Procesul Bologna urmareste armonizarea sistemelor de invatamant superior

pentru a realiza, pana in anul 2010, un Spatiu European al Invatamantului Superior.

Incepand cu 1999, ministrii educatiei din Europa se intalnesc la fiecare doi ani
pentru a evalua progresul facut si pentru a stabili noi masuri concrete. In urma fiecarei
intalniri ei semneaza o declaratie care reprezinta angajamentul tarilor lor de a implementa
masurile convenite. In acest proces sunt implicati si reprezentantii studentilor (ESIB), ai
universitatilor (EUA, EURASHE), ai profesorilor (EI), si ai angajatorilor (UNICE).
Reuniunile de pana acum au avut loc la: Bologna (1999) Praga (2001) Berlin (2003)
Bergen (2005) Londra (2007)

Procesul Bologna are 10 linii de actiune care contureaza Spatiul European al

Invatamantului Superior. In acest spatiu diplomele sunt recunoscute in toata Europa,
invatamantul este centrat pe student si cursurile sunt definite printr-un sistem de credite.
Creditele faciliteaza mobilitatea studentilor in institutie si intre institutii, flexibilitate in
invatare dar si introducerea unor metode moderne de predare-invatare. In vinziunea
Procesului Bologna, invatamantul este bun si responsabilitate publica iar studentii sunt
parteneri in luarea tuturor deciziilor in invatamantul superior, la orice nivel (facultate,
universitate, minister, etc).

Calitatea este responsabilitatea fiecarei institutii care trebuie sa aiba un sistem de

management al calitatii, dar aceasta este evaluata din exterior cu ajutorul sistemelor
nationale de asigurare a calitatii, conectate si ele la nivel european.
 Procesul Bologna a demarat  in vederea armonizarii sistemelor de invatamant
superior din spatiul european.

Acest proces a fost initiat prin Declaratia de la Sorbona in care sa avut in vedere o
coeziune intre dimensiunea economica financiara a Europei si cea intelectuala, culturala
si sociala (in cadrul carora este recunoscut rolul universitatilor).

In procesului Bologna se evidentiaza 10 linii de actiune cu privire la Spatiul

European al Invatamantului Superior. Astfel diplomele universitare vor fi recunoscute in
toata Europa, si se va implementa un sistem de credite transferabile. Ca urmare a
sistemului de credite transferabile - ECTS - se va facilita mobilitatea studentiilor in
cadrul aceleiasi universitati sau intre universitati diferite, chiar din tari diferite. Calitatea
invatamantului si focusarea pe rolul studentilor in invatamantul universitar este un alt
aspect important ai procesului Bologna.

Dintre liniile de actiune ale declaratiei de la Bologna (1999) se evidentiaza:

 adoptarea unui sistem de diplome simplu si comparabil

(realizarea unui sistem de diplome comparabile - pe baza conventiei de la
Lisabona - faciliteaza recunoasterea facila, a diplomelor absolventilor
universitari)
 adoptarea sistemului bazat pe doua cicluri de studiu (ciclul de licenta si cel de
masterat; implementarea acestei actiuni in Romania a demarat pe baza legii
288/24.06.2004 privind organizarea studiilor universitare)
 implementarea sistemului de credite
(Sistemul European de Credite Transferabile - ECTS ajuta totodata la facilitarea
mobilitatii studentilor in spatiul european)
 sustinerea si promovarea mobilitatii si a cooperarii in spatiul european
(prin prisma mobilitatii studentilor, a personalului academico-universitar)

Un scop primordial al procesul de la Bologna este asigurarea si cresterea calitatii in

invatamantul superior.

Procesul Bologna va duce in timp la formarea unui spatiu modern al invatamantului

european, in cadrul caruia studentii si absolventii universitari vor beneficia de un sistem
focusat pe mobilitate, calitate, recunoastere usoara a diplomelor si implicarea acestora in
aspecte cheie ale invatamantului superior.