Sunteți pe pagina 1din 32

CASA DE PARIURI LITERARE

NR.3 — NOIEMBRIE 2007


PREZINT~
O REVIST~ DE L-I-T-E-R-A-T-U-R-~ DE TREI LEI
APARE SUB EGIDA MISTERULUI CULTURII
http://revistapanamea.wordpress.com

L I T E R E

O ISTORIE PERSONAL~ (I)


Poeme de Matei Vi[niec pag. 5

Cronici de Bogdan Cre]u pag. 9

Protest la TVR (luciat, Cristian Neagoe) pag.11-14


Tab`ra de crea]ie de la S`v\r[in pag. 26-28

În cestiunea videopoemului (I) pag. 23-24


Andrei Ruse, Cezar Nicolescu, Mugur Grosu

Editoriada: ART pag. 32

Fracturi pag.15-17
(Alex Matei, Paul Cernat, Silviu Gherman)

POEME: RUBRICI:
Livia Marinescu Angela Marinescu Interviu cu Nora Iuga pag. 6-8
Diana Geac`r Iulia Balcana[
Viviana Mu[a Igor Mocanu
Cosmin Per]a Cosmin Per]a
Stoian G. Bogdan Gelu Vla[in
Oana C`t`lina Ninu Ionu] Sociu
Octavian Soviany

FOILETON:
Gabi Pavel

ANCHETE:
„Moartea ne cite[te ziarul“
(Adela Greceanu despre Iustin Pan]a
Bogdan Cre]u despre Lucian Raicu)

„De ce migreaz` autorii de la o editur` la alta?“(II)


Miruna Vlada, Bogdan Hrib

BLOGROLL:
Olga {tefan, Dan Per[a

Nr. 16 pag. 31
INTRO

High Sictir • din 18 august \n blogosfer`: Hobbitul (blogul lui


Emil Brumaru), acum [i-ntr-o nou` prezentare:
• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • va desf`[ura trei zile (26-27-28 octombrie, \n
Club A). Efectul de sear`, egophobia, tiuk!,

(H)Advertising http://hobbitul.ro
• dup` blogul dedicat prezen]ei tinerilor scrii-
gigant, \n zone de mare vizibilitate ale ora[ului.“
(g`sim \n comunicatul de pres`). Evenimentul,
când ASPRO [i USR-ul colaboreaz` \ntr-un
proiect), având ca parteneri Facultatea de
bookblog, hyperliteratura 2.0, Atelierul de
crea]ie al Ninei Vasile, Mugur Grosu, Doina
tori la Colocviul organizat de USR la Cluj (o gândit de Dan Mircea Cipariu, nu poate de- Litere [i Arte a Universit`]ii „Lucian Blaga“, fi- Ioanid [i mul]i al]ii se vor aduna pentru o se-
brief de crea]ie produc]ie Viviana Mu[a, care se pare c` l-ar
fi ini]iat [i pe Emil Brumaru \n ale bloggingului),
cât s` ne bucure. Pe hârtie sun` bine. Faptul
c` prim`ria sectorului 2 cotizeaz`, e o \ncânt-
liala USR Sibiu, Facultatea de Litere a Iniver-
sit`]ii „Transilvania“ din Bra[ov, Institutul Po-
siune consistent` de experimente, expozi]ii
foto, licita]ii de tricouri, videoproiec]ii, recitaluri,
Pornind de la cele mai stupide refrenuri v` recomand`m http://savirsin.blogspot.com are. R`mân \n discu]ie caracterul „gigantic“ lonez [i literaturWERKstatt Berlin, a debutat dezbateri. Cu pana mea, fire[te, organizator.
pop ale secolului XXI („They say if you (jurnalul de tab`r` \l g`si]i la paginile acestui [i, ca mai mereu, „drepturile de autor: 3 pe 5 octombrie (Aula Magna a Facult`]ii de • Orizont 1500 s-a lansat la Timi[oara. |n
love something let it go, if it comes num`r) exemplare cu CD-ROM“. Dac` \n condi]iile \n Litere) maratonul de poezie. N-am fost acolo, num`rul urm`tor un material whitenoise v`
back it’s yours, that’s how you know“ – • 27 de scriitori români \ntr-un proiect. care nu [tiu câ]i vor mai edita poezie, dar ne-ar fi pl`cut s` putem ajunge. va introduce \n atmosfer`.
Christina Aguilera, cred c` prin 2000) • |n luna noiembrie Asocia]ia Scriitorilor din proiec]iile stradale sunt o solu]ie, recompensa • Nu e pentru prima oar` când scriitorul român • „Pana mea“ [i-a \nceput proiectul „Turul Ro-
pân` la referin]e biblice, e un adev`r Bucure[ti preg`te[te proiectul 27 – Poezie pare mai mult simbolic`. Mai ales c` vorbim este la mâna editorului, mai ales când acesta mâniei“. Biblioteci jude]ene, municipale [i
transpus \n diferite forme faptul c` lu- de Bucure[ti. „Câ[tig`torii premiilor de poe- despre poe]i acredita]i. conduce o obscur` [i beneficiar` de sub- câteva biblioteci de liceu primesc (gratuit,
crurile la care ]inem foarte mult trebuie zie (ASB [i USR, din 1994) vor fi edita]i \ntr-o • Maratonul de la Sibiu s-a bucurat de o parti- ven]ii editur` provincial`. Dar gândul c` Mircea achizi]iile au nevoie de aprob`ri) deja prima
eliberate, temporar, pentru a le urm`ri antologie (500 de ex), beneficiind de o pro- cipare numeroas` [i select`. Dup` [apte Horia Simionescu „trebuie“ s` scrie la co- serie a revistei. Un motiv pentru a ne rezerva
traseul independent de voin]a noastr`. movare special` (publicitate stradal` [i eve- edi]ii ale „micului maraton“ de la Bra[ov, Andrei mand` o carte \n dou`sprezece zile, la un dreptul la „cenzur`“. Detalii privind difuzarea
Dac` pân` acum „Pana mea“ a fost niment multimedia [i multiart). Fiecare invitat Bodiu a reu[it ceea ce pare o p`rea la un astfel de „ordin“ (a se citi explicit editura pe blogul http://revistapanamea.wordpress.com
stoars` de cuvinte de un redactor, particip` cu dou` poeme (de preferat inedite) moment dat o utopie. La Sibiu, cu sprijinul „Biblioteca“), ne-a cam \nfiorat. Vom reveni (sec]inea Distribu]ie)
f`cut` origami [i l`sat` s` pluteasc` \n [i o scurt` bio-bibliografie (max 10 rânduri). comun al gazdelor (Asocia]ia Cultural` Sibiu cu am`nunte. • S.O.S. „Pana mea“ caut`: reporteri, distribui-
apa M`rii Negre cu u[urin]a cu care \]i Plus fotografii inedite (Mihaela Marin). 2007 [i Casa de Cultur` a Municipiului Sibiu) • no name FEST – edi]ia inaugural`. Prima tori, P.R. manager, ac]ionari. Tu cuno[ti pe cineva
la[i breton, iat` c` vine rândul ca revista CD-ROM-ul realizat va fi proiectat pe ecrane [i al USR (cred c` este pentru pima dat` edi]ie a festivalului de underground literar se pasionat de literatura român`?
s` se ralieze la ultimele tendin]e ale so-
ciet`]ii ultra-comunica]ionale, trans-pu-
blicitare [i hiper-blogatoare.
Ceea ce este prezentat mai jos se nu-
me[te, tehnic, un „brief de crea]ie“ – Litere – o istorie Cenacliadele cu paparazzi fac legea. Dar nu au cum
s` \nlocuiasc` tradi]ia. Din „Litere“ \ncepe aproa-
EMO}IE. COMBUSTIE.
Ca [i cum ai intra pentru prima oar` \n cl`dire. O

personal\
acesta e un instrument care faciliteaz` pe totul. |n cenaclul n`b`d`iosului Ianu[, pozele m`sori din ochi, o str`ba]i f`r` nicio grab`. Ce cau]i
comunicarea dintre un client – \n cazul erau interzise… Nici prin Cenaclul lui C`rt`rescu aici? Pas cu pas, sal` cu sal`, oamenii devin vii. Ui-
nostru un_cristian – [i un director de n-am v`zut fotografi (reprofila]i sau profesioni[ti). te-l pe Mano! |n biblioteca asta a dormit pentru o
crea]ie (aici e de discutat, nici m`car Ce s` mai spunem de „Cenaclul de luni“ sau „Uni- noapte Labi[? De ce nu func]ioneaz` liftul din
Dumnezeu nu s-a intitulat a[a) care e un cristian versitas“! dreapta? Cine s-a sinucis acolo? E-adev`rat c`
convins/pl`tit/rugat/[antajat s` realizeze Nu faci o istorie. Mergi pe firul imaginar. Nicolae George C`linescu-[i \ncepea cursul din amfiteatrul
o serie de execu]ii declinate pe diverse C`u]i un titlu prin care s` po]i fenta patetismul. Manolescu, Ovid S. Crohm`lniceanu, Mircea Mar- Odobescu de pe hol? |n pod organizau optzeci[tii
media. Calibrarea termenilor se face Pentru c` orice declara]ie de dragoste este, \n sine, tin, Mircea C`rt`rescu, Marius Ianu[, Simona Po- discotec`?
dup` o discu]ie cu clientul [i una cu patetic`. Dar cum s` faci o declara]ie de dragoste pescu. Parc` ai vrea s` audiezi un curs despre cena- Discursul inaugural e undeva \n spate. Cursurile [i
„creativii“. unei institu]ii? clurile facult`]ilor de litere. Doar datele oficiale se sesiunile se [terg. Cenaclurile, c`r]ile, prima bere cu
un_cristian nu este un client obi[nuit, Nu vorbe[ti aici despre o institu]ie oarecare. Ca- g`sesc pe site-ul universit`]ii: istoric, num`r de lo- C`rt`rescu, imaginea unui bar animat la subsol, \n
cu orgolii nejustificate, Blackberry [i pitalul simbolic al literelor nu mai trebuie amintit. curi, medii. Dincolo de cifre [i tablouri, r`mân po- care ni[te scriitori \[i povestesc via]a. Iat` ce r`-
preten]ii de publicitar nedescoperit, Oricine din familie, chiar dac` nu d` doi bani pe ve[tile. Pe care \ncerci s` le strângi cu grij`, pentru mâne. Câ]iva pu[ti, fracturi[tii, [tergând geamurile
\ns` are o u[oar` simpatie – incurabil` – treaba asta, doar când aude titulatura, simte o fur- c` num`rul este un construct, nu o spoial` [i-o re- s`lii \n care se va \nghesui o bibliotec` de poezie,
pentru produsul s`u (totul e o con- nic`tur`. clam` comandat`. Are o logic`, leag` [i adun` sec- h`h`indu-se de \ntrebarea unei bursiere din anul III
ven]ie, de la „produs“, la „brief“ [i Nu dai lec]ii. Nu inventezi sloganuri. Brand-ul ven]e care sunt compatibile. {i parc` „studentul“ e la un seminar oarecare: „Ezra Pound era b`rbat sau
„consumator“) – pe scurt, dac` ar pu- exist`, se promoveaz` din ce \n ce mai bine \n anii din alt aluat. Sau e doar o iluzie? femeie?“ Cau]i o formul`. N-ai ce face [i-ntrebi \n
tea, ar s`ri peste etapa de briefing [i ar din urm`, este tip`rit din ce \n ce mai vizibil \n re- Scrii despre locul prin care, poate, au trecut cei stânga [i-n dreapta cu ce melodie s-ar asocia facul-
striga \n gura mare c` revista e pur [i viste. |n criz` de „strategie“, politica editorial` ro- mai importan]i scriitori români contemporani. Scrii tatea. {tii c` nu e nevoie de chestionare [i de
simplu „foarte bun`“. mâneasc` ini]iaz` vedetizarea. La grup, la norm`, la despre locul \n care se scrie [i se cite[te ca nic`ieri. ini]iale. Pentru c` devin \n[el`toare. Ca atunci, la
{i cum din start am convenit c` to- genera]ie. La dosar, cum s-ar spune. E o mod`. Scrii? orar, când cele dou` fete \[i d`deau coate [i desco-
tul e pur` l-i-t-e-r-a-t-u-r-`, v` rog s` periser` lumea: „|]i dai seama, fat`, o s` facem curs
trimite]i eventuale propuneri creative cu Eugen Ionescu, cu E. Ionescu, fat`!“ {i, brusc,
pe adresa jolly_at_night@yahoo.com. decanul le corecteaz` lini[tit: „Emil Ionescu,
Câ[tig`torul va primi un ecuson (badge, domni]elor, cu Emil Ionescu.“
\n lumea produc]iei publicitare) Nu spui nimic. Cu ce s`-ncepi? E doar o revist`,
domnule, o revist` oarecare. De ce atâta tensiune?
„High Sictir (H)Advertising, Nu mai cau]i r`spuns. Te-a[ezi pe acoperi[, prive[ti
Director de Crea]ie“. geamurile dinspre facultatea de istorie, dai drumul
A[adar, „Pana mea“, te brif`m: la reportofon [i-ascul]i. Povestea care \ncepe.

Relativ familiariza]i (\n general) cu


nume de scriitori contemporani \ns` unii
au idei preconcepute – „o alt` revist` de
literatur`… [i ce-i cu asta?“. De regula
sunt interesa]i de reviste [i de proiecte li-
terare.
Segmentul de public 3: scriitorii ro-
mâni.
Receptiv la apari]ia noilor publica]ii
literare, le citesc \ns` nu prea cumpar`
reviste. |n general reticent \n a publica
\n alt` parte decât acolo unde s-a consa-
crat sau \ntr-o revist` de literatur` alter-
nativ`.

BRIEF DE CREA}IE pentru c` revista nu apar]ine niciunui o fac sa fie „vie“. Titlul, structura [i pri- Cui ne adres`m [i ce insight avem despre Ce vrem s` comunicam? Cum se poate
trust [i nici nu e afliliat` vreunei struc- ma pagin` predispun la mi[touri. publicul vizat? sus]ine asta?
Client: un_cristian turi/asocia]ii/uniuni. De[i se anun]` c` apare periodic, ni- Publicul ]int` principal: cititorul acci- „Facultatea de Litere“ de oriunde/ca in-
De la: High Sictir (H)Advertising meni nu [tie exact data apari]iei dental. Este tipul care aude despre re- stitu]ie \n sine este nucleul literaturii ro-
Client Service Care sunt obiectivele de comunicare? urm`torului num`r sau dac` va mai vist` de la amicul s`u tocilar sau care pri- mâne.
Brand: Pana mea Prin spotul viral trebuie ca notorietatea ap`rea vreodat`. Mul]i spun c` nu are me[te un viral de la un coleg de faculta- Majoritatea scriitorilor [i a cenacluri-
C`tre: High Sictir (H)Advertising brandului s` creasc` mai ales \n rândul nimic profesionist \n ce prive[te toate te interesat de fenomenul literar. De obi- lor care au existat au pornit din fac de li-
Creative Team cititorilor „accidentali“. detaliile care nu ]in de con]inut literar: cei, este de un cinism dezarmant – re- tere.
Nume proiect: PM Nr 3 Tema seriei care \ncepe cu nr. 3 e „O grafic`, marketing, management, etc. Cu fractar [i mi[tocar la cuvinte precum
Deadline: 01/10/07 istorie personal` a Facult`]ii de Litere“ toate acestea, mare parte din tirajul „poezie“, „prefa]`“ sau „scriitor“. Nu cre- Care trebuie s` fie tonul/stilul comunic`rii?
Media: spot viral, 30’ Miza central` e promovarea scriitori- (afi[at) se vinde. de c` \n România anului 2007 exist` c`r]i Colocvial, urban, s` aib` coeren]a in-
lor români – revista e una de ni[` – E gândit` ca o alternativ` de plus premiate care con]in versuri precum tern` a unui joc de [ah (sic;))
# 3 — noiembrie 2007

De ce avem nevoie de o comunicare nou`? prin format tradi]ional (formatul revis- „underground“, „miserupist`“, cu obiec- „când urci la noi, amice, ai grij`: la u[` o
Pân` la nr 3, comunicarea revistei „Pana tei) dar [i prin forme alternative de co- tive asumat nerealiste. De exemplu, s` te \ntâmpine p`-/duchele de san-jose, e Men]iuni
mea“ a fost fragmentat`, sus]inut` doar municare. un_cristian chiar crede c` finalitatea as- paznic aici“, sau au ca titlu „B`g`u“. Cu alt` ocazie, acesta este un brief „ca la
prin vânzarea direct` [i prin anun]uri/ cuns` a revistei este inventarea un pre- Foarte greu de convins s` urm`reasc` un carte“, nu ne permitem trucuri
informa]ii „r`zle]e“ pe blog. E nevoie de Ce [tim despre produs? miu oficial/important pentru astfel de viral despre o revist` literar`.
o form` coerent` de promovare, care s` „Pana mea“ este o revist` de literatur` proiecte. Segmentul de public 2: Cei angrena]i
conduc` la epuizarea tirajului. Coeren]a despre care se spune c` arat` „ieftin“, Nu e o revist` genera]ionist`, ci una \n procesul educa]ional – elevi, studen]i, Mul]umesc,
comunic`rii nu presupune un viral obosit, \ns` con]inutul [i modul \n care e gândit` pentru scriitori români. profesori. HSA Brand Service

2
PA G I N A D E D E S C H I D E R E

mi-au displ`cut perspectivele ostentativ


pesimiste [i sumbre asupra unor fenome-
De ce la \nceput \n jurul cenaclului de la Litere
condus de Marius Ianu[ [i al revistei Frac-
ne care nu mai sunt „ca alt`dat`“ sau
sentimentul aproape escatologic (cum \l fracturismul? turi – una dintre cele mai dinamice [i mai
incitante publica]ii din ultimii ani – intrând
numesc eu cu simpatie) despre lucruri \n treptat \n aten]ia editorilor [i a criticii care s-
general – tinerii „din ziua de azi“, vremu- Octavian Soviany a gr`bit s` proclame, prin câteva din voci-
rile, societatea, [coala, tot. Cred mai de- octavian_soviany@yahoo.com le sale cele mai autorizate, apari]ia unei noi
grab` c` o anume amenin]are a degra- genera]ii literare. Nu e mai pu]in adev`rat
d`rii umane, culturale etc. e resim]it` \n Cu acest num`r, Pana mea se lanseaz` \ns` c` nicio alt` promo]ie nu a stârnit atâ-
fiecare epoc`, ba mai mult, perceput` [i \ntr-o nou` serie, care \[i propune, printre tea adverisit`]i: anatemizat` de „corul
exprimat` ca fiind cea mai grav` de pân` altele, s` rememoreze, via]a (mai lung` b`trânilor“, care a venit cu eticheta „gen-
atunci. |n acela[i spirit se poate observa sau mai scurt`) a cenaclurilor de la Facul- era]iei porno“, [coala fracturist` a fost to-
[i declama \n continuare – ceea ce se [i tatea de Litere din Bucure[ti, cu \ntâmpl`- tu[i, pentru o bun` bucat` de vreme, par-
face de altfel, c`ci nu e o noutate – [i de- rile, personajele [i disputele lor literare. Iar tea cea mai vie a literaturii române, \n jurul
gradarea Facult`]ii de Litere; nu pentru despre oportunitatea unui asemenea de- c`reia s-au \ncins polemici, au avut loc

Literele mari examen – la care oricum era suficient s`


iei 5 ca s` fii admis – pentru c` acum vei
c` nu ar mai oferi repere culturale rigu-
roase, nu pentru c` n-ar avea speciali[ti
mers m`rturise[te fie [i simplul fapt c`
mul]i, foarte mul]i dintre scriitorii importan]i
adeziuni [i respingeri spectaculoase. Prin-
tre pu]inii autori consacra]i care au primit

[i mici intra pe dosar, un instrument de o rele-


van]` incontestabil`, fire[te.)
{i m` tem c` n-am exagerat prea
[i profesori talenta]i, pasiona]i, ci pentru
c` s-a l`sat umilit` – `sta e cuvântul –
din motive aparent de ne\n]eles pentru
ai momentului, \ncepând cu grupul 80 [i
sfâr[ind cu „noul val“ 2000 au trecut prin
aceste cenacluri [i le-au infuzat ceva din
de la \nceput cu simpatie „noua literatur`“,
pe care a [i promovat-o \n cadrul cenaclu-
lui de la USR (cel de dinaintea mult mai
Iuliana Dumitru mult. De cum am intrat, ni s-a spus, cu mine [i al]ii ca mine de o \ntreag` mas` culoarea [i din c`ldura sângelui lor. mediatizatului Euridice), Nora Iuga repre-
voroncas@yahoo.com v`dit` mândrie ([i pe bun` dreptate), s` de tineri indiferen]i [i uniformi \n c`ut- Pentru \nceput, retrospectiva noastr` se zint` un exemplu de deschidere [i recepti-
student` \n anul al II lea la Facultatea de Litere, ne bucur`m c` nu suntem la Medicin`, area unei diplome, fie ea \n filologie sau va opri la momentul Fracturilor, care a vitate. Dac` putem b`nui c` \n]elegerea
sec]iile Român`-Englez` [i Rela]ii Interna]ionale [i la Politehnic`, la Arhitectur` – nu ne \n orice alt domeniu. Problema, spinoas` coincis cu apari]ia masiv` [i zgomotoas` exprimat` fa]` de noii autori de c`tre unii
Studii Europene, Universitatea din Bucure[ti apas` deci responsabilitatea vie]ilor, nu \n sine sau doar amplificat`, are, desigur, a promo]iei dou`miiste \n prim-planul vie]ii
se pot pr`bu[i cl`diri din cauza noastr` [i o contrapondere: acea mân` de oa- literare. O promo]ie care, \n ciuda proteis-
O bun` prieten` mi-a m`rturisit simplu etc.; noi pur [i simplu ne permitem luxul meni, prezen]i sub diverse forme \n to]i mului ce o caracterizeaz`, s-a grupat ini]ial
c`, de[i ar fi vrut, nu a dat la Litere pen- de a ne apleca asupra acelor lucruri f`r` anii probabil, one[ti fa]` de ei \n[i[i, pen- sub emblema suficient de generoas` a
tru c` i-a fost team`, pentru c` aici se de care totu[i, indiferent cum, lumea tru care alegerea Literelor \nseamn` fracturismului. C`ci „manifestul fracturist“
duc cei cu adev`rat „chema]i“, pentru c` poate merge \nainte; noi ne ocup`m de concretizarea unei dorin]e sau, oricum, a semnat de Dumitru Crudu [i Marius Ianu[
de-aici vor ie[i marii scriitori, pentru c` „frumos“ – ce poate fi mai frumos pân` unui gest firesc, coerent. Nu iau \n dis- nu este un program estetic, ci exprim` o
e o chestiune delicat` de talent, lucru pe la urm`? A[ spune \ns` c` lucrurile stau cu]ie situa]ia (rar`) a celui ce se nime- atitudine de frond` la adresa literaturii mai
care [i-l punea la \ndoial`. F`cându-i a[a par]ial, \ntrucât, dincolo de studiul re[te la Litere [i ajunge s`-[i descopere vechi, suspectate de inautenticitate, dar [i
chiar [i o fragmentat` descriere a mediu- care te prive[te doar pe tine sau de even- \nclina]ii literare neb`nuite. Nu iau \n la adresa unei societ`]i consumeriste \n
lui mai sus imaginat – [i, principial, vero- tuala ([i de presupus) pasiune, se con- discu]ie, de asemenea, o problem` de plin proces de constituire, generând
simil schi]at –, prietena mea a \nceput s` struie[te [i o dimensiune social`, s`-i terminologie aproape, anume c` Litere frustr`ri [i acte de insurgen]`. |mp`rt`[ite
regrete c` nu a \ncercat. {i sunt con- spunem, a poten]ialului (ba chiar mai nu \nseamn`, universitar vorbind, (num- de \ntreaga promo]ie, aceste atitudini vor
vins` c` facultatea a pierdut o minte va- mult de atât) profesor, statut pe care cu ai) studiul literaturii, \n toate posibi- duce la o literatur` care se vrea o pledoa-
loroas`, \nc` una dintre multele din alte to]ii, buni sau r`i, \l resping de la \ncep- lit`]ile ei. A[adar unii se pot orienta la rie pentru adev`r [i are ca miz` autentici-
motive; cum ar fi faptul c` pasiunea pen- ut cu dezgust, de[i [tim cu to]ii c` majo- fel de bine spre studiul limbii. Nu to]i ies tatea superlativ`, diferit` atât de „noul an-
tru lectur` [i literatur`, \n general – c`ci ritatea asta vor ajunge, ceea ce e de fapt mari arti[ti de la Litere, a[a cum mari tropocentrism“ pentru care pledase gene-
\n definitiv despre asta e vorba – nu admirabil – \n/ca principiu; problema se arti[ti – ai cuvântului – pot ie[i de oriun- ra]ia 80 cât [i de „autenticitatea \n scriitur`“
coincide \n m`sura \n care te-ai a[tepta pune cine [i cum vor fi ace[ti profesori: de altundeva. a textuali[tilor. Astfel c`, \n raport cu litera-
cu Facultatea de Litere, unde vei avea admi[i f`r` criterii pe un loc pre]ios la Li- Am \ncercat un vag sentiment de vi- tura promo]iilor anterioare, mi[carea frac- critici cu veleit`]i de [efi de [coal` poetic`
ocazia s` irose[ti destul` vreme [i energie tere, trecu]i cu chiu-cu vai prin lecturi [i nov`]ie neg`sind cu sinceritate s` ex- turist` a reprezentat nu atât un moment de ascunde dorin]a oportunist` de a se plasa
pe materii fie neinspirat abordate, fie pur scriituri (dintre cei ce se plâng contra- prim despre Litere altceva decât o p`rere ruptur`, ci unul de radicalizare, iar schim- pe ei \n[i[i \n centrul aten]iei, simpatia No-
[i simplu neinteresante, aproape f`r` ria]i c` au prea mult de… citit!), ajun[i ancorat` \n mi[c`ri social-educa]ionale barea pe care o aduce este cantitativ` [i rei Iuga a fost sincer` [i dezinteresat`. Iar
consecin]e. Iar cursurile de limb`, fun- ca peste noapte pe un alt loc privilegiat nefaste; eu nu p`strez decât mo[tenirea, nu calitativ`. De[i \i contest` cu violen]` pe interviul pe care \l public`m \n acest num`r
damentale de altfel, ajung s`-[i permit` – de a „forma“ (\n sensul cel mai larg) mediat`, fire[te, a unei tradi]ii impun`- optzeci[ti, fracturi[tii au reluat aproape spune enorm despre tinere]ea spiritual` a
poate o prea mare importan]` \n raport oameni, ei neforma]i fiind la rândul lor toare care nu se reg`se[te \n contextul punct cu punct „programul“ acestora, ca- reputatei autoare, care, \n contextul atât de
cu cele ale literaturii [i disciplinelor ei –, perpetuând cu succes o adev`rat` in- actual, al Literelor anilor mei. Literele re \ncerca s` substituie „omul abstract“ pestri] al literaturii de ast`zi, [tie s` inter-
apropiate. dustrie a incompeten]ilor. Pentru ca, pe- din capul meu [i din dorin]a care mi-a din lirica „metafizic`“ a genera]iei st`nes- preteze, ca nimeni altcineva, rolul „feti]ei
|mi pare acum, dup` un an de Litere, riodic (la câte vreun eveniment major cu urcat \n cap to]i adul]ii precau]i din ciene – pe linia „realismului senzorial“ pen- cu o mie de riduri“.
c` \n spatele tradi]iei `steia nu (doar) li- aparente surprize, vezi bacul la român` preajma mea, care (\nc`) se \ntreab`, ca tru care pledau Mu[ina [i C`rt`rescu – Dup` o var` canicular`, marcat` de
terare, ci culturale absolut cople[itoare din fiecare an), s` r`sune voci solemne [i atunci, ce ie[i tu de la Litere?, a[adar prin omul „\n carne [i oase“, cu senza]iile apari]ia ultimului volum din trilogia Orbitor
\n fa]a c`reia m-am \nclinat cu emo]ie care ridic`, \n total` orbire [i parc` adre- aceast` multa[teptat` Facultate de Lite- [i percep]iile lui, preocupându-se totodat` a lui Mircea C`rt`rescu, dar [i de dispari]ia
(recunosc) la gândul c` voi comunica di- sându-se unei divinit`]i implacabile [i re mi s-a dezv`luit \n deplina ei figur` de restabilirea func]iei comunicative a po- câtorva personalit`]i artistice care au iubit
rect cu marii oameni pe care i-am desco- absurde, marile \ntreb`ri ale societ`]ii mitic`, desprins` din pove[tile cu cena- eziei. Genera]ia 2000 va \mpinge acest de- [i au \ncurajat literatura grupului 2000,
perit haotic prin c`r]i, se afl` de fapt un noastre, prin voia istoriei, desigur, bleste- cluri pasiona(n)te (de[i pe mine nu m-au mers pân` la ultimele lui consecin]e: \n cum au fost Florian Pitti[ sau Alexandru
mesaj, din familia sloganelor – deci cum- mate: de ce merg lucrurile atât de prost pasionat niciodat`), din pove[tile unor anexele manifestului fracturist, Dumitru Condeescu, Pana mea \[i propune a[adar
va din sfera comer]ului, educa]ional de \n \nv`]`mânt? Iar ca peste o vreme ace- min]i luminate care se \ntâlneau, parc` Crudu propune o „metod` de crea]ie“ ce s` revin` \n aten]ia cititorilor, printr-un act
data asta – care \mi sun` cam a[a: nu ai lea[i probleme s` reapar`, fiind \ns` per- pentru a face istorie, fie la catedre, fie \n const` \n insolitarea percep]iei, ducând la oarecum recuperator. Adic` \ncerc\nd s`
fost admis la facultatea pe care ]i-o do- cepute exact cu o prospe]ime sor` cu b`nci, fie \ntre ele, pove[tile unor cursuri transformarea subiectului liric \ntr-o hiper- sublinieze (a[a cum nu s-a f`cut pân`
reai? Nu [tii exact unde s` te duci? Nu ai ineditul: ca s` vezi, dom’le, iar avem pro- ce-]i taie respira]ia, \n care vocea unui subiectivitate, \n timp ce „utilitarismul“ lui acum) rolul unei institu]ii de mare prestigiu:
un scop anume \n via]`? Nu ai pasiuni bleme \n \nv`]`mânt, incredibil! Ca [i C`linescu r`sun` [i ea tot pentru a face Adrian Urmanov exacerbeaz` dimensiu- Facultatea de Litere din Bucure[ti \n pro-
sau talente, dar vrei s` urmezi o faculta- cum, de exemplu, ai fi distrus to]i [obol- istorie ([i mit) sau pove[ti despre mari nea comunicativ` a textului poetic, orientat movarea unui nou concept de literatur`.
te? Atunci vino la Litere! (pentru c` mai anii dintr-o cas`, \ncepând cu focarul, [i idei care pun la cale [i reu[esc schimb`ri \n acum \n exclusivitate spre receptor. Cu- Un proces \n a c`rui dinamic`, mi[carea
nou, numai pentru tine, avem o ofert` \n mod inexplicabil reapar mai târziu. pe m`sur` – [i acum sunt idei, dar \mi vântul „radicalism“ define[te astfel cel mai de la Fracturi reprezint` unul din momen-
extraordinar`: nici nu mai e cazul s` dai Totu[i e cazul s` recunosc c` \ntotdeauna par mici. exact „nou` literatur`“ care s-a cristalizat tele cele mai semnificative.

© foto Cristina Vladu


PANA MEA / SERIA A DOUA
Redactori: Oana C`t`lina Ninu, Iulia Balcana[,
Miruna Vlada, Octavian Soviany
Redactori asocia]i: Bogdan Cre]u, Alex Matei,
Mihail Vakulovski
Rubrici fixe: Ionu] Sociu, Igor Mocanu,
Cosmin Per]a, Gelu Vla[in, Angela Marinescu
Sigl` Marius Ianu[
Fotograf: Cristina Vladu
Manager: Stoian G. Bogdan
redactor-[ef: un cristian
http://panamea.wordpress.com
(blogul primei serii)
http://revistapanamea.wordpress.com
(blog redac]ional)
ISSN: 1843-1496 / Editor: SGB & Co
Revista respect` [i garanteaz` dreptul
revistapanamea.wordpress.com

la opinie [i la exprimare liber`,


responsabilitatea pentru con]inut
revenind autorilor materialelor
Tiraj 1000 de ex.
Tip`rit la Cromoman,
Casa Presei Libere, octombrie 2007

Redac]ia salut` pe to]i cei care


au crezut pân` la cap`t \n apari]ia num`rului 3.
Liliana {erban [i Roxana Boboc, v` mul]umim!

Distilat \n laboratoarele www.prodtp.ro

3
CURS| LUNG|

e.l.e.v.a.t.o.r Un Ferrari pentru fiecare


3. N-am terminat Literele [i nici n-am frec- la facultate [i ce Ferrari o s`-mi trag pe la mijlocul ca-
Livia Marinescu ventat vreun cenaclu din zon`. Singura rierei. Ajungem la facultate [i ne trezim \nconjura]i de
al]i o sut` ca noi, unii dispera]i dup` 10, al]ii pup\nc-
inauntrul meu e un oras cu mea leg`tur` cu Literele este una interme- uri[ti, mul]i care n-au nicio treab` dar to]i termin` cu
toate luminile diat` de Fracturi, revista [i anume, rela]ie la tine odat` [i to]i \ntr` \n loteria pentru Ferrari-ul t`u
stinse (acum s` nu crede]i c` \mi imaginez c` to]i vor un Fer-
inauntrul orasului oameni
rândul ei intermediat` de Un Cristian, pe rari cu 4 ro]i [i cutie \n 6 trepte; debut la Polirom, cro-
care l-am cunoscut aproape \ntâmpl`tor \n nicar la România Literar` sau cerceta[ de frunte la un
inauntrul orasului oamenii asculta timpul primei mele treceri prin Groz`ve[ti… mare institut sunt herghelii de acela[i calibru cu V8-
inauntrul orasului oamenii asculta ul cu 400 cp de sub capota bolidului mult visat; s` exa-
muzica
(pauz`, rememorez momentul). gerez [i s` spun c` Ferrari e un mod de via]`?).
inauntrul orasului oamenii asculta Iulia Balcana[ Pasul 3: c`min, destul de târziu, sesiune, nu
muzica neap`rat \n camera ta, al`turi de colegi/prieteni/vec-
degeaba S unt, totu[i, absolvent [i practicant de Sociologie. ini. Scrisul din cursurile xeroxate se mic[oreaz` trep-
Adic` sociolog. Profit de ocazie pentru a l`muri pu]in tat, sticlele se golesc, deontologia firului de praf [i me-
inauntrul meu e un lift cu [i urm`toarea chestiune: contrar aparen]elor puternic tafizica uleiului \ncins destind atmosfera [i uite a[a dis-
o mie si ceva de sus]inute de media [i varii personaje conexe, sociolo- cu]ia alunec` spre singurul subiect cu adev`rat de in-
butoane gul NU este cel care minte oamenii prin sondaje, dup` teres comun: am ajuns unde trebuie/\mi place ceea ce
inuntrul liftului oameni cum nu e nici Vadim [i nici N`stase. Buuun…acum ca fac? merit` efortul? chiulm sau nu de la facult`? job, Acum urmeaz` o poveste frumoas` [i emo]ionant` –
am rezolvat [i m`runtele mele frustr`ri de absolvent al distrac]ie sau seminarii? (de[i nu e `sta subiectul prin- dar tot teoretic` – despre procesele cognitive [i cultu-
inauntrul liftului oamenii se prefac unei facult`]i de care nu a auzit mai nimeni, s` trecem cipal, deci nu voi intra \n detalii, v` rog totu[i din start rale din via]a social` [i sistemele simbolice comune, a
inauntrul liftului oamenii se prefac la lucruri mai serioase. s` m` scuti]i de teoria cum c` se poate s` le faci la fel c`ror parte component` este [i institu]ia facultate (la
ca vorbesc Niciun student nu e scutit de „momentul zero“. de bine pe toate, e doar o pant` pe care alunec` glo- rândul ei parte a traseului). De aceast` dat` accentul
inauntrul liftului oamenii se prefac Adic` pasul 1: acas`, \n fa]a blocului/casei, \nconjurat rios disonan]a cognitiv`). cade pe modul \n care oamenii interac]ioneaz` pentru
ca vorbesc de vecini/rude/al]i curio[i, cu un rânjet bine educat [i Combina]ia de r`spunsuri pentru cele patru a dezvolta semnifica]ii [i \n]elegeri similare ale
cu mine \ndelung exersat \nc` de pe tren, cu unul dintre \ntreb`ri creioneaz` un desen animat \n care se limpe- situa]iilor cu care se confrunt`, modul \n care oamenii
p`rin]i al`turi sfârâind de mândrie: [i ce ziceai c` stu- ze[te traseul ales de fiecare c`tre garajul unde a[teapt` construiesc \n comun realitatea lor social` (sau stu-
diezi? P`i, s` vedem. Acum se \mpart apele. fiorosul Ferrari. Nu e musai cu final fericit, dup` cum den]ii pe cea academic`). Cunoa[tem cu to]ii legen-
Dac` spui ASE (sau alte Academii), Drept, Medi- e posibil ca un astfel de final s` nu \nsemne forj` [i 300 dele care circula despre unii profesori sau anumite ma-
cin` [amd vei fi sufocat de plec`ciuni, felicit`ri [i spe- km/h cu Ferrari, ai putea demara la fel de bine \ntr-un terii: de la cel mai proasp`t boboc la cea mai versat`
ran]e c` la absolvire vei extinde cercul celor dragi pe BMW sau de ce nu Dacia. senioar`, toat` lumea [tie ca la profesorul X nu se co-
care \i vei sprijini la nevoie. Lejeritatea traseului depinde, \n cele din urm`, de piaz`. A[adar, institu]iile sunt constructe cultural –
Literele [i limbile str`ine sunt undeva pe la mijloc. acomodarea la regulile unei asemenea curse. Facul- cognitive externalizate [i obiectivate pentru a fi apoi
Aaaa, e bine maic` s` [tii acolo ni[te limbi str`ine. tatea e unul dintre punctele cheie ale traseului [i, \n internalizate de c`tre actorii sociali, rutinele
Neutralitatea stinge [i dorin]a de includere \n cercul acela[i timp, un foarte bun exemplu pentru teoriile institu]ionalizate reprezentând, de fapt, „modul \n ca-
extins al celor dragi, de[i n-ar strica pu]in` medita]ie institu]ionaliste cu aflux preponderent normativ [i re facem noi lucrurile“.
cu nepo]eii, s` intre [i ei la facultate. antropologic. |n realitate, \ns`, cursele par a nu se mai termina,
Hehe, dar cel mai dificil moment e acela \n care tre- Ei bine, da – acum trecem [i prin pu]in` teorie. |n traseele din ce \n ce mai dificile [i accidentate, iar pe
buie s` spui comunicare, sociologie sau mai [tiu eu ce mediul academic studen]ii interiorizeaz` reguli bazate pist` nu r`mâi niciodat` singur pentru antrenamente.
chestiuni din acestea… delicate. Figurile schimonosi- pe un set corespondent de valori, iar asta presupune Nu [tiu la Litere cum e, dar \n Socio reu[e[ti destul
te sunt memorabile, bâiguiala fantastica porne[te de fapt o serie de angaj`ri [i credin]e morale, obliga]ii de greu pe cont propriu, de cele mai multe ori ai ne-
\ntotdeauna cu „aha…interesant…dar…“. {i uite a[a interne care motiveaz` [i direc]ioneaz` ac]iunile [i voie de echipa de cercetare (mai ales \n deplas`ri), tre-
ajungi \n punctul \n care trebuie s` citezi defini]ia de conduitele individuale. Adic` individul student buie s` alergi dup` responden]i, s` aplici tot soiul de
la prima pagin` din manualul „Introducere \n…“ [i sfâr[e[te prin a-[i concentra aten]ia asupra confor- instrumente, s`-]i toce[ti buricele degetelor introdu-
eventual s` dai [i câteva exemple practice. mit`]ii propriilor ac]iuni cu normele internalizate, dar când date, plus c`, statistic vorbind, SPSS-ul scoate,
Pasul 2: acas`, \n sufragerie, cel mai probabil ime- mai pu]in asupra consecin]elor concrete. \n medie, trei fire de p`r alb pe cap de sociolog. Eu am
diat dup` masa \n familie, \nconjurat de mama, tata, Practic, e[ti dep`[it, dar nu accelerezi pentru c` ai trecut prin toate astea al`turi de colegi exemplari, ca-
bunici, pisici/câini/papagali (dup` preferin]e). Invaria- \nv`]at c` asta e o regul` de baz` \n trafic. Alegi s` re \n timp mi-au devenit prieteni [i in final colegi de
bilul „s` discut`m [i noi pu]in“ intr` \n func]iune [i respec]i o norm` [i \n consecin]` pierzi o pozi]ie \n cla- breasl` [i chiar de serviciu.
angreneaz` un mecanism complex de dorin]e, idea- sament. De fapt, ac]iunea actorilor este inten]ional`, For]ând o compara]ie, a[ putea spune c` am avut
luri, nevoi, a[tept`ri [i frustr`ri. dar nu ghidat` de utilitate, ci de norme. Actorul se propriul nostru Cenaclu, prin care am creat o
Nu are rost s` povestesc DISCU}IA, o [tim cu to]ii conformeaz` (\ntr-o logic` a adecv`rii) datorit` cre- genera]ie de sociologi cu acte-n regul`. {i e un senti-
prea bine. Puternic sus]inu]i de familie [i vecini, \nc` din]ei sale \ntr-un standard de valoare, nu din pricina ment al naibii de pl`cut, mai ales la volanul primului
din liceu visam cu ochii deschi[i la cât de fain o s` fie utilit`]ii sau a satisfacerii interesului personal. Ferrari din carier`!

~n acel moment am `ncetat s\ m\ mai consider intelectual


Igor Mocanu Voiam s` fiu l`sat \n pace. M` g`seam bine, da’ treci prin Baudrillard \nainte… st`team cu orele, l-am plimbat pe la Mo- \ntre noi. Astfel s-a n`scut Eliterebelle.
superior [i, cum \i pl`cea lui Gheorghe M-am jurat c` nu mai calc pe la cena- toare, pe la Arhitectur`, \n bar la mate, {i atunci Facultatea de Litere a \nceput
D impotriv`, c\nd am c`lcat eu prima Cr`ciun s` se amuze autorironic, mai cluri. Nu trebuia ca acestea s` fie un loc pe la casele cui ne are. De mai multe ori s` fie foarte frumoas`. Produceam cu
dat` pragul Facult`]ii de Litere voiam s` aveam pu]in [i m` credeam \n]elept, unde te \nt\lne[ti cu ni[te poten]iali prie- pe zi eram c\nd de st\nga, c\nd de dreap- to]ii c\teva romane pe zi, \n faz` de pro-
fiu l`sat \n pace. Aveam \n cap o preju- mistic. teni ca s` s` \nve]i lucruri mi[to? P\n` la ta [i autorii no[tri prefera]i erau `[tia [i iect, nu altfel. Articolele \[i d`deau din
decat` c\t cultura român` de lat`: e un urm` am mutat cenaclurile la o bere, unde `[tia [i `[tia, apoi schimbam rolurile coad` ideile ca \ntr-o farfurie de maca-
sistem anchilozat, cei care \ncearc` s`-l P|N~ LA URM~ AM CEDAT. roane ciupercile. Ne credeam promotorii
braveze ajung p\n` la urm` s` fac` bun` Se \ntuneca. |n holul vag iluminat de la n`zb\tiei culturale, ai saltului \n gol [i ai
cas` cu el, integr\ndu-se duios, [i, nicio- etajul trei se adunase o mul]ime de umbrelei \ntoarse pe dos de v\nt. Facul-
dat` mai \n oglind` cu Occidentul, totul b`ie]oi. A[teptau ceva, care tr\nti]i pe tatea era mi[to iar cultura din curte [i
este superficial. Eu nu voiam s` fiu a[a, jos, care fum\nd ca turcii l\ng` geam, ca- mai mi[to.
eu voiam s` fiu exhaustiv (cuv\nt pe ca- re cu dou`-trei c`r]i \n bra]e ca la pa- |ntr-o zi \ns` m-am \nt\lnit cu un om
re tocmai \l \nv`]asem [i \l repetam, \mi rad`. N-am habar cine erau. Am intrat mare [i bun, occidental p\n` \n m`duv`,
amintesc, p\n` la vertij). Eu voiam s` cu to]ii \ntr-o sal`. Un chilug \nalt [i cu care m-a for]at s` aleg. Cum n-a[ fi dat-o,
epuizez bibliografia [i s` [tiu totul, voiam s` palton a \mp`r]it marfa, textul proasp`t sup`ram pe cineva, sup`ram cultura ro-
pot vorbi despre Odiseea din toate, m`- scris de el, xeroxat cu m\na lui, \mp`r]it mân`. Acum \mi dau seama c` \n acel
n]elege]i, punctele de vedere. |mi ajun- acum de m\na lui. Avea [i coperta. O co- moment am \ncetat s` m` mai consider
gea c\t aflam la fiecare curs, a[a mi se perta de bocanci uza]i, unul l\ng` altul. intelectual.
p`rea, c` Mara se reg`se[te, aventura lui F`r` firm` pe ei. Am ascultat aproape un
Don Quijote e, de fapt, o aventur` c`tre sfert din text, adica vreo zece pagini,
sine, Ulise trebuia s` se reg`seasc` a[a p\n` am pierdut firul, era totu[i sear`, nu
cum o va face Aeneas, Ghilgame[ se reg`- m\ncasem nimic, [i oricum omu’ nu Igor Mocanu – a debutat cu articole de critic`
se[te asemenea lui Ladima, totul topindu-se p`rea s` [tie despre ce vorbe[te \n ce ne literar` \n Observator cultural [i cu proz` \n revista
# 3 — noiembrie 2007

\ntr-o frumoas` reg`selni]` pedagogic`. citea. O can` cu cire[e putrede, un craiovean` Mozaicul. Colaboreaz` cu articole de
Cam o dat` la dou` zile venea c\te un mo[neag la pod pe timp de ploaie, cam critic` literar` cu revista Observator cultural [i cu
coleg s`-mi spun` c` \n ziua cutare, la at\t \mi amintesc din capodopera lui. La postul Radio România Cultural, cu articole de teorie [i
ora cutare, \n sala cutare se ]ine cenaclul final, un altul a \nceput s` modereze: da’ istorie literar` cu revista aLtitudini [i cu proz` pe
cutare [i dac` nu vreau s` vin [i eu. Poate nu crezi c` filiera asta freudian` se pre- site-ul revistei Tiuk!. Rubrici de critic` literar` \n
aveam [i ceva scris [i poate citeam, sau teaz` la nu [tiu ce abordare? P`i, da, da’ revistele Noua literatur` („Drafturi critice“) [i \n
poate publicam \n recent \nfiin]ata re- Roland Barthes zice c`… Nu, m`, e Contrafort („Lecturi pre limbul meu“). A fost editor
vist` a facult`]ii. Nici nu voiam s` aud. Yung nu e Barthes, el te poate ajuta mai la revista Noua literatur` \n perioada 2006-2007.

