Reţea de nivelment cu 2 puncte nodale.

Sistemul de tronsoane cu 2 puncte nodale este redus la un sistem cu un punct nodal folosind
procedeul de înlocuire echivalentă a tronsoanelor.

Tronsoanele 1 şi 2 le înlocuim imaginar cu un tronsonfictiv EN care are ponderea

Astfel am redus sisteml cu Q puncte nodale N şi Q cu tronsoanele EQ, CQ şi DQ. Lungimea L123
a tronsonului EQ corespunderii ponderii P123 care se determină cu relaţia
5

2.Se determină cota punctului nodal Q HQ ca nedie ponderată a acestui sistem de 3 tronsoane.
EQ;CQ;DQ
Erorile e123 serveşte la determinarea corecţiilor c12 şi c3 ţinînd seama că aceasta se repartizează
proporţional cu lungimea tronsoanelor respective.

Suma corecţiilor C12 şi C3 trebuie să fie egală cuvaloarea corecţiei C123. 4.Se

5. Se determină corecţiile C1 şi C2 care se vor reprezenta:

determină cota definitivă a punctului nodal N

6.Se corectează diferenţele de nivel folosind corecţiile C1 ,C2,, C3 , C4 , C5 din toate drumuirile
considerîndu-le sprijinite pe puncte tari N şi Q.
 Metoda radierii
Prin metoda radierii se determină cotele punctelor de detalii şi a unei reţele de puncte cu
ajutorul cărora să se poată reprezenta relieful prin curbe de nivel pe planurile topografice.

Radieri de nivelment.

Prin aplicarea acestei metode este posibila determinarea cotelor mai multor puncte din aceeasi
statie de nivelment. Se considera date cunoscute cota punctelor 101 si 102 (figura 2.7). Acestea
provin fie dintr-o drumuire de nivelment ce se executa simultan cu radierile dar se prelucreaza
fiecare separat, fie sunt puncte de nivelment de cota cunoscuta.

Dupa asezarea pe punctele cunoscute a mirelor si efectuarea citirilor ai si bi din statia de

nivelment, se executa si citirile ci catre punctele 1001, 1002, 1003, etc. Deoarece cota punctului
101, H101 este cunoscuta, se poate calcula altitudinea planului de vizare Hv cu relatia:

Hv = H101 + ai [7.35]

Fata de aceasta valoare se vor putea calcula cotele punctelor radiate nivelitic cu relatii de tipul :

H1001 = Hv - c1

H1002 = Hv - c2 [7.36]

Daca instrumentul de nivelment are si cerc orizontal, prin efectuarea lecturii la cerc si calculand
distanta de la aparat la punct pe cale stadimetrica, se poate proceda la raportarea in coordonate
rectangulare sau polare a punctelor radiate nivelitic.

Cotele punctelor radiate se determină în acest caz prin nivelementul geometric de mijloc,
aşezînd instrumentul în staţie într-un loc cît mai central.
Distanţa maximă pînă la punctele radiate variză de la 150 la 300 m. Densitatea maximă a
punctelor radiate 1 punct la lcm de hartă şi minimă 1 punct ia 4 cm .
 Cotele punctelor
radiate se
determină
în funcţie de
cota unui
punct de referinţă
A(HA) şi citirile pe
negru efectuate
pe mira ţinută
vertical în fiecare
din punctele
radiate.
Se instalează

instrumentul în staţia S1 se execută citirea înapoi pe mira instalată în punctul A de cotă

cunoscută, apoi se execută citirile pe miră (Q) în punctele l,2,3,4....n cotele cărora trebuie
determinate.
Atunci cînd numărul de puncte radiate este mic cotele e0 pot fi determinate prin diferenţa de
nivel dintre punctele de referinţă...........

se determină prin altitudinea planului de vizare ....

H1=HV-C1
H2=HV-C2
Hn=HV-Cn unde HV=HA+N
Cînd panta terenului sau anumite obstacole din teren nu permit
punctarea mirei în anumite puncte, atunci nivelul se deplasează
în staţia S2 astfel ca să fie posibilă vizarea pe miră într-un
punct de cotă cunscută sau a cărui cotă a fost determinată mai
înainte cu relaţiile de mai sus, cît şi în punctele radiate.
Cotele punctelor 7 şi 8 se determină la fel ca şi cele din staţia
S1alegînd ca punct de referinţă punctul 6.
Controlul executării radierii de nivelment: 1 .Controlul
calculelor cotelor.
Pentru fiecare altitudine a planului de vizare se efectuează
suma coloanelor.
3.Controlul prin schimbarea altitudinii planului de vizare
(mutarea instrumentului în apropiere de 1 staţie sau prin ridicarea sau coborîrea instrumrntului)

4.Controlul prin radierea dublă de nivelment geometric.

Radierea dublă se foloseşte la determinarea cotelor ce reprezintă o importanţă deosebită.
Staţiile S1 şi S2 în funcţie de diferenţele de nivel δhA-2 δhB-2 determinate faţă de punctele A şi B de
cote cunoscute;

Metode de control ale nivelmentului

Verificarea nivelmentului în cazul drumuirilor de nivelment constă în determinarea dublă a
diferenţelor de nivel între 2 portee în mod independent.

