Girlshare - Ro Finante Publice

FINANTE PUBLICE
1. Se dau urmatoarele date referitoare la bugetul de stat al Romaniei pentru anul 2008 (date
ipotetice) :
-mld um.-
Impozit pe profit 25 360
Impozit pe salarii 6 000
Impozit pe venit 31 560
Accize 15 240
Venituri din capital 1 460
TVA 9 850
Taxe vamale 12 450
Venituri nefiscale 21 750
PIB 698 750
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale
Calculati: A) cuantumul veniturilor curente aferente anului 2008;

B) ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice;
C) ponderea veniturilor nefiscale in PIB.
a. A: 92070 mld um; B: 9,00% ; C: 3,11% d. A: 100460 mld um; B: 3,60% ; C: 3,11%
b. A: 91120 mld um; B: 7.80% ; C: 3,11% e. A: 122210 mld um; B: 30,72% ; C; 3.11%
c. A: 112360 mld um; B: 5,59% ; C: 3.30%
R: E
2. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

- mld um.-
Impozite directe (an curent) 525 330
Accize (an curent) 95 200
TVA (an curent) 117 850
Alte impozite indirecte (an curent) 725 200
Venituri nefiscale (an curent) 185 730
Venituri fiscale (an anterior) 1 110 490
Venituri curente (an anterior) 1 475 200
PIB (an curent ) 4 970 200
PIB (an anterior) 4 750 600
Calculati: A) modificarea absoluta a ratei fiscalitatii in anul curent fata de anul anterior;
B) modificarea absoluta nominala a veniturilor curente (in anul curent) fata de
veniturile curente ale perioadei anterioare.
a. A:16,25 p.p; B: -11620 mld. um d. A: 11,21% ; B:257407 mld um

b. A: 6,07 p.p ; B: 174110 mld um e. A: 5,27% ; B: 204325 mld um
c. A: 8,90 p.p ; B: 225770 mld um
R: B
3. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

- mld um.-
Impozite directe (an curent) 525 330
Accize (an curent) 95 200
TVA (an curent) 117 850
Alte impozite indirecte (an curent) 725 200
Venituri nefiscale (an curent) 185 730
Venituri fiscale (an anterior) 1 110 490
Venituri curente (an anterior) 1 475 200
PIB (an curent ) 4 970 200
PIB (an anterior) 4 750 600
Venituri din capital (an curent) 56 800
Calculati: A) ponderea impozitelor indirecte ale anului curent in veniturile totale ale
aceluiasi an;
B) modificarea relativa a veniturilor fiscale in perioada curenta fata de perioada
anterioara.
a. A: 14,60%; B: 1,11 d. A: 54,99% ; B: 1,32

b. A: 18,90%; B: 1.49 e. A: 29,45% ; B: 1,87
c. A: 18,90% ; B: 0,95
R: D
4. Pe baza urmatoarelor date:

-mld um- (date ipotetice)
Accize 198 640
Impozit pe venit global 578 380
TVA 452 890
Taxe vamale 168 490
Alte impozite directe 86 990
Alte impozite indirecte 111 450
PIB in perioada curenta 5 128 750
Venituri din capital in perioada 35 500
anterioara
Venituri publice totale in perioada 2 028 840
anterioara
PIB in perioada anterioara 4 870 500
Impozite indirecte in perioada 875 340
anterioara
Calculati: A) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total venituri, in
perioada curenta, fata de perioada anterioara;
B) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB.
a. A: 1,55 pp; B: 1,209 d. A: 1,87 pp; B: 0,904

b. A: 2,45 pp; B: 1,072 e. A: 2,85 pp; B: 1,493
c. A: 0,28 pp; B: 0,973
R: A

Accize 198 640
Impozit pe venit global 578 380
TVA 452 890
Taxe vamale 168 490
Alte impozite directe 86 990
Alte impozite indirecte 111 450
PIB in perioada curenta 5 128 750
Venituri din capital in perioada 35 500
anterioara
Venituri publice totale in perioada 2 028 840
anterioara
PIB in perioada anterioara 4 870 500
Impozite indirecte in perioada 875 340
anterioara
Calculati: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale;

B) cuantumul impozitelor indirecte in perioada curenta;
C) modificarea absoluta a impozitelor indirecte din perioada curenta fata de
perioada anterioara.
a. A: 51,60%; B: 931 470 mld um; c. A: 42,69%; B: 762 980 mld um;
C: 56 130 mld um C:- 112 360 mld um
b. A: 27, 79%; B: 820 020 mld um; d. A: 45,76%; B: 931 470 mld um;
C: - 55 320 mld um C:-56 130 mld um
R: A
6. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um-
INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008
Impozitul pe profit 11 500 25 360
Impozitul pe salarii 4 950 6 000
Impozit pe venit 25 300 31 560
Accize 13 500 15 240
Venituri din capital 1 300 1 460
TVA 8 750 9 850
Taxe vamale 11 560 12 450
chirii 3 320 4 650
PIB 575 600 698 750
Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor curente din anul 2008 fata de anul 2007;
B) cuantumul impozitelor directe in anul 2008;
C) modificarea relativa a veniturilor fiscale in anul 2008 fata de anul 2007
a. A: 21 580 mld um; B: 31 360 mld um; C: c. A: 20 230 mld um; B: 67 560 mld um; C:
1,27 1,45
b. A: 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; C: d. A: - 26 230 mld um; B: 62 920 mld um;
1,33 C: 1,33
R: B
7. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um-
Impozitul pe profit 11 500 25 360
Impozitul pe salarii 4 950 6 000
Impozit pe venit 25 300 31 560
Accize 13 500 15 240
TVA 8 750 9 850
chirii 3 320 4 650
PIB 575 600 698 750
Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor publice totale din anul 2008 fata de anul
2007;
B) ponderea veniturilor din capital in venituri publice totale in anul 2007;
C) elasticitatea impozitelor directe fata de PIB.
a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370 d. A: 41 750 mld um; B: 2,35%; C: 0,406
b. A: -26 230 mld um; B: 0,45%; C: 2,370 e. A: 20 230 mld um; B: 1.37%; C: 1,302
c. A: 21 170 mld um; B: 1,45%; C: 1,209
R: A
8. Se dau urmatorii indicatori:

Impozit pe teren 13 460 14 600
Impozit pe salarii 7 800 9 550
Accize 17 900 19 500
Venituri nefiscale 25 760 29 870
PIB 475 000 575 000
Care este valoarea veniturilor curente in anul 2007 si valoarea veniturilor fiscale in anul
2008?
a. 50 460 mld um si 86 120 mld um c. 62 760 mld um si 32 100 mld um

b. 76 220 mld um si 56 250 mld um d. 80 520 mld um si 56 250 mld um
R: B

Accize 17 900 19 500
PIB 475 000 575 000
Care este valoarea ratei fiscalitatii in anul 2008?
a. 10,62% c. 9,78%
b. 14,98% d. 11,84%
R: C

Accize 17 900 19 500
PIB 475 000 575 000
Care este valoarea modificarii absolute a ponderii veniturilor nefiscale in venituri curente in
anul 2008 fata de anul 2007?
a. 0,74 pp c. 1,89 pp
b. 0,89 pp d. 1,56 pp
R: B
11. Pe baza urmatoarelor date referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

INDICATORI PERIOADA DE BAZA PERIOADA CURENTA
Venituri fiscale 56 250 74 890
PIB 575 800 685 900
Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor de capital in perioada curenta fata de

perioada anterioara;
B) ponderea veniturilor fiscale in venituri publice totale in perioada de baza;
C) cuantumul veniturilor curente in perioada de baza.
a. A: 1275 mld um; B: 57,90%; 107 195 mld d. A: -1075 mld um; 45,67%; C: 84 050 mld
um um
b. A: 22 530 mld um; B: 9,76; C: 79 700 mld e. A: 1075 mld um; 31,98%; C: 101 770 mld
um um
c. A: 1075 mld um; B: 66,92%; C: 79 700
mld um
R: C
12. Daca PIB in anul 2007 avea valoarea de 4 670 500 mld um, iar valoarea veniturilor publice
atingea 2 510 950 mld um; ponderea veniturilor publice in PIB avea valoarea de :
a. 5.90% c. 45.67%
b. 53,76% d. 69.50%
R: B
13. Daca rata fiscalitatii este de 45%, veniturile fiscale au valoarea de 5675 mld um atunci PIB-ul
atinge suma de:
a. 12611 mld um c. 7929 mld um

b. 3050 mld um d. 1278 mld um
R: A
14. Daca veniturile fiscale in anul 2008 au valoarea de 254 800 mld um, iar veniturile fiscale in
anul 2007 sunt 245 674 mld um, care va fi valoarea modificarii relative a veniturilor fiscale in
2008 fata de 2007?
a. 9126 mld um c. 0,964

b. 1,037 d. 3,209
R: B
15. Veniturile publice totale in 2008 aveau valoarea de 465 300 mld um, modificarea absoluta a
veniturilor totale din 2008 fata de 2007 a fost de 234 900 mld um. Ce valoarea au avut
veniturile publice in anul 2007?
a. 230 400 mld um c. -230 400 mld um
b. 700 200 mld um d. -700 400 mld um

R: A
16. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2008 suma de 895 670 mld um, veniturile
bugetului asigurarilor sociale de stat erau 234 654 mld um, veniturile bugetelor societatilor de
asigurari 2 435 670 mld um, veniturile bugetelor locale erau 613 000 mld um si veniturile
Fondului pentru ajutor de somaj 498 500 mld um, atunci veniturile bugetului public national
erau:
a. 3 565 994 mld um c. 1 743 324 mld um

b. 4 178 994 mld um d. 4 677 494 mld um
R: C

-mld um-
Bugetul de stat 798 560 895 670
Bugetul asigurarilor 198 675 234 654
sociale de stat
Bugetul societatilor de 1 950 470 2 435 670
asigurari
Bugetele locale 593 245 613 000
Fondul pentru ajutorul de 365 000 498 500
somaj
Sa se calculeze: A) bugetul public national pe anul 2008;

B) modificarea absoluta a veniturilor bugetului public national in 2008
fata de anul 2007;
C) ponderea veniturilor bugetului de stat in bugetul public national pe
anul 2008.
a. A: 1 590 480 mld um; B: -152 844 mld c. A: 4 677 494 mld um; B: 3 333 804
um; C: 50,21% mld um; C: 19,15%
b. A: 1 743 324 mld um; B: 152 844 mld d. A: 1 955 480 mld um; B: 3 087 014
um; C: 51,38% mld um; C: 45,80%
R: B

-mld um-
Bugetul de stat 798 560 895 670
Bugetul asigurarilor 198 675 234 654
sociale de stat
Bugetul societatilor de 1 950 470 2 435 670
asigurari
Bugetele locale 593 245 613 000
Fondul pentru ajutorul de 365 000 498 500
somaj
Calculati: A) cuantumul bugetului general consolidat pe anul 2008;

B) modificarea relativa a bugetului general consolidat in anul 2008 fata de anul
2007.
a. A: 2 241 824 mld um; B: 1,15 c. A: 4 677 494 mld um; B: 2,39
b. A: 1 628 824 mld um; B: 0,83 d. A: 4 442 840 mld um; B: 2,27
R: A
1. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire.
R: F
2. Creditul public poate fi contractat atat pentru necesitati de trezorerie, cat si pentru echilibrarea
bugetului de stat
R: T
3. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre stat.
R: F
4. Conform teoremei descentralizarii, bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile

publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.
R: T
5. Teorema descentralizarii nu afirma ca bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile

publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.
R: F
6. Descentralizarea nu modifica functiile administratiei publice locale.
R: F
7. Descentralizarea modifica functiile administratiei publice locale.

R: T
8. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala conduce la

localizarea beneficiilor si costuri mai reduse.
R: T
9. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala nu conduce la

localizarea beneficiilor si costuri mai reduse.
R: F
10. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala exista raporturi directe, de influentare
reciproca.
R: T
11. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala nu exista nici o legatura.
R: F
12. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea

intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.
R: F
13. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale nu au libertate deplina in administrarea

R: T
14. Conform autonomiei limitate, pe plan local sunt rezolvate principalele probleme, care sunt
supuse, in plus si controlului din partea autoritatii centrale.
R: T
15. Conform autonomiei complete, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea

R: T
16. Conform autonomiei complete, comunitatile locale nu au libertate deplina in administrarea

