P. 1
MECANICA FLUIDELOR 1

MECANICA FLUIDELOR 1

|Views: 1,336|Likes:
Published by Kmeid Saad

More info:

Published by: Kmeid Saad on Oct 01, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2013

pdf

text

original

MECANICA FLUIDELOR

1. Argument
‡ Foarte multe fenomene care au loc in natura precum si numeroase aspecte ale vietii noastre se manifesta respectind sau avind la baza principiile si legile mecanicii fluidelor. ‡ Ca exemple pot fi amintite:   Fenomene naturale : miscarea norilor in atmosfera, curgerea riurilor, agitatia valurilor, zborul pasarilor, inotul amfibienilor, etc.

  Aspecte ale vietii noastre: curgerea apei in conducte sau

canale de irigatie, curgerea singelui in vene si artere, miscarea aerului in sistemul respirator sau in istalatiile de ventilatie, dar si miscarea vapoarelor, submarinelor, avioanelor, fenomenul lubrificatiei, etc.

‡ Cunostiintele de mecanica fluidelor sunt necesare pentru realizarea: - sistemelor de alimentare cu apa si eliminarea apelor uzate, - centralelor hidro, termo si atomo-electrice, - transmisiilor automate, - rachetelor, - dicurilor hard si floppy ale calculatoarelor, - instalatiilor de incalzire si aer conditionat, - organelor artificiale - si chiar si in sporturi (cu mingea, curse de automobile, etc) »»»» Inginerii din toate specializarile au nevoie de cel putin notiuni de baza in domeniul mecanicii fluidelor

care sub actiunea unor forte oricit de mici sufera deformatii foarte mari (CURGE) . ‡ Orice substan care curge se nume te fluid. Notiuni generale ‡ Mecanica fluidelor = stiinta care se ocupã cu studiul repausului respectiv miscãrii fluidelor si interac iunii mecanice a acestora cu corpurile cu care vin în contact.2. deformabil. ‡ FLUIDUL este un mediu continuu.

iau forma sferica.gazele sunt fluide foarte compresibile.‡ Exista douã categorii de fluide: LICHIDELE si GAZELE . . ele umplu complet orice incinta pusa la dispozitie Forma si volum nedeterminat . de picatura.: Lichidele in cantitati mici .lichidele sunt fluide care puse intr-un recipient iau forma acestuia Forma determinata dar volum nedeterminat Obs.

ca pompã sau ca motor.transmisia de putere.conversia unor parametrii functionali. .vehicularea fluidelor.ungere. Masinile hidraulice vehiculeazã fluide (lichide) cu scopul de a realiza în sisteme tehnologice diferite obiective de lucru: . . . ‡ Masinile hidraulice realizeazã transformarea energiei mecanice în energie hidraulicã sau invers dupã cum functioneazã. . etc.‡ Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare ale fluidelor din punct de vedere al aplicatiilor in tehnica.

Statica fluidelor . Dinamica fluidelor ± care studiaza interactiunea dintre fluidele in miscare si corpurile solide. Cinematica fluidelor ± care studiaza miscarea fluidelor fara a se preocupa de cauze sau de actiunea supra corpurilor de contact 3.‡ Trei ramuri importante compun mecanica fluidelor : 1. .care se ocupa cu studiul echilibrului fluidelor si actiunea lor asupra corpurilor cau care vin in contact cind sunt in repaus 2.

3. se accepta ipoteza mediului continuu (sau a continuitatii) conform careia fluidul este considerat un mediu la care materia este distribuita in mod continuu in regiunea spatiala ocupata de acesta. in mecanica fluidelor. molecule sau grupe de molecule care au forma. ‡ Pentru descrierea comportarii fluidului aflat in repaus sau in miscare practic este imposibil a se studia comportarea fiecarei particule in parte. . structura si dimensiuni determinate si intre care se afla ³spatiul liber´ intermolecular. Modelul de fluid ‡ In realitate fluidele sunt alcatuite din particule individuale (discrete). ‡ Ca urmare.

etc. temperatura. impulsul. .‡ In baza acestei ipoteze marimile care care caracterizeaza starea fluidului cum ar fi presiunea.. precum si proprietatile fluidului apar ca niste functii continue de coordonatele punctelor si de timp cu exceptia unor linii sau suprafete singulare numite linii sau suprafete de discontinuitate (exemplu: suprafata de separatie dintre gaze si lichide sau doua lichide nemiscibile). viteza.