1. Principiul nivelmentului dublu.

Se utilizează prin:

a. 2 echipe şi 2 truse de aparate.

b. Utilizarea unei echipe, care execută nivelmentul dus întors.

c. Schimarea altitudinii planului de vizare, executînd drumul într-un singur sens.

2. Utilizarea mirelor cu 2 feţe

3. Executarea nivelmentului cu reperi dubli.

În acest caz bornele de nivelment au 2 reperi, pe care se instalează mira.

δhI=aI-bI

δhII=aII-bII
 CALCULELE GEODEZICE PENTRU SISTEMATIZAREA PE
VERTICALĂ
Problema principală care trebuie rezolvată în rezultatul sistematizării pe verticală este crearea
condiţiilor de evacuare rapidă a apelor de ploaie, de omăt şi comunale de pe teritoriul cartierelor
şi străzilor şi al întreprinderilor industriale.
Transformarea suprafeţei topografice existente într-o suprafaţă de proiect se efectuează cu
ajutorul planurilor (în unele cazuri al suprafeţelor curbe de diferite ordine).
In dependenţă de condiţiile concrete, sistematizarea pe verticală poate fi îndeplinită prin una din
metodele următoare: prin pătrate, curbelor de nivel proiectate, pe profiluri.
In rezultatul proiectării se determină cotele de proiect ale suprafeţei, se calculează cotele de
execuţie, care indică înălţimea rambleului sau adîncimea debleului în fiecare punct, folosind for-
mula
he = Hp—Hr (2)
unde H p — cota de proiect a punctului; Hr — cota reală a punctului.
In final se calculează volumul lucrărilor de terasament şi se întocmeşte cartograma de
deplasare a maselor de terasament.

PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE NIVELARE ÎN PLAN ORIZONTAL A

TERENURILOR CU SATISFACEREA BILANŢEI LUCRĂRILOR DE
TERASAMENT
Proiectarea terenurilor orizontale cu satisfacerea bilanţei maselor de terasament este un exemplu
simplu de sistematizare pe verticală, însă care conţine calculele principale folosite la siste-
matizarea pe verticală.
S c o p u l : însuşirea calculelor geodezice folosite la proiectarea platformelor orizontale.
E x e r c i ţ i u l 1. Conform datelor
nivelmentului suprafeţei prin metoda
pătratelor ( f i g . 103) proiectaţi o
platformă orizontală, satisfăcînd bilanţa
lucrărilor de terasament.
Materiale didactice şi echipament:
placate, microcalculator şi o foaie de
hîrtie milimetrică formatul A3.
Pentru rezolvarea problemei se folosesc
cotele reale ale vîrfurilor pătratelor
căpătate în rezultatul nivelmentului
suprafeţelor pe pătrate. Latura pătratului
20 m.
1. Rezolvarea începe cu determinarea cotei de proiect, care numeric este egalată cu cota medie
ponderată şi se determină după formula

unde H m i n — cea mai mică cota reala rotunjită pina ia ueumeui, n — numărul de pătrate; h 1 ,
h 2 , h 3 , h 4 — suma cotelor relative ale vîrfurilor pătratelor care aparţin corespunzător unui, la
doua, la trei sau la patru pătrate învecinate. Cotele relative ale vîrfurilor pătratelor se determina
din for-
mula hi =Hr,i-H m i n i= 1 , 2 , . . ., n.
Valorile numerice ale cotelor relative sînt arătate pe fig. 103.
2 Folosind mărimea H P şi a cotelor reale ale vîrfurilor, se determină cotele de execuţie h I e ,
conform formulei (2). Valorile numerice ale acestor cote sînt indicate pe fig. 104 în vîrfurile
corespunzătoare.
3. Se determină poziţia liniei lucrărilor zero (lima de intersecţie a planului proiectat cu suprafaţa
topografica a teritoriului.
Pentru aceasta se determină poziţia punctelor lucrărilor zero pe laturile pătratelor, în vîrful cărora
cotele de execuţie au semne
opuse.
Distanţa de la vîrful pătratului pina la punctul lucrărilor zero se determină după formulele

unde \h 1 \ şi \h 2 \ — valorile absolute ale cotelor de execuţie la două vîrîuri vecine ale pătratului.
Pentru verificare se foloseşte egalitatea l 1 +l 2 = a.
Poziţia punctelor lucrărilor zero poate fi determinată de asemenea şi prin metoda grafică. Pentru
aceasta cotele de execuţie se depun la aceeaşi scară pe perpendicularele duse pe laturile păt-
ratului prin vîrfuri, luînd în consideraţie semnul. Punctele căpătate se unesc, formînd linia reală a
laturii. Punctul de intersecţie
a liniei căpătate cu latura
pătratului va fi punctul
lucrărilor zero. Mărimea
segmentelor l 1 şi l 2 se
măsoară cu precizia
planului.
După unirea punctelor
alăturate a lucrărilor zero se
capătă linia acestor lucrări
care se notează prin linie
punct.
4. Volumul lucrărilor de
terasament se calculează
aparte pentru rambleu şi
debleu (împlutură şi
săpătură), efectuînd calculele în tab. Pentru pătratele întregi (neintersectate de linia lucrărilor
zero) volumul lucrărilor de terasament se calculează după formula

unde a — latura pătratului; ∑hi — suma cotelor de execuţie a vîrfurilor

lui.

