ARIA CURRICULARĂ - LIMBĂ ŞI COMUNICARE

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: GRUPUL ŞCOLAR „SF. NICOLAE”

PROFILUL - UMANIST ( FILOLOGIE)
NR. ORE / SĂPTĂMÂNĂ - 1
DURATA - 1 AN
PROPUNĂTOR – MIHAI CARMEN-ELENA

PROGRAMA
de
STILISTICĂ ŞI TEORIA LECTURII

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa de Stilistică şi teoria lecturii pentru clasa a XI-a a fost elaborată în

concordanţă cu principiile care stau la baza obiectului de studiu Limba şi literatura
română, a principiilor şi criteriilor de construire a noului curriculum naţional.
• Programa pune accent pe latura formativă a învăţării, pe operaţionalizarea
cunoştinţelor în funcţie de specificul vârstei şi necesităţilor imediate privind
receptarea textelor literare
• S-a ţinut cont de specificul mai multor clase de nivel, lăsându-se la
latitudinea profesorului alegerea textelor pentru ilustrare ( exemplificare),
putând fi, într-o oarecare măsură, comune cu cele de la domeniul Literatură
din trunchiul comun de cunoştinţe ( în scopul materializării fenomenului de
extrapolare)
• Conţinuturile disciplinei au fost elaborate în strânsă legătură cu cele din
domeniile Limbă şi comunicare şi Concepte operaţionale din cadrul
programei de Limba şi literatura română ( în special cele referitoare la
exprimarea orală şi scrisă- vezi nivelul stilistic), programa constituind şi o
completare a acestui nivel al receptării textelor, dar şi o aprofundare în vederea
creerii unor competenţe de analiză stilistică pentru vitorul an de studiu
• Programa propune o îmbinare între iniţierea în studiul, descoperirea,
cercetarea, informarea etc, noţiunilor stricte de teorie literară ( stilistică), o cale
incipientă, şi formarea deprinderii de aplicare a unor instrumente de lucru
(definire, recunoaştere, analiză, modificare, creere, transformare, extrapolare
etc)
• În cadrul parcurgerii sistematice a programei se respectă accesul elevului la
strudiul extrinsec şi intrinsec al oricărui tip de text literar şi conduce la
obţinerea de performanţe în construirea şi dezvoltarea unui discurs ( relatare,
motivare, comparare, analiză, compoziţie, creaţie etc) veritabil în fructificarea
capacităţilor intelective ale fiecărui elev
• Programa alocă un număr motivat de ore pentru fiecare tip de activitate
specifică dezvoltării (paletei) conţinuturilor.
 I. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI OBICTIVE DE REFERINŢĂ
Competenţe specifice Obiective de referinţă
• Aplicarea normelor de vorbire şi scriere
corectă a limbii române
• Utilizarea corectă a vocabularului limbii
literare, precum şi cel specific al profilului
(profesiei) pentru care se pregătesc
• Utilizarea corectă a stilurilor funcţionale
- ca subansambluri ale sistemului general al
limbii române - orientate spre diferite
(diverse) domenii ale practicii limbii
vorbite şi scrise
• Redactarea unor compuneri diverse ( pe
teme date, libere, cu destinaţie oficială,
gramaticale etc)
• Valorificarea potenţelor specifice,
estetice şi etice, ale operelor literare în
procesul propriei formări şi autoformări,
indiferent de domeniul specializării
ulterioare
• Formarea unui sistem de criterii şi
modalităţi de înţelegere, de comentare şi
apreciere a operelor literare, ştiinţifice,
politice etc, a presei, a emisiunilor de radio
şi TV, în perspectiva educaţiei pentru viaţă
• Formarea şi dezvoltarea unor deprinderi
de muncă intelectuală eficientă şi de
calitate ( lucrul cu textul, cu cartea,
folosirea oportunităţilor bibliotecii,
surselor documentare, alcătuirea de fişe şi
conspecte, luarea de notiţe etc) în vederea
formării unui stil de muncă independent.
• Să identifice mijloacele de îmbogăţire şi nuanţare a
vocabularului precum şi regulile specifice gramaticale
• Să deducă valoarea stilistică a unor fapte de limbă
• Să restructureze conţinutul unui enunţ, pentru a
realiza o expresivitate sporită
• Să modifice un context, aşa încât un cuvânt folosit
cu sens propriu să capete sens figurat şi invers
• Să distingă particularităţile stilistice ale operelor
studiate
• Să identifice stilurile funcţionale ale limbii şi să
explice diferenţierile şi asemănările dintre acestea
• Să utilizeze normele stilurilor funcţionale, în mod
adecvat situaţiei de comunicare şi să deducă
apartenenţa unui text dat la unul dintre stilurile
funcţionale
• Să redacteze pe teme date sau la alegere, în
oricare dintre stilurile funcţionale ale limbii, cerere,
scrisoare, proces-verbal, referat, discurs, memoriu de
activitate, declaraţie etc
• Să aleagă modalitatea de lucru potrivită, într-o
situaţie de studiu, în funcţie de tema dată: comentariu,
analiză literară, caracterizare, rezumat, sinteză,
paralelă, eseu etc
• Să utilizeze toate noţiunile de teorie literară în
analiza unui text literar
• Să aprecieze rolul şi importanţa fiecărui element
de realizare stilistică în întregirea imaginii artistice şi
rolul contextului în relevarea valorii artistice a
imaginilor create
• Să interpreteze toate figurile de stil din textele
supuse studiului, transpunându-le în limbajul comun
• Să stabilească locul şi rolul fiecărui personaj în
ansamblul operei literare căreia îi aparţine şi să-i
contureze portretul fizic şi moral
• Să recunoască apartenenţa unor personaje din
operele studiate la unul dintre compartimentele
tipologiei literare: avarul, arivistul, omul superior,
însetatul de absolut, demagogul etc
• Să aleagă dintre două sau mai multe interpretări
critice ale unui text literar pe cea care corespunde
propriului mod de gândire
Să-şi exerseze capacitatea de a valorifica propriile
trăiri afective în sensul acceptării unei modalităţi de
cunoaştere veridică a realităţii contemporane.
II. CONŢINUTURI
1. STILISTCA. NOŢIUNI DE STIL ( 10 ore)
1.1. Delimitarea conceptului. Obiectul stilisticii.
1.2. Scurt istoric al stilisticii
1.3. Stilistica românească- prezentare generală (Iorgu Iordan, Tudor Vianu, Ion
Coteanu, Ştefan Munteanu, Gheorghe Ivănescu etc.
1.4. Cercetarea stilistică- concepte, principii, metode. Limbaj artistic- limbaj non-
artistic.
1.5. Limba şi stilul operelor literare:
• calităţile generale ale stilului;
• sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului;
• mijloace de exprimare şi perfecţionare a stilului;
• stilurile funcţionale;
• valoarea stilistică a arhaismelor, provincialismelor, omonimelor,
sinonimelor şi antonimelor etc;
• valoarea stilistică a părţilor de vorbire;
• unităţile frazeologice;
• rolul semnelor de punctuaţie;
1.6. Figurile limbajului:
• geneza şi clasificarea figurilor de stil;
• figurile fonologice ( aliteraţia, asonanţa, armoniile imitative,
onomatopeele, proteza, afereza, sincopa, apocopa, epenteza, metateza etc);
• figurile morfo-sintactice ( repetiţia, epifora, anafora, enumeraţia,
polisintetul, paralelismul sintactic, perifraza, silepsa, anacolutul,
inversiunea, hiperbatul, invocaţia, apostrofa, interogaţia retorică etc);
• figurile semantice: figurile analogiei (epitetul, comparaţia, metafora cu
categoriile ei formale: , personificarea, hiperbola, litota, alegoria, simbolul,
mitul etc); figurile contiguităţii (metonimia, sinecdoca, antonomaza) şi
figurile contradicţiei (ironia, antifraza, eufemismul).
1.7. Elemente de prozodie: ritm, măsură, vers liber, tipuri de versuri
tradiţionale, rima, strofe tradiţionale.
1.8. Poezia cu formă fixă: rondelul, glosa, gazelul, sonetul, pantumul, alte forme
specifice ( epigrama, epitaful, acrostihul, fabula, haiku-ul, caligramele,
masnavi-ul, mu'allaquat-ul, ronsetul, rubaiatul, tanka-ua, trioletul etc)