R: F
17. Conform tutelei, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara
nici un control din partea autoritatii centrale.
R: F
18. Conform autonomiei complete, problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatile centrale,
autoritatilor locale revenindu-le competente doar in actiuni de mica importanta.
R: F
19. Conform autonomiei limitate, problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatile centrale,
autoritatilor locale revenindu-le competente doar in actiuni de mica importanta.
R: F
20. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale:
“autoritatile administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la
resurse proprii suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor”.
R: F
21. “Autoritatile administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale,
la resurse proprii suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor”.
Enuntul de mai sus se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T
22. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: “resursele
financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile
stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile tarii”.
R: F
23. Resursele financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile tarii”. Acest enunt se numara
printre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T
24. Dintre resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa
provina din impozite si taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine
colectivitatilor locale”. Acest enunt se numara printre principiile generale ale autonomiei
locale.
R: T
25. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: “dintre
resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa provina
din impozite si taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor
locale”.
R: F
26. “Autoritatile administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra
modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le revin”. Enuntul reprezinta unul
dintre principiile generale ale autonomiei locale.
R: T
27. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale:
“autoritatile administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra
modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le revin”.
R: F
28. Enuntul urmator nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale:
“Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de capital, in
vederea finantarii propriilor obiective de investitii”.
R: F
29. “Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de capital, in
vederea finantarii propriilor obiective de investitii”. Enuntul reprezinta unul dintre principiile
generale ale autonomiei locale.
R: T
30. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se
acorde tututor localitatilor, pentru echilibrarea bugetelor locale.
R: F

eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se
acorde pentru obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati,
introducerea sau dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.
R: T
32. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru investitii locale de interes deosebit.
R: F

eficientei alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se acorde pentru
obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati, introducerea sau
dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.
R: F

eficientei alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se acorde tuturor
administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe
baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: T

eficientei alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii ar urma sa se acorde
tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza
anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.
R: F

eficientei alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde tuturor
R: F

eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate ar urma sa se acorde tuturor
R: F

eficientei alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde pentru
anumite aspecte ale securitatii sociale, ca de exemplu: subventii destinate anumitor minoritati
cu probleme deosebite.
R: T

eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate au in vedere sporirea veniturilor
unor administratii locale din zonele care se confrunta cu situatii deosebite, persistente sau nu
in timp, cum sunt: rate inalte ale somajului, saracie extrema etc.
R: T

eficientei alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii pot fi acordate in mod
deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini
botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: T

eficientei alocarii lor, transferurile normative (cu caracter general) ar urma sa se acorde tuturor
R: T
eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate pot fi acordate in mod deosebit
municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc.,
acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: F

eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit pot fi acordate in
mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini
botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
R: F

eficientei acestora, se numara transferurile pentru investitii locale de interes deosebit.
R: T

eficientei acestora, se numara transferurile pentru scopuri specifice.
R: T

eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru scopuri specifice.
R: F

eficientei acestora, se numara transferurile destinate unor tipuri aparte de institutii.
R: T

eficientei acestora, nu se numara transferurile destinate unor tipuri aparte de institutii.
R: F

eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru zonele defavorizate.
R: F

eficientei acestora, se numara transferurile pentru zonele defavorizate.
R: T
51. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei
locale se afla si urmatorul enunt: “Competentele de baza ale autoritatilor administratiei
publice locale sunt prevazute de Constitutie sau de lege”.
R: T
locale se afla si urmatorul enunt: ”Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea
deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele lor
sau care nu sunt atribuite altor autoritati”.
R: T
locale se afla si urmatorul enunt: “Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in
general, acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei
responsabilitati, catre un alt nivel de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de
natura sarcinii, precum si de cerintele de eficienta si economicitate”.
R: T
locale nu se afla si urmatorul enunt: ”Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea
deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele lor
sau care nu sunt atribuite altor autoritati”.
R: F
locale se afla si urmatorul enunt: “Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice
locale trebuie sa fie depline si exclusive. Ele nu pot fi puse in cauza sau limitate de catre o alta
autoritate centrala sau regionala, decat in cazurile prevazute expres de lege”.
R: T
locale se afla si urmatorul enunt: “In cazul delegarii competentelor de catre o autoritate
centrala sau regionala, autoritatile administratiei publice locale trebuie sa beneficieze de
libertatea de a adapta actiunea lor la conditiile locale”.
R: T
locale nu se afla si urmatorul enunt: “Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina,
in general, acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei
responsabilitati, catre un alt nivel de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de
natura sarcinii, precum si de cerintele de eficienta si economicitate”.
R: F
locale se afla si urmatorul enunt: “Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie
consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si
de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct”.
R: T
59. Corespunzator ritmicitatii cu care sunt incasate la buget resursele financiare publice pot fi
resurse interne si resurse externe.
R: F
60. Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor
economice si sociale intr-un interval de timp nedeterminat.
R: F
61. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o
reprezinta prelevarile cu caracter fiscal.
R: T
62. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o
reprezinta prelevarile cu caracter nefiscal.
R: F
63. Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la
intreg la parte.
R: F
64. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea permanenta a resurselor financiare ale
bugetului central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.
R: F
65. Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la
parte la intreg.
R: T
66. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, cand resursele curente
sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice.
R: F
67. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea temporara a resurselor financiare ale
bugetului central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.
R: T
68. Nivelul prelevarilor cu caracter obligatoriu este nelimitat si insuficient, astfel ca adesea se
apeleaza la masuri de crestere a lor, prin sporirea cotelor de impozite sau introducerea de noi
taxe si impozite.
R: F
69. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite, cand resursele
curente sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice.
R: T
70. Impozitul are un caracter general, fiind o obligatie de plata a numai persoanelor fizice care
obtin venituri sau detin averi.
R: F
71. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic si social.
R: T
72. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic si fiscal.
R: F
73. Clasificarea dupa trasaturi de forma si de fond imparte impozitele in doua mari grupe :
financiare si de ordine.
R: F
74. Dupa frecventa realizarii lor, impozitele se grupeaza in permanente si incidentale.
R: T
75. Echitatea fiscala este unul din principalele elementele constitutive ale impozitului.
R: F
76. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de impozit a unui venit minim care sa
asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare si este o conditie a principiului de echitate
fiscala.
R: T
77. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de impozit a unui venit minim care sa
asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare si este o conditie a principiilor de politica
financiara.
R: F
78. Principiile de politica economica se refera la utilizarea impozitelor ca instrument de
impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau sectoare de activitate, de stimulare sau reducere a
productiei sau consumului unor marfuri, de crestere sau restrangere a exportului ori importului
anumitor produse.
R: T
79. Principiile social-politice se refera la utilizarea impozitelor ca instrument de impulsionare a