De retinut ‡ In cadrul acestui curs fluidele se considera ca fiind medii usor si continuu deformabile (curg). ‡ Deoarece cu gazele se produc de obicei transform ri termice. ‡ Ca urmare. studiul gazelor se face pe larg la termodinamic . se face referire în continuare în mod preponderent la lichide . omogene (densitatea are aceea i valoare în orice punct din volumul ocupat de fluid) si izotrope (cu proprietati identice in toate directiile).

Propriet ile generale ale fluidelor 1. . se defineste ca fiind densitatea medie a fluidului raportul intre masa m si volumul V: m V! V (relatia valabila pentru fluidul omogen) Avind in vedere ca fluidul este un mediu continuu se poate defini densitatea intr-un punct (densitatea punctuala) prin relatia: (m dm (relatia valabila pentru fluidul neomogen) V ! lim ! dV (V p0 (V unde (m este masa unei particule de fluid de volum (V In sistemul SI unitatea de masura pentru densitate este [kg/m3]. Densitatea Daca se considera un volum V care contine o masa de fluid m.

. este utilizat de obicei în procesele termodinamice ale aburului. ‡ Inversul densit ii este volumul specific : 1 R ! V [m3/kg] .‡ Densitatea mai poarta denumirea de masa specifica .

‡ Densitatea este o marime dependenta de presiunea si temperatura fluidului respectiv. ‡ La lichide. de cele mai multe ori in aplicatiile practice. . dependenta de presiune poate fi neglijata fata de temperatura.

iar Ft este coeficientul de dilatare volumica. In aceste conditii expresia variatiei de densitate in functie de V0 temperatura se obtine ca fiind : V ! 1 F t ™ (T .densitatea corespunzatoare volumului initial inaintea cresterii V0 temperaturii (conditii normale). se exprima cresterea volumului (V cauzata printr-o crestere de temperatura (T : (V ! V0 ™ F t ™ (T unde V0 este volumul initial de lichid. Rezulta ca volumul final se exprima ca fiind V ! V0  (V ! V0 ™ (1  F t ™ (T ) Densitatea corespunzatoare volumului final este m m V! ! V V0 ™ (1  F t ™ (T ) m ! V0 . in mod similar corpurilor solide.‡ Pentru a exprima dependenta densitatii fluidelor in functie de temperatura se procedeaza astfel: .pentru lichide.

Pentru calculele la care este suficient o precizie de dou zecimale. se poate considera c valoarea densit ii apei în intervalul de temperaturi uzual 0«20°C 3 este: V H O ! 1000 kg / m 2 .OBS.

Utilizind aceasta relatie se poate exprima densitatea unui gaz in conditii fizice date. atunci densitatea gazului aflat la temperatura T si presiunea p se exprima : p ™T V ! V0 ™ p0 ™ T0 .. Considerind densitatea gazului 0 aflat in conditii normale de tempetraturaT0 si presiune p0.la gazele ideale . densitatea se poate determina din ecuatia termica de stare: p ™ V ! m ™ R ™ T m p p !   V! V R ™T R ™T . unde R este constanta universala a gazelor.

unde G este greutatea masei m de fluid K! V In SI unitatea de masura pentru greutaea specifica este [N/m3]. greutatea specific este limita raportului dintre greutatea de fluid din jurul punctului considerat i volumul corespunz tor.unde G este greutatea K ! lim ! unei particule de fluid de dV (V p 0 (V volum V.Pentru un fluid neomogen. atunci când volumul (G dG tinde c tre 0 : . . . greutatea specifica medie se exprima ca fiind : G .2. Greutatea specifica .Pentru un fluid omogen.

81 ! 9810 N / m .81 m/s2 .Relatia dintre greuatea specifica si densitate se deduce ca fiind : m™ g K! V m . gravitationala Considerând g =9. !V V   K !V™g g = accel. rezult greutatea specifica a apei: 3 K H 2O ! 1000 ™ 9.

