SINDROMUL CEFALALGIC

• Cefaleea, reprezinta unul dintre cele mai

frecvente simptome.
• Poate avea etiologii multiple.
• Este definita ca durerea de cap difuza sau
localizata cu o incidenta foarte mare( 90%).
• Majoritatea cazurilor au o semnificatie
minora ( cefalee primara), dar pot exista si
situatii in care cefaleea reprezinta un
simptom pentru o afectiune grava
( cefaleea secundara).
• Printr-o anamneza corecta putem sa
stabilim un diagnostic de sindrom si in
urma unui examen obiectiv al pacientului
sa confirme diagnosticul clinic care sa
orienteze catre un diagnostic etiologic.

• Este foarte important sa identificam si sa

tratam urgent afectiunile care pun viata in
pericol ( tumori sau patologie vasculara).
• Dupa ce cefaleea secundara a fost
exclusa, trebuie stabilit tipul de cefalee
primara.
• In functie de aceasta se stabilesc
masurile terapeutice care trebuiesc bine
directionate in vederea scaderii
disconfortului, a imbunatatirii vietii
personale si profesionale.
• Cefaleea primara debuteaza in copilarie,
adolescenta sau in decada 2-3 de viata.
• Migrena, de regula se instaleaza la
pubertate, inceteaza la menopauza, dar
sunt si situatii in care migrena poate
debuta la aceasta varsta.

• O cefalee cu debut dupa 50 de ani este de

regula de etiologie organica.
• De regula, afectiunile care pot debuta cu
simptomatologie caracterisitca cefaleei
secundare, apar in cea de a doua
jumatate a vietii si evolueaza insidios si
lent.

• Cefaleea secundara poate debuta si in

urma unor traumatisme craniene sau
cervicale a infectiilor si a unor afectiuni din
sfera ORL, oftalmo, sau ale nervilor
cranieni.
• Print-o anamneza corecta putem stabili:
- localizarea;
- Intensitatea;
- durata si evolutia
- conditiile de aparitie;
- antecedentele personale;
- antecedentele heredocolaterale;
• Toate aceste elemente pot ajuta la
stabilirea diagnosticului clinic, care sa
orienteze catre ex. paraclinice in vederea
confirmarii sau infirmarii diagnosticului.
• Localizarea:
- daca durerea este localizata in teritorii
vecine ochilor, dintilor, sau urechilor, este
foarte probabil ca o afectiune a acestora
sa fie la originea durerii;
- durerea de la nivelul sinusurilor, maxilare
frontale, edmoidale, poate fi determinata
de afectiuni de la acest nivel;
- Durerea pe traiectul nervilor cranieni
poate sugera diverse nevralgii ( nevralgia
de trigemeni cu o maxima intensitate de-a
lungul ramuriei oftalmice, sau a ramurei
mandibulare)
- durerea pe traiectul nervilor cranieni poate
sugera diverse nevralgii ( nevralgia de
trigemeni cu o maxima intensitate de-a
lungul ramuriei oftalmice, sau a ramurei
mandibulare)

- in foarte multe cazuri, localizarea durerii

este vag precizata ( legiune frontala,
occipitala, hemicranie);
- hematomul subdural poate determina
cefalee de intensitate mare, localizata la
nivelul si zona adiacenta leziunii. Durerea
este continua din momentul aparitiei si
creste in intensitate;
- cefaleea cluster este aproape totdeauna
unilaterala, initial pornind din zona
periorbitala;
- localizarea unilaterala a durerii poate
surveni si in leziuni organice.
- cefaleea cu debut acut, localizata de
regula la nivelul hemicraniului, insotita de
greturi, voma si separata de perioade de
liniste, ne orienteaza catre migrena;

