•

CULTUL BISERICn ORTODOXE, MEDIU AL LUCR.ARILOR

sFINTULUI DUH ASUPRA CREDINCIO$ILOR

Pro prof. D. STANILOAE

Cultul Bisericii Ortodoxe are in centrul lui Sfinta Liturghie, in care 1 se savtrseste; prin lucrarea Sfintului Duh, prefacerea piinii si vinului in trupul si singele Domnului si se Impartasesc credinciosii de acestea si de ,insli!;;i SfintuI Duh care e salasluit in trupul euharistic al Domnului

ca Intr-un Iocas si ca Intr-o biserica 1. ~

Se spune aceasta in ruqaciunea ce 0 rosteste preotul dupa pre facerea darurilor, in care se arata ca eceasta prefacere are loc «pentru ca (Irupul ~i singele in care ele s-au pretacut Iprin Duhul eel Stint) sa fie celor ce se vor lmpartas! spre trezirea sufletului, spre iertarea pacatelor, spre Impartastrea cu Sfintul Tau Duh».

- 0 alta parte insemnata a cultulut Bisericii Ortodoxe consta di~ rinduielile Sfintelor Table, prin care se Impart~~esc credinciosilor aIte haruri. Dar pe ainga aceste parti, cu1tul Bisericii Ortodoxe IIUai consta si din unele ierurgii : de ex. : sfintirea apei mici si mari, inmormintarea, sfintirea Iocasului bisericesc, a icoanelor, a alter obiecte blsericestl. apoi sfintirile unor vesminte si obiecte biserice~ti,- a unor alimente Iolosite de credinciosi, pentru ca to ate acestea sa se imbrace in diferite daruri ale Sf'intului Duh si prin ele si cei ce se ating sau se folosesc de\ ele ; nu mai vorbim de numeroasele binecuvintJari ce sint indreptate de Dumnezeu prin preot spre credinciosit Insisi, toa~l!!§.olite de semnul sfint~i _ c;r_g_ci facut de preot cu crucea sau cq, mina peste acestia. lIn plus, cultul Bisericii OifOaoXemai cripihide~i cele sapte Laude-;-ii'l care credlnclosil se intilnesc de asemenea cu Iucrarea Sfintului Duh. In general se poate spune ca in cursul intregului cult a1 Bisericii Ortodoxe se revarsa ca 0 ploaie darurile Sflrrtului Duh peste credinclosii prezenti si aflati in stare de ruqaciune.

Invatatura ortodoxa despre lucrartle (in qreceste : «energiile») necreate ale lui Dumnezeu, care iau stingere cu fapturile si Ie patrund pornind din Duhul Sfint, i~i are 0 aplicare practica in tot cultul Bisericii Ortodoxe.

I. Arhim. Elie Mastroianopoulos. Ecclessia kai Buharistla kala Ion Apostolon Makrakin. in «rev. Anaplasls», mai-iunie 1967, p, 190: «Unde e trupul lui Hrlstos, acolo e sl Duhul Lui. pentru eli trupul e case $1 blserica (naos] Lui». Autorul a avut, f;ira i'ndoiala. in vedere si cuvlntul Sfintulul Apostol Pavel eli dhiar trupul nostru e locasul Duhului Stint (I Cor. III, 16; VI, 19).

ORTODOXIA

Daca in Occident, incepind cu scolastrca, crestinismul a devenit mal mult lema de specula tie teoloqtca, ceea ce in protestantism a fdcut din cult aproape numai 0 predice :;;i 0 suma de cintan adresate de comunitate unui Dumnezeu ce persists intr-un transcendent inaccesihrl, in ortodoxie cultul este in mod principal mediul de traire al lucrarilor Sfintului Duh de catre credinclosi, Pentru credinciosii ortodocsi Dumnezeu este alci, e simtit lucrind in mod diferit, potrivit cu trebuintele diferite ale lor si ale fiecarut credincios in parte. Ruqacnmea credinciosllor in comun, sau a tiecarui credincios in parte, sau accentul pus de fiecare credincios pe trebuinta lui in insotirea cererii rostite de catre preot pentru toti, sint simtite ca bucurindu-se Indata de 0 ascultare din partea lui Dumnezeu si de ajutorul dat de El imediat sau de asigurarea cli se ve imparta:;;i de acest ajutor in momentul cind va ave a nevoie de el, Ba Intr-o ruqaciune de Ia vecernia din Duminica Rusaliilor edresata Sfintului Duh, preotul spune : «Tu, eel ce Implinesti cererile noastre inainte de a le indrepta catre Tine».

