Re eta de mititei de la Restaurantul CARUL CU BERE din Bucure ti

Bucure ti, la 16 Iunie 1920

Onorate Domnule Ofi er!

Pentru c ci fiecare vizit a Domniei voastre, ca i cu 20 ani în urm cele

ale tat lui Domniei voastre, dimpreun cu cinstitul Conu Iancu Caragiale
este, pe lâng onoare, i un deosebit eveniment pentru localul nostru, vroiesc
s dau la rându-mi dovad de cavalerism, împ rt indu-v la dorin a onoratei
Dumneavoastr so ii, Doamna M riu a Baciu, re etarul de preparare ai
mititeilor no tri, care, dup cum bine ti i sunt cei mai l uda i din tot
Bucure tiul. Astfel dau dovad de încredere în Domnia voastr spre a nu
tr da nicidecum secretul delicio ilor no tri mititei, secret pe care la rândul
meu l-am primit de la marele Maestru Gastronom D-l Tic Preoteanu,
antemerg toriul meu la conducerea buc t riei Carului. Adresez aceiea i
rug ciune i onoratei Dumneavoastr so ii, Doamnei M riu a, celei mai
des vâr ite amfitrioane pe care sunt bucuros s o fi cunoscut.

Perfec iunea seratelor de cin din casa Domniilor voastre, la care, mul umesc
lui Dumnezeu, am fost poftit, mi-au determinat hot rârea s va divulg taina
celui mai de pre preparat culinar care ne cinste te numele în capital , în ara
întreag i în str in tate.

Mititeii sunt un produs culinar din carne de vit , în stare finit de apte pân
la opt centimetri i la o grosime de cam trei centimetri, ce se servesc ori ca o
gustare între mese la o halb de bere, ori ca entrée, ori ca fel de mâncare de
sine st t toru. Ei î i au originea în Balkan, provenind din Serbia, dar se
întâlnesc i în Grecia i Turcia, de unde au fost prelua i de buc t ria
româneasc . Cum le spune i numele, sunt ni te rulouri mici, fiind i numi i
astfel: mici, în Regat, din carne cu mirodenii, având menirea s încânte gustul
mesenilor. Se servesc numai proasp t pr ji i pe gr tar de
jar, fie cu tacâm, ori la scobitoare sub form de gustare.

Se ia c rni de vac de la gât, f r a se îndep rta gr simea i se d de dou

ori prin ma in , pentru a se m run i cât mai bine i cât mai uniform. Dac va
fi carnea prea slab , se va ad uga ceva seu de vac sau din lipsa acestuia
chiar de oaie, ca la 100 pân la 150 de grame pe fiecare kilogram cânt rit de
carne. Nu se va lua în nici un caz sl ninu , costi sau carne de porc, care
nu fac decât s strice gustul i s ia din minunata savoarelor a mititeilor.
Se fierbe o zeam din oase de vac cu m duv , care se scade bine, din 500
grame de oase la fiece kilogram de carne.

Se preg tesc pentru fiecare kilogram de carne mirodenii i condimente dup

cum urmeaz :
• 8 grame de piper proasp t pisat m runt
• 12 grame de cimbru uscat cât mai proasp t pisat m runt
• 4 grame de enibahar pisat m runt
• 2 grame de coriandru pisat m runt
• 2 grame de chimion turcesc pisat m runt
• 1 gram de anis stelat pisat m runt
• 8 grame de bicarbonat de sodiu
• 1 linguri de zeam de l mâie
• 1 lingur de untdelemn
• 1 c p ân bun de usturoi aromat i nu din cel iute

La cantit i mai mari de cinci kilograme, se va ad uga pentru fiecare alte cinci
kilograme de carne, câte o m sur mai mult din mirodeniile pomenite.

Se fr mânt carnea într-un vas pe m sur timp de un ceas, ad ugând la

început bicarbonatul de sodiu, care se stinge cu zeama de l mâie. Jum tate
din zeama de oase i toate celelalte condimente, afar de usturoi, se adaug
treptat, uniform i pu in câte pu in. Amestecul se acoper i se d la ghe ar o
zi i o noapte, dup care se scoate,
se las câteva ceasuri la dezmor it i se mai fr mânt o dat pre de o
jum tate de ceas cu restul de zeam de oase dezmor it . Se face un mujdei
de usturoi cu ap c ldu dintr-o c p ân pentru fiecare kilogram de carne,
care se las la tras o jum tate de ceas. Se stoarce mujdeiul de usturoi într-un
tifon, se adaug sucul de mujdei i se mai fr mânt odat amestecul pre de
un sfert de ceas.
Se d din nou la ghe ar pân a doua zi. Pre de trei ceasuri înainte de a fi
pr ji i i servi i mititeii, se scoate amestecul de la ghe ar, pentru a se înc lzi i
muia; dup trei ceasuri sau când s-a dezmor it amestecul, se formeaz
mititeii ca de un deget mare lungime i ca de dou degete grosime, se ung
cu untdelemn pe toate p r ile i la capete i se las sa stea la zvântat un
ceas. Se pr jesc pe jar iute de lemne sau c rbune, ungându-se din când în
când cu mujdei, a a ca sa prind o crusta rumen de
jur împrejur. Gratargii no tri întorc fiecare mititel doar de trei ori pân este
pr jit. La pr jit mititeii vor sc dea pu in, de unde i denumirea lor, sau cea de
mici. Nu se las s se p trund , ca s nu se usuce sucul care con ine
savoarea condimentelor. Daca se pr jesc la foc prea mic, mititeii scad prea
tare, se usuc , lap d tot sucul aromat i devin seci.
Se servesc al turi de chifle proaspete ori felii de franzel , cu Mutard de Dijon
sau mu tar picant i aromat, dup preferin i cu sare i ciu ca.
Doar i numai a a ve i ob ine mititei savuro i cum se zice ca numai la noi
sunt.

Cunosc mul i din a a numi ii gastronomi prin birturi i bodegi mai ales prin
mahalale, care din ne tiin ori din spirit de fals economie înmul esc aluatul
de mititei cu alte soiuri de carne de porc, cal ori oaie. Afar c scad mai pu in
la pr jit decât ca cei de carne de vac , nu au pe departe gustul i savoarea
mititeilor adev ra i. O gre eal mare mai este i zgârcenia la condimente,
mai ales la usturoiu i piperu. Mai cu seama usturoiul este partea dominant
a gustului atât de specific al mititeilor.

Sunt fericit sa dezv lui Doamnei M riu a acest mic secret, pe care tiu ca nu
îl va da mai departe, a a cum nici eu nu-l voi dezv lui decât urma ului meu
Maitre Cuisiner când îmi va lua locul la Caru cu Bere!
Mititeii prepara i de Dânsa sunt extrem de gusto i, dar sim ul meu gustativ
mi-a
dezv luit imediat lipsa coriandrului, a anisului stelat i al chimionului turcesc.
Cu aceste mirodenii, mititeii Doamnei M riu a vor fi inegalabili!

Va a tept luna viitoare când va întoarce i cu regimentul din manevre,

dimpreun cu Domnii Ofi eri Dinu i Vatache spre a savura o tav de mititei i
câteva halbe împreun !

Dorindu-v s n tate, voie bun i noroc, v rog a-i transmite umile s rut ri
de mâini Doamnei M riu a, cea mai des vâr it gospodin i Doamn din
înalta societate! Dumnezeu s va ajute!