima a pinolei……………………………….cursa maxima a saniei transversale longitudinale…….9 6..Gabarit si masa: Denumire UM caracteristica Lungime x latime x inaltime Masa neta cu echipament si accesorii (fara ambalaj) mm Lungime intre varfuri 1000 1500 2000 3000 1000 1500 2000 3000 Dimensiuni 3050x1350x1400 3550x1350x1400 4050x1350x1400 5050x1350x1300 3137 3242 3572 3802 kg .. 50Hz .±90º 5. 8.

bucati de lemn de esenta moale. un alt cablu se trece prin ultimul locas dintre nervurile batiului.o gaura special prevazuta in piciorul mare al strungului. Desfacerea ambalajului se va face cu foarte multa grija. sub cablu. TRANSPORTUL Transportul strungului fara ambalaj se facae in conformitate cu schema urmatoare. transportarea lui se va face in conforitate cu indicatiile de pe ambalaj. In acest scop se recomanda sa se scoata intai capacul superior al lazii de ambalaj.4. Cand strungul este ambalat. pentru ca strungul sa nu fie deteriorate cu sculele folosite la dezambalare. dupa care se va trece la demontarea restului ambalajului. care apoi sunt agatate in carligul macaralei. din cauza contactului cu cablul. vopseaua sau diferite piese ale strungului. Printr. .se introduce intre el si batiu o bucata de lemn. iar dupa aceea se agata de carligul macaralei. se va introduce o bara metalica de ale carei capete se vor lega doua cabluri. motiv pentru care in locurile de contact se vor aseza. Se va avea o deosebita grija ca in timpul transportului sa nu se deterioreze.in partea dinspre piciorul mic.

Operatiile de manevrare si asezare a strungului pe fundatie vor fi efectuate sub conducerea unui maistru sau sef de echipa. Acest lucru este necesar pentru a putea fi deschisa usa pe care e montat motorul actionarii principale in cazul diverselor revizii sau deplasari. Dupa instalarea pe fundatie masina nu se va da in lucru decat dupa efectuarea receptiei. Fixarea srtrungului pe fundatie se face cu ajutorul a 8 suruburi M16 pentru cele cu distanta intre varfuride 1000 si 1500 mm sau cu 10 suruburi M16 pentru cele cu distanta intre varfuri de 2000 si 3000 mm. Nu se admit abateri care sa le depaseasca pe cele admisibile. Masina trebuie sa fie amplasata intro incapere unde sa fie ferita de variatii de temperaturasau de alti factori ce ar putea sa-i diminueze precizia. Terenurile improprii (nisip. picioarele strungului sunt prevazute cu suruburi de reglaj.5. zgura) si cele neuniform tasate pot modifica. Inainte de inceperea acestor operatii se va verifica daca blocarea pe masina a subansamblurilor exterioare si usor deplasabile ( papusa mobila. . cu timpul. etc) este corect efectuata. indicate in normele de precizie pentru strunguri.Aceste suruburi sunt prevazute in planul de fundatie si se livreaza odata cu masina. care asigura un reglaj usor si corect. Fata de mediul inconjurator. pozitia orizontala a masinii. Uzina nu raspunde pentru masinile ce-si pierd calitatile initiale prin nerespectarea de catre beneficiar a indicatiilor de amplasare. FUNDATIA SI ASEZAREA STRUNGULUI Un factor determinant in obtinerea unei precizii de lucru superioare este asezarea corecta a strungului pe fundatia amenajata in acest scop.se pe patru placi de otel . instruit asupra normelor de tehnica a securitatii muncii si pregatit asupra operatiilor ce i se incredinteaza. Pentru aducerea sa la orizontala. strungul va fi astfel asezat incat cota de 1200 mm de la axa sa de simetrie pina la obiectul aflat in spatele sau sa fie riguros respectata. care sprijinindu. accesorii.

Se va face un control manual asupra bunei functionari a elementelor de comanda. cu respectarea tutuoror indicatiilor prevazute in schemele de principiu si de conexiuni. . PUNEREA IN FUNCTIUNE A STRUNGULUI Dupa ce strungul a fost asezat pe fuindatie inconformitat cu indicatiile din planul de fundatie si asezare. fara a unge in prealabil ghidajele masinii. care in prealabil a studiat . urmand sa se treaca apoi la pregatirea strungului in vederea inceperii lucrului Este interzis ca la primapunere in functiune sa se retraga pasla si aparatorile dela extremitatile ghidajelor. De asemenea. Supafetele spalate se vor strege pana la uscare. iar cel al motorului de avans rapid sa fie astfel incat sa produca o deplasarea caruciorului conform sagetilor de pe tablita aplicata pe cutia manipulatorului.Instructajul de securitate si sanatate in munca” specific ramurii in care lucreaza. se va trece la degresarea tuturor suprafetelor protejate cu unsoare anticoroziva. Degesarea se va face cu carpe inmuiate in petrol. In privinta plinurilor de ulei se vor respecta deasemenea prevederile schemei de ungere. Acum se poate conecta dulapul electric la reteaua de alimentare si se actioneaza asupra intrerupatorului principal. Se vor identifica toate elementele de comanda si se vor preciza functiile lor..6. beneficiarul este obligat sa foloseasca in acest scopnumai personal calificat. Prima pornire se face la minima a axului principal. acesta sa nu atinga curelele trapezoidale. In acest timp se verifica functionarea tuturor mecanismelor si a pompelor individuale de ungere. strungul fiind gata pentru prima pornire. se va verifica daca sensul de rotatie al rotorului corespunde cu cel indicat pe capac. Pentru evitarea accidentelor ce s-ar putea produce la punerea in functiunea strungului.. Se va avea o deosebita grija ca la inchiderea capacului de la motorul actionarii principal. iar dupa aceea se vor unge cu ulei de masina conform indicatiilor schemei de ungere pentru a preveni ruginirea sau eventualelele gripari.Cartea masinii” si a efectuat . Se va avea grija ca sensul de rotatie al motorului principal sa corespunda sagetii indicatoare. Este necesar a se verifica riguros daca tensiunea la care va fi conectata masina corespunde cu tensiunea de lucru a acesteia. Racordarea la reteaua electrica se va face numai dupa studierea atenta a capitolului actionarii electrice.

Batiul strungului este executat din fonta . in partea din spate pentru conducerea papusii mobile. . .instalatia electrica . Batiul se monteaza rigid. in afara de faptul ca este chesonat. cu ghidajul la varf de 90°. . pe picioarele strungului. . astfel ca permit manevrari simple si rapide.cutia de avansuri si filete . . strungul SNA 500 are o constructie clasica cu organele de comanda judicios amplasate. . .instalatia de ungere . tot sub forma unui V intors.luneta fixa.instalatia de racire . . cu ajutorul unor suruburi.papusa fixa . -un ghidaj plan pe partea din fata si un ghidaj mai mic. . .accesorii . La partea din spate.carucior . . . . mai e legat si de peretele posterior printr.ecran de protectie . . . .luneta mobila . Strungul. . Sistemul de ghidare se compune din : -un ghidaj in forma de V intors .tablite .7.pompa de ungere .batiu . DESCRIEREA MASINII In general.sanii . cu unghiul de 90° in partea din fata si un ghidaj plan in partea din spate.suport motor .suport bare . are o nisa pentru a permite montarea motorului principal de actionare si pompa de ulei. puternice.roti de schimb .papusa mobila .tava . stanga. pentru conducerea saniei longitudinale . . . in componenta sa cuprinde : . are o constructie deosebit de rigida pentru ca peretele din fata. sub papusa fixa. .o serie de nervuri transversale.bare de conducere .