Pătratele intersectate pe linia lucrărilor zero. se împart în figuri elementare (de regulă
triunghiuri). Volumul prismei de pă-mînt, baza căreia este un triunghi, se calculează după
formula

unde S —suprafaţa triunghiului; ∑hi- — suma cotelor de execuţie a vîrfurilor

lui.

Pentru verificarea calculelor se determină suprafaţa totală a figurilor şi volumul lucrărilor de

terasament.

La etapa finală se întocmeşte cartograma lucrărilor de terasament. Sub numărul fiecărei figuri se
scrie volumul rotunjit pînă la metri cubi, indicînd prin săgeată direcţia de deplasare a lui din
debleu în rambleu.

PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE NIVELARE A TERENURILOR

ÎN PLAN ÎNCLINAT CU SATISFACEREA BALANŢEI VOLUMELOR DE
TERASAMENT
S c o p u l : însuşirea conţinutului calculelor geodezice efectuate la proiectarea platformelor în
plan înclinat.
E x e r c i ţ i u l 2. A proiecta o platformă in plan înclinat, sa-tisfâcînd bilanţa lucrărilor de
terasament.
Date iniţiale: rezultatele nivelmentului suprafeţei pe pătrate (vezi fig. 103); panta maximală i0 =
0,022; unghiul de direcţie al pantei maxime (a liniei de cea mai mare pantă) d0 = 204°00'.
Materiale didactice şi echipament: microcalculator, foaie de hîr-tie milimetrică de 30x40 cm,
scule de desen.
1. Mai întîi se determină poziţia centrului de greutate a figurii platformei după formulele

unde xi şi yi —coordonatele centrului de greutate a pătratului î în raport cu axele de coordonate

primite (fig. 105). Pentru terenul dat
Direcţiile pantelor ix şi iy se indică cu ajutorul săgeţii.
Se determină cota de proiect a punctului care coincide cu centrul de greutate conform formulei
(83). Pentru cazul cercetat flc.g= 130,15 m.
După coordonatele xc. g, yc- g şi H . g se determină cota celui mai apropiat vîrf al pătratului faţă
C

de centrul de greutate. In cazul dat cel mai apropiat punct este vîrful pătratului 2B, iar cota lui va
fi
=
H B2 H - g + lx (X B 2—X - g) + iy [iB2—yc- g) \
C C

H B 2 =130,15 + 0,020 (20—30)+0,009 (20—24,3) = 129,91 m.

Cotele de proiect ale celorlalte puncte ale vîrfurilor pătratelor se calculează conform formulei
Hij=HB2+ix ( X i j —xB2)+iy ( y i j —yB2),
unde i j — numărul vîrfurilor pătratului, cota căruia se determină. Valoarea cotelor de proiect ale
vîrfurilor pătratelor este reprezentată pe fig.
105.
5. Poziţia liniei lucrărilor zero, calculul
cotelor de execuţie şi volumelor lucrărilor
de terasament se efectuează în acelaşi mod
ca şi pentru platforma orizontală.
Rezultatele calculelor volumelor lucrărilor
de terasament sînt date în tab. 67.
La întocmirea proiectului de sistematizare
pe verticală cu satisfacerea bilanţei maselor
de terasament volumul debleului, de regulă,
se măreşte puţin în comparaţie cu volumul
rambleului. Această schimbare are loc din
cauza compactării şi pierderii solului în
timpul transportării lui. Mărimea volumului solului adus în rambleu este determinată de
coeficientul de comparare a solului. Pentru asigurarea măririi volumului debleului Av se
micşorează cotele de proiect cu mărimea
ΔH=Δv/S, unde S — suprafaţa terenului nivelat.
Tabelul 67. Tabela calculării volumului lucrărilor de terasament

Volumul lucrărilor de terasament, m3

Numărul figurii Suprafaţa figurii, Cota de execu-

m2 ţie medie, m debleu ( — ) rambleu ( )

; 183,0 + 0.97 177„5

2 148,0 +0,39 57,7

3 148,0 + 0,62 91,8

4 94,0 + 0,23 21,6

5 94,0 + 0,45 42,3

6 125,0 + 0,22 27,5

7 141,0 + 0,20 28,2

8 180,0 + 0,21 37,8

9 136,0 + 0,36 49,0

10 17,0 —0,19 3,2

11 52,0 —0,14 7,3

12 52,0 —0,39 20,3

13 106,0 —0,26 27,5

14 106,0 —0,26 27,5

15 75,0 —0,39 29,2

16 37,6 —0,05 1,9

17 200,0 -0,19 38,0

18 21,0 —0,16 3,4

19 400,0 —0,37 148,0

20 400,0 —0,61 244,0

21 20,0 —0,09 1,8

22 64,0 —0,07 4,5

St o t = 2799,6 556,6 533,4

TRASAREA RELIEFULUI DE PROIECT

S c o p u l : însuşirea metodelor de calcul şi de imaginare a reliefului proiectat prin curbe de
nivel.

Materiale didactice şi echipament: planul şantierului de construcţie, microcalculator, o foaie de

hîrtie de desen formatul A3.