- in sprijinul diagnosticului de migrena pot fi

analizate cauzele declansatoare: stresul
fizic si psihic, schimbari bruste ale ritmului
de viata, greseli alimentare prin exces
( cafea, vin rosu, etc);
• Intensitatea:
- este greu de interpretat intensitatea durerii
avand in vedere caracterul subiectiv al
fiecarei persoane;
- cefaleea cu intensitatea deosebita, poate
fi un semn predictiv pentru accidente
vasculare, meningite, sau tumori;
- intensiatea cea mai mare in cazul cefaleei
de timp tensional, se localizeaza la nivelul
gatului, umerilor si regiunii occipitale, dar
poate interesa si regiunea
fronotoparietala.
• Durata si evolutia:
- cefaleea terebuie sa fie analizata cu
atentie in ceea ce priveste durata si modul
de evolutie;

- daca durerea persista de mult timp, se

repeta la anumite intervale si evolueaza
cu aceleasi caracteristici, ne orienteaza
catre o afectiune fara o gravitate
deosebita;
- cefaleea care apare sub forma de criza, la
intervale lungi de timp si care este
declansata de anumite cauze care pot fio
evidentiate, ne orienteaza catre migrena;

- cefaleea care se accentueaza net si

evolueaza constant, poate fi determinata
de tumori cerebrale sau alte cauze care
sa determine hipertensiunea
intracraniana;
• Conditiile de aparitie:
- pot fi in unele situatii precizate;
- se pot preciza factorii care agraveaza sau
usureaza cefaleea;
- cefaleea care apare dimineata devreme,
este declansata de cele mai multe ori de
cresterea tensiunii arteriale la persoanele
hipertensive;
- cefaleea premesnstruala poate fi
declansata de instalarea ciclului
menstrual;
- aparitia cefaleei dupa pranzuri cu alimente
greu digerabile, grasimi, prajeli, alcool,
cafea, etc ( migrena de tip
bilioduodenala);
- cefaleea care apare datorita tulburarilor de
acumulare dupa efortul de citit, mai ales
cand sunt necesari ochelari sau cand
acestia nu sunt potriviti ca dioptri ( cefalee
secundara);
- cefaleea declansata de modificari
meteorologice ( cefalee posttraumatica
sau reumatoida);
• Antecedentele personale:
- cefaleea care se instaleaza dupa un
traumatism cranian, chiar cu interval liber,
poate fi determinata de un hematom
subdural;
- cefaleea care se insoteste de scotoame
centrale la o persoana cu antecedente de
hipertensiune arteriala, poate fi
determinata de cresterea valorilor
tensionale;
- cefaleea instalata dupa interventii
chirurgicala pentru afectiune neoplazica,
ne orienteaza catre posbilitatea aparitiei
metastazelor cerebrale;

• Antecedentele heredocolaterale de
migrena ne pot orienta catre o migrena
ereditara
• Examinarea persoanei care acuza cefalee
trebuie sa cuprinda:
- Examen local;
- Examen general;
- Examinari de specialitate:
- ex. neurologic(proces tumoral;AVC)
- ex oftalmologic ( glaucom, tulb de
vedere necorectate)
- Examinari paraclinice in vederea stabilirii
etiologiei.
• Examinari paraclinice:
- F.O. – (hipertensiune)
- hemoragii retiniene ( hemoragii
arahnoidiene);
- edem papilar ( presiune
intracraniana);
- Punctie lombara – (etiologie infectioasa);
- HLG ( anemie)
- Uree, creatinina, insuficienta renala;
- TSH ( hipotiroidie)
- RMN ( leziuni de fosa posterioara si anomalii de
substanta alba)
- EEG, nu deceleaza leziuni structurale
PRINCIPALELE TIPURI DE
CEFALEE
 MIGRENA
• Reprezinta cea mai frecventa forma de cefalee;
• Apare sub forma de crize precedata de greturi,
voma, fotofobie, fonofobie;
• Cefaleea are cel mai adesea caracter de
hemicranie, dar poate evolua si cu localizare
frontala, occipitala sau difuza;
• Debutul crizelor de migrena poate fi evidentiate
inainte de pubertate, la peste 50% din cazuri si
foarte rar apare dupa varsta de 40 de ani.
• Este de semnalat caracterul periodic de
aparitie al crizelor de migrena, urmat de
intervale scurte sau lungi de timp, fara
crize;
• Trebuie sa evidentiem faptul ca, pe
masura inaintarii in vrasta, crizele se
repeta la intervale tot mai mari si scad in
intensitate;
• Crizele de migrena pot avea caracter
ereditar, sunt mai frecvente la femei si in
mediul urban;
• Mecanismul patogenic este de origine
vasomotorie, reprezentat de spasm arteral
sau arteriolar, urmat de vasodilatatie cu
crsterea permeabilitatii capilare, care
determina edem cerebral;
• Mecanismul vasomotor este influentat de
cresterea cantitatilor de histamina si
serotonina care determina de asemnea,
tulburarile digestive ( greturi, voma) si
fotofobia;
• De regula, crizele de migrena sunt precedate
de o faza prodromala de 24-48 ore,
caracterizata prin irascibilitate, insomnie sau
somnoloenta, scaderea apetitului si uneori
tulburari vizuale, reprezentate de prezenta
scotomului scintilant ( pata in campul vizual
inconjurata de o zona luminoasa);
• La unele persoane, perioada prodromala poate
fi manifestata prin parestezii in hemicraniul de
partea opusa celei in care va apararea
cefaleea, tulburari de vorbire, tulburari auditive
sau tulburari psihice ( depresie sau anxietate)
• In perioada de criza, cefaleea este
intensa, uneori insuportabila, are caracter
pulsatil si se localizeaza frontal si
supraorbital, sau temporal, pariental sau
la nivelul vertexului;