Pe peretele din spate. pe o suprafata special amenajata. Cu ajutorul unor manete poate fi comandata in asa fel deplasarea rotilor baladoare incat sa obtina la bratul principal toate turatiile.radiali-axiali cu role conice. Centrarea si fixarea universalului se face prin intermediul unei flanse ce se monteaza pe conul scurt al axului principal cu ajutorul unei saibe baioneta. Alte doua manete deplaseaza alte doua roti baladoare fiecare avand cate doua pozitii de angrenare cu ajutorul carora se asigura posibilitatea filetarii cu pas normal sau cu pas marit. La toate imbinarile canelate centrarea se face prin diametrul interior al arborelui canelat. In spatiul dintre picioare e dispusa tava pentru colectarea spanului si a lichidului de racire. Miscarea la papusa fixa este asigurata de un motor electric. Rulmentul dinspre capul axului principal are doua randuri de role conice. prin intermediul unei transmisii. prin intermediul unei transmisii cu roti dintate si a doua came cilindrice. dar in inelul exterior are prevazute niste locase pentru arcuri de pretensionare. respectiv 20-160 rot/ min.Pe langa preluarea sarcinilor .125 rot/min. prin intermediul unor curele trapezoidale. iar cel din partea opusa un singur rand. Cuplajele din papusa fixa pot fi de doua feluri : . batiul este prevazut cu niste bosaje prelucrate. Pe axul de intrare sunt montate ambreiaje pentru mers inainte si inapoi. iar in continuare. Toate rotile dintate din papusa fixa sunt executate din otel aliat cu crommolibden si sunt tratate termic. cu ajutorul a patru suruburi de fixare. roata dintata cremaliera realizeaza deplasarea unui balador care asigura patru pozitii de angajare. Rotind una dintre manete. in portiunea ghidajelor . In partea ei inferioara are montate niste suruburi cu filet metric fin ce tamponeaza suprafetele prelucrate special in acest scop pe batiu si permit reglarea axei papusii fata de axa batiului. Papusa fixa este montata in partea stanga a batiului. prin intermediul mecanismelor cu roti dintate miscarea ajunge la axul principal si apoi spre mecanismul de avansuri si filete. antrenate prin pana comuna se realizeaza deplasare altor doua baladoare . necesare montarii linialului ce sustine varfurile intre care se fixeaza sablonul in cazul folosirii unui dispozitiv hidraulic de copiat. respectiv inversarea miscarii ce se transmite la cutia de avansuri si filete. Rotind cealalta maneta. Mecanismele din papusa fixa permit marirea de 16 ori a raportului de transmitere dintre mecanismul din cutia de avansuri si filete si axul principal. iar sub aceasta tava se amplaseaza bazinul pentru lichidul de racire pe care de altfel este amplasata electropompa. pentru prelucrea filetelor cu pas marit in domeniul turatiilor de 16. Pe partea din spate a axului principal este montat un disc impartit in 60 diviziuni care permit taierea filetelor cu mai multe inceputuri. Pentru pozitionarea corecta a baladorilor s-a folosit un sistem cu arc si bila iar pe tijele pe care se sprijina furcile ce comanda baladorii au fost prevazute mici gauri de pozitionare. care asigura o serie de avantaje in privinta rigiditatii si preciziei. asigurind astfel alte pozitii de angrenare. in plan orizontal..

8 mm/rot./min sau 20-160 rot. Prin cuplarea manetei pe pozitia 16/1( pas marit) . Whitwort.125 rot/min. cu pasul de 0.un rulment radial cu doua randuri de role cilindrice in fata si doi rulmenti radiali-axiali cu bile in spate . modul.028 la 1. principiul constructiv si modul de montare al acestor rulmenti mai confera si urmatoarele proprietati: rigiditate marita.125 rot. cu pasul de 1/32 la 5/8 toli. sau de o miscare de avans transversal cu viteze de 0. Diametral Pitch.un mecanism final. Cutia de avansuri si filete este fixata rigid pe batiu cu ajutorul unor suruburi si primeste miscarea de la papusa fixa prin intermediul rotilor de schimb. Caruciorul pentru variantele cu P =12 mm prin intermediul barei de avansuri – indiferent de turatia axului principal. . cu pasul de la 0. Pentru trecerea de la filet pe dreapta la filet pe stanga se foloseste o alta maneta. Mecanismul cutiei de avansuri si filete se compune din trei mecanisme partiale si anume : . cu 160 la 8 pasi pe tol .metrice. Cu ajutorul mecanismului de multiplicare a pasului. la turatia axului principal de 16. eliminarea solicitarilor nedorite in timpul functionarii cauzate de rulmenti.007 la 0.5 la 10 mm .04 la 45 inch/rot. Prin intermediul surubului conducator. .45 mm/rot.a axului principal.un mecanism reductor. cu pasul diametral 160 pana la 16./min. maneta fiind pe pozitia 1/1 iar rozeta pe pozitia I sau IV. comandat de o maneta cu care se stabilesc valorile de baza pentru avansuri si filete. .25 mm/rot. cu care se pot stabili patru rapoarte diferite .radiale si axiale. realizarea diferitelor avansuri si filete se face prin intermediul unor roti dintate baladoare.11 la 1. Prin cuplarea manetei in pozitia . comandate cu ajutorul unor came cilindrice.Diametral Pitch. in domeniul de turatii 16.5 la5 mm . . fie a barei de avans. . al carui pas este de 12 mm.pas marit” . sau pasi in toli) .Whitworth. a axului principal si miscari de avans transversal cu viteza de 0. care permite cuplarea fie a surubului conducator. precum si felul filetului (metric. in domeniul de turatii 16 la 125 sau 20 la 160 rot. a axului principal. a axului principal .un mecanism intermediar.In toli./min. se pot obtine miscari de avans longitudinal cu viteze de 0. .primeste o miscare de avans longitudinal cu o viteza de 0. comandat de o rozeta. se pot obtine filete cu pasul marit de 16 ori in raport cu pasul de baza. . eliberarea vibratiilor datorita numarului diferit de role in cele doua randuri ale rulmentului din fata si posibilitatea ungerii si racirii excelente a rulmentilor . la partea de iesire.16 la 180 inch/rot si miscari de avans transversal de 0. asigurarea rotirii axului principal fara batai radiale. cu ajutorul unei alte manete.Modul. .. se pot obtine miscari de avans longitudinal cu viteza de 0. comandat de o maneta la partea de intrare.45 la 5 mm/rot. fiind pe pozitia 1/1 (pas normal) se obtin urmatoarele filete : . Din punct de vedere cinematic. sau 20 –160 rot/min.