dezvoltarii unor ramuri sau sectoare de activitate, de stimulare sau reducere a productiei sau
consumului unor marfuri, de crestere sau restrangere a exportului ori importului anumitor
produse.
R: F
80. Dinamica resurselor financiare publice exprima modificarile care intervin in cuantumul si
structura acestora de la o perioada la alta.
R: T
81. Ponderea veniturilor din capital in total venituri publice reprezinta un indicator al dinamicii
resurselor financiare publice.
R: F
82. Modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut reprezinta un indicator de
dinamica al resurselor financiare publice.
R: T
83. Ponderea veniturilor din capital in total venituri publice reprezinta un indicator de structura al
resurselor financiare publice.
R: T
84. Daca e>1 atunci ne confruntam cu o inelasticitate a veniturilor publice la cresterea PIB.
R: F
85. Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la raportul dintre marimea impozitelor incasate si
produsul intern brut.
R: T
86. Sub aspectul contabil, rata presiunii fiscale nu tine seama de faptul ca prelevarile obligatorii
finanteaza alte prelevari obligatorii.
R: T
87. Curba Laffer este un grafic ce infatiseaza relatia dintre rata prelevarilor obligatorii si
veniturile totale din capital incasate prin impozite de catre stat.
R: F
88. Curba Laffer este un grafic ce infatiseaza relatia dintre rata prelevarilor obligatorii si
veniturile totale incasate prin impozite de catre stat.
R: T
89. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport procentual intre suma totala a incasarilor fiscale
percepute pe o anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada
, de obicei un an.
R: T
90. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor nefiscale percepute pe o
anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada , de obicei un
an.
R: F
91. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii cheltuielilor publice atunci bugetul se
incheie cu deficit bugetar.
R: T
92. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii cheltuielilor publice atunci bugetul se
incheie cu excedent bugetar.
R: F
93. Emisiunea monetara consta in vanzarea de active lichide bancilor comerciale si are un
pronuntat caracter inflationist.
R: T
94. Problema finantarii deficitului bugetar are doua moduri de rezolvare si anume: emisiunea
monetara si imprumutul de stat.
R: T
95. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte, si o persoana fizica
si juridica, pe de alta parte, prin care cea din urma consimte sa puna la dispozitia statului o
suma de bani, sub forma de imprumut pe o perioada nedeterminata, iar statul se angajeaza sa
restituie aceasta suma la un anumit termen, platind si dobanda cuvenita.
R: F
96. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte, si o persoana fizica
si juridica, pe de alta parte, prin care cea din urma consimte sa puna la dispozitia statului o
suma de bani, sub forma de imprumut pe o perioada determinata, iar statul se angajeaza sa
restituie aceasta suma la un anumit termen, platind si dobanda cuvenita.
R: T
97. Creditul public are caracter nerambursabil, urmand a fi restituit la termenul fixat persoanelor
care l-au acordat .
R: F
98. In situatia in care veniturile ordinare ale bugetului de stat nu sunt suficiente pentru acoperirea
integrala a cheltuielilor bugetare la nivelul intregului an, statul lanseaza un imprumut pe piata
interna sau externa.
R: T
99. Creditul public reprezinta o modalitate de procurare rapida a fondurilor financiare publice, dar
mai putin costisitoare decat impozitele.
R: F
100. Consolidarea datoriei reprezinta preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor

exigibile imediat, sau pe termen scurt, cu inscrisuri ale unor credite pe termen mijlociu sau
lung, sau fara termen de rambursare.
R: T
101. Conversiunea este acea operatiune prin care statul poate proceda la preschimbarea
inscrisurilor pentru un imprumut vechi in inscrisuri ale unui nou credit, cu o dobanda mai
mare.
R: F
102. In literatura de specialitate, relaxarea fiscală reprezintă un concept care nu se bazează, în

mod obligatoriu, pe reducerea ratei medii a fiscalităţii, ci în special, pe restructurarea
sistemului de impozitare, corelată cu aspecte legate de cheltuielile bugetare şi de
implementarea unei economii de piaţă funcţionale.
R: T
103. Modelul de creştere neo-clasică (imaginat de Muller şi Upton )) susţine că sporirea unei
fiscalităţi distorsionate asupra venitului şi capitalului se repercutează într-o scădere a ratei
economisirii care generează o reducere a stocului de capital şi, în consecinţă, o reducere a
posibilităţilor de consum pe termen lung.
R: T
104. În literatura de specialitate, relaxarea fiscală reprezintă un concept care se bazează, în mod
obligatoriu, pe reducerea ratei medii a fiscalităţii, ci în special, pe restructurarea sistemului
de impozitare, corelată cu aspecte legate de cheltuielile bugetare şi de implementarea unei
economii de piaţă funcţionale.
R: F
105. Riscul de deficienţă durabilă a cererii provine din faptul că economiile din ţara noastră şi aşa
modeste, nu sunt reinjectate în circuit şi, prin urmare, rămân modice.
R: T
106. Riscul de deficienţă durabilă a ofertei provine din faptul că economiile din ţara noastră şi aşa
modeste, nu sunt reinjectate în circuit şi, prin urmare, rămân modice.
R: F
107. Din punctul de vedere al autorităţilor vremii, presiunea fiscală se afla la un "nivel suportabil",
în timp ce contribuabilii (întreprinderi decapitalizate şi cu rentabilitate economică scăzută şi
populaţia a cărei majoritate obţinea venituri la limita sau chiar sub nivelul de subzistenţă) o
percepeau ca împovărătoare.
R: T
108. Cerinţele unei fiscalităţi ridicate s-au manifestat pe fondul unei birocraţii ample şi a unui stat
care îşi menţinea prerogative lărgite în domeniul reglementării şi deciziei economice.
R: T
109. Cerinţele unei fiscalităţi scazute s-au manifestat pe fondul unei birocraţii ample şi a unui stat
care îşi menţinea prerogative lărgite în domeniul reglementării şi deciziei economice.
R: F
1. ......... reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si din averea persoanelor
fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice.
R: Impozitul
2. ....... .. .... e elaborat de Guvern si aprobat de Parlament.
R: Bugetul de stat
3. Veniturile ....... cuprind veniturile fiscale si veniturile nefiscale.
R: curente
4. Impozitul pe venit face parte din categoria impozitelor ........
R: directe
5. Accizele fac parte din categoria impozitelor ..........
R: indirecte
6. .... ............ se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor fiscale (de la nivel
central, local, inclusiv cotizatii sociale) percepute pe o anumita perioada si marimea produsului intern
brut realizat in aceeasi perioada, de obicei un an.
R: Rata fiscalitatii
1.
I Impozitul:
A) reprezinta o plata baneasca
B) este platit de stat persoanelor fizice si juridice
C) reprezinta o plata obligatorie
D) reprezinta o plata facultativa
E) reprezinta o plata nerambursabila
F) reprezinta o plata fara contraprestatie sau echivalent direct si imediat
G) presupune o contraprestatie din partea statului
a. A,B,C,G
b. A,C,E,F
c. B,D,E,F
d. C,D,E,G
e. A,C,D,F
R: B
2. Creditul public:
A) nu este rambursabil
B) este o intelegere contractuala intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si juridica, pe de
alta parte
C) presupune o contraprestatie
D) nu presupune o contraprestatie
E) este rambursabil
F) se contracteaza pentru necesitati de trazorerie
G) nu se contracteaza pentru necesitati de trazorerie
H) se contracteaza pentru echilibrarea bugetului de stat
I) reprezinta o obligatie pentru creditor
J) reprezinta un instrument de politica economica
K) realizeaza o redistribuire a PIB
a. A,B,C,E,H,I,K;
b. B,D,F,G,H,J,K;
c. B,C,E,G,J,H,K;
d. A,B,C,D,F,J,K;
e. B,C,E,F,H,J,K;
R: E
3. Definitia impozitului precizeaza ca:

1) este rambursabil
2) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
3) are caracter definitiv
4) nu presupune o contraprestatie directa si imediata
5) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
6) presupune o contraprestatie directa si imediata
a. 1,3,4;
b. 1,3,6;
c. 2,3,4;
d. 2,5,6;
e. 3,4,5.
R: C
4. Presiunea fiscala la nivel national se masoara prin:

a. rata presiunii fiscale
b. raportul procentual dintre veniturile fiscale si totalul veniturilor publice pe o
perioada de un an
c. cuantificarea economiei subterane intr-o anumita perioada
d. raportul dintre impozitele directe si cele indirecte
e. marimea inflatiei la un moment dat in economie
R: A
5. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public

este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza
b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor
c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa
d. rambursarea are loc prin vanzarea la Bursa a inscrisurilor corespunzatoare unui
credit public
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor
R: D
6. Consolidarea creditului public reprezinta:

a. o modalitate rapida de procurare a creditului public
b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat
in incapacitate de plata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile
imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara
termen de rambursare
d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in
incapacitate de plata
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa
R: C
7. Conversiunea creditului public reprezinta:

a. o modalitate rapida de procurare a creditului public
b. o modalitate discreta de plasare a creditului public pe piata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile
imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi publice pe termene mijlocii, lungi sau
fara termen de rambursare
d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut public avand o dobanda mai redusa
R: E
8. Resursele financiare publice nu includ:

a. emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii
b. imprumuturile de trezorerie
c. veniturile fiscale
d. veniturile bugetare nefiscale
e. salariile personalului angajat in administratia publica
R: E
9. Resursele financiare publice sunt alimentate in cea mai mare proportie de:
a. imprumuturile interne
b. veniturile din capital
c. varsamintele de la intreprinderile de stat
d. imprumuturile externe
e. veniturile fiscale
R: E
10. Prin ce se comensureaza presiunea fiscala din economie?

a. ponderea veniturilor fiscale in PIB
b. ponderea cheltuielilor publice in PIB
c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general
consolidat
d. ponderea datoriei publice in PIB
e. ponderea deficitului bugetar in PIB
R: A
11. Curba Laffer este:

a. o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie
b. o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie
c. o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul
veniturilor fiscale ale statului
d. o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie
e. o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului
de stat
R: C
12. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie:

a. se stabileste prin legea bugetara anuala
b. se stabileste prin legea finantelor publice
c. este o valoare prestabilita pentru fiecare an bugetar de catre Ministerul Finantelor
Publice
d. nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii bugetare initiale prin legile
bugetare rectificative
e. reprezinta acea marime a ratei, careia ii corespunde valoarea maxima a veniturilor
fiscale reprezentate pe Curba Laffer
R: E
13. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul
optim a ratei presiunii fiscale?
a. scaderea efortului productiv
b. cresterea veniturilor populatiei
c. reducerea competitivitatii pe plan international
d. aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale
e. riscul de inflatie prin fiscalitate
R: B
14. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:
a. reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o
economie de piata functionala
b. se contracteaza pentru necesitati de trezorerie sau pentru echilibrarea bugetului
c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din
economie
d. reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie
e. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor
urmatoare
R: B
15. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public
este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza
b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor
c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa
d. rambursarea are loc prin consolidarea inscrisurilor corespunzatoare unui credit
public
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor
R: D
16. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:

a. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa
b. refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu
inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de
rambursare
d. o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata
R: B
17. Deficitul bugetar poate aparea in:

a. tari cu economie de piata dezvoltata
b. tari in curs de dezvoltare
c. in tari cu economie de tranzitie
d. in toate categoriile de tari enumerate mai sus
e. in nici una dintre categoriile de tari enumerate
R: D
18. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara:

a. nivelul si fluctuatiile produsului intern brut
b. gradul de redistribuire a produsului intern brut (in conditiile in care cresc
componentele privind ajutorul de somaj si asistenta sociala)
c. cresterea cheltuielilor publice pentru inarmare
d. cresterea veniturilor fiscale la nivelul bugetului
e. fenomenele conjuncturale internationale
R: D
19. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale
creditului public?
a. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia
b. de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare
acoperirii deficitului
c. intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune
investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice
d. distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia
e. repudierea creditului public.
R: E
20. Din definitia impozitului reiese ca:

A) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
B) este rambursabil
C) are caracter definitiv
D) presupune o contraprestatie directa si imediata
E) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
F) nu presupune o contraprestatie directa si imediata
a. A;B;C;
b. A;C;F;
c. A; D;E;
d. B;C;D
e. C;D;F;
R: B
21. Care dintre urmatoarele enunturi este neadevarata cu privire la impozite?
a. reprezinta o prelevare obligatorie
b. sunt datorate si platite in bani de catre contribuabili
c. sunt datorate de catre stat persoanelor fizice si juridice
d. reprezinta o prelevare fara contraprestatie directa si imediata
e. reprezinta o prelevare definitiva
R: C
22. Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde principiilor teoremei descentralizarii?

a. subsidiaritatea
b. echivalenta fiscala
c. repartizarea functiilor publice intre administratia centrala si cele locale trebuie sa
tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita a acestora
d. neafectarea veniturilor bugetare
e. autoritatea administratiei locale de a decide discretionar asupra unei functii publice
lasata in competenta sa
R: D
23. Reglementarile privind descentralizarea si autonomia locala urmaresc:

1) delimitarea patrimoniului public aflat in proprietarea primariilor de cel aflat in
proprietatea statului;
2) crearea instrumentelor administrative necesare autoritptilor locale pentru
indeplinirea in bune conditiuni a atributiilor care le revin;
3) delimitarea proprietatii particulare de proprietatea statului si de cea mixta:
4) limitarea proprietatii particulare si extinderea proprietatii statului;
5) asigurarea unor conditii favorizante pentru dezvoltarea economica locala.
a. 1,2,3;
b. 1,4,5;
c. 2,3,4;
d. 1,2,5;
e. 2,4,5.
R: D
24. Care dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre categoriile de transferuri propuse in
literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor?
a. transferuri normative (sau generale);
b. transferuri pentru investitii locale de interes deosebit;
c. transferuri pentru cresterea pregatirii profesionale si cointeresarea personalului
implicat in efectuarea controlului fiscal si combaterea evaziunii fiscale;
d. transferuri destinate unor anumite institutii;
e. transferuri pentru scopuri specifice;
f) transferuri pentru zone defavorizate.
R: C
25. Care dintre principiile teoremei descentralizarii prevede ca repartizarea functiilor publice intre
administratia centrala si cele locale trebuie sa tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si
aria diferita a acestora?
a. autoritatea de a decide discretionar privitor la functiile publice lasate in competenta
sa
b. echivalenta fiscala
c. subsidiaritatea
d. repartizarea functiilor publice
e. nici unul dintre principiile de mai sus
R: D
26. Avand in vedere amploarea si experienta privind descentralizarea, literatura de specialitate a

formulat o................a descentralizarii.
a. experienta
b. teorema
c. modalitate
R: B
27. Unul dintre enunturile de mai jos nu se enumera printre criteriile de clasificare a impozitelor.
Care este acela?
a. cota aplicata;
b. trasaturi de forma si fond;
c. frecventa realizarii;
d. obiectul impunerii;
e. elementele impozitului
R: E
28. In functie de frecventa realizarii lor, impozitele se clasifica in:

a. impozite directe si impozite indirecte;
b. impozite financiare si impozite ordinare;
c. impozite reale si impozite personale;
d. impozite ale bugetului de stat si impozite ale bugetelor locale;
e. impozite permanente si impozite incidentale
R: E
29. Care din urmatoarele modalitati de constituire a resurselor financiare publice au ca efect
imediat aparitia sau accentuarea inflatiei?
a. prelevarile fiscale;
b. veniturile din chirii;
c. veniturile din privatizare;
d. finantarea prin emisiune moneatra fara acoperire;
e. varsamintele de la agentii economici
R: D
30. In functie de obiectul impunerii, impozitele se clasifica in:

1) impozite directe;
2) impozite reale;
3) impozite pe venit;
4) impozite pe consum;
5) impozite pe avere
a. (1,2,5)
b. (2,3,4)
c. (3,4,5)
d. (2,3,4,5)
e. (1,5)
R: C
31. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum ai veniturilor
publice:
1) veniturile publice medii pe un locuitor;

2) modificarea relativa a veniturilor publice;
3) elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB
4) volumul veniturilor publice in expresie nominala;
5) ponderea veniturilor publice in PIB
a. (2,4,5)
b. (1,2,4)
c. (1,4,5)
d. (2,34)
e. (1,2)
R: C
32. Misiunea socială a finanţelor publice se indeplineşte prin funcţiile pe care le exercită, şi
anume:
1) functia de repartiţie
2) constituirea fondurilor
3) repartizarea fondurilor
4) funcţia de control
5) modul concret de utilizare a acestora
a. (1,4) d. (2,3)
b. (1,3) e. (2,3,5)
c. (2,3,4)
R: A
33. Functia de repartitie se compune din urmatoarele faze, strans legate intre ele si anume:
1) constituirea fondurilor
2) redistribuirea
3) modul concret de utilizare
4) repartizarea (distribuirea)
a. (1,2) c. (2,3)
b. (1,4) d. (2,4)
R: A
34. Conform criteriului provenientei resursele financiare publice interne constau in:
1) impozite
2) taxe
3) contributii
4) ajutoare nerambursabile primite de la organisme internationale
5) venituri nefiscale,
a. (1,2,3,4) c. (1,2,3,5)
b. (1,3,4,5) d. (2,3,4,5)
R: C
35. Resursele financiare publice privite prin prisma bugetului general consolidat se structureaza
in:
1) resurse financiare ale bugetului de stat (central);

2) resurse financiare ale bugetelor locale;
3) resurse financiare ale bugetele statelor, regiunilor, provinciilor sau landurilor membre ale
federatiei
4) resurse financiare ale bugetului asigurarilor sociale de stat;
5) resurse financiare care alimenteaza fondurile speciale.
a. (1,2,3,4) c. (2,3,4,5)
b. (1,2,4,5) d. (1,3,4,5)
R: B
36. Impozitul are caracter general
a. deoarece este o obligatie de plata a c. deoarece nu este insotit de o

tuturor persoanelor fizice si juridice contraprestatie directã
care obtin venituri sau detin averi
b. deoarece ele reprezinta, in general, o d. deoarece intotdeauna este instituit
contributie in bani, chiar daca la printr-un act de autoritate, fiind o
inceputurile existentei sale aceasta obligatie prin constrngere
contributie a cunoscut si forma n
natura.
R: A
37. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte:
1) impozite directe
2) impozite indirecte
3 impozite reale
4) impozite pe venit
5) impozite pe avere
a. (1,2) c. (4,5)
b. (1,3) d. (3,5)
R: A
38. Elementele impozitului sunt:
1) subiectul impozitului
2) suportatorul
3) obiectul impunerii
4) unitatea de impunere
5) sursa impozitului
6) cota impozitului
7) termenul de plata
a. 1,2,3,4,5,6 d. 1,2,3,4,5,6,7
b. 1,3,4,5,6, e. 1,3,4,5,6
c. 1,3,4,5,6,7
R: D
39. Corespunzator realitatilor dintr-o economie moderna, principiile impunerii pot fi grupate
astfel:
1) Principii de echitate fiscală