4
POEZIE – M AT E I V I { N I E C

Cuvintele \]i opun Cuv\ntul Precum hainele


rezisten]` \ntrebare devenite prea largi
N-am mai scris pentru c` nu |mi plac cuvintele mari, c`rnoase Sunt zile c\nd cuvintele se sc\rbesc
aveam ce s` spun |n timp ce f`ceam rubensiene A[teptam \nvierea de om
iat` de ce n-am mai scris cuvintele cu fundul mare de creierul omului, de
e mai bine a[a reveren]a care dau din coad` florilor gura sa care mu[c` \n gol
de ce s` scrii c\nd nu ai de spus nimic cuvintele cu pana[ care ies pe gur` de chiar cuv\ntul om care
de ce s` scrii c\nd cuvintele \]i opun Nu m` vorbi]i de r`u de cum deschide omul gura A[teptam \n fa]a cuv\ntului floare orice s-ar spune
rezisten]` n-am vrut s` v` spun toate acestea cu un buchet de garoafe ofilite \n m\n` este sursa tuturor cuvintelor
de ce s` scrii c\nd e[ti singur am vrut s` tac dar \mi plac cuvintele mari [tiam din surs` sigur` c` \nvierea florilor
\n fa]a cuvintelor care rezist` t`cerea s-a evaporat \n ultima clip` cuvintele pentru care mor solda]ii urma s` se produc` \n urm`toarele 24 sup`r\ndu-se pe propria lor surs`
care nu mai vor s` spun` nimic pe c\mpul de b`t`lie de ore cuvintele devin astfel de nefolosit
\n fa]a cuvintelor \ncremenite am vrut s` mai fac o ultim` reveren]` cuvintele care molf`ie mor]i precum hainele devenite prea largi
pe cerul gurii [i s` m` retrag cuvintele care nu r`m\n niciodat` orfane \n spatele meu \ntreaga flor`rie precum cuv\ntul corp care
\nfipte \n g\tlej ca tot at\tea baricade dar \n ultima clip`, \n timp ce f`ceam (cum e cuv\ntul aur) mirosea a mort, a putreziciune devine inutil
cuvinte care nu mai recunosc nimic reveren]a a petale c`lcate \n picioare odat` cu \ngroparea corpului
din lumea real` pasul mi-a alunecat \mi place cuv\ntul dragoste c`ruia eram mii de oameni acolo
cuvinte care nu mai au leg`tur` corpul meu imens s-a pr`bu[it peste ora[ i se fur` \ntodeauna a[tept\nd \nvierea florilor sc\rbite de ceea ce sunt obligate s` spun`
\ntre ele a strivit bisericile, circul, cl`direa mireasa cuvintele se \ngroap` toate \n p`m\nt
\ntre ele [i mine administra]iei \mi place cuv\ntul r`spuns care se uit` [tiam din surs` sigur` c` florile \n p`m\ntul fierbinte, colc`itor
\ntre mine [i tine a l`sat o gaur` imens` \n pia]a central` printr-un ochean urmau s` \nvie \n urm`toarele 48 de ore din gura omului
c\nd am vrut s` m` ridic la noi to]i, ne num`r` ne arunc` cu mor]ii nu era sigur, ei mai trebuiau
era prea t\rziu \n aer s` a[tepte
cuvintele au ]\[nit singure [i m` alege apoi doar pe mine dar florile de pe mormintele lor
speriate poate de at\ta c`dere \n loc de \ntrebare urmau s` \nvie \n urm`toarele 3 zile

© foto Mihaela Marin

© foto Mihaela Marin


revistapanamea.wordpress.com

© foto Cristina Vladu

5
INTERVIU

„Alegem un loc special?“


„Hai s` fie ceva inedit! Ce zici?“
„Din partea mea, e ok.“
„Mergem la Belu? Am o pasiune pentru cimitire,
pentru Belu \n special. Când eram mic` am fost
crescut` mai mult de bunica [i ea avea aceast`
pl`cere de a merge la Belu. Probabil c` bucu-
re[tenii f`ceau plimb`ri pe-acolo. |l consider unul
dintre cele mai frumoase muzee din Bucure[ti. Mi-a
r`mas chestia asta. Sunt câteva cavouri care m` fas-
cineaz`. Doamna cu umbrela, o [tii?“
Oricât ar p`rea de ciudat, \n pauza de nici cinci secunde
cât a durat t`cerea la receptor, prima loca]ie care mi-a venit
\n cap a fost… Belu. Doar c` la Belu regulile sunt, mai nou, stric-
te. |]i trebuie aprobare pentru a face fotografii. {i-apoi, ce vor zice
agen]ii de paz` v`zându-ne 4-5 ore \nregistrând prin cimitir?
„Atunci la Muzeul Satului.“
Sâmb`t`, 4 august. De 14 minute ne-a[tepta la Arcul de
Triumf. Ca s` ne justific`m \ntârzierea, am scos la \naintare ca-
doul, un tricou \n miniatur` inscrip]ionat cu Rapid. Au urmat nu
mai pu]in de [ase ore de \nregistr`ri. O plimbare pe aleile Mu-
zeului, una „la [osea“ [i-o bere „La Radu“. Ordinea nici nu mai
conteaz`. Oana tocmai \mi spusese, pe când alergam la \nt\lnire,
c` de fiecare dat` când o cite[te, fie c` e vorba de un interviu sau
de texte literare, \i aude vocea… „E de foarte bine, e o demon-
stra]ie de autenticitate a tr`irii foarte intense, care se comunic`
chiar \n sunet.“ Un interviu cu Nora Iuga e o adev`rat`
poveste. Tocmai de aceea o vom l`sa s`
curg`. S` se-aud`.

Ca scriitor nu vreau s` fiu o instan]`


moral`. S` m` fereasc` Dumnezeu!
interviu de Oana C`t`lina Ninu [i Nino. M` preg`tesc s` le dau telefon. de[i pe ea au acuzat-o dup` aceea prie-
un cristian Am fost la ei: o sticl` de vodc`, amin- tenii lui Mazilescu [i \n special cei ti-

integral pe revistapanamea.
tiri dulci-dureroase, doar \n casa lor a
\nceput concret iubirea dintre mine [i
neri. Optzeci[tii au acuzat-o foarte r`u
pentru c` din cauza ei a murit Maziles-
De [apte ani m` simt cu
wordpress.com Rodica. |ntor[i la Madi.“
Cine era Rodica? Pe Rodica am cu-
cu, lucruri care trezesc b`nuieli [i din
jurnal. Dar nu este `sta adev`rul.(vezi
adev`rat scriitoare.
noscut-o de fapt la 2 mai, era o fat` ex-
trem de frumoas`, era nevasta lui Dan
blog) Citesc \n turnee, pe bani,
Cristea. To]i eram atra[i de ea, era o HOPA C~ VIN OPTZECI{TII! nu mul]i, dar pe bani,
apari]ie. Ne petreceam vacan]ele
\ntotdeauna la 2 mai, unde mai veneau
Am ajuns la optzeci[ti prin Madi, pen-
tru c` eram vecine de cartier, de pe pa- scriu, traduc, citesc.
[i Nina Cassian, Elena {tefoi, Marius
Robescu, Gabriela Adame[teanu [i
lierului blocului meu, pe fereastr`, ve-
deam fereastra lui Madi, ne vizitam zil- Uneori m`-ntreb cât
mul]i al]ii. A[a am cunoscut-o pe Ro-
dica Palade. Mazilescu a \ntâlnit-o \n
nic, ascultam \mpreun` Europa liber`
[i The Beatles. La Madi veneau destul
rezist` via]a?
blocul din Drumul Taberei, \n care lo- de des C`rt`rescu, Iaru, Ghiu, uneori
cuiau [i el, [i Dan Cristea, la etaje dife- Vi[niec. Câteodat`, Nino Stratan. Pe
rite. Acolo s-au cunoscut [i s-au Madi am cunoscut-o la 2 mai, când era
D racula? Numai cineva care o vede \ndr`gostit. A fost un fel de coup de \n ultimul an de facultate.
\[i d` seama de ce o cheam` a[a. Are foudre, nici nu era de mirare ea fiind Ei veneau \n grup, se duceau \ntâi la
un desen al fe]ei, pot s` zic fa]` pentru atât de frumoas`, [i trebuie s` spun c` Madi, unde se pilea vârtos, c` pe vre-
c` o consider prietena mea, o consider [i Mazilescu era un b`rbat destul de mea aia nu beam decât vodc`, o b`ut-
o femeie. Are nasul lung, foarte ascu]it, atr`g`tor pe vremea aia. Avea ni[te ur` care-mi place [i acuma – Moskov-
[i coloritul alb-negru sugereaz` ni[te li- ochi verzi pe care n-o s`-i uit. {i n-o s`- skaya, Stolicinaia, Krepkaya de care nu Care era boema noastr`, a[a cât se
nii, ca un fel de run`, ca un Y care \i i uit mai ales pentru c`, dup` un chef puteam s` m` ating pentru c`-mi ardea putea ea pe vremea aia? De fapt, a
\nal]` fruntea [i las` impresia \ntre cele monstruos la noi acas` \n Titan, dimi- gâtlejul, apoi cele poloneze, Viborova. \nceput totu[i cu colegii mei de gene-
dou` urechiu[e negre a unui fel de nea]a pe la 4:30 când ie[eau pensiona- Eu am r`mas foarte tradi]ional` la vod- ra]ie ca s`-i numesc a[a. Pe atunci nu
coif… nu [tiu, seam`n` cu Vlad }epe[. rii cu saco[ele cu sticlele de lapte, ne- ca Moskovskaya. prea se vorbea de genera]ii. Dar pot s`
{i atunci mi-a venit s`-i zic Dracula. {i bunul de Virgil, care era foarte bine {i-apoi grupul venea la mine. Ne for- vorbesc de o genera]ie pentru c` noi
adev`rul este c` \ntotdeauna a fost ab]iguit, mi-a cerut fardurile [i s-a ma- fecam unii pe al]ii, ne citeam poeziile, am debutat cam \n aceia[i ani. M` re-
foarte rea, zgârie, mu[c`, mârâie. La chiat teribil, cu buzele f`cute, cu ochii f`ceam concursuri, ]in minte c` Madi fer la onirici. De acolo a \nceput boe-
\nceput [i pe mine foarte tare. Are 18 f`cu]i, cu fond de ten, cu albastru de cu Nino se luau la \ntrecere. Ne jucam ma. Am fost lua]i cu japca \ntr-un fel,
ani [i dac` ar fi s` fie femeie ar trece de pleoape, cu grain de beauté, era de o realmente, uneori pe teme date. |n fe- pentru c` nu aveam ni[te afinit`]i rea-
sut`, iar asta \mi face bine, m` consider frumuse]e cu ochii `ia verzi, farda]i. Bi- lul `sta ne-am \mprietenit [i ei m` le. Noi eram aduna]i din toate p`r]ile.
# 3 — noiembrie 2007

foarte tân`r`. (vezi blog) ne\n]e]eles s-a dus s` ia tramvaiul. Bie- considerau cumva de-a lor. Sigur c` {i ce se \ntâmplase? Umbla zvonul c`
tele pensionare la lapte au \nceput s` se pe mine m-a flatat ce spune Mircea \n Miron Radu Paraschivescu care locuia
UN FRAGMENT DIN JURNALUL LUI VIRGIL \nchine [i s`-[i scuipe \n sân. postfa]a antologiei Gefährliche Launen, la V`leni era foarte interesat de litera-
MAZILESCU: Dar asta era o parantez`. Rodica n-a ap`rut` la Editura Klett-Cotta, mar- tura tinerilor [i c` el cite[te tot ce-i
„Duminic` 22 mai putut r`mâne cu Dan Cristea, lu- tie 2007. M` consider` o „poet` trimi]i [i c` \]i r`spunde. (vezi blog)
Am dormit la Madi, \n casa c`reia scriu crurile s-au aflat, iubirea era foarte ma- underground“, \n sensul c`, de[i nu Pe de alt` parte, [i la Casa Scriitori-
acum (duminic`, 9.30 dim[inea]`]). re, ea nu avea de gând s` fac` un me- eram foarte vizibil`, eram foarte lor era o atmosfer` de libertate aproape
Voi trece probabil pe la Nora [i pe la naj \n trei. A fost o dragoste adev`rat`, aproape de tineri. absolut`, nu ne era fric` s` vorbim

6
INTERVIU

\mpotriva lui Ceau[escu, \mpotriva Se- Atunci când am debutat [i am debutat ce stimulent a fost `sta pentru literatu- f`când un turneu de lecturi \n Germa-
curit`]ii, s` facem toate bancurile posi- foarte târziu, \n 68, la 37 de ani, cred c` ra mea, am \nviat, am ren`scut. nia, prilej cu care mi-a ap`rut [i car-
bile, [tiind c` exist` microfoane. Eu nu
[tiu ce s-a \ntâmplat \n perioada aceea,
cel mai mult mi-am dorit gloria. Deve-
nisem aproape un monstru, incon[ti- RAPIDUL SE TRAGE {I EL DIN EROTISM Nu [tiu cum trebuie tea, am luat [i premiu, l-am rev`zut pe
rusul alb. Ne-am dat \ntâlnire la mar-
eram foarte slobozi la gur`, spuneam [i
spuneam [i spuneam. Culmea, nu l-am
ent. Eram dr`gu]` cu oamenii, priete-
noas`, dar alegeam. S` [tiu eu c`-mi ie-
Dac` Dumnezeu e erotism, atunci \l
reg`sim peste tot. {i-n fotbal. Am fost
s`-arate o revist` literar`. ginea unei p`duri. Noi nu putem s` ne
plimb`m decât prin p`dure. {i v`d c`
auzit pe niciunul dintre prietenii mei s`
fi p`]it ceva groaznic. {i cu cenzura au
se un profit pentru poezia mea. Instinc-
tiv citeam acele c`r]i sau cuno[team
\ngrozitor de \ndr`gostit` de b`rbatul
meu, care era rapidist. Pentru c`-l iu-
Le resping din capul se scotoce[te stingherit \n buzunar;
tocmai venise din Belarus, de acas` de
fost lucruri greu de \n]eles. Pe de o par-
te \]i scoteau cuvinte total inofensive,
oamenii interesan]i, care b`nuiam c`
\mi mi[c` mie nervul poetic.
beam foarte tare [i pentru c` vroiam
s`-i devin necesar`, din ce \n ce mai
locului. Am fost \nv`]at` la el, cu patru zile \n urm`. {i zice:
„{tii, ]i-am adus ceva“. „P`i ce mi-ai
de r`mâneai perplex. {i dup` ce venea De critici n-am dus lips`. Au scris necesar`, nu numai \n poezie [i \n pat, de mic` s` nu citesc adus?“. Zice „Ghici!“. „Bomboane“.
de la cenzur` o carte de-a mea tot-
deauna aveam senza]ia c` vin de la
foarte bine, aproape to]i, \n afar` de `l
mai mare, culmea. A scris foarte bine
ci \n via]a de toate zilele, m-am g\ndit
c` trebuie s`-i poten]ez tot timpul bu- ziare. Când eram \n clasa „Ei, bomboane!“. {i scoate o pung` de
plastic mototolit`, scris` cu caractere
chiuretaj. Din Pia]a cerului mi-au t`iat
40 de pagini. Dar prostii: noapte, noc-
despre mine, la toate volumele, Lucian
Raicu, pe care l-am iubit [i l-am pre]uit
curiile, \mp`rt`[indu-i-le. Mergeam
\mpreun` pe stadion, habar n-aveam
a VIIIa, la liceu, nici nu ruse[ti, o desface [i \mi \ntinde un col-
tuc de pâine neagr`. Zice: „Uite, ulti-
turn`, frig. Astea erau cunvintele tabu. cel mai mult, la fel [i Valeriu Cristea,
care avea organ pentru poezie. A scris
de fotbal, dar dintr-o dat` am luat [i eu
microbul. Pe urm` [i b`iatul, Tiberiu, [i
[tiam c` exist` reviste ma bucat` dintr-o pâine adus` de mi-
ne din Minsk. M-am gândit s` ]i-o
CEI 8 ANI DE PAUZ~
M-am v`zut pe lista neagr` al`turi de
bine [i ex-pre[edintele Academiei, Eu-
gen Simion, cu care nu sunt \n rela]ii
acum [i nepotul sunt rapidi[ti. Nu pu-
team s` lipsesc de pe stadion \n 1966,
literare. Spiritul tân`r [i dau ]ie“. ~sta cred c` a fost darul cel
mai frumos din via]a mea.
Constatin Ab`lu]`. Eram vreo dou`ze- prea amicale la ora actual`, [i mul]i când a luat Rapidul primul campionat. viu m` atrage. Singura AM |NCERCAT S~ IAU LEG~TURA CU AUTORII
ci acolo [i nu [tiam de ce. Se spunea c`
scriem o poezie care e d`un`toare tine-
al]ii. Manolescu a scris vreo patru rân-
duri la primul volum, Vina nu e a mea,
Acum Nino nu mai e [i m` uit la tele-
vizor. revist` prea serioas`, care PE CARE I-AM TRADUS. DEGEABA.
retului socialist, poporului nostru.
Dup` revolu]ie, ducându-m` la un fes-
iar acele rânduri \ncepeau a[a: „o veri-
tabil` poet` este Nora Iuga“ [i de AM TRADUS PENTRU MAI MULTE EDITURI, m` prindea totu[i, era S` nu m`-ntrebi de G. Grass. Nu
exist` om care s`-mi fi f`cut o impre-
tival la Bistri]a, l-am \ntâlnit [i pe Dinu
Fl`mând, care lucrase pentru scurt`
atunci n-a mai scris nimic. N-am \n]el-
es de ce. Nu pot s` cred c` n-o s` m`
DAR N-O S-O MAI FAC
Nu am publicat la Vinea decât o sin-
vechiul Cuvânt al lui sie mai proast` decât el. I-am trimis
cartea când a ap`rut traducerea. N-
vreme cu mine la Editura Enciclope-
dic`, \n acela[i birou cu Mihai {ora [i
includ` m`car acum \n Istoria critic`. gur` traducere, important` zic eu,
pentru c` am trudit mult. Ducându-
Mircea Martin. |mi pare am primit niciun r`spuns. Am avut o
burs` la Solitude, mi-a ap`rut primul
Gabriela Adame[teanu. Mi-a zis:
„Nora, uite pe mine m` apas` ceva,
TURNEELE DE LECTUR~ PE CARE LE FAC DIN
2000 |N AFAR~ MI SE PAR NORMALE. SIMT
m` la Humanitas [i pe urm` la Poli-
rom cu cartea Hertei M?ller, mi-au re-
r`u c` nu mai e. meu volum \n limba german`. I l-am
trimis cu autograf, spunându-i c` sunt
trebuie s`-]i m`rturisesc. |n momentul C~ SUNT SCRIITOARE fuzat-o spunând c` e prea costisitoare traduc`toarea Tobei de tinichea. Nimic.
\n care am terminat facultatea, fiind un Dintre poe]ii consacra]i, dintre femei, (patru culori, ilustra]ii nenum`rate, La Berlin, cu ocazia decern`rii unui
element bun, am primit o reparti]ie \n nu pot s` le re]in decât pe Angela Ma- decupaje). {i atunci nebunul de premiu pe care \l \nmâna el, m-am
Bucure[ti la Centrala editorial` cu se- rinescu [i pe Mariana Marin. Fire[te, }one, care are totu[i o structur` de dus, crezând c` n-a primit cartea mea.
diul la Casa Scânteii, care apar]inea de Mazilescu, \mi place Foar]` pentru c` poet, a zis c` el public` aceast` carte I-am dus-o. I-am spus. M` recomand,
Consiliul Culturii, cum se numea pe are experimentul \n sânge, iar noi sun- cu orice risc, chiar dac` d` faliment. m` cheam` Nora Iuga, sunt
vremea aceea Ministerul Culturii. Di- tem \ntr-o criz` cumplit` de experi- Dup` aceea, am avut cu el multe, traduc`toarea Tobei de tinichea din Ro-
rectorul meu era Constatin M`ciuc`. ment. F`r` experiment o literatur` nu
Uite ce s-a \ntâmplat, [tiu cum de ai are un motor care s` o \mping` \nainte.
ajuns pe lista neagr` [i n-ai mai avut Ur`sc patetismul din literatura ro-
voie 8 ani s` publici. A venit M`ciuc`, mân`, a[ vrea o literatur` mult mai na-
mi-a pus un teanc de c`r]i pe birou. Nu tural`. |mi place când v`d b`[c`lie,
numai mie, [i ne-a spus, abia ne anga- când v`d sictir, când v`d o ironie
jase:«m`i b`ie]i, frunz`ri]i c`r]ile astea. \ngro[at`, \mi place Sociu la nebunie,
Am primit instruc]iuni s` le face]i refe- \mi place Claudiu Komartin, de[i [tiu
rate negative. C` n-ar corespunde li- c` e constestat, \mi plac c`ut`rile lui.
niei ideologice a societ`]ii noastre [i c` M-au \mboln`vit Catafaziile lui Teodor
ar fi \mpotriva regimului.» |n teancul Dun`. Adela Greceanu are for]` prin
care mi-a revenit mie era [i Captivitatea neasem`nare. Constantin Ab`lu]` [i
cercului. Am citit-o [i n-am g`sit nimic. Valeriu Mircea Popa nu sunt recepta]i
L-am \ntrebat apoi pe M`ciuc` ce s` la adev`rata lor valoare. Iar dac` cine-
spun. Nu mi se p`rea c` ar fi du[m`no- va m` \ntreab` cine din literatura ro-
as` regimului, \n afar` de faptul c` nu mân` merit` premiul Nobel, spun cu
prea se \n]elegea. La care M`ciuc` zise ochii \nchi[i C`rt`rescu. |mi pare r`u
«trebuie s` argumetezi \ntr-un fel. c` n-am citit Cimpoe[u. |mi place
Avem nevoie de un diagnostic pentru R`zvan Petrescu. {i chiar dac` \l simt
fiecare. La Nora Iuga pui erotism mor- mai pu]in pe Ioan Es. Pop, noi fiind
bid». Dup` povestea asta n-am mai pu- foarte diferi]i, recunosc c` e un mare
tut s` public, nici la Cartea Româ- poet. El este atât de serios [i mie \mi
neasc`, nici la Dacia la Cluj, unde am place frivolitatea. S` nu uit de Vintil`
trimis dou` volume, ref`cute, la nicio Iv`nceanu – cu Cinste special`. |n Ma-
revist`, nimic. |n primii doi trei ani nu- rin Preda, \n Cel mai iubit dintre
mi ajungeai cu pr`jina la nas de cât pu- p`mânteni, toate strofele de poezie pe
team s` fiu de mândr` pe chestia asta. care el i le atribuie unui de]inut, sunt
Mi se p`rea c` le e fric` de mine, c` am de fapt poemele lui Vintil` Iv`nceanu
o for]` teribil`, c` sunt grozav`. Dup` [i le-a b`gat acolo \n felul `sta, pe sub
trei ani de zile am zis c` nu valorez nici mân`, pentru c` numele lui nu mai tre-
cât o ceap` de degerat`, pentru c` buia pomenit de vreme ce era transfug.
aveam deja 40 de ani. S` interzici unui Iar poetul meu preferat e Soviany. Clar. multe ne\n]elegeri, nepl`ceri, Polirom. Polirom este o institu]ie care mânia. I-am dat cartea [i i-am \ntins
scriitor care nu are decât dou` volume frecu[uri. Nu a mers bine menajul lucreaz` mai corect, mai punctual, mai mâna. Se uita prin mine, nu spunea o
s` mai publice 8 ani o carte crim` cu- M-AM N~SCUT A DOUA OAR~ CÂND nostru legat de cartea Hertei M?ller. cinstit, mai profesionist decât editurile vorb`, a[teptam cu mâna \n aer, [i el
rat`! S` nu mai aibe cu cine s` se con- AM |MPLINIT 70 DE ANI Pân` la urm`, cu chiu cu vai, a ap`rut cu care am lucrat \n Germania. Nu nimic. O situa]ie mai penibil` nu mi s-
frunte, s` nu fie confirmat de nimeni! Este miracolul pe care nu mi l-a[ fi pu- cartea, e drept \n condi]ii destul de mi-a[ fi putut imagina s` existe \n Ro- a mai \ntâmplat! Zic, domnule Grass,
Am zis c` s-a terminat definitiv. Noro- tut imagina niciodat`. |n 2000 când bune, dar difuzarea lipse[te. Nu [tiu mânia un asemenea exemplu de euro- v-am \ntins mâna, m` recomand, m`
cul cu vodca pentru c` m` \ntâlneam am fost prima dat` la Berlin nu [tiu ce câ]i au cump`rat-o sau au g`sit-o. penism \n treaba bine f`cut`, \n respec- cheam` Nora Iuga. Mi-a strâns mâna
\n continuare cu prietenii [i mergeam u[` s-a deschis acolo pentru c` eu m- Herta are \ndoieli c` s-ar fi tip`rit tul fa]` de scriitor, \n disciplin`, \n tot. [i dus a fost.
la restaurantul Uniunii [i dup` ce beam am transformat total. Ca [i când mi-a[ \ntregul tiraj. E foarte ciudat c` nici Cu Jelinek a fost o situa]ie ceva mai
200 de grame, scriam pe [erve]ele. Am fi schimbat pielea de pe mine ca [erpii. m`car la revistele nu au primit-o, ca DARURILE SUNT FOARTE IMPORTANTE cinstit`. La Societatea Scriitorilor din
p`strat [erve]elele, le-am pus \ntr-un Nu numai \n plan literar. Am avut \n s` nu mai vorbesc de libr`rii. ~sta a PENTRU MINE Viena, le-am cerut num`rul ei de tele-
dosar, `sta a fost norocul. {i \n 78 sfâr[it lecturi, am fost tradus`, au venit fost motivul pentru care m-am Cred c-am s` plâng. |n Germania, la fon [i au \ncercat s` m` pun` \n
toamna primesc un telefon de la Florin oameni s`-mi spun` c` poezia mea e desp`r]it de }one. |n privin]a volu- Wiepersdorf, unde este un castel al leg`tur` cu ea. Sunau [i mereu li se
Mugur – «hai, Nora, c` s-a deschis ar- foarte original`. Au o cu totul alt` melor mele n-am ce s`-i repro[ez. Bettinei von Arnim [i al so]ului ei, r`spundea c` nu e abordabil`. Am
monica, po]i s` publici, adu-mi repede mentalitate, alt` optic`. Aici \n 2000 La EST e alt` poveste. Oribil`. |n scriitori germani importan]i din pe- ]inut-o a[a vreo cinci zile, pân` am re-
un volum.» Uitasem complet, dar eram o bab`, a[a m` sim]eam, o bab` 92 mi s-a cerut urgent Coresponden]a rioada lui Goethe. Castelul e \nconj- nun]at s` mai vorbesc cu ea.
f`când ordine \n scrin am g`sit dosarul care nu mai avea nicio perspectiv`, lui Kafka cu logodnica lui Felice [i o urat de o p`dure de mesteceni, de pini Poate le-o fi team` c` vrem s` le ce-
revistapanamea.wordpress.com

cu [erve]ele [i volumul era gata f`cut. poate doar ca poet`. Dar ca s` po]i s` carte care analiza acest volum, expli- [i molizi. Acolo \n 2004 am cunoscut rem ceva, un contraservici, s` ne pro-
Cu Opinii despre durere am luat primul duci o via]` monden` cât de cât, cu pe- când originile romanului Procesul. un rus alb, care este personajul din pun` vreunei edituri, premii. Nu [tiu.
premiu USR. treceri, s` fii invitat` la spectacole, la C`r]ile nu au ap`rut de[i eu le-am Feti]a cu o mie de riduri. A fost cea mai Am avut o coresponden]` destul de
baruri, unde am pupat eu \n Bucure[ti predat la termen. Periodic, cam la dis- frumoas` poveste de comunicare, c` scurt` cu Schadlich, autorul c`r]ii Om
NIMIC ALTCEVA PE LUME NU MI a[a ceva? S` fii tratat` ca o femeie tan]` de 4-5 ani, primesc acas` pagini- nu pot s`-i zic altfel, o comunicare vedea ce-o mai fi(tradus la editura Daos).
SE P~REA MAI DE PRE} {I MAI GROZAV tân`r`? S` ]i se fac` complimente, le pentru corectur`, cu promisiunea deasupra lucrurilor pip`ibile, pe care Am primit o vedere de la el: „~sta-i va-
DECÂT S~ AM GLORIE b`rba]ii s` fie curtenitori, la 70 de ani, c` \n dou` luni se vor publica. Corec- am avut-o \n via]a mea. Asta mi-a [i porul cu care am plecat \n America.“ I-
Am ob]inut premiul USR [i ca poet`, [i venind din România, e absolut uluitor. tez cuminte [i tot nu apar. inspirat cartea. Ei bine, nu l-am mai am spus c` nu vreau s`-mi scrie din
ca romancier`, [i ca traduc`toare. Dar Te face s` te sim]i om, s` sim]i c` \nc` |n momentul acesta, nu cred c` v`zut pe acest om [i nici nu ne-am obliga]ie. O scrisoare trimis` e o bucu-
nu m-am sim]it niciodat` celebr`. mai placi, \nc` interesezi. |]i dai seama voi mai lucra cu alt` editur` decât cu scris vreme de trei ani. |n 2007, rie \n sine. Asta a fost tot.

7
INTERVIU

|MI DORESC ENORM S` FAC CEVA PENTRU Doi ani de zile n-a putut scrie dup` BANI DE PE C~R}I luat la \nceput 5 milioane. Am crezut de la b`rbatul meu [tiu. |n sufletul meu
TINERII SCRIITORI ce-a f`cut infarct [i n-a mai avut voie Tirajele la poezie erau mici. Mazilescu c` s-a-ntâmplat o neglijen]` [i-am Miron Radu Paraschivescu e al`turi de
Dac` am f`cut-o la Viena [i la Berlin, s` fumeze. {i Gabriela Adame[teanu a a a avut la Fragmente din regiunea de \ntrebat: „Eu primesc vreun ban, c-am tata, adic` tata mi-a dat trupul iar Miron
cu sprijinul lui Patapievici [i al Insti- avut probleme de genul `sta când s-a odinioar`, 1970, al doilea volum, 400 auzit c` ceilal]i, tinerii, au luat ceva?“ m-a f`cut poet`.
tutului Cultural, f`r` rela]ii nu l`sat de fumat. de exemplare. |nsp`imânt`tor de pu]in M`d`lina Ghiu mi-a r`spuns foarte Nu-mi amintesc s` fi tr`it m`car o
reu[esc deloc s` scot tineri scriitori \n ni se p`rea atunci. Eu, la primele dou` deschis:“Noi a[a ne-am gândit, c` `[tia lun`, fie \n casa bunicilor, a p`rin]ilor, a
lume. Mai ales prin traduceri. Dar ci- A{ FI POZAT |N PLAYBOY PENTRU volume avusesem 1000 de ex. {i s-au micii n-au bani, nu câ[tig` [i le-am dat, b`rbatului f`r` s` fi avut un animal \n
ne s`-i traduc`? Traduc`torii de-aici C~ PREFERAM NUDISMUL vândut. La 3-5 lei exemplarul. Totu[i, la vârstnici \ns`, nu.“ M-am \mp`cat cu cas`. Nici nu pot s` realizez o via]` f`r`
vorbesc ca Goethe [i Schiller. N-au La 2 Mai se f`cea nudism. Mergeam editurile fiind de stat, autorii erau bine ideea. Dar dup` vreo trei luni primesc un animal lâng` tine.
cum s` r`zbat` acolo. Iar cei de-aco- dup` ce Tiberiu a \mplinit trei ani, \n pl`ti]i. Am s` v` fac un calcul, s` ve- un telefon de la Oana Boca. Se vându- Vreau s` nu mai fac nimic altceva
lo sunt greu de convins (Ernest [i 1965, \n perioada „bun`“ a comunis- de]i c` nu exagerez deloc. Departe de se mai mult de jum`tate din tiraj [i mi- decât s`-mi scriu cartea. Ca o scrisoare
Gerhardt, care l-a amânat vreo 6 ani mului. Veneau mul]i. Gabriela Ada- mine de a duce dorul acelor vremuri, au dat 5 milioane. Sumele sunt infime, lung`. Un flux continuu, se va-ntinde
pe C`rt`rescu cu Orbitorul). Iar eu me[teanu, Marius Robescu, Virgil Ma- dar iat` realitatea. Pentru o plachet` de dar sunt corec]i. Dac` stau s` m` gân- pe vreo 300 de pagini, amalgamez ac-
sunt o catastof` dac` traduc din ro- zilescu, Nino, b`rbatul meu. Foarte versuri care avea \n medie 60 de poezii, desc, nu-i chiar r`u. |n Germania, ca tualitatea cu copil`ria, p`reri politice,
mân`-n german`. Am \ncercat. E o mul]i. La fa]` am fost o urât`, [tiam s` zicem volumul Opinii despre durere, drepturi de autor am luat pe antologia reflec]ii. Despre lumea literar`, \n care
problem` cu limba german`. Vorba asta, dar la corp eram mortal`. Da, din 1980, am luat 12.000 de lei drep- de 150 de pagini, 500 de euro. La ei e o pe unii \i \mpro[c cu noroi [i pe al]ii \i
lui Twain. F`cea foarte multe c`l`tor- mi-a[ fi dorit s` pozez \n Playboy, dac` turi de autor, salariul mediu pe 4 luni la nimica toat`, când la o lectur` public` fac sfin]i, a[a cum au fost rela]iile [i
ii, \n care conferen]ia, capta sala, ar fi existat! |mi f`cea o pl`cere ne- acea vreme. Acum ar \nsemna cam sco]i 500 de euro. Poate c` [i-acolo cum simt eu c-au f`cut ce trebuie [i ce
avea succese teribile. Ei bine, la o bun` s`-mi ar`t c`rnurile, s` m` joc cu 40.000.000 lei (4000 de lei noi). Câ]i sunt procente din vânzare. Cartea mi nu trebuie, p`rerile mele absolut perso-
asemenea conferin]`, \l \ntreab` ci- Tiberiu prin nisip. S`ream dup` minge autori români primesc azi ace[ti bani? se vinde. Niciodat` n-am avut \n Ro- nale. Scrisoarea e aceea[i, dar din când
neva: a[ fi curios ce defini]ie a]i da cu copilul, cred c` formam un tablou N-am luat un leu de la }one. Nicio- mânia un asemenea succes, cum se \n când numele b`rbatului c`ruia m`
infinitului. La care, Mark Twain, captivant. Dar ce ciudat! Nu eram de- dat`, pe nicio carte publicat`. Nici vinde antologia \n Germania. |n dou` adresez se schimb`.
r`spunde prompt. E foarte simplu: loc curio[i s` ne vedem p`r]ile ru[ino- Cartea Româneasc` nu mi-a pl`tit la luni 17 cronici laudative, plus vreo [ase De [apte ani m` simt cu adev`rat
„infinitul este timpul necesar pentru ase. Nu m-am gândit niciodat` s` m` \nceput pe Feti]`. {tiam c` tinerii au interviuri, e inimaginabil. scriitoare. Citesc \n turnee, pe bani, nu
mul]i, dar pe bani, scriu, traduc, citesc.
ELEONORA ALMOSNINO. Uneori m`-ntreb cât rezist` via]a? Eram
ADIC~ NORA. \nnebunit` dup` poeziile Elsei Lasker
NORA IUGA. Sch?ller [i-acum nu mai suport. Cât re-
Tat`l (violonist \n orchestra Operei), zist`m \n timp? {i timpul cât ne suport`?
mama (balerin` la Oper`), fiul (baler- Am prieteni, m` simt vie, cred c`
Goma, fiind bun prieten cu Gabriela Adame[teanu a venit la noi la editur`, in), so]ul (poet). Am ales scrisul profe- pot face \nc` multe. M` gândesc la

crezând \n „naivitatea“ lui c` poate ob]ine o audien]` la Ceau[escu, pentru a-[i sionist din 1985, vrând-nevrând, c` am
ie[it la pensie. V` da]i seama c` sunt
Nino, la Mazilescu. Ce r`u \mi pare c`
nu-i mai [tiu num`rul de telefon! M-a
recupera manuscrisele de la Securitate. Gabriela s-a speriat teribil [i m-a rugat s` matusalemic`?
Am fost profesoar`, bibliograf, redac-
impresionat foarte tare moartea lui
Virgil. Ca [i cea a Danei Dumitriu, ca-
m` descurc cum pot. Am r`mas singur` \n birou cu el [i am stat de vorb` cam tor de editur` [i ziarist. Mi-au luat
dreptul de publicare, nu [i pe cel de
re-a murit la scurt timp ce au internat-
o. Manolescu a f`cut atunci un gest
o or` jum`tate. Dup` acest episod, s-a f`cut o reducere de schem` [i m-au dat traducere. A[a c` m-am ]inut de asta.
Locuiesc \n Titan, cartierul cu, proba-
extraordinar. A stat cu ea \n spital tot
timpul, de[i nu mai erau \mpreun`. {i
afar`. Atunci mi-a zis secretarul de partid, N. Gheran:“Chiar nu-]i d`deai seama, bil, cei mai mul]i poe]i. Petre Stoica,
Mariana Marin, Angela Marinescu,
s-a ferit s` se-arate sentimental. |l
\n]eleg. Aici sem`n`m un pic. De con-
s` stai atâta de vorb` cu Goma?“ Poate c` nu de asta m-au concediat, mai [tii? fra]ii Dun`, R`zvan }upa. {i Adela fra]ii mei m` apropie [i m` despart
Greceanu, c` tocmai [i-a luat cas`. multe. De pild`, simt c` \ntre Angela
Am simpatizat, o perioad` scurt` le- [i mine exist` o diferen]` mare când e
gionarii, eram doar o copil`, am urmat vorba de interviuri. O admir [i o invi-
un institut catolic de maici, m-am diez, se mi[c` extraordinar, cu o dexte-
\ndr`gostit de solda]ii germani \n uni- ritate grozav` \n zonele no]ionale. In-
form`, iat` destule contrarii. Sigur c` terviurile ei sunt reflexive [i foarte abs-
[tiu cine era „minunea blond`“. Cum tracte. Pe când eu pic mereu \n p`catul
s` nu? Giussy Baratki. A jucat la Rapid, de a povesti. Ca acum.
\nv`]area limbii germane“. La tradu- uit acolo la prietenii mei. Nu vedeam
ceri important` e limba matern`. nimic, nu m` interesa cine era mai bi-
Limba \n care tr`ie[ti. ne dotat sau mai pu]in dotat. Parc`
eram to]i de acela[i sex. Nu [tiu dac`
CUM DUMNEZEU S~ N-O DUCI BINE [i b`rba]ii gândeau la fel.
CA SCRIITOR |N AFAR~?
Nici \n Germania autorii nu sunt S~ M~ FI V~ZUT CUM PLÂNGEAM CÂND
pl`ti]i prea bine. Doar vârfurile. Dar AM INTRAT |N PARTID!
pot tr`i din burse, multe burse, unele N-am avut tenta]ia s` intru \n PCR
numai pentru nem]i. Iar pentru lec- nici \n 1968, când toat` lumea era to-
turi, nu to]i primesc acelea[i sume. pit` dup` Ceau[escu, cum e acum
Asta am aflat mai târziu. Am fost in- dup` B`sescu. Atunci pân` [i Goma a
vitat` \n Luxemburg [i la Saarbrucken intrat. Dar \n 1986, ap`ruse o lege
\ntr-o companie select`: Herta M?ller, pentru jurnali[ti. Cum fusesem dat`
Ernest Wichner, Schlattner [i m-am afar` de la editura Enciclopedic`, mi-
nimerit [i eu printre ei, c`-i traduse- am g`sit de lucru la o revist` german`,
sem pe to]i. Sigur c` la plata lecturilor Volk und Kultur, [i mi s-a pus \n vede-
a contribuit [i Institutul Cultural, c` re s` devin membr` de partid, altfel a[
Patapievici nu mai vrea s` fim privi]i fi fost iar concediat`. Nino era pensi-
ca ni[te milogi. |mi doresc s` apuc zi- onat pe motiv de boal`, n-aveam de-
ua \n care s` se-aprecieze mai mult au- ales. Am intrat \n partid. A trebuit s`
torul decât victima, ca s` ajung` cine- depun un jur`mânt. Nu cred \n
va publicat. Ei, bine, organizatoarea, jur`minte. Mi se fâlfâie. Dar, \n mo-
cu care m-am \mprietenit, mi-a des- mentul \n care a trebuit s` jur minci-
chis ochii: s` nu-]i imaginezi c-ai luat nos, a[a de serioas` [i de grav` mi s-a
aceea[i bani pe care i-au luat ceilal]i. p`rut povestea, c-am \nceput s` plâng.
Suma variaz`. Pentru un pârlit ca noi Plângeam cu hohote [i cei care m`
este mult. Herta nu accept` s` ci- primeau \n organiza]ie au fost grozav
teasc` 20 de minute sub 700 de euro. de impresiona]i, convin[i fiind c`
Iat` de unde vin banii: lecturile, pre- plâng de emo]ie. Pân` atunci sc`pas-
miile, toate ora[ele dau premii (niciu- em f`r` carnet, [i pentru c`, membr` a
nul sub 10000 de euro). Ca s` nu mai Uniunii, ca [i Nino, beneficiam de un
vorbesc de târgurile de carte, care subarticola[ care stipula c` membrilor
sunt un spectacol. uniunilor de crea]ie nu li se poate des-
face contractul de munc` chiar dac`
AM FUMAT, DAR NU AM EXAGERAT. nu sunt membri de partid. Uniunea,
Fumez de la 16 ani, dar niciodat` n- care avea ceva putere, a \ncercat s`
# 3 — noiembrie 2007

am dep`[it 10 ]ig`ri pe zi. Dac` m` las m-ajute. Pensia lui Nino era de 800 de
de fumat, la \nceput, nu pot scrie poe- lei, un mizilic, ne descurcam foarte
zie sau proz`. Pot \ns` s` traduc per- greu. A trimis o scrisoare. Nu s-a ]inut
fect f`r` s` fumez. Tot text este. |n cont de ea. Li s-a r`spuns c` prefer` s`
limba mea eu \l fac [i e un surogat fie dat afar` un om care mai are o
foarte bun. Nu m` arunc` \n dispera- surs` de venit; ca poet` [i traduc`to-
re. Am vorbit cu foarte mul]i pe tema are scoteam c`r]i [i m-a[ fi putut chi-
asta. Uite, MH Simionescu era dezolat. purile descurca.

8
CRONIC|

Et in Virtualia ego. Florina Ilis Bag\, Doamne, happy end!


\nainte de Florian Ilis Trebuie s` recunoa[tem: \n ultimele decenii, dramaturgia noastr` nu a prea excelat. Dincolo de cele
câteva excep]ii (Matei Vi[niec, \n ultima vreme Dumitru Crudu, Mihai Ignat), lista nu este foarte lung`.
Nu discut aici cazurile celor care deocamdat` doar cocheteaz` cu forma literar` a teatrului,
un timp oarecare \ntre ceea ce a fost via]a mea ci pe acelea care se pare c` se impun \n primul rând ca dramaturgi.
pân` la un moment dat, când am pierdut-o pe
Corina [i ceva situat undeva \naintea mea, ce-
va ce nu mai vrea s` \nceap`, cum s` rezist ast- |n acest context, de[i destul de discret, numele lui Vlad Zografi se propune de la sine \n capul listei.
fel suspendat deasupra pr`pastiei, dac` nu mi-a[ Dup` ce [i-a f`cut mâna rescriind [i remodelând mituri celebre (\n Oedip la Delphi sau \n Regele [i cada-
construi o lume \n care s` vie]uiesc [i-n care s` vrul) sau ilustre figuri istorice (\n Petru sau Petele din soare), autorul \[i adun` acum, sub un titlu cu m`r-
m` simt \n siguran]`, mi-e bine acolo, sunt turisite conota]ii nostalgice, cinci piese diferite de ce publicase pân` acum: America [i acustica a v`zut
st`pân pe ea pentru c` eu o fac, o programez anul acesta lumina tiparului la editura Humanitas.
dup` imediatele mele nevoi [i deocamdat` nu E greu s` scrii \n cadrul unei rubrici restrânse despre un astfel de volum. A[ \ncepe cu o constatare pe
m` gândesc la altceva, nu vreau s`-mi pierd care, pentru a o salva de riscul tautologiei, o voi nuan]a ulterior. Vlad Zografi posed` un impecabil nerv
Bogdan Cre]u bogdancretu@yahoo.com acest echilibru…“ dramatic. Când spun acest lucru m` gândesc la faptul c` piesele sale nu se mul]umesc (ca ultimele sem-
Prin urmare, personajul \[i construie[te o lu- nate de Vi[niec, de pild`) s` construiasc` metafore largi, parabole liricizate excesiv, \n care mesajul este
me alternativ`, \n capcana c`reia se abando- cel mai important, iar nu mijloacele specifice artei spectacolului; ele repun \n drepturi chiar esen]a aces-
Pe Florina Ilis o descoperisem \naintea neaz` cu aplomb. Rezultatul este, \ns`, o dilua- tei arte: conflictul. Sunt scrise, altfel spus, pentru a fi jucate, nu recitate, declamate. Mizeaz` pe un ton
re a personalit`]ii, un fel de pervertire a eului. alert, pe mi[care, mult` mi[care etc.
boom-ului creat de Cruciada copiilor [i C`ci, \n final, când povestea de iubire cu mult De altfel, prima pies`, Atelier, se vrea un fel de ars poetica extins`, care trebuie \ns` neap`rat citit`
Cinci nori pe cerul colorat. Un coleg prea m`ritata Anamaria nu are sor]i de izbând`, \n cheia unei ironii abia sugerate. Nu \ntâmpl`tor chiar acest text preia rolul de uvertur` al c`r]ii.
el \nsu[i se surprinde, \n timp ce-i scrie intangi- Cinci personaje \[i \nsu[esc arta dramatic` \n cadrul organizat al unui curs practic (un fel de creative
din redac]ia unei reviste ie[ene \mi bilei (la figurat, desigur), având resentimente writing). Directorul, cel care conduce experimentul, enun]`, sigur pe sine, o tez` care ar trebuie s` \i
\mprumutase, cu entuziasm, romanul fa]` cel`lalt, „cel care \mi ]ine locul \n lume \n lini[teasc` pe tinerii aspiran]i la gloria improvizat` [i rapid`: „Numai c` nu e nevoie de talent. De
s`u din 2002, Chemarea lui Matei, timp ce eu \mi v`d nu tocmai nelini[tit de tre- când avem principiile empirice… metoda… nu mai e nevoie de talent. E suficient s` fim foarte aten]i
burile mele, de revoltele mele…“ Iat`-l pe nefe- cum proced`m… Foarte riguro[i…“. Oricine poate s` scrie teatru, carevas`zic`, dac` urmeaz`,
ap`rut la Editura Echinox. O carte stra- ricit, a[adar, \n ipostaza de a-[i crea un dublu con[tiincios, re]eta prescris`. |n mod sugestiv, acest Director repet` pân` la sa]ietate c` totul trebuie
nie care, \n ciuda indiciilor pe care titlul virtual, cu care se va identifica, manifestând f`cut (nu, nu creat) pe gustul publicului. Orice compromis e binevenit, dac` mul]ume[te publicul. |n
le-ar putea oferi, ocole[te discret impli- mefiente porniri fa]` de el \nsu[i, cel dintâi. aceast` perfid` ecua]ie a recept`rii, spectacolul trebuie improvizat astfel \ncât s` se supun` cerin]elor
Aviz amatorilor! zilei. Extrag re]eta succesului, a[a cum este ea recomandat` de expert [i \nsu[it` de novici (aten]ie, s-
ca]iile mistice, chiar dac` o anumit` {i totu[i, nu aceste tribula]ii, amoruri, ar putea s` fie cam lung`): comunicare + spontaneitate + societate + recunoa[tere + identitate +
simbolistic` epidermic` \ncearc` s` is- c`s`torii sau dedubl`ri virtuale fac farmecul ro- sentimente + simboluri + ambiguitate + lumin` + mi[care + straniu + muzic` + bune inten]ii +
piteasc` interpretarea pe acest f`ga[. manului. Ceea ce atrage aten]ia \n Chemarea lui mizerie + haos + lovitur` de teatru. Intr` aici de toate, de la dramele contemporaneit`]ii [i pitores-
Matei este stilul, debitul de Amazon al romanu- cul inevitabil, la temele \ntr-adev`r grave, dar transformate \n scenarii l`crimoase, pân` la trucurile
lui, care se vrea, \n totalitate, o unic` fraz`. Pro- ieftine. Teatrul devine un fel de oglind` a prezentului, o cronic` gen tabloid a acestuia, f`r` nimic din
Protagonistul romanului, Matei, este un tân`r cedeu reluat [i \n Cruciada copiilor. Pe urmele lui misterul originar. Ceea ce lipse[te este \ns`[i arta.
informatician, care, nereu[ind a-[i reveni \ntru Marquez, Cela [i al]ii, autoarea [tie s` extrag` Celelalte piese \ncearc`, de fapt, s` argumenteze c` totu[i se mai poate scrie teatru care s` nu abdice
totul \n urma unei decep]ii \n dragoste (Corina, un anumit lirism de bun augur din aceste volu- cu totul de acel deziderat de ordin afectiv care \l conduce pe spectator la catharsis. Poate c` este [i ceva
logodnica subversiv`, l-a \n[elat [i l-a p`r`sit te viguroase ale textului, c`ci ritmul, \n roman, demonstrativ \n aceast` orchestrare tematic` a volumului, dar nu se poate vorbi de un tezism sâcâitor
pentru cel mai bun prieten), se refugiaz` \ntr-o devine la fel de important pe cât era \n vremu- sau de reluarea unor iner]ii stânjenitoare. Cur`]enie aduce \n prim-plan unul dintre subiectele de ultim`
alt` lume, alternativ` celei reale, devenind un rile bune \n poezie. Avantajul este c` sincopa- or` ale prezentului românesc, tulburat de stafiile trecutului: acela al colabor`rii cu Securitatea. Imagi-
fel de sclav al calculatorului, al internetului. rea frazei subliniaz` uneori \n mod optim fluxul nea conturat` este aceea a unei colabor`ri unanime, \ntr-un context u[or de recunoscut: doar cei care
Declara]iile sale \n acest sens sunt multiple \n interior al personajului, s-au aflat la pupitrul r`ului scap` de pedeaps`, ei se situeaz` dincolo de bine [i de r`u. Mai mult, m`rt-
carte; aleg, la \ntâmp- tensionând eficace m`r- urisirea se pedepse[te, nu gestul propriu-zis, de \n]eles \n situa]ia dat`. E o lume \n care nimic nu mai e
lare, una dintre ele: turisirea. |n alte locuri, normal, \n care netrebnicii se bucur` de privilegii [i \[i \ngra[` nestingheri]i cinismul.
„… m` simt ca [i cum perspectivele narative se Crima din strada Uranus este o fantezie comic` (un „delir poli]ist“, cum sun` subtitlul), care jongleaz`
mi-a[ fi extirpat un or- modific` pe nepus` mas`, cu nume de rezonan]` ale istoriei literaturii [i cultiv` un minim absurd, lezând, cu amuzament, stricte]ea
gan trebuincios al tru- efectul fiind unul de documentar`: Alexandru Macedonski, c`s`torit cu Otilia Cazimir, este amantul Hortenisei
pului meu f`r` calcula- ie[ire a personajului din Papadat-Bengescu, de care e amorezat pân` peste cap Calistrat Hoga[, amant al Otiliei Cazimir. Vasile
tor, neputincios, nu mai propria piele, o dedu- Cârlova este ucis, iar comisarul Zaharia Stancu ancheteaz` asasinatul, b`nuindu-i, pe rând, pe cei doi
sunt \n stare s` m` mi[c blare a vocii care ros- masculi, impulsiona]i s` se ucid` reciproc de malefica Otilia. Animalul de cas` Urmuz reac]ioneaz` ca
\n lume f`r` calculator, te[te confesiunea. Vor- orice bun câine de paz`. |n cel din urm`, criminalul se dovede[te a fi Vlad Zografi, un ilustru anonim.
am s` m` duc \n america be[te Matei: „M` str`- Evident, o astfel de fars` nu poate func]iona decât apelând la tot felul de voite deform`ri ale eviden]ei
la microsoft [i [i nu m` duiesc s` fiu atent la [i mizând pe backgroundul literar al spectatorului. Dac` personajele ar purta patronime obi[nuite, cu si-
voi dezlipi de calcula- cuvintele ei, dar aces- guran]` c` efectul comic al disp`rea \n mare m`sur`.
tor…“ S` fie vorba de- tea, neascult`toare, i se America [i acustica e un monolog al unei femei dezam`gite, care se sinucide din singur`tate, dup` ce
spre o nou` sensibilitate, evapor` pe buze \ntr- \ncearc` s` \[i creeze destule simulacre, pe care nu \ntârzie \ns` s` le dema[te cu masochist` promptitu-
a celor obi[nui]i a testa un abur ce]os ce m` dine. „Am r`mas singur` [i continui s` joc teatru“, se mustr` ea, \nc`p`]ânându-se totu[i, din dispera-
mai \ntâi lucrurile \n vari- \nv`luie cu fiorii dulci re, s` se supravegheze, s` se dreseze. Atunci când pricepe c` totul e pierdut, c` nu se mai poate descur-
anta lor virtual`? Matei, ai unei promisiuni de- ca cu „lumea din capul ei“, se \mpu[c`. E, probabil, cel mai diluat text al volumului. Replicile sun` grav,
bun`oar`, face declara]ii [arte, Grigorescu, cu- f`r` a reu[i s` conving` altfel decât printr-un exces retoric care iese lesne la iveal`.
de dragoste unei femei vir- lorile blânde de var` |n fine, Domnul vrea s` [tie tot este o variant` demitizant` a judec`]ii de apoi. Matei, un alt sinuci-
tuale, pe care nu o cu- calm`, portretul unui ga[, \i \nf`]i[eaz` Domnului propria via]` apelând la serviciile unor \ngeri jumuli]i de aripi, care pri-
noa[te, c`reia-i spune, vechil, nu-i re]in nu- mesc sarcina de a interpreta un scenariu care \i cam plictise[te: via]a dramaturgului, transformat` \n
conven]ional, Angel, de- mele, controversa pies` dezlânat`, redundant` [i cam gongoric`. Pu]ine replici sunt memorabile, c`ci o voit` dezordine
spre care nu poate fi sigur din jurul acestui tablou, eforturile pe care mu- este cultivat` \n text, dat fiind c` Dumnezeu vrea s` descopere, devenind spectator al reprezenta]iei,
nici m`car c` este femei (dar, vorba ei, Who ca- zeul, Matei e departe de acest moment, cum arat` nebunia. Pentru c`, \l asigur` decedatul, „numai nebunii“ mai cred \n El. Suferind \n urma
res? Nu te pui cu amorul pe chat…), \n fine, l`sându-m` cu bun` [tiin]` acestei st`ri de alu- rela]iei cu Mira, Matei nu reu[e[te, precum prin]ul Hamlet, s` fac` realitatea mai explicit` transfor-
ajunge s` se c`s`toreasc` gra]ie unui site specia- nec`ri \n mine \nsumi, sunt con[tient de riscul mând-o \n spectacol. Reu[e[te, mai curând, s`-l bage \n cea]` [i pe Dumnezeu. Finalul se salveaz`
lizat \n oferirea acestui tip de servicii. Curat` la care m` supun, pulverizarea prezentului, dar printr-o replic` a Mirei, un fel de rug`ciune gr`bit`, perfect potrivit` acestui \nceput de mileniu \n ca-
iluzionare, ve]i spune, [i nu ve]i gre[i foarte ce este prezentul? Lui Matei i se explic` cu des- re \i e din ce \n ce mai greu individului s`-[i fixeze azimutul etic: „F`, Doamne, s` se termine totul cu
mult. De fapt, pentru personajul Florinei Ilis lu- tul` obiectivitate raportul nev`zut dintre lumi- bine. Bag` happy-end.“ Dar, fire[te, Dumnezeu r`mâne impasibil… De nu chiar plictisit, indiferent,
mea virtual` nu este numai un drog, ci mai ales nozitate [i culoare…“ etc. etc. Procedeul gr`bit, superficial. Dup` chipul [i asem`narea lumii care mai apeleaz` la el ca la o solu]ie de avarie.
o posibilitatea de eschiv` din spa]iul real \n lo- sus]ine fericit impresia unei anumite deta[`ri a Una peste alta, nu m` hot`r`sc dac` s` acord acestei piese o bil` alb` sau una neagr`. |i lipse[te ceva
cuirea c`ruia nu manifest` niciun pic de price- eului de persoana pe care o locuie[te, proprie, din suflul obi[nuit al textelor lui Vlad Zografi.
pere. Aici totul pare a i se pune \mpotriv`: iubi- de altfel, protagonistului, mereu indecis, mereu Ca s` \nchei, recentul volum, America [i acustica, mi se pare c` marcheaz` o etap` de tranzi]ie \n dra-
rile, prietenii, conversa]iile obi[nuite, compro- dispus s` accepte am`girile lumii virtuale \n maturgia autorului: el face trecerea de la teatrul ce se revendica de la modelul antic, la cel experimen-
misurile pe care este nevoit s` le fac` mai tot dauna concretului inconfortabil, poate, asigurat tal, care nu mai poate r`mâne indolent la provoc`rile prezentului. Probabil urm`toarea apari]ie va de-
timpul; ba, la un moment dat, când pare a reu[i de cea real`. cide. Vlad Zografi r`mâne, oricum, o certitudine a dramaturgiei actuale, care nu a dat, cu siguran]`,
s` uite de marea sa dezam`gire cauzat` de cru- Altfel, nu lipsite de interes sunt [i adev`rate- tot ce are mai bune.
da Corina, atunci când lucrurile par a se aranja le drame pe care amorul i le prilejuie[te prea
\n via]a sa, Anamaria, noua femeie de care se pu]in norocosului informatician. Exist` o cert`
revistapanamea.wordpress.com

\ndr`goste[te, ca de obicei, cu disperare, trebu- precizie a mânuirii monologului interior, o anu-


ie cu orice pre] s` fie cu zece ani mai \n vârst` mit` abilitate de a conferi confesiunii un aer de
[i, ceea ce e [i mai grav, regretabil de m`ritat`. spontan` autenticitate, ceea ce face ca [i poves-
Ei bine, cum s` nu aleag` vitregitul tân`r (29 de tea e[ecurilor \n iubire ale lui Matei s` ]in`
ani) posibilitatea pe care lumea virtual` i-o poa- treaz` aten]ia cititorului, pus` la \ncercare de
te oferi, pe lâng` avantajul de nepre]uit al stilul de larg` respira]ie al romanului. Pe scurt,
sp`l`rii creierului? Iat`-l explicându-[i alegerea, Chemarea lui Matei, debutul \n proz` al Florinei
iar m`rturisirea sa echivaleaz`, de fapt, cu cea a Ilis, merit` valorificat nu doar c`utând acolo
\nfrângerii autentice, \n lumea adev`rat`: „Cum exerci]iile stilistice care au preg`tit romanul de
s`-i spun acestei femei c` m` aflu suspendat de mare succes Cruciada copiilor.