manual. Rotile dintate din cutia de avansuri si filete sunt executate din otel carbon de calitate tratat termic. Evitarea cuplarii simultane a surubului conducator si a barei de avans este asigurata prin interblocarea mecanica a parghiilor ce comanda aceste cuplari. Sub carucior. Sistemul de tamponare permite reglari care sa necesite maxim 6 opriri la cota. fixata pe batiu. cand miscarea de la cutia de avansuri si filete ajunge la carucior prin intermediul barei de avans. determinand deplasarea caruciorului (avans longitudinal) sau la roata montata pe surubul conducator al saniei trnsversale.Fixarea rotilor pe axe se face prin pene si stifturi (la rotile fixe) si prin caneluri (la rotile baladoare). determinand deplasarea acesteia(avans transversal). In momentul pornirii motorului de avans rapid. . Deplasarea avansului longitudinal sau transversal mecanic se face prin aducerea manetei in pozitie neutra. miscarea se transmite la roata ce angreneaza cu cremaliera montata pe batiu. miscarea ajunge la axul pe care se afla cupla cu gheare comandata de o maneta. pentru carucior si a unei manete pentru sanie . Dupa cum aceasta cupla este deplasata intr-o parte sau cealalta. miscarea ajungand la carucior sau la sania transversala in functie de pozitia manetei. printr. Protejarea elementelor lantului cinematical mecanismului de avans se face printr-un dispozitiv de suprasarcina cu bile. cu avans normal.mecanic cu avans normal. cu ajutorul rotii de mana. manual sau prin sistemul de tamponare al caruciorului . Miscarile de avans longitudinal si transversal ale caruciorului si saniei transversale pot fi realizate prin trei metode : . comandate de o maneta. Deplasarea intr-o directie sau alta este comandata cu ajutorul unui buton.Manipularea mecanismului din cutia de avansuri si filete se face numai in timpul rotirii axului principal cu turatii mici sau in cazul folosirii cuplajelor electromagnetice prin apasarea butonului de impuls. din bronz. El are o constructie completa si robusta . cuplajul electromagnetic se decupleaza. caruciorul este deplasat cu ajutorul surubului conducator prin intermediul a doua semipiulite zavor. montat pe bucsa ce este antrenata de bara de avans. De la bara de avans. Caruciorul este montat pe sania longitudinale cu ajutorul unor suruburi de fixare. astfel ca lantul cinematic ce leaga cupla cu gheare cu bara de avans este intrerupt. motiv ce asigura posibilitatea folosirii avansului rapid chiar in timpul lucrului. se afla bara de tamponare pe care sunt montate tampoanele ce asigura posibilitatea opririi caruciorului la cota la care se face reglarea. . cand miscarea este preluata direct de la motorul electric montat pe carcasa caruciorului. .un mecanism cu roti dintate si al unui cuplaj electromagnetic cu dantura frontala.mecanic cu avans rapid. Pentru executarea operatiilor de filetare.

sania longitudinala . Sania port. paralele. . iar in spate cu suruburi prevazute cu piulite de reglaj. montata langa coada de randunica. Reglarea jocului dintre sania longitudinala si cea transversala se realizeaza cu ajutorul unei pene lungi. . piulite ce permit eliminarea eventualelor jocuri mai mari decat cele admisibile. . s. care apar din cauza uzurii. Saniile . in fata a fost prevazut un canal circular cu sectiune T . .Pe acelasi ax cu roata de mana este montat si indicatorul de avans. . Blocarea pinolei intr-o anumita pozitie se face cu ajutorul unei manete.cutit normal . poate fi montat si dispozitivul de masurat avans si indicatorul de filetare. cu ajutorul unor suruburi de reglare. atat in fata cat si in spate.sania transversala . Pentru a putea realiza strunjiri conice carcasa papusii mobile se deplaseaza transversa. cu ajutorul rotii de mana. Sania longitudinala constituie suportul de baza al caruciorului si al subansamblelor enumerate . Sania transversala poate fi deplasata atat cu avans manual cat si cu avans mecanic. Ansamblul saniei se compune din mai multe parti : .port. care permite rotirea suportului intermediar sau unghiul dorit.port. exista posibilitatea realizarii prin strunjire a unor piese cu suprafete de revolutie in orice profil.port.a prevazut un surub suplimentar de fixare . Scoaterea varfurilor sau a diverselor reductii din alezajul pinolei se realizeaza prin retragerea acesteia pana la capat de cursa. de lunga durata. Pentru deplasarea manuala a saniei transversale trebuie ca maneta sa se afle pe pozitie neutra .cutit se poate deplasa numai cu avans manual. Fixarea ei rapida pe batiu se face cu ajutorul unei manete. . Deplasarea pinolei se face numai manual. ea putindu-se deplasa manual sau mecanic pe ghidajele batiului.cutit rapid . iar pentru o fixare mai sigura. si a unor suruburi de reglare. si prin rotirea ei cu un anumit unghi pot fi realizate strunjiri conice. In acest scop.sania port. Datorita miscarilor independente ale celor trei sanii.cutit din spate.Strangerea saniei pe ghidaje se face cu ajutorul unor contratalpi. care in fata sunt prinse cu niste suruburi de fixare.cutite. Papusa mobila este o piesa de o mare rigiditate. in partea dreapta.cutit . Tot pe carucior. Pe sania transversala pot fi montate diferite port. iar in spate doua canale T.

vizorul dispus in capacul papusii fixe . urmand ca in continuare sa se procedeze conform prevederilor schemei de ungere. 5-6 ori. . a doua dupa alte 20zile de exploatare. de aici uleiul este derivat catre : . se va demonta si filtrul si se va curati. De la filtrul amplasat in papusa fixa. jetul de ulei ce se scurge prin vizor va trebui sa fie continuu. Pompa de ulei se va pune in functiune numai dupa umplerea bazinului cu ulei pana la vizor (25l).9. la nivelul fundului carcasei papusii . De la pompa cu roti dintate . prin intermediul unui tub de nipolan.rulmentul NJ 2208 de pe axul V. Pentru ungerea cutiei de avansuri cu filete este folosita o parte din uleiul debitat de pompa cu roti dintate. . valoare recomandata. in asa fel sa fie asigurata o baie de ulei permanenta in papusa fixa. uleiul ajungae la filtrul de ulei si de aici in distribuitorul cu patru cai. La fiecare schimbare de ulei se va spala bine carcasa papusii fixe cu petrol./ min. al carui debit are deasemenea posibilitatea de reglare . pe ramificatia aceasta este montat un drosel . dupa uscarea petrolului cu care s.rulmentul din fata al axului principal .distribuitorul central. Curatirea sistemului de filtrare a uleiului se face periodic.1l/min . dar se recomanda ca prima schimbare sa se faca la 10 zile de la punerea strungului in functiune. . pentru reglarea acestui debit . Golirea carcasei papusii fixe de ulei se face prin teava prevazuta in acest scop sub azul principal.a facut spalarea carcasei.rulmentul 6011 de pe axul III. deoarece acestea provoaca imprimarea uleiului si coboara simtitor calitatile sale de ungere .51 l/min . Ungerea cutiei de avansuri cu filete. prin rotirea manetei filtrului de cca. uleiul ajunge la tubul de .rulmentul 6407 de pe axul III. cu ajutorul unor conducte de otel si prin intermediul unor racorduri.rulmentul din spate al axului principal . iar odata cu schimbarea uleiului. Acest distribuitor dispune de un drosel pentru reglarea debitului de intrare . . Prin gaurile practicate in aceasta conducta se asigura si ungerea cuplajelor de pe axul I . Conducta de reintoarcere a uleiului in bazin este amplasata la o inaltime fata de fundul carcasei. . se recomanda o ungere abundenta : la o turatie de 1000 rot. Curatirea sistemului de filtare se face periodic.1.La o functionare corecta . Distribuitorul central asigura ungerea urmatorilor rulmenti : . fara intreruperi si fara bule de aer. UNGEREA MASINII Ungerea cutiei de viteze Ungerea papusii fixe este realizata cu ajutorul pompei cu roti dintate montata pe suportul motor si antrenata cu ajutorul unei curele trapezoidale de la alta curea montata pe axul motorului electric .