La proiectarea reliefului în interiorul cartierelor, pe terenuri, străzi, intersecţii de drumuri este

mai des aplicată metoda curbelor de nivel proiectate. In acest caz suprafaţa de proiect se
imaginează ca şi relieful de planurile topografice — prin linii cu aceeaşi cotă — curbe de nivel.

Astfel de desene se folosesc la aplicarea pe teren a proiectelor de sistematizare pe verticală şi

efectuarea lucrărilor de transformare a reliefului natural într-o formă comodă pentru exploatare.

Trasarea curbelor de nivel proiectate

Proiectul de sistematizare pe verticală a străzilor urbane se întocmeşte pe baza schemei de
amplasare pe verticală a teritoriului oraşului, pe care sînt indicate liniile roşii ale construcţiilor,
cotele nivelării în punctele caracteristice şi pantele de proiect pe treceri. Drept material iniţial
pentru efectuarea acestei lucrări serveşte planul şantierului de construcţie, întocmit la lucrările
precedente la scara 1 : 500, pe care după coordonatele date se depun clădirea, graniţele
trotuarelor, gazoanelor şi părţii carosabile a drumurilor, în afară de aceasta se dau cotele de
proiect pe axa trecerilor: 151, 10; 152,00; 151,70 m (fig. 106, a ) . Poziţia punctelor cu aceste
cote pe schemă se înseamnă cu cruciuliţă, alături de care se scriu în formă de fracţie: cota de
proiect — la numărător şi cota reală — la numitor.
La construirea curbelor de nivel proiectate se foloseşte secţiunea transversală I—I (fig. 106, 6),
pe care se indică lăţimea părţii carosabile a drumului, gazonului, trotuarului, şi pantele transver-
sale. In exemplul dat partea carosabilă se desparte de gazon prin piatra de bordură cu înălţimea h1
= 0,15 m, iar gazonul de trotuar — prin piatra de bordură cu înălţimea de 0,10 m.

A se avea în vedere că cotele

de proiect ale trecerilor se sta-
bilesc în dependenţă de
pantele admisibile ale
drumurilor urbane conform
cerinţelor normativelor în
vigoare N şi R.C.II-60—75
[28].
In tabelul 68 sint datele
extrase din acest document.
Echidistanţa! curbelor de
nivel proiectate se stabileşte
în limita 0,10—0,50 m.
Pentru terenurile cu relieful
liniştit şi planul de
sistematizare pe verticală la scara 1 :500 mai des este folosită echidistanţa curbelor de nivel 0,1
m.
înainte de imaginarea reliefului proiectat pe planul desenat Ia scara 1 : 500 se reprezintă
contururile clădirii, trotuarelor, gazoa-nelor şi părţii carosabile a drumului, se scriu cotele iniţiale
şi distanţele dintre ele (vezi anexa 3).
Determinarea poziţiei curbelor de nivel proiectate începe cu calcularea pantelor longitudinale
proiectate a segmentelor duse de-a lungul trecerilor, cuprinse între punctele de schimbare a
pantei, conform formulei
iP = h/D,
unde h — diferenţa cotelor de proiect; D — distanţa dintre aceste puncte.
Pentru exemplul cercetat (vezi fig. 106)

T a b e l u l 68. Normele de proiectare a profilurilor longitudinale ale drumurilor (străzilor)

Categoria drumului şi străzii Panta Diferenţa algebrică a

longitudinală pantelor sectoarelor
maximală, % 0 învecinate, % 0

Drumuri cu circulaţie rapidă 40 5 şi mai mult

Străzi cu drumuri magistrale: 50 7 şi mai mult

cu destinaţie orăşenească

cu destinaţie raională 60 10 şi mai mult

de transport al mărfurilor 40 7 şi mai mult

Străzi şi drumuri cu destinaţie locală:

străzi din localităţi 80 15 şi mai mult

drumurile raioanelor industriale, co-

munale, de depozitare, străzi pieto-

nale 40 —

treceri 80

unde hP —echidistanţa curbelor de nivel proiectate; M — numitorul scării numerice.

