Studiu de caz I :

Cum ne va schimba vremea vulcanul din Islanda. Cenuşa vulcanică

doar „şterge” România, dar poate scădea temperatura pe glob cu 0,5
grade

• Efecte extreme ale erupţiilor vulcanice: erupţia vulcanului Tambora din Indonezia
(în 1815) a provocat "anul fără vară" în întreaga Europă, iar în iunie a şi nins

• Temperatura medie pe glob poate scădea cu 0,5 grade, spun specialiştii. Asta, din
cauză că, odată ajunse în stratosferă, particulele din nor pot duce la scăderea
radiaţiei solare directe.
Norul de cenuşă nu va împânzi România, aşa cum se tem mulţi, nici măcar nu îl
vom simţi. Ci numai va "şterge" puţin extremitatea nord-vestică a ţării, purtat de
curenţii de vânt, ne-a asigurat Aurora Bell, directorul de Prognoză al ANMH. "Populaţia
va fi complet ferită, căci norul va fi foarte sus, la peste 6.000 de metri. Oricum, trece de
Franţa, Germania şi celelalte ţări, iar când va ajunge înspre noi va fi deja destul de
dispersat şi slăbit, diminuat cu mult.
Dar amploarea fenomenului este fără precedent în Europa , mai mult dat fiind faptul
că a fost oprită circulaţia avioanelor", ne-a explicat directorul de Prognoză. Din fericire
pentru România, vulcanul Eyjafjallajokull (aflat la 125 de kilometri de capitala
Reykjavik) este aşezat la latitudine nordică, ca urmare efectele sale aproape că nu se vor
simţi, cel puţin nu zilele acestea. Cu totul altfel ar fi fost dacă ar fi erupt un vulcan aflat
într-o zonă tropicală. Pe de altă parte, traiectoria concentraţiei de cenuşă nu este bătută în
cuie; în orice moment se poate întâmpla orice. "Toate fenomenele naturale pot avea
modificări de traseu şi de intensitate. Simplii curenţi de aer sau o simplă ploaie poate
determina astfel de modificări", ne-a declarat Mădălina Cozma, reprezentant Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului. Deocamdată, Agenţia monitorizează în permanenţă
staţiile de calitate a aerului şi de abia sâmbătă dimineaţă specialiştii vor putea afla exact
cât de puternic este valul de cenuşă.
"Pe de o parte avem încălzire globală, pe de alta, erupţii vulcanice care mai răcesc
un pic atmosfera"
Chiar dacă norul se va disipa destul de repede, este posibil să-i simţim totuşi
efectele, pe o perioadă de timp mai îndelungată. Mai precis, el poate scădea uşor
temperatura globală. Meteorologul Aurora Bell ne-a explicat cum: "Particulele ajunse în
stratosferă, la 10.000-11.000 de metri în sus, pot determina o scădere a radiaţiei solare
directe cu aproximativ 10%. Acesta este motivul pentru care se poate produce o uşoară
scădere a temperaturii medii, cu circa 0,5 grade. Ceea ce nu ar fi tocmai rău, căci pe de o
parte avem încălzire globală, iar pe de alta, erupţii vulcanice care mai răcesc un pic
atmosfera. Vedeţi, natura are întotdeauna mecanismele ei să se echilibreze".
• Asta s-a întâmplat, de fapt, după fiecare mare erupţie vulcanică. De pildă, erupţia
vulcanului Tambora din Indonezia (în 1815) a provocat "anul fără vară" în întreaga
Europă, iar în iunie chiar a nins. Ca urmare a erupţiei, 100 kilometri cubi de cenuşă şi