ca si la papusa fixa.la rulmentul 6005 x. aceasta va indica nivelul de ulei si functionarea pompei .sanii intro parte si alta cu avans rapid. pentru a asigura ungerea bucsei de bronz in care se roteste axul si a rulmentului axial cu role . printr-o teava. In primul caz.la vizorul V . Evacuarea uleiului din carucior se face prin scoaterea dopului filetat. . care-l dirijeaza spre urmatoarele locuri de ungere : .deasupra furcii ce actioneaza cupla cu dantura frontala . dar se recomanda ca prima schimbare sa se faca la 10 zile de la pinerea in functiune a strungului. Ungerea caruciorului si a ghidajelor saniei longitudinale Ungerea acestor sabansamble este asigurata de o pompa cu piston actionata de un rulment excentric pe axul XXI. in functie de pozitia pe care o ocupa tija distribuitorului. in restul timpului uleiul va fi dirijat spre locurile de ungere din carucior. Capetele arborilor care comporta fusuri de alunecare pentru rotile intermediare de legatura dintre cutia de viteze si cutia de avansuri si filete.capul de sus al axului ce comanda deplasarea cuplei cu dantura frontala. .ungere ce trece pe deasupra axelor I. Ungerea organelor de pe lira rotilor de schimb. uleiul este dirijat spre sania longitudinala si asigura ungerea ghjidajelor pe care aceasta se misca pe batiu. . Aceasta operatie se face de 3-4 ori pe zi . . avand o grija deosebita la spalarea si curatirea atenta a interiorului carcasei.deasupra rotii duble. sunt prevazute cu . Ungerea se va face conform schemei . din conducta principala. uleiul ajunge in tava din interiorul caruciorului. cu locas hexagonal. pe care este montata si pompa. .la rulmentul 30205 de pe axul XXI .Schimbarea uleiului se face tot la 4-60lun. Scurgerea uleiului din cutia de avansuri si filete este asigurata de un stut montat in partea inferioara a carcasei si prin care uleiul trece direct in bazin. a doua dupa alte 20 de zile de exploatare. De la pompa uleiul ajunge la distribuitorul cu doua cai care asigura transmiterea lui spre carucior sau spre sania longitudinala. pentru ungerea bucsei pe care se roteste aceasta roata . si III pe toata lungimea lor si care au prevazute gauri in dreptul elementelor ce necesita a fi unse.la rulmentul 6004 x de pe axul XXII . pentru a putea fi verificata buna functionare a ungerii.in bucsa incare se roteste capatul axului XXV. . Pentru ungerea corecta a ghidajelor.60deplasari ale ansamblului carucior. iar in cazul al doilea. . Se recomanda ca prima schimbare de ulei sa se faca la 10 zile de la punerea in functiune a strungului. iar o a doua dupa alte 20 zile de exploatare. urmand ca in continuare sa se procedeze conform prevederilor din schema de ungere. cand sageata de pe tija distribuitorului e indreptata in sus. de pe capacul din partea inferioara. se indreapta tija distribuitorului. Cantitatea de ulei necesara in carucior este de cca. astfel ca sageata sa fie in sus si se executa 4. 2 l. de pe axul XXII . Schimbarea uleiului se va face periodic . II. Dupa intrarea in cutia de avansuri si filete. uleiul sub presiune este dirijat spre vizorul V. cand sageata respectiva este indreptata in jos.

care pune astfel sub tensiune intregul circuit de comanda.dulapul electric. Dupa modul in care aceste indicatii se vor respecta.ungatoare pentru unsoare consistenta . 10. Modul de ungere este obisnuit pentru asemenea ungatoare si se recomanda abundenta la alimentarea lor. Intreaga aparatura electrica este montata pe doua panouri in dulapul electric . Ungerea celorlalte elemente ale masinii. butoanele de comanda pentru pornirea si oprirea electropompei si butonul de comanda cu ajutorul caruia pot fi realizate rotiri de scurta durata ale axului principal in cazul folosirii cuplajelor electromagnetice. Punerea in functiune a strungului se face in urmatoarea ordine : . Pe sanie se afla doua butoane pentru comanda avansului rapid . ACTIONAREA ELECTRICA Descrierea instalatiei Strungul prezinta mai multe variante constrctive: cu cuplaje mecanice sau electromagnetice in mecanismul din papusa fixa. variante in functie de care si instalatia electica difera de la un strung la altul.se apasa pe butonul de comanda. iar conductorii ce alimenteaza cu energie electrica motorul principal de actionare . iar legatura de protectie trebuie sa corespunda standardelor in vigoare . cu sau fara motor de avans rapid etc. iar cu ajutorul manipulatorului se verifica daca sensul de rotatie al arborelui principal corespunde cu sensul indicat pe tablita. pentru a se evita eventaulele gripari ce ar putea apare datorita unei frecari uscate. Comenzile electrice ale strungului sunt amplasate in trei locuri : . un comutator cu came de 60 A si comutatorul pentru conectarea iluminatului .dupa legarea strungului la retea se conecteaza intrerupatorul principal. un alt buton serveste la comanda pornirii si opririi si inversarii sensului de rotatie al axului principal si o maneta pentru comanda axului principal . Instalatia electrica a unui strung este construita in mod normal pentru tensiunea de 380/220V si frecventa de 50 Hz. uzurile ce apar vor fi normale sau exagerate.pe papusa fixa se afla butonul de comanda pentru pornirea si oprirea motorului principal de actionare. cuplajele si comenzile din papusa fixa sunt trecuti. intre piciorul mic si piciorul mare. printr-o teava de otel pentru a fi protejati impotriva spanului si a lichidului de racire. masina pastrindu-si caracteristicile un timp mai mult sau mai putin indelungat. Legarea strungului la retea se va face la bornele de intrare RTSO. in partea din spate se afla intrerupatorul principal.. Inainte de legarea la retea trebuie verificat daca tensiunea si frecventa acesteia corespunde. . un comutator de tip C15 . . Pentru ungerea celorlalte elemente ale masinii se vor respecta toate indicatiile prezentate in planul de ungere. .