2) Principii de politică financiară
3) Principii ale randamentului impozitelor
4) Principii de politică economică
5) Principii social-politice
a. (1,2,3,4) d. (1,3,4)
b. (1,2,4,5) e. (2,4,5)
c. (2,3,4,5)
R: B
40. In cadrul principiului de politicã financiarã, randamentul fiscal ridicat se obtine prin
indeplinirea urmatoarelor conditii:
1) impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si juridice
care obtin venituri din aceeasi sursa, detin acelasi gen de averi sau procura aceleasi grupe de
produse;
2) sa nu existe posibilitati de sustragere a materiei impozabile de la impozitare;
3) prevederea unei echivalente intre marimea veniturilor supuse impozitarii sau capacitatea
contributiva a platitorilor, pe de o parte, si sarcina fiscala datorata, pe de alta parte
4) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilirea materiei impozabile, calcularea si
perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse.
a. 1,2,3,4 c. 1,2,4
b. 1,2,3 d. 2,3,4
R: C
41. Ponderea veniturilor publice in produsul intern brut este un alt indicator al nivelului
veniturilor publice intr-o anumita perioada. Calculul se efectueaza pe baza relatiei:
a. c.
b. d.
R: A
42. Modificarea absoluta nominala rezulta din compararea veniturilor publice exprimate in preturi
curente si se calculeaza conform relatiei:
a. c.
= - =
b. d.
= - =
R: A
43. Indicele cresterii reale a veniturilor publice se determina dupa formula:
a. c.
= =
b. d.
= =
R: B
44. Elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut masoara amploarea reactiei
veniturilor publice la modificarea PIB si se calculeaza dupa formula:
a. c.
e= e=
b. d.
e= e=
R: A
45. Coeficientul de corelare dintre veniturile publice şi produsul intern brut se calculeaza dupa
formula:
a. c.
K= K=
b.
K=
R: B
46. Rata presiunii fiscale, in sens larg, se calculeaza dupa formula:
R – rata presiunii fiscale la nivel national;

I – volumul impozitelor incasate;
T – suma totala a taxelor incasate;
C – contributii la asigurarile sociale de stat;
PIB – volumul produsului intern brut
a. c.
R= *100 R= *100
b. d.
R= *100 R= *100
R: C
47. Din punct de vedere juridic, imprumutul de stat este definit prin urmatoarele componente
(elemente) tehnice:
1) denumirea imprumutului
2) valoarea nominala
3) valoarea reala
4) termenul de rambursare
5) rata de emisiune
6) forma sub care se contracteaza creditul public
7) „costul" creditului public
a. (1,2,3,4,5,6,) d. (2,3,5,6,7)
b. (1,2,3,4,5,7) e. (3,4,5,6,7)
c. (1,2,3,4,6,7)
R: C
48. Plasarea creditului se realizeaza prin mai multe modalitati si anume:
1) subscriere publica
2) cumpararea efectiva
3) prin intermediul unor consortii bancare
4) vanzare la Bursa de Valori
a. (1,2,3) d. (1,2,3,4)
b. (1,3,4) e. (2,4)
c. (1,2)
R: B
49. In practica, in cazul plasarii imprumutului prin consorţii (sau sindicate) bancare, acestea, la
cererea organelor competente, se angajeaza sa efectueze operatiunile legate de lansarea si
rambursarea imprumutului. Modalitatile concrete sunt:
1) preluarea in comision a obligatiunilor imprumutului

2) vanzarea la Bursă
3) cumpărarea efectivă de catre sindicatul bancar a tuturor
inscrisurilor reprezentnd imprumutul
4) modificarea nivelului dobanzii
a. (1,2) d. (1,4)
b. (1,3) e. (3,4)
c. (2,3)
R: B
50. Conversiunea poate fi:
1) conversiunea forţată
2) conversiunea facultativă
3) conversiunea anticipată
a. (1,3) c. (1,2)
b. (2,3) d. (1,2,3)
R: D
51. In practica, in functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, se disting:
1) imprumuturi care se restituie integral la o scadenta unica

2) imprumuturi cu rambursare esalonata pe o perioada mai indelungata
de timp
a. 1 c. (1,2)
b. 2
R: C
52. Creditele publice pot fi rambursate. utiliznd diverse modalitati, si anume:
1) anuităţi
2) tragere la sorţi a obligatiunilor amortizabile n fiecare an
3) răscumpărarea la bursă
a. (1,2) c. (2,3)
b. (1,3) d. (1,2,3)
R: D
53. Care din enunturile de mai jos nu este un element al impozitului:
a. subiectul impozitului d. echitatea fiscala

b. obiectul impozitului e. cota impozitului
c. sursa impozitului
R: D
54. Impozitele specifice si ad valorem sunt clasificate in functie de urmatorul criteriu:
a. cota impozitului d. frecventa utilizarii lor

b. scopul urmarit e. trasaturi de forma si de fond
c. obiectul impunerii
R: A
55. Care din urmatoarele conditii nu apartine principiilor de echitate fiscala:
a. stabilirea minimului neimpozabil c. cheltuielile administratiei fiscale in

legatura cu stabilitatea materiei
impozabile, calcularea si perceperea
impozitelor sa fie cat mai reduse
b. stabilirea sarcinii fiscale in functie de d. impunerea sa fie generala, adica sa

puterea contributiva a fiecarui platitor cuprinda toate categoriile sociale care
realizeaza venituri sau care poseda un
anumit gen de avere ( cu exceptia celor
care obtin venituri sub minimul
impozabil)
R: C
56. Care din urmatoarele conditii apartin principiilor de echitate fiscala:
1) stabilirea minimului neimpozabil;

2) stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea contributiva a fiecarui platitor;
3) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilitatea materiei impozabile,
calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse;
4) impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza
venituri sau care poseda un anumit gen de avere ( cu exceptia celor care obtin venituri sub
minimul impozabil).
a. (1,2,3) d. (1,3,4)
b. (1,2,4) e. (2,3,4)
c. (1,2)
R: B
57. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice reprezinta un indicator de:
a. nivel c. dinamica
b. structura d. regresie
R: B
58. In care din urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel:
a. volumul veniturilor publice, in d. ponderea impozitelor directe in

expresie nominala si reala venituri totale
b. modificarea absoluta nominala si e. elasticitatea veniturilor publice in
reala a veniturilor publice raport cu PIB
c. modificarea relativa a veniturilor
publice
R: A
59. Care din urmatorele enunturi reprezinta un indicator de structura:
1) ponderea veniturilor publice in PIB