Cultul nu e numai 0 laude a credinciosilor adresatCi unui Dumnezeu ce se tine 1a distanta de ei si e ascuns tntr-o in<l.ltime neapropiata, ci un dialog real intre ei si Dumnezeu, credinciosii adresindu-i rugaciunea si Dumnezeu care e simtit prezent si lucrator, raspunztnd cu minglierile, tntartrlle, cu implinirile efective ale celor cerute de ei. Ei nu cinta numai psalmi de cuprins general. de preamanre com una a lui Dumnezeu, ci se roaga pentru implinirea trebuintelor concrete $i proprii ale lor sl ale celor lrnpreuna prezenti in biserica sau si ale celor absenti dar apropiati -lor,

Deosebirea aceasta intre cultul Bisericii Ortodoxe si cultul celorlalte confesiuni 0 simte oricine intra alternativ in locasurile de cult ale lor. Credlnclosii protest anti stsu in band si cinta impreuna un numar de psalmi, Indicati de intiistatatorii cultului, iar apoi asculta 0 predica

, care dezvolta teologic 0 latura a operci lui Hristos savirsita odinioara pentru toti. Totul decurge Ioerto l mprcsionent ';ii totusi de'pCirtdt de' tr0- bulntele reale ale credinclosilor. Crcdinciosii calolici fac cam aco lasi lucru, doar cli urmaresc in plus citeva gesturi alp preotului prin care acesta aduce hO$i~pgll.tru prefacere si, dupa 0 anumita preqatire a oi si a potirului, rosteste cuvintele de odinioara ale Dornnului de la Cina cea de Talna, socotite ca avind put ere de prefacere, apoi se insiruie in fata pentru primirea disciplineta. dar ltpsita de prr-a adinci emotii, a hostiei prefacute. Credlnclosii ortodocsi 1rusote5c ins a, adincind in

-inTiDJa lor, uneori, pina la lacrimi, cererile ecteniiIor preotU'lui si raspunsurHe stranei, ctnd nu dau aceste raspunsuri Impreuns. Unii arata pe Iata lor transfigurata pina la oxtaz cit de mult adfncosc aceste cereri sl raspunsuri In inima lor; altii ingenunche pe Ia icoane, adrestndu-sl cererile, proprii Domnului Iisus Hristos sau Maidi Domnului sau vreunui alt sflnt cu tot dinadinsul, eu oehii inlacrimati. esteptind ajutor ca de la 0 suprema tnsianta. Multi saruta crucea.cu-care treee preotul-printre ei, SE' ating de odajdiile sfintite -ele preotului . toti vin sa se miru-

---~. _-,

6) I__"-' , () •

Iasca la sflrsitul slujbei, iar cei ce n-eu mtncet inca in ziua aceea primesc 0 particica de enafura, sau de piine blnecuvtntata, s~ reI de apa sfintfta. Toti isLp~ca capetele Ila orice binecuvtnterea prea: ~ tului tacuIa_peste, erjll_semntrrC'ruci1;-facifld~~l ~ rei semnul crucii, convinsi ca attt prin cuvint cit !,>i prin semnul crucii Ie vine un ajutor de la Dumnezeu. Ei stiu ca cruce a are in ea puterea lui Hristos care s-a jertfit pentru ei dintr-o iubire care continua sa Ii se arate si acum si facind'll-!,>i si ei semnul crucii i~i manifesta aceeasi parasire a ego ismului lor din iubirea fata de Domnul si lntreolalta, fapt care e in masura sa aduca intre ei pacea la care Ii tndeemna preotul si pe care le-o daruieste Hristos prin cuvintele rostlte de preot: «Pace tuturor». Nu mai vorbim de marea cutremurare cu care se apropie cei ce se tmpartasesc, de sfintul potir, Ia invitatia preotului :' «Cu_!.rica de Dumnezeu, cu credinta isi cu_dragoste-sa-v~-.apropiath), sau cu clta ~ rostesc dupa preot cuvintele prin care cer lui Hristos sa-i Invredniceasca de iertarea pacatelor ca sa se Impartaseasca cum se cuvine de trupul si singele Lui. Ei s-au preqatlt mai muIte zile sau saptamini mai inainte pentru acest moment de vtrf al vietH lor duhQY~i~ _!,>i Yin spre Impertasanie cu Iumtnarea -aprinsa, ca semn ea ins sr constiinta lor este Iuminata de inteleqeree a ceea ce se savlrseste cu ei ~i ca toata fiinta lor e luminata, sau transfigurata de simtirea prezentei st