este alimentat numai in doua faze. trebuie gasit si eliminate motivul acestei incalziri. 3) Strungul functioneaza la turatie anormala: . si deci si acestea prezinta pericol de electrocutare. iar daca acestea prezinta uzuri pronuntate. sau daca nu se poate se va schimba rulmentul. Depistarea defectiunilor electrice 1) Daca motorul principal de actionare nu porneste : . . Motorul poate fi supraincarcat pentru scurta durata cu o sarcina cu 25% mai mare decat cea nominala. daca acestia prezinta vreo uzura pronuntata acestia se inlocuiesc. Daca sunt arse sau oxidate. verificam iluminatul masinii. .In cazul in care obtinem o rotatie inversa. . se verifica.lipseste tensiunea din circuitul de comanda. contactoarelor si releelor. se vor schimba. 2) Daca motorul principal functioneaza dar axul nu porneste: .verificam functionarea masinei in avans rapid.partile mecanice ale srtungului sunt blocate. .are scurtcircuit in bobinaj. In timpul functionarii sub sarcina va fi controlata incalzirea motoarelor electrice.verificam posibilitatea rotirii axului principal prin impulsuri. Cu ajutorul unor perii moi. observam ca ca circuitele de comanda sunt alimentate de la un trnsformator de 380/110V de 400VA .cu ajutorul unui comutator. Din schema de principiu. bineinteles dupa ce in bazin a fost pus lichid de racire. acestea se vor curate cu hartie abraziva fina. . se vor schimba intre ele doua fire de la bornele de intrare ( RST).este suprasolicitat. lamelele prezinta un grad avansat de uzura. cand se va verifice starea contactoarelor intrerupatoarelor.ambreiajul este reglat necorespunzator. se curata de praful ce ar putea duce la deteriorarea izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarilor bobinelor motoarelor. Se verifica rulmentii motoarelor electrice si in cazul ca s-au incalzit la o temperatura ce depaseste cu mai mult 10-15ºC temperatura mediului ambiant se va inlatura cauza incalzirii.se apasa butonul de pornire a electropompei si se verifica buna functionare a ei.nu are tensiune la toate cele trei faze. . . 4) Motorul se incalzeste: . Verificarea aparaturii electrice se va face lunar. .tensiunea nu corespunde. Deservirea si intretinerea echipamentului electric Motoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an. Daca temperature bobinajului depaseste cu mai mult de 60-65ºc temperature mediului ambient. . .s-a ars o siguranta din circuitul motorului principal.curelele trapezoidale nu sunt bine intinse. se curate si se greseaza rulmentii. .

. Inainte de orice pornire. sau in piesa si cu curuciorul sau cu indicatorul de filetare in suportul barelor.11. .uleiul care trece prin tubul ce leaga pompa de papusa fixa sa nu fie cu bule de aer.la prelucrarea intre varfuri a barelor lungi.se aseaza axul principal. pentru a asigura o ungere corespunzatoare. se vor unge cepurile sau rulmentii de sprijin ai lunetelor. . . pentru a permite beneficiarului sa-l monteze cat mai corect se prezinta in continuare succesiunea operatiilor de montaj : .Odata montat. Intrucat strungul popate fi echipat cu rulment de tip Gamet sau cu rulment radial cu doua randuri de role cilindrice vom prezenta metoda de reglare pentru ambele variante. a) Rulmentul tip Gamet Acest rulment se monteaza pe o suprafata cilindrica a axului principal si are intre inelele conice interioare un inel de distantare care asigura astfel mentinerea unei reglari corecte a jocului din rulment. cu port.este interzisa folosirea surubului conducator in alte scopuri decat pentru taierea filetelor. Pentru aceste situatii.se ia inelul interior si colivia cu numar mai mare de role. acest rulment dupa incalzirea rulmentului. la o inaltime convenabila pentru lucru. care se utilizeaza la fixarea universalului. incalzit la 80°C si se lasa un timp suficient penru a-i - . . . se va verifica daca manetele pentru schimbarea turatiilor sunt in pozitie corecta si daca maneta de comanda este in pozitia zero. discul . .filtrul de ulei trebuie spalat in mod periodic. . La carucior nivelul uleiului trebuie sa ajunga pana in dreptul vizorului. in pozitie verticala. Organele strungului care necesita reglaje periodice sunt 1) Lagarul din fata al axului principal.sa fie respectate intocmai prescriptiile din planul de ungere. decat in cazul unor reparatii capitale. .cutit universal. acest rulment nu mai necesita reglari ulterioare.se introduce pe ax capacul din fata . duce la anularea completa a jocului. cu flansa pe un suport de lemn.se monteaza.rezervorul pentru lichidul de racire se ca curate periodic de murdarie si aschii. cand el este scos depe ax. INTRETINEREA SI REGLAREA STRUNGULUI In timpul exploatarii strungului trebuie respectate urmatoarele reguli: .folosirea avansului rapid se va face cu deosebita atentie pentru a nu lovi papusa mobile. . In caz ca apar astfel de bule de aer se strang suruburile racordurilor ce ies din pompa si daca persista se completeaza uleiul din bazin. oferind astfel conditii optime de functionare.se va verifica intinderea corecta a curelelor de transmitere a miscarii. .nu se admit schimbarea turatiilor in timpul procesului de aschiere sau la viteze mari. se scufunda in ulei mineral curat .se introduce saiba de tip baioneta. presat. . pentru a evita orice degradari in lantul cinematic al masinii.

o parte si in alta. In vederea stabilirii jocului necesar se desurubeaza contrapiulita. aceea ca inelul axterior este foarte lat si are prevazute in partea frontala niste locasuri in care se introduc arcuri de pretensionare. deja montate . rotindu-se intr. Cand se considera ca reglarea este corecta . Se roteste de cateva ori inelul pentru a evacua uleiul ce a ramas intre el si ax. arcuri care asigura inca de la montaj o forta axiala in rulment si care permit astfel eliminarea oricarui joc precum . cand se strange puternic pe ax . pe ax se vor introduce si cele doua roti care se monteaza pe pana si se strang cu ajutorul piulitelor cu caneluri . reglarea facandu-se cum am aratat mai sus. Cu inelul interior si colivia sa se procedeaza ca si in cazul precedent. in asa fel incat sa poata fi introdus axul principal. 2) Lagarul din spate al axului principal.se ia inelul exterior si se sterge cu atentie atat in interior cat si in exterior cu o carpa ce nu se destrama si se introduce cu gulerul in jos pana ce se aseaza peste rolele din colivie. . se strange din nou contrapiulita.se verifica daca jocul axial al rulmentului este conform specificatiilor. Daca totul este in ordine . .cand piulitele de blocare sunt insurubate complet se aplica doua. Si pentru acest tip de lagar pot fi utilizate doua tipuri de rulmenti. iar cu ajutorul piulitei cu caneluri . a ) Rulmentul de tip Gamet. . . penru ca rolele sa se aseze corect pe caile de rulare . iar cand sau incalzit uniform. In timpul intoducerii axului principal in carcasa. Pentru scoaterea axului principal se desurubeaza piulitele cu caneluri .se introduce inelul de distantare . pana ce acesta atinge umarul axului. se strange inelul interior al rulmentului. se introduc pe ax. pentru a elimina uleiul ramas intre diverse piese precum si pentru a asigura un contact corect intre calea de rulare si role . Acest tip de rulment prezinta o particularitate constructiva constructiva si anume. pentru a asigura un contact corect intre calea de rulare si role . se reia insurubarea piulitelor de blocare. b ) Rulmentul radial cu doua randuri de role cilindrice este un rulment cu joc reglabil si care se monteaza pe o suprafata conica axului principal. continuindu-se rotirea inelului exterior. piulitele se desurubeaza. Acesta se introduce prin presarea usoara a rulmentului in carcasa pana ce umarul inelului exterior atinge carcasa. In timpul stangerii se roteste cu mana inelul exterior. se scot rotile dintate si bucsa . continuind sa rotim inelul exterior.trei lovituri usoare de ciocan pe cheie . Se scot repede si se introduc pe axul principal cu gulerul rulmentului in jos. La montaj se procedeaza invers. un rulment tip Gamet sau doi rulmenti radiali axiali cu bile.se aseaza carcasa papusii fixe pe doua bucati mai inalte de lemn. rulmentul putand ramane in carcasa . Se verifica daca operatiunile de montaj au fost efectuate corect si in special daca inelul de distantare a fost bine asezat. .- - - - - permite sa atinga o temperatura uniforma. mentinindu. Se roteste cu mana intr-o parte si cealalta . Se lasa axul principal si rulmentul sa se raceasca complet si apoi se repeta operatia.se in aceasta pozitie pana ce se va raci liber. Daca in rotirea carcasei se intampina o rezistenta.