Se considera un volum de fluid V supus unei presiunii initiale p. unde V p este coeficientul de compresibilitate. Fp . 1 Marimea E ! se numeste modul de elasticitate. volumul de fluid se va micsora cu V . Variatia volumului este proportionala cu variatia presiunii: (V !  F p ™ (p . La cresterea presiunii in jurul volumului de fluid cu p . Semnul minus arata ca la crestera presiunii apare intotdeauna o micsorare a volumului la temperatura constanta.3. Compresibilitatea si elasticitatea Proprietatea fluidelor de a-si modifica volumul sub actiunea unei variatii a presiunii exterioare se numeste compresibilitate.

pentru lichide p este foarte mic.In SI pentru p corespunde unitatea de masura [m2/N] . unde Ma ! v este numarul lui Mach. In anumite situtii gazele pot fi considerate fluide aproximativ incompresibile. gazele fiind compresibile iar comportarea lor este data de ecuatia de stare. . iar pentru E [N/m2]. vs .pentru gaze p este foarte mare. vs = viteza sunetului. de exemplu pentru H2O F p ! 5. pentru Ma ” 0.12 ™ 1010 2/N la 0oC si presiuni intre 105 si 106 N/m2 (Pa = Pascal) m .3 (echivalentul unei viteze de 100 m/s).

alcool. glicerina. . Vâscozitatea ‡ Vâscozitatea reprezinta proprietatea fluidului de a se opune curgerii.). ‡ Vâscozitate ridicata inseamna ³lichid gros´ (ulei gras.4. miere. etc. iar vâscozitatea mica inseamna ³lichid subtire´ (apa. etc) ‡ Toate fluidele reale sunt vâscoase. ‡ Un fluid nevâscos este considerat fluid ideal. ‡ Este o masura a frecarii interioare dintre particulele constitutive ale masei de fluid in miscare.

Proprietatea a fost pusã în evidentã prin experienta lui Newton. Pentru a deplasa placa cu viteza W este necesara aplicarea unei forte F. Tensiunea tangentiala de frecare poate fi exprimata : F W . unde se numeste A H vâscozitate dinamica. N In SI vâscozitatea dinamica se exprima in [ Pa ™ s ] ! [ 2 ™ s ] m !X !L ™ . A Se considera o masa de fluid de grosime mica cuprinsa intre o placa plana fixa si una mobila de arie A care se deplaseaza cu o viteza constanta W.

dy ‡ Fluidele care respecta aceasta lege se numesc fluide newtoniene. intre doua straturi de fluid adiacente situate la o distanta infinit mica dy si intre care exista o diferenta de viteze dw ia nastere o tensiune tangentiala de frecare definita de relatia lui Newton: dw X !L ™ dy dw = gradientul vitezei. Vâscozitatea dinamica variaza foarte putin cu presiunea dar foarte mult cu temperatura. iar a gazelor creste.‡ La curgerea unui fluid. in general. Cu cresterea temperaturii vâscozitatea lichidelor scade. .

Vâscozitatea cinematica se defineste ca fiind raportul dintre vâscozitatea dinamica si masa specifica (densitatea) fluidului: L Y! V In SI vâscozitatea cinematica se exprima in [m2/s]. 4 2 Se mai utilizeaza si unitatea numita Stokes . 1St ! 10 m / s .In aplicatiile tehnice (hidraulica) se utilizeza de preferinta o alta marime pentru descrierea vâscozitatii unui fliud (lichid) si anume vâscozitatea cinematica .

Fluidele care nu respecta legea lui Newton se numesc nenewtoniene. Carateristicile citorva fluide nenewtoniene pot fi observate in figura alaturata: X fluid cu vascozitate structurala Noroi de foraj. Acestea sunt carterizate prin aceea ca vâscozitatea lor nu este constanta la o presiune si temperatura data. cuart in apa X fluid dilatant dw/dy . latexul cauciucului. ciment proaspat. plasamasingelui. cerneluri. nisip. unele vopsele. produse petroliere. pigmenti de carbon fluid Bingham fluid pseudoplastic fluid newtonian Unele grasimi. solutii de polimeri Suspensii de argile. derivate de celuloza.

datorat actiunii fortelor de coeziune dintre moleculele lichidului. lichid . ‡ In interiorul unui lichid in repaus particulele sunt atrase de particulele vecine in toate directiile cu forte de coeziune egale rezultind un echilibru reciproc . ‡ La suprfata libera insa particule sunt solicitate preponderant de fortele de atractie orientate spre interiorul lichidului . practice neglijabile.5. fortele de atractie exerciate spre exterior de gaz fiind de valori mici.1. Propriet ile fizice specifice lichidelor 5. Tensiunea superficiala Tensiunea superficial este proprietatea general a lichidelor de a lua o form geometric de arie minim în lipsa fortelor externe.

. ‡ Prezenta acestei tensiuni superficiale poate fi remarcata la forma sferica (corpul cu suprafata minima) a picaturilor de lichid sau la basicile de sapun.‡ Fortele de coeziune ce actioneaza pe suprafata libera au ca efect tensionarea suprafetei tinzind la curbarea acesteia (similar unei membrane elastice).