a venirii in ei a Celui,ce este lumina lumii. Ei simt ca Duhul Stint de cere e plin trupul lui Hristos vine sa-l lumineze si sa-l curateasca de toata Intinaciunea !,>i sa le dea putere sa-st transforme eu adevaret viate lor.

In general in tot timpul Sfintei Liturghii credinciosii traiesc in mod concret si intens simtirea ca stau sub ploaia darurilor sau ale lucrarilor necreate ale Sfintului Duih, de care, se ump1u in masura credintei lor si de care se Impartasesc in 'mod treptat, pe masure cresterii lor duhovnicesti, ptna la tmpartastrea de Insusi trupul Domnului umplut de Duhul Lui Cel Sflnt,

Dumnezeu n-a devenit, precum se vede, pentru ortodoxie 0 tema de speculatie teoloqica abstrecta.. sau de toologie speculative si informatia pur istorica, n-a Iuat locul experientet vii, anamnezei retraite, a lucrarii mintuitoare a lui Hristos, comuntcata credinclosilor prin energiile Lui necreate, aduse in ei de Duhul Stint, in' tot eultul Bisericii. Credinclosii ortodocsi nu sint indemnati sa tncerce a banut modul de - a fi al unui Dumnezeu ce ramtne distant de ei, Iolosindu-se de Inqus-« timea infima a ratiunii lOT, ci se scalda in oceanul nemijlocit prezent : al puterilor lui Dumnezeu, lucrator prin nenumaratele st tainicile Lui energii, carp raspund trebuintelor lor mereu altele si mereu erescute duhovniceste si mult diferentiate.

Criza crestinismului occidental iSi are explicatla ei tocmai in aceesta reducere a preocuparii de Dumnezeu la 0 speculatie, de care nu pot Ii capabili decit putini insi, cu 0 prega~re .speciala, sau care par omului modern depasite de inteleqerea eu mult mai complexa astaz! a Iui>

ORTODOXIA

7

8

ORTODOXIA

Cuvintele singure, care mai mult exprrma rdei, decit sa transmitd puteri, nu pot comunica pe Dumnezeu, in indefinitul Lui viu si lucretor, oricit de maestrite si de sentimentale ar fi e Ie. Scntimentele ce insotesc aceste cuvinte, tara convmgerea lucrarii concomitenle a lui Dumnezeu, sint Insotite am in sufletul celui ce le rosteste cit si ale celor ce Ie asculta mai mult de impresia ca au un caracter subiectiv, sau i~i datoresc accentele lor mat remarcabIle talentului predicatorului, care nu-l las a totdeauna ferit de impresia proprie sl a celor ce Ie asculta ca nu sint ferite de 0 oarecare umbra de mindrie.