puterea motorului nu este transmisa integral la axul principal. repartizate simetric. Se va avea grija intotdeauna ca dupa ce este din nou montat rulmentul. este preluat de acesti doi rulmenti. introducand la inceput un numar mai mic de arcuri . de putere. se realizeaza prin incercari . inelul exterior se scoate numai cand arcurile nu mai asigura forta de pretensionare si trebuie inlocuite sau completate. 4) Surubul saniei transversale Din cauza uzurii celor doua piulite de bronz. cand se constata o scadere a fortei de pretensionare. Buna functionare in exploatarea strungului depinde in mare masura de reglarea corecta a ambreiajului si franei. cand se scoate axul principal . Forta de pretensionare . Un reglaj prea strans duce atat la uzuri premature ale lamelelor si la incalziri cat si la un consum suplimentar. discurile aluneca usor unul fata de altul aceasta ducind la incalziri anormale. vor exista frecari intre lamele chiar si cand acestea sunt in pozitie libera. In cazul reparatiilor capitale. el este introdus in carcasa cu un joc de 5-20 microni. lucru ce din nou provoaca incalzire discurilor. ale caror lamele nu sunt traversate de fluxul magnetic. Deasemanea . Pentru reglarea inelului exterior este folosita o piulita care este asigurata pentru a nu se desface cu un surub. dupa in anumit timp surubul saniei transversale incepe sa aiba un joc axial ce influenteaza negativ asupra preciziei de . Pentru a regla acest intrefier se roteste un inel spre dreapta si spre stanga. precum si la uzura prematura a discurilor. iar cu timpul. inca un numar de arcuri. iar mentinerea in stare reglata este asigurata de o alta piulita. care sa-i asigure conditii optime de functionare. b) Rulmentii radiali axiali cu bile pe un rand. Pentru a permite inelului exterior sa se deplaseza sub actiunea fortei de pretensionare.Cuplajele sunt de tipul cu functionare in ulei . nu se demonteaza decat inelul interior si colivia cu role conice . Reglarea franei se face prin deplasarea unei came intr-o parte sau in alta. se vor introduce. Daca discurile sunt prea stranse atunci . in vederea eliminarii jocului creat prin dilatarea axului principal in timpul functionarii. si pentru marirea sau micsorarea fortei de apasare a furcii pe placa de presiune .Efortul axial rezultat din procesul de aschiere. motiv pentru care si metoda de reglaj este diferita la cele doua cazuri. La demontare axului principal. 3)Ambreiajul si frana. Intre lamele exista un intrefier. aceasta piulita nu se desface. Uzura lamelelor reclama efectuarea unor reglaje in timpul exploatarii. pe langa ca nu poate fi oprit repede axul principal. inutil.- - - - si preluarea deformatiilor pricinuite de incalzirea axului principal in timpul functionarii. Daca ambreiajul este lasat liber. intre fata frontala a inelului exterior si inel sa existe o distanta de minimum 2 mm. Acest rulment se monteaza numai dupa ce a fost montat si reglat rulmentul din fata .Reglarea jocului din rulmenti se face cu ajutorul unei piulite . Ambreiajele si franele folosite la strunguri pot fi de tipul cu cuplaje mecanice sau cu cuplaje electromagnetice.pentru a lungi cursa de lucru si pentru a tensiona arcul cu ajutorul unui surub .

cureaua sa prezinte o alunecare de maximum 2. pana ce cureaua este intinsa corespunzator. in cazul cand efortul ce trebuie transmis depaseste valoarea prescrisa. Se desface stiftul si cu ajutorul piulitei se stabileste jocul axial minim necesar pentru o corecta functionare a rulmentului.5%. 8). dupa cum este cazul. Pentru intinderea curelei ce transmite miscarea la pompa cu roti dintate . Pentru inlaturarea acestui joc.Apoi. asigurand astfel stabilitate intinderii. surubul care a faost slabit se strange . 9) Dispozitivul pentru oprire la tampon. a) Transmiterea miscarii la papusa fixa.2. pentru piese ce necesita mai multe operatii de strunjire longitudinala se foloseste cu mai multa eficienta dispozitivul de oprire la tampon. care tensioneaza mai mult sau mai putin arcurile ce mentin bilele in locasurile din disc. In momentul cand se depaseste efortul pentru care este reglat mecanismul . fara ca anumite organe ale masinii sa se deterioreze. in sens invers acelor de ceasornic. concomitent cu strangerea altui surub. sub carucior. Posibilitatile de reglaj ale acestui mecanism asigura transmiterea oricarui efort. Ca o regula generala . deplasam papusa mobila intr-o parte sau alta. bilele sunt impinse afara din locasurile respective si discul de cuplare nu se va mai roti pana in momentul cand dispare cauza ce a generat aceasta crestere de efort. Mecanismul de siguranta al caruciorului . Pentru mentinerea acestui reglaj se va strange bine stiftul filetat.- - - - - prelucrare. se utilizeaza pana de reglaj introdusa intre cele doua piulite.se actioneaza. trebuie ca . pana ce curelele sunt intinse corect.in sensul slabirii unui suruburi. care ar putea duce la deteriorarea pieselor. Reglarea coaxialitatii pinolei cu axul principal se face folosind doua suruburi cu piulite. se rotesc simultan. Jocul axial al surubului conducator. 5)Coaxialitatea pinolei cu axul principal . Pentru intinderea curelelor ce transmit miscarea la papusa fixa se desurubeaza piulitele si suruburile . curelele trebuie tensionate pana ce transmit puterea maxima fara sa alunece pe saibe. se face cu ajutorul a trei stifturi filetate. La prelucrari de serie mijlocie sau mare. Desfacand unul din suruburi si strangandu-l pe celalalt. dupa care alte suruburi . care decupleaza avansul mecanic al caruciorului sau al saniei tansversale. Acest dispozitiv ofera posibilitatea reglarii la maximum a sase cote. Reglarea acestui mecanism. b) Transmiterea miscarii la pompa cu roti dintate. transmiterea miscarii intre bara de tractiune si carucior se face prin intermediul unui mecanism de suprasarcina reglabil. stabilirea efortului la care el trebuie sa intrerupa transmiterea miscarii spre carucior. Sistemul de decuplare fiind de natura mecanica se . montat pe batiu. 6) Intinderea curelelor de transmisie. 7). La o tensionare corecta a curelelor. Pentru a evita incarcarea caruciorului cu forte mecanice accidentale. Prin folosirea acestui mecanism sunt asigurate conditiile pentru a utiliza caruciorul in lucru la tampon. Reglarea jocului axial al surubului conducator este asigurata de opiulita si un stift filetat.