de rocă au ajuns în atmosferă. S-au eliberat 40 kilometri cubi de cenuşă, toate astea
influenţând clima câţiva ani la rând. Dar fenomenul Tambora a fost considerată cea
mai violentă erupţie vulcanică din timpurile moderne.
• Şi erupţia vulcanului Pinatubo din Filipine (în 1991) a răcit clima în următorii trei
ani, la fel şi erupţiile din Kamceatka şi New Britain din 1994. În cazul Pinatubo, norul
de dioxid de sulf s-a plimbat peste ambele emisfere, cuprinzând chiar jumătate din
planetă. Estimarea specialiştilor este că asta a răcit clima cu un grad Celsius, timp de
doi, trei ani.
• Vulcanul Laki din sudul Islandei a ucis aproape 10.000 de persoane, adică 21%
din întreaga populaţie a insulei, între anii 1783 şi 1784. Aproape 15 kilometri cubi de
lavă bazaltică a acoperit peste 520 kilometri pătraţi de teren. S-au mai degajat 8
milioane de tone de acid fluorhidric şi 120 milioane de tone de dioxid de sulf,
otrăvind plantele şi animalele. Invers, în cazul acesta erupţia a produs scăderea
precipitaţiilor în Asia şi în Africa, influenţând circulaţia musonului.
Dar proaspăta erupţie a vulcanului Eyjafjallajokull din Islanda a fost atât de
puternică încât chiar să producă modificarea climei? Roxana Bojariu, şefa secţiei
Climatologie de la ANMH, ne răspunde: "Situarea vulcanului islandez la latitudini înalte,
acolo unde circulaţia generală a atmosferei nu favorizează injecţia pulberilor în
stratosferă face ca persistenţa pulberilor în atmosferă să nu fie deosebit de mare şi astfel,
efectul să nu fie deosebit de puternic". Cu cât erupţia este mai puternică şi cu cât
vulcanul este mai apropiat de Ecuator, cu atât efectul său e mai mare asupra temperaturii
medii globale. "Asta pentru că în zona ecuatorială există, datorită circulaţiei generale a
atmosferei, regiuni caracterizate de mişcări ascensionale puternice. Acestea favorizează
injectarea pulberilor provenite din erupţii în stratosferă, acolo unde pot persista mai mult
decât în zona foarte turbulentă a atmosferei de mai joasă înălţime (acolo unde şi
precipitaţiile ajută la îndepărtarea pulberilor din atmosferă)", ne-a mai explicat
climatologul.
Consecinţele climatice, însă, nu pot fi evaluate acum, căci pentru asta ar fi nevoie de
mult mai mult timp. "Clima este o sinteză a fenomenelor de vreme pe o perioadă extinsă
de timp şi vorbim aici de contextul decenial şi secular. Putem evalua ce s-a întâmplat cu
mediile anuale ale variabilelor climatice cu referinţă la perioade de ordinul deceniilor.
Efecte imediate (şi tranzitorii, nu permanente) ale acestei erupţii au fost în ceea ce
priveşte calitatea aerului, mai ales în regiunile din vecinătatea vulcanului. Tot acolo,
regional, există şi riscul inundaţiilor rapide pentru că vulcanul era situat sub un gheţar
care a început să se topească datorită magmei vulcanului", a adăugat Roxana Bojariu.
Specialistul este unul dintre autorii principali ai rapoartelor Grupului Interguvernamental
pentru Schimbări Climatice
Sursa : Ziarul ,,Gandul”
Studiu de caz II:

Bucuresti, orasul care isi otraveste locuitorii

Din cauza poluarii excesive, Capitala ar putea intra in categoria zonelor

urbane cu risc major pentru sanatate si mediu. Sanatatea bucurestenilor s-a inrautatit
alarmant in ultima perioada, iar factorii de mediu din Capitala s-au deteriorat grav. Cel
putin asa reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia ECO-EUROPA, care a identificat
principalii factori responsabili pentru situatia grava existenta la nivelul orasului. Printre
acestia se numara: praful, poluarea industriala si fonica, poluarea cauzata de traficul auto,
emisiile de dioxina, calitatea aerului si a apei potabile, precum si reducerea drastica a
spatiilor verzi. In opinia autorilor studiului, din cauza poluarii excesive, Bucurestiul poate
fi considerat "Copsa Mica doi".
Locuitorii Capitalei inspira zilnic resturile gazoase si cancerigene emise de cele
aproximativ 1,5 milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil de 70a
din poluarea orasului. Conform ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 de
tone de praf pe kilometru patrat. Asociatia Eco-Europa arata ca Bucurestiul este unul
dintre orasele in care nu-ti doresti sa locuiesti, Capitala avind 9,009 locuitori pe kilometru
patrat. O comparatie cu marile metropole europene arata ca Berlinul are 3.905 de
locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta - 3.674, iar Bratislava - 3.674 de locuitori pe
kilometru patrat. Spatiile verzi, pe cale de disparitie. Studiul realizat de specialistii de la
Eco-EUROPA, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, care se sarbatoreste pe 5 iunie,
arata ca in zona centrala a Bucurestiului au loc depasiri frecvente ale normelor maxime
admise de zgomot si vibratii, din cauza traficului rutier si a parcului auto invechit. De
asemenea, lipsa perdelelor de arbori face ca "zgomotele de tot felul sa se plimbe
nestingherite printre zidurile betonate ale orasului". In ultimii 15 ani, se mai arata in
studiu, din Bucuresti au disparut peste 17 milioane de metri patrati de spatii verzi.
Asociatia arata ca unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea industriala si a
automobilelor ii revin, in medie, 2,5 mp de spatiu verde, fata de 12 mp - norma acceptata
la nivel international. Singurul oras fara statie de epurare a apei. Specialistii de la Eco-
EUROPA mai arata ca Bucurestiul este singurul oras european fara o statie de epurare a
apei potabile, motiv pentru care calitatea apei de la robinet este departe de normele cerute
de Uniunea Europeana.
La capitolul alimentatie, se arata in studiu, bucurestenii stau la fel de prost, in ultimii
ani constatindu-se cresterea gradului de poluare chimica si microbiologica a alimentelor.
Totodata, folosirea aditivilor sintetici in prepararea produselor alimentare, precum si
aparitia alimentelor modificate genetic, sint tot atitia factori care au dus la deteriorarea
starii de sanatate.
Motoscutere si role in loc de autobuze
Presedintele Asociatiei Eco-EUROPA, Dragos Stan, avertizeaza ca "mentinerea
superficialitatii in abordarea acestor probleme grave, care deja aduc prejudicii in
dezvoltarea durabila a orasului, va crea in curind premisele includerii Bucurestiului in
categoria zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si mediu". Specialistii din cadrul
Asociatiei Eco-EUROPA recomanda utilizarea transportului in comun cu masini pe baza
de electricitate, la incurajarea circulatiei cu motoscutere, biciclete si rolele si la
interzicerea treptata a traficului auto in zonele supraaglomerate.

Sursa : ziarul ,,Evenimentul Zilei”

Studiu de caz III:

România, locul doi la poluarea aerului

În Bucureşti, nivelul particulelor de praf din aer depăşeşte cu 40% limita maximă
stabilită la nivel european. Bulgaria este singura ţară din Uniunea Europeană unde
nivelul poluării cu pulberi în suspensie este mai mare decât cel din România.

Bulgaria continuă să aibă aerul cel mai poluat din toată Uniunea Europeană, cu un
conţinut record de particule de praf, arată un raport realizat de Ministerul bulgar al
Mediului şi citat de AFP.
În ultimii ani, nivelul particulelor în atmosferă a crescut până la 55 de micrograme pe
metru cub, în condiţiile în care media în celelalte ţări europene este de 30 de micrograme
pe metru cub, iar limita maximă stipulată de legislaţia europeană este de 40 micrograme
pe metru cub.
Mai mult decât bulgarii
Situaţia din România nu diferă cu mult de cea a vecinilor de la sud, în România existând
zone unde nivelul poluării cu praf depăşeşte media raportată de bulgari.
Astfel, în Bucureşti, nivelul mediu anual al pulberilor în suspensie se situează la
aproximativ 56,9 micrograme pe metru cub.
Potrivit datelor Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti, cele mai mari
depăşiri ale limitei admise se înregistrează în zonele Mihai Bravu, Drumul Taberei sau
Cercul Naţional Militar.
Începând cu acest an,România va trebui să raporteze Comisiei Europene datele privind
respectarea standardelor de calitate a aerului stabilite prin legislaţia comunitară.

Sursa : ziarul ,,Adevarul”