Aceasta nu inseemna ca ortodoxia nu acorda ~i ea 0 putere cuvintelor rosttte sau cintate. HlIa sa considere cuvintul ca singurul mijloc al-Iucrari! crestine, cum se lntlmpla aceasta in protestantism, ci socotind Tainele mijloace mai eficiente ale acestci lucran - ase cum imbratlsarea iubltoare e mai mult decit lungIle declarati! de iubire - ortodoxie vede totusi in cuvlntul rostit sau cintat lucrind puterea lui Dumnezeu. Caci prin binecuvintarea preotului - care e un cuvint rostit de preot catre credinciosl in numele lui Dumnezeu - sau pnn cuvintele ruqaciunilor adresate de preot sau de crcdinciosi lui Dumnezeu, sau prin cuvintele de chemare a Duhului Sfint. yin de Iapt putenle dumnezeiesti producatoare de efecte binefacatoare asupra credinciosilor si obiectelor aduse de ei in biserica in acest scop. Si bine ar fi daca sl cuvintul de propovaduire al preotului ar lua forma binecuvlntarti, a ruqactunti, a invocarti Sfintului Duh, asa 'cum este orlce cuvtnt al Sfintei Scripturi si al Sfrntilor Perinti, si n-ar ramtnea 0 simple expunere speculativa despre Dumnezeu.

Chiar prima pogorire a Sfintului Duh in ziua Cincizecimii nu s-a produs peste un ins singuratie si nu in vremea vreunei alte inde letnicirl, ci peste grupul celor adunati impreune cu Apostohi, strins leqati intre ei prin credinta in Hristos si uniti in stare de ruqaciune, in «Io.isorul de sus», edica Intr-un locas ridieat peste Incaperile destinate trabuintelor de natura obisnuita. Biserica in calitate de trup obstesc al lui Hristos i'a fiinta lntr-o incapere capabila sa devina Iocas bisericesc prln intlilnirea intre adunarea credmciosilor si lucrarile Sfintului Duh ..

Poqorlree SHntului Duh nu se Itmitcaza Inse le adunarea Apostolilor si a eelor impreuna cu ei, ci indata dupa predica lui Petru, adevarata Iauda a lui Dumnezeu si a Fiului Sau Cel Inviat, rostita din puterea Lui, are ca urmare impart/\$irea a trei mii de suflete de harul Lui prin Sf. Botez, care Ie deschide putinta sa tratesca prin to ate darurile Lui oe membri ai Bisericii, fapt care se manitesta prin adunarea credinciosilor zi de zi la ruqaciune. la Irinqeree piirui, care nu pulea avea Ioc fi!!ra lucrarea Sfintului Duh ~i tara «multe minuni sl semne ce se faceau de catre (sau prin) Apostoli», datorita Aceluiesi Duh Sfint (Fapte II. 42-43).

Orice Sfilnt~ Liturqhie, orice Terna e Bisericii, orice ierurgie $i orice sfmta slujba. e 0 continuare a Cinctzecimit. sau pogorirH Sfintului Duh

ORTODOXJA

'9

~l a lucrarii Lui peste cei adunati «in Incaperea de SUS», in ruqaciune. Poporul credincios se aduna plin de frica de Dumnezeu sau patruns de constiinta si de simtirea lucrarii mai presus de fire a buhului Stint, in jurul Apostolilor, caci «prrn miinile Apostolllor se taceau muIte semne sl minuni in popor» (Fapte V, 12).

Pina si umbra Apostolilor, trecind peste 'cei bolnavi, Ie aducea vmdecare prin Duhul Stint Jucrator in er (Papte V, 15-16), pentru Cd :;oi umbra tine de persoana celui din care porneste, cum tine orice lucrare pornita din el. Si lucrarNe necreate ale I'lli Dumnezeu erau lmprimate in lucrarile sfintilor Apostoli :;;i de aceea sint imprimate in lucrarile sfinte primite sau savtrsite de toti cei ce traiesc in unire eu Dumnezeu. E ceea ce se petrece si azi in poporul eredincios ad un at in jurul preotilor ca urmasi ai Apostolilor si savtrsitori ai aetelor acelore, la ruqaciunea inchineta lui Dumnezeu. Caci la': aceste ocazii se tntaptuieste 0 adevarata unire a sufletelor cu Duhul Stint si 0 revarsare a puterilor Lui peste cei credinciosi,

Aceasta impletire intre ruqaclunea poporului eredincios adunat in jurul preotilor :;;i intre lucrarea Sfintulul Dub «in Incaperea cea de sus», (in locesul bisericii) are loc si azi in cultul Bisericii Ortodoxe,