in momentul cand sania se deplaseaza intr-un sens sau altul. determinand rotirea acestui ax si intreruperea miscarii. La inceputul operatiei de filetare se regleaza discul indicator cu diviziunea zero in fata indicelui aflat pe corp. Roata dintata poate fi schimbata cu alte roti. care asigura excentricul montat pe ax . pe care se afla discul indicator. pentru ca permite o mai usoara si mai rapida aducere la zero. fie de inertia lor. In momentul cand se constata alunecari intre rola si batiu . se folosesc niste manere. ceea ce mareste domeniul de utilizare a indicatorului de filetare.cand se cupleaza piulita zavor si poate fi reluata cursa de filetare. Deasemenea. Dipozitivul de masurat in avans este montat pe sanie in asa fel ca rola sa ramana . deasupra motorului de avans rapid unde roata dintata angreneaza surubul conducator. mai ales in cazul cand strungul nu este prevazut cu indicator de avans. Pentru schimbarea tampoanelor corespunzatoare fiecarei curse de lucru. dar poate fi folosit si cand exista indicator de avans. Utilizarea indicatorului de filetare este cu atat mai avantajoasa cu cat filetul ce trebuie executat are o lungime mai mare. 10) Indicatorul de filetare. se strange piulita si stifturile de blocare.inainte de inceperea masuratorilor si fata de care in stanga si in dreapta se gasesc alte 10 diviziuni care permit citirea zecimilor. 11) Dispozitivul de masurat in avans. in acest caz poate fi decuplata piulita zavor de pe surubul conducator la teminarea cursei de filetare. caruciorul se apropie de tampon. In dreptul careia se pune intotdeauna diviziunea zero. miscarea este transmisa prin intermediul unui ax la disc. intoarcerea la capat de cursa pentru reluarea filetarii se poate face cu avans rapid. Acest dispozitiv se foloseste pentru masurarea avansului. pentru a asigura mentinerea reglarii. Rola are circumferinta de 100 mm.Aceasta roata dintata transmite miscarea la discul de antrenare.- - - - - foloseste mai mult la prelucrarea cotelor cu camp mai larg de tolerante din cauza anumitor erori determinate fie de frecarile elementelor in miscare. se mai tensioneaza arcul cu ajutorul stiftului filetat. pentru a evita aparitia unor erori la masuratori. Precizia lui de masurare este de ordinul zecimilor. sub apasarea arcului.fapt ce determina cresterea productivitatii muncii. in permanent contact cu batiul si sa se deplaseze fara alunecare pe acesta. . Dupa terminarea unei cursei de filetare se decupleaza piulita zavor si se face reintoarcerea cu avans rapid pana cand diviziunea zero ajunge din nou in fata indicelui . Indicatorul de filetare se monteaza pe carucior. Pe corpul dispozitivului se afla un semn. De la rola. Reglarea tampoanelor se face cu o piesa etalon. In timpul prelucrarii. Modul de utilizare al acestor roti rezulta din tablita indicatorului de filetare. Dupa ce a fost reglat tamponul. trebuie avut grija ca suprafata batiului sa fie foarte curata. Intrucat. care are prevazuta pe partea inclinata 100 diviziuni. astfel ca fiecare diviziune de pe disc corespunde unei deplasari de 1 mm.

Cand inceputul spiralei ajunge in dreptul crestaturii 1se introduce falca respectiva si se apasa asupra ei. apoi urmeaza in ordine falca 2 si falca 1. prin intermediul unor suruburi ce au in exterior capul patrat pentru a putea fi aplicata cheia de strangere. La demontare. Pentru adaptarea acestui dispozitiv pe strung trebuie excutate urmatoarele operatiuni : - - - - . sau introducandu-le pentru strangeri din exterior . Montarea universalului pe strung se face prin intermediul unei flanse fixata rigid pe axul principal. La montare./ min deoarece aceasta ar provoca accidente. din fonta . prima eliberata este falca 3. Dupa ce spirala plana s-a rotit cu 120° se introduce in crestatura a 2-a falca a 2-a. INSTRUCTIUNI PENTRU MONTAREA SI DEMONTAREA UNIVERSALULUI In cadrul accesoriilor se livreaza odata cu flansele pentru universal si universalul cu diametrul exterior de 315 mm. Datorita masivitatii platoului si a pieselor ce sunt stranse. Piesa este stransa cu ajutorul a 4 bacuri care se deplaseaza independent in canale prevazute in corpul platoului.iar dupa alte 120° in crestatura 3 falca a 3-a . si trebuie avut grija ca montarea lor sa se faca in aceasta ordine pentru ca toata suprafata de strangere sa se gaseasca pe acelasi cerc imaginar si sa se deplaseze uniform spre centrul univesalului. ordinea este in sens invers .Ele sunt numerotate cu cifre arabe 1. pentru a evita pericolul accidentarii in exploatare. Universalele sunt de tipul clasic . si se continua rotirea in asa fel incat prima spira sa prinda primul dinte al falcii. Falcile universalului pot fi utilizate pentru strangeri din exterior. care in partea exterioara au prevazute locasurile unde se introduce cheia de strangere. se impune o atenta verificare daca platoul este bine fixat pe axul principal. Instructiuni de exploatare a platoului cu 4 bacuri Platoul cu 4 bacuri este un accesoriu al strungului. roata ce angreneaza cu alte trei roti conice mai mici. folosit pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari si de diverse forme. deplasarea falcilor facindu-se prin spirala plana situata pe o roata mare cu dantura conica. sau la cererea beneficiarului cu ∅400 mm. La prelucrarea pieselor prinse pe platou este interzisa folosirea unei turatii mai mari de 450 rot.- 12. Se va verifica daca strangerea este buna. si cu ajutorul unei saibe de tip baionete si a unor suruburi. Dispozitivul de strunjit conic Dispozitivul de strunjit conic se utilizeaza pentru realizarea unor prelucrari cu o conicitate maxima de 1 :3. dac suruburile sunt stranse corect. 2 si 3.

.se curata de chit si de vopsea suprafata pe care se va aseza corpul dispozitivului . . .Acesta lucru se verifica daca surubul si manivela pot fi rotite in sensuri inverse . avandu-se grija sa se introduca atat in inelul de distantare cat si in rulmentii axiali care se strang cu ajutorul a doua piulite rotunde .se roteste acum surubul conducator in sens invers acelor de ceasornic pina sau desurubat complet piulitele fixate pe sania transversala si se scoate afara . dispozitivul destrunjit conic trebuie reglat in plan orizontal.se desfac suruburile de fixare al capacului in care se sprijina capatul surubului saniei transversale .. .Pentru o demontare mai usoara. se gauresc si se fixeaza cele patru gauri M 12 . dupa care dispozitivul se reaseaza pe sanie . . .se scoate capacul de tabla montat in partea din spate penru protectia capatului surubului conducatoare al saniei transversale . impingem surubul conducator pana ce consideram ca a depasit intreaga lungime a penei .Inainte de fixarea lui pe sanie.se face din nou verificarea abaterii de la paralelism a dispozitivului si daca corespunde se fixeaza si cu cele doua stifturi conice ∅ 10 . Abaterea dela paralelism a suprafetei linialului sau saniei fata de preisma batiului nu trebuie sa depaseasca 0.se demonteaza ecranul de protectie . . acest lucru este necesarpentru ca inmomentul extragerii surubului conducator bara cu cioc ce face legatura intre el si pinion .se scoate capacul de tabla deasupra culisorului . .se introduce surubul conducator si se insurubeaza in piulitele montate pe sania transversala. .02 mm in acelasi sens cu deformatia pe care o prezinta batiul . .se introduce in gaura din corpul saniei longitudinale o bucsa de centrare . se deplaseaza sania longitudinala cu cel putin 300 mm Intr-o parte si alta .se traseaza patru gauri pentru fixarea dispozitivului . . .Se roteste cu sensul initial in partea de jos si dupa ce verificam daca surubul de blocare al tamburului gradat este tot in partea de jos. -se da jos dispozitivul.se loveste capacul din spate pana ce sunt scoase stifturile conice. Pentru aceasta se fixeaza pe sania longitudinala un ceas comparator al carui palpator se sprijina pe linial sau pe sania dispozitivului. Dupa ce acul comparatorului a fost fixat la zero. pana ce se simte ca a atins capatul pinionului. se recomanda slabirea surubului penei de reglare . pe aceeasi generatoare cu canalul de pana . . se traseaza semnpe capatul dinspre dispozitiv .se roteste manivela pentru actionarea manuala a saniei transversale pana ce surubul de blocare al tamburului gradat ajunge in partea inferioara si se mentine in aceasta pozitie . iar dupa aceea se trage surubul conducator impreuna cu sania transversala pana ce surubul pierde contactul cu pana cu cioc din pinion . . .se monteaza dispozitivul de strunjit conic.inainte de introducerea surubului conducator pentru dispozitivul de strunjit conic . sa nu iasa din locasul respectiv .