• Durerile sunt exacerbate de lumina si/sau

zgomote si se insotesc de greturi, voma,
tulburari de echilibru;
• Durata unei crize de migrena este diferita
de la o persoana la alta, dar de cele mai
multe ori o zi, mai rar 2 zile si foarte rar
peste acest interval, pana la 72 de ore;
• O forma particulara de migrena o
reprezinta migrena oftalmoplegica, care
se caracterizeaza prin: midriaza, ptoza
palpebrala si diplopie, care poate sa
dureze de la cateva ore la cateva zile, sau
chiar saptamani.
• Pincipalele forme clinice de migrena:

- Migrena fara aura;

- Migrena cu aura;
- Migrena retiniana
- Sindrom periodic al copilariei;
• Migrena fara aura:
- este cel mai frecvent subtip de migrena;
- se caracterizeaza prin crize recurente de
cefalee cu durata de 4-72 de ore;
- cefaleea este localizata unilateral;
- are caracter pulsatil;
- este de intensitate moderata sau severa;
- este agravata de activitatea fizica;
- se ascoaiza cu greturi, voma, foto si
fonofobie.
• Migrena cu aura:
- caracterizata prin prezenta semnelor
neurologice de focar, care se instaleaza
gradual in 5-20 de minute, care dureaza
cel putin 60 de minute si care preced
instalarea cefaleei;
- cefaleea poate evolua cu aceleasi
caractere ca si in cazul migrenei fara aura;
- cefaleea poate evolua fara caracterele
migrenei sau chiar poate sa lipseasca.
• In functie de caracterul cefaleei, migrena
cu aura, se poate clasifica in:
- aura tipica, cu cefalee migrenoasa, in care
aura poate fi reprezentata de simptome
vizuale si sensitive, sau tulburari de
limbaj, care preced instalarea cefaleei;
cefaleea are caracter migrenos;
- aura tipica cu cefalee de tip nemigrenos;
- aura tipica, fara cefalee;
- migrena hemiplegica familiala,
caracterizata prin aura cu caracter de
deficit motor;
- migrena hemiplegica familiala,
caracterizata prin aura cu caracter de
deficit motor; simpt. caracterisitca
deficitului motor se intalneste la cel putin o
ruda de gr.I sau II; cefaleea poate sa
preceada instalarea simptomatologiei de
deficit motor, sau sa lipseasca.
- migrena hemiplegica sporadica, carac prin
aura cu simptomatologie de deficit motor,
dat in antecedentele heredocolaterale nu
gasim prezenta migrena hemiplegica la
rude de gr I sau II;
- migrena de tip bazilar, care este
caracterizata prin aura, cu simptome
vizuale, bilaterale, urmate apoi de unul
sau mai multe simptome de tip dizartrie,
hipoacuzie, diplopie, parestezii bilatrerale
• Migrena retinina:
- evolueaza cu simptomatologie vizuala,
unilaterala ( scotoame, scintilatii);
- se instaleaza cefalee migrenoasa;
• Sindroame periodice ale copilariei:
- voma ciclica, caracterizata clinic prin
episoade de greata, voma, tegumwente
plaide, urmata de perioada libera;
- migrena abdominala, care evolueaza cu
durere abdominala episodica, cu durata 1-