9
ROAD MOVIE

SUB MAREA OAL|


DE CIORB| DIN BUC|T|RIE
Viviana Mu[a

m-am ghemuit
miroase a aripi de pui [i a detergent stau
cât mai mult
aici nu e \ntuneric de tot
intr` pe sub zgârieturile din buza oalei lumin`
ca o lun` sub t`lpile mele
ca o \ncercuire blând`
\mi simt b`rbia transpirând pe mân`
[i-mi v`d degetele de la picioare
ie[ind prietenos din sandale
am tot felul de zâmbete [i strâmb`turi cu mine
s` nu m` plictisesc
sunt un animal care are o carapace de aluminiu
pe o lun` mic`
dac` din oal` ar picura \ntruna sup`
nu mi-ar mai lipsi chiar nimic.

Pe drum
lag`r. Ce oroare! {i totu[i sunt fericit` sprijint pe o geant` mare ro[ie, c` vom
c` m` aflu aici, c` tr`iesc un moment ajunge \n 15 minute. Are cam aceea[i
istoric. A \nceput s` picure. M-a sunat vârst` cu mine, e student [i merge
mama [i mi-a spus c` m-a c`utat Ri- acas`. „Unde acas`?“ „La Auschwitz“,
cky. Nesim]itul! Nu [tiu cum mai are \mi r`spunde \n timp ce-[i dezmor-
curajul `sta, dup` tot ce a f`cut.“ |n ]e[te bra]ele. „Acolo locuie[ti?“ „Da,
dreapta mea se afl` un american cu acolo m-am [i n`scut.“ E auschwit-

„Un bilet spre Auschwitz“, i-am zis doamnei de la ghi[eu.


dantur` perfect` care-i cite[te so]iei
dintr-un ghid turistic. Ea ascult`
zian, cum ar veni. Abia acum \mi dau
seama cât de naiv privesc eu toat` po- Trandafirul
japonez
atent, dar adoarme odat` ce so]ul in- vestea asta. Bine\n]eles c` trenul nu
„Dus-\ntors?“, m-a \ntreabat ea. A urmat o pauz` de câteva se- sist` pe cifre [i statistici. Câ]iva japo- va intra direct \n un lag`r, ci va ajunge
cunde. Am zâmbit crispat [i i-am r`spuns scurt: „Da, dus-\ntors“. nezi fotografiaz`. Spaniolii vorbesc ta- \n ora[ul Oswiecim.(denumirea polo-
re. A trecut o or` [i suntem la nez`). Un fel de Boto[ani, m` gân- Diana Geac`r
Am pl`tit biletul, am \ndopat un aparat cu fise mici aurii, am luat jum`tatea drumului. |ncep s` fo[nesc` desc. Un or`[el tihnit, unde oamenii
o cafea cu lapte [i m-am \ndreptat spre peronul doi. Era un tren pungile cu chipsuri [i pachetele cu tr`iesc pur [i simplu, muncesc [i trec A trecut abia o zi, dar tu n-ai putut rezista.
personal, colorat \n galben [i albastru, \n care turi[tii se \nghesuiau biscui]i. Trenul opre[te des \n loca- pe lâng` sârmele ghimpate f`r` ca ceva Te-ai \ntors \n r`coarea vin`riei, f`r`
lit`]i obscure, a c`ror faim` nefast` e s` le mai atrag` aten]ia. |ntr-adev`r,
\n lini[te [i f`r` prea mult` grab`. M-am a[ezat la geam, tocmai aceea c` sunt aproape de Au- dup` câteva minute, ie[im din p`dure
s` ai vreo treab` \n zon` (ar`tând, bine\n]eles,
teribil de \nsetat`, ca [i cum abia ai sc`pat
sorbindu-mi cafeaua [i urm`rindu-i pe cei din jurul meu. schwitz. Lumea \ncepe s` devin` agi- [i \ncepem s` ne apropiem de gar`. Se din cea mai crunt` \ntâlnire).
tat` [i ner`bd`toare. Japonezii foto- v`d deja câteva blocuri [i o mul]ime
grafiaz`. To]i suntem gata s` suferim [i de case cu acoperi[uri ro[ii. Cobor din El \[i aranja c`r]ile de vizit`. A ta nu era
ne preg`tim pentru \ntâlnirea cu Au- tren, \mi trag gluga puloverului pe cap printre ele, oricum num`rul de telefon
schwitz \n aceea[i stare \n care [i-i urmez aprope incon[tient pe cei- \nc` nu func]iona.
a[tept`m sfâr[itul unui film lacrimo- lal]i turi[ti. Plou` m`runt [i e o lini[te Ai a[teptat s` te invite s` stai pe scaun, te-ai
gen. Fiecare are propriul scenariu. deplin`. Trecem prin gar`, ie[im la a[ezat.
Unii ar vrea ca trenul s` intre direct \n strada principal` [i urc`m \ntr-un au- Ai a[teptat s`-]i mai ofere ni[te vin, la fel ca ieri,
lag`r, s` puf`ie asurzitor, al]ii se a[te- tobuz galben. M` a[ez undeva \n fa]`. când
apt` ca totul s` decurg` ca \n „Lista lui Autobuzul porne[te [i abia acum \l ai plecat abia dup` 3 ore, plictisit` moart`. Dar
Schindler“, iar al]ii nu vor nimic altce- v`d pe tipul somnoros care târaie dup` f`cuse[i (o, Doamne, cât curaj
va decât s`-[i fac` ni[te poze lâng` el o geant` ro[ie. „Se duce acas`, \[i va dup` atâtea luni!) o nou` cuno[tin]`.
„Poarta mor]ii“ [i \n crematorii, cu ca- \mbr`]i[a p`rin]ii, va mânca o por]ie
re s`-[i oftice prietenii care n-au avut de pierogi [i se va culca la loc“. |l aud S-a oprit din sortarea c`r]ilor de vizit` [i ]i-a
[ansa istoric` de a fi acolo. |n Polonia \n spatele meu pe americanul cu dan- prezentat
exist` un astfel de turism depresiv, \n tur` perfect`, care tocmai \i spune o fat` (genul de fat` care te face s` o mângâi
Ionu] Sociu camerele de hotel po]i g`si pe noptie- so]iei c` \n ora[ tr`iesc 43.000 de lo- pe cap,
sociu_ion@yahoo.com re bro[uri colorate cu oferte turistice cuitori. Spaniolii vorbesc tare. Japone- s` o strângi \n bra]e pân` la sufocare).
pentru Auschwitz [i Birkenau, al`turi zii par s` fi obosit. Sau se p`streaz`
|n fa]a mea st` o f`tuc` care scrie de
A pronun]at zâmbind un nume,
de oferte pentru sta]iuni montane [i li- pentru mai târziu. Trecem de prima [i-a trecut mâna peste broboanele de transpi-
zor \ntr-un caiet ro[u. Presupun c` e toral. Trenul \nainteaz` greu, urcând intersec]ie, facem stânga [i, cam dup` ra]ie de pe
vorba de un jurnal. |mi imaginez c` printr-o p`dure deas` [i din ce \n ce un km, autobuzul frâneaz` brusc. fruntea ei. Se poate s` fi spus [i numele t`u,
sun` cam a[a: „17 august. Cracovia. mai ap`s`toare. O perdea de ploaie {oferul, un tip gras [i must`cios, se ri- dar tu iar
Sunt \n drum spre Auschwitz. Trenul se-ntinde pe geam. |ncepe s` mi se dic` \n picioare, \[i ridic` un pic pan- te-ai apucat s` admiri tablourile din care ieri
tocmai a ie[it din gar`. Cerul este ce- fac` foame. Iat` un aspect la care nu talonii cu ambele mâini, \ntinde o nu \n]elesese[i nimic [i care, oricum,
nu[iu [i vremea ploioas`. Ce trist e to- m-am gândit. Mi-e greu s` m` imagi- mân` spre dreapta, face o scurt` pauz` erau acolo doar s` mascheze
tul! M` gândesc la trenurile ticsite cu nez mâncând \n lag`r. |n]eleg de la un de respira]ie [i strig` cu imposta]ie: g`urile din pere]ii de c`r`mid`.
oameni care goneau nemilos spre tip, care tot drumul a dormit cu capul AUSCHWITZ!
Chicotitul a dat-o de gol.

M-am ridicat de pe scaun


(mi-a p`rut bine; [i mie; [i mie),
cu mi[c`ri nesigure m-am \ndreptat spre u[`,
(ah, o s`-mi ratez marea ie[ire!).
Dar el citea \n continuare
numele de pe c`r]ile de vizit`, dup` care
amândoi
izbucneau \n râs
(genul de hohote care te \nf`[oar` de sus
pân` jos).

Abia f`cusem câ]iva pa[i, când mi-a sunat te-


lefonul:
Diana, a \nflorit trandafirul japonez, e o frumu-
# 3 — noiembrie 2007

se]e!
Dac` nu vii azi, \l ratezi!

{i am ie[it, \mpingând geamul fumuriu


cu [oldul, pe strazile cople[itoare, cu mama \n
telefon:
Da, desigur. Voi fi acolo \n 15 minute cu tot ce
trebuie! Perfect!

10
EVENIMENT

S-o lu\m
clasic, cu
desf\[ur\torul
„Tot mai cite[ti, maic`?“
evenimentelor.
R `sfoit e prima \nsemnare la care am
vorbit pe blog despre asta – la comenta-
rii – se vede f bine acolo cum ne-a venit
ideea, de fapt i-a venit lui Vic [i au mai
venit diver[i comentatori cu ideile lor.
Discu]ia e chiar autentic`, adic` s-a pe-
trecut pe blog, n-am vorbit cu nimeni ni-
mic \n afar` de ce se vede acolo. Pe urma
eu mi-am mutat blogul – e la fel de blog
ca [i \nainte, apropo, doar la alta adres` Erau invita]i [i speciali[ti [i amatori, se Offff, o s` merge]i f`r` mine!!!! Iar ra- \ntâmpl` s`-l ave]i la voi [i s` vede]i pe protestul ar fi just. Altminteri, renun]area
(ma mai mutasem [i \nainte, de pe we- vorbea serios dar se [i f`ceau glume, pe tez toate chestiile importante!!!! Ur`sc cineva pierdut \n lecturarea unei c`r]i… la aceste emisiuni ]ine de cu totul alte cri-
blog.ro pe wordpress.com) [i am l`sat scurt: era mi[to. Dispare [i „Nocturne“, provincia!!!:(( un simplu click [i poza e gata! Orice s-ar terii, ce pot fi inclusiv de ordin financiar.
balt` chestia asta vreo dou` zile, c` n-am cu Marina Constantinescu. De aici: […] spune, lumea \nc` cite[te! […] Cât prive[te calitatea emisiunilor amintite
avut timp s` m` g\ndesc. „Acum prioritatea sunt emisiunile politi- 1. Monica Says: 1. Monica Says: aici – mi-e greu s` simt vreo triste]e.
„{i la tvr lumea nu mai citeste*. Mai ce. Asta i se va servi poporului, pe banii August 31st, 2007 at 5:05 pm August 31st, 2007 at 10:16 pm 3. Citeste si da mai departe «
bine, s` aib` timp s` fac` politic` p\n` lui, la postul public. A[adar, lumea nu m` \nscriu [i eu! uite, disear`(1 sept) la 23, pe tvr cul- Eduard: Un Român la Microsoft Says:
crap`. Fierea-n ei.“ mai cite[te. {i a[a, prea era interesat pu- \ntreb, nu dau cu parul: crezi c` avem tural, se d` un film, ia s` vedem cum o fi, September 2nd, 2007 at 7:21 am […]
Posted by luciat on August 29th, 2007 blicul, din nou, de c`r]i. Ce s` caute o nevoie de autoriza]ie de la prim`rie c` ne se nume[te Cititoarea a luat un Cesar, de De la Ioan T. Morar aflu ca pre[ed-
emisiune despre c`r]i \n gril`?!“ adunam mai mul]i \ntr-un loc? s` nu exemplu, pe lâng` alte doua premii [i opt intele TVR a decis: din toamna Lumea
* „La penultima mea convorbire cu Da- C\nd am auzit [tirea, m-am resemnat vin` [i politi[tii, adic`? nominaliz`ri. Lumea cite[te, da? nu mai cite[te. Probabil c` e o decizie
na Deac, \nainte de a intrerupe emisiu- pe loc, fatalist` cum sunt. Dar al]ii par s` 2. white noise Says: 1. luciat Says: salutar` pentru o parte a audien]ei TVR
nea Lumea cite[te, chiar \nainte de a cread` c` nu e normal s` l`s`m tvr-ul s` August 31st, 2007 at 5:16 pm August 31st, 2007 at 11:41 pm – mai exact, cei cu IQ-ul \n dou` cifre.
pleca \n Noua Caledonie, mi-a spus c` o fac` prostii f`r` m`car s` protest`m. Vic
vom relua neapar`t din toamn`, c` vrea propunea s` ne \nt\lnim la poarta televi-
s` fac` din aceast` emisiune o emblem` ziunii la care suntem cu to]ii abona]i [i s`
durabil` a postului, ceva comparabil cu schimb`m impresii. S` ne luam c\te o
Teleenciclopedia, c` o vom promova carte [i s` citim acolo din ea. pax, dragos
prin ]ar` etc. Ast`zi am vorbit la telefon c., andreea_none [i isuciu voiau [i ei sa
cu ea [i am aflat c` emisiunea nu va mai vin`. Vreau [i eu. Poate mai vor [i altii.
fi \n grila de toamn`. Nu a fost scoas`, Ce zice]i? Ar fi o idee bun` s` ne d`m
pur [i simplu nu a mai fost propus` de di- \nt\lnire? Poate vine [i un scriitor pe
rectorul TVR 1. Pentru c` pre[edintele l\ng` cititori obi[nuiti, poate ne cite[te
TVR a cerut o gril` cu talk-showuri po- un poet un text scurt de-al lui, a[a, la
litice. Nici Nocturne, cu Marina Con- botul calului, poate ne citim unii altora
stantinescu, nici Memorialul durerii, mi c\te un pasaj interesant sau poate st`m
s-a spus, nu mai prind grila. Dar nu e ni- fiecare cu ochii \n cartea lui. Nu s`
mic personal. S-ar putea ca \n sezonul al arunc`m cu ro[ii sau cu suluri de h\rtie
doilea, adic` din primavar`, s` fie nevo- igienic`, nici m`car s` ne leg`m cu
ie de o asemenea emisiune. Acum priori- lan]uri de poart`, cum zicea mayuma,
tatea sunt emisiunile politice. Asta i se dar m`car s` zicem c` mai sunt [i oa-
va servi poporului, pe banii lui, la postul meni care vor s` vad` o emisiune bun`
public. A[adar, lumea nu mai cite[te. {i despre c`r]i.
a[a, prea era interesat publicul, din nou, Nu cred c` suntem chiar a[a de pu]ini
de c`r]i. Ce s` caute o emisiune despre cititori \n Bucure[ti. Veni]i? Pe la ce or`
c`r]i \n gril`?! Lectura e o chestie de ne vedem? Mar]i la 7 seara la poarta din
op]iune individual`. Eu voi mai citi. {i Pangratti? Cine vrea s` ne citeasca ceva?
sper c` [i voi! Cite[te [i d` mai departe!“ Un scriitor care s` dea un autograf? Un
(Ioan T. Morar – Morar& more – blog, ziarist care s` scrie o noti]`? Un cititor
28 aug 2007) care s` ne arate cartea care i-a placut lui
cel mai mult \n ultima vreme? Unul?
1. isuciu Says: Doi? Trei? Patru? C\]i suntem?
August 29th, 2007 at 3:43 pm Bloggeri dispu[i s` posteze ceva, c\t de
{tiu. Era o emisiune ca lumea! mic, despre cum ne-am putea vedea la
2. luciat Says: tvr, mar]i? Sau m`car s` posteze un pro- ce p`cat c` stau a[a departe, c-a[ veni @ monica – pt ce s` cerem Pentru ceilal]i pl`titori de taxe catre
August 29th, 2007 at 3:43 pm test, s` spunem clar c` NU VREM S~ [i eu! sper s` fie cu folos protestul `sta. autoriza]ie? c` ne \nt\lnim cu c\te o car- TVR (inclusiv tu, cititorule), LuciaT
p`i [i mie \mi pl`cea DISPAR~ „LUMEA CITE{TE“, „ME- 3. flu Says: te \n m\n` s` schimb`m impresii? m` propune un miting – un miting de pro-
3. vic Says: MORIALUL DURERII“ {I „NOCT- August 31st, 2007 at 5:29 pm \ndoiesc s` se adune mii [i mii de oameni test al cititorilor (e ok s`-l numim Citito-
August 29th, 2007 at 3:53 pm URNE“. @Monica: P`i ce pot face, s` ne @ criz – exact a[a cum spui tu sper s` riada?). […]
p`i, hai s` ne d`m \nt\lnire la poarta Posted by luciat on amendeze pentru c` citim \n public? […] ias`. c\teva minute, de la 7 fix 1. mihaita Says:
tvr. m`car a[a, vreo 500 de cititori. cine August 31st, 2007 1. criz Says: @poiana lui mayuma – \n niciun caz September 3rd, 2007 at 10:06 am
ridic` m\na? August 31st, 2007 at 6:49 pm miting. ne \nt\lnim s` citim fiecare c\te o V` rog s` nu mai plânge]i atâta pentru
4. luciat Says: 1. criz Says: Totu[i, eu propun f`r` pancarte and pagina pe strad`, at\ta tot emisiune. Ioan T Morar [i-a scos sufi-
August 29th, 2007 at 4:02 pm August 31st, 2007 at 4:03 pm stuff, adic` s` fim mai subtili. Mai de- @ bleuciel – eu sunt convins` c` poa- cien]i bani de pe urma ei. V-a]i uitat care
p`i a[ vrea s` fiu \n stare! uite un pro- Da, da, da. Venim [i citim! :) grab` \nspre flash mob decât inspre mi- te s` duca emisiunea la alta televiziune. erau costurile emisiunii, \n condi]iile \n
test cu sens. s` venim acolo fiecare cu 2. dan sociu Says: ting. Pur [i simplu ne adun`m acolo la dar asta e treaba lui. problema mea e de care era f`cut` de TVR? Sub conducerea
cartea lui [i s` citim pur [i simplu. even- August 31st, 2007 at 4:11 pm 19.00 fix [i ne punem pe citit 10 minute, ce vrea tvr-ul, la care pl`tim cu to]ii, s` lui Giurgiu, multe emisiuni erau f`cute
tual fiecare cu voce tare. da, s` mergem la Televiziune! (pe bu- plec`m \n lini[te. O s` se prind` lumea ne bage pe g\t porcarii [i s` distrug` una de oameni din trustul Ca]avencu. Chiar
5. isuciu Says: ne c` a[ veni, dar nu sunt \n ]ar`); [i s` de mesaj. […] dintre pu]inele emisiuni pt care nu mi-ar nu observa]i asta? Grupul are dou` tele-
August 29th, 2007 at 4:07 pm zice]i [i de desenele animate dublate, c` 1. Primul post « Cartea din geanta p`rea r`u de banii de abonament? e, to- viziuni Realitatea [i Money Channel. De
Un protest – ar fi foarte bine! sunt o porc`rie! Says: tu[i, o televiziune din banii statului, ce nu \[i fac acolo emisiunile mult adula-
6. vic Says: 3. vic Says: August 31st, 2007 at 9:33 pm adic` ai no[tri te de voi? V` r`spund tot eu. Pentru c`
August 29th, 2007 at 4:15 pm August 31st, 2007 at 4:14 pm […] Trebuie s` recunosc c` ideea \i @monica – uite c` n-am apucat fil- acolo nu ar lua aceea[i bani…
s` citim cu voce tare pe strada? vreo a[adar: n-am mai zis nimic despre asta apar]ine lui Jen. Voia s` fac` o pagin` se- mul `la. cum a fost? 2. Monica Says:
500 de oameni, fiecare din alt` carte? m` fiindc` luni, a[a cum propusesem eu, parat` pe blogul ei \n care s` scrie despre mul]umesc c` a]i scris [i voi pe blogu- September 3rd, 2007 at 10:57 am
rog, parc` n-a[ vrea s` ajung pe youtube. chiar nu pot s` ajung. despre ziua de ce cite[te lumea \n autobus, \n metrou, pe rile voastre, e tot un protest! @mihaita: care e leg`tura??
revistapanamea.wordpress.com

:) poate g`sim ceva de strigat sau, [i mai mar]i, nu [tiu ce s` spun. dac` pot, vin, strad`. Eu m-am gândit c` ar fi mai inte- cine mai vine? […] 3. dragos c Says:
bine, doar ]inem c\te o carte \n m\n`. dac` nu, sunt precis c` v` descurca]i [i resant s` fie un blog de sine st`t`tor, la ca- 1. angajat tvr Says: September 3rd, 2007 at 11:11 am
cam pe luni diminea]`? se mai bag` lu- f`r` mine. re oricine s` poat` contribui, iar \mpreun` September 1st, 2007 at 6:48 pm VIN!!
me? 4. vic Says: ne-am gândit s` facem mici povestiri de- Ponderea tipurilor de programe (polit- 4. isuciu Says:
August 31st, 2007 at 4:15 pm spre cei care citesc, s` nu fie o simpl` tre- ice, culturale, divertisment, sport etc) \n September 3rd, 2007 at 11:37 am
PE URM~ AM PUS ANUN}: a, c` uitasem: vestea bun` e c` „mem- cere \n revist` a c`r]ilor din mijloacele de grilele TVR e stabilit` procentual \ntr-un @ luciat: Drago[ Bucurenci anun]`
Ba lumea citeste! orialul durerii“ nu dispare. parc` am citit transport Apoi ar mai fi pozele… ar fi act oficial emis de un comitet abilitat. azi 3 sept. \n Ev. Z. c` blogul www.terori-
La TVR dispare din grila emisiunea care despre asta \n pres`. minunat s` avem [i poze cu cei care ci- TVR-ul nu poate scoate o emisiune cultu- sta.ro a proiectat un protest pentru mar]i
ni se adresa noua, cititorilor: „Lumea ci- 5. ionuca Says: tesc. E destul de greu s` umbli cu apara- rala de pe post, \nlocuind-o cu una poli- contra excluderii culturii de la TVR 1 – (unde
te[te“ (a lui Ioan T. Morar, cum [ti]i). August 31st, 2007 at 4:21 pm tul foto dup` tine, dar poate c` se tic`. Doar dac` s-ar dovedi acest lucru, avea [i el o emisiune ne-remarcabil`).

11
EVENIMENT

Unu: pe de o parte e bine, ziarul are tiraj Asociatia consumatorilor de media, siuni, care era pe \n]elesul meu, pe gus- Am \ncercat acum c\teva luni s` fac o 1. Citesti? Demostreaza! « iann Says:
[i ajunge [i la cei care nu frecventeaz` aglomerari spontane, iann, zum cititoa- tul meu [i pe care o consideram chiar cea pagina cu emisiuni tv despre literatur`. September 3rd, 2007 at 9:32 pm
netu ’.Doi: ne face „bucuria“ de a se pre- rea (si aici), Miruna Vlada, somnoros, mai bun`. (Bine, nu c` aveam de ales V-am cerut [i vou` ajutorul. N-a ie[it ni- […] de euro. deci mar]i, 4 septembrie,
zenta [i el acolo.M` rog, s` vin` dar este florinu, Marian Coman, ecostin, feedle- dintre zeci de emisiuni despre c`r]i! Fa- mic, nu se poate face un fel de ghid tv pen- ora 19:00 cu o carte \n mân` \n fa]` la
un fapt pe care eu nu-l agreez ([i nici deedee, bogdan, danieldemarin, un cris- ce]i una mai bun`! P\n` atunci comenta- tru cititori. Se pot num`ra pe degete emisi- TVR al`turi de ceilal]i „teroristi“ (via pi-
„culoarea“ neomarxist` care o afi[eaz` tian (super, super funny!), Jen [i-or mai fi. riul respectiv e nesim]ire curat`!) unile despre asta. „Lumea cite[te“ era una ticu) […]
cu cu un tupeu de ne\n]eles). Emisiunea |ntr-un articol din „Evenimentul zilei“ Merlin, pe situl hotnews: „M-am dintre pu]inele. N-o s` mai fie pentru c` 1. mugur grosu Says:
lui nu se referea strict la carte, ci la pro- Drago[ Bucurenci anun]` c` o s` fie [i el s`turat pân` peste cap de emisiuni cu tvr-ul consider` c` ne-a r`sf`]at p\n` acum September 4th, 2007 at 8:06 am
tec]ía mediului, arhitectur`, etc. N-a[ mar]i la 7 seara \n fa]` la TVR cu o car- pro[ti, de discu]ii politice [i de [p`gile [i trebuie s` mai r`spund` [i celorlalte gus- am propus [i un logo pt. eveniment:
vrea s` se-n]eleag` c` m-am dus acolo te \n m\n`. „nu pot s` nu fiu mâhnit prea transparente. Un protest pentru o turi! Pe bune c` abia acum m-am enervat! http://mugurgrosu.blogspot.com/
pentru el. Dar, the show must go… […] v`zând c` din caftul noii conduceri a emisiune cu c`r]i ar fi un lucru frumos. |n Fran]a cei care au „gustul“ `sta ciu- Regret c` nu pot veni, sunt \n Con-
1. vic Says: TVR cu inamicii politici [i de opinie iese {i mi-ar pl`cea s` particip la o \ntrunire dat pentru lectur` s-au adresat stan]a [i tocmai azi am sedin]` de
September 3rd, 2007 at 12:29 pm \nvine]it` ve[nica Cenusareas` a TVR 1: de oameni cu sandviciuri [i c`r]i la poar- candida]ilor \n alegerile preziden]iale, redac]ie la Tomis. Uffff… […]
@ mihaita: una e c` morar a c\[tigat emisiunile de cultur`.“ Sunt sut` la sut` ta Pangratti, mar]i.“ cer\nd s` fie realizate emisiuni decente 1. Ioan T. Morar Says:
bani de pe urma emisiunii, alta e c` de acord cu Bucurenci aici, sunt [i eu la Cineva mi-a spus c` are de g\nd s` despre literatur`. Eu a[ fi multumit`, pe September 4th, 2007 at 10:11 pm
emisiunea va fi scoas` din gril`. dac` fel de m\hnit` [i m` bucur c` o s` vin`! vin` cu tricou alb, de 10 lei, pe care s` moment, nu s` fie realizate emisiuni noi, Pentru c` nu m` pricep la butoanele
dar m`car s` fie p`strate alea care sunt! de blog, reiau aici ce am pus [i pe
Posted by luciat on September 3rd, morar.catavencu.ro
2007 67 Responses Vreau s` le mul]umesc celor care au
[…] fost la protestul de la ora 19, din 4 sep-
1. luciat Says: tembrie, de la Poarta TVR. Le sunt recu-
September 3rd, 2007 at 2:21 pm nosc`tor celor care au reac]ionat pe blo-
@ tupa – ah, nici nu [tii ce m` bucur! guri [i \n pres` la scoaterea emisiunii Lu-
sper s` vin` c\t mai mult` lume! mea cite[te din grila TVR. Este un tip de
2. Monica Says: solidaritate cu care, \nc`, nu m-am
September 3rd, 2007 at 2:38 pm \nt\lnit [i care nu poate dec\t s` m` bu-
Ioan T Morar nu ne-a dat niciun cure [i s` m` oblige. Asta, din punctul de
semn, probabil de team` s` nu se cread` vedere al persoanei mele. Dar, desigur,
c` el a fost cel care ne-a instigat…dar l- aici a fost vorba de ceva mai important,
am ruga frumos s`-[i trimit` din invita]i dincolo de persoana mea. A fost vorba
la locul [i ora stabilite:) de un protest \mpotriva tabloidizarii tele-
da, [i eu m` gândeam la tricouri viziunii (nu neap`rat numai TVR) [i de
3. zumcititor Says: un semnal c` exist` public educat, inte-
September 3rd, 2007 at 2:45 pm ligent, cult, cu seturi de valori asem`n`-
bravo! va sus]in [i eu de la distan]`. toare. Mul]umesc, \nc` o dat`, pentru asta.
din p`cate sunt prea departe ca s` pot Precizarea ]ine de faptul c` nu am fost
veni. la acest protest. |n primul r\nd, am avut
4. vic Says: planificat` o deplasare \n afara
September 3rd, 2007 at 2:50 pm Bucure[tiului, de mult` vreme. |n al doi-
brrr. numa’ ce-am auzit de maria dinu- lea r\nd, nu am vrut s` fiu asimilat statu-
lescu [i de daniela nane [i mi s-a f`cut tului de co-organizator. |n ziarul Ade-
frig. ana lesko nu vine? […] v`rul afirma]ia mea referitoare la ab-
1. Vlady Says: sen]` a ap`rut u[or distorsionat`, cum c`
September 3rd, 2007 at 3:21 pm nu a[ fi vrut s` am nicio leg`tur` cu pro-
Protesta]i [i pe adresa de mail a testul. De fapt, am socotit c` nu trebuie
TVR1: tvr1@tvr.ro […] s` bruiez cu prezen]a mea acolo toat`
1. alexandru petria Says: \nt\mplarea. Nu a fost ideea mea, nu a
September 3rd, 2007 at 5:39 pm fost efortul meu de convingere pentru
Este o idee extraordinar`. Terorist` protest. Nu am vrut s` [tirbesc meritele
erau \ngrijora]i pentru costuri, cei de la De pe metropotam: „N-o s` mai ve- scrie cu markerul: „Lumea cite[te“. E o scump`, s` le a[ezi o bomb` sub form` de bloggerilor cu niciun chip. {i nu am vrut
tvr puteau opera o reducere a bugetului dem emisiuni de cultur`, mai exact pro- idee, ce zice]i? carte sub fund. P`cat c` locuiesc \n Ar- s` par un om disperat c` „i s-a luat
pentru respectiva emisiune. ca s` nu duc]iile independente contractate de N-o s` fim mii [i mii de oameni, dar o deal, altfel mâine veneam cu voi. Dac` juc`ria“. Nu am acest sentiment. Dac` s-
spun c` emisiunile alea ieftine, f`cute de Giurgiu pe vremea când \nc` era director sa fim destui, cred eu. Nu ezita]i, veni]i v` ridic` moralul cu ceva, hai s` v` spun ar g`si altcineva s` fac` aceast` emisiune,
profesioni[tii din tvr sunt de toat` jalea. TVR. De ce? Pentru c` la conducerea [i voi. La 7 fix. c` mâine am emisiunea s`pt`mânal` la a[ fi OK. Nu moare lumea de la dispari]ia
prefer s` pl`tesc mai mult pentru emisiu- TVR a venit Alexandru Sassu, membru Cei cu alte gusturi!? Alte gusturi!? radioul local, unde o s` vorbesc despre unui moderator sau a unei emisiuni dintr-
nea lui morar (care, recunosc, nu mi-e de marc` al PSD, care pune \n prim plan A, s` nu uit. |n „Cotidianul“, Dana Deac ce o s` face]i la ora 7. Trimite invita]ii la o gril`. Dar cred c` lumea sufer`, m`car
foarte simpatic), dec\t pentru alea f`cute toamna asta talk-show-urile politice \n spune de ce s-a luat decizia de a distruge absolut toate ziarele, radiourile [i televi- un pic, atunci c\nd i se ia inapoi ceea ce
de marian voicu, de exemplu. detrimentul celor culturale. |nlocuim „Lumea cite[te“: „Am decis ca \n aceast` ziunile. S` nu crezi c` o s` vin` neche- apucase s` c`[tige. Adic` mai multe emi-
c`r]ile cu circul, discu]iile amuzante [i toamn`, \n care avem multe evenimente ma]i. }i-o spun din experien]a mea de siuni culturale \n gril`, \n cazul nostru.
{I |NC~ O DAT~ intelegente cu cele amuzante doar invo- importante de acoperit, deopotriv` pe gazetar. Succes. […] Oamenii care citesc au ar`tat c` exist`
Lectura de protest mine la 7 la TVR luntar [i penibile prin lipsa lor de sens [i zona cultural` [i pe cea politic`, s` insis- 1. horeabadau Says: [i c` se pot organiza.
Nu e azi, e miine. La 7 seara, la poarta direc]ie.“ tam pe emisiunile de dezbatere [i talk- September 3rd, 2007 at 6:09 pm PS Are cineva fotografii de la \nt\mpl-
din Pangratti a TVR. 10 minute (sau c\t Asear`, la „Radio Guerilla“, criz a spus show-uri, dat fiind c` r`spundem [i ce- având \n vedere c` asocia]ia consuma- are?
o fi) de lectura de protest (irene a numit foarte frumos despre ce e vorba, de ce o lorlalte gusturi prin acoperirea Festivalu- torilor de media a organizat pân` acum 1. vic Says:
asta lectur` de protest, mi se pare c` s` fie [i ea acolo. Realizatorii emisiunii au lui «Enescu» sau a evenimentelor din Si- 20 de edi]ii ale zilei \n care invit`m pu- September 4th, 2007 at 10:37 pm
sun` foarte bine). Nu miting, nu flas- avut o idee super: lumea nu doar cite[te, biu“. M-au apucat toate spumele! Auzi, blicul s` \nchid` televizoarele \n semn de @ ioan t. morar: personal, m` bucur
hmob – citit pur [i simplu. Venim fiecare mai [i scrie, mai [i c\nt`, mai [i picteaz`. frate, avem treburi mai serioase, n-o s` protest fa]` de violen]a din [tiri [i proas- c` n-ai fost. nu c` ai fi [tirbit meritele
cu o carte [i citim acolo, pe strada. De Trebuie s` se vad` [i lucrurile astea la te- ne ]inem acuma de prostii! Info de la mi- ta calitate a programelor tv, sprijinim blogosferei, dar era na[pa dac` se apuca
ce? Fiindc` nu suntem de acord cu scoa- leviziunea pe care o pl`tim, nu doar c` ne c`tre to]i cei interesa]i: literatura nu aceast` ac]iune care arat` clar c` tele- cineva s` spun` c` ai fost amestecat \n
terea din gril` a emisiunilor culturale, lumea fur`, lumea violeaz`, lumea e doar un hobby simpatic [i \nduio[`tor, spectatorii vor s` vad` [i produse de ca- asta. fii pe pace, n-am fost acolo nici
mai ales a emisiunii „Lumea cite[te“. Pe \njur`, lumea ia [pag`, lumea face poli- iar c`r]ile nu sunt doar un produs oareca- litate pe micul ecran [i sunt gata s` se pentru tine, nici pentru noi (cred c` se
mine m` prive[te personal, \n calitatea tic` [i corup]ie [i mizerie! Dar m`car at\t re. Sunt lucruri cu adev`rat importante. lupte pt ele. felicit`ri [i v` sprijinim! […] poate deduce c` [tim s` ne alegem
mea de cititoare. Sper c` [i pe voi. Sper deocamdat`: Lumea cite[te. Apropo, Mai tr\ntiti de-astea, c` ave]i eveni-
c` vedeti [i voi \n TVR o institu]ie cite[te inclusiv Cristi Chivu, eu l-am v`zut mente importante de acoperit [i nu v`
pl`tit` din banii no[tri, ai tuturor, care la aceast` emisiune [i m-am bucurat pierdeti timpul cu ni[te am`r\te de c`r]i,
are obliga]ia, pur [i simplu obliga]ia, s` enorm c` un fotbalist vedet` e perfect \n ca s` fie sp`larea pe creier c\t mai pro-
fie decent`. S` reflecte pur [i simplu rea- stare s` spun` dou` vorbe cu bun-sim] de- fund`. Remember „noi muncim, nu
litatea. Or, \n realitate, Lumea cite[te! spre o carte! Mi-a trecut atunci prin cap c` g\ndim“? Iat` varianta noua, emis` de
Asta se vede [i pe bloguri. s-ar putea s` se ia fanii dupa el [i la asta. TVR: „Noi dezbatem, nu citim“. Nu c`
Cine cite[te Un angajat din TVR spunea aici: „Cât ar fi vreo noutate, de altfel. Apropo,
Eduard, un roman la Microsoft (care nu- prive[te calitatea emisiunilor amintite parc` [i v`d teribilele „dezbateri“ impor-
me[te lectura noastra de protest „Citit- aici – mi-e greu s` simt vreo triste]e.“ tante pentru ]ar` apropo de festivalul
oriada“), Monica, optzecea, Razvan Tu- |n]eleg. |n]eleg foarte bine. Pe unii \i de- Enescu [i de evenimentele de la Sibiu!
pa, cinabru, flu, apollinaire, Horia Nico- ranjeaz` o emisiune la care se vede at\t De ce nu sun` credibil? De ce cred eu
la Ursu (care cere s` ne fie respectate [i de bine c` cititul nu e o treab` plicti- oare c` talk-show-urile extrem de nece-
nou`, cititorilor, drepturile, dac` tot sun- coas`, rezervata erudi]ilor. Risc` s` ne sare se vor referi la altceva? Cum e posi-
tem o „minoritate“), white noise, Mi- strice creierul, s` ne fac` s` credem c` [i bil s` spui c` sco]i o emisiune despre
# 3 — noiembrie 2007

chael Haulica, De Maio, Mircea Prica- noi putem s` citim, dac` p\n` [i c`r]i ca s` r`spunzi [i celorlalte gusturi?
jan, Cezar Paul, vidal, mayuma, isuciu (si fotbali[tii [i c\nt`re]ele pot, pe l\ng` cri- Cei care citesc nu ascult` muzic`, nu
aici), ondinna, puck, criz, Alexandru Pe- tici, scriitori [i erudi]i. S` nu promova]i merg la teatru sau cum? Au „alte gus-
tria (si aici), hoinar pe web, Radu Pavel niciodat` o asemenea emisiune c` te po- turi“? A ajuns cititul s` fie un moft? Ne
Gheo, cristian, arakelian, piticu, uv, ca- menes]i c` st\rni]i gustul pentru citit! intereseaz` c`r]ile fiindc` sunt ele a[a,
talin (si aici), raluca, ioana, irene, bola Doamne fere[te, drag` TVR, s` se din \nt\mplare, pe gustul nostru? E litera-
de nieve, dragos c., Elena Vladareanu, \nt\mple una ca asta, nu? Pe mine m` tura \n concuren]` cu muzica? Nu \ncap
arhi, cei de la metropotam, andreanum, \ntristeaz` dispari]ia unei asemenea emi- una de cealalt`?