Pentru sectorul de drum cu panta iP = 30%o

a1 = 0,1 /0,03.500-0,0066 m = 6,6 mm.
Depunînd de-a lungul axei distanţa căpătată, notăm poziţia curbelor de nivel cu cota de la 151,10
pînă la 151,90 (vezi anexa 3).
Curbele de nivel pe partea carosabilă a drumului vor avea forma de linii frînte din cauza că
drumul are două pante transversale, orientate în părţi diferite, cu valoarea numerică de 0,02. Pen-
tru trasarea curbelor de nivel se va determina mărimea a2. Punctele, amplasate lîngă piatra de
bordură, sînt situate mai jos decît punctele din aceeaşi secţiune transversală de pe axă. Mărimea
diferenţei de nivel dintre aceste puncte se calculează după formula:
h itrans d (7)
unde itrans — panta transversală a drumului; d—distanţa de la axă pînă la piatra de bordură.
Pentru exemplul cercetat h3 = 0,02-4,5 = 0,09 m.
Pentru determinarea mărimii a2 înlocuim mărimea ft3 în formula
a2 = 0,09/0,03- 500 = 0,006 m = 6 mm.
Depunînd de la perpendiculara dusă pe axa drumului, prin punctul cu cota 151,20 m, segmentul
a2, determinăm punctul de lîngă piatra de bordură cu cota 151,20 m. Prin punctul căpătat se duce
curba de proiect corespunzătoare.
In mod analogic se trasează pe partea carosabilă a drumului şi alte curbe de proiect, care pe
sectoarele cu o pantă longitudinală vor fi paralele între ele şi amplasate la una şi aceeaşi distanţă
una faţă de alta (6,6 mm). Curbele de nivel, multiple metrului întreg, se trag cu linii groase.Apoi
se duc curbele de nivel proiectate pe gazon, care trebuie deplasate faţă de curbele identice de pe
partea carosabilă cu mărimea a3. Această deplasare apare din cauza treptei pietrei de bordură hi
şi se face în direcţia coborîrii reliefului proiectat.
a3 = 0,15/0,030-500=0,01 m=10mm.
Pentru construirea curbelor de nivel proiectate pe gazon, se determină distanţa aA (vezi anexa 3).
In acest scop sînt folosite formulele (6) şi (7) i4 = irans d = 0,02-7,00 = 0,14 m,
a4=0,14/0,030• 500 = 0,0093 = 9,3 mm.
Se depun distantele a3 şi a4 şi se construiesc curbele de nivel de-a lungul sectorului gazonului.
Pentru construirea curbelor de nivel de trotuar e necesar a determina mărimea distanţelor a$ şi
a6.
Trotuarul are o pantă transversală, orientată dinspre clădire şi numeric egală cu 0,02, un prag la
piatra de bordură cu mărimea h2 = 0,10 cm. Intervalurile curbelor de nivel se determină analogic
mărimilor determinate anterior
a5 = 0,10/0,030-500 = 0,0066 m-6,6 mm;
h5 = 0,02-6,00 = 0,12 m;
a6 = 0,12/0,03- 500-0,008 m = 8 mm.
Curbele de nivel proiectate se trasează după mărimile căpătate. Calculele se efectuează şi pentru
sectoarele cu alte pante longitudinale.
 Dosarul Nr. 3

Probleme geodezice

Probleme Geodezice
1. Construirea pe teren a dreptei de proiect de
lungime data,
2. Construirea pe teren a unghiului de proiect
in plan orizontal
3. Depunerea pe teren a unui punct cu cota de
proiect data.
4. Transmiterea cotei de proiect la fundul unei
excavaţii adinei,
5. Calcularea inaltimii clădirii prin nivelment
trigonometric
6. Tr as ar e a pe teren a liniei cu panta
data
7. Determinarea distantelor inaccesibile.
Problema 1.

Construirea pe teren a dreptei de proiect de lungimea dată;

Poziţionarea liniei de proiect оn realitate se efectuează cu ajutorul metrului sau al

unei panglici de oţel.De obicei dreapta se face de lungimea la toată poziţia orizontală,
poziţionată în punctul iniţial şi directionata ,de asemenea, se indică precizia cu care
trebuie efectuat lucrul.

Date iniţiale:

Lungimea depusa a liniei orizontale de proiecţie: Lo -112,500 rn;

Lungimea normala a instrumentului de mгsurare: l0 -20,00 m;
Eroarea instrumentului de măsurare Δl1k +0,015 rn;

Coeficientul de dilatare a oţelului: α=0,0000125 m;

Eroarea de comparare a instrumentului de măsurat,folosit la măsurarea ultimilor

12,5 m din total Δμ=-0,035 m;

Excesul dintre capetele liniei h =+5,42 rn;

Rezolvare:

l .Determinarea corecţiei la comparare

Δlk=L0/lo(Alk)+μ=112,500/20,000(+0,015+(-0/035)=0,094m=+49,4mm;

2.Determinarea corecţiei pentru înclinarea liniei

Δl h=h2/2L 0 =5,422/2*112,5=-0,1306 m=-130,6 mm;

3.Determinarea corecюiei sumare

ΔL=Δlk+Δlh=49,4+(-130,6)=-81,2;

4.Determinarea lungimii liniei date

L= L0-ΔL=112,5-(-81,2)=193,7 m;
Problema 2
Construirea pe teren a unghiului de proiect în plan orizontal

Pentru aplicarea pe teren a unui unghi orizontal proiectat, se dă vîrful(care

poate fi un punct al reţelei de trasare) şi o latură de referinţă.Trasarea
unghiului proiectat constă în găsirea celei de a doua laturi care să formeze
cu latura dată unghiul proiectat.
înainte de trasare se face o verificare atentă a
teodolitului. Utilizăm metoda cu precizia ridicată.
Se trasează pe teren unghiul proiectat ω cu luneta în poziţia a 1 -a.
-din cauza erorilor instrumentale pe teren în loc de co va fi trasat CD15căruia îi
corespunde punctul C1.Acesta se materializează pe teren cu un ţăruş cu cui.
-se măsoară unghiul eronat BAC1= ω1 prin metoda repetiţiei sau metoda
seriilor cu un număr de serii sau repetiţiei calculat conform preciziei şi se
determina ωlmediu.
Se calculează
Se calculează corecţia liniară CC 1 =q=d tg sau q= d cc
/ p cc

Se construieşte pe teren, în C 1 un unghi drept şi se măsoară lungimea q a

perpendicularei, găsindu-se astfel punctul C.
După materializarea punctului C se măsoară din nou punctul ω.