2 ore, localizata pe linia mediana si
urmata de perioada libera;
- vertijul paroxistic benign al copilariei,
caracterizat prin atacuri recurente de
vertiji, fara semne premonitorii, si care se
rezolva spontan.
 CEFALEEA DIN HIPERTENSIUNEA
ARTERIALA
• Cefaleea este relativ frecventa la pers.
Hipertensive fiind uneori primul semn
care atrage atentia asupra diagnosticului;
• Cefaleea este mai frecventa la persoanele
cu valori hipertensive mari si mai ales cu
valori ale TAD peste 110 mg/Hg;
• Caracteristica cefaleei din hipertensiune,
este ca aparare dimineata devreme, fiind
motiv de trezire din somn, se ateneueaza
in timpul diminetii si dispare.
• Localizarea cefaleei este predominent
occipitala, mai ales in cazul cresterii
valorilor diastolice;
• Poate fi localizata in zona frontala
temporala sau difuza;
• Cefaleea matinala cedeaza la
administrarea de aspirina, antinevralgic si
cafea;
• Daca cefaleea apare la un tanar cu
hipertensiune, poate sa semnaleze
debutul unnei glomerunonefrite difuza
acuta;
• Cefaleea din criza hipetensiva este foarte
intensa si zse insoteste de ameteli,
greturi, fototfobie;
• Cefaleea se amelioreaza dupa un
tratament antihipertensiv eficient, care
duce la normalizarea valorilor tensionale;
• Cefaleea instalata brusc cu intensitate
foarte mare la o persoana hipertensiva,
poate sa semnaleze instalarea unui AVC;
 CEFALEEA POSTRAUMATICA
• Apare dupa un interval diferit de timp, in
urma unui traumatism cranian;
• Semnalizeaza posibilitatea formarii unui
hematom;
• In functie de vasul de sange afectat,
debutul cefaleei este acut ( cateva ore
dupa traumatism);
• Instalarea cefaleei se instaleaza progresiv
dupa o perioada de timp (1-2 luni);
• Daca hematomul are localizare extradural
si se instaleaza rapid, poate sa rapida
hipertensiune intracraniana, caracterizata
prin: cefalee intensa, varsaturi, diplopie,
evolutia catre somnolenta, stupoare,
coma;
• Daca hematomul este localizat subdural,
se instaleaza rent, progresiv; in functie de
dimensiunile hematomului format, se pot
instala semne de hipertensiune
intracraniana.
 CEFALEEA POSTCOMITIONALA
• Cefaleea are sediul in regiunea cervico-
occipitala sau la nivelul vertexului;
• Mecanismul de procedere al cefaleei este
complex, un mecanism vascular,
contractie musculara si o componenta
postraumatica;
• In antecedente prin anamneza se
evidentiaza criza comitiala;
 CEFALEEA PSIHOGENA
• Cefaleea apare ca urmare a unei tensiuni
psihice;
• Este localizata la nivelul regiunii cervicale si a
vertexului;
• Are caracter construcutiv cu intensitate si
durata variabila de la cateva minute la cateva
saptamani;
• Cefaleea este declansata de emotii, stari
conflictuale, efort intelectual, pe fondul
existentei unui teren cu personalitate nevrotica
sau psihotica.
CEFALEA DIN SPONDILOZA CERVICALA

