Sunteți pe pagina 1din 15

Pierderi, Traume, Suferinte

“Pierderea este o parte esențială a procesului de învățare ce se


desfășoară pe parcursul vieții modelând identitatile personalitățile” (Bruce,
Schultz, 2004, pg. 15)

o temă mereu actuală -traversează timpul și epocile și toate


civilizațiile (Kellehear, Collyer, 2007)

pierderi multiple, durere și suferință (Holocaust,


războaie)

HIV/SIDA, prostitutie,trafic, lipsa adapostului, drog,


refugiați, privare de libertate, violenta domestica
Pierderi
Obișnuite: specifice stadiilor de dezvoltare/procesului de îmbătrânire

Neobișnuite: cancer, SIDA

Comune: catastrofe naturale

Singulare: viol, dizabilitate

Așteptate/graduale: decesul
unei persoane în faza terminală

Neașteptate: somaj, accident

Multiple (asociate cu imbatranirea sau SIDA). Apar simultan sau sub forma
bulgarelui de zapada: pierderea locului de munca, a familiei, sanatatii fizice,
securitatii financiare sau acuitatii mentale (Kastenbaum, 2001).
Trauma

Trauma - șoc emoțional violent/rană fizică sau sufletească

Trairea/expunerea la situatii de genul:


- tortura,
- terorism, - atrocitati in masa,
- violenta,
- mutilare, - accidente,
- pierderea unui copil,
- decese multiple, -
dezastre naturale: cutremure, uragane, tornade, incendii
Durerea/Suferința
• Durere fizică şi “Durere Emoţională, Psihologică” legată de pierderi
• Rando (1984): durere - procesul de adaptare la irevocabilitatea pierderilor
suferite

• Durere nerezolvată - simptomele revin periodic


• Durere cronică - extinsă ca durata/excesiv de intensa
• Durere întârziată - simptomele apar după o perioadă
• Durere deformată - alterarea relaţiilor interpersonale

• Kastenbaum (1977): caracteristici ale suferinzilor:


• dificultate în a accepta realitatea pierderilor,
• dezorganizarea stilului de viaţă,
• anxietate, depresie, teamă, gânduri suicidare, pesimism
Supravietuitorii

Antropologia durerii (cultura-religie-durere)

Kubler-Ross (1969) - etape de raspuns/boli terminale:


- refuz: “nu mi se poate întâmpla tocmai mie”
- mânie: “de ce tocmai mie, nu este drept”
- negociere: “poate este totuși un diagnostic greșit; măcar să
trăiesc să-mi văd copiii mari”,
- depresie: “o să mor, nu se mai poate face nimic”
- acceptare: “o să fie totuși bine; viața merge inainte”

resimțite la nivel biologic (cefalee, dureri stomacale),


emoțional (disperare, panică, anxietate), cognitiv (scade
capacitatea de concentrare, halucinatii) și social (izolare sau
agresivitate).
Reacţii la Pierderi
Negarea: mecanism defensiv (Krupp, 1972); se manifestă în plan
somatic, comportamental şi psihologic

Depresia: tristeţe, descurajare, lipsă de speranţă

Ruşinea şi vinovăţia: inhibă exprimarea durerii

Ideaţie suicidară: cu sau fără un plan suicidar

Anxietatea: generată de incertitudine, de schimbări majore


în toate planurile vieţii

Abuzul de substanţe chimice: mecanism fals de a face faţă


disconfortului

Comportamente de evitare

Culpabilizare: regrete, remuşcări


hospitalismul, lipsa actelor de identitate

Pierderea securităţii psihosociale: nesiguranţă, pierderea rolurilor


sociale/a statusului comunitar

Pierderea tonusului emoţional: anxietate, depresie ideaţia suicidară,


supărare, culpabilizări, iritabiliate, nervozitate, abuz de drog si alcool,
izolare, comportamente distructive
• Pierderea speranţei: capcana riscurilor asociate, lipsa tratamentului
vindecator, internări prelungite, dureri insuportabile

• Pierderea interesului pentru viaţă

• Pierderea stimei de sine: mergând până la dispariţie

• Pierderea intimităţii: prezenţa bolilor necesită adesea întrebări


suplimentare, bănuieli, justificări, argumente, discuţii, investigaţii
medicale

• Pierderea sprijinului social: reţeaua socială din care aceştia fac


parte este dominata de teamă şi rejectie
Film - avortul chirurgical
STUDIU DE CAZ: N.I.S.
Pierderi, traume, suferința

Data si locul naşterii: 25 Nov. 1991, Somalia


TRAUME: capturată, ţinută în captivitate de miliţiile tribului majoritar, violată de catre mai
multi barbati şi torturată. Mama şi fraţii săi au fost ucişi în faţa sa. Tatăl a murit de malarie.
Mama sa obişnuia să spele haine pentru diverse persoane în schimbul unor sume mici de
bani. Uneori era atacată în drumul spre casă, jefuită si violata.
După o lună, au început lupte între miliţia care o deţinea şi o altă miliţie locala, a profitat de haosul
creat si a fugit. A fost ajutata de o ruda sa paraseasca tara. Era traumatizata fizic si psihic. Se afla in
Romania, unde a solicitat azil politic.
Servicii de Suport
Serviciile medicale

medici de familie, dispensare, spitale publice/secţii de boli infecţioase, clinici


private, centre anti-drog, clinici de dezintoxicare, programe post-cură,
programe de reabilitare

Serviciile sociale

- DGASPC-URI: servicii de specialitate (suport)


- DMPS – prestaţii sociale (ex. indemnizaţia lunară de hrană pentru persoanele
cu HIV/SIDA, ajutor de urgenţă, ajutor financiar).
- Serviciile publice de la nivelul primăriilor: adăposturi, centre
Societatea civilă/ONG-uri/PPP: programe de schimb de seringi
Bibliografie
Beder, J., 2004, Voices of Bereavement. A Casebook for Grief Counselors, Taylor & Francis
Group, New York.

Bruce, E.J., Schultz, C.L., 2004, Through Loss, Acer Press.

Kellehear, A., Collyer, F., 2007, Death, Dying and Loss in the 21st Century, Health
Sociology Reviewe, vol. 16, Issue 5, Dec. 2007, Content Management Pty Ltd, Australia.

Licht, M.L., Doka, K.J., 2003, Living with Grief. Coping with Public Tragedy, Hospice
Foundation of America.

Kubler-Ross, E., 1969, On Death and Dying, Routledge.

Mitrofan, I., Buzducea, D., 2002, Psihologia pierderii și terapia durerii, Editura SPER,
București.

Valentine, Ch., 2008, Bereavement Narratives. Continuing bonds in the twenty-first century,
Taylor and Francis Group, Routledge, USA.

S-ar putea să vă placă și