12
EVENIMENT

c`r]ile [i f`r` emisiunea aia), am fost Sper s` fim c\t mai mul]i, a[a c` nu ezi- cu at\t mai mult cu c\t am avut ocazia s` TVR, dar m`car a fost un protest inteli- uitat atent. \mi plac misterele. [i mie mi
pentru cei care citesc din an \n pa[ti [i ta]i, veni]i la 7 fix (probabil ca n-o s` du- constat ce chestii po]i sa postezi. Banii gent [i cu mesaj. se pare c` a ie[it bine. de[i am impresia
pentru care „lumea cite[te“ era un prilej reze mult, a[a c` e important s` ne publici exist` [i pentru discu]ii despre […] c` mul]i nu au venit pentru c` nu apre-
s` afle c` o carte nu-i doar obiectul `la adun`m la or` fix`). Semne de ploaie nu c`r]i. Inclusiv cu Cristi Chivu [i Ana 1. Jen Says: ciau emisiunea lumea cite[te. dar nu de-
cu care \]i d`dea diriga \n cap c\nd te se v`d, s-ar putea foarte bine s` avem Lesko. {tii de ce, mai asklepios? Fiindca September 4th, 2007 at 8:46 pm spre asta e vorba. nu am mers ca admira-
prindea cu oglinda pe bombeu. parte [i de cititori deloc oarecare, eu lumea cite[te, mai, de-aia! Nu numai pu]in`? eu am fost surprins` de cât de toare a lui Morar… dar deja [coala e o
2. Protestul prin lectura de la TVR prev`d o \nt\lnire special`, frumoas` [i criticii [i rafinatii ca tine, ci [i oamenii mul]i au fost… credeam c` o sa fim 10- glum` \n România.. dac` nici la tvr nu
at Adrian Ciubotaru Says: cu sens. Abia a[tept! normali. 20 de oameni. a ie[it foarte mi[to. mai sunt fluturate c`r]i prin fatza oame-
September 5th, 2007 at 7:37 am Posted by luciat on September 4th, Ca s` nu mai spun c` e tendentioasa 2. Oana Stoica Mujea Says: nilor… m`car \nainte era la moda s`-]i
[…] Protestul prin lectura propus de 2007 Filed in tv postarea ta, nu e vorba deloc despre o September 4th, 2007 at 8:50 pm iei mobil` cu tot cu bibliotec`… acum
Luciat a fost cea mai frumoas` ini]iativ` 1. vic Says: emisiune la care s` vorbeasc` Morar cu M` bucur c` a]i dus la cap`t aceast` nici m`car obiceiul `sta nu mai salveaz`
civic` la care am participat. Candoarea September 4th, 2007 at 12:52 pm Ana Lesko! E o emisiune la care vin [i ini]iativ`. Am de gând s` o fac [i eu \n trezirea chefului de citit…
tinerilor aduna]i pe acele borduri cu am v`zut c` mul]i oameni de prin alte speciali[ti [i amatori. Tu nu pari s` faci Pite[ti, cu toate c` pe aici oamenii nu 2. Monica Says:
c`r]ile \n mân` mi-a confirmat \nc` o localit`]i [i-au exprimat regretul c` nu parte din nicio categorie. Doar din cea a prea citesc, dar poate vin câ]iva. Bravo September 5th, 2007 at 10:51 am
dat` (c`ci to]i avem nevoie de pot veni la tvr. amatorilor de scandal. vou`! […] Lucia: scrie, dar, scrie, c` ne-am temut
confirm`ri!) c` lucrurile nu merg cu ne- dar ce-i \mpiedic` s` organizeze ceva […] 1. Cezar Paul-Badescu Says: c` te-au luat jandarmii! […]
cesitate \ntr-o direc]ie gre[it`. Cum a asem`n`tor \n ora[ele lor, \n alte zile? n- 1. Vlady Says: September 4th, 2007 at 9:13 pm 1. ana Says:
spus [i Mircea C`rt`rescu prezent printre o fi sediul tvr pe acolo, dar b`nuiesc c` September 4th, 2007 at 2:51 pm Am scris [i eu ceva la mine despre September 5th, 2007 at 12:58 pm
protestatari, dincolo de eficien]a mani- ve[ti despre adun`rile astea ar putea Raul, e vorba de eliminarea unor adunarea de la TVR. |mi pare r`u c` nu http://www.wall-street.ro/articol/Mar-
festa]iei, r`mâne spiritul [i entuziasmul ajunge la urechile lumii. c` doar nu nu- emisiuni culturale din postul na]ional am putut s` stau mai mult, dar a trebuit keting-PR/32805/Bloggerii-protesteaza-
care au f`cut toate acestea posibile. […] mai \n Bucure[ti se cite[te, [i nici tvr-ul de televiziune, care este pl`tit din bani s` fug \n Pia]a Palatului (\n fine, acum Lumea-citeste.html a]i ajuns pe wall-
nu-i doar pentru bucure[teni. publici ca sa`faca emisiuni de genul as- numita Pia]a Festivalului), s` particip la street. bravo!
{I |N ZIUA CU PRICINA personal, abia a[tept s` regret c` nu ta. Este vorba, deci, de un PRINCIPIU. o emisiune \n direct – la TVR Cultural. 2. lectura de protest a avut succes at
Ne vedem la 7 la TVR pot ajunge la Timi[oara sau la Cluj ca s` Am urm`rit cam 90 % din edi]iile Emisiune la care am profitat de faptul c` Bite this! Says:
Azi. Ne aducem fiecare c\te o carte [i ci- citesc \n public al`turi de ei. „Lumea cite[te“ [i tocmai cuvântul era \n direct [i am vorbit [i de ce s-a September 5th, 2007 at 1:03 pm
tim acolo – \n fa]a intr`rii din Pangratti 2. asklepios cuceritorul Says: „plictisitor“ nu se poate aplica aici, for- \nt\mplat la poarta din Pangratti. […] […] a pornit de la Luciat. e bine totu[i
a televiziunii române. Ca s` ar`tam c` September 4th, 2007 at 12:53 pm matul este atractiv ([i inedit, cel putin 1 .Cartea din geanta » Ce citea lu- c` blogosfera influen]eaz` (destul de pu-
vrem s` vedem [i emisiuni despre c`r]i, Aha, banii publici exist` ca s` poat` la noi), nu se vorbe[te \ntr-un limbaj mea la protestul de la TVR Says: ternic) via]a „real`“ ca s` zic […]
nu doar toc[ouri [i surprize, nu doar circ sta la taclale Ioan T. Morar cu Ana Les- academic. September 4th, 2007 at 10:32 pm {i altceva n-am f`cut.
[i mizerie. Lumea cite[te \n realitate, ko. Reveni]i-v`, despre o emisiune 2. vitalie Says: […] timpul ’protestului’ de azi de la Cât despre ce s-a \ntâmplat acolo, ai
atunci s` nu dispar` nici „Lumea cite[te“ proast` e vorba aici. Spune]i sincer, c\]i September 4th, 2007 at 2:55 pm TVR am notat cea mai mare parte din v`zut [i tu, scriu diver[i pe blogurile lor,
de pe ecran, emisiunea amenin]at` de dintre cei revolta]i, a]i v`zut-o m`car o din Republica Moldova, numai respect c`r]ile pe care le citeau participan]ii: am pus [i eu dou` \nsem`ri dup` aia:
c`tre noua conducere a televiziunii. S` dat`? pentru ceea ce face]i… la noi situa]ia es- John […]
nu dispar` nici „Nocturne“, s` \ncerc`m 3. asklepios cuceritorul Says: te invers`: trebuie s` ne revolt`m c` emi- 1. Bogdan Says: LUMEA A CITIT
s` oprim cumva b`taia de joc la care sunt September 4th, 2007 at 12:55 pm siuni despre c`r]i nu exist` […] September 5th, 2007 at 9:05 am („Deci. Deci am protestat. Am citit vreo
revistapanamea.wordpress.com

supuse emisiunile culturale. E ca [i cum i-ai lua ap`rarea lui Meme 1. Cinabru Says: Bravos, se pare c` a ie[it tare fain. or` pe strad`. Cred c` se putea [i mai bi-
Cum zice Marian Coman: „dac` sim]i \n disputa cu Gigi. Sau invers. September 4th, 2007 at 7:37 pm Câteva poze am descoperit aici: ne, cu pu]in` „organizare“ ie[ea o chestie
c` tocmai ]i s-a furat dreptul la carte [i 4. luciat Says: Pân` la urm` am reu[it s` ajung (prea http://subiectiv.ro/media/foto-lumea-ci- super, puteam s` ne fi adunat mai mul]i
c` ceva din distopia lui Ray Bradbury a September 4th, 2007 at 1:01 pm mult` munc` d`uneaz` grav s`n`t`]ii), teste-la-intrarea-tvr-din-pangrati/ [i s` fim de neignorat. Las`, oricum nu e
\nceput s` picure din ecranul televizoru- @laur – mul]umim de sus]inere am stat pân` pe la 8 f`r` un sfert. Sur- A… [i LuciaT, toat` lumea vrea s` te asta lumea aia frumoas` \n care ne-ar
lui \n lumea ta, ar fi bine s`-]i rupi c\teva @ vic – cine [tie, poate o s` se prinzator de mult` lume, inclusiv Cezar cunoasc`, where are you? […] pl`cea s` tr`im, \n care s` se aud` loud
minute [i s` cite[ti \n fa]a TVR“. Citi]i \nt\mple [i \n alte ora[e Paul-B`descu, Mircea C`rt`rescu, Bucu- 1. viviana Says: and clear c` literatura conteaz`, c` e im-
mai jos dou` insemnari mai pe larg (sau @ asklepios – revino-]i tu \n toate renciu, Pruteanu [i al]ii, cred c` mul]i September 5th, 2007 at 10:50 am portant`, c` f`r` ea nu se poate. Suntem
face]i clic aici: „Lectura de protest“ [i mintile tale! emisiunea este foarte bun`, bloggeri, duba jandarmeriei [i restul. A un cristian a ar`tat cu degetul spre ci- noi mai \n surdin`, dar [i asta face parte
„Ba lumea citeste!“). nu bun`! nu dau doi bani pe parerea ta, meritat. Nu [tiu dac` va mi[ca bostanii ne credea el c` e terorista. nu m-am din farmecul vie]ii pe lumea asta cam

13
EVENIMENT

nasoal`. Am schimbat ceva? Am atins Teni]`, Jen, Cinabru, Andrei Ro[ca (oar- mititic`, o emisiune cu oameni care au
vreun obiectiv? Nu ma face]i s` r\d! Li- ecum neoficial), Bobby Voicu, Vidal, pus m\na [i-au citit o carte [i spun ce-au
teratura n-are niciun obiectiv de atins, Monica, Adrian Cristea, Costin, I Suciu, \n]eles ei din ea, trebuie repede
ea este [i gata. Tot ce putem noi face e s- Eugen Erhan, oompa loompa, Cristi desfiin]at`! Absurd! Mizerabil! Pe de o
o citim. S` vorbim despre c`r]i, s` spu- Neagoe, M`d`lina Georgescu, Elena parte tr`ncaneala nesf\r[it` despre ce in-
nem oricui are chef s` aud` c` exist` ci- Stancu, Gina Zgubea, Andreiard, Laura, cul]i suntem, vezi doamne, cum nu ci-
titori [i c` ei nu sunt ni[te idio]i abruti- Elena Vl`d`reanu, R`zvan }upa, un te[te lumea, cum nu e sprijinit` cultura
za]i care s` moar` de grija cifrelor de cristian, Oana Ninu, Viviana Mu[a, Ho- [i alte v`icareli dintr-astea, pe de alt`
v\nz`ri [i a ratingului. […] Au fost, din ria B`d`u, Adina Rosetti, Maria Dinu- parte sco]i repede-repede din gril` orice
c\te am \n]eles de la al]ii, unii care s-au lescu, Ion Tugearu, Lucian Popescu emisiune care arat` c` nu e chiar a[a.
putut concentra `a numere (eu eram (Merlin), Octavian Soviany, Miruna Se \nt\mpl` totu[i evenimente \n via]a
mult prea stresat`), \n jur de 60 de oa- Vlada, Cezar Paul-B`descu, George Pru- literar`, exist` scriitori importan]i, apar
meni, plus \nca vreo 20-30 care au tre- teanu, Lorena Lupu, Ovia Herbert, Vali c`r]i mari, [i române[ti [i traduceri, [i ce se
cut [i n-au stat chiar o or`. Au fost blog- Florescu, T. O. Bobe, Michael H`ulic`, vede din toate astea la tv? Nimic. {tiri
geri, litera]i, bloggeri-litera]i [i probabil Bogdan Hrib, Drago[ Bucurenci, Ioana anemice despre c\te o lansare, cinci minu-
c\]iva care nu sunt niciuna nici alta. A Nicolaie, Mircea C`rt`rescu. Nu m` te de prezentare extra-rapid` a c\torva co-
fost decent [i, vorba lui Mircea C`rt`re- a[teptam la nume at\t de cunoscute! perte [i cu asta basta. Ca [i cum n-ar fi. Nu
scu, „naiv [i romantic“ – minunat! Au Vic, bine\n]eles, cel care a avut aceas- c` s-ar face cultura la televizor, dar nici
venit oameni extraordinari… ta ini]iativ` [i datorit` c`ruia ne-am violurile nu se fac la televizor, nu-i a[a?
Nu [tiu cum s` fac o list` cu cei care adunat. |i mul]umesc [i pe aceasta cale [i Atunci de ce at\tea [tiri despre violuri [i
au participat, au f`cut deja al]ii, citi]i la a[tept resemnat` un comentariu ironic at\t de pu]ine despre c`r]i? E aberant.
cezar, monica, subiectiv, pe metropotam, de la el
merge]i [i voi din link \n link, eu nu m` Si gata, de miine back to normal. De-
descurc acum, e prea mare h`]i[ul de lin- spre o carte.“)
kuri. O s` revin c\nd m` dezmeticesc, N-a avut cine stie ce mare impact, dar
sper, cu linkurile astea [i cu poze. Pur [i a fost un semn, s-a aratat c\t de c\t c`
simplu nu fac fa]` acum, \mi pare r`u, exista [i oameni interesa]i de c`r]i, care
stau de ore \n [ir la calculator [i nu [tiu s-ar uita la emisiuni decente despre c`r]i,
cum s` scriu [i ce s` postez. Sunt impre- c`rora le pas` [i care nu sunt mul]umi]i
sionat`, intimidata [i… dat` pe spate. cu circul de pe ecran. {i nici nu po]i s`
Blocaj total. Sper sa fi fost OK [i pentru le dai muzic` \n loc de literatur`, nu e
voi. Sper s` se fi auzit c\t de c\t c` «Lum- acela[i lucru, literatura chiar exist`, con-
ea cite[te».“) teaz` [i are cititori. |n fond, la ce
[i folose[te televiziunea public`? Numai la
distrac]ie, la r`fuieli politice sau [i la in-
CUM AM CITIT formare? Care e informa]ia despre c`r]i
(„Multe alte poze [i filme sunt r`sp\ndite [i literatura care apare la tvr? Aproape
prin linkurile adunate cu truda de Jen inexistent`. Chiar [i la TVR Cultural, e
aici, \n colec]ia de reac]ii la \nt\lnirea de la fel. N-o s` vezi discu]ii despre litera-
ieri. tur`, n-o s` vezi emisiuni adev`rate \n
Au venit, printre al]ii (scuze pentru care s` se vorbeasc` efectiv despre ce
eventualele gre[eli [i pentru omisiunile naiba scrie \n c`r]ile alea pe care at\ta le
involuntare): Adrian Ciubotaru, Cristi- c`ineaz` unii c` nu sunt citite. {i, \n
na Foarf`, Drago[ Butuzea, C`t`lin condi]iile astea, c\nd exist` o s`m\n]`

un cristian: Vom pune materialul \n paginile de „Eveni- preferat s` fi fost cineva care s` nu-[i fac` reclam` la ultima lui carte
ment“ dintr-un motiv foarte simplu. E prima reac]ie a citi-
torilor din România, iar venirea familiei C`rt`rescu [i a al-
folosindu-se de controversa creat`. A[ fi preferat pe cineva mai credibil,
c`ruia s`-i pese mai mult de c`r]ile altora [i mai pu]in de ale lui. Dac` emi-
Flashmob cu c`r]i? Nu chiar
tor scriitori nemobiliza]i oficial, valoreaz` cât o legitimare a siunea era continuat` cu un asemenea prezentator, aplaudam decizia. Cristian Neagoe, Bukkake von Aglomerarispontane
blogurilor literare, dându-le un rol activ. Nu se va mai pu- Ni s-a repro[at c` vrem s` b`g`m „cultura“ cu for]a pe g\tul oameni-
tea spune c` blogurile sunt doar elemente exotice, la lor. Nu era vorba despre vreun maraton de recitat Eminescu zile \n [ir, „Lectura de protest“ din fa]a TVR de pe 4 septembrie nu a fost un flashmob. A fost o
mod` [i-atât. Nu ridic`m \n sl`vi rolul lor, dar nici nu le pu- a[a cum se c\nt` Enescu. Era singura emisiune la care se vedea c` ci- manifesta]ie cu un concept simpatic. Dar „protestatarii“ de la TVR nu au venit nici
tem evita, pe considerente de „etichet`“. Ceea ce tu, lu- titul este o chestie pe care unii o fac pentru c` le place. Nu o emisiune cu pancarte, au f`cut un lucru mai subtil [i mult mai apropiat de sensibilitatea lor: s-au
ciat, [i vic a]i reu[it, este subiect de prim` pagin` pentru de cultur`, ci despre cultur`. Unii prefer` s` apar` la televizor ca s` se a[ezat pe bordur` [i au \nceput s` citeasc`. C` lectura poate fi o form` inofensiv` de
orice revist` de cultur` care se respect`, tocmai de ace- lamenteze c\nd mai apare c\te un barometru despre starea culturii \n Ro- protest, asta \mi spune c` unii dintre noi au ajuns la o con[tiin]` civic` ale c`rei efec-
ea \]i voi trimite o list` cu câteva „g`selni]e“ ale contesta- mânia – ei n-au fost cu noi, n-au sim]it nevoia s` r`m\n` \n gril` o emisi- te le a[teptam de mult` vreme.
tarilor, pentru a le da un r`spuns de bun sim]. Nu pot une despre c`r]i care chiar se citesc. N-am v`zut critici printre cei care Acum vreo trei ani am \ncercat s` sintetizez câteva reguli care mi se p`reau esen]iale
rata acest subiect. F`-l s` se-aud`! au protestat. |ncep s` m` \ntreb dac` exist` totu[i critici care citesc. pentru ca o adunare de oameni s` fie numit` „flashmob“ [i le-am pus pe un blog pe
Publicul larg. C\t de larg e publicul `sta? Larg. De la vecina mea pen- care l-am numit „aglomerarispontane“. Adresa e aglomerarispontane.weblog.ro. De
luciat: sionar`, care \nfulec` romane de dragoste, la R`zvan Chiru]`, care a re- atunci [i pân` acum s-au \ntâmplat multe [i blogul nu mai are leg`tur` direct` cu
PENTRU CEI CARE N-AU |N}ELES marcat prezen]a lui Ovidiu Komartin printre protestatari. De ce, atunci, n- „flashmobul“, \ns` \nc` p`streaz` ceva din spiritul ini]ial (lucru pe care \l observi cel
Care e ultima carte pe care a]i citit-o? A, nu mai [ti]i? Stima]i telespecta- avea rating „Lumea cite[te“? Pentru c` publicul larg n-are obiceiul s` mai bine citind de la cap la coad` – alunecarea temei c`tre subiecte conexe [i din ce
tori, dup` cum vede]i, \n România nu se mai cite[te. Ast`zi, la libr`ria X, caute astfel de emisiuni la tv. Nu i l-a format nimeni. Am cerut televiziunii \n ce mai largi mi se pare relevant` pentru istoria mea personal`). |ntre timp, am
s-a lansat cartea Y, de autorul Z. Au participat critici, scriitori [i jurnali[ti cul- publice s`-[i fac` datoria. S` p`streze \n gril` o emisiune decent` de- \nceput s` cred c` o aglomerare spontan` se poate \ntâmpla [i \n minte, iar chestia as-
turali. Carte frumoas`, cinste cui te-a scris… Bla-bla, bla-bla, bla-bla. S` spre c`r]i. Pentru c` unii chiar au nevoie s` mai afle ce e de citit [i ce nu. ta m` face s` continuu s` scriu acolo.
nu-mi spune]i c` se vede altfel literatura la tv! „Cultura“ apare totu[i pe Sigur c` ne mai inform`m [i din alt` parte, nu trebuie s` ne ne spun` |mi e clar c` din „flashmob“, a[a cum a pornit ini]ial ideea asta (pe care o consider
sticl`, dar complet aiurea, dup` umila mea p`rere. Telespectatorii \[i for- Ioan T. Morar neap`rat. Unii dintre noi. Altora le-ar prinde bine s` afle [i valoroas` indiferent de popularitatea exagerat` pe care a c`p`tat-o [i pe care apoi a
meaz` o imagine a literaturii de azi, vr\nd-nevr\nd: imaginea unei infinite asta de la tv. Nu toat` lumea cite[te pe band` rulant`, dar asta nu pierdut-o, indiferent de grimasele celor care refuz` orice a reu[it s` dep`[easc` un cerc
plictiseli \n care mai sparge monotonia c\te un pornograf. Printre cei \nseamn` c`, vezi doamne, nu e nimeni interesat de beletristic` \n al ini]ia]ilor, intrând \n con[tiin]a colectiv` [i afectând-o, chiar [i pentru scurt timp),
c`rora nu le-a pl`cut deloc lectura noastr` de protest de la TVR, care au România. nu a mai r`mas nimic. Când m-am \ntâlnit cu ideea de „flashmob“, \n toamna lui
ricanat [i ne-au acuzat ori de snobism ori de prost-gust, sunt [i oameni C\teva replici, acum. 2004, am fost surprins [i violent sedus de inutilitatea sa. Inutilitate foarte apropiat` de
care se ocup` de cultur`. • N-a]i f`cut mare lucru, a fost o adunare f`r` impact, f`r` ecou, f`r` efi- cea a artei, \ns` dus` la un alt nivel, cu implica]ii puternice de mi[care grassroots. O-
Pentru unii „Lumea cite[te“, singura emisiune la care chiar se vorbea cien]`. – A[tept marile proteste cu impact, ecou [i eficien]`. biectul flashmobului e o \ntâlnire de câteva minute a unor oameni care nu se cunosc,
despre ce scrie \n c`r]i, despre personaje [i pove[ti [i alte naivit`]i de- • A]i fost prezen]i \ntr-un num`r nesemnificativ. – Am fost prezen]i. dar care performeaz` o ac]iune comun` (de obicei una absurd`), f`r` s` fie actori [i
astea, era doar divertisment. Ca [i cum c`r]ile n-ar fi ele \n sine [i diver- • V-a]i pref`cut c` citi]i \n strad`, nu v-a]i putut concentra cu adev`rat. – f`r` s` aib` vreo alt` motiva]ie \n afar` de satisfac]ia actului \n sine.
tisment! Ca [i cum cititorii de romane ar fi ni[te fioro[i \ncrunta]i care nu A fost un gest demonstrativ. Simbolic. Cu pu]in antrenament intelec- Poate e prea abstract ce zic. Voi da ca exemplu flashmobul meu preferat. |n fa]a unui
r\d niciodat`! Ca [i cum ne-am jena c` literatura ajunge inclusiv la publi- tual, se putea \n]elege chestia asta. mare magazin de juc`rii din New York exist` un dinozaur \n m`rime natural`, moto-
cul larg! • Nu exist` categoria socio-profesional` a cititorilor. – Nu. Nici categoria rizat. Adic` d` din cap [i din coad` [i din când \n când scoate câte un r`cnet. Cum
Pentru al]ii e absurd s` ceri o emisiune de cultur` la tv, fiindc` e plic- socio-profesional` a spectatorilor de rugby nu exist`. magazinul se afl`, la rândul s`u, la etajul unui mare centru comercial, lumea roie[te de
tisitoare [i oricum cultura nu se transmite dec\t prin mediile tradi]ionale. • A]i cer[it s` v` dea [i vou` TVR-ul ceva pe degeaba, din banii statului. obicei \n jurul dinozaurului, mergând dintr-o parte \n alta. |ntr-o zi, la o or` fixat` di-
N-am auzit proteste \mpotriva transmisiilor de muzic` clasic` prin mediul – Nu. Am cerut ceva \n schimbul banilor pe care \i pl`tim TVR-ului. {i nainte, vreo sut` dintre oamenii care roiesc de obicei \n jurul dinozaurului s-au oprit
ne-tradi]ional al televiziunii. Muzica nu e tot cultur`? Sunt de acord c` un statului. ca hipnotiza]i de animalul robotizat, punându-se to]i deodat` \n genunchi \n fa]a lui,
interviu cu Derrida sau un documentar despre Kant plictisesc \n mai • A]i fost snobi [i afecta]i cer\nd „cultur`“. – N-am cerut cultur`, am ce- \nchinându-i-se, divinizându-l, r`spunzându-i la r`gete, pentru vreo patru minute.
pu]in de dou` ore. Dar, cum remarca cineva pe blogul meu, [i un politi- rut emisiuni despre cultur`. Apoi s-au ridicat [i s-au \mpr`[tiat la fel cum au venit, aleatoriu, chiar \n timp ce staff-
cian plictise[te \n mai pu]in de dou` ore. „Lumea cite[te“ nu era despre • De ce nu a]i propus ceva constructiv? O emisiune despre c`r]i care s` ul magazinului de juc`rii scotea dinozaurul din priz` [i poli]ia ap`rea la fa]a locului,
# 3 — noiembrie 2007

Derrida sau Kant, oricum. Era despre beletristic`. Nu con]inea interviuri fac` [i rating? – Pentru c` cererile de ofert` de pe site-ul TVR nu con]in chemat` de comercian]ii panica]i.
sau documentare. Era un talk-show. O s`m\n]`, nimic mai mult. O timid` emisiuni de cultur`. Sau poate vre]i s` v` spun despre un flashmob cu c`r]i? Primul flashmob din Euro-
\ncercare de a face fa]` modului lamentabil \n care e prezentat` literatu- • De ce nu a]i luptat p\n` la cap`t pentru reintroducerea emisiunii \n gril`, pa s-a \ntâmplat \ntr-o libr`rie din Roma, luat` cu asalt de zeci de cititori care \ntreb-
ra la tv. pentru reformarea televiziunii, pentru scoaterea emisiunilor stupide, au despre o carte inexistent`, luându-i prin surprindere pe librari [i f`cându-i s` cau-
Am mai v`zut [i reac]ii care presupun c` de fapt a fost un protest de pentru o nou` lege a audiovizualului, pentru…? –… Am f`cut [i noi ce- te falsul bestseller prin toate mijloacele posibile.
dragul lui Ioan T. Morar. Info: pentru Ioan T. Morar nimeni dintre cei pre- am putut. A[a c`, dac` m` \ntreba]i pe mine, protestul cititorilor ini]iat de Vic [i de Luciat nu
zen]i n-ar fi mi[cat un deget. E o pur` \nt\mplare, din punctul meu de ve- • Din protestul vostru reiese c` sunte]i pu]ini. – Reiese c` suntem. a fost un flashmob. Dar conceptele se modific` tot timpul, iar unele dintre ele r`mân
dere, c` tocmai el era prezentatorul. Putea fi oricine altcineva. Eu a[ fi • Fraierilor! – De[tep]ilor! doar cu numele.

14
FRACTURI

Fracturismul românesc:
scurta via]`
a ultimei avangarde
Anii fracturismului bucure[tean underground-ul. Tinerii \ncepeau s` fie la româneasc`, iar Cecilia {tef`nescu f`cea
coincid cu era chio[curilor scorojite mod`, dar mai degrab` unii, cei care [tiau \ntr-o nuvel` elogiul Coca-Cola. Era lim-
ce este [i cum se face literatura „post- pede, deveniser`m postmoderni de facul-
de la col]urile tuturor bulevardelor modern`“, un mixt de livresc [i autentici- tate, virtuali, de[i pe str`zi domnea mize-
neasfaltate, de unde \]i puteai tate care, pentreu a fi trendy, trebuia s` ria, salariile atingeau nivelul minim
cump`ra ]ig`ri la bucat`, cu stu- nu mai abordeze nimic serios, ci s` treac` postrevolu]ionar, bursele pentru scriitori
totul prin filtrul percep]iilor cotidiene. erau o iluzie [i singurul domeniul lucra-
den]ia f`r` bani [i f`r` perspective Poezia optzecist` \n variant` c`rt`resci- tiv pentru litera]i devenea, de[i foarte
a unor famelici ideali[ti cu p`r lung an` era un fel de minimalism antipsiholo- restr\ns \nc`, televiziunea particular`.
gizant, \n care str`luceau Sorin Ghergu], Aveam, cum se spune, postmodernism
afla]i la v\n`toare f`r` speran]` de
T.O. Bobe, al`turi de al]i „eretici“, proza- f`r` postmodernitate. Marius Ianu[, alt-
gagici, cu \mpu]inarea c`r]ilor tori ca R`zvan R`dulescu, de pild`. minteri un caracter la limita psihoticu-
serioase publicate la Humanitas [i Dezangajarea primului, poet care \ntre lui, a speculat momentul. Cu oportu-
timp a debutat la editura Timpul cu volu- nism [i mult talent. |ntr-o celebr` a transforma \n pozitiv ruptura fa]` de RECUPERAREA FRACTURISMULUI
cu impunerea elitei culturale con- mul Time out (sintagm` devenit` ast`zi [edin]` de cenaclu, a citit al`turi de postmodernism, pentru ca Marius Ianu[ DE C~TRE SISTEM
servatoare, cu consacrarea cultu- marc` \nregistrat`, dar \n epoc` inedit`) Ghergu] [i T.O. Bobe [i a devenit, s` poat` ie[i de sub umbrela larg` [i im- Nu este exagerat s` afirm c` Marius Ianu[
ral` a genera]iei optzeci ale c`rei este radical`. Era foarte greu s` scrii poe- atunci, cel mai bun poet al promo]iei penetrabil` a postmodernismului lui a fost, \nainte de anul 2000, poetul care a
zie „dup` Ghergu]“, cel care a reu[it \n 1998, cea din volumul Ferestre 98 (a pro- C`rt`rescu. Manifestul fracturist este reinventat poezia româneasc` de dup`
v\rfuri se strecoare` \n acest areo- c\teva zeci de texte s` duc` la ultimele pos, ce titlu antifracturist!). un semn de exclamare, o onomatopee; Revolu]ie. Citi]i aceast` afirma]ie la mo-
pag, marginalizat` politic, totu[i, de consecin]e estetice direc]ia optzecist`: nici nu avea nevoie Ianu[ de mai mult. dul cultural. Exist`, desigur, un poet ca
puterea dominat` de vechii aparat- eul poetic devenisae un cli[eu, rima DUP~ C~RT~RESCU Fracturismul nu \nseamn` nimic altcve- Ioan Es. Pop, dar opera lui de p\n` acum
a[ijderea, p\n` [i autobiografismul era pa- Tot atunci, Mircea C`rt`rescu, un exce- va dec\t nevoia de ruptur`. Este un pre- este o prelucrare excep]ional` a unei as-
cik-i, cu apari]ia snobismului \n ma- rodiat aici. Dac` cineva \l va redescoperi lent coordonator de cenaclu, a devenit text pentru a numi o poezie diferit` \n ceze pe care poezia româneasc` a mai cu-
terie ([i) de literatur`: Paulo Coelho vreodat` pe Ghergu] – dac` nu altul oficial iubitul Ioanei Nicolaie, cea mai mizele ei de cea optzecist` [i, \ntr-un fel, noscut-o. Poezia tinerilor, \ns`, a revenit
m`car el \nsu[i – va trebui s`-l reconside- frumoas`, dup` propria m`rturisire din un omagiu discret adus lui Cristian \n agora datorit` [i prin Marius Ianu[, in-
o \nlocuie[te pe Sandra Brown.
re ca pe Marcel Duchamp-ul poeziei ro- prefa]a Tabloului de familie, dintre cena- Popescu, alt poet excep]ional care a diferent c` vorbim aici despre minimalis-
Alex Matei mâne[ti de dup` 1989. cliste. Cenaclul a luat sf\r[it [i o dat` cu murit prea devreme pentru a intra \n is- mul lui Peniuc, despre pop-art-ul abstract
Tocmai atunci a ap`rut \n cenaclul lui el s-a \ncheiat perioada form`rii tinerilor toria literaturii \nso]it de un nume de al lui Urmanov sau despre proteismul de
DUP~ GHERGU} C`rt`rescu de la Literele bucure[tene scriitori \n spiritul postmodernismului. \nmatriculare. Fracturismul lui Ianu[ formul` al lui Komartin. Ianu[ a determi-
Marius Ianu[. Nu [tiu c\t` intui]ie teore- R`mas v`duv de maestru [i v`duvit de este recuperator ([i, \n sensul acesta, nat un curent mizerabilist [i \n proz`,
Reiau, ceva mai precis [i mai ciblat. Pa- tic` are el, dar pe cea sensibil` o posed` prestigiul lui, Ianu[, care \ntre timp duse- este [i el postmodern…). acolo unde Ionu] Chiva [i Ioana Baetica
ranteza fracturismului este cea din jurul \n exces. |n 1997, c\nd a ajuns cunoscut se o campanie de imagine foarte inteli- El coboar` p\n` \n anii 60 pentru a-[i i-au preluat spiritul, din voca]ie (Chiva)
lui 2000. La aproape zece ani de la Re- \n cenaclu, Ghergu] era \n culmea gloriei. gent`, devenind o persoan` cvasi-public` lua de acolo atitudine, profit\nd de fap- sau din narcisism (Baetica). Proza \ns`
volu]ie, literatura român` \[i pierduse Ap`ruse primul num`r din Playboy edi]ie prin fel de fel de scandaluri montate, tul c`, p\n` \n 1989, \n România nu pu- era mult mai greu de cucerit \n acei ani
f`cea valuri cu un nou fel de a scrie, liric teai publica pooeme a la Ginsberg. Ast- pentru c`, privind corect \n urm`, cele
[i crud totodat`, impetuos dar timid, inti- fel, Ianu[ recupereaz` psihologismul dou` promo]ii ale cenaclului c`rtr`resci-
mist [i politic: avea s` o confirme Mani- abandonat de optzeci[ti, deschiz\nd ca- an l`saser` \n urm` mai degrab` proza-
festul fracturist publicat \n anul 2000; lea autofic]iunilor poetice pe care le vor tori, dintre care, repet, R`zvan R`dulescu
Marius ianu[ revenea, la o v\rst` augural` semna, dup` el, mai ales poete: de la [i T.O. Bobe nu pot fi prea u[or dep`[i]i.
a poeziei, la o fervoare romantic` dublat` Elena Vl`d`reanu, Ruxandra Novac, Fracturismul s-a \ncheiat, ca orice
de un realism crud, denotativ adesea, nu- Zvera Ion, la propria lui so]ie, Domnica avangard`, pe tarab`. A fost cump`rtat
mit \ntre timp mizerabilism, \n care s-a Drumea. Apoi, \ntr-o alt` promo]ie mai de editura Polirom, \n anul 2002, [i de
recunoscut o \ntreag` genera]ie. C\nta pu]in spectaculoas`, Diana Geac`r, Mi- aici \ncolo vorbim despre primele semne
Bob Dylan featuring Nirvana. Prin Marius runa Vlada, Oana C`t`lina Ninu, etc ale industriei literare române[ti, deocam-
Ianu[ a revenit \n poezie romantismul [i, etc. |n mod ciudat, poe]ii nu i-au urmat dat` modest` \n branding interna]ional,
poate nu \nt\mpl`tor, la \nceputul ascen- deloc poetica, ci au r`mas sensibili doar dar eficient` pe plan intern. De-acum, \n
siunii lui, Mircea C`rt`rescu i-a fost cel la activismul lui. sf\r[it, undergroundul se va confunda
mai mare sus]in`tor. Nici R`zvan }upa [i nici Dumitru inexorabil cu provincialismul. De-acum,
Crudu, de altfel, nu scriu ca Ianu[, dar t\n`r [i revoltzat este un clie[u pus s` lu-
PRETEXTUL FRACTURISMULUI. cu toate astea ei au avut v\rsta lor frac- creze de cel care vrea s` c\[tige bani [i
UN MANIFEST UMORISTIC. trurist`, \n vreme ce poetele amintite faim`. Peste activismul literar al lui Ianu[,
Dar Ianu[ [tia c` [ansa lui este ruptura, nu sunt fracturiste, dar totu[i scriu dup` marcat de vun cenaclu prost manageriat
c` trebuie s`-[i omoare Tat`l, ceea ce a Ianu[. Cenaclul pe care l-a condus cu dar foarte eficient, de o revist`, Fracturi,
[i f`cut foarte cur\nd. Fracturismul a sincope vreme de vreo doi ani a dat \ns` care reprezenta un soi de confirmare a
fost n`scocit – \mpreun` cu un mare prozatori fracturi[ti, dintre care Ionu] noii avangarde, cu via]` scurt`, s-a
poet, Dumitru Crudu, dar probabil c` el Chiva l-a urmat, o perioad`, cel mai a[ternut lini[tea durabil` a Sistemului.
nu are nicio vin` – pentru a numi, pentru \ndeaproape. Fracturismul este, spre deosebire de
optzecism – cu direc]ii de crea]ie [i teore-
tice prea importante pentru a \nsemna
ast`zi un curent [i care poate fi conside-
rat mai degrab` cu titlul de cultura lite-
rar` a sf\r[itului de mileniu – ultima
avangard` româneasc`. Ca orice avan-
gard`, ea las` \n urm` zgomot [i furie
dind`r`tul c`rora se \ntrez`resc tactici [i
interese. Ca orice avagard`, ea nu las` \n
urm` etichete – fracturismul va fi uitat
cur\nd pentru c` n-a avut niciodat` vre-
un referent – ci un spirit [i, mai ales, un
reper cultural. 1998 este anul \n care apa-
revistapanamea.wordpress.com

re volumul colectiv Ferestre 98, debutul


oficial al lui Ianu[; anul \n care ia sf\r[it
cenaclul lui C`rt`rescu; \n 1999 apare
masivul Postmodernism românesc, docto-
ratul aceluia[i Mircea C`rt`rescu [i post-
modernismul românesc intr` \n istorie;
\ncepea un alt prezent. Marius Ianu[ a
fost de dou` ori pionier: o dat`, al Româ-
niei socialiste, apoi, al României fractu-
riste \n care [i-a b`gat, cu dib`cie, „penisul
mare [i negru“.

15
FRACTURI

Totu[i, fracturismul…
Manifestul ca strategie (supra)licitativ` pe pia]a identit`]ilor literare, trecut pe la revista [i cenaclul „Fracturi“ la codurile „\nalte“ abstrac]ionist-moder-
ca re]etar de afirmare/autopromovare prin revolu]ie artistic`, a fost sunt „fracturi[ti“ (unii n-au trecut [i to- niste). Elogiind „sinceritatea“, fracturi[tii
tu[i sunt, chiar f`r` s` vrea sau f`r` s-o nu dau dec\t aparent dovad` de naivita-
uzat [i abuzat \n ultimii zece ani. Dup` o perioad` de relativ` resu- [tie). Nu to]i prietenii lui Ianu[, revendi- te. E vorba de o sinceritate \n interiorul
rec]ie au urmat \ns` infla]ia [i devalorizarea. „Fractura“ dintre defla]ie ca]i de el \n contul grup`rii, corespund unui „pact autobiografic“ \n]eles ca refuz
poeticii „fracturiste“. Spre exemplu R`zv- al simulacrelor [i al falsific`rii (reapari]ia
[i devalorizare s-a suprapus peste cea dintre milenii [i peste o rup- an }upa sau Zvera Ion. Nu [tiu \n ce „subiectului real“ al poetului, leg`tura
tur` mai grav` de mentalitate: de o parte – cei forma]i [i deforma]i m`sur` se poate vorbi de apari]ia unei noi dintre via]a pe care o tr`ie[ti [i poezia/pr-
\n comunism, de cealalt` – copiii \n deriv` ai tranzi]iei. De o parte – genera]ii literare. Dar cred c` dac` exist` oza pe care o scrii, dintre, s` zicem, frac-
nu o genera]ie, ci m`car o promo]ie, o turism [i fracturile suferite de Ianu[ [i
dopa]ii cu Literatur`, de cealalt` – cei afla]i \n sevrajul Vie]ii imediate. grupare, o poetic` ori o atitudine repre- Crudu \n urma unei b`t`i de strad`
zentativ`, c\t de c\t, pentru „spiritul vre- „fondatoare“). {i, de asemenea, de o di-
Paul Cernat Ultimul manifest important al mileniului mii“ noastre, aceasta pare a fi – cel pu]in recte]e a mesajului de tip what you see is
doi, dar [i – scuza]i, domnule P`unescu! la nivel programatic – cea mai sus-amin- what you get, cu respingerea oric`rei
D ac` manifestele avangardiste sau – primul „manifest pentru mileniul trei“ tit`. |n acest sens, da, fracturi[tii repre- structuri de ad\ncime dinainte programa-
neavangardiste (cum ar fi Manifestul avea s` fie cel fracturist, publicat \n revis- zint` o nou` avangard`. C` nu mai e ni- te. Nu mai e vorba de vechea „literalit-
„Cercului Literar“ de la Sibiu) \[i ocup`, ta Paralela 45 de poe]ii Marius Ianu[ [i mic (cu totul) nou sub soare? C` nouta- ate“ sau „materialitate“/“obiectualitate“
cumin]i, locul \n sarcofagele de celuloz` Dumitru Crudu. Spun primul pentru c` tea nu coincide neap`rat cu valoarea? a poemului. |nainte de orice, poetica
ale istoriilor literare, pove[tile manifeste- \n jurul lui s-a \nchegat un nou „val“ lite- Asta e o alt` discu]ie… Dar lumea se fracturist` este una reactiv`, definit` ca o
lor postdecembriste se pierd \n negura rar, botezat de unii „dou`miist“ iar de al]ii schimb` continuu, la fel [i stimulii ei, [i sum` de reac]ii subiective spontane,
timpurilor. Ele \ncep, probabil, cu „milenarist“. Animat` de o aprig` nevoie reac]iile autentice – artistice sau nu – \n [ocante, f`r` plas` de siguran]`. „Pentru
„ma[scrismul“ grupului bra[ovean din ju- de \ncadrare, critica activ` a \nceput s` raport cu ea. a ajunge la realitate“ – adaug` \ntr-o
rul lui Alexandru Mu[ina (Simona Po- colonizeze fenomenul, gr`bindu-se s` Dincolo de unele fumisme [i naivit`]i Anex` Dumitru Crudu – obiectul trebu-
pescu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu), vesteasc` apari]ia unei noi genera]ii de inevitabile ale manifestelor lansate \n ie descompus \ntr-o avalan[` de reac]ii
cu „nou`zecismele“ promovate de Dan crea]ie. |ntre timp, Genera]ia \ns`[i de- pragul anului 2000, ceea ce resping(eau) personale [i de senza]ii ireductibile“ care
Silviu-Boerescu [i cu „neo-onirismele“ venise un concept de marketing, vehicu- reprezentan]ii fracturismului este, pe de o trebuie captate \n text. Anticulturalismul
clujenilor Ruxandra Cesereanu & Corin lat deopotriv` de edituri, de partide [i de parte, livrescul ironico-parodic [i, pe de fracturist e reflexul unui nou tip de mi-
Braga. Istoria \ncepe \ns` cu adev`rat pe mass-media, iar manifestele se transfor- alt` parte, spiritul teoretizant, recte steri- mesis. „Fractura mesajului \n lumea \n
la mijlocul anilor ’90, c\nd România lite- maser` \n logo-uri. Iubitorii de etichete lizarea culturalist`, „profesionist`“ a ge- care tr`im“ e aproximat` de Ianu[ &
rar` g`zduie[te un „manifest feminist“ aplicate borcanelor cu con]inut incert ale nera]iei ’80, tributar` \ntr-un fel sau altul Crudu ca „o fractur` \ntre un film mize-
cam naiv al surorilor Fevronia [i C`t`lina literaturii au avut, oricum, ce s` contabi- [i presiunii comunismului. Altfel spus: rabil de la vreo televiziune [i reclamele
Novac. A urmat seria de manifeste post- lizeze [i dup` 2000. C`ci dup` fracturism „cultura de ser`“ [i de bibliotec`, „poezia sc\rboase care \l \ntrerup“: „E normal ca
moderne ale „textualismului mediatic“ au ap`rut, precum ciupercile dup` ploaie, concretului“ v`zut` prin lentile livre[ti [i aceste fisuri, vizibile cu ochiul liber, s` se
prin care Ion Manolescu suna uvertura „utilitarismul“ lui Adrian Urmanov [i transcris` \ntr-un limbaj pre]ios. Res- reflecte \n scris. Creierul nostru func]ion-
romanului Alexandru [i nu numai. Tot Andrei Peniuc, „performatismul“ lui ping(eau), de asemenea, „\mburghezi- eaz` (dac` o face) asemenea lumii \n
atunci a intrat \n turbion [i scriitorul Claudiu Komartin, „deprimismul“ lui Ge- rea“, institu]ionalizarea mercantil`. Re- care tr`im“.
bistri]ean Vasile Baghiu, ie[it \n aren` cu lu Vla[in, „boierismul“ (cu un manifest cupereaz`/recuperau, \n schimb, mitul A identifica eventualele continuit`]i
un „manifest al himerismului“. Dar, cu de grup) [i… altele, cine le mai [tie… (post)romantic al poetului damnat [i bo- cu trecutul, cu „tradi]ia“ literar`, fie ea
excep]ia lui Ion Manolescu, bine implan- Unele naive, altele puerile sau copiate em, vehemen]a negatoare a avangardei, avangardist` sau post-avangardist`, e un
tat \n c\mpul literar [i universitar, ceilal]i st\ngaci din afar`. alienarea apocaliptic` a expresionismu- demers util, dar insuficient. Fura]i de
autori aminti]i nu prea au atras aten]ia, Unii comentatori au vorbit despre o lui, fervoarea autenticist`, p`str\nd c`utarea asem`n`rilor risc`m s` pierdem
fiind \nregistra]i ca ni[te curiozit`]i cu resurec]ie a avangardismului, al]ii, mai (auto)biografismul „minimalist“ al prede- din vedere tocmai diferen]a specific` a
ID-uri vagi. Coautoare a volumului co- circumspec]i, despre o nevoie postmo- cesorilor dar radicaliz\ndu-l sub forma fenomenului. Or, diferen]a major` a frac-
lectiv Fic]iuni (1992) [i a unei plachete dern` de brand. Adev`rul e c` „ism“-ele autofic]iunii. Desp`r]irea de „categoriile turismului fa]` de predecesorii imedia]i e
de versuri dimoviene de care nu [tiu c\]i sun` bine [i dau identitate. |n plus, au un pozitive“ ale postmodernismului e(ra) \n primul r\nd una de mentalitate, de
vor fi auzit, Fevronia Novac s-a mutat pe „ce“ mnemotehnic… afirmat` radical. S` vedem. Postmoder- sensibilitate [i de atitudine. Iar de aici de-
alt continent, dup` ce afirmase \ntr-un Primul merit al „fracturismului“, din- nismul \n variant` „optzecist`“ este teh- curge – at\ta c\t decurge – tot restul.
articol c` ar fi dorit s`-i fac` un copil lui colo de aproxim`rile sale teoretice, nocratic-ingineresc, cerebral [i soft. Frac- Nu cred c` fracturismul trebuie discu-
Emil Cioran (pe vremea aceea, eseistul r`m\ne totu[i acela de a fi intuit forma turismul e plebeu, visceralizant, defulato- tat prioritar \n rela]ie cu manifestele
franco-român agoniza \ntr-un spital din mentis a unei noi realit`]i/mentalit`]i [i riu [i hard. Unul are obsesia seminarial`, avangardei istorice autohtone (de[i
Paris…). Iar „himerismul“ lui Vasile Ba- de a-i fi dat un nume expresiv. C\t despre didactic` a controlului textual. Cel`lalt e asem`n`rile cu poezia t\n`rului Bogza
ghiu a fost preluat de autori mai cunos- poetica grup`rii, cea mai pertinent` eva- anarhic, spontan, rebel. Unul e „burg- sunt frapante), ci cu cele din spa]iul nord-
cu]i de la Centru (cum ar fi, de exemplu, luare a ei \i apar]ine, deocamdat`, lui hez“, relaxat, optimist [i artizanal. american, cu manifestul personist al lui
Constantin Ab`lu]`) f`r` indicarea sur- Marin Mincu, care a luat \n serios ceea ce Cel`lalt e „anarhist“, furios [i (auto)distr- Frank O’Hara sau cu manifestul versului
sei… M` rog, \n mediile juvenile cuv\nt- al]ii au aproximat foarte.. aproximativ de uctiv, sufer` de un sindrom discordant proiectiv al lui Charles Olson. Dar [i cu
ul de ordine era: „Vre]i s` v` afirma]i? la distan]`… E cazul s-o privesc eu posttraumatic. Unul e culturalist. grup`ri poetice mai noi din Estul Europei.
Vre]i s` rupe]i gura t\rgului? Scrie]i un \nsumi ceva mai de aproape. Cel`lalt e a[a-zic\nd… naturalist. Unul Sau cu subculturi de tip hip-hop, \n vari-
manifest!“ Prin 1998 a mai ap`rut \n su- Tot mai pu]in` lume asociaz` azi frac- are marota lucidit`]ii ironice. Cel`lalt se ant` underground. Ianu[ [i Crudu citeaz`
plimentul revistei Dilema un text progra- turismul [i cu numele lui Dumitru Cru- abandoneaz` viziunilor psihedelice. Unul ca precursori o serie de poe]i americani,
matic al „clubopti[tilor“ ie[eni, numai c` du, cei mai mul]i leg\ndu-l doar de Marus cultiv` programatic valorile slabe. dar [i pe Velimir Hlebnikov, pe optzecistul
acesta avea un caracter glume], juc`u[, Ianu[ (\n poezia) [i Ionu] Chiva (\n Cel`lalt redescoper` valorile tari, por- român Romulus Bucur sau pe „noii bar-
cumva autoparodic. Semn de epuizare? proz`). Aten]ie \ns`: nu to]i cei care au nind de la tr`irea contingent` (iar nu de bari“ din Polonia. |n manifestul intitulat
Fracturismul \n proz`, Ionu] Chiva invoc`
spiritele unor Dostoievski [i Nietzsche (de
ce nu [i beatnicii, Irvine Welsh sau Palah-
niuk?), respinge „sindromul Alecsandri“,
proza falsificatoare despre „obsedantul
deceniu“ (cu excep]ia relativ` a lui Preda,
care [i-a tr`dat filonul biografic), jocurile
textualiste ale optzeci[tilor [i viziunea op-
timist-postmodern` a lui C`rt`rescu &
Co \n favoarea unei percep]ii nemediate
cultural, schizofrenice, alienante a realu-
lui: o proz` „a nebuniei [i/sau a inocen]ei
infantile“, a „fractur`rii sinelui“ prin „rup-
erea dintre eu [i rest“, un „balans \ntre
distrugere [i autodistrugere“.
Din p`cate, nici fracturismul nu poate
# 3 — noiembrie 2007

s`ri peste propria umbr`. Ca din toate


celelalte identit`]i literare – afirmate
n`valnic de-a lungul istoriei – [i din el se
va alege „ceva“, o c\time. Restul se va
pierde. Programatismul va l`sa locul in-
dividualit`]ilor (dac` nu a [i f`cut-o
deja) [i altor programatisme. Totu[i este
trist \n lume.

16
FRACTURI

Am avut norocul s` prind un moment de


cotitur` din istoria neamului românesc. Am
avut norocul s`-i strâng mâna celui
care a a[ezat cultura noastr` pe un nou
f`ga[, ridicând-o din glod cu o mân` [i
cur`]ând-o cu cealalt`. M` refer la Marius
Ianu[ [i la revolu]ia numit` Fracturi.