2. NOŢIUNI DE COMPOZIŢIE ( 8 ore)

2.1.Definiţie. Obiectivele şi tipurile de compuneri practicate în şcoală.
2.2. Structura şi etapele de elaborare ale unei compuneri.
2.3. Compuneri după texte literare: rezumatul, comentariul literar, analiza literară,
caracterizările de personaje, paralela, sinteza, recenzia, eseul etc.
2.4. Compoziţia în literatură:
• modul de expunere în opera literară ( naraţiune, descriere, dialog,
monolog);
• personajele operei literare;
• modul şi mijloacele de caracterizarea personajelor literare.
3. MODELE DE COMPUNERI (COMPOZIŢII)- Aplicaţii ( 10 ore)
3.1. Compuneri cu destinaţie oficială ( 1.5., 1.6., 1.7)
3.2. Compuneri libere: după tablouri, după un vocabular dat, cu caracter
descriptiv, dezvoltarea unei maxime sau unui proverb, comentarea unei competiţii
etc ( 1.5, 1.6., 1.7.)
3.3. Compuneri după texte literare (2.3., 2.4)
III. VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea plăcerii de a citi, a descoperi frumuseţea şi valoarea textelor literare
diverse
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura textelor şi
transpunerea în viaţa reală
• Cultivarea sensibilităţii, afectivităţii, valorilor morale prin receptarea operelor
litarare
• Formarea unei imagini reale şi a unor reprezentări culturale viabile privind
evoluţia şi valorile literaturii române.

IV. SUGESTII METODOLOGICE

• Conţinuturile învăţării sunt grupate pe trei domenii specifice, dar care se
întrepătrund
• Pentru fiecare secvenţă de studiu se va alege cel puţin câte un text (fragment)
pentru ilustrare
• Unele dintre conţinuturi vor avea caracter facultativ, ponderea fiind dată de
capacitatea şi receptivitatea elevilor, de interesul şi motivaţia acestora
• Accentul principal va cădea pe operaţionalizarea acestor conţinuturi, pe
caracterul aplicativ.
V. BIBLIOGRAFIE
• CORNIŢĂ, GEOERGETA - Manual de stilistică, Ed. "Umbria", Baia Mare,
1995
• IRIMIA, DUMITRU - Introducere în stilistică, Ed. "Polirom", Iaşi, 1999
• MAGHERU, PAUL - Noţiuni de stil şi compoziţie (cu modele de compuneri
şcolare), Ed. "Coresi", Bucureşti, 1991
• Idem - Spaţiul stilistic, Ed. "Modus", Reşiţa, 1998
• *** - Genuri şi specii literare ( mic dicţionar- antologie pentru elevi), Ed.
"Demiurg", Bucureşti 1993