Exemplu de calcul:
Se cere să se construiască unghiul BAC faţă de latura AB, cunoscînd că
unghiul proiectat
ω = 57 9 48 c 15 c c şi d AC = 100,00 m iar ωlm rezultat din 4 repetiţii -
57 9 48 c 86 c c .
= 57 9 48 c 15 c c - 57 9 48 c 86 c c = -
71 c c
CC 1 = 100,00 * 71 c c / 636,620 = -
11,1 mm
Problema 3
Depunerea pe teren unui punct cu cota de proiect dată
 Problema 4 :
Transmiterea cotei de proiect la fundul unei excavaţii adinci.

In practica lucrărilor de construcţii pentru executarea fundaţiilor- la cotele

proiectate pot fi întîlnite două cazuri:
- cînd adîncimea fundaţiei nu este mai mare de 3 metri;
- fundaţii de adîncimi mai mari de 3 metri;

A. Transmiterea cotelor la fundaţii mai mici de 3 metri.

Pentru executarea unei astfel de lucrări sînt necesare următoarele aparate,

instrumente şi materiale: un instrument de nivelment, două mire şi un ţăruş.
Se aşează instrumentul de nivelment la jumătatea distanţei dintre reperul de şantier
R 1 de cota cunoscută şi groapa de fundaţie ce trebuie săpată la cota proiectată Hp F .
Se face calarea (conform instrucţiunilor de executare a nivelmentului).
Se aşează mira M 1 pe reperul R 1 de la suprafaţă şi mira M 2 în groapa de
fundaţie ( vezi figura ).
 Se îndreaptă luneta spre mira M 1 şi se face citirea "a" pe miră (atenţie ca
nivela să fie în coincidenţă sau între repere).
Se îndreaptă luneta spre mira aşezată în săpătura fundaţiei şi după ce se face
coincidenţa capetelor bulei de aer (sau se aduce bula de aer între repere), se face
citirea b 1 .
Cota fundului aromi de fundaţie va fi
H 1 =H R +a-b Dar H11-diferă de cota proiectată
HPF .
Citirea corectă b pe mira din groapa fundaţiei care să asigure cota proiectată H PF se
obţine cu relaţia b = Hv+a - HPF.
Diferenţa dintre citirea b care corespunde cotei fundaţiei definitive (cota proiectată
Hp F ) şi citirea înregistrată în timpul săpării fundaţiei b 1 arată cît trebuie să se mai sape
pentru a ajunge la cota proiectată.
Exemplu numeric:
Se cunoaşte cota reperului R, HR = 141,768 m şi cota proiectată a fundului fundaţiei
HPF=139,876 m ce urmează a se executa. Pe mira M1 de pe reperul R s-a făcut citirea a
=1,047.
Se calculează H = HR + a=141,768m + 1,047 = 142,815 m.
V

La controlul făcut în timpul săpării fundaţiei s-a citit pe mira din groapa de fundaţie
b1 = 2463.
Citirea corectă "b" pe mira din groapa de fundaţie care asigură trasarea cotei
proiectate de 139,876 m la fundul fundaţiei va fi:
b=H v - HPF = 142,815 - 139,876 = 2,939
Săpătura "h" ce mai trebuie executată pentru a ajunge la cota proiectată se obţine
astfel :
h = b- b1 = H1 F- H PF = 2939 - 2463 = 0,476
înseamnă că mai trebuie săpat 0,476 pentru a se executa fundaţia la cota proiectată.

B. Transmiterea cotei în fundaţii mai mari de 3 metri.

Pentru astfel de lucrări sunt necesare următoarele aparate şi instrumenterdoua
instrumente de nivelment de aceiaşi preciyie,o ruletă,doua mire,o greutate,parapetul de
susţinere a ruletei.
Transmiterea cotei din proiect în acest caz se face astfel:
-se realizează construcţia parapetului de susţinere a ruletei;
-se atîrnă ruleta cu zero în jos,ruleta fiind întinsa de o greutate de 10 kg.Pentru a
evita oscilaţiile ruletei ,greutatea este lăsată să atîrne într-o căldare cu apă în care s-
a turnat un strat de ulei de 1 cm grosime.

Se aşează instrumentele de nivelment în staţiile S 1 şi S 2 astfel ca aparatul să fie la

jumătatea distanţei dintre miră şi ruletă.
Se aşează mira M 1 pe reperul de la suprafaţă de cota cunoscută H R şi mira M 2 groapa
fundaţiei(vezi figura).
Cu instrumentele de nivel calate se fac citiri simultane la miră şi pe ruletă.
Pentru control se repetă citirile cu schimbarea locului de staţie al nivelelor sau
schimbînd altitudinea planului de vizare.
Din figură se vede că: Hf=HR+a-C 1 +C2-b
 Iar citirea b care asigură cota din proiect a gropii de fundaţie va fi: b= Hv-
HF-C 1 +C 2

Exemplu numeric:

Date cunoscute: H R =145,387-cota reperului de la suprafaţă R şi H F = 139,886 m-cota

din proiect a fundaţiei.
Date măsurate din staţia S1:a=l,435;
C1=6,789;
din staţia S 2:C2-1,368;
b1=1,402;

Se determină citirea "b" ce trebuie citită pe mira din groapa de fundaţie

corespunzătoare cotei proiectate a fundaţiei H F .

b= 145,387 m + 1,435 m - 139,886 m - 6,789 m + 1,368 m=l,515 m

Deci citirea pe mira M 2 din groapa de fundaţie care va asigura cota din proiect a
fundaţiei trebuie să fie de 1,515 m.