Decora]i-l
un greu suspin, cauzat de aceast` zbuciu- r`mas f`r` grai \n fa]a (o spun cu modes- Poze din arhiva CLUB A
mare pe care o experimentez pe m`sur` tie) unui text scris de mine. Sau c` Mir-
ce scriu voi afirma r`spicat: Fracturile au cea C`rt`rescu i-a legat [ireturile lui Ma-
existat ca [i curent literar de anvergur`. rius Ianu[ dup` ce a participat la un ce-
Cine neag` asta neag` \ns`[i natura uni- naclu condus de acesta. Toate acestea le-
versului nostru. am v`zut cu ochii mei [i trebuie s` le ur-

2.
„Bine, au existat“, spun unii. „{i ce dac`?
lu acum \n agora, astfel \ncât Duhul nos-
tru s` nu fie amu]it c` Voma voastr`. Am
\ntâlnit nenum`ra]i agricultori din
Silviu Gherman de saliv`, r`sfrânte peste din]ii lungi [i Mare c`cat. Veneau unii, st`teau, beau, Buz`u [i Mehedin]i, care, auzind c` sunt
galbeni, deferlau poezie dup` poezie [i discutau, se enervau, [i gata curentul li- Fracturist, mi-au zâmbit cu c`ldur` [i nu
Ascultând [oaptele r`uvoitorilor pu- proz` dup` proz`. Creatorul Fracturilor terar. M` la[i cu prostiile astea“. s-au l`sat pân` când nu m-au poftit \n
tem afla multe lucruri pre]ioase. M-am respira, mânca [i bea litere, iar aceast` Te las, consumatorule de mass-media. casele lor, unde mi-au dat ciorb` de faso-
num`rat mereu printre aceia care nu s- pierdere, aceast` cheltuire total` pentru Te las cu dorin]a ta de a mânji tot ce e le cu afum`tur` [i friptur` de vit` cu car-
au sfiit s` plece urechea la morm`ielile prop`[irea artelor frumoase nu merit` s` frumos [i de pre] \n lume. Te las s` dormi tofi. M`rturiile fetelor de cincisprezece
du[manilor, nu dintr-o atrac]ie boln`vic- fie numit` inexistent` decât de c`tre bar- \n cocina spiritului. ani care \mi scriu \n permanen]` pe mail
ioas` pentru putreziciunea emanat` de bari. Pot numai s`-mi amintesc emo]ia Ba nu, nu te las. De ce te-a[ l`sa? Tu [i-mi dau \ntâlnire \n Pia]a Universit`]ii
ei, ci fiindc` sunt de p`rere c` e bine s` resim]it` \naintea Manifestului Fractu- suce[ti min]ile celor nevinova]i. Tu — toate aceste lucruri s-au \ntâmplat ca
ai o minte slobod`. Mai mult decât atât, rist, un text de o vigoare fenomenal` [i postezi comentarii injurioase \n paginile urmare a dârzeniei [i geniului lui Marius.
ascultând r`ut`]ile lumii po]i da \n vileag de un vizionarism rar. E greu s` fii profet ziarelor. Tu spui c` Fracturile n-a avut Am \ncredere c`, odat` cu detronarea
\ntreaga \n[el`torie de care sunt capabile \ntr-o ]ar` ca România. |n aceast` ]ar` niciun impact asupra culturii române. lui Alexandru Sassu din TVR, poporul
hidrele din lumea literar`. Astfel, inami- unde nimeni nu [tie pe unde s` scoat` Cum de te rabd` p`mântul? Cum de nu va fi repus din nou \n drepturi [i se vor
cii no[tri sus]in ba c` Fracturile n-au c`ma[a, Marius Ianu[ a \nfipt mâinile \n reu[e[ti s` vezi c` oameni cu mintea relua reportajele despre Fracturi[ti, fil-
existat cu adev`rat, ba c`, dac` au gr`mada cu b`legar [i, cu pre]ul multor proasp`t` precum Marin Mincu au v`zut mele dedicate nou`, muzica compus`
existat, au fost doar ni[te turbulen]e suferin]e, a izbutit s` scoat` diamantul. \n Fracturi un izvor nesecat de influen]e pentru noi, precum [i talk-show-urile
\ntr-un pahar de vin. Prea mult` vreme Dar acest diamant care se nume[te Fracturi stilistice? Afl` c` Gabriel Ciubotaru din fracturiste de care acum românii sunt,
s-a permis vehicularea unor asemenea ([i pe care blestema]ii nu-l recunosc ca ata- Baia Mare ne-a numit „viitoare Pleiade, inexplicabil, v`duvi]i.
ipoteze [i afirma]ii tenden]ioase. Voi ataca re) nu a fost dosit \ntr-un seif. Nu. F`r` cutreierând \nc` p`mântul, dar ame- Pân` atunci, folosesc acest ziar de ma-
\ntreit punctele de mai sus. Voi sus]ine s` \ncerce câtu[i de pu]in s` profite de pe nin]ând dintr-o clip` \n alta s` zvâc- re tiraj pentru a ruga pe to]i Fracturi[tii
f`r` t`gad` c`: 1) Fracturile au existat cu urma lui, Marius ni l-a dat nou`, tuturor. neasc` spre cer, unde vor detrona vechi- adev`ra]i s` vin` \n fiecare zi de la ora 16
vârf [i \ndesat, mai mult decât le-ar Românii l-au v`zut [i l-au pip`it. {i to- le constela]ii“. Sau c` Nicolae Manoles- \n Pia]a Presei Libere, unde, printr-o or-
pl`cea du[manilor s` cread` [i c`: 2) im- tu[i, unii spun c` Fracturile n-au cu a l`udat frumuse]ea femeilor Fractu- gie homosexual`, s` protesteze fiindc`
pactul asupra imaginarului colectiv ro- existat… „Acest neam cere semn“, se riste, din farmecele c`rora s-a \nfruptat Marius Ianu[ \nc` n-a fost decorat cu
mânesc (deci succesul lor ca proiect) a spune undeva. |nainte de a-mi \n`bu[i pe larg. Sau c` Dan C. Mih`ilescu a gradul de Comandor clasa 2.
fost uria[.

1.
Da]i-mi voie s` inserez o vorb` de duh a
scriitoarei mele preferate, Magdalena
Isopescu-Conta: „când nes`buitul ridic`
revistapanamea.wordpress.com

un pumn, ceilal]i [tiu c` vor fi lovi]i;


când filosoful ridic` un pumn, ceilal]i
[tiu c` le va ar`ta o stea“.
Ca [i steaua filosofului, Fracturile au
str`lucit, str`lucesc [i vor str`luci peste
neantul spiritual al neofi]ilor. Asta e mai
presus de orice \ndoial`. Când l-am
\ntâlnit pe Marius Ianu[ c`utam cu dis-
perare un prieten, dar am g`sit \n el un
idol [i un p`rinte. Buzele lui groase, pline

17
FOILETON

Gabi Pavel combãtând teoria cum cã func]ia lui de rând pe rând, pe Bogdan, pentru cã apã-
electrician era singurul atu necesar \n ruse \ntr-un moment nepotrivit; pe Toa-

1. efectuarea opera]iei. {ocul a fost destul


de puternic \ncât \l proiectã \n u[ã, blo-
cându-se astfel \nãuntru. Vecinul, care se
der, pentru cã dãduse din buci iepure[te
fãrã sã se gândeascã prea mult la conse-
cin]e; pe ea, pentru cã cedase furnicãtu-
Vecinul, care se afla pe hol la o ]igarã, auzi ]ipãtul,
un a prelungit cum avea sã relateze mai târziu \n
U[a fu izbitã destul de tare \ncât Bog- afla pe hol la o ]igarã, auzi ]ipãtul, un a rilor interioare; [i nu \n ultimul rând, sis-
dan tresãri speriat. Pentru o clipã se sim]i
dezorientat. Nimic din jur nu pãrea fami-
prelungit cum avea sã relateze mai târziu
\n timpul anchetei, [i bufnitura seacã a
temul ce interzicea avorturile, comer]ul
cu prezervative [i anticoncep]ionale, fu-
timpul anchetei, [i bufnitura seacã a lemnului mur-
liar, \nsã surpriza unui spa]iu strãin se
pierdu rapid, pe mãsurã ce-[i recunoscu
lemnului murdar al u[ii de lemnul scoro-
jit al tocului. Se \ndreptã spre u[a boxei [i
rându-le dreptul elementar de a alege,
Futu-i mor]ii mã-sii de via]ã!, conchidea
dar al u[ii de lemnul scorojit al tocului. Se \ndreptã
acvariul \mpânzit cu pietre lucioase, alge se chinui s-o deschidã fãrã sã aibã vreun cu vocea ei ascu]itã bruneta ajunsã spre u[a boxei [i se chinui s-o deschidã fãrã sã aibã
[i pe[ti clovn, ca Nemo, pe care nu-i mai
hrãnise de câteva zile. De-asupra apei
rezultat. Pânã la urmã a spart-o cu un to-
por nelini[tit de tãcerea mormântalã a
[omerã odatã cu noile restructurãri. Bog-
dan credea cã moartea lui taicã-su veni- vreun rezultat. Pânã la urmã a spart-o cu un topor
verzui, \mpu]ite, ce trebuia schimbatã,
privit de jos \n sus de-a lungul unui pos-
domnului Damian. |l gãsi pe acesta cu
ochii da]i peste cap, cu spume la gurã, cu
se ca o izbãvire pentru doamna Damian.
Era plecatã de cinci ani [i de doi ani nu
nelini[tit de tãcerea mormântalã a domnului Damian.
ter era mâna lui Al Pacino potrivind bila
albã pe masa de biliard, sferã fixatã cu in-
limba \nghi]itã, mort de un sfert de orã,
nelãsându-i lui Bogdan nicio amintire
mai [tia nimic de ea. Spera cã, dupã peri-
pluri mai scurte sau mai lungi prin diferi-
|l gãsi pe acesta cu ochii da]i peste cap, cu spume la
tensitate de ochii negrii ai actorului \ntr-
unul din filmele lui preferate, „Carlito’s
mai notabilã, \n afarã poate de momente-
le când \l lua afarã sã repare ma[ina – o
te joburi, de la menajerã la cea de \ngrij-
itoare a bãtrânilor, e[uase \n bra]ele vreu-
gurã, cu limba \nghi]itã, mort de un sfert de orã, nelã-
Way“. Se ridicã \n [ezut [i-[i trecu alene Dacie 1300, ro[ie, veche de când lumea – nui macaronar care, poate, \i oferise [i sându-i lui Bogdan nicio amintire mai notabilã, \n
mâna peste curbura bur]ii, peste colacul
de grãsime nefiresc pentru cei 25 de ani
având nevoie de un ochi \n plus [i de-o
mânã de ajutor. Ve[nicile probleme ale
statutul de doamnã, \n sensul cel mai
propriu al cuvântului. |n filmul „Lylya 4 afarã poate de momentele când \l lua afarã sã repare
cât avea, pigmentat pe alocuri de fire rãz-
le]e de pãr. |[i privi pantalonii kaki Lee
Daciei erau cele ale stopurilor, pe care
taicã-su le repara lunar, cu o con[tiincioz-
ever“ al lui Lukas Mudjonssen, o pu[toa-
icã este pãrãsitã de maicã-sa care emi-
ma[ina – o Dacie 1300, ro[ie, veche de când lumea –
Cooper din material reiat [i sim]i nevoia
unei schimbãri, chiar dacã, [tia bine cã o
itate specificã posesorilor de rable, care
pe lângã [ofat \nvã]au obligatoriu [i ceva
greazã \n State alãturi de un rus mârlan.
O senza]ie identicã de singurãtate \l izbi [i
având nevoie de un ochi \n plus [i de-o mânã de ajutor.
schimbare va avea loc. mecanicã, meserie unsuroasã [i urât mi- pe Bogdan \n primele luni de tãcere. Nu
Oricum, era sãtul sã fie identificat rositoare. Pu[tiul, atunci \n vârstã de 12 primi nici mãcar un telefon. Apoi se puse
drept dealerul cu reia]i, accesoriul sino- ani, \[i dori sã aibã ma[inã de-abia când o pe picioare [i, oricui \l \ntreba de fosta
nim cu prezen]a lui fizicã atunci când sã-[i permitã [ofer, gând ajuns replicã asistentã, enun]a pe un ton tragic [i visã-
\ntindea ]ipla ce, de obicei, protejeazã pa- odatã cu trecerea anilor. |n acele clipe in- tor moartea femeii ce-i dãduse via]ã.
chetele cu ]igãri, perfecte \nsã [i pentru a time ale rela]iei tatã-fiu, domnul Damian Apartamentul rãmãsese \n grija lui,
\mpacheta, \ntotdeauna la gramaj, iarba. \l punea pe Bogdan \n spatele ma[inii, practic a nimãnui, se gândi turnând ca-
|n drum spre bucãtãrie trecu prin cea- pozi]ie din care putea confirma sau infir- feaua \n cana albastrã. E drept, erau mo-
laltã camerã, sufragerie ornamentatã cu ma, dupã caz, dacã talpa tatãlui-electri- mente când nici el nu mai suporta hai- mucegãite, pânã ce mirosul pestilen]ial se cele curate, erau \mpãturite [i a[ezate pe
mobilierul vechi, cumpãrat odatã cu cian-mecanic ce apãsa brusc pe pedala nele aruncate oriunde era posibil, covo- identifica cu aerul respirabil. De-abia rafturi \n ordine, pantaloni la pantaloni,
apartamentul pe vremea când el nici nu frânei aprindea becul corespunzãtor. Bog- rul de praf ce se depunea cenu[iu peste atunci se mobiliza [i o contacta pe tanti bluze la bluze [i tot a[a. Covorul de praf
era pe ]eavã.Trase aer \n piept [i sim]i, dan rãspundea afirmativ sau negativ, mo- tot, atât de evident mai ales pe mobilie- Maria, vecina de la etajul doi care, \n \necãcios fãcea loc culorii maro a dulapu-
suspect de puternic, mirosul acru de cor- ment \n care fãcea schimb cu taicã-su [i rul vechi, martor al vremurilor de di- schimbul unei sume de bani, lua vasele lui, noptierei [i bibliotecii \n care se odih-
puri asudate. Patul, cu pãturile aruncate apãsa la randul lui pedala mijlocie ca sã- naintea [i din timpul \nceputurilor exis- \ntr-un lighean [i le punea \n vanã unde neau cãr]ile cumpãrate de-a lungul tim-
alandala pe el, era dovada vie cã fusese [i convingã pãrintele de veridicitatea ten]ei lui. Vasele zãceau \mbrãcate \n pânze era mult mai u[or sã le cure]e. Hainele, pului, nu pentru a fi citite, ci mai degrabã
ca sã arate ochilor strãini cã \n casa ace-
ea existã un nivel intelectual, a[a, la mo-
dul general vorbind. Cel pu]in o afirma]ie
de genul, Ca la noi la nimeni, nu [i-ar fi
avut rostul. Bogdan [tia cã un astfel de
Covorul de praf \necãcios fãcea loc culorii maro a capital snob zãcea \n toate casele prin ca-
re intrase, precum [i \n cele prin care in-
dulapului, noptierei [i bibliotecii \n care se odihneau tra tanti Maria, \n timpul incursiunilor pe
la vecine, dând probabil cu papagalul pâ-
cãr]ile cumpãrate de-a lungul timpului, nu pentru a nã nu mai putea. Dreptul la exprimare o
\ndrituia sã pãlãvrãgeascã iar privirile in-
fi citite, ci mai degrabã ca sã arate ochilor strãini cã criminatorii a unora dintre vecini, pre-
cum [i cele miloase ale celorlal]i, \l oco-
\n casa aceea existã un nivel intelectual, a[a, la modul leau. |i era indiferent.
general vorbind. Cel pu]in o afirma]ie de genul, Ca la Lãtratul isteric al unui câine \i distrase
aten]ia de la amintiri. Privi pe fereastrã [i
noi la nimeni, nu [i-ar fi avut rostul. vãzu doi tipi care se \mpingeau,
despãr]indu-se un moment pentru a privi
spre un maidanez care-[i fãcea numãrul.
Mai \ncolo, la micã distan]ã de cei doi, o
fatã cu pãrul lung [i blond se aplecã pen-
tru a lua o piatrã \n mânã, pe care o arun-
cã spre animalul cu col]ii sco[i, fãcându-l
s-o tireze schelãlãnd, ]inându-[i ciotul de
coadã \ntre picioare. Cei trei \i reactivarã
folosit recent, pentru dormit sau \n orice spuselor lui anterioare. Pânã la urmã, memoria imediatã [i \[i aminti cã bea sin-
alt scop ce necesita confortul unei salte- oare chiar nu-l credea? gur \n Pub, bar ce nu-i plãcea de nicio cu-
le, fie ea chiar [i de o persoanã. O situa]ie Dupã \nmormântare, maicã-sa plecã loare, \n special din cauza mirosului de
extrem de prezentã, chiar dacã termina- \n Italia, \n acel exod na]ional al celor transpira]ie [i de ceapã care plutea \n gi-
tã, se \ntindea \n fa]a ochilor lui, numai mul]i, \n jur de 2 milioane, dupã ultimele ganticul vagon de piatrã. Un tip cu frezã
cã, Bogdan nu-[i aducea aminte ce [i statistici, care-[i doreau un trai mai bun. rasta \l \ntrebã dacã puteau [i ei sã stea cu
cum. Bucãtãria se prezenta mizerabil: Carmen, nãscutã Botez, cãsãtoritã cu el. |i privi pe rând [i vãzu doi bãie]i [i o fa-
masa era \ncãrcatã cu sticle goale de be- Toader Damian, mamã a unui singur co- tã, un cuplu [i un adaos, un pu[ti ras pe
re, un scaun era trântit aiurea. Gãsi o pil, se considerase mereu o doamnã. {i cap cu privire nelini[titã, cu gluga hano-
]igarã uitatã \ntr-un pachet de Lucky ea, asemeni so]ului, se mutase la ora[ cã- racului Adidas trasã mult peste frunte,
Strike [i o aprinse. Robinetul defect per- pãtând respectul vecinilor, care au numit- aducând, cu indulgen]ã, cu Kenny din
mitea picãturilor regulate de apã sã se o mai \ntâi tovarã[a [i apoi, dupã South Park. Fata era frumoasã, \nsã privi-
adune, clipocind sec, \ntr-o oalã abando- revolu]ie, doamna, \n special datoritã ser- rea ei placidã \i [tirbea lookul. Pãrea genul
natã \n chiuvetã. Clãti ibricul [i puse de viciilor medicale pe care le aducea aces- de persoanã fãcutã sã-[i urmeze alesul pâ-
cafea privind dezordinea din jur. |ntr-un tora, profitând din plin de statutul de nã \n pânzele albe, \n cazul de fa]ã, pe ras-
astfel de moment ar fi chemat-o pe tanti asistentã de care dispunea \n urma absol- taman observã Bogdan. Le permise sã ia
Maria. Acum \nsã, sim]ea cã nu mai are virii Liceului Sanitar. Rãmãsese \nsãrcin- loc. Mai mult, dupã un timp le cumpãrã
niciun sens. Ar fi absurd sã fac azi curat atã cu Bogdan \n ultimul an de liceu, o de bãut sim]ind nevoia sã fie \nconjurat
\n apartament, mormãi el pentru sine. mamã tânãrã [i frumoasã spuneau despre de strãini, cumva ca sã treacã timpul mai
Calitatea de non sens a ac]iunii \l duse cu ea cei care ajungeau s-o cunoascã, [i u[or peste mizeriile ultimelor zile.
gândul la \ntâmplarea, din urmã cu doi chiar a[a era, urmãrile sarcinii ne[tirbind
# 3 — noiembrie 2007

ani, concretizatã cu trecerea de partea nimic din trupul sub]ire, din tenul mãsli-
celorlal]i a lui taicã-su. niu al pielii neridate, din pãrul negru, n`scut \n 1981 \n Boto[ani; debut \n Hyperion
Murise stupid. Rugat de un vecin, a strâns \ntr-un coc \n cre[tetul capului, \n Boto[ani; redebut \n Vatra; urma s` public \n
coborât \n boxa acestuia pentru a repara specific modei acelor ani de o tristã imbe- Fracturi numai k Fracturi s-au sistat [i eu n-am mai
o defec]iune apãrutã la instala]ia electri- cilitate la nivel social. publicat [i (nush, habar n-am, a da: finalist la concur-
cã. Un fir neizolat, ascuns \n spatele stra- O asistentã tânãrã [i frumoasã, \nsã nu sul de scenarii hbo 2007 – cu un scenariu de
tului umed de mortar aruncat de curând o doctori]ã!, ]ipa Carmen \n momentele © foto Cristina Vladu lung-metraj, ocazie cu care m-am ales cu
pe perete, \i transmise to]i vol]ii disponibili, ei de furie, afirma]ie care \nvinovã]ea o diplom`, un tricou, o hain` de ploaie [i o [apc`).

18
TINERI CRONICARI

Critic\ vs. Medalion cu un ochi mincinos


CRITICA 2000

vizeaz` canonul (\n fond mereu discutabil, mereu


dat mai curând ca simpl` virtualitate), cronica
Teodor Dun`
cronic\?
vie, infuzat` de aerul tare al actualit`]ii, unde im-

Un Cosmin Ciotlo[ mai pu]in cunoscut \[i va scoate capul din aceste rânduri, de[i, trebuie s` recunosc, e cam
presia prevaleaz` \n fa]a conceptului; la fel de
evident este apoi [i faptul c` o asemenea idio-
Octavian Soviany sincrazie se na[te din oroarea de locul comun [i straniu s` scrii despre cineva care la rândul lui a scris despre tine [i, pe lâng` faptul c` este viu, mai este [i apro-
de didacticism – riscurile majore ale criticii forte – piat. „Totul a \nceput acum mai bine de trei ani“. El, un fel de Anselmus frustat de faptul c` era student pe la
S-a vorbit mult despre poe]ii [i prozatorii ultimei care reduc cititorul la un receptor pasiv, \n loc s`-l Politehnic`. Eu, ca povestitor, voi juca rolul t`cerii [i al ochiului mincinos. Toate astea la festivalul de poezie Pro-
promo]ii literare, mai pu]in despre criticii acesteia, incite [i s`-l stimuleze (a[a cum vrea Ciotlo[), metheus din Delt`. Acolo trebuia s` producem poezii contra unei mici sume. Acolo era [i Cosmin, care se vedea
chiar dac` nume ca Bogdan-Alexandru St`nescu, conferindu-i a[adar calitatea de partener implicat de departe, dar [i de aproape, c` citise DEX-ul de câteva ori. {tia multe cuvinte \ntortocheate, [tia multe citate,
Mihai Iov`nel, Alexandru Matei, Raluca Dun`, Lu- \n demersul de elaborare a actului critic. Dinami- scria [i poeme pe care \i pl`cea s` le explice – [i asta m` punea deseori \n \ncurc`tur`. Dar pe acolo s-a nimerit s`
mini]a Marcu, Paul Cernat, Andrei Terian, Marius tarea locurilor comune ar reprezenta astfel princi- fie [i Ioana Baetica, pe atunci proasp`ta [i debutant`, care, prin pove[tile desprinse din „Fi[a“ ei, ne obliga, tan-
Chivu sau Bogdan Cre]u au \nceput de la o vre- palul atu al unei asemenea critici „vii“, \ntemeiat` dru-indiferent-persuasiv, s` contempl`m, s` t`cem, s` admir`m. Se pricepea mai bine decât noi, povestitorul [i al
me s` se impun` cu tot mai mult` autoritate, pe o lectur` mereu proasp`t`, nepervertit` de s`u camarad, la vorbe. |n tot acest timp, probabil c` \n Cosmin se cl`deau schel`rii de ipoteze, visuri [i alte ase-
constituindu-se \n partea cea mai activ` [i mai dogmatismul conceptelor, cu care Cosmin Ciotlo[ menea. Pentru c` trebuie spus: Cosmin voia, cu t`ria specific` personajelor din tragediile grece[ti, s` devin` critic
dinamic` a foiletonisticii de \ntâmpinare din ulti- se simte totdeauna \n empatie. {i acesta este literar. Privea literatura cu un entuziasm asem`n`tor \n manifestare cu cel mistic. {i asta i-a fost \ndeajuns. Plus o
mii ani. Alc`tuit` din personalit`]i distincte, fieca- motivul pentru care criticul apreciaz` pozitiv s` conjunctur` favorabil`, adic` cel care scrie aici (i.e. ochiul mincinos), viitoarea doamn` Morpurgo [i al treilea per-
re cu timbrul [i cu accentul s`u propriu, aceast` zicem cartea lui Daniel Vighi Onoarea [i onorariul, sonaj al ecua]iei, Nicolae Manolescu, care, se pare, a rezonat ulterior puternic [i decisiv la o teorie a lui Cosmin
nou` promo]ie de foiletoni[ti are totu[i un aer de care aduce o alt` viziune asupra lui Slavici sau despre }iganiada. {i astfel, iat` genealogia apari]iei unui critic literar. Nu mai pun la socoteal` un drum ini]iatic
familie inconfundabil, pe care-l \mp`rt`[e[te cu propune el \nsu[i relecturi incitante ale textelor pe care l-am parcurs, tot atunci (minus, evident, Nicolae Manolescu), dar cu diverse aspecte revelatoare pentru
ansamblul noului val [i care o individualizeaz` \n clasice, citind de exemplu }iganiada din per- destinul criticului Cosmin Ciotlo[. O plimbare de la vila \n care st`team, pe la 4 diminea]a, pân` la mare, pentru
raport cu promo]iile anterioare. Voi \ncerca, de spectiva teoriei fractalilor, dar [i unul din elemen- a vedea r`s`ritul, \nso]i]i respectuos de câteva sticle de vin. Numai c` cerul era iremediabil acoperit [i marea la
aceea, \n aceste considera]ii s` conturez o suit` tele prin care Ciotlo[ se integreaz` organic \n an- câ]iva kilometri. Acest drum s-a terminat cu o fug` pe marginea m`rii, cu o propunere refuzat` decent de a ajun-
de portrete ale noilor critici, eviden]iind pe cât po- samblul genera]iei sale. C`ci genera]ia 2000 es- ge \n mijlocul apelor, cu ni[te urme pe nisip care nu s-au mai sters niciodat`, cu senza]ia c` dac` e s` te \ntorci te
sibil atât ceea ce-l particularizeaz` pe fiecare cât te prin excelen]` una a diferen]ei – o diferen]` ca- \ntorci numai printre mla[tini [i c`, pân` la urm`, dimine]ile sunt o minciun`. {i astfel ochiul mincinos devine bul-
[i ceea ce ]ine de spiritul genera]iei 2000 [i aduce, re a fost teoretizat` pentru prima dat` de Dumitru bucat [i apoi se \ntoarce spre el \nsu[i, se devor` – [i \n`untru se deschide.
vizavi de trecut, diferen]a specific`. Crudu \n anexele Manifestului fracturist, pe care
{i voi \ncepe nu \ntâmpl`tor vorbind despre doar o lectur` neatent` sau r`u-voitoare a putut © foto Cristina Vladu
Cosmin Ciotlo[, unul dintre tinerii cronicari \n ale s`-l reduc` la un simplu „fapt de scandal“.
c`rui texte pot fi descoperite multe din m`rcile No]iunea de „fractur`“ exprim` aici tocmai ideea
unei noi viziuni asupra actului critic, ca [i a rapor- de diferen]`, referindu-se nu doar la ruptura de
tului dintre critic [i cititor. orice tradi]ie, cât mai ales la instaurarea unei hi-
La prima vedere, Ciotlo[ este un impresionist per-subiectivit`]i marcate printr-o percep]ie [i un
de sorginte manolescian`, cu darul formul`rilor limbaj de „unic` folosin]`“ prin care individul \[i
memorabile [i cu o scriitur` vivace, adeseori per- manifest` diferen]a specific` \n raport cu al]i indi-
cutant`, menit` s` \l trezeasc` pe cititorul blazat vizi, ajungând astfel la o rela]ie puternic persona-
al zilelor noastre din obi[nuita lui stare de letargie lizat` cu lumea [i cu limbajul. Iar dintr-o aseme-
intelectual`, propunându-i seduc`toare exerci]ii nea perspectiv`, impresionismul lui Ciotlo[ poa-
de inteligen]`. {i totu[i acest impresionism este te s` fie privit (cred eu) ca o versiune critic` a
diferit, \n esen]a lui, de cel al maestrului; el se fracturismului [i ca o afirmare permanent` a dife-
leag` de o alt` vârst` a literaturii, cea postde- ren]ei, care \l fac s` prefere cronica „criticii tari“ [i
cembrist`, când critica [i-a pierdut \n mare parte percep]ia frust` conceptului. Dup` cum el poate
autoritatea, nu mai impune (a[a cum se \ntâmpla fi perfect integrat [i \n preocuparea comun` a
\n deceniile anterioare), m`rginindu-se doar s` genera]iei 2000 vizavi de actul comunic`rii, pe
propun`. Dac`, mai demult, cronicile lui Nicolae parcursul c`ruia centrul de greutate se depla-
Manolescu d`deau \n general tonul criticii de seaz` dinspre emi]`tor spre receptor, ca \n con-
\ntâmpinare, bucurându-se de prestigiul [i de sidera]iile teoretice ale lui Adrian Urmanov de-
autoritatea unei veritabile institu]ii, ast`zi asist`m, spre „poemul utilitar“. C`ci, la Cosmin Ciotlo[
dimpotriv`, la o depoten]are a actului critic, la textul critic constituie esen]ialmente o form` de
\nlocuirea criticii autoritate printr-o critic` „slab`“ comunicare, iar principala voluptate a comenta-
(pe linia faimoasei „gândiri slabe“ teoretizate de torului devine acum aceea de a-[i transmite im-
Vattimo), tot mai con[tient` de propriile sale limi-
te [i imperfec]iuni. De aici [i o anumit` ostilitate
fa]` de „spiritul de sistem“ (prezent bun`oar` \n
presiile de lectur`, adresându-se unui cititor pla-
sat pe picior de egalitate cu autorul de text, c`ru-
ia \i \mp`rt`[e[te op]iunile [i valorile [i transfor-
Num\rul 10 \ntrebat mult` vreme, briliantul pe lista magic` a lui Cosmin
Ciotlo[? Nu e Kaka, nici Messi, nici m`car fenomenalul Cristiano
Ronaldo. E un b`ie]a[ autohton, juc`tor cu palmares doar indi-
critica „textualist`“ a lui Marin Mincu), o anume mându-se, \n cele din urm`, \ntr-o form`, infinit un cristian vidual, neocolit de scandaluri [i tenta]ii afrodisiace.
ne\ncredere \n posibilitatea judec`]ii critice de a mai subtil`, de publicitate, de vreme ce (scria foi- A[a mi-am amintit c` cel care s-a autointitulat, mai \n glum`,
stabili ierarhii date o dat` pentru totdeauna, dar letonistul României literare) „speran]a oric`rui Ca [i-n fotbal, via]a literar` e plin` de borne, statistici, calificative. mai \n serios, ultimul fracturist, cititor pe sub banc` al n`b`d`io-
[i reconsiderarea foiletonisticii, a cronicarilor de cronicar literar – deseori disimulat` \n tot soiul de Num`rul de selec]ii, golurile marcate, evolu]iile notate de munte- sului Ianu[, a purtat mult` vreme povara rat`rii cenaclului Frac-
„curs` lung`“ din interbelic, care sunt pu[i pe pledoarii estetice neutre – este ca volumele pe le gazetarilor p`tima[i se contorizeaz` \n tricouri de reviste, cro- turi [i a suferit doi ani de-automatic` pentru a trece \n sfâr[it la
acela[i plan cu marii „creatori de canon“. {i e cât care le recomand` explicit [i entuziast s` ajung` nici memorabile, presta]ie s`pt`mânal`. Litere, unde e singurul student prezent \n Senatul Universit`]ii.
se poate de semnificativ din acest punct de ve- cumva sub ochii avizi [i confien]i ai cititorilor.“ Ce- V-aminti]i ziua \n care Adi Mutu a refuzat s` ias` din teren |n vârf de form` sportiv`, prosp`t \ntors din vestiar, Mutu su-
dere c`, scriind despre cartea lui Antonio Patra[ ea ce presupune o „depoten]are“ a limbajului cri- \ntr-un final de meci? Nu conta c` pe banc` striga marele Dobrin. râde camerelor de luat vederi, con[tient c` „depindem numai
consacrat` lui G. Ibr`ileanu, Ciotlo[ \i repro[eaz` tic, care nu mai e speculativ [i abstract, ci caut` Legenda, deja legend`, spune c` [i-n redac]ia României literare, de noi“, c` vremea fumurilor a trecut [i, da, performan]ele vor
autorului c` \[i limiteaz` referin]ele critice, exclu- nota colocvial`, canalul optim de comunicare cu un pu[ti [i-a for]at norocul cu \nsu[i Nicolae Manolescu. Las isto- veni. Titular de cronic`, Cosmin Ciotlo[ nu accept` (am`nunt
zându-i tocmai pe foiletoni[ti: „Un semn de partenerul, astfel \ncât textul cronicii devine un ria literar` s` caute [i sf`tuiesc jurnalistele culturale s`-ntrebe ce strict personal) provocarea foii albe \naintea unui du[. Atitudine
\ntrebare […] a[ pune \ns` \n chestiunea criterii- spa]iu lingvistic hibrid, unde se intersecteaz` mai s-a-ntâmplat cu deja celebra perspectiv` asupra }iganiadei. de civilitate. Puritate extrem`. Lec]ie de legionar roman trecut`
lor de selec]ie folosite aici de Antonio Patra[. El multe registre [i care oscileaz` \ntre fi[a de lec- Ve]i spune c` paralela e for]at` [i gratuit`. C`-ntre vedeta, mai apoi \n pagin`. Dar despre acestea, s` vorbeasc` cei \n
opteaz` \n argumenta]ie pentru dou` repere un tur`, pagina de blog [i enun]ul promo]ional. parc` [i manelist` la un moment dat, din Pite[ti, contestat` \n pri- m`sur`.
pic cam didactice, aflate, \n fond, la \ndemâna Acestui tip amalgamat de discurs i s-ar potrivi cel mele etape la Dinamo [i vândut`, dup` un sezon de excep]ie, F`r` s` aib` destinul zbuciumat al fotbalistului, Cosmin (altf-
oric`rui exeget neexperimentat. Desigur, C`linescu mai bine poate calificativul de „cvasicritic`“, c`ci pentru cine [tie ce comisioane la Inter, mai apoi suspendat` el un juc`tor cu sim] tactic pe teren mic, poate doar Chiva s`
[i Lovinescu sunt dou` con[tiin]e culturale mar- el arboreaz` aceea[i identitate incert` pe care o pentru dopping [i micul rapidist din Com`ne[ti, olimpic na]io- mai fi beneficiat de acest dar) dovede[te suficient` maturitate [i
cante ale interbelicului, doi critici literari \n sensul putem surprinde \n produc]ia literar` a grupului nal la matematic`, pierdut prin ghi[eul poezie.ro [i debutat „la senin`tate \n dep`[irea polemicilor obi[nuite (cu regi [i ge-
tare al sintagmei, doi veritabili creatori de canon. 2000, ce manifest` o preferin]` v`dit` pentru formele pachet“ \n rubrica Post-Restant a Constan]ei Buzea nu \ncap nera]ii de aur), impunându-se cu caden]a liderului. Compe-
Nu \ns` [i doi cronicari de curs` lung` sau de foc hibride, amestecând reportajul diaristic al existen- compara]iile. ten]`, creativitate, advertising. Iat` câteva mici artificii. |n spatele
rapid, precum Pompiliu Constantinescu, Mihail ]ei cu pagina de fic]iune, poemul cu eseul sau V`-n[ela]i. |ntr-o rapid` succesiune de nume, „watching the lor, \ns`, e mai mult decât talent.
Sebastian, {erban Cioculescu sau – la rigoare – \nsemnarea jurnalier`, poezia cu proza. Iar, \n lu- wheels“, cum ar spune beatles-ul sedus, al`turi de Manolescu |n [coala manolescian` a ultimilor ani, CC al RL [i-a g`sit lo-
Perpessicius. Un tablou al recept`rii care s`-i cu- mina acestor considera]ii, critica pe care o face (primul, evident), Andrei Codrescu, Mateiu Caragiale, Mircea cul de titular. Trecând peste \nc`rc`tura negativ` a formulei, s`
prind` [i pe ace[tia, sau unul care s` se mode- deocamdat` Cosmin Ciotlo[ ar putea s` reprezinte C`rt`rescu, Alexandru Paleologu, M. Sebastian, Dan Sociu sau observ`m c` locul lui e acolo.. Pentru c`, oricine ce-ar zice,
leze dup` asemenea filiere sub]iri mi s-ar fi p`rut varianta adus` la zi (adic` sl`bit`) a manolescia- Teo Dun`, la alt` scar`, figureaz`, Adi Mutu. Ce caut`, m-am România literar` nu are rival. Manolescu [tie de ce!
ceva mai incitant` [i mai stimulatoare.“ Aseme- nismului. O partitur` pe care tân`rul cronicar reu-
nea aprecieri spun enorm \n leg`tur` cu „pro- [e[te s` o interpreteze suficient de conving`tor,
gramul“ lui Cosmin Ciotlo[: \n primul rând mi se asumându-[i [i riscurile formulei: pericolul unei Stoian G. Bogdan spar]ii, m`surându-ne-n caiete pli- toate fetele ne [tiau de poe]i. Mai
pare evident c` autorul \i prefer` criticii „tari“, care numite incoeren]e [i al alunec`rii \n badinerie. ne, \n rime [i \n epopei. Cosmin a ales dup` ce-am ap`rut \n rubrica
Ne-am cunoscut pe 15 sept 1990. demarat apoi un amplu program, semnal a Constan]ei Buzea. Bine,
|n prima noastr` zi de [coal`. Dar intensiv de lectur`. Dar, ca sa fiu cu excep]iile de rigoare. De fapt,
revistapanamea.wordpress.com

© foto C`t`lin Furtun`


prietenia a venit târziu, spre sfâr[itul sincer, Tacitus nu mi-era chiar pe nici nu era a[a de greu s` vr`je[ti
gimnaziului. Compusesem \mpreun` plac, a[a c` l-am cam l`sat singur \n prin liceu. Se-adunau gagicile cior-
\ntr-o pauz` un cântecel bogat \n treaba asta. chine la meciuri, devenisem poe]i
obscenit`]i. Profa de româna nu prea Lucrurile \ncepeau s` mearg`. cu dovada-n buzunar.
m-a avut la inim` dup` aceea. Duzine de decari \n dreptul lui, par- Asta se-ntâmpla \n 2001, cu un
Apoi am nimerit \n liceu \n ace- ticip`ri la mai multe olimpiade si- an \nainte s` dea la automatic`.
ea[i clas`, ba chiar \n aceea[i banc`, multan, r`spunsuri care \nghe]au Atunci mi-a spus c`-ntr-o zi o s`
unde am \nceput s` schi]`m prime- clasa [i la care profa nu prea [tia ce aib` o rubric`-n România literar`.
le versuri, entuziasma]i de poezioa- s` zic`. |n ceea ce m` prive[te, ver- Azi \l g`si]i acolo s`pt`mânal, la pa-
rele colegei din spate. Scriam ca surile ajungeau direct la ]int`. Cam gina 7. E ceva, nu?

19
RUBRIK

***
Oana C`t`lina Ninu

Marginali [i centri[ti dup` febr` r`mâne o siluet` \n jambiere mov


straturile de gr`sime de deasupra curelei
[i particulele mici de calciu acumulate \n unghii

Angela Marinescu \ncepi s` te obi[nuie[ti cu lumina cu obiectele


din jur
Dincolo de posibilitatea recunoa[terii existen]ei la toate niveluri-
un abajur ro[u \n care bâzâie o musc`
le a marginalilor [i a centri[tilor, r`mâne de pus o \ntrebare mai
REVOLT~ IN SITU

un abajur ro[u [i scheletul unei camere strâmte


\ntunecat` decât luarea la cuno[tin]` a categoriilor umane \n care s-a turnat beton
amintite [i anume: oare, ne]inând cont de un anumit context, o pia]` imens` plin` cu gherete de circ

chiar putem vorbi de marginali [i de centri[ti? Care margine [i [i ghebo[ii lovindu-[i cocoa[ele de ziduri
care centru, se pot \ntreba unii, care gândesc abstract [i spe- [i dac` se va termina se va termina dintr-o dat`
[i dac` acum tragi de convenien]` din ]igara
culeaz` sau, mai bine, care nu gândesc [i doar speculeaz`. asta [i nu sim]i nimic
e clar c` ceva nu mai merge
ää
un b`rbat gol \ntr-o cad` cu aburi
trei r`]u[te de plastic plutind

ää
ää
c`ut`m perspective. {i, totu[i, marginalii PREO}II
[i centri[tii se plimb` printre noi mai La ora asta, una dintre problemele mele
mult sau mai pu]in nestingheri]i. Margi- este cum a[ putea s` m` uit la preo]i
nalii par stingheri]i de pozi]ia lor, ei au (oricum, la televizor, odat` cu alegerea
fost obliga]i s` [i-o asume \n spa]iul social patriarhului, numai fe]e biserice[ti v`d)
chiar dac` s-au revoltat [i au luptat f`r` s` m` prind` râsul? Mai mult, plân-
\mpotriva marginalit`]ii lor. Centri[tii par sul, repulsia, de-a dreptul. Tagm` \m-
nestingheri]i, pentru c` s-au trezit a- p`ro[at` de pe care curg togi f`r` form`
[eza]i „\n centru“ exact de categoria [i un fel de scule negre pe cap, dar f`r`
uman` indiferent` la aceast` chestiune s`-l acopere, doar s`-l fac` [i mai cara-
prin „subtile alegeri democratice“ ce, \n ghios [i mai nevrednic de ]inut pe umeri.
fapt, sunt \ntotdeauna superficiale, mon- Gura le iese c`rnoas` [i r`sfrânt` dintre
dene, la \ndemân` [i f`r` scrupule. p`rul \ncâlcit din barb` iar ochii le sunt
Numai c` marginalii, prin asumarea de milioane: \n general mici, extrem de
pozi]iei lor au devenit o categorie uman` mobili, [ire]i, desfrâna]i ori urâcio[i, mes-
„ameliorat`“, iar centri[tii se bucur` de o chini, \ndoielnici. Mâinile transpirate,
lini[te \n[el`toare, ca suprafa]a unei ape, lascive \ntotdeauna se lipesc ca ni[te
ce, \n adâncurile ei, nu are nimic de-a face ventuze groase de bietele obiecte de cult,
© foto Cristina Vladu cu suprafa]a ei. ce trebuie vânturate de colo-colo, pen-
tru a distrage aten]ia enoria[ilor de la pa-

ää
razitarea prezen]` a preo]ilor. Nu le vezi
niciodat` gâtul, spatele, [oldurile, pulpe-
le, gleznele, doar labele late [i primitive
ää

ce m`r[`luiesc oricum, cu to]ii, magne- \nc`l]ate \n pantofi butuc`no[i [i negri.


tiza]i de dorin]a fireasc` de a tr`i mai bine Labele lor, prea pu]in ]inute la aer, nu
(ce \nseamn` mai bine pentru unii sau par decât ni[te mu[te enorme ce se
pentru al]ii e o alt` problem`). hr`nesc cu rahat. La preo]i totul mi se
Ar spune indiferen]ii, ce dac` unii pare libidinos. Mai ales vorbirea \ng`lat`
ating cu mâna abia ridicat` pl`cerile [i lene[`, puturoas`. Cânt`rile lor te fac
vie]ii iar al]ii se târ`sc ca ni[te viermi. s` adormi. M` gândesc c`, probabil, oi fi
Unii „muncesc“, al]ii, \n schimb, beau [i avut ceva de \mp`r]it, ca fat`, \n vie]ile
se drogheaz`, unii sunt ra]ionali [i al]ii mele anterioare, când preo]ii se ]ineau
trag din greu la vâsle cu ochii \nchi[i scai de vr`jitoare [i le curgeau bale de
# 3 — noiembrie 2007

pentru c` aud matematicele cântece de pl`cere când le atingeau, cu indivizi din


siren` ale \nchipuirilor bolnave. Mar[ul `[tia, care pentru c` aveau scule pe cap
negru din interiorul vie]ii [i al mor]ii este [i \ntre picioare, \[i puteau permite s` pe-
D eoarece, \ntr-adev`r, cei care se dis- unul singur, spun flegmaticii notorii ai depseasc` [i s` \nvr`jbeasc` o \ntreag`
treaz` pe seama celor ce-[i spun asemenea planetei, nu avem decât s` decup`m lume, pentru faptul c`-[i resim]eau, ca
\ntrebare [i stau cumin]i de-o parte [i de imagini r`t`cite, singulare [i nesemnifi- pe o limit` diavoleasc`, neputin]a, impo-
alta, nu v`d care ar fi problema \n pri- cative pentru a le studia la microscopul ten]a spiritual`, perversiunea grosolan`
vin]a situ`rii „\n spa]iu“, a unor indivizi, virtual al ochilor no[tri tehnici, f`r` s` [i obsesiile lor viscerale indescriptibile.

20
Tr e n u l d e L i t e r e ( B u c u r e [ t i - C l u j )

— DOBLEZERO —
PENTRU COPIII SOVIETICI CARE AU CRESCUT MARI
Igor Mocanu E vorba mai \nt\i de povestea lui Sa[a \nv`]`toarea c` atunci c\nd d` buruiana {tefan Ba[tovoi a r`spuns: „Eu fac parte sovietic` lansat pe vremea c\nd {tefan
Vakulovski, octombrelul cu note mici la la scroaf` petrece c\tva timp \n compania dintr-o genera]ie neoprimat`, nedus` \n Ba[tovoi f`cea [coal` la Ia[i, s-a materia-
R ecunosc c` m` aflu \n pozi]ia celui care purtare care nu \n]elege mare lucru din ce ei, cum s`-i spun` Soniei c` o place f`r` s` lag`re. Genera]ia mea era rezultatul unei lizat \ntr-un roman impecabil. De la teh-
s-a trezit \ntr-o joie diminea]` [i a desco- se \nt\mpl` \n jurul lui. Nu \n]elege de ce i se fac` ru[ine. Sau pur [i simplu medi- puternice [i nemaipomenite manipul`ri. nica de compozi]ie („[…] Iepurii nu mor
perit roata. C\nd am citit \n newsletter-ul scrisul lui e mai ur\t dec\t al celorlal]i co- teaz` la \nt\mpl`rile de peste zi: „[…] dar, Personajul meu nu este un disident, el are o structur` de jazz \n ce prive[te com-
primit de la editura la care tocmai a pii din moment ce scrisul lor seam`n` cu \ntr-o zi, la noi la [coal` era s`-l calce crede \n Uniunea Sovietic` [i \l iube[te pe pozi]ia, cu mult` improviza]ie, poezie [i
ap`rut Iepurii nu mor am avut un fel de al lui [i, mai ales, din moment ce scrisul ma[ina pe un b`iat care avea ghiozdan cu Lenin, iar atunci c\nd nu \n]elege ceva, se sinceritate care nu se repet` de la om la
scurtcircuit al memoriei. Eram prin anul 2 lui seam`n` cu al lui Lenin despre care a semafor. Se vedea treaba c` degeaba avea \ndoie[te de sine, nu de sistem.“ om.“) p\n` la structura [i con]inutul dia-
de facultate c\nd, la un seminar de litera- auzit c` scria ur\t. Nu \n]elege de ce el este el ghiozdan cu semafor, dac` era s`-l cal- De fapt, sentimentul care marcheaz` logurilor [i ale pove[tilor, romanul sfi-
tur` român`, Gheorghe Ardeleanu, v`- cel mereu crunt certat de c`tre \nv`]`- ce ma[ina. Mai bine \[i cump`ra unul cu ireversibil soarta personajelor nu este deaz` pagin` cu pagin` orice etichet`. Nu
z\ndu-m` cu un volum de Liviu Deleanu toare pentru paginile lips` din carte, nu iepure. {tiu eu pe cineva care are ghioz- „sentimentul sovietic“ ci sentimentul se poate spune c` este un roman tezist din
pe banc`, [i afl\nd dumnealui c` autorul \n]elege de ce se face mereu caz de \nt\rz- dan cu iepure [i \nc` nu l-a c`lcat ru[inii, sau poate sentimentul ru[inii este moment ce fiecare prezen]`, fiecare per-
acelei edi]ii de Poezii este din Republica ierile lui la [coal`. {i c\nd nu \n]elege ma[ina.“ Pentru a doua activitate are ne- o form` undercover a sentimentului sovi- sonaj \[i are contribu]ia lui de explozibil
Moldova, m-a \ntrebat dac` am auzit de at\tea lucruri, \ncearc` singur s`-[i fabri- voie de un buzunar de cioburi cu care s` etic. Cert este c` personajele din cartea involuntar, neplanificat. Sa[a, \n pasiunea
{tefan Ba[tovoi [i de Iepurii… lui. Nu, nu cheze explica]ii contextuale, care s` poat` sparge baloanele altora. lui Ba[tovoi, iepurii care nu mor, pot tre- lui pioniereasc` pentru ]`rile surori [i pen-
auzisem, iar `sta era un lucru cu at\t mai mul]umeasc` [i capra [i varza. |[i dore[te Apoi, e vorba de o a doua poveste, cea ce peste orice, \n numele lui Lenin [i al so- tru figura legendar` a lui Lenin, atunci
grav pentru c` \nsemna c` nu citisem nici s` devin` pionier ca s` plac` [i mai mult a dialogurilor lui Lenin cu diferi]i tovar`[i iuz-ului, pot inventa/improviza orice, c\nd \[i imagineaz` c` Lenin, pe de o par-
Postmodernismul românesc al lui Mircea Soniei care a v`zut \ntr-o zi c` Sa[a are din satul lui Sa[a. De la Edmund\ci p\n` la oric\nd, contra oricui \ns` nu [i contra te, aduna buruian` pentru scroaf` [i c`
C`rt`rescu, lucrare \n care P`rintele Sa- p`duchi dar nu a spus \n gura mare la p`durar, Lenin \[i practic` meseria de vul- sentimentului de ru[ine \n forma lui cea acesta, de fapt, pe de alt` parte ocrotea
vatie beneficiaz` de c\teva r\nduri critice. toat` clasa, \[i dore[te s` poarte la g\t mi- garizator al doctrinei iluminatoare [i adu- mai stigmatizant` – oprobriul public. Sa[a natura [i nu rupea crengi pentru a-[i face
Nu [tiam nici c` {tefan Ba[tovoi debu- nunanta cravat` ro[ie-satin pentru a pu- c`toare de noi v\nturi revolu]ionare. Po- este deseori tras de urechi \n fa]a clasei, mori[ti din ele, aprinde fitilul la tez` f`r`
tase \n 1996 cu volumul de poezie Elefan- tea deveni un adev`rat partizan, \[i vestea este un fel de dialog-clepsidr`, nisi- fapt care \l paralizeaz` pe toate planurile, s` vrea. C\nd Nadejda Petrovna \l oblig`
tul promis, pentru care se alesese cu o dore[te s` ajung` prizonierul nem]ilor, s` pul textual filtr\ndu-se prin gaura lecturii lui Alexandr Timofeevici \i poate fi iertat pe elevul Buhin s` mearg` \n toaleta [col-
c`ru]` de premii (de debut al USR Mol- fie torturat de ace[tia iar el s` reziste pio- de la suprarealism involuntar („Virus be- orice, \i poate fi iertat furtul celor doi saci ii s` fac` analiza \ntr-o cutiu]` de chibri-
dova, al Salonului na]ional de carte din niere[te \n fa]a lor, s` nu sufle o vorb` [i s` nign cu ochi de viorea, de ce s` d`m cu cu f`in` de calitate superioar`, nu [i fap- turi, timp \n care „toat` lumea se g\ndea
Ia[i, al Funda]iei Soros), n-aveam habar moar` ca un erou, recunosc`tor cu via]a pu[ca dup` fluturi?“) la discursul norma- tul c` a \n[elat astfel oamenii care au avut cum se va murd`ri c\nd va vrea s` pun`
c` peste un an a publicat Cartea r`zboiu- acelei uniuni a ]`rilor surori care i-au pus tiv plat, frust [i indigest, dar prolific („Este \ncredere \n el, acesta c`z\nd prad` unor analiza \n cutiu]`“, \n patosul ei prozelit
lui [i peste doi – Pe[tele pescar – o poves- unt pe mas` diminea]a la ceai, caiete \n un moment important \n istoria ]`rii [i paranoice mustr`ri de con[tiin]`. pentru progres [i [tiin]`, aprinde un alt fi-
te. Mai t\rziu am aflat c` scriitorul post- ghiozdan [i [coal` f`r` bani. ilustreaz` foarte bine ideea noastr` de |ntr-adev`r, genera]ia de iepuri din ro- til al tezei.
modernist {tefan Ba[tovoi s-a c`lug`rit la Activit`]ile preferate ale lui Sa[a sunt progres. Apropo, dumneata mai tai copa- man este o genera]ie neoprimat`, nedus` Meritul major al scriitorului {tefan
m`n`stirea Noul Neam] din Republica mersul \n p`dure dup` buruian` pentru cii din p`dure?“). \n lag`re. Este, \n schimb, o genera]ie Ba[tovoi const` \n \n]elegerea de a l`sa li-
Moldova, transform\ndu-se ulterior \n ie- scroaf` [i preg`tirle pentru parad`. Pentru O a treia poveste o constituie pelegri- c`zut` prad` propriei malforma]ii psihice, ber p\n` la autoasfixiere acel micu] [i
rodiaconul, apoi ieromonahul teoretician prima activitate are nevoie de un sac pe najul micu]ei Sophie al`turi de tat`l s`u. c`zut` prad` ultimei consecin]e a p\nzei zbanghiu Eugen Ionesco ce zace latent \n
Savatie, nume cu care va semna trei care s`-l umple cu brebenei [i de mult Este o poveste ciudat`, rupt` de corpul de p`ianjen a propagandei, prad` lag`rul- fiecare personaj, \n fiecare victim` a unui
eseuri (|ntre Freud [i Hristos, Ortodoxia timp liber pentru a se a[eza pe sacul plin romanului, care alterneaz` cu povestea ui inextricabil al sistemului transplantat la sistem de orice natur`. Chiar dac` „Boala
pentru postmoderni[ti, A iubi \nseamn` a ca s` mediteze la marile probleme ale [edin]elor de colhoz [i discursurile aferen- nivelul creierului, \n care logica absurd` era ascuns` \n trupurile lor ca un iepure
ierta), un roman (Nebunul) [i va deshide omenirii sovietice: prin ce minune poate te [i cu povestea c`l`toriei lui Nicolai Ar- este considerat` norm` de conduit`, la mort \ntr-o vizuin` p`r`sit`“, iepurii nu
o editur` bucure[tean` (Cathisma). urca Dumnezeu \n cer [i sta pe nori din senievici prin p`dure pentru a s`pa o extreme, nou` ontologie standard. „Este mor. Sau dac` mor, care sunt totu[i acei
Pove[tile iepurilor care nu mor se de- moment ce Iurii Gagarin c\nd a trecut pe groap` unde s`-[i creasc` iepurii. o carte f`cut` din lozinci, lozinci ce ajun- iepuri care nu mor?
canteaz` lent dar sigur \n patru fire nara- acolo n-a v`zut niciun Dumnezeu iar stra- |ntrebat despre pove[tile din roman de seser` s` fie respirate, m\ncate, b`ute,
tive, subtile vase comunicante, limpezi, tul de nori era destul de sub]ire, cum de \l c`tre {erban Axinte \ntr-un interviu din dormite“, explic` {tefan Ba[tovoi \n
str`vezii, percutante, ce dialogheaz` une- ceart` at\t de mult \nv`]`toarea c\nd tot Suplimentul de cultur`, nr. 143, 1-7 sep- continuare. {tefan Ba[tovoi, Iepurii nu mor, „roman“,
le cu altele intertextual, \n perfect` com- ce face \i aduce mereu aminte de proemi- tembrie 2007, intitulat „Am vrut s` sur- Cu toate acestea, \ndemnul lui Dan Edi]ia a II-a rev`zut`, Editura Polirom,
plementaritate. nentul model al lui Lenin, de unde a aflat prind c\t mai mult sentimentul sovietic“, Lungu de a scrie un roman despre perioada Colec]ia Ego. Proz`, Ia[i, 2007, 254 p.