2) modificarea ponderii veniturilor publice in raport cu PIB
3) ponderea veniturilor nefiscale in venituri publice
4) veniturile publice medii pe un locuitor
5) ponderea impozitelor directe in venituri curente
a. (1,3,5) d. (3,5)
b. (1,2,3) e. (3,4,5)
c. (1,3)
R: D
60. Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la:
a. raportul dintre marimea impozitelor c. raportul dintre impozitele indirecte si

incasate si produsul intern brut venitui publice totale
b. raportul dintre impozitele incasate si d. diferenta dintre marimea impozitelor
veniturile publice totale incasate si veniturile publice totale
R: A
61. Limitele presiuniii fiscale sunt de natura:

1) psihologica;
2) politica;
3) economica;
4) juridica;
5) financiara.
a. (1,2,3) d. (2,3,4)
b. (1,2,5) e. (3,4,5)
c. (1,3,5)
R: A
62. Plasarea creditului public nu se realizeaza prin:
a. subscriere publica c. intermediul unor consortii bancare

b. amortizarea creditului public d. vanzarea la Bursa de Valori
R: B
63. In functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, in practica, se disting. Care din
urmatoarele enunturi nu este adevarat?
a. imprumuturi care se restituie integral c. imprumuturi cu rambursare esalonata

la o scadenta unica pe o perioada mai indelungata de timp
b. imprumuturi cu rambursare esalonata
pe o perioada mai scurta de timp
R: B
64. Creditul public se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
1) are caracter contractual

2) este nerambursabil
3) presupune si o contraprestatie
4) este rambursabil
a. (1,3) d. (2,4)
b. (1,2,3) e. (2,3,4)
c. (1,3,4)
R: C
65. Din punct de vedere al continutului economic, resursele financiare se impart in:
1) prelevari cu caracter obligatoriu

2) resurse de terzorerie
3) resurse financiare ordinare
4) imprumuturi publice
5) emisiune monetara fara acoperire
6) resurse financiare ale bugetelor locale
a. (1,2,4,5) d. (2,3,4,6)
b. (1,2,3,4) e. (2,3,5,6)
c. (1,2,3,4,5,6)
R: A
66. Dintre cauzele presiunii fiscale mari din ţara noastră enumerăm:
1) nevoia de resurse financiare în creştere a administraţiei, pentru susţinerea unei

birocraţii mari;
2) lăsarea în afara masei veniturilor impozabile a unor importante venituri procurate în
cadrul economiei subterane, care are o amploare deosebită;
3) numărul redus al contribuabililor comparativ cu cel al pensionarilor care trebuie
susţinuţi - după unele aprecieri raportul este de 1/3);
4) carenţe în politica fiscală care a urmărit în permanenţă obiectivul pe termen scurt al
procurării de venituri la buget, ignorând obiectivele pe termene medii şi lungi de creare şi
consolidare a bazei de impozitare. nu s-a ţinut seama de faptul că “trop d'impot tue l'impot”;
5) evaziunea fiscală de proporţii, care îi determină pe decidenţii pe probleme fiscale să
sporească impozitele, pentru a contracara nerealizarea veniturilor fiscale.
6) aplicarea unor rate înalte de impozitare a veniturilor conduce la scăderea capacităţii
de economisire şi investire, ceea ce, pe fondul unei economii care suferă de lipsa capitalului,
se va reflecta negativ în posibilităţile de creştere şi relansare.
a. (1,2,3,4,5) d. (2,3,4,5)
b. (1,3,4,5,6) e. (3,4,5,6)
c. 1,4,5,6
R: A
67. In SUA, în perioada administraţiei Reagan din anii ’80 reforma fiscală a reglementat, în
principal:
1) evaziunea fiscală de proporţii, care îi determină pe decidenţii pe probleme fiscale să

sporească impozitele, pentru a contracara nerealizarea veniturilor fiscale.
2) reducerea impozitului pe venitul individual prin: creşterea deducerilor standard şi a
scutirilor personale;
3) reducerea progresivităţii impunerii vizând în special tranşele cele mai mari;
extinderea bazei de impozitare;
4) reducerea cotelor corespunzătoare tranşelor superioare de venituri, concomitent cu
sporirea ratelor medii;
5) amortizarea accelerată îndeosebi pentru investiţiile în utilaje şi tehnologie ridicată.
a. (1,2,3,4,5) d. (2,3,4,5)
b. (1,3,4,5) e. (3,4,5)
c. (2,3,4)
R: D

Girlshare - Ro Finante Publice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Girlshare - Ro Finante Publice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FINANTE PUBLICE

Calculati: A) cuantumul veniturilor curente aferente anului 2008;

2. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

a. A:16,25 p.p; B: -11620 mld. um d. A: 11,21% ; B:257407 mld um

3. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

a. A: 14,60%; B: 1,11 d. A: 54,99% ; B: 1,32

4. Pe baza urmatoarelor date:

a. A: 1,55 pp; B: 1,209 d. A: 1,87 pp; B: 0,904

5. Pe baza urmatoarelor date:

Calculati: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale;

6. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

7. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

8. Se dau urmatorii indicatori:

a. 50 460 mld um si 86 120 mld um c. 62 760 mld um si 32 100 mld um

9. Se dau urmatorii indicatori:

Care este valoarea ratei fiscalitatii in anul 2008?

10. Se dau urmatorii indicatori:

11. Pe baza urmatoarelor date referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um- (date ipotetice)

Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor de capital in perioada curenta fata de

a. 12611 mld um c. 7929 mld um

a. 9126 mld um c. 0,964

a. 230 400 mld um c. -230 400 mld um

b. 700 200 mld um d. -700 400 mld um

a. 3 565 994 mld um c. 1 743 324 mld um

17. Pe baza urmatoarelor date:

Sa se calculeze: A) bugetul public national pe anul 2008;

18. Pe baza urmatoarelor date:

Calculati: A) cuantumul bugetului general consolidat pe anul 2008;

1. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire.

3. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre stat.

4. Conform teoremei descentralizarii, bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile

5. Teorema descentralizarii nu afirma ca bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile

6. Descentralizarea nu modifica functiile administratiei publice locale.

7. Descentralizarea modifica functiile administratiei publice locale.

8. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala conduce la

9. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala nu conduce la

11. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala nu exista nici o legatura.

12. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea

13. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale nu au libertate deplina in administrarea

15. Conform autonomiei complete, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea

16. Conform autonomiei complete, comunitatile locale nu au libertate deplina in administrarea

30. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

31. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

32. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

33. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

34. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

35. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

36. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

37. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

38. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

39. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

40. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

41. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

43. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii

44. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

45. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

46. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

47. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

48. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

49. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

50. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii

71. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic si social.