Impletirea aceasta -Intre ruqaciunea adunartt credinciosilor in locasul anume rinduit pentru aceasta sl lucrarile Sfintului Duh se poate urmari in tot cuprinsul .Faptelor Apostolilor. Dar despre lucrarea sftntitoare si Intaritoare a lui Hristos prin Duhul sttnt vorbesc si Epistolele Sfintilor Apostoli. Dupa Sf. Apostol Pavel, «Hristos Usus s-a facut sfintire de la Dumnezeu» (I Cor. I, 30). $i tot dupa Sf. Apostol Pavel, propovaduiroe lui nu-si are intemeierea in mestesuqul intelepciuntt omenesti, «ci in dovedirea Duhului si a puterii». Sftntul Apostol Pavel nu desfasura expuneri speculative, care sa-l 'ratraga lui aa om admtratta ascultatorilor, ci rostea din constiinta prezentei lui Dunmezeu in el cuvinte de lauda nemaiauzite a lui Dumnezeu, de binecuvdntare, presa-

_ rate cu ruqaciuni Iierbinti, care toate faceau sa se reverse puterea lui Dumnezeu peste ascultatori si acestia sa simta in ei puterea Lui. De aceea credinta ascultatorilor sai nu-si avea izvorul st temeiul in tnte-

• lepciunea omeneasca naturala, deci in dibacia speculatlei ratiunii obisnuite, «ci in puterea lui Dumnezeu» (I Cor. II, 4, 5). Caci numal Duhul lui Dumnezeu face inimile in stare sa patrunda in «adlncurlle lui Dumnezcu», si sa se Incalzeasca de ele si numai prin Duhul lui Dumnezeu se expertaza «darurile lui Dumnezeu» (I Cor. II,' 11-12). De aceea Duhul umple de slava sau de stralucire duhovniceasca, nstrupeasca pe cei smeriti, prin credinte :;;i prin simtiree prezentel Lui care Ie umple Iiinta (I Cor. IV, 10).

Sflntul Apostol Pavel socoteste de la sine inteles eli credinciosii cunose (din experienta, din simtire] ea trupul lor este locasul Duhului SHnt (I Cor. III, 19).

Nu era credincios care sa nu se impertaseasca de un dar sau aItul al lui Dumnezeu. Intre ele era si darul vmdecarilor, al facerilor de.

10

ORTODOXlA

minuni, al proorociei. Dar toate le aveau Cd sa se Ioloseasca si cerlalti de ele ca Intr-un trup, in care toate madularela se folosesc de darurile fiecaruie din ele, cad toti alcatuieu impreuna trupul de nedesfacut al lui Hristos ~i taate erau de la unul si acelasi Duh al lui Hristos care salasluta in trupul lui Hristos si facea ca aceste darun sa treaca de 1a un madular le altul, nici un maduler neoprind in folosirea sa exclusiva, egoista, darul primit, ci .factnd parte de el tuturor (I Cor. XIII). Nu putem spune ca nu primesc st azi credinciosii diferite daruri de la Duhul Stint, cu deosebire tin timpul edunaril lor I~ sfmtele slujbe, la ruqactunea comuns. in jurul prsotrlor. Unul pruneste darul iuhirii cu fapta fata de oameni, altul pe al Intc-lepciunii, altul pe al ruqaclunu mal Iierbintt, unul pe al vindecarii de 0 boala sau puterea lntaritoare ~I '\;indeeatoare pentru semenii lor bolnavi prin ruqaciunea lui mai staruitoare si prin muterea ce 0 insufla celui bolnav. Biserica Ortodoxa Isi marturiseste aceasta convingere sl se dovedeste ca e continuatoarea Bisericli din vrernea Apostolilor prin credinta si prin practica ei.