Primele nop]i
AMINTIRI CU SPECTRE URBANE Cosmin Per]a mers mai departe. M-a cuprins o c`ldur` nefi-
reasc` \n momentul \n care m-a luat de m\n`,
O colec]ie de amintiri, \ntru-totul reale, dar atât de PARTEA I nici nu m` mai gândeam cât de absurd` era si-
neverosimile… imagini roase la col]uri, fragmente tua]ia, [i ce noroc pe mine s`-l [tie pe Manasia,
de via]`, proiec]ii mentale, personaje [i locuri mis- cu el, a[a a \nceput totul. Când am ajuns la Fel- de iarb` [i de p`dure, afar` era o noapte cu lun` [tiu doar c` atunci o iubeam.
terioase. O colec]ie de spectre urbane, iluzorii [i vin]i acas` Manasia era deja acolo. Am \nceput plin` [i milioane de stele. Cinci oameni cobo- M-am aburcat din nou pe geamul de la
totu[i, atât de prezente. s` bem. Manasia vorbea, vorbea, bea, [i toat` lu- rând de pe deal \n noaptea aceea, f`r` s`-[i zic` buc`t`rie [i Manasia era tot acolo, singur, bea
mea \l asculta, pentru c` Manasia ]inea lec]ii. |i nimic. Era ireal. gin. Mi-a dat [i mie, mi-a f`cut o cafea [i am dor-
Când am ajuns la Facultatea de Litere din Cluj ]inea lec]ii lui Felvin]i, \i ]inea lec]ii Getei, sora Am mers cu to]ii la Manasia, am luat bere [i mit câteva ore. Trecuser` trei zile de când veni-
circula un mit printre studen]ii ini]ia]i, al unuia lui Felvin]i, \i ]inea lec]ii Cameliei, prietena lui, gin [i lucrurile au luat-o de la \nceput. Ascultam sem s`-l v`d pe Manasia. |n dup`-amiaza aceea
Manasia, poetul, cel mai mi[to dintre to]i. Pe dar mai ales \mi ]inea lec]ii mie, noul venit. Noi Beatles, Oasis [i Radiohead, fumam mult, vor- aveam un examen. M-am urcat \n troleu [i m-
vremea aceea nu prea aveam pe nimeni aproape beam [i \l ascultam pe Manasia, care bea [i vor- beam [i beam bere, ginul ]inându-l pe dimi- am dus direct la facultate. Din câte \mi amintesc
de mine. |i aveam pe Ariciu [i V`ru, atât. Ariciu bea. Era ceva fascinant \n vorbele lui. Aerul era nea]`. Fetele s-au culcat iar noi, la un moment l-am picat. Dar nu mai conta, era o zi cald`,
era o mogâldea]` de om, tuns` scurt, pe care cald, vaporos de la vodc`, camera se mi[ca, ni- dat, am ie[it to]i trei pe geamul de la buc`t`rie, p`s`rile urcau sus de tot \n aer [i eu \mi aminteam
când am v`zut-o prima dat` i-am spus: „Ce faci mic din lumea de-afar` nu p`trundea [i totul se ne-am luat b`utur` [i am plecat \n parc. de o camer` care se mi[c`, de mirosul de iarb` [i
m` ariciule?“. Ariciu i-a r`mas numele, toat` lu- \nce]o[a. Am dormit la gr`mad`, iar diminea]` M-am trezit singur [i n`uc \n mijlocul unei de mâna aceea care m-a urm`rit câ]iva ani.
mea \i spunea a[a [i am luat-o cu mine. V`ru era am luat-o de la \nceput. |ntâi \ncet, ca la mah- pie]e. Nu [tiam cum am ajuns acolo [i niciunde
tot un Per]a, f`r` nicio leg`tur` de rudenie, dar mureal`, apoi, dup` ce am mai prins curaj [i pu- eram, nu cunoa[team pe vremea aceea cartierul
care se \ntâmplase s` cad` \n an cu mine. I-am teri am zis c` mergem pe deal. pe care apoi aveam s`-l [tiu atât de bine. Era di-
spus Per]a, apoi, V`ru, [i el m-a urmat. Dar ei Pe deal am luat cu noi vin, bere [i vodc`, am minea]`, oamenii treceau gr`bi]i pe lâng` mine
revistapanamea.wordpress.com

erau prea pu]in. c`utat un loc mai lini[tit, am f`cut un foc [i ne- [i cred c` nici nu m` priveau. Eram speriat, de-
De Manasia vorbea toat` lumea, dar nimeni am \mp`r]it prin p`dure. Cineva s-a pierdut, nu rutat [i \nc` beat. Ce [anse aveam? La un mo-
nu-l v`zuse vreodat`. To]i [tiau ce e cu el, dar mai [tiu cine, dar [tiu c` l-am c`utat ore \ntregi, ment dat se opre[te lâng` mine o fat`, a c`rei
nimeni nu [tia cum arat`. Vedeam pe la biblio- iar când s-a \ntors era deja sear`. Mai aveam fa]` nu mi-am amintit-o niciodat`, de[i am tot
tec` un tip foarte interesant: \nalt, cu o figur` doar o sticl` de vin, atunci Felvin]i a zis s` facem \ncercat. M-a \ntrebat ce e cu mine [i unde vro-
distrat`, scofâlcit`, cu ochelari, \mbr`cat hyppie, trânt` \n iarb`. Eu cu Felvin]i [i câ[tig`torul cu iam s` ajung. M-a lini[tit. Nu [tiam unde sunt,
fa]` de care ceilal]i aveau un respect deosebit. Manasia. Dar Manasia nu a mai vrut dup` ce l- nu cuno[team pe nimeni \n zon`. I-am spus c`
M-am dus la el \ntr-o zi [i l-am \ntrebat: „E[ti tu am pus la p`mânt pe Felvin]i. Am coborât târ- vreau s` ajung la Manasia. M-a privit blând, a
Manasia?“. „Nu, eu sunt Felvin]i, mi-a r`spuns, ziu, era noapte de mult. Eu [i Felvin]i o duceam \ncuviin]at, m-a luat de mân` [i m-a dus a[a
dar te pot duce la Manasia de vrei“. Am plecat pe rând pe Geta \n spate. Aveam \n n`ri mirosul pân` \n fa]a apartamentului lui, dup` care a

21
SGB & VLA{IN

C`ldurile iberice [i teatrul contemporan


Jurnal de
bord(ur\)
Gelu Vla[in
gelu.vlasin@fedrom.org impresionant, iar \n Sala Maria Zam- s`-[i promoveze crea]iile literare.
http://geluvlasin.blogspot.com/ brano ibericii se preg`tesc pentru o Unele asocia]ii sunt foarte bine orga-
lansare de carte (La RTVE de los ciu- nizate, au reviste proprii, concursuri
dadanos) semnat` de Carmen Caffa- literare [i posibilitatea de acordare a
rel cu participarea lui Luis Fernandez, burselor de crea]ie. Un exemplu \n
Suntem deja \n a doua jum`tate | ntr-un stat totalitar (f`r` nume) un Alex Grijelmo [i Juan Jose Ortega del acest sens este Asocia]ia tinerilor scri-
scriitor (Katurian) este arestat [i inte- Blanco – Editura „Ediciones del Labe- itori AENIGMA (www.ajaenigma.
a lunii septembrie [i la Madrid
rogat pentru con]inutul oribil al po- rinto“) \n timp ce \n sala nou` specta- org) din Insulele Canare. Cu o bogat`
oamenii se plimb` prin parcuri ade-
meni]i de cele 29 o C [i de progra-
vestirilor sale pentru copii [i pentru
rela]ionarea acestora cu o serie de cri-
me. |n timpul interogatoriului sus]in-
torii vor avea parte de un recital poe-
tic sus]inut de Antonio Puente din
cartea Vocea [i umbra sa (La voz y su
agend` de activit`]i (peste 50 pe par-
cursul unui an) asocia]ia organizeaz`
anual [i un concurs literar cu partici-
Vasilic\
mul foarte atr`g`tor al Centrului ut de doi poli]i[ti, Katurian rememo- sombra) publicat` la Editura Idea. {i pare interna]ional`, la care particip` Rafaelei
Cultural „Circulo de Bellas Artes“ reaz` detaliile copil`riei [i scene oribi- nu \n ultimul rând ar trebui sa vorbim \n jur de 200 de persoane din peste 30
(www.circulobellasartes.com). le din povestirile sale. Un spectacol despre o splendid` expozi]ie din Sala de ]`ri. De asemenea public` anual o
impresionant care merit` v`zut \n Goya intitulat` „}ara \ntunecat`“ (El antologie cu texte ale membrilor aso- SGB, stoiangbogdan@yahoo.com,
|n sala de teatru Fernado Rojas este timp ce \n sala coloanelor (Sala de pais tenebroso) dedicat` uneia dintre cia]iei [i editeaz` o revist` intitulat` http://sgb.ablog.ro
prezentat` piesa „Omul pern`“ (El Columnas) pasiona]ii de muzic` se figurile cele mai reprezentative ale „Cerneal` pe hârtie“ (Tinta sobre pa- Acum, Vasilic` este singura fiin]` pentru care
Hombre Almohada) scris` de dar- delecteaz` cu Muzica Secolului XX avangardei poloneze: pictorul [i scrii- pel). Mai multe informa]ii despre aso- mai merit s` tr`iesc.
(La musica del siglo XX): Igor Stra- torul Bruno Schultz. cia]iile scriitorilor din Spania pot fi Acum, Vasilic` este singura fiin]` pentru care mai
maturgul irlandez Martin McDonagh vinsky, Maurice Ravel, György Ligeti, Tinerii scritori spanioli \ntre „mân- g`site la urmatoarea adresa: http:// merit` s` tr`iesc.
catalogat de c`tre critica de specia- Claude Debussy, Alban Berg, Bela drie [i prejudecat`“ LA RTVE DE www.escritores.org/recursos/asociaci- Nu pentru c` l-am crescut de când era cât o nuc`.
Bartok, Arnold Schönberg, Manuel LOS CIUDADANOS ones.htm, dintre care se diferen]iaz` Nu pentru c` l-am ad`postit de fiecare dat` \n
litate drept una dintre revela]iile tea-
de Falla. |n aceia[i sala – Fernando |n modul cel mai firesc posibil, ma- cele care se ocupa \n principal de pro- pumn.
trului contemporan. Rojas – faimoasa Comapanie de Dans joritatea tinerilor scriitori spanioli se movarea tinerilor – Asocia]ia Tineri- ({i pumnul, la mine, moare ultimul). Nu.
Modern din Beijing (China) are pro- asociaz` [i formeaz` mici nuclee lite- lor Scriitori \n limba catalan` – Asso- A venit de capu’ lui \n baraca mea,
gramat un spectacol cu siguran]` rare prin intermediul c`rora \ncearc` ciació de Joves Escriptors en Llengua dup` ce executasem vreo patru luni de carcer` [i-
Catalana – A.J.E.L.C. (www.ajelc.cat) mi mai trebuiau
cu sediul \n Barcelona [i Asocia]ia Ti- vreo dou` zile pân` s-o iau razna
nerilor Scriitori din Regiunea Murcia – de tot. Eram singur [i anul mai avea mult pân` s`
Asociación de Jóvenes Escritores de la compenseze ochiul
Región de Murcia – AJEM. |n pri- pe care i-l scosesem pu[tiului aceluia, care tri[ase
vin]a agen]iilor literare (care \n Ro- la barbut. De când l-am v`zut
mania sunt de domeniul fantasmelor) am [tiut c` avem multe \n comun.
ar trebui s` v` face]i o simpl` impre- De-atunci, Vasilic` este partenerul meu.
sie aruncând o privire la: http:// Eu l-am \nv`]at toate bunele maniere.
www.escritores.org/recursos/agent- Eu l-am hr`nit cu boabe de fasole, cu [orici, cu pâi-
es.htm. Deci, [i prin urmare ar trebui ne goal`, cu tot ce era mai bun.
s` l`s`m la o parte polemicile, preju- Pân` când s-a f`cut cât o pisic`. Iar când \l strigam:
dec`]ile [i mai ales teribilele autovic- Vasilic`!?
timizari [i s` lu`m exemplul occiden- se ridica \n dou` picioare ca s`-l iau \n bra]e
tal. To]i cei care vor, cred [i sper` c` de-nnebuneau gardienii privindu-l prin vizet`.
au ceva de spus la nivel de mi[care Se auzise \n toat` pu[c`ria despre Vasilic` [obolan-
literar` pot s` se asocieze foarte sim- ul lui SGB
plu [i s` se constituie \ntr-un adeva- [i când m-am liberat, l-am luat acas`.
rat nucleu literar. Cu siguran]` ca Acum, pentru el nu-mi iau gâtul,
nici USR-ul [i nici ASPRO n-ar mai fiindc` n-a[ vrea s` se bagabon]easc` prin subso-
avea nimic de comentat. Sau dimpo- lurile blocului
triv`. [i s` \i frâng` inima vreo [oricioaic` flu[tiuratic`.

© afi[ Mugur Grosu © foto Cristina Vladu


# 3 — noiembrie 2007

22
~N CESTIUNEA VIDEOPOEMULUI

(prolog)
un cristian
O BIOGRAFIE A VIDEOPOEMULUI
Andrei Ruse

Despre experien]ele video \n poezie pu-


tem vorbi \ncepând \nc` din anii 20 ai
video poemul portul oferit noului curent: Video biblio-
teca, o libr`rie online cu peste o sut` de
videopoeme ale autorilor clasici pe care-
i men]ionam mai devreme, pornind \nc`
din 1890, cu o \nregistrare a lui Walt
Ca [i \n cazul blogurilor, videopoemul este legat secolului trecut, referindu-ne la supra- fond sonor. A realiza un material video experimente pân` \n ultimul an [i destul Whitman; Audio biblioteca, cu o libr`rie
de prejudecata tehnologiei. |ncerc`rile de dez- realism [i dadaism, \ntrebându-ne \n ace- pe un text, de aproximativ 1-2 minute de departe de ceea ce acum putem defini dedicat` numai domeniul audio, \n prin-
volare au fost [i sunt \nc` palide (\n 2000, Uniu- ea[i m`sur` dac` nu cumva acest „gen“ (cam aceasta este media), devine ceva ca videopoem. cipiu mergând tot pe autori clasici, dar [i
nea Scriitorilor a realizat sub \ngrijirea lui este singurul urma[ al curentelor preciza- elementar, \n special \n rândurile noii ge- Ca autori \ns`, lucrurile au \nceput s` pe remixuri moderne realizate pe \nreg-
Lauren]iu Ulici, CD-ROM-ul „Poe]i români de te. Cel ce a ini]iat astfel de manifest`ri, nera]ii, care vine dup` comunism [i este se mi[te mult de câtiva ani, prin R`zvan istr`rile acestora; [i nu \n ultimul rând
azi“, iar spre sfâr[itul acestui an, Asocia]ia Scrii- \ntr-un domeniu mai larg, incluzând [i foarte obi[nuit` cu tehnica acestor ani. }upa [i chiar C`t`lin Lazurca, \ns` nu suportul autorilor de videopoeme, sepa-
torilor din Bucure[ti propune \nregistr`ri video \n pictura, fotografia, sculptura [i apoi ani- Important` r`mâne \ns` combinarea ele- exista niciun suport tehnic din partea rat de Literatura Multimedia, ROcultura
capital` cu 27 de scriitori, premiile USR [i ASB, ma]ia este printre cei mai inventivi mentelor \ntr-un videopoem, combina- unui site literar. Demersul a fost respins fiind singurul loc unde se pot g`si astfel
\n timp ce, TVR-ul, de[i prin statut, are [i capa- arti[ti ai acelor timpuri, Man Ray. Aces- ]ia textului cu fotografiile, culorile, muzi- cu destul` reticen]`, chiar dac` \n de materiale [i nu pu]ine la num`r.
cit`]i [i ceva tradi]ie, p`time[te la capitolul per- ta s-a n`scut \n 1890 \n Philadelphia, co- ca, etc. Scopul videopoemului este s` vin` str`in`tate lucrurile erau demult stabili- De[i s-a tot spus c` videopoemul nu
forman]e). Valoarea experimental` cap`t`, deci, pil`rind \n America, dar tr`ind mare par- ca ceva \n plus poeziei, o alt` membr` te. Site-uri precum Club Literar sau Poe- este ceva benefic poeziei, \n ultimul an
dou` nuan]e limitative (videopoem – de ce doar te a vie]ii la Paris (unde a [i murit, \n cum ar fi, mult mai dezvoltat`, \ns` zie.ro, unde putem pomeni de Claudiu mul]i autori au riscat \n acest domeniu,
poezie? [i „cine sunt cei care apeleaz` la noua 1976), acolo unde i-a cunoscut [i a cola- exist` evident cazuri când acest lucru nu Komartin sau Radu Herinean nu au dez- astfel avem un num`r destul de impor-
formul`, autori de prim` mân` sau doar r`s- borant cu nume precum Berenice Ab- se \ntâmpl` [i, \n general, la noi cel voltat un sistem bun [i nu au permis tant atât de realizatori (regizori) cât [i de
pândaci cu aere literare?“ (am for]at nota, pentru bott, Lee Miller, Duchamp, Stieglitz, Pi- pu]in, nu putem \nc` vorbi de videopoe- acestei noi forme de cultur` s` intre \ntr-o autori care colaboreaz` pentru a realiza
a pune degetul pe rana deschis` de contestatari). casso [i Dali. Membru al mi[c`rii dadais- me de calitate, ba chiar mai mult de video- normalitare necesar` [i, dup` cum spu- astfel de materiale: Andrei Ruse, Bogan
A edita poezie nu este o mare realizare \n Ro- te [i singurul membru american al poeme care stric` poezia. Printre cei mai neam, pe Hyperliteratura s-au purtat nu- Ni]`, C`t`lin Lazurca, Claudiu Komar-
mânia. Num`rul infim de cititori dovede[te mi[c`rii suprarealiste din Fran]a, Man aprecia]i de public ([i vorbim aici de un mai dezbateri mai mult, pân` la \nchide- tin, Dan Sociu, Elis Ioan, Lauren]iu Ena-
e[ecul financiar al demersului. Managerial, tre- Ray este cunoscut mai mult ca scriitor, public nou, un public al videopoemlor rea blogului din probleme administrative che, Gelu Vla[in, Grigore {oitu, Mihai
buie s` [tii s` pierzi [i s` \n]elegi c` eticheta fotograf [i pictor („I paint what can not creat \n ultimii doi ani doar, cuprinzând \n iulie 2007. Ti]a, Mihai Zabet, Mugur Grosu, R`zvan
„editor de poezie“ pare mai curând un moft. Ra- be photographed. I photograph what I atât scriitori dar mai ales oameni care nu A existat \ns` Sketche, primul blog li- }upa, Vasile Leac, Victor Gavril [i al]ii,
portându-ne, \ns`, la num`rul „declarat“ de do not wish to paint“), pe lâng` o biogra- au nicio treab` cu literatura, dar sunt cu- terar cu scop de promovare a literaturii de altfel foarte multe persoane implicate
poe]i, a o edita devine o necesitate \n care se- fie impresionant`, \ns` dac` este s` ne re- rio[i [i \ncânta]i de videopoeme) sunt multimedia. Acesta a fost creat recent, [i sus]in`toare ale acestor demersuri,
lec]ia este cu mult mai important` [i poate de- ferim la fenomenul actual de videopoem R`zvan }upa, Andrei Ruse [i Mugur Grosu. \n decembrie 2006, de Andrei Ruse, [i a \ns` lista ar fi mult prea mare pentru a fi
valoriza o colec]ie. Fac aceast` parantez` pen- (intitulat de Ray ca cine-poem) [i la un Videopoemul are partea bun` de a se avut o via]` destul de scurt`, pân` \n lu- enumerat`. Se a[teapt` oricum [i mai
tru a demonstra c`, iat`, videopoemul, ar fi o irtoric al acestuia, putem \ncepe de aici. apropia de necititorii poeziei clasice, de a na aprilie a acestui an, din cauza unor mul]i autori de acest gen, care sunt
[ans`, printre altele, \n a ajuta \n primul rând au- Experimente suprarealiste video \ns` fi r`spândit foarte u[or, pe net, printr-un probleme de ordin tehnic. A avut parte \ncânta]i s` dezvolte aceste proiecte.
torii [i editurile care nu pot ajunge \n libr`rii. nu au avut o continuitate puternic` \n
Subiect la ordinea zilei, cum s-ar spune, vi- Europa, dac` este s` raport`m curentul
deopoemul are un istoric [i câ]iva reprezentan]i. la ]ara unde acestea au fost consacrate,
Teoretizând sau nu, impunând sau nu o form` adic` Statele Unite ale Americii. Por-
de promovare (personal insist pe acest aspect), nind de la genera]ia Beat pân` acum,
fiecare dintre ace[ti autori de video-poeme pu- aproape c` nu exist` vreun autor impor-
ne pasiune. De dragul ei [i al literaturii, s` fim cu tant care s` nu se fi implicat \n astfel de
luare aminte. proiecte. Evident, \n timp, defini]ia poe-
ziei video s-a tot modificat, trecându-se
de la combina]ii de pictur` [i fotografie
\n mi[care pe versuri la \nregistr`ri,
film`ri simple cu autori recitând,
anima]ii pe calculator, muzic` sau orice
alt background sonor combinat cu partea
video. Din anii 70 pân` acum experi-
mente au tot fost, aproape \n toate ]`rile,
\ns` nu s-a putut vorbi deschis [i concret
despre un concept de videopoem.

VIDEOPOEMUL AZI
Recent, dup` anii ’90, \n Statele Unite,
Canada [i \n Europa, \n special \n Ger-
mania [i \n Fran]a, g`sim bazele acestui
fenomen, care a intrat acum \ntr-un lim-
baj obi[nuit atunci când exist` referin]e simplu link, dar nu are parte de o critic` \ns` de succes, câ[tigând locul 3 la Ce este de remarcat \ns` este origina-
legate de literatur`. Autorii sunt destui la puternic`, pentru c` aceasta nu exist` concursul RoBlogFest 2007 (cel mai im- litatea fiec`rui autor, fiecare mergând pe
num`r, \ns` nu exist` autori consacra]i \n momentan. Criticii acestui gen vor fi pro- portant concurs de bloguri) la categoria o cu totul alt` idee \n acest domeniu [i
acela[i timp [i \n literatura clasic` (posib- babil regizorii [i ini]iatorii demersului, „cel mai bun blog de cultur`“ [i ajungând diversificând genul literar multimedia.
il aici s`-l preciz`m doar pe Billy Collins, care vor c`p`ta tot mai mult` experien]`. \n doar câteva luni printre cele mai Unii insist` mult pe imagini [i text pu]in,
scriitor american cu un num`r destul de urm`rite spa]ii online dedicate culturii, unii realizeaz` videopoeme de 1-2 minu-
mare de videopoeme.), regizori de video- VIDEOPOEMUL |N ROMÂNIA dup` poezie.ro, care, având peste 5000 te, dar mai nou au ap`rut [i videopoeme
poeme cunoscu]i sau chiar videopoeme Pân` \n anii 2000 nu se poate discuta de- de utilizatori, este f`r` discu]ie cel mai bazate pe cicluri sau pe texte foarte mari,
de succes. Conceptul \ns` este un succes, spre videopoem \n România. Exist` \ntr- vizitat site de literatur`, chiar dac` nu de 5-6 sau chiar 7 minute. Muzica difer`
ajungându-se acum chiar la festivaluri adev`r multe experimente video destul exist` nicio calitate excep]ional` sau de la fiecare autor, \ns` exist` un fond co-
interna]ionale de videopoeme (4 la nu- de interesante, pornind de la supra- cele mai multe ori m`car bun` a textelor mun precum jazz-ul, dar este greu s` \n-
m`r: cel din Vancouver, Chicago, San reali[ti, trecând prin anii 70 – 80, unde [i nici nu se vorbe[te despre proiecte cadr`m toate videopoemele aici. Majori-
Franciso [i Roma), seri de proiec]ii de diver[i autori, chiar [i Nichita St`nescu multimedia. tatea folosesc textul [i imaginea textului,
videopoeme, poezie stand-up, unde sunt ca exemplu, au folosit anima]ia sau au Dar odat` cu \nchiderea Sketche-ului, al]ii merg [i pe \nregistr`ri proprii. Calita-
impicate [i film`ri video, etc. colaborat pentru a crea ceva asem`n`tor demersurile nu s-au oprit. A fost creat tea [i efectul videopoemului las` \ns`
Nici nu mai putem vorbi \ns` dup` videopoemului de acum. Lucrurile \ns` blogul Literatura Multimedia (http://video mult de dorit deocamdat`, \ns` cel pu]in
anii 90 de o defini]ie, ci de o alipire a ex- sunt destul de vagi, nu exist` o organiza- poeme.xhost.ro), tot de Andrei Ruse, \n ultimul timp demersurile se v`d [i asta
perimentelor cu experimentele din do- re foarte bun` a acestor materiale, majo- dar \mpreun` cu R`zvan }upa, care do- este un lucru benefic, poezie \ncepe s`
meniul publicit`]ii sau chiar a filmului de ritatea nefiind interesa]i de istoria auto- rea crearea unui spa]iu dedicat exclusiv mearg` la saloane de \nfrumu]esare [i
scurt metraj, dar pornind \ns` bine-\n]e- hton` a acestui curent [i de fapt, nu videopoemului. La \nceput acesta s-a \ncet \ncet, mai ales autorii care au
les de la textul poetic. avem o mare istorie a acestui curent. dorit a fi mai mult o pagin` cu trimiteri \nceput mai din timp aceste experimente,
Videopoemele ast`zi nu sunt greu de Doar de câ]iva ani putem discuta despre spre autorii autohtoni de videopoeme, reu[esc s` aduc` ceva nou, comparativ [i
g`sit. Baza acestui gen, cum de altfel [i videopoem \n România, unde singurele dar a ajuns \ns` o arhiv` destul de bun`, cu ce este \n afar` \n acest moment, unde
baza oric`rei informa]ii \n aceste timpuri, locuri unde poezia [i-a mai ie[it din con- cuprinzând majoritatea videopoemelor chiar [i o \nregistrare video banal` cu au-
este internetul. Pe site-uri cu suport vi- turul bine definit de genera]iile anterioa- create dup` anii 2004-2005 [i majorita- torul recitându-[i un text este considerat
deo, precum YouTube sau Metacafe se re [i [i-a mai dat \n petic sunt spa]iile on- tea autorilor. Putem afla asta chiar [i \n videopoem.
g`se[te acum un num`r impresionant de line, site-urile de literatur` [i, mai nou, descrierea blogului: „literatura multi-
videopoeme, atât a celor vechi cât [i blogurile de acest tip. Putem vorbi de media s-a n`scut din nevoia de organi-
nout`]i, curpinzând poezie contempo- apari]ia [i punerea \n discu]ie a dezvol- zare a autorilor de videopoeme \ntr-un
revistapanamea.wordpress.com

Andrei Ruse s-a n`scut la 16 decembrie 1985


ran` din Spania, Germania mai ales [i, t`rii acestui gen [i a literaturii multime- spa]iu online specializat pentru acest \n Bucure[ti. A publicat pe diverse site-uri
mai nou, chiar România. dia (incluzând aici [i \nregistrari audio [i gen de cultur`.“ de literatur` [i a avut diverse proiecte culturale,
De altfel, nici realizarea lor nu este ce- video ale autorilor) de la crearea Hyper- Ultimul demers al lui Andrei Ruse, cele mai multe online (dintre cele mai cunoscute,
va foarte complicat. Soft-urile tot mai literaturii. Marius Ianu[, ini]iatorul [i ad- al`turi de o echip` administrativ` nou` blogul colectiv Sketche, Literatura Multimedia [i
complexe, dar u[or de utilizat, permit ministratorul blogului, chiar inten]iona, (Mirela Neculcea, Lauren]iu Enache [i ROcultura), proiecte multimedia (videopoeme,
oric`rui \ncep`tor \n acest domeniu s` la \nceput cel pu]in, promovarea video- Miruna Vlada) mult mai complex, este mixuri audio) [i colabor`ri. A debutat cu volumul
creeze anima]ie video, fie aceasta [i prin poemelor. Aceasta \ns` nu s-a \ntâmplat, ROcultura (http://rocultura.xhost.ro), BLACK JOB, la editura Vinea, \n 2007.
mi[carea unor fotografii [i introducerea au existat doar multe discu]ii unde este un blog alternativ, atât de literatur` cât [i Actualmente, este analist cercetare \n trustul
textului pe acestea sau \mbinarea cu bine s` amintim nume precum Sorin de literatur` multimedia. Proiectele onli- MediaPRO [i student al Facult`]ii de Litere, anul II,
\nregistrarea autorului audio [i a unui Dinco sau Mugur Grosu, ambii cu pu]ine ne realizate aici spun multe despre su- \n cadrul Universit`]ii Spiru Haret.

23
~N CESTIUNEA VIDEOPOEMULUI

Problema video-poemului
una: VJ-ing, Remixology, Immersive mai mult, premisele cognitive, conclu-
Aesthetics. ziile fiind ultima parte a post-produc]iei.
Remixological: the capacity to affecti-
VJ-ING vely assemble data into an image (even if
|ntr-un limbaj imbecil, The Vj este un the image itself no longer exists, that is,
Cezar Nicolescu Vorbind despre acest gen de exprima- mul]i critici [i teoreticieni serio[i ar ezita DJ care amestec` sunet, text [i imagine becomes a dense distribution of data
re artistic`, Anca B., student` \n anul al s` spun` asta \n special din cauza bana- pentru a crea senza]ii noi. De fapt: that slides by/through/with your subjec-
PRETEXT doilea la {tiin]e Politice a spus: „Nu [tiu lit`]ii acestor produc]ii. Totu[i… […] a creative writer who manipulates tive body as it selectively filter-enframes
UN redactor [ef, UN director, UN Cris- ce s` zic, seam`n` cam prea mult cu un matter and memory by composing live it –– tagging it with your personal signa-
tian mi-a cerut s` scriu articolul de fa]` videoclip, doar c` e f`cut mai prost. Nu- TEXT (DE{I VIDEO POEMULUI NU acts of image écriture repositioning the ture-style effects so as to give it more
despre video-poem. |ntruc\t \n ultimii mi place ideea, e prea lent [i m` |I ESTE NEAP~RAT NECESAR) movie loop as the primary semantic unit meaning). Mark Amerika http://profes-
ani am lipsit de la orice manifestare lite- plictise[te.“ |n schimb, Iulian M., stu- Din 2001 tr`iesc cu mirajul Bostonului [i of energy (Mark Amerika – EXCERPTS sorvj.blogspot.com/2006/10/remixologi-
rar` [i am refuzat s` mai public propune- dent \n anul al patrulea la Drept, a m`rt- asta nu din cauza Universit`]ii Harvard FROM ’PORTRAIT OF THE VJ’) cal.html
rea, venind din partea lui, mi s-a p`rut urisit: „Mi se pare interesant` ideea, de[i ci a Universit`]ii Brown [i mai ales a edi- De[i afirma]ia lui Amerika poate
onorant` [i f`r` posibilitate de refuz. realizarea cam las` de dorit. Ar trebui s` turii John Hopkins. Mi s-a p`rut remar- p`rea pre]ioas` descrie foarte bine un IMMERSIVE AESTHETICS.
vorbeasc` tipii `[tia cu un regizor, s` le cabil \n acel an c` ceea ce \mi imaginam mix de proces cognitiv [i material al Au- Video poemul caut` Lectorul imersibil.
METATEXT fac` [i lor o aranjare de calitate. Altfel, \n mintea mea de adolscent tulburat era torului. Experien]a este redat` prin filtre Lectorul caut` (video) poemul \n care
De ce video-poem? am impresia c` m` uit la un film din anii deja teoretizat de c\]iva ani buni. Voi evi- p\n` ce percep]ia Lectorului alunec` \n imersiunea este total`. Dorin]a nu este
Am v`zut \n ultimii doi ani din ce \n ce 50 [i asta e na[pa!“. (http://campus.cji.ro/ ta s` traduc caracteriz`rile la ceea ce nu- interior [i unit`]ile semantice \ncep s` nou` ea av\nd r`d`cinile \n perioada ba-
mai multe scurt metraje române[ti ro/vara2007/15/391/) mim video-poem ca specie [i m` voi re- creasc` de acolo [i s` capete sens. Aceas- roc` (Edwina Bartlem, Reshaping Spec-
despre care se spune c` ar fi video-poe- Un astfel de video-poem nu poate fi zuma s` enum`r numai c\teva concepte ta regula care sta la baza performance- tatorship: Immersive and Distributed
me. Autorii acestora spun c` sunt greu experiment literar – a fost, o [tiu mul]i pe care le consider importante pentru o ului contemporan denumit generic Aesthetics) [i la fel ca \n trecut ea nu es-
de f`cut ceea ce explic`, poate, c` cele oameni, acum aproape o sut` de ani!!! posibil` defini]ie a video poemului \n ca- VJ-ing, este aplicabil` tuturor video poe- te satisf`cut` pe deplin pentru c` spre
mai multe (dintre produc]iile române[ti, S-a transformat oare \ntr-o specie de po- zul \n care cineva s-ar \ncumeta s` scrie melor de la \nceputul secolului 20 [i p\n` deosebire de VR sau hypertext, Lectorul
evident) respect` o formul` simpl` de re- ezie? Personal, sunt convins c` cei mai azi. Totu[i VJ-ing-ul spre deosebire de vi- nu are dec\t semi-con[tiin]a propriei sale
alizare: imagini filmate \n natur` timp de deo poem r`m\ne, in general, fluxus art. prezen]e la fel ca \n cazul show-urilor TV
maxim 9 minute (YouTube.com nu ac- la care particip` doar prin simpla pre-
cept` deocamdat` produc]ii mai lungi) REMIXOLOGY. zen]` \n fa]a ecranului. Totu[i, „\n ce
peste care, op]ional, se aplic` un special Exitinz\nd conceptul \l putem folosi pen- punct se poate produce imersiunea?“
efect sau… dou` cu ajutorul unui soft- tru a descrie orice form` poetic` [i f`r` a este o \ntrebare la care momentan nu
ware pentru utilizatori casnici (cel mai gre[i prea mult \l putem utiliza [i pentru \mi pot asuma un r`spuns.
mare randament pare s` \l aib` imaginea formele narative. Orice manifest al poe-
convertit` rapid \n alb-negru) care se ziei video ar trebui s` sus]in` ca pe o POST-TEXT
combin` cu o coloan` sonor` – aproape conditio sine qua non caracterul remixo- Video-poemul de[i u[or integrabil \n ce-
\ntotdeauna o melodie, mai mult sau mai logic al con]inutului pentru c` primul in- ea ce se cheam` New Media Art pare s`
pu]in cunoscut`, \mprumutat` f`r` [tir- strument de produc]ie [i post-produc]ie fi fost sau s` fie una din formele pre-
ea autorului – [i un text original intro- este artistul. Deosebirea major` \ntre po- merg`toare hypertextului contemporan
dus ca o subtitrare care nu este cu nimic emul tradi]ional [i video poem, privind care \ncep\nd cu anii 90 abund` \n hy-
deosebit` de ceea ce vedem la televizor. din unghiul remixologiei este redarea permedia.
Efectul unei astfel de realiz`ri asupra mediat` a percep]iilor prin post pro- De[i ambele forme de art` coexist`
lectorului-spectator nu poate fi dec\t duc]ie. Totu[i, ceea ce se mixeaz` deopo- diluarea video-poemului \n VJ-ing, VR,
unul banal: triv` pentru artist [i Lector nu sunt doar video games sau hypertext pare a fi ine-
imagini, sunet, text vorbit sau scris ci, vitabil`.Totu[i specia exist`…

cultur`! Rezolvasem restul ridicat [i coatele \ndep`rtate…


[aradelor [i-acum ne lu`m de Dar poate El, „Gânditorul“, cu g
centuri cu francezii… Las` c` de la gigi, s` fie cel ce i-a dat
Brâncu[i \[i dep`[ise maestrul, pre]ioasele indica]ii?
na c` [i cu un bibleou de necro- N-a existat un scenariu, doar
pol`-i dai peste nas… Exagerez, ideea c` tot „cazul“ `sta, al Ha-
evident. |n ton cu tâmpenia mangi]ei ar merita un tratament

Prima mea vidio]enie amintit`. Cum s-a ajuns aici?


De la nume. |ntâi c` erau dou`
personaje, nu unul. Din pricina
numelui atribuit grupului statuar
special: o proiec]ie simultan`,
cu dou` ecrane al`turate, unde
aten]ia s` fie mereu distras` de
ce se \ntâmpl` pe ce`lalt ecran.
examenul de crea]ie, pe-aceea[i deja stabilite: artist, poet, scrii- de un [mecher, al doilea a ajuns George Vasilievici avea o ca-
map` de lucr`ri luam \n primul tor. |ntâi c` toate etichetele as- o anex`: „Gânditorul [i femeia mer` de amatori, am strâns o re-
an nota maxim` [i-n urm`torul tea ascund ni[te prefabricate sa“. {i a[a a r`mas: Gânditorul cuzit` minim` [i-am improvizat,
an pe-aia minim`… Fix cu ace- enorme (unele chiar expirate, \n sus, Gânditorul \n jos, simbo- \ntr-un cadru mai mult decât
lea[i lucr`ri.). Bun, am publicat cr`pate). Dar nici creator nu-]i lizeaz` [i drege [i \i bate pe to]i. primitiv, ni[te situa]ii simpatice,
patru c`r]i. Trei de poezie, s-ar po]i spune: nu e[ti demiurg, nu El [i Superman. Ai un nume pe mute, cu doi prieteni: Sorin
spune. Dintre care dou` cumva sco]i iepuri din cu[m` (recuzita buze, gata fandacsia! (A[a s-au Condrea [i prietena sa, Ruxan-
pe lâng` cinstitul fenomen cul- era aici, s`cule]ul de scrabble e dus, ieri, [i cei 20 de ]`rani la dra… Filmule]ele au fost gata
Mugur Grosu tural amintit: o colec]ie de sms- pus pe mas`, clapele-s deja po- poli]ia din Mehedin]i, s` recla- cu dou` zile \nainte de festivalul
uri [i-nc` una de mixuri cu ti- trivite la pian. Tu aduci ni[te me c` l-au v`zut pe Superman EroTICA din 2001. La repe-
N u [tiu al]ii cum sunt…, c` tluri decupate din ziare. {i cum degete [i amesteci/interoghezi zburând peste satul Gemeni… E zeal`, am anun]at pe afi[ asta:
nici despre mine n-a[ [ti ce s` totul trebuie s` poarte un nume, ceva dat. Restul e dib`cie, cu- [tire pe bune!) Dar ce vedem Cazul Hamangia, video-perfor-
spun. Când Marin Mincu, prin am dat editurii un titlu pentru riozitate [i poft`). Actul de noi la statuete? O femeie ges- mance. F`cusem un montaj mi-
’99, m-a onorat prima oar` cu noua colec]ie: Zapping poetry, crea]ie e, \n primul rând, pros- tant`, cu spatele dreapt [i un tip nimal, direct din camer`, muzi-
discursul s`u abraziv, am aflat dup` un filmule] pe care-l asam- pectiv. Dar prospector sun` ca ni]el coco[at, cu capul \n mâini. ca curgea separat, de pe caseto-
multe lucruri noi despre mine blasem, zic liric, din subtitr`rile director, inspector, prorector: ca Parc` st` pe bud`… Poate e fon, iar filmele erau gândite s`
pe care nu mi le-am imaginat unor programe TV. C` asta nu-i naiba!. Mai bine spun „artizan“: plictisit! Dar noi nu, Gândito- \nceap` la un interval diferit
niciodat`… „Mugur Grosu a- poezie, s-a spus. Da’ nici art`. generator de „obiecte“ umile. {i rul! De ce nu Constipatul, de ce unul de cel`lalt, a[a c` eu st`te-
nun]` orgolios apari]ia unui nou Nici film. Da’ ce-o fi?…Exist` o sun` fain: autoironic, eroic, la el nu Mahmurul, de ce nu Depre- am cu ochii pe ceas [i cu dege-
insurgent, de coloratur` neoexpre- \ndeletnicire prin bresle, o aple- ca Tarzan, partizan… D`-le-n- sivul, Lene[ul, Obositul? Nu, el tul pe 2 telecomenzi…
sionist`. Ceea ce mi se pare cu to- care spre calapod, un tabiet, o colo de etichete! Gânde[te! Iar ea e anexa… Proiec]ia din Clubul Touch
tul remarcabil la tân`rul plastician manie de-a anexa orice ciob de Când am f`cut primul filmu- Cum a[a? Doar vorbim de neo- & Stay a strâns mult` lume, cu
(Mugur Grosu face parte din real prin numire, a eticheta, le], n-veam habar ce-o s` ias`, litic, deci de matriarhat. {i-n mult peste a[tept`ri, a[a c` am
breasla pictorilor din Constan]a) castra, fereca \n borcane anume nici cum s-ar numi ce-a ie[it. N- matriarhat ea e capul…Tot pus cinci serii de proiec]ii una
este tocmai amplitudinea eului dic- tot felul de culturi – mur`turi, aveam nici sinopsis, nici ca- lan]ul de interpret`ri aberante dup` alta, pentru lumea care
tatorial care ia \n posesie cadrul \ncolonate nevrotic, cu vârf. Ca mer`, doar o idee pe care do- (el = gânditor, apoi el = preRo- a[tepta la coad` – mul]i s` mai
extern/intern, nesinchisinud-se a- [i cum ne-am preg`ti de ierna- ream s-o prezint \n Cenaclul de din) ]ine de faptul c` un [mec- vad` odat`, c`ci schema cu
proape deloc de retoricile care-l tul perpetuu. Când putem s-o Mar]i \ntr-un discurs cât mai hera[ din era noastr` patriar- deturnarea aten]iei printr-un
preced.“ N-am \ndr`znit s` \l lu`m \n sens invers, mai simplu: pu]in „tenebros“. O glos` iro- hal` a denumit ni[te piese din discurs vizual paralel reu[ise…
contrazic, chit c` la partea cu un m`r nu va \nceta a fi fruct nic` „mut`“ stârnit` de-un co- matriarhat… Dac` am c`uta un S` fi fost `sta primul meu vi-
pictura eram astfel \n impos- dac`-i numit, subit, par`. |n li- mentariu stupid din Istoria ro- semnificant, un mesaj la (re)nu- deo-poem, cum se „zice“ acum?
# 3 — noiembrie 2007

tur`: \ntâi c` ce f`ceam eu era teratur`, art`, cultur`, acela[i mânilor din cele mai vechi timpuri mitele statuete, ar trebui s` por- Sau doar o vidio]enie? Habar
grafic`, apoi c` picam oaie fruct preocup`: crea]ia. Doar pân` ast`zi (Constantin [i Dinu nim cu femeia. {i de la faptul c` n-am…
neagr` \n orice breasl`: printre uneltele se schimb`, de[i nu-i Giurescu) lâng` fotografia sta- pozi]ia ei, de fapt, este tipic` Azi, când sunt atâtea op]iuni
poe]i eram pictor, printre arti[ti definesc, nici impun con]inutul. tuetelor de la Hamangia: „antic- pentru na[terea \n pozi]ie verti- gen YouTube etc, orice vidio-
„cam“ poet (s` m` denun] c-am Cum fructul nu-i descris de bor- ipeaz`, cu cel pu]in cinci milenii, cal`, o tehnic` (dintre cele uita- ]enie are etichetele ei, [i [ansa
picat de trei ori examenul la Arte can, eticheta cu atât mai pu]in Gânditorul lui Auguste Rodin te) privind f`tarea f`r` dureri: democratic` de-a fi ridicat` la
Plastice? Când unica-mi „per- nu e fructul… M-am tot ferit s` (1880), simbolizând for]a crea- a[ezat`, cu spatele drept, cu rang de art`… Sau poezie +
forman]`“ notabil` a fost c`, la m` „legitimez“ cultural \n formule toare a gândirii umane!“. Poftim mâinile ap`sând pe un genunchi art`. Sau po-art`…