• Este localizata la nivelul regiunii cervico-

occipitale

• Se instaleaza dupa o perioada de inactivitate

sau pozitii incomode

• Se accentueaza la miscarile pasive sau active

ale capului
 CEFALEEA DIN AFECTIUNI INFLAMATORII
ALE SINUSURILOR

• Apare ca urmare a reactilor inflamatorii de la

nivelul sinusurilor frontomaxilare

• Este localizata frontal sau fronto-orbital

• Intensitatea este mare dimineata si se

atenueaza pe parcursul zilei

• Caracteristic, cefaleea se accentueaza la

aplecarea capului inainte
 CEFALEEA DIN AFECTIUNI OCULARE

• Glaucom, iridociclite, tulburari de acomodare

(hipermetropie si astigmatism)
• In cazul glaucomului cefaleea se instaleaza
frontal, retro-orbital, de intensitate variabila;
daca durerea este mare poate iradia pe
traiectul ramurii oftalmice a nervului trigemen.
• In cazul tulburarilor de acomodare cefaleea se
instaleaza progresiv si creste ca intensitate in
urma efortului efectuat de contractia muschilor
de la nivelul ochiului; se localizeaza la nivelul
orbitei, frontal si temporal.
 CEFALEEA DIN ERTERITA TEMPORALA
(HORTON)

• Se instaleaza de regula la persoane in varsta

datorita afectarii arterei temporale superficiale
• Poate evolua cu complicatii oculare (pana la
cecitate)
• Clinic, cefalee unilaterala, peritemporala, de
intensitate mare, cu evolutie in crize paroxistice
• Diagnosticul se stabileste clinic si se confirma
histologic ( modificari ale mediei arterei
temporale)
 CEFALEEA HISTAMINICA

• Apare nocturn, cu localizare unilaterala

• Este de intensitate mare cu durata de 1-2 h
• Poate evolua pe o perioada de cateva
saptamani sau luni si apoi perioade lungi fara
dureri (cativa ani)
• Se poate insotii de lacrimare erinoree, ptoza
palpebrala
• Este declansata de emotii, surmenaj intelectual,
consum de alcool
 CEFALEEA DUPA PUNCTIA LOMBARA

• Cefaleea apare la 12-24 h, dupa punctia

lombara, la aproximativ 20% dintre pacienti
• Cefaleea are caracter pulsatil, este localizata in
regiunea cervico-occipitala si/sau frontala
• Se accentueaza la schimbarea pozitiei din clino
in ortostatism
• Dureaza de la 1-2 zile la 14 zile
• Dispare spontan
 CEFALEEA DIN MENINGITE

• Cefaleea este intensa generalizata si se

insoteste de :
-febra
-stare generala alterata
-fotofobie
-voma
-semn Kerning prezent
-eventual pozitie “cocos de pusca”
 CEFALEEA HIPOGLICEMICA

• Poate sa apara in hipoglicemii spontane

• Nu este bine definita si dispare spontan dupa

ingestia de alimente

• Trebuie evidentiata prin dozarea glicemiei

• Trebuie stabilita boala de baza

 CEFALEEA DIN HEMORAGIA
SUBARAHNOIDIANA

• Se instaleaza brusc
• Este unilaterala
• Se insoteste de greturi, voma
• Are intensitate mare sau foarte mare
• Volumul hemoragiei poate determina tabloul
clinic (semne neurologice de focar, pierderea
cunostiintei, convulsii tonico-clonice)
 CEFALEEA DIN CADRUL INTOXICATIILOR
• Poate reprezenta principalul simpton in cazul
unor intoxicatii:
-alcool
-nicotina
-benzina
-plumb
-oxid de carbon
 TRATAMENTUL CEFALEEI

• Metamizol 1000 mgiv sau aspirina /paracetamol

/diclofenac /ibuprofen /etc
• Metoclopramid
• Sumatriptanum (imigram tablete 50-100mg
repetat la 2h pana la 300mg/zi)
• Corticoizi