lntruclt este evident tuturor ceea ce primim prin Sfmte Liturghie prln sfintele Taine $i prin diferitele ierurgii, ne vom opri putin in cele ce urmeaza lao unele din darurile ce Ie primim prin Laudele bisericesti. constatatoare din rugaciuni rostite sau cintate si din binecuvintari ale preotului, deci din cuvinte pline de puterea lui Dumnezeu. Intr-o rugazlune de la Mlezonopttca de fiecare zi se cere, !;li n-avem nici un motiv sa ne Indoim ca cerem degeaba: «Hristoase Dumnezeule ... primeste si cererile noastre in ceasul acesta si indrepteaza viata noastra spre poruncile Tale; sfinteste sufletele noastre. curatesto cuqetarrle noastre, indrepteaza ginduriIe noastre, izbaveste-ne pe noi de tot necazul, de rele -!;li de dureri. Acopere-ne cu sfintii tai ingeri. ca, apa("ati si calau'Ziti de paza lor, -sa ajungem la unitatea credintei si la cunostinta slavei Tale neapropiate».

Acestea nu slnt numai speculatii te o loqtce, ci strigat(' de ajutor izvorite din c;onvingerea cil. sint auzite si cererea lor implinita , izvorite din simtirea trebuintei de ajutor si din convingerea cil. Ia Dumnezeu este ultima nadejde a mintuirii noastre, nu numai in vieta de elci ci sl in viata de veci. Toate slujbele bisericesti sint alcatuite din .. ruqacluni in care se exprima 0 neclintlta increderc in ofcctul lor, in ascultarea lor de catre Dumnezeu si in raspunsul lui Dumnezeu cu fapta la cererile exprimate in ele.

~- Dar prin ruqaciunile slujbelor credinciosul cere cu convingerea as-

cultari! lor darul Iertarti si bunatatii vietli vesnic« nu numai pentru persoana proprie, ~i pentru eei apr opiati, prezeriti si absenti, af lati inca In viat~, ci si pentru eel adormlti. lntr-o ruq.ir-runc rostitd Of' prr-ot "PH'

I sllrsltul Mlezonoptlcll de slmbata soera, se core : u Pomcuestc, Doamuc,

11 pe parintii si Iratli noslrl, adormiti intru ncidejdea invieni spre viata de veci st pe toti eei mortl intru binocredmciosie si crcdlnta. si Ie iarta ~ lor toata gre$ala ell cuvintul, cu lucrul "au cu gindul. $i-i sdla:;;luit'5te , pe ei In locuri luminoase, in locun de verdeate. in locun de odihna, de

\ - f •

ORTODOX[A , \ 11

tunde a fugit toata durerea, Intrtstaree si suspinarea, unde privirea Ietei Tale veseleste pe toti Sfintii Tai din veac. Daruieste-le lor imparatia Ta, tmpartastrea de bunatatile Tale negraite si vesnice si bucuria de viata Ta nesfirsita si fericita».

j In toate rugdcmnile Bisericii se exprima 0 adtnca convinqere despre faptul ca feridrea vesnica e orodusa de comuniunea cu Dumnezeu

Cd persoana, de privirea fetii Lui iubitoare. Asa cum in viata aceasta numai 0 alta persoana no poate procura bucurie si 0 fericire relative, ~ esa in vieta vesnica numai Dumnezeu ca persoana ne poate procura ,,----bucuna netrecCitoare a iubirii Lui nesfirsite,

Cereri de inalt continut duhovnlcesc se adreseaza lui Dumnezeu la slujba Vecerniei. In 'ruqaciunea a saptea de Ia inceputul ei preotul se roaqa : «Insuti, Iubitorule de oameni, tndrepteaza ruqactunea noestra ce tam iia inaintea Ta st 0 primeste ca pe 0 mlreasma de bun miros sl da-ne noua pasnlca seara de acum ~i noaptea ce vine; Irnbraca-ne cu armele luminli, izbaveste-ne de Irica noptii si de tot lucrul ce se petrece in intuneric sl ne daruieste somnul pe care ni l-ai dat spre odihna neputintelor noastre, izbavit de tosta naluclrea dlavoleasca». •