24
ESTE. SE AFL|. EXIST|

S-a terminat erotismul!?! BLOGROLL

Miruna Vlada miruna17vlada@yahoo.com Blogurile [i literatura


„Am fost joi la cafeneaua erotic` Twice. Un enun] de-`sta m-ar duce cu IP-uri unice. |ns` blogul mi-a folosit pentru c` Cred c` „normalitatea“ se va ob]ine atunci
g\ndul la indivizi \ntin[i lene[i pe sofale, tr`g\nd din narghilele, \n timp ce am putut intra \n contact cu al]i blogeri, [i, de când to]i ace[ti scriitori se vor afla \n aten]ia
fete \mbr`cate sexy (cu dezbr`catul sexy e mai complicat…) trec printre fapt, mi-a folosit faptul c` am putut vizita alte publicului [i vor fi comenta]i \n egal` m`sur`,
clien]i pun\ndu-le obsesiv ([i obsedant) |ntreb`rile Bun`voin]ei: Cofi? Ti? bloguri, de unde mi-am dat seama de un lucru cititorii c`utând ([i fiind capabili s` descopere),
Mi?“ (www.michaelhaulica.worpress.com) care altfel mi-ar fi fost cu totul inaccesibil: cine la fiecare, ce este original. De aceea prefer nu
Dan Per[a http://persa.ablog.ro sunt cititorii de ast`zi, care e orizontul lor de blogurile cititorilor, de care am fost interesat la
a[teptare [i, mai ales, care e nivelul lor de lec- \nceput, ci pe ale scriitorilor [i ale criticilor mai
E
Paul Radu e plin de idei. Iar anul trecut s-a gândit s` pun` pe picioare
un proiect controversat: Cafeneaua Erotica Twice, care autodefinit` u am f`cut pagini web \nc` de pe la \nceputul tur`. {i nu pot spune c` n-am fost dezam`git. mult sau mai pu]in consacra]i. Ei au o perspec-
sun` cam a[a: club de discu]ii libere despre sex [i erotism \n cultur`: Internetului \n România. Situl unei e-reviste, Cele mai multe bloguri literare sunt mai de- tiv` mult mai larg` asupra literaturii care se
art` vs. mentalit`]i sociale, aproxim`ri individuale de zi cu zi avand ca situri pentru teatre, pentru râ[ni]e de cafea, grab` afl`ri \n treab` decât eforturi de a cu- scrie la noi [i ei [tiu c` o carte a unui scriitor ro-
scop redescoperirea trupului uman prin desen, fotografie, montaje vi- pentru fabrici de mobil` etc. O pagin` web te noa[te [i a face cunoscut` literatura. |n mod si- mân ofer` cititorului ceva ce niciodat` o tradu-
deo, literatur`, film, dans [i teatru. Anul trecut am participat ca invitat` face s` gânde[ti \ntr-un anumit fel: s` coordo- gur [i viziunea mea e un pic pervertit`, pentru cere nu va reu[i s`-i ofere: un nivel estetic,
„erotic`“ a Cafenelei, anul acesta m-am implicat mai serios \n proiect, nezi informa]iile \ntr-un \ntreg, s` anticipezi im- c` am lucrat ani de zile la mul]ime de reviste stilistic [i lexical pe care traducerile nu au cum
\n organizare si moderare. De ce? Pentru ca vreau s` \nv`] cum se or- pactul… Prima dat` când am dat nas \n nas cu culturale [i a[ fi vrut ca blogurile s` fie, folosind le \nf`]i[a. Blogul pe care mi-a[ dori s`-l v`d
ganizeaz` un eveniment [i pentru c` am putut cunoa[te oameni foarte administratorii de bloguri [i m-am apucat s`-mi specificul [i atributele lor, la nivelul unei revis- f`cut de cineva, e unul care s` preia ideea de
diferi]i [i foarte interesan]i. Am mizat \n acest proiect \n primul rând pe fac un blog, l-am gândit ca pe o pagin` web. te culturale. Adic` s` urm`reasc` nu doar ce e acum câ]iva ani a revistei „Cuvântul“, care
caracterul s`u de dezabetere, de \mp`rt`[ire a ideilor. Mai ales când Mi-am dat apoi seama c` nu se cade s` proce- la mod`, c`r]ile c`rora li se face reclam`, ci s` f`cea, \ns` prin critici autoriza]i, o selec]ie lu-
vorbim despre erotism [i mai ales când o facem din perspectiv` cultu- dez a[a, pentru c` blogul nu e un „\ntreg“, ci are \ncerce o selec]ie, dar din \ntreaga noastr` lite- nar` de carte pe domenii, \n urma c`reia se
ral` avem tendin]a s` ne pierdem \n no]iuni, tabuuri, temeri, ironii gratuite. o desf`[urare secven]ial`. Scrii azi o \nsemnare, ratur`. |ns` blogerii care comenteaz` literatura, ajungea la un top anual. Dar blogurile sunt prea
Dezinhibare e prea pompos spus, dar ne-am propus un dialog firesc pe mâine alta, mai postezi un text literar – [i citesc doar ce li se recomand` de editorii inte- „democratice“ pentru a se putea crea un blog
tema erotismului de orice fel. a[tep]i vizitatori, eventual comentatori. Mi-am resa]i s` vând` [i, \n felul acesta, particip` la co- de acest soi. Partea rea: ele sunt de cele mai
Vara asta am reunit la Cafenea c`r]i, pictori, esei[ti, poe]i, feministe, f`cut blogul crezând c` el poate s` fac` vizibile, rup]ia valorilor literare. Literatura român` ar multe ori un soi de improviza]ii, autorul avân-
debutan]i, romancieri, editori, jurnali[ti al`turi de care publicul activ al unui segment de oameni pasiona]i de literatur`, p`rea, \n perspectiva lor, alc`tuit` din cei 1-2 du-se ca subiect pe sine \nsu[i, improviza]ii \n
serilor de fiecare joi a dezb`tut intens toate „pozi]iile“ erotismului. Teme- c`r]ile mele – o treab` la care se gânde[te orice scriitori la mod` (adic` mai bine promova]i de care cei care nu au chef s` citeasc` sau s`
le puse \n discu]ie au sunat cam a[a: Ascetul dorin]ei (lansare de car- scriitor. Nu cred \ns` c` mi-am f`cut cititori mai cercurile de autoritate literar`, ce se adun` \n ju- \nve]e, prefer` s` se „exprime“. Iar partea bun`
te), Literatura erotic` \ntre estetic [i comercial, Sexul vinde, exist` litera- mul]i datorit` blogului. Exist` acolo un contor rul USR [i a vreo 1-2 edituri). Or sunt, har a blogurilor cred c` st` \n capacitatea lor de a
tur` erotic` româneasc`?, Nudul \n pictur`, Iubirile Fridei, Maraton de [i \n trei luni, \mi zice contorul, am avut circa Domnului, sute de scriitori [i dintre ace[tia, asigura o comunicare uman` mult peste tot ce
poezie erotic`, Despre \ntâlnirile online– \ntre aventuri de-o noapte [i [apte mii de vizitatori. Cu siguran]`, nu sunt exist` câteva zeci foarte buni. a existat pân` acum.
c`s`torie, Povestea doamnei O (lansare de carte), Mass media despre
sexe [i Rondo capricioso– revolta \mpotriva erotismului explicit. Audien]a

alternativa average
nu a dep`[it de fiecare dat` 30-35 de oameni, majoritatea persoane ac-
tive \n domeniul cultural dar a existat [i un 5% de simpli curio[i, tineri,
din domenii foarte diverse. Mass media ne-a dat târcoale, s-a scris \n
pres`, s-au luat interviuri pentru mini reportaje, nu ne plângem de asta.
O s` povestesc acum care dintre serile erotice de joi mi-au pl`cut
cel mai mult. Pe 19 iulie am vrut s` discut`m despre erotismul \n litera-
tura român` contemporan` al`turi de Nora Iuga, Adela Greceanu, Cos- Olga {tefan
min Ciotlo[, Constantin Ab`lu]`, Mircea Valeriu Popa, moderat` de Oc- http://olguvia.wordpress.com
tavaian Soviany. Nora Iuga a fost \n mare verv` de[i era perioada ace-
ea terifiant` a caniculei care te sec`tuia de energie. S-au citit poeme, s-a de ce mi-am f`cut blog? p`i, doct
râs, s-au spus fraze memorabile. De exemplu: „erotismul este dumne- & teoretic, pentru c` aici i]i po]i
zeu“(Nora Iuga). A fost o seara frumoas`, cu mult` poezie [i asta pen- permite s` fii zeul unei lumi per-
tru mine spune totul. Am citit ulterior p`reri similare pe blogurile celor fecte (\n propria-ti accep]iune),
prezen]i. Punctul culminant al serii a fost atelierul de crea]ie, \n care 3 \n care alteritatea se supune
spectatori s-au jucat de-a „dadai[tii“ [i au rescris un poem erotic al Norei complet opiniei tale.(da, a dys-
Iuga. Cuvintele poemului au fost scoase \n format mare, au fost decupate [i topia is a utopia forced on you
apoi lipite de imagina]ia [i inspira]ia celor 3 pe o hârtie mare. Nora a fost by a maniac). m-a atras ideea \n
foarte pl`cut impresionat` de versuri, care i-au fost d`ruite cadou. sine:
O alt` sear` pe care am s-o ]in minte mult timp de acum \ncolo a fost alegi o bucata de eter (aka spa-
pe 2 august [i s-a numit „Iubirile Fridei“. Am s`rb`torit centenarul pic- ]iu virtual) [i o mobilezi (ma-
tori]ei Frida Kahlo printr-o discu]ie emo]ionant` despre Mexic, despre siv,minimalist, exotic, sobru –
nebunie [i disperare, despre dragoste [i fric`, despre celebritate [i fe- dup` bunu-]i plac, mijloacele
meia artist al`turi de Bogdan Hrib, Tudor Octavian, Victoria Vu[can [i html \]i stau la dispozitie). nu
Ana Maria Nistor. Au fost poze cu Frida, amintiri [i impresii despre vul- exist` prejudec`]i, opinii adia-
canul Frida, a fost o discu]ie vie [i de multe ori emo]ionant` mai ales cente, sugestii – la acest nivel.
spre final când fiecare a \mp`r]it cu ceilal]i cum o simte pe Frida. Orice intr-un sistem de bloguri sunt
a[ povesti despre acea sear` nu [tiu dac` e elocvent sau conving`tor (de[i nu ar trebui) ierarhii, ter-
deoarece dup` cum se vede sunt \ngrozitor de subiectiv`. Am sim]it-o meni de comparatie, popularita-
chiar ca pe o sear` de un erotism intens: am fost intimi, am fost pasio- tea de efectele c`reia [i-a[a fu-
nali \n ce gândeam [i spuneam, iar Frida a reu[it s` ne lege unii de al]ii gim ([i suntem \nv`]a]i s` fu-
pentru câteva ore. gim). pe mine nu m` intereseaz` relativ limitatul yahoo 360, pân` scriu [i alte lucruri din astea pe © foto Cristina Vladu
Iar penultima sear` a proiectului \nainte ca el s` se mute din aceast` aspectele astea. eu vreau celule la sobrul blogspot. am g`sit aici care le po]i \n[ira pe o a]` cât de
toamn` \n Club A a avut loc pe 30 august [i s-a numit „Mass media de- egocentriste, care plaseaza con- displayul neo-hippie juc`us „girl fragil` a discursului n-au nicio
spre sexe“ axându-se pe un studiu asupra stereotipurilor de gen din stiinta personala dincolo/peste in green“ [i motiva]ia de a crea pondere pt. mine. nu aici. de-as-
mass media [i publicitate \n România. Am dezb`tut crâncen [i ne-am cea colectiva. contorul cu vie- un spa]iu dup` chipul [i a- ta blogurile mele n-au consis-
luat la trânt` cu stereotipurile de orice fel al`turi de Laura Grunberg, Da- wuuri conteaz` atâta timp cât sem`narea mea. ten]a [i „suculen]a“ (ce cuvânt
niela Roven]a Frumu[ani, Horea B`d`u, Bogdan Hrib [i Ana Maria Nis- e[ti \nc` avid, cât \nc` \]i pas`. a[a c` am construit, din pasiu- urât) a jurnalelor.
tor. Publicul a fost mai activ ca niciodat`, chiar agresiv. Invita]ii au fost citesc multe bloguri, dar cele ne pentru ceea ce n-am reu[it s` dar, \ntrucât e singurul spa]iu
stimula]i s` contraatace cu argumente foarte solide, cu exemple de re- mai multe mi se par anoste. nu ar`t lumii c` sunt (o, da, cât nar- virtual pe care m` mai g`si]i \n
clame Tv denigratoare la adresa femeilor, cu experien]a altor ]`ri \n acest conteaz` tonul: cult, meschin, cisism), dar [i, de ce s` nu recu- timp real, reprezint` (scheletic,
domeniu. Cu to]ii am aflat ceva nou despre feminismul contemporan, frivol, amuzant. vreau s` simt c` nosc, \n lips` de altceva, un m`car) [i un soi de suport al pro-
tranformat [i el \ntr-un stereotip al frustr`rii. Dezbaterea a fost un deliciu. e ceva via]` acolo. chestiuni wonderland personal, o c`su]` iectelor mele de orice natur`. le
Mie mi-a pl`cut \n primul rând pentru c` de fiecare dat` s-a spus altceva. mult mai personale, mult mai baroc`, labirintic` [i estetic`, \n face, prin con]inutul lui coloc-
www.cafeneauaerotica.wordpress.com aproape de frustrare [i ne\mpli- care chestiunile de ordin practic vial, s` se concretizeze altfel, s`
nire stau la temelia unui blog. eu [i pragmatic trec pe locul doi. aib` aderen]`, s` se [tie de ele.
am spa]iul `sta mai mult decât \mi place c` \ns`ilez tot felul de este agenda unei perioade.
diaristic pt c` vreau s` ]â[nesc idei personale [i c` le ambalez \n con]ine cam toate lucrurile pe
din omul rânduit spa]io-tempo- a[a fel \ncât s` par` produse care scrie „olga“. de la texte ine-
ral, care nu se poate manifesta foarte „apetisante“, de[i nu sunt. dite pân` la poze cu cei 3 c`]ei.
atât de colorat – vizual [i verbal – sunt doar o alternativ` funky, \n fine, ce a[ mai putea zice es-
revistapanamea.wordpress.com

\n realia. [i ca s` promovez ima- deta[at` dar cât mai averege la te faptul c` nu inten]ionez s`
ginea unei fete care n-o s` apar` tot ce a]i mai citit pe bloguri. eu p`strez pagina asta, \n acest for-
niciodat` \n reclame, \n pro- sunt fericit` dac` pot, m`car, s` mat, pentru totdeauna. mi-ar
mouri, \n emisiuni mondene sau ofer asta. pl`cea ca la un moment dat ol-
reviste glossy. sunt prea „aver- scopul principal al „ma[inii de guvia, ma[ina de cusut [i inter-
age“ ca s` nu m` expun pu]in. cusut“ este acela de a m` des- valul 18-19 ani s` r`mân` sus-
blogul meu de pe wordpress f`[ura, decupa [i prezenta „\n de- pendate \n timp, fosilizate, ca
este cea de-a patra achizi]ie \n taliu“ pe mine. de-aici [i headli- ni[te relicve virtual`, ca o posibi-
domeniu. am probat, pe rând, neul. a[adar, autoreferen]ialitatea, litate de \ntoarcere acolo, \ntr-
tot soiul de posibilit`]i, de la detaliile despre cum [i de ce un ghost-town perfect conservat.

25
TA B | R A D E C R E A } I E

Atelierele de crea]ie de la S`v\r[in


(9-16 septembrie 2007)
JURNAL DE TAB~R~
COBAI: Diana Geac`r, Cristina Ispas, Miruna Vlada, Vasile Leac, Bogdan Cre]u, Octavian Soviany,
{tefan Manasia, Radu Vancu, Bogdan Lipcanu, Marin Malaicu-Hondrari, Dan Coman, Florin Partene
(John), Bogdan Perdivar`, Rare[ [i Vlad Moldovan, Florin M`du]a.

© foto Cristina Ispas

doua tinere]e, s-a dovedit a fi [i singu- poe]ii maturi. Când observi ezit`rile, ([i cu Pana mea \n iarb`) [i Leac ne-a pe scaun \n timpul orei, zgâl]âit de ho-
BOGDAN CRE}U: La S`v\r[in, soarta poeziei ra disponibil`. Disponibil`, fire[te, pen- incertitudinile tuturor, legate de ceea povestit cum e cu zmeuri[ul. hotele de râs [i nimeni nu [tia de ce.
contemporane a fost, ce mai, salvat`! tru experimentele noastre strict con- ce le-a ie[it, \ncepi s` ai \ncredere. Apoi, Eu [i Cristina ne-am pozat \n Când a venit timpul s` plece Dan
La S`v\r[in a fost mai bine decât m` versa]ionale. Noaptea urm`toare, cu Pentru mine a fost [i o lec]ie vie de po- clipele de extaz din leag`nele din fa]a Coman, am urcat [i eu (pentru c` m`
a[teptam. Nu am crezut c` o ga[c` de Manasia [i M`du]a am convins ni[te ietic` (a[a se spune pe aici, pe la Ie[i, la hotelului. A trecut Coman pe acolo [i sufocam la caban`) [i Cristinei (\i era
poe]i [i un critic pot convie]ui f`r` pro- masculi alpha ai S`vâr[inului c` suntem poetic`). ne-a adus ciocolat` [i iar`[i ne-am im- frig, din câte [tiu).
bleme vreme de o s`pt`mân`. Dar au mai tari ca ei (ne-am dat chiar [i sena- Lista vinova]ilor [i gata: Cristina Is- presionat. Atât de tare \ncât l-am rugat Seara, am râs mult cu Marin [i Cris-
reu[it. F`r` orgolii, f`r` complexe, ni- tori, doar st`tusem cu primarul la pas, Diana Geac`r, Miruna Vlada, Oc- s` m` dea [i pe mine \n leag`n, dar ple- tina la Bogdan \n camer`. Perdivar` a
meni nu a ie[it r`nit. Poate doar din mas`). Am fost mai perlocu]ionari, dar tavian Soviany, Radu Vancu, {tefan case deja. semnat un contract prin care se angaja
meciurile de fotbal sau din partidele de ei nu au \n]eles ce \nseamn` asta. Pes- Manasia, Rare[ Moldovan, Vlad Mol- La masa de sear` s-a \ncins o discu]ie s` nu mai spun` „and stuff“ [i „and so-
tenis cu piciorul. Eu unul nu m-am te dou` zile, la pescuit, un plop b`trân dovan, Dan Coman \n fug`, Florin nebun` \ntr-un cap de mas` [i alta de- mething“ pentru nu-[ cât timp. Am
sim]it nicio clip` m`car amenin]at. {i a avut gentile]ea de a se pr`bu[i la câ- M`du]a a[ijderea, Florin Partene, Ma- ment` \n cel`lalt. M` a[ezasem undeva vrut s`-l sun`m pe domnul Mincu [i s`-
cred c` nici ei… Altfel, sunt convins teva minute dup` ce noi schimbaser`m rin M`laicu Hondrari, Bogdan Lipca- la mijloc [i, când \mi venea s` urlu, ri- i spunem: „No, vii \n paaaaaaaaaaaat?“
c` s-au cimentat ni[te prietenii, c` s-au locul de pescuit [i, prin urmare, [i pe nu, Bogdan Perdivar`. {i, bine\n]eles, dicam cu Marin (M`laicu Hondrari) (glum` cu circuit \nchis). Apoi am ie[it
deschis destule porti]e, c` ne-am cu- cel de parcare. mereu suprarealistul V. Leac. Bravo paharul cu vin. Veniser` [i doi tinerei, cu M [i C la o plimbare pe uli]e, dup`
noscut mai bine. Mi se pare cel mai |n rest, pove[ti peste pove[ti, recita- lor! Pentru mine a fost o bucurie [i o Poetul [i Filosoful, care erau veri [i ca- ploaie. Uluitor. T`cere, copacii plini de
mare câ[tig. Am avut mereu impresia luri improvizate, partide ratate de pes- onoare s` \i parazitez. re primiser` instruc]iuni s` stea pe stropi de ploaie str`lucitori [i de capete
c` facem o echip` sudat`. cuit pe Mure[, Castelul regal, gr`tare, Ce va ie[i din toate astea? Nu v-a]i lâng` noi, s` vad` cum se mi[c`, tr`ie- de oameni care se roteau [i m` f`ceau
Meritul \i revine cui altcuiva decât cabane [i o ultim` sear` pe care cu ma- dat seama? O antologie care, sunt sigur sc [i m`nânc` tinerii scriitori. s` chicotesc.
inepuizabilului V. Leac, cel care a adu- re durere am ratat-o, dar la care am din ce am citit pe acolo, va provoca [i Noaptea a venit [i Bogdan Lipcanu 3. |n a treia zi, Florin M`du]a a zis c`
nat acolo numai tineri scriitori cu participat prin telefon, gra]ie lui Leac [i va da \ncredere celor sceptici: soarta adus de Florin M`du]a. Radu Vancu \i d` o fug` pân` acas`, tot s`-[i rezolve
umor. (Nici nu [tiu: chiar po]i fi scriitor lui Vancu. Un primar (poet \n grai poeziei contemporane a fost, ce mai, citea lui John Florin Partene din Nimi- treaba la [coal`, [i nu s-a mai \ntors.
dac` nu ai umor?) Sper c` nu l-am b`n`]ean) mai mult decât dezinhibat, salvat`! gean, ]inându-l \n bra]e. Alte cafele, alte beri, alte poeme…[i
dezam`git, c`ci ne-am \ntrecut \n cu mult umor, gazd` perfect`, [i o mân` 2. A doua zi a venit Perdivar` [i a ple- desigur: tu ai scris ceva? Manasia b`ga-
prostii [i aventuri nocturne demne de o de oameni normali, frumo[i, deloc pre- DIANA GEAC~R cat Coman. Am urcat cu autocarul gal- se deja câteva texte.
# 3 — noiembrie 2007

cronic` mai bun`. De altfel, eu unul ocupa]i s` par` \ntr-un anumit fel. Din- 1. |n prima zi, eu [i Cristina am vrut ben al [colii la o caban`, unde era foar- Am vizitat Muzeul de Art` Eugen
mi-am propus o conduit` à la Svejk. tre toate astea, am ie[it totu[i cu im- s` ne dregem cu un pui de somn, dar, te frig. Când \ncepeau discursurile, Popa [i Casa Memorial` (sau memo-
Leac nu [i-a propus-o, el o tr`ie[te zi de presia unei seriozit`]i care mai c` m-a ame]ite de drum [i de prietenii care tot ie[eam pe prisp` s` ascult ploaia. Vasi- rabil` cum a auzit Lipcanu la un tip
zi. A[ aminti descinderea-mi cu Radu inhibat: când Vancu renun]` la o bere ap`reau, nu ne-am putut concentra. |n le ne-a mâncat micii [i m-am \necat de dintr-un bar). Foarte frumoas` casa.
Vancu, pe la 3 diminea]a, \ntr-un bar sau Manasia la micul dejun [i se \nchid plus, eram marcate de faptul c` râs. A[ vrea s` simt asta \n fiecare zi. Mi-am g`sit col]ul de vis: un pat
ce s-a dovedit a fi bordel, \n care ma- \n camer` (\mpreun`, e drept) ca s` M`du]a ne-a cump`rat ciocolat`. S`-]i m`nânce cineva micii [i s` mori \nalt, \n mansard`, aproape de fe-
troana (poreclit` de toat` urbea Nea- scrie poezii, cam pici pe gânduri. A[a A[a c` am urcat to]i la cimitir [i ce- de râs, s` te pr`p`de[ti pe scaun ca Ilie reastr`. A[ putea tr`i \n patul `la, ui-
gra), femeie trecut` bine chiar [i de a [coleri con[tiincio[i rar g`se[ti printre va mai sus, unde am f`cut multe poze Dan, un coleg din liceu care a c`zut de tându-m` pe fereastr` ore \n [ir, cu

26
TA B | R A D E C R E A } I E

un zâmbet idiot – \ncânt`tor pe fa]`. Marin; torentele de cuvinte m` sufoc`, un gust acri[or, mult mai bun dec\t gustul © foto Cristina Ispas
{i acum tot acolo sunt. iar Cenzorul nu-mi permite s` urlu sau acestei buc`]ele de ciocolat`,
4. Joi s-a oprit ploaia [i am jucat volei s` m` manifest animalic, de[i tare-mi dar pe atunci \nc` nu cuno[team, \n \ntregime,
cu Miruna, Octavian Soviany, Cristi- doresc; [i tot ce m` intereseaz` este s` toate gusturile de ciocolat`.
na, Marin [i m-am bucurat, alergând cr`p de râs \n iarb`), m-am smucit [i Sunt un rac ru[inos [i complexat.
dup` minge, s`rind dup` ea. Apoi am am plecat singur` spre deal. Speram s`
mers la alt` caban`. Domnul primar m` r`t`cesc. M-a[ fi \ntins \n iarb`, MARIN MALAICU-HONDRARI
ne-a dat o p`tur` [i am lenevit pe ea \ntr-un [an], s` \nchid ochii [i s` ajung Luni. Patru ore matinale \ntr-o ben-
când cu Leac, când cu Perdivar`, Cris- toat` \ntr-o ]ar` a minunilor unde ca- zin`rie. Dan cafea, Florin cafea plus be-
tina, Marin [i John. Mai târziu am fugit petele rotitoare m` fac s` râd \n hoho- re, Manasia bere plus cafea plus. Apar
cu Marin [i bicicletele Poetului [i Filo- te. Dar am ajuns \n siguran]`, la bucure[tenii [i \ncepem s` credem c`
sofului pe drum. Ultima oar` când m` cârna]i, bere [i alte discursuri. \ntr-adev`r este vorba despre o tab`r`
urcasem eu pe o biciclet`, \i rupsesem Dup` ce au plecat Marin, John [i de crea]ie. Dup`-amiaz` Vasile Leac
pedala [i o ascunsesem \n cas` s` n-o Lipcanu, m-a prins Cre]u plângând pe este zeul Pan. Ne uit`m pe geam.
vad` mama, dar Marin a zis c` mersul colin` [i m-a chemat s`-mi arate o Plou`.
pe biciclet` nu se uit`. M-am rostogolit brându[`. Noaptea plimbare cu Dan pân` la
destul de spectaculos \n [an], Marin a Vântul zbura focul de tab`r` \n toate benzin`rie s` ne cump`r`m chupa-
s`rit \n ajutor, iar eu, r`sfirat` \n iarb`, direc]iile, iar eu st`team aproape. Când chups. Când ne \ntoarcem e mar]i. Ne
muream de râs. au \nceput chit`rile, am dansat (dac` uit`m pe fereastr`. Plou`. Miercuri
5. Vineri ne-am plimbat pe domeniul se poate numi a[a ce f`ceam) cu C \n r`mân singur \n camer`. Dan a plecat
regal. Frumoas` curte, frumos foi[or, un \ntuneric. s` acorde un interviu pentru o televi-
lac murdar. Cafeaua nu mai avea gust, Pe la ora 23, Leac ne-a ]inut tor]a ziune din Portugalia. Spre diminea]`
pentru c` m` gândeam la ce-am visat. pân` la hotel. Dup` ce am mai filmat m-a mâncat un pittbull. Mesaj de la so- © foto Cristina Ispas
Mergeam noaptea \n Dristor, spre blo- pu]in \n camer`, C s-a b`gat \n pat, iar ra de cafea a Ghing`i. Cu Radu despre
cul unde am stat \n ultimele luni de eu m-am \ntristat oribil [i am f`cut un M. Iv`nescu. Au plecat Rare[ [i Vlad
Bucure[ti. Când s` intru \n scar`, v`d du[ cu suspinele mele [i t`cerea gro- Moldovan. Vineri citim ce-am scris. Eu
prin pere]i un tip, uitându-se spre mine zav` a Cristinei. Diminea]a, Leac ne-a nu am scris nimic, dar am citit.
cu ur`, din apartamentul lui: „Dac` dus cu ma[ina la o cafea la „Neagra“, Sâmb`t` filmule]e pentru Un Cristian.
pleci, \i pun s` te urm`reasc` [i s` te apoi la gar` [i l-am \mbr`]i[at pân` a Pa, pa, la revedere. P`strez bonurile de
bat` pân` nu te mai po]i ridica“. Dar venit trenul [i el a zis: „Gata cu tan- mas` pe care scrie Tab`ra de Crea]ie
am ie[it pe cealalt` u[` a blocului. dre]urile.“ S`vâr[in 2007.
Atunci m-am dedublat. A continuat s`
mearg` o femeie, \n timp ce eu o VASILE LEAC MIRUNA VLADA
urm`ream din spate, [tiind c`-s eu, to- 10.09.07 – primirea invita]ilor: Cei azi noapte ne-am \ntors de la S`v\r[in,
todat`. Era \mbr`cat` \ntr-o rochie, care au ajuns la 04.30 a.m, s-au distrat o comuna cunoscut` mai ales pentru
ar`ta delicat` [i fragil`, f`r` s` spun` de nebuni timp de patru ore \ntr-un pe- g`zduirea domeniului Casei Regale. nu
ceva precis corpul ei. Dup` câ]iva pa[i co. Dup` patru ore am ajuns [i eu: sa- am v`zut-o pe Principes` [i nici pe Re-
au \ncercuit-o doi tipi cu un pitbul. lut`ri, pup`turi, str\ngeri de m\n`, ge, dar ne-am plimbat prin curtea pala-
Când femeia s-a oprit, m-am oprit [i chestii trestii. Bogdan Cre]u [i Radu tului, ne-am odihnit pe iarb`, am visat.
eu. O urm`ream c`ci era vorba despre Vancu au nimerit la „neagra“, o vestit` ideea cu tab`ra de crea]ie a fost a lui
mine. Tipii au \nt`râtat câinele s-o c\rcium` din S`v\r[in, \n special pentru V. Leac, iar banii au venit de la USR,
mu[te de fa]`, pentru cu o doreau des- generozitatea patroanei; o superb` fe- Prim`ria S`v\r[in [i revista Arca, edi-
figurat`. Dup` ce au potolit furia uimi- meie, cum ar spune Coman, care se tat` de Vasile Dan. Noi trebuia s` st`m
toare a câinelui, cei doi au luat ni[te in- \mbrac` mai tot timpul \n negru, cu re- cu burta la soare [i s` scriem. eu care
strumente ascu]ite [i au \nceput s`-i ale calit`]i de manager, combinate cu m` [tiam spontan` m-am gândit c` va © foto Cristina Ispas
g`ureasc`, scrâ[nind din din]i, spatele delicioase pusee de obscenitate etc. fi floare la ureche, dar am scris abia \n
alb, frumos, coapsele, pulpele. |n tot ora 08.00: cazare + aclimatizare. |n ultima zi, cu greu. niciodat` nu cre-
timpul `sta, femeia n-a vorbit, n-a sus- tot acest timp a plouat. Primarul comu- deam c` o s` ajung s` for]ez s` scot din
pinat. Eu nu f`ceam nimic altceva de- nei, Ioan Vodicean, ne-a anun]at, mine câteva versuri.
cât s` m` uit la femeia asta cumplit de z\mbind, c` n-o s` se opreasc` p\n` joi partea frumoas` au fost oamenii
trist`. La un moment dat, apare un diminea]a, la ora 9,00. A avut drepta- calzi, calmi, glume]i, spirituali, vorbind
b`rbat care vrea s-o salveze. Marin! te. La 9.00 fix, ploaia s-a oprit [i a ie[it chestii mi[to despre c`r]i [i via]a lite-
Câinele sare pe el, \l mu[c` turbat de soarele. rar`, intimi[ti [i relaxa]i. [i peisajele f
furie de unde apuc`. Mâinile lui fer- A urmat: ]uic`, bere, ciorb` de verzi u[or ing`lbenite pe margini, [i
feni]ite se desprind ca ni[te m`nu[i. burt`, cafea, eseuri, bancuri (de felul s`tenii cu treaba lor [i ospitalitatatea
Abia atunci simt ceva [i m` apropii. doi nu-mi amintesc), varz`, bere, ]uic`, gazdelor, [i mesele \mbel[ugate (care au
Femeia disp`ruse sau intrase \n Marin varz`…deschiderea oficial` nu a mai fost [i inspira]ia poemului meu – un
(adic` a[a, erau aceea[i fiin]`). |l iau \n avut loc. Spre sear` din nou la „neagra“ horror culinar) [i ploaia ce nu s-a oprit
bra]e [i vreau s`-l duc la un spital. Ma- \n vederea stabilirii unui nou program vreo 3 zile, [i apusurile ca cel din poz`,
rin e mic, fragil. {tiu c` va muri. Dar pe toat` perioada [ederii noastre la [i dragostea lui O p`tima[` [i cald`…
alerg spre spitalul Floreasca, acolo un- S`v\r[in. {i am stabilit: ]uic`, bere, asta e o parte din felul \n care am
de, acum 3 ani, am ajuns eu \ntr-o di- fic`]ei, jum`ri, din nou eseuri, scris, ci- v`zut lucrurile. c`ci mintea mea extre-
minea]`, \n stare de [oc, dup` ce scui- tit, du[uri, varz`, fasole, ciorba de burt` mist` a v`zut [i partea urât`: oameni
pasem un lighean de sânge, acolo unde (nelipsita), varz`, cartofi, ardei iute, enervan]i, gale[i, libidino[i, burghezi,
anul `sta a fost internat Sociu dup` ce mur`turi, volei, pescuit (mare noroc cu discu]ii interminabile [i f`r` sens, al-
i-a bu[it pancreasul. am avut la pescuit; am plecat la fix, coolici, deliran]i, mitocani, deochea]i,
Tot vineri am mers cu Vasile Leac [i chiar \nainte de a se pr`bu[i un plop pe \mpov`ra]i de citate din al]ii, cu ban-
Bogdan Cre]u pe malul Mure[ului, la locul unde am parcat ma[ina, fuuu), curi proaste, g`l`gio[i, povestind de © foto Cristina Ispas
pescuit. R`coare, lumin`, copaci, iarb` varz`, lapte gros nu, cabanos, d\rd\ieli, zeci de ori acela[i lucru banal [i râzând
[i o lini[te c`ldu]`, ca o can` cu lapte [i foc de tab`ra, Bebi]`, bere, ]uic`, cu gura c`scat`. ploaia, noroiul, frigul
miere seara, dup` o zi agitat` sau o varz`…videopoeme, lectur` public` \n crâncen, fe]ele posace ale localnicilor,
criz` de plâns. N-a[ fi vrut s` scriu, nu prim`rie, stabilirea unui juriu, \nm\nar- kitschul barurilor din zona, apoi soare-
pot scrie decât \n ritmul meu [i nu vro- ea plicurilor, aplauze, ultima varz`. le orbitor, mâncarea \ntotdeauna din
iam s`-mi stric momentul de cur`]enie |n mare, cam despre asta-i vorba. carne de porc [i plutind \n ulei, parc`
[i senin`tate. p.s. Am uitat de castel, asta e, v` \n fiecare zi aceea[i, O sufocant,
Dar seara am citit la prim`rie ce am descurca]i [i singuri. pa n`tâng, cu paharu [i ]igarea mereu \n
scris [i ce nu am scris. mân`, duhnind…
Dup` ce l-am \mbr`]i[at pe B. Perdi- AUTOPORTRET
var` de plecare [i am mâncat ciocolata dar f`r` t`gad` pot spune c` mi-a pl`cut
pe care mi-a cump`rat-o, am ie[it la |ntins \n pat ron]`i o buc`]ic` de ciocolat` muuuult:
plimbare cu Marin, John, Lipcanu [i amar` privirea albastr` [i rece a lui {tefan Manasia
Cristina. Marin [i Lipcanu ne-au spe- [i-mi spun \ncet „Kafka este pur [i simplu vocea lui Radu Vancu atunci când recita
riat din [an]ul de lâng` cimitir, apoi ne- un geniu“, poeme [i solemnitatea sa
am oprit pe o banc` [i am citit Dilecta. asta nu ma face s` m` opresc din ron]`it; r`sf`]urile Cristinei Ispas, mereu gata sa g`se-
6. Sâmb`t` au câ[tigat Manasia, Van-
revistapanamea.wordpress.com

z\mbesc sac` un refugiu de copil`real` \n peisaj


cu [i Miruna. Am f`cut filmule]e cu cu g\ndul la juc`riile din copil`rie, mai precis buzele frumoase ale Dianei Geacar, ca un
Cristina lui Marin, John [i Lipcanu, ci- la un avion magnet, pe care când e trist` [i le mu[c`
tind poeme. Marin \ntreba un mo[ din tabl` galvanizat`, [i nu \ncetez a m` felul in care O se cuib`rea \n mine seara la cul-
dac` n-ar vrea s` citeasc` o poezie minuna de gustul care ca un pui de rândunic` \nfrigurat
(scris` deja!) pentru o bere. S-a speriat amar al ciocolatei; numai c` \n clipa asta pove[tile suprarealiste [i uimitoare din via]a
[i a fugit. m` g\ndesc la altceva: [i din imagina]ia lui Vasile Leac
Când n-am mai putut iar s` ascult la un fir de iarb` ud, de la saliv`, cu c\t` grij`-l pove[tile [i bancurile cu scriitori ale lui
discursurile celorlal]i (care au fost ab- a[ez`m p’ un mu[uroi Bogdan Cre]u
solut minuna]i, numai c` trec eu de furnici normale; dup` un minut \l treceam mansarda luminoas` [i melancolica a Casei
printr-o faz` dubioas`, cum zicea \ncet peste limb`, avea Memoriale a pictorului Eugen Popa

27
TA B | R A D E C R E A } I E

cafelele tari [i in cescu]e mici albe cu floricele camer` pe um`r \ntr-un film de © foto Cristina Ispas
ce cost` un leu la orice teras` a localit`]ii Lynch).
lacul de pe domeniul regal, auriu [i t`cut Leac: „Suntem cea mai fragil` gene-
focul de tab`r` din ultima zi de pe deal, plin de ra]ie.“ Vasile o \n]elege la propriu, bio-
scântei, ca exploziile de artificii de revelion logic, experien]ial, existen]ial; Marin,
ciorba de burt` f`cut` la cazan \n curtea literar. Cristina, Marin, John, Bogdan –
primarului, cu o savoare ame]itoare cafea la, [i pe butuci, l\ng` drumul de
fetele care la 12 noaptea umflau baloane roz tiruri.
pentru nunta de a doua zi din sat |ntorc\ndu-m` spre cas`, m` g\ndesc
jocul de volei cu O, cu mingea roz cumparata s` scriu un text \n care merg pe ideea a
chiar de acolo, pe \nserat pe paji[te lâng` un dou` mari direc]ii \n poezia actual`:
cal ro[cat [i o iap` alb` poe]ii trafican]i de extaz (sau Ersatz de
apetitul de lectur` care mi s-a deschis extaz, ace[tia fiind [i mari consumatori
ca o gur` \nfometat` de cafea), originarii, inspira]ii, viziona-
ro]ile de tren [i dep`rtarea de lume rii, de la muma poeziei (exemplu: Co-
acum \mi revin. man, John, Marin) [i poe]ii existen]ei,
experien]ei, realita]ii sau ai regresiilor
BOGDAN LIPCANU mnezice (arta memoriei), precum
S`v\r[in. Imagine plonjat` Leac, Diana (ace[tia din urm`, adesea
John, mirat c` lectorii universitari doc- obraznici [i deconstructori ai limbaju-
tori Bogdan Cre]u [i Radu Vancu au lui). S` nu ne \n[el`m: dac` primii par covrigi, Vasile \l comenteaz`, primarul ma, dar experien]a ei nu dureaz` mult. „room service“ \ntoarse la hotel,
vreo 15 milioane salariu: s` fac` o c`l`torie pe vertical`, [i ori- \l fotografiaz` cu telefonul. bine\n]eles, domni[oara face pe cascadorul [i atac` c`l`uzite de tor]a lui Vasile, eu [i D. fa-
„A[a mult c\[tig` `[tia?“ zontalitatea are profunzimea ei. Poate plou`. agresiv iarba dintr-un [an]. vestea cem iar`[i filmule]e.
Leac: „P`i m`, `[tia-s profesori uni- undeva \ntre cele dou` direc]ii stau m` trezesc ca dintr-un somn greu: ajunge repede sus la caban`, unde noi 16 septembrie, la 7 ne trezim. ne fa-
versitari!“ Manasia, Vlad, Cristina (poezia Cristi- Dan pleac`. [i [tiu ce \nseamn` asta. o ceilal]i preferam s` ne conserv`m ener- cem bagajele \n mare grab`, mai
Vlad bea \ntr-o r`coroas` diminea]` nei livr\nd cocaina pur` a amintirii [i ma[in` care duce la hotel. nu_mai_st- gia. \ncerc`m s` afl`m dac` mai e desc`rc`m \n vitez` dou` filmule]e pe
un ceai amar pentru ficat, c`ci tocmai insuportabila vulnerabilitate a fiin]ei). au_pe_gânduri. diana_nu_st`_nici_ \ntreag`. la un moment dat, \n toro- laptop [i plec`m \n ma[ina lui Vasile. \n
a trecut o noapte greu de trecut. La casa memorabil` a venit un ar- _ea_pe_gânduri. peala general`, când cuiva \i miroase a drum spre gar` ne oprim \n sfâr[it [i la
Leac, poeme compuse live, la mas`, heolog, \mi spune un localnic. Asta nu spre sear`, eu [i Diana mergem s` ars, Miruna \ntreab` pe jum`tate ador- „Neagra“ – un bar deja celebru printre
[i comenteaz` o lucrare de art` din poate s` \nsemne dec\t c` undeva se bem cafea cu Marin. apare [i {tefan, mit`: „Diana?“ taberi[ti, dar la care niciunul dintre noi
mu[tar, [erve]ele [i alte resturi, pentru afl` [i o cas` imemorabil`, adic` ime- apoi Bogdanii. vorbim despre Lynch. seara ne strângem to]i \n camer` la (eu, D, M [i O) nu ajunsesem.
c` fiecare om e un artist. (Beuys dixit) morial`. pe u[a wc-ului sunt desena]i ca \ntr-un Vasile. pas`m din mân`-n mân` un al- facem un schimb de trenuri la Teiu[,
Soviany, certat \n public de Miruna – tablou naiv un el [i o ea cu vopsea alb`. bum al muzeului de art` comparat` de unde eu [i D. recit`m din carne]elul no
nu tu ]igar`, nu tu b`ut, life is life. De \i fotografiez. la Sângeorz, un Richard Brautigan, un name al lui {tefan
altfel, Soviany, cu figura lui de condo- \n curând ne transplant`m corpurile Mircea Iv`nescu [i ni[te sticle de bere. restul drumul citim (eu – Cartea tu-
tier, joac` volei sau ping-pong f`r` grele de ploaie la Bogdan P. \n camer`. din când \n când, cineva cere o bri- turor inten]iilor – Marin Malaicu-
mas` cu iubita lui, fiind adesea \n patru eu, Diana, Marin [i evident Bogdan. chet`. Hondrari, Diana – |n zah`r de pepene
labe pentru a recupera mingile de sub râdem:D. Apare de undeva Rare[, care se vorbe[te \n paralel, \ncruci[at, \n – Richard Brautigan, cadou de la Vasi-
podiumuri [i sc\nduri. „Deosebitele“ râde [i el cu noi. \n scurt timp \ns` proximitate etc. le, Miruna – Foamea lui Knut Hamsun
Diana [i Cristina (aceast` titulatur` \[i \ncet`m. Rare[ a venit ultimul [i pleac` 14 septembrie, program liber. soare cu [i Octavian Piticul Ro[u al lui Tourni-
are istoria ei, pe care nu o detaliem primul. apoi eu, Diana [i Marin. Bog- nori. facem o plimbare la gar`: eu, Bog- er), mai film`m (de data asta Miruna [i
aici) \n plimb`ri de sear`, refuz\nd s` CRISTINA ISPAS: 20 de mii de cafele sub dan nu are chef s` ne \nso]easc` la dan P., Miruna [i Octavian. la \ntoarc- Octavian), mai r`sfoim revistele
intre la o or` t\rzie \n cimitir. cer la S`v\r[in plimbare, a[a c` r`mâne singur, \n ere ne desp`r]im \n fa]a hotelului. dup` ar`dene etc.
Manasia – a bea [i a povesti molcom, 10 septembrie, 05.35, coborâm \n gara \ntuneric, pentru c` „cineva“ \i stinge o or` \n camer` singur` (Diana e ple- \nainte de desp`r]irea final`, mai
cu sistem. Radu Vancu – omul cu cita- din S`vâr[in, eu, Diana, Miruna [i Oc- lumina. cat` la pescuit cu Vasile [i Bogdan C.) beau o cafea cu D. \n Gara de Nord.
te [i c\ntece. De altfel, Manasia [i Van- tavian. cu n`rile frem`tând \n aerul re- 12 septembrie, plou`. mânc`m. vi- ies \n micu]ul p`rcule] de vizavi cu un
cu, capabili s` citeze [i fragmente de ce, tragem de bagaje pe un drum zit`m muzeul [i casa „memorabil`“ de teanc de foi goale (nu-mi vor folosi evi- FLORIN PARTENE
proz`, nu doar poeme. John, cu caietul ini]iatic, spre benzin`ria de unde urma care s-a mai vorbit. cafele, lecturi, dent la nimic). apar Marin, John [i A fost bineee, a fost frumooos la
lui de opere, volumul 14, \n care trage s` ne ridice Vasile. ploaie. grupurile se contamineaz`, se Bogdan L. [i mergem la o cafea. Bog- S`v\r[in. B`ie]i minuna]i care discut`
periodic multe liniu]e pe fiecare \n benzin`rie e cald [i bine [i sunt de- adulmec`, se fac rocade \ntre pioni. dan face o fotografie minunat` cu pan- aprins. Poezie, critic`, muzic`, film, pi-
p`tr`]el, s` se lini[teasc` – vorba lui ja {tefan, Dan, Marin [i John. printre seara b`ie]ii se uit` la fotbal, iar fetele tofiorii mei de lac. canterii [i iar`[i poezie. Fete grozave,
Perdivar`, compulsiv. (|mi aduc aminte aburii cafelelor apare dup` ceva timp [i sunt nevoite s` se „descurce“. seara ne facem datoria la prim`rie. mai mult t`cute sau invizibile, ca fetele
de opere de art` conceptual` din anii Vasile, \nso]it de Florin. 13 septembrie, \n sfâr[it soare. \n fa]a citim. ne p`r`se[te Bogdan P. locului. A [i plouat la S`v\r[in, nu
’70). Coman, h`ituit de situa]ia [colar` restul zilei se va scurge \ntre hotel [i hotelului târg. agita]ie, lumin`. vizit`m eu, Diana, Marin, John [i Bogdan L. mult, Vreo trei zile acolo, c\t s` ne ]in`
nepl`cut` de acas`, nu poate s` stea, se prima bodeg`, condimentat cu o scurt` parcul castelului regal. apoi [i castelul. facem o plimbare nocturn` prin mereu \mpreun`, s` ai senza]ia c` nu se
\ntoarce s` culeag` resturi de norme di- excursie spre cimitir, spre disperarea lui \n ture, \n func]ie de care, cum, se tre- S`v\r[in. ne oprim pe o banc`, poate sc`pa, c` e obligatoriu s` stea lu-
dactice. Vasile, care preg`tise surpriza asta nu- ze[te. pozi]ionat` dramatic cu fa]a la zid. mea adunat` ca \ntr-un ou. Cel mai
Rare[, calm, discret – \ntr-o fotogra- mai pentru ultima zi:D Rare[ [i Vlad se retrag din tab`r`, respir`m [i din când \n când citim Di- mult mi-a pl`cut \ns` un vapor despre
fie de-a mea, f`cut` \ntr-o dub` apare seara are loc deschiderea oficial`, dar chema]i la realitate. seara pleac` [i Flo- lecta. care nu v` pot spune prea multe
singurul cu chipul clar (ceilal]i flou). asta deja nu mai intereseaz` pe nimeni… rin. zice c` se \ntoarce a doua zi, dar 15 septembrie, diminea]a ne sustra- \ntruc\t nu toat` lumea l-a v`zut. {i de-
Cre]u, mereu \n verv`, bancuri, replici, 11 septembrie, plou`. asta v`d când din câte \n]eleg, nu-l crede nimeni. [i gem, eu, D, M, J [i B.L., de la nu [tiu ce sigur joi diminea]a c\nd ploaia a stat [i
pove[ti. deschid ochii. apare Bogdan P., mult nu se \ntoarce. festival de literatur`. bem cafea, facem am ie[it din camer` direct \n pia]` un-
Marin, un fel de perseveren]` de mai proasp`t dup` o noapte pe tren, ne adun`m \n fa]a hotelului. filmule]e. se \ncheie oficial atelierele de de se vindeau de toate. Am \ncercat o
st\nc` \ntru literatur`. M`du]`, chip decât noi, ceilal]i. mânc`m, bem cafea, a[tept`m s` ne „aventur`m“ \ntr-o crea]ie de la S`v\r[in. se vor acorda [i glumi]` cu o precupea]`, am vrut sa-i
dostoievskian. Viceprimarul, plou`. decol`m \ntr-un microbuz mai nou` excursie. \ntre timp, ne juc`m cu premiile (Miruna, Radu, {tefan, nu v\nd un vers. Nu a ]inut pentru c` nu
explic\ndu-mi candid c`-n ultimele special spre o caban` undeva, departe. mingea. nu to]i. unii prefer` s` zac` bu- [tiu \n ce ordine). Radu ne cump`r` era nici de m\ncat, nici de \mbr`cat,
dou` zile vor fi invita]i [i scriitori locali plou`. la caban` se ron]`ie covrigi, se kowskian pe trotuar. ciocolat`. nici m`car de f`cut cadou. Vineri am
consacra]i: „n-am vrut s` v` punem tremur`, se fumeaz`, se bea. plou` [i mergem la o alt` caban`. de data as- dup`-amiaz` urc`m pe lâng` cimitir reu[it chiar s` m` \nal] un centimetru
\ntr-o situa]ie nepl`cut`, ei sunt deja masa e gata fff târziu. e frig [i plou` („[i ta e perfect. e soare, mâncarea e servit` undeva pe un platou verde. M, J., B.L. de la p`m\nt [i s` plutesc a[a ziua
cunoscu]i, au multe c`r]i…“ Perdivar`, copacul `la, care e problema lui?“, scria la timp, avem o minge, ne putem [i B. C. pleac` pe la 5. supravie]uitorii \ntreag`. Apoi iar vaporul acela.
cu un teribil final de poem care spunea: Vasile \ntr-un poem dictat lui Dan). \ntinde pe iarb`. [i avem chiar [i dou` a[teapt` focul de tab`r`. de sus de pe
„Suntem filma]i“ (Parc` [i dracu’ avea pictez un tablou cu mu[tar, [erve]ele [i biciclete la dispozi]ie. Diana vrea pri- deal, primarul comand` ]ig`ri prin A fost bineee, a fost frumooos.

