Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
nonverbale ci mai multe si toate sunt acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este
abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice.
Gura:
Gura este cea mai mobila zona a fetei ea ne permite sa intre hrana, bautura si aerul
ce ne sunt necesare;ea musca, ea ne rosteste gandurile, ea rade cand suntem bucurosi.
Gura deschisa cu barbia lasata inseamna reaus lipsa de activitate. Gura inchisa
poate insemna dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui contact verbal. Gura inchisa
cu buzele stranse indica inchiderea in sine, solitudine, incapatanare, proasta dispozitie.
Gura si buzele pot realiza diferite mimici, cum ar fi cea de degustare, de savurare, de
protest, de ingrijorare.
Prezenta zambetului confirma disponibilitatea spre dialog. Zambestul autentic este
expresia unei stari de bucurie, de acceptare si implica si participarea ochilor. Initial
dezvelirea dintilor a fost un gest de amenintare, ulterior a evoluat spre un gest de
prietenie. Zambetul apare la sugar foarte devreme, cam in a cincea sau a sasea saptamana
de viata. Zambetul poate fi fabricat, prostesc, relaxat, dulceag, stramb, de frica, resemnat.
Zambetul care descopera numai dintii de sus , nu si gingiile superioare este un semn de
bunatate, cinste.Daca zambetul dezveleste si gingiile de sus aceasta denota ca posesorul
este predispus la deprimarecare ii poate afecta fericirea si cariera. Cand zambetul
dezgoleste ata dintii de sus , cat si dintii de jos, posesorul are o fire deschisa, corecta si
generoasa, care isi va fi obiectul criticii si antipatiei altora.
Rasul este o manisfestare tipic unama, ea este eliberatoare de tensiuni
interne.Copii rad mai mult decat adultii.Rasul poate fi cinic, agresiv, eliberator, blazat,
ingrijorat.
ELEMENTELE DE PARALIMBAJ
Tonul este inflexiunea vocii pe care o floseste un vorbitor. El poate fi calm, agresiv,
pedant, nervos, cald, rece etc. Pentru a avea succes, intr-un discurs este preferabil sa se
foloseasca un ton calm si sigur, dar care sa nu fie uniform. Schimbarile acestuia sunt
importante, intrucat ele rup monotonia, facand ca expunerea sa castige in atractivitate.
Trecerea de la un ton calm la un ton entuziast nu poate fi scapata, rezultand o atentie
sporita din partea auditoriului.
Pentru accentuarea ideilor importante din cadrul unui discurs se folosesc ruperile de
ritm . Spre exemplu, se poate folosi in expunere un ritm alert, pentru ca inainte de
introducerea unei idei importante ritmul sa se reduca, si sa se reia la aceeasi intensitate
in explicarea ideii.
Volumul este intensitatea vocii cu care un vorbitor se adreseaza publicului. Cel care
tine un discurs trebuie sa vorbeasca suficient de tare pentru a fi auzit de toate
persoanele care il asculta. In general nu este bine sa se foloseasca un volum foarte
ridicat, deoarece acest lucru poate fi perceput ca o agresiune de cei din jur.
Cap. ll
Metodologia Cercetarii – Cercetarea Calitativă
Culegerea Datelor
Pentru culegerea datelor ne-am deplasat la magazinul unde avea loc interviul, pe
parcursul a trei zile, perioade in care au fost intervievati candidatii.
Analiza datelor
Eșantionare
Interpretarea datelor
In cazurile studiate de noi, am putu observa ca din cei 12 candidati, doar 4 s-au folosit
de zambet pentru a atrage bunavointa angajatorul, si au transmis prietenie, apropiere si
siguranta de sine. 5 din cei intervievati au fost incruntati ceea ce sugereaza
concentrare, atentie maxima dar si incordare si rigiditate, creand o stare de tensiune
care poate provoca o rupture, si 3 dintre acestia au indus idea de nesiguranta prin
rictusul (schimonosirea fetei). Angajatorul tinde sa creada ca cel care tine discursul nu
spune adevarul sau nu cunoaste tema despre care vorbeste,
PRIVIREA
GESTICA SI POSTURA
Alte elemente analizate de echipa noastra au fost gestica si postura. 3 din cei 12
candidati au avut o postura ferma, darn u rigida oferind un plus de siguranta celor
spuse , fiind in acelasi timp orientate cu fata spre public, acesta fiind un element
ajutator pentru captarea atentiei si pastrarea acesteia pe parcursul desfasurarii
interviului.
5 din cei prezenti la interviu, au fost lipsiti de gesture, discursul lor pierzand din
dinamism, ceea ce a determinat si inducerea unei stari de plictiseala intervievatorului.
2 din candidatii selectati pentru interviu au avut un ton calm, sigur pe toata durata
interviului, 6 au avut un ton agitat, 3 au avut un tremur in voce, iar unul din ei era timid.
Concluzii
Unii angajatori recepteaza inconstient semnalele nonverbale ale celor care aplica pentru
un job. Altii studiaza constient comportamentul nonverbal al candidatilor. Ambele
categorii acorda atentie modalitatilor prin care corpul tradeaza emotiile si gandurile, insa
de obicei le cauta pe acelea care indica increderea candidatului in fortele proprii. Iata
cateva dintre acestea: contact vizual direct, interes evident
(manifestat prin aplecarea corpului catre intervievator, orientarea picioarelor catre acesta,
ridicarea sprancenelor), nivel ridicat de energie (prin dinamicitatea gesturilor, prin
zambet frecvent), semnale de sinceritate (palme deschise, brate si picioare neincrucisate).
Propuneri
. Repetitia in fata oglinzii - este cea mai simpla metoda, cel care exerseaza in acest
mod fiind atent la felul in care limbajul nonverbal transmite mesajul dorit;
. Repetitia in fata unui grup - se poate apela la un grup de prieteni care, pe baza unor
criterii prestabilite, sa dea un feed-back;
. Repetitia in fata camerei video - este cea mai buna metoda, deoarece vorbitorul isi poate
analiza singur discursul putand urmari si evolutia sa in timp.
Bibliografie
Bibliografie:
Peas, Allan. (1993). Cum pot fi citite gandurile altora din gesturile lor. Bucuresti. Ed.
Polimark