0725 N / m ulei in contact cu aer W ! 0. atunci : F W! l W " SI : N / m Exemple: La 20oC apa in contact cu aer W ! 0.M rimea fizic ce caracterizeaz tensiunea superficial este coeficientul de tensiune superficial ± notat cu Acesta reprezinta for a care se exercit tangential pe unitatea de l ime la suprafa a de separatie dintre fluidele nemiscibile (de obicei lichid-gaz)..030 N / m mercur in contact cu aer W ! 0.472 N/m In cazul in care masa de lichid are dimesiuni mari efectul tensiunii superficiale nu este sesizabil datorita faptului ca in acest caz predomina fortele gravitationale. .. Cind insa una din dimensiunile masei de lichid este mica.025. Daca F este forta ce se exercita pe latimea de suprafata l .0. tensiunea superficiala modifica forma suprafetei libere/ de separatie a lichidului respectiv.

Se poate deduce diferen a de presiune dintre zona interioar a fluidului i cea exterioar cu ajutorul formulei lui Laplace: ¨1 1 ¸ p1  p2 ! W ™ ©  ©R R ¹ ¹ ª 1 2º pentru o forma eliptica iar daca elipsoidul devine sfera si se obtine : 2W p1  p2 ! R .In cazul suprafetelor curbate tensiunea superficiala da nastere unei diferente de presiune pe o fata si cealalta a suprafetei de separatie.

si la suprafetele de separatie a diferitelor lichide nemiscibile. respectiv de respingere apar diferite forme de udare a peretilor solizi: 1 3 gaz sau aer gaz sau aer 2 lichid lichid .2 Tensiunea de aderenta Adeziunea fluidului la o suprafata solida este rezultatul interactiunii dintre moleculele fluidului si cele ale corpului solid in contact . cele doua medii fiind situate la distante moleculare. Tensiunea de aderenta apare in locurile de atingere ale lichidelor si gazelor cu peretii solizi.5. In functie de marimea fortelor de atractie .

Acelasi fenomen poate fi observat la formarea de picaturi pe suprafetele solide : E E picatura de mercur picatura de apa E! petrol Picaturile de lichide usoare (exemplu ulei pe apa) formeaza pe lichidele mai grele asa numita forma de lentila inotatoare: ulei apa .

lichidul are tendinta de a urca pe peretii tubului care il contine.3 Capilaritatea Capilaritatea reprezinta fenomenul de ascensiune sau coborire a lichidelor in spatii foarte mici ± exemplu: tuburile piezometrice folosite la masurarea presiunilor a caror diametru este foarte mic comparative cu lungimea liniara a acestora.In caz contrar. Fenomenul este in conexiune cu tensiunea superficiala si tensiunea de aderenta: .5. h d d h .Cind predomina tensiunea susperficiala fata de tensiunea de aderenta lichidul din tub are tendinta de coborire a nivelul in tub fata de referinta initiala h .

Ascensiunea si respectiv coborirea h se poate deduce din relatia de egaliate a fortelor de coeziune si greutate a coloanei de lichid crescute respectiv scazute fata de nivelul de referinta: d Td 2 2T ™ ™ W ! ™h™V ™ g 2 4 4W   h! d ™V ™h .formula lui Jourin- .

Apa.4 Absorbtia gazelor Fenomenul de absorb ie a gazelor într-un lichid se produce odat cu cre terea presiunii sau sc derea temperaturii. în condi ii normale de presiune i temperatur . .5. con ine 2% aer.

cavit i ce implodeaza (surpa) cind lichidul ajunge in zone dinou in zone cu presiuni mai mari decit presiunea de vaporizare din interiorul bulelor.5. În aceste condi ii. ce au ca principal efect distrugerea peretilor solizi ce marginesc lichidul in zona respectiva. chimice (se degaj oxigen activ).5 Cavitatia in lichide Cavita ia este fenomenul ce se produce la sc derea presiunii pân la nivelul presiunii de vaporizare al lichidului. . microjeturi). Acest fenomen de implozie a cavitatilor gazoase este înso it de procese mecanice (presiuni foarte mari. se formeaz cavit i (bule) în interiorul lichidului aflat în curgere. electrice (fulgere în miniatur ). care sunt umplute cu gaze con inute anterior în lichid. termice (temperaturi locale de mii de grade).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->