Cum în timpul săpăturii fundaţiei s-a citit b 1 = 1402 înseamnă că mai trebuie
săpat pînă la cota din proiect adîncimea h = b -b 1 = l , 515-1403=0,113 m.

Pentru control se schimbă altitudinile planurilor de vizare ale instrumentelor

de nivelment facîndu-se încă o serie de observaţii.
 Problema 5.
Calcularea înălţimii clădirii cu baza construcţiei accesibilă.
Se cere determinarea înălţimii construcţiei sau a coşului de fum. Organizarea
lucrărilor de teren se face astfel:
-se materializează cu un ţăruş un punct situat la o distanţă(de circa 2-3 ori înălţimea
construcţiei) de construcţia a cărei înălţime urmează a fi determinată,punct din care să se vadă
bine baza şi vîrful construcţiei;
-se măsoară distanţa orizontală D de la punctul materializat pînă la construcţîe(fig.A).în
cazul cînd terenul e înclinat(fig.B), se măsoară distanţa L şi ungghiul de înclinare al terenului
pentru a calcula distanţa orizontală cu relaţia D=Lcosa;

Se staţionează cu teodolitul deasupra

punctului deasupra punctului
materializat şi se măsoară unghiurile a 1
şi a2 în cele două poziţii ale lunetei. Din
figuri se vede că I=h 1 +h 2 =d
(tga 1 +tga 2 )

Exemplu de calcul:
D=72,54 m;
a1=26940c; tga1=0,440219;
a2=2915c; tg a2=0,033785;

h1=Dtga1=72,54*0,440219=31,93m;
h2=Dtga2=72,54*0,033785=2,45m;

I1=h1 + h2 =31,93+2,45=34,38 m;
Pentru verificare se aşează teodolitul în alt punct şi se repetă operaţiunile descrise mai
sus.Prin calcul se obţine o nouă valoare I2 a l u i I.
Dacă I2-I1| este valoarea mică ,se ia I=(I2 + I1)/2.
Pentru a calcula h3 ,trebuie să se măsoare unghiul v3 şi distanţa AD care se adaugă la D şi
h3=(D+AD) tg V3.
 Prob l ema 6.
Trasarea pe teren a liniei cu pantă dată.

Date iniţiale:
i = 0,002 = 2%o H A = 81,665
d = 80 m HB = 82,060
Pentru a trasa pe teren linia ,calculăm panta terenului:
I = (HB-HA)/d = (82,060 - 81,665)/80 = 0,395/80 = 0,005= 5%o
R

Deci,concluzionăm că panta reală este mai mare decît cea de proiect. Calculăm citirile de pe miră
:
(e =10m)
d0 = 1510;

d 1 = d0+ i*e=1510+0,002*10000=l530;
d2 =d1+ i*e= d0+2 i*e=1510+2*0,002*10000=1530;
d3 =d0+3* i*e=1510+-3*0,002*10000=1570;
d4= d0+4* i*e=1510+4*0,002*10000=1590;

d5= d0+5* i*e=1510+5*0,002*10000=1610;

d6= d0+6* i*e=1510+6*0,002*10000=1630;
d7 =d0+7* i*e=1510+7*0,002*10000:=1650;
d8 =d0+8* i*e=1510+8*0,002*10000:=1670;
Problema 7.
Determinarea distanţelor inaccesibile.

Date iniţiale:

d 1 =19,5 m;

d 2 = 15,01 m;
a 1 =86°01'; a 2 =69°02';
a 6 =180-( a 1 +a 2 )= 24°57';

a 3 =79°01'; a 4 =70°30';
a 5 =180-( a 3 + a 4 )=30°29';

Realizăm carnetul măsurării unghiurilor:

CSA120°04'69°01'a 2 CSC51°03'69°02'CDA300°06'69°03'CDC231°03'CSA120°04'79°01'a 3 CSD

199°05'79°01'CDA300°04'79*01'CDD19°05'CSA70°20'86°02'a1CSB156°22'86°01'CDA250°20'86°00'CDB3
36°20'CSB20°12'70°32'a4CSA90°44'70°30'CDB200°12'70°28'CDA270°40'

Pentru efectuarea calculelor se aplică teorema sinusurilor

d/sin a1=d2/ sin a6;
d=a2* sin a1/ sin a6=3 5,486 m;
d/sin a4=d2/ sin a5;
d=a1* sin a4/ sin a5=35,47 m;
Apoi calculăm valoarea erorii relative: Ad=d1- d2 =0,016 m;
d m e d =(d 1 + d2)/2=35,478 m;
frel=Ad/dmcd=l/2217,4 < 1/2000;

Schiţe
Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra:,,Geodezie, cadastru şi geotehnică”

Raport
la topografie

A efectuat gr. CIC-084 echipa

nr. 2
Slanina Vladislav
Ivasenco Valentin
Macari Vitalie
Mîrza Victor
Tăbîrţă Tudor
Fadenco Andrei
 Dolghii Laurenţiu

A verificat Racoviţă
Angela

Chişinău 2009
 Determinarea cotelor de nivel a drumuirii altimetrice.