Omul trece prin zi si prin noapte Inconjuret de stihiile neturh, de miscarea lor nspreznica, iar din acestea pot lucra asupra lui energiile dumnezeiesti care Ie potoleste st le indrepteaza spre folosul lui, dar din ele pot lucra sl puteriJe dlavolesti. Credindosul se roaga lui Dumnezeu nu pentru 0 viata a lui traita pasnlc in izolare, cl pentru ferirea ei de tot felul de primejdii sl pentru inaintarea prin aceasta pazl1 si intartre spre Dumnezeu, spre cunoasterea LUi, spre lumina Lui, spre fericirea vesnica sub privirea Lui biruitoare. Toate darurile ii vin credin-

, ciosului in viata aceasta si in viata viitoare din iubirea lui Dumnezeu - ca persoana, toate sint mingfietoare pentru ca tzvorasc din supremul ; Mingiietor care este Duhul SHnt.

Ruqaciunile sfintelor slujbe au si un continut care vizeaze tot mediul cosmic vazut si nevazut, prin care lucreaza puterile lui Dumnezeu care ne apara de puterile vrajmasilor. Caci in mediul acesta cosmic traieste si inainteaza viata omului si else roaqa ca acest mediu cosmic sa-I fie facut de DiImnezeu favorabil sporirii lui duhovnicesti, Sd nu-l lmpiedice de a rdmine in comuniunea cu Dumnezeu, sub pri-.",. virea fetei Lui iuhitoare, singura care poate intart si Ierici. Cad cultul este mijlocuI principal care ejuta viata- omului sa inainteze neabatut pe calea catre unirea cu Dumnezeu sl spre vesnica feridre in lumina Ietii Lui. Iar intruclt aceasta apropiere de Dumnezeu cere 0 sporire a credinciosului in curatia trupului $i a sufletului, in luminarea ce 0 aduce ecoesta mintii, in bunatetea adusa de ea inimii, credinciosul se roaga si pentru aceast<1 sporire duhovniceasca. Culbil este de aceea mijlocul principal de crestere spirltuala a omului si prin aceasta 0 anticipare a fericirii eshatologice, sau 0 arvuna a acestei fericiri. El .ne obisnuieste ell 0 tot mai accentuata traire cu Dumnezeu, sau In Dumnezeu, sub ploaia de raze a iuoir ii Lui care lumlneaza, tntaresc, ina Ita viate noas-

12

ORTODOXIA

tra. fara sa 0 faca nepesatoare rdta de viata semenilor, ci indemnind-o sa devina un factor de tot mai mare ajutorare, sustinere, mingiiere si dreapta sfatuire & lor.

In cele anterioare s-a presupus Cd energiile necreate ale lui Dumnezeu Iucratoare in cultvin forma de daruri nu sint numai energiile ereatoare ~i sustinatoare ale firii, sau ale creatiei, ci enerqiile care pornesc prin Duhul Cel Stint aflator in umanitatca Fiului lui Dumnczeu Cel intrupat, inviat !;>i indltat ca om, Care deci asa cum "IU indumnezeit st Invesnicit ,intru slava umanitalea asumata de El, sint menite sa duca spre indumnezeirea si fericirea intru slavd si umanilatea eelor ce Cl ed in EI. Astfel energiiIe necreate din cultul crestin ortodox lucreaza in acelasl seop sl au aceeasi putere de a indumnezei pe credinciosi treptat, :prin tot mai depline unire cu Hr istos, in masure in care oi lnsisi fac eforturi de a se curati de patimile care Ii leagil de celo pamintesti considerate ca singurele bunuri ~i de interesele lor egoiste care repede se vestejesc,

Dar energiile necreate ale lui Dumnezeu i!;>i extinct lucrarea si in casele credinciosilor, .umplindu-Ie de darurile cerute. Ele lucreaza nu numai prin ruqaciunilc credinclosilor, ei si prin mijloaccle sfintite de preot in biserlca sau chiar in casele lor. Femeia credincioasa stropeste eu apa sfintitlt patucul copilului, hainutele lui, tamiiaza prin casa rostind ruqactunt, se roaqa in fat a icoanelor din case pentru insenatoslrea celui bolnav din casa, pentru ajutorarea copiilor 'in v iata. Tot mediul de viata al credinciosilor sta sub puterea energiilor necreate, sub ploaia de daruri aduse de ele.

• ••