© foto Cristina Ispas © foto Cristina Ispas


# 3 — noiembrie 2007

28
ANCHET|

De ce migreaz\ autorii de la o editur\ la alta?


CONTINUARE DIN NUM~RUL 2

Ca fiecare anchet` pe care o vom \ncepe, „De ce migreaz`…?“ continu`, num`r


de num`r, cu diverse reac]ii. Scriitori [i editori povestesc, fac pronosticuri, spun lucruri-
lor pe nume. F`r` preten]ia de a da solu]ii, propunerea schi]eaz` tabolul unei lumi \n ca-
re, \nainte de toate, marketingul fixeaz` pre]urile. Fire[te, \n conven]ia jocului, cele trei
\ntreb`ri adresate oficialilor editoriali („Care sunt autorii români pe care sunte]i siguri c`
De ce editura dumneavoastr` \i va p`stra \n urm`torii ani?“, „Ce ve]i face ca s`-i p`stra]i?“,
au timp [i chef s` se ocupe de
nevoile fiec`rui autor \n par-

am schimbat „Cum v` explica]i migra]ia editorial` a autorilor români?“) pot fi \nlocuite. Important
e ca r`spunsurile, câte vin, s` nu evite subiectul: respectul fa]` de autor.
te. {i atunci e mai bine s` fi
un Big Name unic la o edi-
tur` mic`, e[ti mai vizibil [i
editura? po]i fi mai u[or \mpins \n
fa]`. |n fond, orgoliile sunt
omene[ti. Dar s` revin; e vor-
Miruna Vlada miruna17vlada@yahoo,com Bogdan Hrib, directorul mi-este bun prieten! Am -Frumu[ani, Iordan Gheor- ba de comunicare – dac`
editurii Tritonic pornit aceast` aventur` \m- ghe B`rbulescu, Remus Pri- exist` [i e multipl`, atunci
Am lansat primul volum \n 2004 la editura Paralela 45 fiind o cvasi ano- preun` [i o vom continua tot copie, Dumitru Bor]un, autorul r`mâne! Cred c` ar fi
nim` [i nepl`tind niciun ban din buzunar pentru a fi publicat`. Spun asta 1. Greu de spus! |n primul \mpreun`. El zice: Nu sunt Mioara Anton, Adela Rogo- mai interesant s` vorbim de-
pentru c` de obicei acestea sunt condi]iile pe care ]i le impun editurile, r`nd, „urm`torii ani“ pot fi 3 guru. Eu zic: Ba e[ti! jinaru, Mireille R`doi, Dan spre migra]ia editorilor, `ia
mai ales la poezie: ori ai ni[te recomand`ri babane, asigurând succe- sau 30… Pe termen scurt, Despre ceilal]i? Costi Gur- Dungaciu [i mul]i al]ii… a[a pu]ini cum sunt…
sul [i premiile literare, ori ai bani de investit \n propriul talent. Fapt abso- cred c` vom p`stra autorii gu e \n Canada, nu l-am cu-
lut criticabil dar care s-a mai diminuat cel pu]in la nivelul editurilor se- care au contracte pentru mai noscut personal [i nu [tiu s` 2. Cum \i p`str`m? Nu [tiu o 3. Migra]ia autorilor? Care
rioase. Debutul meu coincidea practic cu cel al colec]iei de poezie De- multe c`r]i. Ace[tia sunt de- aib` un alt volum preg`tit. re]et`. Exist`, cu siguran]`, migra]ie? Eu nu o v`d ca un
but al editurii. Ceea ce poate din start a fost un impediment. Dar nu am butan]ii din tân`ra colec]ie Re]etarium a fost un volum resorturi interne – simpatii fenomen. Sporadic un autor
avut de ce m` plânge. Cartea s-a g`sit \n libr`rii [i mai ales a fost dis- LIT: Lorena Lupu – Rondo extraordinar. Radu Pavel sau antipatii, compatibilit`]i schimb` domeniul sau sub-
ponibil` pe internet la comand` on line, ceea ce mi se pare foarte prac- Capriccioso (2007) [i Victor Gheo a fugit un pic spre noi sau nu… Exist`, bine\n]eles, iectul [i alege un editor spe-
tic. Difuzarea nu m-a nemul]umit foarte tare \ns` vizibilitatea public` a Dragomir – Chipul din ce- doar pentru a scrie/publica argumentele materiale – ba- cializat. Uneori autorii se
c`r]ii a l`sat de dorit. Practic eu a trebuit s` m` ocup de tot ce a nu[` (2007) – amândoi au Despre science fiction. Nu e al nii! {i cred c` mai exist` ceart` cu editorul [i fug la
\nseamat eveniment de promovare. semnat contracte pentru 3 nostru [i nu vrem s` ne punem aten]ia noastr`, respectul [i concuren]`… Dar nu cred
Ceea ce nu e chiar normal din punctul meu de vedere. Am ales pentru c`r]i. Dup` aceea vom vedea r`u cu cei mai mari ca noi! expunerea pe care o putem c` este un fenomen. Sunt,
a doua carte editura Cartea Româneasc` pentru c` evident e pe val [i m- cât de celebri vor fi – adic` Despre cei care nu au pu- oferi, promovarea necon- totu[i pu]ini autori [i pu]ini
a convins. Colec]ia sa de poezie e de departe cea mai dinamic` la ora vor dori s` r`mân` la noi sau blicat \nc` la Tritonic: Zully ven]ional` [i reclama clasic`. editori, se cam cunosc unii
actual`. Avantajul este dat [i de formula inedit` cu CD \ncorporat cu vo- vor fugi la Random House!! Mustafa a debutat \n litera- Unii vor r`mâne cu noi pen- cu al]ii. Totul se afl`… Din
cea poetului recitând. Formula grafic` e foarte bun`, difuzarea la fel [i |n toamna lui 2005, \n fic- tura pentru copii [i acum tru c` le place ga[ca de la Tri- acest motiv ne dorim mul]i
evenimentele de promovare mult mai bine puse la punct, datorit` know tion.ro au mai existat dou` intr` \n for]` \n LIT cu Stru- tonic [i am devenit prieteni, debutan]i – s`-i lu`m de mici
how-ului de la Polirom b`nuiesc. debuturi: Roxana Brânceanu – gurii s-au copt \n lipsa ei, iar al]ii vor r`mâne pentru c` le [i s`-i cre[tem. Iar dac` o s`
Sharia [i Marian Coman – Mihail G`l`]anu combin` o oferim mult` vizibilitate [i ni-i fure un competitor, ne
Nop]i albe, zile negre. Roxa- reeditare cu povestiri noi – plimb`ri prin ]ar`, ceilal]i vor vom l`uda \ntotdeauna c`
na nu a dorit s` continue surpriz`, nu spunem mai mult. pleca pentru c` nu vom pu- noi am fost primii ([ti]i, ca
ac]iunea din romanul s`u – Mai avem un autor sur- tea s`-i pl`tim atât de bine la fotbal!)
l`sându-ne pe mul]i dintre priz` care vine de la al]ii, cu cât credem noi sau ei c` ar |mi doresc s` avem mul]i
noi nedumeri]i sau nemul- o lucrare absolut special`. V` merita. Dar nu m` tem; nici autori [i mul]i editori, dar
]umi]i. Poate o vom convin- spun doar c` va ap`rea \n Pu- \n occident sau peste ocean, pân` acolo e drum lung. Cei
ge s` scrie un sequel. Dar blicistic`. Aceast` colec]ie autorii nu sunt lipi]i definitiv care vor s` \ncerce sunt
pân` atunci prefer` s` tra- mai aduce doi autori tineri, de o editur`. |n mod parado- a[tepta]i la noi. E simplu: un
duc` (Dee, banii mai siguri!) dar consacra]i Robert {erban xal, \n America, acum, nu- email, un comentariu pe
© foto Cristina Vladu Marian sper`m s` termine \n [i Valentin Protopopescu. mele grele pleac` de la gru- blog, un telefon, o cafea…
timp util Testamentul de cio- Nu am pomenit nicio purile editoriale mari care le |ncerca]i!
colat` [i astfel la Gaudeamus vorb` despre autorii din zona ofer` avansuri cu [ase cifre, Autorii români au fost
s` v` murd`rim pe to]i cu non-fiction. Ei sunt profe- c`tre edituri mici, indepen- \ntotdeauna primi]i la noi,
dulcele aromei de cacao, alu- sori, jurnali[ti, sociologi. Co- dente care nu ofer` dec\t din nefericire nu am avut
ne, ment`… lec]iile Comunicare/Media, 5000 usd (am fost [ocat când \ntotdeauna succes! Pentru
Al]ii? Michael Haulic` (l- Biblioteca de istorie, sociolo- am citit c` s-au semnat con- c` \nfrângerire [i victoriile
am p`strat pentru mai târ- gie, Sens sau UE au strâns la- tracte [i cu avans 0!). De ce? sunt [i ale editorilor. {i nu e
ziu!) este redactorul [ef al olalt` peste 30 de autori. Ei sunt Pentru c` cei mari au mul]i vorba de bani…
editurii [i, \nainte de orice, [i vor fi: Daniela Roven]a- autori [i multe titluri, nu mai (VA URMA)

Cântec pentru maria doar dedesubt avem o câmpie cu maci [i lalele,


\n jur chicote, râs, nori buc`la]i de vat` [i zah`r-candel,
cerul p`stos, moale [i cald, perne pufoase din fulgi de z`pad`,
Cosmin Per]a pânza de zah`r ars [i p`ianjenul de caramel.

Plutesc, maria, plutesc [i m` leag`n, Plutesc, maria, plutesc [i m` mir,


\n jur am fire lungi, de p`ianjen, picioarele mi se scurg ca o ap`,
de zah`r ars [i candel, noi n-am fost niciodat` atât de senini,
dedesubt, o câmpie cu maci, atât de aproape de cerul de zah`r [i vat`.
rapi]`, cicoare, lalele [i p`trunjel.

Plutesc, maria, plutesc [i m` leag`n,


cu mâna ating cre[tete mici, de pitici,
cu p`rul lânos, negru, lung, ca de fat`,
revistapanamea.wordpress.com

cu bur]i rotunde [i gesturi de-arici.


Trupul lor este firav [i lunguie],
bra]ele lor sunt str`vezii [i ciobite, de por]elan,
[i chiar cânt`, chiar cânt`, maria, când le ciupe[ti,
\ntocmai ca un diapazon de cristal.

Le mângâi cre[tetele [i râdem, maria,


râdem, plutim, ne r`sf`]`m,
ne \ntindem bra]ele ca ni[te zmeie
[i ne rotim cum vrem noi [i când vrem,

29
„MOARTEA NE CITE{TE ZIARUL“

Lucian Raicu Despre Iustin Pan]a


sau Adela Greceanu nimfet` ([i aici cred c` a exagerat), mi-a
scris pe o carte a lui a[a: Pentru Adela
nu voiam s` debutez cu ni[te poezii pe
care nu mai d`deam doi bani. Mi-am

utopia literaturii M i se pare uneori c`-l z`resc pe


strad`. L-am auzit adesea spun\nd c` el o
s` tr`iasc` mult. Tare a[ fi vrut s` [tiu ce
p`rere are despre ce scriu acum. Tare a[
Greceanu, uneia dintre pu]inele poetese
de care \mi e team` (colegial`) [i fric`
(distinc]ie de rafinament pe care o las pe
ea s` o fac`). Distinc]ie cu care mi-am
luat patru sau cinci texte noi [i am ple-
cat \n c`utarea lui Iustin, \n cartierul de
la marginea ora[ului, unde [tiam din
c`r]ile lui c` locuie[te. Am luat la r\nd
Bogdan Cre]u dac`, paradoxal, la el aproape niciodat` or- fi vrut s` [tiu ce ar fi scris el acum. Mi se b`tut capul mult` vreme [i pe care nici fiecare scar` de bloc p\n` c\nd am g`sit
bogdancretu@yahoo.com goliul nu a dictat verdictele critice, iar modes- pare a[a de ciudat c`, peste c\]iva ani, p\n` acum n-am dezlegat-o. A[a cum \n numele Iustin Pan]a pe tabelul cu loca-
tia l-a f`cut mai mereu s` se fereasc` de po- voi ajunge la v\rsta la care el a murit, c` creierul meu nu \ncape moartea lui. Sen- tari. Trebuie c` s-a mirat c\nd mi-a des-
Lucian Raicu este criticul cel mai implicat \n lemici. Nici m`car ironia nu reu[ea s` devin` probabil o voi [i dep`[i [i m` g\ndesc c` za]ia c` \l v`d uneori pe strad` e mai pu- chis u[a. Sau poate c` nu. Eu eram prea
discursul critic, cel care a \n]eles c`, dincolo t`ioas`, ci amuza(n)t`, benign`. Raicu a abia atunci distan]a dintre noi o s` ternic` dec\t realitatea absen]ei sale. emo]ionat` ca s` \nregistrez reac]iile lui.
de mecanismele u[or de deslu[it pe care tex- practicat mereu o lectur` intensiv`; nu m-a[ creasc` ireversibil, ca [i cum am luat-o \n Mi-am luat inima-n din]i [i m-am dus Ce faci, m`i? Hai, intr`! Vrei un suc, o
tul, ca ma[in`rie Exist`, \n tot ce a scris criti- mira s` aflu c` a \mprumutat uneori comporta- sensuri opuse. M` \ntreb care dintre scri- \ntr-o zi la redac]ia revistei Euphorion de cafea? Nu, mul]umesc, eu nu voiam
cul, o oaz` de senin`tate, de lini[te, de \m- mentul personajelor lui Gogol [i c` a devenit itorii tineri i-ar fi pl`cut. Mai am [i pe strada Lucian Blaga, \n fosta cas` a lui dec\t s` \mi publice textele astea, \n loc
p`care cu sine, care se ridic` deasupra ocu- un fel de Don Quijote. Pentru c`, s` [ti]i, [i acum, la Sibiu, lista scris` de el cu auto- Nicu Ceau[escu. Am l`sat c\teva poezii de poeziile alea. {i i-am pus pe masa din
ren]elor sordide ale vie]ii literare [i trans- printre critici este nevoie de un spirit care s` rii pe care trebuie s`-i citesc: Virginia scrise de m\n` [i mi s-a spus s` revin pes- sufragerie cele patru sau cinci pagini. {i-
form` m`rturia critic` a autorului (nu cred c` se \ncread` pân` la cap`t \n posibilit`]ile litera- Woolf, William Faulkner, Truman Capo- te c\teva zile. De cine s` \ntreb? De Ius- a aprins o ]igar`, le-a citit [i-a zis: M`i,
o iau razna folosind inedita formul`) \ntr-un turii, care nu e rupt` de via]`, ci izvor al acesteia. te, Raymond Radiguet, Proust, Nabo- tin Pan]a, mi-a zis o doamn` t\n`r`, ex- da’ tu e[ti t\mpit`? Nu-l auzisem nicio-
amplu poem. Critica – form` de via]`, pare a kov… Din antologia de poezie ameri- trem de binevoitoare, pe care o mai caut dat` vorbind a[a. Era un domn. Poeziile
fi dictonul, \ncrustat pe un volum, al acestui can` tradus` de Mircea Iv`nescu avea uneori c\nd m` duc la Sibiu. Am fost alea erau bune! R`suflu u[urat`: P`i nu
eminent critic, discret prin felul s`u de a fi, ti- \nc\ntat` fiindc` tocmai citisem Obiecte trebuie s` fie bune! Da’ cum trebuie s`
mid parc`, dar printre cei mai profunzi pe mi[cate [i-mi pl`cuse enorm. Nu mai ci- fie? Nu [tiu!, am spus r`spicat. Bine, zice
care-i avem. tisem niciodat` \ntr-o carte de poezie de- el, mai vedem. Uite, ]i-am promis ni[te
Pentru c` a aduce \n discu]ie doar o carte spre cum, dac` se sparge scrumiera, c`r]i. {i mi-a umplut rucsacul cu litera-
a sa mi se pare c` i-a[ tr`da profilul, m` voi r`m\ne \n locul ei o pat` de cur`]enie, tur` american`. Aveam 17 ani [i el 28.
opri asupra unor nota]ii cu declarat caracter care \ntrerupe uniformitatea prafului de Peste c\teva luni, nu doar c` mi-a publi-
de credo. Se poate citi de aici \ntregul pro- pe bufet sau despre o e[arf` care e chiar cat textele pe care i le-am dus atunci,
gram al autorului reflec]iilor asupra spiritului o e[arf` [i nu o metafor`. Am revenit dar [i-a schimbat [i prezentarea. A scris
creator. E vorba despre un interviu pe care i peste o s`pt`m\n` [i am dat peste un c` sunt \n stare s` for]ez m\na oric`rui
l-a acordat, \n 1994, lui Al. Cistelecan, pentru t\n`r blond, pletos, cu ochi alba[tri, care redactor. Nu-mi mai \nc`peam \n piele
revista „Vatra“. Arareori am mai g`sit pledoa- mi-a z\mbit \ng`duitor [i m-a poftit \ntr- de m\ndrie.
rii atât de conving`toare, atât de asumate, la un birou. A scos poeziile mele, mi-a spus C\nd s-a spus despre prima mea carte
modul existen]ial, precum cele proliferate de ni[te lucruri pe care nu mi le mai amin- c` se v`d \n ea influen]e din Iustin
Lucian Raicu \n aceast` confesiune care tesc, atunci mi-a f`cut [i lista cu autori [i Pan]a, el m-a avertizat, pe jum`tate
aproape c` refuz` s` se transforme \n dialog. m-a \ntrebat dac` nu vreau s` citesc la [treng`re[te, pe jum`tate serios, c` nu-i
Spicuiesc in extenso, cu regretul de a nu pu- prima [edin]` a unui cenaclu pe care \l bine s` ]i se pun` etichete. Dar eu [tiam,
tea reproduce mai mult: „… citind ori scriind vor deschide cur\nd. Am zis da, f`r` s` fir-ar s` fie [i m` cam nec`jisem c` s-a
critic`, \ncerc, la un moment dat [i din ce \n ce dou` exemplare. Mi-a dat unul mie. stau pe g\nduri. Dup` c\tva timp, Iustin scris asta. Acum nu m` mai nec`jesc.
mai dens, senza]ia lipsei de libertate. Or, noi |ntreb`ri de-ale lui: Tu crezi c` e[ti un mi-a cerut o poz`, c` vor s` m` debuteze Dimpotriv`, m` laud c` vin dintr-o zon`
cam [tim cum e când libertatea nu e… Ciu- om prost?, Tu crezi c` e[ti un om bun?, \n Euphorion. |nt\mplarea a f`cut s`-l a literaturii din care vin foarte pu]ini
dat` analogie. […] E inacceptabil s` fie numai Ce ai de g\nd s` faci \n via]`?, Tu e[ti un \ntreb ce vor s`-mi publice – c` eu le scriitori de prin p`r]ile noastre [i \n care
critic` literar` – critica. S` nu fie, fiind asta, [i om fericit? Mergea foarte repede. L-am d`dusem \ntre timp mai multe texte (de- Iustin Pan]a este un autor esen]ial. Lite-
altceva… «Asta» nu stric` s` fie […] , ca s`-[i rugat s` m` \nve]e pocker, dar n-a vrut. acum nu le mai ziceam poezii) – [i mi-a ratura lui e ca un fir cu plumb la cap`t.
p`streze conturul, domeniul, frumoasa speci- Cu ce m` m\ndresc: mi-a spus o dat` c` zis c` alea, primele [i mi-a ar`tat, nu [tiu O dat`, cum mergeam pe strad` cu o
ficitate, dar m`car din când \n când sim]i ne- sunt o bestie (a exagerat, desigur, ca s`- de ce, [i prezentarea pe care el mi-o scri- prieten`, ne-a ajuns din urm` Iustin [i
voia s` respiri. F`r` s` schimbi «genul», mi fac` pl`cere), a spus c` am o obr`zn- sese. C\t se poate de conven]ional`, mi ne-a zis Ce face]i, m`i, fetelor? S-a
f`când «sp`rturi» \n el, de toate felurile, forme- icie creatoare (m` rog, sun` caraghios s-a p`rut mie atunci. M-am dus acas` ta- \ndep`rtat \nainte s` apuc`m s`-i r`s-
le, intensit`]ile… Ironia e numai una din rup- scos din context), mi-a spus c` sunt o re am`r\t`, fiindc` [tiam c` evoluasem [i pundem.
turi, sp`rturi, adânciri, l`rgiri… Critica nu tre-
buie s`-[i refuze nimic… Este genul (sau ar
trebui s` fie, dar nu e decât arareori) proteic
prin excelen]`. Cum s-a spus c` e romanul.
Ironie, poezie, epic, teorie, reflec]ie, pu]in` bi- © foto Cristina Vladu
ografie, ceva autobiografie, jurnal, eseu de
idei, transcriere de citate, conversa]ie, teatru,
lungi t`ceri neap`rat, totul \ns` \n serviciul lite-
raturii – adic` r`mânând ceea ce este, dar cu
toate mijloacele la \ndemân`, desf`[urate \n
libertate… Altfel, vorba personajului gogo-
lian: «mare plicitiseal` pe lumea asta, dom-
nilor!»“. Critica ar fi, prin urmare, o implicare
total` \n actul scriituri, un gen literar care nu
mai ascult` de regulile pe care tot el le sta-
bile[te. Cu alte cuvinte, un mod de a tr`i \n li-
teratur` [i pentru literatur`. Nu seam`n` to-
tul cu o duioas` utopie?
Esen]ial este, pentru a reu[i \n aceast`
fascinant` aventur` a criticii, pe nedrept dis-
pre]uit` de ignoran]i ce se bat, proste[te, pe
burt` [i se mândresc cu refuzul unui vast do-
meniu, f`r` de care \n]elegerea literaturii es-
te imposibil`, relativizarea punctului de ve-
dere propriu, acceptare noului, disponibilita-
tea ludic`, deschiderea: cu alte cuvinte
sim]ul umorului. Lucian Raicu pronun]`, \n
acest sens, un lucru esen]ial, pe care cine
nu-l pricepe risc` s` devin` caraghios: „Nu
cred \n ruptul capului c` avem «prea mult»
sim]ul umorului. Nu e niciodat` prea mult, e
totdeauna prea pu]in. Sim]ul umorului este o
calitate sine qua non. M` \nfrico[eaz` cei
care nu-l au. Nu-i contrazic niciodat`, fug, nu
# 3 — noiembrie 2007

vreau s`-i conving, iese totdeauna ceva [i


mai r`u din convertirea lor“. Lucian Raicu nu
folose[te m`suri diferite pentru via]` [i litera-
tur`, considera]iile moraliste nu fac not` dis-
tinct` de cele estetice, iar acest devotament
rarissim este exemplar. Lucian Raicu este, \n
literatura noastr`, criticul care, scriind despre
al]ii, scrie cel mai mult despre sine. Chiar

30
WWW.TIUK.REEA.NET

~{TIA S|NTEM: Mihail VAKULOVSKI, Alexandru VAKULOVSKI, Viorel CIAMA, B`iatul se s`turase, urm` royal-ului, f`r` s` le – a[a sun` spotul publicitar, a[tepte cu r`bdare s` se
Dan PERJOVSCHI, Carmina TRÂMBI}A{ a[a c` ultima bucat` mai scoat` din plicule]e. Foi- acela cu copilul prezentatoa- scurg` totul, [i re\ncepe s`
le de salat` le v\r` ca [i cum rei de la ora 19, c`lare pe un toarne. A terminat \n mai
|n Tiuk! nr 16, PA{II MAMELOR NOASTRE, semneaz`: Alexandru VAKULOVSKI, Dan PERJOVSCHI, de sandvi[ a l`sat-o ar fi [omoioage de h\rtie, elef`n]el [i cu o sabie de pu]in de cinci minute. Sa-
Mihail VAKULOVSKI, Mihnea BLIDARIU, Florin DUMITRESCU, George VASILIEVICI, Sorin DINCO, pe mas` [i a dat s` p\n` ce dispare tot verdele plastic \n m\n`). Copilul ge- tisf`cut`, tr\nte[te gallon-ul
din cavitatea bucal`. {tie c` me, nu reu[e[te s` se ridice, \n containerul de reciclabile-
Constantin ACOSMEI, Patricia NEDELEA, Un Cristian, R`zvan }UPA, Diana IEPURE, Radu AN-
DRIESCU, Dan SOCIU, Medeea IANCU, Olga {TEFAN, Viviana MUSA, Svetlana CÂRSTEAN, Iulian
se ridice. nu-i plac crudit`]ile, \ns` vrea s` pl\ng`, produce un plastic. Se \mbrac`, se ru-
CIOCAN, Cosmin PER}A, George MURE{AN, Veaceslav VANGHELIE, Andra ROTARU, Mito[ MI- George Mure[an verdictul nutri]ioni[tilor e zgomot dezarticulat, care jeaz` gr`bit` \n oglind`, \[i
aranjeaz` o [uvi]`-dou`,
I
CLEU{ANU, L.I. STOICIU, Nichita DANILOV, Elena VL~D~REANU, Mihai MATEIU, Alexandru BURU-
IAN~, Iulian B~ICU{, Maria DAVID, Daniel PI{CU, Dmitri MITICOV, Petre FLUERA{U, Liliana PO- ntr` maic`-sa. Cum vine nu-i place cum \i st` \n di-
PU{OI, Mihai VIERU, Mihaela PERCIUN, Cristian POPESCU, Daniel VOICU, Ioana FLOREA, Daniil asta? Nu se las` m\ncarea \n minea]a asta, are cearc`ne
HARMS, Vladimir SOROKIN, Serghei ESENIN, Victor EROFEYEV, Salvatore QUASIMODO, Cesar farfurie. Ia [i m`n\nc`. C-o \ns` nu-i timp de aplicat
VALLEJO, Aglaja VETERANYI, Jeroen Brouwers, Pavel P~DURARU, Mugur GROSU, Marius IANU{, fi, c-o p`]i. Nu exist`, maic`-
sa \l apuc` de falc` [i \l sile[te
Se \mbrac`, se rujeaz` gr`bit` \n oglind`, fond de ten, c` dac` nu iar
pierde autobuzul, s` fii cu-
Irina PETRA{, Vlad BOLOCAN, Claudiu GROZA, Bogdan SUCEAV~, Andreea NEDELEA, Igor MO-
CANU, Eva NEGRU, despre Artmania, B’Estival, Peninsula, interviuri, proz`, poezie, eseu, existeme, s` \nghit` restul de sandvi[. \[i aranjeaz` o [uvi]`-dou`, nu-i place minte [i s`-]i faci temele,
’n Pana Mea, [.m.a.
Tiuk! 17, de pe 03.X: PA{II TA}ILOR NO{TRI
Apoi scoate din pung` un
hamburg`r. Copilul se zbate, cum \i st` \n diminea]a asta, are cearc`ne copilul a r`mas pe scaun
r`sturnat pe spate, cu gura
\ncearc` s` scape. Dar
maic`-sa \l ]ine ca-ntr-un
\ns` nu-i timp de aplicat fond de ten… deschis` ca un pe[te, respir`
greu, \i vor trebui c\teva ore
VIZIUNEA MEA. DAN PERJOVSCHI cle[te, \n m\inile ei puterni- ca s`-[i vin` \n sim]iri [i s`
La cererea expres` a lui Mihai m` conformez [i scriu: `[tia de conduc ]`ri[oara noastr` ce. |i bag` hamburg`rul pe se poat` t\r\ p\n` la baie, unde
n-au nici mam` n-au nici tat`. g\t, aproape \ntreg. Copilul va \ncerca din nou s`-[i bage
se \neac`, dar una-dou` sca- degetele pe g\t [i s` evacueze
toalce \l \ncurajeaz` s` ce n-a fost deja digerat, ba-
\nghit` totul. rem [tie c` p\n` la cin` poa-
Urmeaz` al doilea ham- te fi lini[tit, gustarea de la
burg`r, apoi al treilea [i al pa- ora patru o va arunca pe
trulea. Cu esofagul l`rgit, implacabil: fac bine la diges- urc` crescendo. Mama pre- geam, ca de obicei, trebuie
aproape c` nu mai simte tie. |l [terge pe la urechi cu g`te[te p\lnia, o a[eaz` cu s`-[i perfec]ioneze cumva
trec\nd super-ul, tresare c\nd gesturi repezite [i nu \ntocm- grij`, s` nu-i ciobeasc` iar un planurile de evadare, p\n`
i se duce ca o g\lc` \nspre ai delicate, da’ de, doar n-o dinte, c` `[tia din fa]` nu acum l-au prins de fiecare
stomac deluxul. Un pic are s` stea toat` ziua dup` el. mai sunt de lapte, [i e mai bi- dat` \n mai pu]in de cinci-
de furc` maic`-sa cu royal- Copilul observ` cu ochii bul- ne s` fie prudent`. Lichidul sprezece minute, acum \ns`
ul, care coboar` greu. E ne- buca]i de groaz` cum maic`- g\lg\ie din bel[ug. Din c\nd mintea lui \nce]o[at` de
voit` s` i-l \ndese cu fur- sa preg`te[te acum gallon-ul \n c\nd, se vede c\te un cu- gr`simea \n care \[i fac loc
culi]a, care alunec` [i aproa- de cola. Un polonic de zah`r, bule] de ghea]` umfl\nd pliciuri de cola nu poate
pe o scap`, dar reu[e[te s-o zece cuburi de ghea]` cu m`rul lui Adam \n trecerea produce mare lucru, caut`
prind` la timp. A uitat ket- elef`n]ei („un pahar de co- lui. Copilul bolborose[te, din cu m\na gr`su]` telecoman-
chup-ul [i maioneza, a[a c` la/m` men]ine treaz/este co- c\nd \n c\nd cola vine \napoi, da [i \ntoarce cu sil` capul
le arunc` la repezeal` \n ol [i rece/iar eu sunt viteaz“ [i atunci mama trebuie s` c`tre televizor.

Povestea „Mamelor“ – versiunea Sarmalelor


Florin Dumitrescu pasajul \n care copilul abandonat \[i din repertoriul Sarmalelor Reci \nc` de
\ndemna mama s` se dea jos din tren [i la \nceput, din 1993. A fost mult` vre-
„Mamelor“ e singurul c\ntec al Sarma- s`-i scrie o scrisoare, \n caz c` drumul me singurul cover al trupei [i include-
lelor Reci c`ruia nu i-am compus eu p\n` la orfelinat se dovede[te prea lung: rea lui printre celelalte c\ntece sarma-
versurile. Eu le-am cules! Le-am cules le[ti a fost considerat` de c`tre fanii in-
ca un etnolog adev`rat, c`ci „Mamelor“ […] telectuali ca un denun] al situa]iei alar-
e un c\ntec din folclorul urban, din ace- Ia trenul accelerat mante a copiilor str`zii. Nici colegii mei
la c`ruia i se atribuie „autorul anonim“. {i vino la internat. muzicieni, nici eu ca textier nu am con-
mama – grafic` de Alexandru Pecican Este un c\ntec de cer[it, c\ntat de copii Dac` vezi c` e departe trazis aceast` interpretare. Mare parte
\n anii ’90 \n metroul bucure[tean [i, D`-te jos [i scrie carte, din public a v`zut \n acest c\ntec o „cat-
mai rar, \n transportul de suprafa]`. S-o citesc la dormitor erinc`“, o inten]ie ironic` fa]` de mize-
Exist` dou` variante ale c\ntecului: Cu lacrimi \n ochi[ori ria social` \n care tr`iam cu to]ii. Nu
Pa[ii mamelor noastre una mai alert`, mai apropiat` de muzi-
ca popular` tipic`; [i alta mai lent`-
[…] am contestat nici aceast` accep]ie.
|ns` alegerea acestui c\ntec a avut un
Mihail Vakulovski l`l`it`, mai spre muzica u[oar` gen Mi- Ce rost avea ca, odat` plecat` pe dru- sens secret, revelabil doar pe subtilele
rabela Dauer. Sarmalele optaser` pen- muri, biata femeie nici s` nu ajung` la c`i ale muzicii, niciodat` \ns` redat ma-
mamele noastre au avut o copil`rie frumoas` povestit` de bunicii no[tri tru prima variant`, care se preta de mi- destina]ie, [i s` mai [i nimereasc` \ntr-o nifest… niciodat` p\n` acum: anume
mamele noastre au fost sprintene vesele cumin]i pentru bunicii no[tri nune la stilul punk rock. gar` str`in`… doar ca s` ce? – ca s` tri- c` noi, arti[tii, suntem – \n fa]a publicu-
mamele noastre au fost v\njoase puternice [i s`n`toase pentru patrie [i pentru umanitate Pe atunci mai tot bucure[teanul [tia mit` o scrisoare (arhaic numit` „carte“, lui – ni[te cer[etori. Ne-am ferit s`
mamele noastre au fost frumoase pentru ta]ii no[tri credincioase ta]ilor no[tri c\te un cr\mpei din „Mamelor“; dar ca \n Scrisoarea III…), care oricum i-ar strig`m acest mesaj \ntr-un mod prea
mamele noastre au intrat \n r`zboiul ta]ilor no[tri au urcat la volanul automobilului pu]ini erau cei care cuno[teau textul in- parveni destinatarului cu o \nt\rziere patetic, prea f`]i[, prea v`dit cer[etor-
tractorului combinei avionului navetei cosmice au participat la inven]ia bombei atomice tegral. Iar eu aveam s` fiu unul dintre ei! \nc` [i mai mare? – A[a, de dragul dra- esc. Ast`zi \ns`, c\nd moda „punk-ro-
mamele noastre i-au iubit pe ta]ii no[tri au fost iubite de ta]ii no[tri Nu mi-a fost greu s` culeg c\ntecul: matismului… diilor“ a atins apogeul, dezv`lui acest
ne-au f`cut [i au f`cut totul pentru copiii ta]ilor no[tri era de ajuns s` merg cu metroul [i s` De la un copil la altul se \nt\mpla s` mic secret pentru cei care vor s` [tie de
au renun]at la tot [i la toate pentru ta]ii no[tri ciulesc urechile. Dar n-a fost nici u[or: difere c\te un cuv\nt, c\te o sintagm`, unde anume s-a plecat [i ce anume s-a
s`-i iubeasc` s` le fac` urma[i s`-i creasc` hr`neasc` \mbrace iubeasc` intervalul dintre sta]ii nu le ajungea mi- c\te o rim`. Am optat pentru variante- dorit. Vorba aceea, „dac` vezi c` e de-
s` fac` rost de leacuri pentru ta]ii no[tri s` le oblojeasc` r`nile [i cu]ilor rapsozi ca s` c\nte toate strofele, le cele mai r`sp\ndite. |ncercam toto- parte/d`-te jos [i scrie carte“…
s` nu-i enerveze c\nd \s be]i s` le vegheze lini[tea c\nd se odihnesc s` nu-i enerveze c\nd \s mah- cap-coad`, a[a c` \[i retezau c\ntarea \n dat` s` deduc inten]ia vreunui textier
muri s` nu-i enerveze c\nd \s treji s` nu-i enerveze c` s-au n`scut \n aceast` epoc` \n aceast` momentul de \ncetinire a metroului, c\t cult ([i ocult) care, de la centru, redac-
]ar` c` le-au \nt\lnit pe mamele noastre care i-au legat de noi s` le r`m\n` timp s` mearg` cu m\na- ta versuri pentru re]eaua de recitatori
care ntins` pe la fiecare pasager. A trebuit trimi[i cu m\na-ntins` (pe vremea ace-
mamele noastre fac pa[i mici dup` ta]ii no[tri a[adar s` recompun [irul versurilor, reu- ea nu ap`ruse filmul Filantropica, \n ca-
mamele noastre fac pa[i largi dup` copiii ta]ilor no[tri nind toate fragmentele prinse. Am de- re Gheorghe Dinic` joac` rolul verosu-
mamele noastre fac pa[i mari \mpotriva acelor ceasornicului bunicilor dus o ordine epic` [i c\t de c\t logic` a lui impresar de cer[etori). Prelucrarea
mamele noastre fac pa[i timizi \n direc]ia opus` ceasurilor ta]ilor no[tri c\ntecului. Oarecum ilogic rezulta punk rock a „Mamelor“ a f`cut parte
mamele noastre fac pa[i foarte-foarte iu]i \naintea ceasurilor de la computerele noastre
mamele noastre au l`sat totul [i au plecat dup` ta]ii no[tri care le-au iubit le-au ur\t le-au alintat le-au
revistapanamea.wordpress.com

\njurat le-au m\ng\iat le-au bruscat le-au dezmierdat le-au b`tut le-au \n[elat le-au iubit [i le-au
iubit [i nu le-au iubit
mamele noastre \i pl\ng pe ta]ii no[tri
pl\ng pl\ng
\i pl\ng pe ta]ii no[tri
***
mama \l pl\nge pe tata Alexandru Vakulovski
\n hohote
mama vorbe[te vorbe[te singur` M`mica \n fiecare sear` \ngenuncheaz` la o icoan` [i se roag` pentru mine. Sunt plictisit s` o ridic iar`[i [i s`-i spun c` de fapt ea e Dumnezeul meu
vorbe[te cu pozele noastre [i nu trebuie s` se roage nim`nui (sunt \ntr-un fel gelos). Ea plânge atunci [i eu o mângâi pe cap ca pe un copil. M` roag` s` fiu b`iat bun ca s` se
vorbe[te vorbe[te mândreasc` cu mine. |mi imaginez ce ar fi dac` \ntr-o zi i-a[ pune Biblia \ntre c`r]i [i i-a[ zice: nu plânge mam` [i nu te ruga nim`nui. Dumnezeu sunt
vorbe[te Eu. Oare ce-ar spune ea?

31
EDITORIADA

Prezentare \n câteva rânduri:


ne-am lansat la Bookfest anul
acesta. Cu [ase colec]ii de lite-
ratur` contemporan`. Român`
Editura ART.
[i universal`. {tiin]e umane [i
sociale. C`r]i fundamentale, stu-
dii [i eseuri de ultim` or`.
Work in progress
Romane postmoderne, texte au- volume de mici dimensiuni, 70 – 140 p, Raftul lui Mircea? Hohote amuzate. Re- Bourdieu), vorbindu-ne despre meca- ironic despre o lume postdecembrist`,
tobiografice sau peripe]ii poli]iste. hârtie volumetric`, 13 x 20, bro[ate, cu laxare. Bun, s` continu`m. C`r]i cardi- nismele cenzurii invizibile ce ac]ioneaz` despre madam Tranzi]ia. Aici, personajul
clapete [i coperta I cu l`cuire selectiv`. nale. Asta e. pe micul ecran, [i ne (con)duce cu gân- Omicron, mesager ceresc [i alter-ego al
De obicei sunt titluri de actualitate, inci- dul pe calea fericirii, pas cu pas, poves- autorului Constantin }oiu, ne ]ine la cu-
Ne propunem s` abord`m proasp`t [i tante. Sigur. Cum le numim? S` mai ve- C~R}ILE tindu-ne Cea mai frumoas` istorie a fe- rent cu ordinea mondial`, având capaci-
\ndr`zne] uzan]ele de lectur` [i s` e- dem, s` ne mai gândim… Concept mo- LAUR este colec]ia premia]ilor de peste ricirii (André Comte-Sponville, Jean tatea bizar` de a ne transporta \n orice
dit`m \n condi]ii grafice demne [i atr`- dern, probleme contemporane, keyword: m`ri [i ]`ri, fiecare cu povestea [i laurii Delumeau, Arlette Farge), dar [i \n ia- moment al istoriei. Pentru el timpul este
g`toare. „la zi“, idei fierbinti, cultura si societate, s`i: un Goncourt pentru un ]`rm, rea- dul atentatorilor sinuciga[i, a Celor ca- un fleac. |nger dec`zut [i hybrid, Omi-
raportul culturii cu societatea, non-fic- prins la via]` de un r`zboi pe mare re aduc groaza (Hans Magnus Enzens- cron se metamorfozeaz` \n orice situa]ie,
BRAINSTORMING PENTRU UN SLOGAN tion, teorie… teorie… Demonul teoriei. (}`rmul Syrtelor, Julien Gracq), un Cer- berger). \[i neag` latura fantastic` [i se vrea real,
La Editura ART lucreaz` doi oameni E o idee grozav` s` avem nume de c`r]i vantes pentru o pisic`, neagr`, antic` [i Urm`toarea colec]ie este o incursiune \ntr-un Bucure[ti real.
care fac echip` bun`: Mircea Martin pentru colec]ii! Vivat Compagnon! mexican`… sau mai multe (Toate pisici- \n epoca noastr`, setoas` de informa]ie, La fel de ingenios este [i cel`lalt ro-
(fost director general Univers, fost direc- Tot scotocind prin calculatoare g`sesc le sunt negre, Carlos Fuentes), un Natio- insa]iabil`, de fapt. Epoc` pe care o vom man al lui Constantin }oiu, care
tor editorial Paralela 45, fost editor senior salvat` o discu]ie pe messenger (despre nal Book Award pentru o polonez` cato- putea explora cu ajutorul unui instru- dezv`luie pasiunile devoratoare ale pro-
„Cuvântul“, actual director editorial identitatea corporatist`, logo, lay-out co- lic` la Auschwitz (Alegerea Sofiei, Wil- ment unic, brevetat de ART: OCHEA- tagonistului, apeten]a pentru fanatism [i
ART) [i Laura Albulescu (fost director pert`, compozi]ie, cromatic` etc.): liam Styron) sau un Goethe pentru un NUL |NTORS. Spre Scrisorile divinei demonism, vorbind despre r`zvr`tire [i
copyright Paralela 45, fost redactor [ef r`zboi trist, v`zut prin ochii unui copil marchize (Doamna de Sévigné) [i spre poc`in]`, despre \ndoial` ca [ans` de
„Cuvântul“, actual redactor [ef ART). O raresdragan: demonul teoriei. celebru (Albine de sticl`, Ernst Junger). t`râmul \ntunecat al nebuniei (Bezn` vi- izb`vire, despre idealism [i C`dere \n lu-
colaborare \ndelungat`, temeinic` [i pro- albulesculaura: asa? DESENUL DIN COVOR al prozei zibil`, William Styron). me ca redescoperire a umanit`]ii [i ca
ductiv`. |n var`, la Bookfest, s-au lansat raresdragan: de ce pe alb? demonul teo- contemporane stabile[te conexiuni \ntre reg`sire de sine.
[ase colec]ii [i 20 de titluri. riei este negru. existen]a personajelor [i destinul lor, COLEC}IA FIC}IUNE {I ARTILERIE Lista e lung` [i va continua…
Cine spune c` a fost u[or? Propuneri, albulesculaura: pai e un paradox simpatic evenimente [i st`ri, noduri [i semne. Cum \n toate ]`rile care se respect`, res- Colec]ia e ilustrat` cu lucr`ri ale pictori-
negocieri, comentarii, dispute… Hârtii [i albulesculaura: e un demon atipic Al`turi de Superfemeia Messalina (Alf- pectându-[i \n primul rând cultura, auto- lor români contemporani, de la Alexan-
hârtiu]e. Liste [i noti]e. Liste de titluri [i albulesculaura: productiv red Jarry), care se folose[te de b`rba]i rii cei mai citi]i sunt cei autohtoni, am dru Chira, la Marin Gherasim [i Ion Alin
de autori, propuneri de slogan, logo-uri, Vom avea [i o colec]ie de c`r]i premiate pentru a ajunge la uniunea cu zeul Amo- decis s` ne angaj`m \ntr-un efort de pro- Gheorghiu, punând \n eviden]` fie o
nuan]e, liniu]e, buline, contururi… Sti- \n Europa [i \n lume. Premiate – laureate. rului, st` dublul s`u masculin, movare intern`. A[a au ap`rut Frumoa- prietenie, fie o afinitate electiv`, fie pe
loul alergând harnic pe hârtie. Deci: Art. O idee genial` se abate \n redac]ie. O Suprab`rbatul (Alfred Jarry), aflat \n sa f`r` corp (Gheorghe Cr`ciun), Zadar- amândou` la un loc…
Editura care vine. Propagandistic. Nu! vom numi Colec]ia Laurei. Proteste c`utarea absolutului prin intermediul nic` e arta fugii (Dumitru }epeneag),
Editura Art. Instigare la cultur`. Cam \nver[unate. Hai, domnule! Dar cum? eroticii, \n timp ce iubirii domestice [i C`derea \n lume [i Vr`jeli de buzunar GUERRILLA MARKETING {I BOOKFEST
prea urban. Nu merge. Gânduri la impe- Laureat? De ce s` nu-i spunem simplu extraconjugale din Cum s` tr`ie[ti cu o (Constantin }oiu). Pentru c` la Bookfest am ie[it pentru pri-
rativ. Valori esen]iale. Nu, nu! Laur? so]ie necredincioas` (Alberto Moravia) i Frumoasa f`r` corp, \ncheie un fel de ma dat` \n lume, ne-am f`cut tot felul de
S` o lu`m altfel. Pentru cine public`m? raresdragan: logo laur? se asociaz` ura Leviathanului (Julien trilogie, al`turi de Acte originale, copii probleme despre cum vom ar`ta, cum ne
Pentru elite, studen]i, profesori, mediu albulesculaura: hmm greu de zis Green) fa]` de fiin]a adorat` [i odiseea legalizate [i Compunere cu paralele ine- vom \nf`]i[a publicului, prietenul [i
academic. Consumatori de beletristic` \n albulesculaura: 1. e diferit de toate cele- Unchiului meu Ulise (Jir? Marek), deve- gale. Fragmente epice, pe mai multe cump`r`torul nostru. A \nceput iar ne-
general. Dar [i pentru adolescen]i de lalte nit antreprenor de pompe funebre. voci, poezii sub forma unor studii dup` gocierea.
toate vârstele (sic!). E vorba de o atitudi- albulesculaura: 2. nu pot spune nimic Chiar dac` nu mai credem c` exist` natur`, un eseu despre trupul literei, Stand mare, aerisit. Ok. Lemn natur.
ne aici. Pl`cerea lecturii. A fost luat. |ns` pana nu-l vad plantat pe coperta c`r]i care s` ne schimbe via]a, \n mod si- r`spunsuri la o anchet` despre condi]iile Ok. Decor prietenos. Bun. Graffiti pe
e vorba de acela[i tip de \ndemn! Cite[te albulesculaura: 3. trebuie frunza de laur gur, exist` c`r]i care ne orienteaz` gândi- scriitorului, analize ale propriei scriituri, pere]i. Nu! Atunci pe strad`? M`car un
cu pl`cere… cite[te unde \]i vine s` albulesculaura: adica dafin rea [i ne-o clarific`. Cel pu]in acesta es- o explorare conceptualizat` a copil`riei. stencil dr`gu]? {tiu eu câteva locuri (din
cite[ti, ce anume vrei tu… pentru c` raresdragan: nu mai bine facem ceva gen te scopul colec]iei C~R}I CARDINA- Un mare caiet albastru \n care sunt scri- exces de zel grafferul nostru a plantat, la
avem c`r]i atât de atr`g`toare \ncât nu te o cununa de lauri? sau e prea cliseu? o LE, prin Minima moralia (Theodor W. se gânduri despre c`utare, despre frumu- limita ilegalit`]ii, un p`trat micu], galben
po]i ab]ine. Lectura \n metrou, la coad`, frunza e mai greu de identificat… ca e de Adorno) [i aforismele sale, sau prin Ca- se]e ascuns` [i despre scriitur`. chiar pe zidul C`rture[ti, fapt care n-a
pe sub birou, la frizer, \n baie. {i atunci? dafin sau de mar… nonul occidental (Harold Bloom), carte Zadarnic` e arta fugii – un roman de r`mas neobservat). Vrem [i noi afi[e
T`cere. Hârtia scris` este rupt`, \nvins`, albulesculaura: io o identific extrem de actual` \n contextul cultural nepovestit care poveste[te o fug`, de uria[e ca la marile edituri. Roller-up-
aruncat` la co[. A doua zi, profesorul autohton, \n care se discut` cu ardoare fapt, o pseudofug`, pornind de la câteva uri… [i semne de carte. Musai s` facem
Martin intr` \n redac]ie zâmbind compli- despre canon [i despre necesit`]ile cuvinte-capcan` [i câteva cuvinte-obse- semne de carte.
ce. Am g`sit ceva. Editura Art. Oriunde, C`r]ile mari sunt acelea pe care vrei s` le schimb`rii lui. sie. Citind cartea, ne afl`m parc` \n fa]a |n cele din urm` lumea a venit. A
oricând, dar nu oricum. Cu litere mici. ai la \ndemân` tot timpul ca s` le Dup` ce bunul sim] a \nvins \n lupta unui film, \n care elementele sunt v`zut, a cump`rat [i, dac` i-a pl`cut, cu
# 3 — noiembrie 2007

C` e mai [ic. Toat` lumea e mul]umit`. recite[ti ori s` citezi din ele. Sunt c`r]ile cu terorismul ideologic, Teoria n-a pierit. \ntotdeauna diferite, personajele atât cât siguran]` ne va c`uta [i la urm`torul
importante. C`r]ile care orienteaz` gân- Ea ni se \nf`]i[eaz` acum sub chipul unui le putem identifica, se substituie \n dife- târg. Pân` atunci ne vedem pe www.edit-
POVESTEA COLEC}IILOR direa, o clarific`, o pecetluiesc… C`r]i demon ironic [i auto ironic, jovial [i se- rite scene, creând astfel un joc bulver- ura-art.ro [i \n libr`rii [i cine mai [tie pe
La colec]ii, istoria se repet`. S` lu`m co- fundamentale. Dintr-un col] al redac]iei duc`tor, DEMONUL TEORIEI care ne sant, care ne atrage \ntr-un p`ienjeni[ (ori)unde.
lec]ia „non-fiction“: teorie contemporan`. vine revan[a. De ce s` nu-i spunem ]ine prelegeri Despre televiziune (Pierre textual. Vr`jeli (de buzunar) care vorbesc o voce din redac]ie

32