Citirea pe miră Diferenţa de nivel Cota

Cota
St Punct axei de
înapoi înainte intermediară măsurate medii punct
vizare
1 2175
0628 101.2
6875
1 0628 146
2 1547
0628 101.828
6247
2 0689
-1764 101.828
5389
2 -1764 141
2’ 2453
-1764 100.064
7153
2’ 1311
-1509 100.064
6011
3 -1509 146
2’’ 2820
-1509 98.555
7520
2’’ 1226
-1322 98.555
5926
4 -1322 141
3 2548
-1322 97.233
7248
3 1941
0660 97.233
6641
5 0660 150
4 1281
0660 97.893
5981
4 2478
2220 97.893
7178
6 2220 148
5 0258
2220 100.113
4958
5 2544
1613 100.113
7244
7 1613 127
5’ 0258
1613 101.726
4958
5’ 1896
1343 101.726
6596
8 1343 139
6 0553
1343 103.069
5253
6 0190
-1859 103.069
4890
9 -1859 142
1 2049
-1859 101.21
6749
 Volumul maselor de Calculul
Nr. Valoarea terasament valorilor medii a
Suprafata
Fig madie a cotelor de
cotelor rambleu V+ Debleu V- executie
1 25 -0,613 -15,33
2 25 -0,762 -19,05
3 25 -0,937 -23,43
4 25 -1,01 -25,25
5 4,25 -0,233 -0,99
6 8,5 -0,158 -1,34
7 8,2 0,141 1,16
8 3,98 0,217 0,86
9 8,63 -0,352 -3,04
10 11 -0,194 -2,13
11 4 0,075 0,30
12 1,5 0,078 0,12
13 1,5 0,026 0,04
14 11 -0,194 -2,13
15 12,3 -0,302 -3,71
16 25 -0,525 -13,13
17 5,25 -0,098 -0,51
18 12,5 0,192 2,40
19 7,25 0,327 2,37
20 25 0,292 7,30
21 25 0,376 9,40
22 25 0,523 13,08
23 25 0,896 22,40
24 25 0,78 19,50
25 25 0,737 18,43
26 25 0,657 16,43
Calculul volumelor de terasament
Vr=113,77 VD=-110,04
 Determinarea cotei de proiect

Nr,
virfurilor
patratelor h1 h2 h3 h4 Calcule Hp
A1 1.973
A5 0
E1 2.179
E5 0.432
B1 2.152
C1 2.211
D1 2.319
A2 1.361
E2 2.036
A3 0.712
E3 1.429
A4 0.379
E4 0.731
B5 0.128 Hmin=101,356 m
C5 0.221 Nr.de patrate=16
D5 0.192 Latura unui patrat=5m
B2 1.61 Hp=102,492
C2 1.719
D2 2.041
B3 0.909
C3 1.056
D3 1.132
B4 0.452
C4 0.623
D4 0.559

10.10
∑h 4.584 13.871 0 1
X1 X2 X3 X4
40.40
∑h 4.584 27.742 0 4
Nivelmentul suprafeţelor. Determinarea cotei terenului
Pct, vizat Citiri HV H
6 0938 102,131 103,069
1a 0678 103,329
1b 0599 103,408
1c 0440 103,567
1d 0332 103,675
1e 0472 103,535
2a 1290 102,717
2b 1041 102,966
2c 0932 103,075
2d 0610 103,397
2e 0715 103,392
3a 1939 102,068
3b 1742 102,265
3c 1595 102,412
3d 1519 102,488
3e 1222 102,785
4a 2272 101,735
4b 2199 101,808
4c 2028 101,979
4d 2092 101,915
4e 1920 102,087
5a 2651 101,356
5b 2523 101,484
5c 2430 101,577
5d 2459 101,548
5e 2219 101,788
 Măsurarea unghiurilor orizontale a drumuirii planimetrice.

St. Punct. CD CS ß Schiţa Distanţa

6 216°15’ 213°15’
6 36°40’ 213°16’
1 D1-2=35,15
2 69°30’ 213°17’
2 249°57’
1 224°17’ 187°14’
1 44°02’ 187°14’
2 D2-3=50
3 51°31’ 187°14’
3 231°16’
2 203°19’ 297°11’
2 23°04’ 297°11’
3 D3-4=49,5
4 140°30’ 297°11’
4 320°15’
3 288°05’ 202°52’
3 107°10’ 202°51’
4 D4-5=79,42
5 130°57’ 202°50
5 310°00’
4 242°09’ 258°58’
4 61°56’ 258°58’
5 D5-6=70,9
6 141°07’ 258°58’
6 320°54’
5 307°12’ 280°31’
5 126°53’ 280°31’
6 D6-1=71,5
1 227°43’ 280°31
1 47°24’
 Determinarea distanţelor
Latura Ldus Lintors ΔL Lmed Corectate
1-2 35,14 35,16 0,02 35,15 35,15
2-3 50,01 50,02 0,01 50,015 50
3-4 49,48 49,5 0,02 49,5 49,5
4-5 79,44 79,42 0,02 79,43 79,42
5-6 70,89 70,91 0,02 70,9 70,9
6-1 71,52 71,50 0,02 71,51 71,5