Daca se vor respecta aceste indicatii se va obtine o buna functionare a dispozitivului de strunjire conic si o crestere a productivitatii . pentru regimuri de aschiere mijlocii si grele.se monteaza pe batiu bratul care blocheaza tija de conducere a dispozitivului in diverse pozitii. si se strange in aceasta pozitie cu ajutorul suruburilor de la capetele lui .2 – 0.se insurubeaza tija de conducere in sania dispozitivului .se monteaza ecranul de protectie . Cand papusa mobila se foloseste pentru operatii de gaurire sau strunjire cu regimuri mai grele. INSTRUCTIUNI PRIVIND FOLOSIREA MECANISMULUI DE BLOCARE RAPIDA A PAPUSII MOBILE Blocarea papusii mobile intr-o anumita pozitie pe ghidaje poate fi realizata cu ajutorul mecanismului de blocare rapida . . .se monteaza la loc capacul de tabla deasupra culisorului . . mijlocii sau cu ajutorul piulitei inalte de blocare.3 mm. . pentru prelucrari cu regimuri usoare de aschiere. Cu ajutorul manetei este antrenat un excentric care.. . se va trece la un nou reglaj . Pentru ca aceasta blocare sa prezinte siguranta trebuie respectate urmatoarele conditii : . . sa fie intr-un plan orizontal . Utilizarea mecanismului de blocare rapida duce la o considerabila micsorare a timpului auxiliar in procesul de aschiere . blocheaza papusa mobila.parghia in pozitia de repaos . 13. In cazul cand reglajul initial nu mai corespunde.reglarea conicitatii se face cu ajutorul butonului de reglaj. prin intermediul unei tije si a unei parghii ridica o placa care la randul ei. venind in contact cu ghidajele. Pentru inceput se fixeaza linealul la zero. . Nu se admite lovirea sau fortarea manetei in scopul unei blocari rigide . atunci se va strange si piulita .jocul dintre placa si ghidaj sa fie cuprins intre 0. lucru ce poate fi realizat cu ajutorul piulitei de reglaj . Alezajul bratului trebuie sa fie coaxial cu tija . obtinand astfel o blocare mai sigura. daca nu este poate fi reglat numai cu ajutorul piulitelor .cu ajutorul manetei din partea stanga a dispozitivului poate fi blocata sania dispozitivului intr-o anumita pozitie .

far varful rotativ montat pe pinola. .Cheia cu ajutorul careia se strange piesa in universal sau in platopu se scoate imediat dupa fixarea piesei .In cazul cand in timpul strujirii se produc vibratii puternice. este absolut necesar ca toti muncitorii sa-si insuseasca bine urmatoarele instructiuni : .La fiecare masina va fi prevazut un panou de protectie pentru evitarea aruncarii aschiilor sau lichidului de racire la masina din fata. se va determina cauza vibratiilor si se vor lua masuri necesare pentru inlaturarea lor. Aceasta protejare se face cu ajutorul unui dispozitiv sub forma de teava . . masina se va opri.Fixarea cutitului in suport se va face cu cel mult doua suruburi. * in timpul masurarii piesei ce se prelucreaza . in timpul lucrului .La prelucrarea barelor lungi . se va decuplaintai avansul. iar fixarea suportului in port.La opriri.Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca universalele sau platourile sunt bine fixate pe axul principal .Piesa se va fixa bine in universal. . se vor intrebuinta si ochelari sau masca de protectie locala. a unei aparatori de forma cilindrica. .Rotirea axului principal se va opri in oricare din urmatoarele cazuri . . . . . INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA STRUNG Pentru preintampinarea unor eventuale accidentari intimpul lucrului. plansaiba sauintre varfuri. . se face numai pentru piese a caror lungime este mai mica sau cel mult egala cu de trei ori diametrul lor.Curatirea de aschii a pieselor ce se rotesc excentric se va face numai dupa oprirea masinii.Este interzis ca muncitorul sa stea.Prelucrarea cu prindere in universal. rezemat de masina. sau pozitia lui sa corespunda procesului de aschiere indicat in fisa tehnologica. iar in cazul unei strunjiri interioare la piese mici si la prelucrarea metalelor neferoase. . portiunea care iese din axul principal trebuie protejata pentru a nu produce accidentari. . . se va scoate cutitul din span si abia dupa aceea se va opri rotirea axului principal. Inainte de fixare.In fata fiecarei masini va fi prevazut un gratar de lemn pe care sa stea muncitorul in timpul lucrului. centrand-o corect pentru a nu fi smulsa sau azvarlita in timpul lucrului .14.cutit se va face cat se poate de rigid. . . .Montarea si demontarea platourilor sau pieselor mari se va face folosind 1-2 oameni de ajutor sau cu mijloace de ridicat.Ecranul de protectie al strungului se va utiliza tot timpul operatiei de strujire. fixata pe soporti sau a unui paravan. suportul se regleaza in asa fel ca varful cutitului sa fie la inaltimea axei strungului.

*pentru curatirea de span a piesei prelucrate. improvizate.- * pentru fixarea universalului.Legarea masinii la pamant se va face conform normelor in vigoare. * pentru verificarea calitatii prelucrarii .Depanarea defectiunilor electrice si intretinerea instalatiei electrice se va incredinta personalului calificat in acest domeniu. a platoului. * la constarea oricarei defectiuni in functionarea masinii . In aceste cazuri . Oprirea motorului electric de actionare se va face obligatoriu . . . chiar si pentru scurt timp .Se interzice lucrul pe masina in cazul in care se constata ca nu este asigurata conditia de blocare in pozitia . . intrerupatorul principalse va roti pe pozitia zero. Aceasta sinteza din normele de securitate si sanatate in munca nu sunt limitative si in functie de specificul locului de munca se vor imbunatati in conformitate cu noile norme ce apar si intra in vigoare. a flansei de antrenare. * la orice intrerupere a curentului electric . in urmatoarele cazuri : * cand se paraseste locul de munca.zero’’ a manipulatorului de pornire – oprire a arborelui principal.Nu este admisa inlocuirea sigurantelor fuzibile prevazute in schema electrica a masinii cu alt gen de sigurante. . etc. * pe timpul curatirii de aschii si a ungerii masinii .La utilizarea strungului in afara prezentelor intructiuni se vor respecta si alte norme de securitate si sanatate in munca in vigoare. .. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->